Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 11 decembrie 2020 , prima parte Cursul de schimb 11.12.2020 1 EUR4.86931 USD4.0156Un nou cod galben de vreme rea intr? ?n vigoare s?mb?t?. ?ara va fi ?mp?r?it? ?ntre ninsori abundente ?i ploi toren?iale 11.12.2020 Georgiana Marina Meteorologii au emis vineri o aten?ionare Cod galben de ploi puternice ?n zece jude?e, de s?mb?t? p?n? duminic?. La munte va ninge, iar rafalele de v?nt vor ajunge la 80 de kilometri pe or?.Aten?ionarea Cod galben intr? ?n vigoare s?mb?t? la ora 8.00 ?i expir? duminic? la ora 10.00.Alerta anun?? ploi ?n jude?ele Gorj, V?lcea, Sibiu, Bra?ov, Arge?, D?mbovi?a, Prahova, Buz?u, Vrancea ?i Covasna, cu prec?dere ?n zona subcarpatic? ?i la altitudini mai mici de 1700 de metri, care vor fi importante cantitativ.?n zona Carpa?ilor Meridionali ?i de Curbur?, ?n general la altitudini de peste 1700 m, va ninge ?i se va depune strat de z?pad?, local consistent. Temporar, ?n zona montan? ?nalt? v?ntul va avea intensific?ri, cu viteze la rafal? de peste 70...80 km/h, viscolind ninsoarea, iar vizibilitatea va fi sc?zut?.Temporar va ploua ?n majoritatea regiunilor, iar ?n cele sudice ?i estice se vor acumula cantit??i de ap? ce vor dep??i pe alocuri 15…20 l/mp.APIA si SUBVENTIIAPIA: se pot depune cererile pentru prima impadurire decembrie 11, 2020 APIA informeaza ca cea de a 5-a sesiune de depunere a Cererilor de sprijin pentru ?Schema de ajutor de stat ?Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”, aferenta Masurii 8 ?Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 ?Impaduriri si crearea de suprafete impadurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelungeste pana la data de 26 februarie 2021 (inclusiv).Anuntul de prelungire a sesiunii de depunere a cererilor de sprijin este publicat pe site-ul oficial al institutiei APIA.Cererile insotite de documentele specificate in Ghidul Solicitantului se depun la Centrele Judetene APIA.Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in schema de ajutor de stat si detaliate in Ghidului Solicitantului pentru schema de ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 208/2020, ghid publicat pe site-ul APIA, sectiunea ?Masuri de sprijin si IACS”, subsectiunea ?Masuri delegate din PNDR”.REGULI APIA PENTRU ANUL 2021 PENTRU PLATA SUBVEN?IILOR FERMIERILOR! Agroinfo 11 decembrie 2020 ?N VIGOARE. Legea 288/2020?care modific? Ordonan?a subven?iilor a fost publicat? pe data de 9 decembrie 2020 ?n Monitorul Oficial. Este ?n vigoare, iar prevederile legii se aplic? ?ncep?nd din Campania 2021 de depunere a cererilor la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA).Noile reguli pentru accesarea subven?iilor agricole care se aplic? de anul viitor, din 2021, sunt:1.Fermierii nu mai sunt obliga?i s? depun? adeverin?a de la registrul agricol la APIA. Obligativitatea revine prim?riilor. Prim?riile pe raza c?rora se afl? terenurile agricole sunt obligate s? elibereze adeverin?ele conform ?nscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consim??m?ntul scris prealabil al fermierului.2.Fermierii persoane fizice nu mai sunt obliga?i s? depun? o serie de documente doveditoare pentru terenul lucrat. Ei vor depune o declara?ie pe propria r?spundere. Fermierii persoane fizice trebuie s? depun? o declara?ie pe proprie r?spundere c? ??i lucreaz? terenul agricol ?i c? de?in documente doveditoare. Documentele ce dovedesc respectarea anumitor criterii de eligibilitate/condi?ii specifice m?surilor delegate, sunt furnizate la solicitarea APIA de c?tre institu?iile/organismele responsabile cu emiterea/atestarea acestora.3.APIA le va achita fermierilor subven?iile pentru animalele ucise de s?lb?ticiuni ?i pentru terenurile distruse de acestea. APIA va considera caz de for?? major? sau circumstan?? excep?ional? distrugerea terenurilor agricole ?i a animalelor aflate pe exploata?iile agricole de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.MESAJ DIRECTOR APIA PENTRU FERMIERII CARE NU AU SUBVEN?IILE ?N CONT! Agroinfo 11 decembrie 2020 PLATA SUBVEN?IILOR APIA 2020! Avem un num?r considerabil de fermieri pentru care dosarele sunt ?i autorizate ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor pentru plata final?, a anun?at directorul executiv al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Mure?, Ovidiu S?v??c?.Un procent de 96% din num?rul de fermieri care au depus cererea unic? de plat? ?n campania 2020 au beneficiat de plata avansului, aici intr?nd ?i fermierii care au fost e?antiona?i pe controlul clasic pe teren, mai pu?in cei care au fost inclu?i ?n controlul prin teledetec?ie, care nu au beneficiat de plata avansului, dar ?n perioada imediat urm?toare ace?tia vor beneficia de plata integral? a drepturilor pentru campania 2020. Avem un num?r considerabil de fermieri pentru care dosarele sunt ?i autorizate ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor pentru plata final?. De exemplu, din num?rul de 750 de fermieri mari ai jude?ului Mure?, cum ?i definim noi pe fermierii care lucreaz? teren agricol de la 50 de hectare ?n sus, deja 500 de fermieri sunt autoriza?i ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor de c?tre APIA Aparat Central, a declarat directorul executiv APIA Mure?, Ovidiu S?v??c?, pentru radiomures.roAPIA a demarat plata final? a subven?iilor agricole, aferente anului de campanie 2020, pe data de 2 decembrie 2020. Schemele de plat? achitate de APIA la plata final? sunt urm?toarele: Schema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achit? fermierilor diferen?a de 30%. 70% din aceast? subven?ie le-a fost achitat? fermierlor ?n avans.Schema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferen?a de 30% la pl??ile finale care au ?nceput pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, p?n? la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plat? pe suprafa??. Schema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? subven?ie, 70% din cuantum a fost achitat la pl??ile ?n avans.Schema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? schem? de plat?, 70% a fost pl?tit de APIA ?n avans.Schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha. APIA le achit? cresc?torilor de animale 30% din aceast? subven?ie, 70% fiind virat la pl??ile ?n avans. Fermierii primesc plata ?n lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informeaz? APIA.?Decizie luat? ast?zi ?n Guvern pentru subven?ii APIA pl?tite p?n? ?n 2023! Ramona Dasc?lu - 11 decembrie 2020 Decizie adoptat? ast?zi la Guvern pentru subven?ii APIA pl?tite p?n? ?n 2023! Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) aduce la cuno?tin?a fermierilor c? ?n ?edin?a de Guvern de ast?zi, vineri – 11 decembrie 2020, a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se prelunge?te termenul de aplicare a prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?, p?n? la data de 31 decembrie 2023.Potrivit comunicatului MADR, Hot?r?rea Guvernului nr. 1174/2014 a fost elaborat? av?nd ?n vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil p?n? la 31 decembrie 2020, iar perioada de aplicare a Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost de asemenea stabilit? p?n? la data de 31 Decembrie 2020.Prin adoptarea acestui act normativ se creeaz? cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat p?n? la finalul anului 2023.De asemenea, ?n ?edin?a de Guvern din 11 decembrie 2020 a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se modific? alin.(1) c?t ?i a alin. (7) ale art.10 din Hot?r?rea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?.Astfel, se suplimenteaz? cu valoarea de 176.743.000 de lei suma alocat? pentru plata ajutorului de stat de 629.908.000 de lei, p?n? la valoarea de 806.651.000 de lei. M?sura vizeaz? asigurarea aplic?rii schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.Potrivit situa?iei centralizatoare transmis? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? pentru perioada 1 aprilie 2020 -30 iunie 2020, cantit??ile de motorin? determinate la plat? cu acciz? redus? sunt de peste 115.835.000 de litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub form? de rambursare este de 176.743.000 de lei, pentru un num?r de 17.540 beneficiari.DECIZIE COMISIA EUROPEAN? PENTRU BANII FERMIERILOR! Agroinfo 11 decembrie 2020 OFICIAL. Pl??ile fermierilor vor fi asigurate pentru anul viitor. Bugetul Uniunii Europene ar urma s? intre ?n vigoare de la 1 ianuarie 2021. Anun?ul vine de la Bruxelles, Comisia European?.?n urma acordului ob?inut pe 10 decembrie 2020, ?n cadrul Consiliului European, privind bugetul UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027 ?i instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, Comisia European? a prezentat un al doilea proiect de buget pentru 2021.Acesta este un pas procedural care reflect? pe deplin acordul politic informal la care s-a ajuns la 4 decembrie 2020 ?ntre Parlamentul European ?i Consiliu, sub coordonarea Comisiei. Proiectul de buget prevede angajamente ?n valoare de 164 de miliarde de euro ?i pl??i ?n valoare de 166 de miliarde de euro.Odat? adoptat, acest buget — primul din cadrul financiar multianual 2021-2027 — ?i va permite UE s? mobilizeze fonduri publice semnificative care s? asigure un r?spuns continuu al UE la pandemia de coronavirus ?i la consecin?ele acesteia; s? demareze o redresare durabil? ?i s? protejeze ?i s? creeze locuri de munc?. Astfel, vom putea ?ncepe s? investim ?n viitor pentru a crea o Europ? mai ecologic?, mai digital? ?i mai rezilient?.Referindu-se la propunere, comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru buget, a declarat: Salut c?lduros faptul c? ne ?ndrept?m c?tre finalizarea bugetului UE pentru anul 2021. Odat? adoptat, to?i cet??enii UE vor beneficia de acest buget, care va constitui un sprijin direct pentru redresarea noastr? comun?, pentru cercet?torii, ?ntreprinderile ?i fermierii no?tri, dar ?i pentru regiuni ?i partenerii no?tri externi. ?n etapa urm?toare, aceast? propunere necesit? aprobarea rapid? a Consiliului pentru ca Parlamentul European s? voteze cu privire la aceasta ?n cadrul sesiunii sale plenare din perioada 14-17 decembrie. Acest lucru ar permite intrarea ?n vigoare a bugetului la 1 ianuarie 2021.Ajutor de stat pentru fermieri prelungit p?n? ?n 2023! Guvernul a adoptat Hot?r?rea 11 decembrie 2020 ?n ?edin?a de Guvern din 11 decembrie 2020, a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se prelunge?te termenul de aplicare a prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?, p?n? la data de 31 decembrie 2023.Hot?r?rea Guvernului nr. 1174/2014 a fost elaborat? av?nd ?n vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil p?n? la 31 decembrie 2020, iar perioada de aplicare a Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost de asemenea stabilit? p?n? la data de 31 Decembrie 2020.Prin adoptarea acestui act normativ se creeaz? cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat p?n? la finalul anului 2023.De asemenea, ?n ?edin?a de Guvern din 11 decembrie 2020 a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se modific? alin.(1) c?t ?i a alin. (7) ale art.10 din Hot?r?rea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?.Astfel, se suplimenteaz? cu valoarea de 176.743,00 mii lei suma alocat? pentru plata ajutorului de stat de 629.908,00 mii lei, p?n? la valoarea de 806.651,00 mii lei. M?sura vizeaz? asigurarea aplic?rii schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.Potrivit situa?iei centralizatoare transmis? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? pentru perioada 1 aprilie 2020 -30 iunie 2020, cantit??ile de motorin? determinate la plat? cu acciz? redus? sunt de peste 115.835,00 mii litri, iar valoarea este de 176.743,00 mii lei, pentru un num?r de 17.540 beneficiari.MESAJ DIRECTOR APIA PENTRU FERMIERII CARE NU AU SUBVEN?IILE ?N CONT!Agroinfo 11 decembrie 2020 - PLATA SUBVEN?IILOR APIA 2020! Avem un num?r considerabil de fermieri pentru care dosarele sunt ?i autorizate ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor pentru plata final?, a anun?at directorul executiv al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) Mure?, Ovidiu S?v??c?.Un procent de 96% din num?rul de fermieri care au depus cererea unic? de plat? ?n campania 2020 au beneficiat de plata avansului, aici intr?nd ?i fermierii care au fost e?antiona?i pe controlul clasic pe teren, mai pu?in cei care au fost inclu?i ?n controlul prin teledetec?ie, care nu au beneficiat de plata avansului, dar ?n perioada imediat urm?toare ace?tia vor beneficia de plata integral? a drepturilor pentru campania 2020. Avem un num?r considerabil de fermieri pentru care dosarele sunt ?i autorizate ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor pentru plata final?. De exemplu, din num?rul de 750 de fermieri mari ai jude?ului Mure?, cum ?i definim noi pe fermierii care lucreaz? teren agricol de la 50 de hectare ?n sus, deja 500 de fermieri sunt autoriza?i ?i ?n curs de efectuare a pl??ilor de c?tre APIA Aparat Central, a declarat directorul executiv APIA Mure?, Ovidiu S?v??c?, pentru radiomures.roAPIA a demarat plata final? a subven?iilor agricole, aferente anului de campanie 2020, pe data de 2 decembrie 2020. Schemele de plat? achitate de APIA la plata final? sunt urm?toarele: Schema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achit? fermierilor diferen?a de 30%. 70% din aceast? subven?ie le-a fost achitat? fermierlor ?n avans.Schema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferen?a de 30% la pl??ile finale care au ?nceput pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, p?n? la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plat? pe suprafa??. Schema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? subven?ie, 70% din cuantum a fost achitat la pl??ile ?n avans.Schema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? schem? de plat?, 70% a fost pl?tit de APIA ?n avans.Schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha. APIA le achit? cresc?torilor de animale 30% din aceast? subven?ie, 70% fiind virat la pl??ile ?n avans. Fermierii primesc plata ?n lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informeaz? APIA.?APIA: se pot depune cererile pentru prima impadurire decembrie 11, 2020 APIA informeaza ca cea de a 5-a sesiune de depunere a Cererilor de sprijin pentru ?Schema de ajutor de stat ?Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”, aferenta Masurii 8 ?Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 ?Impaduriri si crearea de suprafete impadurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelungeste pana la data de 26 februarie 2021 (inclusiv). Anuntul de prelungire a sesiunii de depunere a cererilor de sprijin este publicat pe site-ul oficial al institutiei APIA.Cererile insotite de documentele specificate in Ghidul Solicitantului se depun la Centrele Judetene APIA.Solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in schema de ajutor de stat si detaliate in Ghidului Solicitantului pentru schema de ajutor de stat aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 208/2020, ghid publicat pe site-ul APIA, sectiunea ?Masuri de sprijin si IACS”, subsectiunea ?Masuri delegate din PNDR”.Subven?iile fermierilor rom?ni, la nivelul celor europene! Ve?ti bune de la Bruxelles 11 decembrie 2020 Veste bun? pentru fermierii rom?ni! Se pare c? procesul de aducere a subven?iilor fermierilor din Rom?nia la nivelul celor din vest va ?ncepe ?nc? din 2021, mai devreme dec?t era preconizat. Invitat de Ovidiu Ghinea ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport, directorul executiv al Uniunii de Ramur? Na?ional? a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Florentin Bercu, a explicat cum s-a ajuns la aceast? decizie.”Ca ?i veste bun?, sunt ?anse bune ca convergen?a extern? s? ?nceap? mai devreme, chiar ?ncep?nd cu anul 2021. Trebuie s? fim con?tien?i c? statele membre mari nu sunt de acord cu acest lucru, pentru c? acest proces era ini?ial programat pentru 2023, dar r?m?ne de v?zut. Cel pu?in la acest moment, condi?iile par favorabile. S-a ajuns la aceast? decizie din negocierile care au loc ?n trialog, ?ntre Parlamentul European, Consiliu ?i Comisia European?. (…) Sunt note optimiste ?i ?n privin?a bugetului Uniunii Europene, se pare c? s-a ajuns la un consens ?i Ungaria ?i Polonia a c??tigat, un lucru care favorizeaz? ?i Rom?nia. Vom avea bugetul aprobat p?n? la sf?r?itul anului”, a precizat Florentin Bercu pentru AGRO TV. SUBVEN?II APIA PE SUPRAFA?? PENTRU 2021! Agroinfo 11 decembrie VE?TI BRUXELLES! Valoarea pe hectar a subven?iilor acordat? fermierilor rom?ni ar urma s? creasc? chiar din anul 2021 pentru a ajunge aproape de sumele pe care le ?ncaseaz? fermierii din vestul Europei. Procesul de convergen?a extern?, adic? o egalizare a subven?iilor ?ntre statele membre UE, ar ?ncepe chiar de la anul. Anun?ul l-a f?cut joi seara, la Agro TV,?Florentin Bercu, director executiv Uniunea Cooperativelor Agricole Sector Vegetal, UNCSV, ?ntors recent de la negocierile al?turi de COPA COGECA de la Bruxelles.Florentin Bercu, director executiv Uniunea Na?ional? a?Cooperativelor din Sectorul Vegetal, a participat la negocieri la Bruxelles, al?turi de COPA COGECA, cea mai mare organiza?ie a fermierilor din Europa, unde fermierii rom?ni au reprezentan?i cu drepturi depline.??Ca ?i veste bun?, s? ?ncep ?ntr-o not? optimist?, sunt ?anse bune ca convergen?a extern? s? ?nceap? mai devreme, chiar ?ncep?nd cu anul 2021. Trebuie s? fim con?tien?i c? statele membre mari nu sunt de acord cu acest lucru, pentru c? era ini?ial programat pentru 2023, dar r?m?ne de v?zut. Cel pu?in la acest moment condi?iile par favorabile, a spus Bercu, joi seara, la Agro TV.El a ad?ugat c? s-a ajuns la aceast? decizie ?n discu?iile care au lor ?n trialog, Parlament European, Comisie European?, Consiliul UE. Ce pot s? v? spun eu este c? sunt foarte multe discu?ii, o perioad? tensionat?, foarte multe ?nt?lniri pe trialog, au avut deja loc 4 ?nt?lniri. ?nainte de fiecare ?nt?lnire din trialog, am avut consult?ri la nivelul COPA COGECA, am transmis puncte de vedere, COPA COGECA a transmis mai departe pozi?ii pe fiecare subiect pe care s-a discutat sau pe tematica acelei agende. Sper?m ca ?nt?lnire ?n trialog s? nu dureze at?t de mult c?t au durat ?n programarea anterioar?, pentru c? pe programarea anterioar? au durat 18 luni. Noi sper?m ca la jum?tatea anului viitor s? se finalizeze aceste discu?ii. Sunt note optimiste ?i-n privin?a bugetului Uniunii Europene. Se pare c? s-a ajuns la un consens, ?i Ungaria ?i Polonia au c??tigat, un lucru care favorizeaz? ?i Rom?nia, p?n? la urm?, ?i vom avea bugetul aprobat p?n? la sf?r?itul anului. Av?nd bugetul aprobat vom putea s? vorbim de perioada de tranzi?ie ?i de suma alocat? Rom?niei, a spus Bercu, pentru sursa citat?.V? reamintim cuantumul subven?iilor pe suprafa?? pentru acest an de cerere:Schema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha. Schema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Schema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha. Schema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. COPA COGECA, Comitetul Organiza?iilor Profesionale din Agricultur? (COPA) ?i Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea European? (COGECA),?este una dintre cele mai mari ?i mai active organiza?ii ?n reprezentarea intereselor membrilor ei la Bruxelles, ?n raporturile cu institu?iile europene. COPA COGECA este cea mai puternic? organiza?ie asociativ? a fermierilor din Europa, cu un cuv?nt greu de spus ?n negocierile pentru pl??ile fermierilor. Comisia European? prelunge?te normele privind ajutoarele de stat aplicabile sectoarelor agricol, forestier ?i piscicol 11 decembrie 2020Comisia European? a prelungit cu doi ani valabilitatea mai multor norme UE privind ajutoarele de stat aplicabile ?n sectoarele agricol, forestier ?i al pescuitului, care altfel ar expira la sf?r?itul anului 2020.Aceasta include o prelungire, p?n? la 31 decembrie 2022, a Orient?rilor UE pentru ajutoarele de stat ?n sectoarele agricole ?i forestiere ?i ?n zonele rurale, Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor de stat ?n domeniile agriculturii, silviculturii, pescuitului ?i acvaculturii, precum ?i Regulamentul privind ajutorul de minimis pentru pescuit ?i acvacultur?.Toate cele trei regulamente urmau s? expire la 31 decembrie 2020 ?i sunt ?n curs de revizuire de c?tre Comisia European?. Proiectarea viitoarelor norme va depinde ?n mare m?sur? de rezultatul reformei ?n curs a politicii agricole comune (PAC) ?i a politicii comune ?n domeniul pescuitului (PCP). Av?nd ?n vedere c? viitoarele cadre juridice ale PAC ?i PCP sunt ?nc? ?n curs de adoptare, Comisia a considerat necesar? extinderea valabilit??ii actualelor norme privind ajutoarele de stat.Noile norme privind ajutorul de stat, str?ns aliniate la PAC ?i PCP reformate, vor fi dezvoltate ?n perioada de prelungire, ?n vederea intr?rii ?n vigoare la 1 ianuarie 2023.Datorit? focarului de coronavirus, Comisia European? a ajustat, de asemenea, normele pentru a permite acordarea de ajutoare de stat ?ntreprinderilor care nu erau deja ?n dificultate la 31 decembrie 2019, dar au devenit ?ntreprinderi ?n dificultate ?n perioada 1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2021.MADR: M?suri de sprijin pentru fermieri adoptate ?n ?edin?a de Guvern Vineri, 11 Decembrie 2020 18:21 ?n ?edin?a de Guvern din 11 decembrie 2020, a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se prelunge?te termenul de aplicare a prevederilor Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?, p?n? la data de 31 decembrie 2023.Hot?r?rea Guvernului nr. 1174/2014 a fost elaborat? av?nd ?n vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil p?n? la 31 decembrie 2020, iar perioada de aplicare a Hot?r?rii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost de asemenea stabilit? p?n? la data de 31 Decembrie 2020.Prin adoptarea acestui act normativ se creeaz? cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat p?n? la finalul anului 2023.De asemenea, ?n ?edin?a de Guvern din 11 decembrie 2020 a fost adoptat? o Hot?r?re prin care se modific? alin.(1) c?t ?i a alin. (7) ale art.10 din Hot?r?rea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?.Astfel, se suplimenteaz? cu valoarea de 176.743,00 mii lei suma alocat? pentru plata ajutorului de stat de 629.908,00 mii lei, p?n? la valoarea de 806.651,00 mii lei. M?sura vizeaz? asigurarea aplic?rii schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.Potrivit situa?iei centralizatoare transmis? de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? pentru perioada 1 aprilie 2020 -30 iunie 2020, cantit??ile de motorin? determinate la plat? cu acciz? redus? sunt de peste 115.835,00 mii litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub form? de rambursare este de 176.743,00 mii lei, pentru un num?r de 17.540 beneficiari.ALTELEOROS, ACUZAT DE FERMIERI C? DEZINFORMEAZ? ?N TOTALITATE! Agroinfo 11 decembrie 2020 ACUZA?II. Fermierul Adrian R?dulescu, pre?edintele Asocia?iei Fermierilor din Rom?nia, ?l acuz? pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, c? dezinformeaz? atunci c?nd sus?ine c? agricultorii vor fi scuti?i de taxele ascunse din supermarket.Produc?torii rom?ni nu vor mai pl?ti acele taxe ascunse c?tre marile magazine, iar termenele ?n care ??i vor primi banii vor fi reduse, odat? cu adoptarea ?n Parlament a unei directive europene privind practicile comerciale neloiale, a declarat, miercuri, ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?ntr-o conferin?? online."Am introdus un proiect de lege prin care s? implement?m Directiva practicilor comerciale neloiale, prin care vrem s? punem pe picior de egalitate, de fapt asta vrea directiva, produc?torul ?i procesatorul mic cu comerciantul dominant. ?n Rom?nia, produc?torul ?i procesatorul mic de regul? este rom?n, iar comerciantul mare, de regul?, nu este rom?n. Prin aceast? directiv? vom reu?i s? elimin?m acele taxe ascunse care ?i deranjeaz? foarte mult pe produc?torii rom?ni, care fac eforturi mari s? ajung? pe rafturile retailerilor. ?n plus, vom reu?i s? reducem termenele de plat? la ni?te termene foarte rezonabile", a subliniat Oros.Reac?ia pre?edintelui Asocia?iei Fermierilor din Rom?nia vine dup??aceast? declara?ie a ministrului Oros.?Adrian R?dulescu sus?ine c? aceste declara?ii sunt doar ni?te vorbe, iar realitatea este cu totul alta."Domnul ministru dezinformeaz? ?n totalitate. Directiva a fost aprobat? de UE anul trecut. Nu este treaba Parlamentului, este treaba Guvernului care nu ?i-a f?cut treaba ?i aceast? directiv? trebuia transpus? ?ntr-o ordonan?? de urgen?? dup? care s? mearg? la Parlament ?i s? fie aprobat?. Practic a spus ?i dumnealui s? dea o informa?ie de care vom beneficia... aceast? lege trebuie s? intre pe un for de directiv? la sf?r?itul acestui an. ?ntruc?t dumnealor nu au f?cut aceast? ordonan??, nu au discutat-o, ce vorbim?Despre lucruri care le vorbim doar ca s? vorbim? Mai e o problem?? foarte important? pe care domnul ministru nu ?tiu de ce o arunc? ?n spa?iul public pentru c? ?ntre un contract ?ntre noi, agricultorii, ?i comercian?i nu se poate intercala aceast? chestiune ?i lucrurile deocamdat? sunt a?a cum g?nde?te dumnealui, nu cum sunt ?n realitate. A?tept?m p?n? c?nd un Guvern nou va face legea si ordonan?a respectiv? ?i s? discut?m s? vedem care taxe pot fi scoase," a declarat Adrian R?dulescu ?n direct la RealitateaPlus.Dealtfel, nu e singura declara?ie ?n care ?eful MADR ar dezinforma. Zeci de mesaje primite de AGROINFO de la fermieri ?l acuz? pe ?eful de la Agricultur? c? i-a dezinformat pe fermieri ?i cresc?tori de animale c?nd a declarat, nu o dat?,?c? plata ajutoarelor Covid-19 ?ncepe pe data de 25 noiembrie 2020. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?ncepe dup? mijlocul lui decembrie plata acestor ajutoare. LAPAR: faramitarea terenurilor, un fenomen care impiedica agricultura romaneasca sa fie profitabila decembrie 11, 2020 O asociatie de producatori adreseaza o problema majora cu care agricultura romaneasca se confrunta si care duce, in mod direct, la scaderea competitivitatii exploatatiilor din tara noastra. In cele ce urmeaza va redam continutul documentului.?Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, federatie la nivel national si care reprezinta interesele producatorilor agricoli, atragem atentia asupra unei stari de fapt care aduce mari deservicii agriculturii nationale si duce direct la scaderea competitivitatii exploatatiilor agricole din Romania.Este vorba despre excesiva faramitare a terenurilor lucrate de fermieri, situatie care nu permite aplicarea unei tehnologii pentru marirea productivitatii muncii, utilizarea de produse fitosanitare in cantitati mai reduse si implicit consumuri mai mici de combustibili – discutam despre reducerea emisiilor de carbon si de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorinte si obiective ale Uniunii Europene.LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, macar in parte, aceasta problema, cu precizarea clara ca acest demers se vrea inceputul unei dezbateri publice nationale, fara ca propunerea sa fie gandita a afecta deloc existenta si situatia fermelor mici si mijlocii din Romania.LAPAR afirma clar ca nu este o propunere indreptata impotriva cuiva, ci o chemare la discutii care sa permita cresterea profitabilitatii agriculturii din Romania, la toate nivelurile. In Romania exista, conform datelor INS si ale Uniunii Europene, cel mai mare numar de ferme din spatiul comunitar – 3,422 milioane, adica o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.Dar 91,8% dintre ferme au suprafete mai mici de 5 hectare, in aceasta situatie putandu-se vorbi mai degraba de gospodarii taranesti, de subzistenta. Iar amplasarea fizica a acestor suprafete, de multe ori intercalate intre proprietati mai mari, duce la fragmentarea suprafetelor de lucru, impunand masuri restrictive fermierilor care doresc sa lucreze suprafete mai mari, dupa principii de rentabilitate economica si cu respectarea normelor europene in domeniu.LAPAR doreste pastrarea tuturor tipurilor de exploatatii agricole, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania propune o noua metoda de comasare a terenurilor agricole, cu respectarea dreptului de proprietate si folosinta.Asta inseamna ca fermierul care are o suprafata insemnata intr-un loc sau altul, dar exista multe proprietati de mici dimensiuni in zona sa, poate sa puna la dispozitie micilor fermieri sau proprietarilor de suprafete mai mici un teren la – limita exploatatiei sale (in suprafata echivalenta si de aceeasi calitate a solului).Prin acest schimb de terenuri nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea terenurilor, ceea ce ar permite exploatarea agricola in conditii de maxima eficienta. Existenta la aceasta ora a multor mici proprietati ”intercalate” intre suprafete agricole mari face imposibila lucrarea pamantului fara costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de ingrasaminte si substante fito-sanitare.De asemenea apare si problema imposibilitatii construirii unui sistem de irigatii (mai mult decat necesar in conditiile schimbarilor climatice), pentru ca acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe proprietati care nu ii apartin. De aceea LAPAR considera ca un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale intre proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din Romania.Tinem sa mai precizam ca actuala structura a proprietatii agricole in Romania constituie o piedica in realizarea viitoarelor obiective de mediu si clima ce vor fi impuse prin noua Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, in discutie la aceasta ora. O reala comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, generand suprafete mari de lucru, va permite in mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu cresterea profitabilitatii pentru fermieri si pentru tara.”Da, cea mai bun? variant? de ministru al Agriculturii, pentru fermieri ?i pentru Rom?nia, sunt convins c? este Adrian Pintea, directorul APIA! Vlad Macovei - 11 decembrie 2020 Pentru prima dat?, ?ntr-o ?tire Realitatea TV cit?nd surse din PNL, numele actualului director APIA, Adrian Pintea apare ca variante pentru Ministerul Agriculturii ?n negocierile de constituire a noului Guvern. Eu ?tiu a?a: C? Adrian Pintea este pe o list? ?din oficiu” construit? ?naintea negocierilor de c?tre PNL, pe care se mai afl?, printre al?ii, actualul ministru Adrian Oros, secretarul de stat Emil Dumitru ?i fostul pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor ?n perioada 2012-2016, Nini S?punaru. Negocierile vor demara m?ine, s?mb?t?, 12 decembrie, ?i vor prinde vitez? dup? nominalizarea premierului desemnat, probabil lunea sau mar?ea viitoare. Tot atunci, ?ncep?nd de mar?i, vor ?ncepe discu?iile aplicate, pe nume ?i portofolii.Sunt absolut convins, ?i voi ?i argumenta, de ce Adrian Pintea, actualul director APIA, este, de departe, cea mai bun? solu?ie pentru postul de ministru al Agriculturii. S? o lu?m pe r?nd: Adrian Pintea are cuno?tin?ele, priceperea, experien?a ?i echilibrul de a conduce cu succes consult?rile pentru nou Plan Na?ional Strategic de care este legat, pentru Rom?nia, Politica Agricol? Comun? 2021-2027 ?i implicit banii ?i proiectele sectorului agroalimentar pentru aceast? perioad?. Actualul director APIA, din pozi?ia de ministru al Agriculturii, poate finaliza cu succes redactarea acestui Plan Na?ional Strategic ?n c?teva luni, cu un compromis rezonabil acceptat de c?tre tot mediul asociativ al sectorului agroalimentar. Adrian Pintea a demonstrat c? poate coordona cu succes o structur? administrativ?, APIA, care gestioneaz?, pentru Rom?nia, cea mai mare sum? din banii europeni. Este respectat at?t ?n ?ar?, c?t ?i la Bruxelles. Adrian Pintea este un om al dialogului. Nu ?tiu s? aib? mize personale ?i nu l-am v?zut niciodat? altfel dec?t obiectiv ?i de bun?