Apar-romania.ro



Stiri 9 iulie 2021, a doua parte Criz? de personal ?n retail: pia?a a revenit la comportamentul de dinainte de pandemie , 09 Jul 2021 , Andra ImbreaDeficitul de personal pentru marile re?ele din comer?ul alimentar modern, experimentat ?nainte de pandemie, se repet? ?n prezent. Acest fenomen este mai accentuat pentru recrutarea de angaja?i care vizeaz? activit??i din categorii precum: lucr?tori comerciali, casieri, pickeri sau lucr?tori polivalen?i.”Ponderea cea mai mare de angaja?i, pentru anul 2021, se ?nt?lne?te la categoria <<picking>>. Avem solicit?ri de peste 300 persoane, pentru o singur? comand?, durata de delegare fiind de cel pu?in ?ase luni, la nivel na?ional. ?n trimestrul al doilea al acestui an, s-a resim?it lipsa de personal disponibil. Pia?a a revenit practic la comportamentul de dinainte de criz?, la momentul ?n care angajatorii erau cei intervieva?i ?i nu candida?ii. Num?rul mic de aplican?i ?i cel mare de job-uri disponibile face ca flexibilitatea angajatorilor s? fie una foarte mare”, declar? Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group, un business cu servicii de trade marketing de 15 milioane de euro anul trecut, ce are parteneriate cu cinci re?ele de tip hypermarket, supermarket ?i cash&carry, asigur?nd serviciile ?n aproximativ 2.108 puncte de v?nzare.?Din datele companiei reiese c? angajatul bun la toate era u?or de recrutat ?i selectat ?ntr-o perioad? similar? ca ?i mediu economic cu cea a anului trecut. Mai concret, ?n 2020, ?n plin? pandemie, prin blocarea activit??ii din sectoare precum HoReCa sau ca efect al revenirii unor rom?ni din str?inatate, ESSA ?i-a m?rit baza de date peste nivelul nevoilor de la acel moment. ”?n ceea ce prive?te pl??ile pentru angajatul ideal, exist? c?teva limit?ri ce deriv? din condi?iile generale de munc? din unitatea ?n care acesta este delegat. Astfel, o salarizare excesiv? va conduce la demotivarea personalului deja existent, ?n timp ce o salarizare sub nivelul practicat ?n unitate va conduce la pierderea respectivului angajat. Cea mai eficient? solu?ie r?m?ne cea cu plata ?n func?ie de performan??”, continu? Eugen Saulea.Deficitul de personal ?n retail?Deficitul de personal pentru pozi?iile punctate - lucr?tori comerciali, casieri, pickeri - este explicat ?i prin faptul c? retailerii alimentari au ?nregistrat o lips? de candida?i pentru pozi?iile superior pl?tite ?i pozi?ionate ?n zona calificat?. Iar motivul este simplu: aceast? lips? a permis accesarea pozi?iilor respective ?i de c?tre cei cu preg?tire inferioar?, ceea ce a condus la descoperirea sectoarelor din structurile de execu?ie. Potrivit ESSA, acest fenoment este unul de actualitate, ?n sensul c? personalul slab preg?tit sau insuficient preg?tit acceseaz? pozi?iile de middle management, efectul fiind transformarea job-urilor de execu?ie ?n unele tranzitorii.”Suntem ?n situa?ia ?n care semestrul al doilea al acestui an a ?nceput cu un deficit de peste 400 de persoane ?n organigrama unui mare retailer. Perspectiva de a acoperi un astfel de deficit, ?ntr-un termen relativ scurt, este posibil? doar cu investi?ii salariale mari, care s? dep??easc? ofertele curente ale competitorilor. Vedem o cre?tere de 20% a cererii pentru suport, recrutare ?i selec?ie ?n trimestrul al treilea ?i o cre?tere cu p?n? la 40% ?n trimestrul al patrulea”, mai spune Eugen Saulea.La nivelul general al pie?ei, de la ?nceputul acestui an, cele mai multe comenzi din zona de retail au venit pentru pozi?iile de picker. Comer?ul online reprezint? o ni?? pe care o vizeaz? to?i marii retaileri pentru o dezvoltare accelerat? pe termen scurt ?i mediu. Anul 2021 aduce o constant? ?n ceea ce prive?te comenzile online, varia?iile de volume fiind nesemnificative de la o lun? la alt?. Chiar dac? m?surile de relaxare au f?cut posibil? deplasarea ?n loca?iile de proximitate, pentru aprovizionarea zilnic?, sistemul de comenzi online a r?mas unul cu o pondere majoritar? pentru aprovizionarea unei familii.Fondat ?n 2010 de antreprenorul Eugen Saulea, ESSA Group este ast?zi unul dintre cei mai cunoscu?i juc?tori din pia?a serviciilor de trade