Apar-romania.ro



Stiri 22 aprilie 2021, a doua parte?INDUSTRIE ALIMENTARAMADR: ?Ca?caval de S?veni” devine protejat ?i recunoscut la nivelul Uniunii Europene Joi, 22 Aprilie 2021 Ministerul?Agriculturii??i?Dezvolt?riiRurale?anun???c??a?fost?publicat??n?Jurnalul?Oficial?al?Uniunii?Europene,?Regulamentul?de?punere??n?aplicare?al?Comisiei?Europene?din data de?21 aprilie 2021,??n?cadrulc?ruia?Ca?caval de S?veni” (IGP) a?fost??nregistrat?ca?produs?de?Indica?ie?Geografic??Protejat?.Produsul ?Ca?caval de S?veni” – Indica?ie Geografic? Protejat? este o br?nz? maturat?, cu past? op?rit?, av?nd o consisten?? semitare. Acest sortiment de ca?caval se ob?ine din lapte de vac? crud prin coagularea enzimatic? cu cheag ?i prelucrarea conform unei metode specifice zonei.?Ca?cavalul de S?veni - IGP” se comercializeaz? ?n dou? forme de prezentare: ca?caval protejat cu amestecuri de ceruri sau ca?caval protejat cu folii termocontractibile, de form? paralelipipedic? sau cilindric?, cu o greutate ?cuprins? ?ntre 0,450 kg ?i 9 kg.Felia de ca?caval se desface ?n f??ii, f?r? a se sf?r?ma. Gustul este pl?cut, dulceag ?i s?rat ?n acela?i timp, sim?indu-se o savoare u?or am?ruie asem?n?tor miezului de nuc?, datorat fermenta?iei proteolitice. Aroma se intensific? ?n timpul matur?rii, apropiindu-se de cel al p?m?ntului reav?n.Materia prim? folosit? pentru fabricarea produsului ?Ca?caval de S?veni - IGP” este laptele de vac? crud colectat din aria geografic? delimitat?, provenit de la animale locale care sunt meti?i ai unor rase vechi locale precum ?Sura de step?” ?i ?Buc?an” ?ncruci?ate cu alte rase de bovine cu performan?e productive ridicate.Laptele?de vac? crud?este??nc?lzit la 30-33 de grade Celsius pentru activarea cheagului, lucru care permite ac?iunea florei microbiene locale, duc?nd la diferen?ierea de alte produse similare. Aceast? etap? are un rol foarte important ?n ob?inerea caracteristicilor produsului ?Ca?caval de S?veni-IGP”.*INFORMA?II SUPLIMENTARE ?n zona S?veni, ?n anul 1959 a fost construit? fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus me?terul Caranica (1963), specialist recunoscut ca ?me?ter de ca?caval”, ?n vederea ob?inerii unui produs care s? pun? ?n valoare poten?ialul ariei geografice?cu scopul de a?diversifica modul de prelucrare a laptelui.Me?terul Nicolae Caranica, specialist ?n prelucrarea laptelui, a ??colit” genera?ii de tineri lucr?tori din S?veni ?i din zonele ?nvecinate care mo?teniser? ?ndeletnicirea prelucr?rii laptelui, ?nv???ndu-i secretele prelucr?rii laptelui ?n ca?caval, ?mbin?nd tehnicile de producere a ca?cavalului cu metodele locale: utilizarea ?barulei” la amestecarea ca?ului op?rit (cca 80 °C) ?n co?uri din nuiele de r?chit? (care permit scurgerea saramurii fierbin?i), fr?m?ntarea manual? ?i turnarea pastei fierbin?i, str?ngerea ?buricului” ?i eliminarea aerului pentru ob?inerea unei paste compacte.Tinerii lucr?tori de atunci au devenit, la r?ndul lor, me?teri ?n ?arta ca?cavalului”, p?str?nd ?i transmi??nd p?n? ?n prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vac? ?n ?ca?caval”, ?nfiin??nd Asocia?ia Produc?torilor "Ca?cavalul de S?veni" ?n vederea dob?ndirii protec?iei europene pentru denumirea ”Ca?caval de S?veni” – Indica?iei Geografic? Protejat? (IGP).Caracteristicile specifice ale produsului ?Ca?caval de S?veni - IGP” se datoreaz?:—calit??ii laptelui materie prim? cu un con?inut de gr?sime de min. 3,2 % ?i ?aromelor specifice datorate furaj?rii;—prelucr?rii tradi?ionale a laptelui, cu etape efectuate manual, precum t?ierea coagulului cu harfa, op?rirea ba?chiului, fr?m?ntarea ?i turnarea buricului ?n forme;—matur?rii ?ndelungate de 60 de zile la temperatur? sc?zut? (+2..+8 °C) pentru ob?inerea caracteristicilor specifice produsului?Asocierea dintre zona geografic?, substratul pedologic ?i condi?iile climatice locale este favorabil? dezvolt?rii unor p??uni naturale cu o flor? diversificat? care contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru ob?inerea produsului ?Ca?caval de S?veni - IGP”.Rom?nia avea p?n? la aceast? dat? ?apte produse ?nregistrate pe sisteme de calitate europene:?Magiun de prune Topoloveni –Indica?ie Geografic? Protejat? (2011), Salam de Sibiu - Indica?ie Geografic? Protejat? (2016), Novac afumat din ?ara B?rsei - Indica?ie Geografic? Protejat? (2017), Scrumbie de Dun?re afumat? - Indica?ie Geografic? Protejat?(2018), C?rna?i de Ple?coi - Indica?ie Geografic? Protejat?(2019), Telemea de Sibiu - Indica?ie Geografic? Protejat?(2019) ?i Telemea de Ib?ne?ti - Denumire de Origine Protejat? (2016), la care se adaug?, ?ncep?nd de ast?zi, ?nc? un produs protejat la nivel european,?respectiv Ca?caval de S?veni – Indica?ie Geografic? Protejat?.De asemenea mai sunt ?n analiz? la Comisia European? trei produse alimentare ?n scopul dob?ndirii protec?iei europene, dintre care dou? pentru sistemul de calitate Indica?ie Geografic? Protejat?:?Salat? cu icre de ?tiuc? de Tulcea ?i Pl?cinta dobrogean???i un produs pentru dob?ndirea protec?iei europene Specialitate Tradi?ional? Garantat?-?Salata tradi?ional? cu icre de crap.Alt? decizie istoric? a Comisiei Europene cu privire la un produs alimentar rom?nesc, Ionel Vaduva , 22 aprilie 2021 Potrivit unui comunicat de pres? al Executivului de la Bruxelles, de joi, 22 aprilie 2021, ?n registrul produselor care beneficiaz? de Indica?ie Geografic? Protejat? (IGP) a fost ?nscris produsul alimentar rom?nesc ?Ca?caval de S?veni”, decizia av?nd girul institu?iei citate.?Ca?cavalul de S?veni este o br?nz? maturat? produs? ?n regiunea Boto?ani. Produsul se distinge prin perioada lung? de maturare (60 de zile), care ?i permite s? dob?ndeasc? o consisten?? omogen? precum ?i o culoare mai pronun?at?. Gustul are accente de miez de nuc?, u?or am?rui datorit? fermenta?iei. Condi?iile climatice locale sunt favorabile dezvolt?rii p??unilor naturale bogate ?ntr-o flor? diversificat? contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru produc?ia Ca?cavalului de S?veni”, se men?ioneaz? ?n informarea Comisiei Europene (CE).Noua indica?ie se va al?tura celor 1.450 de produse deja protejate la nivel european, a c?ror list? este disponibil? ?n baza de date a denumirilor ?i ?nregistr?rilor (DOOR).Anterior, ?ara noastr? avea ?ase produse ?nregistrate deja pe sisteme de calitate europene, din care cinci Indica?ii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din ?ara B?rsei, scrumbia de Dun?re afumat? ?i C?rna?ii de Ple?coi. Produsul Telemea de Ib?ne?ti este ?nregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejat? (DOP).Conform surselor citate, pe masa Executivului european se mai afl? depuse documenta?iile pentru ?nc? patru produse ?n scopul dob?ndirii protec?iei europene, din care patru pentru sistemul de calitate Indica?ie Geografic? Protejat?: Telemea de Sibiu, Salat? cu icre de ?tiuc? de Tulcea, Pl?cinta dobrogean? ?i un produs Salata tradi?ional? cu icre de crap pentru dob?ndirea protec?iei europene Specialitate Tradi?ional? Garantat?.Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibil? ?nregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (jude? V?lcea), Br?nz? de burduf de Bran, Gem de rabarb?r, Br?nza de Gulianca, Salat? deltaic? cu icre de ?tiuc?, Vir?li de Hunedoara, P?ine de Pecica, Salam de N?dlac, Salinate de Turda, Usturoi de Cop?l?u, Ceap? de Pericei, ?unc? ardeleneasc?, Varz? de Toboliu, Bere nem?ean?, Cobz? cu p?str?v afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de S?mbure?ti, C?rna?i oltene?ti, Mere de Voine?ti etc.Demeter i.u.s.o. – super-oltene?tile lui Iustin Urucu, din “triunghiul magic” de la Almaj, dintre Jiu, Amaradia ?i Alm?jel, aprilie 22, 2021Vinul.ro Cel mai bine ??i prezint? chiar Iustin Urucu propriile crea?ii enologice: “Gama de vinuri Demeter din seria i.u.s.o. (ini?ialele vin de la Iustin Urucu Super Oltene?ti – nr) reprezint? o premier? absolut? ?n lumea vinurilor. Dup? ce mai bine de 20 de ani m-am ocupat de ob?inerea unor branduri celebre de vin – Soare, Prince Matei, Prince Mircea, Sirena Dun?rii sau UniQ – am hot?r?t s? dezvolt un proiect propriu, ?n inima Olteniei mele dragi, pe dealurile Almajului. Vreau s?-mi transmit priceperea ?i experien?a acumulat? prin edi?ii limitate de vinuri, sub semn?tur? proprie. Prima super-edi?ie limitat? este cea care cuprinde trei vinuri “Demeter – i.u.s.o.”: dou? cupaje ro?ii, ob?inute din asamblarea unui soi de struguri rom?nesc cu unul interna?ional, ?i un cupaj alb, ob?inut prin asamblarea a dou? soiuri rom?ne?ti ?i unul interna?ional”. Detalii, ?n prezentarea de mai jos (titlul ?i intertitlurile apar?in redac?iei Vinul.ro, fotografiile provin din arhiva enologului). Cei dornici s? afle detalii suplimentare despre vinurile f?cute de Iustin Urucu la Viile Almaj – sau s? ?i le procure – pot apela la telefonul 0722.116.677?, e-mail viilealmaj@ sau profilul de Facebook Viile Almaj ?n total, Iustin Urucu a lansat acum doar c?te 2.000 de sticle din fiecare cupaj. Vinurile sunt pretabile ?nvechirii la sticl?. Urmeaz? ?i o gam? nou?Cele trei cupaje sunt destinate exclusiv achizi?iei directe – de la cram? ?i din c?teva magazine specializate selectate – ?i con?in c?te aproximativ 2.000 de sticle fiecare: cele ro?ii sunt din Feteasc? neagr? & Merlot ?i Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon, iar cel alb este din Feteasc? regal?, Feteasc? alb? ?i Sauvignon Blanc. Strugurii provin de pe planta?ia proprie de aproximativ 9 hectare aflat? la Almaj, Dolj, ?n Denumirea de Origine Controlat? (DOC) Banu M?r?cine. “Vinurile ro?ii au un poten?ial de ?nvechire de 8-10 ani, iar cel alb are o prospe?ime pl?cut? acum, dar la fel de bine 1-2 ani la sticl? vor ajuta la dezvoltarea unor arome ?i gusturi mai complexe”, recomand? Iustin. El spune c? e un proiect ?n dezvoltare ?i c? lucreaz? ?i la o alt? gam?, care “va fi o surpriz? pl?cut?” ?i va fi lansat? ?n cur?nd. “Mai am ?n cram? ?i alte vinuri pentru gama Demeter – i.u.s.o., dar e prematur s? m? pronun? dac? vor fi apte s? fie ?mbuteliate sub acest nume”, mai dezv?luie el.O planta?ie-experiment pentru soiuri autohtone, o cram? mic? ?i enoturism“Mi-am dorit s? am o mic? planta?ie ?n care s? experimentez ?n special soiuri autohtone –? ?i am reu?it. O cram? mic?, ?n care s? vinific strugurii – ?i am reu?it.? Cu siguran?? ?mi doresc, ?n termen scurt, s? pot oferi ?i servicii de oenoturism – ?i voi reu?i”, declar? Iustin Urucu. El spune c? vrea s? atrag? aten?ia c?tre noi areale viticole din Oltenia –?“altele dec?t cele consacrate, tocmai pentru a ar?ta diversitatea ?i poten?ialul dragilor mele locuri natale”.Vinurile Demeter i.u.s.o. – din planta?ii amplasate ?ntre trei r?uri care termoregleaz? microclimatulPlanta?iile sunt amplasate pe dealurile din jum?tatea nordic? a jude?ului Dolj, ?n localitatea Almaj, dup? cum arat? Iustin. Pozitia este una favorabil? prin expozi?ie, dar ?i prin faptul c? se afl? ?ntr-un triunghi magic ?ntre r?urile Jiu, Amaradia ?i Alm?jel. Acestea reu?esc s? creeze un microclimat favorabil prin curen?ii de aer pe care ?i formeaz?. Astfel, ?ntreaga zon? este termoreglat?, iar plantele de vi??-de-vie ?i strugurii parcurg perioade optime de dezvoltare, respectiv coacere. Solurile din acest teritoriu sunt reprezentate de argile ?i pietri?uri, ?n straturile superioare, ?i de structuri calcaroase semicompacte, ?n profunzime – aceste structuri ?ncep?nd de la o ad?ncime de cca. 40-50 cm.Demeter – i.u.s.o. Feteasc? neagr? & Merlot: arome de fructe mature, condimente ?i caramel ?i gust plin, complex, moale ?i persistentVinul Demeter – i.u.s.o. FN/M? a fost ob?inut din asamblajul Feteasc? neagr? & Merlot? (65%-35%).Pentru acesta, strugurii au fost recolta?i la o maturitate ideal?, astfel ?nc?t s? poat? oferi vinului maximul de componente necesare unei structuri complexe.?n parcelele din care provin strugurii pentru acest vin s-a f?cut ?n prealabil o normare a ?nc?rc?turii strugurilor pe plant?, o reducere de la 2-2,5 kg/plant? p?n? la maxim 1,5 kg/plant?.Strugurii din ambele soiuri au fost desciorchina?i ?i zdrobi?i ?mpreun?, iar dup? transferul ?n vase de inox cu temperatur? controlat? s-a ini?iat fermenta?ia alcoolic?. Vinul a fost separat de bo?tin? dup? cca 12 zile de contact cu pieli?a strugurilor, ?i astfel vinul a dob?ndit o culoare ro?u-grena intens?. Dupa aceast? perioad?, vinul a fost transferat ?n butoaie de stejar ?i ?inut acolo peste 18 luni, astfel, pentru finalizarea conversiei malolactic?. A dob?ndit, astfel, arome de fructe mature, condimente ?i caramel, cu un gust complex, plin, moale ?i persistent.Vinul are structura ?i complexitatea care ?i ofer? posibilitatea de a fi p?strat o perioad? ?ndelungat? – ?n acest fel va evolua ?i va c?p?ta arome complexe, cu nuan?e asem?n?toare obiectelor de piel?rie sau a cutiilor din lemn vechi.Demeter – i.u.s.o. Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon: arome de cire?e negre, ciocolat? ?i condimente; arome ?i mai complexe prin ?nvechireVinul Demeter – i.u.s.o. NDD/CS? este un cupaj rar, ob?inut din Negru de Dr?g??ani & Cabernet Sauvignon (60%-40%). S-au folosit dou? partide de vin diferite, c?te una pentru fiecare soi.Strugurii au fost recolta?i ?i vinifica?i la momente diferite – primul vin ob?inut a fost cel din Negru de Dr?g??ani. Fermenta?ia a fost ini?iat? ?i continuat? ?n vase de inox timp de 9 zile, dup? care vinul a fost separat de bo?tin? ?i transferat ?n butoaie de stejar, unde s-a maturat timp de 9 luni, perioad? ?n care a finalizat fermenta?ia alcoolic? ?i conversia malolactic?, astfel dob?ndind arome fructate de cire?e ?i vi?ine bine coapte, dar ?i nuan?e de eucalipt ?i condimente. Partenerul de cupaj a fost ob?inut din Cabernet Sauvignon, un soi viguros care a fost cules ?n luna octombrie, atunci c?nd strugurii au fost bine matura?i, astfel ?nc?t s? dea vinului structura ?i complexitatea dorite.Pe parcursul fermenta?iei alcoolice, vinul a fost ?inut ?n contact cu pieli?a strugurilor timp de 18 zile, ?n acest timp c?p?t?nd nuan?e intense de ro?u-rubiniu, dar ?i arome fructate. Dup? aceast? perioad?, vinul a fost transferat ?n butoaie de stejar, unde s-a maturat timp de peste 18 luni, astfel dezvolt?nd arome de fructe mature, ciocolat? neagr? ?i condimente. Ambele vinuri au fost cupajate cu 4 luni ?nainte de ?mbuteliere, iar ?n acest timp au dat na?tere unor arome spectaculoase de cire?e negre, ciocolat? ?i condimente. ?Vinul poate fi p?strat timp ?ndelungat, ?n acest fel va evolua ?i va c?p?ta mai mult? complexitate olfactiv? ?i un gust des?v?r?it.Demeter – i.u.s.o. Feteasc? regal?, Feteasc? alb? ?i Sauvignon blanc: fructe, flori de salc?m, gust salin-savurosVinul alb Demeter – i.u.s.o. este ob?inut din struguri de Feteasc? regal?, Feteasc? alb? & Sauvignon blanc (50%/30%/20%).Strugurii au fost recolta?i ?i vinifica?i ?mpreun?: dup? desciorchinare ?i zdrobire u?oar?, boabele au fost presate la presiuni sc?zute, cu un randament ini?ial de 40%.Mustul a fost transferat ?n cistern? de inox, unde a fermentat la o temperatur? de circa 15°C timp de 20 zile. Dup? aceast? perioad?, vinul ?mpreun? cu drojdiile fine a fost transferat ?n butoaie de stejar deja folosite doi ani, pentru dou? luni. Au rezultat arome complexe fructate, combinate cu nuan?e de flori de salc?m ?i un gust pl?cut, u?or s?rat.Vinul poate fi consumat cu placere at?t t?n?r, c?t ?i dup? maturare la sticl?.Alina Cosma, Nestlé Rom?nia: ??n categoria cereale pentru mic dejun, shopperii sunt atra?i de gramaje mici pentru c? pot mixa aromele” ? Maria Vaschi , Joi, 22 Aprilie 2021 Una din ac?iunile de responsabilitate social? ale companiei Nestlé vizeaz? educa?ia nutri?ional? a copiilor, prin programul Nestlé for Healtier Kids. ?n cazul cerealelor pentru mic dejun, compania contribuie la s?n?tatea ?i bun?starea consumatorilor, inclusiv a celor cu anumite nevoi nutri?ionale sau afla?i ?la baza piramidei de venituri”.??Ini?iativa Nestlé for Healthier Kids are dou? direc?ii de ac?iune. Pe de o parte, dezvoltarea de campanii ?i programe educa?ionale ?i de sus?inere a unora existente, iar pe de alt? parte, inovarea ?i renovarea produselor destinate cu prec?dere copiilor ?i familiilor”, relateaz? Alina Cosma, Associated Marketing Manager, Nestlé Rom?nia, categoria CPW. ?Portofoliul Nestlé de cereale pentru mic dejun a fost ?mbun?t??it constant ?n ultimii ani. ?n 2019, am lansat gama Cheerios Ov?z, produse care au p?n? la 91% ov?z integral, 3,1g fibre per por?ia de 30g ?i p?n? la 4g zaharuri per por?ia de 30g (Cheerios Ov?z simplu au doar 2,7g zaharuri).”?Segmentul BIO este ?n continu? cre?tere (+38% ?n 2020 vs 2019), ?ns? ofertele nu sunt prea atr?g?toare pentru copii. Astfel, Nestlé lanseaz? dou? produse de top pe acest segment, sub branduri ?ndr?gite de cei mici: Nesquik ?i Cheerios. Acestea con?in cel pu?in 95% ingrediente organice ?i ?ntrunesc condi?iile stricte pentru restul de 5%: metoda de produc?ie, procesare, transport ?i stocare. Au un certificat de produc?ie BIO emis de un organ autorizat sau o autoritate de control.? ?Portofoliul nostru adreseaz? toate nevoile consumatorilor; astfel, gramajele mici ?ncurajeaz? varietatea ?i ?ncercarea produselor, fiind observat ?ntr-un studiu c? shopperii sunt atra?i de aceste gramaje pentru c? pot mixa aromele/gusturile (cump?r? de regul? 2-3 pungi diferite din supermarket), opt?nd pentru un mic dejun s?n?tos, dar ?i delicios. Pentru consumatorii fideli, care au preferin?e clare de arome, gramajele mari reprezint? alegerea perfect?. De asemenea, ?n contextul pandemiei, s-a eviden?iat orientarea clar? c?tre formatele mari de produs, consumatorii fiind preocupa?i s? ??i fac? stocuri ?i s? efectueze mai pu?ine vizite la magazin”, adaug? Alina Cosma.? ?n ceea ce prive?te stabilirea gramajului optim,?Nestlé a demarat, ?nc? din 2015, ini?iative care s? ?ncurajeze consumul unei por?ii adecvate. Recomand?rile se fac simplu, prin intermediul unei ilustra?ii. Astfel, conform indica?iilor de pe ambalaj, o por?ie de 30 de grame reprezint? aproximativ 9 linguri de cereale.?Potrivit GfK Rom?nia, pia?a cerealelor pentru mic dejun a ?nregistrat o cre?tere de 18% ?n volum ?i 15% ?n valoare ?n perioada martie 2020 – februarie 2021, fa?? de anterioarele 12 luni. Nestlé r?m?ne liderul categoriei, at?t ?n volum, dar mai ales ?n valoare, fiind ?ns? urmat de trei retaileri: Lidl, Kaufland ?i Profi. Singurul produc?tor care mai reu?e?te s? p?trund? ?n top 5 este Sanovita.??n edi?ia din luna mai vom publica o analiz? a pie?ei cerealelor integrale pentru mic dejun, cu participarea celor mai importan?i juc?tori din categorie.V?nz?rile Nestle s-au majorat cu doar 1% ?n primul trimestru. Motoarele de cre?tere: cafeaua Nescafe ?i Starbucks ?i m?ncarea pentru pisici Purina, Anca Olteanu ?, 22 Apr 2021 - Interviuri ?i AnalizeV?nz?rile Nestlé Global au crescut cu doar 1,3% ?n primul trimestru de anul acesta, ajung?nd la 19,1 miliarde de euro. Pe categorii de produse, cele mai mari cre?teri le-au ?nregistrat brandurile de cafea Nescafe ?i Starbucks ?i m?ncarea pentru pisici Purina. Nestlé Global raporteaz? o cre?tere organic? de 7,7%. Schimbul valutar a redus v?nz?rile cu 5,3% din cauza aprecierii continue a francului elve?ian fa?? de majoritatea monedelor. Reducerea investi?iilor au avut un impact negativ de 1,0%. Prin urmare, v?nz?rile totale raportate au crescut cu 1,3%, p?n? la 21,1 miliarde CHF (circa 19,1 miliarde de euro), fa?? de 20,8 miliarde CHF ?n aceea?i perioad? a anului 2020.V?nzarea m?rcilor regionale Nestlé de ap? de izvor, a diviziei de ap? purificat? ?i a serviciului de livrare a b?uturilor din SUA ?i Canada a fost finalizat? la 31 martie 2021. Achizi?ia Essentia Water a fost finalizat? la 5 martie 2021.?Suntem mul?umi?i de cre?terea organic? puternic? din primul trimestru, bazat? pe activit??ilor desf??urate pe scar? larg? ?n majoritatea zonelor geografice ?i a categoriilor de produse. Cre?terea noastr? a fost alimentat? de o execu?ie disciplinat? a opera?iunilor, de capacit??i digitale ?mbun?t??ite ?i inova?ie rapid?, rezult?nd ?n ?mbun?t??irea cotei de pia??. V?nz?rile din retail au ?nregistrat o cre?tere solid?, iar canalele de v?nzare out-of-home au ar?tat semne de ?mbun?t??ire.Confirm?m a?tept?rile noastre pentru acest an ?i perspectivele noastre pe termen mediu pentru o cre?tere organic? sus?inut? c?tre o rat? medie de o singur? cifr?. Dezvoltarea vaccinurilor ?mpotriva COVID-19 a dat speran?? lumii ?i sus?inem livrarea echitabil? pe scar? larg? a vaccinurilor ?n comunit??ile ?n care oper?m. Parteneriatul nostru cu Federa?ia Interna?ional? a Societ??ilor de Cruce Ro?ie ?i Semiluna Ro?ie contribuie la livrarea vaccinurilor celor care au cel mai mult nevoie de ele", a declarat Mark Schneider, CEO Nestlé. V?nz?rile NestleCre?terea organic? a atins 7,7%, cu o cre?tere intern? real? (RIG) de 6,4% ?i pricing de 1,2%. Cre?terea s-a bazat pe activit??ile derulate ?n majoritatea zonelor geografice. Cre?terea organic? a fost de 5,0% pe pie?ele dezvoltate, bazat? ?n principal pe RIG. Pricingul a fost pozitiv. Cre?terea pe pie?ele emergente a fost de 11,4%, cu RIG puternic ?i pricing pozitiv.Zona Europa, Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord (EMENA)4,4% cre?tere organic?: 3,8% cre?tere intern? real? (RIG); pricing de 0,6%.Europa de Vest a ?nregistrat o cre?tere organic? redus?, de o singur? cifr?, cu RIG solid, par?ial compensat? de pricingul negativ.Europa Central? ?i de Est a atins o cre?tere organic? ridicat?, de o singur? cifr?, cu RIG puternic ?i pricing pozitiv.Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord au ?nregistrat o cre?tere organic? de o singur? cifr?, bazat? pe RIG ?i pricing pozitive.Cre?terea organic? a atins 4,4%, cu un RIG puternic de 3,8% sus?inut de un mix favorabil. Pricingul a devenit pozitiv, contribuind cu 0,6%. Reducerea investi?iilor nete a sc?zut v?nz?rile cu 3,7%. Schimbul valutar a afectat negativ v?nz?rile cu 2,8%. V?nz?rile raportate ?n zona EMENA au crescut cu 2,1% la 5,2 miliarde CHF. Zona EMENA a raportat o cre?tere organic? de o singur? cifr?, cu o baz? mare de compara?ie cu anul 2020.Fiecare regiune a ?nregistrat o cre?tere pozitiv?, cu un impuls puternic ?n Rusia, Turcia, Regatul Unit ?i Italia. Zona a continuat s? vad? c??tiguri de cote de pia?? pe scar? larg?, inclusiv la categoriile hran? pentru animale de companie, cafea, produse alimentare pe baz? de plante ?i nutri?ie pentru sugari.Cre?terea pe categorii de produsePe categorii de produse, principalele motoare de cre?tere au fost cafeaua ?i Purina PetCare, alimentate de impulsul continuu ?n comer?ul electronic ?i lans?rile de produse noi. Cafeaua a ?nregistrat o cre?tere de dou? cifre, cu o cerere puternic? pentru produsele Nescafé ?i Starbucks. Nescafé Farmers Origins, o nou? gam? de capsule de cafea pentru aparatele Nespresso, a fost lansat? ?n Spania.V?nz?rile Purina PetCare au crescut la o rat? de dou? cifre, determinate de brandurile premium Purina Pro Plan, Purina ONE ?i Felix. ?i Lily's Kitchen au cunoscut, de asemenea, un impuls puternic, sus?inut de expansiunea continu? a distribu?iei. Produsele culinare a ?nregistrat o cre?tere ridicat? de o singur? cifr?, ?n principal datorit? condimentelor Maggi, Garden Gourmet ?i afacerii Mindful Chef, recent achizi?ionat?.Categoria Dulciuri a raportat o cre?tere redus? cu o singur? cifr?, cu evolu?ii puternice ale v?nz?rilor ?n Fran?a ?i Rusia. Incoa, o ciocolat? premium realizat? exclusiv cu fructe de cacao ?i f?r? adaos de zah?r, a fost lansat? ?n Fran?a ?i Olanda, urm?nd s? fie lansat? ?i pe alte pie?e europene.Alimentele pentru sugari au ?nregistrat o cre?tere negativ? din cauza stocurilor consumatorilor din martie anul trecut ?i a ratei mai sc?zute a natalit??ii ?n contextul pandemiei. Nestlé Waters ?i Nestlé Professional au raportat o sc?dere a v?nz?rilor, cu ?mbun?t??iri spre sf?r?itul trimestrului, fiind impactate de contextul global ?n sectorul out-of-home.Sus?inerea vaccin?rii echitabile ?mpotriva COVID-19Nestlé a ?ncheiat un nou parteneriat cu Federa?ia Interna?ional? a Societ??ilor de Cruce Ro?ie ?i Semilun? Ro?ie (IFRC) ?i Societ??ile Na?ionale de Cruce Ro?ie ?i Semilun? Ro?ie, pentru a sprijini livrarea de vaccinuri c?tre comunit??ile defavorizate din ?ntreaga lume.Parteneriatul include ac?iuni la nivel global, precum ?i sprijin specific ?n ??rile ?i regiunile vulnerabile. O mare parte a activit??ii se va concentra pe ?nfiin?area unit??ilor de vaccinare, transportul vaccinurilor, campaniile de informare ?i promovarea vaccin?rii grupurilor cu risc ridicat.?mpreun? cu alte parteneriate, Nestlé a alocat p?n? ?n prezent 10 milioane de CHF pentru eforturi echitabile de vaccinare. Nestlé a anun?at recent o contribu?ie pentru a sprijini COVAX, pentru a extinde rapid livrarea interna?ional? de vaccinuri c?tre ??rile cu venituri mici. De asemenea, Nestlé lucreaz? direct cu autorit??ile guvernamentale din unele ??ri pentru a oferi dona?ii ?i sprijin pentru programele locale de vaccinare.Nestlé este una dintre cele mai mari companie de produse alimentare ?i b?uturi din lume. Este prezent? ?n 189 de ??ri din ?ntreaga lume ?i are peste 300.000 de angaja?i. Cele peste 2000 de brand-uri ale Nestlé includ nume precum Nescafé, Nespresso, Maggi ?i Nesquik. Sediul principal al Nestlé se afl? ?n Vevey, Elve?ia, unde compania a fost fondat? ?n urm? cu mai bine de 150 de ani.L?pt?ria cu Caimac a ob?inut certificarea ”International Food Standards” ?i poate exporta produse ?n Uniunea European? , Anca Olteanu , 22 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??iL?pt?ria cu Caimac, produc?torul de lactate rom?ne?ti, a ob?inut, ?n urma unui audit desf??urat ?n luna martie 2021, certificarea ”International Food Standards 6.1”, sistemul de recunoa?tere interna?ional? a securit??ii alimentelor ?i managementul calit??ii, obligatoriu pentru a putea exporta produse alimentare finite c?tre magazinele din Uniunea European?. ?Am preg?tit certificarea ?nc? din 2019, ?ns? restric?iile impuse de pandemie ne-a ?nt?rziat planurile. Unul dintre obiectivele noastre este s? ajungem cu produsele L?pt?riei ?i pe pia?a extern?, iar acesta a fost ultimul pas ?nainte de a ?ncepe proiectele de export. Suntem convin?i c? vom avea succes peste hotare, pentru c? oferim o gam? de lactate premium, care au mare adresabilitate pentru consumatorii din Uniunea European?. Faptul c? am crescut capacitatea de produc?ie ?i pl?nuim s? extindem at?t fabrica, c?t ?i depozitul, ne va permite s? acoperim necesarul suplimentar de produse pentru export”, a declarat Adrian Cocan, directorul general al Agroserv M?riu?a.Ob?inerea certific?rii IFS 6.1 a presupus realizarea unui audit am?nun?it al fabricii L?pt?riei cu Caimac din Dr?goe?ti ?i verificarea respect?rii a numeroase exigen?e tehnice, cum ar fi gestionarea materiei prime ?i analizelor specifice, posibilele contamin?ri; mentenan?a utilajelor ?i calibr?ri; trasabilitatea produselor noastre p?n? la furnizori; gestionarea igienei at?t pe infrastructur?, spa?ii, utilaje, c?t ?i ?n cazul personalului operator; verific?ri ?i bune practici pentru siguran?a alimentului, concordan?a cu legisla?ia ?n vigoare.Auditul a fost realizat de Lloyds Register, iar men?inerea certific?rii presupune reauditarea anual?.Lapt?ria cu Caimac, afaceri de aproape 50 milioane leiL?pt?ria cu Caimac ?mpline?te anul acesta 3 ani de la lansare ?i a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 49 de milioane de lei, ?nregistr?nd cre?teri at?t la nivel de capacitate de produc?ie, c?t ?i la nivel de v?nz?ri. La finalul anului trecut, compania a lansat prima emisiune de obliga?iuni ?n valoare de 3 milioane de euro, iar ?n luna martie a primit aprobarea pentru derularea unei oferte de v?nzare de tip plasament privat de ac?iuni.Produsele L?pt?ria cu Caimac sunt prezente ?n peste 2.000 de magazine, la nivel na?ional, inclusiv ?n re?elele: Mega Image, Auchan, Cora, Kaufland, Carrefour, Profi, Selgros, Metro Cash & Carry, Diana, Panemar, Fraher ?i ?n numeroase b?c?nii, magazine de proximitate ?i magazine tradi?ionale, dar ?i ?n HoReCa.Agroserv M?riu?a a fost ?nfiin?at? ?n anul 1994 ?i p?n? ?n 2018 a avut exclusiv activit??i agricole, cultur? mare (gr?u, orz, rapi??, triticale, porumb, lucern? ?i altele, pe o suprafa?? de 3.000 ha) ?i ferm? de vaci de lapte (cu peste 2.700 animale). ?ncep?nd cu anul 2018 a pus ?n func?iune o fabric? modern? de lactate ?i a lansat brandul L?pt?ria cu Caimac, un brand care a ?nregistrat o cre?tere rapid? ?n preferin?ele consumatorilor datorit? produselor de ?nalt? calitate.L?pt?ria cu Caimac are propria ferm?. Fabrica de procesare, ?n care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnic? de aproximativ 75 tone de lapte pe zi.L?pt?ria cu Caimac, certificare ce va permite exportul ?n Uniunea European?, Vlad Andriescu, 22 Aprilie 2021L?pt?ria cu Caimac, produc?torul de lactate rom?ne?ti premium, a ob?inut, ?n urma unui audit desf??urat ?n luna martie 2021, certificarea International Food Standards 6.1, sistemul cu cea mai larg? recunoa?tere interna?ional? c?nd vine vorba de securitatea alimentelor ?i managementul calit??ii.Certificatul e obligatoriu pentru exportul ?n Uniunea European?. ?Am preg?tit certificarea ?nc? din 2019”, spune Adrian Cocan, Directorul General al Agroserv M?riu?a, ??ns? restric?iile impuse de pandemie ne-a ?nt?rziat planurile. Unul dintre obiectivele noastre este s? ajungem cu produsele L?pt?riei ?i pe pia?a extern?, iar acesta a fost ultimul pas ?nainte de a ?ncepe proiectele de export. Suntem convin?i c? vom avea succes peste hotare, pentru c? oferim o gam? de lactate premium, care au mare adresabilitate pentru consumatorii din Uniunea European?. Faptul c? am crescut capacitatea de produc?ie ?i pl?nuim s? extindem at?t fabrica, c?t ?i depozitul, ne va permite s? acoperim necesarul suplimentar de produse pentru export.” Ob?inerea certific?rii IFS 6.1 a presupus realizarea unui audit am?nun?it al fabricii L?pt?riei cu Caimac din Dr?goe?ti ?i verificarea respect?rii a numeroase exigen?e tehnice, cum ar fi gestionarea materiei prime ?i analizelor specifice, posibilele contamin?ri; mentenan?a utilajelor ?i calibr?ri; trasabilitatea produselor noastre p?n? la furnizori; gestionarea igienei at?t pe infrastructur?, spa?ii, utilaje, c?t ?i ?n cazul personalului operator; verific?ri ?i bune practici pentru siguran?a alimentului, concordan?a cu legisla?ia ?n vigoare.Auditul a fost realizat de Lloyds Register, iar men?inerea certific?rii presupune reauditarea anual?.?Ob?inerea acestei certific?ri confirm? eforturile noastre de a pune pe pia?? lactate de specialitate de cea mai bun? calitate ?i sigure pentru consumator”, completeaz? Adrian Cocan.Cocorico doneaz? de Pa?te 60 de tone de carne de pui pentru cei nevoia?i, prin Banca pentru Alimente , Anca Olteanu , 22 Apr 2021 - Grupul Aaylex, care de?ine marca Cocorico, doneaz? cu ocazia s?rb?torilor de Pa?te peste 60 de tone de produse din carne de pui, ?n valoare de dou? milioane de lei, c?tre programul social Banca pentru Alimente. ?n cur?nd, produsele vor ajunge pe mesele a peste 150.000 de oameni cu cele mai mari nevoi ?n aceast? perioad?. “Banca pentru Alimente are ca misiune colectarea ?i distribuirea gratuit? de produse alimentare c?tre persoanele aflate ?n dificultate, prin cele peste 400 de ONG-uri colaboratoare. ?ncerc?m, prin ceea ce ne propunem, s? lupt?m ?mpotriva risipei alimentare, a s?r?ciei ?i a excluziunii. Avem ca viziune reducerea risipei alimentare, educarea ?i distribuirea acestor bunuri c?tre beneficiari afla?i ?n dificultate’’, a precizat Gabriel Sescu, pre?edinte Federa?ia B?ncilor pentru Alimente din Rom?nia-FBAR.Cocorico a dezvoltat conceptul Cocorico “Por?ii”, care se refer? la ambalarea por?ionat? responsabil a produselor sale, ce furnizeaz? necesarul zilnic de proteine, op?iuni g?ndite s? economiseasc? spa?iu ?i s? diminueze risipa alimentar?.Cocorico a mai dezvoltat un produs cu o etichet? 100% curat?, Cocorico Sausage. C?rna?ii Cocorico au un profil nutritiv special, cu un con?inut natural de aminoacizi esen?iali, vitamine ?i minerale, f?r? nici un adaos de substan?e chimice.?n ultimii 4 ani, AAylex Group a investit ?n total peste 50 de milioane de euro pentru integrarea ?i consolidarea ?ntregului lan?, de la ferm? la furculi??, tot procesul fiind complet natural, ?n condi?ii de biosecuritate. Produsele Cocorico sunt destinate 70% consumului intern ?i 30% exportului ?n ??ri din Europa precum Italia, Spania, Bulgaria, Republica Ceh?, Cipru, Fran?a, Germania, Grecia, Marea Britanie, Ungaria ?i Slovacia, etc. precum si pietelor din Orientul Mijlociu.Grupul AAylex de?ine fabrici specializate pentru hrana puilor, ferme de reproduc?ie, incuba?ie ?i cre?tere a puilor, un abator cu o capacitate anual? de produc?ie de peste 100.000 tone de carne, fabric? de c?rna?i, unit??i de ambalare, distribu?ie ?i logistic? proprie, laboratoare proprii pentru fiecare ciclu de produc?ie ?n parte, buc?t?rie industrial? unde se efectueaz? teste pentru produsele gata pentru consum. Grupul are un num?r de peste 2.000 angaja?i. ?n 2020, cifra de afaceri consolidat? a Grupului AAylex a fost de peste 651 milioane de ERT SI ALIMENTATIE PUBLICA Kaufland deschide magazin la T?rn?veni ?i ajunge la o re?ea na?ional? de 142 de hipermarketuri, Laurentiu Cotu , 22.04.2021, ???n 2020, Kaufland a investit ?n Rom?nia 300 de milioane de euro. Lan?ul de hipermarketuri Kaufland, liderul comer?ului local dup? cifra de afaceri din 2019, continu? planurile de expansiune pentru 2021 ?i inaugureaz? joi 22 aprilie un magazin ?n T?rn?veni, jude?ul Mure?, ajung?nd la o re?ea na?ional? de 142 de hipermarketuri. Prin deschiderea acestui magazin, compania creeaz? 75 de noi locuri de munc?.Noul magazin Kauflan din T?rn?veni are o suprafa?? total? de peste 4.500 mp, dintre care peste 2.700 mp sunt destina?i spa?iului interior de v?nzare. Magazinul are o parcare cu 191 de locuri, din care 8 sunt destinate persoanelor cu dizabilit??i. Totodat?, noua unitate dispune ?i de o sta?ie e-charge de ?nc?rcare rapid? a ma?inilor electrice.Magazinele Kaufland anun?? un program de func?ionare special pentru S?rb?tori , Joi, 22 Aprilie 2021 Cu ocazia s?rb?torilor de Pa?te, Kaufland Rom?nia anun?? programul de func?ionare al magazinelor din ?ntreaga ?ar?, ce ?ine cont de cele mai actuale restric?ii comunicate de autorit??i.?Astfel:? ?n zilele de s?rb?toare de vineri, 23.04.2021, ?i vineri, 30.04.2021, programul va fi de la 06:00 p?n? la 20:00 ?n magazinele din ora?ele cu rata inciden?ei mai mare de 4/1.000 locuitori, iar magazinele din ora?ele cu rata inciden?ei sub 4/1.000 locuitori vor avea programul de la 06:00 p?n? la 21:00;? S?mb?t?, 24.04.2021, ?i duminic?, 25.04.2021, ora deschiderii va varia ?ntre 06:00 ?i 07:00, iar la orele 18.00 se vor ?nchide magazinele din ora?ele cu rata inciden?ei mai mare de 4/1.000 locuitori, respectiv la orele 21:00 magazinele din ora?ele cu rata inciden?ei sub 4/1.000 locuitori.? ?n cursul s?pt?m?nii, de luni ?i p?n? joi, 26.04.2021 - 29.04.2021, magazinele se vor deschide ?ntre 06:00 ?i 06:30 ?i se vor ?nchide la orele 21.00, cu excep?ia celor din ora?e cu rata inciden?ei peste 7,5/1.000 locuitori.? S?mb?t?, 01.05.2021, magazinele vor avea program de func?ionare de la 06:00 la 18:00. ? Duminic?, 02.05.2021, ?n prima zi de Pa?te, magazinele Kaufland vor fi ?nchise, cu excep?ia celor din ora?ele Sovata, Miercurea-Ciuc, T?rgu Secuiesc, Sf?ntu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc ?i Gheorghieni, care vor func?iona cu program standard conform restric?iilor locale ?n vigoare.? Luni, 03.05.2021, ?n a doua zi de Pa?te, magazinele se vor deschide la ora 9.00, iar ora ?nchiderii va varia ?ntre 16.00 ?i 17.00, ?n func?ie de magazin. ?n func?ie de eventualele decizii impuse de autorit??i, pot exista modific?ri ulterioare.Pentru informa?ii exacte referitoare la programul de s?rb?tori al fiec?ruia dintre magazinele Kaufland, clien?ii sunt ruga?i s? acceseze site-ul kaufland.ro ?i s? selecteze magazinul Kaufland ?n care urmeaz? s? vin? la cump?r?turi.Clien?ii Kaufland Rom?nia au posibilitatea de a comanda online produse cu livrare la domiciliu, de pe platformele Glovo, Tazz sau Foodpanda.Burger King va deschide primul restaurant de anul acesta, ?n Pia?a Victoriei din Bucure?ti , Redac?ia Retail.ro, 22 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??iBurger King va deschide primul restaurant de anul acesta, ?n Pia?a Victoriei din Bucure?ti, aceasta fiind a??aptea unitate din Capital? a lan?ului american, noteaz? Wall-street.ro. Data deschiderii ?nc? nu a fost anun?at? publicului, iar ?n restaurant se fac moment preg?tiri.Burger King a deschis ?ase restaurante ?ntr-un an ?i jum?tate de c?nd sunt prezen?i pe pia?a din Rom?nia.?Compania a integrat, ?n timpul pandemiei, serviciul de food delivery prin parteneriate cu aplica?iile de delivery ?i ulterior a dezvoltat serviciile de take away ?i de pick-up.De asemenea, ?n luna septembrie, odat? cu deschiderea a trei noi restaurante – Promenada, B?neasa Mall Feeria ?i Pia?a Sudului –?Burger King ?i-a dublat business-ul ?n doar trei s?pt?m?ni.AmRest Holdings este?un operator de restaurante multi-brand tip franciz? din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri ?n 25 de ??ri. AmRest opereaz? francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks ?i Burger King, pentru m?rcile proprii Sushi Shop, Pokai, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog ?i KABB. ?n Rom?nia, AmRest opereaz? Starbucks ?i lan?ul de restaurante Burger King.Grafic ZF: C?t reprezint? online-ul din totalul pie?ei de retailTaxa pentru ocuparea domeniului public cu restaurante ?i terase de var? ?n Capital? va fi suspendat? p?n? la finalul anului ? 22 Aprilie 2021 Gratuitatea privind ocuparea locurilor publice cu restaurante ?i terase de var? se prelunge?te p?n? pe 31 decembrie, potrivit unui proiect de hot?r?re de pe ordinea de zi a ?edin?ei Consiliului General al Municipiului Bucure?ti (CGMB) din 27 aprilie, relateaz? Agerpres.Taxa de ocupare a domeniului public pentru restaurante ?i terase de var? era zero de la ?nceputul acestui an p?n? pe 30 iunie, conform hot?r?rii CGMB nr. 429 din 21 decembrie 2020, care se abrog?.Proiectul de hot?r?re men?ioneaz? c? se suspend?, p?n? la data de 31 decembrie 2021, aplicarea taxei pentru utilizarea locurilor publice cu unit??i de alimenta?ie public? ?i terase de var? prev?zut? la pct. 3.13 din Anexa nr. 2 din hot?r?rea CGMB nr. 139/2020 privind stabilirea nivelurilor impozitelor ?i taxelor locale ?n municipiul Bucure?ti, ?ncep?nd cu anul 2021, precum ?i dispozi?iile pct. 3.11 din Anexa nr. 2a.CGMB are atribu?ii privind dezvoltarea economico-social? ?i de mediu a comunei, ora?ului sau municipiului, respectiv privind administrarea domeniului public ?i privat al comunei, ora?ului sau municipiului, iar exercitarea acestor atribu?ii privesc stabilirea ?i aprobarea impozitelor ?i taxelor locale, ?n condi?iile legii, prevede raportul de specialitate.Potrivit hot?r?rii CGMB nr. 139/2020, taxa pentru utilizarea locurilor publice cu unit??i de alimenta?ie public? ?i terase de var? are o valoare cuprins? ?ntre 0,50 – 1,10 lei/metru p?trat/zi, ?n func?ie de zon?. Taxa se percepe pentru urm?toarele tipuri de activit??i: alimenta?ie public?; terase de var? (pentru perioada 01.05 – 30.09) cu sau f?r? b?uturi alcoolice; comercializare produse panifica?ie ?i patiserie; alte activit??i asemenea. Intervalul 1 mai – 30 septembrie este estimativ, put?ndu-se efectua solicit?ri ?i ?n afara acestuia, urm?nd ca acestea s? fie analizate ?i a se emite acordul, dup? caz.Carrefour - V?nz?ri ?n sc?dere ?n Rom?nia. Grupul francez sus?ine ?ns? c? a supraperformat pie?ei Retail Carrefour - V?nz?ri ?n sc?dere ?n Rom?nia. Grupul francez sus?ine ?ns? c? a supraperformat pie?ei Florentina Dragu scris ast?zi, 07:00 V?nz?rile Carrefour ?n Rom?nia au sc?zut ?n primul trimestru, dup? un avans u?or ?nregistrat ?n ultimele trei luni ale anului trecut, ?ns? grupul francez sus?ine c? a supraperformat pie?ei, pe fondul v?nz?rilor robuste din hipermarketuri ?i din online, segmente pe care ??i afirm? pozi?ia dominant?. Retailerul francez a raportat v?nz?ri de 540 milioane de euro (TVA inclus) pe pia?a rom?neasc? ?n perioada ianurie-martie, ?n sc?dere cu 1,8% ?n termeni comparabili fa?? de acela?i interval din 2020. Incluz?nd impactul varia?iei pre?urilor la carburan?i ?i efectele de calendar, v?nz?rile au cobor?t cu 3,7%. “Carrefour a dep??it performan?a la nivelul pie?ei, mul?umit? impulsului puternic dat de hipermarketuri ?i de comer?ul electronic, unde Carrefour ??i afirm? pozi?ia de lider”, spune ?ns? compania. ?n trimestrul precedent, v?nz?rile Carrefour pe pia?a rom?neasc? au crescut cu 1,6% ?n termeni comparabili raportat la perioada similar? din 2019, p?n? la 656 milioane de euro. Studiu EY: Companiile raporteaz? sc?deri ale cifrei de afaceri, ?ns? doar 19% ?i-au revizuit politica de pre?uri de transfer CITE?TE ?I Studiu EY: Companiile raporteaz? sc?deri ale cifrei de afaceri, ?ns? doar 19% ?i-au revizuit politica de pre?uri de transfer Pe ?ntreg anul 2020, Carrefour ?i-a majorat cu 2,1% v?nz?rile din Rom?nia, la 2,33 miliarde de euro. La nivel interna?ional, Carrefour a ob?inut v?nz?ri de 18,56 miliarde de euro ?n primul trimestru din acest an, ?n urcare cu 4,2% comparativ cu intervalul similar din 2020. V?nz?rile au fost sus?inute de cre?teri puternice pe pie?ele din Fran?a, Brazilia ?i Belgia. Grupul francez a anun?at c? va r?scump?ra de la investitori un pachet de p?n? la 500 de ac?iuni, reprezent?nd 4% din capitalul social, prima astfel de opera?iune din ultima decad?. Carrefour opereaz? o re?ea de peste 11.400 de magazine ?n Europa, din care jum?tate ?n Fran?a, fiind cel mai mare retailer din sectorul alimentar de pe continent ?i al doilea din lume, cu 13.595 de magazine la finele lunii martie. ?n Rom?nia, re?eaua Carrefour cuprinde 367 de magazine, inclusiv 41 hipermarketuri ?i 195 supermarketuri. Afla mai multe despreCofet?rii online cu livrare: de unde po?i comanda cozonac de Pa?te sau dulciuri tradi?ionale de s?rb?tori , Angela Alexandru, 22 Apr 2021 - ?tiri ?i Nout??iDac? te ?ntrebi de unde po?i cump?ra cozonaci pentru Pa?te, dac? e?ti din Bucure?ti, trebuie s? iei ?n considerare c? deja au ?nceput comenzile pentru aceste produse, c?t ?i pentru celelalte tradi?ionale?perioadei. Asta ?n cazul ?n care vrei s? achizi?ionezi cozonaci proaspe?i preg?ti?i de cofet?rii, pentru c? altfel g?se?ti ?n marile lan?uri de magazine cozonaci ambala?i, de la diverse branduri sau prepara?i chiar ?n laboratoarele proprii?ale hipermarketurilor.Odat? cu venirea s?rb?torilor pascale ?ncepe ?i goana dup? cump?r?turi. Indiferent c? acestea se ?in acas? sau nu - pandemia a schimbat multe dintre obiceiurile anilor trecu?i - ideea este c? masa de Pa?te trebuie s? fie preg?tit? cu toate preparatele specifice s?rb?torii.Pe l?ng? produsele tradi?ionale locale, cum ar fi carnea de miel, ou?le ?nro?ite, cozonacii r?m?n obligatorii pentru achizi?ie. Pentru asta exist??dou??variante: se cump?r? unii deja ambala?i, de la diver?i furnizori de panifica?ie sau preg?ti?i ?n laboratoarele de cofet?rie ale hipermarketurilor, fie se dau comenzi online pentru cofet?riile din Bucure?ti care ?i prepar??cu astfel ?nc?t?s??fie c?t mai proaspe?i.O list? cu c?teva propuneri de unde po?i comanda cozonaci de Pa?te dac? e?ti din Bucure?ti g?se?ti ?n materialul de mai jos. De men?ionat c? pre?urile cozonacilor artizanali variaz? ?ntre c??iva zeci de lei ?i pot dep??i o sut? de lei, ?n func?ie de compozi?ie, de brand, de diverse alte cerin?e. Cozonac pufos cu livrare??n Bucure?tiAna Pan preg?te?te?cozonaci tradi?ionali pentru Pa?te ?i face livr?ri acas? (gratuit pentru comenzi de peste 100 de lei), iar oferta include ?i pasc?. Cozonacii se v?nd la kilogram, iar pre?ul depinde de umplutur?. ?n principiu, ace?tia au un kilogram ?i pot fi: cu mult? ciocolat? la 87 de lei, pentru cel cu nuc??achi?i 68 de lei, cel ardelenesc este 65 de lei, cu de toate 49 de lei sau exist???i varianta de post cu 59 de lei.??i cofet?riile Alice?primesc comenzi online pentru cozonacii de Pa?te. Ai mai multe dintre care po?i opta ?n ceea ce prive?te compozi?ia, adic? cea cu nuc?, cacao ?i rahat, care cost??49 de lei/ bucata, mai este cea de post la acela?i pre? sau cozonacul spic la 35 de lei bucata. Pentru comenzile mai mari de 500 lei?transportul este gratuit, doar ?n Bucure?ti.?Toate condi?iile sunt detaliate pe platform?.?Varietate de retete de cozonac g?se?ti la cofet?ria Maria ?i Constance, care are pentru clien?i cozonac?simplu tradi?ional cu nuc?, rahat ?i cacao, cozonac special, cozonac ?nsiropat cu nuci ?i cacao. Fiecare dintre ace?tia sunt la pre?ul de 50 de lei/ kg. Dac? vrei s? completezi masa cu alte specialit??i dulci mai sunt disponibile chec, pasc??sau turt?. Formularul de comand??este destinat exclusiv comenzilor din Bucure?ti ?i anumite localit??i limitrofe, iar taxa este de 30 de lei.Cozonac moldovenesc de cump?ratCozonacul?tradi?ional moldovenesc cu aluat op?rit se g?se?te la BIO Bucovina,?pe strada D. I. Mendeleev nr. 14.?Mica patiserie preia comenzi pentru cozonac??i pasc??la telefon 0740.639.709 sau mesaj pe Facebook.?Cofet?ria Paradis prime?te comenzi de cozonaci at?t telefonic c?t ?i online, dar acestea se ridic???n loca?iile din Bucure?ti - Pantelimon, S?l?jan, Colentina. Ai ori cozonac de post la 20 de lei/ bucata, cozonac cu nuc?, cacao ?i stafide cu 32 de lei sau cozonac cu rahat, cacao ?i stafide cu 30 de lei.Cofet?ria Armand s-a preg?tit cu pachete de Pa?te. Dac? te intereseaz? doar cozonacii pufosi, aici se g?sesc fie ?nsiropa?i cu nuci ?i ciocolat? (90 de lei bucata), fie cu nuci ?i cacao (60 de lei bucata). ?n ceea ce prive?te taxele de transport: pe raza Municipiului Bucure?ti, pentru comenzile cu transport gratuit cu livrare ?n afara zilelor speciale (de s?rb?toare ?i de weekend) comanda minima este redus? la 100 lei, iar pentru cele cu taxa de transport (care nu ?ndeplinesc comanda minima), taxa de transport este 25 lei pe comand?.?Sweeteria este o afacere local? care se ocup? cu preg?tirea de dulciuri. Are ?i o sec?iune dedicat? produselor pascale, de unde nu lipse?te cozonacul, aici disponibil doar cu nuc? ?i cacao, f?r? zah?r, la 90 de lei. Celelalte produse le po?i consulta pe site; ?n principiu?livrarea pentru Bucure?ti este de 20 de lei, dar costul total al transportului va?fi afi?at la final, ?n func?ie de valoarea celor selectate.Dulciuri tradi?ionale de Pa?te 2021 - comenzi ?n Bucure?tiBrut?ria de inspira?ie parizian?, Pain Plaisir, are o sec?iune special? s?rb?torii de Pa?te 2021,?unde se specific??faptul c? “toate comenzile de Pa?te se fac doar pe site-ul nostru, cu plata exclusiv online ?i ridicarea comenzii doar din magazinul Kiseleff.” A?adar, se poate ad?uga ?n co? produse precum cozonac la 80 de lei, pasc??cu vanilie la acela?i pre? sau diverse produse cu tematic??pascal?.?Una dintre cofet?riile la care po?i apela pentru preg?tirea unor cozonaci de Pa?te este Bucate pe Roate. Aici g?se?ti ?i alte bun?t??i specifice Pa?telui (drob, salate, ou? ?nro?ite). ?n ceea ce prive?te cozonacii, ace?tia sunt disponibili doar ?ntr-o versiune, cu nuc? ?i cacao, iar pre?ul este de 46 sau 68 de lei, dac? alegi unul de 610 grame sau altul de 1110 enzile de peste 150 de lei sunt livrate gratuit ?n Bucure?ti ?i Ilfov, adic? cele de la Mara Mura. Aici g?se?ti torturi (cu bezea, cu morcovi, cu ciocolat?), dar ?i cozonaci - cu maia sau glazura?i cu ciocolat??