Gov.hu
Cultură şi civilizaţie românească
„Cultură şi civilizaţie românească” este o disciplină foarte variată şi interesantă care se bazează pe de o parte pe cunoştinţele legate de geografia, istoria, folclorul şi studiul culturii României, iar pe de altă parte prezintă trecutul istoric, limba, viaţa religioasă, obiceiurile şi tradiţiile minorităţii româneşti din Ungaria.
Sarcinile şi obiectivele acestei discipline se realizează prin încrederea în misiunea că identitatea individuală şi colectivă pot fi formate numai prin salvarea, crearea şi transmiterea valorilor. Obiectivul educaţional al disciplinei este prezentarea modului de viaţă ţărănesc, a psihologiei şi a viziunii asupra destinului acestora şi promovarea valorilor materiale şi spirituale. Prin faptul că „în sistemul de valori al culturii populare nu există acte, rituri, gesturi fără conţinuturi (semnificaţii) specifice”, această disciplină – scoţând în evidenţă semnificaţii suplimentare ale jocurilor populare, procedeelor magice şi ale creaţiilor folclorice – reuşeşte să descopere comori ale culturii populare pentru generaţiile viitoare, ceea ce va stârni cu siguranţă respect şi dragoste faţă de aceste valori, atât în sufletul cât şi în modul de a reflecta al elevilor. Ea nu-şi propune zugrăvirea unui trecut idealizat, ci crearea unui tablou al stării materiale şi spirituale, bazate pe realitate şi trăsături esenţiale. Descoperirea căilor ce duc din trecut înspre prezent ajută la înţelegerea cât mai temeinică a prezentului şi la formarea unei imagini mai reale a viitorului.
Principiul ordonator al disciplinei este ca elevii să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la culoarea locală şi cele care transmit valori în contextul culturii universale şi a celor două popoare convieţuitoare, având în vedere şi sistemul de datini şi de tradiţii ale altor minorităţi din ţară. Disciplina Cultură şi civilizaţie românească are ca obiectiv educaţional ca prin păstrarea românităţii şi prin simpatia faţă de maghiari, elevii să fie capabili, în spiritul ideii: „gândeşte global şi acţionează local”, să-şi asume cu responsabilitate oportunităţile celui de-al treilea mileniu.
Prin conţinuturile vechi şi noi această disciplină realizează un arsenal variat şi bogat al achiziţionării cunoştinţelor şi al modelelor de învăţare, lărgeşte treptat viziunea elevilor în domeniul artelor şi ştiinţelor. Totodată îi motivează pe elevi ca prin muncă individuală (adunarea informaţiilor în arhive, biblioteci, de pe internet) să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi vocabularul de specialitate.
Totodată, această disciplină nu neglijează colecţionarea pe teren a unor materiale, realizarea interviurilor, folosirea chestionarelor. Ea contribuie tot mai mult la perfecţionarea metodologiei de colectare, analiză, sistematizare şi prelucrare a informaţiilor. Se consideră ca fiind importante transcrierea fidelă a materialelor, fotografierea şi înregistrarea pe bandă de magnetofon, înregistrarea corectă a datelor subiecţilor interviurilor, colectarea de fotografii vechi. Această disciplină îi motivează pe elevi să viziteze muzee şi case, construcţii specifice în diferite regiuni. Ea oferă un cadru propice pentru pregătirea proiectelor şi pentru iniţierea elevilor în psihologia şi metodologia activităţilor de grup.
Această disciplină contribuie la dezvoltarea viziunii critice a elevilor, îi pregăteşte pentru a înţelege relaţia cauză-efect în decursul convieţuirii celor două popoare, caracterul interdisciplinar al unor materii înrudite (literatură, muzică, arte plastice) şi identificarea corelaţiei între ştiinţele şi artele plastice. Ea duce la formarea unor indvidizi care sunt capabili de a interpreta liber, cu viziune critică de exemplu: informaţiile legate de România sau de a caracteriza cu argumente pro şi contra activitatea unor personalităţi cunoscute.
Totodată ea contribuie, în mod spectaculos, la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, vocabularul de specialitate al elevilor şi oferă cadru optimal pentru prezentări orale, de referate, de prezentări PowerPoint, pentru realizarea compunerilor şi eseurilor.
Ea pune accent necesar pe prezentarea tradiţiilor populare dramatizate, pe dezvoltarea aptitudinilor de interpretare pe scenă.
Prin folosirea atlasurilor istorice şi geografice, această disciplină contribuie la orientarea în timp şi spaţiu. Tabelele cronologice, scara timpului, diagramele şi datele statistice oferă elevilor posibilitatea de a-şi însuşi semnificaţiile culturii şi civilizaţiei.
Clasele 9–10
I. Geografia României
În clasa a IX-a de liceu Geografia României este o materie de un semestru. Obiectivul ei este ca elevii să cunoască geografia fizică şi economică a României, dar nu numai pe baza literaturii de specialitate, ci şi prin călătorii imaginare în lumea artelor. Elevii vor putea cunoaşte unităţile geografice ale ţării, centrele turistice, simbolurile, „minunile” geografice şi vor corela cunoştinţe din domeniul geografiei, istoriei, literaturii, istoriei culturii, ştiinţelor şi artelor. Odată cu însuşirea acestor elemente ei îşi vor îmbogăţi vocabularul de specialitate. Studiul miturilor, legendelor şi interpretarea lor vor contribui la înţelegerea mai complexă a materiei.