-credin??. Fermierii vor avea ?ntotdeauna u?a deschis?. Gre?elile, pu?ine cred, pe care le va face, le va recunoa?te b?rb?te?te ?i le va ?ndrepta negre?it. Adrian Pintea va face politica PNL ?i a coali?iei la putere, f?r? doar ?i poate, ?i o va face bine, duc?nd la ?ndeplinire programul de guvernare, pe zona de agricultur?, votat de Parlament. Dar o va face ?in?nd cont, de fiecare dat? ?i cu egal? m?sur?, de interesele fermierilor autohtoni ?i ale satului rom?nesc. Adrian Pintea, prin modul ?n care a acordat subven?iile, dar ?i alte sume din bugetul na?ional sau european, ?n ciuda dificult??ilor ?i complica?iilor, a demonstrat c? este un sus?in?tor al sectorului agroalimentar na?ional. Sus?inere pe care cred c? o va duce p?n? la cap?t, ?n mandatul de ministru a Agriculturii.Eu, al?turi de Grupul Agrointeligen?a ?i Asocia?ia For?a Fermierilor, ?l voi sus?ine deschis, asumat, transparent ?i puternic pe Adrian Pintea pentru func?ia de ministru al Agriculturii. Pentru toate argumentele de mai sus. V? invit ?i pe dumneavoastr?, dac? crede?i la fel sau dac? v-am convins, s? face?i acela?i lucru. Iar cei care sunt de alt? p?rere, ?i invit s? ?mi spun? ?i s? dezbatem argumentele sau contraargumente lor!Ministrul Oros, despre platformele online realizate de MADR: zilnic se vand tone de legume decembrie 11, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca platformele online infiintate de MADR pentru vanzarea produselor agricole au generat un efect in lant in piata, fiind vandute zilnic tone de legume si de alte produse. ?Legat de platformele online realizate de MADR, facem precizarea ca s-a dorit ca ele sa fie doar modele de bune practici, pentru a identifica cele mai bune modalitati de preluare a marfii direct de la producatori, precum si de a oferi sprijin producatorilor in dialogul cu marile lanturi de retail. Platformele au generat pe piata un efect in lant. Pe aceste platforme, care exista astazi in toata tara, se vand zilnic tone de legume si alte produse, iar imaginea cu legumicultorii care isi distrug produsele sunt cu siguranta imaginile din anii trecuti cu beneficiarii programului Tomata, care isi distrugeau tomatele”, a precizat Oros.Ministrul a vorbit si despre programul ?Tomata”, spunand ca s-a reglementat trimiterea documentelor si depunerea cererii de inscriere de la distanta.?La aceasta data, programul Tomata in spatii protejate este in derulare. Termenul limita de inregistrare este 15 mai. Totodata, s-a reglementat posibilitatea depunerii cererii de inscriere in program insotita de copiile documentelor aferente prin mijloace de comunicare la distanta. In acest an, la data de 15 mai 2020, s-au inscris in program un numar de 17.900 de producatori, fata de doar 15.000 inscrisi anul trecut in ciclul 1. Am introdus si un registru de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor”, mai spune ministrul.Ministrul, despre programul pentru sustinerea productiei de usturoiIn ceea ce priveste programul de ajutor de minimis pentru productia de usturoi, ministrul a spus alocarea financiara a fost majorata cu 60%, iar drept urmare, un numar triplu de beneficiari s-au inscris, comparativ cu cei de anul trecut.?Guvernul PNL a majorat in anul 2020 cu 60% alocarea aferenta programului. Avem astazi inscrisi un numar aproape triplu de beneficiari – 1098, fata de 409 anul trecut. Suprafata plantata este 1.153 hectare fata de 370 hectare anul trecut”, a adaugat Oros.Ministrul a discutat si despre reiinoirea generatiilor de fermieri si a sustinut ca cea mai eficienta metoda de a realiza acest lucru este infiintarea de licee agricole in parteneriat cu ferme si unitati de procesare, astfel incat tinerii sa deprinda si cunostinte practice, nu doar teoretice.?Solutia este invatamantul profesional si tehnic agricol dual in parteneriat cu agentii economici (fermieri si unitati de procesare), astfel incat absolventii sa capete deprinderi in meseria pe care au ales-o, care sa le permita angajarea a doua zi dupa absolvire, iar diploma sa fie acoperita de competente reale”, a subliniat el.Alimentele, mai scumpe in acest an Agrostandard | 11 December, 2020 Fructele proaspete, ouale si energia electrica s-au scumpit cel mai mult in luna noiembrie, fata de octombrie, in timp ce scaderi de preturi mai consistente s-au consemnat la citrice si alte fructe meridionale, cartofi si transport aerian. Pretul fructelor proaspete a urcat in noiembrie cu 1,46% comparativ cu luna similara, si cu 6% raportat la decembrie 2019, potrivit INS. Ouale s-au scumpit cu 1,99% fata de octombrie, iar factura la energie electrica a crescut cu 1,21%. La polul opus s-au situat citricele si alte fructe meridionale, care s-au ieftinit cu 9,57%, cartofii, cu 1,06% – dar fata de decembrie 2019 pretul s-a redus cu 30,2%. Cresteri de preturi de pana la 1% s-au inregistrat in noiembrie la miere de albine (+0,82%), ulei comestibil (+0,81%), peste proaspat (+0,53%), specialitati de panificatie (+0,49%), margarina (+0,43%), incaltaminte din piele (+0,53%), tesaturi (+0,40%), tutun si tigari (+0,40%).Pretul la bere a urcat cu 0,11% (+2,83% fata de decembrie 2019), vinul este mai scump cu 0,13% (+2,53%/decembrie 2019), in timp ce tuica, rachiurile si alte bauturi au un pret mai mare cu 0,27% (+2,66%/decembrie 2019).Preturile de consum in luna noiembrie 2020 comparativ cu luna noiembrie 2019 au crescut cu 2,1%. Rata anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este 1,7%. Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (decembrie 2019 – noiembrie 2020) fata de precedentele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019), calculata pe baza IPC, este 2,8%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este 2,5%”, se arata in comunicatul INS, preluat de Agerpres.……………………….LEGISLATIV………………….Proiecte de acte normative Vineri, 11 Decembrie 2020 10:43 privind transmiterea unei p?r?i dintr-un bun imobil aflat ?n domeniul public al statului din administrarea Direc?iei pentru Agricultur? Jude?ean? Sibiu ?n administrarea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? - Centrul Jude?ean Sibiu”.?Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail: patrimoniu@.ro .Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ............................................................INTERNECE SE ?NT?MPL? CU EXPORTUL DE ANIMALE VII! Agroinfo10 decembrie 2020 DISCU?II LA NIVEL ?NALT. Limitarea transportului animalelor vii c?tre statele ter?e nu poate fi f?cut? dec?t ?n ipoteza ?n care UE va pune la dispozi?ia fermierilor suficiente pie?e de desfacere astfel ?nc?t s? nu le fie afectat? durabilitatea! A spus europarlamentarul rom?n Daniel Buda (PPE), vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European.Joi, 10 decembrie 2020, a avut loc ?edinta Comisiei pentru protec?ia animalelor ?n timpul transportului a Parlamentului European, ?n cadrul c?reia a avut loc audierea public? referitoare la asigurarea respect?rii Regulamentului 1/2005 privind protec?ia animalelor ?n timpul transportului. Se discut? despre limitarea c?t mai mult a exportului de animale vii ?n ??ri ter?e, cum sunt ?i ??rile arabe. Pornind de la realit??ile din teren din statele UE, exist? ast?zi state care nu au posibilitatea ?i capacitatea de a-?i produce materialul pentru cre?tere, m? refer aici la purceii ?n??rca?i, la puii de o zi, ?i atunci sunt nevoi?i s? realizeze transporturi din alte state membre ale UE. De asemenea, se face referire la nevoia de abatorizare ?i de a exporta carcase. Evident c? suntem de acord cu aceast? chestiune ?i trebuie dezvoltat lan?ul scurt de aprovizionare ?nc?t s? permitem abatorizarea animalelor c?t mai aproape de locul ?n care au fost crescute. A? dori s? ?i ?ntreb pe exper?i ce facem ?n aceast? situa?ie ?n care nu avem re?eaua de abatoare bine dezvoltat? ?i cum ?i ajut?m pe fermieri ?n aceast? situa?ie?Pe de alt? parte, dorim s? limit?m c?t se poate de mult exportul ?n ??rile ter?e. ?n acela?i timp ?ns?, trebuie s? fim con?tien?i de faptul c? exist? ??ri ter?e care nu doresc s? importe carcase, ci doresc animale vii. ?n aceast? situa?ie, ce alt? pia?? de desfacere le oferim noi fermierilor? Putem s? discut?m de o reducere a exporturilor c?tre aceste ??ri ter?e, dar care sunt pie?ele de desfacere pe care le punem noi la dispozi?ie fermierilor ?n viitorul apropiat dac? aceste exporturi se vor reduce p?n? la limita ?n care nu vor mai fi profitabile? Trebuie s? avem p?n? la urm? ?n vedere ?i durabilitatea fermierilor ?i s? nu ?i punem ?n situa?ia ?n care ei s? intre ?n faliment, a spus eurodeputatul rom?n Daniel Buda, ?n interven?ia sa. Nancy DE BRIYNE, membru al Federa?iei Veterinarilor din Europa, i-a transmis europarlamentarului rom?n urm?toarele mesaje: ?Dorim ca animalele s? fie crescute ?n Europa, de aceea, este foarte important s? existe aceste lan?uri scurte de aprovizionare. Vedem c? exist? din ce ?n ce mai mult? integrare, avem mai pu?ine abatoare. Ultima e o problem? pe care am constat-o ?n timpul pandemiei. Dac? nu mai func?ioneaz? aceste abatoare mari, apar probleme diverse. Trebuie consolidate capacit??ile de abatorizare.”?Vreau din Rom?nia. Andrei Soare, Fatrom Aditivi Furajeri: Domeniul agro-alimentar are un poten?ial de cre?tere incredibil. Suntem net exportator de materii prime ?i net importator de produse alimentare finite Autor: Cristina Ro?ca 11.12.2020, ? Fatrom de?ine mai multe ferme de produc?ie de suine, o fabric? de produc?ie de furaje, o fabric? de procesare de soia ?i mai multe spa?ii de depozitare de cereale, pentru circa 25.000 de tone ? Grupul a lansat un parteneriat cu Kaufland Rom?nia astfel c? o mare parte din porcii pe care ?i produce merg c?tre re?eaua de magazine a grupului german ? Porcii nu doar c? sunt crescu?i ?n Rom?nia, sunt ?i n?scu?i aici. Mai mult dec?t at?t, furajul cu care sunt hr?nite aceste animale este produs din cereale ?i soia 100% rom?ne?ti. Andrei Soare, cofondator ?i CEO al Fatrom Aditivi Furajeri: Pandemia a demonstrat c?t de important e s? avem un lan? de aprovizionare c?t mai scurt. E foarte important s? putem produce, mai ales m?ncare, l?ng? noi ?i s? ?ncerc?m s? cre?tem astfel siguran?a alimentar?.Rom?nia are loc s? ??i dezvolte industria agro-alimentar? local? dat fiind c? momentan export? materii prime ?i import? produse procesate pe baza acestora. Unul dintre cele mai concludente exemple este la carnea de porc.??n domeniul suin avem nevoie s? tripl?m produc?ia doar ca s? ajungem self-sufficient, s? nu mai avem nevoie de importuri. Avem toate materiile prime de care avem nevoie. ?n continuare export?m cantit??i uria?e de cereale ?n Spania, spre exemplu, iar rafturile magazinelor sunt pline de carne de porc provenit? din aceast? ?ar?. Este uluitor c? ?nc? se ?nt?mpl? acest lucru, cel pu?in pentru mine din industrie“, a spus Andrei Soare, cofondator ?i CEO al Fatrom Aditivi Furajeri ?n cadrul emisiunii Vreau din Rom?nia, un proiect realizat de Ziarul Financiar ?n parteneriat cu Kaufland Rom?nia.Asocia?ia Produc?torilor ?i Importatorilor de Ma?ini Agricole din Rom?nia ?i-a ales noua conducere 11 decembrie 2020 La Asocia?ia Produc?torilor ?i Importatorilor de Ma?ini Agricole din Rom?nia (APIMAR), din data de 10 decembrie 2020 a avut loc Adunarea Generala a membrilor A.P.I.M.A.R. avand ca principal punct pe ordinea de zi Desfasurarea Alegerilor pentru functia de Presedinte Vicepresedinte si Consiliu Director.? In urma deliberarilor din plenul sedintei, Adunarea Generala a Membrilor si-a ales cu unanimitate de voturi si in conformitate cu prevederile legi si ale Actului Constitutiv al Asociatie urmatoarele organe de conducere:1. Presedinte – Dl Arnaud van STRIEN2. Vicepresedinte – Leontin COCA3. Membrii consilului : – Anamaria DAMIAN??????????????????????????????? ? ? ? – Francis DESBONNETS??????????????????????????????? ? ? ? – Manfred SPENDIER?nmatricularea utilajelor agricole – explica?ii pentru fermieri 11 decembrie 2020Suntem mereu implica?i ?n via?a fermierilor ?i ?ncerc?m, prin puterea presei, s? le fim de folos. Mul?i agricultori au luat leg?tura cu noi pentru c? au mari probleme cu ?nmatricularea utilajelor autopropulsate. Cei care doresc s? ??i achizi?ioneze tractoare, noi sau folosite, trebuie s? ?tie c? o lege ap?rut? recent vine cu unele preciz?ri privind omologarea, eliberarea c?r?ii de identitate ?i certificarea autenticit??ii vehiculelor rutiere ?n vederea comercializ?rii, ?nmatricul?rii sau ?nregistr?rii acestora ?n Rom?nia. Despre ce este vorba afl?m din materialul video de mai jos, realizat de colega noastr?, Elena Picu. ou?toare – o afacere de 1.000 EURO/lun? 11 decembrie 2020 O afacere cu g?ini ou?toare poate fi o idee foarte bun? atunci c?nd ave?i o cas? la ?ar? sau vre?i s? renun?a?i la via?a agitat? de la ora? ca s? deveni?i fermier cu acte ?n regul?. Iar odat? ce v? apuca?i de munc?, beneficiile nu sunt deloc de neglijat. O astfel de cresc?torie poate s? i?i bage ?n buzunar o mie de euro pe lun?. La aceste calcule a ajuns ?i Dan Iva?cu, fermier din comuna Mih?ile?ti, jude?ul Buz?u. Acesta vrea s? creasc? ?n ograda sa p?n? la 350 de g?ini ou?toare. investe?te 11 milioane de euro ?n construc?ia de ferme bio 09 Dec 2020 | de ProgresivToneli a demarat un proiect foarte ambi?ios care se ?ntinde pe trei ani ?i care vizeaz? o produc?ie de peste 30 de milioane de ou? anual. Proiectul vizeaz? construc?ia de ferme bio ?i implic? o investi?ie estimat? la 11 milioane de euro.?Startul produc?iei bio ?l d?m chiar luna aceasta ?i avem convingerea c? ne vom surprinde pl?cut deopotriv? clien?ii ?i consumatorii at?t prin calitatea produsului, c?t ?i prin designul solar propus, oarecum revolu?ionar ?n categorie”, sus?in reprezenta?ii companiei.?n produc?ia ou?lor bio, Toneli respect? practicile interna?ionale care, potrivit Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, sunt fabricate prin procedee tradi?ionale, eco-friendly, f?r? a se utiliza agen?i chimici, organisme modificate genetic, fertilizan?i, pesticide, stimulatori de cre?tere, hormoni, antibiotice etc.?n plus, tot lan?ul de produc?ie trebuie s? fie certificat: de la terenul pe care este amplasat? ferma, la halele ?n care cresc p?s?rile (pentru c? fiecare ad?post trebuie s? aib? un maxim de trei mii de capete, s? fie 6 capete/mp la interior ?i 4 mp/cap la exterior etc.), furajul este ?i el certificat ecologic, ou?le la r?ndul lor sunt certificate ca produs ecologic.Apoi, procesul de sortare ?i ambalare se realizeaz? de c?tre operatori certifica?i ecologic. Produsul final – oul ecologic – trebuie comercializat de c?tre un operator certificat pentru agricultura ecologic? ?i se va vinde numai c?tre clien?i certifica?i pentru depozitarea ?i comer?ul de produse provenite din agricultura ecologic?.Practic, fiecare etap? este certificat? pentru agricultur? ecologic?, inclusiv dejec?iile care rezult? din fermele ecologice sunt valorificare c?tre ferme vegetale certificate pentru agricultur? ecologic?.Pia?a de consum de ou? este cotat? ?n acest moment la aproximativ 5 miliarde de ou?, din care doar 2 miliarde provin din produc?ia ?n ferme, restul fiind produc?ie individual? (gospod?rii).Toneli Holding, cu 400 de milioane de ou? v?ndute anual, este liderul pie?ei ?i de?ine aproximativ 30% din volumul de ou? comercializat ?n comer?ul modern. De asemenea, Toneli este singurul juc?tor din pia?a local? ce acoper? toat? plaja de categorii de ou? – cod 3 (baterii ?mbun?t??ite), cod 2 (sol) , cod 1 (free range), cod 0 bio (ecologic), av?nd ?i dou? game speciale: Ovital – ou? func?ionale ?mbun?t??ite cu Omega 3 ?i respectiv Seleniu ?i Kids – ou? speciale pentru copii provenite de la g?ini hr?nite cu cereale nemodificate genetic.?n acest an, compania a relansat produsul Kids, pe care l-a trecut din produc?ie la sol ?n produc?ie free range, a pornit produc?ia de ou? free range albe (singurele din pia?a local?) ?i va lansa produsul caserola de 10 ou? albe M&L. Totodat?, a pornit proiectul bio sub care va lansa dou? noi produse : cofraj de 20 ou? S ?i caserola de 10 ou? M&L.*Articol sus?inut de Toneli.AZM: Afec?iuni frecvente care apar la bovine ?n sezonul rece meatmilk 11 decembrie 2020 Odat? cu venirea sezonului rece se face trecerea bovinelor de la p??une la stabula?ie. ?n aceste condi?ii expunerea la anumite afec?iuni este destul de mare. Iat? ce recomand? Agen?ia Zonelor Montane, din subordinea MADR, fermierilor cresc?tori de bovine:?n timpul sezonului rece, sunt mai expuse la afec?iuni animalele tinere ?i cele cu imunitatea sc?zut?.?n aceast? perioad?, pentru a ajuta animalele s?