Apar-romania.ro



Stiri, 16 august 2021 Cursul de schimb 16.08.2021 1 EUR4.91201 USD4.1685Alert? ANM – ?n vigoare de ast?zi ?n 35 de jude?e! Fenomenele meteo anun?ate de meteorologi! agrointeligenta.ro - 16 august 2021 06:53Fenomene asociate instabilit??ii atmosferice se vor semnala local la munte, ?n nord ?i nord-vest, iar mar?i (17 august) mai ales ?n regiunile intracarpatice . Administra?ia Na?ional? de Meteorologie a emis o avertizare pentru 35 de jude?e pentru zilele de luni, 16 august, ?i mar?i, 17 august. Fenomenele anun?ate de meteorologi includ temperaturi foarte ridicate ?i, local, instabilitate atmosferic?.COD GALBENFenomene vizate: val de c?ldur?, canicul? ?i disconfort termic accentuat Interval de valabilitate: 16 ?i 17 augustValul de c?ldur? se va intensifica ?i va cuprinde luni (16 august) cea mai mare parte a ??rii, iar mar?i (17 august) va persista ?n regiunile sudice, centrale ?i estice. Local va fi canicul?, disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperatur?-umezeal? (ITU) va dep??i pe arii extinse pragul critic de 80 de unit??i. Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent ?ntre 34 ?i 38 de grade. Pe alocuri, temperaturile minime nu vor cobor? sub 20 de grade.Fenomene asociate instabilit??ii atmosferice se vor semnala local la munte, ?n nord ?i nord-vest, iar mar?i (17 august) mai ales ?n regiunile intracarpatice.?n func?ie de evolu?ia ?i intensitatea fenomenelor meteorologice, Administra?ia Na?ional? de Meteorologie va actualiza mesajele.Cod portocaliu de canicul?: Azi temperaturi de p?n? la 41?C! Vezi cum va fi vremea ?n urm?toarele 14 zile! 16 august 2021, Ciprian VoineaAdministra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod portocaliu de canicul? ?i disconfort termic ridicat valabil?, luni, ?n jude?ele Arad, Timi?, Cara?-Severin, Mehedin?i ?i Dolj, unde temperaturile vor urca p?n? la 41 de grade Celsius, informeaz? AGERPRES.De asemenea, tot pe parcursul zilei de luni va fi ?n vigoare ?n aproape toat? ?ara un Cod galben de canicul?.Astfel, ?n cele cinci jude?e din vestul ?i sud-vestul ??rii, temperaturile maxime se vor situa ?ntre 38 ?i 40 de grade, iar ?n sud-vestul Olteniei, izolat se vor atinge 41 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatur?-umezeal? (ITU) va dep??i pragul critic de 80 de unit??i. Temperaturile minime nu vor cobor? sub 20 de grade.Potrivit ANM, valul de c?ldur? se va intensifica ?i va cuprinde cea mai mare parte a ??rii. Local va fi canicul?, disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperatur?-umezeal? (ITU) va dep??i pe arii extinse pragul critic de 80 de unit??i.Temperaturile maxime vor fi cuprinse frecvent ?ntre 34 ?i 37 de grade Celsius.Vremea va continua s? fie canicular? ?n majoritatea regiunilor ?n primele zile ale acestei s?pt?m?ni, cu temperaturi maxime ce vor atinge local 38 de grade Celsius ?i instabilitate atmosferic? accentuat? ?n perioada 17-19 august, ?ns? ulterior va intra ?ntr-un proces de r?cire, arat? prognoza valabil? pentru intervalul 16 – 29 august, publicat?, luni, de ANM.?n Banat, ?n prima zi a intervalului, valul de c?ldur? va persista ?i se va intensifica, astfel c? media regional? a maximelor se va situa ?n jurul valorii de 38 de grade Celsius, iar minimele vor fi, ?n medie, de 21 de grade. Ulterior, vremea se va r?ci accentuat, iar ?n 18 august, vor fi temperaturi maxime, ?n medie de 26 – 27 de grade ?i minime ?n jur de 13 grade. ?n perioada 20 – 25 august, iar vremea va deveni din nou c?lduroas?, cu temperaturi maxime, ?n general, de 31 – 33 de grade ?i minime ?n jur de 16 grade. Spre finalul lunii august este posibil? o sc?dere u?oar? de temperatur?, p?n? spre 27 – 28 de grade la valorile maxime ?i la 14 grade pentru temperaturile minime.?n 17 august, instabilitatea atmosferic? se va manifesta ?n toat? regiunea, prin averse locale, ce pot fi ?nsemnate cantitativ, apoi p?n? ?n 24 august, probabilitatea pentru ploi va fi relativ redus?. Un alt interval cu ploi locale este posibil s? apar? spre finalul lunii august.?n regiunea Cri?anei, ?n prima zi a intervalului, valul de c?ldur? va persista ?i se va intensifica, astfel c?, media regional? a maximelor va fi de 36 – 37 de grade Celsius, iar minimele se vor situa, ?n general, peste 20 de grade. R?cirea accentuat? estimat? pentru 17 ?i 18 august, va determina un regim al maximelor termice la nivelul regiunii, de 25 – 26 de grade ?i minime ce vor sc?dea spre 12 grade. Vremea se va ?nc?lzi ?n perioada 20 – 25 august, astfel c?, ?n medie se vor atinge maxime de 30 de grade ?i minime de 14 – 15 grade Celsius. Spre finalul lunii august este posibil? o sc?dere a valorilor de temperatur?, spre maxime ?n jur de 27 grade ?i minime de 12 – 13 grade, caracteriz?nd un regim termic normal pentru aceast? perioad?.Instabilitatea atmosferic? se va accentua la ?nceputul s?pt?m?nii, ?ns? ploi pe arii mai extinse ?i posibil cantit??i de ap? mai ?nsemnate se vor ?nregistra ?n ziua de 17 august. Ulterior, probabilitatea pentru ploi va fi redus? p?n? ?n 24 august, urm?nd s? creasc? spre finalul lunii august.?n Transilvania, intervalul va debuta cu o vreme c?lduroas?, pe alocuri canicular?, cu o medie regional? a temperaturilor maxime de 32 – 34 de grade Celsius ?i minime ?n jur de 16 grade. Se va r?ci accentuat, ?n 18 ?i 19 august, c?nd media temperaturilor maxime nu va mai dep??i 24 – 25 de grade, iar minimele vor fi, ?n general de 10 – 12 grade, cu valori mai sc?zute ?n depresiunile din estul regiunii. ?n perioada 20 – 25 august se va ?nc?lzi, p?n? la valori maxime, care vor fi ?n medie de 28 de grade ?i minime ?n jur de 13 grade, iar spre finalul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz? sunt estimate maxime u?or mai cobor?te, ?n jur de 25 de grade ?i minime, ?n medie de 10 – 11 grade.Instabilitatea atmosferic? se va accentua la ?nceputul s?pt?m?nii, astfel c?, ?n zilele de 17 ?i 18 august, pe arii extinse vor fi averse, iar cantit??ile de ap? vor fi mai ?nsemnate. Un alt interval cu ploi locale este posibil s? apar? spre finalul lunii august, iar ?n restul intervalului, probabilitatea pentru ploi va fi mai redus?.?n Maramure?, ?n prima zi a intervalului valul de c?ldur? va persista, astfel c?, media maximelor pentru aceast? regiune va urca la 33 – 34 de grade, iar minimele vor fi de 17 – 18 grade. R?cirea accentuat? ce va urma dup? aceast? zi va determina o sc?dere a maximelor, p?n? la o medie de numai 24…25 de grade ?n zilele de 18 ?i 19 august, c?nd ?i minimele termice vor fi de 11 – 12 grade. Vremea se va ?nc?lzi ?n perioada 20 – 25 august, astfel c?, ?n medie se vor atinge maxime de 28 de grade ?i minime de 13 – 14 grade, iar spre finalul lunii este posibil? o sc?dere u?oar? de temperatur?.Instabilitatea atmosferic? se va accentua la ?nceputul s?pt?m?nii, ?ns? ploi pe arii mai extinse ?i cantit??i de ap? mai ?nsemnate se vor ?nregistra ?n ziua de 17 august. Ulterior, probabilitatea pentru ploi se va reduce, un alt episod cu ploi urm?nd s? apar? dup? 24 august.Moldova va avea parte ?n primele dou? zile ale intervalului de o vreme c?lduroas?, pe alocuri canicular? ?ndeosebi ?n jum?tatea sudic? a regiunii, cu o medie a maximelor ?n jurul valorii de 34 de grade, ?i a minimelor de 17 – 18 grade Celsius. Se va r?ci ?i ?n aceast? regiune, ?n zilele de 18 ?i 19 august, c?nd media temperaturilor maxime nu va mai dep??i 26 de grade, iar cea a minimelor va fi, ?n general, de 13 – 15 grade. ?n restul intervalului nu sunt estimate varia?ii mari de temperatur?, maximele urm?nd a fi ?n medie de 26 – 28 de grade, iar minimele de 14 – 16 grade. Valori termice mai sc?zute vor fi posibile dup? 27 august.?n 17 ?i 18 august se vor semnala averse pe arii extinse, iar mai ales ?n nordul regiunii ?i ?n dealurile subcarpatice, cantit??ile de ap? vor fi mai ?nsemnate. ?n ultima decad? a lunii august, ploile se vor semnala pe arii restr?nse, probabilitatea de apari?ie a acestora urm?nd s? creasc? ?n zilele de 25 ?i 26 august.?n Dobrogea, p?n? ?n 19 august vremea va fi ?n general c?lduroas?, local canicular? ?n partea continental? a regiunii, ?ns? temperaturile maxime vor atinge doar izolat 34 – 35 de grade, iar minimele vor avea o medie regional? de 19 – 21 de grade. R?corirea vremii se va resim?i ?i ?n aceast? regiune dup? mijlocul s?pt?m?nii, c?nd sunt estimate maxime, ?n medie de 27 – 29 de grade, valori ce se vor men?ine f?r? varia?ii semnificative, p?n? aproape de finalul lunii august. Minimele termice din aceast? perioad? se vor ?ncadra ?ntr-un ecart mediu de 16 – 18 grade Celsius.Regimul pluviometric se va men?ine ?n general deficitar, cu excep?ia zilelor de 18 ?i 19 august, c?nd se vor semnala ploi locale.?n Muntenia, ?n primele dou? zile ale intervalului va fi canicul? ?n cea mai mare parte a regiunii, cu o medie a temperaturilor maxime de 35 – 36 de grade. ?ncep?nd cu ziua de 18 august vremea va intra ?ntr-un proces de r?cire, astfel c?, media temperaturilor maxime va sc?dea la 32 de grade, iar pe 19 august la 28 de grade. ?n perioada 20 – 26 august se va ?nc?lzi din nou, iar vremea va deveni c?lduroas?, cu medii ale temperaturilor maxime, ?n general, de 30 – 31 de grade, iar spre finalul perioadei sunt posibile valori mai sc?zute, la o medie de 28 de grade. Temperaturile minime vor avea o evolu?ie asem?n?toare, respectiv, o medie a acestora mai ridicat? ?n primele zile, c?nd se vor atinge 17 – 18 grade, apoi se vor situa ?n jurul valorii de 16 grade.Se vor semnala averse ?n 18 ?i 19 august, iar ?n restul intervalului, prognoza indic? o probabilitate redus? de apari?ie a fenomenelor de instabilitate atmosferic?.?i ?n Oltenia, ?n primele dou? zile ale intervalului va fi canicul? ?n cea mai mare parte a regiunii, cu o medie a temperaturilor maxime de 36 de grade Celsius ?i minime medii, ?n general, de 18 – 19 grade. R?cirea estimat? ulterior va determina un regim al maximelor termice la nivelul regiunii, ?n sc?dere accentuat? spre 28 de grade ?n ziua de 19 august ?i minime ce se vor situa ?n jurul valorii de 15 grade. Vremea se va ?nc?lzi ?n perioada 20 – 26 august, astfel c?, ?n medie, se vor atinge maxime de peste 30 de grade ?i minime de 16…17 grade. Spre finalul lunii august este posibil? o sc?dere a valorilor de temperatur?, spre maxime ?n jur de 28 de grade ?i minime de 14 grade, caracteriz?nd un regim termic apropiat de normal pentru aceast? perioad?.Fenomene asociate instabilit??ii atmosferice sunt estimate pentru 17 ?i 18 august, ?ns? doar pe arii restr?nse vor fi averse mai ?nsemnate cantitativ. ?n restul intervalului, prognoza indic? o probabilitate destul de redus? pentru ploi, regimul pluviometric urm?nd a se men?ine deficitar.La munte, vremea va fi cald? la ?nceputul intervalului, ?ns? odat? cu accentuarea gradual? a instabilit??ii atmosferice, temperatura va sc?dea semnificativ, de la o medie a temperaturilor maxime de 24 de grade ?n prima zi, la 15 – 16 grade Celsius. ?n perioada 20 – 25 august se va ?nc?lzi, iar media maximelor pentru ?ntreaga zon? va urca la 18 grade, urm?nd s? scad? din nou la 16 grade spre finalul lunii. Temperaturile minime vor avea o evolu?ie asem?n?toare, respectiv, o medie a acestora mai ridicat? ?n primele zile, c?nd se vor atinge 14 – 15 grade, apoi va sc?dea, iar p?n? spre finalul intervalului va oscila ?ntre 8 ?i 11 grade. Aversele de ploaie vor fi mai frecvente ?i pe alocuri ?nsemnate cantitativ ?n 17 ?i 18 august, iar ?n celelalte zile fenomene asociate instabilit??ii atmosferice se vor semnala local ?i temporar ?n timpul dup?-amiezelor, cu o probabilitate mai mare dup? 25 august.APIA si SUBVENTIIAST?ZI! ?eful APIA, plata ajutoarelor pentru cresc?torii de vaci! Agroinfo, 16 august 2021 Directorul general APIA, Adrian Pintea, se afl? ast?zi, 16 august 2021, la sediul Centrului Jude?ean Bac?u, pentru a participa la ?nt?lnirea de lucru a conducerii jude?elor din regiunea de Nord-Est a ??rii. ?eful APIA preg?te?te plata celor dou? scheme de ajutor Covid pentru cresc?torii de bovine, ajutorul pe cap de animal, respectiv pe tona de lapte, anun?? APIA.Al?turi de directorul general se afl? directorii executivi ai centrelor jude?ene Bac?u, Boto?ani, Ia?i, Suceava, Neam? ?i Vaslui.?edin?a ofer? prilejul abord?rii unor teme ce vizeaz?:situa?ia pl??ilor efectuate ?n campania 2020 de c?tre fiecare centru jude?ean;sinteza stadiului ?i a problematicii controalelor pe teren derulate ?n regiunea Nord-Vest a ??rii cu privire la campania 2021;controlul administrativ ?i preg?tirea pl??ilor ?n avans aferente campaniei 2021;bilan?ul cererilor de plat? depuse de fermieri ?n cadrul m?surilor de sprijin COVID 2021;controlul administrativ ?i preg?tirea pl??ilor pentru dosarele aferente O.U.G. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin, ?n anul 2021, ?n contextul crizei economice generate de pandemia de Covid19;alte probleme curente specifice euroregiunii.Prin derularea ?nt?lnirilor multiple cu conducerile centrelor jude?ene APIA, Directorul General APIA ?ncurajeaz? continuitatea unui ritm sus?inut de lucru, respectarea calendarului de control pentru demararea cu succes a campaniei 2021 de pl??i ?n avans, precum ?i men?inerea implic?rii permanente ?n contextul gestion?rii m?surilor ?i schemelor de sprijin derulate de APIA ?i a dinamicii modului profesionist de gestionare a etapelor aferente campaniilor de depunere a cererilor de sprijin, informeaz? APIA.Potrivit APIA, au fost depuse 93.593 de?cereri pentru un num?r total de 1.307.297 capete animale ?i o cantitate de lapte de 81.176,35 tone.Ministrul Oros, anun? despre ajutoarele Covid pentru fermieri, cresc?tori de animale!Agroinfo , 16 august 2021 Valul patru al pandemiei ar putea lovi mult mai puternic ?n fermierii ?i cresc?torii de animale din Rom?nia dec?t precedentele. Ministerul Agriculturii nu are bani s? acorde ajutoare Covid, a?a cum a procedat anul trecut c?nd de aceste ajutoare au beneficiat at?t fermierii cultivatori de legume ?i cartofi, c?t ?i cresc?torii de animale ?i p?s?ri. Anul acesta, bugetul MADR e sub?ire, iar bani europeni disponibili pentru astfel de subven?ii nu sunt.Anun?ul a fost f?cut de ministrul agriculturii, Adrian Oros."Nu ne dorim ca acest val patru s? vin?, pentru c? iar??i vom avea probleme. Dac? anul trecut au fost sume suficiente r?mase din bani europeni neutiliza?i ?i am putut s? d?m acele ajutoare de Covid, cum le spun fermierii, pentru aproape fiecare domeniu de activitate, nu ?tiu ce sume vor fi anul acesta disponibile ca s? compens?m acele pierderi. Anul trecut au fost bani at?t la buget, dar au fost foarte mul?i bani, foarte mul?i, 200 de milioane de euro, bani europeni care nu au fost utiliza?i ?i care Comisia European??a permis s?-i folosim pe acele scheme de sprijin", a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n emisiunea Ora de profit, Prima TV.Anul trecut, ?n 2020, cresc?torii de bovine, caprine, ovine, porci au beneficiat de ajutoare Covid, la fel ?i legumicultorii sau cultivatorii de cartofi.Lista ajutoarelor Covid acordate ?n 2020 fermierilor, cresc?torilor de animale!Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul suin ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul avicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Cuantumul ajutorului de stat pentru cresc?torii de porci?a fost de 100 euro/UVM, echivalent ?n lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproduc?ie (scroafe ?i scrofi?e), iar pentru cresc?torii de p?s?ri cuantumul ajutorului de stat?a fost?de 100 euro/UVM, echivalent ?n lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curc? ?i pui ecloziona?i, respectiv 0,014 UVM pentru g?ini ou?toare ?i g?ini rase grele.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Ajutorul Covid-19? pentru fermele de bovine care de?in peste 90 de capete bovine femele adulte a fost ?n cuantum de 327,05 lei/cap de animal, cca 69?euro/cap, ?f?r? s? dep??easc? 100.000 de euro/ferm?.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, pentru care a fost alocat? suma de 45.892.518 lei.AJUTOARE COVID PL?TITE DIN BANI EUROPENI!M?SURA 21. Ajutoare Covid 19 achitate fermierilor ?i cresc?torilor de animale pe ferm?. Cuantumul ajutorului este de maxim 7.000 de euro/ferm?. De aceste ajutoare au beneficiat cresc?torii de bovine care au de la 5 capete bovine femele la 90 de capete bovine femele, cresc?torii de ovine ?i/sau caprine ?i cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi. Ajutorul maxim pentru ferma de bovine?a fost de 7.000 euro/ferm?, pentru ovine/caprine, 2.500 euro/ferm?, iar pentru ferma vegetal?, 5.000 euro/ferm?. Sectorul ovine sau caprine/exploata?ie:?ntre 50 -100 capete? -? 500 Euro?ntre 101-200 capete -? 800 Euro?ntre 201-300 capete - 1300 Euro?ntre 301-400 capete - 1700 Euro?ntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete???? - 2500 EuroSector bovine:?ntre 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro?ntre 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro?ntre 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro?ntre 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro?ntre 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro?ntre 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro?ntre 61 UVM- 90 UVM- 7000 EuroSectorul legume, fructe ?i cartofi/exploata?ie:a) legume cultivate ?n c?mp, fructe ?i cartofi?ntre 0,3 Ha? -? 1 Ha? -?? 700 Euro?ntre 1,01 Ha - 3 Ha? -? 1200 Euro?ntre 3,01 Ha - 5 Ha? -? 3000 Euro?ntre 5,01 Ha - 10 Ha -? 4000? Europeste 10 Ha - 5000 Eurob) legume, fructe cultivate ?n spa?ii protejate (sere ?i solarii)?ntre 0,1 Ha? - 0,29 Ha? -?? 700 Euro?ntre 0,3 Ha – 0,5 Ha?? -??? 1200 Euro?ntre 0,51 Ha – 1 Ha??? -??? 3000 Euro?ntre 1,01 Ha? - 2 Ha??? -??? 4000 Europeste? 2 Ha? -? 5000 EuroToate aceste ajutoare au fost pl?tite prin Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Singuul ajutor Covid acordat anul acesta este pentru cresc?torii de bovine ?ns? pentru acest ajutor nu a fost nevoie de o alocare suplimentar?, banii provenind din bugetul pentru plata ajutorului na?ional tranzitoriu aferent anului de cerere 2020. APIA – informare f?cut? ast?zi despre plata avansului pentru subven?iile pe acest an , Roxana Dobre - 16 august 2021 ?efii APIA, b?ga?i ?n ?edin??! Subiecte precum plata subven?iilor dar ?i preg?tirea unei noi campanii de achitarea a schemelor din 2021, ?n avans, se afl? pe agenda directorului general APIA, Adrian Pintea, care se afl? luni, 16 august, la sediul Centrului Jude?ean Bac?u, pentru a participa la ?nt?lnirea de lucru a conducerii jude?elor din regiunea de Nord-Est a ??rii.Conform unui anun? al agen?iei, al?turi de directorul general se afl? directorii executivi ai centrelor jude?ene Bac?u, Boto?ani, Ia?i, Suceava, Neam? ?i Vaslui. Sursa citat? mai precizeaz? c? ?edin?a ofer? prilejul abord?rii unor teme ce vizeaz?: situa?ia pl??ilor efectuate ?n campania 2020 de c?tre fiecare centru jude?ean; sinteza stadiului ?i a problematicii controalelor pe teren derulate ?n regiunea Nord-Vest a ??rii cu privire la campania 2021; controlul administrativ ?i preg?tirea pl??ilor ?n avans aferente campaniei 2021; bilan?ul cererilor de plat? depuse de fermieri ?n cadrul m?surilor de sprijin COVID 2021; controlul administrativ ?i preg?tirea pl??ilor pentru dosarele aferente O.U.G. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin, ?n anul 2021, ?n contextul crizei economice generate de pandemia de Covid19 ?i alte probleme curente specifice euroregiunii. ”Prin derularea ?nt?lnirilor multiple cu conducerile centrelor jude?ene APIA, directorul general APIA ?ncurajeaz? continuitatea unui ritm sus?inut de lucru, respectarea calendarului de control pentru demararea cu succes a campaniei 2021 de pl??i ?n avans, precum ?i men?inerea implic?rii permanente ?n contextul gestion?rii m?surilor ?i schemelor de sprijin derulate de APIA ?i a dinamicii modului profesionist de gestionare a etapelor aferente campaniilor de depunere a cererilor de sprijin”, mai arat? agen?ia.AFIR si FINANTARISubm?sura pe fonduri europene pentru care nu s-a depus niciun proiect – Ce spune ?eful AFIR , Ionu? F?nt?n? , 16 august 2021?n data de 29 iulie 2021, Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a lansat sesiunea de depunere a cererilor pentru subm?sura 9.1 din perioada de tranzi?ie, dedicat? ?nfiin??rii grupurilor de produc?tori ?n sectorul agricol.De?i plafonul alocat pentru aceast? subm?sur? este de aproximativ 6,7 milioane euro, p?n? ?n acest moment nu a fost depus? nicio cerere de finan?are. Cu toate acestea, potrivit declara?iilor directorului general AFIR, Mihai Moraru, institu?ia se a?teapt? ca p?n? la ?ncheierea sesiunii de depunere a cererilor, pe 29 octombrie, s? fie depuse mai multe cereri.”Este un plafon maxim de 500.000 euro, dar nu mai mult de 10% din valoarea produc?iei comercializate. Cam acestea ar fi limitele. Suma alocat? ?n cadrul sesiunii este de 6,7 milioane euro pentru perioada urm?toare. Intensitatea sprijinului este de 100%. Evident, subm?surile unde se va observa un apetit mai ridicat, pot s? comporte ?i supliment?ri. Va fi o adaptare din mers ?n ceea ce prive?te subm?surile pe care le lans?m.P?n? acum, pe aceast? subm?sur? de finan?are a grupurilor de produc?tori nu este depun niciun proiect. Totu?i, vorbim de o subm?sur? unde ?ntocmirea cererilor de finan?are este mai laborioas?. Eu cred c? ?n dou?-trei s?pt?m?ni vor ap?rea ?i primele cereri de finan?are”, a declarat Mihai Moraru la Radio Rom?nia Antena Satelor.Ghidul solicitantului pentru subm?sura 9.1 poate fi consultat pe site-ul AFIR.Fraude cu subven?ii agricole ?n Rom?nia! DNA ?i autorit??ile europene au intrat pe fir , Autor: Ciprian Voinea , 16 august 2021 Fal?i fermieri din Sicilia au fraudat fonduri europene de?850.000 de euro?prin programul ?Tomata” din Rom?nia, se arat? ?n?raportul Oficiului European de Lupt? Antifraud? (OLAF) pe anul trecut, citat de G4Media.ro.Astfel, cinci firme din Mehedin?i apar?in?nd unor cet??eni italieni, pretindeau c? dezvolt? culturi de ro?ii ?i au beneficiat de subven?ii din fonduri europene prin programul ?Tomata”, lansat ?n 2017 de guvernul PSD.?Nici m?car un cent din ace?ti bani nu a fost cheltuit ?n Rom?nia. Imediat ce Agen?ia Rom?n? de Pl??i ?n Agricultur? a virat subven?iile ?n conturile bancare ale celor cinci companii, banii au fost transfera?i ?n conturi bancare din Italia, unde au fost retra?i rapid de la bancomate sau de la ghi?eu ?n b?nci ?i folosi?i pentru finan?area altor activit??i infrac?ionale”, se arat? ?n raportul OLAF.Cazul a intrat ?n aten?ia DNA, dar ?i a autorit??ilor judiciare din Italia, care au reu?it s? pun? sub sechestru conturi bancare de 215.000 de euro.OLAF a fost ?nchis dosarul ?n octombrie anul trecut, cu propunere de recuperare a prejudiciului de 850.000 de euro.Agrinvest Credit IFN a luat un credit de 10 milioane lei de la BRD, pentru a sus?ine cre?terea credit?rii pentru sectorul agricol, : Roxana Rosu 16.08.2021, BRD Groupe Société Générale a acordat un credit de 10 milioane lei companiei Agrinvest Credit IFN, finan?are care va fi utilizat? pentru cre?terea volumelor de activitate, prognozat? p?n? la finalul anului 2021.”Agricultura este unul dintre motoarele de cre?tere ale economiei ?i, ?n acela?i timp, un domeniu de excelen?? ?n care BRD are o experien?? ?ndelungat?. Ca atare, acord?m toat? aten?ia noastr? ?i acompaniem companiile din domeniu care au planuri solide ?i doresc s? creasc?”, a spus Felix Daniliuc, Directorul Departamentului IMM al BRD Groupe Société Générale. ?Agrinvest Credit IFN este specializat? ?n finan?area sectorului agricol din Rom?nia, iar ?n 2020 a acordat facilit??i de credit ?n valoare total? de peste 49 milioane lei pentru fermieri. Institu?ia are ?n vedere o cre?tere de minimum 70% ?n 2021,precum ?i cre?terea propor?ional? a num?rului de clien?i.P?n? la finalul lunii iunie 2021, compania a acordat credite ?n valoare de peste 20 milioane lei.ALTELECum arat? execu?ia bugetar? la Ministerul Agriculturii pentru primele 6 luni din acest an , Roxana Dobre - 16 august 2021 Ministerul agriculturii a cheltuit 79 la sut? din bugetul de 26 miliarde de lei, alocat la ?nceputul acestui an. Cifrele au fost anun?ate de premierul Florin C??u care a f?cut public? execu?ia bugetar? pentru fiecare minister din subordinea Guvernului. Acesta le ceruse ini?ial mini?trilor s? prezinte public execu?ia bugetar? a ministerelor.”Transparen?? ?i profesionalism. Execu?ia bugetar? dup? 6 luni fa?? de program”, a transmis C??u ?n dreptul graficului care arat? procentul cheltuit de ministere din suma total? alocat? la ?nceputul anului.Ne?ndeplinirea unei execu?ii bugetare de 100 la sut? ”taie” din banii ceru?i la rectificarea bugetar? de MADRDespre rectificarea bugetar?, unde se vor redistribui fonduri ?n cadrul ministerelor, Florin C??u a declarat c? o va gestiona la fel cum a gestionat ?i bugetul, dar c? e ”foarte complicat” s? ?n?eleag? explica?ii de la mini?tri care doresc mai mul?i bani, de?i ace?tia nu au cheltuit banii aloca?i ?i au proiecte cu ”zero execu?ie”, de?i au avut finan?are.Premierul Florin C??u a declarat, mar?i, c? vor exista cu siguran?? modific?ri fa?? de forma ini?ial? a rectific?rii bugetare ?i ?i-a exprimat speran?a c? aceasta va fi aprobat? c?t mai cur?nd. Prim-ministrul a recunoscut c? exist? nemul?umiri din toate p?r?ile, ?ns? a subliniat c? niciunul dintre ministere nu are o execu?ie bugetar? de 100%.??nc? ne uit?m la cifre ?i vedem care sunt propunerile, dar ?n continuare rectificarea trebuie s? ?in? cont de o constr?ngere pe care o avem, de a ?ine deficitul sub 7,16% din PIB. (…) Sper c?t mai cur?nd s? d?m drumul. Cu siguran?? vor fi modific?ri fa?? de forma ini?ial?, dar nu vom dep??i deficitul bugetar de la ?nceputul anului ?i va fi mai mic. Pentru mine este important ca rectificarea bugetar? s? mearg? ?n direc?ia sus?inerii programului de guvernare, ?n sus?inerea investi?iilor ?i a sus?inerii cre?terii economice, care anul acesta va fi una foarte bun?”, a spus C??u, ?nainte de ?edin?a Biroului Executiv al PNL.El a subliniat c? niciunul dintre ministere nu are o execu?ie bugetar? de 100%. Premierul a sus?inut c? ?n rectificarea bugetar? sunt bani pentru a implementa programul de guvernare.?Au fost cereri de 40 de miliarde de lei de la toate ministerele. Sunt, dac? spune?i dumneavostr?, nemul?umiri peste tot. Eu pot s? v? spun doar c? niciun minister nu are 100% execu?ie bugetar?. Sunt bani ?n aceast? rectificare pentru a implementa programul de guvernare al acestei coali?ii. Sunt bani ?n aceast? rectificare pentru a ne asigura c? investi?iile continu?, pentru a ne asigura c? men?inem acest ritm de cre?tere economic? ?i de cre?tere a productivit??ii”, a afirmat C??u, potrivit Agerpres.Ministerul Agriculturii prime?te la rectificare o sum? infim? fa?? de c?t a cerut Ne?ndeplinirea unei execu?ii bugetare de 100 la sut? ”taie” din banii ceru?i la rectificarea bugetar? de MADRConform draftului preg?tit de Ministerul de Finan?e, rectificarea bugetar? va fi pozitiv? pentru MADR, ?ns? mult sub sumele anun?ate de ministrul Adrian Oros c? le-a cerut de la Guvern.Ministrul Adrian Oros a anun?at o rectificare de 8,1 miliarde de lei, ?n forma propus? de Ministerul Agriculturii. Calculele de la Agricultur? nu au concis cu cele din Guvern, se pare, astfel c? ministerul lui Oros figureaz? ?n draft cu o suplimentare de numai 150.000.000 de lei, echivalentul a sub 30,5 milioane de euro. Dac? sumele nu se vor modifica, nu va putea fi vorba de plata desp?gubirilor de secet? restante de anul viitor la culturile de prim?var? ?i la cele de toamn?, dar nici de suplimentarea ajutoarelor na?ionale tranzitorii.Despre acest subiect Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a scris ?n premier? aici: Ministerul Agriculturii – doar 150 de mil. lei la rectificarea bugetar?. Oros a cerut 8 miliarde de lei!De precizat c? din sumele alocate pentru rectificarea bugetar? se a?teapt? ?i banii pentru avansul din subven?ii, care se pl?te?te de la 18 octombrie, ?i pentru care ?n 2020 s-au achitat 1,43 miliarde de euro.Rectificare bugetar? la Agricultur?. Ministerul a primit sub 2% din ceea ce a cerut, Alina Stanciu - lun, 16 aug. 2021Ministerul Agriculturii este unul din cele ?apte care vor primi bani ?n plus la rectificarea bugetar? din aceast? toamn?. Cu suma suplimentar?, ?n valoare de 150 de milioane de lei, ministrul Adrian Oros nu se va putea ?ine de promisiunile f?cute fermierilor. Spre exemplu, nu exist? bani pentru desp?gubirile celor afecta?i de seceta de anul trecut. Ministerul Agriculturii va primi la rectificarea bugetar? din a ceast? toamn? doar 150 de milioane de lei, fa?? de 4,6 miliarde de lei credite de angajament ?i 3,5 miliarde de lei credite bugetare c?t a cerut Ministerul, potrivit declara?iilor ministrului de resort Adrian Oros.A?adar, pe lista finan??rilor nu se afl? unele puncte “fierbin?i” cum ar fi desp?gubirile promise de MADR pentru fermierii care au ?nfiin?at culturi ?n prim?vara lui 2020 ?i au suferit pierderi financiare din cauza secetei pedelogice. Conform propriilor declara?ii, Oros solicitase 1,8 miliarde de lei pentru plata desp?gubirilor.Tot legat de secet?, MADR a primit sume suplimentare la bugetul? dedicat sistemului na?ional antigrindin? ?n valoare de 26 de milioane de lei. Solicitase 32 de milioane de lei, pe l?ng? cei 165 de milioane de lei aproba?i prin bugetul ini?ial.Nici suplimentarea fondurilor pentru Ajutoarele Na?ionale Tranzitorii (ANT), sectorul vegetal dar ?i sectorul zootehnic, nu va fi posibil? pentru c? nu s-a aprobat ?n proiectul de buget rectificat. ?ns? a fost suplimentat cu 150 de milioane de lei bugetul pentru plata ajutorului de stat la motorin?.