- la 80 de lei, respectiv 100 de lei fiecare.CozoApp, aplica?ia pentru cozonacCofet?riile Chocolat s-au preg?tit cu o colec?ie de produse dulci pentru Pa?te, iar acestea includ macarons, ou? de ciocolat?, praline ?i ciocolatie, dar ?i cozonaci, care cost??100 sau 150 de lei, ?n func?ie de cum sunt: simpli (crem??de ciocolat?, nuci, stafide ?i rom) sau cu ciocolat? (crem? de ciocolat? cu nuci, stafide, rom; glazurat cu ciocolat? cu lapte ?i nuci).?Drob vegetarian cu linte ?i ciuperci, pasc??sau cozonac artizanal cu nuc? ?i cacao, dou??limonade? - toate fac parte din propunerea frufru pentru cump?r?turile de Pa?te, selec?ie deschis??la precomand?. De altfel sunt incluse toate ?ntr-un pachet promo?ional de 150 de lei, dar pot fi ?i luate separat.?De notat ar fi ?i faptul c? exist? o aplica?ie de unde po?i vedea o hart? cu cereri ?i oferte de cozonaci. Pentru ca un produc?tor s? fie inclus pe?CozoApp?acesta trebuie s??adauge??n aplica?ie produsele?(men?ion?nd pre?, gramaj, ingredientele), iar apoi poten?ialii clien?i pot vizualiza ?i ulterior cump?ra ce ?i intereseaz???n func?ie de?filtre, cum ar fi loca?ia ?i?pre?ul.?n ceea ce prive?te magazinele care nu au cofet?rii, ?n multe dintre acestea din Bucure?ti sunt pu?i la v?nzare cozonaci de la diver?i produc?tori locali - pot fi Boromir, Vel Pitar, Grewe sau marc? proprie.?Co?ul de cump?r?turi pentru Pa?te: Cele mai mici pre?uri la produsele alimentare, Raluca Nicolae21 Aprilie 2021 22:00, Money Exclusiv Inaintea s?rb?torilor Pascale, wall-street.ro a comparat pre?urile din Bucure?ti a 13 produse care se g?sesc ?n fiecare an pe mesele multor rom?ni de Pa?te. Citi?i ?n continuare care sunt cele mai ieftine magazine ?i unde sunt cele mai mici pre?uri la produsele alimentare, la momentul realiz?rii articolului.Pentru realizarea materialului au fost alese patru supermarketuri din Bucure?ti: Auchan, Carrefour, Mega Image ?i Cora. Per total, Mega Image este cel mai scump retailer dintre cele analizate, ?n timp ce Carrefour are cea mai bun? medie a pre?urilor.CoraAuchanMega ImageCarrefourBanane (1kg)6,495,496,995,49Portocale (1kg)4,494,193,993,99Cotlet de miel cu os (1kg)49,9944,9949,9944,99Jacobs Kronung (500g)20,1921,9020,4517,99Ou? (10 ou?)*6,995,906,295,99Ap? plat? Bucovina (2l)2,792,652,652,68Pasc? cu br?nz? ?i stafide Boromir (650g)27,392532,8926,99Ulei Bunica (1l)7,696,957,897,49Zah?r M?rg?ritar (1kg)2,492,552,582,59F?in? B?neasa 000 (1kg)4,494,103,193,90Ca?caval Delaco Sofia (450g)19,8918,9019,6919,69Vin Jidvei Sauvignon Blanc (0.75l)16,3915,6016,9615,68Lapte Napolact 3,5 gr?sime (1l)6,595,956,496,39TOTAL175,87164.17 lei180,05163,86* Au fost luate ?n calcul cele mai ieftine ou? din fiecare magazin prezent ?n tabel.Toate pre?urile din tabel sunt exprimate ?n lei.?n concluzie, co?ul de cump?r?turi din Mega Image este cu 9,88% mai scump dec?t cel din Carrefour ?i cu 2,38% mai scump dec?t cel din Cora.Rom?nii vor trebui s? se ?ntoarc? la supermarket cu pungile ?i PET-urile cump?rate , 22 aprilie, 2021 , Marian P?v?la?c Reciclarea PET-urilor cump?rate de la orice magazin va deveni obligatorie, cel t?rziu, din aprilie 2022 Pentru fiecare ambalaj sintetic se va pl?ti o tax? odat? cu nota de plat? de la cas?. Valoarea garan?iei ar putea fi de 0,5 lei pentru fiecare ambalaj. Banii se vor recupera dup? ce cump?r?torul recicleaz? de?eul ?n containere amenajate de magazin.De la sf?r?itul acestui an sau cel t?rziu din prim?vara anului viitor, Rom?nia va trebui s? adopte legisla?ia privind sistemul de garan?ie al ambalajelor cump?rate din fiecare magazin.Pe scurt, pentru fiecare sticl? sau pung? de plastic, cutie de bere ?i orice alt tip de ambalaj sintetic se va pl?ti la cas? o sum? suplimentar?. Banii vor fi recupera?i doar c?nd acest ambalaj va fi adus ?napoi la acela?i magazin. Comercian?ii vor avea montate containere speciale prin care s? colecteze separat aceste de?euri.A?a cum a aflat Europa Liber?, p?n? ?n acest moment reprezentan?ii Ministerului Mediului nu ?tiu ?nc? dac? vor putea implementa m?sura din acest an sau din aprilie 2022, atunci c?nd e termenul limit? impus de Uniunea European?, prin Sistemul de Garan?ie Returnare (SGR). ?n acest moment, proiectul unei hot?r?ri de guvern este ?n dezbatere public? ?nc? de la sf?r?itul anului trecut.?SGR este esen?ial pentru reforma ?n domeniul gestion?rii de?eurilor ?n Rom?nia ?i este un sprijin pentru cet??enii care vor s? participe la colectarea separat? a de?eurilor din ambalaje”, a declarat ministrul Barna Tánczos dup? o ?nt?lnire cu reprezentan?ii supermarketurilor. ?i companiile de retail sus?in implementarea acestui sistem de reciclare a de?eurilor.Cum va func?iona reciclareaSe va implementa un sistem prin care reciclarea PET-urilor, a pungilor, a oric?rui tip de ambalaj poluant s? fie premiat? financiar, iar absen?a recicl?rii s?-l coste suplimentar pe cump?r?tor, au explicat reprezentan?ii Ministerului Mediului.Pentru a fi ?ncurajat? reciclarea, orice magazin de peste 50 de metri p?tra?i urmeaz? s? aib? un punct de colectare ?i selectare a de?eurilor plastice sau de orice alt tip care polueaz?.Cum va func?iona exact acest sistem:Produc?torii pun pe pia?? b?uturile ambalate ?n diferitele categorii de ambalaje incluse ?n sistemul de garan?ie. Ace?tia vor primi la cas? contravaloarea produsului ?i, separat, garan?ia aferent? ambalajului respectiv de la retailer.Retailerul sau comerciantul vinde c?tre consumatorul final b?uturile ambalate ?n diferitele categorii de ambalaje incluse ?n sistemul de garan?ie, ?ncas?nd contravaloarea produsului ?i, separat, garan?ia aferent? ambalajului respectiv.Consumatorul achizi?ioneaz? produsul de la retailer ?i returneaz? la punctele de returnare ambalajul dup? ce a consumat produsul/con?inutul. Astfel, colectarea se face la comerciant. Pentru ca sistemul de garan?ie-returnare s? func?ioneze eficient, un prin aspect important ?l reprezint? infrastructura din spatele s?u, respectiv punctele de returnare. Acestea trebuie s? fie eficient pozi?ionate a?a ?nc?t consumatorii s? fie impulsiona?i s? returneze ambalajele pentru r?scump?rarea garan?iei.Ambalajele de la punctele de returnare sunt transportate la centrele de num?rare ce apar?in sistemului central de colectare a de?eurilor.De la centrele de num?rare de?eurile de ambalaje sunt transportate c?tre reciclatori/valorificatori. Ace?tia trateaz? de?eurile de ambalaje, transform?ndu-le ?n materie prim? secundara pentru producerea altor ambalaje.C?t va fi garan?ia pl?tit? de cump?r?torNivelul garan?iei nu a fost ?nc? stabilit de Ministerul Mediului, a?a cum a aflat Europa Liber?. Ca o compara?ie, valoarea garan?iei variaz? ?n ??rile ?n care se aplic?, ?n func?ie de materialul de ambalare ?i de dimensiunea ambalajului, nivelul garan?iei fiind cuprins ?ntre 0,1 ?i 0,25 de euro, potrivit analizei Academia de ?tiin?e Economice (ASE).Versiunea prietenoas? fa?? de consumator este aplicarea unui singur nivel al garan?iei, indiferent de material sau dimensiune. ?n Rom?nia, un nivel considerat de speciali?ti acceptabil este de 0,5 lei pentru fiecare ambalaj. Garan?ia trebuie returnat? integral ?i nu ar trebui sa fie purt?toare de TVA.Obliga?i de UERom?nia este obligat? s? se conformeze mai multor reglement?ri europene. Directiva European? 2008/98/CE interzice abandonarea ?i eliminarea necorespunz?toare a de?eurilor ?i prevede ca 50% din de?eurile menajere s? fie deviate de la groap? ?i reciclate. Realitatea din Rom?nia este c?, la ora actual?, gradul de recuperare ?i reciclare este de doar 13%-14%, procent care ne expune la riscul unor amenzi ustur?toare din partea UE.?n plus, conform Directivei 2019/904 a Parlamentului European, statele membre sunt obligate s? ating?, p?n? ?n 2025, o rat? de colectare a plasticului de unic? folosin?? de 77% ?i de 90% p?n? ?n 2029. Directiva 94/62/CE stabile?te normele UE privind gestionarea ambalajelor ?i a de?eurilor de ambalaje, iar printre obiectivele de colectare ce trebuie atinse se num?r?: 50% pentru ambalajele din plastic, 70% pentru ambalajele din sticl? ?i 70% pentru ambalajele din metal.Investi?iile ?n realizarea infrastructurii, respectiv a centrelor de colectare, sunt estimate a fi de circa 140 – 160 de milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de Academia de ?tiin?e Economice. Costurile vor fi suportate de produc?torii produselor v?ndute ?n ambalaje poluante.DIVERSEPrimar condamnat la ?nchisoare! A luat ajutoare europene pentru o ferm? care nu exist?!Agroinfo, 22 aprilie 2021 Un primar din jude?ul Gorj a fost condamnat miercuri, 21 aprilie 2021, la doi ani ?i trei luni de ?nchisoare cu executare pentru c? a ?ncasat ajutoare europene pentru o ferm? care exist? doar pe h?rtie. Primarul a fost trimis ?n judecat? de procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie. Decizia instan?ei este definitiv?, iar primarul a fost ?ncarcerat.Primarul?comunei Bumbe?ti-Pi?ic, jude?ul Gorj, Michi Nioa??,?este condamnat pentru fraudarea bugetului general al Uniunii Europene ?i fals ?n ?nscrisuri sub semn?tur? privat?. Pentru acelea?i infrac?iuni a fost condamnat? ?i fiica sa, Alina Adnana Mariana Dobo?, la 2 ani de ?nchisoare cu suspendare ?i interzicerea unor drepturi. Cei doi, tat? ?i fiic?,?au fost obliga?i s? returneze suma de 177.000 de lei, primit? ilegal de la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.??n acela?i dosar, au fost condamna?i ?i?doi func?ionari ai Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, AFIR, Monica Zdr?il? ?i Valeriu Gogelescu, la c?te 2 ani de ?nchisoare cu suspendare.Primarul comunei Bumbe?ti-Pi?ic ?i fiica sa au fost trimi?i ?n judecat? de DNA, ?n decembrie 2017, fiind acuza?i c?, ?n perioada 2012-2015, ?n contextul solicit?rii unui sprijin financiar pentru M?sura 112 – Instalarea Tinerilor Fermieri, fiica primarului a folosit, ?n rela?ia cu Agen?ia de Pl??i pentru Dezvoltare Rurala ?i Pescuit (A.P.D.R.P.), mai multe documente false ?n care a atestat aspecte nereale, pentru a ?ndeplini condi?iile minime necesare primirii sprijinului financiar, printre care ?i aceea de a fi membru al unei familii de fermieri, precum ?i condi?ia de a fi lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru ?n cadrul unei ferme, cu cel pu?in 12 luni ?naintea instal?rii ei pe cont propriu la conducerea unei exploata?ii agricole.Procurorii anticorup?ie au men?ionat ?n actul de inculpare c? o parte din acele documente au fost furnizate chiar de c?tre tat?l s?u, Michy Nioa??, ?n calitate de primar. ?n acela?i context, fiica lui Nioa?? a beneficiat ?i de sprijinul func?ionarilor Gogelescu Valeriu ?i Zdr?il? Monica, ce ?ndeplineau atribu?ii de verificare a documentelor ?i a loca?iilor unde erau implementate investi?iile, ?n sensul c? ace?tia, ?n calitate de exper?i ?n cadrul A.P.D.R.P. – Oficiul Jude?ean Gorj – Serviciul Verificare Cereri Finan?are, au atestat ?n mod nereal situa?ia constatat? pe teren, diferit? fa?? de cea prezentat? ?n cererea de finan?are ?i ?n alte documente justificative, printre care ?i Planul de afaceri al solicitantului de fonduri europene Dobo? (fost? Nioa??) Alina Adnana Mariana. sursa: radioinfinit.roPagub? de aproape un milion de lei la DAJ Cara?-Severin, 22 aprilie 2021 Direc?ia pentru Agricultur? Jude?ean? (DAJ) Cara?-Severin ar fi fost p?gubit? cu suma de aproape un milion de lei ca urmare a unor infrac?iuni poten?ial comise de un director executiv al institu?iei.Potrivit unei inform?ri oficiale a Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), Serviciul Teritorial Timi?oara, din 15 aprilie 2021, procurorii timi?oreni au dispus punerea ?n mi?care a ac?iunii penale ?i re?inerea pentru 24 de ore, ?ncep?nd cu data de 14 aprilie 2021, a inculpatei Mehedin?u Felicia-Gabriela, director executiv al Direc?iei Jude?ene pentru Agricultur? (DAJ) Cara?-Severin.Decizia fost luat? ca urmare a s?v?r?irii mai multor infrac?iuni prin care ar fi produs o pagub? totaliz?nd aproape un milion de lei (902.772 lei mai exact) ?n dauna institu?iei pe care o conduce.?Astfel, ?n sarcina inculpatei s-au re?inut: – dou? infrac?iuni de abuz ?n serviciu cu ob?inerea de foloase necuvenite pentru altul; – instigare la fals intelectual ?n form? continuat?; – uz de fals ?n form? continuat?; – dou? infrac?iuni de delapidare ?n form? continuat?”, scriu cei de la DNA.Concret, ?n ordonan?a procurorilor se arat? c?, ?n cauz?, inculpata Mehedin?u Felicia-Gabriela ar fi permis, ?n mod nelegal, ca doi angaja?i ai institu?iei s?-?i primeasc? salariile, cu toate c? cei doi nu s-ar fi prezentat dec?t sporadic la munc?, ne?ndeplinindu-?i atribu?iile stabilite prin regulamente ?i prin fi?a postului.??n acest mod ar fi provocat un prejudiciu de 139.110 lei ?n dauna institu?iei, echivalent cu foloasele necuvenite pentru cei doi ?n perioada 1 noiembrie 2019 – aprilie 2021, respectiv ?n perioada 1 aprilie 2020 – aprilie 2021. Prin neluarea m?surilor legale ?mpotriva celor doi angaja?i, inculpata ar fi ?nc?lcat dispozi?ii din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ ?i Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.?De asemenea, ?n perioada ianuarie 2020 – aprilie 2021, uz?nd de func?ia de conducere pe care o ?ndeplinea, inculpata ?i-ar ?nsu?it, at?t ?n interesul s?u c?t ?i pentru al?i angaja?i ai institu?iei urm?toarele sume: – 482.672 de lei, reprezent?nd drepturi salariale ale unor persoane care nu mai aveau raporturi de munc? cu institu?ia, respectiv sume de bani pentru plata normei de hran? sau a sporului de condi?ii v?t?m?toare aferente timpului ?n care angaja?ii erau ?n concediu medical, de odihn? sau aveau zile libere. O parte din bani ar fi fost folosi?i la cump?rarea unor bijuterii din aur.?Aproximativ 50.000 de lei (circa 3.300 de lei/lun?), reprezent?nd sume de bani retrase ?n baza unor ordine de deplasare care atestau ?mprejur?ri necorespunz?toare adev?rului. ?n acest sens, inculpata ar fi determinat patru angaja?i ai institu?iei ca, ?n perioada ianuarie 2021 – martie 2021, s? falsifice 11 ordine de deplasare care atestau in mod nereal c? angaja?ii institu?iei s-ar fi deplasat ?n interesul serviciului ?n anumite localit??i.?Totodat?, ?n perioada 02 mai 2018 – prezent, ?n calitate de director executiv al institu?iei, ar fi semnat o serie de acte (ordine de plat?, dispozi?ii de plat? ?i CEC-uri), prin care ?i-ar fi ?nsu?it lunar c?te 6600 de lei (timp de 35 de luni), ?n total 231.000 de lei, reprezent?nd compensa?ia lunar? pentru chirie ?ncasat? ?n baza unor contracte de ?nchiriere falsificate. ?n acest sens ar fi folosit contracte de ?nchiriere (?nscrisuri sub semn?tur? privat?), care ar fi fost falsificate at?t prin contrafacerea subscrierii (semn?turii atribuite unei alte persoane) c?t ?i prin atestarea unor ?mprejur?ri necorespunz?toare adev?rului”, scriu procurorii ?n documentele oficiale.Astfel, mai scriu magistra?ii DNA, ?inculpatei i s-au adus la cuno?tin?? calitatea procesual? ?i acuza?iile, ?n conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedur? penal?. La data de 15 aprilie 2021, inculpata urmeaz? s? fie prezentat Tribunalului Timi? cu propunere de arestare preventiv? pentru 30 de zile. ?n cauz? se efectueaz? acte de urm?rire penal? ?i fa?? de alte persoane.”?n cauz?, procurorii beneficiaz? de sprijin de specialitate din partea Direc?iei Generale Anticorup?ie ?i lucr?tori din cadrul I.G.P.R – Direc?ia de Opera?iuni Speciale.?Facem precizarea c? punerea ?n mi?care a ac?iunii penale este o etap? a procesului penal reglementat? de Codul de procedur? penal?, av?nd ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, ?n nici o situa?ie, s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie”, au conchis cei de la DNA.GLOBALCum se pot atinge ?intele ambi?ioase de mediu? Cu investi?ii ?i consecven?? politic? , Constantin Rudni?chi , 22 Aprilie 2021Ast?zi ?i m?ine, pre?edintele american Joe Biden va prezida un summit mondial pe tema ?nc?lzirii globale. La ?nt?lnirea online vor fi prezen?i 40 de conduc?tori de state, inclusiv pre?edintele Chinei. O prezen?? binevenit?, pentru c? economiile chinez? ?i american? emit cea mai mare cantitate de gaze cu efect de ser? din lume, dar sunt ?i statele care investesc cel mai mult ?n produc?ia de energie din surse regenerabile.Exper?ii consider? c? ?nt?lnirea va fi ?i momentul ?n care Statele Unite vor anun?a ?inta pe care doresc s? o ating? ?n urm?toarele decenii ?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?.De altfel, Uniunea European? nu vine la summit cu m?na goal?. Consiliul European, adic? ?efii de state ?i de guverne, a ajuns la o ?n?elegere cu Parlamentul European cu privire la obiectivul de reducere a gazelor cu efect de ser? la 55% fa?? de anul 1990, p?n? ?n anul 2030. O ?int? ambi?ioas?, care, ?n principiu, ?i va stimula ?i pe partenerii mondiali s? o urmeze.?nt?mpl?tor, ieri, Forumul Economic Mondial a publicat raportul privind indicele tranzi?iei energetice, prilej cu care exper?ii au f?cut ?i o analiz? a evolu?iei acestui indice ?n ultimul deceniu. Cifrele sunt interesante, pentru c? relev? evolu?ia pe care au avut-o statele ?n ultimii 10 ani, ?n materie de trecere c?tre utilizarea a?a-numitei energii verzi.Astfel, ?n anul 2011, un baril de ?i?ei costa 100 dolari, care, printre altele a fost un element care a antrenat investi?ii substan?iale ?n produc?ia de energie regenerabil?. ?n 2011, energia regenerabil? era practic necompetitiv?. Peste opt ani, pre?ul unui baril de ?i?ei a ajuns la jum?tate fa?? de anul 2011, respectiv la 50 dolari, iar capacit??ile de producere a energiei regenerabile au crescut exponen?ial. Mai exact, ?n mai pu?in de un deceniu, capacitatea instalat? pentru produc?ia de energie solar? a crescut de mai mult de 10 ori, iar capacitatea pentru energia eolian? a crescut de aproape ?ase ori. Aceast? tendin?? arat? investi?iile mari f?cute ?n produc?ia de energie regenerabil?, care au venit la pachet cu progresele ?n materie de reducere a tarifelor. Concret, tariful pentru energia ob?inut? din surse solare a sc?zut de la 0,38 la 0,007 dolari pe kWh, iar tariful pentru cea produs? din surse eoliene a sc?zut de la 0,086 la 0,053 dolari pentru un kWh.La nivel global, produc?ia de energie ob?inut? din surse regenerabile, inclusiv hidro, avea ?n urm? cu un deceniu o cot? de 19% din total, ?n timp ce anul trecut procentajul a urcat la 26%. De altfel, volumul investi?iilor ?n tranzi?ia energetic? este relevant, ?n anul 2011, acestea erau erau de 300 miliarde dolari, ?n timp ce ?n anul 2019, ajungeau la 500 miliarde dolari.Emisiile de dioxid de carbon provenite din produc?ia industrial? care utilizeaz? combustibili fosili erau, ?n urm? cu un deceniu, de 33 gigatone, ?n timp ce anul trecut au ajuns la 34 gigatone.?n clasamentul ?ntocmit de Forumul Economic Mondial, ?n ceea ce prive?te indicele tranzi?iei energetice, pe primele ?ase locuri se afl? Suedia, Norvegia, Danemarca, Elve?ia, Austria ?i Finlanda. Dintre economiile mari, singurele care se afl? ?n top 10 sunt Marea Britanie ?i Fran?a. ?n ultimul deceniu, indicele s-a ?mbun?t??it sim?itor ?n China ?i India, 68 de ??ri din 115 au f?cut progrese, dar, numai 13 state au avut cre?teri ?n mod constant ?i peste medie. Analiza Forumului Economic Mondial arat? c?t de pu?ine sunt ??rile care pot face un progres constant ?i pe durat? lung? ?n ceea ce prive?te tranzi?ia c?tre folosirea energiei verzi.Este de remarcat c? opt din primele 10 state aflate ?n fruntea clasamentului indicelui de tranzi?ie energetic? ?i-au asumat ?inta ca p?n? ?n anul 2050 s? devin? neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon. O ?int? pe care o are ?i Uniunea European?, ?n ansamblu.Raportul arat? ?i care sunt cei mai mari investitori ?n tranzi?ia energetic?, ?n perioada 2016-2020. Pe primele locuri se afl? China, peste 1.000 miliarde dolari, Statele Unite, 540 miliarde, Japonia, 166, Germania, 133, ?i Marea Britanie, 108 miliarde dolari. ?n concluzie, statele lumii par hot?r?te s? ??i asume obiective ?nalte ?n materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser?. Va fi nevoie de investi?ii ?i de consecven?? politic?. Dou? condi?ii care nu sunt u?or de ?ndeplinit.?Rubrica Economia Real? este realizat? cu sprijinul Intercapital InvestNestlé Global anun?? o cre?tere organic? de 7,7% ?n T1 2021 Publicat ?n categoria La zi , Joi, 22 Aprilie 2021 Compania Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare ?i b?uturi din lume, anun?? rezultatele financiare ?nregistrate la nivel de grup pe trimestrul 1 din 2021, raport?nd o cre?tere organic? de 7,7%, cu o cre?tere intern? real? (RIG) de 6,4% ?i pricing de 1,2%. Cre?terea s-a bazat pe activit??ile derulate ?n majoritatea zonelor geografice, fiind sus?inut? de semne timpurii de revenire din partea canalelor de v?nzare out-of-home, pricingul ?mbun?t??it ?i cote de pia?? ?n cre?tere. Schimbul valutar a redus v?nz?rile cu 5,3% din cauza aprecierii continue a francului elve?ian fa?? de majoritatea monedelor. Reducerea investi?iilor au avut un impact negativ de 1,0%. Prin urmare, v?nz?rile totale raportate au crescut cu 1,3%, p?n? la 21,1 miliarde CHF (fa?? de 20,8 miliarde CHF ?n aceea?i perioad? a anului 2020). Transformarea portofoliului evolueaz? conform planului. V?nzarea m?rcilor regionale Nestlé de ap? de izvor, a diviziei de ap? purificat? ?i a serviciului de livrare a b?uturilor din SUA ?i Canada a fost finalizat? la 31 martie 2021. Achizi?ia Essentia Water a fost finalizat? la 5 martie 2021.Mark Schneider, CEO Nestlé, a comentat: ?Suntem mul?umi?i de cre?terea organic? puternic? din primul trimestru, bazat? pe activit??ilor desf??urate pe scar? larg? ?n majoritatea zonelor geografice ?i a categoriilor de produse. Cre?terea noastr? a fost alimentat? de o execu?ie disciplinat? a opera?iunilor, de capacit??i digitale ?mbun?t??ite ?i inova?ie rapid?, rezult?nd ?n ?mbun?t??irea cotei de pia??. V?nz?rile din retail au ?nregistrat o cre?tere solid?, iar canalele de v?nzare out-of-home au ar?tat semne de ?mbun?t??ire. Confirm?m a?tept?rile noastre pentru acest an ?i perspectivele noastre pe termen mediu pentru o cre?tere organic? sus?inut? c?tre o rat? medie de o singur? cifr?. Dezvoltarea vaccinurilor ?mpotriva COVID-19 a dat speran?? lumii ?i sus?inem livrarea echitabil? pe scar? larg? a vaccinurilor ?n comunit??ile ?n care oper?m. Parteneriatul nostru cu Federa?ia Interna?ional? a Societ??ilor de Cruce Ro?ie ?i Semiluna Ro?ie contribuie la livrarea vaccinurilor celor care au cel mai mult nevoie de ele. ?n aceste vremuri dificile, putem demonstra cu adev?rat modul ?n care afacerea poate ac?iona ca o for?? a binelui ?i poate ajuta la accelerarea redres?rii".V?nz?rile GrupuluiCre?terea organic? a atins 7,7%, cu o cre?tere intern? real? (RIG) de 6,4% ?i pricing de 1,2%. Cre?terea s-a bazat pe activit??ile derulate ?n majoritatea zonelor geografice. Cre?terea organic? a fost de 5,0% pe pie?ele dezvoltate, bazat? ?n principal pe RIG. Pricingul a fost pozitiv. Cre?terea pe pie?ele emergente a fost de 11,4%, cu RIG puternic ?i pricing pozitiv.Zona Europa, Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord (EMENA) 4,4% cre?tere organic?: 3,8% cre?tere intern? real? (RIG); pricing de 0,6%. Europa de Vest a ?nregistrat o cre?tere organic? redus?, de o singur? cifr?, cu RIG solid, par?ial compensat? de pricingul negativ. Europa Central? ?i de Est a atins o cre?tere organic? ridicat?, de o singur? cifr?, cu RIG puternic ?i pricing pozitiv. Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord au ?nregistrat o cre?tere organic? de o singur? cifr?, bazat? pe RIG ?i pricing pozitive.Cre?terea organic? a atins 4,4%, cu un RIG puternic de 3,8% sus?inut de un mix favorabil. Pricingul a devenit pozitiv, contribuind cu 0,6%. Reducerea investi?iilor nete a sc?zut v?nz?rile cu 3,7%. Schimbul valutar a afectat negativ v?nz?rile cu 2,8%. V?nz?rile raportate ?n zona EMENA au crescut cu 2,1% la 5,2 miliarde CHF. Zona EMENA a raportat o cre?tere organic? de o singur? cifr?, cu o baz? mare de compara?ie cu anul 2020. Fiecare regiune a ?nregistrat o cre?tere pozitiv?, cu un impuls puternic ?n Rusia, Turcia, Regatul Unit ?i Italia. Zona a continuat s? vad? c??tiguri de cote de pia?? pe scar? larg?, inclusiv la categoriile hran? pentru animale de companie, cafea, produse alimentare pe baz? de plante ?i nutri?ie pentru sugari.Pe categorii de produse, principalele motoare de cre?tere au fost cafeaua ?i Purina PetCare, alimentate de impulsul continuu ?n comer?ul electronic ?i lans?rile de produse noi. Cafeaua a ?nregistrat o cre?tere de dou? cifre, cu o cerere puternic? pentru produsele Nescafé ?i Starbucks. Nescafé Farmers Origins, o nou? gam? de capsule de cafea pentru aparatele Nespresso, a fost lansat? ?n Spania. V?nz?rile Purina PetCare au crescut la o rat? de dou? cifre, determinate de brandurile premium Purina Pro Plan, Purina ONE ?i Felix. ?i Lily's Kitchen au cunoscut, de asemenea, un impuls puternic, sus?inut de expansiunea continu? a distribu?iei. Produsele culinare a ?nregistrat o cre?tere ridicat? de o singur? cifr?, ?n principal datorit? condimentelor Maggi, Garden Gourmet ?i afacerii Mindful Chef, recent achizi?ionat?.Categoria Dulciuri a raportat o cre?tere redus? cu o singur? cifr?, cu evolu?ii puternice ale v?nz?rilor ?n Fran?a ?i Rusia. Incoa, o ciocolat? premium realizat? exclusiv cu fructe de cacao ?i f?r? adaos de zah?r, a fost lansat? ?n Fran?a ?i Olanda, urm?nd s? fie lansat? ?i pe alte pie?e europene. Alimentele pentru sugari au ?nregistrat o cre?tere negativ? din cauza stocurilor consumatorilor din martie anul trecut ?i a ratei mai sc?zute a natalit??ii ?n contextul pandemiei. Nestlé Waters ?i Nestlé Professional au raportat o sc?dere a v?nz?rilor, cu ?mbun?t??iri spre sf?r?itul trimestrului, fiind impactate de contextul global ?n sectorul out-of-home.Business-ul ca for?? a binelui: sus?inerea vaccin?rii echitabile ?mpotriva COVID-19 Dezvoltarea vaccinurilor eficiente ?mpotriva COVID-19 a dat lumii speran??. Vaccinarea pe scar? larg? este crucial? pentru dep??irea pandemiei, iar Nestlé pledeaz? pentru vaccinarea tuturor, ?n conformitate cu priorit??ile de s?n?tate public?.Promovarea accesului echitabil la vaccinuri, ?n special ?n ??rile cu venituri mici, reprezint? o prioritate maxim?. De aceea, Nestlé a ?ncheiat un nou parteneriat cu Federa?ia Interna?ional? a Societ??ilor de Cruce Ro?ie ?i Semilun? Ro?ie (IFRC) ?i Societ??ile Na?ionale de Cruce Ro?ie ?i Semilun? Ro?ie, pentru a sprijini livrarea de vaccinuri c?tre comunit??ile defavorizate din ?ntreaga lume.Parteneriatul include ac?iuni la nivel global, precum ?i sprijin specific ?n ??rile ?i regiunile vulnerabile. O mare parte a activit??ii se va concentra pe ?nfiin?area unit??ilor de vaccinare, transportul vaccinurilor, campaniile de informare ?i promovarea vaccin?rii grupurilor cu risc ridicat.?mpreun? cu alte parteneriate, Nestlé a alocat p?n? ?n prezent 10 milioane de CHF pentru eforturi echitabile de vaccinare. Nestlé a anun?at recent o contribu?ie pentru a sprijini COVAX, pentru a extinde rapid livrarea interna?ional? de vaccinuri c?tre ??rile cu venituri mici. De asemenea, Nestlé lucreaz? direct cu autorit??ile guvernamentale din unele ??ri pentru a oferi dona?ii ?i sprijin pentru programele locale de vaccinare.Sus?inerea accesului echitabil la vaccinuri este doar cea mai recent? etap? a r?spunsului Nestlé la criza COVID-19. Vom continua s? ne angaj?m ?n lupta ?mpotriva pandemiei ?i a consecin?elor acesteia, protej?nd oamenii, men?in?nd aprovizionarea global? cu alimente ?i oferind o m?n? de ajutor ?n comunit??ile noastre locale.Mai multe detalii cu privire la rezultatele raportate de c?tre Grup aici.*Raportarea financiar? actual? se supune normelor ?i standardelor financiare interna?ionale, la nivel de grup.UNIUNEA EUROPEANAACORD ?NTRE CONSILIUL UE ?I PARLAMENTUL EUROPEAN:Reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de ser? p?n? ?n anul 2030, I.Ghe. Ziarul BURSA #Politic? #Energie / 22 aprilieUniunea European? va reduce emisiile de gaze cu efect de ser? cu cel pu?in 55% p?n? ?n anul 2030, comparativ cu anul 1990, conform acordului ?ncheiat ieri de Consiliul UE ?i Parlamentul European pe legea European? a Climei. "55% este o reducere semnificativ?, dar necesar? pentru a combate schimb?rile de clim?. (...) Este un obiectiv foarte ambi?ios, dar necesar, iar studiile Comisiile Europene arat? c? el poate fi atins. Partidul Na?ional Liberal are ca obiectiv atingerea acestei ?inte de mediu ?mpreun? cu mediul privat. Vrem s? ajut?m companiile s? devin? mai eficiente energetice, vrem s? sprijinim mediul de afaceri ?i angajatorii ?n procesul de modernizare ?i retehnologizare. Este foarte important ca mediul privat s? nu fie l?sat singur ?n tranzi?ia spre o economie verde. Efectele acestei reduceri a emisiilor le vom vedea cu to?ii ?n via?a de zi cu zi, mai ales prin reducerea polu?rii ?n ora?. De asemenea, pentru atingerea acestui obiectiv, vom deveni mai eficien?i energetic, iar asta ?nseamn? inclusiv facturi mai mici la electricitate pentru fiecare familie", a precizat deputatul european Siegfried Mure?an (PPE/PNL) pe pagina oficial? de Facebook. Domnia sa a punctat c? pentru atingerea acestui obiectiv se vor face investi?ii ?i ?n reabilitarea energetic? a blocurilor ?i vor fi introduse variante de transport public ?i privat mai pu?in poluante, mai ieftine ?i mai s?n?toase. Numai c? pentru atingerea acestei ?inte, ?ara noastr? are nevoie de o finan?are mai mare dec?t alte state europene ?in?nd cont c? economia na?ional? se bazeaz? ?ntr-un procent ridicat pe producerea energiei din combustibili fosili. "Este foarte important, ?ns?, ca Rom?nia s? primeasc? sprijin european suficient pentru a ne atinge acest obiectiv. Avem fonduri europene pentru a ajuta mai ales zonele miniere, dependente de c?rbune, precum Valea Jiului. 30% din toate fondurile europene ?n urm?torii ?apte ani vor fi folosite pentru proiecte care contribuie la reducerea emisiilor de carbon", a afirmat Siegfried Mure?an. Acordul de ieri urmeaz? s? fie aprobat oficial de c?tre statele membre ?i de Parlamentul European, dar procesul va fi unul rapid, f?r? obstacole.Acest acord este o etap? esen?ial? pentru oficialii de la Bruxelles, ?ndeplinind unul dintre angajamentele enun?ate ?n Orient?rile politice ale pre?edintelui Ursula von der Leyen din iulie 2019, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al Comisiei Europene."Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic p?n? ?n 2050 a devenit acum ?i un angajament juridic. Legea climei plaseaz? UE pe o traiectorie verde pentru genera?ia viitoare", a declarat Ursula von der Leyen, pre?edintele Comisiei Europene. La r?ndul s?u, Frans Timmermans, vicepre?edintele executiv pentru Pactul verde european, a ad?ugat: "Am ajuns la un acord ambi?ios pentru a ?nscrie obiectivul nostru de neutralitate climatic? ?ntr-o legisla?ie cu caracter obligatoriu, care va orienta politicile noastre pentru urm?torii 30 de ani. Legea climei va modela redresarea verde a UE ?i va asigura o tranzi?ie verde echitabil? din punct de vedere social".Pe l?ng? obiectiv climatic ambi?ios pentru 2030 de reducere cu cel pu?in 55 % a emisiilor nete comparativ cu 1990, acordul mai include, printre altele, necesitatea demar?rii unui proces pentru definirea unui obiectiv climatic pentru anul 2040, un angajament privind emisiile negative dup? 2050, ?nfiin?area Comitetului ?tiin?ific consultativ european privind schimb?rile climatice, dispozi?ii mai stricte privind adaptarea la schimb?rile climatice ?i un angajament de a ini?ia dialogul cu diverse sectoare pentru a preg?ti foi de parcurs sectoriale menite s? traseze calea c?tre neutralitatea climatic? ?n diferite domenii ale economiei.DRAFT OPINION on the implementation report on on-farm animal welfare - PE691.291v01-00 22-04-2021 10:30 AM CEST DRAFT OPINION on the implementation report on on-farm animal welfare Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Marlene Mortler Source : ? European Union, 2021 - EP At a Glance - EU-UK Trade and Cooperation Agreement - 22-04-2021 22-04-2021 12:00 AM CEST During the April plenary session, the European Parliament is due to vote on giving its consent to the Council decision concluding the Trade and Cooperation Agreement between the European Union and the United Kingdom. This Agreement, which has been provisionally applied since 1 January 2021, is the institutional framework, which, conditional on Parliament's consent, will govern the new EU-UK relationship. It establishes trade on zero-tariff/quota terms and covers a wide range of areas, including energy, transport and fisheries. Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Farmers of the Future: presentation of a study (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 22-04-2021 03:16 PM CEST DG AGRI and the Joint Research Center presented a study on the “Farmers of the future”. Based on 12 farmers’ profile, this study explores how a very diverse ecosystem of farms might look like in 2040. Highlights - Geographical Indications Systems (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 22-04-2021 02:28 PM CEST The EU quality policy aims at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. The geographical indications recognition enables consumers to trust and distinguish quality products while also helping producers to market their products better. DG AGRI presented the state of play of the revision of the GI system at the end of the public consultation launched by the Commission to invite citizens and organisations, and national and regional public authorities to contribute to the assessment of how to strengthen this system. Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 22-04-2021 02:27 PM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:10 May 2021, 16.45-18.4526 May 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45.18.45European Parliament's calendar 2021 AGRI calendar January - July 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Farmers of the Future: presentation of a study (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development , 22-04-2021 03:16 PM CEST DG AGRI and the Joint Research Center presented a study on the “Farmers of the future”. Based on 12 farmers’ profile, this study explores how a very diverse ecosystem of farms might look like in 2040. Report on 'Farmers of the Future', European Commission, Joint Research Centre Presentation of the report on 'Farmers of the Future', European Commission, JRC Executive summary of the report on 'Farmers of the Future' Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Geographical Indications Systems (April 22) - Committee on Agriculture and Rural Development 22-04-2021 02:28 PM CEST The EU quality policy aims at protecting the names of specific products to promote their unique characteristics, linked to their geographical origin as well as traditional know-how. The geographical indications recognition enables consumers to trust and distinguish quality products while also helping producers to market their products better. DG AGRI presented the state of play of the revision of the GI system at the end of the public consultation launched by the Commission to invite citizens and organisations, and national and regional public authorities to contribute to the assessment of how to strengthen this system. Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 22-04-2021 02:27 PM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:10 May 2021, 16.45-18.4526 May 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45.18.45European Parliament's calendar 2021 AGRI calendar January - July 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP Newsletters - Newsletters 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development , 22-04-2021 08:59 AM CEST , Issue 39_2021_22 April Ambalarea alimentelor ?i problemele de mediu, meatmilk , 22 aprilie 2021 Progresele ?n procesarea alimentelor ?i ambalarea alimentelor joac? un rol primordial ?n men?inerea aprovizion?rii cu alimente a Uniunii Europene, printre cele mai sigure din lume. Simplu spus, ambalajul men?ine beneficiile proces?rii alimentelor dup? finalizarea procesului, permi??nd alimentelor s? c?l?toreasc? ?n siguran?? pe distan?e mari, de la punctul lor de origine ?i s? fie ?n continuare s?n?toase ?n momentul consumului. Cu toate acestea, tehnologia de ambalare trebuie s? echilibreze protec?ia alimentelor cu alte probleme, inclusiv costurile cu energia ?i materialele, con?tiin?a social? ?i de mediu sporit? ?i reglement?rile stricte privind poluan?ii ?i eliminarea de?eurilor solide municipale. Tema a fost studiat? ?i la Universitatea din Waggeningen, acolo unde cercet?torii Betty Bugusu ?i Kenneth Marsh au publicat studiul cu titul ”Food Packaging and Environmental Issues”Problema r?m?ne pu?in ?n?eleas?De?eurile solide municipale (RSM) constau ?n obiecte aruncate ?n mod obi?nuit, inclusiv pachete, resturi de alimente, ornamente de curte ?i articole durabile, cum ar fi frigidere ?i computere. Eforturile legislative ?i de reglementare pentru controlul ambalajelor se bazeaz? pe percep?ia gre?it? c? ambalajul este povara major? a RSM. ?n schimb, Comisia European? a constatat c? aproximativ doar 31% din de?eurile generate (MSW) ?n 2015 provenea din materiale legate de ambalaje, inclusiv sticl?, metal, plastic, h?rtie ?i carton, un procent care a r?mas relativ constant din anii 1990, ?n ciuda unei cre?teri a cantit??ii totale de RSM. Sursele care nu sunt ambalate, precum h?rtia de ziar, agendele telefonice ?i comunicarea de la birou, genereaz? mai mult de dou? ori mai mult MSW. ?M?ncarea este singura clas? de produse consumat? de obicei de 3 ori pe zi, de fiecare persoan?. ?n consecin??, ambalajul alimentar reprezint? aproape dou? treimi din volumul total al de?eurilor de ambalaje (Hunt and All-2010). Mai mult, ambalarea alimentelor reprezint? aproximativ 50% din greutate, din v?nz?rile totale de ambalaje. De?i cuno?tin?ele specifice disponibile s-au schimbat, de la publicarea primului rezumat al st?rii ?tiin?ifice privind rela?ia dintre ambalaj ?i RSM (IFT 1991), problema r?m?ne pu?in ?n?eleas?, complic?nd eforturile de abordare a impactului asupra mediului, al materialelor de ambalare aruncate. Studiul ofer? o prezentare general? a liniilor directoare ale EPA privind gestionarea de?eurilor solide ?i a altor op?iuni de gestionare a de?eurilor. ?n cele din urm?, abordeaz? metodele ?i legisla?ia privind eliminarea ambalajelor.Gestionarea de?eurilor de ambalajeGestionarea adecvat? a de?eurilor este important? pentru protejarea s?n?t??ii umane ?i a mediului ?i pentru conservarea resurselor naturale. EPA se str?duie?te s? motiveze schimbarea comportamental? ?n gestionarea de?eurilor solide prin abord?ri nereglementare, inclusiv pl??ile. ?n sistemele de plat?, pe m?sur? ce arunca?i, reziden?ii sunt taxa?i pentru serviciile RSM, pe baza cantit??ii de gunoi pe care o arunc?. Acest lucru creeaz? un stimulent pentru a genera mai pu?in gunoi ?i pentru a cre?te recuperarea materialelor prin reciclare ?i compostare. ?n medie, comunit??ile cu astfel de programe de plat? realizeaz? reduceri ale de?eurilor de la 14% la 27% pe an. WasteWise (lansat ?n 1994), este un parteneriat voluntar ?ntre EPA ?i ?ntreprinderile din SUA, ?i mai apoi, ?n Uniunea European?, institu?ii, organiza?ii nonprofit ?i agen?ii guvernamentale, pentru a preveni de?eurile, a promova reciclarea ?i a cump?ra produse cu con?inut reciclat. Peste 1800 de organiza?ii au participat la programul WasteWise ?n 2005 (EPA 2005). Mai mult, programul de cump?rare, preferabil din punct de vedere al mediului, ajut? agen?iile ?i alte organiza?ii s? achizi?ioneze produse cu efecte mai mici sau reduse asupra s?n?t??ii umane ?i a mediului, ?n compara?ie cu alte produse care au acela?i scop. Prevenirea polu?rii este obiectivul principal, cu un domeniu de mediu mai larg dec?t simpla reducere a de?eurilor. Din punct de vedere reglementar, orient?rile pentru gestionarea de?eurilor solide subliniaz? utilizarea unei abord?ri ierarhice, integrate de gestionare: reducerea la sursei, reciclarea, compostarea, arderea ?i depozitarea de?eurilor. Metodele de eliminare a de?eurilor, arderea ?i depozitarea de?eurilor sunt reglementate prin legi privind conservarea ?i recuperarea resurselor. Reducerea sursei Reducerea la surs?, adic?, prevenirea de?eurilor, ?nseamn? reducerea cantit??ii ?i/sau a toxicit??ii de?eurilor generate ?n cele din urm? prin schimbarea proiect?rii, fabric?rii, cump?r?rii sau utiliz?rii materialelor ?i produselor originale. Comisia consider? c? reducerea sursei este cel mai bun mod de a reduce impactul de?eurilor solide asupra mediului, deoarece evit? cu totul generarea de de?euri. Reducerea sursei cuprinde utilizarea mai pu?in a ambalajelor, proiectarea produselor pentru a rezista mai mult ?i refolosirea produselor ?i a materialelor. Modalit??i specifice de realizare a reducerii sursei includ materiale de ambalare u?oare, achizi?ionarea de bunuri durabile, achizi?ionarea de dimensiuni mai mari (care utilizeaz? mai pu?ine ambalaje pe unitate de volum) sau recipiente refolosibile ?i selectarea produselor f?r? agen?i toxici. ?n general, reducerea sursei are multe beneficii pentru mediu, inclusiv conservarea resurselor, protec?ia mediului ?i prevenirea form?rii gazelor cu efect de ser?. Greutate redus?O modalitate de a realiza reducerea sursei este prin greutatea u?oar? a ambalajului, care utilizeaz? indicatoare mai sub?iri de materiale de ambalare, fie prin reducerea cantit??ii utilizate, fie prin utilizarea de materiale alternative. Girling (2013), a raportat c? greutatea medie a recipientelor din sticl? a sc?zut cu aproape 50%, din 1992, p?n? ?n 2002. ?n mod similar, cutiile de aluminiu au fost cu 26% mai u?oare ?n 2005, dec?t ?n ??1975, aproximativ 34 de cutii fiind fabricate din 1 kilogram de aluminiu, fa?? de 27 de cutii ?n 1975 (aluminiu Assn. 2006). Potrivit EPA (2004), AnheuserBusch Companies Inc. ?i-a redus cantit??ile de aluminiu de 24 de uncii ?n 2003, ceea ce a dus la reducerea consumului de aluminiu cu 5,1 milioane de lire sterline. Cantitatea de aluminiu utilizat? ?n laminate a fost, de asemenea, redus?. Mai mult, cutiile de o?el au fost u?oare cu cel pu?in 40%, dec?t cele din 1970. Cantitatea de tabl? a fost redus? drastic de la nivelurile dinaintea celui de-al doilea r?zboi mondial, de 50 de kilograme de tabl? pe ton? de o?el, la o medie curent? de 6 euro pe ton? (Miller 2013). De?i sunt materiale de ambalare relativ noi, recipientele din plastic ?i-au redus ?i ele greutatea. Greutatea sticlelor de b?uturi r?coritoare PETE, de 2 litri, a sc?zut cu 25% (de la 68, la 51 g), ?ncep?nd cu 1977, rezult?nd o economie de peste 286 de milioane de euro de ambalaje din plastic ?n fiecare an (European Plastics Council 2016). ?n mod similar, recipientul de lapte din plastic a suferit o reducere a greut??ii de 30%, ?n ultimii 20 de ani. ?i industria cartonului se implic?. Greutatea u?oar? a fost realizat? ?n industria cartonului utiliz?nd materiale cu ecartament mai sub?ire. De exemplu, Anheuser-Busch a economisit 7,5 milioane de euro, prin sc?derea grosimii ambalajului s?u de 12 sticle (EPA 2004). O alt? modalitate de a realiza reducerea sursei este prin reutilizare. De exemplu, unele recipiente de sticl? sunt frecvent refolosite dup? sp?larea cu detergen?i puternici. Recipientele refolosibile din plastic sunt fabricate ?n mod obi?nuit din PETE, PEN sau polietilen? de ?nalt? densitate ?i programe de ?ncercare cu policarbonat, de?i utilizarea lor este ?n declin. Acest lucru se datoreaz? par?ial faptului c?, ?mpreun?, colectarea, transportul ?i cur??area unor astfel de containere ofer? dificult??i logistice care conduc la preferin?e de fabrica?ie, pentru containerele cu o singur? direc?ie. ?n plus, produc?torii au ob?inut reducerea sursei oferind produse de reumplere, ?n special cu produse nealimentare, cum ar fi produsele de cur??at pentru uz casnic. Recipientele din sticl? re?nc?rcabile, pentru utilizarea b?uturilor, au fost ?n mare parte ?nlocuite cu recipiente mai sub?iri din sticl? sau plastic, din cauza costurilor de transport ?i a cerin?elor de cur??are. Cu toate acestea, recipientele din sticl? reumplute sunt ?nc? r?sp?ndite ?n alte ??ri. Recipientele PETE au fost depolimerizate ?i repolimerizate, pentru a evita orice poten?iale probleme de contaminare prin fluxuri de de?euri post-consumatoare, dar procesul nu a fost practic din punct de vedere economic. ReciclareaReciclarea deviaz? materialele de la fluxul de de?euri, la recuperarea materialelor. Spre deosebire de reutilizare, care implic? utilizarea unui produs returnat ?n forma sa original?, reciclarea implic? reprocesarea materialului ?n produse noi. Un program tipic de reciclare presupune colectarea, sortarea ?i prelucrarea, fabricarea ?i v?nzarea de materiale ?i produse reciclate. Pentru ca reciclarea s? fie fezabil? din punct de vedere economic, produsele ?i materialele reciclate trebuie s? aib? o pia??. Orient?rile cuprinz?toare, privind achizi?iile publice, promoveaz? achizi?ionarea de produse realizate cu materiale reciclate. ?n fiecare ?ar?, dar ?i la nivel comunitar, autorit??ile desemneaz? produse care pot fi realizate cu materiale recuperate ?i recomand? practici pentru cump?rarea acestor produse. Dup? ce se desemneaz? un produs, agen?iile de achizi?ii trebuie s? cumpere produsul cu cel mai ?nalt nivel posibil de con?inut material recuperat. EPA a selectat peste 60 de produse de con?inut reciclat ?n cadrul programului CPG ?i a propus mai multe produse suplimentare. Aproape toate materialele de ambalare (sticl?, metal, termoplastic, h?rtie ?i cartoane) sunt reciclabile. Diferen?i factori joac? ?n orice evaluare economic? a recicl?rii, inclusiv costurile pentru colectare, separare, cur??are sau reprocesare ?i transport (energie). De asemenea, trebuie s? existe o pia?? ?i o aplica?ie pentru produsele reciclate ?i existen?a materialelor concurente. De exemplu, materialele recuperate prin reciclarea metalelor ?i a sticlei sunt considerate sigure, pentru recipientele ?n contact cu alimentele, deoarece c?ldura utilizat? pentru a topi ?i a forma materialul este suficient? pentru a distruge microorganismele ?i piroliza contaminan?ii organici. De?i reprocesarea materialelor plastice elimin?, de asemenea, suficient? c?ldur? pentru a distruge microorganismele, nu este suficient? pirolizarea tuturor contaminan?ilor organici, iar materialele plastice reciclate post-consumator nu sunt utilizate, ?n general, ?n aplica?iile de contact cu alimentele. Rata de reciclareUn total de 30 de milioane de tone de containere ?i ambalaje au fost reciclate ?n 2005 (40% din cantitatea generat?). Datorit? cre?terii colect?rii ?i a cererii de sticl? reciclat?, reciclarea sticlei a crescut ?n ultimii ani. Acum, cantit??ile sunt mult mai mari. Aproximativ 90% din sticla zdrobit? reciclat? (cullet), este utilizat? ca materie prim? pentru a face noi containere. Reciclarea cutiei de aluminiu a crescut, de asemenea, ating?nd 62% ?n 2015, dup? ce a atins 50% ?n 2003. Ratele de reciclare a plasticului, ?n special cele ale PETE ?i ale sticlelor de polietilen? de ?nalt? densitate, au crescut semnificativ, ?ncep?nd cu anii 1990 (European Plastics Council 2014). EPA consider? compostarea o form? de reciclare. Compostarea este