|Unitate tematică/ obiective cadru |1. Aşezarea geografică a României |Total |
| | |10 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Cunoştinţe dobândite în familie, în şcoală, din presa scrisă şi electronică, de pe internet |
| |legate de istoria, geografia, tradiţiile etnografice (universul datinilor şi tradiţiilor, modul |
| |de viaţă, limba) şi de trecutul şi prezentul poporului român. (al românilor din Ungaria). |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Cunoaşterea geografiei fizice şi economice a României prin literatura de specialitate şi prin |
|unităţii tematice |arte. Dezvoltarea simţului esetetic. Aprofundarea interesului faţă de psihologia şi |
| |spiritualitatea poporuluii român. |
|Cunoştinţe |Cerinţe |Puncte de legătură |
|Prezentare generală. Aşezarea geografică a |Să urmărească pe hartă aşezarea geografică a |Istorie, cunoştinţe despre |
|României şi unităţile ei geografice. |României şi a ţărilor învecinate. Să cunoască |societate şi cunoştinţe |
|Unităţile administrative |regiunile geografice şi istorice şi împărţirea |cetăţeneşti: călătorie în timp şi |
|(judeţele). |administrativă a ei. |spaţiu în lumea provinciilor. |
|Structura socială, rolul locuitorilor activi. |Să fie capabili să urmărească pe hartă aşezarea | |
|Viaţa socială. Componenţa etnică. Resursele |României şi a ţărilor învecinate. Să cunoască |Limba şi literatura română: poezia |
|naturale ale ţării. Unităţi geografice, munţi şi |geografia, istoria, regiunile şi |populară – descrierea legendelor |
|ape. |împărţirea/structura administrativă ale României. |geografice, fenomenelor naturale, |
|Munţi: Carpaţii, Carpaţii Orientali, Carpaţii |Să cunoască judeţele din ţară şi dincolo de |„minunilor” geografice. |
|Meridionali, Regiunea Subcarpatică, Regiunea |frontiere. Să identifice existenţa celorlalte |Poezia cultă – poezii, opere epice |
|deluroasă din Banat, Carpaţii Occidentali. |naţionalităţi (în ţară şi dincolo de frontiere) şi|legate de fenomenele naturii, de |
|Ape: Marea Neagră (litoral), Delta Dunării, |varietatea şi interacţiunea culturilor. Să |simbolurile geografice. |
|Porţile de Fier, Mureşul, Oltul… |cunoască în profunzime simbolurile specifice ale |Interpretarea textelor cu caracter |
|Aşezările. |României. |geografic, exerciţii de semantică, |
|Viaţa între munţi şi câmpie. |Să culeagă informaţii din filme, opere |de îmbogăţire a vocabularului. |
|Sate româneşti tipice (sate din Maramureş, |ştiinţifice, jurnale de călătorie. | |
|Bucovina, aşezările din Ţara Moţilor). Imagini |Să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre modul de |Cultură vizuală: Artele plastice - |
|caracteristice locurilor. Aşezările orăşeneşti. |viaţă al poporului român, despre trăsăturile sale |prezentarea unor peisaje pitoreşti.|
| |de caracter, varietatea sa culturală. |Arhitectura - particularităţi de |
| | |stil ale cetăţilor, mănăstirilor, |
| | |castelelor. |
| | | |
| | |Biologie-igienă: flora şi fauna. |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Geografie fizică, administraţie, judeţ, resurse/condiţii naturale, populaţie activă (şi pasivă), |
| |satul din Maramureş, din Bucovina, Ţara Moţilor. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |2. Turism |Total |
| | |4 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Geografia fizică a României; simbolurile ei, componenţa etnică. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Să cunoască cât mai multe informaţii despre centrele turistice. Motivarea elevilor pentru a le |
|unităţii tematice |vizita. |
|Cunoştinţe |Cerinţe |Puncte de legătură |
|Litoralul Mării Negre. Staţiunile |Cunoaşterea condiţiilor naturale ale centrelor |Istorie, cunoştinţe despre |
|balneo-climaterice subcarpatice, montane şi de pe |turistice (de ex. : apă termală, mină de sare…), |societate şi cunoştinţe |
|câmpie. |cunoaşterea atracţiilor şi a serviciilor acestora |cetăţeneşti: viaţa de la ţară. |
|Staţiuni pentru sporturile de iarnă (Poiana |pe baza diferitelor surse. | |
|Braşov, Predeal, Păltiniş, Vatra Dornei). |Întocmirea unor prezentări pe baza experienţelor |Limba şi literatura română: |
|Regiunile muntoase. |trăite intens în diverse registre de stil, în |legende, cântece populare, creaţii |
|Turismul rural. |scris sau oral. Folosirea adecvată a sistemelor |lirice şi epice. |
| |digitale de prelucrarea informaţiilor (IST), | |
| |prezentări PowerPoint ale unor locuri minunate, |Cultură vizuală: Arhitectură - |
| |„edenice”. |trăsăturile stilului edificiilor |
| | |monumentale, ale catedralelor. |
| | | |
| | |Geografie: forme de relief. |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Balneo-climateric, de câmpie, subcarpatic, turism rural, centre turistice, staţiuni balneare, apă|
| |termală, mină de sare, marketing. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |3. Legende şi mituri geografice (istorice) |Total |
| | |3 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Staţiuni balneo-climaterice din România: litoral, regiune muntoasă, turism rural. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Dezvoltarea abilităţilor de abstractizare. |
|unităţii tematice | |
|Cunoştinţe |Cerinţe |Puncte de legătură |
|Interferenţe între „minunile” legendele şi |Cunoaşterea legendelor şi ale miturilor, |Limba şi literatura română: analiza|
|miturile geografice. „Caraimanul”, „Babele”, |interpretarea corectă a relaţiei |intertextuală, semnatică a |
|„Retezatul” în lumina legendelor. |realitate-ficţiune. |textelor. |
|Legende despre lumea haiducilor. | | |
| | |Istorie, cunoştinţe despre |
| | |societate şi cunoştinţe |
| | |cetăţeneşti: curiozităţi de istorie|
| | |locală. |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Mituri, legende, credinţe, haiduci, ficţiune, marketing. |
II. Istoria românilor
De-a lungul a trei trimestre elevii studiază „Istoria românilor” de la începuturi până în zilele noastre (paralel cu istoria românilor din Ungaria) ca disciplină aparte. Obiectivul principal al disciplinei este ca elevii să cunoască, în contextul relaţiei cauză-efect, epocile şi evenimentele mai importante ale românilor, rolul voievozilor renumiţi şi al personalităţilor istorice în viaţa acestui popor. Ea îşi propune ca elevii să cunoască teoriile diferite, poziţia istoricilor români şi maghiari. Ea consideră că elevii trebuie să înţeleagă relaţia cauză-efect a evenimentelor legate de istoria românilor, a maghiarilor şi a istoriei universale. Orizontul de cunoştinţe al elevilor trebuie să cuprindă de asemenea curentele şi direcţiile de dezvoltare mai importante ale filosofiei şi literaturii universale: de ex.: odată cu prezentarea Şcolii Ardelene, elevii să fie capabili să reflecteze în contextul filosofic şi cultural al Iluminismului. Această disciplină îi pregăteşte pe elevi să folosească repede şi adecvat atlasul istoric şi să interpreteze sursele istorice, să studieze bibliografia modernă, să susţină referate pentru dezbatere şi să-şi exprime păreri proprii, să prezinte idei în scris şi oral. Acestor conţinuturi li se adaugă capitolele din disciplina „Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţe cetăţeneşti”, legate de limbă, de rolul bisericilor în cultura românilor. Toate capitolele au scopul de a transmite conţinuturi cuprinzătoare şi de cultură generală.