marketing ?i v?nz?ri din ?ar?. ?n 2020, grupul a raportat afaceri de 15 milioane de euro, ?n cre?tere u?oar? fa?? de anul anterior. Printre serviciile din portofoliul companiei se num?r?: recrutarea ?i plasarea de for?? de munc?, BTL ?i evenimente, servicii management POSM (materiale de comunicare), call center ?i merchandising . ?n prezent, ESSA ofer? servicii ?n sistem leasing ?i outsourcing pentru peste 30 de clien?i, furnizori ?i produc?tori, dar ?i pentru marile lan?uri de retail precum Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image.?Kaufland va investi peste 375 de milioane de euro ?n deschiderea a cel pu?in 10 magazine noi ?n ?ar? ?i reamenajarea celor vechi , Roxana Vasile , 09 Jul 2021 - Interviuri ?i Analize Kaufland continu? extinderea re?elei de magazine ?n Rom?nia. Retailerul, parte a grupului german Schwarz, va avea anul acesta cel mai mare buget de investi?ii de p?n? acum, 375 de milioane de euro, pentru deschiderea a cel pu?in 10 magazine, a declarat Valer Hanca?, director de comunicare & corporate affairs, pentru Retail.ro.Retailerul, cu o re?ea de 144 de magazine ?n Rom?nia, va investi ?n dezvoltarea hipermarketurilor regionale ?i locale, ?intind ?i localit??i cu doar 20.000 de locuitori.?Mergem ?n ora?e?mai mici, cum sunt Com?ne?ti, Or??tie, ora?e cu 20.000 de locuitori. Pia?a nu mai este reprezentativ? ?n momentul de fa?? a?a cum era ?n momentul unei pline expansiuni ?n 2005, 2006. Vedem c? spa?iile sunt tot mai restr?nse ?i avem nevoie de adaptare, adaptare continu? care ?nseamn? inclusiv chirie’’, men?ioneaz? Valer Hanca?.Investi?ia se va ridica la peste 375 de milioane de euro, bani care vor fi aloca?i pentru terenuri, construc?ii ?i?modernizare. ?n plus, Kaufland urmeaz? s? investeasc? ?n 2021 ?i ?n reamenaj?rile magazinelor existente.?Vrem s? facem reamenaj?ri pentru c? unele magazine au deja 17 ani. Probabil c? odat? la 5 ani fiecare magazin ar trebui s? treac? printr-o faz? de readaptare la standarde, pentru c? ne adapt?m inclusiv la ceea ce ?nseamn? investi?ie interioar?, design’’,?explic? directorul pe comunicare al Kaufland Rom?nia.Retailerul amenajeaz? ?i infrastructuri de reciclare pentru clien?i, care presupun automate?de?colectare tip self-service, colectarea ?i reciclarea?produselor de ?ngrijire personal?, amenajarea de containere?pentru colectarea m??tilor de unic? folosin??.?Din punctul acesta de vedere, compania a achizi?ionat deja toate aparatele de colectare. Mai exist? doar 15 magazine ?n care acestea nu sunt prezente, mai lipse?te autoriza?ia, dar ele sunt fizic prezente ?n Rom?nia. Deci ?n 129 de magazine avem deja aceste aparate de colectare. Colect?m PET-uri, aluminiu ?i sticl? de sticl?'’,?men?ioneaz? Valer Hanca?.Kaufland are ?n vedere extinderea echipei ?n 2021 ?i, implicit, crearea de noi locuri de munc?.Produsele Kaufland, 90% rom?ne?ti, ?n plin sezonRetailerul sus?ine ?n prezent, prin intermediul unui proiect, 297 de mici produc?tori locali, fiind alimentat, ?n plin sezon, ?n propor?ie de 90-95% cu sortimente rom?ne?ti, cu excep?ia produselor care nu se pot produce ?n Rom?nia. Valer Hanca? explic? ?i motivul alegerii produc?torilor rom?ni, ?n detrimentul celor str?ini.??Ideea de a men?ine masa monetar? ?n ?ar? este una benefic? pentru toat? lumea. Finan?area unui produc?tor dintr-un stat str?in nu aduce nimic benefic ?n Rom?nia, ?n afar? de o cantitate, un volum de marf? care este necesar popula?iei. Dar dac? volumul acela de marf? poate fi adus din ?ara respectiv? ?nseamn? impact direct pozitiv, locuri de munc? stabile ?i la mine ?i la produc?torul respectiv, ?nseamn? pl??i directe, ?nseamn? tranzac?ii financiare, impozite directe la statul rom?n, valoarea ad?ugat? ?n total, astfel ?nc?t efectul indirect al acestei m?suri este cre?terea puterii de cump?rare a cet??eanului, care se reflect?.?Se ?nchide cercul, de fapt, tot de la casa de marcat.?Este un circuit’,?detaliaz? Valer Hanca?.?n 2019, dintr-un leu ?ncasat la cas?,?0,65 de bani erau pl?ti?i produc?torilor rom?ni, adic??65% mergeau c?tre ei, ?n timp ce anul acesta s-a ajuns la 0,67 bani, adic? 67% din total ajunge c?tre produc?torii