Apar-romania.ro



Stiri 24 august 2020, a doua parteINDUSTRIE ALIMENTARATraderul de cereale Promat Comimpex Satu Mare a ajuns la afaceri de 775,4 mil. lei, plus 8,5%. Compania este controlat? de antreprenorul Cristian Moldovan ?i de grupul elve?ian Ameropa Laurentiu Cotu 24.08.2020, ?n 2018 agricultura a adus economiei Rom?niei 41,9 miliarde de lei (8,9 mld. euro). Compania Promat Comimpex din T??nad, Satu Mare, cu activitate ?n domeniul agricol, controlat? de antreprenorul Cristian Moldovan ?i degrupul elve?ian Ameropa, unul dintre cei mai mari traderi de cereale de pe plan local, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de 775,4 mil. lei (163,6 mil. euro), ?n cre?tere cu 8,5% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 32,1 mil. lei (6,8 mil. euro), ?n u?oar? sc?dere fa?? de anul anterior, ?i un num?r mediu de 105 angaja?i, conform datelor publice. Grupul elve?ian Ameropa a cump?rat la jum?tatea anului 2018, 40% din ac?iunile companiilor Promat Comimpex ?i Agroind Cauaceu, dou? afaceri rom?ne?ti, cu activit??i ?n distribu?ia materiilor prime agricole ?i comer?ul cu cereale. Promat Comimpex desf??oar? servicii auxiliare pentru agricultur? ?i exploatare forestier?. Compania comercializeaz? imputuri pentru agricultur?. Printre partenerii Promat Comimpex se afl? companiile Monsanto, Pioneer, DuPont, Bayer, BASF, Azomure?, Syngenta, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Nufarm, Mewi sau Volvo.Grafic ZF: Top 5 companii de pe pia?a pastelor ?n func?ie de v?nz?rile din 2019Italienii domin? pia?a de 300 mil. lei a pastelor f?inoase, cu trei afaceri din top cinci. M?rcile locale B?neasa ?i Pambac ??i fac ?i ele loc la v?rf Florentina Ni?u 21.08.2020, ?n prezent, ?n Rom?nia sunt 115 companii care au CAEN de fabricare a macaroanelor, t?i?eilor, cu?cu?ului ?i a altor produse f?inoase, conform datelor Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor ? Liviu Semenescu, director executiv Pangram, ce de?ine Monte Banato: ?Nivelul de trai al rom?nilor a crescut ?n ultimii ani, iar veniturile fiind mai mari consumatorii s-au ?ndreptat spre produse premium. Rom?nii v?d brandurile italiene?ti de paste ca fiind premium.“V?nz?rile de paste f?inoase ?n Rom?nia au ajuns anul trecut la o valoare de 305,5 milioane de lei, ?n cre?tere cu 6% fa?? de anul precedent, arat? datele oferite de compania de cercetare de pia?? Euromonitor.?Consumatorul de paste a devenit mai specific dec?t acum zece ani, c?nd dup? criza economic? a sc?zut num?rul clien?ilor, de?i pastele erau un produs ieftin. ?ntre timp, rom?nii ?i-au schimbat obiceiurile de via??, caut? m?ncare mai proasp?t?, semipreparat?, iar pastelor le-a crescut popularitatea. Nu este o cre?tere spectaculoas? a pie?ei ?n volume, ci ?n valoare“, spune Liviu Semenescu, director executiv al Pangram, care de?ine brandul Monte Banato. Compania este juc?torul num?rul trei din pia??, cu o cot? de 11%. Povestea brandului Monte Banato a ?nceput ?n 1994, odat? cu ?nfiin?area Pangram, o firm? mixt? rom?no-german?, care ?i-a deschis o sec?ie de produc?ie de paste f?inoase cu ou, av?nd o capacitate de produc?ie de 60 kg/or?, la Re?i?a, ?n jude?ul Cara?-Severin. Apoi, firma ?i a ?nceput s? livreze paste c?tre Bulgaria ?i spaghete industriale c?tre Cehia.Afaceri de la zero. Matei Lucescu a readus la via?? brandul de bere Grivi?a ?i preg?te?te un nou proiect de 5 mil. euro, ?ntr-o fabric? de la zero, finan?at? ?i prin fonduri UE 22.08.2020, Alexandra Matei ??Matei Lucescu a pus bazele companiei Fabrica Grivi?a ?i a relansat brandul de bere Grivi?a ?n iunie 2019, iar un an mai t?rziu berea artizanal? produs? ?n fabrica din Capital? a ajuns ?n zeci de loca?ii HoReCa, dar ?i ?n lan?urile Mega Image ?i Auchan? ??T?n?rul antreprenor preg?te?te un nou proiect de investi?ii, de 5 mil. euro, finan?at ?i prin fonduri UE, ?ntr-o fabric? ridicat? de la zero ?n afara Capitalei. Matei Lucescu, 26 de ani, a pus bazele unei afaceri cu origini rom?ne?ti, prin care a readus la via?? una dintre cele mai iubite beri ale anilor ‘90. Brandul de bere Grivi?a a reap?rut pe pia?a din Rom?nia ?n iunie 2019, iar fabrica din Bucure?ti ?n care se produce berea artizanal? a devenit func?ional? dup? investi?ii de un milion de euro ?n construc?ie ?i echipamente.?C?nd m-am ?ntors din Olanda, de la studii, am lucrat o perioad? ?ntr-o multina?ional? ?n telecomunica?ii. Dup? un timp, mi-am dat seama c? nu este pentru mine. Mi-am dorit s? lucrez la un proiect ?n care s? simt c? atunci c?nd iau o decizie impactul meu ?i al fiec?rui membru din echip? s? fie mult mai important“, spune Matei Lucescu. El poveste?te c? de?i at?t tat?l – R?zvan – c?t ?i bunicul – Mircea Lucescu – ?i-au dedicat via?a fotbalului, el a ?tiut din facultate c? vrea s? fie antreprenor. ?Partea de antreprenoriat a venit din facultate, unde am avut multe cursuri ?n acest domeniu“.Procesul prin care a trecut dezvoltarea brandului de bere Grivi?a a fost unul destul de lung, poveste?te Matei Lucescu, ?ntruc?t a durat trei ani p?n? la livrarea primei sticle de bere. El a luat businessul de la ?nceput, a demolat cl?direa fostei fabrici de ?igarete Belvedere din Bucure?ti, unde ast?zi se afl? fabrica ?n care este produs? berea Grivi?a, un spa?iu care dispune ?i de un bar ?i de o teras? de aproximativ 400 mp.Fabrica Grivi?a produce ?n medie patru tipuri de bere artizanal? dintre care trei sunt standard, iar unul este realizat dup? diverse re?ete sau prin ?ncercarea unor noi sortimente. Matei Lucescu se implic? inclusiv la elaborarea unor re?ete av?nd ?n spate experien?a acumulat? la un curs ?n Anglia. Ultimul cuv?nt ?l are ?ns? mereu maestrul berar al Fabricii Grivi?a, un business care a ajuns la zece angaja?i.?Capacitatea actual? de produc?ie a fabricii este de 20.000 de litri de bere lunar, dar ea poate fi extins?, mai ales c? anul 2020 a venit ?i cu dou? contracte ?n retailul mare, brandul Grivi?a fiind prezent ?n magazine din re?elele Mega Image ?i Auchan. Pe perioada st?rii de urgen??, c?nd toate loca?iile HoReCa au fost ?nchise, peste 80% dintre v?nz?ri au fost f?cute online, un alt segment de readaptare rapid? pentru brandul de bere.??Dup? pandemie, am devenit mai puternici, am reu?it s? ne d?m seama care sunt punctele noastre slabe. Contextul actual ne-a for?at s? schimb?m modul de g?ndire ?i de a face business.“Orice estimare de v?nz?ri pentru 2020 pentru Fabrica Grivi?a este ?ns? greu de realizat, ?n contextul ?n care businessul ?n zona de HoReCa – terase ?i restaurante – este ?ntr-o dinamic? permanent?, iar m?surile luate de autorit??i ?n lupta ?mpotriva pandemiei de COVID-19 schimb? de la o zi la alta strategiile firmelor din sector.Cu toate acestea, ambi?ia lui Matei Lucescu este ca p?n? ?n 2021 brandul de bere artizanal? Grivi?a s? aib? acoperire na?ional?, iar exportul ar fi un pas mai departe, ?n condi?iile ?n care Fabrica Grivi?a va ?ncepe un nou proiect de investi?ii, o fabric? ridicat? de la zero ?n afara Capitalei.??Atunci c?nd o firm? din Rom?nia reu?e?te s? ias? la export este o m?ndrie pentru ?ar?, nu doar pentru antreprenor. Este un produs care ne reprezint?, indiferent c? este vorba de bere, vin ma?ini sau orice altceva“.Proiectul noii fabrici este realizat prin fonduri europene, printr-o investi?ie de 5 milioane de euro ?i urmeaz? s? fie finalizat ?n 2022. Prin prisma acestuia, antreprenorul dore?te s? creasc? at?t produc?ia, c?t ?i s? ofere ?i alte variante de ambalaj. ?n prezent berea Grivi?a este ?mbuteliat? doar ?n ambalaj de 0,5 litri.?Noua fabric? va cre?te capacitatea de produc?ie, dar Grivi?a va r?m?ne mereu un brand de bere artizanal?“.Doi produc?tori de c?tin? din Cara?-Severin ?i Gala?i investesc 2,5 milioane lei ?n procesare Florentina Ni?u 24.08.2020, Ionu? Adrian Andon din jude?ul Cara?-Severin ?i Adrian Leica din jude?ul Gala?i, ambii cultivatori de c?tin?, au luat fonduri europene de 1,1 milioane de lei, respectiv 1,4 milioane de lei pentru a construi spa?ii de condi?ionare ?i procesare a c?tinei, asfel ?nc?t s? poat? desface ?ntr-un timp scurt materia prim? pe pia??, fiind un produs perisabil.?Num?rul produc?torilor de c?tin? cre?te de la an la an, dar consumul nu a crescut. C?tina nu se m?n?nc? ?n stare brut?, iar unit??ile de procesare ne lipsesc, dar ?i pia?a de desfacere. Avem materie prim?, dar ne lipsesc produsele finite. Noi acum investim ?ntr-o hal? de selectare ?i condi?ionare a c?tinei, dar apoi o d?m vrac c?tre procesatori din str?in?tate, c?ci ?n Rom?nia se proceseaz? foarte pu?in“, spune Ionu? Adrian Andon, care de?ine o afacere de tip ?ntreprindere individual?.Totodat?, Adrian Leica, un marinar din Gala?i, ce de?ine 6 hectare de c?tin? ?n localitatea Malu Alb, acum investe?te 1,4 milioane de lei ?n construirea unei hale pentru condi?ionarea materiei prime ?i ??i propune s? semneze un contract cu un mare procesator ?n urm?torul an.Acesta estimeaz? o produc?ie de 40-60 de tone de c?tin? ?n anul 2020.Produc?torul sus?ine c? pre?ul unui kilogram de c?tin? porne?te de la 6 lei, ?n timp ce ?n Mega Image, de exemplu, un suc bio de c?tin? ?i fructe de p?dure de 0,33 ml cost? 12 lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei.Pia?a laptelui este dominat? de multina?ionale; importurile de lapte brut, ?n cre?tere cu 57% ?n primul semestru , 24 aug, 2020 | AgerpresProduc?ia de produse lactate ?i importurile au ?nregistrat cre?teri ?n primele ?ase luni ale anului, raportat la perioada similar? din 2019, pia?a laptelui fiind dominat? de multina?ionale, arat? rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa ?ara Mea, date luni publicit??ii ?i citate de Agerpres. Potrivit sursei citate, importurile de lapte brut s-au majorat ?n primele ?ase luni (+57,4%), ating?nd 72.212 tone, raportat la 50.552, ?n aceea?i perioad? din 2019. ?n iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone, ?n iunie 2019. Datele centralizate de Cooperativa ?ara Mea relev? faptul c? br?nzeturile reprezint? o pia?? dominat? de str?ini. "Rom?nia nu are tradi?ia Olandei ?n produc?ia de lactate, dar are re?etele sale autentice, pe care facem tot posibilul s? le p?str?m. Este adev?rat c? de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al produc?torilor str?ini, dar avem ?n continuare aproape ultimele p??uni bio din Europa. De aceea, dorin?a noastr? este s? sus?inem to?i produc?torii rom?ni de pe acest segment", a afirmat Florin Burculescu, pre?edintele Cooperativei ?ara Mea. Astfel, br?nzeturile reprezint? categoria cu cea mai mare pondere ?n pia?a lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. ?n luna iunie, produc?ia a fost de 10.332 de tone, ?n cre?tere u?oar? fa?? de mai 2020, respectiv 50.335 tone ?n primele ?ase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. Principalii juc?tori pe pia?a br?nzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care de?in aproape jum?tate din pia?? din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante m?rci 100% rom?ne?ti sunt Solomonescu ?i ?ara Mea, aflate ?n topul preferin?elor consumatorilor rom?ni. "Dat fiind faptul c?, ?n ultimele ?ase luni, consumul a sc?zut, putem concluziona doar c? exist? stocuri de lactate mai mari dec?t de obicei. Urmeaz? o perioad? ?n care produc?ia autohton? de lapte scade - firesc, datorit? anotimpurilor -, a?adar va fi interesant de observat dac? vor mai cre?te importurile sau dac? se vor m?ri pre?urile", reiese din studiul de specialitate, care citeaz? datele Institutului Na?ional de Statistic? (INS). Potrivit aceluia?i studiu, produc?ia de lapte de consum, ?n primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult fa?? de perioada similar? din 2019. ?n luna iunie, produc?ia a atins 27 479 tone, ?n sc?dere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioar?. "?n cre?tere au fost ?i cantit??ile de lapte colectate de procesatori - 109.186 tone de lapte ?n iunie 2020, fa?? de 104.156 tone, ?n iunie 2019. La nivel de semestru, ?n schimb, volumul colectat a atins 578.131 tone, comparativ cu 582.204 tone, ?n primul semestru din 2019", se men?ioneaz? ?n comunicat. Studiul mai relev? faptul c? pia?a Bio este ?n cre?tere. "Chiar dac? produsele bio la acest moment au o pondere de doar c?teva procente ?n totalul pie?ei lactatelor, evolu?ia segmentului ?n ultima perioad? nu este deloc de neglijat. De altfel, ?i marii produc?tori au ?nceput s? se uite cu un interes tot mai mare c?tre aceast? ni??, ?n contextul ?n care consumatorii devin tot mai interesa?i de alimente c?t mai naturale ?i s?n?toase", sus?in autorii studiului. Cooperativa Tara Mea de?ine trei fabrici de lapte ?i produse lactate la Berca (jude?ul Buz?u), Arad (jude?ul Arad) ?i B?rlad (jude?ul Vaslui), fiecare livr?nd peste 100 de tone de lactate pe lun?.Pia?a rom?neasc? a laptelui - dominat? de multina?ionale. Pia?a Bio este ?n cre?tere Pove?ti cu Profit Pia?a rom?neasc? a laptelui - dominat? de multina?ionale. Pia?a Bio este ?n cre?tere Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, Produc?ia local? de produse lactate ?i importurile au ?nregistrat cre?teri ?n primele ?ase luni ale anului, raportat la perioada similar? din 2019, pia?a laptelui fiind dominat? de multina?ionale. Importurile de lapte brut au urcat ?n primele ?ase luni cu 57,4%, ating?nd 72.212 tone, raportat la 50.552 tone ?n aceea?i perioad? din 2019. ?n iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone ?n iunie 2019. "Rom?nia nu are tradi?ia Olandei ?n produc?ia de lactate, dar are re?etele sale autentice, pe care facem tot posibilul s? le p?str?m. Este adev?rat c? de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al produc?torilor str?ini, dar avem ?n continuare aproape ultimele p??uni bio din Europa. De aceea, dorin?a noastr? este s? sus?inem to?i produc?torii rom?ni de pe acest segment", a afirmat Florin Burculescu, pre?edintele Cooperativei ?ara Mea. Carrefour deschide primul hipermarket din T?rgovi?te ?i aduce op?iuni multiple de cump?rare, online ?i offline Principalii juc?tori pe pia?a br?nzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care de?in aproape jum?tate din pia?? din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante m?rci 100% rom?ne?ti sunt Solomonescu ?i ?ara Mea, aflate ?n topul preferin?elor consumatorilor rom?ni. Datele relev? totodat? c? pia?a Bio este ?n cre?tere. "Chiar dac? produsele bio la acest moment au o pondere de doar c?teva procente ?n totalul pie?ei lactatelor, evolu?ia segmentului ?n ultima perioad? nu este deloc de neglijat. De altfel, ?i marii produc?tori au ?nceput s? se uite cu un interes tot mai mare c?tre aceast? ni??, ?n contextul ?n care consumatorii devin tot mai interesa?i de alimente c?t mai naturale ?i s?n?toase", arat? sursa citat?.Cooperativa Tara Mea: Piata laptelui, dominata de multinationale mai mult ca niciodata! Agrostandard | 24 August, 2020 | Piata laptelui este dominata de multinationale, mai mult ca niciodata. In primele sase luni ale anului, au crescut atat productia de produse lactate, cat si importurile care s-au majorat semnificativ, raportat la perioada similara din 2019. Ar fi fost o veste buna, daca raportul ar fi inregistrat si o crestere a consumului. Dat fiind faptul ca, in ultimele sase luni, consumul a scazut, putem concluziona doar ca exista stocuri de lactate mai mari decat de obicei. Urmeaza o perioada in care productia autohtona de lapte scade – firesc, datorita anotimpurilor -, asadar va fi interesant de observat daca vor mai creste importurile sau daca se vor mari preturile. – Importurile de lapte brut, in crestere cu 57,4%, in primele sase luni, fata de perioada corespunzatoare din 2019, conform datelor Institutului National de Statistica (INS) – productia de lapte de consum, mai mare cu 12,5%, in iunie 2020, raportat la iunie 2019 – cantitatea de lapte colectata de procesatori in primul semestru, in scadere usoara fata de aceeasi perioada din 2019 – importurile de lapte brut reprezinta mai mult de o treime din productia interna de lapte de consum – cele mai mari importuri sunt la lapte si smantana neconcentrate, branza si cas, conform datelor INS.Productia de lapte de consum, in primul semestru, a fost de 183.245 tone, cu 20.333 tone (+12,5%) mai mult fata de perioada similara din 2019. In luna iunie, productia a atins 27 479 tone, in scadere cu aproape 2.000 de tone raportat la luna anterioara. In crestere au fost si cantitatile de lapte colectate de procesatori – 109 186 tone de lapte in iunie 2020, fata de 104 156 tone, in iunie 2019. La nivel de semestru, in schimb, volumul colectat a atins 578 131 tone, comparativ cu 582 204 tone, in primul semestru din 2019. Importurile de lapte brut, insa, s-au majorat semnificativ in primele sase luni (+57,4%), atingand 72 212 tone, raportat la 50 552, in aceeasi perioada din 2019. In iunie 2020, importurile au fost de 9 473 tone, comparativ cu 6 019 tone, in iunie 2019. Romania a avut, in 2019, o productie de lapte de consum de 329. 677 tone, mai mare cu7,7%, raportat la 2018. Procesatorii au colectat 1.161.179 tone de lapte, in scadere usoara, fata de 2018, in timp ce importurile de lapte brut (materie prima) au totalizat 113.025 tone, fiind mai mici cu 11,8%, comparativ cu 2018. Branzeturile, o piata controlata de straini ?Romania nu are traditia Olandei in productia de lactate, dar are retetele sale autentice, pe care facem tot posibilul sa le pastram. Este adevarat ca de-abia acum am ajuns la nivelul tehnologic al producatorilor straini, dar avem in continuare aproape ultimele pasuni bio din Europa. De aceea, dorinta noastra este sa sustinem toti producatorii romani de pe acest segment.” (Florin Burculescu, presedinte Cooperativa Tara Mea). Branzeturile reprezinta categoria cu cea mai mare pondere in piata lactatelor, circa 50% din punct de vedere valoric. In luna iunie, productia a fost de 10.332 de tone, in crestere usoara fata de mai 2020, respectiv 50.335 tone in primele sase luni, fiind consemnat un avans nesemnificativ raportat la intervalul similar din 2019. In 2019, productia de branza, inclusiv urda, a atins un volum de 96.402 de tone (nivel aproape similar celui din 2018), in timp ce la branza topita a atins 9.784 tone, in scadere usoara fata de 2018. Din pacate, cam la acelasi nivel sunt si importurile. Romania a importat o cantitate de 88.126 tone de branza si cas, in 2019, in valoare de 283 milioane de euro, ceea ce inseamna un plus de circa 3.000 de tone raportat la 2018, in timp ce livrarile la export au atins 15.065 tone. Principalii jucatori pe piata branzeturilor sunt companiile Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact, care detin aproape jumatate din piata din punct de vedere valoric pe segmentul IKA. Cele mai importante marci 100% romanesti sunt Solomonescu si Tara Mea, aflate in topul preferintelor consumatorilor romani.?Cred ca este timpul sa facem diferenta intre produsele romanesti doar cu numele si produsele autentice romanesti. Un produs autentic romanesc foloseste retete si ingrediente romanesti, forta de munca romaneasca si este detinut de companii romanesti cu actionari nascuti in Romania. Nu este un discurs de patriotism desuet, ci o lectie de economie”, a declarat Florin Burculescu, presedinte Cooperativa Tara Mea. Cooperativa Tara Mea detine 3 fabrici de lapte si produse lactate la Berca (judetul Buzau), Arad (judetul Arad) si Barlad (judetul Vaslui), fiecare livrand peste 100 de tone de lactate pe luna.Piata Bio, pe crestere Chiar daca produsele bio la acest moment au o pondere de doar cateva procente in totalul pietei lactatelor, evolutia segmentului in ultima perioada nu este deloc de neglijat. De altfel, si marii producatori au inceput sa se uite cu un interes tot mai mare catre aceasta nisa, in contextul in care consumatorii devin tot mai interesati de alimente cat mai naturale si sanatoase.Fost angajat la Dorna Lactate: ”Sunt martor la dezmembrarea fabricii unde am lucrat 15 ani”Dobre Roxana23 august 2020Rom?nia mai pierde o fabric? de procesare. Bucat? cu bucat? ?n aceste zile a ?nceput dezmembrarea Dorna Lactate, una dintre cele mai de succes afaceri din jude?ul Suceava ?i din bazinul Dornelor. Firma francez? Lactalis a anun?at ?n urm? cu o lun? ?nchiderea fabricilor din zona Sucevei iar ulterior directorul Agen?iei de Ocupare a For?ei de Munc? (AJOFM) Suceava, Mirela Adomnic?i, a anun?at c? firma a notificat institu?ia ?n leg?tur? cu o concediere colectiv? a 158 de angaja?i, de la data de 1 septembrie a acestui an!Ionel Merticariu, un fost angajat al societ??ii, a rezumat ?n c?teva cuvinte postate pe Facebook pl?nsul unei ?ntregi zone. ”Nu am crezut c? voi fi martor la dezmembrarea unei fabrici unde am lucrat ?i eu acum 15 ani. P?cat, Floreni”, este mesajul fostului angajat al societ??ii, potrivit monitorulsv.ro.216 angaja?i, trimi?i ?n ?omajPotrivit directorului AJOFM Suceava, la cele dou? fabrici din jude? ale grupului francez Lactalis, de la Floreni ?i Vatra Dornei, Dorna Lactate are 216 angaja?i, fiind f?cute demersurile necesare pentru ca dosarele de ?omaj s? fie depuse la angajator, de unde vor fi preluate de inspectorii AJOFM, astfel ?nc?t oamenii s? nu mai fie nevoi?i s? vin? p?n? la Suceava.