|Unitate tematică/ obiective cadru |1. Istoria românilor (de la începuturi până la formarea statului modern) |Total |
| | |10 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Cunoştinţe de bază acumulate în şcoala generală despre originea poporului şi a limbii române. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Lărgirea cunoştinţelor despre originea poporului şi a limbii române. Dezvoltarea deprinderilor de|
|unităţii tematice |abstractizare. Dezvoltarea deprinderilor de colectare individuală a materialului şi de notarea |
| |adecvată a acestuia. Trezirea interesului faţă de bibliografiile moderne. |
|Cunoştinţe |Cerinţe |Puncte de legătură |
|Începuturile. |Formarea şi dezvoltarea concepţiei obiective |Limba şi literatura română: |
|Preistorie şi Antichitate pe meleagurile României.|asupra istoriei. |Literatura universală – Mituri, |
|Originea poporului şi a limbii române. |Formarea deprinderilor de a descifra relaţia |legende şi cronici, creaţii lirice,|
|Formaţii de stat în Evul Mediu. |cauză-efect, a abilităţilor de a elabora lucrări |epice şi dramatice despre voievozi.|
|Întemeirea statelor: Ţara Românească şi Moldova. |de sinteză tot mai reuşite. |Familia de limbi romanice. |
|Economia şi societatea în Evul Mediu. |Identificarea corelaţiilor dintre istoria | |
|Pericolul otoman. |românilor, a maghiarilor şi istoria universală. |Cultură vizuală: Arhitectura – |
|În umbra ameninţării Imperiului turcesc. |Capacitatea de a corela |edificii din epoca otomană (băi, |
|Etniile conlocuitoare în Principatul Transilvaniei|istoria cu alte ştiinţe (geografia, filologia) şi |minarete…). |
|în secolele XVI şi XVII. Dominaţia turcească în |cu domenii artistice (literatură, arte plastice, |Arte plastice – portrete ale |
|voievodate. |muzică). |voievozilor, oglindirea revoluţiei |
|Luptele antiotomane. |Abilităţi de a folosi corect termenii de |în artele plastice. |
|Legăturile româno-maghiare. |specialitate. | |
|Dezvoltarea culturii. |Cunoaşterea portretului voievoizilor şi a marilor |Cânt şi muzică: exprimarea |
|Epoca fanariotă. |personalităţi istorice, aprecierea faptelor lor |atitudinii eroice; glorificarea |
|Perioada renaşterii naţionale. |din perspectiva „acuzării” şi a „apărării”. |trecutului. |
|Românii din Transilvania în sec. al XVIII-lea. |Formarea unor păreri proprii despre reprezentanţii| |
|Răscoala lui Tudor Vladimirescu. |Şcolii Ardelene, folosind argumente pro şi contra.| |
|Epoca Regulamentelor Organice. |Cunoştinţe ample despre Revoluţia din 1848. | |
|Românii transilvăneni în epoca reformelor şi în |Prezentarea coerentă asupra comunităţii de destin | |
|revoluţia din 1848. |a popoarelor care trăiesc de-a lungul Dunării. | |
|Revoluţia din 1848 în Principatele româneşti. | | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Principate, epoca fanariotă, Şcoala Ardeleană, epoca reformelor. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |2. Formarea statului modern |Total |
| | |6 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Cunoştinţe de bază legate de originea poporului şi a limbii române, de formaţiile statale din |
| |Evul Mediu, de epoca dominaţiei otomane, de epoca fanariotă. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Înţelegerea relaţiei cauză-efect în contextul evenimentelor legate de formarea statului modern. |
|unităţii tematice |Dezvoltarea deprinderilor de a forma păreri proprii. Dezvoltarea deprinderilor de a dezbate |
| |probleme în mod civilizat. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Formarea statului modern. |Cunoaşterea şi înţelegerea condiţiilor formării |Limba şi literatura română: creaţii|
|Unirea principatelor şi reformele lui Cuza. |statului modern. |romantice care preamăresc Unirea |
|Războiul de Independenţă şi proclamarea regatului.|Caracterizarea lui Cuza, prezentarea trăsăturilor |(de ex.: Hora unirii), romane |
|Schimbări economice şi sociale la sfârşitul sec. |pozitive şi negative. |despre război (de ex.: Liviu |
|al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea. |Compararea politicii naţionalităţilor din diverse |Rebreanu: Pădurea spânzuraţilor), |
|Românii în statul maghiar în epoca dualismului, |epoci istorice (din timpul dualismului, al |drame. |
|politica faţă de naţionalităţi. |perioadei dintre cele Două Războaie Mondiale, al | |
|Chestiunea Transilvaniei în România. |dictaturii comuniste). Înţelegerea relaţiei |Arte vizuale şi mass-media: filme |
|România în Primul Război Mondial. România după |cauză-efect. Urmărirea studiilor moderne legate de|de război; filme care critică |
|Primul Război Mondial şi tratatele de pace în |istorie şi scoaterea în evidenţă a semnificaţiei |perioada dictaturii comuniste. |
|jurul Parisului. |acestora. | |
|Problema naţionalităţilor. |Deschidere spre alte domenii ale artei | |
|România în cel de-al Doilea Război Mondial. |(literatură, film); înţelegerea dramei sufleteşti | |
|Edificarea dictaturii comuniste; problema |a eroilor de tipul lui Apostol Bologa. | |
|naţionalităţilor. Schimbarea de regim. |Referate indviduale, compunerea, în scris şi oral,| |
| |a materialelor pentru dezbatere. | |
| |Pregătirea proiectelor. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Principate, reforme, dualism, război mondial, dictatura comunistă, problema naţionalităţilor, |
| |unire/unificare. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |3. Istoria (istoria locală) a românilor din Ungaria |Total |
| | |8 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Istoria poporului român: începuturile; formaţiile statale din Evul Mediu, pericolul otoman; epoca|
| |renaşterii naţionale; formarea statului modern; România în războiul mondial; dictatura comunistă;|
| |schimbarea de regim. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Identificarea locului românilor din Ungaria în contextul cultural al celor două popoare. |
|unităţii tematice | |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|În căutarea trecutului de dinainte de sec. al |Înţelegerea cauzelor recolonizării; depopularea |Geografie: regiuni de graniţă |
|XVIII-lea. |regiunilor de graniţă (atacuri turceşti, epidemii |(Giula-Pocei). |
|Situaţia localităţilor în timpul dominaţiei |de ciumă…). | |
|otomane. |Lectura însemnărilor călătorului turc, Evlia |Limba şi literatura română: creaţii|
