Apar-romania.ro



Stiri 10 decembrie 2020 Cursul de schimb 10.12.2020 1 EUR4.86921 USD4.0245Codul galben de ploi emis pentru nordul Olteniei ?i al Munteniei, sud-vestul Moldovei, respectiv de ninsori abundente ?i viscol ?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur?, prelungit BUCURE?TI | Scris de News.ro | ast?zi, 11:37 Meteorologii au prelungit, p?n? vineri sear?, Codul galben de ploi importante cantitativ, emis pentru nordul Olteniei ?i al Munteniei, sud-vestul Moldovei, respectiv de ninsori abundente, strat consistent de z?pad?, intensific?ri ale v?ntului ?i viscol ?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur?, la altitudini de peste 1.700 de metri.Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a actualizat informarea de ploi moderate cantitativ ?i intensific?ri ale v?ntului, emis? pentru?sudul, estul ?i centrul ??rii.Astfel, de joi, de la ora 11.00, p?n? vineri, la ora 18.00, temporar, vor fi precipita?ii ?n general moderate cantitativ, predominant sub form? de ploaie ?n sudul, estul, apoi ?i ?n centrul ??rii ?i mixte la munte. Cantit??ile de ap? vor dep??i 15-25 l/mp ?i izolat 30 l/mp. Pe alocuri, ?n Moldova ?i ?n zona montan? vor mai fi depuneri de polei.Local, v?ntul va prezenta intensific?ri, cu rafale ?n general de 40-50 km/h, iar pe crestele montane de peste 70-80 km/h.Meteorologii au emis ?i o nou? aten?ionare Cod galben, valabil? de joi, de la ora 18.00, p?n? vineri, la aceea?i or?."?n nordul Olteniei ?i al Munteniei, precum ?i ?n sud-vestul Moldovei, cu prec?dere ?n zona subcarpatic? ?i la altitudini mai mici de 1700 m, vor predomina ploile. Acestea vor fi importante cantitativ ?i se vor acumula peste 35...40 l/mp ?i pe arii restr?nse 50...70 l/mp. ?n zona Carpa?ilor Meridionali ?i de Curbur?, ?n general la altitudini de peste 1700 m, va ninge ?i se va depune strat consistent de z?pad?. V?ntul va avea intensific?ri, cu viteze la rafal? de peste 80...90 km/h ?i temporar va fi viscol ce va determina sc?derea vizibilit??ii", arat? ANM.?n Bucure?ti, de joi de la ora 11.00, p?n? vineri, la ora 8.00, vremea se va men?ine ?nchis? ?i se va ?nc?lzi. Temporar va ploua, mai ales seara ?i noaptea, ?i se vor acumula cantit??i de ap?, ?n medie, de 10-12 l/mp. V?ntul va sufla ?n general moderat, cu viteze la rafal? de p?n? la 35-40 km/h. Temperatura maxim? va fi de 7-8 grade, iar cea minim? de 5-6 grade.Vineri, p?n? la ora 18.00, cerul va fi mai mult noros ?i va ploua slab, mai ales ?n prima parte a intervalului. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu rafale de p?n? la 30-35 km/h. Temperatura maxim? se va situa ?n jurul valorii de 8 grade.PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 10 - 16 DECEMBRIE 2020!Agroinfo 10 decembrie 2020 Caracteristici meteorologice. ?n acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod obi?nuit, ?n aproape toat? ?ara. Temperatura medie diurn? a aerului se va ?ncadra ?ntre 1...12°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...9°C, ?n cea mai mare parte a regiunilor agricole. Temperatura maxim? a aerului se va situa ?ntre 0...14°C, ?n majoritatea zonelor de cultur?.Temperatura minim? a aerului va oscila ?ntre -2...10°C la nivelul ?ntregii ??ri, valori mai sc?zute fiind posibile ?n depresiuni. Se ?ntrev?d precipita?ii predominant sub form? de ploaie ?n aproape toate regiunile agricole, dar ?i mixte (ploaie, lapovi?? ?i ninsoare) ?n zonele nordice ?i centrale, acestea fiind ?nso?ite de intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului, iar cantit??ile de ap? pot fi mai ?nsemnate din punct de vedere agricol. ?n zonele joase ?i de lunc? se va semnala cea??, asociat? cu burni??.Caracteristici agrometeorologiceRezerva de umiditate pe ad?ncimea de sol 0-100 cm, ?n cultura gr?ului de toamn?, va prezenta valori satisf?c?toare p?n? la apropiate de optim ?i optime, ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?. Deficite de ap? ?n sol se vor ?nregistra ?n cea mai mare parte a Dobrogei, Olteniei, local nordul, nord-estul, estul ?i centrul Munteniei, sud-estul, sudul, estul, izolat centrul Moldovei, sud-vestul Cri?anei, seceta pedologic? fiind moderat? ?i puternic?.Starea de vegeta?ie a culturilor agricoleCa urmare, ritmurile biologice la speciile de toamn? se vor desf??ura ?n general normal ?n aproape toat? ?ara ?i mai lent ?n zonele nordice ?i centrale. Pe ansamblu, starea de vegeta?ie a plantelor se va prezenta bun? ?i medie, respectiv medie ?i slab? ?n sem?n?turile tardive.La orzul ?i gr?ul de toamn? se vor semnala fazele de r?s?rire ?i apari?ia frunzei a treia (20-100%), precum ?i ?nfr??irea (20-100%), ?ndeosebi ?n culturile ?nfiin?ate ?n epoca optim? ?i pe terenurile cu o bun? aprovizionare cu ap? a solului.?n func?ie de data sem?natului, cultura de rapi?? va parcurge ?nfrunzirea (8-13 frunze), uniformitatea ?i vigurozitatea plantelor fiind ?n general bun? ?i medie.Pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie se vor afla ?n stadiul de repaus biologic, la nivelul ?ntregii ??ri. ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?, lucr?rile agricole ?n c?mp (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, ar?turi ?n vii ?i livezi, etc) vor fi ?ntrerupte temporar, ?n special ?n zilele cu precipita?ii.Recomand?ri de specialitate: ? Definitivarea ar?turilor ad?nci de toamn?;? Administrarea ?ngr??ǎmintelor minerale pe baz? de fosfor ?i potasiu la culturile de toamnǎ sem?nate ?n epoca optim?;? Lucrǎri de ?ntre?inere ?n planta?iile pomi-viticole.*Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.Vremea de Cr?ciun 2020. Prognoza ANM pentru S?rb?torile de Iarn? Lefter Angelica Lefter - 10 decembrie 2020 Vremea de Cr?ciun 2020 se anun?? una similar? cu cea din anii anteriori c?nd a?tept?rile rom?nilor cu privire la s?rb?tori cu z?pad? nu s-au ?mplinit. Prognoza ANM pentru Cr?ciun indic? la acest moment temperaturi mai ridicate dec?t media acestei perioade a anului ?i nu se anun?? precipita?ii sub form? de ninsoare. Meteorologii spun s? nu ne a?tept?m la un Cr?ciun alb, din cauza temperaturilor ridicate ?i a lipsei z?pezii. Anticipat, directorul ANM, Elena Mateescu, anun?a ?nc? de la ?nceputul lunii decembrie, la Digi24, c? vremea va fi destul de cald? pentru aceast? perioad? din an.”Este posibil ca ?i decembrie, a?a cum arat? estim?rile la acest moment s? fie o lun? mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit (…) putem s? cont?m pe temperaturi peste mediile climatologice ale fiec?rei s?pt?m?ni ?n aproape toat? ?ara, cu cele mai mari abateri ?n special ?n partea de sud, ?n partea de vest, nord-vest a ??rii. (…) Acest lucru pare s? fie semnalul p?n? ?n jurul datei de 28 decembrie. S?pt?m?na 21-28 decembrie p?streaz? acela?i semnal – temperaturi u?or peste medii ?n toate regiunile ?i precipita?ii peste norme ?n regiunile extracarpatice ?i ?n rest normale”, a precizat Elena Mateescu.Vremea de Cr?ciun 2020. Temperaturi mai ridicatePrognoza meteo pentru perioada S?rb?torilor de Iarn? indic? temperaturi mai ridicate dec?t cele normale pentru decembrie. ?n perioada 21-28 decembrie, de Cr?ciun, temperatura medie a aerului va avea valori u?or mai ridicate dec?t cele normale pentru acest interval, ?n cea mai mare parte a ??rii. Vremea se va men?ine mai bl?nd? ?i dup? Cr?ciun, ?n perioada 28 decembie -4 ianuarieVom avea z?pad? de Cr?ciun?Meteorologii nu ne dau speran?e pentru un Cr?ciun cu z?pad? ?n 2020. Cum temperaturile vor fi pozitive, sunt estimate s? apar? mai mult ploile ?i lapovi?a. Astfel, ?n s?pt?m?na 21-28 decembrie, regimul pluviometric estimat pentru aceast? perioad? va fi ?n general apropiat de cel normal pentru aceast? s?pt?m?n?, cu posibilitatea unui deficit local ?n nordul extrem al ??rii. Dup? 28 decembrie ?i p?n? pe 4 ianuarie, prognoza ANM anun?? cantit??i de precipita?ii care se vor situa ?n jurul celor normale pentru aceast? perioad?, la nivelul ?ntregii ??ri.APIA si SUBVENTIIDirector APIA, anun? despre subven?iile aflate ?n curs de plat? c?tre fermieri Ramona Dasc?lu - 10 decembrie 2020 Nout??i despre subven?iile APIA aflate ?n curs de plat? c?tre fermieri! Ovidiu S?v??c?, directorul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Mure?, anun?? c? pentru un num?r considerabil de fermieri, dosarele sunt autorizate, iar pl??ile finale sunt ?n curs de efectuare.?n prezent, ?n jude?ul Mure?, sunt autoriza?i la plat? aproximativ 10.000 de fermieri mure?eni cu suprafe?e mici, ?ntre 1 ?i 50 de hectare. Acestora li se al?tur? 500 de fermieri mari, cu suprafe?e de peste 50 de hectare.Directorul APIA Mure?, Ovidiu S?v??c?, a precizat c?, la ?nceputul anului viitor, vor fi efectuate pl??ile finale c?tre aproximativ 90% din fermierii mure?eni.”Avem un num?r considerabil de fermieri pentru care dosarele sunt ?i autorizate ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor pentru plata final?. De exemplu, din num?rul de 750 de fermieri mari ai jude?ului Mure?, cum ?i definim noi pe fermierii care lucreaz? teren agricol de la 50 de hectare ?n sus, deja 500 de fermieri sunt autoriza?i ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor de c?tre APIA aparat central”, a declarat Ovidiu S?v??c?, potrivit radiomures.ro. Autorizarea fermierilor pentru plata final? a subven?iilor APIA a ?nceput din data de 2 decembrie.SUBVEN?IILE APIA A?TEPTATE DE FERMIERI! BANII ?N CONTURI! Agroinfo 10 decembrie 2020 - SUBVEN?II ?N CONTURI, NU DOAR PROMISIUNI! AGROINFO a primit mesaje de la mai mul?i fermieri revolta?i c? au ?n conturile bancare doar promisiuni, nu ?i subven?iile APIA pe care se a?teptau s? le aib? la aceast? dat?. ?ntre aceste pl??i sunt ?i ajutoare restante pentru anul 2020, cum este subven?ia la motorina utilizat? ?n agricultur?.Acciza la motorina pe trimestrele 2 ?i 3 nu se mai aude nimic, subven?ie nici un leu, seceta ne-a distrus, nu ?tim ?ncotro s? o lu?m PROMISIUNI de la GUVERN avem o mul?imea dar conturile pe 0. Firmele de la inputuri ne-au p?suit p?n? acum sper?m, sper?m ?i iar sper?m c? o s? intre banii, dar nimic, ne-a scris sup?rat ?i revoltat un fermier.APIA comunic? mereu c? a autorizat la plat? suma cutare, num?rul cutare de fermieri, dar nu ne spune c?nd ne ajung banii ?n conturi, totu?i. Conturile noastre sunt goale, ne-a spus un alt fermier cu disperare. Fermierii a?teapt? ?n aceast? lun? s? li se pl?teasc? ultima tran?? din subven?iile APIA pe suprafa??, aferente anului 2020, schema de plat? unic? pe suprafa??, plata redistributiv?, plata pe ?nverzire, plata pentru tineri fermieri, sprijinul cuplat la ovine/caprine. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) le-a achitat p?n? la 27 noiembrie 2020 un procent de 70% din aceste subven?ii, iar acum fermierii a?teapt? diferen?a. Nu to?i agricultorii ?i-au ?ncasat ?ns? aceste pl??i. Cei care au fost selecta?i ?n e?antionul pentru teledetec?ie nu au intrat la plata avansului ?i, se pare, c? pentru plata final?, APIA deblocheaz? r?nd pe r?nd dosarele pentru plat?, ?n func?ie de cum sunt ?nregistrate ?n sistemul informatic rapoartele controlului pentru teledetec?ie. O alt? plat? a?teptat? de fermieri este ajutorul de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur? ?n trimestrul 2 al anului 2020. Fermierii au ?ncasat acest ajutor doar pentru trimestrul 1 al acestui an. Guvernul a aprobat, ?n ?edin?a din 4 decembrie 2020, suma de 176 de milioane de lei pentru plata ajutorului de stat la motorina utilizat? ?n agricultur? ?n trimestrul 2 al anului 2020. 17.540 de fermieri vor beneficia de ace?ti bani. APIA ?nc? nu a demarat aceast? plat? restant?. Pe l?ng? aceste pl??i directe care li se achit? agricultorilor ?n fiecare an, ?n 2020, un an deosebit de greu pentru agricultorii rom?ni??i cresc?torii de animale, s-au ad?ugat ajutoarele Covid-19 ?i ajutoarele pe hectar pentru culturile agricole distruse de secet?. APIA are o list? lung? la plat?, dar lucrurile se mi?c? ?ncet. Dintre ajutoarele Covid-19 doar ajutorul de 100 euro/UVM acordat cresc?torilor de porci ?i p?s?ri a fost transferat spre conturile acestora, plata a ?nceput pe 18 noiembrie. APIA nu a terminat ?nc? verificarea cererilor pentru celelalte tipuri de ajutoare Covid-19, adic? pentru ajutorul de 100 de?euro/cap de animal?acordat cresc?torilor de bovine care au peste 91 de capete bovine femele adulte, dar ?i ajutorul de maxim 7.000 de euro/ferm? pentru cei care au ?ntre 5 ?i 90 de capete de femele bovine adulte, pentru fermele de ovine ?i caprine ?i pentru fermele care cultiv? legume-fructe ?i cartofi. Pl??ile sunt ?ngreunate ?i de ultimele evenimente de pe scena politic?. Premierul ?i-a dat demisia, Guvernul are un ?ef interimar, iar aprobarea sumelor necesare pentru pl??ile fermierilor pare s? fie ?nt?rziat? de toate aceste schimb?ri. Fermierii stau cu ochii pe conturi, pentru c?, a?a cum ne scriu, au datorii, seceta le-a distrus culturile, au nevoie de bani ?n acest an greu. COMUNICAT APIA DE AST?ZI! SCHEM? DE AJUTOR DE STAT! Agroinfo 10 decembrie 2020 APIA ANUN?? AST?Z! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? ast?zi, 10 decembrie 2020, c? a prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru un ajutor de stat de care beneficiaz? fermierii.Schema de ajutor de stat ?Sprijin pentru prima ?mp?durire ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite” aferent? M?surii 8 din cadrul PNDR 2014 – 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? cea de a 5-a sesiune de depunere a Cererilor de sprijin pentru ?Schema de ajutor de stat ?Sprijin pentru prima ?mp?durire ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite”, aferent? M?surii 8 ?Investi?ii ?n dezvoltarea zonelor ?mp?durite ?i ?mbun?t??irea viabilit??ii p?durilor”, Subm?sura 8.1 ??mp?duriri ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelunge?te p?n? la data de 26 februarie 2021 (inclusiv).Anun?ul de prelungire a sesiunii de depunere a cererilor de sprijin este publicat pe site-ul oficial al institu?iei .ro.Cererile ?nso?ite de documentele specificate ?n Ghidul Solicitantului se depun la Centrele Jude?ene APIA. Solicitantul sprijinului trebuie s? ?ndeplineasc? condi?iile prev?zute ?n schema de ajutor de stat ?i detaliate ?n Ghidului Solicitantului pentru schema de ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nr. 208/2020, ghid publicat pe site-ul APIA, sec?iunea ?M?suri de sprijin ?i IACS”, subsec?iunea ?M?suri delegate din PNDR”.?DIRECTOR APIA, ANUN? DE AST?ZI: PL??ILE ?N CURS DE VIRARE ?N CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 10 decembrie 2020 PL??I APIA! Ajutoarele Covid-19 pentru cresc?torii de animale, pentru fermierii care cultiv? legume-fructe ?i cartofi este ?n curs de virare ?n conturile beneficiarilor, anun?? ast?zi, 10 decembrie 2020, directorul executiv al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Harghita, Haschi Andras."Este vorba de o subven?ie care se acord? doar ?n acest an, este subven?ia pentru fermierii afecta?i de pandemie ?ntr-un mod indirect, adic? fermierii nu pot merge la pia??, nu pot circula, nu-?i pot rezolva lucrurile din gospod?rie, a?a cum au f?cut-o ?n anii anteriori. A?a c? fermierii care de?in animale, care cultiv? cartofi, legume, primesc o anumit? subven?ie din partea UE ?i aceast? subven?ie este tocmai ?n curs de virare", a declarat?ast?zi directorul APIA Harghita, Haschi Andras, pentru Agerpres. Este vorba despre ajutoarele Covid-19, at?t cele pl?tite cresc?torilor de animale din bugetul na?ional, c?t ?i despre ajutoarele achitate acestora din fonduri europene, M?sura 21 Sprijin temporar cu caracter excep?ional.Potrivit sursei citate, ?n Harghita sunt 4.700 de fermieri eligibili, care urmeaz? s? primeasc? ajutoarele Covid-19.?eful APIA Harghita a mai precizat c? jude?ul se afl? pe primul loc pe ?ar? la num?rul de fermieri eligibili, "adic? aici s-au depus cereri pentru cele mai multe animale ?i cel mai mare num?r de fermieri de?in?tori de animale".CUANTUM PE FERM? AJUTOR M?SURA 21!Sectorul ovine sau caprine/exploata?ie:?ntre 50 -100 capete? -? 500 Euro?ntre 101-200 capete -? 800 Euro?ntre 201-300 capete - 1300 Euro?ntre 301-400 capete - 1700 Euro?ntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete???? - 2500 EuroSector bovine:?ntre 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro?ntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro?ntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro?ntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro?ntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro?ntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro?ntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 EuroSectorul legume, fructe ?i cartofi/exploata?ie:a) legume cultivate ?n c?mp, fructe ?i cartofi?ntre 0,3 Ha? -? 1 Ha? -?? 700 Euro?ntre 1,01 Ha - 3 Ha? -? 1200 Euro?ntre 3,01 Ha - 5 Ha? -? 3000 Euro?ntre 5,01 Ha - 10 Ha -? 4000? Europeste 10 Ha - 5000 Eurob) legume, fructe cultivate ?n spa?ii protejate (sere ?i solarii)?ntre 0,1 Ha? - 0,29 Ha? -?? 700 Euro?ntre 0,3 Ha – 0,5 Ha?? -??? 1200 Euro?ntre 0,51 Ha – 1 Ha??? -??? 3000 Euro?ntre 1,01 Ha? - 2 Ha??? -??? 4000 Europeste? 2 Ha? -? 5000 EuroUn fermier poate s? ?ncaseze acest ajutor at?t pentru animale, c?t ?i pentru legume, fructe sau cartofi, dar valoarea total? a ajutorului acordat unei ferme nu poate s? dep??easc? suma de 7.000 de euro/ferm?. Bugetul alocat pentru plata M?surii 21 este de 150 de milioane de euro.Situa?ia la nivel na?ional a cererilor depuse pentru M?sura 21 ?n perioada 25.09 - 23.10.2020, comunicat? nou? de c?tre APIA, se prezint? astfel:- ?n sectorul zootehnic – bovine – 44.960 cereri pentru un num?r de 594.974 capete;- ?n sectorul zootehnic – ovine ?i/sau caprine – 40.067 cereri pentru un num?r de 8.709.852 capete;- ?n sectorul vegetal – legume-fructe ?i cartofi – 46.451 cereri pentru o suprafa?? de 66.526,85 ha.Termenul final de plat? pentru ajutoarele Covid-19 acordate ?n cadrul M?surii 21 este 30 iunie 2021.ANUN? URGENT ?I IMPORTANT PENTRU TO?I APICULTORII! Agroinfo 10 decembrie 2020 TERMEN LIMIT? 31 DECEMBRIE! To?i apicultorii care de?in stupine identificate cu cod de stupin? atribuit de oficiile jude?ene de zootehnie, au obliga?ia s? declare ?n fiecare an num?rul de familii de albine cu care au intrat la iernat. Termenul limit? pentru depunerea acestei declara?ii la?oficiile jude?ene pentru zootehnie?este 31 decembrie 2020.Potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor?- art. 7, apicultorii transmit anual, ?n perioada 1 septembrie- 31 decembrie, la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ), prin oficiile jude?ene pentru zootehnie (OJZ), declara?ia pe propria r?spundere cu num?rul de stupi identifica?i preg?ti?i pentru iernare; declara?ia poate fi depus? direct la sediile OJZ sau prin fax, e-mail, oficiul po?tal cu confirmare de primire.ATEN?IE! Apicultorii care nu depun declara?ia nu pot beneficia de adeverin?e cu num?rul de familii de albine de?inute ?n vederea acces?rii diferitelor forme de sprijin acordate apicultorilor.?APIA prelunge?te depunerea Cererilor de sprijin pentru M?sura 8, Joi, 10 Decembrie 2020 Lumea Satului Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? cea de a 5-a sesiune de depunere a Cererilor de sprijin pentru ?Schema de ajutor de stat ?Sprijin pentru prima ?mp?durire ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite”, aferent? M?surii 8 ?Investi?ii ?n dezvoltarea zonelor ?mp?durite ?i ?mbun?t??irea viabilit??ii p?durilor”, Subm?sura 8.1 ??mp?duriri ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelunge?te p?n? la data de 26 februarie 2021 (inclusiv).Anun?ul de prelungire a sesiunii de depunere a cererilor de sprijin este publicat pe site-ul oficial al institu?iei .ro.Cererile ?nso?ite de documentele specificate ?n Ghidul Solicitantului se depun la Centrele Jude?ene APIA.Solicitantul sprijinului trebuie s? ?ndeplineasc? condi?iile prev?zute ?n schema de ajutor de stat ?i detaliate ?n Ghidului Solicitantului pentru schema de ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nr. 208/2020, ghid publicat pe site-ul APIA, sec?iunea ?M?suri de sprijin ?i IACS”, subsec?iunea ?M?suri delegate din PNDR”.Sursa .roRenta viager? pentru to?i fermierii care lucreaz? sub 5 hectare. Propunerea ?efului LAPAR 10 decembrie 2020Una dintre problemele cu care se confrunt? agricultura rom?neasc?, dup? cum ?tim cu to?ii, este existen?a foarte multor ferme de subzisten??, care nu sunt rentabile din punct de vedere economic. ?n emisiunea ”Agricultura la Raport” moderat? de Ovidiu Ghinea, pre?edintele Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR), Nicu Vasile, a precizat c? la nivelul ?ntregii ??ri exist? peste 500.000 de astfel de fermieri. Acesta a venit, ?ns?, ?i cu o solu?ie.”Avem 580.000 fermieri la nivel na?ional care au sub 5 hectare. Cum po?i s? manageriezi 64 de milioane de sole la nivel na?ional, cu 800.000 de fermieri? M-am uitat s? v?d c??i fermieri are Polonia, care este mult mai mare dec?t Rom?nia. Are 60.000 de fermieri. Dac? v? uita?i ?n Cehia, o s? vede?i c? suprafa?a medie pe ferm? este de 90 de hectare. P?i dac? ajungem cu media Rom?niei pe ferm? la 90 de hectare, de la 3,5 hectare c?t este acum, o s? vede?i c? nu discut?m de mai mult de 40.000 de fermieri. V? da?i seama c?t de u?or o s? fie atunci ?i pentru angaja?ii de la APIA ?i de la MADR”, a spus Nicu Vasile.Potrivit pre?edintelui LAPAR, cele mai multe dintre aceste ferme mici nu sunt rentabile din punct de vedere economic, a?a c? propune o solu?ie pentru rezolvarea acestei probleme ?i reducerea num?rului de ferme din Rom?nia – plata unei rente viagere pentru to?i cei care au sub 5 hectare.?”Dac? nu ne unim, vom avea mari probleme. Mi-e team? s? m? g?ndesc la ce se va ?nt?mpla. De ce nu ne g?ndim s? mic?or?m num?rul de fermieri prin a le da o rent? viager?? F?ceam un calcul zilele trecute, dac? le dau 100 euro/hectar ?n fiecare an, tot sunt mai c??tigat. ?ara este un S.A., fiecare dintre noi avem ac?iuni ?n aceast? ?ar?. (…) Haide?i s? g?ndim economic. Avem ace?ti fermieri, cei care nu sunt rentabili nu au ce c?uta. Mai bine te pl?tesc s? stai acas? dec?t s? munce?ti pe minus.?Avem dou? probleme. ?n primul r?nd discut?m de ?mb?tr?nirea fermierilor, avem foarte mul?i fermieri trecu?i de 65 de ani ?i foarte pu?ini tineri. Celor care sunt mai ?nv?rst? ?i au aceste suprafe?e mici, trebuie s? c?ut?m s? le d?m o rent? viager? anual?, iar pe cei mai tineri s?-i asociem ?n cooperative pentru a crea profitabilitate. Noi trebuie s? ne asigur?m c? pentru fiecare hectar de teren se ?nregistreaz? profit, c? cel care lucreaz? p?m?ntul are un profit de minim 200 euro/hectar. Pentru 9,6 milioane de hectare de teren, ?nseamn? un profit de minim 2 miliarde euro”, a mai subliniat Nicu Vasile.Subven?ii APIA 2021: Procedur? simplificat? pentru fermieri decembrie 10, 2020 agrimanet Pre?edintele Rom?niei a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere ?n agricultur?.Fermierii nu vor mai trebui s? depun? adeverin?a de la Prim?rie pentru a ob?ine subven?iile APIA. Adeverin?ele vor fi eliberate direct de c?tre Prim?rie la solicitarea APIA.“Prim?riile pe raza c?rora se afl? terenurile agricole sunt obligate s? elibereze adeverin?ele conform ?nscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consim??m?ntul scris prealabil al fermierului”, prevede legea.Fermierii trebuie “s? prezinte la depunerea cererii unice de plat? sau a modific?rilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc c? terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se afl? la dispozi?ia lor, cu excep?ia adeverin?elor conform ?nscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civil? a unit??ilor administrativ-teritoriale, dac? este cazul. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii cererii unice de plat? ?i trebuie s? fie valabile la data depunerii cererii”.Totodata fermierii persoane fizice trebuie s? depun? la APIA o declara?ie pe proprie r?spundere c? ??i lucreaz? terenul agricol ?i c? de?in documente doveditoare. Declara?ia va fi depus? odat? cu cererea unic? de plat?.?Noua lege trebuie publicat? ?n Monitorul Oficial pentru a intra ?n vigoare. Aceasta se va aplica ?n urm?toarea campanie de depunere a cererilor, pentru?pl??ile directe?din 2021.C?nd va ?ncepe plata final? pentru fermierii care nu au primit avansul APIA! Ramona Dasc?lu - 10 decembrie 2020 Ve?ti pentru fermierii care nu au intrat la plata avansului APIA! Directorul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Mure?, Ovidiu S?v??c?, spune c? fermierii care nici p?n? la aceast? or? nu au primit prima tran?? din subven?ii, adic? cei care au fost inclu?i anul acesta ?n e?antionul de control prin teledetec?ie, vor primi ?n perioada imediat urm?toare plata integral? a subven?iilor APIA pe anul 2020.Directorul APIA Mure? a declarat c? la nivelul jude?ului Mure? 96% dintre fermierii care au depus cererea unic? de plat? ?n campania 2020 au primit prima tran?? din subven?ii, inclusiv cei care au fost ?n e?antionul clasic pe teren, urm?nd ca ?n perioada urm?toare s? beneficieze de plata integral? a subven?iilor ?i fermierii care au fost inclu?i ?n controlul prin teledetec?ie, care nu ?i-au primit avansul APIA.?eful APIA Mures este cunoscut pentru faptul c? frecvent comunic? nout??ile pentru fermieri”Un procent de 96% din num?rul de fermieri care au depus cererea unic? de plat? ?n campania 2020 au beneficiat de plata avansului, aici intr?nd ?i fermierii care au fost e?antiona?i pe controlul clasic pe teren, mai pu?in cei care au fost inclu?i ?n controlul prin teledetec?ie, care nu au beneficiat de plata avansului, dar ?n perioada imediat urm?toare ace?tia vor beneficia de plata integral? a drepturilor pentru campania 2020”, a declarat directorul APIA Mure?, Ovidiu S?v??c?, pentru radiomures.ro. Cristian Ghinea, europarlamentar: GAL-urile vor primi finan?are ?i ?n perioada de tranzi?ie Angelica Lefter - 10 decembrie 2020 Regulamentul de Tranzi?ie care intr? ?n vigoare de anul viitor, p?n? la adoptarea noii Politici Agricole Comune, prevede finan?are pentru GAL-uri, a anun?at europarlamentarul Cristian Ghinea ?n cadrul unui eveniment pe care l-a organizat cu colegul s?u din PE, Vlad Boto?, pe teme asocierii ?n agricultur?.Grupurile de Ac?iune Local? (GAL-urile) vor primi bani de la Uniunea European? ?n viitoarea politic? agricol? comun?. Europarlamentarul USR-PLUS, Cristian Ghinea a explicat ?n cadrul dezbaterii online ”Asocierea fermierilor, solu?ie pentru agricultura verde ?i modern?” c? a fost propus ?i votat un amendament ?n care ?i axa Leader, Grupurile de Ac?iune Local?, trebuie s? primeasc? sprijin financiar european.”Suntem ?n etapele finale de aprobare, de negociere a viitoarei politici agricole comune (PAC), este un regulament gigant, de fapt sunt 2 regulamente paralele. Urmeaz? etapa de trialog, ?ntre Parlamentul European, Consiliu ?i Comisie. (…) Avem ?n audien?? membri ai GAL-urilor din toat? ?ara. (…) ?ntr-un regulament adiacent, Regulamentul de Tranzi?ie, am propus ?i a fost votat un amendament prin care ?i axa Leader, Grupurile de Ac?iune Local?, ar trebui s? primeasc? bani. Este Regulamentul de Tranzi?ie, este o perioad? ?n care se ?ncheie finan?area veche, urmeaz? s? fie pus? pe picioare cea nou?, este aceast? gaur?, nu era pus? axa Leader printre priorit??i, deci Rom?nia va putea aloca bani pe modelele, pe axele din actualul exerci?iu bugetar, dar din banii din cel viitor pentru anumite priorit??i, printre care am reu?it s? fie ?i axa Leader ?i sper ca Ministerul Agriculturii (MADR) s? profite de aceast? oportunitate. Amendamentul a fost adoptat ?n Comisia AGRI, a fost discutat ?n negocieri cu Consiliul ?i Comisia ?i acordul final va fi votat ?n Plenul Parlamentului European chiar s?pt?m?na viitoare”, a men?ionat europarlamentarul USR-PLUS Cristian Ghinea.Men?ion?m c? Regulamentul de Tranzi?ie va fi valabil pentru anii 2021 ?i 2022. Urm?ri?i subiectul pe FortaPAC.agrointel.roMESAJ AST?ZI COMISAR EUROPEAN AGRICULTUR?: VENIT ECHITABIL PENTRU FERMIERI!Agroinfo 10 decembrie 2020 OFICIAL. Comisarul european pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski, le-a transmis ast?zi un mesaj fermierilor, ?n cadrul Congresului Tinerilor Fermieri, ?n care subliniaz? c? noua Politic? Agricol? Comun? trebuie s? le asigure fermierilor un venit echitabil prin pl??ile care vor fi puse la dispozi?ia isarul European pentru Agricultur?, Janusz Wojciechowski, a transmis urm?torul mesaj ?n cadrul Congresului Tinerilor Fermieri: ?Comisia European? este con?tient? de nevoia de cre?tere a num?rului de fermieri ?i re?nnoirea genera?ional?. Este un moment crucial pentru viitoarea PAC. Este momentul s? ne asigur?m c? noua PAC va livra un venit echitabil pentru fermieri, cu accent pe tinerii fermieri ?i pe re?nnoirea genera?iilor. Noua PAC va trebui s? ajute fermierii s? ating? obiectivele Pactului Verde. Recomand?m statelor membre s? ia mai multe ac?iuni ?n sprijinirea tinerilor fermieri. Invit fermierii s? colaboreze cu autorit??ile na?ionale ?n elaborarea Planurilor Na?ionale Strategice astfel ?nc?t nevoile din teren s? se reg?seasc? ?n aceste planuri.”Mesajul a fost publicat de europarlamentarul rom?n Daniel Buda (PPE), vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa Facebook. AFIR si FINANTARIFunc?ionarii AFIR – acces direct la datele din REVISAL Angelica Lefter - 10 decembrie 2020 Func?ionarii AFIR vor avea acces direct la datele din REVISAL. Un protocol de colaborare a fost semnat ?n acest sens ?ntre Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) ?i Inspec?ia Muncii.Anun?ul de semnare a fost f?cut de AFIR, iar documentul a fost semnat de ambele p?r?i, prin reprezentan?ii acestora, Directorul General al AFIR, Mihai Moraru, respectiv Inspectorul General de stat la Inspec?ia Muncii Rom?nia, Dantes-Nicolae Bratu.Potrivit informa?iilor f?cute publice, protocolul extins va permite exper?ilor AFIR accesul direct la informa?iile din Registrul General de Eviden?? a Salaria?ilor – REVISAL.Foto: Facebook/AFIR – Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale”AFIR continu? s? fac? pa?i rapizi ?n direc?ia simplific?rii ?i accesibiliz?rii ob?inerii de finan?are nerambursabil?. Astfel, prin acest protocol, exper?ii no?tri vor verifica direct datele solicitan?ilor, f?r? a mai fi nevoie c? ace?tia s? cear? personal aceste documente ?i s? le anexeze la cererea de finan?are. C??tig?m timp ?i l?s?m oamenilor mai multa libertate pentru a propune proiecte viabile ?i de succes. Mul?umesc domnului inspector general de stat Bratu pentru deschidere ?i pentru colaborarea excelent? pe care o avem”, a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.”Interogarea acestei baze de date se v? face strict cu respectarea prevederilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal ?i doar ?n scopul de a facilita evaluarea ?i analiza proiectelor depuse de beneficiari ?i solicitan?i”, se mai arat? pe pagina de Facebook a Agen?iei.Director AJOFM: Salariile din agricultur? – ?ntre 1.000 ?i 6.000 de euro pe lun?! Ramona Dasc?lu - 10 decembrie 2020 Salariile din agricultur? sunt ?n cre?tere ?i au ajuns de ordinul miilor de euro pentru angaja?ii califica?i ?i cu experien??, capabili s? ??i asume responsabilit??i ?n exploata?iile agricole. Datele oficiale indic? salarii ce pornesc de la 1.000 de euro ?n sectorul agricol, la mare c?utare fiind speciali?tii ?n v?nz?ri.Ciprian Necula, director adjunct al AJOFM Ia?i, sus?ine c? domeniul agricol s-a dezvoltat la Ia?i, iar angaja?ii primesc salarii din ce ?n ce mai mari. Potrivit acestuia, firmele din domeniul agricol au angajat ingineri afla?i la ?nceput de drum ?i cu salarii de 1.000 de euro, lunar.”Este un domeniu care s-a dezvoltat ?i la Ia?i ?i cu siguran?? se va dezvolta ?n continuare. Angajatorii pl?tesc salarii tot mai mari pentru angaja?ii bine preg?ti?i ?n domeniul agricol”, a declarat Ciprian Necula, director adjunct al AJOFM Ia?i, potrivit bzi.ro.Angaja?ii din domeniul agricol, care au mai mul?i ani de experien??, pot ajunge la un salariu lunar cuprins ?ntre 1.300 ?i 3.000 de euro, cum este cazul unui director zonal de v?nz?ri care prime?te ma?in? de serviciu, ce poate fi folosit? ?i ?n scop personal, telefon de serviciu, asigurare medical? sau asigurare de via??.Un manager de ferme poate s? c??tige un salariu lunar 6.000 de euro, iar un specialist ?n logistic?, ?ntre 2.000 ?i 3.000 de euro. De asemenea, ?i tractori?tii din Ia?i ?ncep s? c??tige salarii mari, ajung?nd ?i la 2.000 de euro lunar.Firmele de recrut?ri din zona Ia?iului sus?in c? se caut? ?n continuare angaja?i ?n domeniul agricol, mai ales ?n zona v?nz?rilor de inputuri.ALTELECCR a decis – Legea Camerelor Agricole este neconstitu?ional?! Ce se ?nt?mpl? mai departe? 10 decembrie 2020Legea Camerelor Agricole a fost declarat? neconstitu?ional?! Curtea Constitu?ional? a Rom?niei (CCR) a admis obiec?ia de neconstitu?ionalitate formulat? de Pre?edintele Rom?niei ?i a constatat c? este neconstitu?ional?, ?n ansamblul s?u, Legea privind camerele pentru agricultur?, industrie alimentar?, piscicultur?, silvicultur? ?i dezvoltare rural?.Decizia este definitiv? ?i general obligatorie. Argumentele re?inute ?n motivarea solu?iilor pronun?ate de Curtea Constitu?ional? vor fi prezentate ?n cuprinsul deciziilor, care se vor publica ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I.Subiectul a fost dezb?tut ?i ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” de Ovidiu Ghinea ?i invita?ii s?i.”De fiecare dat? c?nd am lucrat la Legea camerelor agricole, am lucrat ?mpreun? cu Ministerul Agriculturii, care ?i-a dat girul la toate deciziile pe care noi le-am luat. Deci nu este o lege f?cut? ?mpotriva voin?ei Ministerului Agriculturii. Legea este voin?a politic? a tuturor partidelor.Sesizarea la CCR a fost un gest de a nu trece legea, pentru c? nu era foarte important c? legea nou? este ordinar? ?i legea veche era organic?. Mai ales c? legea veche nu avea motive s? fie organic?. S-a g?sit acest punct nevralgic care a fost speculat”, a explicat pre?edintele Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, Alexandru St?nescu, pentru AGRO TV.Acesta a mai explicat ?i care ar fi variantele posibile pentru ca aceast? lege s? fie, totu?i adoptat?, iar fermierii rom?ni s? vad? camerele agricole ?nfiin?ate.”Dup? ce vom citi motiva?ia de la Curtea Constitu?ional?, vom putea s? lu?m o decizie. Dac? legea este declarat? neconstitu?ional? ?n integralitatea ei, exist? dou? variante de a merge mai departe. Prima – s? revin? ?n noul Parlament, s? reia procesul de la ?nceput, s? treac? prin Senat ?i Camera Deputa?ilor, iar a doua variant?, dac? Ministerul Agriculturii ??i dore?te Camerele agricole, poate s? dea o Ordonan?? de Urgen??. Este foarte u?or, are modelul, trebuie doar s?-l transpun? ?n legisla?ia Ordonan?ei de Urgen??”, a mai precizat Alexandru St?nescu.Lege nou?: Terenurile pot fi scoase din circuitul agricol ?nc? 5 ani. Ce taxe trebuie achitate Roxana Dobre - 10 decembrie 2020 Lege promulgat? de pre?edintele Klaus Iohannis ?i publicat? ?n Monitorul Oficial. Actul normativ aduce modific?ri la legisla?ia privind scoaterea din circuitul agricole al terenurilor agricole extravilane.Potrivit Administra?iei Preziden?iale, ?eful statului a semnat, miercuri 9 decembrie, decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor m?suri de aplicare a dispozi?iilor art. II alin. (1) din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea ?i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Legea extinde de la doi la cinci ani perioada de scoatere din circuitul agricol a terenurilor extravilane pe care au fost ridicate construc?ii ?nainte de 25 iulie 2017. Documentul a fost publicat ?n accea?i zi ?n Monitorul Oficial ?i intr? ?n vigoare la 3 zile de la publicare adic? vineri 11 decembrie.”Dispozi?iile alineatului (1) al articolului II din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea ?i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, se aplic? pe o perioad? de 5 ani de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi”, se arat? ?n textul legii.?n expunerea de motive ini?iatorii arat? c? perioada de doi ani ?n care terenurile respective puteau fi scoase din ?ncadrarea de teren agricol a expirat ?i propun extinderea cu cinci ani a termenului, pentru a rezolva toate cazurile existente ?n cadrul localit??ilor.De precizat c? scoaterea definitiv? sau temporar? a terenurilor situate ?n extravilanul localit??ilor se face la solicitarea beneficiarilor, cu plata tarifelor datorate la Fondul de ameliorare a fondului funciar, ?n conformitate cu dispozi?iile art. 92 alin. (5) din lege ?i art. II din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea ?i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.Plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar se face conform notei de calcul ?ntocmite de c?tre direc?ia pentru agricultur? jude?ean? ?n baza documenta?iei depuse de c?tre beneficiar, iar tariful este calculat cu respectarea valorilor prev?zute mai jos:Titlul de proprietate e mai u?or de ob?inut Ferma 10 decembrie 2020 un articol de STELIAN R?DESCUS?tenii din zona de munte necooperativizat? pot s? ob?in? titlul de proprietate, dac? dovedesc c? au figurat ?n registrele cadastrale sau agricole.Un grup de parlamentari din mai toate partidele politice a depus anul trecut un proiect de lege pentru modificarea Legii fondului funciar 18/1991.?PRIM?RIILE R?M?N, DEOCAMDAT?, CU TERENURILE?Au fost propuse urm?toarele modific?ri:abrogarea lit. d) a alin. (3) al art. 24 din lege, ?n sensul elimin?rii condi?iei ca terenurile s? nu fie ?n proprietatea public? sau privat? a unit??ilor administrativ-teritoriale pentru a putea fi ?nscrise ?n proprietatea actualilor de?in?tori ?imodificarea lit. b) alin. (23) al art. 27 din lege, ?n sensul includerii ?n categoria terenurilor pentru care se poate solicita titlul de proprietate de c?tre proprietarii construc?iilor aferente terenurilor ce se afl? ?n proprietatea unit??ilor administrativ-teritoriale.?SENATUL A RESPINS?Senatul, ?n calitate de prim? Camer? sesizat?, a respins propunerea legislativ? ?n ?edin?a din 4 septembrie 2019. Apoi, proiectul a ajuns la Camera Deputa?ilor, for decizional. De precizat c? guvernul nu a sus?inut adoptarea acestei ini?iative legislative. ?n 13 octombrie, deputa?ii au adoptat proiectul de lege, dar niciuna din propunerile f?cute ini?ial nu a mai figurat ?n textul final. Legea adoptat? cuprinde o singur? modificare a legii din 18/1991, dar modificarea altei prevederi dec?t celei formulate anterior.?foto: ?O PRECIZARE ?N PLUS?Mai exact, prin legea adoptat? ?n 13 octombrie ?i promulgat? de pre?edinte ?n 6 noiembrie, a fost modificat art. 27, alin. 23, lit. a. ?n vechea lege prevederea era aceasta: ”?n cazul terenurilor aferente casei de locuit ?i anexelor gospod?re?ti, precum ?i a cur?ii ?i gr?dinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, de?in?torii sau mo?tenitorii acestora pot solicita comisiei jude?ene emiterea titlului de proprietate ?n condi?iile prezentei legi, astfel: a) dac? solicitan?ii figureaz? ?n registrele agricole sau registrele cadastrale ?i ?n eviden?ele fiscale; (...).?n urma modific?rii, prevederea de la lit. a sun? a?a: ?a) dac? de?in?torii sau mo?tenitorii acestora figureaz? cu casa de locuit ?n registrele agricole sau registrele cadastrale ?i ?n eviden?ele fiscale”. A ap?ut ?n plus precizarea ”cu casa de locuit”.?CU ADEVERIN?? DE LA REGISTRU AGRICOL?Unul dintre parlamentari a sus?inut ?n ziua votului c? ”practic, ?n zonele necooperativizate, acolo unde oamenii, de regul?, fac h?rtii la m?n?, din mo?i-str?mo?i, pentru c? a?a s-au obi?nuit ?n zona respectiv?, au fost pu?i ?n situa?ia, ?n foarte multe jude?e, s? nu poat? primi titluri de proprietate ?n baza eviden?elor din registrul agricol sau registrul cadastral, pentru c? nu existau ori s-au pierdut diferite documente. (...) Cei care pot face dovada faptului c? au figurat ?n registrele cadastrale sau agricole pot fi beneficiari ai titlurilor de proprietate. Aici, practic, se rezolv? o problem? pe tot ceea ce ?nseamn? zone necooperativizate, pe zon? de munte, indiferent de culoarea politic? a celor care conduc aceste localit??i”.?DREPT DE PROPRIETATE ABUZIV?Un primar le-a dat abuziv drept de proprietate unora pe terenul agricol al altora! Procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA) l-au trimis ?n judecat? pe primarul comunei Bradu, jude?ul Arge?, pentru c? ar fi ?mp?r?it unor persoane terenurile agricole care apar?in unor fermieri. Potrivit DNA este vorba despre 150 de hectare de teren agricol cu care primarul ar fi ?mpropriet?rit pe unii, f?r? s? ?in? seama c? aceast? suprafa?? are proprietari.Click AICI ?i afl? detaliile anchetei!Oros(MADR): producatorii romani nu vor mai plati taxe ascunse catre marile magazine si isi vor primi banii mai repede decembrie 10, 2020 Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, producatorii romani nu vor mai plati taxe ascunse catre marile magazine, iar termenele in care isi vor primi banii vor fi reduse, odata ce directiva privind practicile comerciale neloiale va fi adoptata in Parlament. El a raspuns unor intrebari legate de modul in care autoritatile ajuta producatorii romani sa-si vanda produsele in marile magazine.?A fost o lege, imperfecta, desigur, Legea 150, Legea produselor romanesti, care venea cu eliminarea taxei de raft, cu termene de plata foarte scurte, cu etichetarea produselor romanesti, dar si cu acea chestie putin exagerata ca 51% din produse sa fie romanesti. Sigur ca acest lucru nu se putea intampla. Mai grav este ca, anul acesta, legea a fost modificata cu Legea 28 si, in afara de prevederile care au declansat procedura de infringement, au fost scoase si doua prevederi care nu aveau nimic cu infringementul: termenul de plata scurt – pentru produse proaspete, 7 zile, si pentru celelalte, 30 de zile – si acele taxe ascunse care, la unele supermarketuri, se ridica pana la 24%”, a spus ministrul.Potrivit acestuia, odata cu implementarea unei directive europene, taxele ascunse pot fi eliminate, iar termenul de plata redus.?Am introdus un proiect de lege prin care sa implementam Directiva practicilor comerciale neloiale, prin care vrem sa punem pe picior de egalitate, de fapt asta vrea directiva, producatorul si procesatorul mic cu comerciantul dominant. In Romania, producatorul si procesatorul mic de regula este roman, iar comerciantul mare, de regula, nu este roman. Prin aceasta directiva vom reusi sa eliminam acele taxe ascunse care ii deranjeaza foarte mult pe producatorii romani, care fac eforturi mari sa ajunga pe rafturile retailerilor. In plus, vom reusi sa reducem termenele de plata la niste termene foarte rezonabile”, a subliniat Oros.Cu toate acestea, ministrul nu a precizat cand va intra in vigoare noua directiva.Ziua Interna?ional? a Muntelui – 11 decembrie 2020 decembrie 10, 2020 agrimanet Adunarea General? a Na?iunilor Unite a declarat data de 11 decembrie, ”Ziua interna?ional? a muntelui”. Aceasta a fost s?rb?torit?, pe Glob, ?ncep?nd cu anul 2003, cu scopul de a con?tientiza importan?a mun?ilor pentru via??, pentru a eviden?ia oportunit??ile ?i constr?ngerile ?n dezvoltarea zonelor montane ?i pentru a stimula construirea de alian?e care s? aduc? schimb?ri benefice popula?iilor ?i mediilor montane din ?ntreaga lume.Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane – punct focal pentru Rom?nia al Parteneriatului Montan Interna?ional/ ONU – FAO, ?mpreun? cu Centrul de Economie Montan? al Academiei Rom?ne – CEMONT, Forumul Montan din Rom?nia ?i Asocia?ia Na?ional? pentru Dezvoltare Rural? Montan? ?Romontana” vor organiza ?n ziua de 11 decembrie 2020 un Seminar ?tiin?ific ?i de informare, av?nd ca tem??”Biodiversitatea montan? – patrimoniu inestimabil al zonei montane.? Amenin??ri, vulnerabilit??i ?i perspective ?n contextul schimb?rilor climatice, fenomenelor extreme ?i globaliz?rii”.?Acest eveniment se desf??oar? ?n consens cu tema general?, stabilit? pentru acest an, de c?tre Parteneriatul montan: ?Biodiversitatea montan?”.Al?turi de speciali?tii institu?iilor organizatoare, sunt invita?i s? participe reprezentan?i ai autorit??ilor publice locale, factori de decizie, produc?tori, antreprenori din zona de munte.Acoperind aproximativ 22% din suprafa?a P?m?ntului, mun?ii joac? un rol important ?n direc?ia cre?terii economice sustenabile. Nu doar c? furnizeaz? mijloace de subzisten?? ?i asigur? un trai decent pentru 915 milioane de oameni care tr?iesc ?n mun?ii din ?ntreaga lume, reprezent?nd 13% din popula?ia global?, dar alte c?teva milioane de oameni beneficiaz? de pe urma acestei bog??ii naturale.Europa este acoperit? ?n propor?ie de 40% de mun?i, locui?i de 20% din totalul popula?iei acestui vechi continent, ?n timp ce Rom?nia are aproximativ 38% zon? montan?. Zonele montane sunt ?n general rurale ?i se caracterizeaz? prin limit?ri naturale ale productivit??ii agricole, care conduc la produc?ii agricole reduse, cauzate de condi?ii climatice ?i biofizice nefavorabile desf??ur?rii ?n condi?ii optime a activit??ilor agricole.Mun?ii sunt un rezervor important de ap?, energie ?i diversitate biologic?. ?n plus, acestea con?in resurse esen?iale, precum minerale, produse forestiere ?i agricole ?i servicii recreative. Reprezent?nd ecosisteme majore din cadrul ecologiei complexe a planetei noastre, mediile montane sunt esen?iale pentru supravie?uirea ecosistemului global. Mediile montane sunt expuse la eroziunea accelerat? a solului, alunec?ri de teren, precum ?i la pierderea accelerat? a habitatului ?i a diversit??ii genetice. S?r?cia este foarte r?sp?ndit? ?n r?ndul locuitorilor zonelor montane, cuno?tin?ele despre popula?iile indigene risc? s? fie pierdute, iar mare parte a regiunilor muntoase ale lumii sunt supuse degrad?rii mediului. Astfel, se impune o mai mare aten?ie pentru gestionarea adecvat? a resurselor montane ?i dezvoltarea socio-economic? acestor areale, la nivel global.Din cauza restric?iilor impuse de pandemie, manifestarea va avea loc online, prin intermediul platformei Zoom, ?ncep?nd cu ora 10:00. Join Zoom Meeting: Zoom Meeting ; Pentru ?nregistrare, link-ul va fi activ ?n data de 11 decembrie 2020, ?ncep?nd cu? ora 09:45. Dac? ?nt?mpina?i probleme la conectare, apela?i num?rul de mai jos: ANICHITEI R?zvan Tudor, Mobil: 0742321852Programul Seminarului on-line, platforma ZOOMModerator: Prof. dr. ing. Ioan SURDUSuport editorial/tehnic: Asistent II, Tudor R?zvan ANICHITEIOra:?09:45 – 10:00?nregistrarea participan?ilor.10:00 – 10:50Deschiderea lucr?rilor Conferin?ei. ?Imnul Mun?ilor Carpa?i. Prezentarea programului. Alocu?iuni. Mesaje.–??????????Prof. dr. Radu REY?m.o.? al Academiei Rom?ne, Director al Centrului de Economie Montan? – CEMONT;–??????????Prof. dr. Lumini?a CHIVU, Director general al Institutului Na?ional de Cercet?ri Economice?”Costin C. Kiri?escu”?– INCE;–??????????Dr. ing. Aurel SIMION, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii? ?i Dezvolt?rii Rurale – MADR;–??????????Lector? univ. dr. Iulian Octavian STANA, Secretar de stat,? Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor – MMAP;–??????????Prof. univ. dr. Valeriu TAB?R?, Pre?edinte al Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice?”Gheorghe Ionescu ?i?e?ti”?– ASAS10:50 – 11:10Dr. ing., CS III, Emanuela-Adina COCI?; Prof. dr. ing., CS I, Ioan SURDU, Drd. CS III, Alexandru-Sabin NICULA; Lector univ. dr. Viorel GLIGOR; Prof. dr., CS I,? Radu REY; Drd. ing., CS, Carmen BOCA-C?TUN?; Dr. ec., CS III, Manuela APETREI?(CE-MONT) –?Montanologia –? domeniu de cercetare de frontier?11:10 – 11:30Dr. Ionel VI?INESCU?(Director general ANZM) –?Strategii, politici ?i m?suri privind valorificarea, protejarea ?i conservarea biodiversit??ii montane11:30? – 11:50Veronica BACIU?(Director ANZM);?Dr. ing., CS III, D?nu? UNGUREANU?(Consilier ANZM, CE-MONT) –?Ariile naturale protejate din zona montan? a Rom?niei. Rolul acestora ?n men?inerea ?i protejarea biodiversit??ii montane11:50? – 12:10Conf. univ. dr. Maria Mihaela ANTOFIE;? Prof. univ. dr. Camelia SAND SAVA, (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) –?Resursele genetice pentru alimenta?ie ?i agricultur? din zona montan?: valori ale patrimoniului?cultural12:10? – 12:30Pauz?12:30? – 12:50Conf. univ. dr. Angela CURTEAN-B?N?DUC; Conf. univ. dr. Doru B?N?DUC?(Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) –?Ihtiodiversitatea Carpa?ilor Rom?ne?ti – Patrimoniu inestimabil al zonei montane. Amenin??ri, riscuri, perspective.?12:50? – 13:10**** Asocia?ia Montan? Carpa?i,??Prezint? Andrei PAHOMI –?Impactul turismului asupra biodiversit??ii montane- Necesitatea educa?iei montane.13:10 – 13:30Dr. ing. CS I, Ionel POPA;? Dr. ing., CS,? Mihaela BOBOC??(CE-MONT) –Biodiversitatea silvic? montan? a Rom?niei13:30? – 13:50Conf. univ. dr. Violeta TURCU??( UVVG Arad, CE-MONT); Drd. biol., ACS,? Viviane Beatrice BOTA,?(UVVG Arad, CE-MONT, Univ. Ia?i);?Lector univ. dr. Paul Andrei ALBU?(UVVG Arad, CE-MONT);?Lector univ. dr. Ovidiu UNGUREANU?(UVVG Arad);??Lector univ. dr. Iulian Octavian STANA?(UVVG Arad);?Prof. univ. dr. Gabriel – Gicu ARSENE?