Apar-romania.ro



Stiri, 10-11 iulie 2021Meteo 10 iulie – 7 august 2021. Vremea se schimb? brusc, ce ne a?teapt? ?n Rom?nia , N?stase Mirabela , 09:28, 10 iul. 2021 Meteo 10 iulie - 7 august 2021. Meterorologii ANM au emis prognoza meteo pentru urm?toarele patru s?pt?m?ni, ?n intervalul 12 iulie-9 august. Iat? cum va fi vremea.Meteo 10 iulie – 7 august 2021?n s?pt?m?na 12.07.2021 – 19.07.2021, temperaturile vor fi mai ridicate dec?t cele specifice acestei perioade, ?n toat? ?ara. ?n ce prive?te regimul pluviometric, va ploua mai mult dec?t ?n mod normal ?n special ?n vest, sud-vest ?i la munte, sus?in speciali?tii.?n s?pt?m?na 19.07.2021-26.07.2021, valorile termice medii ale aerului vor fi normale pentru acest interval, ?n toate regiunile ??rii. ?n ce prive?te cantit??ile de precipita?ii, ele vor fi excedentare ?n toate zonele, ?ndeosebi la munte.?n s?pt?m?na 26.07.2021-2.08.2021, valorile termice ale aerului vor avea valori normale ?n toat? ?ara. Regimul pluviometric va fi ?n general excedentar ?n regiunile intracarpatice, ?ndeosebi ?n cele nordice ?i nord-vestice, ?n timp ce ?n restul teritoriului va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.Iar ?n s?pt?m?na 2.08.2021 – 9.08.2021, temperaturile se vor situa ?n general ?n jurul celor specifice pentru aceast? perioad?, ?n toate regiunile. Astfel, ?n intervalul men?ionat, cantit??ile de precipita?ii estimate vor fi local excedentare ?n vest, nord-vest ?i centru, iar ?n rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceast? perioad?, mai indic? ANM.Vremea azi ?i m?ine ?n Rom?niaAzi vremea se r?ce?te ?ndeosebi ?n Banat, Cri?ana, acolo unde maximele termice coboar? sub pragul caniculei. ?n jum?tatea estic? a ??rii cerul o s? se men?in? mai mult senin pe ?ntreg parcursul zilei, local ?n Banat ?i Cri?ana, iar izolat ?n vestul Transilvaniei, nordul Olteniei ?i ?n Maramure?. ?n urma caracterului de scurt? durat? al averselor, nu se vor acumula cantit??i importante de ap? aproape nic?ieri, ci doar izolat ?n vestul Mun?ilor Apuseni se vor str?nge p?n? la 20-25 de mm. Tot azi, v?ntul o s? sufle slab ?n cea mai mare parte a ??rii, cel mult slab p?n? la moderat ?n sudul Banatului, al Olteniei ?i ?n nordul Carpa?ilor Orientali. ?n general, temperaturile maxime se vor situa ?ntre 27 si 32 de grade Celsius ?n Transilvania ?i Maramures, 29-34 de grade ?n Banat, Cri?ana ?i Oltenia ?i 27-32 de grade ?n Muntenia, Dobrogea ?i Moldova, av?nd cele mai sc?zute valori ?n zona litoral?.M?ine, ?n Rom?nia, vremea va fi ?n general frumoasa ?i cald? ?n toat? Rom?nia, cu valori termice apropiate sau numai usor peste mediile climatologice specifice celei de-a doua decade a lunii iulie. Dup? amiaz?, se vor mai semnala local ?i unele averse de ploaie slabe cantitativ ?n vestul tarii, ?ns? izolat ?i in jum?tatea estic? a ??rii.APIA si SUBVENTIICerin?a OBLIGATORIE pentru to?i fermierii care primesc subven?iile APIA , 11 iulie 2021, Autor: Ionu? F?nt?n? Ecocondi?ionalitatea este condi?ia obligatorie care trebuie respectat? de c?tre to?i fermierii care au solicitat subven?ii APIA. Ecocondi?ionalitatea (conformitatea ?ncruci?at?) ca parte component? a Politicii Agricole Comune, este un mecanism care condi?ioneaz? acordarea sprijinului financiar din fonduri europene ?i na?ionale (pl??i directe, ajutoare na?ionale tranzitorii, pl??i prin m?surile de dezvoltare rural? ?i m?suri de pia??), de respectarea unor norme obligatorii privind mediul, siguran?a alimentar?, s?n?tatea animalelor ?i a plantelor, bun?starea animalelor, precum ?i men?inerea terenurilor ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu.Potrivit art. 94 al Regulamentului (UE) nr. 1306 /2013 ?Statele membre se asigur? c? toate terenurile agricole, ?n special cele care nu mai sunt exploatate ?n scopul produc?iei, sunt men?inute ?n bune condi?ii agricole ?i de mediu. Statele membre definesc, la nivel na?ional sau regional, cerin?ele minime pentru bunele condi?ii agricole ?i de mediu (GAEC), ?n baza cadrului stabilit ?n Anexa III, ?in?nd seama de caracteristicile zonelor ?n cauz?, ?n special de condi?iile pedologice ?i climatice, de tipurile de exploata?ii existente, de gradul de utilizare a terenurilor ?n cauz?, de rota?ia culturilor, de practicile agricole ?i de structura exploata?iilor”.Potrivit art. 93 ?i 94, respectiv Anexei II din Regulamentul nr. 1306/2013, fermierii care solicit? sprijin financiar trebuie s? respecte cerin?ele legale ?n materie de gestionare (13 SMR-uri), respectiv standardele privind Bunele condi?ii agricole ?i de mediu ale terenurilor (7 GAEC-uri), referitoare la urm?toarele domenii:Mediu, schimb?ri climatice ?i bune condi?ii agricole ale terenurilor;S?n?tatea public?, s?n?tatea animalelor ?i s?n?tatea plantelor;Bun?starea animalelor.Nerespectarea de c?tre fermieri a normelor de ecocondi?ionalitate conduce la reducerea pl??ilor sau excluderea de la plat?, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul saumai mul?i ani, cu excep?ia cazurilor de for?? major? sau circumstan?e excep?ionale care au?mpiedicat respectarea acestor norme ?i anume:decesul agricultorului;incapacitatea profesional? de lung? durat? a agricultorului;o catastrof? natural? de propor?ii care afecteaz? grav suprafe?ele agricole ale exploata?iei;distrugerea accidental? a cl?dirilor destinate cre?terii animalelor, aflate pe exploata?ie;o epizootie care afecteaz? par?ial sau integral ?eptelul agricultorului;exproprierea ?ntregii exploata?ii agricole sau a unei p?r?i a acesteia, dac? exproprierea respectiv? nu ar fi putut fi anticipat?.Constatarea respect?rii sau nerespect?rii cerin?elor de ecocondi?ionalitate se realizeaz? prin ac?iunile de control (administrativ ?i control clasic) desf??urate de inspectorii APIA, respectiv ANSVSA/ANF, sau prin teledetec?ie, conform prevederilor legisla?iei europene.Potrivit legisla?iei europene ?i na?ionale, orice fermier care solicit? pl??i ?n cadrul schemelor ?i m?surilor de sprijin, trebuie s? respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploata?iei, indiferent de m?rimea acestora (inclusiv pe cele nesolicitate la plat? ?i pe cele care nu mai sunt folosite ?n scopul produc?iei).Normele privind ecocondi?ionalitatea, sunt obligatorii pentru:fermierii care solicit? pl??i directe ?i fermierii care solicit? ajutoare na?ionale tranzitorii ?n sectorul vegetal;beneficiarii primelor anuale ?n cadrul m?surilor pentru ?mp?durirea ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite, pl??i de agromediu ?i clim?, sprijin pentru conversia la metodelede agricultur? ecologic?, sprijin pentru men?inerea practicilor de agricultur? ecologic?, pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice, pl??i pentru angajamente de silvomediu ?i m?suri de sprijin ?n sectorul pomicol;fermierii care solicit? sprijin prin m?sura de restructurare/reconversie planta?ii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;fermierii care solicit? pl??i prin alte scheme ?i m?suri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul na?ional pentru care trebuie respectate normele de ecocondi?ionalitate, ?n conformitate cu reglement?rile ?n vigoare.Ce ar trebui s? fac? asocia?iile cresc?torilor ca subven?iile APIA s? fie pl?tite dup? nevoile din ferme? Agroinfo, 11 iulie 2021 De c?te ori se ia o decizie ?n zootehnie, mul?i cresc?tori de animale, indiferent c? vorbim de ovine, caprine, bovine sau porcine, se simt exclu?i, deciziile nu reflect?, de multe ori, ?i interesele lor, mai ales ale fermelor mici, de familie, medii. Cine le reprezint? interesele acestor cresc?tori ?n negocierile care se fac pentru noile ajutoare din zootehnie care vor fi acordate din anul 2023, pentru noile condi?ii de acordare a acestor ajutoare? Sunt ascultate vocile tuturor cresc?torilor, propunerile lor?"Invit fermierii s? colaboreze cu autorit??ile na?ionale ?n elaborarea Planului Na?ional Strategic astfel ?nc?t nevoile din teren s? se reg?seasc? ?n acest plan!" A scris un ?ndemn europarlamentarul rom?n Daniel Buda (PPE)", vicepre?edintele Comisiei AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa Facebook."Fiecare stat membru va preg?ti un plan strategic pentru punerea ?n aplicare a politicii ?n anii 2023-2027. Acest lucru le va permite s? ?in? seama de condi?iile locale ?i s? se concentreze asupra performan?ei. Pe aceast? cale, invit fermierii s? colaboreze cu autorit??ile na?ionale ?n elaborarea Planurilor Na?ionale Strategice astfel ?nc?t nevoile din teren s? se reg?seasc? ?n aceste planuri!? Planurile na?ionale strategice reprezint? un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul ?n care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC, pe baza unei analize a condi?iilor ?i nevoilor lor, cu scopul de a atinge obiectivele specifice ale PAC",?a?ad?ugat?eurodeputatul. Agroinfo a impulsionat de multe ori cresc?torii de animale s?-?i spun? propunerile cu privire la acordarea subven?iilor, de exemplu, sau la instituirea unor ajutoare ?n zootehnie, ori c? sunt ajutoare financiare, ori c? sunt ajutoare pentru o mai bun? v?nzare a produselor din ferme, pentru ob?inerea unui pre? corect?sau alte tipuri de ajutoare. Mul?i dintre cresc?tori ne-au transmis dezam?gi?i c? degeaba propun c? nu le sunt ascultate vocile de parc? nu ar exista, c? sunt prea mici ?i nu sunt b?ga?i ?n seam? de autorit??ile na?ionale?c?nd e vorba de negocieri. Agroinfo a scris ?i va scrie mereu nemul?umirile, necazurile tuturor cresc?torilor ?i fermierilor, de la mic la mare.?n Rom?nia, cele mai multe ferme sunt mici, Planul Na?ional Strategic ar trebui obligatoriu?s? reflecte nevoile acestor ferme. De fapt, din totalul cererilor depuse la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), cele mai multe sunt solicit?ri ale?fermierilor mici, medii. ?n primul r?nd, nevoile acestor ferme ar trebui?s? apar???n noul Plan prin care se vor stabili ajutoarele, ?mp?r?irea ajutoarelor, condi?iile pentru subven?ii, etc.Exist? multe asocia?ii ale cresc?torilor de animale din Rom?nia care particip? la negocierile de la Ministerul Agriculturii.1. Cum ar trebui s??ac?ioneze aceste asocia?ii, fie ale cresc?torilor de bovine, fie ale celor de ovine, etc.?astfel ?nc?t?s? se simt? reprezenta?i to?i cresc?torii?2. Ce?trebuie s? fac? asocia?iile?pentru ca subven?iile?din zootehnie?s??fie acordate ?n func?ie de?nevoile din toate?fermele de animale?R?spunsurile voastre, ale cresc?torilor, mesajele pentru asocia?ii,?vor fi incluse ?ntr-un alt articol Agroinfo.Data de referin?? subven?ia APIA pentru minim 3 vaci pentru anul 2022!Agroinfo, 11 iulie 2021 Cea mai popular? subven?ie de care beneficiaz? cresc?torii de?animale din Rom?nia este ajutorul na?ional tranzitoriu. Aceast? subven?ie se achit? de la bugetul de stat pentru minim 3 capete de bovine. Data de referin?? pentru ?ncasarea acestei subven?ii ?i anul viitor, ?n 2022, r?m?ne 31 ianuarie 2013. A anun?at ministrul agriculturii, Adrian Oros.Data de referin?? a creat mult? nedreptate, excluz?nd de la plata subven?iei APIA cresc?tori care de?in cu adev?rat vaci ?i dirij?nd banii spre cei care au renun?at de mult timp la cre?terea bovinelor, dar care, ?n virtutea faptului c? au de?inut vaci la data de 31 ianuarie 2013, au continuat ?i continu? s? ?ncaseze bani de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). ?n interven?iile la Comisia European?, Parlamentul European, Rom?nia nu a reu?it s? elimine aceast? dat? de referin??. Ce s-a reu?it este schimbarea datei de referin??. Dar abia din 2023?de?c?nd noua politic? agricol? comun? ??i va intra pe deplin ?n drepturi. Astfel, noua dat? de referin?? va fi iunie 2018. Unii dintre cresc?torii de vaci au scris mesaje c?tre Agroinfo ?n care ne spun c? nu s-a rezolvat mare lucru cu aceast? nou? dat? de referin??."Fantomele vacilor din 2013 sunt ?nlocuite cu fantomele vacilor din 2018", spun ei. ?n 2023, de c?nd va fi valabil? noua dat? de referin??, vor fi, din nou, unii care au de?inut vaci ?n 2018, le-au v?ndut sau le-au sacrificat ?ntre timp ?i vor ?ncasa banii de la APIA. ?i vor ?ncasa p?n?-n anul 2027.De preferat pentru adev?ra?ii cresc?tori de bovine ar fi fost ca aceast? dat? de referin?? s? fie actualizat? ?n fiecare an, dup? o baz? de date actualizat? la zi, s? se vad? cine de?ine vaci, cine nu mai are vaci."Am reamintit celor prezen?i c? plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii (ANT) va continua ?n urm?torii doi ani de cerere conform regulilor pe care fermierii le cunosc, explic?ndu-le acestora c? noua dat? de referin??, respectiv 2018, se va aplica ?ncep?nd cu 2023", a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, dup? ?nt?lnirea pe care a avut-o, ?n aceast? s?pt?m?n?, cu reprezentan?ii cresc?torilor de vaci.Ajutorul na?ional tranzitoriu, sector carne, este pl?tit de APIA pentru un num?r de?minim de 3 vaci, iar ajutorul na?ional tranzitoriu, sector lapte, pentru minim 3 tone de lapte comercializate.Anul acesta, Ministerul Agriculturii a convenit cu reprezentan?ii cresc?torilor de bovine s? ?mpart? bugetul destinat pentru plata ajutorului na?ional tranzitoriu la bovine pentru anul 2020. Astfel, o parte mic? din bani a revenit pentru plata ANT, iar partea substan?ial?, pentru plata a dou? scheme de ajutor Covid 19. Decizia a fost luat? pentru a evita ca banii s? ajung? la cei care nu mai au vaci, dar au avut ?n 2013. Deci, ?n scopul elud?rii datei de referin??. Dar a st?rnit mult? revolt? ?n r?ndul cresc?torilor de bovine care s-au trezit c? ?ncaseaz? ?n contul ANT aferent anului 2020 sume de nimic, derizorii, 5 lei pe cap de vac? ?i 2 lei pe tona de lapte. Sigur, aceste sume vor fi completate de cele dou? ajutoare Covid 19, 142 de lei/cap de bovin? ?i 232 lei/tona de lapte, dar cu toate acestea cresc?torii nu ajung la sumele ?ncasate anul trecut ca ajutoare na?ionale tranzitorii aferente anului de cerere 2019.V? reamintim c? termenul limit? de depunere la APIA a cererilor pentru ajutorul Covid 19 bovine este 19 august 2021. Plata se va face p?n? la data de 31 decembrie 2021.Subven?iile APIA pentru fermele de bovine! Termen 1 august 2021!Agroinfo ,11 iulie 2021 Subven?ii APIA zootehnie! P?n? la 1 august 2021, Rom?nia trebuie s? notifice la Comisia European? condi?iile de acordare a subven?iilor pentru zootehnie pentru anul de cerere 2022. Pentru fermele de bovine, criteriile de acordare pentru anul viitor?r?m?n neschimbate. Concret, banii vor fi acorda?i cresc?torilor de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) dup? acelea?i reguli ca-n anul 2021.Anun?ul a fost f?cut de ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n urma discu?iilor din s?pt?m?na aceasta?cu reprezentan?ii cresc?torilor de bovine."Pentru anul 2022 condi?iile de acordare a SCZ r?m?n neschimbate fa?? de anul 2021, iar pentru alte probleme ale sectorului se vor mai transmite propuneri scrise", a spus ?eful MADR.Cresc?torii de bovine din Rom?nia beneficiaz? de dou? scheme de plat?, sprijinul cuplat zootehnic, SCZ,??i ajutorul na?ional tranzitoriu. SCZ este subven?ie european?, pl?tit? din fonduri europene ?n timp ce ajutorul na?ional tranzitoriu este achitat de la bugetul de stat. P?n? la 1 august 2021, Rom?nia trebuie s? notifice la Comisia European? condi?iile de acordare a sprijinului cuplat zootehnic.Pentru sprijinul cuplat zootehnic, condi?iile de acordare pentru anul 2022, a?a cum a anun?at ministrul agriculturii,?vor r?m?ne acelea?i ca ?i pentru anul 2021.V? reamintim care sunt acestea, potrivit informa?iilor furnizate nou??de c?tre?APIA:Sprijinul cuplat pentru cre?terea taurinelor de carne (SCZ-TC)SCZ-TC se acord? fermierilor activi care ?ndeplinesc cumulativ urm?toarele condi?ii:a) solicit? SCZ-TC pentru un efectiv de minimum 10 capete ?i maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA, constituit, dup? caz, din:- vaci de carne ?nscrise ?n Registul genealogic sec?iunea principal?, care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte ?n anii anteriori; ?i/sau- vaci de carne ?nregistrate ?n Registul genealogic sec?iunea suplimentar?, care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte ?n anii anteriori; ?i/sau- tauri de carne.b) men?in animalele, solicitate pe schemele de SCZ-TC pe o perioada de re?inere de 6 luni ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat, cu condi?ia ca solicitantul s? fie proprietarul animalelor pe durata transferului temporar;c) de?in Registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat;d) efectivul de animale pentru care se solicit? SCZ-TC s? fie identificat ?i ?nregistrat ?n RNE la data depunerii cererii unice de plat?, dar nu mai t?rziu de prima zi a perioadei de re?inere;e) vacile de carne din exploata?ia cu cod ANSVSA pentru care fermierul solicit? SCZ-TC trebuie s? aib? v?rsta de maximum 12 ani la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri;f) taurii de carne din exploata?ia cu cod ANSVSA pentru care fermierul solicit? SCZ-TC trebuie s? aib? v?rsta de maximum 6 ani la data-limit? de depunere f?r? penaliz?ri;g) vacile de carne pentru care se solicit? SCZ-TC trebuie s? fie ?nscrise/?nregistrate ?n Registrul Genealogic al Rasei sec?iunea principal? sau suplimentar?;h) taurii de carne pentru care se solicit? SCZ-TC trebuie s? fie ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea pricipal?;i) vacile de carne pentru care se solicit? SCZ-TC trebuie s? aib? cel pu?in o f?tare p?n? la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru vaca de carne care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i trebuie s? aib? cel pu?in un produs ?nregistrat ?n RNE. Excep?ie fac vacile care provin din import sau care au avut f?t?ri cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint? documente doveditoare;j) rasele animalelor ce pot fi solicitate pe schema SCZ-TC:1 Aberdeen-Angus2 Limousine3 Charolaise4 Galloway5 Highland6 Aubrac7 Wagyu8 Romagnola9 B?l?ata Rom?neasc? - direc?ia de exploatare carne10 Hereford11 Blonde d'Aquitaine12 Salers13 Sura de Step?k) s? nu fi beneficiat de sprijin cuplat pentru vacile de lapte, ?n anii anteriori.?n cererea unic? se pot solicita maxim 250 capete taurine de carne. Plata se efectueaz? pentru minim 10 capete taurine de carne determinate.Sprijinul cuplat pentru vacile de lapte (SCZ-VL)Se acord? fermierilor activi care trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele condi?ii:- solicit? SCZ-VL pentru un efectiv de minimum 10 ?i maximum 250 de capete vaci de lapte inclusiv (cu excep?ia celor din zonele montane, pentru care se solicit? SCZ-VL pentru un efectiv cuprins ?ntre 5 ?i 250 capete vaci de lapte) ?i care nu au beneficiat de sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora, ?n anii anteriori, pe beneficiar/solicitant, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA;- au cel pu?in un contract pe o perioad? de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plat?, cu un prim-cump?r?tor ?i cel pu?in un document fiscal care s? ateste livrarea laptelui sau, ?n cazul ?n care produc?torul de?ine unitate proprie de procesare a laptelui, s? de?in? copie de pe cel pu?in un aviz de ?nso?ire a m?rfii ?i de pe o not? de intrare-recep?ie care atest? livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum ?i copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care s? reias? obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau ?n cazul v?nz?rilor directe, s? de?in? carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispozi?ie de ?ncasare a valorii aferente laptelui comercializat/factur? care s? ateste v?nzarea laptelui sau a produselor copie de pe factura/bonuri fiscale de v?nzare direct? a laptelui ?i a produselor lactate pentru PFA, II, IF ?i SCmen?in animalele solicitate pentru SCZ-VL pe o perioada de re?inere de 6 luni ?n exploata?ia/exploata?iile cu cod ANSVSA din cerere ?i/sau ?n exploata?iile cu cod ANSVSA de?inute de solicitant ?i/sau? ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat cu condi?ia ca solicitantul s? fie proprietarul? animalelor pe durata transferului temporar);- de?in Registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat;- animalele solicitate pentru SCZ-VL s? aib? v?rsta de maximum 10 ani la data-limit? de depunere f?r? penaliz?ri;- animalele solicitate pentru SCZ-VL sunt ?nscrise/?nregistrate ?n Registrul genealogic al rasei sec?iunea principal? sau suplimentar?;- animalele solicitate pentru SCZ-VL sunt identificate ?i ?nregistrate ?n RNE la data depunerii cererii unice de plat?, dar nu mai t?rziu de prima zi a perioadei de re?inere;- vacile de lapte pentru care se solicit? SCZ-VL trebuie s? aib? cel pu?in o f?tare p?n? la data limit? de depunere f?r? penaliz?ri sau p?n? la data notific?rii c?tre APIA a cazului de circumstan?? natural?, pentru vaca de lapte care ?nlocuie?te animalul cu circumstan?? natural? ?i trebuie s? aib? cel pu?in un produs ?nregistrat ?n RNE. Excep?ie fac vacile de lapte care provin din import ?n anul anterior cererii sau care au avut f?tari cu? produs declarat mort/neviabil pentru care se prezint? documente doveditoare.Plata se efectueaz? pentru un efectiv de minim 10 capete de vaci de lapte determinate, respectiv pentru un efectiv de minim 5 capete vaci de lapte determinate din zon? montan? ?i un efectiv maxim de 250 capete bovine.V? reamintim cuantumul SCZ bovine pentru anul de cerere 2020:SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.Apicultorii ar putea primi un sprijin financiar, pentru compensarea pierderilor inregistrate , iulie 11, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre acordarea unui ajutor de minimis pentru apicultori, in conditiile in care acest sector a fost puternic afectat de conditiile nefavorabile din primavara acestui an. ?Am participat astazi, alaturi de secretarul de stat Antal Szabolcs Barabasi si de directori din directia tehnica de specialitate a MADR, la o intalnire de lucru cu reprezentanti ai asociatiilor si federatiilor din sectorul apicol.Temele aflate pe agenda discutiilor au vizat alocarile suplimentare pentru masurile din cadrul Programului National Apicol (PNA), posibilitatea acordarii unui ajutor de minimis pentru apicultori, avand in vedere dificultatile intampinate de sectorul apicol din cauza conditiilor hidrometeorologice din primavara acestui an.Apicultorii au expus principalele probleme cu care se confrunta: valorificarea produselor, concurenta neloiala din piata, etichetarea mierii si a produselor apicole. Referitor la acest aspect, am propus facilitarea organizarii unei intalniri intre reprezentanti ai sectorului apicol si responsabili din cele doua institutii cu atributii pe acest segment, respectiv ANSVSA si ANPC.Referitor la posibilitatea acordarii unei scheme de ajutor de minimis pentru apicultori, am transmis celor prezenti ca Ministerul va analiza cu atentie posibilitatea acordarii unei scheme de ajutor de minimis pentru sectorul apicol in limita prevederilor bugetare alocate MADR pentru anul 2021.”, a declarat ministrul Oros pe pagina sa de Facebook.P??unea ?i subven?ia pe p??une! Anun?ul de ast?zi al secretarului de stat MADR George C??ean!Agroinfo , 11 iulie 2021 - Prim?riile sunt doar administratorii p??unilor,?de aceste suprafe?e trebuie s? beneficieze, ?n primul r?nd, cresc?torii de animale locali, spune George C??ean, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii. Oficialul MADR a anun?at c? va fi deschis un Registru Na?ional al P??unilor unde s? fie ?nscrise redeven?ele pe hectar, cine folose?te suprafe?ele, care va putea fi consultat de oricine ?n virtutea transparen?ei. La fel de transparent? va fi ?i acordarea subven?iilor."P??unea comunal? nu este altceva dec?t un bun al comunit??ii de care trebuie s? beneficieze, ?n primul r?nd, cresc?torii locali. Din p?cate, vedem ?n ultimul deceniu, foarte multe probleme pe ceea ce ?nseamn? subiectul p??uni comunale, subven?ii, contracte de ?nchiriere, concesiune, redeven?e ?i avem nevoie ca lucrurile astea s? se tran?eze odat?, pentru c? nu facem altceva dec?t s? pierdem fermierii care sunt dezam?gi?i, sunt determina?i s? renun?e pentru c? nu au acces la aceste suprafe?e care sunt suprafe?ele comunit??ii ?i av?nd ni?te contracte care ofer? predictibilitate, care pun ?n prim-plan fermierul, cresc?torul de animale, atunci putem vorbi ?i de conversia acestor suprafe?e ?n agricultura ecologic?.?i plec?nd de la principiul transparen?ei, transparen?? pe un bun public, atunci propunerea mea este c?, dac? tot avem?modificare legislativ?, s? implement?m un Registru Na?ional al Paji?tilor.?i tot ?n completarea preg?tirii acestui Registru Na?ional al P??unilor,?vorbim de transparen??, toat? lumea va avea posibilitatea s? vad? care este redeven?a ?i cine folose?te aceste suprafe?e (de p??uni n.r.), pentru c? din 2023, avem o directiv? european? care vine ?i spune c? trebuie s? existe transparen?? pe tot ceea ce ?nseamn? bani publici, inclusiv ?n cazul subven?iilor", a anun?at secretarul de stat MADR, George C??ean, la emisiunea Via?a Satului, difuzat? ast?zi la TVR1.ALTELEAdrian Chesnoiu, Comisia de agricultur? CDEP: Suma care ne r?m?ne la dispozi?ie pentru aplicarea PNS va fi una destul de mic?! agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Ministerul Agriculturii trebuie s? accelereze dialogul cu fermierii ?ntruc?t p?n? la data de 31 decembrie, Planul Na?ional Strategic trebuie finalizat ?ntr-o prim? form?, a anun?at Adrian Chesnoiu, pre?edintele Comisiei de agricultur? din Camera Deputa?ilor. Fost director general al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, Chesnoiu a ar?tat c? este important ca procesul de consultare s? ?in? cu adev?rat cont de propunerile fermierilor, nu s? fie unul de formal.”