Apar-romania.ro



Stiri, 6 august 2021, prima parte Cursul de schimb 06.08.2021 1 EUR4.91451 USD4.1617Prognoza meteo pe luna august. Cand se racoreste , august 6, 2021, AgrostandardMeteorologii anunta ca vor urma doua saptamani cu temperaturi mai mari decat cele normale, apoi se racoreste. Concret, caldura se mai domoleste abia din saptamana 23 – 30 august, mai ales in nordul si estul tarii, potrivit prognozei pentru luna august.Daca in perioada 9 – 16 august, regimul pluviometric va fi deficitar in jumatatea vestica a tarii, dar mai ales in regiunile sud-vestice, ?in interbalul 6 – 23 august cantitatile de precipitatii vor fi excedentare in jumatatea estica a tarii, dar mai ales in regiunile nord-estice. In saptamana 23 – 30 august, regimul pluviometric va fi in general excedentar, mai ales in regiunle nord-estice si zona Carpatilor Orientali.Exceptie vor face regiunile nord-vestice si extremitatea de sud a tarii, unde cantitatile de apa vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.De asemenea, in saptamana 30 august – 6 septembrie, sunt estimate precipitatii excedentare in toate regiunile, dar mai ales zonele montane.APIA si SUBVENTIIMinistrul Oros: Am alocat 15 milioane de lei pentru acest ajutor de minimis! Agroinfo , 06 august 2021 Ministrul agriculturii, Adrian Oros, anun?? c? au fost alocate 15 milioane de lei pentru ajutorul de minimis acordat anul acesta fermierilor care cultiv? usturoi."Sus?inem cultivatorii rom?ni de usturoi!Ministerul Agriculturii a alocat 15 milioane de lei pentru ajutorul de minimis ?n vederea sus?inerii produc?iei de usturoi ?n anul 2021:- 1016 fermieri ?nscri?i ?n program;- 1151,6 ha este suprafa?a cu usturoi ?nscris? ?n program.Valoarea maxim? a sumelor care se pot pl?ti fermierilor este de 14.617,5 lei pe hectar, echivalentul a 3.000 de euro.Programul de ajutor de minimis pentru cultura de usturoi a ajuns ?n 2021 la cel de-al treilea an", a anun?at ministrul agriculturii, pe pagina sa Facebook.De acest program beneficiaz? produc?torii agricoli, persoane fizice care de?in atestat de produc?tor, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i familiale precum ?i produc?torii agricoli persoane juridice. Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie s? de?in? o suprafa?? cultivat? cu usturoi de minimum 3.000 metri p?tra?i, marcat? la loc vizibil cu o plac? indicator, s? ob?in? o produc?ie de minim 3 kg de usturoi pe 10 metri p?tra?i de pe suprafa?a prev?zut?, s? fie ?nregistra?i ?n registrul agricol al prim?riei pe raza c?reia se afl? suprafa?a cultivat? ?i s? fac? dovada produc?iei realizate prin documente justificative. Valorificarea produc?iei se face ?n perioada 15 iunie - 22 noiembrie.Documentele justificative cu referire la produc?ia de usturoi sunt bonuri fiscale, factura, filele din carnetul de comercializare ?i se depun la direc?iile agricole jude?ene?p?n? la data de? 29 noiembrie 2021.APIA:Cererile pentru sus?inerea cresc?torilor de bovine au termen de depunere mar?i, 10 august , J.P. , Miscellanea / 06 augustFermierii pot depune cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin p?n? mar?i, 10 august, inclusiv, potrivit unui comunicat remis vineri de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), conform Agerpres.P?n? ?n prezent au fost depuse 89.166 de cereri, pentru un num?r total de 1.247.904 capete de bovine ?i pentru o cantitate de lapte de 78.244,54 de tone, se men?ioneaz? ?n comunicatul APIA.Beneficiarii acestui ajutor de stat sunt cresc?torii care de?in animale din speciile bovine (taurine ?i bubaline), respectiv persoane fizice, persoane juridice, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate care au ?n posesie permanent? animale ?nscrise ?n RNE, ?n calitate de proprietar de animale ?i/sau proprietar de exploata?ie.Cererea de solicitare a ajutorului de stat ?i documentele justificative pot fi depuse la centrele APIA jude?ene sau locale ?i la centrul APIA al municipiului Bucure?ti, fie pot fi transmise prin fax, po?t? sau ?n format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condi?ia asum?rii prin semn?tur? de c?tre reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagin? a documentului transmis.?n situa?ia ?n care beneficiarii de?in mai multe exploata?ii de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unit??i administrativ-teritoriale din jude?e diferite, ace?tia depun o singur? cerere la centrul APIA jude?ean/local/al municipiului Bucure?ti pe raza c?ruia au sediul social sau ??i au domiciliul.Plafonul total alocat acestei scheme de ajutor este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel: 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot ad?uga efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie anul curent; 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificat? ?n luna ianuarie 2021.APIA calculeaz? cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea total? de lapte eligibil?.Valoarea ajutorului de stat se calculeaz? pentru fiecare beneficiar ?n func?ie de num?rul de capete de bovine eligibile, la care se poate ad?uga ?i valoarea calculat? ?n func?ie de cantit??ile de lapte, ?n tone, produse ?i valorificate, eligibile p?n? la concuren?a plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Na?ional? a Rom?niei, valabil la data intr?rii ?n vigoare a Ordonan?ei de Urgen??.Plata ajutorului de stat pentru sus?inerea cresc?torilor de bovine se efectueaz? p?n? la data de 31 decembrie 2021.Nu se acord? pl??i ulterior datei de 31 decembrie 2021 dac? se constat? c? acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Anun? urgent de la APIA pentru cresc?torii de animale! agrointeligenta.ro - 6 august 2021 Anun? urgent de la APIA pentru cresc?torii de animale. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a emis un comunicat de pres? prin intermediul c?ruia le reaminte?te cresc?torilor de animale c? p?n? la data de 10 august 2021 inclusiv, pot depune cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin, ?n anul 2021, ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, ?n conformitate cu OUG 58/2021.”P?n? la acest moment au fost depuse 89.166 cereri pentru un num?r total de 1.247.904 capete ?i o cantitate de lapte de 78.244,54 tone”, se arat? ?n comunicarea APIA remis? Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO.Beneficiari ajutorului de Covid sunt cresc?torii care de?in animale din speciile bovine (taurine ?i bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au ?n posesie permanent? animale ?nscrise ?n RNE, ?n calitate de proprietar de animale ?i/sau proprietar de exploata?ie.Cererea de solicitare a ajutorului de stat ?i documentele justificative pot fi depuse la Centrele APIA jude?ene/locale /al Municipiului Bucure?ti sau transmise prin fax, po?t? sau ?n format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condi?ia asum?rii prin semn?tur? de c?tre reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagin? a documentului transmis.?n situa?ia ?n care beneficiarii de?in mai multe exploata?ii de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unit??i administrativ-teritoriale din jude?e diferite, ace?tia depun o singur? cerere la Centrul APIA jude?ean/local/al Municipiului Bucure?ti pe raza c?ruia au sediul social sau ??i au domiciliul, dup? caz.Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot ad?uga efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificat? ?n luna ianuarie 2021.APIA – Aparat Central calculeaz? cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea total? de lapte eligibil?.Valoarea ajutorului de stat se calculeaz? pentru fiecare beneficiar ?n func?ie de num?rul de capete de bovine eligibile la care se poate ad?uga ?i valoarea calculat? ?n func?ie de cantit??ile de lapte, ?n tone, produse ?i valorificate, eligibile p?n? la concuren?a plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Na?ional? a Rom?niei, valabil la data intr?rii ?n vigoare a Ordonan?ei de Urgen??.Ajutor de stat se cumuleaz?, f?r? a dep??i echivalentul ?n lei a 225.000 euro pentru acela?i beneficiar, ?i cu alte forme de sprijin acordate ?n conformitate cu sec?iunea 3.1 din Comunicarea CE respectiv:– Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.19/2021;– Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul suin ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.20/2021;– Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul avicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.21/2021;– Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? prin Legea nr.122/2021,sau cu– M?sura 21 – M?sur? specific? de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep?ional ?n cadrul FEADR ca r?spuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014-2020.Plata ajutorului de stat se efectueaz? p?n? la data de 31 decembrie 2021.Nu se acord? pl??i ulterior datei de 31 decembrie 2021 dac? se constat? c? acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?APIA: Depune?i cererile, plafon alocat de 225.537.713,79 lei , 6 august 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) reaminte?te fermierilor c? p?n? la data de 10 august 2021 inclusiv, pot depune cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin, ?n anul 2021, ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, ?n conformitate cu OUG 58/2021.P?n? la acest moment au fost depuse 89.166 cereri pentru un num?r total de 1.247.904 capete ?i o cantitate de lapte de 78.244,54 tone.Beneficiari sunt cresc?torii care de?in animale din speciile bovine (taurine ?i bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au ?n posesie permanent? animale ?nscrise ?n RNE, ?n calitate de proprietar de animale ?i/sau proprietar de exploata?ie.Cererea de solicitare a ajutorului de stat ?i documentele justificative pot fi depuse la Centrele APIA jude?ene/locale /al Municipiului Bucure?ti sau transmise prin fax, po?t? sau ?n format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condi?ia asum?rii prin semn?tur? de c?tre reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagin? a documentului transmis.?n situa?ia ?n care beneficiarii de?in mai multe exploata?ii de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unit??i administrativ-teritoriale din jude?e diferite, ace?tia depun o singur? cerere la Centrul APIA jude?ean/local/al Municipiului Bucure?ti pe raza c?ruia au sediul social sau ??i au domiciliul, dup? caz.Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot ad?uga efectivele de bovine cu v?rsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificat? ?n luna ianuarie 2021.APIA – Aparat Central calculeaz? cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea total? de lapte eligibil?.?Valoarea ajutorului de stat se calculeaz? pentru fiecare beneficiar ?n func?ie de num?rul de capete de bovine eligibile la care se poate ad?uga ?i valoarea calculat? ?n func?ie de cantit??ile de lapte, ?n tone, produse ?i valorificate, eligibile p?n? la concuren?a plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Na?ional? a Rom?niei, valabil la data intr?rii ?n vigoare a Ordonan?ei de Urgen??.Ajutor de stat se cumuleaz?, f?r? a dep??i echivalentul ?n lei a 225.000 euro pentru acela?i beneficiar, ?i cu? alte forme de sprijin acordate ?n conformitate cu sec?iunea 3.1 din Comunicarea CE respectiv:Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.19/2021;Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul suin ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.20/2021;Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul avicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? cu modific?ri prin Legea nr.21/2021;Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobat? prin Legea nr.122/2021,?sau cu?M?sura 21 – M?sur? specific? de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep?ional ?n cadrul FEADR ca r?spuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014-2020.Plata ajutorului de stat se efectueaz? p?n? la data de 31 decembrie 2021.Nu se acord? pl??i ulterior datei de 31 decembrie 2021 dac? se constat? c? acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.APIA, mesaj pentru crescatorii de bovine: ultimele zile de depunere a cererii! ?august 6, 2021 APIA reaminteste fermierilor ca pana la data de 10 august 2021 inclusiv, pot depune cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin, in anul 2021, in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, in conformitate cu OUG 58/2021.Pana la acest moment au fost depuse 89.166 cereri pentru un numar total de 1.247.904 capete si o cantitate de lapte de 78.244,54 tone.Beneficiari sunt crescatorii care detin animale din speciile bovine (taurine si bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au in posesie permanenta animale inscrise in RNE, in calitate de proprietar de animale si/sau proprietar de exploatatie.Cererea de solicitare a ajutorului de stat si documentele justificative pot fi depuse la Centrele APIA judetene/locale /al Municipiului Bucuresti sau transmise prin fax, posta sau in format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu conditia asumarii prin semnatura de catre reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagina a documentului transmis.In situatia in care beneficiarii detin mai multe exploatatii de bovine cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale din judete diferite, acestia depun o singura cerere la Centrul APIA judetean/local/al Municipiului Bucuresti pe raza caruia au sediul social sau isi au domiciliul, dupa caz.Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu varsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adauga efectivele de bovine cu varsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificata in luna ianuarie 2021.APIA – Aparat Central calculeaza cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totala de lapte eligibila. Valoarea ajutorului de stat se calculeaza pentru fiecare beneficiar in functie de numarul de capete de bovine eligibile la care se poate adauga si valoarea calculata in functie de cantitatile de lapte, in tone, produse si valorificate, eligibile pana la concurenta plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta.Ajutor de stat se cumuleaza, fara a depasi echivalentul in lei a 225.000 euro pentru acelasi beneficiar, si cu? alte forme de sprijin acordate in conformitate cu sectiunea 3.1 din Comunicarea CE respectiv:Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul bovin in contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobata cu modificari prin Legea nr.19/2021;Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobata cu modificari prin Legea nr.20/2021;Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobata cu modificari prin Legea nr.21/2021;Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii producatorilor din sectorul vitivinicol in contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, aprobata prin Legea nr.122/2021,sau cu Masura 21 – Masura specifica de acordare a unui sprijin temporar cu caracter exceptional in cadrul FEADR ca raspuns la epidemia COVID-19 din cadrul PNDR 2014-2020.Plata ajutorului de stat se efectueaza pana la data de 31 decembrie 2021.Nu se acorda plati ulterior datei de 31 decembrie 2021 daca se constata ca acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.Cine poate obtine finantare prin masura de agromediu si clima si care sunt fondurile disponibile , august 6, 2021 APIA reaminteste fermierilor care isi doresc sa practice o agricultura orientata catre mediu ca pot incasa un sprijin suplimentar, prin Masura 10- Agromediu si clima, in urma indeplinirii unor conditii specifice. Iata care sunt acestea si care sunt beneficiarii eligibili: Beneficiarii platilor compensatorii pentru M.10 sunt:fermierii care utilizeaza terenuri agricole in cazul pachetelor aplicate pe suprafata (P1-P7 si P9- P11) ale M.10;fermierii care cresc femele adulte de reproductie de rasa pura din rasele locale in pericol de abandon, in cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.Plata compensatorie este platita anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din masura de agro-mediu si clima, calculat pentru femelele adulte de reproductie de rasa pura), fiind acordata in urma asumarii unor angajamente voluntare pe o perioada de 5 ani pentru pachetele masurii M.10.VALOAREA PLATILOR COMPENSATORII PENTRU M.10Platile compensatorii care se acorda beneficiarilor M.10 vizeaza compensarea costurilor suplimentare si pierderilor de venit rezultate in urma aplicarii unor masuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversitatii, protectia apelor si a solului).Valorile platilor compensatorii sunt urmatoarele:Pachetul 1?– pajisti cu inalta valoare naturala (HNV) – 142 €/ha/an;Pachetul 2?