Apar-romania.ro



Stiri 21 septembrie 2020, a treia parte O mare ferm? din Rom?nia a c??tigat procesul cu ANAF dup? 4 ani prin tribunal Roxana Dobre - 20 septembrie 2020 Una dintre cele mai mari ferme de animale din Rom?nia a mers ?n instan?? pentru a-?i c?uta dreptatea care, ?n final, s-a dovedit a fi de partea exploata?iei agricole! Judec?torii de la ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie au pronun?at joi, 17 septembrie, verdictul ?n procesul care a adus fa?? ?n fa?? compania Smithfield Rom?nia SRL ?i dou? direc?ii importante din Agen?ia Na?ional? de Administrare Fiscal? (ANAF): Direc?ia General? de Administrare a Marilor Contribuabili ?i Direc?ia General? de Solu?ionare a Contesta?iilor.Potrivit justnews.ro, judec?torii au decis s? admit? recursul formulat de reclamanta societatea Smithfield Rom?nia S.R.L. ?mpotriva Sentin?ei nr. 2932 din 13 iulie 2017 a Cur?ii de Apel Bucure?ti – Sec?ia a VIII-a contencios administrativ ?i fiscal ?i s? caseze ?n parte sentin?a atacat?. ”Admi??nd astfel ?n parte ac?iunea formulat? de reclamanta Smithfield Rom?nia S.R.L. judec?torii au anulat ?n parte Decizia de solu?ionare a contesta?iei administrative nr. 167/29.06.2016 emis? de Direc?ia General? de solu?ionare a contesta?iilor din cadrul A.N.A.F, Decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 ?i Raportul de inspec?ie fiscal? nr. F-MC 305/30.10.2015 emise de Direc?ia General? de Administrare a Marilor Contribuabili ?n ceea ce prive?te suma de 1.321.184,68 lei, reprezent?nd TVA ?i cu privire la impozitul pe profit stabilit suplimentar ?n urma refuzului organelor fiscale de a accepta deductibilitatea cheltuielilor ?n sum? total? de 5.708.001,04 lei aferent? achizi?iilor de cereale, precum ?i accesoriile aferente celor dou? sume”, specific? sursa citat?.Instan?a suprem? a dispus restituirea sumelor ?ncasate cu acest titlu de organele fiscale?n consecin??, subliniaz? sursa citat?, Instan?a suprem? a dispus restituirea sumelor ?ncasate cu acest titlu de organele fiscale, dar a men?inut ?n rest actele administrative atacate. ?n plus, judec?torii ICCJ au obligat cele dou? direc?ii din ANAF la plata sumei de 70.000 lei c?tre recurenta-reclamant?, cu titlu de cheltuieli de judecat?.”?n baza raportului de inspec?ie fiscal? nr. F-MC 305/30.10.2015, prin decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 emis? de p?r?ta Direc?ia general? de Administrare a Marilor Contribuabili, s-au stabilit obliga?ii fiscale suplimentare ?n sarcina reclamantei Smithfield Rom?nia SRL, respectiv 13.266.392 lei reprezent?nd impozit pe profit ?i accesorii aferente acestuia ?n cuantum de 10.946.075 lei – dob?nzi/major?ri de ?nt?rziere ?i 1.994.796 lei – penalit??i de ?nt?rziere; 23.694 lei reprezent?nd impozit persoane juridice nerezidente ?i accesorii aferente acestuia ?n cuantum de 38.024 lei – dob?nzi/major?ri de ?nt?rziere ?i 3.554 lei – penalit??i de ?nt?rziere; 1.512.339 reprezent?nd TVA ?i accesorii aferente acesteia ?n cuantum de 1.364.045 lei – dob?nzi/major?ri de ?nt?rziere ?i 312.268 lei – penalit??i de ?nt?rziere”, se mai precizeaz? pe portalul justnews.ro.?mpotriva acestei decizii de impunere, reclamanta a formulat contesta?ie administrativ?, solicit?nd anularea par?ial? a deciziei de impunere, ?n ceea ce prive?te suma total? de 28.350.174 lei, din care 12.992.813 lei reprezint? impozit pe profit, suma de 12.934.071 lei reprezint? accesorii aferente impozitului pe profit, suma de 1.321.185 lei reprezint? TVA, iar suma de 1.102.105 lei reprezint? accesorii aferente TVA. Prin decizia nr. 167/29.06./2016 emis? de p?r?ta Direc?ia General? de Solu?ionare a Contesta?iilor, a fost respins? ca ne?ntemeiat? contesta?ia administrativ? formulat? de reclamanta Smithfield Rom?nia S.R.L.Ce a cerut Smithfield Rom?nia S.R.LReclamanta Smithfield Rom?nia S.R.L a solicitat anularea ?n parte a deciziei de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015 ?i a raportului de inspec?ie fiscal? nr. F-MC 305/30.10.2015 ?n ceea ce prive?te obliga?iile fiscale suplimentare ?n sum? de 28.119.954 lei; anularea deciziei nr. 167/29.06.2016 prin care a fost respins? contesta?ia administrativ?; anularea deciziei de accesorii nr. 6489/EV1/31.12.2015 ?n ceea ce prive?te obliga?iile suplimentare ?n sum? de 101.444 lei, reprezent?nd accesorii calculate de organele fiscale la sumele impuse prin decizia de impunere nr. F-MC 2294/30.10.2015; exonerarea reclamantei de la plata obliga?iilor suplimentare impuse prin actele administrativ-fiscale contestate ?i obligarea p?r?telor la restituirea sumelor achitate ?n baza acestora; obligarea p?r?telor la plata dob?nzilor calculate pentru sumele stabilite cu titlu suplimentar de la data achit?rii acestor sume ?i p?n? la data restituirii/compens?rii lor de c?tre p?r?te; obligarea p?r?telor la plata cheltuielilor de judecat?.Anterior, ?n 8 martie 2018, ?i Curtea de Apel Bucure?ti d?duse dreptate reclamantei. Solu?ia pe scurt: Respinge recursul formulat de c?tre recurenta-p?r?t? Direc?ia General? de Administrare a Marilor Contribuabili, ca nefondat. Admite recursul formulat de c?tre recurenta-reclamant? Smithfield Rom?nia S.R.L.. Caseaz? ?n parte sentin?a recurat?. Oblig? p?r?ta la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecat? reduse. Men?ine ?n rest sentin?a. Oblig? recurenta-p?r?t? Direc?ia General? de Administrare a Marilor Contribuabili (D.G.A.M.C.) la plata c?tre recurenta-reclamant? a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecat? reduse. Definitiv?. Pronun?at? ?n ?edin?? public?, azi, 08.03.2018.Cresc?tor de vaci: Subven?iile s? nu mai stea ?n ”?tampila” asocia?iilor! Se love?te ?n productivitatea fermelor! Daniel Befu Daniel Befu - 20 septembrie 2020 Fermierul Zoltan Szabo (58 ani) lucreaz? 800 ha, suprafa?? din care 100 ha sunt p??une ?i are o ferm? de vaci cu un efectiv total de 160 de capete din rasele B?l?at? Rom?neasc?, B?l?at? Negru Rom?nesc, Red Holstein ?i Holstein Friz?. Grosul produc?iei de lapte e contractat c?tre procesatorul Simultan din jude?ul Timi?. Totodat? fermierul opereaz? ?i un dozator de lapte ?n ora? ?n Chi?in?u Cri?. ”Facem un lapte de calitate deosebit ?i am f?cut posibil s? ?i-l cumpere oricine vrea”. Zoltan Szabo a absolvit zootehnia ?n 1986, a f?cut doi ani de stagiatur? la Avicola Arad, p?n? ?n mai 1990 ?i apoi a fost ?ef de ferm? la o exploata?ie de vaci. S-a ?ntors ?n Chi?ineu Cri?, localitatea natal?, la ?anc ca s? prind? lichidarea CAP-ului, pe r?m??i?ele c?ruia a ?nfiin?at pe Legea 36 Societatea Agricol? P?dureni. De?i nu are fonduri pentru investi?ii, e un fermier interesat de performan??, care ??i dr?muie?te chibzuit resursele, ?n ?ncercarea de a ?ine pasul cu ritmul productivit??ii din fermele de elit?.”Avem un robot de muls Astronaut A 4 de la firma Lely, care ?nlocuie?te cel pu?in 4 oameni cu aparate mobile de muls la bidon ?i extrage o serie de date despre animale: ”Robotul l-am luat prin credit bancar pe 7 ani, dar n-am mai avut oameni cu care s? lucrez ?i am avut de ales. Trebuia fie s? lichidez efectivul, pentru c? nu aveam cu cine s? le mulg, fie s? fac ceva ?i am luat decizia asta. De c?nd am introdus robotul, reu?esc s? cresc produc?ia anual. Treptat, nu ?n pa?i mari, dar cresc anual produc?ia medie. ?n urm? cu 5-6 ani, am plecat de la 22l/zi pe cap de vac? ?i ast?zi am aproape de 31 l/zi”, ne-a declarat fermieru?.Genetica ?i furajarea au crescut produc?ia de lapte ?n ferma lui Zoltan Szabo?n urm? cu 5-6 ani, produc?torul mulgea 1.200-1.300 l/zi, ca acum s? mulg? 2.100-2.200 l/zi. Saltul ?n produc?ie l-a ob?inut pe dou? c?i: ”S-a lucrat pe genetica animalelor ?i pe furajare. Am f?cut ra?ii c?t de c?t mai ?tiin?ifice, mai corecte, mai adaptate pe nevoia animalelor, acum urm?rim mult mai multe lucruri, dec?t ?nainte. Totul ?mi vine pe calculator ?i fiindc? ferma nu e mare, atunci v?d zilnic reac?ia animalelor la orice schimbare facem. Baza alimenta?iei r?m?n porumbul siloz ?i f?nul de lucern? ?i peste mai venim cu supliment?ri. Dac? ar fi s? punem baz? pe un singur sortiment de furaj, atunci punem porumbul siloz”.La muls are ?n prezent 68 de capete, dintr-un efectiv de 82 de vaci. ??i dore?te s? poat? popula mai multe spa?ii care zac neutilizate ?n cadrul fermei, ?ns? nu are resurse: ”Nu avem un efectiv mai mare de vaci ?n ferm?, fiindc? doar at?t poate s? duc? modulul de un robot. A? putea dubla capacitatea fermei dac? a? ob?ine fonduri pentru investi?ii, pentru c? la cel de-al doilea robot ?mi trebuie investi?ii mai mari, deoarece trebuie s? adapt?m ad?posturile. Primul modul de ferm?, cel existent, l-am amenajat relativ singur ?i ?n cea mai mare parte din fonduri proprii, dar ca s? pot s? dublez num?rul de animale ?i s? mai iau un robot, trebuie adaptat ad?postul. Ar fi bine dac? a? ob?ine fonduri europene pentru asta, sau un credit bancar pe m?car 10 ani. ?n linii mari, cu vreo 250.000 de euro a? putea s? ?mi dublez efectivele”.Cre?terea num?rului de animale ar putea s? o fac? ?n doar doi ani, prin simpla stopare a v?nz?rii junincilor. Asta deoarece ?n clipa de fa?? circa 25-30 de juninci iau anual calea altor cresc?tori, de obicei fermieri mici.Fermierul este sup?rat pe asocia?iile de cresc?toriZoltan Szabo are o opinie ferm? privitoare la modul ?n care statul ar putea s? ?ncurajeze productivitatea fermelor de bovine: ”Asocia?iile nu sunt asocia?ii. Asocia?iile sunt ni?te SRL-uri, care ??i justific? func?ionarea numai datorit? formalit??ilor de la noi. Ca s? depun ?n ianuarie documenta?ia pentru subven?ie la APIA, am avut nevoie de o ?tampil? de la Asocia?ia Cresc?torilor de Animale. ?ns? cum pot eu, ca fermier, s? m? numesc membru al unei asocia?ii unde niciodat? nimeni nu mi-a cerut p?rerea ?i unde nu ne-am consultat niciodat?? Ei ne fac ni?te prest?ri de servicii contracost, ca noi s? fim noi eligibili pentru banii de subven?ii, dar nu ne reprezint? interesele. Presteaz? serviciile de control lunar al produc?iei de lapte, cu eviden?? ?i tot restul, ca pe baza lor s? facem documenta?ia cu animalele eligibile pentru subven?ie. P?n? la urm? la asta se rezum?. Faptul c? s-a optat pentru acest model de subven?ionare, pe baz? de ras?, te ?mpinge, ca ferm?, spre neperformant”, mai spune fermierul.Acesta subliniaz? c? este o politic? mai p?gubitoare pe termen lung, dec?t pierderea subven?iei de c?tre fermieri. ”Am calculat c? dac? ?n loc de 6000 l/lacta?ie, ob?in ?n urma metis?rii 8000-9000 l/lacta?ie, din sporul de 2000 de litri de lapte ob?inut prin metisare, eu mi-am acoperit subven?ia pe care o pierd. Referitor la subven?ie, mie nu ?mi garanteaz? nimeni anul acesta, c?t voi primi anul viitor, iar eu nu pot s? ?mi modelez efectivul de animale nici dup? politica UE, nici dup? politica intern?, nici dup? asocia?ii. Dac? la anul se decide modificarea criteriului de acordare a subven?iei, eu ce fac? Fiindc? modelarea efectivului este un proces de durat?. Noi dac? introducem material seminal ?n vac?, p?n? iese vi?elul trec 9 luni ?i jum?tate, iar apoi dureaz? p?n? se face vac? ?i avem prima produc?ie de la ea. ?n total sunt 3 ani de la luarea deciziei ?i p?n? la abordare. ?n 3 ani se pot schimba multe”.Modalitatea ?n care se acord? acum subven?iile, ”love?te” din plin ?n productivitatea fermelorZoltan Szabo militeaz? ?ns? pentru subven?ionarea universal? a animalelor, deoarece actuala politic?, ?n viziunea sa, love?te din plin ?n productivitatea fermelor: ”La porumb sau la floare, UE nu penalizeaz? fermierii cu t?ierea subven?iei, fiindc? folosesc hibrizi ?n loc de soiuri. Metisarea la animale ?nseamn? hibridare, iar eu a?a am ?nv??at ?n facultate, c? hibridarea genereaz? heterozis, care ?nseamn? performan?e ?mbun?t??ite fa?? de cele ale p?rin?ilor. A face sau nu metisare trebuie s? fie o alegere a fiec?rui fermier ?i nu descurajat prin modul de acordare a subven?iilor. ?i dac? eu, ca stat, vreau s? fac p?strare de ras?, s? o fac ?n sta?iunile de cercetare ale statului, sau extern. Nu ?n?eleg de ce acord?m subven?ie fermierilor ca s? ?in? B?l?ata Rom?neasc?, c? nu ?tim ce calit??i deosebite are. De la revolu?ie ?ncoace, material seminal autohton ori nu folosim deloc, ori folosim foarte pu?in. Accept?m material seminal provenit din B?l?at German, sau Austriac ?i noi o denumim B?l?at? Rom?neasc? ?i o subven?ion?m. Atunci tot a?a de bine putem s? accept?m la subven?ie ?i o ?ncruci?are a B?l?atei cu rasa Holstein”.Fermierul nu vrea s? fie ?n?eles gre?it: ”Eu respect regulile ?i sunt ?n regul? cu animalele. Nu am nimic ?mpotriva B?l?atei Rom?ne?ti, ba chiar am avut ?n ferm? ?i exemplare de excep?ie, cu 7,500-8,000 l/lacta?ie. ?ns? per total B?l?ata e mai pu?in productiv?. Eu ?n urm? cu 10-15 ani aveam ferm? de B?l?at? Rom?neasc?. Trebuia s? vin? cineva s?