rom?ni.?Este un trend care, din punctul meu de vedere, s-a implementat foarte bine ?n con?tiin?a comun? ?n Rom?nia, nu neap?rat de produse na?ionale, ci mai degrab? de produse semiregionale sau chiar locale. Avem chiar ?i etichete care specific? produsele dintr-o anumit? regiune. Astfel ?nc?t,??i micii produc?tori au posibilitatea s? fie prezen?i nu ?n toat? ?ara, dar la nivel regional’’,?subliniaz? Hanca?.Kaufland, locul doi ?n clasamentul retailerilor alimentariRezultatele de anul trecut au plasat Kaufland pe locul al doilea ?n clasamentul retailerilor alimentari, dup? Lidl, cu o cifr? de afaceri de 12,83 miliarde de lei, la doar 27 de milioane de lei ?n spatele noului lider.?Kaufland, parte din acela?i grup german?Schwarz, r?m?ne ?ns? cea mai profitabil? companie din industrie, apropiindu-se de pragul de un miliard de lei, cu zece deschideri de magazine comunicate ?n 2020, potrivit datelor publicate de Ministerul Finan?elor.?Hanca? crede c? retailerul va men?ine aceea?i cre?tere organic? ?i ?n 2021. Astfel, Kaufland respect? acela?i tip de cre?tere ca ?n anii trecu?i, care nu difer? foarte mult de la an la an.De la ?nceputul acestui an, retailerul a deschis cinci hipermarketuri: ?n T?rgu Neam?, Sibiu, Piatra Neam?, Timi?oara, T?rn?veni??i Ilfov - cea mai nou? unitate, inaugurat? ?n luna iulie.Kaufland se num?r? printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine ?n 8 ??ri, 132.000 de angaja?i ?i o re?ea de 144?de magazine ?n Rom?nia.Agroland finan?eaz? cinci start-up-uri tech rom?ne?ti cu c?te 10.000 euro? , Anca Olteanu , 09 Jul 2021 Cinci startup-uri tech, din Rom?nia, cu aplica?ii directe ?n zona agricol?, au fost declarate finaliste ?n cadrul incubatorului de afaceri? AgTech TM, organizat de Agroland ?n parteneriat cu X by Ascendis. Acestea au primit sau vor primi c?te 10.000 euro din partea Agroland, pentru a-?i pune ?n practic? ideile de business cu care au c??tigat competi?ia.Pe parcursul a 12 s?pt?m?ni, cele 26 de echipe ?nscrise ?n incubator au beneficiat de traininguri online, precum ?i de ?ndrumarea a numero?i mentori din companii apar?in?nd unor domenii ca: tehnologie, agricultur?, marketing, finan?e etc.AgTech TM by Agroland este un program complet de incubare de startup-uri din Rom?nia, care stimuleaz? ?i sus?ine inova?ia ?n agricultur?, la nivel na?ional.Cei 50.000 euro sunt investi?i de Agroland, prin intermediul celor dou? companii principale din grup. Agroland Business System (indice bursier AG) ofer? finan??ri a c?te 10.000 euro pentru Planty AI, Tailpath ?i Hardwired, iar Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB) sprijin? cu acelea?i sume start-up-urile Urban Agriculture Technologies ?i ADGraft.??Rom?nia este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de produse agricole din lume, dar din p?cate nu st?m deloc bine ?n ceea ce prive?te modernizarea acestui sector, unde avem un poten?ial enorm. Ne dorim ca incubatorul AgTech TM s? devin? o tradi?ie, iar prin el s? sprijinim c?t mai multe start-up-uri din agribusiness, care s?-?i poat? transforma ideile ?n planuri de afaceri. Inova?ia ?i cre?terea digitaliz?rii reprezint? cheia dezvolt?rii acestui domeniu. Aplica?iile digitale, fie c? vorbim despre robo?i, drone sau sateli?i, sunt deja folosite la scar? larg? ?n str?in?tate ?i vor aduce schimb?ri masive ?n modul ?n care omenirea ??i produce hrana. Rom?nia trebuie s? fie parte a acestei revolu?ii, iar programul nostru ??i propune s? contribuie ?n aceast? direc?ie, sus?in?nd, c?t de mult se poate, start-up-urile valoroase din domeniu”, consider? Horia Cardo?, CEO ?i fondator al re?elei Agroland.O nou? rund? de finan?are din partea AgrolandP?n? la sf?r?itul lui septembrie 2021, echipele c??tig?toare vor finaliza prima etap? de dezvoltare a produselor. Aceasta const? ?n realizarea unor produse minim viabile (MVP – Minimum Viable Product), care pot satisface clien?ii timpurii ?i prin intermediul c?rora se ob?ine feedback pentru dezvoltarea mai profund?. Agroland ?i Ascendis X vor sprijini cele cinci echipe, pentru a ob?ine o nou? rund? de finan?are, ?n vedere contiu?rii dezvolt?rii produselor. De