?mi doresc foarte mult de la Ministerul Agriculturii (…) s? accelereze pu?in dialogul cu fermierii. Dezbaterea acestor ghiduri de finan?are trebuie s? fie una real?, nu pur ?i simplu postezi pe site-ul institu?iei ni?te ghiduri ?n dezbatere public?, dar de fapt, toate mesajele ?i punctele de vedere care sunt transmise din partea fermierilor nu sunt luate ?n calcul ?i lucrurile r?m?n la fel, pentru c? a?a am stabilit undeva ?ntr-un birou”, a declarat Adrian Chesnoiu ?n cadrul primei edi?ii a Congresului Fondurilor Europene pentru Fermieri, eveniment organizat de Asocia?ia For?a Fermierilor. Cooperativele ?nfiin?ate ?n 20217-2018, ?anse minime la noile finan??riAdrian Chesnoiu a ar?tat c? la acest moment exist? fracturi de finan?are care las? ”descoperite” afaceri agricole ?n plin av?nd de dezvoltare. ”Din 2017-2018, ?mpreun? cu reprezentan?ii fermierilor s-a ridicat nevoia impulsion?rii asocierii ?i cre?rii de cooperative la nivelul ??rii astfel ?nc?t fermierii s? devin? mai performan?i, mai puternici ?n b?t?lia lor cu negocierea pre?urilor la achizi?ia de input-uri, ?n desfacerea produselor agricole primare sau procesate. ?i atunci, asocierea aceasta a trebuit s? fie cumva stimulat?. Pe de o parte din perspectiv? legislativ?, prin Legea Cooperativelor agricole, din partea cealalt?, pentru c? atunci f?ceam parte din administra?ia public? central?, s? ?ncerc?m s? impulsion?m accesarea fondurilor europene de c?tre cooperativ? ?i ?ti?i bine c? p?n? ?n 2020 sprijinul public pentru cooperative ?n cadrul proiectelor cu fonduri europene era majorat cu 20%. A fost o form? care a impulsionat crearea de noi cooperative ?i dezvoltarea lor, asocierea fermierilor. Din p?cate, consult?nd ghidurile puse la dispozi?ie pe site-ul ministerului, am observat c? dac? e?ti cooperativ? ?nfiin?at? ?n 2017-2018 ?i ai accesat un program pe Subm?sura 19.2 LEADER, de 40.000-50.000 de euro, acum nu mai e?ti stimulat la finan?are, pierzi din start 10-15 puncte, tu ca ?i form? de organizare, cooperativ?, pentru c? trebuie s? aib? acces cei care n-au avut acces la finan?are p?n? acum. Ori logica fondurilor europene ?i a acces?rii fondurilor europene este s? ?nt?reasc? fermierii care deja exist? pe pia?? , care sunt ?n agro-business ?i s?-i conduc? spre performan?? pentru c? agricultura din Rom?nia ?i din toat? Europa are nevoie de performan??. Ca s? po?i s? rezi?ti ?n aceast? activitate trebuie s? ai venituri sustenabile ?i activitatea ta s? fie sustenabil? ?n timp, ori lucrul acesta n-o s? putem s?-l facem dec?t ?n momentul ?n care reu?im ca materia prim? pe care o producem la nivel de ferm? va ?mbr?ca ferma unui produs finit cu valoare ad?ugat? sporit”, a semnalat Chesnoiu.El a ar?tat c? ”strategia ?n domeniul fondurilor europene exact asta ar trebui s? fie, s? te instalezi ?i avem programe pentru instalarea tinerilor ?n agricultur?, pentru prima instalare, apoi s? accesezi m?surile identificate pentru dezvoltarea sau modernizarea fermei, ?n PNDR 2014-2020 Subm?sura 4.1, ?i apoi statul prin documentele strategice ?i prin strategia de dezvoltare pe viitoarele programe, s? te ?ncurajeze s? treci c?tre procesare”.”Definirea ?i finalizarea negocierilor pe PAC au ?nt?rziat foarte mult””Vorbim permanent de balan?a agro-alimentar?, de deficitul de balan?? agro-alimentar? dintre produsele rom?ne?ti ?i cele din pia?a european? sau ter?e, dar strategiile noastre la nivel de minister al Agriculturii, undeva obtureaz? acest proces ?i au anumite fracturi. Acum, sper s? se lanseze c?t mai repede aceste m?suri pentru c? deja suntem la jum?tatea anului 2021, avem acest mecanism de tranzi?ie, cu bani din viitoarea alocare. Vedem c? definirea ?i finalizarea negocierilor pe PAC au ?nt?rziat foarte mult ?i atunci cumva noi trebuie s? acceler?m punerea la dispozi?ie a acestor resurse financiare c?tre fermieri pentru c? 2020 a fost un an foarte complicat din toate punctele de vedere, at?t uman c?t ?i din perspectiva business-urilor, pandemia cred c? ?i-a spus cuv?ntul ?i au fost afecta?i foarte mul?i fermieri, iar ?n domeniul acesta al agriculturii am mai avut ?i o cauz? suplimentar? de stres care a cauzat pierderi, m? refer la seceta din 2019-2020”, a mai declarat Adrian Chesnoiu.Pre?edintele Comisiei de agricultur? i-a asigurat pe fermieri c? la nivel de Parlament au tot sprijinul pentru ca legisla?ia na?ional? s? intre ?n acord ?i s? faciliteze regulile de finan?are european?: ”?mpreun? cu colegii din Senat, la nivelul celor dou? comisii, ne-am pus de acord cu o ini?iativ? legislativ? care atinge un aspect extrem de important pentru fermieri. M-am lovit ?n practic? ?i ne-am lovit cu to?ii de situa?ia ?n acre dore?ti s?-?i ?nfiin?ezi o ferm? nou?, accesezi un proiect pe fonduri europene ?i vrei s?-?i construie?ti o ferm? ?n afara localit??ii conform normelor cerute de cei de la mediu ?i autoriz?rile necesare, trebuie s? treci terenul din extravilan ?n intravilan, s? faci PUZ, s? stai 8 luni de zile ?i toate lucrurile astea sunt piedici ?n calea implement?rii unui proiect. Atunci am depus o ini?iativ? legislativ? astfel ?nc?t s? putem s? d?m posibilitatea fermierilor s? construiasc? ?n extravilan, f?r? a mia fi necesar? realizarea PUZ-ului, lucru care, din punctul nostru de vedere, va influen?a ?n mod pozitiv construc?ia de ferme. De ce este foarte important? Pentru c? noile m?suri, ?n mecanismul acesta de tranzi?ie, ultimul contract de finan?are va putea fi semnat p?n? la data de 31 decembrie 2022 ?i atunci, am v?zut, ?i cred c? ?i dumneavoastr? a?i observat, c? ?n toate ghidurile este specificat? se vor prioritiza cumva proiectele mature, adic? cele care au deja autoriza?ie de la mediu sau anumite avize ?i de ce nu, poate ?i autoriza?ie de construc?ie. Ori, acest proiect de lege ar fi trebuit ?n mod normal s? fie adoptat ?i publicat ?n Monitorul Oficial p?n? la lansarea sesiunilor noi. La nivel de Senat s-a mers destul de repede, a ajuns ?n Camer?, a trecut prin comisia de Agricultur? ?i Comisia de Administra?ie, din p?cate ?n momentul de fa?? e blocat la Comisia Juridic?. Sper?m, poate reu?im ast?zi s?-l debloc?m, dar dac? nu, sesiunea parlamentar? se ?ncheie ?i ?l vom relua ?n toamn?”. Banii aloca?i pentru perioada de tranzi?ie ”se scad” din alocarea total? a Rom?nieiAdrian Chesnoiu a subliniat c? perioada de tranzi?ie la noua Politic? Agricol? Comun? nu trebuie neglijate pentru c? ele ”se scad” din suma total? alocat? Rom?niei p?n? ?n 2027.”E important ca Planul Na?ional Strategic s? fie dezb?tut cu to?i actorii din Agricultura Rom?niei. De ce spun acest lucru? Pentru c? este un document programatic care va trebui s? con?in? cheile ?i m?surile pe care statul rom?n dore?te s? le ia, astfel ?nc?t s? r?spund? provoc?rilor agriculturii Rom?niei din 2025-2027. Dac? nu avem capacitatea s? g?ndim ?n perspectiva viitorului, r?m?nem conecta?i doar ?n prezent ?i cu g?ndul la trecut, cu siguran?? ne vom ?nt?lni ?n 2025 ?i vom spune: a ie?it un PNS care r?spunde nevoilor agriculturii Rom?niei din 2022. ?i am trecut din nou peste o perioad? de programare ?n care nu am reu?it s? ne atingem obiectivele. Spun doar at?t, ?i v? dau exemplu ?i l-am dat de fiecare dat?, PNDR 2014-2020 a fost conceput ?n 2011-2012 ?i ?i-a ?nceput aplicabilitatea ?n 2016-2017, poate 2017 pe deplin. Asta ne arat? c? atunci c?nd lucr?m la un document programatic trebuie s? avem perspectiva provoc?rilor viitoare. ?i asta nu o po?i face dec?t prin dezbatere ?i prin conexiune direct? cu fermierul ?i cel c?ruia te adresezi, pentru c? el ?tie cel mai bine cum trebuie s? se preg?teasc? pentru provoc?rile viitorului.Iat? c? suntem ?n mecanism de tranzi?ie 2021-2022 ?i ai, ?i aici a? vrea s? v? atrag aten?ia asupra unui aspect, bugetul alocat pe aceste m?suri care vor fi lansate, este rupt din bugetul viitorului program, ori dac? oricum aveam o sc?dere de la 8,1 miliarde de euro ?n perioada 2014-2020, la 6,7-6,8 miliarde, pierz?nd aproape un miliard ?i jum?tate, iat? c? 2 miliarde ?i jum?tate de euro sunt lua?i ?i du?i pe mecanismul de tranzi?ie, pe principiul m?suri vechi, bani noi. Atunci suma care ne va r?m?ne la dispozi?ie pentru aplicarea Planului Na?ional Strategic va fi una destul de mic? ?i dac? nu va exista aceast? cale a dialogului, ca acele m?suri care vor fi finan?ate din Planul Na?ional Strategic, s? vizeze ?nt?rirea fermelor ?i posibilitatea fermierilor de a deveni performan?i, iar produsele lor s? nu mai fie produse primare, ci produse care se proceseaz? la nivelul fermei sau prin intermediul cooperativelor sau grupurilor de produc?tori astfel ?nc?t s? d?m valoare ad?ugat? produselor primare rezultate ?n urma muncii dumneavoastr?, cu siguran?? vom avea din nou o zon? deficitar? din aceast? ramur? a activit??ii economice cu posibilit??i uria?e de dezvoltare – agricultura Rom?niei. Pentru c? agricultura asta este, o ramur? economic? cu posibilit??i uria?e de dezvoltare, nu ne trebuie dec?t un management performant la nivel de minister ?i integrarea conexiunilor dintre fermieri ?i deciden?ii politici ?i administrativi”, a mai spus pre?edintele Comisiei de agricultur? din Camera Deputa?ilor, Adrian Chesnoiu.Daniel Bot?noiu: ”Cea mai mare calamitate este ministrul Agriculturii, Adrian Oros” , Autor: Ionu? F?nt?n? , 11 iulie 2021 ?n ultimii doi ani de zile, ?n sectorul agricol rom?nesc s-a vorbit mult de calamit??i. Dac? anul trecut, seceta a fost cea care a provocat mari pagube ?n culturile agricole, ?n anul 2021 ploaia este cea care a distrus zeci de mii de hectare de p?m?nt cultivat. Cu toate acestea, ?n opinia noului pre?edinte al Asocia?iei Fermierilor din Rom?nia (AFR), Daniel Bot?noiu, cea mai mare calamitate pentru fermierii rom?ni este alta – ministrul agriculturii, Adrian Oros.?ntr-un mesaj dur publicat pe pagina sa de facebook, Bot?noiu ?n acuz? pe Adrian Oros c? ar lucra ?mpotriva fermierilor.De fiecare dat?, ministrul Agriculturii, vremelnicul Adrian Oros, parc? a lucrat ?mpotriva celor pe care trebuia s?-i apere. Anul trecut a promis c? va ajuta fermierii cu desp?gubiri. O minciun? de campanie electoral?! Acum a ?nceput s?-?i dea cu p?rerea despre cum va fi recolta de gr?u. O lovitur? dur? pentru agricultori! Ei au o vorb?: gr?ul, p?n? nu e ?n hambare, e iarb?!?Adrian Oros nu-?i d? seama ce pagube produce cu declara?iile lui! Se bag? ?n afacerile agricultorilor, influen?eaz? preturile, stric? pia?? ?i a?a ?ubrezit? de vreme ?i deciziile guvernan?ilor. Un sfat pentru un ministru care se declar? liberal: s? lase pia?a s? func?ioneze ?i s? nu o distrug? cu declara?ii care afecteaz? concuren?a. Anul acesta este ?i o raz? de speran?? pentru fermieri. Pre?ul gr?ului este bun pentru ei, iar declara?iile ministrului despre produc?iile foarte mari duc la pr?bu?irea cota?iilor”, a subliniat Daniel Bot?noiu.?Acesta mai spune c? mandatul ministrului Adrian Oros este plin de e?ecuri, printre care aminte?te programele de sprijin desfiin?ate, piedicile puse cresc?torilor de animale ?i banii europeni pierdu?i.?”Acum, ?n loc s? se bage ?n seam? cu declara?ii care s?-i loveasc? din nou de fermieri, ar putea s? se concentreze pe Planul Na?ional Strategic, c? pentru Programul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? nu a f?cut ABSOLUT NIMIC. La Bruxelles, ministrul Oros nu a f?cut nimic pentru creionarea noilor Politici Agricole Comune; a acceptat ce i s-a dat. Cred c? ministrul Oros ar trebui s? aib? decen?a s? cear? ajutor ca s? g?seasc? cele mai bune solu?ii pentru fermieri ?n noile condi?ii PAC. Personal, consider c? nu poate, dup? cum a dat dovad? p?n? acum. Coali?ia de guvernare, premierul C??u l-au pus pe Adrian Oros ministru al Agriculturii. E cazul ca tot ei s?-l ia de acolo!”, a mai scris Bot?noiu. ANIF Buz?u a oprit procesul de irigare , 10 iulie 2021 , ? Marilena Dinu?n jude?ul Buzau, a plouat mai mult dec?t era nevoie, cantit??ile de ap? dep??ind chiar ?i o sut? de litri pe metrul p?trat. ?n aceast? situa?ie, speciali?tii Agen?iei Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare – Filiala Buz?u se confrunt? cu o situa?ie total neobi?nuit? pentru o lun? de var?: au oprit procesul de irigare. Astfel c?, pentru prima dat? ?n ultimele decenii, fermierii au f?cut cereri c?tre ANIF pentru a ?ntrerupe furnizarea de ap?. ANALIZ? – Profitul fermierilor asocia?i ?n cooperative , Catalin Lenta , 10 iulie 2021Asocierea ?n cooperative este un subiect delicat pentru fermierii rom?ni, ace?tia tr?ind ?ntr-o ?ar? care a cunoscut cooperativele agricole de produc?ie ale comuni?tilor. ?n zilele noaste, se pare c? profitul, ?n adev?ratul sens al cuv?ntului, face echip? bun? cu fermierii care au intrat ?n cooperative.?mpin?i de la spate de marii comercian?i care nu las? loc de manevr? produc?torilor mici, dar ?i atra?i de banii europeni dedica?i cooperativelor, fermierii rom?ni ?ncep s? re?nve?e s? fac? afaceri prin asociare.?Realizatorul C?t?lin Len?a a pregatit o analiz?, cu argumente pro ?i contra, legat? de? cooperativele acestor timpuri. a ?ncasat Rom?nia pe exportul de animale vii ?n trimestrul I 2021 , 10 iulie 2021, Autor: Ionel Vaduva ?ara noastr? a exportat animale vii ?n valoare de 120,25 milioane de euro ?n primul trimestru din 2021, ?n cre?tere cu 44,41% fa?? de perioada similar? a anului trecut, atunci c?nd ?ncas?rile au dep??it 83,26 milioane de euro, potrivit balan?ei comerciale cu produse agroalimentare furnizat? de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Pe de alt? parte, potrivit datelor agregate de Agerpres pe baza informa?iilor furnizate de MADR, importurile de animale vii ?n perioada analizat? au totalizat 44,007 milioane de euro, ?n cre?tere u?oar? fa?? de perioada similar? a anului 2020, c?nd s-au consemnat 43,86 milioane de euro.Cifrele ministerul de resort spun c? excedentul consemnat ?n comer?ul cu animale vii a fost ?n perioada analizat? de 76,25 milioane de euro.Deficitul Rom?niei ?n comer?ul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% ?n primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2020, p?n? la 755,34 milioane de euro. ?n primele trei luni din 2020, deficitul ?n acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.Conform statisticilor, ?n perioada ianuarie – martie 2021, ?ara noastr? a comercializat peste grani?? produse agroalimentare ?n valoare de 1,74 de miliarde de euro ?i a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro.Datoria guvernamental? a Rom?niei a ajuns la 50% din PIB , Andrei Mocanu | Actualizat: 11.07.2021 Datoria administra?iei publice (datoria guvernamental?) totaliza, la finele primelor patru luni din 2021, 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, fa?? de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sf?r?itul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finan?elor. Din aceasta, suma de 16,79 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul datoria pe termen mediu ?i lung.Cea mai mare parte din aceast? datorie, respectiv 446,504 miliarde de lei, era reprezentat? de titluri de stat.Datoria administra?iei publice centrale se ridica la 510,923 miliarde de lei, din care 494,148 miliarde de lei pe termen mediu ?i lung, cea mai mare parte fiind ?n lei (236,084 miliarde de lei) ?i euro (232,225 miliarde de lei, echivalent).Datoria administra?iei publice locale se cifra la 15,774 miliarde de lei, la finele lui aprilie 2021, din care 15,757 miliarde de lei pe termen mediu ?i lung.Conform datelor MF, datoria extern? a administra?iei publice era de 267,850 miliarde de lei (25,4% din PIB), din care 263,197 miliarde de lei cea a administra?iei publice centrale ?i 4,653 miliarde de lei a administra?iei publice locale, ?i aproape ?n totalitate (267,22 miliarde de lei) era pe termen mediu ?i lung.Popula?ia Rom?niei a fost de 19,328 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2020. 51,1%, femei , R?zvan Nicolae | 09.07.2021 Popula?ia rezident? a Rom?niei a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar popula?ia feminin? a fost majoritar?, cuprinz?nd 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform Institutului Na?ional de Statistic?. Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune c? se remarc? ad?ncirea fenomenului de ?mb?tr?nire demografic? prin reducerea popula?iei tinere (cu v?rsta ?ntre 0 ?i 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia reprezent?nd (15,7%) ?n totalul popula?iei rezidente, ?i cre?terea ponderii celei v?rstnice (de 65 ani ?i peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane).Popula?ia adult? (15-64 ani) reprezint? 65,4% din totalPopula?ia adult? (15-64 ani) reprezint? 65,4% din total, ?n sc?dere cu 140.000 persoane fa?? de ?nceputul anului 2019. ?n cadrul popula?iei adulte a crescut ponderea grupelor de v?rst? 30-34 ani ?i 50-54 ani ?i a sc?zut cea a grupelor de v?rst? 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani ?i 60-64 ani.?n mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezent?nd peste jum?tate din popula?ia rezident? a ??rii (54,1%).Cel mai mare num?r de locuitori, ?n?regiunea de dezvoltare Nord-EstPotrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu jude?ele: Bac?u, Boto?ani, Ia?i, Neam?, Suceava, Vaslui) de?inea cel mai mare num?r de locuitori, cu o pondere de 16,5% ?n popula?ia rezident? a ??rii. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (format? din jude?ele: Arad, Cara?-Severin, Hunedoara, Timi?) cu o pondere de doar 9,2% ?n popula?ia rezident? a ??rii. Regiunea de dezvoltare Bucure?ti-Ilfov este cea mai urbanizat? zon?, iar popula?ia care locuie?te ?n municipii ?i ora?e reprezint? 88,5% din popula?ia total? a regiunii.Speran?a de via?? la na?tere a ajuns la 76,11 ani?n anul 2020, speran?a de via?? la na?tere a ajuns la 76,11 ani, ?n cre?tere cu 0,14 ani fa?? de anul anterior, femeile av?nd o durat? medie a vie?ii mai mare cu 7,21 ani dec?t b?rba?ii. Datorit? nivelului diferen?iat al mortalit??ii pe medii de reziden?? ?nregistrat ?i ?n anul 2020, durata medie de via?? a popula?iei din mediul urban a fost superioar? celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vie?ii ?n mediul urban a fost mai mare dec?t cea din rural, diferen?e mai accentuate ?nregistr?ndu-se pentru popula?ia masculin? (3,40 ani) fa?? de cea feminin? (1,94 ani).?n anul 2020, sporul natural al popula?iei rezidente a continuat s? fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia ?nregistr?ndu-se ?i ?n profil teritorial, ?n toate regiunile ??rii. Cel mai mare spor negativ s-a ?nregistrat ?n regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic ?n regiunea Bucure?ti-Ilfov (-6.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au ?nregistrat ?i ?n regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) ?i Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane).Evolu?iile semnificative ?nregistrate ?n societate, precum sc?derea natalit??ii, men?inerea unui spor natural negativ, migra?ia interna?ional?, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor c?s?torite sunt numai unii dintre factorii considera?i r?spunz?tori de sc?derea fertilit??ii ?i, implicit, a popula?iei rezidente, precum ?i a modific?rii structurii acesteia pe grupe de v?rst?.Num?rul popula?iei rezidente tinere, de v?rst? pre?colar? ?i ?colar?, va continua s? aib? un trend descendentConform INS, o preocupare constant? a statisticii oficiale o reprezint? estimarea popula?iei rezidente a Rom?niei, precum ?i calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observ? c? v?rsta medie a continuat sa creasc?, ating?nd nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de ?mb?tr?nire demografic? de la an la an, fapt reliefat prin men?inerea constant? a ponderii persoanelor din grupa de v?rst? 0-14 ani concomitent cu cre?terea ponderii popula?iei v?rstnice (de 65 ani ?i peste), fenomen eviden?iat prin indicele de ?mb?tr?nire demografic?. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane v?rstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).Se anticipeaz? c? num?rul popula?iei rezidente tinere, de v?rst? pre?colar? ?i ?colar?, va continua s? aib? un trend descendent ?i ajunge ?n anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar ?n anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane ?n prezent (?n anul ?colar 2020/2021).Eurostat estimeaz? ca popula?ia rezident? v?rstnic? (de 65 ani ?i peste) a Rom?niei va ajunge p?n? ?n anul 2030 la 3,88 milioane de persoane ?i ?n anul 2060 popula?ia de 65 ani ?i peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.La 1 iulie 2020, popula?ia lumii a fost estimat? la 7,8 miliarde locuitori; ??rile cu cea mai mare popula?ie sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) ?i Pakistan (221 milioane locuitori).Se prognozeaz? c? popula?ia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori ?n anul 2050 ?i la 10,9 miliarde locuitori ?n anul 2100.Cele mai mari cre?teri ale popula?iei ?ntre anii 2020 ?i 2050 vor avea loc ?n: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda ?i Niger. ?n jurul anului 2027, se estimeaz? c? India va dep??i China, devenind cea mai populat? ?ar? din lume.??rile cu cele mai mari cre?teri ale popula?iei, ?n cifre absolute, ?n anul 2020 fa?? de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan ?i Indonezia.Rom?nia ocup? locul 7 ?n cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al popula?iei rezidente, la 1 ianuarie 2020. ?ara cu cea mai mare popula?ie din UE este Germania (83,166 milioane de locuitori), iar ?ara cu cea mai mic? popula?ie este Malta (514.600 locuitori).?INTERNE?n ultimii cinci ani, s-a creat c?te o cooperativ? agricol? la 2,5 zile. ?Fermierii s-au asociat pentru a-?i vinde marfa, erau nevoi?i s? arunce o parte din ea c?nd era supraproduc?ie“ HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u" Florentina Ni?u, 11 iulie 2021 De?i Rom?nia este membr? a Uniunii Europene de 14 ani, num?rul cooperativelor agricole nou ?nfiin?ate a ?nceput s? creasc? abia ?n ultimii cinci ani.? La finalul primului semestru din 2021, num?rul de cooperative agricole din Rom?nia a trecut de 1.800 ??Mai bine de jum?tate din cooperativele existente au fost ?nfiin?ate ?n perioada 2016 – 2020 ??Primele 20 de cooperative agricole dup? cifra de afaceri realizat? au f?cut peste 900 mil. lei ?n 2020, ?ns? cifra este similar? cu cea realizat? de primele 10 cooperative ?n 2019. Acest lucru arat? c? fermierii au fost puternic impacta?i de seceta pedologic?, iar ?n unele cazuri sc?derile au fost de p?n? la 50%.De?i Rom?nia este membr? a Uniunii Europene de 14 ani, num?rul cooperativelor agricole nou ?nfiin?ate a ?nceput s? creasc? abia ?n ultimii cinci ani. Astfel, din 2016 p?n? la finalul anului trecut, au ap?rut 935 de cooperative agricole, adic? o cooperativ? la 2,5 zile, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comer?ului.?Principalul factor pentru care mul?i fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Na?ional de Dezvoltare Rural?. Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj ?i au putut accesa bani nerambursabili de p?n? la 90% din investi?ie, iar astfel au putut s? ?i creasc? mai rapid. De altfel, ?n ultimii doi ani s-au asociat fermierii ?i pentru a-?i vinde marfa, pentru c? ?n sezon, cel pu?in la ro?ii ?i castrave?i, este supraproduc?ie ?i erau nevoi?i s? arunce o parte din produc?ie“, spune Hora?iu Raicu, pre?edinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reune?te circa 20 de produc?tori de legume din satele C?mpurelu ?i Coliba?i, din jude?ul Giurgiu.De asemenea, Andrei Pascu, ac?ionar al Cooperativei Agricole Rodagria, ?nfiin?at? ?n 2017 ?n Ogoru, jude?ul C?l?ra?i, sus?ine c? fermieri ?i-au dat seama c? e mai u?or s?-?i fac? loc pe rafturile din supermarketuri cu produsele dac? ??i unesc for?ele, ?ns?, subliniaz? c? lucrurile merg greoi, pentru c? de la produc?tor la comerciant nu exist? fluiditate ?i armonie.? ?Noi am vrut cooperative ca afar?, dar coordonarea noastr? nu este ca afar? ?i atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dac? sunt ?nscri?i ?n ea, prefer? s? v?nd? individual. De ce? Pentru c? noi nu avem o istorie ca ceilal?i, iar ?n lipsa comunic?rii apare ne?ncredere ?i multe cooperative existente nu sunt func?ionale“, afirm? Andrei Pascu.La ?nceputul lunii iulie, ?n Rom?nia erau ?n total 1.831 de cooperative agricole ?nfiin?ate, potrivit datelor de la Registrul Comer?ului, ?ns?, dintre acestea numai aproximativ 500 depun bilan? anual, conform celor mai recente date ZF.Speciali?tii din domeniu consider? c? acest lucru se ?nt?mpl? pentru c? unii fermierii ?nc? privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativ? agricol? de produc?ie), av?nd experien?a de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structur? strategic? sau de marketing.?Practic, avem cooperative constituite ?i ?inute ?n sertar, f?r? s? fie lucrative. Avem nevoie de interven?ia statului, pentru c? asocierea real? este inexistent?, c?ci sunt persoane care confund? cooperativa cu CAP-ul. ?n continuare o s? asist?m la o cre?tere, pentru c? vin bani prin noul Plan Na?ional Strategic, dar o parte o s? fie tot nefunc?ionale“, a explicat Hora?iu Raicu.Totu?i, Pascu, antreprenor ?ntors dup? mai mul?i ani din str?in?tate, crede c? fermierii rom?ni pot ?n?elege rolul cooperative, dar nu doar promov?ndu-se ideea de a fi afilia?i la o cooperativ?, ci ?i de comercializa prin intermediul acesteia.?Noi avem 15 membri, unii sunt full time, al?ii nu. Dar anul acesta am observat c? s-au ?ntors 7-9 membri care erau la ?nceput ?i au v?ndut toat? marfa prin intermediul cooperativei, pentru c? au ?n?eles c? fermierii trebuie s? produc?, ci nu s? negocieze sau s? se ocupe de logistic?. Cooperativele aduc un plus ?n business ?i viitorul este al asocierii, pentru c? altfel o s? fie foarte greu s? mai vinzi marfa. ?n prim? faz?, unii membrii o s? nege beneficiile, apoi o s? accepte cooperativa ?i dup? aceea o s? ?i vad? importan?a“, consider? Andrei Pascu.La un pas de miliardPrimele 20 de cooperative agricole din Rom?nia, dup? cifra de afaceri, au realizat anul trecut, ?n total, venituri de 933,5 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comer?ului. Cele mai multe companii au avut venituri ?n sc?dere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic produc?iile de cereale.Spre compara?ie, ?n 2019, primele 10 cooperative agricole din Rom?nia realizaser? venituri totale de 855,3 milioane de lei.Mai mult, anul trecut, au fost multe schimb?ri ?n top, ?ncep?nd chiar cu liderul. Cooperativa agricol? integrat? ?ara Mea, format? din peste 1.000 de membrii, ?i-a pierdut prima pozi?ie, cobor?nd de la peste 200 de milioane de lei, la afaceri de circa 153 de milioane de lei, conform datelor publice.Totodat?, Cooperativa agricol? Dobrogea Sud, care lucreaz? peste 20.000 de hectare, ?n principal ?n jude?ul Constan?a, cel mai afectat de seceta din anul agricol 2020, a cobor?t de pe locul 3 pe locul 9, c?ci veniturile s-au redus cu 55% p?n? la 36,2 milioane de lei. ?ns?, s-au v?zut ?i recoltele bune din vestul ??rii, dar ?i pre?ul record al cerealelor, pentru c? Cooperativa agricol? Banat Agro Vest a urcat pe locul 4 de pe locul 6, ajung?nd la 61,4 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult dec?t ?n anul precedent.Decizia Direc?iei Agricole Suceava dup? gestul pomicultorului care ?i-a distrus recolta cu tractorul: ?Facem o pia?? volant? pentru micii produc?tori“ 11 iulie 2021, 10:32 de Oana ?lemco Decizia Direc?iei Agricole Suceava dup? gestul pomicultorului care ?i-a distrus recolta cu tractorul: ?Facem o pia?? volant? pentru micii produc?tori“ Pomicultorul Sorin Baciu FOTO: Oana ?lemco La mijlocul s?pt?m?nii trecute, pomicultorul Sorin Baciu a trecut cu tractorul peste arbu?tii de coac?ze ?i agri?e din livada sa, pentru c? nu avea unde s? v?nd? fructele. Autorit??ile au reac?ionat, dup? ce ?Adev?rul” a publicat ?ntreaga poveste. ?efa Direc?iei Agricole Suceava, Elena Gogu, a venit din concediu ca s? stea de vorb? cu pomicultorul Sorin Baciu dup? ce acesta ?i-a distrus cu tractorul o parte din cultura de coac?ze ?i agri?e. Directoarea l-a ?ntrebat pe pomicultor de ce nu s-a adresat institu?iei publice ?nainte s? stea de vorb? cu reporterul ?Adev?rul”, iar acesta i-a r?spuns c? ?i-a pierdut ?ncrederea ?n institu?iile statului, ?n urma experien?elor negative tr?ite de c?nd s-a apucat de pomicultur? p?n? ?n prezent. Elena Gogu l-a informat pe Sorin Baciu c? Direc?ia Agricol? Suceava inten?ioneaz? s? amenajeze o pia?? volant? pentru ca micii produc?tori s? aib? unde s? ??i v?nd? produsele. Pe de alt? parte, ?n urma protestului s?u, produc?torul a fost criticat de unii cet??eni pentru c? a preferat s? distrug? fructele ?n loc s? le dea de poman?. Sorin Baciu a amintit c? ?n urm? cu doi ani a dat gratis o bun? parte din recolta sa. ?i atunci s-a izbit de nemul?umiri. El a amintit c? a dus fructe la o gr?dini?? din Suceava, unde a fost certat de buc?t?reasa care i-a repro?at c? din cauza lui va fi nevoit? s? stea peste program. Apoi, dou? persoane venite de la C?mpulung Moldovenesc ?n livada sa din Bune?ti pentru fructe gratuite nici n-au vrut s? le culeag?. I-au cerut pomicultorului s? le culeag? ?i s? le aduc? la ma?in?. La mijlocul s?pt?m?nii trecute, pomicultorul Sorin Baciu, din comuna Bune?ti, Suceava, a trecut cu tractorul peste sute de arbu?ti de coac?ze ?i agri?e. El a f?cut gestul disperat pentru c? nu g?se?te for?? de munc? ?i pentru c? n-are unde s? v?nd? fructele. Sorin Baciu ?i-a f?cut o livad? de nuci, ?n urm? cu opt ani. ?n urm? cu patru ani, a decis ca ?ntre copaci s? planteze fructe de p?dure. A investit ?n arbu?ti aproximativ 4.000 de euro, pe care sus?ine c? n-a reu?it s?-i recupereze. ?n plus, anul acesta nu a ?ncasat ?nc? nici subven?ia pe teren de la stat.Oier: P??unea e ars?! Samsarii r?d cu to?i din?ii c? suntem nevoi?i s? d?m mieii la pre? mai mic! Agroinfo , 10 iulie 2021 - P??unea e ars?, de?ert, f?r? fir de iarb? verde, b?ta de cioban ?ncape ?n cr?p?turile din p?m?nt, spune cresc?torul de ovine Alexandru Csokasi, Giri?ul de Cri?, jude?ul Bihor, care a?apelat la?Agroinfo pentru a-?i v?rsa din amarSeceta din ultima perioad? a p?rjolit p??unile din Bihor. Nu a mai c?zut strop de ploaie de mai bine de o lun?. Degeaba sunt scoase animalele la p??unat c? nu este urm? de verde pe p??une. C?ldura puternic? a uscat totul, spune cresc?torul de ovine."Secet? mare, c? tot se laud? domnul ministru Oros cu produc?iile mari, record. Noi ne confrunt?m cu o secet? cumplit?, b?ta de cioban intr? ?n cr?p?turile din p?m?nt, fir de iarb? verde nu mai este?pe p??une. Produc?ia de lapte a sc?zut la jum?tate, mulgem?75 de litri ?i anul trecut, ?n vremea asta, mulgeam cel pu?in 200 de litri de lapte. Domnul ministru al agriculturii??tie?numai?s? bat??c?mpii.? P?i, el a fost ?n c?mp s? vad? nutre?ul, lucernele?! Ieri am mers cu jeep-ul pe c?mp ?i mi-a venit r?u c?nd am v?zut cum stau p??unile ?i culturile. Dac? nu vin ploile, o s? fie dezastru. Deja mielul a sc?zut la 12 lei pe kilogram, orzul la?85 de bani.?O s? se?simt? la toamn? un dezastru. Deja samsarii de animale?r?d cu to?i?din?ii. Eu nu m? feresc s? spun c? am fost nevoit s? dau mieii cu?pre? mai mic, pentru c? acum?le dau la to?i mieii abrac, nu am cum s? fac din cauza secetei ?i animalele trebuie s? le hr?nesc. Numai agricultur? s? nu faci ?i s? cre?ti animale, ca-n de?ertul Sahara", spune am?r?t Alexandru Csokasi, care ne-a rugat s? public?m mesajul lui ca s? afle ?i ministrul agriculturii, Adrian Oros cum stau lucrurile ?n unele zone ale ??rii. C? au crescut cheltuielile ?n ferme pentru hrana animalelor ?i pre?urile animalelor? au sc?zut, la fel ?i produc?ia de lapte.Potrivit unei inform?ri emis? vineri de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie, ?n Banat, Cri?ana, ?n vestul Maramure?ului ?i ?n sud-vestul Olteniei, valul de c?ldur? persist?, este canicul? ?i se vor ?nregistra frecvent temperaturi maxime de 35 - 37 de grade.Cum se va face agricultur? ecologic? dup? 1 ianuarie 2022: accentul se va pune pe economia circular? ?i pe re?inerea carbonului ?n sol , 29 iun 2021 , Florentina Ni?u ?n principal, noua legisla?ie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucreaz? ?ntre 500 ?i 700 de hectare de teren agricol, pentru c? vor fi nevoite s?-?i protejeze culturile ?i s? suporte costuri mari pentru a respecta noul regulament ?i a se men?ine ?n pia??.Concuren?? loial? pentru fermieri ?i men?inerea ?ncrederii consumatorului, acestea sunt principalele obiective ale noului regulament privind agricultura ecologic?, ce va intra ?n vigoare de la 1 ianuarie 2022, dup? ce a fost am?nat? cu un an punerea sa ?n aplicare, conform celor mai recente informa?ii ale Comisiei Europene.Astfel, agricultura european? va suferi ?ncep?nd de anul 2022 trei modific?ri majore, cum sunt: noi restric?ii ?n ceea ce prive?te folosirea inputurilor (?n spe?? a ?ngr???mintelor ?i pesticidelor) ecologice; comercializarea ?ngr???mintelor organice ?i organo-minerale ?n toate statele membre ale UE f?r? a mai fi nevoie s? se ob?in? omolog?ri/ autoriza?ii de punere pe pia?? din fiecare stat membru; obliga?ia tuturor fermierilor din ??rile membre ale UE de a re?ine carbonul ?n sol. ?O reglementare extrem de important? cuprins? ?n noul regulament vorbe?te despre faptul c?, pentru a se putea folosi ?n agricultura ecologic?, inputurile trebuie s? fie mai ?nt?i omologate ?n agricultura conven?ional?. Iar aici avem o problem? major?, deoarece Rom?nia nu a venit cu amendamente la Regulamentul 848/2018 a?a cum au f?cut restul statelor membre UE prin care s? ?nlesneasc? procesul de omologare a acestor inputuri cu risc redus. Pe lista Comisiei Europene exist? ?n prezent 13 astfel de pesticide cu risc redus, care au fost propuse sub form? de amendament la regulament de c?tre ??ri membre care au dorit s?-?i protejeze at?t fermierii, c?t ?i distribuitorii ?i produc?torii“, spune Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de solu?ii IT & AI orientate spre agrobusiness.El adaug? c? ?n noul regulament se pune accent major pe economia circular? ?i pe re?inerea carbonului ?n sol, iar odat? cu intrarea ?n vigoare a noului regulament, lucrurile se vor schimba mult at?t pentru fermierii care activeaz? ?n zona agriculturii organice, c?t ?i pentru distribuitorii ?i produc?torii de astfel de inputuri. Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de solu?ii IT & AI orientate pe agrobusiness: Din cauz? c? Rom?nia nu este Stat Membru Raportor, ?n ?ara noastr? nu se pot omologa pesticide, fie ele ?i cu risc redus.?Din cauz? c? Rom?nia nu este Stat Membru Raportor, ?n ?ara noastr? nu se pot omologa pesticide, fie ele ?i cu risc redus. Ne lipse?te o comisie de speciali?ti care s? urm?reasc? ?ntreg procesul ?i trasabilitate. Noi am ?ncercat ?n nenum?rate r?nduri s? mergem c?tre Agen?ia Na?ional? Fitosanitar? cu astfel de produse pentru a le omologa, ?ns? nu am putut“, completeaz? Mugurel Ionel.?n plus, el afirm? c? acest procedeu dureaz? p?n? la ?apte ani ?i cost? sute de mii de euro. ?Ca s? vrei s? pui pe pia?? mix de uleiuri vegetale (exemplu: ulei de portocale sau ulei de l?m?ie) e?ti nevoit s? a?tep?i ?apte ani ?i s? pl?te?ti ?ntre 700.000 ?i 800.000 de euro pentru a ob?ine omologarea respectiv?.“Spre compara?ie, ?n SUA exist? legisla?ie separat? pentru pesticidele cu risc redus, iar durata de omologare este de 30-90 zile ?i se cere doar documenta?ie ?i conformare cu ni?te regulamente extrem de bine g?ndite ?i cost? c?teva sute de dolari/produs.?n acest context, mediul de afaceri din agrobusiness sper? s? fac? front comun ?n rela?ia cu Ministerul Agriculturii ?i fie elaborat? o Ordonan?? de Urgen?? care s? faciliteze omologarea rapid? a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor care pot fi folosite ?n agricultura ecologic?. ?Nu ?tim cum se vor schimba lucrurile de anul viitor, pentru c? ?n Rom?nia nu avem o strategie ?n sectorul agricol, dar?mite ?n ceea ce prive?te evolu?ia agriculturii ecologice“, spune ?tefan Gheorghi??“, doctor ?n ?tiin?e agronomice ?i antreprenor ?n agrobusiness.Ministerul Agriculturii nu a elaborat norme de aplicare pentru pia?a pesticidelor ?i ?ngr???mintelor, care va suferi o comprimare major?, pentru c? vor disp?rea foarte multe produse de pe pia?? odat? cu punerea ?n aplicare a noilor norme. ?i, ?n principal, noua legisla?ie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucreaz? 500-700 de hectare de teren agricol.?Dac? nu vom avea legisla?ie pentru a omologa pesticide cu risc redus s? putem totu?i controla bolile ?i d?un?torii din ferme, iar pesticidele de sintez? vor fi din ce ?n ce mai pu?ine, este aproape imposibil ca un fermier s? se conformeze cu noua Politic? Agricol? Comun? (PAC)“, a ?nt?rit Mugurel Ionel.Totu?i, abrogarea Regulamentului CE 2003/2003, care intr? ?n vigoare ?ncep?nd cu luna iunie a anului 2022, va deschide larg por?ile produc?torilor ?i distribuitorilor din statele membre ale UE pentru a pune pe pia?? ?ngr???minte organice ?i chimice de calitate – formulate cu materii prime care con?in cantit??i foarte mici de reziduuri toxice pentru sol. Acesta permite comercializarea ?ngr???mintelor organice ?i organo-minerale ?n toate statele membre ale UE f?r? a mai fi nevoie s? se ob?in? omolog?ri/ autoriza?ii de punere pe pia?? din fiecare stat membru.??ns?, Rom?nia a r?mas ?n urm?. Conform regulamentului, fiecare stat membru UE trebuie s? numeasc? un organism care s? valideze conformarea dosarelor produselor cu noul regulament. P?n? ?n momentul de fa??, Ministerul agriculturii, nu a f?cut niciun anun? ?n acest sens. Se pare c? ?i de data aceasta vom importa ?ngr???minte din ??rile care au notificat deja organismele conform regulamentului, iar ?n Rom?nia produc?torii ?i distribuitorii se vor conforma cu regulamentul, dar va trebui s? notifice produsele ?n alt? ?ar? pentru a putea primi un aviz favorabil“, a explicat Mugurel Ionel.O alt? modificare major? este reprezentat? de obliga?ia tuturor fermierilor din ??rile membre ale Uniunii Europene de a re?ine carbonul ?n sol. ?Consider c? aceast? obliga?ie ?n ceea ce prive?te re?inerea carbonului ?n sol va fi o Fata Morgana pentru mul?i fermieri ?i cred ?n acela?i timp c? va avea nevoie de o perioad? ?ndelungat? ca ideea ?n sine s? ajung? la maturitate ?i s? fie ?n?eleas? de fermieri“, crede fondatorul Chromosome Dynamics.Noile norme ale Comisiei Europene vin ?i ?n contextul ?n care Uniunea European? ??i propune, prin Pactul verde european, s? aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri p?n? ?n 2030. ?n 2019, ultimul an pentru care exist? date disponibile, ?n UE suprafa?a cultivat? ?n sistem ecologic era de 13,8 milioane de hectare (8,5% din suprafa?a agricol? total? utilizat?), conform datelor de la Eurostat, biroul european de statistic?. ?n Rom?nia, suprafa?a cultivat? ?n sistem ecologic a fost de circa 400.000 de hectare, ceea ce reprezint? 2,9% din suprafa?a total?. Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, produc?tor de inputuri agricole organice, vede o cre?tere accelerat? ?n ultimul an a suprafe?elor convertite ?n ecologic ?n Rom?nia ?i consider? c? putem s? vorbim despre o cre?tere c?tre 10% din suprafa?a total? arabil? ?n urm?torii cinci ani.Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, produc?tor de inputuri agricole organice, precum ?ngr???minte, produse fitosanitare ?i tratamente foliare, crede c? este un obiectiv foarte ambi?ios ?i cu siguran?? va aduce agricultura ecologic? din zona de ni?? ?n cea de ?mainstream“.?El adaug? c? vede o cre?tere accelerat? ?n ultimul an a suprafe?elor convertite ?n ecologic ?n Rom?nia ?i consider? c? putem s? vorbim despre o cre?tere c?tre 10% din suprafa?a total? arabil? ?n urm?torii cinci ani. Cu toate acestea, ?tefan Gheorghi?? este mai sceptic.?Cine crede c? putem ajunge (Uniunea European? - n. red.) de la 8,5% din suprafa?a agricol? total? utilizat? pentru agricultura ecologic? la 25% ?n nici zece ani? Este greu de atins acest obiectiv. De exemplu, porcii nu putem s?-i hr?nim din surse proteice, pentru c? nu putem produce soia ecologic, iar noi vrem s? cre?tem porci. Cultura mare – de cereale – nu o s? reu?im prea u?or s? o convertim la agricultura ecologic?, pentru c? Rom?nia are unele dintre cele mai ?ntinse exploata?ii. ?n plus, cine cump?r? cereale bio? ?i cum facem ca fermele s? fie sustenabile ?i s? asigure diversitatea“, men?ioneaz? ?tefan Gheorghi??.Cum va ar?ta sectorul agricol din Rom?nia peste 10 ani??Evoluat. Cu toate c? Rom?nia este coda?? ?n ceea ce prive?te legisla?ia, vom fi ?mpin?i de val ?i ne vom conforma. Institu?iile vor ?n?elege c? ?altfel nu se poate“, fermierii vor ?n?elege ?i ei, produc?torii ?i distribuitorii vor aduce pe pia?? inputuri din ce ?n ce mai calitative ?i mai prietenoase cu mediul. Nu-mi imaginez agricultura Rom?niei anului 2031 ca fiind bazat? integral pe inteligen?? artificial?, ?ns? nici nu cred c? ne vom mai lovi de lack-of-legislation a?a cum se ?nt?mpl? acum“, a men?ionat Mugurel Ionel. ?tefan Gheorghi??, doctor ?n ?tiin?e agronomice ?i antreprenor ?n agrobusiness: Nu ?tim cum se vor schimba lucrurile de anul viitor, pentru c? ?n Rom?nia nu avem o strategie ?n sectorul agricol, dar?mite ?n ceea ce prive?te evolu?ia agriculturii ecologice.Noi reguli pentru cre?terea porcilor: nu mai pot fi hr?ni?i cu resturi alimentare, iar la ei se intr? cu ?nc?l??minte dezinfectat? , 11.07.2021 11:01 Nereguli grave ?n cazul fondurilor europene pentru animalele sacrificate din cauza pestei porcine. Pagubele, ?umflate” ?i cu 60%. Pesta porcin? schimb? regulile dup? care rom?nii pot cre?te porci ?n gospod?rii, pentru consumul propriu.?Autoritatea Sanitar - Veterinar??a lansat un proiect de ordonan?? de urgen?? care prevede amenzi de p?n? la 8.000 de lei?pentru cei care nu iau m?suri de biosecuritate ?i nu respect? restric?iile impuse de autorit??i. Printre altele, ?n document?scrie?c? porcii nu trebuie hr?ni?i cu resturi alimentare, iar la intrarea ?n ad?posturile animalelor trebuie s? existe locuri ?n care ?nc?l??mintea gospodarului s? fie dezinfectat?.Ioan Lado?i, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia: "Sunt c?teva reguli de baza pe care le respect? to?i cresc?torii de porci din UE ?i nu trebuie s? existe excep?ii, cu at?t mai mult cu c?t de 4 ani suntem afecta?i de aceast? boal? cumplit? care a dus la o sc?dere a capacit??ii fermelor rom?ne?ti de a pune carne de porc pe mesele rom?nilor de la 70% la 30%.Dac? nu punem ni?te reguli foarte clare pentru to?i cresc?torii de porci vom ajunge s? import?m toat? carnea de porc.S? ??i ?nregistreze animalele ?n baza na?ional? de date. Nu se comercializeaz? porci f?r? s? fie individualiza?i, f?r? s? aib? o crotalie. Trebuie s? ?tim de unde pleac? un porc ?i unde ajunge.Mul?i comercian?i au f?cut ravagii, au cump?rat porci extrem de ieftin din focare de pest? ?i i-au v?ndut ?n alte zone astfel r?sp?ndind boala" Editor : Georgiana Marina Ordonan?? de Urgen??: Noi reguli pentru cre?terea porcilor ?n gospod?rii! Amenzile – p?n? la 8.000 de lei! agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Noi reguli pentru cre?terea porcilor ?n gospod?riile ??r?ne?ti! Un nou act normativ vine s? schimbe modul ?n care sunt crescute suinele de c?tre familiile de la ?ar?, chiar ?i pentru cele care nu v?nd porci, ci ?i cresc numai pentru autoconsum. Printre altele, ?n document scrie c? porcii nu trebuie hr?ni?i cu resturi alimentare, iar la intrarea ?n ad?posturile animalelor trebuie s? existe locuri ?n care ?nc?l??mintea gospodarului s? fie dezinfectat?.Autoritatea Na?ional? Sanitar – Veterinar? ?i pentruSiguran?a Alimentelor – ANSVSA – a lansat un proiect de ordonan?? de urgen?? care prevede amenzi de p?n? la 8.000 de lei pentru cei care nu iau m?suri de biosecuritate ?i nu respect? restric?iile impuse de autorit??i. Document: Proiect OUG_crestere_porci_prevenire_PPA_24.06_2021”Sunt c?teva reguli de baza pe care le respect? to?i cresc?torii de porci din UE ?i nu trebuie s? existe excep?ii, cu at?t mai mult cu c?t de 4 ani suntem afecta?i de aceast? boal? cumplit? care a dus la o sc?dere a capacit??ii fermelor rom?ne?ti de a pune carne de porc pe mesele rom?nilor de la 70% la 30%. Dac? nu punem ni?te reguli foarte clare pentru to?i cresc?torii de porci vom ajunge s? import?m toat? carnea de porc”, a spus Ioan Lado?i, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia, la Digi 24.Liderul APCPR a precizat c? una dintre reguli este ca to?i cresc?torii ”s? ??i ?nregistreze animalele ?n baza na?ional? de date. Nu se comercializeaz? porci f?r? s? fie individualiza?i, f?r? s? aib? o crotalie. Trebuie s? ?tim de unde pleac? un porc ?i unde ajunge. Mul?i comercian?i au f?cut ravagii, au cump?rat porci extrem de ieftin din focare de pest? ?i i-au v?ndut ?n alte zone astfel r?sp?ndind boala”.Potrivit proiectului de OUG, cre?terea porcinelor poate fi f?cut? de c?tre persoane fizice ?n cadrul exploata?iilor noncomerciale, ?nregistrate ?n Sistemul Na?ional de Identificare ?i ?nregistrare a Animalelor – SNIIA, cu respectarea normelor de igien? ?i s?n?tate public? privind mediul de via?? al popula?iei.Astfel, porcinele sunt crescute numai pentru ?ngr??are, nu se comercializeaz?, iar reproduc?ia acestora ?n aceste exploata?ii este interzis?. Carnea ?i produsele din carne rezultate ?n urma sacrific?rii porcinelor sunt destinate exclusiv consumului ?n gospodaria proprie.Pentru a putea comercializa porci, trebuie ca persoanele fizice s? de?in? exploata?ii comerciale de tip familial, s? fie ?nregistra?i SNIIA, s? aib? autorizare sanitar – veterinar? pentru cre?terea porcinelor at?t pentru consum familial, c?t ?i pentru comercializare, atestat de produc?tor ?i carnet de comercializare.Totodat?, pot comercializa porci PFA-urile, ?ntreprinderile individuale, ?ntreprinderi familiale, persoane juridice, ?n cadrul exploata?iilor comerciale de tip familial, ?n exploata?iile comerciale care cresc ?n sistem semideschis rase autohtone sau ?n exploata?ii comerciale cu sistem ?nchis.Cum trebuie crescu?i porcii ?n gospod?riiCresc?torii sunt obliga?i s? respecte instruc?iunile medicilor veterinari de liber? practic? ?mputernici?i. La r?ndul lor, ace?tia sunt obliga?i s? ?i consilieze pe cresc?tori privind lan?ul alimentar, bun?starea ?i condi?iile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor ?n situa?ii de urgen??, precum ?i pentru inspec?ia ?i certificarea animalelor destinate sacrific?rii.De asemenea, OUG instituie limitarea cre?terii sau achizi?ion?rii porcinelor ?n perioada ?n care pe teritoriul Rom?niei este confirmat? pesta porcin? african?.Mai exact, exploata?iile noncomerciale pot cump?ra porci pentru ?ngr??are ?i sacrificare cu scopul folosirii pentru consum propriu doar de la exploata?ii comerciale, direct sau prin intermediul mijlocitorilor de afaceri cu animale vii, cu respectarea legisla?iei sanitar – veterinare.Operatorului, fie el persoan? fizic? sau juridic?, ?i este interzis s? achizi?ioneze porcine vii din zonele de restric?ii. Animalele cump?rate trebuie s? fie