Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 14 octombrie 2020 Ziua Por?ilor Deschise la USAMV Bucure?ti, o nou? edi?ie #extraordinar? 14 octombrie 2020 USAMV Bucure?ti a sus?inut un eveniment cu por?ile deschise, at?t pentru noii studen?i c?t ?i pentru cei interesa?i de domeniile acoperite de facult??ile din cadrul Universit??ii.?Ini?iativa din acest an a fost denumit? “Descoperim ceva extraordinar la fiecare oprire” si a avut ca scop prezentarea tuturor centrelor de cercetare din cadrul Universit??ii, turul fiind unul foarte interesant, at?t pentru ziari?tii prezen?i, c?t ?i pentru cei care vor s? treac? pragul acestei importante entit??i de ?nv???m?nt superior, dedicate industriei agricole.??n cadrul evenimentului au fost prezentate? soiuri ?i hibrizi? din speciile pomicole noi precum banana nordului, curmal dobrogean, kiwi ?i alte produse adaptate condi?iilor pedoclimatice din Rom?nia, dar ?i sisteme inteligente de irigare dezvoltate de studen?i, produse de panifica?ie ?i vinifica?ie menite s? aduc? un plus de valoare pe pia?a agricol? local?.??Hortinvest – cel mai modern centru de cercetare pentru Studiul Calit??ii Produselor Agroalimentare, a dezvoltat o livad? experimental?, unde au reu?it s? stabilizeze climatic mai multe tipuri de fructe exotice. Fructe precum kiwi, banana sau rodii care, potrivit prorectorului Florin St?nic?, pot fi plantate ?n Romania de c?tre to?i fermierii interesa?i.?n Parcul Dendrologic s-a degustat singurul vin universitar din ?ar?, proiect dezvoltat de Sta?iunea de Cercetare ?i Dezvoltare pentru Viticultur? ?i Pomicultur? al USAMV, dar ?i produse dezvoltate la Ferma Moara Domneasc?. Toate acestea ?ntr-un cadru estetic foarte pl?cut, bine organizat de studen?ii de la Horticultur? ?i Peisagistic?.USAMV vine cu o mul?ime de idei inovative menite s? sus?in? strategiile Green Deal ?i Farm to Fork.Evenimentul?a fost organizat cu respectarea normelor de preven?ie impuse sars-cov2.De Programul Na?ional Apicol au beneficiat anul acesta 6.150 de apicultori ?i zece asocia?ii de cresc?tori de albine Un num?r de 6.150 de apicultori ?i 10 asocia?ii au beneficiat de 50,21 milioane de lei, reprezent?nd fondurile alocate prin Programul Na?ional Apicol (PNA) pentru anul 2020, banii fiind pl?ti?i integral acestora, a anun?at, miercuri, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), relateaz? Agerpres. 14 oct, 2020 | Agerpres "Prin HG 339/2020 privind aprobarea PNA pentru perioada 2020-2022, s-a stabilit c? valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul 2020 este de 50.210 mii lei, 50% reprezent?nd contribu?ia Uniunii Europene la programele apicole na?ionale. Aceast? sum? a fost integral pl?tit? unui num?r de 6.150 apicultori declara?i elibili ?i 10 forme asociative legal constituite", precizeaz? APIA ?ntr-un comunicat. M?surile cuprinse ?n PNA pentru care s-a pl?tit sprijin financiar ?n anul 2020, ?n urma verific?rilor administrative ?i centraliz?rii datelor aferente cererilor de plat? depuse de solicitan?i, sunt: asisten?? tehnic? pentru apicultori ?i organiza?iile de apicultori, combaterea agresorilor ?i a bolilor specifice stupilor, ?n special a varoozei - achizi?ionarea de medicamente pentru tratarea varoozei ?i nosemozei, ra?ionalizarea transhuman?ei/ stup?ritului pastoral, m?suri de asisten?? pentru repopularea ?eptelului apicol din Uniune - achizi?ionarea de m?tci ?i/sau familii de albine, ?mbun?t??irea calit??ii produselor ?n vederea unei mai bune valorific?ri a produselor pe pia?? - decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care s? ateste calitatea mierii ?i ?mbun?t??irea calit??ii produselor ?n vederea unei mai bune valorific?ri a produselor pe pia?? - decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care s? ateste calitatea mierii. Program Na?ional Apicol pentru perioada 2020 - 2022 are drept scop ?mbun?t??irea produc?iei ?i comercializ?rii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar. Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Na?ional Apicol ?n perioada 2020 - 2022 este de 150,628 milioane de lei, din care 50,21 milioane de lei ?n 2020, 50,23 milioane de lei ?n 2021 ?i 50,18 milioane de lei ?n 2022. Pre?ul gr?ului rom?nesc, ?n cre?tere. Pia?a florii-soarelui se mi?c? ?n sus. Porumbul se vinde cu 735-780 lei/ton? Mihaela Prevenda Mar?i, 13 Octombrie 2020 21:16?n r?ndurile de mai jos, v? prezent?m raportul pie?ei cerealelor din 12 octombrie 2020, realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior ?i analist ?n cadrul Clubului Fermierilor Rom?ni. Specialistul realizeaz? s?pt?m?nal rapoarte privind pia?a agricol?.GR?UGr?ul rom?nesc gust? beneficiile pre?ului ?n cre?tere. Loturile mari ?ncep s? fie cotate, spune Cezar Gheorghe.Cota?iile portuare ?n Constanta ajung ?n pragul de 980 – 998 lei/ton? ?n paritatea CPT.Cota?iile unit??ilor de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 lei/ton? ?n paritatea FCA ferme ?n sudul Rom?niei.?Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 lei/ton? FCA, punct de unde discu?iile ?ncep s? devin? interesante. ?n plan regional, avem rezultatele licita?iei TMO – Turcia, 135.000 de tone. Pre?ul reprezint? marf? + transport. Din aceea?i origine, bazinul M?rii Negre, avem, de asemenea, rezultatele licita?iei din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021. Licitatia MIT – Iordania a fost anulat? pentru moment, ?ns? vor reveni ?i vor licita din nou. Pre?ul final este expresia matematic? a pre?ului gr?ului livrat ?n origine, plus costurile de transport, la care ad?ug?m costurile suplimentare (de ob?inere a avizelor ?i autoriza?iilor, a garan?iei de participare la licita?ie, a finan??rii stocurilor,?a costurilor de depozitare a m?rfurilor p?n? ?n ianuarie ?i, fire?te, a pierderilor din operare). Reduc?nd totul la un nivel de FOB Constan?a, ne rezult? un pre? de 205-207 euro/ton?, cu marja de trading inclus?. Vizualiz?nd Bursa M?rii Negre (BSW), vedem loturi de gr?u rusesc tranzac?ionate astfel: Cota?ie decembrie 2020: 244 USD/ton?; Cota?ie iulie 2021: 230,5 USD/ton?”, arat? analistul.?n pia?a fizic?, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/ton? cerere versus 237 USD/ton? ofert? pentru luna noiembrie.Argentina anun?? deschiderea pie?ei pentru semin?e de gr?u GMO (seceta fiind principalul factor ?n luarea acestei decizii).Ucraina anun?? decizia UE de a permite semin?elor de origine local? (destinate ?ns?m?n??rii) s? fie v?ndute ?n UE.Rusia prognozeaz? un deficit de recolt? de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei ?i a ?nghe?ului nocturn.PORUMB?Pia?a r?m?ne fidel? principiului ?c?nd plou? cre?te pre?ul”, astfel ?nc?t imposibilitatea recolt?rii face ca lichiditatea s? fie sc?zut?, iar portul trebuie alimentat c?nd sunt nave la operare. Spirala pre?ului urc? astfel la niveluri de 170-173 euro/ton? CPT Constan?a, din cauza lichidit??ii alimentate, dar ?i de alte cauze”, spune Cezar Gheorghe.Pre?urile variaz? ?n func?ie de regiunile ??rii, respectiv ?n regiunea Moldovei: 750 lei/ton?, ?n sud: 780 lei/ton? ?i ?n vest: 735-740 lei/ton?.Fermierii din Ucraina recolteaz? cu dificultate din cauza ploilor c?zute ?n sud-vestul ??rii, astfel c? fenomenul din Rom?nia este perpetuat la nivelul pre?urilor. ?Surse sindicalizate din Ucraina indic? o sc?dere a poten?ialului de recolt? cu 2,3 milioane tone. Fermierii ucraineni ?ncep s? nu ??i poat? onora contractele din cauza produc?iilor mici ?i situa?ia devine similar? cu cea a Rom?niei”, men?ioneaz? consultantul Clubului Fermierilor Rom?ni.La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuat? cu 1,3 milioane tone, p?n? la un nivel de 65 de milioane de tone.SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indic? o sc?dere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecut?. Indica?ia de recolt? scade la 377 de milioane de tone, de la 374 de milioane de tone. Brazilia indic? 105 milioane de tone, iar Argentina indic? 47 de milioane de tone.FAO indic?, de asemenea, sc?deri ale produc?iei ?n UE, Ucraina ?i Rusia.FLOAREA-SOARELUI Calmul zilelor precedente a fost, ?n sens narativ, lini?tea de dinaintea furtunii, este de p?rere Cezar Gheorghe. ?Pia?a a ?nceput s? se mi?te din nou ?n sus datorit? agreg?rii urm?torilor factori: uleiul de palmier continu? s? se ?nt?reasc? din cauza sc?derii stocurilor ?i a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afecteaz? zone ?ntinse din Oceanul Pacific ?i riverane; cu stocuri mic?orate, anali?tii prev?d un ritm de cre?tere al cota?iilor uleiului de palmier ?n urm?toarele 2-4 luni; uleiul de soia prime?te prin acest efect colateral un surplus ?n sens de cerere ?i, automat, cota?ii de pre? pozitive pe CBOT; cota?iile ?i?eiului influen?eaz?, la r?ndul lor, prin WTI 41 USD/baril ?i BRENT 43,17 USD/baril, ?n special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie; ?n Ucraina, procesatorii care au v?ndut ?n lips? ulei brut nu g?sesc marf? ieftin? ?n pia??, par?ial datorit? default-urilor generate de fermieri ?i de faptul c? ace?tia din urm?, stimula?i de fostele pre?uri, au a?tept?ri mai ridicate; ?n privin?a pre?urilor uleiului brut, 960 USD/ton? este nivelul indicat pentru noiembrie, ?n timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indic? 935 USD/ton?, ?n cre?tere fa?? de ultimul raport”.Concluzia este c? pia?a florii-soarelui se mi?c? ?n sus dup? agregarea factorilor de mai sus ?i ?n contextul ?n care Rom?nia, Ucraina ?i Rusia ar avea un deficit de produc?ie de cinci milioane de tone de semin?e de floarea-soarelui. Pia?a se autocorecteaz? ?ntotdeauna dup? principiul cererii ?i al ofertei, niciun alt factor sau interven?ie neput?nd suplini ace?ti doi indicatori principali.RAPI??Stabile?te un punct de referin?? la nivelul de 394 euro/ton?, MATIF. ?Este sus?inut? de complexul uleiurilor de palmier-soia, fiind influen?at?, de asemenea, de paritatea euro/dolar. Pe pia?a local?, oferta de achizi?ie este de MATIF noiembrie minus transport p?n? la procesator, cererea fiind cotat? ?ns? cu 10-11 euro mai sus, datorit? loturilor sub?iate existente ?n stocurile fermierilor”, precizeaz? Cezar Gheorghe.ORZPre?ul orzului indic? o cre?tere, dar nu este spectaculoas? (circa 3 euro/ton?). ?n pia?a intern?, loturile se v?nd ?ncet, pe m?sura consumului necesar.ROI: Cum m?sur?m eficien?a unui sistem digital de management al calit??ii?meatmilk 14 octombrie 2020 Digitalizarea este de mult timp mai mult dec?t un mega-trend, devenind o experien?? zilnic?. ?ntruc?t siguran?a alimentar? este o cerin?? indiscutabil? pentru toate companiile din sectorul alimentar, acest subiect ar trebui tratat cu prioritate ?n transformarea digital?. Economii cu ?apte zerouri!Cu toate acestea, controlul ?i monitorizarea tuturor m?surilor de siguran?? alimentar? au loc ?nc? prin sisteme de management al calit??ii (SMC) bazate pe suport de h?rtie. Un SMC digital v? permite, at?t dumneavoastr?, c?t ?i tuturor participan?ilor la proces, s? asigura?i un nivel ridicat al siguran?ei alimetare mai u?or, mai rapid ?i mai fiabil.Investi?ia ?ntr-un astfel de sistem nu doar c? asigur? utilizarea un nou instrument pentru implementarea siguran?ei alimentare, ci ?i optimizeaz? procesele deja existente. Aceast? ?optimizare secundar?? creeaz? efecte sinergice la nivelul ?ntregii companii, ?n ceea ce prive?te eficien?a ?i economisirile, iar toate aceste efecte pot fi cuantificate ?i evaluate ?n termeni financiari.? Dup? cum reiese din exemplul marilor lan?uri de supermarketuri europene, prin introducerea unui SMC digital se pot ob?ine economii de p?n? la ?apte zerouri.Ce este un sistem digital de management al calit??ii? Utilizarea unui SMC digital permite cre?terea siguran?ei alimentare precum ?i a prospe?imii ?i calit??ii produselor. Mai mult, procesele de asigurare a calit??ii din cadrul companiei sunt optimizate, iar certitudinea privind controalele de calitate efectuate ?i datele documentate, cre?te. Aceste date nu mai sunt culese manual pe supor-th?rtie ci cu ajutorul listelor de verificare digitale.Interac?iunea dintre instrumentele de m?surare manuale care transfer? automat valorile m?surate c?tre sistem ?i data loggerele care ?nregistreaz? ?i evalueaz? temperaturile cu o anumit? ritmicitate, permite o transparen?? deplin? a datelor despre calitate, toate ?ntr-un singur sistem. ?n caz de abateri de la valorile limit?, personalul prime?te alarme ?i are posibilitatea nu doars? analizeze datele ?i performan?a din teren, ci ?i s? optimizeze procesele, ?nainte de apari?ia problemelor. Per ansamblu, aceste propriet??i ?i avantaje asigur? reducerea semnificativ? a costurilor cu ajutorul unui SMC digital. Acest articol prezint? exemplul unui mare lan? european de supermarketuri cu peste 750 de unit??i de desfacere, care a trecut de la un SMC pe suport de h?rtie, la unul digital cu func?ie integrat? de monitorizare automat? a temperaturii. S-au calculat avantajele financiare ob?inute ?n urma introducerii SMC-ului digital. Prezentarea general? de mai jos arat? suma economiilor per unitate, precum ?i pentru ?ntregul lan? de supermarketuri.Implementarea unui SMC digital economise?te bani. Iar, ceea ce este ?i mai important, compania lucreaz? ?n conformitate cu standardele din domeniu, fapt care creeaz? baza pentru reac?ii rapide ?i flexibile la schimbare. Exemplul din acest articol este doar unul dintre numeroasele scenarii posibile. Fiecare companie din sectorul alimentar-fie c? vorbim despre un produc?tor, un distribuitor, un supermarket, un lan? de restaurante-are propriile sale circumstan?e. De exemplu, avantajele m?sur?rii calit??ii uleiului pentru pr?jit se pot asocia factorilor financiari, dac? este cazul. Dori?i s? afla?i cum pute?i folosi un SMC digital eficient ?n cadrul companiei dumneavoastr?, pentru a gestiona mai bine siguran?a alimentar? ?i a reduce cheltuielile ?n mod sustenabil?Suntem bucuro?i s? continu?m ?n detaliu conversa?ia despre sistemele digitale de management? al calit??ii ?i s? ne implic?m ?n calculul randamentului investi?iei dumneavoastr?. De asemenea, pute?i afla mai multe despre calculul rentabilit??ii ?i s? desc?rca?i materialul gratuit de aici.Recoltat mecanizat ?n podgoria Cotnariului Petronela Cotea Mihai 14 octombrie 2020 Potrivit tradi?iei, la ?n?l?area Sfintei Cruci, care semnific? hotarul dintre var? ?i iarn?, la Cotnari, viticultorii fac un mare semn al crucii dup? un an dificil ?i ?ncep culesul.?Momentul recolt?rii strugurilor din produc?ia 2020 a avut cel pu?in dou? caracteristici specifice: o recolt? mai mic? dec?t ?n 2019 ?i o schimbare a modului de a recolta strugurii, pe fondul reducerii constante a disponibilit??ii de for?? de munc?.UN PLUS CALITATIV, ?N DETRIMENTUL CANTIT??II?”Am ?nceput recoltarea strugurilor ?ntr-o perioad? cu zile ?nsorite, a?a cum ?i place vi?ei-de-vie. Strugurii au acumulat foarte mult zah?r datorit? temperaturilor ridicate de peste an, dar seceta a diminuat produc?ia cu aproximativ 20%. C?nd aud c? unii dintre colegii mei au vorbit despre recolte de 2-3 tone de struguri la hectar, consider c? la noi este bine. A?adar, avem un plus calitativ, ?n detrimentul cantit??ii de struguri”, ar?ta Constantin Deleanu, pre?edinte SC Cotnari SA Ia?i.Culesul a debutat cu strugurii albi, primele soiuri recoltate fiind Fr?ncu?a ?i Feteasca Alb?, ?i a continuat dup? mijlocul lunii septembrie cu soiurile Gras? de Cotnari, T?m?ioas? rom?neasc? ?i Busuioac?, iar la finalul lunii, soiul Feteasca Neagr?. 3 COMBINE DE RECOLTAT VS. 600 DE CULEG?TORI/ZI?O noutate pentru toamna 2020 este recoltarea mecanizat?. ”?nc? din iunie am prev?zut lipsa for?ei de munc? ?i am cump?rat trei combine de recoltare a strugurilor. Evolu?ia lucrurilor din aceste timpuri ne-a obligat s? facem pasul spre recoltarea cu mijloace mecanice. Fiecare combin?, zilnic, ?nlocuie?te munca a aproximativ 200 de culeg?tori”, men?iona Constantin Deleanu.Dac? alt?dat?, la Cotnari, toamna, la cules participau peste o mie de culeg?tori, anul acesta num?rul zilierilor a fost de aproximativ 300 de oameni, dar nu din zona Cotnari, ci din alte p?r?i ale jude?ului Ia?i ?i ale Moldovei. ”Am cazat ?i anul acesta peste trei sute de oameni din Vaslui, Bac?u, Neam?, Boto?ani. Le-am asigurat at?t transportul, c?t ?i masa. Cei din Cotnari, din p?cate, nu vin la cules. Mul?i rom?ni au plecat la munc? ?n afara ??rii, dar eu sper c? ??i vor aminti de faptul c? ?i ?n Rom?nia este de f?cut treab?”, m?rturisea pre?edintele SC Cotnari.Cel mai mare neajuns este s? plou? ?n timpul recoltatului. De?i anul acesta, momentul recolt?rii a fost caracterizat de aceea?i lips? de precipita?ii ca pe parcursul ?ntregii veri, din pruden?? ?i ca urmare a investi?iei ?n combinele pentru recoltat, ?nc? din prima s?pt?m?n? a campaniei se str?nseser? peste 10 milioane de kilograme de struguri, care au fost dirija?i c?tre cele dou? crame, pentru a fi ob?inute noile vinuri care s? reprezinte Cotnariul ?i Rom?nia la concursurile interna?ionale. ?n unitatea noastr?, zilnic, lipsa a 600 de culeg?tori este suplinit? de combine ?i, probabil, actuala criz? a for?ei de munc? va continua. De altfel, for?a de munc? a fost ?nlocuit? cu sisteme mecanice inclusiv pentru unele lucr?ri de ?ntre?inere a planta?iilor, cum ar fi efectuarea ar?turii sau a tratamentelorCONSTANTIN DELEANUPre?edinte SC Cotnari SA Ia?i un articol de PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio Rom?nia Ia?iINDUSTRIE ALIMENTARAL?PT?RIA CU CAIMAC A FERMIERULUI NICU?OR ?ERBAN, LA BURSA DE VALORI BUCURE?TI! Agroinfo 14 octombrie 2020 COMUNICAT. Agroserv M?riu?a SA, condus??de fermierul Nicu?or ?erban,?compania care de?ine brandul L?pt?ria cu Caimac,?va lista ?n luna noiembrie a acestui an o emisiune de obliga?iuni ?n valoare de 3 milioane de euro. Listarea se va face la Bursa de Valori Bucure?ti, iar consultantul list?rii ?i broker-ul asociat proiectului este BT Capital Partners.Emisiunea de obliga?iuni va fi cuprins? ?ntre o sum? minim? de 1.5 milioane euro ?i o sum? maxim? de 3 milioane euro, denominare euro, cu o dat? scadent? la 4 ani ?i cupon pl?tibil trimestrial. Dob?nda va fi calculat? ?n func?ie de nivelul pie?ei din momentul list?rii. ?n acela?i timp, emisiunea de obliga?iuni va acorda doar beneficii financiare, nu ?i beneficii de tip non-financiare. Obliga?iunile emise nu vor putea fi convertibile ?n ac?iuni ale societ??ii sau obliga?iuni cu drept de preemp?iune la subscrierea de ac?iuni, cu prioritate fa?? de al?i ac?ionari. ?n cuvintele lui Adrian Cocan (?n foto), manager de proiect al L?pt?riei cu Caimac, ginerele fermierului Nicu?or ?erban?aceast? listare este ?n planurile de business ale companiei de ceva vreme. ?n tot acest timp, am investigat cele mai bune op?iuni pentru a putea duce mai departe planurile de extindere din fabric? ?i din ferm?. Vrem s? list?m obliga?iuni de 3 milioane euro, cu o dob?nd? ?n jurul valorii de 5%, dar acest lucru depinde foarte mult de cum va fi pia?a ?n momentul list?rii ?i vom prefera s? pl?tim cuponul trimestrial. Ne bucur?m s? avem al?turi de noi un consultant ?i un broker puternic, unul dintre juc?torii de top din Rom?nia ?i avem mare ?ncredere c? al?turi de BT Capital Partners emisiunea va fi un real succes”. Fondurile ob?inute din listarea obliga?iunilor vor fi folosite, ?ntr-o prim? etap?, pentru a pune bazele unui proiect foarte important ?i mult a?teptat: un sistem de recuperare ?i refolosire a ambalajelor (sticle ?i borcane). Investi?ia, ?n valoare totala de 9 milioane euro, se va realiza ?n 3 etape ?i va consta ?n construirea unei sta?ii de sp?lare, dotat? cu robo?i ?i sisteme de identificare a con?inutului chimic al ambalajelor, care va avea o capacitate total? de 54 de milioane de obiecte pe an. L?pt?ria cu Caimac estimeaz? c? va sp?la ?ntre 26 ?i 28 de milioane de recipiente anual, ?ncep?nd cu 2025 - 2026, pornind gradual de la 2 milioane/an ?n 2023. Restul capacit??ii va fi oferit ca serviciu c?tre alte companii care au ambalaje de sticl?: produc?tori de ap? mineral?, ulei, gem, zacusc?, sucuri naturale ?i chiar vinuri. “Din momentul ?n care am lansat? L?pt?ria cu Caimac, am ?tiut c? vrem s? fie un brand curat ?i sustenabil. Realizarea acestui sistem de recuperare este un pas foarte important pentru tot ce ?nseamn? identitatea brandului nostru. Vine ca un r?spuns la dorin?a noastr?, dar ?i la sutele de ?ntreb?ri pe care le primim din partea consumatorilor, cu privire la refolosirea ambalajelor. Este un pas important ?i startul unui drum frumos pentru noi”, a completat Adrian Cocan. A doua etap? a proiectului o reprezint? finalizarea ?i punerea ?n func?iune a sta?iei de sp?lare dar ?i construirea unui sistem logistic ?i a unui sistem de recuperare. Acest lucru presupune? amplasarea de automate de tip “reverse vending machine” ?n care consumatorii vor putea introduce sticlele ?i borcanele L?pt?riei, primind ?n schimb bonuri valorice pe care le vor putea folosi ?n magazine.A treia etap? a proiectului va fi reprezentat? de extinderea la nivel na?ional a acestor automate ?i extinderea suportului logistic necesar.?n paralel, L?pt?ria cu Caimac va mai desf??ura dou? investi?ii: construirea unei sta?ii de biogaz care va folosi dejec?iile animalelor ?i resturile de hran? pentru a genera energia necesar? fabricii ?i a fermei. Sta?ia va folosi exclusiv de?euri, nu va folosi plante care constituie alimente pentru oameni sau animale. De asemenea, o alt? investi?ie reprezint? dezvoltarea unei noi hale de produc?ie ?i logistic?.Investi?iile estimate pentru urm?torii ani se ridic? la 16 milioane de euro ?i compania ??i propune ca, pe l?ng? emisiunea de obliga?iuni ?i credit bancar, s? listeze ac?iuni la Burs?, cu un float semnificativ, ?ntre 30% ?i 40% din totalul ac?iunilor companiei.Agroserv M?riu?a a fost ?nfiin?at? de fermierul Nicu?or ?erban??n anul 1994 ?i p?n? ?n 2018 a desf??urat exclusiv activit??i agricole, cultura mare ?i ferma de vaci de lapte. ?ncep?nd cu anul 2018 a pus ?n func?iune o fabric? modern? de lactate ?i a lansat brandul L?pt?ria cu Caimac, un brand care a ?nregistrat o cre?tere rapid? la nivel na?ional ?i care, ?ncep?nd cu anul 2020, a ?nceput s? exporte. Al?turi de Adrian Cocan, de L?pt?ria cu caimac se ocup? ?i so?ia acestuia, M?d?lina Cocan (?n foto), fiica fermierului Nicu?or ?erban. L?pt?ria cu Caimac are propria ferm? ?i folose?te cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, naturale, sigure, nutritive ?i f?r? adaosuri inutile. Fabrica de procesare de ultim? genera?ie, ?n care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnic? de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatur? mai joas? dec?t media obi?nuit?, pentru a p?stra gustul adev?rat al laptelui de la vac? ?i o parte c?t mai mare din substan?ele nutritive.Mai multe informa?ii despre L?pt?ria cu Caimac ?i produsele brandului g?si?i la laptariacucaimac.ro sau pe pagina de Facebook/Instagram L?pt?ria cu Caimac.ANALIZ? ZF. Harta exporturilor rom?ne?ti de vin: Cinci ??ri europene ?in ?n spate 70% din volumele trimise peste grani??, dar China ?i Japonia cump?r? cel mai scump vin local Cristina Ro?ca 13.10.2020, ? Rom?nia a exportat anul trecut 23,4 milioane de litri de vin, adic? doar 6% din produc?ia total? ? De?i este coda?? ?n Europa ?n ceea ce prive?te ponderea exporturilor ?n total produc?ie, totu?i, volumele trimise peste grani?? au atins un maxim istoric, cantitatea dubl?ndu-se ?n perioada 2016-2019 ? Evolu?ia valoric? a exporturilor este ?ns? total diferit?, ?ncas?rile situ?ndu-se la circa 31 mil. euro anul trecut, ceea ce ?nseamn? c? str?inii cump?r? mai mult vin rom?nesc, dar mai ieftin.Rom?nia este unul dintre cei mai mari produc?tori euro-peni (locul 6) ?i chiar mondiali de vin (?n top 15), ?ns? este coda?? c?nd vine vine vorba de exporturile de profil. Mai exact, vinul ?made in Romania“ este consumat ?n prin-cipal pe pia?a local?, doar 6% din total lu?nd drumul str?in?t??ii, arat? calculele ZF pe baza datelor APEV (Asocia?ia Produc?torilor ?i Exportatorilor de Vin).Informa?iile aferente anului trecut arat? c? Rom?nia a produs 3,9 milioane de hectolitri de vin (390 de milioane de litri), dintre care doar 23,4 milioane de litri au ajuns la export. Totu?i, ca volume trimise peste grani??, anul trecut a fost de departe cel mai bun pentru industria local? de profil, cre?terile fiind sus?inute ?n ultimii ani. Avansul exporturilor a venit ?ntr-un an ?n care vremea nefavorabil? a lovit produc?ia total?, care sc?zut cu aproape 25%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor APEV.?n valoare ?ns?, avansul exporturilor e mult mai mic, semn c? pre?ul mediu per litru a sc?zut. Mai exact, el a ajuns, conform datelor ZF, la 1,3 euro per litru, de la un maxim de aproape 2 euro acum cinci ani. Investi?i ?n Rom?nia! Eduard Fechet, fondator Nectandru, un produc?tor de sucuri naturale de aronia: De anul viitor, ne dorim s? ajungem ?n lan?urile de retail din ?ar? 14.10.2020, Ramona Cornea ?Am putea s? fim lista?i la nivel na?ional, dar recolta trebuie s? fie una bogat? astfel ?nc?t s? putem s? p?str?m ?i clien?ii vechi ?i s? fim ?i ?n retail.