– practici agricole traditionale (aplicat numai in combinatie cu Pachetul 1):varianta 2.1–?lucrari manuale?– 100 €/ha/an;varianta 2.2 –?lucrari?cu utilaje usoare pe pajisti permanente utilizate ca fanete –?21 €/ha/an;Pachetul 3?– pajisti importante pentru pasari:sub-pachetul 3.1?– Crex crex: varianta 3.1.1 –lucrari manuale?– 310 €/ha/an;varianta 3.1.2 –?lucrari cu utilaje usoare pe pajisti importante pentru Crex crex?–?231 €/ha/an.sub-pachetul 3.2 –?Lanius minor si Falco vespertinus: varianta 3.2.1–?lucrari manuale –?159 €/ha/an;varianta 3.2.2 –?lucrari?cu utilaje usoare pe pajisti importante pentru Lanius minor si Falco vespertinus –?80 €/ha/an.Pachetul 4?– culturi verzi – 128 €/ha/an;Pachetul 5?– adaptarea la efectele schimbarilor climatice – 125 €/ha/an;Pachetul 6?– pajisti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)varianta 6.1 –?lucrari manuale?–?410 €/ha/an;varianta 6.2 –?lucrari?cu utilaje usoare pe pajisti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) –?331 €/ha/an.Pachetul 7?– terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) – 250 €/ha/an;Pachetul 8?– cresterea animalelor de ferma din rase locale in pericol de abandon:Ovine?– 87 €/UVM/an;Caprine– 40 €/UVM/an;Bovine – taurine si bubaline– 200 €/UVM/an;Ecvidee?– 200 €/UVM/an;Porcine?– 176 €/UVM/an.Pachetul 9?– terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila tipatoare mica (Aquila pomarina):sub-pachetul 9.1– terenuri arabile importante ca zone de hranire pentru acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) – 200 €/ha/an;sub-pachetul 9.2– pajisti permanente importante ca zone de hranire pentru acvila tipatoare mica (Aquila pomarina): varianta 9.2.1 –?lucrari manuale –?269 €/ha/an;varianta 9.2.2 –?lucraricu utilaje usoare pe pajisti importante pentru acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) –?190 €/ha/an.Pachetul 10?– refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de pasari comune asociate terenurilor agricole – 92 €/ha/an;Pachetul 11?– terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda):sub-pachetul 11.1– terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda): varianta 11.1.1– conversia terenurilor arabile in pajisti – 255 €/ha/an;varianta 11.1.2– zona de protectie pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil – 100 €/ha/an.sub-pachetul 11.2– pajisti importante pentru dropie (Otis tarda): varianta 11.2.1?–?lucrari manuale –?269 €/ha/an;varianta 11.2.2?– lucrari cu utilaje usoare –?190 €/ha/an;varianta 11.2.3– lucrari cu utilaje grele pe pajisti importante pentru dropie (Otis tarda) –?169 €/ha/an.CONDITII DE ELIGIBILITATE PENTRU M.10Beneficiarul se angajeaza:sa mentina angajamentul pentru o perioada de minimum 5 ani de la data semnarii acestuia;sa tina o evidenta a activitatilor agricole corelate cu implementarea cerintelor de baza si specifice la nivelul suprafetelor agricole/efectivelor de animale aflate sub angajament (pentru P8 din M.10), prin completarea caietului de agro-mediu;sa respecte cerintele de baza relevante pachetelor pentru care aplica stabilite pentru fiecare angajament prin fisa tehnica a masurii, pe parcelele agricole si/sau animalele angajate;sa respecte cerintele specifice aferente angajamentului pentru care aplica.In consecinta, semnarea angajamentului de catre fermier este cerinta de eligibilitate.Pentru toate pachetele M.10, cu exceptia P8, beneficiarul:?este utilizatorul unei suprafete agricole localizate pe teritoriul Romaniei, identificabila in Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) si se inregistreaza la APIA cu suprafata agricola;detine o suprafata minima a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minima de 0,3 ha.Pentru P5:sunt eligibili numai fermierii care detin in cadrul fermei suprafete arabile mai mici de 10 ha.Pentru P4 si P7:suprafata care face obiectul angajamentului trebuie sa fie diferita de cea pentru care este obligatorie respectarea pe timpul iernii a standardului GAEC 4 referitor la protectia solului (20% din suprafata de teren arabil a fermei). Asadar, pentru a se evita orice suprapunere cu standardul de eco-conditionalitate, P4/P7 se poate aplica pe maximum 80% din suprafata de teren arabil apartinand unei ferme.Pentru P8, beneficiarul:detine femele de reproductie de rasa pura locala in pericol de abandon din speciile prevazute in Program, inscrise in registrul genealogic al rasei – sectiunea principala.MADR: APIA va demara Campania de plata in avans in octombrie , Agroromania.ro , 06 Aug. 2021 , Subventii Conform Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), APIA va demara Campania de plata in avansa pentru entru fermierii care au depus Cereri unice de plata in anul 2021 incepand cu octombrie.APIA isi propune in perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 - 30 noiembrie 2021, sa finanteze fermierii cu o suma de peste 1 miliard de euro, atat pentru schemele finantate din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) cat si pentru masurile finantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).?In conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, in ceea ce priveste nivelul avansurilor pentru platile directe si pentru masurile de dezvoltare rurala legate de suprafata si de animale, statele membre pot plati avansuri de pana la 70 % in cazul platilor directe si de pana la 85 % in cazul sprijinului acordat in cadrul dezvoltarii rurale.?Pana la data de 15 octombrie 2021 vor fi finalizate controalele in teren, astfel incat APIA sa poata efectua plata in avans pentru toti fermierii eligibili la plata.Fonduri europene ?n agricultur?: Rom?nia va primi 3 MLD. euro ?n urm?torii 2 ani , Wall-Street, 6 August 2021, Rom?nia va beneficia de o alocare total? de aproximativ 20 miliarde euro fonduri europene ?n agricultur?. Sum? ce va fi destinat? fermierilor ?i ?ntreprinz?torilor din domeniul agricol, ?n vederea ?mbun?t??irii activit??ilor desf??urate, a deschiderii de noi proiecte sau investi?ii ?n pensiuni agroturistice ori alinierii activit??ilor agricole la standardele Uniunii Europene, potrivit unei analize realizat? de compania de consultan?? REI Finance Advisors.Rom?nia va primi nu mai pu?in de 20,5 miliarde de euro pentru agricultur?, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune. ?n intervalul de tranzi?ie 2021-2023 ?ara noastr? va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro.?Cadrul financiar 2021-2027, a?a cum era ?n mod tradi?ional prev?zut, va fi am?nat, ?n sensul ?n care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranzi?ie ?n agricultur?, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar urm?torul cadru financiar va ?ncepe ?n 2023 ?i se va finaliza ?n 2029”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finan?are, urm?nd sa publice ghidurile finale ?i chiar s? deschid? sesiunile ?n luna septembrie.?n prezent sunt c?teva sesiuni deja deschise, cum este cazul subm?surii 17.1 cu un plafon de 34,32 milioane euro ?i pe care s-au depus deja proiecte care solicit? peste 1 milion euro. HYPERLINK "" \o "Tinerii fermieri din diaspora pot depune cererile de finan?are din ianuarie" ?Proiectele se depun online, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabil?, cu o garan?ie financiar? de 100%, iar pl??ile se vor efectua in maximum 90 zile calendaristice. Se puncteaz? maturitatea proiectului, s? existe avizul de la Mediu la depunerea proiectului, nivelul studiilor managerului exploata?iei, principiul asocierii fermierilor ?n grupuri ?i organiza?ii de produc?tori sau cooperative, proiecte cu inves?itii ?n produc?ia de energie regenerabil? ?i ?n m?suri de prevenire a riscului”, a ad?ugat Roxana Mircea.Printre proiectele ?n agricultur? care vor primi finan?are se num?r? Subm?sura (sM) 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, ?n valoare total? de 760 milioane euro, vizeaz? sprijinirea investi?iilor pentru cre?terea competitivit??ii exploata?ilor agricole prin dotarea cu utilaje ?i echipamente performante ?n raport cu structura agricol? actual?, precum ?i investi?iile pentru modernizarea fermelor (?n special cele de dimensiuni medii ?i asocieri de ferme mici ?i medii) ?i ?mbun?t??irea calit??ii activelor fixe.Guvernul a aprobat mai multe m?suri pentru fondurile UE pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? , R?zvan Nicolae | Actualizat: 05.08.2021 Guvernul a aprobat mai multe m?suri pentru fondurile UE pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?. / Foto: stiriletransilvaniei.ro Executivul a aprobat mai multe m?suri pentru implementarea fondurilor europene pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?, informeaz? Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR). "Ast?zi, 5 august 2021, a fost aprobat? ?n ?edin?a de Guvern o Hot?r?re ce modific? ?i completeaz? Hot?r?rea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a m?surilor Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR) cofinan?ate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? ?i de la bugetul de stat, pentru a r?spunde cerin?elor specifice perioadei de tranzi?ie 2021-2022", se men?ioneaz? ?ntr-un comunicat al MADR.Potrivit sursei citate, adoptarea acestui act normativ face posibil? derularea demersurilor necesare lans?rii sesiunilor m?surilor din PNDR aferente perioadei de tranzi?ie 2021-2022, m?suri a c?ror implementare este vizat? de modific?rile din hot?r?rea adoptat?."Aprobarea prezentului act normativ permite derularea pa?ilor procedurali necesari lans?rii m?surilor, respectiv aprobarea ghidurilor solicitantului ?i procedurilor aferente.", se mai precizeaz? ?n comunicat.Reprezentan?ii MADR sus?in c? principalele modific?ri ?i complet?ri cuprinse ?n actul normativ vizeaz?, printre altele, reglementarea depunerii proiectelor din cadrul apelurilor m?surilor aferente perioadei de tranzi?ie precum ?i perioada maxim? de implementare ?n conformitate cu prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor, respectiv decembrie 2025.?AFIR si FINANTARIFonduri europene de peste 3 mld. EUR pentru agricultur?. Ce proiecte vor primi finan?are ?n perioada de tranzi?ie? 6 august 2021 HYPERLINK "" Diana VasilescuAnaliz? REI – Fonduri europene de peste 3 mld. EUR pentru agricultur? ?n urm?torii 2 ani: Ghidurile au fost publicate, iar sesiunile au inceput deja sa se deschid? pentru depunerea proiectelor pe dou? subm?suri. ?Proiectele trebuie preg?tite ?n ritm accelerat”Rom?nia va primi ?n total nu mai pu?in de 20,5 miliarde de euro fonduri pentru Agricultur? ?n noul exerci?iu de finan?are european?;Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finan?are;Subm?sura (sM) 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole” este ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, ?n valoare total? de 760 milioane euro, ?n perioada de tranzi?ie; Sesiunea se va deschide in septembrie;Agricultura, una dintre cele mai finan?ate ?i finan?abile ramuri ale economiei rom?ne?ti ?n urm?torul cadru financiar european, va beneficia de o alocare total? de aproximativ 20 miliarde euro, sum? ce va fi destinat? fermierilor ?i ?ntreprinz?torilor din domeniul agricol, ?n vederea ?mbun?t??irii activit??ilor desf??urate, a deschiderii de noi proiecte sau investi?ii ?n pensiuni agroturistice ori alinierii activit??ilor agricole la standardele Uniunii Europene.Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat Rom?niei, bani ce vor putea fi absorbi?i de ?ara noastr? prin proiecte destinate dezvolt?rii sectoarelor cheie ale economiei, Rom?nia va primi nu mai pu?in de 20,5 miliarde de euro pentru agricultur?, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar ?n intervalul de tranzi?ie 2021-2023 ?ara noastr? va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arat? o analiz? REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultan?? specializate ?n atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate ?n Rom?nia.?Cadrul financiar 2021-2027, a?a cum era ?n mod tradi?ional prev?zut, va fi am?nat, ?n sensul ?n care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranzi?ie ?n agricultur?, aferente tot cadrului anterior 2014-2020,? iar urm?torul cadru financiar va ?ncepe ?n 2023 ?i se va finaliza ?n 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finan?are, urm?nd sa publice ghidurile finale ?i chiar s? deschid? sesiunile ?n luna septembrie. Avem c?teva sesiuni deja deschise, cum este cazul subm?surii 17.1 – <<Prime de asigurare a culturilor, animalelor ?i a plantelor>>, cu un plafon de 34,32 milioane euro ?i pe care s-au depus deja proiecte care solicit? peste 1 milion euro.Am demarat deja preg?tirea proiectelor ?n domeniu ?i recomand?m tuturor poten?ialilor aplican?i s? ??i defineasc? investi?iile cu un tehnolog, s? cear? certificat de urbanism ?i s? preg?teasc? studiul de fezabilitate cu arhitec?i riguro?i, care dau contractual garan?ia unor documenta?ii conforme cu legisla?ia ?i prevederile Ghidului solicitantului, cu experien?? pe proiecte similare ?i apoi s? solicite avizul de la Mediu, ?ntruc?t conteaz? la punctajul final ca acesta s? existe la depunerea proiectului, conform Ghidului consultativ pe subm?sura (sM) 4.1. Proiectele trebuie preg?tite ?ntr-un ritm accelerat, ?ntruc?t va exista o cerere foarte ridicat?, iar fondurile sunt limitate”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.Ce proiecte vor primi finan?are ?n agricultur? ?n urm?torii 2 aniSubm?sura (sM) 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, ?n valoare total? de 760 milioane euro, vizeaz? sprijinirea investi?iilor pentru cre?terea competitivit??ii exploata?ilor agricole prin dotarea cu utilaje ?i echipamente performante ?n raport cu structura agricol? actual?, precum ?i investi?iile pentru modernizarea fermelor (?n special cele de dimensiuni medii ?i asocieri de ferme mici ?i medii) ?i ?mbun?t??irea calit??ii activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se num?r? construc?ia, extinderea, modernizarea ?i dotarea construc?iilor destinate condi?ion?rii ?i proces?rii din cadrul fermei, destinate activit??ii productive, amenajarea ?i dotarea spa?iilor de desfacere ?i comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole conditionate ?i/ sau ambalate ?i/ sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/ sau ale membrilor cooperatori ?n cazul solicitan?ilor cooperative agricole/ grupuri de produc?tori ?i? cheltuieli de marketing.?Proiectele se depun online, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabil?, cu o garan?ie financiar? de 100%, iar pl??ile se vor efectua in maximum 90 zile calendaristice. Se puncteaz? maturitatea proiectului, s? existe avizul de la Mediu la depunerea proiectului, nivelul studiilor managerului exploata?iei, principiul asocierii fermierilor ?n grupuri ?i organiza?ii de produc?tori sau cooperative, proiecte cu inves?itii ?n produc?ia de energie regenerabil? ?i ?n m?suri de prevenire a riscului. Suntem ?ncrez?tori c? tot mai mul?i fermieri ?i tineri antreprenori ?n domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, al?turi de parteneri ?i consultan?i de ?ncredere”, a ad?ugat Roxana Mircea.La jum?tatea lunii iulie au fost lansate primele sesiuni de depunere a cererilor pentru accesarea fondurilor europene alocate ?n perioada de tranzi?ie, dup? cum urmeaz?:Subm?sura 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole”, cu o alocare de 760 mil. EUR, va oferi sprijin nerambursabil pentru urm?toarele componente: Zootehnie (produc?ie primar?, condi?ionare ?i promovare) la nivel na?ional: 240 mil. EUR;Achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm?: 125 mil. EUR;Legume (inclusiv ?n spa?ii protejate) ?i cartofi (produc?ie primar?, condi?ionare ?i promovare): 100 mil. EUR;Tineri fermieri (achizi?ie utilaje – vegetal ?i zootehnic): 75 mil. EUR;Zootehnie (produc?ie primar?, condi?ionare ?i promovare) la nivel montan: 60 mil. EUR;Vegetal (condi?ionare, procesare ?n ferm? ?i promovare): 55 mil. EUR;Zootehnic (condi?ionare, procesare ?n ferm? ?i promovare): 55 mil. EUR;Legume, cartofi (condi?ionare, procesare ?i promovare): 50 mil. EUR;Subm?sura 4.1a ?Investi?ii ?n exploata?ii pomicole”: alocare de 122,7 mil. EUR;Subm?sura 4.2 ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea ?i marketingul produselor agricole”: alocare de 140 mil. EUR;Subm?sura 4.2a ?Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea ?i marketingul produselor din sectorul pomicol”: 10 mil. EUR;Subm?sura 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole” – componenta drumuri agricole: 100,66 mil. EUR;Subm?sura 6.1 ?Instalare tineri fermieri”: 100 mil. EUR;Subm?sura 6.2 ?Sprijin pentru ?nfiin?area de activit??i neagricole”: 50 mil. EUR;Subm?sura 6.3 ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 87 mil. EUR fonduri europene;Subm?sura 6.4 ?Investi?ii ?n crearea ?i dezvoltarea de activit??i neagricole”: 100 mil. EUR fonduri europene;Subm?sura 9.1 ??nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol”: 5 mil. EUR alocare public? (CFM);Subm?sura M10 ?Agromediu ?i clim?”: 142 mil. euro alocare public? (CFM) ?i 146,76 mil. EUR fonduri europene;Subm?sura M11 ?Agricultur? ecologic?”: 129,63 mil. EUR alocare public? (CFM) ?i 102,65 mil. EUR fonduri europene;Subm?sura M13 ?Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice”: 660,12 mil. EUR alocare public? (CFM);Subm?sura M14 ?Bun?starea animalelor”: 273,6 mil. EUR ?alocare public? (CFM);Subm?sura 16.4 ?Sprijin pentru cooperarea orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare”: 40 mil. EUR;Subm?sura 16.4a ?Sprijin pentru cooperarea orizontal? ?i vertical? ?ntre actorii din lan?ul de aprovizionare”- pomicultur?. 10 mil. EUR;Subm?sura 17.1 ?Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor”: 31,2 mil. EUR alocare public? (CFM); (plafon depunere proiecte 34,32 mil. EUR)M?sura M19.1 ?Sprijin preg?titor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locala (viitoare)”: 5 mil. EUR;M?sura M19.2 ?Sprijin pentru implementarea ac?iunilor ?n cadrul strategiei de dezvoltare local?”: 100 mil. EUR alocare public? (CFM);M?sura M19.4 ?Sprijin pentru cheltuieli de func?ionare ?i animare GAL-uri”: 23 mil. EUR;(Aloc?rile mai pot suporta modific?ri ?n func?ie de sumele identificate p?n? la data deschiderii sesiunii)?Agricultura este unul dintre domeniile de baz? ale dezvolt?rii Rom?niei si este important sa absorbim aceste fonduri de tranzi?ie. ?n perioada programatic? 2023-2029, ?ara noastr? va beneficia de o alocare generoas? de fonduri pentru ?mbun?t??irea sectorului agricol. Mai mult de o treime din sume, respectiv 37% din total, vor trebui alocate m?surilor de clim?, mediu ?i bun?stare, iar acest lucru se va traduce printr-o calitate crescut? a modului ?n care facem agricultur?, la standarde europene”, a conchis Roxana Mircea.?***Despre REI GrupREI FINANCE ADVISORS ?i REI INTERNATIONAL CONSULTING, parte a REI Grup (reigrup.ro), sunt companii specializate ?n elaborarea, implementarea ?i monitorizarea proiectelor de investi?ii at?t prin fonduri europene nerambursabile (Programul Operational Regional, Programul Operational Infrastructura Mare, PNDR), c?t ?i pe scheme de ajutor de stat (HG 495/2014, HG 807/2014, HG 332/2014, OUG 81/2019, OUG 130/2020).?Potrivit datelor din 2020, REI se situeaz? pe locul al doilea, la nivel na?ional, ?n topul companiilor de consultanta specializate ?n atragerea de finan??ri prin fonduri europene ?i ajutoare de stat.?Echipa REI Grup num?r? ?n prezent 50 de consultan?i, preponderant seniori, ?n cele opt birouri regionale, cu o vast? experien?? ?n domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau interna?ional.REI a reu?it cu succes atragerea finan??rii pentru peste 800 de proiecte la nivel na?ional, cu peste 300 de proiecte implementate ?i o rat? de succes – lider ?n domeniu – de 99%.?Cu o experien?? de peste 10 ani ?n acest domeniu, speciali?tii REI Grup se adapteaz? u?or cerin?elor pie?ei, cunosc?nd foarte bine mecanismele fondurilor nerambursabile ?i identifica oportunit??ile de ob?inere de finan??ri din surse interne ?i externe. Ace?tia gestioneaz? eficient activit??ile proiectelor, rela?ia cu autorit??ile publice ?i pe cea cu companiile private, at?t companii multina?ionale, c?t ?i companii antreprenoriale, rom?ne?ti.?Mai multe detalii despre activitatea REI, aici.?Guvern: decizie care permite acordarea fondurilor europene pentru agricultura, HYPERLINK "" august 6, 2021 Ministerul Agriculturii a anuntat ca masurile pentru implementarea fondurilor europene au fost aprobate in sedinta de joi. In urma acestei decizii, va fi posibila lansarea masurilor incluse in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR). ?Astazi, 5 august 2021, a fost aprobata in sedinta de Guvern o Hotarare ce modifica si completeaza Hotararea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si de la bugetul de stat, pentru a raspunde cerintelor specifice perioadei de tranzitie 2021-2022″, se mentioneaza intr-un comunicat al MADR.Potrivit sursei citate, adoptarea acestui act normativ face posibila derularea demersurilor necesare lansarii sesiunilor masurilor din PNDR aferente perioadei de tranzitie 2021-2022, masuri a caror implementare este vizata de modificarile din hotararea adoptata.?Aprobarea prezentului act normativ permite derularea pasilor procedurali necesari lansarii masurilor, respectiv aprobarea ghidurilor solicitantului si procedurilor aferente.”, se mai precizeaza in comunicat.Reprezentantii MADR sustin ca principalele modificari si completari cuprinse in actul normativ vizeaza, printre altele, reglementarea depunerii proiectelor din cadrul apelurilor masurilor aferente perioadei de tranzitie precum si perioada maxima de implementare in conformitate cu prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor, respectiv decembrie 2025.: Oros pleac?, viitorul ministru al Agriculturii va fi decis de liderii PNL de la Cluj! agrointeligenta.ro - 6 august 2021 Func?ia de ministrul al agriculturii, pe lista pozi?iilor care urmeaz? s? fie negociate dup? Congresul PNL din 25 septembrie. Surse liberale au precizat pentru c? la Ministerul Agriculturii, al Finan?elor ?i al Culturii ar urma s? fie ?decapitate” conducerile la remanierea ce va avea loc nu mai devreme de octombrie.”Ministerul Agriculturii ar urma s? ?i revin? Clujului, potrivit ultimelor discu?ii dintre premierul Florin C??u ?i liderii liberali de la Cluj, ?n frunte cu Emil Boc, la Ministrul Finan?elor se preg?te?te Dan V?lceanu, unul dintre oamenii apropia?i ?efului Executivului, iar Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, va fi ?nlocuit cu Raluca Turcan, dac? actualul ministru Muncii va accepta s? ?i cedeze locul lui Robert Sighiart?u, ?n prezent secretar general al Partidului Na?ional Liberal (PNL)”, arat? jurnali?tii de la .De subliniat c? Adrian Oros, senator PNL este membru al filialei PNL Cluj, ?ns? nu a fost sus?inut din local pentru func?ia de ministrul al Agriculturii. Numirea sa s-a f?cut de c?tre Ludovic Orban, actualul lider PNL contrar pozi?iei filialei de la Cluj.PNL Cluj este condus? de c?tre Daniel Buda, europarlamentar, care a fost reales ?n func?ia de pre?edinte la nivel jude?ean al PNL pe 18 iulie. Daniel Buda este vicepre?edinte al Comisiei pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? din Parlamentul European.Radu Antohe ?n dialog cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii – VIDEO , agrointeligenta.ro - 5 august 2021 RADU ANTOHE ?N DIALOG cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii. Radu Antohe, Consultant specialitate Grupul Agrointeligen?a, discut? cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, despre sectorul de cre?tere a animalelor, ?n special cel al cre?terii vacilor de carne.Interviul a fost realizat ?n cadrul evenimentului Romanian Beef Master, ce s-a desf??urat ?n data de 4 august 2021, la ?elimb?r, jude?ul Sibiu. AAC: MADR are nevoie de rectificare bugetara pozitiva, Agroromania.ro , 06 Aug. 2021 Alianta pentru Agricultura si Cooperare solicita Guvernului Romaniei o rectificare bugetara pozitiva pentru MADR. Iata de ce!"Va solicitam sa fiti de acord cu aprobarea rectificarii bugetare pentru MADR, pozitiv, care sa acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetara din 2021. Solicitarea noastra este expresia asteptarilor tuturor fermierilor din Romania si este argumentata de urmatoarele: sectorul agricol romanesc este meteo-dependent; Romania nu are o infrastructura principala de imbunatatiri funciare modernizata si finantata corespunzator care sa asigure sustinerea dezvoltarii sistemului de irigatii, desecari, drenaje si combaterea eroziunii solului de importanta strategica pentru sectorul agricol si pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, in special a umiditatii relative a aerului, care permite o dezvoltare mai buna si mai armonioasa a vegetatiei naturale/spontane, a culturilor agricole si a aerului din zona; realizarea investitiilor pentru Strategia Privind Managementul Apei desi este vitala pentru a putea continua productia de hrana in Romania, alaturi de Reteaua Nationala de Perdele Forestiere de Protectie a Campurilor, nu a fost inclusa de Romania in PNRR", se spune in document.?Conform organizatiei, culturile agricole au nevoie de asigurarea in optim a cerintelor fiziologice din cursul perioadei de vegetatie. Totodata, s-au putut incheia contracte doar pentru irigarea a circa 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile si nu exista produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultura, lucru resimtit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, in special, astfel incat activitatea agricultorilor sa devina sustenabila si competitiva pe termen lung, fara a pune presiune pe bugetul de stat.?Alianta mentioneaza ca circa 80% din tariful pentru livrarea apei il constituie costul cu energia electrica, perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie), iar costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/mc in prezent. De asemenea, statul roman, prin ANIF consuma o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piata, de cele mai multe ori dubland sau tripland pretul cu care pleaca de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Electrocentrale Bucuresti, desi statul roman, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Electrocentrale Bucuresti, este producator primar de energie electrica.Reprezentantii Aliantei mai semnaleaza ca fermierii din Romania s-au lovit de o seceta pedologica severa si arsita atmosferica in anul agricol 2019-2020 nemaiintalnita in ultimii 50 de ani si foarte multi dintre acestia au ajuns involuntar la incidente la plata si inscrierea in centrala incidentelor bancare CRC CIP, ba mai mult, multi creditorii au solicitat falimentul in baza legii 85/2014 - insolventa.?De asemenea, ei subliniaza ca seceta nu este acceptata ca si caz de forta majora, iar, ca urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de indatorare al fermierilor calamitati a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungand ca pe aproximativ 25% din suprafata arabila a tarii sa fie realizata o tehnologie minimala, care sa nu le permita obtinerea unei productii rezonabile pentru acoperirea unei parti importante a pierderilor suferite anul trecut.?"Nu s-a dorit implementarea unei solutii echilibrate pentru amanarea ratelor la banci; de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectati de seceta pedologica severa sau sunt capitalizati si nu au avut rate scadente pana acum, sau daca au avut, deja sunt amanate, baza de aplicare fiind foarte mult redusa; legislatia contractuala permite derapaje si impunerea prin pozitie dominanta a furnizorilor mari a unor penalitati si dobanzi de cca 160% din valoarea contractului care imping spre faliment fermierii", se mai arata in scrisoarea deschisa.Recens?m?ntul general agricol, ?n linie dreapt? , Viorela Pitulice, aug. 6, 2021 Circa 3,22 milioane de exploata?ii agricole au fost recenzate ?n Rom?nia, ?n perioada 10 mai – 31 iulie 2021, aproximativ 93% dintre acestea fiind exploata?ii care utilizeaz? suprafe?e agricole ?i/sau de?in efective de animale sau desf??oar? activit??i de men?inere a terenurilor agricole ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu.Exploata?iile agricole au fost recenzate pentru Recens?m?ntul general agricol sub coordonarea Institutului Na?ional de Statistic?, Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Ministerului Afacerilor Interne, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunica?ii Speciale, ?mpreun? cu structurile lor teritoriale.?Aproximativ 93% dintre acestea sunt exploata?ii care utilizeaz? suprafe?e agricole ?i/sau de?in efective de animale sau desf??oar? activit??i de men?inere a terenurilor agricole ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu, fie ca activitate principal?, fie ca activitate secundar?, at?t din mediul rural, c?t ?i din mediul urban ?i pentru care a fost realizat un interviu complet”, se arat? ?ntr-un comunicat al Ministerului Agriculturii.Pentru restul exploata?iilor agricole vizitate au fost identificate unele situa?ii, printre care: exploata?ie agricol? desfiin?at?, care a fost inclus? ?n listele de recenzare constituite pe baza informa?iilor din Registrul Agricol pentru anul 2019, dar care ?n timpul colect?rii datelor pentru anul agricol 2019-2020 nu a mai ?ndeplinit criteriul de definire a exploata?iei agricole.O alt? situa?ie identificat? a fost aceea de exploata?ie agricol? temporar f?r? activitate – exploata?ie agricol? existent? ?n listele de recenzare constituite pe baza informa?iilor din Registrul Agricol pentru anul 2019, care ?n anul agricol 2019 – 2020 nu a desf??urat activitate agricol? (nu a utilizat suprafe?e agricole ?i/sau nu a de?inut efective de animale).Printre alte situa?ii prezentate se afl? exploata?ia agricol? neidentificat?, care nu face obiectul recens?m?ntului etc.?Circa 90% dintre exploata?iile agricole pentru care s-a realizat interviu complet sunt exploata?ii agricole f?r? personalitate juridic? (exploata?ii agricole individuale, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi familiale, ?ntreprinderi individuale)”, se mai spune ?n comunicat.?n perioada august 2021 – martie 2022, Institutul Na?ional de Statistic? va parcurge urm?toarele etape de realizare a RGA 2020: constituirea bazelor de date la nivel de date colectate ?i consolidarea ?nregistr?rilor la nivel de unitate de observare impus? de Regulamentul (UE) 1091/2018, prin agregarea ?nregistr?rilor punctelor de lucru aferente aceleia?i exploata?ii acolo unde este cazul, procesarea ?i validarea logico-aritmetic? ?i statistic? a datelor colectate, compara?ii cu serii de date statistice ?i cu date din surse administrative, realizarea, validarea ?i transmiterea la Eurostat a bazei de date EUROFARM – cu structur? comun? pentru toate statele membre UE.Diseminarea rezultatelor statistice agregate privind Recens?m?ntul general agricol se va realiza ?n luna martie 2022, urm?nd ca rezultatele detaliate s? fie disponibile p?n? la finalul anului 2022, ?n conformitate cu prevederile OUG nr.22/2020 aprobat?, cu modific?ri ?i complet?ri, prin Legea nr.177/2020 ?i pe baza Programului General de Organizare ?i Efectuare a recens?m?ntului aprobat de Comisia Central? pentru RGA 2020.Recens?m?ntul General Agricol s-a ?ncheiat. Au fost recenzate 3.226.000 de exploata?ii agricole , Angelica Lefter - 6 august 2021 Recens?m?ntul General Agricol, runda 2020 s-a ?ncheiat cu aproximativ 3.226.000 de exploata?ii agricole recenzate, a anun?at Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) ?ntr-un comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Conform inform?rii, recens?m?ntul a avut ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea ?i punerea ?n aplicare a politicilor na?ionale ?i europene ?n domeniul agricol, ?n concordan?? cu Sistemul Statistic European.”