“Am cerut at?t pentru Ajutoarele Na?ionale Tranzitorii (ANT), sectorul vegetal dar ?i sectorul zootehnic, pentru reducerea accizei la motorin? trimestrele II ?i III din 2021, sume necesare pentru titlurile executorii ?n sarcina APIA, pentru c? avem ?i acolo o sum?, scheme de ajutor de stat pentru men?inerea ?i ?nfiin?area Registrelor Genealogice”, anun?a ministrul.Ce a mai ob?inut MinisterulTotodat?, urmare a rectific?rii bugetare, s-au suplimentat cu 2 milioane de lei bugetele agen?iilor de pl??i pentru onorarea obliga?iilor de plat? c?tre fermieri ?i cu 1,1 milioane de lei institu?iile publice din subordinea MADR pentru plata desp?gubirilor civile.Amintim, de asemenea, c? potrivit unor informa?ii f?cute publice de c?tre prim-ministrul Florin C??u, Ministerul Agriculturii a cheltuit ?n prima jum?tate a acestui an 79% din bugetul acestui an de 26 miliarde de lei.USTR: ministrul Oros a ales sa comunice cu noi prin televiziune, cand putea fi alaturi de noi in Piata Victoriei, august 16, 2021 Uniunea Salvam Taranul Roman, uniune fara personalitate juridica in cadrul careia se regasesc organizatii ale producatorilor agricoli, respectiv asociatii, cooperative dar si organizatii sindicale multumeste pe aceasta cale celor 200 de producatori agricoli care in plina campanie au lasat munca la camp si in solarii si au participat la actiunea de protest? pentru a-si exprima nemultumirea fata de preturile derizorii la care au ajuns sa isi comercializeze marfa, fata de saracia care ii asteapta nemaiavand resursele financiare necesare in vederea continuarii productiei.Multumim de asemenea pentru implicare? si prezenta numeroasa a legumicultorilor din bazinul legumicol Glodeanu Sarat ,colegul nostru Claudiu Breazu Presedintele Cooperativei Legume de Glodeanu Sarat, dar si presei audio, video, scrisa, TV si on-line, pentru prezenta la eveniment, pentru mediatizarea excelenta facuta, pentru sustinere si promovare, care pentru noi a insemnat foarte mult iar cu ajutorul dumneavoastra am reusit sa ne prezentam mesajul si revendicarile noastre a celor care traim si muncim pamantul .Este de neinteles de ce dl. Ministru Oros a ales sa comunice cu noi prin intermediul televiziunii cand avea posibilitatea sa fie alaturi de noi in Piata Victoriei. Daca Ministerul Agriculturii a prezentat in spatiul public formele de sprijin acordate cultivatorilor de legume defalcata pe judete, atunci corect era sa mentioneze ca sprijinul va fi acordat la finalul anului deoarece ” Valorificarea productiei prevazute la ….. se face in perioada 2 noiembrie-2 decembrie ” ceea ce inseamna ca acest sprijin va fi acordat la anul ca si sprijinul cuplat de altfel, fiind evident o manipulare grosolana din parte ministerului.In acest context mentionam ca nemultumirea colegilor nostri se datoreaza preturilor derizorii de achizitie la legume, cresterea preturilor la inputuri (seminte, combustibil, energie electrica ?etc), lipsa unor politici publice in sectorul horticol in ceea ce priveste comercializarea produselor autohtone, lipsa masurilor de sprijin pentru producatori agricoli, tinand cont ca venim dupa un an in care comercializarea ca urmare a constrangerilor suferite in urma pandemiei COVID 19, cat si faptul ca la orizont se pre configureaza continuarea masurilor restrictive impuse de pandemie, toate acestea au dus la decapitalizarea producatorilor agricoli, desi cei care sunt in lantul de comercializare en-gros dar si cu amanuntul inregistreaza profituri substantiale . Nu dorim decat sa muncim si sa castigam de pe urma muncii noastre, sa fim intr-o piata concurentiala corecta, fiind de neinteles atitudinea anti producator roman, atitudine avuta de toti politicienii care s-au perindat la conducerea Ministerului Agriculturii si care nu au fost in stare sa gandeasca politici pe termen scurt si mediu pentru producatori. In acest context este necesar acordarea unui ajutor de stat producatorilor de legume, constand in diferenta de pret dintre pretul de achizitie de legume si pretul de vanzare, fiind evident ca cei care castiga sunt intermediarii, ori pentru a stopa aceste practici este nevoie mai mult ca niciodata de politici publice si de asumare . Nu am cerut mai mult decat respectarea dispozitiilor legale, asa limitative cum sunt ele, respectiv, verificarea trasabilitatii produselor prin verificarea documentelor de provenienta ale comerciantilor, ale furnizorilor de legume in retelele de retail. Acestea sunt de fapt nemultumirile producatorilor agricoli, iar, daca domnul Ministru a inteles ca principalele nemultumiri sunt legate numai de subventii, fiind evident ca este dezinformat si nu cunoaste realitatea din teren .……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 1.004/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului finan?elor publice nr. 1.886/2020 privind aprobarea mecanismului financiar de transfer al sumelor aferente granturilor cuvenite beneficiarilor ?n cadrul Schemei de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii IMM-urilor ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 din bugetul Ministerului Finan?elor Publice - Ac?iuni generale c?tre Fondul Na?ional de Garantare a Creditelor pentru ?ntreprinderile Mici ?i Mijlocii - S.A. - IFN, a modelului Conven?iei privind implementarea Programului de sus?inere a ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii ?i a ?ntreprinderilor mici cu capitalizare de pia?? medie - IMM INVEST ROM?NIA, a modelului Conven?iei de garantare ?i plat? a granturilor, al contractului de garantare, al ?nscrisului, precum ?i pentru stabilirea nivelului comisionului de risc ?i al comisionului de administrare pentru anul 2020, Ministerul Finan?elor Publicat ?n Mof I nr. 786 din 16.08.2021. A intrat ?n vigoare la 16.08.2021Ordonan?a nr. 1/2021 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor ?i a de?eurilor de ambalaje, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 785 din 16.08.2021. Va intra ?n vigoare la 19.08.2021Hot?r?rea nr. 185/2011 privind stabilirea unor m?suri ?n vederea finan??rii unor proiecte ?i programe din bugetul Fondului pentru mediu, Guvernul Rom?niei Modificat de HG 830/2021 la 13.08.2021Hot?r?rea nr. 830/2021 pentru modificarea ?i completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 185/2011 privind stabilirea unor m?suri ?n vederea finan??rii unor proiecte ?i programe din bugetul Fondului pentru mediu, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 784 din 13.08.2021. A intrat ?n vigoare la 13.08.2021Ordinul nr. 1.406/2021 pentru aprobarea modelului de contract de prest?ri servicii care se ?ncheie ?ntre unit??ile administrativ-teritoriale ?i medicii veterinari de liber? practic? pentru ac?iunile de interven?ie imediat? pentru prevenirea ?i combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor ?i bunurilor acestora, ?n intravilanul localit??ilor, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 783 din 13.08.2021. A intrat ?n vigoare la 13.08.2021Ordinul nr. 1.415/2021 pentru aprobarea tarifelor standard privind interven?ia imediat? asupra exemplarelor de urs care ac?ioneaz? ?n intravilanul localit??ilor, precum ?i a cuantumului ?i a modalit??ii de acordare a costurilor de ?ntre?inere a puilor de urs reloca?i, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 783 din 13.08.2021. A intrat ?n vigoare la 13.08.2021Ordonan?a nr. 1/2021 pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor ?i a de?eurilor de ambalaje, Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 785 din 16.08.2021. Va intra ?n vigoare la 19.08.2021Ordinul nr. 1.406/2021 pentru aprobarea modelului de contract de prest?ri servicii care se ?ncheie ?ntre unit??ile administrativ-teritoriale ?i medicii veterinari de liber? practic? pentru ac?iunile de interven?ie imediat? pentru prevenirea ?i combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor ?i bunurilor acestora, ?n intravilanul localit??ilor, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 783 din 13.08.2021. A intrat ?n vigoare la 13.08.2021Ordinul nr. 1.415/2021 pentru aprobarea tarifelor standard privind interven?ia imediat? asupra exemplarelor de urs care ac?ioneaz? ?n intravilanul localit??ilor, precum ?i a cuantumului ?i a modalit??ii de acordare a costurilor de ?ntre?inere a puilor de urs reloca?i, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 783 din 13.08.2021. A intrat ?n vigoare la 13.08.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1223/2021 de specificare a aspectelor tehnice ale setului de date, de stabilire a formatelor tehnice pentru transmiterea informa?iilor ?i de specificare a modalit??ilor detaliate ?i a con?inutului rapoartelor de calitate privind organizarea unei anchete prin sondaj ?n domeniul utiliz?rii tehnologiilor informa?iei ?i comunica?iilor pentru anul de referin?? 2022 ?n temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European ?i al Consiliului (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 17.08.2021Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1225/2021 de precizare a modalit??ilor de efectuare a schimburilor de date ?n temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei, ?n ceea ce prive?te statul membru de export ?n afara Uniunii ?i obliga?iile unit??ilor de raportare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 17.08.2021Regulamentul delegat nr. 1342/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European ?i al Consiliului cu norme referitoare la informa?iile care trebuie trimise de ??rile ter?e ?i de autorit??ile de control ?i organismele de control ?n scopul supravegherii recunoa?terii acestora ?n temeiul articolului 33 alineatele (2) ?i (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ?n ceea ce prive?te produsele ecologice importate, precum ?i la m?surile care urmeaz? s? fie luate ?n cadrul exercit?rii supravegherii respective (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 292 din 16.08.2021. Va intra ?n vigoare la 05.09.2021Decizia de punere ?n aplicare nr. 1365/2021 privind prelungirea m?surii luate de Ministerul S?n?t??ii din Croa?ia prin care se autorizeaz? punerea la dispozi?ie pe pia?? ?i utilizarea produsului biocid Biobor JF, ?n conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului [notificat? cu num?rul C(2021) 5929] (Numai textul ?n limba croat? este autentic), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 293 din 16.08.2021. A intrat ?n vigoare la 16.08.2021Ordonan?a de urgen?? nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finan?ate prin ?mprumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata speciali?tilor rom?ni care ??i desf??oar? activitatea ?n cadrul unit??ilor de management de proiect, Guvernul Rom?niei Modificat de OUG 85/2021 la 13.08.2021………………….INTERNEFermier: Dac? impoziteaz? tot din gospod?rie, s? vin? Fiscul s? hr?neasc? animalele ?i s? cure?e grajdurile! Agroinfo, 16 august 2021 , Sunt unii care o ?in una ?i bun? cu impozitarea ultimei pic?turi de lapte ?i a ultimului ou din gospod?ria fermierului. Dac? impoziteaz? tot din gospod?rie, s? vin? ANAF s? mulg?, s? hr?neasc? animalele, s? fac? curat, a scris fermierul Nelu Popescu, pe un grup?de profil Facebook.Doar ?ntreb....c?ci sunt unii care tot o ?in una ?i bun?:impozitarea ultimei pic?turi de lapte si ultimului ou din gospodaria fermierului! Asadar:1.Dac? impozitez tot din gospodarie,s?mb?ta si dumininica vine ANAF-ul s? mulg?,sa faca curat si sa hraneasca animalele?2.Dupa ce muncesc 8 ore si am treaba la jumatate,vine ANAF-ul si imi ia furca din m?n? si continu? el pana noaptea tarziu cand se termin? treaba?3.In zilele de sarbatoare legala sau religioasa,de Anul Nou,Craciun ?i Pa?te vine ANAF-ul si face toate muncile in grajd?4.In zilele cand sunt lat de bolnav pot scoate adeverin?a medicala(pe 1 sau mai multe zile) si ANAF-ul m? va inlocui la treab??5.Laptele meu fie Luni ,fie Duminic?,fie Cr?ciun are acelasi pre?. Suport? ANAF-ul un spor de 50%-100% pentru munca mea din week-end si/sau sarbatoari?6.Noaptea cand trebuie sa fete o vac? pot suna ANAF-ul s? vina sa o pazeasca?(Daca vand vitelul vrea si el o parte)7.Cand am serbare la scoal? la copii sau treburi urgente in oras,pot suna ANAF-ul sa vin? sa m? inlocuiasca pentru cateva orePot scrie mai multe intrebari,dar astept raspuns la cele de mai sus.Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare. Cu stima, Nelu Popescu.Fructe exotice produse pe dealurile din jude?ul Buz?u. Piersica plat? de Berca, la mare c?utare 16 august 2021, 15:19 de Iulian Bunila Iacob Nedelcu vinde piersicile ?n magazine din Buz?u ?i jude?ele vecineFructe exotice produse pe dealurile din jude?ul Buz?u. Piersica plat? de Berca, la mare c?utare Iacob Nedelcu vinde piersicile ?n magazine din Buz?u ?i jude?ele vecine Un soi exotic de piersici, dulci ?i aromate, s-a adaptat pefect la clima ?i solul din zona colinar? a Buz?ului. Vorbim despre piersicile plate, produse de un buzoian ?n livada pe care a plantat-o cu ?ase ani ?n urm?, dup? ce s-a ?ntors cu familia din Spania. Fermierul are recolt? de piersici plate ?ntre iunie ?i septembrie. Piersicile plate mai sunt numite piersici saturn sau piersica-gogoa?? So?ii Monica ?i Iacob Nedelcu au ?nfiin?at ?n comuna buzoian? Berca o livad? cu aproape o mie de piersici din soiul Paraguay, care au fructele plate ?i s?mburii mici. ”Sunt mai gustoase dec?t piersicile clasice, dulci, aromate, s?mburii sunt mai mici ?i au forma turitit?, de aici venind ?i denumirea de piersic? plat?. ?n Spania se numesc Paraguayos”, spune Iacob Nedelcu, proprietarul livezii din Berca. Livada ?nfiin?at? cu puie?i adu?i din Spania a ?nceput s? aib? rod ?nc? din al doilea an de la ?nfiin?are. To?i membrii familiei sunt angrena?i ?n afacerea cu fructele exotice. Au ?nv??at tainele acestei culturi iar la recoltare ?tiu c? un fruct bun pentru comercializare trebuie s? aib? un anumit standard. Foarte bine adaptate condi?iilor climatice de la noi din ?ar?, variet??ile de piersici turtite asigur? at?t produc?ii bune c?t ?i o v?nzare rapid? pentru cei care investesc ?n aceste soiuri. ?n ferma de la Berca, au fost plantate cinci soiuri, cu perioade diferite de coacere.”Suntem la a doua serie pe care o culegem. Nu sunt foarte coapte, ?ns? a?a este cererea peste tot pe unde distribuim. Fructul trebuie s? fie mai verde, pentru a avea timp s? se coac? la raft”, declar? Ciprian Ungureanu, ginerele so?ilor Nedelcu. Piersicile plate mai sunt numite piersici saturn sau piersica-gogoa?? Piersicile turtite sun tot mai cerute de marile magazine, spre bucuria cultivatorilor care, la ?nceputul afacerii, m?rturisesc ei, erau descuraja?i de cei din jur. ”Dup? ce am ?nceput s? ie?im cu fructele, cei care erau ne?ncrez?tori la ?nceput au cump?rat, au m?ncat, dup? care au spus felicit?ri, bravo. Acum sunt sunat? ?i eu, ?i so?ul, copiii, pentru a ne spune c? vor piersici”, spune Monica Nedelcu, produc?tor de fructe. Foarte bine adaptate condi?iilor climatice de la noi din ?ar?, variet??ile de piersici turtite asigur? at?t produc?ii bune c?t ?i o v?nzare rapid? pentru cei care investesc ?n aceste soiuri. Fructele culese de membrii familiei Nedelcu ajung ?n magazine din toat? regiunea. Nimic nu se pierde, nici m?car piersicile refuzate la v?nzare. ”Fructele bune merg la pia?? iar pe cele care ne r?m?n le conserv?m, facem din ele dulcea??, compot ?i ?uic? de Paraguayos”, spune Miruna Ungureanu, fiica so?ilor Nedelcu. Livada din Berca ocup? 6.000 de metri p?tra?i ?ns? proprietarul ei vrea s? tripleze suprafa?a ?n urm?torii ani, dup? ce a constatat c? piersicile plate au ?nceput s? fie tot mai c?utate.?n ferma de la Berca, au fost plantate cinci soiuri, cu perioade diferite de coacere. ”Pomii au fost adu?i de mine din Spania. La ?nceput am adus c?teva soiuri, ?ns? doar acestea cinci au mers foarte bine. Acum, fructele lor se comport? foarte bine ?i putem declara c? producem piersica plat? de Rom?nia, de Buz?u sau de Berca”, spune Iacob Nedelcu. Fructele culese de membrii familiei Nedelcu ajung ?n magazine din toat? regiunea. Nimic nu se pierde, nici m?car piersicile refuzate la v?nzare. ”Fructele bune merg la pia?? iar pe cele care ne r?m?n le conserv?m, facem din ele dulcea??, compot ?i ?uic? de Paraguayos”, spune Miruna Ungureanu, fiica so?ilor Nedelcu. Livada din Berca ocup? 6.000 de metri p?tra?i ?ns? proprietarul ei vrea s? tripleze suprafa?a ?n urm?torii ani, dup? ce a constatat c? piersicile plate au ?nceput s? fie tot mai c?utate. Cum a evoluat creditarea pe principalele sectoare la mijlocul anului 2021. Agricultura ??i continu? avansul cu aproape 17% , Mircea Nica , 16.08.2021, ? Creditarea pe sectoarele industrie ?i construc?ii a ?nregistrat un avans de p?n? ?n 10%, ?n timp ce finan??rile pentru servicii aveau la finalul lunii iunie 2021 un avans de aproape 14% ??Agricultura ??i men?ine efervescen?a, cu un avans de aproape 17%, ajung?nd la un sold al finan??rilor de peste 22 mld. lei ??Serviciile reprezint? un sfert din soldul total al creditelor acordate de b?nci ?n economia local? p?n? la finalul lunii iunie 2021, ?n timp ce agricultura se apropie de o pondere de 5%, ?nregistr?nd un avans cu 0,2 puncte procentuale.Agricultura, cel mai efervescent sector economic creditat de b?nci, ??i continu? avansul ?n prima jum?tate a anului (S1) 2021, ?nregistr?nd un avans semnificativ al finan??rilor acordate ?i asumate de b?nci de 22,2 mld, lei, cu aproape 17% mai mult comparative cu soldul de la finalul primelor ?ase luni a anului trecut, conform datelor BNR.Agricultura este o zon? pe care b?ncile comerciale ?i Uniunea European? au pus accent ?n ultimii ani prin intensificarea programelor de creditare sectorial?. Av?nd ?n vedere provoc?rile generate de anul 2020, ?n context pandemic, programul de finan?are creat pentru a veni ?n sprijinul acestui sector, Agro IMM Invest, a contribuit la men?inerea unui nivel ridicat al credit?rii. De?i plafonul ini?ial prevedea garan?ii ?n valoare de 1 mld. lei pentru programul Agro IMM Invest, b?ncile au cerut 4 mld. lei.Agricultura ??i continu? ascensiunea, fiind cel mai creditat sector economic, Mircea Nica , 16.08.2021, Agricultura, un sector economic pe care b?ncile comerciale au pus accent ?n ultimii ani, ??i continu? avansul ?n prima jum?tate a anului (S1) 2021, ?nregistr?nd un avans semnificativ al finan??rilor acordate ?i asumate de b?nci de 22,2 mld. lei, cu aproape 17% mai mult comparativ cu soldul de la finalul primelor ?ase luni ale anului trecut, conform datelor BNR.Din punctul de vedere al ponderii, agricultura a r?mas la o pondere ?n creditele totale acordate ?i asumate de b?nci pe pia?a local? ?n continuare sub 5%, mai exact 4,6%. Cu toate acestea, se observ? un avans al ponderii de 0,2 puncte procentuale ?n cazul soldului finan??rilor agriculturii la finalul primelor ?ase luni din 2021.Serviciile sunt un alt sector care a ?nregistrat o dinamic? ridicat? a credit?rii, cu un avans de 13,9% al soldului creditelor la finalul lunii iunie 2021, fa?? de nivelul soldului de la finalul primelor ?ase luni din 2020, ajung?nd la finan??ri de 120,3 mld. lei.Ponderea serviciilor din totalul creditelor acordate ?i angajamentele asumate de institu?iile de credit la finalul lunii iunie 2021 se afla la un nivel de 24,8%, cu 0,5 puncte procentuale mai mult comparativ cu luna iunie a anului 2020.Prin urmare, serviciile reprezint? un sfert din totalul creditelor acordate de b?nci ?n economia local?. Carnea de vit? din rasa B?l?at? Rom?neasc? – produs premium pe raftul marilor magazine! Roxana Dobre - 16 august 2021 Carnea de B?l?at? Rom?neasc? ob?inut? ?n ferme din ?ara noastr? este la un pas de a deveni un produs premium care se va afla pe rafturile marilor magazine. Asocia?ia Cresc?torilor de vaci ”B?l?at? Rom?neasc?” tip Simmental (ACVBR-SIM) a preg?tit deja primele produse pe care consumatorii le vor g?si ?n magazine ?i care asigur? carne fraged?, proasp?t? ?i de calitate.Asocia?ia anun?? c? fermele membre ?nfiin?ate ?n mai multe jude?e din Rom?nia vor asigura necesarul de t?ura?i de B?l?at? Rom?neasc?, ?ngr??a?i p?n? la 800 de kg, pentru produsele de carne Premium care se vor reg?si pe rafturile magazinelor.De acum ?nainte brandul: ”B?l?at? Rom?neasc? – produse rom?ne?ti” va garanta continuu consumatorilor, produse din carne fraged?, proasp?t? ?i de calitate! Fermierii interesa?i, cresc?tori de B?l?at? Rom?neasc?, pot deveni colaboratori ai ACVBR-SIM, direct sau prin intermediul asocia?iilor partenere din jude?ele ??rii. ?n paralel cu produsele din carne, ACVBR-SIM dezvolt? re?eaua de unit??i de procesare lapte ?i colectare lapte. Asta-i ?ans? cresc?torilor de B?l?at? Rom?neasc? din Rom?nia, ca ?mpreun? ?i ?n mod organizat s? asigure hran? de zi cu zi pentru concet??enii lor. Crede?i ?n fermierii din Rom?nia, crede?i ?n ACVBR-SIM! – transmite asocia?ia.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a anun?at ?n premier? despre proiectul ACVBR-SIM privind lansarea pe pia?? a produselor din carne provenite de la t?ura?ii de B?l?at? Rom?neasc?. Despre acest subiect aici: Ofensiva B?l?atei Rom?ne?ti pe pia?a c?rnii de vit?: ”Investim ?n 20 de ferme de ?ngr??are care vor aduce pe pia?? 2.000 de capete lunar”.Un cunoscut fermier ?i-a f?cut depozit ilegal ?n ora?ul Slobozia. Prim?ria, acuzat? c? nu face nimic . Roxana Dobre - 16 august 2021 Depozitul construit ilegal de fermierul Cristinel Dinu (foto: independentonline.ro)Un fermier cunoscut din Slobozia, jude?ul Ialomi?a, a reu?it s? construiasc? un depozit ilegal care func?ioneaz? f?r? ca autorit??ile s? ia vreo m?sur?, dup? cum se pl?ng locuitorii din zon?. Existen?a depozitului a fost reclamat? de un grup de proprietari care sus?in c? de aproape un an de zile autorit??ile ?tiu despre existen?a construc?iei, care este amplasat? ?n imediata vecin?tate a caselor de locuit. Oficialii locali au recunoscut ?n luna mai 2021 c? depozitul nu are ”autoriza?ie de construire”, ?ns? nu au ?ntreprins nicio m?sur? ?mpotriva firmei care de?ine depozitul. Cristinel Dinu, proprietarul depozitului ?i unul dintre cei mai cunoscu?i cultivatori de pepeni din Rom?nia, recunoa?te ?i el situa?ia ?i le-a declarat jurnali?tilor c? acum caut? o solu?ie pentru a intra ?n legalitate.Prima sesizare, f?cut? ?n toamna anului trecutPotrivit independentonline.ro, ?n toamna anului trecut, locuitorii str?zii Vlad ?epe? din Slobozia Nou? au reclamat Prim?riei Slobozia faptul c? ?n imediata vecin?tate a caselor de locuit func?ioneaz? un depozit de pepeni a c?rui activitate nocturn? afecteaz? condi?iile de trai ?i de mediu din zon?. Ini?ial, admi?nistra?ia local? a ignorat aceast? sesizare dar ?n mai 2021, semnatarii sesiz?rii ini?iale au revenit cu o nou? reclama?ie ?n care au cerut autorit??ilor s? intervin?. F?r? efect.S-a ajuns la a treia reclama?ie despre depozitul ilegal?n luna iulie 2021, proprietarii de case de pe strada Vlad ?epe? au f?cut o a treia reclama?ie. ”V? readucem la cuno?tin?? faptul c? zi ?i noapte pe strada Vlad ?epe? este un trafic greu infernal care degaj? nori de praf ?i care produce vibra?ii ce zguduie locuin?ele (…) Mai mult dec?t at?t, pe amplasamentul respectiv pot fi u?or observate construc?ii ?i instala?ii care, ?n absen?a unor autoriza?ii legale, pot genera riscul producerii unor accidente. Astfel, ?n incint? este instalat? o butelie de combustibil de dimensiuni mari, (…) exist? re?zervoare ?i diverse alte recipiente cu substan?e chimice folosite ?n agricultur?!”, sus?in peten?ii, printre altele.Autorit??ile locale recunosc c? depozitul a fost ridicat ?i func?ioneaz? ilega?Autorit??ile locale au confirmat oficial faptul c? depozitul de pepeni de la Slobozia Nou? este construit ilegal. ?n r?spunsul la peti?ia trimis? autorit??ilor ?n luna mai 2021, Serviciul Urbanism din cadrul Prim?riei Slobozia spune c? Prim?ria Slobozia nu a emis autoriza?ie de construire pentru niciunul dintre imobilele men?ionate ?n adresa cet??enilor care au adresat pl?ngerea. ”Pentru a ob?ine copii dup? avizul ISC Ialomi?a, autoriza?ia emis? de c?tre Administra?ia Na?ional? Apele Rom?ne, avizul ISU Ialomi?a, avizul APM Ialomi?a v? rug?m s? v? adresa?i institu?iilor emitente pentru fiecare aviz enumerat, deoarece la sediul institu?iei noastre nu au fost depuse astfel de documente”, a ar?tat institu?ia.Ulterior emiterii r?spunsului, niciunul dintre func?ionarii Prim?riei Slobozia nu a f?cut demersuri pentru sanc?ionarea firmei Dinu Invest SRL, firma care de?ine depozitul de pepeni. Singura m?sur? adoptat? de c?tre autorit??ile locale const? ?n amplasarea unor indicatoare care limiteaz? accesul camioanelor mai mari de 3,5 tone pe str?zile din zon?. Firma continu? ?ns? s? utilizeze camioane de tonaj mare pentru transportul pepenilor, zi ?i noapte, ?n schimbul unei taxe de 171 lei/camion.Ce spune proprietarul depozituluiProprietarul afacerii, Cristinel Dinu, recunoa?te senin c? depozitul de pepeni pe care ?l de?ine este construit ilegal. Contactat telefonic, acesta a explicat c? pro?blemele au ap?rut din cauza proiectantului ?i c? ”sunt pe cale de a fi rezolvate”.”Am ob?inut ni?te autoriza?ii ?i proiectantul a spus c? m? pot apuca de construit… Ulterior, a ap?rut o diferen?? ?ntre suprafa?a de teren achizi?ionat? ?i cea din acte, vreo 300 mp. ?i Ministerul Agriculturii a cerut ni?te preciz?ri. Povestea asta dureaz? de vreun an, de-acum… De-aia s-a ?nt?mplat ce s-a ?nt?mplat. Nu suntem oameni de rea-credin??, vrem s? rezolv?m pro?blema ?i s? intr?m ?n legalitate!”, a precizat Cristinel Dinu.De asemenea, a avut explica?ii ?i pentru scandalurile nocturne provocate de angaja?i ?i pentru camioanele de mare tonaj care traverseaz? zona. ”Atunci c?nd lucrezi cu oamenii, e greu. Facem tot ce ?ine de noi. Pl?tim tax? pentru fiecare camion, am vorbit cu ?oferii s? mearg? mai ?ncet. Locuitorii din zon? ar trebui s? ?n?eleag? situa?ia ?i s? respecte, la r?ndul lor, legea. Am ?nt?mpinat tot felul de probleme din cauza lor. Blocheaz? strada cu autoturismele, vin ?i pozeaz? ?n fiecare zi la poarta depozitului. E greu s? ??i desf??ori activitatea ?n condi?iile astea!”, mai sus?ine Cristinel Dinu.Fermier cunoscut, ?n trecut poli?ist cercetat pentru luare de mit?Publica?iile na?ionale ?i televiziunile cu profil agricol ?l prezint? an de an pe Cristinel Dinu ca pe un antreprenor de succes care a cheltuit peste 200 mii de euro pentru a realiza o afacere profitabil?.”Nimeni nu explic? ?ns? c? antreprenorul Cristinel Dinu face parte din lotul de 9 poli?i?ti de la Poli?ia Rutier? Ialomi?a, cerceta?i ?n 2012 pentru ?luare de mit??, ?abuz contra intereselor publice? ?i ?efectuarea de opera??iuni financiare ca acte de comer?, incompatibile cu func?ia, ?n scopul ob?inerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite?. Potrivit probelor instrumentate, ace?tia opreau ?n trafic ?oferii care ?nc?lcau legea, iar pentru a nu le aplica amenzi le pretindeau sume de bani ?ntre 100 ?i 400 de lei. Ancheta cuprinde un probatoriu impresionant, alc?tuit ?n special din imagini video ?n care cei 9 acuza?i au fost filma?i ?n timp ce primeau bani. La momentul respectiv, surse din cadrul IPJ Ialomi?a confirmau faptul c? fiecare dintre cei 9 poli?i?ti ob?ineau ?n acest fel p?n? la 1.000 de euro zilnic”, spun jurnali?tii ialomi?eni.Pia?a tomatelor: Rom?nia import? dublu din afara spa?iului european, cu prec?dere din Turcia, fa?? de cantitatea cump?rat? de la statele membre , By lantulalimentar , 2021-08-15 ?n timpul derul?rii programului ”Tomate rom?ne?ti”, lansat de PSD ?n 2017 ?i continuat de PNL p?n? ?n 2020, importurile au crescut de la un an la altul, iar cea mai mare cre?tere au ?nregistrat-o importurile din afara Uniunii Europene, cu prec?dere din Turcia. Practic, ?ncep?nd din 2017, Turcia a devenit dominant? pe pia?a tomatelor in Rom?nia, livr?nd mai mult dec?t toate statele membre la un loc.Anual sunt produse ?n Rom?nia, ?n medie, 450.000 t de tomate. Mare parte din recolt? este consumat? sau procesat? ?n ?ar?. Exporturile sunt nesemnificative: aprox. 