Apar-romania.ro



Stiri 11 mai 2021, a doua parteINDUSTRIE ALIMENTARAAproape 60% dintre rom?ni consum? ap? ?mbuteliat? – studio, : Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE, Slider homepage 7 May 2021 Patru din 10 rom?ni (40,8%) obi?nuiesc s? consume cel mai des ap? ?mbuteliat? mineral? plat?, iar 17,5% ap? ?mbuteliat? mineral? carbogazoas?, potrivit unui studiu Reveal Marketing Research. Studiul Reveal Marketing Research a descoperit c? 52% din rom?ni consider? c? apa de la chiuvet? nu este complet potabil?, iar consumul acesteia poate d?una s?n?t??ii. Al doilea segment este format din 30,4% dintre responden?i, cred c? pot bea direct ap? de la chiuvet? f?r? s? o filtreze, iar s?n?tatea s? nu le fie afectat? ?n niciun fel.O pondere de 18,6% este reprezentat de rom?nii care cred c? apa de la chiuvet? este complet d?un?toare ?i prefer? s? bea doar ap? ?mbuteliat?.Reveal Marketing Research a ?nregistrat atributele cele mai importante pentru rom?ni, atunci c?nd cump?r? ap? ?mbuteliat?. Astfel, studiul a ajuns la urm?toarele concluzii ?n privin?a apei minerale plate: cele mai important atribut men?ionat de 40,6% dintre consumatori este accesibilitatea pre?ului, urmat de calitatea ridicat? a produsului cu 32,6%, apoi atributul referitor la puritatea apei cu 31,3%.Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de pia?? full-service, specializat? ?n marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.Metoda folosit? a fost CAWI (Computer Assisted Web Interview) ?i au fost derulate 1.010 interviuri online cu responden?i cu v?rsta peste 18 ani, online users, pe un e?antion reprezentativ la nivel na?ional urban ?i rural. Analiza? a fost realizat ?n perioada 23 aprilie – 4 mai 2021. Eroare de e?antionare +/- 3%. Nivel de ?ncredere 95%.Produc?torul de conserve ?i produse din carne Vascar ?i-a bugetat investi?ii de 3 mil. euro ?n modernizarea fabricii ?i a magazinelor proprii ?i estimeaz? afaceri de 24 mil. euro la finalul anului, plus 5% , Cristina Bellu , 11.05.2021, Vascar, unul dintre principalii juc?tori din industria c?rnii, estimeaz? afaceri de aproape 24 mil. euro la finalul anului, ?n cre?tere cu 5% fa?? de rezultatul ?nregistrat anul trecut, ?n contextul ?n care compania a decis s? aloce 3 mil. euro pentru modernizarea unit??ii de procesare din Vaslui ?i a magazinelor proprii din regiunea Moldovei.?n ultimii cinci ani, Vascar a investit aproape 5 mil. euro ?n retehnologizare ?i modernizarea businessului, dintre care 1,5 mil. euro ?n 2020, c?nd afacerile companiei au ajuns la 22,8 mil. euro, plus 13% fa?? de 2019.Produc?torul de carne a adoptat recent strategia de sustenabilitate pentru urm?torii trei ani, axat? pe patru piloni, respectiv responsabilitate fa?? de angaja?i, produc?ie responsabil?, grij? fa?? de mediu ?i implicare ?n problemele comunit??ii.Direc?iile stabilite de managementul Vascar ?n cadrul strategiei de sustenabilitate pentru 2021-2024 au la baz? obiective precum s?n?tate ?i bun?stare, egalitate de gen, munc? decent? ?i cre?tere economic?, industrie, inova?ie ?i infrastructur?, precum ?i consum ?i produc?ie responsabile.?Investim continuu pentru consolidarea firmei ?n mod sustenabil iar responsabilitatea social? este parte din business. Dorim s? oferim partenerilor, clien?ilor ?i angaja?ilor o viziune de ansamblu, transparent?, asupra activit??ii companiei ?n domeniul responsabilit??ii sociale ?i subscriem obiectivelor din strategia na?ional? pentru dezvoltarea durabil? a Rom?niei”, spune Vlad Ciuburciu, director general Vascar.ZF Agropower. Antreprenorii din agrobusiness ??i doresc s? investeasc? ?n procesare, dar spun c? nu au curaj din cauza piedicilor legislative. ?Num?rul procesatorilor mari este limitat, ceea ce ?nseamn? c? num?rul celor c?rora trebuie s? le vindem laptele este limitat.“ 11.05.2021, Florentina Ni?u din sectorul cre?terii bovinelor de lapte ?i de carne spun c? se g?ndesc s? investeasc? ?n fabrici de lactate sau cre?terea capacit??ii unit??ilor pe care le au, c?t ?i ?n abatoare sau fabrici de carne, ?ns? ??i doresc predictabilitate ?i subven?ii mai mari, similare cu cele din ??rile vecine.?Fermierii care au p?n? ?n 250 de capete de animale au subven?ii mult mai mari dec?t fermierii care au peste 250 de capete. La fermierii mari subven?ia este de 1 euro/cap de vac?. Suntem la p?m?nt cu subven?iile, nu suntem sus?inu?i ca vecinii din Ungaria, ?i am vrea s? facem procesare, dar nu avem curaj cu piedicile care ne sunt puse”, a spus Ioji Zifceak, ac?ionar al Maxagro, o ferm? de vaci de lapte din jude?ul Timi? cu peste 1.100 de capete. El a fost prezent ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect sus?inut de Banca Transilvania, Microsoft ?i Penny.Ziceak a afirmat c? se g?nde?te la procesare de mai mul?i ani, ?n contextul ?n care pre?ul laptelui, dar ?i al c?rnii de vit? ?n viu, la poarta produc?torului, este foarte mic. Antreprenorul a afirmat c? ?n prezent un kilogram de carne de vit? se vinde cu ?ntre 1 ?i 5,3 lei ?n viu, iar un kilogram de carne de vi?el se vinde cu ?ntre 6 ?i 9 lei/kg. ?Este sub costul de produc?ie ?i consider c? pre?ul ar trebui s? fie echitabil.”?Dac? am vinde carne de vit? carcas?, ar fi mai u?or s? valorific?m produc?ia. La sf?r?itul acestui an sau anul viitor ne g?ndim s? facem un mic abator ?i s? prelucr?m pielea. (...) Cum va evolua zootehnia ?n urm?torii ani depinde de politica guvernelor, dar fermele rom?ne?ti se vor dezvolta cu siguran?? ?i vom g?si mai multe produse rom?ne?ti pe raft”, a mai spus Zifceak.?n ultimii ani s-au f?cut investi?ii ?n fabrici de lactate, dar ?i de procesare a c?rnii sau de produc?ie a p?ini, mai ales c? antreprenorii rom?ni au avut acces la fonduri europene pentru investi?ii, procentul nerambursabil din totalul investi?iei fiind ?ntre 50 ?i 90%.Spre exemplu, anul trecut, fra?ii Todoran, proprietarii Mirdatod, care de?in brandul Telemea de Ib?ne?ti, au deschis o nou? fabric? la Reghin (jud. Mure?), iar cooperativa Agrolact Moldova din jude?ul Bac?u a f?cut o fabric? de lactate la Sascut (jud. Bac?u).?ns?, fermierii spun c? exist? poten?ial mai mare ?i loc de a cre?te capacitatea de procesare, dar ??i doresc un stimul mai puternic din partea autorit??ilor.?Num?rul procesatorilor mari este limitat, ceea ce ?nseamn? c? num?rul celor c?rora trebuie s? le vindem laptele este limitat. Dac? se dezvolt? procesarea, lucrurile se vor schimba ?n Rom?nia. Guvernul trebuie s? con?tientizeze necesitatea securit??ii alimentare, dar sper?m c? b?ncile ?i statul se vor uita cu preponderen?? spre noi”, a afirmat Leonard Gonciulea, director economic ?n cadrul Maxagro. Cei mai mari procesatori din Rom?nia sunt multina?ionalele str?ine Albalact, Danone ?i Olympus.De altfel, Nicolae Costea, proprietarul Coni Trans, din jude?ul Covasna, care de?ine un efectiv de 250 de bovine, dintre care 120 de vaci la muls, ?i cre?te 300 - 400 de t?ura?i ?i ?ngra?? 2.000-3.000 de miei anual, spune c? ?fermele existente de vaci trebuie sprijinite s? fac? pasul spre procesare sau cre?terea capacit??ii”.?Vrem s? investim s? cre?tem efectivului la vacile de lapte, dar ?i s? dezvolt?m sistemul de ?ngr???torie ?i poate chiar s? facem un abator. Producem zilnic 2.500-3.000 de litri de lapte, pe care ?l proces?m ?n f?bricu?a proprie ?i ?l vindem ?n magazinele proprii. Este mai rentabil, dar este mai greu”, a men?ionat Costea. De asemenea, Cristian ?andea, care are un business de tip PFA ?i cre?te 300 de vaci de lapte ?n jude?ul Cluj, sus?ine c? este mai rentabil s? procesezi dec?t s? vinzi c?tre procesatori, motiv pentru care cooperativa agricol? Some? Arie?, una dintre cele mai mari din ?ar?, din care face parte ?i firma sa, ??i propune s? investeasc? ?n cre?terea procentului de lapte procesat ?n regim propriu.?Ca ?i cooperativ?, 90% din lapte ?l vindem c?tre procesatori, iar 10% ?l proces?m ?n fabrica de la ?aga. Dorim s? proces?m o cantitate mai mare de lapte, dar ?i s? producem mai mult. Ca ?i membrii cooperatori suntem mereu ?n cre?tere, dar ?i fermierii existen?i ??i cresc efectivele. Dac? la ?nceput, acum 10 ani, aveam 20 de s?li de mult, acum avem 68 de s?li de muls ?i a crescut produc?ia din ferme ?i productivitatea din ferme”, a explicat ?andea.Rom?nia are un efectiv de circa 2 milioane de bovine ?i aproximativ 150 de fabrici de lactate, conform ultimelor date statistice.??Cristian ?andea, proprietar, Cristian ?andea PFA? ?n 1989, Rom?nia avea 7,5 mil. bovine, efective din ?ntreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de produc?ie ?i gospod?riile popula?iei. Acum, probabil c? 2 mil. capete de bovine este mult spus.??S-a produs acest declin din cauza schimb?rii sistemului. Dac? ?n 1990 circa 40% din pre?ul de pe raft era al retailerului ?i 25% al produc?torului, acum retailerul peste 60% ?i produc?tor 10%.?Nicolae Costea, proprietar, Coni Trans??Vacile din rasa B?l?at? Rom?neasc? nu sunt la fel de preten?ioase ca cele din rasa Holstein, sunt mai rezistente la frig, mai ales c? la noi e zon? friguroas? ?i se cresc mai u?or.??Trebuie s? fii cunosc?tor al domeniului c?nd faci o investi?ie ?i s? pleci de la un efectiv de minimum 50 de vaci c?nd faci o ferm?, care presupune o investi?ie de 2.000 de euro/cap de vit? la B?l?at? Rom?neasc?, ceea ce ?nseamn? o investi?ie de minimum 100.000 de euro.?Leonard Gonciulea, director economic ?n cadrul Maxagro ?i Ioji Zifceak (dreapta), ac?ionar al MaxagroIoji Zifceak,ac?ionar, Maxagro??Practica lipse?te cel mai mult din ?colile rom?ne?ti de profil agricol. Avem mul?i tineri care vin la noi ?i unii sunt implica?i, al?ii deloc interesa?i.??Acum s-a schimbat pu?in situa?ia ?n sectorul laptelului, c? nu se mai import? at?t de mult lapte, dar am primit ?i un pre? mai mare pe lapte de la procesatori ?i cererea e mai mare.??Leonard Gonciulea, director economic, Maxagro??Profitul ?int? pentru rasa de vaci Holstein este 1.000 de euro net/an. Azi avem o produc?ie medie de 34 de litri de lapte/cap de vac?, dar ?inta noastr? este s? ajungem la 36 de litri la sf?r?itul anului.??Cresc?tori rom?ni de vaci au atins anumi?i parametri de calitate ai laptelui ?i au devenit competitivi cu cei din ??rile din care se importa lapte ?i, totodat?, au devenit mai interesan?i pentru procesatori.?Vifrana se listeaz? la Bursa de la Bucure?ti pe 14 mai. Produc?torul de vinuri organice a atras 9,5 mil. lei de la investitori ?ntr-o ofert? de ac?iuni, Tibi Oprea 11.05.2021, Ac?iunile Vifrana (simbol bursier BIOW), principalul produc?tor local de vin ecologic dup? suprafa?a cultivat?, vor intra la tranzac?ionare pe pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti vineri, pe 14 mai, dup? ce a ob?inut recent o finan?are de 9,5 mil. lei printr-un plasament privat de ac?iuni, potrivit informa?iilor pania vrea s? ramburseze un credit de 8,2 mil. contractat ?n urm? cu zece ani de la CEC Bank, s? investeasc? ?n tehnologie, dar ?i s? se extind? ?n str?in?tate ?i pe noi segmente de business.?Aceast? finan?are ne ajut? s? ?nchidem integral creditele luate ?n urm? cu zece ani ?ntr-o perioad? ?n care agricultura nu era bancabil?. CEC Bank a avut meritul de a ne acorda ?ncredere pe termen lung, ?ns?, ?n acest moment, pentru a reu?i s? ne extindem ?n plan extern, avem nevoie s? ?nchidem acest credit. Restul fondurilor atrase le vom direc?iona ?n investi?ii ?i tehnologizare pentru a diminua impactul lipsei de for?? de munc?. Aceste investi?ii ne vor ajuta s? ne extindem ?n str?in?tate, ?n special ?n ??ri precum Germania, Marea Britanie, Suedia ?i Olanda, dar ?i s? dezvolt?m o noua linie de business”, spune Octavian Vucmanovici, CEO ?i cofondator Vifrana.Vifrana se listeaz? pe pia?a AeRO a BVB , J.P. Pia?a de Capital / 11 maiAc?iunile companiei Vifrana vor intra la tranzac?ionare pe pia?a AeRO a Bursei de Valori Bucure?ti ?n perioada imediat urm?toare, sub simbolul BIOW, conform unui comunicat remis redac?iei.Listarea este realizat? cu sprijinul companiei de brokeraj Goldring, "intermediarul companiilor antreprenoriale roma?nes?ti"- titlu conferit de BVB ?n 2018 ?i reconfirmat ?n 2021.Finan?area, ?n valoare de 9,5 milioane lei, ob?inut? de Vifrana ?n decembrie 2020, prin plasament privat de ac?iuni, a fost folosit? pentru rambursarea unui credit CEC Bank, rebrandingul companiei ?i demararea planului de investi?ii ?n noi tehnologii. Vizibilitatea oferit? de listarea la BVB sus?ine eforturile Vifrana de a cre?te v?nz?rile pe pie?e externe ?i de a se extinde pe pie?e noi, ce permit marje de profit mai mari, ?n contextul investi?iilor ?n tehnologie ?i a dezvolt?rii de noi produse. "Consumul de vin ecologic se ?ncadreaz? ?ntr-un trend global de cre?tere a interesului pentru produsele certificate ecologic. Este un fenomen care s-a sim?it foarte puternic ?n pandemie. Consumatorii sunt interesa?i s? consume produse curate, neprocesate. Noi am fost pionieri ?n agricultura certificat ecologic? ?n Rom?nia ?i avem deja o istorie ?i o experien?? de 12 ani. Pentru perioada 2020-2030, prognozele pe pia?a interna?ional? de vin ecologic arat? medii de cre?tere anual? ?ntre 8% - 12%. ??rile europene dezvoltate au un consum de vin ecologic cuprins ?ntre 10 -20%, ?n ??rile nordice fiind chiar mai mare. ?n Rom?nia credem c? a ajuns la 2,5%, a?adar Vifrana are un poten?ial semnificativ de cre?tere", declar? Octavian Vucmanovici, CEO ?i cofondator Vifrana.Cre?tere de peste 30% a cifrei de afaceri ?n 2020?n 2020, compania a ?nregistrat o cifr? de afaceri de peste 1 milion de euro, o cre?tere de peste 30% fa?? de anul precedent. Pentru primul trimestru din 2021, Vifrana raporteaz? o cre?tere de 41% a cifrei de afaceri fa?? de perioada similar? a anului trecut. "2020 a fost un an de cre?tere ?n v?nz?ri. Am fost ?ns? afecta?i opera?ional de accesul limitat la for?a de munc?, dar ?i de constr?ngerile logistice. Pentru 2021 estim?m o cre?tere sus?inut? a cifrei de afaceri, ?n contextul extinderii portofoliului de produse ?i a cre?terii exporturilor. Ne vom concentra pe pie?ele existente, precum Germania - care este principala ?ar? de export pentru noi, dar ?i pe pie?e noi precum Marea Britanie ?i Japonia. ?n prezent, exporturile reprezint? 