(USAMV Timi?oara);? –?Biodiversitatea zonelor montane. Specii de interes comunitar. Amenin??ri, vulnerabilit??i, conservare ?i protejare13:50 – 14:30Discu?ii, comentarii. ???ncheierea lucr?rilor conferin?unicat MADR Domnule C??u, dac? ve?i fi premier, s? ?nv??a?i s? ?i respecta?i pe fermieri! Vlad Macovei - 10 decembrie 2020 Domnule viitor premier desemnat,?ntre alegerile locale ?i cele parlamentare, partidul dumneavoastr? a pierdut aproape 900.000 de voturi. Mul?i dintre ace?ti aleg?turi erau fermieri sau aveau leg?tur? ?ntr-un fel sau altul cu sectorul agroalimentar. Una dintre cauze, evident nu singura, este rela?ia dezastruoas? pe care Ministerul Agriculturii ?i Ministerul de Finan?e le-au avut cu antreprenorii din agricultur?, mul?i dintre ei ?nclina?i natural s? voteze un partid de dreapta. Una peste alta, domnule C??u, presta?ia dumneavoastr? din 2020 nu a fost deloc apreciat? de fermierii rom?ni.Sigur, nu sunte?i principalul vinovat, acesta trebuie c?utat la Ministerul Agriculturii, poate la ministru, poate la unii secretari de stat, dar una peste alta, lipsa dumneavoastr? de ?n?elegere ?i de respect fa?? de cei care asigur? securitatea alimentar? a Rom?niei ?i ?in ?n via?? satul rom?nesc a fost evident?.Nu v? place c? fermierii rom?ni iau subven?ii europene, ave?i ceva ?mpotriva subven?iilor ?n?eleg, considera?i c? sunt destul bine sprijini?i, de ce se tot pl?ng at?ta, v? ?ntreba?i mai mereu, ?n public sau ?n privat. ?i considera?i ni?te ?napoia?i care nu ?n?eleg subtilit??ile economiei de pia??, politicilor liberale, care nu contribuie cu mare lucru la PIB-ul Rom?niei. ?i oricum nu aduc prea mare valoare ad?ugat?. Gre?i?i r?u de tot, v? spun r?spicat!Ave?i cifrele din acest an. Cred c? ?n?elege?i deja, sau ar trebui s? ?n?elege?i, c?t de mare a fost gre?eala dumneavoastr?. Domnule viitor premier desemnat, dac? ve?i ajunge prim-ministru pe bune, depinde?i ca de aer ?n 2021 de un sector agroalimentar care s? ??i revin? ?i de fermieri care s? ??i poat? desf??ura activitatea ?i anul viitor. Trebuie s? ?i sprijini?i din toate puterile, domnule C??u! Trecutul e trecut, nici nu mai conteaz? foarte mult, important este ce ve?i face de acum ?nainte pentru a sprijini agricultura. Pentru c? este nevoie de sprijin, este nevoie ca fermierii s? fie ajuta?i cu am?narea pl??ii ratelor, trebuie s? ??i primeasc? desp?gubirile de secet? ?n continuare, trebuie s? aib? un Plan Strategic Na?ional pe bune (nu b?lm?jeala de acum), trebuie s? fie sprijini?i ?n rela?ia dezechilibrat? cu traderii, trebuie ajuta?i s? intre cu marfa ?i mai mult ?n supermarketuri, trebuie s? aib? hot?r?ri de guvern ?i ordonan?e de urgen?? care s? le u?ureze greut??ile.Domnule C??u, ?n numele fermierilor rom?ni, pe care cu modestie ?i reprezint, v? rog s? considera?i toate aceste imperative drept priorit??i ale viitorului program de guvernare ?i ale dumneavoastr? personal.Grupul Agrointeligen?a, lider ?n informarea ?i sus?inerea fermierilor, ?i Asocia?ia For?a Fermierilor, structura care pune ?n agricultura ?n ofensiv?, cele dou? entit??i pe care le reprezint ?i care sunt implicate total ?n lupta pentru sprijinirea ?i pentru drepturile celor din sectorul agroalimentar, vor mediatiza toate ini?iativele bune pe care le ve?i avea. Dac? ve?i fi al?turi de fermieri, ve?i g?si ?n noi un partener, dincolo de rela?ia institu?ional? standard care va exista oricum. Dac? ave?i ceva ?ndoieli despre energia, curajul ?i priceperea cu care ne batem pentru interesele legitime ale fermierilor rom?ni, pute?i s? ?i ?ntreba?i pe fo?tii mini?tri ai Agriculturii Daniel Constantin, Petre Daea, pe actualul ministru Adrian Oros, pe secretarii de stat Emil Dumitru ?i George Scarlat.Domnule C??u, v? propun s? mergem ?mpreun?, atunci c?nd programul v? va permite evident, ?n r?ndul fermierilor. Ve?i avea o surpriz?. Ve?i ?nv??a s? ?i respecta?i. Merit?!……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordonan?a de urgen?? nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere ?n agricultur?, Guvernul Rom?niei Va fi modificat de L 288/2020 la 12.12.2020Decretul nr. 1058/2020 pentru promulgarea Legii privind modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere ?n agricultur?, Pre?edintele Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 1203 din 09.12.2020. A intrat ?n vigoare la 09.12.2020Legea nr. 288/2020 privind modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere ?n agricultur?, Parlamentul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 1203 din 09.12.2020. Va intra ?n vigoare la 12.12.2020Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 192/2020 la 10.12.2020Ordinul nr. 192/2020 pentru modificarea ?i completarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n Mof I nr. 1205 din 10.12.2020. A intrat ?n vigoare la 10.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul delegat nr. 2014/2020 de precizare a detaliilor punerii ?n aplicare a obliga?iei de debarcare pentru anumite activit??i de pescuit din Marea Nordului pentru perioada 2021-2023, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 415 din 10.12.2020. Va intra ?n vigoare la 11.12.2020………………….INTERNECare este starea culturilor din c?mp dup? zilele ploioase 10 decembrie 2020 Dup? un an secetos, agricultorii au, ?n sf?r?it, speran?a c? anul agricol urm?tor va aduce recolte mai bogate. Ultimele zile au adus precipita?ii ?n aproape toat? ?ara, iar agricultorii sunt optimi?ti c? starea culturilor ?ns?m?n?ate ?n toamn? se va ?mbun?t??i, iar preg?tirea terenurilor pentru cele din prim?var? se va putea face cu u?urin??.? Fermierii din Buz?u spun c? dac? vremea va continua s? se men?in? cald? ?i va continu? ?i s? plou? ?n maximum zece zile, sunt mari speran?e pentru o bun? recolt? de gr?u dar ?i de rapi??. starea culturilor starea culturilor”Dup? cum am v?zut prognoza s-ar p?rea c? toat? s?pt?m?na va fi bogat? ?n precipita?ii, ceea ce este foarte bine av?nd ?n vedere c? tot ce s-a sem?nat ?n aceast? toamn? va reu?i s? ?ncol?easc? ?i s? r?sar?. Mai mult de jum?tate din cultura de gr?u este r?s?rit? ?n propor?ie de 50%. Dac? se men?in temperaturile pozitive, at?t ziua c?t ?i noaptea, probabil cultura de gr?u va r?s?ri uniform ?n urm?toarele zece zile”, a spus Valeriu Alecu, fermier? din zona Smeeni, jude?ul Buz?u.Precipita?iile c?zute au ref?cut, ?ntr-o propor?ie mul?umitoare, ?i deficitul de ap? din sol. S-au adunat circa 50-60 de litri de ap? ?n ultimele zile.”De asemenea, apa aceasta este bun? ?i ?n contextul preg?tiri terenurilor pentru c? mai sunt foarte bune suprafe?e nearate. Deficitul de ap? ?n sol era foarte mare, mai ales ?n stratul de suprafa?? de 30 de centimetri. Era at?t de mare lipsa de ap? ?nc?t nu se putea ara. Astfel c? dup? aceste precipita?ii se vor putea preg?ti terenurile nearate. ?n aceast? perioad? s-ar aduna o cantitate de precipita?ii de 50-60 de litri pe metrul p?trat, cantitate care ar face posibile at?t r?s?rirea uniform? a plantelor c?t ?i preg?tirea suprafe?elor nearate”, a spus Alecu Valeriu.Meteorologii au anun?at precipita?ii ?i pentru zilele urm?toare.USAMV Ia?i: Agribusiness-ul rom?nesc sus?ine educa?ia 10 decembrie 2020Facultatea de Agricultur? din cadrul Universit??ii de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? ”Ion Ionescu de la Brad” din Ia?i (USAMV) ofer? peste 25 de tablete digitale studen?ilor merituo?i cu performan?e academice deosebite ?i celor care au nevoie de echipamente electronice (gadget-uri) pentru a putea participa la procesul didactic online, la examene etc.Activitatea este organizat? cu o parte din cele mai importante firme din mediul economic agricol, sub sloganul ”Agribusiness-ul rom?nesc sus?ine educa?ia!” declar? reprezentan?ii institu?iei de ?nv???m?nt superior ie?ean.Din dorin?a de a premia performan?a, vor fi oferite tablete pentru cei mai buni studen?i din anii II, III, IV ?i pentru cea mai mare medie de admitere ?n anul I, la Facultatea de Agricultur? mai spun cei de la USAMV Ia?i.De asemenea, pentru a sprijini performan?a tinerilor cu rezultate deosebite vor fi oferite tablete studen?ilor care au nevoie cu adev?rat. Dou? tablete vor fi oferite prin concurs/tombol? tuturor celor interesa?i ?i nu fac parte din cele dou? categorii men?ionate mai sus. Valoarea total? a premiilor oferite ajunge la aproximativ 42.000 lei men?ioneaz? reprezentan?ii de la USAMV Ia?i.Buz?ul, campion la atragerea ajutoarelor pentru cultivarea usturoiului Ana Felea HYPERLINK "" Miscellanea / 10 decembrieBuz?ul ??i consolideaz? pozi?ia de jude?ul cu cel mai mare num?r de cultivatori de usturoi. Dup? ce anul trecut a fost pe primul loc ?n clasament ?n atragerea de fonduri puse la b?taie de Ministrul Agriculturii prin programul de minimis, Buz?ul are ?i anul acesta un num?r ?n cre?tere de cultivatori de usturoi. Cu alte cuvinte, tradi?ia cultiv?rii usturoiului re?nvie la Buz?u. O spun cifrele care arat? o cre?tere spectaculoas? a suprafe?ei cultivate, dar ?i a num?rului de fermieri fa?? de datele comunicate de Direc?ia Agricol? ?n 2019. Buzoienii sunt frunta?i ?i la atragerea banilor pu?i la b?taie prin Programul "Usturoi", anul acesta fiind a?tepta?i s? ajung? la beneficiari peste 700.000 de euro. Direc?ia Agricol? Buz?u a finalizat etapa de primire a documentelor din partea poten?ialilor beneficiari ai programului de minimis pentru cultura de usturoi. Fa?? de anul trecut, suprafa?a cultivat? aproape c? s-a triplat.Cosmin Florea, directorul Direc?iei Agricole Buz?u, a declarat: "S-a terminat perioada de depunere a documentelor ?i a deconturilor cu care s-a f?cut dovada c? s-a comercializat usturoiul. Am primit 142 de dosare din care doar 129 au fost eligibile pentru o suprafa?? cultivat? de 235 de hectare, suprafa?? care duce Buz?ul pe primul loc la nivel na?ional. Fa?? de anul trecut c?nd noi am avut 94 de hectare cultivate cu usturoi, practic acum avem o suprafa?? mai mult dec?t dubl? fa?? de 2019. Avem ?i mai mul?i fermieri. Anul trecut am avut ?n jur de 70, anul acesta 142".?i cantitatea de usturoi ob?inut? la hectar, spune Florea, a fost una mul?umitoare ?n contextul unui an extrem de greu pentru agriculturi."Au fost beneficiari care au f?cut dovada de 3 tone la hectar, dar au fost ?i legumicultori care au scos ?i 6 tone de pe un hectar, ?n ciuda anului care nu a fost unul favorabil dar au folosit o tehnologie modern? ?i au realizat iat? o cantitate dubl? de usturoi. Noi am fost aten?i ?i cu materialul multiplicat. Chiar dac? nu s-a realizat ?n propor?ie de 100% acest lucru, noi am insistat s? multiplic?m soiuri rom?ne?ti ?i, ?n mare parte, usturoiul din pie?ele din Buz?u este adus din bazinul R?mnicelu, Bala Alb?", a punctat Florea.?n aceste condi?ii, directorul Direc?iei Agricole este de p?rere c? Buz?ul ar putea readuce la via?? tradi?ia cultiv?rii usturoiului, jude?ul fiind cu mul?i ani ?n urm? cel mai important bazin legumicol din ?ar?."Avem mul?i fermieri care au re?nviat aceast? tradi?ie a cultiv?rii usturoiului. Este adev?rat noi, ?n bazinul legumicol din Buz?u, cu mul?i ani ?n urm?, am avut o mie de hectare de usturoi ?i aici am vrea s? ajungem. Prin acest program se stimuleaz? cultivarea usturoiului ?i noi ?ncuraj?m s? fie multiplicat usturoiul autohton", a explicat Cosmin Florea.Cei care nu au reu?it s? fac? produc?ia minim? au fost exclu?i de la plat?. Este cazul a 13 cultivatori care au depus actele la Direc?ia Agricol? ?ns? au fost declara?i neeligibili."Motivele au fost diverse. ?n primul r?nd, suprafa?a nu a corespuns cu cerin?ele din program. Al?ii n-au realizat produc?ia cerut?, au crezut c? pot s? p?c?leasc?. Nu au avut 3 tone la hectar ?i acolo am considerat c? nu s-a respectat tehnologia ?i c? au intrat ?n acest program mai mult pentru suma care se ofer? la hectar, respectiv 3.000 de euro", a spus Florea.Direc?ia Agricol? Buz?u va trimite toate documentele centralizate c?tre Ministerul Agriculturii, urm?nd ca p?n? la finalul anului cultivatorii de usturoi s?-?i primeasc banii.#CUMP?R?LOCAL – Campanie de con?tientizare ini?iat? de antreprenori din Ia?i 10 decembrie 2020 ?Autor : Daria Diaconiuc?#CUMP?R?LOCAL – Campanie de con?tientizare ini?iat? de 15 antreprenori din Ia?i vor s? transmit? mesajul c?, ?n primul r?nd, c? exist?.?Exist? de ceva vreme ?n Ia?i, fac produc?ie, livreaz? servicii excelente ?i militeaz? pentru colaborare ?i sus?inere ?n cadrul comunit??ii, spune Iuliana Sosu.?Nu-i niciun secret c? fac eforturi extraordinare pentru a-?i men?ine afacerile deschise, pentru a da salariile la timp ?i pentru a-?i pl?ti chiriile. Mai ?tiu ?i faptul c? produse asem?n?toare mai exist?, la un pre? mult mai mic – produsele de serie sau de import adaug? Iuliana.?Apelul lor c?tre comunitatea ie?ean?, #CUMP?R?LOCAL, are scopul de a face cunoscut faptul c?, ?n primul r?nd, reprezint? o alternativa local?, tangibil?, care are capacitatea ?i know-how-ul pentru a livra servicii ?i produse de top, personalizate.?Sunt produc?tori locali care fac de la haine, p?n? la cosmetice, sunt persoane tinere care au investit ?n afacerea lor ?i ?nva?? zi de zi cum s? o fac? tot mai bine.?ACVBR SIM lanseaz? un nou proiect pentru cresc?torii de BOVINE! Ferma de testare dup? descenden?i 10 decembrie 2020Asocia?ia Cresc?torilor de Vaci B?l?at? Rom?neasc? Tip Simmental (ACVBR Sim) lanseaz? un nou proiect pentru cresc?torii de bovine!”Felicit?m primii fermieri care beneficiaz? de proiectul ACVBR Sim privind achizi?ia vi?eilor, la pre? de 5 euro/kg + TVA. Pute?i beneficia ?i dumneavoastr? de acest program, prin respectarea condi?iilor de achizi?ie conform celor de mai jos. V? a?tept?m!Societatea de ameliorare lanseaz? proiectul “Ferma de testare dup? descenden?i”. Proiectul ??i propune achizi?ia de vi?ei, masculi ?i femele, n?scu?i din vacile B?l?ata Rom?neasc? ?ns?m?n?ate cu taurii de la care asocia?ia distribuie msc cu titlu gratuit sau achizi?ionat de la Semtest Craiova;?PRE? de achizi?ie: 5 euro/kg + TVACondi?ii de achizi?ie:1. confirmarea paternit??ii ?i maternit??ii la vi?elul care urmeaz? a fi achizi?ionat;2. v?rsta ?ntre 1-3 luni;3. greutatea minim? 100kg.Proiectul va func?iona continuu, pentru to?i taurii de B?l?at? Rom?neasc? pe care ACVBR Sim ?i de?ine ?n semtest. Proiectul se adreseaz? fermierilor ?nscri?i ?n Registrul genealogic al rasei B?l?at? Rom?neasca ?i care au primit/achizi?ionat msc de la asocia?ia ACVBR Sim.”PROGRAM AJUTOR ACHIZI?IE VI?EI! Agroinfo 10 decembrie 2020 ANUN?! Asocia?ia Cresc?torilor de Vaci ”B?l?at? Rom?neasc?” tip Simmental, ACVBR Sim, anun?? to?i cresc?torii de bovine din Rom?nia c? a lansat un program pentru achizi?ia de vi?ei.Societatea de ameliorare Acvbr Sim lanseaza proiectul " Ferma de testare dupa descenden?i" . Proiectul isi propune achizi?ia de vi?ei, masculi ?i femele, n?scuti din vacile BR ?ns?m?n?ate cu taurii de la care asocia?ia distribuie msc cu titlu gratuit sau achizi?ionat de la Semtest Craiova; Primii beneficiari ai Programului, felicita?i de ACVBR SimPRE? de achizi?ie : 5 euro/kg +TVACondi?ii de achizi?ie:1. confirmarea paternit??ii ?i maternit??ii la vi?elul care urmeaz? a fi achizi?ionat;2. v?rsta intre 1-3 luni ;3. greutatea minim? 100 kgProiectul va func?iona continuu , pentru to?i taurii de Baltata Romaneasca pe care Acvbr Sim ii detine in semtest .Proiectul se adreseaza fermierilor inscrisi in Registrul genealogic al rasei Baltata Romaneasca si care au primit/achizitionat? msc de la asociatia Acvbr Sim. anun?? ACVBR SIM. ATEN?IE LA ESCROCHERIILE CU V?NZAREA CEREALELOR! UNII FERMIERI AU P??IT-O! Agroinfo 10 decembrie 2020 AVERTISMENT. Seceta a ?njum?t??it recoltele la hectar din acest an ?i a sc?zut dramatic pre?urile cerealelor. Pe l?ng? toate necazurile pe care le au, fermierii sunt v?na?i ?i de escroci care vor s? profite de disperarea lor. S-au ?nmul?it cazurile de escrocherii la v?nzarea cerealelor. Mul?i fermieri din Moldova au fost p?c?li?i de escroci. Au dat cerealele, atra?i de un pre? bun, dar nu ?i-au mai v?zut banii.?n majoritatea cazurilor, infractorii, pentru a?c??tiga ?ncrederea victimelor, fondeaz? ?ntreprinderi pe numele unor persoane interpuse cu activitate ?n domeniu ?i se prezint? agricultorilor ca reprezentan?i ai unor ?ntreprinderi ce procur? cereale pentru export, scrie Agrobiznes. MDDe obicei, ace?tia ofer? un pre? mai mare dec?t cel existent pe pia??. Iar dup? ?n?elegerea de v?nzare-cump?rare, ?n cele mai dese cazuri verbal, prin intermediul telefonului, conving prin diferite metode agricultorul s? livreze cerealele. Dup? ?ns? nu mai revin s? achite banii.?n alte cazuri, fermierilor li se achit? doar o parte din bani, iar ulterior ace?tia nu mai primesc nimic, chiar dac? au contractul de v?nzare-cump?rare semnat. Pentru a-?i ob?ine banii, produc?torii ajung ?i ?n instan?a de judecat?, ?ns? procesul este destul de anevoios ?i de durat?. C?teva recomand?ri date fermierilor de Poli?ie:Nu accepta?i tranzac?ii verbale de v?nzare a produselor cerealiere (la telefon sau prin intermediul altor persoane ce nu doresc s? prezinte actele care ar confirma identitatea sau angajarea ?n ?ntreprinderea pe care o reprezint?), f?r? ?ntocmirea, conform tuturor cerin?elor, a unui contract ?n acest sens.Nu livra?i cerealele, f?r? ca acestea s? fie achitate de c?tre cump?r?tor.Verifica?i c?t este de credibil cump?r?torul (de c?nd este fondat? ?ntreprinderea, cine o gestioneaz?, ce activitate a avut anterior ?.a) ?i nu accepta?i ?nt?lniri spontane (?n strad?, prin intermediari, a?a zi?i reprezentan?i) pentru semnarea contractelor sau facturilor, precum ?i pentru achitarea m?rfii sau alte ac?iuni legate de aceste tranzac?ii.SOLU?IA G?SIT? DE UN APICULTOR PENTRU A REDUCE MORTALITATEA LA ALBINE! Agroinfo 10 decembrie 2020 INOVA?IE! Apicultorul Pavel Stamati din?Republica Moldova,?fost profesor de apicultur?, sus?ine c? a g?sit o solu?ie pentru a reduce semnificativ mortalitatea la albine. Apicultorul a experimentat mai multe metode ?i-n final a creat un dispozitiv de purificare a apei.Apa poluat? cu diferite substan?e chimice, pesticide pentru combaterea d?un?torilor, utilizate ?n agricultur? cre?te mortalitatea la albine. Astfel, apicultorul a g?sit solu?ia pentru a le asigura albinelor ap? curat?. ??O stupin? am ad?pat-o cu ap? tratat? cu bare de argint, iar alta cu ap? din izvor. Ca rezultat, ?n prima stupin? mortalitatea a sc?zut drastic, iar ?n?cealalt?, mortalitatea a fost mare. Anume aceasta m-a adus la g?ndul s? apelez la ajutorul savan?ilor. Mai ?nt?i l-am cunoscut pe domnul Nicolov Ivan, fizician-chimist din Chi?in?u. Dup? mai multe ?ncerc?ri nereu?ite, am decis s? apel?m la un specialist din domeniul ingineriei electrice. ?i a?a am elaborat metodologia corect? de purificare a apei. Primele experien?e cu dispozitivul creat de noi au demonstrat c? albinele ad?pate cu ap? tratat? cu argint au dat rezultate – mortalitatea albinelor a sc?zut la zero”, sus?ine Pavel Stamati.Potrivit lui, utilizarea dispozitivului va asigura trecerea apiculturii la o nou? etap?, excluz?ndu-se necesitatea utiliz?rii preparatelor chimice pentru combaterea unor boli ?i v?t?m?tori la albine. ?n felul acesta, consumatorul va avea acces la produse apicole mai s?n?toase.?Apa tratat? cu ioni ?i cationi de argint poate fi utilizat? pentru ad?parea albinelor, preg?tirea siropului pentru hr?nirea albinelor, dezinfectarea insectelor ?i a ?ntregului inventar apicol cu minimum de cheltuieli, dar ?i de munc? din partea apicultorului, combaterea maladiei periculoase, denumit? ,,aspergiloza”, care se transmite de la albinile bolnave la apicultor”, a ad?ugat apicultorul, pentru Agrobiznes.MDApicultorul din Moldova inten?ioneaz??s? lanseze pe pia?? dispozitivul ?mbun?t??it pentru a-i ajuta ?i?pe al?i apicultori.Grupul din agrobusiness Glissando din Timi?, cu afaceri de 160 mil. lei, va finaliza ?n 2021 o nou? fabric? de ?ngr???minte ?i pesticide, pe 5.000 mp, ?n care investe?te 1,5 mil. euro Autor: Florentina Ni?u 09.12.2020, ?Premisele de business pentru anul 2021 sunt bune ?n momentul de fa??, culturile de toamn? arat? bine, pre?ul cerealelor este cel mai bun din ultimii zece ani.“Ioan Biianu, proprietarul ?i unul dintre fondatorii grupului timi?orean de agrobusiness Glissando, care din 2020 a ?nceput s? produc? ?i igienizante, spune c? ?n prim?vara anului viitor va ?ncepe s? fabrice ?ngr???minte ?i pesticide ?ntr-o nou? unitate de produc?ie, ce se ?ntinde pe o suprafa?? de 5.000 mp, mai mult dec?t dubl? fa?? de suprafa?a unit??ii actuale, de 2.000 mp. Ioan Biianu??n 2021 compania noastr? va ?mplini 30 ani de activitate. Sunt pu?ine businessuri ?ncepute ?n anii ’90-’91, care acum sunt la nivelul nostru ?i care au reu?it s? r?m?n? pe pia??. (...) Anul viitor vom finaliza nou? unitate de produc?ie situat? ?n Timi?oara, investi?ie de 1,5 mil. euro ?i ne va cre?te capacitatea de procesare semnificativ“, a spus pentru ZF Ioan Biianu, men?ion?nd c? 2020 a fost un an de consolidare, ?n care cifra de afaceri a avut o cre?tere mic?, iar EBITDA a r?mas la nivelul anului trecut.Afacerile ?ntregului grup Glissando sunt operate pe mai multe entit??i juridice: Glissando SRL, Tellurium Chemical Co SRL, Confmet SA ?i Glissando Garden Center SRL. ?n 2019, Glissando SRL, cea mai mare companie din grup, a ?nregistrat venituri de aproape 120 mil. lei (circa 25 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finan?e. La nivel de grup, afacerile cumulate au fost anul trecut de peste 160 mil. lei, conform calculelor ZF pe baza datelor publice.Pesta porcin?, din nou ?n Timi?. Unde au ap?rut focare de Paul St?nescu 9 decembrie 2020 Zece porci mistre?i au fost g?si?i mor?i ?n apropierea localit?ii ?arlota, din Timi?. Imediat, autorit??ile au prelevat probe ?i au descopeit c? ace?tia fuseser? infecta?i cu pesta porcin?. Autorit??ile din Timi? au ?ntomic un plan de ac?iune.Conform acestui plan a fost stabilit? zona afectat? care reprezint? o raz? de 13 km de la locul unde au fost g?site cele zece cadavre de porci mistre?i.Zona afectat? este format? din: zona infectat? care reprezint? o raz? de 0-8 km de la locul unde au fost g?site cadavrele de porci mistre?i. Zona infectat? cuprinde urm?toarele localit??i: Buzad, Altringen, Charlotenburg, Remetea Mic?, Ma?loc, Fibi?, Bencecul de Jos, Bencecul de Sus, S?lciua Nou?, Herneacova ?i Nada?. zona de control temporar (8-13 kilometri) care cuprinde urm?toarele localit??i Comeat, Sintar, Bogda, Alio?, Fiscut ( jude?ul Arad), Firiteaz (jude?ul Arad), Pi?chia, Ianova, Stanciova ?i Hodo? (Brestov??).Timp de 7 zile din localit??ile afectate nu se pot sacrifica sau mi?ca (c?tre alte localit??i) porcii din gospod?rii. ?n zona afectat? sunt incluse urm?toarele fonduri de v?n?toare: FV 15 ALIO? , FV 14 PI?CHIA, FV 59 GIARMATA, FV 58 RECA?, FV41 CRALOVA?, FV 17 NADA?, FV 18 BRESTOV?? ?i FV 13 VINGA-jude?ul Arad.Pesta porcin? african? nu afecteaz? oamenii, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact la nivel social din punct de vedere economic.ATEN?IE LA ESCROCHERIILE CU V?NZAREA CEREALELOR! UNII FERMIERI AU P??IT-O! Agroinfo 10 decembrie 2020 AVERTISMENT. Seceta a ?njum?t??it recoltele la hectar din acest an ?i a sc?zut dramatic pre?urile cerealelor. Pe l?ng? toate necazurile pe care le au, fermierii sunt v?na?i ?i de escroci care vor s? profite de disperarea lor. S-au ?nmul?it cazurile de escrocherii la v?nzarea cerealelor. Mul?i fermieri din Moldova au fost p?c?li?i de escroci. Au dat cerealele, atra?i de un pre? bun, dar nu ?i-au mai v?zut banii.?n majoritatea cazurilor, infractorii, pentru a?c??tiga ?ncrederea victimelor, fondeaz? ?ntreprinderi pe numele unor persoane interpuse cu activitate ?n domeniu ?i se prezint? agricultorilor ca reprezentan?i ai unor ?ntreprinderi ce procur? cereale pentru export, scrie Agrobiznes. MDDe obicei, ace?tia ofer? un pre? mai mare dec?t cel existent pe pia??. Iar dup? ?n?elegerea de v?nzare-cump?rare, ?n cele mai dese cazuri verbal, prin intermediul telefonului, conving prin diferite metode agricultorul s? livreze cerealele. Dup? ?ns? nu mai revin s? achite banii.?n alte cazuri, fermierilor li se achit? doar o parte din bani, iar ulterior ace?tia nu mai primesc nimic, chiar dac? au contractul de v?nzare-cump?rare semnat. Pentru a-?i ob?ine banii, produc?torii ajung ?i ?n instan?a de judecat?, ?ns? procesul este destul de anevoios ?i de durat?. C?teva recomand?ri date fermierilor de Poli?ie:Nu accepta?i tranzac?ii verbale de v?nzare a produselor cerealiere (la telefon sau prin intermediul altor persoane ce nu doresc s? prezinte actele care ar confirma identitatea sau angajarea ?n ?ntreprinderea pe care o reprezint?), f?r? ?ntocmirea, conform tuturor cerin?elor, a unui contract ?n acest sens.Nu livra?i cerealele, f?r? ca acestea s? fie achitate de c?tre cump?r?tor.Verifica?i c?t este de credibil cump?r?torul (de c?nd este fondat? ?ntreprinderea, cine o gestioneaz?, ce activitate a avut anterior ?.a) ?i nu accepta?i ?nt?lniri spontane (?n strad?, prin intermediari, a?a zi?i reprezentan?i) pentru semnarea contractelor sau facturilor, precum ?i pentru achitarea m?rfii sau alte ac?iuni legate de aceste tranzac?ii.Cum arat? via?a la o st?n? de vaci ?n v?rful muntelui 10 decembrie 2020 Obiceiul de a urca cu oile ?n v?rf de munte este transmis din genera?ie ?n genera?ie, dar s? ajungi cu vacile pe crestele mun?ilor, la o st?n? situat? la altitudini de peste 1600 metri, este ceva cu totul deosebit. Aceasta este povestea unor cresc?tori din S?ngeorz B?i, membri cooperatori, care ??i pasc animalele ?n zona mun?ilor?Rodnei. Pentru ca laptele pe care ?l produc s? fie bio, au decis s?