2500 t ro?ii proaspete, conservate decojite sau procesate sub form? de past? sau bulion, ?n 2019.Importurile ?nsumeaz?, ?n schimb, zeci de mii de tone, echival?nd cu 25% din produc?ia intern?. ?n ciuda programului guvernamental ”Tomate rom?ne?ti”, lansat ?n 2017 ?i continuat p?n? ?n 2020, intr?rile de ro?ii pe pia?a rom?neasc? nu au ?nregistrat o sc?dere semnificativ?, a?a cum au promis cei care au derulat programul. Dimpotriv?, cantit??ile importate au crescut de la un an la altul, ajung?nd ?n 2020, la 89.381 t.De observat c? din cantitatea total? ajuns? pe pia?a rom?neasc?, 31.704 t au provenit din spa?iul comunitar, iar 57.774 t, din afara U.E:, cel mai important furnizor fiind Turcia. De fapt, aproape toat? cantitatea importat? din afara U.E. provine din aceast? ?ar?.?ntre 2019 ?i 2020, cantitatea de ro?ii adus? din spa?iul comunitar a sc?zut cu 14,5%, ?n timp ce cantitatea de ro?ii adus? din afara U.E., ?n special din Turcia, a crescut cu 35,6%.Raportat la media ultimilor 5 ani, livr?rile din statele membre au sc?zut cu 14%, cele din afara spa?iului european au crescut cu 50%.Cu excep?ia anului 2013, importurile de ro?ii din interiorul U.E. au fost mai mari dec?t cele din afara U.E, ?ntre 2011 ?i 2016.?n 2017, ?ns?, raportul s-a schimbat ?n favoarea ro?iilor din Turcia ?i din alte ??ri extra-comunitare. ?n acel an, am cump?rat de pe pia?a european? 31.913 t, iar de pe pia?a extra-comunitar?, grosul importurilor fiind din Turcia, 44.630 t.Reamintim c? acela a fost primul an de aplicare a programului Tomate rom?ne?ti, conceput de regimul politic condus de Liviu Dragnea.?n 2018, 36.445 t din spa?iul U.E, 49.217, din afara U.E. Ro?iile din Turcia au dep??it cantitatea cump?rat? de la toate statele membre.?n 2019, a fost ?nregistrat un recul al importurilor din afara U.E., 42.524 t ?i o oarecare cre?tere a liv?rilor din interiorul U.E., 37.024 t, dar cele din Turcia au r?mas dominante.?n 2020, au crescut semnificativ importurile din Turcia ?i alte state extra-europene, 57.677 t, ?n timp ce livr?rile din UE au sc?zut la 31.704 t. ?Luni, 16 August 2021 18:22 Produsele inovatoare, c?utate de fermierii rom?ni, cresc v?nz?rile companiilor , Mihaela Prevenda , Corteva Agriscience a raportat o cre?tere financiar? a afacerilor consolidate ?n Rom?nia cu 73% ?n al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut. Cre?terea se datoreaz? cererii mari de produse inovatoare din portofoliul Corteva de c?tre fermierii rom?ni.Segmentul de produse pentru protec?ia plantelor a crescut semnificativ ?n acest sezon, cu 93% - rezultatele financiare nete pe acest segment aproape s-au dublat ?n al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut. ?Principalii factori pentru aceast? cre?tere semnificativ? au fost lansarea cu succes a unor produse inovatoare: Korvetto? - un erbicid post-emergent pentru rapi??, aplicat pe mai mult de 150.000 de hectare ?n 2021; Pachetul Pixxaro? Super care con?ine molecula Arylex active?, cea mai eficient? solu?ie pentru controlul unei game largi de buruieni din culturile de cereale; Pallas? ?i Floramix? - cele mai eficiente erbicide pentru combaterea buruienilor din culturile de gr?u. Un alt rol semnificativ ?n aceast? cre?tere l-a avut Evolus?, un fungicid sistemic pentru cereale”, arat? Maria C?rj?, director marketing Corteva Agriscience Rom?nia & Republica Moldova.V?nz?rile pe segmentul de semin?e al companiei Corteva ?n Rom?nia a crescut cu 59% ?n trimestrul II din 2021 fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. Aceast? cre?tere financiar? a fost sus?inut? de cre?terea v?nz?rilor de semin?e de floarea-soarelui cu 8%, datorit? lans?rii unui nou portofoliu? de produse de genetic? performant? ??mpreun? cu tehnologia Express?. De asemenea, ?i segmentul de hibrizi de porumb a avut o contribu?ie semnificativ?, datorit? v?nz?rilor de ultim moment pentru ?ns?m?n?area culturii duble, dup? cereale. ?Un alt avantaj competitiv al companiei Corteva Agriscience pe pia?a din Rom?nia este echipa tehnic? ?i comercial?, care ofer? expertiz? agronomic? cu cel mai ?nalt profesionalism. Datorit? productivit??ii excep?ionale ?i a geneticii performante, hibrizii de porumb din portofoliul Pioneer? marca Optimum? AQUAmax? ?i noii hibrizi de floarea-soarelui Pioneer? sunt cultiva?i ?n aproape fiecare ferm? rom?neasc?. Datorit? biostimulatorului Ympact?, prezent la v?nzare anul acesta pe pia?a din Rom?nia, Corteva a revolu?ionat tratamentul semin?elor pentru cereale ?i maz?re, fiind singura companie care a adus acest tip de produs organic, unul de ultim? genera?ie”, a specificat Maria C?rj?.Rezultatele semestriale ?n 2021 demonstreaz? o cre?tere a afacerilor financiare cu 24% pentru afacerea Corteva din Rom?nia, comparativ cu prima jum?tate a anului 2020.? ?Corteva Agriscience ?i-a consolidat pozi?ia de lider pe o pia?? competitiv?, datorit? eforturilor incredibile ?i dedic?rii echipei noastre, dar ?i prin sprijinul de ?ncredere al partenerilor no?tri. Sunt m?ndru de echipa noastr? ?i ?mpreun? vom putea ob?ine cele mai bune rezultate. Sunt recunosc?tor pentru ?ncrederea fermierilor rom?ni ?i ?i asigur de implicarea Corteva ?n orice moment ?i ?n orice situa?ie. R?m?nem concentra?i pentru a oferi genetic? de top, solu?ii de protec?ie a culturilor de ultim? genera?ie, agricultur? digital? ?i expertiz? financiar?, pentru a ob?ine rezultate excep?ionale ?i pentru a ne atinge poten?ialul maxim”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Rom?nia ?i Republica Moldova Corteva Agriscience. Turda 335 ?i Turda 2020, noi hibrizi de porumb ?nregistra?i la SCDA Turda , Revista Fermierului , Luni, 16 August 2021 16:35 Porumbul este o cereal? cu o mare capacitate de produc?ie, dar ?i o arie larg? de r?sp?ndire, fiind mai pu?in influen?at de schimb?rile climatice. Mai mult dec?t at?t, are o rezisten?? mare la secet?, ploi abundente, dar ?i la boli ?i d?un?tori, iar lucr?rile agrotehnice ?i de recoltare pot fi mecanizate total.Activitatea de ameliorare a porumbului hibrid, de la SCDA Turda, a fost ini?iat? odat? cu ?nfiin?area Sta?iunii Experimentale pentru Cultura Porumbului Turda, ?n anul 1957 (63 de ani).?Obiectivele specifice ale acestei unit??i de cercetare au vizat crearea hibrizilor de porumb adapta?i zonelor cu climat termic limitat, hibrizi care s? valorifice c?t mai complet resursele termice locale, respectiv hibrizi care s? apar?in? grupelor de maturitate FAO 200-300. Fa?? de alte zone ale ??rii, Transilvania ridic? unele probleme particulare pentru cultura porumbului, din cauza reliefului fr?m?ntat ?i a solurilor adesea cu particularit??ii diferite de la o parcel? la alta, a regimului termic mai deficitar, a intervalului f?r? ?nghe? relativ mai scurt, a diversit??ii climatice.?ntre anii 1957 ?i 2021, la Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? (SCDA) Turda au fost omologa?i 44 de hibrizi: 8 hibrizi dubli, 20 hibrizi triliniari ?i 16 hibrizi simpli. Doi dintre hibrizii simpli, Turda 335 ?i Turda 2020, au fost ?nregistra?i pe 29 martie 2021, ?n urma ?edin?ei la care au participat membrii Comisiei de ?nregistrare a soiurilor de plante agricole ?i horticole, care au luat ?n discu?ie documenta?ia tehnic? prezentat? de Institutul de Stat pentru Testarea ?i ?nregistrarea Soiurilor (ISTIS).Turda 335, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380La realizarea hibridului Turda 335 au colaborat cercet?torii: Voichi?a Ha?, Ana Cop?ndean, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana C?lug?r, Felicia Mure?anu, Laura ?opterean.Perioada de vegeta?ie de la sem?nat la maturitatea tehnic? este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥100C).Planta este cu o talie ?nalt? 293±7 cm, cu o ?n?l?ime a inser?iei ?tiuletelui principal de 101±9 cm, 13-15 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologic?, stay-green. ?tiuletele este de form? mai mult cilindric?, c?nt?rind 180±20g, 16-20 r?nduri de boabe pe ?tiulete, rahisul de culoare alb?.Bobul prezint? o textur? dentat?, de culoare galben – portocaliu, cu MMB de 350±20 g ?i un randament de 84-86 %.Compozi?ia chimic? a boabelor: protein? 12-13 %, gr?simi de 4.0-4.2 % ?i amidon de 69-70 %.Hibridul Turda 335 are o rezisten?? foarte bun? la temperaturile sc?zute din prima parte a perioadei de vegeta?ie, rezisten?? bun? la c?derea plantelor ?i fr?ngerea tulpinilor ?i toleran?? bun? la secet?, ar?i?? ?i ?i?t?virea boabelor.Hibridul Turda 335 se remarc? printr-un ritm crescut de pierdere a apei din bob, la maturitate.?n ceea ce prive?te produc?ia de boabe, ?n re?eaua ecologic? a ASAS a ?nregistrat un poten?ial de produc?ie de 20.025 kg/ha la Tg. Mure? ?n anul 2018, iar ?n re?eaua ecologic? a I.S.T.I.S. poten?ialul de produc?ie a fost de 21.808 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.282 kg/ha (CTS R?d?u?i, 2019) ?i 16.459 kg/ha (CTS Satu Mare, 2020).Referitor la zona de cultur?, se recomand? a se cultiva ?n C?mpia Transilvaniei, podi?urile limitrofe, luncile r?urilor Mure?, Some? ?i T?rnave, centrul ?i nord-estul Moldovei, precum ?i zonele colinare din vestul ??rii.Hibridul Turda 335 se preteaz? la culturi intensive, asigur?nd o densitate de 70.000 plante/ha.Turda 2020, hibrid simplu semitimpuriu, FAO 380La realizarea hibridului Turda 2020 au colaborat cercet?torii: Ana Cop?ndean, Voichi?a Ha?, Nicolae Tritean, Andrei Varga, Carmen Vana, Roxana C?lug?r, Felicia Mure?anu, Laura ?optereanPerioada de vegeta?ie de la sem?nat la maturitatea tehnic? este de 160±16 zile, respectiv 1160±18 grade termice utile (≥100C).Planta are talie ?nalt? 300±10 cm, cu o ?n?l?ime a inser?iei ?tiuletelui principal de 139±4 cm, 13-14 frunze cu port semierect, la maturitatea fiziologic?, stay-green.?tiuletele are o form? mai mult cilindro-conic?, cu greutatea de 200±20g,? 20 r?nduri de boabe pe ?tiulete, rahisul de culoare ro?u intens.Bobul prezint? o textur? dentat?, de culoare galben–?nchis, cu MMB de 260-280 g ?i un randament de 82-84 %.Compozi?ia chimic? a boabelor: protein? 11-12 %, gr?simi de 6.0-6.32 % ?i amidon de 66-67 %. Hibridul Turda 2020 are o rezisten?? foarte bun? la temperaturile sc?zute din prima parte a perioadei de vegeta?ie, rezisten?? bun? la c?derea plantelor, rezisten?? mijlocie la fr?ngerea tulpinilor ?i toleran?? bun? la secet?, ar?i?? ?i ?i?t?virea boabelor.Produc?ia de boabe ob?inut? ?n re?eaua ecologic? a ASAS a ar?tat un poten?ial de produc?ie de 20.471 kg/ha la Tg. Mure? ?n anul 2018, iar ?n re?eaua ecologic? a ISTIS poten?ialul de produc?ie a fost de 21.065 kg/ha (CTS Dej, 2019), 17.117 kg/ha (CTS R?d?u?i -2019) ?i 16.921 kg/ha (CTS R?d?u?i-2020).?n ceea ce prive?te zona de cultur?, se recomand? a se cultiva ?n C?mpia Transilvaniei, podi?urile limitrofe, luncile r?urilor Mure?, Some? ?i T?rnave, centrul ?i nord-estul Moldovei, precum ?i zonele colinare din vestul ??rii.Referitor la cerin?ele agrotehnice specifice, Turda 2020 se preteaz? la culturi intensive, asigur?nd o densitate de 70.000 plante/ha.Articol scris de: DR. ING. ANDREI VARGA, CERCET?TOR ?TIIN?IFIC SCDA TURDACre?te pre?ul gr?ului pe pia?a interna?ional? , Viorela Pitulice , aug. 16, 2021 Pre?ul gr?ului – Cota?ia la gr?u a crescut la Bursa de la Chicago la mijlocul lunii august, dup? publicarea raportului Wasde de c?tre departamentul american pentru agricultur? (USDA).Raportul revizuie?te ?n sc?dere estim?rile privind produc?ia mondial? de gr?u ?n sezonul 2021-2022 de la 792,40 milioane tone, luna trecut?, p?na la 776,91 milioane tone, ?n prezent. Astfel, bu?elul de gr?u (circa 27 kg) cu livrare ?n septembrie a ?nchis ?edin?a de vineri, 13 august, la un nivel de 7,6223 dolari, raportat la 7,5350 dolari ?n ziua de joi, pre?ul gr?ului cresc?nd cu 1,16%.Nu este, ?ns?, singurul raport care avertizeaz? c? va fi agita?ie mare pe pia?a gr?ului, din cauza produc?iei mai mici. estimeaz? o sc?dere a stocurilor de gr?u, ?n acest an, cu 12,7 milioane de tone, p?n? la 279 milioane tone. Surpriza vine din partea Rusiei, un juc?tor important pe pia?a cerealelor, pentru care prognozele privind produc?ia de gr?u au fost revizuite ?n sc?dere p?n? la 72,5 milioane tone, fa?? de 85 milioane tone, luna trecut?.Prognoze mai mici sunt ?i pentru Canada, din cauza c?ldurii, recolta fiind estimat? ?n prezent la 24 milioane tone, fa?? de 31,5 milioane tone anterior. ?n aceste condi?ii, este a?teptat pentru sezonul 2021/2022 un deficit de 10 milioane tone, pe fondul unei cereri superioare ofertei.O produc?ie mai mic? s-ar putea s? avem ?i ?n Fran?a, mai precis, este vorba de un recul de 1,5 milioane tone. Australia, ?n schimb, ?i-a m?rit prognozele de produc?ie cu circa 1,5 mil. tone p?n? la 30 mil. tone, iar Ucraina cu 3 mil. tone p?n? la un record de 33 mil. tone.?n ceea ce prive?te Rom?nia, dup? toate datele se va ridica undeva la 12 mil. tone, ?n cre?tere semnificativ? fa?? de 2020.Coca-Cola HBC ?i asocia?ia Green Revolution?inaugureaz? o nou? sta?ie automatizat? I’Velo Urban la sediul Ministerului Mediului , Anca Olteanu ,16 Aug 2021 ,?tiri ?i Nout??i Asocia?ia Green Revolution, ?n parteneriat cu Coca-Cola HBC Rom?nia ?i Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor, sus?ine campania ?Vinerea Verde” prin inaugurarea unei noi sta?ii automatizate de ?nchiriere de biciclete?I’Velo Urban, amplasat? ?n fa?a sediului ministerului. Utilizatorii vor putea ?nchiria bicicletele la fel ca ?n oricare din celelalte 16 sta?ii automatizate I'Velo Urban existente ?n capital?. Inaugurarea noii sta?ii are loc la trei luni dup? comunicarea oficial? prin care Asocia?ia Green Revolution anun?a dezvoltarea re?elei I’Velo Urban cu ?nc? dou? sta?ii automatizate, amplasate la Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor ?i la Palatul Cotroceni.?Recent, omenirea a primit cel mai puternic avertisment lansat vreodat?: ,,codul ro?u pentru umanitate’’, un semnal ONU privind intensitatea schimb?rilor climatice de azi ?i de m?ine. Ora?ele de pretutindeni sunt centre de activitate economic? ?i social?. Exist? ?ns? ?i o veste bun? de la cercet?tori, aceea c? ?nc? mai exist? speran??, a?a c? avem ?mpreun? o misiune important?: s? preschimb?m codul ro?u pentru umanitate ?n codul verde al vie?ii ?i dezvolt?rii urbane durabile. ?n luna martie am lansat Vinerea Verde, o ini?iativ? menit? s? schimbe mentalitatea angaja?ilor despre transportul la ?i de la locul de munc?. Am ales op?iunea de a face ceva, de a transmite un apel c?tre o alt? mentalitate, o alt? abordare. Iat? c? mesajul a func?ionat ?i partenerii no?tri din societatea civil? ?i mediul privat sus?in campania cu ac?iuni concrete. ?ncep?nd de ast?zi, angaja?ii din zona Pie?ei Constitu?iei din Bucure?ti au la dispozi?ie o nou? alternativ? de transport cu emisii zero”, a declarat Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor.?Sus?inem campania “Vinerea Verde” ?i ne dorim ca proiectele de acest gen s? ?i inspire pe c?t mai mul?i rom?ni. Sistemul?Coca-Cola ?n Rom?nia se implic? ?n mod activ ?n conturarea unui viitor mai sustenabil, prin platforma Dup? Noi, ?i sper?m ca prin tot ceea ce facem, s? ar?t?m c? se poate ?i c? ziua de m?ine depinde de?alegerile de azi ale fiec?ruia?dintre?noi”, a declarat Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola HBC Rom?nia.Proiectul I’Velo Urban asigur? bucure?tenilor ?i celor care tranziteaz? capitala o mai bun?? mobilitate, prin cele 17 sta?ii care sunt amplasate ?n cele mai importante zone din ora? ?i pozi?ionate pe traseele cu aflux mare de c?l?tori ale transportului ?n comun. Sta?iile automatizate de bike-sharing sunt: City Gate, Sky Tower Raiffeisen, Agronomie Campus, Skanska Equilibrium, Arcul de Triumf, Pia?a Universit??ii, Pia?a Revolu?iei, Pia?a Roman?, Pia?a Victoriei, Pia?a Charles de Gaulles, Kaufland Barbu V?c?rescu, Str. Tunari, Pia?a Operei, Centru Vechi, Pia?a Unirii, Pia?a Alba-Iulia, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor. I’Velo este prezent??i ?n ?ar? prin centrele sale Relax din: Bucure?ti, Constan?a, Bra?ov, Alba Iulia, Oradea, Ia?i.?Proiectul I’velo a mai fost prezent ?i a contribuit la crearea mediului necesar lans?rii proiectelor publice de bike-sharing ?n Cluj, Sibiu ?i Timi?oara.?Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari ?mbuteliatori ai companiei Coca-Cola, av?nd ?n 2019 v?nz?ri de peste 2,2 miliarde de unit??i. Compania activeaz? ?ntr-o zon? geografic? extins?, are opera?iuni ?n 28 de ??ri, deservind peste 600 milioane de oameni.?Coca-Cola HBC Rom?nia este liderul industriei de b?uturi, fiind cel mai mare exportator din domeniu, cu o pondere de aproximativ 30% din exporturile de b?uturi.Green?Revolution,?fondat???n?martie?2009,?este?prima?organiza?ie?nonguvernamental??deecologie?urban??din?Rom?nia,?ce?pune??n?practic??m?surile?ce?stau?la?baza?construirii?unui ora??verde.?INDUSTRIE ALIMENTARAChina, ?n top 5 ??ri de unde Rom?nia import? fursecuri ?i biscui?i, Florentina Ni?u , 16.08.2021, Transportul produselor din China ?n Rom?nia dureaz? ?ntre dou? ?i trei s?pt?m?ni pe vapor, astfel c? produsele au un termen de valabilitate ?ntre o lun? ?i ?ase luni, ceea ce ?nseamn? c? ?folosesc mai mul?i aditivi alimentari“. Rom?nia a importat produse de mor?rit, de brut?rie, de patiserie ?i biscui?i de 218 mil. euro ?n perioada ianuarie - mai 2021, o valoare de 2,3 ori mai mare dec?t cea a exporturilor pentru acelea?i produse, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor de la Institutul Na?ional de Statistic?.Cantitatea importat? a fost de 220.000 de tone de produse de mor?rit, de brut?rie, de patiserie ?i biscui?i, iar cantitatea exportat? a fost de 65.000 de tone, conform sursei citate anterior. ?n ceea ce prive?te produsele de mor?rit, cele mai mari importuri sunt de la vecinii din Ungaria - fapt ?tiut c? Rom?nia trimite gr?u ?i aduce f?in? sau m?lai - ?i Bulgaria, iar cele mai multe produse de brut?rie, de patiserie ?i biscui?i au venit ?n prima parte a acestui an din vestul Europei, din Germania ?i Polonia.Deficitul de 2 miliarde de euro din comer?ul agroalimentar este sus?inut de comer?ul cu fursecuri ?i biscui?i cu China, ?ar? din care produsele ajung ?n c?teva s?pt?m?ni ?n Rom?nia pe vapor.?n primele cinci luni din 2021, Rom?nia a importat produse de mor?rit, de brut?rie, de patiserie ?i biscui?i ?n valoare de 2,3 milioane de euro din China, fiind ?n primele cinci ??ri importatoare. La polul opus, Thailanda se afl? printre primele cinci ??ri ?n care Rom?nia a exportat produse de mor?rit, ?n valoare de 850.000 de euro.?Cel care de?ine raftul e regele ?i aduce marf? de unde vrea ?i c?t? vrea ca s? atrag? noi clien?i. Cred c? din China aducem fursecuri“, spune Dinel Boromiz, co-fondator al Boromir, unul dintre cei mai mari produc?tori din industria de mor?rit ?i panifica?ie.Drago? Frumosu adaug? c? durata de transport a produselor din China ?n Rom?nia este de dou? sau trei s?pt?m?ni pe vapor, astfel c? produsele au un termen de valabilitate ?ntre o lun? ?i ?ase luni, ceea ce ?nseamn? c? ?folosesc mai mul?i aditivi alimentari“.?Produc?torii spun c? E-urile folosite sunt recunoscute ?i agreate la nivel global ?i procentul utilizat este cel permis, dar nimeni nu spune care este cantitatea maxim? sau procentul maxim pe care ?l putem consuma zilnic de E-uri“, men?ioneaz? Drago? Frumosu.Industria ??i revine, dar cum Germania ?i Fran?a demareaz? mai greu ?i industria Rom?niei va mai avea ceva de p?timit, Iulian Anghel , 16.08.2021, Produc?ia industrial? a Rom?niei a crescut ?n iunie, fa?? de luna precedent?, cu 0,3%. ?ns?, ?n iunie 2021 fa?? de iunie 2020 cre?terea este cu dou? cifre, ceea ce arat? o recuperare a c?derii brutale din lunile de foc ale pandemiei.Industria a ?nsemnat anul trecut, ?n ciuda c?derii globale, 20% din PIB-ul Rom?niei ?i este ramura de care economia este? profund dependent?, pe partea de formare a PIB. Dar lucrurile se rea?az?, dup? cum arat? Statistica. Fa?? de luna corespunz?toare din anul precedent, produc?ia industrial? a fost mai mare cu 11,6%.?n primele ?ase luni din an, produc?ia industrial? a crescut cu 16% (serie brut?). Pe serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate (indicele care arat? progresul de la o lun? la alta) produc?ia industrial? a fost mai mare cu 0,3% fa?? de luna precedent?, sus?inut? de cre?terile ?nregistrate de produc?ia ?i furnizarea de energie electric? ?i termic?, gaze, ap? cald? ?i aer condi?ionat (plus 1,4%) ?i industria prelucr?toare (plus 1,3%). Industria extractiv? a sc?zut cu 0,6%, arat? datele INS. Fa?? de luna corespunz?toare din anul precedent, produc?ia industrial? (serie brut?, cea care conteaz? ?n analiza an/an) a crescut cu 11,6%, datorit? cre?terilor ?nregistrate de cele trei sectoare industriale: produc?ia ?i furnizarea de energie electric? ?i termic?, gaze, ap? cald? ?i aer condi?ionat (plus17,4%), industria prelucr?toare (plus 11,0%) ?i industria extractiv? (plus 7,1%). ?n UE, Rom?nia este ?ntre primele zece ??ri ?n func?ie de cre?terea produc?iei industriale. ?ns? faptul c? principalii parteneri comerciali ai Rom?niei, ?n special Germania ?i Fran?a cresc mai ?ncet ar putea s? pun? ceva probleme ?n viitor. Produc?torul de p?ine Oltina din Urla?i, de?inut de Cosmin Olteanu, venituri de 500 de milioane de lei dup? un salt de 17%. Este cel mai bun rezultat din istoria de 25 de ani a companiei, Florentina Ni?u , 16.08.2021, Oltina a avut ?n 2020 un num?r mediu de 523 de angaja?i ?i 13 puncte de lucru ?n ?ar?.Oltina Impex Prod Com din Urla?i, jude?ul Prahova, a ?ncheiat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 499 de milioane de lei, ?n cre?tere cu 17% fa?? de anul precedent, situ?ndu-se astfel pe locul doi ?n topul celor mai mari produc?tori rom?ni din mor?rit ?i panifica?ie, potrivit calculelor f?cute de ZF pe baza datelor publice.Acesta este cel mai bun rezultat din istoria de 25 de ani a companiei.Proprietarii firmei ??i propun s? se dezvolte mai accelerat ?n urm?toarea perioad?, astfel c? ?n prim?vara acestui an au accesat un credit de 100 mil. lei de la EximBank prin Programul financiar de sus?inere a companiilor mari, pentru capital de lucru ?i dezvoltare, potrivit informa?iilor publicate pe site-ul EximBank.P?m?nt pu?in, profit mare ?n ferma Walter , Ferma , 16 august 2021 O ferm? mic?, de numai trei hectare, poate reprezenta o afacere profitabil?. Asta a reu?it s? demonstreze Walter Matuzzi. Cu toat? priceperea sa, ?ns?, pandemia i-a dat o grea lovitur?!P?m?nt pu?in, profit mare ?i o gr?mad? de parfumuri ?i arome care te ?nv?luie c?t e ziua de lung?. Acestea sunt cuvintele pe cere le-am folosi dac? ar trebui s? descriem ferma Walter ?ntr-o singur? fraz?. Aflat? la doar 30 km de Capital?, aceast? afacere ar putea s? constituie un model pentru mul?i ?ntreprinz?tori.?Condimentele, vraja gustuluiOdat? cu trecerea timpului, mul?i dintre rom?ni au devenit tot mai receptivi la buc?t?ria specific? altor popoare. Deja re?etele chineze?ti, italiene, libaneze sau turce?ti circul? ?n mediul virtual. Mul?i sunt cei care le ?ncearc? ?i acas?. La fel se ?nt?mpl? ?i cu re?etele de cocktail-uri exotice, mai ales ?n zilele calde de var?. Pentru reu?ita acestora, ?ns?, o condi?ie de baz? o constituie folosirea condimentelor, a aromelor potrivite. De aceast? problem? s-a lovit ?i Walter Matuzzi. ?Era ?n 2002. M? aflam deja de zece ani ?n Rom?nia ?i duceam dorul m?nc?rurilor de acas?, din Italia. ?mi lipseau ?ns? plantele aromatice pe care le foloseam acolo. Nu le g?seam nici la restaurante. Atunci m-am g?ndit c? nu ar fi o idee rea s? le cultiv aici”, ?i-a spus fermierul. Asa s-a n?scut ferma Walter.?Restaurantele din Bucure?ti, la poarta micii fermeAmplasat? ?n comuna Gorneni, ferma se ?ntinde pe aproximativ trei hectare de teren. O suprafa?? aparent mic? pentru un agricultor. Dar de pe aceast? suprafa?? se poate ob?ine un c??tig mul?umitor.La ?nceput, Walter Matuzzi, care este originar din nordul Italiei, dar tr?ie?te ?n Rom?nia ?nc? din 1992, a cultivat mai ales ruccola. Era perioada ?n care la noi abia ?ncepuse s? se aud? despre aceast? plant?. Salata de ruccola era un must-have pentru to?i cei cu preten?ii. ?i, odat? ce s-au convins c? plantele sunt proaspete ?i de calitate, restaurantele din Bucure?ti au ?nceput s? se ?nghesuie la poarta fermei. Iar ruccola cre?te foarte bine chiar ?i iarna, ?n solar, dac? nu e foarte frig. Practic, at?t ruccola, c?t ?i spanacul-baby ?i unele soiuri de salat? se dezvolt? excelent la temperaturi de doar 4-5oC. Adic? temperaturi relativ obi?nuite ?n solarii, cu excep?ia perioadelor geroase.Un univers de arome?n scurt timp, pe l?ng? ruccola au ap?rut ?i vreo patru variet??i de ment?, busuiocul alb, ro?u ?i de ?nc? alte c?teva feluri, oregano, cimbru, tarhon, ?i c?te ?i mai c?te. Despre unele dintre ele nici m?car nu auzisem p?n? s? vizitez ferma. Despre altele ?tiam doar din pove?ti.De exemplu, radicchio este o plant? care se planteaz? c?tre ?nceputul toamnei. C?p???na care rezult? se scoate din p?m?nt ?n noiembrie ?i se p?streaz? ?n beciuri. ?n ianuarie ?i cresc frunze noi, acolo, ?n pivni??. Acele frunze, c?lite ?n ulei de m?sline, cu pu?in usturoi, sunt considerate ?n unele zone ale Italiei ca o garnitur? delicioas? pentru preparatele din carne. ?n alte zone, frunzele amare de ciccoria sau cele mai dulci ale unui soi de sfecl? se preg?tesc ca garnitur? pentru carnea fiart?. C?t despre busuioc ?i oregano, este de neconceput ca acestea s? lipseasc? dintr-un sos f?cut a?a cum trebuie.?Binefacerile salvieiDe asemenea, salvia nu are voie s? lipseasc? din nici o cas? serioas?. ?Dac? ai un ghiveci cu salvie ?n cas?, ai o farmacie”, mi-a spus fermierul. ?i a?a am aflat c?, pe l?ng? faptul c? se folose?te ca aromatizant la frig?rui, la fripturi ?n cuptor sau la sosuri, ceaiul de salvie trateaz? afec?iunile gingivale, iar frunzele zdrobite, diferite afec?iuni ale pielii. ?i lista nu se opre?te aici. ?i, pe deasupra, mai alung? mu?tele ?i alte insecte.Dac? dore?ti ca salata pe care o m?n?nci la pr?nz s? fie gustoas?, dar c?nd revii la birou colegii s? nu fug? de tine, atunci e musai s? ai cipollina. Aceasta este un soi de ceap? verde, dar al c?rui miros nu este la fel de persistent ca cel al surorii sale de pe la noi.Iar lista plantelor care cresc ?n ferma de la Gorneni poate continua ?nc? mult, dar nu ne-am propus s? scriem un compendiu de erbologie. E esen?ial de spus c? majoritatea restaurantelor cu profil italian, libanez sau interna?ional din Capital? vin s? se aprovizioneze de aici.?Gustul chef-ilor, cea mai bun? reclam??Chef-ii de la restaurante au gustat plantele produse aici ?i le-au apreciat calitatea. Apoi, toat? marfa este proasp?t?. De aceea cump?r? de la mine ?i nu din alt? parte”, spune, f?r? s? se laude, proprietarul fermei.?ntr-adev?r, activitatea este astfel organizat? ?nc?t frunzele ajung proaspete la clien?i. Practic, doritorii fac comenzile prin telefon, pentru ziua urm?toare. Diminea?a, pu?in dup? ora cinci, se culeg frunzele. Recoltarea se ?ncheie ?nainte de amiaz?, c?ci dac? este prea cald c?nd se culege, aroma p?le?te. Apoi se face ambalarea ?i livrarea. ?n timpul sezonului se livreaz? ?i c?te 200 kg de frunze ?ntr-o singur? zi. Vorbim despre frunze proaspete ?i, ?n general, de mici dimensiuni. A?adar, cititorii ??i vor imagina lesne volumul uria?.?Zero pesticidePentru c? toate produsele sunt destinate consumului uman ?i, de foarte multe ori, ?n stare proasp?t?, nu se folosesc nici un fel de ?ngr???minte, erbicide sau insecticide. ?n afar? de preg?tirea terenului, care se face ?n general cu un mic motocultor, restul lucr?rilor sunt manuale. Ca atare, volumul de munc? ?nglobat este impresionant. Recoltarea se face ?i ea tot manual.??Nu e bine s? ai o singur? afacere!”P?n? s? ajung? cultivator de plante aromatice, fermierul a avut o via?? plin? de schimb?ri. Deasupra biroului s?u se afl? ?i acum o fotografie ce ?l ?nf??i?eaz? pe un v?rf de munte, ?n uniform? militar?, cu o ?igar? ?n col?ul gurii, ?narmat cu o mitralier? grea. E o amintire din 1971, pe c?nd era v?n?tor ?n Corpul Alpin. ?i chiar dac? ulterior a p?r?sit unitatea, spiritul lupt?tor i-a r?mas.A fost achizitor de piei de bovine pentru atelierele din Vicenza, ora?ul s?u natal. A?a a ajuns ?n Rom?nia. Apoi s-a apucat de agricultur?, p?n? c?nd, ?n 2000, seceta i-a dat toate planurile peste cap. Acum, la aproape 70 de ani, iat?