-mi spun? la acel moment ?Domnule, tu ?ii numai B?l?at? Rom?neasc? ?i pentru asta ??i dau cu 50 de bani mai mult pe litrul de lapte?. ?n acest scenariu ar merita s? faci p?strare de ras?, dar ?ntr-o exploata?ie de tip comercial, pe mine m? intereseaz? produc?ia pe care o fac vacile. Eu nu c??tig din faptul c? p?strez rasa, indiferent care ar fi rasa respectiv?, ci fac bani din v?nzarea unor cantit??i de lapte, mai mari sau mai mici, din v?nzarea de vi?ei ?i din v?nzarea de juninci. Dac? nu ajut?m fermierii, atunci o s? cump?r?m pe mai departe produse din afar?, sau or s? vin? cei dinafar? ?i o s? fac? performan?? ?n ferme performante la noi ?n ?ar?. Noi o s? r?m?nem cu teoriile noastre ?i ei o s? vin? s? fac? produc?ii”. Agricultura va suferi ?n continuare din cauza secetei pedologice O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 21 septembrieAnul acesta a fost foarte prost ?i pentru agricultur?, seceta afect?nd mai multe culturi. Seceta pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem? se va semnala, ?n urm?toarea perioad?, ?n majoritatea regiunilor agricole din ?ar?, iar con?inutul de ap? va fi ?n limite sc?zute ?i deosebit de sc?zute, arat? prognoza agrometeorologic? publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM). Potrivit speciali?tilor ANM: "?n stratul de sol 0-20 cm ogor, con?inutul de ap? se va ?ncadra ?n limite sc?zute ?i deosebit de sc?zute, seceta pedologic? fiind moderat?, puternic? ?i extrem?, ?n majoritatea regiunilor agricole. Rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisf?c?toare, local ?n nordul, sudul ?i estul Munteniei, izolat ?n centrul ?i vestul Moldovei, sud-estul Transilvaniei". Astfel, pe terenurile agricole cu deficite ridicate de ap? ?n sol, at?t ritmurile vegetative ale culturilor de rapi?? ?i orz de toamn? sem?nate p?n? ?n prezent, c?t ?i procesele de coacere ?i maturare ale speciilor pr??itoare ?i pomi-viticole vor fi ?n continuare st?njenite. De asemenea, la speciile de toamn? ?nfiin?ate p?n? ?n prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secet? pedologic?, ritmurile de cre?tere ?i dezvoltare (germinare, r?s?rire, ?nfrunzire) vor fi ?ncetinite. Potrivit agrometereologilor, cultura de floarea-soarelui se va recolta pe suprafe?e agricole extinse la scara ?ntregii ??ri, izolat fiind posibil? finalizarea acestora. Hibrizii tardivi ?i semitardivi de porumb vor ?nregistra maturitatea deplin? (30-100%) ?i recoltarea, pe ?ntreg teritoriul agricol. La sfecla de zah?r vor predomina ?ngro?area axei hipocotile ?i acumularea zah?rului ?n r?d?cin?. Cultura de cartof va parcurge fazele de maturitate deplin? ?i recoltare, ?n majoritatea bazinelor specializate. Pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie se vor afla la coacerea ?i maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continu?ndu-se totodat? lucr?rile de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea tehnologic?. ?n ceea ce prive?te culturile de toamn? (rapi?? ?i orz) vor ?nregistra germinarea ?i r?s?rirea (10-50%), precum ?i formarea primelor frunze (10-25%), extinz?ndu-se suprafe?ele ?ns?m?n?ate, ?n cea mai mare parte a regiunilor agricole."?n general, condi?iile agrometeorologice vor favoriza continuarea lucr?rilor agricole de sezon, respectiv recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, ar?turi, preg?tirea patului germinativ, sem?nat etc., ?n aproape toat? ?ara", sus?in agrometeorologii. Potrivit acestora, preg?tirea patului germinativ ?n vederea ?ns?m?n??rii culturilor de toamn? trebuie realizat? ?n epoca optim? (15 septembrie-20 octombrie), ?n special ?n zonele cu o aprovizionare satisf?c?toare cu ap? ?n stratul arabil al solului. Din punct de vedere termic, ?n aceast? perioad? va predomina un regim termic al aerului ?n general normal, ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?. Temperatura medie diurn? a aerului va oscila ?ntre 10 ?i 22 de grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, pe aproape ?ntreg teritoriul. Temperatura maxim? a aerului va fi cuprins? ?ntre 18 ?i 28 de grade Celsius, la nivelul ?ntregii ??ri, iar cea minim? se va ?ncadra ?ntre 2 ?i 16 grade Celsius, pe majoritatea suprafe?elor agricole, valori mai sc?zute fiind posibile ?n zonele depresionare din estul Transilvaniei. La ad?ncimea de 5 cm ?n sol, temperatura medie diurn? se va situa ?ntre 11 ?i 23 de grade Celsius, favorabil? parcurgerii fazelor incipiente de vegeta?ie la culturile de toamn? ?nfiin?ate p?n? la aceast? dat?. ?n perioada men?ionat?, se ?ntrev?d ploi locale, reduse cantitativ, ?nso?ite de intensific?ri temporare ale v?ntului, estimeaz? meteorologii.KARPATEN MEAT CUMP?R? VI?EI! Agroinfo 21 septembrie 2020 ANUN?. Karpaten Meat Group Rom?nia?anun?? c? achizi?ioneaz? vi?ei, rasa Angus ?i metis. V? punem la dispozi?ie comunicatul Karpaten Meat cu condi?iile de cump?rare a vi?eilor, clasele de calitate, stabilirea pre?ului etc.Dup? cum ?ti?i sistemul nostru Angus se bazeaz? pe colaborarea cu ferme partenere. ?n cadrul programului de parteneriat, Karpaten Meat cump?r? vi?ei din rasa Angus, conform clauzei de r?scump?rare prev?zute ?n contractul cadru.De-a lungul celor 12 ani de activitate, fermierii parteneri s-au bucurat de promisiunea Karpaten Meat Group de a achizi?iona vi?eii produ?i, ?n conformitate cu condi?iile contractuale, av?nd astfel o pia?? sigur? ?i stabil? de desfacere asigurat?.Ne bucur?m c? ?i ?n aceast? toamn?, ?n ciuda problemelor legate de criza Covid, putem s? venim ?n sprijinul partenerilor no?tri prin achizi?ia de vi?ei Angus, reduc?nd astfel cheltuielile suplimentare ale fermierilor ?n ceea ce prive?te ?ntre?inerea noilor efective pe timp de iarn?.?n aceast? perioad? firma Karpaten Meat Group ??i continu? preg?tirea infrastructurii pentru noi achizi?ii de vi?ei, pentru a putea asimila un num?r ?n cre?tere de animale fa?? de anul trecut.Condi?ii de achizi?ionare de vi?ei Angus:1.Vi?ei crescu?i cu laptele mamei ?i cu iarba de pe p??une p?n? la ?n??rcare2.?n??rcarea se face cel mai devreme la v?rsta de 6 luni3.Greutatea minim? la momentul r?scump?r?rii este de 200 kg ?i maxim 400 kg4.Pre?urile sunt oferite ?n func?ie de calitatea vi?elului. Definirea categoriilor ?n func?ie de calitatea vi?elului o pute?i g?si acces?nd acest link: clase de calitateClase de calitate. Calit??i r?scump?rare vi?ei Angus sau meti? de Angus. Dezvoltarea corporal? la bovine de ?ngr??at se refer? la dezvoltarea sistemului muscular ?i a stratului de gr?sime ?n raport cu m?rimea scheletului, ?n func?ie de v?rst?.Cele trei categorii de musculatur? sunt A, B ?i C.Categoria A? Bovine de ?ngr??are specializate pentru produc?ia de carne.? Conforma?ia trebuie s? fie echilibrat? cu o gr?sime egal?.? Corpul rotunjit, musculatura bine dezvoltat?, regiunile fesei, coapsei ?i a crupei sunt pline.? Prezente maniamentele de la regiunea iei, ultima coast? ?i capul pieptului.? Carcasa acoperit? de un strat de gr?sime de diferite grosimi ?n func?ie de stadiul de ?ngr??are.Categoria B? Bovinele cu conforma?ie echilibrat? cu o gr?sime egal?.? Corpul mai pu?in rotunjit, cu musculatur? dezvoltat?? Maniamentele timpurii de ?ngr??are, regiunile fesei, coapsei ?i a crupei sunt plate.? Nu este obligatorie prezen?a maniamentelor.? Pot intra ?n aceast? categorie vaci care pot avea ascenden?i din rasa de lapte.Categoria C? Corpul pu?in rotunjit.? Musculatura pu?in dezvoltat?.? Regiunea crupei este u?or scobit?.? Unghiuri osoase evidente.NU SE VOR ACHIZI?IONA BOVINE DIN ACEAST? CATEGORIE!5.Pre?urile sunt oferite ?n func?ie de greutatea vi?elului. Vi?elul se c?nt?re?te la ferma Karpaten Meat pe c?ntar omologat ?n prezen?a unui reprezentant al partenerului.6.?n func?ie de perioada anului ?i de rutele stabilite putem sus?ine transportul pentru o grup? mai mare de 20 de vi?ei.7.Castrarea vi?eilor aduce un beneficiu financiar clientului.Contacteaz?-ne pe adresa de e-mail? info@karpaten- sau telefonic la num?rul 0269/232 977.Zilele Recoltei ?n condi?ii de pandemie | VIDEO TVR.RO | Luni, 21 Septembrie 2020 Zilele Recoltei se desf??oar? ?n aceste zile la Cluj-Napoca, ?n condi?ii de pandemie. Este cea de-a opta edi?ie organizat? ?i, ?n ciuda m?surilor restrictive, se bucur? de un real succes. Fa?? de al?i ani, sunt mai pu?ini produc?tori, iar la t?rg se intr? doar cu masc?. INDUSTRIE ALIMENTARAGrupul leton Food Union, ac?ionar majoritar al produc?torului de ?nghe?at? Alpin 57 Lux, cu afaceri de 104 mil lei ?n 2019: ?Rom?nia este unul dintre cei mai importan?i piloni ai afacerii noastre“. Afacerea Alpin 57 Lux a fost dezvoltat? de antreprenorul Ioan Istrate Florentina Ni?u 21.09.2020, Food Union, un grup leton de produc?ie ?i distribu?ie alimentar? pe scar? global?, care de?ine 80% din ac?ionariatul produc?torului de ?nghe?at? Alpin 57 Lux din jude?ul Alba, sus?ine c? oamenii ?i-au schimbat mentalitatea ?i comportamentul datorit? pandemiei de COVID-19, iar companiile trebuie s? fac? progrese, pentru c? ?o astfel de criz? sorteaz? ?n mod firesc pia?a“.??n aceast? perioad?, ne-am consolidat procedurile ?i regulile interne de siguran??, acum suntem mai bine preg?ti?i pentru orice situa?ie de urgen??. Suntem mai flexibili, deoarece am ?nv??at cum s? ne adapt?m la lucrul de acas?, ?i am adaptat strategia de marketing. Rom?nia este unul dintre cei mai importan?i piloni ai afacerii noastre ?i va r?m?ne ?n centrul aten?iei noastre ?n urm?torii ani. Vom investi ?n produse noi ?i vom face unele ?mbun?t??iri ale caracteristicilor produselor existente ?n perioada urm?toare“, a spus Normunds Stanevics, CEO al Food Union Europe.O cooperativ? apicol? din Dobrogea a ridicat o fabric? de procesare a mierii cu 2 milioane de lei. ?Investi?ia este finalizat? ?n propor?ie de 60-70%. ?n ianuarie 2021 vom ?ncepe produc?ia“Florentina Ni?u 20.09.2020, Fabrica este dotat? cu utilaje de ultim? genera?ie, iar num?rul maxim necesar de persoane este de 4.Cinci apicultori din jurul ora?ului Constan?a s-au reunit ?n 2016 ?ntr-o cooperativ? agricol? pentru a-?i valorifica mai bine mierea, pia?a de desfacere fiind una dintre cele mai mari provoc?ri la acea vreme.Astfel, au hot?r?t s?-?i fac? propria fabric? unde s? proceseze mierea, ?n care au investit 2 milioane de lei, 50% din banii fiind fonduri europene, ?i s? mearg? c?tre hipermarketurile locale ?i pia?a extern?.?Investi?ia este finalizat? ?n propor?ie de 60-70%. Fabrica va fi una dintre cele mai mari fabrici de procesare a mierii din ?ar? dup? capacitatea de produc?ie. ?n 8 ore putem procesa 2,5 tone de miere pentru stickuri, 2,7 tone de miere pentru caserole ?i p?n? la 20 de tone pentru butoaie“, au spus reprezentan?ii cooperativei agricole Tomi’s Honey.Investi?i ?n Rom?nia! Un proiect ZF ?i CEC Bank. Bibiana Stanciulov, director general, Sonimpex Topoloveni: Acces?m acum 1 mil. euro din fonduri europene pentru promovarea Magiunului de Topoloveni al?turi de ?ofran ecologic din Grecia 21.09.2020, Alex Ciutacu Sonimpex Topoloveni ??i extinde portofoliul c?tre produse din legume ?i preg?te?te investi?ii pentru segmentul produselor din carne.? Compania Sonimpex Topoloveni acceseaz? fonduri europene ?n valoare de 1 mil. de euro pentru promovarea Magiunului de Topoloveni al?turi de ?ofranul ecologic din Grecia, at?t ?n Rom?nia, c?t ?i ?n teritoriul elen, a declarat Bibiana Stanciulov, director general ?i fondator al Sonimpex Topoloveni, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Ne asociem cu produc?torii ?ofranului ecologic din Grecia, ceea ce mi se pare mai mult dec?t bine-venit. Este vorba de dou? branduri ?i ele sunt ?ntotdeauna ?mpreun? la t?rguri interna?ionale. (...) Am ales Rom?nia ?i Grecia ?i vom face promovare reciproc? a Magiunului ?i ?ofranului. Proiectul se ridic? la un milion de euro”, a explicat Bibiana Stanciulov, cea care a creat compania Sonimpex Topoloveni, cu afaceri de aproape 4,7 mil. lei ?n 2019.?Dincolo de proiectul de promovare finan?at din fonduri europene, compania vizeaz? extinderea portofoliului c?tre produse preparate din legume ?i din carne.??Am scos pe pia?? deja 4-5 produse noi. Ne vom axa pe produse care ?nseamn? m?ncare de m?ncat cu lingura sau furculi?a ?n farfurie, pentru c? am realizat c? doamnele nu mai au timpul necesar de pierdut ?n buc?t?rie. ?mi doresc s? le creez timpul liber, oferindu-le produse care se pot m?nca direct din farfurie. Am creat sarmalele, nu din carne, ci din ciuperci sau prune uscate, vom face zarzavatul de ciorb? ?i avem ?i zacu?te”, a declarat ea.??Bibiana Stanciulov? a mai spus c? pl?nuie?te o investi?ie de c?teva sute de mii de euro ?n 2021, ?n vederea achizi?ion?rii utilajelor necesare pentru produsele din carne.?Odat? cu investi?ia ?n noi utilaje, compania vrea s? investeasc? ?i ?n achizi?ionarea unei centrale ecologice, astfel ?nc?t vrea s?-?i reduc? amprenta de poluare ?i s? ob?in? pe cont propriu combustibilul necesar pentru activitate.?M-ar interesa foarte tare o central? ecologic?. Pentru mine este facil de ob?inut combustibilul necesar pentru c? noi avem mul?i s?mburi de la fructe. Am avea nevoie de aceast? central?, iar ea cost? circa 100.000-200.000 de euro. Va fi luat? la pachet cu utilajele. Urm?resc ni?te fonduri europene, dar ?n acest moment trebuie s? finalizez IMM Invest, unde am depus o solicitare prin CEC Bank”.Compania se preg?tea pentru un an ?de excelen?? din punct de vedere financiar”, a?a cum a men?ionat Bibiana Stanciulov, ?ns? criza sanitar? a dus la anularea unor t?rguri interna?ionale importante pentru business.??A fost o lovitur? ?n martie c?nd aveam deja biletele cump?rate pentru un t?rg interna?ional cu ajutorul fondurilor europene de promovare, dar nu am mai reu?it s? ajungem. Era un t?rg la Tokio, luasem leg?tura cu un posibil distribuitor, dar s-au anulat biletele de avion. (...) Ne-am g?ndit cu speran?? c? se va termina ?ntr-o lun?, dou?, dar au c?zut toate t?rgurile interna?ionale, fondurile europene pentru promovare ?i vorbim de America, Vietnam, Orientul Mijlociu”.Cu toate acestea, antreprenoarea sper? ca ?n martie 2021 s? ajung? la un acord cu distribuitorul din Japonia, ?ntruc?t ar putea aduce un av?nt businessului.V?nz?rile companiei cu circa 30 de angaja?i au fost afectate de pandemie, ?ns? segmentul de online a reu?it s?