?n perioada 10 mai – 31 iulie 2021, sub coordonarea Institutului Na?ional de Statistic?, Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Ministerului Afacerilor Interne, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunica?ii Speciale, ?mpreun? cu structurile lor teritoriale, ?n Rom?nia au fost recenzate circa 3.226.000 de exploata?ii agricole.Aproximativ 93% dintre acestea sunt exploata?ii care utilizeaz? suprafe?e agricole ?i/sau de?in efective de animale sau desf??oar? activit??i de men?inere a terenurilor agricole ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu, fie ca activitate principal?, fie ca activitate secundar?, at?t din mediul rural, c?t ?i din mediul urban ?i pentru care a fost realizat un interviu complet. Pentru restul exploata?iilor agricole vizitate au fost identificate urm?toarele situa?ii: desfiin?at? – exploata?ie agricol? care a fost inclus? ?n listele de recenzare constituite pe baza informa?iilor din Registrul Agricol pentru anul 2019, dar care ?n timpul colect?rii datelor pentru anul agricol 2019-2020 nu a mai ?ndeplinit criteriul de definire a exploata?iei agricole; temporar f?r? activitate – exploata?ie agricol? existent? ?n listele de recenzare constituite pe baza informa?iilor din Registrul Agricol pentru anul 2019, care ?n anul agricol 2019 – 2020 nu a desf??urat activitate agricol? (nu a utilizat suprafe?e agricole ?i/sau nu a de?inut efective de animale); alte situa?ii (exploata?ie agricol? neidentificat?, care nu face obiectul recens?m?ntului etc.).Circa 90% dintre exploata?iile agricole pentru care s-a realizat interviu complet sunt exploata?ii agricole f?r? personalitate juridic? (exploata?ii agricole individuale, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi familiale, ?ntreprinderi individuale)”, a transmis MADR.De asemenea, Ministerul Agriculturii mai arat? c? ?ntregul proces de colectare electronic? a datelor a fost monitorizat prin intermediul aplica?iei de colectare a datelor dezvoltat? prin intermediul Survey Solutions.”Utilizarea colect?rii electronice a datelor cu ajutorul tabletelor IT (metoda CAPI) are ca principale avantaje, pe de o parte, scurtarea timpului de procesare a datelor ca urmare a elimin?rii etapei de introducere a acestora de pe h?rtie, ?n format electronic, c?t ?i asigurarea unei bune calit??i a datelor colectate prin implementarea unor seturi de corela?ii ?i valid?ri la nivel de chestionar, active ?nc? din timpul complet?rii.?n perioada august 2021 – martie 2022, Institutul Na?ional de Statistic? va parcurge urm?toarele etape de realizare a RGA 2020: constituirea bazelor de date la nivel de date colectate ?i consolidarea ?nregistr?rilor la nivel de unitate de observare impus? de Regulamentul (UE) 1091/2018, prin agregarea ?nregistr?rilor punctelor de lucru aferente aceleia?i exploata?ii acolo unde este cazul, procesarea ?i validarea logico-aritmetic? ?i statistic? a datelor colectate, compara?ii cu serii de date statistice ?i cu date din surse administrative, realizarea, validarea ?i transmiterea la Eurostat a bazei de date EUROFARM – cu structur? comun? pentru toate statele membre UE.Diseminarea rezultatelor statistice agregate se va realiza ?n luna martie 2022, urm?nd ca rezultatele detaliate s? fie disponibile p?n? la finalul anului 2022, ?n conformitate cu prevederile OUG nr.22/2020 aprobat?, cu modific?ri ?i complet?ri, prin Legea nr.177/2020 ?i pe baza Programului General de Organizare ?i Efectuare a recens?m?ntului aprobat de Comisia Central? pentru RGA 2020”, se arat? ?n comunicatul MADR.Rom?nia, pe ultimele locuri ?n Uniunea European? la ponderea angaja?ilor care lucreaz? de acas?. Circa 27,1% dintre angaja?ii din Rom?nia spuneau c? lucreaz? de acas? ?n perioada februarie – martie 2021, pe c?nd media european? era de peste 42% , Ramona Cornea , 06.08.2021, Circa 27,1% dintre angaja?ii din Rom?nia spuneau c? lucreaz? de acas? ?n perioada februarie – martie 2021, conform datelor din studiul Living, working and COVID-19 prezentat de Eurofound - Funda?ia European? pentru ?mbun?t??irea Condi?iilor de Munc? ?i Via??. Cu aceast? pondere, Rom?nia se situeaz? ?n ultimele trei ??ri ?n clasamentul state membre ale Uniunii Europene. Procentul rom?nilor care lucrau de acas? a sc?zut ?n primele trei luni ale anului 2021. Astfel, ?n iunie-iulie 2020, circa 30,8% dintre angaja?i spuneau c? lucreaz? de acas?, pe c?nd ?n prima parte a anului 2021 aceast? pondere a ajuns la pu?in peste 27%. Mai mult, aproximativ 3,7% dintre angaja?ii rom?ni chestiona?i au spus c? lucrau din alte locuri, adic? nici de acas?, nici de la serviciu ?n perioada men?ionat? din 2021, ?n cre?tere de la 3,1% ?n iunie-iulie 2020.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 784/91/2021 pentru aprobarea Procedurii de interzicere a utiliz?rii sau punerii ?n func?iune a unui amplasament, unei instala?ii ori zone de depozitare sau a oric?rei p?r?i din acestea, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Va intra ?n vigoare la 07.08.2021Ordinul nr. 784/91/2021 pentru aprobarea Procedurii de interzicere a utiliz?rii sau punerii ?n func?iune a unui amplasament, unei instala?ii ori zone de depozitare sau a oric?rei p?r?i din acestea, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Va intra ?n vigoare la 07.08.2021Procedura de interzicere a utiliz?rii sau punerii ?n func?iune a unui amplasament, unei instala?ii ori zone de depozitare sau a oric?rei p?r?i din acestea, din 07.05.2021, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Va intra ?n vigoare la 07.08.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1295/2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te nivelul avansurilor pentru pl??ile directe ?i pentru m?surile de dezvoltare rural? legate de suprafa?? ?i de animale, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1190/2021 de stabilire a specifica?iilor tehnice ale cerin?elor ?n materie de date pentru subiectul "Utilizarea TIC ?i comer?ul electronic" pentru anul de referin?? 2022, ?n temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? , Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Regulamentul nr. 1175/2021 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te utilizarea poliolilor ?n anumite produse de cofet?rie cu valoare energetic? redus? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul (CE) NR. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (Text cu relevan?? pentru SEE), Parlamentul European Va fi modificat de Regulament 1175/2021 la 08.08.2021Regulamentul delegat nr. 1189/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te produc?ia ?i comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic provenit de la anumite genuri sau specii (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1177/2021 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2015/408 ?n ceea ce prive?te eliminarea propoxicarbazonului din lista substan?elor active care trebuie considerate substan?e susceptibile de ?nlocuire (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.08.2021Regulamentul delegat nr. 1189/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te produc?ia ?i comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic provenit de la anumite genuri sau specii (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1191/2021 de re?nnoire a aprob?rii substan?ei active clopiralid, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 09.08.2021Regulamentul nr. 1176/2021 de modificare a anexelor III, V, VII ?i IX la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te genotiparea cazurilor pozitive de EST la caprine, determinarea v?rstei la ovine ?i caprine, m?surile aplicabile ?ntr-un efectiv de animale cu scrapie atipic? ?i condi?iile aplicabile importurilor de produse provenite de la bovine, ovine ?i caprine (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.08.2021………………….INTERNEPARADOX: Produc?ii record la gr?u, dar p?inea se scumpe?te! Ciprian Voinea , 6 august 2021 De?i recolta de gr?u este una mare, f?ina va fi mai scump?, iar p?inea rom?nilor ar putea s? nu mai fie chiar ?cea de toate zilele”.Fermierii bihoreni au avut o recolt? peste a?tept?ri pe cele 61.500 hectare cultivate cu gr?u. Este cea mai bun? recolt? din ultimii 10 ani, produc?ia de gr?u de anul acesta bate toate recordurile la nivel national, scrie ebihoreanul.ro.??n zona Diosig, spre exemplu, produc?ia medie a fost de 8.000 kilograme la hectar, dar am avut ?i locuri unde, ca niciodat?, s-au f?cut ?i 11.000 de kilograme la hectar”, se dest?inuie un fermier.Dac? ?n zona sud-estic? a Rom?niei fermierii vorbesc de produc?ii medii de 5.000 de kilograme la hectar din cauza secetei, ?n partea de vest acestea sunt cu cel pu?in 15% mai mari, ajung?nd p?n? la 6.000 de kilograme la hectar, datorit? unei ierni bl?nde urmate de o prim?var? ploioas?.La nivel na?ional, pentru anul acesta se vorbe?te de o produc?ie total? de peste 9 milioane de tone de gr?u, ba chiar, conform ultimelor estim?ri ale Comisiei Europene, Rom?nia ar putea dep??i pragul de 10 milioane de tone.Spre compara?ie, pe fondul secetei de anul trecut, produc?ia na?ional? a fost de 6,2 milioane tone, ?n sc?dere de la 9,9 milioane tone ?n 2019.?i produc?ia mai mare, ?i gr?ul mai scump…Cu toate acestea, ?n mod paradoxal, gr?ul se scumpe?te, lucru care, desigur, pentru fermieri nu poate fi dec?t o veste bun?. De ce se ?nt?mpl? asta?Pre?ul cerealelor, ?ntr-o economie globalizat?, este dictat de produc?ia mondial?.?Chiar dac? recolta din zona M?rii Negre, inclusiv Rom?nia, este mai bun?, ??ri mari produc?toare, cum sunt China, America ?i Ucraina, au fost afectate de secet?, iar asta a scumpit gr?ul”, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.… Gr?u mai scump, p?ine mai scump?!Este evident c? pre?ul gr?ului se va reflecta ?n pre?ul p?inii, a?a c? ne a?tept?m la noi scumpiri ?n industria de panifica?ie.?Av?nd o produc?ie mare, pre?ul gr?ului ar fi trebuit s? scad?, lucru care nu s-a ?nt?mplat. Dimpotriv?, gr?ul ?i p?inea s-au scumpit pentru c? s-au scumpit energia, combustibilul ?i ambalajele ?i au crescut costurile cu salariile”, explic? ?eful Direc?iei Jude?ene pentru Agricultur? Bihor, Nicolae Hodi?anMai mult, surse din pia?? afirm? c? produc?torii din industria panifica?iei, ?ngrijora?i de perspectiva unei noi crize sanitare care ar putea fi provocat? de al patrulea val de infect?ri cu Covid, au ales s? ??i fac? stocuri de materie prim?, fapt ce a pus presiuni suplimentare pe pre?.Deja p?inea s-a scumpit cu 4,5% ?n iunie 2021 fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, ?nainte chiar ca gr?ul de anul acesta s? fie recoltat, potrivit Institutului Na?ional de Statistic?.Aceast? scumpire a fost ?ns? doar un efect al scumpirii gazului, curentului electric ?i transportului, pentru c? deocamdat? f?ina nu s-a scumpit, spun reprezentan?ii industriei de mor?rit ?i panifica?ie.Cu alte cuvinte, gr?ul mai scump va ?nsemna o nou? scumpire a f?inii ?i, evident, p?ine mai scump?.ISU: Arzi miri?tea?! Amend? ?ntre 25.000 lei ?i 50.000 lei , Diana Vasilescu , 6 august 2021?n condi?iile ?n care temperaturile ridicate fac ?cas? bun?” cu arderile vegeta?iei uscate (miri?te), reprezentan?ii ISU revin cu o serie de recomand?ri prin care cet??enii sunt sf?tui?i s? adopte o conduit? responsabil?, pentru prevenirea unor astfel de evenimente.Astfel, ?ntr-un comunicat al Inspectoratului pentru Situa?ii de Urgen?? (ISU) ??erban Cantacuzino” Prahova se men?ioneaz?:?Este INTERZIS s? faci foc deschis pentru arderea vegeta?iei uscate!Pompierii prahoveni din cadrul Deta?amentului 1 Ploie?ti au fost ?n alert? dup? un anun? referitor la un incendiu de miri?te care se manifesta pe o suprafa?? mare ( 10 ha) ?i cu posibilit??i de propagare accentuate de temperaturile ridicate”.Acesta este ultimul exemplu despre care am amintit ?i ?n ziarul nostru, ?ntre timp av?nd loc alte ?i alte incendii pe raza unor localit??i din jude?.Iar pompierii prahoveni reamintesc ?n acela?i comunicat:?Chiar dac? vorbim despre miri?ti, terenuri agricole sau paji?ti, incendierea acestora pentru a sc?pa de resturile vegetale este strict interzis? ?i se pedepse?te prin lege!Dac? ?ncalci aceast? prevedere po?i fi sanc?ionat cu amend? de la 3.000 lei la 6.000 lei, iar firmele vor primi amenzi cuprinse ?ntre 25.000 lei ?i 50.000 lei”.Dac? aceast? aten?ionare va avea efectul scontat, r?m?ne, ?ns?, de v?zMesajul unui ??ran rom?n c?tre prim-ministrul Florin C??u! Agroinfo, 06 august 2021 Un ??ran rom?n ?i d? replica prim-ministrului Florin C??u care a cerut, la ?nceputul acestei s?pt?m?ni, Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) s? aplice cele mai aspre sanc?uni pentru fermierii, cresc?torii de animale care nu respect? regulile ANSVSA privitoare la transportul animalelor vii ?n perioadele cu temperaturi ridicate. Premierul Florin C??u a cerut Autorit??ii Na?ionale Sanitar-Veterinare (ANSVSA), Poli?iei ?i Agen?iei Na?ionale de Administrare Fiscal? (ANAF) s? asigure suspendarea transportului cu animale vii, pe perioada caniculei, ?i s? aplice cele mai aspre sanc?iuni, unde este cazul. DETALII AICI!Un ??ran rom?n a transmis c?tre Agroinfo un mesaj destinat premierului Rom?niei. O replic? la ordinul ?efului Guvernului de a fi pedepsi?i aspru cei care ignor? regulile ANSVSA.Autor foto Vasilescu Tiberiu. "Domnule C??u,?atunci c?nd voi ca stat ve?i trage gazul, apa ?i electricitatea la fiecare gospod?rie??i st?n?, doar atunci s? cere?i ??ranilor respectarea regulilor ANSVSA. ??ranilor! V? rog eu frumos, c?nd vine statul, ar?ta?i-le uneltele tradi?ionale, coasa, furca ?i sapa, face?i-le instructajul ?i da?i-le bat?r (m?car n.r.)?un ar de p?m?nt?s? ?l?lucre dumnealor, s? vad? ?i m?riile lor cum este via?a la ?ar?, cum se munce?te, cum se tr?ie?te", scrie ?n mesajul transmis c?tre Agroinfo ?i semnat un ??ran rom?n.?ara care a sc?pat rapid de pesta porcin? african?! Agroinfo, 06 august 2021 Belgia a reu?it s?-?i rezolve focarele de pest? porcin? african? depistate??n popula?ia de mistre?i, f?r? a fi infectat? nicio ferm? de porci domestici, anun?? EuroMeatNews.Anul trecut, Belgia a fost declarat? liber? de pest? porcin? african?, dup? doi ani de focare active?continue la mistre?i. Autorit??ile belgiene au decis ?nc? din primul moment al crizei s? lichideze orice porci domestici din zonele infectate pentru a opri r?sp?ndirea bolii ?n fermele comerciale.Acum, ?n Germania, ?ar? vecin? cu Belgia, cresc?torii de porci?solicit? autorit??ilor m?suri restrictive,?eficiente, pentru stoparea r?sp?ndirii pestei porcine africane. De la jum?tatea lunii iulie, ?ara a raportat c? virusul este prezent ?n trei ferme din statul Brandenburg, l?ng? grani?a polonez?. Uniunea Fermierilor Germani consider? c? m?surile puse ?n aplicare p?n? acum sunt insuficiente.?ntr-un comunicat de pres?, pre?edintele Uniunii Fermierilor din Germania,?Hubertus Beringmeier, a declarat c? sunt necesare m?suri mai eficiente ?n lupta pentru dep??irea pestei porcine africane.?Av?nd ?n vedere r?sp?ndirea constant? a bolii animalelor, ?n mod evident, structurile de criz? anterioare ?i deciziile luate acolo trebuie ?mbun?t??ite semnificativ. Avem nevoie de m?suri mai eficiente ?n statele federale afectate pentru a opri ?i a ?mpinge ?napoi epidemia ", a explicat Beringmeier.?n opinia sa, cele mai importante elemente sunt ?ndep?rtarea coordonat? ?i consecvent? a mistre?ilor de-a lungul frontierei poloneze ?i ridicarea imediat? a unui al doilea gard de protec?ie. Av?nd ?n vedere presiunea epidemic? enorm?, pe termen lung, de a?teptat din partea polonez?, ar trebui s? fie clar pentru to?i cei responsabili din statele federale afectate c? m?surile de control luate trebuie instalate pe o perioad? de ani cu echipa uman? ?i sfera financiar? ?i perseveren?a, a declarat domnul Beringmeier.P?n? ?n prezent, Germania a fost evaziv? ?n luarea m?surilor radicale ?i acesta este un punct de nemul?umire ?ntre?fermieri ?i autorit??i. Pre?edintele Uniunii Fermierilor propune ca micii cresc?tori de animale s? beneficieze de compensa?ii financiare ?i? "urgent s? se g?seasc? oportunit??i de comercializare adecvate pentru?cresc?torii de porci din zonele de restric?ie sau s? se prevad? reglement?ri adecvate de compensare".ZF Agropower. Vlad Miri??, cofondator, Mo?ia Chindia: Agroturismul din Rom?nia are poten?ial de cre?tere, dar trebuie s? contextualiz?m, s? vedem unde sunt destina?iile , 06.08.2021, Ramona Cornea ?Noi avem peisaje foarte frumoase, avem o istorie foarte frumoas?, o gastronomie destul de ofertant? ?i ni?te produse locale de calitate. Eu cred c? pe ace?ti piloni trebuie s? se construiasc?, trebuie tineri cu pasiuni ?i cu viziune.“Agroturismul din Rom?nia mai are loc de cre?tere, are poten?ialul s? se dezvolte, ?ns? antreprenorii care vor s? intre ?n acest sector trebuie s? aib? viziune, s? studieze pia?a ?i s? caute cele mai bune destina?ii, crede Vlad Miri??, co-fondator al businessului Mo?ia Chindia, o ferm? de animale crescute prin p??unare situat? l?ng? T?rgovi?te.??n Rom?nia, ?n ultimii 10 ani a fost un boom al investi?iilor ?n pensiuni. S-a investit mult nepotrivit sau f?r? o minim? preg?tire ?n ceea ce prive?te acest domeniu. Acest lucru a l?sat nedescoperit? o mare parte din acest poten?ial. Noi avem peisaje foarte frumoase, avem o istorie foarte frumoas?, o gastronomie destul de ofertant? ?i ni?te produse locale de calitate. Eu cred c? pe ace?ti piloni trebuie s? se construiasc?, trebuie tineri cu pasiuni ?i cu viziune, s? fie ?ntreba?i arhitec?i ?n zona de aspect ?i s? se asigure un confort suficient ?n unit??ile respective. Trebuie s? fim aten?i la detalii pentru c? acestea fac diferen?a“, a declarat Vlad Miri?? ?n cadrul?emisiunii ZF Agropower, un proiect sus?inut de Banca Transilvania ?i Profi.Mai mult, crede el, o oportunitate important? pentru dezvoltarea sectorului de agroturism din Rom?nia o reprezint? tinerii antreprenori care au c?l?torit ?i au v?zut exemple de afaceri pe care ar putea s? le implementeze ?n ?ar?.?Trebuie s? contextualiz?m, s? vedem unde sunt destina?iile. Pe de alt? parte, trebuie s? vedem ?i ce avem noi. Finan??rile care vin de la Uniunea European? sau de la stat ajut?, consultan?ii ajut?, toate aceste proptele pentru un business nou ajut?, dar locomotiva ?n un business este antreprenorul, vizionarul. Avem poten?ial foarte mare, este o chestiune de pasiune. O oportunitate serioas? este c? avem foarte mul?i tineri care au fost ?i au c?l?torit ?n str?in?tate, avem p?m?nt, avem destina?ii. Sunt optimist, cred c? sunt tineri care au sete de succes, au viziune, au competen??