-?i urce cornutele ?n v?rf de munte ?i s? le hr?neasc? cu iarb? gras? ?i curat?. Efortul lor nu a fost ?n zadar, pentru c? tot ce produc, proceseaz?. Gheorghe, pre?edinte al Confedera?iei Asocia?iiilor ??r?ne?ti din Rom?nia: Rom?nia ar trebui s? se bazeze pe un lan? alimentar scurt, prin care m?ncarea s? ajung? de la produc?tor la consumator direct sau prin mai pu?ini intermediari. Rom?nia a ?nregistrat ?n 2019 un deficit de 1,22 mld. euro ?n comer?ul cu produse agroalimentare, ?n cre?tere cu peste 8% fa?? de 2018 Autor: Florentina Ni?u 09.12.2020, Rom?nia ar trebui s? se bazeze pe un lan? alimentar scurt, prin care m?ncarea s? ajung? de la produc?tor la consumator direct sau prin mai pu?ini intermediari, esen?ial pentru a asigura consumul intern ?n situa?ii de criz? ?i pentru a proteja s?n?tatea uman?, consider? Vlad Gheorghe, pre?edinte al Confedera?iei Asocia?iiilor ??r?ne?ti din Rom?nia (CATAR).? El crede c? ar trebui f?cute investi?ii ?n agricultur?, industria alimentar? ?i distribu?ie, trei sectoare de baz? pentru a sus?ine aprovizionarea lan?ului alimentar.?Rom?nia, stat agrar, cu situa?ia unei economii tributare p?m?ntului, are o ?ans? uria?? ?n plin? criz?, nu doar pentru refacerea ei, ci ?i pentru a ocupa pozi?ia de alt? dat?, cel pu?in ?n zona balcanic?, vrem s?n?tatea economic?, socio-politic? ?i spiritual? a ??rii. (...) Rom?niei ?i lipse?te harta viitorului pentru o agricultur? competitiv? ?i durabil?”, spune Vlad Gheorghe, pre?edintele CATAR.INDUSTRIE ALIMENTARAGALA PREMIILOR PIA?A! CEL MAI PUTERNIC BRAND ROM?NESC LA PRODUSE DIN CARNE! Agroinfo 10 decembrie 2020 PREMII. Cris-Tim, produc?tor de produse din carne, a primit premiul pentru Cel mai Puternic Brand, categoria produse din carne, ?n cadrul celei de-a XV-a edi?ii a Galei Premiilor PIA?A. ?n cadrul ceremoniei de acordare a trofeelor, au fost premiate 35 de companii din industria bunurilor de larg consum din Rom?nia, anun?? un comunicat al companiei transmis pentru AGROINFO.Procesul de jurizare a fost unul complex. C??tig?torii sezonului 2019 - 2020 ?n FMCG ?i Food Retail au fost stabili?i prin voturile colectate de ISRA Center Marketing Research, partener al Premiilor PIA?A, ?n perioada 9-23 octombrie, de la 583 de electori, reprezentan?i ai celor mai mari 20 de re?ele comerciale ?i peste 500 de magazine din retailul tradi?ional – care au votat pentru candidaturile depuse de furnizori – ?i de 31 de reprezentan?i ai celor mai mari companii furnizoare de produse ?i servicii FMCG. Toate voturile au fost ponderate cu cot? de pia?? a companiei respective, astfel ?nc?t op?iunea fiec?rui elector s? capete o importan?? propor?ional? cu cea a companiei reprezentate. “La baza brandului Cris-Tim stau c?teva valori importante: grija pentru oameni, responsabilitatea, inova?ia, tradi?ia ?i calitatea. Suntem m?ndri de rela?ia str?ns? pe care o avem cu clien?ii no?tri ?i suntem hot?r??i s? fim aproape de ei ?i de partenerii no?tri mai departe, pentru a construi ?mpreun? viitorul pe care ni-l dorim. Toate proiectele derulate: tehnologia de ?nalt? presiune (HPP), standardele de calitate ?i siguran?a alimentului, ?mbun?t??irea procentelor de carne, produse marca ?ncrederii, certificarea gluten free ?i proiectul unic de etichet? curat?, au condus ?n final la acest rezultat” a declarat Mihai Dinculescu, director marketing Cris-Tim.Recent, Cris-Tim a mai fost distins? cu alte trei premii, ?n cadrul galei Topul Firmelor Prahovene 2020, organizat? de Camera de Comer? ?i Industrie Prahova: locul I la categoria produc?torilor de produse din carne din jude?ul Prahova, locul I la categoria produc?torilor de produse din carne la nivel na?ional ?i Trofeul pentru “Responsabilitate Social?” la categoria Firme mari ?i Foarte mari.?ntr-o economie dominat? de multina?ionale, ?n domeniul alimentar ?nc? mai exist? juc?tori puternici printre antreprenorii locali. Astfel, Cris-Tim, prezent de peste 25 de ani ?n industria c?rnii, se remarc? drept liderul pie?ei rom?ne?ti de mezeluri, oferind produse realizate cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare ?i prin implementarea celor mai bune standarde ?n: managementul calit??ii ?i siguran?ei alimentului (ISO 22000:2018; ?FSSC 22000; IFS v.6.1, ISO 9001:2015), a protec?iei mediului (ISO 14001:2004), a s?n?t??ii ?i securit??ii ocupa?ionale (ISO 45000 ) ?i a responsabilit??ii sociale (BSCI).Cris-Tim a primit titlul de Trusted Brands ?n categoria produse din carne, timp de 7 ani consecutiv, ?n urma unui studiu de pia??, realizat de revista Reader’s Digest ?n 15 ??ri, printre care ?i Rom?nia.Salamul S?sesc brand proprietate Cris-Tim a fost ales Produsul Anului 2018, ?n urma voturilor exprimate chiar de consumatori. Produsul Anului este un concept interna?ional care premiaz? produsele inovatoare ?i care e prezent ?n peste 40 de ??ri.INS: crestere a sacrificarilor de ovine si caprine in noiembrie. Scadere la bovine, porcine si pasari decembrie 10, 2020 In luna octombrie a acestui an, numarul sacrificarilor la ovine si caprine a crescut, comparativ cu aceeasi perioada din 2019, in timp ce in cazul bovinelor, porcinelor si pasarilor s-a inregistrat scaderi, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS). In acelasi timp, in perioada analizata, greutatea in carcasa a crescut la ovine si caprine, a scazut la bovine, porcine si pasari.Statistica oficiala releva faptul ca, in octombrie 2020 vs octombrie 2019, sacrificarile de porcine au scazut cu 4,9%, cele de bovine cu 11,3%, iar la pasari a fost de 7,8%. Pe de alta parte, sacrificarile de ovine si caprine au inregistrat o crestere de 2,2%.Totodata, greutatea in carcasa a scazut la pasari in luna octombrie a acestui an, comparativ cu octombrie 2019, cu 5,9%, la bovine cu 15,4%, iar la porcine a fost de 0,1%. In schimb, s-a inregistrat o crestere la ovine si caprine de 2,1%.Conform datelor INS, in octombrie 2020, greutatea medie in carcasa a fost de 161,3 kg la bovine (fata de 169,1 kg, in octombrie 2019), de 90,1 kg la porcine (fata de 85,8 kg), de 14,7 kg la ovine si caprine (14,7 kg in octombrie 2019) si de 1,7 kg la pasari (fata de 1,7 kg, in aceeasi luna din anul anterior).Mihai Croitoru, directorul general al Nicoltana, produc?torul apei minerale KEIA: Perspectiva vaccin?rii ne face s? fim optimi?ti, consumul ??i va reveni Florentina Ni?u 10.12.2020, Mihai CroitoruMihai Croitoru, directorul general al Nicoltana, produc?torul brandurilor de ap? KEIA ?i Izvorul dintre Brazi, consider? c? situa?ia de incertitudine pe plan economic va persista ?n urmatoarele luni, totu?i?perspectiva vaccin?rii la scar? larg? a popula?iei ?l determin? s? fie optimist c? ?n a doua parte a anului viitor consumul ??i va reveni, ?n special ?n sectorul HoReCa, unul dintre cele mai lovite sectoare de pandemia de COVID-19.?Perspectiva vaccin?rii la scara larg? a popula?iei ne face s? fim optimi?ti c? ?n a doua parte a anului viitor consumul ??i va reveni, pe m?sura ridic?rii restric?iilor, ?n special ?n sectorul HoReCA, un canal important de desfacere ?n domeniul nostru de activitate. Consider?m c? este foarte important ca m?surile de sprijinire a sectorului privat din partea guvernului, cel pu?in la nivelul din anul 2020, s? continue pentru a preveni cre?terea necontrolat? a ?omajului ?i o recesiune economic? ?i anul viitor“, a spus pentru ZF Mihai Croitoru.PRODUC?TOR DE AP?:Pandemia i-a f?cut pe rom?ni s? cumpere inclusiv ap? online Miscellanea / 10 decembriePentru c? mul?i rom?ni s-au temut sau se mai tem ?nc? s? intre zilnic ?n magazine pentru a-?i cump?ra diverse produse, v?nz?rile online de ap? ?mbuteliat? au crescut puternic ?n ultimele luni, potrivit produc?torului Aur'a Mineral Water, care, pentru a face fa?? noului trend, a ?nceput s? ?mbutelieze ap? la 5 litri, prin tehnologia Bag-in-Box (un fel de pung? din folii speciale) destinat? tocmai acestui tip de comenzi, conform unui comunicat de pres?.P?n? anul trecut, Aur'a vindea la export 50% din produc?ie, 20% ?n HoReCa ?i 30% ?n supermarketuri ?i magazine naturiste, ?n sticle de stlic? de 750 ml ?i de 330 ml. Pandemia a schimbat lucrurile. "Aur'a ?mbuteliat? ?n sticl? de sticl? r?m?ne produsul nostru nr.1, dar am fost nevoi?i s? ne readapt?m. Situa?ia din industria ospitalit??ii a afectat ?i v?nz?rile noastre, dar, ?n schimb, a crescut foarte mult v?nzarea pe online prin compara?ie cu anul trecut, cu 500%, iar asta ne-a dus ?n situa?ia de a reg?ndi strategia de v?nz?ri ?i implicit portofoliul de produse", a declarat Hora?iu Rada, pre?edintele Aur'a Mineral Water. Pentru c? Aur'a nu exist? ?mbuteliat? ?n PET, ci doar ?n sticl?, livrarea online a acesteia ?nsemna greutate, fragilitate ?i volum mare pentru cantit??i necesare unei familii pe o anumit? perioad?. Compania a ales pentru v?nz?rile online, pentru a evita ?mbuteliere ?n PET, tehnologia Bag-in-Box ?n recipiente de 5 litri, un sistem folosit cu succes la vinuri ?i la sucurile de fructe. Numele Bag-in-Box, tradus mot a mot ?nseamn? pung?-?n-cutie, ?ns? ?n realitate vorbim de folii multistrat speciale care au un sistem de robinet ?i care sunt ambalate ulterior ?ntr-o cutie special? de carton. Foliile sunt produse exclusiv pentru ?mbutelierea apei ?i sunt importate din Spania, av?nd avantajul c?, spre deosebire de PET-uri, prezerv? gustul apei, nu-l schimb? ?i nu ?l afecteaz?. Cutiile folosite sunt produse ?n Italia de o companie care deserve?te cele mai exclusiviste crame din zona viticol? Piemonte.Apa Aur'a e listat? pe eMag sau prin distribuitorul propriu, Aqua Aurum Distribution. Pentru acest nou segment, Aur'a Mineral Water a achizi?ionat de la un produc?tor european o linie nou?, special? pentru tehnologia Bag-In-Box. Apa la 5 litri va ?ncepe s? fie exportat?, mai ?nt?i ?n SUA, Elve?ia ?i Fran?a. UN T?N?R CRESC?TOR ROM?N DE VACI, PROPUS PENTRU UN PREMIU UE! Agroinfo 10 decembrie 2020 -TINERI FERMIERI. Este t?n?r fermier, nu este un mare cresc?tor de vaci, s-ar ?ncadra mai degrab? la micii cresc?tori. De?ine doar 10 capete de bovine din rasa Aberdeen Angus ?i?a fost propus pentru a primi ast?zi un premiu substan?ial ?n cadrul Congresului Tinerilor Fermieri din Uniunea European?. S-a ?nscris ?n competi?ie la recomandarea?f?cut? de europarlamentarul rom?n Daniel Buda (PPE), vicepre?edintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.Anun?ul a fost f?cut de europarlamentarul Daniel Buda. Ast?zi are loc Congresul Tinerilor Fermieri din UE organizat sub tutela PPE (Partidul Popular European n.r.)??i dotat cu premii substan?iale. ?n calitate de ambasador al acestui congres, am recomandat un t?n?r fermier din Rom?nia pentru a se ?nscrie ?n aceast? competi?ie. Radu Bab? este un fermier din jude?ul Sibiu, care ?n urm? cu 3 ani de zile a achizi?ionat 10 vaci Angus ?i un taur. ?n toat? aceast? perioad?, s-a bucurat de ajutorul oferit de Asocia?ia Aberdeen Angus. Asocia?ia are ?n prezent peste 1200 de membri din toate regiunile ??rii care de?in peste 70.000 de taurine din rasa Aberdeen Angus, ?nsemn?nd un procent de peste 90% din totalul de capete existent la momentul acesta ?n ?ar?Rasa Aberdeen Angus reprezint? o adev?rat? oportunitate pentru fermierii rom?ni de care a ?tiut s? profite ?i Radu Bab?. Obiectivele sale se axeaz? pe ?mbun?t??irea genetic? a acestei rase, ob?inerea unui nivel ridicat de bun?stare pentru animale, dar ?i ob?inerea unei produc?ii mai mari, cu furaje mai pu?ine, a anun?at vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European. Produc?torul ciocolatei ?Batonul Copil?riei“ a f?cut afaceri de 19,8 mil. lei ?n 2019, plus 16%. Circa 30% din produc?ia Pan Food se distribuie ?n ??ri din Europa, Statele Unite ?i Canada Autor: Laurentiu Cotu 09.12.2020, 17:45 155 Produc?torul de dulciuri Pan Food Sibiu, afacere lansat? ?n 2001 de inginerii Ioan St?nea din Sibiu ?i Gheorghe Pristavu din C?mpulung Muscel, a realizat ?n 2019 o cifr? de afaceri de 19,8 mil. lei (4,2 mil. euro), ?n cre?tere cu 16% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor Publice.?Compania a avut anul trecut un profit net de aproximativ 734.000 de lei (155.000 de euro), ?n u?oar? sc?dere fa?? de anul precedent, ?i un num?r mediu de 96 de angaja?i, conform datelor publice.Purcari ?i-a v?ndut participa?ia ?n?Glass Container Compan, pentru 7,2 milioane euro 10 decembrie 2020, Purcari ?i-a v?ndut participa?ia ?n?Glass Container Compan, pentru 7,2 milioane euro, reiese dintr-un raport transmis Bursei de Valori Bucure?ti. La data de 09.12.2020, Vinaria Purcari SRL, entitatea de?inut? 100% de c?tre Purcari Wineries PLC, a v?ndut participa?ia de?inut? ?n GCC pentru o sum? de 7.224.093 EUR c?tre Vetropack Group, o corpora?ie elve?ian? lider ?n industria ambalajului de sticl? din Europa.Vetropack Group a achizi?ionat ?ntreg Grupul Glass Container, format din GCC si Glass Container Prim (”GCP”).Totodat?, Vin?riei Purcari SRL, precum ?i celorlal?i ac?ionari ai Grupului Glass Container (?n continuare, ”V?nz?tor”), pot fi atribuite adi?ional ?n perioada 2021-2022 pl??i de performan?? care ar putea cre?te valoarea efectiv? a activului v?ndut, conform raportului.De asemenea, sunt prev?zute anumite Declara?ii, Garan?ii ?i Desp?gubiri din numele V?nz?torului ?n aten?ia Vetropack Group care pot deveni pl?tibile ?n cazul unor efecte adverse aferente tranzac?iei ?n cauz?.Veniturile Purcari au i?nregistrat o cres?tere cu 5% i?n trimestrul 3, ajunga?nd, pentru 9 luni ale 2020, la 138.3 milioane lei, v?nz?ri similare cu 30 septembrie 2019. EBITDA pentru aceasta? perioada a atins 44.2 milioane RON, reprezenta?nd?o marja? de 32%,?potrivit unui comunicat. Profitul net s-a cifrat la 25,5 milioane lei, ?n primele nou? luni, fiind ?n sc?dere cu 13% fa?? de acela?i interval din 2019, acest rezultat incluz?d?3,1 milioane lei-? ajustare neoperativ? pentru valoarea just? a activelor biologice. Profitul net normalizat a sc?zut cu 4%, la 28,6 milioane lei. Grafic ZF: Topul salariilor din industria alimentar?, a b?uturilor ?i a tutunului CRE?TE PRE?UL LA MIEL!Agroinfo 10 decembrie 2020 PRE? MAI MARE ?N 2020. Pre?urile pentru mielul greu, c?rlan, cresc ?n Europa, ajung?nd la 605,4 euro/100 kg, peste 6 euro pe kilogram.?Pre?ul la miei?este cu 2,5% mai mare fa?? de luna trecut???i cu 10,1% mai?mare prin?compara?ie cu pre?ul din?decembrie 2019, potrivit datelor publicate de Comisia European?. ?n prezent, pre?ul mediu pentru 100 kg greutate carcas? este cu 10% mai mare. Este, de asemenea, cel mai mare pre? raportat ?n ultimii doi ani pe pia?a UE-27 ?i poate veni ca o consecin?? a Brexitului, ie?irea Marii?Britanii din UE?Activitatea de abatorizare a mielului pe pia?a UE + Marea Britanie?s-a redus??n majoritatea ??rilor din cauza ?nchiderii canalelor de servicii alimentare, ceea ce ar putea sus?ine ?i pre?ul actual.Cu toate acestea, au existat trei mari produc?tori care au ob?inut un num?r mai mare de?miei din ianuarie p?n? ?n septembrie 2020, comparativ cu primele trei trimestre ale anului 2019: Olanda (+ 25,5%), Germania (+ 4%) ?i Irlanda (+ 3,8%).Contrar acestei tendin?e, pre?urile la mieii p?n?-n?35 - 45 kg?au sc?zut la 588,1 euro/100 kg, cu 4,4% fa?? de luna trecut? ?i? cu 5,6% fa?? de decembrie 2019. ?n prezent, rata de autosuficien?? a c?rnii de oaie ?i capr? ?n UE este estimat? la 95% pentru 2020, ?n cre?tere cu 1% fa?? de anul trecut, dar se a?teapt? ca produc?ia s? scad? cu 18.000 tone, de la 721.000 la 703.000 tone. Exporturile de oi vii au crescut ?n primele 9 luni ale anului 2020, deoarece cererea de carne de oaie pe pia?a UE a sc?zut. De asemenea, au existat mai multe pie?e de export care au crescut cererea de carne de oaie ?i? de capr? ?n primele trei trimestre ale anului, cum ar fi Arabia Saudit?, Iordania, Elve?ia ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAGlovo Rom?nia: Vom continua s? cre?tem ?i ?n 2021. Ne vom extinde ?n alte peste 30 de ora?e din ?ar? ?i vom ajunge la comenzi de peste 230 mil. euro Autor: Publicitate 10.12.2020, Victor R?cariu - General Manager Glovo CEEDeclan?area pandemiei ?i impunerea restric?iilor pentru combaterea acesteia a pus ?n prim-plan businessurile bazate pe tehnologie ?i servicii de livrare, astfel c? unicornul spaniol Glovo, care le permite utilizatorilor de smartphone-uri s? comande orice prin intermediul unei aplica?ii mobile, a ap?sat puternic pedala de accelera?ie anul acesta, ajung?nd la o valoare a comenzilor de cinci ori mai mare dec?t ?n 2019. Iar pentru 2021 subsidiara local? a Glovo are ?n continuare planuri mari de extindere.?Vom continua s? cre?tem ?i estim?m c? ?n 2021 va cre?te cu aproximativ 50% valoarea tranzac?ionat? prin intermediul aplica?iei, ajung?nd la 230 de milioane de euro. ?n acela?i timp, vom dubla harta Glovo ?n Rom?nia, urm?nd ca num?rul de ora?e ?n care aplica?ia este disponibil? s? creasc? p?n? la 65. Mai mult dec?t at?t, anul viitor ar putea marca 1 milion de noi desc?rc?ri ale aplica?iei, ajung?nd la un total de 3 milioane”, a declarat Victor R?cariu, director general ?n cadrul Glovo pentru regiunea Europei Centrale ?i de Est.Mai multe detalii despre evolu?ia de anul acesta a businessului Glovo ?n Rom?nia ?i planurile pentru 2021 reg?si?i ?n interviul de mai jos:Cum a fost p?n? acum anul acesta pentru Glovo ?n Rom?nia? Ce impact a avut declan?area pandemiei asupra businessului local Glovo?Victor R?cariu, Glovo: Pentru Glovo, a doua jum?tate a anului a fost caracterizat? de schimb?ri la nivelul comportamentului de consum, dar ?i de cre?tere a volumului de comenzi, dup? o perioad? de sc?dere la ?nceputul de pandemiei. F?r? dubiu, un an atipic, dar am mizat pe extindere ?n Rom?nia ?i ne a?tept?m ca ?n 2021 s? p?str?m acela?i trend ascendent, at?t ?n ceea ce prive?te valoarea tranzac?ionat? ?n aplica?ie, c?t ?i la nivelul num?rului de ora?e ?n care serviciul de livrare rapid? este disponibil. Cum v-a?i schimbat strategia de business pe plan local ?i cum v-a?i adaptat businessului noilor condi?ii de pia???Victor R?cariu, Glovo: Pandemia nu ne-a schimbat planurile, ci mai degrab? le-a accelerat. Cre?terea este un pilon foarte important din strategia Glovo, iar dup? ?nceputul pandemiei, a trebuit s? facem totul mult mai rapid - ?n primul r?nd am m?rit echipa, am optimizat mult mai repede anumite procese ?i, nu ?n cele din urm?, ne-am extins mult mai rapid. Pentru anul acesta mai avem ?n plan s? ad?ug?m alte 10 ora?e pe harta Glovo, iar pentru anul viitor ?nc? 22.Ce v?nz?ri a generat per total platforma Glovo ?n Rom?nia ?n primele 9 luni ale acestui an?Victor R?cariu, Glovo: Ne a?tept?m ca p?n? la finalul acestui an s? ajungem la o valoare tranzac?ionat? de 150 mil. euro, ?n condi?iile ?n care am ?ncheiat anul 2019 cu cca. 30 mil. euro. Care au fost categoriile care au avut cea mai mare pondere ?n v?nz?ri ?i la c?t s-a situat aceasta?Victor R?cariu, Glovo: ?n mod clar, categoria cu cea mai mare pondere este categoria ?restaurante”, procentul fiind de 80%. Este urmat? de categoria ?supermarket” cu un procent de 10% ?i alte categorii tot cu un procent de 10%.Cum a evoluat valoarea medie a unei comenzi pe Glovo ?n primele 9 luni ale acestui an? La c?t s-a situat mai exact?Victor R?cariu, Glovo: Referitor la comenzile f?cute prin intermediul aplica?iei Glovo, acestea au avut o valoare medie de 65 de lei ?n Bucure?ti ?i 56 de lei ?n restul ??rii. Cea mai mare comand? ?nregistrat? pe Glovo ?n 2020 a fost ?n valoare de 3.800 lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 ?i 18:00-20:00. P?n? la finalul anului, estim?m c? vom avea peste 10 milioane de comenzi livrate. C?te restaurante partenere ave?i ?n prezent listate ?n cadrul Glovo Rom?nia? Cum a evoluat num?rul acestora de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n prezent?Victor R?cariu, Glovo: ?n acest moment, avem ?nscri?i ?n aplica?ie peste 2.500 de parteneri, ?i cu siguran?? num?rul acestora va mai cre?te at?t p?n? la finele anului c?t ?i pe parcursul anului viitor. Ne propunem s? investim constant ?n tot ceea ce reprezint? Glovo, astfel ?nc?t s? putem fi c?t mai aproape de nevoile consumatorilor ?i s? putem oferi oric?nd un serviciu de calitate.?C?te dintre restaurantele partenere sunt din Bucure?ti?Victor R?cariu, Glovo: ?n Bucure?ti avem 1.500 de restaurante ?nscrise ?n Glovo.Care este al doilea cel mai mare ora? dup? Bucure?ti pentru businessul Glovo?Victor R?cariu, Glovo: Cluj este cel de-al doilea cel mai mare ora? de pe harta Glovo.?n c?te ora?e din Rom?nia sunte?i prezen?i acum? Ave?i ?n plan s? mai deschide?i noi pie?e p?n? la finalul acestui an? Dac? da, c?te ?i care ar fi acestea?Victor R?cariu, Glovo: ?n acest moment Glovo este disponibil ?n 33 de ora?e din ?ar?, cel mai recent fiind Drobeta-Turnu Severin. Pentru anul viitor ne propunem s? continu?m extinderea ?i s? ajungem la 65 de ora?e.Ce ?int? de venituri ave?i pentru finalul acestui an? Cu ce cifr? de afaceri estima?i c? ve?i ?ncheia 2020 pe plan local?Victor R?cariu, Glovo: Dat fiind modelul de business, mai relevant? dec?t cifra de afaceri local? este valoarea tranzac?ionat? prin intermediul aplica?iei. Ne a?tept?m ca p?n? la finalul acestui an s? ajungem la o valoare tranzac?ionat? de 150 mil. euro, iar pentru anul viitor ne propunem s? ajungem la o valoare tranzac?ionat? de p?n? la 230 mil. euro.Ce planuri ave?i pentru 2021 pe plan local? Noi categorii? Extindere ?n alte ora?e? Victor R?cariu, Glovo: Da, vom continua s? cre?tem ?i estim?m c? ?n 2021 va cre?te cu aproximativ 50% valoarea tranzac?ionat? prin intermediul aplica?iei, ajung?nd la 230 de milioane de euro. ?n acela?i timp, vom dubla harta Glovo ?n Rom?nia, urm?nd ca num?rul de ora?e ?n care aplica?ia este disponibil? s? creasc? p?n? la 65. Mai mult dec?t at?t, anul viitor ar putea marca 1 milion de noi desc?rc?ri ale aplica?iei, ajung?nd la un total de 3 milioane.?De asemenea, am lansat ?i? divizia de business Q-Commerce, care marcheaz? o nou? etap? ?n livrarea la cerere ?i care ofer? posibilitatea de a livra ?orice” ?n numai treizeci de minute sau mai pu?in, ?n ora?ele ?n care serviciul Glovo este disponibil. Q-Commerce sau ?quick commerce” (comer? rapid) conecteaz? utilizatorii nu numai cu restaurante ?i supermarketuri, ci cu orice tip de produs, din categorii precum muzic?, juc?rii, c?r?i, flori ?i magazine de cosmetice.? Sphera Franchise Group deschide un nou restaurant KFC ?n Miercurea Ciuc. ?n 2020, KFC a ad?ugat ?n portofoliu 5 noi restaurante la nivel local Autor: Tibi Oprea 10.12.2020, 14:58 70 Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) ?ncheie anul ?n curs ating?nd targetul de expansiune anun?at la ?nceputul anului ?i asumat inclusiv ?n condi?iile socio-sanitare actuale. Astfel, KFC Rom?nia ??i extinde re?eaua de restaurante odat? cu deschiderea loca?iei de tip Rural Drive Thru din re?edin?a de jude? Miercurea Ciuc.?Expansiunea re?elei de restaurante KFC Rom?nia reprezint? un obiectiv pe care l-am ?ndeplinit cu succes ?n decursul acestui an. ?ntr-un context plin de provoc?ri, ?n care a fost nevoie s? ne readapt?m strategiile din mers ?i s? implement?m m?suri ?i inova?ii de la o zi la alta, am ?ncercat s? compens?m pierderile cauzate de ?nchiderea la interior a loca?iilor. Perspectiva noastr? s-a conturat ?n jurul unui scop comun, acela este de garanta un mediu sigur at?t pentru clien?i, c?t ?i pentru angaja?i, ?n care s? putem desf??ura opera?iuni conforme cu standardele interna?ionale ?i totodat? adaptate condi?iilor locale. Ne bucur?m s? anun??m inaugurarea restaurantului KFC Miercurea Ciuc, o nou? loca?ie unde consumatorii no?tri se vor putea bucura de produsele lor preferate”, a declarat Marian Gogu, Director General al KFC Rom?nia.Restaurantul de tip Rural DT KFC Miercurea Ciuc func?ioneaz? ?n intervalul orar 10:00-21:00, ?n deplin? conformitate cu normele impuse de autorit??ile locale. Loca?ia are o suprafa?? util? de peste 300 mp, este situat? la adresa Strada Iancu de Hunedoara nr. 26 ?i pune la dispozi?ia clien?ilor 54 de locuri la interior ?i 24 pe teras?.Pentru a se alinia cu rigurozitate actualelor m?suri de siguran??, angaja?ii din restaurante sunt dota?i cu m?nu?i ?i m??ti de unic? folosin??, iar suprafe?ele din buc?tarie ?i din ?ntreaga loca?ie sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi. De asemenea, ?n incint? sunt amplasate recipiente cu dezinfectan?i, iar ?n zonele de plat? ?i preluare comenzi au fost montate ecrane de protec?ie, fiind ?ncurajat? plata cu cardul.Pentru o mai bun? eficientizare a procesului de comand?, clientii au la dispozi?ie kiosk-uri ?i sistemul fusion, care ofer? vizibilitate la nivel de preg?tire a comenzii.?n prezent, clien?ii pot s? comande ?n regim drive thru (direct din ma?in?, la o fereastr? dedicat?), take away, dar au ?i posibilitatea de a servi masa ?n incinta restaurantului, respect?nd normele de siguran??, p?n? la noi directive din partea autorit??ilor.Odat? cu deschiderea primei loca?ii din jude?ul Harghita, KFC Rom?nia creeaz? noi locuri de munc? ?i angajeaz? 