Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 7 decembrie 2020 Cursul de schimb 07.12.2020 1 EUR4.87331 USD4.0252Prognoza meteo: Vine gerul. Ce zone vor fi lovite de frig ?i ninsori ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni 7 decembrie 2020, 11:12 de Cristina Morozan Meteorologii au anun?at, luni, 7 decembrie, prognoza meteo pentru urm?toarele dou? s?pt?m?ni. Astfel c?, vremea va fi cald? ?n prima s?pt?m?n? a intervalului de prognoz?, iar apoi, va avea loc o r?cire treptat?, care va determina un regim termic apropiat de cel normal pentru aceast? perioad?. Probabilitatea pentru precipita?ii se va men?ine ridicat? pe aproape tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni ?i abia spre finalul intervalului va fi ?n sc?dere. Potrivit Administra?iei Na?ionale de Meteorologie, ?n prima s?pt?m?n? a intervalului de prognoz?, vremea va fi cald?, iar media temperaturilor maxime va fi de 8...10 grade. Apoi, va avea loc o r?cire treptat?, care va determina, ?n intervalul 16 – 20 decembrie, un regim termic apropiat de cel normal pentru aceast? perioad?, concretizat printr-o medie regional? a valorilor diurne de 4...5 grade. Media temperaturilor nocturne va fi pozitiv? p?n? spre 17 decembrie ?i se va situa, ?n general, ?ntre 2 ?i 4 grade. Spre sf?r?itul celei de a doua s?pt?m?ni, media minimelor temice va sc?dea sub limita de ?nghe? ?i va fi de aproximativ-1...-2 grade. ?n Cri?ana, prima jum?tate a intervalului, regimul termic diurn se va caracteriza prin u?oare varia?ii de la o zi la alta, ?ns? temperaturile maxime se vor men?ine peste cele normale pentru aceast? perioad? ?i se vor situa, ?n medie, ?ntre 6 ?i 10 grade. ?n a doua s?pt?m?n?, maximele diurne vor fi ?n sc?dere, spre medii de 4...5 grade ?n ultimele zile, caracteriz?nd o vreme apropiat? de normalul termic al perioadei. Media valorilor termice nocturne se va ?ncadra, ?n general, ?ntre 1 ?i 4 grade, cu o tendin?? de sc?dere, spre -2 grade, c?tre finalul celei de a doua s?pt?m?ni. Probabilitatea de apari?ie a precipita?iilor va fi ridicat?, cu prec?dere pe parcursul primei s?pt?m?ni a intervalului de prognoz?. ?n Transilvania, la ?nceputul primei s?pt?m?ni, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a temperaturilor maxime de 4 grade ?i a celor minime de -3...-1 grad. Apoi, vremea se va ?nc?lzi, iar media maximelor va atinge 8 grade, ?n intervalul 10 – 13 decembrie, c?nd ?i temperaturile nocturne vor deveni pozitive, cu o valoare medie de 2...3 grade. Ulterior, va avea loc un proces de r?cire treptat?, astfel ?nc?t, ?ntre 17 ?i 20 decembrie, regimul termic va fi normal pentru aceast? perioad?, cu valori medii ale temperaturilor maxime de aproximativ 2 grade ?i ale celor minime nocturne de -5...-3 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai ridicat? ?n intervalul 9 – 15 decembrie, iar ?n jurul datei de 10 decembrie, acestea se pot semnala pe arii mai extinse ?i pot fi mai ?nsemnate cantitativ. ?n Maramure?, pe parcursul primei s?pt?m?ni a intervalului de prognoz?, temperaturile maxime vor avea varia?ii de la o zi la alta, iar media lor regional? se va ?ncadra ?ntre 6 ?i 9 grade, caracteriz?nd o vreme cald? pentru aceast? perioad?. Apoi, regimul termic va marca o sc?dere, iar media maximelor ?n intervalul 17 – 20 decembrie va fi de 3...4 grade, apropiat? de norma perioadei. Temperaturile nocturne vor fi negative ?n primele ?i ultimele nop?i ale intervalului de prognoz?, c?nd se vor ?nregistra valori medii ?n jurul a -3...-2 grade, iar ?ntre 10 ?i 15 decembrie vor fi predominant pozitive ?i se vor situa ?n jurul a 2 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai ridicat? ?n intervalul 9 – 15 decembrie, iar pe 10 ?i 11 decembrie, acestea se pot semnala pe arii mai extinse ?i pot fi mai ?nsemnate cantitativ. ?n Moldova, ?n primele zile ale intervalului, valorile termice diurne se vor situa u?or sub normele perioadei, cu o medie a maximelor de -1...0 grade ?i a celor minime de -3...-2 grade. Apoi, vremea se va ?nc?lzi, iar media maximelor va atinge 8 grade ?n intervalul 10 – 13 decembrie, c?nd ?i temperaturile nocturne vor deveni pozitive, cu o valoare medie de 3...5 grade. Ulterior, va avea loc un proces de r?cire treptat? ?i astfel, ?ntre 17 ?i 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor ?n jurul a 2 grade ?i ale celor minime de -3...-1 grad. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai mare ?n intervalul 9 – 15 decembrie, iar ?n jurul datei de 10 decembrie vor fi posibile cantit??i de ap? mai ?nsemnate. ?n Dobrogea, la ?nceputul primei s?pt?m?ni din interval, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a maximelor de 5...6 grade ?i a minimelor de 1...2 grade. Apoi, vremea va intra ?ntr-un proces de ?nc?lzire, media maximelor va atinge 12...13 grade ?n intervalul 10 – 13 decembrie, iar cea a minimelor va oscila ?ntre 6 ?i 9 grade. ?n a doua s?pt?m?n? va avea loc un proces de r?cire treptat? ?i astfel, ?ntre 17 ?i 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor ?n jurul a 4 grade ?i ale minimelor de 0...2 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai mare ?n intervalul 7 – 15 decembrie, iar ?n jurul datelor de 8 ?i 13 decembrie vor fi posibile cantit??i de ap? mai ?nsemnate. ?n Muntenia la ?nceputul primei s?pt?m?ni, valorile termice maxime se vor situa u?or sub normele perioadei, cu o medie de 3 grade, iar minimele vor fi, ?n medie, de -1...1 grad. Apoi, vremea se va ?nc?lzi, media maximelor va atinge 10...11 grade ?n intervalul 10 – 13 decembrie, iar cele minime vor avea o valoare medie de 3...7 grade. Ulterior, va avea loc un proces de r?cire treptat? ?i astfel, ?ntre 17 ?i 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor de 4...5 grade ?i ale minimelor de -2...0 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai mare ?n intervalul 7 – 15 decembrie, iar ?n jurul datelor de 10 ?i 13 decembrie vor fi posibile cantit??i de ap? mai ?nsemnate. ?n Oltenia primele zile din interval, valorile termice diurne vor fi apropiate de normele perioadei, cu o medie a maximelor de 3...4 grade ?i a minimelor de 0...2 grade. Apoi, vremea se va ?nc?lzi, media maximelor va atinge 8...9 grade ?n intervalul 10 – 14 decembrie, iar cea a minimelor va fi de 3...4 grade. ?n a doua s?pt?m?n? va avea loc un proces de r?cire treptat? ?i astfel, ?ntre 17 ?i 20 decembrie, regimul termic va fi apropiat de normalul perioadei, cu valori medii ale maximelor de 3...4 grade ?i ale minimelor de -2...0 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai mare ?n prima zi din interval ?i ?n perioada 9 - 14 decembrie, iar ?n jurul datelor de 10 ?i 13 decembrie vor fi posibile cantit??i de ap? mai ?nsemnate. Iar la munte, ?n primele zile ale intervalului, valorile termice diurne vor cre?te u?or spre medii de 2...3 grade, ce se vor men?ine p?n? ?n data de 13 decembrie. Apoi, temperatura maxim? va fi ?n sc?dere treptat? spre valori, ?n medie, de -2 grade. Minimele termice vor fi ?n cre?tere p?n? ?n data de 11 decembrie, spre valori medii de -2 grade, ce se vor men?ine p?n? ?n data de 14 decembrie. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, valorile nocturne vor sc?dea din nou, spre medii de -7...-6 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai mare ?n intervalul 9 – 15 decembrie, iar ?n jurul datelor de 10 ?i 13 decembrie vor fi posibile cantit??i de ap? mai ?nsemnateAPIA si SUBVENTIIIncepe acordarea fondurilor europene pentru tinerii fermieri. Ce sume vor primi beneficiarii? decembrie 7, 2020 Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finantarea exploatatiilor agricole, depuse in sesiunea derulata la nivel national si, pentru prima oara, in diaspora la nivelul intregii Uniuni Europene, in perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020.AFIR a primit online 778 de solicitari de finantare in valoare totala de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finantare, insumand 410.000 de euro, au fost depuse de catre tinerii fermieri romani care lucreaza in strainatate (componenta diaspora).Cele mai multe solicitari de finantare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investitii in horticultura, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro. De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finantare pentru culturi de camp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro.Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitari de finantare in valoare de 5,63 milioane de euro. Totodata, o alta ramura agricola care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finantare, in valoare de 3,88 milioane de euro.Cu privire la investitiile mixte, atat vegetal, cat si zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitari de finantare, insumand 3,43 de milioane de euro.Pentru cresterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investitiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finantare s-au depus la AFIR pentru investitii in ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investitii in cresterea ovinelor, caprinelor si bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finantare in valoare de aproximativ jumatate de milion de euro.Din totalul proiectelor depuse in sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finantare 493 de proiecte, in valoarea totala de 20,2 milioane de euro. Selectia proiectelor a fost facuta in functie de punctajul obtinut de fiecare proiect in parte si de criteriile de departajare, in limita fondurilor disponibile.Fondurile nerambursabile pentru finantarea proiectelor eligibile sunt asigurate prin submasura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).Nu rata?i plata de 1.200 lei/cap de animal! Termen LIMIT? – 10 decembrie 7 decembrie 2020Plat? de 1.200 lei/cap de animal! Fermierii sunt ruga?i s? se prezinte la Direc?iile Agricole Jude?ene pentru a se ?nscrie ?n programul “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a“. Cererea de ?nscriere ?n program se depune al?turi de urm?toarele documente:a) certificatul de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului/ actul ?n baza c?ruia ??i desf??oar? activitatea, dup? caz, al solicitantului, ?mputernicire ?i o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, ?n copie, dup? caz;b) document din care rezult? c? exploata?ia figureaz? ?nregistrat? ?n RNE, cu animalele identificate ?i ?nregistrate ?n Sistemul na?ional de identificare ?i ?nregistrare a animalelor, eliberat de operatorul Sistemului na?ional de identificare;c) documentul de ?nregistrare sanitar-veterinar?/autoriza?ia sanitar-veterinar?, ?n copie, dup? caz;d) adeverin?? eliberat? de asocia?ia acreditat? de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea scroafelor ?n registrul genealogic al rasei, ?n sec?iunea principal?, detaliat? pe crotalii, al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 2;e) registrul exploata?iei completat la zi din care rezult? num?rul de scroafe ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei de?inute, ?n copie;f) dovad? cont activ de disponibilit??i banc?/trezorerie.?Termenul-limit? pentru depunerea documentelor este 10 decembrie. Schema de ajutor de minimis se aplic? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei, ?n perioada 2020-2022. Pentru a primi banii, cresc?torii de animale trebuie s? depun? cererea de ?nscriere ?n program, cererea de plat? ?i documentele justificative.?Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane juridice.Programul prevede un ?sprijin de?1.200 lei/cap scroaf?/an,?cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect.Pentru mai multe detalii, CLICK AICI.S-a adoptat OUG: 20% din pierderile anului 2020 vor fi suportate de stat 7 decembrie 2020Guvernul a adoptat o nou? ordonan?? de urgen?? (OUG) pentru acordarea unui ajutor nerambursabil destinat firmelor din sectorul turistic ?i HoReCa, ?n vederea acoperirii par?iale, ?n cuantum de 20%, a pierderilor din cifra de afaceri suferit? ?n anul curent, comparativ cu anul 2019. Durata schemei de ajutor de stat este de la data adopt?rii p?n? la 30 iunie 2021.Printre altele, Executivul arat? c? se impune adoptarea de urgen?? a m?surilor de sprijin pentru c? ??n contextul celui de-al doilea val al pandemiei, au fost aplicate noi restric?ii ?i probabil vor mai urma altele”, relateaz? profit.ro.Ajutorul nerambursabil este destinat acoperirii par?iale a pierderii din cifra de afaceri sau rulaj, ?n cazul agen?iilor de turism, pentru urm?toarele tipuri de emiten?i, ?nregistra?i ?n scopuri fiscale pe teritoriul Rom?niei:– agen?ii de turism licen?iate care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990;– structuri de primire turistic? cu func?iuni de cazare clasificate, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590;– structuri de alimenta?ie, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630.Analiz?nd datele ANAF privind cifra de afaceri pe primul semestru al anului curent, comparativ cu primul semestru 2019, Guvernul a constatat urm?toarele:–? ?n privin?a structurilor de cazare, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 36,8%. Cei mai afecta?i au fost marii contribuabili (-64,8%), urma?i de contribuabilii mijlocii (-48,4%) ?i de cei mici (-36,8%);–? ?n privin?a structurilor de alimenta?ie, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 33,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mijlocii (-40,5%), urma?i de contribuabilii mici (-32,2%) ?i de cei mari (-27,8%);–? ?n privin?a agen?iilor de turism, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 60,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mari (-71,4%), urma?i de cei mijlocii (62,8%) ?i de cei mici (51,6%).Potrivit datelor oficiale, operatorii economici din turism angajeaz? un num?r mare din for?a de munc? activ? a Rom?niei prin contractele individuale de munc? ?ncheiate (4,2% din num?rul de salaria?i, decembrie 2019, conform INS). Directorul APIA, despre problemele cu care se confrunta agricultura romaneasca: ?Fermierii asteapta dezvoltarea sistemelor de irigatii” decembrie 7, 2020 Directorul APIA, Adrian Pintea, a vorbit despre problemele cu care se confrunta fermierii in prezent si a precizat ca dezvoltarea sistemelor de irigatii reprezinta o nevoie acuta pentru agriultura romaneasca. ??In ceea ce priveste problemele, cel putin in ultima perioada, este intr-adevar aceasta seceta care a venit asupra fermierilor. Fermierii asteapta dezvoltarea sistemelor de irigatii si ma bucur ca in viitorul apropiat, impreuna cu Ministerul Agriculturii, va fi dezvoltat acest sector. Aceasta ar fi marea, marea problema. (…) Sa speram ca la finalul celui de-al treilea ciclu al Politicii Agricole Comune, agricultura romaneasca va fi la un podium si mai inalt decat este acum”, a declarat Adrian Pintea.Directorul general al APIA a mai spus ca evolutia agriculturii a fost una pozitiva comparativ cu anul 2007, momentul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana.?Este o evolutie pozitiva a agriculturii, daca ne referim strict la anul 2007, momentul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana, unde au fost fonduri consistente. Doar prin APIA, peste 26 – 27 de miliarde de euro au intrat in tara si, efectiv, in conturile fermierilor nostri. Se poate vedea ca ei s-au tehnologizat. (…) Anul 2020 ne-a pus in fata unei provocari neasteptate generate de raspandire la nivel global a acestui virus nenorocit si ne-a adus in situatia de a lua decizii rapide si eficiente pentru a putea continua activitatea de subventionare a fermierilor pe care o gestionam”, a precizat Adrian Pintea.Potrivit spuselor sale, inainte de aceasta pandemie, gradul de digitalizare al proceselor specifice la nivelul agentiei era unul destul de ridicat, majoritatea fluxurilor de lucru realizandu-se prin solutii digitale complete si complexe.?Aceasta izbucnire a pandemiei de coronavirus pe teritoriul Romaniei a atras dupa sine si o serie de restrictii necesare pentru prevenirea raspandirii acestuia si, implicit, a dus la instituirea de masuri suplimentare care sa creasca gradul de digitalizare si sa elimine interactiunea dintre fermieri si administratie. (…) Campania de depunere a cererilor unice de plata s-a desfasurat efectiv online prin intermediul aplicatiei IPA online, iar pentru a veni in sprijinul fermierilor sa depuna cererile prin mijloace electronice, Ministerul Agriculturii impreuna cu APIA au realizat demersuri pentru intarirea colaborarii interinstitutionale”, a mai spus directorul general al APIA. Ajutor de stat pentru sectorul vitivinicol De Food Biz La dec. 7, 2020 APIA a primit cereri de solicitate a ajutorului de stat ?n vederea sus?inerii acivit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice cauzate de pandemia COVID-19.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, ?n data de 03 decembrie 2020, a fost publicat? ?n Monitorul Oficial Partea I, ORDONAN?A DE URGEN?? nr. 205/20220 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.Schema de sprijin va fi aplicat? la nivel na?ional de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA).Solicitan?ii vor depune o singur? cerere de solicitare a ajutorului de stat ?n perioada 04 -14 decembrie 2020 inclusiv,la Centrul Jude?ean APIA, respectiv al municipiului Bucure?ti, pe raza c?ruia ??i au domiciliul respectiv sediul social.Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei ?i se asigur? de la bugetul de stat ?n limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Plata ajutorului de stat se efectueaz? p?n? la data de 31 decembrie 2020.Cuantumul ajutorului de stat acordat beneficiarilor eligibili este egal cu echivalentul ?n lei a 500 euro/ha. Valoarea total? ce poate fi acordat? unui beneficiar nu dep??e?te echivalentul ?n lei a 100.000 euro.Ajutorul de stat pentru sus?inerea produc?torilor din sectorul vitivinicol poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate ?n conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene – Cadrul temporar pentru m?suri de ajutor de stat de sprijin a economiei ?n contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), f?r? a dep??i echivalentul ?n lei a 100.000 euro pentru acela?i beneficiar.Continuarea articolului pe Antenasatelor.roCE SUBVEN?II PRIMESC FERMIERII CARE RENUN?? LA GLIFOSAT! Agroinfo 07 decembrie 2020 SUBVEN?II. Fran?a va da ajutoare financiare fermierilor care accept? s? ?nceteze s? mai utilizeze erbicidul glifosat, a anun?at luni Ministerul francez al Agriculturii, la c?teva zile dup? ce pre?edintele Fran?ei, Emmanuel Macron, a recunoscut c? nu a reu?it s? ajung? la un acord viz?nd interzicerea acestui erbicid p?n? ?n 2021, transmite Reuters, citat? de Agerpres.Utilizarea glifosat-ului a generat o dezbatere aprig? la nivel mondial dup? ce ?n 2015 Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii a concluzionat c? produsele care con?in glifosat este posibil s? provoace cancer. Fran?a va acorda un credit fiscal temporar de 2.500 de euro fermierilor care declar? ?n 2021 sau 2022 c? au ?ncetat s? mai utilizeze glifosat ?n sectoarele care vor fi cele mai afectate de ?ncetarea utiliz?rii acestui erbicid, precum vi?a de vie, livezile ?i culturile de cereale, a precizat Ministerul francez al Agriculturii. De asemenea, autorit??ile de la Paris au decis s? majoreze p?n? la 215 milioane de euro finan?area de care ar urma s? beneficieze fermierii francezi care ??i vor schimba echipamentele agricole."Provocarea const? ?n punerea la punct a mecanismelor care s? compenseze fermierii pentru costurile suportate ca urmare a elimin?rii glifosatului pentru c? ast?zi un fermier care investe?te pentru eliminarea glifosatului nu beneficiaz? de pe urma cre?rii de valoare imediat?", a precizat Ministerul francez al Agriculturii.Potrivit estim?rilor Ministerului francez al Agriculturii, ?ncetarea utiliz?rii erbicidului glifosat pentru un cultivator de cereale conduce la o diminuare a profitului opera?ional de p?n? la 16%, ceea ce ?nseamn? costuri suplimentare de p?n? la 80 de euro pe hectar sau 7.000 de euro pentru o ferm? medie de 87 de hectare. S?pt?m?na trecut?, pre?edintele Fran?ei, Emmanuel Macron, a declarat c? nu ?i-a schimbat obiectivul de a opri utilizarea glifosatului, dar a recunoscut c? nu a putut face acest lucru ?n decurs de trei ani, a?a cum a promis ?n 2017, un insucces pe care l-a catalogat drept un e?ec colectiv.Licen?a de utilizare a glifosatului ?n Uniunea European? este valabil? p?n? la 15 decembrie 2022, iar soarta acesteia este dezb?tut? ?n multe ??ri. Pentru moment, Luxemburgul este prima ?ar? din Uniunea European? care va interzice glifosatul pe teritoriul s?u, ?ncep?nd de la sf?r?itul anului 2020.Nu rata?i plata de 1.200 lei/cap de animal! Termen LIMIT? – 10 decembrie 7 decembrie 2020 Plat? de 1.200 lei/cap de animal! Fermierii sunt ruga?i s? se prezinte la Direc?iile Agricole Jude?ene pentru a se ?nscrie ?n programul “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a“. Cererea de ?nscriere ?n program se depune al?turi de urm?toarele documente:a) certificatul de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului/ actul ?n baza c?ruia ??i desf??oar? activitatea, dup? caz, al solicitantului, ?mputernicire ?i o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, ?n copie, dup? caz;b) document din care rezult? c? exploata?ia figureaz? ?nregistrat? ?n RNE, cu animalele identificate ?i ?nregistrate ?n Sistemul na?ional de identificare ?i ?nregistrare a animalelor, eliberat de operatorul Sistemului na?ional de identificare;c) documentul de ?nregistrare sanitar-veterinar?/autoriza?ia sanitar-veterinar?, ?n copie, dup? caz;d) adeverin?? eliberat? de asocia?ia acreditat? de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm? ?nscrierea scroafelor ?n registrul genealogic al rasei, ?n sec?iunea principal?, detaliat? pe crotalii, al c?rei model este prev?zut ?n anexa nr. 2;e) registrul exploata?iei completat la zi din care rezult? num?rul de scroafe ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei de?inute, ?n copie;f) dovad? cont activ de disponibilit??i banc?/trezorerie.?Termenul-limit? pentru depunerea documentelor este 10 decembrie. Schema de ajutor de minimis se aplic? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei, ?n perioada 2020-2022. Pentru a primi banii, cresc?torii de animale trebuie s? depun? cererea de ?nscriere ?n program, cererea de plat? ?i documentele justificative.?Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane juridice.Programul prevede un ?sprijin de?1.200 lei/cap scroaf?