Title Page



MINISTERUL EDUCA?IEI CERCET?RII ?I TINERETULUIProiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03MEdCT–CNDIPT / UIPAUXILIAR CURRICULAR MODULUL: BUC?T?RIA NA?IONAL? ?I INTERNA?IONAL?DOMENIUL: TURISM ?I ALIMENTA?IECALIFICAREA: TEHNICIAN ?N GASTRONOMIENIVELUL: 3 Acest material a fost elaborat prin finan?are Phare ?n proiectul de Dezvoltare institu?ional? a sistemului de ?nv???m?nt profesional ?i tehnic Noiembrie 2008AUTORI:ANCA MOGHIROIU, profesor Colegiul Economic ,,D.P.M.,, Alba - IuliaCOORDONATOR:NELIDA ISMAIL, profesor Colegiul Economic MangaliaCONSULTAN??:IVAN MYKYTYN, expert WYG InternationalCuprins TOC \o "1-2" Introducere PAGEREF _Toc201934304 \h 5Competen?e PAGEREF _Toc201934305 \h 7Obiective PAGEREF _Toc201934307 \h 8Informa?ii pentru profesori PAGEREF _Toc201934315 \h 9Fi?? de progres ?colar PAGEREF _Toc201934316 \h 11glosar de termeni de specialitate PAGEREF _Toc201934319 \h 20Informa?ii pentru elevi PAGEREF _Toc201934320 \h 26Competen?a 1 PAGEREF _Toc201934321 \h 29Activitatea de ?nv??are nr.1.1 PAGEREF _Toc201934322 \h 29Activitatea de ?nv??are nr. 1.2 PAGEREF _Toc201934331 \h 31Activitatea de ?nv??are nr.1.3 PAGEREF _Toc201934340 \h 33Activitatea de ?nv??are nr.1.4 PAGEREF _Toc201934349 \h 34Activitatea de ?nv??are nr.1.5 PAGEREF _Toc201934358 \h 36Activitatea de ?nv??are nr.1.6 PAGEREF _Toc201934367 \h 40Activitatea de ?nv??are nr.1.7 PAGEREF _Toc201934376 \h 42Competen?a 2 PAGEREF _Toc201934385 \h 46Activitatea de ?nv??are nr.2.1 PAGEREF _Toc201934386 \h 46Activitatea de ?nv??are nr.2.2 PAGEREF _Toc201934395 \h 48Activitatea de ?nv??are nr.2.3 PAGEREF _Toc201934404 \h 53Activitatea de ?nv??are nr.2.4 PAGEREF _Toc201934412 \h 55Activitatea de ?nv??are nr.2.5 PAGEREF _Toc201934420 \h 57Solu?ionarea activit??ilor PAGEREF _Toc201934429 \h 58Activitatea 1.1 buc?t?ria din Muntenia PAGEREF _Toc201934430 \h 58Activitatea 1.2 buc?t?ria din Oltenia PAGEREF _Toc201934433 \h 59Activitatea 1.3 buc?t?ria din Moldova PAGEREF _Toc201934441 \h 60Activitatea 1.4- buc?t?ria din Transilvania PAGEREF _Toc201934443 \h 61Activitatea 1.5- buc?t?ria b?n??ean? PAGEREF _Toc201934456 \h 62Activitatea 1.6 buc?t?ria din Dobrogea PAGEREF _Toc201934472 \h 64Activitatea 1. 7- preparate specifice s?rb?torilor PAGEREF _Toc201934473 \h 66Activitatea 2.1 - buc?t?ria englezeasc? PAGEREF _Toc201934474 \h 68Activitatea 2.2 - buc?t?ria din Germania PAGEREF _Toc201934477 \h 69Activitatea 2.3 - buc?t?ria arab? PAGEREF _Toc201934481 \h 70Bibliografie PAGEREF _Toc201934484 \h 71Anexe PAGEREF _Toc201934490 \h 72Fi?? de documentare nr. 1 PAGEREF _Toc201934491 \h 72Fi?a de documentare nr.2 PAGEREF _Toc201934492 \h 75Fi?a de documentare nr.3 PAGEREF _Toc201934493 \h 77Fi?a de documentare nr. 4 PAGEREF _Toc201934494 \h 80Fi?a de documentare nr.5 PAGEREF _Toc201934495 \h 82Fi?a de documentare nr.6 PAGEREF _Toc201934496 \h 85Fi?a de documentare nr.7 PAGEREF _Toc201934497 \h 89Fi?a de documentare nr. 8 PAGEREF _Toc201934498 \h 94Fi?a de documentare nr.9 PAGEREF _Toc201934500 \h 98Fi?a de documentare nr. 10 PAGEREF _Toc201934501 \h 101Fi?a de documentare nr.11 PAGEREF _Toc201934502 \h 103Fi?a de documentare nr. 12 PAGEREF _Toc201934503 \h 105Fi?a de documentare nr. 12 PAGEREF _Toc201934504 \h 108IntroducereAcest auxiliar este destinat profesorilor care predau la ciclul superior al liceului, pe ruta progresiv? clasei a XII a, Modulul III: Buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?Informa?iile din acest auxiliar nu acoper? toate competen?ele ?i toate cerin?ele standardului, materialul se dore?te a fi un ghid ?n activitatea educa?ional? destinat cadrelor didactice care predau acest modul. Toate activit??ile, exerci?iile propuse elevilor urm?resc atingerea criteriilor de performan?? ?n condi?iile de aplicabilitate descrise ?n standardul de preg?tire profesional? ?i preg?tesc elevul ?n vederea evalu?rii competen?elor din unit??ile de competen?? prin probele de evaluare prev?zute ?n standarde.Profesorul care utilizeaz? materialele de ?nv??are trebuie s? cunoasc? ?i s? valorifice con?inutul acestora, deoarece structurarea informa?iilor este generat? de curriculum alc?tuit pe baza Standardului de Preg?tire Profesional?.Pentru reu?ita procesului educativ, ?n cadrul aplic?rii propriu-zise a materialelor de ?nv??are propuse, profesorul trebuie s? ?in? cont de particularit??ile colectivului de elevi ?i de stilurile de ?nv??are ale acestora.Pentru a men?ine aten?ia elevilor la cote ?nalte propunem profesorilor utilizarea de strategii moderne:antrenarea g?ndirii criticeimplicarea elevilor ?n propria formare prin ?nv??are interactiv? c?utare pe INTERNET prin autoevaluare / interevaluareutilizarea unor forme variate de prezentare a proiectelor ?i produselor lor ?n vederea evit?rii monotoniei ?n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s? ?in? seama de urm?toarele principii moderne ale educa?iei:elevii ?nva?? cel mai bine atunci c?nd ?nv??area r?spunde nevoilor lorelevii ?nva?? c?nd fac ceva ?i c?nd sunt implica?i activ in procesul de ?nv??areelevii au stiluri diferite de ?nv??areelevii particip? cu experien?a lor, dob?ndit? anterior, la procesul de ?nv??areelevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa?iilor vechi cu cele noi ?i pentru ordonarea lor.Prin exerci?iile ?i activit??ile propuse ?i prin modul de organizare a activit??ilor (individual, ?n grup, ?n perechi), elevii dob?ndesc abilit??i de:cercetare, utiliz?nd o varietate de resurseidentificare a unor solu?ii alternative pentru situa?ii problematice ?i rezolvarea problemelor prin aplicarea uneia dintre solu?iiluarea unei decizii, dezbaterea unei idei ?i sus?inerea punctului propriu de vedereplanificare, efectuare ?i evaluarea unei activit??i – individuale sau de grup – prin analiza punctelor tari, a punctelor slabe ?i a aspectelor care urmeaz? a fi ?mbun?t??ite ?n viitorprezentare ?i utilizare a ustensilelor, vaselor ?i echipamentelor specifice activit??ilor practice din domeniul pentru care se preg?tesca lua noti?e ?n mod sistematic ?i organizat ?i de a ?ntocmi scurte rapoarte sintetice asupra activit??ilor proprii ?i ?n echip?lucrul ?n echip? cu tot ceea ce presupune implicit aceasta – asumarea de roluri ?i responsabilit??i, colaborare, cooperare ?i ?ntrajutorare, influen?a stilurilor de ?nv??are asupra rezultatelor muncii ?n echip?, ?nv??area de la colegi etc.Se recomand? ca rezultatele activit??ilor desf??urate ?i ale evalu?rilor s? fie colectate ?i organizate astfel ?nc?t s? poat? fi reg?site cu u?urin??:elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secven?e la care nu au ob?inut un feed-back pozitiv;profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului ?nregistrat de elevi ?i ca dovezi de evaluare. Acest ghid ofer? sugestii metodologice pentru activit??ile propuse elevului ?i totodat? solu?iile exerci?iilor, ale fiselor de lucru, modalit??i de evaluare cuprinse ?n capitolul destinat acestui scop care pot fi folosite ca exemple ?n parcurgerea acestui modul. Competen?eU26 –C1-Organizeaz? produc?ia de preparate tradi?ionale rom?ne?tiU26 – C2– Studiaz? tradi?iile de consum din buc?t?ria diferitelor popoare C1 - Sus?ine prezent?ri pe teme profesionaleU26 – C3 – Realizeaz? preparate specifice buc?t?riei interna?ionaleU26 – C4 –Promoveaz? produc?ia de preparate na?ionale ?i interna?ionaleC2 - Modereaz? dezbateri pe ?edin?e ObiectivePrin studierea acestui auxiliar curricular se urm?resc atingerea obiectivelor:La sf?r?itul clasei a XII a elevii trebuie s?:s? se familiarizeze cu cultura na?ional? ?i interna?ional?s? experimenteze preparatele na?ionale ?i interna?ionales? caute surse de informare pentru a afla despre buc?t?ria interna?ional?s? verifice indicii de calitate a preparatelor rma?ii pentru profesoriCorelarea competen?elor cu activit??ile de ?nv??areNr. peten?eActivit??i de ?nv??are1.U26 –C1-Organizeaz? produc?ia de preparate tradi?ionale rom?ne?tiMetoda proiect prin ?mp?r?irea elevilor pe grupe, culeg?nd informa?ii referitoare la obiceiuri, tradi?ii, influen?e din diferite zone geograficeRealizarea preparatelor din diferite zone cu clasa ?mp?r?it? pe grupe, fiecare grup? realiz?nd alt preparat, prezentarea acestora cu duferite elemente de decor.2.U26 – C2– Studiaz? tradi?iile de consum din buc?t?ria diferitelor popoareU5 - C1 - Sus?ine prezent?ri pe teme profesionaleLectorate cu speciali?ti privind tradi?iile diferitelor popoare,cu clasa ?ntreag?Vizit? la restaurantele cu specific din zon? cu grupe de elevi.Culegerea informa?iilor necesare, acces?nd internetul sau c?ut?nd ?n c?r?i ?i reviste de specialitate prin elaborarea unui referat de fiecare elev, fiecare despre un alt popor.4.U26 – C3 – Realizeaz? preparate specifice buc?t?riei interna?ionaleRealizarea preparatelor diferitelor popoare cu clasa ?mp?r?it? pe grupe, fiecare grup? realiz?nd alt preparat, prezentarea acestora cu diferite elemente de decor.5.U26 – C4 –Promoveaz? produc?ia de preparate na?ionale ?i interna?ionaleU5 - C2 - Modereaz? dezbateri pe ?edin?eSchimbarea grupelor dup? realizarea preparatelor na?ionale sau interna?ionale pentru verificarea calitativ? a preparatului ?i includerea lui ?n lista meniuStagiul de preg?tire practic? se desf??oar? ?n laboratorul tehnologic sub ?ndrumarea profesorului de specialitate, iar la agentul economic sub ?ndrumarea profesorului/maistrului instructor ?n calitate de coordonator al activit??ii de instruire practic? ?i reprezentantul agentului economic care particip? at?t la instruirea c?t ?i la evaluarea elevilor.Documentele necesare organiz?rii ?i desf??ur?rii stagiului de preg?tire practic? sunt urm?toarele?: graficul de desf??urare a stagiului de preg?tire practic? (durata, loca?ia), planific?rile calendaristice ?ntocmite de coordonatorii activit??ii precum ?i caietul/portofoliul de practic? al elevilor. Portofoliul de practic? va cuprinde?: fi?e individuale pe o tem? de practic?, fi?e de observa?ie ale elevului pe durata derul?rii practicii, documenta?ii tehnice, fi?e de lucru, fi?e de evaluare (concepute de ?ndrum?torul de practic?), grafice, scheme tehnologice, etc. Portofoliul de practic? poate fi utilizat ca instrument de evaluare a atingerii competen?ei de c?tre elev, ?mpreun? cu fi?a individual? de control ?ntocmit? de ?ndrum?torul de practic?.Metodele de predare/?nv??are recomandate sunt: demonstra?ia, lucrul ?n echip?, lec?ii vizit?; observarea dirijat?, observarea independent?; experimentul, studiul de caz, miniproiectul ?i proiectul; analiza/sinteza, abstractizarea, problematizarea, autoevaluarea, evaluarea grupului de lucru, utilizarea standardelor de calitate ?i a documenta?iilor tehnice, rezolvarea de probleme, studii de caz; rapoarte scrise, exerci?ii practice, etc.Fi?? de progres ?colarFi?ele de rezumat ale modulului ofer? cadrelor didactice ?i elevilor mijloace de ?nregistrare a progresului.?nregistr?rile exacte reprezint? un aspect important al administr?rii procesului de ?nv??are, ?i poate de asemenea ajuta la informarea ?i motivarea elevilor. Elevii ar trebui s? fie ?ncuraja?i s?-?i evalueze propriul proces de ?nv??are coment?nd cu privire la arii care le-au pl?cut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informa?ii valoroase referitoare la arii care cauzeaz? dificult??i elevilor.Elevii ar trebui de asemenea s? fie ?ncuraja?i s? ??i asume r?spunderea pentru procesul de ?nv??are. Elevul care ??i asum? responsabilitatea pentru aspecte ce ?in de ?nregistrare pot contribui la acest obiectiv.Exemplu de copert? de fi?? de rezumat de mai jos include o prim? pagin? a rezumatului progresului ?nregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor at?t pentru elev c?t ?i pentru profesor ?i poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indica?ie vizual? clar? a progresului pe care l-au f?cut.Exemplu de copert? de fi?? de rezumat Buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?Numele elevului:Data ?nceperii:Data finaliz?rii:Competen?eActivitate de ?nv??areData ?ndepliniriiVerificatCompeten?a 1 Organizeaz? produc?ia de preparate tradi?ionale rom?ne?tiElaborarea unui miniproiect referitor la obiceiuri, tradi?ii, influen?e, pe diferite zone geografice, ?n func?ie de s?rb?tori, evenimenteSemn?tura profesoruluiRealizarea unui preparat din fiecare zon? geografic? aleas? ?n func?ie de s?rb?peten?a 2Studiaz? tradi?iile de consum din buc?t?ria diferitelor popoareLectorate cu speciali?ti privind tradi?iile diferitelor popoare,cu clasa ?ntreag?Vizit? la restaurantele cu specific din zon? cu grupe de elevi.Culegerea informa?iilor necesare, acces?nd internetul sau c?ut?nd ?n c?r?i ?i reviste de specialitate prin elaborarea unui referat de fiecare elev, fiecare despre un alt peten?a 3Realizeaz? preparate specifice buc?t?riei interna?ionaleRealizarea preparatelor diferitelor popoare cu clasa ?mp?r?it? pe grupe, fiecare grup? realiz?nd alt preparat, prezentarea acestora cu diferite elemente de peten?a 4Promoveaz? produc?ia de preparate na?ionale ?i interna?ionaleSchimbarea grupelor dup? realizarea preparatelor na?ionale sau interna?ionale pentru verificarea calitativ? a preparatului ?i includerea lui ?n lista meniuExemplu de fi?? de rezumat activitateO precizare pentru fiecare activitate de ?nv??peten??Activitate de ?nv??areObiectivele ?nv???riiRealizatDetalii referitoare la competen?a care se dezvolt?.Denumirea sau alte preciz?ri referitoare la activitatea de ?nv??areObiectivul(ele) activit??ii de ?nv??areAceast? activitate Data la care obiectivul ?nv???rii a fost ?ndeplinitComentariile elevuluiDe exemplu:Ce le-a pl?cut referitor la subiectul activit??ii.Ce anume din subiectul activit??ii li s-a p?rut a constitui o provocare.Ce mai trebuie s? ?nve?e referitor la subiectul activit??ii.Ideile elevilor referitoare la felul ?n care ar trebui s?-?i urm?reasc? obiectivul ?nv???entariile profesoruluiDe exemplu:Comentarii pozitive referitoare la ariile ?n care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilal?i.Ariile de ?nv??are sau alte aspecte ?n care este necesar? continuarea dezvolt?rii.Ce au stabilit elevul ?i profesorul c? ar trebui s? fac? elevul ?n continuare lu?nd ?n considerare ideile elevului despre cum le-ar pl?cea s?