-?i men?in? s?n?tatea ?i condi?ia corporal?, se recomand? deparazitarea intern? ?i extern? a ?ntregului efectiv de bovine.Pe perioada de iarn? animalele, nemaiav?nd acces la p??une, se recomand? asigurarea unui regim alimentar echilibrat. Ra?ia de f?n trebuie suplimentat? cu premixuri ?i concentrate bogate ?n minerale ?i proteine, care s? asigure echilibrul metabolic ?i starea de s?n?tate.O ra?ie furajer? dezechilibrat? duce de cele mai multe ori la sc?derea produc?iei, sc?derea ?n greutate, sporuri zilnice mici, tulbur?ri de reproduc?ie(infertilitate) ?i ?n cazurile mai grave, la decesul animalului.Pentru a asigura un microclimat optim ?n ad?post, ?n perioada de iarn? trebuie s? se coreleze cei patru factori care asigur? bun?starea animalelor: lumin?, umiditate, ventila?ie ?i temperatur?.Cele mai frecvente afec?iuni ce apar ?n perioada de iarn? la bovine sunt:Afec?iunile respiratorii:Afec?iunile respiratorii apar, ?n general, la tineret ?i la bovinele cu imunitate sc?zut?. Animalele sunt ab?tute,? nu consum? furajele, se observ? dificultate ?n respira?ie, tuse, temperatur? corporal? crescut?, sc?derea produc?iei.Este necesar? consultarea medicului veterinar pentru stabilirea unui tratament adecvat.Afec?iuni podale(?chiop?turi):?chiop?turile se manifest? prin dificultate ?n mers, animalul se ridic? ?i se a?eaz? cu dificultate, uneori ?ine piciorul permanent ridicat, refuz?nd s? mai calce pe el. Zona afectat? este inflamat?, poate prezenta scurgeri purulente ?i este dureroas? la atingere. Tratamentul se face ?n func?ie de diagnosticul stabilit de doctorul veterinar.Afec?iuni digestive:Principalele afec?iuni digestive care apar ?n perioada de stabula?ie sunt: indigestiile, alcalozele, acidozele? ?i meteorismul ruminal acut.Toate sunt provocate de trecerea brusc? de la o ra?ie alimentar? s?rac? ?n glucide ?i proteine(f?n), la o ra?ie alimentar? bogat? ?n glucide ?i proteine(siloz, concentrate, premixuri),c?t ?i prin consumul de furaje ?nghe?ate ?i muceg?ite.Trecerea la o nou? ra?ie alimentar? trebuie s? se fac? treptat ?i trebuie adaptat? cu starea fiziologic? ?i v?rsta animalului. Trebuie urm?rit ca furajele grosiere(f?n) s? fie ?n cantitate suficient?,? iar silozul,premixurile ?i concentratele s? nu se administreze ?n exces. F?nul trebuie s? fie de calitate, s? nu fie muceg?it, iar furajele suculente s? nu fie ?nghe?ate. Este recomandat ca f?nul sa se administreze ?naintea silozurilor ?i a furajelor suculente. Orice schimbare ?n ra?ia animalelor trebuie f?cut? ?n mod treptat, cu respectarea orelor de furajare.Tratamentul se face ?n func?ie de diagnosticul stabilit de doctorul veterinar.S-a inaugurat ”T?r?mul Mangali?a”, magazinul alimentelor certificate pe Scheme de Calitate Na?ionale ?i Europene meatmilk 11 decembrie 2020 Dup? cum anun?? Agen?ia Zonelor Montane, ?n Municipiul Sibiu, a avut loc evenimentul desf??urat cu ocazia inaugur?rii magazinului??T?r?mul Mangali?a”, specializat ?n comercializarea produselor agroalimentare certificate pe scheme de calitate na?ionale ?i europene.Al?turi de echipa de produc?tori din jude?ele: Sibiu, Bra?ov, Arge?, Hunedoara ?i V?lcea, reuni?i ?n?Asocia?ia ?Gust Rom?nesc”, la eveniment, au participat cadre universitare, reprezentan?i ai mediului de afaceri sibian ?i reprezentan?i ai Agen?iei Na?ionale a Zonei Montane: Director General –?Ionel VI?INESCU, consilier superior?M?riuca RO?IANU?– Centrul Regional de Dezvoltare Montan? Vaideeni ?i consilier superior?Sonia POPA?– Oficiul de Dezvoltare Montan? Poplaca.Prin magazinul??T?r?mul Mangali?a”, situat ?n Sibiu, str. Faurului, nr. 19, se comercializeaz? o gam? variat? de produse certificate tradi?ional, IGP, ?produs montan”, de men?ionat fiind preparatele din carne de porc Mangali?a de la Racovi?a, telemea de Sibiu, br?nzeturi tradi?ionale din M?rginimea Sibiului ?i Arge?, produse din pe?te din jude?ul Bra?ov, produse din legume ?i fructe din Hunedoara, vinuri ?i b?uturi atestate la nivelul jude?elor Sibiu ?i V?lcea.Produc?torii beneficiaz? de o foarte bun? promovare a produselor, iar ?n interiorul magazinului sunt derulate, permanent, imagini care prezint? aspecte din activitatea acestora ?i modul de ob?inere a produselor.Dovezile certific?rii produselor ?i a premiilor ob?inute, pe plan na?ional ?i interna?ional, sunt prezentate ?ntr-un catalog, pus la dispozi?ia cump?r?torilor.Oaia care a furat startul f?t?rilor, m?ndria unei tinere ciob?ni?e de 25 de ani! Ramona Dasc?lu - 11 decembrie 2020 La 25 de ani, Ana-Maria Toma, din satul Archita, comuna V?n?tori, jude?ul Mure?, de?ine propria exploata?ie cu 400 de oi ?i se laud? deja cu prima oaie care a f?t?t zilele acestea dou? mielu?e. De?i locuie?te la o scurt? distan?? de ora?, la doar 30 de kilometri de Sighi?oara, t?n?ra sus?ine c? ?ntotdeauna s-a v?zut cresc?nd animale ?i c? ?nc? de c?nd a ?mplinit v?rsta de 18 ani ?i-a dorit s? aib? ceva al ei, iar dup? terminarea liceului, dorin?a i s-a ?mplinit ?ntruc?t tat?l ei, la r?ndul lui cioban, a ajutat-o s?-?i ?nfiin?eze propria ferm?.”Am 400 de oi, nu sunt din ras? pur?, sunt metisate. La ?nceput am avut rasa rom?neasc?, dup? aceea i-am metisat cu Caraba?, ?i dup? aceea i-am ?mperecheat cu Suffolk. Zilele acestea mi-a f?tat prima oaie ?i asta pentru c? pe durata verii am avut-o acas? ?i s-a ?mperecheat cu un berbec, pe care la fel l-am avut tot ?n gospod?rie. Restul oilor probabil vor f?ta mai t?rziu, prin ianuarie”, a declarat Ana-Maria Toma pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. T?n?ra ciob?ni?? spune c? aceea?i oaie care a f?tat acum este cea care a dat startul f?t?rilor ?i anul trecut. De?i p?n? acum nu i-a dat un nume mioarei care ?i place s? fure startul f?t?rilor, fata sus?ine c? oaia are ceva aparte ?i se num?r? printre preferatele ei. ”Aceast? oaie, care a f?tat prima ?i anul acesta, dar ?i anul trecut, are ceva specific al ei, are coada foarte lung?, ajunge p?n? pe p?m?nt, a?a am ?i ?inut minte c? este aceea?i care a f?tat ?i anul trecut prima. Deci, anul trecut a avut doi berbecu?i ?i anul ?sta are dou? mielu?e.”Mure?anca mo?teneste pasiunea pentru oierit de la tat?l ei, care de mic copil s-a ocupat cu cre?terea animalelor. ”?i tata are tot ?n jur de 400 de oi. El este cioban de mic copil ?i eu am tr?it de mic? cu animale ?i deasta mi-am dorit s? m? ocup ?i eu cu cre?terea oilor. Am o suprafa?? de 48 de hectare de p??une ?nchiriat?. Teren arabil nu am eu, dar are tat?l meu ?i unde m?n?nc? oile lui, m?n?nc? ?i ale mele. Eu sunt la ?nceput. Cam de 5 ani am propria exploata?ie. Mi-a? dori s? am utilajele mele, s? am propriul tractor, vreau s? accesez mai multe proiecte, dar nu ?tiu dac? o s? reu?esc”, ne-a dezv?luit t?n?ra.Oieritul este singura surs? de venit pentru familia Toma. T?n?ra ciob?ni?? spune c? pe perioada verii, laptele de la oi ?l d? la o fabric? de lapte din Bra?ov. ”Acum, oile sunt la st?n? cu ciobanii, dar dup? s?rb?tori o s? le aducem la ferm? ?i atunci noi o s? ne ocup?m de ele, de muls, de furajare. Pe perioada verii laptele de oi ?l d?m cu 3 lei litrul la o fabric? de lapte din Bra?ov, care colecteaz? de la mai mul?i ciobani de aici din zon?. Noi am muls oile cam p?n? ?n luna septembrie. Nu facem br?nz?, e mai u?or s? dai lapte pentru c? cu br?nza mai mult te chinui pentru c? nu prea se vinde. Noi din oierit tr?im, este singura noastr? surs? de venit”, a spus aceasta.Obliga?iunile L?pt?riei cu Caimac debuteaz? la BVB De Viorela Pitulice dec. 11, 2020 Agroserv M?riu?a, compania care de?ine brandul de lactate premium L?pt?ria cu Caimac, a f?cut primul pas pe Bursa de Valori Bucure?ti (BVB) ?n data de 8 decembrie, unde a fost listat? prima emisiune de obliga?iuni a societ??ii. Obliga?iunile au fost listate pe Sistemul Multilateral de Tranzac?ionare (SMT) al BVB ?i se tranzac?ioneaz? cu simbolul bursier MILK25E.?Ne bucur?m c? antreprenorii care au creat povestea L?pt?ria cu Caimac au ales pia?a de capital pentru a atrage finan?area necesar? pentru a-?i continua dezvoltarea accelerat?. ?i cu at?t mai mult ne bucur? inten?ia managementului de a lista la BVB ?i ac?iunile companiei. Acest an ne-a ar?tat c? trebuie s? ne uit?m mai atent la propriile noastre puteri, la companiile antreprenoriale rom?ne?ti, la capitalul disponibil pentru sus?inerea cre?terii acestor companii. ?n ultimii doi ani am v?zut peste 30 de runde de finan?are venind la BVB, cu o valoare impresionant?, de peste 2 miliarde de euro, sum? din care jum?tate a fost ?nregistrat? doar ?n acest an. Acestea valideaz? faptul c? bursa este un canal viabil pentru finan?area companiilor. Totodat?, finan?area atras? de Agroserv M?riu?a demonstreaz? c? programul Made in Romania al Bursei de Valori Bucure?ti este util pentru companiile care au participat la el. Felicit?m ?ntreaga echip? din spatele brandului L?pt?ria cu Caimac ?i, totodat?, intermediarul, BT Capital Partners”, a declarat Radu Hanga, Pre?edintele Consiliului de Administra?ie al Bursei de Valori Bucure?ti.Agroserv M?riu?a a derulat ?n luna noiembrie un plasament privat prin care a v?ndut obliga?iuni denominate ?n euro, ?n valoare de 3 milioane euro. Obliga?iunile au scaden?a ?n noiembrie 2025 ?i o dob?nd? de 5,25%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar oferta a fost suplimentat?, dob?nda ob?inut? fiind cel mai mic cost de finan?are ob?inut ?n 2020 la oferte de obliga?iuni similare. La plasament au subscris 94 de investitori, at?t persoane fizice, c?t ?i investitori institu?ionali.Fondurile ob?inute urmeaz? s? fie folosite pentru a sus?ine dezvoltarea fabricii, pentru extinderea sec?iei de produc?ie ?i construc?ia unui depozit nou. Managementul societ??ii are ?n plan investi?ii de 16 milioane euro ?n urm?torii ani, printre obiectivele vizate reg?sindu-se ?i construirea unei sta?ii de biogaz ?i a unui sistem de recuperare ?i de refolosire a sticlei.”Este o zi foarte important? pentru noi, deschiderea tranzac?ion?rii lanseaz? un nou capitol ?n evolu?ia companiei. Ne bucur? ?ncrederea investitorilor ?i sper?m s? r?m?n? la cote ridicate ?i la IPO. Ne dorim o rela?ie str?ns? cu investitorii ?i cu Bursa pentru c? ?mpreun? putem construi un veritabil ecosistem agrifood ?n Rom?nia ?i pentru asta este nevoie de investi?ii sus?inute”, a afirmat Adrian Cocan, Directorul General al Agroserv M?riu?a.BT Capital Partners (BTCP), divizia de investment banking ?i pie?e de capital a Grupului Financiar Banca Transilvania, a fost Intermediar ?i Consultant Autorizat al opera?iunii. BTCP a intermediat ?ncep?nd cu 2019 ?apte emisiuni de obliga?iuni corporative ?i trei tranzac?ii de fuziuni ?i achizi?ii ?n valoare de peste 300 de milioane de euro.”Felicit?m L?pt?ria cu Caimac, primul business cu activitate ?n domeniul lactate care listeaz? obliga?iuni ?n cadrul Sistemului Multilateral de Tranzac?ionare – Pia?a de Obliga?iuni BVB. Colaborarea noastr? a ?nceput acum mai bine de un an, a fost un drum matematic ?i ne bucur?m c? vedem c? planurile s-au transformat ?n realiz?ri”, a afirmat Daniela Secar?, Directorul General al BT Capital Partners.Din iunie 2018 ?i p?n? ?n prezent, L?pt?ria cu Caimac ?i-a dezvoltat distribu?ia ?n numeroase re?ele de magazine interna?ionale (IKA): Mega Image, Auchan, Cora, Kaufland, Carrefour, Profi, Selgros, Metro Cash & Carry, ?n re?ele independente de magazine din ?ar?: Diana – jud. V?lcea ?i Gorj, Panemar – jud. Cluj, Ana Pan – Bucure?ti, Fraher – Tulcea ?i ?n numeroase b?c?nii, magazine de proximitate ?i magazine tradi?ionale, dar ?i ?n HoReCa de renume.Agroserv M?riu?a a ?ncheiat anul 2019 cu venituri de 63,2 milioane lei, ?n cre?tere cu 30% fa?? de anul precedent. ?n primul semestru al anului curent, veniturile au ?nsumat 37,6 milioane lei, cu 40% peste nivelul din perioada similar? a anului precedent. Managementul societ??ii estimeaz? c? veniturile vor totaliza aproape 70 milioane lei ?n 2020, urm?nd ca acest indicator s? creasc? ?i ?n urm?torii ani, astfel c? pentru 2025 estim?rile indic? venituri totale de aproape 142 milioane lei.Agroserv M?riu?a?a fost ?nfiin?at? ?n anul 1994 ?i p?n? ?n 2018 a avut exclusiv activit??i agricole, cultur? mare (gr?u, orz, rapi??, triticale, porumb, lucern? ?i altele, pe o suprafa?? de 3000 ha) ?i ferm? de vaci de lapte (cu peste 2700 animale). ?ncep?nd cu anul 2018 a pus ?n func?iune o fabric? modern? de lactate ?i a lansat brandul L?pt?ria cu Caimac, un brand care a ?nregistrat o cre?tere rapid? ?n preferin?ele consumatorilor datorit? produselor de ?nalt? calitate.L?pt?ria cu Caimac?are propria ferm? ?i folose?te cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, naturale, sigure, nutritive ?i f?r? adaosuri inutile. Fabrica de procesare de ultim? genera?ie, ?n care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnic? de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatur? mai joas? dec?t media obi?nuit?, pentru a p?stra gustul adev?rat al laptelui de la vac? ?i o parte c?t mai mare din substan?ele nutritive. Mai multe informa?ii despre?L?pt?ria cu Caimac??i produsele brandului g?si?i la?laptariacucaimac.ro?sau pe paginile de Linked-In/Facebook/Instagram L?pt?ria cu Caimac.BT Capital Partners, divizia de investment banking ?i pie?e de capital a B?ncii Transilvania, este membru exclusiv ?n Rom?nia al Oaklins, cea mai important? alian?? interna?ional? de speciali?ti ?n fuziuni ?i achizi?ii? ?i cel mai mare broker de retail din pia?a de capital din Rom?nia. BT Capital Partners ofer? servicii de asisten?? pentru atragerea de investitori prin pia?a de capital, servicii de brokeraj, consultan?? pentru fuziuni ?i achizi?ii, structurarea schemelor de finan?are complexe, cercetare de pia?? ?i consultan?? pentru management strategic.?btcapitalpartners.roAvem mai mul?i tineri cresc?tori de Angus! Nicoleta Dragomir 11 decembrie 2020 Ioan Teodor Gociman este director tehnic executiv al Asocia?iei Aberdeen Angus, organiza?ie care num?r? peste 1200 de membri cu un efectiv total de peste 70 mii capete bovine.Pe 29 septembrie a.c., Ioan Gociman a participat ca speaker la evenimentul “Fermier ?n Linia ?nt?i ?n Transilvania ?i Maramure? - Xgroup Meetings Agriculture”, parte a celei de-a 5-a edi?ii RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum.?Vin tinerii ?n asocia?ie!?Pentru Asocia?ia Aberdeen Angus anul acesta a fost unul foarte bun, dac? ?inem cont de faptul c? peste 250 de ferme noi au aderat la aceast? entitate. "Vorbim despre ferme mici ?i medii. Este foarte ?mbucur?tor pentru noi c? mai bine de 60% dintre fermele ?nscrise anul acesta sunt conduse de fermieri tineri. Iat? c? la nivel na?ional se poate da astfel un exemplu", spune Ioan Gociman.Asocia?ia Aberdeen Angus are peste 1200 de membri care de?in ?mpreun? peste 90% din totalul de capete existent la momentul acesta ?n ?ar?.?Seceta a dus fermele la extreme?Marea provocare a agriculturii din acest an, seceta pedologic? extrem?, nu a ocolit nici fermele de bovine pentru carne. "Din p?cate, avem fermieri ?n Dobrogea sau ?n B?r?gan, ?n C?l?ra?i care, din cauza secetei, din cauza culturilor calamitate au fost nevoi?i s? v?nd? mai bine de jum?tate din efectivul de taurine din rasa Aberdeen Angus! ?n schimb, sunt fermieri ?n Transilvania, ?n zona jude?elor Sibiu, Mure?, Alba care au avut produc?ii foarte bune la porumbul siloz ?i vor s? ??i m?reasc? efectivele", spune directorul tehnic executiv al Asocia?iei.?Pandemia a crescut costurile?Fermele de Angus resimt din plin ?i efectele pandemiei de Covid. ?n func?ie de managementul ?i tehnologiile fiec?rei ferme, costurile zilnice sunt de la 1,5 euro p?n? la 2,5 euro pe cap de animal, ?n care ?nglob?m cheltuielile cu furajarea, interven?iile veterinare, cu salariile angaja?ilor, motorina etc. Pia?a a fost blocat? pentru c?teva luni ?i ?nc? nu func?ioneaz? normal. ?nchiderea Horeca a afectat semnificativ livr?rile de carcase ?i produse din ferme. "Pe tot acest lan? al produc?iei, al trasabilit??ii au fost afecta?i to?i fermierii pentru c? fermele de ?ngr??are nu au mai avut unde s? v?nd? carcase ?n hoteluri, ?n restaurante sau ?n cantine. Automat, fermierii au r?mas cu efective foarte mari. Va mai dura mult p?n? ??i va reveni complet pia?a", este de p?rere Ioan Gociman. Seria de Xgrupuri “Fermier ?n Linia ?nt?i” este un proiect al comunit??ii marilor fermieri RALF, realizat de BORO Communication, ?n parteneriat cu Corteva Agriscience Rom?nia ?i CEC Bank. Partener media: Revista Ferma.?FERMIERII NO?TRI ?N LINIA ?NT?I ?Reprezentan?ii noii genera?ii de fermieri au un cuv?nt greu de spus. Ei sunt viitorul. Cum v?d “Fermierii No?tri” agricultura? Click AICI ?i cite?te declara?iilor unor tineri fermieri despre marile provoc?ri din fermele lor ?n anul agricol 2020!Experien?? digital? marca ISAGRI la USAMV Bucuresti Liviu GORDEA 11 decembrie 2020 ISAGRI contribuie la formarea viitoarei comunit??i de agribusiness. Compania pune la dispozi?ia studen?ilor USAMV Bucure?ti platforma sa digital? de management agricol Geofolia.Unul dintre repro?urile care i se aduc adesea ?nv???m?ntului superior agricol rom?nesc, mai ales ?n ultimii ani, este insuficienta aplicare practic? a informa?iilor teoretice. Din p?cate, de multe ori acest lucru nu poate fi contrazis. Isagri Rom?nia ?i-a propus s? schimbe ?ns? aceast? percep?ie, motiv pentru care a ?ncheiat recent un protocol de colaborare cu Facultatea de Management ?i Dezvoltare Rural? din cadrul Universit??ii de ?tiin?e Agronomice ?i Medicin? Veterinar? Bucure?ti.Filiala local? a companiei franceze cu acela?i nume - Isagri, un important dezvoltator de solu?ii IT pentru sectorul agricol, ?i-a exprimat astfel disponibilitatea de a oferi studen?ilor ?ansa de a testa ?i a experimenta interac?iunea cu platforma sa de management agricol Geofolia, un instrument de gestionare a managementului fermei. Prin urmare, studen?ii vor putea descoperi un domeniu ?n continu? schimbare, acumul?nd o experien?? care, cu siguran??, le va fi de folos ?n viitoarea lor carier? profesional?.?Studen?ii de ast?zi - inginerii ?i fermierii de m?ine??Prin acest parteneriat ne dorim ca studen?ii de ast?zi s? fie inginerii ?i fermierii preg?ti?i de m?ine. Ne dorim s? cre?tem ?i acest lucru ?l putem face doar prin colabor?ri de calitate. Din acest motiv am dat curs proiectului propus de Facultatea de Management ?i Dezvoltare Rural? din Bucure?ti, cu ajutorul c?reia ne putem atinge scopul de a preg?ti studen?ii pentru activitatea de agribusiness”, ne-a declarat Alexandru Coclisan, Country Manager Isagri. ?Ne propunem s? avem c?t mai multe discipline pe partea de digitalizare ?i management agricol, s? ?inem studen?ii informa?i cu privire la solu?iile digitale ?i agricultura de precizie”?