/an,?cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect. Pentru mai multe detalii, CLICK AICI.S-a adoptat OUG: 20% din pierderile anului 2020 vor fi suportate de stat, 7 decembrie 2020 Guvernul a adoptat o nou? ordonan?? de urgen?? (OUG) pentru acordarea unui ajutor nerambursabil destinat firmelor din sectorul turistic ?i HoReCa, ?n vederea acoperirii par?iale, ?n cuantum de 20%, a pierderilor din cifra de afaceri suferit? ?n anul curent, comparativ cu anul 2019. Durata schemei de ajutor de stat este de la data adopt?rii p?n? la 30 iunie 2021.Printre altele, Executivul arat? c? se impune adoptarea de urgen?? a m?surilor de sprijin pentru c? ??n contextul celui de-al doilea val al pandemiei, au fost aplicate noi restric?ii ?i probabil vor mai urma altele”, relateaz? profit.ro.Ajutorul nerambursabil este destinat acoperirii par?iale a pierderii din cifra de afaceri sau rulaj, ?n cazul agen?iilor de turism, pentru urm?toarele tipuri de emiten?i, ?nregistra?i ?n scopuri fiscale pe teritoriul Rom?niei:– agen?ii de turism licen?iate care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990;– structuri de primire turistic? cu func?iuni de cazare clasificate, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590;– structuri de alimenta?ie, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630.Analiz?nd datele ANAF privind cifra de afaceri pe primul semestru al anului curent, comparativ cu primul semestru 2019, Guvernul a constatat urm?toarele:–? ?n privin?a structurilor de cazare, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 36,8%. Cei mai afecta?i au fost marii contribuabili (-64,8%), urma?i de contribuabilii mijlocii (-48,4%) ?i de cei mici (-36,8%);–? ?n privin?a structurilor de alimenta?ie, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 33,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mijlocii (-40,5%), urma?i de contribuabilii mici (-32,2%) ?i de cei mari (-27,8%);–? ?n privin?a agen?iilor de turism, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 60,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mari (-71,4%), urma?i de cei mijlocii (62,8%) ?i de cei mici (51,6%).Potrivit datelor oficiale, operatorii economici din turism angajeaz? un num?r mare din for?a de munc? activ? a Rom?niei prin contractele individuale de munc? ?ncheiate (4,2% din num?rul de salaria?i, decembrie 2019, conform INS).PLATA AJUTORULUI APIA DE 7.000 DE EURO/FERM?! C?ND AJUNG BANII LA FERMIERI! Agroinfo 07 decembrie 2020 AGROINFO ?NTREAB? APIA PENTRU TINE! Informa?ii ob?inute ast?zi, 7 decembrie 2020, de c?tre?AGROINFO?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Boto?ani despre plata ajutorului de 7.000 de euro/ferm?. Publica?ia noastr? a primit ast?zi cele mai multe ?ntreb?ri de la fermierii ?i cresc?torii de animale din jude?ul?Boto?ani. ?n fiecare zi, ?ntreb?m APIA?pentru voi despre stadiul pl??ilor cuvenite fermierilor. ?n func?ie de mesajele voastre, vom contacta centrele jude?ene APIA.La ?ntreb?rile AGROINFO despre plata ajutoarelor Covid-19 pentru?cresc?torii de animale ?i cultivatorii de legume-fructe ?i cartofi?a r?spuns ast?zi, cu mult? amabilitate ?i disponibilitate, Svetlana Elena Durnea, ?efa Serviciului M?suri Specifice, APIA Boto?ani. Noi tocmai am avut o videoconferin?? ast?zi, la ora 12, cererile au fost ?i mai sunt, de fapt, ?n curs de prelucrare ?n sistemul informatic. Aceast? schem? a prev?zut ?i o etap? de control pe teren care, la momentul acesta, este aproape finalizat?. Urmeaz? introducerea rezultatelor controlului ?n aplica?ia informatic? ?i c?t de repede sper?m s? finaliz?m verificarea condi?iilor, at?t din punct de vedere administrativ, c?t ?i din punctul de vedere al controlului pe teren. E clar c? p?n? de s?rb?tori, cel t?rziu ?n dou? s?pt?m?ni, cred c? ?ncheiem verificarea dosarelor depuse. DESPRE VIDEOCONFERIN?A APIA DE AST?ZI CLICK AICI!Plata, oricum, nu o facem noi la nivel de centru jude?ean, o va face APIA Bucure?ti, dar odat? cu ?ncheierea tuturor verific?rilor la nivel de centru jude?ean, practic, noi ne ?ncheiem partea noastr?, mai departe totul va fi la nivel de APIA Central. Pe schemele de buget na?ional, p?s?ri, porc, noi am ?i efectuat plata, iar la bovine (fermele care de?in peste 91 de capete bovine n.r.) noi am cam ?ncheiat partea de verificare, la fel vom efectua plata p?n? la finalul lunii decembrie. Din bugetul na?ional, pentru bovine, pe Ordonan?a 149, peste 91 de capete de bovine, avem 11 cereri. Cele mai multe sunt pe M?sura 21, sub 90 de capete bovine femele adulte. La Boto?ani, pe bovine, avem 2.440 de fermieri care au depus cereri, 1.281 la ovine, iar la legume-fructe 745 de fermieri. Deci, to?i ace?tia au solicitat ajutor pe M?sura 21. Din ce am mai auzit la videoconferin?a de ast?zi, ?n alte jude?e, au fost cazuri de ?nt?rzieri cauzate de pandemie, de limitarea posibilit??ii deplas?rii ?n teren a colegilor sau de lipsa personalului, dar noi sper?m s? nu fie probleme. E un an cu totul special, a explicat ?efa Serviciului M?suri Specifice, APIA Boto?ani, ?n exclusivitate pentru AGROINFO.Rezum?m, plata ajutorului Covid-19 pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri este efectuat?? deja de c?tre APIA. Deci, APIA?a demarat plata pentru ace?ti cresc?tori.?Pentru ajutorul Covid-19?destinat fermelor de bovine care de?in peste 91 de capete bovine femele adulte, verific?rile APIA sunt aproape de final, iar cresc?torilor li se vor transfera banii ?n conturi p?n? la data de 31 decembrie 2020. Pentru ajutorul Covid-19 de maxim 7.000 de euro/ferm?, M?sura 21, unde sunt cei mai mul?i solicitan?i, verific?rile APIA ?n teren, verific?rile administrative ale cererilor?ar urma s? fie?finalizate ?n termen de maxim dou? s?pt?m?ni. VIDEOCONFERIN?? APIA AST?ZI! SITUA?IA LA PLATA AJUTOARELOR COVID-19!Agroinfo 07 decembrie 2020 - SE ?NT?MPL? ACUM! EXCLUSIV AGROINFO! Conducerea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Bucure?ti a avut ast?zi, 7 decembrie 2020, la ora 12, o videoconferin?? cu centrele jude?ene APIA pentru plata ajutoarelor Covid-19 din agricultur?.Potrivit informa?iilor ob?inute ast?zi, 7 decembrie 2020,??n exclusivitate?de AGROINFO de la APIA Bucure?ti, cererile pentru ajutoarele excep?ionale, ajutoare Covid-19, depuse de cresc?torii de bovine, care de?in ?ntre 5 ?i 90 de capete de bovine femele adulte, pentru cresc?torii de?ovine/caprine, pentru?cultivatorii de legume-fructe ?i cartofi, dar ?i pentru cresc?torii de bovine care de?in peste 91 de capete bovine femele adulte, sunt ?n curs de prelucrare ?n sistemul informatic APIA. ATEN?IE! Pl??ile au ?nceput doar pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri care au solicitat acest ajutor Covid-19. Ajutoarele pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri, la fel ca ajutorul pentru cresc?torii de bovine, care de?in peste 91 de capete bovine femele adulte, sunt achitate de APIA din bugetul na?ional. Pentru cresc?torii de bovine care beneficiaz? de acest ajutor din bugetul na?ional, repet?m, cei care de?in peste 91 de capete de bovine, verific?rile APIA sunt aproape finalizate, iar banii vor fi transfera?i ?n conturile fermierilor p?n? la data limit?, stabilit? de Comisia European? pentru aceste ajutoare de stat, 31 decembrie 2020.Cuantumul ajutorului Covid-19 pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri este de 100 de euro/UVM ?i nu poate s? dep??easc? 100.000 de euro pentru un beneficiar. Plata ajutoarelor pentru cresc?torii de porci ?i p?s?ri a fost demarat? deja de APIA, conform preciz?rilor f?cute de APIA. Cuantumul ajutorului Covid-19 pentru cresc?torii de bovine care de?in peste 91 de capete bovine femele adulte este de 100 de euro/cap de bovin? ?i nu poate s? dep??easc? suma de 100.000 de euro pentru un beneficiar. Cei mai mul?i solicitan?i la APIA a ajutoarelor Covid-19 sunt cresc?torii de animale care beneficiaz? de M?sura 21. Plata ajutoarelor stabilite ?n cadrul acestei M?suri?este f?cut? din fonduri europene.Pentru M?sura 21 Sprijin excep?ional cu caracter temporar acordat ?n contextul pandemiei de Covid-19 nu este finalizat? verificarea ?n teren a cererilor depuse de cresc?torii de animale, de cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi,?potrivit informa?iilor ob?inute de noi de la APIA. Conform celor discutate ?n cadrul videoconferin?ei de ast?zi, 7 decembrie 2020, APIA sper? c? aceste verific?ri vor fi ?ncheiate ?n maxim dou? s?pt?m?ni pentru a putea demara plata c?tre cresc?torii de animale din speciile bovine, ?ntre 5 ?i 90 de capete bovine femele adulte cu v?rsta de minim 24 de luni la data de 1 iulie 2020, ovine/caprine ?i pentru cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi.Cuantumul ajutorului Covid-19 pentru cresc?torii de bovine care de?in ?ntre 5 ?i 90 capete bovine femele adulte este de maxim 7.000 euro/ferm?, pentru cresc?torii de ovine/caprine maxim 2.500 euro/ferm?, iar pentru cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi maxim 5.000 euro/ferm?. Preciz?m c? un cresc?tor de ovine sau de caprine, de exemplu, poate ob?ine suma maxim? a acestui ajutor, 7.000 de euro/ferm?, ?n cazul ?n care a depus cerere ?i pentru ajutorul acordat pentru cre?terea bovinelor sau pentru legume-fructe, cartofi. AGROINFO ?NTREAB? APIA PENTRU TINE! C?ND AJUNGE SUBVEN?IA APIA ?N CONT! Agroinfo 07 decembrie 2020 R?SPUNDEM MESAJELOR DE LA FERMIERI! Suntem al?turi de fermieri ?i pentru a veni ?n sprijinul lor, vom ?ntreba zilnic la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), care este stadiul pl??ilor pentru fiecare jude?, comun? sau chiar?sat. Este o ini?iativ? AGROINFO. Ast?zi, ?i r?spundem cresc?toarei de animale Adina Bujni?a din satul Rediu, comuna R?d?u?i-Prut, jude?ul Boto?ani.Nimeni din satul meu nu a luat subven?ia de la APIA. Nu a?primit nimeni niciun ban.??ti?i ceva? Ni se mai d? ?i nou? subven?iile? Majoritatea celor din sat care iau subven?ii se ocup? de cre?terea animalelor. Sunt din satul Rediu, comuna R?d?u?i-Prut, jude?ul Boto?ani, ne-a scris ast?zi, 7 decembrie 2020, Adina Bujni?a.Cresc?toarea de animale a subiniat c? niciun fermier din satul Rediu nu a primit un leu subven?ie. AGROINFO a luat imediat leg?tura cu conducerea APIA Boto?ani, s? vedem ce se ?nt?mpl?, care este situa?ia pl??ilor APIA pentru satul Rediu. Cu amabilitate, ne-a r?spuns directorul adjunct APIA Boto?ani, Marcel?Ni??. Deci, ne referim la fermierii din satul Rediu, comuna R?d?u?i-Prut, care au depus cererile unice de plat? pentru anul 2020. V? pot spune c? ast?zi (7 decembrie 2020 n.r.)?din totalul de 62 de fermieri, care au cereri din satul Rediu, s-a autorizat un num?r de 55 de fermieri. Nu a? putea s? v? spun c??i dintre cei 55 de fermieri au deja banii ?n conturi, asta nu v? pot spune, pentru c? nu ?tiu. Pot s? v? spun ?ns? c? 55 de fermieri au verific?rile f?cute ?i sunt autoriza?i la plata subven?iilor de c?tre noi. Sunt autoriza?i la plata final? a subven?iilor pentru anul 2020,?a declarat?directorul executiv?adjunct APIA Boto?ani, Marcel Ni??,??n exclusivitate pentru AGROINFO. Listele cu fermierii autoriza?i la plata subven?iilor APIA, eligibili s?-?i primeasc? subven?iile,?sunt transmise de centrele jude?ene APIA la APIA Aparat Central, deci, la Bucure?ti. Transferul banilor ?n conturile fermierilor este f?cut din contabilitatea APIA Aparat Central. De obicei, ?ntre autorizarea la plat? a fermierilor ?i ajungerea banilor ?n conturile acestora trec ?ntre 3 ?i 5 zile poate chiar mai mult. Cuantumul schemelor de pl??i directe 2020?achitate de APIA la plata final? ?i pentru care sunt autoriza?i la plat? fermierii din satul Rediu, ?i nu doar ei, sunt urm?toarele:Schema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achit? fermierilor diferen?a de 30%. 70% din aceast? subven?ie le-a fost achitat? fermierlor ?n avans.Schema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferen?a de 30% la pl??ile finale care au ?nceput pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, p?n? la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plat? pe suprafa??.Schema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? subven?ie, 70% din cuantum a fost achitat la pl??ile ?n avans.Schema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? schem? de plat?, 70% a fost pl?tit de APIA ?n avans.Schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha. APIA le achit? cresc?torilor de animale 30% din aceast? subven?ie, 70% a fost achitat la avansul APIA, efectuat p?n? la data de 27 noiembrie 2020. Sper?m c? Adina Bujni?a se afl? printre cei 55 de fermieri. ?n cazul ?n care se afl? printre cei 7 fermieri din satul Rediu?care ?nc??nu sunt autoriza?i la plata subven?iilor aferente anului 2020, sfatul nostru este s? se intereseze la APIA, la func?ionarul la care a depus cererea,?dac? exist? vreo problem? cu dosarul ei?de subven?ii. Accesul la dosar, la datele personale, ?i este permis doar titularului cererii APIA. AGROINFO ?ncearc? s? ob?in? pentru voi, ?n fiecare zi, informa?ii concrete?despre stadiul pl??ilor efectuate de APIA, indiferent c? este vorba despre situa?ia pl??ilor de la nivelul unui jude? sau al unei comune, al unui sat ?i indiferent c? este vorba despre pl??ile directe sau plata ajutoarelor Covid-19 ori alte pl??i gestionate de APIA. Potrivit regulamentelor europene ?n vigoare, termenul final pentru achitarea subven?iilor APIA aferente anului de cerere 2020 este 30 iunie 2021. ?N ACEAST? S?PT?M?N?! TERMENE URGENTE APIA PENTRU PLATA SUBVEN?IILOR!Agroinfo 07 decembrie 2020 DEPUNE?I CERERILE PENTRU BANI! Termene urgente la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?n aceast? s?pt?m?n? pentru plata subven?iilor din agricultur? aferente anilor 2020 ?i rma?ii utile pentru fermieri ?n acest articol:*Cererea pentru ob?inerea subven?iei de 500 de euro pe hectar are termen limit? 14 decembrie 2020. *Cererea pentru ob?inerea ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru anul 2021, are termen limit? 15 decembrie 2020.SUBVEN?IA DE 500 DE EURO PE HECTAR ACORDAT? PENTRU O SUPRAFA?? DE 200 DE HECTARE!Viticultorii trebuie s? se gr?beasc? cu depunerea cererii ?i a actelor necesare pentru ajutorul acordat ?n contextul crizei sanitare. Pentru acoperirea pierderilor, ei beneficiaz? de o subven?ie de 500 de euro pe hectar pentru o suprafa?? maxim? de 200 de hectare. APIA a deschis sesiunea de depunere a cererilor pe data de 4 decembrie, iar ultima zi pentru preluarea cererilor este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie s? le ?ndeplineasc? sunt urm?toarele:a) s? fie ?nregistra?i ?n eviden?ele APIA ?n anul 2020, cu Cerere unic? de plat?;b)? s? exploateze planta?ii viticole ?nscrise ?n Registrul planta?iilor viticole ?i s? aib? pentru acestea depuse ?i ?nregistrate declara?ii de recolt? aferente campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2019, potrivit prevederilor legale ?n vigoare;c) s? nu dep??easc? valoarea total? de 100.000 euro/beneficiar? ?n baza pct. 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene - Cadru temporar pentru m?suri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ?n contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;d) s? nu se afle ?n dificultate, respectiv reorganizare, faliment sau lichidare ?n eviden?ele Oficiului Na?ional al Registrului Comer?ului la data de 31 decembrie 2019 sau, ?n cazul persoanei fizice, nu a fost emis? o decizie definitiv? a instan?elor judec?tore?ti de constatare a falimentului p?n? la data de 31 decembrie 2019.Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi ?nso?it? de urm?toarele documente:a) copie de pe B.I./C.I. al/a beneficiarului sau certificatul de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului al beneficiarului, ?mputernicire ?i o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, dup? caz;b) coordonate bancare/trezorerie.Cererea ?nso?it? de documentele justificative se poate transmite ?i prin fax, po?t? sau ?n format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condi?ia semn?rii de c?tre reprezentantul legal al beneficiarului a fiec?rei pagini a documentului transmis.Potrivit APIA, banii vor fi vira?i ?n conturile beneficiarilor p?n? la data limit? de 31 decembrie 2020.AJUTORUL DE STAT ?N SECTORUL CRE?TERII ANIMALELOR AFERENT ANULUI 2021!APIA a deschis sesiunea de depunere a cererilor ?n data de 2 decembrie 2020, iar ultima zi pentru preluarea acestor cereri este 15 decembrie 2020.Cererea ini?ial? anual? pentru efectuarea serviciilor de ?ntocmire ?i men?inere a registrului genealogic al rasei, completat? de c?tre solicitan?ii prestatori ai serviciilor va fi? ?nso?it? de urm?toarele documente:a) dovada c? solicitantul este persoan? juridic?, conform legisla?iei ?n vigoare;b) acreditarea? solicitantului pentru ?ntocmirea ?i men?inerea registrului genealogic al rasei pentru care solicit? ajutorul de stat, eliberat? de ANZ;c) lista micro?ntreprinderilor ?i ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii beneficiare ale serviciilor de ?ntocmire ?i men?inere a registrului genealogic al rasei, avizat? de ANZ, care va cuprinde: denumirea ?ntreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, dup? caz, codul CAEN, num?rul unic de identificare a ?ntreprinderii la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), num?rul contractului de prest?ri servicii ?ncheiat ?ntre prestator ?i beneficiar, rasa ?i num?rul de animale care fac obiectul serviciilor, num?rul de angaja?i ?i cifra de afaceri, iar ?n cazul ?ntreprinderilor noi, se va men?iona "?ntreprindere nou-?nfiin?at?";d) copia contractului ?ntre de?in?torul registrului genealogic ?i prestatorul serviciului de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale, ?n cazul ?n care acesta este altul dec?t de?in?torul registrului genealogic, din care s? rezulte contribu?ia p?r?ilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;e) lista activit??ilor, inclusiv lucr?rile ?i tarifele acestora pentru serviciile de ?ntocmire ?i men?inere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizat? de ANZ.Cererea ini?ial? anual? de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale, completat? de c?tre solicitan?ii prestatori ai serviciilor de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale va fi ?nso?it? de urm?toarele documente:a) dovada c? solicitantul este persoan? juridic?, conform legisla?iei ?n vigoare;b) acreditarea? solicitantului? pentru? prestarea serviciilor de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale, eliberat? de ANZ;c) lista micro?ntreprinderilor ?i ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale, avizat? de ANZ, care va cuprinde: denumirea ?ntreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, dup? caz, codul CAEN, num?rul unic de identificare a ?ntreprinderii la APIA, num?rul contractului de prest?ri servicii ?ncheiat ?ntre prestator ?i beneficiar, rasa ?i num?rul de animale care fac obiectul serviciilor, num?rul de angaja?i ?i cifra de afaceri, iar ?n cazul ?ntreprinderilor noi, se va men?iona "?ntreprindere nou-?nfiin?at?";d) copia contractului ?ntre de?in?torul registrului genealogic ?i prestatorul serviciului de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale sau adeverin?? eliberat? de ANZ, ?n cazul ?n care acesta este altul dec?t de?in?torul registrului genealogic, din care s? rezulte contribu?ia p?r?ilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;e) lista activit??ilor, inclusiv lucr?rile ?i tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calit??ii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizat? de ANZ.AFIR si FINANTARICompaniile nu se ?nghesuie la granturile pentru investi?ii de p?n? la 200.000 de euro. Mai pu?in de 700 de IMM-uri au aplicat ?n prima zi Ramona Cornea 06.12.2020, ? Prin aceast? linie de finan?are, IMM-urilor pot ob?ine finan?are cuprins? ?ntre 50.000 de euro ?i 200.000 de euro ? Bugetul total alocat m?surii este ?n valoare total? de 550 mil. euro, suficient pentru circa 3.000 de companii.Sesiunea de ?nscrieri pentru granturile de investi?ii prin care IMM-urile pot ob?ine fonduri nerambursabile ?ntre 50.000 de euro ?i 200.000 de euro a ?nceput joi, de la ora 10.00. ?n prima zi de la deschiderea sesiunii de ?nscrieri, p?n? la ora 17.30 au aplicat circa 630 de companii.Spre deosebire de celelalte linii de granturi acordate antreprenorilor, respectiv cea a microgranturilor de 2.000 de euro ?i cea pentru granturile de lucru, c?nd aplica?iile din primele ore au fost de ordinul miilor, pentru investi?ii s-au ?nscris circa 210 companii pe platforma Ministerului Economiei ?n primele dou? ore de la deschiderea sesiunii de ?nscriere.Pre?uri motorin? 2021. Carburan?ii se scumpesc la pomp? din prima zi a noului an Angelica Lefter - 7 decembrie 2020 Scumpiri carburan?i – motorin? ?i benzin? ?n 2021. Anul nou aduce un val de scumpiri la pompe, iar pre?urile carburan?ilor se vor majora ?nc? din prima zi a anului 2021. Scumpirile vor viza acciza la carburant, pentru care fermierii primesc ajutor de stat, ?ns? este de v?zut dac? ”valul” scumpirilor nu se va rostogoli ?i la pre?ul de baz? ?i, mai apoi, ?n lan?, la toate produsele.?n doar c?teva s?pt?m?ni vom trece ?n 2021, an care ?nc? de la debut ??i face sim?it? prezen?a prin major?ri ale accizelor la carburan?i. Astfel, un plin de benzin? sau motorin? va costa mai mult din ianuarie 2021. Costurile carburan?ilor dicteaz? ?i pre?ul produselor la raft, astfel c? ne putem a?tepta la scumpiri ?n lan?, mai ales dac? ?i comercian?ii vor profita ?i vor majora artificial pre?urile unor produse.Potrivit accizele la carburan?i se ajusteaz? la ?nceputul fiec?rui an, potrivit prevederilor legale. Ajustarea este specificat? ?ntr-un articol din Codul Fiscal: “Nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiec?rui an este nivelul prev?zut ?n anexa nr. 1, actualizat cu cre?terea pre?urilor de consum din ultimele 12 luni, calculat? ?n luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, fa?? de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicat? oficial de Institutul Na?ional de Statistic? p?n? la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se public? pe site-ul Ministerului Finan?elor Publice, de regul? p?n? la data de 20 octombrie, dar nu mai t?rziu de data de 31 decembrie a fiec?rui an”.Ministerul Finan?elor a publicat deja noua cre?tere a accizelor, care va intra ?n vigoare din prima zi a lui 2021. Potrivit calculelor, la pomp? vom pl?ti cu 6 bani mai mult pentru fiecare litru de benzin? f?r? plumb. Astfel, la benzina f?r? plumb, nivelul accizei creste cu 53 lei, de la 1.773,46 lei/1.000 de litri la 1.827,13 lei/1.000 de litri.?i motorina se va scumpi cu 5 bani pe litru. ?n ceea ce prive?te acest tip de combustibil, nivelul accizei cre?te de la 1.625,37 lei/1.000 de litri la 1.674,55 lei/1.000 de litri.Totodat?, asigur?rile auto ar putea fi mai costisitoare, dup? ce Autoritatea de Supraveghere Financiar? a lansat ?n dezbatere public? un proiect prin care asigura?ii cu evenimente rutiere vor fi penaliza?i ?n func?ie de gravitatea accidentului.Conform noilor prevederi ale proiectului, asigurarea auto obligatorie va cre?te cu 40% pentru ?oferii vinova?i de producerea unor accidente soldate cu mor?i sau r?ni?i. Se va schimba practic sistemul bonus-malus. Astfel, ?n cazul accidentelor cu victime, mor?i sau r?ni?i, penalizarea va creste la patru clase de malus. Proiectul este in dezbatere pana la data de 15 decembrie 2020, potrivit risco.ro.Incepe acordarea fondurilor europene pentru tinerii fermieri. Ce sume vor primi beneficiarii? decembrie 7, 2020 Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finantarea exploatatiilor agricole, depuse in sesiunea derulata la nivel national si, pentru prima oara, in diaspora la nivelul intregii Uniuni Europene, in perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020.AFIR a primit online 778 de solicitari de finantare in valoare totala de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finantare, insumand 410.000 de euro, au fost depuse de catre tinerii fermieri romani care lucreaza in strainatate (componenta diaspora).Cele mai multe solicitari de finantare, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investitii in horticultura, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro. De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finantare pentru culturi de camp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro.Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicitari de finantare in valoare de 5,63 milioane de euro. Totodata, o alta ramura agricola care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finantare, in valoare de 3,88 milioane de euro.Cu privire la investitiile mixte, atat vegetal, cat si zootehnic, AFIR a primit 81 de solicitari de finantare, insumand 3,43 de milioane de euro.Pentru cresterea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investitiilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finantare s-au depus la AFIR pentru investitii in ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investitii in cresterea ovinelor, caprinelor si bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finantare in valoare de aproximativ jumatate de milion de euro.Din totalul proiectelor depuse in sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finantare 493 de proiecte, in valoarea totala de 20,2 milioane de euro. Selectia proiectelor a fost facuta in functie de punctajul obtinut de fiecare proiect in parte si de criteriile de departajare, in limita fondurilor disponibile.Fondurile nerambursabile pentru finantarea proiectelor eligibile sunt asigurate prin submasura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).ALTELE Ministrul Oros: vanzarea produselor ecologice tine de educatia cumparatorului dar si de noi HYPERLINK ""decembrie 7, 2020 MADR lucreaza la un proiect legislativ prin care sa se promoveze produsele ecologice romanesti in scoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Ministrul a mai spus ca vanzarea produselor ecologice romanesti tine de educatie, de consumatorii responsabili, dar si de preocuparea ministerului de a notifica la UE diferite scheme de calitate precum produs traditional, produs montan, etc.?Noi deja am imbratisat aceasta idee a promovarii produselor ecologice si scriem si un proiect de lege. Sa cream o piata din piata publica pentru produsele locale, produsele ecologice. In prima faza, mai ales ca sunt si niste decizii ale Comisiei Europene, ca macar in scoli – sa incepem in scoli si apoi in alte zone publice – sa fie obligati sa foloseasca aceste produse ecologice locale si traditionale. Exista redundant aceasta tema a produselor romanesti, cum reusim noi sa vindem produsele romanesti si sa oprim vanzarea produselor de afara. Legal nu putem interzice ca in magazinele din Romania, la retaileri, pe raft sa vina produse din alta parte a UE. Cum nici ei nu ne pot interzice pe noi”, a declarat, in conferinta de presa, ministrul.Ministrul Oros, despre educatia cumparatorului: ?cheia este si la noi”Conform ministrului, o modalitate de promovare este insasi educatia cumparatorului. Fie producatorii se asociaza si reusesc sa negocieze cantitati pe care sa le vanda in supermarket, fie cumparatorul responsabil cauta si cumpara doar produsele romanesti.?Cu copilul de mana, se duce si intreaba: aveti mere romanesti? Nu. Pleaca. Pana gaseste mere romanesti. Si daca romanii ingrijorati am face chestia aceasta, va spun eu ca in doua luni toate magazinele o sa caute sa aiba produse romanesti. Deci cheia este si la noi. Dar intreaba unii: stiti ca produsele romanesti sunt mai scumpe? Ok si ce daca sunt mai scumpe? Daca chiar suntem ingrijorati de ceea ce se intampla, cumparam produse romanesti, pentru ca cei cinci lei dati pe kilogramul de mere raman toti cinci in tara si un leu se intoarce la noi, in spital, in scoala, in pensii sau salarii. Cei doi lei pe care ii dam pe un produs strain se duc insa toti afara”, mai spune Oros.Ministrul, despre actuala lege privind comercializarea produselor alimentare: ?este aberanta”In opinia ministrului, Legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare este “aberanta”, fiind depusa, in regim de urgenta, o modificare cu doua puncte: termenul de plata si posibilitatea de a percepe legal servicii si taxe.?Asta o sa o modificam, iar in paralel prin notificarea la Comisie a schemelor de calitate, vom promova produsele romanesti astfel incat sa nu mai fim loviti de infringement. O sa facem o lege prin care sa le spunem copiilor despre produsele romanesti. Prin Scoala Altfel, sunt dusi peste tot o saptamana. In Franta, ii duc in fiecare trimestru in ferme, pentru ca exista ferme didactice, unde iti lasi copilul vinerea, iar seara cand te duci dupa el mai cumperi si niste produse. Tocmai pentru a apropia copilul si parintele de ferma. Altfel raman niste povesti, toata lumea se ingrijoreaza, din cand in cand, ca da bine, de ce nu consumam produse romanesti”, a mai afirmat ministrul.ANSVSA demareaza controalele de sezon. Cine va fi verificat si care sunt sanctiunile HYPERLINK ""decembrie 7, 2020 In perioada premergatoare sarbatorilor de iarna, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, prin intermediul structurilor de control oficial de la nivel national si judetean, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetatenilor un comert cu produse alimentare sigure.In intervalul 03.12.2020 – 07.01.2021 Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor intensifica actiunile de control, cu scopul prevenirii aparitiei toxiinfectiilor alimentare si al prevenirii raspandirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA) din zonele de restrictie unde este diagnosticata aceasta boala, prin comertul ilegal cu porcine/carne si produse din carne de porc (provenite de la animale bolnave).In cadrul acestor controale se va verifica modul in care operatorii din sectorul alimentar autorizati/inregistrati sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor respecta conditiile sanitare veterinare si de siguranta alimentelor referitoare la procesarea alimentelor de origine animala (carne, lapte, produse lactate, peste, oua) si nonanimala (produse de panificatie si patiserie, legume-fructe), asigurarea trasabilitatii acestora, conditiile de ambalare, transportul, depozitarea si comercializarea acestora catre consumatorul final.Obiectivele vizate in cadrul actiunilor de control sunt: pietele agro-alimentare;? abatoarele si unitatile de transare a carnii; unitatile de procesare si depozitare a alimentelor de origine animala si nonanimala, precum si unitatile de vanzare cu amanuntul (carmangerii, macelarii); unitatile de alimentatie publica, pizzerii, unitati tip catering, cofetarii, patiserii, laboratoare de cofetarie/patiserie; unitatile de tip hotelier si pensiunile turistice; unitatile de tip hipermarket/supermarket, magazinele alimentare si alte tipuri de unitati care comercializeaza produse alimentare.Reprezentantii DSVSA judetene/municipiului Bucuresti vor realiza controale in trafic, cu sprijinul reprezentantilor Inspectoratelor de Politie Judetene si Inspectoratelor de Jandarmi Judetene, pentru a se verifica daca sunt respectate conditiile sanitare veterinare legale pentru transportul animalelor si al produselor alimentare de origine animala si nonanimala, precum si respectarea restrictiilor sanitare veterinare impuse pentru miscarea porcinelor din gospodariile populatiei situate in zonele afectate de focare active de PPA.Un alt aspect care va fi verificat in actiunile desfasurate in aceasta perioada il reprezinta controlul la destinatie al carnii de pasare si al oualor provenite din comertul intracomunitar si import. In acest context, in intervalul 03.12.-31.12.2020, echipe de control din cadrul DSVSA-urilor judetene/muninipiului Bucuresti, efectueaza verificari la nivelul tuturor depozitelor de destinatie a acestor categorii de produse, fiind efectuate controale documentare, de identitate, prelevari de probe in vederea efectuarii de analize de laborator pentru stabilirea conformitatii acestora in ceea ce priveste respectarea criteriilor microbiologice de siguranta alimentara si de calitate prevazute de legislatia Uniunii Europene.Totodata, o atentie deosebita va fi acordata verificarii conditiilor sanitare veterinare si de igiena existente in locurile organizate periodic de catre autoritatile locale, in vederea comercializarii unor alimente care prezinta caracteristici traditionale (ex. tonete, chioscuri, rulote, standuri de comercializare).La nivelul unitatilor de vanzare cu amanuntul supuse inregistrarii si controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor se va proceda la:a) verificarea respectarii cerintelor pentru inregistrarea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor;b) verificarea respectarii cerintelor de igiena, de depozitare, ambalare si pastrare a produselor alimentare aflate la comercializare;c) verificarea trasabilitatii produselor alimentare.In plus fata de anii anteriori, controalele din aceasta perioada urmaresc, in contextul pandemiei de COVID-19, atat respectarea normelor si cerintelor de igiena alimentara, cat si a celor privind distantarea fizica a vizitatorilor aflati in unitati de alimentatie publica, a purtarii mastilor de protectie pentru personalul angajat care asigura procesarea, ambalarea, depozitarea si comercializarea alimentelor. In acest context, va fi verificata si realizarea igienizarilor cu substante virucide care sa asigure curatarea si dezinfectia eficienta a incintelor si echipamentelor care sunt in unitatea respectiva.De asemenea, DSVSA judetene si a municipiului Bucuresti vor intreprinde actiuni de informare a consumatorilor, cu ajutorul mass-media locale, asupra necesitatii de a se respecta urmatoarele recomandari:– efectuarea la medicul veterinar a examenului trichineloscopic asupra carnii obtinute de la porcii crescuti si sacrificati in gospodariile proprii;-carnea si produsele din carne de porc rezultate in urma sacrificarilor traditionale in gospodaria proprie este destinata exclusiv consumului familial, fiind interzisa comercializarea acestora in consum public;– informarea consumatorilor, prin intermediul mass media de la nivel local, cu privire la riscul major de imbolnavire la care se expun persoanele care cumpara si consuma carne de porc a carei origine nu este cunoscuta, provenita din taieri clandestine sau care nu a fost supusa controlului sanitar veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.).Medicii veterinari din DSVSA judetene si a municipiului Bucuresti, precum si cei de la nivelul circumscriptiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul pietelor agroalimentare vin in sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru in perioadele 03.12.2020 – 24.12.2020 si 28.12.2020 – 07.01.2021, inclusiv in zilele de sambata si duminica. Orarul medicilor veterinari va fi afisat pe site-ul DSVSA-ului judetean si in punctele de lucru, in acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil si numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. De asemenea, la nivelul DSVSA judetene si al circumscriptiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor oficiale teritoriale (CSVSAO) vor fi afisate informatii utile consumatorilor, dar si locatiile in care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp.? in carnea de porc.Examinarea carnii provenite de la porcii sacrificati in vederea depistarii trichinelozei este obligatorie.Probele se recolteaza din musculatura intercostala, pilierii diafragmatici, muschii abdominali, partea musculara a diafragmei situate in apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci). Costul unui examen trichineloscopic la nivelul CSVSAO si DSVSA este intre 21 de lei (trichineloscopie directa) si 76 de lei + TVA (digestie artificiala) pentru probe provenite de la 10 porci.In situatia in care se vor constata incalcari ale normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, in functie de gravitatea abaterilor se vor aplica sanctiuni contraventionale conform HG 984/2005 si/sau sanctiuni complementare prevazute de legislatia in vigoare.Ce economie vor avea de administrat c??tig?torii alegerilorConstantin Rudni?chi 07 Decembrie 2020Cum arat? economia rom?neasc? la sf?r?itul anului 2020 ?i la ?nceputul unei noi guvern?ri? Care sunt cele mai complicate teme economice ale urm?torilor ani? F?r? ?ndoial?, economia trece printr-o perioad? dificil?, iar gestionarea ei va sem?na, de multe ori, cu mersul pe s?rm?. Adic?, noul guvern va trebui s? echilibreze presiunile de cre?tere a cheltuielilor bugetare cu m?surile eficiente de cre?tere a veniturilor.Noua guvernare este departe de a prelua o economie la cheie. Anul acesta, deficitul bugetar va ajunge foarte aproape de 100 miliarde lei, adic? aproximativ 9% din PIB. Acest nivel record va ?nsemna c?, ?n urm?torii ani, obligatoriu, va fi nevoie de o sc?dere a deficitului.Conform estim?rilor, deficitul bugetar va sc?dea la 7,2% din PIB, anul viitor, ?i la 5,5% din PIB, ?n 2022. Acestea sunt prognozele, dar r?m?ne de v?zut cum se va construi bugetul pe anul viitor, pentru c? aceasta va fi prima dovad? a ?ncerc?rii de a echilibra situa?ia bugetar?. M?surile de reducere a deficitului bugetar vor fi cu at?t mai necesare pentru a p?stra sub control datoria public?, un indicator care tinde s? se apropie destul de rapid de zona de alarm? cuprins? ?ntre 50% ?i 60% din PIB.Echilibrul bugetar va fi cu at?t mai dificil de men?inut cu c?t presiunile pentru cre?terea salariilor ?n sectorul public ?i a pensiilor vor continua. Sunt de a?teptat ?i solu?ii pentru rezolvarea problemelor financiare cu care se confrunt? tot mai des administra?iile locale.De asemenea, cheltuielile statului cu programele de relansare a economiei vor exista ?n continuare, pentru c? este clar c? ?i anul viitor vor fi sectoare economice ?i salaria?i care vor avea nevoie de suport financiar din bani publici. Companiile care au apelat la facilit??i, ?n acest an, a?teapt? s? vad? dac? m?surile de am?nare la plat? a unor taxe ?i impozite ?i a ratelor bancare se vor prelungi ?i anul viitor.Economia va sc?dea anul acesta ?ntre 4% ?i 6%, ?n func?ie de institu?ia care realizeaz? prognoza. Vestea bun? este c? anul viitor va avea loc o revenire la cre?tere economic?, aproximativ 4%, arat? prognozele, dar nivelul cre?terii va depinde ?i de cererea extern?, adic? de principalele pie?e de desfacere europene pentru exportatorii rom?ni.?n condi?iile unor indicatori bugetari rigizi (cheltuielile vor trebui ?inute sub control, iar cre?terea veniturilor este un obiectiv vechi, dar niciodat? atins), devine esen?ial ca Rom?nia s? poat? absorbi fondurile europene care ?i sunt alocate prin programul de redresare ?i rezilien?? ?i prin bugetul multianual. Aceasta va fi, de altfel, proba de foc a urm?torilor patru ani pentru administra?ia central? ?i local?.Cheltuielile cu pensiile ?i salariile reprezint? ?n acest moment aproximativ 90% din veniturile fiscale. Anul viitor, nevoia de finan?are a statului, ?n contul deficitului ?i a datoriilor care ajung la scaden??, va fi de aproximativ 10% din PIB, adic? 100 miliarde lei. Banii vor fi ?mprumuta?i de pe pia?a intern? (chiar dac? b?ncile au deja o expunere semnificativ? pe datoria public?) ?i de pe pia?a interna?ional?. De asemenea, vor fi esen?iale ?mprumuturile acordate de Uniunea European?, care vor sus?ine m?suri de sprijin pentru angaja?i ?i companii.Cele mai mari amenin??ri ale anului viitor sunt, pe de o parte, riscul ca agen?iile de rating s? retrogradeze Rom?nia ?n categoria junk, ?i, pe de alt? parte, pericolul ca deciziile economice s? transmit? ne?ncredere ?n r?ndul investitorilor de pe pie?ele financiare astfel ?nc?t dob?nzile s? creasc?.Deficitele de cont curent ?i de balan?? comercial? vor continua s? pun? presiune asupra echilibrului cursului de schimb leu-euro. Rata ?omajului este la cote reduse, ?n compara?ie cu media european?, iar infla?ia se va p?stra la un nivel rezonabil.Este greu de crezut c? investi?iile str?ine directe vor excela, dar este de a?teptat ca investi?iile publice s? ??i creasc? ritmul. Mai ales c? inaugur?rile de buc??i de autostr?zi din campania electoral? nu au convins. Mult mai d?t?toare de speran?e pot fi, eventual, contractele semnate ?n ultimul an pentru dezvoltarea infrastructurii.Provoc?rile din Rom?nia real? sunt g?sirea unor solu?ii de modernizare a sistemului de s?n?tate (construc?ia unor spitale regionale este doar o parte a problemei), rezolvarea controverselor legate de func?ionarea sistemului de ?nv???m?nt ?n perioada pandemiei, online sau offline, dar ?i eterna tem? a dezvolt?rii infrastructurii, capitol la care vor trebui s? apar? ?i rezultate. ?n ciuda dificult??ilor din economie ar trebui ca viitoarea administra?ie s? nu iroseasc? urm?torii patru ani din punctul de vedere al moderniz?rii Rom?niei.?Rubric? realizat? cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investi?iilor.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 4.660.254/2020 privind instituirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Berceni, cu satul apar?in?tor Berceni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4.660.253/2020 privind instituirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Clinceni, cu satele apar?in?toare Clinceni, Olteni ?i Ordoreanu, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660242/2020 privind prelungirea m?surii carantinei pentru municipiul Slobozia, jude?ul Ialomi?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660065/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Orlat, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660066/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru ora?ul N?vodari, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660063/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru ora?ul Avrig, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660064/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru municipiul Media?, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660099/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru ora?ul Ineu, jude?ul Arad, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660116/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Eforie (Eforie Nord ?i Eforie Sud), jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660123/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru satul Lazu, U.A.T. Agigea, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660147/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. T?rgu?or, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660146/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Cump?na, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660145/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Cernavod?, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660144/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Vin?u de Jos, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660154/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru UAT comuna Ciurea - satele Ciurea ?i Lunca Cet??uii (zona Zanea), jude?ul Ia?i, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660153/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea M?r?a, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660201/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Aliman, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660203/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale pentru ora?ul Cugir, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660202/2020 privind instituirea carantinei zonale la nivelul localit??ii Sighi?tel din comuna C?mpani, jude?ul Bihor, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660200/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Rasova, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660211/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale pentru municipiul Alba Iulia, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660205/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale la nivelul localit??ilor F?na?e ?i C?mpani din comuna C?mpani, jude?ul Bihor, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660199/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru U.A.T. Tuzla, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660213/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale ?n comuna Ciugud, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660212/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale ?n municipiul Blaj, jude?ul Alba, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Ordinul nr. 4660204/2020 privind instituirea carantinei zonale la nivelul ora?ului Nucet, jude?ul Bihor, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 05.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul nr. 1720/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 ?n ceea ce prive?te importurile de hran? pentru animale de companie din Georgia (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.12.2020Ordinul nr. 4660269/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Chiajna, cu satele apar?in?toare Chiajna, Dudu ?i Ro?u, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1180 din 05.12.2020. A intrat ?n vigoare la 05.12.2020Ordinul nr. 4660268/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Bragadiru, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1180 din 05.12.2020. A intrat ?n vigoare la 05.12.2020Ordinul nr. 4660271/2020 pentru completarea unor ordine privind instituirea, respectiv prelungirea m?surii carantinei zonale ?n unele localit??i, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1180 din 05.12.2020. A intrat ?n vigoare la 05.12.2020Ordinul nr. 4660270/2020 privind prelungirea m?surii carantinei zonale pentru U.A.T. Constan?a, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1180 din 05.12.2020. A intrat ?n vigoare la 05.12.2020Ordinul nr. 4660274/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul M?gurele cu localit??ile componente Aluni?u, Dumitrana, M?gurele, Pruni ?i V?rteju, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1182 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660282/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Lumina, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1182 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660283/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul N?vodari, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1182 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660280/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Techirghiol, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1181 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660281/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Mihail Kog?lniceanu, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1181 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660284/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Ovidiu, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1182 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660277/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Mogo?oaia, cu satul apar?in?tor Mogo?oaia, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1183 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660278/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Otopeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1183 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660279/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Dobroe?ti, cu satele apar?in?toare Dobroe?ti ?i Fundeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1183 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660285/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Valu lui Traian, jude?ul Constan?a, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1182 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660275/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru comuna Corbeanca, cu satele apar?in?toare Corbeanca, Ostratu, Petre?ti ?i Tama?i, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1183 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660276/2020 privind prelungirea m?surii de carantinare zonal? pentru ora?ul Pope?ti-Leordeni, cu satul apar?in?tor Pope?ti-Leordeni, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1183 din 06.12.2020. A intrat ?n vigoare la 06.12.2020Ordinul nr. 4660287/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru satul ?elimb?r din comuna ?elimb?r, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1185 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660286/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru municipiul Sibiu, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1185 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660289/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru ora?ul T?lmaciu, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1187 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660292/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna Orlat, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1187 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660290/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru municipiul Media?, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1187 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660291/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru ora?ul Avrig, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1187 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Ordinul nr. 4660288/2020 privind prelungirea carantinei zonale pentru ora?ul Cisn?die, jude?ul Sibiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1186 din 07.12.2020. A intrat ?n vigoare la 07.