“, a ad?ugat antreprenorul.Vlad Miri?? spune c? a avut vizitatori ?n ferm? p?n? acum, iar planurile de dezvoltare ale afacerii sale includ ?i construirea unei capacit??i de cazare.?Am avut vizitatori, avem ?n continuare. ?mpreun? cu Dan C?rstea, partenerul meu, am pus ca obiectiv s? ajungem la ziua ?n care s? putem s? tr?im noi ?n ferm? cu totul, cu copii, cu familie, dar s? oferim ?i aceast? experien?? celor care vor s? vin?. Am stabilit ca ?n viitor, pe termen mediu, s? ajungem ?i ?n punctul ?n care s? avem o unitate de cazare ?n ferm?.“Despre asocierea cu al?i antreprenori, Miri?? spune c? ar putea ajuta ?n dezvoltarea businessurilor, ?ns? asocierea ar trebui f?cut? pe criterii de competen?? ?i ar tratat? foarte serios.?Da, asocierea ar ajuta, dar este bine s? ne alegem partenerii cu aten?ie, s? comunic?m foarte bine, s? avem un set de valori comune. Cel mai important lucru este s? ne asociem pe criterii de competen??, s? ne complet?m cumva. Asocierea este o abordare foarte s?n?toas?“, a concluzionat el.Afacerea Mo?ia Chindia a fost fondat? ?n anul 2010 pentru a acoperi nevoile familiei Miri??, dar interesul pentru carnea animalelor crescute prin p??unare a dus la dezvoltarea businessului ?i la asocierea lui Vlad Miri?? cu antreprenorul Dan C?rstea.Controale ANSVSA la produc?torii de furaje. Amenzi de peste 160.000 de lei ?i 22 de afaceri ?nchise , Angelica Lefter - 6 august 2021 Controale la produc?torii de furaje pentru animale. Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) anun?? c? ?n sectorul hranei pentru animale, ?n perioada ianuarie 2020-martie 2021, au fost realizate 2.304 de inspec?ii, ?n urma c?rora au fost aplicate 62 de sanc?iuni contraven?ionale, ?n valoare de 161.200 lei, au fost emise 154 de avertismente, 2 Ordonan?e de suspendare a activit??ii, 22 Ordonan?e de interzicere a activit??ii ?i au fost dispuse 471 de termene de remediere a deficien?elor constate.ANSVSA are rolul de a supraveghea ?i controla hrana animalelor ?n toate stadiile, de la procesare la utilizare. Conceptul Uniunii Europene “de la ferm? la furculi??” aplicat ?i ?n ?ara noastr? implic? verificarea fiec?rei verigi a lan?ului alimentar, de la hrana animalelor p?n? la produsul final, care ajunge pe masa consumatorului. Furajele pentru animale sunt o verig? esen?ial? a lan?ului alimentar ?i influen?eaz? direct at?t s?n?tatea ?i bun?starea animalelor, c?t ?i siguran?a alimentelor, se arat? ?ntr-un comunicat remis Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO.”De aceea, monitorizarea, supravegherea ?i controalele din domeniul hranei pentru animale se realizeaz? de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) ?n toate stadiile de produc?ie, procesare, depozitare, transport, distribu?ie, comercializare ?i utilizare a hranei pentru animale.Contaminan?ii furajelor pot fi de natur? biologic?, chimic? sau fizic?. Dintre ace?tia men?ion?m: microorganisme patogene, micotoxine, pesticide, metale grele, nitri?i, impurit??i botanice, radioactivitate etc. Depistarea prezen?ei microorganismelor patogene este important?, deoarece acestea pot pune ?n pericol s?n?tatea animalelor sau, prin prezen?a lor ?n produsele de origine animal?, pot afecta s?n?tatea oamenilor.Pentru exemplificare, Salmonella, ca bacterie zoonotic? ?n furaje, este responsabil? de cauzarea bolilor alimentare at?t la animalele c?t ?i la oameni, pentru c? bacteriile se pot replica ?i ?n furaje. ?n schimb, virusurile pot exista ?n furaje, dar nu se pot reproduce dec?t ?ntr-o gazd? adecvat?”, potrivit inform?rii transmise. ANSVSA mai arat? c?, ?n contextul epidemiologic actual, al evolu?iei pestei porcine africane (PPA) ?n ?ara noastr?, igiena furajelor si bunele practici au un rol deosebit ?n prevenirea r?sp?ndirii virusului.”Astfel, conform unui studiu efectuat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA), utilizarea de f?n, paie sau cereale produse local, recoltate din zone ?n care PPA este prezent? la popula?ia de mistre?i sau hr?nirea cu furaje proaspete pot constitui surse de infectare a porcilor domestici (depozitarea ?i uscarea materiilor furajere scad probabilitatea de supravie?uire a virusului) – studiu EFSA”, se mai arat? ?n comunicat.ANSVSA reaminte?te c? responsabilitatea principal? pentru siguran?a furajelor pe ?ntreg lan?ul alimentar, de la produc?ia primar? a hranei pentru animale p?n? la hr?nirea animalelor de la care se ob?in produse alimentare revine operatorilor din sectorul hranei pentru animale.”To?i operatorii din sectorul hranei pentru animale sunt supu?i controlului oficial, at?t prin planificarea ?i realizarea de inspec?ii la unit??i, c?t ?i prin prelevarea ?i analizarea probelor de furaje.?n acest sens, ?n perioada ianuarie 2020-martie 2021, au fost realizate 2.304 de inspec?ii, ?n urma c?rora au fost aplicate 62 de sanc?iuni contraven?ionale, ?n valoare de 161.200 lei, au fost emise 154 de avertismente, 2 Ordonan?e de suspendare a activit??ii, 22 Ordonan?e de interzicere a activit??ii ?i au fost dispuse 471 de termene de remediere a deficien?elor constate, dup? cum urmeaz?: 449 de inspec?ii la unit??i produc?toare de furaje combinate, fiind aplicate 16 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 38.000 de lei, 46 de avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i o ordonan?? de interzicere a activit??ii; 181 de inspec?ii la depozite de furaje, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 14.200 de lei, 15 avertismente ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii; 924 de inspec?ii la unit??i care comercializeaz? furaje, fiind aplicate 36 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 81.200 de lei, 64 de avertismente ?i 8 ordonan?e de interzicere a activit??ii; 371 de inspec?ii la transportatori ?i mijloace de transport, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 17.000 de lei, 15 avertismente ?i 7 ordonan?e de interzicere a activit??ii; 379 de inspec?ii la alte tipuri de unit??i, fiind aplicate 4 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 10.800 de lei, 14 avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii”, transmite ANSVSA.Potrivit inform?rii ANSVSA, cele mai multe neconformit??i identificate au fost reprezentate de lipsa dovezilor privind realizarea ac?iunilor DDD (decontaminare, dezinfec?ie ?i dezinsec?ie) ?i a instruirii personalului, trasabilitate incomplet?, lipsa sau nerevizuirea procedurilor ?i lipsa autoriz?rii/?nregistr?rii sanitare veterinare.”Anual, ?n cadrul Programului Cifric pentru Controlul Oficial al Furajelor inspectorii oficiali ai serviciilor veterinare preleveaz? probe de furaje combinate, materii prime furajere, aditivi ?i preamestecuri de aditivi furajeri, at?t de la operatorii cu activitate ?n sectorul nutri?iei animale (unit??i produc?toare de furaje combinate ?i depozite), c?t ?i de la exploata?iile de animale. ?n urma analiz?rii ?n laboratoarele autorizate sanitar-veterinar a probelor prelevate ?n cadrul acestui program, procentul neconformit??ilor a fost unul foarte mic (de exemplu ?n anul 2020, procentul probelor neconforme a fost de 0,1%)”, transmite Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor. Femierul Mih?i?? B?doiu: ”Mul?umesc, Agrointeligen?a!” | DSVSA Olt: Adeverin?a pentru ajutorul de Covid – transmis? c?tre APIA! agrointeligenta.ro - 6 august 2021 08:06 Adeverin?? trimis? la APIA pentru ca fermierul Mih?i?? B?doiu s? poat? beneficia de ajutorul Covid pentru bovine! Vestea bun? a fost transmis? redac?iei Agrointeligen?a de c?tre dr. Veronel Bolborea, director executiv DSVSA Olt, care a r?spuns solicit?rii redac?iei noastre de a se asigura c? drepturile cresc?torului de vaci din localitatea Br?ncoveni nu sunt ?nc?lcate. Fermierul Mih?i?? B?doiu a apelat la jurnali?tii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO atunci c?nd a constatat c? medicul veterinar concesionar nu dore?te s? ?i elibereze adeverin?a cu animalele pe care le avea ?n exploata?ie la data de 31 ianuarie ?i care sunt eligibile pentru ajutorul de Covid la special bovine. Cresc?torul ne-a relatat divergen?ele pe care le-a avut ?n ultima perioad? cu medicul veterinar concesionar de care depindea eliberarea adeverin?ei obligatorii pentru ?ncasarea sprijinului de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Reporterii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO au luat leg?tura ?i cu medicul veterinar concesionar responsabil pentru localitatea Br?ncoveni, Sergiu Stoian. ?n dialogul telefonic, acesta ne-a asigurat c? fermierul ??i va primi adeverin?a la care dreptul ?n mod legal. Numai c? atunci c?nd cresc?torul s-a dus s? o ridice a doua zi, din nou s-a lovit de un refuz.Ca o ultim? solu?ie, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a apelat la autorit??ile competente cu care medicul veterinar concesionar are contract pentru a func?iona: ANSVSA ?i DSVSA Olt. Am cerut ?i un punct de vedere din partea Colegiului Medicilor Veterinari din Rom?nia de care am ?i primit primul r?spuns: c? situa?ia nu este de competen?a Colegiului pentru solu?ionare, dar c? forul are cuno?tin?? de situa?ie ?i urm?re?te rezolvarea acesteia.Situa?ia a fost rezolvat? de DSVSA Olt care a r?spuns solicit?rii publica?iei noastre.”Urmare a adresei dumneavoastr?, ?nregistrat? la DSVSA Olt, (…) v? comunic?m c? au fost emise de c?tre utilizatorul SNIIA CSVA Br?ncoveni ?i transmise ?n formate electronic c?tre Centrul Local APIA Olt, documentele specifice din care rezult? efectivul de bovine cu v?rsta de minim 16 luni ?i/sau efectivul de bovine cu v?rsta de minim 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, de?inut ?n cele 3 exploata?ii cu cod atribuit de ANSVSA, de pe raza localit??ii Br?ncoveni, ale proprietarului B?doiu N. Constantin, ?n conformitate cu prevederile OUG 58/2021, art. 6, pct. 2”, se arat? ?n r?spunsul pe care l-am primit din partea DSVSA Olt ?i semnat de directorul executiv al institu?iei, dr. Veronel Bolborea.Dup? primirea r?spunsului de la DSVSA Olt, reporterii no?tri au luat leg?tura cu fermierul. ”Mul?umesc, Agrointeligen?a! Am primit confirmare ?i de la APIA c? adeverin?a a fost primit? de c?tre func?ionari ?i c? m? ?ncadrez acum s? beneficiez de ajutorul de Covid. V? mul?umesc c? m-a?i sus?inut ?i c? a?i f?cut demersuri pentru ca dreptul meu de cresc?tor de animale s? fie respectat”, ne-a declarat fermierul care sper? c? acest moment s? reprezinte unul al schimb?rii ?n rela?ia sa cu medicul veterinar concesionar. Cresc?torul de animale ?i-a exprimat dorin?a de a avea o colaborare bun? cu medicul s?u concesionar, dar mai ales cu autorit??ile sanitar-veterinare.V? reamintim c? ultima zi pentru depunerea cererilor pentru ajutorul de Covid la bovine este 9 august 2021. ?ntreaga procedur? legat? de aceast? schem? de ajutor de la bugetul de stat se deruleaz? prin APIA.Fermierul Dinu ?andru din jude?ul Alba s-a ?nscris ?n Asocia?ia For?a Fermierilor! Daniel Befu - 6 august 2021 Fermierul Dinu ?andru din jude?ul Alba s-a ?nscris ?n Asocia?ia For?a Fermierilor! Constantin ?andru (42 ani) de?ine o exploata?ie integrat? ?n M?n?rade, jude?ul Alba, ?n imediata proximitate a Blajului. Pe partea vegetal? lucreaz? 608 ha, a c?ror produc?ie o direc?ioneaz? ?nspre zootehnie, Dinu ?andru de?in?nd ?n prezent un efectiv total de circa 450 capete de Jersey, Holstein ?i B?l?at? Rom?neasc?. O frac?ie din produc?ia de lapte o comercializeaz? prin intermediul celor 7 dozatoare automate de lapte, iar o alta o proceseaz? ?n unitatea de produc?ie proprie, de pe por?ile c?reia iese o gam? de 13 produse lactate.Totodat?, produc?torul de?ine ?i un magazin de desfacere a produselor lactate, fiind totodat? furnizor ?i pentru o salb? de b?c?nii locale. Dinu ?andru ?i-a motivat decizia de a se ?nscrie ?n Asocia?ia For?a Fermierilor din nevoia de a se sim?i reprezentat, ca fermier, at?t ?n problemele, c?t ?i ?n aspira?iile sale.?M? ?nscriu ?n Asocia?ia For?a Fermierilor ca s? fim mai bine reprezenta?i la nivel na?ional. Avem nevoie s? avem mai mult? for??. Nevoile noastre, ale fermierilor sunt multe. Cu noua guvernare subven?iile au sc?zut foarte mult, interesele noastre nu mai sunt reprezentate corect la nivelul institu?iilor europene ?i toate pre?urile urc? ?n sus, f?r? s? fim proteja?i de forurile na?ionale. ?n plus, e nevoie s? ne lupt?m pentru a construi organiza?ii ale fermierilor func?ionale”, a declarat fermierul.Acesta a ?mp?rt??it impresiile cu care a r?mas ?n urma unei vizite pe care a f?cut-o recent ?n Fran?a, de unde a achizi?ionat 66 de juninci.”Am r?mas surprins c?t sunt de bine organiza?i. Am fost ?n 20 de ferme ?i doar ?n dou? dintre ele m-am ?nt?lnit cu fermieri. ?n rest, toat? interac?iunea era f?cut? de reprezentan?ii cooperativelor. Cooperativa se ocupa cu v?nzarea de animale, cu negocierea pre?ului de lapte, cu aprovizionarea de inputuri. ?n schimb la noi cooperativele sunt preponderent nefunc?ionale at?t ?n a ne reprezenta interesele, c?t ?i a ne face mai eficien?i ?n ferme. La Asocia?ia For?a Fermierilor m? a?tept s? ne asigure o monitorizare la nivel juridic ?i s? ne reprezinte atunci c?nd apare vreo lege care ne afecteaz? interesele. V? dau doar exemplul porcului, care dac? dispare din gospod?rii, nu-l mai poate aduce nimeni ?napoi, sau foarte greu ?l va readuce. O tendin?? de renun?are la animale e ?i pe partea de bovine. Din toat? zona noastr?, se car? ?ncontinuu animale pentru abatorizare ?nspre Boto?ani. Asta se ?nt?mpl? nu numai din cauza subven?iilor descurajante, ci ?i din cauz? c? nu mai avem for?? de munc?. Noi, fermierii nu ne putem permite s? pl?tim oamenii mai bine ?i atunci ei pleac? ?n str?in?tate sau ?n alte ramuri de activitate. Eu, aproape 40% din for?a de munc? din exploata?ia mea, o am ?n prezent din Nepal. Un motiv pentru care puterea noastr? financiar? e fragil? e ?i fiindc? ni s-a t?iat cu 60% subven?ia pe cap de animal de c?tre statul rom?n. ?n str?in?tate fermierii ?i-au primit ?i subven?ia de COVID ?i toate subven?iile. Noi st?m ?i ne uit?m la domnul ministru al agriculturii ?i vedem c? nu face nimic. Nu mai e nimic concret, nu te mai po?i baza pe ce spune statul atunci c?nd ??i proiectezi bugetul ?i cash-flow-ul, fiindc? nu ?tii ce se va ?nt?mpla la anul”, declar? produc?torul.Fermierii care doresc s? se al?turi Asocia?iei For?a Fermierilor – AFF – sunt ruga?i s? dea e-mail la contact@fortafermierilor.ro sau s? sune la num?rul de telefon: 0733 528 655. Ve?i primi invita?ia de aderare la AFF, formularul de adeziune, precum ?i informa?ii despre activitatea asocia?iei.Rom?nia, singura ?ar? din lume cu un rating integral de recolt? la nivel ?Excep?ional”! Ciprian Voinea , 6 august 2021 Rom?nia este singura ?ar? din lume care are integral un rating de recolt? la nivel ?Excep?ional”, conform unui raport Geoglam () privind culturile la nivel global, emis pe 28 iulie 2021, anun?? Clubul Fermierilor Rom?ni.Geoglam este un organism care genereaz? prognoze de recolt? printr-un sistem de sateli?i la nivel planetar, acord?nd ratinguri pe 7 niveluri (vezi harta).Pe harta desf??urat? a P?m?ntului, se poate observa c? toate culturile de pe tot teritoriul Rom?niei au primit acest rating de nivel maxim.”Putem considera c? acesta este un moment de referin?? pentru Rom?nia, care nu se ?nt?mpl? de dou? ori ?n timpurile noastre. Rating-ul de recolt? de nivel ”Excep?ional” readuce ?n aten?ia lumii poten?ialul agriculturii din ?ara noastr?. Totodat?, reprezint? un bun prilej de con?tientizare ?i recunoa?tere a rolului ?i contribu?iei fermierilor ?n asigurarea siguran?ei alimentare. Aceast? evaluare demonstreaz? rezultatele care pot fi ob?inute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurat? de companiile de agribusiness, ?n condi?ii climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condi?ii de lucru optime pentru fermieri”, consider? Cezar Gheorghe, analist consultant pentru comer?ul cu cereale ?n cadrul Clubului Fermierilor Rom?ni.?n ultimii 10 ani, Rom?nia este ?ara cu cea mai spectaculoas? cre?tere de produc?ie ?i randament ?n agricultur? din Uniunea European?. Cu toate acestea, reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni consider? c? este nevoie ca sectorul agricol s? fie sus?inut prin politici ?i programe care s? sus?in? cre?terea performan?ei ?i a profitabilit??ii, iar una dintre aceste c?i de ac?iune ar fi o planificare multianual?, at?t la nivel na?ional c?t ?i la nivel local, pentru asigurarea iriga?iilor ?i desec?rii.?n acest sens, Clubul Fermierilor Rom?ni a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii na?ionale de gestiune integrat? a apei ?i solului pentru agricultur?, care va asigura cadrul pentru un program multianual de investi?ii publice ?n vederea moderniz?rii sistemului na?ional de iriga?ii ?i sus?inerea programului care vizeaz? proiectele locale de iriga?ii. Prima reuniune a grupului de lucru a avut loc pe 16 iulie a.c., la Timi?oara, cu participarea conducerii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a Consiliului Jude?ean Timi?, a USAMVB din Timi?oara ?i a fermierilor din regiune.?Iriga?iile reprezint? factorul esen?ial pentru ca Rom?nia s?