|Recolonizările organizate în prima jumătate a |Celebi şi receptarea adecvată a acestora. |ale poeţilor români din Ungaria |
|secolului al XVIII-lea. Reorganizarea comitatelor:|Folosirea la nivel de deprinderi a hărţii, |despre trăirile şi impresiile |
|Bihor (1688), Bichiş (1715) şi Cenad (1730). |marcarea locului de baştină a predecesorilor |asupra locurilor natale, poezii |
|Pe urmele trecutului. |noştri. |despre identitate, despre limba |
|Istorie locală: |Înţelegerea faptului că strămoşii noştri au adus |maternă, despre apartenenţa la mai |
|Aletea, Bătania, Bichişciaba, Chitighaz, |cu ei trăsăturile fundamentele spirituale ale |multe etnii, despre trecut şi |
|Micherechi, Otlaca- Pustă, Giula, Săcal, Apateu, |supravieţuirii: limba, religia ortodoxă, datinile,|viitor. |
|Bedeu, Pocei, Cenadul Unguresc. |arta populară… | |
| |Efectuarea unor cercetări de istorie locală, |Cultură vizuală: Artele plastice – |
| |legate de localitatea de unde provin elevii. |peisaje rustice, lumea sălaşelor, |
| | |gospodari |
| | | |
| | |Biologie-igienă: Flora şi fauna |
| | |zonei Crişurilor. |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Depopulare, recolonizare, regiuni, însemnări, religia ortodoxă. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |4. Scene din istoria românilor din Ungaria istorică şi contemporană – |Total |
| |Personalităţi renumite |9 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Trecutul românilor din Ungaria; epoca recolonizărilor (sec. XVIII), reorganizarea comitatelor; |
| |istoria locală şi limba localităţilor din regiunile de graniţă. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Perceperea istoriei românilor din Ungaria într-un context istoric, social şi cultural mai larg. |
|unităţii tematice |Dezvoltarea abilităţilor de a elabora lucrări de sinteză; stimularea gândirii autonome şi a |
| |exprimării unor păreri proprii. Dezvoltarea cunoştinţelor de metodologia prelucrării |
| |materialelor. Formarea unor imagini complete asupra învăţământului şi culturii românilor din |
| |Ungaria contemporană. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Aspiraţiile naţionale şi culturale (până în 1918).|Identificarea conexiunilor dintre spiritul |Istorie, cunoştinţe despre |
|Rolul Şcolii Ardelene. |Iluminismului european şi filosofia Şcolii |societate şi cunoştinţe |
|Personalităţi renumite: |Ardelene. |cetăţeneşti: Surse de istorie |
|Moise Nicoară, Gheorghe Pomuţ, Iosif Vulcan, I. |Cunoaşterea vieţii şi activităţii personalităţilor|locală. |
|Ioan Ardelean, David Voniga, Ştefan Rusu. |importante, aprecierea din perspectivă critică a | |
| |activităţii lor. |Limba şi literatura română: balada |
| |Înţelegerea mesajului operelor lor mai importante.|celor care sunt obligaţi să |
| |Interpretarea Testamentului lui Ştefan Rusu: |emigreze; Poezii de David Voniga. |
| |importanţa cultivării limbii materne şi a religiei| |
| |(ortodoxe) pentru păstrarea identităţii. |Cultură vizuală: Arhitectura – |
| |Aprecierea actului de mecenat. |biserici, castele. |
| |Dorinţa de a urma exemple pozitive. | |
| |Identificarea rolului istoriografiei româneşti din| |
| |Ungaria. (I. Ioan Ardelean: Monographia). | |
|Instituţii culturale, şcoala, învăţământul, |Înţelegerea rolului fundaţiilor în viaţa culturală| |
|fundaţii. Şcoli confesionale şi de stat. |a românilor din Ungaria. Însuşirea cunoştinţelor | |
|Presa în limba română. |de bază legate de istoria presei. Identificarea | |
|Revistele, publicaţiile românilor din Ungaria. |rolului presei în culturalizarea maselor. | |
| |Colectarea materialelor, prelucrarea acestora. | |
|Viaţa culturală actuală a românilor din Ungaria. | | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Fundaţie, Iluminismul european, viaţa şi activitatea unui creator, program, Testament, mecenat, |
| |istoriografie. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |5. Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţe cetăţeneşti |Total |
| | |4 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Aspiraţiile naţionale şi culturale (înainte de 1918); Şcoala Ardeleană; personalităţi de seamă |
| |ale românilor din Ungaria; instituţii culturale şi şcoli; presa românească şi publicaţii în |
| |română. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Transmiterea cunoştinţelor despre drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti. Dezvoltarea |
|unităţii tematice |deprinderilor de interpretare a noţiunilor şi a legii. Dezvoltarea abilităţilor de argumentare. |
| |Formarea unei scări de valori corecte privind drepturile şi îndatoririle. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Despre drepturile naţionalităţilor. |Introducere în studiul noii Legi a |Istorie, cunoştinţe despre |
|Politica faţă de naţionalităţi în Ungaria |Naţionalităţilor. |societate şi cunoştinţe |
|contemporană. |Formarea părerilor proprii despre identitatea |cetăţeneşti: problema |
|Naţionalităţile din ţară. |individuală şi colectivă, despre sentimentul de |naţionalităţilor în diferite epoci |
| |dublă apartenenţă, despre bilingvism, despre |istorice. Problema naţionalităţilor|
| |coexistenţa româno-maghiară, despre politica |în România şi în ţările vecine. |
| |actuală faţă de naţionalităţi. | |
| |Argumentare (de ex.: referate pentru a dezbate |Etică: coexistenţa popoarelor şi a |
| |cauzele, gradele şi direcţiile asimilării…). |naţionalităţilor. |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Popor, naţiune, naţionalitate, etnie, identitate, dublă apartenenţă, coexistenţă româno-maghiară,|
| |asimilare, legea naţonalităţilor, toleranţă. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |6. Limba română |Total |
| | |6 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Cunoştinţe despre drepturile naţionalităţilor din Ungaria; despre Legea Naţionalităţilor; |
| |însuşirea noţiunilor fundamentale: bilingvism, dublă apartenenţă… |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Înţelegerea faptului că limba este factorul determinant al creaţiei şi al transmiterii valorilor.|
|unităţii tematice |Dezvoltarea deprinderilor de argumentare. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Limbile romanice. |Prezentarea limbilor romanice şi gruparea lor. |Limbi străine: înrudirea limbilor: |