-?i dubleze aportul ?n business, ?n contextul ?n care acest canal a devenit mult mai efervescent pentru companiile din produc?ia alimentar? ?n 2020.??Online-ul cre?te spectaculos pentru c? b?nuiesc c? oamenilor le este team? s? intre ?n magazine. Cred c? s-a dublat, de la 10% ?n anii trecu?i acum cred c? ajunge la 20%”, a men?ionat Stanciulov.??Care sunt principalele probleme identificate de Sonimpex Topoloveni ?n Rom?nia:?? Finan?are bancar?. Am zis mereu c? rom?nii merit? s? aib? o banc? strict pentru antreprenorii rom?ni care asigur? de fapt PIB-ul Rom?niei ?i care nu export? profitul. Noi, ace?tia mici, noi asigur?m PIB-ul Rom?niei pentru c? tot ceea ce producem pl?tim aici impozite etc. De la cel care are zece vaci, dou? hectare de p?m?nt, p?n? la mine ?n industria alimentar?, toat? lumea are aceast? problem?.???Fiscalitate. Este o problem? foarte important? pentru cei ca mine care produc f?r? zah?r ad?ugat: de ce ?n alte state TVA este fie 0%, fie 2-3% pentru produse f?r? zah?r ad?ugat, iar la noi este de 9%, identic cu TVA-ul celorlalte produse. Este de 5% pentru magiunul de prune pentru c? este tradi?ional, dar ?n rest 9%. Nu este corect. Haide?i s? ?ncerc?m s? departaj?m.? Dr. Mihail Dumitru: ”Dac? se ?nchid total grani?ele Rom?niei, ?n 6 luni devenim canibali!” Ramona Dasc?lu, 21 septembrie 2020 Foto: ziarpiatraneamt.roDr. Mihail Dumitru, directorul ?tiin?ific al Institutului Na?ional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ?i Protec?ia Mediului (INCDPAPM), trage un semnal de alarm?, sus?in?nd c? ?n cazul ?n care ?ara noastr? va fi nevoit? s?-?i ?nchid? grani?ele pentru o perioad? de 6 luni de zile, cel mai probabil rom?nii vor deveni canibali ?i asta deoarece Rom?nia are o rezerv? de stat care asigur? hrana popula?iei doar pentru dou? luni ?i jum?tate, ?i nu pentru doi ani de zile, a?a cum o fac alte state.”Trebuie s? ne g?ndim la rezerve na?ionale serioase, pentru c? rezervele de acum sunt o glum?. Nu este posibil s? ai rezerv? de stat pe dou? luni ?i jum?tate, ?n timp ce vestul Europei are pe doi ani. Dac? se ?nchid total grani?ele Rom?niei, ?i este posibil? aceast? variant?, ?n 6 luni devenim canibali. Trebuie s? ne protej?m ?i noi. A?tept?m doar poman? de la al?ii? A?i v?zut ce turbulen?? a fost ?n pia?? c?nd a ?nceput Covidul? G?ndi?i-v? c? acum o s? fie mai r?u. O s? se suprapun? iarna cu cre?terea cazurilor de Covid ?i cu gripa de sezon. ?i asta ?n timp ce rezervele ??rii scad, iar ?mprumuturile au fost enorme. Ce o s? fac? aceast? ?ar?? Am ajuns s? avem o datorie extern? foarte, foarte mare pentru o ?ar? care produce extrem de pu?in ?i am devenit extrem de vulnerabili. Situa?ia este catastrofal?”, a declarat dr. Mihail Dumitru, directorul ?tiin?ific al Institutului Na?ional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ?i Protec?ia Mediului (INCDPAPM), potrivit national.ro.?Acesta a mai spus c? cei care se afl? la putere ar trebui s? protejeze ?ara, cu pu?inii bani care exist?, ?i nu s?-?i urm?reasc? propriile interese a?a cum s-a ?nt?mplat ?n aceast? var?, c?nd restaurantele au fost ?inute ?nchise.”Nu mai avem moralitate, ni se pare jenant s? vorbim despre patriotism, de ?ar?. De ce? Este ?ara noastr?, ne-am n?scut ?n ea ?i trebuie s? o protej?m. Sunt lucruri pe care le putem face, cu pu?inii bani pe care ?i avem. S-au dat, ?n timp de pandemie, tichete de vacan??. Asta era prioritatea num?rul unu? ?i ?n acela?i timp am ?inut restaurantele ?nchise. P?i dac? au dat tichetele ar fi trebuit s? ?in? restaurantele deschise, cu orice risc, ca s? salv?m zona hotelurilor ?i restaurantelor. Dar noi facem lucrurile ?n func?ie de interesele celor ajun?i la butoane”, a completat Mihail Dumitru, directorul ?tiin?ific al ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPrima pia?? agroalimentar? cu produse exclusiv rom?ne?ti certificate s-a deschis ?n Capital? 20 septembrie 2020, Elena Deacu Prima pia?? agroalimentar? cu produse exclusiv rom?ne?ti certificate s-a deschis ?n Capital? Bucure?tenii pot cump?ra, ?ncep?nd de s?mb?t?, alimente bio ?i produse tradi?ionale din Pia?a Rom?nilor, fosta pia?? Colentina, fiind unicul loc unde se vor putea g?si cele mai multe alimente bio rom?ne?ti certificate, al?turi de produse tradi?ionale ?i naturale rom?ne?ti atestate. ?Suntem bucuro?i c? Asocia?ia Bio-Rom?nia ?i Federa?ia Produc?torilor de Produse Tradi?ionale Rom?ne?ti sunt invitate ?n prima pia?? rom?neasc?, pentru rom?ni, cu produc?tori rom?ni. Din p?cate, ?n multe pie?e agroalimentare sunt produse nealimentare, iar la produsele alimentare g?sim foarte mult? marf? din import, marcat? sau nemarcat?. ?n aceast? pia?? se vor comercializa exclusiv produse de calitate rom?ne?ti, c? sunt bio, c? sunt tradi?ionale, doar produse de calitate, nu de larg consum cu foarte multe E-uri sau chimicale. Produsele tradi?ionale sunt atestate de Ministerul Agriculturii, iar cele ecologice sunt certificate de c?tre firme autorizate de Ministerul Agriculturii, deci statul rom?n garanteaz? calitatatea produselor din aceast? pia??. Este prima ini?iativ? pe care o cunosc ?i sunt ?n domeniu de foarte mul?i ani. Felicit?ri tuturor celor care au g?ndit ?i au realizat acest proiect ?i ni-l ofer? nou? spre gestionare ?i implementare”, a transmis pre?edintele Asocia?iei Operatorilor din Agricultura Ecologic? Bio Rom?nia, Marian Cioceanu, ?ntr-un mesaj video, pe Facebook, scrie Agerpres. Rom?nia de?ine ?n prezent ?n jur de 364.000 de hectare ?n agricultura ecologic? ?i circa 10.000 de beneficiari ?nregistra?i ?n acest sistem. Pia?a bio din Rom?nia a ajuns la 20 de milioane de euro, ?n 2018, ?nregistr?nd o cre?tere anual? de circa 30%.Magazinul La Coco? vine de la Ploie?ti ?i ?n Bucure?ti. Un antreprenor local face 54 mil. euro cu un magazin de 4.500 mp ?n Ploie?ti. Acum el vine ?n Bucure?ti ?n locul hipermarketului Carrefour Vitantis Cristina Ro?ca 20.09.2020, Magazinul La Coco? din Ploie?ti are 4.500 mp ?i 9.000 de articole la raft.??Magazinul La Coco? a fost deschis ?n urm? cu ?ase ani ?n ora?ul Ploie?ti?? ?n apropiere se afl? un hipermarket Kaufland ?i un supermarket Mega Image?? La Coco? este un business pozi?ionat pe segmentul pre?urilor mici, iar magazinele de?i au suprafa?? mare, au pu?ine articole la raft.Omul de afaceri Iulian Nica a deschis ?n 2014 magazinul La Coco? din Ploie?ti ?i a ajuns la afaceri de 54 mil. euro anul trecut, ?n urcare cu 38% fa?? de 2018. Mai mult, pentru acest an este estimat? o nou? cre?tere, la 60 mil. euro.?in?nd cont c? magazinul are 4.500 mp, rezult? c? v?nzarea per metru p?trat este de circa 12.000 de euro, printre cele mai mari din Rom?nia, conform calculelor ?i estim?rilor ZF.Cele mai bune magazine de retail din Rom?nia ca v?nz?ri sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour B?neasa, Auchan Titan ?i Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de peste 100 mil. euro anual. Totu?i, acestea au suprafe?e duble sau chiar de aproape trei ori mai mari dec?t La Coco?.Investi?i ?n Rom?nia! Cristian Chi?u, fondator, Patiseria Tineretului: Am investit 350.000 de euro ?ntr-o nou? fabric? de patiserie pe care o vom da ?n folosin?? ?n maximum 60 de zile 21.09.2020, Alex Ciutacu Patiseria Tineretului vrea s? mai deschid? 6 unit??i ?n Capital? ?n urm?torii doi ani, iar investi?ia s-ar ridica la 300.000 de euro.Produc?torul de produse necongelate Patiseria Tineretului a investit circa 350.000 de euro ?ntr-o nou? fabric? de patiserie, care va fi dat? spre utilizare ?n urm?toarele dou? luni, a declarat Cristian Chi?u, fondator, Patiseria Tineretului, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Avem ?n curs de amenajare o nou? fabric? de patiserie pe care o vom dota ?i utila complet cu tehnologie nou?. Practic, vom face ?nc? un pas ?n zona de dezvoltare a produc?iei, ?ntruc?t vom automatiza toate procesele de produc?ie. O vom da ?n folosin?? ?n maximum 60 de zile, iar investi?ia se ridic? la 350.000 de euro”, a explicat Cristian Chi?u, fondatorul companiei Patiseria Tineretului, care a ?nregistrat ?n 2019 afaceri de 7,6 mil. lei.Pornit ?n urm? cu opt ani, businessul a ajuns la patru unit??i ?n Bucure?ti, iar Cristian Chi?u vrea s? creasc? acest num?r ?n urm?torii doi ani, ?nainte de a lua cu asalt pia?a la nivel na?ional. ??Ne propunem ca ?n urm?torii doi ani s? mai deschidem ?nc? 6 patiserii ?n Bucure?ti, iar dup? ce vom valida acest total de 10 unit??i la nivelul Capitalei ne propunem s? ne extindem la nivel na?ional, av?nd la baz? modelul din Bucure?ti. Dac? o patiserie cost? 60.000 de euro, investi?ia total? ar ajunge la 300.000 de euro, dar ?n urm? cu doi ani am elaborat ?i lansat pe pia?? un sistem de franciz? pe care l-am rea?ezat acum pe alte baze. Din cele 6 patiserii pe care vrem s? le deschidem o parte sau poate chiar toate vor fi deschise ?n sistem de franciz?”, a spus el. ?Odat? cu extinderea la nivel na?ional, Patiseria Tineretului vizeaz? ?n viitor s? lanseze un nou segment de business, ?i-anume produse de patiserie cu care s? ajung? pe rafturile retailerilor alimentari cu re?ele na?ionale. Acest plan ar cuprinde o nou? fabric?, cu tehnologie separat?, ?i o investi?ie de 1 mil. euro.?Va trebui s? avem o nou? fabric?, una care nu va produce doar patiseria, ci va fi nevoit? s? ambaleze produsele ?i s? le livreze cu autospeciale dotate corespunz?tor. La acel moment vom face o nou? investi?ie ?ntr-o nou? fabric? sau o vom muta pe cea existent?. (...) Cu capitalul pe care ?l vom putea str?nge p?n? atunci, cu ajutorul b?ncilor ?i al fondurilor europene vom reu?i s? d?m ?n folosin?? o nou? fabric?, care va produce ?i comercializa pentru hypermarket-uri. Am calculat investi?ia undeva la 1 mil. de euro”, a explicat fondatorul companiei.Dup? afaceri de 7,6 mil. lei ?n 2019, v?nz?rile realizate de Patiseria Tineretului au primit o lovitur? puternic? odat? cu instaurarea st?rii de urgen??. ?n aprilie, nivelul v?nz?rilor era la doar 20% fa?? de anul anterior, ?ns? o revenire treptat? a dus patiseriile la un nivel de 80% ?n luna august.??De c?nd au ?nceput ?colile v?nz?rile au ?nceput s? creasc? ?i b?nuiesc c? vom ajunge undeva la 90% ?n luna septembrie, iar din octombire vom ajunge la nivelul de anul trecut, dac? ne va permite contextul sanitar. (...) Eu cred c? vom avea o cifr? de afaceri cu 30% mai mic? dec?t anul trecut pentru c? media va fi mult mai mic?. Cele 6 luni cu v?nz?ri bune nu vor putea cele 6 luni cu v?nz?ri mai mici”, a declarat invitatul.Patiseria Tineretului vrea s? continue modelul de business prin care utilizeaz? doar ingrediente de la produc?tori autohtoni ?n prepararea produselor. Spre exemplu, merele ?i dovleacul este cump?rat de la agricultori din Giurgiu, ?n timp ce br?nza este adus? din Maramure?.?n prezent, Patiseria Tineretului are 33 de agaja?i, ?n sc?dere fa?? de 40 de angaja?i la ?nceputul anului.Care sunt principalele probleme identificate de Patiseria Tineretului ?n Rom?nia:??Lips? de comenzi/pia?? de desfacere, pentru c? depindeam ?n mod direct de traficul pietonal.??Finan?are bancar?. Faptul c? nu avem acces la finan??are bancar? rapid? astfel ?nc?t s? putem lua decizia ?ntr-un timp scurt reprezint? o provocare pentru noi. ?nc? din 2016 suntem clien?i pentru mai multe b?nci, drept urmare suntem bancabili pentru c? avem cifrele pe alb. M-a? uita la dob?nzi pentru c? sunt costuri destul de mari pe partea de creditare. O alt? problem? ar fi documenta?ia sau birocra?ia pentru ob?inerea unui credit. Eu dac? am o problem? ?i am nevoie de capital de lucru pentru a semna un contract cu un furnizor mare eu am nevoie de bani rapid. Ori dac? depun dosarul ?i plan de afaceri ?i dureaz? 2 luni p?n? la un r?spuns, oportunitatea mea ca antreprenor dispare.??Lipsa ?ncrederii ?ntre companii ?i antreprenori. Nu exist? ?ncredere ?i exist? ?n mentalul colectiv ideea de necolaborare pe principiul ?nu vorbesc cu concurentul s? nu ?mi fure afacerea”. Ar fi bine s? construim ?ncredere ?ntre firme, ?ntre antreprenori. Mi-a? dori s? avem o asocia?ie a panifica?iei sau a patiseriilor. Nu exist? a?a ceva ?i-atunci fiecare firm?, fiecare IMM face ceea ce consider? ?i trecem fiecare prin gre?eli. Colaborarea ne-ar ajuta s? ardem acele etape unde gre?im to?i la fel.Lidl continu? expansiunea ?i deschide primul magazin din R?mnicu S?rat 21 Sep 2020 Andra Imbrea Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea primului magazin din ora?ul R?mnicu S?rat, jude?ul Buz?u, pe data de 24 septembrie. Magazinul este situat pe Bulevardul Constantin Brancoveanu, Nr. 34 ?i dispune de o sta?ie de ?nc?rcare pentru automobilele electrice. Noul magazin Lidl din R?mnicu S?rat are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m? ?i dispune de peste 120 de locuri de parcare, precum ?i de o sta?ie de ?ncarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta c?te dou? ma?ini simultan. Odat? cu deschiderea magazinului, se vor crea peste 20 de noi locuri de munc?.Orarul de func?ionare a magazinului va fi de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 7:00 ?i 22:00, iar duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noul magazin Lidl din R?mnicu S?rat dispune de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie ori sta?ia de ?nc?rcare pentru automobile electrice.Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central ?n Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe pia?a de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i ?n prezent opereaz? aproximativ 10.800 de magazine ?i peste 160 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial.??n prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angaja?i, dintre care peste 8.000 ?n Rom?nia, unde retailer-ul german are deschise peste 275 de magazine ?i 5 centre logistice.?Finan?are de 140.000 euro pentru R-CREATE, primul ambalaj returnabil Andra Imbrea, 21 Sep 2020 - ?tiri ?i Nout??i SeedBlink listeaz? R-CREATE, startup-ul?care a creat primul ambalaj returnabil, pentru a facilita magazinelor online tranzi?ia c?tre solu?ii de ambalare sustenabile ?i livr?ri waste-free. ?n cadrul unei runde de finan?are ce ?ncepe pe 22 septembrie, SeedBlink sper? s? ob?in? p?n? la 140.000 de euro.?Pentru aceast? finan?are, compania cedeaz? 10,44% din capital. R-CREATE a lansat pe pia?? primul ambalaj returnabil, alternativ? la ambalajele de unic? folosin??, utilizate pentru coletele comandate online. Utilizarea noului ambalaj duce la diminuarea semnificativ? a cantit??ii de ambalaje de unic? folosin?? ?i este un prim pas spre reducerea polu?rii, ?n special ?n contextul global ?i legislativ actual.Procesul este simplu: produsele sunt aduse clientului de c?tre curier ?n ambalajul lor primar ?i sigilate ?n ambalajul returnabil R-CREATE. Clientul desigileaz?, preia produsul ?i ?nm?neaz? ambalajul returnabil R-CREATE curierului. Astfel, ambalajul reintr? ?n circuitul de livrare ?i prin procedura standard de retur, poate fi refolosit chiar ?i de peste 20 de ori. La finalul ciclului de via?? al fiec?rui ambalaj, R-CREATE asigur? colectarea ?i reciclarea lui.R-CREATE estimeaz? c? va ajunge s? ?nlocuiasc? anual peste cinci milioane de ambalaje de unic? folosin?? cu aceast? solu?ie. ?n plus, ca urmare a unui test pilot realizat ?mpreun? cu C?rture?ti.ro si FAN Courier ca parteneri, ?n doar 12 zile, 20% dintre clien?ii online ai libr?riilor C?rture?ti au livrarea ?n ambalajele reutilizabile R-CREATE ?n locul ambalajelor de unic? folosin??. De asemenea, s-a observat beneficii logistice: timpi mai buni la ?mpachetare, o compactare cu 35% a coletelor, iar ?n zona de stocare a ambalajelor optimizarea este de peste 95%.Adres?ndu-se at?t companiilor, c?t ?i clien?ilor, R-CREATE are poten?ialul de a deveni un juc?tor interna?ional al industriei prin solu?ia propus?. Start-up-ul lucreaz? la aceast? solu?ie ?nc? din 2019, c?nd a c??tigat premiul I pentru cea mai bun? idee ?n domeniul recicl?rii, la incubatorul Reuse Hub organizat de Impact Hub Bucure?ti ?i PepsiCo, dup? care a urmat o perioad? de valid?ri ?i adapt?ri ale conceptului cu speciali?ti din logistic?, fulfillment ?i digital.La mai pu?in de un an de la lansare, R-CREATE a trecut cu succes prin faza de testare a produsului, fiind acum unic furnizor de solu?ii de ambalaj returnabil pentru C?rture?ti.ro, dar av?nd ?n preg?tire ?i alte c?teva parteneriate importante cu platforme mari de e-commerce din Rom?nia, care vor fi vizibile ?n lunile urm?toare.Pia?a de CleanTech ?i impact investment ?n care activeaz? R-CREATE, specializat? pe inova?ii tehnologice cu impact asupra societ??ii, este ?n cre?tere accelerat? din punct de vedere investi?ional, valoarea tranzac?iilor cresc?nd de 100 de ori ?n ultimii 8 ani, ?i cu perspectiv? de accelerare datorat? schimb?rilor legislative, care favorizeaz? component? de sustenabilitate.SeedBlink listeaz? R-CREATE mar?i, 22 septembrie ora 10, pentru o finan?are de €140.000, ?n condi?iile ?n care exist? deja angajamente din partea ac?ionarilor strategici ai companiei pentru o participare de €30.000 ?n cadrul acestei runde. Pentru aceast? finan?are, compania cedeaz? 10,44% din capital.“R-CREATE?adreseaz? o pia?? ?n plin? ascensiune, cea centrat? pe green economy, ?n care este modificat? complet paradigma de business, ?i ?n care noile reguli se scriu acum. Am ales s? apel?m la modelul de democratizare a investi?iilor oferit de platforma Seedblink pentru aceast? rund? de finan?are cu inten?ia de a deschide c?tre investitorii priva?i din Rom?nia oportunitatea de a face parte dintr-un proiect care accelereaz? tranzi?ia business-urilor din e-commerce spre noul model economic centrat pe sustenabilitate. Succesul list?rii noastre va ?nsemna pentru noi mandatul de a schimba obiceiuri de consum ?i filozofia de business ?n domeniul livr?rilor provenite din online. Vom folosi banii ridica?i prin platforma SeedBlink pentru a adauga produsului nostru detalii de design ?i func?ionalitate, r?spunz?nd astfel la cererea pie?ei pentru inova?ie ?n domeniul livr?rilor online. Obiectivul R-CREATE este ca peste 3 ani orice produs comandat sa fie disponibil ?ntr-o variant? de livrare waste-free “- a declarat Linda Vasilescu, fondator R-CREATE.De asemenea R-CREATE face deja primii pa?i spre extinderea conceputului la nivel european prin parteneriate ?n dezvoltare cu jucatori din industia fashion ?i Home&Deco.?Din echipa executiv? R-CREATE fac parte Linda Vasilescu ?i Adina Hum? – fondatori ?i membri ai echipei de implementare.SeedBlink este cea mai mare platform? de equity crowdfunding din Europa de Sud-Est, at?t din punct de vedere al sumelor tranzac?ionate c?t ?i al num?rului de investitori, oferind celor interesa?i o metod? simpl? de a investi ?n startup-uri inovative.?DIVERSECulturi cereale nerecoltate, cuprinse de flacari! Focul s-a extins pe zeci de hectare 21 septembrie 2020 Zeci de hectare de vegeta?ie uscat? ?i culturi de cereale nerecoltate au fost cuprinse de fl?c?ri duminic?, la pr?nz. Incendiul s-a manifestat pe o suprafa?? de peste 20 de hectare ?i exista pericolul ca fl?c?rile s? se extind? fapt fiind faptul c? acolo este o zon? de sute de hectare de culturi de cereale.Misiune contra cronometru pentru pompierii buzoieni care s-au luptat cu fl?c?rile ?i au ?ncercat s? sting? incendiul care a cuprins ?i lanuri de porumb nerecoltat ?ncep?nd cu ora 13.30.La fa?a locului ?i-au f?cut apari?ia cinci echipaje de salvatori cu autospeciale cu ap?. ?n ajutorul lor a intervenit ?i proprietarii terenurilor agricole care ?ncearc? s?-?i salveze produc?iile de cereale. Cu patru utilaje agricole s-au f?cut ?an?uri pentru a delimita zona cuprins? de fl?c?ri de zecile de hectare cultivate cu culturi ?nc? nerecoltate.Misiunea a fost una extrem de dificil? ?i din cauza riscului ca fumul dens ?i gros care s-a putut vedea de la c??iva kilometri distan?? s? se ?ndrepte spre ?osea sau c?tre calea ferat? din zon? ?i s? afecteze traficul.GLOBALDirectorul Programului Alimentar Mondial face un apel c?tre miliardarii lumii s? ajute pentru salvarea a 30 de milioane de oameni care risc? s? moar? din cauza ?nfomet?rii BUCURE?TI | , Leila Bolat | ast?zi, Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM) David Beasley, a f?cut un apel c?tre miliardarii lumii s? ajute la salvarea a 30 de milioane de oameni care risc? s? moar? din cauza ?nfomet?rii, relateaz? Reuters.Beasley a precizat c? ?n ?ntreaga lume aproximativ 270 de milioane de oameni sunt aproape de pragul ?nfomet?rii ?i c? PAM sper? ca ?n acest an s? reu?easc? s? ajute 138 de milioane de persoane.“Avem nevoie de 4,9 miliarde de dolari pentru a hr?ni, ?ntr-un an, to?i cei 30 de milioane de oameni care vor muri f?r? ajutorul PAM”, a afirmat Beasley, preciz?nd c? ?n lume exist? aproximativ 2.000 de miliardari cu averi de 8 trilioane de dolari ?i c? mul?i au c??tigat miliarde ?n timpul pandemiei.“Nu sunt ?mpotriva c??tig?rii banilor de c?tre oameni, dar omenirea se confrunt? cu cea mai mare criz? pe care oricare dintre noi a tr?it-o vreodat?“, a ad?ugat David Beasley, fost guvernator al South Catolina.Averea miliardarilor Americii a crescut cu peste 19 la sut?, cu jum?tate de trilion, de la ?nceputul pandemiei de coronavirus ?n SUA, potrivit unui raport publicat ?n iunie de Institute for Policy Studies. ?n intervalul de 11 s?pt?m?ni de dup? 18 martie, c?nd ?n unele state americane s-a instituit carantina, averea fondatorului , Jeff Bezos, a crescut cu aproximativ 36,2 miliarde de dolari, iar cea a CEO-ului Facebooc Inc, Mark Zuckerberg, a crescut cu 30,1 miliarde de dolari. ?i averea directorului general al Tesla, Elon Musk, a crescut, cu 14,1 miliarde de dolari.“Este momentul ca aceia care au cel mai mult s? ac?ioneze, s? ?i ajute pe cei care au cel mai pu?in, ?n aceast? perioad? neobi?nuit? a istoriei lumii. Lumea are nevoie de voi acum ?i este momentul s? face?i ceea ce trebuie”, a spus Beasley. OMS a aprobat testarea eficacit??ii produselor africane bazate pe ierburi medicinale ?n tratarea coronavirusului Analize ? 21 Septembrie 2020 ? Redac?ia ? Sursa: ANSA/ Rador / Oana Avram/ Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) ?i-a oferit sprijinul pentru un protocol pentru a testa eficacitatea produselor africane bazate pe ierburi medicinale ?n tratamentul coronavirusului ?i al altor epidemii, transmite agen?ia ANSA, citat? de Rador.Pandemia de COVID-19 a eviden?iat posibilitatea utiliz?rii medicinei tradi?ionale pentru combaterea bolii, iar unda verde a OMS ?ncurajeaz? testarea cu criterii similare celor pentru vaccinuri ?i medicamente dezvoltate ?n laboratoarele din Asia, Europa ?i America.Acum c?teva luni, pre?edintele Madagascarului a promovat utilizarea unei b?uturi pe baz? de artemisia – o plant? care s-a dovedit eficient? ?mpotriva malariei – ca medicament anti-Covid, dar propunerea a fost respins? categoric.Ast?zi, exper?ii de la OMS ?i de la alte organiza?ii ??i-au exprimat sprijinul pentru un protocol privind testarea de faz? 3 a plantelor medicinale ?mpotriva COVID-19 ?i pentru crearea unei comisii de monitorizare a datelor ?i siguran?ei privind studiile bazate pe plante medicinale”, afirm? un comunicat.?Dac? un produs din medicina tradi?ional? se dovede?te a fi sigur, eficient ?i de calitate, OMS va recomanda produc?ia local? rapid? ?i pe scar? larg?”, a spus Prosper Tumusiime, director regional al OMS ?n Africa.FAO: Peste 100 de milioane de hectare de p?duri au fost defri?ate pe plan global ?n ultimii 20 de ani , 21 sep, 2020 | Agerpres Planeta a pierdut ?n ultimele dou? decenii aproape 100 de milioane de hectare de p?duri, marc?nd un declin constant, de?i ?ntr-un ritm mai lent dec?t ?nainte ?i cu tendin?e diferite de la un continent la altul, arat? un studiu publicat recent de Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO), transmite AFP, citat? de Agerpres. ?n cifre, propor?ia ocupat? de p?duri raportat? la suprafa?a terestr? a sc?zut la 31,2% ?n 2020, c?nd p?durile acopereau un total de 4,1 miliarde de hectare, de la 31,5% ?n 2010 ?i 31,9% ?n 2000, sus?ine FAO, care supervizeaz? ?i p?durile. Aceasta ?nseamn? "o pierdere net? cu aproape 100 milioane de hectare a p?durilor lumii", subliniaz? FAO. Desp?duririle afecteaz? ?n special Africa Subsaharian? ?i Asia de Sud-Est, unde procesul s-a accelerat ?n ultimul deceniu, dar ?i America Central? ?i Latin?, unde are totu?i tendin?a de a ?ncetini. Pierderea suprafe?elor ?mp?durite se explic? ?n special prin conversia p?durilor ?n terenuri agricole destinate culturilor ?i paji?tilor, mai ales ?n ??rile mai pu?in dezvoltate. De exemplu, ?n Asia de Sud-Est, p?durile acoper? ?n prezent 47,8% din suprafa?? fa?? de 49% ?n 2015, iar ?n Africa sub-saharian? acoper? 27,8% din suprafa?? fa?? de 28,7% ?n urm? cu cinci ani. ?n Indonezia, p?durile acoper? ?n prezent 50,9% din suprafa??, fa?? de 52,5% ?n urm? cu cinci ani, ?n timp ce ?n Malayezia suprafa?a acoperit? cu p?duri a sc?zut de la 59,2% p?n? la 58,2%. ?n ??ri puternic concentrate pe agricultur? precum Coasta de Filde?, suprafa?a ?mp?durit? s-a redus la 8,9% din suprafa?a total? a ??rii, fa?? de 10,7% ?n 2015. ?n schimb, ?n Kenya, Mali ?i Rwanda, suprafe?ele ?mp?durite s-au men?inut practic neschimbate. ?n America Latin?, p?durile acoper? doar 46,7% din suprafa?a total?, comparativ cu 47,4% ?n urm? cu cinci ani, ?n condi?iile ?n care ?n Brazilia suprafe?ele ?mp?durite au sc?zut la 59,4% din teritoriu ?n 2020, de la 60,3% ?n 2015. ?n Haiti, desp?duririle au continuat, ajung?nd la 12,6% din suprafa?a total?, de la 13,2% ?n 2015. ?n contrast, ?n multe alte regiuni din Asia, precum ?i ?n Europa ?i ?n America de Nod, suprafe?ele ?mp?durite au crescut pe ansamblu ?ntre 2000 ?i 2020, gra?ie eforturilor f?cute ?n favoarea ?mp?duririlor ?i extinderii naturale a p?durilor din aceste regiuni. De exemplu, ?n China, p?durile acoper? acum 23,3% din suprafa??, fa?? de 22,3% ?n 2015, iar ?n Japonia suprafa?a p?durilor a r?mas practic neschimbat? 68,4%. De asemenea, ?n Fran?a, p?durile acoper? 31,5% din suprafa?? total? ?n 2020, fa?? de 30,7% ?n 2015. ?n Austria, p?durile acoper? 