-?i urmeze obiectivele ?nv???rii.GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATEAluat - Compozitie cu sau fara drojdie, care rezulta din amestecarea si/sau faramintarea fainii cu diferite ingrediente: oua, grasime, lapte. Se poate prepara copt, prajit sau fiert. Andive - Specii de cicoare cultivate la intuneric, in pivnite. Antricot - Bucata de carne taiata intre doua coaste. In practica de bucatarie se intelge bucata de carne cu coaste cu tot. Ansoa (fl'. anchois) = a) Peste mic in Mediterana si Oceanul Atlantic. b) Pasta preparata din acest peste. Aperitiv - a) Gustari picante, calde sau reci, servite cu scopul de a stimula pofta de mincare. b) Bautura alcoolica consumata inainte de masa cu acelas scop. Apetisánt, -?, apetisan?i, -te, adj. Care treze?te, stimuleaz? pofta de m?ncare; p.ext. care atrage, ?mbie, ispite?te. – Din fr. appétisant. Baie marina (fl'. Bain-Marie) - a) Lichid cald in care se pune un recipient continand ceea ce vrem sa. incalzim. b) Vas cu apa clocotita in care se pune un recipient continind mancare care nu se poate fierbe sau inciilzi direct pe foc. Bechamel - Sos alb preparat din lapte, faina, unt si nucsoara. Biftec (eng!. Beefsteak; beef = carne de vaca, steak-=bucata). Felie de carne de vaca fripta la gratar sau tigaie. Bors - a) Zeama acra preaparata din tarate fermentate. b) Fel de mancare acrit cu bors. Budinca (eng!. pudding) - Fel de mincare preparat din legume, carne, branza etc., cu oua, copt la cuptor. Capere - Muguri de caper folositi drept condiment. Carote (fr. carotte = morcov ) - Varietate de morcov. Chibrite - Taierea legumelor si zarzavaturilor in fasii de aspectul chibriturilor. Chisca - (regionalism). Un fel de caltabos facut din stomacul sau din intestinele porcului, umplute cu carne tocata si cu pasat. Ciorba - Zeama fiarta cu sau fara carne, cu zarzavaturi si verdeturi acrita cu lamaie, cu agurida, cu macris etc. (nu cu bors!). Ciulama - Mincare de carne, preparata cu sos aIb, gros de faina. Se poate prepara si din ciuperci, peste etc. Civet (fr. cive = arpagic) - Tocana de vinat cu arpagic. Clatite - Clatita = foaie dintr-un anumit aluat, prajita in tigaie si umpluta cu dulceata, ciuperci, brinza, urda, carne, sunca etc. Coltunsi - Preparat culinar din aluat, taiat in patrate mici care se umplu cu diferite umpluturi si apoi se fierb in apa. Consomme (fr. consomme) - Bulion de carne si zarzavat dublu concentrat si limpezit. Cotlet (fr. cotelette). Coasta de porc, vitel, berbec impreuna cu bucata corespunzatoare de carne. Degresare - Indepartarea grasimii dintr-un preparat culinar. Escalop (fr. escalope) - a) Felii subtiri de carne, in special de vitel. b) Preparat culinar facut din bucati subtiri de muschi de vitel sau din peste. Crochete (fr. croquettes) - Preparat culinar sub forma de bastonase (sau turtite), prajite in grasime sau coapte, facute din aluat, carne, legume peste etc. tocate, date prin pesmet sau faina. Crutoane (fr. crouton = colt de piine) - Mici bucati de paine (cubulete prajite in grasime sau uscate la cuptor). Fezandare (fr. faisander = a fezanda) - Proces de fragezire a carnii de vinat prin mentinere la rece sau expunere la vint. Fideluta - Taierea legumelor si zarzavaturilor subtire ca fideaua (se mai cheama si julien). File (fr. filet) - Banda de carne prelevata de-a lungul sirei spinarii. Fleici (germ. Flecken) - Bucata de carne de pe pintecele bovinelor, care se consumia de obicei la gratar. Foietaj (fr. feuilletage) - Aluat cu unt format din mai multe straturi de foi subtiri. Fricando (fr. fricandeau) - a) Felie de carne impanata b) Friptura de vitel impanata. Friganele - Felii de franzela, muiate in lapte si ou batut, rumenite in grasime incinsa. Galantina (fr. galantine) - Mincare din bucati de carne si umplutura, cu aspic. Ghiveci - Mincare din multe zarzavaturi si legume, cu sau fara carne. A glasa (fr. glacer) - A acoperi un preparat cu o glazura sau cu aspic. Gustare - Mincare rece, in cantitate mica, luata inainte de o masa principala sau intre mese. Graten (fr. gratin) - a) Preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. b) Vas de bucatarie, din faianta, rezistent la foc, in care se gratineaza preparatele. A gratina (fr. gratiner) - A acoperi unele mincaruri cu pesmet si a le rumeni la cuptor. Gulas - Tocana de carne cu cartofi sau galuste de faina. Hasmatuchi - Planta culinara, aromata.. Iahnie - Mincare scazuta din legume, mai ales din fasole boabe, din peste sau carne. Impanare - Introducerea de bucatele de slanina, usturoi, etc. in crestaturi facute in carne. Inabusire - Fierbere in aburi, in vas acoperit. Jambon (fr. jambon) - Pulpa (fata sau spate) de porc, sarata sau afumata.. Jigou (fr. jigot) - Pulpa de oaie, de miel, de berbec sau de caprioara, sub forma pregatita pentru fript sau friptura preparata. Jumari - a) Resturi comestibile dupa topirea slaninii, osanzei sau a seului. b) Mincare facuta din oua batute si prajite in grasime. Ketchup (cuvint malaiez) - Sos picant pe baza de suc de rosii si mirodenii. Langos (maghiar = langos) - Bucati de aluat de piine, aplatizate, prajite in grasime incinsa. Laste - Paste fainoase sub forma de taitei lati sau sub forma de romburi, cu latura de circa 2 cm, din foaie de taitei. Legume - Nume generic dat unor vegetale (fasole, ceapa, linite, cartofi etc.). Leguminoase - Plante al caror fruct este o pastaie. Ludaie (regionalism) - a) Specie de dovlecel.b) Preparat culinar din dovlecei maturi. Macerare (fr. macerer = a macera) - Tinerea indelungata a unui aliment intr-un solvent pentru a dizolva partile solubile. Maioneza (fr. mayonnaise) - Sos gros preparat din galbenus de ou frecat eu ulei si zeama sau sare de lamaie. Marinare (fr. mariner = a marina) - a) Procedeu folosit pentru fragezirea vinatului sau a carnii tari, pentru a-i imprumuta o savoare speciala si a inlatura unele gusturi neplacute. b)Procedeu de conservare. c) Fel de mancare. Marinata - Zeama condimentata in care se face marinarea. Maghiran - Planta aromatica Medalion (fl'. medaillon) - Preparat culinar, din carne tocata sau alte tocaturi, de forma rotunda sau ovala. Mujdei - Usturoi pisat, cu adaos de apa sau otet si sare. Musaca - Mincare preparata din carne tocata si felii de patlagele, vinete,cartofi sau dovlecei aszate in straturi alternaive si coapta la cuptor. Nucsoara. Fruct aromat folosit drept condiment. Omleta - Oua batute, prajite in grasime sub forma de foaie, uneori cu umplutura de sunca, branza, spanac etc. Ostropel - Preparat din carne (pasare, miel, vital) cu sos de otet, faina si usturoi. Pane (fl'. pane) - Forma de preparare a unui aliment care consta din prajire in grasime dupa ce a fost trecut prin faina, ou, pesmet, sau prin aluat de clatite. Papans - Preparat facut din brinza de vaca, oua si faina sau gris, fiert in apa sau prajit in grasime. . Papricas - Un fel de tocana cu boia de ardei rosu si adesea cu galuste de faina. ' Parmezan - Specialitate italieneasca de ca?caval (uscat); prin extensiune, caseaval ras. Pateu (fl'. paw). a). Preparat culinar din foietaj cu unt si umplut cu brinza, carne, ciuperci etc. b) Pasta de ficat, de carne, de peste amestecata cu condimente, care se consuma proaspata sau conservata. Pestisori - Felii lungi si subtiri de ceapa, varza, carne etc. Taiate pentru gatit. Piure (fl'. puree) - Terci facut din legume zdrobite si pasate. Pirosti - un fel de coltunasi care se coc in tava sau se prajesc in tigaie. Pirjoala - Chiftea mare, ovala, plata, data prin pesmet si prajita in grasime. Pizza - Tarta (placinta) garnisita cu carne, sardele, masline, rosii, brinza etc. Placinta - Preparat de patiserie, facut din foi de aluat, intre care se pune o umplutura de brinza, carne, legume, fructe etc. Plachie - a) Mincare de pe?te cu multa ceapa prajita in ulei. b) Un fel de pilaf. Pogaci - Turtite din aluat din faina de griu, preparate de obicei cu jumari de porc. Potroace - Maruntaie de pasare cu care se prepara ciorba (de potroace) acrita cu bors sau zeama de varza acra. Prapur - Membrana care inveleste organele interne din abdomen (peritoneu). Racituri - Preparate din carne, oase si cartilaje, fierte indelung, care dupa racire se coaguleaza. Li se da gust cu usturoi. Rizoto - Fel de mincare italian preparat din orez, unt si sos de rosii. Rondele - Forma de taiere a radacinoaselor, a ardeilor, rosiilor, cartofi lor etc. in felioare rotunde. Rulada (fr. roulade) - Preparat culinar caruia i se dia forma de rulou. Salata - a) Planta comestibila. b) Preparat culinar din anumite legume crude sau fierte, cu adaos de otet, zeama de lamiie si ulei care se serveste ca aperitiv sau garnitura. c) Salata de fructe, desert de fructe crude. Saleu (fl'. salce) - Aperitiv crocant de forma unui betisor, facut din aluat sarat, cu gust picant Sandvici (engl. sandwich) - Felii subtiri de paine, unse sau nu cu unt, intre care se pun felii de jambon, brinza, carne, etc. Saramura - Zeama sarata, uneori condimentata cu otet, cu usturoi, cu care se servsc unele mincari. Scordolea - Preparat culinar din nuci pisate si miez de paine frecate cu usturoi, suc de lamiie sau otet si ulei. Scrob (bulgaresc skrob) - Jumari de oua. Solzisori - Mai ales la ceapa, forma de taiere in buca~i imitind solzii de peste. A sota (fl'. sauter). a) A prepara un sote. b) A rumeni usor legume sau carne in grasime. Sote sau soteu (fl'. saute) - Mincare din legume fierte pe care se toarna unt. Stufat - Mincare din carne (de miel), ceapa si usturoi verde. Sufleu (fl'. souffle) - Preparat culinar copt la cuptor, din legume, carne, peste, brinzeturi etc. amestecate cu sos alb si cu oua. Supa - Zeama de legume sau de carne fiarta cu legume, uneori cu adaos de fainoase. Tahifagie - A minca repede. Tarta (fl'. tarte). Produs de patiserie plat, copt in forme speciale, cu diferite umpluturi. Tarteleta (fl'. tartelette). Tarta mica. Tartina (fl'. tartine). Felie de paine unsa cu unt pe care se pune brinza, sunca etc. Tosanta - Amestecul de grasime, de apa, de suc de carne, de resturi de carne rumenita ce ramin in tigaia in care s-a prajit carnea; se poate minca pe paine sau cu mamaliguta, se poate adauga la mujdei, cartofi zdrobiti etc. Trufa (fl'. truffe) - Ciuperca comestibila, in forma de cartof, de culoare violet-negricioasa, care creste in pamint. Turnedo (fl'. tournedos) - Carne din muschi de vita preparatii in sos picant. Tuslama - Mincare preparata din burta si picioare de vaca. Vinegreta (fr. vinaigrette) - Sos pentru salata, preparat cu otet, ulei, sare etc. Volovan (fr. vol-au-vent) - Aperitiv de foietaj umplut cu carne, peste, ciuperci etc;. Vrabioara - Bucata de carne de vita din regiunea lombara care se preparta fripta. ? la - Termen fran?uzesc, desemn?nd "?n stil".? la King - Sos Bechamel cu ciuperci, ardei iute verde ?i ro?u? la Maréchale - Termen fran?uzesc, desemn?nd "buc??i de carne pr?jite ?n unt".? la mode - Termen fran?uzesc, desemn?nd "pr?jitur? acoperit? cu ?nghe?at?".? la proven?ale - O m?ncare preparat? cu ulei de m?sline, usturoi ?i p?trunjel tocatA?oli - Maionez? cu usturoi, ce provine din sudul Fran?ei, servit? cu ou?, pe?te sau melci.Al dente- Termen italienesc ce desemneaz? o modalitate de fierbere a pastelor: acestea trebuie s? fie u?or tari.Al forno- Termen italienesc, tradus "la cuptor".Barbecue- Buc??i de carne de porc, de obicei afumat? ?i s?rat?, ?n care carnea alterneaz? cu gr?simeaBiftec (engl. Beefsteak)- Felie de carne de vac? fript? la gr?tar sau ?n tigaieBouillabaisse - Termen fran?uzesc, desemn?nd "pe?te la cuptor".Chantilly - a) Fri?c? aromat? cu vanilie. b) Sos cu sm?nt?n?Cheddar - Br?nz? tare preparat? din lapte de vac?.Coleslaw - Termen provenit din german? (koolsla), care desemneaz? salata de varz? cu maionez?Coq au vin - Termen fran?uzesc, desemn?nd "carne de coco? ?n sos de vin"Cu?-cu? - Granule mici din gr?u ?i f?in?.Fricando (fr. fricandeau) - a) Felie de carne ?mp?nat?. b) Friptur? de vi?el ?mp?nat?.Hasma?uchi – plant? aromat?Laste - Paste f?inoase sub form? de t?i?ei la?i sau sub form? de romburi, cu latura de circa 2 cm, din foaie de t?i?ei.Inabusire - Ingredientele de baza se calesc la temperatura scazuta intr-o cantitate mica de grasime at?t c?t sa nu apuce sa se rumeneasca.Otet de balsam - Otet preparat din mustul de struguri albi sau din strugurii albastri de Italia, fermentat in h?rdaie de lemn timp de mai multi ani. Are aroma amara, dulce-acrisoara.Legarea - Se adauga faina, preparatul de condensare a m?ncarii, untul sau galbenusul de oua, care se amesteca toate impreuna in supe sau sosuri.Oparire - Se scufunda pentru c?teva minute in apa fierbinte zarzavaturile sau fructele pentru a fi preparate in perspectiva ulterioarelor folosinte sau congelari.Cannelloni - Paste fainoase sub forma tubulara care se preteaza la umplut si care in cele mai multe cazuri trebuie fierte in prealabil. Depinz?nd in primul r?nd de umplutura este suficient daca luam in calcul circa 3-5 cannelloni de persoana.Casarecce - Acest tip de paste fainoase amintesc de macaroanele taiate pe jumatate in lungime si rupte in bucati mai mici.Farfale - Paste fainoase in forma de fluture care amintesc de papioanele micute ?preparate in principal din gr?u.Fettucine - Taitei mai subtiri sau mai lati.Fusilli - Paste fainoase care pot fi gasite sub forma unor suruburi, de mai multe culori.Gnoccbi - Galusti care aduc foarte mult cu niste taitei, de regula preparate din cartofi cruzi, dati prin r?zatoare, dar si din spanac.Lasagna - Foi de aluat masur?nd circa 10 X 20 cm. Se comercializeaza fierte dinainte sau crude, noi put?nd alege forma care ne convine cel mai bine. crude, noi put?nd alege forma care ne convine cel mai bine.Linguine - Daca am traduce aceasta denumire, aceasta ar insemna: "limbi micute". Lingui-nele nu sunt altceva dec?t taitei mai lati taiati in bucatele mai mici.Macaroane - Paste fainoase tubulare de lungimi si de latimi diferite.Orecchiette - in traducere mot-a-mot acestea ar insemna: "urechiuse". Orrecchiettele seamana cu niste foite circulare, perforate.Pappardelle - Taitei mai lati sau mai subtiri, insurubati, cu marginile drepte sau ondulate.Inabusire - Gatirea la flacara mica, in apa putina intr-o cratita sau intr-o tigaie acoperita cu capac.Pasare - Presarea cu ajutorul unei linguri a supelor sau a sosurilor pe suprafata unei strecuratori cu ochiuri mici sau a unei c?rpe de bucatarie.Penne - Paste fainoase tubulare de circa 3 cm lungime, taiate in diagonala si brazdate in lungime.Pennine - Paste fainoase tubulare mai subtiri si mai scurte dec?t penele, si brazdate in lungime.Pasteurizare- Baterea zarzavaturilor crude sau fierte cu un mixer electric sau chiar cu unul mecanic p?na ce acestea formeaza o pasta compacta,Oparire - Scufundarea ingredientelor in lichid si fierberea acestora atunci c?nd apa da in clocot.Ravioli - Paste fainoase cu margine dintata, pline cu diverse umpluturi. Se comercializeaza fie proaspete, fie sub forma uscata.Rigatoni - Paste fainoase tubulare lungi de aproximativ 3 cm., ridate pe lungime.Spaghete - Paste fainoase subtiri, mai mult sau mai putin cavernoase, de cele mai diferite marimi.Concentrat de legare - Lichid concentrat care leaga carnea, v?natul, carnea de pasare, pestele si zarzavaturile in timpul fierberii, in timpul calirii sau al coacerii si care confera o aroma deosebita sosurilor.Tagliatelle - in general sub forma de taitei lati.Valoare nutritiva - Continutul de energie al meniurilor exprimat in kilocalorii, in kilojouli, in grasimi, carbohidrati si continut de proteine.Portia de paste fainoase - Cantitatea de paste fainoase repartizata per portie depinde de mai multi factori, de exemplu daca acestea sunt servite cu scopul de a fi felul int?i sau aperitiv, daca sosul este sau nu s?tios si, desigur, c?t de mare este pofta noastra de m?ncare. Dar sa pornim totusi de la urmatoarele cantitati: 60-80 g de paste fainoase uscate la felul int?i, 100 g de paste fainoase pentru sosuri satioase, 125 g pentru sosurile usoare.Tortellini - Paste fainoase mai mici, pliate si umplute cu diverse ingrediente. Se comercializeaza fie proaspete fie uscate.Trenette - Taitei subtiri cu marginea dreapta sau voalata.Temperaturi pentru coacere: Prima temperatura indicata, care nu este continuta in paranteze face intotdeauna referire la cuptorul electric. Cele prezente in paranteze sunt valorile corespunzatoare atmosferei din interiorul cuptorului pe baza de gaze si puterii efective a ochiului. Valorile atmosferice din interiorul cuptorului pe baza de gaze sunt intotdeauna cu 20 de grade mai mici dec?t ale celorlalte cuptoare electrice. Daca nu se constata diferente mari, produsul introdus in cuptor este bine sa se coaca la temperatura corespunzatoare unei trepte mijlocii, pe indicatiile rozetei.Termeni culinari:ALUAT Amestec dens de faina, apa si alte ingrediente. BAIN-MARIE Un vas putin ad?nc (de obicei o cratita) se umple pe jumatate cu apa; in el se pun la incalzit alte vase cu m?ncare (sau cu diferite ingrediente ce trebuie incalzite sau topite, cum ar fi ciocolata). Este solutia ideala atunci c?nd doriti sa incalziti sau sa preparati ceva la temperatura mica, fara sa existe riscul de a se supraincalzi. BAROT Amestec ce rezulta din maruntirea ciocolatei, fondantului, nucilor, alunelor etc. A BAROTA A imbraca unele torturi si prajituri pe margine si pe suprafata cu barot. A BATE Metoda prin care aerul este incorporat intr-o compozitie cu ajutorul unei furculite, al unui tel sau al unui mixer electric. Aceeasi metoda este folosita pentru inmuierea feluritelor ingrediente, cum ar fi untul. BICARBONAT DE SODIU Actioneaza ca un agent de dospire pentru aluaturi atunci c?nd este combinat cu un lichid (zeama de lam?ie, otet, iaurt). BLENDER Aparat electric cu lame rotative, utilizat in mod special pentru a transforma in piure diferite ingrediente solide sau pentru a amesteca