degradarea aerob? sau biologic? controlat? a materialelor organice, cum ar fi de?eurile alimentare ?i de curte. ?n consecin??, implic? aranjarea materialelor organice ?n gr?mezi ?i asigurarea unei umidit??i suficiente, pentru descompunerea aerob? de c?tre microorganisme. ?ntoarcerea periodic? a gr?mezilor promoveaz? aerarea, ?pentru a preveni condi?iile anaerobe. Humusul rezultat, un material asem?n?tor solului, este utilizat ca ?ngr???m?nt natural, reduc?nd astfel nevoia de ?ngr???minte chimice. Materialele organice continu? s? fie o component? mare din totalul RSM (aproximativ 25% pentru resturile de alimente ?i t?ieturile de curte, ceea ce face din compostare o alternativ? valoroas? la eliminarea de?eurilor.Rezultatele campaniei paneuropene de testare a produselor alimentare, By RO.aliment, April 22, 2021 Comisia European? a publicat rezultatele celei de-a doua p?r?i a unei compara?ii de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceea?i marc?, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR).Potrivit comunicatului de pres? emis de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorului (ANPC), prima parte a studiului, publicat? ?n 2019, s-a axat pe diferen?ele ?n compozi?ia produselor alimentare. Acesta a constatat diferen?e – pentru aproximativ o treime din produsele testate nu apar imediat din informa?iile din fa?a ambalajului, ci din ingrediente.Scopul celei de-a doua p?r?i a studiului a fost de a afla dac? aceste diferen?e compozi?ionale pot fi percepute de sim?urile umane.Constat?rile noi nu au modificat ceea ce a constatat prima parte a studiului: diferen?ele ?n produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele prezentate demonstreaz? c? diferen?ele senzoriale sunt clar vizibile, unde exist? diferen?e mari ?n compozi?ia produsului. De exemplu, diferen?ele semnificative ?n con?inutul de zah?r din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influen??nd dulcea?a general? a produsului. ?n schimb, atunci c?nd diferen?ele compozi?ionale erau mici, exper?ii nu le-au putut percepe, spre exemplu, varia?ii mai mici ale con?inutului de gr?sime din chipsurile de cartofi.?n general, diferen?ele senzoriale au fost g?site la 10 din cele 20 de produse testate.Sunt a?teptate studii suplimentare de la Centrul Comun de Cercetare ?n 2021 ?i 2022. ?n cadrul studiului, ?n prima parte a acestuia, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru ?tiin?? ?i cunoa?tere), s-au evaluat 1?380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest e?antion nu este, ?ns?, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe pia?a UE.Studiul a constatat c?:?n marea majoritate a cazurilor, compozi?ia corespundea modului ?n care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din fa?? a ambalajului ?i compozi?ia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al p?r?ii din fa?? a ambalajului, faptul c? ?n diferite ??ri ale UE compozi?ia lor era diferit?;9% din produsele prezentate ca fiind acelea?i ?n ?ntreaga UE aveau ?n realitate o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era identic?, dar compozi?ia produselor era diferit?;alte 22% din produse erau prezentate ?n mod similar, dar aveau o compozi?ie diferit?: partea din fa?? a ambalajului era similar?, ?ns? compozi?ia produselor era diferit?;utilizarea aceluia?i ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compozi?ie diferit? nu urm?re?te un model geografic consecvent. De asemenea, diferen?a de compozi?ie a produselor testate nu constituie neap?rat o diferen?? ?n ceea ce prive?te calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorit??ile na?ionale competente vor fi de acum ?nainte ?n m?sur? s? efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile ?n?el?toare interzise ?n temeiul legisla?iei UE privind protec?ia consumatorilor.?n conformitate cu legisla?ia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat ?ntr-un alt stat membru, ?n pofida faptului c? acesta are o compozi?ie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce ?n eroare consumatorii ?n mod abuziv ?i ilegal dac? acest lucru nu poate fi justificat prin ra?iuni legitime ?i obiective.Raportul complet al Comisiei Europene poate fi consultat aici.?efa FMI a cerut membrilor G20 s? adopte un pre? minim pentru dioxidul de carbon, Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut joi G20 s? adopte un pre? minim pentru dioxidul de carbon, pentru a ajuta la ?ncheierea unui acord pentru stabilirea costului carbonului, esen?ial pentru combaterea schimb?rilor climatice, transmite Reuters, citat? de Agerpres. AGERPRES - joi, 22 apr. 2021, Conform ?efului FMI, schimb?rile climatice provoac? riscuri uria?e la adresa dezvolt?rii economice, dar ofer? de asemenea ?oportunit??i incredibile pentru investi?ii modelatoare ?i locuri de munc? ecologice”.Un pre? eficient pentru dioxidul de carbon este necesar pentru a ne asigura c? emisiile globale de carbon sunt reduse conform obiectivelor din 2015 ale Acordului privind clima de la Paris, fiind deja implementate 60 de scheme privind pre?ul dioxidului de carbon. Dar pre?ul mediu global pentru dioxidul de carbon, care se situeaz? ?n prezent la doi dolari pe ton?, trebuie s? ajung? la 75 dolari pe ton? p?n? ?n 2030, pentru a reduce emisiile conform obiectivelor, a declarat Georgieva la summitul interna?ional privind clima organizat online de SUA.?Din cauza nevoii urgente de a ac?iona rapid, propunem un pre? minim pentru dioxidul de carbon la nivel interna?ional ?n cazul marilor emi??tori de gaze cu efect de ser?, cum ar fi G20. Concentrarea pe un pre? minim ?n r?ndul unui grup redus de mari emi??tori ar putea facilita un acord, acoperind 80% din emisiile globale”, a explicat ?eful FMI.Un pre? minim pentru dioxidul de carbon ar trebui s? includ? pre?uri diferen?iate pentru ??rile cu nivel diferit de dezvoltare economic?, ?i ar putea fi implementat prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii, taxe pe emisiile de dioxid de carbon sau alte m?suri, a apreciat Georgieva.Oficialul a ad?ugat c? sprijinul pentru ??rile ?n curs de dezvoltare este critic, pentru a face G20 este grupul celor 20 de economii dezvoltate ?i emergente..............................................................................ITALIAVinitaly // Verona 18-21 aprilie 2021, 25 mai 2020 Comunicat de pres? referitor la am?narea evenimentuluiAflat la cea de-a 54-a edi?ie, Vinitaly, un eveniment cu durata de patru zile, se ?ntoarce ?n Verona. ?n 2019 expozi?ia a ?nregistrat cea mai de succes edi?ie, av?nd invitate 4.600 de companii din 35 de ??ri, cu 33.000 de invita?i din industrie dintr-un total de 125.000 de vizitatori. Pentru a simplifica interac?iunea dintre vizitatori ?i expozan?i, organizatorii au introdus ?n 2019 un serviciu de “potrivire” care le permitea celor dint?i s?-?i aleag? scopul vizitei, degustare sau achizi?ie, pentru a permite tranzac?iilor s? se desf??oare mai rapid. ?n cadrul t?rgului se organizeaz? ?i The Vinitaly Design Show, un eveniment cu expozan?i diver?i, de la mobilier pentru pivni?a de vinuri, la baruri de vin sau produse folosite la degust?ri precum vesel? decorativ?.Principala atrac?ie a Vinitaly este faptul c? t?rgul dep??e?te spa?iul expozi?ional, ?ntinz?ndu-se c?tre ora? prin diverse stand-uri, evenimente sau magazine pop-up, deschise ?n pie?ele din Verona.GERMANIAS-a aprobat, Noack & Co GmbH a fost preluat? de Barentz International BV, meatmilk , 22 aprilie 2021 Dup? cum se precizeaz? ?ntr-un comunicat, Consiliul Concuren?ei a autorizat tranzac?ia prin care Barentz International B.V. inten?ioneaz? s? preia compania NOACK & CO GmbH. Barentz este un distribuitor global de ingrediente utilizate ?n mai multe sectoare: alimentar, farmaceutic, produse de ?ngrijire personal?, nutri?ie animal?. Noack activeaz? pe pia?a comercializ?rii ?i distribu?iei de produse, tehnologii ?i solu?ii pentru industria alimentar? ?i cea a nutri?iei animale din Europa. Noack distribuie ?n Rom?nia produse pentru industria hranei pentru animale, produse de diagnostic agroalimentar, diagnostic veterinar ?i instrumente analitice pentru clien?i din industria agriculturii, nutri?iei ?i alimentar?. ?n urma analizei acestei concentr?ri economice, Consiliul Concuren?ei a constatat c? opera?iunea notificat? nu ridic? obstacole semnificative ?n calea concuren?ei efective pe pia?a rom?neasc? sau pe o parte substan?ial? a acesteia ?i c? nu exist? ?ndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concuren?ial normal. Decizia va fi publicat? pe site-ul autorit??ii na?ionale de concuren??, dup? eliminarea informa?iilor cu caracter confiden?ial.GERMANIADreptul la internet rapid va fi stipulat ?n lege Profit.ro scris ast?zi, Germanii vor putea beneficia ?n scurt timp de dreptul legal la o conexiune de internet rapid?, ?n condi?iile ?n care ritmul lent al digitaliz?rii ?n unele p?r?i ale ??rii se profileaz? ca una dintre temele de campanie ?n perspectiva alegerilor legislative din septembrie. Camera inferioar? a parlamentului, Bundestag, a aprobat un proiect de lege care le acord? cet??enilor dreptul de a solicita conexiuni de internet mai bune, de la jum?tatea anului viitor, scrie Agerpres. Proiectul, care mai trebuie adoptat de camera superioar?, Bundesrat, prevede stabilirea de specifica?ii minime, care ?nc? nu au fost calculate, pentru desc?rcarea ?i ?nc?rcarea de materiale online, precum ?i pentru timpul de r?spuns. Studiu EY: Companiile raporteaz? sc?deri ale cifrei de afaceri, ?ns? doar 19% ?i-au revizuit politica de pre?uri de transfer CITE?TE ?I Studiu EY: Companiile raporteaz? sc?deri ale cifrei de afaceri, ?ns? doar 19% ?i-au revizuit politica de pre?uri de transfer ?n ce prive?te desc?rc?rile, se discut? de un etalon de 30 de megabi?i pe secund?, dar probabil nivelul minim legal, obligatoriu, va fi sub 20 de megabi?i, urm?nd s? creasc? pe parcursul c?torva ani. Legea ?n acest sens este deosebit de important? pentru cei care tr?iesc ?n unele zone rurale ?i la periferiile ora?elor, unde prezen?a re?elelor de internet este deocamdat? deficitar?. SUASUA: Guvernatorul Virginiei a semnat legalizarea posesiei de marijuana de la 1 iulie Profit.ro Profit.ro scris ast?zi, 19:18 Guvernatorul statului american Virginia, Ralph Northam, a semnat legea de legalizare a posesiei de marijuana ?n cantitate mic?, acest stat devenind primul din sudul SUA care autorizeaz? consumul recreativ al acestui drog, transmite Reuters. ?ntr-o ?ncercare de a combate disparit??ile rasiale ?n ce prive?te inculparea infrac?iunilor legate de marijuana, Virginia a gr?bit calendarul de adoptare a legii, ce va intra ?n vigoare la 1 iulie, ?n loc s? a?tepte p?n? ?n 2024, scrie Agerpres. 'Peste 72 de zile, Virginia nu ?i va mai sanc?iona pe adul?ii care posed? cantit??i mici de marijuana', a declarat guvernatorul la ceremonia de semnare a legii. Northam s-a referit la un raport al unei comisii legislative potrivit c?ruia locuitorii afro-americani au un risc de peste trei ori s? fie aresta?i pentru de?inere de cantit??i mici de marijuana. 'Mergem ?nainte pe un drum care promoveaz? echitatea, le ofer? un cazier curat celor cu condamn?ri anterioare ?i reinveste?te ?n comunit??i afectate de supraincriminare', a scris el pe Twitter. Legea, semnat? la o zi dup? a?a-numita zi neoficial? a marijuanei, 20 aprilie (cunoscut? ?i ca 4/20), autorizeaz? persoanele care au ?mplinit 21 de ani s? de?in? o cantitate maxim? de o uncie (28,4 grame) de marijuana. Locuitorii din Virginia pot cultiva acas? p?n? la patru plante de canabis pentru consum propriu. Autoriza?iile pentru a produce ?i vinde marijuana nu vor fi acordate ?ns? mai devreme de 1 iulie 2024. Luni, Camera Reprezentan?ilor a Congresului american a adoptat o lege care permite b?ncilor s? ofere servicii financiare companiilor ce comercializeaz? canabis ?n state ?n care aceasta este legal?, o etap? spre eliminarea a ceea ce anali?tii numesc o barier? ?n calea dezvolt?rii unei industrii na?ionale ?n domeniu. SANATATE si GASTRONOMIEIdei ?i re?ete de la chefi despre cum poate fi g?tit clasicul ou altfel dec?t ne-am obi?nuit: ?Sunt formule ideale: ou-cartof-c?rnat sau ou-sfecl?-pe?te afumat sau ou-ceap? caramelizat?-br?nz?", 22 apr 2021 Oul este, poate, cel mai prezent ingredient ?ntr-o buc?t?rie profesionist?, f?c?ndu-?i cu grij? loc at?t ?n preparatele calde, c?t ?i ?n cele reci ?i ?n deserturi. Dar c?nd omleta, ochiul ?i oul fiert sunt deja la ordinea zilei, cum putem g?ti acest aliment-minune cu un twist? Iat? cum!?La Anika, oul se reg?se?te ?n diferite forme, iar c?teva exemple - cu o component? sezonier? - ar fi legate de prim?var?, c?nd mereu am avut ?n meniu ou po?at cu urzici sau sparanghel, fiind de sezon ambele“, spune chef Alexandru Dumitru, proprietarul restaurantului Anika din Bucure?ti, desemnat de Gault Millau chef-ul anului ?n 2019.? Mai mult, g?lbenu?urile le ?inem ?n sare, dup? metoda cured egg, ?i le folosim drept condiment dup? perioada de maturare, fiind similare parmezanului dat prin r?z?toare.“ Ou?le sunt, din punctul de vedere al lui Alexandru, un ?must“ pentru un mic dejun ?premium“, o variant? fiind oul fiert moale l?ng? un grilled cheese sandwich ?i o salat? de ro?ii. Dar aceasta este doar una din sutele - miile? - de op?iuni. De asemenea, albu?ul, cei de la Anika ?l folosesc la deserturi, fac meringue, ruda vestic? a bezelelor, care este albu? b?tut cu zah?r ?i pu?in suc de l?m?ie ?i care poate fi modelat? ?nainte de uscare.?Oul este, poate, mai potrivit pentru prima parte a zilei, dar ?n cantit??i moderate se preteaz? pentru orice moment. Cum sun? o cin? ?n care ai m?ncat urzici sc?zute cu ou po?at? Pentru mine sun? foarte bine“, spune Alexandru Dumitru. ?n filmul ?Julie & Julia“, din 2009, unde Julie Powell (jucat? de Amy Adams) ?i-o ia drept muz? ?n buc?t?rie pe Julia Child (Meryl Streep), fierberea unui ou este o adev?rat? provocare pentru novicea ?n buc?t?rie Julie.?Aveam impresia c? e u?or s? fierbi un ou. Dar m-am ?n?elat amarnic“, spune ea la un moment dat, c?nd ajunge ?n acel punct al vie?ii ?n care trebuie s? ?g?teasc?“ ?i acest preparat, pe baza sfaturilor din cartea Juliei Child.?Credeam c? ou?le sunt unsuroase, dar acesta are gust de... sos de br?nz?“, este concluzia Juliei Powell, c?nd ?n sf?r?it reu?e?te s? duc? la cap?t provocarea. O poate contrazice cineva? A?a cum frumuse?ea este ?n ochii privitorului, ?i gustul oului st? ?n papilele celui care ?l savureaz?.Un astfel de ingredient-minune nu putea s? nu devin? piesa de rezisten?? a unor localuri specializate. Yolk ?i Ou_Bucure?ti sunt dou? dintre ele.?Toate re?etele Yolk includ oul ?ntr-unul dintre cele trei metode termice clasice de preparare - omlet?, fiert sau ochi. Reinterpretarea noastr? const? ?n felul ?n care ?ncorpor?m gustul de ou cu alte gusturi“, spun reprezentan?ii restaurantului Yolk - the egg station, din zona Pie?ei Romane din Capital?.Sendvi?ul Amestecate con?ine ou? ochi, doar c? ?n timpul prepar?rii chef-ii sparg g?lbenu?ul ?i ?l amestec? ?mpreun? cu albu?ul, astfel c? orice mu?c?tur? luat? din sandwich con?ine at?t albu?, c?t ?i g?lbenu?.?Iar scrambled-ul din sendvi?ul B?tute este preg?tit ?n tigaie cu un pic de unt ?i cu chives, pentru extra pufo?enie ?i extra fresh taste.“Yolk este despre ou (?n traducere, ?nseamn? ?g?lbenu?“), deci practic toate preparatele au ca ingredient principal oul. Printre ele, sendvi?uri tip burgeri (cu ou? ?n loc de carne) sau sendvi?uri clasice cu un twist (cu ou? fierte). ?Cu siguran??, oului ?i st? bine ?n combina?ie cu o chifl? brioche superproasp?t?. Unii prefer? gustul oului combinat cu telemea ?i cartofi pr?ji?i (noi ?i spunem Carcalete), al?ii ?l prefer? cu cheddar ?i bacon, al?ii cu br?nz? feta ?i avocado. Diminea?a merge cu un fresh de portocale sau un espresso, la pr?nz cu o kombucha, iar seara cu o bere artizanal?“, mai spun cei de la Yolk.Restaurantul Ou_Bucure?ti este un alt local specializat ?n a da ou?lor o nou? via??.?Oul este cel mai versatil ingredient din buc?t?rie. La Ou_Bucure?ti, el este reg?sit ?n toate formele. De la omleta pufoas? la scrambled cremos ?i p?n? la ou fiert moale dat prin panko ?i pr?jit. ?l g?sim ?i ?n desert, prin care replic?m un ou fiert, el fiind de fapt o pr?jitur?“, spune Andrei Isac, proprietarul restaurantului.Conceptul localului s?u este de mic dejun prelungit, adic? preparatele din meniu se pot servi ?i la pr?nz. Un mic dejun mai sofisticat ?ns? ?n acest restaurant este omleta pufoas?, realizat? dup? tehnica francez?, cu trufe proaspete rase deasupra ?i o crochet? din cartof f?cut? ?n buc?t?ria proprie. Oul se serve?te acolo ?n special l?ng? trufe, cartofi, br?nz?, bacon.?Oul e bun oric?nd, chiar ?i seara pe o salat?. La un mic dejun mai pompos, merge o papar? moale cu sm?nt?n? gras?, aromat? cu l?m?ie ?i caviar. Sau ou? po?ate cu sos hollandaise, cu ro?ii ?i m?m?lig? pr?jit?. Sunt mii de re?ete spectaculoase“, spune Oana Irina Coant?, proprietara restaurantului Bistro de l’Arte din Bra?ov, numit? ?i ea de Gault Millau Femeia-buc?tar a anului 2019.?n localul ei se mizeaz? mai ales pe lucruri simple, dar departe de a fi banale. Oul ia form? de papar? moale sau ou po?at, destul de mult, inclusiv ?n supe, ori ou moale pr?jit ?n unt. Simplu la o citire, dar dumnezeiesc ?n savoare.?Oul e foarte versatil. Uite, de exemplu, dac? ?l amesteci cu pu?in? ap? ?i sare, ?l pui ?ntr-un ramekin (vas din ceramic? rezistent la temperaturi foarte mari - n. red.) la cuptor ?i adaugi treptat chestii - br?nz?, c?rna?i, etc. - iese un soi de crême br?lée s?rat. Un ou po?at panetat ?i pr?jit e foarte fain, moale ?n interior ?i crocant ?n exterior“, adaug? Oana. Cea mai simpl? re?et? pe care o ?tie ?i care are oul ?n prim-plan este ?ns? cea de oeufs brouillés, adic? o crem? de ou? ?i unt, unde ou?le b?tute se amestec? la foc mic cu untul p?n? se omogenizeaz?.Pentru Alexandru Dumitru de la Anika, re?eta c??tig?toare, ca raport calitate-timp, este oul fiert moale, cleios.?Oul po?at sau ou?le rom?ne?ti sunt foarte delicioase ?i au ?i un efect vizual wow. ?n esen?? reprezint? doar un ou g?tit ?n ap? u?or clocotit?, la foc mic, cu sare ?i pu?in o?et pentru a ajuta la coagulare, apoi scos din coaj? ?i pus ?n ap? u?or clocotit? timp de dou?-trei minute ?n func?ie de c?t de cleios vrei g?lbenu?ul. La restaurant, oul este compatibil ?i pentru pr?nz sau cin?, dar ?i pentru brunch, care devine din ce ?n ce mai popular“, spune el. C?nd g?te?ti ou? trebuie s? fii tot timpul atent la temperatura de g?tire, dar ?i la timp. Indicat este s? ai un plan ?nainte s? te apuci s? g?te?ti ?i a?a vei ob?ine mai u?or rezultatul pe care ?l dore?ti. De exemplu, dac? vrei un ou fiert moale, e?ti atent ?i la felul cum fierbe apa, dar ?i la timpul pe care ?l acorzi oului, nu mai mult de ?ase-?apte minute la foc relativ mic. Oul are nevoie de aten?ie, nu poate fi abandonat. Orice ou g?tit prea mult este ?n pericol s? se prezinte la final cu un gust ?i o textur? deteriorate.?C?nd g?tim ou? sau orice altceva ?n general, e foarte u?or s? nu avem rezultatul dorit tot timpul. Temperatura de g?tire ?i timpul sunt cele dou? tehnici pe care trebuie s? le st?p?nim pentru a avea rezultatele dorite.“Sunt ?i al?i factori de care trebuie ?inut cont, spun reprezentan?ii Yolk - c?t de ?ncins? este tigaia, ce cantitate de ulei/ unt se folose?te -, ?ns? partea cea mai delicat? este timpul de preparare.Restaurantele premiate din lume au dat o notorietate tot mai mare g?lbenu?ului ?n ultimii ani, spune Alexandru Dumitru, ele prezent?ndu-l astfel confiat, ars cu tor?a, ?inut la sare (dup? conceptul englezesc cured egg) sau emulsionat. L?ng? ce ?i st? ?ns? oului cel mai bine pe mas???Este ?ntr-adev?r cel mai versatil ingredient ?i cred c? sunt nenum?rate posibilit??i de asociere. Eu prefer ou? la mic dejun ?i le-a? asocia cu unt ?i salat? de ro?ii. Chiar dac? vorbim de omlet?, ou? pr?jite sau fierte.“Oana Coant? ?l vede ?ntr-o rela?ie perfect? de compatibilitate cu ceva crocant ?i s?rat.?Sunt formule ideale: ou-cartof-c?rnat sau ou-sfecl?-pe?te afumat sau ou-ceap? caramelizat?-br?nz?. Se potrive?te perfect cu spanacul, sparanghelul, busuiocul, br?nzeturile. Sarea ?l pune ?n valoare“, spune femeia-buc?tar a anului 2019.Despre albu? se ?tie c? are mai mult? protein? ?i mai pu?ine calorii, dar este mai fad. G?lbenu?ul, pe de alt? parte, este mai gras, dar ?i mai gustos. Poate s? fie divizat? - cu succes - aceast? leg?tur? sacr? dintre albu? ?i g?lbenu???Asta ?ine de diet? ?i de re?et?. De fapt, ele merg foarte bine ?mpreun?“, este de p?rere Oana Coant?. Indiferent cum ar fi consumat, oul nu poate s? aib? nimic gre?it atunci c?nd este g?tit ca la carte ?i integrat corect ?n re?et?.?De exemplu, pentru a clarifia (a face s? fie limpede - n.red.) un consommé avem nevoie de albu?uri. Un consommé este o sup? clar? (f?r? legume sau zarzavaturi vizibile) ?i unul dintre modurile ?n care putem ob?ine acest lucru este prin a ad?uga un mix ob?inut din legume (ro?ii, ceap?) ?i albu? de ou peste supa clocotit?. Agentul de coagulare din albu? va str?nge toate impurit??ile din sup? ?n timp ce se vor g?ti, iar supa r?m?ne clar?“, spune Alexandru Dumitru.Pentru a face o maionez? sau o emulsie avem nevoie de g?lbenu?, care, prin con?inutul de gr?sime, va func?iona ca agent de legare a maionezei. Cu un g?lbenu? de ou po?i face chiar ?i mai multe kilograme de maionez?.O via?? ?ntreag? probabil nu ajunge ca s? cunoa?tem toate modurile de servire ?i toate formele pe care le poate lua un ou ?n farfurie. Dar suntem datori s? ?ncerc?m.Controlul zah?rului din lactate ?i etichetarea ”Friendly Dairy”, meatmilk , 22 aprilie 2021 Bogat. Cremos. Plin de consisten??. Dulce. De zeci de ani, acestea au fost caracteristicile multor produse care ne fac poft?. ?i, de-a lungul timpului, industria alimentar? a fost dependent? de ingrediente pe baz? de zah?r, gr?simi ?i uleiuri, ?pentru a oferi aceste repere de arom? ?i textur? ?ntr-o mare varietate de alimente ?i b?uturi, de la m?ncarea congelat? la sosuri, ?n special ?n categoria produselor lactate, unde gustul ?i textura domnesc. Dar, cum s? acoperi aceast? cerin?? a consumatorului, concomitent cu aceea de a produce lactate c?t mai apropiate de ceea ce se nume?te ”etichet? curat?”