25% din veniturile companiei", adaug? Octavian Vucmanovici.Vinuri Naturale-Raw, nou trend mondial ?n materie de vinifica?ieVifrana este primul produc?tor din Rom?nia care vinde vinuri vinificate tradi?ional, f?r? drojdii sau aditivi industriali, din struguri bio, cule?i manual. Draculette Blanc - Sauvignon Blanc ?i Draculette Rose - Cabernet Sauvignon sunt listate permanent ?n marile re?ele de retail. "Sunt vinuri foarte sensibile, nefiltrate, din struguri cule?i manual. Wine-baruri celebre ?n lume s-au specializat ?i dedicat acestui trend ?n Nordul Europei dar ?i la Madrid, Londra, New York. Este un trend ?nt?lnit mai mult ?n HoReCa, ?ns? noi am reu?it performan?a deosebit? de a pozi?iona aceste vinuri ?n marile re?ele de retail. Sper?m s? fideliz?m clien?ii din Rom?nia ?i s? le lans?m cu succes ?i ?n HoReCa", afirm? Octavian Vucmanovici.?ncep?nd din luna martie, vinurile Vifrana se pot comanda ?i online, direct de la cram?. Comenzile sunt procesate ?n aceea?i zi ?i sunt livrate gratuit c?tre orice client din Rom?nia. "Deja avem un portofoliu de clien?i extrem de activi care ne dau speran?e c? aceast? linie de business va acoperi un procentaj important din totalul v?nz?rilor", spune managerul Vifrana.Vifrana introduce sistemul de etichetare nutri?ional? Nutrinform?ncep?nd cu luna mai, compania introduce sistemul italian de etichetare nutri?ional? Nutrinform Battery care abordeaz? alimentele ca surse de energie. Este o decizie de conformare voluntar? luat? din dorin?a de a explica foarte clar aportul de energie al vinurilor Vifrana.?n 2021, managementul companiei ??i propune ?i lansarea unei game de vinuri petiante ?i a unei noi game premium. S?n?tatea animal?, Siguran?a alimentar? ?i Protec?ia consumatorilor, teme centrale ale conferin?ei Meat.Milk 2021, meatmilk , , 11 mai 2021 S?n?tatea animalelor din ferme, singuran?a alimentar? ?i protec?ia drepturilor consumatorilor au fost ?ntptdeauna teme centrale ale Expo-Conferin?ei Interna?ionale Meat.Milk, a?a cum vor fi ?i la cea de-a X-a edi?ie, care se va desf??ura ?n zilele de 24 ?i 25 mai, la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov.Cu aceast? ocazie, din partea ANSVSA, ?n fa?a participan?ilor va fi prezent domnul Robert Chioveanu-Pre?edinte al insitu?iei, acela care, ?n ?edin?a general? din ziua de 25 mai, va vorbi participan?ilor despre ultimele ac?iuni ale intitu?iei referitoare la limitarea efectelor PPA ?i ale gripei aviare, precum ?i despre siguran?a alimentar? pe zonele de carne ?i lactate.?n aceea?i zi, ?ns? ?n sesiunea Liber la cuv?nt, domnul Dori Valter Enache-Director General al DSVSA-Bra?ov va r?spunde ?ntreb?rilor venite din partea asisten?ei pe cele dou? zone de interes: zootehnie ?i alimente.?i ANPC va fi reprezentat? la v?rf. Ca urmare, tot ?n ?edin?a general? din ziua de 25 mai, domnul pre?edinte al institu?iei, Claudiu Dolot, va prezenta o comunicare pe teme specifice, cu trimitere direct? la cele dou? domenii, iar, ?n sesiunea Liber la cuv?nt, domnul Paul Anghel-Director General al ANPC va dialoga cu participan?ii pe acelea?i domenii de interes: carne ?i lapte.Domnul Nechita Adrian Oros-Ministru al Agriculturii, a confirmat participarea la conferin?a Meat.Milk 2021, meatmilk , 11 mai 2021 Domnul Ministru la Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Nechita Adrian Oros, a confirmat participarea la cea de-a X-a edi?ie a Expo-Conferin?ei Interna?ionale Meat.Milk, care se va desf??ura ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov, sub genericul ”Sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei la startul unei noi istorii”.Conform programului convenit, domnia sa va deschide ?edin?a general? din diminea?a zilei de 25 mai. Ulterior, ?n dup?-amiaza aceleia?i zile, domnul Nechita Adrian Oros va participa la ”Consiliul de Mini?tri”.La acest punct din program, actualul ministru al agriculturii ?i va avea al?turi, ca speaker-i, pe domnii Valeriu Tab?r?, Daniel Constantin, Dacian Ciolo?, Petre Daea ?i Achim Irimescu, fo?ti demnitari care au condus destinele agroindustriei rom?ne?ti ?n ultimii zece ani.Ca un moment la fel de important, la finalul evenimentului, to?i cei nominaliza?i mai sus vor face turul de onoare al stadurilor pe care companiile participante le vor avea organizate ?n zona Expo. APCPR ?i FCBR vor fi prezente la Meat.Milk 2021, meatmilk , 11 mai 2021 Ca de fiecare dat?, Expo-Conferin?a Interna?ional? Meat.Milk va reuni la lucr?rile sale elita speciali?tilor din sectoarele de carne ?i lapte ale Rom?niei, inclusiv din zona produc?iei zootehnice. A?a se va ?nt?mpla ?i la edi?ia festiv? a evenimentului, care ??i va desf??ura a X-a edi?ie ?n zilele de 24 ?i 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Bra?ov. Astfel, la lucr?ri va fi prezent domnul Ioan Lado?i-Pre?edinte al Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia, acela care va fi speaker ?n dezbaterea CARNE, cu titlul ”De la haos, la profit consolidat”din dup?-amiaza zilei de 24 mai.Al?turi de domnia sa, ?n aceea?i dezbatere, va fi prezent ?i domnul Adrian Balaban-Pre?edinte al Asocia?iei Medicilor Veterniari cu Practic? ?n Cre?terea Suinelor ?i pre?edinte al Cooperativei Sili?tea-Produc?ie Suin?.Federa?ia Cresc?torilor de Bovine din Rom?nia va fi reprezentat? de pre?edintele Claudiu Fr?nc, domnia sa urm?nd a fi speaker ?n dezbaterea LAPTE, care se va desf??ura sub genericul ”Interes comun pe o pia?? unic? sau scap? cine poate?” Totodat?, anun??m prezen?a la eveniment a numero?i furnizori de input-uri pentru fermieri, tehnologie de laborator, tehnologii pentru zootehnie etc.Vascar raporteaz? venituri cu 13% mai mari ?n 2020 fa?? de anul precedent La zi Mar?i, 11 Mai 2021 Vascar, unul dintre principalii juc?tori din industria c?rnii, anun?? o cifr? de afaceri de 22,8 milioane EUR la finalul lui 2020, ?n cre?tere cu 13% fa?? de anul 2019. Pentru 2021 managementul companiei estimeaz? o cre?tere a cifrei de afaceri de 5% fa?? de anul 2020 ?i investi?ii ?n modernizarea fabricii ?i a magazinelor propriii ?n valoare de 3 milioane pania ?mpline?te anul acesta 37 de ani, ocazie cu care avanseaz? un angajament pentru viitor: strategia de sustenabilitate pentru 2021-2024, axat? pe patru piloni - responsabilitate fa?? de angaja?i, produc?ie responsabil?, grij? fa?? de mediu, implicare ?n problemele comunit??ii.Direc?iile stabilite de managementul Vascar ?n cadrul strategiei de sustenabilitate pentru 2021-2024 au la baz? obiective precum: s?n?tate ?i bun?stare; egalitate de gen; munc? decent? ?i cre?tere economic?; industrie, inova?ie ?i infrastructur?; consum ?i produc?ie responsabile.?Investim continuu pentru consolidarea firmei ?n mod sustenabil iar responsabilitatea social? este parte din business. Dorim s? oferim partenerilor, clien?ilor ?i angaja?ilor o viziune de ansamblu, transparent?, asupra activit??ii companiei ?n domeniul responsabilit??ii sociale ?i subscriem obiectivelor din strategia na?ional? pentru dezvoltarea durabil? a Rom?niei”, declar? Vlad Ciuburciu, Director General Vascar.Responsabilitate fa?? de angaja?iPersonalul beneficiaz? de condi?ii de munc? conform legii, dar ?i de programe op?ionale de dezvoltare, posibilitatea de a avansa ?n cadrul echipei ?i o serie de beneficii suplimentare, precum transport gratuit, mas? de pr?nz gratuit?, zile libere pl?tite pentru evenimente deosebite. Indicele fluctua?iei de personal a sc?zut ?n anul 2020 cu 19,2% fa?? de anul 2019, ceea ce reflect? ?ncrederea angaja?ilor ?n companie.Produc?ie responsabil?Vascar aplic? cele mai riguroase standarde de calitate din domeniul alimentar ?ncep?nd din anul 2005 - ISO 9001/22000, 2011 - FSSC 22000 - ?n prezent compania fiind certificat? International FOOD Systems High Level. ?ncrederea clien?ilor, angaja?ilor ?i partenerilor este parte din misiunea companiei.Grija fa?? de mediuVascar monitorizeaz? permanent parametrii fizico-chimici ?i microbilogici ai apei folosite ?n procesul tehnologic ?i aplic? m?suri pentru eficientizarea consumului. Calitatea apelor uzate respect? NTPA 001 ?i sunt deversate ?n apele de suprafa?? f?r? impact negativ. Pentru eficientizarea consumului de energie electric? ?i gaze se utilizeaz? tehnologii ?i echipamente eficiente ?i se urm?re?te exploatarea fiabil? a acestora, astfel ?nc?t s? nu existe pierderi. Pe l?ng? cei 4 piloni strategici, compania are ?n vedere men?inerea gradului de conformare cu cerin?ele legale de mediu, ?mbun?t??irea managementului de?eurilor, reducerea consumului energetic prin ?nlocuirea p?n? la finalul anului 2021 a corpurilor de iluminat existente cu corpuri LED, ?nlocuirea hartiei la casele de marcat cu h?rtie reciclabil?, p?n? la sf?r?itul anului 2021, utilizarea ambalajelor inovatoare, modernizarea ?i retehnologizarea continu?, extinderea flotei pentru transportul produselor c?t ?i planificarea curselor ?n mod eficient. Prin cre?terea gradului de colectare, ?n anul 2020, cantitatea de de?euri valorificat? a crescut cu 7% fa?? de 2019.?Implicare ?n problemele comunit??iiCompania este implicat? ?n comunitate prin proiecte din domeniul s?n?ta?ii, educa?iei, sportului ?i social. Copii ?i familia se afl? ?n centrul preocup?rilor companiei, de aceea Vascar investe?te ?n sus?inerea ?nv???m?ntului dual, acordarea de burse de studiu ?i ajutorarea persoanelor defavorizate.Procesatorii nu se mai pot baza pe produc?ia intern? de carne de porc , Actualitatea , Carol Popa , Mar?i, 11 Mai 2021 Pesta Porcin? African? face ravagii ?n fermele celor mai mari produc?tori din Rom?nia ?i duc produc?ia local? de carne de porc la un minim istoric . ?Pentru prima dat? ?n ultimii 30 de ani, produc?ia intern? de carne de porc asigur? sub 35% din consum, din cauza Pestei Porcine Africane(PPA). Din aceast? cantitate, o treime reprezint? produc?ie ?n gospod?rii, pentru autoconsum. Din datele de?inute de asocia?iile fermierilor de profil, ?n luna aprilie num?rul de porci afla?i ?n fermele locale nu dep??e?te 3,5 milioane de capete, cu aproape 20% mai pu?in dec?t ?n 2017, c?nd ?n Rom?nia efectivul era 4,2 milioane de porci.??n ultimii doi ani, cei mai importan?i produc?tori de carne de porc din Rom?nia – Smithfield ?i Premium Pork – s-au confruntat cu virusul ?i au fost nevoi?i s? sacrifice zeci de mii de animale. ?n ianuarie 2020, compania danez? s-a confruntat pentru prima dat? cu virusul pestei porcine africane, atunci c?nd au depistat un caz ?n ferma Gulianca, din jude?ul Br?ila, ?i circa 26.000 de porci au fost sacrifica?i. La finalul anului trecut, o alt? ferm? apar?in?nd companiei daneze Premium Pork a fost atins? de PPA, fiind sacrificate ?nc? 20.000 de animale. ?n aprilie 2021, un focar de pest? porcin? african? a fost descoperit de DSVSA Timi? la ferma Smithfield din G?taia. Fiind o ferm? de reproducere, au fost sacrificate aproximativ 9.000 de scroafe de reproducere ?i 14.000 de purcei.?De?i au trecut patru ani de la primele cazuri de PPA depistate ?n jude?ele din nordul Rom?niei, pandemia de PPA este departe de a fi stins?. La finalul lunii aprilie 2021, num?rul oficial al focarelor de PPA afi?at de ANSVSA era de 345, din care 14 focare ?n exploata?ii comerciale. Num?rul animalelor afectate de aceste focare active este, conform raportului public al ANSVSA, de 153.309.??Efectele ac?iunilor sporadice ale autorit??ilor pentru estomparea r?sp?ndirii PPA ?n cei 4 ani ce au trecut de la descoperirea primului caz de PPA ?n Rom?nia au consecin?e cu impact puternic asupra fermierilor ?i asupra mediului de afaceri. Pe de o parte, sc?derea efectivului de animale nu a condus la o cre?tere a pre?ului c?rnii de porc la abatorizare. Dimpotriv?, nesiguran?a cu privire la posibilit??ile de mi?care a efectivelor crescute ?n ferme a determinat procesatorii de carne s? nu mai pun? baz? pe contractele interne ?i s?