lichide. BR?NZIT Fenomen care are loc c?nd laptele se separa de restul compozitiei din cauza aciditatii sau a caldurii excesive. Se mai poate produce in cazul aluaturilor moi care se separa din cauza faptului ca ouale folosite au fost prea reci sau au fost adaugate dintr-o data, nu pe r?nd. A CERNE A trece ingredientele uscate (in special faina, dar si zahar, cacao, sare, malai etc.) printr-o sita de metal sau nailon, pentru a indeparta impuritatile (dar si pentru a aera ingredientul respectiv, mai ales daca este vorba de faina ce intra in compozitia aluaturilor). CHOUX Un tip de aluat fiert care se pune cu lingurita sau cu cornetul in tava; ?gogosile" rezultate se umplu cu diferite compozitii dulci sau sarate. CURRY Condiment indian; daca nu gasiti sau nu aveti la indem?na, puteti folosi boia de ardei (dulce sau iute, dupa preferinta sau in functie de reteta). A CONFIA A prelucra fructele cu zahar pentru conservare; puteti cumpara fructe gata confiate, sau le puteti prepara in bucataria proprie. A DEZOSA A separa carnea de pe oase inainte sau dupa pregatire. A FRAM?NTA Procedeu de amestecare a ingredientelor ce inlu in compozitia unui ,ilu,il; A GLASA A imbraca unele preparate cu glazura, de obicei preparata din zahar pudra si apa calda. JULIEN Taietura subtire (ca fideluta) din legume sau zarzavaturi. A MARINA A tine diferite carnuri in marinata (bait). MARINATA (BAIT) Compozitie alcatuita de obicei din vin, legume, condimente, otet, sare etc. folosita pentru marinarea carnii. A OPARI A tine c?teva minute un produs in apa clocotita. PANE Produs dat prin faina, ou si pesmet. A PASA A trece prin pasoar (sau printr-o sita simpla) unele fructe sau legume pentru creme, sosuri, pireuri etc. PASTEURIZARE Tratament termic al carui rol este de a distruge bacteriile ce se gasesc in lichidele care fermenteaza, cum este laptele, permit?nd astfel pastrarea mai indelungata a produsului. Acest tratament se mai aplica si m?ncarurilor preambalate. PRAF DE COPT Agent de dospire ce actioneaza prin producerea bulelor de dioxid de carbon; acestea se dilata in timpul coacerii si fac aluatul sa ?creasca". A PUDRA A presara un strat de zahar (faina, cacao etc.) peste un aliment, cu ajutorul unei site. A RUMENI A frige un preparat p?na ce acesta capata o culoare rosiatica sau galbuie. A TAPETA A imbraca unele forme (de copt) cu pesmet, faina, legume rma?ii pentru eleviModulul:Numele elevului:Data:Profesor:CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs ?n vederea rezolv?rii efective a sarcinilor de lucru?…………………………………………………………………………………………………… 2. Prin rezolvarea sarcinilor de lucru ai ?nv??at:a) …………………………………………………………………………………………………… b) ……………………………………………………………………………………………………c) ……………………………………………………………………………………………………3. Dificult??ile pe care le-ai ?nt?mpinat au fost urm?toarele:a) …………………………………………………………………………………………………… b) ……………………………………………………………………………………………………c) ……………………………………………………………………………………………………4. ?i-ai ?mbun?t??i performan?a dac?:a) …………………………………………………………………………………………………… b) ……………………………………………………………………………………………………5. Crezi c? activitatea ta ar putea fi apreciat? ca fiind:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………?mbun?t??irea propriei ?nv???riPLANIFIC? → AC?IONEAZ? → ANALIZEAZ?Confirmarea ?intelor pe termen scurtCare sunt ?intele tale pe termen scurt? Ce anume dore?ti s? ob?ii ?n timpul unei perioade de c?teva s?pt?m?ni? (exemplu: ?mbun?t??irea abilit??ilor de procesare a textului pe calculator p?n? la sf?r?itul lunii pentru realizarea proiectului)?inta 1:?inta 2:C?nd ve?i finaliza atingerea acestor ?inte?Cum ve?i ?ti c? a?i realizat ceea ce a?i dorit? (exemplu: ce anume ve?i ?ti s? face?i ?n ceea ce prive?te procesarea textului, lucruri pe care nu le ?ti?i ?n momentul de fa??)Care sunt ac?iunile pe care dori?i s? le ?ntreprinde?i? (exemplu: merg la sala de informatic? pentru utilizarea calculatorului, cer ajutorul profesorului, exersez procesarea textului)Ac?iuni:1.2.3.4.Termene:De ce ajutor ve?i avea nevoie? (exemplu: ajutor din partea profesorului, instructorului, materiale, manuale)Cine va analiza progresul vostru?Nume:Profesor: Supervizor: (bifeaz? ?n mod corespunz?tor)C?nd ?i unde va avea loc aceast? analiz??C?nd: Unde:“elevul a lucrat al?turi de mine pentru a confirma ?n?elegerea ?intelor pe termen scurt”Evaluator (semn?tura): Data:Numele elevului:Competen?a 1Activitatea de ?nv??are nr.1.1denumirea activit??ii: buc?t?ria din munteniadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 20 min.obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Muntenieiformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese va cuno?te influen?ele din Muntenianumele elevului: ..............................................................data: ..........................................................................Alege?i varianta corect?:Influen?a buc?t?riei din muntenia este:greceasc?, oriental?ungureasc?, greceasc?s?rbeasc?, italieneasc?ungureasc?, s?rbeasc?Ciorbele preparate in Muntenia se acresc cu:o?etpireu de fructe verzibor?, leu?teano?et sau sare de l?m?ieGr?simea folosit? la m?nc?ruri ?n timpul iernii este:ulei de floarea soareluiuntdelemn, unt dar ?i untura de porculei de rapi??ulei de m?slineTrece?i ?n dreptul frazelor A, dac? considera?i c? fraza este adev?rat? ?i F , dac? considera?i c? fraza este fals?:Sosurile sunt, de regul?, colorate ?i se ob?in din ro?ii - vara ?i bulion - ?n timpul iernii. 2. Salatele sunt ?legate” ?ntre ele doar cu maionez? care este un ?liant” foarte apreciat. 3. Valoarea nutritiv? a m?nc?rurilor preparate ?n restaurantele de pe Valea Prahovei este ridicat? ridicat? (valoarea psihosenzorial? este deosebit?). III. Grupeaz? urm?toarele preparate culinare dup? tratamentul termic aplicat ?n urm?toarea ordine?:PreparateFierbereFrigerePr?jireSotare Ciorb? de burt?S?rm?lu?eStufat de mielMititeiTuslamaFripturi la gr?tarGarniture sotateCompoturi din fructeActivitatea de ?nv??are nr. 1.2denumirea activit??ii: buc?t?ria din Olteniadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 20 min.obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Oltenieiformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese va cuno?te influen?ele din Oltenianumele elevului:..............................................................data:..........................................................................I. ?ncercui?i varianta corect?1. Oalele folosite la prepararea sarmalelor sunt:vas de yenaoal? de inoxoal? de p?m?ntoal? din tabl?Ciorbele specifice Olteniei sunt:ciorba de burt?ciorba de praz ?i ciorba de ?tevieciorba de peri?oareciorba de salat?La servirea preparatului,, tochitur? olteneasc? cu m?m?ligu??,, se folose?te ca decor:sm?nt?n?l?m?ie ras?ca?caval ras ?i p?trunjel verdero?ii t?iate felii.Trece?i ?n dreptul frazelor A, dac? considera?i c? fraza este adev?rat? ?i F, dac? considera?i c? fraza este fals?:1. La ob?inerea preparatului ,, tochitur? olteneasc? cu m?m?ligu?? se folose?te usturoi tocat. 2. Saramura de pe?te se serve?te doar fierbinte. 3. Crapul folosit la ob?inerea saramurii este supus fierberii ?ndelungate. IV. Pe fiecare orizontal? a urm?torului tabel se reg?se?te c?te un preparat specific Olteniei. ?ncercui?i fiecare preparat g?sitMACESARAMUR?FAVUTOCHITUR?DIENOVIERISCIULAMARUCODEC?RN?CIORIEActivitatea de ?nv??are nr.1.3denumirea activit??ii: buc?t?ria din Moldovadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 50 min.obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Oltenieiformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese va cuno?te influen?ele din Moldovanumele elevului:..............................................................data:..........................................................................Trece?i ?n dreptul frazelor A , dac? considera?i c? este adev?rat? ?i F, dac? considera?i c? este fals?:1. ?n buc?t?ria moldoveneasc? este caracteristic? folosirea masiv? a br?nzei ?i a porumbului. 2. La sud bulgarii folosesc pentru servire un sos tradi?ional – mangea din pui. 3. Condimentele folosite sunt: m?rarul, cimbrul, chip?ru?ul, usturoiul, hasma?uchi, leu?teanul. 4. Buc?t?ria moldoveneasc? a avut influen?e elene ?i bizantine amestecate cu influen?e ruse?ti. Realiza?i schema procesului tehnologic de ob?inere a preparatului,, chi?c? moldoveneasc?,,. ?mp?r?i?i ?n dou? echipe, ?n grupe de c?te 4 elevi, realiza?i ?mpreun? cu coordonatorul de practic? dou? preparate ?i anume: chi?c? moldoveneasc? ?i ciorba de potroace pe baza re?etei existente in fi?a de documentare. Dup? ob?inerea produselor schimba?i grupele ?i analiza?i indicii de calitate la preparatul realizat de cealalt? grup?.Activitatea de ?nv??are nr.1.4denumirea activit??ii: buc?t?ria din Transilvaniadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 15 min pentru evaluare, 7 zile pentru elaborarea miniproiectului, urmat de sus?inerea acestuia.obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Transilvanieiformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor cuno?te influen?ele din Transilvanianumele elevului:..............................................................data:..........................................................................Completa?i spa?iile libere cu informa?ia corect?:?n Ardeal se folose?te mult ..........(1)............. Specific ciorbelor din aceast? regiune este ..............(2)............ Se m?n?nc? mult .............(3)............. cu g?lu?te din .............(4).............. ?i .............(5)................Buc?t?ria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influen?a buc?t?riei ...............(6).............Pe fiecare orizontal? a tabelului de mai jos se reg?se?te c?te un preparat specific Ardealului. ?ncercuie?te fiecare preparat g?sit:SOLBALMU?ERTUFNPECTUNDIEBULZORKENGIGULA?OFTHLOPAPRICA?FENDISTIMSRANCLANGO?IOJUNBUDINC?DINOElevii vor fi ?mp?r?i?i in func?ie de regiunea din care provin maxim 3-4 ?ntr-o echip?. Fiecare echip? va trebui s? realizeze un miniproiect referitor la obiceiurile gastronomice specifice regiunii din care provin. Acest proicet va avea urm?toarea structur?:denumirea temei care va fi aleas? de c?tre elevi ?mpreun? cu profesorul (ex: arta culinar? din localitatea Strem?, jud Alba)influen?ele din regiunea respeciv?evenimentele gastronomice specifice regiuniipreparatele culinare tradi?ionale cu precizarea procesului tehnologicmen?ionarea surselor de informare.Acest miniproiect va fi realizat pe parcursul a 7 zile, urm?nd ca dup? finalizarea acestuia s? fie prezentat ?n clas?.Activitatea de ?nv??are nr.1.5denumirea activit??ii: buc?t?ria din Banatdenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Banatformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor cuno?te influen?ele din Banatnumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................Se ?mparte clasa ?n grupe de c?te 4-6 elevi .Fiecare grup? are de realizat o fi?? de lucru, dup? care, liderul fiec?rei grupe va prezenta ce au realizat ?n fa?a ?ntregii clase, urm?nd ca ceilal?i elevi s?-?i exprime p?rerile pro sau contra referitoare la tema prezentat?. Fi?a de lucru nr.1Completa?i urm?toarea schem? cu informa?ia corect?, pe baza fi?ei de documentare nr.5 :Influen?e gastronomice din BanatFi?a de lucru nr. 2Pe baza fi?ei de documentare nr. 5 completa?i schema urm?toare cu materiile prime auxiliare specifice ?n buc?t?ria b?n??ean?:Fi?a de lucru nr. 3Pe baza fi?ei de documentare specifica?i semipreparatele cele mai folosite ?n buc?t?ria b?n??ean? sub urm?toarea form?: Fi?a de lucru nr. 4Completa?i ?ntr-un mind-map asem?n?tor preparatele specifice buc?t?riei b?n??ene, folosindu-v? de fi?a de documentare.Preparate specifice buc?t?riei b?n??ene Activitatea de ?nv??are nr.1.6denumirea activit??ii: buc?t?ria din Dobrogeadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice Dobrogeaformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor cunoa?te influen?ele din Dobrogeanumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................Completa?i spa?iile libere cu informa?ia corect?:La prepararea m?nc?rurilor dobrogene nu se folose?te mult pe?tele. Buc?t?ria din Dobrogea este influen?at?, ?n primul r?nd, de faun?, de clim?, dar ?i de buc?t?ria oriental?. Preparatele de baz? nu se prea folosesc garnituri de orez, legume ?i paste f?inoase.Grupeaz? in tabelul urm?tor preparatele specifice Dobrogei dup? grupa din care fac parte:Preparate specificeAntreuriPreparate lichidePreparate de baz?DulciuriCiorb? pesc?reasc?Ciorb? de burt?Marinat? din pe?teSaramur? de crapPe?te la pro?apCrap umplutPilaf dobrogeanSalate dobrogeneC?rna?i de oaie?a?l?cChebabGhiudemMiel la pro?apActivitatea de ?nv??are nr.1.7denumirea activit??ii: preparate specifice s?rb?torilordenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice s?rb?torilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu istoricul s?rb?torilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................Se ?mparte clasa ?n 6 grupe, a c?te 4-5 elevi . Primele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice ?nvierii Domnului, urm?toarele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice Botezului Domnului, iar urm?toarele 2 grupe vor exemplifica preparatele specifice Na?terii Domnului. Fiecare grup? va avea ?n vedere:preparatele specifice s?rb?torilorindicii de calitate a unui preparat specific s?rb?torilor Dup? realizarea sarcinii de lucru fiecare lider al fiec?rei grupe va prezenta colegilor informa?iile sintetizate ?n grupa respectiv? , fiecare elev av?nd dreptul s?-?i expun? p?rerile referitoare la materialul prezentat. Se pot folosi ca resurse materiale foi de flipchart ?i marc?re. Se sugereaz? urm?toarea structur?, fiecare grup? put?nd s?-?i adopte propria structur?:Fi?a de lucru nr. 1Preparate specifice ?nvierii DomnuluiM?nc?ruri preg?tite de ?nvierea DomnuluiFi?a se lucru nr. 2Pe baza fotografiei, dar dup? realizarea la practic? a preparatului ?pasc? cu br?nz?” stabili?i ?n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunz?tori preparatuluiAspectCuloareGustMirosConsisten??Fi?a de lucru nr. 3M?nc?ruri preg?tite de Boboteaz?M?nc?ruri preg?tite pentru Boboteaz?Fi?a de lucru nr. 4Pe baza fotografiei, dar dup? realizarea la practic? a preparatului ?lipie simpl?” stabili?i ?n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunz?tori preparatuluiAspectCuloareGustMirosConsisten??Fi?a de lucru nr. 5M?nc?ruri preg?tite cu ocazia s?rb?toririi Cr?ciunuluiPreparate specifice Cr?ciunuluiFi?a de lucru nr. 6Pe baza fotografiei, dar dup? realizarea la practic? a preparatului ?cozonac” stabili?i ?n tabelul de mai jos indicii de calitate corespunz?tori preparatuluiAspectCuloareGustMirosConsisten??Competen?a 2Activitatea de ?nv??are nr.2.1denumirea activit??ii: buc?t?ria francez?denumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice francezilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu cultura gastronomic? a francezilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................1. Av?nd la dispozi?ie fi?a de documentare, re?etare, reviste de specialitate, internet, alc?tui?i c?te un meniu francez pentru micul dejun, pentru pr?nz ?i pentru cin?. 2. Specifica?i ?ntr-o schem? asem?n?toare etapele ob?inerii preparatului ,, Cuisses de grenouilles,,Activitatea de ?nv??are nr.2.2denumirea activit??ii: buc?t?ria italian?denumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice italienilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu cultura gastronomic? a italienilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................Se lucreaz? cu clasa ?mp?r?it? ?n 4 grupe a c?te 6-7 elevi. Pe baza fi?ei de documentare ?i a cuno?tin?elor despre Italia fiecare grup? are de caracterizat c?te o zon? din Italia, urm?rind:Obiceiuri ?i tradi?ii din zona respectiv?Alimente ?i preparate specifice zoneiModalit??i /particularit??i de preg?tire a m?nc?rurilor Se vor completa fi?ele de lucru dup? modelul propus, apoi se vor etala si se va discuta la nivelul clasei prin compararea zonelor.Fi?a de lucru nr. 1Buc?t?ria din Vene?iaObiceiuri si tradi?ii:Alimente ?i preparate specificeModalit??i/ particularit??i de preg?tireFi?a de lucru nr. 2Buc?t?ria din RomaObiceiuri si tradi?ii:Alimente ?i preparate specificeModalit??i/ particularit??i de preg?tireFi?a de lucru nr. 3Buc?t?ria din MilanoObiceiuri si tradi?ii:Alimente ?i preparate specificeModalit??i/ particularit??i de preg?tireFi?a de lucru nr. 4Buc?t?ria din ParmaObiceiuri si tradi?ii:Alimente ?i preparate specificeModalit??i/ particularit??i de preg?tireActivitatea de ?nv??are nr.2.3denumirea activit??ii: buc?t?ria englezeas?denumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice englezilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu cultura gastronomic? a englezilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................I. ?ncercui?i varianta corect?:Nu se consum? ?n buc?t?ria englezeasc?:carnea de vita, miel, pe?tecarnea de porc, puicartofii ?i legumelecarnea de ra??, g?sc?, curcan,,Sanday Roast,, este specialitatea englezilor , f?c?nd parte din grupa:preparatelor lichidefripturilorgarniturilorantreurilorUna dintre specialit??ile engleze?ti este:budincatortul de mereinghe?ataantreul de ficatII. Trece?i ?n dreptul frazei A, dac? considera?i c? fraza este adev?rat? ?i F, dac? considera?i c? fraza este fals?:1. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase. 2. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi. 3. Spre deosebire de francezi, englezii nu sunt consumatori de br?nzeturi. III. Enumera?i 3 sortimente de br?nz? specific engleze?ti?:IV. Realiza?i ?mpreun? cu ?ndrum?torul de practic? 2 sortimente specific engleze?ti.Activitatea de ?nv??are nr.2.4denumirea activit??ii: buc?t?ria din Germaniadenumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice germanilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu cultura gastronomic? a germanilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................Completa?i cu informa?ia corect? spa?iile libere:Bucataria germana folose?te cel mai mult .........(1).......... , se cunosc mai mult de ...............(2).......... varietati.Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei ..........(3)............ si nu celei ................(4)...........Printre legume un loc aparte pentru germani ?l ocup? .......... (5) .......... ,?n special cel ...........(6).........Trece?i ?n drepul frazei A, dac? considera?i c? fraza este adev?rat? ?i F, daca considera?i c? este fals?.1. T?i?eii nem?e?ti sunt mai gro?i dec?t pastele italiene ?i, de multe ori, sunt prepara?i cu g?lbenu? de ou. 2. Una dintre cele mai neconsumate pr?jituri este cea cu br?nz?. 3. In Berlin se servesc sturioni, salate de cartofi, chiftelute si copite de porc. Pe fiecare orizontal? se g?se?te c?te un preparat consumat ?n Germania . G?si?i ?i ?ncercui?i fiecare preparat g?sit .DONSPARANGHELOCVAC?RN?CIORIMICPOTDENICIOL?NELOBR?NZETURIOCENDUMBOCHIFTELU?EPL?CINTEHOITUNEActivitatea de ?nv??are nr.2.5denumirea activit??ii: buc?t?ria arab?denumirea modulului: buc?t?ria na?ional? ?i interna?ional?timp de lucru: 30 min obiectivul activit??ii: fixarea cuno?tin?elor legate de preparatele specifice arabilorformarea deprinderilor privind prepararea acestor m?nc?ruri specificese vor familiariza cu cultura gastronomic? a arabilornumele elevului:.....................................................................................data:.........................................................................................................?ncercui?i varianta corect?:Buc?t?ria arab? are influen?e ale buc?t?riei:ungure?timediteraneene ?i africaneitaliene?tirom?ne?tiM?nc?rurile preg?tite la foc erau ob?inute de c?tre:femeibuc?tari ?n restauranteb?rba?ifemei ?i b?rba?iPreparatul tradi?ional, specific arabilor este:ciorba de burt?cu?cu?sarmalelebudincaTrece?i ?n dreptul frazei A, dac? considera?i c? fraza este adev?rat? ?i F , dac? considera?i c? fraza este fals?:1. Falafelul este, al?turi de kebab, specialitatea culinar? arab? cea mai cunoscut? ?n lume. 2. Arakul este o vodc? din struguri cu gust de anason care se bea amestecat cu ap? ?n propor?ie de 2:1, cu ghea??. 3. Pasta tahina se serve?te cu frig?rui , kebab ?i budinca de legume. III. Alc?tui?i un referat care s? cuprind? no?iuni legate de cultura gastronomic? a musulmanilor.Solu?ionarea activit??ilorActivitatea 1.1 buc?t?ria din MunteniaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.1.-a, 2.-c, 3.-b, 1.-A, 2.-F, 3.-APreparateFierbereFrigerePr?jireSotare Ciorb? de burt??S?rm?lu?e?Stufat de miel?Mititei?Tuslama?Fripturi la gr?tar?Garniture sotate?Compoturi din fructe?Activitatea 1.2 buc?t?ria din OlteniaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.1.- c, 2.- b, 3.-c1.- A, 2.- F, 3.- F– saramur?– tochitur?ciulamac?rn?cioriActivitatea 1.3 buc?t?ria din MoldovaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.I.1.- A, 2.- A, 3.- A Activitatea 1.4- buc?t?ria din TransilvaniaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat. (1)- sl?nin? afumat?(2)- tarhonul (3)- paprica? (4)- f?in? (5)- ou? (6)- austro-ungare II. – balmu?bulzgula?paprica?lango?ibudinc?Activitatea 1.5- buc?t?ria b?n??ean?Dac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.fi?a de lucru nr.1austro- ungaregreceasc?italian?francez?fi?a de lucru nr.2piper, cimbru, boia de ardei, chimen , untur? sau ulei, zah?rmierefi?a de lucru nr.3sosurisupet?i?eiamestec de ?ngro?arer?nta?pot exista mai multe materii prime auxiliare ?i mai multe semipreparate, fiind trecute aici doar c?teva .fi?a de lucru nr. 4- zacusca, - ciorba de vi?el, - sarmale b?tr?ne?ti, - ceap? umplut?, - pog?cele , budinci- m?ncare b?n??ean? cu carne de porc, Activitatea 1.6 buc?t?ria din DobrogeaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.1.- A, 2.- A, 3.- FPreparate specificeAntreuriPreparate lichidePreparate de baz?DulciuriCiorb? pesc?reasc??Ciorb? de burt??Marinat? din pe?te?Saramur? de crap??Pe?te la pro?ap?Crap umplut?Pilaf dobrogean?Salate dobrogene?C?rna?i de oaie??a?l?c?Chebab?Ghiudem?Miel la pro?ap?Activitatea 1. 7- preparate specifice s?rb?torilorDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.Fi?a de lucru nr. 1Preparate specifice ?nvierii Domnului-drob de miel, -ciorb? de miel, -friptur? de miel, -cozonacul cu diverse umpluturi - pasca cu br?nz?. Fi?a de lucru nr. 3M?nc?ruri preg?tite pentru Boboteaz?-Piftiile,-sarmalele ,-carnea fript? cu c?rna?i, -lipiile, preparate cu aluat de cozonac ?i unse cu ou ?i sm?nt?n?Fi?a de lucru nr. 5M?nc?ruri preg?tite de Cr?ciun-sl?nin?, -c?rna?i, -cartabo?i, -tob?, -sarmale, -friptur? de porc, -ciorb? de oaseAceste preparate sunt doar o sugestie, ele exist?nd mult mai multe, elevii av?nd posibilitatea s? caute mai multe preparateActivitatea 2.1 - buc?t?ria englezeasc?Dac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.1.- d, 2.-b, 3.-a,1.- A, 2.-A, 3.-FActivitatea 2.2 - buc?t?ria din GermaniaDac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.(1)- c?rna?i, (2)- 1500, (3)- vieneze, (4)- germane, (5)- sparanghel, (6)- alb1.- A, 2.- F, 3.-A– sparanghel, c?rn?ciori, ciol?nel, br?nzeturi, chiftelu?e, pl?cinteActivitatea 2.3 - buc?t?ria arab?Dac? elevul g?se?te solu?ii diferite, sfaturi potrivite vor varia ?n func?ie de domenii ?i de activit??i. Un anumit ?ablon ar putea fi:Ruga?i elevul s? repete activitatea, dar cu asistare suplimentare – de ex. Solicit?ndu-i s? citeasc? instruc?iuni mai detaliate sau s? utilizeze un instrument cum ar fi un computer.ApoiDac? a doua ?ncercare a elevului e?ueaz?; direc?iona?i-l c?tre materiale de ?nv??are suplimentare sau c?tre profesor.?n cazul ?n care a doua ?ncercare a elevului este o reu?it?; ruga?i-l s? efectueze o activitate planificat? pentru a le verifica cuno?tin?ele ?i ?n?elegerea. ?n cazul ?n care acea activitate este o reu?it?, elevii vor fi direc?iona?i c?tre activitatea urm?toare sau c?tre un material suplimentar mai avansat.1.- b, 2.- c, 3.- b, 1.- A, 2.-A, 3.-FBibliografieSt?nescu, D. – Alimenta?ie – Catering, Editura Oscar Print, Bucure?ti, 1998Ghidul gastronomic al Rom?niei – Editura House of Guides, Bucure?ti, 2004Victor S?hleanu, "Omul ?i alimenta?ia", Editura ?tiin?ific? ?i enciclopedic?, Bucure?ti, 1977bucataria.ro retete-culinare.rogustos.ro Secolul XIX Maestrul hotelului francez, Antonin Carême Patiserul regal parizian, Antonin Carême8.Jeni Romanciuc, Dan Silviu Boerescu, ,,Gradina Imperiului. 165 de retete din Basarabia tuturor aromelor, Editura Trei, 20089. Jamie Oliver, ,,Cu Jamie ?n Italia,, Editura Curtea Veche, 2006AnexeFi?? de documentare nr. 1Organizarea produc?iei de preparate tradi?ionale rom?ne?tiBuc?t?ria rom?neasc? este denumirea pe care o poart? rezultatul sintetiz?rii, ?n timp, a gusturilor ?i obiceiurilor gastronomice specifice poporului rom?n. Ea este divers?, cuprinde nenum?rate obiceiuri ?i tradi?ii culinare, m?nc?ruri specifice, ?mpreun? cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradi?ii ale altor popoare, cu care poporul rom?n a intrat ?n contact dealungul istoriei. Buc?t?ria rom?neasc? cuprinde at?t bucate de zi cu zi c?t ?i preparate speciale de s?rb?toare. Poporul rom?n fiind cre?tin ?nc? de la ?nceputurile form?rii sale, Buc?t?ria rom?neasc? cuprinde numeroase bucate de praznic r?nduite ?n func?ie de anotimpul ?i s?rb?toarea pomenit?. Bucatele rom?ne?ti sunt alc?tuite at?t din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate c?t ?i din carne ?i subproduse din carne. Un loc aparte ?n Buc?t?ria rom?neasc? ?l au dulciurile, pl?cintele, dulce?urile.Buc?t?ria rom?neasc? a reu?it de-a lungul vremii s?-?i p?streze tradi?ia, buc?tarii au ?tiut s? transmit? urma?ilor gustul m?nc?rurilor noastre tradi?ionale, ace?tia au ?mbun?t??it ?i rafinat m?nc?rurile, dar au p?strat nealterat? arta culinar? rom?neasc?.Buc?t?ria rom?neasc? poate fi definit? ca un tot unitar, dar din punct de vedere al structurii m?nc?rurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau produselor finite, acestea difer?, ceea ce conduce la particularit??i regionale. Fiecare regiune are un specific aparte, care s-a men?inut, s-a completat ?i s-a ?mbog??it din punct de vedere sortimental ?i calitativ.Dup? zonele geografice buc?t?ria rom?neasc? poate fi ?mp?r?it? ?n:Buc?t?ria din MunteniaBuc?t?ria din OlteniaBuc?t?ria din MoldovaBuc?t?ria din TransilvaniaBuc?t?ria B?n??ean?Buc?t?ria din DobrogeaBuc?t?ria din MunteniaBuc?t?ria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicate?e. Ea a suferit de-a lungul vremii influen?a greceasc?, oriental?, fine?ea ?i rafinamentul buc?t?riei franceze ?i p?n? ?n zilele noastre influen?a italieneasc?. Buc?t?ria din Muntenia folose?te un sortiment variat de legume, carne, produse din carne, pe?te, lapte, paste f?inoase, fructe. Buc?t?ria tradi?ional? din Muntenia se poate caracteriza prin m?nc?ruri gustoase, renumite fiind: ciorba de burt?, ciorbele ??r?ne?ti din carne de vac? ?i porc, sarmalele cu m?m?ligu??, stufatul de miel, renumi?ii mititei, tuslamaua, fripturile la gr?tar ?i pe?tele, garniturile din legume, cartofi, paste f?inoase dulciurile de buc?t?rie, cum ar fi: budincile din paste f?inoase, pl?cintele, compoturile din fructe, dulciurile de cofet?rie cu fri?c? ?i ciocolat?. Ciorbele sunt realizate din carne de pas?re ?i vac?, dar ?i din legume; ele sunt acrite mai ales cu bor?, se folose?te mult leu?teanul care le d? un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt ?mbog??ite cu orez, ou? ?i sm?nt?n?. La prepararea m?nc?rurilor se folose?te untdelemnul, untul, dar ?i untura, mai ales ?n timpul iernii. Sosurile sunt, de regul?, colorate ?i se ob?in din ro?ii - vara ?i bulion - ?n timpul iernii. Salatele sunt ?ntr-un sortiment foarte diversificat, se ob?in din legume proaspete sau fierte ?n combina?ii cu fructe, ou?, br?nzeturi ?legate” ?ntre ele cu sosuri ?i mai ales cu maionez? care este un ?liant” foarte apreciat.Ast?zi, marile restaurante din Bucure?ti ?i de pe Valea Prahovei sunt recunoscute mai ales prin preparatele specifice buc?t?riei rom?ne?ti, preparate care, prin materiile prime folosite ?i tehnologiile de preparare utilizate, au o valoare nutritiv? ridicat? (valoarea psihosenzorial? este deosebit?). Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ,, tuslama de burt?,,Materii prime1kg de burta de vaca1 picior de vitel3 morcovi1 pastirnac, o radacina de patrunjel1 ceapa,o foaie de dafin, 2 linguri de ulei, o lingurita de faina, un galbenus de ou, otet sau zeama de lamaie (optional usturoi). Tehnica prepar?riiSe spal? burta ( prefiarta ) si piciorul de vitel (freaca-l cu sare pina ramane curat).Se pun la fiert in apa calda cu sare,se spumeaz? ?i se adaug? zarzavatul buc??i t?iate ?n patru ?i foaia de dafin.C?nd sunt fierte ,se scot ?i se taie buc??i potrivite at?t burta c?t ?i carnea de pe picior. ?ntr-o alt? crati?? ,se ?n?bu?? 2 morcovi ra?i pe r?z?toarea mic?.Se adaug? faina,stins? cu zeama de la fiertur?. Se las? s? fiarb? ?n?bu?it c?teva minute ,apoi se trece sosul prin sita. Se bate g?lbenu?ul de ou ,ad?ug?nd zeama de l?m?ie sau o?etul. Se adaug? sosul peste burt? ?i se las? s? mai fiarb?,dar la foc mic(s? nu se taie galbenusul). Se adaug? pu?in mujdei de usturoi. Prezentare ?i servire Se serve?te fierbinte! Durata3 h Fi?a de documentare nr.2Buc?t?ria din OlteniaBuc?t?ria din Oltenia p?streaz? ?i ast?zi obiceiul de a preg?ti m?ncarea ?n oale de p?m?nt la ??est” (sunt recunoscute sarmalele g?tite ?n oale de p?m?nt la ??est”), tehnologie care ofer? un gust deosebit m?nc?rurilor, ele purt?nd parfumul buc?t?riei noastre ??r?ne?ti. ?n buc?t?ria olteneasc? se folosesc legumele proaspete, pe?tele, carnea de pas?re, vac? ?i porc, lactatele ?i br?nzeturile. Se preg?tesc cum numai oltenii ?tiu s? o fac? gustoasele ciorbe de praz ?i de ?tevie, fiertura olteneasc? care este o ciorb? de pas?re ?i legume fierte ?n oala de p?m?nt ?n spuz? pe vatr?.. Influen?a vecinilor s-a resim?it ?n buc?t?ria din Oltenia: ghiveciul c?lug?resc, tocana c?lug?reasc? ?i altele. C?nd vorbim de buc?t?ria olteneasc? nu putem s? nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu m?m?ligu??, ro?iile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasc?, saramura de pe?te c?rn?ciori oltene?ti.