“Produc?torul de sucuri naturale de aronia Nectandru ??i propune s? ajung? ?n lan?urile de retail din ?ar? anul viitor, c?nd recolta va fi suficient de mare ?nc?t s? le permit? aceast? extindere a v?nz?rilor, spune Eduard Fechet, fondatorul companiei. Momentan, Nectandru ??i vinde produsele prin intermediul farmaciilor, plafarelor, b?c?niilor ?i altor astfel magazine.?Momentan, nu suntem lista?i ?n retail. Ne dorim s? ajungem ?n retail anul viitor pentru c? atunci vom avea ?i infrastructura planta?iei care s? ne permit? acest lucru. Am putea s? fim lista?i la nivel na?ional, dar planta?ia trebuie s? ne permit? asta, adic? recolta s? fie una bogat? astfel ?nc?t s? putem s? ne p?str?m ?i clien?ii vechi ?i s? fim ?i ?n retail. Suntem ?n discu?ii cu anumi?i retaileri, sunt deschi?i la o colaborare cu noi“, a spus Eduard Fechet ?n cadrul emisiunii de business Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.Sucul de aronia este c?utat frecvent ?n pia?a de farmacologie, iar Nectandru ?ncearc? s? ?l duc? ?n partea de HoReCa, unde pia?a este ?n cre?tere, din cifrele companiei.?Avem colabor?ri cu multe restaurante unde buc?tarii ?efi ?l folosesc pentru prepararea sosurilor pentru carne, avem colabor?ri cu barmani unde este ad?ugat ?n anumite cocktailuri“, spune Fechet.De asemenea, compania vrea s? ias? cu produsele sale la export ?n circa patru ani, dup? ce se ??i va cre?te prezen?a pe pia?a local?. ?n prezent, Nectandru are peste 200 de clien?i ?n Rom?nia.?Deocamdat? nu export?m, ?ncerc?m s? ne a?ez?m mai bine ?n pia?a din Rom?nia, s? fim prezen?i ?n mai multe locuri. Ne-am propus s? ie?im la export ?n 2024. Ne face cu ochiul Germania de ceva vreme, dar mai avem p?n? acolo“, a explicat fondatorul Nectandru.Nectandru cultiv? arbu?tii de aronia pe o suprafa?? de 10 hectare din comuna Girov, jude?ul Neam?. Plantarea unui hectar de aronia presupune un cost mediu de circa 20.000 de euro, iar cultura intr? pe rod ?n anul al doilea, dar ajunge la maturitate ?n 7-8 ani.?Am ajuns la o investi?ie de 450.000 de euro pe ceea ce ?nseamn? teren, plantare, toaletare, ?ngr?dire, utilaje de ?ngr?dire, utilaje de procesat, utilaje de toaletare. Investi?ia a ?nceput cu circa 20.000 de euro. Am avut ?i ajutorul b?ncilor, dar mare parte din fonduri a venit din surse proprii. Nu am ?nt?mpinat probleme c?nd am cerut ajutorul b?ncilor, ?ns? am avut anumite discu?ii ?i anul acesta cu reprezentan?ii unor b?nci ?i au fost mai reticen?i asupra business-ului“, adaug? Eduard Fechet.P?n? acum, pandemia a afectat v?nz?rile companiei ?n propor?ie de 50% pentru c? farmaciile ?i b?c?niile au v?ndut mult mai greu sucul ?n perioada aceasta.?Pandemia a venit de nic?ieri. Spre norocul nostru, circa 80% din stocul nostru de suc era deja livrat c?tre clien?i c?nd s-a impus perioada de lockdown ?n Rom?nia. Pandemia ne-a for?at s? trecem ?i pe partea de online. Momentan suntem ?nc? la ?nceput, ne adapt?m, lucr?m la partea de online ?i vom fi mult mai prezen?i ?i pe online c?t de cur?nd. Avem 30 - 40 de litri de suc pe lun? v?ndut pe online“, concluzioneaz? fondatorul Nectandru.?Nectandru ?n cifre??450.000 de euro a investit p?n? acum compania ?n teren, planta?ie ?i echipamente de lucru. Investi?ia a ?nceput cu circa 20.000 de euro.? 20.000 de euro este costul mediu pentru plantarea unui hectar de aronia.? 10 hectare este suprafa?a pe care compania planteaz? arbu?tii de aronia.? 200 de clien?i are Nectandru pe pia?a local?.ZF Investi?i ?n Rom?nia! Ciprian Stancu, fondator, Republica BIO: C?ut?m parteneri pentru produc?ie, dar fabricile au o reticen?? ?n a lucra cu antreprenori locali 14.10.2020, Alex Ciutacu Afacerile Republica BIO ?nregistreaz? o cre?tere de circa 250% ?n 2020 ?i ar putea ajunge la 1,5 mil. euro.Republica BIO ??i realizeaz? produsele sub marc? proprie ?n parteneriat cu fabrici din cinci ??ri, inclusiv Rom?nia, dar fabricile din pia?a local? sunt reticente ?n a lucra cu antreprenori rom?ni, a atras aten?ia Ciprian Stancu, fondator Republica BIO, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?C?ut?m peste tot parteneri care s? aib? facilit??i de produc?ie ?i care s? produc? re?etele pe care noi le dezvolt?m pe principii ?tiin?ifice ?mpreun? cu colaboratorii pe care ?i avem. Observ o reticen??. Chiar ?i fabricile mici din Rom?nia au o reticen?? ?n a lucra cu antreprenori locali, prefer? s? a?tepte pe?tele cel mare, adic? un contract cu un produc?tor sau retailer dintr-o ?ar? dezvoltat?, ?n loc s? ?nceap? s? creeze rela?ii cu dezvoltatori de branduri din pia?a local?, care nu sunt la nivelul celor din afar?, dar ?ncet, ?ncet ne dezvolt?m ?i noi“, a explicat Ciprian Stancu, fondator al Republica BIO, care opereaz? at?t un magazin online multibrand, c?t ?i un catalog de produse proprii cu 45 de etichete.?Compania produce cu cinci parteneri din Rom?nia, Germania, Olanda, Spania ?i Italia, iar antreprenorul a explicat c? ?n ultimii ani exist? mai mul?i produc?tori ?n pia??, dar ei ??i orienteaz? eforturile spre export.??Sunt capacit??i mari de produc?ie ?i ?n Rom?nia, s-au f?cut multe investi?ii ?n ultimii 2-3 ani. Tocmai datorit? faptului c? cererea din Rom?nia era la un nivel foarte redus pentru produsele s? le numim mai speciale, nu doar bio, cele f?r? gluten, f?r? zah?r, cele pentru diete speciale, facilit??ile de produc?ie date ?n folosin?? ?i-au orientat capacit??ile c?tre cererea din afara ??rii“, a spus el.??n pia?a produselor bio se reflect? aceea?i problem? din sectorul agricol.Se fac investi?ii ?n zona de produse proaspete legume-fructe, dar mai pu?in ?n zona produselor finite, ambalate, prelucrate. ?Aici sim?im o foarte mare lips? ?i mai mult dec?t at?t este o dificultate venit? din mentalitate“.?Ciprian Stancu este de p?rere c? nu realizezi singur fiecare pas dintr-un lan? de produc?ie ?n ceea ce prive?te produsele destinate consumatorilor, iar juc?torii din mediul de business local trebuie s? ?nve?e s? lucreze ?mpreun? ?i s? fac? fiecare ce ?tie mai bine.??Sunt fabrici ?n care s-au investit milioane de euro ?i nu ??i v?nd marfa ?i sunt branduri foarte bine construite dar care nu reu?esc s? produc?. (…) Avem un partener ?n Germania care produce pentru 180 de branduri. Brandul lui este cvasinecunoscut ?n pia??, dar fabrica produce pentru 180 de branduri. C?nd noi rom?nii antreprenori vom reu?i s? avem umilin?a s? recunoa?tem c? nu ne putem pricepe la toate ?i este bine s? ne specializ?m unul pe produc?ie, unul pe crearea de branduri, unul pe promovare, unul pe v?nzare, atunci lucrurile vor merge mult mai bine ?i se creeaz? sinergii pe acest lan? logistic“, a declarat antreprenorul.??n ceea ce prive?te canalele de v?nzare, Republica BIO are un magazin online cu circa 200 de branduri ?i 5.000 de produse ?i o serie de magazine partenere, farmacii, magazine specializate, ?n care vinde produsele realizate sub marc? proprie. Compania a ?ncercat ?i varianta unui magazin propriu, dar nu a func?ionat, ceea ce l-a determinat pe Stancu s? reg?ndeasc? modelul.? Un canal pe care ?ncearc? s? ?l acceseze Republica BIO este cel al lan?urilor de retail modern, ?ns? a explicat c? juc?torii din pia?? nu ?i r?spund la oferte ?i nu discut? cu el, f?r? a da un motiv.??Suntem invizibili pentru ace?ti retaileri, nu primim r?spunsuri la oferte, nu ni se r?spunde la telefon, nu ni se dau motive pentru care nu ni se r?spunde. Nu exist? o etic? ?n rela?ia dintre retaileri ?i poten?ialii furnizori. Nu ?tiu cum este s? fii furnizor pentru ei, dar nu exist? respectul pentru ni?te businessuri care de 5-6 ani se str?duiesc s? fac? re?ete pe care consumatorii le apreciaz? sau le a?teapt?“, a declarat pania a realizat ?n 2020 investi?ii de circa 100.000 de euro ?n software ?i dezvoltare de produse ?i ?nc? 100.000 de euro pentru relocarea ?ntr-un nou spa?iu logistic.Afacerile Republica BIO ?nregistreaz? o cre?tere de circa 250% ?n 2020 ?i ar putea ajunge la 1,5 mil. euro. Compania lucreaz? ?n prezent cu 13 angaja?i ?i 5 colaboratori.??Care sunt principalele probleme identificate de Republica BIO:??Lipsa ?ncrederii ?ntre companii ?i antreprenori. ?n Rom?nia este o diferen?? de mentalitate, nu to?i antreprenorii sunt considera?i serio?i, probabil nici nu sunt serio?i to?i, dar suntem b?ga?i ?ntr-o specie mai ciudat? ?i e mult mai u?or s? ?ncepi o conversa?ie c?nd ai ?n spate o companie, o corpora?ie, dec?t atunci c?nd trebuie s? te prezin?i ?i s? spui ce faci ?i e un nivel foarte mare de ne?ncredere.???Velocitatea tehnologic? ne ?ine foarte mult ?n tensiune ?n fiecare zi.Dac? ast?zi adopt?m o tehnologie pentru magazin, peste un an ?i jum?tate trebuie schimbat?, de?i ne ia ?ntre 6-9? luni implementarea. Acest lucru ne ?ine permanent ?n priz?.?Ordinul care interzice "autoservirea" painii in magazinele din Romania. Proiectul, conceput de Protectia Consumatorilor de Sinziana Verestiuc Miercuri, 14 Octombrie 2020 Oficialii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au introdus in dezbatere publica un ordin care vizeaza comercializarea painii si a produselor de panificatie de tip vrac in Romania.Proiectul legislativ a fost conceput de Directia Generala Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana din cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si a intrat in procedura de dezbatere publica miercuri, 4 octombrie.Proiectul, odata intrat in vigoare, ar urma sa modifice radical procedura legala de comercializare a produselor de panificatie in Romania.Ordinul priveste "painea si produsele de panificatie care nu se prezinta, lacomercializare, intr-un ambalaj de protectie sanitara"."Operatorul economic ce comercializeaza produsul are obligatia de a furniza aceste produse prin intermediul "vanzarii asistate", respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul catre consumator. Se interzice comercializarea painii si a produselor de panificatie nepreambalate prin "autoservire", catre fiecare consumator", se arata in proiectul legislativ.In acelasi timp, proiectul prevede ca, la comercializarea in vrac a painii si a produselor de panificatie, operatorii economici sunt obligati sa afiseze in structurile de vanzare urmatoarele elemente:- denumirea sub care se vinde produsul;- denumirea furnizorului;- cantitatea neta/bucata;- pretul de vanzare cu amanuntul, exprimat in lei/bucata;- pretul pe unitatea de masura, exprimat in lei/kg.- componentele cu efecte alergene: dupa denumirea fiecarui produs alimentar care are incompozitie substante sau produse care pot cauza alergii sau intoleranta mentionate in anexa II din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 se va inscrie "contine: ..." urmat de numele substanteisau a produsului care poate cauza alergii sau intoleranta mentionate in anexa II dinRegulamentul (UE) nr.1169/2011", se mai arata in proiect."Avand in vedere atributiile ANPC, de supraveghere si control, precum si de informare corecta a consumatoilor, consideram ca este necesar acest act normativ pentru protejarea consumatorilor, persoane fizice", se arata in textul justificativ al proiectuluiCe prevede ordinulReferatul nr.7889/20.08.2020 intocmit de Directia Generala Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emite un ordin care stabileste conditiile care trebuie respectate la comercializarea in vrac a painii si a produselor de panificatie."Consideram ca, prin proiectul de act normativ, se asigura o mai buna protectie a sanatatii si vietii consumatorilor din Romania cat si informarea acestora cu privire la substantele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranta in cazul painii si a produselor de panificatie comercializate in vrac", mai arata oficialii de la ANPC.Multi investitori in industria de panificatie autohtona sustin initiativa si considera ca obiectivul principal este interesul consumatorilor. Un studiu recent efectuat la Universitatea Bucuresti arata ca painea neambalata ramane contaminta dupa contactul cu SARS-CoV-2."Zilnic peste 5 milioane de produse de panificatie trec in Romania prin mii de maini si astfel sunt expuse la contaminarea cu COVID.Au trecut peste 200 de zile si urmeaza alte 200 de pandemie si fara dubiu mii de persoane s-au contaminat prin atingerea painii neambalate. Ca sa fie consumata, painea este atinsa pe o suprafataextinsa, dusa catre gura si implicit catre nas (poarta principalade infectare. Multiple studii au aratat ca virsul este viabil pe suprafete zeci de ore. Este motivul pentru care se insista pe spalarea pe maini. Painea neambalta nu poate fi dezinfectata si este suport pentru COVID. Rafturile de produse congelate sunt expuse de sute de ori intr-o zi si la respiratia si atingerea cumparatorilor, unii bolnavi. Sunt mii de locatii in care acest fenomen se repeta", arata sustinatorii ordinului.Urmatorul pas in demersul initiat de ANPC este conturarea formei finale a actului normativ si notificarea Comisiei Europene cu privire la intentia de emitere. Dupa aprobare, noul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial.Citeste si: Profesor la Universitatea Bucuresti, despre studiul privind impactul SARS-CoV-2 asupra painii ambalate: "Aceste produse sunt complet sigure. Nu transmit virusul" Ambalajul - m?rul discordiei ?n industria de panifica?ie E.O. Miscellanea / 14 octombrie Reprezentan?ii industriei de panifica?ie au dezb?tut, ast?zi, necesitatea ambal?rii p?inii ?i a produselor din domeniu, ?n contextul pandemiei de Covid-19. Discu?iile, ?n contradictoriu de altfel, au fost prilejuite de proiectul de ordin pus ?n dezbatere de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC), care stabile?te condi?iile ce trebuie respectate la comercializarea ?n vrac a p?inii ?i a produselor de panifica?ie.Opiniile prezentate ?n cadrul evenimentului de ast?zi au fost ?mp?r?ite. Pe de o parte, reprezentan?ii marilor produc?tori ?i ai asocia?iilor de consumatori consider? necesar? ambalarea acestor produse, pentru a elimina riscurile contamin?rii cump?r?torilor cu virusul SARS CoV-2, pe de alt? parte cei care ?i reprezint? pe micii produc?tori ?i pe produc?torii artizanali spun c? ambalarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie ar afecta industriile de profil, sus?in?nd c? virusul nu se transmite prin alimente.?n cadrul dezbaterii, s-a ridicat ?i problema transportului, manipul?rii ?i depozit?rii p?inii ?n vrac, pentru care nu exist? ?ntotdeauna garan?ii din punct de vedere sanitar. Studii de specialitate arat? c? noul coronavirus este viabil pe suprafe?e zeci de ore, produsele alimentare neambalate neput?nd fi dezinfectate ?i, astfel, reprezent?nd o surs? de transmitere a SARS CoV-2. ?n plus, acestea nu dispun de etichete pe care s? fie prezentate ingredientele din care sunt fabricate.?n context, Ordinul ANPC prevede ?i obliga?ia profesioni?tilor de a asigura informa?iile privind prezen?a unor substan?e sau produse care pot cauza alergii sau intoleran?? ?n produsele alimentare neambalate. Proiectul postat pe site-ul Autorit??ii arat?: "Consider?m c?, prin proiectul de act normativ, se asigur? o mai bun? protec?ie a s?n?t??ii ?i vie?ii consumatorilor din Rom?nia, c?t ?i informarea acestora cu privire la substan?ele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleran?? ?n cazul p?inii ?i a produselor de panifica?ie comercializate ?n vrac direct, informa?ii menite a proteja consumatorii care sufer? de diferite alergii".Ordinul dezb?tut ast?zi prevede: "Pentru p?inea ?i produsele de panifica?ie care nu se prezint?, la comercializare, ?ntr-un ambalaj de protec?ie sanitar? operatorul economic ce comercializeaz? produsul are obliga?ia de a furniza aceste produse prin intermediul ?v?nz?rii asistate?, respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul c?tre consumator. (...) Se interzice comercializarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie nepreambalate prin ?autoservire? c?tre fiecare consumator. (...) La comercializarea ?n vrac a p?inii ?i a produselor de panifica?ie, operatorii economici sunt obliga?i s? afi?eze ?n structurile de v?nzare urm?toarele elemente: - denumirea sub care se vinde produsul; - denumirea furnizorului; - cantitatea net?/bucat?; - pre?ul de v?nzare cu am?nuntul, exprimat ?n lei/bucat?; - pre?ul pe unitatea de m?sur?, exprimat ?n lei/kg; - componentele cu efecte alergene".Urm?torul pas ?n demersul ini?iat de ANPC este conturarea formei finale a actului normativ ?i notificarea Comisiei Europene cu privire la inten?ia de emitere a acestuia. Dup? aprobarea sa, noul ordin va intra ?n vigoare ?n termen de 30 de zile de la data public?rii lui ?n Monitorul Oficial.DEZBATERE PUBLICA, AST?ZIAmbalarea p?inii - ?n aten?ia ANPC E.O Ziarul BURSA #Companii / 14 octombrieDe?i dezbaterile pe subiect nu sunt noi, pandemia a amplificat discu?iile referitoare la riscurile pe care le prezint? comercializarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie f?r? ambalaje.Conform unor analize, peste 3 milioane de produse de panificatie trec, zilnic, prin mii de m?ini, fiind, astfel, expuse la contaminarea cu noul coronavirus. Studii de specialitate sus?in c? virsul este viabil pe suprafe?e zeci de ore, acesta fiind unul dintre motivele pentru care se insist? pentru sp?larea pe m?ini. Printre produsele alimentare care nu pot fi dezinfectate ?i care pot reprezenta o surs? de transmitere a SARS CoV-2 se afl? ?i p?inea neambalat?, arat? unii speciali?ti. ?n plus, produsele neambalate nu dispun de etichete pe care s? fie prezentate ingredientele din care sunt fabricate.?n acest context, ambalarea produselor de panifica?ie nu reprezint? doar preocuparea juc?torilor din domeniu, subiectul afl?ndu-se ?i pe masa autorit??ilor. Chiar ast?zi Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) dezbate, public, textul unui ordin cu caracter normativ necesar pentru protejarea consumatorilor, persoane fizice. Acesta prevede obliga?ia profesioni?tilor de a asigura informa?iile privind prezen?a unor substan?e sau produse care pot cauza alergii sau intoleran?? ?n produsele alimentare neambalate. Proiectul ordinului ANPC arat?: "Consider?m c?, prin proiectul de act normativ, se asigur? o mai bun? protec?ie a s?n?t??ii ?i vie?ii consumatorilor din Rom?nia, c?t ?i informarea acestora cu privire la substan?ele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleran?? ?n cazul p?inii ?i a produselor de panifica?ie comercializate ?n vrac direct, informa?ii menite a proteja consumatorii care sufer? de diferite alergii".Ini?iativa Autorit??ii arat? c?, urmare a ac?iunilor de control desf??urate de ANPC a rezultat existen?a, la comercializare, de produse ?n vrac la care nu se asigur? informarea consumatorilor cu privire la substan?e sau produse care pot cauza alergii sau intoleran??, put?nd fi pus?, astfel, ?n pericol s?n?tatea consumatorilor.Ordinul dezb?tut ast?zi, care se afl? postat pe site-ul ANPC, stabile?te condi?iile care trebuie respectate la comercializarea ?n vrac a p?inii ?i a produselor de panifica?ie: "Pentru p?inea ?i produsele de panifica?ie care nu se prezint?, la comercializare, ?ntr-un ambalaj de protec?ie sanitar? operatorul economic ce comercializeaz? produsul are obliga?ia de a furniza aceste produse prin intermediul ?v?nz?rii asistate?, respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul c?tre consumator. (...) Se interzice comercializarea p?inii ?i a produselor de panifica?ie nepreambalate prin ?autoservire? c?tre fiecare consumator. (...) La comercializarea ?n vrac a p?inii ?i a produselor de panifica?ie, operatorii economici sunt obliga?i s? afi?eze ?n structurile de v?nzare urm?toarele elemente: - denumirea sub care se vinde produsul; - denumirea furnizorului; - cantitatea net?/bucat?; - pre?ul de v?nzare cu am?nuntul, exprimat ?n lei/bucat?; - pre?ul pe unitatea de m?sur?, exprimat ?n lei/kg; - componentele cu efecte alergene".Ordinul va intra ?n vigoare ?n termen de 30 de zile de la data public?rii lui ?n Monitorul Oficial.Ambalajele utilizate ?n panifica?ie trebuie s? fie realizate din materiale sigure ?i agreate pentru industria alimentar?, avertizeaz? Paul Anghel, directorul general al ANPC.Domnia sa ne-a transmis, recent, c? legisla?ia din domeniul v?nz?rii produselor de panifica?ie nu a fost modificat? nici ?n plan na?ional ?i nici european. Conform cerin?elor legisla?iei ?n vigoare, produsele alimentare destinate consumului public sub orice form? de v?nzare respect? ?i garanteaz? siguran?a consumatorului, mai apreciaz? reprezentantul ANPC.Oficialul ne-a precizat: "?n prezent, v?nzarea produselor de panifica?ie difer? ?n func?ie de tehnologia adoptat? pentru fabrica?ia acestora ?i de modul de expunere a lor pentru comercializare c?tre consumatorul final. ?n contextul evolu?iei pie?ei la nivel european, tehnologia modern? ?mparte produsele de panifica?ie ?n raport cu modul de ambalare, ?n scopul valorific?rii, ?n dou? categorii:- Produsele gata ambalate supuse v?nz?rii directe c?tre consumator - pentru care produc?torul este direct r?spunz?tor de calitatea ambalajelor ?i a produselor;- Produsele de panifica?ie proasp?t coapte ?n loca?ia proprie a retailerilor - procesul de coacere final? are loc ?n magazin, produsele fiind deja dospite, pre-coapte ?i congelate.?n acest caz, produsele de panifica?ie din standurile deschise spre v?nzare/autoservire sunt plasate ?n vitrine din Plexiglas, de unde clientul le preia cu ajutorul unui cle?te, dup? care le plaseaz? ?n ambalajul care ofer? protec?ia produsului ?i este pus la dispozi?ie de c?tre comerciant".Potrivit lui Paul Anghel, exist?, la ora actual?, regulamentul european 1169/2011 privind etichetarea produselor alimentare, care specific? pe larg men?iunile obligatorii ce trebuie scrise pe ambalaj, iar retailerii/comercian?ii pun la dispozi?ie, conform legisla?iei ?n vigoare, toate informa?iile despre produs.Produc?ia anual? de p?ine de pe pia?a noastr? este de 1,5 milioane de tone, iar pia?a autohton? de mor?rit ?i panifica?ie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc ?n industria alimentar?.COSTEL STANCIU, ASOCIA?IA PRO CONSUMATORI: "V?nzarea asistat? a produselor de panifica?ie - indicator de civiliza?ie necesar, care trebuie reglementat" E.O. Miscellanea / 14 octombrie? Dac? o persoan? infectat? cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetreaz? ambalajul, conform unui studiu realizat de Universitatea Bucure?tiV?nzarea asistat? a p?inii ?i a produselor de panifica?ie proaspete este un indicator de civiliza?ie, necesar, care trebuie reglementat, indiferent c? Rom?nia se afl? sau nu ?ntr-un anumit context epidemiologic, este de p?rere Costel Stanciu, pre?edintele Asocia?iei Pro Consumatori. Afirma?ia a fost f?cut? ?n cadrul dezbaterii publice organizat?, ast?zi, online, de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC). Discu?iile au privit necesitatea adopt?rii Ordinului ANPC care urm?re?te reglementarea v?nz?rii p?inii ?n vrac.Costel Stanciu a subliniat: "APC sus?ine proiectul de ordin ini?iat de ANPC cu privire la v?nzarea asistat? a acestor produse care fac parte din alimenta?ia noastr? de zi cu zi. V?nzarea asistat? a p?inii ?i produselor de panifica?ie proaspete este un indicator de civiliza?ie, necesar, care trebuie reglementat, indiferent c? Rom?nia se afl? sau nu ?ntr-un anumit context epidemiologic! P?inea ?i produsele de panifica?ie proaspete fa?? de acelea?i produse, dar ambalate, prezint? un avantaj clar fa?? de acestea din urm?, ?n sensul c? produsele proaspete sunt mai apetisante ?i mai bogate ?n nutrien?i din punct de vedere cantitativ. Personal, ori de c?te ori am posibilitatea s? cump?r p?ine ?i produse de panifica?ie proaspete, fac acest lucru numai dac? v?nzarea acestora este asistat? de o persoan?, ?n sensul c? sunt servit ?i nu mi se permite s? ating acele produse, ?n felul acesta m? protejez pe mine ?i familia mea de ?mboln?virea cauzat? de contaminarea acestor produse de c?tre consumatori care nu realizeaz? riscurile la care ne expun pe noi ceilal?i prin atingerea acestor produse cu m?na f?r? folosirea unor m?nu?i sau cle?ti pu?i la dispozi?ie de comercian?i".?n opinia lui George B?descu, directorul executiv al Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale (AMRC), v?nzarea asistat? a p?inii ?i produselor de panifica?ie proaspete nu este indicat? ?ntruc?t aceasta ar crea aglomera?ie ?i ar duce la cre?terea riscurilor de contaminare cu SARS-Cov-2, submin?nd ?ncrederea consumatorilor ?n securitatea alimentar?.Prin ini?iativa sa, ANPC inten?ioneaz? s? reglementeze v?nzarea asistat? pentru p?inea ?i produsele de panifica?ie care nu se prezint? la comercializare ?ntr-un ambalaj de protec?ie sanitar? ?i s? instituie obliga?ia legal? pentru comercian?i, ?n special hipermarket-uri, s? v?nd? p?inea ?i produsele de panifica?ie proaspete prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza la cerere produsul solicitat de consumator. Asocia?ia Pro Consumatori eviden?iaz? c? nu sunt pu?ine situa?iile ?n care foarte mul?i consumatori, neav?nd cuno?tin?e sanitare, ating de mai multe ori produsele de panifica?ie neambalate f?r? a folosi m?nu?ile din plastic/cle?tii ?i pungile de h?rtie puse la dispozi?ie de comercian?i. Acest lucru ar duce la contaminarea respectivelor produse cu bacterii/virusuri care ?i pot ?mboln?vi pe consumatorii ce achizi?ioneaz? produse de panifica?ie contaminate de consumatorii neglijen?i sau care nu ?in cont de m?surile de igien? elementar?, subliniaz? APC.La dezbaterea de ast?zi au participat reprezentan?i din partea institu?iilor statului (Ministerul agriculturii, ANSVSA) ?i din partea produc?torilor, comercian?ilor ?i consumatorilor.Pritre altele, unii dintre participan?i au criticat Studiul privind riscurile ?i c?ile de transmitere ?i contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panifica?ie preambalate ?i formularea unor propuneri de solu?ii, m?suri ?i tehnologii noi ?i emergente pentru prevenirea transmiterii virusului ?n comunit??i, realizat de Universitatea din Bucure?ti. Acesta arat? c?, ?n cazul ?n care o persoan? contaminat? sau infectat? cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetreaz? ambalajul. ?n acela?i timp, acesta eviden?iaz? c? virusul rezist? pe suprafe?ele produselor cu at?t mai mult cu c?t acestea au porii mai mari, p?inea ?ncadr?ndu-se ?n acest tip de produse.Mihai Vi?an, director executiv al Federa?iei Romalimenta, a anun?at c? a solicitat Consiliului Concuren?ei s? verifice dac? acest studiu afecteaz? concuren?a din ?ara noastr?.Lista vinurilor medaliate la Premiile de excelen?? Vinul.ro 2020. Statistici ?i observa?ii octombrie 14, 2020 Cezar Ioan O Mare Medalie de Aur, un Premiu special ?i 54 de vinuri rom?ne?ti de Aur – acestea sunt rezultatele, ?n cifre, ale celei de-a 12-a edi?ii a evalu?rilor pentru Premiile de excelen?? acordate anual de revista Vinul.ro, desf??urate ?n data de 12 octombrie 2020 pe terasa restaurantului La Mama Ateneu. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul companiei specializate ?n produc?ia de etichete IPPU Packaging, partener tradi?ional al revistei, ?i cu sprijinul editurii GastroArt.ro.Lista nominal? cu vinuri medaliate poate fi reg?sit? la finalul acestui text. P?n? atunci, c?teva informa?ii de context.21 de “judec?tori” au analizat 159 de vinuri autohtoneTrei comisii de evaluare formate, fiecare, din c?te ?apte profesioni?ti ai vinului (oenologi implica?i ?n procesul nemijlocit de produc?ie, somelieri sau promotori califica?i, degust?tori autoriza?i, comunicatori ?i manageri HoReCa) au analizat 159 de mostre ?nscrise ?n competi?ie de c?tre cele 31 de crame participante – toate, din Rom?nia.?Recunoa?terea calit??ii – sub form? de Mare Medalie de Aur (>90 puncte din 100 posibile), Medalie de Aur (punctaje ?ntre 85 ?i 89,9) ?i Argint (?ntre 80 ?i 84.9) – s-a f?cut ?n func?ie de media punctajelor ob?inute ?i ?n concordan?? cu regulamentul competi?iei, care prevede c? doar o treime din num?rul total de probe poate primi medalii.? “Mirabilis machina” 2016 (Cabernet Sauvignon ?i Feteasc? Neagr?) – marele c??tig?tor! “JAD” – vinars ?nvechit 40 de ani – Premiul special Vinul.roMarea Medalie de Aur a Premiilor de excelen?? Vinul.ro a fost acordat? asamblajului de Cabernet Sauvignon cu Feteasc? Neagr? “Mirabilis machina” din anul 2016, produs de Vincon Vrancea – care a ob?inut cea mai mare not? din concurs ?i care a fost singurul vin care a dep??it pragul celor 90 de puncte la actuala edi?ie a concursului. Un vinars ?nvechit 40 de ani ?n lemn de stejar, produs de aceea?i companie – JAD, care a concurat singur ?n categorie – a primit Premiul special acordat direct de editorii Vinul.ro ?i colaboratori din HoReCa.Cu toate c? ?n total 70 de vinuri au ?ntrunit punctaje medii aferente Medaliei de Aur (?ntre 85 ?i 89,9 puncte), doar primele 54 clasate primesc efectiv diploma care acord? aceast? recunoa?tere (trebuia 53, dar ultimele 5 clasate au avut aceea?i medie, p?n? la a doua zecimal?). Au existat ?i 79 de vinuri care au ?ntrunit punctaje aferente Medaliei de Argint, dar care ?n 2020 nu s-au acordat, prin efectul limitativ al regulamentului de concurs.Cramele cu cele mai multe “vinuri de aur”: Budureasca (5) ?i Alira (4)Dup? num?rul de medalii de aur ob?inute – un indicator important atunci c?nd vine vorba de constan?a ?n calitate a cramelor – cel mai bine s-au plasat: Budureasca (5); Alira (4); Crama Ceptura, Crama Opri?or, Davino, Gramofon Winery, Vie Vin V?nju Mare, Via Viticola Sarica Niculi?el (c?te 3); Castel Vinum (Villa Vinea), Domeniile Urla?i, Domeniul Bogdan, Licorna Winery, Viile Metamorfosis, Vincon Vrancea (c?te 2); Crama Gabai, Crama Hermeziu, Crama Trantu, Cramele Cotnari, Domeniile Avere?ti, Domeniile Bohotin, Domeniile Ostrov, Domeniul Aristi?ei, Gramma Wines, Jidvei, SERVE Ceptura, Thesaurus Winery, Tohani Rom?nia, Vii?oara (c?te 1).Clasamentul pe regiuni, dominat autoritar de Dealu MareChiar dac? o evaluare pe regiuni nu este tocmai cea mai elocvent?, fiindc? din unele zone au participat foarte pu?ine probe, totu?i acest indicator poate constitui o fotogram? – incomplet? ?i “de moment” – a industriei produc?toare. Topul regiunilor ?n func?ie de num?rul de medalii ob?inute este dominat autoritar de Dealu Mare (24 de medalii din probele trimise de 10 crame). Urmeaz? Dobrogea (13 medalii din probele trimise de 8 crame), Oltenia (6 medalii din probele de la 2 crame), Moldova (7 medalii din probele de la 6 crame) ?i Transilvania (3 medalii din vinurile ?nscrise de 2 crame) ?i Banatul, cu 1 medalie de la cele 2 crame ?nscrise de acolo.Men?ion?ri speciale se cuvin pentru c?teva vinuri care s-au situat la mai pu?in de 1 punct distan?? de Marea Medalie de Aur – ceea ce se poate schimba oric?nd ?n mod pozitiv prin evolu?ia la sticl?, prin evaluarea de c?tre alte comisii etc: Sauvignon Blanc Selection Villa Vinea 2019, Feteasc? Neagr? Opus Fabula (dulce) 2018 de la Gramofon Winery, Cabernet Sauvignon Prince Vlad 2018 de la Vie Vin V?nju Mare.Lista complet? cu Premiile de excelen?? Vinul.ro 2020Marea Medalie de Aur: Mirabilis Machina (Cabernet Sauvignon ?i Feteasc? Neagr?) 2016 – Vincon VranceaPremiul special Vinul.ro: vinars JAD 40 de ani – Vincon VranceaMedalii de Aur pentru vinuri ro?ii (?n ordine alfabetic?):Abstract ro?u 2017 (Cabernet Sauvignon, Feteasc? Neagr?, Merlot) – Crama TrantuAlira Grand Vin 2014 (Cabernet Sauvignon) – Alira WineryAlira Cuvee Grand Vin 2017 (cupaj nedeclarat) – Alira WineryAlira Flamma 2016 (Cabernet Sauvignon, Merlot) – Alira WineryANNO ro?u 2016 (Cabernet Sauvignon) – Licorna WineryBeciul Domnesc Grand Reserve 2016 (Cabernet Sauvignon) – Vincon VranceaBudureasca Noble 5 2017 (Merlot, Shiraz, Feteasc? Neagr?, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon) – BudureascaBudureasca Origini 2016 (Cabernet Sauvignon) – BudureascaBudureasca Clasic 2018 (Merlot) – BudureascaCaloian 2019 (Cabernet Sauvignon) – Crama Opri?orCol?ul pietrei 2017 (Syrah) – Viile MetamorfosisVia Marchizului 2018 (Negru de Dr?g??ani) – Viile MetamorfosisCuvee Vi?an ro?u 2017 (Merlot, Feteasc? Neag?) – Gramma WinesDr?gaic? ro?ie 2017 (Feteasc? Neagr?, Cabernet, Merlot, Shiraz) – Crama Opri?orEpiphanie 2017 (Feteasc? Neagr?) – Via Viticola Sarica Niculi?elGabai Blend ro?u 2018 (Cabernet, Merlot, Feteasc? Neagr?) – Crama GabaiF?urar ro?u 2017 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc? Neagr?) – Unicom Production (Davino)Iacob ro?u 2017 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasc? Neagr?) – Unicom Production (Davino)Incantation 2018 (Feteasc? Neagr?, Cabernet Sauvignon) – Domeniile Urla?iLa Cetate 2017 (Merlot) – Crama Opri?orMagnus Monte 2019 (Cabernet Sauvignon) – Crama CepturaMagnus Monte 2019 (Syrah) – Crama CepturaMillenium ro?u Terra Romana 2016 (Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasc? Neagr?) – SERVE CepturaOpus Fabula 2018 (Feteasc? Neagr?) – Gramofon WineryPetit Matei 2016 (Merlot) – Domeniile Prince Matei (Via Viticola Sarica Niculi?el)Prince Vlad 2018 (Cabernet Sauvignon) – Vie Vin V?nju MarePrince Vlad 2016 (Merlot) – Vie Vin V?nju MareThesaurus Reserve 2016 (Shiraz 40%, Cabernet Sauvignon 32%, Merlot 28%) – Thesaurus WineryZurzur (an nedeclarat, Feteasc? Neagr?) – Domeniile BohotinMedalii de Aur pentru vinuri albe (?n ordine alfabetic?):Budureasca Premium 2019 (T?m?ioas? Rom?neasc?) – BudureascaBudureasca Premium Fume 2019 (cupaj nedeclarat) – BudureascaCaii de la Letea Volumul 2 Fume (Sauvignon Blanc) – Via Viticola Sarica Niculi?elCuvee alb Hermeziu 2019 (Feteasc? Alb?, Riesling) – Crama HermeziuChardonnay Premium 2019 – Domeniul BogdanFeteasc? regal? 2019, Domeniile BlagaFeteasc? regal? Premium 2019 – Villa VineaGramofon Wine Cuvee alb 2019 (Sauvignon Blanc, Chardonnay) – Gramofon WineryGramofon Sauvignon Blanc 2019 – Gramofon WineryIacob alb 2019 (Sauvignon Blanc, Feteasc? alb?) – Unicom Production (Davino)Mo?ia de la Tohani Sauvignon Blanc 2019 – Tohani Rom?niaNaiada Sauvignon Blanc 2019 – Domeniile OstrovNativa barrique 2019 (Chardonnay) – Domeniile Avere?tiNec Plus Ultra 2019 (Sauvignon Blanc) – JidveiNostalgia Sauvignon Blanc 2019 – Vii?oaraT?m?ioas? rom?neasc? Domenii Cotnari 2019 – Cramele CotnariVizionar alb 2019 (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Riesling, Muscat Ottonel) – Domeniul Aristi?eiSAAC Sauvignon Blanc Fume 2019 – Domeniile Urla?iSelection Sauvignon Blanc 2019 – Villa VineaSerafim Sauvignon Blanc 2019 – Licorna WinehouseVinul Principelui T?m?ioas? rom?neasc? dulce 2019 – Vie Vin V?nju MareMedalii de Aur pentru vinuri rose (?n ordine alfabetic?):Aliento rose 2019 (cupaj nedeclarat) – Alira WineryCuvee Experience rose 2019 (Merlot, Pinot Noir) – Domeniul BogdanVinul Principelui rose 2019 (Feteasc? Neagr?) – Vie Vin V?nju MareVinuri nemedaliate la Premiile de excelen?? Vinul.ro ?i care merit? o men?iune special?Men?ion?ri speciale se cuvine pentru vinurile care au ?ntrunit medie aferent? Medaliei de Aur, dar nu o primesc deoarece regulamentul concursului prevede c? doar 1/3 dintre probele ?nscrise pot primi Medalie:Alira Feteasc? Neagr? 2017 – Alira WineryAlira rose 2019 – Alira WineryEgreta Feteasc? Neagr? 2019 – Domeniile Leb?da neagr?Aligote Fume 2019 – Domeniile Leb?da neagr?Caii de la Letea Geneza 2018 (Feteasc? Neagr?) – Via Viticola Sarica Niculi?elC’est soir 2019 (Busuiac? de Bohotin) – Crama HermeziuDiamond Junior 2019 Busuioac? de Avere?ti – Domeniile Avere?tiDomenii Cotnari 2019 (Busuioac? de Bohotin) – Cramele CotnariDomeniile V?nju Mare 2019 T?m?ioas? rom?neasc? sec – Domeniile V?nju MareGabai Riesling italico 2019 (Riesling italian) – Crama GabaiMo?ia de la Tohani 2017 (Feteasc? Neagr?) – Tohani Rom?niaNostalgia rose 2019 (Merlot) – Vii?oaraRusalc? alb? 2019 – Crama Opri?orSerafim Feteasc? regal? 2018 – Licorna WinerySauvignon Blanc Premium 2019 – Domeniul BogdanVizionar rose 2019 – Domeniul Aristi?eiCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA La ce se uit? reprezentan?ii genera?iei Z c?nd merg la cump?r?turi: ?apte din zece tineri spun c? sunt influen?a?i pozitiv dac? un produs este eco-friendly. Pe rafturile magazinelor au ap?rut etichete pe care se semnaleaz? produse ?made in Romania“ sau cele eco ori bio Cristina Ro?ca 14.10.2020, Pentru reprezentan?ii genera?iei Z (tineri de 16-24 de ani) modul ?n care un produs este realizat ?i mai exact dac? el este sau nu prietenos cu mediul c?nt?re?te greu ?n decizia de cump?rare, arat? un studiu realizat de organiza?ia Romanian Business Leaders.Astfel, ei se uit? la dou? aspecte importante: dac? un bun este de provenien?? local? (made in Romania) ?i dac? este eco-friendly. Acesta din urm? este un argument care c?nt?re?te chiar mai greu.Cum se vede influen?a anumitor evenimente ?n consum: ?nceputul ?colii a dus la o cre?tere de 19% a v?nz?rilor FMCG Cristina Ro?ca 13.10.2020, Evolu?ia consumului de bunuri FMCG ?n primele nou? luni din 2020 a variat puternic de la o s?pt?m?n? la alta, ?n func?ie de evenimentele din pia??, de m?surile anun?ate de guvern ?i de num?rul de cazuri de Covid-19. La nivel general ?ns?, ?n cele mai multe s?pt?m?ni a existat un plus de cel pu?in 8%, arat? un studiu al companiei de cercetare de pia?? Retail Zoom.Astfel, ?ntre cele 38 de s?pt?m?ni care s-au scurs din acest an, a existat una singur? pe minus, cea de dup? S?rb?torile Pascale din 2020, care a coincis ?ns? ?n 2019 cu acela?i eveniment, astfel c? a avut o baz? de pornire foarte bun?. Mai exact anul acesta Pa?tele a avut loc cu o s?pt?m?n? mai devreme ca ?n 2019.Parlamentul a decis. Se va reduce impozitul pentru prestarea de servicii turistice Marinela S?rbu 14 octombrie 2020 Deputa?ii au dat miercuri vot favorabil asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care prevede un impozit mai mic cu 50% pe cl?dirile ?i terenurile utilizate pentru prestarea de servicii turistice. Proiectul de lege, adoptat cu majoritate de voturi, are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal ?n vederea elimin?rii neclarit??ilor privind interpretarea stabilirii scutirilor pentru cl?dirile ?i terenurile utilizate pentru prestarea de servicii turistice. Modific?rile aduse vin ?n sprijinul celor care, din cauza caracterului activit??ii, ?ncaseaz? venituri doar pe parcursul unei perioade limitate de timp.Potrivit proiectului, impozitul pe cl?dirile aflate ?n proprietatea persoanelor fizice ?i juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durat? de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, ?n cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplic? ?n anul fiscal urm?tor celui ?n care este ?ndeplinit? aceast? condi?ie.?Prezenta lege intr? in vigoare la 1 ianuarie 2021”, mai prevede proiectul de lege care a fost ini?iat de senatorul PSD Eugen Dogaru, informeaz? Agerpres.Senatul a adoptat acest proiect de lege ?n ?edin?a din 7 octombrie, Camera Deputa?ilor fiind decizional? ?n acest caz.Legea privind impozitul pe imobilele cu destina?ie mixt?Parlamentul a schimbat regulile. Dispare raportul de expertiz? ?i urmeaz? ca impozitul pe imobilele cu destina?ie mixt? s? fie impus doar pe baza unei declara?ii. ?i f?r? obliga?ia unui raport periodic.Proiectul de lege adoptat de?parlament??i votat de toate partidele prevede ca impozitul pe imobilele cu destina?ie mixt? s? nu mai fie impus ?i calculat pe baza unui raport de expertiz?, acesta urm?nd a fi ?nlocuit cu o declara?ie pe proprie r?spundere.?n situa?ia ?n care ?n imobil se desfa?oar? activit??i mixte, respectiv reziden?iale, c?t ?i economice (nereziden?iale), ?ncadrarea?impozit?riii?acelei?cl?diri?este determinat? de delimitarea spa?iului care este folosit ?n scopuri reziden?iale, repectiv nereziden?iale.Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour Rom?nia: E loc de dublarea industriei alimentare locale. Nu se pot produce ?n Rom?nia banane, dar pe legume-fructe ?i pe bunuri de larg consum se poate cre?te Cristina Ro?ca 14.10.2020, Jean Richard de Latour, executivul francez care conduce opera?iunile locale ale Carrefour, spune c? exist? loc de cre?tere ?i chiar dublare a industriei alimentare locale. Mai mult, el adaug? c? industria lactatelor poate fi un exemplu pentru alte sectoare, dat fiind c? produc?ia local? de lapte, iaurt ori br?nz? asigur? cea mai mare parte a consumului intern de profil. Astfel, pe segmente precum fructe ?i legume, dar ?i altele ale pie?ei bunurilor de larg consum e loc de dezvoltare de fabrici noi sau deja existente. Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour Rom?niaAst?zi industria alimentar? este evaluat? la 50 mld. lei, conform celor mai recente date ale ZF.?E loc de dublarea industriei alimentare locale. Nu se vor putea produce aici banane, dar pe legume-fructe ?i pe bunuri de larg consum se poate cre?te. Industria lactatelor e un exemplu“, spune el.Ast?zi industria alimentar? este evaluat? la 50 mld. lei conform celor mai recente date ale ZF, iar o dublare e posibil? doar cu investi?ii masive din partea actorilor economici. O astfel de ini?iativ? ar permite ca materia prim? s? fie procesat? local ?i firmele rom?ne?ti s? aduc? valoare ad?ugat?. Fructele de p?dure din Rom?nia sunt exportate ca materie prim? ?n Germania, unde sunt folosite la produc?ia de gem. Apoi, Rom?nia import? acele gemuri realizate cu materia prim? local? ?i consumatorii ajung s? pl?teasc? plusvaloarea lor.C?nd vine vorba de parteneriate cu produc?tori locali, executivul de la Carrefour spune c? e mult de munc? ?n spate, de la a g?si parteneri ?i p?n? la schimba modelul de func?ionare al magazinelor. Compania are spre exemplu buyeri regionali care aduc unele produse ?nt?i ?n magazinele din zon? ?i apoi, dac? exist? cerere ?i volumele necesare, ?i la nivel na?ional.??ncerc?m s? g?sim c?t mai mul?i furnizori locali pentru c? astfel suntem ?i competitivi c?nd vine vorba de pre?. Costul transportului e mult mai mic“, spune Jean Richard de Latour despre dorin?a de a dezvolta parteneriate pe zona de marc? privat?, dar nu numai.?n ceea ce prive?te apetitul rom?nilor pentru ?made in Romania“, el spune c? exist? interes, dar trebuie urm?rit ?ntreg drumul, de la inten?ie (de cump?rare), la realitate (la raft).Carrefour are un total de 360 de magazine ?n Rom?nia sub mai multe formate - hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, discount ?i online. La nivel de grup, Carrefour a ob?inut anul trecut afaceri cumulate de peste 11,5 mld. lei.ZF 15 minute cu un antreprenor. Barbu Dan Gabriel, Hedone Cafe: Am ?nregistrat sc?deri la export, dar ne-am concentrat aten?ia pe consumatorul casnic, pentru a dezvolta espressoare pentru acas? 14.10.2020, Miruna Diaconu ??Antreprenorii din spatele Hedone Cafe ?i-au concentrat aten?ia ?n aceast? perioad? pe realizarea unui echipament semiprofesional destinat consumatorilor casnici??Hedone are dou? divizii de business ?i anume produc?ia ?i comercializarea de cafea premium, proasp?t pr?jit? ?i produc?ia echipamentelor profesionale, care sunt folosite de alte afaceri.Barbu Dan Gabriel, cofondator al Hedone Cafe, spune c? pandemia a afectat businessul pe care ?l conduce at?t pe partea de ?ncas?ri din zona HoReCa, c?t ?i ?n ceea ce prive?te v?nz?rile c?tre export. Totu?i, pia?a ?ncepe ?ncet-?ncet s? ??i revin?. ?n cele trei luni marcate de starea de urgen??, fondatorii Hedone ?i-au concentrat aten?ia pe consumatorul casnic, astfel ?nc?t s? produc? un echipament destinat pasiona?ilor de cafea care vor s? bea aceast? licoare acas?.?Din cauza pandemiei am ?nregistrat sc?deri pe partea de exporturi ?i nici celelalte canale nu au mers foarte bine. ?n cele trei luni de pauz? (de lockdown - n.red.), ne-am ?ndreptat aten?ia foarte mult c?tre consumatorul casnic ?i o s? venim cu o surpriz? pentru acesta, ?n sensul ?n care dezvolt?m un echipament semiprofesional pentru acas?. Sunt consumatori care ??i doresc s? bea o cafea bun? acas?. Dorim s? facem un produs semiprofesional care s? aib? un cost adaptat“, spune Barbu Dan Gabriel, cofondator al Hedone Cafe, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First Bank.Businessul a ?nregistrat sc?deri pe pie?ele str?ine, astfel c? ?n continuare exportul c?tre ??ri precum Coreea de Sud ?i Emiratele Arabe este afectat. Totodat?, suspendarea activit??ii partenerilor din HoReCa a lovit v?nz?rile afacerii din Craiova.Hedone are dou? divizii de business ?i anume produc?ia ?i comercializarea de cafea premium, proasp?t pr?jit? ?i produc?ia echipamentelor profesionale, care sunt folosite de alte afaceri.Capacitatea de produc?ie ?n ceea ce prive?te fabricarea echipamentelor profesionale este de 300, p?n? la 1.000 de espressoare ?ntr-un an, ea variind ?n func?ie de cererea ?i colabor?rile pe care Hedone le are.?Noi ?n continuare facem un mix ?ntre cele dou?, produc?ia de cafeaua ?i produc?ia de echipamente, ?ns? ?n cazul acesteia din urm? vindem peste 90% din total ?n afara ??rii. Ce producem pentru Rom?nia este pentru a fi plasat ?n sistem comodat, adic? livr?m espressorul acolo unde vindem ?i cafea. ?ntre timp ?ns? am descoperit c? sunt destul de mul?i pasiona?i care vor s? achizi?ioneze astfel de echipamente pentru acas?“, spune Dan Barbu.Acum, echipamentele profesionale pentru cafea pot fi achizi?ionate ?n Rom?nia doar de c?tre businessurile din domeniu, astfel c? un consumator casnic nu poate cump?ra unul pentru uzul propriu.?Ini?ial am produs echipamente doar pentru Rom?nia, dar pia?a local? nu permite v?nzarea acestora, ci plasarea lor ?n comodat, doar pentru a putea vinde cafeaua. Astfel, am participat la t?rguri interna?ionale ?i am reperat anumi?i cump?r?tori din Asia. Acum vindem ?n multe ??ri din Asia, Europa ?i chiar ?n SUA“, explic? Dan Barbu.Povestea Hedone Cafe a ?nceput ?n urm? cu opt ani, c?nd Dan Barbu de?inea o cafenea ?ntr-un centru comercial, iar doi tineri antreprenori care aveau o pr?jitorie au vrut s? ?i v?nd? cafea proasp?t?. Dup? c?teva luni, antreprenorul a luat decizia de a face un business ?mpreun? cu cei ceilal?i oameni de afaceri, un business care s? se ocupe cu comercializarea cafelei proasp?t pr?jite. Ulterior a ap?rut ?i produc?ia de echipamente profesionale pentru cafea.?n prezent, Hedone Cafe furnizeaz? cafea c?tre 1.000 de clien?i ?i de?ine un portofoliu de 25 de sortimente de cafea.? Echipamentele profesionale de cafea sunt proiectate de c?tre Hedone, care de?ine ?i un departament de cercetare ?i dezvoltare ?n cadrul companiei.?Noi ne proiect?m singuri echipamentele pentru c? ?n aceast? pia?? concuren?a este reprezentat? de companii care au o vechime de 50-100 de ani ?n domeniu. Noi ?inem foarte mult la design, fiind foarte important pentru businessul de echipamente. Dac? ?n HoReCa un client se uit? ?n egal? m?sur? la design ?i la func?ionalitate, pe consumatorul casnic care ??i permite un set-up ?ntre 4.000 ?i 6.000 de euro, trebuie s? ?l ?nc?n?i cu ceva“, spune Dan pania Hedone Cafe a avut anul trecut afaceri de 5,7 mil. lei, plus 15%.Bogdan Ciocian, CEO al cafenelelor Meron: Vom ajunge la o re?ea de 19 cafenele la nivel de ?ar?. Am deschis recent la Bra?ov ?i avem discu?ii avansate pentru Sibiu ?i Timi?oara. ?Am decis s? continu?m extinderea pentru c? avem avantaje at?t ?n ceea ce prive?te spa?iile disponibile, c?t ?i din punctul de vedere al for?ei de munc?.“ Alexandra Cep?reanu 14.10.2020, Bogdan Ciocian, CEO al lan?ului de cafenele de specialitate Meron.Bogdan Ciocian, CEO al lan?ului de cafenele de specialitate Meron, ce de?ine o re?ea de 17 unit??i la nivel na?ional, a decis s? continue planurile de extindere chiar ?i ?n contextul pandemiei. Astfel, anul acesta re?eaua va ajunge la 19 cafenele de specialitate la nivel na?ional, urm?nd ca anul viitor s? treac? grani?ele ??rii.?Am deschis recent o cafenea la Bra?ov, ?n urma unei investi?ii de peste 100.000 euro. Pentru anul acesta, avem discu?ii avansate pentru Sibiu ?i Timi?oara. Anul viitor ne concentr?m mai mult spre Bucure?ti ?i vrem s? dep??im grani?ele, c?tre pie?e interna?ionale. Aceste planuri vor fi ajustate ?n func?ie de evolu?ia situa?iei economice ?i medicale“, a spus pentru ZF Bogdan Ciocian.Un ora? mare din Rom?nia refuz? s? ?nchid? restaurantele. Ce spun patronii din HoReCa de Catalin Costache , Business 14 octombrie 2020 ? 