-?i asigure materia prim? doar prin importuri. Asta a determinat ca pre?ul c?rnii de porc s? coboare sub 6 lei/kg la poarta fermei. Pe tot parcursul anului 2020 au fost sacrifica?i 3,7 milioane de porci, ?n sc?dere cu 12% fa?? de 2019, c?nd 4,2 milioane de porci au ajuns la abatoare.?Pe de alt? parte, o serie de tranzac?ii ce aveau ca obiectiv dezvoltarea sectorului de cre?tere a porcilor au intrat ?n stand-by sau au fost pur ?i simplu anulate. Grupul danez Premium Pork, al doilea cel mai mare produc?tor de carne de porc din Rom?nia, cu zece ferme pe plan local ?n jude?ele Br?ila, Bra?ov, Constan?a, Olt, Sibiu ?i Vrancea, a hot?r?t s? renun?e la tranzac?ia prin care urma s? preia cinci ferme de la Danbred, grup de firme cu ac?ionariat rom?no-danez, din cauza virusului PPA.??Din p?cate, am fost nevoi?i s? reg?ndim ?ntregul nostru mod de lucru ?n Rom?nia, inclusiv planul de investi?ii pentru urm?toarea perioad?. Ne afl?m ?n aceast? situa?ie din cauza focarelor de pest? porcin? african?, care ne-au afectat at?t ?n mod direct, ?n dou? dintre fermele noastre, c?t ?i indirect, ?n special prin blocajele de mi?care cauzate de focarele din imediata apropiere a fermelor. ?n acest sens am decis, ?n acord cu proprietarii Danbred, s? renun??m la finalizarea tranzac?iei negociate ?i anun?ate”, au transmis printr-un comunicat oficial reprezentan?ii Premium Pork.?Oficialii companiei sus?in c? impactul pestei porcine asupra businessului este considerabil ?i consider? c? este nevoie de m?suri rapide pentru ca epidemia s? fie controlat?, ?pentru a putea da o ?ans? fermierilor de a produce local carnea de porc consumat? de rom?ni”. Conform speciali?tilor din pia??, din 2017 p?n? ?n prezent, pesta porcin? african? a produs pagube de peste 2 miliarde euro ?i au fost uci?i peste 700.000 de porci.?Tranzac?ia dintre cele dou? companii a fost anun?at? la ?nceputul lunii februarie de Consiliul Concuren?ei, care a spus atunci c? Premium Pork Commercial inten?ioneaz? s? preia activit??ile desf??urate de Danbred Arge?, Agroprod Ben?a Nicu, Agro Consulting Chiriac ?i Slobozia Food Production ?n domeniul reproduc?iei, ?ngr???rii ?i v?nz?rii porcinelor c?tre abatoare.?Activele ce urmau s? ajung? ?n ograda Premium Pork constau ?ntr-o ferm? de reproduc?ie ?i patru ferme de ?ngr??are, iar ac?ionarii companiilor erau Marsuland Holding, Munkbro Holding, firme cu sediul ?n Danemarca, ?i antreprenorii rom?ni Ion Ben?a ?i Ionel Chiriac.?Grupul Premium Pork a avut ?n anul 2019 o cifr? de afaceri de peste 91 milioane euro. Capacitatea de produc?ie anual? a grupului danez este de peste 600.000 de capete de porci. Cel mai mare produc?tor de carne de porc din Rom?nia, grupul chinez Smithfield, cre?te anual circa 1,3 milioane de capete de porci ?i face peste 260 de milioane de euro, conform datelor publice.??n vestul ??rii, ?n jude?ele Arad ?i Timi?, Smithfield ?nt?mpin? acum probleme similare. Deocamdat? nu se poate cuantifica valoarea total? a pagubelor produse de PPA, procesul de dezinfec?ie fiind ?n curs de derulare, iar pentru repopularea fermei nu este ?nc? stabilit? o dat? cert?. Dar regulile impuse pentru mi?carea animalelor genereaz? probleme ?n lan? pentru Smithfield. Companiile Vericom sau Elit Cugir, procesatori ce apar?in grupului, folosesc materie prim? furnizat? de fermele proprii. Iar criza provocat? de pandemia PPA vine la exact 10 luni de la depistarea focarului de pandemie COVID – 19 la abatorul Comtim, apar?in?nd grupului Smithfield, pandemie ce a blocat timp de o s?pt?m?n? activitatea abatorului.Expansiunea Grupului AAylex, finan?at? de CEC Bank ?i EximBank , 11 May 2021 | de Simona Popa CEC Bank ?i EximBank finan?eaz? expansiunea produc?torului puilor Cocorico ?n Rom?nia prin preluarea Banvit Foods, unul dintre cei mai mari produc?tori de furaje ?i de ?pui de o zi” din Rom?nia.Valoarea finan??rii contractate este de circa 20 de milioane de euro, fiind asigurat? ?n mod egal de c?tre CEC Bank ?i EximBank. Suma va fi folosit? pentru achizi?ionarea participa?iei la Banvit Foods, precum ?i pentru finan?area activit??ii curente a grupului de firme.Prin achizi?ia companiei Banvit Foods, care de?ine o fabric? de nutre?uri combinate, trei ferme de reproduc?ie pui ?i o sta?ie de incuba?ie, se continu? strategia de integrare pe vertical? a activit??ilor ?de la ou la ambalaj” a grupului AAylex. ?n prezent, Grupul AAylex, care s-a dezvoltat pornind de la fosta Avicola Buz?u din 1982, acoper? activit??i precum produc?ia de hran? pentru p?s?ri, reproduc?ie, incuba?ie, cre?terea puilor de carne, abatorizare, facilit??i produc?ie de preparate cu valoare adaugat? ?i distribu?ia produselor de carne de pui sub brandul Cocorico.?Banvit Foods Romania a fost un colaborator tradi?ional al Grupului AAylex, ?mp?rt??ind valori ?i principii similare cu organiza?ia noastr?: calitatea premium a produselor oferite, standarde etice de produc?ie ?i responsabilitate social?. Prin aceast? achizi?ie strategic?, Grupul AAylex va beneficia de avantajele complet?rii capacit??ilor de produc?ie furaje animale, pui de o zi ?i ou? de incubat, acoperind toate activit??ile produc?iei integrate, de la genetic?, produc?ie de hran? pentru animale, reproduc?ie, incuba?ie, cre?tere, abatorizare, la fabrici pentru produse cu valoare ad?ugat?’’, sus?ine Bogdan Stanca, Fondator ?i CEO al Grupului AAylex.?M? bucur c? putem sprijini expansiunea Grupului AAylex, unul dintre cei mai mari juc?tori din industria c?rnii, fondat ?i dezvoltat de antreprenori rom?ni. La CEC Bank continu?m s? sprijinim business-urile antreprenorilor rom?ni, dovad? fiind cele 120.000 de IMM-uri cu care colabor?m. Agricultura ?i industria alimentar? sunt domenii ?n care vedem un mare poten?ial de cre?tere ?i care joac? un rol esen?ial pentru siguran?a aprovizion?rii ?n Rom?nia”, a declarat Bogdan Neac?u, Director General al CEC Bank.?Implicarea EximBank ?n acest parteneriat tripartit 100% rom?nesc, care deschide noi oportunit??i de dezvoltare pentru un business local de top, este definitorie pentru modul ?n care se pozi?ioneaz? banca ?n raport cu ?ntreprinz?torii autohtoni, dar ?i pentru rolul pe care ?l putem juca ?n sus?inerea proiectelor de investi?ii pe termen mediu ?i lung. Este o tranzac?ie care ?ntrune?te toate condi?iile succesului ?i sunt convins c? o vom replica ?n viitor al?turi de al?i antreprenori care v?d oportunit??ile din pia??, care se g?ndesc la extindere ?i care vor g?si ?n EximBank partenerul financiar ideal”, a spus Traian Halalai, Pre?edintele Executiv al EximBank.Cu o cifr? de afaceri consolidat? de peste 651 de milioane de lei ?n 2020 ?i peste 2.000 de angaja?i, Grupul AAylex se afl? ?n top cinci cele mai mari companii din industria c?rnii din Rom?nia.Ora exact? ?n inova?ii: Bunge Loders Croklaan prezint? solu?iile care v? vor acorda un avantaj competitive , By RO.aliment , May 11, 2021Bunge Loders Croklaan, unul dintre cei mai importan?i produc?tori de ingrediente pentru industria alimentar? din Europa va sus?ine 3 prezent?ri ?n cadrul RO.aliment SHOW 2021.VEZI PROGRAMUL CONFERIN?EI INTERNA?IONALE RO.ALIMENT SHOWAstfel c? ?n ziua 1 de eveniment – 17 mai 2021, ?n cadrul webinarului dedicat sectorului de CARNE, tehnologul Bunge Loders Croklaan pentru zona de produse culinare, Melanie Klasen va vorbi despre >>> “Fat Marinades for meat products and Fat/oils for meat replacers ?in the Beleaf brand”. ?n ziua 2 de eveniment – 18 mai 2021, ?n cadrul webinarului dedicat sectoarelor de LAPTE, ?NGHE?AT?, B?UTURI, tehnologul Bunge Loders Croklaan, Hang Kam Man va vorbi despre >>> “Role of fat in ice cream, whipped cream and cheese” . Fie c? este vorba de r?sfat, beneficii nutri?ionale, produc?ie sau eficien?? a costurilor, rolul gr?simii ?n produsele lactate este esen?ial. Se va prezenta o schi?? cu privire la valorile specifice ale gr?similor ?n aceste aplica?ii.Ziua 4 de eveniment – 20 mai, webinarul dedicat sectoarelor de PANIFICA?IE & DULCIURI, Tehnologul Bunge Loders Croklaan care asigur? suportul tehnic pentru pia?a Europei de est – Julia Pruskova, va vorbi despre solu?ii noi pentru crème ?i glazuri >>>“Taste, indulgence and health without any compromises”.DAC? ACESTE SUBIECTE ?I-AU TREZIT INTERSUL, TE A?TEPT?M LA ROA SHOW!!!FORMULAR DE ?NSCRIEREVEZI PROGRAMUL CELOR 5 ZILE DE EVENIMENT Produsele Bunge Loders Croklaan sunt distribuite ?n Rom?nia prin intermediul companiei KUK Rom?nia.KUK ROM?NIA ofer? un portofoliu larg de produse de ?nalt? calitate, cu accent pe ingrediente alimentare speciale. Cei peste 75 de ingineri tehnologi de industrie alimentar? ofer? consultan?? de specialitate clien?ilor.KUK ROM?NIA reprezint? produc?tori de renume ?n sfera ingredientelor alimentare, firmeprecum Cargill (cacao, ciocolat?), Dupont – Danisco (enzime, emulgatori, stabilizatori,?ndulcitori), Ingredion (amidonuri), Friesland Campina (proteine din lapte), Rousselot (gelatine), Loders Croklaan (uleiuri ?i gr?simi vegetale), Fromatech (arome), Ringe – Kuhlmann (coloran?i) etc.Av?nd sediul la Ried im Innkreis, Austria ?i cu filiale ?n 16 ??ri, KUK a devenit unul dintre cei mai cunoscu?i furnizori de ingrediente speciale din centrul ?i estul Europei. Obiectivul s?u este de a facilita leg?tura dintre furnizorii renumi?i de ingrediente speciale ?i produc?torii din industriile alimentar? ?i farmaceutic?.Pentru mai multe informa?ii, ?i pute?i contacta la num?rul de telefon +40 2131 044 65 sau pe adresa de email office-ro@.Despre RO.aliment Show . La RO.ALIMENT SHOW, ve?i putea:– S? v? ?nt?lni?i cu speciali?tii ce dau ora exact? ?n industria alimentar?– S? stabili?i noi rela?ii– S? consolida?i parteneriatele strategice– S? identifica?i ni?e care s? v? confere un avantaj competitivDESPRE RO.ALIMENT SHOW 2021?>?fost Ingredients SHOW! Pentru c? formatul edi?iei 4 a conferin?ei IS (5 zile dedicate fiecare cate unui sector) a fost un succes ?i pentru c? ne dorim s? acoperim ?n cadrul unui eveniment c?t mai multe subiecte esen?iale de pe ?ntreg lan?il tehnologic pentru to?i speciali?tii din industria alimentar?, a b?uturilor ?i a suplimentelor alimentare, Ingredients SHOW se transforma ?n RO.aliment SHOW!RO.aliment SHOW va avea loc ?n perioada 17 – 21 mai 2021 ?i se va desf??ura ?n mediul online, din cauza restric?iilor impuse de pandemia de coronavirus.Al?tura?i-v? liderilor din sectorul alimentar, al b?uturilor si al suplimentelor alimentare pentru a dezbate provoc?rile cu care se confrunt? industria ?i a ?mp?rt??i lec?iile ?i solu?iile lor. Identifica?i noi tendin?e ?i strategii de gestionare a datelor pentru a ad?uga plus valoare produselor dumneavoastr? dar ?i pentru a consolida integritatea m?rcii dvs.ROA SHOW: “Tendin?e ?i inova?ie ?n industria de panifica?ie. Brut?ria rustic? artizanal? la nivel industrial”By RO.aliment , May 11, 2021P?n? ?n urm? cu c??iva ani, al?turarea cuvintelor ?brut?rie” ?rustic?” ?artizanal?” ?i ?industrial” ?n aceea?i propozi?ie p?rea mai mult un ideal dec?t o posibilitate.Ast?zi, datorit? investi?iilor majore ?n dezvoltarea de re?ete ?i ingrediente, putem vorbi de o produc?ie industrial? chiar ?i c?nd ne referim la brut?ria rustic? artizanal?.Liderul global ?n produc?ia de materii prime inovative, Puratos va puncta aspecte esen?iale pentru acest subiect la RO.aliment Show, pe 20 mai 2021 ?n cadrul prezent?rii “Tendin?e ?i inova?ie ?n industria de panifica?ie. Brut?ria rustic? artizanal? la nivel industrial”, prezentare sus?inut? de Ionu? Rugin?, R&D Manager – Bakery, Puratos Rom?nia.?Conferin?a va avea loc anul acesta online, pe platforma zoom.PRINDE ULTIMELE LOCURI Al?tur?-te discu?iei conduse de Puratos despre aplica?iile de brut?rie rustice-artizanale, proaspete sau ambalate realizate cu maia, ca element diferen?iator. Totodat?, vom trece ?n revist? ?mpreun? noile tendin?e ?n brut?ria modern?,?precum ?i posibilit??ile tehnologice de reproducere la scar? industrial? a unor astfel de aplica?ii. La baza acestei prezent?ri stau ultimele studii despre comportamentul ?i preferin?ele consumatorilor.AFL? CUM PO?I DEVENI COMPETITIV. ?NSCRIE-TE ACUMInspira?ia pentru p?inea de m?ine se g?se?te ?n savoarea miezului de alt?dat?, iar maiaua este ?n continuare ?n centrul acestui concept, f?r? de care calitatea p?inii are de suferit. Intr? ?n dialog cu reprezentan?ii Puratos la RO.aliment Show. Participarea se face doar ?n baza unei ?nscrieri ?n prealabil, prin completarea acestui formular.Despre speakerIonu? Rugin? a absolvit facultatea de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii ?Dun?rea de Jos” Gala?i, specializarea Biotehnologii pentru Industria Alimentar? ?n 2011. Apoi a finalizat lucrarea de master ?n anul 2013 ?n cadrul acelea?i facult??i cu specializarea ?Controlul ?i Expertiza Produselor Alimentare”. ?n 2014 se al?tur? grupului Puratos, departamentul de Cercetare ?i Dezvoltare, unde este responsabil de dezvoltarea portofoliului de produse dedicate brut?riei. Concomitent, el conduce echipa de speciali?ti care ofer? suport tehnic clien?ilor industriali din domeniu, de pe pia?a local? pentru produse de brut?rie ?i patiserie ob?inute prin diferite tehnologii: de la produse proaspete, congelate, p?n? la produse cu termen mare de valabilitate.Despre PuratosGrupul Puratos este lider global ?n produc?ia de materii prime inovative, cu expertiz? ?n aplica?ii finite pentru industria de panifica?ie, patiserie ?i ciocolaterie. Compania a fost fondat? ?n Belgia ?n 1919, cu sediul central la Bruxelles. ?n prezent, produsele Puratos sunt comercializate ?n 100 de ??ri.?nfiin?at? ?n anul 1995, Puratos Rom?nia ofer? materii prime pentru sectorul alimentar ?i servicii specializate clien?ilor s?i din sectorul industrial, artizanal, retail ?i HoReCa printr-o re?ea de 12 filiale la nivel na?ional ?i un centru de inova?ie, din Bucure?ti destinat test?rii de produse ?i dezvoltarea ingredientelor inovatoare. Puratos Romania Puratos Rom?nia este unul dintre principalii juc?tori de pe pia?a de ingrediente pentru industria alimentar?. Compania de?ine ?n jude?ul Ilfov o fabric? cu trei linii de produc?ie pentru materii prime ?i ingrediente destinate industriei locale de brut?rie, patiserie ?i ciocolaterie ?i reprezint?, de asemenea, un nod logistic de aprovizionare cu o gam? larg? de produse pentru filialele Puratos din Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, Ungaria, Kosovo, Serbia ?i Israel.Despre RO.aliment ShowCel mai important eveniment al industriei alimentare, b?ut?rilor ?i suplimentelor alimentare ?ncepe ?n doar ?ase zile. ?n perioada 17 – 21 mai, a?tept?m studen?i, exper?i, companii din industria produc?toare/procesatoare, operatori, furnizori de servicii ?i produse pentru cei trei piloni la discu?ii esen?iale despre starea industriei, direc?ii de viitor, solu?ii ?i tendin?ii, inova?ii ?i amenin??ri cu formatori de opinie de renume na?ional ?i interna?ional. Doar aici pute?i g?si r?spunsurile pe care le c?uta?i ?i oamenii cu care voia?i s? v? conecta?i. Activit??ile de networking nu au fost nicic?nd mai u?oare acum, c?nd mediul online permite conectarea facil? a oamenilor.Verdino Green Food se extinde ?n categoria produselor congelate ?i lanseaz? 