“Vom oferi informare, consiliere ?i vom comunica permanent oferta de locuri de munc? pentru a veni ?n sprijinul celor afecta?i de ?nchiderea fabricilor”, a spus Adomnic?i.Francezii de la Lactalis au anun?at printr-un comunicat de pres? decizia de a ?nchide cele dou? fabrici mari din jude?ul Suceava, unde era produs brandul LaDorna, preciz?ndu-se c? LaDorna se va produce ?n continuare ?n jude?ele Alba ?i Covasna, ?n celelalte unit??i locale ale grupului, respectiv la Albalact din Oiejdea ?i Covalact din Sf?ntu Gheorghe.Potrivit Lactalis, societatea Dorna Lactate, preluat? de ?n 2008, va continua s? func?ioneze, angaja?ii afecta?i de m?sura concedierii colective ?n fabricile din Floreni ?i Vatra Dornei urm?nd s? primeasc? sprijin pentru a g?si un alt loc de munc? ?n cadrul celorlalte societ??i apar?in?nd grupului francez din Rom?nia sau ?n alte companii, dar vor primi ?i compensa?ii salariale.Totodat?, francezii de la Lactalis sus?in c? decizia de transfer a produc?iei din Bazinul Dornelor nu va afecta ?n niciun fel activitatea de colectare a laptelui de la produc?torii locali, vor fi p?strate contractele ?ncheiate cu fermierii rom?ni parteneri, iar laptele va fi direc?ionat c?tre celelalte fabrici.Dorna Lactate a fost ?nfiin?at? ?n 1998 de omul de afaceri elve?ian Jean Valvis, care a construit fabrica de la Dorna Candreni ?i a lansat brandul LaDorna, iar ?n 1999 a construit fabrica din Vatra Dornei. Jean Valvis a v?ndut afacerea, ?n 2008, c?tre francezii de la Lactalis, la acel moment grupul LaDorna fiind format din firmele Dorna, Dorna Lactate ?i Dorna Helas, companie de distribu?ie ?nfiin?at? ?n Grecia. Grupul Lactalis de?ine, ?n prezent, ?n Rom?nia companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Rar?ul, Lactate Harghita, Lactalis Rom?nia, Parmalat Rom?nia ?i Lactalis Logistic ?i are peste 2.300 de angaja?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAORBAN DESPRE REDESCHIDEREA RESTAURANTELOR:"Am solicitat grupului tehnic s? evalueze. Voi avea o ?nt?lnire cu reprezentan?ii din HoReCa" J.P. Politic? / 24 augustLudovic Orban a anun?at c? a solicitat o evaluare a speciali?tilot din grupul tehnic privind redeschiderea restaurantelor. Premierul a ad?ugat c? va avea ?n aceast? s?pt?m?n? o ?nt?lnire cu reprezentan?ii din industria HoReCa pentru a discuta aspecte despre subiect, conform news.ro."Am solicitat grupului tehnic s? evalueze redeschiderea activit??ii ?n spa?ii ?nchise. ?n cursul acestei s?pt?m?ni voi avea o ?nt?lnire cu cei din industria HoReCa", a afirmat Ludovic Orban.El a mai spus c? a?teapt? "un punct de vedere din partea speciali?tilor ?i ?n func?ie de asta va fi stabilit un calendar pentru redeschiderea restaurantelor."?n cursul acestei s?pt?m?ni va trebui s? lu?m o decizie pentru c? se termin? sezonul estival, perioadei ?n care oamenii pot sta pe terase. De exemplu la munte e greu s? serve?ti micul dejun pe teras?. E o temperatur? sc?zut? ?i va trebui s? evalu?m ?i s? lu?m ni?te decizii", a conchis Orban.Ludovic Orban anun?? sprijin financiar pentru firmele afectate de starea de urgen?? ?i starea de alert? G.U. Politic? / 22 august Companiile din domeniile afectate de restric?iile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 vor putea solicita sprijin financiar guvernamental prin intermediul unei aplica?ii online care ar putea fi func?ional? p?n? la ?nceputul lunii septembrie, a declarat, ast?zi, la Arad, premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres.Potrivit acestuia, la dispozi?ia firmelor care au avut de suferit pe perioada st?rii de urgen?? ?i st?rii de alert? va fi pus? suma de un miliard de euro."Preg?tim o aplica?ie informatic?, astfel ?nc?t toate cererile s? fie depuse online ?i s? fie solu?ionate cu celeritate. P?n? la sf?r?itul lunii august, cred c? ?n jurul datei de 1 septembrie, am convingerea c? vom fi capabili s? lans?m apelul de proiecte", a afirmat Orban.El a precizat c? ?n acest program se vor putea ?nscrie ?i firmele din domeniul HoReCa.Lege pentru ca restaurantele, barurile, cafenelele s? aib? clien?i ?n interior pe durata st?rii de alert? Retail Lege pentru ca restaurantele, barurile, cafenelele s? aib? clien?i ?n interior pe durata st?rii de alert? Ovidiu B?rbulescu Ovidiu B?rbulescu scris ast?zi, 06:38 Restaurantele, hotelurile, motelurile, pensiunile, cafenelele sau alte localuri publice, din interiorul cl?dirilor, vor putea func?iona ?i ?n stare de alert? dac? asigur? panouri separatoare ?ntre mese, pe l?ng? distan?a de 2 metri ?ntre mese ?i un num?r maxim de 4 persoane la o mas?,. M?sura este prev?zut? ?ntr-un proiect legislativ ini?iat ?n Parlament. De ce este important: Legea 55/2020 privind unele m?suri pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 prevede c?, pe durata st?rii de alert?, poate fi suspendat consumul produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice ?n spa?iile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, at?t ?n interiorul, c?t ?i la terasele din exteriorul acestora. Mai este important: Prin hot?r?re, Guvernul a suspendat consumul produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice ?n spa?iile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul cl?dirilor. ?n aceste spa?ii sunt permise prepararea hranei ?i comercializarea produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice care nu se consum? ?n spa?iile respective. Proprietarii de restaurante cer insistent acordul pentru a redeschide ?i spa?iile interioare, declan??nd ?i un protest pe strad?. ?n schimb, prepararea, comercializarea ?i consumul produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice sunt permise, ?ntre orele 6 ?i 24, la terasale din exteriorul cl?dirilor, ?n aer liber, cu asigurarea unei distan?e de minimum 2 metri ?ntre mese ?i participarea a maximum 4 persoane la o mas?, dac? sunt din familii diferite. Acum, un proiect de lege ini?iat de PMP prevede exceptarea de la interdic?ia consumului alimentelor ?n interiorul restaurantelor ?i celorlalte localuri publice ?n anumite condi?ii. Astfel, potrivit proiectului, interdic?ia ”nu se aplic? ?n cazul operatorilor economici care asigur? p?strarea unei distan?e de minimum 2 metri ?ntre mese ?i participarea maximum patru persoane la o mas?, precum ?i departajarea spa?iului comun prin panouri separatoare ?ntre mese”. Pentru a intra ?n vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament ?i promulgat de ?eful statului. Airbnb impune proprietarilor de locuin?e s? interzic? petrecerile ?i s? limiteze num?rul de persoane acceptate ?n g?zduire Recent, un alt proiect ini?iat ?n Parlament prevede ca firmele ?i angaja?ii din industria HoReCa s? fie scutite de impozite pentru anii fiscali 2020, 2021 ?i 2022, av?nd ?n vedere c? restric?iile impuse ?n pandemie au dus la sc?derea cifrei de afaceri ?n domeniu cu aproximativ 70% fa?? de anul trecut ?i a determinat suspendarea activit??ii ?n cazul a peste 40% dintre operatori.Radiografia comer?ului alimentar, o pia?? de 22 mld. euro: Hipermarketurile ?m?n?nc?“ cei mai mul?i bani, dar vin tare din spate magazinele mici ?i cele de discount Autor: Cristina Ro?ca 21.08.2020, ANALIZ? Principalele produse v?ndute ?n segment sunt cele alimentare, cu 52,1% din v?nz?ri, urmate de cele de drogherie cu 16,9%. B?uturile alcoolice ?i non-alcoolice primesc 15% ?i respectiv 16% din banii cheltui?i ?n comer?ul alimentar.? Comer?ul modern a ajuns anul trecut s? aib? o cot? de pia?? de 61% ?n tot ce ?nseamn? comer?ul cu dominant? alimentar?? ? Sunt incluse aici v?nz?rile hipermarketurilor, ale supermarketurilor, magazinelor de discount, minimarketurilor moderne ?i benzin?rilor? ? Restul de 39% este aportul juc?torilor din comer?ul tradi?ional.Mai bine de un sfert din banii cheltui?i ?n comer?ul cu dominant? alimentar? anul trecut au fost l?sa?i la casele de marcat ale hipermarketurilor, acesta fiind ?n continuare cel mai important segment din comer?ul modern, arat? datele Kaufland, prezentate ?n raportul anual de sustenabilitate.?Sectorul de retail FMCG este o pia?? dominat? de 10 juc?tori interna?ionali. Circa 61% din pia?? poate fi ?ncadrat? ca modern retail (comer? modern – trad.), ceea ce include un segment de hipermarketuri ce acoper? 27,5% din pia??“, spun reprezentan?ii Kaufland.Grafic ZF: Unde cheltuie rom?nii banii de m?ncare ?i b?utur?Drago? Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, printre pu?inii antreprenori din turism cu rezerve de cash, se aliaz? cu proprietarul City Grill pentru un lan? de restaurante, preg?tind ?i o re?ea de mici hoteluri Pove?ti cu Profit , Liviu Iancu Liviu Iancu scris mar?i, 06:30EXCLUSIV Drago? Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, printre pu?inii antreprenori din turism cu rezerve de cash, se aliaz? cu proprietarul City Grill pentru un lan? de restaurante, preg?tind ?i o re?ea de mici hoteluri Drago? Anastasiu ?i Drago? PetrescuOmul de afaceri Drago? Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, care ?i-a v?ndut anul trecut re?eaua de agen?ii de turism c?tre grupul german Dertour, se preg?te?te s? investeasc? ?ntr-un lan? de loca?ii turistice - resorturi, hoteluri mai mici ?i pensiuni ?n "zone mai deosebite" din ?ar?, care s? func?ioneze sub o umbrel? denumit? ROBELO (Romanian Best Locations). ?n paralel, al?turi de Drago? Petrescu, proprietarul City Grill, cel mai mare lan? rom?nesc de restaurante, preg?te?te lansarea unui lan? de 25-30 de restaurante, dup? acela?i model. Carrefour deschide primul hipermarket din T?rgovi?te ?i aduce op?iuni multiple de cump?rare, online ?i offline ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider Astfel, el este dispus ca ?n urm?toarea perioad? s? achizi?ioneze astfel de unit??i sau s? intre ?n ac?ionariat ca minoritar ?i s? le finan?eze dezvoltarea. Pandemia Covid-19 transform? comer?ul. Achizi?iile online vor cunoa?te o cre?tere f?r? precedent La momentul tranzac?iei cu Dertour, Anastasiu nu a prezentat ?i suma cu care a v?ndut, ?ns? mai multe surse din pia?? ale Profit.ro avanseaz? o tranzac?ie de peste 10 milioane euro. Acum, pentru c? este unul dintre pu?inii oameni din turism care, ?n acest moment, au rezerve de cash (rezultate, ?n primul r?nd, ?n urma tranzac?iei cu Dertour), unii proprietari de hoteluri ?i agen?ii de turism afectate de pandemie ?i care vor s? le v?nd? l-au c?utat ?n aceast? perioad?. El crede c?, ?n momentul acesta, 90% dintre proprietarii firmelor de turism ar vinde dac? ar g?si cump?r?tori care s? pl?teasc? un pre? rezonabil. "Au fost zgudui?i, iar ca s? nu-?i vad? distrus? ?ntreaga munc?, cei mai mul?i ar vinde. La mine au venit multe hoteluri ?i agen?ii de turism care s? se v?nd? ?nc? din a doua lun? de pandemie ?i la pre?uri care ?ncep s? fie rezonabile. Eu n-am avut focusul pe chestia asta, ?ns? ?ncep acum s? m? uit atent prin pia??, pentru c? proprietarii care v?nd vor s? scape ?i de obliga?ii, adic? cine ?i cump?r? s? le preia ?i datoriile, ?i to?i clien?ii care sunt la u?? ?i care vor banii ?napoi. ?n agen?ii de turism nu am voie s? investesc trei ani, dar mie nu-mi plac ciorbele re?nc?lzite", spune Anastasiu. ?n schimb, vrea s? se concentreze pe hotel?rie, mai exact pe unit??i mici, peste tot ?n ?ar?, de tipul celor cu 80-100 de paturi. Vrea s? creeze o re?ea, a?a cum a f?cut cu agen?iile de turism, un lan? de spa?ii de cazare ?i cu servicii de m?ncare, care s? fie sub umbrela ROBELO (Romanian Best Locations) ?i pe care s? le ajute cu management ?i unde s? nu fie neap?rat ac?ionar majoritar. "M? intereseaz? orice loca?ie care e ?ntr-o zon? deosebit? ?i are un antreprenor deschis la minte, pe care s?-l ajut?m financiar ?i cu management, dar el s? r?m?n? acolo ?i s? optimiz?m business-ul. Am buget destul de mare, plus o banc? l?ng? mine, pentru a avea ?n urm?torii trei ani o re?ea de 25 de loca?ii", ??i dezv?luie Anastasiu planul. El este ac?ionar, ?n prezent, la resortul Green Village din Delt? ?i la complexul Valea Verde din Cund (jude?ul Mure?), discut?nd acum cu alte trei astfel de unit??i de turism. ?n paralel, al?turi de proprietarul City Grill, Drago? Petrescu, vrea s? lanseze un proiect similar ?i ?n zona de restaurante ?i s? ajung? la un lan? de 25-30 de localuri. "Scopul e s? aducem str?ini, iar ca s? aduci str?ini pe tipul acesta de industrie, trebuie ca ei s? poat? s? alege dintr-un circuit, s? merag? dintr-o zon? ?n alta ?i s? avem o ofert? ?n toat? ?ara. Trebuie s? existe ni?te standarde ridicate", spune Anastasiu.KFC deschide un nou restaurant ?i angajeaz? personal 22 august 2020, 08:30 de Afrodita Cicovschi Strategia de expansiune la nivel local vizeaz? at?t noi regiuni ?i ora?e, c?t ?i dezvoltarea pe teritorii ?n care brand-ul activeaz? deja, conform cererii ?i evolu?iei pie?ei. ?n luna noiembrie a anului 2019, Sphera Franchise Group a deschis prima sa unitate KFC din jude?ul D?mbovi?a, un restaurant de tip Drive-Thru, respectiv KFC Cube Center, iar ?n prezent, odat? cu noua inaugurare, clien?ii se pot bucura de produsele Colonelului Sanders ?ntr-o nou? loca?ie – D?mbovi?a Mall. Restaurantul este realizat ?n conformitate cu standardele de siguran?? KFC, precum ?i cu cele impuse de autorit??i ?n actualul context socio-sanitar ?i pune la dispozi?ia clien?ilor multiple facilit??i: kiosk-uri care eficientizeaz? preluarea comenzilor ?i sistemul fusion care presupune un customer display pe care clien?ii ??i pot urm?ri comanda. Sphera Franchise Group continu? planurile de dezvoltare stabilite pentru acest an ?i inaugureaz? un nou restaurant KFC ?n Rom?nia. Loca?ia are o suprafa?? de 175 mp ?i este situat? pe Bulevardul Regele Carol I nr. 51. Pentru a se alinia cu rigurozitate actualelor m?suri de siguran??, angaja?ii din restaurant vor fi dota?i cu m?nu?i ?i m??ti de unic? folosin??, iar suprafe?ele din buc?tarie ?i din ?ntreaga loca?ie vor fi dezinfectate de mai multe ori pe zi. De asemenea, ?n incint? sunt amplasate recipiente cu dezinfectan?i, iar ?n zonele de plat? ?i preluare comenzi au fost montate ecrane de protec?ie, fiind ?ncurajat? plata cu cardul. Momentan, restaurantul este deschis ?n regim take away, p?n? la noi directive din partea autorit??ilor. Odat? cu dezvoltarea celei de-a doua unit??i din jude?ul D?mbovi?a, T?rgovi?te, KFC Rom?nia creeaz? noi locuri de munc? ?i angajeaz? 35 de persoane ?n func?ii precum: Lucr?tor Buc?t?rie, Casier, Buc?tar, Asistent Manager. Angajarea nu este condi?ionat? de experien?a anterioar? de lucru, principalele calit??i ale membrilor echipei fiind atitudinea pozitiv?, motiva?ia ?i dorin?a de dezvoltare ?n domeniu. ?Cu fiecare nou? deschidere, reu?im s? consolid?m business-ul KFC, respect?nd planurile ini?iale de expansiune, ?i s? fim astfel mai aproape de consumatori ?i ?ncrez?tori fa?? de ac?ionari. Industria HoReCa traverseaz? ?n prezent o situa?ie delicat?, iar fiecare aport adus ?n vederea restabilirii unui echilibru ?n acest sens nu poate dec?t s? ne bucure ?i s? ne ofere ?ncrederea unui viitor mai aproape de normalitate. Investig?m constant pia?a ?i alegem ora?e-cheie pentru extinderea la nivel local, a?a cum este ?i cazul ora?ului T?rgovi?te. ?n plus, noul restaurant este amplasat strategic, ?ntr-un centru comercial, fapt care ne permite s? fim cu un pas mai aproape de consumatorii no?tri fideli ?i s? le oferim certitudinea unor servicii ?i produse de calitate, a?a cum i-am obi?nuit”, a declarat Marian Gogu, Director General, KFC Rom?nia. Cum a influen?at pandemia num?rul de insolven?e: ?n primele luni de pandemie, cu ?omaj sus?inut de stat, firmele au stat ?n a?teptare. Din iunie, insolven?ele au explodat : Cristina Ro?ca 24.08.2020, ?n total, cele 32 de magazine aveau140 de angaja?i, care au fost trimi?i ?n ?omaj ?n urma m?surii de concediere colectiv?. ? Printre companiile intrate ?n insolven?? ?n aceast? perioad? se num?r? retailerul de mod? Steilmann ?i compania Bake Expert, care opereaz? re?eaua de magazine Casa Brutarilor.?n perioada aprilie-iulie 2020 circa 1.850 de companii au intrat ?n incapacitate de plat?, num?rul fiind cu 16% mai mic dec?t ?n aceea?i perioad? a anului anterior.Exist? ?ns? evolu?ii contrastante de la o lun? la alta, mai exact ?n aprilie ?i mai, primele luni de pandemie pe plan local, num?rul de insolven?e a fost mult mai mic dec?t ?n aceea?i perioad? din 2019. Apoi, ?n iunie ?i iulie aceste cifre au explodat.O explica?ie pentru aceast? situa?ie rezid? ?n faptul c? ?n perioada 16 martie – 15 mai ?n Rom?nia a fost instituit? stare de urgen??, astfel c? multe sectoare au fost blocate complet sau par?ial. Libertatea de mi?care a fost limitat? puternic, iar mul?i oameni au lucrat – acolo unde s-a putut – de acas?.Num?rul de insolven?e a explodat ?n iunie dup? dou? luni de lini?te ?n care statul a ?inut businessul pe perfuzii. Printre companiile intrate ?n insolven?? ?n aceast? perioad? se num?r? retailerul de mod? Steilmann ?i compania Bake Expert, care opereaz? re?eaua de magazine Casa Brutarilor, Cristina Ro?ca, Cristian Hostiuc, 24.08.2020, Lunile iunie ?i iulie au adus o cre?tere accelerat?, de p?n? la 50%, a num?rului de companii intrate ?n insolven?? comparativ cu aceea?i perioad? din 2019. La polul opus, ?n aprilie ?i mai, primele luni de pandemie pe plan local, num?rul de insolven?e a fost mult mai mic dec?t ?n acelea?i luni din anul anterior.O explica?ie pentru aceast? situa?ie rezid? ?n faptul c? ?n perioada 16 martie - 15 mai ?n Rom?nia a fost instituit? stare de urgen??, astfel c? multe sectoare au fost blocate complet sau par?ial. Pentru a compensa aceste blocaje majore, statul rom?n a injectat bani ?n economie ?i a luat m?suri - precum plata ?omajului tehnic - pentru a proteja companiile de la insolven?? sau faliment.Efectele s-au v?zut, astfel c? ?n aprilie doar 72 de firme au intrat ?n insolven??, fa?? de 553 ?n aprilie 2019. Dup? ce firmele ?i-au reluat activitatea, chiar ?i par?ial, num?rul insolven?elor a explodat.Printre companiile intrate ?n insolven?? ?n aceast? perioad? se num?r? retailerul de mod? Steilmann ?i compania Bake Expert, care opereaz? re?eaua de magazine Casa Brutarilor.Timp de c?teva luni companiile nu au ?ncasat bani sau dac? au f?cut-o sumele au fost prea mici pentru a acoperi costurile. Astfel au ales insolven?a.Centru de echita?ie: Pandemia ne-a afectat at?t de tare, ?nc?t este posibil s? ?i ?nchidem. Va veni frigul ?i vom fi nevoi?i s? ?nchidem activitatea Miruna Diaconu 24.08.2020, Investi?ia ?n centrul de echita?ie Potcoava, cu pensiune, restaurant ?i spa a fost de 500.000 de euro, dintre care 200.000 de euro au venit din fonduri europene. ?n cadrul centrului de echita?ie Potcoava, care se afl? la 120 km de Bucure?ti, au ajuns circa 6.000 de turi?ti ?n 2019. ???n perioada st?rii de urgen??, centrele de echita?ie au fost ?nchise, dar cheltuielile au fost cu at?t mai mari cu c?t animalele au avut nevoie de ?ngrijire ?n toat? aceast? perioad?.Centrele de echita?ie au fost puternic afectate de izbucnirea crizei pandemice, care a ?nsemnat suspendarea activit??ii ce a dus la sc?deri semnificative ale afacerilor. ?n ultimii ani, din ce ?n ce mai multe centre de echita?ie au ?nceput s? se deschid? pentru turi?tii din Rom?nia, dar pandemia le-a dat planurile peste cap, astfel c? odat? cu venirea frigului multe centre de echita?ie care au ?n componen?a lor ?i un restaurant risc? s? ??i ?nchid? activitatea.Centrul de echita?ie Potcoava din D?mbovi?a a fost afectat considerabil de efectele pandemiei, astfel c? se afl? sub nivelul de anul trecut al afacerilor, dar ?i al turi?tilor care calc? pragul centrului. ??n perioada aceasta oamenii vin. Nu sunt diferen?e mari ?n aceast? perioad?? fa?? de anul trecut, desigur mai pu?in fa?? de anul trecut, dar ne-am a?teptat s? fie a?a, mai pu?in cam cu 10-15% fa?? de anul trecut. Pandemia ne-a afectat foarte tare, ne-a afectat at?t de tare ?nc?t este posibil s? ?i ?nchidem“, spun reprezentan?ii centrului de echita?ie.DIVERSECaptur? impresionant? de trufe la Bac?u. Care este valoarea stabilit? de silvicultori 23 august 2020, 10:32 de Borcea Stefan Trufele au fost confiscate Poli?i?tii Biroului Rutier Bac?u au depistat un b?rbat de 31 ani, din jude?ul Boto?ani, care, afl?ndu-se la volanul unui autobuz, transporta peste 130 de kg trufe ?n portbagajul destinat depozit?rii coletelor. Vineri seara, 21 iulie, poli?i?tii de ?a Biroul Rutier Bac?u au oprit pentru control un b?rbat de 31 ani, din jude?ul Boto?ani, care conducea un autobuz pe strada Micov din Bac?u. Cu ocazia verific?rilor specifice, s-a constatat prezen?a, ?n portbagajul destinat depozit?rii de colete, a 5 saci ?n care era transportat? marf? pentru care conduc?torul auto nu a putut prezenta aviz de ?nso?ire sau alte documente care s? justifice activitatea de transport. "?n urma verific?rilor suplimentare, a rezultat c? marfa transportat? reprezenta cantitatea de aproximativ 130 kg de trufe. Poli?i?tii au sesizat Direc?ia Silvic? Bac?u, reprezentan?ii acesteia c?nt?rind cantitatea total? de 139,2 kg trufe, ?n valoare de aproximativ 18.000 de lei. ?n cauz? a fost luat? o m?sur? contraven?ional? ?n conformitate cu prevederile Legii nr. 12 din 1990 iar cantitatea de trufe a fost confiscat? ?i predat? Direc?iei Silvice Bac?u", potrivit IPJ Vrancea. de amploare la mai multe persoane care vindeau insecticide extrem de toxice!Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 august 2020 10:40Fermieri, aten?ie de unde v? procura?i produsele pentru tratamentele pe care le efectua?i la culturi pentru boli ?i d?un?tori. Vineri 21 august poli?i?tii au descins la mai multe adrese din patru jude?e la persoane b?nuite c? ar fi comercializat ilegal, ca produse pentru combaterea d?un?torilor, produse foarte toxice, periculoase pentru s?n?tatea uman? ?i siguran?a plantelor.Perchezi?iile au loc la Buz?u dar ?i ?n alte trei jude?e la persoane b?nuite c? ar fi comercializat ilegal, ca produse pentru combaterea d?un?torilor, produse foarte toxice, periculoase pentru s?n?tatea uman? ?i siguran?a plantelor. Au loc 18 descinderi la Buz?u, Gorj, Sibiu ?i V?lcea, opera?iunea fiind coordonat? de poli?i?tii Direc?iei Arme, Explozivi ?i Substan?e Periculoase (IGPR), sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe l?ng? Judec?toria Sectorului 2.”Ac?iunea vizeaz? domiciliile unor persoane ?i sediile sociale ale unor societ??i comerciale, b?nuite de producerea, de?inerea, precum ?i orice opera?iune privind circula?ia produselor ori substan?elor toxice, cultivarea ?n scop de prelucrare a plantelor care con?in astfel de substan?e ori experimentarea produselor sau substan?elor toxice, f?r? drept”, informeaz? IGPR.Persoanele verificate, spun oamenii legii, ar fi comercializat ilegal, c?tre publicul larg, produse pentru combaterea d?un?torilor care, ?n realitate, sunt produse biocide, utilizate pentru eliminarea roz?toarelor, fiind foarte toxice ?i periculoase pentru s?n?tatea uman? ?i siguran?a plantelor. ”Produsele nu pot fi comercializate c?tre publicul larg, deoarece con?in un anticoagulant, ?difenacum”, a c?rui aplicare este interzis? ?n gr?din? sau pe sol”, mai spus oamenii legii.Ac?iune de amploare! Poli?i?tii au amendat culeg?torii de afine ?i ciuperci! Marfa a fost confiscat?! agrointeligenta.ro - 23 august 2020 Ac?iune de amploare a poli?i?tilor care, la nivelul unui jude?, au dat un val de amenzi culeg?torilor de ciuperci ?i afine, confirsc?ndu-le marfa pe care ace?tia o aveau asupra lor. S-a ?nt?mplat ?n jude?ul Cluj, ?n ac?iune fiind implica?i agen?ii de la Poli?ia Rural?, ?mpreun? cu efective de poli?i?ti din Cluj-Napoca.“La data de 19 august a.c., ?n intervalul orar 09.30-14.30, poli?i?ti din cadrul Sec?iei 6 Poli?ie Rural? Flore?ti, ?n colaborare cu poli?i?ti din cadrul Poli?iei municipiului Cluj-Napoca au desf??urat activit??i de verificare a respect?rii prevederilor legale privind activit??ile de recoltare ?i comercializare a ciupercilor ?i a fructelor de p?dure.Totodat?, poli?i?tii au ac?ionat cu scopul prevenirii ?i combaterii activit??ilor ilicite din domeniu silvic, privind t?ierea, transportul ?i comercializarea materialelor lemnoase.?n urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sanc?iuni contraven?ionale, fiind totodat? dispus? confiscarea a 86 de kilograme de ciuperci ?i 512 kilograme de afine.Cele 598 de kilograme de ciuperci ?i afine, ?n valoare de circa 6.900 lei au fost predate unei unit??i comerciale de profil ?n vederea valorific?rii.Ac?iunea s-a desf??urat cu sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Jude?ean Cluj ?i a Grup?rii Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca.”, se arata ?n comunicatul IPJ Cluj, preluat de clujust.ro.Reprezentantii IPJ Cluj au adus completari: “?n completare la materialul de pres? transmis ?n cursul zilei de ieri ?i a r?spunsului ?ntreb?rii dvs precizam faptul ca m?sura complementar? a sanc?iunii contraven?ionale, respectiv confiscarea fructelor/ciupercilor colectate din flora spontan? a fost aplicat? conform Legii 12/1990.Preciz?m faptul c? fost efectuate controale asupra mijloacelor de transport depistate pe drumurile forestiere din zona comunei M?guri-R?c?t?u, ?n urma c?rora au fost identificate 14 autoutilitare, iar produsele men?ionate au fost confiscate conform prevederilor legale, ?n lipsa unor documente de provenien?? solicitate.“Incendiu puternic: Un autocamion ?nc?rcat cu stupi de albine a fost distrus de fl?c?ri Roxana Dobre - 23 august 2020 Un camion cu stupi de albine s-a f?cut scrum ?n urma unui incendiu puternic provocat, din primele concluzii, de un scurtcircuit. Camionul cu stupi se afla pe un teren din localitatea bihorean? Hotar.Incendiul a fost anun?at vineri, c?nd echipaje de pompieri de la Sta?ia Ale?d au intervenit pe un teren din localitatea bihorean? Hotar, comuna ?e?chea. Acolo, camionul ardea ca o tor??. La sosirea for?elor de interven?ie, fl?c?rile, propagate de la un scurt circuit electric, se manifestau violent la nivelul ?ntregului autovehicul. Au ars autocamionul ?i stupi de albine cu rame.Interven?ia a fost dificil? din cauza roiurilor de albine agitate. Pompieri au stabilit c? cel mai probabil incendiul a izbucnit din cauza unui scurt circuit.Doi copii au mancat struguri din gradina proprie si au murit. Politia a inceput ancheta Agroromania.ro 24 Aug. 2020 in: Doi copii din Iasi au mancat struguri din gradina proprie si au murit la scurt timp dupa ingerarea acestora. Politia a inceput o ancheta si se va constata vinovatul. Doi copii au murit dupa ce au mancat struguri stropiti cu substante toxice. Fructele le-au primit chiar de la mama lor, care le-a oferit micutilor fara sa le spele. Politia a deschis un dosar penal in acest caz.Femeia de 24 de ani din comuna ieseana Coarnele Caprei sustine ca a cules strugurii din gradina proprie si i-a dat copiilor fara sa ii mai spele. ?Micutii au inceput sa se simta rau imediat, asa ca mama lor a sunat la 112, iar la fata locului a ajuns un elicopter SMURD.?In ciuda eforturilor disperate ale medicilor, baietelul cel mic, de un an si 10 luni, a intrat in stop cardio-respirator si a murit. Fratele lui, in varsta de 3 ani, a fost transportat la Spitalul de Copiii "Sfanta Maria", dar s-a stins si el dupa numai cateva ore. ?Mama copiilor, care consumase si ea struguri, a avut nevoie de ingrijiri medicale, dar este in stare stabila.?Medicii cred ca atat ea, cat si copiii au fost intoxicati cu substante provenite din pesticide.?Politistii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa.?Tatal copiilor se afla la munca in Germania cand a primit cumplita veste. Va veni acasa pentru a-si inmormanta copiii.?GLOBALRomania, cele mai mari vanzari la pesticide?In perioada 2011-2018, vanzarile de pesticide in UE au ramas stabile la 360 milioane de kilograme pe an, informeaza TVR care citeaza Agerpres.? ?Impreuna, Franta, Spania, Italia si Germania sunt responsabile pentru doua treimi din vanzarile anuale de pesticide in UE, in frunte fiind Franta cu peste 80 milioane de milioane de kilograme in 2018. Comparativ, in Romania in anul 2018 vanzarile de pesticide s-au situat la aproximativ 11 milioane de kilograme pe an. ?Cand vine vorba de categorii de pesticide vandute, in 2018 cele mai mari volume de vanzari au fost inregistrate la Fungicide si bactericide (45%), urmate de Ierbicide (32%), Insecticide si acaricide (11%).?In 2018 comparativ cu 2011, datele Eurostat arata ca cele mai mari cresteri ale vanzarilor de pesticide a fost inregistrate in Cipru (94%), Austria (53%), Franta (39%) si Slovacia (38%). Pe de alta parte, cele mai mari scaderi ale vanzarilor de pesticide au fost inregistrate in Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) si Cehia (minus 27%). Alte state care au inregistrat scaderi ale vanzarilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia si Romania.?Franta, Spania, Italia si Germania sunt principalii producatori agricoli din UE, reprezentand impreuna 51% din suprafata totala utilizata in agricultura in UEUNIUNEA EUROPEANANext AGRI meetings - 2020 , 24-08-2020 - 12:17 In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.The Conference of Presidents has updated the EP's calendar of activities. The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 2 September (9.00-10.00 and 16.45-18.45). The AGRI coordinators meeting in camera will take place on the same day from 10.30 to 12.isia European? propune acordarea a patru miliarde euro pentru Rom?nia din cadrul Instrumentului SURE, G.U. , Macroeconomie / 24 augustComisia European? a prezentat Consiliului propuneri de decizii privind acordarea unui sprijin financiar, ?n valoare de 81,4 miliarde euro, din cadrul Instrumentului SURE pentru 15 state membre, dintre care patru miliarde euro pentru Rom?nia, informeaz? un comunicat de pres? al executivului comunitar, potrivit Agerpres.Instrumentul SURE este un element esen?ial al strategiei cuprinz?toare elaborate de UE pentru protejarea cet??enilor ?i atenuarea consecin?elor socioeconomice foarte grave ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguran?? convenite de Consiliul European pentru a proteja lucr?torii, ?ntreprinderile ?i ??rile.Potrivit propunerilor Comisiei, ??rile membre care ar urma s? beneficieze de cel mai mare sprijin financiar ?n cadrul Instrumentului SURE sunt: Italia (27,4 miliarde euro), Spania (21,3 miliarde euro), Polonia (11,2 miliarde euro, Belgia (7,8 miliarde euro) ?i Rom?nia (4 miliarde euro).Instrumentul SURE poate oferi sprijin financiar ?n valoare total? de p?n? la 100 de miliarde euro tuturor statelor membre. Propunerile ?naintate Consiliului cu privire la deciziile de acordare a unui sprijin financiar se ridic? la 81,4 miliarde euro ?i vizeaz? 15 state membre, printre care se num?r? ?i Rom?nia. Portugalia ?i Ungaria au prezentat deja cereri oficiale care sunt ?n curs de evaluare. Comisia se a?teapt? s? prezinte ?n scurt timp o propunere de acordare de sprijin pentru Portugalia ?i Ungaria. Statele membre care nu au introdus ?nc? cereri oficiale mai au ?nc? posibilitatea de a face acest lucru.?mprumuturile acordate statelor membre din cadrul Instrumentului SURE vor fi sus?inute de un sistem de garan?ii voluntare din partea statelor membre. Comisia se a?teapt? ca procesul de finalizare a acordurilor de garantare ?ncheiate de statele membre cu Comisia s? fie finalizat ?n scurt timp."SURE a fost una dintre primele plase de siguran?? pe care am decis s? le punem ?n aplicare pentru a garanta c? lucr?torii beneficiaz? de un venit ?n perioada ?n care activitatea lor profesional? a fost suspendat? ?i c? locurile lor de munc? sunt men?inute. Instrumentul SURE va contribui, a?adar, la o redresare mai rapid?. ?n cur?nd, toate statele membre vor fi furnizat garan?iile cu o valoare cumulat? de 25 de miliarde euro ?i propunem ca cele 15 state membre care au solicitat sprijin s? primeasc? ?mprumuturi cu o valoare cumulat? de 81,4 miliarde euro. Acest demers este o dovad? a solidarit??ii europene ?i a faptului c? ?mpreun? suntem mai puternici ?n beneficiul tuturor cet??enilor europeni", a declarat comisarul pentru locuri de munc? ?i drepturi sociale, Nicolas Schmit.De asemenea, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a spus ad?ugat c? programele de ?omaj tehnic au jucat un rol-cheie ?n atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de munc?. "Instrumentul SURE reprezint? contribu?ia Uniunii Europene la aceste plase de siguran?? esen?iale. Acesta va contribui la protejarea lucr?torilor ?mpotriva ?omajului ?i la men?inerea locurilor de munc? ?i a competen?elor de care vom avea nevoie pe m?sur? ce economiile noastre se vor redresa", a declarat la r?ndul s?u comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.Odat? ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub form? de ?mprumuturi acordate ?n condi?ii avantajoase de UE statelor membre. Aceste ?mprumuturi vor ajuta statele membre s? fac? fa?? cre?terilor bru?te ale cheltuielilor publice pentru men?inerea locurilor de munc?. Mai exact, ?mprumuturile respective vor ajuta statele membre s? acopere costurile legate direct de finan?area sistemelor na?ionale de ?omaj tehnic ?i a altor m?suri similare puse ?n aplicare ca r?spuns la pandemia de coronavirus, ?n special pentru lucr?torii independen?i.Planul european de redresare este limitat ca durat? ?i sfer? de ac?iune, remarc? Angela Merkel Financial Intelligence 24 august 2020, Pachetul Uniunii Europene de redresare economic? ?n urma pandemiei de coronavirus este o m?sur? limitat? ?n opinia cancelarului german Angela Merkel, a declarat luni la Berlin purt?torul ei de cuv?nt, Steffen Seibert, transmite agen?ia DPA, potrivit Agerpres.R?spunsul comun convenit de UE este o m?sur? excep?ional? pentru situa?ia excep?ional? ?n care se reg?se?te, dar prerogativele acordate Comisiei Europene de a se ?mprumuta pe pie?ele de capital ?n numele blocului comunitar ?n ansamblu sunt ”clar limitate” at?t ?n ceea ce prive?te durata, c?t ?i sfera de ac?iune ?i sunt menite s? r?spund? doar crizei actuale, a declarat Seibert.Opinie care ?ns? contrasteaz? puternic cu cea exprimat? de ministrul de finan?e german, Olaf Scholz, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), partener ?n coali?ia condus? de Uniunea Cre?tin-Democrat? (CDU) a cancelarului Angela Merkel.”Fondul de redresare este un progres autentic pentru Germania ?i Europa care nu poate fi inversat”, a declarat duminic? grupului media Funke ministrul de finan?e social-democrat, un aspirant la postul de cancelar dup? ce Merkel ??i va fi ?ncheiat ultimul mandat.UE emite datorie comun? pentru prima dat? ?i se angajeaz? s? ?nceap? s? o ramburseze rapid. ”Toate acestea sunt schimb?ri ample, probabil cele mai vaste de c?nd a fost introdus? (moneda) euro”, a mai spus Scholz, comentariile sale fiind imediat contrazise de membri ai CDU.?efii de stat ?i de guvern din statele UE au convenit luna trecut? asupra emiterii de datorie comun? pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie ?n valoarea de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde vor fi accesate de statele membre ca subven?ii ?i 360 de miliarde ca ?mprumuturi.Ace?ti bani urmeaz? s? fie atra?i de Comisia European? de pe pie?ele financiare ?i partea de subven?ii va fi rambursat? pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi de exemplu o tax? asupra plasticului isia European? a aten?ionat c? accesarea sumelor prev?zute ?n fondul de redresare va fi legat? de reforme economice corelate ?n special cu agenda european? privind mediul ?i digitalizarea.Romania obtine 80 mld. Euro sprijin european in perioada 2021-2027. SUMA alocata agriculturii 23 august 2020 Rom?niei ?i vor reveni circa 80 de miliarde de euro, sprijin financiar european, ?n perioada 2021-2027, ?n urma negocierilor din iulie a Consiliului European. Recent, Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a anun?at sprijinul care va fi acordat pentru agricultura Rom?niei. Potrivit AFIR, pentru Politica Agricol? Comun? (PAC) a UE au fost aloca?i circa 20 de miliarde de euro.AFIR – Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a transmis cum vor fi ?mp?r?i?i aproximativ banii din acest sprijin. Astfel, fiec?rui sector ?i vor fi aloca?i urm?toarele sume de bani:Politica Agricol? Comun? a UE (atat fondurile gestionate de catre noi, AFIR, cat si de colegii de la APIA) – aprox. 20 de miliarde de euro.Mecanismul de redresare ?i rezilien?? – aprox. 30 de miliarde de euro.Programul Opera?ional Cre?tere Inteligent?, Digitalizare ?i Instrumente Financiare 2021-2027: 2,143 miliarde euro;Programul Opera?ional Dezvoltare Durabil? 2021-2027: 4,615 miliarde euro;Programul Opera?ional Educa?ie ?i Ocupare 2021-2027: 7,722 miliarde euro;Programul Opera?ional Incluziune ?i Demnitate Social? 2021-2027: 2,594 miliarde euro;Programul Opera?ional S?n?tate 2021-2027: 4,73 miliarde euro;Programul Opera?ional Asisten?? Tehnic? 2021-2027: 597 milioane euro;Programul Opera?ional Tranzi?ie Just? 2021-2027: un sprijin de 1,76 miliarde euro.Potrivit AFIR, ?n cur?nd se vor face cunoscute ?i detaliile despre fondurile pe care AFIR le va gestiona.Bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 a fost convenit de liderii Uniunii Europene, ?n urma unei reuniri ?n luna iulie la Bruxelles ?i a negocierilor purtate. Valoarea total? a acestui sprijin este de 1 074,3 miliarde de Euro, potrivit Consiliului European. Acest buget va contribui la investi?iile ?n tranzi?ia verde ?i cea digital?. Totodat?, liderii UE au convenit asupra pachetului de redresare, stabilindu-se valoarea de 750 miliarde de Euro pentru a ajuta statele UE s? lupte cu criza COVID-19. Din ace?ti bani, 390 miliarde Euro vor fi ?mp?r?i?i sub form? de granturi pentru statele membre, iar 360 miliarde Euro vor fi acorda?i sub form? de ?mprumuturi.UE ?i SUA au ajuns la un acord pentru reducerea taxelor vamale pentru anumite produse, primele negociate ?n dou? decenii InCont.ro, 22 august 2020 08:00 Uniunea European? ?i Statele Unite ale Americii au anun?at vineri c? au stabilit un pachet de reduceri de taxe vamale pentru anumite produse, precum homarii americani sau brichete. Acest acord va permite eliminarea unor taxe de sute de milioane de euro ?n cazul isia European? ?i Departamentul american pentru Comer? au anun?at ?ntr-un comunicat comun c? aceste reduceri de taxe sunt primele negociate ?ntre SUA ?i UE ?n mai mult de dou? decenii, scrie Agerpres.Conform termenilor acordului, UE va elimina taxele vamale pentru importurile de homari vii ?i congela?i provenite din SUA, un produs care au fost exportat ?n sum? de 94,3 milioane euro (111 milioane dolari) pe teritoriul comunitar ?n 2017.UE va aplica aceast? m?sur? de la 1 de august, retroactiv, timp de cinci ani, ?i va ?ncepe demersurile pentru a face ca aceste schimb?ri s? devin? ulterior permanente.Washington, la r?ndul s?u, va reduce cu 50% taxele vamale pentru o serie de produse europene printre care m?ncare preparat?, vesel? de sticl?, produse pentru tratarea suprafe?elor, brichete ?i p?r?i ale acestora etc.Exporturile comunitare ?n SUA de astfel de produse reprezint? o medie anual? de 136 milioane euro (160 milioane dolari).?i SUA vor aplica aceast? m?sur? retroactiv, de la 1 isarul european pentru Comer?, Phil Hogan, ?i reprezentantul pentru Comer? Exterior al SUA, Robert Lighthizer, au afirmat ?n comunicat c? pachetul de reduceri de taxe va aduce rezultate pozitive pentru economia ambelor p?r?i."Sper?m ca acesta s? fie ?nceputul unui proces care s? duc? la noi acorduri pentru a crea un comer? transatlantic mai liber, corect ?i reciproc", au afirmat cei doi.?............................................. R MOLDOVALa altii se poate… A inceput plata despagubirilor pentru fermierii din Moldova 24 august 2020 ?n timp ce fermierii rom?ni ?nc? sunt nedumeri?i ?i a?teapt? plata desp?gubirilor pentru pagubele cauzate de secet?, agricultorii de peste Prut ?ncep s? primeasc? deja banii ?n conturi. Potrivit agrobiznes.md, ?ncep?nd cu data de vineri, 21 august, au fost autorizate la plat? primele cereri de acordare a compensa?iei pentru fermierii care au suferit pagube din cauza secetei.?De men?ionat c?, cuantumul valoric per cultur?, raportat la unitatea de suprafa?? s-a majorat de 3 ori, astfel c? pentru 1 ha de gr?u de toamn? afectat, produc?torul agricol va ob?ine desp?gubiri ?n sum? de 1500 lei, orz de toamn? – 1530 lei, rapi?a – 2100 lei, terenurile re?ns?m?n?ate – 1620 lei, planta?ii pomicole – 3800 lei, legume – 2 000 lei, vi??-de-vie – 3 000 de lei”, a precizat directorul general al Agen?iei de Interven?ie ?i Pl??i pentru Agricultur? (AIPA).R?spunsul prompt al Guvernului din Republica Moldova vine dup? ce fermierii de peste Prut au organizat mai multe ac?iuni de protest pentru a le cere autorit??ilor s? rezolve urgent problemele cu care se confrunt? sectorul agricol, ?n contextul secetei care a p?rjolit culturile agricole.Printre cererile fermierilor basarabeni se num?r? majorarea subven?iilor p?n? la 3.000 de lei per hectar de culturi cerealiere, declararea st?rii excep?ionale ?n agricultur? ?i returnarea TVA-ului. De asemenea, ace?tia au anun?at c? nu vor renun?a la proteste ?i se vor ?ntoarce ?n strad?. ?ntre timp, fermierii moldoveni au delegat un comitet care s? negocieze cu autorit??ile guvernamentale.Reamintim c?, ?n Rom?nia, data la care vor fi pl?tite desp?gubirile pentru secet? este ?nc? incert?. Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, acestea urmeaz? s? fie livrate ?n conturile fermierilor ?ncep?nd din 10-15 septembrie. ?eful MADR mai precizeaz? c? prima tran?? de desp?gubiri va reprezenta 85% din valoarea total? a acestora, urm?nd ca tran?a a doua s? fie pl?tit? dup? rectificarea bugetar? din luna octombrie. Potrivit ministrului, banii nu pot fi pl?ti?i ?n ?ntregime acum,?deoarece mai sunt ?i alte sectoare din sectorul agricol afectate, iar bugetul este limitat.Au ?nceput pl??ile pentru desp?gubirile de secet?! ?n conturile fermierilor moldoveni! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 august 2020 Agen?ia de Interven?ie ?i Pl??i pentru Agricultur? (AIPA) a autorizat primele cereri spre plat? de acordare a compensa?iei pentru agricultorii afecta?i de secet? ?i grindin?. Potrivit AIPA, din momentul lans?rii procesului de recep?ionare a cererilor de acordare a compensa?iei, au fost recep?ionate 106 dosare dintre care 101 pentru diminuarea consecin?elor calamit??ilor naturale ce au afectat culturile cerealiere de I grup? ?i 5 dosare pentru grindin?.De men?ionat c?, cuantumul valoric per cultur?, raportat la unitatea de suprafa?? s-a majorat de 3 ori, astfel pentru 1 ha de gr?u de toamn? produc?torul agricol va ob?ine desp?gubiri ?n sum? de 1500 lei, orz de toamn? – 1530 lei, rapi?a – 2100 lei, terenurile re?ns?m?n?ate – 1620 lei, planta?ii pomicole – 3800 lei, legume – 2 000 lei, vi??-de-vie – 3 000 de lei.Termenul limit? de depunere a dosarului este 18 septembrie 2020.Moldovenii au renun?at la protesteDup? lungi discu?ii cu autorit??ile, agricultorii protestatari din Moldova au anun?at vineri, 21 august, c? ??i retrag tehnica militar? din Capital?. Fermierii sus?in ?ns? c? nu renun?? de tot la ac?iunile de protest ?i c? vor reveni neap?rat ?n strad?. Totodat?, fermierii au creat un comitet care ?i va reprezenta ?n discu?iile de mai departe cu autorit??ile.?Ne a?teapt? p?m?nturile acas?, ne a?teapt? terenurile, ne a?teapt? familiile, trebuie s? ne ?ntoarcem acas? ca s? facem lucr?rile strict necesare. Dar asta nu ?nseamn? c? noi ne-am ?ntors ?i am cedat”, a men?ionat Ion Pl?m?deal?, protestatar din raionul Leova.Protestatarii spun c? vor continua demersurile c?tre autorit??i. ?Comitetul care ast?zi s-a format are misiunea ca ?n perioada urm?toare s? stabileasc? ni?te priorit??i, s? facem ni?te adres?ri, s?-i d?m ?n judecat? pe cei care ne-au intimidat fiindc? s-au purtat foarte obraznic cu noi”, a declarat Ion Pl?m?deal?.?Noi le-am dat solu?ii foarte clare. Le-am spus c?te sute de milioane se poate de luat, f?r? a afecta alte p?duri ale societ??ii. Nu am ajuns s? atingem ?i Fondul rutier, c? dac? ne b?gam acolo, atunci putem s? lu?m ?i pentru grupa a doua de cereale deja”, a notat un alt fermier, participant la ac?iunile de protest.?Noi o s? ne ?ntoarcem ?napoi. Mergem acas? pe scurt timp s? ne rezolv?m problemele”, a men?ionat un fermier. ?Neap?rat ne vom ?ntoarce ?i fi?i siguri c? nu vom fi at??ia, dar de 50 de ori mai mul?i. Noi nu suntem cer?etori, suntem oameni muncitori. Noi am venit s? ne cerem drepturile, nu s? cer?im”, a declarat alt protestatar.Amintim c? zeci de fermieri din mai multe raioane ale ??rii au ie?it la proteste la ?nceputul s?pt?m?nii trecute pentru a le cere autorit??ile s? se implice urgent ?n solu?ionarea problemelor legate de agricultur?, ?n contextul secetei severe din acest an, c?nd agricultorii au avut pierderi serioase ale roadei. Cele mai importante revendic?ri ale agricultorilor au fost majorarea subven?iilor p?n? la 3000 de lei pentru un hectar de culturi cerealiere, declararea st?rii excep?ionale ?n agricultur? ?i returnarea TVA-ului. ?n cea mai recent? ?edin?? a Guvernului, mini?trii au decis s? majoreze subven?ionarea per hectar de la 1000 de lei p?n? la circa 1500 de lei, dar au declarat c? mai mult nu vor mai fi aloca?i bani ?n acest sens. FRANTACum au supravie?uit ?i chiar prosperat cu o solu?ie simpl? agricutorii francezi c?nd pandemia a blocat ora?ele Bogdan Cojocaru 23.08.2020, ? Sistemul este la fel de simplu pe c?t este de practic l Dup? ce au plasat o comand? pe Internet, clien?ii ?i-au putut colecta produsele direct de la produc?tori.?n pofida ?nchiderii t?rgurilor de weekend ?n timpul celor dou? luni de lockdown ordonate de guvern pentru a ?mpiedica r?sp?ndirea pandemiei,? fermierii din regiunea francez? Herault au reu?it s?-?i men?in? ?i chiar s?-?i extind? v?nz?rile directe c?tre clien?i prin intermediul a noi canale.Acum, c?nd toate standurile s-au redeschis, unii dintre ei se str?duiesc s? ?in? pasul cu cererea, scrie Euractiv. ?ntr-o pia?? din Montpellier, Veronique ?i Antoine servesc lungul ?ir de clien?i care poart? m??ti ?i care ??i a?teapt? r?ndul sub ochiul atent al unui ofi?er de securitate public?. Cuplul nu-?i mai vede capul de at?ta treab?. Cu sistemul lor de co?uri de livrare, pe care l-au folosit ?n timpul blocajelor, ?i cu redeschiderea ulterioar? a pie?elor ?normale“ ?n iunie, cele 24 de ore ale? zilei abia sunt suficiente pentru a satisface cererea.Acesta este extazul de dup? agonia primelor zile de lockdown, c?nd se p?rea c? orice tentativ? de afacere va muri. ?“n timpul lockdown-ului a ap?rut brusc un nou tip de clientel? din cartierul vecin care cump?ra direct de la ferma noastr?. Ast?zi, ei vin ?i la pia??. Este sezonul de v?rf al produc?iei ?i este ?ntr-adev?r dificil de gestionat volumul mare de munc? ?, explic? Antoine. Anun?ul ?nchiderii pie?elor timp de cel pu?in dou? luni a cauzat ini?ial anxietate ?n r?ndul produc?torilor locali, precum ?i frustrare c? cererea puternic? de produse din regiune ar putea s? nu fie satisf?cut? suficient.Totu?i, c?teva comunit??i au reu?it s? ??i p?streze func?ionale t?rgurile de weekend chiar ?i ?n timpul blocajului. Acest lucru a dus la scene bizare, precum cele din Murvielle, un ora? mic din apropiere de Montpellier, unde ?standurile erau complet goale la ora 10:00“, ??i aminte?te primarul Elisabeth Touzard. Colapsul v?nz?rilor pur ?i simplu nu a avut loc pentru o mare parte din produc?torii organiza?i ?n lan?uri de aprovizionare locale. Indiferent dac? a fost vorba de v?nz?ri directe la ferm? sau de oferte de livrare cu puncte de distribu?ie a co?urilor de m?rfuri comandate anterior ?n parc?ri ?i ?n pie?ele din ora?e, produc?torii au ajuns la grupul ?int?. ?Este chiar dificil pentru unii dintre produc?torii no?tri s? continue s? foloseasc? toate aceste sisteme“, confirm? Benedicte Firmin de la Civam Bio34, o asocia?ie pentru dezvoltarea agriculturii ecologice din regiunea H?rault. Asocia?ia este membr? a InPACT 34 (Ini?iativa pentru o agricultur? cet??eneasc? ?i teritorial?), o organiza?ie care promoveaz? distribu?ia produselor agricole la nivel local ?i regional. La doar dou? s?pt?m?ni de la lockdown, InPACT34 a fost capabil? s? organizeze patru excursii s?pt?m?nale ale fermierilor doar ?n Montpellier. Astfel, fermierii ?i-au putut aduce produsele ?n ora?ele ?i comunit??ile din jur ?n conformitate cu reglement?rile de securitate.Sistemul este la fel de simplu pe c?t este de practic. Dup? ce au plasat o comand? pe Internet, clien?ii ?i-au putut colecta legumele, br?nza, carnea, vinul etc. direct de la produc?tori, prezen?i la punctele de distribu?ie aprobate de autorit??ile municipale. ?Rezultatele acestor dou? luni - cu peste 1.800 de comenzi pentru aproximativ patruzeci de produc?tori - au avut un mare succes“, remarc? Firmin cu satisfac?ie. Structura organiza?ional? local?, care a fost format? ?n scurt timp ca r?spuns la restric?ii, a putut astfel s? creasc? oportunit??ile de v?nzare ?i s? contribuie la consolidarea lan?urilor de aprovizionare locale scurte. Acest lucru a fost posibil ?i datorit? institu?iilor precum camerele de agricultur?, autorit??ile municipale ?i departamentale, care au distribuit listele cu produc?tori locali ?i au f?cut apel la public s? contacteze direct fermele.?Colapsul n-a mai avut locColapsul v?nz?rilor pur ?i simplu nu a avut loc pentru o mare parte din produc?torii organiza?i ?n lan?uri de aprovizionare locale. Indiferent dac? a fost vorba de v?nz?ri directe sau de oferte de livrare, produc?torii au ajuns la grupul ?int?.Acord privind reducerea produc?iei de ?ampanie, din cauza pandemiei De Food Biz , aug. 24, 2020 Produc?torii de ?ampanie din Fran?a au ajuns la un acord de ultimul moment cu viticultorii pentru reducerea cantit??ii de struguri pe care o vor recolta ?n acest an, ?n ?ncercarea de a-?i reveni dup? sc?derea v?nz?rilor provocat? de criza coronavirus.?n condi?iile ?n care recoltatul strugurilor a ?nceput mai devreme ?n acest an din cauza secetei, produc?torii de ?ampanie au ajuns la un acord privind sc?derea cantit??ii de struguri care va fi recoltat? ?n 2020 p?n? la 8.000 de kilograme pe hectar, o sc?dere de aproape 22% de la 10.200 de kilograme pe hectar in 2019, a informat mar?i un purt?tor de cuv?nt de la Uniunea Produc?torilor de ?ampanie din Fran?a (CIVC).Marii produc?tori de ?ampanie au f?cut presiuni asupra viticultorilor pentru a recolta semnificativ mai pu?ini struguri, ?n ideea de a evita o satura?ie a pie?ei ?i a sus?ine pre?urile. ?n schimb, viticultorii au sus?inut o reducere mai modest? ?n ideea de a profita de recolta promi??toare de struguri din 2020.Cu toate acestea, volumul de struguri care va fi procesat ?n acest an va fi ajustat ?n func?ie de evolu?ia cererii, a informat CIVC.“Sistemul va permite at?t v?nz?torilor de struguri s? ??i men?in? un venit acceptabil c?t ?i distribuitorilor s? raspund? la cererea clien?ilor ?i s? ??i p?streze fluxul de numerar”, a informat CIVC.Anul trecut, aproximativ 300 milioane de sticle de ?ampanie frantuzeasc? au fost v?ndute ?n ?ntreaga lume, iar jum?tate din aceste sticle au fost exportate spre SUA, Marea Britanie ?i Japonia.Pentru acest an, CIVC estimeaz? c? p?n? la 100 milioane de sticle de ?ampanie vor r?mane nev?ndute, ceea ce ?nseamn? o diminuare a cifrei de afaceri cu 1,7 miliarde de euro.Aceast? sc?dere a v?nz?rilor a dus la dispute aprige ?ntre proprietarii de vii ?i produc?torii de ?ampanie, inclusiv nume renumite precum Bollinger, Mo?t & Chandon ?i Piper-Heidsieck, care cumpar? struguri de la viticultori ?i ii transform? ?n spumant. Surs?: Agrofood Articol editat de Mihaela ButeGERMANIAWeltec Biopower ?i Nordmethan vor opera sub un singur nume meatmilk 24 august 2020 De mai mul?i ani, companiile germane WELTEC BIOPOWER GmbH ?i Nordmethan GmbH au cooperat ?n cadrul aceluia?i grup. ?n timp ce WELTEC construie?te biogaz ?i uzine de biometan pe tot globul, Nordmethan completeaz? portofoliul cu func?ionarea centralelor energetice. ?n cadrul unei realign?ri strategice, toate companiile ambelor ?ntreprinderi vor func?iona, de acum ?nainte, sub marca umbrel? recunoscut? global WELTEC BIOPOWER. ?Aceast? realignare a m?rcii a fost necesar? pentru a ne perpetua povestea de succes global? ?i pentru a ne consolida pozi?ionarea noastr? ca specialist competent ?n biogaz ?n toate domeniile industriei. Func?ion?nd sub un singur nume, inten?ion?m s? sporim ?i mai mult eficien?a sinergiilor dintre domeniile de afaceri individuale, pe care le folosisem deja ”, explic? Jens Albartus, directorul grupului WELTEC, punct?nd principalele motive pentru cooperare mai str?ns?. Pe parcursul istoriei sale – care a ?nceput ?n 2001 cu ?nfiin?area WELTEC BIOPOWER GmbH – tot mai multe componente ale lan?ului valoric de biogaz au fost dezvoltate ?i grupate ?n cadrul grupului. Elementele cheie includ proiectarea, planificarea ?i configurarea planurilor energetice. ?P?n? ?n prezent, am ?nfiin?at peste 300 de instala?ii cu o putere de p?n? la 10 MW fiecare ?n 25 de ??ri. ?n cur?nd, cinci fabrici suplimentare de biogaz vor fi construite ?n Asia. Mai mult, ?n prezent derul?m proiecte ?n mai multe ??ri europene ”, spune Albartus. El adaug?: ?Propor?ia mare de componente dezvoltate la comand? este un USP cheie care ne permite s? reducem interfe?ele.” ?n ceea ce prive?te func?ionarea instala?iilor de biogaz, Grupul WELTEC nu se concentreaz? doar pe cele nou? site-uri, care produc aproximativ 96 de milioane m? de biogaz ?i biometan ecologic. ?De asemenea, ?mp?rt??im expertiza noastr? cu al?i operatori ?i avem grij? de exploatarea uzinei ?n numele b?ncilor, lichidatorilor ?i investitorilor, temporar sau ?n desf??urare”, spune Albartus ?i adaug?: ?Mai mult, asist?m ?n mod regulat clien?ii care ??i administreaz? propriile instala?ii de biogaz cu serviciul nostru mecanic ?i biologic. ?De mai mul?i ani, opera?iunile Grupului WELTEC au inclus ?i concepte de utilizare durabil? pentru fluxurile de ie?ire, de ex. sub forma contract?rii c?ldurii. ?n prezent, biometanul produs de plantele Grupului este utilizat pentru furnizarea comunit??ilor, instala?iilor horticole ?i altor afaceri din 16 loca?ii. ?n toate activit??ile sale, specialistul ?n biogaz se str?duie?te s? r?m?n? aproape de partenerii s?i de afaceri ?i s? deruleze proiecte la un individ manier?. Astfel, re?eaua de v?nz?ri ?i servicii a grupului WELTEC se ?ntinde pe ?ntregul glob. Gama de clien?i include ?ntreprinderi din sectoare precum agricultura, alimenta?ia, administra?ia municipal?, de?eurile ?i apele uzate. Jens Albartus explic?: ?Combina?ia sub un singur nume nu va afecta ?n niciun caz colaborarea noastr? existent?. Mai degrab?, vom putea alinia ofertele noastre de servicii chiar mai eficient cu cerin?ele de calitate ale clien?ilor no?tri. ”CHINAAsist?m la deglobalizare? C?t cost? mutarea marilor companii din China 21.08.2020 Cum ?i-ar putea finan?a companiile delocalizarea For?? de munc? mai scump? China caut? solu?ii de rezerv? Blocajele de pe lan?urilor de aprovizionare, dependen?a prea mare de China ?n domenii-cheie, precum ?i formarea unor noi sfere de putere, toate acestea ?mping la deglobalizare. E un curent, chiar dincolo ?i de exager?rile lui Donald Trump. Doar c? nu e at?t de simplu. Nu e ca ?i cum e f?cut? o valiz? ?i gata, pe aici ?i-e drumul! Exist? costuri, care pot da peste cap planurile companiilor. ?n aceste condi?ii, s-au f?cut estim?ri legate de cheltuielile pe care le-ar aduce ie?irea din China. Iar costurile ar putea fi acceptabile.Mutarea produc?iei din China de c?tre companiile din Statele Unite ?i Europa ar implica un cost de o mie de miliarde de dolari pentru o perioad? de cinci ani, estimeaz? Bank of America ?ntr-un studiu dedicat acestei chestiuni.Peste 80% din sectoarele economiei au cunoscut ?ntreruperi pe lan?urile de aprovizionare ?n timpul pandemiei, mai grave sau mai u?oare, ceea ce a f?cut ca trei sferturi dintre firme s? se g?ndeasc? la scurtarea lan?urilor pentru a-?i securiza produc?ia.Studiul arat? c? ?i ?nainte de pandemie anali?tii observau un trend de localizare, care devenea structural. Nu doar conflictul comercial cu Statele Unite a impus curentul, ci ?i faptul c? actuala China nu mai este at?t de ieftin? din perspectiva for?ei de munc?.Cum ?i-ar putea finan?a companiile delocalizareaCostul total de o mie de miliarde de dolari ar reduce semnficativ profitabilitatea, arat? Bank of America. Nu este ?ns? prohibitiv.Industrii cu rate mari ale fluxurilor financiare, precum s?n?tate sau tehnologie, pot acoperi costurile din rezerve, pe c?nd companiile din domenii cu marje ceva mai mici pot apela la creditare.?i ?n acela?i timp, pot profita de facilit??i fiscale, pentru c? marile economii - Statele Unite, Japonia, Uniunea European? - promit facilit??i fiscale sau subven?ii consistente pentru relocare.Iar ??rile din Asia de Sud sunt ?i mai darnice, pentru c? vor s? atrag? produc?ie din China.For?? de munc? mai scump?Una dintre marile temeri este c? localizarea produc?iei ?n economiile dezvoltate va atrage costuri de produc?ie mari. NU investi?iile necesare revenirii ar fi cele importante, ci for?a de munc? mult mai scump?.?ns? exist? avantajele date de automatizare ?n condi?iile ?n care oricum exist? un deficit de personal calificat.China caut? solu?ii de rezerv?Localizarea func?ioneaz? ?ns? ?i ?n sens invers, pe alte paliere. China vrea s? internalizeze c?t mai mult tehnologia, mai ales cea a procesoarelor, pentru a evita strangularea.Sanc?iunile impuse la diferite niveluri ?i perspectiva altora for?eaz? Beijingul s?-?i reduc? dependen?a de tehnologia occidental?. Chiar dac? cea proprie este totu?i mult ?n urm?, a f?cut o strategie de ?ncurajare a celei autohtone.Iar ?n centru este tehnologia de procesare Kunpeng, dezvoltat? de Huawei. Este mult mai slab?, dar ?n acela?i timp, comuni?tii vor s? fie preg?ti?i c?t de c?t ?n eventualitatea ?n care nu vor mai avea acces la procesoare Intel sau AMD.MAREA BRITANIETesco, cel mai mare retailer din Marea Britanie, va crea 16.000 de joburi dup? ce perioada de carantin? a dus la o ?cre?tere excep?ional?” a v?nz?rilor din mediul online Eduard Ivanovici 24.08.2020, Tesco, cel mai mare retailer britanic, a anun?at c? va crea 16.000 de locuri de munc? de vreme ce perioada de carantin? a dus la o ?cre?tere excep?ional?” a v?nz?rilor din mediul online, conform BBC.Noile posturi vor include 10.000 de lucr?tori de depozit ?i 3.000 de ?oferi de curierat, compania declar?nd c? vor avea prioritate muncitorii angaja?i temporar la ?nceputul pandemiei de coronavirus.La ?nceputul crizei generate de coronavirus, supermarketurile britanice s-au chinuit s? fac? fa?? cererii tot mai mari din mediul online. Tesco a declarat c? num?rul de clien?i online a crescut de la 600.000 la ?nceputul pandemiei la aproape 1,5 milioane ?n prezent.?nainte de coronacriz?, doar 9% din v?nz?rile Tesco erau efectuale ?n spa?iul digital. Acum, v?nz?rile online reprezint? 16% din total, urm?nd s? ating? 5,5 miliarde de lire p?n? la sf?r?itul anului, a declarat compania.Britanicii se confrunt? cu un deficit de 16% din PIB-ul actualului an fiscal, cel mai mare din istoria ?pe timp de pace” a Regatului Unit. De altfel, economia britanic? – a doua la nivel european ?i a ?asea la nivel mondial – a sc?zut ?n T2 cu 20,4% ?i a intrat oficial ?n recesiune.DOSARGuvernul vrea s? re?nvie fostele CAP-uri. Cum i-au colectivizat comuni?tii cu for?a pe ??rani 22 august 2020, Afrodita Cicovschi Guvernul ia ?n calcul stimularea re?nfiin??rii cooperativelor agricole, prin acordarea unor ?finan??ri consistente”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. "Asist?m cu to?ii la un fenomen paradoxal. De?i fermierii din Rom?nia ?tiu s? produc?, ?i cantitativ ?i calitativ, foarte bine, au probleme mari ?n a-?i vinde produsele. Singura modalitate realist? de a rezolva aceast? problem?, de a-?i cre?te puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi ?i stimul?m ?i, ?n viitorul program na?ional strategic, stimul?m ca mul?i dintre fermieri, care nu reu?esc s?-?i v?nd? produsele, s? intre ?n aceste cooperative, unde pot s? ??i v?nd? produsele la ni?te pre?uri competitive", a afirmat, ?ntr-o conferin?? de pres?, ministrul Agriculturii. Adrian Oros a sus?inut c? va fi finan?at? "consistent" ?i partea de produc?ie ?i partea de depozitare, unde sunt "ni?te minusuri foarte mari"."Chiar ?n anii ?n care precipita?iile au fost corespunz?toare ?i produc?iile au fost mari, am ?nregistrat ca ?ar? un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru c? export?m produc?ii primare, adic? cereale boabe sau animale ?i import?m m?ncare procesat? cu valoare ad?ugat?. Trebuie s? avem capacitate de depozitare ?i de procesare, de a ad?uga valoare la aceste produse", a spus demnitarul. Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. "Noi avem cam 700.000 de ferme de subzisten?? sau semisubzisten??. Aceste ferme trebuie s? le consolid?m, s? devin? ni?te ferme comerciale, care s? reziste pe pia??", a declarat Oros. Ministrul Agriculturii s-a aflat vineri ?n jude?ul Alba, unde, ?n prima parte a zilei, s-a ?nt?lnit cu primari ?i fermieri din zona Mun?ilor Apuseni, iar ulterior s-a deplasat ?n comuna Mihal?, unde a asistat la inaugurarea oficial? a noului sediu al Prim?riei. Cum ?i c?nd a ?nceput Marea Colectivizare Partidul Comunist Rom?n a desf??urat ?n perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat ?n confiscarea aproape a tuturor propriet??ilor agricole private din ?ar? ?i comasarea lor ?n ferme agricole administrate de stat. ?n Rom?nia, colectivizarea a fost similar? cu cea efectuat? ?n URSS, prin aceea c? a ?nglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate ?ntr-o ferm? colectiv?. ?nceput ?nt?i greoi ?i haotic, procesul de colectivizare a stagnat ?ntre 1953 ?i 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate ?i dus la final ?n 1962. Numero?i ??rani, at?t s?raci, c?t ?i mai ?nst?ri?i, s-au opus acestei ac?iuni, iar guvernul comunist a recurs uneori ?i la represiuni violente, ucideri, deport?ri, ?ncarcer?ri ?i confisc?ri ale ?ntregii averi a celor implica?i. ?n zonele montane au existat ?ns? numeroase zone necooperativizate. Sistemul de agricultur? socialist astfel constituit a intrat treptat ?ntr-o criz? ale c?rei efecte s-au sim?it ?i dup? ce regimul a fost ?nl?turat, timp ?n care s-au depus eforturi pentru reconstituirea propriet??ii private ?n agricultur?. ??ranii, p?c?li?i ?i mitui?i electoral. Ce cote li se opreau Procesul de colectivizare nu a fost brusc, ci executat lent. Comuni?tii, prin guvernul condus de Petru Groza, s-a ar?tat favorabil ??r?nimii, erij?ndu-se ?n special ?n prietenii plugarilor s?raci. Tocmai de aceea a fost dat? la 23 martie 1945 reforma agrar?. Scopul ascuns al acestei reforme prin care erau ?mpropriet?rite nu mai pu?in de 796.129 de familii cu 1.057.674 hectare de p?m?nt a fost unul c?t de poate de clar. Prin ?mpropriet?rire se urm?rea dezintegrarea marii proprit??ii individuale ?n domeniul agriculturii ?i c??tigarea popularit??ii pentru alegeri. Practic comuni?tii ?tiau punctul nevralgic al ??r?nimii, dorin?a de p?m?nt, ?i au reu?it s?