47,2% din teritoriul na?ional, fa?? de 47% ?n urm? cu cinci ani, iar ?n Italia suprafa?a ?mp?durit? a crescut de la 31,6% p?n? la 32,5% din teritoriul na?ional. ?n Marea Britanie, suprafa?a ?mp?durit? a crescut p?n? la 13,2%, de la 13% ?n urm? cu cinci ani. ?n Canada ?i SUA, suprafa?a ?mp?durit? a r?mas nemodificat? la 38,2%, respectiv 33,9%. ?n Australia, suprafa?a p?durilor a crescut de la 17,3% p?n? la 17,4%, ?n timp ce ?n Noua Zeeland? a urcat de la 37,4% p?n? la 37,6%, ?n ultimii cinci ani. Dezastru ?n ferma unui cresc?tor de porci! M?suri drastice impuse de autorit??i! Ionel V?duva - 18 septembrie 2020 Foto: Jurnalul de Ilfov?ntr-o ferm? comercial? din localitatea Fundeni, comuna Z?rne?ti, jude?ul Buz?u, a fost confirmat? prezen?a pestei porcine africane (PPA), ca urmare rezultatelor transmise de Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? Bucure?ti, Laboratorul Na?ional de Referin?? pentru Diagnostic ?i S?n?tate Animal?.Potrivit unei inform?ri transmis? Agrointeligen?a de Prefectura Buz?u, serviciile veterinare au intervenit ?i au instituit m?surile aplicabile ?n cazul diagnostic?rii unui focar de PPA ?ntr-o exploata?ie comercial?. Vorbim aici despre decizia de eutanasiere a peste 1.700 de capete porcine.?Exploata?ia respectiv? a fost plasat? sub supraveghere oficial?, au fost aplicate m?suri de restric?ie pentru circula?ia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor ?i a mijloacelor de transport. ?n exploata?ie vor fi eutanasiate toate animalele (1.750), iar cadavrele vor fi ecarisate”, se men?ioneaz? ?n informarea primit? la redac?ie.Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Buz?u s-a ?ntrunit vineri, prin audio-conferin??, ?i a adoptat planul de m?suri privind controlul ?i combaterea bolii, precum ?i a zonelor de restric?ii.?Ancheta epidemiologic? este ?n desf??urare. La aceast? dat?, la nivelul jude?ului Buz?u, pesta porcin? african? evolueaz? ?ntr-o exploata?ie comercial?, dou? exploata?ii non-profesionale ?i mai exist? o suspiciune ?ntr-o alt? gospod?rie individual?. ?n mediul silvatic, la porcul mistre? sunt ?nregistrate 63 de cazuri pe raza a 18 fonduri cinegetice. (…) Solicit?m ?n continuare sprijinul ?i ?n?elegerea cet??enilor, chiar ?i ?n actuala conjunctur? epidemiologic? na?ional? generat? de evolu?ia COVID-19, pentru respectarea m?surilor ?ntreprinse de autorit??i, av?nd ?n vedere gravitatea bolii ?i consecin?ele economice grave generate de apari?ia ei”, se men?ioneaz? ?n documentul de pres? al Institu?iei Prefectului.Sursele citate au atras aten?ia cu privire la faptul c? orice suspiciune de boal? trebuie anun?at? imediat medicilor veterinari sau reprezentan?ilor Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Buz?u.Sc?deri ale efectivelor de animale ?n comuna Z?rne?tiPPA a ?mu?cat” ?i de aceast? dat? dintr-un ?eptel porcin ?n sc?dere. Conform Strategiei de Dezvoltare Local? a comunei Z?rne?ti procentul mare al terenurilor agricole care se ?ncadreaz? la categoria ?arabil”, ?i anume 4.117 ha, reprezent?nd 79% din totalul suprafe?elor de teren agricol, creeaz? premise pentru dezvoltarea activit??ilor de tip zootehnic (bovine, ovine, caprine). Cu toate acestea, se men?ioneaz? ?n document, la nivelul comunei se ?nregistreaz? sc?deri ale efectivelor de animale la aproape toate categoriile. ?De remarcat sc?derile masive ?n cazul efectivului de bovine ?i porcine”, sus?in autorii materialului.Singurele cre?teri notabile sunt ?nregistrate la categoria oi, g?ini ou?toare, capre ?i stupi. ?Restr?ngerea fermelor de animale din sistemul colectivist ?i dificultatea desfacerii produselor animaliere au condus la diminuarea drastic? a produc?iei zootehnice la nivelul teritoriului. ?n acest moment, cre?terea animalelor se face ?n gospod?rii proprii, majoritatea pentru consum intern.Ultimul focar de PPA (?i unicul) raportat de ANSVSA a fost cel din intervalul 25 iunie – 1 iulie 2020. ?n ultima informare transmis? de Autoritate, cea din data de 20 iulie 2020, PPA era confirmat? doar la porcii mistre?i.Lactalis va cump?ra o parte din divizia american? de br?nzeturi Kraft Heinz, meatmilk , 21 septembrie 2020 Potrivit European Supermarket Magazine, compania Kraft Heinz a anun?at c? a fost de acord s? v?nd? p?r?i din afacerile sale specializate pe br?nzeturi c?tre o filial? american? a Grupului Lactalis, pentru 3,2 miliarde de dolari (2,7 miliarde de euro).Tranzac?ia propus?, supus? revizuirii ?i aprob?rii reglement?rilor, se a?teapt? s? se ?ncheie ?n prima jum?tate a anului 2021, a ad?ugat compania.Miguel Patricio, CEO-ul Kraft Heinz, a comentat: ?Credem c? aceste divizii de br?nzeturi ?i produse lactate vor prospera ?n m?inile unei companii mondiale de lactate precum Groupe Lactalis.??n acela?i timp, tranzac?ia ne va permite s? construim un avantaj competitiv durabil ?n ?ntreprinderile ?n care avem capital de marc? mai puternic, perspective mai mari de cre?tere ?i putem folosi abordarea noastr? la scar? de produc?ie ?i platformele bazate pe consumatori. Acesta este un exemplu excelent de gestionare agil? a portofoliului la locul de munc?. ”Companiile de br?nzeturi care se v?nd au contribuit cu aproximativ 1,8 miliarde de dolari (1,52 miliarde de euro) la v?nz?rile nete ale lui Kraft Heinz pentru cele dou?sprezece luni ?ncheiate la 27 iunie 2020, a ad?ugat compania.RBC Capital Markets, LLC a servit ?n calitate de consilier financiar exclusiv pentru Kraft Heinz pentru aceast? tranzac?ie, ?n timp ce Paul, Weiss, Rifkind, Wharton & Garrison LLP au fost consilierii lor legali.UNIUNEA EUROPEANA RAPORT OCDE:?ara noastr?, hub regional ?n promovarea Agendei 2030 I. Ghe. Miscellanea / 21 septembrie Pandemia Covid-19 a sporit provoc?rile guvernelor ?n ceea ce prive?te echilibrarea priorit??ilor urgente cu cele de implementare pe termen lung a obiectivelor de dezvoltare durabil?, sus?in exper?ii Organiza?iei pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OCDE) ?n cadrul a dou? rapoarte care au fost prezentate ?n cadrul videoconferin?ei "C?t de preg?tit? este Rom?nia pentru dezvoltarea durabil??", eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabil? din cadrul Guvernului Rom?niei. Rapoartele con?in c?teva recomand?ri pentru ?ara noastr?, printre care se num?r? integrarea conceptului de dezvoltare durabil? ?n procesele guvernamentale cheie ?i integrarea indicatorilor sectoriali ?n setul de indicatori na?ionali de dezvoltare durabil?. "Demonstr?m consecven?? ?i determinare ?n implementarea obiectivelor pentru dezvoltare durabil?. Cele dou? rapoarte reconfirm? pozi?ia Rom?niei de hub regional ?n promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil?. Am reu?it s? construim un cadru regional solid pentru implementarea Strategiei. C?teva exemple sunt nucleele de dezvoltare durabil?, formate din aproximativ 100 de speciali?ti din institu?iile publice, Comitetul Interdepartamental prezidat de premier ?i format din mini?tri, dar ?i Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabil? care va reuni 34 de exper?i", a declarat, ?n cadrul videoconferin?ei, Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabil?.Cele dou? rapoarte ?ntocmite de exper?ii OCDE sunt rezultatul unui proiect prin care au fost analizate mecanismele institu?ionale, de planificare ?i bugetare care pot contribui la implementarea "Strategiei Na?ionale pentru Dezvoltarea Durabil? a Rom?niei 2030" (SNDDR). "Cu toate c? trecem printr-o perioad? dificil?, trebuie s? facem mai mult, at?t la nivel individual, c?t ?i la nivelul comunit??ilor. Vom continua s? dezvolt?m ?n Rom?nia acea mas? critic? care s? ?mbr??i?eze obiectivele pentru dezvoltare durabil? ?i care s? le promoveze mai departe. Nici noi, nici institu?iile europene partenere nu ne-am ?ndep?rtat de la principiile sustenabilit??ii. Dimpotriv?, relansarea economic? european? va pune accent pe reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, raporturile de ?ar? din cadrul Semestrului European vor fi construite pe cele 17 obiective pentru dezvoltare durabil?. Cele dou? rapoarte ne vor ajuta s? dezvolt?m c?t mai bine mecanismele institu?ionale ?i s? avem o planificare bugetar? ?n concordan?? cu noile evolu?ii interna?ionale", a ad?ugat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabil?. Documentele prezentate de exper?ii OCDE arat? c? autorit??ile de la Bucure?ti au reglementat cadrul necesar pentru implementarea Agendei 2030 ?i c? bugetele anuale ?ntocmite de c?tre Guvern ?in cont de ?ndeplinirea ?intelor prev?zute ?n respectiva agend?. Agenda 2030 cuprinde cele 17 obiective de dezvoltare durabil? (ODD), prin intermediul c?rora ar urma s? fie eradicat? s?r?cia extrem?, s? fie comb?tute inegalit??ile ?i injusti?ie ?i s? fie protejat? planeta. Cele 17 ODD-uri sunt: -F?r? s?r?cie - Eradicarea s?r?ciei ?n toate formele sale ?i ?n orice context.-Foamete "zero" - Eradicarea foametei, asigurarea securit??ii alimentare, ?mbun?t??irea nutri?iei ?i promovarea unei agriculturi durabile.-S?n?tate ?i bun?stare - Asigurarea unei vie?i s?n?toase ?i promovarea bun?st?rii tuturor la orice v?rst?.-Educa?ie de calitate - Garantarea unei educa?ii de calitate ?i promovarea oportunit??ilor de ?nv??are de-a lungul vie?ii pentru to?i.-Egalitate de gen - Realizarea egalit??ii de gen ?i ?mputernicirea tuturor femeilor ?i a fetelor.-Ap? curat? ?i igien? - Asigurarea disponibilit??ii ?i managementului durabil al apei ?i igien? pentru to?i.-Energie curat? ?i la pre?uri accesibile - Asigurarea accesului tuturor la energie la pre?uri accesibile, ?ntr-un mod sigur, durabil ?i modern.-Munc? decent? ?i cre?tere economic? - Promovarea unei cre?teri economice sus?inute, deschise tuturor ?i durabile, a ocup?rii depline ?i productive a for?ei de munc? ?i a unei munci decente pentru to?i.-Industrie, inova?ie ?i infrastructur? - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ?rii durabile ?i ?ncurajarea inova?iei.-Inegalit??i reduse - Reducerea inegalit??ilor ?n interiorul ??rilor ?i de la o ?ar? la alta. -Ora?e ?i comunit??i durabile - Dezvoltarea ora?elor ?i a a?ez?rilor umane pentru ca ele s? fie deschise tuturor, sigure, reziliente ?i durabile. -Consum ?i produc?ie responsabile - Asigurarea unor tipare de consum ?i produc?ie durabile.-Ac?iune climatic? - Luarea unor m?suri urgente de combatere a schimb?rilor climatice ?i a impactului lor.-Via?a acvatic? - Conservarea ?i utilizarea durabil? a oceanelor, m?rilor ?i a resurselor marine pentru o dezvoltare durabil?.-Via?a terestr? - Protejarea, restaurarea ?i promovarea utiliz?rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil? a p?durilor, combaterea de?ertific?rii, stoparea ?i repararea degrad?rii solului ?i stoparea pierderilor de biodiversitate.-Pace, justi?ie ?i institu?ii eficiente - Promovarea unor societ??i pa?nice ?i incluzive pentru o dezvoltare durabil?, a accesului la justi?ie pentru to?i ?i crearea unor institu?ii eficiente, responsabile ?i incluzive la toate nivelurile. -Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare ?i revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabil?.Consiliul Agricultur? ?i Pescuit, 21 septembrie 2020 , agrimanet Puncte importante de pe ordinea de ziMini?trii agriculturii din UE s-au ?nt?lnit astazi, 21 septembrie, la Bruxelles pentru a discuta despre anumite elemente ale reformei politicii agricole comune (PAC) ?i despre aspectele legate de comer? din sectorul agricol. Pachetul de reform? privind PACMini?trii vor desf??ura un schimb de opinii cu privire la reforma PAC dup? 2020. Arhitectura verde a noii PAC, inclusiv m?suri precum programele ecologice ?i regulamentul privind planurile strategice se vor afla ?n centrul discu?iei. Dezbaterea este o continuare a negocierilor care au avut loc ?n cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului din luna iulie.Chestiuni legate de comer?Comisia va sus?ine o prezentare privind aspecte legate de comer? ?i sectorul agricol. Va urma un schimb de opinii ?ntre mini?isia UE solicita Romaniei sa stopeze defrisarile ilegale. Ce masura a fost adusa in discutie? septembrie 21, 2020 Comisia UE se implica in razboiul impotriva defrisarilor ilegale din Romania si solicita autoritatilor din tara noastra interzicerea vanzarii pe piata intracomunitara a materialului lemnos si a produselor fabricate din busteni recoltati in mod ilegal, se arata intr-un document emis de executivul de la Bruxelles.Autoritatile nationale nu au reusit sa verifice in mod eficient operatorii si sa aplice sanctiunile ce se impun. Deficientele din legislatia nationala nu permit autoritatilor sa verifice cantitatile masive de busteni recoltati ilegal. In plus, Comisia Europeana a descoperit ca autoritatile romane gestioneaza padurile, inclusiv taierile autorizate, fara a evalua in prealabil impactul asupra habitatelor protejate, asa cum se cere conform Directivei privind habitatele si Directivei privind evaluarea strategica de mediu. Mai mult, exista deficiente in accesul publicului la informatiile legate de mediu in planurile de gestionare a padurilor.De asemenea, Comisia Europeana a descoperit ca habitatele forestiere protejate s-au pierdut in cadrul siturilor protejate Natura 2000, incalcandu-se Directivele privind habitaturile si pasarile. In urma analizarii in detaliu a argumentelor transmise de Romania in urma scrisorii de punere in intarziere trimise in februarie 2020, Executivul comunitar a ajuns la concluzia ca problemele de pe teren nu au fost rezolvate. Prin urmare, Comisia Europeana emite acum un aviz motivat. Daca Romania nu actioneaza in termen de o luna, CE ar putea trimite cauza la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).Christiane Lambert a fost aleas? ?n func?ia de pre?edinte COPA! Ionel V?duva - 18 septembrie 2020 Cel mai puternic sindicat al fermierilor europeni – Comité des organisations professionnelles agricoles (COPA) are, de vineri, 18 septembrie, un pre?edinte femeie, ?n persoana liderului celei mai mari organiza?ii sindicale agricole din Fran?a (FNSEA), Christiane Lambert, renumit? cresc?toare de porci ?n v?rst? de 59 de ani.Potrivit unui mesaj video publicat de proasp?ta ?ef? COPA pe contul s?u de Twitter, informa?ie transmis? de AFP via france24, noua pozi?ie reprezint? pentru Lambert ?o onoare ?i o responsabilitate” s?