|Româna ca limbă romanică. |Prezentarea regiunilor unde se vorbeşte limba |italiană, franceză, spaniolă. |
|Regiunile unde se vorbeşte limba română. Dialecte |română (cu folosirea hărţii). | |
|şi variante dialectale şi de grai. |Cunoaşterea trăsăturilor dialectului din regiunea |Istorie, cunoştinţe despre |
|Limba română literară. Clasificarea stilurilor. |Crişurilor şi ale celor două graiuri (bihorean şi |societate şi cunoştinţe |
|Limba românilor din Ungaria. |crişean-mureşean); identificarea asemănărilor şi |cetăţeneşti; geografie: regiuni |
|Rolul familiei, şcolii, bisericii şi al |deosebirilor. |unde se vorbeşte limba română. |
|mass-mediei în cultivarea şi predarea limbii. |Cunoaşterea şi sesizarea rolului limbii ca | |
| |purtătoare de identitate şi de valori. |Limba şi literatura română: |
| |Formarea părerilor proprii privind rolul |Literatura universală - |
| |graiurilor şi al limbii literare în viaţa |ode, eseuri despre rolul şi |
| |românilor din Ungaria (raportarea diferitelor |frumuseţea limbii române; creaţii |
| |generaţii la aceste probleme). |ale autorilor români din Ungaria |
| |Sesizarea calităţii textelor autentice şi a |despre limbă şi identitate. |
| |valorilor lor intrinseci. | |
| |Calitatea de a fi informat privind textele | |
| |literare şi nonliterare. | |
| |Argumentare: „în română despre limba română”, | |
| |despre familie, şcoală şi rolul instituţiilor. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Limbi romanice, limbi înrudite, regiuni unde se vorbeşte limba română, dialecte, clasificarea |
| |stilurilor, mass-media. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |7. Rolul confesiunilor şi bisericilor în cultura românilor |Total |
| | |6 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Originea latină a limbii române, regiuni unde se vorbeşte limba română, dialecte, graiuri, limba |
| |literară, limba românilor din Ungaria. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Formarea culturii generale privind semnificaţiile esenţiale ale credinţei creştine; separarea |
|unităţii tematice |creştinismului oriental de cel occidental. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Creştinismul şi biserica creştină. |Sistematizarea cunoştinţelor de istoria religiei |Cânt şi muzică: cântece |
|Marea Schismă (1054). |pe baza studiului istoriei româneşti, maghiare şi |bisericeşti, opere corale. |
|Ortodoxie, bisericile ortodoxe. |universale. | |
|Trăsăturile stilurilor arhitecturale, frescele, |Formarea deprinderilor de „călătorie în timp” de-a|Cultură vizuală: Arhitectură - |
|obiectele de cult şi textele sfinte ale bisericii |lungul a două milenii în contextul relaţiei |catedrale, biserici. |
|ortodoxe. |cauză-efect al perceperii marilor evenimente | |
|Greco-catolicism. |(prigoana contra creştinilor; creştinismul ca |Istorie, cunoştinţe despre |
|Reforma, esenţa protestantismului. |religie de stat, Marea Schismă; creştinismul |societate şi cunoştinţe |
|Comunităţile confesionale |oriental, creştinismul occidental.) |cetăţeneşti: istorie locală; |
|baptiste şi penticostale ca păstrătoare ale |Cunoaşterea confesiunilor românilor din Ungaria |greco-catolici. |
|spiritului, limbii şi culturii române. |(religia ortodoxă, greco-catolică, | |
| |(neo)protestantă). | |
| |Înţelegerea semnificaţiilor esenţiale ale | |
| |greco-catolicismului. | |
| |Identificarea deosebirilor | |
| |în domeniul dogmaticii, liturghiei şi disciplinei | |
| |religioase dintre serviciul divin ortodox şi | |
| |greco-catolic. | |
| |Sesizarea rolului protestantismului în evoluţia | |
| |culturii. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Creştinism, biserica creştină, schismă, arie culturală estică, arie culturală vestică, ortodoxie,|
| |catolicism, greco-catolicism, dogmă, liturghie, disciplină religioasă. |
|Rezultate scontate la sfârşitul |Elevii să fie capabili să folosească la nivel de deprinderi atlasul geografic şi istoric. |
|ciclului de doi ani de studiu |Să aibă cunoştinţe generale legate de geografia fizică a României, de condiţiile sale naturale, de |
| |unităţile ei geografice, de împărţirea administrativă, de compoziţia (etnică) a locuitorilor din |
| |România, de interacţiunea reciprocă a diferitelor culturi. |
| |Să cunoască simbolurile (specifice) geografice. |
| |Să fie capabili să prezinte după criterii geografice, culturale şi turistice oraşele (localităţile), |
| |centrele turistice mai cunoscute, sub formă de scris şi oral (pe bază de referate, prezentări pe bază |
| |de impresii, scrisori electronice sau tradiţionale, prezentări PowerPoint). |
| |Să aibă cunoştinţe solide legate de istoria poporului român şi a românilor din Ungaria. Să înţeleagă |
| |conexiunile dintre istoria românilor, a maghiarilor şi istoria universală. Să cunoască marile |
| |personalităţi şi evenimentele cruciale. |
| |Să fie capabili să prezinte (folosindu-se de hartă) teritoriile unde se vorbeşte limba română, împreună|
| |cu regiunile locuite de naţionalitatea românească şi dialectele vorbite. |
| |Să fie capabili să caracterizeze personalităţile remarcabile şi să-şi expună părerile legate de |
| |programul lor de acţiune şi de raportarea lor la naţionalitatea lor. Să aibă noţiuni fundamentale |
| |legate cunoştinţele de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţele cetăţeneşti. |
Clasele 11-12
III. Cultura populară a românilor din Ungaria
Această disciplină de studiu pentru clasa a XI-a prezint, în contextul culturii naţionale române, într-un mod foarte variat şi din mai multe perspective cultura populară, datinile, obiceiurile şi tradiţiile înaintaşilor, viaţa religioasă, viziunea asupra lumii şi psihologia românilor din Ungaria.
Ea va contribui la formarea la elevi a unor reprezentări complexe despre satul de altădată, domiciliul şi împrejurimile sale, trăsăturile caracteristice interioare şi exterioare ale casei ţărăneşti de la câmpie, despre mobilierul, obiectele ei decorative (textilele populare), familia tradiţională, portul tradiţional, obiceiurile alimentare, ocupaţiile şi meseriile. Această disciplină prezintă pe larg riturile de trecere şi creaţiile folclorice legate de acestea; îi introduce pe elevi în universul poeziei şi poveştilor populare, al muzicii populare şi al dansului popular. Ea poartă un mesaj uman general dinspre trecut spre prezent (ceea ce este „trecutul viitorului”).