-l exploateze la maximum. "Vre?i s? v? p?stra?i p?m?ntul cu care a?i fost ?mpropriet?ri?i? Vota?i Soarele, semnul Blocului Partidelor Democratice (n.r. - manevrat de comuni?ti)", se preciza ?n sloganurile electorale ale vremii. S-au erijat ?n salvatorii ??ranilor ?i cei care le dau ceea ce-?i doresc cel mai mult: p?m?nt. Totodat?, au fost reglementate o serie de reguli ?i a fost ?nfiin?ate comitete care s? se ocupe de probleme agricole ?i de aprovizionarea ora?elor cu produse din mediul s?tesc. Era, de fapt, o preg?tire subtil? a ceea ce va urma. ?n paralel, ?n lumea satului s-a ?ncercat prin propagand? discreditarea celor care aveau p?m?nt mult, numi?i ?chiaburi“, ?i promovarea cel pu?in aparent? a celor mai s?raci. A urmat apoi cea de-a doua etap?, ?i anume punerea ?n dificultate a ??ranilor, prin ?nfiin?area unui sistem al cotelor. Concret, pentru a compensa lipsa de alimente din ora?e ?i necesitatea pl??ii de desp?gubiri de r?zboi Uniunii Sovietice, dar ?i pentru a ruina gospod?riile ??r?ne?ti ?nst?rite, a fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, ??ranii erau obliga?i s? predea statului o parte semnificativ? din produc?ia gospod?riilor lor. Dimensiunile acestui impozit ?n natur? au variat. De multe ori, ??ranii erau l?sa?i doar cu gr?ul de s?m?n?? pentru anul urm?tor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospod?rii agricole mari din zona rural? au fost duse la ruin?, ceea ce a cauzat s?r?cirea satelor rom?ne?ti ?n ansamblul lor (inclusiv a ??ranilor s?raci, pe care comuni?tii ?i sprijineau declarativ) Cu toate acestea, mul?i au reu?it s? reziste ?i a avut loc o situa?ie asem?n?toare ca ?n Rusia sovietic?. Adic?, propaganda comunist? s-a dovedit neconvig?toare pentru majoritatea ??r?nimii, a?a c? s-a trecut la ultima etap?, cea mai dur?. Pe 2 martie 1949, prin decretul 84 a ?nceput uciderea propriet??ii private ??r?ne?ti. Prin acest document erau expropriate toate propriet??ile mai mari de 50 de hectate. ?n urm?toarele 24 de ore de la promulgare, for?ele de ordine, pe alocuri ?i armata au confiscat brutal animalele, cl?dirile ?i utilajele. Au fost ?nghi?ite inclusiv ferme modernizate ?i care erau capabile de produc?ie superioar?. Nu a r?mas nimic ?n picioare din marea proprietate agricol?. Cl?dirile ?i grajdurile au fost transformate ?n GAC-uri ?i GAS-uri dup? model sovietic. ?Chiaburii“ au fost pur ?i simplu deporta?i cu domicilii for?ate ?i reloca?i. Cei care se opuneau ?nfundau pu?c?riile comuniste sau pur ?i simplu disp?reau. Decretul din 1977, desfiin?at ?n 1991 Statutul Cooperativei Agricole de Produc?ie a fost aprobat de Nicolae Ceau?escu prin Decret la data de 28 septembrie 1977, care a fost anulat abia la 5 mai 1991 prin Legea 36/1991. Potrivit Decretului dat de Ceau?escu, cooperativa agricol? de produc?ie era organiza?ia economic? socialist? ?n care ??ranii se unesc de bun?voie, aduc?nd ?n proprietatea cooperativei p?m?ntul ?i celelalte mijloace principale de produc?ie. ?n cooperativa agricol? munca este organizat? ?n comun, iar retribuirea se face ?n raport cu cantitatea ?i calitatea muncii prestate, cu produc?ia realizat?, precum ?i cu dezvoltarea economic? a cooperativei. Red?m fragmente din Decretul publicat ?n Buletinul Oficial nr. 105 din 04 octombrie 1977: Cooperativa agricol? de produc?ie are drept obiect cultivarea ?n comun a p?m?ntului, folosirea pe scar? larg? a mecaniz?rii, chimiz?rii, iriga?iilor, a ?tiin?ei ?i tehnicii ?naintate pentru ob?inerea unor produc?ii agricole vegetale ?i animale din ce ?n ce mai mari, dezvoltarea de activit??i cu caracter industrial, de prelucrare a produc?iei agricole, de construc?ii ?i prest?ri de servicii, ?n scopul cre?terii continue a bun?st?rii ??r?nimii, ridic?rii social-culturale a satului la un nivel tot mai ?nalt de civiliza?ie, sporirii contribu?iei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale popula?iei, ale economiei na?ionale. Prin ?ntreaga sa activitate, cooperativa agricol? de produc?ie ??i aduce contribu?ia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Rom?n pentru f?urirea societ??ii socialiste multilateral dezvoltate ?i ?naintarea Rom?niei spre comunism, la ?nt?rirea alian?ei dintre clasa muncitoare - clasa conduc?toare a societ??ii - ?i ??r?nime, la cre?terea con?tiin?ei socialiste a ??r?nimii. Cooperativa agricol? de produc?ie se bucur? de sprijinul permanent ?i multilateral al partidului ?i statului nostru, are create, prin dezvoltarea continu? a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condi?iile consolid?rii sale economico-organizatorice. Sta?iunea pentru mecanizarea agriculturii reprezint? principalul mijloc prin care statul asigur? mecanizarea lucr?rilor ?n cooperativele agricole de produc?ie. Cre?terea continu? a produc?iei, ?i ?ndeosebi a produc?iei-marf?, valorificarea acesteia pe baz? de contracte ?ncheiate prin bun? ?nvoial? cu unit??ile de stat ?i cooperatiste, asigurarea aprovizion?rii popula?iei cu produse agroalimentare ?i a industriei cu materii prime duc la m?rirea veniturilor cooperatorilor ?i contribuie la progresul ?ntregii ??ri. Cooperativa agricol? este forma cea mai potrivit? pentru unirea eforturilor ??ranilor ?i ?mpletirea str?ns? a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale ?ntregii societ??i; ea are un rol deosebit de ?nsemnat ?n economia ??rii noastre, ?n ?ntreaga perioad? istoric? de construire a socialismului ?i comunismului. * * *LUDOVIC ORBAN:''Vrem s? aducem gazul c?t mai aproape de comunit??ile locale pentru a dezvolta re?ele inteligente'' G.U. Politic? / 23 august Premierul Ludovic Orban afirm? c? obiectivul Guvernului este de a extinde c?t mai mult re?eaua magistral? de gaz, astfel ?nc?t comunit??ile locale s? poat? dezvolta "re?ele inteligente de gaz", transmite Agerpres."Urm?rim ca obiectiv extinderea magistralelor pe c?t mai multe zone din Rom?nia, astfel ?nc?t s? permitem conectarea la re?elele de gaz, ?nfiin?area de distribu?ii de gaz ?n c?t mai multe localit??i din Rom?nia, astfel ?nc?t gazul rom?nesc s? ajung? ?n casele rom?nilor, s? ajung? ?n comunit??i locale ?i mai ales s? poat? s? ofere un pilon de sprijin pentru programele de dezvoltare ale comunit??ilor locale. (...) Practic, obiectivul nostru este s? extindem c?t mai mult re?eaua magistral? de gaz pentru a aduce c?t mai aproape gazul de comunit??ile locale, astfel ?nc?t comunit??ile locale s? poat? s? dezvolte re?ele inteligente de gaz", a declarat, ast?zi, ?n Gorj, ?eful Executivului.Prim-ministrul a participat la inaugurarea Sta?iei Turbocompresoare Bibe?ti, obiectiv de investi?ii realizat de Transgaz, inclus ?n proiectul BRUA, Faza 1.?n context, el a reamintit despre apelul de proiecte pentru extinderea re?elelor de distribu?ie a gazelor naturale."Guvernul a g?ndit ?i deja implementeaz? un program de finan?are a ?nfiin??rii de distribu?ii de gaz, de extindere a re?elelor de gaz locale. Pe data de 17 august (...) am lansat apelul de proiecte la care pot s? aplice unit??i administrativ teritoriale, administra?ii locale, fie localit??i singure, fie ADI-uri, fie localit??i care se asociaz? ?ntr-un parteneriat pentru dezvoltarea re?elelor de gaz. Suma ini?ial? alocat? pentru acest program de extindere de re?ele inteligente ?n comunit??ile locale este de 234 de milioane (de euro - n.r.) ?n prima faz?, din exerci?iul financiar multianual 2014 - 2020. Apelul de proiecte care a fost lansat pe 17 august va dura trei luni. ?n aceast? perioad?, autorit??ile locale pot s? aplice pentru a ob?ine finan??ri din fonduri europene pentru ?nfiin?area de distribu?ii de gaz, urm?nd ca ?ntr-un termen c?t mai scurt s? facem evaluarea proiectelor, s? stabilim localit??ile care sunt eligibile, s? semn?m ?ntr-un timp c?t mai scurt contractele de finan?are", a declarat Orban.Totodat?, ?eful Executivului a men?ionat c? a avut discu?ii la nivelul Comisiei Europene pentru a majora suma alocat? acestui program. * * *Francezii ?i elve?ienii cump?r? co?uri de r?chit? lucrate ?n atelierul unui me?ter vr?ncean. Ce ?ntrebuin?are le dau 23 august 2020, 04:04 de Borcea Stefan ?n atelierul lui Nicu Ivan se lucreaz? la co?urile de r?chit? Vr?nceanul Nicu Ivan este printre ultimii me?teri r?chitari care duce mai departe tradi?ia mo?tenit? de la p?rin?i ?i bunici. El se ocup? de acest me?te?ug de aproape trei decenii, timp ?n care activitatea de produc?ie a fost ?i mai diversificat?. De?i la baz? este veterinar, Nicu Ivan el nu a profesat aceast? meserie, ci s-a dedicat ?mpletiturilor, o activitate de pe urma c?reia tr?ie?te de aproape trei decenii. ?i-a ?nfiin?at o societate de profil ?i cu ajutorul c?torva salaria?i lucreaz? co?uri de r?chit?, marf? pe care ?n cea mai mare parte o livreaz? la export. Recunoa?te c? au fost ?i vremuri mai bune, c?nd nu putea face fa?? comenzilor, fiind extrem de solicitat. “Pe vremuri, trimiteam la export chiar ?i trei tiruri la dou? luni. Acum, trimit trei tiruri tot anul, ?n special ?n Fran?a ?i Elve?ia. Francezii cump?r? co?urile pentru transportatul lemnelor, am avut cu ei contracte ?i pentru co?uri de bebelu?i, ?n vreme ce elve?ienii cump?r? t?rna obi?nuit?, pe care la r?ndul lor o v?nd cu tot cu pomul ornamental care urmeaz? a fi plantat”, ne spune Nicu Ivan . Mobila de r?chit? nu mai este c?utat? Acest me?te?ug al ?mpletirii co?urilor de nuiele nu este unul chiar u?or. ?n trecut, firma administrat? de Nicu Ivan se ocupa chiar cu confec?ionarea mobilei de r?chit?, o activitate laborioas?, care necesit? o tehnologie mai ?ndelungat?, la care s-a renun?at din cauz? c? nu era rentabil?, dar ?i pentru c? nu au mai existat comenzi. “Pentru un fotoliu de r?chit? un om lucreaz? ?i o s?pt?m?n?. Cu c?t ar trebui s? v?nd eu acel scaun pentru a putea pl?ti munca unui om? Asta ?n condi?iile ?n care tot circuitul de produc?ie este ?n cadrul societ??ii. Noi producem ?i r?chita, o ?i lucr?m ?i ?ncerc?m s? o ?i vindem”, mai spune me?terul. Colac peste pup?z?, afaceristul r?chitar a avut ?i un mare necaz ?n iarna care a trecut, dup? ce un incendiu pus de o m?n? criminal? i-a provocat pagube ?n societate de aproape un milion de lei. De asemenea, pandemia a dus pentru o perioad? la ?ntreruperea activit??ilor ?i livr?rilor c?tre beneficiari, dar Nicu Ivan ?ncarc? s?-?i revin? din acest impas. M?rturise?te c? singurul credit pe care l-a avut a fost la ?nceput, c?nd a deschis afacerea, apoi to?i banii c??tiga?i i-a reinvestit. Ast?zi are ?i o cultur? de c?teva hectare cultivat? cu r?chit?, materia prim? din care se fac co?urile. Pre?ul unui co? oscileaz? ?ntre 15 lei cel mai mic ?i 35 de lei, ?n tarif nefiind inclus ?i TVA-ul. Spune c? ?n Rom?nia mai sunt mici produc?tori individuali, persoane fizice autorizate sau neautorizate, care lucreaz? co?uri pentru a le vinde la t?rguri, doar pe pia?a intern?, societatea sa fiind singura din ?ar? care livreaz? aproape tot la export. Drumul r?chitei de la recoltare la produs finit Recoltarea r?chitei se face toamna, c?nd se face ?i selec?ia, ?n func?ie de grosimea firului. Ulterior, r?chita este fiart? ?n cazane mari, lucru care ajut? la decojirea ei u?oar?, dar ?i la ?nt?rire. Urm?torul proces este cel de sp?lare ?i frecare cu perii de paie, pentru albire. Opera?iunea final? este o baie special?, pentru ?n?turarea mucegaiului, moment din care me?terii pot trece la confec?ionarea co?urilor * * *Turism bizar pe timp de pandemie in Apuseni. Cum au ajuns populare doua dintre cele mai poluate zone din Romaniade N.G. Duminica, 23 August 2020, Doua obiective industriale din Muntii Apuseni, cu mari probleme in ceea ce priveste pericolul de poluare a mediului, sunt de cativa ani veritabile destinatii turistice. Fenomenul s-a accentuat in 2020 pe fondul pandemiei de coronavirus.Iazul de la Valea Sesei si cariera de la Rosia Poieni sunt vizitate atat de turisti romani, cat si de persoane din strainatate, care sunt socate de ceea ce vad la fata locului.In urma cu mai bine de 30 de ani, despre localitatea Geamana din Muntii Apuseni nu se stia aproape nimic. Iazul de steril care a acoperit satul Geamana, cu tot cu cele 400 de case, s-a transformat in principalul punct de atractie din comuna Lupsa.Tot ce a mai ramas din satul in care locuiau peste 1.000 de suflete este turla bisericii. Restul este sub ape. Nuantele de rosu si verde ce aduc aminte de deseurile varsate in iaz, de la cariera de cupru de la Rosia Poieni, aduna an de an fotografi si turisti veniti sa vada "minunea". Putini sunt cei care se mai gandesc la suferinta localnicilor care si-au vazut casele, mormintele si gradinile cum dispar sub apele tulburi si rosiatice. ttps://youtu.be/DqTk7_YD-uE Cei cativa localnici care au mai ramas in zona sunt aproape izolati de lume. Pentru a ajunge de civilizatie au de parcurs cativa kilometri buni pe un drum ingust, neasfaltat si plini de gropi. Pe langa turistii obisnuiti, Geamana este si o destinatie preferata de fotografi si producatori de film. Si din acest motiv, zona a ajuns una dintre cele mai vizibile din Romania pe internet. Mii de fotografii care ilustreaza dezastrul ecologic de aici sunt publicate si pot fi vizualizate pe internet.Iazul de decantare Valea Sesii se intinde pe 130 de hectare si se vede de la intrarea in zona. O intindere de mal rosu si verde pe care nu o poti cuprinde cu ochiul liber. La o prima privire nici nu iti poti da seama ce este sau cum a fost posibil ca un sat intreg sa dispara. Dupa ce parcurgi un drum de pamant, aproximativ jumatate de ora, ajungi in locul in care au mai ramas urmele unei foste comunitati si cea mai importanta atractie. Foto: Eduard GutescuTurla bisericii ingropate in steril, sigura dovada ca acolo a existat un sat. Nu se poate vedea nimic altceva sub namolul are mai are putin pana sa inghita si ultima bucatica din Geamana. Iarna, totul este acoperit de gheata si zapada astfel incat cei mai curajosi pot sa ajunga pana la turla si acoperisul bisericii din sat Fostul sat Geamana, intr-o fotografie de arhivaLinistea din peisajul ce inconjoara iazul este tulburata doar de "vuietul" unor conducte groase pe care este adus sterilul cale de mai multi kilometri de la combinatul din Rosia Poieni. Ironia sortii face ca inchiderea sau oprirea activitatii la combinat sa fie echivalenta cu un veritabil dezastru ecologic.Sterilul de pe conducte contine si var, substanta necesara pentru diluarea actiunii metalelor grele din iaz. La Geamana mai exista doar cateva casute care par parasite si o biserica noua ridicata pe deal. Restul este acoperit de sterilul care creste de la an la an. Decizia de a transforma radical zona a fost luata de Nicolae Ceausescu, care a vrut sa faca la Rosia Poieni cea mai mare exploatare de cupru din Europa. Exploatarea zacamantului a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in 1983. O parte dintre cei 1.000 de localnici au fost atunci desapagubiti si au reusit sa se mute din localitate.Cei care au ramas au fost nevoiti sa se mute tot mai sus pe deal, pentru a se feri de iazul de steril. Ei au fost martorii dezastrului care a urmat. Daca la inceputul anului 1986, cand a inceput deversarea sterilului, traiau sute de familii in zona, acum, in casutele rasfirate in jurul lacului daca mai locuiesc circa 15 oameni. Cariera din care se exploateaza zacamantul de cupruIazul de decantare Valea Sesii este locatia principala de depozitare a sterilului provenit de la exploatarea miniera de suprafata Rosia Poieni. Aici ajung reziduurile de la cariera exploatata de Cupru Min. Sterilul este rezultatul zacamantului exploatat din cariera uriasa de la Rosia Poieni, al doilea obiectiv turistic din zona. Societatea Cupru Min a amenajat aici un punct de belvedere de pe care se poate observa imesitatea gropii sapate in cei peste 30 de ani de exploatare.Cimitirul din satul Vinta a fost acoperit de apa din barajLa Rosia Poieni se ajunge cel mai usor prin localitatea Gura Cornei, doar ca la intrarea in Rosia Poieni exista un paznic care vegheaza zona industriala. Din DN75, la intrare in Abrud dinspre Zlatna, drumul coteste la dreapta si urca cativa kilometric pana in zona exploatarii minere. La barajul de la Valea Sesei se ajunge cel mai facil din comuna Lupsa, cu o masina de-a lungul vaii Sesii, in jur de 5 kilometri, pana la altitudinea de 700 de metri. * * *Metoda adev?rat? prin care McDonald's face miliarde de dolari. Fost CFO: ?De fapt, businessul de baz? nu este cel cu m?ncare” Ioana Matei 23 august 2020 Chiar dac? lan?ul de restaurante fast food serve?te miliarde de clien?i din toat? lumea, cea mai mare parte a profitului nu este genrat? de v?nz?rile de m?ncare, scrie Reader's Digest.Aceea?i publica?ie scrie c? lan?ul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secund?.Acest lucru nu ar trebui s? fie surprinz?tor, ?n contextul ?n care McDonald's este cel mai mare lan? de restaurante fast food al lumii.Totu?i, nu meniul acestuia este cel care genereaz? cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.Exist? mai mult de 36.000 de unit??i McDonald's ?n toat? lumea, dar doar 5% sunt de?inute de companie. ?n rest este vorba despre francize, adic? de indivizi care au fost contracta?i de McDonald's pentru a opera restaurantele respective. ?n acele situa?ii, compania cheltuie bani doar pe loca?ia respectiv?. Francizatul este responsabil de toate costurile oper?rii unui restaurant, ?n timp ce pl?te?te chirie c?tre McDonald's. Pl?te?te de asemenea o tax? de francizat de 45.000 de dolari ?i o tax? de serviciu de 4% din v?nz?rile brute, scrie Business Insider.?Nu suntem de fapt parte din businessul cu m?ncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. ?Suntem de fapt ?n businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cen?i este c? sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiria?ii no?tri ne pot pl?ti chiria.” Potrivit Wall Street Survivor, compania a generat venituri de 27,4 miliarde de dolari, iar 9,2 miliarde de dolari au venit de la loca?ii francizate, iar 18,2 miliarde de dolari de la loca?ii de?inute de companie (?n 2014). McDonald's a p?strat doar 16% din venituri ?n cazul unit??ilor proprii ?i 82% ?n unit??ile francizate.Pe pia?a local?, americanii de la Americanii de la McDonald’s opereaz? businessul din Rom?nia ?n sistem de franciz? ?ncep?nd cu anul 2016, cele peste 80 de restaurante fiind de?inute de grupul maltez Premier Capital (90%) ?i de Daniel Boaje (10%). Premier Capital este partenerul americanilor ?i ?n Estonia, Grecia, Letonia, Lituania ?i Malta, scrie ZF. McDonald’s este liderul pie?ei locale de restaurante cu afaceri de circa 765 mil. lei ?n 2018, ultimul an pentru care exist? date publice. * * *Ora?ul paradis-turistic din Europa care le ofer? 100 de euro turi?tilor care vin s?-l viziteze Eduard Ivanovici 23.08.2020, Ora?ul elve?ian Geneva ?ncearc? s? atrag? turi?ti oferindu-le 100 de franci elve?ieni (93 de euro), scrie The Independent.?n loc de cash, vizitatorii vor primi un card cadou pe care ?l pot folosi la hoteluri, restaurante, cafenele ?i baruri. Oaspe?ii trebuie s? stea cel pu?in dou? seri ?ntr-un hotel pentru a putea beneficia de bani.De asemenea, banii pot fi folosi?i ?n peste 100 de business-uri partenere, incluz?nd aici hotelul de cinci stele Mandarin Oriental Genève, Four Seasons H?tel??i alte 56 de loca?ii. Cardul este valabil p?n? ?n data de 31 decembrie 2020 ?i nu se poate converti ?n cash.?ntr-o decizie asem?n?toare, Insulele Canare au ?nceput s? le ofere turi?tilor asigur?ri gratuite privind incidentele legate de coronavirus.Mi?carea, lansat? de Departamentul Turismului, Industriei ?i Comer?ului ?n parteneriat cu firma de asigur?ri AXA, acoper? at?t cet??enii spanioli c?t ?i turi?tii str?ini care se cazeaz? ?ntr-unul din hotelurile de pe teritoriul insulelor. * * *Vinul de azi: Aliento 2019 Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Aliento este un rose dobrogean ?n care reg?sim aromele fructate de var?. Vinul, realizat de crama Alira, este un cupaj de Merlot, Feteasc? Neagr? ?i Cabernet Sauvignon, cu arome fructate de grapefruit, zmeur?, cire?e ?i note trandafirii. Un vin proasp?t, revigorant, perfect de savurat la umbr? ?n zilele toride ce vor urma. Recomandarea noastr? este s? ?l degusta?i rece, la maxim 10 grade Celsius, al?turi de paste, salate sau br?nzeturi proaspete. * * *Soiuri de pere v?ratice Duminic?, 23 August 2020 Asemenea merelor, perele sunt considerate fructe de toamn?, ?ns? exist? ?i soiuri mai timpurii care pot fi savurate ?nainte ?nc? din lunile de var?. Se prefer? ?n acest caz soiurile cu fructe zemoase, care se coc repede, chiar dac? fructele nu se pot p?stra prea mult timp. Ce-i drept, astfel de peri nu prea se reg?sesc pe suprafe?e mari ?n livezi, ci mai degrab? ?n gospod?riile oamenilor care vor s? aib? fructe de calitate ?n fiecare perioad? a anului.Favorita lui ClappEste cel mai cunoscut soi de pere de var? din ?ar? ?i are diferite denumiri ?n func?ie de zon?. Pomul este viguros, rezistent la ger, are coroana sferic? ?i fructific? pe ramuri scurte. Fructele au ?ntre 180-200 grame, scurt piriforme, cu pieli?a verde-g?lbuie pe partea umbrit?, iar pe cea ?nsorit? devine ro?ie-c?r?mizie, cu puncte dese de rugin? pe ?ntreaga suprafa?? a fructului. Florile sunt albe, mici, parfumate ?i atrag multe albine. Pulpa este alb?, foarte suculent?, dulce ?i aromat?, ?ns? la supracoacere se pr?bu?e?te ?n interior. Fructele ajung la maturitate ?n prima jum?tate a lunii august, se consum? ?n starea proasp?t? ?i rezist? ?n jur de o lun? ?n depozit/beci.Acest soi trebuie plantat ?n locuri cu mult? lumin? pentru ca dezvoltarea pomului s? fie armonioas?, iar coacerea rapid?. La maturitate poate dep??i 4 metri ?n?l?ime ?i este considerat acel p?r pe care trebuie neap?rat s?