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1721/2020 de specificare a aspectelor tehnice din seturile de date ale anchetei prin sondaj pentru domeniul venitului ?i condi?iilor de via??, ?n ceea ce prive?te s?n?tatea ?i calitatea vie?ii, ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.12.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1801/2020 de adaptare a ratei de ajustare a pl??ilor directe ?n temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului pentru anul calendaristic 2020, Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.12.2020Regulamentul nr. 1720/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 142/2011 ?n ceea ce prive?te importurile de hran? pentru animale de companie din Georgia (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 08.12.2020…………….INTERNEC?t?lin Grigoriu ?i fra?ii Pav?l de la Dedeman, care controleaz? Moldova Farming, investesc peste 1 mil. euro ?n iriga?ii. ?Anul 2020 a fost cel mai dificil an din punct de vedere agricol pe care l-am tr?it vreodat?. Am luat toate m?surile pentru a fi prezen?i ?n pia?? mul?i ani de acum ?nainte“ HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u"Florentina Ni?u 05.12.2020, C?t?lin Grigoriu, ac?ionar al Moldova Farming: Am v?ndut terenuri agricole, am apelat la ?mprumuturi bancare, am redus suprafa?a de teren pe care o lucr?m ?i am devenit extrem de aten?i ?i precau?iC?t?lin Grigoriu, antreprenorul care de?ine ?mpreun? cu fra?ii Pav?l afacerea din domeniul cultiv?rii cerealelor ?i distribu?iei de inputuri agricole, Moldova Farming, din Bac?u, spune c? anul agricol 2020 a fost foarte provocator, din cauza secetei care a redus semnificativ produc?iile la toate culturile, astfel compania va face o investi?ie ?n iriga?ii, pentru a-?i eficientiza activitatea pe viitor.?Anul 2020 a fost cel mai dificil an din punct de vedere agricol pe care l-am tr?it vreodat?. Din p?cate, lucr?m terenurile agricole ?ntr-o zon? afectat? puternic de secet?. Produc?ii at?t de mici la toate culturile agricole nu am avut niciodat?.?Iar pe partea de comer? am sim?it pe pielea noastr? neputin?a fermierilor de a ne pl?ti la timp inputurile. (...) Investim ?n acest an peste 1 milion de euro ?n iriga?ii, am realizat o cartare complet? a terenurilor noastre, ?n speran?a eficientiz?rii fertiliz?rii, iar pe partea de comer? vom fi extrem de selectivi cui vom vinde inputuri“, a spus pentru ZF C?t?lin Grigoriu.?Analiz? ZF. Un pariu de 1,5-2 mld. lei: cinci din cei zece juc?tori din comer?ul modern dezvolt? m?rci private rom?ne?ti ?ntr-o perioad? ?n care consumatorii vor s? cumpere local Cristina Ro?ca 05.12.2020, ? M?rcile private sunt un pariu mai vechi al juc?torilor din comer?ul modern local, un pariu ce dateaz? de circa 12-13 ani ?i care a ajuns ast?zi s? le rotunjeasc? ?ncas?rile cu peste 15 mld. lei, conform calculelor ZF ???n ultimii ani, pe fondul unui apetit crescut al consumatorilor pentru ?made in Romania“, au ap?rut ?i m?rcile private locale ??Aceste produse se remarc? ?n general prin pre?ul cu p?n? la 30% mai mic, fapt ce le ofer? un avantaj competitiv ?n fa?a brandurilor consacrate care pot pierde at?t spa?iu la raft, c?t ?i v?nz?ri ca urmare a acestei ini?iative de dezvoltare a m?rcilor private. ?Gusturi rom?ne?ti“, ?Vreau din Rom?nia“, ?C?mara Noastr?“, ?Hanul Boieresc“ ?i ?Drag de Rom?nia“ sunt m?rcile private autohtone dezvoltate de juc?torii din comer?ul alimentar ?n ultimii ani pentru a capitaliza un trend existent de pu?in? vreme, acela al orient?rii consumatorilor c?tre produse ?made in RO“.?n contextul actual, marcat de pandemia de COVID-19, se remarc? un apetit chiar mai mare pentru astfel de bunuri, a?a c? re?elele de magazine anun?? dezvoltarea portofoliului de m?rci private rom?ne?ti, cre?terea prezen?ei la raft ?i implicit majorarea v?nz?rilor. ?n prezent, v?nz?rile celor cinci m?rci private autohtone se ridic? undeva la 1,5 - 2 mld. lei, conform estim?rilor ZF care a luat ?n calcul contribu?ia total? a brandurilor proprii ?n business ?i importan?a celor rom?ne?ti ?n total. Loc de cre?tere exist? ?ns?.Anul animalelor de companie: Pandemia a deschis apetitul rom?nilor pentru prietenii necuv?nt?tori. Pia?a de profil va cre?te cu 13% ?n 2020, apropiindu-se de 3 miliarde de lei Cristina Ro?ca 06.12.2020, ??Pia?a de hran? ?i produse de ?ngrijire pentru animalele de companie aproape s-a triplat ?n perioada 2008-2020, arat? cifrele companiei de cercetare de pia?? Euromonitor???Trendul ascendent se va men?ine inclusiv anul viitor????n Rom?nia ?moda” animalelor de companie a venit mai t?rziu, ?ns? odat? cu cre?terea puterii de cump?rare ?i c?l?toriile c?tre Vest, num?rul persoanelor care cump?r? sau adopt? un pet a crescut. Pandemia de Covid-19 a lovit ?n plin mediul de business din Rom?nia ?i de pretutindeni, ?ns? exist? ?i c?teva excep?ii, mai exact c?teva sectoare unde impactul a fost mai degrab? pozitiv privit ?n ansamblul s?u. Un astfel de exemplu este pia?a de hran? ?i produse ?i servicii de ?ngrijire pentru animalele de companie.?Tot mai multe familii adopt? animale de companie, mai ales c?ini“, spunea recent Leszek Wacirz, country manager la Nestle Rom?nia. El face referire la faptul c? ?n aceast? perioad? ?n care oamenii a trebuit s? stea acas? mai mult, rom?nii, dar nu numai, au decis s? aib? un prieten necuv?nt?tor al?turi.Lovitura primita de romani. Ce se intampla cu varza murata, fix inainte de Craciun Vasile Milea 5 decembrie 2020 Veste ingrijoratoare pentru romani. Varza murata romaneasca risca sa devina istorie, dupa ce pandemia si seceta au afectat productia. Potrivit ultimelor informatii, multi romani au renuntat sa mai cultive multe legume in acest an, iar viitorul este incert.Potrivit mediafax.ro, varza de la supermaket, de import, nu se poate mura, doar cea romaneasca. Lipsa de precipitatii ameninta culturile de varza. Norma de udare a acestei legume este intre o jumatate de litru, pana la doi litri si jumatate zilnic la o capatana de varza. Astfel, se poate ajunge la un consum de 300 – 400 de metri cubi de apa la hectar atunci cand nu ploua, cum a fost si cazul acestui an.Fermerii pot recolta intr-un an bun 50 de tone de varza la un hectar. In total, s-ar putea scoate 50.000 de lei, daca varza ar fi vanduta in piata, insa anul 2020 nu a fost deloc bun pentru aceasta afacere.Situatia pandemica mondiala a afectat grav micii producatori rurali, cu inchiderea restaurantelor, care era un segment important al desfacerii en-gross. Proviziile restaurantelor pentru legume conservate si varza murata pentru iarna erau facute de la producatorii locali.”A?a c? n-a? crede c? un cultivator de varz? ar fi r?mas cu un profit mai mare de 5-7.000 de lei la hectar, dup? ce a stat sub ar?i?? ?n c?mp, s-a chinuit pe ploaie la recoltare ?i ar fi venit ?n pragul iernii, s? o v?nd? la ora?. Dac? ar fi avut unde ?i cui s?-?i v?nd? varza. Dar n-are.Au fost mai multe ?i ?nainte de ?nchiderea pie?elor, pe capul agricultorului. La ?ns?m?n?are, nu s-a g?sit m?n? de lucru pentru ?ntre?inerea culturilor, ?n condi?iile carantin?rilor ?i ale intredic?iilor de deplasare. Varza nu e ca sparanghelul”, a scris Mariu Oprea, editorialist, pentru sursa citata.Piscicola, o ferm? din Satu Mare din portofoliul ROCA, se apropie de venituri de 5 mil. lei ?i se extinde la nivel na?ional ?n 15 ora?e noi. ?Obiectivul nostru este s? aducem compania ?n top cinci produc?tori de pe?te din Rom?nia.“ Florentina Ni?u 07.12.2020, Piscicola are ?n derulare trei proiecte pe fonduri europene cu o valoare cumulat? nerambursabil? de circa 4 milioane de euro.Piscicola SA,?o ferm??piscicol? cu o suprafa?? de peste 300 de hectare ?i zece specii diferite de pe?te, situat? ?n localitatea Adrian, jude?ul Satu Mare, care a intrat ?n portofoliul platformei de investi?ii?ROCA Investments la mijlocul acestui an, ??i extinde pia?a de desfacere cu 15 ora?e noi din 11 jude?e, proces ce va continua la nivel na?ional cu logistica de livrare proprie.?Cu sprijinul ROCA Investments, ?n acest moment, fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut, cifra de afaceri a Piscicola a crescut de aproximativ patru ori. Obiectivul nostru este s? aducem compania ?n top cinci produc?tori de pe?te din Rom?nia“, a declarat Ioan Ghere,?directorul general al Piscicola SA.Italienii de la Eurovo au ajuns la afaceri de 13 milioane de euro cu produc?torul de ou? Super Eggs Br?ila Laurentiu Cotu 07.12.2020, Compania Super Eggs din Br?ila, parte a grupului italian Eurovo, specializat? ?n produc?ia ?i comercializarea de ou?, praf de ou? ?i ou? pasteurizate, a raportat pentru 2019 o cifr? de afaceri de 61,2 mil. lei (13 mil. euro), ?n cre?tere cu 14,6% fa?? de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finan?elor Publice. Compania a realizat anul trecut un profit net de 2,7 mil. lei (571.000 de euro), mai mult cu 8,5% fa?? de anul precedent, av?nd un num?r mediu de 63 de angaja?i, arat? datele pania Super Eggs a ?nceput s? produc? ou? la Br?ila din anul 2014, atras? fiind de poten?ialul pie?ei. Compania controleaz? ?ntregul ciclu de produc?ie, de la fermele de tineret p?n? la produsele finale, inclusiv nutre?urile folosite pentru hrana pas?rilor care sunt preg?tite ?n fabrica proprie.?VIDEO Portret de fermier – Ciprian Olteanu, un t?n?r fermier cu o altfel de viziune 7 decembrie 2020?n cadrul unei noi edi?ii a eminisunii ”Portret de fermier”, realizatorul Ovidiu Ghinea s-a deplasat ?n jude?ul C?l?ra?i pentru a sta de vorb? cu un t?n?r fermier din zon?. Ciprian Olteanu are 29 de ani ?i lucreaz? o suprafa?? de aproximativ 3.000 de hectare de teren. A fost un an greu, un an f?r? precipita?ii, iar culturile sale au fost grav afectate de secet?. Chiar ?i ?n aceste condi?ii, fermierul face ?n continuare investi?ii importante ?n ferma sa, pentru a-?i u?ura munca ?i a face o agricultur? performant?.T?n?rul vine cu ni?te propuneri interesante pentru deciden?ii din agricultura rom?neasc?. ?n viziunea sa, iriga?iile nu reprezint? o solu?ie pe termen lung, iar Rom?nia ar trebui s? investeasc? ?n perdele forestiere ?i tehnologii moderne. Au fost abordate numeroase subiecte ?n cadrul discu?iei, ?ns? v? l?s?m s? afla?i mai multe chiar de la el, urm?rind emisiunea ”Portret de fermier”. Click pe video: fermierii, truditorii p?m?ntului sau cresc?torii de animale! decembrie 7, 2020 agrimanet Pretuiti fermieriiTraim niste vremuri tare ciudate. Desi tehnologia a avansat foarte mult in ultimele decenii, se pare ca intelepciunea societatii moderne a scazut, parca direct proportional cu progresul tehnologiei. In urma cu un secol, cei mai respectati in societate erau medicii, dascalii, preotii si fauritorii de hrana, adica fermierii. (…)Azi fermierii au ajuns sa fie acuzati de toate relele de pe acest Pamant, de faptul ca ne otravesc, ca din cauza lor mancam “cancer pe paine” si multe alte asemenea aberatii…Pana la urma, sa ne gandim putin, ce este fermierul? Ce este truditorul pamantului sau crescatorul de animale?Simplu, ei sunt cei care ne hranesc pe noi. Datorita muncii lor, noi avem burta plina si nu avem problema cu foametea, asa cum se mai intampla si astazi in multe zone din Africa sau Asia, unele macinate de razboaie interminabile. In tarile Uniunii Europene exista un lucru comun. Cand mergem la supermarket, la hipermarket, la magazinele de cartier sau la piata, gasim o oferta foarte bogata de hrana, la diverse preturi, provenite fie din productia interna, fie din alte tari ale UE, fie din tari terte. Avem diverse optiuni, fie sa cumpram hrana provenita din agricultura conventionala, fie sa cumparam hrana provenita din agricultura organica, evident la pret mai mare. Fiecare alege ce sa cumpere, dupa care mergem acasa, mancam, avem burta plina. Ne uitam apoi la stirile alarmiste, multe dintre ele “Fake News”, ne alarmam, raspandim stirile mai departe (share), apoi mai scapam o injuratura la adresa “criminalilor de fermieri” care ne ?otravesc” planeta cu pesticidele lor. Cand lumea se duce la raionul de mancare dintr-un magazin sau merge la piata, uita un lucru esential: faptul ca exista un sortiment variat de hrana este?rezultatul cercetarii agricole. Sunt?roadele muncii?amelioratorilor, agrotehnicienilor, protectionistilor, economistilor agrari, roade pe care le-au pus in practica fermierii pentru a avea randamente din ce in ce mai mari de productie, pentru a avea plante sanatoase, de asemenea progresele tehnologice au fost adoptate de catre fermieri, rezultatul fiind cresterea preciziei agriculturii, scaderea cantitatilor de pesticide la hectar, protejarea solului, etc.Este adevarat, de-a lungul timpului s-au facut greseli, a fost poluat mediul inconjurator, au fost stricate echilibrele naturale, dar din aceste greseli s-a invatat si se invata si in prezent, iar cercetarea agricola a facut noi descoperiri, care au ajuns in slujba fermierilor si in final,?marele beneficiar?a fost si este consumatorul final.Acum referitor la protectia plantelor, chiar daca nu suntem experti in domeniu, ar trebui sa ne intrebam de ce fermeirii folosesc erbicide, fungicide sau insecticide, mai ales in conditiile in care pretul acestora creste de la un an la altul? Le folosesc asa ca un moft? Nu cumva fermierii sunt primii care au vazut ce se intampla daca nu isi protejeaza culturile? Nu oare ei sunt primii care au vazut cum le dispar, la propriu, culturile, daca nu iau toate masurile pentru a le proteja? Protectia plantelor a facut progrese mari in ultimele decenii, acest lucru datorandu-se tot muncii cercetatorilor din domeniu. De la produsele cloroderivate, un adevarat dezastru pentru mediu (fermierii mai in varsta, cu mare experienta in domeniu, mai tin minte si acum campurile “albite” in urma aplicarii acestor produse) la tratamentul semintelor cu produse pe baza de carbofuran (foarte eficace impotriva daunatorilor, dar foarte toxice pentru om si animale) s-a ajuns la produse de protectia plantelor care se aplica in doze scazute la hectar si care au un impact minim asupra mediului inconjurator. Lumea a uitat ca in Europa au existat perioade cu foamete…Prin urmare?protectia plantelor?nu este nu simplu moft,?este foarte importanta pentru asigurarea securitatii alimentare. Sa lasam un pic telefonul mobil si Facebook-ul, macar pentru 5 minute si sa incercam sa facem un mic exercitiu de imaginatie. De exemplu sa ne gandim ca apare o noua boala la culturile de cereale, la cartof sau un nou daunator invaziv, cu efecte catastrofale, care ar avea drept consecinte disparitia a cel putin 75% din hrana care se gaseste in prezent la magazine sau la piata. Cum ar reactiona lumea atunci? Cand hrana ar fi de patru ori mai putina si de patru ori mai scumpa? Cand hrana nu ar ajunge la toti? Ar mai fi asa vehementi la adresa fermierilor? I-ar mai injura, asa cum se intampla acum? Probabil ca nu. Tocmai de aceea ar trebui sa ii pretuim pe fermieri, practic datorita muncii lor avem ce manca, iar datorita progreselor facute de cercetarea agricola in ultimii o suta de ani, Europa a scapat de foamete iar raioanele de hrana ale magazinelor sau pietele agro-alimentare sunt pline. Inainte sa ne isterizam la toate stirile de pe net, multe dintre ele?pure aberatii, ar trebui sa ne gandim ca nu stim ce este aceea foamete, ca nu am trait acele vremuri cumplite in care nu aveai ce manca zile intregi si sper ca nu le vom trai niciodata.?Trebuie sa ii respectam pe cei care fauresc mancarea?si acolo unde exista probleme, toate partile implicate trebuie sa se aseze la masa dialogului si sa aiba discutii constructive. In caz contrar, peste ani si ani, cei care lucreza in agricultura vor fi din ce in ce mai putini, cu posibile consecinte negative asupra securitatii alimentare, adica nu va mai fi cine sa “faureasca” hrana, ceea ce inseamna ca nu vom mai gasi raioanele de mancare pline si la preturi accesibile.Sa nu uitam ca agricultura se va confrunta cu foarte mari provocari in anii ce vor urma, cred ca cea mai mare provocare fiind cea de ordin climatic… Ne asteatpta vremuri grele, tocmai de aceea ar trebui sa fim uniti si sa ii privim cu mai mult respect pe “fauritorii de mancare”. Poti sa fii cel mai mare “smecher”, sa ai cati bani vrei, dar daca nu ai de unde sa faci rost de hrana, toti banii din lume nu te ajuta la nimic.Dr. ing. Emil Georgescu, INCDA Fundulea pentru revista Sanatatea PlantelorGlifosatul va putea fi utilizat pana in 2025? decembrie 5, 2020 agrimanet Glifosatul va putea fi utilizat pana in 2025?Este posibil ca glifosatul sa poata fi utilizat in continuare in Marea Britanie, pana la 15 decembrie 2025, dupa incheierea perioadei de tranzitie la 31 decembrie.Vorbind la congresul virtual British Crop Production Council (BCPC) 2020, Darren Flynn, cel care coordoneaza livrarea substantelor active pentru Divizia de reglementare chimica (CRD), a explicat ca toate substantele active care urmeaza sa expire intre 1 ianuarie 2021 si 31 decembrie 2023 ar putea primi o prelungire de 3 ani in cadrul noului regim de reglementare a pesticidelor GB.“Aceasta prelungire de 3 ani este oferita pentru a avea timp pentru dezvoltarea noului program de reinnoire a substantelor active GB, desi directorul de sanatate si siguranta va avea in continuare puterea de a revizui aprobarile substantelor active in orice moment, in cazul in care exista dovezi cu privire la afectarea sanatatii umane sau a mediului”, a spus el.Prelungirea ar trebui sa se aplice si glifosatuluiPrelungirea ar trebui sa se aplice si glifosatului, deoarece actuala data de expirare in UE este 15 decembrie 2022, ceea ce inseamna ca, dupa Brexit, perioada de aplicare a acestei substante active va fi prelungita pana la cel putin 15 decembrie 2025 in Marea Britanie.Atentie! Prelungirea nu se va aplica si in Irlanda de Nord, deoarece Protocolul Irlandei de Nord la Acordul de retragere presupune ca reglementarile UE privind produsele pentru protectia plantelor sa se aplice in continuare, chiar daca CRD ramane autoritatea nationala de reglementare pentru toata Mare Britanie.O mare parte din cadrul legislativ UE pentru reglementarea pesticidelor va fi pastrat dupa sfarsitul perioadei de tranzitie, a confirmat dl. Flynn, insa Marea Britanie isi va asuma responsabilitatea pentru propriile decizii de reglementare de la 1 ianuarie 2021.“Vom lua propriile noastre decizii, pe baza propriilor noastre aprecieri”, a spus acesta. “Orice noi decizii privind substantele active luate in UE dupa 1 ianuarie 2021 nu se vor mai aplica in Marea Britanie.”Un avantaj in viitor ar trebui sa fie scurtarea timpului de luare a deciziei. De obicei, in cadrul proceselor UE, timpul necesar de la obtinerea cu succes a omologarii unei substante active pana la autorizarea unui produs poate fi de 5 ani.“Prin luarea deciziilor privind substantele active, produsele fitosanitare si limitele maxime de reziduuri in paralel, mai degraba decat in ordine, ca in UE, putem reduce perioada de evaluare la doi ani”, a explicat dl. Flynn.Rom?nia, loc onorabil la consumul veterinar de antibiotic meatmilk , 7 decembrie 2020 Un raport publicat de Agen?ia European? pentru Medicamente ?i citat de AllAboutFeed, arat? o sc?dere semnificativ? a v?nz?rii de antibiotice veterinare ?n toat? Europa. Potrivit Raportului, Rom?nia se afl? pe locul ?apte, ?n Uniunea European?, privind consumul veterinar de antibiotice.UE: V?nz?rile de antibiotice veterinare scadRaportul arat? c? v?nz?rile generale au sc?zut cu peste 34% ?ntre 2011 ?i 2018. Al zecelea raport anual privind supravegherea european? a consumului veterinar de antimicrobiene a fost compilat utiliz?nd datele transmise din 31 de ??ri europene (30 de ??ri UE / SEE ?i Elve?ia) c?tre Agen?ia European? pentru Medicamente pentru 2018.?n UE, utilizarea antimicrobienelor pentru promovarea cre?terii a fost interzis? din 2006, prin urmare, datele furnizate reprezint? exclusiv v?nz?rile agen?ilor antimicrobieni v?ndute ca produse medicinale veterinare, iar datele acoper? toate speciile produc?toare de alimente, inclusiv caii, care sunt considera?i s? fie specii produc?toare de alimente ?n conformitate cu legisla?ia UE.?Sc?derea constant? a v?nz?rilor de antibiotice veterinare pe parcursul a 10 ani arat? c? Europa este pe drumul cel bun pentru a lupta ?mpotriva rezisten?ei antimicrobiene”, a declarat Ivo Claassen, ?eful Diviziei de medicamente veterinare EMA. ?Orient?rile UE ?i campaniile na?ionale care promoveaz? utilizarea prudent? a antibioticelor la animale au un efect pozitiv.”Explica?iile provizorii furnizate de unele ??ri pentru sc?derea v?nz?rilor includ implementarea unor campanii de utilizare responsabil?, restric?ii de utilizare, m?suri de control al prescrip?iei, cre?terea gradului de con?tientizare a amenin??rii rezisten?ei antimicrobiene, stabilirea obiectivelor de reducere a v?nz?rilor sau utiliz?rii antimicrobiene ?i modific?ri ale demografia animalelor.Tetraciclinele ?i penicilinele sunt cele mai semnificativeO diferen?? mare ?n v?nz?rile pentru 2018, exprimat? ?n mg / PCU *, a fost observat? ?ntre ??rile cu cele mai mari ?i cele mai mici v?nz?ri (intervalul 2,9 p?n? la 466,3 mg / PCU). Dintre v?nz?rile globale de antimicrobiene din cele 31 de ??ri din 2018, cele mai semnificative au fost tetraciclinele (30,7%), penicilinele (28,8%) ?i sulfonamidele (8,4%), total, reprezent?nd 67,9% din totalul v?nz?rilor din cele 31 de ??ri.Modelele de prescriere ale diferitelor clase antimicrobiene au variat substan?ial. Diferen?ele dintre ??ri pot fi explicate par?ial prin diferen?e ?n ceea ce prive?te datele demografice ale animalelor, selectarea agen?ilor antimicrobieni, regimurile de dozare, tipul surselor de date ?i obiceiurile de prescriere ale medicilor veterinari.?n 2018, s-au observat varia?ii notabile ?n propor?ia claselor antimicrobiene incluse ?n categoria B EMA AMEG ?ntre ??ri, adic? cefalosporine din genera?ia a 3-a ?i a 4-a, fluorochinolone, alte chinolone ?i polimixine – cu v?nz?ri cuprinse ?ntre <0,01 ?i 0,9 mg pcu, 0 p?n? la 2,5 mg pcu ?i respectiv 0 p?n? la 12,8 mg pcu. Pentru aceste clase, v?nz?rile animalelor produc?toare de alimente ?n cele 31 de ??ri au reprezentat 0,2%, 2,5%, 0,3% ?i, respectiv, 3,3% din v?nz?rile totale. ?n plus fa?? de clasele antimicrobiene apar?in?nd categoriei ameg b, care a clasificat macrolidele ca antimicrobiene cu importan?? critic?, cu cea mai mare prioritate pentru medicina uman?. macrolidele au reprezentat 7,7% din v?nz?rile totale de antimicrobiene pentru animalele produc?toare de alimente.