? Un r?spuns poate fi studiul Cargill, ”Taking the lead in label-friendly dairy”, din care v? prezent?m ?n aceast? edi?ie a revistei noastre, principalele concluzii.Mai pu?ine alimente procesatePe m?sur? ce se schimb? atitudinea consumatorilor cu privire la produsele alimentare ?n general (?i mai specific, cu privire la alimentele procesate), cu ?ngrijor?ri din ce ?n ce mai mari cu privire la s?n?tate, impactul asupra mediului ?i tratamentul animalelor, utilizarea multor ingrediente utilitare, care ofer? aceste func?ii, a fost supus? unui control tot mai mare. ?n peisajul actual, consumatorii manifest? un interes crescut pentru a ?ti de unde provin ingredientele, cum sunt ob?inute sau fabricate materiile prime ?i dac? sunt naturale sau modificate, folosind substan?e chimice.Aceste atitudini au un impact profund asupra produselor pe care consumatorii doresc s? le cumpere ?i, la r?ndul lor, pe formularea alimentelor. Potrivit unui raport recent al Health Focus International (HFI), 35% dintre consumatorii globali au declarat c? ?i-au redus consumul de alimente procesate ?n ultimul an. Raportul a afirmat ?n continuare c? mul?i cump?r?tori din ?ntreaga lume sunt acum mult mai concentra?i asupra ingredientelor pe care le recunosc ?i pe care le-ar folosi acas?.Lactatele ?n centrul aten?iei Aceste atitudini determin? o revolu?ie pe segmentul produselor lactate. ?n timp ce produsele lactate au fost mult timp v?zute ca o parte important? a unei diete s?n?toase ?i echilibrate, consumatorii se ramific? acum, manifest?nd un interes puternic pentru alternativele lactate cu ingrediente compatibile cu eticheta. Se preconizeaz? c? aceast? categorie va cre?te dramatic ?n urm?torii ani. Pia?a global? a alternativelor lactate, de exemplu, se a?teapt? s? ajung? la 2,6 miliarde de dolari ?n 2020 ?i s? ajung? la 3,2 miliarde de dolari, p?n? ?n 2023.Anumite ingrediente sunt deosebit de preocupante pentru cump?r?tori, inclusiv conservan?i, gr?simi trans, gr?simi saturate, coloran?i alimentari ?i ?ndulcitori artificiali. ?n timp ce aceste schimb?ri au loc la nivel mondial, schimbarea a fost deosebit de semnificativ? pentru produsele lactate. Consumul de lapte a sc?zut cu 22% ?n ultimele dou? decenii, fapt determinat de o popula?ie ?mb?tr?nit?, cu ?ngrijor?ri legate de s?n?tatea ?i gestionarea greut??ii, precum ?i de un interes cresc?tor al consumatorilor pentru alternativele pe baz? de plante. De exemplu, substitutele pe baz? de plante sunt ?n mod clar, acum, o categorie ?n plin? expansiune, ?nregistr?nd venituri de aproape 2,3 miliarde de dolari ?n 2019, potrivit datelor Eurostat. Dar celelalte categorii de produse de substitu?ie pe baz? de plante, se estimeaz? c? vor cre?te cu 50%, p?n? ?n anul 2023.Oportunit??i pentru produsele procesate?n ciuda interesului crescut pentru alimentele ?i b?uturile mai pu?in procesate, exist? o oportunitate important? pe pia??. Alimentele ?i b?uturile procesate ofer? ?n continuare beneficii esen?iale pentru mul?i consumatori, ?n special ?n r?ndul gospod?riilor cu copii ?i al consumatorilor care apreciaz? confortul. Potrivit raportului HFI, 6 din 10 cump?r?tori la nivel mondial spun c? ??i p?streaz? loialitatea fa?? de alimentele ?i b?uturile procesate ?i c? pre?urile ad?ugate pentru alimentele neprelucrate reprezint? un obstacol ridicat ?n calea achizi?ion?rii. Nutri?ia, gustul ?i confortul sunt deosebit de importante pentru p?rin?i. Mai mult de jum?tate spun c? apreciaz? aceste produse pentru nutrien?ii conserva?i, fortifica?ia, gustul bun ?i formatele convenabile. ?n esen??, consumatorii de ast?zi ??i doresc totul. Produsele care pot satisface at?t nevoile specifice ale gospod?riilor moderne (?n special cele cu copii sau adul?i care apreciaz? confortul pentru stilul lor de via?? ocupat), c?t ?i pe cele care ofer? o nutri?ie consistent? ?i gust bun.Atitudinile ?n schimbare modific? peisajul produselor lactate din ?ntreaga lume, ?ntruc?t m?rcile lucreaz? pentru a ?ine pasul cu aceste nuan?e din g?ndirea consumatorilor. Aceasta nu ?nseamn? c?, ?n sine, este o propunere de totul sau nimic. De exemplu, ?n timp ce consumatorii de produse lactate din Uniunea European? ?i Statele Unite sunt destul de deschi?i la alternativele lactate, jum?tate consum? acum, at?t produse lactate reale, c?t ?i alternative lactate, cel pu?in ocazional. Ei pot avea o preferin?? pentru produsele lactate reale, dar nu mai cred c? produsele lactate reale sunt singura alegere.A?tept?rile pentru lactate sunt mari Ingredientele sunt deosebit de importante ?n categoria produselor lactate. Doi din trei responden?i se a?teapt? ca produsele lactate s? aib? mai pu?ine ingrediente ?i mai mult de jum?tate citesc lista de ingrediente, pentru a determina dac? un produs lactat este s?n?tos sau foarte procesat. Acestea fiind spuse, indiferent dac? este vorba de produse lactate adev?rate sau o alternativ?, gustul produselor este ?nc? o mare problem?. Potrivit cercet?rilor brevetate de Cargill, majoritatea responden?ilor prefer? ?n continuare gustul produselor lactate reale, dec?t al produselor alternative. Gustul excelent r?m?ne cel mai important factor de cump?rare ?n fiecare segment de produse lactate, de?i are tendin?a de a fi cel mai important ?n segmentele de produse lactate indulgente, cum ar fi ?nghe?ata ?i laptele aromat. Cu toate acestea, pentru alternativele lactate, concluziile Cargill sugereaz? c? rolul ingredientelor s?n?toase ?i al alimenta?iei nu se reg?sesc la o importan?? relativ?, ?n compara?ie cu gustul excelent.Implica?iile tuturor acestora sunt semnificative pentru m?rci ?i formulatori de produse. Consumatorii manifest? ?n mod clar o preferin?? pentru produsele cu un con?inut sc?zut de zah?r, cu ingrediente compatibile cu eticheta. Totu?i, asta nu ?nseamn? c? vor accepta produse care se abat prea mult ?n ceea ce prive?te gustul, textura, de la preferin?ele lor tradi?ionale. ?ns? eliminarea ingredientelor func?ionale, care ofer? dulcea?? ?i textur?, cum ar fi zah?rul ?i emulgatorii, este o propunere dificil?, ?n special ?n produsele lactate.Con?inutul de zah?r, deosebit de importantUn raport recent Innova Market Insights, de exemplu, a constatat c? multe dintre aceste produse tind s? aib? ?nc? un con?inut ridicat de zah?r. Deoarece exist? eforturi sporite de reducere a consumului de zah?r ?n alimentele procesate ?i pe m?sur? ce consumatorii fac pa?i suplimentari pentru a reduce consumul de zah?r din b?uturile lactate, con?inutul ridicat de zah?r din alte produse lactate, cum ar fi deserturile ?i iaurturile, va deveni ?i mai greu de ap?rat ?n viitor. Gustul ?i textura merg m?n? ?n m?n?. Eliminarea zah?rului este un exemplu primordial. C?nd ?l sco?i, exist? o gaur? mare de umplut. Zah?rul are un impact profund, care dep??e?te cu mult aroma dulce a unui produs. Chiar dac? ad?uga?i un ?ndulcitor de mare intensitate, pentru a remedia lipsa de dulcea??, sim?ul vechiului gust trebuie totu?i ?nlocuit. Reducerea gr?similor este un alt obiectiv cheie pentru multe m?rci ?i, combinat cu pierderea zah?rului, ?i acesta poate avea un impact semnificativ asupra texturii generale a unui produs. De?i gustul a fost adesea considerat un atribut principal al produsului ?n mintea consumatorilor, textura este de asemenea esen?ial?, pentru succesul oric?rui produs, iar ?n produsele lactate, ambele sunt elementare ?n crearea unui produs care s? satisfac? a?tept?rile consumatorilor, precum iaurtul. ?n general, consumatorii au a?tept?ri de gust ridicate pentru lactate ?i presupun c? produsele alternative sunt similare ca gust ?i textur? cu omologii lor conven?ionali. Dincolo de gust ?i textur?, aceste ingrediente aduc, de asemenea, contribu?ii importante ?i la alte func?ionalit??i, cum ar fi durata de valabilitate a produsului. Ideea este c? scoaterea unuia sau mai multora dintre aceste ingrediente este rareori o substitu?ie de unu la unu, astfel ?nc?t dezvoltatorii de produse trebuie s? adopte o abordare diferit? a formul?rii, folosind uneori mai multe solu?ii pentru a atinge obiectivele adecvate de gust ?i textur?. Acul se mi?c?Pe m?sur? ce consumatorii devin mai educa?i cu privire la ingrediente, ceea ce sunt dispu?i s? accepte ?n ceea ce prive?te gustul ?i textura se schimb? ?n dorin?a lor de ingrediente s?n?toase ?i transparente. Formulatorii de produse trebuie doar s? furnizeze produse care bifeaz? casetele potrivite. ?i acum, exist? multe solu?ii de ingrediente prietenoase cu etichetele, pentru a ajuta la texturarea ?i ?ndulcirea produselor lactate.Stevia Stevia ?i eritritolul, ?ndulcitori alternativi de ?nalt? intensitate, au devenit o parte important? a cutiei de instrumente a formulatorului de produse. Stevia este o planta extrasa din frunzele plantei Stevia rebaudiana originara din America Latina. Compu?ii activi ai steviei sunt glicozidele steviol, care sunt de 150 de ori mai dulci dec?t zah?rul ?i sunt stabili la c?ldur?. O varietate de ?ndulcitori de ?nalt? intensitate fabricate din frunza de stevia, precum ?i ?ndulcitori de stevia fabricate prin fermentare pentru a ob?ine o surs? rentabil? de Reb M ?i D (cele mai bune p?r?i de gust ale frunzei), sunt acum disponibile ?i pot imita gustul dulce de zah?r, men?in?nd caloriile ?n linie ?n numeroase aplica?ii. Extractele de frunze de stevia ?i ?ndulcitorii de stevia pot fi folosi?i pentru a oferi dulcea?? optim? pentru diferite aplica?ii ale produsului, ating?nd ?n acela?i timp obiective de reducere a zah?rului ?ntre 30% ?i 100%. Cu toate acestea, Stevia nu poate merge ?ntotdeauna singur?. A?adar, este adesea combinat? cu al?i ?ndulcitori ?n vrac, cum ar fi eritritolul, pentru a ajuta la mascarea notelor amare create la utilizare ridicat?.Fibra de r?d?cin? de cicoare Un fructan ob?inut ?n mod natural, care con?ine inulin? (o fibr? prebiotic? bine studiat?), fibra de r?d?cin? de cicoare este un element de lucru ?n formularea de produse compatibile cu etichetele curate, pentru o varietate de categorii de produse, inclusiv produse de patiserie, b?uturi, cofet?rie, lactate ?i gust?ri alimente. Fibrele r?d?cinii de cicoare pot contribui la o varietate de func?ii de formulare a produsului, cum ar fi utilizarea ca agent de mascare sau ca mimetic al gr?similor, precum ?i ?mbun?t??irea sim?ului gurii, texturii ?i aromei produsului, deoarece se umple pentru carbohidra?i ?i zaharuri cu con?inut complet de calorii.Proteina de maz?re Proteina de maz?re este extras? din maz?rea verde ?i galben? ?i poate ?nlocui ingredientele lactate ?n aplica?ii precum ?nghe?ata ?i laptele. A devenit un ingredient func?ional pentru texturarea prietenoas?, deoarece, dincolo de ad?ugarea de proteine, maz?rea poate emulsiona, lega apa ?i ofer? o arom? curat?. Cu toate acestea, este important de re?inut, leguminoasa nu este o protein? complet?, ceea ce ?nseamn? c? nu con?ine to?i aminoacizii esen?iali. Cu toate acestea, proteina de maz?re poate fi asociat? cu surse de proteine ??complementare, pentru a ob?ine un con?inut de proteine ??de calitate superioar? ?i care func?ioneaz? ca o op?iune excelent? non-alergenic?, ?n produsele destinate persoanelor sensibile la soia, gluten, lactoz? ?i lactate. Hidrocoloizii Hidrocoloizii au fost folosi?i pe scar? larg? ?n aplica?iile alimentare, pentru a ?mbun?t??i calitatea ?i durata de valabilitate. Pectinele ?i caragenanul se ?ncadreaz? ?n aceast? categorie. ?n lactate, ele servesc de obicei ca agent de gelifiere pentru produse precum ?nghe?at? ?i deserturi. Pectina ajut? la reducerea zah?rului din b?uturi, oferind corpul ?i textura care se pierde, atunci c?nd este scos zah?rul. De asemenea, cre?te senza?ia de pl?cere ?n b?uturile proteice acide, deoarece protejeaz? proteina, care se coaguleaz? atunci c?nd se adaug? aciditate. Caragenul, extras din alge marine ro?ii, poate servi ca agent de ?ngro?are ?i emulgator ?n aplica?ii alimentare, cum ar fi deserturi congelate ?i produse lactate.Un nou standard pentru lactateDeoarece ingredientele compatibile cu eticheta curat? devin un nou standard ?n produsele lactate, formularea ?n aceast? nou? er? este acum mai complex?. Companiile trebuie s? petreac? mai mult timp pentru a afla cum func?ioneaz? anumite ingrediente ?i s? lucreze pentru a reconstrui dulcea?a ?i textura, f?r? ingrediente cheie, cum ar fi zah?rul ?i uleiurile. Furnizorii de ingrediente ?mping acum cercetarea pentru a aborda provoc?rile obi?nuite de texturare cu solu?ii compatibile cu etichetele, care sunt din ce ?n ce mai detaliate, ?n ceea ce prive?te satisfacerea a?tept?rilor consumatorilor. Urm?toarele sunt c?teva reguli cheie ?n aceast? nou? er? a formul?rii de lactate prietenoase cu eticheta: Gustul ?i texturaC?nd vine vorba de produsele lactate ”prietenoase”, consumatorii doresc ?n continuare s? guste ?i s? func?ioneze a?a cum a?teapt?, iar acest lucru implic? definirea obiectivelor texturii la ?nceputul procesului de formulare. Formulatorii de produse trebuie s? se a?tepte la unele ?ncerc?ri ?i erori ?i ar trebui s? ia ?n considerare colaborarea cu un furnizor care are un portofoliu mare de solu?ii de dulcea?? ?i textur?, precum ?i o expertiz? larg? ?n formulare pentru a-?i atinge obiectivele. Confortul ?i v?nzarea Dup? cum s-a men?ionat anterior ?n acest raport, mul?i consumatori (aproape jum?tate la nivel global), cred c? alimentele ?i b?uturile procesate sunt importante pentru confortul pe care ?l ofer?. Mul?i, ?n special cei cu copii ?i stiluri de via?? ocupate, continu? s? indice o nevoie puternic? de produse s?n?toase ?i hr?nitoare, dar care sunt, de asemenea, sigure, convenabile ?i care nu se stric? prea repede pe raft. M?rcile au posibilitatea de a comunica partea pozitiv? a proces?rii, ajut?ndu-le, de asemenea, s? ?n?eleag? c? nu trebuie s? aib? un impact negativ asupra nutri?iei.Transparen?aPe m?sur? ce consumatorii ?nva?? despre ingrediente ?i alimente mai durabile, care sunt mai pu?in prelucrate, cu at?t sunt mai probabil s? solicite transparen?? de la produsele pe care le cump?r?. Companiile ar face bine s? ??i intensifice eforturile de transparen??, precum ?i s? ofere o component? de educa?ie puternic? cu privire la texturizatorii ?i ?ndulcitorii compatibili cu etichetele pe care le folosesc ?i la func?iile pe care le ofer?. Mul?i consumatori ?nc? nu au o ?n?elegere puternic? a atributelor pe care aceste ingrediente le ofer?, astfel ?nc?t exist? o oportunitate solid? de a oferi comunic?ri simple ?i directe despre modul ?n care sunt produse produsele lor. Consumatorii vor fi din ce ?n ce mai interesa?i de alimente ?i b?uturi care au o istorie despre istoria produsului, de unde provine ?i cum este produs. Acum acestea sunt deschise m?rcilor mici, chiar necunoscute, care ofer? aceast? poveste. Inova?iaFormularea produsului ?n lactate, precum ?i ?n alte alimente ?i b?uturi, este acum o afacere care evolueaz? rapid. Formulatorii de produse vor trebui s? se men?in? la curent cu atitudinile consumatorilor ?n continu? schimbare, pentru a rezolva cerin?ele continue ?i nuan?ate de gust, nutri?ie ?i textur? deosebit?. Trecerea la nivelul urm?tor trebuie s? r?m?n? ?n topul g?ndirii manageriale, iar companiile care nu caut? ?n mod continuu ingrediente ?i solu?ii mai bune ar putea constata c? le va lipsi barca spre succes, ?n categoria de lactate ?n plin? expansiune.Perioada de valabilitate ?i stabilitatea fac postbioticele o alternativ? atractiv? la probiotice, By RO.aliment , April 22, 2021Probiotice, prebiotice, sinbiotice – tr?im ?n epoca ?bioticii”. Dar exist? o grup? de ?biotice” despre care probabil ve?i ?ncepe s? auzi?i din ce ?n ce mai multe: postbioticele.Exist? o con?tientizare cresc?nd? a consumatorilor cu privire la beneficiile oferite de probiotice ?i prebiotice, termenii respectivi fiind din ce ?n ce mai prezen?i pe etichetele multor alimente ?i suplimente, iar acum ?n multe ??ri sunt men?ionate din ce ?n ce mai mult de c?tre autorit??i ?i industrie, ?n scopuri de reglementare. Dar microorganismele neviabile ?i metaboli?ii pe care ?i produc sunt ?n continuare teritoriu necunoscut pentru majoritatea consumatorilor.PostbioticeleDe?i ?nc? nu exist? o defini?ie oficial?, postbioticele sunt definite ca fiind ? compu?i de fermenta?ie func?ionali – sau s?-i numim metaboli?ii sau produsele reziduale ale probioticelor – care pot fi utilizate ?n combina?ie cu alte componente nutri?ionale pentru a promova s?n?tatea”, a explicat Matthew Olesiak, MD, director medical principal la SANESolution.SANESolution a anun?at recent lansarea unui nou supliment pentru s?n?tatea intestinului postbiotic numit SANE Viscera-3, o formulare despre care compania sus?ine c? poate supravie?ui digestiei ?i poate furniza postbiotice optime direct ?n intestin.?O numim Viscera-3, deoarece prin legarea a 3 molecule de butirat postbiotic cu o molecul? de glicerol, prevenim distrugerea digestiv? a postbioticului ?i oferim cele mai bune rezultate documentate vreodat? pentru s?n?tatea intestinal? ?i imunitate”, a spus Olesiak.Formula con?ine tributirin? CoreBiome, magneziu, extract din semin?e de struguri, extract de rodie ?i crom.Postbiotice vs probiotice ? Ne uitam la partea gre?it? a ecua?iei. Postbioticul nostru Viscera-3 face de fapt ceea ce oamenii sperau c? vor face probioticele ?i prebioticele. Se pare ?ns?, c? probioticele nu colonizeaz? de fapt intestinul ?n mod permanent”, a spus Olesiak. ??n mod traditional ne-am concentrat pe probiotice si prebiotice pentru ca asta e tot ce ?tiam, ?i apoi apari?ia de postbiotice a ?nceput s? se contureze.“Aten?ia tot mai mare asupra postbioticelor conduce la mai multe cercet?ri pentru aflarea beneficiilor poten?iale pentru s?n?tate, cum ar fi ac?iunea antiinflamatorie, imunomodulatoare ?i antioxidant? a acestora. Unele studii sugereaz? c? metaboli?ii sus?in s?n?tatea digestiv? ?i gastro-intestinal?, ?mbun?t??esc func?ia creierului ?i ofer? sprijin imunitar.?Este o list? ?ntreag?”, ar?ta Olesiak.Un alt avantaj este c? postbioticele pot fi, de asemenea, o alternativ? la s?n?tatea intestinului pentru pacien?ii cu boli critice, copiii mici ?i cei care sunt imunocompromi?i ?i care nu ar trebui s? consume culturi vii, active.Termen de valabilitate?n afara beneficiilor pentru s?n?tate, postbioticele sunt avantajoase ?i atunci c?nd vine vorba de transport ?i depozitare. Deoarece postbioticele nu sunt vii, sunt mai stabile ?i au o durat? mai mare de valabilitate dec?t probioticele active, vii.Deoarece postbioticele nu necesit? condi?ii stricte de produc?ie sau depozitare pentru a le men?ine ?n via??, ele pot fi utilizate ?ntr-o varietate mai larg? de produse ?i sunt ideale pentru ??rile ?n curs de dezvoltare care au acces inconsistent la lan?uri de refrigerare.?n timp ce postbioticele pot oferi o nou? modalitate de a furniza s?n?tatea intestinului simultan cu conformarea men?iunilor privind stabilitatea ?i etichetarea, exper?ii sunt de acord c? sunt necesare mai multe cercet?ri cu privire la metaboli?i.DOSARCum combatem eficient g?ndacul lucios al rapi?ei (Meligethes aeneus) care a devenit rezistent la insecticidele piretroide, Adrian Radu - 22 aprilie 2021 Conform studiilor efectuate de IRAC – Comitetul de Ac?iune pentru Rezisten?a la Insecticide (irac-), ?n ultimii ani ?n Europa, aproximativ 85-90% din popula?iile g?ndacului lucios al rapi?ei (Meligethes aeneus) au dezvoltat o rezisten?? la insecticidele piretroide. Pentru a combate eficient acest d?un?tor care atac? culturile de rapi??, este recomandat s? se foloseasc? alternativ insecticide cu mod de ac?iune diferit ?i s? se respecte doza omologat?.?n portofoliul FMC Agro Rom?nia, exist? solu?ia eficient? ?i de ?ncredere pentru controlul acestui d?un?tor ?n culturile de rapi??: insecticidul AVAUNT? 150 EC, ce con?ine substan?a activ? indoxacarb (grupa 22) ?i asigur? un control rapid a d?un?torului Meligethes aeneus, inclusiv a popula?iilor rezistente la ac?iunea piretroizilor.AVAUNT? 150 EC ac?ioneaz? prin contact ?i ingestie, la nivel neurotoxic ?n corpul insectelor, prin blocarea canalelor de sodiu din nervii organismelor ?int?. Dup? ce p?trunde ?n organism prin contact sau ingestie, substan?a activ? produce bioactivarea metaboli?ilor ?i efectul neurotoxic. Dup? bioactivare, se ?ntrerupe rapid hr?nirea, ceea ce confer? o excelent? protec?ie culturii tratate. Fiziologic, insecta este paralizat? dup? bioactivarea substan?ei active (2 – 12 ore de la aplicare) ?i dup? scurt timp moare.Sub ac?iunea substan?ei active, g?ndacul lucios al rapi?ei va muri ?n aproximativ 1-4 zile de la ingestie, dar ?n acest interval, d?un?torul mai poate fi observat ?n cultura, ?ns? acesta nu va produce daune.Este cunoscut faptul c? g?ndacul lucios al rapi?ei produce pagube importante culturilor de rapi?? ?nainte de ?nfloritul acesteia. El consum? organele florale din bobocii ?nc? nedesf?cu?i, av?nd drept consecin?? distrugerea bobocilor florali ataca?i ?i reducerea produc?iei de rapi??.Sursa: studii Fran?a 2009Insecticidul AVAUNT? 150 EC este omologat ?n Rom?nia pentru combaterea insectelor d?un?toare la porumb, vi?? de vie, rapi??, legume ?i pomi fructiferi. Pentru controlul g?ndacului lucios al rapi?ei, doza recomandat? este de 170 ml/ha. Se recomand? aplicarea produsului ?nainte de ?nflorit p?n? la ?nceputul primelor petale vizibile (mugure galben) imediat ce popula?ia d?un?torului dep??e?te pragul de d?unare de 1-2 adul?i/plant?.Sursa: studii Fran?a 2009Studiile de teren efectuate, au demonstrat c? insecticidul Avaunt? are o toxicitate redus? asupra entomofaunei utile, f?c?nd din acesta un instrument ideal ?n programele de management integrat al d?un?torilor.Cu insecticidul Avaunt? de la FMC, pute?i avea o cultur? mai puternic? ?i astfel pute?i ob?ine produc?ii mai mari.AVAUNT 150 EC are urm?toarele avantaje:?ntrerupe rapid hr?nirea g?ndacului lucios al rapi?eiAre ac?iune de lung? durat?Toxicitate redus? asupra entomofaunei utileNu este influen?at de temperaturile ridicate din momentul aplic?riiInstrument ideal ?n programele de management integrat al d?un?torilor ?i managementul apari?iei rezisten?ei la insecticidePentru mai multe detalii despre insecticidul AVAUNT? 150 EC, accesa?i site-ul oficial al companiei, fmcagro.ro. Tot aici g?si?i ?i datele de contact ale reprezentan?ilor de v?nz?ri FMC, gata s? v? ajute cu r?spunsuri la toate ?ntreb?rile pe care le ave?i.FMC Corporation este o companie de cercetare ?n agricultur?, oferind fermierilor din ?ntreaga lume solu?ii ?i produse inovatoare de protec?ia ?i nutri?ia plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a n?scut ?n anul 1883, c?nd fondatorul s?u, John Bean, crea ?n California prima ma?in? de aplicat pesticide. ?n prezent, FMC continu? s? dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante ?n noi substan?e active ?i formul?ri, pentru o agricultur? sustenabil? ?i produc?ii ridicate.* * *?Un portofoliu puternic de brevete este un atu valoros”: Cererile de brevete se disting ?n cadrul tendin?elor ce se manifest? ?n inovarea microbian?, By RO.aliment , April 22, 2021Microbii sunt folosi?i de companiile de produse alimentare pentru o varietate de func?ii – de la ob?inerea unei eficien?e ?mbun?t??ite a procesului p?n? la termenul de valabilitate mai mare ?i la dezvoltarea aromelor. Dar o examinare a cererilor de brevete din ultimii 20 de ani arat? c? industria alimentar? acord? prioritate unui domeniu mai presus de toate celelalte – s?n?tatea intestinal?.George James ?i Monika Rai, care lucreaz? la firma de avocatur? ?n domeniul propriet??ii intelectuale (PI), au realizat recent un studiu privind tendin?ele din peisajul alimentar ?i al b?uturilor. Folosind instrumentul de c?utare ?i analiz? al PI, brevetat, au examinat cererile pentru ob?inerea de brevete depuse ?ntre 2009 ?i 2019.“Microbii prezen?i ?n sistemul nostru digestiv, care formeaz? microbiomul intestinal, au fost din ce ?n ce mai importante ?n produsele alimentare ?i b?uturi ?n ultimii 20 de ani” , au concluzionat exper?ii ?n domeniul propriet??ii intelectuale.Acest lucru reflect? o con?tientizare cresc?nd? a importan?ei s?n?t??ii digestive asupra bun?st?rii generale. ?n ultimul deceniu, eforturi precum Proiectul Microbiomului Uman au eviden?iat ?diversitatea enorm?” a microbilor benefici care tr?iesc ?n corpul nostru – iar inova?ia ?n domeniul microbiomului se bucur? acum de un ?interes enorm” ?n sectoarele nutri?iei, agriculturii, s?n?t??ii ?i ?ngrijirii personale.?Astfel de produse, care au un efect func?ional asupra s?n?t??ii tractului digestiv, au devenit populare ?n r?ndul consumatorilor ?i sunt acum ceva obi?nuit pe rafturile supermarketurilor”, au remarcat James ?i Rai. ?Sectorul nutri?ional, influen?at de cererea consumatorilor, recunoa?te valoarea dezvolt?rii ?i comercializ?rii produselor care sunt benefice pentru microbiomul intestinal. Aceste produse includ pe cele care con?in microbi benefici specifici, cunoscu?i sub denumirea de probiotice, ?i pe cele care con?in ingrediente, cunoscute ca prebiotice, care promoveaz? cre?terea ?i men?inerea microbiomului intestinal s?n?tos.