identificate, s? aib? documentele prev?zute de legisla?ia ?n vigoare ?i trebuie ulterior ?nregistrarea ?n Baza Na?ional? de Date a porcinelor cump?rate, ?n termenul prev?zut de legisla?ia ?n vigoare.Pentru a putea cre?te porci ?n exploata?ii noncomerciale respect?nd legea, cresc?torii persoane fizice trebuie s? solicite ?nregistrarea exploata?iei ?n Sistemul Na?ional de Identificare ?i ?nregistrare a Animalelor (SNIIA).Condi?iile pentru a putea fi ?nregistra?i ?n SNIIA ?nregistrarea ?n Sistem se va putea face ?ns? doar dac? exploata?ia respect? urm?toarele cerin?e minime de biosecuritate:– s? nu hr?neasc? porcinele cu resturi alimentare ?i s? elimine subprodusele de origine animal?, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;– spa?iile unde se cresc porcii trebuie s? fie construite ?n a?a fel ?nc?t porcinele s? fie de?inute ?n spa?ii care s? nu permit? venirea acestora ?n contact cu porcinele de?inute din alte exploata?ii, cu porci s?lbatici sau alte animale – de exemplu: c?ini;– s? ?ngrijeasc? porcinele astfel ?nc?t s? nu existe posibilitatea de contact ?ntre porcinele din exploata?ie ?i orice carcas?, sau parte de carcas? provenite de la porcii s?lbatici – porci v?na?i sau mor?i, carne ?i subproduse rezultate de la acestea;– s? ofere facilit??i pentru persoana care lucreaz? cu porcinele ?n vederea schimb?rii hainelor ?i ?nc?l??mintei la intrarea ?i ie?irea ?n/din ad?postul porcinelor;– s? amenajeze dezinfectoare pentru ?nc?l??minte, at?t la intrarea, c?t ?i la ie?irea din exploata?ie ?i din ad?post;– s? nu intre ?n exploata?ia de porcine, timp de 48 ore, dac? particip? la activit??i de v?n?toare; – s? notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit cu privire la:1. orice modificare a st?rii de s?n?tate a porcinelor,2. orice sacrificare pentru consum familial efectuat? ?n exploata?ie, precum ?i orice modificare constatat? la nivelul carcasei ?i/sau organelor, ca urmare a sacrific?rii porcinelor ?n vederea consumului familial;3. orice mortalitate ap?rut? la porcinele pe care le de?ine ?n exploata?ie;– s? nu creasc? ?n exploata?ie scroafe ?i/sau vieri folosi?i pentru reproducere – aceast? condi?ie nu se aplic? exploata?iilor comerciale;– s? nu hr?neasc? porcinele cu furaje de origine vegetal? pe o perioad? de cel pu?in 30 de zile de la recoltarea acestora;– s? nu foloseasc? a?ternut vegetal pe o perioad? de cel pu?in 90 de zile de la recoltare;– s? nu permit? accesul persoanelor str?ine ?n ad?postul porcinelor;Totodat?, operatorul are obliga?ia de a solicita identificarea porcinelor ?i ?nregistrarea acestora ?n Baza Na?ional? de Date, component? a Sistemului Na?ional de Identificare ?i ?nregistrare a Animalelor, precum ?i toate mi?c?rile ?i evenimentele la care sunt supuse animalele, conform prevederilor sanitar – veterinare ?n vigoare.Atunci c?nd se suspicioneaz? sau se confirm? pesta porcin? african?, s? respecte ?ntocmai dispozi?iile autorit??iilor competente privind: asigurarea cerin?elor legale privind s?n?tatea ?i bun?starea porcinelor conform legisla?iei ?n vigoare; aplicarea m?surilor dispuse ?n vederea reducerii riscului de difuzare a bolii.Asocia?iile de profil vor elabora ?i promova ghiduri de bune practici de cre?tere ?i biosecuritate pentru toate tipurile de exploata?ii din Romania, pe care le vor supune aprob?rii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?i Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor.Persoanele fizice ne?nregistrate la Oficiul Registrului Comer?ului care doresc s? creasc? porcine at?t pentru consum familial, c?t ?i pentru comercializare, ?n baza atestatului de produc?tor ?i a carnetului de comercializare, au obliga?ia de a solicita autorizarea sanitar – veterinar?, la direc?ia sanitar – veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti, ?n maxim 6 luni de la intrarea ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen??.Operatorii care de?in ?n exploata?ie porcine neidentificate au obliga?ia s? solicite, ?n termen de 2 luni de la intrarea ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen??, identificarea ?i ?nregistrarea acestora ?n Baza Na?ional? de Date.Dac? ?n urma unei anchete efectuate de medici veterinari oficiali se poate stabili trasabilitatea, vor fi identificate ?i ?nregistrate ?n Baza Na?ional? de Date cu ?nregistrarea tuturor evenimentelor suferite de respectivele animale, respectiv na?tere, identificare, ?nregistrare, mi?care.Dac? ?n urma unei anchete efectuate de medici veterinari oficiali nu se poate stabili trasabilitatea ?i se constat? c? acestea provin din zone de restric?ii pentru pesta porcin? african?, se aplic? amenzi ?ntre 3.000 ?i 8.000 de lei, iar porcinele sunt ucise ?i neutralizate.Fermieri din Asocia?ia For?a Fermierilor, gazdele unui reportaj ?tirile Pro TV despre criza for?ei de munc? din agricultur? , agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Fermieri membri ai Asocia?iei For?a Fermierilor, gazde pentru jurnali?tii de la ?tirile Pro TV care au realizat un reportaj despre situa?ia for?ei de munc? ?n agricultur? ?i cre?terile salariale pe care agricultorii le-au f?cut ?n ultimul an pentru a-?i p?stra angaja?ii.Vicepre?edin?ii Asocia?iei For?a Fermierilor – Marian Anton (Giurgiu, 2.000 ha) ?i Daniel Radu (Ilfov, 1.300 ha) au discutat cu reporterii ?tirilor Pro TV despre salariile pe care le primesc la acest moment salaria?ii de baz? din fermele lor. Analiza de ferme a coincis cu datele oficiale analizate de Bestjobs.ro care a ar?tat c? fermierii au fost obliga?i s? majoreze salariile personalului specializat din exploata?iile agricole.V? invit?m s? urm?ri?i reportajul realizat de echipa ?tirile Pro TV d?nd click AICI – Criz? de lucr?tori ?n agricultur?. Fermierii dau salarii ?i cu 46% mai mari. ?800 de euro pentru un muncitor necalificat” Marin Anton, Vicepre?edinte Asocia?ia For?a Fermierilor Daniel Radu, Vicepre?edinte Asocia?ia For?a FermierilorMilan Kelo, Fermierul n?dl?can: Orzul, o surpriz? pl?cut?. Gr?ul, cea mai p?guboas? cultur? pentru noi , Nicoleta Dragomir , 11 iulie 2021 Fermierii n?dl?cani au intrat ?n plin la recoltatul p?ioaselor ?n ziua de 6 iulie dup? ce, ?n prealabil, au f?cut tot felul de teste ?n diferite parcele. ?n acest moment, peste 25 la sut? din gr?ul ?i orzul membrilor cooperativei "Fermierul n?dl?can" este ?n depozite.?n paralel a ?nceput ?i recoltatul la rapi??, procentul fiind de 10% din suprafa?a ?ns?m?n?at? ?n toamn?.Gr?ul, pe minus ?n ultimii doi aniProduc?iile la gr?u sunt sub a?tept?rile din prim?var?, din cauza ultimei luni de secet? pedologic? din vestul ??rii. ?Media estimat? este la 7-8 tone la hectar, ?n condi?iile ?n care cernoziomul din zona N?dlac nu prie?te culturii gr?ului. Pentru noi este cea mai p?guboas? cultur?, dar o folosim pentru rota?ie, ?n special pentru rapi??”, ne spune Milan Kelo, pre?edintele Cooperativei Agricole Fermierul N?dl?can din jude?ul Arad.Dup? doi ani ?n care gr?ul a produs minusuri ?n ferme, cu produc?ii sub 3-4 mii de kg care abia au acoperit arenda, agricultorii n?dl?cani s-au reorientat spre culturile de prim?var?.?Orzul, cultura suprizelor pl?cute?n schimb, orzul a fost o surpriz? pl?cut? pentru membrii cooperativei, cu o medie de peste 8 tone la hectar. Rapi?a, aflat? la ?nceputul recolt?rii, ?nregistreaz? deocamdat? 3,5-4 tone. “Este o produc?ie bun?, dar dac? aveam m?car o ploaie consistent?, sigur rotunjeam produc?iile”, explic? Milan Kelo.?Iepurii, inamicul nr. 1Probleme ?i pierderi ?nsemnate sunt ?i la floarea soarelui ?i la porumb, din cauza atacurilor masive ale iepurilor care s-au ?nmul?it necontrolat ?n zon?. Deja sunt mul?i fermieri care au ?ntors culturile. ?i Tanymecus a dat iama ?n culturile de prim?var?, ?ns? interven?iile la timp au mai diminuat din pagube.?“Avem nevoie de ap?!”Cu un sezon al extremelor termice, e greu de spus dac? exist? ?n acest an o cultur? c??tig?toare pentru Cooperativa “Fermierul n?dl?can”. “Floarea soarelui ne place, rezist? mult mai bine la temperaturile ridicate dec?t porumbul. Dar ?i costurile sunt pe m?sur?, motiv pentru care s-ar putea ca de anul viitor s? renun??m la aceast? cultur?. Porumbul a avut din start un sezon prost, cu stres mare din cauza frigului. De la r?s?rire ?i p?n? la 8 frunze am avut temperaturi foarte sc?zute noaptea. C?t s-a putut, am mai ajutat cu foliare. Apoi, de la 8 frunze s-a ?nc?lzit brusc, nu am ?nregistrat dec?t rar precipita?ii, cu maxim 10 litri, adic? o udare superficial?. Este ?i motivul pentru care cultura are maxim 1,5 metri ?n ?n?l?ime. 50 la sut? din suprafa?a pe care o lucr?m este cultivat? cu porumb. 15 litri de ap? ar revigora porumbul, ?n aceast? faz?”, expic? pre?edintele cooperativei.Capacitatea de depozitare este de 6.500 de tone, silozurile fiind construite pe fonduri europene, la limit? ca dimensiune pentru nevoile cooperativei, dar un nou proiect de extindere cu 3.000 de tone a fost semnat recent. Noua capacitate de depozitare va permite organiza?iei ?i efectuarea de prest?ri servicii de stocare a cerealelor, ?ncep?nd cu anul viitor.Cooperativa "FERMIERUL N?DL?CAN" a fost ?nfiin?at? ?n decembrie 2015 ?i are ?n prezent 21 de membri, fermieri mici ?i mijlocii. Din cele 2100 de hectare pe care le lucreaz? ?n total fermierii cooperati?ti, ?n acest an agricol 400 de hectare au fost ?ns?m?n?ate cu rapi??, 450 cu gr?u ?i 100 hectare sunt cu orz. Floarea soarelui este pe 200 de hectare, soia pe 40 iar porumbul, cultura preponderent?, ocup? o suprafa?? de 910 hectare.?Un articol de NICOLETA DRAGOMIRANZ ?i Bela Vaida – calitate de p?r??i ?ntr-un nou proces deschis de oieri! Roxana Dobre - 11 iulie 2021 ANZ – Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie -, ?n centrul unui noi proces deschis de oieri. Dup? ce Ordinul nr. 180/2020 a fost atacat ?n instan??, o alt? decizie a autorit??ii competente a fost contestat? de o asocia?ie de cresc?tori de ovine. Este vorba despre decizia ANZ de a cere asocia?iilor s? inactiveze certificatele de origine la berbeci, care nu sunt actualizate conform Regulamentului 1012/2016.Despre acest subiect Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a scris pe larg aici: ANZ a notificat asocia?iile s? inactiveze certificatele de origine ”neactualizate”Asocia?ia P?storul Cri?ana din jude?ul Arad a chemat ?n instan?? at?t ANZ c?t ?i pe directorul institu?iei, Bela Vaida. Nicolae Cioranu (sursa foto: , revistafermierului.ro)”Noi am deschis un proces la Judec?toria Timi? pentru c? Autoritatea competent?, ?n spe?? Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ), condus? de domnul director general Bela Vaida, ne-a trimis o notificare prin care dumnealui spune c? noi trebuie s? inactiv?m un num?r de berbeci. Noi la aceast? notificare, toate registrele ?n unanimitate am f?cut o contesta?ie. Culmea ne g?ndeam c? fiind dou? documente care se contrazic, ne va chema cineva la masa dialogului. Nu s-a ?nt?mplat a?a ceva, nu s-a ?inut cont de contesta?ia noastr? ?i ne-am trezit cu o adres? c? autoritatea competent? va trece la controale ?i la sanc?iuni. ?i atunci ca s? nu mai mergem ?n contradic?ie unii cu al?ii noi am f?cut pl?ngere ?n Instan?? ca s? l?murim odat? lucrurile”, ne-a precizat pre?edintele Asocia?iei, Nicolae Cioranu, care este ?i vicepre?edinte al Asocia?iei For?a Fermierilor (AFF).S-a invocat nerespectarea legisla?ieiNicolae Cioranu a mai subliniat c? s?pt?m?na aceasta a fost primul termen al procesului iar oierii a?teapt? decizia Instan?ei.”R?m?ne s? vedem ce se hot?r??te de c?tre Instan??. Noi am invocat nerespectarea legisla?iei ?i c? nu suntem de acord s? inactiv?m acei berbeci pentru care Ministerul Agriculturii ?i-a spus punctul de vedere ?i a spus clar, ?ntr-o adres? c?tre ANZ, dup? care ANZ ne-a transmis-o ?i nou? la Registre, c? un mascul odat? ce a primit un certificat zootehnic acest animal r?m?ne recunoscut ?i certificatul pe toat? durata vie?ii. ANZ nu vrea s? ?in? cont, iar mie la Registru, dup? verificare dumnealor, trebuia s? inactivez vreo 16.000 de berbeci. Dac? facem 16.000 de berbeci ?nmul?it cu 35 mi se pare c? se adun? jum?tate de milion de oi. Ce fac fermierii ace?tia? ?n contextul ?n care domnul director Bela Vaida spune c? certificatele sunt eliberate legal dar sunt neconforme. Nu se a?tepta nimeni ca dup? contesta?ia noastr? s? nu avem un dialog”; a mai semnalat Nicolae Cioranu.Acesta a reamintim c? oierii mai au un proces deschis pe un ordin emis de ANZ. ”Cred c? se ?tie deja c? am fost ?n Instan?? ?i pe Ordinul 180/2020 ?n care la prima decizie a tribunalului ni s-a dat c??tig de cauz? ?i este suspendat pe acele prevederi. Autoritatea competent? a f?cut recurs ?i s-a respins. Deci a r?mas pentru anularea ordinului ?n luna septembrie. Lucruri pe care noi eram obi?nui?i s? le tran??m ?i s? le discut?m amiabil la mas?, trebuie s? le disput?m ?n instan??”, a conchis cresc?torul de ovine. Incendiu ?ntr-un lan de gr?u din Timi?! Fermierii au g?sit pe c?mp o rachet? antigrindin?!agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Incident f?r? precedent ?n jude?ul Timi?, acolo unde un fermier ?i-a g?sit cultura de gr?u p?rjolit? complet de un foc ce pare s? fi pornit de la o rachet? antigrindin?. Dispozitivul a fost g?sit pe c?mpul de pe raza localit??ii Topolov??u Mare, fiind singurul indiciu care ar fi putut duce la declan?area focului.Fermierul timi?ean Gelu Barna a publicat pe Facebook un video ?n care se vede c?mpul de gr?u ars. La momentul realiz?rii film?rii, pompierii ?nc? ?ncercau s? limiteze fl?c?rile care apucaser? s? ard? cultura de gr?u. Incendiul a avut loc ieri, s?mb?t? – 10 iulie.”?ncerc s? iau leg?tura cu fermierul pentru a afla mai multe detalii. Nu pot s? v? spun exact ce suprafa?? a ars, era o cultur? de gr?u”, ne-a declarat fermierul Gelu Barna. Acesta a precizat c? nu se ?tie cu exactitate de ce a pornit focul.P?n? la un anun? oficial al ISU Timi? privind cauzele incendiului, fermierii din zon? pun focul pe seama unei rachete antigrindin? care a fost g?sit? ?n pe c?mpul ars.De mai mul?i ani, fermierii din jude?ul Timi? reclam? exces de zel ?n cazul lans?rii rachetelor antigrindin?. Agricultorii spun c? fiecare nor de ploaie este alungat de sistemul anti-grindin?, culturile ajung?nd ?n fiecare an s? sufere din cauza secetei.Jurnali?tii de la Farmer din Polonia au venit ?n Rom?nia pentru un serial de reportaje la recoltat . Daniel Befu - 11 iulie 2021 Jurnali?tii Farmer.pl au vizitat Rom?nia (foto: captur? video Farmer.pl)O echip? de jurnali?ti de la Farmer (farmer.pl), cel mai mare portal de ?tiri agricole din Polonia, a vizitat s?pt?m?na aceastra Rom?nia, document?nd materiale de pres? la dou? ferme etalon din vestul ??rii: Terracult, respectiv Arsat. Agrointeligen?a s-a ?nt?lnit ?n Arad cu jurnali?tii prestigioasei publica?ii poloneze, ocazie cu care ace?tia au acordat un interviu Agrointeligen?a (agrointel.ro), care, din postura de lider de pia?? ?n presa online de profil, este omologul rom?n al Farmer. Jurnali?tii intervieva?i au fost Karol Holownia, ?eful departamentului de tehnic? agricol? ?n cadrul Farmer ?i reporterul Artur T?ustochowicz. Am ?ncercat s? ?n?elegem, prin ochii colegilor no?tri polonezi, cum au perceput ei calitatea agriculturii practicate ?n fermele c?rora le-au c?lcat pragul.Agrointeligen?a: Care e contextul ?n care redac?ia publica?iei Farmer a decis s? viziteze ferme din Rom?nia? Cum vi se pare ce a?i g?sit?Karol Holownia: Ne place ce am v?zut, pentru c? fermele pe care le-am vizitat, sunt mai moderne dec?t cele din Polonia. Au un management bun, utilajele au un nivel hi-tech al tehnologiei, sunt dotate cu echipamente pentru agricultura de precizie ?i au iclusiv logistica foarte bine pus? la punct. Totul este high-level. Am vizitat fermele Terracult din Horia, Arad ?i Arsat din S?nnicolau Mare, Timi?. La Terracult am descoperit c? este o exploata?ie foarte bine mangeriat?, totul este organizat ?i este o ordine des?v?r?it? la nivel de ferm?. Au construit propria re?ea de drumuri pietruite ?ntre ferm? ?i solele pe care le lucreaz?. ?n contextul ?n care mul?i fermieri depl?ng lipsa apei, cei de la Terracult au g?sit o solu?ie pentru a rezolva ?i problema iriga?iilor. A fost uimitor s? afl?m c? Arsat e de fapt o ferm? de familie, ?n care tat?l ?i fiul administreaz? ?ntreaga ferm?. Ne-a pl?cut istoria devenirii acestei ferme. ?n doar c??iva ani, exploata?ia Arsat a crescut de la c?teva sute de ha, p?n? la 10.000 ha ?n prezent. Patronatul Arsat a optat ?i pentru diversificarea produc?iei, fiindc? d?n?ii de?in ?i livezi. Au de asemenea ?i cealalt? linie de business, cea din industrie. Am vrut neap?rat s? vedem ?i silozurile gigantice din Carani, jude?ul Timi?. Am vrut neap?rat s? le vedem cu ochii no?tri, deoarece noi nu avem a?a ceva ?n Polonia.Agrointeligen?a: Care a fost contextul deciziei voastre de a alege anumite loca?ii ?i nu altele, pentru vizita voastr? de documentare?Karol Holownia: Noi, ?n Polonia, avem ?n derulare un proiect amplu, ?n care unul dintre partenerii no?tri este dealer de utilaje marca Claas. El e implicat ?i ?n partea de servisare a utilajelor de pe pia?a din Rom?nia, unde cre?terea a fost constant? an de an. Partenerul nostru ne-a ?ntrebat dac? nu vrem s? vedem cum arat? ?i agricultura performant? de dincolo de grani?ele Poloniei. ?i i-am r?spuns: ?da, de ce nu??. Terracult, una dintre fermele vizitate de jurnali?tii de la Farmer.pl (foto: Farmer.pl/Damian Stanilewicz)Agrointeligen?a: Chiar dac? nu a?i avut ?ansa s? vede?i dec?t o frac?ie mic? din agricultura rom?neasc?, cum vi se pare?Karol Holownia: Regret?m c? nu am v?zut cum arat? fermele mici, de familie. De data asta nu ne-a permis-o programul, care e unul foarte str?ns. ?ns? putem trage c?teva concluzii f?r? s? gre?im. Clar, suprafe?ele lucrate ?n cadrul marilor ferme sunt mai mari ?n Rom?nia dec?t ?n Polonia, ceea ce face exploatarea terenurilor mult mai eficient? ?n privin?a lucr?rilor solului. Calitatea solurilor de la voi e una bun?. Nivelul de tehnologizare ?n aceste ferme e unul uimitor. Ne-a impresionat ?n mod special scannerul mobil pentru cartarea calit??ii solului, montat pe utilajele de la Terracult. Per total, modul cum se face agricultur? ?n Rom?nia e similar cu cel din Polonia. Ave?i cele mai bune tehnologii, la fel ca ?i noi. Fermierii vo?tri sunt oameni foarte dr?gu?i ?i deschi?i. E drept, noi am vizitat acele ferme din Rom?nia cu care partenerul nostru din Polonia avea o rela?ie de colaborare de lung? durat?. Aceast? rela?ie ?ncredere cl?dit? ?n ani, ne-a garantat cumva o primire prietenoas?. ?ns?, ?n mod cert, vizitarea celor ferme rom?ne?ti mari, constituie o experien?? foarte bun? pentru noi.Artur T?ustochowicz: Joi ne-am lovit de o situa?ie simpatic?. Conduceam dinspre S?nnicolau Mare ?nspre Arad ?i am v?zut pe ogoare ni?te agricultori care lucrau terenul cu dou? tractoare UTB Universal. Ne-am oprit pe marginea ?oselei, am luat cameramanul ?i echipamentele cu noi ?i ne-am dus pe c?mp, unde am le-am spus ?servus? ?i am interac?ionat extrem de c?lduros, chiar dac? nu vorbeam nici unii limba celorlal?i. I-am rugat s? porneasc? motorul, ca s? ?nregistr?m sunetul motorului. A fost o ?nt?lnire foarte vie. ?i noi avem o mul?ime de fermieri mici care ?nc? folosesc tractoarele URSUS la c?mp.Agrointeligen?a: De ce a?i fost at?t de dornici s? ?nregistra?i zgomotul unui motor de tractor dintr-o genera?ie dep??it? moral ?i fizic?Karol Holownia: Pentru c? ne place la nebunie ?i fiindc? avem mul?i vizitatori pe site-ul nostru, farmer.pl, c?rora le plac ?n special utilajele vechi, ce provin din statele din centrul ?i estul Europei: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria. E nostalgia romantic? pentru vestigii ale fostului bloc comunist. Tractorul UTB Universal este ”un icon for communist times, here in Romania” (un simbol al perioadei comuniste, aici, ?n Rom?nia).Agrointeligen?a: A?i f?cut ?i alte lucruri ?n afara celor din agenda de vizite?Karol Holownia: Am dat o fug? p?n? la podgoriile Reca?, ca s? cump?r?m ni?te sticle de vin. De?i n-am intrat ?n unitatea de produc?ie, din ce am v?zut din afar?, am fost impresiona?i de nivelul podgoriei ?i al combinatului de vinifica?ie.ANSVSA – controale cu recoltare de probe pentru combaterea fraudelor cu miere de albine , Roxana Dobre - 11 iulie 2021 Verific?ri la mierea de albine. Pre?edintele ANSVSA, Robert Chioveanu, a anun?at c? inspectorii autorit??ii au derulat o serie de controale la apicultori, acestea const?nd ?i ?n recoltarea de probe pentru a evita combaterea de fraude alimentare ?n domeniul mierii de albine.”Dac? vorbim despre controalele tematice care s-au efectuat de la ?nceputul anului a? aminti ?i de o serie de verific?ri de combatere a fraudei alimentare din domeniul mierii de albine. ?i aici am comunicat acordul de a participa al?turi de Germania, Polonia, Spania ?i Italia la Programul de prevenire ?i combatere a fraudelor alimentare din domeniul mierii de albine”, a anun?at Chioveanu ?n cadrul unei conferin?e care a avut loc mar?i, 6 iulie. ?eful ANSVSA a subliniat c? verific?rile s-au realizat ?i prin colectarea de probe luate din miere pentru analiza ?n laborator. ”?i cu aceast? ocazie am intensificat verific?rile at?t prin recoltare de probe c?t ?i prin controale la prevenirea ?i combaterea de fraude alimentare ?n domeniul mierii de albine. Toate aceste controale le vom desf??ura p?n? la sf?r?itul anului, bine?n?eles cu respectarea programului stabilit ?i a frecven?ei verific?rilor”, a mai spus ?eful ANSVSA.Cum po?i vinde bovine din rasa B?l?ata Rom?neasc? la pre? peste a?tept?ri , 10 iulie 2021 , Marius Milea Vacile din rasa B?l?ata Rom?neasc? sunt cele mai r?sp?ndite ?n fermele din Rom?nia. Cresc?torii de bovine B?l?ata Rom?neasc? au acum posibilitatea s? ??i v?nd? vi?eii la pre?uri peste a?tept?ri. Asocia?ia Cresc?torilor de Vaci ?B?l?ata Rom?neasc?” Tip Simmental a demarat, la nivel de organiza?ie, o campanie de achizi?ie tineret bovin de la membrii proprii. Pre?edintele ACVBR SIM spune c?, p?n? acum, peste 220 de cresc?tori au beneficiat de pre?ul oferit de asocia?ie.Unul dintre cei mai mari cresc?tori de bovine vrea s? renun?e la vacile de lapte , 11 iulie 2021, Ionu? F?nt?n?Fermele de vaci de lapte din Rom?nia sunt din ce ?n ce mai greu de sus?inut financiar – o spun mul?i fermieri din sector, fie c? sunt mici sau mari. Subven?iile pe care le primesc cresc?torii de bovine sunt mult sub nivelul altor state din Uniunea European?, iar costurile mari de produc?ie, cumulate cu pre?ul mic al laptelui, ?i pun pe fermieri ?n mari dificult??i financiare.?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea intrat ?n dialog cu unul dintre cei mai mari cresc?tori de bovine din ?ar?, Mihai Afiliu. Acesta cre?te ?n jur de 3.000 de vaci, produc?nd zilnic peste 50.000 de litri de lapte. Cu toate acestea, fermierul supune c? afacerea nu este una rentabil?, iar banii pe care ?i c??tig? ?n sectorul vegetal se pierd ?n cel zootehnic.”Sunt foarte dezam?git de situa?ia creat? ?i nimeni nu a ?n?eles c? noi pierdem bani. Cei care am investit ?n vaca de lapte suntem v?zu?i ca ?i cum am fi boga?i. Pot s? v? spun c? ce c??tig la vegetal, pierd la animal. Noi nu ne permitem s? pierdem bani; suntem oameni de afaceri, avem obliga?ii fa?? de cei care muncesc pentru noi s?