>Tratament individual vs de grupPropor?iile contabilizate de preamestecuri ?i pulberi orale variaz? considerabil de la o ?ar? la alta, ceea ce poate fi atribuit faptului c? fermierii din ?ar? administreaz? sau nu furaje medicamentoase preparate de o fabric? de furaje din premixuri sau dac? tratamentul de grup se efectueaz? prin aplicarea pulbere oral? ca, de exemplu, pansament de top la furaje la ferm?. Poate fi influen?at ?i de distribu?ia speciilor de animale, deoarece medicamentele de grup sunt utilizate ?n principal la p?s?ri ?i porci ?i mai pu?in, de exemplu, la ovine sau caprine. Produsele disponibile, precum ?i politicile na?ionale pentru medicamente ?n furaje pot influen?a, de asemenea, tiparele de v?nzare ?n ceea ce prive?te forma farmaceutic?.Rom?nia, pe locul 17Atunci c?nd sunt agregate pentru 31 de ??ri, v?nz?rile de forme farmaceutice destinate tratamentului animalelor individuale (12,3% din v?nz?rile totale din toate ??rile), 11,4% din v?nz?ri au fost reprezentate de preparatele injectabile, 0,6% de preparatele intramamare ?i 0,3% de pastele orale , bolusuri ?i preparate intrauterine. V?nz?rile de forme farmaceutice adecvate pentru tratamentul de grup au reprezentat 87,7% din totalul v?nz?rilor: premixurile au reprezentat 26,9%; pulberi orale pentru 9%; ?i solu?ii orale pentru 51,8%. Propor?ia reprezentat? de formele farmaceutice aplicabile tratamentului de grup a variat substan?ial ?ntre ??ri, variind de la 2,3% la 95%.?n 2018, propor?ia din v?nz?rile totale de medicamente veterinare antimicrobiene adecvate pentru tratamentul de grup (pulbere oral?, solu?ie oral? ?i premix) care con?inea 1 ingredient activ a fost de 87,5%, ?n timp ce 12,5% con?ineau 2 sau mai multe ingrediente active. Dup? cum se poate vedea ?n graficul din ilustra?ia acestui articol, Rom?nia se afl? pe un orant loc ?aptesprezece, fapt care probeaz? ?nc? o dat? calitatea c?rnii sau a laptelui produse de zootehni?tii autohtoni.? Un declin general de aproape 35%Pentru cele 25 de ??ri care au raportat date privind v?nz?rile pentru to?i anii ?ntre 2011 ?i 2018, a fost observat? o sc?dere general? a v?nz?rilor (mg / PCU) de 34,6%. V?nz?rile generale au sc?zut de la 161,4 mg / PCU ?n 2011 la 105,6 mg / PCU ?n 2018 ?n aceste ??ri (Figura 4).O sc?dere a v?nz?rilor (mg / PCU) de peste 5% a fost observat? ?n 18 din aceste 25 de ??ri (variind de la -6,2% la -58,2%), ?n timp ce a existat o cre?tere de peste 5% ?n 5 ??ri ?n timpul referin?ei perioada (de la 13% la 32,7%). Dintre aceste 25 de ??ri, a fost identificat? o sc?dere semnificativ? a v?nz?rilor (mg / PCU) pentru unele dintre cele mai v?ndute ??ri, care a avut un impact semnificativ asupra v?nz?rilor globale ?i a dus la o reducere de 34,6% observat? ?n aceast? perioad?.V?nz?rile totale de antimicrobiene AMEG Categoria B ?n aceste 25 de ??ri au ar?tat o tendin?? de sc?dere, care a contribuit la sc?derea general?. Mai exact, ?ntre 2011 ?i 2018, v?nz?rile de cefalosporine din a 3-a ?i a 4-a genera?ie au sc?zut cu 24,4%, polimixinele au sc?zut cu 69,8%, fluorochinolonele au sc?zut cu 4,2% ?i v?nz?rile altor chinolone au sc?zut cu 74,4%.Varia?iile ?ntre cele 31 de ??ri ?n ceea ce prive?te v?nz?rile raportate (mg / PCU) ?i ?n modelele de v?nzare sunt probabil par?ial datorate diferen?elor ?n apari?ia bolilor bacteriene, ?n compozi?ia popula?iei animale ?i ?n sistemele de produc?ie. Mai mult, exist? varia?ii considerabile ?n ceea ce prive?te dozele zilnice utilizate pentru diferi?ii agen?i antimicrobieni ?i forme farmaceutice, precum ?i ?n ceea ce prive?te durata tratamentului. De asemenea, trebuie lua?i ?n considerare al?i factori, inclusiv o modificare a sistemelor na?ionale de colectare a datelor sau sub-raportare. LAPAR anunta un Centru de cercetare aplicata pentru agricultura, cu finantare privata! Agrostandard | 7 December, 2020 | LAPAR anunta inceperea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicata, dezvoltare si implementare pentru agricultura, care va functiona in apropiere de Bucuresti, cu finantare din surse private, a declarat presedintele LAPAR in urma cu cateva zile intr-o conferinta de presa. El a mai anuntat si punerea la punct a Parteneriatului Public Privat incheiat cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisesti” (ASAS) in scopul revitalizarii cercetarii romanesti in agricultura. Scopul acestui parteneriat, o premiera in agricultura din Romania, este de a pune la un loc nevoile fermierilor si provocarile care ii asteapta in viitor cu expertiza si solutiile pe care le poate oferi cercetarea la cel mai inalt nivel stiintific, se arata intr-un comunicat LAPAR.“Suntem in perioada in care impreuna cu liderii politici ai Uniunii Europene putem si trebuie sa decidem cum va arata agricultura comunitara in urmatorii ani. In fata problemelor si provocarilor ce ne asteapta suntem toti egali, nu exista fermieri mici, mijlocii sau mari. Suntem toti oameni care iubesc pamantul, care dau de mancare la cateva sute de milioane si care vor si pe mai departe sa poata trai din roadele muncii lor. Numai ca viitorul nostru nu pare atat de simplu si de sigur pentru ca noile norme prevazute a guverna agricultura Uniunii Europene ne ridica multe semne de intrebare si numeroase temeri”, se arata in comunicat.Conducerea Ligii sustine ca o rezolvare la multele provocari ce ni se ridica in fata o reprezinta exact aceasta colaborare intre Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR si Academia de Stiinte Agricole si Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisesti”, colaborare care, folosind intensiv resursele comune, va oferi resursele necesare depasirii problemelor. Presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, profesor doctor Valeriu Tabara, a vorbit despre realele provocari care ii asteapta pe fermierii romani, intre acestea numarandu-se o noua Politica Agricola Comuna, mult mai restrictiva din punct de vedere al folosirii input-urilor chimice, seceta care afecteaza pamantul si culturile, accesul la piata al fermierilor si o oarecare ramanere in urma a cercetarii agricole europene in raport cu cea mondiala. In acest context, participantii la conferinta au discutat aplicat si realist despre finantarea agriculturii si investitiile in acest domeniu esential, alaturi de nevoia de o mai mare alocare bugetara catre cercetare, in asa fel incat agricultura sa se poata adapta cat mai rapid la dramaticele schimbari de clima.In cadrul conferintei de presa, presedintele LAPAR ing. Nicu Vasile a facut un bilant al anului 2020, si a vorbit si despre provocarile ce ii asteapta pe fermieri in 2021, in perspectiva unei noi Politici Agricole Comune.Cu aceeasi ocazie, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR a anuntat si stabilirea unei viitoare colaborari cu Fundatia ”EUROLINK – Casa Europei”, organizatie non-guvernamentala care deruleaza proiecte de informare si formare in domeniul integrarii europene, fondatoare a Catedrei Internationale Onorifice ”Jean Bart” CIO-SUERD, in parteneriat cu Academia Romana. Din partea ”EUROLINK – Casa Europei” a fost prezent chiar presedintele executiv, Sever Avram.Norofert vrea sa construiasca un Centru Integrat de Biotehnologie si Stiinta Solului , Agrostandard | 7 December, 2020 Norofert, cel mai important producator de inputuri ecologice din Romania, anunta ca a depus o propunere de proiect pentru accesarea de fonduri europene pentru construirea unui Centru Integrat de Biotehnologie si Stiinta Solului, si care, daca va fi aprobat, reprezinta unul dintre cele mai importante proiecte ce vor fi demarate in 2021. “Ca producator, punem un accent deosebit pe cercetare si consideram ca prin intermediul acestui Centru, vom deveni varf de lance in cercetarea din domeniul agriculturii ecologice, ramanand in acelasi timp un jucator important pe piata de inputuri ecologice datorita proiectelor de inovatie pe care le vom desfasura“, sustine conducerea companiei. Norofert este cel mai important producator de inputuri ecologice din Romania, avand in prezent 3 companii in cadrul Grupului – Norofert Eco, Norofert Organics si Norofert Fitofarma. Compania Norofert a fost fondata in anul 2000 de catre Florin Popescu, si pana astazi a ramas o afacere de familie, condusa in prezent de fiul acestuia, Vlad Popescu. Initial, intre anii 2000 si 2010, compania a importat si distribuit in Romania inputuri agricole de inalta calitate produse in Occident. In acel moment, Norofert era singura companie care a introdus in Romania ingrasaminte avansate din punct de vedere tehnologic. In 2010, Norofert a vazut o nisa care se dezvolta la nivel global in domeniul ingrasamintelor organice si s-a repozitionat catre importul de produse ecologice de inalta calitate din Spania, SUA si Germania si distribuirea acestora catre fermierii locali. In anul 2015, anul in care Vlad Popescu a preluat afacerea, compania a renuntat complet la activitatea de import si a inceput propria linie de productie a ingrasamintelor organice care a crescut constant pe parcursul anilor.In august 2018, Norofert a introdus tehnologia BioChain pentru toate produsele sale si a lansat o premiera pe piata europeana prin introducerea tuturor produselor sub forma de tableta efervescenta. Astazi, Norofert produce ingrasaminte organice, produse fitosanitare organice, cum ar fi insecticide si fungicide, tratamente pentru seminte si tratamente foliare. De asemenea, Norofert are capacitatea de a dezvolta si produce ingrasaminte organice personalizate conform nevoilor specifice recoltelor, luand in considerare solul, conditiile atmosferice si particularitatile fiecarei culturi in parte. Compania ofera produsele sale fermierilor romani, dar are si contracte cu distribuitori din Republica Moldova si Grecia si intentioneaza sa se extinda in continuare in Bulgaria si Croatia in cursul anului 2019. Cine este romanul care are 2000 de vaci la muls! Agrostandard | 5 December, 2020 | In topul celor mai mari ferme de bovine din Romania sunt si cativa romani, iar printre acestia se afla ?i Mihai Afiliu, un agricultor cunoscut. Mai multe informatii despre romanul care detine cea mai mare ferma de vaci am aflat chiar de la Ministerul Agriculturii a carui conducere a vizitat recent ferma din Amaru, Buzau. Ferma Afiliu Trans din localitatea Amaru, judetul Buzau este o ferma integrata ?i are in jur de 4500 ha teren arabil. Proprietarul detine 3300 de bovine, dintre care 2000 de vaci de lapte la muls. De asemenea, in ferma se afla o fabrica de procesare soia, din care rezulta uleiul de soia ?i ?rotul necesar in principal alimentatiei bovinelor. Unitatea de procesat soia este o unitate in care se proceseaza ?i se obtine proteina necesara pentru furajele animalelor. Ferma este aproape in totalitate automatizata: contine o sala de muls moderna data in functiune chiar anul trecut ?i de asemenea, evacuarea ?i separarea dejectiilor se face in mod automat. S-a investit foarte mult in platformele de depozitare a gunoiului atat in ferma, cat ?i in camp, la distanta de 6-7 km de ferma. Sunt platforme in jur de 20000 m2. O baza mare furajera sunt nutreturile care sunt produse marea majoritate in cadrul fermei vegetale. Pe zootehnie s-au accesat putine fonduri europene, ultimul proiect accesat in curs de derulare este pe irigatii. Ferma are in jur de 2300 ha irigate prin fonduri proprii. de suine lupt? pe dou? fronturi Ferma 07 decembrie 2020 un articol de STELIAN R?DESCUSectorul cre?terii porcilor este cel mai ?ncercat din domeniul zootehnic at?t ?n Rom?nia, c?t ?i ?n alte c?teva ??ri europene (Polonia, Germania, Bulgaria).?Pesta porcin? african?, instalat? ?nc? de acum c??iva ani ?n c?teva state europene, ?i pandemia Covid-19, care a izbucnit la ?nceputul acestui an ?i se afl? ?n prezent la al doilea val, au produs ?i ?nc? produc daune semnificative sectorului cre?terii suinelor at?t ?n Rom?nia, c?t ?i ?n toat? Uniunea European?. Din cauza PPA, autorit??ile sanitar-veterinare au sacrificat numai ?n Rom?nia sute de mii de porci. Din cauza Covid-19, cererea de carne de porc la nivel comunitar a sc?zut dramatic, fiindc? restaurantele au fost ?nchise ?n mai toate ??rile europene, fapt care a antrenat o sc?dere a pre?urilor la livrare.?Bate PPA ?n retragere??La ?nceputul lunii noiembrie erau active ?n ar? 441 focare de PPA, din care zece ?n exploata?ii comerciale ?i patru focare ?n exploata?ii de tip A. Vestea bun? este c?, potrivit unui grafic publicat de ANSVSA, ?n 2020 a sc?zut num?rul focarelor, la 964, fa?? de 1560, c?te au fost ?nregistrate ?n 2019. P?n? la sf?r?itul acestui an e pu?in probabil ca num?rul acestora s? mai creasc? semnificativ. Reamintim c? primul focar a fost depistat ?n 31 iulie 2017, ?n Satu Mare, dar epidemia a izbucnit ?n mod violent ?n anul urm?tor, c?nd au fost diagnosticate 1073 de focare. De la prima semnalare a prezenei virusului PPA ?n Rom?nia ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistre?i ?n 38 de jude?e.652.149 de porci sacrifica?iAutorit??ile sanitar-veterinare au decis ?n ace?ti ani (2017 - 2020) sacrificarea porcilor din interiorul focarelor, ?nregistrate at?t ?n fermele comerciale ?i cele de tip A, c?t ?i ?n gospod?riile individuale. P?n? ?n 18 martie 2020 au fost sacrifica?i 652.149 de porci. Dup? aceast? dat?, ANSVSA nu a mai comunicat ?n rapoartele oficiale informa?ii despre num?rul porcilor elimina?i. ?n ceea ce prive?te desp?gubirile pl?tite de la bugetul de stat, p?n? la 22 mai au fost desp?gubi?i 15.118 proprietari, valoarea total? a pl??ilor fiind de 440.931.000 de lei. ?n ultimele actualiz?ri, ANSVSA nu a mai furnizat informa?ii publice privind stadiul desp?gubirilor.?Evolu?ia pre?ului mediu?Cum a evoluat pre?ul de pia?? ?n viu al porcilor la intrarea ?n abator de la izbucnirea PPA ?n Rom?nia? Date credibile ofer? Comisia pentru evaluarea carcaselor. Astfel, ?n 2018, pre?ul mediu ?n viu a sc?zut cu 9,62% fa?? de 2017, fiind 542 lei/100 kg. ?n 2019, ?ns?, pre?ul mediu ?n viu a crescut vertiginos, ajung?nd la 639 lei/100 kg, cu 17,9% mai mare dec?t ?n anul precedent. Men?ionez c? ?n anumite perioade ale anului 2019 pre?ul mediu a fost mult mai mare, dep??ind ?n anumite s?pt?m?ni 900 lei/100 kg. Anul acesta, ?ns?, pre?urile au luat-o iar la vale, fa?? de 2019. Potrivit datelor aferente trimestrului III, pre?ul mediu ?n viu a fost 562 lei/100 kg, cu aproape 18% mai mic dec?t ?n aceea?i perioad? a anului trecut ?i cu 7,30% mai sc?zut dec?t media anilor 2015 - 2019.?Covid-19 este mai devastator dec?t PPA?Sc?derea pre?urilor la livrare poate fi pus? pe seama pandemiei Covid-19, fiindc? segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante ?i catering) ?i-a tras ?n mare parte obloanele. ?n trimestrul III au fost evaluate ?n ?ar? 934.082 de carcase, majoritatea (561.602 de carcase) provenind din tranzac?ii ?ntre abatoare ?i furnizori, 282.293 din ferme proprii ale abatoarelor, 90.187 din prest?ri servicii ?i 67.215 de carcase din comer?ul intracomunitar. ?Porcul tradi?ional vs. porcul industrial??n Rom?nia, cre?terea porcilor ?n gospod?riile individuale r?m?ne ?ns? bine reprezentat?, chiar dac? PPA a f?cut ravagii mai ales ?n sate, unde autorit??ile au eliminat cele mai multe animale. Exist? un antagonism de obicei surd, dar care mai ajunge ?i la r?bufniri publice, ?ntre patronatul sectorului cre?terii suinelor ?i lumea rural?, unde porcii sunt crescu?i ?n sistem gospod?resc. Acest antagonism tinde s? ia expresia unor acte normative care s? impun? anumite reguli celor care cresc porci ?n gospod?rii, dar, deocamdat?, autorit??ile nu au ?ndr?znit s? ia o decizie clar?, fiindc? aceasta ar fi considerat? nepopular?.?Reguli mai stricte! Dar pentru cine??Lucrurile ar trebui ?ns? bine c?nt?rite ?i aplicate cu ochii strict pe realitatea social? ?i economic?. Sunt aspecte evident negative ale cre?terii porcilor ?n satele rom?ne?ti: animale l?sate libere, hran? dubioas?, nerespectarea unor minime reguli de profilaxie. Acestea trebuie depistate ?i amendate. Exist? ?ns? ?i mici cresc?tori de bun? credin?? ?i dispu?i s? aplice bunele practici, fire?te, dac? cineva este dispus s?-i ?nve?e. Lor ar trebui s? li se permit? s? creasc? ?i s? v?nd? c??iva porci, cu ocazia Cr?ciunului: c?teva mii de lei conteaz? enorm pentru o mic? gospod?rie! Cei care cresc porci cu zecile, f?r? s? aib? o form? de organizare juridic? ?i nu sunt supraveghea?i, modul lor de activitate fiind unul pe care eu ?l numesc haiducesc, nu ??r?nesc, ar trebui mai degrab? supu?i unor reguli mai stricte. Activitatea lor are caracterul unei afaceri. Cel care cre?te ?i vinde c??iva porci nu face o afacere: ob?ine un mic c??tig pentru gospod?ria lui. Face rost de bani ca s? achite, de pild?, cheltuielile pentru copiii care merg la ?coal?. Cei care iau decizii ar trebui s? dispun? de o bun? ?n?elegere a realit??ii ?i de un bun sim? al nuan?elor.VECTORI DE TRANSMITERE A PPADin anchetele epidemiologice rezult? c? una dintre principalele cauze care duc la apari?ia de noi focare de pest? porcin? african? este num?rul mare de mistre?i. ?n unele fonduri de v?n?toare densitatea maxim? dep??e?te 0,5 mistre?i/kmp, situa?ie determinat? de nerespectarea cotelor de v?n?toare.MADR PREG?TE?TE LEGEA PORCULUI Restric?ii la cre?terea ?i v?nzarea porcului! Cresc?torii mici de animale nu respect? niciodat? m?surile de biosecuritate din ferme, spune ministrul agriculturii Adrian Oros, referindu-se la focarele de pest? porcin? african? ?ntinse ?n toat? ?ara. ?eful MADR a anunat c? de la anul, cine vrea s? creasc? porc pentru v?nzare va fi obligat s? respecte un set de reguli de biosecuritate. El a ad?ugat c? vectorii principali de r?sp?ndire a pestei sunt omul, samsarul ?i apoi mistre?ul.Click AICI ?i vezi ce restric?ii urmeaz? s? impun? MADR pentru cei care cresc ?i v?nd porci!Porumbul e ?nc? pe camp Marian MU?AT 07 decembrie 2020 La finalul toamnei, ?n multe regiuni ale ??rii, mai ales ?n vest, nu se ?ncheiase recoltarea porumbului. Principala cauz? a ?nt?rzierii au fost ploile. Ce riscuri prezint? recoltarea tardiv???Ne str?duim s? adun?m recolta din c?mp printre ferestrele ploilor, la umiditatea de circa 20%, ?i s? o depozit?m la loc sigur. ?n Banat, mai e de recoltat circa 30% din suprafa?a cultivat?, ?ns? ?n celelalte regiuni din nord-vest ritmul de lucru a ?ncetinit. Dac? vremea va ?ine cu noi, p?n? la sf?r?itul lunii noiembrie se va finaliza recoltarea porumbului ?n propor?ie de 90%”, ne-a declarat, ?n ultima decad? a lunii noiembrie, Ioan Andru, liderul Asocia?iei Produc?torilor Agricoli “Aragra 2008” Arad. Cultivatorii primesc pe porumb pre?ul de 0,80 lei/kg, la umiditatea stas de 14,5%.?Micii fermieri vor culege ?i ?n decembrie??n exploata?iile mari din jude?ul Bihor, recoltatul porumbului s-a terminat ?n propor?ie de peste 90%. Doar ?n fermele mici ar mai fi de adunat circa 30% din suprafa??. “Suntem ?ntr-o perioad? ploioas?, umiditatea boabelor, sigur, a crescut; ?n general s-a recoltat la un nivel relativ normal, s-a ?nceput cu 23%, apoi a sc?zut la 16-17%. Din calculele noastre, dac? vremea nu se ?nr?ut??e?te, am putea s? ?ncheiem lucrarea ?n prima decad? a lunii decembrie”, ne-a declarat Nicolae Hodi?an, director DAJ Bihor.?V?nzare direct din c?mp??n comuna clujean? ?aga, Iosif Balla, se str?duia s? adune soia din c?mp. Mai avea de recoltat 30 ha, din cele 80 cultivate. “Trebuie s? termin cu soia, s? nu m? prind? ?nghe?ul, ?i apoi m? apuc de porumb; sunt sigur c? voi lucra ?i ?n decembrie. Am pus mai mult soia pentru c? porumbul se fur?”, a precizat fermierul.Unii cultivatori prefer? s? v?nd? porumbul direct din c?mp. Astfel, un mic produc?tor din ?pring, jude?ul Alba, caut? cump?r?tori s?-i recolteze cultura de pe circa 24 ha. Pre?ul - 0,80 lei negociabil! “Nu am depozitare ?i de aceea sunt nevoit s? v?nd. Umiditatea este de aproape 20% pentru c? la noi a plouat mult. Ne vor apuca s?rb?torile pe combin?”, ne-a declarat Andrei, v?nz?torul care a postat anun?ul pe un site de anun?uri.DOU? RISCURI ALE RECOLT?RII DE IARN???n perioada asta, ?n care insola?ia diurn? scade foarte mult ?i umiditatea atmosferic? cre?te foarte tare, ritmul de pierdere a apei din boabe este at?t de sc?zut, ?nc?t uneori se ?nt?mpl? ca umiditatea ?tiuletelui s? creasc? ?n loc s? scad?! De aici deriv? c?teva riscuri:Recoltarea la umiditatea stas de 14,5% devine din ce ?n ce mai dificil? ?i?ncol?irea boabelor ?n ?tiulete. Predispu?i sunt hibrizii cu ?tiule?ii pozi?iona?i ?n sus dup? maturitatea fiziologic?. Apa, provenit? fie din precipita?ii, fie din cea?? ori condens, r?m?ne ?ntre p?nu?i ?i boabe ?i s-ar putea produce ?ncol?irea”, ne-a declarat Ion Voinea, Product Manager KWS Semin?e, referindu-se la riscurile asumate de fermieri legat de ?nt?rzierea recolt?rii.IDEO Portret de fermier – Ciprian Olteanu, un t?n?r fermier cu o altfel de viziune 7 decembrie 2020?n cadrul unei noi edi?ii a eminisunii ”Portret de fermier”, realizatorul Ovidiu Ghinea s-a deplasat ?n jude?ul C?l?ra?i pentru a sta de vorb? cu un t?n?r fermier din zon?. Ciprian Olteanu are 29 de ani ?i lucreaz? o suprafa?? de aproximativ 3.000 de hectare de teren. A fost un an greu, un an f?r? precipita?ii, iar culturile sale au fost grav afectate de secet?. Chiar ?i ?n aceste condi?ii, fermierul face ?n continuare investi?ii importante ?n ferma sa, pentru a-?i u?ura munca ?i a face o agricultur? performant?.T?n?rul vine cu ni?te propuneri interesante pentru deciden?ii din agricultura rom?neasc?. ?n viziunea sa, iriga?iile nu reprezint? o solu?ie pe termen lung, iar Rom?nia ar trebui s? investeasc? ?n perdele forestiere ?i tehnologii moderne. Au fost abordate numeroase subiecte ?n cadrul discu?iei, ?ns? v? l?s?m s? afla?i mai multe chiar de la el, urm?rind emisiunea ”Portret de fermier”. Click pe video: A LE ASIGURA HRAN? ALBINELOR, UN APICULTOR PLANTEAZ? 