40 de persoane ?n func?ii precum: Lucr?tor Buc?t?rie, Casier, Buc?tar, Manager (Director Restaurant) ?i Asistent Manager. Angajarea nu este condi?ionat? de experien?a anterioar? de lucru, principalele calit??i ale membrilor echipei fiind atitudinea pozitiv?, motiva?ia ?i dorin?a de dezvoltare ?n domeniu.?n 2020, KFC a ad?ugat ?n portofoliu 5 noi restaurante la nivel local: Baia Mare Value Center, Vulcan Center - Bucure?ti, D?mbovi?a Mall, AFI Palace Bra?ov ?i, cel mai recent dintre acestea, Miercurea Ciuc, ajung?nd astfel la un total de 85 de loca?iiKFC deschide un restaurant ?i un drive-thru ?n Colosseum Mall 10 dec, 2020 | KFC va deschide la anul 2 magazine ?n Colosseum Mall: un Drive-Thru, cu o suprafa?? de peste 300 mp, ?i un restaurant amplasat ?n food court-ul din Colosseum Mall ce va ocupa o suprafa?? de peste 150 mp. “Sphera Franchise Group devine astfel unul dintre partenerii no?tri strategici ?n procesul de dezvoltare a Colosseum Mall, dar ?i a loca?iei per ansamblu. Loca?ia noastr? permite deschiderea a dou? restaurante KFC, unitatea de tip Drive-Thru fiind prima dintr-un proiect de trei unit??i de acest fel, cu acces direct din ?oseaua Chitilei ?i centrul nostru comercial. Astfel, clien?ii din Nordul ?i Nord-Vestul capitalei, localit??ile ?nvecinate ?i cei care tranziteaz? zilnic zona, se vor bucura de prezen?a KFC ?i a altor zeci de noi branduri ?n Colosseum Mall”, a declarat Mihai Dinu, General Manager Colosseum Mall. Restaurantele KFC vor respecta toate standardele de siguran?? impuse la nivel de brand, c?t ?i de c?tre autorit??i, ?n contextul socio-sanitar actual, oferind clien?ilor multiple facilit??i, precum kiosk-uri care eficientizeaz? preluarea comenzilor ?i sistemul fusion care presupune un customer display pe care clien?ii ??i pot urm?ri comanda. “Colosseum Mall propune un concept unic operatorilor de restaurante ?i cafenele. Food court-ul va fi situat la parter ?i va permite fiec?rei unit??i s? opereze terase la exterior, ?n pia?eta de peste 2.000 mp, care va fi amenajat? special ?n acest scop. ?n plus, va exista acces direct c?tre multiplex ?i sala de fitness, precum ?i c?tre celelalte magazine ?i servicii prezente ?n mall”, a completat Doini?a Ilie, MRICS, Leasing Manager Colosseum Mall. Lansarea noilor spa?ii comerciale a fost reprogramat? pentru 2021, din cauza contextului generat de pandemia Covid-19. Centrul Comercial Colosseum se afl? ?n proces de extindere a suprafe?ei comerciale, urm?nd ca spre finalul anului 2021 s? g?zduiasc? peste 60 de magazine noi, retaileri de mod?, accesorii, petrecere a timpului liber, restaurante, cafenele ?i locuri de joac? pentru copii.Studiu: Comenzile de preparate culinare la pachet ?i cu livrare au crescut cu 14% de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 10 Dec 2020 - Interviuri ?i Analize De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet ?i cu livrare au crescut cu 14% ?n r?ndul consumatorilor care comand? cel pu?in o dat? pe lun?, determin?nd restaurantele s?-?i reconfigureze re?elele, potrivit studiului Deloitte ?The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat ?n r?ndul clien?ilor ?i managerilor de restaurante din SUA. Aproape dou? treimi (68%) dintre consumatori spun c? ??i comand? m?ncare cu livrare, 52% comand? la pachet, iar aproape jum?tate (46%) dintre responden?i se a?teapt? s?-?i men?in? aceste obiceiuri ?i dup? sf?r?itul pandemiei. Exponen?ii genera?iei Millennials, cu v?rste cuprinse ?ntre 23 ?i 39 de ani, plaseaz? cele mai multe comenzi cu livrare (65%), ?n cre?tere cu 13% fa?? de perioada anterioar? pandemiei, iar 77% dintre exponen?ii Genera?iei X, cu v?rste cuprinse ?ntre 40 ?i 55 de ani, comand? m?ncare la pachet, cu 20% mai mult dec?t ?n perioada pre-COVID. Studiul subliniaz? c? accesibilitatea, care a fost ?ntotdeauna un criteriu esen?ial ?n decizia consumatorilor de a frecventa un restaurant, continu? s? fie un aspect important, 62% dintre responden?i afirm?nd c? acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. ?n contextul actual, conceptul de accesibilitate include, ?n accep?iunea consumatorilor, ?i costurile de transport, timpul de a?teptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet ?i modalitatea de interac?iune.?n ceea ce prive?te costurile de livrare, responden?ii consider? c? o tax? medie rezonabil? pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de a?teptare, 75% dintre responden?i consider? c? 30 de minute sau mai pu?in reprezint? un interval rezonabil ?i doar 20% consider? c? este realist s? a?tepte p?n? la 45 de minute pentru ca masa lor s? fie preparat?.Tendin??: cre?te nota media de plat?De?i sumele cheltuite de clien?i la restaurante au sc?zut cu peste 20% fa?? de anul precedent, studiul eviden?iaz? o nou? tendin?? de consum, ?i anume cre?terea notei medii de plat?, ceea ce indic? faptul c? tot mai mul?i clien?i prefer? meniurile de familie sau care includ mai multe por?ii, informa?ie util? pentru restaurantele care vor s?-?i reg?ndeasc? oferta. Consumatorii care sunt utilizatori de solu?ii tehnologice se a?teapt? ca restaurantele pe care le frecventeaz? s? interac?ioneze cu ei ?n mediul digital ?i s? le ofere op?iuni bazate pe tehnologii de ultim? genera?ie, capabile s? ?i recunoasc? ?i s? le re?in? preferin?ele, conform concluziilor sondajului. Clien?ii din acest segment sunt dispu?i s? aloce resurse financiare suplimentare ?i s? pl?teasc? ?n medie cu 14% mai mult pentru astfel de servicii.?apte din zece responden?i prefer? s? comande cu livrare prin intermediul solu?iilor digitale, 57% dintre ei au instalat? pe telefon o aplica?ie de livrare de m?ncare, iar 48% urm?resc un cont de pe re?elele de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare.?Pandemia de COVID-19 a for?at ?nchiderea unor afaceri, dar ?i identificarea ad-hoc a unor solu?ii inovatoare. Restaurantele au men?inut interac?iunile cu clien?ii cu ajutorul ecosistemelor digitale - aplica?ii mobile, noi metode de plat?, experien?e personalizate bazate pe comportamentul consumatorilor - ?i, ?n unele cazuri, chiar ?i-au reg?ndit ?n ?ntregime modelele de business. Industria ospitalit??ii din Rom?nia a fost grav afectat? de criz? ?i a pierdut deja c?teva mii de angaja?i, dar unii juc?tori au reac?ionat rapid. Am v?zut restaurante care s-au concentrat pe livr?ri ?i pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar ?i pe noi linii de business, cum ar fi crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”, a spus Zeno C?prariu, Partener Audit, Deloitte Rom?nia, ?i liderul industriei produselor de consum.O alt? tendin?? identificat? de studiu este aten?ia sporit? acordat? siguran?ei, ?n contextul ?n care munca la distan?? ?i evitarea locurilor aglomerate transform? obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clien?ii se a?teapt? ca restaurantele s? ia m?suri de siguran??, dar s? le ?i comunice ?n mod vizibil. Patru din cinci responden?i au spus c? este mai probabil s? aleag? un restaurant despre care ?tiu ce m?suri a luat pentru a asigura cur??enia, siguran?a preparatelor ?i a oaspe?ilor ?i c? sunt dispu?i s? accepte pre?uri cu 10% mai mari de la aceste restaurante. Studiul Deloitte ?The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” examineaz? noile cereri ale consumatorilor ap?rute pe fondul pandemiei ?i modul ?n care restaurantele se adapteaz? ?i ??i reg?ndesc modelele de business pentru o cre?tere durabil?. Mai multe informa?ii despre studiu sunt disponibile aici.Deloitte furnizeaz? la nivel global servicii de audit, consultan??, servicii juridice, consultan?? financiar? ?i managementul riscului, servicii de consultan?? fiscal? ?i alte servicii adiacente c?tre clien?i din sectorul public ?i privat provenind din industrii variate.cora, parteneriat cu Postis pentru livrarea comenzilor online 10 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Andra Imbreacora a semnat recent un parteneriat cu platforma digital? Postis, ca parte a strategiei de dezvoltare a serviciului de livrare a produselor pe care clien?ii le comand? ast?zi tot mai des ?n regim online.Peste 40.000 de produse cora pot fi comandate online pe cora.ro, din categorii diverse precum alimente proaspete ?i conservate sau congelate, produse pentru cas? ?i familie, electrice ?i electrocasnice, produse pentru ?ngrijirea copiilor, b?uturi, petshop etc.?Este o mutare strategic?, av?nd ?n vedere c?, ?n noul context, cora caut? permanent solu?ii pentru a r?spunde nevoilor clien?ilor s?i, iar Postis devine un partener-cheie, pentru c? ne permite s? livr?m ?n mod optim. Cre?te astfel aria noastr? de livrare ?i capacitatea de a r?spunde ?n cel mai scurt timp solicit?rilor clien?ilor. Parteneriatul cu Postis va avea, sunt sigur?, rezultatele a?teptate, pentru c? avem un partener dinamic, agil, adaptat realit??ii”, a spus Claudia Badea, directorul opera?ional e-commerce cora.ro ?i directorul hipermarketului cora Lujerului, unul dintre polii de livrare e-commerce ai ??n ultimul an, contextul pandemic ?i modific?rile ap?rute la nivelul obiceiurilor de cump?rare au accelerat transformarea digital? ?i prezen?a tehnologiilor ?n via?a de zi cu zi, de la modul ?n care lucr?m ?i rela?ion?m, p?n? la modul ?n care facem cump?r?turile. Tot mai multe categorii de produse sunt acum comandate online ?i livrate la domiciliu, iar produsele alimentare, de uz casnic sau ?ngrijire nu fac excep?ie. cora inoveaz? ?nc? o dat? ?n categoria sa ?i ofer? clien?ilor s?i, cu ajutorul Platformei Postis, posibilitatea de a comanda cele necesare din confortul ?i siguran?a casei lor, cu op?iuni diversificate de livrare”, a spus Mircea Stan, CEO Postis. cora este deschiz?tor de drum ?n comer?ul online generalist, cu o experien?? de peste 7 ani, ?i continu? s? investeasc? puternic pe acest segment, ?ntr-un moment ?n care este limpede c? aceasta este direc?ia principal? de evolu?ie a retailului.Hipermarketurile cora au fost, de altfel, primele care au contractat serviciile unei companii de food delivery, Foodpanda, pentru livr?ri ?n regim expres. A urmat parteneriatul cu Glovo, care sus?ine efortul de cre?tere a capacit??ii cora de livrare la timp, indiferent de volume. Noile servicii sunt disponibile ?n toate ora?ele unde cora este prezent? – Bucure?ti, Cluj, Constan?a, Ploie?ti, Bac?u, Baia-Mare, Drobeta Turnu-Severin.?Parteneriatul cu Postis ne ofer? nou?, cora, posibilitatea de a alege solu?iile optime de livrare din punct de vedere al costului ?i timpului de livrare. Pentru maximizarea rezultatelor, Postis integreaz? pe platforma sa inclusiv flota auto a cora”, a declarat George Velicu, Director Supply Chain (Retail & E-Commerce) la cora. ??n plus, clien?ii no?tri sunt mereu ?n control, pentru c? le oferim permanent vizibilitate, transparen??, predictibilitate pe tot traseul comenzii, de la depozit sau magazin p?n? acas?, ?i acesta a fost unul dintre motivele esen?iale pentru care am ales parteneriatul cu Postis”, a mai spus George Velicu.cora?Rom?nia, parte a grupului Louis Delhaize, este unul dintre cele mai dinamice branduri de retail. Prezent pe pia?a rom?neasc? din 2003, grupul opereaz? ?n prezent 11 hipermarketuri ?n Bucure?ti ?i ?n marile ora?e. ?n 2013,?cora?a lansat platforma?cora.ro, fiind primul mare lan? comercial cu livrare tip drive din Rom?nia. Serviciul?cora.ro?cu livrare la domiciliu este disponibil ?n Bucure?ti, Constan?a, Cluj, Bac?u ?i Ploie?ti, oferind consumatorilor posibilitatea s? comande produsele preferate online. ?n plus, din 2020, serviciul coraExpress permite comenzi din aplica?iile Glovo ?i Food Panda cu livrare ?n mai pu?in de 60 de minute. A fost lansat? ?i aplica?ia?cora, pentru o experien?? ?mbog??it? a consumatorului la locul de v?nzare ?i pentru o mai bun? organizare a listei de cump?r?turi, dar ?i a beneficiilor de fidelitate. Aceasta poate fi desc?rcat? gratuit din App Store ?i Google Play. Filosofia?cora?Rom?nia ?i are ?n centru pe consumatori, c?rora le ofer? produse ?i servicii de calitate, la pre?uri accesibile. cora Rom?nia?desf??oar? ?i o intens? activitate de responsabilitate social?, implic?ndu-se ?n proiecte de educa?ie ?i s?n?tate ?n comunit??ile din care face parte.?nfiin?at ?n 2016, Postis e primul start-up LogTech din Rom?nia, care a revolu?ionat sectoarele de logistic? ?i transport prin intermediul tehnologiilor IT – platforme digitale deschise, algoritmi de machine-learning, instrumente analitice ?i automatizare. Lansat? comercial ?n urm? cu 3 ani, Platforma Postis integreaz? to?i furnizorii semnificativi de distribu?ie ?i livrare ?i poate fi utilizat? de orice companie din Rom?nia ?i Europa Central? ?i de Est care transport? ?i livreaz? bunuri ?i care are nevoie de cre?terea productivit??ii, simplificarea opera?iunilor, optimizarea costurilor, scalarea afacerii, ajustarea modelului de business sau intrarea pe noi pie?e. Platforma Postis este utilizat?, ?n prezent, de peste 100 de clien?i, printre care: Ikea, Flanco, C?rture?ti, elefant.ro, KLG, Schmitz-Cargobull, Intersport, cora sau Noriel.Ca urmare a cre?terii accelerate din Rom?nia, Postis se preg?te?te de o nou? rund? de finan?are pentru extinderea opera?iunilor ?n Europa Central? ?i de Est, care va marca trecerea companiei ?n faza de scale-up.?R-CREATE, finan?are de 253.000 de euro pentru dezvoltarea primei platforme de economie circular? din Rom?nia10 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Angela AlexandruStart-up-ul R-CREATE a ob?inut ?n urma campaniei desf??urate prin intermediul SeedBlink angajamente din partea investitorilor ?n valoare de 253.000 euro pentru dezvoltarea primei platforme de economie circular? din Rom?nia. Ca urmare a investi?iei atrase, R-CREATE a cedat 17.8 % din ac?iuni, iar valoarea post-money a companiei este de 1.250.000 euro.?Pe l?ng? contribu?iile financiare, ?n urma aceastei runde, R-CREATE?a ?ncheiat ?i dou? parteneriate strategice cu juc?tori din zona economiei circulare, relevan?i la nivel interna?ional, care vor contribui la dezvoltarea businessului. ?n viitorul apropiat start-up-ul ??i propune s? dezvolte prima platforma digital? pentru ambalaje returnabile, propun?nd diferite solu?ii fizice de ambalare, care s? confere securitatea coletelor ?n fluxurile logistice. De asemenea, reprezentan?ii start-up-ului au dezv?luit c? vor ?ncepe ?i teste cu juc?tori relevan?i?de e-commerce din Europa de Vest.Utilizarea solu?iei returnabile propuse de c?tre R-CREATE?ajut? la diminuarea semnificativ? a cantit??ii de ambalaje de unic? folosin?? ?i a polu?rii. Produsele comandate online sunt livrate clientului de c?tre curier ?n ambalajul lor primar ?i sigilate ?n ambalajul returnabil R-CREATE. Clientul desigileaz?, preia produsul ?i ?nm?neaz? ambalajul returnabil R-CREATE?curierului. Astfel, ambalajul reintr? ?n circuitul de livrare ?i prin procedura standard de retur. La finalul ciclului de via?? al fiec?rui ambalaj, R-CREATE? asigur? colectarea ?i reciclarea lui.Start-up-ul estimeaza c? aceast? solu?ie va ?nlocui 5 milioane ambalaje de unic? folosin?? din economie. Anul acesta, R-CREATE a lansat?serviciul?de livrare pe biciclet? care nu polueaz? Zero Waste?Delivery??i a dezvoltat ?n parteneriat cu FEPRA o?aplica?ie digital? dedicat? solu?iilor de economie circular?.R-CREATE este?solutia de impachetare eco friendly, creat? special pentru comercian?ii online, prin care ambalajele?de unic? folosin?? aferente livr?rilor sunt ?nlocuite cu un ambalaj returnabil ?i refolosibil. Din echip??fac parte Linda Vasilescu ?i Adina Huma, iar oamenii din spatele R-CREATE sunt o echip? rom?no-austriac? cu experien????n?consultan???strategic?, logistic?, marketing, digital growth ?i cercetare ?tiin?ific? ?n fizica materialelor.SeedBlink este cea mai mare platform? de equity crowdfunding din Europa de Sud-Est, at?t din punct de vedere al sumelor tranzac?ionate c?t ?i al num?rului de investitori, oferind celor interesa?i o metod? simpl? de a investi ?n startup-uri inovative.Kaufland deschide al doilea magazin din municipiul Roman ?i creeaz? 80 de noi locuri de munc? 10 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iAndra Imbrea Kaufland Rom?nia deschide un nou magazin situat ?n municipiul Roman, jude?ul Neam?, acesta fiind hipermarketul cu num?rul 137 al re?elei la nivel na?ional. ? Prin aceast? investi?ie sunt create 80 de noi locuri de munc?. Noul magazin se afl? pe strada Mihai Viteazu, nr. 13 ?i este al doilea din ora?. Acesta are o suprafa?? total? construit? de peste 5.300 de metri p?tra?i, dintre care peste 2900 de metri p?tra?i sunt destina?i spa?iului interior de v?nzare.Cu ocazia deschiderii, clien?ii vor fi a?tepta?i cu reduceri ?i promo?ii speciale. ?n aceast? perioad?, programul de lucru va fi de la 07.00 ?i p?n? la 21.00 de luni p?n? s?mb?t?, iar duminic? de la 08.00 la 20.00. ?Parcarea ofer? 200 de locuri, ce includ ?i locuri speciale pentru persoane cu dizabilit??i, pentru p?rin?i ?i rasteluri pentru biciclete. Magazinul este dotat cu o virtin? extins? cu servire asistat?, de 21,5 metri, precum ?i raioane de legume fructe, brut?rie, raion de produse congelate, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare ?i drogherie.Hipermarketul este prev?zut cu 8 case de marcat standard, din care una dedicat? persoanelor cu dizabilit??i ?i alte 4 case express tip self-service. Magazinul este dotat ?n exterior ?i cu un Grill, unde clien?ii pot g?si m?nc?ruri gustoase, gata preparate.?Magazinul promoveaz? sustenabilitatea ?i ofer? clien?ilor acces la trei infrastructuri ecologice.La intrarea ?n magazin, ?n spa?iul special amenajat sub forma unei broscu?e ?estoase, clien?ii pot depune pentru reciclare ambalajele ale produselor de ?ngrijire personal? sau de cur??enie ?i vor primi drept r?splat? pentru comportamentul ecologic cupoane cu 50% reducere pentru cump?rarea altora noi, la alegere din produse selec?ionate, conform campaniei lunare. Clien?ii pot depune sticle goale din plastic de ?ampon, balsam, gel de du?, crem? de corp, de fa?? sau de m?ini, ap? de gur? sau de s?pun lichid, dar ?i recipiente goale de produse de cur??enie, precum detergen?i de haine sau de vase, solu?ii de cur??are a buc?t?riei, b?ii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridic? de la Biroul de Informa?ii din magazin.?n parcare, clien?ii au la dispozi?ie sta?ii e-charge de ?nc?rcare rapid? a ma?inilor electrice. Tot ?n parcare, clien?ii pot recicla sticle din plastic, de sticl? sau doze din aluminiu, folosind automatul de reciclare tip self-service. Aici pot depune trei tipuri de ambalaje - PET-uri (cu volum de p?n? la 3 litri), sticl? ?i doze de aluminiu (cu volum de p?n? la 1 litru), iar clien?ii care recicleaz? astfel vor primi o sum? de bani sub form? de cupon de reducere ce poate fi folosit ?n magazin.Kaufland se num?r? printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine ?n 8 ??ri, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 137 de magazine ?n Rom?nia.?DIVERSEDNA: Fermier trimis ?n judecat? ?i avere sub sechestru pentru fraudarea subven?iilor APIA! Angelica Lefter - 10 decembrie 2020 Din fermier, direct infractor! Acesta este parcursul unui agricultor care a m?sluit acte oficiale pentru a ob?ine subven?iile – bani europeni prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA).Fermierul din localitatea bihorean? Telechiu a fost trimis ?n judecat? de procurorii DNA Oradea, dup? ce s-a descoperit c?, timp de 8 ani, a depus documente false la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, atest?nd c? de?ine suprafe?e de teren agricol pe care, ?n realitate nu le avea.Procurorii spun c? b?rbatul, Geczi Imre Zsolt, a ?ncasat fonduri nerambursabile de peste 320.000 de lei, pagub? pentru care ?ntreaga lui avere a fost pus? sub sechestru.Biroul de pres? al DNA a f?cuit public? informa?ia ieri, miercuri – 9 decembrie 2020, printr-un comunicat de pres? citat de m.ebihoreanul.ro, ?n care se precizeaz? c? b?rbatul a fost inculpat pentru folosire sau prezentare cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, iar fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, ?n form? continuat?.?n perioada 2008-2016, fermierul din Telechiu a depus la APIA contracte de arendare, tabele centralizatoare, toate falsificate, ??n scopul de a ob?ine ?n mod injust sume de bani ?n cadrul schemelor de plat? unic?, pentru suprafe?e de teren pe care nu le de?inea ?n realitate”, se arat? ?n rechizitoriu.Astfel, fermierul bihorean a ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum total de 320.508 de lei. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a comunicat faptul c? se constituie parte civil? ?n cauz? cu suma total? de 342.174 lei, sum? la care se adaug? accesoriile fiscale (dob?nzi ?i penalit??i) potrivit Codului de Procedur? Fiscal?, calculate de la data efectu?rii fiec?rei pl??i p?n? la data achit?rii integrale a debitului principal.?n cauz? s-a dispus luarea m?surii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile ?i imobile ce apar?in fermierului. Dosarul va fi judecat la Tribunalul Bihor unde a fost ?naintat, cu propunere de a se men?ine m?surile asigur?torii dispuse ?n cauz?.DUBLU TRIC a cerut insolven?a INGRASAMINTE OLTENIA J.P. Companii / 10 decembrieDUBLU TRIC SRL a depus o cerere de deschidere a procedurii de insolven?? ?mpotriva INGRASAMINTE OLTENIA SRL, conform portal.just.ro. Solicitarea de aplicare a Legii 85/2014, formulat? de DUBLU TRIC SRL ?mpotriva INGRASAMINTE OLTENIA SRL, a dus la constituirea Dosarului Dosarului nr.8354/63/2020, ?nregistrat la Tribunalul Dolj.INGRASAMINTE OLTENIA SRL a avut ?n anul precent un num?r mediu de 6 angaja?i. Cifra de afaceri ?nregistrat? a fost de 19.471.329 de lei iar profitul net a fost de 2.897.890 de lei. La finele anului 2019 compania ?nregistra datorii de 6.319.558 lei, conform site-ului Ministerului Finan?elor Publice (.ro).ANSVSA a aplicat amenzi record in noiembrie pentru industria agroalimentara Agroromania.ro 10 Dec. 2020 Inspectorii ANSVSA anunta ca au aplicat amenzi record in noiembrie 2020 pentru nereguli constatate in industria agroalimentara.Actiunile de verificare au vizat aspecte privind respectarea de catre operatorii alimentari a conditiilor de inregistrare, autorizare si functionare a unitatilor, a modului de intretinere si igienizare a spatiilor in care produsele alimentare sunt manipulate.?De asemenea, au fost verificate conditiile de prelucrare si de depozitare a materiilor prime si a produselor finite, cerintele de trasabilitate si a celor privind etichetarea, controlul daunatorilor, evidenta documentelor si informatiile privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).Controalele inspectorilor sanitari veterinari au fost desfasurate la operatorii din industria alimentara care isi desfasoara activitatea in domenii precum: fabricarea produselor de morarit, painii si produselor de patiserie, altor produse alimentare, bauturilor racoritoare si alcoolice, precum si unitati de depozitare - alimentare, seminte, legume - fructe.Potrivit sursei citate, controalele s-au concentrat in principal pe preventie si consilierea operatorilor din industria alimentara, iar sanctiunile contraventionale au fost acordate in momentul in care deficientele constatate initial nu au fost remediate in intervalul de timp stabilit sau au pus in pericol sanatatea consumatorilor.?Printre neconformitatile constatate s-au aflat: neintretinerea igienica a spatiilor de depozitare, intretinerea necorespunzatoare a spatiilor tehnologice de productie, lipsa sursei de apa si a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajati, neasigurarea stocurilor corespunzatoare de substante destinate operatiunilor de dezinfectie, neefectuarea operatiunilor de dezinfectie in conditiile legislatiei specifice domeniului alimentar, etc.?Au mai fost depistate neconformitati legate de asigurarea trasabilitatii si conformitatii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiza cu rezultate nesatisfacatoare).?Pe durata actiunilor de control s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor si instructiunilor din Programul de supraveghere si control pentru anul 2020, urmarindu-se incadrarea calitatii produselor alimentare in limitele maxime admise privind prezenta de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substantele interzise in alimente.?GLOBALScumpirea alimentelor produce efecte ?n lan? 10 decembrie 2020, 15:15 de Afrodita Cicovschi Veniturile fermierilor americani ?n 2020 ar urma s? urce cu 43% comparativ cu 2019, pe m?sur? ce pre?ul produselor agricole a crescut, iar Guvernul de la Washington ?i-a majorat subven?iile, ceea ce va produce efecte ?n lan? ?i asupra ramurilor conexe agriculturii. ?tiri pe aceea?i tem? Amenzi de peste 24.000 de lei aplicate ?ntr-o singur? zi pentru ?nc?lc... Cu c?t se scumpesc poli?ele RCA din 2021 C?t cost? proba pentru trichineloz? din carnea de porc se pot ?i unde ... Astfel, produc?torii de ?ngr???minte urmeaz? s? profite ?i ei de pe urma cre?terii pre?urilor la alimente, ?n condi?iile ?n care fermierii vor extinde suprafe?ele cultivate ?n 