asemenea, companiile care apar?in grupului Agroland pot participa la noua rund? de finan?are.?n prima jum?tate a anului 2021, incubatorul de afaceri AgTech TM by Agroland a fost partener cu? Microsoft care, ?n afar? de know-how-ul oferit, a colaborat pentru a le oferi antreprenorilor mijloacele prin care s? anticipeze tendin?ele de evolu?ie ale domeniului agtech, ?n urm?torii 10 ani.C??tig?torii finan??riiPlanty AI este o aplica?ie mobil? care folose?te inteligen?a artificial? pentru a-i ajuta pe fitofarmaci?ti ?i pe fermieri s? detecteze bolile plantelor ?i s? ofere clien?ilor tratamentul potrivit, economisind timp ?i bani. Algoritmul este antrenat ?n prima etap? pentru culturile de cereale, ro?ii, pomi fructiferi ?i pune la dispozi?ia fermierului o hart? a fitofarmacilor din ?ar?.?TailPath rezolv? problemele verific?rii produselor contraf?cute ?i ale siguran?ei alimentare de la produc?tor la consumatorul final, prin implementarea unui sistem de trasabilitate, folosind coduri QR ?i tehnologie blockchain. Astfel, contribuie la siguran?a alimentar?, combaterea produselor contraf?cute ?i crearea unei leg?turi sigure ?ntre produc?tori, distribuitori, retaileri ?i consumatori.Urban Agriculture Technologies (UAT) este solu?ia care cre?te plante proaspete pe tot parcursul anului. UAT automatizeaz? serele tradi?ionale, folosind un sistem hidroponic ?i optimiz?nd spa?iul de cre?tere. ?n acest mod, solu?ia nutritiv? ajunge direct la r?d?cinile plantelor, consumul de ap? fiind redus cu 80%, iar prin aducerea produc?iei la utilizator, timpul de plantare, culegere ?i ?ntre?inere este minimizat. Prin intermediul aplica?iei mobile, fermierul poate planifica ?i gestiona comenzile, iar sistemul preg?te?te din timp cantit??ile ce trebuie livrate. De asemenea, utilizatorii UAT pot monitoriza ?i ajusta parametrii din sistem de la distan??.Hardwired dezvolt? un sistem complet automatizat de culegere a legumelor, destinat fermelor medii ?i mari. Primul prototip este specializat pe culegerea tomatelor. Sistemul dezvoltat va fi capabil s? identifice legumele ?i s? le recolteze cu ajutorul bra?ului robotic, deplas?ndu-se pe un traseu predefinit ?i ?ntr-un mediu controlat.ADGraft este primul robot de altoit fructe ?i legume din Rom?nia. Startup-ul ??i propune s? ajute fermierii ?i centrele de r?saduri s? ??i automatizeze produc?ia, astfel ob?in?nd plante mai rezistente la boli ?i d?un?tori, cu un num?r minim de angaja?i.? Primul prototip se preteaz? pentru altoirea unui num?r mare de plante din familia curcubitaceelor ?i solanaceelor. Robotul func?ioneaz? semi-automat, av?nd o eficient? de p?na la 3 ori mai mare fa?? de altoirea manual?.AgTech TM, program dezvoltat cu?AscendisAgTech TM este un program Agroland dezvoltat ?n colaborare cu Ascendis, primul program complet de incubare din Rom?nia, care stimuleaz? ?i sus?ine inova?ia ?n agricultur?. Programul include toate etapele de dezvoltare de la idee la o afacere de succes prin resurse de ?nv??are, mentorat, investi?ii ?i acces la cea mai mare baz? de clien?i din industria agricol?.Agroland este o re?ea de magazine cu produse pentru gardening, pet care ?i hobby farming din Rom?nia, cu capital 100% rom?nesc,?fondat? ?n 1997, la Timi?oara, de c?tre antreprenorul Horia Cardo?. ?n prezent, re?eaua Agroland are peste 250 de unit??i, localizate ?n 29 de jude?e, ?i peste 2.200.000 de clien?i an. Printre produsele comercializate se afl?: produse pentru gr?din?rit - semin?e, material s?ditor, fertilizan?i, echipamente, hran? ?i accesorii pentru animale de companie, precum ?i pui de o zi, furaje echipamente pentru ferme mici ?i medii, - ?i hran? ?i accesorii pentru animale de companie.Grupul Agroland a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, ?i are peste 300 de angaja?i. Compania a fost listat? pe Bursa de Valori Bucure?ti, pe 1 martie 2021, c?nd ac?iunile au fost admise la tranzac?ionare pe Sistemul Multilateral de Tranzac?ionare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium, sub indicele bursier AG:Agroland Agribusiness ?i-a ?nceput activitatea ?n 2016 ca o divizie a companiei mam? Agroland Business System, iar din 