“Chefirul ?i fermenta?ia sunt la mod?Microbii au fost folosi?i la coacere, fabricarea berii ?i fabricarea br?nzeturilor de genera?ii. Dar, mai recent, produse precum kefirul – un produs fabricat din lapte de capr? fermentat – au cunoscut o cre?tere a popularit??ii pe m?sur? ce consumatorii devin mai con?tien?i de beneficiile men?inerii unui microbiom s?n?tos.?Popularitatea sa a fost reflectat? de tendin?ele de depunere a brevetelor, ?n care num?rul familiilor de brevete din ?ntreaga lume care con?in cuv?ntul? kefir ”a crescut ?n 2016; o familie de brevete fiind un grup de brevete conexe ”, au explicat James ?i Rai.Fermentarea continu? s? fie un subiect fierbinte, produc?torii folosind tot mai mult bacteriile sau drojdiile pentru a converti carbohidra?ii ?n alcool sau acizi organici. Acest lucru poate spori gustul, textura sau aroma alimentelor. De asemenea, poate ?mbun?t??i durata de valabilitate prin inhibarea cre?terii microbilor nedoriti. ?Aceste calit??i, pe l?ng? viteza ?i randamentul procesului, sunt de cea mai mare importan?? pentru produc?torii de alimente, care la r?ndul lor se bazeaz? adesea pe brevete pentru a-?i proteja inven?iile legate de aceste aspecte. De exemplu, un solicitant a reu?it s? ob?in? protec?ie cu succes ?n Europa pentru o compozi?ie utilizat? ?n timpul fermenta?iei care cuprinde bacterii lactice specifice, despre care se spune c? inhib? cre?terea microorganismelor patogene ?n produsele alimentare pentru perioade mai lungi de timp. Alte astfel de inven?ii includ tulpinile de Lactobacillus fermentum care cresc pH-ul unui produs din lapte fermentat, cum ar fi iaurtul, pentru a preveni post-acidifierea care duce la tulburarea produsului, precum ?i metodele pentru reducerea timpului de reac?ie la fermenta?ia unei culturi.“Dar depunerile de brevete pentru produsele care au un impact pozitiv asupra microbiomului intestinal par s? fi atras cea mai mare aten?ie. La nivel global, au dezv?luit datele EIP, ?n ultimii cinci ani a existat o cre?tere a num?rului de depuneri de brevete legate de pro ?i prebiotice.Interesant, subliniaz? cercet?torii, este ?i faptul c? oficiile de brevete, inclusiv Oficiul European de Brevete, nu s-au confruntat cu o cre?tere a activit??ii de depunere. Mai degrab?, saltul global a fost alimentat de o accelerare ?n China. Acest lucru, cred James ?i Rai, ar putea sugera c? China va ajunge ?n ?avangarda” cercet?rilor ?n domeniu. Pentru a s?pa un pic mai ad?nc, exper?ii ?n PI ?i-au concentrat cercet?rile pe categorii comune de alimente care con?in probiotice benefice, focus?ndu-se pe lactate, cereale ?i muesli. ?Datele noastre sugereaz? cu siguran?? c?, pentru perioada 2009-2019, lactatele au fost cea mai vizat? categorie de alimente ?n leg?rtur? cu probioticele”, au declarat James ?i Rai pentru FoodNavigator.?Pentru 2009-2019, am identificat peste 70 de brevete europene special direc?ionate c?tre produsele lactate care con?in bacterii probiotice vii ?i care au un efect asupra tractului digestiv, care protejeaz? compozi?iile, tulpinile bacteriene ?i utiliz?rile acestora ?n tratarea tulbur?rilor ?i men?inerea unui intestin s?n?tos. Aceasta include, de exemplu, brevetul Danone pentru un produs lactat fermentat care cuprinde o tulpin? Streptococcus thermophilus, pentru cre?terea sau men?inerea unei popula?ii de Faecalibacterium prausnitzii, cea mai abundent? bacterie din intestinul unui adult s?n?tos, care joac? un rol vital ?n microbiota intestinal?. Un alt exemplu este patentul Nestle pentru mioinozitol ?i o combina?ie de probiotice pentru utilizarea ?n prevenirea excesului de greutate corporala la sugari”.Cu toate acestea, au insistat ei, exist? o mul?ime de oportunit??i ?n categoriile de alimente uscate, cum ar fi cerealele.?Probioticele se g?sesc acum frecvent ?n alimentele uscate, cum ar fi cerealele ?i muesli-urile, iar o varietate de astfel de produse este disponibil? pe rafturile supermarketurilor. Datele noastre au ar?tat c?, ?n ciuda cererii ?n cre?tere, au existat foarte pu?ine brevete special direc?ionate c?tre probiotice ?n cereale ?i muesli ?n perioada 2009-2019 ”, ni s-a spus.?Acestea fiind zise, de?i num?rul brevetelor cu clasific?ri at?t pentru probiotice, c?t ?i pentru alimentele uscate a fost sc?zut, acest lucru nu ?nseamn? c? inven?iile ?n sfera probioticelor care pot fi utilizate ?n astfel de produse nu sunt protejate de brevete. De exemplu, un probiotic poate fi revendicat ?ntr-un brevet ?i poate fi utilizat ?n mod adecvat ?ntr-o mare varietate de tipuri de alimente. De exemplu, brevetul ?n sine nu se refer? nici m?car la cereale. Dac? ar fi cazul, brevetului nu i s-ar acorda neap?rat o clasificare specific? a categoriei de alimente ?i, prin urmare, ar putea s? nu apar? ?ntr-o c?utare vizat?. Acest lucru se aplic? ?n mod egal ?i altor clasific?ri alimentare specifice. De exemplu, o aplica?ie identificat? ?n c?utarea noastr? se refer? la o nou? bacterie, folosit? ?n scop profilactic pentru a preveni infec?iile monocitogene ?n produsele alimentare, de la cereale la iaurt.“S?n?tatea intestinului este o afacere mareMajoritatea aplica?iilor de PI pentru ob?inerea brevetelor, ?n perioada de studiu au fost realizate de mari organiza?ii multina?ionale, care folosesc brevete pentru a-?i proteja drepturile de proprietate intelectual? ?i interesele comerciale. ?Unele dintre cele mai active companii din acest spa?iu pentru acea perioad? au fost multina?ionala francez? Danone, ?mpreun? cu filiala sa Nutricia, precum ?i Mead Johnson Nutrition, Nestlé ?i Nestec ( o companie cu leg?turi puternice cu Nestlé). Fiecare dintre aceste companii de?inea un num?r semnificativ de familii de brevete at?t la nivel global, c?t ?i ?n Europa ?n mod specific ”, au remarcat Rai ?i James.?Nu este surprinz?tor faptul c? Danone de?ine cele mai multe familii de brevete pentru lactate ?i probiotice pentru o singur? entitate, av?nd ?n vedere popularitatea produselor sale probiotice, inclusiv Actimel ?i Activia. Activitatea de brevetare a marilor companii din acest domeniu, inclusiv Danone, Nestle si MJN subliniaz? valoarea pe care astfel de companii o atribuie drepturilor de PI pentru noi progrese.“ Cu toate acestea, James ?i Rai consider? c? exist? destul spa?iu pentru ?ntreprinderile mai mici ?i m?rcile inovatoare ?n spa?iul de s?n?tate intestinal?.?De?i importan?a produselor probiotice nu a sc?pat unora dintre cele mai mari companii de nutri?ie din lume, care par s? domine acest domeniu, acest lucru nu ?nseamn? c? firmele mai mici nu pot ob?ine succesul”, ne-au spus ei.?n perioada 2009-2019, Oficiul European de Brevete a primit peste 500 de cereri de brevete referitoare la alimentele care con?in probiotice benefice. Dintre ace?tia, Danone, Nutricia, MJN, Nestlé ?i Nestec au contabilizat 40% din cereri, ?n vreme ce mai multe alte ?ntreprinderi, mici, mijlocii, dar ?i mai mari, au fost responsabile pentru aproximativ 60% din depunerile ?n domeniu la OEB. ?Brevetele pot fi active extrem de utile pentru companiile mai mici care doresc s? ??i ?mbun?t??easc? pozi?ia, oferind un avantaj competitiv ?i atr?g?nd poten?iali investitori. Mai mult, un portofoliu puternic de brevete este un activ valoros pe care companiile mai mari ar putea ?ncerca s? ?l achizi?ioneze ” , au sugerat exper?ii ?n PI.* * *Utilizarea uleiului folosit duce la desp?duriri ?n Asia, y: Oana Racheleanu in Transport 22 April 2021 Un nou studiu arat? c? aproape jum?tate din uleiul de palmier importat ?n Uniunea European? este folosit ca biocombustibil, ?ns? aceast? ambi?ie a Europei de a avea combustibili verzi duce la desp?duriri ?n ??rile din Asia. Uleiul folosit, provenit de la g?tit, poate fi procesat ?i folosit ca biocombustibil pentru a genera energie, pentru transport sau pentru ?nc?lzirea locuin?elor, fiind un ?nlocuitor pentru combustibilii fosili.?ns?, din moment ce cantitatea biocombustibilului ob?inut din ulei folosit a crescut cu aproape 40% ?n fiecare an, ?ncep?nd cu 2014, pur ?i simplu nu este suficient ulei folosit pentru ca metoda s? fie sustenabil?, arat? un nou raport. ?n plus, aceast? cerere las? loc ?i fraudei – uleiul folosit este deseori v?ndut la un pre? mult mai mare dec?t cel virgin sau cele dou? tipuri de uleiuri sunt amestecate.China asigur? aproape o treime din importurile de ulei folosit ale Europei, cu aproape o cincime venind din Malaezia ?i Indonezia. ?n urm?torii 10 ani, volumul de ulei de care va avea nevoie Europa s-ar putea dubla p?n? la ?ase milioane de tone, pe m?sur? ce ??rile din UE se str?duiesc s? ?ndeplineasc? obiectivele privind combustibilii verzi din transporturi.De?i ?n ??rile din UE uleiul folosit este considerat de?eu, animalele din unele ??ri asiatice sunt hr?nite cu el.?Setea Europei pentru ulei folosit pentru a alimenta sectorul transporturilor dep??e?te cantit??ile pe care le pot oferi ??rile care pr?jesc mult. ??rile care ar folosi uleiul deja utilizat la hr?nirea animalelor ?i la ob?inerea altor produse ar putea sf?r?i prin a-l exporta, ?n timp ce ei ar utiliza acas? un ulei ieftin, cum e cel de palmier”, a explicat Cristina Mestre, de la Transport & Environment, publica?ia care a f?cut studiul.?Pu?ini oameni realizeaz? c? aproape jum?tate din uleiul de palmier importat de UE este folosit ca biocombustibil. ?nc? din 2009, obliga?ia de a amesteca biocombustibilii cu combustibilii fosili pentru autovehicule a devenit o cauz? major? a defri??rilor”, se arat? ?n raport.Directiva European? privind energia regenerabil? va fi revizuit? ?n iunie, inclusiv regulile privind combustibilii verzi din transport. Transport & Environment face presiuni asupra UE s? limiteze utilizarea uleiului folosit pentru transport ?i s? ?mbun?t??easc? monitorizarea pentru a evita desp?duririle pentru combustibil.?n Rom?nia, hipermarketurile Auchan desf??oar? o campanie de colectare a uleiului alimentar uzat. ?n doar un an au fost colecta?i 100.000 litri de ulei uzat. Acesta este apoi predat companiei Respir? Verde, lider na?ional ?n materie de colectare, valorificare ?i eliminare final? a uleiurilor ?i gr?similor comestibile uzate, pentru a fi condi?ionat printr-o serie de procese de ?nc?lzire, decantare ?i filtrare. Ulterior, uleiul este transportat c?tre valorificatorii finali, companii din spa?iul UE, ?n vederea producerii de biocombustibili. * * *Asigur?rile agricole, pe agenda fermierilor dobrogeni , Mihaela Prevenda, Joi, 22 Aprilie 2021 Joi – 22 aprilie 2021, reprezentan?ii Asocia?iei Produc?torilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au ?nt?lnit cu conducerea unei cunoscute societ??i de asigurare. S-au discutat condi?iile de asigurarea a culturilor agricole pentru anul 2020-2021, precum ?i colaborarea ?ntre firmele de asigur?ri ?i asocia?iile profesionale din domeniu, ?n vederea elabor?rii condi?iilor de asigurare pe viitor.APAD ??i propune promovarea unui program de informare ?i ?colarizare a fermierilor privind condi?iile ?i regulile de asigurare, prin prezentarea unor materiale video. ?Totodat?, ne propunem conceperea unui contract de asigurare agricol? multianual, pe perioad? nedeterminat?, f?r? ?ntreruperi ?n privin?a perioadei asigurate, cu rate trimestriale ?i cu transmiterea culturilor c?tre asigur?tor o dat? cu declara?ia APIA”, precizeaz? Theodor Ichim, pre?edinte APAD. Fermierii au stabilit c? se vor ?nt?lni ?n perioada urm?toare, la Constan?a, cu reprezentan?ii societ??ilor de asigur?ri. Foto: APAD * * *Meloidogyne incognita (nematodul galicol al radacinilor) – un adevarat inamic in cultura tomatelor in spatii protejate , Redactia Sanatatea Plantelor , apr. 22, 2021 Cultura tomatelor reprezinta o importanta deosebita in Romania, situandu-se pe locul 8 ca si productie in Uniunea Europeana. Pentru a ne bucura de gustul si prospetimea lor este necesara respectarea tehnologiei de cultura, precum si implementarea unui sistem integrat de protectie si combatere fata de principalele boli si daunatori care provoaca pagube insemnate in cultura.In prezent, cultivatorii de tomate in spatii protejate se confrunta cu un inamic care nu este tocmai usor de combatut, si anume Meloidogyne incognita – nematodul galicol al radacinilor (Fig. 1).In tara noastra este considerat cel mai periculos daunator al culturilor legumicole in spatii protejate. Este extrem de polifag, fiind semnalat pe mai mult de 1500 de specii de plante. Pe langa tomate, nematodul ataca si castraveti, vinete, ardei, pepeni, etc..Cum recunoastem acest daunator?Femela are corpul in forma de para, translucid, de culoare alba lucioasa. Masculul are corpul viermiform, ascutit in partea anterioara si rotunjit in cea posterioara. Oul este elipsoidal, de culoare bruna-pal. Larva are corpul viermiform, cu extremitatea posterioara conica. Stiletul este mai scurt decat la adulti.Fig. 2 O femela depune intre 300-1000 de oua, dar in conditii optime numarul oualor ajunge la 2000. Acestea se raspandesc in sol in cautarea radacinilor de tomate, perforeaza radacinile si patrund in tesuturi, de regula in apropierea varfurilor de crestere. Dupa o perioada scurta de hranire, larvele devin imobile si raman in aceleasi locuri pe toata durata dezvoltarii. Odata cu hranirea, larvele secreta?? enzime care determina hipertrofierea tesuturilor din zonele de atac, ceea ce duce la aparitia unor umflaturi, denumite gale, alcatuite din celule gigantice (Fig. 2).Primele simptome se manifesta prin ofilirea frunzelor si stagnarea din crestere, urmata de uscarea plantei de la varf spre baza. La nivelul galelor, vasele libero-lemnoase sunt obturate, iar circulatia sevei se intrerupe, determinand putrezirea radacinilor. Pagubele produse culturilor sunt in functie de gradul de infestare a solului si momentul cand se produce atacul la nivelul radacinilor. De regula, un atac puternic asupra plantelor tinere poate compromite cultura. In cele mai multe cazuri atacul nematodului favorizeaza aparitia infectiilor cu Fusarium spp. si Verticillium spp., care grabesc pieirea plantelor.Raspandirea nematodului dintr-o sera in alta se face prin amestecul de pamant folosit la producerea rasadurilor, prin plantele infestate, cu incaltamintea muncitorilor si cu diferite unelte si mijloace de transport.Cum se combate?Localizarea nematodului in interiorul galelor, adancimea la care se poate intalni in sol, precum si caile multiple de infestare a solului fac extrem de dificila combaterea acestui daunator. Prin aplicarea unui complex de masuri profilactice, fizice, folosirea de soiuri si hibrizi de plante rezistente si chimice se pot obtine rezultate bune. Ca si metode profilactice, in spatiile protejate infestate, la defrisarea culturii, scoaterea plantelor se va face cu cazmaua iar resturile vegetale si radacinile vor fi puse in saci de polietilena, impiedicandu-se astfel imprastierea resturilor de radacini si a particulelor de sol infestate. Dupa defrisare si mobilizarea solului se recomanda ca acesta sa fie mentinut in stare umeda, timp de 2-3 saptamani, pentru putrezirea radacinilor cu gale.Folosirea hibrizilor de tomate cu rezistenta la nematozi constituie un mijloc sigur in realizarea productiei pe suprafetele infestate. Astfel, in unele tari, prin diferite cai, inclusiv prin transferul genei de rezistenta – Mi de la specia Lycopersicon peruvianum s-au creat soiuri, hibrizi si varietati de tomate (Ronita, Rossol, Piernita, Piersol, etc.), care manifesta rezistenta la nematodul galicol al radacinilor. La noi in tara au fost create o serie de hibrizi de tomate (Oltbird, Craiobrid, IR-18, IR-34, M-14), rezistenti la acest daunator.Metode fizice: Dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi, la temperaturi de 90-100°C, timp de 2-3 ore.Metode chimice: Utilizarea produselor chimice nematocide, aplicate la sol, de regula intre ciclurile de cultura, da rezultate bune in combaterea nematozilor. Produsele nematocide actioneaza prin gazare sau prin contact direct. Se recomanda produsele:BASAMID GRANULE (dazomet 97%) – 500 kg/ha;NEMATHORIN 10 G (fostiazat 100 g/kg) – 15 kg/ha;VYDATE 10 L (oxamil 100 g/l)- 10 l/ha.Ing. Luminare Maria-CristinaInstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor * * *3 insecticide iscusite pentru combaterea daunatorilor din culturile agricole si horticole Redactia Sanatatea Plantelor pe apr. 22, 2021 Fie ca vorbim despre culturile agricole sau despre cele horticole, daunatorii sunt destul de numerosi ca numar de specii.In functie de momentul aparitiei daunatorului, dar si de cultura atacata, va recomandam aplicarea unuia dintre insecticidele FASTER 10 CE, FASTER DELTA sau FASTER GOLD 50 EC.FASTER 10 CE este un insecticid care la doze foarte mici actioneaza rapid asupra sistemului nervos central si periferic al insectelor, avand un spectru larg de actiune, in mod deosebit asupra speciilor de lepidoptere, coleoptere, diptere, hemiptere si altele. Are o buna actiune reziduala pe plantele tratate, cu efect inhibitor asupra hranirii insectelor fitofage.FASTER DELTA este un piretroid de sinteza care actioneaza prin contact si ingestie, afectand sistemul nervos al insectelor. Are efect repelent si de soc si actioneaza ca inhibitor de nutritie asupra insectelor. Are o durata de protectie in cultura de 7 – 10 zile, indiferent de stadiul de vegetatie. Acoperirea completa si uniforma a plantelor este esentiala pentru o buna protectie impotriva atacului insectelor.FASTER GOLD 50 EC este un alt piretroid a carui substanta activa face parte din generatia a treia de piretroizi de sinteza, care se caracterizeaza printr-o mai mare fotostabilitate si o mai accentuata activitate insecticida decat grupele precedente. Insecticidul actioneaza asupra sistemului nervos al insectelor. Acestea inceteaza sa se mai hraneasca dupa care intervine paralizia si moartea acestora. FASTER GOLD 50 EC actioneaza atat asupra adultilor, cat si a larvelor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO* * *USR PLUS lanseaz? un proiect de reconversie a ?colilor ?nchise ?i?abandonate , S.R. 12:23 FOTO: Fernbach Antal | USR PLUS lanseaz? joi proiectul na?ional ?Salveaz? o ?coal?”, proiect de reconversie a ?colilor ?nchise ?i?abandonate.?n ultimii 20 de ani, ?n Rom?nia s-au ?nchis mii de ?coli, majoritatea ?n mediul rural, ?n timp ce ?n zeci de ora?e se ?nva?? ?n dou? sau trei schimburi, pentru c? nu sunt ?coli suficiente ?i nici nu s-au mai construit alte unit??i ?colare. Cl?dirile ?i terenurile vechilor ?coli ?nchise au fost abandonate ?i se degradeaz? pe zi ce trece, ?n timp ce ?n multe dintre aceste localit??i nu exist? spa?ii amenajate pentru centre medicale, dispensare, farmacii, locuin?e sociale sau centre after-school pentru copii, explic? Alian?a USR PLUS ?ntr-un comunicat transmis?presei.Potrivit sursei citate, doar ?n ultimii patru ani, 1.110 ?coli au fost ?nchise. 90% dintre acestea sunt ?n mediul rural. ?n acela?i timp, Rom?nia are 328 de comune f?r? medic de familie ?i f?r??dispensar.USR PLUS propune consiliilor locale schimbarea destina?iei acestor cl?diri ?i aprobarea transform?rii lor ?n centre de servicii?care s? schimbe ?n bine via?a locuitorilor din acea?localitate.?Cea mai bun? modalitate de a conserva ?i ?ntre?ine o cl?dire este a-i g?si o destina?ie’, spunea un arhitect francez din secolul al XIX-lea, cunoscut pentru proiectele sale de restaurare. ?i ?n Rom?nia este nevoie s? ne implic?m pentru ca aceste cl?diri abandonate s? nu ajung? ?n paragin? ?i pentru a le face utile pentru cet??enii comunit??ilor locale. Apel?m la to?i ace?ti cet??eni pentru a se implica ?n g?sirea celei mai bune solu?ii de reconversie pentru comunitatea lor”, declar? deputatul USR PLUS Alin?Apostol.?Antoine Lavoisier spunea ‘nimic nu se pierde, nimic nu se c??tig?, totul se transform?’. Patrimoniul trebuie salvat, face parte din mo?tenirea noastr?. ?i de ce s? nu-l folosim pentru lucrurile de care este nevoie ?n comunitate, dac? nu mai serve?te scopului pentru care a fost creat ini?ial? Asta ne propunem prin acest proiect, s? d?m via?? ?colilor ?nchise ?i abandonate, sub o alt? form?”, precizeaz? ?i deputata USR PLUS Denia?Neagu.?Obiectivul proiectului USR PLUS const? ?n transformarea cl?dirilor vechilor ?coli, ?nchise ?i abandonate, ?n centre de reconversie profesional?, dispensare sau locuin?e sociale pentru v?rstnici, medici ?i profesori sau familii ?n dificultate. Dup? caz, cl?dirile pot fi transformate ?i ?n centre pentru v?rstnici, centre socio-culturale, cre?e sau gr?dini?e, biblioteci, centre de consiliere sau?farmacii.Pentru ca acest proiect s? se materializeze e nevoie de voluntari din orice zon? a ??rii, care s? ajute la depunerea proiectelor documentate, specifice comunit??ii respective, ?i care s? poat? fi implementate cu ajutorul ?i acordul autorit??ilor?locale.Voluntarii ajut? la str?ngerea de informa?ii, organizarea de grupuri de lucru, dezbateri cu cet??enii, elaborarea proiectului ?i rela?ia cu autorit??ile locale. Cei interesa?i se pot??nscrie?AICI.* * *Club.UnVinpeZi.ro: Majoritatea rom?nilor prefer? vinul ro?u pentru masa de Pa?te. Ce recomand? speciali?tii? Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Majoritatea rom?nilor aleg s? pun? vinuri ro?ii pe masa de Pa?te, motiv pentru care ?n aceast? perioad? vinurile ro?ii reprezint? aproximativ 70% din totalul v?nz?rilor de pe Club.UnVinPeZi.ro Cu ocazia S?rb?torilor Pascale am pus laolalt? preferin?ele clien?ilor no?tri ?i ale speciali?tilor no?tri ?i am creat o sec?iune special? care con?ine cele mai potrivite vinuri pentru m?nc?rurile tradi?ionale (friptur? de miel, cozonac, pasc?). “Unul dintre principiile asocierii m?nc?rii cu vinul este “asocierea ?n concordan??”. ?n primul r?nd, aromele ?i gusturile din vin ar trebui s? se reg?seasc? ?i ?n preparat. De exemplu, la drobul de miel, un preparat cu o componen?? vegetal? semnificativ?, dar cremos ?i condimentat, am putea asocia un vin alb, cu o corpolen?? medie, lejer baricat. Un Chardonnay, poate chiar o Feteasc? Regal?. C?nd asociem carnea de miel, ar trebui s? ?inem cont ?i de modul de preparare al acesteia. Cotletele de berbecu? f?cute medium stau bine ?n compania vinurilor ro?ii mai lejere, precum Pinot Noir, ?n timp ce friptura din pulp? face fa?? unui Cabernet Sauvignon. Dac? vorbim de miel la cuptor g?tit mai mult timp, putem s? miz?m pe o Feteasc? Neagr? sau un Primitivo. Succesul unei cine reu?ite poate sa stea ?i ?n pl?cerea descoperirii! A unui vin nou, a unui gust nou, a unei combina?ii de gusturi. A?a c? ?ncurajez pe oricine ??i dore?te s? experimenteze cu spumante, cu vinuri dulci, cu vinuri roze, albe sau ro?ii, deopotriv?.” sunt recomand?rile lui Valentin Ceafal?u, unul dintre exper?ii parteneri UnVinpeZi. Clubul Pasiona?ilor este una dintre cele mai mari comunit??i de iubitori de vinuri din Rom?nia ?i singura care ofer? exclusiv vinuri de calitate, atent alese de o echip? cu experien??. Site-ul club.unvinpezi.ro a fost lansat sub umbrela UnVinPeZi.ro ?n 2017 ?i relansat ?n aprilie 2020 cu sec?iunea Magazin deschis? tuturor utilizatorilor, unde are acces oricine dore?te s? cumpere online vinuri rom?ne?ti ?i interna?ionale de calitate ridicat? ?i apreciate de speciali?ti. ?n plus, zona de Club ofer? o serie de avantaje exclusiviste, printre care garan?ia celui mai mic pre? online, servicii premium ?i livrarea gratuit? oriunde ?n ?ar?, indiferent de valoarea comenzii. 