13:26 ?i cafenelele din Bra?ov r?m?n deschiseIndicen?a cazurilor de coronavirus ?n Bra?ov a dep??it 1.5 la 1.000 locuitoriPatron local: ?Deocamdat? tr?im din ?mprumuturi” Limita de persoane la mas? este de 6 la Bra?ovFacem bagajele ?i mergem la munte la restaurant. La Bra?ov mai exact. Restaurantele ?i cafenelele de acolo r?m?n deschise chiar dac? numarul cazurilor de coronavirus a s?rit de 1,5 la mia de locuitori.Antreprenorii bra?oveni din industria HoReCa au reu?it s? conving? autorit??ile locale c? restaurantele nu sunt focare. Au depus o sesizare la Prefectur? prin care au cerut s? fac? parte din Comitetul Pentru Situa?ii de Urgen??. Ast?zi au participat la discu?ie ?i au fost anun?a?i c? de acum ?nainte vor fi invita?i la toate ?edin?ele.Cafenelele ?i restaurantele din Bra?ov au r?mas deschise a?a c? po?i s? te bucuri, ?n continuare, de o cafea de origine sau de m?ncarea ta preferat?. Se poate sta maxim 6 persoane la o mas?.Oana Coant?, pre?edinta Breslei C?rciumarilor: ?Toat? lumea este foarte deschis?, dialogul a fost frumos ?i relaxat, am venit cu propuneri, au venit ei cu propuneri. Am ac?ionat rug?nd s? existe un fel de predic?ie. Avem implementat acest QR cod pentru meniu ca s? nu mai plimb?m h?rtii. Recomandarea DSP este s? comunic?m ?n Breasl? ?i s? rug?m s? opreasc? pentru moment petrecerile de orice fel, chiar dac? legea permite nun?i, botezuri.”Vali B?rbat, patronul unui local: ?Afacerea mea chiar dac? e individual? se integreaz? ?ntr-un context local comunitar care p?n? la urm? contribuie la sus?inerea turismului ?n ora?ul Bra?ov. Practic noi tr?im din ?mprumuturi acum, ?mprumuturi personale, astept?m ni?te m?suri concrete din partea Guvernului, m?suri de sprijin.”Iosefina Borta?, client?: ?M? bucur c? exist? colaborare ?ntre ?ntreprinz?torii locali ?i autorit??i, exist? deschidere la cei din Bra?ov. Felicit?ri lor.”Analizele DSP Bra?ov au ar?tat c? restaurantele ?i cafenelele nu sunt surse directe de infectare cu Covid 19, deci nu pot fi considerate factori de risc. ?n total, circa 10.000 de bra?oveni lucreaz? ?n HoReCa.DIVERSEAOAR: Interzise deja, de 2 ani de zile, pungile de plastic se g?sesc ?n toate pie?ele din ?ar? 14 octombrie 2020, 19:04 La aproape 2 ani de zile de la interzicerea comercializ?rii pungilor de plastic sub?ire ?i foarte sub?ire cu m?ner, acestea sunt ?nc? folosite ?n pie?etele, centrele comerciale ?i de c?tre micii operatori comerciali, potrivit unui comunicat de pres? al Asocia?iei Oamenilor de Afaceri din Rom?nia (AOAR) .AOAR precizeaz?: “?n urma unor vizite ?n pie?ele din Bucure?ti ?i din ?ar?, am constatat comercializarea aproape exclusiv? a pungilor de plastic. O ini?iativ? legislativ? benefic? pentru mediu ?i pentru s?n?tatea cet??enilor este ?nc?lcat? constant de c?tre operatorii comerciali f?r? niciun fel de sanc?iuni.Lipsa controalelor ?i a sanc?iunilor aplicate de c?tre autorit??i au f?cut ca aceast? lege benefic? pentru protec?ia mediului s? fie ignorat? ?i, astfel, au ap?rut abateri la nivel national. ?n acest context, AOAR solicit? autorit??ilor avizate, Garda de Mediu ?i Autoritatea pentru Protec?ia Consumatorului, s? aplice controale periodice ?n toate pie?ele din Bucure?ti ?i din ?ar? pe o corect? implement?rii legii.?ncep?nd cu 1 iulie 2019, Parlamentul Rom?niei a votat proiectul de lege 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor ?i a de?eurilor, astfel c? se interzice, introducerea pe pia?a na?ional? a pungilor de transport din plastic sub?ire ?i foarte sub?ire, cu m?ner.De?i legea prevede sanc?iuni serioase ?n ceea ce prive?te ?nc?lcarea dispozi?iilor, ?n lipsa unor controale efectuate de autorit??i, pungile de plastic sunt, ?n continuare, oferite gratuit de c?tre comercian?i.Ce se ?nt?mpl? acum ?n pie?ele ?i micile centre comerciale din Bucure?ti ?i din ?ar???n urma vizitelor realizate ?n pie?e, farmacii ?i mici magazine din Bucure?ti ?i din ?ar?, realitatea este diferit? fa?? de ceea ce promoveaz? legea deja ?n vigoare. Pungile de plastic sunt ?nc? folosite pentru transportul cump?r?turilor de la pia?? acas?, iar comercian?ii nu se feresc s? recunoasc? acest lucru. Mai mult de at?t, fast-food-urile ?i restaurantele care au adoptat ?n context pandemic servicii de livrare acas? folosesc ?n continuare, ?n cantit??i impresionante, pungi din plastic pentru transportul m?nc?rurilor.?n schimb, marile lan?uri comerciale au pus ?n aplicare legea ?nc? de la ?nceputuri ?i nu au ar?tat abateri. Mai mult de at?t, ele deruleaz? constant campanii de informare ?i educare a consumatorilor privind efectele nocive ale consumului de plastic de unic? folosin??.At?t miza controalelor ?i aplicarea amenzilor, c?t ?i o informare corect? a comercian?ilor este necesar? ?i important?. ?n contextul noii legi a compostului ce va intra ?n vigoare ?ncep?ndu cu 1 ianuarie 2021, pungile biodegradabile ?i compostabile devin cu at?t mai importante, cu c?t bio-de?eurile pot fi colectate ?n acest tip de pungi.Solicit?m prin prezentul document organelor abilitate s? desf??oare controale ?n vederea aplic?rii ?i respect?rii legilor ?n vigoare”.GLOBAL??rile ?ncep s? ??i fac? stocuri de alimente pe m?sur? ce pre?urile cresc ?i criza sanitar? se agraveaz? A.B. Interna?ional / 14 octombrieCump?r?torii de produse agricole din Cairo ?i p?n? ?n Islamabad au intrat ?ntr-o febr? a cump?r?turilor dup? ce pandemia de Covid-19 a perturbat lan?urile de aprovizionare, transmite Bloomberg ?i Agerpres. Iordania ?i-a constituit rezerve record de gr?u ?n timp ce Egiptul, cel mai mare cump?r?tor mondial de gr?u, a luat o m?sur? neobi?nuit? de a cump?ra gr?u de pe pie?ele interna?ionale tocmai ?n timpul ?n mijlocul recoltatului produc?iei interne. La r?ndul s?u Taiwanul a anun?at c? ??i va majora rezervele strategice de alimente, iar China a ?nceput s? cumpere nutre? pentru a-?i hr?ni efectivele ?n cre?tere de porci.Toate aceste achizi?ii anticipate scot ?n eviden?? modul ?n care ??rile ?ncearc? s? se protejeze ?n contextul ?ngrijor?rilor c? pandemia va afecta opera?iunile portuare ?i va ?ntrerupe comer?ul mondial. Pandemia a afectat deja lan?urile de aprovizionare domestice, de la ferm? la farfurie, ?n timp ce rafturile goale ale magazinelor au determinat consumatorii din ?ntreaga lume s? ??i modifice obiceiurile de cump?rare."Covid-19 i-a for?at pe consumatori s? treac? de la o abordare a stocurilor de tip "just-in-time" la una mai conservatoare care a fost etichetat? drept "just-in-case". Rezultatul, consumatorii ?i-au f?cut stocuri mai mari ca m?sur? de preven?ie ?mpotriva viitoarelor ?ntreruperi", a declarat analistul Bank of America Corp., Francsico Blanch.Mai mul?i factori stimuleaz? o cre?tere a pre?urilor la porumb, gr?u ?i soia boabe precum inunda?iile din China ?i achizi?iile crescute ale Beijingului de produse agricole pentru a-?i respecta angajamentele asumate ?n prima faz? a acordului comercial convenit cu SUA. ?ns? Beijingul vrea s? ?in? cont ?i de lec?iile ?nv??ate ?n perioada pandemiei ?i s? se asigure c? stocurile sale sunt suficiente pentru a face fa?? unor probleme ap?rute pe lan?ul de aprovizionare.Chiar dac? c?teva ??ri ?ncearc? s? ??i majoreze rezervele strategice, precum Egiptul ?i Pakistanul, altele au decis s? ??i urgenteze achizi?iile de produse alimentare din alte motive precum accesul la valut?, amploarea livr?rilor interne ?i necesitatea de a ?ine pre?urile de pe pia?a intern? sub control, a declarat economistul ?ef al Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), Abdolreza Abbassian."Multe ??ri ar putea cump?ra acum dar ar putea s? ??i reduc? achizi?iile la ?nceputul anului urm?tor pentru c? nu vor mai avea nevoie. M? a?tept ca acest lucru s? se ?nt?mple, ?n special av?nd ?n vedere condi?iile care nu sunt grozave pentru gr?ul de iarn? ?i faptul c? dac? mai a?tep?i pre?urile ar putea continua s? creasc?", a spus Abbassian.Pre?urile la produsele agricole sunt ?n cre?tere pe m?sur? ce ??rile ??i majoreaz? achizi?iile, la care se adaug? cererea crescut? venit? din China ?i seceta din regiunea M?rii Negre. ?n aceste condi?ii, indicele Bloomberg Agriculture Subindex, care urm?re?te evolu?ia contractelor futures la o serie de produse agricole importante, a crescut cu 20% ?ncep?nd din luna iunie.Iar anali?tii se a?tepat? ca China s? continue s? alimenteze cererea ?n cursul anului urm?tor. Cel mai mare importator mondial de produse variate, ?ncep?nd de la ?i?ei ?i p?n? la soia boabe, inten?ioneaz? s? ??i majoreze rezervele de stat ?n conformitate cu planul cincinal."Cu siguran??, China va continua s? sus?in? pre?urile la materii prime dac? va face astfel de achizi?ii importante", sus?ine analistul Commerzbank AG, Daniel Briesemann.Aceste achizi?ii suplimentare sunt o veste bun? pentru produc?tori, care au v?zut cum cererea pentru produse precum porumb sau zah?r a sc?zut pe m?sur ce pandemia a oprit transporturile ?i a redus cererea pentru etanol produs din porumb sau trestie de zah?r.UNIUNEA EUROPEANASondaj la nivelul UE: Fermierii trebuie sa primeasca subventii mai mari in noua PAC 13 octombrie 2020Comisia European? a publicat ast?zi un sondaj Eurobarometru realizat la nivel UE cu privire la opinia public? privind agricultura ?i PAC. Conform datelor prelucrate aproape trei din patru europeni sunt con?tien?i de politica agricol? comun? (PAC) ?i consider? c? to?i cet??enii beneficiaz? de aceasta.Sondajul a fost realizat din luna august p?n? ?n luna septembrie 2020, incluz?nd peste 27.200 de responden?i din 27 de state membre UE. Datorit? contextului actual al pandemiei Covid-19, metodologia a trebuit adaptat?, unele interviuri fiind realizate online.?Aproape to?i responden?ii sondajului (95%) consider? c? agricultura ?i mai ales zonele rurale sunt importante pentru ?viitorul nostru” ?n Uniunea European?. Mai mult, sondajul arat? c? cei mai mul?i cet??eni ai UE sunt con?tien?i de PAC (73% ast?zi, cu 6 puncte procentuale (pp) mai mult dec?t ?n ??2017) ?i consider? c? PAC aduce beneficii tuturor cet??enilor, nu doar fermierilor (76% ast?zi, cu 15 pp mai mult dec?t ?n ??2017).?n toate statele membre, majoritatea cet??enilor ?mp?rt??esc acest punct de vedere, cu excep?ia Maltei.??n plus, opiniile cet??enilor cu privire la care ar trebui s? fie principalele obiective ale PAC r?m?n similare cu concluziile sondajului din 2017. Majoritatea cred c? furnizarea de alimente sigure ?i s?n?toase de ?nalt? calitate ar trebui s? fie principalul obiectiv, reprezent?nd punctul de vedere al 62% dintre responden?i, la fel ca ?i ?n 2017. Aceast? viziune se reflect? ?i la nivel na?ional, unde cet??enii consider? c? ar trebui s? fie principala prioritate a PAC.Sondajul din acest an a constatat, de asemenea, c? 52% dintre cet??eni consider? c? unul dintre obiectivele principale ar trebui s? fie protejarea mediului ?i combaterea schimb?rilor climatice, precum ?i asigurarea unui nivel de via?? echitabil pentru fermieri (51%). Acestea au crescut u?or cu respectiv 2 ?i 3 p.p. fa?? de anii preceden?i. Mai mul?i europeni cred c? UE ??i ?ndepline?te rolul ?n ceea ce prive?te obiectivele cheie ale PAC.?n compara?ie cu 2017, toate domeniile, inclusiv securitatea alimentar?, durabilitatea, alimentele sigure ?i de calitate au crescut cu cel pu?in 5 p.p. Domeniul ?n care cet??enii consider? c? UE ??i ?ndepline?te cel mai mult rolul este securitatea alimentar?, 80% dintre responden?i fiind de acord cu acest lucru, o cre?tere cu 8 p.p. fa?? de 2017.?n ceea ce prive?te sprijinul financiar, sondajul a constatat c? un num?r crescut de cet??eni consider? c? sprijinul acordat fermierilor este prea mic, cresc?nd cu 13% puncte, de la 26% dintre responden?i ?n 2017 la 39% ?n 2020. Acest lucru s-a reflectat ?i atunci c?nd cet??enii au fost ?ntreba?i dac? cred c? UE ar trebui s? ??i sporeasc? sprijinul pentru fermieri. 56% dintre cet??eni consider? c? ar trebui s? creasc? ?n urm?torii zece ani, ?n cre?tere cu 12 p.p. comparativ cu 2017 ?i 27 p.p. comparativ cu 2007.Tot mai mul?i cet??eni sunt acum con?tien?i de sigla agriculturii ecologice. Sondajul a constatat c? 56% dintre responden?i sunt con?tien?i de sigl?, o cre?tere de 29 p.p. comparativ cu 2017. Con?tientizarea altor logo-uri, cum ar fi logo-urile indica?iilor geografice, au r?mas stabile.Chiar dac? o pondere ?n cre?tere a cet??enilor consider? c? agricultura este una dintre cauzele majore ale schimb?rilor climatice (de la 29% ?n 2010 la 42% ?n 2020), majoritatea cet??enilor consider? c? agricultura a adus deja o contribu?ie major? ?n combaterea schimb?rilor climatice, 55% de?in acest punct de vedere, ?n cre?tere fa?? de 46% ?n 2010.?n ceea ce prive?te zonele rurale, majoritatea cet??enilor consider? c? mediul ?i peisajul (82%), accesul la activit??i de agrement ?i culturale (56%) ?i facilit??i educa?ionale (54%) pot fi calificate ca fiind bune. Cu toate acestea, la ?ntrebarea cum au evoluat zonele rurale ?n ultimii 10 ani, accesul la internet de mare vitez? este eviden?iat ca fiind cel care s-a ?mbun?t??it cel mai mult (55% sunt de acord), ?n timp ce oportunit??ile de munc? sunt cele considerate ca fiind ?nr?ut??ite (42% sunt de acord).?n cele din urm?, cet??enii consider? c? cele mai importante beneficii oferite de p?duri includ furnizarea animalelor cu habitate naturale, conservarea biodiversit??ii ?i conservarea naturii (69%), absorb?ia dioxidului de carbon, precum ?i contribu?ia la combaterea schimb?rilor climatice ?i a efectelor d?un?toare ale acesteia (65%).?Raportul complet al sondajului UE va fi publicat mai t?rziu ?n noiembrie, ?nso?it de fi?ele tehnice ale ??rii. Rezumatul poate fi g?sit aici: TV invit? cititorii s? ??i exprime p?rerea legat? de noua Politic? Agricol? Comun? ?i impactul ei asupra vie?ii de zi cu zi a cet??enilor. Spune?i-ne p?rerea voastr? ?n sec?iunea de comentarii.VE?TI DE LA BRUXELLES despre POLITICA AGRICOL? COMUN?! Agroinfo 14 octombrie 2020 - 07:47 COMUNICAT. Trei din patru europeni au auzit de politica agricol? comun? (PAC) ?i consider? c? to?i cet??enii beneficiaz? de pe urma acesteia, conform celui mai recent sondaj de opinie public realizat de Eurobarometru la nivelul UE cu privire la agricultur? ?i PAC, publicat mar?i, 13 octombrie, de Comisia European?.Sondajul arat? c? un num?r mai mare de cet??eni ai UE au auzit de PAC (73 % ?n prezent, cu 6 puncte procentuale mai mult dec?t ?n 2017) ?i consider? c? PAC le aduce beneficii tuturor cet??enilor, nu numai fermierilor (76 % ?n prezent, cu 15 puncte procentuale mai mult dec?t ?n 2017). ?n plus, opiniile cet??enilor cu privire la principalele obiective pe care ar trebui s? le aib? PAC r?m?n similare celor rezultate din sondajul efectuat ?n 2017.La fel ca ?n 2017, o majoritate de 62 % dintre responden?i consider? c? obiectivul principal ar trebui s? fie furnizarea de alimente sigure, s?n?toase ?i de ?nalt? calitate. Un num?r mai mare de europeni sunt de p?rere c? UE ??i ?ndepline?te rolul ?n ceea ce prive?te obiectivele-cheie ale PAC. ?n compara?ie cu 2017, ?n toate domeniile, inclusiv securitatea alimentar?, sustenabilitatea, siguran?a ?i calitatea alimentelor, s-au ?nregistrat cre?teri de cel pu?in 5 puncte procentuale. ?n prezent, mai mul?i cet??eni sunt con?tien?i de logoul de agricultur? ecologic?, ?i anume 56 % dintre responden?i? - cu 29 de puncte procentuale mai mult dec?t ?n 2017.De?i o parte din ce ?n ce mai mare a cet??enilor consider? c? agricultura este una dintre cauzele majore ale schimb?rilor climatice (de la 29 % ?n 2010 la 42 % ?n 2020), o majoritate de 55 % din popula?ie consider? c? agricultura are deja o contribu?ie major? ?n ceea ce prive?te combaterea schimb?rilor climatice (un procent ?n cre?tere, fa?? de 46 % ?n 2010).Sondajul a fost efectuat ?n perioada august-septembrie 2020 ?i a inclus peste 27 200 de responden?i din 27 de state membre. Raportul complet privind sondajul UE va fi publicat ?n luna noiembrie, men?ioneaz? comunicatul Reprezentan?ei Comisiei Europene ?n Rom?nia, transmis pentru AGROINFO. At a Glance - Financial management of the future CAP - 14-10-2020 14-10-2020 02:53 PM CEST In the context of the future EU multiannual budget, the European Commission put forward a proposal on the financing, management and monitoring of EU farm policy on 1 June 2018, as part of a CAP reform package of three legislative proposals. Since then, discussions have highlighted the need to maintain at least the current level of agricultural expenditure, as well as to simplify the procedures while adapting them to the future CAP delivery model. The CAP proposals are scheduled for debate and vote during the October II plenary session. Source : ? European Union, 2020 - EP (2020)659286_EN.pdfAt a Glance - CAP amending regulation (CMO) - 14-10-2020 14-10-2020 06:15 PM CEST The 'amending regulation' is part of a set of three legislative proposals presented by the European Commission with the aim of reshaping and modernising the EU's common agricultural policy (CAP) for 2021 to 2027. It introduces changes to five regulations, including regarding the single common market organisation (CMO). Based on the work of the European Parliament's Committee on Agriculture and Rural Development (AGRI) during the previous legislative term, Parliament is expected to debate the framework during the October II plenary session and adopt its position for negotiations with the Council. Source : ? European Union, 2020 - EP (2020)659288_EN.pdf ............................................................Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?: Comisia adopt? Strategia UE privind metanul, ca parte a Pactului verde european 14 octombrie 2020, 18:52 Energie Comisia European? a prezentat ast?zi, 14 octombrie,?strategia UE de reducere a emisiilor de metan. Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de ser? care contribuie la schimb?rile climatice, dup? dioxidul de carbon. El este, de asemenea, un puternic poluant atmosferic local, care provoac? probleme grave de s?n?tate. Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esen?ial? ?n ceea ce prive?te atingerea obiectivelor ?n materie de clim? pentru 2030 ?i a obiectivului ?n materie de neutralitate climatic? pentru 2050, precum ?i ?n ceea ce prive?te contribu?ia la ?ndeplinirea nivelului de ambi?ie ?zero poluare” al Comisiei.Aceast? strategie stabile?te m?suri de reducere a emisiilor de metan ?n Europa ?i la nivel interna?ional. Ea prezint? ac?iuni legislative ?i nelegislative ?n sectorul energetic, sectorul agricol ?i sectorul de?eurilor, care genereaz? aproximativ 95?% din emisiile de metan asociate activit??ii umane la nivel mondial. Comisia va colabora cu partenerii interna?ionali ai UE ?i cu industria de resort pentru a reduce emisiile de-a lungul lan?ului de aprovizionare.Frans?Timmermans, vicepre?edinte executiv pentru Pactul verde european, a declarat:??Pentru a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, Uniunea European? trebuie s? reduc? toate gazele cu efect de ser?.?Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de ser? ?i o cauz? important? a polu?rii aerului. Strategia noastr? privind metanul asigur? reducerea emisiilor ?n toate sectoarele, ?n special ?n sectorul agricol, sectorul energetic ?i ?n sectorul de?eurilor. Ea faciliteaz?, de asemenea, producerea biogazului din de?euri ?n zonele rurale. Tehnologia satelitar? a Uniunii Europene ne va permite s? monitoriz?m ?ndeaproape emisiile ?i s? contribuim la ridicarea standardelor interna?ionale.”Comisarul pentru energie, Kadri?Simson, a declarat:??Ast?zi am adoptat prima noastr? strategie de combatere a emisiilor de metan din 1996 ?ncoace. De?i sectorul energetic, sectorul agricol ?i cel al de?eurilor joac? fiecare un rol ?n acest sens, sectorul energetic se preteaz? cel mai bine la reducerea rapid? ?i pu?in costisitoare a emisiilor. Europa va fi o deschiz?toare de drumuri ?n aceast? privin??, dar nu poate s? reu?easc? de una singur?. Trebuie s? colabor?m cu partenerii no?tri interna?ionali pentru a aborda problema emisiilor de metan generate de energia pe care o import?m.”Una dintre priorit??ile strategiei este aceea de?a ?mbun?t??i m?surarea ?i raportarea?emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variaz? ?n prezent de la un sector la altul ?i de la un stat membru la altul, precum ?i ?n ?ntreaga comunitate interna?ional?. Pe l?ng? m?surile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de m?surare, verificare ?i raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator interna?ional al emisiilor de metan, ?n parteneriat cu Programul Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Mediu, Coali?ia pentru clim? ?i aer nepoluat ?i Agen?ia Interna?ional? a Energiei. Programul de sateli?i Copernicus al UE va ?mbun?t??i, de asemenea, supravegherea ?i va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial ?i la identificarea principalelor sc?p?ri de metan.?Pentru?a reduce emisiile de metan??n sectorul energetic, se va propune introducerea obliga?iei de a ?mbun?t??i depistarea sc?p?rilor ?i eliminarea lor ?n infrastructura de gaze ?i se va lua ?n considerare elaborarea unei legisla?ii menite s? interzic? practicile sistematice de ardere la facl? ?i de evacuare ?n atmosfer?. Comisia va purta un dialog cu partenerii s?i interna?ionali ?i va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie c?tre UE, precum ?i instrumentele de punere ?n aplicare a isia va ?mbun?t??i raportarea?emisiilor din agricultur??printr-o mai bun? colectare a datelor ?i va promova oportunit??i de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici ?n ceea ce prive?te tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimenta?ia animalelor ?i managementul reproduc?iei. Cercetarea specific? ?n domeniul tehnologiei, al solu?iilor bazate pe natur? ?i al schimb?rii regimului alimentar ??i va aduce de asemenea contribu?ia. De?eurile umane ?i agricole organice nereciclabile ?i fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale ?i produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri ?n zonele rurale ?i poate evita totodat? emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor de?euri va fi stimulat? ?n continuare.?n?sectorul de?eurilor, Comisia va avea ?n vedere m?suri suplimentare de ?mbun?t??ire a gestion?rii gazelor de depozit, valorific?nd poten?ialul energetic al acestora cu reducerea simultan? a emisiilor, ?i va reexamina legisla?ia relevant? privind depozitele de de?euri ?n 2024. Reducerea la minimum a elimin?rii de?eurilor biodegradabile ?n depozitele de de?euri este esen?ial? pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua ?n considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activit??ilor de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe baz? de de?euri.Totodat?, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor ?i va lua ?n considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care genereaz? emisii de metan ?i care nu sunt incluse ?nc? ?n domeniul de aplicare al acesteia.Pe plan molecular, metanul este mai puternic dec?t dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposfer? ?i este un puternic poluant atmosferic local, care cauzeaz? probleme grave de s?n?tate. La sf?r?itul ciclului s?u de via??, metanul este transformat ?n dioxid de carbon ?i vapori de ap?, contribuind ?n continuare la schimb?rile climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie at?t la ?ncetinirea schimb?rilor climatice, c?t ?i la ?mbun?t??irea calit??ii aerului.Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele ?n materie de clim? pentru 2030 a concluzionat c? intensificarea nivelului de ambi?ie ?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? la cel pu?in 55?% p?n? ?n 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan. De?i UE produce 5?% din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va ?ncuraja luarea de m?suri la nivel interna?ional ?n calitate de cel mai mare importator mondial de energie ?i de actor important ?n sectorul agricol ?i ?n cel al de?eurilor................................................................................Scenarii plauzibile pentru industria produselor lactate (partea 1)By RO.aliment October 14, 2020 Un proiect de cercetare finan?at de Tetra Pak, ?ntreprins de Universitatea Lund, a detaliat patru scenarii plauzibile pentru viitorul produselor lactate. Acestea includ o ?schimbare a sistemului alimentar bazat? pe politici” ?n scenariul Green Dairy ?i o abordare normal? ?n Dairy Evolution.Ce ne rezerv? viitorul produselor lactate? ?ntre 2019 ?i 2030, dezvoltarea afacerii va continua s? urmeze tendin?ele actuale sau inova?iile vor schimba regulile jocului modific?nd semnificativ sectorul?Prognozele ?n func?ie de tendin?ele existente se bazeaz? pe date istorice sau, pentru a le spune mai simplu, ?privind ?napoi ?n timp”, a explicat Christian Koch, cercet?tor postdoctoral la ?coala de Economie ?i Management a Universit??ii Lund din Suedia (LUSEM).?mpreun? cu o echip? de cercet?tori, Koch a favorizat o alt? abordare pentru a r?spunde la aceea?i ?ntrebare. ?Aceast? abordare alternativ? presupune c? exist? tendin?e perturbatoare care pot deveni importante ?i pot pune sub semnul ?ntreb?rii bazele actuale ale industriei lactate”, a explicat el ?n timpul unei emisiuni web a Tetra Pak de s?pt?m?na trecut?.Aceste tendin?e perturbatoare – altfel cunoscute sub numele de ?incertitudini critice” – sunt imprevizibile ?i ar putea include gusturile consumatorilor, reglement?rile guvernamentale ?i noile tehnologii. ?Aceast? viziune alternativ? reprezint? abordarea din cadrul acestui scenariu, aplicabil? pentru a descoperi rezultate viitoare, plauzibile. Cu alte cuvinte, acest lucru anticipeaz? alte puncte de vedere ce ar putea veni ?n jurul valoriilor industriei, dar nu este destul de vizibil ?nc?”