2017 func?ioneaz? independent juridic ?i financiar. Compania are dou? linii de business: v?nzarea de input-uri pentru agricultura conven?ional? ?i cea organic? ?i tranzac?ionarea cu cereale. ?n 2020, Agroland Agribusiness a ?nregistrat o cifr? de afaceri de 18,44 milioane lei (+88% fa?? de anul precedent). Profitul net ob?inut a fost de 1,2 milioane lei (+231% fa?? de anul precedent), cu o marj? net? de 6,82%, ?n cre?tere fa?? de marja de 3,86% ob?inut? ?n 2019. Compania a fost listat? la Bursa de Valori Bucure?ti, sub indicele AAB, pe 15 iunie 2021.?DIVERSEReprezentantul unei ob?ti, subven?ii APIA de sute de mii de euro luate pe acte false pentru o p??une montan?!Agroinfo , 09 iulie 2021 Reprezentantul unei ob?ti?este trimis ?n judecat? de procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie pentru c? a ?ncasat, pe baza unor acte false,?subven?ii de peste 3 milioane de lei?de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?pentru o p??une montan?.Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea ?n judecat?, ?n stare de libertate, a unui inculpat, la data faptei reprezentant al unei ob?ti, pentru s?v?r?irea infrac?iunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credin?? de documente ori declara?ii false, inexacte sau incomplete, dac? fapta are ca rezultat ob?inerea pe nedrept de fonduri europene, ?n form? continuat?.?n rechizitoriul ?ntocmit, procurorii au re?inut urm?toarea stare de fapt:?n perioada 2007-2014, inculpatul ar fi depus la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (A.P.I.A.), mai multe documente false ?i inexacte cu privire la ?ndeplinirea condi?iilor de eligibilitate, ?n scopul de a ob?ine ?n mod injust sume de bani ?n cadrul schemelor de plat? unic?, pentru o suprafa?? de teren (gol alpin ?n Muntele Mereu?u) pe care nu o de?inea ?n realitate.Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi ob?inut pe nedrept fonduri nerambursabile ?n cuantum total de 3.159.879 lei, sum? cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civil? ?n cauz?.?n cauz?, s-a dispus luarea m?surii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor imobile ce apar?in inculpatului.Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Gorj cu propunere de a se men?ine m?surile asigur?torii dispuse ?n cauz?, este precizat ?n comunicatul media transmis de DNA.GLOBALPhilip Morris cump?r? produc?torul de gum? cu nicotin? Fertin Pharma , Roxana Vasile 09 Jul 2021 Philip Morris International?va cump?ra produc?torul de gum? cu?nicotin? Fertin Pharma de la compania?EQT pentru 690 de milioane de euro, a declarat produc?torul de ?ig?ri, care ??i va construi portofoliul smoke-free, scrie ESM Magazine. Produsele Fertin Pharma includ gume de mestecat, tablete ?i pulberi care sunt utilizate pentru aplica?ii farmaceutice ?i ajut? oamenii s? renun?e la fumatul d?un?tor.Philip Morris a investit peste 8,1 miliarde de dolari (6,8 miliarde de euro) de-a lungul anilor pentru a dezvolta produse f?r? fum, domeniu de activitate despre care crede c? ?va ?nlocui ?ntr-o zi ?ig?rile”.Compania planific? s? genereze peste 50% din veniturile sale din produse f?r? fum ?i cel pu?in 1 miliard de dolari din produse f?r? nicotin? p?n? ?n 2025.?Achizi?ionarea Fertin Pharma va fi un pas semnificativ ?nainte ?n calea noastr? c?tre livrarea unui viitor f?r? fum - ?mbun?t??irea portofoliului nostru smoke-free, ?n special ?n administrarea oral? modern? ?i accelerarea producerii de materiale f?r? nicotin?. At?t PMI, c?t ?i Fertin ?mp?rt??esc un angajament fa?? de inova?ii ?tiin?ifice,?centrate pe consumatori pentru o via?? mai bun? ?i sunt ?nc?ntat c? am ajuns la acest acord", a declarat?Jacek Olczak, director executiv al Philip pania se concentreaz?, de asemenea, pe produsul s?u de tutun ?nc?lzit IQOS, pe m?sur? ce oamenii se ?ndep?rteaz? de produsele din tutun precum??ig?rile. ?n 2020?au fost fabricate aproape trei miliarde de doze IQOS de ?nlocuire a nicotinei, care au ajuns la peste 3,2 milioane de persoane, a explicat ?i Fertin Pharma.?PMI trece printr-o transformare inspiratoare ca o companie cu ambi?ia de a oferi un viitor f?r? fum,?construind un