52% dintre vinurile comandate de pe Club.UnvinpeZi.ro sunt locale, iar importurile se distribuie frumos ?ntre clasici (Fran?a, Italia, Spania) ?i mai pu?in “New World” (Chile, Australia, Africa), dar observ?m un interes crescut de la o lun? la alta pentru cele din urm?. ClubUnVinPeZi.ro este de?inut de Apropo de Ecommerce, compania care de?ine 5 proiecte de e-commerce dedicate unor pasiuni ale consumatorilor: unvinpezi.ro, club.unvinpezi.ro, vinometru.ro , buchetulzilei.ro ?i cutiacucafea.ro Toate proiectele companiei se adreseaz? iubitorilor de gusturi bune care apreciaz? calitatea at?t a produselor prezente ?n ofert?, c?t ?i a serviciilor oferite de platformele pe care acestea sunt g?zduite. * * *Cum se vor desf??ura slujbele de Florii ?n biserici, Ionu? Fantaziu , apr. 22, 2021 Patriarhia Rom?n? anun?? c? slujbele organizate cu ocazia s?rb?torii Intr?rii Domnului ?n Ierusalim, Floriile, se vor desf??ura cu respectarea regulilor sanitare ?n vigoare.Duminic? de la ora 8:30 se va oficia slujba de binecuv?ntare a ramurilor de salcie ?i finic.Ulterior, aceste ramuri, ?mpreun? cu iconi?e ?i pache?ele cu anafur?, vor fi ?mp?r?ite credincio?ilor prezen?i la ?Baldachinul Sfin?ilor”.De la ora 9:30, va fi s?v?r?it? Sf?nta Liturghie arhiereasc? la Altarul Mare de var? al Catedralei Patriarhale.?Dac? vremea fi nefavorabil?, Sf?nta Liturghie arhiereasc? va fi oficiat? ?n interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui num?r de maximum 70 de credincio?i, respect?ndu-se toate regulile sanitare ?n vigoare”, precizeaz? Patriarhia.Credincio?ii ortodoc?i ?i greco-catolici s?rb?toresc, duminic?, ?n condi?iile st?rii de alert?, Floriile, zi care aminte?te de intrarea triumfal? a lui Iisus ?n Ierusalim, unde a fost ?nt?mpinat de mul?imi de oameni cu ramuri de finic.Pre?edintele Klaus Iohannis spune c? vor fi mai pu?ine restric?ii ?n noaptea de ?nviere, pentru ca rom?ni s? poat? merge la biseric? s? ia lumin?. Nu va fi nevoie nici s? completeze o declara?ie pe propria r?spundere, iar slujbele se vor desf??ura dup? datin?, a ad?ugat el.?Ne preg?tim cu to?ii de marea s?rb?toare a ?nvierii ?i vreau s? ne preg?tim foarte bine nu doar acas?, ci ?i ?n societate. Pot s? v? spun de pe acum c?teva lucruri certe care au fost discutate ?mpreun? cu reprezentan?ii bisericilor, ?n special cu reprezentan?ii BOR. ?n noaptea de ?nviere restric?iile de circula?ie se ridic?, a?adar cre?tinii vor putea s? participe la slujbele de ?nviere. Nu vor trebui s? completeze declara?ii, vor merge pur ?i simplu la biseric?”, a spus Iohannis.?Biserica va organiza slujba a?a cum este datina, nu ne amestec?m ?n felul ?n care vor fi organizate slujbele la biseric?. ?tim cu to?ii c? prima parte a slujbei se ?ine afar?, dup? care o parte se ?ine ?n biseric?. Cre?tinii merg la biseric? s? ia lumin?, s? ia Pa?tile. ?mi doresc – ?i a?a vom organiza lucrurile – ca totul s? se des??oare ?n lini?te ?i ?n bun? r?nduial?. Aceste lucruri sunt deja prev?zute ?n Hot?r?rea de Guvern pentru starea de alert? care este acum ?n vigoare ?i nu vor exista modific?ri ?n aceste reglement?ri”, a ad?ugat el.?Nu vor fi restric?ii suplimentare ?n noaptea de ?nviere. Dimpotriv?, ?n noaptea de ?nviere vor fi mai pu?ine restric?ii fiindc? ne dorim ca oamenii s? poat? merge la biseric?”, a subliniat ?eful statului. * * *Cu ochii pe vi?a-de-vie! Ferma 22 aprilie 2021 Ca s? ne bucur?m de struguri mul?i ?i buni, trebuie ca acarienii periculo?i s? nu vad? cultura. Iar aceasta se poate doar cu un acaricid eficient ?n toate stadiile: ORTUS? 5 SC. Se spune c? cine nu ajunge la struguri, zice c? sunt acri. O zical? care nu se aplic? ?i ?n cazul d?un?torilor polifagi din clasa arahnidelor, cum este p?ianjenul ro?u comun (Tetranychus urticae), deoarece ei se pot s?tura doar cu aparatul foliar al acestei planta?ii pre?uite de ?ntreaga lume.Efectul direct? Vom avea parte, cel mult, de o recolt? slab? calitativ, care, ?n caz de atac masiv, poate fi diminuat? ?i cu 65%. Ceea ce, evident, niciun viticultor nu ??i dore?te.?65% pierdere de produc?ieRecunoscut ca una dintre cele mai d?un?toare specii la vi?a-de-vie, p?ianjenul sau acarianul ro?u comun dezvolt? chiar ?i 10 genera?ii pe an. Specie versatil?, rezist? peste iarn? hibern?nd ?n resturile vegetale din apropiere sau chiar sub scoar?a butucilor. Adul?ii revin la via?? ?n aprilie - mai, c?nd ?ncep s? depun? ou?le pe frunzele tinere. La ?nceput, colonizeaz? partea inferioar? a frunzelor, ?ns?, dup? ?nmul?ire, acapareaz? ?i partea superioar?. ?n zona infestat? este vizibil? o p?nz? fin?, albicioas?, care le asigur? ?i suportul contra unor factori externi perturbatori: v?nt, ploaie. Frunzele colonizate formeaz? mai ?nt?i negi punctiformi de-a lungul nervurilor ?i pe margini, apoi se decoloreaz?, devin rigide ?i casante, iar la final se usuc?. ?n urma acestui proces, planta stagneaz? ?n evolu?ie, florile avorteaz?, fructele nu se mai dezvolt?, ca urmare rezultatul de produc?ie este unul foarte slab.?Remediul pentru o vi??-de-vie f?r? acarieni: ORTUS? 5 SCSolu?ia este simpl? ?i nu necesit? dec?t aten?ie la momentul de apari?ie, un produs cu substan?? activ? eficient? ?i c?teva referin?e privind semnele atacului, care poate surveni masiv, mai ales ?n condi?ii de secet?. Datorit? evolu?iei rapide (o genera?ie se dezvolt? ?n 15-28 de zile), este necesar? aplicarea unei doze cu efect acaricid imediat, cu eficacitate ?n toate stadiile de dezvoltare: ou, larv?, adult. Acaricidul ORTUS? 5 SC, pe baz? de fenpiroximat 5%, inhib? complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor (METI), mai exact afecteaz? respira?ia celular? ?i produc?ia de energie a acarienilor. ORTUS? 5 SC ac?ioneaz? prin contact ?i ingestie, av?nd ac?iune ?oc, cu eficien?? de lung? durat?. Produsul nu emite vapori, iar momentul de aplicare este foarte flexibil. Cel mai indicat este atunci c?nd popula?ia de acarieni ?ncepe s? creasc?, ?ns? tratamentul preventiv cu o doz? de 0,5 l/ha ac?ioneaz? cu succes pe o perioad? de 21-28 de zile, adic? exact pe durata de dezvoltare a unei genera?ii de acarieni.Fiind acaricid METI, se aplic? o dat? pe sezon, pentru evitarea apari?iei rezisten?ei.Pentru restul tratamentelor de control ?mpotriva acarienilor la vi?a-de-vie, v? recomand?m LIMOCIDE?, un produs trei ?n unu, fungicid ?i insecto-acaricid pe baz? de ulei de portocal, 100% natural, pentru un efect mai benefic asupra mediului ?i solului.?Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?.un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIAMai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.ro* * *?Avem oaspe?i ?naripati, interesan?i ?i rari”. Imagini inedite surprinse de un fotograf, pe malul Jiului Cristina Radu, Miercuri, 21 aprilie 2021, Egret? mare albastr?. Foto: Florin B?lt??oiu Un gorjean a surprins pe r?ul Jiu o adev?rat? colonie de egrete, cormorani ?i lebede, dar ?i p?s?ri mai pu?in ?nt?lnite, precum fer?stra?ul ?i corcodelul mare. ?n premier? ?n zona Gorjului ?i-a f?cut apari?ia o familie de pelicani. Florin B?l??toiu a fotografiat mai multe specii de p?s?ri: egrete albe ?i albastre, lebede, cormorani ?i ra?e. B?rbatul merge aproape zilnic pe malul Jiului pentru a surprinde cu obiectivul aparatului fauna din Parcul Na?ional ?Defileul Jiului”. Uneori se camufleaz? pentru a nu speria p?s?rile, astfel ?nc?t s? realizeze fotografiile perfecte. ?Cu lebedele e u?or, ele stau lini?tite, nu se sperie. Stau ca la teatru, tu ca spectator ?i ele pe scen?. Celelalte ??i iau zborul, mai ales cormoranii ?i egretele”, a spus Florin B?lt??oiu pentru Libertatea. De cur?nd, B?lt??oiu a surprins pe ap? ?i o familie de pelicani. Asocia?ia Jude?ean? a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi Gorj spune c? e pentru prima dat? c?nd pelicanii poposesc pe barajul de acumulare din T?rgu Jiu. ?Avem la T?rgu Jiu oaspe?i ?naripati, interesan?i si rari. O familie de pelican comun, o pas?re migratoare care c?l?tore?te ?n martie dinspre Egipt (Gurile Nilului) ?i ajunge la noi ?n ?ar?, cuib?rind ?n Delta Dun?rii. Acestia au g?sit habitat prielnic pe lacul de acumulare V?deni (T?rgu Jiu). S? fie afecta?i oare de sc?derea drastic? a popula?ie piscicole din Delt? ?i s? migreze c?tre zone prielnice?! Personal nu am v?zut sau auzit de asemenea p?s?ri ?n zona Gorjului”, a scris vicepre?edintele Asocia?iei, Claudiu Fiu, pe pagina sa de Facebook. Foto: Florin B?lt??oiuIcon photoVEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 16 judetul gorj Stiri Gorj Stiri Targu Jiu * * *S?rb?toarea de Florii. Ziua care veste?te S?pt?m?na Patimilor. Obiceiuri ?i tradi?ii , 22 aprilie 2021, Ionel Sclavone S?rb?toarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an ?i deschide perioada s?rb?torilor de Pa?te. Duminic?, pe 25 aprilie, se s?rb?toresc Floriile, ziua ?n care Domnul Iisus Hristos a intrat ?n Ierusalim. S?rb?toarea Floriilor pic?, ?n fiecare an, cu o s?pt?m?n? ?nainte de Pa?te. Floriile deschid ciclul s?rb?torilor de Pa?te, care se ?ncheie la ?n?l?area Domnului. Peste 1,3 milioane de rom?ni ??i serbeaz? onomastica de Florii.Pe de alt? parte, Floriile reprezint? ?i a doua ?dezlegarea la pe?te”, dup? cea de la Buna Vestire, pentru cei care ?in post.Legenda spune c? Iisu Hristos a intrat ?n Ierusalim, ?n aceast? zi, c?lare pe un asin, ?nconjurat de de cei 12 apostoli, Mul?imea, l-a ?nt?mpinat cu flori, ramuri de m?slin, de finic – curmal – ?i c?nt?ri de bucurie, recunosc?ndu-l drept adev?ratul M?ntuitor.C?nd l-au v?zut, oamenii au ?nceput s? strige: ?Osana! Bine este cuv?ntat Cel ce vine ?ntru numele Domnului”.Legenda mor?ii lui Laz?r ?i obiceiul ?mp?r?irii pl?cintelorTradi?ia spune c? Laz?r ar fi plecat cu oile la p?scut, s?mb?t?, ?nainte de Florii, l?s?nd-o pe mama lui s? fac? o pl?cint?. El ?i-a g?sit moartea pe un deal, ?n timp ce culegea muguri pentru animale. ?nainte de a intra ?n Ierusalim, Iisus Hristos l-a ?nviat pe Laz?r.?n amintirea acestui episod, femeile obi?nuiesc s? g?teasc?, ?n s?mb?ta de dinaintea Floriilor, pl?cinte de post. Ele le ?mpart aduc?nd ofrand? mor?ilor.?n Duminica Floriilor, se spune c? nu este bine s? te speli pe cap c?ci vei albi ?nainte de vreme. Dac? este neap?rat necesar, se recomand? apa sfin?it?. De asemenea, se spune c? celui care face fapte bune ?n aceast? zi i se va ?mplini orice dorin??. Credincio?ii duc r?murele de salcie la biseric??n ziua de Florii exist? obiceiul ca oamenii s? mearg? la Biseric? cu flori ?i ramuri de salcie ?nmugurite care s? fie sfin?ite de c?tre preot. Acest obicei aminte?te de intrarea triumfal? a Domnului Iisus ?n Ierusalim, c?nd mul?imea l-a primit cu ramuri de m?slin, crengu?e de palmier sau cu flori.Ramurile de salcie sunt ?mp?r?ite credincio?ilor ce au participat la slujba de Florii, iar ace?tia le duc acas? ?i le vor pune la icoane, la geamuri, la u?i sau la por?i. Se spune c? aceste r?murele le ap?ra gospod?riile de rele ?i necazuri.Ziua de Florii marcheaz? ?nceputul S?pt?m?nii Patimilor. Din aceast? sear?, bisericile ?ncep slujbele speciale ale S?pt?m?nii Mari, numite denii. ?n aceste slujbe se reg?sesc toate momentele remarcabile din via?a M?ntuitorului, de la intrarea acestuia ?n Ierusalim ?i p?n? la ?nvierea din mor?i. Tradi?ii ?i obiceiuri de Florii?n unele zone ale ??rii, oamenii de la sate se ?ncing cu ramurile de salcie ca s? fie proteja?i de boli ?i s? prind? puteri.?De Florii, oamenii merg pe la mormintele rudelor ?i aga?? r?murele de salcie de cruci, vestindu-le apropierea Pa?telui. Tot ?n ziua de Florii, exist? tradi?ia ca ?nurul de la m?r?isor s? fie ag??at ?ntr-un copac ?nmugurit sau ?nflorit, pentru a avea s?n?tate ?i bel?ug ?n anul ce urmeaz?.?n unele zone ale ??rii este obiceiul ca fetele singure s?-?i pun? busuioc sub pern?, ca s? devin? mai frumoase ?i mai dorite de fl?c?i. Credin?a popular? spune c? ?n acel an fetele ce respect? ritualul se vor m?rita. De Florii se scoate zestrea din cas?, pentru a fi aerisit?.Pentru dragoste, fetele mari din Banat ?i Transilvania pun o oglind? ?i o c?ma?? curat? sub un p?r altoit. Dup? r?s?ritul soarelui, acestea folosite ca talismane pentru dragoste ?i s?n?tate.Un alt obicei spune c? p?rin?ii trebuie s?-i loveasc? pe copii cu nuielu?a de salcie c?nd vin de la biseric?, pentru a cre?te s?n?to?i ?i ?n?elep?i. * * *Peste 250 de pagini de imagini ?i informa?ii despre natura din Rom?nia, reunite ?n albumul Rom?nia S?lbatic?, A.P. , Miscellanea / 22 aprilieAlbumul "Rom?nia S?lbatic?", cu peste 250 de pagini de imagini ?i informa?ii despre natura din Rom?nia, realizat de fotograful Dan Dinu, cu prefa?? scris? de alpinistul Alex G?van, a fost lansat, iar o mare parte a tirajului va ajunge sub form? de dona?ie ?n aproximativ 500 de biblioteci publice ?i ?coli. Proiectul, ?nceput ?n urm? cu 11 ani, a ?nsemnat 450 de zile petrecute ?n teren, 45.000 de kilometri str?b?tu?i cu ma?ina ?i alte c?teva sute parcur?i pe jos ,trei aparate de fotografiat schimbate, pentru a realiza fotografii ?n 28 de arii naturale protejate importante, potrivit news.ro."Albumul Rom?nia S?lbatic? a ie?it de la tipar ?i se ?ndreapt? ?n aceste zile spre to?i cei care l-au comandat. Albumul face parte din cel mai mare proiect de fotografie ?i film dedicat biodiversit??ii de la noi din ?ar?, realizat aproape ?n totalitate prin voluntariat. ?n urm? cu 11 ani, fotograful Dan Dinu ?ncepea munca la un proiect incredibil, numit Rom?nia S?lbatic?. ?n acel moment, nimeni nu realiza amploarea pe care acesta o va lua ?n decurs de un deceniu", anun?? echipa care a contribuit la realizarea albumului.Pe tot parcursul proiectului, Dan Dinu a fotografiat 28 de arii naturale protejate importante (parcuri na?ionale, parcuri naturale, geoparcuri ?i rezerva?ii ale biosferei), toate acestea realiz?ndu-se ?n 90 de deplas?ri,care au totalizat peste 450 de zile petrecute ?n teren. "Am schimbat trei aparate de fotografiat, trei ma?ini cu care am f?cut peste 45.000 de kilometri de-a lungul ?i de-a latul ??rii, am str?b?tut sute de kilometri pe jos, am v?zut aproape to?i mun?ii de la noi, am umblat prin cele mai s?lbatice locuri, am descoperit cele mai enigmatice animale ?i am cunoscut zeci de oameni dedica?i protej?rii naturii" poveste?te Dan Dinu, care consider?, ?ns?, c? cea mai important? este comunitatea "de oameni faini" care ajut? pentru a duce mai departe mesajul ?ntregului proiect.Prefa?a albumului este scris? de alpinistul Alex G?van, care afirm? c? de fapt nu este vorba despre o prefa?? ?i despre un album, ci despre "o Cheie pe care o prime?ti ?n dar"."Ast?zi, aici, ?n fa?a ta, st? Dragostea. ?i ??i gr?ie?te chiar acum, prin aceast? carte, prin acest album. ??i vorbe?te de dincolo de cuvinte, de dincolo de imagini. ??i vorbe?te de dincolo de inimi ?i de dincolo de univers. De dincolo de flori, prin flori, de dincolo de copaci, prin copaci, de dincolo de Cer, prin Cer ?i prin p?m?nt curge Abunden?a. ?nt?mpina?i-o. ?ndestula?i-v? din ea. Cu to?ii. Hr?ni?i-v? din ea. Hr?ni?i-v? din voi. Planeta este Spirit. P?m?ntul suntem Noi. ?i toate acestea ca ?n to?i s? stea, s? locuiasc?, Dragostea. ?n m?inile, g?ndurile, cuvintele, faptele...tale, mele, noastre", scrie Alex G?van, care este ?i activist de mediu.Ilustra?iile grafice sunt realizate de Gabriel ?erban.Albumul are peste 250 de pagini de imagini ?i informa?ii despre natura din Rom?nia ?i, cum ?ntregul scop al proiectului a fost unul educativ, o mare parte din tirajul albumului va ajunge ca dona?ie, ?n proximativ 500 de biblioteci publice ?i ?coli.O alt? component? important? a proiectului este cea de film documentar, dezvoltat? ?mpreun? cu videograful Cosmin Dumitrache. ?n 2018, Dan Dinu ?i Cosmin au ?nceput lucrul la filmul documentar Rom?nia S?lbatic?, dedidat naturii ??rii noastre, film care urmeaz? s? fie lansat oficial ?n vara acestui an. * * *Laleaua ?Doamna Maria Br?ncoveanu”, la Keukenhof , 21 aprilie 2021 (R.C.) Pentru al doilea an consecutiv, laleaua ?Doamna Maria Br?ncoveanu”, unica lalea olandez? cu nume rom?nesc, aflat? ?n cel de-al patrulea an de cultivare, a ?nflorit ?n renumitul parc Keukenhof din ??rile de Jos. 125 de lalele ?Doamna Maria Br?ncoveanu” pot fi admirate, ?n acest an, ?n pavilionul Willem-Alexander, datorit? particip?rii, ?n calitate de expozant, a cultivatorului acestora, domnul Christian Kolk, din Kloosterburen. Laleaua ?Doamna Maria Br?ncoveanu″ este un proiect al parohiei ortodoxe rom?ne ?Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam/Rotterdam, proiect care, cu binecuv?ntarea ?i sub coordonarea P?rintelui Paroh Protopop Dr. Ioan Dur?, este dezvoltat de Asocia?ia ?Doamna Maria Br?nvoveanu”, a parohiei. M?rturisirea rom?neasc? din Keukenhof a fost ?ntregit?, anul acesta, prin prezen?a steagului tricolor av?nd ?n mijloc icoana Sf?ntului Apostol Andrei, Ocrotitorul Rom?niei, ?i a portretului Doamnei Maria Br?nvoveanu, ca urmare a vizitei la Keukenhof a pre?edintei acesteia ?i a unor membre din consiliul asocia?iei. Din 2018 ?i p?n? ?n 2020, au fost recolta?i 3075 de bulbi ai lalelei ?Doamna Maria Br?ncoveanu” dintre care 1350 au fost d?rui?i, ?n numele ?i cu binecuv?ntarea P?rintelui Ioan, c?tre diferite l?ca?e de cult, institu?ii ?i personalit??i ale vie?ii culturale din Rom?nia, Republica Moldova, Grecia, Fran?a, Germania ?i ??rile de Jos. Bulbi de lalea au ajuns la Administra?ia Preziden?ial?, Catedrala M?ntuirii Neamului, Patriarhie, Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucure?ti, Mitropolia Ortodox? Rom?n? a Europei Occidentale ?i Meridionale din Paris, m?n?stirile ctitorite de domnitorul Constantin Br?ncoveanu, Biserica Sf?ntul Sava din Ia?i, Arhiepiscopia R?mnicului, Municipiul R?mnicu V?lcea, Institutul Rom?n/Biblioteca Rom?n? din Freiburg, Muzeul Satului din Bucure?ti, gr?dinile botanice din Bucure?ti, Ia?i ?i Cluj-Napoca.Totodat?, bulbi ai lalelei ?Doamna Maria Br?ncoveanu” au fost oferi?i Regelui Willem-Alexander ?i Reginei Máxima ai ??rilor de Jos, Familiei Regale a Rom?niei, unor a?ez?minte de cult din jude?ele Prahova, Covasna, Mehedin?i, Maramure?, Suceava, Bra?ov, precum ?i m?n?stirii Izvorul T?m?duirii de pe insula greceasc? Sikinos. ?n acest an, Asocia?ia ?Doamna Maria Br?ncoveanu”, care ??i desf??oar? activitatea ?n cadrul parohiei ?Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam/Rotterdam, ?mpline?te 5 ani de activitate. Tot ?n acest an, la 25 ianuarie, parohia ?Sf. Grigorie Teologul”, cea mai veche parohie ortodox? rom?n? din ??rile de Jos, a ?mplinit 40 de ani de activitate ne?ntrerupt? prin str?dania Preotului Paroh Protopop Dr. Ioan Dur?, al c?rei ?ntemeietor ?i ctitor este. * * *Cine a fost Sf?ntul Gheorghe, pr?znuit ?n Calendarul Ortodox pe 23 aprilie. Ce nume se s?rb?toresc de Sf. Gheorghe De Camelia Diaconu, Joi, 23 aprilie 2020, Sf?ntul Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi?i sfin?i din calendarul ortodox ?i este pr?znuit ?n fiecare an pe data de 23 aprilie. Cite?te cine a fost Sf?ntul Gheorghe, ce poveste de via?? a avut, dar ?i ce tradi?ii populare se respect? ?i ce nume se s?rb?toresc de Sf. Gheorghe. Cine a fost Sf?ntul GheorgheSf?ntul Mare Mucenic Gheorghe s-a n?scut ?n vremea ?mp?ratului Diocle?ian, ?n secolul al IV-lea. S-a n?scut din p?rin?i cre?tini, ?n Capadocia, ?i-a m?rturisit credin?a ?n Iisus Hristos, iar din cauza acestor convingeri religioase este ?ntemni?at ?i for?at s? renun?e la credin?a cre?tin?. Sf. Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jertfi zeilor, ?ns? ?n zadar toate aceste ?ncerc?ri deoarece el nu s-a lep?dat de credin?a ?n Hristos, Este torturat ?i p?n? la urm? ucis prin decapitare la data de 23 aprilie. De aici, aceast? zi a r?mas ziua sa de pr?znuire. Sf?ntul Gheorghe ?n iconografie Sf?ntul Gheorghe apare ?n iconografie c?lare pe un cal ?i str?pung?nd cu suli?a un balaur. Este vorba despre o legend? ?n care Sf. Gheorghe salveaz? cetatea Silena din provincia Libiei, terorizat? de un balaur. Imaginea Sf?ntului Gheorghe a r?mas ?n amintirea cre?tinilor drept un model de curaj ?n lupta cu diavolul. A fost reprezentat ?ntr-o mantie ro?ie, culoarea tradi?ional? a unui martir, dar ?i ca un r?zboinic pedestru sau tribun militar, ?n ve?minte patriciene cu o diadem? metalic? pe cap ?i ?in?nd o cruce ?n m?na dreapt? ?i o sabie ?n m?na st?ng?. Sf?ntul Gheorghe ?n iconografie Sf?ntul Gheorghe ?n iconografie Sf?ntul Gheorghe ca ocrotitor ?n anul 1222 Sf?ntul Gheorghe a fost pus de c?tre regele Angliei, Richard Inim? de Leu, patronul spiritual al Casei Regale ?i al ?ntregii ??rii. Regele Edward al III-lea a ?nfiin?at “Ordinul St. George”, iar mai t?rziu, crucea Sf?ntului Gheorghe a devenit steagul Angliei, “Union Jack”. Sf?ntul Gheorghe este considerat ?i ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei ?i armatei rom?ne. Cine ??i serbeaz? onomastica de Sf?ntul Gheorghe Pe 23 aprilie, de Sf?ntul Gheorghe, aproximativ un milion de rom?ni ??i serbeaz? onomastica. Dintre ace?tia, aproximativ 740.000 sunt b?rba?i ?i majoritatea dintre ei poart? numele de Gheorghe sau Ghiorghe. De asemenea, se serbeaz? ?i cei care poart? numele de George sau Ghiorghi??. Ce nume se s?rb?toresc de Sf?ntul Gheorghe Ce nume se s?rb?toresc de Sf?ntul Gheorghe Dintre femeile care ??i serbeaz? onomastica de Sf. Gheorghe, peste 135.000 poart? numele de Georgeta, dar se serbeaz? ?i numele de Geta sau Gherghi?a. Ce nume se s?rb?toresc de Sf?ntul Gheorghe Gelu; Gelu?a; Gelu?u; Geo; George; Georgel; Georgeta; Georgi; Georgiana; Geta; Gheorghie?; Gheorghina; Gheorghi?a; Gherghina; Ghiorghe; Ghiorghi?a; Gica; Gina. Cine a fost Sf?ntul Gheorghe – Obiceiuri ?i tradi?ii ?n credin?a popular?, Sf?ntul Gheorghe mai este numit ?i S?nGeorge sau S?ngeorz, patronul naturii ?nverzite, al vegeta?iei, vitelor ?i oilor. ?n credin?a popular? se spune c?, atunci c?nd broa?tele c?nt? pentru prima dat?, Sf?ntul Gheorghe ia cheile de la S?medru, Sf?ntul Dumitru, ?i deschide por?ile naturii. Unul dintre cele mai r?sp?ndite ?i urmate obiceiuri de Sf?ntul Gheorghe este ?mpodobirea casei cu plante care marcheaz? rena?terea naturii. Astfel c?, ?n Muntenia se folosesc crengi de stejar sau de p?r, ?n Transilvania se pun fire de leu?tean, ?n Banant se pun frunze de fag sau gorun. Se spune c? aceste simboluri vegetale au rolul de a proteja gospod?ria de spiritele rele. Tot de Sf?ntul Gheorghe, o veche tradi?ie spune c?, cine se scald? ?nainte de r?s?ritul soarelui ?ntr-o ap? curg?toare va avea noroc tot anul ?i va fi p?zit de rele. Gunoiul care este adunat ?n ziua de Sf. Gheorghe este bine s? fie pus la r?d?cina pomilor, deoarece ace?tia vor rodi mai bine. ?n ziua de Sf?ntul Gheorghe se adun? de pe c?mp plantele medicinale ?i se p?streaz? de-a lungul anului. Obiceiuri ?i tradi?ii de Sf?ntul Gheorghe Obiceiuri ?i tradi?ii de Sf?ntul Gheorghe Se spune c? cine doarme ?n ziua de Sf. Gheorghe ia somnul mieilor ?i va r?m?ne tot anul somnoros. Busuiocul care este sem?nat ?nainte de r?s?ritul soarelui este bun pentru cinste. Cine se spal? cu roua de pe busuioc va fi cinstit de toat? lumea. ?n anumite zone ale ??rii, ?n ziua de Sf?ntul Gheorghe, b?rba?ii obi?nuiesc s? pun? ramuri verzi la st?lpii por?ilor, la ferestre, u?i, grajduri ?i gr?dini. Ramurile se p?strau peste an ?i erau folosite ?mpotriva diverselor boli. Se mai spune c?, dac? ?n aceast? zi fetele mari priveau ?ntr-o g?leat? cu ap? la miezul nop?ii, ?n ajunul Sf?ntului Gheorghe, acestea ??i puteau vedea ursitul. Tot o tradi?ie veche spune c? fetele obi?nuiau s? ?mpleteasc? cunune verzi pe care le pres?rau pe uli??. Dac? b?ie?ii pe care ?i ?ndr?geau c?lcau pe cunune, atunci acesta era semn c? fetele urmau s? se m?rite ?n acel an. O tradi?ie veche ?n anumite zone al? ??rii este urzicatul. Se spune c? cine este urzicat ?n aceast? zi va fi harnic, ager ?i s?n?tos toat? vara. O veche vorb? din popor spune c?, dac? ?n ziua de Sf?ntul Gheorghe va fi rou? mult?, acesta este un semn de bog??ie, dac? este o zi ploioas?, atunci se va face gr?ul ?i f?nul. ?n diminea?a de Sf. Gheorghe, femeile scoteau afar? sculele de ?esut, pentru a r?s?ri soarele peste ele. Acesta era un semn c? vor avea spor tot anul. De Sf?ntul Gheorghe se obi?nuia ca oamenii s? se bat? cu ramuri verzi ca s? nu ?i doar? mijlocul. A?adar, Sf?ntul Gheorghe este pr?znuit ?n calendarul ortodox pe data de 23 aprilie. ?n aceast? zi cu to?ii suntem al?turi de cei dragi cu ur?ri speciale ?n cele mai frumoase mesaje de Sf?ntul Gheorghe. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download