30.000 DE ARBORI ?I ARBU?TI MELIFERI!Agroinfo 07 decembrie 2020 PROTEJA?I ALBINELE! Apicultorul Mihai Bozianu din H?nce?ti, Moldova, vrea s? le asigure hran? albinelor, astfel c? planteaz? peste 30.000 de arbori ?i arbu?ti meliferi.?n ultimii ani, apicultorii, at?t din Moldova, c?t??i cei din Rom?nia,??nregistreaz? pierderi importante de albine din cauza pesticidelor aplicate, deseori, f?r? a fi anun?a?i, ?i din cauza lipsei unei baze melifere ?n zon?.Lipsa resurselor de hran? pentru albine ?i reducerea drastic? a suprafe?elor unde acestea tradi?ional cre?teau l-au determinat pe?apicultorul Mihai Bozianu din H?nce?ti s? nu mai a?tepte solu?ii ce ar putea veni din partea autorit??ilor ?i?s? ?nceap??plantarea speciilor melifere pe o suprafa?? de peste 6 hectare. ?n aceste zile, apicultorul vrea s? termine de?plantat peste?30 de mii de arbori ?i arbu?ti meliferi.Am solicitat teren de la prim?rie pentru a ini?ia plantarea. Per total, avem peste 6 hectare. Am decis s? asigur?m baza melifer? necesar? albinelor de sine st?t?tor, pentru c? pierderile produse de la insufcien?a de hran? sunt enorme. Acest lucru a fost confirmat mai ales ?n acest sezon. Am ales mai multe specii melifere, cum ar fi salc?mul alb, ar?arul t?t?resc, cornul, p?ducelul ?i salc?mul japonez (Sophora japonica). Sper mult c? ?i ?n alte regiuni vor fi plantate asemenea specii. ?mpreun? putem crea condi?ii mult mai bune insectelor polenizatoare ?i evita pieirea ?n mas? a acestora, a declarat Mihai Bozianu, pentru Agrobiznes.MDApicultorul are ?i planuri ambi?ioase pentru dezvoltarea stupinei, planific?nd s? o extind? p?n? la aproximativ 3.000 de stupi.INDUSTRIE ALIMENTARAL?pt?ria cu Caimac vine pe 8 decembrie 2020 la bursa de la Bucure?ti cu o finan?are de 3 mil. euro pe 5 ani. BT Capital Partners, intermediar al emisiunii de obliga?iuni HYPERLINK "" \o "Liviu Popescu"Liviu Popescu 07.12.2020, Bursa de Valori Bucure?ti (BVB) – operatorul pie?ei de capital din Rom?nia, a anun?at c? mar?i, 8 decembrie 2020, vor intra la tranzac?ionare obliga?iunile emise de compania Agroserv M?riu?a, procesatorul lactatelor L?pt?ria cu Caimac, cu simbolul bursier MILK25E.Astfel, Agroserv M?riu?a listeaz? mar?i obliga?iuni de 3 milioane de euro, denominate ?n moned? european?, cu scaden?a de 5 ani ?i cu o dob?nd? de 5,25% pe an. Emisiunea de obliga?iuni a fost v?ndut? printr-un plasament privat ?n perioada 27 octombrie – 30 octombrie, la care au participat 94 de investitori. Plasamentul, intermediat de BT Capital Partners, a fost subprasubscris.“?n prezent, societatea desf??oar? activit??i de cultur? a plantelor pe o suprafa?? de aproximativ 3.000 ha (din care 2.600 ha administrate exclusiv de Emitent – proprietate ?i arend?). Din totalul produc?iei vegetale (porumb, gr?u, rapi??, floarea soarelui, orz, lucern?, triticale ?i altele), aproximativ 30% const? ?n autoconsum (dedicat ?n special hr?nirii animalelor, ?n vederea asigur?rii unei nutri?ii optime ?i eficientiz?rii produc?iei de lapte, rezult?nd a?adar lapte crud cu o calitate nutri?ional? superioar?), restul fiind v?ndut pe pia?? intern?”, se arat? ?n memorandumul Agroserv M?riu?a. Compania estecontrolat? ?n propor?ie de 98% de Cocan M?d?lina Oana, manager marketing.“Restul de 2% din companie revine ?n mod egal domnilor ?erban Nicu?or (tat?l doamnei Cocan, inginer agronom cu 30 de ani de experien??, ?i un lung istoric al preg?tirii profesionale ?n domeniul culturilor mari, mecanizare, zootehnie, urm?nd cursuri ?n Olanda, Statele Unite ale Americii, Italia, Fran?a, Ungaria) ?i Cocan Andrei (so?ul doamnei Cocan, antreprenor cu peste 10 ani de experien?? profesional? ?n domeniul marketingului)”.Agroserv M?riu?a a ?ncheiat S1/2020 cu venituri de 37,6 milioane de lei, ?n cre?tere de la 26,8 mil. lei din acela?i semestru din 2019, ?n timp ce profitul net s-a diminuat la 392.000 de lei de la 2,8 mil. lei.Grafic ZF: Radiografia m?rcilor private din comer?ul alimentarCotnari, ?n top 3 produc?tori de vin, ??i men?ine ?n 2020 v?nz?rile la nivelul anului trecut, dup? investi?ii ?n rebranding ?i deschiderea unui magazin online Florentina Ni?u 07.12.2020 ?tefan Chiri?escu, director de marketing al Cotnari: Cu c?t brandul t?u a fost mai s?n?tos ?nainte de pandemie, cu at?t acesta s-a comportat mai bine ?n aceasta perioad?.???tefan Chiri?escu, Cotnari: ?Miza pentru orice juc?tor este s? ?n?eleag? c? un brand puternic ?n criz? ?nseamn? un argument ?n plus de cump?rare pentru consumator.“Cramele Cotnari, al treilea cel mai mare juc?tor de pe pia?a vinurilor, controlat de mai mul?i antreprenori locali, ??i men?ine ?n 2020 volumul ?i valoarea v?nz?rilor de vin la nivelul anului trecut, dup? rebrandingul gamei Cotnari ?i lansarea magazinului online, ?n ciuda pandemiei de COVID-19 ?i a varia?iei cererii.?Rebrandingul ne-a ajutat s? p?str?m relevan?a unui m?rci de vin care se bazeaz? 100% soiuri rom?ne?ti. A fost o decizie curajoas? s? schimb?m tot ce ne identific? ?n ochii consumatorului ?ntr-un an de criz?, dar am reu?it s? ne aducem imaginea ?i oferta de produs la cerin?ele unui consumator ?n egal? m?sur? exigent ?n alegeri ?i atent la bani. (...) ?n jurul acestei noi identit??i de brand ne-am organizat tot anul ?i am reu?it s? ne men?inem performan?a volumic? ?i valoric? la nivelul anului anterior“, spune ?tefan Chiri?escu, director de marketing al cramelor Cotnari.Antreprenori locali. Mihai Miron, proprietarul BioEf: ?ntr-un an dubl?m v?nz?rile fabricii de produse lactate BioEf HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u"Florentina Ni?u 07.12.2020, Mihai Miron, proprietarul BioEfMihai Miron, proprietarul produc?torului de lactate BioEf, parte a grupului Ropharma, spune c? prin extinderea desfacerii ?n retail a noilor produse din gama Vitalact, dezvoltate ?n 2020, iaurturi cu melatonin? ?i colostru bovin, din categoria alimentelor func?ionale cu beneficii pentru s?n?tate, businessul BioEf s-ar putea dubla ?n 2021.?Premisele sunt c? 2021 va fi un an foarte bun. Suntem prezen?i ?n trei re?ele de comer? modern, Kaufland, Carrefour ?i Mega Image ?i suntem ?n discu?ii cu ?nc? doi retaileri. Este dificil s? le c??tigi ?ncrederea, dar odat? intra?i, cu certitudine ?n 2021 putem vorbi despre o dublare a businessului, adic? v?nz?ri de 400.000-500.000 de iaurturi inovatoare pe lun?“, a spus pentru ZF Mihai Miron.Antreprenorul, cu expertiz? ?n domeniul farmaceutic, a lansat ini?ial dou? iaurturi cu melatonin? ?i colostru bovin, iar ?n cursul lunii decembrie BioEf va lansa un nou aliment func?ional cu lactoferin?, cu efect imunostimulator ?i antianemic. ?n anul 2020, men?ioneaz? el, compania a ?nregistrat o cre?tere constant? pentru aceste pania BioEf a avut ?n 2019 afaceri de aproape 3,5 mil. lei ?i o pierdere de 1,8 mil. lei, conform datelor publice. Ropharma, una dintre primele cinci re?ele de farmacii din ?ar? dup? num?rul de unit??i, cu 140 de farmacii, a raportat afaceri de 501 mil. lei ?n 2019, plus 24%, ?i un profit de 5,8 mil. lei, potrivit datelor de la Ministerul de Finan?e.GALA ZF 2020 - Travers?m criza ?mpreun?. Romanians Going Global. Adrian Com?neci, Mars: Lucrez ?n Copenhaga, dar locuiesc ?n Malmo, Suedia. Naveta ?mi ia mai pu?in dec?t din Pantelimon ?n Victoriei, apropo de importan?a infrastructurii Alex Ciutacu, Cristina Ro?ca 07.12.2020, Adrian Com?neci, CFO Mars Europa de Nord: Am venit ?n Mars ?n 2014, ?n Rom?nia, ?i ?n acel moment, ?in?nd cont de dimensiunea pie?ei locale, a fost foarte clar c? pentru a avea o carier? trebuie s? fiu deschis la o experien?e interna?ionale. Deci cumva a fost de la ?nceput un plan de carier? care s? includ? ?i experien?a de expat.??Adrian Com?neci este din septembrie 2020 CFO-ul Mars pentru Irlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia ?i Finlanda.Executivul rom?nul Adrian Com?neci (39 de ani) locuie?te ?n nordul Europei de circa un an, dup? ce prima sa experien?? de expat a fost ?n Italia, o ?ar? latin? ca ?i Rom?nia. El a fost numit recent CFO al grupului Mars ?n Europa de Nord, ad?ug?ndu-?i astfel ?n portofoliu ?nc? o pia??, Irlanda, pe l?ng? cele patru pe care deja le avea, respectiv Suedia, Danemarca, Norvegia ?i Finlanda. Mai exact, ?n urm? cu un an el a fost numit CFO al Mars pentru ??rile nordice, iar acum a fost promovat pentru a se ocupa de finan?ele grupului pe ?nc? o pia??.?Locuiesc aproape ?n dou? ??ri deoarece compania este ?n Danemarca, dar casa e ?n Malmo, Suedia, peste pod. Lucr?m de acas? ?n perioada aceasta, dar naveta din Malmo la Copenhaga la birou ?mi ia mai pu?in timp dec?t ?mi lua din Pantelimon ?n Victoriei. Asta apropo de perspective ?i importan?a investi?ilor ?n infrastructur?.“Grafic ZF: Principalii juc?tori de pe pia?a de m?ncare ?i ?ngrijire a animalelor Au fost lansate primele capsule cu cafea de specialitate produse ?n Rom?nia 07 dec, 2020 | Pr?jitoria de Cafea Olivo Coffee Roasters a anun?at luni prin intermediul unui comunicat c? a lansat, ?n premier? na?ional?, primele capsule cu cafea de specialitate produse ?n Rom?nia. Capsulele, realizate ?n Cluj-Napoca, sunt biodegradabile ?i compostabile, compatibile cu aparatele de cafea care folosesc capsule de dimensiuni mici. Potrivit produc?torilor, o astfel de capsul? con?ine 6,5 grame de cafea cu un timp de infuzie de 12 - 14 secunde ?i un gramaj de 17 ml de cafea ?n cea?c?. Cu pre?uri pornind de la 26,60 de lei pentru un set de 14 capsule, aceast? nou? form? de servire a cafelei de specialitate le ofer? tuturor iubitorilor de cafea posibilitatea de a se bucura de experien?a unei cafele de specialitate, din confortul propriei locuin?e. Fiecare capsul? este dozat? cu cafea proasp?t pr?jit? ?i m?cinat?. Aparatul care produce capsulele macin? doza de cafea necesar? pentru a crea fiecare capsul? pe loc, chiar ?nainte de a fi sigilat?, p?str?nd, astfel, compu?ii care ofer? arom? cafelei. Spre deosebire de alte produse de pe pia??, sigiliul capsulelor produse la Cluj are dublu rol – at?t de sigilare, c?t ?i de filtrare a cafelei. ?Pentru consumatorii de cafea, capsulele au fost, ?n mod tradi?ional, un compromis: confort mai mare, dar o calitate mai sc?zut? ?i un impact mai slab asupra mediului ?nconjur?tor. Produsele noastre men?in nivelul de comoditate dorit de consumator, oferindu-i totodat? un gust de calitate ?i o solu?ie ecologic? de ambalare”, a declarat Marius Nica, Head Roaster Olivo Coffee Roasters. Potrivit acestuia, un alt aspect care diferen?iaz? capsulele produse de Pr?jitoria Olivo Coffee Roasters este faptul c? extrac?ia cafelei e mai lent?, tocmai pentru ca apa s? aib? timp s? extrag? compu?ii aromatici. Practic, tehnologia folosit? permite m?cinarea proasp?t?, ?ncapsularea pe loc, modificarea m?cin?rii pentru fiecare tip de cafea ?n parte, specific ?n func?ie de origine, varietate ?i pr?jire. Dublarea cifrei de afaceri ?i cre?teri semnificative ale v?nz?rilor online ?n ciuda unui context dificil pentru industria HoReCa, pr?jitoria clujean? reu?e?te s? ?ncheie anul acesta cu o cifr? de afaceri de aprox. 400.000 de euro, dublu fa?? de anul anterior. Totodat?, v?nz?rile magazinului online au ?nregistrat cre?teri cu peste 500% ?n acest an fa?? de 2019. ?Num?rul de comenzi online a fost constant pe parcursul anului, excep?ie f?c?nd lunile aprilie ?i noiembrie, c?nd cifrele au dep??it media lunar?. Odat? cu num?rul comenzilor a crescut ?i valoarea acestora, iar cele mai comandate cafele de specialitate ?n acest an fost Roasters Blend, Ethiopia, Costa Rica. De asemenea, abonamentele de cafea au fost printre cele mai solicitate servicii din acest an”, a completat Marius Nica. Reprezentan?ii Olivo Coffee Roasters afirm? c? cele mai multe dintre comenzile plasate online au fost expediate ?n Cluj-Napoca, Bucure?ti, Timi?oara ?i Bra?ov. Despre Olivo Coffee Roasters Pr?jitoria de cafea Olivo Coffee Roasters a fost ?nfiin?at? ?n anul 2012, fiind prima pr?jitorie de cafea de specialitate din Transilvania. Compania sus?ine cu m?ndrie comunitatea de home barista rom?neasc?, oferind echipamente pentru prepararea cafelei, boabe proasp?t pr?jite ?i sfaturi pentru utilizarea acestora.Isabelle Anita Tudor, Limone Shoping&Retail: Toata activitatea s-a mutat in online , Agrostandard | 6 December, 2020 | Pandemia de coronavirus a produs schimbari majore in activitatea Limone, importator si distribuitor de vinuri si delicatese italiene pe piata din Romania, la fel cum s-a intamplat si in cazul altor companii. Toata activitatea a fost mutata in online, inclusiv degustarile de produse, si chiar daca a fost mai greu la inceput, acum lucrurile s-au asezat pe fagasul normal. Iar cum sarbatorile bat la usa, la Limone este deja forfota mare. “M-am adaptat greu in prima parte, pentru ca sunt obisnuita sa fiu in mijlocul oamenilor, sa merg la degustari, la evenimente de vin, la expozitii si, din pacate, acest lucru nu a mai fost posibil. A fost greu din acest punct de vedere, clientii care ajung la noi in showroom si degusta produse sunt mai putini, pentru ca au fost restrictii de circulatie si atunci am mutat toata promovarea si orientarea catre online. Acolo s-a intamplat cam tot, am incercat sa facem si degustari online.Eu nu sunt foarte mult adepta acestor degustari, cu toate ca producatorul, importatorul, povesteste despre vinuri si incearca sa realizeze o comunicare cu cei care participa la degustare, este totusi destul de diferit fata de degustarile cum eram eu obisnuita sa le organizez – cu oameni in preajma, curiosi, in care reuseam sa discutam si sa dezbatem impreuna ceea ce degustam si parerile pe care le avem”, a declarat pentru FoodBiz Isabelle Anita Tudor, Managing Partner & Co- Founder Limone Shoping & Retail. importa si distribuie vinuri si delicatese italiene pe piata din Romania din 2006. Brandurile aduse sunt in special ale producatorilor de vinuri italiene, nu sunt branduri foarte cunoscute la nivel international, ci sunt producatori selectionati in urma degustarilor facute in Italia.La Limone gasiti intotdeauna un prosecco bun, un vin rosu care s-a innobilat ani buni, odihnit in butoaie de stejar, un panettone de buna calitate pentru Craciun sau paste delicioase intr-o mare varietate sau trufe.“Cu ocazia sarbatorilor mestesugim pachete cadou cu toate delicatesele noastre, apoi le expediem rapid si cu haine festive destinatarilor de drept”, povesteste Isabelle Anita Tudor.Cum a inceput povestea Limone? “A pornit de la un vis frumos si de la o pasiune. Visul a fost acela ca toti oamenii ar trebui sa fie veseli si sanatosi, iar pasiunea pentru Italia si gastronomia mediteraneana au fost scanteia. O mancare buna insotita de vinul potrivit aduce zambete in priviri si deschide inimile”, spune Isabelle Anita Tudor. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAConsumul privat continu? recuperarea ?n octombrie. Datele promit un 2020 pe plus pentru retaileri, ?n ciuda crizei. Cifra de afaceri ?n comer?ul cu am?nuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut cu 4% an/an ?n octombrie ?i este pe plus cu 2% la 10 luni R?zvan Botea 06.12.2020, Chiar dac? ?n luna noiembrie restric?iile de circula?ie s-au intensifica, la fel ?i situa?ia medical?, luna decembrie va aduce un impuls ?n consum odat? cu s?rb?torile de iarn? ?i primele de s?rb?tori pe care le vor primi angaja?ii.Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a continuat cre?terea ?n octombrie, chiar dac? a mai ?ncetinit la 4,1% an/an. La 10 luni cifra de afaceri din retail a r?mas pe plus cu 2%, arat? datele publicate de Institutul Na?ional de Statistic? (INS).Evolu?ia din octombrie a fost determinat? de cre?terea v?nz?rilor de produse alimentare cu 4,8% ?i cre?terea v?nz?rilor de produse nealimentare cu 13,1%. Pe de alt? parte, v?nz?rile de carburan?i au sc?zut cu 12% ?n octombrie 2020 an/an. Andrei R?dulescu, economistul-?ef al B?ncii Transilvania, este de p?rere c? evolu?ia v?nz?rilor de carburan?i a fost cauzat? de reintroducerea restric?iilor pentru contracararea virusului.?Statisticile indic? decelerarea dinamicii comer?ului cu am?nuntul ?n luna octombrie, evolu?ie determinat? de deteriorarea v?nz?rilor de carburan?i, pe fondul intensific?rii pandemiei ?i reintroducerii de restric?ii pentru contracararea crizei sanitare”, scriu economi?tii B?ncii Transilvania, ?ntr-o analiz? a institu?iei. Pe de alt? parte, remarc? R?dulescu, v?nz?rile de bunuri alimentare ?i nealimentare au ?nregistrat cele mai bune cre?teri din martie-aprilie ?ncoace, datorit? politicilor economice implementate.?Cu toate acestea, v?nz?rile de bunuri alimentare/b?uturi/tutun ?i cele de produse nealimentare s-au majorat cu ritmuri anuale ?n accelerare ?n octombrie, la 4,8% (maximul din martie), respectiv 13,1% (cea mai bun? evolu?ie din februarie), evolu?ii sus?inute de mix-ul relaxat (f?r? precedent) de politici economice ?n implementare.”Prin compara?ie cu ce se vedea ?n consum ?n 2009, cifrele din 2020 sunt foarte bune. ?n 2009 cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul ?nchidea anul cu un minus de 10,4%, iar 2010 cu un minus de 5,5%. Datele la 10 luni din 2020, care arat? un plus anual de 2%, promit un 2020 pe plus pentru v?nz?rile din retail. Chiar dac? ?n luna noiembrie restric?iile de circula?ie s-au intensificat, la fel ?i situa?ia medical?, luna decembrie va aduce un impuls ?n consum odat? cu s?rb?torile de iarn? ?i primele de s?rb?tori pe care le vor primi angaja?ii.Prognoza vede o sc?dere a consumului cu 2% ?n 2020, pentru c? cele dou? luni de lockdown nu vor putea fi recuperate. Sc?derea vine pe partea de consum privat, care nu va putea fi contrabalansat? de cre?terea consumului guvernamental.Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul din primele 10 luni din an arat? cre?teri bune pentru zona de produse nealimentare ?i alimentare, dar sc?dere de aproape 9% ?n serie brut? pe partea de comer? cu carburan?i.Pentru luna octombrie, partea de v?nz?ri de produse nealimentare, care a crescut cu 13%, a dat tonul cre?terii cifrei de afaceri din retail. Cu toate acestea, analiza pe sectoare arat? discrepan?e puternice. Partea de mobil?, articole de iluminat, aparate electrice, articole de fier?rie ?i ?vopsitorie a crescut cu aproape 15% ?n octombrie fa?? de aceea?i lun? a anului trecut, ?n vreme ce zona de produse farmaceutice, cosmetice ?i de parfumerie a crescut cu aproape 14%.Industria modei bifeaz? dou? luni consecutive de cre?tere din punctul de vedere al v?nz?rilor cu am?nuntul, dup? un plus de 2% ?n octombrie. Cre?terea, chiar dac? este marginal?, vine ca o veste bun? ?n condi?iile ?n care industria de textile, ?mbr?c?minte ?i ?nc?l??minte era la jum?tate ?n perioada martie-er?ul online cu am?nuntul este marele c??tig?tor al crizei din zona de retail, ?n mod firesc. ?n octombrie 2020 comer?ul cu am?nuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet a crescut cu 40% an/an, dup? cre?teri ?ntre 44% ?i 75% an/an ?n fiecare lun? din aprilie ?ncoace.Pe de alt? parte, comer?ul cu am?nuntul de carburan?i a consemnat sc?deri ?n fiecare lun? din martie ?ncoace, octombrie fiind a treia cea mai proast? lun? pentru retailerii de carburan?i. Doar ?n lunile martie ?i aprilie v?nz?rile de carburan?i au sc?zut, an/an, cu mai mult de 20%.Analiz? ZF. Un pariu de 1,5-2 mld. lei: cinci din cei zece juc?tori din comer?ul modern dezvolt? m?rci private rom?ne?ti ?ntr-o perioad? ?n care consumatorii vor s? cumpere local Cristina Ro?ca 05.12.2020, ? M?rcile private sunt un pariu mai vechi al juc?torilor din comer?ul modern local, un pariu ce dateaz? de circa 12-13 ani ?i care a ajuns ast?zi s? le rotunjeasc? ?ncas?rile cu peste 15 mld. lei, conform calculelor ZF ???n ultimii ani, pe fondul unui apetit crescut al consumatorilor pentru ?made in Romania“, au ap?rut ?i m?rcile private locale ??Aceste produse se remarc? ?n general prin pre?ul cu p?n? la 30% mai mic, fapt ce le ofer? un avantaj competitiv ?n fa?a brandurilor consacrate care pot pierde at?t spa?iu la raft, c?t ?i v?nz?ri ca urmare a acestei ini?iative de dezvoltare a m?rcilor private.?Gusturi rom?ne?ti“, ?Vreau din Rom?nia“, ?C?mara Noastr?“, ?Hanul Boieresc“ ?i ?Drag de Rom?nia“ sunt m?rcile private autohtone dezvoltate de juc?torii din comer?ul alimentar ?n ultimii ani pentru a capitaliza un trend existent de pu?in? vreme, acela al orient?rii consumatorilor c?tre produse ?made in RO“.?n contextul actual, marcat de pandemia de COVID-19, se remarc? un apetit chiar mai mare pentru astfel de bunuri, a?a c? re?elele de magazine anun?? dezvoltarea portofoliului de m?rci private rom?ne?ti, cre?terea prezen?ei la raft ?i implicit majorarea v?nz?rilor. ?n prezent, v?nz?rile celor cinci m?rci private autohtone se ridic? undeva la 1,5 - 2 mld. lei, conform estim?rilor ZF care a luat ?n calcul contribu?ia total? a brandurilor proprii ?n business ?i importan?a celor rom?ne?ti ?n total. Loc de cre?tere exist? ?ns?.Proiectul ?sticle ?i borcane” care instituie garan?ia de 50 de bani risc? s? ?nchid? micile magazine 5 decembrie 2020, 08:42 de Afrodita Cicovschi Proiectul ?sticle ?i borcane” care instituie garan?ia de 50 de bani risc? s? ?nchid? micile magazine Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) solicit? extinderea termenului dezbaterii publice a proiectului de HG pentru stabilirea sistemului de garan?ie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, sus?in?nd c?, ?n actuala variant?, toate micile magazine risc? s? se ?nchid?. ?n urma consult?rii celor peste 2.000 de membri ai s?i ?i a organiz?rii unui webinar la care au fost invita?i parteneri direct afecta?i de m?surile preconizate, CLCC a transmis Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor o scrisoare deschis? ?n care ??i exprim? ?ngrijor?rile privind o serie de prevederi care vor avea un impact negativ major asupra micilor comercian?i. Criticile vizeaz? ?n special articolele care prev?d obligativitatea comercian?ilor de a se ?nregistra ?n baza de date gestionat? de administratorul SGR ?i organizarea punctului de returnare ?n cadrul structurii de v?nzare a comerciantului sau ?n imediata vecin?tate a acesteia. ,,Membrii no?tri au ridicat ?ntreb?ri legitime ?n leg?tur? cu aceste articole: To?i comercian?ii trebuie s? se ?nregistreze? ?i cei mici, care de?in magazine la sate, spre exemplu? O alt? problem? a fost identificat? la articolul privind returnarea garan?iei ?n limita unei cantit??i rezonabile de ambalaje SGR. Cine va decide ce reprezint? o cantitate rezonabil?? CLCC propune rescrierea acestui articol pentru c? este neclar ?i va genera confuzii ?n implementarea lui at?t de c?tre micii comercian?i, c?t ?i de c?tre autorit??ile desemnate s? aplice sanc?iuni”, a declarat directorul executiv al CLCC, Constantin Rudni?chi, ?n cadrul webinarului organizat pe aceast? tem?. Membrii CLCC au ridicat obiec?ii ?i ?n leg?tur? cu articolul care stipuleaz? interzicerea comercializ?rii cu am?nuntul a produselor ambalate ?n ambalaje SGR achizi?ionate direct de la produc?tori ne?nregistra?i ?n cadrul administratorului SGR sau indirect de la distribuitori ai acestor produc?tori. Aceast? prevedere ridic? probleme pentru c? ar presupune consum de timp ?i de resurse pentru micii comercian?i pentru a verifica sute de produse pe care le primesc de la produc?tori sau distribuitori. Totodat?, comercian?ii pl?tesc depozitul corespunz?tor pentru cantit??ile cump?rate de la produc?torii de b?uturi ?i primesc acest pre? ?napoi de la organismul central atunci c?nd ambalajele de b?uturi sunt livrate ?napoi ?n sistem. Aceast? prevedere va duce la un blocaj financiar pentru micii comercian?i, p?n? c?nd organismul central ?i returneaz? depozitul, ?ntruc?t ar putea dura zile bune de la momentul ?n care ambalajul este primit de comerciant de la client ?i p?n? c?nd acesta ajunge ?n sistem. ?n plus, prevederea potrivit c?reia comercian?ii emit facturi organismului central pentru depozite restante este o povar? administrativ? suplimentar? pentru micile afaceri din cartiere sau din mediul rural. Av?nd ?n vedere aceste argumente, CLCC consider? c? extinderea perioadei de consultare public? va fi benefic? at?t pentru ini?iator – Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor, c?t ?i pentru actorii implica?i – companii ?i ONG-uri direct afectate de m?surile propuse. Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) reune?te aproape 2.000 de companii, cu o cifr? de afaceri cumulat? de aproximativ 50 de miliarde de lei ?i un num?r total de peste 36.000 angaja?i. Profi se apropie de 2 mld. euro dup? ce businessul a crescut cu peste 20% ?n 2020. ?Ne a?tept?m ca 2021 s? fie dificil, cu puterea de cump?rare afectat?“. Compania are aproape 1.400 de magazine ?n peste 500 de localit??i din Rom?nia Cristina Ro?ca 07.12.2020, C?lin Costina?, deputy CEO, Profi: Ne a?tept?m ca for?a pandemiei s? se mai domoleasc?, dar cel mai probabil nu va fi eradicat? cu des?v?r?ire. Va continua s? afecteze ?nc? puternic puterea de cump?rare ?i ?omajul. De aceea, ne a?tept?m ca 2021 s? fie ?n continuare un an dificil, de adaptare la noua normalitate. Ne a?tept?m ca putearea de cump?rare a clien?ilor s? fie afectat?, dar ne men?inem targetul de expansiune. Pl?nuim s? ne bucur?m de deschiderea magazinului nostru cu num?rul 1.500 ?i s? continu?m drumul c?tre 2.000 de magazine.??Retailerul activ pe formatul de supermarket ?i proximitate va ?ncheia anul cu circa 220 de unit??i noi, ritmul expansiunii fiind mai lent ca ?n 2019 ??Pentru anul viitor compania anun?? c? merge ?nainte cu dezvoltarea.Retailerul Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, va ?ncheia anul cu afaceri de aproape 2 mld. euro (peste 9 mld. lei), dup? o cre?tere de peste 20% ?n 2020. Pe pia?a de comer? alimentar din Rom?nia doar alte trei grupuri au dep??it deja pragul de 2 mld. euro cifr? de afaceri, e vorba de Kaufland, Carrefour (doar la nivel de grup, nu pe o entitate) ?i Lidl. Astfel, dup? evolu?ia din acest an Profi ??i va consolida locul patru ?n pia?a local?, dar se apropie de primii clasa?i dat fiind c? ritmul de cre?tere e alert, conform datelor ZF.?Anul acesta am reu?it s? cre?tem cu peste 20%. Factorii care au contribuit la aceast? evolu?ie au fost extinderea re?elei ?i politica noastr? de promo?ii“, spune C?lin Costina?, deputy CEO ?n cadrul companiei.Lidl Rom?nia nu a mai avut niciodat? a?a ceva ?n magazinele sale. To?i clien?ii trebuie s? ?tie acum despre aceste dispozitive inteligente Iancu Andreea / 05.12.2020, Magazinele Lidl Rom?nia nu ezit? s? ??i surprind? cump?r?torii, iar anun?ul recent f?cut de oficialii lan?ului se ?ncadreaz? ?n acest scenariu. Clien?ii care obi?nuiesc s? ??i fac? cump?r?turi la magazinul german vor descoperi pe rafturi dispozitive inteligente extrem de moderne ?i utile ?n orice cas?. Acestea vor avea inclusiv pre?uri accesibile.Ce dispozitive inteligente sunt disponibile ?n magazinele Lidl Rom?nia?naintea s?rb?torilor de iarn?, lan?urile de magazine Lidl au preg?tit surprize nea?teptate pentru clien?ii care le trec pragul. Afla?i ?ntr-o continu? analiz? de pia?? pentru a veni ?n ?nt?mpinarea cump?r?torilor cu produse inedite ?i utile, Lidl Rom?nia a preg?tit dup? s?rb?toarea de Sf. Nicolae o serie de produse noi la raft. Acestea se ?ncadreaz? ?n categoria de dispozitive inteligente ?i vor putea fi folosite de rom?nii care ??i doresc case inteligente.?ncep?nd cu 7 decembrie, Lidl introduce produsele “Home SMART home”, dezvoltate de brandul ZigBee. Acestea vor include dispozitive smart precum dispozitive gateway, prize inteligente ?i senzori de mi?care. Toate acestea sunt utile celor care ??i doresc s? automatizeze anumite func?ii ale c?minului, transform?nd casa sau apartamentul ?n unele inteligente, adaptate la vremurile actuale. Pe de alt? parte, a?a cum ne-a obi?nuit deja, Lidl Rom?nia a preg?tit pre?uri accesibile pentru aceste aparate, dar ?i calitate german?. Toate produsele inteligente beneficiaz? de 3 ani garan?ie.Magazinele Lidl Rom?nia introduc frecvent produse noi pentru cump?r?toriCe pre?uri vor avea dispozitivele inteligente de la LidlDe?i ne-am obi?nuit s? mergem la supermarket pentru a ne aproviziona cu alimente, tot mai multe magazine ?ncearc? s? acopere o gam? c?t mai larg? de produse dedicate casei. Astfel, Lidl Rom?nia introduce dispozitivele inteligente pentru configurarea unei case smart. Pre?urile noilor produse de pe raft sunt extrem de accesibile ?i pot fi achizi?ionate ?ncep?nd de s?pt?m?na viitoare.SilverCrest Zigbee Smart Home este un gateway care va permite administrarea unor dispozitive inteligente din cas?. Acesta va fi disponibil la pre?ul de 120 de lei, conform lidl.ro. Totodat?, un senzor de mi?care, ce poate fi folosit drept semnalizator sau pentru a putea controla sistemul de iluminare, va costa 50 de lei. O priz? inteligent? va fi disponibil? pentru 60 de lei.Pentru ca propriul c?min smart s? fie complet, Lidl Rom?nia a preg?tit un becuri smart, ce vor avea pre?ul de 50 de lei fiecare bucat?. ?i un senzor pentru u?? ?i fereastr?, ce avertizeaz? utilizatorii ?n cazul unei efrac?ii, va costa 50 de lei. Dispozitivele vor putea fi controlate cu ajutor aplica?iei Lidl Home, disponibil? at?t pe sistemele de operare Android c?t ?i iOS.Lidl ??i extinde re?eaua din Rom?nia cu dou? magazine, ?n Siret ?i unul ?n Gheorgheni, primele unit??i ale retailerului din cele dou? localit??i Roxana Rosu 07.12.2020, Discounterul german Lidl ??i extinde re?eaua din Rom?nia ?i anun?? deschiderea altor dou? magazine ?n data de 10 decembrie, ?n ora?ul Siret, jude?ul Suceava, ?i ?n ora?ul Gheorgheni, jude?ul Harghita.Ambele unit??i dispun de c?te o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice.Retailerul german are peste 280 de magazine ?n Rom?nia, 5 centre logistice ?i 8000 de angaja?i.Grupul Lidl, al treilea cel mai mare juc?tor din comer?ul local dup? cifra de afaceri din 2019 de aproape 10 mld. lei, are 380 de furnizori de produse din Rom?nia ?n tot sortimentul companiei. Dintre ace?tia 290 livreaz? bunuri ?n sortimentul permanent.Pe rafturile magazinelor de discount Lidl de pe plan local exist? aproape 3.500 de articole rom?ne?ti, dintre care aproape jum?tate (1.500) ??i fac loc ?n sortimentul permanentMETRO Rom?nia te ?ndeamn? s? comanzi meniul de Cr?ciun de la restaurantele preferate? Smile Media Luni, 7 decembrie 2020, METRO ?ncurajeaz? oamenii, prin lansarea campaniei globale "Uit? de g?tit" ("Give Your Kitchen A Break"), s? comande, de Cr?ciun, de la restaurantul preferat. Ace?tia sunt invita?i s? renun?e la preg?tirea unui meniu de s?rb?tori ?i astfel s? ia o pauz? de la rutina de zi cu zi, ?n contextul actual care impune izolarea ?i p?strarea distan?ei sociale. Dup? un an lung, solicitant ?i stresant, comandarea unui meniu special de Cr?ciun nu numai c? va face via?a oamenilor mai u?oar?, dar, la fel de important, va sprijini industria HoReCa, grav afectat? de pandemie. ?n contextul m?surilor luate de autorit??i, dar ?i a incertitudinii consumatorilor, prognoza urm?toarelor luni pentru peisajul afacerilor independente nu arat? foarte promi??tor. Sectorul va ?nregistra, potrivit estim?rilor Federa?iei Industriei Hoteliere din Rom?nia, pierderi de trei miliarde de euro, iar aproximativ 100.000 de angaja?i din industrie ??i vor pierde locul de munc? p?n? la finalul anului. Prin urmare, prin aceast? ini?iativ?, METRO dore?te s? ??i sprijine partenerii din industria HoReCa."Anul acesta a adus multe ?ncerc?ri la nivelul mediului de afaceri, printre care ?i incertitudine, dar ?i noi reguli de interac?iune ?n societate ?i multe alte noi provoc?ri. ?n acest context global, METRO ?i-a propus ca pentru finalul de an s? vin? cu o campanie curajoas? care aduce emo?ie ?n sufletele consumatorilor, dar ?i speran?? pentru afacerile independente. Este o campanie care arat? adev?rul vie?ii de zi cu zi, cu copii, lucru de acas?, m?ncare ars? pe aragaz ?i umor al acestor situa?ii inedite cu care ne confrunt?m cu to?ii de luni bune. Campania de s?rb?tori 'Uit? de G?tit' este un apel la solidaritate, pentru ca al?turi de consumatori s? sus?inem restaurantele care se lupt? acum pentru supravie?uire. Cu c?t mai mul?i oameni aleg s? comande un meniu festiv de la acestea ?i se bucur? de mai mult timp al?turi de cei dragi, cu at?t afacerile independente vor c?p?ta mai mult? speran?? ?n ceea ce prive?te v?nz?rile ?i revenirea la normal", a declarat Marina Zara, Head of Marketing METRO Cash&Carry Rom?nia.Campania Global?Campania are la baz? un videoclip plin de emo?ie, care eviden?iaz? provoc?rile care au ap?rut ?n ultimul an ?i restric?iile actuale ale vie?ii sociale. Campania va fi lansat? ?n 18 ??ri prin intermediul diverselor canale media, TV, radio ?i digital. Prin cadrele sale impresionante, spotul de 79 de secunde descrie experien?ele recente ale unei familii. Povestea ei arat? situa?ia actual? a multora: ?n carantin?, via?a fiec?rui membru al familiei se concentreaz? ?ntr-un singur loc, acas?: ?coala de acas?, munca de acas?, g?titul acas? ?i orice alte activit??i individuale realizate de c?tre membrii familiei se petrec ?n interiorul casei. Stilul de via?? modern presupune s? fim tot timpul activi, s? jongl?m cu o multitudine de sarcini ?i atunci pierdem din energia de a ne bucura de momentele frumoase de s?rb?tori (m?ncarea bun?, preg?tirile pentru sezonul festiv ?i timpul petrecut ?mpreun?). De aici reiese ?i ?ndemnul ?ntregii campanii: Ia o pauz? din buc?t?rie, acord?-?i ?ie ?i familiei tale timp, relaxeaz?-te ?i comand? m?ncare de la restaurantul t?u preferat. #UitadegatitCampania global? "Uitadegatit" ("Give Your Kitchen A Break"), lansat? oficial pe 17 noiembrie, se va derula concomitent ?n cele 18 ??ri ?n care este prezent lan?ul de magazine METRO. Parteneriatul dintre Aldi ?i Deliveroo arat? poten?ialul e-commerce pentru discounteri 07 Dec 2020 | de Bogdan Anghelu??Odat? cu venirea sezonului rece ?i a s?rb?torilor de iarn?, v?nz?rile online se intensific?, iar anul acesta pandemia de COVID-19 aduce ?nc? un motiv pentru a face achizi?ii din siguran?a casei. Lu?nd ?n calcul aceste lucruri, discounterul german Aldi a extins parteneriatul cu serviciul de livr?ri Delivreroo la 130 din cele 900 de magazine operate ?n Marea Britanie. Mai mult, reprezentan?ii companiei afirm? c? alte 200 de magazine se vor al?tura proiectului p?n? la Cr?ciun. Pandemia de COVID-19 a ?nsemnat dublarea v?nz?rilor online ale Aldi, care ?i-a crescut cota de pia?? de la 7,3% ?n 2019 la 12,5% ?n 2020, iar anali?tii companiei de cercetare de pia?? GlobalData se a?teapt? ca procentajul s? ajung? la 13,1% ?n 2021."Pandemia a dus la prioritizarea canalului e-commerce, pentru c? sunt tot mai mul?i consumatori care nu mai sunt dispu?i s? petreac? timp ?n magazinele fizice", a declarat Ryan Whittaker, Consumer Analyst la GlobalData. Studiile companiei mai arat? c? aceast? schimbare ar putea fi una permanent?: 26% dintre consumatorii britanici intervieva?i au declarat c? petrec mai mult timp cump?r?nd produse alimentare online, iar pu?in peste 40% dintre ace?tia vor continua s? o fac? ?i ?n viitor."Mutarea ?n online i-a pus pe discounteri ?ntr-o situa?ie precar?, pentru c? modelul lor de business era bazat pe magazine fizice, cu servicii online ?inute la minimum ?i marje extrem de mici", a ad?ugat Whittaker. "St?nd ?n case ?i g?tind mai mult pentru s?rb?tori, consumatorii se vor baza mai mult pe platforme online pentru a-?i procura cele necesare." U?urin?a de a ob?ine produse de la Aldi, mai spune analistul, ar putea face diferen?a pentru consumatorii britanici.Guvernul vrea s? acorde un sprijin financiar ?ntreprinderilor din domeniul HoReCa 5 Decembrie 2020? Valentina Podgorneac Guvernul discut? ?n ?edin?a de vineri un sprijin de stat 20% din cifra de afaceri sau rulajul din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro, pentru firmele de turism care, potrivit datelor furnizate de INS, au pierdut jum?tate dintre clien?ii rom?ni ?i 80% dintre turi?tii str?ini din cauza pandemiei.?Conform unui studiu realizat de c?tre asocia?iile patronale din turism, pe baza situa?iilor financiare depuse la ANAF pentru anul 2019, se estimeaz? c? impactul industriei turistice (HORECA) la formarea PIB este de 5,07% (3,42% impact financiar direct – valoare ad?ugat?; 0,91% impact social – salarii angaja?i ?i aport consum; 0,74% impact financiar indirect – furnizori ?i investi?ii”, se rat? ?n motivarea Ordonan?ei de Urgen??.Pe datele ANAF privind cifra de afaceri pe primul semestru 2020, comparativ cu primul semestru 2019, se constat? urm?toarele:?n privin?a structurilor de cazare, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 36,8%. Cei mai afecta?i au fost marii contribuabili (-64,8%), urma?i de contribuabilii mijlocii (-48,4%) ?i de cei mici (-36,8%);?n privin?a structurilor de alimenta?ie, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 33,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mijlocii (-40,5%), urma?i de contribuabilii mici (-32,2%) ?i de cei mari (-27,8%);?n privin?a agen?iilor de turism, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 60,5%. Cei mai afecta?i au fost contribuabilii mari (-71,4%), urma?i de cei mijlocii (62,8%) ?i de cei mici (51,6%).De altfel, firmele din turism angajau 4,2% din num?rul de salaria?i ?n decembrie 2019, conform datelor INS, iar ajutorul se acord? beneficiarilor sub forma unor granturi ?n vederea acoperirii a 20% din cifra de afaceri din 2019.Potrivit Guvernului, valoarea maxim? a ajutorului de stat care poate fi acordat? unui beneficiar prin prezenta schem? este de 800.000 euro/?ntreprindere. Cifrele utilizate trebuie s? fie brute, ?i anume ?nainte de deducerea impozitelor sau altor taxe ?i e valabil dac? nu au mai primit un alt ajutor, sau daca au primit, dar ?nsumat cu cel primit ?n baza prezentei scheme nu dep??e?te 800.000 euro ?i, ?n fine, dac? nu se afl? ?n insolven?? la momentul ?nscrierii ?n cadrul schemei de ajutor de stat.Sumele aferente schemei de ajutor de stat vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri ?i/sau fonduri externe nerambursabile, iar prin schema de ajutor de stat se acord? ajutoare de statunui num?r estimat de 73.211 de beneficiari, dintre care 15.168 structuri de cazare, 52.583 structuri de alimenta?ie ?i 5.460 agen?ii de turism.Semnarea contractului de finan?are cu beneficiarul ?n cadrul schemei se va face p?n? cel t?rziu la data de 30 iunie 2021, iar plata sumelor ?n 30 de zile, de la semnarea contractului de finan?are, dar nu mai t?rziu de 31 decembrie 2021, potrivit adevarul.ro.Inspec?ia Muncii a sanc?ionat 1.144 de companii care au peste 50 de angaja?i pentru nerespectarea m?surilor de protec?ie anti Covid-19 07 dec, 2020 | AgerpresUn num?r de 1.144 de angajatori cu peste 50 de salaria?i au fost sanc?iona?i de Inspec?ia Muncii ?n cadrul controalelor realizate ?n perioada 10 - 24 noiembrie ?n campania na?ional? pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea programului de lucru ?i securitatea ?i s?n?tatea la locul de munc? ?n vederea reducerii riscului de contaminare cu Sars-Cov-2, potrivit datelor furnizate luni de Inspec?ia Muncii, relateaz? Agerpres. Din cei 13.115 angajatori declara?i cu peste 50 de salaria?i activi, un num?r de 3.245 de angajatori au fost controla?i pe aceast? tematic? de control. Num?rul total al salaria?ilor ?nregistra?i la angajatorii controla?i a fost de 807.153, men?ioneaz? Inspec?ia Muncii. Dintre ace?tia, 51.580 sunt salaria?i care lucreaz? ?n regim de telemunc? sau ?n regim de munc? la domiciliu, 425.095 sunt salaria?i care au programul de lucru individualizat, iar 10.897 de salaria?i beneficiaz? de reducerea timpului de lucru cu cel mult 50% din durat?. ?n domeniul securit??ii ?i s?n?t??ii ?n munc? (SSM) au fost controla?i, la nivel na?ional, 2.381 de agen?i economici cu mai mult de 50 de angaja?i, la care lucreaz? 586.670 angaja?i. ?n urma acestor controale, au constatat un num?r de 2.054 de neconformit??i fa?? de legisla?ia ?n vigoare. Pentru nerespectarea normelor de securitate ?i s?n?tate ?n munc?, inspectorii de munc? au aplicat 1.915 sanc?iuni contraven?ionale, din care 1.862 de avertismente ?i 53 de amenzi, ?n valoare de 236.000 lei. ?n domeniul SSM au fost sanc?iona?i 1.141 angajatori. Pentru remedierea deficien?elor constatate, inspectorii de munc? au dispus 2.634 de m?suri cu termene fixe de raportare a modului de rezolvare, precizeaz? Inspec?ia Muncii. ?n domeniul rela?iilor de munc?, inspectorii au aplicat 550 de sanc?iuni contraven?ionale, din care 395 de avertismente ?i 155 de amenzi. Valoarea amenzilor aplicate angajatorilor a fost de 1,34 milioane de lei, din care pentru munc? nedeclarat? au fost aplicate amenzi ?n valoare de 920.000 lei. La campanie au participat 692 de inspectori de munc?, ?n echipe de cel pu?in c?te doi inspectori. ?n ceea ce prive?te num?rul contractelor individuale de munc? cu clauz? de telemunc? ?nregistrat de Inspec?ia Muncii, la data de 30 noiembrie acesta era de 42.625, ?n cre?tere fa?? de num?rul de 32.896 de astfel de contracte ?nregistrat la data de 31 octombrie. Num?rul contractelor de munc? la domiciliu ?nregistrat de Inspec?ia Muncii era de 34.205 la 30 noiembrie, ?n cre?tere fa?? de num?rul de 28.864 ?nregistrat la 31 octombrie. C?t prive?te num?rul total de contracte individuale de munc? active, Inspec?ia Muncii ?nregistra 6.507.550 de astfel de contracte la 30 noiembrie, ?n cre?tere fa?? de num?rul de 6.467.543 de contracte individuale de munc? ?nregistrate la 31 octombrie.Kaufland ajut? produc?torii locali de legume ?i fructe Editat de Ana Daniela EftimieDe Food Biz La dec. 7, 2020 Pentru a fi al?turi de produc?torii mici de legume ?i fructe afecta?i de dificult??i ?n perioada aceasta, Kaufland Rom?nia ??i pune la dispozi?ie spa?iile din magazine pentru ca ace?tia s? ??i poat? comercializa ?n continuare marfa, ?n condi?ii sporite de siguran?? ?i confort pentru clien?i. Compania ?n?elege nevoia de a sus?ine micii produc?tori locali de legume ?i fructe afecta?i de necesitatea de a oferi m?suri sporite de siguran??, esen?iale ?n contextul actual, sau de temperaturile sc?zute de afar?, ?i lanseaz? astfel o invita?ie c?tre ace?tia de a utiliza suprafe?ele de v?nzare din cadrul tuturor celor 135 de magazine Kaufland din ?ntreaga ?ar?.Din 8 decembrie ?i pe tot parcusul lunii, Kaufland ofer? micilor produc?tori interesa?i suprafa?? de v?nzare ?n magazine, pentru a fi al?turi de ei ?n eforturile de a dep??i mai u?or aceast? perioad?.Produc?torii interesa?i sunt invita?i s? se ?nscrie ?n demers printr-un e-mail la?office@kaufland.ro, iar Kaufland ?i va g?zdui, oferindu-le spa?iu de v?nzare ?n magazin ?i sisteme comerciale moderne.Demersul vizeaz? produc?torii mici de legume ?i fructe din toate jude?ele ??rii, iar colabor?rile se vor face la nivel regional.Continuarea articolului pe RevistaPia?a.roGrab&Go, magazinul inteligent f?r? casieri, ?nchis pe perioad? nedeterminat? Andra Imbrea 07 Dec 2020 Grab&Go, primul magazin rom?nesc complet automatizat, deschis ?n luna octombrie pe Calea Victoriei,?va fi ?nchis pe o perioad? nedeterminat?. Teodor Hoaghea ?i Ovidiu Chereche?, cu experien?? ?n industria de IT, au lucrat intens ?n ultimele luni la tehnologia din spatele Grab&Go ?i au deschis astfel o variant? rom?neasc? a Amazon Go. Loca?ia 100% automatizat? a fost inaugurat? pe 17 octombrie ?i a presupus o investi?ie de 40.000 de euro.??ntr-o postare pe pagina oficial? de Facebook reprezentan?ii Grab&Go anun?? c? magazinul de pe Calea Victoriei va fi ?nchis pe o perioad? nedeterminat?."Am muncit mult s? ne implement?m ideea ?i s? ascult?m de fiecare dat? feedback-ul oamenilor care ne-au trecut pragul. Din p?cate, din motive independente de noi, vedem din ce ?n ce mai pu?ini oameni la plimbare pe Victoriei. Venirea iernii ?i m?surile de siguran?? anti-Covid care restric?ioneaz? deplasarea sunt dou? dintre motivele pentru care ?ncep?nd de ast?zi magazinul?Grab&Go Romania?va fi ?nchis pentru o perioad? nedeterminat?".?Grab&Go se pozi?iona ca primul magazin rom?nesc 100% automatizat, f?r? casieri ?i f?r? cozi. Varianta rom?neasc? a Amazon Go permitea accesul ?i cump?r?turile pe baza unei aplica?ii de pe telefonul mobil. Cei doi fondatori aveau ?n plan s? se extind? ?n 2021 ?n mai multe loca?ii centrale din Bucure?ti.?Despre Grab & Go po?i citi?mai multe aici, ?n interviul acordat retail.ro.Buy local or bye-bye local Andra Imbrea 07 Dec 2020 - OpiniiDespre cum eticheta?Made in Ro devine mai important? pentru consumatori tot vorbim de c??iva ani ?ncoace. Produsele rom?ne?ti au devenit tot mai c?utate ?i consumate ?n ultimii ani, au ?nceput s? fie considerate de o mai?bun? calitate fa?? de cele importante, iar?Made in Ro a ?nceput s? fie un factor diferen?iator care s? determine achizi?ia.Acest articol a ap?rut ini?ial ca Nota Redac?iei ?n newsletterul s?pt?m?nal retail.ro, la care v? pute?i abona aici.??n ultimele dou? s?pt?m?ni, doi mari retaileri au anun?at investi?ii majore ?n programe de produc?ie local?: marca Raftul Rom?nesc de?inut? de Kaufland are?carne de origine 100% rom?neasc?,?de la porci nu doar crescu?i, ci ?i n?scu?i ?n Rom?nia ?i retailerul vrea s? extind? programul de stimulare a produc?iei interne de carne de porc, iar Penny ?i-a luat angajamentul?ca ?n urm?torii trei ani?60% din sortiment s? fie produs ?n Rom?nia, ingredientul principal s? fie fabricat ?n Rom?nia, iar procesarea intermediar? s? fie ?i ea realizat? local.Desigur, sunt mult mai multe ini?iative ?i m?suri luate de-a lungul timpului de companii care vor sa promoveze ?i s? ?ncurajeze consumul ?i produc?ia local?. Produc?torii ?i retailerii mizeaz? pe feelingul pozitiv al consumatorilor pentru care achizi?ia unui produs rom?nesc ?nseamn? sus?inerea economiei rom?ne?ti. Iar acum, ?n pandemie, nevoia de sprijin s-a accentuat, dup? cum probabil ?tim cu to?ii.C? a fost vorba despre micii fermieri c?rora li s-a ?nchis pia?a, c? a fost vorba despre brandul rom?nesc de fashion c?ruia i s-a ?nchis centrul comercial unde ??i desf??ura activitatea, c? a fost vorba despre produc?tori din FMCG cu probleme ?n lan?ul de aprovizionare, cu sincope ?n activitate din cauza r?sp?ndirii covid printre angaja?i, afacerile locale au avut de tras anul acesta. Unele au tras obloanele, altele ?i-au redus activitatea sau oferta, cert este c? anul acesta, mai mult ca oric?nd, afacerile rom?ne?ti au avut ?i au nevoie ?n continuare de sprijin.Circul? de c?teva zile pe Facebook o list? cu recomand?ri de produc?tori locali, magazine ?i boutique-uri de unde s? cump?r?m cadouri de Cr?ciun. ?n?cazul ?n care nu am renun?at la oferit cadouri anul acesta, de ce s? nu cump?r?m cadouri de la mici branduri ?i produc?tori rom?ni, unele aflate chiar la limita supravie?uirii, ?i s? ?i ajut?m s? treac? cu bine peste aceast? piatr? de ?ncercare?Mai ales c? dac? pandemia ne-a ar?tat ceva este s? nu luam nimic for granted. Iar c?teodata diferen?ele mici sunt, de fapt, mari ?i conteaz? mai mult dec?t am crede. Iar ?ntre "buy" ?i "bye" e doar o astfel de mic? diferen??.Kraft Heinz mizeaz? pe food delivery ?i anun?? c? va livra m?ncare gata preparat? ?n Europa Angela Alexandru 07 Dec 2020 Gigantul alimentar Kraft Heinz a decis s? livreze m?ncare gata preparat? direct c?tre consumatori, ?n toat??Europa. Hot?r?rea a fost luat? dup? ce un proiect pilot ?n acest sens s-a finalizat cu succes ?n Olanda. Serviciul de livrare la domiciliu va fi implementat cu produse ale?propriului brand de?semipreparate?Honig. Proiectul pilot de livrare de?m?ncare la domiciliu,?derulat de Kraft Heinz ?n Olanda, a avut loc ?n timpul primului val de coronavirus, noteaz? Retail Detail, care citeaz? o publica?ie local?.Rezultatele ob?inute au fost unele de?mare succes, ?nc?t compania american? a decis s? extind? serviciul. Astfel, livrarea la domiciliu?de m?ncare cu?produse ale?brandului propriu?Honig?va deveni disponibil? ?i ?n alte ora?e europene. Procesul se va dezvolta pe r?nd - va fi implementat mai ?nt?i??n principalele ora?e din Germania, Fran?a, Italia ?i Spania. Cel mai probabil, Kraft Heinz se va baza pentru aceast? lansare pe serviciile de catering ale Compass Group, o re?ea global??care ofer? servicii alimentare.Expansiunea Honig este?un exemplu al noii?strategii?globale de cre?tere a companiei americane, a declarat Bob Rog, directorul general Kraft Heinz din Benelux. Acesta a completat c? Benelux?va fi o zon? de testare, pentru a se explora oportunit??i de dezvoltare ale afacerii - "dac??inova?iile de produs?vor avea succes aici, atunci acestea se vor implementa pe plan interna?ional."Kraft Heinz are o prezen?? puternic? ?n Olanda. Fabrica european? de ketchup a gigantului alimentar este situat? ?n ora?ul Elst ?i fabrica de sosuri de sandwich-uri ?i siropuri ?n Utrecht. Departamentul interna?ional de cercetare este situat ?n Nijmegen ?i un centru global de excelen?? este localizat ?n Amsterdam. Honig este, de asemenea, un brand olandez (compania mam? este Kraft Heinz)??i distribuie o gam? larg? de produse, de la semipreparate p?n? la condimente. Kraft Heinz este unul dintre cei mai mari juc?tori din industria alimentar? global? ?i?reprezent??fuziunea dintre companiile Kraft Foods ?i H.J. Heinz, care a avut loc ?n?2005.Profi a donat spitalului Victor Babe? un echipament care analizeaz? plasma donat? 