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?tochitur? olteneasc? cu m?m?ligu??”Materii prime500 gr pulp? de porc100 gr costi?? afumat?200 gr ciuperci1 ardei gras2 cepe150 ml suc de ro?ii3 c??ei de usturoi100 ml uleisare, piperTehnica prepar?riiSe taie pulpa de porc cubule?e Costita se taie si ea cubulete mici. Uleiul se incinge intr-o cratita si prajim bucatile de carne sarate si piperate. Se scoate carnea si se rumenesc bucatile de costita afumata care apoi se scot deoparte.Se curata , se spala si se taie marunt ciupercile, ceapa si ardeiul gras si se calesc impreuna in uleiul in care s-a prajit carnea si costita. Se calesc timp de 5 minute dupa care adaugam 150 ml suc de rosii si se inabusa la foc mic. Se adauga si usturoiul tocat, carnea si costita si se lasa sa dea 2-3 clocote impreuna.Prezentare ?i servireSe serveste tochitura cu mamaliguta, se poate presara cu patrunjel verde tocat si eventual cu cascaval razuit cine doreste.Saramur? de pe?teSaramura de peste este una din cele mai populare preparate din peste. O saramura de peste bine facuta nu poate fi refuzata nici macar de cei care nu sunt mari amatori de peste. Gustul sosului din saramura de peste, dat de combinatia peste, verdeata, condimente, ardei iute si sare este picant si irezistibil.Proces tehnologicMaterii prime1 crap de 1 kg 1 lingurita de ulei condimente ardei iute leustean si patrunjel verde sare si piper dupa gustMod De PreparareSe alege un crap mai mare, se curata si se taie capul si coada, se despica pestele in doua, in lungime, se scot inotatoarele, sira spinarii si oasele mari; Se unge cu ulei si se frige la gratar, intai pe o parte, apoi pe cealalta; Intre timp se fierbe apa cu sare si cu condimente, ardei si patrunjel verde, toate tocate fin; Se aseaza pestele in castron si se toarna saramura deasupra, se serveste rece.Fi?a de documentare nr.3Buc?t?ria din Moldova Bucataria moldoveneasca, dezvoltata pe o gama bogata in legume si fructe este considerata ca una dintre cele mai gustoase si sanatoase din lume si nu atat pentru numarul mare de bucate, cat pentru multitudinea nuantelor gastronomice obtinute prin combinarea reusita a produselor.Influen?e Buc?t?ria moldoveneasc? a avut la fel ca ?i cultura ei, influente elene si bizantine amestecate cu influente rusesti, de aceea au si ajuns aici sa fie populare mancarurile grecesti (placintele, invartitele) si tehnologiile caracteristice zonei mediteraneene, cum ar fi utilizarea vinului sec in bucatele din legume si carne, sosurile picante cu multe mirodenii si metode deosebite de pregatire a aluatului. De asemenea rusii au lasat o amprenta vizibila in muratul legumelor si copturi. O influenta deosebita asupra dezvoltarii bucatariei moldovenesti au avut turcii, care au dominat in Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simtit in prepararea combinata a produselor, in tendinta de a utiliza carne de oi si in denumirile bucatelor: ghiveci, musaca,ciorba. In timp, bucataria moldoveneasca a capatat integritate si originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente intr-un gust specific, format din cele mai neasteptate si mai delicate combinatii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucataria moldoveneasca este caracteristica folosirea masiva a branzei si a porumbului.Preparate specificeBuc?t?ria din Moldova se caracterizeaz? prin m?nc?ruri fine, rafinate ?i gustoase. La prepararea m?nc?rurilor se folose?te ?n special carnea de pas?re ?i pe?tele, dar ?i carnea de porc, vac?, v?natul, precum ?i legumele, laptele, ou?le ?i br?nzeturile. Ciorbele se acresc cu bor?, se ?mbun?t??esc cu sm?nt?n? ?i ou?. M?nc?rurile sunt mai dietetice, se realizeaz? f?r? r?nta?uri pr?jite, cu ceap? ?n?bu?it? ?i f?in? dizolvat? ?n ap?. Sosurile sunt albe, dar ?i colorate cu past? de bulion ?i boia de ardei.In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc. In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc.Buc?t?ria moldoveneasc? nu este foarte aglomerat? ?n condimente, se folose?te m?rarul, cimbrul, chip?ru?ul, usturoiul, hasma?uchi, leu?teanul, etc. Renumitele sarmale moldovene?ti sunt fine ?i delicate, ele se ob?in din carne tocat?, sunt sarmale mici, c?te 8-10 buc??i ?nf??urate toate ?ntr-o foaie de varz?. ?n Moldova se m?n?nc? mult dulciurile de buc?t?rie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume, fructe ?i br?nzeturi. Nu putem vorbi despre buc?t?ria moldoveneasc? dac? nu amintim de preparate cum ar fi: cighir moldovenesc, chi?c? moldoveneasc?, pui la ceaun cu mujdei de usturoi ?i m?m?ligu??, ?taci ?i ?nghite”, r?cituri de pas?re, piftie de porc, ciorb? de potroace, bor?ul moldovenesc, saramur? de pe?te, sarmale cu m?m?ligu??, p?rjoale moldovene?ti, tochitur? moldoveneasc?, cozonac moldovenesc, pasc? moldoveneasc?, poale-n br?u, pl?cint? cu dovleac, cu br?nz?, cu mere, cu varz?, alivenci, etc. Proces tehnologic de ob?inere a preparatului,, chi?c? moldoveneasc?,,Materii prime2-3 cepeo cana orezcarne de porc/vita (eventual gata tocata)2 ouasare, piperTehnica prepar?riiSe taie marunt cepele si se pun la prajit. Se pune apa si orezul la fiert. Dupa ce s-a fiert orezul se lasa putin la racit. Apoi se ia orezul si se amesteca cu carnea tocata in prealabil, adaugandu-se sarea si piperul plus cele 2 oua crude pentru a lega compozitia.Caltabosii se spala (intestinul gros de la porc) apoi se umplu cu compozitia rezultata, se leaga la capete si se pune la fiert pentru 20 de minute. Se lasa la racit dupa care se pune la prajit. Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ,,Ciorba de potroace,,La ciorba de potroace bor?ul este ?nlocuit cu zeama de varz?Materii primeMaruntaiele, aripile ?i o parte din spinarea unei p?s?ri, 2-3 oase de vac?, 1 buc. morcov, 1/2 buc. r?d?cina de p?trunjel, 1/2 buc. p?st?rnac, 1/2 buc. ?elin?, 2 linguri orez, 1 l zeam? de varz?, o leg?tur? leu?tean, sare, 1/2 l ap?.Tehnica prepar?riiSe spala bine oasele si se aseaza intr-o oala pe foc, unde se lasa sa fiarba 1-1 1/2 ora, dupa care se strecoara. Se spala bine bucatile de pasare, se verifica bine sa nu ramina tuleie sau puf, se introduc in zeama in care au fiert oasele si se sareaza usor. Se inlatura spuma, de citeva ori, pina cind nu se mai formeaza si se adauga zarzavatul curatat, spalat si taiat fin. Se lasa sa fiarba la foc potrivit, in oala acoperita. Cind carnea este aproape fiarta, se pune zeama de varza fiarta separat. Cind clocoteste ciorba, se adauga orezul fiert si clatit in apa rece, iar dupa unul-doua clocote, se trage oala de pe foc.Se potriveste de sare si de acreala, iar pe deasupra se presara verdeata tocata fin.Fi?a de documentare nr. 4Buc?t?ria din TransilvaniaBuc?t?ria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influen?a buc?t?riei austro-ungare. ?n Ardeal se folose?te mult sl?nina afumat?, bine preg?tit?, care se consum? ?n tot timpul anului, chiar ?i vara, fie ca atare, fie folosit? la prepararea diferitelor m?nc?ruri. Specific ciorbelor din aceast? regiune este tarhonul. La ob?inerea m?nc?rurilor se folose?te untura de porc ?i r?nta?ul ob?inut din ceap? ?n?bu?it? ?i f?in? pu?in rumenit?. Sosurile sunt, ?n general, albe, dar ?i colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel ?i sosurile, se ?ndulcesc cu zah?r. Se m?n?nc? mult paprica? cu g?lu?te din f?in? ?i ou?, fierte ?n ap? cu sare. Buc?t?ria din Transilvania este renumit? prin preparate ca: balmu?, bulz, sup? de chimen, sup? de varz? alb? cu sm?nt?n?, ciorb? ardeleneasc? de porc sau vac?, ciorb? de carne cu tarhon, varz? ?à la Cluj”, ciuperci umplute, gula?, paprica?, afum?turi, toc?turi cu afum?turi, lango?i, budinc?, etc.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ,, balmu?,,M?m?liga cu br?nz?, f?cut? ?n fel ?i chip, a fost ?ntotdeauna printre preferin?ele rom?nilor. ?n zona Bucovinei, preparatul se cheama "balmo?"si este foarte gustos.Materii prime1 cana de malai, 1 oala de smantana, 1 bulgare de unt, branza de oi,cas proaspat, sare.Mod de preparare:Fierbem smantana cu untul si sarea. Presaram incet malaiul, amestecandbine. Punem apoi branza framantata marunt cu furculita si mai fierbemamestecul pana ce branza se topeste. Se mananca fierbinte. Pe deasupra portiei punem unt si cas proaspat maruntit.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?lango?i”Materii prime25 g drojdie, 2,5 dl apa calduta, 1 cartof fiert ras, 2 lingurite sare, 7 dl (420 gr.) faina si faina pentru intins aluatul, ulei pentru prajit Uleiul cu usturoi: 3/4 dl ulei neutral, 2 - 3 catei de usturoiTehnica prepar?riiPentru 16 buc: Se farimiteaza drojdia intr-un castron si se toarna deasupra apa. Se adauga cartoful ras, sare si faina. Se framinta aluatul. Se lasa la crescut sub un prosop cam 40 minute. Se pune aluatul pe planseta si se framinta. Se imparte aluatul in 16 bucati. Se aplatizeaza, li se dau o forma ovala. Se lasa la crescut 10 min. Se pune uleiul la incins, pina la 180 gr C. ( Se contoleaza cu termometrul sau se pune o bucatica de piine alba care trebuie sa se faca aurie in 1 min). se prajesc citeva bucati de aluat o data, cam 4 min. Se intorc dupa 2 min. Se pun la scurs pe servetele de hirtie. Se pregateste uleiul cu usturoi presind cateii de usturoi si amestecindu-i cu ulei. Uleiul se intinde pe fiecare langos inainte de a se servi.Prezentare ?i servireSe servesc cu: smintina, ceapa rosie tocata, caviar, somon afumat, cirnatiFi?a de documentare nr.5Buc?t?ria b?n??ean?Buc?t?ria b?n??ean? este puternic influen?at?, ca ?i buc?t?ria din Transilvania, de buc?t?ria austro-ungar?, dar ?i de buc?t?ria greceasc?, italieneasc? ?i francez?. M?nc?rurile preg?tite ?n Banat sunt realizate din carne de porc, ?n special cu legume pr?jite ?i ?n?bu?ite ?n untur? sau ulei, cu sosuri din f?in?, condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen."Banateanul e invatat sa manance bine. La masa lui de pranz supele troneaza aproape in fiecare zi, mai ales atunci cand este sarbatoare. Supa cu zdrente este preferata multora", Supele, paprika si gustul dulce sunt elementele de baza ale gastronomiei din Banat. Nu exista zi in care banateanul sa nu isi alinte papilele cu savoarea unei supe fierbinti. "In Banat, duminica este o zi deosebita. Dar ceea ce o face cu adevarat speciala este o masa de la care se simte mirosul apetisant a unei farfurii aburinde de supa cu zdrente", marturiseste Hajdo Dionisie Ernest proprietarul unui restaurant din Timi?oara. Zdrentele sunt create de ouale batute si adaugate in apa fierbinte a supei. Supele de pasare sau de vita cu taietei sunt de asemenea o traditie in Banat si se servesc cu deosebire la nunti. Banatenii obisnuiesc sa soarba supele foarte zgomotos. "Cand auzi o sorbire puternica, stii ca este un banatean la masa", spune Ernest. Boiaua de ardei sau paprika, cum ii spun banatenii, este de asemenea nelipsita din preparatele lor culinare. INFLUENTE. Ungurii sunt cei care folosesc foarte mult paprika in mancarurile lor. Tot din traditia ungureasca, Banatul a imprumutat papricasul si gulasul. Papricasul de pui cu cartofi este un preparat culinar excelent, des intalnit pe mesele banatenilor. El se prepara din pui, cartofi, ceapa, ardei gras, verdeata, sare, piper si boia de ardei. Ingredientele care contureaza foarte bine personalitatea bucatariei banatene sunt zaharul si mierea. Ei pun zahar si in salata de varza. Hreanul este combinat cu zahar pentru un gust cat mai bun si, la fel, muraturile se pun cu mult zaharBuc?t?ria din Banat se caracterizeaz? prin m?nc?ruri gustoase, grase, hr?nitoare. Ciorbele se acresc cu l?m?ie, se ?mbun?t??esc cu sm?nt?n? ?i se condimenteaz? cu tarhon. Supele se preg?tesc cu t?i?ei de cas?, dar ?i cu r?nta?. T?i?eii de cas? se folosesc mult at?t la prepararea gust?rilor, a m?nc?rurilor, dar ?i la ob?inerea dulciurilor. Din t?i?eii de cas? se ob?in renumitele preparate ?iofca” cu varz?, cu br?nz? s?rat? ?i br?nz? proasp?t? de vaci, cu nuc?, cu lapte, cu mac. Mai exist? ?i gula?ul care se prepar? ?n mai toate buc?t?riile b?n??ene. M?nc?rurile se caracterizeaz? prin sosuri cu r?nta? ob?inut din f?in? ?ncins? care se ?stinge” cu sup? de oase sau sup? de zarzavat ?i ?mbun?t??ite cu sm?nt?n?. R?nta?ul se folose?te chiar ?i la sarmale. Sarmalele b?n??ene se preg?tesc din carne tocat? cu sat?rul, ele sunt mari, nu au fine?ea celor din Moldova, dar sunt gustoase. Se folose?te mult paprica?ul cu g?lu?te din f?in? ?i ou? fierte ?n ap? cu sare. Exist? ?n Banat, ca de altfel ?i ?n toat? Transilvania, un preparat numit ?Varga Beles” care este o budinc? din t?i?ei de cas? cu br?nz? de vaci ?i stafide, ?nvelit? ?n foaie de pl?cint? ?i coapt? ?n cuptor. Exist? renumitele pog?cele ob?inute din aluat cu jum?ri care se servesc la ?uic?. La prepararea m?nc?rurilor se folose?te mult carnea de porc, vac?, pas?re ?i mai pu?in pe?tele. Printre m?nc?rurile tradi?ionale din aceast? zon? amintim: zacusca, ciorba de vi?el, sarmale b?tr?ne?ti, ceap? umplut?, pog?cele (se servesc la ?uic?)m?ncare b?n??ean? cu carne de porc, budinci care scot ?n eviden?? caracteristicile buc?t?riei b?n??ene. Acelea?i preparate le putem g?si ?i ?n alte zone, dar fiecare zon? are ceva specific at?t din punct de vedere al doz?rii materiilor prime, al condiment?rii, dar ?i al tehnologiei folosite.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?pog?cele?Un aperitiv “tipic pentru Banatul Montan”. Aceste pogacele se fac imediat dupa taiatul porcului, cu jumere proaspete si crocante.Ele sunt originare, de fapt, din Tirolul Austriac . Sunt de doua feluri: de porc si de gasca. Materii primePentru aluat:700 g faina1 lingura drojdie granule1 lingurita rasa de zahar (se amesteca cu drojdia)1 cana mare cu lapte cald100 ml ulei1 lingurita sareun galbenus de ouIn plus:500 g jumere1 lingura rasa de sare grunjoasa de mare1 lingurita boabe de piper (sau mai mult !!)? lingurita de chimion macinatLa final:albusul, usor batutsare grunjoasa de mare,piper din ra?ni??gr?un?e de chimionTehnica prepar?rii:Se face aluatul si se las? minimum 30 minute s? creasc?, ?ntr-un vas acoperit, langa o sursa de caldura.Jumerele se dau prin ma?ina de tocat carne iar piperul ?i sarea se trec ?mpreun? printr-o ra?ni?a. Sarea va fi astfel mult mai aromata. Pogacelele trebuie sa fie bine, bine piparate !Se strive?te o linguri?? de boabe de piper ro?u ?i se amestec? cu jumerele. Aroma va fi nemaipomenit? ?i, ?n plus se va sim?i dulcea?a tipic? a piperului ro?u.Se amestec? toate ingredientele ?i se las? cel pu?in 20 minute pentru ca aromele s? se dezvolte.Cand aluatul a crescut, se intinde pe suprafata de lucru pana cand are o grosime de maximum 1 cm si seunge cu 1/3 din amestecul de jumere. Se ?mpacheteaz? , se ?ntinde din nou si se unge cu alta 1/3 din jumere. Se repeta procedura inca o data si, la final, se intinde din nou aluatul pana la o grosime de 1 cm.Se decupeaza cu un paharel rondele (de 4-5 cm diametru) se aseaza pe o tava si se lasa cateva minute sa creasaca. Se ung apoi cu galbenusul usor batut (cu ajuorul pensulei :)) si se presara cateva graunte de sare de mare grunjoasa, de chimion si piper proaspat macinat.Se dau la cuptor pana cand se rumenesc.Fi?a de documentare nr.6Buc?t?ria din DobrogeaBuc?t?ria din Dobrogea este influen?at?, ?n primul r?nd, de faun?, de clim?, dar ?i de buc?t?ria oriental?. La prepararea m?nc?rurilor se folose?te mult pe?te, v?nat ?i carne de oaie, dar ?i carne de pas?re, vac? ?i porc. Dobrogea este bogat? ?n legume ?i fructe, lapte, br?nzeturi ?i ou?. M?nc?rurile din Dobrogea redau cu prisosin?? bog??ia materiilor prime de care dispune aceast? zon?. M?nc?rurile din buc?t?ria dobrogean? sunt u?oare, gustoase, la preg?tirea acestora folosindu-se mult untdelemnul, untul ?i margarina. Se folose?te mult laptele b?tut, iaurtul ?i br?nza telemea care se consum? ca atare, dar ?i ?n preg?tirea altor m?nc?ruri. De-a lungul istoriei ?i mai ales dup? primul r?zboi mondial, odat? cu dezvoltarea sta?iunilor de pe malul M?rii Negre, buc?t?ria din Dobrogea sufer? influen?a marilor buc?t?rii europene, m?nc?rurile sunt fine, delicate, gustoase, se ?mbun?t??e?te sortimentul de preparate, dar ?i calitatea acestora. Buc?t?ria dobrogean? de pe Litoralul M?rii Negre poate rivaliza cu oricare alt? buc?t?rie cu tradi?ie. Dintre m?nc?rurile specifice buc?t?riei dobrogene amintim: ciorbele pesc?re?ti, ciorb? de burt?, marinatele din pe?te, saramur? de crap, pe?tele la pro?ap, crapul umplut, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, c?rna?ii de oaie, mielul la pro?ap, ?a?l?cul, chebabul, pastrama de oaie, ghiudemul, musacaua, garniturile de orez, dar ?i baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide ?i rahat.