|Unitate tematică/ obiective cadru |1. Cultura populară a românilor din Ungaria |Total |
| | |11 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Cunoştinţe despre istoria, limba şi personalităţile remarcabile ale poporului român (şi ale |
| |minorităţii). |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Să cunoască cât mai bine cultura materială şi spirituală a strămoşilor. Să înţeleagă că în scara |
|unităţii tematice |de valori a culturii populare nu există activităţi, rituri, gesturi fără un mesaj bine definit, |
| |din această cauza receptorul (elevul) trebuie să se pregătească pentru a decoda semnele şi |
| |sistemele de semificaţii ascunse ale culturii populare. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Comunităţile ţărăneşti. |Cunoaşterea organizării familiei tradiţionale şi a|Limba şi literatura română: creaţii|
|Familia tradiţională. |sistemului de relaţii de rudenie. |lirice şi epice despre locul de |
| | |baştină, despre viaţa oamenilor de |
| | |aici, despre casa ţărănească şi |
| | |mobilele ei caracteristice. |
| | | |
| | |Cultură vizuală: Peisaje despre |
| | |lumea agricultorilor. Tradiţii în |
| | |construcţii, trăsături |
| | |caracteristice de stil ale |
| | |diferitelor regiuni. |
|Locuinţa/domiciul şi împrejurimile sale. |Formarea unor imagini cât mai veridice despre | |
| |mediul în care au locuit înaintaşii, despre | |
| |localităţile cu case suprapopulate, cu străzi | |
| |înguste şi întortocheate. | |
|Principalele activităţi, ocupaţii străvechi. |Îmbogăţirea cunoştinţelor achiziţionate în şcoala | |
| |generală, legate de ocupaţiile străvechi: | |
| |construirea bisericilor de lemn din Maramureş, | |
| |olăritul (ateliere ca: Horezu-Vâlcea, Oboga-Olt, | |
| |Vama-Oaş), legate de principalele ocupaţii ale | |
| |românilor din Ungaria: agricultura, creşterea | |
| |animalelor; cultivarea inului şi cânepii; arta | |
| |torsului şi a ţesutului. | |
|Locuinţe, anexe gospodăreşti. |Cunoaşterea diverselor modalităţi de construcţie | |
| |(fundarea prin batere a zidurilor, acoperiş din | |
|Modul de organizare a interiorului locuinţei |rogojini de stuf) specifice tradiţiilor regiunii, | |
|(dispunerea locuinţei). |înţelegerea relaţiei cauză-efect. Iniţierea în | |
| |lumea specifică a decoraţiilor: organizarea | |
| |internă a camerelor (în diagonală, apoi paralelă; | |
| |şabloane pictate pe pereţi…) | |
|Mobilele. |Analiza comparativă a mobilelor ţărăneşti şi a | |
| |celor din mediul burghez (materiale, forme | |
| |geometrice, motive florale), tragerea | |
| |concluziilor. | |
|Îmbrăcămintea. |Analiza comparativă a portului popular din diverse| |
| |regiuni ale României cu cel al românilor din | |
| |Ungaria (motive ornamentale comune şi deosebite). | |
| |Identificarea influenţei | |
| |maghiare şi a naţionalităţilor din Ungaria asupra | |
| |portului popular al românilor din Ungaria (mai | |
| |ales în satele locuite de mai multe | |
| |naţionalităţi). | |
| |Prezentarea acestor influenţe reciproce, în scris | |
| |şi oral şi cu prezentare PowerPoint. | |
|Textile populare. |Identificarea elementelor specifice româneşti în | |
| |textilele ţesute şi brodate. | |
| |Cunoaşterea diverselor funcţii ale textilelor. | |
| |Identificarea universului de culori, a elementelor| |
| |ornamentale şi a simbolurilor motivelor geometrice| |
|Obiceiuri alimentare, mâncăruri speciale. |Formarea opiniilor proprii despre obiceiurile | |
| |alimentare din trecut şi din zilele noastre. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Biserică de lemn din Maramureş, modalităţi de construcţii, fundare prin baterea zidurilor, |
| |aşezarea în diagonală şi în paralel, modele ornamentate, case cu două sau trei camere, textile |
| |populare, sistem geometric de modele. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |2. Credinţele, obiceiurile şi tradiţiile românilor |Total |
| | |11 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Familia ca unitate socio-economică; mediul în care locuiesc românii din Ungaria, caracteristicile|
| |locuinţelor, mobile, îmbrăcămintea, obiceiuri alimentare. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Să identifice paralelismele, influenţe reciproce în obiceiurile româneşti şi ungureşti. |
|unităţii tematice | |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Sărbători şi tradiţii calendaristice. |Cunoaşterea istoriei obiceiurilor şi a datinilor |Domenii ale artei; limba şi |
|Poezii legate de sfera intimă a familiei (rituri |de iarnă, primăvară, vară şi toamnă; descifrarea |literatura română: Naşterea |
|de iniţiere şi de căsătorie). |simbolurilor profane şi sacrale. |reprezentată în diferite domenii |
| | |ale artei: literatură, artele |
| | |plastice, muzică. |
| | |Nunta în arte: în arta populară, |
| | |literatură, muzică, artele |
| | |plastice. |
| | |Caracterul vremelnic al vieţii |
| | |(moartea) ca temă fundamentală în |
| | |artă şi în literatură (românească, |
| | |maghiară şi universală). |
| | |Sărbătorile. Reprezentarea lor în |
| | |operele lirice şi epice. |
|Nume, supranume (porecle). |Interpretarea numelor şi supranumelor românilor | |
| |din Ungaria, decodarea mesajului „numelor | |
| |grăitoare”. | |
|Rituri de trecere. |Înţelegerea ideii că riturile de trecere duc la o | |
| |schimbare de echilibru a cărui restabilire trebuie| |
| |asumată atât de familie cât şi de comunitate. | |
|Naştere (Botez). Obiceiuri legate de naştere şi |Interpretarea cântecelor de leagăn şi a | |
|creaţiile populare. Credinţe, practici magice şi |simbolurilor. | |
|prezicerea viitorului. |Înţelegerea importanţei botezului. Înţelegerea | |
| |semnificaţiilor riturilor sacrale şi ale | |
| |simbolurilor. Sesizarea rolului complex al acestor| |
| |obiceiuri populare, interpretarea obiceiurilor, | |
| |riturilor şi a poeziilor populare legate de | |
| |acestea. | |
|Întâlniri ale comunităţii în perioada de dinaintea|Înţelegerea faptului că nunta este teatru popular | |
|nunţii. |având un scenariu bine definit. | |
|Şezători/reuniuni de dans în timpul sărbătorilor |Cunoaşterea cât mai profundă şi complexă a | |
|şi duminica. |obiceiurilor, riturilor, mişcărilor, creaţiilor | |
| |magico-religioase, producţiile de teatru, jocurile| |
|Şezătoarea. „Fujitul”. Logodna. |cu măşti. | |
| |Receptarea cu afinităţi psihologice a creaţiilor | |
|Poezii şi obiceiuri de nuntă. |lirice şi epice, începând cu repertoriul de | |
|Nunta – petrecerea de nuntă. |cântece de dragoste, de chiuituri vesele până la | |
|Nunta ca Sacrament, petrecerea de nuntă ca |cântecele de jeluire a mireselor, de la | |
|ceremonie. |strigăturile de chemare la nuntă până la | |
| |diferitele texte de binecuvântare. Identificarea | |