-i reprezinte pe fermierii europeni ?ntr-un moment complicat.?n acela?i timp, a mai ad?ugat Christiane Lambert, acesta este ?un moment cheie pentru viitorul agriculturii”, a afirmat noul lider COPA.?Fermierii se confrunt? cu multe incertitudini. Incertitudini cu privire la ?ns??i natura profesiei lor, incertitudini cu privire la clim?, incertitudini cu privire la negocierile politicii agricole comune, bugetul acesteia, perioada de tranzi?ie, incertitudini cu privire la rezultatul Brexitului, incertitudini, de asemenea, cu privire la punerea ?n aplicare a strategiilor europene, fie c? este vorba de cea ?De la ferm? la furculi??? sau ?Green Deal?”, a mai precizat liderul sindical, care a ad?ugat c? ??i dore?te ca munca fermierilor s? fie recunoscut? mai bine la Bruxelles.Christiane Lambert va cumula postul de pre?edinte al COPA (Comité des organisations professionnelles agricoles) cu cel de pre?edinte al FNSEA, a?a cum au f?cut ?naintea sa ?i Luc Guyau (1997-1999) ?i Jean-Michel Lemétayer (2007-2009).?Cumulul celor dou? func?ii este ceva normal pentru to?i pre?edin?ii COPA”, a subliniat la r?ndul s?u celui mai mare sindicat agricol din Fran?a (FNSEA), ?n fruntea c?reia Christiane Lambert a fost reconfirmat? pentru un nou mandat la ?nceputul lunii iulie.Prima pre?edint? a sindicatului tinerilor agricultori din Fran?a?ntr-un domeniu preponderent dominat de b?rba?i, la cei 59 de ani ai s?i, Christiane Lambert care, al?turi de so?ul ei cresc ?n prezent 230 de capete porcine, avea s? devin?, r?nd pe r?nd, prima pre?edint? a sindicatului tinerilor agricultori din Fran?a (?n intervalul 1994-1998 care pe atunci se numea Centrul na?ional al tinerilor agricultori), apoi al sindicatului majoritar FNSEA, ?ncep?nd din 2017, ?i acum al Copa, care regrupeaz? principalele sindicate europene ale fermierilor.Mandatat? s? reprezinte cele circa 10,5 milioane de exploata?ii agricole din Uniunea European? (potrivit celor mai recente date care includ ?i exploata?iile din Marea Britanie), Christiane Lambert va trebui s? ajung? la un compromis ?ntre interesele, uneori divergente, ale produc?torilor high tech de legume din Olanda, ale viticultorilor din sudul Europei, ale cultivatorilor de cartofi din Belgia ?i cele ale micilor cresc?tori de animale din zonele montane.................................................R MOLDOVARom?nia este principalul importator de produse?moldovene?ti14:38 actualizat: 14:38 Importurile Rom?niei din R. Moldova au dep??it de c?teva ori importurile de produse moldovene?ti ale altor parteneri strategici, potrivit datelor Biroului Na?ional de Statistic? de la Chi?in?u pentru ?apte luni ale anului?2020.Potrivit BNS, valoarea total? a exporturilor de produse moldovene?ti pe pia?a european?, ?n ?apte luni ale anului curent se ridic? la 893,5 milioane de dolari cu o pondere de 64,7% din totalul exporturilor, iar a importurilor – de 1, 326 miliarde de?dolari. De asemenea, volumul exporturilor moldovene?ti ?n Rom?nia ?n ianuarie-iulie 2020 este de 357,05 milioane de dolari. ?n acela?i timp, volumul importurilor din Rom?nia ?n ?apte luni ale anului curent este ?n valoare de 348,73 milioane de?dolari.Astfel, Rom?nia a devenit principalul partener comercial al Republicii Moldova, at?t la export, c?t ?i la import, achizi?ion?nd ?n perioada de referin?? cel mai mare volum de produse moldovene?ti ?i ocup?nd locul 1 ?n ceea ce prive?te furnizarea de bunuri ?n?Moldova.”Rom?nia a devenit principalul importator de produse moldovene?ti, astfel devans?nd de c?teva ori ceilal?i parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbe?te despre o cooperare strategic? dovedit? de cifre ?i fapte, nu doar de declara?ii. ?n continuare, Ministerul economiei ?i infrastructurii ??i ?ndreapt? eforturile pe implementarea unei agende bilaterale complexe cu to?i partenerii existen?i, dar ?i pe extinderea cadrului de cooperare comercial-economic? cu c?t mai multe ??ri pentru a oferi produc?torilor no?tri acces la noi pie?e de desfacere”, a declarat ministrul moldovean al economiei ?i Infrastructurii, Sergiu?Railean.Cel de al doilea partener comercial al Chi?in?ului din top 10 state membre UE este?Italia. ?n aceea?i perioad?, exportul m?rfurilor moldovene?ti pe pia?a CSI a ?nsumat 220,8 milioane de dolari cu o pondere ?n totalul exporturilor de 16%, iar importurile au constituit 733,6 milioane de dolari. ?n Federa?ia Rus? exporturile s-au cifrat la 137,49 milioane de dolari, iar exportul produselor ruse?ti ?n R. Moldova s-a ridicat la 337,61 milioane de?dolari.ELVETIAGlencore ??i consolideaz? opera?iunile ?n Ucraina Liviu GORDEA 19 septembrie 2020 Glencore Agriculture a anun?at c? a finalizat achizi?ia terminalului portuar Everi din Ucraina de la grupul de companii Orexim. Everi este un terminal de export pentru ulei vegetal ?n ora?ul Mykolaiv, cu ie?ire la Marea Neagr?."Aceast? achizi?ie consolideaz? angajamentul nostru pe termen lung fa?? de sectorul agricol din Ucraina ?i stabile?te Glencore Agriculture ca un partener cheie ?i de ?ncredere ?n cadrul lan?ului global de aprovizionare cu ulei vegetal. Suntem ?nc?nta?i s? oper?m un activ de cea mai bun? calitate ?i ne men?inem angajamentul de a oferi standarde ?nalte de servicii clien?ilor terminalului Everi", a declarat CEO-ul Glencore Agriculture, David Mattiske. Oferind servicii de depozitare ?i ?nc?rcare clien?ilor interna?ionali ?i interni de prim? clas?, terminalul Everi a fost construit ?n 2010 iar ?n urm? cu doi ani a fost extins. Are o capacitate de stocare static? de p?n? la 160.000 de tone ?i poate ?nc?rca p?n? la 1,5 milioane de tone de ulei vegetal pe an pentru destina?ii de export.Glencore Agriculture este unul dintre cei mai mari intermediari de materii prime din lume, specializat ?n manipularea, prelucrarea ?i comercializarea m?rfurilor ?i produselor agricole. Cu opera?iuni ?n peste 35 de ??ri, inclusiv Rom?nia, ?i peste 16.000 de angaja?i, gigantul elve?ian a raportat pentru prima jum?tate a acestui an un profit net ?n valoare total? de 2,6 miliarde de dolari.MAREA BRITANIEBritanicii ar r?m?ne f?r? alimente ?n c?teva zile dac? ar depinde de produsele proprii Liviu GORDEA: 18 septembrie 2020 Un raport al Uniunii Na?ionale a Fermierilor (NFU) sugereaz? c? Marea Britanie "ar r?m?ne f?r? hran? p?n? la sf?r?itul s?pt?m?nii" dac? ar trebui s? se bazeze doar pe m?ncarea produs? pe plan local.Potrivit s?pt?m?nalului The New European, Regatul Unit import? ?n prezent 93% din fructele sale ?i 47% din legumele sale, cantitatea de produse cultivate pe plan local consumate ?n Marea Britanie sc?z?nd de la 80% la 64% ?ntre 1980 ?i 2020. "O ?ar? cu autosuficien?? sc?zut? se pune ?n pericol de orice geopolitic? ?i suntem exact ?n acest tip de incertitudine. Lumea se confrunt? cu presiuni extreme din partea oamenilor, a alimentelor, a climei ?i a p?m?ntului. Marea Britanie ac?ioneaz? ?n continuare ca ?i cum ar avea un imperiu. Realitatea este ?ns? cu totul alta", avertizeaz? Tim Lang, unul dintre cei mai aprecia?i exper?i britanici ?n domeniul politicii alimentare."Covid-19 a ?ntins totul p?n? la limit? ?i trebuie s? urm?m o cale diferit? ?n ceea ce prive?te securitatea alimentar? ?i cantitatea de alimente produse ?n Regat", a declarat, la r?ndul s?u, Minette Batters, pre?edintele NFU, organiza?ie cu o peste o sut? de ani de istorie.OLANDAVotul din Olanda aduce Unilever la un pas de unificare G.U. Interna?ional / 21 septembrie Ac?ionarii Unilever din Olanda au aprobat planul ce prevede ?ncheierea structurii duale a companiei anglo-olandeze ?i formarea unei entit??i cu sediul la Londra, transmite Reuters, potrivit Agerpres.Propusa unificare din 22 noiembrie va da gigantului din domeniul bunurilor de larg consum mai mult? flexibilitate pentru fuziuni ?i achizi?ii (M&A) ?i-i va reduce complexitatea. Compania holding va r?m?ne ?n continuare listat? la bursele din Londra ?i Amsterdam.Dup? aprobarea de luni a ac?ionarilor din Olanda, ?n 12 octombrie este programat votul ac?ionarilor din Marea Britanie."?n urma unific?rii vom beneficia de condi?ii de concuren?? echitabile ?i ne vom asigura c? suntem extrem de bine pozi?iona?i pentru succesul viitor al companiei", a afirmat directorul financiar Graeme Pitkethly.Luni, ac?iunile Unilever ?nregistrau un declin de 1,5% la Bursa de la Amsterdam.Planul reprezint? o schimbare semnificativ? fa?? de ceea ce a propus Unilever ?n 2018 - mutarea ?n Olanda - la care s-a renun?at ulterior, ?n urma revoltei ac?ionarilor britanici. De atunci, Unilever a ?nlocuit at?t pre?edintele c?t ?i directorul general.?n ianuarie, compania a anun?at c? va efectua o revizuire a afacerii sale cu ceaiuri pe plan global, inclusiv a brandurilor PG Tips ?i Lipton, pe fondul ?ncetinirii v?nz?rilor. O v?nzare par?ial? sau complet? a afacerii ar fi mai dificil? conform actualei structuri, a precizat Unilever.Unificarea va fi realizat? printr-o fuziune transfrontalier?, ac?ionarii Dutch Unilever NV UNc.AS urm?nd s? primeasc? o ac?iune British Unilever Plc pentru fiecare ac?iune pe care o de?in.Noul plan nu va duce la o modificare a opera?iunilor, loca?iilor, activit??ilor sau num?rului de angaja?i din Marea Britanie sau din Olanda, a precizat Unilever.Ca parte a procesului de simplificare a structurii, Unilever a decis recent s?-?i restructureze activitatea ?n trei divizii: produse de ?nfrumuse?are ?i ?ngrijire personal?, produse pentru ?ngrijirea locuin?ei, alimente ?i r?coritoare. Primele dou? vor avea sediul ?n Londra, iar ultima la Rotterdam.Unilever a fost ?nfiin?at? ?n 1930, ?n urma fuziunii dintre un produc?tor olandez de margarin? ?i un fabricant britanic de s?punuri.Unilever South Central Europe coordoneaz? din Bucure?ti opera?iunile ?n ?apte ??ri din zon?: Rom?nia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia ?i Republica Moldova.SUA / CHINADuPont Nutrition & Biosciences, premiat? de China Dairy Industry Association, meatmilk , 21 septembrie 2020 DuPont Nutrition & Biosciences (DuPont) a anun?at printr-un comunicat transmis redac?iei Meat.Milk c? i-a fost acordat primul premiu ?Technology Progress Award”, la cea de-a 26-a Conferin?? Anual? a China Dairy Industry Association (CDIA).CDIA desf??oar? ?n fiecare an o serie de activit??i de atribuire ?n r?ndul ?ntreprinderilor de produse lactate, ma?ini ?i ingrediente, ?n cadrul conferin?ei anuale a CDIA, pentru a ?ncuraja ?i a asigura dezvoltarea durabil? a ?tiin?ei ?i inov?rii ?n industria produselor lactate. Premiile CDIA pentru ?tiin?? ?i tehnologie au dou? categorii, ?Premiul pentru inven?ia tehnologiei” ?i ?Premiul pentru progresul tehnologiei”. Proiectul DuPont intitulat ?Culturi de iaurt YO-MIX? PRIME cu control final post-acidificare: cercetare, dezvoltare ?i promovare c?tre companiile lactate” a fost ?nscris ?n categoria ?Technology Progress Award”.Culturile de iaurt YO-MIX? PRIME, care au fost lansate la nivel global la ?nceputul acestui an, au fost dezvoltate pentru a crea bl?nde?e ?i textur? premium consumatorilor ?i pentru a oferi un nou nivel de ?ng?duin?? ?n iaurt. Culturile pot ajuta produc?torii de iaurt s? economiseasc? costurile de formulare, reduc?nd cantitatea de lapte praf degresat ad?ugat? pentru a spori textura iaurtului, le permite s? adauge mai pu?in zah?r, p?str?nd ?n acela?i timp aceea?i percep?ie de dulcea?? ?i s? men?in? calitatea produsului pe canalele de distribu?ie provocatoare, cu varia?ii ale temperaturii de depozitare. .??n ultimii ani, observ?m o cre?tere a cererii clien?ilor pentru modernizarea produselor ?n iaurt proasp?t ?n China”, a declarat Susan Jin, Ph.D., lider regional ?n industrie, Asia Pacific pentru culturi, probiotice, fibre ?i HMO, DuPont Nutrition & Biosciences, are a ad?ugat: ?Cu un control post-acidificare final ?i performan?e excelente de fermentare, culturile noastre premiate YO-MIX? Prime pot ajuta ?n mod eficient produc?torii de iaurt din diferite regiuni s? dep??easc? problemele post-acidificare ?i incertitudinile ?n canalele de distribu?ie, aduc?nd ?n acela?i timp un gust bl?nd, curat, neted ?i cremos. la produsele lor din iaurt. ”?Am dori s? mul?umim Asocia?iei China Dairy Industry Association pentru recunoa?terea ?i sus?inerea lor ridicat? a culturilor noastre YO-MIX? PRIME”, a declarat Morten Boesen, manager global de linii de produse pentru culturi lactate, DuPont Nutrition & Biosciences. ?Ne vom dubla eforturile ?n inova?ia produselor ?i aplica?iilor produselor noastre culturale, lucr?nd ?n str?ns? colaborare cu clien?ii no?tri din industria lactatelor, pentru a oferi consumatorilor chinezi produse lactate fermentate mai s?n?toase, mai gustoase ?i de calitate superioar?, care sunt ?n conformitate cu tendin?ele consumatorilor”, a ?ncheiat oficialul DuPont.SANATATE si GASTRONOMIEIerburile miraculoase pe care rom?nii le consider? buruieni. ?C?lc?m pe planta care trateaz? cancerul ?i nu o ?tim!” 21 septembrie 2020, 09:06 de Iulian Bunila Cercet?torul Costel V?n?toru explic?, pentru cititorii ?Adev?rul”, care sunt plantele cu propriet??i nutritive ?i medicinale spectaculoase, dar pe care rom?nii le folosesc cel mult ca nutre? pentru animale. Crizantema