5 sortimente de pizza plant-based , La zi , 11 Mai 2021 Gama aduce 5 noi sortimente de pizza cu toppinguri 100% plant-based: Pizza-bacon 350g, Pizza delicioas? cu 4 toppinguri plant-based 370g, Plantuna pizza cu alternativa vegan? la ton 370g, Pizza Mexicana 370g cu buc??i de burger ?i ardei Jalapeno ?i pizza Pepperoni 350g cu salam picant.?Pizzele Verdino au blatul pufos, dospit timp de 24 de ore, fr?m?ntat cu ulei de m?sline extra-virgin, iar topping-urile ?i br?nza sunt produsele Verdino, cu comportament perfect la coacere. Totul este copt ?n cuptor de piatr?, pentru cel mai bun gust ?i consisten??. Pizza-bacon 350g, Pizza delicioas? cu 4 toppinguri plant-based 370g, Plantuna pizza cu alternativa vegan? la ton 370g, Pizza Mexicana 370g cu buc??i de burger ?i ardei Jalapeno ?i pizza Pepperoni 350g cu salam picant .?Ne sim?im onora?i s? anun??m azi dou? premiere pentru pia?a autohton? de produse congelate. Verdino nu este doar primul brand rom?nesc care a lansat produse plant-based pe baza de proteine de maz?re, ci suntem ?i primul brand rom?nesc care lanseaz? o gam? de pizza congelat? ce st? sub tutela unui brand local. Pizza pe care am lansat-o este sustenabil? at?t pentru cei ce o savureaz?, c?t ?i pentru ?ntreag? planet?. Caracterul inovator al produselor noastre st? ad?nc ?nr?d?cinat ?n valorile ?i convingerile brandului nostru: toate ingredientele folosite ?n prepararea alimentelor sunt sustenabile, 100% plant-based ?i de cea mai ?nalt? calitate, pentru a oferi tuturor consumatorilor no?tri cea mai bun? experien?? de consum posibil?. Datorit? acestui lucru, Verdino Green Foods a cunoscut o evolu?ie rapid? ?n pia?a european?, produsele noastre fiind achizi?ionate at?t ?n Rom?nia c?t ?i ?n Spania, Olanda, Elve?ia ?i Serbia”, spune Eberhart R?ducanu, CEO Verdino Green Foods.?Gama de produse Verdino poate fi g?sit? ?n majoritatea re?elelor de comer? modern, dar ?i online pe verdinoshop.ro. ?n plus, o serie de restaurante ?i pizzerii ?i-au creat meniu vegan pentru care Verdino este principal furnizor de materii prime cum ar fi: burgeri, mici, salam Pepperoni, alternativa la feta, la c?rn?ciori ?i la carne tocat?.COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPenny Market: ?n 2020 am avut o cre?tere a cifrei de afaceri de 19,44%. Am fost foarte aproape de pragul de 1 mld. euro, un curs mai bun ne-ar fi dus acolo , Cristina Ro?ca , 11.05.2021, Retailerul german Penny, ce opereaz? o re?ea de circa 280 de magazine cu profil discount, a ob?inut anul trecut o cifr? de afaceri net? de 4,73 mld. lei.??n 2020 am avut o cre?tere a cifrei de afaceri de 19,44%. Am fost foarte aproape de pragul de 1 mld. euro. Un curs mai bun ne-ar fi dus acolo. Ne-a ajutat ?i conjunctura, dar nu a fost doar ea”, spune Daniel Gross, CEO-ul pania a ob?inut ?n primul an de pandemie cel mai bun profit din istorie, peste 15 ani de prezen?? ?n Rom?nia, de 85 mil. lei, plus 54%.Rewe Rom?nia a ?nregistrat o cre?tere a cifrei de afaceri de 19,44% ?n 2020 pentru re?eaua de retail Penny. Carol Popa , Mar?i, 11 Mai 2021 Rewe Rom?nia a ob?inut ?n 2020 o cre?tere a cifrei de afaceri de 19,44% fa?? de anul anterior, ajung?nd la 4,73 miliarde lei, prin v?nz?rile realizate ?n re?eaua de retail Penny.. ?n 2019, cifra de afaceri a retailerului german a fost de 3,96 miliarde lei.”Am fost foarte aproape de pragul de un miliard de euro. Un curs mai bun pentru moneda na?ional? ne-ar fi adus acolo. Ne-a ajutat conjunctura, dar ?i faptul c? am continuat s? ne dezvolt?m, am deschis 20 de magazine noi ?n 2020. ?i ?n 2021 vom continua extinderea re?elei cu 25 de magazine, dar ?i rebrandingul demarat anul trecut. La finalul anului 2020 aveam 100 de magazine rebranduite Penny.”, a declarat Daniel Gross, CEO-ul companiei Rewe Rom?nia.?ntre performan?ele atinse anul trecut de discounterul Penny. se num?r? ?nregistrarea unui profit de 84,9 milioane lei, cel mai mare profit ?nregistrat de companie ?n ultimii ani ?i cu 54% mai mult dec?t ?n 2019. De asemenea, fluctua?ia de personal ?nregistrat? ?n 2020 a fost sub 10%, media pentru retail fiind undeva peste 18%. Penny. se num?r? printre retailerii cu o puternic? orientare c?tre produsele locale. ”Peste 85% dintre furnizorii Penny. sunt companii ?nregistrate pe plan local, iar aproximativ 65% dintre furnizori sunt produc?tori locali. 40% din fructele ?i legumele comercializate de Penny. sunt produse pe plan local. ?inta noastr? este s? dezvolt?m ?n urm?torii ani oferta de produse locale, cu materie prim? principal? produs? local, p?n? la 60% din volumul de m?rfuri achizi?ionate. Vom face asta inclusiv prin dezvoltarea m?rcilor private”, a spus Marek Dole?al, COO-ul companiei.?Penny va deschide ?n Rom?nia 25 de magazine ?n acest an ?i va aloca peste 1 miliard de euro p?n? ?n 2029 pentru o expansiune agresiv?. “Rom?nia - liderul nostru ?n ceea ce prive?te cre?terea de anul trecut.“ Emil Popescu scris ast?zi, 14:29Retail Penny va deschide ?n Rom?nia 25 de magazine ?n acest an ?i va aloca peste 1 miliard de euro p?n? ?n 2029 pentru o expansiune agresiv?. “Rom?nia - liderul nostru ?n ceea ce prive?te cre?terea de anul trecut.“ Retailerul Penny, parte a grupului german Rewe, va investi ?n acest an ?n Rom?nia 100 de milioane de euro, ?n principal pentru deschiderea a cel pu?in 25 de noi magazine, ca parte a unui plan de peste 1 miliard de euro, pentru 2021-2029, perioad? la finalul c?reia re?eaua va ajunge la peste 600 de unit??i, de la 276 la finele anului trecut. Compania a deschis anul trecut 20 de magazine ?i a avut afaceri de aproape 1 miliard de euro, cu o cre?tere ?n lei de 19%, cea mai mare dintre toate pie?ele pe care este prezent discounterul, acesta av?nd activit??i ?i ?n Italia, Austria, Cehia ?i Ungaria, cu un total de aproape 1.600 de magazine. “Rom?nia nu reprezint? doar o pia?? strategic? ?i cu importan?? deosebit? pentru noi, ci a fost ?i liderul nostru ?n ceea ce prive?te cre?terea de anul trecut“, a declarat Michael J?ger, membru al board-ului Rewe. Anul trecut, Penny Rom?nia a avut un avans al v?nz?rilor de 19%, la 4,73 miliarde de lei, ?i un profit net record pentru companie: 85 de milioane de lei“Sigur, ne-a ajutat ?i conjunctura, dar nu fost doar asta. ?n 2020 am ?nceput un nou ciclu strategic, pe o perioad? de ?apte ani”, spune CEO-ul companiei, Daniel Gross. Planul prevede investi?ii de peste 1 miliard de euro, pentru modernizarea magazinelor (proces care va fi finalizat anul viitor), extinderea re?elei la 620 de unit??i ?i deschiderea a trei noi centre logistice, dintre care unul ?n acest an, la Filia?i. Penny vrea, de asemenea, s? creasc? ponderea produselor rom?ne?ti comercializate, la peste 60% ?n 2023. Penny are la nivel na?ional 5.300 de angaja?i ?i face parte din grupul german Rewe, al doilea mare retailer din Europa, cu v?nz?ri de 75,3 miliare de euro anul trecut.Lidl a urcat pe locul cinci ?n topul celor mai mari importatori din Rom?nia, c??tig?nd ?nc? o pozi?ie. Nem?ii au adus de peste hotare bunuri de peste 1 mld. euro. Nem?ii au venit cu un model diferit pe pia?? ?i anume au pariat pe m?rci private, 80% din produsele de la raft purt?nd un brand al companiei , Cristina Ro?ca 10.05.2021, ??Discounterul german a intrat pe pia?a local? oficial ?n 2011 c?nd a preluat re?eaua Plus Discount?? M?rcile private sunt produse ?n aceea?i fabric? pentru mai multe pie?e, retailerul ob?in?nd astfel un pre? mai bun.Retailerul cu pre?uri mici Lidl, activ pe pia?a local? cu aproape 300 de magazine de tip discount, a ajuns ?n 2020 pe locul al cincilea ?n topul celor mai mari importatori locali, aceasta fiind cea mai bun? pozi?ionare de la intrarea pe pia??. ?n cei trei ani anteriori – 2017-2019 – nem?ii au ocupat acela?i loc ?ase ?n topul furnizat de INS.?n 2020 ?ns?, ?n plin? pandemie, Lidl ?i Petrotel - Lukoil SA au f?cut o rocad? ?n clasament, fapt ce a permis nem?ilor s? intre ?n top cinci unde ??i mai fac loc Dacia, Ford, Rompetrol ?i Star Assembly, deci trei companii din industria auto ?i una din energie. Este interesant de observat c? toate aceste patru companii ??i fac loc ?i la v?rful clasamentului celor mai mari 15 exportatori, mai exact ele import? materii prime ?i trimit peste grani?? produse cu valoare ad?ugat? mai mare. ?n cazul Lidl, compania nu ??i face loc ?n topul marilor exportatorilor (top 500) de?i nem?ii spun c? au trimis pe alte pie?e bunuri ?n valoare de c?teva zeci de milioane de euro.Lan?ul de restaurante asiatice Noodle Pack caut? 248 de lucr?tori comerciali, Laurentiu Cotu , 11.05.2021, Re?eaua de restaurante Noodle Pack, fondat? de antreprenorii Samuel Hanuseac ?i Daniel Ti?ea, are disponibile ?n prezent 248 de locuri de munc? pentru lucr?tori comerciali, potrivit site-ului Agen?iei Jude?ene pentru Ocuparea For?ei de Munc? (AJOFM) Cluj.Angaja?ii din restaurante au printre cele mai mici salarii din economie, cu o medie ?n jurul a 1.700 de lei net pania Noodle Pack SRL, cu sediul ?n Cluj-Napoca, a finalizat anul 2020 cu o cifr? de afaceri de 31,6 mil. lei, ?n u?oar? sc?dere fa?? de anul anterior, o pierdere net? de 896.000 de lei ?i cu un num?r mediu de 153 de angaja?i, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finan?elor.Cuptorul Moldovencei ?i-a majorat afacerile ?i a deschis noi cofet?rii ?n pandemie. V?nz?ri mai mari ?i un nou spa?iu de produc?ie, anul acesta, 11 Mai 2021 - Interviuri ?i Analize , Anca Olteanu Cuptorul Moldovencei,?afacerea de patiserie ?i cofet?rie fondat? ?n Ia?i de antreprenoarea Nicoleta Hri?cu, ?i-a majorat afacerile anul trecut, trec?nd de 1,6 milioane de euro??i a pus pe hart? trei noi unit??i. Pentru anul acesta, planul este de a deschide un spa?iu?de produc?ie ?i trei noi cofet?rii??n Ia?i??i ?n cel pu?in unul din ora?ele apropiate,??i de a?cre?te cifra de afaceri p?n? la 2,5 milioane de euro, a declarat?Daniel Katzighera, directorul de v?nz?ri, ?ntr-un interviu pentru Retail.ro. Retail.ro: Cum v-a afectat pandemia planul de investi?ii?Daniel Katzighera: Pandemia a reprezentat pentru Cuptorul Moldovencei, la fel ca pentru marea majoritate a afacerilor, o provocare din punct de vedere al adapt?rii la noile cerin?e de desf??urare a activit??ii, dar mai ales la schimb?rile care au intervenit ?n preferin?ele ?i obiceiurile de consum ale clien?ilor.Pentru noi, tot acest proces a implicat identificarea rapid? a modific?rilor care au trebuit implementate ?n activitatea de zi cu zi ?i, acolo unde a fost cazul, repozi?ionarea din punct de vedere al strategiilor ?i planurilor care deja erau puse ?n mi?care.La ?nceputul anului 2020 ?i ?n perioada de debut a pandemiei, aten?ia noastr? era ?ndreptat? spre deschiderea unui nou spa?iu de produc?ie ?i spre a men?ine deschise toate cofet?riile func?ionale, dar ?i s? fim c?t mai aproape de cei care apreciaz? produsele noastre, fie ele sub brandul Cuptorul Moldovencei sau Glazurai.Am preferat s? p?str?m un climat de maxim? siguran?? ?n ceea ce prive?te mediul de lucru al propriilor angaja?i ?i de protec?ie a celor care ne trec zilnic pragul, at?t prin m?surile luate, c?t ?i venind mai aproape de casele lor prin deschiderea de noi cofet?rii, chiar dac? acest lucru a ?nsemnat o u?oar? ?nt?rziere ?n inaugurarea noului spa?iu de produc?ie.Timpul ne-a demonstrat c? la momentul respectiv am luat decizia corect? ?i am reu?it ?n toat? aceast? perioad? atipic? s? ne continu?m ne?ntrerupt activitatea, s? cre?tem, dar ?i s? p?str?m standardul cu care i-am obi?nuit pe to?i cei ce ne ?ndr?gesc produsele.Costuri de produc?ie volatileRetail.ro: Care sunt provoc?rile de business din