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ??a?l?c”.?a?l?cul este un preparat culinar preg?tit din buc??ele de carne de berbec fripte ?n frigare .Materii prime?:500 gr. carne de berbec, 2 buc. ceap? alb?, 100 gr. ceap? verde, 200 gr. Ro?ii, 1/2 l?m?ie, o lingur? o?et, o lingur? untTehnica prepar?rii:Carnea de berbec (vr?bioar? sau pulp?) se spal?, se taie buc??i mici, se pune ?n castron, se s?reaz?, se presar? cu piper pisat, se adaug? ceapa tocat? m?runt, o?et sau o linguri?? zeam? de l?m?ie ?i se amestec?. Castronul se acoper? cu un capac ?i se ?ine 2-3 ore la loc rece pentru a se marina carnea. ?nainte de a le pune la fript, buc??ile de carne astfel preparate se ?nfig ?ntr-o frigare de metal, altern?nd cu ceapa t?iat? felii. Carnea trebuie s? se frig? la gr?tar (pe j?ratec viu f?r? flac?r?) cam 15-20 minute, r?sucind mereu frigarea pentru a se frige uniform. Dac? lipse?te gr?tarul, frig?ruile se pot frige ?n mod obi?nuit ?n tigaie. Frig?ruile gata pr?jite se scot de pe frigare, se pun pe platou, se toarn? deasupra unt ?i se garnisesc cu ceap? verde, ro?ii t?iate felii ?i buc??i de l?m?ie. ?n acela?i mod se pot prepara frigarui din carne de porc. Prezentare ?i servire?:Se servesc fierbin?i, iar ca garnitura se mai poate servi orez fiert Proces tehnologic de ob?inere a preparatului “baclava”Materii prime?: 250-300 g foi de pl?cint?150 g margarin?250 g miez de nuc?1 linguri?? scor?i?oar?200 g zah?r120 g miere150 ml ap?1 linguri?? esen?? de vanilieTehnica prepar?rii:Dac? foile sunt congelate se scot cu cel pu?in dou? ore ?nainte de lucru. Foile se ?mpart in 3 p?r?i egale. Nucile se macin? ?n ma?ina de biscui?i, dup? care se amestec? cu sco?i?oara. Nucile se impart in 2 parti egale.Se incalzeste margarina. Se ia o foaie, se pune in tava si se unge, se pune urmatoarea foaie, se unge si tot asa pana se termina prima treime de foi. Peste foi se pune jumatate din nucile macinate. Pastrati pentru suprafata foi intregi. Se aseaza peste nuci foile (a doua treime) repetand operatia facuta cu prima treime. Se presara a doua jumatate de nuci macinate. Se acopera cu ultima treime foile unse.Se acopera ca sa nu se usuce si se da la frigider 30-45 de minute. Se aprinde cuptorul la 350°F. Se scoate tava din frigider si se trece la portionarea baclavalelor. Se taie dupa preferinta: dreptunghiuri, patrate, romburi, etc. Se da la cuptor aproximativ 25 de minute pana se rumeneste frumos. Intre timp se face siropul. Se ametesteca apa cu zaharul intr-o craticioara la foc mic. Dupa ce au dat in fiert de adauga mierea, lasand compozitia sa dea din nou in fiert. Dupa ce a inceput din nou sa fiarba se adauga vanilia, eventual rom sau apa de flori. Se toarna siropul fierbinte peste baclavaua abia scoasa din cuptor, eventual, cu ajutorul unui mic polonic.Se servesc reci.Fi?a de documentare nr.7Preparate specifice s?rb?torilorPraznicele r?nduite de Biseric? au adus un aport deosebit ?n cultura gastronomic? rom?neasc? aduc?nd o gam? foarte bogat? de bucate de s?rb?toare. Specifice praznicelor sunt m?nc?ruri precum: c?rna?i, caltabo?i, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, pr?nzul ?i cina. Micul dejun poate fi alc?tuit din produse lactate: lapte, br?nz?, iaurturi, br?nzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau p?ine; produse din carne: salam, sunc?, sl?nin?; ou? preparate fierte, omlet?, ochiuri sau ?n diverse combina?ii cu legume ?i carne, fructe proaspete sau preparate sub form? de gemuri sau dulce?uri. Pentru persoanele care lucreaz? p?n? t?rziu dup? ora 17 micul dejun este necesar s? fie mai consistent, renun??ndu-se deseori la masa de p?r?nz care se poate ?nlocui cu o gustare. Pr?nzul obi?nuit este alc?tuit din trei feluri de m?ncare: ciorb? sau sup?, din carne ?i legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi m?ncare alc?tuit din legume, sau legume ?i carne ?n diferite moduri de preparare, soteuri, m?nc?ruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alc?tuit din pr?jituri, pl?cinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi ?i fructe. Pentru zilele de s?rb?toare, diminica ?i praznicele cre?tine, se adaug? la masa de pr?nz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne ?nso?ite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, br?nzeturi sau preparate cu br?nz?, pl?cinte, merdenele, pateuri, ?i se adaug? un desert mai bogat, cozonaci, pr?jituri, torturi, br?nzeturi cu fructe. Pentru copii ?n perioada de cre?tere (1-10 ani), adolescen?i (14-17 ani) ?i persoanele ?n v?rst? (60-100 plus) con?inutul meselor de peste zi se suplimenteaz? cu o gustare la ora 10 diminea?a const?nd dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de p?ine cu carne sau br?z?, ?i se adaug? ?nc? o gustare la ora 17 alc?tuit? dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de p?ine cu unt, gem, cu preparate u?oare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru cre?tinii care respect? posturile r?nduite de Sf?nta Biseric? o aten?ie deosebit? trebuie acordat? aportului zilnic de calorii ?i vitamine, raportat la munca prestat? ?i aten?ie deosebit? pentru a ?nainta ?n r?bdare ?i ?nfr?nare ?nso?i?i de sfaturile p?rintele duhovnic, preotului. Buc?t?ria rom?neasc? ofer? o gam? bogat? ?i variat? de m?nc?ruri ?i produse de post.?nvierii DomnuluiS?rb?torirea ?nvierii Domnului, a Sfintelor Pa?ti, este pentru ?ntreaga cre?tin?tate prilej de bucurie ?i praznic ?mp?r?tesc pentru c? prin ?nvierea Domnului se m?ntuie?te tot p?c?tosul primind iertare de gre?elile spovedite ?i hr?nindu-se trupe?te ?i suflete?te cu Sfintele Pa?ti prime?te via?? nou?. Postul Sfintelor Pa?ti, cel mai lung ?i cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la m?nc?ruri de dulce s? fie cump?tat? ?i cu chibzuial?.Masa tradi?ional? pentru Sfintele Pa?ti este alc?tuit? la cre?tinii rom?ni din: drob de miel, ciorb? de miel, friptur? de miel, cozonacul cu diverse umpluturi pasca cu br?nz?. Al?turi de aceste bucate se preg?tesc ou? ?nro?ite. Tradi?ia popular? spune c?, la r?stignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un co? cu ou? pe care a vrut s? le dea paznicilor. Ace?tia au refuzat darul, batjocorindu-L ?i mai mult pe Iisus. Pl?ng?nd ?n hohote, Maica Domnului a l?sat co?ul la picioarele R?stignitului. S?ngele, ?iroind din trup, a ?mpestri?at ou?le. Uit?ndu-se la ele, Iisus Hristos a ?optit c? din acea zi to?i cre?tinii vor vopsi ou? ro?ii. ?n felul acesta, ou?le ro?ii au devenit un simbol al ?nvierii M?ntuitorului.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?pasc? cu br?nz?”Pasca cu branza, cu siguranta este regina neincoronata a sarbatorilor de Paste. Pasca este asteptata de toata lumea pana la sfarsit si toata lumea se inclina in fata ei. Ca asemanarea sa fie si mai mare ea are un aspect auriu si vine cu o coronita de aluat invaluita in mirosuri ametitoare. Pasca cu br?nz? se face odat? pe an de Pa?te ?i vine s? ?ncoroneze masa de Pa?te prin bun?tatea ei. De aceea prepararea ei trebuie f?cut? cu aten?ie ?i dragoste, pentru ca din pasca cu branza se va impartasi toata familia. Amestecul de branza, cozonacul delicios si mirosul imbietor fac din pasca cu branza una din traditiile culinare cele mai placute.Materii prime:Aluat pentru pasc?:500 gr faina125 gr zahar 50 gr unt 2 linguri ulei 250 ml lapte aproximativ 3 oua 1 lingura rom esenta de vanilie 25 gr drojdie instant 1 lingurita rasa sare Umplutura pentru pasc?:1kg branza de vaci 200 gr zahar pudra 50 gr unt 2 pachetele zahar vanilat 5 oua 3 linguri smantana 1 lingura rom 1 esenta de rom 100 gr stafide 1 lingura gris 1 lingura faina 1 lamaie pentru coaja 1 lingurita rasa sareTehnica prepar?rii: Se ?nmoaie drojdia cu pu?in lapte c?ldu? ?i pu?in zah?r. Se op?resc 3-4 linguri de f?in? cu putin lapte clocotit, amestecand sa nu faca cocolosi. Dupa ce s-a racorit se amesteca cu drojdia (daca este instant cu atat mai bine), se acoper? cu un ?ervet ?i se pune la loc cald s? creasc?. Se freac? g?lbenu?urile, ?nt?i cu sare, ca s? se ?nchid? la culoare, apoi cu zah?rul, p?n? devine ca o crem? spumoas?. C?nd drojdia cu f?ina au crescut se toarn? peste restul de f?ina ?i se amestec? ad?ug?nd g?lbenu?urile, pu?in lapte c?ldu? ?i albu?urile b?tute spum?. Se fr?m?nt? cel pu?in jum?tate de or?, aduc?nd aluatul de pe margini in centru ?i ad?ug?ndu-se treptat uleiul, romul, untul topit cald, iar daca aluatul este prea tare se mai adauga putin lapte caldut. Se aduna aluatul in covata, se presara cu faina, se acopera cu un servet, se aseaza la cald, departe de usa sau fereastra si se lasa sa creasca cam 1 ora. Cand a crescut aluatul se imparte odata in 2 jumatati si o jumatate in 3 bucati. Din prima jumatate se intinde o foaie rotunda de cca 0,5 cm grosime, de marimea formei rotunde in care se coace. Se unge tava cu unt, se asaza foaia de aluat pe fundul acesteia. Din 2 bucati de aluat din cea de a doua jumatate, se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, care se impletesc si se aseaza de jur imprejur, lipite de marginea tavii, apasand capetele, ca sa se uneasca intre ele. Se lasa sa creasca. Din bucata de aluat ramasa, se fac patru suluri mici, care se impletesc doua cate doua si se pun pe deasupra umpluturii cu branza, in forma de cruce. Pentru umplutura se freaca branza cu untul, galbenusurile, putina sare, zaharul vanilat, coaja de lamaie, grisul, faina, smantana, untul, o parte din stafide, albusurile spuma, apoi se toarna peste aluat si se presara cu restul de stafide. Se unge cu ou si se da la cuptor la foc potrivit cam 1 ora Se scoate din cuptor, se lasa sa se raceasca si se scoate din forma cand s-a r?citBotezul Domnului (Boboteaza)S?rb?toare mare pentru ?ntreaga cre?tin?tate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce dup? sine un arsenal de obiceiuri ?i bucate tradi?ionale care s? bucure trupe?te ?i suflete?te pe cei omeni?i. Amintind de ?nghe?urile Bobotezei, c?nd temperaturile reci culmineaz? ?n perioada de iarn?, se prepar? mai ?nt?i piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gu??, mu?chi ?i aromante cu usturoi trebuiesc preg?tite ?i a?ezate pe foc ?n ziua ?n care intr? Preotul cu Botezul ca s? sfin?easc? cu Sf?nta Aghiazm? Mare ?ntreaga gospod?rie.Preparatele specifice:Piftiile,sarmalele ,carnea fript? cu c?rna?i,lipiile, preparate cu aluat de cozonac ?i unse cu ou ?i sm?nt?n?. Lipiile altfel ob?inute se servesc tradi?ional la mesele de botez ale cre?tinilor, amintind de turtele f?cute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacest? ?n timpul Fugii ?n Egipt. Al?turi de ele se pot m?nca pr?jituri ?i cozonaci.Proces tehnolgic de ob?inere a preparatului ?Lipie simpl?”Materii prime:500 g faina 200-250 g apa calduta o lingurita sare 2 linguri ulei 2 linguri unsoareTehnica prepar?rii:Se pune faina in forma de fantana,se adauga sarea,uleiul,unsoarea si incet adaugam apa,framintam bine,(cam 15 minute)acoperim cu pelicola,lasam la rece cam 1 h ,impartim in mai multe mingiuci pe care le intindem cu sucitorul,la punem pe plita calda ,cand se umfla spargem cu furculita si intoarcem pe cealalta parte,la poti umple cu salam,branza ,verdeturi griliateNa?terii Domnului Iisus Hristos ,Cr?ciunulS?rb?toarea Na?terii Domnului Iisus Hristos Cr?ciunul, reprezint? pentru poporul rom?n prilej de mare bucurie. Dup? postul Cr?ciunului, perioad? de ?nfr?nare at?t trupeasc? c?t ?i spiritual?, dezlegare la m?ncare de dulce aduce dup? sine numeroase obiceiuri ?i un potpuriu de preparate din carne de porc ?i dulciuri de s?rb?toare. T?ierea porcului se face ?n ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Cr?ciunului, se prepar? sl?nin?, c?rna?i, cartabo?i, tob?, sarmale, friptur? de porc, ciorb? de oase. Dulciurile care sf?r?esc masa de s?rb?toare, sau cu care sunt omeni?i oaspe?ii care calc? pragul casei ?i colind?torii sunt:cozonacul, pl?cinta lipiile. Toate aceste preparate prezint? diversific?ri ?n func?ie de zona etnografic? ?i sunt ?nso?ite de b?uturi specifice fiec?rei zone: ?uic?, palinc?, diverse vinuri.Fi?a de documentare nr. 8Preparate specifice buc?t?riei interna?ionaleBuc?t?ria francez?Buc?t?ria francez? cea mai caracteristic? este cea parizian?. Alimentele se preg?tesc cu unt, tehnica in?bu?irii e la mare cinste. Carnea ?i sosurile se prepar?, uneori, cu vin - b?utura nelipsit?. Prima mas? este micul dejun. Salata verde, br?nzeturile ?i fructele asortate ?ncheie cele dou? mese principale. Buc?t?riei franceze ?i dator?m escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, ?arlotele.Conform multor gurmanzi este considerat? drept cea mai bun? buc?t?rie din lume. Legat? indivizibil de cultura poporului, este leag?nul artei culinare ?i un rai pentru buc?tari.Faima sa, care radiaz? ?n ?ntreaga lume, face ca pe teme culinare s? poat? discuta aproape orice francez, indiferent de instruire sau p?tur? social?. Buc?t?ria francezului de r?nd este un element nelipsit al vie?ii cotidiene, nu f?r? motiv francezii cre?nd arta savoir – vivre. Delicatesele franceze La fel ca alte buc?t?rii na?ionale, buc?t?ria francez? este renumit? prin specialit??ile sale, a c?ror enumerare te face doar s? salivezi. ?n schimb exist? ?i specialit??i, asupra c?rora trebuie s? te convingi, de ex. c?rna?ii francezi prepara?i din m?runtaie. Dac? totu?i te vei ?ncumeta s? alegi specialitatea caracteristic? a buc?t?riei franceze, aceasta este f?r? ?ndoial? bagheta. La popularitatea ei contribuie raportul specific al francezilor fa?? de produsele de patiserie. Acestea sunt un element ?nso?itor al fiec?rui fel de m?ncare. Meniul zileiFrancezii aleg foarte atent produsele pentru fiecare mas?, meniul este dependent de s?rb?toarea din calendar, nivelul festivit??ii, momentul zilei sau pur ?i simplu de fantezia buc?tarului. Ora meselor se schimb? ?n func?ie de regiune, ?ns? putem s? admitem, c? micul dejun, format din cafea, ceai sau ciocolat? fierbinte servite ?mpreun? cu un corn cu gem, este consumat ?ntre orele ?apte ?i zece diminea?a. Pr?nzul este servit la amiaz?, iar cina, care ?ncepe cu o sup? - ?n jurul orei dou?zeci.??Melcii…Melcii ??i datoreaz? popularitatea ?n buc?t?ria francez? lui Antoine Carem – creatorul ?Elogiului buc?t?riei franceze”. Aceste mici molu?te, preparate cu unt, usturoi ?i p?trunjel, au devenit a?a de populare, ?nc?t au fost create farfurii speciale cu ad?ncituri pentru melci ?i cle?ti cu ajutorul c?rora se ?ine cochilia fierbinte, f?c?nd posibil? ?nfigerea furculi?ei cu doi din?i ?n melc. Amatorii acestor molu?te c?teodat? nu ??i dau seama prin ce proces complicat trec melcii, ?nainte s? ajung? ?n farfurie. Pentru ca organismul lor s? fie cur??at de resturile de m?ncare, sunt supu?i unei lipse de hran? timp de 10 zile. ?n continuare sunt supu?i unei sp?l?ri triple, sunt g?ti?i, r?ci?i ?i din nou g?ti?i. Apoi sunt introdu?i r?ci?i ?n cochiliile sterilizate, care unse cu unt de usturoi pot fi servite pe farfurie.Bog??ia de br?nzeturiUria?a diferen?iere regional? a Fran?ei, precum ?i climatul schimb?tor, peisajul, diversitatea raselor animalelor crescute, ??i g?sesc imaginea ?n numeroasele tipuri de br?nz?, ?n num?r de circa 370. ?n func?ie de modul de produc?ie, pot fi diferen?iate Br?nzeturi proaspete, moi cu coaja acoperit? de mucegai alb, br?nza cu coaj? sp?lat?, br?nza cu mucegai albastru natural, br?nza din lapte de capr?, presate la cald sau rece.Br?nza constituie un element caracteristic al mesei franceze, este servit? la pr?nz ?i la cin? pe tav? de lemn.VinulFrancezii ?l beau ?n loc de ap?, lapte, ceai sau bere. Le-ar fi dificil s? tr?iasc? f?r? cel pu?in un pahar ?n timpul unei mese delicioase. Zilnic beau m?rci pu?in cunoscute, cel mai des provenite din mici podgorii locale, ?n schimb la s?rb?torile mai importante, vinuri de marc? ?i cunoscute. Se apreciaz?, c? francezul de r?nd consum? 100 de litri pe an din aceast? b?utur? alcoolic? nobil?.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?ratatouille”Materii prime:1 kg ro?ii coapte 2 ardei de diferite culori 1 vinete mare 1 lingur? sare ? pahar ulei de m?sline 1 dovlecel 1 zuchini 2 cepe mari 3 c??ei mari usturoi 100 ml vin ro?u sec 3-4 frunze de chimen proasp?t 5 linguri p?trunjel verde tocat 5 linguri busuioc proasp?t tocat piper macinat zeam? de la 1 l?m?ieTehnica prepar?rii:Vinetele sp?late se taie ?n ?ntregime cuburi mari. Apoi se presar? cu sarea ?i se pune pentru 25 min pe o sit? ca s? se scurg?. Ro?iile se cur??esc de pieli??, se toac? ?n sferturi ?i se scot semin?ele. Cepele, zuchini, ardeii ?i dovlecelul se taie separat cubule?e. ?ntr-o tigaie se ?nc?lze?te uleiul la foc mediu. Se adaug? zuchini, dovlecelul ?i se c?lesc 4-6 min p?n? c?nd se rumenesc. Se strecur? ?i se pune ?ntr-o oal? curat?. ?ntr-o tigaie se pun 2 linguri de ulei de m?sline proasp?t ?i se pr?je?te ardeiul 5 minute. Apoi se pune deoparte ?ntr-o oal?. Vinetele, sp?lat ?i uscat se pr?je?te ?n 3-4 linguri de ulei fierbinte. Trebuie s? fim aten?i s? nu se ard?. Dup? 6-8 min, c?nd vinetele cap?t? o culoare pu?in maronie ?i se ?nmoaie, ?l punem ?n oala cu restul de legume. ?ntr-o tigaie punem 3 linguri de ulei de m?sline ?i c?lim ceapa cu usturoiul zdrobit p?n? c?nd devine sticloas?. Atunci ad?ug?m vinul ?i a?tept?m p?n? c?nd se evaporeaz?.Apoi se introduc ro?iile, chimenul ?i 2 linguri de p?trunjel verde. Totul se fierbe la foc mic 8-12 min. Apoi se adaug toate legumele ?i se fierb la foc 12 min. C?nd legumele devin moi, le punem deoparte ?i amestec?m ?ncet, ad?ug?nd patrunjelul verde ?i 4 linguri de busuioc. Se condimenteaz? totul cu sare ?i piper dup? gust, se adaug? zeama de l?m?ie ?i busuiocul r?mas. M?ncarea se poate servi fierbinte sau rece. Este foarte gustoas? cu baghet? fran?uzeasc? crocant? sau cu t?i?ei fier?i.