comestibil? a fost ameliorat? deja la Sta?iunea de Cercetare Buz?u FOTO I Bunil? Considerate de rom?ni simple buruieni, bune de st?rpit sau, ?n cel mai bun caz, de dat la animale, o serie de plante din flora spontan? sunt de fapt adev?rate miracole. Explic? propriet??ile acestor ierburi speciale dr.ing Costel V?n?toru, cercet?tor ?tiin?ific la Sta?iunea de la Buz?u, ?n fapt una dintre cele mai puternice voci din cercetarea agricol? rom?neasc?. Exemplul cel mai relevant adus ?n discu?ie de cercet?torul buzoian este cel al unei plante pe care rom?nii se chinuie de secole s? o elimine din culturile agricole. Este vorba despre Portulaca Oleracea, denumirea ?tiin?ific? a buruienii cunoscut? popular ca iarba porceasc?, iarba gras?, pita porcului sau gra?i?a. Aceast? iarb? este comestibil? at?t ?n stare proasp?t?, c?t ?i preparat?, iar ?n alte ??ri (cum ar fi Australia, Grecia sau Cipru) este un aliment foarte apreciat. ?Noi o consider?m buruian? ?i nu-i acord?m aten?ia cuvenit?. Este ?ns? un aliment foarte bun. Poate fi utilizat? ?n salate sau conservat? ?n diverse forme. Frunza este plin?, suculent?, de unde ?i denumirea de Gra?i??. Sunt mai multe variet??i. Cele din flora spontan? nu au frunzele mari, sunt de talie mic? ?i se comport? ca o plant? t?r?toare. ?n schimb, soiurile ameliorate sunt cu frunza mult mai mare, ovoid?, suculent?”, spune cercet?torul Costel V?n?toru. Iarba porcului e de fapt excelent? pentru om Cercet?torul vorbe?te despre gra?i?? ca despre o veritabil? plant? medicinal?, bogat? ?n Omega 3, care pe nedrept nu este pre?uit? de rom?ni. ?n multe ??ri, aceasta se g?se?te ?n cultur? ?i este foarte scump?. ??n afara faptului c? la noi poate fi recoltat? din flora spontan?, ea nu are tratamente chimice, nu are boli, nu are d?un?tori. Vorbim de o plant? valoroas? care e la concuren?? cu pe?tele ?n ceea ce prive?te con?inutul de Omega 3. Este foarte bun? pentru ficat. Noi avem aceast? re?inere pentru c? nu am avut-o ?n tradi?ia noastr?, ?ns? ?n ??ri cum ar fi Cipru aceasta este pus? ?i la murat, deci p?strat? foarte bine ?i peste iarn?, ?n saramur?, o?et”, spune V?n?toru. Iarba gras? cre?te invaziv acoperind solul ca un covor. Este o plant? cu r?d?cin? pivotant?, cu tulpin? cilindric? ?i dur?, c?rnoas?, t?r?toare. Prefer? solurile u?oare, nisipoase, bogate ?n substan?e nutritive, situate ?n zone calde de pe glob, c?t ?i ?n cele temperate sau reci. Are un gust u?or acri?or, pentru c? ?n ea se g?se?te o cantitate important? de vitamina C. ?Nu are un gust r?u, ?ns? oamenii sunt reticen?i fa?? de ea pentru c? o v?d ca o buruian? ?i mai ales c? a c?p?tat aceast? denumire popular? de iarba porcului. Au re?inere deocamdat?, dar dac? trec de aceast? barier?, au curaj s? guste c?teva frunze, ??i dau seama c? au ?n fa?? o plant? deosebit?, cu un gust deosebit”, declar? Costel V?n?toru. De la aceast? plant? se consum? frunzele c?rnoase ?i acri?oare sub form? de salat?. Ca medicament se folose?te sub form? de ceai sau infuzie. Portulaca Oleracea are o sor? ameliorat? la Sta?iunea de Cercetare pentru Legumicultur? din Buz?u, care este cultivat? pentru floare. Se nume?te Floarea de piatr? ?i provine din aceast? iarb? gras?. ?Florile de piatr?, cele pe care noi le admir?m pentru frumuse?ea lor, pentru c? sunt multicolore, sunt plante comestibile. ?n str?in?tate, acestea sunt folosite ?n preparate culinare, la ornamentarea pr?jiturilor, diverselor salate. Vorbim de o plant? care la noi, iar??i, nu este apreciat? ca plant? alimentar?, ci ca plant? ornamental?”, declar? Costel V?n?toru. Multe flori ?n s?lb?ticie pot fi m?ncate Crizantemele comestibile au o arom? ce se apropie u?or de gustul morcovilor ?i pot fi amestecate f?r? nicio re?inere ?n salate sau alte diverse preparate. Florile galbene, mai mici dec?t crizantemele ornamentale, pot da un plus de culoare platourilor sau chiar torturilor. P?n? ?i panselu?ele care decoreaz? parcurile ?i amenaj?rile urbane sunt ?i ele comestibile. ?La noi, prea pu?ini ?tiu c? florile ?i frunzele de panselu?e pot fi utilizate ?n alimenta?ie. Trecem pe l?ng? ele, le admir?m, pentru c? se g?sesc ?n multe culori, de la albastru, galben, alb, ?i doar at?t. ?n afar?, sunt folosite la diverse aranjamente culinare, la ornarea platourilor”, spune V?n?toru. ?n aceast? categorie intr? ?i banala p?p?die, ale c?rei frunze pot fi utilizate ?n salate. ?P?p?dia este o plant? extraordinar de interesant?. O g?sim ?n flora spontan? ?i este un str?mo? al salatei pe care o ?tim, ?ns? cu propriet??i alimentare ?i medicinale mult superioare. Aceasta con?ine substan?e amare, care sunt bune pentru ficat ?i o putem utiliza de prim?vara devreme ?n salate, cu o?et. O mai utilizeaz? foarte pu?ini rom?ni, b?tr?ni care ?i mai ?tiu calit??ile”, declar? cercet?torul. Tot ?n preparate proaspete poate fi utilizat? ?i Limba mielului, o salat? care cre?te spontan. Este o plant? s?n?toas?, cu un con?inut mare de caroten, bogat? ?n s?ruri minerale, vitamine ?i potasiu. De asemenea, m?cri?ul care cre?te ?n zona de deal ?i de munte este considerat soi valoros de str?ini. La Sta?iunea de Cercetare exist? ?n curs de ameliorare o varietate de m?cri? cu frunza mare. Acesta, pe l?ng? faptul c? este un aliment veritabil pe care ?l putem folosi ?n salate, are un con?inut ridicat de vitamina C. Alt exemplu este cicoarea. ?n cazul celei cu floarea albastr?, frunzele sunt comestibile ?i consumul lor ajut? la sc?derea glicemiei din s?nge. ??n Spania, Italia sau Fran?a este folosit? la scar? larg?. De la cicoare se utilizeaz? florile ?i frunzele, mai ales c?nd planta este t?n?r?. La noi, cicoarea nu a intrat ?n alimenta?ie pentru c? este o plant? mai am?ruie. Se ?tie c? la noi plantele acestea care con?in substan?e am?rui nu prea au prins la poporul rom?n. A?a cum nici alimentele picante nu atrag”, explic? horticultorul buzoian. C?lc?m pe buruiana care trateaz? cancerul, dar nu ?tim ?n opinia cercet?torului, trecem zilnic pe l?ng? foarte multe plante, le ignor?m, f?r? s? ?tim c? ne pot vindeca de boli grave despre care acum ?tim acum c? nu ar avea leac, ori se trateaz? foarte greu. ?Cu siguran??, noi c?lc?m acum pe buruiana care trateaz? cancerul ?i nu o ?tim. Avem mult de explorat, de p?truns ?n tainele acestor plante, pentru a le afla beneficiile. Studiile interna?ionale arat? c? lumea ?tiin?ific? a ajuns acum s? cunoasc? sub 5% din tainele plantelor. Practic, aceast? resurs? valoroas? a Terrei nu este pe deplin cunoscut?. Cunoa?tem doar plantele de cultur?, cele pe care le utiliz?m ?n mod frecvent, dar sunt multe alte plante interesante care a?teapt? s? fie cunoscute, s? fie valorificate”, spune specialistul. Costel V?n?toru este profesor, doctor ?n horticultur?, cercet?tor ?tiin?ific de gradul ?nt?i ?i conduce Laboratorul de Genetic? ?i Ameliorare al Sta?iunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultur? din Buz?u. De asemenea, este ?i director al B?ncii de Gene de la Buz?u, depozitara a aproximativ 10.000 de soiuri de legume, plante aromatice ?i plante medicinale, unele pe cale de dispari?ie. Desertul recomandat de nutri?ionistul Mihaela Bilic: ?Este cel mai simplu si mai dietetic tort din lume“ 21 septembrie 2020, 18:58 de Lizeta Oprea Desertul recomandat de nutri?ionistul Mihaela Bilic: ?Este cel mai simplu si mai dietetic tort din lume“ Cunoscutul nutri?ionist Mihaela Bilic recomand? un desert de sezon, cu fructe, pe care ?l asezoneaz? cu ?nghe?at?. ?tiri pe aceea?i tem? Andreea Marin revine ?n televiziune. Cunoscut? pentru sfaturile sale ?n antitez? cu ale celorlal?i nutri?ioni?ti, Mihaela Bilic recomand? celor care o urm?resc un desert despre care spune c? este ?cel mai dietetic tort din lume“. ?Prajiturile cu mere sunt considerate banale, nepotrivite pentru ocazii festive, niste Cenu??rese ale cofet?riei. Nici ?trudelul nici placinta ?i nici m?rul ?n aluat, oric?t ar fi de delicioase, nu ne produc un wow de admiratie. O excep?ie totu?i exist?- tortul de mere, probabil cel mai simplu ?i mai dietetic tort din lume. Dac? tot e sezonul merelor, faceti din ele o sarbatoare! Caramelizati zah?r ?ntr-o crati?? ?i a?eza?i ?n ea mere intregi, curatate de coaja ?i s?mburi. Umpleti-le cu stafide, scor?i?oar? sau dulcea?? de cirese amare, pres?ra?i unt ?i la cuptor cu ele! Cand s-au rumenit turna?i deasupra pandi?pan ?i mai baga?i-le o tur? la cuptor. ?n final rasturna?i crati?a pe un platou ?i...ta-da...tortul e gata. O coroan? aurie de mere coapte pe un blat pufos ?i galbior, armonie de toamn?, nu alta! Servit cu inghe?at?, crem? de vanilie sau fri?c? poate fi un desert de zile mari”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.Beneficiile incredibile ale merelor, bogate in vitamine si minerale 20 septembrie 2020?Un m?r pe zi ?ine doctorul departe”- v? este cunoscut? fraza? Nimic mai adev?rat atunci c?nd ve?i afla ?n detaliu toate beneficiile acestui superfruct. M?rul este delicios, fie el preparat sau crud, ?i poate fi un bun aliat al s?n?t??ii voastre.Considerat unul dintre cele mai bune 10 alimente din lume, studiat ?n mod regulat de cercet?tori, m?rul continu? s? adauge proprietati pe lista beneficiilor sale. Este recunoscut ca fiind eficient pentru mai multe aspecte, printre care:Ofer? energie: foarte bogat ?n vitamine, ?n special C, A ?i B, dar ?i plin de minerale ?i oligoelemente (calciu, magneziu, potasiu, fier, seleniu, zinc …), m?rul este at?t o surs? de energie, c?t ?i un protector celular. De asemenea, fructul asigur? o bun? hidratare (con?ine aproape 90% ap?), care este, de asemenea, esen?ial? pentru buna func?ionare a corpului.Regleaz? tranzitul, ajut? digestia: bogat ?n fibre insolubile ?i solubile (?n medie 2g / 100g), m?rul este aliatul unei bune func?ii intestinale. Primul ajut? la combaterea constipa?iei, al doilea ?mpotriva diareei. Prin urmare, un echilibru perfect care, ?n plus, stimuleaz? func?iile imune ale bacteriilor bune ale bate colesterolul, diabetul ?i supraponderalitatea: particularitatea m?rului const? ?n con?inutul s?u ridicat de pectin?, o fibr? solubil? neagresiv?, care formeaz? un gel v?scos, absorbind astfel o parte din gr?simi pentru a le elimina ?i, prin urmare, a le modera asimilarea. Prin ?ncetinirea absorb?iei glucidelor, acelea?i fibre contribuie ?i la ?ncetinirea cre?terii zah?rului din s?nge. ?n cele din urm?, mai pu?in colesterol, mai pu?in diabet ?i mai pu?in? greutate… mai ales c? aceste fibre, care duc rapid la sa?ietate, au un efect remarcabil de suprimare a poftei de m?ncare pentru doar 50 kcal pentru 100g. ?n general, m?rul este, prin urmare, un protector serios al bolilor cardiovasculare.Prevenirea anumitor tipuri de cancer: m?rul este un adev?rat concentrat de antioxidan?i (vitamine, polifenoli, flavonoizi inclusiv quercitina) ai c?ror compu?i, asocia?i unul cu cel?lalt, au capacitatea de a reduce riscul de cancer, ?n special al ficatului ?i colonului, scrie .Lupta ?mpotriva ?mb?tr?nirii: bogat ?n antioxidan?i ?i ?n special ?n polifenoli, merele sunt benefice ?n tratamentul anti-?mb?tr?nire, lupt?nd ?mpotriva radicalilor liberi care accelereaz? ?mb?tr?nirea celular?, inclusiv ?mb?tr?nirea pielii.Protejeaz? din?ii: mestecarea m?rului ajut? la stimularea produc?iei de saliv?, care scade ?n mod natural odat? cu v?rsta ceea ce duce la apari?ia cariile – at?t de frecvente la v?rstnici. Masticarea ofer?, de asemenea, un masaj benefic gingiilor, protej?nd ?mpotriva bolilor parodontale.Pentru a beneficia din plin de toate propriet??ile merelor este de preferat s? le consuma?i pe cele bio ?i s? opta?i pentru diferite soiuri ?i culori. Crude sau g?tite, ?n compot sau sucuri, merele sunt o surs? de s?n?tate pentru organismul nostru. DOSAR?n c?utarea lini?tii ,Cristina ?TEFAN , Aparut in Dilema veche, nr. 857, 10 - 16 septembrie 2020 Crescut? printre betoane, ?n copil?ria mea bucure?tean?, cu bunici ?i ei ?de-ai locului“, muta?i aici din tinere?e, via?a la ?ar? s-a rezumat la c?teva zile din care mai p?strez doar c?teva fr?nturi. ?in minte cum c?utam cuiburi de vr?bii ascunse ?n c?pi?ele de f?n, cum urcam ?n pod ?n urma pisicilor ?i cum m-au ciupit curc?ni?ele. M?nzul pe care-l distra enorm s?-?i pun? copita pe piciorul meu ?i s? se lase cu toat? greutatea. Gustul ro?iilor abia culese din gr?din? ?i mirarea c? morcovii cresc ?n p?m?nt. Carpetele viu colorate ?i p?turile din l?n? ?n?ep?toare. Puricii cu care m-am ?ntors o dat? acas?, spre disperarea mamei. Drumeagul noroios pe care am r?mas ?mpotmoli?i cu Dacia bunicului. Foto: Marius ChivuMi-am amintit de toate acestea ?n urm? cu c?teva s?pt?m?ni, c?nd am descoperit cu uimire c?, pe un c?mp din cap?tul unei comune ilfovene, la nici 15 kilometri de ie?irea din Capital?, se pot vedea nu doar Perseidele, ci ?i Calea Lactee cu ochiul liber. C?t? libertate, mi-am zis atunci, pentru oamenii care locuiesc ?n casele din apropiere, c?t? lini?te ?i aer curat, ce via?? idilic? fa?? de aglomera?ia ?i stresul din Bucure?ti.Din puzzle-ul acesta ?mi lipsesc ?ns?, cu siguran??, multe piese. (Una dintre ele: ?n adolescen??, c?nd i-am m?rturisit c? vreau s? m? fac medic veterinar la sat, tata m-a ?ntrebat doar, mefistofelic, dac? vreau s? stau toat? ziua cu m?na-n fundul vacii.) A?a ?nc?t am acceptat curioas? sugestia de-a fi the fly on the wall ?ntre cei peste 100.000 de oameni activi lunar ?n grupul ?Mutat la ?ar?