-l ai ?n livad? sau gr?din?. ?n primii 3 ani de la plantare necesit? t?ieri de formare a coroanei, apoi ?n anul 4, se fac t?ieri de ?ntre?inere ?i fructificare, iar aceste lucr?ri trebuie realizate ?n lunile februarie-martie. NapocaUn alt soi rom?nesc apreciat este Napoca. A?a cum indic? ?i numele, este un soi ob?inut de cercet?torii de la Cluj-Napoca, ce ofer? o produc?ie de cca 25 tone/ ha. Pomul este rezistent la ger ?i fructific? at?t pe ramuri scurte, c?t ?i lungi. Are coroana larg piramidal?, aerisit?, ?nflore?te destul de t?rziu, deci nu exist? riscul ca florile s? fie expuse ?nghe?urilor t?rzii de prim?var?. Frunzele sunt verzi-g?lbui, fructele sunt de m?rime mijlocie, pot ajunge p?n? la 170 g, pulpa este alb-g?lbuie, suculent?, dulce, pl?cut acidulat?. Fructele se pot consuma ?n stare proasp?t?, ?ns? pot fi preparate ?n compot sau gem. Acestea se coc dup? data de 20 august, se pot p?stra ?n jur de 3 s?pt?m?ni ?i rezist? foarte bine la manipulare ?i transport.?n ceea ce prive?te plantarea trebuie s? ?ti?i c? acest soi poate fi plantat pe orice tip de sol, ?ns? are nevoie de spa?iu at?t ?ntre r?nduri, c?t ?i ?ntre plante deoarece pomii cresc viguros ?i au nevoie de lumin?. ?ngrijirea lor nu difer? fa?? de tratamentele obi?nuite dintr-o planta?ie pomicol?. BusuioaceAcest soi este recunoscut ?i apreciat datorit? miezului ro?u. Este un soi vechi, ?ns? din ce ?n ce mai pu?in ?nt?lnit ?n livezi ?i gr?dini. Este rezistent la boli, ger ?i secet? ?i este un bun polenizator pentru toate soiurile de p?r. Pomul este de vigoare mare, rode?te abundent ?n buchete de p?n? la 7 pere. Fructele sunt mici, au ?n jur de 50 grame, sunt piriforme, au coaja groas? ?i de culoare ro?ie-ruginie. Pulpa este ferm?, are stria?iuni ro?iatice. ?ncep?nd cu sf?r?itul lunii iulie fructele ajung la maturitatea necesar? pentru a fi consumate.Acest soi se poate planta pe orice tip de sol, ?ns?, la fel ca ?i ?n cazul altor soiuri de p?r, necesit? plantarea la o distan?? mai mare pentru a asigura lumina necesar? atunci c?nd pomii ajung la maturitate.Indiferent de soiul de p?r pe care alege?i s?-l planta?i, trebuie s? ?ine?i cont de faptul c? pomii au nevoie de aten?ie ?i ?ngrijire pentru a fructifica abundent ?i pentru a culege ulterior fructe de calitate. Perele sunt bogate ?n potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier ?i alte elemente nutritive esen?iale organismului. Larissa SOFRON * * *Ur?ii nu mai au voie s? intre ?n Miercurea Ciuc. Cine ?ncalc? interdic?ia va fi ?mpu?cat DE Andrei Mocanu | 24.08.2020 Comitetul Local pentru Situa?ii de Urgen?? din Miercurea Ciuc a decis, luni, ca se va solicita de la Ministerul Mediului autoriza?ie de ?mpu?care pentru orice urs care va veni ?n mod repetat ?n ora?. Ast?zi, Comitetul Local pentru Situa?ii de Urgen?? a fost de acord ca aceast? procedur? s? fie standard, deci ?i pentru al?i ur?i care ne viziteaz? ?n mod curent s? solicit?m aceea?i abordare (autoriza?ie de extragere – n.r.). Exact pe solu?ia care a fost cu ursul care a vrut s? mearg? la liceu, acum avem alt urs care a vrut s? mearg? la ?coala general?, pentru c? a ap?rut pe la ‘Nagy Imre’ ?n noaptea asta”, a declarat?primarul municipiului, Raduly Robert Kalman, citat de ?tirile Transilvaniei. Acesta a punctat c? se va solicita autoriza?ie de ?mpu?care pentru “orice urs care vine cu caracter repetitiv ?n ora?”.Potrivit primarului, “cre?terea abrupt? a popula?iei de ur?i va fi un risc din ce ?n ce mai important pentru zonele locuite”.Locuitorii municipiului Miercurea Ciuc au fost avertiza?i, ?n noaptea de duminic? spre luni, printr-un mesaj RO-ALERT, despre prezen?a unui urs ?n centrul ora?ului, dar animalul nu a fost g?sit de for?ele de interven?ie.Cum cre?ti un business ?de mic” – Cereal Crunch On aug. 24, Sunt colorate, dulci ?i aduc bucurie sau nostalgie fiec?rie categorii de v?rst? ?n parte. Radu Savopol – co-fondator Cereal Crunch – ne descrie ?ntr-un scurt interviu cum s-a ata?at de ideea all-day breakfast ?i care sunt planurile de dezvoltare ale acestui concept ?n viitorul apropiat. Cum v-a atras aten?ia Cereal Crunch? Promitea s? fie o afacere de succes cu infuzia experien?ei 5 to go??nc? din etapa de analiz? a conceptului am ?n?eles c? este important s? pozi?ion?m Cereal Crunch ca o loca?ie ?all day breakfast”, iar pentru asta ad?ug?m periodic produse noi ?n meniu, care s? poat? fi servite de diminea?a devreme ?i p?n? seara t?rziu. Un alt aspect legat de meniu a fost s? revizuim oferta complementar? gamei de cerele, cafea ?i alte b?uturi adiacente. Am creat, ?n prim? faz?, patru preparate SIGNATURE by Vlad ?tef?nescu, barista anului 2019 ?n Rom?nia. Consider?m c? experien?a ?i profesionalismul lui vor contribui semnificativ la dezvoltarea meniului de b?uturi reci ?i calde din loca?iile Cereal Crunch ?i, mai mult dec?t at?t, vor oferi clien?ilor experien?e des?v?r?ite care ?i vor face s? se ?ntoarc? la noi. De asemenea, am revizuit ?i portofoliul de b?uturi r?coritoare. Vor mai urma ?i alte schimb?ri, suntem ?n plin? dezvoltare, a?a c? nu ne d?m ?napoi de la a testa concepte, idei sau de la a face mici ajust?ri.Care au fost primele lucruri pe care a?i dorit s? le ?mbun?t??i?i ca business, ceva care s? reflecte amprenta trio-ului antreprenorial care a preluat Cereal Crunch??nc? din etapa de analiz? a conceptului am ?n?eles c? este important s? pozi?ion?m Cereal Crunch ca o loca?ie ?all day breakfast”, iar pentru asta ad?ug?m periodic produse noi ?n meniu, care s? poat? fi servite de diminea?a devreme ?i p?n? seara t?rziu.Un alt aspect legat de meniu a fost s? revizuim oferta complementar? gamei de cerele, cafea ?i alte b?uturi adiacente. Am creat, ?n prim? faz?, patru preparate SIGNATURE by Vlad ?tef?nescu – barista anului 2019 ?n Rom?nia. Consider?m c? experien?a ?i profesionalismul lui vor contribui semnificativ la dezvoltarea meniului de b?uturi reci ?i calde din loca?iile Cereal Crunch ?i, mai mult dec?t at?t, vor oferi clien?ilor experien?e des?v?r?ite care ?i vor face s? se ?ntoarc? la noi. Pe de alt? parte, am revizuit ?i zona de soft drinks ?i am semnat ?n acest sens un parteneriat cu Pepsi Rom?nia. Vor mai urma ?i alte schimb?ri, suntem ?n plin? dezvoltare, a?a c? nu ne d?m ?napoi de la a testa concepte, idei sau de la a face mici ajust?ri.Dac? investi?ia ini?ial? de la recent inaugurata loca?ie din Craiova s-a ridicat la 40.000 euro, care ar fi costurile pentru un spa?iu similar ?n capital??Pentru capital?, costurile depind mult de format. De exemplu, acum avem ?n lucru trei loca?ii ?n Bucure?ti, pe care le vom inaugura p?n? la finalul anului. E vorba despre o prim? insul? dezvoltat? ?n parteneriat cu Park Lake, un concept unic cu o investi?ie de aproximativ 25,000 euro. O alta va fi ?n zona Titan – Cinema Gloria unde vom face un flagship Cereal Crunch pe o suprafa?? de 200 mp ?i care deveni locul ?n care vom introduce ?n premier? produsele noi. Cea de-a treia loca?ie despre care v? spuneam e ?i prima franciz? Cereal Crunch din Bucure?ti, situat? ?ntr-o zon? de food court ?n Auchan Drumul Taberei, un spa?iu asem?n?tor unei insule, dar pe o suprafa?? mai mare. Loca?ia e una cu totul special?, e un concept unic, ancor? ?n aceste spa?ii de food court ?i ne bucur?m c? cei de la Auchan au ?n?eles asta, la fel ca ?i partenerii de la Park Lake. Pentru aceast? ultim? loca?ie amintit?, investi?ia se ridic? la aproximativ 35,000 euro ?i pentru concept, la 60,000 euro. Preconiz?m c? o vom deschide la final de an, octombrie-noiembrie.Le place rom?nilor mic-dejunul american? De unde lua?i cerealele ?i cine face selec?ia?Cereal Crunch e un concept aparte, extrem de viu ?i de colorat, at?t prin produsele oferite, c?t ?i prin design, a?a c? nu are cum s? nu-?i atrag? aten?ia. E cool, modern ?i fresh, iar rom?nii iubesc tipul acesta de loca?ii unde se pot relaxa ?i destinde la un mic dejun, c?t e ziua de lung?. Copiii sunt mari fani ai cerealelor, p?rin?ii sau bunicii inevitabil ?i ?nso?esc ?i se bucur? ?i ei de produsele oferite de noi, dar, a?a cum spuneam mai sus, cuprindem toate categoriile de public ?i observ?m, da, o afinitate a rom?nilor pentru genul acesta de loca?ii, construite ?n jurul unei experien?e. Cerealele sunt importate din SUA ?i din Anglia iar selec?ia e f?cut? ?n func?ie de trendurile momentului. Suntem mereu aten?i la nevoie publicului ?i conecta?i la feedback-ul lui pentru a ne plia pe preferin?e, ne adapt?m rapid la context ?i la cerere. ?n plus, avem un manager opera?ional care discut? s?pt?m?nal cu firmele de la care prelu?m produsele ?i avem astfel insights despre ce se vinde cel mai bine la momentul respectiv. Suntem conecta?i ?i cred c? acesta e un factor foarte important. Ne baz?m totodat? ?i pe unicitatea conceptului, cerealele sunt ?ndr?gite de toat? lumea ?i ?ncerc?m s? profit?m de acest avantaj al nostru.E g?ndit s? acopere gusturile diverse ale adultului modern (lapte vegetal, cereale f?r? gluten, f?r? zah?r)?Da, ne-am g?ndit ?i la aceste aspecte tocmai pentru c? exist? cerere ?i-n acest sens. Avem o gam? de 14 tipuri de lapte, multe dintre ele vegetale, dar ?i f?r? lactoz?. Mai mult, dispunem ?i de o gam? bogat? de granola cu iaurt grecesc ?i cu fructe proaspete, numai bun? pentru cei care vor s?-?i p?streze stilul de via?? s?n?tos, bucur?ndu-se totu?i, de un ambient special ?i de o atmosfer? de vacan?? ?n loca?iile noastre. ?ncerc?m s? acoperim toate gusturile, toate preferin?ele, s? nu ne scape nimic.Cum se poate asigura respectarea cerin?elor minime de igien? ?ntr-o astfel de loca?ie – ce s-a schimbat dup? pandemie?Ca urmare a pandemiei mondiale ?i a m?surilor care s-au luat ?i se aplic? ?n continuare, ne-am aliniat ?i noi standardelor de preven?ie Covid-19 ?i nu servim la interior. Dar terasele celor 3 loca?ii ale noastre, respectiv cele dou? din Bucure?ti, de la Pia?a Na?iunilor Unite ?i de pe Hristo Botev 1, ?i din Craiova, din centrul vechi, sunt deschise publicului. Acum dezvolt?m ?i zona de delivery, fanii cerealelor se pot bucura ?ncep?nd de acum ?i lu?nd la pachet mic dejunul favorit.Cum e pentru copii s? descopere Cereal Crunch? Exist? ceva g?ndit special pentru ei? Cum ajunge?i la acest public?Cereal Crunch este, la baz?, un concept g?ndit ?i dezvoltat pentru copii, ?ns? am deviat pu?in de la aceast? idee tocmai pentru c? noi credem c? merit?m cu to?ii o astfel de experien??, c? e chiar pentru toate v?rstele ?i trebuie s? ne acord?m fiecare un moment de r?sf?? zilnic, la un ”all day breakfast”. Focusul e pe intervalul de public cu v?rste cuprinse ?ntre 14-25 de ani, dar, a?a cum spuneam, ne place s? spunem ?i chiar s? vedem c? la Cereal Crunch publicul e mai divers de at?t, c? nu are v?rst?. Copiii sunt ?nnebuni?i dup? cereale, le po?i vedea entuziasmul numai prin simplul fapt c? nu ?tiu la ce tip de cereale s? se decid?, vor de toate, sunt atra?i de gust, de culori, de ambalaje. Un alt motiv cu care ?i cucerim pe ei, dar ?i pe to?i clien?ii ?n general, ?l reprezint? ?i designul propus de noi, cu influen?e tropicale, de jungl?, care dau un ton aparte locului ?i completeaz? experien?a din loca?iile noastre. A?i identificat un profil pentru francizatul Cereal Crunch?Cred c? Cereal Crunch e un concept care se pliaz? ideal pe managementul familiei, a?adar ?l v?d un business de familie, cu posibilitate mare de dezvoltare regional?. Necesit? implicare permanent?, dedicare, munc? ?i sprijinul familiei e esen?ial ?n acest caz.Planurile de dezvoltare pentru 2020, mai ales c? am trecut de jum?tatea anului?A?a cum am men?ionat ?i ?n urm? cu c?teva luni, planul cu Cereal Crunch pentru acest an este s? dezvolt?m 5 noi francize. Una dintre ele s-a ?nt?mplat deja, la Craiova. Am ajuns a?adar pentru prima dat? ?n afara Bucure?tiului ?i feedback-ul e unul foarte bun! Avem ?n plan ?i alte deschideri at?t pentru capital?, c?t ?i pentru provincie, eu spun c? vom dep??i targetul propus ?i c? vom ?ncheia anul cu cel pu?in 6 noi loca?ii Cereal Crunch.E important c? avem o echip? solid? ?i o structur? de management ?n cadrul companiei care face ca lucrurile s? se ?nt?mple firesc ?i s? se dezvolte frumos. Cei 3 ac?ionari se ?i implic? activ ?n activitatea Cereal Crunch, iar experien?a lor ?n domeniu aduce valoarea ad?ugat? conceptului. Eu ?i Lucian venim cu spiritul fresh 5 to go, Andrei aduce expertiza Utopia Coffee Bar, ?i al?turi de restul echipei reu?im s? punem la punct toate aspectele businessului – Nina, manager opera?ional, Andra, brand manager, M?d?lina, marketing intern, ?i agen?ia WefflerMark, care gestioneaz? extern partea de PR ?i comunicare.Parc? Jerry Seinfeld spunea c? din postura de adul?i avem voie s? ne stric?m pofta de m?ncare… C?nd te-ai g?ndit s? m?n?nci cereale chiar dac? nu era mic dejun? ?Norocul meu, sau ghinionul, depinde cum prive?ti lucrurile, e c? loca?ia de pe Hristo Botev este chiar la parterul biroului nostru. A?a c? tenta?ia e mare ca ?n pauze s? cobor la Cereal Crunch ?i s? aleg ceva din meniu. Se poate ?nt?mpla diminea?a sau pe la amiaz?, nu am un anume moment din zi. Oric?nd am drum ?i am drum mai mereu ? Nu sunt un pofticios din fire, ?ns? asta m? mai salveaz? ?n aceast? situa?ie ? * * *Tuio este noua agen?ie de brand a Starbucks Rom?nia On aug. 24, 2020 Tuio ?i-a consolidat portofoliul de clien?i de renume dup? ce a fost desemnat? noua agen?ie de brand, cu focus pe digital, a Starbucks Rom?nia. Celebrul brand interna?ional este prezent pe pia?a local? cu 53 de cafenele.Principalele direc?ii ale colabor?rii Tuio – Starbucks se concentreaz? pe cre?terea prezen?ei brandului ?n mediul digital ?i pe adaptarea strategiei de comunicare pe plan local, ?n contextul ?noii normalit??i” generate de pandemie.?Cei de la Starbucks ne-au oferit provocarea de a ?i sus?ine ?n perioada post carantin?. Solu?iile pe care le-am propus au la baz? o comunicare adaptat?, individualizat? ?i autentic?, care a fost foarte bine primit?. Am construit o formul? c??tig?toare pentru brand, indiferent de contextul ?n care ne vom reg?si peste 3 s?pt?m?ni sau 3 luni”, spune Andrei Gingirov, Business Development Director Tuio.?Ne-am str?duit mereu s? perfec?ion?m momentele care ne leag? atunci c?nd ne bucur?m de o cafea ?ntr-o loca?ie Starbucks. ?n contextul actual, am c?utat agen?ia potrivit? pentru a sus?ine comunicarea general? a brandului ?i care, ?n acela?i timp, s? traduc? aceast? experien?? ?n zona digital?. A?a i-am g?sit pe Tuio”, declar? Maria Feer, Brand Manager Starbucks.Colaborarea dintre Tuio ?i Starbucks Rom?nia a ?nceput deja, iar aceasta va include activ?ri de brand integrate (online ?i offline), social media, media digital?, dar ?i alte proiecte de comunicare ?n alte canale relevante.? * * *FIHR lanseaz? un mesaj public Primului-Ministru On aug. 24, 2020 Scrisoarea deschis?, adresat? domnului Ludovic Orban – Prim- Ministrul Rom?niei, reprezint? un cuprinz?tor apel f?cut de C?lin ILE – Pre?edinte FIHR pentru ca Statul Rom?n s? acorde mai mult? aten?ie contextului economic ?n care industria ospitalit??ii a fost ?mpins? s? ias? ?n strad?.“Domnule Prim Ministru, Industria ospitalit??ii a iesit ?n strad? din disperare. A?a-zisul sprijin oferit de statul rom?n special pentru sectorul turism nu ajut? la salvarea locurilor de munc? ?i ale afacerilor din turism ?i asta pentru c? de fapt el nu exist?! Ziua de 19 august a fost una marcant? pentru industria ospitalit??ii din Rom?nia. Faptul c? o ?ntreag? ramur? economic? a ajuns la limit? ?i a ie?it ?n strad? manifest?nd, reprezint? un moment de cotitur? ?n dialogul dintre patronatele din turism ?i autorit??i. Industria Horeca a ajuns la cap?tul puterilor, operatorii nu v?d posibilit??i de ie?ire din acest co?mar, iar angaja?ii sunt m?cina?i de temeri, nelini?ti privind locul lor de munc? (vorbim despre cei care mai sunt ?nc? angaja?i deoarece circa 40% din ei au plecat deja ?n alte p?r?i sau pur ?i simplu sunt ?n ?omaj). Toate acestea vin ?ns? ?n ciuda unei percep?ii induse insistent de autorit??ile rom?ne c? cei din HORECA ar fi fost puternic sus?inu?i de stat ?n aceste momente dificile. ?nsu?i Pre?edintele Rom?niei a afirmat public faptul c? guvernul a sus?inut prin mai multe m?suri industria ?i c? va fi nevoit s? o mai fac? prin alte compens?ri f?r? ?ns? a ridica restric?iile p?n? la momentul diminu?rii efectelor ?pandemice ?n ?ar?. Despre opinia public? ce s? mai spunem, percep?ia general? este c? industria noastr? a cerut ?i a fost ajutat? serios de c?tre autorit??i, lucru care ar trebui s? ne fac? mai pu?in vocali ?i s? fim ceva mai lini?ti?i p?n? trece pandemia. Pandemie de care mul?i ne acuz?, spun?nd c? HORECA este vinovat? de cre?terea cazurilor din ultima perioad?, uit?nd faptul c? nu exist? nicio dovad? ?n acest sens, nici m?car autorit??ile medicale neput?nd sus?ine cu cifre, documente sau statistici ideea c? vinovatul de serviciu pentru al doilea val de infest?ri ar fi turismul.”?n mesaj s-a f?cut o scurt? recapitalure a m?surilor de sprijin luate de autorit??i ?i care au avut efecte ?i ?n domeniul HORECA, cu men?iunea c? aceast? industrie este cea mai afectat? de pandemie, afacerile sc?z?nd ?n medie cu cca 70% la nivel na?ional:Anularea impozitului specific pe perioada st?rii de urgen?? ?i pe o perioad? de 90 de zile dup? ?ncetarea st?rii de urgen??;. ?n defini?ia impozitului specific este stipulat faptul c? plata impozitului specific se face doar pentru perioada ?n care unitatea activeaz? (?ncepand cu semestrul urm?tor modific?rilor datorate ?nceperii/?ncet?rii unei activit??i corespunz?toare codurilor CAEN prev?zute de lege sau modific?rilor suprafe?elor aferente desf??ur?rii fiec?rei activit??i, ?n mod corespunz?tor, se recalculeaz? impozitul specific aferent perioadei r?mase din an/perioadei din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat, prin ?mp?r?irea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice ?i ?nmul?irea cu num?rul de zile aferent perioadei r?mase din an pentru care contribuabilul a existat.); Practic, prin anularea impozitului specific s-a simplificat procesul prin care operatorii din turism ob?ineau aceast? anulare ?i nu au mai fost nevoi?i s? suspende activitatea pentru restaurant sau s? reduc? suprafe?ele, ceea ce ?nsemn? o imens? birocra?ie, statul lu?nd m?sura de anulare par?ial? a impozitului specific; Dac? se vorbe?te de sumele ?n cauz?, anual industria contribuie cu circa 42 de milioane euro ca impozit specific, deci prin m?surile statului a fost redus? suma de circa 21 milioane euro – aproximativ 790 euro de firm? dac? ?mp?r?im la cele 26.566 companii care activeaz? ?n domeniul hoteluri ?i restaurante ?n Rom?nia. M?sura sus?inerii ?omajului tehnic pe perioada st?rii de urgen??; Aceast? m?sur? a fost apreciat? ?i ?mbr??i?at? de operatorii din turism ?n propor?ie de peste 90% dar nu este neap?rat o m?sur? dedicat? special industriei, ci este o m?sur? general? aplicabil? ?n ?ntreaga economie. ?n acest context, nu este corect s? se aplice aceea?i m?sur? pentru o industrie care ?nregistreaz? pierderi ?n propor?ie de 70% la fel ca pentru una care ?nregistreaz? un recul de 20%;Sus?inerea for?ei de munc? cu acoperirea costurilor salariale ?n procent 41,5%; O alt? m?sur? cu caracter general, dar cu anumite probleme de aplicabilitate pentru domeniul HORECA, cum ar fi: Nu s-a permis mixarea solu?iilor, adic? pentru cei din restaurante cu restric?ii de operare s? mearg? pe somaj tehnic ?i pentru cei angaja?i ?n hoteluri s? se aplice suport de 41,5%; Sumele s-au ?ncasat extrem de greu, pl??ile nu se fac ?n termenele prev?zute de lege; Nu exist? mecanism de compensare a celor 41,5% cu alte sume de ?ncasat de la stat, mai ales ?n condi?iile ?n care plata sumelor de ?ncasat din TVA sau din concedii medicale ?nc? este a?teptat? de mul?i operatori; Solicitarea ca plata tuturor impozitelor s? fie la zi pentru a folosi aceast? facilitate, face ca sprijinul oferit de amnistia fiscal? s? fie imposibil dac? se dore?te sus?inerea acestor 41,5% Program de lucru redus ( kurzarbeit) ; A fost o m?sura sus?inut? puternic de mediul de afaceri ?i ?i-ar fi ar?tat viabilitatea ?i pentru sectorul HORECA dac? era adoptat? din timp. Apari?ia ei la 6 luni de la declan?area pandemiei este extrem de t?rzie, deoarece ?n aceast? perioad? operatorii au fost nevoi?i s? restr?ng? echipele la minimul impus de activitatea (restric?ionat? de stat) astfel ?ncat nu prea ??i mai are aplicabilitate. Exist? semne de ?ntrebare privind normele de aplicare ?i modul de decontare, lucru firesc dup? experien?a sus?inerii celor 41,5%Lucrul de acas?; Alt? masura care face referire mai degrab? la alte industrii ( IT&C, banking etc) unde lucrul de acas? este posibil, dar nu aduce nimic aplicabil/benefic pentru industria Horeca din motive evidente;Granturi ?i ?mprumuturi pentru capital de lucru sau investi?ii cu garan?ia statului; M?sura aceasta, la prima vedere, este una foarte bun?: un program prin care 1 miliard de euro va ajunge la companii din sectoarele afectate, dar ?nt?rzierea aplic?rii va face ca mul?i operatori s? fie deja in colaps ?i implicit ?n imposibilitatea de a accesa aceste fonduri; ?nscrierea al?turi de HORECA (cel pu?in la credite de investi?ii sus?inute din acest miliard) ?i a altor sectoare afectate mult mai pu?in, va face ca ace?tia s? acceseze o mare parte din sumele alocate; Alocarea dup? principiul primul venit/primul servit va duce la blocaje de sistem ?i la irosirea multor resurse;IMM invest – Un program ?ndelung promovat de guvern pentru succesul s?u prin care peste 10.000 companii au fost sus?inute; pe 20 august erau 190 de companii din domeniul hotelier ?nscrise ?i 444 din domeniul baruri restaurante. 