acest an?Daniel Katzighera: Una dintre provoc?rile ?nt?mpinate este lipsa predictibilit??ii ?n ceea ce prive?te modul ?n care ne desf??ur?m activitatea, iar p?n? ?n acest moment cofet?riile au func?ionat preponderent ?n regim de servire to go. Din acest motiv, ?n 2021, am ales s? intensific?m activitatea ?nceput? ?n 2020 prin intermediul canalelor digitale, cu ajutorul c?rora ne dorim s? p?str?m o leg?tur? c?t mai str?ns? cu clien?ii no?tri.Al?turi de restric?iile de circula?ie ?i nevoia de a evita aglomera?ia, acesta a fost ?i unul din motivele pentru care ?nc? de la sf?r?itul anului trecut, at?t Cuptorul Moldovencei, c?t ?i Glazurai au implementat magazine online cu livrare la domiciliu. Mai mult dec?t at?t, ne confrunt?m cu volatilitatea pie?ei cu privire la costurile aferente produc?iei.Totu?i, din acest punct de vedere, avantajul nostru const? ?n faptul c? nu utiliz?m produse intens procesate sau care s? necesite importuri, iar furnizorii no?tri sunt produc?tori locali, care ne-au fost aproape ?i ne-au asigurat materiile prime necesare desf??ur?rii ?i dezvolt?rii activit??ii.Oamenii, fie ei clien?i, sau colegi, sunt prioritatea noastr?, iar continuarea desf??ur?rii activit??ii ?n condi?ii de maxim? siguran?? este una din provoc?rile care ne-au determinat s? implement?m m?suri suplimentare fa?? de cele impuse ?n acest moment de autorit??i, care s-au concretizat ?n proceduri de testare ale angaja?ilor av?nd ?ncheiate ?n acest sens parteneriate cu institu?ii medicale care ofer? servicii din aceast? sfer?.Totu?i, provocarea cea mai mare r?m?ne ca ?n toat? aceast? conjunctur? de schimb?ri ?i continu? adaptare s? p?str?m neschimbate conceptele care stau ?n spatele oric?rui produs marca Glazurai sau Cuptorul Moldovencei.Dou? noi cofet?rii Cuptorul Moldovencei ?i una GlazuraiRetail.ro: C?te cofet?rii a?i deschis anul trecut sau ?n primele luni din anul acesta?Daniel Katzighera: ?n ciuda premiselor destul de sumbre de la ?nceputul pandemiei ?i a contextului defavorabil, am luat decizia de a r?m?ne constan?i ?i de a fi din ce ?n ce mai aproape de clien?ii no?tri. Ne-am axat foarte mult pe ascultarea feedback-ului primit de la clien?i ?i al?turi de cofet?riile ?i laboratoarele existente, am deschis ?nc? dou? noi cofet?rii sub brandul Cuptorul Moldovencei ?i o cofet?rie cu propriul ei laborator sub brandul Glazurai.?n prezent, sub brandul Cuptorul Moldovencei exist? ?apte cofet?rii cu dou? laboratoare de produc?ie, iar sub brandul Glazurai avem o cofet?rie cu propriul laborator.Retail.ro: Ce cifre de afaceri au avut cele dou? firme ?n 2020?Daniel Katzighera: Grupul de firme Cuptorul Moldovencei a ?nregistrat ?n anul 2020 o cifr? de afaceri net? de 1,66 milioane de euro, ?n cre?tere fa?? de anul 2019 ?n care s-au ?nregistrat 1,45 milioane de euro.Pentru anul ?n curs inten?ion?m s? acceler?m trendul de cre?tere ?nregistrat ?n anii anteriori, viz?nd atingerea pragului de 2,5 milioane de euro.Afaceri ?n cre?tere pentru cofet?riile din Ia?iRetail.ro: Cuptorul Moldovencei avea preg?tit? o investi?ie de 200.000 de euro ?ntr-un spa?iu de produc?ie. C?nd va fi gata aceast? investi?ie?Daniel Katzighera: ?n momentul ?n care am ?nceput s? ?n?elegem implica?iile contextului epidemiologic asupra activit??ii noastre, am plecat de la premisa c? planul de a deschide noul centru de produc?ie va fi am?nat ?i nicidecum l?sat la o parte. Confirmarea a venit dup? ce, pe parcursul acestui interval, necesitatea deschiderii noului centru de produc?ie a revenit firesc odat? cu apropierea de capacit??ile maxime de produc?ie ale laboratoarelor existente.Am folosit acest r?gaz pentru a identifica solu?ia optim? de adaptare a caracteristicilor noului laborator la specificul activit??ii noastre ?i am parcurs to?i pa?ii premerg?tori. Mai exact, am preg?tit proiectele ?i planurile, am stabilit listele de achizi?ii, am identificat furnizori de echipamente ?i contractorii, fiind pe ultima sut? de metri ?n ceea ce prive?te semnarea contractelor. Preconiz?m c? inaugurarea va avea loc ?n perioada august-septembrie a acestui an.Retail.ro: Ce investi?ii planifica?i anul acesta?Daniel Katzighera: Anul acesta investi?iile se vor situa ?n jurul cifrei de 300.000 de euro, reprezent?nd amenajarea unui spa?iu de produc?ie ?i inaugurarea de noi cofet?rii.Pentru acest an ne dorim s? continu?m pe acest drum ?i prin urmare, avem ?n plan deschiderea de dou? sau trei noi cofet?rii at?t ?n Ia?i, c?t ?i ?n cel pu?in unul din ora?ele apropiate.Cuptorul Moldovencei a fost ?nfiin?at ?n 2012, la Ia?i, de c?tre Nicoleta Hri?cu, ?i este una din cele mai importante re?ele de cofet?rii din regiunea Moldovei. ?n prezent, afacerea este format? din trei laboratoare de produc?ie ?i ?apte puncte de desfacere (din care unul sub brandul Glazurai). ?n prezent are?92 de angaja?i.Magazinul naturist Vegis.ro?investe?te?250.000 de euro??ntr-un?nou depozit, dup? ce afacerile au crescut cu 43% , Dana Fer?str?eru, 11 Mai 2021 Magazinul?online de produse naturiste din Rom?nia?Vegis.ro a ?nregistrat?o cifr? de afaceri de 4,2 milioane de euro, ?n 2020, ?n cre?tere cu 43% fa?? de anul anterior.? Anul trecut, rom?nii s-au orientat tot mai mult spre produse naturiste ?i bio, trend ce se men?ine ?i ?n 2021, anun?? Vegis.ro. Astfel, 2020 a adus o cre?tere de 43% a cifrei de afaceri fa?? de anul anterior, magazinul online dep??ind pragul de 4,2 milioane de euro.Pentru 2021, Vegis.ro are ?n plan investi?ii de 250.000 de euro, orientate c?tre mutarea ?ntr-un nou depozit, pentru a putea gestiona un?stoc mai mare de produse.Categoriile de produse care au cunoscut cre?teri considerabile ?n 2020 au fost cele apicole, alimentele bio, suplimentele, cosmeticele ?i detergen?ii bio. Interesul rom?nilor pentru un stil de via?? mai s?n?tos ?i mai orientat c?tre natur? s-a reflectat ?i ?n num?rul mediu de produse incluse ?ntr-o comand? – mai mare cu 20% fa?? de 2019 -, c?t ?i ?n valoarea medie a acesteia, care a crescut cu 15% fa?? de perioada pre-pandemie.De asemenea, num?rul clien?ilor noi care au ales produse naturiste?de pe Vegis.ro pentru a-?i sus?ine imunitatea a crescut cu 50% ?n 2020 fa?? de 2019.”Anul trecut, publicul care a f?cut achizi?ii ?n mediul digital a fost mai informat ?i mai atent la alegerile sale, dar mai ales mai con?tient la impactul produselor consumate asupra s?n?t??ii. Am remarcat ?i o cre?tere a procentului de clien?i tineri, din segmentul 18-25 de ani,?dar ?i o diversificare a comenzilor ?n sensul achizi?iei de produse mai variate ?i destinate ?ntregii familii. Comportamentul adaptat la noul context se men?ine ?i ?n 2021, primul trimestru fiind marcat de o cre?tere consistent?, cu acelea?i caracteristici de consum”, a precizat Mihai Bucuroiu, director general ?i fondator Vegis.ro.Investi?ii pentru a sus?ine cre?tereaVegis.ro ??i propune ca ?n 2021 s? investeasc? at?t ?ntr-un nou depozit, ce va permite o cre?tere a volumului de produse ?n stoc, c?t ?i ?n optimizarea capacit??ii de procesare rapid? a comenzilor. Una dintre strategiile companiei este de a avea toate produsele listate ?n stoc, pentru a asigura livrare rapid?.?Bugetul total alocat investi?iei se ridic? la 250.000 de euro.Vegis.ro este unul dintre cele mai mari magazine online de produse naturiste din Rom?nia. ?nfiin?at la ?nceputul anului 2012, Vegis.ro comercializeaz? de peste 10 ani produse naturiste, bio sau vegane, pentru cei interesa?i de un stil de via?? s?n?tos ?i o nutri?ie bazat? pe produse ecologice ?i naturale.Retailerul de bere artizanal? Sta?ia RomBeer a deschis 7 magazine ?n 2021 ?i vrea s? ?ncheie anul cu 50 de unit??i. Unit??ile sub brandul RomBeer v?nd c?teva zeci de tipuri de bere artizanal?. Compania are contract cu 50 de microber?rii , Cristina Ro?ca 10.05.2021, ?n Rom?nia sunt ?n total circa 70 de microber?rii, acest segment explod?nd ?n ultimii ani . Retailerul de bere artizanal? RomBeer a ajuns la finalul anului trecut la 12 unit??i, dintre care dou? operate de fondator ?i restul de parteneri franciza?i. Compania are ?n plan s? accelereze dezvoltarea ?n 2021.Pentru deschiderea unei unit??i e nevoie de o investi?ie de 40.000-50.000 de euro. ?ncas?rile sunt ?ns? de 2.000-3.000 de lei (400-600 de euro) pe zi, potrivit lui Lesan Igor, proprietar al Sta?iei RomBeer.?Povestea Sta?iei RomBeer ?ncepe ?n 2015, c?nd am descoperit veriga lips? din lan?ul de distribu?ie a berii produse de microber?riile din Rom?nia. ?n 2016, pe 15 iulie, am reu?it s? deschid primul proiect pilot, un magazin dotat cu doi robine?i ce permitea ?mbutelierea de bere craft (artizanal?) rom?neasc? direct ?n magazin. Practic am creat primul canal de distribu?ie scurt?”, spune aniza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor lanseaz? ?Ghidul de siguran?? ?n restaurante”, ?n parteneriat cu MedLife , Anca Olteanu 11 Mai 2021 Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia - HORA anun?? lansarea campaniei ?Dor de bun ?i bine”,?pentru?a facilita crearea unui cadru de func?ionare ?n siguran?? a business-urilor din HoReCa??i ghidul de siguran?? ?n restaurante, un material care define?te m?surile optime de siguran?? ?i responsabilitate destinate at?t operatorilor din industrie, c?t ?i consumatorilor.Ghidul este dezvoltat al?turi de speciali?tii ?n servicii medicale din cadrul MedLife.Conceput al?turi de Mastercard, ?n parteneriat cu CEC Bank, cu sprijinul PepsiCo, Up Rom?nia, Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) ?i Tazz by eMAG, proiectul este g?zduit de platforma dedicat?, dordebunsibine.ro, acolo unde sunt detaliate m?surile definite ?n cadrul Ghidului de siguran?? ?n restaurante.Acest instrument are scopul de a sus?ine afacerile din industria ospitalit??ii ?n procesul de tranzi?ie la un model de business adaptat la noua realitate impus? de pandemia COVID-19. Materialul acoper? aspecte esen?iale precum: practica optim? pentru cur??enie ?i dezinfec?ie, gestionarea obiectelor utilizate ?n comun, importan?a ventila?iei ?i a sistemelor de aer condi?ionat, reg?ndirea spa?iilor ?i a procedurilor, al?turi de managementul ?i instruirea angaja?ilor.De asemenea, Ghidul ?ncurajeaz? consumatorii s? adopte conduita optim? ?n aceast? perioad?, prin respectarea m?surilor de preven?ie adecvate ?n spa?iul public.?ANPC a emis noi dispozitii pentru administratorii pie?elor, privind informarea consumatorilor , S.B. , Miscellanea / 11 maiAutoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (A.N.P.C.), prin Direc?ia General? Control, Supraveghere Pia?? ?i Armonizare European? din cadrul A.N.P.C. a emis ast?zi o informare cu privire la proiectul ordinului pre?edintelui ANPC privind unele m?suri de informare a consumatorilor precum ?i de consiliere a operatorilor economici, la intrarea ?n pie?e.Potrivit comunicatului ANPC, administratorul pie?ei va afi?a, la loc vizibil, l?ng? orarul de func?ionare, la punctele principale de acces, un afi? care are rolul de informare a consumatorului, repectiv consiliere a comerciantului.Potrivit ANPC, afi?ul va cuprinde urm?toarele informa?ii:"?n aten?ia operatorilor economici ?i a consumatorilor:- Este important s? v? asigura?i c? mijloacele de m?surare sunt verificate metrologic, potrivit reglement?rilor legale;- Este important s? v? asigura?i c? pre?ul produselor este afi?at, este vizibil ?i ?nscris ?ntr-o form? clar?;- Este important s? v? asigura?i c? denumirea produselor ce se comercializeaz? este ?n limba rom?n?;- Este important s? v? asigura?i c? produsele se comercializeaz? ?n cadrul datei durabilit??ii minimale;- Este important s? ?ti?i c? laptele, produsele lactate, carnea, produsele din carne, pe?tele, ou?le se comercializeaz? ?n structuri de v?nzare special amenajate, dotate astfel ?nc?t s? fie asigurate normele de igien? ?n vigoare ?i condi?iile de depozitare stabilite de produc?tor;- Este important s? ?ti?i c? vinul se comercializeaz? exclusiv ?n spa?ii comerciale autorizate ?n acest scop, care s? asigure men?inerea caracteristicilor fizico-chimice ?i organoleptice ale vinului;- Este important s? v? adresa?i pentru consiliere ?n domeniul protec?iei consumatorilor, structurii teritoriale pentru protec?ia consumatorilor de pe raza de func?ionare a pie?ei.""Dorim emiterea acestui ordin ?i pentru a pre?nt?mpina situa?ii existente ?n trecut, atunci c?nd comercian?ii au oferit consumatorilor produse depozitate ?n condi?ii improprii, f?r? a asigura condi?ii optime de perisabilitate ?i trasabilitate, conform legisla?iei ?n vigoare, precum ?i produse care prezentau inform?ri incomplete sau incorecte, ?n raport cu denumirea, originea, respecti traducerea ?n limba rom?n? pe etichetele de prezentare ?i de produs.", se arat? ?n informarea ANPC.Ghid pentru restaurante: m?suri de siguran?? recomandate de Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA), AGERPRES - mar, 11 mai 2021, 14:09 Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA) anun?? lansarea campaniei "Dor de bun ?i bine", cu misiunea de a facilita crearea unui cadru de func?ionare ?n siguran?? a business-urilor din HoReCa, sector grav afectat de pandemie. Ini?iativa are ?n prim-plan ?Ghidul de siguran?? ?n restaurante”, primul material din Rom?nia