- ADRIAN TOMA?decanul Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural?,USAMV Bucure?ti?Miza digitaliz?riiLa r?ndul s?u, Adrian Toma, decanul Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural?, a ?inut s? sublinieze caracterul didactic al form?rii profesionale ?n vederea asimil?rii de noi cuno?tin?e ?n domeniul digitaliz?rii, un aspect extrem de important al agriculturii zilelor noastre. ?Marile ferme din Rom?nia au ajuns de mult la poten?ialul lor din punct de vedere tehnic. Acum ?ncepe s? se lucreze la nivel de detalii, aspect ?n care digitalizarea ajut? foarte mult. A?a cum ne-am obi?nuit cu telefonia mobil? ?i nu mai putem f?r? ea, a?a se va ?nt?mpla ?i ?n ferme cu digitalizarea. Iar trendul acesta se extinde acum ?i spre exploata?iile agricole de dimensiuni mai mici. Constat?m astfel c? business-ul agricol se ?ndreapt? c?tre digitalizare ?i ne dorim ca studen?ii no?tri, dup? absolvire, s? fie preg?ti?i pentru acest domeniu aflat ?ntr-o continu? schimbare”, explic? Adrian Toma.?Managementul integrat al fermeiGeofolia este un program de management integrat pentru agricultur? ?n care se poate gestiona toat? activitatea dintr-o ferm?, de la vizualizare de h?r?i ?i introducere opera?ii, p?n? la analizarea cheltuielilor. Softul a fost dezvoltat ?n perioada 2011-2015, cu ajutorul unei echipe de 50 de speciali?ti ?n domeniu ?i a unei investi?ii de peste 20 milioane de euro.?Un instrument multidisciplinarPotrivit structurii pedagogice, studen?ii Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? au prev?zut ?n primii doi ani de studii o preg?tire tehnic?, urm?nd ca ?n anii 3 ?i 4 s? se axeze pe disciplinele economice. Platforma digital? Geofolia va fi utilizat? la disciplina de topografie ?i cadastru, la managementul produc?iei ?n anul 3 ?i la contabilitate primar?. ?Din acest motiv am ales Geofolia, deoarece se preteaz? at?t pentru gestiunea terenurilor, c?t ?i ?n organizarea primar? a contabilit??ii dintr-o ferm?, cuprinz?nd astfel un management complet al unei exploata?ii agricole. Geofolia ne ofer? posibilitatea s? folosim acela?i program pe o perioad? de mai multe seminarii. Este un program complet care face leg?tura ?ntre toate disciplinele. ?n final, studentul va putea s? g?ndeasc? integrat ?i va avea o viziune de ansamblu asupra fermei”, a precizat decanul Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? a universit??ii bucure?tene.Fiecare student cu propria ferm?Programul va fi prezentat pentru aproximativ 400 de studen?i, urm?nd ca, ?n cadrul activit??ii de la seminar, s? participe 150 de studen?i. Fiecare student va avea un cont creat ?n Geofolia, ce ?i va permite s?-?i creeze ferma proprie, cu terenurile, opera?iile ?i cheltuielile specifice.?Solu?ii informatice pentru sectorul vegetalLider ?n furnizarea de solu?ii IT ?i de management pentru sectorul agricol, Isagri se afl? ?n top 10 creatori de software ?n Fran?a. ?n Rom?nia, Isagri este prezent? ?nc? din 2007, printr-un parteneriat cu o asocia?ie de fermieri numit? GEER, iar din 2011 cu filial? proprie. ?n cadrul companiei din Rom?nia lucreaz? 25 de persoane care deservesc departamentele de suport, marketing, instruire, comercial ?i contabilitate. Pe pia?a noastr?, societatea ofer? solu?ii informatice de gestiune pentru fermele din sectorul de produc?ie vegetal?.Pe l?ng? programul software de management agricol Geofolia, Isagri Rom?nia mai are ?n portofoliu c?teva produse adaptate la specificul local, printre care Mobile Only - solu?ia informatic? pentru fermierii mici, Arenda? - programul de management al contractelor de arend?, eLMID Mobil - solu?ia de m?surat terenul, care ofer? o precizie de cadastru, Meteus - sta?ii meteo. Toate aceste solu?ii sunt comercializate obligatoriu cu instruire personalizat? ?i cu contracte anuale de service.?Peste un milion de hectare gestionate ?n rom?niaAst?zi, Geofolia gestioneaz? ?n Rom?nia peste un milion de hectare, produsul fiind utilizat de ferme care lucreaz? suprafe?e de la 200 ha p?n? la 15.000 ha. ?Acest program este complex, acoperind o sumedenie de activit??i diferite. Marele avantaj este c? echipa noastr? de dezvoltare a reu?it s? simplifice utilizarea lui, oferind fermierului o experien?? pl?cut? ?i util? la folosirea lui, de care vor avea parte acum studen?ii”, remarc? Alexandru Coclisan.?Contractele futures, o lec?ie amar?! Marian MU?AT 11 decembrie 2020 - Fermierii suport? ?n acest an o dubl? pierdere: dup? ce au suferit pagube majore de produc?ie, acum sunt penaliza?i din cauza neonor?rii contractelor fa?? de traderi.?Pia?a rom?neasc? a gr?ului se aliniaz? unui trend de 205-207 euro/ton? ?n Constan?a, iar pre?ul gr?ului furajer este cu 5 euro mai jos fa?? de cel al gr?ului de consum cu proteina de 12%. La intern, procesatorii, fabricile de nutre?uri sau fermele avicole au cereri ridicate ?n a tranzac?iona cantit??i ?nsemnate de gr?u.Pia?a porumbului. S-a ?ncheiat recoltatul ?n aproape toate regiunile ??rii, ?ntr-un ritm destul de lent, cauzat de precipita?iile c?zute. ?tiule?ii cu peste 17% umiditate pot avea deprecieri calitative din cauza micotoxinelor.Pre?ul porumbului a cobor?t la 185 euro/ton? la CPT Constan?a. ?n pia?a intern?, e mai ridicat fa?? de zona portuar? const?n?ean?, stabiliz?ndu-se la 920-930 lei/ton?, cu plata la termen de 30-90 zile, arat? o analiz? a Clubului Fermierilor Rom?ni.? ?Ne confrunt?m cu t?v?lugul contractelor neonorate?“Pre?urile au evoluat nea?teptat, doar c? majoritatea fermierilor care au f?cut contracte futures au fost lua?i prin surprindere de evolu?ia atipic?. Problema survine de la ne?n?elegerea traderilor vizavi de produc?iile mici care au fost, ?i nu de la reaua inten?ie a fermierilor”, consider? C?t?lin Zaharia, directorul executiv al Cooperativei Agricole CerealTop Farmers din Cote?ti, jude?ul Vrancea. ?De aici a ?nceput un ?ntreg t?v?lug, c?ci traderii nu au contractele onorate. Eu am p??it-o: am contractat 1.500 kg/ha de floare, produc?ia a fost sc?zut? ?i nu mi-am putut respecta obliga?iile. La porumb a fost la fel, am semnat pentru o cantitate minim? de 1,5 t/ha ?i nu am avut de unde s-o acop?r”, a continuat C?t?lin Zaharia.?Negocieri f?r? rezultatAcesta sus?ine c? a ?ncheiat contract pentru floarea-soarelui ?i a onorat doar 70% din ?n?elegere, apoi s-a trezit cu o factur? de penalit??i de aproape un miliard de lei vechi, ?ndeosebi pe diferen?a de fix 114 dolari/ton?. ?Am fost la firm? la Bucure?ti ?i am propus mai multe variante: anul?m factura ?i anul viitor m? angajez s? cump?r inputuri de la ei ?i s? contractez cantit??i mari de produse agricole. Nu au fost de acord”, a sus?inut agricultorul. ?Nu am g?sit niciun fel de ?n?elegere nici cu cel?lalt achizitor cu care am ?ncheiat contract futures. Ne-a chemat s? ne comunice c? o s? ne trimit? facturi de penalit??i”, ?i-a exprimat nemul?umirea C?t?lin Zaharia.?Arenda - dublul recoltei?Pentru vr?nceni, anul a fost un dezastru. ?Gr?ul s-a f?cut la cel mult 700 kg/ha. Eu am avut 350 ha cu porumb de pe care nici nu am avut ce recolta! ?i la cooperativ? produc?iile medii au fost mici, la toate culturile. Am oferit 750 kg de gr?u/ha pentru arend?, ?n condi?iile ?n care am produs la jum?tate”, a precizat C?t?lin Zaharia, care lucreaz? circa 1.000 ha ?n comuna T?t?ranu.?Vin soma?iile cu penaliz?ri pe diferen?ele de pre??Contractele futures au fost o lec?ie amar? de via?? pentru mul?i produc?tori agricoli. Ace?tia ne-au spus c? nu vor mai semna ?n avans. ?Fa?? de pre?ul la care am licitat, traderii au spus c? au v?ndut mai scump. Noi ne-am trezit cu tot felul de adrese cu diferen?? de pre?, ?n condi?ii de urgen??! La porumb s-a licitat 601 lei/ton? ?i diferen?a de pre? a venit la 900 lei/ton?; la floarea-soarelui, de la 1,4-1,5 lei/kg, s-a notificat un pre? de la 2,1 lei/kg, iar la gr?u s-a ajuns de la 0,67 de bani, la 1 leu/kg! E greu de descris ?n cuvinte c?t de mare este tragedia”, ne-a explicat directorul unei cooperative agricole din sudul ??rii, fermier care a dorit s?-?i p?streze anonimatul.?Tot fermierul suport? ?i profitul nerealizat?Membrii Cooperativei Agricole “Drumul Bel?ugului” din Tecuci au tr?it cu sabia lui Damocles deasupra capului! ?Traderii cu care am f?cut contracte futures ne-au bombardat cu soma?ii de plat?; unii ne-au facturat penalit??ile ?i chiar ne-au ?nc?rcat cu eventualele profituri pe care le-ar fi ob?inut”, ne-a declarat Ionu? Pavel, directorul executiv al cooperativei agricole. Acesta a sus?inut c? a primit ?o factur? de 150.000 lei, diferen?? de pre? ?ntre contractul ?ncheiat de cooperativ? ?i achizi?iile f?cute de trader. Adic? un plus de 300 lei/ton?”. Potrivit lui Ionu? Pavel, s-au pl?tit penalit??ile: ?Am avut facturi ?i la floare, ?i la porumb. Dup? ce c? nu am f?cut produc?ie, le-am mai dat ?i bani traderilor. Pentru noi va fi ?nv???tur? de minte s? nu mai facem contractele futures ?n condi?iile lor!” Comercian?ii vor ca noi, fermierii, s? fim solidari la pagub? cu ei! De ce nu am fost solidari ?i la c??tig? C? - slav? Domnului! - au fost ani c?nd au ob?inut profituri mari -?C?T?LIN ZAHARIA, fermier din jud. VranceaA PIERDUT 270.000 DE LEI DINTR-UN FOC Giurgiuveanul ?tefan Musc? a cump?rat porumb pentru a-?i onora obliga?iile contractuale de tip futures. A cultivat aproape 400 ha cu porumb ?i a recoltat o medie de aproape 3 tone/ha. Cultivatorul a semnat pentru livrarea a 4.000 t de porumb ?i a fost nevoit s? cumpere circa 3.000 t la un pre? de 0,74 lei/kg de la micii produc?tori ?i s? le predea la 0,65 lei/kg traderilor. ?tefan Musc? a pierdut dintr-un foc circa 270 mii lei ?i este hot?r?t ca de anul viitor s? nu mai ?ncheie contracte ?n avans cu nimeni.BURSA AGRICOL?, PE JUDE?E (15 NOIEMBRIE)Buz?u: gr?ul - 1,2 lei/kg, porumbul - 1 leu/kg;Ia?i: gr?ul 0,90-1 leu/kg, porumbul - 0,83-0,85 lei/kg ?i floarea-soarelui - 1,92-2 lei/kg;Suceava: gr?ul - 1,20 lei/kg, porumbul - 1,30 lei/kg, floarea - 2,5 lei/kg;Boto?ani: 1 leu/kg porumbul ?i gr?ul, 1,8 lei/kg floarea;Mehedin?i: gr?ul - 0,90-0,95 lei/kg, porumbul - 0,80-0,85 lei/kg; floarea - 1,90-2 lei/kg;Prahova: gr?ul - 0,95 lei/kg, porumbul - 0,78 lei/kg, iar floarea - 1,80 lei/kg;Timi?: gr?ul - 0,93 lei/kg, porumbul - 0,80 lei/kg; floarea - 1,90 lei/kg;Bihor: gr?ul - 0,90 lei/kg, porumbul - 0,75-0,78 lei/kg, iar floarea s-a tranzac?ionat la 1,80 lei/kg.Not?: pre?uri comunicate de fermieri.Fermierii ?ncep s? aib? speran?e pentru culturile ?ns?m?n?ate ?n toamn? ANA FELEA Miscellanea / 11 decembrie Seceta a produs pierderi uria?e fermierilor rom?ni, ?ns? precipita?iile din ultima perioad? dau speran?e c? anul agricol urm?tor va aduce recolte mai bogate dec?t cele de anul acesta. A nins ?i a plouat ?n aproape toa?? ?ara a?a c? agricultura pare s? dea primele semne de ?mbun?t??ire. Cel pu?in acestea sunt primele estim?ri f?cute de fermierii buzoieni care spun c? precipita?iile c?zute ?n aceast? s?pt?m?n? vor contribui la o r?s?rire uniform? a culturilor de toamn?, dar ?i la preg?tirea terenurilor pentru ?ns?m?n??rile din prim?var?.Deficitul de ap? era enorm, gr?ul ?i rapi?a deja ?ns?m?n?ate abia dac? au r?s?rit, iar suprafe?e ?nsemnate de teren erau ?nc? nelucrate tocmai pentru c?, pe c?mp, p?m?ntul era tare ca piatra, imposibil de a fi arat. Z?pada ?i precipita?iile din aceast? s?pt?m?n? au venit ca o salvare pentru culturile de toamn?, dar ?i pentru preg?tirea ogoarelor pentru ?ns?m?n??rile din prim?var? . Fermierii din Buz?u spun c? dac? vremea va continua s? se men?in? cald? ?i va continua ?i s? plou? ?n maximum zece zile, sunt mari speran?e pentru o bun? recolt? de gr?u dar ?i de rapi??.Valeriu Alecu, fermier din zona Smeeni, jude?ul Buz?u, a spus: "Dup? cum am v?zut prognoza s-ar p?rea c? toat? s?pt?m?na va fi bogat? ?n precipita?ii, ceea ce este foarte bine av?nd ?n vedere c? tot ce s-a sem?nat ?n aceast? toamn? va reu?i s? ?ncol?easc? ?i s? r?sar?. Mai mult de jum?tate din cultura de gr?u este r?s?rit? ?n propor?ie de 50%. Dac? se men?in temperaturile pozitive, at?t ziua, c?t ?i noaptea, probabil cultura de gr?u va r?s?ri uniform ?n urm?toarele zece zile.Precipita?iile c?zute au ref?cut, ?ntr-o propor?ie mul?imitoare, ?i deficitul de ap? din sol. S-au adunat circa 50-60 de litri de ap? ?n ultimele zile. Alecu Valeriu a mai ad?ugat: "De asemenea, apa aceasta este bun? ?i ?n contextul preg?tiri terenurilor pentru c? mai sunt foarte multe suprafe?e nearate. Deficitul de ap? ?n sol era foarte mare, mai ales ?n stratul de suprafa?? de 30 de centimetri. Era at?t de mare lipsa de ap? ?nc?t nu se putea ara. Astfel c? dup? aceste precipita?ii se vor putea preg?ti terenurile. ?n aeast? perioad? s-ar aduna o cantitate de precipita?ii de 50-60 de litri pe metrul p?trat, cantitate care ar face posibile at?t r?s?rirea uniform? a plantelor, c?t ?i preg?tirea suprafe?elor nearate".Meteorologii au anun?at precipita?ii ?i pentru zilele urm?toare.INDUSTRIE ALIMENTARAGrupul Purcari Wineries a v?ndut pachetul minoritar de ac?iuni de?inut la Grupul Glass Container pentru 7,22 milioane euro, cump?r?torul fiind corpora?ia elve?ian? Vetropack Group Roxana Rosu 11.12.2020, Grupul Purcari Wineries a finalizat pe 9 decembrie v?nzarea participa?iei pe care o de?inea la Grupul Glass Container, produc?tor de ambalaje de sticl? din Republica Moldova, pentru 7,22 milioane euro, cump?r?torul fiind Vetropack Group din Elve?ia.Tranzac?ia s-a realizat prin intermediul firmei Vin?ria Purcari SRL, entitate de?inut? integral de Purcari pania a anun?at ?n august inten?ia de a vinde pachetul de 31,41% de?inut ?n cadrul companiei Glass Container?, f?r? a men?iona ?i pre?ul.Vetropack Group a achizitionat ?ntreg Grupul Glass Container, format din GCC si Glass Container Prim.?Totodata, Vinariei Purcari SRL, precum si la ceilalti actionari ai Grupului Glass Container le pot fi atribuite aditional in perioada 2021-2022 plati de performanta care ar putea creste valoarea efectiva a activului v?ndut, potrivit anun?ului publicat de Purcari la BVB.De asemenea, sunt prev?zute anumite Declaratii, Garantii si Despagubiri din numele Vanzatorului in atentia Vetropack Group care pot deveni platibile in cazul unor efecte adverse aferente tranzactiei in cauza.Purcari gestioneaza in jur de 1,400 de hectare de podgorii si opereaza patru platforme de productie in Romania si Moldova. Grupul este lider in segmentul de vinuri premium din Romania, cu o cota de circa 25% si cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrand in peste 30 de pania are o ?capitalizare de 430 milioane lei pe bursa de la Bucure?ti dup? ce, de la ?nceputul anului, ac?iunile WINE au sc?zut cu 1,3%, dup? tranzac?ii de 87 milioane lei.??Grafic ZF: Zece companii care au p?strat brandurile rom?ne?ti dup? preluareInova?ii pe gustul consumatorilor : Andra Stroe 06 decembrie 2020 Imaginea rafturilor goale din hipermarketuri, la scurt timp dup? izbucnirea pandemiei de COVID-19, va r?m?ne mult timp ?ntip?rit? ?n amintirile noastre. De?i noua criz? sanitar? a schimbat comportamentul de consum al rom?nilor ?i i-a determinat s? se orienteze, cel pu?in pentru c?teva luni, spre alte categorii de produse, cererea pentru alimente bio sau pe baz? de plante a r?mas pe un trend ascendent. Cum s-a reflectat noul context de pia?? ?n v?nz?rile produc?torului de lactate Danone Rom?nia?Ultimele luni au adus pentru toat? lumea o avalan?? de provoc?ri ?i schimb?ri ce au trebuit realizate extrem de rapid.?A fost nevoie s? ne readapt?m, pentru a asigura siguran?a angaja?ilor ?i a partnerilor no?tri, a lan?ului de aprovizionare. A fost nevoie s? men?inem ?ncrederea ?i loialitatea consumatorilor ?n produsele noastre, s? oferim