07 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Andra ImbreaProfi, ?mpreun? cu Rotary Club Timi?oara, a donat zilele trecute Spitalului de Boli Infec?ioase “Victor Babe?” din localitate un analizor automat de imunologie, oferind astfel mai multe ?anse de vindecare pacientilor coronavirus din vestul ??rii.Achizi?ionarea echipamentului medical?Liaison SARS CoV-2 S1/S2 IgG?a beneficiat de suportul financiar de 62.000 de euro, venit din partea Profi. Pentru a se asigura func?ionarea ?n urm?toarele luni s-au achizi?ionat trei kituri de consumabile ?i reactivi ?n valoare de 4.270 euro, din care 3.400 euro au fost sus?inu?i de Profi, iar diferen?a, de Rotary Club Timi?oara.“Ne bucur? faptul c?, ?mpreun? cu Rotary Club Timi?oara, contribuim la ?ns?n?to?irea semenilor no?tri,” a declarat C?lin Costina?, director general adjunct al magazinelor Profi. “Unic ?n aceast? parte de ?ar?, echipamentul poate stabili dac? plasma prelevat? de la un donator care a avut coronavirus ?ndepline?te criteriile necesare don?rii ?i poate fi folosit? pentru administrare ?n tratamentul unor pacien?i interna?i".Plasma provenit? de la unii dintre pacien?ii vindeca?i de aceast? maladie poate salva vie?ile altor suferinzi dar, din p?cate, nu to?i cei care au avut COVID-19 au suficient de mul?i anticorpi neutralizan?i, care s? faciliteze vindecarea ?i, ?n consecin??, nu orice plasm? poate fi utilizat? ?n acest scop.?P?n? acum, plasma prelevat? la Centrul de Transfuzii din Timi?oara era trimis? la Institutul Na?ional de Hematologie Transfuzional? din Bucure?ti pentru a se stabili dac? poate fi folosit? sau nu. Se pierdea timp pre?ios cu trimiterea, analiza acesteia ?i ob?inerea r?spunsului. Ultraperformant, aparatul donat poate s? analizeze 100 de probe simultan ?i ofer? rezultatul ?n 40 de minute chiar ?n laboratorul de la “Victor Babe?”, cel mai mare spital anti-COVID din zon?. “Acum, medicii pot da imediat unda verde utiliz?rii cantit??ilor de plasm? la care sunt ?ndeplinite criteriile necesare, sporind ?ansele de vindecare ale pacien?ilor interna?i,” afirm? Petru Grigorof, Pre?edintele Rotary Club Timi?oara.Profi?este reteaua de retail modern cu cea mai mare acoperire geografic? din Rom?nia avand ?n prezent aproape 1400 de magazine ?i peste 21000 de angaja?i ?n mai bine de 600 de localit??i.?nfiin?at ?n anul 1929 ?i re-?nfiin?at ?n anul 1994, Clubul Rotary Timi?oara este cel mai vechi club din vestul Rom?niei cu aproximativ 70 de membri, cu activit??i diverse ?n sprijinul comunit??ii.Lidl deschide primele magazine ?n localit??ile Siret ?i Gheorgheni 07 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??i Andra ImbreaLidl continu? investi?iile pe plan local prin inaugurarea a dou? noi magazine: unul ?n ora?ul Siret, jude?ul Suceava ?i cel?lalt ?n ora?ul Gheorgheni, jude?ul Harghita. Ambele unit??i dispun de c?te o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice. Noul magazin Lidl din Siret este situat pe strada Simion Florea Marian, Nr. 2A, iar cel din Gheorgheni se afl? pe Bulevardul Fr??iei, Nr. 46. Magazinul Lidl din Siret este prima unitate a retailerului din acest ora?, iar ?n urma inaugur?rii sale, vor fi create 20 de noi locuri de munc?. Totodat?, ?n primul magazin Lidl din Gheorgheni vor lucra 15 angaja?i.Magazinul Lidl din Siret are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.000 metri p?tra?i ?i peste 80 de locuri de parcare, iar noua unitate Lidl din Gheorgheni dispune de o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m? ?i aproximativ 130 de locuri de parcare. ?n parc?rile celor dou? magazine se va afla c?te o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta c?te dou? ma?ini simultan.Lidl optimizeaz? constant formatul magazinelor, astfel ?nc?t s? aib? un impact c?t mai redus asupra mediului, dar ?i s? ofere o experien?? de cump?r?turi c?t mai bun?. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noile unit??i Lidl din Siret ?i Gheorgheni dispun de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie ori sta?ia de ?nc?rcare pentru automobile electrice.Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central ?n Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe pia?a de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i ?n prezent opereaz? aproximativ 11.200 de magazine ?i peste 200 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial.??n prezent, Lidl are aproximativ 310.000 de angaja?i, dintre care peste 8000 ?n Rom?nia, unde retailer-ul german are deschise peste 280 de magazine ?i 5 centre logistice.?Regulile noi ce trebuie respectate ?n toate pie?ele din Rom?nia Redac?ia 7 decembrie 2020Reguli pentru func?ionarea pie?elor agroalimentare redeschise ?ncep?nd de s?mb?t?, 5 decembrie. Pie?ele care func?ioneaz? ?n spa?ii ?nchise pot fi redeschise ?i ??i pot relua activitatea cu condi?ia s? respecte ni?te reguli clare, prev?zute ?n legisla?ia adoptat? de Guvern.Vineri sear?, pe 4 decembrie, dup? ce Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? a dat und? verde pentru redeschiderea pie?elor, ?n Monitorul Oficial a fost publicat Regulamentul privind desf??urarea activit??ii pie?elor agroalimentare, inclusiv a pie?elor volante, pe perioada st?rii de alert? instituite pe teritoriul Rom?niei, cu stabilirea m?surilor care se aplic? pe durata acesteia pentru prevenirea ?i combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.Regulamentul stabile?te ”regulile generale de desf??urare a activit??ii pie?elor agroalimentare, inclusiv a pie?elor volante, pe perioada st?rii de alert? instituite pe teritoriul Rom?niei, precum ?i m?surile care trebuie respectate de c?tre to?i utilizatorii structurilor de v?nzare destinate comercializ?rii legumelor, fructelor, laptelui ?i produselor lactate, c?rnii ?i produselor din carne, ou?lor, mierii ?i produselor apicole, produselor conservate, pe?telui, florilor, inclusiv artificiale, ?i a articolelor pentru acestea, semin?elor, cerealelor, p?s?rilor ?i animalelor mici, inclusiv a articolelor pentru acestea, precum ?i a unor articole de uz gospod?resc, realizate de mica industrie sau de micii me?te?ugari, precum ?i a unor articole nealimentare de cerere curent?”.Noile reguli sunt valabile pentru:a) orice persoan? juridic? care desf??oar? activitate de comercializare cu am?nuntul a produselor;b) asocia?iile familiale, precum ?i persoanele fizice autorizate, inclusiv me?te?ugarii;c) produc?torii/procesatorii din sectorul agroalimentar individuali ?i asocia?iile acestora, care ??i comercializeaz? propriile produse agricole ?i alimentare;d) persoanele fizice care ??i v?nd ocazional bunurile proprii ?n pie?e organizate ?n acest scop;e) consumatorii.Conform Regulamentului adoptat de Ministerul Agriculturii, pentru buna desf??urare a activit??ii pie?elor agroalimentare, inclusiv a pie?elor volante, pe perioada st?rii de alert? instituite pe teritoriul Rom?niei, se vor respecta urm?toarele m?suri ?n vederea prevenirii ?i combaterii efectelor pandemiei de COVID-19:a) afi?area regulilor de acces, de protec?ie individual?, de distan?are fizic? ?i de igien? ?n locuri vizibile ?n pia?a agroalimentar?/pia?a volant?;b) accesul ?n pie?ele agroalimentare, inclusiv ?n pie?ele volante, se face cu respectarea de c?tre utilizatori a distan??rii de minimum 2 m. Se vor monta marcaje pe pardoseli;c) limitarea accesului consumatorilor astfel ?nc?t s? fie asigurat? o distan?? de minimum 2 m ?ntre oricare dou? persoane, dar f?r? a dep??i 50% din capacitatea maxim? a pie?ei;d) stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirec?ionale pentru facilitarea men?inerii distan?ei fizice. Traseele pentru circula?ia ?n interiorul pie?ei vor fi separate: unul dedicat intr?rii ?i unul dedicat ie?irii, astfel ?nc?t s? se evite aglomera?ia, precum ?i intersectarea consumatorilor. Vor fi marcate sensuri de circula?ie;e) u?ile de acces se vor bloca ?n pozi?ia deschis, dac? u?ile nu sunt automate;f) accesul utilizatorilor va fi permis numai ?n condi?iile purt?rii m??tii (medical?/nonmedical?) pe toat? durata vizitei ?n pia??. Pentru a oferi o protec?ie eficace, masca trebuie s? acopere gura ?i nasul;g) utilizatorii ??i vor dezinfecta m?inile cu dezinfectant avizat pe baz? de alcool care va fi pus la dispozi?ie la intrarea ?n pia?a agroalimentar?/pia?a volant?. Totodat? vor fi amplasate ?i semnalizate recipientele unde se vor arunca m??tile ?i m?nu?ile folosite;h) la intrarea ?n pia?a agroalimentar?/pia?a volant? se va efectua un triaj observa?ional ?i nu se va permite accesul persoanelor care prezint? simptome de infec?ie respiratorie (tuse, str?nut, rinoree);i) dezinfec?ia zilnic? ?i ori de c?te ori e nevoie a suprafe?elor cu produse dezinfectante avizate de c?tre Ministerul S?n?t??ii;j) dezinfectarea obligatorie a m?inilor, pentru toate persoanele care intr? ?n pia?a agroalimentar?/pia?a volant?;k) utilizatorii care comercializeaz? produse agroalimentare cu care intr? ?n contact direct, precum mezelurile, br?nzeturile vrac sau salatele, este obligatoriu s? poarte m?nu?i ?i masc? de protec?ie;l) produsele agroalimentare vor fi expuse la v?nzare, cu asigurarea protec?iei igienico-sanitare, cu folii din plastic a c?ror utilizare ?n scop alimentar s? fie avizat?;m) standurile se vor proteja cu ecrane din material transparent, care s? asigure protec?ie igienico-sanitar? at?t alimentelor, c?t ?i v?nz?torilor, sau cu folie, pentru o dezinfectare mai u?oar? a acestora. Dezinfectarea va viza toate suprafe?ele pe care sunt amplasate produsele agroalimentare destinate comercializ?rii, inclusiv c?ntare, pardosele, geamuri, rafturi de depozitare, vitrine, ?i se va realiza cu solu?ii biocide, pe baz? de clor sau alcool, at?t diminea?a ?i seara, c?t ?i pe parcursul zilei;n) to?i comercian?ii vor fi dota?i cu m??ti ?i m?nu?i, pe toat? durata programului de lucru;o) verificarea, ?n permanen??, a func?ion?rii ?n bune condi?ii a instala?iilor de ap? curent? ?i de canalizare de la nivelul bazinelor compartimentate pentru sp?larea legumelor ?i a fructelor, precum ?i din grupurile sanitare, iar ?n cazul apari?iei oric?ror defec?iuni s? se asigure repararea imediat? a instala?iilor de alimentare cu ap?, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;p) verificarea, ?n permanen??, a st?rii de cur??enie din anexele ?i din grupurile sanitare, asigur?nd sp?larea ?i dezinfec?ia la fiecare or? sau ori de c?te ori este necesar a acestora;q) verificarea, ?n permanen??, a materialelor necesare igienei personale, pentru persoanele care folosesc grupurile sanitare din incinta toaletelor publice (h?rtie igienic?, s?pun, mijloace de ?tergere sau zv?ntare a m?inilor dup? sp?lare, substan?e dezinfectante);r) asigurarea, ?n permanen??, a colect?rii selective ?i evacu?rii zilnice a de?eurilor solide ?n recipiente de gunoi prev?zute cu saci din material plastic, ?nchise etan?, care se vor sp?la ?i dezinfecta dup? golire;s) asigurarea, dup? finalizarea programului de func?ionare, a verific?rii mobilierului din pia??, igienizarea grupurilor sanitare prin sp?lare ?i dezinfec?ie, sp?larea cu jet de ap? sub presiune ?i dezinfec?ia incintei pie?ei dup? ce au fost efectuate procedurile de cur??enie;?) aprovizionarea cu produse agroalimentare se va realiza, pe c?t posibil, ?nainte de deschiderea programului de func?ionare.INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul ?n luna octombrie 2020 meatmilk 7 decembrie 2020 ?n luna octombrie 2020 volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut fa?? de luna precedent? at?t ca serie brut? cu 1,3%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 1,8%.? Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut at?t ca serie brut? cu 4,1%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 5,7%.? ?n perioada 1.I-31.X.2020 volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut fa?? de perioada 1.I-31.X.2019 at?t ca serie brut?, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 2,0%, respectiv cu 1,9%.Octombrie 2020 comparativ cu septembrie 2020 Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent?, a crescut pe ansamblu cu 1,3%, datorit? cre?terii ?nregistrate la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+3,8%) ?i la v?nz?rile de produse nealimentare (+3,3%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 6,5%. Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedent? a crescut pe ansamblu cu 1,8%, datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (+2,7%)?i la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+1,8%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 3,4%. Octombrie 2020 comparativ cu octombrie 2019 Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019 a ?nregistrat o cre?tere, pe ansamblu, cu 4,1% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (+13,1%) ?i la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+4,8%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 12,0%. Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019 a ?nregistrat o cre?tere, pe ansamblu, cu 5,7% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse nealimentare (+14,0%) ?i la v?nz?rile de produse 3/3 alimentare, b?uturi ?i tutun (+5,8%). Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 9,1%DIVERSE Mega Image, amendat de ANPC pentru ?etichete ?n?el?toare” la zacusc? De Cristian Otopeanu, S?mb?t?, 05 decembrie 2020, Lan?ul de magazine Mega Image a fost amendat cu 7.000 de lei de Protec?ia Consumatorului pentru c? a distribuit borcane cu zacusc? ce con?ineau ??nscrisuri ce pot induce ?n eroare consumatorul”. Judec?toria Giurgiu a ?njum?t??it amenda, dar sentin?a nu este definitiv?, fiind atacat? cu apel la Tribunalul Giurgiu. Lan?ul de magazine Mega Image a fost sanc?ionat pentru c? a pus la v?nzare dou? tipuri de zacusc? prin ale c?ror etichete consumatorii sunt indu?i ?n eroare, consider? ANPC, potrivit Adev?rul. Concret, Protec?ia Consumatorului a amendat Mega Image pentru o zacusc? ???r?neasc?” ?i pentru o ?zacusc? moldoveneasc? cu ghebe”. ANPC a considerat c? ?zacusca moldoveneasc? cu ghebe”, pe eticheta c?reia scria c? este ?moldoveneasc?, dintr-o zon? tradi?ional?”, este, de fapt, produs? industrial. Mega Image a contestat amenda Mega Image a f?cut contesta?ie la amenda de 7.000 de lei, sus?in?nd c? ANPC a considerat ?n mod gre?it c? folosirea termenului ???r?nesc” echivaleaz? cu folosirea termenului ?tradi?ional”. Folosirea sintagmei ???r?neasc?” face referire la modul ?n care sunt t?iate legumele ?i la m?rimea acestora. Reprezentan?i Mega Image: Totodat?, Mega Image s-a ap?rat, sus?in?nd c?, ?n privin?a produsului ?zacusc? cu ghebe”, ANPC a ad?ugat expresii ?i cuvinte care nu apar pe ambalajul produsului, precum ?moldoveneasc?, dintr-o zon? tradi?ional?”. Judec?toria Giurgiu a ?njum?t??it amenda Amenda de 7.000 de lei a fost redus? la 3.500 de lei, judec?torul din Giurgiu consider?nd c? ?n cazul produsului ?Zacusc? ??r?neasc? R?ureni”, v?ndut de Mega Image, ?nu s-a urm?rit inducerea ?n eroare a consumatorului”. Totu?i, ?n privin?a produsului ?Zacusc? cu ghebe”, judec?torul a decis c? eticheta este ?n?el?toare. Instan?a apreciaz? c? descrierea mai sus evocat? a acestui produs este mai mult dec?t apt? s? induc? ?n eroare consumatorul Motivare Judec?toria Giurgiu: Sentin?a Judec?toriei Giurgiu a fost atacat? cu apel, care se judec? la Tribunalul Giurgiu. FETE?TI:Peste 100 de kilograme de pe?te f?r? documente legale au fost g?site de poli?i?tii de frontiera A.P. Anticorup?ie / 07 decembriePoli?i?tii de frontier? au descoperit opt kilograme de icre negre, ?n urma unei perchezi?ii f?cute ?ntr-o locuin?? din Fete?ti, iar ?n urma unor alte ac?iuni au fost g?site aproape 100 de kilograme de pe?te pentru care nu existau documente legale de transport, scrie News. Potrivit unui comunicat al G?rzii de Coast?, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, poli?i?tii de frontier? au f?cut o perchezi?ie domiciliar?, ?n baza unui mandat emis de Judec?toria H?r?ova, ?n municipiul Fete?ti, jude?ul Ialomi?a, la persoane suspectate c? desf??oar? activit??i de braconaj piscicol."?n urma perchezi?iei efectuate, au fost descoperite ?i ridicate ?n vederea continu?rii cercet?rilor, 11 borcane ce con?ineau cantitatea de aproximativ opt kilograme de icre negre, suma de 2.200 lire sterline, precum ?i ?apte plase de pescuit din material textil ?i naylon, ?n lungime total? de 350 de metri", se arat? ?n comunicat. ?n cauz?, poli?i?tii de frontier? fac cercet?ri cu privire la dou? persoane, cet??eni rom?ni, pentru "de?inerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor ?i subproduselor de sturioni", "pescuit comercial sau sportiv f?r? licen?? sau autoriza?ie de pescuit" ?i "producerea, importul, comercializarea, de?inerea sau folosirea la pescuit de c?tre persoanele neautorizate a n?voadelor, voloacelor, prostovoalelor, v?r?elor, vintirelor, precum ?i a altor tipuri de unelte de pescuit comercial", iar la finalizarea cercet?rilor vor fi dispuse m?surile legale care se impun.De asemenea, ?n 5 decembrie, poli?i?tii de frontier? din cadrul Sectorului Poli?iei de Frontier? Tulcea au oprit pentru control, ?n Tulcea, o autoutilitar? ?nmatriculat? ?n Rom?nia, la volanul c?reia se afla un b?rbat de 58 de ani, din Tulcea. ?n urma controlului f?cut asupra vehicului, poli?i?tii de frontier? au descoperit cantitatea de 46 de kilograme de pe?te, diferite specii, pentru care b?rbatul nu de?inea documente legale.O zi mai t?rziu, poli?i?tii de frontier? din cadrul Sectorului Poli?iei de Frontier? Tulcea au oprit pe Lacul Mineri o ambarca?iune ?n care se aflau patru persoane, cu v?rste cuprinse ?ntre 34 ?i 40 de ani, din Tulcea ?i Constan?a. ?n urma verific?rii ambarca?iunii, poli?i?tii de frontier? au descoperit plase de pescuit de tip monofilament ?i fir textil ?n lungime total? de 755 metri, precum ?i cantitatea de 47 de kilograme pe?te, diferite specii, pentru care persoanele respective nu au putut prezenta documente valabile pentru acesta. ?n ambele cazuri, cantit??ile de pe?te au fost predate unor societ??i de profil, iar poli?i?tii fac cercet?ri pentru "de?inerea ?i transportul f?r? documente legale a pe?telui ?i altor vie?uitoare acvatice ob?inute din pescuit ori produselor din pe?te", "pescuitul comercial sau sportiv f?r? de?inerea licen?ei sau autoriza?iei de pescuit" ?i "folosirea la pescuit de c?tre persoane neautorizate a altor tipuri de unelte de pescuit".Zeci de porci ?i iepuri au murit ?ntr-un incendiu la o ferm? din Arge? 06.12.2020 Zeci de porci ?i iepuri au murit, duminic?, ?n urma unui incendiu care a izbucnit duminic? seara la o ferm? mixt? din Bughea de Jos, jude?ul Arge?, infomeaz? Mediafax.Potrivit ISU Arge?, ?n interiorul construc?iilor fermei din Bughea de Jos au ars 25 de porci, 10 iepuri, aproximativ 10 tone de plante furajere ?i circa cinci tone de cereale.O parte dintre animale au fost salvate, fiind evacuate ?nainte de sosirea echipajelor de interven?ie ?i pe parcursul desf??ur?rii for?elor ?n teren.La fa?a locului au fost trimise ini?ial dou? autospeciale de stingere cu ap? ?i spum? ?i o ambulan?? SMURD. Ulterior, for?ele au fost suplimentate cu ?nc? trei autospeciale de pompieri, potrivit Agerpres.?nc? nu se ?tie din ce cauz? a izbucnit incendiul, care s-a ?ntins pe cel pu?in 700 de metri p?tra?i. Pompierii au reu?it s? localizeze incendiul ?i ac?ioneaz? pentru lichidarea acestuia.GLOBALONU avertizeaz? c? urmeaz? cele mai grave crize din istorie. ?2021 va fi un an catastrofal” Catalin Costache 5 decembrie 2020 ?eful Programului Alimentar Mondial a f?cut o prognoz? cumplit? cu privire la lunile care vor urmaEl a avertizat c? aproximativ 270 de milioane de oameni se ?ndreapt? spre foameteDavid Beasley, ?eful PAM: ?2021 va fi literalmente catastrofal. Asta pentru c? am cheltuit 19 trilioane de dolari”?eful Programului Alimentar Mondial a f?cut o prognoz? cumplit? cu privire la lunile care vor urma, ?n special crize umanitare ?catastrofale” pentru 2021, ?n ceea ce ar putea fi cel mai r?u an de p?n? acum ,relateaz? RT News.?eful PAM, David Beasley, a dat alarma la o reuniune a Adun?rii Generale a Organiza?iei Na?iunilor Unite, convocat? pentru a discuta despre pandemia coronavirusului ?i despre eforturile la nivel mondial de a atenua impactul acesteia.El a avertizat c? aproximativ 270 de milioane de oameni ?m?r??luiesc spre ?nfometare” ?i c?, ?n unele ??ri, foametea este ?la orizont”.?2021 va fi literalmente catastrofal, pe baza a ceea ce vedem ?n aceast? etap? a jocului. Asta pentru c? am cheltuit 19 trilioane de dolari, banii ar putea s? nu fie, ?i cel mai probabil nu vor fi disponibili pentru 2021”, a spus David Beasley.?n august, ?eful PAM a declarat c? num?rul persoanelor care se confrunt? cu malnutri?ia ar putea cre?te cu 80% p?n? la sf?r?itul anului, avertiz?nd de o ?foamete de propor?ii biblice”, deoarece milioane risc? s? moar? de foame.?ntre timp, UNICEF a prezis ?n luna mai c?, ?n 118 ??ri cu venituri mici ?i medii, 1,2 milioane de copii sub v?rsta de cinci ani ar putea muri ?n urm?toarele ?ase luni, din cauza accesului limitat la ?ngrijirea medical?.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download