2021, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. Pentru cele c?teva companii din lume care produc potas? (un tip de ?ngr???m?nt bogat ?n potasiu), aceasta este lumina de la cap?tul tunelului dup? mai mul?i ani volatili. Anali?tii de la Bloomberg prognozeaz? c? cererea de potas? va atinge un nivel record ?n 2021, iar cei de la Morningstar Inc sus?in c? este posibil s? vedem un nou "maxim istoric". Veniturile fermierilor din SUA ?i Canada sunt ?n cre?tere comparativ cu anul precedent, gra?ie faptului c? pre?ul culturilor agricole a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Pe m?sur? ce fermierii vor investi profiturile ?n fermele lor pentru a extinde suprafe?ele cultivate, ei vor avea nevoie de mai multe ?ngr???minte. "A fost un start ratat cu pandemia ?i toate discu?iile legate de un an dezastruos, ?ns? acum vedem c? exist? toate semnalele pozitive", a declarat recent Pedro Farah, director financiar la compania canadian? Nutrien Ltd. Optimismul din prezent vine dup? mai mul?i ani dificili. ?n 2020, fenomenul meteo La Nina a p?rjolit regiunile agricole importante din America de Sud, iar o criz? sanitar? mondial? a afectat lan?urile alimentare globale. Aceasta, dup? ce ?n 2019 cererea de nutre? a sc?zut, ca urmare a epidemiei de pest? porcin? african? din China, care a devastat efectivele de porci de?inute de cel mai mare consumator mondial de carne de porc. Nutrien Ltd., cel mai mare produc?tor mondial de potas?, se a?teapt? ca 2020 s? fie cel mai bun an din istoria sa ?n ceea ce prive?te v?nz?rile, a declarat luna trecut? directorul general Chuck Magro. Compania canadian? se a?teapt? ca cererea mondial? de potas? s? ajung? la 65-67 milioane de tone pentru ?ntregul an, ?n linie cu estim?rile companiei ruse?ti Uralkali PJSC, al treilea produc?tor mondial, ?i estimeaz? c? marii produc?tori ?i-au v?ndut toate stocurile pentru restul anului. Veniturile fermierilor americani ?n 2020 ar urma s? urce cu 43% comparativ cu 2019, pe m?sur? ce pre?ul produselor agricole a crescut, iar Guvernul de la Washington ?i-a majorat subven?iile. De asemenea, ?n Canada, veniturile fermierilor ?n primele nou? luni ale acestui an sunt cu 8% peste nivelul din perioada similar? din 2019. Aceste venituri ?n cre?tere ar putea ?nsemna cheltuieli mai mari anul urm?tor, ceea ce ar putea duce pre?urile la potas? de la 230 de dolari/ton?, ?n prezent, la 250 de dolari/ton?, sus?ine Seth Goldstein, analist la Morningstar. Potrivit acestuia, pre?urile ar putea ajunge chiar ?i la 280 de dolari ?n 2023 sau 2024. Pentru moment, toate privirile sunt ?ndreptate spre China, unde un contract de referin?? cu Canpotex, o societate mixt? format? din Nutrien ?i Mosaic Co, ar urma s? fie ?ncheiat ?n primul trimestru al anului urm?tor. Ar fi mai devreme dec?t de obicei ?i la un pre? mai mare dec?t cel din acest an, un semnal al cererii puternice din partea celui mai mare consumator mondial? de potas?. FAO: Pre?urile mondiale la alimente – cel mai mare salt din ultimii ?apte ani By RO.aliment December 10, 2020Indicele global al pre?urilor la produsele alimentare a crescut ?n luna noiembrie, pentru a ?asea lun? consecutiv, ating?nd cel mai ridicat nivel de dup? luna decembrie 2014, ?ns? cre?terea ?nregistrat? luna trecut? a fost cel mai mare salt ?nregistrat pe parcursul unei singure luni dup? iulie 2012, a anun?at joi Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), transmite Reuters.FAO public? lunar propriul s?u Food Price Index, care m?soar? modific?rile de pre?uri ?nregistrate la un co? de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ?i zah?r. ?n noiembrie 2020, acest indice a crescut p?n? la 105 puncte, de la o valoare de 101 puncte ?n luna octombrie (o cifr? revizuit? u?or ?n sus fa?? de valoarea ini?ial? de 101,9 puncte).FAO a subliniat c? factorul principal care a stat la baza salutului de luna trecut? a fost cre?terea cu 14,5%, de la o lun? la alta, a pre?ului uleiurilor vegetale ca urmare a unei major?ri a pre?urilor la uleiul de palmier ?n condi?iile sc?derii stocurilor mondiale.“Similar, pre?urile la ulei de rapi?? ?i uleiul de floarea soarelui au continuat s? creasc? pe fondul livr?rilor limitate”, a ad?ugat FAO.Pre?urile la cereale au ?nregistrat o cre?tere mai modest? de 2,5% ?n noiembrie, comparativ cu luna octombrie, dar una de 19,9% raportat la aceea?i lun? a anului trecut. “Pre?urile la export pentru gr?u au continuat s? creasc? ?n noiembrie, ?n mare parte ca urmare a restr?ngerii perspectivelor privind exporturile ?i recolta ?n Argentina. Pre?urile la porumb au crescut ?i ele ?n noiembrie, pe fondul continu?rii achizi?iilor mari de c?tre China, ?n contextul unor noi reduceri ale estim?rilor de produc?ie ?n SUA ?i Ucraina, ambele ??ri mari exportatori”, a precizat FAO.Pre?urile la zah?r au urcat cu 3,3%, comparativ cu luna octombrie pe fondul ?ngrijor?rilor cu privire la noi deficite de produc?ie global? ?n sezonul 2020/21, dup? ce evolu?iile meteo nefavorabile au afectat perspectivele culturilor din Uniunea European?, Rusia ?i Thailanda.Pre?urile la lactate au urcat cu 0,9%, comparativ cu luna precedent?, la fel ca ?i pre?urile la carne, ?ns? FAO a men?ionat faptul c? este pentru prima dat? dup? luna ianuarie anul curent c?nd indicele pre?urilor la carne a crescut de la o lun? la alta.Tot joi, FAO ?i-a revizuit ?n jos, pentru a treia lun? consecutiv, estim?rile privind produc?ia mondial? de cereale ?n 2020. Conform noilor estim?ri, produc?ia mondial? de cereale ?n 2020 va fi de 2,742 miliarde tone, fa?? de 2,750 miliarde tone c?t estima anterior. ?n pofida acestei revizuiri, recolta mondial? de cereale ?n acest an va atinge un nivel record, fiind cu 1,3% mai mare fa?? de cea din anul anterior.“Privind ?n perspectiv?, semnatul gr?ului de iarn? pentru 2021 se deruleaz? ?n emisfera nordic? iar ?n mai multe ??ri mari produc?toare ?ns?m?n??rile sunt a?teptate s? creasc? ca urmare a unor pre?uri mai bune…?n Uniunea European?, dup? o reducere a suprafe?elor cultivate ?n 2019, ?ns?m?n??rile de gr?u sunt a?teptate s? ?nregistreze o revenire substan?ial?”, sus?ine FAO.?n aceste condi?ii, FAO se a?teapt? ca stocurile mondiale de cereale la finalului sezonului 2021 s? ajung? la 866,4 milioane de tone, ?n sc?dere cu 9,6 milioane de tone fa?? de precedenta estimare publicat? luna trecut?.Ingredient PR: Genera?ia Z, interesat? de alimentele produse sustenabil meatmilk 10 decembrie 2020 Consumatorii din genera?ia Z sunt mai preocupa?i de acredit?rile de sustenabilitate ale produselor alimentare ?i de b?uturi dec?t cei din genera?ia Boomers ?i g?sesc produsele vegetariene ?i vegane mai atr?g?toare, arat? o nou? cercetare efectuat? de compania de PR Ingredient Communications care a anchetat 1.000 de adul?i ?n SUA ?i Uniunea European?. O treime dintre cei cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 25 de ani (34%) au declarat c? consider? ei ?foarte important” ca un produs s? fie fabricat ?n mod durabil, comparativ cu 18% din cei cu v?rsta de 65 de ani ?i peste.Totodat?, 38% dintre tinerii cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 24 de ani au declarat c? afirma?iile vegetariene asupra produselor sunt ?foarte atr?g?toare” ?i 33% au spus c? simt acela?i lucru cu afirma?iile vegane. Cu toate acestea, doar 6% dintre responden?ii cu v?rsta peste 65 de ani au spus c? consider? c? afirma?iile vegetariene sunt ?foarte atr?g?toare” ?i doar 3% au spus acela?i lucru despre afirma?iile vegane.Cele dou? genera?ii difer? nu numai ?n ceea ce prive?te problemele de mediu ?i etice. Cei mai tineri consumatori sunt mult mai sensibili la pre?. ?n sondaj, 29% dintre responden?ii cu v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 24 de ani au spus c? este ?foarte important” ca un produs s? fie cel mai ieftin disponibil, ?n timp ce doar 3% dintre persoanele cu v?rsta peste 65 de ani au fost de acord. suplimentar pentru un produs care este realizat ?n ?ntregime cu ingrediente pe care le recunosc, 67% spun?nd c? ar face acest lucru. ?n schimb, doar 27% dintre cei cu v?rsta peste 65 de ani ar pl?ti mai mult.Richard Clarke, Managing Director Ingredient Communications, a declarat: ?Nu este o surpriz? faptul c? consumatorii mai tineri ?i mai ?n v?rst? v?d lumea diferit. ?ns? acest sondaj pune ?n lumin? modul ?n care opiniile lor diverg ?n sectorul alimentar ?i al b?uturilor. Aceste cuno?tin?e eviden?iaz? importan?a alinierii dezvolt?rii produsului ?i a marketingului cu viziunea asupra lumii a consumatorului ?int? demografic. De?i vor exista puncte comune ?ntre genera?ii, zonele de dezacord pot fi destul de izbitoare – ?i acest lucru ?nseamn? c? o abordare unic? pentru toate este riscant?. ”Cercetarea, efectuat? de SurveyGoo ?n septembrie 2020, a constatat, de asemenea, c? cei mai tineri cump?r?tori au cele mai puternice sentimente ?mpotriva ingredientelor modificate genetic. % de peste 65 de ani.?n plus, ?n timp ce aproape patru din zece (38%), dintre tinerii cu v?rsta cuprins? ?ntre 18 ?i 24 de ani cred c? eticheta afirm? c? ?f?r? gluten” este un semn c? un produs este ?foarte s?n?tos”, doar 6% dintre Boomers sus?in acest punct de vedere. 31% dintre 18-24 de ani au declarat c? consider? c? o afirma?ie f?r? gluten pentru un produs este ?foarte atr?g?toare”, comparativ cu 8% dintre cei peste 65 de ani.Pu?in? teorie aplicat? (sic!): Despre conceptul de Geo-Blocking Ilie Stoian 10 decembrie 2020 Termenul de Geo-Blocking nu e nou. Are deja c??iva ani vechime ?i, p?n? anul trecut, denumea strict ac?iunea unor platforme online de a bloca accesul unor popula?ii din anumite zone geografice, ??ri, regiuni, la produc?iuni artistice, indiferent de natura lor, din cauza ?nc?lc?rii legisla?iei interna?ionale referitoare la drepturile de autor ?i, fire?te, din cauza nepl??ii acestora.Ca addenda, putem aminti faptul c?, odat? cu dezvoltarea acestei mici ?mecherii tehnologice de blocare, guvernele unor ??ri o aplic? din plin, pentru a bloca conectarea propriilor popula?ii la orice surs? extern? de informare (cum e cazul ?n Coreea de Nord) sau a unor site-uri anume.Ei, bine, odat? cu declan?area crizei sanitare globale, cauzat? de maladia Covid 19, termenul de Geo-Blocking nu doar c? a c?p?tat noi valen?e, ci a dezvoltat un concept care acum ?nseamn? mult mai mult.?n primul r?nd, s? spunem c?, acum, prefixul ?n sine, ”geo”, nu se refer? doar la ?n?elesul s?u firesc, ”geografic”, ci, mai ales, geopolitic ?i geoeconomic. Semnele s-au ar?tat imediat ce maladia Covid a determinat ?nchiderea grani?elor interne din Uniunea European? dar ?i a multor altor ??ri din ?ntreaga lume. Pe de o parte, unele ??ri ”?i-au ar?tat mu?chii”, ?n rela?iile cu vecinii sau cu alte state, dup? re?eta: ”Dac? eu nu vreau, tu vei muri de foame”. Pe de alt? parte, chiar ?i ?n condi?iile ?n careau fost stabilite culoarele prioritare de transport, sub acela?i concept al blocajului geografic/geopolitic/geoeconomic s-a experimentat politica alian?elor zonale sau ?ndep?rtate, gra?ie comer?ului online. ?n aceste condi?ii, nu este de mirare c?, la Strassbourg, Comisia European? a stabilit c?teva principii referitoare la conceptul ?i politicile de Geo-Blocking cu care, a?a cum a informat revista Meat.Milk, EuroCommerce, adic?, Federa?ia european? a retaili?tilor din UE, s-a declarat de acord.Dar, una e ce se spune ?i se scrie la Strassbourg, ?i alta e ce se ?nt?mpl? ?i ce se poate ?nt?mpla ?n fapt, mai ales c?, de vreme ce maladia Covid 10 se afl? de acum ?n stadiu endemic, un blocaj european poate fi posibil oric?nd. A?a c?, merit? s? ?ntreb?m: Cum se poate proteja Rom?nia ?ntr-o asemenea situa?ie? Exist? vreun program c?t de c?t coerent, de asigurare a securit??ii alimentare, pentru a evita drama unui Geo-Blocking geopolitic ?i geoeconomic? Cum pot ac?iona oficialii rom?ni, de la Bucure?ti sau Bruxelles/Strassbourg, ?n cadrul principiilor de Geo-Blocking g?ndite de Comisia European?, ?n a?a fel ?nc?t interesele Rom?niei s? nu fie lezate (prea mult)? Dar, ce s? m? mai omor cu a a?tepta r?spunsuri la ?ntreb?rile de mai sus, pun o alt? ?ntrebare mai simpl?: ?tie ceva, careva, din Guvernul Rom?niei ori din MADR, din Ministerul Economiei ori ANSVSA, din ANPC ?i tot ce ?ine de zona asta agroalimentar?, despre conceptul de Geo-Blocking?Dar, mai pun o alt? ?ntrebare, pentru c? nu ?ine totul doar de autorit??i: ?tie ceva, careva, dintre managerii din Industria alimentar?, despre Geo-Blocking, ca s? poat? s? ??i reorganizeze afacerile ?n a?a fel ?nc?t, ?n caz de Doamne-fere?te!, s? limiteze pierderile? Sau cred c? se va ?ntoarce ”raiul” de dinainte?Nu se va ?ntoarce! Parc? ?l aud pe Coco?il?, personajul jucat de Mitic? Popescu, spun?ndu-i lui Moromete, c?nd cu venirea legionarilor la putere: ”-O s? ne ia dracu pe to?i, auzi?i ce v? spun!?” EuroCommerce este de acord cu Regulamentul UE-Geoblocking meatmilk 10 decembrie 2020 Potrivit unui comunicat emis de EuroCommerce, Christian Versheren a declarat c? organismul pe care ?l conduce, ?n calitate de Director Executiv, este de acord cu Raportul C.E. privind regulamentul Geoblocking, care se refer? la condi?iile asigur?rii unui comer? liber, ?n condi?ii de blocaj sanitar. ?n acest sens, Versheren a declarat:?Suntem mul?umi?i de faptul c?, la ?nceputul acestei luni, Comisia a decis s? lase Directiva de geoblocare neschimbat? p?n? la urm?toarea lor revizuire din 2022. Sus?inem pe deplin crearea unei pie?e unice pentru comer?ul electronic ?i solicit?m p?r?ilor relevante ale Comisiei s? analizeze principalele diferen?ele ?n normele de consum ale statelor membre ?i riscul expunerii la ac?iuni judiciare ?ntr-o jurisdic?ie necunoscut?. Ambele ac?ioneaz? ca un puternic factor de descurajare pentru comercian?ii electronici care se extind ?n mod activ transfrontalier. ”Regulamentul Geoblocking adoptat acum 2 ani obliga comercian?ii online s? v?nd? c?tre orice consumator indiferent de loca?ia lor, dar, din cauza problemelor legate de reglement?rile de la Roma ?i Bruxelles, nu i-a obligat pe comercian?i s? livreze ?n afara jurisdic?iei lor. Decizia Comisiei de a a?tepta ?nc? 2 ani ?nainte de a c?uta s? revizuiasc? regulamentul privind geoblocarea are sens, iar comercian?ii cu am?nuntul ?i angrosi?tii salut? concluzia din raport de a nu modifica dispozi?iile referitoare la livrare.Regulamentele de la Roma ?i Bruxelles permit consumatorilor s? ac?ioneze ?n justi?ie ?mpotriva unui comerciant din alt? jurisdic?ie ?i s? aplice aceast? hot?r?re ?n ?ara comerciantului. Noi ?i al?i comercian?i am subliniat la momentul respectiv c? obliga?ia de a livra ?n ?ara de origine a consumatorului ar expune un comerciant la dispozi?iile reglement?rilor de la Roma ?i Bruxelles. Acest lucru ar ?nsemna c? un comerciant care vinde un articol relativ ieftin ar putea ajunge s? pl?teasc? mii de euro pentru ap?rarea unui caz ?mpotriva lor ?ntr-o jurisdic?ie ale c?rei legi nu le sunt familiare. Comisia a concluzionat c? comerciantul ar putea alege s? nu livreze ?n afara ??rilor pe care le-a servit ?n mod activ, astfel ?nc?t tranzac?ia s? r?m?n? ?n cadrul legal al comerciantului.Aceasta ?nseamn?, desigur, c? consumatorul trebuie s?-?i g?seasc? propriile mijloace pentru a livra produsul la domiciliu – ?ntr-adev?r, orice ajutor ?n acest sens de la comerciant ar expune, conform regulamentului, comerciantul din nou la ac?iune ?ntr-o jurisdic?ie str?in?, ?i o multitudine de reguli de consum diferite. Acest lucru nu este ideal pentru consumator ?i ?mp?rt??im foarte mult dorin?a Comisiei pentru o pia?? unic? vibrant? ?n comer?ul electronic.Sper?m c? serviciile Comisiei responsabile de legisla?ia consumatorilor ar putea analiza din nou armonizarea drepturilor consumatorilor ?n ?ntreaga Europ? ?i s? reconsidere dac? un comerciant care livreaz? un produs sau un serviciu transfrontalier nu poate fi tratat ?n acela?i mod ca un comerciant care vinde un produs unui vizitator str?in – cu aplicarea legii comerciantului. Comer?ul electronic cre?te rapid, iar actualele norme privind consumatorii ?mpiedic?, ?n special comercian?ii europeni mai mici – ?i consumatorii – s? profite pe deplin de pia?a unic?.UNIUNEA EUROPEANA Preciz?ri EFSA referitoare la etichetarea ”A se consuma p?n? la data de…” meatmilk 10 decembrie 2020 Euractiv informeaz? c? Agen?ia European? pentru Siguran?a Alimentar? (EFSA) a dep??it ?n problema de lung? durat? a marc?rii datei pe produsele alimentare, prezent?nd un nou instrument pentru a ajuta operatorii economici s? decid? c?nd s? aplice data de ?utilizare p?n?” sau ?cea mai bun? ?nainte” produselor lor.Noul instrument este destinat reducerii de?eurilor alimentare, dar ar putea ac?iona ca un catalizator pentru un proces de reg?ndire a marc?rii datei pe produsele alimentare care a divizat statele membre ?n trecut.Pe fondul concentr?rii sporite asupra reducerii risipei de alimente ?n UE, instrumentul ??i propune s? ajute produc?torii de alimente s? utilizeze cele dou? categorii principale de marcare a datelor alimentare, ?folosire de” ?i ?cel mai bun ?nainte”, ?n modul cel mai adecvat ?i eficient.De?i aparent similar?, data de ?utilizare p?n? la” pe alimente este despre siguran??, ceea ce ?nseamn? c? alimentele nu ar trebui consumate dup? aceast? dat?, indiferent de aspect, ?n timp ce ?cel mai bun ?nainte” se refer? la calitate, ceea ce ?nseamn? c? alimentele sunt ?nc? sigure de consumat dup? aceast? dat?. dar s-ar putea s? nu fie la maxim.?n?elegerea gre?it? ?i utilizarea incorect? a marc?rii datei duc la o cantitate semnificativ? de risip? de alimente, a?a cum este subliniat ?n politica alimentar? emblematic? a UE, strategia Farm to Fork (F2F), ?n care risipa de alimente este o tem? isia European? estimeaz? c? p?n? la 10% din cele 88 de milioane de tone de de?euri alimentare generate anual ?n UE sunt corelate cu marcarea datei pe produse.?n cadrul F2F, se a?teapt? ca executivul UE s? investigheze posibilul impact al standardelor de marketing ?n ceea ce prive?te marcarea datei ?utilizarea p?n? la / cel mai bun ?nainte”.?nainte de lansarea strategiei, guvernul olandez a propus extinderea listei de produse care nu necesit? marcarea datei, deoarece nu prezint? niciun risc pentru s?n?tate pentru a aborda risipa de alimente.?n 2014, a fost f?cut? o prim? ?ncercare de c?tre o coali?ie de state membre condus? de Olanda ?i Suedia de a oferi excep?ii la indicarea datei de expirare pentru produsele care pot fi depozitate pe perioade mai lungi.De?i sus?inut? de Austria, Germania, Luxemburg ?i Danemarca, pozi?ia care ar fi f?cut ca cea mai bun? referin?? s? dispar? a fost puternic contestat? de un alt grup de ??ri conduse de Italia.La acea vreme, guvernul italian a sus?inut c? solu?ia pentru reducerea risipei alimentare nu a fost doar prin discutarea problemei etichetei ?i c? calitatea produselor alimentare este la fel de important? ca ?i siguran?a acestora.?n Fran?a, o coali?ie a companiilor alimentare a solicitat recent noi m?suri pentru a evita confuzia ?ntre utilizarea p?n? la termenul ?cel mai bun ?nainte” ?i a subliniat c? ?cel mai bun ?nainte” ar trebui s? fie folosit mai pu?in, cu excep?ia cazului ?n care alimentele sunt foarte perisabile ?i ?utilizarea de c?tre ‘trebuie indicat ?ntotdeauna.Instrumentul EFSA este structurat ca un arbore de decizie cu o serie de ?ntreb?ri la care trebuie s? r?spund? operatorii din sectorul alimentar pentru a-i ajuta s? decid? dac? este necesar? o dat? de ?utilizare p?n? la” sau ?cea mai bun? ?nainte”.?ntreb?rile variaz? de la faptul dac? cerin?ele de marcare a datei pentru o categorie de alimente sunt deja reglementate de legisla?ie, dac? un produs este supus vreunui tratament pentru a elimina pericolele ?i dac? este manipulat din nou ?nainte de ambalare, caracteristicile sale ?i condi?iile de depozitare.Exper?ii au analizat, de asemenea, factorii care trebuie lua?i ?n considerare de c?tre operatorii din sectorul alimentar pentru a stabili o dat? de valabilitate.Aceasta include perioada de timp ?n care un produs alimentar r?m?ne sigur ?i / sau de o calitate adecvat? pentru consum ?n timp ce ambalajul este intact ?i este depozitat conform instruc?iunilor.?Informa?iile clare ?i corecte despre ambalare ?i o mai bun? ?n?elegere ?i utilizare a marc?rii de dat? pe alimente de c?tre to?i actorii pot contribui la reducerea risipei de alimente ?n UE, asigur?nd ?n acela?i timp siguran?a alimentelor”, a declarat Kostas Koutsoumanis, pre?edintele grupului EFSA pentru pericole biologice.Grupul este, de asemenea, stabilit s? publice un alt aviz cu privire la acest subiect ?n 2021, care se va concentra pe informa?iile oferite consumatorilor cu privire la condi?iile de depozitare, termenele de consum dup? deschidere ?i practicile de decongelare.......................................................................TURCIAYanmar achizi?ioneaz? fabrica de tractoare Solis Gheorghe GHI?E 10 decembrie 2020 Divizia turc? a grupului japonez Yanmar a finalizat achizi?ia Solis Trakt?r Sanayi de la International Tractor Limited (ITL). Yanmar a cooperat cu ITL (parte a grupului indian Sonalika) din 2005, iar achizi?ia unit??ii de produc?ie din Izmir (Turcia) va permite grupului japonez s?-?i consolideze ?i mai mult pozi?ia pe pia?a turc? de tractoare. Yanmar va continua s? produc? tractore marca Solis, iar ?n viitor inten?ioneaz? s? constriuasc? ?i tractoare sub brandul propriu, Yanmar. ?Continu?m acest parteneriat ca unul dintre cei mai mari ac?ionari ai Solis Trakt?r ?ncep?nd din 2016. Suntem ?nc?nta?i c? Solis Tractor Industry and Trade Inc., ale c?rui baze au fost puse la Izmir ?n 2017, s-a al?turat acum Yanmar”, a declarat Mustafa Kemal Erdogan, pre?edintele Consiliului de administra?ie al Yanmar Turcia Makine A.?., dup? ceremonia de semnare a documentelor oficiale.Yanmar investe?te pe pia?a turc?Yanmar Turcia ?i-a ?nceput activitatea ?n Izmir ?n 2016 ?i Yanmar Turcia Makine A.?. a fost ?nfiin?at? ?n 2017. De atunci, activitatea Yanmar a crescut rapid ?n Turcia, iar odat? cu achizi?ia Solis, Yanmar ??i consolideaz? ?i mai mult pozi?ia ?n Turcia. ?n ceea ce prive?te contribu?ia la economia ?i ocuparea for?ei de munc? turce?ti, investi?iile companiei se a?teapt? s? creasc? ?n urm?torii ani.Fondat ?n Osaka (Japonia), ?n 1912, Yanmar a fost primul constructor japonez care a reu?it s? produc? un motor diesel compact de dimensiuni practice ?n 1933. Apoi, motoarele diesel industriale au fost produsele de baz? ale Yanmar care a continuat s?