-?i ating? poten?ialul ?n agricultur?. Doar cu o gestiune integrat? a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultur? ?i protejarea mediului. Este necesar? o planificare multianual? pentru asigurarea iriga?iilor (sistem na?ional ?i proiecte locale) ?i desec?rii, ?n baza strategiei integrate a apei. ?n 2020, Guvernul Rom?niei a alocat din bugetul na?ional desp?gubiri ?n valoare de 850 milioane de lei. Iriga?iile elimin? riscul pierderii recoltelor din cauza secetei ?i a pl??ii prin desp?gubiri. Rom?nia este ?ara cu cea mai spectaculoas? cre?tere de produc?ie ?i randament ?n agricultur? din Uniunea European?, ?n ultimii 10 ani. Avem nevoie de politici ?i programe care s? sus?in? cre?terea profitabilit??ii ?i performan?ei ?n agricultura rom?neasc?”, consider? directorul executiv al Clubului Fermierilor Rom?ni, Florian Ciolacu.Clubul Fermierilor Rom?ni pentru Agricultur? Performant? este o asocia?ie non-profit ?i neguvernamental? a fermierilor din Rom?nia. Membrii asocia?iei sunt fermieri performan?i care au modele de afaceri bazate pe inova?ie, tehnologie ?i bunele practici ?n agricultur?, pentru cre?terea competitivit??ii ?i a valorii ad?ugate create ?n acest domeniu.Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Rom?ni este s? asigure implicarea activ? a membrilor s?i ?n procesul de consultare ?i elaborare a reglement?rilor europene ?i na?ionale ?n domeniul agricol, cu scopul de a cre?te performan?a fermierilor din Rom?nia.Controale ANSVSA la produc?torii de furaje animale – 22 de afaceri ?nchise , 6 august 2021, Diana Vasilescu Conceptul Uniunii Europene “de la ferm? la furculi??” aplicat ?i ?n ?ara noastr? implic? verificarea fiec?rei verigi a lan?ului alimentar, de la hrana animalelor p?n? la produsul final, care ajunge pe masa consumatorului.Furajele pentru animale sunt o verig? esen?ial? a lan?ului alimentar ?i influen?eaz? direct at?t s?n?tatea ?i bun?starea animalelor, c?t ?i siguran?a alimentelor.?De aceea, monitorizarea, supravegherea ?i controalele din domeniul hranei pentru animale se realizeaz? de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) ?n toate stadiile de produc?ie, procesare, depozitare, transport, distribu?ie, comercializare ?i utilizare a hranei pentru animale.Contaminan?ii furajelor pot fi de natur? biologic?, chimic? sau fizic?. Dintre ace?tia men?ion?m: microorganisme patogene, micotoxine, pesticide, metale grele, nitri?i, impurit??i botanice, radioactivitate etc.Depistarea prezen?ei microorganismelor patogene este important?, deoarece acestea pot pune ?n pericol s?n?tatea animalelor sau, prin prezen?a lor ?n produsele de origine animal?, pot afecta s?n?tatea oamenilor.Pentru exemplificare, Salmonella, ca bacterie zoonotic? ?n furaje, este responsabil? de cauzarea bolilor alimentare at?t la animalele c?t ?i la oameni, pentru c? bacteriile se pot replica ?i ?n furaje. ?n schimb, virusurile pot exista ?n furaje, dar nu se pot reproduce dec?t ?ntr-o gazd? adecvat?.??n contextul epidemiologic actual, al evolu?iei pestei porcine africane (PPA) ?n ?ara noastr?, igiena furajelor si bunele practici au un rol deosebit ?n prevenirea r?sp?ndirii virusului. Astfel, conform unui studiu efectuat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA), utilizarea de f?n, paie sau cereale produse local, recoltate din zone ?n care PPA este prezent? la popula?ia de mistre?i sau hr?nirea cu furaje proaspete pot constitui surse de infectare a porcilor domestici (depozitarea ?i uscarea materiilor furajere scad probabilitatea de supravie?uire a virusului) – studiu EFSAReamintim c?, responsabilitatea principal? pentru siguran?a furajelor pe ?ntreg lan?ul alimentar, de la produc?ia primar? a hranei pentru animale p?n? la hr?nirea animalelor de la care se ob?in produse alimentare revine operatorilor din sectorul hranei pentru animale.To?i operatorii din sectorul hranei pentru animale sunt supu?i controlului oficial, at?t prin planificarea ?i realizarea de inspec?ii la unit??i, c?t ?i prin prelevarea ?i analizarea probelor de furaje.?n acest sens, ?n perioada ianuarie 2020-martie 2021, au fost realizate 2.304 de inspec?ii, ?n urma c?rora au fost aplicate 62 de sanc?iuni contraven?ionale, ?n valoare de 161.200 lei, au fost emise 154 de avertismente, 2 Ordonan?e de suspendare a activit??ii, 22 Ordonan?e de interzicere a activit??ii ?i au fost dispuse 471 de termene de remediere a deficien?elor constate, dup? cum urmeaz?:449 de inspec?ii la unit??i produc?toare de furaje combinate, fiind aplicate 16 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 38.000 de lei, 46 de avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i o ordonan?? de interzicere a activit??ii;181 de inspec?ii la depozite de furaje, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 14.200 de lei, 15 avertismente ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii;924 de inspec?ii la unit??i care comercializeaz? furaje, fiind aplicate 36 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 81.200 de lei, 64 de avertismente ?i 8 ordonan?e de interzicere a activit??ii;371 de inspec?ii la transportatori ?i mijloace de transport, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 17.000 de lei, 15 avertismente ?i 7 ordonan?e de interzicere a activit??ii;379 de inspec?ii la alte tipuri de unit??i, fiind aplicate 4 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 10.800 de lei, 14 avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii;Cele mai multe neconformit??i identificate au fost reprezentate de lipsa dovezilor privind realizarea ac?iunilor DDD (decontaminare, dezinfec?ie ?i dezinsec?ie) ?i a instruirii personalului, trasabilitate incomplet?, lipsa sau nerevizuirea procedurilor ?i lipsa autoriz?rii/?nregistr?rii sanitare veterinare.?Anual, ?n cadrul Programului Cifric pentru Controlul Oficial al Furajelor inspectorii oficiali ai serviciilor veterinare preleveaz? probe de furaje combinate, materii prime furajere, aditivi ?i preamestecuri de aditivi furajeri, at?t de la operatorii cu activitate ?n sectorul nutri?iei animale (unit??i produc?toare de furaje combinate ?i depozite), c?t ?i de la exploata?iile de animale.?n urma analiz?rii ?n laboratoarele autorizate sanitar-veterinar a probelor prelevate ?n cadrul acestui program, procentul neconformit??ilor a fost unul foarte mic (de exemplu ?n anul 2020, procentul probelor neconforme a fost de 0,1%).?Revolta fermierilor – unde este interesul ?i respectul pentru sectorul agroalimentar autohton?, august 6, 2021 , agrimanet Revolta fermierilor – unde este interesul ?i respectul pentru sectorul agroalimentar autohton?Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare solicit? premierului ?i Ministerului Finan?elor aprobarea rectific?rii bugetare pentru MADR, pozitiv, care s? acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetar? din 2021, conform unei scrisori deschise a organiza?iei.Scrisoarea este adresat? ?i pre?edintelui Klaus Iohannis, liderilor forma?iunilor politice parlamentare care fac parte din coali?ia de guvernare, respectiv Ludovic Orban (pre?edinte PNL), Dan Barna (copre?edinte USR), Kelemen Hunor (pre?edinte UDMR) ?i Varujan Pambuccian (pre?edintele Grupului parlamentar al minorit??ilor na?ionale).?Dup? nenum?ratele ?nt?lniri ?i promisiuni avute ?n prim?var? ?ntre reprezentan?ii fermierilor ?i ai Guvernului s-a desprins concluzia c? sumele necuprinse ?n bugetul MADR, dar cuvenite ?n mod direct ?i legal fermierilor s? fie cuprinse la prima rectificare bugetar? acord?ndu-se finan?area lor. Fermierii au acceptat situa?ia bugetar? respectiv? p?n? la rectificarea bugetar?, dar a?teptarea nu poate dura la nesf?r?it”.?Domnule Premier Florin C??U, dac? Agricultura este sector strategic pentru asigurarea securit??ii alimentare a Rom?niei trebuie s? primeasc? la prima rectificare bugetar? pentru MADR, sumele solicitate. Acum ave?i ocazia s? ar?ta?i interesul ?i respectul pentru sectorul agroalimentar autohton”.?V? solicit?m s? fi?i de acord cu aprobarea rectific?rii bugetare pentru MADR, pozitiv, care s? acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetar? din 2021. Solicitarea noastr? este expresia a?tept?rilor tuturor fermierilor din Rom?nia ?i este argumentat? de urm?toarele:sectorul agricol rom?nesc este meteo-dependent;Rom?nia nu are o infrastur? principal? de ?mbun?t??iri funciare modernizat? ?i finan?at? corespunz?tor care s? asigure sus?inerea dezvolt?rii sistemului de iriga?ii, desec?ri, drenaje ?i combaterea eroziunii solului de importan?? strategic? pentru sectorul agricol ?i pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, ?n special a umidit??ii relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bun? ?i mai armonioas? a vegeta?iei naturale/spontane, a culturilor agricole ?i a aerului din zon?;realizarea investi?iilor pentru strategia privind managementul apei de?i este vital? pentru a putea continua produc?ia de hran? ?n Rom?nia, al?turi de re?eaua na?ional? de perdele forestiere de protec?ie a c?mpurilor, nu a fost inclus? de Rom?nia ?n PNRR;culturile agricole au nevoie de asigurarea ?n optim a cerin?elor fiziologice din cursul perioadei de vegeta?ie;s-au putut ?ncheia contracte doar pentru irigarea a cca. 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile;nu exist? produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultur?, lucru resim?it foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, ?n special, astfel ?nc?t activitatea acestora s? devin? sustenabil? ?i competitiv? pe termen lung, f?r? a pune presiune pe bugetul de stat;80% din tariful pentru livrarea apei ?l constituie costul cu energia electric?;perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie);costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 ?n prezent;statul rom?n, prin ANIF consum? o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din pia??, de cele mai multe ori dubl?nd sau tripl?nd pre?ul cu care pleac? de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica ?i Electrocentrale Bucure?ti, de?i statul rom?n, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica ?i Electrocentrale Bucure?ti, este produc?tor primar de energie electric?;seceta nu este acceptat? ca ?i caz de for?? major?;urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de ?ndatorare al fermierilor calamita?i a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajung?nd ca pe aproximativ 25% din suprafa?a arabil? a ??rii s? fie realizat? o tehnologie minimal?, care s? nu le permit? ob?inerea unei produc?ii rezonabile pentru acoperirea unei p?r?i importante a pierderilor suferite anul trecut;nu s-a dorit implementarea unei solu?ii echilibrate pentru am?narea ratelor la b?nci;de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afecta?i de seceta pedologic? sever? sau sunt capitaliza?i ?i nu au avut rate scadente p?n? acum, sau dac? au avut, deja sunt am?nate, baza de aplicare fiind foarte mult redus?;legisla?ia contractual? permite derapaje ?i impunerea prin pozi?ie dominant? a furnizorilor mari a unor penalit??i ?i dob?nzi de cca 160% din valoarea contractului care ?mping spre faliment fermierii;ajutorul national tranzitoriu a fost diminuat substantial la ?nceputul anului 2021, nejustificat;au fost aduse ?mbun?t??iri programelor de sprijin derulate de MADR;bugetul pentru reabilitarea, modernizarea ?i digitalizarea infrastructurii principale de ?mbun?t??iri funciare este la 5% din necesar;statul rom?n nu a acordat desp?gubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologic? sever? ?i ar?i?a atmosferic? care a afectat culturile de prim?var? din anul agricol 2020, at?t de necesare continu?rii activit??ii ?n condi?ii optime ?n ?ntreaga ramur? de agribusiness;produc?ia la culturile de toamn? pentru anul de recolt? 2021 a fost aprope de un an normal, dar la culturile de prim?var? ?i ?n special la porumb, se preconizeaz? o produc?ie medie na?ional? diminuat? cu cca. 30 % datorit? lipsei de precipita?ii exact acum ?n perioada critic? c?nd se formeaz? produc?ia de boabe”, se arat? ?n documentul fermierilor.”Cooperativa ?ara Mea: sfaturi pentru micii produc?tori , By RO.aliment , August 6, 2021Asocierea este singura ?ans? a micilor produc?tori de legume, au afirmat reprezentan?ii Cooperativei ?ara Mea, cea mai mare cooperativ? agricol? din Rom?nia.?Micii produc?tori de legume n-au nicio ?ans? s? reziste pe pia?? dac? nu se asociaz? ?i nu-?i unesc eforturile pentru a vinde produc?ia ?mpreun?. Ceea ce se ?nt?mpl? ?n aceast? perioad?, de altfel o situa?ie cu care ne ?nt?lnim de ceva vreme, demonstreaz? ?nc? o dat? c? f?r? predictibilitate ?i o pia?? de v?nzare asigurat?, nu putem vorbi de un business sustenabil, nu exist? stabilitate, riscul major fiind acela ca recolta s? ajung? la gunoi”, precizeaz? reprezentan?ii Cooperativei ?ara Mea, ?ntr-un comunicat preluat de AGERPRES.Aceea?i surs? recomand? produc?torilor s? prioritizeze valorificarea recoltei ?n ?ntregime, ?n loc ?s? alerge dup? un pre? mai mare ?ntr-o zi”. ?Realitatea este c? avem dou? categorii de mici produc?tori rom?ni. Unii care acum ?ncep, au o viziune pentru viitor, cred ?n predictibilitate, au un plan de dezvoltare, eventual au ?n desf??urare proiecte pe fonduri europene ?i sunt interesa?i s? ??i asume colabor?ri pe termen lung ?i, ?n extrema cealalt?, produc?torii oportuni?ti, care s-au zb?tut pentru un loc ?n pia?? ?i care nu cred ?n colabor?ri win-win pe termen lung. Din p?cate, cu toate eforturile noastre, ace?tia din urm? sunt oamenii pe care nu te po?i baza. S-a ?nt?mplat de mai multe ori s? creasc? pre?ul de la o or? la alta, s? ?ncurce contractele ?n desf??urare, s? se bucure ast?zi la un leu ?n plus, f?r? s? ?n?eleag? c? oportunismul ?i predictibilitatea nu merg m?n? ?n m?n?. ?n cele mai multe cazuri, acestea au fost legumele rom?ne?ti aruncate. Pe termen lung, orice legumicultor poate face un calcul ?i poate vedea c? ar c??tiga mai mult, cu mai pu?in efort, pe un contract ferm anual, dec?t s? alerge dup? un pre? mai mare ?ntr-o zi”, a declarat Florin Burculescu, pre?edinte Cooperativa ?ara Mea.?n ultimii ani, reprezentan?ii cooperativei au observat o tendin?? a produc?torilor de a ?nfiin?a o anumit? cultur?, orient?ndu-se dup? cererea din anul anterior, sau pentru a beneficia de programele de sprijin guvernamentale.?Poate c? a venit momentul ca fermierii s? ?n?eleag? c? nu mai pot s? mizeze ani la r?ndul pe aceea?i cultur?, c? este nevoie de o diversificare a ofertei ?i, din fericire, sunt destule segmente de pia?? neacoperite. De ce s? nu acorde o aten?ie mai mare unor culturi la care oricum nu reu?im s? acoperim cererea din produc?ia intern? ?i pentru care exist? solicit?ri inclusiv din partea sectorului de procesare, a?a cum se ?nt?mpl? la vinete sau, de ce nu, ardeiul gras, de departe mult mai rentabil dec?t ro?ia sau castravetele?!”, au mai spus ace?tia.Rom?nia a produs 3,5 milioane de tone de legume ?n 2020Potrivit datelor INS furnizate de asocia?ia agricol?, produc?ia total? de legume ?n 2020 a fost de 3,5 milioane de tone, din care 712.000 tone au fost de tomate, 977.000 tone de varz? alb?, 188.000 de tone de castrave?i, 123.000 de tone de vinete, 208.000 tone de ardei ?i 187.000 de tone de morcovi etc.Evenimentul de mediu, adresat speciali?tilor din industria alimentar? , PIA 2021 , By RO.aliment , August 6, 2021Cea de-a doua edi?ie a conferin?ei online PIA – poluarea ?n industria alimentar? va avea loc pe 22 ?i 23 septembrie 2021, ?n mediul online.Evenimentul este singurul care abordeaz? ?n ?ntregime problematica mediului ?nconjur?tor, aplicat? special modului de func?ionare a industriei alimentare ?i b?uturilor.Tematica va acoperi cele mai actuale ?i arzatoare subiecte de mediu pentru industria alimentara cum ar fi certificarea de mediu, ambalajele, eliminarea de?eurilor, reciclarea, legislatia RO vs UE, dar ?i strategii de control al polu?rii pe ?ntreg lan?ul “ de la ferm? la furculi??”, echipamente inovatoare, tehnologii, automatiz?ri ?i software.Dac? sunte?i angajat sau de?ine?i o afacere ?n domeniul produc?iei de alimente ?i b?uturi, acest eveniment este special pentru dumneavoastr?! ?nscrie-te acum, aici!KEYNOTE SPEAKER ? HYPERLINK "" JACK BOBO, CEO Futurity, autorul c?r?ii??Why Smart People Make Bad Food Choices”.??TITLUL PREZENT?RII DIN CADRUL PIA 2021:?