-i pl?tim mai bine. ?n momentul acesta pierdem bani. Producem laptele cu 2 lei/litru ?i ?l vindem cu 1,3-1,4 lei.Dup? p?rerea mea o s? ajungem s? import?m tot laptele. Observa?i politica vecinilor no?tri, care ??i protejeaz? fermierii. Cei care protejeaz? laptele pun o presiune fantastic? pe noi de a le scade pre?ul la lapte. Am ajuns ca o sticl? aruncat? ?n valuri. Eu am crezut foarte mult ?n investi?ia aceasta cu vaca de lapte, m-am dezvoltat cel mai mult ?n ultimii ani, dar acum am o mare dezam?gire.At?t timp c?t nu lu?m subven?ie pentru fiecare litru de lapte ?i pentru fiecare vac? existent? ?n ferm?, o s? g?sim solu?ii s? ne reorient?m c?tre alte businessuri, s? c??tig?m bani. A?tept noua Politic? Agricol? Comun?, ?i dup? ce o v?d, v?d se solu?ii g?sesc. Am investit enorm de mult ?n grajduri, ?n infrastructur?, iar acum trebuie s? g?sesc solu?ii s? fac altceva ca s? c??tig bani”, a precizat Mihai Afiliu pentru AGRO TV.VILLA VINEA ??i va m?ri capacitatea cramei, dup? ce, anii trecu?i, a fost nevoit? s? v?nd? struguri, pe fondul produc?iei mari 10.07.2021, Eva Albert: Suntem singurii din ?ar? care avem soiul Kerner Proprietarii vinurilor VILLA VINEA au decis s? m?reasc? crama, dup? ce, anii trecu?i, a fost nevoit? s? v?nd? struguri, pe fondul produc?iei mari, ne-a declarat Eva Albert, Sales Consultant&Wine Tastings la VILLA VINEA.Aceasta ne-a explicat: “Lucr?m la capacitate maxim?. Crama a fost g?ndit? pentru prelucrarea strugurilor de pe 50 de hectare, dar noi avem 70 de ha, dup? ce s-au cump?rat 40 de hectare de vie care nu au fost ?n planul ini?ial. Din aceast? cauz?, ?n anii trecu?i, am fost nevoi?i s? vindem foarte mul?i struguri.?n 2019, am fost nevoi?i s? vindem peste 40 de tone de struguri pentru c? nu am avut ce s? facem cu ei.Anul trecut, am avut o problem? destul de mare, dup? ce, pe 23 august, o furtun? mare ne-a distrus peste 60% din recolta. Din aceast? cauz?, nu o s? avem calitate de vin selection, pentru c? a fost distrus?.”VILLA VINEA are dou? linii de produc?ie – selection ?i premium, precum ?i vinurile de mas?. Linia selection se deosebe?te de linia premium prin cantitatea mai mic? de struguri recoltat?, respectiv 3500 kg la hectar, ?fa?? de 7000-7500 kg pe hectar, la premium. Eva Albert, Sales Consultant&Wine Tastings la VILLA VINEA ”Pe de alt? parte, pe linia selection, majoritatea lucr?rilor se fac manual, iar pe linia premium se efectueaz? cu ma?ini. La noi, r?ndurile sunt plantate la o distan?? de 2-2,5 metri. Ne ax?m mai mult pe calitate dec?t pe cantitate”, a spus Eva Albert.Proprietarul VILA VINEA, Heiner Oberrauch,?este din Bolzano, din Tirolul de Sud ?i, ?n 2004, a decis s? investeasc? ?n zon? ?i s? ?nfiin?eze ?i firma. Atunci a ?nceput ?i plantatul viei, iar prima produc?ie a fost din 2011. Crama a fost gandit? ?i contruit? pe vertical?.Situat? ?n localitatea Mica, la 15 km de T?rn?veni, crama Villa Vinèa cultiv? 70 de hectare de vie, plantat? cu 12 soiuri locale ?i interna?ionale, printre care Feteasc? Regal?, Feteasc? Alb?, Gewürztraminer sau Kerner.Podgoria Villa Vinèa se afl? pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 de metri, deasupra m?rii, cu expunere larg? c?tre sud ?i c?tre r?ul T?rnava Mic?. Planta?iile sunt la aproximativ 20 de minute distan?? cu ma?ina, fa?? de aeroportul T?rgu Mure?.Anul ?nfiin??rii: 2011 – (finalizata in 2012)DOC: T?rnaveIG: Dealurile TransilvanieiNumar de hectare: 70 HaSticle de vin ?mbuteliate anual: 90,000 sticle, dintre care 80% vin albCifre de afacere: 650,000 euroProprietari: OBERALP SPAVinificatori: Celestino LucinManager General: Mircea MateiBranduri de vin: Villa Vinea, Castel VinumSoiuri de struguri: Feteasc? Regal?, Sauvignon Blanc, Riesling Rihn, Muscat Ottonel, Feteasc? Alb?, Kerner, Gewurztraminer, Zweigelt, Merlot, Pinot Noir, Feteasc? Neagr?Vinurile din Podgoria Lechin?a, poarta amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului si vinificatorului , caracteriz?ndu-se prin: fructuozitate, prospe?ime ?i o aciditate ceva mai ridicat?. Sunt vinuri fine ?i cu o mare bogat ?ie de arome tipice ?i specifice soiului.INDUSTRIE ALIMENTARARom?nia a importat carne ?i organe comestibile de aproape 204 milioane de euro, ?n primul trimestru al acestui an, 11.07.2021, 13:35 Rom?nia a importat carne ?i organe comestibile ?n valoare de 203,97 milioane de euro, ?n primele trei luni din acest an, ?n sc?dere cu aproape 21% fa?? de perioada similar? din 2020, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.?n perioada ianuarie – martie 2020 au fost consemnate importuri de carne ?i organe comestibile, ?n valoare de 257,11 milioane de euro.Pe de alt? parte, din exporturile de carne ?i organe comestibile au fost ?ncasate doar 55,28 milioane de euro, ?n cre?tere u?oar? fa?? de perioada similar? a anului 2020, c?nd acestea au totalizat 52,77 milioane de euro.Astfel, deficitul ?n comer?ul interna?ional (intra ?i extracomunitar) cu carne ?i organe comestibile a dep??it ?n primul trimestru al acestui an 148,69 milioane de euro.Rom?nia este deficitar? de peste 25 de ani ?n ceea ce prive?te asigurarea consumului la carnea de porc, care ocup? prima pozi?ie pe lista importurilor Rom?niei de produse agroalimentare.Carnea de porc este cea mai consumat? din Rom?nia, ?naintea c?rnii de pas?re ?i de vit?, ?ns? din produc?ia intern? este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, ?n special din schimburile intra-comunitare.Din 31 iulie 2017, Rom?nia se confrunt? cu virusul pestei porcine africane, o boal? care afecteaz? dramatic efective de porcine, chiar dac? nu se transmite la om, p?n? ?n prezent fiind decimate peste 700.000 de capete.Potrivit datelor MADR, deficitul Rom?niei ?n comer?ul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% ?n primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2020, p?n? la 755,34 milioane de euro. ?n primele trei luni din 2020, deficitul ?n acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.Potrivit datelor statistice, Rom?nia a exportat, ?n perioada ianuarie – martie 2021, produse agroalimentare, ?n valoare de 1,74 de miliarde de euro ?i a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro.Perspective pentru pia?a uleiurilor vegetale – analiz? Agriportal.ro, agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Pia?a global? a uleiului vegetal este segmentat? ?n func?ie de tipul de produs (ulei de palmier, ulei de soia, ulei de rapi??, ulei de floarea-soarelui, ulei de m?sline ?i altele) ?i ?n func?ie de scopul folosirii lor (produse alimentare, produse industriale ?i furaje pentru animale). Pandemia de COVID-19 a declan?at o serie de evenimente f?r? precedent care a afectat industria alimentar? (?i nu numai), supra?nc?rc?nd-o cu responsabilitatea de a ?ndeplini cerin?ele consumatorilor ?n timp de urgen??, ?n special ?n perioada de lockdown. Prin urmare, uleiurile vegetale folosite de industria alimentar? au fost consumate ?n cantit??i mari, iar pia?a a ?nregistrat o cre?tere substan?ial? a cererii ?i, implicit, a pre?urilor.Pia?a uleiurilor vegetale ?ns? este condus? ?n primul r?nd de folosirea industrial? robust? a uleiurilor pentru fabricarea produselor industriale organice, inclusiv produse cosmetice ?i articole de toalet?, a c?ror utilizare a crescut la nivel global. ?n plus, politicile de sprijin ale organismelor interna?ionale de reglementare sus?in, de asemenea, utilizarea pe scar? larg? a uleiului vegetal ?n industrii variate, inclusiv biocombustibili, alimente, furaje pentru animale sau produse cosmetice. La nivel mondial, structura produc?iei de uleiuri vegetale pentru 2021 se prezint? astfel:?ntre timp, penuria global? de soia a determinat cre?terea pre?urilor uleiului de soia. Aprovizionarea cu soia din SUA este mai str?ns? dec?t a fost vreodat?, iar seceta a afectat recolta de soia din Argentina, principalul exportator de ulei ?i ?rot de soia. A sc?zut ?i produc?ia altor uleiuri comestibile, inclusiv uleiul de floarea-soarelui ?n Ucraina ?i cel de rapi?? ?n Ucraina ?i Canada. ?n plus, cre?terea impozitului la export ?n Rusia pentru semin?ele de floarea-soarelui, pentru a combate infla?ia, a redus aprovizionarea mondial?.Uleiul de rapi?? domin? pia?a european? datorit? produc?iei abundente pe pia?a regional? ?i a aplic?rii sale largi ?n industria biodieselului, alimentar? ?i ca hran? pentru animale. Germania ?i Fran?a sunt principalii consumatori de ulei de rapi?? pe pia?a regional?. ?n Europa, folosirea uleiului vegetal ?n biocombustibili a fost ?n mare parte determinat? de Directiva privind energia regenerabil? (RED), instituit? ?n 2009, care afirma ca p?n? ?n 2021 10% din consumul de combustibil pentru transportul rutier ?i feroviar s? provin? din surse regenerabile. Regiunea Asia-Pacific se prezint? ca regiune dominant? pentru pia?a global? a uleiurilor vegetale, ?n care China de?ine cea mai mare pondere a consumului, precum ?i a produc?iei. De?i volumul de produc?ie este ridicat, consumul dep??e?te produc?ia, prin urmare volumul importului dep??e?te cu mult pe cel al exportului. Pia?a uleiului vegetal chinez cuprinde ?n principal ulei de palmier, soia, rapi??, arahide, ulei de floarea-soarelui ?i ulei de m?sline. ?n ultimii cinci ani, soia ?i uleiul de palmier au avut cele mai mari cota?ii pe pia?a chinez? a uleiului vegetal. Japonia este un alt juc?tor major ?n industrie.?n Statele Unite, standardul privind combustibilul regenerabil impune consumul unui volum ?n cre?tere, de la an la an, de biocombustibil, iar politica actual? a Administra?iei Biden sprijin? produc?ia intern? de ulei vegetal prin oferirea de stimulente fiscale produc?torilor, chiar ?i ?n mod retroactiv, ceea ce va conduce ?i mai mult la cre?terea produc?iei. Produc?ia de uleiuri vegetale la nivel mondial aproape s-a dublat din 2005, a?a cum se poate observa ?i pe graficul de mai jos: De asemenea, pre?urile uleiurilor vegetale au avut o mare ascensiune. Indicele FAO al pre?ului uleiului vegetal ?n luna mai a ?nregistrat o cre?tere de 7,8% fa?? de luna aprilie, marc?nd a dou?sprezecea cre?tere lunar? consecutiv?. Puterea continu? a indicelui reflect? ?n principal valorile ?n cre?tere ale uleiului de palmier, soia ?i rapi??. Cota?iile interna?ionale la uleiul de palmier au r?mas pe o traiectorie ascendent? ?n luna mai ?i au atins cel mai ?nalt nivel din februarie 2011, ?ntruc?t cre?terea lent? a produc?iei ?n ??rile din Asia de Sud-Est, ?mpreun? cu cre?terea cererii globale de import, au men?inut stocurile ?n ??rile exportatoare la niveluri relativ sc?zute. ?n ceea ce prive?te uleiul de soia, perspectivele unei cereri globale solide, ?n special din sectorul biodieselului, au oferit sprijin pre?urilor, ?n timp ce valorile interna?ionale ale uleiului de rapi?? au fost sus?inute de sc?derea ofertei la nivel mondial.Conform proiec?iilor B?ncii Mondiale, se a?teapt? ca pre?urile globale ale uleiurilor vegetale s? continue s? creasc? pe parcursul anului 2021, din cauza deficitelor de aprovizionare ?i a modelelor de consum mai puternice dec?t se a?tepta, datorit? pandemiei. Mai mult, revigorarea produc?iei mondiale de biocombustibili, cu o tendin?? ascendent? ?n principal ?n SUA, Indonezia, China ?i Brazilia, va agrava lipsa de aprovizionare cu uleiuri vegetale ?i va contribuit la cre?terea pre?urilor acestora.Schimbare important? la v?nzarea unor suplimente alimentare: se vor pune pe pia?? doar dup? ce vor fi notificate la Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i nu la cel de Bioresurse Alimentare, cum e acum, Cristina ?om?nescu - Dum, 11 iul. 2021, 09:48 Suplimentele alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine sau minerale se vor comercializa numai ?n baza certificatului notificator eliberat de Institutul Na?ional de S?n?tate Public? prin Centrele Regionale de S?n?tate Public?, ?i nu de Institutul Na?ional de Bioresurse Alimentare, a?a cum prevede acum legea, se arat? ?ntr-un proiect act normativ al Ministerului S?n?t??ii, consultat de . Ministerul S?n?t??ii (MS) a lansat ?n dezbatere public? un proiect de modificarea ?i completare a Ordinului MS nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.Suplimentele alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale se vor comercializa numai ?n baza certificatului notificator eliberat de Institutul Na?ional de S?n?tate Public? prin Centrele Regionale de S?n?tate Public? Bucure?ti, Cluj, Ia?i, T?rgu Mure? ?i Timi?oara, se arat? ?n proiectul de act normativ studiat de .?n proiectul preg?tit de MS, Ordinul nr. 1.069/2007 va include, ?ntr-o form? actualizat?, prevederile Normelor tehnice prev?zute acum ?n anexa 1 la Ordinul comun al Ministelor Agriculturii, S?n?t??ii ?i ANSVSA nr. 1228/244/63/2006 privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale ?i alti nutrien?i. Aceste prevederi sunt tranzitorii, p?n? la apari?ia Normelor tehnice pentru fabricarea, comercializarea si utilizarea suplimentelor alimentare a Legii nr. 56/2021.Cum e acumSuplimentele alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale sunt notificate ?n acord cu Ordinul comun al Ministelor Agriculturii, S?n?t??ii ?i Autorit??ii Na?ionale Sanitar Veterinare pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) nr. 1228/244/63/2006.Ce se schimb?MS vrea s? includ? prevederile Ordinului comun nr. 1228/244/63/2006, ?ntr-o form? actualizat?, ?n Ordinul MS nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.?n acest sens, suplimentele alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale vor putea fi v?ndute numai ?n baza certificatului notificator eliberat de Institutul Na?ional de S?n?tate Public? prin Centrele Regionale de S?n?tate Public? Bucure?ti, Cluj, Ia?i, T?rgu Mure? ?i Timi?oara, se arat? ?n proiectul de act normativ consultat de .Proiectul se aplic? suplimentelor alimentare care con?in:extracte animale ?i vegetale ?i alte produse de origine animal? ?i vegetal? procesate;amestecuri de extracte vegetale ?i animale, amestecuri ale acestora cu vitamine ?i/sau minerale, inclusiv amestecuri de vitamine ?i/sau minerale cu plante medicinale ?i aromatice, produse de origine animal?, microorganisme, aminoacizi, gr?simi de origine vegetal? ?i animal? ?i al?i nutrien?i;produse apicole: polen, p?stura, l?pti?or de matc?, propolis, extracte de larve de albine/tr?ntori, alte produse apicole, amestecuri de produse apicole ?i/sau amestecuri de produse apicole cu plante medicinale ?i aromatice ?i/sau alte produse de origine animal? ?i/sau uleiuri esen?iale, vitamine, minerale ?i al?i nutrien?i;Ce se schimb?Orice produs care intr? ?n categoria produselor prev?zute ?n lista de mai sus va fi comercializat numai ?n baza certificatului notificator eliberat de Institutul Na?ional de S?n?tate Public? prin Centrele Regionale de S?n?tate Public? Bucure?ti, Cluj, Ia?i, T?rgu Mure? ?i Timi?oara, se arat? ?n proiectul de act normativ consultat de . Este interzis s? se comercializeze orice produs care intr? ?n categoria celor prev?zute ?n lista de mai sus, f?r? o notificare prealabil? a acestuia.Institutul Na?ional de S?n?tate Public? va de?ine Registrul unic de eviden?? a certificatelor notificatoare ale produselor, conform proiectului studiat de .Spre compara?ie, ?n prezent Institutul de Bioresurse Alimentare e cel care de?ine Registrul unic de eviden?? a certificatelor notificatoare ale produselor, ?n acord cu Ordinul comun nr. 1228/244/63/2006.P?n? la data de 2 a lunii urm?toare, Institutul Na?ional de S?n?tate Public? prin Centrul Na?ional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar va ?ntocmi lista certificatelor notificatoare eliberate, scrie ?n proiectul de act normativ consultat de .Spre compara?ie, ?n prezent, aceast? atribu?ie revine tot Institutului de Bioresurse Alimentare.Lista produselor notificate se va afi?a pe site-ul Institutului Na?ional de S?n?tate Public? – Centrul Na?ional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, conform proiectului de ordin studiat de .Spre compara?ie, aceast? list? e afi?at? pe site-ul Institutului de Bioresurse Alimentare, conform ordinului comun amintit de mai sus.La data intr?rii ?n vigoare a proiectului de ordin despre care a scris ?n acest articol, se va abroga Ordinul comun al Ministerelor Agriculturii ?i S?n?t??ii ?i ANSVSA nr. 1228/2005, nr. 244/2006 ?i nr. 63/2006 publicat ?n Monitorul Ofcial al Rom?niei, Partea I, nr. 253 din 21 martie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animal? ?i vegetal? ?i/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale ?i al?i nutrien?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICASchema HoReCa: De ce nu se prea ?nscriu firmele. 5 cauze ?nt?lnite, Claudiu Zamfir,S?mb?t?, 10 Iul 2021 S-a consumat peste jum?tate din perioada de ?nscrieri la Schema de ajutoare de stat HoReCa, dar p?n? s?mb?t? seara, 10 iulie, nu s-au ?nscris dec?t vreo 5.400 de aplican?i, nici 10% din num?rul total de firme eligibile dup? codurile CAEN prev?zute ?n legisla?ie. Care sunt principalele piedici ?n calea solicitan?ilor la Schema HoReCa.Consultantul de finan??ri R?zvan G?l??an, director opera?ional al firmei GW Consulting, a ?nt?lnit, ?n practic?, 5 tipuri de probleme care ?ngreuneaz? ?nscrierea la Schema HoReCa.1. Lipsa autoriza?iilorUnii dintre doritori nu s-au putut ?nscrie la Schema HoReCa pentru c? nu aveau autoriza?ii pe anul 2020.StartupCafe.ro ??i recomand? ?i...Ajutoarele de stat pentru HoReCa, prin Banca Transilvania. Credit-punte f?r? garan?iiM?sura 2: De ce ??i public? antreprenorii anun?urile pe StartupCafe.ro[P] Schema HORECA. Aplica?ie web & Ghid de aplicare - 100% gratuit, dezvoltat din fonduri...Unii nu aveau autoriza?ie ISU, al?ii au func?ionat pe propria r?spundere sau nu au mai pl?tit autoriza?ia pe anul 2020, ?n condi?iile ?n care guvernul tot ?nchidea restaurantele ?i alte localuri ?n cadrul m?surilor de limitare a epidemiei COVID-19. Nici institu?iile care eliberau autoriza?iile nu prea au func?ionat ?n perioada lockdown-ului.Conform Legii 159/2021, care a modificat Ordonan?a de Urgen?? 224/2020, firmele aplicante la Schema HoReCa trebuie s? fi fost autorizate ?n anii 2019 ?i 2020. ?Activit??ile sunt eligibile dac? sunt desf??urate ?n baza unor licen?e de turism, certificate de clasificare, autoriza?ii de func?ionare sau atestate de ghid de turism valabile” - prevede legea.Aceast? condi?ie nu se reg?sea ?n prima ordonan?? de urgen??, prin care s-a instituit Schema HoReCa, OUG 224/2020, care fusese elaborat? de vechiul Minister al Economiei ?i Energiei, ?n fosta guvernare Orban. OUG 224/2020 a fost aprobat? de noul guvern C??u ?n prima sa ?edin??, ?n 30 decembrie 2020, a?a cum o primise din vechea guvernare. Ulterior, Ministerul Economiei, cu noul ministru la conducere, Claudiu N?sui, a venit cu un nou proiect de OUG, de modificare a OUG 224/2020, dar nici acest draft din minister nu con?inea aceast? condi?ie cu autoriza?iile. Modificarea a fost introdus? ?n forma final? ?n care a ie?it OUG 10/2021 din Guvernul C??u, care a modificat OUG 224/2020.?Nu a fost decizia pe care am luat-o noi, este o decizie luat? ?n Guvern” - s-a scuzat, vineri, secretarul de stat din Ministerul Economiei Paul Ene, la o reuniune a femeilor de afaceri membre ale organiza?iei patronale UGIR.??tim de problema autoriza?iilor de func?ionare pentru restaurante. Ceea ce ?ine de partea de hotel sau restaurant care au certificate de clasificare ob?inute de la Ministerul Economiei, acolo nu este nevoie s? depun? niciun document, pentru c? noi avem aceast? baz? de date. ?tim de problema autorit??ilor locale, care nu emit la timp aceste autoriza?ii de func?ionare. De aceea, am spus public c? vom accepta inclusiv dovada pl??ii acestor autoriza?ii de func?ionare” - a mai spus Ene.?Nu am reu?it s? le scoatem din lege (autoriza?iile pe 2019 ?i 2020 - n.r.), a fost o presiune destul de mare s? existe ?n lege” - a spus, la r?ndul s?u, ministrul Claudiu N?sui.2. Exper?i contabili lips? din aplica?ieSolicitan?ii de ajutoare de stat prin Schema HoReCa trebuie s? selecteze ?n sistemul electronic al Ministerului Economiei, dezvoltat de Servicul de Telecomunica?ii Speciale, datele de identificare a exper?ilor contabili sau auditorilor financiari care au ceritificat baza de calcul a sprijinului gvernamental pentru firmele respective. La r?ndul lor, exper?ii trebuie s? semneze electronic rapoartele.Problema este c? mul?i dintre exper?i nu se reg?sesc ?n baza de date preluat? ?n portalul de ?nscriere la Schema HoReCa, iar oamenii nu pot aplica. Ministerul Economiei a g?sit ?buba”: ?a descoperit ?mpreun? cu conducerea Corpului exper?ilor contabili c? baza de date cu exper?i contabili pus? la dispozi?ie ini?ial de CECCAR omitea un num?r de aproximativ 2.500 de exper?i contabili”.?n fine, aplican?ii au fost pu?i mai ?nt?i s? trimit? datele de identificare, inclusiv CNP, ale exper?ilor contabili la o adres? de mail a Ministerului Economiei. Adresa s-a blocat dup? o zi, din cauza num?rului mare de mailuri, iar apoi Ministerul i-a pus pe oameni s? dicteze datele la call center: 021-795.00.98 .?Sunt erori privind semn?turile electronice la anexa 7 (raportul sintez?) ?i raportul expertului contabil” - s-a pl?ns mai un cititor StartupCafe.ro.3. Unii exper?i contabili sunt supra-solicita?iPe l?ng? autoriza?iile pe 2019 ?i 2020, ?n schem? se solicit? un raport din partea uni expert contabil sau a unui auditor care s? certifice provenien?a pe conduri CAEN a cifrei de afaceri a firmei aplicante.Unii dintre exper?ii contabili sunt ?ns? supra-solicita?i ?i ?nt?rzie cu rapoartele - o alt? cauz? a ?nscrierilor anevoioase la Schema HoReCa.Ministrul N?sui s-a scuzat, spun?nd c?, dac? nu introducea exper?ii contabili independen?i, pl?ti?i de beneficiari, ar fi trebuit s? foloseasc? func?ionarii din minister, ceea ce ar fi ?ngreunat ?i maimult schema.?Aceast? informa?ie (cifra de afaceri defalcat? pe codurile CAEN - n.r.) nu se reg?sete ?n bilan?. ?i, dac? nu puneam aceast? cerin??, ar fi trebuit ca func?ionarii din minister s? trebuiasc? s? fac? aceast? alocare a cifrei de afaceri pe CAEN-uri, ceea ce ar fi durat foarte mult ?i ar fi fost anevoios. ?i asta ?n condi?iile ?n care exist? o armat? de exper?i contabili ?i auditori care pot s? ajute ?i s? fac? poate mai bine dec?t func?ionarii aceast? alocare pe CAEN-uri” - a spus Claudiu N?sui.Lucrurile au fost ?ngreunate ?i de faptul c? mul?i dintre exper?ii contabili sau auditori nu au ?tiut de la bun ?nceput c? trebuie s? men?ioneze defalcat pe codurile CAEN provenien?a cifrei de afaceri a firmelor. Abia cu o zi ?nainte de demararea ?nscrierilor, ?ntr-un tutorial online publicat de Ministerul Economiei, au v?zut c? e nevoie ca cifra de afaceri s? fie defalcat?.Reamintim c?, ini?ial, ?n OUG 224/2020 nu era prev?zut? certificarea aceasta a bazei de calcul a ajutorului HoReCa, dar apoi, Ministerul Economiei condus de Claudiu N?sui a introdus prin OUG? 10/2021 obliga?ia certific?rii bazei de calcul pe cheltuiala beneficiarului.4. Nici consultan?ii nu se prea gr?bescNici consultan?ii pentru finan??ri nu se prea gr?besc s? ?nscrie firmele la finan?are. Unii dintre consultan?ii cu experien?? prefer? s? stea p?n? ?n ultimul moment, s? vad? ce clarific?ri mai apar. ?i aceasta mai ales c? la Schema HoReCa, a?a cum au ar?tat cei de la Ministerul Economiei, nu conteaz? deloc c?nd se depun cererile de finan?are ?n cadrul perioadei de ?nscrieri.?V? transmit ?nc? o dat? s? nu v? gr?bi?i cu aplicarea. Platforma este deschis? p?n? pe data de 20 iulie. Ordinea ?nscrierilor nu are impact asupra pl??ilor. To?i cei declara?i eligibili vor primi ajutorul de stat conform pro ratei, contractele vor fi trimise tuturor celor accepta?i ?n aceea?i zi. Banii se ?ncaseaz? ?n ordinea ?n care se ?ntorc contractele semnate de la beneficiari” - spunea secretarul de stat Paul Ene, s?pt?m?na trecut?.Prin urmare, bugetul schemei se va ?mp?r?i la to?i solicitan?ii, pro - rata, ?n func?ie de suma care i se cuvine fiec?ruia, ca urmare a sc?derii cifrei de afaceri ?n anul 2020 fa?? de 2019. Se va da 20% din suma cu care a sc?zut cifra de afaceri pe codurile CAEN eligibile, iar dac? suma total? solicitat? de aplican?i va fi mai mare dec?t bugetul disponibil, ajutorul individual va sc?dea propor?ional, astfel ?nc?t to?i solicitan?ii s? ia bani.Nota StartupCafe.ro pentru cititorii no?tri: Totu?i, graba se mut? de la sesiunea de ?nscrieri la faza de semnare ?i ?nc?rcare a contractelor ?n sistem, pentru c? una este s? prime?ti acum banii ?i alta este s?