-?i extind? gama de produse, servicii ?i expertiz? pentru a oferi solu?ii ca produc?tor de echipamente industriale. ?n calitate de furnizor de motoare mici ?i mari, ma?ini ?i instala?ii agricole, echipamente de construc?ii, sisteme energetice, echipamente marine, ma?ini-unelte ?i componente, opera?iunile globale ale companiei Yanmar acoper? ?apte domenii.International Tractors LimitedCu o produc?ie anual? de 300 mii de tractoare, International Tractors Limited este unul dintre primii trei produc?tori de utilaje agricole din India ?i este ?n top 6 produc?tori de tractoare la nivel global. ITL are o cota de pia?? intern? de peste 14% (?n India) ?i este sus?inut de o re?ea robust? format? din peste 1800 de distribuitori ?i dealeri.Grupul indian are un portofoliu cuprinz?tor, cu o gam? larg? de tractoare ?i echipamente agricole de la 20 CP p?n? la 120 CP, comercializate sub marca Solis, iar ITL ofer? solu?ii agricole complete comunit??ii agricole din ?ntreaga lume.Av?nd o prezen?? foarte puternic? pe majoritatea pie?elor semnificative din ?ntreaga lume, ?n prezent ITL este liderul de pia?? ?i cel mai v?ndut brand de tractoare ?n 4 ??ri diferite din Asia ?i Africa. Compania indian? este prezent? ?i ?n 20 de ??ri din America Latin? ?i de Sud, inclusiv pia?a SUA.POLONIAPolonia men?ine ?i ?n 2021 interdic?ia privind deschiderea magazinelor duminica Catalina Apostoiu 10.12.2020, Polonia inten?ioneaz? s? p?streze reglement?rile privind interzicerea deschiderii magazinelor ?n zilele de duminic? ?n 2021, a anun?at premierul Mateusz Morawiecki, potrivit Warsaw Voice.?Exceptarea de la aceast? reglementare pentru data de 6 decembrie a fost ?i va r?m?ne o excep?ie“, a declarat acesta.ISRAEL By lantulalimentar 2020-12-10Compania israelian? Meat-Tech 3D a anun?at s?pt?m?na aceasta c? a semnat un acord pentru achizi?ionarea a 100% din capitalul social al firmei Peace of Meat PV, un produc?tor belgian de produse din carne de pas?re ob?inut? ?n laborator, informeaz? . Compania va putea s? utilizeze, astfel, tehnologiile firmei belgiene Peace of Meat, inclusiv pentru fabricarea unor produse alimentare hibride noi. Meat-Tech 3D inten?ioneaz? s? intre c?t mai rapid pe pia??, prin producerea la scar? industrial? a c?rnii, din celule stem, folosind tehnologia de bioprintare 3D.Peace of Meat a dezvoltat o tehnologie, deja brevetat?, cu ajutorul c?reia ob?ine din celule stem gr?simi de g?in? ?i ra??. ?n urma unei serii de teste, speciali?tii au demonstrat poten?ialul pe care ?l are gr?simea cultivat? ?n laborator pentru a spori gustul produselor pe baz? de plante. Tehnologia va fi folosit? pentru ob?inerea unor produse alimentare hibride, care combin? proteine ??pe baz? de plante cu gr?simi animale cultivate, concepute pentru a oferi materiilor care imit? carnea gust ?i textur? mai apropiate de cele ale c?rnii provenite de la animale. Meat-Tech estimeaz? c? primele produse hibride bazate pe tehnologia Peace of Meat ar putea ajunge pe pia?? ?n 2022.”Sunt mul?umit c? ambele echipe de conducere ?mp?rt??esc o viziune ?i o strategie comune ?i ??i pot uni for?ele pentru a dezvolta produse alimentare cu poten?ial de a crea alternative reale pe pia?a mondial? a c?rnii “, a declarat Sharon Fima, CEO al Meat-Tech.Responsabilii celor dou? companii sus?in c? prin dezvoltarea noilor tehnologii, mediul ?nconjur?tor ?i bun?starea animalelor vor fi protejate.Studii privind evolu?ia comportamentului alimentar arat? c? principiile etice ale consumatorilor influen?eaz? direct preferin?ele culinare, iar protec?ia mediului ?i bun?starea animalelor sunt decisive pentru tot mai mul?i occidentali ?n ce prive?te op?iunile lor de hran?.FRANTAPrimele sticle de plastic, produse din de?euri textile Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE, Poluare 10 December 2020 Carbios, o companie care caut? solu?ii noi ca s? reinventeze ciclul de via?? al polimerilor din plastic ?i textile, a anun?at c? a produs primele sticle din de?euri textile care au un con?inut ridicat de PET.?Sunt foarte m?ndru c? am transformat cu succes textilele din poliester ?n sticle transparente, care au acelea?i propriet??i ca cele f?cute din PET virgin. Aceast? inova?ie ne va permite s? ne extindem sursele pentru materie prim?, care, p?n? acum, constau ?n de?euri de plastic”, a declarat profesorul Alain Marty, director ?tiin?ific la pania francez? a anun?at c? poate prelucra 42 de milioane de tone de de?euri textile pe an. Potrivit reprezentan?ilor, tehnologiile actuale, folosite peste tot ?n lume, nu permit reciclarea eficient? a acestor de?euri. Doar o parte dintre acestea pot fi refolosite ?i ?ncorporate ?n produse de calitate inferioar?, cum ar fi pentru c?ptu?eal?, izolare sau transformate ?n c?rpe.Carbios spune c? descoperirea sa permite reciclarea fibrelor textile din poliester ?ntr-un PET de ?nalt? calitate, adecvat pentru produc?ia de sticle transparente.?Acest lucru func?ioneaz? ?n ambele sensuri – deci putem face ?i un tricou din sticle sau t?vi de unic? folosin?? pentru alimente ”, a spus profesorul Marty.Francezii au mai transmis c? acest proces permite ca de?eurile cu valoare mic? s? fie recuperate ?i s? primeasc? o nou? via??, cu utiliz?ri mai complexe, ?i c? permite ?reciclarea infinit? a materialelor plastice ?i a textilelor pe baz? de PET”.Carbios este o companie care dezvolt? procese biologice inovative pentru a revolu?iona sf?r?itul vie?ii materialelor plastice ?i a textilelor. Prin abordarea unic? de a combina enzimele ?i plasticul, Carbios ??i propune s? r?spund? noilor a?tept?ri ale consumatorilor ?i provoc?rilor unei tranzi?ii energetice mai largi, ?ncerc?nd s? rezolve o ?problem? major? a timpului nostru: poluarea cu plastic ?i textile”.CHINAGigantul elve?ian Nestle atac? pia?a chinez? a c?rnii alternative Catalina Apostoiu 10.12.2020, Nestle a decis s? p?trund? agresiv pe pia?a c?rnii alternative din China, ?n ?ncercarea de a-?i revitaliza v?nz?rile ?n sc?dere din aceast? regiune, noteaz? pania elve?ian? a lansat recent o serie de alternative pe baz? de plante ?n China sub marca Harvest Gourmet. Produc?torul de?ine o fabric? ?n ora?ul chinez Tianjin.SANATATE si GASTRONOMIE ANPC:"Acordati o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, in special in cazul ofertelor promotionale" S.B. Miscellanea #Protec?ia consumatorilor / 10 decembrieAutoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorului a emis un comunicat ?n care ?i ?ndeamn? pe oameni s? aib? o aten?ie sporit? asupra produselor achizi?ionate ?n perioada s?rb?torilor de iarn?, ?n special la acele produse care fac parte din oferte promo?ionale."In primul rand, consumatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, avand in vedere ca unii operatori economici vor "profita" de aceasta perioada pentru a-si vinde produsele din stoc, indiferent de calitatea acestora.De asemenea trebuie sa verifice cu atentie din punct de vedere organoleptic(aspect, miros, culoare) calitatea produselor alimentare si sa le refuze pe acelea pentru care au suspiciuni privind calitatea si mai ales siguranta. Recomand atentie la produsele alimentare care prezinta urme de mucegai, care prezinta data durabilitatii minimale depasita sau ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii continutului.", se arat? ?n comunicatul ercializarea carnii si a produselor din carne- Achizitionarea carnii si a produselor din carne se va face numai din locuri special amenajate, dotate si autorizate (macelarii, magazine alimentare, locuri special amenajate in piete) si trebuie sa aiba stampila de control sanitar-veterinar. In aceste conditii exista garantia unui produs sigur, ce nu va va afecta sanatatea;- Evitati cumpararea de carne de la persoane si din locuri neautorizate, din "portbagajele masinilor" chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic, comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu va poate elibera bon de casa cu care sa justificati tranzactia comerciala si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea;- Verificati, prin apreciere directa, proprietatile organoleptice ale produselor, a semnelor organoleptice de alterare, modificari ale aspectului (aspect de mazguit, cu prezenta mucilagiilor etc), culorii (culoare modificata), consistentei, prezenta corpurilor straine etc. Carnea trebuie sa prezinte la suprafata o pelicula uscata, de culoare roz pana la rosie, sa fie ferma si elastica, atat la suprafata cat si in sectiune, iar mirosul trebuie sa fie caracteristic de produs proaspat;- Atentie si la pret! Verificati concordanta dintre preturile afisate la raft si cele marcate pe bonurile de casa;- Carnea achizitionata sub forma refrigerata se va transporta, in conditii igienice, cat mai repede la domiciliu si se va depozita la frigider;- Produsele preambalate, care prezinta ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii continutului, nu trebuie ercializarea produselor congelate (carne, peste, legume, fructe) -Verificati termenul de valabilitate. Desi produsele congelate au un termen de valabilitate mai mare datorita procesului natural de congelare, aveti grija ca termenul sa nu fie foarte apropiat de ziua cumpararii, mai ales daca doriti sa le depozitati in gospodaria proprie pentru o perioada mai lunga. -La cumpararea produselor congelate, ca in cazul oricaror produse, este foarte important ca ambalajul sa nu fie deteriorat. Verificati ca ambalajul din plastic sa nu fie rupt, iar cel din carton sa nu fie umed, ceea ce ar putea indica o posibila problema de pastrare/depozitare in magazin. In plus, temperatura in congelator trebuie sa fie scazuta. -Produsele congelate (carne, peste, legume, fructe) vor fi transportate in conditii igienice, cat mai repede la domiciuliu, unde vor fi depozitate in congelator pana la data pregatirii, pentru pastrarea nutrientilor si a calitatii (gust, textura). -Cititi eticheta de ingrediente. Desi produsele congelate contin rareori alte ingrediente decat produsul congelat, procesul de congelare fiind suficient pentru conservarea produselor in cele mai bune conditii, fara a fi nevoie de aditivi. Produsele congelate sunt astfel o alegere foarte buna pentru perioada sarbatorilor, cand drumurile la cumparaturi se raresc. Comercializarea laptelui si a produselor lactate- Consumatorii trebuie sa fie atenti la modul de prezentare a ambalajului. In cazul in care ambalajul este bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman;- Trebuie acordata atentie deosebita conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la domiciliu. Verificati daca laptele si produsele lactate sunt pastrate la temperatura indicata de producator sirefuzati achizitionarea produselor care au fost expuse spre comercializare la alte temperaturi decat cele indicate de producator;- Solicitati vanzatorului, in cazul in care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, sa consulte eticheta produsului pentru a analiza compozitia si, mai ales, incadrarea in data durabilitatii minimale. Nu achizitionati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul de informare prin etichetare;- Consumatorii trebuie sa solicite vanzatorilor informatii suplimentare cu privire la natura produselor pe care doresc sa le cumpere, intrucat exista cazuri in care comerciantii expun la vanzare, in acelasi spatiu inlocuitori de produse lactate alaturi de produse lactate. In conditiile in care modul de prezentare (forma de calup, dimensiuni, aspect, culoare) si chiar de etichetare sunt asemanatoare, diferentierea este ingreunata, motiv pentru care este absolut necesar sa solicite informatii suplimentare din partea comerciantului;- Atentionez consumatorii sa refuze produsele care prezinta data durabilitatii minimale/data limita de consum modificata sau depasita. De asemenea, sa nu cumpere lapte si produse din lapte din locuri neautorizate. Comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu poate elibara bon de casa cu care sa fie justificata tranzactia comerciala si consumatorul risca sa achizitioneze un produs neconform sau chiar nesigur care ii poate afecta ercializarea produselor de patiserie (cozonaci, checuri, etc.)- In primul rand, achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate, unde spatiile de comercializare trebuie sa fie in permanenta curate si bine intretinute;- Personalul care comercializeaza produse de patiserie trebuie sa poarte echipament de protectie sanitara, respectiv halat de protectie si boneta, iar manipularea produselor sa se faca cu mainile acoperite de manusi curate sau de unica folosinta;- Produsele de patiserie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adapost de praf si de muste, fiind servite numai cu ustensile speciale. Este interzis a se permite consumatorilor sa aleaga produsele cu mana;- Pentru produsele de patiserie preambalate data durabilitatii minimale este stabilita de producator si se va inscriptiona pe eticheta/ ercializarea ciocolatei, produselor din ciocolata, produse pe baza de cacao si grasimi vegetale (tablete, figurine etc)- Etichetele acestor produse trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea produsului,numele si adresa producatorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului. In cazul produselor din import se vor inscrie numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, data durabilitatii minimale, cantitatea neta si conditiile de depozitare;- Toate produsele din import trebuie sa fie insotite de etichete cu elementele de identificare si informare in limba romana;- Pentru ciocolata si produse din ciocolata: se mentioneaza in mod obligatoriu continutul de cacao substanta uscata, exprimat in procente, astfel: " cacao...% minim". In cazul ciocolatei umplute se mentioneaza produsul de umplutura. Se excepteaza de la indicarea cantitatii nete produsele din ciocolata preambalate, cu o greutate mai mica de 50 grame. Aceasta exceptie nu se aplica produselor cu o greutate neta mai mica de 50 grame fiecare, atunci cand sunt prezentate intr-un ambalaj continand doua sau mai multe astfel de produse, daca continutul net total, inclusive ambalajul, este egal sau mai mare de 50 grame. In cazul produselor din ciocolata turnate si goale in interior, aceasta indicatie poate fi inlocuita cu continutul net minim. O mentiune privind adaosul de cafea sau bauturi spirtoase, atunci cand acesta depaseste 1% din masa produsului;- Ciocolata proaspata trebuie sa prezinte o suprafata lucioasa, nestratificata si fara pete, sa fie onctuoasa, casanta la rupere fara senzatie de rugozitate la masticare, culoare si gust specific, iar drajeurile trebuie sa aiba suprafata neteda, lucioasa, uscata si nelipicioasa;- Achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate. Trebuie evitata cumpararea de la vanzatori ambulanti, chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic;- Inainte de cumparare, consumatorul trebuie sa verifice starea ambalajelor (integritate, etanseitate) si incadrarea produselor in data durabilitatii minimale, dupa caz, in data limita de consum stabilite de ercializarea vinurilor si a bauturilor alcoolice- Continutul etichetei trebuie sa cuprinda: denumirea sub care se vinde produsul, denumirea si adresa producatorului, sau a importatorului sau a imbuteliatorului, volumul net, concentratia alcoolica, o informatie privind lotul, data durabilitatii minimale pentru bauturile alcoolice cu concentratia alcoolica mai mica de 10% vol.;- Pentru vinuri, eticheta trebuie sa mai contina urmatoarele informatii: categoria de calitate,indicatia geografica sau denumirea de origine controlata pentru vinurile de calitate superioara,tipul vinului, functie de continutul de zaharuri;- Consumatorul trerbuie sa verifice aspectul lichidului, respectiv culoarea sa fie corespunzatoare sortimentului, limpede, fara depuneri sau impuritati in suspensie;- La intoarcerea buteliei cu dopul in jos, continutul nu trebuie sa se tulbure sau sa prezinte impuritati sau scurgeri;- Marcarea bauturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementarilor in vigoare emise de Ministerul Finantelor.Alert? emis? de ANPC. Aten?ie la produsele alimentare. Ce trebuie s? ?tim Cristi Bu? 10 decembrie 2020, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorului (ANPC) a tras un semnal de alarm? asupra anumitor produse alimentare care pot avea un efect nedorit de rom?ni. ANPC sus?ine c? trebuie s? acord?m o aten?ie sporit? produselor alimentare, mai ales cele care sunt la ofert?.?Acordati o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, in special in cazul “ofertelor promotionale”!”In primul rand, consumatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, avand in vedere ca unii operatori economici vor “profita” de aceasta perioada pentru a-si vinde produsele din stoc, indiferent de calitatea acestora.De asemenea trebuie sa verifice cu atentie din punct de vedere organoleptic (aspect, miros, culoare) calitatea produselor alimentare si sa le refuze pe acelea pentru care au suspiciuni privind calitatea si mai ales siguranta.Recomand atentie la produsele alimentare care prezinta urme de mucegai, care prezinta data durabilitatii minimale depasita sau ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii ercializarea carnii si a produselor din carneAchizitionarea carnii si a produselor din carne se va face numai din locuri special amenajate, dotate si autorizate (macelarii, magazine alimentare, locuri special amenajate in piete) si trebuie sa aiba stampila de control sanitar-veterinar. In aceste conditii exista garantia unui produs sigur, ce nu va va afecta sanatatea;Evitati cumpararea de carne de la persoane si din locuri neautorizate, din ?portbagajele masinilor” chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic, comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu va poate elibera bon de casa cu care sa justificati tranzactia comerciala si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea;Verificati, prin apreciere directa, proprietatile organoleptice ale produselor, a semnelor organoleptice de alterare, modificari ale aspectului (aspect de mazguit, cu prezenta mucilagiilor etc), culorii (culoare modificata), consistentei, prezenta corpurilor straine etc. Carnea trebuie sa prezinte la suprafata o pelicula uscata, de culoare roz pana la rosie, sa fie ferma si elastica, atat la suprafata cat si in sectiune, iar mirosul trebuie sa fie caracteristic de produs proaspat;Atentie si la pret! Verificati concordanta dintre preturile afisate la raft si cele marcate pe bonurile de casa;Carnea achizitionata sub forma refrigerata se va transporta, in conditii igienice, cat mai repede la domiciliu si se va depozita la frigider;Produsele preambalate, care prezinta ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii continutului, nu trebuie ercializarea produselor congelate (carne, peste, legume, fructe)Verificati termenul de valabilitate. Desi produsele congelate au un termen de valabilitate mai mare datorita procesului natural de congelare, aveti grija ca termenul sa nu fie foarte apropiat de ziua cumpararii, mai ales daca doriti sa le depozitati in gospodaria proprie pentru o perioada mai lunga.La cumpararea produselor congelate, ca in cazul oricaror produse, este foarte important ca ambalajul sa nu fie deteriorat. Verificati ca ambalajul din plastic sa nu fie rupt, iar cel din carton sa nu fie umed, ceea ce ar putea indica o posibila problema de pastrare/depozitare in magazin. In plus, temperatura in congelator trebuie sa fie scazuta.Produsele congelate (carne, peste, legume, fructe) vor fi transportate in conditii igienice, cat mai repede la domiciuliu, unde vor fi depozitate in congelator pana la data pregatirii, pentru pastrarea nutrientilor si a calitatii (gust, textura).Cititi eticheta de ingrediente. Desi produsele congelate contin rareori alte ingrediente decat produsul congelat, procesul de congelare fiind suficient pentru conservarea produselor in cele mai bune conditii, fara a fi nevoie de aditivi. Produsele congelate sunt astfel o alegere foarte buna pentru perioada sarbatorilor, cand drumurile la cumparaturi se ercializarea laptelui si a produselor lactateConsumatorii trebuie sa fie atenti la modul de prezentare a ambalajului. In cazul in care ambalajul este bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman;Trebuie acordata atentie deosebita conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la domiciliu. Verificati daca laptele si produsele lactate sunt pastrate la temperatura indicata de producator si refuzati achizitionarea produselor care au fost expuse spre comercializare la alte temperaturi decat cele indicate de producator;Solicitati vanzatorului, in cazul in care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, sa consulte eticheta produsului pentru a analiza compozitia si, mai ales, incadrarea in data durabilitatii minimale. Nu achizitionati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul de informare prin etichetare;Consumatorii trebuie sa solicite vanzatorilor informatii suplimentare cu privire la natura produselor pe care doresc sa le cumpere, intrucat exista cazuri in care comerciantii expun la vanzare, in acelasi spatiu inlocuitori de produse lactate alaturi de produse lactate. In conditiile in care modul de prezentare (forma de calup, dimensiuni, aspect, culoare) si chiar de etichetare sunt asemanatoare, diferentierea este ingreunata, motiv pentru care este absolut necesar sa solicite informatii suplimentare din partea comerciantului;Atentionez consumatorii sa refuze produsele care prezinta data durabilitatii minimale/data limita de consum modificata sau depasita. De asemenea, sa nu cumpere lapte si produse din lapte din locuri neautorizate. Comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu poate elibara bon de casa cu care sa fie justificata tranzactia comerciala si consumatorul risca sa achizitioneze un produs neconform sau chiar nesigur care ii poate afecta ercializarea produselor de patiserie (cozonaci, checuri, etc.)In primul rand, achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate, unde spatiile de comercializare trebuie sa fie in permanenta curate si bine intretinute;Personalul care comercializeaza produse de patiserie trebuie sa poarte echipament de protectie sanitara, respectiv halat de protectie si boneta, iar manipularea produselor sa se faca cu mainile acoperite de manusi curate sau de unica folosinta;Produsele de patiserie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adapost de praf si de muste, fiind servite numai cu ustensile speciale. Este interzis a se permite consumatorilor sa aleaga produsele cu mana;Pentru produsele de patiserie preambalate data durabilitatii minimale este stabilita de producator si se va inscriptiona pe eticheta/ ercializarea ciocolatei, produselor din ciocolata, produse pe baza de cacao si grasimi vegetale (tablete, figurine etc)Etichetele acestor produse trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea produsului, numele si adresa producatorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului. In cazul produselor din import se vor inscrie numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, data durabilitatii minimale, cantitatea neta si conditiile de depozitare;Toate produsele din import trebuie sa fie insotite de etichete cu elementele de identificare si informare in limba romana;Pentru ciocolata si produse din ciocolata: se mentioneaza in mod obligatoriu continutul de cacao substanta uscata, exprimat in procente, astfel: “ cacao…% minim”. In cazul ciocolatei umplute se mentioneaza produsul de umplutura. Se excepteaza de la indicarea cantitatii nete produsele din ciocolata preambalate, cu o greutate mai mica de 50 grame. Aceasta exceptie nu se aplica produselor cu o greutate neta mai mica de 50 grame fiecare, atunci cand sunt prezentate intr-un ambalaj continand doua sau mai multe astfel de produse, daca continutul net total, inclusive ambalajul, este egal sau mai mare de 50 grame. In cazul produselor din ciocolata turnate si goale in interior, aceasta indicatie poate fi inlocuita cu continutul net minim. O mentiune privind adaosul de cafea sau bauturi spirtoase, atunci cand acesta depaseste 1% din masa produsului;Ciocolata proaspata trebuie sa prezinte o suprafata lucioasa, nestratificata si fara pete, sa fie onctuoasa, casanta la rupere fara senzatie de rugozitate la masticare, culoare si gust specific, iar drajeurile trebuie sa aiba suprafata neteda, lucioasa, uscata si nelipicioasa;Achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate. Trebuie evitata cumpararea de la vanzatori ambulanti, chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic;Inainte de cumparare, consumatorul trebuie sa verifice starea ambalajelor (integritate, etanseitate) si incadrarea produselor in data durabilitatii minimale, dupa caz, in data limita de consum stabilite de ercializarea vinurilor si a bauturilor alcooliceContinutul etichetei trebuie sa cuprinda: denumirea sub care se vinde produsul, denumirea si adresa producatorului, sau a importatorului sau a imbuteliatorului, volumul net, concentratia alcoolica, o informatie privind lotul, data durabilitatii minimale pentru bauturile alcoolice cu concentratia alcoolica mai mica de 10% vol.;Pentru vinuri, eticheta trebuie sa mai contina urmatoarele informatii: categoria de calitate, indicatia geografica sau denumirea de origine controlata pentru vinurile de calitate superioara, tipul vinului, functie de continutul de zaharuri;Consumatorul trebuie sa verifice aspectul lichidului, respectiv culoarea sa fie corespunzatoare sortimentului, limpede, fara depuneri sau impuritati in suspensie;La intoarcerea buteliei cu dopul in jos, continutul nu trebuie sa se tulbure sau sa prezinte impuritati sau scurgeri;”, precizeaz? ANPCDOSARUn bucure?tean are 10.200 euro pe an pentru cheltuieli, mai mul?i bani ca un locuitor din Budapesta, dar de dou? ori mai pu?ini ca unul din Berlin ori Milano Cristina Ro?ca 10.12.2020, Locuitorii din Bucure?ti au o putere de cump?rare cu peste 81% mai mare dec?t media na?ional?.??Puterea de cump?rare din diferite ora?e din Europa - ?n valoare absolut? (euro) sau raportat? la media UE – arat? diferen?ele de dezvoltare ?ntre ??ri ??Aceste sume trebuie privite ?ns? ?i ?n perspectiv?, mai exact analizate prin prisma pre?urilor la diferite produse ?i servicii.Un bucure?tean ??i permite s? cheltuiasc? ?n medie ?ntr-un an aproape 10.200 de euro, echivalentul a 850 de euro pe lun?, arat? calculele f?cute de ZF pe baza datelor companiei de cercetare de pia?? GfK. ?n cifre absolute, locuitorii Capitalei au mai mul?i bani de cheltuial? dec?t cei din Budapesta spre exemplu, dar mai pu?ini dec?t oamenii care au domiciliu ?n Praga (capitala Cehiei) sau ?n Var?ovia (capitala Poloniei).Raportat la media UE, capitalele din Europa Central? ?i de Est mai au loc de dezvoltare, de?i an de an cifrele arat? tot mai bine dat fiind c? aceste urbe atrag de regul? cele mai mari investi?ii dintr-o ?ar?. Astfel, aici sunt ?i cele mai mari salarii ?i c??tiguri ?n general. * * *Tirbu?onul electric intr? pe pia?a din Rom?nia. Cum arat? ?i cum func?ioneaz? 