care define?te, ?ntr-o manier? cuprinz?toare, m?surile optime de siguran?? ?i responsabilitate destinate at?t operatorilor din industrie, c?t ?i consumatorilor, ?i formulate ?n linie cu obiectivul na?ional de a preveni apari?ia unor situa?ii favorabile r?sp?ndirii virusului. Ghidul este dezvoltat al?turi de speciali?tii ?n servicii medicale din cadrul MedLife, scrie Agerpres.Conceput al?turi de Mastercard, ?n parteneriat cu CEC Bank, cu sprijinul PepsiCo, Up Rom?nia, Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) ?i Tazz by eMAG, proiectul este g?zduit de platforma dedicat?, dordebunsibine.ro, acolo unde sunt detaliate m?surile definite ?n cadrul Ghidului de siguran?? ?n restaurante.Acest instrument are scopul de a sus?ine afacerile din industria ospitalit??ii ?n procesul de tranzi?ie la un model de business adaptat la noua realitate impus? de pandemia COVID-19. Materialul acoper? aspecte esen?iale precum: practica optim? pentru cur??enie ?i dezinfec?ie, gestionarea obiectelor utilizate ?n comun, importan?a ventila?iei ?i a sistemelor de aer condi?ionat, reg?ndirea spa?iilor ?i a procedurilor, al?turi de managementul ?i instruirea angaja?ilor.De asemenea, ghidul ?ncurajeaz? consumatorii s? adopte conduita optim? ?n aceast? perioad?, prin respectarea m?surilor de preven?ie adecvate ?n spa?iul public.?Sectorul HoReCa a resim?it impactul pandemiei ?nc? din primul moment, iar efectele negative s-au intensificat odat? cu evolu?ia situa?iei epidemiologice ?i a restric?iilor aferente, industria afl?ndu-se acum ?n cea mai neagr? perioad? a sa din istoria recent?. A devenit, astfel, clar faptul c? actualul context impune articularea unui cadru sigur de func?ionare, la care s? adere to?i operatorii ?i clien?ii, astfel ?nc?t, ?mpreun?, s? limit?m riscurile ?i s? ne protej?m reciproc. Este foarte important s? ne g?ndim ?i la faptul c? HoReCa ?nseamn? mai mult dec?t hoteluri, restaurante, cafenele: industria func?ioneaz? datorit? unui sistem amplu de produc?tori, furnizori ?i parteneri care au avut, de asemenea, foarte mult de suferit ?n ultima perioad?. ‘Dor de bun ?i bine’ rezum? cele dou? componente esen?iale care definesc acum industria: preparate unice imposibil de replicat g?tind acas? (BUN) ?i necesitatea asigur?rii unei st?ri de bine clien?ilor, prin conectarea emo?ional? ?i social?, facilitat? ?ntr-un mediu sigur, adaptat contextului actual (BINE). Suntem recunosc?tori partenerilor no?tri priva?i ?i institu?ionali care au asigurat resursele ?i expertiza necesar? pentru a construi acest demers”, a declarat Daniel Mischie, pre?edintele HORA.Ghidul de siguran?? ?n restaurante poate fi desc?rcat integral de pe website-ul campaniei, al?turi de un poster care ilustreaz? m?surile de siguran?? ?i care poate fi afi?at ?n toate loca?iile din industria local? HoReCa ce ader? la ini?iativa ”Dor de bun ?i bine” ?i doresc s? ??i protejeze clien?ii prin implementarea tuturor m?surilor preventive necesare.??nc? din primele zile de pandemie, noi, MedLife, am ?tiut c?t de important este s? fim al?turi de partenerii no?tri de business ?i s? le oferim sprijinul pentru ca ace?tia s? ??i desf??oare activitatea ?n condi?ii de siguran?? pentru angaja?i ?i clien?i, deopotriv?. Sectorul HoReCa, unul dintre cele mai afectate de criza sanitar?, a reprezentat o prioritate pentru noi, motiv pentru care ne-am implicat ?n demersul HORA privind elaborarea primului ghid de siguran?? ?n restaurante, un proiect pilot care cuprinde informa?ii ?i recomand?ri, at?t pentru cei din industrie, c?t ?i pentru consumatori. Avem ?ncredere c? astfel de proiecte vor ajuta nu doar industria HoReCa, ci vor contribui la repornirea economiei ?n ansamblu. Doar prin responsabilitate ?i respectarea m?surilor vom putea ?nvinge aceast? pandemie ?i ne vom putea ?ntoarce la normalitate”, a declarat Mihai Marcu, pre?edinte ?i director general al MedLife Group.Campania ?Dor de bun ?i bine” este dezvoltat? pe trei piloni, prin mesaje ?i conversa?ii dedicate m?surilor de siguran?? din con?inutul ghidului, preparatelor delicioase preg?tite ?n localuri din Rom?nia, respectiv complexit??ii structurii de operatori care asigur? func?ionarea industriei. Platforma campaniei g?zduie?te ?i o colec?ie de vizualuri care con?in fotografii din restaurante ?i localuri din Bucure?ti ?i alte destina?ii din Rom?nia, cu angaja?i reali ?i preparate din meniul aferent, imaginile fiind realizate special pentru acest proiect.?Mastercard este un partener de tradi?ie al industriei HoReCa, iar prin natura activit??ii companiei noastre am ?n?eles foarte bine magnitudinea implica?iilor financiare, precum ?i logistice, determinate de limit?rile de func?ionare din ultimul an. De aceea, ne-am concentrat eforturile pentru a contura, al?turi de HORA, ini?iativa ‘Dor de bun ?i bine’, care ??i propune s? contribuie la adaptarea ?i repornirea acestui sector, precum ?i s? (re)conecteze oamenii cu experien?ele de nepre?uit de care obi?nuiau s? se bucure ?n voie, anterior, la restaurant – de aceast? dat?, ?n loca?iile responsabile, preg?tite s? le asigure un cadru sigur, adaptat vremurilor pe care le travers?m. Cheia pentru dep??irea provoc?rilor este, ?i de aceast? dat?, solidaritatea, iar implicarea Mastercard are rolul de a construi un viitor mai bun, mai sigur, pentru sectorul local de ospitalitate ?i pentru ?ntreaga comunitate”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Rom?nia ?i Croa?ia, Mastercard.?Este de departe cea mai mare criz? cu care s-a confruntat industria HoReCa de la debutul pandemiei ?i p?n? ast?zi. Principiul dup? care ne ghid?m la CEC Bank este c? trebuie s? fim al?turi de clien?ii no?tri la bine ?i la greu. Anul trecut, ?n cele mai dificile momente, am ?ncercat s? g?sim solu?ii pentru to?i clien?ii, inclusiv pentru cei din domenii foarte grav afectate; ?i nu ne-am oprit nicio zi din a finan?a industria HoReCa. Acest sector este o surs? de inspira?ie pentru noi to?i. Pentru c? a rezistat, pentru c? s-a adaptat ?i s-a reinventat, pentru curaj ?i pentru ambi?ie”, a declarat Bogdan Neac?u, directorul general al CEC Bank.HORA, Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia, este autoritatea reprezentativ? a industriei ospitalit??ii rom?ne?ti, av?nd misiunea de a sus?ine ?i de a promova interesele ?i valorile comune ale membrilor s?i pe plan na?ional ?i interna?aniza?ia num?r? peste 100 de membri ?i ??i propune s? redefineasc? industria ospitalit??ii rom?ne?ti pe coordonatele etice, economice ?i culturale pe care le merit?.KFC Rom?nia ?i Banca Regional? pentru Alimente Oradea devin parteneri ?n programul de donare de alimente Harvest , Anca Olteanu , 11 Mai 2021 KFC Rom?nia a semnat un nou parteneriat local, cu Banca Regional? pentru Alimente Oradea ?i va dona alimente prin programul Harvest, implementat ?n toate restaurantele KFC din Oradea - KFC Drive Thru, KFC Era Park, KFC Lotus Center, de unde reprezenta?ii asocia?iei preiau s?pt?m?nal produse care ajung la beneficiarii finali. KFC ajunge astfel la 14 restaurante implicate ?n program. Peste 4.200 de kilograme de carne de pui?din restaurantele KFC din 4 ora?e ale ??rii:?Bucure?ti, Cluj, Bra?ov ?i, recent, Oradea, au fost colectate ?i distribuite persoanelor din mediile defavorizate, prin programul Harvest, ?n trei ani de parteneriat.Harvest este un program interna?ional care faciliteaz? donarea de alimente, prin intermediul c?ruia KFC ??i propune s? contribuie la reducerea risipei alimentare ?i s? ofere sprijin persoanelor din mediile defavorizate.M?ncare pentru persoanele vulnerabilePe plan local, programul Harvest a fost implementat ?n luna noiembrie 2017, ini?ial ca o platform?-pilot, ?i func?ioneaz? dup? modelul sistemului interna?ional. ?n peste 3 ani de activitate, beneficiarii programului, printre care copii, b?tr?ni, familii nevoia?e, persoane cu dizabilit??i, au primit produsele donate de KFC Rom?nia, care au fost preg?tite ?n cadrul fiec?rei asocia?ii, pentru asigurarea mesei zilnice.??Datele oficiale arat? c? aproximativ 40 de milioane de persoane din UE ??i permit o mas? ce con?ine carne doar de trei ori pe s?pt?m?n?, astfel c? ne bucur?m s? anun??m extinderea programului Harvest ?n 2021, cu ajutorul noului nostru partener local – Banca Regional? pentru Alimente Oradea, care va intermedia donarea de alimente din cele 3 restaurante KFC existente ?n Oradea. ?n prezent, colabor?m activ cu patru asocia?ii, respectiv?Banca Regional? pentru Alimente Cluj, Caritas Bucure?ti, Bucuria Darului Bra?ov ?i Banca Regional? pentru Alimente Oradea. Ne dorim s? extindem ?n continuare acest program ?i s? cre?m o re?ea sustenabil? prin care nu doar reducem risipa alimentar?, dar totodat? reu?im s? educ?m ?i s? cre?tem calitatea vie?ii persoanelor din mediile defavorizate”, a declarat Claudia Porojan, Senior PR & CSR Manager, Sphera Franchise Group.6.000 de tone de alimente se risipesc"Din p?cate, ?n Rom?nia exist? peste 4,5 milioane de oameni ?n risc de s?r?cie ?i excluziune social?, iar ?n mediul rural 60% dintre familii nu ??i pot asigura hrana zilnic?. ?ntre timp, 6.000 de tone de alimente bune de consum se risipeau, din lipsa unui mecanism de preluare ?i redistribuire a acestora ?n condi?ii optime. Proiectul Banca Pentru Alimente are menirea s? schimbe aceste statistici. Avem deja depozite ?i echipe ?n toate regiunile ??rii ?i muncim zi de zi s? prelu?m ?i s? redistribuim aceast? hran? at?t de necesar? oamenilor ce tr?iesc ?n situa?ii de risc",?a declarat Gabriela Vere?, pre?edinta B?ncii pentru Alimente Oradea.Banca Regional? Pentru Alimente Oradea ?i-a ?nceput activitatea ?n 10 martie 2020, fondat? de Gabriela Veres, Florin Deblea ?i Gabriel Sescu. Companiile partenere au donat ?n primul an 516 tone de alimente, ?n valoare de 4,2 milioane de lei. Aceste produse ce au putut fi salvate de la risip? au fost distribuite cu ajutorul a 70 de organiza?ii beneficiare ale b?ncii, la peste?19,000 de persoane aflate ?n situa?ii vulnerabile. ?n 2021, Banca ??i intensific? activitatea ?n jude?ele din regiunea sa, cu misiunea de a contribui la reducerea s?r?ciei, foametei ?i risipei alimentare, sprijinind asocia?iile cu programe sociale ?i caritabile din Bihor, S?laj, Maramure?, Satu Mare.Proiectul Banca pentru Alimente a ?nceput ?n Rom?nia ?n 2016, prin fondarea B?ncii pentru Alimente Bucure?ti ?i s-a extins cu sprijinul Federa?iei Europene a B?ncilor Alimentare ?n toat? ?ara prin B?ncile regionale din Cluj, Roman, Bra?ov, Oradea, Timi?oara, Constan?a, Craiova, Gala?i. ?n 5 ani re?eaua a colectat 5076 tone de alimente de la peste 100 de companii ?i le-a donat spre mai mult de 400 de organiza?ii, ca ajutor alimentar recurent pentru 113.000 de persoane aflate ?n situa?ii vulnerabile.Programul Harvest este implementat la nivel interna?ional ?n mai multe ??ri, precum: SUA, Puerto Rico, Marea Britanie, Canada, Spania, Italia, Africa de Sud, iar acum ?n Europa de Est. ?n aceste ??ri, restaurantele KFC doneaz?, ?n fiecare an, aproape 1.600 de tone de alimente bogate ?n proteine, c?tre organiza?iile nonguvernamentale.Sphera Franchise Group este unul dintre cele?mai mari?grupuri din industria de food service din Rom?nia ?i de?ine companiile care opereaz? ?n sistem de franciz? brandurile KFC, Pizza Hut ?i Taco Bell.DIVERSEBetoane de o ton? aruncate ?n rapi?a unui fermier ca s? ?i distrug? utilajele! Roxana Dobre - 10 mai 2021 Fermier la un pas s? ??i strice utilajul agricol chiar ?n plin? campanie de tratamente la rapi?? ?i alte culturi. Un membru al Asocia?iei For?a Fermierilor (AFF), Daniel Radu, din localitatea ilfovean? Gruiu, ne-a sesizat c? ?n c?mpul pe care a cultivat rapi?? a g?sit mai mul?i st?lpi din beton, cu fier ?n ei, a?eza?i ?n cultur? chiar pe urmele tehnologice l?sate de la cel mai recent tratament, efectuat ?nainte de S?rb?torile Pascale. Fermierul b?nuie?te c? este o m?n? criminal? av?nd ?n vedere c? greutate ”gunoaielor” dep??e?te cu mult 100 de kilograme fiecare !Fermierul ilfovean Daniel Radu lucreaz? ?n jude? 1.300 de ha dintre care 375 ?ns?m?n?ate cu rapi??, 600 ha cu gr?u, 50 ha cu floarea-soarelui, 20 ha cu orzoaic? de prim?var? ?i restul cu porumb. ?n sola din localitatea Gruiu, unde are o suprafa?? pe care cultiv? rapi??, fermierul a avut parte de un incident nepl?cut care se putea solda cu pierderi uria?e pentru ferma sa, sau ?n caz extrem chiar cu r?nirea grav? a operatorului care ?i conducea utilajul.Produc?torul agricol vrea s? trag? un semnal de alarm? c?tre ceilal?i fermieri s? aib? grij? c?nd intr? ?n c?mp dar ?i s? ?l ”asigure” pe f?pta? c? nu va sc?pa nepedepsit. ”Am intrat la tratament la rapi?? cu un fungicid ?i eram cu autopropulsata iar pe urmele tehnologice pe care le-am l?sat de acum 3 s?pt?m?ni c?nd am aplicat un insecticid, am g?sit ni?te resturi din beton cu fier ?n el, deci st?lpi de beton de la o demolare, foarte grei, abia dou? persoane au reu?it s? le ridice”, a povestit fermierul pentru Agrointeligen?a-AGROIINTEL.RO.Diferen?a de la o u?oar? deteriorare a utilajului de zeci de mii de euro cu care se aplica tratamentul ?i o daun? uria?? a f?cut-o aten?ia operatorului care manevra autopropulsata. ”Am g?sit toate resturile acestea, puse pe urmele tehnologice ?i operatorul rul?nd cu 21-22 de km/or?, rapi?a ?nalt?, vegeta?ie, ?nflorit?, nu a putut s? vad? la timp ?i cu partea dreapt? a dat ?n ele. A rupt la utilaj un inel, nu am avut alte pagube dar g?ndi?i-v? c? dac? ar fi fost puse cu fierul ?n sus, ele au fost puse a?a dar cumva spre interior, ce pagube uria?e ar fi fost. Vorbim de cauciucuri sau mai extrem, r?nirea operatorului”, a mai spus fermierul.Acesta estimeaz? c? pagubele cu care ar fi r?mas puteau atinge chiar ?i 20.000 de lei. ”Dac? lu?m situa?ia cea mai grav? a ceea ce putea s? se ?nt?mple vorbim de pagube la cauciucuri, perna de aer se putea ajungea undeva la 10.000 de lei, poate ?i mai mult, av?nd ?n vedere c? un cauciuc este destul de scump, plus pierderile pe care le ai c? stai cu utilajul blocat ?n c?mp. Plus c? nu mai strope?ti, boala se ?ntinde ?i sigur c? putem deja s? vorbim ?i de pierderi la cultur? ?i implicit la produc?ie. Nu conteaz? doar c? iei cauciucurile care ?nsumeaz? 