-i prime?ti dup? o lun?, de exemplu.5. Firme cu cod CAEN neautorizat?i la Schema HoReCa se repet? cazurile din trecut, de la alte finan??ri, cum a? fost Start-Up Nation, de exemplu: codurile CAEN neautorizate.Persist? cazurile ?n care firmele ?i-au trecut ?n statut anumite coduri CAEN eligibile, dar nu au fost autorizate la Registrul Comer?ului, din diverse motive. ?Unii au mers ?i au depus declara?ie s? adauge un alt cod CAEN ?i, dac? atunci c?nd faci declara?ia, nu treci toate codurile, inclusiv pe cele pe care le-ai avut, cei de la registru ??i trec autorizat doar codul nou” - exemplific? acum R?zvan G?l??an.C??i bani se dau - sunt hoteluri care pot cere p?n? a 800.000 euroPentru anul 2021, Guvernul a bugetat doar 1 miliard de lei (circa 200 milioane euro) sub form? de credite bugetare - adic? bani pentru pl??i, la schema HoReCa. ?nc? 1,5 miliarde de lei (300 milioane euro) sunt credite de angajament, care necesit? o rectificare bugetar? pentru a fi pu?i banii ?n buget, sub form? de credite bugetare.Dac? lu?m totu?i bugetul maxim prevzut, de 2,5 miliarde de lei (500 de milioane euro) ?i ?l ?mp?r?im la ce 74.000 de beneficiari posibili conform celor prev?zute de lege, rezult? o finan?are medie de 6.756 de euro de fiecare. Totu?i, recent, Ministerul Economiei a estimat c? vor fi de fapt vreo 30.000 de solicitan?i, ceea ce ar ?nsemna o medie de 16.600 de euro pe firm?.Problema este c? Schema HoReCa este destinat? unei plaje largi de categorii de firm?, ca dimesiune: de la micro?ntreprinderi cum ar fi un mic bar de la s?tesc p?n? la hoteluri cu sute de angaja?i.Ne-am uitat pe lista de aplican?i ?i chiar pe prima pagin? am g?sit, la nimereal?, un? hotel din Satu Mare. Acesta a avut ?n anul 2019 o cifr? de afaceri de 2,3 milioane de lei, iar ?n anul 2020 a avut numai 833.000 de lei. A?adar, peste 60.000 de euro ar veni ajutorul de stat HoReCa - desp?gubire din schema guvernului.?i acesta este doar un hotel dintr-o zon? cu afuen?? turistic? relativ redus?. Dar la schema HoReCa aplic? lan?uri horeliere mari, cu mii de angaja?i, cu unit??i ?n zone turistice care au fost solicitate masiv ?n anul 2019, iar ?n 2020 activitatea le-a sc?zut mult.?i vorbim de firme care chiar au fiscalizat veniturile. ?n anul 2019, industria hotelier? a beneficiat de voucherele de vacan?? pe care le-au primit bugetarii ?i care trebuia ?nregistrate ?n contabilitate pentru a fi decontate ulterior de hoteluri. ?n 2020, c?nd a venit criza, turismul s-a blocat, iar diferen?a de cifr? de afaceri fa?? de anul precedent este mare. De altfel, Guvernul nici nu a mai emis noi vouchere de vacan?? pe anul 2021, prelungind valabilitatea celor din 2020, care au r?mas nefolosite.Ajutorul HoReCa este limitat la 800.000 de euro per solicitant, cu un maximum de 1,8 milioane de euro cu toate ajutoarele de stat cumulate per solicitant.Schema HoReCa s-a deschis pe 29 iunie,iar termenul de ?nscrieri este 20 iulie, ora 20.00. ?nscrierile se fac AICI.Beneficiarii eligibili la ajutoarele HoReCa- codurile CAENPrin Legea de aprobare a OUG 10/2021, s-a introdus un al 13-lea cod CAEN ?n r?ndul beneficiarilor: 8230 - activitati de organizare a expozitiilor, t?rgurilor si congreselor. Aici sunt inclusee organizarea, promovarea ?i/sau administrarea de evenimente, cum ar fi congrese, conven?ii, conferin?e si ?ntruniri, fie c? include sau nu administrarea ?i asigurarea personalului necesar pentru a opera facilit??ile ?n care au loc aceste evenimente.?n rest, avem ca beneficiari:ghizii de turism care au desf??urat activit??i pe codul CAEN 7990,agen?ii de turism licen?iate care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990,structuri de primire turistice cu func?iuni de cazare clasificate, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590,structuri de alimenta?ie, care desf??oar? activit??i conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630.Perioada de men?inere obligatorie a activit??iiConform legii, beneficiarii schemei de ajutor de stat au obliga?ia men?inerii activit??ii pentru care au ob?inut finan?are pentru cel pu?in 6 luni sau 12 luni de la data? primei pl??ii, ?n cazul ?n care valoarea grantului este mai mare de echivalentul ?n lei al sumei de 200.000 euro, dac? prin acte normative nu se instituie restric?ii de natur? a impune suspendarea ori ?ntreruperea activit??ii comerciale. Perioada de suspendare ori ?ntrerupere a activit??ii comerciale nu se ia ?n calcul la determinarea termenului de 6 luni, respectiv 12 luni de la data primei pl??i.Alte prevederi ale schemei HoReCa:Se vor acorda ajutoare de stat HoReCa plafonate la 800.000 de euro fiecare, dar ajutoarele ?nsumate primite de o firm? ?i prin alte scheme nu trebuie s? dep??easc? 1,8 milioane de euro (noul prag setat de Comisia European? ?n cadrul temporar).Valoarea ajutoarelor va fi de 20% din sc?derea activit??ii beneficiarului ?n anul 2020 comparativ cu anul 2019.Ca modalitate de atribuire a ajutoarelor, dac? valoarea ?nsumat? a cererilor de finan?are dep??e?te creditul de angajament sau bugetar alocat pentru schem?, angajarea, respectiv plata c?tre beneficiari se va face propor?ional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma total? a cererilor de finan?are aprobate - conform noii OUG 10/2021.Astfel, dac? volumul solicit?rilor dep??e?te bugetul alocat schemei vor sc?dea ?i ajutoarele ob?inute individual.Bugetul total al schemei de ajutoare HoReCa este de 2,5 miliarde de lei, dar numai 1 miliard de lei este acum asigurat ?n buget sub form? de credite de plat?. Restul de 1,5 miliarde de lei sunt credite de angajament, care necesit? o rectificare bugetar? pentru transfoartea lor ?n credite bugetare, care s? permit? pl??ile.Beneficiarii trebuie s?-?i fac? rapoarte pe banii lor pentru accesarea ajutoarelor de statMinisterul Economiei a anun?at c? aplican?ii trebuie s?-?i certifice baza de calcul pentru ajutor cu un expert contabil sau un auditor financiar.Potrivit Ordonan?ei de urgen?? nr. 224/2020 privind unele m?suri pentru acordarea de sprijin financiar pentru ?ntreprinderile din domeniul turismului, alimenta?iei publice ?i organiz?rii de evenimente, a c?ror activitate a fost afectat? ?n contextul pandemiei de COVID-19, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, baza de calcul a ajutorului va trebui certificat? ?i asumat? de c?tre un expert contabil sau o societate de expertiz? contabil?, membri CECCAR, selecta?i ?i remunera?i de c?tre aplicant.La alegere, baza de calcul poate fi certificat? de c?tre un auditor financiar sau o firm? de audit, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din Rom?nia, selecta?i ?i remunera?i de c?tre aplicant.?n aceste condi?ii, Ministerul Economiei a f?cut apel la poten?ialii beneficiari s? preg?teasc? din timp raportul de expertiz? contabil?, ?ntocmit conform reglement?rilor CECCAR – Standardului profesional nr. 35 ?Expertize contabile” sau, dup? caz, a raportului de audit, ?ntocmit conform ISRS 4400 ?Misiuni pe baza procedurilor convenite”.Al?turi de raport, ar trebui ?ntocmit? ?i anexa la acesta (raportul sintez?), asumat de expertul contabil/auditorul financiar. Anexa la raport va fi realizat? conform Anexei nr. 7 la procedura de implementare a schemei, care este ?n consultare public?.Cursul de schimb ?i alte preciz?ri oficialeMinisterul Economiei face urm?toarele preciz?ri, ?n acord cu legisla?ia care ?ndrum? schema HoReCa - ajutor de stat de 20% din diferen?a ?ntre cifra de afaceri din 2020 ?i cea din 2019, pentru CAEN-urile legale eligibile:?Cursul de referin?? pentru proiect, stabilit de BNR luni 28 iunie 2021 la ora 13.00 va fi verificat automat din aplica?ie. ?n cursul zilei de azi se va modifica Anexa 7, astfel ?nc?t s? nu mai fie solicitat? suma ?n EUR”.?Ordinea ?n care se ?nscriu poten?ialii beneficiari ai schemei nu este relevant?. Num?rul RUE nu este criteriu de eligibilitate. Schema nu este f?cut? pe principiul primul venit, primul servit. ?ntreaga suma alocat? se ?mparte propor?ional tuturor beneficiarilor eligibili”.?Expertul contabil, membru CECCAR, care se afl? ?n rela?ie contractual? cu beneficiarul ?i a ?ntocmit eviden?a contabil?, poate semna certificarea cifrei de afaceri pe anii 2019 ?i 2020, ?n sensul stabilirii diferen?ei de cifr? de afaceri remunerabil? ?n cadrul schemei”.Ministerul Economiei a f?cut apel c?tre firmele cu CAEN-uri eligibile s? preg?teasc? raportul privind provenien?a pe CAEN-uri a cifrei de afaceri, tocmai pentru a se preg?ti pentru aceast? schem? u?or de accesat.Prima TV: Elevii ?i studen?ii, angaja?ii ideali ?n turism Economie VIDEO Prima TV: Elevii ?i studen?ii, angaja?ii ideali ?n turism Profit.ro scris ast?zi, Num?rul elevilor ?i studen?ilor care se angajeaz? pe perioada vacan?ei de var? cre?te ?n fiecare an. Dornici s? c??tige bani pentru a sc?pa de dependen?a de p?rin?i, tinerii ??i caut? de lucru ?n special pe litoral. Patronii care angajeaz? elevi ?i studen?i primesc de la stat c?te 250 de lei pentru fiecare dintre ace?tia. Birocra?ia, ?ns?, ?i face pe mul?i proprietari de hoteluri, terase ?i restaurante s? nu apeleze la aceast? variant?. ?n plin sezon estival, terasele si hotelurile din Mamaia au ?nc? nevoie de angaja?i, iar cei viza?i, elevi sau studen?i, nu contenesc s? se prezinte cu CV-urile. Vor s? se angajeze pe timp de var?, spun ei, pentru ca, m?car c?teva luni, s? nu mai depind? de banii p?rin?ilor, s? poat? pleca ?n vacan?e ori s?-?i cumpere lucruri la care viseaz? de ceva vreme, arat? Prima Tv. Afaceri?tii din turism au nevoie de personal t?n?r, capabil ?i dispus s? lucreze c?teva zile pe s?pt?m?n?, la un program de munc? sus?inut. Vorbim de o munc? deloc u?oar?, dar tinerii care vor s? fac? un ban de buzunar opteaz? pentru aceasta. Posturile de ajutor de osp?tar sunt cele mai ofertante pentru tineri, pentru c?, ?n aceast? perioad?, ob?in, pe l?ng? salariu, ?i un bac?i? consistent. La cum stau lucrurile, se pare c? elevii ?i studen?ii au mai multe ?anse la un job sezonier dec?t la unul permanent, ?n domeniul ?n care s-au preg?tit. Tinerii care muncesc ?n vacan?a de var? reprezint? o solu?ie pentru deficitul de personal ?i multe firme prefer? s? angajeze pe timpul verii, elevi sau studen?i. Nu to?i patronii din turism apeleaz?, ?ns?, la aceast? variant?. Stimulentul de la stat pentru fiecare elev sau student angajat este de 250 de lei, dar banii vin greu ?i cu multe b?t?i de capTo?i elevii ?i studen?ii angaja?i pe timpul vacan?ei vor fi pl?ti?i cu cel pu?in salariul minim brut pe economie care, ?n prezent, este de 2.300 lei. Studen?ii pot munci o norm? ?ntreag?, iar pentru elevii cu v?rsta sub 18 ani, afla?i ?n vacan??, programul de lucru este de 6 ore pe zi, 30 de ore pe s?pt?m?n?.Directorul executiv al grupului Schwarz, proprietarul Lidl ?i Kaufland, Klaus Gehrig, demisioneaz? ?n urma unei ne?n?elegeri cu Dieter Schwarz , Roxana Vasile , 11 Jul 2021 Klaus Gehrig, director executiv al grupului?Schwarz, compania-mam? a?Lidl ?i Kaufland, trebuie s? demisioneze dup? o ne?n?elegere cu proprietarul Dieter Schwarz, care deocamdat? preia conducerea, scrie Retail Detail.Klaus Gehrig, ?n v?rst? de 73 de ani, ?i-a dat demisia dup? un conflict cu miliardarul ?i proprietarul Dieter Schwarz, ?n urma unei probleme de personal, a anun?at grupul Schwarz.Gehrig este considerat arhitectul grupului de retail, cel care a transformat Lidl ?i Kaufland ?n cei mai mari retaileri din lume, cu o cifr? de afaceri de peste 125 de miliarde de euro.?ntr-un anun?, Dieter Schwarz i-a mul?umit lui Gehrig pentru munca pe care a depus-o pentru construirea companiei ?n ultimii ani.?Schwarz, ?n v?rst? de 81 de ani, preia acum conducerea opera?ional? p?n? c?nd succesorul Gerd Chrzanowsk poate prelua mandatul.Gehrig ar fi provocat discu?ii ?n sediul central al companiei, deoarece deseori ar fi numit tinere ?n func?ii de top ?i, de asemenea ?i?ar fi blocat promovarea succesorului s?u desemnat Chrzanowski, scrie revista german? de afaceri Manager Magazin.DIVERSEFasole b?tut? cu miros de tutun de contraband?, ?n Vaslui , 10 iulie 2021, Autor: Andra MoldoveanuPoli?i?tii de frontier? ?i lucr?torii vamali de la Albi?a au descoperit ?n bagajele unui b?rbat 9.000 de grame de tutun pentru narghilea, ascuns ?n cutii pentru alimente, potrivit vremeanoua.ro. Inventivitatea rom?nilor atunci c?nd vine vorba s? trec? grani?a cu produse de contraband? asupra lor continu? s? ?i surprind? pe poli?i?ti.?n cazul de fa??, b?rbatul a ascuns ?n cutii cu fasole, biscui?i ?i alte alimente, tutun aromat de narghilea, ?n valoare de 2.000 de lei. ?n urma verific?rilor efectuate de Echipa comun? de control din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Albi?a, individul care avea asupra sa marf? de contraband?, s-a ales cu produsele confiscate ?i cu o amend? de 5.000 de lei.B?rbatul cu dubl? cet??enie, rom?n? ?i moldoveneasc?, ?n v?rst? de 28 de ani, s-a prezentat pentru efectuarea formalit??ilor de control necesare trecerii frontierei la Punctul de Trecere al Frontierei Albi?a – I.T.P.F. Ia?i, la volanul unui microbuz ?nmatriculat ?n Republica Moldova.“?n baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control am?nun?it asupra mijlocului de transport. Echipa de control, format? din poli?i?ti de frontier? ?i lucr?tori vamali, a descoperit ?n bagajele personale ale b?rbatului ?i ?n cutii pentru alimente, tutun pentru narghilea de diverse m?rci, cu timbru de acciz? Republica Moldova, ?n greutate total? de?9.000 de grame. Conform prevederilor legale, a fost luat? m?sura ridic?rii ?n vederea continu?rii cercet?rilor a ?ntregii cantit??i de tutun, ?n valoare total? de?2.000?de lei, de c?tre autoritatea vamal?, respectiv sanc?ionarea contraven?ional? a ?oferului cu amend? ?n valoare de?5.000 de lei.”, a precizat comisarul ?ef de poli?ie Denis Mihaela Laz?r, purt?tor de cuv?nt al I.T.P.F. Ia?i.UNIUNEA EUROPEANAUE confirm? progrese pozitive pentru agricultur? ?n 2021 , 10 iulie 2021, Diana VasilescuCu progrese semnificative realizate ?n campania de vaccinare COVID-19 ?n ?ntreaga UE, serviciile alimentare se redeschid ?i restric?iile de c?l?torie sunt ridicate progresiv. Acest lucru ar trebui s? aib? un impact pozitiv asupra turismului ?n aceast? var? ?i, ?n general, asupra consumului de alimente din UE. Cu toate acestea, incertitudinile r?m?n datorate variantei Delta a virusului Covid-19 ?i capacit??ii de a-l controla.Edi?ia din vara anului 2021 a raportului de perspectiv? pe termen scurt, publicat? la 6 iulie 2021 de Comisia European?, prezint? o prezentare detaliat? a ultimelor tendin?e ?i a perspectivelor viitoare pentru fiecare sector agroalimentar.Culturi arabilePre?urile pentru principalele culturi arabile au fost supuse unor varia?ii notabile ?n prim?var?, determinate de o cerere ridicat? din China ?i SUA ?i de incertitudinile legate de vreme ?n ceea ce prive?te nivelurile globale de produc?ie.?n 2021/22, se preconizeaz? c? produc?ia de cereale din UE va ajunge la 288,7 milioane de tone, o cre?tere de 3% fa?? de anul trecut, gra?ie cre?terii gr?ului moale ?i dur ?i a porumbului. ?n mod similar, produc?ia de semin?e oleaginoase ?i proteine ??din UE ar putea cre?te la 30,1 milioane de tone (?n cre?tere cu 9,5% fa?? de anul trecut) ?i respectiv 4,6 milioane de tone (o cre?tere de 6,7%). Se prevede o cre?tere a consumului de cereale ?i uleiuri din UE pentru furaje, precum ?i consumul de uleiuri vegetale ?n scopuri alimentare ?i industriale.?n ceea ce prive?te sfecla de zah?r, se preconizeaz? c? produc?ia UE va ajunge la aproximativ 110 milioane de tone ?n 2021/22, o cre?tere comparativ cu cele 99 de milioane de tone din anul de comercializare precedent.Culturi specializateProduc?ia de ulei de m?sline din UE a crescut la 2,1 milioane de tone ?n 2020/21, o cre?tere de 7% fa?? de 2019/20. Odat? cu exporturile ?n cre?tere preconizate (?n cre?tere cu 7%) ?i recuperarea cererii UE, stocurile de ulei de m?sline ar putea sc?dea sub 400.000 de tone. Aceste evolu?ii au dus la o cre?tere a pre?urilor, pre?urile UE pentru uleiul de m?sline extra virgin la niveluri peste medie ?n Spania, Italia ?i Grecia.Produc?ia de vin din UE este peste medie ?n 2020/21, la 157 milioane de hectolitri. Cu toate acestea, se a?teapt? ca stocurile s? r?m?n? stabile, cu o parte o recuperare a consumului de vin din UE, dup? un consum record sc?zut ?n 2019/20 ?i, pe de alt? parte, o utilizare crescut? a produc?iei vinificate datorit? distil?rii de criz? ?i exporturilor ?n cre?tere (cu 4% ?n 2020/21).?n ceea ce prive?te ro?iile, se preconizeaz? c? produc?ia UE va cre?te cu 5% ?n 2021. Aceast? cre?tere este determinat? ?n principal de produc?ia de ro?ii pentru prelucrare, care ar trebui s? creasc? cu 9%. Cererea puternic?, combinat? cu stocurile mici, a dus la o cre?tere a produc?iei ?n principalele ??ri produc?toare: Italia (+ 5%), Spania (+ 17%) ?i Portugalia (+ 11%).Produc?ia de piersici ?i nectarine din UE este la un nivel record pentru al doilea an consecutiv din cauza condi?iilor meteorologice nefavorabile. ?n 2021, se a?teapt? ca produc?ia total? a UE s? fie de 2,8 milioane de tone, o sc?dere de 20% fa?? de 2020.Lapte ?i produse lactateDup? o prim?var? rece, colectarea laptelui din UE ar trebui s?-?i revin? ?i s? aib? ca rezultat o cre?tere anual? de 0,8% ?n 2021 ?i s? ajung? la peste 146 de milioane de tone. Recuperarea este a?teptat? ?n lunile urm?toare, datorit? precipita?iilor din mai, care ar trebui s? sus?in? calitatea ?i disponibilitatea ierbii.Se a?teapt? ca produc?ia de br?nz? ?i unt din UE s? creasc? u?or ?n 2021, respectiv cu 0,8% (mai mult de 86.000 de tone) ?i 1% (aproximativ 23.000 de tone). Redeschiderea serviciilor alimentare ?n UE ar trebui s? sprijine consumul de br?nz? ?i unt. ?mpreun? cu o cantitate semnificativ? de oameni care lucreaz? de acas? ?i, prin urmare, g?titul acas?, care ar trebui s? sprijine ?n continuare v?nz?rile cu am?nuntul, consumul de br?nz? ?i unt din UE ar putea cre?te cu 1% ?n 2021.Se a?teapt? ca produc?ia UE de produse lactate proaspete s? r?m?n? stabil?. Acest lucru este determinat ?n special de produc?ia stabil? de lapte de consum pentru care, ?mpreun? cu sm?nt?na, exporturile UE continu? s? creasc?, datorit? cererii chineze bune.CarneProduc?ia de carne de vit? din UE se a?teapt? s? scad? cu 1,3% sau 92.000 de tone ?n 2021, din cauza cererii mai mici din partea serviciilor alimentare. Cu toate acestea, exporturile c?tre pie?e de mare valoare, cum ar fi Canada ?i Japonia, ar trebui s? continue s? creasc? datorit? acordurilor comerciale recente.?n ceea ce prive?te carnea de porc, produc?ia UE ar trebui s? continue s? creasc? ?n 2021, o cre?tere de 1,7% sau 394.000 de tone fa?? de 2020. Chiar dac? exporturile c?tre Marea Britanie au sc?zut, exporturile totale de carne de porc din UE ar trebui s? creasc? cu 5% ?n 2021. Pre?urile ridicate ar trebui s? compenseze cre?terea pre?urilor la furaje.?n ceea ce prive?te p?s?rile de curte, gripa aviar? lovind marii produc?tori din UE ?i pre?uri ridicate ale furajelor, se a?teapt? ca produc?ia UE s? scad? cu 0,9% sau cu 121 000 de tone ?n 2021. Se a?teapt? ca consumul UE s? creasc? odat? cu redeschiderea serviciilor alimentare. Cu toate acestea, stocurile ?nghe?ate ar trebui s? satisfac? par?ial aceast? cerere suplimentar?, duc?nd la un consum aparent stabil.Produc?ia de carne de oaie ?i capr? din UE ar trebui s? r?m?n? stabil? ?n 2021, cu o cre?tere de 0,1% sau 688 tone, ?n ciuda pre?urilor relativ ridicate. ?n ceea ce prive?te cererea, redeschiderea serviciilor alimentare ar trebui s? aib? un impact pozitiv pentru a doua jum?tate a anului 2021.EUROSTAT: Cheltuielile pentru protec?ia mediului au ajuns la 273 MILIARDE DE EURO ?n 2021, 10 iulie 2021, Diana Vasilescu Cheltuielile na?ionale pentru protec?ia mediului (NEEP) ?n cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au ridicat anul trecut la 273 miliarde de euro, arat? datele publicate ieri de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), potrivit Agerpres. Cresc?nd ?n medie cu peste 2% ?n fiecare an, cheltuielile na?ionale pentru protec?ia mediului au urcat cu 40% din 2006.Ca procent din PIB, cheltuielile cu protec?ia mediului au r?mas relativ stabile ?n ultimii 15 ani (?ntre 1,8% ?i 2% din PIB). Cheltuielile corpora?iilor au reprezentat cea mai ridicat? pondere a cheltuielilor cu protec?ia mediului, respectiv 57% din total ?n 2020. Este mult mai redus? contribu?ia sectorului guvernamental, precum ?i a sectorului non-profit ?i a gospod?riilor, de 22%, ?i, respectiv 21% din total, ?n 2020.Ponderea investi?iilor ?n cheltuielile totale cu protec?ia mediului s-a situat anul trecut la 20% (54 miliarde de euro).AMENDAMENTELE 224 - 245 - Proiect de raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului privind statisticile referitoare la factorii de produc?ie ?i produc?ia agricol?, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1165/2008, (CE) nr. 543/2009, (CE) nr. 1185/2009 ?i a Directivei 96/16/CE a Consiliului - PE693.602v01-00 , 09/07/2021 AMENDAMENTELE 224 - 245 - Proiect de raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului privind statisticile referitoare la factorii de produc?ie ?i produc?ia agricol?, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1165/2008, (CE) nr. 543/2009, (CE) nr. 1185/2009 ?i a Directivei 96/16/CE a Consiliului, Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? , Petros KokkalisSursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEProiect de ordine de zi - Luni, 12 iulie 2021 - Mar?i, 13 iulie 2021 - PE695.226v01-00 - Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? 