10 decembrie 2020, 09:15 de Afrodita Cicovschi Tirbu?onul electric poate fi g?sit ?n cur?nd ?i ?n magazinele din Rom?nia, produc?torul anun??nd c? acesta vine la pachet cu un cu?it pentru t?ierea foliei metalice. Tirbu?onul electric pentru sticle de vin poate deschide automat p?n? la 70 de sticle cu o singur? ?nc?rcare a bateriei ?i vine la pachet cu un cu?it de t?iat folia metalic?. Prestigio Maggiore e un gadget perfect pentru petreceri acas?, evenimente corporative sau reuniuni publice. Designul noului accesoriu Prestigio este distinctiv – acesta nu are butoane ?i este 100% automat. A?eza?i sticla ?n pozi?ie vertical?, ata?a?i tirbu?onul str?ns ?i ?n c?teva secunde pute?i turna vinul ?n pahar. O singur? ?nc?rcare complet? este suficient? pentru a deschide p?n? la 70 de sticle de vin. Dac? ?n mod normal deschide?i trei sticle ?n fiecare s?pt?m?n?, o ?nc?rcare ajunge pentru cel pu?in ?ase luni. Cum tirbu?onul de vinuri Maggiore se ?ncarc? folosind un mic ?nc?rc?tor wireless, acesta poate func?iona autonom. Nu sunt necesare cabluri, sloturi sau conexiuni suplimentare. Un LED de pe corpul tirbu?onului v? indic? nivelul de ?nc?rcare a bateriei. Image preview Corpul cilindric, din metal, este decorat fin. Finisajul ?i confer? elegan?? ?i ?l transform? ?ntr-un cadou potrivit at?t pentru somelierii profesioni?ti, c?t ?i pentru iubitorii de vin. Instrumentele improvizate pe care le folosea?i ?nainte pentru a ?ndep?rta folia metalic? de peste dop sunt ?nlocuite acum cu un cu?it dedicat pentru t?ierea u?oar? ?i rapid? a acesteia. Cu?itul se afl? ?n partea superioar? a tirbu?onului electric. A?eza?i-l pe g?tul sticlei, roti?i-l de c?teva ori ?i ?ndep?rta?i folia. Image preview Un tirbu?on automat nu este util doar ?n cas?, ci ?i pentru restaurante, hoteluri ?i baruri. Cu designul s?u elegant, Maggiore va ar?ta excelent ?n aproape orice situa?ie. Maggiore face parte din categoria Premium Line Edition de tirbu?oane electrice Prestigio. Pe l?ng? aceasta mai exist? dou? categorii: Black Line Editon ?i Silver Line Edition, ambele prezente ?i ele pe pia??. * * *Studiu: 73% dintre rom?ni consider? c? ?n ultimii 5 ani a crescut gradul de s?r?cie. 10 dec, 2020 | Agerpres Percep?ia, contrazis? de statistici 71% dintre rom?ni consider? c? ?n ?ara noastr? exist? mai multe persoane s?race dec?t ?n majoritatea statelor membre UE, iar 73% apreciaz? c? ?n ultimii cinci ani s?r?cia a crescut foarte mult sau destul de mult ?n Rom?nia, conform unui comunicat transmis de c?tre Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? - Secretariatul General al Guvernului. P e de alt? parte, o analiz? relev? c? ?n timp ce prima percep?ie este confirmat?, a doua este contrazis? de datele statistice. "Conform unei analize pe baza datelor Eurostat ?i INS ?i ale unui sondaj de opinie realizat ?n cadrul proiectului "Rom?nia Durabil?", percep?ia privind s?r?cia este u?or deformat? ?n compara?ie cu m?sur?torile statistice. Atunci c?nd cet??enii sunt ?ntreba?i dac? ?n Rom?nia sunt mai mul?i sau mai pu?ini s?raci dec?t ?n majoritatea statelor din Uniunea European?, 71% spun c? noi avem mai mul?i s?raci. Acest lucru este sus?inut de datele Eurostat - ?n 2018, 32,5% dintre rom?ni erau ?n risc de s?r?cie ?i excluziune social?, fa?? de media UE27 de 21,8%; doar Bulgaria era ?ntr-o situa?ie mai dificil? - 32,8%, ?n timp ce 16% spun c? avem la fel de mul?i s?raci, iar 5% spun c? sunt mai pu?ini s?raci ?n Rom?nia dec?t ?n majoritatea statelor din UE", se precizeaz? ?n comunicat. Se men?ioneaz? ?ns? c? alte ?ntreb?ri scot ?n eviden?? "diferen?e consistente" ?ntre realitate ?i percep?ie. Astfel, 73% dintre rom?ni consider? c?, ?n ultimii cinci ani, s?r?cia a crescut foarte mult sau destul de mult ?n Rom?ni. ?n acela?i timp, 42% dintre rom?ni sunt de p?rere c?, ?n ultimii cinci ani, s?r?cia a crescut foarte mult ?i destul de mult ?n Uniunea European?. "Aceste opinii sunt ?ns? contrazise de datele statistice. ?n Rom?nia, procentul celor ?n risc de s?r?cie ?i excluziune social? era de 47% ?n 2007, anul intr?rii ?n UE, ?i a cobor?t la 40,3% ?n 2014, pentru a ajunge la valorile de 32,5% ?n 2018 ?i 31,2% ?n 2019. ?n UE27, situa?ia este similar?: 24,5% ?n 2007, 24,4% ?n 2014 ?i 21,8% ?n 2018. Chiar dac? sc?derea nu este la fel de semnificativ? ca ?n Rom?nia, num?rul celor afecta?i de s?r?cie s-a redus ?n Uniunea European? ?n ultimii cinci ani", arat? sursa citat?. Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabil?, politicile publice eficiente depind ?i de existen?a unei percep?ii corecte ?n r?ndul popula?iei despre teme fundamentale, cum este cea a s?r?ciei. "Avem nevoie de o mult mai bun? comunicare ?n spa?iul public asupra problematicii s?r?ciei, pentru a cre?te gradul de informare ?i ?n?elegere ?n r?ndul cet??enilor", se mai arat? ?n comunicat. Proiectul "Rom?nia Durabil?" este implementat de Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabil?, ?i vine ?n sprijinul punerii ?n practic? a Strategiei na?ionale pentru dezvoltarea durabil? a Rom?niei 2030, care adapteaz? la nivel na?ional cele 17 Obiective pentru Dezvoltarea Durabil? (ODD) adoptate de ONU ?n 2015. Primul dintre aceste obiective se refer? la eradicarea s?r?ciei. * * *Vinul de azi: Minima Moralia D?ruire 2017 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Minima Moralia D?ruire 2017 este un cupaj ob?inut din Syrah, Cabernet Sauvignon ?i Marselan. La prima vedere, este un vin care debuteaz? timid, cu tonuri ?nchise, de smochine uscate ?i lemn, p?m?nt reavan ?i ?ntunecimi de cerneal?. Imediat ?ns?, ??i descoper? rapid ?i nuan?ele de gemuri ?i fructe proaspete, dublate de un spectru de arome mai pu??n sesizabile care contribuie la completarea ?ntregului: tabac, piele fin?, piperuri ?i condimente, un strop de vanilie ?i o aluzie imperceptibil? la fructe exotice. Gustul pare o confruntare ?ntre tinere?e ?i maturitate, cu taninurile bine dozate ?i perfect integrate d?nd greutate ?i balans ?n fa?? unei aciditati tinere, care mai reduce un pic din tonurile foarte sobre ale vinului. * * *Enologul ?i consultantul Liviu Grigoric? este partener asociat ?n Velvet Winery: “O joac?, un pic de nebunie ?i mult? pasiune. Promov?m consumul convivial” decembrie 10, 2020 Cezar Ioan Viile de la Gura Vadului ale cramei Velvet Winery ofer? vizitatorilor peisajul spectaculos al unui amfiteatru natural ?n care m?na omului a sculptat terase ?i care are ca punct central un frumos lac cu pe?ti. Mai multe imagini ?i detalii pute?i g?si pe profilul de Facebook al cramei sau pe cel de Instagram?tirea c? Liviu Grigoric? este partener asociat ?ntr-un proiect viticol din Dealu Mare – Velvet Winery – ar trebui nu doar s? reconfirme faptul c? valoarea enologic? ?i competi?ia din cadrul acestei regiuni este ?n permanent? cre?tere, ci ?i s? semnalizeze colec?ionarilor c? asumarea unei astfel de pozi?ii e de natur? s? conduc? la apari?ia unei noi garnituri de vinuri valoroase. Dar v? asigur c? voi reveni asupra acestui aspect ?ntr-un articol viitor, cu ceva foarte interesant. P?n? atunci, am vrut s? aflu – ?i s? v? transmit – c?t mai multe detalii despre noul lui proiect. ?tiu c? probabil enologul ?i consultantul Liviu Grigoric? nu mai are nevoie de nicio prezentare ?n universul pasiona?ilor de vin din Rom?nia, dar pentru cei care au p?truns mai t?rziu ?n lumea asta merit? spus m?car c? el semneaz? de mai bine de un deceniu vinurile iconice ale Cramei Opri?or (Ispita, Smerenie, Passarowitz, Eticheta ro?ie, Dr?gaica ro?ie, Rusalca alb? ?amd) ?i c? a “mo?it”, ?n calitate de consultant de specialitate, na?terea multor altor vinuri devenite ulterior renumite, din alte crame. Fiind ?i reprezentant ?n Rom?nia al multor produc?tori str?ini de echipamente ?i accesorii pentru vinificare, el este permanent ?n contact nemijlocit cu cele mai importante tendin?e ?i tehnologii ap?rute pe plan mondial, iar aceasta ?i permite o privire de ansamblu asupra vinului, pe care o transpune ?n via?? an de an. La fel ?i participarea lui (cu vinuri sau ?n calitate de judec?tor) la numeroase concursuri de profil (reamintim c? el a fost directorul tehnic al Premiilor de excelen?? Vinul.ro).Toate elementele enumerate mai sus sunt, cred, de natur? s? ne fac? pe to?i cei care iubim vinul s? fim interesa?i de ce are Grigoric? de spus.Vinurile de pe terasele pantelor abrupte din Gura Vadului poart? o dubl? semn?tur? cu istoric de succes– Liviu, ce – ?i cine – este Velvet Winery??Velvet Winery este un nou proiect oenologic din Dealu Mare. A fost ?nceput ?n urm? cu jum?tate de deceniu, dintr-o joac?, cu un strop de nebunie ?i mult? pasiune, de Tudorel Pilaf (?n imagine, ?n st?nga, al?turi de Liviu, ?n cram? – nr) – care a achizi?ionat o planta?ie de 16 ha de vie pe terasele abrupte de la Gura Vadului. Lor li s-au mai ad?ugat alte 16 ha replantate de Dan Cristian, partener ?n firm?, pe dealul de la grani?a dintre jude?ele Prahova ?i Buz?u, ?n apropierea unor crame devenite foarte cunoscute ?n ultimii ani. Numele companiei, inspirat ini?ial de forma de amfiteatru a teraselor, a devenit Velvet Winery anul trecut, ?n urma unui proces de reg?ndire a portofoliului ?i rebranduire semnat de George Moisescu. Ini?ial, strugurii au fost vinifica?i ?n alte crame, dar ast?zi exist? o unitate modern?, pe care o coordonez, av?nd ?i calitatea de partener asociat ?n cadrul Velvet Winery. – De ce se cheam? astfel, ?i nu echivalentul ?n rom?n? – “Crama catifea”? ?tiu c? poate p?rea o ?ntrebare u?uratic?.Velvet Winery este ?i va r?m?ne o cram? de dimensiuni relativ mici, axat? pe oenoturism ?i pe promovarea consumului convivial de vin. Clientul tipic, a?a cum ?l vedem noi, este cosmopolit ?i deschis c?tre gusturi ?i experien?e noi. ?n plus, a?a cum se poate vedea ?i ?n sigla cramei, ne-am propus s? spargem unele bariere ori ziduri ce ?ncorseteaz? c?teodat? creativitatea la vin sau la branding. O vom face cu mult? grij? ?i pricepere, pentru a nu afecta niciodat? vinurile ?i pentru a nu ne dezam?gi admiratorii.Ce tip de a?tept?ri satisface fiecare dintre gamele Velvet Winery– Am sesizat p?n? acum c?teva vinuri care arat?, vizual, “din familii diferite”: Zaiafet pare “de petrecere”, Nirvana “de relaxare”, pe cele numite “La ?ig?nci” n-a? ?ti unde s? le ?ncadrez, iar Wine Deco ?mi inspir? ideea de “monumental”. Le-a?i dorit a?a cu un scop anume, sau doar au fost adoptate ?n momente de inspira?ie diferite? Ce fel de vinuri propune fiecare dintre aceste nume, cui se adreseaz?, cum sunt f?cute fiecare ?i cum vor fi promovate? Zaiafet este un brand preluat cu planta?ia ini?ial? ?i include vinuri agreabile, u?or de ?n?eles ?i consumat ?n orice situa?ie. Toate celelalte au fost g?ndite ?n func?ie de structura planta?iei de acum doi ani. Vinurile proaspete, tipice fiecar?rui soi, au fost grupate ?n “Nirvana” cu inten?ia de a provoca ?i atrage noi clien?i c?tre vin. “La ?ig?nci” te ghideaz? printre soiuri rom?ne?ti (Feteasc? neagr? ?i regal?) ce au petrecut ceva timp ?n preajma lemnului de stejar, ?n timp ce “Cabaret” ??i deschide o lume “altfel” a vinurilor dulci. Chardonnay Wine Deco chiar este, imagine ?i con?inut, monumental. Iar Triptic a fost creat pentru a sparge cli?ee ?i pentru a transforma ?n calit??i toate sl?biciunile celor trei Fete?ti.– Ai spune c? exist? “un stil” Velvet ?n ceea ce prive?te vinificarea? Dac? da, prin ce e caracterizat?O parte este stilul Liviu Grigoric? exprimat ?n Dealu Mare: precizie, seriozitate, respect fa?? de vin ?i oameni. Pentru restul, trebuie s? v? imagina?i doar c?t a putut concentra natura ?n struguri, pe terasele abrupte ale viei. Sau, mai simplu, s? degusta?i vinurile.Chiar dac? restric?iile actuale afecteaz? grav HoReCa, Velvet Winery nu poate concepe o strategie pe termen lung f?r? acest segment– V-a lovit pandemia mai tare dec?t pe celelalte crame??Nu cred c? au fost crame neafectate de tot ce a ?nsemnat distan?area fizic? ?i ?ntreruperea ori ?ncetinirea activit??ilor economice. Velvet Winery s-a descurcat destul de onorabil datorit? unor clien?i fideli, a v?nz?rilor on-line, dar mai ales a demar?rii activit??ilor de tipul vizit?-degustare ori picnic ?n vie.– Ce strategie ave?i pentru perioada urm?toare, ?n ceea ce prive?te v?nzarea: v? mai orienta?i c?tre HoReCa sau merge?i c?tre retailul mare?O cram? cum este Velvet nu poate concepe un plan de afaceri f?r? HoReCa, chiar dac?? restric?iile din acest moment afecteaz? rezultatele din acest segment. Pentru retailul mare nu dispunem de volume suficient de mari, dar sunt g?ndite c?teva proiecte speciale destinate re?elelor care se adreseaz? clien?ilor no?tri.– Ce cantit??i ave?i disponibile ?n urm?toarele 12 luni?Cochet?m cu o cifr? ?n jurul a 100.000 de sticle.Velvet Winery a fost g?ndit? pentru enoturism– Dac? tot am vorbit despre stilul Velvet ?i despre celelalte crame, ce crede?i c? v? diferen?iaz? ?n pia??? Dar dintre cramele regiunii Dealu Mare??Velvet Winery este un brand nou ?n pia??. ?n primul r?nd, iubitorii vinului ar putea s? ne descopere, s? constate c? fiecare brand are un excelent raport calitate/pre?. Iar ?n timp, vin dup? vin, an dup? an, s? li se reconfime excelen?a ?i constan?a ?n calitate. Vom respecta ?ntotdeauna strugurii, ?tiin?a ?i experien?a, iar dac? unele abord?ri vor putea fi ?nterpretate ca “nonconformiste”, orice vom face va fi doar ?n beneficiul vinului. ?i al celor care se bucur? de el.– Apropo, cum e recolta 2020 la voi?Foarte bun?, chiar dac? a fost un an cu multe provoc?ri. Am terminat sec?ia de vinifica?ie la timp, strugurii au fost excelen?i, iar vinurile se prezint? foarte bine p?n? acum.– Este Velvet deschis? pentru enoturism? C?nd, pentru ce m?rimi de grupuri, cu ce pachete, ?n ce anotimpuri? Ce pot face vizitatorii la voi?Da, Velvet Winery a fost creat? pentru a?a ceva. Enoturismul ?n 2020 s-a desf??urat doar ?n aer liber, chiar ?n centrul planta?iei, unde avem un foi?or primitor dotat cu toate cele necesare. ?ntr-un cadru de poveste, cu viile care coboar? ?n terase c?tre lacul cu pe?ti de concurs aflat la baza dealurilor, turi?tii au f?cut cuno?tin?? cu vinurile din portofoliul cramei ?i cu diverse produse locale care le-au acompaniat. Amfiteatrul Velvet Winery este permanent gazda vizitatorilor ?i constituie o atrac?ie pentru numeroase tipologii de amatori ai timpului petrecut ?n mijlocul naturii – de la celebrit??i ale lumii sportive ori artistice sau membri ai cluburilor de motociclism, cum ar fi Harley Davidson, ?i p?n? la familii interesate de un picnic ?n natur? al?turi de cei dragi ?n condi?ii normale se primesc grupuri de la 4 la 50 de persoane, dar anul acesta limita maxim? a fost de 10, pentru a putea respecta normele sanitare ?n vigoare. Despre oferte ?i servicii pute?i afla detalii la sec?iunea Enoturism de pe velvetwinery.ro, dar v? pot spune pe scurt c? se refer? la: prezent?ri ?i degust?ri de vin, picnicuri ?n vie ?i organizare de teambuilding-uri sau evenimente private.INS, 19 milioane de metri cubi de lemn, exploatate in 2019 HYPERLINK "" decembrie 10, 2020 Potrivit INS, in anul 2019 au fost recoltate 18,904 milioane metri cubi de lemn, cu 558.000 metri cubi mai putin decat in anul 2018.Conform informatiilor, rasinoasele constituie circa 36,8% din volumul total de masa lemnoasa ce a fost recoltata, fagul 34%, stejarul 10,2%, specii tari (salcam, frasin, paltin, nuc) 11,5% iar specii moi (tei, salcie, plop) 7,5%.Lemnul recoltat a fost destinat in proportie de 95,5% persoanelor juridice atestate in activitatea de exploatare forestiera si in proportie de 4,5% persoanelor fizice care pot exploata lemn din padurile pe care le au in proprietate.Aproape 67% din lemn, exploatat din padurile publiceIn 2019, s-au recoltat 12,583 milioane metri cubi de lemn din padurile proprietate publica, reprezentand 66,6% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, restul fiind recoltat din padurile proprietate privata (29,6%) si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).Comparativ cu anul 2018, volumul de lemn recoltat din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier a scazut cu 16,4%, din padurile proprietate privata a scazut cu 4,9%, din paduri proprietate publica a statului cu 1,3% si din paduri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .La nivelul regiunilor de dezvoltare, 26,8% din volumul total de masa lemnoasa s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,4% din regiunea Centru, 13,6% din regiunea Nord-Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9% din regiunea Sud-Muntenia, 7,3% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est si 0,4% din regiunea Bucuresti-Ilfov.Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezinta astfel: rasinoasele reprezinta majoritatea masei lemnoase recoltate in regiunea de dezvoltare Nord-Est (39,3%) si in suprafetele de pe care s-a recoltat in totalitate lemnul au fost cele cu taieri rase (4,7% din suprafata parcursa cu taieri de regenerare in codru), urmand ca suprafetele respective sa fie reimpadurite sau utilizate in alte scopuri silvice. Centru (32,1%), diverse specii moi in Sud-Est (21,6%) si in Sud-Muntenia (22,9%), stejar in Sud-Vest-Oltenia (14,3%), in Vest (25,6%), in Nord-Vest (18,0%) si in Bucuresti-Ilfov (1,5%).Suceava, Harghita si Neamt, judetele cu cele mai mari exploatari lemnoase La nivel de judete, in anul 2019, cea mai mare cantitate de masa lemnoasa s-a recoltat in judetul Suceava (11,6%), urmat de Harghita (7,8%), Neamt? (6,5%), Bacau (5,3%), iar cele mai mici cantitati s-au recoltat in judetele Ialomita si Olt (aproximativ 0,5%), Teleorman, Ilfov si Braila (aproximativ 0,4%) si Constanta si Galati (0,3%) si in Bucuresti sub 0,1%.In 2019, s-au efectuat taieri de conservare pe 58,6% din suprafata totala parcursa cu taieri, taieri de regenerare in codru pe 39%, taieri de regenerare in crang pe 2,1% si taieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive si degradate pe 0,3%. * * *Ma?ini versatile de ambalare a c?rnii proaspete ?i procesate meatmilk 10 decembrie 2020 ?n aproape orice companie de procesare a c?rnii este nevoie de tehnologii versatile, robuste. Iat? c?teva propuneri cu titlu strict orientativ.Ma?in? automat? de ambalat IMBAL 65Imbal 65 GAS FLUSHING este modelul potrivit pentru ambalarea produselor proaspete ?n atmosfer? modificat?, pentru a prelungi durata de valabilitate a produsului. Versatil ?i eficient, acest model are un ?nveli? cu tambur inferior. Bara special? de etan?are ?i unitatea superioar? de etan?are sunt adaptate pentru a func?iona cu film BOPP ?i se etan?eaz? cu o precizie ridicat?, pentru a ob?ine o sudare perfect? a barierei de gaz. Acest tip de ma?ini func?ioneaz? cu o bobin? plan? de film, care ?nf??oar? produsul ?i creeaz? un tub care este ?nchis de unitatea superioar? de etan?are ?i apoi este sudat la cele dou? capete, pentru a forma o pung? de pern?. Datorit? esteticii ambalajului, acesta este potrivit pentru produse cum ar fi carne proasp?t?, baz? de pizza, p?ine, baz? de paste, br?nz? proasp?t? uscat? etc.Poate fi folosit ?i pentru produse de cofet?rie, pentru produse din ciocolat?, pentru industria de panifica?ie, br?nz?, pentru unt, pentru biscui?i, pentru industria medical?, pentru industria cosmetic?, pentru produse de igien?, pentru industria textil?Ma?in? de ambalat cu servomotor BFR SystemsMa?inile de ambalat cu servomotor din seria BFR Systems permit ambalarea produselor datorit? unei role de film. Gama de produse care trebuie ambalate depinde de tipul de film care trebuie utilizat: complex, liminat, retractabil etc., ?i poate fi completat de diferite sisteme ?i op?iuni de deschidere u?oar?. Un panou tactil memoreaz? datele, reprezent?nd interfa?a cu operatorul. Complet servomotorizate, acestea sunt unele dintre cele mai eficiente ma?ini de pe pia?? pentru calitatea lor de etan?are, ?n special ?n produc?iile care necesit? o adaptabilitate ridicat? claad?ugarea de gaz, de exemplu. Date tehnice:-Panou tactil color: 12,1 -Flexibilitate pentru schimbarea formatului -Desf??urare foliei servomotorizat?, pentru o tensiune perfect? -Desf??urare u?oar? ?i ergonomic? a foliilor -Dimensiune optimizat? -Cur??are u?oar? -?ntre?inere u?oar? -Vitez? de p?n? la 600 de produse/minut -Formator variabil -Transportor cu ?mping?tor sau transportor cu band? rotativ? sau etan?are de ghidareMa?in? de ambalare ?n vidGama de ma?ini sub vid asigur? o conservare perfect? datorit? regl?rii optime ?i unei pompe de calitate. Ma?inile de ambalat Dapack sunt ideale pentru conservarea c?rnii, a c?rna?ilor, a br?nzei, a pe?telui, a pastelor etc. Sistemul electronic de control monitorizeaz? nivelul de vid din interiorul clopotului ?i sudarea ?n acela?i timp. Respect? standardul CE. Este prev?zut cu rezervor din o?el inoxidabil cu col?uri rotunjite ?i carcas? din o?el inoxidabil.Date tehnice:-Modele digitale: 12 programe de lucru. -Bare 2 rezisten?? la lipire. -Op?iune de reducere atmosfer? reglabil?. -Injectarea gazului neutru. -Baza de rulare pentru D400.Ma?in? automatizat? de ambalare, Seria AS 38Conceput? pentru cantit??i productive mari, ?n domeniul c?rnii proaspete, carne procesat?, br?nz?, mezeluri ?i pe?te, ma?ina de ambalat sub vid cu curea de camer? AS 38 este cel mai mare ?i mai eficient model din gam?. Reprezint? o solu?ie automat? pentru ambalarea sub vid a c?rnii proaspete, a c?rnii prelucrate, a br?nzeturilor, a mezelurilor ?i a pe?telui, utiliz?nd oricare tip de pung? sigilabil? termic. Structura adoptat?, mi?c?rile ?i sistemul pneumatic, permit o optimizare a timpilor ciclului, asigur?nd o produc?ie orar? ridicat?, cu siguran?a unei prezent?ri stabile ?i optime a pachetelor. Datorit? versatilit??ii de configura?ie, ma?ina de ambalat sub vid cu curea AS 38 este adaptabil? diferitelor cerin?e de lucru ?i productive ale clientului utilizatorului. Caracteristici generale:-Construc?ie simpl? ?i solid? pentru o cur??are ?i ?ntre?inere mai u?oar? -Etan?are superioar? ?i contrast inferior -Curea transportoare certificat? -FDA cu vitez? reglabil? -Sistem de sac de g?urire -T?iere mecanic? a de?eurilor ?i sistem de aspira?ie automat? a de?eurilor-Func?ionarea ?i controlul ma?inii de c?tre PLC, cu diverse programe stocabile-Panou cu ecran tactil multilingv, fotocelula u?oar? ?i intuitiv? pentru prezen?a produselor -Conexiune la internet (WI-FI) pentru control de la distan?? ?i diagnostic tele Op?ional AS38 -Etan?are bi-activ? ?i termoreglat? specific? pentru pungi de aluminiu sau ambalaje create anterior de ma?inile flowpack -Band? transportoare separat? pentru lucrul un singur operator sau ?n combina?ie cu sisteme de ?nc?rcare automat? -Banda transportoare pentru lamele anti-rulare specific? produselor rotunde(Sursa: ) * * *S-a dat startul tratamentelor in perioada repausului vegetativ in pomicultura! Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 10, 2020 Va recomandam aplicarea adjuvantului N-OilSpecialistii ALCEDO recomanda utilizarea adjuvantului N-Oil impreuna cu insecticidul Mospilan 20 SG, pentru tratamente in perioada repausului vegetativ, in pomicultura, pentru combaterea formelor hibernante ale paduchilor testosi, dar si a altor daunatori. combate si in ce cultura?N-Oil, impreuna cu Mospilan 20 SG, combat paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) – larve hibernante, acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi) – oua de iarna, afide (Aphis?spp.) – oua de iarna, la mar si prun.Are efect asfixiant pentru ouale de afide si acarieni. Nu produce fitotoxicitate pomilor, indiferent de momentul aplicarii amestecului. Eficacitatea amestecului se mentine peste 30 zile de la aplicare. Nu afecteaza fauna utila.Cand se aplica si cum?N-Oil se poate aplica printr-un tratament de iarna sau printr-un tratament spre sfarsitul repausului vegetativ, la umflarea mugurilor (inceputul dezmuguritului), cand temperatura ambianta depaseste 4°C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) si nu exista conditii de precipitatii in timpul sau imediat dupa aplicarea tratamentelor. Aplicarea tratamentelor la inceputul dezmuguritului nu trebuie sa depaseasca faza de ?urechiuse de soarece” la mar sau faza de ?buton verde” la prun.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *Ingrasamant din… coaja de cartof? Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 10, 2020 Nimic nu se pierde! O companie din Marea Britanie care produce chipsuri transforma cojile de cartofi ramase intr-un ingrasamant pe care il utilizeaza in fermele in care, ce credeti? Sunt cultivati cartofii.Transformand resturile (cojile) de cartofi intr-o resursa reutilizabila, procestul de productie a cartofilor devine circular, ajutand la reducerea impactul asupra mediului. Pentru reducerea emisiilor de carbon, reciclarea cojilor de cartof poate fi o solutie, pentru ca in procesul de productie al ingrasamintelor chimice, ca la orice produs industrial, se emite carbon.Se asteapta ca ingrasamantul pe baza de cartofi sa reduca emisiile de carbon cu 70%. In plus, cercetarile arata ca utilizarea acestui ingrasamant pe termen lung va imbunatati sanatatea solului, ajutand la un proces natural de conservare a carbonului.sursa:?* * *Sta?ia Meteo de la V.f Omu. FOTO: Gabriel Prundaru / Facebook * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download