portofoliu de produse dincolo de nicotin?. ?n PMI?am g?sit un nou proprietar ?i partener care ?mp?rt??e?te viziunea noastr?, care este dedicat ?tiin?ei ?i care ?i va permite Fertin Pharma s? accelereze ?i s? creasc? ?n continuare", sus?ine?Peter Halling, CEO Fertin Pharma.?n 2020, Fertin Pharma, o companie privat? cu peste 850 de angaja?i, care opereaz? ?n Danemarca, Canada ?i India, a generat venituri nete de 150 de milioane de euro.?n 1997, Philip Morris International ?nfiin?eaz? o filial? local? ?i demareaz? construc?ia unei fabrici ?n Otopeni. ?n prezent, Philip Morris Rom?nia S.R.L. ?i Philip Morris Trading S.R.L. comercializeaz? 40 de variante de produse ?i au aproximativ 800 de angaja?i ?n ?ntreaga ?ar?. Philip Morris are ?n portofoliu m?rcile Marlboro, Parliament, Virginia Slims, Philip Morris, L&M, Chesterfield, IQOS ?i HEETS.UNIUNEA EUROPEANAMondelēz sprijin? Codul de Conduit? al UE privind practicile responsabile de afaceri , La zi , Carol Popa , Vineri, 09 Iulie 2021 Mondelēz International a semnat Codul de Conduit? al UE cu privire la practicile responsabile de afaceri ?i de comercializare a produselor alimentare, asum?ndu-?i un angajament ferm de a contribui la transformarea sistemelor alimentare ?n care opereaz?.Fiind unul dintre primele rezultate ale strategiei Comisiei Europene de la Ferm? la furculi??, Codul de conduit? este o parte integrant? a planului s?u de ac?iune, stabilind ac?iunile pe care to?i actorii ??ntre ferm? ?i furculi??” se pot angaja ?n mod voluntar s? le adopte pentru a face progrese ?n domeniul sustenabilit??ii ?i a ?mbun?t??irii st?rii de bine.Prin semnarea Codului, Mondelēz International ?i-a consolidat angajamentele fa?? de mai multe obiective aspira?ionale, cum ar fi:? diete s?n?toase, echilibrate ?i sustenabile pentru to?i consumatorii europeni;? lan?ul alimentar neutru din punct de vedere climatic ?n Europa p?n? ?n 2050;? lan?ul alimentar circular optimizat ?i eficient din punct de vedere al resurselor, ?n Europa;? crearea de valoare sustenabil? ?n lan?ul european de aprovizionare cu alimente prin parteneriat;? aprovizionare sustenabil? ?n lan?urile de aprovizionare cu alimente.Vince Gruber, vicepre?edinte executiv al Mondelēz International ?i pre?edinte pe Europa, a comentat: ?Suntem m?ndri c? suntem semnatari ai Codului de Conduit? al UE ?i c? vom contribui la angajamentele din acest Cod pentru a crea sisteme alimentare sustenabile. Acesta este ceea ce ne ghideaz? ?i ne stimuleaz? pentru a ne ridica la ?n?l?imea responsabilit??ilor noastre de mediu, sociale ?i de guvernan??. Ne ofer? o oportunitate deosebit? de a consolida activit??ile importante pe care le desf??ur?m deja, prin ini?iative precum Mindful Snacking, Harmony ?i Cocoa Life ”.?n timp ce Mondelēz International ?i alte companii din sectorul alimentar care ??i desf??oar? activitatea ?n UE sunt deja implicate activ ?i au f?cut progrese tangibile, obiectivul Comisiei Europene este de a face sistemele alimentare durabile. Acest lucru va aduce beneficii suplimentare de mediu, de s?n?tate ?i sociale, precum ?i oferirea de c??tiguri economice ?i asigurarea faptului c? redresarea din pandemia COVID-19 pune cet??enii ?i companiile din sistemul alimentar pe o cale durabil?. Aceast? schimbare nu poate avea loc f?r? ca to?i actorii majori din sistemul alimentar s? se reuneasc?. ?n acest spirit, Mondelēz International ?i multe companii similare s-au angajat voluntar ader?nd la acest cod ?i sus?in obiectivele relevante stabilite pentru a crea sisteme alimentare durabile.PROIECT DE RAPORT referitor la raportul de punere ?n aplicare privind calitatea vie?ii animalelor de ferm? - PE695.007v01-00 08/07/2021 PROIECT DE RAPORT referitor la raportul de punere ?n aplicare privind calitatea vie?ii animalelor de ferm? . Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural? . Jérémy Decerle Sursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEPROIECT DE AVIZ referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exerci?iul financiar 2022 – toate sec?iunile - PE695.060v01-00 08/07/2021 PROIECT DE AVIZ referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exerci?iul financiar 2022 – toate sec?iunileComisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?Pina PiciernoSursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEPROIECT DE RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te conturile economice regionale pentru agricultur? - PE692.589v01-00 08/07/2021 PROIECT DE RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te conturile economice regionale pentru agricultur?Comisia pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?Petros Kokkalis Sursa : ? Uniunea European?, 2021 - PEPress release - Antarctic: MEPs call for rapid solution to protect marine areas 08/07/2021 MEPs want the deadlock in international negotiations on the establishment of two protected Antarctic marine areas to end mittee on the Environment, Public Health and Food SafetySource : ? European Union, 2021 - EPUNGARIA?n Ungaria, berea s-ar putea s? prezic? viitorul ?n politic?. Guvernatorul b?ncii centrale se laud? voalat c? a salvat economia ?i ?l atac? pe premier ?n timp ce berea bancherului face profit chiar ?i ?n criz?, iar preferata politicianului aduce pierderi , Guvernatorul bancii centrale a Ungariei Gy?rgy Matolcsy a scris c? ?dac? sistemul financiar maghiar n-ar fi func?ionat ?n modul exemplar prin care a ie?it ?n eviden??, managementul crizei ar fi fost unul dintre cele mai proaste din UE“.Csíki S?r, berea cu origini transilv?nene pentru salvarea c?reia? guvernul maghiar condus de Viktor Orban ar fi modificat legisla?ia local?, a ?ncheiat 2020, anul de v?rf al pandemiei, cu pierderi mai mari dec?t ?n 2019 pe pia?a din Ungaria. Pe de alt? parte, Berea Pecs, de?inut? indirect, prin intermediul unor rude apropiate, de guvernatorul b?ncii centrale Gy?rgy Matolcsy, a reu?it s?-?i men?in? profitabilitatea ?n cele mai dificile vremuri pentru pia??. Pe cele dou? direc?ii diferite din afaceri par s? mearg? ?i rezultatele economice ale celor dou? personaje, cel pu?in a?a cum le descrie bancherul.Cele mai recente date ?i previziuni economice au adus motive de m?ndrie ?n Rom?nia ?i Polonia, dar nu ?i ?n Ungaria. Estim?rile Comisiei Europene arat? c? economia rom?neasc? va avea cea mai rapid? cre?tere din UE, ?n timp ce guvernan?ii polonezi se laud? c? economia lor a ?nregistrat una dintre cele mai u?oare recesiuni. Ungaria iese ?n eviden?? prin infla?ie care, deja cea mai puternic? din Europa ?n luna mai, a explodat ?n iunie la 5,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.Acesta ar fi rezumatul politicilor de stimulare economic?? ?i a consumului ?i de atragere a electoratului aplicate de guvernul considerat populist al lui Orban sub supravegherea ?i cu ajutorul unei b?nci centrale conduse de un fost ministru de n?dejde al premierului.?n ultimele s?pt?m?ni, institu?ia lui Matolcsy pare s? se fi ab?tut de la calea indicat? de Orban, iar guvernatorul a trecut la critici la adresa politicilor guvernului.?n primul r?nd, pentru a st?vili infla?ia, banca central? a devenit prima din UE care dup? izbucnirea pandemiei a majorat dob?nzile, adic? a scumpit creditarea. ?mprumuturile ieftine sunt un instrument de stimulare a cre?terii economice preferat de lideri de stat considera?i autoritari.Astfel de modific?ri de direc?ie ?n politica monetar? vin la pachet ?i cu interven?ii critice la adresa guvernului din partea lui Matolcsy. ?n cea mai recent?, guvernatorul a caracterizat modul ?n care Ungaria a gestionat criza provocat? de pandemie ca fiind produc?tor de rezultate mediocre. De asemenea, el a explicat c? economia a fost salvat? de o cre?tere a credit?rii pentru sectorul privat, scrie Hungary Today.Bancherul face aceste comentarii ?n ziarul Magyar Nemzet, care are o poveste interesant?, tipic? pentru presa maghiar?. O publica?ie cu tradi?ie, care a supravie?uit ?i r?zboiului ?i comunismului, aceasta a reprezentat dup? c?derea comunismului ?i p?n? ?n 2018 un brand de pres? conservatoare care-?i permitea s? evalueze critic guvernul.Magyar Nemzet a fost ?nchis ?n 2018, la doar c?teva zile dup? ce Orban a ob?inut o nou? victorie ?n alegeri. Ziarul ?ncepuse s?