-l cultivator de plante aromatice. Dar, ?niciodat? nu e bine s? ai o singur? afacere, c?ci nu ?ti ce se ?nt?mpl?”, ?mi transmite el ?nv???tura vie?ii sale.Aplic?nd acest principiu, ?ntr-o hal? de la marginea fermei, a ?nfiin?at ?i o instala?ie de transformare a paielor ?n pele?i. ??n zon? paiele nu sunt prea folosite. De aceea pot fi cump?rate destul de ieftin. ?n schimb, fiind o zon? de c?mpie, lemnul de foc este c?utat. ?n sezonul rece, de multe ori nu reu?esc s? fac fa?? cererii”, mai poveste?te fermierul.? Anul trecut ?i anul acesta mai bine n-ar mai fi fost! -?WALTER MATUZZI,?Cultivator de plante aromatice?i totu?i, pandemia aproape a ?nchis afacerea...??Anul acesta ?i anul trecut, mai bine n-ar mai fi fost!”, ?mi spune cu n?duf Walter. Din cauza ?nchiderii restaurantelor, care reprezentau principala sa clientel?, desfacerea a ?ncetat. Activitatea la ferm? a fost oprit? luni ?ntregi, anul trecut. ?i ?n anul acesta, incertitudinea din prim?var? a f?cut ca startul la preg?tirea culturilor s? fie pierdut.?Acum a ap?rut cererea, dar ne trebuie timp pentru a relua activitatea la nivelul din 2019. Tot ce putem face este s? privim ?nainte ?i s? vedem cum putem s? ne men?inem pe linia de plutire ?n vremuri grele”, a concluzionat b?tr?nul v?n?tor alpin.?un articol de ALEXANDRU GRIGORIEVZF Investi?i ?n Rom?nia! Laura Hizo, ciocolatier artizan, Maximilian Chocolat: Rom?nii sunt foarte deschi?i la a ?ncerca lucruri noi. Am sim?it o sus?inere pentru afacerile locale, 16.08.2021, 16:30 Alex Ciutacu ? are parteneriate de v?nzare cu businessuri precum Flor?ria Magnolia sau Libr?riile C?rture?ti, iar o mare parte din cifra de afaceri este realizat? prin clien?i corporate ?i v?nz?ri B2B.?Rom?nii sunt deschi?i c?tre nou atunci c?nd vine vorba despre ciocolata artizanal? ?i despre produse noi, iar contextul anului trecut a generat un sentiment de sus?inere din partea clien?ilor fa?? de afacerile locale ?i ceea ce ofer? ele, a explicat Laura Hizo, ciocolatier artizan ?i fondatoare, Maximilian Chocolat, ?n emisiunea ZF Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? ?n parteneriat cu CEC Bank.?Mi se pare c? rom?nii sunt foarte deschi?i la a ?ncerca lucruri noi ?i de calitate, sunt dornici de a afla mai multe informa?ii despre lucrurile f?cute artizanal, ingrediente, cu toate c? nu avem o tradi?ie ?n zona de ciocolat? artizanal? ?n Rom?nia, iar mult timp probabil am avut acces la produse care nu erau neap?rat foarte calitative raportat la standardele interna?ionale. Acum lumea este foarte deschis? la a afla procesul de produc?ie ?i ingredientele“.?Laura Hizo activeaz? de mai mul?i ani pe consultan?? ?n atragerea de fonduri europene, iar ?n ultimii ani a trecut prin mai multe cursuri ?i masterclassuri pentru a ?nv??a arta ciocolatei artizanale. La finalul lui 2019, ea a deschis la Cluj atelierul de ciocolat? Maximilan Chocolat, printr-o investi?ie ini?ial? de 45.000 de euro, unde circa 38.000 de euro au venit printr-o finan?are din programul Start-Up Plus.??A venit o zi ?n care mi-am dorit s? am ceva al meu, s? produc ceva care s? aduc? oamenilor bucurie ?i s? v?d produse care ies din m?inile mele. A fost o modalitate pentru mine de a-mi exprima at?t creativitatea, c?t ?i feminitatea. ?n acest context am ?nceput s? fac ?n concediul maternal cursuri de ciocolaterie artizanal?, ?n mai multe loca?ii, am fost ?i ?n Belgia, am f?cut ?i online“.?Maximilian Chocolat vinde at?t ?n loca?ia proprie din Cluj, unde este situat laboratorul, c?t ?i prin propriul site online. Totodat?, modelul Laurei Hizo este unul bazat pe parteneriate ?n re?eaua de distribu?ie.??Am ?nceput de cur?nd o colaborare cu Flor?ria Magnolia ?i sper?m ?i s? ne extindem. Avem o colaborare bun? ?i cu gelateria Moritz Eis, unde avem spa?iu de desfacere ?i prezentare destul de generos ?i mai avem o serie de colabor?ri. Mai avem parteneriate ?i cu c?teva biob?c?nii, iar pe partea de tablete de ciocolat? am intrat ?i ?n libr?riile C?rture?ti“.?Per total, produsele ajung ast?zi ?n Cluj, Bucure?ti ?i Oradea, iar antreprenoarea sper? s? extind? acoperirea prin intermediul parteneriatelor existente, dar ?i prin parteneriate noi. Totodat?, ea pune accent pe v?nz?ri corporate.??Procentul cel mai mare din v?nz?ri este pe zona de business, B2B, pachete corporate, ?ntruc?t avem o gam? larg? de pachete corporate, cadouri pentru angaja?i, coalboratori, ?n special pe perioada de iarn?, ?i pe zona de evenimente unde putem preg?ti m?rturii, candy baruri pentru evenimente corporate sau private“.?Cifra de afaceri pentru primul an complet de func?ionare s-a ridicat la 127.000 de lei ?n 2020, iar pentru 2021 antreprenoarea ?inte?te o cre?tere de 50%. Echipa Maximilan Chocolat este format? ?n prezent din trei persoane, dar aceasta ar putea fi extins? pe perioada iernii, c?nd sunt mai multe comenzi.??Am vrea s? avem persoane pe care s? le ?i instruim din timp, astfel ?nc?t atunci c?nd lucrurile se aglomereaz? s? putem beneficia de aportul lor ?i de ei ca resurs? uman?. Vrem s? form?m persoane care s? cunoasc? ?i apoi ?n func?ie de necesit??i s? mai cre?tem echipa“.?Pe viitor, antreprenoarea are ?n vedere atragerea de noi finan??ri nerambursabile, ?n contextul ?n care pe termen mediu sau lung se ?ntrevede nevoia pentru un spa?iu de produc?ie mai mare.??Ne-ar pl?cea s? avem o unitate de produc?ie mai mare, spa?iul ?n care ne desf??ur?m activitatea momentan este destul de restr?ns, ?n momentul ?n care cerin?a ?i capacitatea de produc?ie va cre?te, cu siguran?? va fi nevoie de un spa?iu mai mare ?i mai tehnologizat“.?Super-premium ?i ultra-premium, produsele pe care mizeaz? produc?torii de b?uturi , By RO.aliment , August 16, 2021 Cei mai mari produc?tori ??i extind oferta de b?uturi spirtoase super-premium ?i ultra-premium, acesta fiind segmentul cu cel mai puternic ritm de cre?tere de pe pia?a global? a b?uturilor alcoolice.Obiectivul produc?torilor este s? dezvolte portofoliul cu c?t mai multe produse comercializate la peste 200 de dolari/sticl?.Luna trecut?, Moet Hennessy, divizia de vinuri ?i spirtoase a grupului de lux Louis Vuitton, ?i rivalul Campari, au format o alian?? pentru a vinde online b?uturi premium.Valoarea pie?ei globale de b?uturi spirtoase high-end este evaluat? la 50 de miliarde de dolari.?i grupul Pernod Ricard, produc?torul coniacului Martell, a investit ?n ultimii doi ani ?n mai multe m?rci de tip ?super-premium” ?i ?ultra-premium”, precum marca japonez? de gin ultra-premium Ki No Bi sau marca german? de gin Monkey 47. Produc?torii de b?uturi sunt ?n c?utare de oportunit??i de fuziuni ?i achizi?ii pentru c? se a?teapt? ca v?nz?rile de b?uturi scumpe s? creasc? mai mult dec?t b?uturile mai accesibile, ?n urm?torii cinci ani.?Luxul este ?i va r?m?ne un motor important al strategiei noastre”, a declarat luna trecut? directorul de strategie de la Pernod Ricard, Yves Schladenhaufen.Potrivit unei analize realizate de International Wines and Spirits Record (IWSR), v?nz?rile de b?uturi premium, cu un pre? ?ncep?nd de la 200 de dolari, ar urma s? creasc? cu 9,3% anual p?n? ?n 2025. ?n contrast, v?nz?rile de produse care cost? 10 dolari ar urma s? creasc? cu doar 0,8% anual ?n acela?i interval.?Carantinele au relansat pasiunea pentru cockteiluri, ?n condi?iile ?n care oamenii ?i-au exersat talentul de mixologist acas?. Credem c? acest lucru se va traduce ?n dorin?a oamenilor de a fi mai aventuro?i ?i a ?ncerca b?uturi mai de calitate ?i mai scumpe atunci c?nd vor reveni la bar”, apreciaz? Tony Latham, directorul financiar de la Bacardi Limited.Ken Harris, analist la firma de consultan?? Cadent Consulting Group, sus?ine c? preferin?ele consumatorilor se schimb? o dat? la 15 ani. Pentru c? ?n ultimii ani au fost preferate whisky-ul ?i bourbon-ul, unele companii mizeaz? pe b?uturile ?albe” premium precum tequila ?i mezcal, afirm? acesta. Harris apreciaz? c? firmele care sunt ?n c?utarea de produse high-end pe care s? le adauge ?n portofoliile lor sunt dispuse s? pl?teasc? prime de p?n? la cinci ori valoarea unei m?rci.Valoarea pie?ei globale de b?uturi alcoolice este evaluat? la 1.000 de miliarde de dolari.?n Europa, pandemia a crescut interesul consumatorilor ?n achizi?ionarea online de b?uturi spirtoase premium, spune Alberto Gennarini, partener la firma de consultan?? Vitale & Co. ?n acest context, Campari ?i Mo?t Hennessy, care au ?ncheiat un parteneriat ?n luna iulie, ar putea ?ncerca s? extind? platformele de e-commerce Tannico ?i dincolo de Fran?a ?i Italia, au declarat pentru Reuters o serie de surse din industria de b?uturi.INS: cresteri de sacrificari si a productiei de carne in anul 2020. Unde s-au inregistrat cele mai mari majorari , august 16, 2021 In 2020, numarul sacrificarilor la porcine, ovine si caprine a crescut, comparativ cu anul precedent, iar greutatea la carcasa s-a majorat la ovine, caprine, porcine si bovine, in timp ce la pasari s-a redus, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Numarul sacrificarilor si greutatea in carcasa au crescut la ovine si caprine, in luna decembrie 2020, fata de luna decembrie 2019, iar la bovine, porcine si la pasari au scazut.La specia porcine, anul trecut s-au sacrificat 4,528 milioane de capete, cu 3,2% mai multe fata de anul anterior. Productia de carne de porc consemnata a fost de 410.893 tone in 2020, fata de 401.793 de tone in 2019.In ceea ce priveste sacrificarea ovinelor si caprinelor, datele INS arata un total de 7,36 milioane de capete in 2020, in crestere fata de 2019 cu 25%. Anul trecut s-a obtinut o productie de carne din aceste specii de 87.005 tone, comparativ cu 56.254 de tone in 2019.In 2020 au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, in scadere cu 13,1% fata de 2019. Productia de carne obtinuta in 2020 de la animalele sacrificate a ajuns 93.537 tone, fata de 89.284 tone in 2019.Potrivit datelor INS, sacrificarile de pasari au depasit 291,1 milioane de capete, in scadere cu 2,9% fata de 2019. Productia de carne obtinuta a fost de 490.234 tone, fata de 496.839 de tone in 2019.Greutatea medie in carcasa consemnata in 2020 a fost de 165,3 kilograme la bovine, 90,7 kilograme la porcine, 11,8 kilograme la ovine/caprine si 1,7 kilograme la pasari.Potrivit INS, datele provizorii privind anul 2020 sunt obtinute din insumarea datelor lunare ale anului respectiv.INS precizeaza ca datele lunare privind sacrificarile totale de animale si pasari sunt obtinute prin insumarea datelor provenite din cercetarea statistica lunara pentru unitatile industriale specializate (abatoare), care furnizeaza date privind productia de carne (numarul de capete sacrificate, greutatea in viu si greutatea in carcasa a acestora).Cercetarea statistica este de tip exhaustiv (datele se colecteaza de la circa 200 de operatori economici) si se adreseaza tuturor intreprinderilor din intreaga tara care au activitate principala sau secundara “Productia si conservarea carnii”. De asemenea, sunt folosite si estimari ale sacrificarilor din afara abatoarelor, respectiv numarul de animale si pasari sacrificate si greutatea in viu a acestora realizate de specialistii directiilor agricole judetene ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.BAT a contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 700 de milioane de lei mai mult ?n primele ?ase luni ale lui 2021 fa?? de acela?i interval din 2020 , Smile Media , Luni, 16 august 2021, BAT a pl?tit aproape cinci miliarde de lei bugetului de stat ?n primul semestru al lui 2021 ?BAT a contribuit la bugetul de stat cu cinci miliarde de lei ?n prima jum?tate a anului curent, o cre?tere de 700 de milioane de lei (sau 18%) fa?? de prima jum?tate a lui 2020. Accizele reprezint? aproximativ 60% din pre?ul unui pachet de ?ig?ri, plus TVA, ceea ce ?nseamn? c? taxele se ridic? la aproape 80% din pre?ul unui pachet de ?ig?ri.BAT a pl?tit aproape cinci miliarde de lei bugetului de stat ?n primul semestru al lui 2021 Aceasta reprezint? o cre?tere de 18% sau 700 de milioane de lei fa?? de suma pl?tit? ?n prima jum?tate a lui 2020 BAT ?i-a luat angajamentul de a construi un viitor mai bun prin reducerea impactului asupra s?n?t??iiBAT a fost cel mai mare contribuabil la bugetul Rom?niei ?n 2020, cu un aport total de aproape 9,6 miliarde de lei (dou? miliarde de euro) sub form? de taxe ?i impozite. Acest lucru a fost posibil datorit? unei sc?deri record a comer?ului ilicit, care a cobor?t pentru prima dat? sub nivelul de 10%. ?Ne bucur?m c? putem continua s? avem o contribu?ie consistent? la finan?ele statului, ?n special ?n aceste momente dificile. Dar, pentru a face acest lucru, avem nevoie de dou? lucruri simple: men?inerea unui nivel sc?zut al contrabandei ?i un regim de accize echitabil ?i echilibrat pentru toate produsele cu nicotin? care s? conduc? la venituri sustenabile pentru bugetul de stat ?i predictibilitate pentru industrie ?i consumatori”, a declarat Fred Monteiro, director pentru Europa Central? ?i de Sud al BAT.BAT este cel mai mare juc?tor de pe pia?a tutunului, cu o cot? de peste 50% ?i unul dintre principalii investitori din Rom?nia. Investi?iile totale ale companiei ?n fabrica sa din Ploie?ti au dep??it pragul de 500 de milioane din 1996 p?n? ?n prezent. BAT are peste 3.000 de angaja?i ?i creeaz? ?nc? 30.000 de locuri de munc? prin lan?ul s?u de aprovizionare ?i distribu?ie. ?Ne-am angajat s? construim un viitor mai bun, reduc?nd impactul nostru global ?i oferind consumatorilor adul?i o gam? larg? de produse mai pu?in riscante*. Vom continua s? facem acest lucru ?n timp ce suntem un partener de ?ncredere pentru autorit??i, pl?tind impozite ?i lupt?nd ?mpotriva comer?ului ilicit”, a ad?ugat Monteiro.Note * Bazat pe dovezile existente ?i presupun?nd o trecere complet? de la fumat la aceste produse. Aceste produse nu sunt lipsite de risc ?i provoac? dependen??.Articol sus?inut de BAT ULTIMA OR? Pre?ul pentru ?ig?ri cre?te de ast?zi Profit.ro scris ast?zi, 07:00 Pre?ul pentru ?ig?ri cre?te, de ast?zi, cu 50 de bani pentru fiecare pachet. ?n zilele urm?toare este de a?teptat ca majorarea s? fie apliccat? pentru toate tipurile de ?ig?ri, conform Antena 3. ?De exemplu, dac? ast?zi a?i cump?rat un pachet de ?ig?ri cu 22 de lei, ?ncep?nd de luni ve?i cump?ra acela?i pachet de ?ig?ri cu 22,5 lei. Sigur, dac? pachetul de ?ig?ri face parte din oferta pe care produc?torul o ofer?. Pentru un fum?tor care consum? un pachet de ?ig?ri pe zi aceast? scumpire reprezint? 15 lei lunar da?i ?n plus pe ?ig?ri sau 180 de lei pe an”, este anun?ul. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAStructura re?elei Penny pe tipuri de localit??i acoperite: Ora?ele mici au ajuns s? g?zduiasc? 43% din totalul magazinelor. ?n 2005 re?eaua acoperea doar ora?e mari ?i medii. Discounterul german are ?n Rom?nia peste 280 de magazine ?i vrea s? dep??easc? pragul de 300 de unit??i p?n? la final de an, Cristina Ro?ca 16.08.2021, Doar unu din zece magazine ale retailerului cu profil discount Penny se g?se?te ?n zona Bucure?ti-Ilfov, compania miz?nd mai degrab? pe ora?e mici ?i medii. Este interesant de v?zut astfel cum s-a schimbat distribu?ia re?elei de la intrarea pe pia?? p?n? ast?zi, ?n contextul ?n care urbele mici au ajuns ?n 2020 s? g?zduiasc? 43% din totalul magazinelor. ?n 2005, anul c?nd grupul german Rewe, proprietarul Penny, a intrat pe pia?a local?, re?eaua acoperea doar ora?e mari ?i medii.Exist? ?ns? schimb?ri chiar de la an la an. Spre exemplu, ?n 2020, primul an de pandemie ?n Rom?nia, ora?ele mici au m?ncat din cota de pia?? a regiunii Bucure?ti-Ilfov ?i din cea a ora?elor mari, c??tig?nd dou? puncte procentuale. Acest trend este opusul celui remarcat ?nainte de pandemie, c?nd Capitala devenea tot mai vizibil? pe harta companiei, la fel ?i ora?ele mari, unde puterea de cump?rare e mai ridicat?, iar rata ?omajului mai mic?.Rom?nia, ?n procedur? de infrigement din cauza practicilor neloiale comerciale pe lan?ul alimentar , meatmilk , 16 august 2021 Potrivit Euractiv, Comisia European? a deschis proceduri de infrigement pentru ?nc?lcarea dreptului comercial comunitar ?mpotriva a 12 state membre, dup? ce acestea nu au reu?it s? transpun? normele UE care interzic practicile comerciale neloiale ?n sectorul agroalimentar ?n intervalul de timp alocat.Directiva ??i propune s? remedieze dezechilibrele din lan?ul de aprovizionare cu alimente din UE creat de operatori mari ?mpotriva partenerilor comerciali cu putere de negociere slab?, cum ar fi fermierii individuali ?i micii fermieri, ?n ?ncercarea de a proteja fermierii europeni.Directiva interzice anumite practici comerciale neloiale (UTP) impuse unilateral de un partener comercial pentru altul la nivelul UE ?n lan?ul de aprovizionare agricol? ?i alimentar?,Aceasta include pl??ile ?nt?rziate ?i anul?rile comenzilor de ultim moment pentru produsele alimentare perisabile, modific?rile unilaterale sau retroactive ale contractelor sau refuzul de a se angaja la contracte scrise.Adoptarea f?r? precedent a directivei ?n aprilie 2019 a fost sus?inut? de mul?i parlamentari la acea vreme.Dar au existat, de asemenea, avertismente c? termenul de implementare a acestuia ar putea fi dificil, av?nd ?n vedere c? parlamentele na?ionale ar trebui s? transpun? directiva ?n termen de doi ani, p?n? la 1 mai 2021.Cu toate acestea, de mar?i, doar 15 state membre notificaser? Comisiei c? au adoptat toate m?surile necesare pentru transpunerea directivei. Alte dou? state membre, Fran?a ?i Estonia, au indicat c? legisla?ia lor transpune direct par?ial directiva, potrivit unei declara?ii a Comisiei.Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere ?n ?nt?rziere celor 12 state membre r?mase, inclusiv Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Estonia, Fran?a, Italia, Polonia, Portugalia, Rom?nia, Slovenia ?i Spania, solicit?ndu-le s? adopte ?i s? notifice m?surile relevante. Cele 12 ??ri din UE au acum dou? luni pentru a r?spunde.Procedurile fac parte din efortul Comisiei de a asigura un ?lan? de aprovizionare mai echilibrat, echitabil ?i eficient ?n sectorul agroalimentar”, potrivit unui comunicat de pres?.Procedurile privind ?nc?lcarea dreptului comunitar au rezultat din rapoartele unui num?r de membri na?ionali ai organiza?iei fermierilor din UE COPA-COGECA despre o cre?tere a acestor practici de la ?nceputul pandemiei COVID-19. Aceasta a inclus o presiune descendent? asupra pre?urilor pl?tite produc?torilor ?n timp ce consumatorii pre?urile r?m?n neschimbate, ?n special pentru produsele perisabile precum fructele ?i legumele.La acea vreme, asocia?ia fermierilor din UE COPA-COGECA a avertizat c? aceste practici se abat ?n mod clar de la tranzac?iile comerciale solide ?i etice ?i a solicitat Comisiei Europene s? ?mping? statele membre s? transpun? ?i s? pun? ?n aplicare ?n mod corespunz?tor ?i rapid directiva UE privind combaterea UTP-urilor pe ?ntreaga agri- lan?ul de aprovizionare cu alimente.Europarlamentarul socialist Paolo De Castro, care a contribuit la realizarea directivei UTP a blocului prin negocierea cu mini?trii UE ?i cu lobby-urile puternice din Europa cu am?nuntul ?i angro, a avertizat c? UTP-urile au tendin?a de a fi deosebit de r?sp?ndite ?n momentele de criz?.??n special ?n aceast? perioad? de criz?, ar putea exista situa?ii ?n care cine este mai puternic ?n lan?ul alimentar s? stabileasc? condi?iile celor mai slabi”, a declarat el pentru EURACTIV.DelicioUS!, prima platform? dedicat? gastronomiei americane din Rom?nia , 16 Aug 2021 | de Andra ImbreaDelicioUS! lanseaz? prima platform? din Rom?nia dedicat? exclusiv gastronomiei americane. Proiectul ??i propune s? intermedieze leg?tura dintre buc?t?ria Statelor Unite ?i pasiona?ii din industria autohton? alimentar?, de retail ?i ospitalitate. Platforma adun? pove?tile din spatele produselor de origine american? ?i promoveaz? trendurile din industria food & beverage, precum ?i informa?iile cu privire la procesele de produc?ie a preparatelor de peste ocean. Website-ul ia forma unei c?r?i de bucate virtuale, ?mp?rt??ind secretele gastronomiei americane ?i ingredientele specifice acesteia care sunt mai pu?in cunoscute ?n buc?t?riile rom?nilor. Totodat?, platforma aduce o serie de articole inspirate din cultura Statelor Unite ce spun povestea produc?torilor locali, al?turi de o selec?ie de re?ete originale sau reinterpretate de c?tre chefi de renume interna?ional.Pe l?ng? con?inutul informativ, conceptul ??i propune s? faciliteze interac?iunea dintre importatorii autohtoni ?i produc?torii de pe scena gastronomic? a Statelor Unite. Astfel, reprezentan?ii industriei alimentare ?i cei din sectorul retail local pot intra u?or ?n contact cu cele mai importante 39 de asocia?ii partenere americane reg?site ?n? platform?. Demersul vizeaz? ?n acela?i timp dezvoltarea unor colabor?ri stabile ?i eficiente ?n ceea ce prive?te aprovizionarea dintr-o varietate de categorii de produse, printre care fructe, legume, cereale, produse de m?cel?rie, pe?te ?i fructe de mare, b?uturi sau br?nzeturi.DelicioUS! este un parteneriat ?ntre asocia?iile comerciale americane ?i Departamentul de Agricultur? al Statelor Unite ce are ca scop promovarea calit??ii ?i diversit??ii agriculturii americane, dar ?i a valorilor ce ?i determin? pe produc?tori s? ofere cele mai bune produse.?Industria FMCG fa?? ?n fa?? cu bilan?ul anului 2020, 16 Aug 2021 , Simona PopaPe o pia?? evaluat? la peste 75 de miliarde de lei de Euromonitor International, alimentele ?i produsele dedicate ?ngrijirii casei au ?nregistrat anul trecut cea mai mare cre?tere ?n materie de cerere prin compara?ie cu anii preceden?i. Motivele sunt clare ?i reprezint? tabloul unei pie?e redesenate de pandemie. Pentru majoritatea produc?torilor din industria bunurilor de larg consum, 2020 a fost un punct de cotitur? care le-a oferit perspective bune de cre?tere celor capabili s? ia decizii rapide.?Pornind de la topul celor mai importan?i cinci juc?tori pe principalele categorii de bunuri de larg consum – alimente ambalate, cafea, b?uturi r?coritoare, b?uturi alcoolice, produse de ?ngrijire a locuin?ei ?i produse de ?nfrumuse?are ?i de ?ngrijire personal?, ne-am uitat la evolu?iile financiare raportate pentru anul 2020, iar numitorul comun este cel de consolidare a businessului.Una dintre cele mai importante companii de pe pia?a local? pentru care criza sanitar? a reprezentat o oportunitate de cre?tere este Procter&Gamble. Mai mult, datele Statista arat? c? ?n 2020, Procter & Gamble Distribution a fost cel mai important produc?tor ?i distribuitor din industria FMCG din Rom?nia, urmat de Unilever South Central Europe. Iar datele Euromonitor International confirm? topul. Liderul pie?ei de produse pentru ?ngrijirea locuin?ei, cu o cot? de pia?? valoric? de 29,3%, potrivit Euromonitor, Procter&Gamble Distribution SRL, compania specializat? pe comer?ul cu ridicata al altor bunuri de uz gospod?resc, a ?nregistrat anul trecut o cifr? de afaceri de 1,76 miliarde de lei, fa?? de 1,67 de miliarde de lei ?n 2019. ?n acela?i interval, profitul net al companiei a crescut cu 2,29 de milioane de lei, dup? cum arat? datele publicate de Ministerul Finan?elor Publice.La finalul anului trecut, Antoine Brun, Managing Director South Eastern Europe la Procter&Gamble, spunea ?ntr-un interviu pentru Progresiv c? ?inova?ia este un catalizator pentru cre?tere, chiar mai mult ?n aceste vremuri provocatoare. Cre?terea este posibil? ?i ea va atenua consecin?ele crizei globale din s?n?tate. ?n acest context, sectorul FMCG este esen?ial, deoarece companiile din aceast? industrie sunt motorul economiei, ating?nd via?a a milioane de oameni – direct ?i indirect – ?n fiecare zi”. ?n materie de investi?ii, Procter& Gamble a continuat proiectul de la Urla?i, noua unitate de produc?ie din jude?ul Prahova pe care a inaugurat-o ?n prim?vara acestui an. Fabrica va produce capsule de detergent lichid Ariel PODS pe care le va exporta ?n mai multe ??ri europene. Iar prin aceast? investi?ie de tip greenfield, compania a consolidat pozi?ia Rom?niei ca centru de produc?ie al P&G.Situat pe pozi?ia a doua ?i ?n topul Statista, ?i ?n clasamentul Euromonitor cu o cot? de pia?? de 16,9%, Unilever a raportat ?n 2020, an sub semnul pandemiei, o cifr? net? de afaceri de 1,07 miliarde de lei, ?n cre?tere cu peste 66 de milioane fa?? de 2019. ?n tot acest timp ?ns?, profitul net a sc?zut de la 17,6 milioane de lei la 13 milioane. ?n ceea ce prive?te evolu?ia la nivel de cot? de pia?? analizat? de Euromonitor, compania a ?nregistrat o u?oar? sc?dere fa?? de 2019, c?nd de?inea o cot? de 17,4% ?n valoare. Pe pia?a local?, compania are o istorie de 30 de ani, timp ?n care a investit peste 120 de milioane de euro. ?i-a dezvoltat portofoliul de produse ?i a reu?it s? extind? capacitatea de produc?ie pentru a acapara cot? de pia?? ?i pe sectorul alimentar, nu doar ?n zona de ?ngrijire personal? ?i a casei.Clasamentul celor mai importan?i cinci juc?tori din categoria produselor de ?ngrijire a locuin?ei este completat de Henkel, SC Johnson ?i Reckitt Benckiser, la o distan?? considerabil? fa?? de cei mai importan?i doi juc?tori. ?n cazul Reckitt Benckiser, spre exemplu, datele publice arat? o sc?dere a cifrei nete de afaceri ?n 2020 fa?? de 2019, de la aproape 592 de milioane de lei, la 440 de milioane. ?n sc?dere a fost ?i profitul net, de la 22,8 milioane de lei la 20,4 milioane ?n 2020, potrivit datelor de la Ministerul Finan?elor.Cu lupa pe evolu?iile juc?torilor din pia?a de alimente ambalateDincolo de produsele pentru ?ngrijirea casei, ?n aten?ia constant? a consumatorilor au fost anul trecut alimentele, plec?nd de la tendin?a de stocare p?n? la orientarea spre produse c?t mai s?n?toase ?i, pe c?t posibil, produse pe plan local. ?n topul celor mai importante companii privind alimentele ambalate realizat de Euromonitor, Lactalis Group este liderul, acoperind 5,1% din pia??. Grupul Lactalis de?ine ?n Rom?nia companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Rar?ul, Lactate Harghita, Lactalis Rom?nia, Parmalat Rom?nia ?i Lactalis Logistic ?i reune?te peste 2.300 de angaja?i, 7 branduri rom?ne?ti (LaDorna, Albalact, Covalact, Zuzu, Fulga, Rar?ul, Poiana Florilor) - inclusiv m?rci regionale (precum Friss, comercializat ?n jude?ele Harghita ?i Covasna) - ?i branduri interna?ionale (President, Galbani, Santal). Toate acestea v?nd peste 200.000 de tone de produse finite ?n fiecare an ?i, cumulat, au o cifr? de afaceri de aproape 250 de milioane de euro (produse lactate ?i sucuri). ?i chiar dac? la jum?tatea anului trecut grupul a decis ?nchiderea unit??ilor de produc?ie Floreni ?i Vatra Dornei din cadrul societ??ii Dorna Lactate, ca parte din planurile strategice de consolidare a afacerilor ?n Rom?nia, cota de pia?? nu a fost afectat?. Asta pentru c? activitatea a fost ?mp?r?it? ?ntre fabrica Albalact din Oiejdea ?i fabrica Covalact din Sf?ntu Gheorghe. Cite?te mai multe AICI.?Ministerul Economiei a ?nceput s? publice statusul aplica?iilor pentru m?sura HoReCa: din 10.000 de solicit?ri doar 335 au fost aprobate deocamdat?, Miruna Diaconu , 16.08.2021, 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitat? de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, ?ns? suma disponibil? pentru aceast? schem? este de 2,5 miliarde lei.Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ?i Turismului a publicat vineri, 13 august, prima list? a aplica?iilor aprobate, response sau ?n curs de analiz?. Conform listei publicate pe site-ul ministerului, aplica?iile a 335 de companii au fost aprobate, pe c?nd doar trei companii au fost respinse.??Peste ?n data de 13 august, cea mai mare sum? aprobat? era a companiei Expresion C&M SRL, care a solicitat 3,2 milioane lei, adic? sub plafonul de 800.000 euro (3,9 milioane lei), suma maxim? pentru care puteau companiile aplica. Expresion C&M SRL, controlat? de omul de afaceri Florin Oslobanu, este o companie din Bucure?ti care controleaz? clubul Control din centrul Capitalei ?i restaurantele Shift ?i Alt Shift. Firma a avut ?n 2020 o cifr? de afaceri de 12 milioane lei, ?n sc?dere cu 57% fa?? de veniturile ?ncasate ?n 2019.Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitat? de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, ?ns? suma disponibil? pentru aceast? schem? este de 2,5 miliarde lei.75 de milioane de ambalaje de sticl? au fost reciclate la fabrica Greenglass, G.U. , Companii , 16 august75 de milioane de ambalaje de sticle au fost reciclate de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n prezent la fabrica GreenGlass, una din cele mai moderne ?i performante fabrici din Europa, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis redac?iei. Prin reciclarea acestei cantit??i au fost economisite peste 6500 de tone CO2, echivalentul emisiei unui avion care zboar? ?n jurul lumii de aproximativ 350 de ori.Deschis? ?n anul 2013 ?n urma unei investi?ii de 5 milioane de euro ?i cu o capacitate de reciclare de 110 000 tone/an, compania transform? 100% de?eul ?n resurs? valoroas? pentru industria produc?toare de ambalaje de sticl?. O sticl? poate deveni un produs nou ?n doar 30 de zile, datorit? procesului de reciclare pe care compania GreenGlass ?l aplic? de?eurilor. "Timpul de descompunere a unei sticle care ajunge la groapa de gunoi poate fi de p?n? la 1 milion de ani. ?n schimb, dureaz? c?teva zile pentru ca o sticl? s? ias? din procesul de reciclare ?i s? apar? din nou pe raftul magazinului, ca un produs nou. Acesta este ceea ce se nume?te ciclul de via?? al ambalajului circular. De asemenea, exist? o leg?tur? str?ns? ?ntre reciclare ?i reducerea amprentei de carbon asupra mediului, iar reciclarea sticlei economise?te energie, resurse, emisii de CO2 ?i ?mbun?t??e?te calitatea aerului", declar? Marius Costache, Director General GreenGlass. Potrivit sursei citate, fabrica de?ine instala?ii de sortare moderne, optoelectronice, ?n urma procesului de produc?ie rezult?nd ca produs final cioburi cu o puritate a culorii ?i a materialului extrem de ridicat?, de 99,9%, pe care produc?torii de sticl? de ambalaje ?l folosesc ca materie prim?. Reciclarea este esen?ial? pentru mediu ?i ne m?ndrim s? de?inem ?n Rom?nia instala?ii moderne care pot transforma de?eurile ?n resurse, pentru c? ciclul de via?? al unei sticle, de la crea?ie, utilizare, p?n? la colectare ?i reciclare poate continua la nesf?r?it. Folosind 6 tone de sticl? reciclat?, se evit? generarea unei tone de CO2 la produc?ia de noi ambalaje de stic?", Marius Costache. Ce se ?nt?mpl? cu sticla ?n fabrica de reciclarePrimul pas ?n procesul recicl?rii sticlei la GreenGlass ?l reprezint? presortarea, ?n aceast? faz? fiind elimina?i contaminan?ii mai mari precum PET, pungi de plastic, sau alte de?euri menajere, se precizeaz? ?n comunicat.Ulterior, echipamentele de sortare automat? ac?ionate de senzori sofistica?i separ? metalele feroase ?i neferoase, iar sticla este zdrobit? pentru a regla m?rimea cioburilor. Acest proces este urmat de cur??area sticlei, unde, ?ntr-un usc?tor sub vid etan?, cioburile sunt ?nc?lzite la temperaturi ridicate pentru a fi uscate, iar de?eurile organice sunt ?nl?turate. Unul din cei mai importan?i pa?i ?l reprezint? sortarea optoelectronic?. Acest proces ?ndep?rteaz? impurit??ile de tip CSP (ceramic?, pietre ?i por?elan) ?i sorteaz? cioburile ?n categorii: transparent?, maro ?i verde. La final, cioburile sunt gata pentru a fi utilizat ?n alte industrii.C?teva informa?ii privind beneficiile recicl?rii sticlei- 87% din europeni prefer? sticla ca ambalaj, ?n locul altor tipuri de ?mbuteliere. Nu exist? riscul ca substan?ele chimice nocive s? intre ?n alimentele sau b?uturi.- sticla este mai mult ca niciodat? principalul material de ambalare pentru b?uturi, fiind al doilea material de ambalare de top din Europa ?n ceea ce prive?te aniza?ia European? a Produc?torilor de Sticl? (FEVE) Conform comunicatului, reciclarea sticlei ?nsemn? ?i conservarea resurselor naturale: Fiecare ton? de sticl? reciclat? economise?te mai mult de o ton? de materii prime necesare pentru a crea o sticl? nou?. ?n plus, economise?te ?i 590 Kg de nisip, 186 Kg sod? ?i 173 Kg de calcar.Reciclarea sticlei este durabil?: Sticla este un material 100% reciclabil, ceea ce ?nseamn? c? poate fi reciclat de mai multe ori, f?r? a-?i pierde puritatea sau calitatea.Reciclarea sticlei ?nseamn? ?i economisirea energiei: Fabricarea produselor din sticl? folosind granule de sticl? reciclate consum? cu 40% mai pu?in? energie dec?t producerea de sticl? nou? din materii virgine, deoarece sticla se tope?te la o temperatur? mult mai sc?zut?.Sticla ajuns? la groapa de gunoi se descompune ?ntr-un milion de ani , 16 August 2021 Sute de mii de tone de de?euri de ambalaje din sticl? ajung la groapa de gunoi anual ?n Rom?nia.?Acestea devin de?eu periculos pentru c? produc incendii, prin efectul de lup? ?i ocup? un volum foarte mare.”Timpul de descompunere a unei sticle care ajunge la groapa de gunoi poate fi de p?n? la 1 milion de ani. ?n schimb, dureaz? c?teva zile pentru ca o sticl? s? ias? din procesul de reciclare ?i s? apar? din nou pe raftul magazinului, ca un produs nou. Acesta este ceea ce se nume?te ciclul de via?? al ambalajului circular.?De asemenea, exist? o leg?tur? str?ns? ?ntre reciclare ?i reducerea amprentei de carbon asupra mediului, iar reciclarea sticlei economise?te energie, resurse, emisii de CO2 ?i ?mbun?t??e?te calitatea aerului”, a declarat Marius Costache, Director General GreenGlass.Fabrica a reciclat, de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n prezent, 75 de milioane de ambalaje de sticle. Prin reciclarea acestei cantit??i au fost economisite peste 6500 de tone CO2, echivalentul emisiei unui avion care zboar? ?n jurul lumii de aproximativ 350 de ori.Fiecare ton? de sticl? reciclat? economise?te mai mult de o ton? de materii prime necesare pentru a crea o sticl? nou?. ?n plus, economise?te ?i 590 Kg de nisip, 186 Kg sod? ?i 173 Kg de calcar.De asemenea, fabricarea produselor din sticl? folosind granule de sticl? reciclate consum? cu 40% mai pu?in? energie dec?t producerea de sticl? nou? din materii virgine, deoarece sticla se tope?te la o temperatur? mult mai sc?zut?.Ce se ?nt?mpl? cu sticla ?n fabica de reciclarePrimul pas ?n procesul recicl?rii sticlei ?l reprezint? presortarea, ?n aceast? faz? fiind elimina?i contaminan?ii mai mari precum PET, pungi de plastic, sau alte de?euri menajere.Ulterior, echipamentele de sortare automat? ac?ionate de senzori sofistica?i separ? metalele feroase ?i neferoase, iar sticla este zdrobit? pentru a regla m?rimea cioburilor. Acest proces este urmat de cur??area sticlei, unde, ?ntr-un usc?tor sub vid etan?, cioburile sunt ?nc?lzite la temperaturi ridicate pentru a fi uscate, iar de?eurile organice sunt ?nl?turate.Unul din cei mai importan?i pa?i ?l reprezint? sortarea optoelectronic?. Acest proces ?ndep?rteaz? impurit??ile de tip CSP (ceramic?, pietre ?i por?elan) ?i sorteaz? cioburile ?n categorii: transparent?, maro ?i verde.? La final, cioburile sunt gata pentru a fi utilizat ?n alte industrii.Schimb?ri preg?tite de restaurante: pre?uri mai mari ?i modificarea meniului, Wall-Street16 August 2021 11:54, Companii Ultima ora Aproximativ o treime din restaurante (32%) anticipau o cre?tere a veniturilor ?n trimestrul 2 din 2021, pe fundalul sc?derii num?rului de cazuri noi de COVID-19, a relax?rii restric?iilor de func?ionare, dar ?i a cre?terii vizibile a interesului clien?ilor pentru ie?itul la restaurante, ?ns? negativ influen?ate de condi?iile meteo. A?tept?rile restaurantelor pentru anul 2021 sunt ridicate, cu circa 40% dintre ele estim?nd o revenire la un nivel de afaceri similar cu 2019, iar peste 55% prev?d o ?mbun?t??ire vs 2020, ?ns? sub 2019.?n ceea ce prive?te a?tept?rile legate de comportamentul clien?ilor, restauratorii anticipeaz? cre?terea preferin?ei pentru a veni ?i a petrece timp ?n restaurant (47%), dar ?i sc?derea bonului mediu (26% ?n sc?dere vs. 60% la edi?ia precedent?).Cre?terea pre?urilor, una din schimb?rile ce vor fi implementate de restaurantePeste 95% din restaurante au implementat deja sau urmeaz? s? implementeze modific?ri minore sau mai semnificative ale afacerii ?n urm?toarele 3 luni, o tendin?? vizibil? de la ?nceputul pandemiei ?i care denot? continua nevoie de adaptare a restaurantelor locale.Modificarea meniurilor (62% din restaurante) se eviden?iaz? ca o recuren?? ?i reprezint? un semn de maturizare a unei pie?e care continu? s? plaseze din ce ?n ce mai mult accent pe sezonalitate ?i produse locale.Cum anticipam ?i ?n edi?iile precedente, serviciile de livrare vor r?m?ne o component? important? a activit??ii ?n 2021, men?ionat? de 45% de restaurante, ?n timp ce 38% vor introduce evenimente private, ?n condi?iile permise lege.33% din restaurante planific? cre?terea pre?urilor ?n 2021, de departe cea mai ridicat? pondere de la lansarea Barometrului ?n T3 2020 ?i doar 23% mai preconizeaz? o diminuare adi?ional? aactivit??ii.Modific?rile men?ionate mai sus prezint? un caracter mai u?or reversibil, ?n acela?i timp, ?ns?, aproape 25% (vs. 33% la edi?ia precedent?) din restaurante declar? c? ?n 2021 vor avea un model de business diferit fa?? de cel de la ?nceputul pandemiei (e.g. alt? pozi?ionare de pre?, concept diferit pentru meniu, experien?a diferit? promis?), modific?ri care pot determina un peisaj gastronomic semnificativ diferit fa?? de 2019.Ce provoc?ri au proprietarii de restaurante?n urm?toarele 3 luni traficul redus de clien?i va r?m?ne ?n continuare principala provocare pentru restaurante, ?ns? impactul este ?n sc?dere puternic? fa?? de trimestrul precedent (men?ionat? de ~51% din responden?i vs. 84% la edi?ia precedent?).De asemenea, complexitatea m?surilor impuse de autorit??i nu mai pare s? reprezinte o provocare dec?t pentru 13% din restaurante. Cre?terea costurilor cap?t? importan??, fiind men?ionat? de 40% din responden?i ?i aduce presiune adi?ional? asupra marjelor nete, dup? ce ?n perioada precedent?, prin negocieri, costurile cu furnizorii au stagnat sau au fost temporar reduse/ ajustate prin defalcarea pl??ilor.Pierderea unor angaja?i cheie/ alte probleme legate de pia?a muncii se acutizeaz?, fiind men?ionat? de 46% din responden?i ?i reprezent?nd a doua cea mai mare provocare pentru restaurante ?n T2 2021. Aceast? provocare reprezent? o preocupare continu? pentru antreprenorii din restaurante ?i ?nainte de 2020, din cauza exodului ?n afara ??rii al persoanelor din aceast? industrie ?i pe cel al recalific?rii profesionale ?i migr?rii c?tre cu totul alte sectoare.Cum se va transforma comportamentul clien?ilor?n consecin??, restaurantele analizate doresc ?n continuare ca publicul larg s? manifeste o cre?tere a interesului pentru calitatea ingredientelor folosite (73%), dar ?i s? ias? ?n continuare la terase ?i/ sau restaurante la interior (77%). Acestea sunt cele mai importante schimb?ri pe care restaurantele doresc s? le observe ?n comportamentul clien?ilor pentru urm?toarele luni, urmate de cre?terea interesului pentru gustul oferit, mai degrab? dec?t pentru celelalte elemente (39%) sau oferirea de feedback pe loc (38%).Aceste concluzii eviden?iaz?, ?nc? o dat?, existen?a unui num?r semnificativ de restaurante care sper?, cu sprijinul publicului larg, s? continue traiectoria pozitiv? pe care s-a lansat gastronomia rom?neasc? de c??iva ani ?i s? reu?easc? s? treac? cu bine peste aceast? perioad?. Barometrul Restaurantelor Gault&Millau, realizat ?n parteneriat cu Nazzuro Aqua, are ca scop s? ofere r?spunsuri la ?ntreb?ri cheie legate de evolu?ia ?i starea sectorului, principalele provoc?ri, a?tept?rile fa?? de clien?i, schimb?rile ?n modelele de business, performan?a financiar? a restaurantelor ?i prognozele pe termen scurt. Concluziile din Barometru se bazeaz? pe aproximativ 100 de chestionare ?i interviuri efectuate cu reprezentan?i (buc?tari-?ef, manageri, proprietari) ai restaurantelor din comunitatea Gault&Millau din peste 10 ora?e din Rom?nia, analize cantitative ?i calitative ale pie?ei, precum ?i pe know-how-ul dezvoltat ?n ultimii ani. Barometrul va fi actualizat trimestrial, ?ncerc?nd cu fiecare edi?ie s? surprind? cele mai relevante aspecte din evolu?ia sectorului.Gault&Millau este primul ghid gastronomic interna?ional lansat pe pia?a rom?neasc?. Ghidul a fost publicat mai ?nt?i ?n Fran?a acum 50 de ani de doi jurnali?ti pasiona?i de gastronomie – Henri Gault ?i Christian Millau. ?n timp, ghidul a cunoscut un succes interna?ional, Gault&Millau fiind acum prezent ?n peste 20 de ??ri ?i 5 continente.DIVERSECaptura masca?ilor: 800 kilograme de afine confiscate de la culeg?tori! "??tia sunt infractorii periculo?i?!" Agroinfo, 15 august 2021 Un comunicat al Poli?iei Arge?, publicat de un ziar local, a st?rnit o revolt? puternic? pe Facebook. Masca?ii au intervenit ?n for?? pentru c??iva culeg?tori de afine de p?dure. Culeg?torilor li s-au confiscat 800 de kilograme de afine??i li s-au dat amenzi ?n valoare de 10.000 de lei. Oamenii au reac?ionat cu furie pe re?eaua de socializare vizavi de aceast? mare captur? a masca?ilor.Poli?i?tii din cadrul Sec?iei Poli?iei Rural? Tigveni, jude?ul Arge?, ?mpreun? cu reprezentan?i ai Ocoalelor Silvice Vidraru ?i ?uici au ac?ionat pe raza localit??ii S?l?trucu, pentru combaterea faptelor ce pot aduce atingere fondului forestier na?ional, ocazie cu care au depistat mai multe persoane, cu cinci autovehicule, care de?ineau aproximativ 800 kg de afine. ?ntruc?t persoanele ?n cauz? nu s-au supus indica?iilor poli?i?tilor, a fost solicitat sprijinul lupt?torilor Serviciului pentru Ac?iuni Speciale Arge?, a comunicat Poli?ia Arge?, citat? de epitesti.ro Masca?ii au venit ?n for??, a?a cum se procedeaz? pentru infractorii periculo?i, chiar dac? era vorba de ni?te am?r??i de?culeg?tori de afine. Cele peste 800 de kilograme de afine au fost confiscate, iar culeg?torii au fost amenda?i (?n baza Legii 171/2020), ?nsumate amenzile date au ajuns la 10.000 de lei. ?tirea a provocat revolt? pe Facebook. Comentariile sunt incisive, critici dure la adresa masca?ilor care au t?b?r?t peste culeg?torii de afine ?i i-au ?mpresurat de parc? ar fi cel pu?in trafican?i.Silviu Jinga: A ?nnebunit lumea. Am v?zut" tamtamul"inca nu ?n?eleg ?n ce lume tr?im ?n ROMANIA,??? Pina ?n 1990 nu era o problema culesul afenilor din fond forestier. De ce aceste afene nu au fost cump?rate de Romsilva, politie sau mascati(tot au salari mari) Pe lumea de dincolo a s? num?ra?i boabele de afine confiscate, cei care ast?zi a-ti aplicat amenzi.Romeo Romeo Roman: Bravooooo a?i prins bombardieri !!! etc etc da pa aia din parlament nui prinde nimeni gunoaielor ?i sclavi ce santeti !!!Alfred Dorian: Mama lor de jeguri penale... ar fi fost bine sa ramana neculese ??? Oamenii au muncit...au cules roadele pamantului si le-au oferit spre vanzare altora care nu au timp de cules... contra unui cost evident... chiar faceau un ban cinstit... dar na, statul mafiot tre sa-si ia partea.Cosmin Barbu: Infractori periculo?i....ac?iune ?n for??...?ntrebare: mai ai voie s? faci ceva ?n rom?nia f?r? s? ?i pl?te?ti ni?te bani lui arafat, c??u, orban etc ???Amend? c? ai ie?it afar? la nu ?tiu ce or?, amend? c? nu ai declara?ie, c? nu ai masc?, c? ai cules afine, c? ai dat m?ncare animalelor s?lbatice, s? nu ba?i covoare, s? nu faci gr?tar, s? nu ?ntinzi rufe, s? nu vinzi flori, p?trunjel, leu?tean ?amdTrebuie s? ai imagina?ie bogat? s? po?i da astfel de ordine ?i crea astfel de legi !Taxe, impozite ?i amenzi....?n rest, st?m bine la toate capitolele !A?tept?m septembrie s? ne ?nchide?i din nou, e spre binele nostru.....totul este spre binele nostru...de asta ne ?i amenda?i pt orice "ilegalitate" (devenit? peste noapte).Nicolae Dragos: Care dore?te sa facem un demers public de demitere a reprezentantului Romsilva care a f?cut acest demers ?i a poli?istului care a organizat gainarii de "interven?ie"..Cine vrea sa ma contacteze..??tia doi sunt ?n slujba cet??eanului ( slujba? la stat-sluga la stat).P?durea e un bun public - al meu, al t?u nu al ma'siiAlfred Dorian: Mama lor de jeguri penale... ar fi fost bine sa ramana neculese ??? Oamenii au muncit...au cules roadele pamantului si le-au oferit spre vanzare altora care nu au timp de cules... contra unui cost evident... chiar faceau un ban cinstit... dar na, statul mafiot tre sa-si ia partea.Gica Birla: A?i prins cei mai mari infractori sa va fie ru?ine! Ma?inile cu lemne nu ave?i curaj sa le opri?i pentru control a?i confiscat de la ni?te oameni nevoia?i afinele.Radu Martinas: Alerg?nd dup? afine s.au dus dracu trenurile cu lemnè? De ce nu are domnule voie s? culeag? omul afine din p?dure? Le.a plantat m?.ta? Harnici oameni, 800kg. Eu abia am strans un kg si m.a rupt de spate.Dumitru Roman: B?i da?i-v? la dracu, a?i prins adev?ra?ii evazioni?ti . S? v? v? fie ru?ine. Din poli?i?ti a?i ajuns jefuitorii oamenilor s?rmani. Dar a?i evoluat ,de la amendat b?bu?e cu p?trunjel ?i ceap? la trufandale (afine)! Iach,,, ?mi vine s? vomit . B?nuiesc c? ?efii vo?tri care v? ?mpinge la abuzurile acestea au avut o copil?rie tare nefericit? . Au fost abuza?i sexual cu produse agroalimentare.Vali Balasoiu: At?t prind ?i ei...culeg?tori de afine. Te pufne?te r?sul. Sper s? fi aruncat totul pe p?m?nt s? nu le foloseasc? masca?ii la afinat?...Gabriela Weber: Ru?ine s? v? fie tuturor celor care sunte?i ni?te f?t?l?i ?i v? ar?ta?i mu?chii ?i puterea ?n fa?a unor bie?i oameni! Ar?ta?i-va for?a unde trebuie, cu cine trebuie ?i merit?! Nu vede?i c?t sunte?i de penibili ?i c?,de fapt sunte?i mai sclavi dec?t ace?ti oameni care muncesc cinstit pt un b?nu?? C?nd ave?i de g?nd s? v? trezi?i? ?nceta?i s? v? comporta?i ca ni?te frustra?i ne.....i,care pune m?na pe cine apuc?, c? vezi Doamne "e lege"! Fi?i cu poporul ?i pentru popor,c? din el face?i parte,nu din grupurile de interese josnice care-?i vede interesul ?i ne priveaz? de toate libert??ile ?i tot ce a mai r?mas prin ?ar?! Trezi?i-v? p?n? nu-i prea t?rziu!Camin Iordanescu: Atentiune ,atentiune ! Urmeaza descinderi la hotii de urzici ,hotii de ciuperci si la primavara la hotii de ghiocei .In sfarsit avem siguran?a si incredere de la toate organele.Eftemie Iordache: Bravo mili?ienilor a?i rezolvat toate furturile ?i fraudele care se petrec an jude? urmeaz? primele ?i avansarile.Ghiorghe Crivac: Ce nesimtire, sa confisti munca cinstita si periculoasa a unora care n-au alt venit in afara de ce aduna de acolo de unde aduna si ursii ... precis le-au facut cadou sefilor lor ... merita desfiintati acesti inculti.Teodor Popescu: Ru?ine sa va fie! Exista popula?ie ?n Romanica noastr? care tr?ie?te la limita existen?ei, fructele de p?dure sunt o binecuv?ntare a lui Dumnezeu. L?sa?i oamenii sa tr?iasc?. Pe cei care fura p?durile va face?i ca nu ?i vede?i? Ru?ine MAI ! Va l?sa?i manipula?i.Bordianu Roberto: Acolo a fost manevra!!! Sigur zona de unde au cules afinele era concesionat? de vreo firma mare ?i nu le-a convenit ca ai venit ?i oamenii de r?nd sa culeag? ,,de la ei”. In Rom?nia nici ciuperci nici trufe nu mai po?i culege f?r? sa dai dreptul la cineva sau sa culegi pt el...Jandarmii nu stau la p?dure pt a?a ceva niciodat?!!! Au fost sesiza?i de aia boga?i care au concesionat p?durile. De 2 ani este o lege de cacat in ?ara care nu ??i mai permite sa iei mai nimic din p?dure f?r? acordul propietarului(Romsilva sau privat) ?i autoriza?ii de la mediu. A?a este ?ara noastr?... aia cu bani fac bani ?i aia s?raci pl?tesc continu,iau amenzi ?i muncesc ca ?i sclavii pt boga?i!!!Viruta Ghizdavet: Toate relele din tara asta s-au rezolvat , mai ramanea problema unor amarati- care stiu ei cat au trudit pentru acele afine si pentru un ban aproape cinstit. Ce sa mai spunem despre politia romana!?!?Investitii de un miliard de euro in retail, in 2021. Ce destinatie au fondurile , august 16, 2021, Agrostandard Lanturile internationale de retail au deschis in primele sase luni un numar de 170 de magazine din cele circa 400 planificate. In total, investitiile celor zece jucatori din comertul modern local sunt estimate undeva la un miliard de euro in 2021, arata Mediafax care citeaza ZF.?Acestea vizeaza deschideri, remodelari, achizitii de terenuri si dezvolari logistice.Opt dintre cei zece comercianti straini au deschis magazine in 2021, singurele exceptii fiind cele doua retele de tip cash & carry – Metro si Selgros. Au existat si trei retaileri care au inchis din unitati: este vorba de Cora, Profi si Carrefour. Comertul modern este reprezentat in Romania de peste 3.600 de magazine.GLOBALBloomberg: cele mai mari preturi ale graului din ultimii ani. Care sunt cauzele majorarii? august 16, 2021 Seceta si canicula, dar si inghetul, au afectat semnificativ productia de grau din Rusia si Canada, cei mai mari exportatori mondiali ai cerealei, iar acest eveniment a dus cotatiile de pret la cel mai inalt nivel din ultimii ani, noteaza Bloomberg. Seceta si canicula au continuat sa parjoleasca culturile de grau din Canada in luna iulie, la cateva luni dupa ce o iarna brutala a lovit culturile de grau din Rusia. Pierderile de productie din acesti mari producatori mondiali vor fi compensate doar partial de castigurile inregistrate in alte tari, pentru o cultura agricola care este plantata pe cea mai mare suprafata a globului si care este utilizata pentru produse de baza precum paine, paste si cereale pentru micul dejun.Impactul va fi resimtit atat de gospodarii cat si de guverne, in special din tarile sarace care se bazeaza pe importuri. Si atat in SUA cat si in alta parte, costurile mai mari la paine vor reprezenta o noua presiune asupra unui lant de aprovizionare cu alimente care se confrunta deja cu un deficit de mana de lucru si probleme cu logistica.“Consumatorii vor vedea preturi mai mari, nu este nicio indoiala. Pretul pe care il platim pentru grau pe masura ce cotatiile futures cresc, indiferent de care este pretul cand vine brutarul, se transmite imediat asupra pretului fainii”, a declarat vicepresedintele firmei King Milling Co, James Doyle.In plus, aprecierea graului pana la cele mai mari valori din ultimii ani este si una contra-sezoniera, venind intr-un moment in care de obicei silozurile de cereale din emisfera nordica incep sa se umple cu graul proaspat recoltat. In aceste conditii, guvernul american prognozeaza ca rezervele mondiale de grau vor cobori la cel mai redus nivel din ultimii cinci anii iar livrarile marilor exportatori vor fi afectate in special.“Piata se indreapta acum spre un deficit global, Aceasta intensifica ingrijorarile cu privire la inflatia alimentelor. Graul este un produs alimentar esential”, declara Carlos Mera, directorul de cercetare de la Rabobank.Avand in vedere ca graul este materia prima pentru orice de la baghetele din Franta si pana la taiteii din Asia, cotatiile la grau au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite in principal ca nutret pentru animale.Fluctuatiile preturilor la materiile prime au nevoie de timp pentru a se transmite de-a lungul lanturilor de aprovizionare. In plus, preturile cu amanuntul pot sa fie mai imobile, deoarece in unele cazuri costurile cu alimentele sunt subventionate de guverne. Insa costurile mai mari acum inseamna ca preturile la grau vor ramane la un nivel ridicat pana cand recoltele din emisfera sudica, de la inceputul lui 2022, vor reduce presiunile.ANALIZ? SAXO BANK:Vremea men?ine m?rfurile agricole pe val, Companii , 16 augustSectorul m?rfurilor, cu excep?ia unor produse alimentare cheie, r?m?ne ?n defensiv?, deoarece cre?terea actual? a cazurilor de coronavirus ?n ??rile cu economii majore afecteaz? perspectivele pe termen scurt de cre?tere ?i cerere. ?n plus, perspectiva pentru o revenire mai devreme dec?t era de a?teptat la un regim de austeritate de c?tre Rezerva Federal? SUA a contribuit la presiunea ascendent? asupra randamentelor obliga?iunilor ?i a dolarului, reduc?nd astfel atrac?ia pentru metale, cum ar fi aurul ?i argintul.Perspectivele macroeconomice r?m?n afectate de actualul val Covid-19 care continu? s? se r?sp?ndeasc? ?n Asia ?i p?r?i ale SUA, cre?nd astfel o mare incertitudine ?n ceea ce prive?te cererea pe termen scurt pentru cre?tere ?i m?rfurile dependente de cerere, de la ?i?ei ?i benzin?, la cupru ?i minereu de fier. Av?nd ?n vedere acest lucru, este mai pu?in probabil ca SUA s?-?i reduc? programul masiv de cump?rare de active, ceea ce ar putea duce la cre?terea randamentelor Trezoreriei SUA ?i la un dolar mai puternic.La fel ca ?n s?pt?m?na precedent?, au r?mas piloni de stabilitate, mai multe m?rfuri agricole cheie continu?nd s? g?seasc? sprijin dup? ceea ce p?n? acum a fost un sezon meteorologic foarte volatil ?n unele dintre regiunile cheie pentru cre?tere ale lumii. Vremea rece din unele p?r?i din Brazilia a afectat recolta de trestie de zah?r, provoc?nd ?n acela?i timp daune considerabile ?i cafelei din regiune. ?n alt? parte, c?ldura extrem? care duce la secet? a sl?bit a?tept?rile pentru recolta de cereale din acest an, ?n special porumb ?i gr?u.?n cea mai recent? perspectiv? mondial? a ofertei ?i cererii (WASDE), Departamentul Agriculturii SUA a prognozat cea mai mic? recolt? de gr?u din SUA din ultimii 19 ani, aprovizion?rile globale suferind o sc?dere ulterioar? ca r?spuns la reduceri mari la estim?rile din c?mpurile afectate de secet? din Canada ?i Rusia. Perspectiva livr?rilor mai mici din Rusia, cel mai mare exportator mondial, a f?cut ca gr?ul de m?cinare cu con?inut ridicat de proteine tranzac?ionat la Paris s? creasc? la un maxim de peste 255$ pe ton?, cu aproximativ 35% peste media de cinci ani.Pre?urile gazului ?n Europa au crescut la un alt record ?nainte de a se retrage pu?in, preocup?rile privind aprovizionarea fiind oarecum compensate de sentimentul mai slab de pe pia?a mai larg? a energiei, av?nd ?n vedere cel mai recent val al Covid-19. ?n SUA, pre?urile gazelor s-au ?ndreptat c?tre cea mai mare pierdere s?pt?m?nal? dup? o cre?tere mai mare dec?t era de a?teptat a ac?iunilor.?n Europa, o reducere inexplicabil? a fluxurilor din Rusia combinat? cu cre?terea concuren?ei din Asia pentru transporturile de GNL a f?cut mai dificil? reumplerea siturilor de depozitare deja epuizate ?nainte de iarna viitoare. Aceste evolu?ii au condus la cre?terea cererii de c?rbune, for??nd astfel utilizatorii industriali ?i utilit??ile s? cumpere mai multe permise de poluare, al c?ror pre? se tranzac?ioneaz? deja la pre?uri record. Una peste alta, aceste evolu?ii au dus la cre?terea pre?urilor la electricitate, care ?n cele din urm? vor fi puse pe spinarea consumatorilor, ad?ug?ndu-se astfel la costurile suportate deja de to?i.Aurul a petrecut cea mai mare parte a s?pt?m?nii ?ncerc?nd s? se recupereze dup? pr?bu?irea pre?urilor care a urmat raportului privind locurile de munc? mai puternic dec?t era de a?teptat ?n SUA din 6 august. ?n august, sentimentul a fost deja afectat de incapacitatea aurului de a cre?te, ca r?spuns la sc?derea din iulie a randamentelor Trezoreriei. O sc?dere a randamentelor care s-a ?ncheiat cu doar c?teva zile ?nainte de recesiune, c?nd randamentele SUA ajustate la infla?ie pe 10 ani au atins un nivel record de -1,22%. Perspectivele pe termen scurt r?m?n delicate din cauza riscului generat de randamente ?i de dolarul care, la r?ndul lor, sunt influen?ate de ?nt?lnirea de la sf?r?itul lunii august a ?efilor b?ncilor centrale de la Jackson Hole. Simpozionul anual care ?n trecut a fost folosit pentru a trimite semnale de schimbare a politicilor sau priorit??ilor c?tre pia??.Petrolul r?m?ne unul dintre cei mai mari pierz?tori din aceast? lun?, "dep??it" doar de minereul de fier ?i argint. Dup? c?teva luni ?n care accentul a fost pus pe OPEC+ ?i capacitatea sa de a sus?ine pre?urile prin men?inerea pie?ei relativ str?nse, accentul a revenit din nou la o perspectiv? incert? a cererii cauzat? de r?sp?ndirea rapid? a variantei coronavirusului Delta, ?n special ?n importatorul-cheie China. O evolu?ie care a dus la reduceri de cre?tere ?i a ridicat ?ntreb?ri cu privire la perspectivele cererii pe termen scurt pentru produse petroliere ?i combustibil de la cel mai mare cump?r?tor din lume.?n timp ce unii dintre cei mai importan?i "tauri" de pe Wall Street ?ntrev?d c? perturbarea de la varianta Delta este tranzitorie ?i are un impact negativ asupra cererii doar pentru c?teva luni, at?t AIE, c?t ?i OPEC, ?n ultimele lor rapoarte lunare ale pie?ei petrolului, ?i-au redus perspectivele cererii pentru restul anului. Ultimul val duce la o reducere re?nnoit? a mobilit??ii ?n ?ntreaga lume, cea mai mare preocupare fiind apari?ia virusului ?n China, unde un num?r ?nc? mic de infecta?i a fost ?nt?mpinat printr-o abordare agresiv? pentru a contracara focarul.Cu toate acestea, flexibilitatea prezentat? de grupul OPEC+ ?n ultimul an va preveni probabil o corec?ie mai profund? ?n cazul ?n care cererea de cre?tere va suferi o piedic? mai mare dec?t era de a?teptat din cauza focarului actual. Av?nd ?n vedere acest lucru ?i lipsa de r?spuns din partea produc?torilor americani, ?n ciuda pre?urilor ridicate, men?inem o viziune pozitiv? asupra direc?iei pre?urilor c?tre sf?r?itul anului.Num?r mare de ?nregistr?ri deja primite pentru IFFA 2022 ?nc? de acum , meatmilk , 16 august 2021 Directorul IFFA, Johannes Schmid-Wiedersheim, prezint? dorin?a sectorului mondial al carnii de ?nt?lniri personale, reorientarea c?tre proteine ??alternative ?i starea actual? de ?nregistrare pentru primul t?rg comercial din lume.IFFA: Domnule Schmid-Wiedersheim, preg?tirile pentru IFFA 2022 sunt deja ?n plin? desf??urare. Care este starea actual? de ?nregistrare? Johannes Schmid-Wiedersheim: ?Extrem de bine. P?n? la termenul limit? de rezervare timpurie, la sf?r?itul lunii martie, primisem mai multe ?nregistr?ri pentru t?rgul care venea dec?t la momentul echivalent al IFFA anterior. Liderii pie?ei din ?ar? ?i din str?in?tate s-au ?nscris din nou ?i vedem o cre?tere a cererii de spa?ii expozi?ionale de aproximativ 10%. Acest lucru este cu adev?rat ?ncurajator ?i arat? ?nc? o dat? c? IFFA este ?locul de a fi” atunci c?nd vine vorba de subiecte de interes actual pentru sector. ?i este o indica?ie a c?t de mult a?teapt? at?t expozan?ii, c?t ?i vizitatorii, la reluarea ?nt?lnirilor personale ?i la un schimb interna?ional de idei ?i experien??. To?i ??i doresc ?n sf?r?it s?