7.000 de lei ?i chemi o societate s? le schimbe c? nu te mai po?i deplasa de pe teren, cose?ti rapi?a 3 metri ?i pe un kilometru sau 500 metri ca s? ajung? la utilaj, adic? vorbim de pagube ?nsumate de chiar 20.000 de lei, dac? ar fi s? le punem pe toate ?n balan??”, a explicat Daniel Radu.Incidentul nu a fost unul ?nt?mpl?torDaniel Radu b?nuie?te, av?nd ?n vedere c? ”gunoiul? aruncat pe cultura lui atinge adunat aproape o ton?, fapta a fost bine pus? la punct cu inten?ia clar? de a face r?u produc?torului agricol prin deteriorarea sau chiar distrugerea utilajului pe care ?l de?ine.”Ca s? duci st?lpii aceia lungi de 80 cm-1 metru din beton, adic? circa 150 de kilograme fiecare ?i s? le a?ezi pe urmele tehnologice g?ndi?i-v? c? asta nu a fost eroare ci o inten?ie. O eroare o faci c?nd arunci gunoi ?n ?an?ul p?durii, sigur c? ?i atunci p?n? la urm? vorbim tot de o inten?ie. Deja vorbim de rea-voin?? ?i e clar c? este un du?man care a urm?rit s? fac? r?u. Urmeaz? s? merg la Prim?rie, s? m? uit pe camere ?i s? ?ncerc s? identific ce s-a ?nt?mplat pentru c? noi am dat cu o s?pt?m?n? ?nainte de Pa?ti cu insecticid ?i ?tiu clar perioada ca s? vedem ce putem g?si. Dar din p?cate sunt ?i alte intr?ri unde nu este vizibil cu camera ?i atunci va fi greu de identificat persoana respectiv?”, a mai punctat agricultorul.Acesta mai spune c? nu b?nuie?te pe nimeni av?nd ?n vedere c? nu a avut conflicte cu al?i fermieri sau apicultori, cresc?tori de animale. ”Este un apicultor ?ntr-adev?r mai preten?ios aici pe care noi l-am anun?at din c?mp c? vom face stropirile, noi ne-am f?cut datoria complet. Deci am avertizat omul, nu avem probleme aici ?n zon? tocmai de aceea nu pot s? ?mi dau seama cine a putut face a?a ceva. Din p?cate s-a mai ?nt?mplat asta spre exemplu la Moara Vl?siei exist? camere p?n? ?n afara comunei ?i toamna trecut? au aruncat o camionet? plin? cu resturi de la un ?antier, eu am f?cut poze, am pus pe Facebook iar Poli?ia s-a sesizat ?i a identificatul f?ptuitorul. Poli?ia l-a pus s? adune gunoiul ?i i-a dat amend? 2.000 de lei. Din p?cate oamenii nu au amenajate aici gropi de gunoi, exist? o mare verig? lips? ?i din p?cate g?sesc culturile agricole ca loc de aruncare”, a mai subliniat fermierul.I-au cosit rapi?a ?n form? de cruceDaniel Radu este convins c? evenimentul a fost unul inten?ionat av?nd ?n vedere c? ?n c?mp a mai g?sit ?i un ”mesaj” mai pu?in obi?nuit: rapi?a a fost cosit? ?n form? de cruce. ”Dar ideea este c? s-a ?nt?mplat fenomenul acesta ?i este clar c? a fost o ac?iune g?ndit? ?n prealabil. ?n afar? de st?lpii de beton am g?sit ?i 3/3 metri cosit? rapi?a ?n form? de cruce, resturile l?sate acolo. Deci ori e prostie, ori rea-voin??. Acum e prematur s? m? pronun? iar dac? nu vom identifica pe camere nimic probabil voi fi nevoit s? fac o investi?ie major? ?i s? instalez ni?te camere cu baterii astfel ?nc?t pe viitor s? nu mai avem parte de astfel de situa?ii care pot duce la pierderi mari sau chiar r?nirea cuiva. La Poli?ie nu am depus pl?ngere, vedem ce indentific?m pe camere”, a conchis fermierul.Asocia?ia For?a Fermierilor (AFF) ?i publica?ia Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO fac un apel la fermierii din zona jude?ului Ilfov s? ne sesiseze la redac?ie la num?rul de telefon 0744.311.359, dac? au observat sau chiar au fost martorii la incidentul petrecut ?n c?mpul de rapi?? al fermierului Daniel Radu.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - General Union Environment Action Programme to 2030 (May 10) - Committee on Agriculture and Rural Development 11-05-2021 08:49 AM CEST Members of the AGRI Committee were voting on a draft opinion - Rapporteur Mr P?r Holmgren (Greens /EFA) to ENVI on 8th EAP. AGRI Members had tabled overall 231 amendments. The Rapporteur had been able to produce 17 compromise amendments on Articles and 9 on Recitals. The opinion calls, among other things, that priority objectives set up by the Commission need to be specific, measurable, aligned but not limited by the commitments of the European Green Deal. They should provide a pathway for progressively stepping up EU environmental actions. Moreover, the 8th EAP should commit to a shift towards a sustainable well-being economy with the 2030 Sustainable Development Goals as the foundation Source : ? European Union, 2021 - EP Highlights - Trade related aspects and implications of COVID-19 (May 10) - Committee on Agriculture and Rural Development 11-05-2021 08:48 AM CEST AGRI voted on MEP ?lvaro Amaro Opinion to INTA on trade related aspects and implications of COVID-19. Through this vote, the Committee should highlight the socio-economic importance of European agriculture and agri-food. Members also stress the resilience of the sector towards a sharp economic downturn caused by the covid19 pandemic, and its critical contribution to EU exports and economic recovery. However, the Opinion does not disregard the difficulties faced by European farmers and agribusiness and Members call on the Commission and the Member States for appropriate support measures. Source : ? European Union, 2021 - EP Latest news - Next AGRI meetings - 2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 11-05-2021 08:47 AM CEST In the context of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities. The current precautionary measures do not affect work on legislative priorities.The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meetings through webstreaming.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:21 May 2021, 9.00-9.1526 May 2021 - Cancelled - 15 June 2021, 9.00-12.00 and 13.45-16.15 and 16.45-18.45European Parliament's calendar 2021 AGRI calendar January - July 2021 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files ?????Strategic Plans (Oeil) ?????Strategic Plans (Report) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil) ?????Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil) ?????Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : ? European Union, 2021 - EP ............................................Committee on Agriculture and Rural Development, 10 May 2021, 16:45 - 18:00 Raport esen?ial pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagr? adoptat ?n Parlamentul European Bruxelles, 11 mai 2021Dup? un an ?i jum?tate de discu?ii ?i negocieri, luni, 10 mai 2021, ?n Comisia de Pescuit a Parlamentului European s-a aprobat, cu o majoritate cov?r?itoare de voturi, raportul ?Provoc?ri ?i oportunit??i pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagr?”.Situa?ia sectorului de pescuit de la Marea Neagr? a ajuns ?n aten?ia Parlamentului European la ini?iativa eurodeputatei Carmen Avram, care a fost sus?inut? de colegii din grupul parlamentar S&D.Forma final? a documentului aprobat la ?nceputul acestei s?pt?m?ni este rezultatul unui efort colectiv al raportorului bulgar Ivo Hristov, sprijinit de eurodeputata Carmen Avram, care a contribuit la document cu informa?ii ?i un paragraf special dedicat sturionilor din Marea Neagr?.Raportul con?ine recomand?ri pentru cele dou? state membre ale Uniunii Europene (Rom?nia ?i Bulgaria) privind m?suri de conservare ?i refacere a stocurilor de pe?te din Marea Neagr?, dar mai ales a stocurilor de sturioni, sprijin pentru comunit??ile de pescari pentru a face fa?? noilor provoc?ri de mediu, dar ?i crizei sanitare COVID-19. De asemenea, raportul con?ine ?i m?suri concrete pentru sus?inerea investi?iilor ?i a dezvolt?rii lan?urilor scurte de aprovizionare cu pe?te ?i fructe de mare.Cabinet parlamentar Carmen Avram - Membr? a Parlamentului EuropeanIsi revizuieste Europa pozitia fata de culturile in care se utilizeaza biotehnologie? Redactia Sanatatea Plantelor , mai 11, 2021 In 27 aprilie 2021, Comisia Europeana a lansat un studiu care ar putea usura restrictiile privind editarea genelor si alte tehnologii noi de crestere a plantelor.Studiul cu privire la noile tehnici genomice (NTG) constata ca aceste instrumente au potentialul de a sprijini sustenabilitatea agricola si sunt compatibile cu acordul Green Deal european si strategia Farm to Fork.Consiliul pentru etica danez a concluzionat ca este lipsit de etica sa nu se utilizeze biotehnologia, in perspectiva unei crize climatice agravante si a unei populatii globale in crestere itetul stiintific superior al CE a blamat atat hotararea, cat si intregul cadru european pentru reglementarea organismelor modificate genetic, mentionand ca decizia instantei ar putea avea consecinte largi pentru comertul international, securitatea alimentara in tarile in curs de dezvoltare, competitivitatea europeana si chiar reputatia UE.Alte tari, inclusiv Statele Unite si Japonia, au spus ca nu vor reglementa culturile modificate genetic, deoarece sunt in esenta la fel de sigure ca plantele dezvoltate prin metode traditionale de reproducere. Aceasta tendinta pare sa castige teren in intreaga lume, datorita atat descoperirilor stiintifice, cat si preocuparilor politice cu privire la abordarile uniforme ale comertului.Studiul a constatat ca editarea genelor ar putea facilita dezvoltarea culturilor durabile care pot rezista schimbarilor climatice si pot rezista bolilor si altor factori, cum ar fi solul salin. Culturile ar putea fi, de asemenea, mai hranitoare si mai putin dependente de pesticide, ingrasaminte si alte inputuri.In plus, a stabilit ca NGT-urile ar putea face Europa mai competitiva in economia globala si ar beneficia mai multe sectoare ale societatii........................................................Fermierii din UE, in razboi cu restaurantele si fast-food-urile. Care este cerinta lor? mai 11, 2021 Potrivit unei dezbateri initiate de mai multi fermieri din tarile membre UE, restaurantele si magazinele din spatiul intracomunitar nu ar trebui sa mai aiba voie sa promoveze produse precum ?burger vegetarian” sau ?carnati vegetarieni”, pentru produsele care nu contin carne, noteaza Reuters.O alta propunere cere restrictionarea unor termeni precum “similar” cu laptele, untul sau branza pentru produsele care nu contin lactate. Parlamentul Europeana va vota saptamana aceasta o serie de amendamente care ar limita utilizarea unor cuvinte precum “hamburger” sau “carnati” numai pentru etichetarea produselor din carne.Fermierii sustin ca aceste masuri sunt necesare pentru a-i proteja pe consumatori de inducerea in eroare. Organizatiile medicale, cele de protectie a mediului si companiile care realizeaza produse vegetariene sustin ca acesta ar fi un pas inapoi in indeplinirea obiectivelor de mediu si de sanatate ale blocului comunitar.Curtea Europeana de Justitie a interzis deja expresii precum “lapte de soia” si “branza vegana” in urma cu trei ani, hotarand ca termeni precum lapte, smantana, unt, branza si iaurt nu pot fi utilizate pentru produse care nu sunt lactate.Amendamentele propuse ar merge si mai departe, deoarece cei care promoveaza produse alimentare pe baza de plante nu le vor mai putea compara cu lactatele prin utilizarea unor cuvinte precum “similar”, “la fel” “de acelasi tip”. De asemenea, termeni precum “friptura”, “carnati”, “escalope”, “burger” si hamburger” ar fi permisi numai pentru produsele care contin carne.Asociatia fermierilor europeni Copa Cogeca sustine ca Uniunea Europeana ar trebui sa puna punct unor descrieri “suprarealiste”. Copa Cogeca precizeaza ca autorizarea unor termeni precum “burger vegetarian” ar deschide o cutie a Pandorei care ar crea confuzie in randul consumatorilor si i-ar prejudicia pe fermieri.SANATATE si GASTRONOMIEINFOCONS:Consum?m alimente cu 420% mai mult? sare dec?t cea recomandat? de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii , G.B , Comunicate de pres? / 11 maiConform Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, majoritatea oamenilor consum? o cantitate dubl? de sare fa?? de cea recomandat? - 5 grame/zi pentru un adult, fiind supu?i unui risc mai mare de boli de inima ?i accidente vasculare cerebrale, aceste boli provoc?nd aproximativ 3 milioane de decese anual, potrivit unui comunicat InfoCons remis redac?iei.Astfel ca, Organiza?ia Mondial? a S?n?t??tii a stabilit repere globale