.Cu o finan?are de la gigantul Tetra Pak, Koch ?i colegii s?i au ?ntreprins un proiect de cercetare de 18 luni bazat pe aceast? metodologie alternativ?. Rezultatele studiului ?Tendin?ele globale care afecteaz? strategiile lactate” sunt ?i includ acum patru scenarii plauzibile cu rezultate extrem de diferite: ?Lactate verzi”, ?Evolu?ia produselor lactate”, ?Fuziune nou?” ?i ?Alimente noi curajoase”.?Green Dairy”: ?Schimbare ?n func?ie de politici sistem alimentar“Scenariul Green Dairy, le-a spus Koch interlocutorilor ?n timpul conferin?ei difuzate pe internet, este o lume viitoare caracterizat? de puternice restric?ii socio-ecologice ?i opozi?ii. Acestea ?i va ?mpinge pe fermierii ?i procesatorii de produse lactate s? ?investeasc? masiv” ?n ?mbun?t??irea amprentei de carbon.?Societatea ?i autorit??ile de reglementare realizeaz? c? nu numai con?inutul alimentar al unui produs ?l face s?n?tos sau nu. Modul ?n care este produs devine din ce ?n ce mai important pentru a evalua dac? aduce beneficii s?n?t??ii umane ?i planetei ?n acela?i timp ”, a explicat el.Viitorul nu pare luminos pentru ?ntregul sector agricol ?n acest scenariu. ?ntr-adev?r, ?n Green Dairy, doar c?teva ?mega ferme ?i fabrici” sunt capabile s? r?m?n? profitabile, a explicat Koch. Acest lucru se datoreaz? ?modific?rilor masive” aduse reglement?rilor privind subven?iile, care prevede introducerea impozit?rii alimentelor de origine animal?, al?turi de politici mai stricte privind bun?starea animalelor.Din perspectiva costurilor, consumatorii s-ar putea a?tepta s? pl?teasc? mai mult pentru produsele lactate ob?inute de la vaci – ?n special ?n cazul categoriilor unt ?i br?nz?. ?Imaginea produselor lactate s-a schimbat”, a explicat Koch, ??i acum sunt privite ca un produs de mare valoare ?n loc de un produs de baz? ieftin, subven?ionat”. Odat? cu aceste cre?teri de costuri ?i schimb?ri de percep?ie vine ?i con?tientizarea consumatorului c? laptele poate ?i are un gust diferit atunci c?nd provine de la rase sau regiuni diferite.Alternativele lactate pe baz? de plante, care, ca ?i categorie, se bucur? ?n prezent de un boom, ar continua s? creasc? ?n Green Dairy. Acest lucru poate fi asociat cu amprenta de carbon favorabil? pe scar? larg? a categoriei ?i cu avantajele crescute ale costurilor ?n compara?ie cu produsele lactate tradi?ionale.Mai mult, cu consumatorii ??nfometa?i de s?n?tate public? ecologic?”, ace?tia vor deveni mai aventuro?i ?n utilizarea alimentelor ca instrument de ac?iune pentru mediu, ni s-a spus.Inova?iile tehnologice ?i tranzi?ia tehnologic? r?m?n ?destul de sc?zute”, proteinele lactate cultivate ?n laborator ?i pe baz? de fermenta?ie r?m?n produse de ?ni??” – cu excep?ia nutri?iei sportive premium sau ca ingredient ?versatil” ?n produc?ia de alimente. Acest lucru se datoreaz? faptului c? tehnologia va trebui ?nc? s? ating? scalabilitatea ?masiv?”, rentabilitatea ?i acceptarea consumatorilor.“Pe scurt, ceea ce vedem ?n Green Dairy este o schimbare a sistemului alimentar bazat? pe politici publice”, a spus Koch.Impozite, subven?ii, noi etichete alimentareDeci, care sunt implica?iile pentru industrie? Cercet?torii au prezentat, de asemenea, o selec?ie de evolu?ii poten?iale de-a lungul timpului ?n acest scenariu, inclusiv modific?ri de impozite, subven?ii ?i ?n etichetarea produselor alimentare.?n Green Dairy, se ajunge la un consens politic conform c?ruia sistemul alimentar este ?n suferin?? ?i trebuie s? func?ioneze ?n limitele ecologice, planetare, a explicat Koch. ?Produsele lactate ?ncearc? s? spun? o poveste mai bun?, dar se lupt? ?n opinia public? cu ?pove?tile” despre lactatele care sunt d?un?toare pentru s?n?tatea animalelor ?i a planetei. Problemele din fermele de lapte, legate de bun?starea animalelor ?i protec?ia mediului sunt punctul de basculare ?n societate ?i pentru liderii politici.“Prin urmare, a spus cercet?torul postdoctoral, dup? introducerea unei taxe pe carnea ro?ie, o tax? pe lactate ar putea fi urm?toarea.?n Green Dairy, Uniunea European? este prima care introduce ghiduri obligatorii de etichetare pentru impactul climatic al produselor alimentare ?n raport cu valoarea sa nutri?ional?. Ni s-a spus c? aceast? lege creeaz? avantaje competitive pentru produsele pe baz? de plante ?i produc?torii lor.Cei din industria produselor lactate ?i, ?n special, fermierii, ??i vor pierde puterea politic? ?n ?majoritatea p?r?ilor lumii” ?i, ?n loc s? subven?ioneze zootehnia, guvernele vor sprijini tranzi?ia lor la produc?ia vegetal?. ?Criza din fermele de lactate se va intensifica ?i numai cei suficient de inteligen?i pentru a face rapid tranzi?iea sau ?n m?sur? s? ofere produse premium, artizanale vor ?nflori.“Succesul viitor al industriei este dependent de continuitatea politicii guvernamentale, a explicat Koch, care ?a ?nceput s? se erodeze” pe fondul riscurilor ?i eficien?ei legate de agricultura mega-fabric?.?Schimbarea obiceiului cultural ?nr?d?cinat de a cump?ra lapte ieftin s-a dovedit a fi dificil?, dar posibil?”, a ad?ugat el.?n ceea ce prive?te segmentele pie?ei, cercet?torii spun c? p?n? ?n 2030, ?ntr-un scenariu Green Dairy, laptele de vac? va avea cota de pia?? de 60%, alternativele pe baz? de plante 35% ?i produsele cultivate ?n laborator 5%.?Consecin?ele a?teptate sunt c? majoritatea produselor lactate vor fi ob?inute de la vaci din ferme de lactate, dar actorii din domeniu ar trebui s? vad? c? peste o treime din produsele de pe pia?? vor fi cele pe baz? de plante”, a comentat Koch.Dairy Evolution: ?Un fel de scenariu de afaceri ?n care nu se schimb? nimic“Un alt scenariu plauzibil subliniat de cercet?torii de la Universitatea Lund s-a axat pe o lume evolutiv? – mai degrab? dec?t pe una revolu?ionar?.Dairy Evolution se caracterizeaz? prin continuarea consolid?rii cre?terii pie?ei produselor lactate c?tre mega-produc?ie agricol?, ?n acela?i timp, cu o cre?tere continu? a alimentelor pe baz? de plante.?n mod similar cu Green Dairy, lactatele ob?inute prin procedee pe baz? de fermenta?ie r?m?n un produs de ni??. Cu toate acestea, spre deosebire de Green Dairy, ?n Dairy Evolution se fac doar ?mbun?t??iri de mediu incrementale ?i problemele de bun?stare a animalelor continu?. ?Industria produselor lactate reu?e?te s? spun? o poveste conving?toare pentru autorit??ile de reglementare din ?ntreaga lume ?i pentru majoritatea consumatorilor.“?n ceea ce prive?te cota de pia??, ?ntr-un scenariu de evolu?ie a produselor lactate, cercet?torii spun c? 85% din produsele lactate vor proveni de la vaci, cele pe baz? de plante vor reprezenta 13%, iar ?n laboratoare se vor produce doar 2% din lactatele care vor ajunge la consumator.?Av?nd ?n vedere caracterul moderat al scenariului Dairy Evolution, marea majoritate a produselor lactate ??i vor men?ine ?n continuare originea tradi?ional? (de la o ferme de lactate), ?n timp ce produsele pe baz? de plante vor prezenta o cre?tere notabil? ?n acest scenariu”, a spus Koch.Studiul ?Tendin?e globale care afecteaz? strategiile lactate” a fost realizat de Thomas Kalling, Matts K?rreman, Magnus Johansson ?i Christian Koch, de la LUSEM. Echipa a analizat ?ase pie?e globale – SUA, Marea Britanie, China, India, Nigeria ?i Brazilia – pentru a veni cu patru scenarii plauzibile: ?Green Dairy”, ?Dairy Evolution”, ?New Fusion” ?i ?Brave New Food” .FoodNavigator va investiga scenariile ?New Fusion” ?i ?Brave New Food” ?n a doua parte a articolului s?u despre viitorul plauzibil al produselor lactate Sursa: FoodNavigatorCEJ respinge o solicitare Lactalis: ”Etichetarea de origine este permis?” meatmilk 14 octombrie 2020 M?surile na?ionale care necesit? etichetarea obligatorie a originii ?i provenien?a produselor alimentare sunt permise ?n conformitate cu legisla?ia UE, dar trebuie justificate, a constatat cea mai ?nalt? instan?? din Europa, Curtea European? de Justiie, citat? de Euractiv.?ntr-o hot?r?re, Curtea European? de Justi?ie (CEJ) din Luxemburg a declarat c? ?n prezent, cadrul armonizat al UE pentru etichetarea produselor alimentare ?nu ?mpiedic? statele membre s? adopte m?suri care s? prevad? informa?ii suplimentare obligatorii privind originea sau provenien?a. ” CEJ a ad?ugat c?, totu?i, acele m?suri na?ionale trebuie justificate din unul sau mai multe motive, inclusiv protec?ia s?n?t??ii publice ?i prevenirea fraudei alimentare.Adoptarea etichet?rii obligatorii a originii este posibil? numai dac? exist? o ?leg?tur? dovedit? ?ntre anumite calit??i ale alimentelor ?n cauz? ?i originea lor de provenien??”. Potrivit judec?torilor UE, responsabilitatea revine statelor membre s? furnizeze dovezi c? majoritatea consumatorilor acord? o valoare semnificativ? furniz?rii acestor informa?ii.Anterior, Consiliul de stat francez a solicitat CEJ s? se pronun?e asupra cazului depus de compania Groupe Lactalis, care a solicitat anularea unui decret guvernamental care impunea etichetarea originii franceze, europene sau extraeuropene a laptelui ?i a laptelui utilizat ca ingredient ?n alimentele ambalate.Cur?ii UE i s-a cerut s? interpreteze regulamentul privind furnizarea de informa?ii despre alimente consumatorilor ?i, ?n special, dac? autorizeaz? statele membre s? adopte m?suri na?ionale obligatorii cu privire la originea sau provenien?a laptelui folosit ca ingredient.Mai multe ??ri din UE au introdus recent m?suri na?ionale pentru a specifica originea anumitor categorii de alimente, cum ar fi laptele sau unele ingrediente principale ale produselor alimentare. De exemplu, Italia a adoptat deja c?teva scheme na?ionale pentru a specifica originea ro?iilor utilizate ?n sosul de ro?ii ?i a gr?ului dur ?n paste.Cu toate acestea, Comisia European? s-a ar?tat ?ngrijorat? cu privire la orice ?ncercare na?ional? de reglementare a problemei, spun?nd c? ar putea fragmenta pia?a unic?. ?n septembrie, vorbind ?n fa?a mini?trilor UE pentru agricultur?, comisarul pentru agricultur?, Janusz Wojciechowski, a declarat c? adoptarea m?surilor na?ionale nu este modalitatea adecvat? de a r?spunde cererii crescute din partea consumatorilor de a cunoa?te originea alimentelor pe care le cump?r?.Se a?teapt? ca executivul UE s? prezinte o propunere pentru un sistem armonizat de etichetare a produselor alimentare ?n contextul strategiei sale de la ferm? la furc? (F2F).Un grup de ??ri din UE s-a orientat c?tre Comisie pentru a include ?n propunerea sa un sistem obligatoriu de etichetare a alimentelor la nivelul UE. Comisia va lansa o evaluare a impactului ini?ial ?n aceast? toamn? pentru a evalua impactul poten?ial pe care o extindere a etichet?rii obligatorii a originii ar putea s? ?l aib? asupra operatorilor din sectorul alimentar, ?n special asupra fermierilor ?i consumatorilor.BELGIAConceptul de nutri?ie integrat? ?i evitarea subnutri?iei, ?n condi?ii de Covid 19 meatmilk 14 octombrie 2020 O strategie real? de combatere a subnutri?iei, ?i nu doar a obezit??ii ?i a excesului de greutate, ar trebui s? fie pus? ?n aplicare ?n agenda politic? a UE, ?n urma luptei revigorate ?mpotriva cancerului ?i a crizei COVID, au subliniat mai mul?i parlamentari ?ntr-un eveniment virtual recent. Organizat de Alian?a European? pentru Nutri?ie pentru S?n?tate, evenimentul ?i-a propus s? analizeze cum s? stabileasc? mai bine conceptul de ?ngrijire nutri?ional? integrat?, at?t la nivelul UE, c?t ?i ?n sistemele na?ionale de ?ngrijire a s?n?t??ii.Potrivit europarlamentarului socialist Marc Tarabella, ambi?ia UE ?n materie de s?n?tate a fost recent restabilit? prin politica alimentar? esen?ial? a Comisiei, strategia Farm to Fork ?i Planul european de combatere a cancerului, care este ?n curs de finalizare.Acest nou entuziasm ar putea deschide calea pentru ca conceptul de nutri?ie integrat? s? fie considerat ca fiind cheia pentru o asisten?? medical? mai bun?, a subliniat parlamentarul belgian.Un alt europarlamentar socialist, portugheza Sara Cerdas, care este ?i medic, a men?ionat programul EU4Health, care vede nutri?ia ca un instrument de abordare a factorilor de risc pentru multe dintre bolile care afecteaz? cet??enii UE ?n acest moment.?ngrijirea nutri?ional?Competen?a ?n materie de s?n?tate este ?n prezent ?n m?inile statelor membre, ceea ce ?nseamn? c? ar putea lipsi punerea ?n aplicare a contribu?iilor provenite de la Bruxelles. ?Uneori regret c? decidem unele reguli la nivel european, iar apoi sunt diluate ?n fiecare ?ar?”, s-a pl?ns Tarabella. El a ad?ugat c? Comisia ar trebui s? monitorizeze care ?ar? face progrese ?n domeniul ?ngrijirii nutri?ionale ?i s? favorizeze schimbul de bune practici ?ntre statele membre.Platformele multidisciplinare ?i multicomerciale interesate sunt, de asemenea, considerate cruciale pentru a lega UE ?i elaborarea politicilor na?ionale ?n domeniul s?n?t??ii. ?n acest sens, ini?iativa ??ngrijirea nutri?ional? optim? pentru to?i” (ONCA) a fost men?ionat? ca un exemplu pentru punerea ?mpreun? a diferitelor p?r?i interesate, ?ncerc?nd s? asigure o ?ngrijire nutri?ional? de ?nalt? calitate pentru to?i cet??enii europeni prin screening nutri?ionalLaurence Doughan de la Ministerul S?n?t??ii din Belgia a explicat de ce ?ara s-a al?turat campaniei, spun?nd c? este o continuare logic? a strategiei na?ionale din 2006 privind planul de nutri?ie ?i s?n?tate. Potrivit acesteia, nu este u?or s? convingi alte state membre c? nutri?ia este mai serioas? dec?t pare ?i a apreciat utilizarea cuv?ntului ?ngrijire nutri?ional? ?n loc de subnutri?ie. ?Percep?ia este mult mai bun?”, a ad?ugat ea.De?i abordarea multi-p?r?i interesate s-a dovedit a func?iona, ea a subliniat, de asemenea, importan?a legii ?dure”: ?Un set de recomand?ri este bun, dar reglementarea este, de asemenea, foarte important?”.Aborda?i ?ngrijirea cancerului ?n mod holisticNutri?ia joac? un rol central ?n ?ngrijirea cancerului, care se afl? ?n centrul agendei UE, ?ntruc?t un plan pentru combaterea cancerului se num?r? printre priorit??ile Comisiei Europene ?i ale pre?edintelui acesteia, Ursula von der Leyen.Europarlamentarul de centru dreapta, Aldo Patriciello, a vorbit despre leg?tura dintre bolile oncologice ?i malnutri?ie, care reprezint? at?t o povar? asupra bugetului pentru s?n?tate, c?t ?i un obstacol ?n calea prevenirii ?i a bunei tratamente a cancerului.?La pacien?ii cu cancer, malnutri?ia poate compromite serios succesul ?i continuarea terapiilor ?mpotriva cancerului, interven?ii chirurgicale, radioterapie, chimioterapie, precum ?i via?a pacien?ilor ?n?i?i”, a spus el.El a ad?ugat c? institu?iile UE ar trebui s? ??i consolideze angajamentul de a promova screeningul nutri?ional pentru persoanele cu risc ?i pacien?i, pentru a asigura accesul egal al pacien?ilor la ?ngrijirea nutri?ional? ?i pentru a sprijini educa?ia ?i programele de studiu privind prevenirea.?Acum este dovedit ?tiin?ific c? malnutri?ia nu este nici o consecin?? a bolii, nici un efect secundar al terapiilor anticanceroase, dar este cel pu?in par?ial previzibil? printr-un suport nutri?ional adecvat care trebuie luat ca parte integrant? a c?ii terapeutice a pacientului.”Matthias Schuppe, liderul echipei de cancer ?n cadrul Direc?iei Generale pentru S?n?tate (DG SANTE) a Comisiei Europene, a fost de acord c? nutri?ia ?i ?ngrijirea nutri?ional? sunt componente importante ale abord?rii executivului UE ?mpotriva cancerului.??ncerc?m s? abord?m cancerul ?n mod holistic, ceea ce ?nseamn? s? ?ncepem de la prevenire prin diagnosticarea precoce, tratament ?i apoi urm?rirea supravie?uitorilor”, a spus el.?n acest sens, nutri?ia joac? un rol important ?n prevenirea, deoarece dietele s?n?toase evit? obezitatea, cu poten?ialul de a deveni ?mpreun? cu activitatea fizic? un factor de reducere a riscului de cancer.Dar, de asemenea, noua abordare centrat? pe pacient ar putea integra nutri?ia ca instrument ?n furnizarea de ?ngrijiri optime.?O stare nutri?ional? mai bun? ?nseamn? pentru ace?ti pacien?i ?i regimurile lor de chimioterapie o calitate mai bun? a vie?ii ?i un beneficiu mai mare de supravie?uire”, a spus Schuppe.SANATATE si GASTRONOMIENutri?ionistul Mihaela Bilic, despre ?nt?rirea imunit??ii prin alimenta?ie: ??n Fran?a, tuturor bolnavilor din spitale li se d? zilnic salat? de p?trunjel“ 14 octombrie 2020, 19:00 de Lizeta OpreaNutri?ionistul Mihaela Bilic, despre ?nt?rirea imunit??ii prin alimenta?ie: ??n Fran?a, tuturor bolnavilor din spitale li se d? zilnic salat? de p?trunjel“ Nutri?ionistul Mihaela Bilic ?n studioul Adev?rul Live Cunoscutul doctor nutri?ionist Mihaela Bilic vorbe?te despre alimentele care au capacitatea de a cre?te imunitatea, prin asigurarea ?ntregului necesar de vitamine ?i nutrien?i. Prezent? ?n emisiunea ?Vorbe?te lumea“, Mihaela Bilic a vorbit despre importan?a alimenta?iei ?n aceast? perioad?, f?c?nd o list? a alimentelor care pot asigura necesarul de vitamine ?i nutrien?i care ne asugur? un sistem imunitar puternic: ?Avem pe toate drumurile p?trunjel, doar c? gre?eala nostr? este c? nu-l m?nc?m, ?l punem ?n ciorb? de decor. Nu exist? ?n alt aliment mai mult? vitamina C, fibre, minerale ?i fier ca ?n p?trunjel. Trebuie s? ?nv???m din buc?t?ria libanez? s?-l facem salat?, adic? s?-l m?nc?m cu snopul. Vreau s? v? spun c? ?n Fran?a, tuturor bolnavilor convalescen?i din spitale, li se d? zilnic salata aceea de p?trunjel. Este un aliment at?t de banal pe care nu ?l apreciem la adev?rata lui valoare. Poate fi combinat cu ulei de m?sline ?i l?m?ie. Avem pia?a plin? de p?trunjel, haide?i s?-l m?nc?m cu snopul. P?trunjelul ?nseamn? vitamina C ?i Fier, iar c?nd vorbim despre imunitate avem nevoie de ace?ti antioxidan?i, de vitamina A, C ?i E, pentru c? antioxidant ?nseamn? blocarea oxid?rii din organism. Iar oxidare ?nseamn? ruginire. Ca s? bloc?m ruginirea organismului ?i d?m vitamina C, fructe ?i legume proaspete. Cu c?t mai colorate, cu at?t mai bine pentru c? mai sunt ?i acei pigmen?i vegetali care au ?i ei efecte benefice. Aten?ie mare cu vitamina C pentru c? este extrem de sensibil?. Depozitarea ?ndelungat?, lumina ?i c?ldura o distrug. Din cauza aceasta, atunci c?nd sim?im c? suntem mai sl?bi?i, este recomandat s? lu?m chiar ?i suplimente de vitamina C, tocmai pentru c? nu avem de unde s? lu?m fructe ?i legume culese de mai pu?in de 48 de ore. Vitamina A este u?or de g?sit ?n toate produsele de origine animal? cu gr?sime – lapte, ficat sau ou, dar mai exist? ?i o form? vegetal? pe care o g?sim ?n toate legumele ?i fructele portocalii. C?t despre vitamina E, o lingur? de ulei asigur? strictul necesar. ADVERTISING Toat? lumea vorbe?te de vitamina D, dar trebuie s? ?tim c? organismul are capacitatea lui de a o produce. Culmea este c? sintetiz?m vitamina D ?i dac? st?m la lumin? ?ntr-o zi mai ?nnorat?. Printre alte substan?e care cresc imunitatea mai sunt ?i acizii gra?i omega 3, acesta put?nd fi luat din pe?te gras, un g?lbenu? de ou, sardin? sau hamsie. Tot la capitolul imunitate, nu a? vrea s? uita?i de alimentele fermentate. Imunitatea locuie?te ?n colon, important fiind echilibrul ?ntre culturile de bacterii benefice ?i cele mai pu?in benefice. Acestea nu ar trebui omor?te prin antibiotic, ci prin multiplicarea celor benefice. Acest lucru ?l facem cu ajutorul un produse ca mur?turile, sana, chefir, iaurt ?i br?nzeturile. Vreau s? v? mai amintesc de ceaiul verde, care are o capacitate ontioxidant? extraordinar?, dac? bem cel pu?in 5 c?ni pe zi. Nu uita?i nici de echinacea sau ciocolat?. Pe de alt? parte, ?ine?i cont de faptul c? stresul ?i lipsa somnului pr?bu?esc imunitatea cum noi nu putem s? o compens?m prin m?ncare“, a spus doctorul Mihaela Bilic la PRO TV.DOSAROamenii de ?tiin?? au g?sit modalit??i de a extrage la scar? industrial? a polifenolilor din de?eurile de m?sline ?i struguri By RO.alimentOctober 14, 2020 O echip? italian? de cercet?tori a descris o metod? de producere a pulberilor ?i extractelor micronizate ?mbog??ite cu polifenoli ob?inu?i din de?euri agricole, oferind beneficii asupra mediului, precum ?i asupra s?n?t??ii metabolice.Conform unui articol ap?rut ?n revista Frontiers in Nutrition, cercet?torii consider? c? metoda poate fi aplicat? polifenolilor ob?inu?i din m?sline ( Olea europaea L. ) ?i de?euri de struguri ( Vitis vinifera L. ). Ace?tia ??i g?sesc o larg? utilizare ?n produse alimentare, cosmetice ?i ?n sectorul farmaceutic.?Un fapt remarcabil al acestui nou proces tehnologic const? ?n ob?inerea de extracte natural ?mbog??ite ?n compu?i bioactivi”, scrie echipa de la universitatea din Floren?a.?Tehnicile avansate de uscare a plantelor, micronizarea, extrac?ia ?i tehnologiile de purificare cu membran? au contribuit la ob?inerea unui astfel de rezultat, care contribuie la cre?terea valorii ad?ugate a produselor finale ?i a poten?ialului lor industrial ?n agronomie, industria alimentar?, a cosmeticelor ?i ?n sectorul farmaceutic.“?mpreun? cu colegii de la universit??ile Roma II ?i Tuscia din Italia, echipa consider? c? utilitatea de?eurilor de vinuri poate genera o pia?? paralel? cu cea a produc?iei de vin.Semin?ele de struguri con?in concentra?ii mari de polifenoli care prezint? o serie de principii active biologice care s-au dovedit utile ?n combaterea diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare (BCV), a dislipidemiei ?i a cancerului.Echipa a subliniat, de asemenea, c?, dup? extragerea polifenolilor, semin?ele de struguri pot fi utilizate ca biomas? pentru a generarea de energie.Detalii din studiuPentru a produce pulberi micronizate ?i extracte din m?sline, cercet?torii detaliaz? o metod? care combin? tehnici de uscare a materialului vegetal ?mpreun? cu utilizarea extrac?iei cu ap? a polifenolilor ?i secoiridoidelor.Uscarea materialului vegetal se efectueaz? mai ?nt?i sub un control strict al umidit??ii ?i temperaturii (35°C timp de 12 ore).?ntre timp, pastele de m?sline f?r? ulei, sunt uscate folosind celul? uscat? – suflare de aer fierbinte (12 ore la o temperatur? de 40°C ?i 24 de ore la 35°C p?n? la uscare complet? – max 5% ap? activ?).Tehnologiile cu membran? sunt, de asemenea, utilizate pentru purificarea ?i ob?inerea extractelor bioactive cu probe de frac?iune concentrat? bogate ?n hidroxitirosol (HT) ob?inute dup? cromatografie lichid? preparativ? (LC).Folosind aceste tehnologii ?i sisteme de purificare, echipa a constatat c? randamentul nu a dep??it 0,02%.Pentru a produce pulberi ?i extracte micronizate din vi?a de vie comun?, echipa adopt? o abordare similar?, mai ?nt?i usc?nd materialul vegetal ?i apoi aplic?nd extrac?ia hidroalcoolic? a polifenolilor.Tehnologiile cu membran? sunt apoi utilizate pentru a cre?te concentra?iile ?i, atunci c?nd este necesar, concentra?ia frac?iilor din evaporarea sub vid.?mpreun? cu procedurile, echipa furnizeaz?, de asemenea, date din literatura ajut?toare cu privire la efectele benefice derivate din Olea europaea L. ?i Vitis vinifera L.De?euri de ulei de m?slineFolosind aceast? abordare pentru de?eurile de ulei de m?sline, echipa a g?sit un con?inut de HT mai mare ?n presarea uleiului (AP) dec?t pentru uscarea AP (AD),Dup? cum subliniaz? echipa, metoda AP poate fi utilizat? ?n scopuri nutraceutice, chiar dac? produc?ia lor necesit? mult? energie ?i timpi de uscare mari.Dintre polifenolii prezen?i, unul care are efecte benefice asupra s?n?t??ii umane este oleocantalul (OLC), cu propriet??i remarcabile ?n special ?n activitatea anticancerigen? prin diferite mecanisme de ac?iune.Studiile de laborator au ar?tat c? OLC reduce expresia unui receptor proteic (c-met), care poate fi implicat ?n formarea de noi vase de s?nge ?i cre?terea masei tumorale.Con?inut ridicat de anthocyanoside?n ceea ce prive?te polifenolii extrasa?i din vi?a de vie comun?, echipa remarc? faptul c?, de?i con?inutul de catehine ?i procianidine a fost redus, extractele de vi?? ro?ie con?ineau p?n? la 3% din antocianozide, care ar putea fi aplicate ?n sectoarele cosmeticelor ?i suplimentelor alimentare.Con?inutul polifenolic al extractului de semin?e de struguri (GSE) include monomeri, dimeri ?i trimeri de catechin? ?i epicatechin? ca principali compu?i extra?i, iar echipa arat? anumite studii care indic? inhibarea enzimelor responsabile de formarea radicalilor ?i efectele anticancer.?Aceast? platform? este durabil? din punct de vedere ecologic” , afirm? echipa. ?Produsele finale au fost ob?inute folosind apa ca solvent de extrac?ie, evit?nd solven?ii toxici.?Pulberile ?i extractele sunt standardizate ?n ceea ce prive?te con?inutul de polifenol, fapt confirmat prin cromatografie lichid? spectrometrie de diode array, detector de mas? de ?nalt? performan?? de analiz? (HPLC-DAD-MS).?Platforma este, de asemenea, durabil? punct de vedere economic, deoarece acesta poate fi utilizat? pe tot parcursul anului, pentru procesarea de?eurilor agro-industriale din diferite anotimpuri.