09/07/2021 , Sursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEAMENDAMENTELE 50 - 223 - Proiect de raport Propunere de regulament privind statisticile referitoare la factorii de produc?ie ?i produc?ia agricol?, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1165/2008, (CE) nr. 543/2009, (CE) nr. 1185/2009 ?i a Directivei 96/16/CE a Consiliului - PE693.601v01-00 09/07/2021 AMENDAMENTELE 50 - 223 - Proiect de raport Propunere de regulament privind statisticile referitoare la factorii de produc?ie ?i produc?ia agricol?, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1165/2008, (CE) nr. 543/2009, (CE) nr. 1185/2009 ?i a Directivei 96/16/CE a Consiliului , Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? , Petros KokkalisSursa : ? Uniunea European?, 2021 - PE..........................................................................POLONIAPolonia ?nchide campania de cereri pentru subven?ii cu circa 1,3 milioane de fermieri ?nscri?i , agrointeligenta.ro - 11 iulie 2021 Polonia are ?n acest an peste 1,2 milioane de fermieri care s-au ?nscris deja pentru a beneficia de subven?ii agricole. Campania de cereri unice se ?ncheie pe 12 iulie, dup? ce Polonia a decis s? prelungeasc? cu o lun? campania de depunere. Se a?teapt? ca num?rul de cereri s? dep??easc? 1,3 milioane de beneficiari.Ultima zi pentru depunere f?r? penalizare a cererii unice pentru subven?iile agricole a fost 17 iunie, cu o prelungire de o lun? de la data limit? ini?ial anun?at?. La data de 18 iunie, Agen?ia pentru Restructurarea ?i Modernizarea Agriculturii (ARMA) din Polonia anun?a c? avea ?nregistrate cereri de la 1,257 milioane de fermieri.Campanie de depunere online a cererilor de subven?ii?ntreaga procedur? din campania de cereri din Polonia s-a derulat online, iar pentru fermierii f?r? calculator sau care s-au temut s? ??i completeze singuri solicitarea, s-a oferit asisten?? tehnic? de c?tre c?tre angaja?ii din birourile agen?iei de pl??i, potrivit portalspozywczy.pl.Termenul de depunere a cererilor unice de plat? pentru subven?iile agricole pe 2021 a fost 17 iunie ?n Polonia, cu o perioad? ulterioar? de depunere cu penaliz?ri de 1% pe zi. Termenul limit? pentru depunerea tuturor cererilor expir? m?ine, luni – 12 iulie 2021. Este de a?teptat ca ?i anul acesta, campania de cereri s? dep??easc? 1,3 milioane de fermieri.Fermierii polonezi primesc subven?ii din 2004Fermierilor polonezi li s-au pl?tit pl??ile directe pentru prima dat? ?n 2004 dup? aderarea Poloniei la Uniunea European?. La acel moment s-au achitat subven?ii pentru 1.400.370 de beneficiari ?i o suprafa?? total? de 13.689.141,41 hectare. Conform datelor publice, suprafa?a de teren agricol din Polonia se ridic? la 15,4 milioane de hectare.POLONIA SI UNGARIAPolonia ?i Ungaria protejeaz? fermierii na?ionali ?n lupta cu importurile , Catalin Lenta , 10 iulie 2021Autorit??ile din Polonia ?i Ungaria anun?? c? fermierii din cele dou? ??ri vor fi favoriza?i ?n lupta cu importurile de produse alimentare. Astfel, ministerul agriculturii de la Var?ovia a publicat o list? cu firme considerate ”nepatriote“ ?i care import? produse din lapte, ceea ce reduce v?nz?rile fermierilor din Polonia.Aceast? prim? ini?iativ? dovede?te c? guvernul polonez vrea mai mult control al statului ?n agricultur? ?i ?n comer?ul alimentar. Iar pentru asta va ?nfiin?a un ”holding na?ional al alimentelor”, prin care s? ?i ajute pe fermierii locali ?i care s? ?in? pre?urile sub control. Iar premierul Poloniei, care tocmai a prezentat un plan pentru zonele rurale, ??i ?ndeamn? compatrio?ii s? cumpere ?n special produse locale. Planurile sale vorbesc de consolidarea unora din companiile din sectorul alimentar, un rol cheie fiind rezervat Consor?iului Na?ional al Zah?rului.Acesta, cu venituri de 390 de milioane de euro anual, va prelua opt companii controlate de stat cu activit??i ?n ?nmul?irea plantelor ?i animalelor, dar ?i ?n tranzac?ionarea de produse agricole. ?n final, grupul ar trebui s? aib? 48 de companii ?i s? acopere sectoare precum produc?ia ?i procesarea de fructe ?i legume ?i produc?ia de tutun. Deocamdat? ?ns?, executivul din Polonia nu d? semne c? ar vea s? intervin? ?i ?n sectoarele laptelui ?i c?rnii.?n plus, grupul ar putea s? ac?ioneze ?i ?n pia?a de retail, prin preluarea unor lan?uri de magazine. Planul guvernului include ?i cre?terea subven?iilor pentru combustibil ?i stimularea masiv? a agriculturii organice, tradi?ionale ?i regionale. Autorit??ile de la Var?ovia au anun?at ?i c? ancheteaz? unul dintre cele mai mari supermarketuri din ?ar?, o companie portughez? care ar vinde produse str?ine etichetate ca fiind poloneze.C?t prive?te Ungaria, atitudinea politicului fa?? de retailerii str?ini este ?i mai dur?, cel pu?in la nivel declarativ. Astfel, un parlamentar din partea partidului aflat la guvernare ?i fost ?ef de cabinet al premierului, a declarat c? planurile de viitor ale guvernului includ o politic? protec?ionist? deschis? pentru a scoate de pe pia?? lan?urile de retail str?ine. De asemenea, au fost modificate legile pentru a sprijini proprietarii de terenuri mici ?i mijlocii, major?nd suprafa?a total? de teren de?inut? de ace?tia de la 2,5 milioane hectare ?n 2010 la 3,2 milioane hectare. Iar un oficial guvernamental, secretarul de stat pentru supravegherea lan?ului alimentar, spune c? guvernul are ?n plan dezvoltarea la o scar? f?r? precedent a industriei alimentare maghiare ?i sprijinirea zonelor rurale p?n? la sf?r?itul deceniului.?FRANTA?ampanie vine de la Champagne, sus?ine guvernul francez ?n lupta ?mpotriva 'shampanskoye' ruse?ti Profit.ro scris ieri, 12:07 Doi mini?tri francezi s-au deplasat la Epernay (est), locul unde a ap?rut vinul spumant de Champagne, pentru a afirma sprijinul guvernului francez ?mpotriva unei noi legi ruse?ti care aduce atingere acestei pre?ioase denumiri de origine protejat?, relateaz? AFP, citat? de Agepres.ro. "Pozi?ia guvernului este foarte clar? cu privire la acest subiect: ?ampanie, este un cuv?nt francez ?i vine de la Champagne", a declarat ministrul Agriculturii, Julien Denormandie, cu prilejul unei vizite la exploata?ia viticol? Pol Roger, subliniind c? protejarea acestei denumiri de origine este identic? cu protejarea identit??ii Fran?ei ?i a imaginii sale interna?ionale. Conform unei legi promulgate recent de Vladimir Putin, numai vinul efervescent produs ?n Rusia poate fi etichetat drept "shampanskoye", ?n timp ce produc?torii str?ini de ?ampanie trebuie s? ??i eticheteze produsul drept "vin spumant" ?n Rusia. Pentru moment, exporturile de ?ampanie fran?uzeasc? spre Rusia sunt suspendate. Diploma?ia francez? s-a implicat ?i ea ?n acest dosar. Guvernul francez a informat c? lucreaz? la solu?ii pentru a proteja denumirea de origine protejat?. Fran?a protejeaz? termenul ''champagne", iar Uniunea European? ?i multe alte ??ri rezerv? acest termen numai pentru vinul produs ?n regiunea cu acela?i nume din nord-estul Fran?ei. La nivel global, Rusia este a 15-a pia?? pentru ?ampanie fran?uzeasc?, cu aproximativ dou? milioane de litri din cele 150 de milioane v?ndute ?n medie ?n fiecare an ?n afara Fran?ei. Lege ?n Rusia: ?ampania devine b?utur? ruseasc?, iar brandurile franceze trebuie s? foloseasc? pe etichet? ,,vin spumant'' 11 Jul 2021 - Roxana Vasile O nou? lege din Rusia rezerv? termenul ?shampanskoye” (?ampanie) pentru vinul spumant din ?ar?. Brandurile franceze de ?ampanie trebuie acum s? foloseasc? termenul ?vin spumant” pe etichet?, scrie Retail Detail.?Astfel, doar ce e produs ?n Rusia poate fi v?ndut sub numele de ?ampanie, ?n timp ce orice b?utur? de acest fel din import va primi o alt? denumire.Pre?edintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care impune tuturor produc?torilor str?ini de vinuri spumante s? foloseasc? termenul ?vin spumant” pe eticheta de pe spate - ?n scriere chirilic?. Termenul rusesc ?shampanskoye” va fi rezervat produc?torilor interni.Legea, care ??i propune s? protejeze ??ampanskoye”, acord?ndu-i un statut unic ?i scutindu-o?de regul?, a st?rnit revolt? ?n Fran?a, care protejeaz????ampania” produs? din regiunea sa Champagne ca un produs unic care difer? de orice produs din alte regiuni franceze sau restul lumii.?ntr-o reac?ie, Comite Champagne nume?te legea drept una ?scandaloas?”, astfel ?nc?t denumirea de origine Champagne este protejat? din 1843 ?i este recunoscut? ?n peste 120 de ??ri.Copre?edin?ii grupului francez Champagne, Maxime Toubart ?i Jean-Marie Barillere, solicit? membrilor s? suspende temporar exporturile de ?ampanie c?tre Rusia ?i, ?ntre timp, solicit? guvernului francez ?i Uniunii Europene s? intervin?.?Comite Champagne depl?nge faptul c? aceast? legisla?ie nu asigur? faptul c? consumatorii ru?i au informa?ii clare ?i transparente despre originile ?i caracteristicile vinului”, a spus acesta, ad?ug?nd c? legea a subminat dou? decenii de discu?ii ?ntre Rusia ?i Uniunea European?.Cu toate acestea, nu exist? unanimitate ?n aceast? opinie: grupul de lux LVMH, proprietar al m?rcilor de ?ampanie precum Mo?t et Chandon, Veuve Cliquot ?i Dom Perignon, a?spus deja c? suspend? temporar livr?rile, dar pentru a se conforma etichetelor.?Casele de ?ampanie ale Mo?t Hennessy au respectat ?ntotdeauna legisla?ia ?n vigoare oriunde opereaz? ?i vor relua livr?rile c?t mai repede dup? ce aceste ajust?ri vor fi f?cute”, transmite compania.Rusia este doar a cincisprezecea pia?? de export pentru produc?torii de ?ampanie, reprezent?nd un volum anual de dou? milioane de sticle dintr-un total de 150 de milioane v?ndute ?n afara Fran?ei.?n prezent, Rusia import? aproximativ 50 de milioane de litri de vin spumant ?n fiecare an, dintre care 13% este ?ampanie fran?uzeasc?.??Diferite segmente de pre?” Produc?torul rus?de vin Abrau-Durso a declarat c? o nou? lege care impune sticlelor de ?ampanie din Fran?a ?i din alte ??ri str?ine?s? aib? o referin?? cu??vin spumant” pe sticl? nu va face prea mult pentru a stimula v?nz?rile de ??ampanskoye” din Rusia.Pavel Titov, pre?edintele Abrau-Durso ?i coproprietar al?turi de tat?l s?u, a declarat pentru Reuters?c? nu crede c? noua lege va schimba nivelul concuren?ei pe pia?a rus?.?Suntem ?n segmente de pre? complet diferite - ?ampania francez? importat? este de multe ori mai scump?", spune Pavel Titov.Abrau-Durso ??i export? vinurile ?n 24 de ??ri, dar nu ?n Fran?a, mai spune pre?edintele Abrau-Durso. Ac?iunile produc?torului de vin, care anul trecut ?i-a redenumit marca ?Russkoye shampanskoye”, ?Russkoye igristoe”,?au crescut cu peste 3%, dup? ce au crescut cu 7,77% ?n comer?ul timpuriu, potrivit ESM Magazine.Unii produc?tori francezi de ?ampanie au spus c? vor respecta legea pentru a p?stra accesul pe pia?a Rusiei. GERMANIA?ase p?s?ri Rhea sc?pate de la o gr?din? zoologic? privat? din Germania s-au ?nmul?it, s-au adaptat ?i au devenit co?marul fermierilor 11.07.2021 Un grup de p?s?ri Rhea, ?n 2017, pe un c?mp dintre Schlagsdorf ?i Utrecht Foto: Profimedia Fac pagube de mii de euro De la 6 au ajuns la 600 de exemplare P?s?rile Rhea nu au pr?d?tori naturali ?n Germania. Speran?a e ?n mistre?i P?s?rile Rhea sunt inteligente ?i fug de v?n?tori Acest animal exotic se simte ca acas?, de?i este pe un teren str?in. Vorbim despre Rhea, o pas?re mare, a c?rei dimensiune este egalat? doar de pofta de m?ncare. Originar? din America de Sud, se simte acum ?n largul ei ?n nordul Germaniei. Rezerva?ia biosferei Schaalsee a devenit casa celei mai mari popula?ii de p?s?ri Rhea din Europa. ?i dac? acest lucru este pe placul ecologi?tilor, pentru fermieri sunt o adev?rat? pacoste. P?s?rile g?sesc mult? hran? pe c?mpurile lor ?i nu au pr?d?tori naturali. Urm?ri?i un reportaj marca ?Focus Europa”, un proiect Digi24 ?i Deutsche Welle. Emisiunea e difuzat? vinerea la ora 23:30 ?i ?n reluare s?mb?ta de la ora 19:30. ?Aici! Aici e una!” Thomas Teut a z?rit-o. E fermier ?i adesea se uit? dup? p?s?ri prin ?mprejurimi.?Ce vezi acolo?”?V?d una. O alta este ?n spatele acelei scorburi ?i nu o pot vedea de aici”, spune b?rbatul.Teut nu este prieten cu p?s?rile Rhea americane - o specie de p?s?ri Nandu. Sunt p?s?ri mari, asem?n?toare cu stru?ul, care nu zboar?, dar sunt foarte bune alerg?toare. Acum, aceste p?s?ri ?i m?n?nc? recoltele.?Stau mereu acolo, de o parte ?i de alta a drumului”, explic? fermierul.Fac pagube de mii de euroP?s?rile fl?m?nde sunt foarte mul?umite de rapi?a sa. Nu-i de mirare, pentru c? este o hran? care le d? mult? energie.?Aceasta este una dintre plantele din care au m?ncat... Uite, aici po?i vedea cum au m?ncat florile”, se pl?nge fermierul ar?t?nd planta distrus?.Thomas Teut spune c? p?s?rile Rhea ?l oblig? s? planteze cu 20% mai mult? rapi??, iar paguba e de c?teva mii de euro.?Mul?i oameni cred c? sunt minunate. ?i noi credem c? p?s?rile sunt grozave, dar c?nd hrana lor e pl?tit? din buzunarul t?u, te enervezi. Ca fermieri, suntem obi?nui?i s? avem daune cauzate de animalele s?lbatice. Dar acesta este un caz extrem, iar acestea sunt animale s?lbatice care nu prea au nimic de-a face cu noi”, spune Thomas Teut.De la 6 au ajuns la 600 de exemplareNu departe de c?mpurile lui Teut, ?n ora?ul Gross Gr?nau din nordul Germaniei, au fost odat? ?ase p?s?ri Rhea americane care tr?iau ?ntr-o gr?din? zoologic? privat?. Acum vreo 20 de ani, poarta a fost l?sat? deschis? ?i p?s?rile, originare din America de Sud, au sc?pat din ?arcurile lor ?i au reu?it s? se reproduc? cu succes ?n aceast? zon?.Asta ?nseamn? c? p?s?rile sunt responsabilitatea p?durarului Mario Axel, din cadrul Rezerva?iei Biosferei UNESCO din Schaalsee. El ?i colegii s?i num?r? p?s?rile Rhea la intervale regulate. Ca urmare a neaten?iei de acum 20 de ani, popula?ia de p?s?ri a crescut la 600 de exemplare.?Cine a avut p?s?rile atunci ?n mod clar nu le acorda suficient? aten?ie ?i nu a fost prea ?ngrijorat c?nd au sc?pat. Probabil c? a presupus c? situa?ia se va rezolva pur ?i simplu de la sine”, spune rangerul Mario Axel.Dar nu s-a rezolvat! P?s?rile chiar au ?nfruntat iernile reci din Germania ?i au rezistat ?n regiune. De fapt, localnicii sunt cei care nu s-au adaptat la ele.??nc? nu m-am obi?nuit cu ele. C?nd le vezi silueta... ?n capul meu pur ?i simplu nu se potrive?te cu imaginea pe care o am despre peisajul din nordul Germaniei”, m?rturise?te p?durarul.P?s?rile Rhea nu au pr?d?tori naturali ?n Germania. Speran?a e ?n mistre?iP?durarii ?ncearc? s? ?in? sub control popula?ia de p?s?ri Rhea. O metod? e s? le distrug? ou?le. Dar ele fac ?i mai multe. P?s?rile Rhea americane nu au pr?d?tori naturali aici, spre deosebire de America de Sud, unde p?s?rile Rhea cad prad? jaguarilor.Dar p?durarii din nordul Germaniei sper? c? mistre?ii vor ?ncepe s? fie interesa?i de ou?le p?s?rilor.?Odat? ce un mistre? ?ncearc? un ou de aceast? dimensiune, va fi interesat s? g?seasc? mai multe. Iar mistre?ii care se apropie de cuib nu vor fi speria?i de un mascul Rhea. Vor reu?i s? m?n?nce ou?le”, spune Mario Axel.P?s?rile Rhea sunt inteligente ?i fug de v?n?toriAcum, oameni precum Heiko Funk - v?n?torul districtului - se al?tur? efortului de a ?ine sub control popula?ia de p?s?ri Rhea. A ?mpu?cat peste 200, desigur, cu acord oficial. Nu ?ncearc? s? le omoare pe toate. Convins c? p?s?rile se vor ?nmul?i ?n continuare, Funk spune c? p?s?rile sunt inteligente ?i p?r?sesc zonele ?n care sunt v?nate ?i monitorizate.?Num?rarea p?s?rilor ?n zonele monitorizate nu indic? num?rul real al popula?iei din zon?. Sunt p?s?ri Rhea care tr?iesc ?n afara zonelor monitorizate”, spune v?n?torul Heiko Funk.Oare el crede c? au plecat din zon?? ?Da, s-au mutat 20 de kilometri mai la est - nu este mare lucru pentru ele”, spune v?n?torul.Fermierul Teut crede ?i el c? p?s?rile Rhea vor r?m?ne aici, pe c?mpurile sale din nordul Germaniei.?Ei bine, nu le putem alunga, pentru c? alearg? mult mai repede ca noi. Am ?ncercat cu sperietori ?i lucruri de genul ?sta - nu le deranjeaz? deloc. Deci, nu exist? nicio modalitate de a le speria”, spune fermierul.P?s?rile Rhea americane sunt, cu siguran??, o atrac?ie pentru localnici ?i pentru turi?ti. Dar, probabil, cur?nd noile genera?ii vor deveni ceva obi?nuit ?n peisaj. Editor : Luana Pavaluca CANADAUn miliard de scoici, midii ?i alte animale marine, ucise de valul de c?ldur? extrem? din Canada. "Au fiert" pur ?i simplu pe plaj? 11.07.2021 13:46 Un miliard de scoici, midii ?i alte animale marine, ucide de valul de c?ldur? extrem? din Canada. FOTO: captur? Youtube Valul de c?ldur? extrem? din Canada a dus la moartea a aproape un miliard de midii, scoici ?i alte animale marine care tr?iesc pe plajele din Vancouver. Camerele de termoviziune au ?nregistrat 50 de grade Celsius acolo, potrivit CNN. ?Cel care a tras semnalul de alarm? cu privire la aceast? catastrof? marin? este Christopher Harley,?profesor la departamentul de zoologie de la Universitatea din Columbia Britanic?. El a descoperit c? ?ntreaga plaj? Kitsilano, care se afl? ?n apropierea casei sale, era acoperit? de midii moarte. Cercet?torul a apreciat c? aceasta este o consecin?? a valului de c?ldur? record care a lovit zona ?n perioada 26-28 iunie."Am sim?it mirosul acelei plaje ?nainte s? ajung acolo, pentru c? erau deja multe animale moarte. Am ?nceput s? m? uit ?n jur ?i mi-am spus: Oh, asta nu poate fi bine", a povestit el.A doua zi, Harley ?i unul dintre elevii s?i au mers la Lighthouse Park, la vest de Vancouver: "Acolo era o catastrof?. Midiile acopereau tot ??rmul ?i majoritatea acestora muriser?".Christopher Harley estimeaz? c? un miliard de midii, scoici ?i alte animale marine ar fi murit de c?ldur?.De?i scoicile ata?ate de roci sunt obi?nuite s? fie expuse la aer ?i la lumina soarelui ?n timpul refuxului, ele nu pot supravie?ui la temperaturi de peste 37 de grade Celsius foarte mult timp, explic? Christopher Harley. ?n ultimele zile ale lunii iunie, ?n Vancouver, temperaturile s-au apropiat de 40 de grade Celsius, cu valori ?i mai ridicate ?n zonele de plaj?.O camer? de termoviziune folosit? de Harley ?i de studentul lui a indicat chiar ?i peste 50 de grade Celsius pe unele suprafe?e.Brian Helmuth, profesor de biologie marin? la Universitatea Northeastern, a precizat c? moartea acestor vie?uitoare poate provoca "un efect ?n cascad?" asupra altor specii.Oamenii de ?tiin?? din domeniul climei au numit valul de c?ldur? din Columbia Britanic? ?i Pacificul de Nord-Vest din Statele Unite?ca fiind f?r? precedent ?i au avertizat c? schimb?rile climatice vor face aceste evenimente mai frecvente ?i mai intense."Am v?zut recorduri de c?ldur? ?n weekend care au fost dobor?te a doua zi", a declarat Kristina Dahl, cercet?tor pe probleme de clim?.?SUASUA fac legi protec?ioniste, care ap?r? fermierii de marii procesatori , 10 iulie 2021, Catalin Lenta Administra?ia de la Washington are de g?nd s? emit? noi reguli pentru a proteja fermierii care cresc vaci, g?ini ?i porci, ?mpotriva celor mai mari procesatori de carne din Statele Unite. Este vorba de o parte a unui plan de ?ncurajare a unei mai mari concuren?e ?n sectorul agricol.Astfel, noile reglement?ri vor permite ca fermierii s? dea mai u?or ?n judecat? companiile cu care contracteaz? din cauza practicilor neloiale, discriminatorii sau ?n?el?toare. De asemenea, este de a?teptat ca Departamentul Agriculturii s? limiteze defini?ia a ceea ce ?nseamn? carne produs? pe p?m?nt american. Acest lucru nu va mai permite etichetarea drept produs american a celor din carnea animalelor crescute ?n alte ??ri ?i doar procesate ?n Statele Unite.Noul regulament va permite agricultorilor s? depun? pl?ngeri ?n demeiul unei legi, cea privind ambalatorii ?i depozitarii de produse. P?n? acum, ?n timpul proceselor, mai multe hot?r?ri judec?tore?ti au interpretat legea federal? ?n sensul c? un fermier trebuie s? demonstreze c? ac?iunile unei companii d?uneaz? concuren?ei din ?ntreaga industrie ?nainte ca un proces s? poat? continua. Lucru greu de dovedit de un fermier ?n lupta cu gigan?ii din industrie. Marile companii produc?toare de carne au ap?rat vechiul sistem pentru c?, spun ele, fermierii puneau la dispozi?ie doar halele ?i for?a de munc?, ?n timp ce companiile ofereau puii, furajele ?i expertiza.De cealalt? parte, un fermier care conduce un grup de mici produc?tori spune c? schimbarea ar trebui s? protejeze mai bine firmele mai mici ?n rela?iile lor cu cele patru mari companii de carne, care controleaz? ?mpreun? aproximativ 70% din produc?ia de carne de vit? din SUA.S? mai spunem ?i c? ministerul american al agriculturii inten?ioneaz? s? revizuiasc? defini?ia a ceea ce ?nseamn? carne ”produs? ?n Statele Unite”. ?n prezent, companiile pot utiliza aceast? etichet? ori de c?te ori carnea este procesat? ?n Statele Unite, chiar dac? animalele s-au n?scut ?i au crescut ?n alt? parte.De asemenea, Departamentul de Agricultur? inten?ioneaz? s? investeasc? ?n noi pie?e locale ?i regionale, astfel ?nc?t fermierii s? aib? mai multe op?iuni pentru v?nzarea animalelor ?i a culturilor. Marile companii de prelucrare a c?rnii domin? pia?a bovinelor, porcilor ?i g?inilor, ceea ce nu le permite micilor fermieri s? ob?in? un pre? corect.?Gata cu discriminarea – fermierii americani vor avea ?dreptul la repara?ii”, 10 iulie 2021 , Andra Moldoveanu Fermierii din Statele Unite ale Americii se preg?tesc s? r?sufle u?ura?i ?i s? ??i reduc? cheltuielile, cel pu?in ?n ceea ce prive?te flota de utilaje. Nu este vorba de o reducere a pre?urilor, ci doar de a primi dreptul s? ??i repare singuri un tractor sau o combin? atunci c?nd se stric?. La ora actual?, ?n Statele Unite acest lucru este interzis, fermierii fiind obliga?i s? apeleze la firmele care le-au v?ndul utilajele.Libertatea de a face unele repara?ii chiar de c?tre fermieri va veni dup? ce pre?edintele Statelor Unite, Joe Biden, va semna un ordin executiv care nu va mai permite produc?torilor de utilaje s? le limiteze fermierilor acest drept de interven?ie asupra propriilor bunuri. Acum, fermierii americani trebuie s?-?i repare echipamentul la dealeri ?n loc s? foloseasc? ateliere de repara?ii independente sau s? fac? repara?iile singuri. ?n plus, unii produc?tori de tractoare instaleaz? anumite programe pentru a-i for?a pe fermieri s? mearg? la dealeri pentru repara?ii.?n consecin??, Departamentul Agriculturii din SUA, adic? ministerul Agriculturii, ?i Comisia Federal? pentru Comer? vor primi ordin s? pun? la punct, ?i ?nc? rapid, o serie de reglement?ri care vor spori concuren?a ?n industria agricol?. La r?ndul s?u, acest lucru ar putea spori c??tigurile pe care le ?ncaseaz? fermierii ?i le-ar da mai mult? putere ?n lupta lor ?mpotriva gigan?ilor agricoli, care au pozi?ie dominant? ?n pia??.A?a numitul ”drept la repara?ii” a fost subiectul unor dispute ?ndelungate ?i aprige. ?n timp ce oamenii obi?nui?i pot s? ??i repare singuri ma?inile sau articolele defecte, fermierii nu puteau s? fac? acest lucru din cauza restric?iilor pe care le-au impus marii produc?tori de echipamente agricole.Deocamdat? nu exist? prea multe informa?ii despre aceast? u?urare a vie?ii fermierilor americani, dar purt?torul de cuv?nt al Casei Albe a spus c? regulile ce vor fi scrise de Departamentul Agriculturii ?i Comisia Federal? pentru Comer? vor oferi fermierilor dreptul de a-?i repara propriile echipamente dup? cum consider? c? este mai bine ?i dup? cum le place.Viitorul ordin preziden?ial vine astfel ca o compensa?ie dup? o perioad? ?n care gigan?ii din industria american? constructoare de ma?ini au condus discre?ionar ?i din pozi?ie de for?? agricultura din Statele Unite ale Americii. Lucr?torii agricoli spun c? au fost pu?i ?n dificultate de marile firme, care au impus pre?uri mari ?i termene lungi pentru repara?ii, de multe ori ?mpiedic?ndu-i s? fac? la timp lucr?rile. De aceea, unii dintre ei chiar au renun?at la utilajele moderne, dar la care pot ap?rea multe defec?iuni, ?i s-au ?ntors la vechile tractoare, ceea ce a dus la o nedorit? cre?tere a pre?urilor acestora.SANATATE si GASTRONOMIEImunitatea colectiv? este de 40%-50%. ?n ora?ele mari, de trei ori mai multe persoane au trecut prin boal? f?r? a fi raportate – Gheorghi??News.ro - Dum, 11 iul. 2021, Medicul Valeriu Gheorghi??, coordonatorul campaniei na?ionale de vaccinare ?mpotriva COVID-19, a declarat c?, ?n ora?ele mari, de trei ori mai multe persoane au trecut prin boal?, f?r? a fi raportate ?n mod oficial ?i c? imunitatea cumulat?, la nivel na?ional, este de 40-50 la sut?. Gheorghi?? a mai precizat ?i c? ?n spatele unui singur caz pozitiv au fost, probabil, p?n? la cinci alte persoane infectate, scrie News.ro.”Este un studiu publicat, efectuat pe 943 de persoane, din urbanul mare, urban mic, este inclus ?i municipiul Bucure?ti ?i s-a ?ncercat determinarea anticorpilor care apar dup? vaccinare ?i anticorpii care apar la trecerea prin boal?. Ceea ce s-a observat este c? ?n urbanul mare, de trei ori mai multe persoane au fost depistate ca fiind trecute prin infec?ia natural? cu SARS CoV-2 dec?t erau raportate ?n mod oficial, spre deosebire de urbanul mic unde erau de nou? ori mai multe persoane care aveau istoric de trecere prin boal? necunoscut conform anticorpilor, comparativ cu c?t se cuno?tea ?n mod oficial”, a declarat Valeriu Gheorghi??.”Acest lucru rezult? din acest studiu. De altfel ?i noi estimam c?, cel pu?in ?n perioada ?n care ?n Rom?nia exista o transmitere comunitar? accelerat?, ?n spatele unui caz pozitiv erau ?ntre 5 ?i 10 alte cazuri pozitive ca urmare a expunerii altor persoane la acel pacient care era pozitiv. Sigur c? aici o parte dintre persoanele care au trecut prin boal?, fie au dezvoltat forme asimptomatice ?i atunci au r?mas nediagnosticate pe bun? dreptate, fie au dezvoltat forme u?oare, au fost testate la domiciliu, nu s-au prezentat pentru evaluare medical? ?i exist? undeva, se reg?sesc ?n momentul de fa?? ?n popula?ie. ?ns? ce este foarte important de men?ionat este c? datele din studiile ?tiin?ifice ne arat? totu?i c?teva lucruri foarte importante ?i anume, ?n cazul celor care au f?cut forme asimptomatice sau forme u?oare de ?mboln?vire, nivelul anticorpilor neutralizan?i, adic? acei anticorpi protectori care blocheaz? intrarea virusului ?n celule este foarte redus sau chiar nedetectabil”, a declarat Gheorghi??.Coordonatorul campaniei na?ionale de vaccinare a explicat c? cei care au trecut prin boal? au, ?n medie, timp de ?ase luni anticorpi protectori.Medicul a precizat c? 35 la sut? dintre cei care au avut boala s-au ?i vaccinat.Valeriu Gheorghi?? a mai declarat, de asemenea, c? imunitatea colectiv? ?n Rom?nia este de 40 – 50 la sut?. Cite?te articolul integral pe News.roDOSARCurent electric ?n ro?iile din Rom?nia. Ce s-a inventat la noi ?n ?ar?, fructul viitorului se coace mai repede , N?stase Mirabela , 11:28, 10 iul. 2021 Curent electric ?n ro?iile din Rom?nia. Electro-ro?ia este fructul viitorului, conform horticultorilor. Ea are un gust pl?cut, este aromat? ?i are i culoare de un ro?u aprins.Curent electric ?n ro?iile din Rom?niaAceast? ro?ie nu are nevoie de foarte mult? ap?, dar nici de lumina la capacitate maxim? ca s? ajung? la maturitate. Dar, ro?ia este conectat?, non-stop, la stimuli electrici. Astfel de ro?ie a fost conceput? ?n serele Universit??ii de Agronomie din Ia?i.“Aici utiliz?m curentul electric ?n plant?. Utiliz?nd o spiral?, ?nf??urat? ?n jurul tulpinei plantei aplic?m un curent de slab? intensitate”, a explicat M?d?lin Gheorghi?oaie, doctorand, cum trece curentul prin plant?.De altfel, nu mai pu?in? de 30 de r?saduri de ro?ii sunt atent ?ngrijite ?ntr-una dintre serele Universit??ii de ?tiin?ele Vie?ii “Ion Ionescu de la Brad”, din Ia?i. Acestea sunt conectate ?n permanent? la o surs? de curent eletric. A?a, plantele au crescut mult mai repede, iar fructul ob?inut este copt, de un ro?u aprins. La fix dou? luni de c?nd plantele au fost conectate la energie electrica, oamenii de ?tiin?? au cules primele…23 de kilograme.?