sprijin comunit??ilor ?ntr-un mod relevant, ?i toate acestea ?ntr-un context cu totul nou ?i ?n condi?ii neprev?zute”, descrie Natalia Gelshtein-Kiss, market director pentru Danone Rom?nia, Bulgaria ?i ??rile Adriatice, principalele provoc?ri cu care compania s-a confruntat ?n ultima perioad?.Anul trecut, businessul a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 612,4 milioane de lei ?i un profit net de 28,8 milioane. Acum, pe fondul noii crize sanitare, evolu?ia companiei a fost influen?at? de ?schimb?rile petrecute peste noapte, care au intervenit ?n comportamentul ?i nevoile consumatorilor”. Lunile de izolare au generat o schimbare ?n comportamentul acestora, ?ntruc?t vizitele la magazine au fost realizate mai rar ?i cu o list? de cump?r?turi planificat? cu toate produsele necesare pentru o s?pt?m?n? sau chiar dou?, noteaz? Gelshtein-Kiss. ?Am observat cum s-a reflectat acest model de comportament ?i ?n v?nz?rile de top ale Danone. Am??nceput anul?cu o rat? de cre?tere puternic?, pe care am men?inut-o ?i pe perioada?lockdown-ului,?dar ?i pe parcursul trimestrului II, av?nd ?n vedere faptul c? fabric?m iaurturi, care sunt produse de baz? ?n alimenta?ie.” Potrivit ei, o cre?tere semnificativ? s-a ?nregistrat ?n dreptul categoriilor de produse destinate copiilor ?i a iaurturilor – desert, b?uturile din plante Alpro r?m?n?nd, de asemenea, ?n topul preferin?elor consumatorilor. ?Pe de alt? parte,?produse precum iaurturile de b?ut sau iaurturile cu mixuri de cereale specifice pentru micul dejun au fost cele mai afectate din moment ce nevoia de produse ?on the go? s-a redus dramatic.” Spune c? aceste schimb?ri i-au determinat pe reprezentan?ii companiei s? revizuiasc? estim?rile pentru segmentul de iaurturi, de la o cre?tere foarte puternic? de o cifr?, la o cre?tere mai modest?, tot de o cifr?. ??ns? nu am reanalizat estim?rile privind segmentul produselor pe baz? de plante, aici av?nd o cre?tere ferm? ?n categorie.” ?n prezent, portofoliul companiei include peste 100 de produse, printre cel mai bine v?ndute num?r?ndu-se: iaurturile cu fermen?i specifici, produse pentru copii, deserturile,? b?uturile pe baz? de plante Alpro, precum ?i gamele f?r? zah?r ad?ugat ?i Barista din portofoliul aceleia?i m?rci. ?i segmentul Bio este una dintre tendin?ele de consum din prezent. ??n Rom?nia, aproximativ 3% din consumul total de iaurt este generat de segmentul Bio.”Comparativ cu alte ??ri europene, reprezentanta Danone Rom?nia spune c? ?n pia?a local? consumul de iaurt este de aproximativ 6,6 kg anual pe cap de locuitor, ?sc?zut ?n compara?ie cu alte ??ri europene, dar care genereaz? perspective pozitive pentru cre?tere continu? ?i inovare”.?Putem observa tendin?ele la care rom?nii tind s? se alinieze din ce ?n ce mai mult ?n ceea ce prive?te alimenta?ia s?n?toas? ?i stilul de via?? echilibrat, prin urmare, categoria produselor lactate are ?nc? un poten?ial mare de cre?tere, pe care ne dorim s? ?l exploat?m prin investi?ii ulterioare.”P?n? acum, compania a investit ?n produc?ia local? de lapte peste 4 milioane de euro, investi?ie care ?a reu?it s? dubleze produc?ia”. Alte peste 4 milioane de euro au fost direc?ionate pentru dezvoltarea fabricii din Bucure?ti, care este, ?n prezent, ?cea mai performant? fabric? Danone din Europa, transformat? ?ntr-un centru regional de produc?ie”. Banii au fost folosi?i pentru a cre?te flexibilitatea ?i capacitatea fabricii, fiind lansat? totodat? ?i o nou? linie de produc?ie pentru produse bio. ?De asemenea, am investit ?n automatizarea complet? a liniilor de ambalare, av?nd acum capacitatea de a ambala produsele pe diferite tipuri de t?vi.” Investi?iile din urm?toarea perioad? sunt axate spre inova?ia de produse. Natalia Gelshtein-Kiss, market director pentru Danone Rom?nia, Bulgaria ?i ??rile Adriatice: ?Am??nceput anul?cu o rat? de cre?tere puternic?, pe care am men?inut-o ?i pe perioada?lockdown-ului,?DAR ?I PE PARCURSUL TRIMESTRULUI II, av?nd ?n vedere faptul c? fabric?m iaurturi, care sunt produse de baz? ?n alimenta?ie.”Pe zona de produc?ie, businessul colaboreaz? cu peste 20 de ferme mari rom?ne?ti ?i cu peste 180 de gospod?rii locale, dar ?i cu peste 300 de companii din Rom?nia, pentru achizi?ionarea de materii prime, bunuri ?i servicii. ?Investi?iile ?n parteneriate pe termen lung cu produc?torii ?i companiile locale reprezint? o abordare strategic? prin care Danone sus?ine dezvoltarea mai multor comunit??i rom?ne?ti, a societ??ii ?i a economiei. De exemplu, ?n fiecare an, colect?m peste 60 de milioane de litri de lapte, peste 95% provenind de la fermierii ?i gospodarii rom?ni. Ast?zi producem, zilnic, peste 1 milion de iaurturi, ce ajung at?t pe mesele rom?nilor, c?t ?i ?n alte 13 ??ri europene.”Printre m?surile pe care compania le-a luat odat? cu r?sp?ndirea pandemiei, ?n ceea ce prive?te liniile de produc?ie, depozitare ?i distribu?ie ?i echipa de 379 de angaja?i, se num?r?: decizia de a fixa componen?a schimburilor de lucru, at?t ?n fabric?, c?t ?i ?n depozit, pentru a reduce la minimum orice poten?ial risc de contaminare ?ntre angaja?i; implementarea sistemului de lucru de acas? pentru to?i angaja?ii care ?i-au putut desf??ura activitatea de la distan?? ?i oferirea unor facilit??i, pentru a-i ajuta ?n acest sens; implementarea unor m?suri de igien? suplimentare, prin introducerea de echipamente ?i opera?iuni suplimentare pentru dezinfec?ie, precum ?i covora?e dezinfectante la intrarea ?n unit??i, fiind dezinfectate, totodat?, toate suprafe?ele, ?nainte ?i dup? fiecare schimb, at?t ?n fabric?, c?t ?i ?n depozitul de produs finit; supravegherea respect?rii standardelor de igien? ?i instruiri zilnice privind regulile de s?n?tate ?i siguran??; introducerea unei noi politici interne potrivit c?reia nu sunt permise vizitele ?n fabric? ?i ?n depozit; implementarea unui protocol special pentru to?i ?oferii care vin la depozit, prin intermediul c?ruia se limiteaz? la minimum contactul cu angaja?ii; sporirea m?surilor de igien? pentru partenerii care asigur? transportul angaja?ilor, prin ac?iuni de dezinfec?ie a microbuzelor, ?nainte ?i dup? fiecare schimb de lucru ?i asigurarea echipamentului de protec?ie pentru fiecare membru al echipei de v?nz?ri. ?La nivel global, compania ?i-a luat angajamentul ferm de a garanta contractele ?i veniturile celor 100.000 de angaja?i Danone din ?ntreaga lume p?n? la 30 iunie 2020, oferind, de asemenea, o asigurare de s?n?tate extins? pentru concediu medical, ?ngrijirea copiilor, carantin?, precum ?i o prim? special? pentru cei care ??i desf??oar? activitatea la locul de munc? ?i ?n prima linie pe durata pandemiei.”COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAZF Live. Vlad Cojocaru, Rigatoni Pasta: Investi?ia ?ntr-un restaurant Rigatoni Pasta se ridic? la 80.000-100.000 de euro, dintre care 15.000 de euro reprezint? taxa de franciz?. O franciz? Rigatoni are poten?ial de a avea v?nz?ri totale de peste 2 milioane de lei pe an Alexandra Matei 11.12.2020, 17:30 9 Rigatoni Pasta Bar, un business ?nceput ?n Ia?i, ?i-a m?rit num?rul de restaurante ?n plin? pandemie, deschiz?nd ?n Bucure?ti, ?n luna iunie a acestui an, cea de-a treia unitate. Afacerea avea ?n portofoliu deja dou? localuri ?n Capital?, inaugurate ?nainte de pandemie. De asemenea, sub acest brand exist? c?te un restaurant ?n Ia?i, Bra?ov ?i Sibiu. este un concept de restaurant specializat ?n v?nzarea de paste, este ceva nou la care m-am g?ndit mult timp. Acum suntem vizibili, suntem ?n mai multe malluri“, spune Vlad Cojocaru, administratorul Rigatoni Pasta Bar.El sus?ine c? businessul are poten?ial de a ob?ine v?nz?ri totale peste 2 milioane de lei pe an.Marea dilem? a co?ului de m?n? ?n supermarketuri. Se mai folose?te sau nu?11.12.2020 Co?urile din supermarket ar reprezenta un factor de risc epidemiologic. Foto: Profimedia Images Noi reguli ar urma s? fie impuse ?n Bucure?ti inclusiv ?n marile magazine, printre ele ?i ?interzicerea co?urilor de cump?r?turi?pe modelul aplicat ?n Arge?. ?n acest context se ridic? ?ntrebarea dac? atunci c?nd mergem la cump?r?turi vom mai avea voie s? folosim co?urile de m?n? sau c?rucioarele cu ro?i."Sunt idei, modalit??i prin care la nivel intern al magazinelor se pot organiza m?suri suplimentare ?n anumite momente c?nd exist? trafic crescut de consumatori sau spre casele de marcat sau anumite produse.Nu este vorba de?interzicerea co?urilor de cump?r?turi, ci, ?n func?ie de formatul acelui magazin, de o folosire preponderent? fie a acestor c?rucioare cu rotile acolo unde sunt disponibile, iar ?n cazul suprafe?elor de v?nzare unde sunt numai co?uri de m?n? ele vor fi folosite ca p?n? acum.Obiectivul principal este conformarea cu regulile existente privind evitarea aglomer?rii, vorbim de momente in care poate exist? un flux mai mare de cump?r?tori ?i de m?suri care ?n acel context pot contribui suplimentar la reguli de distan?are sau reguli care sunt acum ?n vigoare", a spus la Digi24.?George B?descu, director executiv al Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia.Vineri urmeaz? s? aib? loc o nou? ?edin?? la Prefectura Capitalei, la care vor participa ?i reprezentan?i ai centrelor comerciale ?i ai supermarketurilor. 11 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iMega Image lanseaz? o solu?ie proprie de livrare rapid? ?i primul depozit pentru supermarketul online Andra ImbreaMega Image continu? investi?iile ?n eCommerce ?i lanseaz? propriul serviciu de livrare rapid? pentru cump?r?turile prin aplica?ia de mobil din supermarketul online. Astfel, prin dezvoltarea aplica?iei de mobil, Mega Image continu? s? ofere acces rapid la produse alimentare ?i pentru cas?, livrate acas? ?n maximum 90 de minute. ?n acela?i timp, pentru a sus?ine ?ntreaga activitate de e-commerce, a fost dezvoltat un depozit dedicat, doar pentru comenzile online, care se ?ntinde pe o suprafa?? de 4600 mp ?i prin care procesele de sortare, ?mpachetare ?i reaprovizionare sunt eficientizate.Investi?iile fac parte din strategia companiei de accelerare a dezvolt?rii pe partea de e-commerce, ?n contextul actual ?n care cererea pentru cump?r?turile online, livrate rapid ?i ?n siguran??, a crescut semnificativ.?Ultimele luni ne-au demonstrat c? trebuie s? ne adapt?m rapid ?i s? g?sim solu?ii concrete pentru cump?r?turile online, cu livr?ri acas? ?ntr-un timp foarte scurt ?i ?n siguran??. Cererea pentru cump?r?turile online a crescut semnificativ ?n aceast? perioad? ?i am alocat investi?ii suplimentare pentru a accelera dezvoltarea noastr? pe partea de e-commerce. Venim mai aproape de clien?ii no?tri ?i ?i ajut?m s? r?m?n? conecta?i la Mega-ul din proximitate printr-o solu?ie rapid? de livrare, direct din aplica?ia de mobil. Acest lucru nu ar fi fost posibil f?r? investi?iile ?n eficientizarea proceselor opera?ionale, motiv pentru care volumul comenzilor este acum sus?inut de un nou depozit, situat ?n apropierea Bucure?tiului“, spune Adrian Nicolaescu, Vicepre?edinte marketing, e-commerce, comunicare ?i sustenabilitate Mega Image.?n prezent, serviciul de livrare rapid? poate fi accesat ?n toate sectoarele din Bucure?ti ?i par?ial ?n zona Pipera, ?n aria de activitate a 33 de magazine Mega Image, urm?nd ca p?n? la finalul anului s? fie extins ?n alte 37 de magazine. Planul de dezvoltare pe termen lung include extinderea serviciului la nivel na?ional.Pentru lansarea unei comenzi, clien?ii pot accesa aplica?ia Mega Image, disponibil? pe Android ?i iOS, ?i pot alege din aproximativ 2000 de produse alimentare ?i pentru cas?. Fiecare comand? este preluat? de cel mai apropiat magazin Mega Image, ?n care echipe dedicate preg?tesc cump?r?turile. Livrarea se face ?n maximum 90 de minute, iar plata se face online, ?n momentul plas?rii comenzii. ?n co?ul virtual pot fi ad?ugate maximum 20 de produse ?i cel mult ?ase buc??i din acela?i produs, ?n timp ce comanda minim? este de 50 de lei. ?n situa?iile de stocuri epuizate, clientul este contactat din loca?ie pentru ?nlocuirea produsului.Serviciul de livrare rapid? din aplica?ia de mobil completeaz? cump?r?turile online care pot fi f?cute ?n supermarketul online, direct pe mega-image.ro.Mai mult, pentru a eficientiza procesul de livrare a comenzilor, magazinul online este deservit de un depozit nou, situat ?n Chitila, desf??urat pe o suprafa?? de 4600 mp. Proiectul face parte din Chitila Logistics Hub ?i este dezvoltat de Globalworth ?n asociere cu Global Vision. Noul depozit include solu?ii reale pentru eficientizare ?i performan?? logistic?: utilizarea luminii naturale la interior, termoizolare ?i suprafe?e de trafic greu care respect? cele mai noi criterii de siguran?? ?i sustenabilitate, precum ?i modalit??i de ?nc?lzire ?i ventilare de ultim? genera?ie.Fondat ?n 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lan?uri de supermarketuri din Rom?nia cu o re?ea ce cuprinde ?n prezent 835 de magazine ?n Bucure?ti, Cluj-Napoca, Ia?i, Constan?a, Ploie?ti, Bra?ov, T?rgovi?te, Timi?oara, Sibiu, Oradea, Bac?u, Foc?ani ?i alte ora?e din ?ar?, sub m?rcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Rom?ne?ti. Mega Image ??i propune s? ofere consumatorilor, ?n fiecare zi, servicii de calitate ?i o gam? de produse hr?nitoare, s?n?toase ?i sigure, la pre?uri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer interna?ional ce opereaz? ?n prezent pe trei continente. Re?eaua Diana se extinde cu un nou magazin gourmet 11 Dec 2020 | de Simona Popa La doi ani ?i jum?tate de la deschiderea primului magazin gourmet al re?elei Diana, retailerul inaugureaz? un nou magazin, cu un design complet nou.Noul magazin se afl? i?n incinta Shopping City Ra?mnicu Va?lcea ?i are o suprafa?? de 68 de metri p?tra?i.?Nu este un magazin foarte mare av?nd ?n vedere c? se afl? ?n incinta unui mall, dar zona de vitrin? asistat? este mai mare acum dec?t ?n cazul primul magazin Diana Gourmet. ?n acest nou magazin, accentul este ?n propor?ie de 70% pe zona de carne chiar dac? avem ?i alte produse din categoria gourmet, dar am f?cut o selec?ie de produse premium”, sus?ine Adina Cr?ciunescu, Director de Marketing Diana.?n privin?a sortimenta?iei, directorul de marketing spune c? noul magazin reprezint? un mix ?ntre gourmet ?i m?cel?rie.?Sortimenta?ia de carne este variat?, dar aducem doar produsele noastre medium ?i medium high. Adic? ?i mezeluri, ?i carne proasp?t?, vit?, porc, sper?m c? ?i carne de oaie ?n cur?nd”, completeaz? Adina Cr?ciunescu.C?t despre conceptul de magazin, retailerul ?i-a dorit s? fac? ceva complet nou fa?? de magazinele deja existente ?n re?ea, inclusiv fa?? de primul magazin Gourmet al re?elei.?Avem finisaje premium, rafturi din lemn de mango, ceramic? diferit?, vopsea special?. Nu am f?cut ?nc? un calcul clar, dar investi?ia se ridic? la c?teva zeci de mii de euro chiar dac? spa?iul nu este mare”, adaug? directorul de marketing.Nu este singura inaugurare pe care re?eaua Diana o bifeaz? la final de an. S?pt?m?na urm?toare va fi inaugurat cel mai mare supermarket al re?elei, o loca?ie care va avea inclus un corner gourmet. ?n a doua parte a lunii, retailerul va mai deschide un magazin, ?ns? de aceast? dat? este vorba despre o remodelare, unitate ?n cazul c?reia spa?iul de v?nzare a fost crescut considerabil.?n total, suma alocat? de companie ?n acest an pentru toate direc?iile de dezvoltare vizate dep??e?te un milion de euro.Dup? primele nou? luni ale acestui an, bilan?ul re?elei de magazine Diana arat? o rat? de cre?tere de peste 13%, evolu?ie influen?at? at?t de cump?r?turile f?cute ?n luna martie, ?naintea declan??rii st?rii de urgen??, dar ?i de cele realizate cu ocazia s?rb?torilor.Platforma pentru livr?ri de m?ncare Takeaway lanseaz? un serviciu corporate de tip indemniza?ie digital? pentru mas? Andra Imbrea11 Dec 2020 - ?tiri ?i Nout??iPlatforma online de livrare m?ncare ?a lansat un serviciu de catering ?i livrare m?ncare care ofer? posibilitatea companiilor din Rom?nia s? ofere angaja?ilor lor un nou tip de beneficiu: indemniza?ia digital? pentru mas?. Concret, angaja?ii primesc o indemniza?ie pentru a comanda prin intermediul platformei ?i li se poate livra pr?nzul sau cina oriunde lucreaz?, fie acas?, fie la birou.Serviciul se nume?te Takeaway Pay ?i este acum disponibil ?n Rom?nia, permi??nd clien?ilor s? comande de la aproape 3.000 de restaurante partenere ale .Nevoia de acest nou serviciu a ap?rut ?n contextul ?n care telemunca ?i restric?iile impuse ca urmare a? pandemiei de coronavirus a f?cut ca mersul angaja?ilor la cantin? sau la restaurant s? nu mai fie posibil. Pe