“ Sursa: FroniersIn Sursa: NutraIngredients * * *Tudorel ANDREI: Rom?nia ?nregistreaz? an de an deficit ?n comer?ul interna?ional cu produse agro-alimentare, situa?ie care este ?n contrast cu cea din Bulgaria, Ungaria ?i Polonia Tudorel Andrei 14.10.2020, Cadrul interna?ional pentru func?ionarea pie?ei cu produse agricoleAgricultura joac? un rol important, nu numai ?n asigurarea consumului alimentar pentru popula?ia globului, aflat? ?n continu? cre?tere, dar ?i pentru dezvoltarea unor noi industrii care s? asigure surse energetice complementare- biocarburan?i. Doi factori importan?i au adus schimb?ri esen?iale ?n cererea de materii prime din agricultur?. ?n primul r?nd, ?pe fondul cre?terii popula?iei la nivel mondial, ?a dezvolt?rii economice survenite ?ntr-o perioad? scurt? de timp, au avut loc schimb?ri importante ?n cererea de produse alimentare, at?t ca volum, dar ?i din punct de vedere a structurii acesteia ?i implicit a calit??ii produselor. ?n al doilea r?nd, pe fondul nevoii de reducere a polu?rii, au fost identificate noi surse pentru producerea de biocarburan?i, agricultura devenind astfel o surs? alternativ? de materii prime pentru ob?inerea acestora.Agricultura, la nivel mondial, joac? un rol important nu numai ?n asigurarea dezvolt?rii sustenabile a ?capacit??ii de producere a necesarului de produse alimentare pentru un num?r tot mai mare a popula?iei globului, dar ?i pentru asigurarea materiilor prime pentru noile ?ntreprinderi ce s-au specializat ?n producerea de biocarburan?i.Pentru a da o dimensiune ?i mai concret? acestui aspect preciz?m c? ?n ultimii ?aizeci de ani a crescut continuu cota din produc?ia de cereale alocat? utiliz?rii industriale.In trecut, in anul 1961, Rom?nia, Polonia ?i Ungaria alocau cantit??i nesemnificative din produc?ia de cereale acestui scop: 0,92%, 0,03%, si respectiv 0,36%. Aceast? cot? a crescut continuu, ajung?nd in prezent la 8,5%, 3,8%, respectiv 4,75%.?n aceste condi?ii, ?ncep?nd cu anul 2000, pia?a de produse agricole de baz?, precum cea de cereale, uleiuri vegetale, lapte a cunoscut schimb?ri importante. ??ntr-o perioad? scurt? de timp, pre?urile produselor agricole de baz? au crescut considerabil. ?n plus, ca urmare a fluctua?iei pre?ului petrolului, a dependen?ei produc?iei agricole din multe ??ri de condi?iile climaterice etc., pre?urile produselor agricole au cunoscut o volatilitate mai mare dec?t ?n trecut.Cunoscutul economist francez Chistophe Gouel?semnala c? “o cre?tere a pre?urilor actuale (8% ?n medie pe lun? la gr?u, 4% la porumb ?i 5% la orez ?n perioada iulie 2007 – februarie 2008) ?i criza alimentar? care rezult? sunt de o amploare ce nu au mai fost observat? ?ncep?nd din 1970”. Aceea?i situa?ie este reg?sit? ?i ?n prezent; mai mult, dup? c?t se pare, aspectele semnalate au luat o turnur? ?i mai accentuat? ast?zi. ?Dintre cele mai rezonabile explica?ii men?ion?m: cre?terea economic? cvasicontinu? din ultima jum?tate de secol a Chinei ?i a ??rilor emergente din Asia ?i, implicit, cre?terea ?i diversificarea consumului de produse agro-alimentare a popula?iilor din aceste ??ri; folosirea pe scar? larg? a produselor agricole primare ?n produc?ia de biocarbura?i; dependen?a produc?iei agricole dintr-un num?r mare de ??ri de condi?iile climatice; lipsa ?n multe state a unor re?ele de depozitare a produselor agricole sau crearea unui monopol ?n acest domeniu etc. Toate acestea au condus la apari?ia de p?rghii tot mai sofisticate pentru controlul pre?urilor produselor agricole. ???n evaluarea pre?urilor produselor agricole de baz? trebuie avut ?n vedere faptul c? pentru cele mai multe produse, exist? o pia?? agricol? global?, la nivel mondial, dezvoltat? ?n jurul unor burse interna?ionale care, prin intermediul cererii ?i ofertei interna?ionale, determina pre?uri pentru aceste produse. Astfel ?ncat, pre?urile materiilor prime din agricultur?, ?n majoritatea ??rilor lumii, au o marj? mic? de abatere ?n raport cu cele fixate pe pia?a interna?ional?. ?Cu toate lipsurile legate de asigurarea unui sistem modern de iriga?ii, dar cu un poten?ial natural ridicat, Rom?nia este o ?ar? important? ?n comer?ul interna?ional cu porumb, gr?u, floarea soarelui, precum ?i cu alte produse agricole.Datele statistice ce vor fi oferite pentru evaluarea produc?iei totale ?i a randamentelor la ha ne vor ar?ta c? Rom?nia are produc?ii mari la produse agricole importante, cu randamente mai mici dac? ne compar?m cu ??ri din vestul continentului, si implicit cu tarile comparate, daca tinem seama de rezultatele obtinute pe o serie mai lunga de ani decat rezultatele anului 2018, an de varf in productia principalelor produse vegetale in Romania, datorita sprijinului “naturii”. Cu toate acestea, ?n timp ce cele trei ??ri, cel pu?in ?n ultimii dou?zeci de ani, ?nregistraz? excedent semnificativ ?n comer?ul cu produse agro-alimentare, Rom?nia a ?nregistrat un deficit foarte mare.Astfel, la nivelul anului 2018, Rom?nia a fost unul dintre cei mai importan?i produc?tori europeni ?i chiar mondiali, potrivit datelor de statistic? interna?ional?. Av?nd o produc?ie de peste 18,6 milioane tone de porumb, Rom?nia realiza 1,63% din produc?ia mondial? a acestui produs. Dintre ??rile din Uniunea European?, Fran?a, cu o produc?ie de aproape 12,7 milioane tone, a ocupat locul al doilea (1,10% din produc?ia mondial?), iar Ungaria locul al treilea cu o produc?ie de aproape 8 milioane tone (0,69% din produc?ia mondial?). Cu o produc?ie medie la ha egal? cu 7644 kg, aceasta este mai mic? cu aproape 15% dec?t cea din Fran?a ?i cu 10% dec?t cea din Ungaria.La produc?ia de floarea soarelui, Rom?nia este unul din produc?torii importan?i, asigur?nd aproape 5,9% din produc?ia mondial? a acestui produs. Cu o produc?ie de peste 3063 mii tone, Rom?nia se situeaz? pe primul loc la nivelul ??rilor din Uniunea European? ?i pe locul patru la nivel mondial. Alte trei ??ri din UE se situeaz? printre cei mai importan?i zece produc?tori la nivel mondial: Bulgaria realizeaz? mai mult de 3,7% din produc?ia mondial?, Ungaria ?n jur de 3,5%, iar Fran?a 2,4%. Produc?ia medie la ha ?n acest caz, 3041 kg, este cu aproape 25% mai mare dec?t cea din Bulgaria, cu aproape 3% dec?t cea din Ungaria ?i aproape 35% dec?t cea din Fran?a.Rom?nia este ?i ?n cazul altor produse agricole printre produc?torii importan?i la nivel mondial. Men?ion?m ?n acest caz numai cateva exemple: la gr?u, cu o produc?ie de peste 10,1 milioane tone, ne situ?m pe locul 16 la nivel mondial, realiz?nd ?n jur de 1,4% din produc?ia mondial?; la orz, cu o produc?ie de aproape 1,9 milioane tone, ?i o cot? de peste 1,3%, Rom?nia ocup? locul 19. Pentru cele dou? produse trebuie men?ionat c? randamentele la ha sunt mult mai mici dac? ne compar?m cu alte ??ri din UE. Astfel, la produc?ia de gr?u, randamentul mediu la ha este cu peste 40% mai mic? dec?t cea din Fran?a, dar mai mare cu 18% dec?t cea din Polonia. La orz, produc?ia medie la ha este cu peste 30% mai mic? ?n Rom?nia, dac? ne compar?m cu cea din Fran?a, dar este mai mare cu aproape 40% dec?t cea din Polonia.Datele statistice de mai sus ne arat? c? Rom?nia ?nregistreaz? ca ?i ??rile din regiune randamente la ha mai mici dec?t ??ri importante din vestul continentului, precum Fran?a. ?n condi?iile ?n care, ca ?i ??rile din regiune luate ?n studiu, suntem produc?tori mondiali importan?i, dar cu randamente la ha comparabile, se pune ?ntrebarea fireasc? de ce Rom?nia, ?n contrast cu celelalte trei ??ri, realizeaz? an de an deficit comercial pentru produsele agro-alimentare estimat la aproximativ un miliard de euro?Oare cre?terea produc?iei agricole vegetale la categoriile de produse agricole importante, mai ales prin cre?terea randamentelor la ha, va aduce beneficii scontate la balan?a comercial? cu produse agro-alimentare? Oare nu cumva problema major? a agriculturii din Rom?nia ?n ceea ce prive?te produc?ia vegetal? este cea a dezvolt?rii lan?ului de valori a produc?iei agricole care s? urm?reasc? cre?terea gradului de integrare a produc?iei agricole? R?spunsurile la cele dou? ?ntreb?ri sunt, f?r? ?ndoial?, pozitive.?n plus, c?nd vorbim de produc?ia agricol? ?n general, de schimburile comerciale interna?ionale ?i de deficit la nivelul produc?iei agricole trebuie s? ?inem seama ?i de structura produc?iei agricole, ?n special de raportul ?ntre produc?ia agricol? vegetal? ?i cea animal?. ?n ceea ce prive?te acest raport, trebuie men?ionat faptul c? de unde ?n trecut ponderea ?ntre cele dou? sectoare importante ale agriculturii era aproape egal?, ?n jurul a 50 % fiecare, ?n prezent, ponderea produc?iei animale, ce are o valoare adaugat? mai mare, a sc?zut considerabil, dup? 1990. Astfel, in anul 1989, peste 54% din produc?ia agricol? era reprezentat? de produc?ia vegetal? ?i ceva mai mult de 45% de cea animala. Pe parcursul perioadei de tranzi?ie ca rezultat al schimb?rilor din economie s-a redus an de an ponderea produc?iei animale ?n produc?ia agricol?, astfel c? ?n 2018?structura produc?iei agricole a fost reprezentata de: , 70,9% produc?ie vegetal?, numai 27,7% produc?ia animal? ?i 1,4% de servicii agricole. ?n mod firesc, se pune ?ntrebarea: c?t de mult afecteaz? rezultatele economice din agricultur? dezechilibrul care s-a format ?n timp ?ntre cele dou? sectoare de activitate din agricultur??Cum au evoluat schimburile comerciale externe ale Rom?niei ?i ale celorlalte ??ri vecine??n cele mai multe situa?ii, datele statistice calculate ?i diseminate pentru o ?ar? sunt mult mai elocvente dac? sunt comparate cu cele ob?inute prin evalu?ri similare ale altor ??ri, ?n special aflate ?n zona limitrof?.Din acest motiv, ?n cele ce urmeaz? am recurs la compararea valorilor unor indicatori ce caracterizeaz? activitatea de comer? exterior cu produse agro-alimentare a Rom?niei cu cele determinate pentru trei ??ri din regiune: Bulgaria, Ungaria ?i Polonia cu caracteristici relativ comune cu cele ale Rom?niei. Acestea sunt ??ri care au trecut, ca ?i noi, prin schimb?ri majore ?n ultimii treizeci de ani. Pentru realizarea analizei comparative, s-a ales perioada 2000 - 2018, una suficient de extins? pentru a identifica tendin?ele de lung? durat?, modific?rile de volum ?i cele structurale. ?n realizarea analizei, am urm?rit trei aspecte principale: evaluarea importurilor ?i exporturilor la nivelul ?ntregii perioade, folosind valorile anuale ale importurilor ?i exporturilor de produse agro-alimentare, eviden?iind aspecte legate de varia?ia de la un an la altul, precum ?i probleme legate de convergen?a seriilor ?i evaluarea caracteristicilor importurilor ?i exporturilor din punctul de vedere al structurilor definite dup? diverse criterii.?n cazul Rom?niei ?i al celor trei ??ri, volumul importurilor ?i exporturilor a crescut continuu ?n ultimii dou?zeci de ani. Evolu?iile au fost determinate, ?n principal, de l?rgirea pie?ei externe de desfacere ?i de schimb?rile ?nregistrate ?n aceste ??ri, datorit? noilor cerin?e ale procesului de aderare la Uniunea European? (Ungaria ?i Polonia au aderat la UE la 1 mai 2004, iar Rom?nia ?i Bulgaria la 1 ianuarie 2007). ?n acela?i timp, evolu?ia pozitiv? a volumului importurilor ?i exporturilor, a fost determinat? ?i de schimb?rile intervenite ?n aceste ??ri, ale progresului ?nregistrat ?n procesul de integrare ?n noile structuri economice la nivel european ?i a noilor cerin?e ale pie?elor na?ionale ale produselor agro-alimentare.Extinderea pie?ei de desfacere pentru fiecare din ??rile comparate a condus implicit la o cre?tere spectaculoas? ?n ultimii dou?zeci de ani a volumului comer?ului exterior al acestor ??ri cu produse agro-alimentare. Astfel, ritmul mediu anual de cre?tere al exporturilor de produse agro-alimentare a fost de peste 17% ?n Rom?nia, aproape 14% ?n Polonia, de peste 12% ?n Bulgaria, ?i aproape 7,5% ?n Ungaria. Trebuie remarcat c? Rom?nia a ?nregistrat o cre?tere mare a exportului ?n aceast? perioad?, ?ntruc?t volumul exportului pentru aceste categorii de produse la nivelul anului de baz?, 2000, era cu mult mai mic dec?t ?n cazul Poloniei ?i Ungariei.?Astfel, ?n anul 2000, la 1000 euro exporturi de produse agro-alimentare ale Rom?niei, Polonia ?nregistra?exporturi de peste 7800 euro, Ungaria de 6600 euro ?i Bulgaria de 1460 euro.Tot ?n aceast? perioad?, cele patru ??ri au ?nregistrat cre?teri considerabile ale volumului anual al importurilor pentru aceste produse, astfel c? ritmul mediu anual de cre?tere al importurilor din perioada 2000 – 2018 a fost pentru fiecare din cele patru ??ri unul foarte mare: 10,3 % – Polonia, 12,6 % – Bulgaria, 9,8 % – Ungaria ?i 11,9 % – Rom?nia.Rom?nia nu are acela?i prag de convergen?? al raportului dintre exporturile ?i importurile de produse agro-alimentare evaluat pe baza datelor din ultimii dou?zeci de ani cu nivelul ?nregistrat de cele trei ??ri din regiune. Rezultatele ob?inute ne arat? un dezechilibru mare ?ntre raportul dintre exporturile ?i importurile de produse agro-alimentare la nivelul Rom?niei, contrastand cu situatia celorlalte trei ??ri. Men?in?nd pragul de convergen?? amintit, Rom?nia va ?nregistra ?i ?n viitor deficite importante din comer?ul exterior cu produse agro-alimentare. Urm?rind rezultatele ob?inute prin raportarea volumului exporturilor anuale la importurile anuale (figura 1) constat?m c? Rom?nia se distan?eaz? net de celelalte trei ??ri, at?t ca valoare a indicatorului la nivelul ?ntregii perioade, dar ?i ca tendin?? pe parcursul perioadei.Dac? avem ?n vedere valoarea acestui raport care rela?ioneaz? volumul cumulat al importurilor vis-a-vis de cel al exporturilor din aceast? perioad? constat?m urm?toarele: (i) ?n timp ce Rom?nia a exportat produse agro-alimentare ?n valoare de 765 euro la 1000 euro importate, (ii) Polonia a ?nregistrat 1330 euro, (iii) Bulgaria 1360 euro, (iv) iar Ungaria aproape 1620 euro.Graficul ne mai semnaleaz? ?i faptul c?, dac? avem ?n vedere rezultatele ob?inute la nivelul fiec?rui an, atunci observ?m c?, ?n timp ce celelalte trei ??ri au ?nregistrat un volum anual al exporturilor cu mult mai mare dec?t al importurilor de produse agro-alimentare (excep?ie este ?n cazul Bulgariei, dar ?i aceasta numai pentru un singur an), Rom?nia a importat, ?n majoritatea anilor, mai mult dec?t a exportat. Rom?nia a facut excep?ie de la aceast? regul? numai ?n 2013 (la 1000 euro importuri a exportat 1067 euro) ?i ?n 2014 (valoarea indicatorului a fost de 1090). Este de la sine ?n?eles faptul c? dincolo de devansarea an de an de c?tre cele trei ??ri comparate cu Rom?nia a exportului fa?? de import, acest fapt a condus pentru cele trei ??ri la excedent pe ?ntreaga ?perioad? analizat?, ?n timp ce Romania s-a aflat ?ntr-o ipostaz? invers?, caracterizat? prin devansarea exporturilor de c?tre importuri, ceea ce a creat, ?n aceea?i perioad?, un deficit global. Este totodat? necesar s? preciz?m c? men?inerea Rom?niei ?n situa?ia de ?ar? deficitar? ?n domeniul comer?ului exterior cu produse agroalimentare este, cu at?t mai surprinz?toare, cu c?t ?ara noastr? nu are condi?ii inferioare din punct de vedere al progresului ?n domeniul agriculturii, acestea fiind cel pu?in egale cu ??rile comparate.De unde provine ?ns? aceast? stare de lucruri negativ?? O s? ?ncerc?m s? explic?m ?n cele ce urmeaz? aparenta dilem?.La nivelul perioadei, se constat? c?, ?n timp ce pentru cele trei ??ri valoarea raportului tinde c?tre 1500 euro volum exportat la 1000 euro import, ceea ce este echivalent, din punct de vedere economic cu realizarea unui excedent al balan?ei comerciale externe cu produse agro-alimentare, ?n cazul Rom?niei raportul converge c?tre 900 euro, ceea ce este echivalent cu un deficit acumulat an de an dac? acest fapt se confirm? ?i ?n viitor.Relu?nd ideea, subliniem faptul c? urmare a dezechilibrului major ?ntre volumul exporturilor ?i cel al importurilor de produse agro-alimentare, Rom?nia, ?n contrast cu celelalte trei ??ri din regiune, a acumulat, an de an, un deficit semnificativ la balan?a comercial? cu produse agro-alimentare. Astfel, ?n aceast? perioad?, deficitul mediu anual ?n cazul Rom?niei a fost de peste 920 milioane euro, ?n timp ce Bulgaria a ?nregistrat un excedent de 620 milioane euro, Ungaria de aproape 2,2 miliarde euro, iar Polonia, de peste 3,4 miliarde euro.Graficul din figura 2 relev? c?teva aspecte interesante: (i) ?n perioada 2000 – 2002, at?t Rom?nia, c?t ?i Polonia, au ?nregistrat deficite ?n comer?ul exterior cu produse agro-alimentare. Totu?i, ?ncep?nd cu 2003, Polonia ?i-a ?mbun?tatit considerabil, an de an, balan?a comercial? extern? cu aceste produse, ajung?nd ?n ultimul an din aceast? perioad? la un excedent de peste 9,6 miliarde euro; (ii) Ungaria a realizat ?n fiecare an excedent, acesta fiind, ?ncep?nd cu anul 2010, cuprins ?ntre 2,10 ?i 3,6 miliarde euro; (iii) Bulgaria a ?nregistrat la numai un an dup? aderarea la UE excedent la balan?a cu produse agro-alimentare, acesta situ?ndu-se la valori anuale cuprinse ?ntre 140 milioane euro (2008) ?i 1,6 miliarde euro (2013). Trebuie men?ionat c?, ?n timp ce Bulgaria, dup? aderarea la UE, a ?nregistrat un excedent de aproape 10,3 miliarde euro, Rom?nia a ?nregistrat din comer?ul exterior cu produse agro-alimentare un deficit de peste 10 miliarde euro.Oare de ce??n aceast? parte a lucr?rii vom ?ncerca s? g?sim unele explica?ii cu privire la caracteristicile comer?ului exterior al produselor agro-alimentare la nivelul Rom?niei ?i al celor trei ??ri, pornind de la c?teva aspecte importante, precum structura importurilor ?i exporturilor, gradul de f?r?mi?are/concentrare a terenurilor agricole, randamentele agricole etc.Este evident c? diferen?a marcant? care exist? ?ntre rezultatul activit??ii de comer? exterior cu produse agro-alimentare, pozi?ion?nd Rom?nia ca ?ara care ?nregistreaz? un deficit important, iar celelalte trei ??ri cu excedent substan?ial din comer?ul cu produse agro-alimentare, deriv? fie din faptul c? export?m prea pu?in ?n raport cu volumul importurilor, fie c? structura exportului de produse agro-alimentare a Romaniei este orientat? spre produse cu un grad redus de prelucrare, implicit cu valoare de pia?? mic?, ?n timp ce, dimpotriv?, structura importurilor este orientat?, cu prec?dere, spre achizi?ionarea de produse prelucrate, cu valoare de pia?? mare. ?n aceast? ecua?ie, intr?, desigur, ?i capacitatea de a ob?ine produse agro-alimentare diversificate ca structur? ?i a reu?i, ?n consecin??, valorificarea la export a produselor cu valoare ad?ugat? mare, respectiv a importa produse cu valoare ad?ugat? sc?zut? ?n raport cu exportul.?n fapt, structura exporturilor este determinat?, ?ntr-o bun? m?sur?, ?i de capacitatea noastr? de a depozita ?i procesa produsele agricole vegetale ?i animale ob?inute ?ntr-o prim? faz? a unui proces de produc?ie integrat. ?n schimb, structura importurilor este determinat? ?n bun? m?sur? de cererea popula?iei ?i a unit??ilor economice care realizeaz? procesarea produselor primare agro-alimentare.O problem? pentru situa?ia deficitar? a Rom?niei ?n rela?iile de comer? exterior cu produse agro-alimentare rezid? ?i ?n structura diferit? fa?? de cea a ??rilor comparate a importurilor ?i exporturilor cu aceste produse.?n tabelul 1 sunt prezenta?i indicatorii relevan?i pentru caracterizarea importurilor, exporturilor ?i a soldului ?nregistrat pentru categoriile de produse alimentare la nivelul perioadei 2000 – 2018. Dintre cele patru ??ri, ?n acest? perioad?, Rom?nia este singura ?ar? care a ?nregistrat deficit ?n comer?ul cu produse agro-alimentare. Astfel, Rom?nia a ?nregistrat deficit ?n rela?iile comerciale cu produse agro-alimentare estimat la 920 milioane euro, medie anual?, ?n timp ce celelalte trei ??ri au ?nregistrat excedente medii anuale ce pot fi apreciate ca deosebit de importante: Bulgaria, cu peste 610 milioane euro, Ungaria aproape 2,2 miliarde euro, iar Polonia mai mult de 3,4 miliarde euro.?Rezultatele detaliate arat?, totu?i, c? Rom?nia ?nregistraz? excedent ?n activitatea de comer? exterior numai la categoria de produse vegetale (II), ?n timp ce la celelalte trei categorii de produse sunt consemnate deficite considerabile. Ungaria este singura ?ar? din acest grup care ?nregistreaz? excedent la toate cele patru categorii de produse, ?n timp ce Bulgaria ?nregistreaz? deficit numai la categoria de produse Animale vii ?i produse animale, ??n timp ce Polonia ?nregistreaz? excedente mari, de aproape 75 miliarde, la categoriile de produse Animale vii ?i produse animale?(I) ?i Produse alimentare, bauturi ?i tutun?(IV), ?nregistr?nd ?n schimb deficite relativ mici la celelalte dou? categorii de produse, acestea fiind estimate, pentru ?ntreaga perioad?, la circa 10 miliarde euro.?n cazul Rom?niei, demn de men?ionat este faptul c? Produsele vegetale (II), cu aport pozitiv la balan?a comercial? extern? cu produse agro-alimentare, au o pondere foarte mare, de aproape 53% ?n volumul total de exporturi de produse agro-alimentare. ?n cazul Poloniei, cele dou? categorii de produse care au adus deficit, au o pondere de 20% din exportul de produse agro-alimentare, iar ?n cazul Bulgariei categoria de produse Animale vii ?i produse animale, care ?nregistreaz? deficit, are o pondere ?n exporturile de produse agro-alimentare de 12%. Observa?ia formulat? asupra Rom?niei ne arat?, ?nc? o dat?, dependen?a exporturilor ??rii noastre de cel pu?in dou? produse primare ?i neprelucrate din sectorul vegetal (cereale ?i semin?e), a c?ror cantitate produs? ?i exportat? depinde ?n mare m?sur? de factori naturali.Pentru a ?ntregi aceast? evaluare, ?n cele ce urmeaz? vor fi formulate c?teva observa?ii pornind nu de la valorile cumulate la nivelul ?ntregii perioade, ci de la seriile de date anuale referitoare la cele patru categorii de produse agro-alimentare ce fac obiectul activit??ii de comer? exterior cu produse agro-alimentare. ?n graficele din figura 3 se prezint? evolu?ia soldului anual pe cele patru categorii de produse ?n perioada 2000 – 2018, pentru Rom?nia ?i celelalte trei ??ri.?Astfel, datele anuale privind soldul comer?ului exterior cu produse agro-alimentare pe cele patru categorii de produse ne arat? c? m?rimea deficitului ?n cazul Rom?niei depinde, ?n mare m?sur?, de rezultatele ?nregistrate ?n exporturile a dou? produse de baz?, cereale ?i semin?e, care sunt incluse ?n categoria Produselor vegetale?(II). Cele dou? produse au o contribu?ie pozitiv? la balan?a comercial?, at?t pe ?ntreaga perioad? 