“The forces that will shape the future of food. Can agriculture save the planet?” Tema de anul acesta a conferin?ei PIA este ?Adaptarea lan?ului alimentar pentru un sistem sustenabil ?i sigur”.DE CE S? PARTICIPA?I:afla?i schimb?rile ?i cerin?ele legislative legate de protejarea mediului din perspectiva activit??ii de produc?ie/procesare de alimente ?i b?uturidescoperi?i inova?ii ?i tendin?e care v? ajut? s? ?ndeplini?i cerin?ele legalev? informa?i cu privire la strategii de control a polu?rii pe ?ntreg lan?ul de aprovizionareafla?i ce ?nseamn? o politic? de mediu ?i cum pute?i minimiza riscurilev? pune?i la curent cu noi tehnologii privind eliminarea de?eurilor produse ?n industria alimentar? ?i a b?uturilordescoperi?i cum pute?i evita o catastrof? financiar? prin investi?ii smartv? informa?i cum pute?i proteja mediul ?nconjur?tor ?i preveni poluareaCUM V? PUTE?I ?NSCRIE:PENTRU COMPANII dac? dore?ti s? afli care sunt tarifele pentru pachetele de partener, te rug?m s? ne contactezi la office@roaliment.ro, sau la +40 744 162 991PENTRU AUDITORIU completeaz? formularul, AICICadrele universitare beneficiaz? de 50% reducere, iar studen?ii pot participa GRATUIT, acest lucru fiind posibil prin implicarea Asociatiei NNS – Nutritie Nutrienti Sanatate!Exportul de carne de vit? din Rom?nia ia av?nt: cea mai mare cantitate v?ndut? ?n primele trei luni ale anului, ?n ultima decad?; pre?urile, ?n cre?tere semnificativ? , lantulalimentar, 2021-08-06 , ?n perioada ianuarie-martie 2021, Rom?nia a exportat ( export ?nseamn? ?n afara pie?ei comunitare ) 13.404 t de carne de vit?, din care 13.276 t au fost animale vii, restul fiind carne congelat?, organe, gr?simi, carne proasp?t?, carne afumat?, s?rat? sau uscat?.Aceasta este cea mai mare cantitate v?ndut? pe pia?a extra-european? ?n primele trei luni, ?n ultima decad?. De pild? ?n aceea?i perioad? a anului trecut, cantitatea exportat? a fost 9446 t.Cantitatea anual? exportat? a variat ?ntre 20.718 t ?n 2014 ?i 56.177 t ?n 2017. Anul trecut, ?n ciuda pandemiei covid-19, exporturile au sc?zut numai cu 1.626 t, de la 42.487 t la 40.861 t.Carnea de vit? din Rom?nia ajunge ?n Israel, Statele Unite, Iordania, Albania, Turcia, Bosnia ?i Her?egovina, Hong Kong, Irak, Libia.Cre?teri semnificative au ?nregistrat ?i pre?urile, fa?? de anul trecut: 8,34% la categoria ”t?ura?i”, 10,22% la categoria ”vaci” ?i 3,25% la categoria ”vi?ele”.Potrivit Comisiei pentru evaluarea carcaselor pre?urile au fost ?n s?pt?m?na 28 iunie – 4 iulie:311,4 euro/100 kg, cat. t?ura?i267,37 euro/100 kg, cat. vaci287,06 euro/100 kg, cat. vi?ele.Cele mai mari pre?uri sunt ?n Italia, pt categoria t?ura?i, 4-7,06 euro/100 kg, ?n Fran?a, pentru cat. vaci, 349,18 euro/100 kg, ?i ?n Italia pentru cat. vi?ele, 460,64 euro/100 kg.Clubul Fermierilor Romani: unii comercianti au impus fermierilor clauze abuzive pe timpul pandemiei. Cum se pot reduce situatiile de acest tip? august 6, 2021 Noua Politica Agricola, dar si Pactul Ecologic European au dus agricultura romaneasca si pe cea europeana intr-un proces puternic de transformare, iar evenimentele din ultima perioada au adus provocari precum lipsa fortei de munca, scaderea preturilor, dar si o inegalitate in ceea ce priveste veniturile fermierilor, declara reprezentantii Clubului Fermierilor Romani, care au lansat Concorde, un program menit sa rezolve aceste inechitati.“Fermierii performanti din Romania trebuie sa gestioneze o impredictibilitate crescuta in ceea priveste asigurarea resurselor si a proceselor in ferma, precum si pentru valorificarea productiei. Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul romanesc, in conditiile secetei pedologice prelungite si ale crizei sanitare mondiale determinate de pandemia de COVID-19”, se mentioneaza in comunicat.Reprezentantii Clubului Fermierilor Romani sustin ca a rezultat astfel o crestere neobisnuita a numarului incidentelor contractuale in relatiile dintre participantii la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunzatoare sau chiar neexecutarea la termen si/sau in conditiile convenite a obligatiilor contractuale asumate.“Cu aceasta ocazie au revenit in discutie problemele sistemice care au definit relatiile dintre fermieri, intermediari, traderi si industria prelucratoare de produse agricole in ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipsa de incredere, pe fondul careia, profitand de capacitatea financiara disponibila, comerciantii din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de putine ori, clauze contractuale fara precedent sau chiar abuzive, menite sa le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi disproportionate si nelegitime suferite de fermierii de buna-credinta”, considera Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru comertul cu cereale, Clubul Fermierilor Romani.Astfel, lipsa de incredere este amplificata de absenta informatiilor permanent actualizate despre partile contractuale, despre oamenii implicati si despre istoricul si comportamentul in afaceri al acestora.Reprezentantii Clubului Fermierilor Romani evidentiaza “selectiv o serie de practici comerciale devenite uzuale in relatia fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor pozitii contractuale inegale pentru fermieri si au generat riscuri majore concretizate in contextul secetei pedologice din 2020”.Acestia mentioneaza clauze prin care se declara si/sau se recunoaste, in mod nerealist, o negociere inexistenta a contractului, precum si constituirea de garantii personale de catre administratorul/directorul fermei, pentru executarea obligatiilor contractuale asumate de societatea cu raspundere limitata/societatea pe actiuni, dupa caz, eludandu-se, astfel, raspunderea limitata a acestor participanti la circuitul economic;“In acest context, Clubul Fermierilor Romani lanseaza proiectul Concorde adresat fermierilor din Romania, prin care urmareste stabilirea unui sistem de incredere si de bune practici comerciale, care sa permita consolidarea relatiilor contractuale in piata de agribusiness. Din cauza acestor provocari cu care se confrunta fermierii, Clubul Fermierilor Romani considera necesara stabilirea unui dialog coerent pentru regandirea parteneriatului si refacerea increderii fermieri – cumparatori / traderi, pentru asigurarea executarii corespunzatoare a obligatiilor contractuale”, a anuntat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Romani.Dezastrul din legumicultura romaneasca. Ce vor sa faca fermierii , august 6, 2021 , Agrostandard2021 se dovede?te un an foarte greu pentru legumicultori, care se plang ca n-au avut niciodata preturi a?a de mici, fiind nevoiti sa-si arunce pe campuri recolta in lipsa cumparatorilor. Fermierii repro?eaza oficialilor de la Agricultura lipsa de sprijin, intarzierea programelor si a platilor etc. De cealalta parte, ministerul anunta programe cu bani europeni si incearca sa-i puna la masa, in limita atributiilor sale, pe toti cei de care teoretic ar depinde bunul mers al lucrurilor in sector. Fara prea mare succes, insa, a?a ca sa nu ne miram daca cat de curand ii vom vedea in strada pe fermieri. “Agricultura romaneasca e in criza! Taranul roman este cel care a fost intotdeauna uitat. Guvernul Romaniei nu aude si nu vede, nu stie ca existam. Problemele noastre sunt problemele intregii societati. Nu poate exista o societate moderna, fara o agricultura moderna. Fara agricultura. Taranul roman pune de secole mancare in farfuriile tuturor. Taranul roman plange acum uitandu-se la recoltele pe care nu are cui sa le vanda, cu toate ca preturile sunt derizorii. Practicile neloiale, lipsa trasabilitatii produselor, preturile care nu acopera nici macar cheltuielile…toate acestea se adauga peste scumpirile fara precedent la inputuri, energie electrica, gaze, combustibil, materiale de constructii, Intr-o lume in care anual mor de foame circa noua milioane de oameni, taranii romanii sunt nevoiti sa arunce recoltele nevandute.Pentru agricultorii romani nu sunt niciodata fonduri. Suntem parte a unui stat pentru care nu existam. Este nevoie de masuri urgente in domeniul alimentar si de sustinere a productiei agricole. Guvernul Romaniei nu se mai poate preface ca nu ne vede.Uniunea Salvam Taranul Roman cheama toti fermierii, indiferent de zona din care provin, sa ni se alature intr-un protest stradal amplu, prin care sa reamintim guvernantilor ca existam. Nu cerem pomeni, cerem doar sa fim sprijiniti cu masuri concrete si reale. Cerem dreptul de a ne vinde produsele in Romania. Cerem dreptul de a exista si de a trai decent, din munca noastra, in tara noastra. Haideti sa fim multi si poate asa nu vom mai fi ignorati!”, sustine Ionel Paunel, reprezentantul Uniunii Salvati Taranul Roman (USTR) si presedinte al Sindicatului Producatorilor Agricoli din Olt.Aceasta pozitie este sustinuta si de Claudiu Breazu, presedinte Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat (membra USTR).“In urma intalnirii de luni cu reprezentantii Ministerului Agriculturii, ne intoarcem tristi, dezamagiti, singura solutie fiind iesirea in strada. Programele “arunca tomata”, “sustinem producatorul turc”, “gustul importat”, “munciti ca n-aveti pentru ce”, “usturoiul din China” ne gonesc din ferme. Inainte sa plecam din tara hai sa iesim strada! Fratilor va spun cu mare regret ca este singura solutie care ne-a mai ramas la dispozitie. Haideti in momentul apropiat sa o facem” – spune pe FB legumcultorul.Doleantele fermierilor?In data de 2 august, o delegatie din partea Uniunii Salvati Taranul Roman s-a intalnit la Ministerul Agriculturii cu mai multi oficiali cu rang inalt, fiind puse in discutie o serie de revendicari. O parte s-au gasit rezolvarea, altele partial, iar unele chiar deloc, cum ar fi de exemplu acordarea de ajutoare de stat legumicultorilor, ca sa nu mai vorbim de cererea expresa a producatorilor cu privire la implicarea in verificarea importurilor masive de legume a tuturor institutiilor cu atributii de control. “MADR si institutiile subordonate sunt depaste de situatie (personal putin si cam nepregatit”, afirma Ionel Paunel, reprezentatul Uniunii la discutii.Recunoa?te, insa, ca una peste alta a fost totus vorba de “o intalnire binevenita si constructiva care a deschis calea unui dialog permanent intre noi si autoritati”.Din pacate, ultimele ve?ti primite de fermieri nu sunt deloc cele a?teptate – banii pe care se conta la rectificare nu vor veni, a?a ca multe planuri anuntate vor cadea, iar in plus, seceta se va face tot mai mult simtita. La fel si importurile, cel mai probabil.Premiera in PNDR: submasura dedicata finantarii legumiculturii?Ministerul Agriculturii nu se poate baga in relatiile de piata dintre producatori si comercianti, guvernate de raportul cerere si oferta, fie ea si de import, dupa cum a atras atentia de mai multe ori ministrul Adrian Oros. Institutia nu poate interveni decat acolo unde are atributii. Acum, prioritatea pare sa fie accesarea fondurilor europene. Marea noutate pentru cei doi ani de tranzitie (2021-2022) este faptul ca pentru prima data in Programul National de Dezvoltare Rurala a fost introdusa o submasura dedicata finantarii legumiculturii. Astfel, vor fi puse la dispozitia fermierilor 100 mil. euro pentru construirea de sere si solarii si 50 mil. euro pentru depozitare si procesare. ?In acelas timp, cooperativele si membrii cooperatori vor avea intensitate de sprijin mai mare, pentru a stimula organizarea legumicultorilor in conformitate cu cerintele pietei, pentru a le oferi posibilitatea de a avea o anumita cantitate, ritmicitate si standardizare care sa le permita contractarea si comercializarea intregii productii, precum si un grad ridicat de sustenabilitate, dupa cum anunta reprezentantii ministerului.Un nou record negativ. Peste 100 de noi focare de pest? porcin? african? ?ntr-o s?pt?m?n? , Alina Stanciu - vin, 06 aug. 2021, 14:35 ?n ultima s?pt?m?n?, num?rul de focare de pest? porcin? nou identificate a dep??it 100, un record al acestui an. Peste 2.500 de porci au fost afecta?i de pest? ?ntr-o singur? s?pt?m?n?. Num?rul focarelor noi de pest? porcin? african? (PPA) a re?nceput s? creasc? alarmant, dup? o perioad? de acalmie ?n care nu s-a dep??it pragul de 55. ?n intervalul 30.07.2021 – 05.08.2021 au fost ?nregistrate 108 focare noi de PPA la porci domestici, dintre care 43 numai ?n Ialomi?a ?i 30 ?n Teleorman, jude?e care s-au confruntat ?i ?n s?pt?m?na anterioar? cu un num?r important de focare moi (28 ?i respectiv 13), potrivit informa?iilor ANSVSA.?n celelalte 16 jude?e cu cazuri noi, num?rul focarelor identificate a fost de maxim cinci (Bihor ?i Sibiu).Astfel, la data de 05.08.2021, erau active un num?r de 333 de focare de pest? porcin? african? (PPA),?din care 3 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 5 focare ?n exploata?ii comerciale de tip A, cu 3 mai multe dec?t ?n s?pt?m?na anterioar?, fiind afectate un num?r de 49.257 porcine (animale afectate din focarele active).Peste 2.500 de porci domestici au fost afecta?i de pest? ?ntr-o singur? s?pt?m?n?.?n perioada 2019 ?i p?n? ?n prezent au fost stinse 3.245 de focare de pest? porcin? african?.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.829 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e.?n ceea ce prive?te porcii mistre?i, au fost raportate 11 cazuri noi de PPA.?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Gregor Roy Chowdhury, unul dintre proprietarii resortului turistic Zabola Estate, indicat drept fiul unei contese transilv?nene ?i al unui nobil indian, lanseaz? un fond de 150 milioane euro ?n Transilvania. Conexiuni evocate cu Hardenberg Group Profit.ro scris ieri, 18:00 Gregor Roy Chowdhury, unul dintre proprietarii resortului turistic Zabola Estate din jude?ul Covasna, lanseaz? un fond de private equity pentru investi?ii regionale ?n Transilvania, cu scopul de a investi 150 de milioane de euro, cu un capital ini?ial de 7 milioane de euro, ?n companii de procesare a alimentelor ?i de produc?ie a bunurilor alimentare. Companiile care vor finan?are trebuie s? aib? o cifr? de afaceri de minimum 10 milioane de euro ?i s? fie ?n c?utarea unui partener pentru extindere, a unei re?ele interna?ionale ori proprietarul s? aib? inten?ia de a ie?i din afacere. “Suntem ?n discu?ii cu mai multe companii, iar ?n cursul acestui an dorim s? semn?m primul contract”, spune Chowdhury. “Cererea clien?ilor pentru alimente care sunt produse local ?i regional este ?n cre?tere. Cu toate acestea, majoritatea produselor vin din str?in?tate. ?n ultimii ani am fost martorii unor investi?ii masive ?n lan?uri de supermarketuri. Cred cu t?rie c? aici exist? o ni?? din moment ce materia prim? este exportat? ?i se ?ntoarce, ulterior, sub form? de produse pe raft. Acela?i lucru este valabil ?n cazul produc?iei de bunuri alimentare. Rom?nia este bogat? ?n resurse naturale – ?n majoritatea cazurilor doar materia prim? este exploatat? ?i apoi exportat?”, adaug? acesta. Gregor Roy Chowdhury este indicat drept fiul unei contese transilv?nene ?i al unui nobil indian. Relat?rile publice sunt c? mama lui, Katalina, care a avut de suferit din cauza regimului comunist, a reu?it s? fug? la rude, ?n Austria, c?nd avea 16 ani. S-a ?ntors acas?, ?n Rom?nia, ?n fiecare an, ?mpreun? cu fiii ei. Gregor a crescut ?n Austria ?i a studiat la Londra. Dup? c??iva ani ?n investment banking ?n Londra, el s-a ?ntors ?n Transilvania pentru a-?i redescoperi r?d?cinile ?i desf??oar? activit??i ?n Rom?nia din 2002. Dup? anii de comunism ?n care propriet??ile familiei sale au fost confiscate, iar familia expulzat? ?n mijlocul nop?ii, domeniul de la Z?bala, jude?ul Covasna, a fost revendicat ?i s-au f?cut investi?ii semnificative ?n turism, silvicultur? ?i agricultur?. Azi, Zabola Estate, denumit ?i Castelul Contelui Mikes, este cunoscut mai ales ca un boutique hotel ?i resort de lux. De la departamentul de fuziuni ?i achizi?ii al b?ncii americane de investi?ii Salomon Smith Barney (azi Citigroup) din Londra, Gregor s-a mutat ?n Rom?nia pentru a se concentra pe restituirea vechilor propriet??i ale familiei ?i pe construirea unei afaceri ?n domeniul silvic. ?n ultimii ani, el s-a concentrat pe turism, agricultur? conven?ional? ?i ecologic?, precum ?i un proiect de conservare. Prin intermediul so?iei sale, contele este prezentat ca av?nd o conexiune str?ns? cu Hardenberg Group, investitor in distilerii ?i hoteluri din Germania.Florian Ciolacu, Clubul Fermierilor Rom?ni: Iriga?iile reprezint? factorul esen?ial pentru ca Rom?nia s?-?i ating? poten?ialul ?n agricultur? 6 august 2021, 18:56 Agricultur? Clubul Fermierilor Rom?ni a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii na?ionale de gestiune integrat? a apei ?i solului pentru agricultur?Iriga?iile reprezint? factorul esen?ial pentru ca Rom?nia s?-?i ating? poten?ialul ?n agricultur?. Doar cu o gestiune integrat? a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultur? ?i protejarea mediului. Este necesar? o planificare multianual? pentru asigurarea iriga?iilor (sistem na?ional ?i proiecte locale) ?i desec?rii, ?n baza strategiei integrate a apei, consider??Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Rom?ni.Acesta precizeaz?: “?n 2020, Guvernul Rom?niei a alocat din bugetul na?ional desp?gubiri ?n valoare de 850 milioane de lei. Iriga?iile elimin? riscul pierderii recoltelor din cauza secetei ?i a pl??ii prin desp?gubiri. Rom?nia este ?ara cu cea mai spectaculoas? cre?tere de produc?ie ?i randament ?n agricultur? din Uniunea European?, ?n ultimii 10 ani. Avem nevoie de politici ?i programe care s? sus?in? cre?terea profitabilit??ii ?i performan?ei ?n agricultura rom?neasc?.” Pe 28 iulie 2021, Geoglam () a emis un raport privind culturile la nivel global. Geoglam este un organism care genereaz? prognoze de recolt? printr-un sistem de sateli?i la nivel planetar.Pe harta desf??urat? a P?m?ntului, Rom?nia este singura ?ar? care are integral un rating de recolt? la nivel Excep?ional (toate culturile de pe tot teritoriul Rom?niei au primit acest rating).”Putem considera c? acesta este un moment de referin?? pentru Rom?nia, care nu se ?nt?mpl? de dou? ori ?n timpurile noastre. Rating-ul de recolt? de nivel ”Excep?ional” readuce ?n aten?ia lumii poten?ialul agriculturii din ?ara noastr?. Totodat?, reprezint? un bun prilej de con?tientizare ?i recunoa?tere a rolului ?i contribu?iei fermierilor ?n asigurarea siguran?ei alimentare. Aceast? evaluare demonstreaz? rezultatele care pot fi ob?inute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurat? de companiile de agribusiness, ?n condi?ii climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condi?ii de lucru optime pentru fermieri”, consider? Cezar Gheorghe, analist consultant Clubul Fermierilor Rom?ni pentru comer?ul cu cereale.Clubul Fermierilor Rom?ni a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii na?ionale de gestiune integrat? a apei ?i solului pentru agricultur?, care va asigura cadrul pentru un program multianual de investi?ii publice ?n vederea moderniz?rii sistemului na?ional de iriga?ii ?i sus?inerea programului care vizeaz? proiectele locale de iriga?ii. Prima reuniune a grupului de lucru a avut loc pe 16 iulie la Timi?oara, cu participarea conducerii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, a Consiliului Jude?ean Timi?, a USAMVB din Timi?oara ?i a fermierilor din regiune.***Clubul Fermierilor Rom?ni ?pentru Agricultur? Performant? este o asocia?ie non-profit ?i neguvernamental? a fermierilor din Rom?nia. Membrii asocia?iei sunt fermieri performan?i care au modele de afaceri bazate pe inova?ie, tehnologie ?i bunele practici ?n agricultur?, pentru cre?terea competitivit??ii ?i a valorii ad?ugate create ?n acest domeniu.Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Rom?ni este s? asigure implicarea activ? a membrilor s?i ?n procesul de consultare ?i elaborare a reglement?rilor europene ?i na?ionale ?n domeniul agricol, cu scopul de a cre?te performan?a fermierilor din Rom?nia.Activitatea asocia?iei este organizat? pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director ?i puse ?n practic? de unitatea executiv? a Clubului. Proiectele vizeaz? domeniile legislativ, fiscal, tehnologie ?i resurse umane ?i ??i propun s? identifice solu?ii care s? r?spund? ?n mod real, concret, problemelor cu care se confrunt? fermierii.Clubul Fermerilor Rom?ni lanseaz? ?i deruleaz? programe ?i proiecte concrete pe patru direc?ii strategice de ac?iune: reprezentare, consiliere ?i consultan??, formare ?i leadership, informare ?i comunicare.NECULAI BORCESCU - O legend? vie a agriculturii buzoiene , Marian MU?AT, 06 august 2021 Un fermier din Buz?u nu face pariu cu agricultura, nici agricultur? pe pariu, a avut curajul s? investeasc? ?n tehnic? de ultim? genera?ie, iar rezultatele nu ?nt?rzie s? apar?.?Vara aceasta, de c?te ori l-am c?utat la telefon pe fermierul buzoian Neculai Borcescu, acestaeraurcat pe combin?. Nu poate s? stea departe ?n campanie, ?i place s? lucreze meticulos, mai cu seam? c? are o ?bijuterie” nou? c?reia a ?inut s?-i fac? ?botezul” ?n lanurile cu orz.?Utilaje noi ?n noua campanieCu circa dou? luni ?n urm?, a cump?rat o combin? Case IH 7250AFSHarvest Command, iar la ?nceputul lunii iulie a completat flota de ma?ini ?i utilaje cu o achizi?ie de calibru: un tractor ?enilat nou-nou?, Case IH Quadtrac 500AFSConnect. Utilajele de mare putere ?ntregesc zestrea de mecanizare a fermei, compus? dintr-un alt tractor articulat pe ?enile Case IH Quadtrac 470 ?i un cultivator Case IH Ecolo Tiger 875, achizi?ionate ?n urm? cu trei ani. Deci, numai ?n ultimul timp, investi?iile ?n ferma Borcescu dep??esc 1 milion de euro, cele mai ?vechi” utilaje nu au mai mult de 10 ani. ?Mie ?mi place s? am lucruri de excep?ie, dar e ?i suprafa?a ce sus?ine investi?ia. ?ntotdeauna am pus accent pe tehnic?; av?nd productivitate, fac lucr?ri la timp ?i de calitate. ?i c?nd ai performan??, vine ?i profitul!”,sus?ine agricultorul.??coala tehnic?, abecedarul agriculturiiNeculai Borcescu este unul dintre veteranii c?mpului, o legend? vie a agriculturii buzoiene.Fermierul din Ziduri, o a?ezare ?ntins? ?n zona de c?mpie din nord-estul jude?ului, ajuns la o v?rst? onorabil? (73 de ani), este m?ndru de ceea ce a realizat p?n? acum. Pornind de la o suprafa?? de 30 ha, ?ncredin?at? de c??iva oameni pleca?i din sat, conduce acum o ferm? de circa 2.300 ha (teren proprietate ?i luat ?n arend?), ajutat de fiic? ?i de ginere: Cristina ?i Teodor Radu.Neculai Borcescu ?i-a dedicat toat? via?a c?mpului. Activitatea i-a fost recunoscut? prin conferirea Ordinului Meritul Agricol ?n anul 2007. ?Din 1966 (deci, de 55 de ani) lucrez ?n agricultur?. Mai ?nt?i am absolvit ?coala tehnic? de 4 ani, au urmat, firesc, liceul ?i facultatea de agronomie, cu 13 candida?i pe loc. A?a am ?nceput meseria, bazele, abecedarul agriculturii le-am deprins ?n ?coala tehnic?, facultatea a completat”,precizeaz? agricultorul.?Fermierul ?i ... ?voca?ia” creditelor!?A lucrat o vreme ?ntr-un IAS ?n jude?ul Br?ila, apoi a continuat ?n satul natal Ion Heliade R?dulescu. Afacerea pe cont propriu a ?nceput-o ?n 1994 ca o continuare fireasc?. Spune c? a fost o ?aventur? ?n care mi-am asumat riscurile. Ce ar fi via?a dac? nu am avea curajul s? risc?m ceva?”.Mai ?nt?i a f?cut un ?mprumut de 20 mii de dolari, din care ?i-a cump?rat trei tractoare rom?ne?ti U 650 cu toate utilajele aferente. ?ntre timp s-a devalorizat cumplit leul ?i a ie?it din ?ncurc?tur? prin... iriga?ii. ?Am cump?rat patru coloane de irigat de aluminiu de la fosta ARO Slatina ?i am ?nfiin?at o suprafa?? de gr?din?. Legumele ?i cartoful m-au sc?pat de ?mprumutul nenorocit!”, ??i aminte?te Neculai Borcescu.?i cum pentru orice realizare, primul pas este curajul, prin anul 2000, a mai f?cut un credit de un milion de euro de la o banc? german?, cu 12% dob?nd?. ?i-a cump?rat, ?ntre alte utilaje de prelucrarea solului ?i sem?nat, o combin? rom?neasc? - Sema 110, de la Sem?n?toarea. A?a de bine era f?cut?, ?nc?t, ?n timp ce o ducea spre cas?, la Otopeni i-a c?zut roata dreapta fa??. Dup? eforturi sus?inute, fermierul a reu?it s? returneze creditul ?n doi ani. ?ntre timp, a depus mai multe proiecte pentru modernizarea exploata?iei, care au totalizat circa 1,68 milioane de euro.Viitorul se arat? puternicFermierul a f?cut investi?ii majore ?n... elita mecaniz?rii. ?l ?ncearc? un sentiment de m?hnire pentru c? operatorii nu sunt suficient de instrui?i s? lucreze pe utilajele performante, computerizate. Spune c?i-a luat de unde i-a g?sit; preten?iile lor sunt mari, ca ?n afar?, dar calificarea... ioc!Neculai Borcescu nu face pariu cu agricultura ?i nici agricultur? pe pariu. ?tie c? p?m?ntul nu leneve?te dac? este muncit; ?i nu oricum, ci bine! ?n ferma lui, cultiv? cereale p?ioase (orz ?i gr?u) pe 1.300 ha ?i culturi pr??itoare (floare ?i porumb) pe 1.000 ha, ?n suprafe?e aproximativ egale.?Rapi?? nu mai pun de vreo trei ani. Cultivam 4-500 ha, din cauza secetei s-a ales praful, cum s-a ales ?i de sistemul de iriga?ii. Acum e un an de excep?ie; dup? estim?rile mele, voi produce ?n medie peste 7.000 kg de orz ?i de gr?u. De asemenea, floarea soarelui ?i porumbul vor oferi satisfac?ie, c? se dezvolt? normal”,explic?Neculai Borcescu.Recoltele anului ?n prognoze. Ce a?tept?ri sunt la GR?U ?i PORUMB? Ferma , 06 august 2021 Produc?iile prognozate pentru anul acesta la cereale de Comisia European? sunt mai mari dec?t anul trecut: 27.174.000 t fa?? de 18.937.000 t ?n 2020, c?nd seceta puternic? a lovit ?n zona de sud-est a Rom?niei.?La gr?u, produc?ia a?teptat? este de 9.736.000 t, cu peste 3 mil. t mai mare dec?t anul trecut. La porumb, recolta la nivel na?ional ar putea totaliza 14.802.000 t, cu aproape 4 mil. t mai mult dec?t ?n anul precedent. ?Unii doar cu paguba, al?ii ?i cu desp?gubirile?Un aspect merit? semnalat: ?n timp ce fermierii care cultiv? cereale au ?ncasat bani de la bugetul de stat pentru pagubele suferite la culturile de p?ioase ?i rapi?? ?n toamna anului 2019 ?i prim?vara anului 2020, desp?gubirile fiind pl?tite ?n procent de 80-90%, ?n cuantum de p?n? ?n 925 lei/ha la gr?u ?i 1002 lei/ha pentru rapi??, horticultorii afecta?i de fenomenele meteo extreme nu primesc niciun ajutor pentru pagubele suferite. Unii dintre ei au primit un ajutor anti-Covid, dar strict pentru produc?ia afectat? de vreme statul nu ?i desp?gube?te.PRIME DE ASIGURARE ?N 2021AFIR a publicat Ghidul subm?surii 17.1 Prime de asigurare a animalelor ?i culturilor agricole, varianta consultativ?. Click AICI ?i vezi cum ob?in ?n 2021 fermierii ?i cresc?torii de animale aceste prime, ce condi?ii trebuie ?ndeplinite?AZI! Perchezi?ii DNA la asocia?ii ?i ferme de oi! Crotalii, certificate berbeci pentru a lua ilegal subven?ii APIA!Agroinfo , 05 august 2021 Opera?iune de propor?ii a DNA Timi?oara – ast?zi, procurorii anticorup?ie ?i poli?i?tii de la DGA au f?cut 11 perchezi?ii ?n jude?ele Timi?, Cara? Severin ?i Arad ?ntr-un dosar ?n care este investigat modul ?n care a fost pus la cale un alt mecanism de fraudare a subven?iilor europene pentru animale. Anchetatorii suspecteaz? c? sprijinul cuplat la ovine, subven?ia european? cu cel mai mare cuantum pe cap de ovin?, cca 18 euro/cap,?ar fi fost ?ncasat de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur??(APIA)?pe baza unor false certificate de origine pentru berbeci ?i a unor crotalii suspecte.?Conform APIA, pentru??un berbec cu certificat de origine, cresc?torii ?ncaseaz??subven?ia APIA cea mai mare pentru 35 de ovine femele ne?nscrise sau ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei.?n Rom?nia sunt doar c?teva asocia?ii care pot emite astfel de certificate de origine, printre acestea fiind ?i Asocia?ia Ovis Banatim din Timi?oara.Reprezentan?ii asocia?iei ar fi eliberat certificatele de origine ?i crotaliile pentru berbeci f?r? niciun fel de verificare, contra pre?ului ”corect”, cump?r?torii av?nd posibilitatea ulterior s? ob?in? subven?ii pentru oile din rasa ?urcan? care aveau din momentul respectiv, teoretic, origine controlat?. Pentru fiecare oaie, anual, se prime?te o subven?ie de 18 euro, calculele fiind f?cute pentru 35 de oi la fiecare berbec certificat. Ulterior, toate oile n?scute erau considerate av?nd origine controlat? ?i se primeau anual subven?ii de la Uniunea European?. Anchetatorii au descins la mai multe ferme de ovine?din Timi?, Cara? Severin ?i Arad.? De asemenea, de la oficiile zootehnice din cadrul APIA au fost ridicate documente pentru c? proprietarii animalelor au depus cereri pentru a primi subven?iile la ovine ?i-n acest an, scrie pressalert.roComunicat ANSVSA: Hrana animalelor controlat? de ANSVSA! Agroinfo , 06 august 2021 Conceptul Uniunii Europene “de la ferm? la furculi??” aplicat ?i ?n ?ara noastr? implic? verificarea fiec?rei verigi a lan?ului alimentar, de la hrana animalelor p?n? la produsul final, care ajunge pe masa consumatorului, anun?? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, ?ntr-un comunicat transmis ast?zi c?tre Agroinfo. Furajele pentru animale sunt o verig? esen?ial? a lan?ului alimentar ?i influen?eaz? direct at?t s?n?tatea ?i bun?starea animalelor, c?t ?i siguran?a alimentelor.De aceea, monitorizarea, supravegherea ?i controalele din domeniul hranei pentru animale se realizeaz? de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) ?n toate stadiile de produc?ie, procesare, depozitare, transport, distribu?ie, comercializare ?i utilizare a hranei pentru animale.Contaminan?ii furajelor pot fi de natur? biologic?, chimic? sau fizic?. Dintre ace?tia men?ion?m: microorganisme patogene, micotoxine, pesticide, metale grele, nitri?i, impurit??i botanice, radioactivitate etc.Depistarea prezen?ei microorganismelor patogene este important?, deoarece acestea pot pune ?n pericol s?n?tatea animalelor sau, prin prezen?a lor ?n produsele de origine animal?, pot afecta s?n?tatea oamenilor.Pentru exemplificare, Salmonella, ca bacterie zoonotic? ?n furaje, este responsabil? de cauzarea bolilor alimentare at?t la animalele c?t ?i la oameni, pentru c? bacteriile se pot replica ?i ?n furaje. ?n schimb, virusurile pot exista ?n furaje, dar nu se pot reproduce dec?t ?ntr-o gazd? adecvat?.?n contextul epidemiologic actual, al evolu?iei pestei porcine africane (PPA) ?n ?ara noastr?, igiena furajelor si bunele practici au un rol deosebit ?n prevenirea r?sp?ndirii virusului. Astfel, conform unui studiu efectuat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA), utilizarea de f?n, paie sau cereale produse local, recoltate din zone ?n care PPA este prezent? la popula?ia de mistre?i sau hr?nirea cu furaje proaspete pot constitui surse de infectare a porcilor domestici (depozitarea ?i uscarea materiilor furajere scad probabilitatea de supravie?uire a virusului) - studiu EFSA . Reamintim c?, responsabilitatea principal? pentru siguran?a furajelor pe ?ntreg lan?ul alimentar, de la produc?ia primar? a hranei pentru animale p?n? la hr?nirea animalelor de la care se ob?in produse alimentare revine operatorilor din sectorul hranei pentru animale. To?i operatorii din sectorul hranei pentru animale sunt supu?i controlului oficial, at?t prin planificarea ?i realizarea de inspec?ii la unit??i, c?t ?i prin prelevarea ?i analizarea probelor de furaje.?n acest sens, ?n perioada ianuarie 2020-martie 2021, au fost realizate 2.304 de inspec?ii, ?n urma c?rora au fost aplicate 62 de sanc?iuni contraven?ionale, ?n valoare de 161.200 lei, au fost emise 154 de avertismente, 2 Ordonan?e de suspendare a activit??ii, 22 Ordonan?e de interzicere a activit??ii ?i au fost dispuse 471 de termene de remediere a deficien?elor constate, dup? cum urmeaz?:-?449 de inspec?ii la unit??i produc?toare de furaje combinate, fiind aplicate 16 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 38.000 de lei, 46 de avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i o ordonan?? de interzicere a activit??ii;-?181 de inspec?ii la depozite de furaje, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 14.200 de lei, 15 avertismente ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii;-?924 de inspec?ii la unit??i care comercializeaz? furaje, fiind aplicate 36 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 81.200 de lei, 64 de avertismente ?i 8 ordonan?e de interzicere a activit??ii;-?371 de inspec?ii la transportatori ?i mijloace de transport, fiind aplicate 3 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 17.000 de lei, 15 avertismente ?i 7 ordonan?e de interzicere a activit??ii;-?379 de inspec?ii la alte tipuri de unit??i, fiind aplicate 4 sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 10.800 de lei, 14 avertismente, o ordonan?? de suspendare a activit??ii ?i 3 ordonan?e de interzicere a activit??ii;Cele mai multe neconformit??i identificate au fost reprezentate de lipsa dovezilor privind realizarea ac?iunilor DDD (decontaminare, dezinfec?ie ?i dezinsec?ie) ?i a instruirii personalului, trasabilitate incomplet?, lipsa sau nerevizuirea procedurilor ?i lipsa autoriz?rii/?nregistr?rii sanitare veterinare.Anual, ?n cadrul Programului Cifric pentru Controlul Oficial al Furajelor inspectorii oficiali ai serviciilor veterinare preleveaz? probe de furaje combinate, materii prime furajere, aditivi ?i preamestecuri de aditivi furajeri, at?t de la operatorii cu activitate ?n sectorul nutri?iei animale (unit??i produc?toare de furaje combinate ?i depozite), c?t ?i de la exploata?iile de animale.?n urma analiz?rii ?n laboratoarele autorizate sanitar-veterinar a probelor prelevate ?n cadrul acestui program, procentul neconformit??ilor a fost unul foarte mic (de exemplu ?n anul 2020, procentul probelor neconforme a fost de 0,1%), precizeaz? ANSVSA.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download