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?Cuisses de grenouilles”Re?et? de pulpe de pui de balt??(Cuisses de grenouilles) – cea mai celebr? m?ncare fran?uzeasc? ?n lume ?i un exemplu al a?a-zisei fusion cuisine. Un fel de m?ncare ce st?rne?te deopotriv? admira?ie ?i controverse. Ingredientele accesibile permit preg?tirea acestei m?nc?ri ?n tihn?, acas?.Materii prime:30 pulpe de pui de balt? 1 l?m?ie 300 ml vin alb sec 30 ml bere blond? 20 ml sm?nt?n? 100 g unt un g?lbenu? crud 100 g unt 100 g f?in? alb? 2 c??ei de usturoi 2 ?alote (ceap? fran?uzeasc? - Allium ascalonicum) p?trunjel verde tocat piper, saretehnica prepar?rii:Pulpele udate cu bere se pun ?n castron, dup? dou? ore se strecoar?. Apoi pulpele se t?v?lesc ?n f?in?. ?alotele tocate ?i usturoiul se arunc? pe untul topit ?i ?ncins, apoi se adaug? treptat ?i puii de balt?. Se pr?jesc aproximativ 10 minute, cu grij?, ca s? nu se ard?. Se condimenteaz? dup? gust, apoi se adaug? vin alb ?i se fierb ?n?bu?it timp de ?nc? 10 minute. G?lbenu?urile se bat ?i se amestec? cu sm?nt?na. Sosul astfel creat se toarn? peste carnea din castron. Apoi se adaug? sucul de l?m?ie ?i p?trunjelul. Pulpele se servesc ?n sosul ?n care au fost ?n?bu?ite.Fi?a de documentare nr.9Buc?t?ria italian?Buc?t?ria italian? este vestit? prin pastele sale f?inoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparat? cu br?nzeturi, prin br?nzeturile rase pe r?z?toare, prin consumul de viet??i m?runte de mare. Se man?nc? mult? carne de miel, orez, untdelemn de m?sline, citrice. Masa principal? este pr?nzul, b?utura preferat? este vinul.Vene?iaRepublica Vene?iei a fost o adev?rat? putere a lumii medievale ?i un centru comercial dinamic. De aceea ?nc? de atunci ?n re?etele culinare ap?reau exoticele, pe atunci, condimente orientale: ghimbirul, ?ofranul, cuminul, scor?i?oara ?i boabele de mu?tar. De-abia ?n timpul r?zboaielor lui Napoleon au ?nceput s? fie ?nlocuite cu plante.?n buc?t?ria vene?ian? sunt populare pe?tele ?i fructele de mare. Unele m?nc?ruri, ca de exemplu ?pesce in saor”, au influen?e clare ale buc?t?riei arabe, ce se caracterizeaz? printre altele combin?nd dulcele cu acrul. Cu c?t ne dep?rt?m de mare, cu at?t mai folosit? este carnea – ?n special v?natul ?i carnea de pas?re (dar nu numai). ?ntre cele mai cunoscute m?nc?ruri se g?se?te ra?a s?lbatic? ?n sos de plante ?i sardele ?i, provenind din Austria (Vene?ia s-a aflat sub guvernarea ei dup? congresul vienez) ficatul de vi?el vienez servit cu polenta. Alte specialit??i vieneze din carne sunt feliile sub?iri de mu?chiule? de vac?, stropite cu marinat din maionez?, suc de l?m?ie, sos Worchester, lapte, sare ?i piper alb. De o popularitate mai mare dec?t macaroanele se bucur? risotto. Dac? este preparat cu cerneala sepiei, poart? denumirea de risotto nero. Un rol important ?l joac? de asemenea polenta – odat? era m?ncat? la micul dejun, pr?nz ?i cin?.?Vene?ia este de asemenea renumit? prin cultivarea legumelor. Dintre cele mai apreciate fac parte salata ro?ie ridicchio din Treviso ?i sparanghelul alb din Basano del Grappa. Populare sunt ?im?nc?rurile de dovleac ?i m?nc?rurile de leguminoase, de exemplu pasta e fagioli, adic? macaroane cu fasole, sau supa vene?ian? de fasole ro?ie.Milano?Milano este capitala Lombardiei, bogatei regiuni a italiei de Nord. Cu toate c? nu mai este un teren agricol, Lombardia ?n continuare este cunoscut? prin orezul excelent. Este cultivat aici ?ncep?nd cu secolul al XV –lea – prin intermediul Sarazinilor a ap?rut la ?nceput ?n Spania, de unde conduc?torii aragonezi l-au adus ?n Lombardia. M?ncarea tradi?ional? este ? risotto alla milanese", adic? risotto milanez servit cu ?ofran. Vestite de asemenea sunt pr?jiturile cu macaroane umplute, ?ntre care ravioli ?i agnolotti cu umplutur? de dovleac. Ca delicatese sunt considerate m?nc?rurile cu carne preparate ?n vin, diferite feluri de salami precum ?i picioarele de broasc?. La ?ncheierea mesei, ?n locul desertului dulce, sunt des servite br?nzeturi, ?ntre altele: gorgonzola, mascarpone ?i grana padano. Asta nu ?nseamn? c? Lombardia nu este cunoscut? prin delicioasele deserturi – de exemplu tiramisu care se prepar? din br?nza mascarpone. M?ndria regiunii sunt pr?jiturile cum sunt panettone (cozonac din drojdie) ?i colomba pasquale, pr?jitur? din drojdie coapt? ?n form? de porumbel. Din Lombardia provin cunoscutele lichioruri Amaretto ?i Campari.Roma??naintea marilor cuceriri, cultura culinar? a popula?iei din zona Tibrului era destul de modest?. Aceast? situa?ie s-a schimbat odat? cu cultura osp??urilor adus? din Grecia. Banchetele de obicei se transformau ?n simple be?ii, datorit? faptului c? romanii, spre deosebire de greci, nu aveau obiceiul dilu?rii vinului. ?n alegerea meniului domina des grija pentru prestigiu. La mare pre? era folosirea condimentelor scumpe ?i a complicatelor metode de preparare a felurilor. Ca o culme a artei culinare erau considerate “m?nc?rurile false”, de exemplu prepararea c?rnii de vi?el ?n a?a fel ?nc?t s? aib? gust de cod.?n Roma antic?, datorit? pericolului de incendii, era interzis? preg?tirea m?nc?rurilor ?n case cu ajutorul focului. Poate ?i datorit? acestui fapt ?n zilele noastre romanii, mult mai des dec?t locuitorii altor regiuni ale Italiei, viziteaz? restaurantele. ?n fond Roma este ora?ul cafenelelor, trattoriilor ?i pizzeriilor, ?n care de secole se hr?nesc pelerinii ?i c?l?torii ce viziteaz? capitala cre?tin?t??ii vestice.Felul principal (cel mai des paste) este precedat de gust?ri reci – antipasti. Asortimentul este mare: ?unc? de Parma, vinete ?n ulei de m?sline, ardei copt, felii de zucchini sau ro?ii uscate ?n ulei, m?sline sau cepe ?n o?et, salami, fasole alb? ?n o?et ?i ulei, p?ine pr?jit? cu capere sau usturoi, p?ine cu usturoi, ulei ?i plante.B?utura preferat? este cafeaua – expresul de cafea fiind o descoperire roman?. Italienii ?ncep ziua cu o cea?c? cappuccino, a c?rei denumire se trage de la culoarea maronie ce aminte?te de sutanele c?lug?rilor capucini. Pe timpul ?ntregii zile se beau ?ns? mici espresso cu mult zah?r.Parma?Buc?t?ria regiunii Emilia-Romagna, a c?rei capital? este Parma, este bogat? ?n delicatesuri. Cele mai cunoscute sunt ?unca de Parma ?i parmezanul. Este renumit? de asemenea datorit? celui mai nobil din lume o?et balsam, Aceto Balsamico Tradizionale, produs doar de c??iva fabrican?i. Prosciutto Di Parma, adic? ?unca de Parma, este nemaipomenit de atent ?i de s?rguincios preparat?. ?ntregul proces de produc?ie este monitorizat de un consor?iu special, care garanteaz? respectarea tuturor cerin?elor care definesc exact ?ntre altele specia de porci, procedura lor de hr?nire ?i procesul de produc?ie. Adev?rata Prosciutto Di Parma, s?rat? corespunz?tor, se maturizeaz? ?ntre 10 ?i 12 luni ?n ?nc?peri r?coroase. Se poate maturiza ?ns? un timp mult mai ?ndelungat, pentru a avea un gust mult mai delicat ?i mult mai rafinat.Nu mai pu?in cunoscut este ca?cavalul parmezan – Parmigian Reggiano. Denumirea provine de la ora?ele Parma ?i Reggio, unde ?n secolul al XIII –lea a ?nceput s? fie produs. Denumirea Parmezan este ?nregistrat? doar pentru ca?cavalurile produse ?n c?teva provincii: Parma, Reggio Emilia, Modena, Mantua sau Bologna. Laptele trebuie s? provin? doar de la vaci care se hr?nesc pe p??uni cu furaje proaspete. Parmezanul se maturizeaz? ?ntre 11 ?i 36 de luni – ?n func?ie de durata perioadei de maturizare se ob?ine ca?caval t?n?r (fresco), mediu -vechi (vecchio) sau parmezan vechi (stravecchio). ?ntrebuin??rile acestor ca?cavaluri sunt de asemenea diferite. Ca?cavalul t?n?r are rol de ca?caval de mas?, ?n timp ce ca?cavalul vechi este folosit ca ados la m?nc?rurile cu macaroane ?i orez, salate, supe ?i sosuri.Aceto Balsamino, o?etul balsam, este preparat ?n mod natural. Mustul brut este delicat g?tit dup? care este l?sat s? fermenteze ?n butoia?e de lemn. Procesul de fermentare se termin? dup? 3 ani, ?ns? un bun o?et balsam are nevoie de cel pu?in 12 ani, iar dup? 30 sau chiar 50 de ani este ?i mai bun.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?Salat? din conopid? cu ?unc? de Parma”Materii prime (pt. 4 por?ii)Conopid? Bonduelle – 700 g ?unc? de Parma – 10 felii Semin?e de pin sau alune italiene decorticate – 50 g Ulei de m?sline – 100 ml. Ro?ii – 2 buc. Ro?ii cherry – 1 cutie Zeam? de l?m?ie – 15 ml Busuioc proasp?t Frunze de p?trunjel Salat? radicchio Andiv? crea?? CicoareTehnica prepar?rii:Se decongeleaz? ?i se s?reaz? conopida se blan?eaz? ?n ap?, dup? care se las? s? se scurg? bine ?n strecur?toare. Se op?resc ro?iile, se ?ndep?rteaz? pieli?a lor, se taie, se ?ndep?rteaz? semin?ele, se taie ?n cuburi m?runte. ?ntr-un castron se pune uleiul de m?sline, zeama de l?m?ie, busuiocul ?i p?trunjelul tocate m?runt ?i ro?iile t?iate. Se amestec? delicat ?i se condimenteaz? dup? gust. Se vor pr?ji patru felii de ?unc? de Parma, astfel ?nc?t s? fie rigide. Conopida uscat? se amestec? cu ro?iile cherry t?iate ?n jum?t??i ?i cu feliile de ?unc?, dup? care se toarn? sosul. Se amestec? ?i se condimenteaz? dup? gust.Fi?a de documentare nr. 10Buc?t?ria englezeasc?Buc?t?ria englezeasc? ?nseamn? ?n primul r?nd carne. Mai ?nseamn? porridge, p?trunjel verde tocat, pudding ?i pl?cinte tot cu carne. Mai ?nseamn? un dejun copios dar ?i cina ca cea mai bogat? ?i mai consistent? mas? a zilei. Cina poate fi ?nlocuit? cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. B?uturile alcoolizate calde sunt, de asemenea, o particularitate englezeasc?. De?i ?n trecut buc?t?ria englezeasc? consta doar ?n carne ?i legume fierte, ?n prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorit? faptului c? societatea englez? a devenit cosmopolit?. Astfel comunit??ile evreie?ti, arabe, chineze?ti, indiene ?i-au adus contribu?ia pe plan culinar.Preparatele traditionale britanice au la baza carnea de vita, miel, peste, porc si pui si sunt servite intotdeauna mai ales alaturi de cartofi sau alte legume, iar ca materii prime mai ad?ug?m ouale, faina si untul. Nu se mananca in schimb rata, gasca, curcan.Traditia britanica are ca numitor comun, celebra friptura de duminica "Sunday Roast", care a ramas de secole friptura principala a familiei britanice. Democratia britanica se desfasoara din plin pe acest subiect, pentru ca de la bogati la saraci si pana la familia regala, toti se straduiesc sa puna duminica pe masa o friptura. Este o ocazie sa se adune familia in jurul mesei si sa se bucure impreuna de pranzul de duminica. Cei care pleaca la biserica pun carnea in cuptor, de preferinta o bucata mare care sa nu se usuce, inainte de a pleca si o gasesc gata cand se intorc. Miscarea, aerul curat si un pahar de sherry sunt practicate de generatia mai in varsta, inainte de asezarea la masa, pentru friptura de duminica.In relatia de ura-iubire ce dateaza de secole, englezii se refera la francezi ca "mancatori de broaste", pentru ca puii de balta sunt o delicatesa in Franta, iar ace?tia le spun englezilor "rosbif", adica roast beef, pentru ca aceasta este friptura preferata a britanicului, nu numai a englezului. Cand spunem oaie ne referim la oile englezesti, crescute special pentru carne, cu o carne incredibil de frageda si gustoasa.In Anglia, friptura de vita sau miel (oaie) se serveste mai ales cu cartofi la cuptor, sau cu nelipsita "Yorkshire pudding". Garnitura pentru friptura inseamna piure de morcovi, de nap dulce, sau alte legume. La fel de traditional este si sosul de hrean pentru vita, sosul de marar pentru porc, sosul de frunze verzi de menta pentru miel, toate facandu-se neaparat cu smantana. Si bineinteles toate felurile de friptura se pot servi cu celebrul mustar englezesc sau cu la fel de celebrul sos Worcestershire.Englezii apreciaza foarte mult carnea tocata, drept care au tot felul de preparate cu carnati, sub denumirea de Sausage and mash (carnati cu piure). In Marea Britanie exista tot soiul de retete de carnati, dar fiecare este tinuta la fel de secreta ca si reteta de Coca Cola. La baza prepararii colacilor de carnati este in general carnea de porc insotita de tot soiul de mirodenii, specifice unor regiuni. Bineinteles acestia vor fi serviti langa cartofi piure, la care se aduga si un sos de ceapa.O alta specialitate culinara englezeasca fara rival este budinca si toata lumea stie ca nicaieri nu se face o budinca la fel de buna ca in Anglia. Ce mai englezii sunt campioni la concursul de budinci. Clima ostila, cerul intunecat, ploaia marunta si rece au stimulat imaginatia englezilor, care au creat "confort food", mancare care sa-ti dea senzatia de bine si confort, cand afara e frig, ploaie si ceata. Budincile englezesti pot fi garnituri pentru fripturi sau pot fi deserturi delicioase, precum budincile de paine, de ciocolata, de mere si mure, de lamaie. Ele pot aparea si sub forma de sufleuri de vanilie, de scortisoara sau de ciocolata.Cum scena pe care se desfasoara bucataria britanica este o insula, este normal ca in centrul preparatelor sa se afle si pestele. Si asa e, pentru ca sub forma de Fish and Chips, pestele se mananca in tot regatul. Apele reci ale Marii Britanii abunda in cod, cambula, batog, specii de calcan, chefal, dar si in scumbii, macrouri sau heringi. Pestele se prepara inabusit, sau fript cu faina si se serveste cu cartofi prajiti aromati cu oteturi, sau cu piure de mazare in nord. Foarte placuta de englezi este carnea de ?ipar, care se gateste intr-o coca de patiserie, cu lamaie, usturoi si mult patrunjel. De asemenea la loc de cinste printre preparate se afla racii si stridiile.Mari crescatori de oi si de vite, sigur ca englezii sunt si mari amatori de branza, printre cele mai celebre etichete se numara: Cheddar, Cheshire si Stilton. De asemenea au foarte multe placinte si sosuri bazate pe branzeturile lor, asa cum este Cauliflower Cheese. Practic buchetelele de conopida sunt imbracate intr-un amestec de faina, unt si lapte si amestecate cu cascaval topit, apoi sunt bagate la cuptor si cand sunt gata se stropesc cu sos de branza.Revenind la obiceiurile britanice, exista o gramada de feluri de mancare care au la baza resturile ramase de la masa anterioara, in principal de la masa de duminica.Astfel lunea meniul era de obicei format din cartofi noi fierti in apa cu sare si felii din carnea ramasa de duminica si o salata asortata alaturi. Carnea se taia foarte subtire pentru a fi mai usor de mancat si digerat.Dupa ce se satura toata lumea de friptura rece, marti era ziua de placinta cu carne: Placinta Pastorului, Shepherd's pie, Cottage pie... Conform spiritului englezesc, controlat si fara excese alimentare, chiar si aceasta placinta poate fi reincalzita pentru a doua zi. Este placinta pe care o consuma toata lumea, toata familia si chiar familia regala.Langa placinta se serveau legume oparite in apa cu sare, gen morcovi si neaparat legume verzi. Budinca salvatoare "Yorkshire pudding", a fost inventata in timpul razboiului, cand era penurie de alimente, budinca facandu-se cu grasimea de la carnea ramasa de la friptura de duminica.Alt fel de mancare, rezultat din ramasite dar deosebit de savuros si foarte zgomotos, este Bubble and Squeak, facut din resturi de cartofi, varza si friptura rece. Pe de alta parte englezul importa o mare parte din produsele sale alimentare, asa ca a invatat sa traiasca relativ ieftin.Fi?a de documentare nr.11Buc?t?ria german?Buc?t?ria german? folose?te din plin carnea de porc de vac? ?i de pas?re, pe?tele, untura de porc , cartoful. Supele, sosurile, salatele, pastele f?inoase ?i