2000 - 2018, dar ?i ?n fiecare an din perioada ?2008 – 2018. Datele anuale la nivelul Rom?niei ne arat? o cre?tere continu? a dezechilibrului existent ?ntre importurile ?i exporturile produselor din prima ?i a patra categorie de produse (I ?i IV). Trebuie precizat c? ponderea importurilor celor dou? categorii de produse ?n volumul total al importurilor de produse agro-alimentare ?n cazul Rom?niei este comparabil? cu a celorlalte trei ??ri. ?n schimb, ponderea celor dou? categorii de produse ?n exporturile produselor agro-alimentare este cu mult mai mic? dec?t ?n Polonia ?i Ungaria (vezi tabelul 1).?n alt? ordine de idei, datele din tabelul 2 scot ?n eviden?? dependen?a efortului de reducere a deficitului comercial al Rom?niei la alte produse. Este vorba de exporturile de animale vii (produsul care a ?nregistrat excedent ?n fiecare an, iar pe ansamblul acestei perioade excedentul total a fost de 2,4 miliarde euro), de cereale (excedent de peste 12,2 miliarde pe ?ntreaga perioad?, iar ?ncep?nd din anul 2008 s-a ?nregistrat un excedent ?n fiecare an), semin?e (excedent de peste 6 miliarde), materiale pentru ?mpletit ?i alte materiale vegetale (excedent de peste 10 milioane euro) ?i tutun ?i ?nlocuitori de tutun (excedent de peste 2 miliarde, ?n condi?iile ?n care exporturile au devansat importurile odat? cu aderarea la Uniunea European?). Celelalte trei ??ri nu au o dependen?? at?t de mare, precum Rom?nia, de echilibrare a balan?ei de comer? exterior cu produse agro-alimentare numai prin intermediul unui num?r mic de produse agro-alimentare care, ?n plus, au un nivel redus de prelucrare. La nivelul perioadei 2000 – 2018, ?n Ungaria un num?r de 16 produse din cele 24 au produs un excedent ?n valoare 48,7 miliarde, iar cele opt un deficit de 7,5 miliarde; ?n Polonia, 11 produse au ?nregistrat un excedent de 101,3 miliarde, iar celelalte 13 un deficit de 36,5 miliarde; ?n Bulgaria, dintre cele 24 produse agro-alimentare, 11 produse au realizat un excedent de 19 miliarde, iar restul de 13 produse au adus un deficit de 11,6 miliarde euro.Rom?nia ?nregistreaz? un excedent la Produsele vegetale la nivelul acestei perioade de aproape 7,4 miliarde euro, dar fiind cu mult mai mic dec?t rezultatele pozitive ?nregistrate de Bulgaria (ceva mai mult de 13 miliarde euro) ?i Ungaria (peste 20 miliarde euro), ??ri de dimensiuni mai mici dec?t Rom?nia ?i, implicit cu suprafe?e agricole mai mici, aflate cam la jum?tate. Acest fapt se datoreaz? dependen?ei exporturilor de numai dou? produse pe care le-am men?ionat ceva mai sus: cereale ?i semin?e, adic? produse neprelucrate cu un pre? de pia?? redus, iar cantitatea exportat? este dependent? ?ntr-o bun? m?sur? de condi?iile climaterice diferite.La categoria de produse Animale vii ?i produse animale, ?n mod surprinz?tor, Rom?nia ?nregistraz? pentru aceast? perioad? un deficit de peste 2,2 miliarde la Lapte ?i produse din lapte, ou? ?i miere natural?. Pentru aceste produse, Polonia ?nregistraz? un excedent cu peste 30% mai mare dec?t cel ?nregistrat de Rom?nia din exportul de cereale.La capitolul Produse alimentare, b?uturi ?i tutun, Rom?nia este singura ?ar? din grupul celor patru care ?nregistreaz? un deficit de aproape 16 miliarde euro. Dintre cele nou? produse incluse ?n aceast? categorie, numai la Tutun ?i ?nlocuitori de tutun, Rom?nia a ?nregistrat un excedent la nivelul acestei perioade de peste 2 miliarde euro. ?n contrast cu situa?ia Rom?niei sunt celelalte trei ??ri. Astfel, Polonia a ?nregistrat deficit la numai dou? produse, Bulgaria la patru produse, iar Ungaria la trei produse.Demn de men?ionat este faptul c?, ?n timp ce Rom?nia a ?nregistrat ?n compara?ie cu cele trei ??ri cel mai mare excedent din comer?ul exterior cu animale vii, de aproape 2,4 miliarde euro, ?n acela?i timp a ?nregistrat un deficit de peste 6,8 miliarde din comer?ul exterior cu carne ?i organe comestibile??i de peste 230 milioane euro la preparatele din carne ?i pe?te. ?n cazul Poloniei, situa?ia este cu totul alta. Aceast? ?ar? a ?nregistrat un deficit de peste 2 miliarde euro din comer?ul exterior cu animale vii, dar, ?n schimb, a ?nregistrat un excedent de aproape 24,7 miliarde euro la carne ?i organe comestibile??i de aproape 11 miliarde la preparate din carne ?i pe?te. Ungaria a ?nregistrat excedente importante la toate cele trei produse mai sus men?ionate: 2 miliarde euro la animale vii, 9 miliarde euro la carne ?i organe din carne??i ceva mai mult de 800 milioane euro la preparate din carne ?i pe?te. Bulgaria din comer?ul exterior cu cele trei produse a ?nregistrat un deficit de peste 2 miliarde euro, ?n condi?iile ?n care excedentul la animale vii este unul nesemnificativ. ?Urm?rind datele din tabelul 2 mai observ?m c? Rom?nia este singura ?ar? dintre cele trei care ?nregistraz? un deficit de peste 2,2 miliarde la preparatele din legume ?i fructe. Ungaria a ?nregistrat ?n acest caz un excedent de peste 5 miliarde euro, iar Polonia de peste 6,7 miliarde euro. Trebuie men?ionat c? toate cele patru ??ri sunt mari importatoare de fructe comestibile.Un deficit semnificativ este ?nregistrat de Rom?nia ?i din comer?ul cu b?uturi alcoolice ?i nealcoolice, acesta ridic?ndu-se la aproape 1,8 miliarde euro. Pentru aceste produse Ungaria a ?nregistrat un excedent semnificativ de peoape 2,2 miliarde la nivelul acestei perioade, ?n timp ce cel?lalte dou? ??ri Bulgaria ?i Polonia, au ?nregistrat deficite dar cu mult mai mici dec?t ?n cazul Rom?niei, acestea fiind de 165 milioane euro, respectiv 730 milioane euro. Distribu?ia exploata?iilor agricole dup? suprafa?a exploatat?Starea de fapt ?n ceea ce prive?te structura exploata?iilor agricole ?n Romania ?i ?n celelalte trei ??ri comparate este rezultatul unor schimb?ri ?n legisla?ii care au avut loc pe parcursul unei perioade lungi de timp, at?t ?n perioada regimului comunist, c?t ?i ?n perioada ce a urmat schimb?rilor politice de dup? anul 1990. ?n Rom?nia, actuala repartizare a suprafe?elor agricole pe tipuri de exploata?ii dup? dimensiunea acestora este, ?n cea mai mare parte, rezultatul modific?rilor care au intervenit ?n legisla?ia na?ional? privind restituirea, v?nzarea ?i exploatarea terenurilor agricole dup? 1990. Este de la sine ?n?eles c? dimensiunea exploata?iei agricole este unul din factorii importan?i ?n procesul de eficientizare a produc?iei, optimizare a profitulului rezultat ?n urma procesului din agricultur?, ?i, implicit, ?n capabilitatea de a ob?ine avantaje ?n schimburile pe pia?a extern? cu produse agro-alimentare. Aceste circumstan?e au fost, dup? c?t se pare, decisive ?n dezvoltarea pe termen mediu ?i lung a agriculturii definit? prin strategia de cre?tere a produc?iei agricole ?i, desigur, de valorificare a produselor agro-alimentare pe pia??.Prin prisma celor de mai sus, Rom?nia se deta?eaz? net comparativ nu numai cu cele trei ??ri cuprinse ?n analiz?, dar ?i cu toate celelalte ??ri membre ale Uniunii Europene. Privind ?n trecut, f?r?mi?area terenului agricol ?ntr-un mare num?r de exploata?ii agricole a fost caracteristic? ?n to?i anii de existen?? a statului rom?n ?n diversele etape, cu excep?ia perioadei regimului comunist, dup? care, prin retrocedarea c?tre proprietari a suprafe?elor agricole, f?r?mi?area a intrat, dup? 1990, din nou ?n actualitate. ?n acest sens, Oficiul de Statistic? al Uniunii Europene, Eurostat, ar?ta urm?toarele: ?au fost 10,5 milioane de ferme, ?n 2016, ?n UE-28. Aproximativ o treime din total (32,7%) au fost plasate ?n Romania, urmat? de Polonia cu 13,5%. Urm?toarele ponderi sunt de?inute de: Italia (10,9%); Spania (9,0%) ?i Grecia (6,5%)”. ?n acela?i context, este de re?inut faptul c? ?n timp ce suprafa?a medie utilizat? pe o exploata?ie agricol? ?n Rom?nia este de 2,09 ha, la nivelul exploata?iei agricole individuale 1,92 ha, ?n Polonia, aceasta a fost, ?n 2018, 11,5 ha, respectiv 10,8 ha.La nivelul acestei regiuni geografice conturate ?n perimetrul celor patru ??ri, Rom?nia ?i Polonia sunt dou? ??ri cu suprafe?e agricole utilizate importante. Astfel, Polonia dispune de peste 14,4 milioane ha teren agricol utilizat, iar Rom?nia de 12,5 milioane ha. Celelalte dou? ??ri de?in suprafe?e agricole utilizate mai reduse ?n compara?ie cu primele dou? ??ri, dar av?nd un poten?ial natural echivalent cu al acestora. Astfel, Ungaria are aproximativ 4,7 milioane ha, iar Bulgaria 4,5 milioane ha.Chiar dac? este o m?rime pu?in ?n?el?toare, suprafa?a medie a unei exploata?ii agricole, calculat? ca raport ?ntre suprafa?a terenului agricol utilizat ?i num?rul de exploata?ii agricole, men?ion?m c? ?n timp ce ?n cazul Rom?niei aceasta este una foarte mic?, de numai 3,7 ha/exploata?ie, ?n Ungaria este de 10,9 ha/exploata?ie, ?n Polonia de 10,2 ha/exploata?ie, iar, ?n cazul Bulgariei, de 22 ha/exploata?ie. ?n cele ce urmeaz?, vom ?ncerca s? g?sim unele explica?ii cu privire la diferen?ele semnificative care exist? ?ntre suprafa?a medie a unei exploata?ii agricole ?n Rom?nia ?n raport cu celelalte trei ??ri.Dac?, ?n schimb, vom compara distribu?iile exploata?iilor agricole pentru cele patru ??ri definite dup? dimensiunile acestora sau a suprafe?elor agricole utilizate, vom observa c? Rom?nia are unele caracteristici cu totul aparte. De unde vine aceast? diferen?? semnificativ? care exist? ?ntre Rom?nia ?i cele trei ??ri?Dup? cum vom arata ?n continuare, diferen?ele sunt unele forte mari, nu numai dac? ne raport?m la suprafa?a medie a unei exploata?ii, dar, mai ales, la ponderea mare a exploata?iilor mici ?n cazul Rom?niei ?i ponderea relativ mic? a exploata?iilor de dimensiuni medii ?n raport cu Polonia ?i Ungaria.Rezultatele ob?inute ne arat? c? ?n cazul Rom?niei, exploata?iile agricole de p?n? la 5 ha au o pondere cov?r?itoare, at?t ?n ceea ce prive?te num?rul total de exploata?ii, c?t ?i ?n ceea ce prive?te suprafa?a agricol? utilizat? de aceste exploata?ii. ?n Rom?nia, aproape 90% (89,5%) dintre exploata?ii au o suprafa?? mai mic? de 5 ha, iar acestea de?in mai putin de 30% (29%) din suprafa?a agricol? exploatat?. Prin aceste valori, Rom?nia se diferen?iaz? radical de celelalte trei ??ri din regiune. Astfel, ?n Bulgaria exploata?iile din aceast? categorie au o pondere de aproape 75%, dar au o pondere redus? ?n suprafa?a agricol? utilizat?, de numai 3%. Situa?ia este relativ asem?n?toare ?n Ungaria, ?ar? ?n care aceast? categorie de exploata?ii de?ine cu pu?in peste 66% din num?rul de exploata?ii ?i opereaz? pe aproape 5% din terenul agricol utilizat. ?n Polonia, exploata?iile sub 5 ha reprezint? ?n jur de 54% din num?rul total, de?in?nd cu pu?in peste 13% din suprafa?a agricol? utilizat? din acest? ?ar?.?n aceste circumstan?e, nu ?nt?mpl?tor, conform datelor ?i informa?iilor Eurostat (Eurostat, 2018), 70% din num?rul total de exploata?ii agricole din Rom?nia consum? mai mult de 50% din produc?ia final? a acestor exploa?ii. Practic, un num?r de aproape 3 milioane de exploata?ii (?n jur de 90% din num?rul de exploata?ii agricole) care de?in circa 30% din suprafa?a agricol? utilizat? aduce pe pia??, ?n fiecare an, numai o parte din produc?ia ob?inut?. ?n general, exploata?iile agricole de dimensiuni mici sunt, preponderent, destinate asigur?rii autoconsumului uneia sau mai multor gospod?rii, iar produc?ia ob?inut? este valorificat? numai ?ntr-o mic? m?sur? pe pia??. Pentru aceste categorii de exploata?ii agricole exist?, ?n general, un nivel redus de stimulare a produc?iei agricole, iar nivelul de fiscalizare este unul foarte redus.Pentru categoriile de exploata?ii agricole care au dimensiunile cuprinse ?ntre 5 ?i 99,9 ha se constat? ?i ?n acest caz diferen?e semnificative ?ntre Rom?nia ?i celelalte trei ??ri. Astfel, ?n Bulgaria exploata?iile care au suprafa?a agricol? utilizat? cuprins? ?ntre 5 ?i 99,9 ha reprezint? 14,4% din num?rul de exploata?ii ?i de?ine 15,4% din suprafa?a agricol? utilizat?. Mai trebuie, de asemenea, men?ionat c? ?n cazul Bulgariei exploata?iile agricole care utilizeaz? mai mult de 100 ha au o pondere de 3% din num?rul total de exploata?ii ?i au ?n proprietate sau ?n administrare ?n jur de 82% din suprafa?a agricol? utilizat? din aceast? ?ar?. Suprafa?a medie a unei exploata?ii din aceast? ultim? categorie este de peste 600 ha.?n Ungaria, 16,6% dintre exploata?iile agricole av?nd ?n utilizare suprafe?e agricole cuprinse ?ntre 5 ?i 100 ha de?in ?n jur de 32% din suprafa?a agricol? utilizat?. ?n cazul acestei ??ri trebuie men?ionat? ponderea mare, de 11%, a suprafe?ei agricole utilizate ce este gestionat? ?n cadrul a numai 1,7% dintre exploata?iile agricole cu suprafe?e cuprinse ?ntre 50 ?i 99,9 ha. Cea mai mare parte a terenurilor agricole utilizate, ?n propor?ie de peste 63%, sunt exploatate de numai 2% din num?rul total de exploata?ii agricole din aceast? ?ar?, iar acestea au cel pu?in 100 ha. Dimensiunea medie a exploata?iilor din aceast? categorie este de 338 ha.?n Polonia, exploata?iile mai mici de 5 ha reprezint? 54% din num?rul total ?i acestea de?in ?n jur de 13% din suprafa?a agricol? utilizat?. ?n cazul acestei ??ri, trebuie remarcat? ponderea mare a suprafe?elor agricole ce sunt ?n proprietatea sau sunt administrate de exploata?iile agricole care au dimensiunea cuprins? ?ntre 5 ?i 100 ha. Acestea sunt ?n propor?ie de 45% ?i au ?mpreun? ?n jur de 66% din suprafa?a agricol? utilizat?. Exploata?iile agricole cu dimensiunea mai mare de 100 ha reprezint? 0,9% ?i au ?mpreun? peste 21% din suprafa?a agricol? utilizat?. Dimensiunea medie a unei exploata?ii din aceast? categorie este ?n jur de 250 ha. ?n cazul Poloniei, trebuie re?inut faptul c? cea mai mare parte a suprafe?ei agricole utilizat? este administrat? sau se afl? ?n proprietatea exploata?iilor de dimensiuni medii. ??Graficul din figura 4 ne arat? c? ?n Polonia ?i Ungaria, exploata?iile de dimensiuni medii, cu preponderen?? cele incluse ?n categoria celor care gestioneaz? ?ntre 30 ?i 100 de ha, sunt importante ?n exploatarea terenurilor agricole, situa?ia fiind una contrapus? ?n cazul Rom?niei.?Astfel, dac? fermele din categoria celor care au ?n proprietate sau care administreaz? ?ntre 30 ?i 50 ha de?in 10,6% din suprafa?a agricol? utilizat? a Poloniei, 6,3% din cea a Ungariei, aceasta reprezint? numai 2,3% ?n cazul Rom?niei. Situa?ia este asem?n?toare ?i pentru exploata?iile ce au dimensiunea cuprins? ?ntre 50 ?i 100 ha. Pentru aceast? categorie de exploata?ii, ponderea suprafe?ei agricole utilizate este 10,6% ?n Polonia, 11% ?n Ungaria, 5,6% ?n Bulgaria ?i numai 3,3% ?n Rom?nia. La aceast? categorie de exploatatii agricole, Polonia de?ine aproape 3,1 milioane ha, Ungaria, 800 mii ha, fiind cu peste 100 mii ha mai mare dec?t cea din Rom?nia.Dac? avem ?n vedere terenul agricol utilizat ?n exploata?iile agricole cu mai mult de 100 ha, acesta se ridic? la mai mult de 6 milioane ha ?n Rom?nia, cu mult mai mult dec?t ?n Polonia (3 milioane ha), Bulgaria (3,6 milioane ha) ?i Ungaria (3 milioane ha). ??n plus fa?? de cele de mai sus, pentru a continua demersul nostru viz?nd identificarea m?surii ?n care Rom?nia se diferen?iaz? de fiecare dintre cele trei ??ri ?n raport cu nivelul de fragmentare/masificare a suprafe?ei agricole, vom calcula raportul dintre suprafa?a agricol? a Rom?niei, pe total ?i pe categoriile de exploata?ii ce le administreaz?, definite ?n raport cu dimensiunea acestora ?i cea corespunz?toare fiec?reia dintre cele trei ??ri. Rezultatele ob?inute sunt prezentate ?n tabelul 2. Conform acestora, reiese c? suprafa?a agricol? utilizat? din Rom?nia este de 2,8 ori mai mare dec?t cea din Bulgaria, de 2,7 ori mai mare dec?t cea din Ungaria ?i mai mic? cu peste 13% ?n raport cu suprafa?a agricol? utilizat? ?n Polonia.Diferen?e semnificative ?ntre Rom?nia ?i celelalte trei ??ri sunt rezultate din repartizarea suprafe?ei agricole utilizate pe categorii de exploata?ii ?n func?ie de m?rimea acestora. Astfel, ?n Rom?nia suprafa?a agricol? utilizat? ?n exploata?iile de dimensiuni de p?n? la 2 ha este de peste 22 ori mai mare dec?t cea din Bulgaria, de aproape 17 ori mai mare dec?t cea din Ungaria ?i de aproape 4 ori ?mai mare dec?t cea din Polonia. Diferen?e notabile semnal?m ?i pentru terenurile administrate de exploata?ii ce au ?ntre 2 ?i 5 ha. ?n schimb, valorile acestui raport sunt mai mici dec?t valoarea ob?inut? la nivel global ?n cazul exploata?iilor de dimensiuni medii, ?ntre 10 ?i 100 de ha. Aceea?i situa?ie o ?nt?lnim ?i ?n compara?ia cu Bulgaria pentru exploata?iile care au ?ntre 20 ?i 100 ha.??n sensul celor de mai sus, putem spune c? ?n Rom?nia predomin? exploata?iile de dimensiuni mici, cu mai pu?in de 5 ha, iar acestea de?in ceva mai mult de un sfert din suprafa?a agricol? utilizat?. ?n schimb, ?n Ungaria ?i, mai ales, ?n Polonia foarte importante ?n exploatarea terenurilor agricole sunt fermele agricole de dimensiuni medii. Pe de alt? parte, ?n Bulgaria, se deta?eaz? ponderea mare a terenurilor agricole ce sunt exploatate ?n unit??i agricole de dimensiuni mari ce de?in mai mult de 100 ha.?Totu?i, ?n cazul Bulgariei 6% dintre exploata?iile agricole care au ?ntre 20 ?i 100 ha utilizeaz? mai mult de 11,5% din suprafa?a agricol?, ?n timp ce ?n Rom?nia ponderea acestor exploata?ii este de numai 0,7%, iar suprafa?a agricol? a acestora este de 7,8%. ?n Ungaria, ponderea acestor exploata?ii este de 5,5% ?i acestea administreaz? 21,7% din suprafa?a agricol? utilizat?. ?n Polonia, ponderea acestor exploata?ii este ?i mai mare, reprezent?nd aproape 9%, ?i de?inand mai mult de 31% din suprafa?a agricol? utilizat?.Din p?cate, la aproape o sut? de ani, Rom?nia se confrunt? cu acelea?i probleme privind ponderea redus? a suprafe?elor agricole utilizate ?n cadrul exploata?iilor agricole de dimensiuni medii.?La finele anilor treizeci din secolul trecut se men?iona c? ?n ??rile cu o agricultur? cu randamente ridicate ?n exploatarea terenurilor agricole, exploata?iile agricole de dimensiuni mijlocii, av?nd ?ntre 10 ?i 100 ha, de?in o pondere ?nsemnat?. Astfel, aceste exploata?ii “posed? ?n Germania 43,9% din ?ntinderea total?, ?n Italia 32,41%, ?n Fran?a 61,82% ?i ?n Rom?nia abia 24,30%”. Din nefericire, a?a cum o relev? datele de mai sus (tabelul 3) ponderea propriet??ii medii din aceast? categorie s-a redus ast?zi la numai 13%. Propriet??ile de dimensiuni mici, sub 10 ha, reprezentau ?n anii 30 din secolul trecut ?n jur de 92% din num?rul total de exploata?ii ?i asigurau cultivarea a 60% din suprafa?a agricol? a Rom?niei din acea perioad?. ?n prezent, ponderea acestor exploata?ii este de peste 95% ?i asigur? exploatarea a 39,1% din suprafa?a agricol? utilizat?. ?n schimb, exploata?iile de dimensiuni mari, de peste 100 ha, asigur? exploatarea, potrivit ultimelor date statistice, a nu mai pu?in de 47,8% din terenul agricol utilizat din Rom?nia. La finele anilor treizeci din secolul trecut, aceste exploata?ii asigurau exploatarea a numai 27,7% din suprafa?a agricol?.?n concluzie, putem spune c? ?n privin?a propriet??ii sau administr?rii terenurilor agricole ?n Rom?nia se contureaz? dou? categorii importante de exploata?ii agricole. Este cazul, ?n primul r?nd, de acele exploata?ii de dimensiuni mici care produc ?n cea mai mare parte pentru autoconsum ?i numai ?ntr-o mic? m?sur? pentru v?nzarea pe pia?? sau pentru realizarea unor produse agro-alimentare ob?inute ?n urma unui proces avansat de prelucrare. ?n consecin??, nu ?nt?mpl?tor de?inem la nivelul Uniunii Europene mai mult de 70% din exploata?iile agricole care consum? mai mult de 50% din produc?ia ob?inut?. ?n al doilea r?nd, este vizibil? tendin?a de dezvoltare a marilor exploata?ii agricole care au capacitatea mult mai mare de dezvoltarea culturilor agricole, dar care pot stimula ?i chiar controla procesul de dezvoltare a lan?urilor valorice de produc?ie care s? asigure o prelucrare avansat? a produselor agricole de origine vegetal? ?i animal? care fac ?n prezent obiectul pe scar? larg? a activit??ii de comer? exterior cu produse agro-alimentare.?1 Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) (2020) ()2 Christophe Gouel, V/Comment explique la flambee des prix agricoles, dans L’economie mondiale 2009, EditionsLa decouvert, Paris, 20083 Economia mondial? ?n cifre, edi?ia 2020, INS4 Anuarul Statistic al Rom?niei, edi?ia 1990, INS5 Anuarul Statistic al Rom?niei, edi?ia 2019, INS6 Anuarul statistic regional, Eurostat, edi?ia 20197Anuarul Statistic al Rom?niei, edi?ia 2019 ?i Anuarul Statistic al Poloniei, edi?ia 20198 Ioan C. Vasiliu, Agricultura, capitol ?n volumul Aspecte ale economiei Rom?ne?ti, Consiliul Superior Economic, Bucure?ti, 1939 * * *Ghid european pentru recl?direa Rom?niei Mircea Cosea 14.10.2020, 15:44 79 Am declarat ?nc? de la apari?ia sa c? programul de guvernare ”Recl?direa Rom?niei” este, din punctul meu de vedere, cea mai inspirat? ?i corect? viziune asupra dezvolt?rii noastre de care dispunem ?n acest moment.Denumirea Programului ”Recl?dim”, ne duce spre includerea acestuia ?n tipul de politici economice de construc?ie/reconstruc?ie. Rezult? c? se dore?te ”o alt?” Rom?nie, recl?dit?? (probabil de la zero dac? este o ”re”cl?dire ) ?n conformitate cu alte standarde, alte principii ?i alte valori.Ca la orice activitate de construc?ie, de cl?dire, dar mai ales de recl?dire, este nevoie de o viziune arhitectural?, de o imagine a noii cl?diri, de o descriere a caracteristicilor ?i calit??ilor ei, de o plasare a ei ?ntr-un spa?iu cadastral bine determinat.Trec?nd de la construc?ii la economie, recl?direa economiei rom?ne?ti? ar cere cunoa?terea cel pu?in a urm?toarelor elemente de fundamentare a viziunii despre noua Rom?nie: tipul ?i structura economiei (raportul dintre principalele sectoare de activitate -primar, secundar, ter?iar; structura administrativ-teritorial? ?i gradul de decalaj de dezvoltare ?ntre zone; structura ?i orientarea rela?iilor ?i fluxurilor economice externe; locul ocupat ?n ierarhia economic? european? ?i mondial?; nivelul de accesare al stadiului 4.0 al revolu?iei industriale; nivelul de satisfacere a siguran?ei alimentare ?i energetice).?n lipsa unor programe concrete asupra a ceea ce se vrea prin recl?dire apare pericolul reducerii recl?dirii doar la reparare, c?ci tot ceea ce prevede programul sunt ?n cea mai mare parte elemente de ”reparare” a Rom?niei ”, stricat? de ?vechile guvern?ri” ?i mult ?nt?rziat? ?n adaptarea la noile cerin?e. Autostr?zile, spitalele, ?colile, iriga?iile, ca ?i multe alte investi?ii propuse sunt obiective pe care trebuia ca Rom?nia s? le aib? ?nc? demult dar nerealizate de vechile guvern?ri. A le definitiva acum este doar o reparare a gre?elilor f?cute, a ?nt?rzierilor, a lipsei de profesionalism ?i chiar a corup?iei, dar nu sunt elemente esen?iale de progres ?n direc?ia elimin?rii decalajelor dintre noi ?i ??rile dezvoltate ale lumii. Programul va permite ca ?n cca 10 ani s? avem ?i noi ceea ce al?ii au deja de multe decenii dar ei nu stau pe loc, a?tept?ndu-ne s? ?i ajungem.Recl?direa ar ?nsemna tocmai posibilitatea de dep??ire a unor etape ?n concuren?a cu alte ??ri nu doar prin dezvoltare extensiv? (infrastructur?, etc) ci prin intensivitatea utiliz?rii resurselor cu efect de productivitate ?i competitivitate sporite.Desigur, avem nevoie de infrastructur? ?i alte elemente de dezvoltare pe care nu le-am realizat ?n ultimii 30 de ani dar ele sunt doar instrumente ale dezvolt?rii.?Esen?a dezvolt?rii, prin ceea ce ?n?eleg a fi ”recl?dire”, rezid? ?ns? ?ntr-o nou? concep?ie asupra modului de structurare ?i func?ionare a economiei rom?ne?ti.?De?i au trecut c?teva luni de la lansarea programului de recl?dire a Rom?niei, m?suri ?i programe concrete ?nc? nu se v?d. O scuz? poate? fi aceea c? guvernul a avut ?n aceast? perioad? de rezolvat sarcini urgente ?i complicate cum sunt m?surile de contracarare a efectelor crizei sanitare, deschiderea ?colilor ?i organizarea alegerilor locale.Iat? ?ns? c? guvernul prime?te un ajutor substan?ial din partea Uniunii Europene ?n direc?ia g?sirii c?ilor cele mai adecvate unei dezvolt?ri (recl?diri), a identific?rii? obiectivelor centrale ?i necesare? unei economii care se dore?te modern?, european? ?i apt? de a face fa?? contextului dramatic al crizei Covid-19.M? refer la documentul ?Special Meeting of the European Council” din 1-2 octombrie 2020. Dup? p?rerea mea, este un adev?rat Ghid de ac?iune pentru noi, nu doar pentru realizarea politicilor economice de relansare dar ?i pentru orientarea programelor pe care guvernul va trebui s? le elaboreze ?n vederea ob?inerii finan??rii prin Fondul European de Relansare Economic?.Spiritul ?i esen?a politic? a acestui document constau ?n declararea determin?rii Uniunii Europene de a favoriza dezvoltarea unei economii europene nu doar modern? ?i eficient? dar ?i deschis? cooper?rii globale f?r? accente de protec?ionism tarifar ?i netarifar, a unei pie?e libere pe baza strict? a competi?iei exclusiv? economice.?n document se precizeaz? : ?UE trebuie s? urmeze o politic? industrial? european? ambi?ioas? pentru a-?i face industria mai durabil?, mai ecologic?, mai competitiv? la nivel mondial ?i mai rezilient?. Consiliul European invit? Comisia s? identifice dependen?ele strategice, ?n special ?n cele mai sensibile ecosisteme industriale ?i de s?n?tate [...] S? asigure condi?ii de concuren?? echitabile, precum ?i un mediu de reglementare ?i un cadru de ajutor de stat care s? conduc? la inovare ?i s? faciliteze implicarea deplin? a IMM-urilor; dezvoltarea de noi alian?e industriale, inclusiv ?n ceea ce privind materiile prime, echipamentele medicale, intensificarea asisten?ei pentru proiectele importante existente de interes european comun privind bateriile, precum ?i pentru cele dezvoltate de statele membre ?i de industrie ?n contextul diferitelor alian?e (cum ar fi IoT sau generarea de energie curat? bazat? pe hidrogen), astfel ?nc?t s? dep??easc? disfunc?ionalit??ile pie?ei ?i s? permit? inovarea revolu?ionar?. Consiliul European invit? Comisia s? ajute statele membre s? dezvolte noi proiecte importante de interes european comun. ?n plus, solicit? consolidarea ?n continuare a sinergiilor dintre utilizarea fondurilor UE ?i a fondurilor na?ionale, ca puncte de vedere ale proiectelor tehnologice-cheie, asigur?nd ?n acela?i timp transparen?a ?i participarea deschis? a IMM-urilor”.?O problema amplu prezentat? ?n documentul mai sus o reprezint? aceea? a digitaliz?rii ?i informatiz?rii ansamblului economic european. Astfel :?Pandemia COVID-19 a subliniat ?n continuare necesitatea de a accelera tranzi?ia digital? ?n Europa. Valorificarea oportunit??ilor acestei tranzi?ii este esen?ial? pentru consolidarea bazei noastre economice, asigurarea suveranit??ii noastre tehnologice, consolidarea competitivit??ii noastre globale, facilitarea tranzi?iei ecologice, crearea de locuri de munc? ?i ?mbun?t??irea vie?ii cet??enilor. Construirea unei pie?e unice cu adev?rat digitale va oferi un cadru na?ional care s? permit? ?ntreprinderilor europene s? se dezvolte ?i s? se extind? [...]Pentru a fi suveran? din punct de vedere digital, UE trebuie s? construiasc? o pia?? unic? cu adev?rat digital?, s? ??i consolideze capacitatea de a-?i defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome ?i de a dezvolta ?i implementa capacit??i ?i infrastructuri digitale strategice. La nivel interna?ional, UE ??i va valorifica instrumentele ?i competen?ele de reglementare pentru a contribui la conturarea normelor ?i standardelor globale. UE va r?m?ne deschis? tuturor ?ntreprinderilor care respect? normele ?i standardele europene. Dezvoltarea digital? trebuie s? ne protejeze valorile, drepturile fundamentale ?i securitatea ?i s? fie echilibrat? din punct de vedere social. ”Preciz?rile privind pia?a digital? ar trebui preluate cu mare aten?ie ?i responsabilitate de c?tre legisla?ia rom?neasc? deoarece ating o problem? mult discutat? ?n acest moment. Este problema licita?iei 