|Nunta religioasă. |semnificaţiilor sacral-simbolice ale nunţii | |
| |religioase. Înţelegerea interacţiunii | |
|Preluarea datinilor. Migrarea datinilor. |obiceiurilor. | |
|Reuniuni de după nuntă. „Verjelul”. | | |
|Moartea – Înmormântarea. |Acţiuni rituale şi credinţe legate de despărţire. | |
|Plângerea morţilor ca datină străveche a |Cunoaşterea semnificaţiilor simbolice străvechi | |
|popoarelor. |legate de ceremonia de înmormântare. | |
| |Interpretarea bocetului („bocirea” mortului) şi a | |
| |înmormântării. (de ex.: Hora mortului). | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Credinţe, practici de prezicere a viitorului, simboluri străvechi. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |3. Poezia populară |Total |
| | |10 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Sărbători şi obiceiuri calendaristice; riturile de trecere: naşterea (botez), nunta – ceremonia |
| |de nuntă; moartea –înmormântarea; simboluri străvechi, creaţii şi credinţe specifice românilor |
| |din Ungaria. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Înţelegerea mesajului etic şi estetic, varietăţii temelor şi formelor poeziilor populare. |
|unităţii tematice |Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a conflictelor. Dezvoltarea deprinderilor de prezentare. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Folclorul ca poezie a tradiţiilor şi a |Interpretarea în contextul culturii naţionale a |Cultură vizuală: Prezentarea |
|comunităţii. |poeziei comunităţii şi tradiţiilor româneşti din |obiceiurilor agrare. |
|Poezia obiceiurilor agrare: cântece de arat. |Ungaria. | |
| |Identificarea motivelor migrante de obiceiuri în | |
| |localităţile cu mai multe naţionalităţi. | |
|Colinde de Crăciun: colinde cu teme religioase şi |Analiza complexă a temelor şi formelor colindelor |Limba şi literatura română: |
|laice. |religioase şi laice (identificarea sistemului lor |Crăciunul în creaţiile epice şi |
|Poezia de nuntă. |de simboluri). |lirice. |
|Poezia terapiei populare: cântece magice, |Formarea opiniilor proprii legate de terapia | |
|descântece. |populară, de terapia ştiinţifică şi de terapia | |
| |naturistă. | |
|Poezii cu morală (Fabule). |Înţelegerea înţelepciunii |Arte vizuale şi mass- media: filme |
|Epică populară. |proverbelor şi zicătorilor româneşti. |pentru copii, desene animate |
|Basme populare. |Prezentarea activităţii culegătorilor de folclor | |
|Povestitori români din Ungaria. |români din Ungaria (de ex.: Alexandru Hoţopan). | |
|Locul, anturajul preferat al povestirii. |Cunoaşterea diferitelor tipologii de basme (basme | |
| |feerice, basme hazlii, fabule). | |
|Povestirea în trecut şi azi. |Identificarea motivelor universale, naţionale şi | |
|Legende populare. |locale în poveştile lui Vasile Gurzău, Teodor | |
|Legende ale românilor din Ungaria. (Legenda |Şimonca şi Mihai Purdi. | |
|haiducului Bologu, Legendă despre Părădaică). |Înţelegerea mesajului etic şi estetic al basmelor,| |
| |interpretarea temelor şi formelor acestora. | |
|Flora şi păsările. |Caracterizarea personajelor (pe bază de argumente | |
| |pro sau contra). | |
|Poezia populară. |Punerea în scenă a poveştilor. | |
| |Legende istorice şi geografice (despre întemeierea| |
|Teatru popular. |oraşului Bucureşti, a Moldovei…), | |
| |sesizarea semnificaţiilor | |
| |suplimentare. | |
| |Trezirea interesului faţă | |
| |legendele legate de floră, de faună, de păsări | |
| |(legenda florii-soarelui, a rândunicii). | |
| |Interpretarea poeziei populare de dragoste. | |
| |Înţelegerea semnificaţiilor ascunse ale jocurilor | |
| |ţărăneşti cu măşti, ale teatrului popular: (jocul | |
| |cu ţurca, jocul cu măşti, mistere, umblatul cu | |
| |Vicleimul). | |
|Muzica populară. |Prezentarea pieselor de muzică populară (cântece | |
| |de leagăn, de dragoste, balade, bocete, hora | |
|Dansul popular – artele populare. |mortului). | |
| |Caracterizarea dansurilor din Bihor. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Creaţii de epică populară, motive migrante, semnificaţii suplimentare. |
IV. Ştiinţele – artele – limba
Elevii din clasa a XII-a dispun de cunoştinţe suficiente de geografie, de istorie, de etnologie şi de limbă pentru a putea „naviga” atât în diverse domenii ale ştiinţei cât şi în universul ştiinţelor şi al artelor. Materia cuprinsă în „Cultura şi civilizaţia românească” îşi propune să transmită simultan elevilor cunoştinţe de geografie, de istorie, de istoria religiilor, de artă şi de limbă, invitându-i totodată într-o călătorie în timp şi în spaţiu. Această disciplină îi îndrumă pe elevi, de asemenea, spre lumea teatrului, muzicii, filmului, ştiinţelor, tehnicii şi a sportului românesc.
|Unitate tematică/ obiective cadru |1. Artele |Total |
| | |11 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Poezia legată de obiceiurile agrare şi de riturile de trecere, colinde religioase şi laice; |
| |cântece magice, poezii moralizatoare/fabule, basme şi introducere în arta povestirii. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Dezvoltarea abilităţilor de a face conexiuni valoroase între ştiinţe şi arte. Dezvoltarea |
|unităţii tematice |abilităţilor de orientare în timp şi spaţiu. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Ştiinţele – Artele. |Sesizarea asemănărilor şi diferenţelor dintre |Geografie: valea Oltului. |
|Diferite unităţi geografice şi atracţiile |stilurile arhitecturale. Înţelegerea relaţiei | |
|culturale şi istorice ale României. |cauză-efect. |Limba şi literatura română: Legenda |
|Mănăstirile din Muntenia. |Exprimarea ideilor şi părerilor proprii despre |Oltului: Geo Bogza: Cartea Oltului; |
|Stiluri arhitecturale: stilul bizantin, |locul lui Constantin Brâncuşi în istoria artei |Octavian Goga: Oltul; Ady Endre: |
|brâncovenesc, argeşean. |româneşti şi universale. |Dunăre, Olt un singur grai; Ion |
|Figuri renumite ale istoriei româneşti. | |Minulescu: Pe malul Oltului. |
|Mănăstirile din Moldova. | |Mănăstirea Argeşului (baladă |
|Trăsăturile picturii din Moldova. „Stilul | |populară); Dimitrie Bolintineanu: |
|moldovenesc”, ”albastrul de Voroneţ”. | |Umbra lui Mircea la Cozia. |
|Arhitectura şi artele plastice din sec. al | | |
|XVIII-lea. | | |
|Stilul brâncovenesc. | | |
|Arhitectura şi artele plastice din secolele XIX | | |
|şi XX: ansambluri sculpturale ale lui Constantin | | |
|Brâncuşi. | | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Stilul bizantin, brâncovenesc, argeşean, „stilul moldovenesc”, „albastrul de Voroneţ”, stilul |
| |neoclasic, stilul naţional românesc. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |2. Artele plastice ale românilor din Ungaria |Total |