634 companii din cele 26.566 active in domeniu, pu?in peste 2% din companii..Ce simt operatorii c? lipse?te:o explica?ie pentru faptul ca Rom?nia este SINGURA ?ar? din UE ?n care restaurantele sunt ?nchise la interior;o list? de condi?ii pe care ar trebui s? le respecte hotelurile ?i restaurantele pentru a gestiona riscul epidemiologic, eventual deschiderea acestora ?n cel mai scurt timp;o comunicare coerent? din partea autorita?ilor privind pandemia ?i leg?tura cu industria Horeca;un plan de m?suri adaptat fiecarei zone sau sector din turism, principiul one measure fits all, nu func?ioneaz? pentru turism, ci punctual pentru restaurantele de hotel sau pentru cele din mall, pentru hotelurile din statiuni ?i din ora?e, pentru balnear sau litoral etc. Solicitarea FIHR nu se dore?te a fi privit? de autorit??i ca o m?sur? de relaxare, ci practic o m?sur? care ar reduce aglomera?ia pe terase;orice m?sur? care s? duc? la ELIMINAREA impozitelor pe terenuri si cl?diri pentru toat? perioada in care activitatea este restrictionat? TOTAL sau PAR?IAL; Argumentul c? aceasta ar fi o problem? a administra?iilor locale nu are justificare ?n condi?iile ?n care restric?iile au fost impuse de o alt? autoritate; Guvernul ar putea subven?iona aceste impozite par?ial – Este mai degraba o problem? de legalitate in a solicita un impozit pentru un bun/activ pe care NU ai dreptul sa il folose?ti!o m?sur? care sa reglemeteze regimul taxelor ORDA pe perioada in care nu func?ioneaz? – Nivelul acestor taxe e stabilit pe baza unor venituri dintr-o perioad? care nu se va mai repeta in urm?torii 4-5 ani – NICIUNUL din organismele de colectare a taxelor pentru drepturile de autori NU a redus nivelor acestora.CE URMEAZ??Ne apropiem cu pa?i repezi de sezonul rece ?n care op?iunea de a oferi masa turi?tilor va deveni o imposibilitate, dorin?a ca aceste servicii s? fie incluse ?n sejur nu reprezint? un moft, ci o nevoie uman?;De la 1 septembrie dispare ajutorul pentru angajatii din HORECA. Va veni momentul achit?rii datoriilor rostogolite de catre operatori (datorii catre b?nci, chirii, bugetele de stat etc);SOLU?II PROPUSE:: Programe DEDICATE acestui sector, c?t mai repede cu putin??, altfel operatori ?i antreprenori vor pune lac?te pe afacerile lor. Meseriile de buc?tar, osp?tar, recep?ioner sau camerist? aproape ca nu vor mai exista in viitor ?n Rom?nia dac? nu se iau aceste m?suri cu prioritate. Patronatele din turism I?I DORESC cu insisten?? o form? de dialog bazat? pe cifre, statistici ?i argumente logice, nu pe subiectivisme sau p?reri formate din auzite.FIHR este prima organiza?ie patronal? din turismul rom?nesc ?i cea mai reprezentativ? din industria hotelier?, prin cifra de afaceri ?i num?rul de angaja?i, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din Rom?nia dup? cifra de afaceri, fiind prezent? la nivel na?ional ?n 31 de ora?e ?i cumul?nd aproximativ 10.000 camere ?n propriet??ile hoteliere membre. FIHR este afiliat? la Confedera?ia Patronal? Concordia, o confedera?ie patronal? reprezentativ? pentru mediul de afaceri din Rom?nia, reunind cele mai puternice federa?ii sectoriale din economia rom?neasc? ?i cuprinz?nd 7 din primele 10 companii dup? num?rul de angaja?i ?i cifra de afaceri. Concordia este singur? confedera?ie patronal? rom?neasc? afiliat? la International Organization of Employers ?i Business Europe. * * *Apelul organiza?iilor din turism pentru redeschiderea res taurantelor On aug. 24, 2020 Organiza?iile din turismul rom?nesc HORA, FIHR, ANAT, FAPT ?i OPTBR au organizat miercuri, 19 august 2020, la restaurant Pesc?ru?, conferin?a de pres? ReStart Industria Ospitalit??ii.Printre vorbitorii principali ai evenimentului s-au num?rat reprezentan?ii organiza?iilor, respectiv: HORA – Pre?edinte Daniel Mischie, FIHR – Pre?edinte C?lin Ile, ANAT – Pre?edinte Dumitru Luca, OPTBR – Pre?edinte Nicu R?dulescu, iar discu?iile s-au axat pe temele importante ?n contextul pandemiei actuale ?i a declinului pe care ?l ?nregistreaz? industria ospitalit??ii. ?n acest moment industria ospitalit??ii asigur? 400.000 locuri de munc? prin intermediul celor 40.000 firme din domeniu, iar ?n context actual ?ncas?rile au sc?zut cu 60%. Organiza?iile patronale prin reprezenta?ii lor, solicit? autorit??ilor redeschiderea restaurantelor ?n interior ?n condi?iile ?n care oaspe?ii sunt ruga?i s? poarte masca atunci c?nd tranziteaz? localul; personalul angajat s? nu fie nevoit s? poarte m?nu?i, dar s? se igienizeze frecvent; ?i nu ?n ultimul r?nd m?suri economice concrete ?i compensa?ii. M?surile de precau?ie exagerat? nu par s?-?i aib? temei dac? lu?m ?n considerare faptul c? restaurantele sunt deschise la interior ?n toat? Europa. 39% din angaja?ii din industria hotelier? se afl? ?n ?omaj, iar acestora li se adaug? ?nc? 5% cu fiecare lun? ?n care nu se ridic? restric?iile sau Statul nu intervine cu m?suri compensatorii. ?n sta?iunile balneo-climaterice s-a ?nregistrat o sc?dere dramatic? de 70% fa?? de sezon similar ?n al?i ani. Conferin?a de este un preambul al protestului pa?nic anun?at pentru ast?zi de c?tre operatorii care aleg s? se al?ture demersului HORA – aproximativ 200.000 de persoane au r?spuns pozitiv. Operatorii sunt ?ngrijora?i ?i ??i vor manifesta astfel preocuparea fa?? de apropierea iminent? a toamnei ?n condi?iile ?n care terasele din ora?e sunt oricum la un grad de ocupare de 20%, iar cifra de afaceri urmeaz? s? scad? cu un procent similar. Preocuparea pentru angaja?ii din domeniu este cu at?t mai mare cu c?t veniturile acestora au sc?zut considerabil ?n lipsa bac?i?ului, iar ?omajul calculat dintr-un venit minim pe economie abia asigur? traiul de pe o zi pe alta. S-au reluat aspecte relevante dintr-un Studiul de caz realizat ?mpreun? cu analistul financiar Iancu Guda. V? reamintim c? Iancu Guda este responsabil pentru dezvoltarea liniilor de servicii din pozi?ia de Director General al Coface Credit Management Services, acumul?nd o experien?? de peste 15 ani privind managementul riscului de credit ?n cadrul companiei. ?ncep?nd cu anul 2013, este lector asociat la Institutul Bancar Rom?n (IBR), precum ?i la Institutul de Studii Financiare (ISF), unde pred? cursuri de analiz? financiar? avansat? ?i finan?e corporative ?n cadrul programului CEFA.Studiul analizeaz? impactul ?n economie ?i situa?ia financiar? a companiilor active ?n 11 sectoare din industria HoReCa (conform listei detaliate din tabel). Calculele sunt realizate de autor ?n baza situa?iilor financiare publice depuse de companiile analizate c?tre administra?ia fiscal? pentru perioada 2014-2018 (ultimul exerci?iu financiar finalizat ?i raportat la momentul elabor?rii prezentului studiu).?CAENCAEN Text (cifra exprimate mil RON)Nr. firme activeCifra Afaceri (mil. RON)5510Hoteluri si alte facilitati de cazare similare2.2075.4145520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata2.0495535530Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere72365610Restaurante9.26611.2445621Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente8917665629Alte activitati de alimentatie n.c.a.3886205630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor8.0962.6977911Activitati ale agentiilor turistice1.3291.7177912Activitati ale tur-operatorilor9031.6547990Alte servicii de rezervare si asistenta turistica3262708230Activitati de organizare a expozitiilor, t?rgurilor si congreselor1.039546Total HoReCa26.56625.518Impactul sectorului HoReCa ?n formarea PIB este compus din:Impactul financiar direct al sectoarelor analizate in valoarea adaugata din economie: Pe parcursul anului 2018, cele 26.566 companii active in sectoarele analizate au inregistrat o cifra de afaceri cumulata de 25,52 mld RON, ceea ce reprezinta 1,7% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active in Rom?nia in acelasi an. Contributia directa la valoarea adaugata a acestor companii este de 3,4%, calculata astfel: Profitul net obtinut de firmele active in sectoarele analizate se ridica la 2,74 mld RON, ceea ce reprezinta 10,8% din cifra de afaceri inregistrata, dublu comparativ cu media inregistrata la nivel national (5,4%); ?i Marja bruta (diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor, materiilor prime si serviciilor de la furnizori) inregistrata de companiile active in sectoarele analizate, care se ridica la 63% pe parcursul anului 2018, de doua ori peste media inregistrata la nivel national (31%). Marja bruta superioara este datorata valoarii adaugate prin procesul de procesare si serviciile conexe oferite clientilor de catre companiile active in acest sector.?CAENCAEN Text (cifra exprimate mil RON)Nr firme activeCifra AfaceriMarja Bruta5510Hoteluri si alte facilitati de cazare similare2.2075.41475%5520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata2.04955358%5530Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere723656%5610Restaurante9.26611.24452%5621Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente89176648%5629Alte activitati de alimentatie n.c.a.38862051%5630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor8.0962.69752%7911Activitati ale agentiilor turistice1.3291.71794%7912Activitati ale tur-operatorilor9031.65491%7990Alte servicii de rezervare si asistenta turistica32627083%8230Activitati de organizare a expozitiilor, t?rgurilor si congreselor1.03954685%Total HoReCa26.56625.51863%Total ROMANIA (2018)526.1231.516.83231%Pondere HoReCa % Romania5,0%1,7%?Indicator pentru anul 2018Metoda IMetoda IIAbsolut (mil RON)Marja / Cifra afaceriProfit Net HoReCa (mil RON)2.74510,8%Profit total companii Romania 81.3425,4%Contributie HoReca / Valoare adaugata 3,4%= 1,7% x (63%/31%) = 3,4%Impactul social al sectoarelor analizate (aportul salariilor angajatilor in consumul gospodariilor populatiei): Pe parcursul anului 2018, cele 26.566 companii active in sectoarele analizate au inregistrat un numar total de 449 angajati, ceea ce reprezinta 3,9% din totalul locurilor de munca ?nregistrate ?n sectorul privat pe parcursul anului respectiv. Salariul mediu brut lunar inregistrat de companiile din sectoarele analizate este de 2.840 RON, ceea ce reprezinta 57,5% din salariul mediu brut inregistrat la nivel national (4.938 RON in luna decembrie 2018, conform INS). Astfel baza de salarii generata de companiile din sectoarele analizate pe parcursul anului 2018 se ridica la 5.89 mld RON, respectiv 2,2% din totalul bazei de salarii la nivelul economiei. Astfel, salariile platite angajatilor din sectoarele analizate contribuie cu 0,91% in formarea PIB prin consumul generat pe lan?ul economic;?CAENCAEN(cifra exprimate mil RON)Nr. AngajatiSalariu mediu brut5510Hoteluri si alte facilitati de cazare similare37.5973.1565520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata4.6072.3115530Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere2932.6295610Restaurante88.6272.5985621Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente5.7252.2675629Alte activitati de alimentatie n.c.a.4.0593.2765630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor22.8542.5197911Activitati ale agentiilor turistice4.1944.0357912Activitati ale tur-operatorilor4.064.1997990Alte servicii de rezervare si asistenta turistica1.434.318230Activitati de organizare a expozitiilor, t?rgurilor si congreselor2.0033.528Total HoReCa175.4492.84Total ROMANIA (2018)4.530.0004.938Pondere HoReCa % Romania3,9%57,5%Pondere consum economie (INSSE)? 71%Impact consum PIB (salariatia HoReCa) = (2,2% / 1,72) * 71%=0,91%Sursa: situatiile financiare ale companiilor active in sectoarele analizate pentru anul 2018, INS INS Castigul salarial Impactul financiar indirect al sectoarelor analizate (furnizori si investitii pe termen lung): Majoritatea companiile active in cele 11 sectoare din industria HoReCa nu produc materia prima sau produsele intermediare utilizate in dinamica procesarii acestora in vederea oferii serviciilor catre clientii finali. Astfel, industria HoReCa genereaza un puternic efect de tractiune prin serviciile achizitionate de la terti, precum si materia prima sau marfurile cumparate de la furnizori. Conform situatiilor financiare depuse la ANAF (conform si bazelor de date detaliate in anexele atasate), companiile active in sectoarele analizate au inregistrat achizitii de la furnizori in valoare de 9,35 mld RON pe parcursul anului 2018, ceea ce reprezinta 0,9% din totalul achizitiilor de la furnizori de catre companiile active in Romania.?CAENCAEN Text Nr firme activeCifra AfaceriMarja BrutaAchizitii furnizori(cifra exprimate mil RON)5510Hoteluri si alte facilitati de cazare similare2.2075.41475%1.3455520Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata2.04955358%2355530Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere723656%165610Restaurante9.26611.24452%5.3915621Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente89176648%4005629Alte activitati de alimentatie n.c.a.38862051%3015630Baruri si alte activitati de servire a bauturilor8.0962.69752%1.2827911Activitati ale agentiilor turistice1.3291.71794%1037912Activitati ale tur-operatorilor9031.65491%1507990Alte servicii de rezervare si asistenta turistica32627083%458230Activitati de organizare a expozitiilor, t?rgurilor si congreselor1.03954685%83Total HoReCa26.56625.51863%9.35Total ROMANIA (2018)526.1231.516.83231%1.046.614Pondere HoReCa % Romania 5,0%1,7%0,9%Astfel, considerand si impactul comercial (achizitii furnizori) si investitional (alocarea de capital pentru finantarea investitiilor pe termen lung), companiile active in sectoarele analizate din industria HoReCa au generat un efect pozitiv pe orizontala de intoarcere a capitalului in economie in valoare de 11,09 mld RON, din care 9,3 mld RON achizitii furnizori si 1,74 mld RON investitii pe termen lung (achizitii de la furnizori). Aceste rulaje comerciale reprezinta venituri pentru furnizorii acestor companii, care se convertesc in proportie de 63% in valoare adaugata pentru formarea PIB-ului (conform raportului dintre PIB si suma cifrei de afaceri a tuturor companiilor active in Romania pe parcursul anului 2018). In concluzie, considerand si efectul financiar indirect al sectoarelor analizate din HoReCa, achizitiile comerciale de la furnizori precum si investitiile realizate pe termen lung de catre companiile din aceste sectoare genereaza o contributie suplimentare la formarea PIB-ului de 0,74%.Estimare impact HoReCa ?n formarea PIB-ului Impact financiar direct (valoare adaugata)?????????? = 3,42%Impact social (salarii angajati si aport consum)?? = 0,91%Impact financiar indirect (furnizori si investitii)? = 0,74%———————————————————————-Total impact HoReCa in impact formare PIB? = 5,07%La conferin?? s-a discutat de asemenea statusul actual al industriei ?n condi?iile ?n care ?nainte de criza COVID-19, in industria HORECA activau:40.000 de societ??i comerciale cu capital 100% rom?nesc av?nd o cifr? de afaceri de 5 miliarde euro; ?iAproximativ 400.000 de angajati reprezent?nd 10% din numarul total al angaja?ilor care activeaz? in sectorul privat (190.000 de angaja?i direct implica?i si aproximativ 210.000 angajati ai furnizorilor de produse, materii prime si servicii).Industria ospitalit??ii contribuia semnificativ la evolu?ia unor companii ce dezvolt? afaceri ?n domenii conexe, precum agricultur?, furnizorii locali de ingrediente, produc?tori ?i distribuitori materie prim? ?n buc?t?rie, importatori ?i distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum ?i sisteme de gestiune, cur??enie, transport, logistic?, ambalaje.Urmare a crizei datorat? pandemiei ?i a m?surilor restrictive instaurate de autorit??i, industria Horeca este ?n prezent cea mai afectat?, ?nregistr?nd un declin brusc care a dus la sc?derea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fa?? de primele ?ase luni ale anului trecut ?i a determinat suspendarea activit??ii ?n cazul a peste 40% dintre operatori.Propunerile organiza?iilor prezente la conferin?a de ast?zi sunt evaluarea obiectiv? a faptului c? redeschiderea teraselor la 01.06.2020 nu a atras o cre?tere a num?rului de persoane infectate, iar redeschiderea complet? a restaurantelor se poate face ?n siguran?? ?n unit??ile ?n care se respect? reglement?rile. * * *S?n?tate curat? pe timp de var? – Beneficiile extraordinare ale consumului de ro?ii ?i castrave?i Cristina Popescu Atunci c?nd ne g?ndim la ro?ii ?i la castrave?i, parc? vedem un bol cu o salat? apetisant?. ?ns?, pe l?ng? faptul c? sunt delicioase, ele pot fi por?ia ta zilnic? de s?n?tate ?n perioada verii. De?i sunt cunoscute drept legume, ?n realitate ro?iile ?i castrave?ii sunt fructe. Sunt ideale ?n zilele caniculare de var? datorit? con?inutului ridicat de ap?, ceea ce cre?te gradul de hidratare al organismului. Exist? ?ns? ?i multe alte motive pentru care ar trebui s? profit?m la maximum de ele.Ro?iile sunt recomandate bolnavilor de inim?150 de grame de ro?ii ??i ofer? jum?tate din por?ia zilnic? necesar? din vitamina A, precum ?i potasiu. Ro?iile sunt s?race ?n sodiu, iar din acest motiv nu trebuie s? lipseasc? din dieta cardiacilor, potrivit clicksanatate.ro. ?n acela?i timp, licopenul din ro?ii, substan?a care le ofer? culoarea, previne oxidarea lipidelor serice, adic? scade nivelul trigliceridelor ?i al colesterolului ?r?u“. Mai mult, 1 ro?ie are aproximativ 2 grame de fibre, adic? 7% din necesarul zilnic.Sunt o surs? de antioxidan?iLicopenul ?i vitamina C, care se g?sesc ?n ro?ii, se num?r? printre cei mai puternici antioxidan?i, care ap?r? celulele organismului de ac?iunea nociv? a radicalilor liberi. Astfel, riscul de apari?ie a celulelor canceroase va fi mult mai sc?zut ?i va fi evitat? ?n acela?i timp ?i ?mb?tr?nirea prematur? a ?esuturilor ?i organelor. Ceea ce nu ?tiai este faptul c? ro?iile au un con?inut ridicat de calciu ?i vitamina K, dou? substan?e esen?iale pentru ?nt?rirea sistemului bat durerile cronicePersoanele care se pl?ng de nepl?ceri cauzate de artrit? ?i de dureri de spate ar trebui s? includ? ?n alimenta?ia lor c?t mai multe ro?ii. Acestea abund? ?n bioflavonoide ?i carotenoide, dou? substan?e antiinflamatoare, care amelioreaz? durerile.Alte beneficii ale ro?iilorajut? la men?inerea s?n?t??ii din?ilor, a p?rului ?i a ochilorprotejeaz? pielea ?mpotriva razelor UVprevin constipa?ia ?i stimuleaz? eliminarea substan?elor toxice din organsim?tiai c?…… ro?iile g?tite ofer? de 4 ori mai mult licopen dec?t cele crude?Castravetele, sursa ta de hidratare?n zilele caniculare este esen?ial s? bei cel pu?in 2 litri de lichide. Castravetele vine s? completeze aceast? cantitate, deoarece este format ?n propor?ie de 90% din ap?. De asemenea, are ?n componen?a sa aproape toate vitaminele de care are nevoie organismul zilnic, ?n timp ce ?n coaja sa se g?se?te o cantitate ?nsemnat? de vitamina C. ?ntruc?t are pu?ine calorii ?i multe fibre, castravetele este aliatul celor care doresc s? scape de kilogramele ?n plus. Combin?