5G.Dup? cum se ?tie, Rom?nia a fost prima ?ar? din lume care, ?n plin r?zboi comercial ?ntre SUA ?i China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al c?rui scop ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuza?i c? ar permite spionajul Chinei asupra informa?iilor din re?elele IT occidentale. Pe de alt? parte, Rom?nia a fost printre primele ??ri din UE care a lansat servicii 5G chiar cu echipamente Huawei.?A trecut mai bine de un an, licita?ia 5G a fost am?nat? de 2 ori, ?i abia acum Guvernul a demarat transpunerea ?n lege a Memorandumului cu SUA.?Guvernul a scos ?n dezbatere public?, ?n data de 4 august 2020, "un proiect de lege privind adoptarea unor m?suri referitoare la infrastructuri informatice ?i de comunica?ii de interes na?ional ?i condi?iile implement?rii re?elelor 5G".??n momentul ?n care Uniunea European? aduce un punct de vedere bine conturat ?n leg?tur? cu necesitatea unei decizii a ??rilor membre vis-a -vis de preluarea tehnologiei 5G? pe baza principiului ?consolid?rii capacit??ii de a-?i defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome” (vezi citatul de mai sus) discu?iile privind proiectul de lege ar trebui s? clarifice decizia Rom?niei ?n sensul ?n care va trebui s? ?in? seama ?i de pozi?ia Uniunii Europene, a c?rui membru este.O situa?ie de acest gen o putem vedea ?n Germania. Sus?in?nd necesitatea respect?rii propriilor norme ?i de a face alegeri tehnologice autonome, guvernul german nu a trecut la decizia elimin?rii Huawei de pe lista furnizorilor de tehnologie 5G. Merg?nd ?i pe linia respect?rii rela?iei cost/beneficiu, Germania a luat ?n calcul faptul c? operatorii germani Deutsche Telekom ?i Vodafone au re?ele 4G existente care se bazeaz? pe Huawei pentru peste jum?tate din structura lor iar ?nlocuirea lor ar aduce cre?teri importante de costuri ?n instalare ?i exploatare.Desigur, problema este ?nc? deschis? ?i vor urma discu?ii ?i dezbateri pe aceast? tem? dar este imposibil pentru deciden?ii no?tri politici s? nu ?in? seama de deciziile Uniunii Europene.Pozi?ia Rom?niei este special? nu numai din punctul de vedere al implement?rii tehnologiei 5G cu Huawei ci ?i al multor altor decizii cu caracter economic ?i investi?ional pe care va trebui s? le ia. Va fi mereu obligat? s? g?seasc? o cale de echilibrare a raporturilor sale esen?iale ?i vitale? ?ntre parteneriatul strategic cu SUA ?i apartenen?a la Uniunea European?.Ce a mai bun? cale este c?utarea avantajului economic ?n interes na?ional.Mircea Cosea este profesor universitar, doctor in stiinte Economice.Intre 1973-1980 a fost expert pe probleme de prognoza economica si macroeconomie la Comisia Economica ONU pentru Europa de la Geneva.In calitatea pe care a detinut-o, de prim vice prim ministru, presedinte al Consiliului pentru Reform? si Strategie Economic? (1993-1996), a avut un rol hot?rator in punerea bazelor economiei de piat? in Romania prin crearea pietei de capital.A reprezentat Romania in negocierile cu Banca Mondial? si Fondul Monetar International; a fost observator si deputat in Parlamentul European.Fost deputat in Parlamentul Romaniei, membru al Comisiei pentru Munc? si Protectie Social?; a fost presedinte al Institutului National de Administratie.A publicat manuale de economie, volume de scrieri si studii economice, precum si numeroase articole in publicatii romanesti si str?ine.Este presedintele Fundatiei pentru Studii de Prognoz? si Strategie Economic? si presedinte de onoare al Asociatiei pentru Democratie, Educatie si Reconstructie. * * *Major?ri salariale. Veste bun? pentru unii func?ionari publici. Cine beneficiaz? Mihnea T?l?u 14 octombrie 2020 Cu 150 voturi pentru, Parlamentul a votat ca salariile unor categorii de bugetari s? fie majorate cu 15%. Legea urmeaz? s? fie promulgat?. Potrivit unui proiect de lege, adoptat miercuri de Camera Deputa?ilor, se majoreaz? salariile func?ionarilor publici ?i personalului contractual din aparatul Administra?iei Preziden?iale, Secretariatului General al Guvernului ?i din serviciile Parlamentului.Proiectul a? ?nregistrat 150 voturi pentru, 71 ?mpotriv? ?i 8 ab?ineri.Astfel, se modific? Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului pl?tit din fonduri publice.Potrivit textelor adoptate, ?func?ionarii publici din cadrul aparatului Administra?iei Preziden?iale, Secretariatului General al Guvernului, precum ?i func?ionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiaz?, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de baz? de 15%”, fiind, astfel, eliminat? interdic?ia cumulului acestei major?ri cu majorarea acordat? pentru activitatea legislativ?.De asemenea, personalul contractual din cadrul aparatului Administra?iei Preziden?iale, Secretariatului General al Guvernului ?i serviciilor Parlamentului beneficiaz?, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de baz? de 15%.Motivarea amendamentelor este ?eliminarea discrimin?rii la care au fost supu?i func?ionarii respectivi, av?nd ?n vedere specificul ?i unicitatea atribu?iilor ?i activit??ii desf??urate ?i ?in?nd cont de interdic?iile ?i incompatibilit??ile prev?zute de statute, precum ?i de dispozi?iile Codului administrativ, restric?ii care, pentru majoritatea categoriilor de personal, se reflect? ?n diferen?e salariale”.?Func?ia public? parlamentar? este o func?ie public? specific? de carier?, autonom?. Func?ionarii publici din cele 3 institu?ii cu atribu?ii unice, precum ?i func?ionarii publici parlamentari, se bucur? de stabilitate ?i ??i desf??oar? activitatea cu respectarea principiilor legalit??ii, impar?ialit??ii, obiectivit??ii, al subordon?rii ierarhice, precum ?i al neutralit??ii politice”, se mai arat? ?n raportul Comisiei pentru munc? la motivarea amendamentului.?Prin excep?ie, pentru institu?iile din sistemul sanitar ?i de asisten?? social?, cele din sistemul de ap?rare, ordine public? ?i securitate na?ional?, cele din sistemul justi?iei, precum ?i cele din subordinea Ministerului Justi?iei, suma sporurilor, compensa?iilor, adaosurilor, primelor, premiilor ?i indemniza?iilor, inclusiv cele pentru hran? ?i vacan??, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate dep??i 30% din suma salariilor de baz?, a soldelor de func?ie/salariilor de func?ie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional de?inut, grada?iilor ?i a soldelor de comanda/salariilor de comanda ?i a indemniza?iilor lunare, dup? caz”, mai prevede un alt text adoptat, motiv?ndu-se c?, astfel, se vor rezolva unele inechit??i salariale cu care se confrunt? personalul din justi?ie.Proiectul mai prevede exceptarea institu?iilor din sistemul de ap?rare, ordine public? ?i siguran?? na?ional? de la obliga?ia public?rii listei cu func?iile din cadrul acestor institu?ii cu datele referitoare la drepturile salariale.Camera Deputa?ilor este for decizional, anun?? Agerpres. * * * Rom?nia, printre statele UE unde produc?ia industrial? a crescut ?n august / Cel mai sever declin, ?n Irlanda, Estonia ?i Luxemburg Analize, Economedia ? 14 Octombrie 2020 Produc?ia industrial? a crescut cu 0,7% ?n zona euro ?i cu 1% ?n Uniunea European? ?n august, comparativ cu luna precedent?, pe fondul relax?rii m?surilor destinate s? limiteze pandemia de coronavirus (Covid-19), arat? datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistic? (Eurostat), citat de Agerpres.?n iulie, produc?ia industrial? a crescut cu 5% ?n zona euro ?i cu 4,9% ?n Uniunea European?.Cele mai mari cre?teri lunare ale produc?iei industriale ?n august au fost ?nregistrate ?n Portugalia (10%), Italia (7,7%), Ungaria ?i Suedia (ambele cu 6,7%), Slovacia ?i Danemarca (ambele cu 4,5%) ?i Rom?nia (3,9%), cel mai sever declin fiind ?n Irlanda (minus 13,4%), Estonia (minus 2,1%) ?i Luxemburg (minus 1,2%).?n august, comparativ cu perioada similar? din 2019, produc?ia industrial? a sc?zut cu 7,2% ?n zona euro ?i cu 6,2% ?n Uniunea European?.Singurele cre?teri au fost ?n Portugalia ?i Lituania (ambele cu 2,1%) ?i Polonia (1,3%), iar cel mai sever declin a fost ?n Luxemburg (minus 15,8%), Germania (minus 11,2%) ?i Fran?a (minus 7,3%).Rom?nia a ?nregistrat ?n august o sc?dere anual? de 3,4% a produc?iei industriale, dup? un declin de 7,4% ?n iulie. * * *Guvernul va aloca 500 de milioane de euro pentru racordarea la re?eaua de canalizare a unui num?r de 200.000 de gospod?rii 14 octombrie 2020, 19:36 Afaceri Update articol: 14.10.2020, Guvernul va aloca 500 de milioane de euro pentru racordarea la re?eaua de canalizare a unui num?r de aproximativ 200.000 de gospod?rii din localit??ile cu mai pu?in de 2.000 de locuitori, a declarat, miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolo?. “A cincea m?sur? adoptat? de Guvernul Orban este cea referitoare la sistemele alternative pentru re?eaua de canalizare. Este o m?sur? a?teptat? mai ales de c?tre autorit??ile publice locale din mediul rural, pentru locuitorii satelor. S-au adoptat m?surile necesare, astfel ?nc?t localit??ile cu un num?r de sub 2.000 de locuitori s? poat? s? aib? aceste sisteme alternative pentru re?elele de canalizare, respectiv o solu?ie pe care am propus-o pentru ca s? poat? s? beneficieze comunit??ile rurale de serviciu public de racordare la re?eaua de canalizare. Bugetul aprobat este de 500 de milioane de euro, valoarea investi?iei eligibile este de 2.500 de euro pe gospod?rie ?i urmeaz? s? beneficieze aproximativ 200.000 de gospod?rii din mediul rural, pentru ceea ce ?nseamn? racordul la re?eaua de canalizare”, a spus ministrul Fondurilor Europene ?ntr-un briefing sus?inut la Palatul Victoria, la finalul ?edin?ei de Guvern.El a precizat c? aceste m?suri reprezint? unul dintre demersurile pe care Guvernul Orban le-a f?cut pentru infrastructura de ap? ?i canalizare, astfel ?nc?t un num?r c?t mai mare de locuitori s? beneficieze de serviciile publice de alimentare cu ap? ?i canalizare, fiind de altfel ?i o cerin?? impus? prin directivele UE. * * *Erbicidarea din toamn? a culturilor de cereale p?ioase! C??tiga?i b?t?lia cu B ATT LE DELTA agrointeligenta.ro - 14 octombrie 2020 ? schimb?rilor climatice din ultimii ani, agricultura este supus? unor grele ?ncerc?ri, iar fermierii ?nt?mpin? noi provoc?ri ?n activitatea lor zilnic?. Astfel, fermierii sunt nevoi?i s? se adapteze la aceste schimb?ri ale vremii ?i s? ?ncerce noi solu?ii tehnologice pentru a reu?i s? ob?in? produc?ii bune at?t din punct de vedere cantitativ c?t ?i calitativ.?n 2020, seceta prelungit? a afectat toate zonele agricole din Rom?nia, cu prec?dere jum?tatea de Est a ??rii ?i ?n cea mai mare m?sur? jude?ele din Sud-Est: Constan?a, Tulcea, C?l?ra?i, Ialomi?a, Br?ila, Buz?u ?i Gala?i. ?n aceast? situa?ie, majoritatea lucr?rilor agricole necesare ?nfiin??rii culturilor de toamn?: rapi?? ?i cereale p?ioase, au fost ?ngreunate ?i ?nt?rziate.La sf?r?itul lunii septembrie ?i prima decad? a lunii octombrie au c?zut ploi ?n majoritatea zonelor agricole, ?ndeplinindu-se astfel condi?ii bune de preg?tire a patului germinativ, sem?nat, germinare ?i r?s?rire a culturilor de cereale p?ioase ce vor fi ?nfiin?ate. Aceste precipita?ii ofer? de asemenea condi?ii bune pentru r?s?rirea buruienilor specifice acestei perioade. Din ce ?n ce mai mul?i fermieri au observat ?n ultimii ani c? buruienile din culturile de cereale p?ioase r?s?rite ?n toamn? sunt mult mai dificil de comb?tut prin efectuarea erbicid?rii din prim?var?. Acest fapt se datoreaz? ?n special dezvolt?rii masive a buruienilor ?n toamn?, dar ?i iernilor bl?nde, care permit buruienilor r?s?rite din toamn? s? supravie?uiasc? p?n? ?n prim?var? ?i s? reintre ?n vegeta?ie ?naintea culturii.?n aceste condi?ii, buruienile concureaz? puternic plantele de cultur? afect?ndu-le cre?terea ?i dezvoltarea, produc pagube economice consum?nd o parte important? din ?ngr???mintele aplicate culturii ?i necesit? o doz? mai mare de erbicid pentru a fi comb?tute. Toate aceste pierderi pot fi evitate prin erbicidarea ?nc? din toamn?, atunci c?nd buruienile se afl? ?n stadiul de cre?tere activ? ?i sunt foarte sensibile la ac?iunea erbicidelor, chiar ?i la dozele minime omologate. Combaterea buruienilor ?nc? din toamn? – recomandarea speciali?tilor FMCCompania FMC vine ?n ?nt?mpinarea fermierilor cu solu?ia optim? pentru combaterea buruienilor r?s?rite ?n toamn?, ?i anume: erbicidul BATTLE DELTA?.BATTLE DELTA? este un erbicid cu ac?iune de contact, rezidual? ?i cu efect pelicular pe sol, cu o selectivitate maxim? pentru planta de cultur? ?i care poate fi aplicat ?i la temperaturi mai sc?zute (5-6° Celsius).BATTLE DELTA? con?ine 2 substan?e active: flufenacet ?i diflufenican ?i este un erbicid selectiv pentru combaterea ?n pre-emergen?? ?i post-emergen?? timpurie (BBCH00 – BBCH21) a buruienilor cu frunz? lat? ?i unele graminee din culturile de gr?u, orz, triticale ?i secar?.BATTLE DELTA? combate un spectru larg de buruieni, inclusiv pe cele mai dificil de comb?tut cum ar fi: iarba v?ntului, turi?a, veronica, hri?ca urc?toare, samulastra de rapi?? sau rocoina ?i are efect de lung? durat?. Doza de aplicare este foarte flexibil?, ?ntre 0,3 – 0,6 lt/ha, ?n func?ie de spectrul de buruieni existente ?i stadiul lor de vegeta?ie.SPECTRUL DE BURUIENI COMB?TUTE Cunoscut fiind faptul c? orice cultur? este sensibil? la ?mburuienarea timpurie, aplicarea ?n toamn? a erbicidului BATTLE DELTA? asigur? un start bun al culturilor de cereale p?ioase prin eliminarea buruienilor concurente ?n primele stadii de vegeta?ie ?i o mai bun? preg?tire a culturii pentru iernare.Dup? aplicarea erbicidului BATTLE DELTA?, rota?ia culturilor nu este restric?ionat?.?n Rom?nia compania FMC ?i-a asigurat o prezen?? solid? printr-o echip? profesionist? ?i un portofoliu de top. Speciali?tii companiei sunt la dispozi?ia utilizatorilor de produse de protec?ie a plantelor de la FMC pentru consultan?? ?i suport tehnic ?n teritoriu. Pentru orice ?ntrebari nu ezita?i s? ne contacta?i acces?nd site-ul companiei, fmcagro.ro.C?t?lin Viziru – Director de Marketing FMC Rom?nia ?i Republica Moldova * * *Vinul de azi: Talo Primitivo di Manduria 2018 - 94 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 San Marzano – Puglia din Italia este o regiune viticol? cu tradi?ie. Acolo, fiecare produc?tor de vin are grij? de vi?ele de vie ca ?i cum ar fi gr?dini, iar fiecare familie are o poveste cu totul ?i cu totul special?. Recomandarea noastr? de ast?zi - Talò Primitivo di Manduria 2018, vine tocmai din acest loc special, fiind un vin intens, ro?u-rubiniu cu accente violete, foarte promi??tor c? arome. Buchetul aminte?te de cire?e bine coapte, prune ?i ceva note de cacao ?i vanilie. Gustul are ?i el o structur? remarcabil?, cu tanini delica?i ?i tente dulcege pe finalul persistent. Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de m?nc?ruri consistente, cum ar fi preparate cu miel, v?nat, paste cu diverse sosuri sau br?nzeturi. * * *FARMACIA VERDE – Lucerna, un bun dezinfectant natural 14 octombrie 2020Lucerna este una dintre cele mai valoroase plante ?i, ?n plus, rezist? la secet?, la frig ?i are o foarte bun? capacitate de regenerare. Aceast? plant? comun? ?i deloc preten?ioas? are ?ns? ?i propriet??i medicale dovedite, dac? este recoltat? la ?nceputul ?nfloririi. A venit momentul s? afla?i mai multe despre ea, urm?rind ”Minutul de s?n?tate” ?n video-ul de mai jos. * * *Tehnici vitale pentru o cultur? de nota 10 Revista Fermierului Miercuri, 14 Octombrie 2020 ?n contextul concuren?ial al pie?ei, competitivitatea produc?torilor agricoli trece la un nou nivel, av?nd drept scop?ob?inerea unor produc?ii din ce ?n ce mai abundente. Provocarea maxim?, ?ns?, r?m?ne conceperea unui mix optim de tactici, care s? aduc? cifrele dorite, f?r? costuri suplimentare.??tiin?ele agronomice pun la dispozi?ie strategii complexe de interven?ie antropic?, strategii non-invazive ori minim invazive,?care, dac? sunt corect implementate, pot conduce la rezultate spectaculoase.?Pentru a ob?ine o cultur? de o calitate c?t mai ?nalt?, protej?nd, ?n acela?i timp, solul, entomofauna benefic? ?i mediul ?nconjur?tor, ?nc? dinainte de a se ?ncepe cultivarea propriu-zis?, trebuie realiza?i c??iva pa?i vitali, pe care ?i prezent?m mai jos.1. Harta avantajelor naturale versus pericole ?n primul r?nd, pentru fiecare plant? ar trebui, mai ?nt?i de toate, schi?at? o hart? exhaustiv?, at?t a poten?ialelor pericole, c?t ?i a avantajelor sale naturale. De multe ori, caren?ele de nutrien?i ori apari?ia insectelor nedorite sau a eventualelor boli fitopatologice survin ?n urma unor ?erori umane”, care ar putea fi eliminate din start doar prin analiza atent? a specificit??ii plantei cultivate.?Una dintre cele mai frecvente erori umane este cultivarea unei specii f?r? a-i cunoa?te preferin?ele trofice.Spre exemplu, ro?iile prefer? un sol u?or acid, iar o cultur? masiv? ?ntr-un cernoziom alcalin, c?ruia nu i s-a efectuat o analiz? agrochimic? ?n prealabil, ar duce la caren?e de elemente nutritive semnificative pentru planta ?n cauz?. Pentru corectarea acestora, ar trebui aplicate amendamente ce ridic?, evident, costurile cu ?ntre?inerea culturii.2. Plasare strategic? a culturilor ?n acest sens este esen?ial? alegerea strategic? a parcelelor cultivate, cu evitarea zonelor ce pot g?zdui eventuali d?un?tori despre care cunoa?tem c? pot afecta cultura.Din acest motiv, spre exemplu, gr?ul nu se cultiv? niciodat? l?ng? p?duri. Acestea pot ad?posti insecte, precum plo?ni?e, care produc pagube semnificative prim?vara.?Speciile de plo?ni?e Eurygaster, de pild?, ierneaz? ?n frunzarul p?durilor de foioase. C?nd temperatura medie zilnic? atinge 8-9° C, plo?ni?ele devin active. At?t adul?ii, c?t ?i larvele atac? toate organele aeriene ale plantelor (frunze, tulpini, spice, boabe). C?nd spicul e atacat prematur, nu se mai desface, r?m?ne totalmente steril. Dac? atacul se manifest? spre maturitate, boabele se zb?rcesc ?i au con?inut redus de gluten.3. Asolament bine documentatImediat dup? plasarea tactic? a parcelelor, trebuie s? ne asigur?m c? vom realiza un asolament dup? cele mai inovative tehnici de??mp?r?ire a terenului cultivabil ?n loturi. Acestea pot fi extrem de importante ?n prevenirea ?i combaterea eventualilor d?un?tori.Atacul viespei rapi?ei - Athalia rosae, care produce?scheletizarea plantelor, compromi??ndu-le total?- poate fi prevenit ?i prin evitarea apropierii de alte loturi de crucifere.4. Rota?ie ?n baza rezultatelor ?tiin?ificeUrm?torul pas ar fi realizarea unei strategii de lung? durat? a rota?iei culturilor, prin crearea unui raport eficient al plantelor care urmeaz? a fi cultivate. Evitarea monoculturii sau a cultiv?rii plantelor din aceea?i familie, mai mul?i ani la r?nd, va fi respectat?.?Rota?ia culturilor nu este o recomandare, ci o necesitate. Plantele apar?in?nd aceleea?i familii (cerealele p?ioase, spre exemplu), sunt atacate, ?n mare, de acelea?i insecte ?i agen?i fitopatogeni similari. Prin urmare, ?ntreruperea ciclului de via?? al acestora, prin sistarea condi?iilor favorabile care ?i ajut? s? supravie?uiasc?, este imperativ?.?Spre exemplu, Viermele vestic al porumbului - Diabrotica virgifera virgifera - ??i depune ou?le ?n sol. Acestea trec peste iarn?, iar ?n prim?var? ?ncep s? se hr?neasc? cu r?d?cinile porumbului. Plantele atacate au o sensibilitate ridicat? la c?dere ?i se ?ngalbenesc. Este foarte dificil de identificat corect atacul, deorece, p?n? la un punct, seam?n? cu o caren?? de elemente nutritive sau cu lipsa de umiditate.?De aceea, dac? a fost semnalat? prezen?a d?un?torului, este interzis? monocultura.5. Hibrizi adaptabili geneticAlegerea soiurilor, hibrizilor ?n func?ie de regiunea ?n care se ?ns?m?n?eaz?, trebuie s? fie f?cut? lu?nd ?n considerare rezisten?a genetic? ?i adaptabilitatea regional?.?Din fericire, b?ncile de semin?e pun la dispozi?ie o varietate generoas? de op?iuni, special create pentru a se adapta condi?iilor pedo-climaterice din majoritatea zonelor.6. Material semincer certificatMaterialul semincer trebuie s? aib? certific?ri oficiale ?i s? provin? din surse de ?ncredere. Este necesar? verificarea etichetei, care trebuie s? men?ioneze clar pentru ce boli a fost tratat? s?m?n?a. Cei mai frecven?i agen?i fitopatogeni ai?speciei ar trebui men?iona?i ?n lista tratamentelor cu care s-a ac?ionat asupra semin?elor.?Spre exemplu, dac? la s?m?n?a de gr?u nu este specificat c? a fost tratat? de m?lura (una dintre cele mai frecvente boli), acel material semincer nu trebuie cump?rat. S?m?n?a de sfecl? trebuie s? aib? trecut ?n lista de tratamente ?i pe cel ?mpotriva Bothynoderes punctiventris - g?rg?ri?ei sfeclei - un d?un?tor extrem de periculos, care atac? at?t ca adult, c?t ?i ca larv?.7. Igien? horticol? minu?ioas?Igiena horticol? trebuie practicat? cu rigurozitate, evit?ndu-se totalmente aducerea ?n cultur? a unor plante de provenien?? incert?.?Numeroase insecte d?un?toare ?i boli, inexistente ?n Rom?nia, s-au r?sp?ndit ?n toat? ?ar?, din cauza plantelor aduse de peste hotare, cultivate f?r? o carantinare sau o analiz? fitosanitar? minu?ioas? ?n prealabil.?A?a a intrat ?n ?ar? un d?un?tor extrem de polifag, p?duchele din San-José?(Quadraspidiotus perniciosus), care atac? peste 200 de specii, ?n special pomi fructiferi ?i arbori ornamentali.?Este originar din Asia, dar?s-a r?sp?ndit ?i ?n Europa din cauza comer?ului cu material s?ditor ?i fructe.8. Reguli drastice pentru ?ndep?rtarea impurit??ilor de pe utilajeMa?inile agricole trebuie igienizate constant ?nainte de a intra s? lucreze ?n sole. Aceea?i regul? se aplic? ?i uneltelor cu care se lucreaz? ?n spa?iile protejate (sere, solarii). Nerespectarea regulilor de igien?, duce la facilitarea r?sp?ndirii bolilor ?i d?un?torilor naturali.?Sunt boli ?i insecte care se lipesc pe cu?itele utilajelor, pe blana animalelor, pe hainele lucr?torilor ?i sunt purtate c?tre plante s?n?toase, care sunt, ulterior, contaminate.?Din acest motiv, speciali?tii fitopatologi nu recomand? ?mprumutarea utilajelor.?A?adar, dac? echiparea fermei este complet? ?i permite acest aspect, ideal este s? se lucreze doar cu tehnologie proprie.9. Lucr?ri efectuate cu precizie elve?ian?Este necesar c? lucr?rile solului s? fie efectuate la ad?ncimi corecte, suficient de mari, ?nc?t s? fie distruse larve/ou?/pupe/adul?i care ierneaz? ?n sol, precum?viermii s?rm? (larvele gandacilor pocnitori - Agriotes spp). Este o metod? de combatere eficient? a d?un?torilor care se hr?nesc cu p?r?ile subterane ale plantelor (r?d?cini, tuberculi), precum coropi?ni?a - Gryllotalpa gryllotalpa -, care roade galerii mari ?n turberculii de cartof, dar ?i la morcov, p?st?rnac.10. Dezinfectarea solului?Cur??area terenului de resturile vegetale, prin str?ngere sau ardere, resturi ?n care se pot ad?posti d?un?torii, este iar??i un factor decisiv pentru s?n?tatea viitoarei culturi. De?i arderea pe suprafe?e vaste r?m?ne un subiect sensibil, ?n unele cazuri, este un demers vital at?t pentru s?n?tatea culturilor, c?t ?i a solului.?Dac? lu?m ?n considerare Sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis -, acesta sap? galerii ?n tulpinile plantelor, unde r?m?ne ?i peste iarn?.?De aceea, pentru diminuarea rezervei bilogice, se impune arderea cocenilor ?i a resturilor r?mase pe sol.?Aceste metode profilactice sunt vitale??n cazul popula?iilor extrem de adaptabile ?i greu de anihilat, precum?Tuta absolut? - ?molia minier? a tomatelor - care este imun? la toate insecticidele de pe pia??.Toate aceste ac?iuni strategice generale, precum ?i cele croite special pentru a respecta particularit??ile fiec?rei plante ?i d?un?tor ?n parte, concur? la rezultate excep?ionale ?n termeni de produc?ie, gra?ie prevenirii apari?iei insectelor d?un?toare ?i afec?iunilor fitopatologice nedorite, concomitent cu protejarea mediului care ne ?nconjoar?.?Articol scris de: JANINA CONSTANTIN, STUDENT FACULTATEA DE AGRICULTUR? - USAMV BUCURE?TI * * *Falconeria, v?n?toarea cu p?s?ri de prad? pe cale de dispari?ie, la un pas de legalizare ?n Rom?nia Monitorul de Cluj V?n?toarea cu p?s?ri de prad? ar putea fi legalizat? ?n Rom?nia, dup? ce Camera Deputa?ilor a votat ?n favoarea legaliz?rii falconeriei.Acest tip de v?n?toare const? ?n utilizarea p?s?rilor de prad? pentru v?n?toare. PSD din Camera Deputa?ilor a ini?iat aceast? modificare a Legii v?n?torii ?i a protec?iei fodului cinegetic nr.407/2006. Acum urmeaz? s? fie trimis acest act pre?edintelui Klaus Iohannis la promulgare.Societatea Ornitologic? Rom?n? (SOR) consider? c? legalizarea falconeriei ar fi o grav? eroare ?i atrage aten?ia asupra efectelor negative pe care le poate produce.Actul normative a primit 171 de voturi ?pentru”, 63 ?mpotriv? ?i 28 de ab?ineri. Camera Deputa?ilor este for decizonal.Modificarea legii ar consta ?n ad?ugarea p?s?rilor de prad? ca modalitate de practicare a v?n?torii la un alineat.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download