| | |6 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Îmbinare între ştiinţă şi domeniile artistice; atracţiile culturale şi istorice ale României; |
| |stil arhitectural. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Cunoaşterea complexităţii formale şi tematice a artiştilor plastici români din Ungaria, analiza |
|unităţii tematice |creaţiilor. Dezvoltarea gândirii critice şi a relevării conştiente a valorilor estetice. |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Artiştii plastici români din Ungaria: Kohán |Sesizarea ideii că cei trei artişti plastici îşi |Limba şi literatura română: Gaál |
|György, Koszta Rozália, Ştefan Oroian. |exprimă acelaşi univers al trăirilor şi al |Áron: In memoriam Kohán György. |
|Oglindirea modului de viaţă, portului, ocupaţiilor|impresiilor (locul natal, rădăcinile, viaţa celor | |
|românilor din Ungaria în tablourile şi desenele |din familie) însă într-un limbaj diferit al | |
|celor trei artişti plastici din Giula… |formelor şi al culorilor. | |
| |Relevarea diferenţelor formale între perspectiva | |
| |figurativă/nonfigurativă, realistă/abstractă. | |
| |Interpretarea creaţiilor artistice dintr-o | |
| |perspectivă critică. Expunerea părerilor proprii. | |
| |Urmărirea etapelor mai importante ale vieţii (ale | |
| |evoluţiei/realizării artistice) lui Kohán György, | |
| |Koszta Rozália şi Ştefan Oroian, începând de la | |
| |oglindirea universului rustic şi al atmosferei | |
| |oraşului Giula, trecând prin abordarea marilor | |
| |întrebări faustice, ajungând până în etapa finală | |
| |a concluziilor. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Univers al trăirilor, limbaj al formelor şi la culorilor, figurativ, nonfigurativ, abstract. |
|Unitate tematică/ obiective cadru |3. Teatru, muzică, film, ştiinţă |Total |
| | |12 ore |
|Cunoştinţe anterioare |Universul trăirilor şi limbajul formelor la oamenii de artă români din Ungaria. |
|Obiectivele instructiv-educative ale |Formarea deprinderilor de receptare a teatrului, a muzicii şi a filmului românesc. |
|unităţii tematice | |
|Cunoştinţe |Cerinţe de dezvoltare |Puncte de legătură |
|Cunoştinţe fundamentale de istoria teatrului. |Însuşirea unor cunoştinţe cuprinzătoare despre |Limba şi literatura română: |
|Actori, regizori şi dramaturgi români de renume |statulul teatrului românesc în contextul culturii |Dramaturgie (de ex.: teatrul absurd|
|european şi internaţional. |naţionale şi europene. |al lui Eugène Ionesco). |
| | | |
| | |Cultură vizuală: literatură – |
| | |muzică – film |
| | |(de ex.: Shakespeare Romeo şi |
| | |Julieta, filmul lui Franco |
| | |Zeffirelli, fondul muzical); |
| | |portrete ale savanţilor. |
|Muzică. |Elevii să fie informaţi despre compozitori, | |
| |dirijori, cântăreţi de renume european şi mondial.| |
| |Îmbinarea cunoştinţelor de istorie – literatură – | |
| |muzică. | |
|Film. |Cunoaşterea reprezentanţilor consacraţi ai | |
| |filmului (actori şi regizori români). | |
| |Vizionarea şi interpretarea | |
| |câtorva filme premiate | |
| |(la nivel naţional şi internaţional). | |
| |Îmbinarea cunoştinţelor de istorie – literatură – | |
| |muzică. | |
|Dezvoltarea tehnicii. Aviaţia. |Conştientizarea ideii că | |
|Sporturile. |personalităţi româneşti importante şi-au înscris | |
| |numele în istoria aviaţiei. | |
| |Enumerarea unor sportivi, exemple de renume | |
| |internaţional şi elaborarea unor referate legate | |
| |de aceştia (în scris şi oral), cu prezentare | |
| |Powerpoint.. | |
|Rolul savanţilor renumiţi în evoluţia ştiinţelor. |Enumerarea unor savanţi renumiţi din diferite | |
| |domenii ale ştiinţei (matematică, fizică, chimie, | |
| |biologie, geografie, istorie, filosofie, | |
| |psihologie, lingvistică), rezumarea pe scurt a | |
| |rezultatelor mai importante obţinute de aceşti | |
| |savanţi. | |
|Noţiuni – cheie / noţiuni |Cunoştinţe integrate, „călătorie artistică”, idealuri, istoria teatrului, modele pozitive. |
|Rezultate scontate la sfârşitul |Elevii să fie capabili de a se orienta în sistemul de structuri interne ale lumii rurale. |
|ciclului de doi ani de studiu |Să cunoască universul liric şi de tradiţii comunitare ale sărbătorilor calendaristice (de iarnă, |
| |primăvară, vară, toamnă). |
| |Să înţeleagă importanţa riturilor de trecere în viaţa omului, şi să fie capabili de a identifica |
| |simbolurile sacrale şi profane ale acestora. |
| |La prezentarea principalelor cicluri de viaţă a omului să fie capabili de a face referiri la arte în |
| |general (literatură, arte plastice, muzică). |
| |Să cunoască creaţiile populare specifice românilor din Ungaria şi să fie capabili de a analiza în mod |
| |complex universul tematic şi formal al acestora. |
| |Să urmărească motive paralele dintre obiceiurile şi riturile româneşti şi maghiare. Să fie capabili să |
| |se orienteze în universul poeziei, epicii şi dramei populare, şi să identifice mesajul reflecţiilor |
| |asupra destinului şi al sistemului său simboluri. Elevii să fie capabili să dea exemple pentru |
| |conexiunile dintre ştiinţă şi artă. |
| |Să fie capabili să-şi structureze şi să-şi integreze cunoştinţele din perspectivă diacronică şi |
| |sincronică. |
| |Să menţioneze evenimente istorice oglindite în literatură, în pictură şi în muzică. |
| |Să observe corelaţia dintre domeniile artistice înrudite din perspectiva diferitelor curente stilistice|
| |şi să urmărească cât mai temeinic istoria modernismului în artă. |
| |Să-şi demonstreze cultura generală în domeniile artei (arhitectură, pictură, muzică) sub formă de |
| |prezentări orale, de referate, de lucrări scrise. |
| |Să fie capabili să elaboreze lucrări despre marile descoperiri ştiinţifice sau culturale, având valori |
| |europene şi internaţionale. |
| |Să-şi pună în valoare cunoştinţele legate de ştiinţa şi tehnica românească şi la concursurile şcolare. |
| |Să fie capabili să interpreteze corect textele literare şi nonliterare. |
| |Să aibă o solidă cultură generală legată de domenii ca geografia, istoria, etnologia, filosofia şi |
| |artele, respectiv să aibă competenţe, un mod adecvat de exprimare orală sau în scris, o perspectivă |
| |logică şi critică şi creativitate, însuşiri care laolaltă vor demonstra că elevii au o personalitate |
| |formată şi dispun de trăsăturile „omului matur”. |
| |Cu crezul „de a face un bine omenirii şi de a face bine acest lucru”, cu identitatea dezvoltată şi cu |
| |un mod de gândire european elevii să fie capabili de a întreprinde activităţi de recuperare a |
| |valorilor, de creare a unor valori noi şi de transmitere a acestora către generaţiile viitoare. |
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.