l?ng? asta, bonurile de mas? se num?r? printre cele mai frecvente beneficii de angajare din Rom?nia. A?adar, Takeaway Pay este preg?tit s? ajute angajatorii s? ofere mai u?or o indemniza?ie digital? flexibil? pentru angaja?ii lor, indiferent de locul ?n care lucreaz?. Pentru Zornitsa Chugreeva, Regional Manager Bulgaria & Romania la , lansarea vine ?ntr-un moment ideal: ??n acest fel, companiile pot contribui la satisfac?ia angaja?ilor ?i pot fi un angajator atractiv chiar ?i ?n aceste vremuri”.Cu Takeaway Pay, companiile pot stabili cu u?urin?? restric?ii de comand? pentru angaja?ii lor, cum ar fi limitarea comenzilor la programul de lucru ?i la zilele lucr?toare. Sistemul nu necesit? procese complicate de gestionare a cheltuielilor; ?n schimb, companiile primesc o singur? factur? la sf?r?itul lunii, care poate fi de asemenea integrat? cu u?urin?? cu sistemele de resurse umane ?i contabilitate.Takeaway Pay include, de asemenea, func?ii care permit evenimentelor online ?i organizatorilor de conferin?e virtuale s? ofere participan?ilor un voucher digital care poate fi utilizat pentru a comanda prin intermediul platformei . Av?nd ?n vedere industria evenimentelor puternic afectat? de pandemia de coronavirus, Takeaway Pay este foarte potrivit pentru a ajuta organizatorii de evenimente rom?ni s? ofere o alternativ?? pentru catering ?n zona de ?nt?lniri, conferin?e ?i multe altele ?n ?ntregime virtuale. Cu sediul ?n Amsterdam, compania se concentreaz? pe conectarea consumatorilor ?i a restaurantelor prin intermediul platformelor sale. Cu peste 205.000 de restaurante conectate, Just Eat ofer? consumatorilor o mare varietate de produse alimentare. Just Eat colaboreaz? ?n principal cu restaurante care livreaz?. ?n plus, Just Eat ofer? serviciile sale proprii de livrare pentru restaurantele care nu livreaz? singure.Food-hub-urile – cea mai simpl? solu?ie pentru Farm-to-Table!decembrie 11, 2020Vinul.ro ?n ultimii ani am ?nceput ?i noi s? con?tientiz?m c?t de important este s? scurt?m lan?ul alimentar ?i s? elimin?m intermediarii.?Doar c? socoteala de acas? nu se pup? cu cea din t?rg ?i, de cele mai multe ori, produc?torul de la care dorim s? cump?r?m nu are cum s? se ocupe ?i de produc?ie/transport/livrare/comer? ?i promovare. ?i e ?i normal.?Eficien??, etic?, localizare, fiscalizareUn artizan al br?nzei ar trebui s? se concentreze pe calitatea laptelui, s? experimenteze re?ete noi, s? aleag? cele mai bune p??uni ?i s? eficientizeze procesul de fabricare, nu s? stea la tonet? ?n pia?? ?n a?teptarea mu?teriilor. Iar dac? l?ng? taraba lui e vecinul s?u din sat care ?ncearc? s? fac? un ban de pe urma tomatelor ?i ardeilor iu?i crescu?i ?n gr?din?, calculele stau ?i mai prost. Pierd am?ndoi timp, pl?tesc taxe pe dou? tarabe, uzeaz? dou? ma?ini, consum? de dou? ori mai mult combustibil etc.Food-hub-urile rezolv? aceast? situa?ie: pun laolalt? produc?tori ale?i pe criterii stricte (ce ?in de fiscalizare ?i etic?, dar ?i de localizare – ale?i pe o raz? de maxim 100km de punctul central) ?i le comercializeaz? produsele.? Sunt un fel de b?c?nii cu specific local, ?n sistem cooperatist, ?i fiecare produc?tor are de c??tigat.?Patru exemple utileV? recomand?m patru astfel de food-huburi – un proiect ini?iat ?n urm? cu trei ani de Romanian American-Foundation (RAF) – care au performat, ?n fiecare an, din ce ?n ce mai bine:??– Cluj?– Bucovina?– Ia?i?– Odorheiu SecuiescChiar zilele trecute ?i-au lansat ?i un clip de promovare pe care vi-l prezent?m mai jos? avertizeaz?: Mare grij? la cump?r?turile de s?rb?tori! Cum v? feri?i de ?epe 11 decembrie 2020Luna decembrie este luna in care vanzarile cresc substantial. De aceea, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a transmis o serie de sfaturi pentru romanii aflati in goana dupa cumparaturile pentru masa de Craciun si revelion.In primul rand, consumatorii trebuie sa acorde o atentie deosebita la achizitia produselor alimentare, avand in vedere ca unii operatori economici vor “profita” de aceasta perioada pentru a-si vinde produsele din stoc, indiferent de calitatea acestora.De asemenea trebuie sa verifice cu atentie din punct de vedere organoleptic (aspect, miros, culoare) calitatea produselor alimentare si sa le refuze pe acelea pentru care au suspiciuni privind calitatea si mai ales siguranta.Recomandam atentie la produsele alimentare care prezinta urme de mucegai, care prezinta data durabilitatii minimale depasita sau ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii ercializarea carnii si a produselor din carne– Achizitionarea carnii si a produselor din carne se va face numai din locuri special amenajate, dotate si autorizate (macelarii, magazine alimentare, locuri special amenajate in piete) si trebuie sa aiba stampila de control sanitar-veterinar. In aceste conditii exista garantia unui produs sigur, ce nu va va afecta sanatatea;– Evitati cumpararea de carne de la persoane si din locuri neautorizate, din ?portbagajele masinilor” chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic, comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu va poate elibera bon de casa cu care sa justificati tranzactia comerciala si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea;– Verificati, prin apreciere directa, proprietatile organoleptice ale produselor, a semnelor organoleptice de alterare, modificari ale aspectului (aspect de mazguit, cu prezenta mucilagiilor etc), culorii (culoare modificata), consistentei, prezenta corpurilor straine etc. Carnea trebuie sa prezinte la suprafata o pelicula uscata, de culoare roz pana la rosie, sa fie ferma si elastica, atat la suprafata cat si in sectiune, iar mirosul trebuie sa fie caracteristic de produs proaspat;– Atentie si la pret! Verificati concordanta dintre preturile afisate la raft si cele marcate pe bonurile de casa;– Carnea achizitionata sub forma refrigerata se va transporta, in conditii igienice, cat mai repede la domiciliu si se va depozita la frigider;– Produsele preambalate, care prezinta ambalajele deteriorate si pentru care exista suspiciunea deteriorarii continutului, nu trebuie ercializarea produselor congelate (carne, peste, legume, fructe)– Verificati termenul de valabilitate. Desi produsele congelate au un termen de valabilitate mai mare datorita procesului natural de congelare, aveti grija ca termenul sa nu fie foarte apropiat de ziua cumpararii, mai ales daca doriti sa le depozitati in gospodaria proprie pentru o perioada mai lunga.– La cumpararea produselor congelate, ca in cazul oricaror produse, este foarte important ca ambalajul sa nu fie deteriorat. Verificati ca ambalajul din plastic sa nu fie rupt, iar cel din carton sa nu fie umed, ceea ce ar putea indica o posibila problema de pastrare/depozitare in magazin. In plus, temperatura in congelator trebuie sa fie scazuta.– Produsele congelate (carne, peste, legume, fructe) vor fi transportate in conditii igienice, cat mai repede la domiciuliu, unde vor fi depozitate in congelator pana la data pregatirii, pentru pastrarea nutrientilor si a calitatii (gust, textura).– Cititi eticheta de ingrediente. Desi produsele congelate contin rareori alte ingrediente decat produsul congelat, procesul de congelare fiind suficient pentru conservarea produselor in cele mai bune conditii, fara a fi nevoie de aditivi. Produsele congelate sunt astfel o alegere foarte buna pentru perioada sarbatorilor, cand drumurile la cumparaturi se raresc.?Comercializarea laptelui si a produselor lactate– Consumatorii trebuie sa fie atenti la modul de prezentare a ambalajului. In cazul in care ambalajul este bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman;– Trebuie acordata atentie deosebita conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la domiciliu. Verificati daca laptele si produsele lactate sunt pastrate la temperatura indicata de producator si refuzati achizitionarea produselor care au fost expuse spre comercializare la alte temperaturi decat cele indicate de producator;– Solicitati vanzatorului, in cazul in care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, sa consulte eticheta produsului pentru a analiza compozitia si, mai ales, incadrarea in data durabilitatii minimale. Nu achizitionati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul de informare prin etichetare;– Consumatorii trebuie sa solicite vanzatorilor informatii suplimentare cu privire la natura produselor pe care doresc sa le cumpere, intrucat exista cazuri in care comerciantii expun la vanzare, in acelasi spatiu inlocuitori de produse lactate alaturi de produse lactate. In conditiile in care modul de prezentare (forma de calup, dimensiuni, aspect, culoare) si chiar de etichetare sunt asemanatoare, diferentierea este ingreunata, motiv pentru care este absolut necesar sa solicite informatii suplimentare din partea comerciantului;– Atentionam consumatorii sa refuze produsele care prezinta data durabilitatii minimale/data limita de consum modificata sau depasita. De asemenea, sa nu cumpere lapte si produse din lapte din locuri neautorizate. Comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu poate elibara bon de casa cu care sa fie justificata tranzactia comerciala si consumatorul risca sa achizitioneze un produs neconform sau chiar nesigur care ii poate afecta ercializarea produselor de patiserie (cozonaci, checuri, etc.)– In primul rand, achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate, unde spatiile de comercializare trebuie sa fie in permanenta curate si bine intretinute;– Personalul care comercializeaza produse de patiserie trebuie sa poarte echipament de protectie sanitara, respectiv halat de protectie si boneta, iar manipularea produselor sa se faca cu mainile acoperite de manusi curate sau de unica folosinta;– Produsele de patiserie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adapost de praf si de muste, fiind servite numai cu ustensile speciale. Este interzis a se permite consumatorilor sa aleaga produsele cu mana;– Pentru produsele de patiserie preambalate data durabilitatii minimale este stabilita de producator si se va inscriptiona pe eticheta/ ercializarea ciocolatei, produselor din ciocolata, produse pe baza de cacao si grasimi vegetale (tablete, figurine etc)– Etichetele acestor produse trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea produsului, numele si adresa producatorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului. In cazul produselor din import se vor inscrie numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, data durabilitatii minimale, cantitatea neta si conditiile de depozitare;– Toate produsele din import trebuie sa fie insotite de etichete cu elementele de identificare si informare in limba romana;– Pentru ciocolata si produse din ciocolata: se mentioneaza in mod obligatoriu continutul de cacao substanta uscata, exprimat in procente, astfel: “ cacao…% minim”. In cazul ciocolatei umplute se mentioneaza produsul de umplutura. Se excepteaza de la indicarea cantitatii nete produsele din ciocolata preambalate, cu o greutate mai mica de 50 grame. Aceasta exceptie nu se aplica produselor cu o greutate neta mai mica de 50 grame fiecare, atunci cand sunt prezentate intr-un ambalaj continand doua sau mai multe astfel de produse, daca continutul net total, inclusive ambalajul, este egal sau mai mare de 50 grame. In cazul produselor din ciocolata turnate si goale in interior, aceasta indicatie poate fi inlocuita cu continutul net minim. O mentiune privind adaosul de cafea sau bauturi spirtoase, atunci cand acesta depaseste 1% din masa produsului;– Ciocolata proaspata trebuie sa prezinte o suprafata lucioasa, nestratificata si fara pete, sa fie onctuoasa, casanta la rupere fara senzatie de rugozitate la masticare, culoare si gust specific, iar drajeurile trebuie sa aiba suprafata neteda, lucioasa, uscata si nelipicioasa;– Achizitionarea produselor se va face numai din locuri autorizate. Trebuie evitata cumpararea de la vanzatori ambulanti, chiar daca pretul oferit este comparativ mai mic;– Inainte de cumparare, consumatorul trebuie sa verifice starea ambalajelor (integritate, etanseitate) si incadrarea produselor in data durabilitatii minimale, dupa caz, in data limita de consum stabilite de ercializarea vinurilor si a bauturilor alcoolice– Continutul etichetei trebuie sa cuprinda: denumirea sub care se vinde produsul, denumirea si adresa producatorului, sau a importatorului sau a imbuteliatorului, volumul net, concentratia alcoolica, o informatie privind lotul, data durabilitatii minimale pentru bauturile alcoolice cu concentratia alcoolica mai mica de 10% vol.;– Pentru vinuri, eticheta trebuie sa mai contina urmatoarele informatii: categoria de calitate, indicatia geografica sau denumirea de origine controlata pentru vinurile de calitate superioara, tipul vinului, functie de continutul de zaharuri;– Consumatorul trerbuie sa verifice aspectul lichidului, respectiv culoarea sa fie corespunzatoare sortimentului, limpede, fara depuneri sau impuritati in suspensie;– La intoarcerea buteliei cu dopul in jos, continutul nu trebuie sa se tulbure sau sa prezinte impuritati sau scurgeri;– Marcarea bauturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementarilor in vigoare emise de Ministerul Finantelor.Cire?e ?n decembrie. Ce pre? de lux au cire?ele ?n plin? iarn? Ramona Dasc?lu 11 decembrie 2020Pre? de lux pentru cire?ele comercializate ?n plin? iarn? ?n marile magazine! Pre?ul cire?elor care se v?nd ?ntr-un lan? de supermarketuri de la noi, ?n preajma s?rb?torilor de iarn?, este de nici mai mult nici mai pu?in de 79,99 de lei pe kilogram.Cei care ??i doresc s? aib? pe masa de Cr?ciun ?n acest an cire?e trebuie s? scoat? din buzunar un pumn de bani. Evident, fructele nu sunt rom?ne?ti, sunt de import, iar pofticio?ii care nu se pot ab?ine vor pl?ti pe kilogramul de cire?e aproape 80 de lei, pre? cu care pot cump?ra chiar ?i trei kilograme de carne de porc. Foto: Panduru Mircea Alexandru Nu este ?ns? pentru prima oar? c?nd cire?ele se v?nd la pre?uri exorbitante. ?i ?n prim?vara acestui an, p?n? s? apar? pe pia?? cire?ele rom?ne?ti, pentru un kilogram de cire?e din import rom?nii au trebuit s? scoat? din buzunar peste 100 de lei.Serpico ?ncheie 2020 cu o cre?tere a volumelor de 22% 11 Dec 2020 | de Progresiv Serpico Trading SRL, unul dintre juc?torii cu notorietate pe segmentul de import ?i distribu?ie de produse alimentare, anun?? o cre?tere a volumelor de 22% pentru anul 2020, prin compara?ie cu anul precedent. Compania a ?nregistrat cre?teri semnificative pe principalele branduri din portofoliu. Brandul propriu Defish a bifat un plus al v?nz?rilor de 20%, ?n timp ce brandul O'Green ?i-a triplat volumele de v?nz?ri. Performan?e bune au fost raportate ?i pentru gama Best Meat, ce con?ine burger de vit? ecologic, coquelet Best Meat sau burger de vit? Angus, unde v?nz?rile au crescut cu 79%.C?t despre brandurile interna?ionale aflate ?n portfoliul companiei, Bonduelle a raportat o cre?tere la nivelul v?nz?rilor de 26% ?n compara?ie cu 2019, Siblou, cu o cre?tere de 16% ?i Kerrygold, un plus de 31%.“2020 fost ?i pentru noi un an plin de provoc?ri, dar am ?n?eles repede care este tendin?a pie?ei ?i ne-am adaptat. Cuvintele cheie ?n 2020 au fost siguran?? ?i eficientizare. Ne-am concentrat mult eforturile ?n asigurarea tuturor standardelor de siguran?? at?t pentru angaja?ii no?tri, c?t ?i pentru clien?i, dar ?i pe eficientizarea tuturor proceselor astfel ?nc?t s? putem face fa?? cu succes noilor condi?ii impuse de pandemie ?i s? putem r?spunde cererii de produse ?n cre?tere. Acum, pe final de an, cifrele vin ?i ne confirm? c? direc?ia este cea bun?”, a declarat Gabriel Simion, Director General Serpico.Pentru 2021, Serpico ?i-a propus investi?ii majore ?n dezvoltarea exportului, dezvoltarea sortimental? ?i extensii de linii pe categoria Ready to Eat , Ready to Cook, datorit? poten?ialului de cre?tere ?n aceast? zon?.“Vom investi ?n continuare ?n siguran?a alimentar?, precum ?i ?n construirea ?i cre?terea brandurilor proprii ?i ?n realizarea de extensii de linie, dar ?i ?n dezvoltarea parcului logistic ?i a spa?iului de depozitare” spune directorul general al companiei.Serpico Trading SRL este o companie care activeaz? de 27 de ani pe pia?a rom?neasc? de import ?i distribu?ie de produse alimentare. Activitatea companiei se ?mparte ?n dou? mari categorii: importul de produse alimentare ?i distribu?ia de produse alimentare. Printre m?rcile interna?ionale distribuite de companie se num?r?: Bonduelle, Siblou, Kerrygold, Olitalia, Tonitto, Sera. Compania are ?n portofoliu, de asemenea, ?i brandurile proprii O’Green, DeFish, Best Meat.DIVERSEPRE?EDINTE ASOCIA?IE DE FERMIERI, SUBVEN?II APIA ILEGALE DE CIRCA 100.000 DE EURO! Agroinfo11 decembrie 2020 TRIMIS ?N JUDECAT? DE DNA! Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de libertate, a unui pre?edinte?de asocia?ie de fermieri, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de folosire sau prezentare cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, ?n form? continuat?.Subven?iile pe suprafa???care ar fi fost ob?inute?ilegal?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?de pre?edintele asocia?iei de fermieri se ridic? la suma de aproximativ 100.000 de euro. ?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie?au re?inut urm?toarea stare de fapt:?n perioada 2013-2014,?pre?edintele asocia?iei de fermieri?ar fi depus la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (A.P.I.A.) dou? declara?ii false ?n scopul de a ob?ine ?n mod injust, ?n cadrul schemelor de plat? unic? pe suprafa??, sume de bani din bugetul Uniunii Europene.Prin aceste demersuri,?pre?edintele ar fi ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum total de 414.250 lei.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? a comunicat c? se constituie parte civil? ?n cauz? cu suma de 467.429 lei.Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Tulcea cu propunere de a se men?ine m?sura asigur?torie dispus? ?n cauz?.Probleme la Protec?ia Consumatorilor: Telefonul consumatorilor nu a func?ionat luni la r?nd, iar unele reclama?ii au fost repartizate ?i dup? un an de la ?nregistrare- Corpul de Control al premierului de Claudia Pirvoiu ??? HotNews.ro Vineri, 11 decembrie 2020, 14:06 Control ANPCSinteza-ANPC (11 Dec 2020) PDF, 354KBCorpul de control al prim-ministrului a descoperit o serie de probleme la Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (?ANPC”), dup? o ac?iune de documentare care a vizat perioada ianuarie 2019 p?n? ?n prezent. Pe scurt, reclama?iile consumatorilor sunt solu?ionate foarte greu, cu mare ?nt?rziere, telefonul consumatorului a fost inutil mai multe luni, ?n condi?iile ?n care nu a func?ionat, iar unele peti?ii transmise pe e-mail nu au mai fost luate deloc ?n considerare.Vezi aici documentul Corpului de Control al premieruluiDespre implementarea ?i func?ionarea ?telefonului consumatorilor (021)9551”P?n? ?n luna mai 2020, ANPC a avut contract de prest?ri servicii cu Orange Rom?nia SA. ?n contextul ?n care dup? data de 16 mai 2020 reprezentan?ii ANPC nu au re?nnoit contractul de servicii de call-center cu personal dedicat, ?telefonul consumatorului (021)9551 a fost redirec?ionat c?tre CRPC Regiunea Bucure?ti-Ilfov”. ?ncep?nd cu data de 1 august 2020 apelurile urmau s? fie redirec?ionate ?i preluate, prin rota?ie, c?te o lun?, de c?tre personalul fiec?rui Comisariat Jude?ean.Din motive tehnice, ?telefonul consumatorilor (021)9551” nu a func?ionat p?n? la data de 5 august 2020, dat? la care acest num?r a fost redirec?ionat c?tre num?rul 0759.044.923.De?i reprezentan?ii ANPC au comunicat c? acest serviciu este func?ional ??ncep?nd cu data de 06.08.2020” (adresa CRPC Regiunea Nord-Est Ia?i nr. 4326/10.08.2020), membrii echipei din cadrul CCPM nu au putut apela ?num?rul consumatorilor (021)9551” la data de 07.08.2020–ora 13:44, la data de 10.08.2020–ora 15:43 ?i la data de 11.08.2020–ora 09:12.Situa?ia reclama?iilor primite la nivelul Protec?iei Consumatorilor Din totalul de 133.080 reclama?ii ?nregistrate la ANPC ?n perioada 1 ianuarie 2019– 30 iunie 2020, reprezentan?ii institu?iei au solu?ionat 94.444 reclama?ii (un procent de 70,97%), 24.335 reclama?ii au fost considerate ne?ntemeiate, iar 3.780 reclama?ii nu au fost solu?ionate.Corpul de control a constat neconcordan?e legate de num?rul reclama?iilor. Conform datelor transmise Corpului de Control ?i raportului de activitate al ANPC, din num?rul total al peti?iilor de 87.066, ?nregistrate ?n 2019 la nivelul ANPC, un num?r de 34.340 peti?ii au fost aferente regiunii Bucure?ti-Ilfov.?ns?, ?n Baza de date generat? de programul informatic implementat la nivelul CRPC Bucure?ti-Ilfov au fost ?nregistrate ?n anul 2019 un num?r de 35.801 peti?ii, din care 27.762 peti?ii pentru Bucure?ti ?i 8.039 peti?ii pentru Ilfov.Astfel, se constat? o diferen?? ?n plus de 1.461 de peti?ii ?nregistrate ?n anul 2019, ?n baza de date generat? de programul informatic implementat la nivelul CRPC Bucure?ti-Ilfov, fa?? de num?rul peti?iilor prezentat pentru aceea?i perioad? ?n Raportul de activitate al ANPC 4251/27.04.2020 ?i Centralizatoarele transmise CCPM ?n data de 22.07.2020.De asemenea, s-a constatat faptul c? neconcordan?ele ?ntre baza de date a CRPC Bucure?ti-Ilfov ?i eviden?ele ?ntocmite la nivelul ANPC se men?in ?i ?n primul semestru al anului 2020.Pentru perioada 01.01–30.06.2020 au fost ?nregistrate ?n baza de date un num?r de 21.928 peti?ii transmise c?tre CRPC Bucure?ti-Ilfov, din care 17.039 peti?ii pentru Bucure?ti ?i 4.889 peti?ii pentru Ilfov.Pe de alt? parte, ?n Centralizatoarele transmise CCPM ?n data de 22.07.2020 au fost eviden?iate un num?r de 22.047 sesiz?ri, respectiv cu 119 sesiz?ri mai multe fa?? de num?rul acestora ?nregistrat ?n baza de date.Modul de solu?ionare a peti?iilorDin analiza, prin sondaj, a celor 56.387 peti?ii ?nregistrate la Comisariatul Regional Bucure?ti – Ilfov, s-a constatatrepartizarea peti?iilor spre solu?ionare s-a realizat cu ?nt?rziere, chiar ?i dup? o perioad? mai mare de 1 an de zile de la ?nregistrarea ?n institu?ie;solu?ionarea peti?iilor s-a efectuat cu dep??irea termenului legal prev?zut de legisla?ia incident?, respectiv de 30 de zile de la data ?nregistr?rii;redirec?ionarea peti?iilor s-a realizat cu dep??irea termenului legal prev?zut de legisla?ia incident?, respectiv dup? 5 zile de la ?nregistrare.Reprezentan?ii ANPC sus?in c? peti?iile care figureaz? a fi fost repartizate cu ?nt?rziere au fost, ?n fapt, reveniri sau complet?ri, ?ns? nu au prezentat documente ?n sus?inerea acestor afirma?ii.R?spunderea pentru modul defectuos de organizare ?i desf??urare a activit??ii de primire, eviden?iere ?i rezolvare a peti?iilor adresate CRPC Bucure?ti-Ilfov apar?ine conducerii CRPC Bucure?ti-Ilfov din perioada de referin??, arat? Corpul de Control.Cu toate c? ?n Raportul de activitate al ANPC pe anul 2019 au fost declarate ca solu?ionate un num?r de 4.350 de solicit?ri ?n baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa?iile de interes public, ?n Registrele pentru ?nregistrarea solicit?rilor au fost ?nregistrate doar 327 de solicit?ri. Astfel, s-au ?nc?lcat prevederile potrivit c?rora ?cererile de solicitare a informa?iilor de interes public (…) se ?nregistreaz?, de ?ndat?, la structurile sau la persoanele responsabile de informarea public? direct?, ?n Registrul (…)” men?ionat anterior.Corpul de Control a mai ajuns ?i la concluzia c? personalul din cadrul Compartimentului rela?ii cu publicul, comunicare ?i mass-media din cadrul ANPC – sediul central a exercitat ?n mod defectuos atribu?iile de serviciu, const?nd ?n ne?nregistrarea ?i netransmiterea spre solu?ionare a unui num?r de 56 de peti?ii primite ?n perioada 2017–prezent prin intermediul adresei de e-mail office@anpc.ro. Corpul de control al premierului consider? c? aceast? conduit? a avut drept consecin?? ?nc?lcarea dreptului constitu?ional al cet??enilor.Nota de informare a fost finalizat? la data de 25.11.2020 ?i transmis? c?tre Prim-ministrul Guvernului Rom?niei, spre informare; Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor, spre analiz? ?i valorificare; Ministerul Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri, spre informare ?i valorificare, Curtea de Conturi a Rom?niei, spre ?informare ?i valorificare ?i Ministerul Finan?elor Publice, spre informare. ?mbuteliatorul Pepsi pierde ?n Rom?nia procesul pentru amenda aplicat? cu acuza?ia c? s-ar fi ?n?eles cu al?i retaileri s?-?i coordoneze politica pre?urilor. Adrian Dumitrache scris ast?zi, 06:06Carrefour a recunoscut Retail ?mbuteliatorul Pepsi pierde ?n Rom?nia procesul pentru amenda aplicat? cu acuza?ia c? s-ar fi ?n?eles cu al?i retaileri s?-?i coordoneze politica pre?urilor. Carrefour a recunoscut . Quadrant-Amroq Beverages SRL (?mbuteliatorul Pepsi) a pierdut, ?n urma unei hot?r?ri care poate fi atacat? cu recurs, procesul prin care a contestat o amend? de 5,98 milioane de lei aplicat? de Consiliul Concuren?ei ?n decembrie 2018, pentru c?, al?turi de al?i retaileri, s-ar fi ?n?eles s?-?i coordoneze politica de pre?uri. ?i Star Foods EM SRL (divizia Snacks a PepsiCo) a pierdut, ?ntr-un alt dosar, procesul prin care a contestat o amend? de 3,93 milioane de lei. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider ?n afar? de Quadrant ?i Star Foods, Consiliul Concuren?ei a mai sanc?ionat Auchan Romania - 36,563 milioane de lei (cea mai mare amend?), Carrefour Rom?nia - 26.995.645 lei, Romania Hypermarche (Cora) SA - 12.410.834 lei, Strauss Rom?nia SRL (cel mai important produc?tor local de cafea, de?in?torul m?rcilor Doncafé ?i Amigo) - 1.785.767 lei ?i Nelson Prod SRL (produc?tor ?i distribuitor de ?nghe?at? ?i lipie libanez?) - 43.113 lei. Carrefour Rom?nia a recunoscut fapta, beneficiind astfel de o reducere a amenzii. Sanc?iunile au fost aplicate ?n cadrul investiga?iei privind fixarea pre?urilor ?ntre retailerii Auchan, Cora ?i Carrefour ?i furnizorii acestora, ?n perioada 2010-2016. ?n urma investiga?iei a fost sanc?ionat? ?nc?lcarea at?t a regulilor na?ionale, c?t ?i a regulilor europene de concuren??, pentru fixarea pre?urilor de rev?nzare (de raft) ?n cadrul promo?iilor desf??urate de retaileri. Consiliul Concuren?ei a constatat c?, ?n anumite cazuri, pre?urile de v?nzare la raft nu ar fi fost stabilite conform regulilor de pia?? prin raportul dintre cerere ?i ofert?, ci furnizorul ?i retailerul ar fi stabilit un pre? fix sau minim pentru rev?nzarea produselor c?tre consumatorul final. Aceast? practic? ar fi condus la pre?uri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neput?nd s? scad? pre?ul sub limita stabilit? cu furnizorul. Aceasta este a doua investiga?ie derulat? de autoritatea de concuren??, finalizat? cu sanc?iuni, pe pia?a comercializ?rii de produse alimentare. ?n anul 2015, autoritatea de concuren?? a sanc?ionat retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image ?i furnizorii acestora cu amenzi ?n valoare total? de aproximativ 35 milioane de euro pentru fixarea pre?urilor, ?n perioada 2005-2009. Amenzile au fost ?ncasate de Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF). Unele companii sanc?ionate au contestat sanc?iunile Consiliul Concuren?ei, procesele afl?ndu-se pe rolul instan?elor. ?n cazul Auchan Romania, compania a pierdut la prima instan??, cu posibilitate de apel.Controale ANSVSA ?n sectorul produselor alimentare de origine nonanimal??11 decembrie 2020Controalele inspectorilor sanitari veterinari ?i pentru siguran?a alimentelor (ANSVSA) ?n sectorul produselor alimentare de origine nonanimal? se realizeaz? ?n baza Programului de supraveghere ?i controale pentru anul 2020 ?i vizeaz? operatorii din industria alimentar? care ??i desf??oar? activitatea ?n domenii precum: fabricarea produselor de mor?rit, p?inii ?i produselor de patiserie, altor produse alimentare, b?uturilor r?coritoare ?i alcoolice, precum ?i unit??i de depozitare – alimentare, semin?e, legume – fructe.?n cursul lunii noiembrie 2020, Direc?iile sanitare veterinare ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ene precum ?i a municipiului Bucure?ti au efectuat un num?r de 9.717 controale ?n unit??ile din industria agroalimentar?.Ac?iunile de verficare au fost efectuate la nivel na?ional ?i au vizat aspecte privind respectarea de c?tre operatorii alimentari a condi?iilor de ?nregistrare, autorizare ?i func?ionare a unit??ilor, a modului de ?ntre?inere ?i igienizare a spa?iilor ?n care produsele alimentare sunt manipulate, a condi?iilor de prelucrare ?i de depozitare a materiilor prime ?i a produselor finite, a cerin?elor de trasabilitate ?i a celor privind etichetarea, controlul d?un?torilor, eviden?a documentelor ?i a informa?iilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentreaz? ?n principal pe preven?ie ?i consilierea operatorilor din industria alimentar?. Sanc?iunile contraven?ionale sunt acordate ?n momentul ?n care deficien?ele constatate ini?ial nu au fost remediate ?n intervalul de timp stabilit sau pun ?n pericol s?n?tatea consumatorilor.Ca urmare a neregulilor constatate ?i ?nc?lc?rii prevederilor legisla?iei ?n domeniul siguran?ei alimentelor, au fost dispuse m?suri pentru remedierea deficien?elor constatate ?i s-au aplicat 74 de sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare total? de 276.600 de lei.?n urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformit??i, dintre care men?ion?m:– neconformit??i privind respectarea bunelor practici de igien? ?i fabrica?ie cum ar fi:ne?ntre?inerea igienic? a spa?iilor de depozitare, ?ntre?inerea necorespunz?toare a spa?iilor tehnologice de produc?ie, lipsa sursei de ap? ?i a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angaja?i, neasigurarea stocurilor corespunz?toare de substan?e destinate opera?iunilor de dezinfec?ie, neefectuarea opera?iunilor de DDD ?n condi?iile legisla?iei specifice domeniului alimentar; neconformit??i privind ?ntre?inerea ?i igiena echipamentului de protec?ie sanitar? a personalului muncitor ?i/sau legate de atestarea st?rii de s?n?tate a acestuia;– neconformit??i privind monitorizarea ?i implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;– neconformit??i legate de asigurarea trasabilit??ii ?i conformit??ii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiz? cu rezultate nesatisf?c?toare);– alte tipuri de neconformit??i: desf??urarea de activit??i ne?nregistrate sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, nu exist? eviden?e ?n ceea ce prive?te triajul epidemiologic, neremedierea deficien?elor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent).In timpul controalelor efectuate ?n unit??ile din industria agroalimentar? s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor ?i instruc?iunilor din Programul de supraveghere ?i control pentru anul 2020, urm?rindu-se conformitatea produselor alimentarea, ?ncadrarea calit??ii acestora ?n limitele maxime admise privind prezen?a de reziduuri de pesticide, contaminan?i ?i alte substan?ele interzise ?n alimente.De asemenea, s-au prelevat probe ?n vederea verific?rii conformit??ii ?n ceea ce prive?te respectarea criteriilor microbiologice ?n alimente ?i de pe suprafe?e/ustensile de lucru ?n unit??ile de industrie alimentar?.Premierul Ciuc? a cerut controale ?n pie?e! ANSVSA ?i structurile MAI – solicitate s? se coordoneze! Roxana Dobre - 11 decembrie 2020 Controale ample ?n pie?e, pe fondul respect?rii regulilor obligatorii pentru evitarea r?sp?ndirii virusului COVID-19. Premierul interimar, Nicolae Ciuc?, a anun?at vineri, 11 decembrie, ?n prima ?edin?? de Guvern pe care o coordoneaz? c? roag? Autoritatea Na?ional? Sanitar-Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) ?i structurile Ministerului Afacerilor Interne s? ??i coordoneze activit??ile astfel ?nc?t s? exist? o monitorizare complet? a activit??ii din pie?e.”(…) Aici este o chestiune ?n ceea ce ?nseamn? ie?irea din restric?ia de ?nchiderea pie?elor. Pie?ele vor fi deschise, fapt pentru care o s? rog ANSVSA-ul ?i structurile Ministerului Afacerilor Interne s? ??i coordoneze activit??ile astfel ?nc?t s? avem o monitorizare a tot ce ?nseamn? activitatea ?n pie?e pentru a putea s? evit?m partea aceasta de r?sp?ndire a virusului”, a spus premierul interimar.Prezent la ?edin??, ?eful Departamentului pentru Situa?ii de Urgen?? (DSU), Raed Arafat, a subliniat c? la nivelul Capitalei, situa?ia cazurilor Covid-19 este una dificil?. ”DSV-ul urm?re?te situa?ia. Inciden?a nu-i singurul factor de urm?rit. Colaborarea popula?iei rom?ne este cea mai important?. ?n ultimele zile ,am distribut oxigenul la spitale. 500 de generatoare finaliz?m s? livr?m azi sau m?ine”, a spus ?eful Raed Arafat.Decizia privind deschiderea pie?elor a fost anun?at? ?n ?edin?a de Guvern de vineri, 4 decembrie. ?Hot?r?rea CNSU a trecut. Pie?ele ?nchise care vor fi redeschise cu condi?ia emiterii unui ordin comun Ministerul S?n?t??ii, ANSVSA ?i Ministerul Lucr?rilor Publice”, a anun?at secretarul de stat Raed Arafat.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download