pentru nivelurile de sare din alimente, pentru 60 de categorii de produse.Reperele globale propuse de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii au ca obiectiv reducerea cu 30% a aportului global de sare p?n? ?n 2025.Aceste repere pot ?mpiedica producerea alimentelor procesate ce reprezint? o surs? major? a consumului de sare ?n special ?n ??rile ?n care consumul acestor produse, poate creste rapid.Conform studiilor ?i testelor comparative realizate de InfoCons pe diferite produse agroalimentare, de cele mai multe ori, cantitatea de sare regasit? dep??este cu 420% recomandarea Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, se arat? ?n comunitact.DOSARMEDIUNatural contra artificialO.D. , Ziarul BURSA #Companii #Mediu / 11 mai Cruciada ?mpotriva polu?rii cu materiale plastice s-a intensificat. Materiale clasice sunt redescoperite, de asemenea oamenii constat? c? exist? numeroase alternative la plastic, doar c? este nevoie de coordonare ?i pu?in? voin??. ?n mai multe zone din Europa au ap?rut ?ntreprinz?tori care au g?sit solu?ii naturale pentru a ?nlocui materialele poluante. Eliminarea derivatelor petroliere ?i a materialelor plastice reprezint? unul dintre marile obiective de mediu ale prezentului, iar l?na de oaie este folosit? ?n aceast demers gra?ie unui proiect european de cooperare transfrontalier?, denumit Lanaland. Proiectul hispano-francez este coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat ?n crearea de solu?ii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic ?i forestier. Proiectul este finan?at din fonduri europene de dezvoltare regional? (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Fran?a-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalier?), la care mai particip? Camera de Agricultur? din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comer? din Bayonne (ora? ?n sudul Fran?ei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (?n sud-vestul Fran?ei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologic? Ekolber ?i asocia?ia de dezvoltare rural? Urkome. Proiectul a ap?rut din nevoia de a da o ?ntrebuin?are l?nii de oaie Latxa (oaie originar? din ?ara Bascilor ?i Navarra, ?n nordul Spaniei) care de c??iva ani nu mai era utilizat?. Oile, al c?ror lapte este folosit la producerea br?nzei cu denumire de origine Idiazabal, sunt tunse ?n fiecare an, iar ?n urma acestui proces se ob?in anual dou? mii de tone de l?n?. Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE c? acest volum de l?n? ocup? "un spa?iu enorm", deoarece are o densitate ?ntre 20 ?i 50 de kilograme pe metru p?trat, ?i din acest motiv a ap?rut nevoia de a g?si o solu?ie la o problem? care s-a agravat c?nd, ?n 2016, pe fondul sanc?iunilor impuse Rusiei, folosirea tradi?ional? a acestei l?ni - exportat? ?i folosit? la confec?ionarea covoarelor ?i tapiseriilor - a disp?rut.?n timp ce l?na merinos are o ?ntrebuin?are textil? evident?, deoarece este fin? ?i deja bine integrat? pe pia??, l?na de oaie Latxa are firul foarte gros ?i ni?te caracteristici care o fac extrem de aspr?, ceea ce exclude din start folosirea sa pe pia?a textil?. Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la l?na oii Latxa. ?n prezent, din aceast? l?n? au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar ?n prezent cercet?torii studiaz? nivelurile de degradare ?i de compostabilitate ale produsului final.Recuperarea acestor benzi dureaz? de obicei destul de mult, aminte?te Pinto, iar uneori acestea pot r?m?ne ?n natur?, cu toate consecin?ele pe care le reprezint? folosirea benzilor tradi?ionale din plastic. ?ns? cu acest prototip, dac? benzile sunt uitate ?n natur? sau l?sate pur ?i simplu acolo, ele "se vor degrada ?n c?teva s?pt?m?ni f?r? a afecta mediul ?nconjur?tor". Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, ?n comunitatea autonom? ?ara Bascilor - n.r.), care mixeaz? l?na cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrial? a c?rnii. Totodat?, la ?coala de Inginerie din cadrul Universit??ii ??rii Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, ?n colaborare cu companii ?i a?a-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inova?ie) un ?nlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat s? fie biodegradabil, cu toate c? mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil s? fie mai redus dec?t ?n cazul benzilor de semnalizare confec?ionate din l?na oii Latxa. O alt? posibil? utilizare pentru acest excedent de l?n? ar fi transformarea ei ?n a?a-numita "?es?tur? ne?esut?", prin producerea de umplutur? pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condi?ii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerin?e speciale, datorit? caracteristicilor sale hidrofobe ?i ignifuge. L?na oii Latxa ar putea ?nlocui totodat? tradi?ionalele umpluturi pentru gecile de iarn?, la care se folosesc de obicei fie fulgi ?i pene de la p?s?ri, fie un material pe baz? de poliester, material sintetic ob?inut din petrol, o surs? neregenerabil?.Ini?iative de acest gen sunt ?i ?n ?ara noastr?. Anul trecut, doi tineri din Sibiu (Marius Laabs ?i Lioara Vasilescu) au pus pe picioare, ?n premier? ?n ?ara noastr?, o afacere inedit? ?n agricultur?: pele?i de ?ngr???m?nt eco din l?n? de oai: Naked Sheep. Fertilizatorul se vinde ?n pachete de 450g, 1 kg, 5 kg, 15 kg, 25 kg sau Big Bag de 500 kg. Un kilogram de pele?i se vinde cu 50 de lei, dar pre?ul acestuia scade semnificativ odat? cu cre?terea cantit??ii cump?rate.L?na se recolteaz? de la oi f?r? a le face vreun r?u acestora, fiind crescute cu mare grij? ?n mun?ii Carpa?i. Oile sunt hr?nite natural, chiar ?i pe timpul iernii. "Ne m?ndrim cu faptul c? produsul nostru este 100% organic, acesta men?in?ndu-se ?n sol p?n? la ?ase luni, unde elibereaz? ?n mod constant ?ngr?s?m?nt pentru plant?. Planta are nevoie de o irigare de capacitate mic?, un pelet absorbind apa de p?n? la patru ori greutatea proprie", a declarat Marius Laabs, co-fondatorul Naked Sheep. ?n plus, dup? perioada de utilizare, peletul este biodegradabil. ?ngr?s?m?ntul eco func?ioneaz? ca un substrat fizic ?n care planta se fixeaz?, aduc?ndu-i-se valori nutri?ionale de azot, fosfor ?i alte elemente. ?n ceea ce prive?te modul de utilizare a ?ngr???m?ntului eco Naked Sheep, pentru legume se pun 70 p?n? la 150 g pe mp, ?n func?ie de cererea de fertilizare a plantei ?i 150 g pe mp pentru legume foarte exigente precum ro?iile, castrave?ii ?i varza. Pentru legume obi?nuite, cum ar fi morcovii ?i salata, se pun 100 g pe mp, iar pentru legume cu un nivel sc?zut de azot, precum maz?rea, ridichea ?i fasolea, se pun 70 g pe mp. Potrivit produc?torilor, produsul este ideal pentru orice tip de cultur?, de la cele de ser? p?n? la cele de c?mp.* * *Kerafol – mai mult dec?t o combina?ie de aminoacizi. Produsul – o ”poli?? de asigurare” pentru culturi! Ramona Dasc?lu - 11 mai 2021 Kerafol, activator de cre?tere de la Naturevo care poate fi aplicat at?t foliar c?t ?i ca tratament la s?m?n??. Kerafol con?ine cei mai importan?i aminoacizi pentru plante, ?ns? per total reprezint? mai mult dec?t o combina?ie de aminoacizi ?i asta pentru c? pe l?ng? ac?iunea sa direct? asupra fiziologiei plantelor, are rol de prevenire a stresului, precum ?i de refacere a culturilor.?n amestec cu produse de protec?ie a plantelor, fertilizan?i, stimulatori, Kerafol este cel mai bun sinergic.Kerafol – ”Poli?? de asigurare” pentru fermierPe l?ng? rolul s?u de ac?iona direct asupra fiziologiei plantelor, acesta previne apari?ia stresului la plante ?i contribuie la refacerea culturilor. Kerafol ac?ioneaz? direct asupra fiziologiei plantelor, asigur?nd: formarea rapid? a celulelor formarea mai rapid? a ?esuturilor ?i organelor parcurgerea fenofazelor mai rapid maturarea mai timpurie calitate superioar? ?i produc?ie mai mare chelatarea microelementelorAc?iuni de prevenire a stresului ?i refacerea culturilorStresul plantelor este determinat de factori externi cum ar fi: temperaturile ridicate sau sc?zute, umiditatea, ?nghe?ul, atacul d?un?torilor, grindina, inunda?iile, v?nturi puternice, etc. Ace?ti factori de natur? extern? au efect negativ asupra metabolismului plantelor, cu impact direct asupra reducerii calit??i ?i cantit??ii produc?iei agricole.Cum ac?ioneaz? Kerafol: APLICARE ?I DOZARE1. Aplicare foliar?:Doza: 1-5 l/ha ?n func?ie de cultur?Momentul aplic?rii: ?n orice faz? de cre?tere la culturile de c?mp, ?n timp ce la culturile horticole se aplic? ?n fazele de cre?tere activ?, dar ?i ?ncep?nd cu formarea fructelor, de mai multe ori pe parcursul vegeta?iei.Cum se aplic? KerafolAplicarea foliar? a produsului Kerafol ?nainte, ?n timpul, ?i dup? condi?iile de stres, furnizeaz? plantelor aminoacizii care sunt direct lega?i de rezisten?a la stres fiziologic ?i astfel se pot preveni efectele stresului ?i plantele se pot recupera pozi?ie Kerafol 2. Pentru tratament semin?e: Se poate aplica ?n diverse combina?ii cu Rootip Basic/Rootip Mix ?i alte produse pentru stimularea germina?iei semin?elor.Doza: 1 l/t la cereale ?i 1,5-2 l/t la celelalte specii. * * *Un pui de pas?re dintr-o specie rar? ?i protejat? de lege a fost g?sit ?n curtea unui centru comercial , 11.05.2021 Un pui de pas?re dintr-o specie rar? a fost salvat din curtea unui centru comercial din Covasna. Pas?rea, r?nit? la o arip?, a fost salvat? de agen?ii de la Biroul pentru Protec?ia Animalelor Covasna.Pas?rea salvat? este un V?nturel ro?u. Este vorba despre o pas?re r?pitoare de zi, dintr-o specie protejat? de lege. Pui de V?nturel ro?u, salvat din curtea unui centru comercial Poli?i?tii de la Biroul pentru Protec?ia Animalelor Covasna au luat puiul din curtea unui centru comercial ?i l-au dus la un medic veterinar. Acolo, pas?rea a primit tratament fiind r?nit? la o arip?, scrie Mediafax.Puiul va fi ?ngrijit de o asocia?ie pentru protec?ia p?s?rilor, iar, dup? ?ns?n?to?ire, va fi eliberat ?n mediul s?u natural. Editor : A.P. * * *Erbicidarea in preemergenta, vitala in zonele unde vremea a intarziat semanatul porumbului si al florii soarelui, Redactia Sanatatea Plantelor , mai 11, 2021 Vremea capricioasa din aceasta primavara a pus probleme fermierilor din multe zone ale tarii, intarziind semanatul culturilor de primavara. Pentru a inregistra o eficacitate cat mai ridicata in combaterea buruienilor din culturile de porumb si floarea soarelui, pot fi aplicate mai multe tratamente, in functie de speciile de buruieni existente si de dominanta acestora.Primul tratament, aplicat imediat dupa semanat, in preemergenta, combate buruienile monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa) din seminte, dar si unele dicotiledonate.Ce erbicide puteti alege pentru aceasta faza?TENDER asigura combaterea superioara si de lunga durata in special a buruienilor graminee, dar si a unor buruieni cu frunza lata.?Aplicat in doza de 1-1,5 l/ha, imediat dupa semanat in conditii de umiditate, combate buruienile monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa, Digitaria, Sorghum din samanta) si unele dicotiledonate (Amaranthus, Chenopodium, Hibiscus) din culturile de porumb si floarea soarelui.SILBA?este un erbicid selectiv ce actioneaza impotriva majoritatii buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale. Aplicat preemergent, in doza de 4-5 l/ha, combate buruienile anuale, exclusiv dicotiledonate rezistente (mustar salbatic, ridiche salbatica, cornuti) din culturile de porumb. De asemenea, combate buruienile anuale (exceptie: cornuti, zarna, mustar salbatic) din culturile de floarea soarelui, doza omologata fiind de 3,5-4 l/ha. Atentie! SILBA nu se aplica pe o cultura de floarea soarelui in curs de rasarire sau rasarita, ci numai in intervalul semanat – rasarit, cat mai aproape de momentul semanatului.Pentru o buna eficacitate a erbicidelor, patul germinativ trebuie sa fie bine pregatit, fara bulgari si cu o umiditate suficienta in sol.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO Partea superioar? a macheteiPartea inferioar? a machetei* * *Vinul de azi: Sister's Run Calvary Hill Barossa Shiraz 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Elena ?i Zar Brooks sunt cei responsabili cu procesul de vinificare ?i marketing ?n cadrul Sister's Run, proprietate a lui Carl ?i Pegggy Lindner, cei care de?in ?i celebra podorie Langmeil. Elena Brooks este considerat? cel mai bun oenolog al tinerei genera?ii din Australia, iar motto-ul ei spune multe despre viziunea sa asupra vinurilor: ”Adev?rul este ?n vie, dar dovada este ?n pahar”. Vinul recomandat ast?zi, Calvary Hill Barossa Shiraz 2018, este o dovad? gr?itoare ?n acest sens. Vinul ro?u intens are un buchet ce aduce ?n prim plan tente de mure, ciocolat?, prune, zmeur?, piper neru ?i ceva condimente exotice. Gustul este unul tipic pentru un Shiraz de Barossa, cu arome principale de dude, afine, ciocolat? neara ?i pr?jitur? de fructe, arome urmate apoi de tente de fructe dulci ?i stejar. Se recomand? degustarea acestui vin la 15-18 grade Celsius, al?turi de preparate cu legume, m?nc?ruri cu miel, friptur? de vit?, toc?ni?e, br?nzeturi etc. * * * * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download