″-Are peste 300 de grame. E dulce, e foarte bun?. Pulp? este ro?ie, este coapt?”.C?t ar costa astfel de ro?iiSpeciali?tii afirm? c? fluxul de curent electric ce face c? ro?ia s? se coac? favorizeaz? absorb?ia mineralelor din sol, prin urmare fructul se dezvolt? f?r? s? fie atacat de d?un?tori. Prin acest stimul artificial, ?ns? nepericulos de cre?tere, pe un r?sad se dezvolt? mai multe fructe dec?t pe o plant? care a fost s?dit? direct ?n p?m?nt, sub cerul liber ori ?ntr-o ser?. ?n ce prive?te costurile de produc?ie, ele sunt diminuate cu p?n? la 70 la sut?, au spus cercet?torii din Ia?i. “Datorit? faptului c? se utilizeaz? curent electric continuu, la intensit??i mici, nu facem altceva dec?t s? stimul?m aceast? activitate hormonal? ?n latura de cre?tere. Evit?m 100% utilizarea hormonilor artificiali inevitabil, odat? instalat sistemul, poate fi utilizat pe tot parcursul anului”, a spus Prof dr Vasile Stoleru, Facultatea de Horticultur?, USV Ia?i.Curentul electric ajunge la plant?, direct prin tulpin?. Totododat?, planta are nevoie, zilnic, de cel pu?in 30 de ml de ap?, pentru ca solul s? r?m?n? umed.“Prin utilizarea curentului electric exist? un poten?ial de stimulare al plantelor, exist?nd posibilitatea de a accelera capacitatea de produc?ie, prin dezvoltarea mai rapid? a plantei, ?nflorire, fructificare ?i maturare a fructelor ceva mai timpuriu”, a spus M?d?lin Gheorghi?oaie, doctorand.Momentan, aceste ro?ii nu au fost scoase la v?nzare, ?ns? pre?ul pentru un kilogram va fi similar cu cel al legumelor bio. Electro-rosia este unicat pe pia?? din ?ara noastr?, iar astfel de studii se fac ?i ?n China.* * *Pe?tii de pe r?ul Jiu, extermina?i de poluarea agresiv?. ?Puietul moare din fa?? ?i nu mai ajunge la maturitate“ 10 iulie 2021, 13:41 de Alin Ion Pe?tii de pe r?ul Jiu, extermina?i de poluarea agresiv?. ?Puietul moare din fa?? ?i nu mai ajunge la maturitate“ R?ul Jiu este poluat ?n diferite moduri R?ul Jiul este poluat ?n diferite moduri, de la amenaj?rile hidroenergetice ?i p?n? la devers?rile de ape uzate din canaliz?rile localit??ilor, astfel ?nc?t num?rul de pe?ti s-a redus semnificativ. Claudiu Fiu, vicepre?edintele Asocia?iei Jude?ene a V?n?torilor ?i Pescarilor Sportivi Gorj, trage un semnal de alarm? ?i spune c? poluarea este factorul principal de deces ?n r?ndul pe?tilor. ?Resursa acvatic? ?ncepe s? aib? probleme din cauza polu?rii. A ?nceput s? se reduc? popula?ia piscicol? ?i chiar acolo unde nu te a?teptai s? se ?nt?mple acest lucru, adic? ?n zonele montane, pentru c? de?eurile ajung, din p?cate, ?i ?n acest zone. Mai avem canaliz?ri care se duc ?n Jiu, poluarea chimic?, mai pu?in v?zut?, agregate care se extrag din albie ?n perioada ?n care resursa acvatic? este ?n perioada de ?nmul?ire ?i ?n afecteaz?. Mai sunt oscila?ii de debit, ca urmare a devers?rilor de baraje. Cum s? reziste pe?tii la to?i ace?ti factori de poluare?“. Poluarea afecteaz? puietul Polurea afecteaz? ?n primul r?nd puietul, sus?ine Claudiu Fiu: ?Poluarea este foarte periculoas? pentru c? afecteaz? ?n primul r?nd puii, care mor ?i fa?? ?i nu ajung la maturitate. Continu?m cu popul?rile de pe?te pe r?ul Jiu. F?r? aceste ac?iuni, pe?tii pe r?ul Jiu ar fi pe cale de dispari?ie. ?ncerc?m s? readucem vechile specii. Am rezervat o cantitate de scobar. AJVPS Gorj desf??oar? ?n fiecare an popul?ri cu ciprinide. Nu facem altceva dec?t s? ?inem pasul cu problemele cauzate de poluare ?i de amenaj?rile de albii “. ADVERTISING Mortalitate ridicat? din cauza cormoranilor Cormoranii afecteaz?, de asemenea, popula?ia piscicol? dintr-un anumit areal. Mul?i pe?ti sunt r?ni?i de ace?tia, dup? care mor. ?Avem o mortalitate ridicat? ?n aceast? perioad? la special caras, dar din cauza cormoranilor care provoac? r?ni, se formeaz? infec?ii ?i mor. Este vorba de pe?ti de dimensiuni mai mari, care nu pot s? fie ?nghi?i?i de cormorani“, a ad?ugat Claudiu Fiu. * * *Un sat din Rom?nia este at?t de frumos, ?nc?t este ?n topul preferin?elor turi?tilor europeni. Secretul care ?l face a?a de c?utat , 10.07.2021 Mun?i, dealuri ?nverzite, p?duri dese ?i uli?e care nu au v?zut niciodat? asfaltul. ?ntr-un astfel de peisaj au ap?rut, ?n ultimii ani, tot mai multe c?su?e vechi din lemn, salvate de oamenii care au ?n?eles c? Maramure?ul ?nc? ofer? ceea ce ?n alte col?uri ale Europei s-a pierdut demult: autenticitate, tradi?ie ?i o lume rural? neschimbat? de sute de ani. Maramure?ul se afl???n topul locurilor preferate, iar satul Breb este prima op?iune pentru mul?i europeni. La noi ?i foarte frumos satul ?i vin foarte mul?i turi?ti, din toate p?r?ile lumii, spun localnicii.Pe uli?ele satului Breb, echipa Digi24?a ?nt?lnit?o?familie de olandezi. Linda, so?ul ei ?i cei doi copii c?l?toresc prin Europa cu rulota.Linda: "?i explicam fiicei noastre c? tot ce e f?cut aici, este f?cut de m?na omului. Ei nu prea merg la supermarket, nici ma?ini nu sunt prea multe, este ceva local".Satul de la poalele mun?ilor Gut?i a devenit cunoscut ?n lume dup? ce c??iva str?ini l-au descoperit ?i l-au promovat. Inclusiv prin?ul Charles a vizitat locul ?i a contribuit la refacerea unei biserici vechi, de lemn.Prin?ul Charles a donat 5.000 de lire pentru refacerea acoperi?ului. Este recunoscut? ca fiind biserica cu cel mai vechi turn din Rom?nia, din anul 1530.La Breb tr?iesc ast?zi foarte mul?i str?ini, care dup? ce au vizitat locul, au decis s? se mute ?n Rom?nia. Au restaurat c?su?e vechi, pe care apoi le-au inclus ?n circuitul turistic.Vasile Oanea, primar Ocna ?ugatag: "Avem str?ini care s-au mutat in Breb, primii au fost din Marea Britanie. Ne-au ajutat s? ne d?m seama ce valori avem, ce poten?ial avem, m? refer la case de lemn, pe care noi nu am ?tiut s? le punem ?n valoare".Ileana Tiran, proprietar de pensiune: "Am v?zut c?-i frumos, apoi av?nd bani, av?nd stare material? bun?, ne-am g?ndit s? cump?r?m o parcel? de teren, o c?su??".Ileana Tiran a restaurat o c?su?? tradi?ional?, care este plin? de turi?ti aproape tot timpul anului.Ileana Tiran, proprietar pensiune: M?ine am un grup de polonezi, din Germania, Spania, America, Australia.Prezen?a tot mai mare a turi?tilor str?ini ?n aceast? zon? i-a ajutat ?i pe localnici s? ?n?eleag? c?t de valoros este satul tradi?ional rom?nesc. Editor : Georgiana Marina * * *Ce tranzi?ie just? putem avea ?ntr-o Rom?nie cu 80% din rural cu ?nc?lzire pe lemne?! 10 iulie 2021, Aproape 80% din popula?ia rural? din Rom?nia folose?te lemnul pentru ?nc?lzire, ?n sobe ?nvechite ?i ineficiente, cu randamente ?i eficien?? energetic? sc?zut?, cu emisii foarte poluante ?n aer ?i efecte toxice asupra s?n?t??ii umane ?i a mediului. ?n Rom?nia sunt 8 milioane de cl?diri reziden?iale, care corespund unui num?r de 7,2 milioane de gospod?rii. 31% din total sunt cl?diri multifamiliale, ?n timp ce 50% sunt case unifamiliale, conform PNRR, pe baza datelor INS. 47,5% din spa?iile reziden?iale, adic? 71% din gospod?riile unifamiliale, se afl? ?n mediul rural. 95% din cl?dirile din mediul rural sunt gospod?rii unifamiliale. Ministerul Energiei estima, ?n 2018, c? 16% din totalul gospod?riilor din Rom?nia sunt nelocuite, iar zona rural? este afectat? ?n mod deosebit de acest fenomen. Aproximativ 20% din case sunt construite din paiant? sau chirpici. Aceast? din urm? caracteristic? este prezent? ?n mod dispropor?ionat ?n locuin?ele rurale, iar astfel de materiale conserv? umiditatea ?i sporesc riscul unui spa?iu de locuit nes?n?tos. Aceste elemente de context general indic? deja c?teva probleme structurale profunde ?i grave care afecteaz? calitatea vie?ii ?n mediul rural. ?n acest context, problema ?nc?lzirii locuin?elor devine o problema ?i mai mare, cu un impact imediat asupra s?n?t??ii ?i mediului ?nconjur?tor, ?ntr-un contrast evident ?n raport cu ?intele ambi?ioase asumate de Rom?nia c? parte a procesului de tranzi?ie just?, prin care protejarea mediului ar trebui s? mearg? m?n? ?n m?n? cu cre?terea calit??ii vie?ii. Aproape 80% din popula?ia rural? din Rom?nia folose?te lemnul pentru ?nc?lzire, ?n sobe ?nvechite ?i ineficiente, cu randamente ?i eficien?? energetic? sc?zut?, cu emisii foarte poluante ?n aer ?i efecte toxice asupra s?n?t??ii umane ?i a mediului. Pe l?ng? acestea, consumul extins de lemne genereaz? probleme ample din perspectiva pie?ei ?i a pre?ului, iar perpetuarea lor ?i incapacitatea fie a pie?ei, fie a statului de a corecta aceste neajunsuri ?n ultimele trei decenii este greu de ?n?eles. Vorbim de o problem? care s-a perpetuat ?i s-a amplificat p?n? la un nivel ?ntr-at?t de mare ?nc?t rezolvarea problemei devine mai costisitoare dec?t problema ?n sine. ?n general, din punct de vedere al pre?ului, lemnul este cel mai ieftin combustibil disponibil pentru ?nc?lzire (dar la doar o mic? distan?? de gaz). Mai mult, exist? un consum ilicit ridicat asociat ?nc?lzirii lemnului. Fiind un fenomen “la negru”, implicit este greu de cuantificat ?i ponderea real? a consumului ilicit ?n totalul consumului de lemne ?n gospod?riile rurale. Mai mult, dinamica dintre costul lemnelor, cantitatea consumat? ?i ponderea cheltuielilor (formale sau informale) raportat la veniturile gospod?riei este marcat? de contraste greu de corectat. Pre?ul mai mic al lemnului poate genera impresia c? acesta este un combustibil accesibil, potrivit pentru gospod?riile mai s?race, ?ns? cantit??ile mari care trebuie consumate ridica mult costurile totale ale ?nc?lzirii cu lemne pe perioada unui sezon rece. ?n plus, exist?nd o pia?? informal? consistent? pentru lemne, volatilitatea pre?ului acestui combustibil poate fi mare (inclusiv de la o regiune la alta sau de-a lungul unui anotimp sau ?ntre anotimpuri), iar consumatorii de lemne nu beneficiaz? de nici un fel de predictibilitate ?i, mai ales, de protec?ie ?n fa?a acestor dinamici, ceea ce le spore?te vulnerabilitatea. A?adar, costurile financiare ?i non-financiare ale ?nc?lzirii cu lemne ?n mediul rural sunt mult mai mari dec?t cele ale ?nc?lzirii cu gaz sau cu orice alt combustibil, dup? cum releva un raport CSD din 2018. ?n ceea ce prive?te ajutoarele financiare disponibile pentru aceste gospod?rii, ?n ciuda faptului c? cea mai mare parte a ajutorului pentru ?nc?lzire disponibil este alocat pentru lemn, conform rapoartelor noastre din 2016 ?i 2018, cuantumurile acestor ajutoare sunt mult prea mici pentru a acoperi nevoile de ?nc?lzire ale unei gospod?rii. Estim?rile bazate pe consumul de lemne pe perioada iernii pentru ?nc?lzirea total? unei gospod?rii medii din mediul rural (3 camere ?n zona medie de temperatur?, din paiant?) se ridic? la peste 3000 de lei. Dac? noul proiect de lege privind consumatorul vulnerabil, ?n fapt o lege a ajutoarelor de ?nc?lzire, v? trece ?i de Camera Deputa?ilor ?n forma adoptat? de Senat, ajutoarele de ?nc?lzire pentru lemne pentru un ?ntreg sezon rece (noiembrie-martie) vor acoperi cel mult o treime din aceasta sum?. Desigur, este cunoscut faptul c? gospod?riile din mediul rural recurg adeseori la ?nc?lzirea par?ial? c? m?sur? de reducere a costurilor, ?ns? aceast? realitate plaseaz? din start o gospod?rie ?ntr-o stare de s?r?cie energetic?. ?n plus, ajutoarele pentru ?nc?lzire nu pot fi dec?t o m?sur? tranzitorie ?i nu pot sus?ine ?n niciun caz ambi?iile de dezvoltare durabil? asumate la nivelul discursurilor ?i documentelor oficiale ?i care deriv? din apartenen?a noastr? la UE. Aceste dinamici legate de ?nc?lzirea cu lemne vin ?n contextul ?n care nu exist? alternative sistemice la ?ndem?n? pentru ?nc?lzire ?n mediul rural. Despre piedicile ?n calea extinderii re?elelor de gaze ?nspre mediul rural am mai vorbit ?i vom mai vorbi. ?nc?lzirea la electricitate este limitat?. La nivel na?ional, doar 1% din popula?ie se ?nc?lze?te la electricitate, din cauza intensit??ii sale ridicate pentru ?nc?lzire ?i a pre?urilor limitative ale tehnologiei. De obicei, fie gospod?riile extrem de s?race care revin la ?nc?lzitoarele electrice ca ultim? solu?ie (gener?nd costuri foarte ridicate ale facturii, deci ?i mai mult? vulnerabilitate), fie gospod?riile mai bogate care ??i pot permite pompele de c?ldur? sau o tehnologie similar?. R?sp?ndirea tehnologiei regenerabile este, de asemenea, limitat? la acest nivel, cu ini?iative minore sus?inute fie prin granturi publice, fie prin activitatea ONG-urilor. ?n ceea ce prive?te calitatea vie?ii ?n mediul rural din perspectiva ?nc?lzirii, am dep??it demult ceasul al 12-lea, iar viitorul nu sun? cu mult mai bine. Lemnul v? continua s? fac? parte din mixul de ?nc?lzire reziden?ial? p?n? ?n 2030, av?nd astfel un rol major ?n procesul de tranzi?ie energetic? (PRIMES, 2016). ?n ciuda faptului c? PNRR ridic? importan?a criteriilor de eficien?? energetic? ?n baza c?rora gospod?riile se pot califica pentru sprijin financiar, inclusiv pentru schimbarea sistemelor de ?nc?lzire, acestea sunt dedicate ?n principal cl?dirilor multifamiliale, astfel c? sobele care ard lemne tot mai scumpe au toate ?ansele s? r?m?n? o realitate generalizat? ?n mediul rural. Gospod?riile unifamiliale r?m?n ?n sfera programelor na?ionale ?n anumite locuri, dar punerea lor ?n aplicare depinde de finan?are, capacitatea institu?ional?, contribu?ia individual? etc., elemente cu care am avut de-a face ?i p?n? acum ?i care au creat cadrul care a perpetuat s?r?cia energetic? profund? din mediul rural. Text scris pe baza cercetarilor realizate in cadrul Centrului pentru Studiul Democratiei pe tema saraciei energetice incepand cu anul 2016. * * *Oamenii se ?ngr?m?desc la o ferm? s? o vad? pe Rani, vaca pitic? de 51 cm ?i 28 kg , 10.07.2021 Rani, vaca pitic? la o ferm? din Bangladesh FOTO: Profimedia Images Mii de vizitatorii merg la o ferm? din Bangladesh ca s? o vad? cu ochii lor pe Rani, vaca pitic?.?Rani are 23 de luni ?i p?n? la aceast? v?rst? a atins doar 51 cm ?n ?n?l?ime ?i 28 de kilograme. ?n ciuda restric?iilor cauzate de Covid, peste 15.000 de persoane ar fi vizitat-o ??pe Rani la ferma din Charigram, l?ng? capitala Dhaka, potrivit BBC.Managerul fermei, Hasan Howladar, a depus cereri la Cartea Recordurilor Guinness, spun?nd c? Rani este cea mai mic? vac? din lume.?Nu am v?zut a?a ceva ?n via?a mea”, a spus vizitator pentru pentru BBC Bangla.Howladar a cump?rat-o pe Rani anul trecut, de la o alt? ferm? din districtul Naogaon, nord-vestul Bangladeshului. El spune c? merge greu ?i se teme de celelalte vaci de la ferm?, a?a c? este ?inut? separat de restul turmei.?Nu m?n?nc? mult. M?n?nc? o cantitate mic? de t?r??e ?i paie de dou? ori pe zi”, spune Howladar. ??i place s? se plimbe pe afar? ?i pare s? fie fericit? c?nd o lu?m ?n bra?e”.Titlul de cea mai mic? vac? din lume a fost de?inut de Manikyam, din India, care avea 61,1 cm. Howladar a declarat pentru BBC c? agen?ii de la Cartea Recordurilor ?i vor vizita ferma anul acesta pentru a stabilit dac? Rani stabile?te un nou record. * * *ANSVSA: ?n Rom?nia sunt active 101 focare de pest? porcin? african? , Angelica Lefter - 11 iulie 2021 Num?rul focarelor de pest? porcin? african? (PPA), ?n ?ara noastr?, este ?n cre?tere. Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a actualizat situa?ia privind evolu?ia bolii pe teritoriul Rom?niei. Astfel, joi – 8 iulie 2021, erau active un num?r de 101 focare pest? porcin? african? (PPA), din care 2 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 1 focar ?n exploata?ii comerciale de tip A, fiind afectate un num?r de 45.227 porcine, animale din focarele active, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Foto: ANSVSA?n perioada 2019 ?i p?n? ?n prezent au fost stinse 3215 focare de pest? porcin? african? conform datelor prezentate ?n tabelul de mai jos:Foto: ANSVSADe asemenea, ?n intervalul 1 iulie 2021 – 7 iulie 2021 au fost ?nregistrate 21 focare noi de PPA: Jude?ul Arad – 1 focar; Jude?ul Bihor – 7 focare; Jude?ul Buz?u – 1 focar; Jude?ul Cluj – 1 focar; Jude?ul Hunedoara – 1 focar; Jude?ul Satu Mare – 1 focar; Jude?ul S?laj – 2 focare; Jude?ul Teleorman – 5 focare; Jude?ul Timi? – 1 focar; Jude?ul Vrancea – 1 focar;ANSVSA mai arat? c? ?n aceea?i perioad? au fost stinse 15 focare de PPA: Jude?ul Arad – 3 focare; Jude?ul Cluj – 4 focare; Jude?ul Maramure? – 1 focar; Jude?ul Satu-Mare – 3 focare; Jude?ul Vaslui – 4 focare.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent, au fost diagnosticate 5.787 de cazuri la mistre?i ?n 41 de jude?e. ?n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.Situa?ia cazurilor pozitive la mistre?i se prezint? astfel: Jude?ul Alba – 9 mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 de mistre?i pozitivi v?na?i; Jude?ul Arad – 213 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 68 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Arge? – 133 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 mistre?i v?na?i; Jude?ul Bac?u – 123 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 27 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Bihor – 256 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 51 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 16 mistre?i g?si?i mor?i ?i 1 mistre? v?nat; Jude?ul Boto?ani – 129 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Bra?ov – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 14 mistre?i v?na?i; Jude?ul Br?ila – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i; Jude?ul Buz?u – 28 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 81 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Cara? – Severin – 20 mistre?i g?si?i mor?i ?i 110 mistre?i v?na?i; Jude?ul C?l?ra?i – 128 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 54 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Constan?a – 21 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 24 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Covasna – 14 mistre?i g?si?i mor?i ?i 8 mistre?i v?na?i; Jude?ul Cluj – 23 mistre?i g?si?i mor?i ?i 13 mistre?i v?na?i; Jude?ul D?mbovi?a – 64 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 53 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Dolj – 40 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 39 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Gala?i – 36 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i; Jude?ul Giurgiu – 210 mistre?i g?si?i mor?i ?i 105 mistre?i v?na?i; Jude?ul Gorj – 54 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Harghita – 2 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i; Jude?ul Hunedoara – 39 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 27 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Ialomi?a – 166 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 34 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Ia?i – 203 mistre?i g?si?i mor?i ?i 33 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Ilfov – 135 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 48 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Maramure? – 113 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 101 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Mehedin?i – 40 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 11 mistre?i v?na?i; Jude?ul Mure? – 20 mistre?i g?si?i mor?i ?i 25 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Neam? – 7 mistre?i g?si?i mor?i ?i 5 mistre?i v?na?i; Jude?ul Olt – 5 mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 mistre?i v?na?i; Jude?ul Prahova – 171 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 35 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Satu-Mare – 201 mistre?i g?si?i mor?i ?i 187 de mistre?i v?na?i; Jude?ul S?laj – 160 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 73 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Sibiu – 46 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 47 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Suceava – 30 mistre?i g?si?i mor?i ?i 2 mistre?i v?na?i; Jude?ul Teleorman – 492 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 50 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Timi? – 297 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 17 mistre?i v?na?i; Jude?ul Tulcea – 108 mistre?i g?si?i mor?i ?i 76 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Vaslui – 29 mistre?i g?si?i mor?i ?i 37 de mistre?i v?na?i; Jude?ul V?lcea – 197 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 78 de mistre?i v?na?i; Jude?ul Vrancea – 33 de mistre?i g?si?i mor?i ?i 20 mistre?i v?na?i.Dintre acestea, ?n intervalul 1 iulie – 07 iulie 2021 au fost ?nregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistre?i, dup? cum urmeaz?: Jude?ul Alba – 1 caz PPA, mistre? v?nat; Jude?ul Bac?u – 2 cazuri PPA, mistre?i v?na?i; Jude?ul Boto?ani – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort; Jude?ul Hunedoara – 4 cazuri PPA, mistre?i g?si?i mor?i; Jude?ul Sibiu – 1 caz PPA, mistre? v?nat; Jude?ul Vrancea – 1 caz PPA, mistre? g?sit mort. La ultima actualizare, din data de 1 iulie 2021, ANSVSA a prezentat un num?r de 95 de focare de pest? porcin? african? active ?n Rom?nia, cu 6 mai pu?ine dec?t sunt la momentul de fa??.* * *VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu – De ce sunt castrave?ii goi la mijloc? 11 iulie 2021, Ionu? F?nt?n? Cu to?ii iubim s? m?nc?m mur?turi crocante, care ne ofer? satisfac?ie cu fiecare mu?c?tur?, ?ns? chiar ?i gospodinele cele mai experimentate pot s? dea gre? cu mur?turile, dac? legumele puse ?n borcan nu sunt de cea mai bun? calitate. Spre exemplu, castrave?ii goi la mijloc nu vor putea niciodat? s? ajung? la savoarea pe care o a?tept?m, av?nd un gust u?or amar ?i o textur? moale. Legumele pot ajunge ?n aceast? situa?ie dac? nutri?ia de care au parte c?nd se dezvolt? nu este complet? ?i echilibrat?. Mai multe depsre acest subiect afl?m ?n videoclipul de mai jos, de la Dr. Ing. Horia Ghibu.* * *Vinul de azi: Mas Janeil Grenache & Sauvignon 2019 Parteneri Profit.ro scris ieri, Domeniul Mas Janeil se ?ntinde pe o suprafa?? de 35 de hectare de teren, ?n faimoasa Vale Agly, ?n sudul Fran?ei. Vinurile realizate aici sunt o fin? reprezentare a terroir-ului, iar ?n producerea lor sunt folosite metode de vinifica?ie sustenabile, pe c?t se poate de naturale. Vin alb de culoare galben? cu str?lucire aurie, buchet complex de amestec de flori, trufe, brio?e ?i stejar. Gustul bine echilibrat, destul de rotund, dar ?i cu note de aciditate la final confer? lungime vinului. Se poate servi ca aperitiv dar ?i al?turi de fructe de mare, pe?te ?i pui la gr?tar. Vinul poate fi cump?rat de AICI. Material ?n parteneriat cu Unvinpezi.ro * * *Un sat din Rom?nia a luat ochii str?inilor. E ?n topul preferin?elor turi?tilor europeni, Wall-Street10 Iulie 2021 Nu mai ?ncape ?ndoial? de faptul c? Rom?nia a furat deja de ceva timp ochii str?inilor prin mun?ii, dealurile ?i locuri pitore?ti care pun ?ara noastr? pe harta preferin?elor europenilor. ?n general, c?nd p??esc la noi ?n ?ar?, turi?tii sunt fascina?i de locurile cu p??une, cu verdea??, de unde r?sar timid c??u?e tradi?ionale, din lemn. Cam a?a arat? ?i satul Breb din jude?ul Maramure?, un loc pe care turi?tii europeni l-au pozi?ionat ?n topul preferin?elor lor. Pentru cei mai mul?i dintre ei, acest sat este alegerea num?rului 1 atunci c?nd vorbim despre o vacan?? ?n Rom?nia. Satul Breb. O lume rural? neschimbat? de sute de ani Satul de la poalele Mun?ilor Gut?i este vizitat anual de turi?ti din toat? lumea. ?i Prin?ul Charles a c?lcat pragul satului, acolo unde a ref?cut ?n anii trecu?i ?i o biserica veche din lemn. Mai mult, ?n satul Breb s-au ?i mutat mai mul?i str?ini, dup? ce au fost ?nc?nta?i de via?a lini?tit? de aici ?i de peisajele de poveste. Sursa foto: Facebook /Casa din Vale Breb?La noi ?i foarte frumos satul ?i vin foarte mul?i turi?ti, din toate p?r?ile lumii”, a spus o localnic? pentru Digi24.Prezen?a mare a turi?tilor str?ini i-a ajutat ?i pe localnicii din zon? s? promoveze mai mult locul ?i s? ?n?eleag? c?t de valoros este satul rom?nesc tradi?ional. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download