-?i revad? partenerii de afaceri ?i colegii, precum ?i s? descopere inova?ii ?i s? modifice ?n comun viitorul sectorului. ?n ansamblu, afacerea cu carne ?i proteine ??a trecut prin criza coronei relativ nev?t?mat?.??n consecin??, companiile au o mul?ime de idei ?i fonduri suficiente pentru investi?ii. Un sondaj recent efectuat ?n r?ndul vizitatorilor t?rgurilor din Frankfurt a ar?tat c? peste 80% dintre ace?tia inten?ioneaz? s? participe la un eveniment fizic ?n viitorul apropiat. ?n total, acesta reprezint? un punct de plecare excelent pentru IFFA 2022. ”IFFA: Pentru prima dat?, vizitatorii IFFA 2022 vor putea, de asemenea, s? vad? tehnologia proceselor pentru proteinele alternative. Cum a ap?rut asta?Johannes Schmid-Wiedersheim: ??mpreun? cu consiliul nostru consultativ de exper?i ?i expozan?i, am decis anul trecut s? extindem spectrul de produse IFFA ?i s? includem tehnologia de proces pentru produsele vegetale ?i carnea din culturi celulare. Acum, am f?cut acest pas oficial pentru IFFA 2022. Cu toate acestea, acest subiect nu este complet nou pentru t?rg, deoarece au fost dezvoltate aici de-a lungul anilor tot mai multe proiecte bazate pe plante. ?ntre timp, cererea consumatorilor de alternative la carne ?i pe?te a crescut semnificativ ?i o pia?? ?n cre?tere rapid? pentru produsele vegetariene ?i vegane a luat fiin?? la nivel mondial. ?n mod firesc, acest lucru necesit? ?i stabilirea sau transformarea capacit??ilor de fabrica?ie. Nomenclatura IFFA a acoperit ?ntotdeauna toate etapele procesului din industria c?rnii, de la prelucrare, prin ambalare, p?n? la v?nz?ri. Procesele ?i tehnologiile pentru produsele fabricate din proteine ??alternative sunt foarte similare ?i mul?i dintre expozan?ii no?tri lucreaz? deja cu succes ?n acest segment. Astfel, este logic doar pentru noi s? punem IFFA pe o baz? mai larg? ?i s? deschidem evenimentul pentru surse alternative de proteine ??al?turi de temele sale tradi?ionale. ”IFFA: Ce poate oferi IFFA afacerea cu carne ?i proteine?Johannes Schmid-Wiedersheim: ?Metodele de procesare ?i ambalare a produselor din carne ?i din proteine ??alternative sunt foarte asem?n?toare ?i sunt sigur c? ?ntreaga afacere cu proteine ??poate profita de expertiza ?i inova?ia companiilor reprezentate la IFFA. Instala?iile ?i utilajele moderne pot contribui la cre?terea produc?iei, la implementarea de noi idei de produse, la reducerea costurilor ?i la siguran?a alimentelor. Acesta din urm? este un subiect important, deoarece produsele vegetale sunt, de asemenea, susceptibile de a strica. Astfel, principalele teme ale IFFA 2022 sunt importante pentru ?ntregul sector ?i se vor ?nv?rti ?n jurul automatiz?rii ?i optimiz?rii produselor. De asemenea, sunt mult solicita?i pa?ii specifici ?i eficien?i c?tre o durabilitate mai mare, prin care domeniile majore ale inova?iei includ eficien?a energetic?, reducerea ?i reciclabilitatea materialelor de ambalare ?i reducerea de?eurilor alimentare. Noile modele ?i tendin?e de ambalare ?n cazul ingredientelor ?i condimentelor vor fi, de asemenea, ?n centrul aten?iei. ?n plus, planific?m o varietate de evenimente ?nso?itoare care s? satisfac? interesele grupurilor individuale de vizitatori. ?mpreun? cu partenerii no?tri, inclusiv Asocia?ia German? de Inginerie Mecanic? (VDMA), Asocia?ia German? a Macelarilor (DFV) ?i Asocia?ia pentru Surse Alternative de Proteine ??(BALPro), lucr?m la o serie de formate atractive ?i con?inutul acestora. Scopul nostru este de a fi principala platform? global? de afaceri pentru to?i juc?torii din domeniul proteinelor. ”IFFA: Cum vede?i dezvoltarea afacerii t?rgului pe fondul pandemiei coroanei?Johannes Schmid-Wiedersheim: ?Pandemia a ridicat ?n mod firesc un set uria? de provoc?ri pentru t?rgul interna?ional ?i afacerea cu expozi?ii. Numeroasele am?n?ri ?i anul?ri au avut un impact puternic asupra tuturor expozan?ilor ?i vizitatorilor. T?rgurile comerciale mari sunt pur ?i simplu foarte eficiente pentru cultivarea afacerilor, compari produse ?i re?ele. Sunt, de asemenea, vitrine pentru cele mai noi subiecte ?i inova?ii pentru ?ntregi ramuri de afaceri. Din fericire, pandemia pare s? se relaxeze, iar t?rgurile ?i congresele care au loc din nou ?n multe ??ri europene. Prin urmare, suntem foarte mul?umi?i de faptul c? noile reglement?ri Corona ale statului Hesse afirm? ?n mod clar c? t?rgurile comerciale sunt un format independent de evenimente profesionale ?i, prin urmare, nu mai sunt ?n mod clar ?n zona de interdic?ie. Pe l?ng? regulile privind igiena, distan?area ?i verific?rile de admitere, nu exist? alte limite privind num?rul de vizitatori autoriza?i. Acesta este un semnal ?ncurajator pentru reluarea afacerii t?rgului ?i, de asemenea, ceva dorit foarte mult de expozan?ii no?tri. Bine?n?eles, nimeni nu poate spune cum se va dezvolta pandemia la nivel mondial. Cu toate acestea, privim cu optimism ?nainte ?i lucr?m ca partener al sectorului la reluarea schimburilor de idei ?i cuno?tin?e extrem de sigure de la persoan? la persoan?. ”A doua lun? consecutiv de sc?dere a pre?urilor alimentelor , By RO.aliment , August 16, 2021Indicele global al pre?urilor la produsele alimentare a sc?zut ?n iulie p?n? la 123 puncte, de la o valoare revizuit? de 124,6 puncte ?n iunie.Este a doua lun? consecutiv ?n care acest indice scade, fapt catalogat drept ?o veste bun? pentru consumatori, ?ntruc?t se diminueaz? presiunile infla?ioniste”, a anun?at Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), potrivit Profit.ro.FAO public? lunar propriul s?u Food Price Index, care m?soar? modific?rile de pre?uri ?nregistrate la un co? de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ?i zah?r.??n ritm anual, pre?urile au urcat cu 31% ?n iulie. Chiar dac? pre?urile mondiale la alimente au sc?zut ?n iunie, ele r?m?n cu aproape o treime mai mari dec?t ?n vara anului trecut.Sc?derea raportat? pentru luna iulie este provocat? de?diminuarea pre?urilor la uleiuri vegetale, cereale ?i produse lactate.Pre?ul uleiurilor vegetale a sc?zut cu 1,4% ?n iulie, comparativ cu luna precedent?, la cel mai redus nivel din ultimele cinci luni, ?n vreme ce pre?urile la cereale au sc?zut cu 3%, iar cele la lactate au cobor?t cu 2,8%. Cerealele au ?nregistrat un declin ?n principal din cauza sc?derii de 6% ?nregistrat? la porumb.?Pre?ul gr?ului a urcat cu 1,8%, ajung?nd la cel mai ridicat nivel din 2014, din cauza temerilor privind seceta din America de Nord, a ploilor din Europa ?i a randamentelor sub a?tept?ri din Rusia.Conform unor recente prognoze publicate de Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO) ?i Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OECD), pre?ul produselor agricole ?i alimentare ar urma s? ?nregistreze o corec?ie ?n primii ani ai perioadei 2021-2030.Pre?ul unei c?ni de cafea continu? s? creasc? ?i nimeni nu pare s? fie ?ngrijorat, scrie Bloomberg. ?n cazul cafelei arabica, pre?urile au crescut cu 50% ?n ultimele 12 luni, ating?nd luna trecut? cel mai ridicat nivel din ultimii ?apte ani, dup? ce seceta ?i ?nghe?ul au afectat culturile de cafea din Brazilia, cel mai mare produc?tor mondial, semnal?nd c? oferta mondial? va fi una limitat? cel pu?in timp de doi ani. Scumpirea cota?iilor la cafea are loc simultan cu o cre?tere a costurilor cu transportul ?i cu o lips? de containere pentru transportul naval care continu? s? afecteze lan?urile mondiale de aprovizionare ?i s? alimenteze presiunile infla?ioniste.?n aceste condi?ii multe cafenele se confrunt? cu o alegere dificil?: s? majoreze pre?urile sau s? treac? la un soi de cafea mai ieftin?O veste bun? o constituie faptul c? b?utorii de cafea sunt dependen?i de cofein? ?i ?n aceste condi?ii este pu?in probabil ca nivelul consumului s? fie afectat, ?n special av?nd ?n vedere c? cererea de cafea ??i revine ?nc? dup? pandemie.Aceast? b?utur? “este o parte at?t de important? ?n rutina de zi cu zi a consumatorilor ?nc?t ar fi nevoie de foarte mult pentru a-?i schimba obiceiurile de consum de cafea”, sus?ine Darren Seifer, analist la firma de cercetare de pia?? NPD Group. Potrivit acestuia consumatorii sunt obi?nui?i cu pre?urile volatile.?n acest an, consumul global de cafea este preconizat s? creasc? p?n? la 168,8 milioane de saci (fiecare cu o greutate de 60 de kilograme), ?n cre?tere de la 164,8 milioane saci anul trecut, arat? prognozele anali?tilor de la Rabobank International. Pia?a mondial? ar urma s? ?nregistreze o rat? medie anual? de cre?tere de 9% ?n urm?torii trei ani, p?n? la “peste 400 de miliarde de dolari”, estimeaz? ?i lan?ul de cafenele Starbucks Corp. ?n Asia, pia?a de cafea cu cel mai rapid ritm de cre?tere, consumul va cre?te gra?ie unor venituri mai mari ?i a extinderii culturii cafelei ?n China, India ?i Indonezia, prognozeaz? Fitch Solutions.Cererea de cafea nu este una complet indestructibil?, o dovad? ?n acest sens fiind faptul c? pandemia a provocat prima sc?dere anual? a acestei cereri dup? 2011.?ns? chiar dac? pre?urile mai mari din acest an vor limita revenirea de dup? pandemie, consumul nu va sc?dea, sus?ine analistul Rabobank, Guilherme Morya.Va fi nevoie ca pre?urile s? treac? de patru dolari pentru o livr? (0,45 kilograme) pentru a avea un impact asupra consumului, sus?ine Sterling Smith, director de cercetare la AgriSompo North America. P?n? c?nd se va ajunge acolo, consumatorii sensibili la pre? vor c?uta cafele mai ieftine sau ??i vor prepara mai mult? cafea acas?, estimeaz? Sterling Smith.?n plus, impactul va diferi de la o regiune la alta, spune ?i Vanusia Nogueira, director la Brazilian Specialty Coffee Association. Potrivit acesteia, consumatorii din ??rile cultivatoare de cafea, cum este ?i Brazilia, au tendin?a de a fi mai sensibili la pre? ?n timp ce b?utorii de cafea din ??rile bogate, cum sunt cei din Europa ?i SUA, sunt mai pu?in afecta?i. Rabobank sus?ine c? ?n Brazilia are loc deja o tranzi?ie spre cafeaua mai ieftin? de tip robusta.Pentru companii precum lan?ul de cafenele Starbucks, boabele de cafea reprezint? doar o mic? parte din costurile totale comparativ cu pre?ul m?inii de lucru ?i chiriile. Cu toate acestea, cel mai mare lan? de cafenele din lume ?ncepe s? resimt? presiunile infla?ioniste. “Politica de pre?uri va fi unul dintr-o serie de instrumente pe care le utiliz?m pentru a contracara aceste obstacole”, a informat compania, pe l?ng? ?ncurajarea clien?ilor s? cumpere articole mai scumpe precum alimente ?i b?uturi r?coritoare.?n cazul Grupului elve?ian Nestle SA, directorul general Mark Schneider spune c? accentul pe produsele de tip premium ?i confer? produc?torului capsulelor Nespresso mai multe op?iuni. Acolo unde va fi adecvat, vom majora pre?urile”, spune Mark Schneider.Unele cafenele ar putea chiar recurge la tactici precum reducerea cantit??ii de cafea f?r? a modifica pre?urile, spune Judy Ganes, pre?edinte la J. Ganes Consulting. ?ns? pentru micile cafenele, perceperea unui pre? mai mare ar putea fi o variant? mai facil? dec?t modificarea gustului cafelei pentru consumatorii fideli.UNIUNEA EUROPEANA Noi reguli de la 30 august pentru produsele v?ndute ?n UE , By RO.aliment, August 16, 2021Anumite produse alimentare comercializate ?n Uniunea European? vor avea limite mai stricte privind con?inutul de cadmiu ?i plumb.Este vorba de?alimentele pentru bebelu?i, legumele, fructele, cerealele, pe?tele ?i alte produse alimentare, informeaz? Reuters, potrivit Agerpres.Cadmiu ?i plumb sunt metale toxice prezente ?n multe produse alimentare, ?ns? sub anumite niveluri maxime p?n? la care nu sunt considerate periculoase pentru s?n?tatea uman?.Comisia European? a anun?at c?, ?n urma sfatului exper?ilor, a decis s? reduc? aceste niveluri maxime pentru o lung? list? de produse alimentare, ?n ?ncercarea de a diminua expunerea la substan?e cancerigene.??tim c? o alimenta?ie nes?n?toas? cre?te riscul de cancer. Decizia de ast?zi vizeaz? s? ?i pun? pe consumatori pe primul plan prin aceea c? alimentele noastre vor fi mai sigure ?i mai s?n?toase”, a declarat comisarul european pentru s?n?tate ?i siguran?a alimentar?, Stella Kyriakides.Noile limite mai stricte cu privire la con?inutul de cadmiu se vor aplica ?ncep?nd cu data de 31 august, iar cele cu privire la plumb ?ncep?nd din 30 august.Produsele alimentare care con?in aceste metale peste noile limite, dar care au ajuns pe pia?? ?nainte ca noile reguli s? intre ?n vigoare, vor putea fi v?ndute p?n? la finalul lunii februarie.Noi reguli de la 30 august pentru produsele v?ndute ?n UE , RO.aliment, August 16, 2021Anumite produse alimentare comercializate ?n Uniunea European? vor avea limite mai stricte privind con?inutul de cadmiu ?i plumb.Este vorba de?alimentele pentru bebelu?i, legumele, fructele, cerealele, pe?tele ?i alte produse alimentare, informeaz? Reuters, potrivit Agerpres.Cadmiu ?i plumb sunt metale toxice prezente ?n multe produse alimentare, ?ns? sub anumite niveluri maxime p?n? la care nu sunt considerate periculoase pentru s?n?tatea uman?.Comisia European? a anun?at c?, ?n urma sfatului exper?ilor, a decis s? reduc? aceste niveluri maxime pentru o lung? list? de produse alimentare, ?n ?ncercarea de a diminua expunerea la substan?e cancerigene.??tim c? o alimenta?ie nes?n?toas? cre?te riscul de cancer. Decizia de ast?zi vizeaz? s? ?i pun? pe consumatori pe primul plan prin aceea c? alimentele noastre vor fi mai sigure ?i mai s?n?toase”, a declarat comisarul european pentru s?n?tate ?i siguran?a alimentar?, Stella Kyriakides.Noile limite mai stricte cu privire la con?inutul de cadmiu se vor aplica ?ncep?nd cu data de 31 august, iar cele cu privire la plumb ?ncep?nd din 30 august.Produsele alimentare care con?in aceste metale peste noile limite, dar care au ajuns pe pia?? ?nainte ca noile reguli s? intre ?n vigoare, vor putea fi v?ndute p?n? la finalul lunii isia European? reduce prezen?a contaminan?ilor cancerigeni ?n produsele alimentare, 16 August 2021Comisia European? reduce prezen?a contaminan?ilor cancerigeni ?n produsele alimentarea prin stabilirea unor noi niveluri maxime pentru cadmiu ?i plumb ?ntr-o gam? larg? de produse alimentare, potrivit ?angajamentelor asumate ?n cadrul?Planului european de lupt? ?mpotriva cancerului. M?surile se vor aplica de la 30 august ?n ceea ce prive?te nivelul maxim de plumb, respectiv de la 31 august ?n ceea ce prive?te cadmiul, potrivit unui comunicat de pres?.Nivelurile maxime de cadmiu, un contaminant cancerigen din mediu, pe care ar putea s? ?l con?in? alimente precum fructele, legumele, cerealele ?i semin?ele oleaginoase, vor fi reduse ?n cazul unora dintre aceste alimente. Unele produse de baz? vor trebui, de asemenea, s? ?ndeplineasc? aceast? cerin?? de la data intr?rii ?n vigoare a noului?regulament.Aceast? m?sur? va spori siguran?a alimentelor v?ndute ?i consumate ?n UE ?i va contribui la eliminarea de pe pia?? a produselor alimentare cu cele mai mari concentra?ii de cadmiu. ?n plus, se vor reduce?nivelurile maxime de plumb din?numeroase produse alimentare, inclusiv alimentele destinate sugarilor ?i copiilor de v?rst? mic?.De asemenea, vor fi stabilite noi niveluri maxime de plumb pentru mai multe produse alimentare, cum ar fi ciupercile s?lbatice, mirodeniile ?i sarea. Deciziile de ast?zi sunt rezultatul unor ani de activitate continu? a Comisiei, a statelor membre ?i a Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentar?, precum ?i al consult?rilor cu ?ntreprinderile din sectorul alimentar.Cadmiul?este un metal greu toxic prezent ?n mediu, at?t natural, c?t ?i ca rezultat al activit??ilor agricole ?i industriale. Principala surs? de expunere la cadmiu a nefum?torilor o reprezint? alimentele. ?ntruc?t ?i?plumbul este un contaminant prezent ?n mod natural ?n mediu, hrana este principala surs? de expunere uman? la plumb.2,7 milioane de persoane din Uniunea European? au fost diagnosticate ?n 2020 cu cancer ?i alte 1,3 milioane de oameni ?i-au pierdut via?a din cauza acestuia, inclusiv peste 2.000 de tineri. Dac? nu vor fi luate m?suri decisive, cazurile de cancer urmeaz? s? creasc? cu 24% p?n? ?n 2035, devenind astfel principala cauz? de deces ?n UE.Planul european de lupt? ?mpotriva cancerului va avea o finan?are de 4 miliarde euro, inclusiv 1,25 miliarde euro din viitorul program EU4Health.Un an pentru un milion de semn?turi ?n favoarea ini?iativei privind reciclarea sticlelor din?plastic , C.M. , 13 Aug 2021 Comisia European? a decis vineri s? ?nregistreze o ini?iativ? cet??eneasc? european? intitulat? ”ReturnthePlastics", ce are ca scop reciclarea sticlelor de?plastic.”ReturnthePlastics" este o ini?iativ? cet??eneasc? de punere ?n aplicare a unui sistem de garan?ie-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din?anizatorii ini?iativei invit? Comisia s? prezinte o propunere care s? aib? ?n?vedere:- punerea ?n aplicare a unui sistem de garan?ie-returnare la nivelul UE pentru reciclarea sticlelor din?plastic,- ?ncurajarea tuturor statelor membre ale UE s? fac? ?n a?a fel ca supermarketurile (lan?urile de supermarketuri) care comercializeaz? sticle din plastic s? instaleze distribuitoare pentru reciclarea sticlelor din plastic dup? ce au fost cump?rate ?i utilizate de c?tre?consumator,- plata de c?tre ?ntreprinderile produc?toare de sticle din plastic a unor taxe pe plastic pentru reciclare ?i pentru sistemul de garan?ie-returnare a sticlelor din plastic (?n conformitate cu principiul ”poluatorul?pl?te?te”).Comisia consider? c? aceast? ini?iativ? este admisibil? din punct de vedere juridic deoarece ?ndepline?te condi?iile necesare. ?n acest stadiu, Comisia nu a examinat ?nc? fondul?ini?iativei.?n urma ?nregistr?rii de ast?zi, organizatorii pot ?ncepe colectarea?semn?turilor.Dac?, ?n termen de un an, ini?iativa cet??eneasc? european? prime?te un milion de declara?ii de sus?inere din cel pu?in 7 state membre, Comisia va trebui s??reac?ioneze.Executivul european ar putea decide fie s? dea curs solicit?rii, fie s? o resping?, ?i va trebui s? ??i argumenteze?decizia.BackgroundIni?iativa cet??eneasc? european? a fost introdus? odat? cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cet??enii pot contribui la stabilirea agendei de?lucru.Acest tip de ini?iativ? a fost lansat ?n mod oficial ?n aprilie?2012.Condi?iile de admisibilitate sunt?urm?toarele:(1) ac?iunea propus? nu trebuie s? se afle ?n mod v?dit ?n afara sferei de competen?? a Comisiei de a prezenta o propunere de act?juridic,(2) nu trebuie s? fie ?n mod v?dit abuziv?, neserioas? sau?vexatorie,(3) nu trebuie s? contravin? ?n mod v?dit valorilor?Uniunii.P?n? ?n prezent, Comisia a primit 107 de cereri de lansare a unei ini?iative cet??ene?ti europene, dintre care 82 au fost admisibile ?i, prin urmare, s-au calificat pentru a fi??nregistrate.Guvernul transpune ?n legisla?ia rom?neasc? Directiva privind plasticul de unic? folosin??, 16 August 2021 Guvernul va avea pe mas? ?n ?edin?a din aceast? s?pt?m?n? ordonan?a de urgen?? cu privire la reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, ?nsemn?nd transpunerea ?n legisla?ia rom?neasc? a Directivei privind plasticul de unic? folosin?? (SUP – Single Use Plastic).Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor a lucrat ?n ultimele luni la implementarea ?n Rom?nia a Directivei Uniunii Europene privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, potrivit ministrului Tanczos Barna.Directiva referitoare la plasticul de unic? folosin?? a fost publicat? ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 155/1, ?n 12 iunie 2019, iar statele membre trebuiau s? asigure intrarea ?n vigoare a actelor cu putere de lege ?i a actelor administrative necesare pentru conformarea la prezenta directiv? p?n? la 3 iulie 2021.?Odat? cu implementarea acelei directive se va interzice punerea pe pia?? a anumitor produse din plastic pahare, furculi?e, farfurii ?i alte categorii de produse din plastic ?i se vor implemnta noi restric?ii cu privire la producerea anumitor ambalaje din plastic, ?inte privind reciclarea acestor produse. Este foarte clar? politica UE, pe c?t se poate eliminarea plasticului ?i cre?terea gradului de reciclare”, a declarat Tanczos Barna, care a subliniat c? ordonan?a va fi pe masa Guvernului la ?edin?a de s?pt?m?na aceasta.Directiva UE 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului ?nconjur?tor prevede zece categorii de produse:be?i?oare de urechi;farfurii ?i tac?muri de unic? folosin??;baloane ?i be?e pentru acestea;ambalaje de m?ncare;pahare din plastic pentru b?uturi;alte ambalaje folosite pentru b?uturi;filtre de ?ig?ri;pungi de plastic;ambalaje din plastic;?erve?ele umede ?i alte produse de igien? plastic?.?n plus, statele membre vor lua m?surile necesare pentru a realiza o reducere cantitativ? m?surabil? a consumului pentru produse precum recipientele pentru alimente din plastic, cum ar fi cutiile pentru fast-food, cu sau f?r? capac, utilizate pentru a con?ine alimente destinate consumului imediat fie la fa?a locului, fie pentru a fi luate la pachet ?i care sunt gata pentru a fi consumate f?r? alte preparare, cum ar fi g?titul, fierberea sau ?nc?lzirea. De asemenea, ?i consumul de pahare de plastic pentru b?uturi va trebui redus, inclusiv capacele acestora.Directiva mai prevede un obiectiv obligatoriu de atins – reducerea cu cel pu?in 25% a folosirii recipientelor din plastic pentru b?uturi, ?ncep?nd cu 2025, calculat? ca medie per stat membru. ?n 2030, toate sticlele de plastic vor trebui s? respecte un obiectiv de cel pu?in 30% din con?inutul reciclat.?erve?ele umede, pentru ?ngrijirea personal? sau pentru uz casnic, vor fi marcate pentru a-i anun?at pe consumatori cu privire la prezen?a plasticului ?n ?erve?elul umed ?i cu privire la daunele aduse mediului dac? acesta este aruncat ?n alt? parte dec?t ?n ??co?.Produc?torii de filtre de tutun care con?in plastic vor face obiectul unui sistem extins de responsabilizare a produc?torului. Aceasta ?nseamn? c? produc?torii vor trebui s? acopere costurile sistemelor publice de colectare a chi?toacelor de ?ig?ri, inclusiv infrastructura necesar?, cum ar fi recipientele corespunz?toare pentru de?euri ?n punctele obi?nuite de gunoi. Filtrele pentru produsele din tutun care con?in plastic sunt al doilea articol din plastic cu o singur? utilizare cu cel mai mare de?euri din UE.Productie mica de piersici in Europa. Probleme din cauza vremii , august 16, 2021,AgrostandardEuropa va avea in acest an cea mai slaba productie de piersici din ultimii 30 de ani, din cauza fenomenelor meteo extreme (gerul din primavara), care au produs pagube in principalele tari producatoare, potrivit Medfel. Astfel, Italia va avea pentru al doilea an consecutiv o recolta foarte mica, cu43% mai putin dec?t media din ultimii cinci ani, Grecia se asteapta la o productie redusa la jumatate, iar Spania estimeaza o pierdere de aproximativ 25% raportat la media din ultimul cincinal. Nici francezii nu stau mai bine, prognozele sunt destul de rezervate: recul de 30% fata de 2020, respectiv 25% raportat la media cincinala, arata France Agricole.....................................................OLANDACa urmare a implement?rii noilor legi ale mediului, ?n Olanda s-au ?nchis 278 de ferme de porci , meatmilk , 16 august 2021 Industria porcinelor din ??rile de Jos se afl? ?n proces de sc?dere cu 6,7%, echival?nd cu un total de 278 de ferme porcine. Aceasta este consecin?a unei politici de legisla?ie de mediu mai stricte, relev? PigProgress. Sc?derea este consecin?a unei ?ncerc?ri a autorit??ilor olandeze de a reduce cantitatea total? a mirosurilor ?i a emisiilor de azot din ?ar?. ?nceput? ini?ial ca o ?ncercare de reducere a presiunii mirosului ?n apropierea satelor ?i ora?elor, politica a fost extins? ?n ultimii ani pentru a reduce, de asemenea, totalul emisiilor de azot din ?ar?, deoarece se crede c? un surplus de azot ?n mediu are un impact asupra biodiversit??ii. Pentru a?a-numita ?Politic? de subven?ionare a cre?terii porcilor” (SRV), un program voluntar, au fost puse la dispozi?ie un total de 450 milioane EUR.To?i cei 278 de cresc?tori de porci au primit deja o prim? plat? de 10% din subven?ia de oprire a produc?iei. Al?i 163 au primit deja o a doua plat? de 70%, ceea ce ?nseamn? c? porcii au disp?rut cu adev?rat. La jum?tatea lunii iunie deja 21 de ferme fuseser? d?r?mate.C?teva ferme de porci erau ?nc? profitabile, ceea ce face dificil pentru produc?tori s? vad? cl?dirile fermelor lor demolate.Una peste alta, reglementarea subven?iilor nu s-a dovedit a fi ?succesul” pe care l-au sperat Ministerul Olandez al Agriculturii, Naturii ?i Calit??ii Alimentelor (LNV). Ini?ial 502 de ferme ?i-au exprimat interesul, dar mai multe ferme ?i-au retras interesul; motivele pentru care sunt ?nc? de cercetat. Pentru politic? erau disponibili 450 de milioane EUR, p?n? acum 170 milioane EUR sunt ?nc? disponibili; aceste fonduri vor fi aplicate ?ntr-un mod diferit.Cu toate acestea, ceea ce este clar este c? grupul fermelor care se opresc are un fundal divers, cu ferme de scroaf?, ferme de finisare ?i ferme de farrow-to-finish. ?n plus, dimensiunile sunt variabile ?i un num?r destul de mare de ferme au avut rezultate bune. Evident, o parte din produc?torii care au ales s? se opreasc? pur ?i simplu nu au avut succesori, prin urmare aceast? oportunitate a fost prea bun? pentru a nu o folosi. Majoritatea produc?torilor de porci au oprit deja casele de porci ?i gunoiul de grajd a fost ?ndep?rtat.Deoarece toate tipurile de ferme sunt ?n proces de oprire, este probabil ca situa?ia total? a pie?ei s? nu fie dislocat?. Aceasta este evaluarea Organiza?iei Olandei a Produc?torilor de Porcine (POV), care evalueaz? situa?ia ?n care pia?a din ?ar? nu a fost dislocat? teribil. Se pare c? nu este nevoie s? exporti purcei suplimentari. Cele mai multe ferme care se opresc se afl? ?n sudul ??rii, ?n provinciile Limburg ?i Brabantul de Nord.?n ciuda politicii de subven?ionare, este de a?teptat ca industria porcin? olandez? s? poat? continua s? joace un rol principal la nivel interna?ional. Potrivit POV, companiile din agroindustria din jur investesc din ce ?n ce mai mult ?n str?in?tate.?n general, produc?ia de porc nu este ?mbr??i?at? peste tot ?n ??rile de Jos, a?a cum se poate citi ?n aceast? opinie a exper?ilorPolitica ar putea chiar s? ?mping? puterea de inovare a Olandei, a declarat René Veldman de la Rabobank. La urma urmei, noile inova?ii stimulate de aceast? politic? ar putea duce la luarea de m?suri uria?e de c?tre industria porcin? pentru a deveni practic lipsit? de mirosuri sau emisii, cu o utilizare ?i o valorificare substan?ial mai bune a gunoiului de grajd. ?n