“ de pe Facebook ?i de-a face un exerci?iu de imagina?ie: ce-ar fi dac? m-a? muta la ?ar??Mul?i ??i doresc, pu?ini ??i permitAceasta e prima descoperire pe care o fac: toat? lumea ??i caut? lini?tea. Tinerii de pe grup povestesc cum via?a la ora? i-a stors de energie. Unii s?nt trecu?i prin teambuilding-uri, deadline-uri ?i target-uri care aveau ca scop ?s? transforme omul ?ntr-o resurs? uman? combinat? cu job-ul pe care ?l presteaz?“, al?ii povestesc despre un ?smog mental“ ?i despre activit??i obositoare ?n publicitate sau ?n domeniul economic. Cei de v?rsta a doua, care-?i doresc aer curat ?i spa?iu pentru cei mici, sau pensionarii care nu au grija copiilor viseaz? la r?ndul lor la lini?te. Indiferent de ora?ul din care provin, de v?rst? ?i de nivelul de trai, se declar? ?nnebuni?i de alerg?tura continu?, de poluare, zgomot, asfalt, valuri de turi?ti, baruri ?i aglomera?ie. Apartamentele de la ora?, spun ei, s?nt ?n continuare ni?te cutii de chibrituri betonate, scumpe ?i lipsite de aer. Viseaz? la alt ritm ?i la o apropiere mai mare de natur?.La prima vedere, casa la ?ar? pare solu?ia perfect?: o locuin?? mai veche, departe de ora?ele mari, cu teren pentru amenajat o gr?din? sau o livad?, poate costa sub 10.000 de euro. Mult mai ieftin dec?t cea mai str?mt? garsonier? de la ora?. Amenaj?rile, ?ns? (gazul, electricitatea, renovarea ?n sine), cresc enorm cheltuielile, ?i de timp, ?i de munc?, ?i bani. Deseori, odat? cu pre?ul mic al terenului vin alte costuri: case ?n paragin?, pe care unii aleg s? le d?r?me ?i s? construiasc? altele, sau hibe ascunse ?n construc?ia veche. M?na de lucru se g?se?te mai greu la sat ?i se poate ?ntinde pe ani buni.?i, odat? muta?i, ?emigrarea“ ?n sine vine cu renun?area la o sumedenie dintre condi?iile cu care oamenii s-au obi?nuit la ora?: de pizza livrat? la orice or? nu mai poate fi vorba. ?i nici de mers la cump?r?turi capricioase, la magazinul deschis non-stop, de filme la cinematograf sau concerte, shopping la mall sau ie?it pur ?i simplu la o bere ?n ora? cu prietenii. Unii se sperie de accesul mai greu la spitale ?i alte servicii de s?n?tate. Posibilitatea de a-?i duce copiii la cel mai bun liceu prezint? ?i ea dificult??i logistice. La fel ?i slujba: nu toat? lumea ??i poate g?si un post ?n apropierea casei sau o slujb? care s? permit? munca la distan??. ?n caz contrar, timpul pierdut f?c?nd naveta, chiar ?i dintr-o zon? limitrof? a unui ora? mare, vine la pachet cu o gr?mad? de nervi. Foto: Marius ChivuNecazuri Ce greut??i ?nt?mpin? or??enii muta?i la ?ar?? Mul?i se lupt? mai ales cu ceea ce c?utau s?-?i apropie: natura. O femeie din Bilca, Suceava, se declar? exasperat? de limac?ii din gr?din?: ?Munce?ti ?i iar munce?ti! C?nd s? culegi, ai super-surprize. Am ?ncercat tot ce este posibil natural, nici o ?ans?. Nici r??u?tele nu fac fa??!“. O pensionar? se pl?nge de p?duchii care i-au distrus livada. C??iva se lamenteaz? de ploile abundente, al?ii de secet? ?i canicul?, ?i nu pu?ini povestesc c? nu mai prididesc cu treburile din gospod?rie, de cosit, t?iat lemne ?i gr?din?rit: se trezesc la r?s?rit ?i se culc? t?rziu ?n noapte, ?i dor m?inile, picioarele ?i spatele.Energia electric? pic? ?n caz de furtun?. Z?pada izoleaz? complet sau pr?bu?e?te garduri ?i acoperi?uri. G?inile scap? ?n gr?din? ?i stric? sem?n?turile. ?oarecii ??i fac culcu? ?n poduri ?i nu se mai dau pleca?i. Ma?inile se ?mpotmolesc uneori ?i trebuie scoase din noroi cu c?ru?a. Animalele de cas? s?nt ?i ele expuse: fie din cauza vecinilor binevoitori (unii oameni povestesc despre cazuri de otr?vire), fie c?-?i pierd via?a ?ntr-un accident pe ?osea....?i bucuriiMajoritatea celor de mai sus s?nt povestite de oamenii din grup f?c?nd haz de necaz, ?i nu cu am?r?ciune. Pe l?ng? aceste neajunsuri minore, via?a la ?ar?, spun ei, le aduce ?i mari bucurii: simplitatea ?i frumuse?ea lucrurilor din jur le ofer? echilibru ?i un alt sens vie?ii. Condi?iile de trai, ?n func?ie de casa aleas? ?i de banii investi?i ?n renov?ri, pot fi la acela?i nivel cu cele din mediul urban. Munca la laptop-ul pus ?n fa?a ferestrei care d? ?nspre livad? nu se compar? ?ns? cu nimic din ce-ar putea aduce ora?ul. O femeie scrie fericit? despre diminea?a ?n care a v?zut de aproape c?teva c?prioare la marginea p?durii. Cineva se bucur? c? ?i-a ridicat cu propriile m?ini un gard din lemn ?n jurul casei. O familie ?i-a f?cut ?n curte un zid de escalad? pentru copii.To?i se bucur? de roadele din gr?din?, ie?ite chiar din m?na lor, de ardeii pu?i la copt, zacusca, mur?turile sau magiunul f?cute pentru iarn?, de vinul ?i palinca pe care le ?mpart mai apoi cu vecinii. S?n?tate curat?, spun ei. Terapie, subliniaz? al?ii. Un b?rbat poveste?te cu bucurie cum se adun? seara lumea la casa lui: ?M-am trezit cu b?t?tura plin? de oameni ?i c??ei. A fost incredibil de fain momentul. Are rost s? ?n?ir bun?t??ile aduse? Men?ionez doar ciulamaua de hribi, colosal?. Vecinii se ?i ajut? ?ntre ei.“Omul sfin?e?te locul, subliniaz? mereu membrii grupului, o parte dintre ei f?c?nd ?i munc? de voluntariat ?n jurul casei: o femeie anun?? reabilitarea, ?mpreun? cu Asocia?ia Acas? ?n Banat, a patru mori de ap? din ?opotu Vechi, comuna Dalbo?e?. Apropierea de natur? aduce satisfac?ii enorme: ?Cred c? cea mai important? lec?ie pe care am ?nv??at-o este c? nu ai nevoie de multe lucruri pentru a fi fericit“, scrie un b?rbat care s-a mutat ?n urm? cu zece ani la 15 kilometri de Bucure?ti. ?Timpul petrecut aici ne-a f?cut mai responsabili, mai aten?i cu tot ce este ?n jurul nostru. Avem o gr?din? cu fructe ?i legume pentru consum propriu. Recicl?m tot ce se poate, de la h?rtie, lemn sau sticl? p?n? la resturi organice pe care le transform?m ?n compost.“La ?ar? e ?mult? munc?, dar bucurie nesf?r?it?“, rezum? altcineva. * * *Peste 70 de persoane, cercetate ?n 112 dosare penale deschise de poli?i?ti ?n urma unor controale pentru protejarea p?durilor, ?n ultima s?pt?m?n? Anchete ? 19 Septembrie 2020 Poli?i?tii au f?cut, ?n ultima s?pt?m?n?, peste 750 de controale ?n toat? ?ara, pentru protejarea fondului forestier ?i prevenirea ?i combaterea faptelor ilicite ?n domeniul silvic. ?n urma acestora, s-au deschis 112 dosare penale, ?n care sunt cercetate peste 70 de persoane, ?i s-au dat amenzi de peste 400.000 de lei.Poli?ia Rom?n? a transmis, s?mb?t?, c?, ?n perioada 11-17 septembrie, poli?i?tii au desf??urat 752 de controale pentru verificarea provenien?ei, prelucr?rii, depozit?rii ?i valorific?rii lemnului, precum ?i pentru verificarea legalit??ii transportului materialului lemnos.Astfel, au fost verificate 237 de obiective cum sunt exploat?ri forestiere, instala?ii de debitat, depozite, t?rguri, pie?e, oboare ?i ocoale silvice.?Pentru neregulile constatate ?n domeniul silvic, au fost ?nregistrate 112 dosare penale, ?n care sunt cercetate 71 de persoane, ?i au fost aplicate 172 de sanc?iuni contraven?ionale la Legea 171/2010 – Legea contraven?iilor silvice, ?n valoare de 416.500 de lei”, a precizat IGPR.Ca m?suri complementare, au fost confisca?i 983 de metri cubi de lemn f?r? documente legale.De asemenea, ?n aceast? s?pt?m?n?, poli?i?tii au intervenit la 8 apeluri 112 privind transporturi de material lemnos, dintre care dou? au fost confirmate ca fiind ilegale. sursa: News.ro, sursa foto: IGPR via News.ro * * *FOTO Cea mai mare planta?ie de aronia din Rom?nia se afl? la Charlottenburg. Afacere s?n?toas? cu regina fructelor de p?dure 20 septembrie 2020, 06:16 de Stefan Both FOTO Cea mai mare planta?ie de aronia din Rom?nia se afl? la Charlottenburg. Afacere s?n?toas? cu regina fructelor de p?dure 1/10 Cea mai mare planta?ie de aronia din Rom?nia se afl? ?n jude?ul Timi? O familie de timi?eni a pus bazele primei ?i celei mai mari planta?ii de aronia din Rom?nia, o plant? mai pu?in cunoscut? la noi ?n ?ar?, dar care are propriet??i benefice pentru organism ?n urm? cu ?apte ani, Corina Ardelean ?i familia sa au hot?r?t s? ?nceap? o afacere mai pu?in obi?nuit?. Pe un hectar, au creat prima planta?ie de aronia din Rom?nia, ?n Charlottenburg, jude?ul Timi?, cunoscut ?i pentru c? e singurul sat rotund din ?ara noastr?. Acum, planta?ia ecologic? se ?ntinde pe o suprafa?? de 15 hectare ?i r?m?ne cea mai mare din ?ar?, c?ci ?ntre timp au ap?rut ?i altele, ?n alte regiuni. ?La vremea respectiv? nu exista nicio alt? planta?ie de aronia ?n Rom?nia. Acum exist? o planta?ie ?n D?mbovi?a, una la Satu Mare ?i una prin Dobrogea. Dar continu?m s? avem cea mai mare planta?ie din ?ar?. Merge bine, e foarte frumoas? planta?ia. Prima dat?, am pus experimental doar un hectar, s? vedem dac? se aclimatizeaz? fructul, s? ne d?m seama dac? se obi?nuie?te sau nu. Aronia face fructe cam ?n al treilea an. Dup? ce am v?zut c? merge, ?n 2015 ne-am apucat serios de treab?. Am plantat ?nc? trei hectare, apoi ?nc? patru hectare ?i tot a?a. Am ?nv??at, apoi, ?i noi: am luat plant? de trei ani, s? nu mai a?tept?m at?t“, spune Corina Ardelean. Afacerea cu aronia a fost pus? pe picioare din fonduri proprii, ale familiei Ardelean, investi?ia fiind de aproximativ 500.000 de euro. De asemenea, au ridicat ?i o mic? fabric?, la Dumbr?vi?a, l?ng? Timi?oara, unde proceseaz? sucul, prin presare la rece. ?Aveam o cas? la ?ar?, la Charlottenburg. Cineva avea de v?nzare un teren, iar noi l-am cump?rat. Am stat cu terenul c??iva ani, n-am f?cut mare lucru. Dar vremea a trecut, copiii au crescut ?i, p?n? la urm?, lor le-a venit ideea. Ne-au ?ntrebat de ce st?m noi cu terenul nelucrat. Hai s? facem ceva! Ne-am tot g?ndit ce s? plant?m. Toat? lumea are culturi de cartofi, de morcovi, de ceap?... Noi am vrut altceva. Sf?tuindu-ne cu prietenii, am aflat de aceast? plant?, aronia, care e un fruct-minune. Ne-am documentat, am v?zut studiile ?i propriet??ile acestui fruct ?i-am zis c? asta o s? cultiv?m“, poveste?te Corina Ardelean. REGINA FRUCTELOR DE P?DURE Aronia este un fruct mai pu?in cunoscut ?n Rom?nia, planta fiind originar? din America de Nord. Este, ?ns?, bogat? ?n propriet??i benefice pentru s?n?tate, lucru dovedit de studii. ?La origine, e ?nrudit? cu m?ce?ul. Dar nu arat? chiar ca m?ce?ul – mai degrab? seam?n? cu coac?zele. Fructele de aronia sunt mici, rotunde ?i negre. ?i sunt mult mai stringente la gust. Aronia este foarte bun? pentru normalizarea nivelului de zah?r din s?nge, este recomandat? ?i pentru cei care au diabet, de asemenea, e bun? pentru o serie de boli degenerative. Ajut? mult ?i la imunitate. Dar la ce nu e bun??! Acest fruct e folosit at?t de bolnavii de cancer, dar ?i de cei care ?in cur? de sl?bire. Are foarte mult? vitamina C ?i antocianin?. Dintre fructele de p?dure, are cele mai mari propriet??i antioxidante“, explic? Ardelean. Aronia e o plant? foarte rezistent? la boli. Se ?i ?ntre?ine cu u?urin??: nu are mare nevoie de ap?, iar clima ?i solul de la Charlottenburg ?i priesc. ?Nu-i place foarte mult? c?ldur?, dar nici foarte mult? ap?. Dealurile din aceast? zon? i se potrivesc. Am nimerit bine! Cei mai mari produc?tori de aronia din Europa sunt ?n Polonia, dar ?i s?rbii au suprafe?e mari“, explic? Ardelean. Fermierii din Timi? au depus dosarul, pentru a ob?ine finan?are de la Uniunea European?, cu un proiect de aproximativ un milion de euro, pentru o fabric? de procesare. ?i-au dorit s? o construiasc? ?n zona planta?iei, la Charlottenburg. ?Avem o mic? unitate de procesare ?n comuna Dumbr?vi?a, l?ng? Timi?oara. E ?ntr-un spa?iu ?nchiriat. A?a c? vrem s? ne facem spa?iul nostru. Am achizi?ionat un teren ?n zona planta?iei, acolo este proiectul pentru fabric?. Sper?m ca anul viitor s? putem s? ?i ridic?m -fabrica.“ ?NU-L BEI DE SETE, ?L BEI PENTRU C? FACE BINE“ Fructele de aronia se pot consuma simplu, proaspete, sau cu iaurt ?i cereale. Dar exist? ?i fructe confiate ?i, de asemenea, gem de aronia. Cel mai cunoscut produs este ?ns? sucul. O cutie de trei litri cost? 100 de lei ?i este suficient pentru o cur? de o lun?. Fermierii din Banat recomand? consumul zilnic de aronia, dar atrag aten?ia c? sucul nu este o b?utur? r?coritoare. ?Eu consum zilnic suc de aronia. E concentrat, p?streaz? toate propriet??ile fructului, pentru c? ?l pres?m la rece ?i ?l pasteuriz?m la temperatur? joas?. Nu e fiert, ??i p?streaz? toate vitaminele ?i mineralele. Sucul de aronia nu e o b?utur? r?coritoare, nu-l bei de sete, ?l bei pentru c? face bine, este un soi de tratament preventiv ?mpotriva bolilor. Nu are nici gust r?u, este foarte bun“, spune Corina Ardelean. La ce ajut? aronia Aronia, cunoscut? ?i ca scoru? negru, a fost adus? ?n Europa de c?tre ru?i ?i s-a adaptat bine la clima umed? din p?duri ?i din zonele ml??tinoase. Arbustul de aronia produce ni?te fructe mici, cu gust u?or am?rui. A fost cercetat? mai ales pentru c? are o cantitate mare de proantocianidine, de zece ori mai mult acid chinic dec?t meri?orul ?i un con?inut de vitamina P mai mare dec?t oricare alt fruct (vitamina P ajut? la fixarea vitaminei C ?n organism). De asemenea, are de 15 ori mai mul?i antioxidan?i dec?t afinele ?i meri?oarele, iar 100 de grame de aronia ofer? necesarul zilnic de acid folic, conform unor studii. Este o plant? recomandat? ?n men?inerea unei bune circula?ii sangvine ?i care poate ajuta ?n cazul unor boli precum cancerul colorectal sau mamar, dar o cur? cu aronia nu reprezint? un tratament propriu-zis pentru diverse afec?iuni cardiovasculare sau de orice alt fel. * * *... citeste si partea a patra ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download