-l cu legume proaspete, ?nlocuie?te o mas? cu aceast? salat? ?i vei vedea cum talia va fi din ce ?n ce mai sub?ire.Regleaz? nivelul de zah?r din s?ngeSucul de castravete are ?n componen?? compu?i care ajut? la men?inerea glicemiei ?n limite normale, at?t de necesar? bolnavilor de diabet. De asemenea, cercet?torii au observat c? sterolul, o substan?? prezent? ?n castravete, poate reduce nivelul colesterolului ?r?u“Combate celulele canceroaseDin pulpa castravetelui nu lipsesc nici substan?ele anticancerigene, care scad riscul de apari?ie a mai multor tipuri de cancer, printre care cel de s?n, ovarian, de col uterin sau de prostat?.Alte beneficii ale castrave?ilorau rol diuretic ?i din acest motiv previn formarea pietrelor la rinichicon?in sulf ?i siliciu, care ajut? astfel regenerarea p?ruluiprin aportul de electroli?i sucul de castrave?i este ideal ?n caz de mahmureal?Caseta specialistului Anca Alungulesei, specialist ?n programe de detoxificare ?i terapeutice cu sucuri naturale, Bucure?tiRo?iile constituie o parte integrant? a buc?t?riei ?n ?ntreaga lume, ?n special ?n regiunea mediteranean?, iar consumul zilnic de ro?ii ne ofer? at?t beneficii pentru s?n?tate, c?t ?i o ?mbun?t??ire a gustului celorlalte alimente pe care le consum?m la o mas?. ?n acela?i timp, ro?iile contracareaz? efectul provocat de tutun.Cele dou? componente principale ale ro?iilor, acidul cumaric ?i acidul clorogenic, sunt esen?iale ?n lupta ?mpotriva nitrozaminelor care se g?sesc ?n tutun ?i care sunt principalele substan?e carcinogene din fumul de ?igar?. Pe de alt? parte, con?in?nd siliciu, castravete ?nt?re?te articula?iile, pentru c? aceast? substan?? cre?te rezisten?a ?esuturile conjunctive. Va pute?i preg?ti un suc de castravete amestecat cu suc de morcov. Acest suc reduce ?i cantitatea de acid uric din organism. * * *Alarm? la instala?iile frigorifice cu freon. Solu?ii oferite de FRIGO Consult Tehnic AB meatmilk 24 august 2020 Uniunea European? se afl? sub spectrul transform?rilor tehnologice, iar cele mai importante se refer? la dezvoltarea durabil?. La r?ndul ei, Industria tehnologiilor de refrigerare este direct vizat? de o serie ?ntreag? de tratate ?i acorduri interna?ionale, cu aplicabilitate direct? pe plan na?ional.Dezvoltarea durabil?, ?n centrul preocup?rilorNoul ciclu legislativ al Uniunii Europene a venit cu un nou concept de dezvoltare, a?a-zisul ”Green Deal”, care pune ?n centrul tuturor preocup?rilor principiile ecologiei ?i ale mediului. Ulterior, a fost anun?at? ?i noua Strategie Alimentar? european?, denumit? ”From Farm to Fork”, strategie care nu este altceva dec?t parte a conceptului ”Green Deal”.Acestea dou? vin ?n completarea ?i ?n continuarea mai multor tratate ?i acorduri globale. Pentru Industria mondial? a frigului tehnologic, cele mai importante sunt Protocolul de la Montreal, Protocolul de la Kyoto, Regulamentul EU (EC) Nr. 2037/2000 & Nr. 1005/2009 privind substan?e care degradeaz? stratul de ozon ?i? Regulamentul EU (EC) Nr. 842/2006, privind anumite gaze fluorurate cu efect de ser?.Deosebit de important pentru Industria frigului, protocolul de la Montreal, ?n ceeea ce prive?te eliminarea freonilor HFC ,a intrat ?n aplicare de la 1 ianuarie 2019. Scopul lui principal este implementarea standardelor F-Gas ?i reducerea global? a agen?ilor HFC, cu obiectivul trasat pentru finalul anului 2020 de a reduce utilizarea freonului ca agent de refrigerare cu 55 %.? Ca rezultat se interzice, ?ncep?nd cu 01.01.2020, servisarea instala?iilor frigorifice cu R404A ?i freoni, cu GWP>2500.Rom?nia, restant? la capitolul durabilitateDin p?cate, ?n Rom?nia. s-au f?cut foarte pu?ini pa?i ?n diminuarea cantit??ii de freon utilizat? ?n instala?iile frigorifice ?i foarte pu?ine companii sunt angajate ?n tranzi?ia c?tre tehnologiile de frig durabile, bazate ?n special pe agen?i naturali. Asta, de?i unele interdic?ii sunt deja ?n vigoare, iar altele, foarte dure, vor fi aplicate peste pu?in timp.?n ??rile nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia), ?i Spania, sunt taxe ecologice. Aceste taxe ecologice ?nseamn?:-un cost dublu al freonului-taxe de exploatare ale instala?iilor cu freon-amenzi pentru pierderi de freonLa r?ndul ei, de anul viitor, Fran?a va adopta aceast? politic? ecologic?. Ce se va ?nt?mpla dac? Rom?nia va adopta aceste taxe ecologice care vor fi cerute de UE ? 70% din instala?iile frigorifice din industria alimentar? din Rom?nia sunt cu freon. Este pregatit? industria alimentar? din Rom?nia s? suporte noi taxe?Astfel, din acest an, nu este permis? dec?t utilizarea freonului R404A reciclat. Iar, service-ul pentru instala?iile tehnologice care utilizeaz? freon R404A va fi interzis, cu excep?ia unor ?nc?rc?ri mai mici de 40 t/CO2ec. (pentruR404A: 10,2kg), pentru temperaturi sub -50 C, ?i pentru echipamente militare.Alternativa durabil? exist?Pentru a r?spunde necesit??ilor companiilor, pe l?ng? alte produse ?i servicii, FRIGO Consult Tehnic AB poate furniza solutii pentru orice aplica?ie frigorific?.Se poate face? o analiz? ?i, la fiecare proiect, poate fi o solu?ie optim?:-schimbarea cu freon cu GWP mai sc?zut, dar aceasta este o solu?ie tranzitorie ?i, oricum, costisitoare, iar ?n maxim cinci ani ?i acest freon va fi ?nlocuit-utilizarea noilor tipuri de freon cu GWP foarte mic, dar care sunt sintetici, toxici ?i f?r? viitor; sau:-trecerea pe folosirea unui agent frigorific natural (CO2, amoniac, propan), este o solu?ie radical?, dar care v? scute?te de cheltuieli ulterioare, ?mbun?t??indu-se performan?ele energetice ale noii instala?ii.Adrian Balaoi: CEO FRIGO Consult Tehnic AB: Industria face tranzi?ia la agen?ii naturali de refrigerareReferindu-se la necesitatea stringent? a adopt?rii celor mai noi tehnologii de refrigerare, recent, domnul Adrian B?l?oi -CEO FRIGO Consult Tehnic AB, a declarat pentru revista de specialitate de circula?ie interna?ional? Climate Control:”Pre?ul din ce ?n ce mai mare al energiei electrice a ?ndemnat p?r?ile interesate s? diminueze costurile de exploatare, investind ?n sisteme de refrigerare de calitate mai bun?. Pentru cei care se ocup? doar de opera?iuni pe termen scurt, a spus domnul B?l?oi, freonul constituie agentul frigorific preferat, dar ?n r?ndul p?r?ilor interesate care au o viziune pe termen lung a sistemelor lor de refrigerare, exist? mult entuziasm ?n jurul agen?ilor frigorifici naturali. Acesta este viitorul.A?adar, v? recomand s? lua?i ?n considerare cele mai performante tehnologii, pentru a nu pierde timp, energii ?i bani.? ?n acest scop, FRIGO Consult Tehnic AB a organizat seminarii, pentru a ajuta tehnicienii ?n selec?ia agen?ilor frigorifici naturali, cum ar fi amoniacul, CO2 ?i propanul, cer?nd furnizorilor s? fac? prezent?ri tehnice ?n ?ncercarea de a educa pia?a”.Despre FRIGO Consult Tehnic AB?nc? din 2002, FRIGO Consult Tehnic AB reprezint? o companie autonom? de consultan?? ?n tehnologia instala?iilor frigorifice. Firma deruleaz? proiecte de instalatii frigorifice ??n Rom?nia, Republica Moldova, UK, Turcia, Macedonia pania FRIGO Consult Tehnic AB realizeaz? proiectare pentru instala?iile frigorifice ?i distribu?ie, pentru diferite piese componente.?n anul 2019, compania a organizat seminarul ”Natural refrigerants-naturalrefrigerants.ro?– despre noile tendin?e ?n industria frigului ?i utilizarea agen?ilor frigorifici naturali.Sus?in?nd agen?ii naturali, FRIGO Consult Tehnic AB a proiectat ?i coordonat realizarea ?n 2019 a primei instala?ii frigorifice din Europa de Est cu ammoniac DX (cu cantitate redus? de ammoniac).Echipa FRIGO Consult Tehnic AB urm?re?te dezvoltarea continu? ?i succesul ?n domeniul instala?iilor frigorifice ?i al sistemelor de climatizare.Contact: FRIGO Consult Tehnic AB, Str. Aluni?ului Nr. 164, Sector 4, Bucure?ti, Cod postal 040747, Tel./Fax:?? ?021.332.08.48; E-mail:?office@ab-frigoconsult.ro * * *STUDIU WVR: Impactul pandemiei asupra copiilor din mediul rural meatmilk 24 august 2020 Peste 60% dintre p?rin?ii din mediul rural nu au lucrat ?n perioada pandemiei, arat? o cercetare realizat? de Funda?ia World Vision Rom?nia.?n jur de 40% dintre p?rin?i nu au reu?it s? asigure alimente, rechizite pentru copii, produse de igien?, cur??enie ori medicamente sau le-au asigurat par?ial.?coala online nu a fost posibil? pentru to?i copiii ?n Rom?nia offline: Peste 40% dintre elevi nu au participat la ?coala online. 1 din 3 p?rin?i spun c? nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor pe perioada st?rii de urgen??, de?i ace?tia ar fi avut nevoie de suport socio-emo?ional sporit.Via?a pentru copiii din mediul rural s-a ?nr?ut??it considerabil ?n perioada pandemiei, arat? o cercetarea realizat? de World Vision Rom?nia ?n perioada 10 mai – 27 iunie 2020. ?Peste 60% dintre p?rin?i nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestiona?i nu au reu?it s? asigure deloc sau au asigurat par?ial alimentele, medicamentele sau produsele de igien?.Cercetarea derulat? de Funda?ia World Vision Rom?nia face o radiografie a bun?st?rii copilului din mediul rural ?n perioada pandemiei de COVID-19, urm?rind trei aspecte esen?iale: bun?starea material?, cea emo?ional? ?i accesul la educa?ie. Rezultatele cercet?rii arat? c? la niciunul dintre aceste capitole copiii din mediul rural nu stau bine. Mai mult, pe m?sur? ce gradul de vulnerabilitate al unei familii cre?te, nivelul de bun?stare emo?ional? ?i educa?ional? a copilului scade considerabil. Familiile ?i gospod?riile vulnerabile, pe minus la alimente, produse de cur??enie ?i igien? sau medicamente Cercetarea ?i-a propus s? evalueze dac? familiile din mediul rural ?i-au diminuat veniturile ?n pandemie.Aproape 19% dintre responden?i au declarat c? veniturile le-au sc?zut din cauza concedierii, ?omajului tehnic ori a imposibilit??ii de a mai lucra cu ziua. Pentru al?i peste 40% dintre p?rin?ii responden?i, asista?i social, ?ns?, pandemia nu a f?cut dec?t s? le ad?nceasc? problemele. P?rin?ii au fost ?ntreba?i dac? reu?esc, ?n situa?ia dat?, s? asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse.? 41 % (2 din 5) au fost nevoi?i s? adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale ?n perioada de izolare. 27 % dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor declar? ca au r?mas f?r? locuri de munc?, din cauza concedierii, a ?omajului ?i imposibilit??ii de a lucra cu ziua. aproape 40% ?din totalul responden?ilor nu au reu?it s? asigure alimentele sau le-au asigurat par?ial. Nici c?nd vine vorba despre medicamente sau produse de igien? lucrurile nu au stat mai bine: peste 40% dintre p?rin?i nu au reu?it s? le cumpere ori le-au achizi?ionat par?ial.? ?coala online nu a fost posibil? ?n Rom?nia…offlineAproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis ?i exerci?ii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru c? ace?tia nu aveau mijloace de conectare online. Peste 55% dintre p?rin?i nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 8% dintre responden?i afirm? c? nu de?in niciun dispozitiv care s?-i permit? copilului s?-?i continue educa?ia acas?. Doar 20% au afirmat c? ?n familiile lor copiii au urm?rit emisiunile Tele?coala organizate de Ministerul Educa?iei; 8 % din cauz? c? nu au avut televizor care s? le permit? s? urm?reasc? emisiunea, propor?ia ating?nd valori foarte mari ?n Cluj (22 %) ?i Vaslui (15%). Partea calitativ? a cercet?rii World Vision Rom?nia a constat ?n interviuri telefonice cu 62 de directori de ?coal? din mediul rural, din comunit??ile ?n care Funda?ia activeaz?. Conform directorilor, noul an ?colar va ?ncepe sub urm?toarele auspicii:1 din 4 ?coli nu are conexiune la Internet.9 din 10 ?coli nu are laptop/ PC/ tablete pentru educa?ia digital?.87% dintre directorii de ?coal? cred c? ?nv??area online nu mai trebuie extins?.60% dintre ei cred c? procesul educa?ional va fi afectat din cauza pandemiei ?i materia trebuie reluat?, 16% cred c? starea emo?ional? a elevilor va fi afectat? ?i 13% cred c? riscul de analfabetism va cre?te ca urmare a crizei COVID-19.Emo?iile copilului, neglijate ?n mediul rural ?n perioada pandemieiAproape un sfert dintre p?rin?ii chestiona?i (22,85%) nu ?i-au l?udat niciodat? copilul sau au f?cut-o doar c?teodat? ?n perioada pandemiei. Aproape o cincime din p?rin?ii chestiona?i au declarat c? ??i ?mbr??i?eaz? copiii necondi?ionat doar c?teodat? sau deloc. O treime din responden?ii p?rin?i (31,4%) nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada st?rii de urgen??, c?nd ace?tia ar fi avut nevoie de suport socio-emo?ional sporit. Cu toate acestea, propor?ia p?rin?ilor care consider? c? au gestionat pozitiv starea de tensiune indus? de pandemie a fost de aproape 81%. Se remarc? din nou faptul c? propor?ia p?rin?ilor care nu au oferit copiilor confortul emo?ional de care aveau nevoie ?n perioada pandemiei este foarte mare ?n cazul familiilor vulnerabile din punct de vedere economic.?Rezultatele studiului ne-au ar?tat, ?nc? o dat?, c? urmele l?sate de pandemie au ad?ncit s?r?cia ?i au accentuat factorii care influen?eaz? negativ bun?starea oamenilor din mediul rural. Se eviden?iaz? foarte clar rela?ia str?ns? ?ntre bun?starea emo?ional?, accesul la? educa?ie, implicarea p?rin?ilor ?n via?a ?colar? a copiilor ?i vulnerabilitatea economic? a familiei. Cei care ?i-au pierdut total sau par?ial veniturile din cauza crizei ori cei care sunt asista?i sociali sunt ?i cei care nu au acces la educa?ie, de?i declar? c? educa?ia ar ?nsemna supravie?uire ?i singura ?ans? a copiilor de a ie?i din s?r?cie. Atunci c?nd ne uit?m la bun?starea emo?ional?, starea de bine ?i climatul ?n care un copil trebuie s? se dezvolte, devine evident c? familiile vulnerabile trebuie ajutate, ?n special cu ?edin?e de consiliere psiho-emo?ional? ?i educa?ie parental?. Pe l?ng? programele de sus?inere a copiilor prin care am ajutat peste 20.000 de copii ?i familiile acestora ?n perioada pandemiei, World Vision continu? ?n comunit??ile rurale un program foarte important ?n acest sens: ?,?coala P?rin?ilor’’, prin care p?rin?ii sunt ?nso?i?i, pas cu pas, de consilieri, asisten?i sociali ?i psihologi s? dep??easc? situa?ii dificile ?n cre?terea ?i educarea copiilor. De asemenea, este important de amintit c?, ?n mai pu?in de dou? luni, ?ncepe ?coala. Nu ?tim ?n ce form?, dar cursurile vor fi reluate, iar ace?ti copii au nevoie de interven?ie imediat? pentru a nu r?m?ne ?n urm?. Facem un apel la solidaritate ?i ?i invit?m pe to?i care pot ?i doresc s? contribuie la Fondul de Urgen?? pentru educa?ie ?i interven?ie imediat? pentru copiii ?i ?colile din mediul rural s? trimit? un SMS cu textul Speran??, la 8864.”, a declarat Mihaela Nab?r, director executiv World Vision Rom?nia.Metodologia ?i e?antionul cercet?riiCercetarea a fost derulat? telefonic ?n perioada 10 mai – 27 iunie 2020 ?i a vizat colectarea de informa?ii din cele 6 jude?e (Cluj, Dolj, Ialomi?a, Vaslui, Ia?i, V?lcea – 139 de comune cu 313 sate), ?n care World Vision Rom?nia deruleaz? interven?ii. Cercetarea a vizat dou? grupuri ?int? ?i a folosit dou? categorii de metodologii: componenta cantitativ? materializat? prin aplicarea unui chestionar adresat p?rin?ilor copiilor beneficiari ai proiectelor World Vision Rom?ponenta calitativ? ce a folosit un ghid de interviu adresat directorilor de ?coal? ?i reprezentan?ilor autorit??ii locale (primar, vice-primar ?i asisten?i sociali).Cercetarea cantitativ? a cuprins un univers de 1.769 p?rin?i ai copiilor de v?rst? ?colar?. Peste 75% dintre cei chestiona?i provin din familii cu multiple vulnerabilit??i.World Vision Rom?nia face un apel la sprijinirea continu? a ?colii rom?ne?ti, ?n special al ?nv???m?ntului rural. Astfel, Funda?ia a lansat campania de str?ngere de fonduri dedicate interven?iei de urgen?? ?n sprijinul ?colilor ?i copiilor din mediul rural, odat? cu ?nceperea ?colii.World Vision are ?n vedere pentru debutul noului an ?colar interven?ia pentru cel pu?in 6.600 de copiii ?i 100 de profesori din 80 de comunit??i nevoia?e de la sate ?i 27 de ?coli ?i 6 gr?dini?e pentru renov?ri ?i reabilit?ri ?n regim de urgen??. Persoanele care vor s?-i sprijine pe copiii de la sate care vor s? continue s? ?nve?e, ?ns? ar putea fi l?sa?i ?n urm? pentru c? nu au resurse, pot s? doneze fie prin SMS la 8864 cu textul SPERAN?? (cost 4 euro/ lun?), fie direct pe site-ul campaniei – , unde se poate dona orice sum? * * *Arad: 17 focare de pest? porcin? african? sunt ?n evolu?ie, toate pornite de la porci mistre?i de Sabina Roman 24 august 2020 Num?rul focarelor de pest? porcin? african? din jude?ul Arad a ajuns la 17, toate ?n gospod?rii, virusul fiind adus de porci mistre?i care au migrat din p?duri c?tre zonele cultivate.Directorul adjunct al Direc?iei Sanitar-Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Arad, Marcel Ro?u, a declarat, luni, c? cea mai afectat? localitate este ?iria, cu zece focare ?n gospod?rii. Aici au fost uci?i preventiv, pentru evitarea r?sp?ndirii bolii, 130 de porci.?n localitatea ?nvecinat? Gal?a au fost descoperite, ?n ultimele zile, dou? focare, aici fiind uci?i 76 de porci. Mai exist? focare ?n evolu?ie ?n gospod?rii din localit??ile Curtici (dou?), Cov?v?n? (unu), M?sca (unu) ?i Socodor (unu). ?n total, autorit??ile au ucis peste 220 de porci din cele 17 gospod?rii afectate.?n toate cazurile, autorit??ile consider? c? pesta porcin? african? a fost adus? ?n zonele locuite de porcii mistre?i.?Suntem ?n sezonul ?n care mistre?ii migreaz? din p?duri ?n zonele ?n care exist? culturi agricole, ?n c?utarea hranei. Ei contamineaz? culturile, care apoi sunt recoltate ?i folosite ca hran? pentru animalele domestice. Recomand?m popula?iei s? nu hr?neasc? porcii cu recoltele recente, s? p?streze hrana cel pu?in dou? s?pt?m?ni, pentru a se distruge virusul. Totodat?, utilajele care lucreaz? terenurile agricole pot fi contaminate ?i pot aduce ?n localit??i boala”, a declarat Marcel Ro?u.El a precizat c? ?n trei zone din jude? au fost g?si?i mistre?i bolnavi, respectiv ?iria, Ar?neag ?i Cov?s?n?. Recent, Centrul Local pentru Combaterea Bolilor Arad a decis s? interzic?, pentru o perioad? de 60 de zile, accesul ?n p?durile din jude?.Astfel, nu mai sunt permise drume?iile, raliurile, competi?iile sportive, activit??ile turistice ?i de campare, nici accesul cu biciclete, ATV-uri ?i alte vehicule. Treizeci de noi specii marine, descoperite ?n Insulele Galapagos: Lidia Neagu in Biodiversitate, 22 August 2020 O echip? interna?ional? de oameni de ?tiin?? au descoperit 30 de noi specii marine ?n ad?ncimile rezerva?iei arhipelagului ecuadorian Galapagos, a anun?at conducerea acestei rezerva?ii, una dintre cele mai mari din lume, relateaz? .Printre noile nevertebrate descoperite se num?r? patru specii de languste, circa 15 specii de corali, o specie de stea de mare ?i 11 specii de bure?i.Aceste descoperiri au fost f?cute cu ajutorul dispozitivelor subacvatice teleghidate care pot cobor? p?n? la o ad?ncime de 3.400 de metri, a precizat Parcul Na?ional Galapagos (PNG).“Aceste descoperiri includ primul coral moale solitar uria?, cunoscut pentru Pacificul de Est Tropical, un nou gen de burete de sticl? care poate cre?te ?n colonii cu peste un metru l??ime ?i, bure?i colora?i care g?zduiesc o multitudine de specii asociate”, a declarat Funda?ia Charles Darwin (FCD) ?ntr-un comunicat.Explor?rile, care au avut loc ?n 2015 ?i ale c?ror rezultate tocmai au fost dezv?luite, s-au concentrat pe trei mun?i subacvatici din rezerva?ie, la marginea insulelor Darwin ?i Wolf.“Ace?ti mun?i subacvatici se g?sesc ?n rezerva?ia marin? din Galapagos ?i sunt proteja?i de practici umane distructive cum ar fi pescuitul cu plase sau activitatea minier? ?n ape ad?nci, care au efecte catastrofale asupra acestor comunit??i fragile”, a declarat el.Cu o ?ntindere de 138.000 de kilometri p?tra?i, rezerva?ia marin? Galapagos este a doua ca m?rime din lume. Ad?ncimile sale ascund habitate foarte diverse care hr?nesc biodiversitatea insulelor, situate la circa 1.000 de kilometri de coasta Ecuadorului.“Ad?ncimile m?rii r?m?n ultima frontier? a P?m?ntului, iar acest studiu ofer? o perspectiv? complet?” asupra faunei care tr?ie?te acolo, a declarat oceanologul spaniol Pelayo Salinas de Leon – membru al Funda?iei Charles Darwin (FCD) ?i proiectului Pristine Seas, al postului de televiziune National Geographic – aflat la conducerea studiului.?ntre Insulele Darwin ?i Wolf, ?n nordul arhipelagului, exist? un sanctuar natural de 38.000 de kilometri p?tra?i, care ad?poste?te cea mai mare popula?ie de rechini din lume.Arhipelagul Galapagos, situat la 1.000 de kilometri la vest de Ecuador, este un ecosistem fragil care ad?poste?te cel mai mare num?r de specii de animale unice de pe planet?.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download