ceea ce prive?te emisiile, mediul ?i agricultura circular?, Olanda ar putea juca un rol pe scena global?. (In ilustratie, demolarea unei ferme de porci din Olanda. Sursa foto: PigProgress)SUAGrau – cotatie in crestere pe Bursa de la Chicago. Trei mari jucatori pe piata si-au revizuit in scadere estimarile de productie, august 16, 2021 , Agrostandard Cotatia la grau a crescut vineri, 13 august, la Bursa de la Chicago, dupa publicarea raportului Wasde de catre departamentul american pentru agricultura (USDA). Raportul revizuieste in scadere estimarile privind productia mondiala de grau in sezonul 2021-2022 de la 792,40 milioane tone, luna trecuta, pana la 776,91 milioane tone, in prezent. Astfel, buselul de grau (circa 27?kg) cu livrare in septembrie a inchis sedinta la un nivel de 7,6223 dolari, raportat la 7,5350 dolari in ziua de joi, cresterea fiind de 1,16%. Nu este, insa, singurul raport care avertizeaza ca va fi agitatie mare pe piata graului, din cauza productiei mai mici. estimeaza o scadere a stocurilor de grau, in acest an, cu 12,7 milioane de tone, pana la 279 milioane tone. Surpriza vine din partea Rusiei, un jucator important pe piata cerealelor, pentru care prognozele privind productia de grau au fost revizuite in scadere pana la 72,5 milioane tone, fata de 85 milioane tone, luna trecuta. Prognoze mai mici sunt si pentru Canada, din cauza caldurii, recolta fiind estimata in prezent la 24 milioane tone, fata de 31,5 milioane tone anterior. In aceste conditii, este asteptat pentru sezonul 2021/2022 un deficit de 10 milioane tone, pe fondul unei cereri superioare ofertei.O productie mai mica s-ar putea sa avem si in Franta, mai precis, este vorba de un recul de 1,5 milioane tone. Australia, in schimb, si-a marit prognozele de productie cu circa 1,5 mil. tone pana la 30 mil. tone, iar Ucraina cu 3 mil. tone pana la un record de 33 mil. tone. In ceea ce priveste Romania, dupa toate datele se va ridica undeva la 12 mil. tone, in crestere semnificativa fata de 2020.CHINAChina: Economia este sub presiune ?n urma ?ncetinirii produc?iei industriale ?i a v?nz?rilor cu am?nuntul , 16 august 2021, 12:29 Redresarea Chinei, a doua economie mondial?, ??i pierde av?ntul, dup? ce cre?terea produc?iei fabricilor ?i a v?nz?rilor cu am?nuntul a ?ncetinit semnificativ ?n iulie, din cauza sporiri num?rului de infec?ii cu COVID-19 ?i a inunda?iilor, care au perturbat afacerile, transmite Reuters, potrivit Agerpres.Luna trecut?, produc?ia industrial? a urcat cu 6,4% ?n ritm anual, arat? datele publicate luni de Biroul Na?ional de Statistic? (NBS), ?n timp ce anali?tii se a?teptau la un avans de 7,8%, dup? o expansiune de 8,3% ?n iunie.De asemenea, v?nz?rile cu am?nuntul au crescut ?n iulie cu 8,5% ?n ritm anual, ?n timp ce anali?tii se a?teptau la un avans de 11,5%, dup? o expansiune de 12,1% ?n iunie.Pie?ele bursiere din Asia ?i Europa ?nregistrau sc?deri luni, ?n urma public?rii datelor dezam?gitoare privind economia chinez?.Alte date publicate luna aceasta arat? ?n iulie o redresare nea?teptat? a exporturilor, care au fost factorul cheie al impresionantei redres?ri a Chinei dup? pandemie.Fu Linghui, purt?tor de cuv?nt al NBS, a apreciat luni c? redresarea Chinei r?m?ne inegal? din cauza sporiri num?rului de infec?ii cu COVID-19 ?i a dezastrelor naturale. “Redresarea economiei interne ?nc? se confrunt? cu multe dificult??i, ?n urma sporirii presiunilor asupra produc?iei”, a explicat oficialul chinez.De asemenea, pre?urile mai ridicate ale materiilor prime afecteaz? IMM-urile din China. “Nu ?ndr?znim s? cre?tem pre?urile produselor noastre, dar nici nu le putem sc?dea, deoarece nu am mai avea profit deloc”, a declarat pentru Reuters un director al unei fabrici de echipamente medicale din provincia Jiangsu.Din ce ?n ce mai mul?i anali?ti ??i ?nr?ut??esc estim?rile privind avansul economiei chineze ?n 2021. PPIB-ul Chinezi a ?nregistrat un avans anual de 7,9% ?n trimestrul doi din 2021, dup? o expansiune de 18,3% ?n primele trei luni din 2021.Anali?tii de la ANZ previzioneaz? ?n acest an o cre?tere a economiei chineze de 8,3%, fa?? de un avans de 8,8% estimat ini?ial, din cauza datelor dezam?gitoare din iulie.PIB-ul Chinei a urcat cu 2,30% anul trecut, statul asiatic devenind astfel singura mare economie din lume care a ?nregistrat cre?tere ?n 2020, pe fondul crizei globale provocate de pandemie.Totu?i, ca urmare a impactului global al pandemiei pe plan global, ritmul de cre?tere al PIB-ului Chinei ?n 2020 este cel mai slab din 1976, ultimul an al Revolu?iei Culturale care a afectat semnificativ economia.SANATATE si GASTRONOMIEAten?ie la PEPENII TOXICI! Cum afli dac? un pepene este injectat , Ciprian Voinea , 16 august 2021 Vara, pepenii sunt la mare c?utare pentru sunt r?coritori ?i hidratan?i, av?nd un con?inut de ap? foarte mare, de aproximativ 90%, ?i un con?inut foarte sc?zut de calorii: circa 30 kcal/100 de grame.Beneficiile consumului de pepene sunt numeroase: ?nt?re?te sistemul imunitar, scade riscul de obezitate, diabet ?i boli cardiovasculare, regleaz? nivelul presiunii arteriale, digestia ?i previne apari?ia astmului ?i a cancerului.Din nefericire ?ns?, pia?a din Rom?nia este plin? de pepeni toxici, umfla?i artificial cu diferite substan?e, scrie monitorulcj.ro.Injectarea pepenilor cu anumite substan?e are rolul de a le accelera cre?terea sau de a-i men?ine proaspe?i mai mult timp. ?ns? ace?ti pepeni devin toxici pentru organism, iar consumul lor ar trebui evitat cu orice pre?.Una dintre substan?ele folosite la injectare este un compus chimic denumit Forclorfenuron. Acesta are dublu rol: gr?be?te coacerea pepenilor care au fost cule?i mai devreme dec?t trebuia, dar are ?i rol de conservant, p?str?nd pepenii ?n stare bun? mai mult timp.Mai mult, unii comercian?i injecteaz? chiar ?i colorant ?n pepeni, pentru a-i face s? par? cop?i ?i buni de m?ncat la testul dopului.Iat? la ce trebuie s? fii atent atunci c?nd cumperi un pepene ca s? afli dac? este injectat sau nu cu substan?e d?un?toare.?n primul r?nd, trebuie s? fii atent la greutate. Un pepene ro?u trebuie s? se simt? greu. Daca ?i se pare c? pepenele pe care ?l ai ?n m?n? este prea u?or raportat la m?rimea lui, nu ?l mai cump?ra.Un alt semn este coaja: dac? prezint? mici g?uri pe suprafa??, ?nseamn? c? ai ?n fa?? un?pepene toxic, care a fost injectat.Dac? ai posibilitatea, pune pepenele ?ntreg ?ntr-un vas mare cu apa. Dac? se ridic? la suprafa?? apei atunci pepenele este bun de consumat. ?n cazul ?n care r?m?ne la fundul vasului, evit? consumul lui.Testele pentru a evita consumul unui pepene toxic nu se opresc aici. La t?iere, s?mburii trebuie s? fie negri. Dac? sunt albi, acesta poate fi un semn c? pepenele a fost injectat. De asemenea, analizeaz? nervurile prezente ?n miezul pepenelui: acestea trebuie s? fie ro?ii, nu albe.Consisten?a miezului poate fi, de asemenea, un semn c? pepenele este toxic. Un pepene natural are un miez moale, cu aspect nisipos. Dac? miezul este lucios ?i tare, acest lucru indic? faptul c? acel pepene a fost injectat. Verific? ?i cum se prezint? pepenele dup? ce a fost l?sat peste noapte ?n frigider. Dac? se usuc?, este sigur pentru consum. Dac? este lipicios la atingere, ?nseamn? c? are un con?inut ridicat de nitra?i.?i un ultim test, ca s? ??i dai seama dac? ai de-a face cu un pepene toxic: taie o buc??ic? de miez ?i pune-o ?ntr-un pahar cu ap?. Dac? apa nu ??i schimba culoarea ?i devine doar tulbure, pepenele este bun. ?n schimb, dac? apa devine rozalie, ?nseamn? c? pepenele a fost injectat cu coloran?i sau azot.?De ce este periculos oxidul de etilen?, g?sit ?n c?teva sortimente de suc ?i ?nghe?at? retrase de la v?nzare ?n mai multe supermarketuri 16 august 2021, 15:45 de Lorena Mih?il? Dou? tipuri de b?uturi r?coritoare au fost retrase, recent, din mai multe magazine din cauza oxidului de etilen? peste limitele permise utilizat ?ntr-unul dintre ingrediente, conform Autorit??ii Na?ionale Sanitar Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA). Medicii spun c? este extrem de toxic ?i cancerigen. Cele dou? tipuri de b?uturi r?coritoare au fost retrase din magazine Metro, Carrefour, Selgros. Penny, din cauza oxidului de etilen? ?ntr-un ingredient al materiilor prime utilizate sunt Figo, produs de Rewe Rom?nia ?i Fruits & Friends, de la ALONOR COMPANY SRL. De ce este periculos oxidul de etilen?. Explica?ia medicului Dr. Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul Nicolae Oblu Ia?i a precizat pe pagina sa de Facebook faptul c? oxidul de etilen? ”este extrem de toxic ?i cancerigen ?i nu se poate defini un nivel sigur de expunere. Astfel, utilizarea acestui toxic este acum interzis? la nivelul UE”. Iat? c?teva explica?ii despre ce este acest compus periculos ?i ce se poate ?nt?mpla dac? este ingerat. Oxidul de etilen? (Oxirano) este un compus organic sub form? de gaz (la temperatura camerei) toxic cu miros eteric (dulce), incolor, inflamabil, instabil, utilizat ca: Dezinfectant utilizat pentru sterilizarea echipamentelor medicale ?i dentare (deoarece este capabil s? distrug? viru?i, bacterii, ciuperci ?i spori, ?n special ?n condi?ii uscate). A fost folosit pentru fumigarea produselor alimentare pentru ambalare ?i pentru a reduce semnificativ popula?ia de bacterii ?i ciuperci din condimente ?i aditivi. A fost folosit ca pesticid (insecticid, rodenticid), erbicid ?i fungicid. DOSARCe trebuie s? faci ?i s? nu faci dac? te ?nt?lne?ti cu ursul. 15 ac?iuni vitale ?n cazul unui atac , Roxana Dobre - 16 august 2021 07:04Ce trebuie s? faci ?i s? nu faci dac? te ?nt?lne?ti cu ursul sau animalul te atac?. Recomand?ri pentru a te proteja ?n cazul unui atac de urs sunt colectate de la exper?i, de la persoane care cunosc bine p?durea, habitatul ursului, dar ?i comportamentul acestor animale s?lbatice.Incidentele tragice din ultima perioad?, ?n care ur?ii au ie?it destul de des din habitatul lor natural ?i s-au apropiat din ce ?n ce mai mult de oameni sau chiar i-au atacat, au b?gat spaima ?n mul?i cresc?tori de animale, fermieri sau oameni simpli care iubesc drume?iile pe munte. De aceea, trebuie s? ?tim c?teva reguli simple care trebuie respectate chiar dac? imprevizibilitatea animalului ?i viteza de reac?ie a acestuia nu pot fi anticipate nici de cei mai mari cunosc?tori ai acestei specii. Ce trebuie s? faci ?i s? nu faci ?n p?dure pentru a evita un conflict cu ursul: Asigura?i-v? c? zona unde v? deplasa?i nu este ”?mp?nzit?” de ur?i. Fie c? merge?i ?ntr-o simpl? drume?ie sau s? culege?i ciuperci, sau fructe de p?dure, trebuie s? v? asigura?i c? zona unde v? deplasa?i nu este una cunoscut? pentru atacurile ur?ilor sau prezen?a acestora. Astfel, este o regul? de baz? s? v? lua?i aceast? m?sur? de precau?ie; Nu pleca?i niciodat? ne?nso?i?i. Merge?i ?ntr-un grup de patru sau mai mul?i oameni ?i r?m?ne?i aproape ?mpreun?. Grupurile de acea dimensiune sunt mai pu?in probabile de a fi atacate sau ?n cazul unei tragedii, unul dintre membrii grupului poate cere ajutor; Face?i mult zgomot. Chiar dac? vorbim de un animal feroce ?i ursul este la r?ndul lui speriat de zgomot sau sunete pe care nu le cunoa?te. Astfel, c?nd pleca?i cu mai mul?i ?nso?itori asigura?i-v? c? discuta?i tare ?ntre voi, sau chiar s? c?nta?i. Mai exist? varianta s? purta?i ag??at de rucsac un a?a-zis BellBear (clopo?el anti-urs n.r), care sun? de fiecare dat? c?nd te mi?ti. Clopo?elul este echipat cu un magnet care opre?te sunetul atunci c?nd nu este folosit. Aten?ie, ?ns?! Autorit??ile nu v? recomand? s? fluiera?i, s? folosi?i un fluier sau s? ?ipa?i. Aceste zgomote pot suna ca un animal ?n durere, care poate atrage un urs; Nu pleca?i niciodat? pe cea?? sau ploaie. Verifica?i prognoza meteo ?nainte s? v? deplasa?i ?i nu pleca?i sub nicio form? dac? se anun?? ploi sau dac? este cea??. Cele dou? fenomene meteo cresc riscul unei astfel de ?nt?lniri deoarece animalele se simt ?n siguran?? la ad?postul unor astfel de manifest?ri meteo ?i ies ?n c?utarea hranei; Purta?i ?ntotdeauna ?n rucsac petarde, fumigene sau orice alte obiecte care scot un zgomot puternic. Dac? observa?i aproape sau chiar la dep?rtare prezen?a unui urs face?i c?t mai mult zgomot care s? ?l alunge, cum ar fi s? prinde?i ni?te petarde sau prin lovirea c?nilor sau a vaselor de metal pe care le ave?i ?n bagaj; Nu v? aventura?i ?n zone unde c?mpul vizual este redus din cauza copacilor de?i sau a vegeta?iei. Merge?i doar pe poteci mari ?i zone unde c?mpul vizual este bun, ?n caz contrar in cauza copacilor s-ar putea s? v? trezi?i cu ursul fa?? ?n fa??; Nu v? panica?i! De?i este greu s? nu ??i pierzi cump?tul c?nd e?ti fa?? ?n fa?? cu un animal periculos, ?ncerca?i pe c?t posibil s? nu v? panica?i. ?i ?n niciun caz nu fugi?i pentru c? ve?i transforma ?n victim? cu siguran?? ?i este garantat c? nu pute?i s? fugi?i mai repede dec?t el. Purta?i ?ntotdeauna la g?t un fluier func?ional ?i care poate scoate mult zgomot. ?n magazinele de specialitate se g?sesc chiar fluiere ”anti-urs? care fac un zgomot mult mai puternic dec?t cele obi?nuite. De?i nu este recomandat s? ?i folosi?i ”preventiv” fluierul poate fi de ajutor dac? v? trezi?i fa?? ?n fa?? cu ursul. Acesta este foarte sensibil la zgomot iar faptul c? v? este foarte la ?ndem?n? v? poate ajuta s? reac?iona?i prompt. Fluiera?i c?t pute?i de tare ?i adopta?i o pozi?ie amenin??toare, flutur?nd m?inile ?i privindu-l ?n ochi. De cele mai multe ori fug, dar, ?nainte de toate astea, ave?i grij? c? el are pe unde sc?pa. ?n plus, fluierul v? poate ajuta ?i s? v? semnala?i prezen?a dac? sunte?i r?nit iar echipe de salvatori v? caut?; ?nt?lnirea fa?? ?n fa?? necesit? mult? st?p?nire de sine astfel c? dac? ?n situa?ia de mai sus, nu ave?i fluier, face?i zgomot cu ce pute?i, ?ipa?i, bate?i din palme. Dup? aceea trebuie s? v? retrage?i ?ncet, cu ochii la el. Da?i drumul rucsacului dac? totu?i vine spre tine, arunc?-l ?n opusul direc?iei pe care tu o vei lua pentru c? cel mai probabil este interesat de m?ncare, nu de tine. Nu purta?i ?n rucsac alimente care miros puternic sau sunt superficial ambalate. Ursul clar ?n primul r?nd vine dup? hran?, astfel c? ?mpacheta?i c?t mai bine hrana pe care o c?ra?i ?nc?t s? nu miroas? prea tare. Nu m?nca?i ?n locurile ?mp?durite ?i care ?ti?i c? sunt frecventate de ur?i, s-ar putea s? ave?i musafiri nepofti?i la mas?. Purta?i ?ntotdeauna un spray cu piper. Ur?ii au mirosul dezvoltat pentru c? au un nas sensibil iar piperul este puternic iritant. Este conceput pentru a respinge un urs agresiv (dar v? poate afecta ?i vou? respira?ia ?i vederea, dac? v?ntul v? sufl? ?n fa??). Este eficient la o distan?? de 12-30 de picioare. Spray-ul la urs este un factor de protec?ie excelent, cu aproximativ 90% eficien??. De obicei, trebuie s? scoate?i clema de siguran?? ?nainte de a-l putea utiliza. ?ncerca?i s? o scoate?i de acas?, ?nainte de c?l?torie. Dar este important ca sub nicio form? s? nu ?l folosi?i dac? nu este cazul s? r?ni?i alte animale; Ursoaicele mame sunt cele mai agresive. Ca orice mam?, ursoaica ??i ap?r? puii ?i sunt mult mai periculoase dec?t masculii. Dac? a?i fost aten?iona?i de existen?a ei ?n traseul vostru, urma?i sfatul ?i evita?i traseul. Este valabil ?i ?n cazul ur?ilor turba?i; Urca?i ?n copac. De?i pare o metod? v?zut? mai mult ”?n filme” ?n cazuri extreme v? poate salva via?a. Ochi?i un copac care s? v? permit? c???rarea ?i dup? ce v? asigura?i c? sunte?i ?n siguran?? suna?i dup? ajutor. De?i ursul este un bun c???r?tor nu va fi interesat s? se urce ?n copac dac? nu este provocat sau dac? bagajul pe care ?l purta?i nu miroase puternic a m?ncare; Nu v? risca?i niciodat? via?a ?ntr-o lupt? cu ursul. Chiar dac? v? atac? animalele sau pur si simplu le ”fur?”, nu ?ncerca?i niciodat? s? le recupera?i sau s? le salva?i pentru c? o lupt? cu ursul e clar inegal?. Dac? atacul este ?n desf??urare suna?i de urgen?? salvatorii ?i a?tepta?i ?ntr-un loc care este sigur. ?i prezen?a c?inilor este de ajutor dar nici pentru ei lupta nu este ?ntotdeauna ”dreapt?”. Calmul ?i mi?c?rile lente v? pot salva via?a. Ursul nu trebuie provocat ?n niciun caz! Misc?rile line, ?i statul cu trupul c?t mai aproape de sol sunt semne clare pentru urs ca nu e?ti o provocare ?i, prin urmare, ar trebui s? te lase ?n pace. Nu fugi?i ?n niciun caz! C?nd v? ?ndep?rt??i de urs, nu v? intoarce?i cu spatele. Iar daca sunte?i cu grupul, ave?i grij? ca to?i s? v? p?stra?i calmul ?i s? v? ?ndep?rta?i de urs f?c?nd acelea?i mi?c?ri, ?ntr-un ritm foarte ?ncet, p?str?nd oarecum impresia unui singur corp. Daca v? misca?i haotic ?i face?i zgomote iritante, ursul se va sim?i amenin?at ?i, cu siguran??, va ataca. * * *Soiul de gr?u Basilio s-a remarcat din nou prin toleran?a la fuzarioz? ?i rugini , Adrian Radu - 16 august 2021 Axereal, cea mai mare cooperativ? agricol? din Franta, ofer? soiuri de gr?u de ?nalt? performan??, prin lan?urile de aprovizionare dezvoltate pentru a satisface nevoile fermierilor. Soiul de gr?u Basilio este v?rful de lance al produc?torului. Adaptat tuturor zonelor de cultur? din Rom?nia, Basilio ?ndepline?te cerin?ele fermierilor ?n ceea ce prive?te performan?a agronomic?, furniz?nd ?n acela?i timp calit??ilor tehnologice cerute de industrie. Basilio este un soi aristat, care prezint? o toleran?? mare la to?i patogenii aparatului foliar. Are o toleran?? bun? la iernare ?i la boli specifice, ?n special la rugini (galben? ?i brun?) ?i la Fuzarioz?.”Soiul de gr?u Basilio se caracterizeaz? prin dou? toleran?e genetice. Una este la rugini ?i a doua este la fusarium, ceea ce se vede ?i aici, avem un lan f?r? fuzarioz? ?i un lan f?r? rugini. Dac? ?n sezonul acesta, 2021, abunden?a ploilor a f?cut s? avem o inciden?? ridicat? a ruginilor la alte genetici, da, la soiul de gr?u Basilio se vede acest atu, toleran?a la rugini, at?t la Rugina galben?, c?t ?i la Rugina brun?”, a precizat Marian Cioroiu, Reprezentant V?nz?ri Axereal Rom?nia, ?n timpul unei vizite la una dintre solele cultivate cu bina?ia dintre maturitate timpurie, randamente stabile ?i calitate este o caracteristic? a soiului Basilio, care se remarc? totodat? ?i prin caracteristici bune de mor?rit ?i panifica?ie.Basilio are o talie medie, cu o toleran?? foarte bun? la c?dereGenetica francez? a soiului de gr?u de la Axereal are o putere mare de ?nfr??ire, chiar ?i ?n condi?ii dificile. Plantele sunt s?n?toase, cu spice uniforme ?i bobul bine umplut. Un alt avantaj al gr?ului Basilio este norma optimizat? de sem?nat, de 180-200 kg/ha, care ofer? randamente de peste 8 tone/ha.”Rezultatele sunt bune ?i se v?d atuurile acestei genetici” a completat Marian Cioroiu.Reprezentan?ii Axereal v? stau la dispozi?ie pe pagina de Facebook Axereal sau pe axereal.ro. * * *Noile drone DJI Agras T30 ?i T10 intr? puternic pe pia?a de echipamente agricole , agrointeligenta.ro - 16 august 2021 15:35 Foto: Elitagrotehnologie SRLDJI, cel mai cunoscut produc?tor de drone din lume, promoveaz? puternic cele mai noi modele de drone pentru agricultur?. Modelele de drone DJI Agras T30 ?i Agras T10 sunt deja disponibile ?n 100 de ??ri ?i recent au fost vedele unui eveniment agricol ?n Republica Moldova.Cea mai performant? dron? ?n agricultur? – DJI Agras T30 le-a fost prezentat? fermierilor moldoveni ?n perioada 12-14 august, la TehAgroFest2021, cea de-a III-a edi?ie a Expozi?iei Interna?ionale Agricole, organizat? ?n formatul test-drive. Compania care a avut la stand echipamentele DJI ?i care ?i comercializeaz? noile drone se nume?te Elitagrotehnologie SRL. Foto: Elitagrotehnologie SRLDronele DJI Agras, cu cele dou? modele – T30 ?i T10, sunt cele mai noi lansate de produc?torul chinez recunoscut pentru echipamentele de zbor f?r? pilot ?i pentru sistemele inteligen?a de stabilizare pentru zona de video.”Cu un rezervor de pulverizare de 30 litri, DJI Agras T30 duce eficien?a pulveriz?rii aeriene la noi ?n?l?imi. Un corp transformator revolu?ionar permite pulverizarea mai eficient?, ?n special pentru pomi fructiferi. Folosind solu?iile DJI pentru agricultur? digital?, T30 ajut? la reducerea consumului de ?ngr???minte ?i la cre?terea randamentului cu cele mai bune practici eficiente, bazate pe date”, este, ?n traducere, prezentarea pe care cei de la DJI o fac v?rfului de gam? de la Agras.O noutate a dronei Agras T30 este modul ?n care aceasta poate controla direc?ia de aplicare a tratamentelor. ”Cu o tehnologie revolu?ionar? de direc?ionare a ”ramurilor” ?i bra?e reglabile, Agras T30 p?trunde ?n copertine groase cu pulverizare oblic?, asigur?nd o aplicare uniform? de pesticide lichide ?i dubl?nd num?rul de pic?turi. Cu ajutorul platformei Smart Agriculture Cloud ?i a cart?rii bazate pe cloud, utilizatorii pot gestiona o livad? digital? 3D, facilit?nd ?nceperea agriculturii digitale”. Foto: Echipamentul este dotat cu 16 duze de pulverizare ce ofer? o acoperire extins? cu distribu?ie uniform?, penetrare puternic? ?i prevenire excep?ional? a derivei. ”Dotarea cu 16 duze ?mbun?t??e?te ?i mai mult penetrarea pic?turilor. Opt seturi de electrovalve permit controlul independent al frecven?ei variabile ?i pulverizarea. Designul pompei cu piston dublu cu piston cu ?ase cilindri opus orizontal ofer? o putere de pulverizare puternic? ?i un debit mare de p?n? la 8 litri pe minut”, arat? produc?torul.L??imea de pulverizare la noua dron? Agras T30 este de 9 metri, iar capacitatea rezervorului este de 30 kg. ?ntr-o or?, aceast? dron? DJI poate s? acopere o suprafa?? de 40 de acri, adic? aproape 20 de hectare.Conform site-urilor care comercializeaz? astfel de drone, un echipament DJI Agras T20, care are numai 8 duze ?i rezervor de 20 de litri, are un pre? ce se apropie de 100.000 de lei, adic? circa 20.000 de euro.Corteva Agrisicence a crescut v?nz?rile nete ?n Rom?nia cu 73% ?n trimestrul al doilea din 2021, 16 august 2021, Ciprian Voinea Corteva Agriscience a raportat o cre?tere financiar? a afacerilor consolidate ?n Rom?nia cu 73% ?n al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut. Cre?terea se datoreaz? cererii mari de produse inovatoare din portofoliul Corteva de c?tre fermierii rom?ni.Segmentul de produse de Protec?ia plantelor a crescut semnificativ ?n acest sezon, cu 93% – rezultatele financiare nete pe acest segment aproape s-au dublat ?n al doilea trimestru al anului 2021, comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut.Principalii factori pentru aceast? cre?tere semnificativ? au fost lansarea cu succes a unor produse inovatoare: Korvetto? – un erbicid post-emergent pentru rapi??, aplicat pe mai mult de 150 000 de hectare ?n 2021; Pachetul Pixxaro? Super care con?ine molecula Arylex active?, cea mai eficient? solu?ie pentru controlul unei game largi de buruieni din culturile de cereale; Pallas? ?i Floramix? – cele mai eficiente erbicide pentru combaterea buruienilor din culturile de gr?u. Un alt rol semnificativ ?n aceast? cre?tere l-a avut Evolus?, un fungicid sistemic pentru cereale.V?nz?rile pe segmentul de Semin?e al companiei Corteva ?n Rom?nia a crescut cu 59% ?n T2 2021 fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. Aceast? cre?tere financiar? a fost sus?inut? de cre?terea v?nz?rilor de semin?e de floarea soarelui cu 8%, datorit? lans?rii unui nou portofoliu de produse de genetic? performant? ?mpreun? cu tehnologia Express?. De asemenea, ?i segmentul de hibrizi de porumb a avut o contribu?ie semnificativ?, datorit? v?nz?rilor de ultim moment pentru ?ns?m?n?area culturii duble, dup? cereale.Un alt avantaj competitiv al companiei Corteva Agriscience pe pia?a din Rom?nia este echipa tehnic? ?i comercial?, care ofer? expertiz? agronomic? cu cel mai ?nalt profesionalism. Datorit? productivit??ii excep?ionale ?i a geneticii performante, hibrizii de porumb din portofoliul Pioneer? marca Optimum? AQUAmax? ?i noii hibrizi de floarea-soarelui Pioneer? sunt cultiva?i ?n aproape fiecare ferm? rom?neasc?.Datorit? biostimulantului Ympact?, prezent la v?nzare anul acesta pe pia?a din Rom?nia, Corteva a revolu?ionat tratamentul semin?elor pentru cereale ?i maz?re, fiind singura companie care a adus acest tip de produs organic, unul de ultim? genera?ie.Rezultatele semestriale ?n 2021 demonstreaz? o cre?tere a afacerilor financiare cu 24% pentru afacerea Corteva din Rom?nia, comparativ cu prima jum?tate a anului 2020.?Corteva Agriscience ?i-a consolidat pozi?ia de lider pe o pia?? competitiv?, datorit? eforturilor incredibile ?i dedic?rii echipei noastre, dar ?i prin sprijinul de ?ncredere al partenerilor no?tri. Sunt m?ndru de echipa noastr? ?i ?mpreun? vom putea ob?ine cele mai bune rezultate. Sunt recunosc?tor pentru ?ncrederea fermierilor rom?ni ?i ?i asigur de implicarea Corteva ?n orice moment ?i ?n orice situa?ie. R?m?nem concentra?i pentru a oferi genetic? de top, solu?ii de protec?ie a culturilor de ultim? genera?ie, agricultur? digital? ?i expertiz? financiar?, pentru a ob?ine rezultate excep?ionale ?i pentru a ne atinge poten?ialul maxim ”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Rom?nia ?i Moldova Corteva Agriscience.Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie global?, eminamente agricol?, tranzac?ionat? pe burs?, care ofer? fermierilor din ?ntreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat ?i divers de semin?e, solu?ii pentru protec?ia culturilor ?i solu?ii digitale axate pe maximizarea productivit??ii ?i cre?terea randamentului ?i profitabilit??ii. Av?nd ?n portofoliu unele dintre cele mai cunoscute m?rci din agricultur? ?i o linie de produse ?i tehnologii de top ?n industrie, care pot genera cre?teri viitoare, compania se angajeaz? s? colaboreze cu p?r?ile interesate din ?ntreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a ?mbog??i via?a celor care produc ?i a celor care consum? ?i asigur?nd progresul genera?iilor viitoare. Corteva Agriscience a devenit o companie independent? listat? la burs? pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricol? a DowDuPont. Mai multe informa?ii sunt disponibile pe corteva.roUrm?ri?i Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter ?i YouTubeVIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne arat? cum trat?m pomii fructiferi ?mpotriva ciuruirii frunzelor , 16 august 2021, Autor: Ionu? F?nt?n?Ciuruirea frunzelor este o boal? comun? la mai multe specii de pomi. Ea este cauzat? de o ciuperc? microscopic? ?i afecteaz? ?n principal pomii s?mburo?i precum piersicul, caisul, nectarinul, migdalul, prunul, cire?ul, vi?inul etc. ?n anii mai ploio?i, f?r? un tratament realizat corect, boala se poate manifesta mai violent, cauz?nd c?derea frunzelor ?n plin sezon de vegeta?ie. ?n materialul video de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu ne arat? cum trat?m pomii fructiferi ?mpotriva ciuruirii frunzelor.? * * *R?zboiul anti-carne, consumatorul atoate?tiutor ?i fermierul , august 16, 2021 , agrimanet foto George NastaseCarnea este ?ntotdeauna ?vinovatul”! Obezitatea. Degradarea mediului. Cancer. Abuzul animalelor. Schimbarea climei. Distrugerea p?durii tropicale. Stres. Violen??. Indiferent de bolile societ??ii – chiar dac? au leg?tur? sau nu cu carnea – marea solu?ie este ?ntotdeauna ca oamenii s? nu mai m?n?nce carne.Moda printre consumatori este s? afirmi c? producerea unui kilogram de carne are emisii mai mari de gaze cu efect de ser? (GES) dec?t alimentele pe baz? de plante!R?zboiul anti-carne a devenit general! Apar tot felul de activi?ti cu propuneri SF: sterilizarea ?i inseminarea artificial? ar trebui interzize, dup? unii. Dac? aceste propuneri ar deveni vreodat? lege, fermierii ar fi condamna?i pentru ?ngrijirea animalelor lor. Ceea ce m? sperie ?i mai mult este c? sunt destui oameni care cred c? era necesar! Probabil c? majoritatea oamenilor nu ?n?eleg profunzimile unei bune cre?teri a animalelor.Apar ?tiri despre carnea de laborator, laptele de laborator, etc. Lumea cump?r? carne fals? care arat? ?i are gust de carne adev?rat?. Nu c? exist? ceva ?n neregul? cu aceste produse alternative. Se a?teapt? ca cererea de produse animale reale s? creasc?, mai ales c? clasa de mijloc a Chinei continu? s? creasc?. Carnea, br?nzeturile ?i laptele alternative pot contribui la umplerea decalajului dintre produc?ie ?i cerere. ?i, desigur, exist? unii consumatori c?rora le place. At?ta timp c?t sunt con?tien?i de diferen?ele nutri?ionale, preferin?ele personale sunt perfect acceptabile. Nu face?i alegeri alimentare bazate pe dezinformarea c? eliminarea c?rnii va rezolva acele boli sociale pe care le-am men?ionat mai sus?Distinc?ia conteaz?. Pentru c?, ?n spatele fiec?rui burger, a fiec?rei aripioare de pui ?i a fiec?rei buc??i de sl?nin? se afl? un fermier. Atacurile constante ?mpotriva c?rnii le afecteaz? rezultatele ?i nu ?tim dac? vom mai avea o genera?ie urm?toare de fermieri.Din p?cate activi?tii sunt foarte vocali, cu rela?ii in mass-media, iar fermierii sunt obosi?i cu lupta pentru supravie?uire. R?zboiul de rela?ii publice face din carne ?ntotdeauna un tic?los ?i, de obicei, cel r?u nu c??tig?. Cine e cel r?u?Alimentele durabile necesit? investi?ii masive pe ?ntregul lan? valoric ?i angajamentul consumatorilor de a alege sustenabilitatea. ?mpreun?, fermierii, produc?torii, consumatorii pot crea un viitor durabil pentru alimente. Construirea unui sector alimentar durabil este una dintre cele mai mari ?i mai complexe provoc?ri cu care se confrunt? lumea ?n prezent. Produc?ia de alimente este o surs? de emisii de GES, sectorul este vulnerabil la schimb?rile climatice ?i, ?n acela?i timp, popula?ia lumii cre?te. Rezolvarea acestei provoc?ri necesit? un angajament puternic din partea fermierilor ?i produc?torilor de a g?si noi modalit??i de a produce alimente, iar consumatori s? aleag? cea mai durabil? alternativ? din via?a lor de zi cu zi. Nici fermierii, nici produc?torii ?i nici consumatorii nu o pot face singuri – numai lucr?nd ?mpreun?, putem vorbi de durabilitate.Eforturile depuse de fermieri pentru sustenabilitatea sectorului zootehnic trebuie comunicate consumatorilor, care de cele mai multe ori, ?n via?a lor, nu au atins un animal de ferm?! * * *Spray-erea ou?lor neeclozate cu probiotice previne infec?ia cu salmonella a puilor de g?in? , meatmilk , 16 august 2021 Primul studiu privind aplicarea sprayului cu probiotice pe ou?, pentru a reduce Salmonella la puiet, va ?ncepe ?n cur?nd la Universitatea din Connecticut din SUA, dup? cum men?ioneaz? AllAboutFeed.Prin vizarea infec?iei cu Salmonella ?i r?sp?ndirea ?n mai multe etape de dezvoltare, riscul pentru consumatori ar putea fi mult redus.?n acest sens, profesorul asociat de microbiologie alimentar? la Colegiul de Agricultur?, S?n?tate ?i Resurse Naturale, Mary Anne Amalaradjou, a primit o subven?ie de 150.000 USD din programul SARE al USDA pentru a studia un supliment probiotic pentru a controla Salmonella la puiet ?i pentru a le ajuta s? dezvolte un microbiom s?n?tos.Prin suplimentarea probiotic? timpurie ?i sus?inut?, ne propunem s? dezvolt?m o abordare cuprinz?toare care s? ajute la controlul Salmonella la puii de pui …Centrul pentru Controlul ?i Prevenirea Bolilor estimeaz? c? Salmonella cauzeaz? aproximativ 1,35 milioane de infec?ii, 26.500 de spitaliz?ri ?i 420 de decese ?n SUA ?n fiecare an. Majoritatea acestor infec?ii sunt de origine alimentar? ?i se spune c? vinova?ii sunt adesea ou? ?i p?s?ri de curte.?n interven?ie, se va pulveriza ou? neeclozate cu un supliment probiotic ?i va furniza puietilor un supliment suplimentar prin apa lor, deoarece acestea sunt transportate la ferme cultivate ?n care cercet?torii vor continua tratamentul. Aceast? cercetare se bazeaz? pe lucr?rile anterioare ale Amalaradjou, care au descoperit c? probioticele pot reduce semnificativ popula?iile de Salmonella pe ou? ?i pot reduce colonizarea acesteia ?n celulele intestinale ale puiului.Investi?ia ?n hr?nirea animalelor tinere este extrem de important?, deoarece afecteaz? performan?a lor mai t?rziu ?n via??. Acest special v? va aduce cele mai noi perspective ?i evolu?ii ?n ceea ce prive?te nutri?ia animalelor tinere. Verific?…Prin acest proiect, Amalaradjou va fi capabil s? dezvolte o abordare cu mai multe direc?ii pentru a controla Salmonella la pui ?i pentru a ?mbun?t??i siguran?a c?rnii.??n cele din urm?, prin suplimentarea probiotic? timpurie ?i sus?inut?, ne propunem s? dezvolt?m o abordare cuprinz?toare care s? ajute la controlul Salmonella la puii de pui de carne, ?mbun?t??ind ?n acela?i timp performan?a acestora”, spune Amalaradjou, ad?ug?nd c? abordarea sa se concentreaz? pe ?mbun?t??irea s?n?t??ii microbiomilor intestinali ai puietului ca mijloc de combatere a coloniz?rii patogene. * * *Ce s? m?n?nci ca s? nu fii mu?cat de ??n?ari: Alimentele care ?i ?in la distan?? , Cristina Popescu Oric?t de ciudat sun?, vitamina B1 ?ine ??n?arii la distan??. A?adar, este indicat s? consum?m c?t mai multe alimente care o con?in: orz, orez brun, sparanghel, dar ?i gr?u verde, germeni de broccoli ?i alge marine.Hidratarea este foarte important?, mai ales ?n aceast? perioad? a anului. Prin transpira?ie, pierdem multe lichide.Care este leg?tura dintre vitamina B1 ?i alungarea ??n?arilor?Ei bine, fiind o vitamin? hidrosolubil?, aceasta se elimin? pe cale urinar? ?i prin transpira?ie. Astfel, vitamina B1 intervine ?n modul cum miroase pielea, constituind un fel de repelent contra ??n?arilor, potrivit doctorulzilei.ro. Iat? de ce pielea persoanelor care au un nivel crescut al vitaminei B1 nu este deloc pe placul micilor insecte.Sunt nutri?ioni?ti care sus?in chiar c? suplimentarea cu vitamina B1(?n doze de 100 mg/zi) este indicat? pe parcursul verii pentru prevenirea ?n?ep?turilor de ??n?ari. Nu ??i face griji! Mirosul care ?ine la distan?? ??n?arii nu poate fi perceput de om. A?a c? vitamina B1 nu va face acela?i lucru cu cei din jurul t?u!?n cazul persoanelor cu disbioz? intestinal?, anorexie, boala Crohn, alcoolism cronic, tulbur?ri asociate cu deficit de vitamina B1, este cu at?t mai recomandat? suplimentarea nutritiv?.Ce tipuri de persoane prefer? ??n?arii?Femeile ?ns?rcinate sunt printre preferatele acestor g?ze. Ele produc mai mult dioxid de carbon dec?t celelalte femei, iar ??n?arii manifest? un interes mai mare din acest motiv.SportiviiS? nu te mire dac? dup? o tur? de alergat prin parc vei deveni ?inta ??n?arilor ?i a mu?telor. Insectele sunt atrase de acidul lactic pe care corpul t?u ?l produce de dou? ori mai mult dup? ce ai activitate fizic?.Persoanele care consum? des b?uturi alcooliceS? bei o bere vara e de-a dreptul r?coritor, ?ns?, cu ocazia asta, atragi ?i ??n?arii.Persoanele care au grupa de s?nge zeroGrupa de s?nge este un alt indicator al predispozi?iei la atacul mu?telor ?i ??n?arilor.Persoanele care au grupa zero de s?nge au cu p?n? la 83% mai multe ?anse s? fie ?n?epate. De cealalt? parte, persoanele care au grupa de s?nge A nu se afl? printre favoritele enervantelor insecte. * * *Cum s-a schimbat clima Rom?niei ?n ultimii 40 de ani - C?ldur? mai mult?, num?r mic de zile geroase, z?pad? mult mai pu?in? ?i nop?i mai calde de Vlad Barza ??? HotNews.ro S?mb?t?, 14 august 2021, Clima Rom?niei s-a schimbat mult fa?? de anii '70 ?i '80: valurile de c?ldur? ?in mai mult, ninge mai rar ?i mai pu?in, iar fenomenele extreme se ?nmul?esc. Acum 40 de ani erau luni de var? ?n care temperaturile nu treceau de +35 de grade, iar de Cr?ciun era adesea ger ?i z?pad? mare. Acum sunt tot mai multe zile f?r? ?nghe? ?i tot mai numeroase sunt nop?ile de var? cu peste +20 de grade. Cele mai multe recorduri de frig rezist? de acum 60-70 de ani, ?n timp ce multe recorduri de c?ldur? au fost dobor?te ?n ultimii 15 ani. Mai jos pute?i citi cum s-a schimbat clima ?n multe locuri din ?ar? ?n ultimele patru rma?ia pe scurtMaxima absolut? ?nregistrat? ?n ?ar? ?n ultimii 40 de ani a fost +44,3 C la Calafat, ?n iulie 2007, ?n timp ce minima a fost de -38,4 C, ?n iarna lui 1985 la Miercurea Ciuc.Cei mai calzi ani din ultima jum?tate de secol au fost 2019, 2020, 2015, 2018, 2012, 2007 ?i 2000. Cei mai reci ani au fost 1985, 1980, 1976 ?i 1993.?n iunie 1984 la Constan?a au fost doar ?ase zile cu maxime de peste +25 de grade, iar ?n iunie 2019 au fost 29 de zile. La Sibiu era o minune s? prinzi +5 grade de Cr?ciun ?n anii '80, ?ns? dup? 2009 au fost ?i +15. Num?rul de zile calde a crescut puternic ?n ultimul deceniu.La Timi?oara nu au fost mai pu?in de -25 de grade dec?t o dat? ?n ultimii 58 de ani, la Ia?i au fost sub -27 de grade C doar o dat? ?n ultimii 60 de ani. La Cluj nu au mai fost sub -29 de grade din 1968.Cre?te intensitatea precipita?iilor pe perioade scurte de timp. O atmosfer? mai cald? poate s? ?in? o cantitate mai mare de vapori de ap? ?i, c?nd apar condi?iile favorabile, aceast? cantitate mare de vapori de ap? alimenteaz? ploi mult mai abundente. ?n 1993 au fost la Bra?ov 55 de nop?i cu temperaturi mai mici de -10 grade, iar ?n 1985 au fost 53 de astfel de nop?i, ?n timp ce ?n 2020 au fost doar 13 nop?i ?i ?n 2019 doar 11. Tot la Bra?ov sunt mai lungi perioadele de iarn? f?r? strat de z?pad? ?i ?n ianuarie au ajuns s? fie ?i +13 grade.Fa?? de media anual? a temperaturii ?n ultimul secol, cea a ultimilor zece ani este ?n medie cu +1,5 grade mai mare, ceea ce nu este deloc pu?in. Media anual? a sta?iilor meteo variaz? pentru ultimul deceniu ?ntre -1 la vf Omu ?i +13,3 la Drobeta Turnu Severin. Dup? 1990 media anual? a temperaturii a ?nceput s? creasc?, iar dup? 2010 cre?terea s-a accentuat, astfel c? ?n multe locuri temperaturile anuale din 2019 sau 2020 au fost cu aproape 4 grade mai mari dec?t ?n cei mai reci ani de acum patru decenii.La unele sta?ii meteo a crescut cantitatea de precipita?ii pe timp de toamn?, iar tendin?a este de sc?dere a precipita?iilor pe timp de var?.Cei mai ploio?i ani din ultima jum?tate de secol au fost 2005, 2010, 1980 ?i 1991C?teva recorduri climatice na?ionale pentru ultimii 50 de aniMinima absolut?: -38,4, la Miercurea Ciuc pe 14 ianuarie 1985Maxima absolut?: +44,3 grade la Calafat pe 24 iulie 2007Minima absolut? ?n zonele ?nalte: -35,3 C pe 20 februarie 1985Anul cu cele mai multe precipita?ii: 2.370 mm la St?na de Vale ?n 1980Anul cu cele mai pu?ine precipita?ii: 137 mm la Sulina ?n 2000Cel mai ploios an din acest secol: 1.628 mm la Sinaia 1500 ?n anul 2005Cel mai ploios an ?n zon? de c?mpie din ultimii 20 de ani: 1.244 mm la Oravi?a, ?n 2005Cantitatea maxim? de precipita?ii c?zut? ?n 24 de ore224 mm pe 12 iulie 1999 la Drobeta Turnu Severin201 mm pe 28 august 2004 la Constan?aCea mai rece lun?, media zilnic? a temperaturilor: -18 C ?n februarie 1985 la sta?ia Vf Omu (?n 12 zile minima a fost sub -25, iar cea mai sc?zut? temperatur? a fost -35,3 CCea mai cald? lun?, media zilnic? a temperaturilor: +27,3 ?n august 1992 la Drobeta Turnu Severin. ?n 21 de zile maxima a dep??it +35.Alte dou? luni calde la Drobeta Turnu Severin+27 C media lunii iulie 2021: ?n 11 zile s-au dep??it +35 C ?i ?n 18 nop?i minimele NU au cobor?t sub +20 de grade (nop?i tropicale).O alt? lun? cald?, +27,1 C ?n iulie 2012, la C?l?ra?iTotul s-a schimbat ?n mod radical ?n nici 40 de aniMul?i dintre noi am ascultat cum p?rin?ii sau bunicii ne spuneau cum verile de acum c?teva decenii erau mai reci ?i cum iernile chiar erau ierni, cu multe zile de ger ?i strat serios de z?pad?. ?n nop?ile de august oamenii erau sf?tui?i s?-?i ia o hain? un pic mai groas? la ei, ?ns? ?n ultimii ani a crescut num?rul nop?ilor calde (p?n? la +25 de grade la c?mpie, +18 grade la munte).Acum totul este diferit, schimbarea a ?nceput dup? 1990 ?i s-a accentuat dup? 2005. Cei mai calzi ani au fost 2019, 2020, 2018 ?i 2012.Dar c?t mult s-a schimbat clima? Iat? c?teva exemple. Dac? lu?m ziua de Cr?ciun la Predeal, ?n cei ?apte ani dintre 1986 ?i 1992 maximele au fost mereu negative (chiar ?i -10,5 grade ziua, ?n 1986).Ei bine, ?n ultimii ?apte ani, de patru ori au fost temperaturi pozitive ?n ziua de Cr?ciun (chiar ?i +5.8 grade).La Timi?oara nu au mai fost -25 de grade dec?t o dat? ?n ultimii 58 de ani, ?n ianuarie 1987, iar de atunci au mai fost de c?teva ori sub -20 C. La Ia?i au fost sub -27 de grade C doar o dat? ?n ultimii 60 de ani (la final de 1996). La Cluj nu au mai fost sub -29 de grade din 1968.La C?l?ra?i ?n luna iulie 2012 au fost 19 zile cu maxime de peste +35 de grade, iar media lunii a fost de +27,1. ?n cea mai cald? noapte minima nu a cobor?t la sub +23,5. ?n iulie 1984 a fost o singur? zi cu temperaturi de +35 de grade ?i media lunar? a fost +21.Mult? lume merge cu pl?cere la Sibiu de Cr?ciun, ?ns? ?n anii '80 ?i prima parte din anii '90 erau ?anse mari ca maxima zilei s? fie nu mai mare de +3, +4 grade. Mai mult, ?n 1986 ?i 1982 au fost maxime de -7,5 grade. ?n ultimii 15 ani de Cr?ciun este mult mai cald la Sibiu: ?n medie doar o dat? la trei ani maxima este de sub zero grade. Cele mai calde zile de Cr?ciun au fost ?n 2009 (+16,3) ?i ?n 2010 (+15,1).Ianuarie 1985 a fost una dintre cele mai reci luni din ultimii 40 de ani, iar la Miercurea Ciuc media a fost de -13,7 ?i ?n ?ase nop?i temperatura a cobor?t la sub -30 (minima absolut? a fost -38,4 C). Nu putea fi mai diferit? luna ianuarie din 2007 c?nd media a fost de +0.9 grade ?i ?n doar dou? nop?i maximele au sc?zut la sub -10 grade.Cum au evoluat temperaturile medii anuale ?n Rom?nia ?n 15 ora?e de-a lungul secolului trecut (sursa - Atlasul climatologic al Rom?niei)Click aici pentru a m?ri fotografiaLa Constan?a, ?n iunie 1984 media lunar? a fost +19 ?i ?n doar ?ase zile maxima a trecut de +25 C, ?n timp ce ?n iunie 2019 media lunar? a fost +24,8 ?i ?n 29 de zile s-au dep??it +25 de grade.La Satu Mare, ?n 1987 luna august a avut o medie de numai +17,4 C ?i ?n doar ?ase zile s-au dep??it +25 de grade, maxima fiind +29,8. ?ntr-o lun? august foarte cald?, ?n 2015, media a fost +24 de grade ?i s-au dep??it +25 de grade ?n 28 de zile (cu maxime excep?ionale de +38 ?i un total uimitor de 15 zile cu peste +35 de grade!.La Bucure?ti, ?n octombrie 1997 media lunar? a fost de +9,2 grade ?i ?n cinci zile s-au dep??it +25 de grade. ?n octombrie anul trecut media a fost de +14,5 ?i num?rul de zile ?n care s-au dep??it +25 de grade a fost de ?apte. Cea mai mare diferen?? ?ntre cele dou? luni octombrie a fost c? ?n 1997 au fost zece nop?i cu ?nghe?, iar ?n 2020 a fost doar una.Clima Rom?niei s-a schimbat mult ?n ultimele decenii ?i este parte a schimb?rii climatice globale care are o proiec?ie ?i pe plan local. Practic vorbim de un r?spuns local la semnalul climatic global.Num?rul de nop?i geroase a sc?zut, iar diferen?ele sunt mari. Iat? c?teva exemple: ?n 1993 au fost la Bra?ov 55 de nop?i cu temperaturi mai mici de -10 grade, iar ?n 1985 au fost 53 de astfel de nop?i, ?n timp ce ?n 2020 au fost doar 13 nop?i.La Sibiu au fost 49 de nop?i geroase ?n 1993, la Cluj au fost 42 de nop?i geroase ?n 1985, iar la Ia?i au fost 48 ?n acela?i 1985, an extrem de rece. Ei bine, anul trecut au fost 15 nop?i geroase la Sibiu, cinci la Cluj ?i niciuna la Ia?i. A crescut ?ns? puternic num?rul de zile cu maxime mai mari de +30 de grade: spre exemplu ?n 2012 au fost 107 astfel de zile la Giurgiu, 91 la Drobeta Turnu Severin ?i 85 la C?l?ra?i. ?n anii cei mai reci de acum 3-4 decenii num?rul de zile cu peste +30 de grade era ?i de sub 35 la c?mpie.Ce s-a schimbat fa?? de anii '70 ?i '80(explica?ii oferite de climatologul Roxana Bojariu)- Valurile de c?ldur? sunt mai dese ?i mai intense, cum a fost cazul ?n 2000, 2007, 2012, 2015, 2017 ?i 2021. Uneori pot ?ine ?i peste dou? s?pt?m?ni- Sunt mai dese episoadele violente de vreme (vijelii, ploi toren?iale)- Sunt mai rare perioadele lungi cu temperaturi de sub -20 -15 grade- Grosimea medie a stratului de z?pad? a sc?zut, la fel ?i num?rul de zile cu strat de z?pad?- Cre?te intensitatea precipita?iilor pe perioade scurte de timp. O atmosfer? mai cald? poate s? ?in? o cantitate mai mare de vapori de ap? ?i, c?nd apar condi?iile favorabile, aceast? cantitate mare de vapori de ap? alimenteaz? ploi mult mai abundente. La unele sta?ii meteo a crescut num?rul de zile cu ploaie.- La unele sta?ii meteo a crescut cantitatea de precipita?ii pe timp de toamn?, iar experimentele numerice pentru viitor indic? o tendin?? de sc?dere a precipita?iilor pe timp de var?.- Media anual? a temperaturii este mult mai ridicat? fiindc? a crescut num?rul de extreme pozitive ?i a sc?zut cel de extreme negativeValurile de c?ldura aduc ?i nop?i ?n care afara nu se r?ce?te suficient. ?n iulie 2007 au fost nop?i cu minime de peste +27 de grade la Cernavod? ?i C?l?ra?i. ?n 2012 au fost 54 de nop?i tropicale la Constan?a (cu minime ce nu au sc?zut sub +20 C), la Giurgiu au fost 44, iar la Bucure?ti, 38. ?n 2015 au fost 33 de nop?i tropicale la Drobeta Turnu Severin ?i 44 la Oravi?a.Cum au crescut mediile anuale ?n mai multe locuri din Rom?nia ?n ultimii 40 de aniCum arat? media anual? a temperaturii ?n c?teva sta?ii meteo din ?ar? pentru ultimul deceniu: Constan?a (+13,3), Sibiu (+10,3), v?rfu Omu (-1), Drobeta (+13,3), Bucure?ti (+12,6), Cluj (+10,5), Tg Mure? (+10,3), Miercurea Ciuc (+6,9), Timi?oara (+12,2), C?l?ra?i (+12,9).Cum arat? media altor ora?e europene pe ultimul deceniu: Berlin +11, Paris +12,7, Londra +12,8, Roma +16,6, Atena +19,3, Viena +12.9, Stockholm +7,5, Moscova +6,6.Cum arat? media ?n c?teva locuri foarte calde ?i c?teva locuri reciKojnas (Rusia) +1,1, Sodankyla (Finlanda) +1,1, Herakleion (+18,8), Murcia (+19,5).Iat? cum s-a schimbat clima ?n mai multe locuri din Rom?niaConstan?aMedia secolului trecut +11,4 CMedia ultimului deceniu: +13,3 CCei mai reci ani din ultimii 601973: +10,31974, 1985, 1987: +10,5Cei mai calzi ani din ultimii 602019: +14,32020: +14,2Bra?ovMedia secolului trecut +7,6 C?n cei mai reci ani media a fost de sub +6,5, iar ?n ultimii doi ani a fost de +9,9 grade. Bra?ovul este unul dintre pu?inele ora?e unde au fost stabilite recorduri de frig ?n acest secol: -33,3 pe 8 ianuarie 2015, -31.6 ?n iarna lui 2005 ?i -30,2 ?n ianuarie 2010.?n ultimii cinci ani minimele au fost mult mai ”cumin?i”2017: -29 la 10 ianuarie2018: -22,2 pe 25 ianuarie2019: -19 pe 9 ianuarie2020: -16,1 pe 9 ianuarie 2021: -16,2 pe 17 ianuarieSibiuMedia secolului trecut +8,7Media deceniului trecut: +10,3Cei mai reci ani din ultimii 401980 ?i 1985: +7,5 CCei mai calzi ani din ultimii 402019: +11,12018: +11Bucure?tiMedia secolului trecut +11,1Media ultimului deceniu: +12,6Cei mai reci ani din ultimii 601980 ?i 1985: +9,8Cei mai calzi ani din ultimii 602019: +13,42020 ?i 2007: +13,3Vf OmuMedia perioadei 1961-2000: -2,5 CMedia ultimului deceniu: -1Cei mai reci ani din ultimii 601987: -3.41976: -3,3Cei mai calzi ani din ultimii 602018: -0,22020: -0,4Drobeta Turnu SeverinMedia secolului trecut +11,6Media ultimului deceniu: +13,3Cei mai reci ani din ultimii 601976: +10,6 1978: +10,8Cei mai calzi ani din ultimii 602019: +14,12015, 2018, 2020: +13,7Cluj NapocaMedia ultimului deceniu: +10,5Cei mai reci ani din ultimii 601985: +7,2 1978: +7,4Cei ma calzi ani din ultimii 602019: +11,3 2018: +11,2Ia?iMedia secolului trecut +9,5Media ultimului deceniu: +11,1Cei mai reci ani din ultimii 451985: +7,7 1980: +8Cei mai calzi ani din ultimii 452020: +12,42007 ?i 2019 +11,8Satu MareMedia multianual? 1961-2000: +9,5Media ultimului deceniu: +11,3Cei mai reci ani din ultimii 601980: +8,2 1985: +8,4Cei mai calzi ani din ultimii 602014: +12,2 2018 ?i 2019: +12,1Tg Mure?Media secolului trecut +8,7Media ultimului deceniu: +10,3Cei mai reci ani din ultimii 451985: +6,9 1978: +8,1Cei mai calzi ani din ultimii 452018: +11,3 2019 +11,1Miercurea CiucMedia ultimului deceniu: +6,9Este unul dintre ”polii” frigului, iar ?n ani reci precum 1976, 1980 ?i 1993 media anual? a fost +4,8 grade. Ultimii ani au fost calzi, cu medii de +7,5 grade ?n 2020 ?i +7,4 C ?n 2018. Dac? ?n anii '80 ?i prima parte a anilor '90 minima absolut? era sub -30 aproape an de an, ?n ultimii ani lucrurile s-au schimbat.Minima absolut? ?n ultimii cinci ani2017: -28,7 C la 10 ianuarie2018; -21,8 pe 19 februarie2019: -21,9 pe 8 ianuarie2020: -17,1 pe 7 ianuarie2021: -23,2 pe 17 ianuarieTimi?oaraMedia secolului trecut +10,8Media ultimului deceniu: +12,2Cei mai reci ani din ultimii 451980: +9,6 1985: +9,7Cei mai calzi ani din ultimii 452018 ?i 2019: +12,8C?l?ra?iMedia secolului trecut +11,3Media ultimului deceniu: +12,9Cei mai reci ani din ultima jum?tate de secol1985: +10,3 C 1980: +10,4Cei mai calzi ani din ultima jum?tate de secol2019 ?i 2020 cu +13,9SulinaMedia secolului trecut +11,2Media ultimului deceniu: +12,8Cei mai reci ani din ultimii 501985: +9.9 1976: +10,5Cei mai calzi ani din ultimii 502019: +13.8 2020: +13,7Bistri?aMedia secolului trecut +8,1Cei mai reci ani din ultimii 451978: +7,1 1980: +7,2Cei mai calzi ani din ultimii 452018: +11,1 2019: +10,9Tg JiuMedia secolului trecut +10,2Cel mai rece an din ultimii 401985: +8,7Cei mai calzi ani2015 ?i 2019: +12,4PredealMedia perioadei 1961-2000 +4.9Unul dintre cei mai reci ani din ultimul sfert de secol a fost 1997, cu o medie anual? de +4,2, ar ultimii ani au fost cei mai calzi de c?nd se fac m?sur?tori: media a fost de +7,2 ?n 2019 ?i de +7,1 ?n 2018. Iernile sunt mult mai bl?nde: spre exemplu ?n 2020 a fost o singur? noapte cu sub -15 C.Ceahl?u - Toaca (1.900 m alt)Media perioadei 1961-2000: +0,5 CMedia ultimului deceniu: +2,2Cei mai reci ani din ultima jum?tate se secol1980: -0,5 1997; -0,3Cei mai calzi ani din ultima jum?tate de secol2019: +2,8 2014 ?i 2020: +2,7Surse ?i bibliografiePlatformele TuTiempo, Infoclimat.fr ?i WeatherOnline.Bro?ura ”100 de recorduri climatice ?n Rom?nia, Bucure?ti 2018Administra?ia Na?ional? de Meteorologie - Clima Rom?niei, Editura Academiei Rom?ne, Bucure?ti, 2008Anuarul Statistic al Rom?niei, capitolul Geografie, Meteorologie ?i Mediu ?nconjur?tor. * * *?Pot pe?tii s? simt? durere?” Cruzimea extrem? la o pesc?rie ar putea duce la deschiderea primului caz ?mpotriva abuzului fa?? de pe?ti , 16.08.2021 , Editor : Adrian Dumitru O nou? investiga?ie a unei organiza?ii pentru protejarea animalelor aduce ?n lumin? situa?ia grav? a pesc?riilor ?i abuzurile groaznice la care sunt supuse animalele acvatice ?nainte de a fi sacrificate, relateaz? NBC. Un investigator de la organiza?ia ?Animal Equality” pentru drepturile animalelor, s-a angajat sub acoperire la un abator, ?ns? unul ceva mai neobi?nuit – nu de porci, vaci sau pui ci de pe?te ?i alte animale acvatice.De-a lungul a cinci s?pt?m?ni, ?ncep?nd din prima s?pt?m?n? a lunii august, investigatorul a lucrat la o ferm? de somni din centrul statului american Mississippi. Acolo, el a documentat felul ?n care sunt tratate animalele, cu o cruzime ie?it? din comun – pe?tii sunt arunca?i pe o band? rulant? unde sunt l?sa?i s? se sufoce ?n timp ce lucr?torii sunt ?n pauz?. Fotografie dintr-o captur? video ar?t?nd abuzurile la care sunt supu?i pe?tii la o pesc?rie de somoni din Sco?ia. Compania neag? acuza?iile Foto: Profimedia Images El a reu?it s? ob?in? inclusiv imagini video cu ?estoase ?i alte tipuri de animale marine ?i pe?ti care sunt l?sa?i ?n g?le?i f?r? ap? pentru perioade lungi de timp ?nainte de a fi toca?i de vii ?ntr-un aparat industrial.Investiga?ia reprezint? un nou efort ?n ?ncercarea de a g?si modalit??i mai umane de a trata animalele ce urmeaz? s? fie sacrificate.?Dac? un porc ar fi ucis ?n acest fel, abatorul respectiv ar fi ?nchis imediat”, spune Sean Thomas, director international pentru investiga?ii la Animal Equality. ?n urm? cu peste 50 de ani, SUA a instituit reguli clare pentru a reduce suferin?a animalelor ?n abatoare, ?ns? legile se refer? aproape explicit la porci, vaci sau capre.Pe?tii au fost, ?n mod tradi?ional, v?zu?i altfel. Recent, ?ns?, mai multe cercet?ri au respins teoriile mai vechi conform c?rora, pe?tii, spre deosebire de mamifere, nu au sim?ire. Noile cercet?ri sus?in chiar contrariul – avem date care arat? c? pe?tii pot sim?i durere.O astfel de concluzie ar avea implica?ii serioase pentru pesc?riile din Statele Unite ?i ridic? o serie de ?ntreb?ri – ar trebui oamenii s? fie tra?i la r?spundere pentru abuzuri comise ?mpotriva pe?tilor ?i care ar trebui s? fie standardul legal.Legile care reglementeaz? cruzimea fa?? de animale sunt diferite de la stat la stat – unele sunt explicite cu privire la animalele care fac obiectvul legii, altele sunt mai deschise interpret?rilor. Exper?ii spun c? legile din Mississippi nu exclud pe?tii, ?ns? s? convingi un procuror s? deschid? un caz pentru abuzuri la adrea pe?tilor este o alt? problem?.Animal Equality, de exemplu, a trimis un email procurorului din Yazoo County, acolo unde se afl? aceast? pesc?rie, ?n care a detaliat situa?ia ?i a cerut s? fie luate m?suri.?Nu m? intereseaz? aceast? problem?”, a fost r?spunsul oficialului. Exper?ii ?n drept spun, ?ns?, c? pe baza legisla?iei din Mississippi, procurorul ar fi putut avea un fundament legal pe care s? deschid? un astfel de caz.Argumentul ?tiin?ificLynne Sneddon, cercet?toare ?n biologie la Universitatea din Gothenburg din Suedia, ?i-a concentrat eforturile pe problema durerii la pe?ti ?i a ?ncercat s? afle dac? aceste animale ?ntr-adev?r pot sim?i durere. Cercetarea ei se ?ntinde deja pe mai mult de dou? decenii.Problema aici este dac? pe?tii au un sistem nervos suficient de capabil s? detecteze durere. ?R?spunsul la aceast? ?ntrebare este ?Da?. Aceste informa?ii din stimuli nervo?i ajung la creier”, spune ea.Cercet?rile sale au ar?tat c? pe?tii, atunci c?nd sunt ?n stare de panic? ?i constr?ngere se opresc din activit??i de baz? cum ar fi hr?nirea. Ea a descoperit ?i c? pe?tii care primesc calmante ?i analgezice revin la comportamentul normal dup? ce le este calmat? durerea.?ntr-un alt studiu, s-a observat c? pe?tii ?ncearc? s?-?i calmeze durerea prin frecare, a?a cum un om ar ?ncerca s?-?i calmeze durerea de la un deget lovit.??Avem o mul?ime de dovezi c? pe?tii sunt animale cu sim?. Nu este niciun motiv pentru care s?-i trat?m altfel dec?t pe mamifere”, a ad?ugat ea.Nu to?i cercet?torii sunt convin?i, totu?i. Un studiu din 2013 a concluzionat c?, de?i corpurile pe?tilor pot r?spunde la stimuli de dureri, ei nu au suficient? complexitate neurologic? pentru a trece prin senza?ia con?tient? de durere.Ideea c? pe?tii sunt fiin?e sezoriale, ?ns?, a ?nceput s? devin? mai prevalent? ?n afara cercet?rilor ?tiin?ifice, iar ?n 2013, Asocia?ia Medical? Veterinar? American? a publicat noi ghiduri de instruc?iuni pentru eutanasierea animalelor, fac?nd trimitere la concluziile unui articol care ar?ta c? pe?tii pot sim?i durere:?Cunoa?terea acumulat? p?n? acum sus?ine ideea c? pe?tilor ar trebuie s? le fie acordate acelea?i considera?ii, atunci c?nd vine vorba de durere, precum vertebratelor terestre”.Pe?tii nu sunt proteja?i explicit de o lege federal? din 1958 care prevede sacrificarea porcilor, vacilor ?i altor animale de abator f?r? a fi supuse la suferin?e inutile. Fermele de somni sunt inspectate de Departamentul Agriculturii din guvern, ?ns? doar pentru asigurarea normelor sanitare. ?* * *Vinul de azi: Via Col?ul Pietrei Sauvignon Blanc 2020 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Vitis Metamorfosis a luat fiin?? ?n anul 2008 din dorin?? proprietarilor-Marchesi Antinori ?i Familia Rista, nume de referin?? din industria vinului, de a crea ?i ?n Rom?nia vinuri de calitate superioar?. Pentru cultivarea Viilor Metamorfosis au fost selectate cele mai bune terenuri, cu scopul de a exprima pe deplin terroir-ul divers al Podgoriei Dealu Mare. Viile au fost plantate pe coline cu pante line, iar soiurile de struguri au fost strict selec?ionate ?n func?ie de caracteristicile fiec?rei parcele ?n parte. Vinul pe care vi-l propunem ast?zi provine din via Col?ul Pietrei, vie care produce struguri de calitate superioar? datorit? unei combina?ii de elemente precum solul, topografia, precipita?iile, lumina ?i c?ldura soarelui, ce favorizeaz? ?n mod deosebit cultivarea strugurilor Sauvignon Blanc ?i Syrah ?n acest loc. Col?ul Pietrei Sauvignon Blanc 2020 se deschide cu arome intense de fructe exotice ?i flori de salc?m, care se ?ntrep?trund armonios cu note minerale. Vinul este echilibrat, are o corpolen?? medie ?i un post-gust persistent ce aduce ?n prim plan caracterul fructat (caise ?i smochine). Se recomand? servirea la 8 grade Celsius, al?turi de m?nc?ruri asiatice, preparate din carne alb?, salate. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * *Roz?torul de la Economie. Un ?obolan a fost surprins plimb?ndu-se pe holul de la parterul cl?dirii Ministerului Economiei de DP ,??? HotNews.ro , Luni, 16 august 2021, Un ?obolan a fost surprins pe holul de la parterul cl?dirii Ministerului Economiei, situat? chiar pe Calea Victoriei, din sectorul 1 al Capitalei, scrie sursazilei.ro. Roz?torul a fost filmat de o angajat? a institu?iei, c?nd se plimba pe un covor ro?u, pe holul cl?dirii, iar imaginile au fost distribuite pe Facebook. Vezi aici filmule?ul cu roz?torul plimb?re?* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download