aluaturile, berea, compoturile, se ?nt?lnesc mai frecvent dec?t ?n alte buc?t?rii. Buc?t?riei germane ?i dator?m ?ni?elul, salata de castrave?i, salata de cartofi, ?trudelul cu mere. Bucataria germana folose?te cel mai mult c?rna?ii, se cunosc mai mult de 1500 varietati, sunt produse si exportate cu mult succes foarte multe feluri de paine. Renumite sunt si numeroasele retete de preparare a verzii (creata, alba, rosie, de Bruxelles, precum si cea acrita). Snitelul si strudelul de mere sunt datorate bucatariei vieneze si nu celei germane.Cand ne gandim la Germania si la traditiile sale culinare, primul lucru care ne vine in minte este o farfurie plina de carnati si multa bere. Nu este de mirare avand in vedere cele peste 1,500 de tipuri de carnati cum ar fi: Frankfurters, Nüremberg si BavariaBucataria germana ofera si multe alte sortimente de mancare: peste afumat, branzeturi, placinte (faimoasele placinti cu mere si strudele), ciolanele afumate de porc, frunzele de varza umplute cu carne tocata, numite Frikadellen Mancarea germana se caracterizeaza prin alimente bogate in calorii. Oricum gusturile gastronomice depind de la regiune la regiune. In Berlin se servesc sturioni, salate de cartofi, chiftelute si copite de porc. Pe de alta parte, in Frankfurt se consuma o varietate de carnati, porc afumat cu varza acra, salata de branza cu ceapa, ulei si otet si faimoasele prajituri: Frankfurter kranz si Bethm?mchen. ?n Germania se consum? cu prec?dere carnea de porc, de vit? ?i de pas?re, cea de porc fiind de departe preferat?. Dintre p?s?ri, puiul este cel mai frecvent consumat, dar nici ra?a, g?sca sau curcanul nu sunt neglijate.?n Germania, carnea se m?n?nc? foarte frecvent sub form? de c?rna?i, aici exist?nd peste 1.500 de sortimente de astfel de preparate. ?Wei?wurst“ (c?rnat alb) este o varietate tradi?ional? bavarez? preparat? din carne de vi?el tocat? foarte fin ?i ?unc? proasp?t? de porc. Ace?tia se condimenteaz? cu p?trunjel, l?m?ie, ceap?, nuc?oar? ?i ghimb ?i se consum? fier?i cu mu?tar dulce. Unul dintre preparatele tradi?ionale este ?Leberk?se“, care este f?cut din carne s?rat? de vit?, ?unc? ?i ceap?, tocate foarte fin, ?i coapte ca p?inea. ?n meniurile germane, un loc aparte ?l are ?i pe?tele, cel mai frecvent fiind cel de ap? dulce, precum p?str?vul, crapul, ?tiuca ?i bibanul, care sunt de obicei prepara?i la gr?tar. Dintre pe?tii de ap? s?rat?, germanii prefer? scrumbia proasp?t?, sardinele, tonul, macroul ?i somonul.Legumele sunt preferate atunci c?nd vine vorba de garnituri. Un loc aparte ?ntre legume ?l ocup? pentru germani sparanghelul, ?n special cel alb, exist?nd restaurante al c?ror meniu se bazeaz? ?n ?ntregime pe acest produs. De?i ?nc? sunt foarte populari ?n Germania, cartofii au ?nceput s? piard? teren ?n fa?a t?i?eilor ?i a orezului. T?i?eii nem?e?ti sunt mai gro?i dec?t pastele italiene ?i, de multe ori, sunt prepara?i cu g?lbenu? de ou. Cartofii sunt folosi?i ?i la prepararea g?lu?telor ?Kn?del“, f?cute din cartofi piure sau ra?i sau p?ine uscat?, cu lapte ?i g?lbenu? de ou.Una dintre cele mai populare pr?jituri este cea cu br?nz?. La fel de iubite sunt ?i gogo?ile care se numesc ?Berliner Pfannkuchen“ sau ?Krapfen“ ?n func?ie de regiune, dar ?i jeleurile de fructe ro?ii (coac?ze, zmeur?, c?p?une sau cire?e), ?Rote Grütze“, care se servesc cu sm?nt?n?, dar ?i cu sos de vanilie, lapte sau fri?c?.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?Knodel din cartofi fier?i”Materii prime: 1,5 kg cartofi, 200 g f?in?, sare, 20 g unt, 50 g p?ine alb? (t?iat? buc??ele), doi litri de ap?, un ou.Tehnica prepar?rii: Cartofii fier?i se paseaz?, se amestec? bine cu f?ina ?i sarea p?n? c?nd se ob?ine o coc?. Se adaug? dou?-trei linguri de ap? sau un ou. Aluatul se imparte in 12 buc??i, care se aplatizeaz? ?i, in mijlocul lor, se pun buc??elele de p?ine pr?jit? in unt. Se modeleaz? apoi g?lu?te care se dau prin f?in? ?i se pun in ap? clocotit? cu sare. Se fierb 5 minute la foc mic, apoi se dau deoparte ?i se las? s? mai stea in ap? 5-10 minute. Se folosesc pentru a ?nlocui garnitura de cartofi natur la mesele de duminic?, la preparatele cu sos.Fi?a de documentare nr. 12Buc?t?ria arab?Buc?t?ria arab? cuprinde elemente ale buc?t?riilor mediteraneene ?i africane. Termenele de referin?? ale acestei buc?t?rii sunt cuscus, carnea de miel, n?ut, vinetele, m?slinele, curmalele, apa parfumat? (de portocale ?i de trandafir), c?rbunele ?i ceaiul de ment?. M?nc?rurile buc?t?riei arabe sunt ?nainte de toate o ocazie de ?nt?lnire ?n mijlocul familiei ?i al prietenilor. Conform tradi?iei se st? pe perne sau pe b?nci joase, ?mprejurul unei mese rotunde. Felurile de m?ncare sunt consumate ?n t?cere, delect?ndu-se cu fiecare ?mbuc?tur?. Dup? mas? este timp pentru ceai ?i discu?ii.Cu conserva pe c?mil??Buc?t?ria arab? era la ?nceput buc?t?ria nomazilor. Ingredientele necesare preg?tirii felurilor de m?ncare trebuiau s? fie u?or de transportat, de exemplu orezul, curmalele. Caravana ??i diversifica meniul cu articole achizi?ionate pe drum, de exemplu legumele. Din p?cate ?n acele vremuri nu era cunoscut miracolul conservei.?n gospod?riile marocane conform tradi?iei g?tesc femeile. B?rba?ii se ocup? cu prepararea m?nc?rurilor ce sunt preparate la foc, cum sunt mielul fript sau frig?ruile.?Unul din felurile de m?ncare ?b?rb?te?ti” este m?ncarea tradi?ional? preparat? ?ntr-un vas ?n form? de ulcior. Se introduc ?n el buc??i de carne de miel, legume, condimente ?i se las? c?teva ore pe jar ?ncins. Mai demult acest fel de m?ncare era preg?tit de c?tre participantul la o partid? de c?r?i. Cifra ?apte este considerat? ca fiind norocoas?, lucru ce poate fi observat ?i ?n buc?t?rie. Una din m?nc?rurile tradi?ionale este cuscus din ?apte legume (de exemplu cukinia, cieciorka, ardei iute, morcov, ro?ii ?i dovleac). Arakul este b?utura alcoolic? na?ional? ?n Liban. Este o vodc? din struguri cu gust de anason. Cel mai des se bea arakul amestecat cu ap? ?n propor?ie de 2:1, cu ghea??. Se preteaz? la el mezze – mici aperitive colorate. Absolut necesar? este de asemenea o companie pl?cut?.?n buc?t?riile islamice felul principal, a?a cum sunt tajin sau cuscus, se afl? ?n mijlocul mesei. Cu ajutorul buc??ilor de p?ine, fiecare ??i ia cu m?na por?ii gustoase ?i cu ajutorul a trei degete modeleaz? un fel de bilu?e. Pentru aceast? opera?ie este nevoie de o ?ndem?nare ie?it? din comun. Pentru a m?nca se folose?te numai m?na dreapt?, deoarece ?n islam m?na st?ng? este considerat? ca fiind necurat? (este folosit? la igiena intim?).Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?past? tahina”Re?et? de past? tahina – pe baz? de semin?e de susan. Se serve?te cu pe?te, kebab ?i alte specialit??i arabe. Islamul nu este doar o religie, cultura musulman? a creat, timp de secole, una din cele mai gustoase buc?t?rii ale lumii.Materii prime?(pt. 2 persoane):2 linguri suc de l?m?ie 1 lingur? de past? tanina sau de susan ? c??el de usturoi 1-2 linguri de ap? SareTehnica prepar?rii?:Usturoi cur??at, cl?tit ?i strivit ?n sare.Pasta tahina se amestec? bine. Apoi se trece ?ntr-un castron, se adaug? usturoi ?i se amestec? bine. Se adaug? sucul de l?m?ie ?ncet, p?n? se schimb? culoarea ?i consisten?a pastei. Se adaug? ap?. Pasta trebuie s? aib? un gust puternic de l?m?ie ?i densitatea maionezei. Se poate ad?uga un pic de chimen ?i de o?et. Pasta se serve?te ?n castroane ?ntinse, ornate cu frunze de p?trunjel tocate.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?falafel”Re?et? de falafel – pl?cintu?e crocante de maz?re. Se recomand? consumarea ?mpreun? cu humus, salat? ?i chifle pitta. Falafelul este, al?turi de kebab, specialitatea culinar? arab? cea mai cunoscut? ?n lume.Materii prime (pt. 6 persoane):250 g maz?re italian? 5 cepe tinere un c??el de usturoi 1 lingur? de coriandru tocat m?runt 1 lingur? de p?trunjel tocat m?runt ? linguri?? de chimen ? linguri?? de bicarbonat de sodiu piper, sare ulei pentru pr?jitTehnica prepar?rii?:? Maz?rea ?n?bu?it? se las? la ?nmuiat peste noapte. Se scot din ap? pieli?ele care s-au separat prin ?nmuiere. Se strecoar?, se usuc? ?i se freac? p?n? cap?t? consisten?a unui pireu uscat.? P?trunjelul tocat ?i coriandrul se amestec? cu maz?rea. Usturoiul ?i capetele verzi ale cepei se toac? ?i apoi se adaug? la restul compozi?iei, ?mpreun? cu chimionul, bicarbonatul, sarea ?i piperul. Compozi?ia se fr?m?nt? bine, apoi se las? 2 ore ?n frigider. ? Cu m?inile umezite, se formeaz? bulete de aluat, nu mai mari dec?t o minge de golf, apoi se turtesc. ? ?n oal? se pune mult ulei (aproximativ 3 cm). Falafelul se pr?je?te pe uleiul ?ncins p?n? cap?t? o tent? maro ?nchis?. Se usuc? ?i se serve?te pe un platou.Fi?a de documentare nr. 12Buc?t?ria asiatic?C?l?toria prin buc?t?riile asiatice este impresionant?. Buc?t?ria asiatic? are la baz? obiceiuri culturale din fiecare ?ar? ?n parte, diferite ingrediente, neobi?nuite combina?ii ale gusturilor ?i arome ame?itoare. Un mare rol ?l joac? de asemenea tradi?iile multor religii asiatice, conform c?rora m?ncarea este hran? nu numai pentru corp ci ?i pentru spirit. Atractivitatea acestei buc?t?rii rezult? din faptul c? ??i are ?izvorul” pe mesele marilor dinastii.Japonia ?ntr-o cutieO m?ncare specific? pentru Japonia este bento. Sub aceast? denumire ascunde o cutiu?? paralelipipedic?, ?n care se afl? compartimente mici cu por?ii de m?ncare reci ,a?ezate frumos ?i cu grij?. Acestea pot fi de exemplu sushi, orez, pe?te fript, legume??n sos, buc??i de fructe. Bento se serve?te la picnicuri, ?n timpul c?l?toriilor ?i de asemenea ?ndepline?te func?ia de fast-food. Conform tradi?iei nevasta preg?te?te bento so?ului la munc?.?mp?r??ia orezuluiUna din cele mai populare buc?t?rii asiatice este buc?t?ria chinezeasc?, mai exact din regiunea Guandong. ?n buc?t?ria chinezeasc? domin? orezul, legumele ?i soia. Carnea ?i pe?tele nu sunt folosite ?n cantit??i a?a de mari ca ?n alte buc?t?rii.Sculpturi din legumeArta sculpturii ?n legume ?i fructe este ?nt?lnit? ?n buc?t?riile chinezeasc?, coreean? ?i japonez?, dar este specialitatea buc?t?riei tailandeze. Minunatele opere din legume ?i fructe sunt servite cu ocazia recep?iilor ?i a festivit??ilor, ?i sunt de asemenea oferite ca dar ?n m?n?stiri.Una din cele mai populare buc?t?rii asiatice este buc?t?ria chinezeasc?, mai exact din regiunea Guandong. ?n buc?t?ria chinezeasc? predomin? orezul, legumele ?i soia. Carnea ?i pe?tele nu sunt folosite ?n cantit??i a?a de mari ca ?n alte buc?t?rii.Patru buc?t?riiDin cauza dimensiunilor ??rii, este greu de vorbit despre o buc?t?rie uniform?. ?n China sunt eviden?iate patru variet??i regionale ale buc?t?riei: ?coala nordic? (Pekin, Shantung, Honan), de coast? ( Fukien, Shanghai), continental? (Shechuan, Yunnan) ?i sudic??(Guandong).?n friguroasa regiune de nord alimentul de baz? nu este orezul, ci gr?ul. M?nc?rurile tipice sunt macaroanele, g?lu?tile de cartofi ?i pierogi. ?n majoritatea lor aceste m?nc?ruri sunt u?oare ?i delicate. Garniturile cele mai des folosite sunt usturoiul ?i ceapa verde, iar condimentele folosite sunt u?oare.?n regiunea de coast? predomin? pe?tele ?i fructele de mare precum ?i supele u?oare. Cel mai adesea se m?n?nc? preparatele din carne, carne de pas?re ?i pe?te, g?tite ?mpreun? cu legume ?i foarte condimentate cu sos de soia – acest mod de preparare a m?nc?rurilor este denumit “g?titul ro?u”.?n regiunea continental? cele mai populare sunt m?nc?rurile picante ?i foarte condimentate. Domne?te ardeiul Shechuan – condiment picant cu gust mai iute dec?t al ardeiului iute.Majoritatea m?nc?rurilor chineze?ti cunoscute ?n lume provin din regiunea de sud, din ?mprejurimile Guandong. Aceste m?nc?ruri sunt u?oare, delicat condimentate ?i mai pu?in grase dec?t cele din celelalte regiuni ale ??rii. Cele mai populare condimente sunt sosul de soia, ghimberul proasp?t, sherry ?i bulionul de pui. Nu sunt folosite foarte multe condimente iu?i, pentru c? este pre?uit gustul ingredientelor principale ale m?nc?rurilor. Multe m?nc?ruri ale buc?t?riei Guandong sunt preg?tite folosind tehnicile g?titului rapid. Acestea au fost n?scocite cu mult timp ?n urm?, atunci c?nd exista o lips? de combustibil pentru buc?t?rie. G?titul rapid const? ?n pr?jirea foarte rapid? a unor buc??i mici, de m?rimi identice de ingrediente ?n ulei fierbinte, timp de c?teva minute. ?n timpul pr?jirii ingredientele trebuie energic amestecate ?i aruncate ?n sus. Armonia chinezeasc??n buc?t?ria chinezeasc? nu exist? o diferen?iere clar? ?ntre m?nc?rurile cu carne, legume etc., ci sunt amestecate ?ntre ele diferite ingrediente, care ?n consecin?? creez? m?nc?ruri separate. Caracteristic? este armonizarea m?nc?rurilor, ceea ce ?nseamn? c? niciodat? la o mas? nu se servesc m?nc?ruri din acela?i fel de carne, cu gust sau structur? asem?n?toare. Singura leg?tur? este credin?a ?n teoria propov?duit? de c?tre filozoful antic chinez Yi Yin, conform c?reia fiecare gust este legat de un alt organ intern – de aceea echilibrarea gusturilor ?ntr-o mas? men?ine organismul la un nivel bun de s?n?tate.Spaghetti chineze?tiUn ingredient caracteristic al buc?t?riei chineze?ti sunt ciupercile: negre, a?a numitele urechi de pisic?, u?or sticloase ?i crocante sau ciupercile aromate cu gust delicat ?i miros pl?cut. Alte ingrediente sunt: ghimbirul, germenii de soia care au o mare valoare hr?nitoare, varza chinezeasc? care este un adaos la m?nc?rurile de pe?te ?i din carne, anasonul care are un gust dulce-picant ?i este folosit drept condiment la zarzavaturi, sosuri ?i pr?jituri. Populare sunt de asemenea macaroanele, ?nt?lnite ?n buc?t?ria chinezeasc? ?n patru feluri: din ou? ?i f?in? de gr?u, din f?in? de gr?u (asem?n?toare spaghetelor), din fasole mung (transparente) ?i din f?in? de orez.Cea mai important? legum? ?n China este bine?n?eles orezul. Din el se prepar? ?ntre altele aluatul din orez care sunt folosite ca garnitur? la m?nc?rurile de pe?te ?i din carne, ?i de asemenea stau la baza preg?tirii pr?jiturilor dulci cu adaos de fructe uscate ?i crem?. Acestea se prepar? dup? urm?toarea metod?: 250g de orez care se cl?te?te ?n ap? rece, se toarn? peste 1l ap? ?i se g?te?te la foc mic timp de 15-20 de minute. Dup? ce se scurge apa, se amestec? cu 25g de unt ?i 2 linguri de zah?r. Se pune ?ntr-un vas, se acoper? cu o folie de aluminiu ?i se introduce ?ntr-un vas mai mare cu ap? clocotit?. Se g?te?te ?n acest fel timp de aproximativ o or?.Proces tehnologic de ob?inere a preparatului ?dim sum”Dim sum – mici gust?ri chineze?ti, pot fi pateuri umplute cu fructe de mare sau carne, rulade, chifle, crochete. Cele mai populare sunt won ton, adic? pateuri chineze?ti umplute cu carne de porc tocat? sau creve?i (sau un amestec al acestora). Won ton pot fi pr?jite ?n ulei sau g?tite ?n ap? ?i servite ?n bulion.?Materii prime:Aluat: 2 pahare de f?in? 50 g ap? clocotit? 25 g ap? rece 15 ml ulei ? lingur? de sare?Umplutur? 250 g creve?i 250 g carne de porc tocat? 15 ml sos de soia 15 ml ulei de susan 15 ml vin de orez 1 linguri?? de ghimbir 1 linguri?? de arpagic t?iat m?runt?Sosul 60 g o?et de orez 30 g ap? 2 linguri de ghimbir 1 lingur? de sos de soia 1 linguri?? de past? chilli 1 linguri?? de zah?r ulei de susanTehnica prepar?rii:? Se amestec? f?ina cu sare, se toarn? mai ?nt?i apa clocotit?, apoi apa rece ?i uleiul. Se amestec? aluatul ?i se las? acoperit pentru o jum?tate de or?. Se ?ntinde aluatul ?i se taie ?n p?trate cu marginea de 5 cm.? Creve?ii cruzi se cur??? ?i se taie m?runt, amestec?nd bine cu carnea de porc tocat? ?i celelalte ingrediente.? Pe p?tratele din aluat se pun mici bile de umplutur?, se ?ndoaie ?n triunghiuri, pres?nd marginile iar col?urile opuse se lipesc (la fel ca la col?una?i).? ?n tigaie se ?ncinge uleiul ?n care se rumenesc pateurile. Apoi se toarn? pu?in? ap? ?i se las? acoperit pe foc, p?n? vor fi gata.? Se amestec? ingredientele sosului ?i se serve?te rece.Pateurile se servesc cu sos rece ?n care sunt ?nmuiate. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download