-l critice deschis pe premier, pierz?nd astfel o parte din cititori, era ?icanat de conducerea ??rii, fiindu-i blocat accesul la anumite surse de informa?ii, pierduse ?i veniturile din publicitate date de guvern, iar patronul s?u, Lajos Simicska, prieten apropiat ?i aliat al lui Orban, a devenit brusc un du?man ?nr?it al acestuia. Ziarul a reap?rut ?n 2019, cu o politic? editorial? favorabil? guvernului.?n Magyar Nemzet guvernatorul Matolcsy a scris c? ?dac? sistemul financiar maghiar n-ar fi func?ionat ?n modul exemplar prin care a ie?it ?n eviden??, managementul crizei ar fi fost unul dintre cele mai proaste din UE“. Bancherul a eviden?iat diferi?i indicatori ai modului ?n care Ungaria s-a descurcat ?n criz?. Ungaria s-a plasat pe locul 15 ?n UE la cre?terea PIB anul trecut, iar consumul gospod?riilor a fost al cincilea cel mai ridicat, ?n timp ce ?ara a fost clasat? pe locul 20 la investi?ii. ?ns? consumul guvernului a fost doar al 25-lea. La exportul, pozi?ia ob?inut? a fost 11, dar cre?terea salariilor a fost a treia cea mai mare.?n acela?i timp, Ungaria a v?zut cea mai mare cre?tere a stocului creditelor de retail. ?mprumuturile pentru companii au urcat cu 10%, iar cele pentru gospod?rii cu 9%. Ambele au fost cruciale pentru ie?irea din criz?, a spus guvernatorul. El a l?udat moratoriul pentru rambursarea creditelor ?i programul b?ncii centrale Schema de Finan?are pentru Cre?tere Go!. Acestea ar fi m?surile anticriz? cu cel mai mare succes.Printre punctele slabe din managementul de criz?, Matolcsy a enumerat implementarea lent? a investi?iilor guvernamentale ?i incertitudinile din sectorul de construc?ii de locuin?e din cauza reducerii TVA pentru locuin?ele noi. De asemenea, a spus el, sistemul de s?n?tate a reu?it s? se descurce doar pentru c? ?opera?iunile normale a trebuit s? fie ?nchise“.Bancherul s-a mai pl?ns ?i de absen?a tranzi?iei digitale ?i de ?nt?rzierea reformelor menite s? ?mbun?t??easc? competitivitatea ??rii.? Portfolio, una dintre principalele publica?ii financiare ale Ungariei, traduce masajul lui Matolcsy ?n sensul c? politica monetar?, ?n sarcina b?ncii centrale, a fost un succes, ?n timp ce politicile fiscale, din sarcina guvernului, au ?mpins performan?ele Ungariei spre mijlocul clasamentului UE.Mai vechi sunt criticile guvernatorului la adresa guvernului privind cre?terea deficitului bugetar, lucru ?n care Orban are chiar ?i ?n?elegerea FMI, ?i a datoriilor. Poate mul?umit? abilit??ilor de manager bun ale lui Matolcsy Berea P?cs, de?inut? de verii ?i de fiul acestuia, a avut profit ?n 2020, iar Cs“ki S?r s-a afundat ?i mai ad?nc ?n pierderi.Privatbankar.hu scrie c? pentru salvarea acesteia din urm? parlamentul maghiar a modificat legisla?ia ?n urm? cu un an ?n sensul desfiin??rii contractelor de exclusivitate din sectorul HoReCa. Amendamentele permit ?i produc?torilor mici ?i artizanali de bere s?-?i comercializeze produsele ?n baruri, hoteluri ?i restaurante. Ber?ria lui Matolcsy s-ar putea s? fi fost ajutat? ?i de faptul c? ?i-a modificat statul ?n produc?tor mic ?n 2019 pentru a-?i optimiza taxele.?NORVEGIAConsumatorii europeni, ?ndemna?i s? boicoteze produsele din pe?te ?i fructe de mare din Norvegia , meatmilk , 9 iulie 2021 Plecarea Regatului Unit din UE a modificat profund guvernan?a ?n domeniul pescuitului ?i scenariul politic din Atlanticul de Nord-Est. ?ntr-o m?sur? de a profita de noua situa?ie, Norvegia pare s? fi abandonat calea dialogului ?i a bunei cooper?ri, deciz?nd unilateral s? preia ?n mod ilegal cota de pe?te a UE, declar? reprezentan?ii Europeche-Asocia?ia Organiza?iilor Na?ionale ale Pecarilor din Uniunea European?. Potrivit sursei citate, aceast? ac?iune nu reprezint? doar o amenin?are serioas? asupra viitorului unui parteneriat constructiv cu UE, ci ?i asupra durabilit??ii unor stocuri de pe?te importante, cum ar fi macroul ?i codul. ?ntruc?t 60% din pe?tele capturat de norvegieni ajunge pe pia?a european?, pescarii din UE ?ndeamn? cet??enii s? nu mai consume din fructe de mare norvegiene.Potrivit Europêche, guvernul norvegian, ?ntr-o manier? oportunist?, folose?te ?n mod gre?it consecin?ele Brexitului pentru a-?i ?nsu?i ?n mod ilegal cota de pescuit de lung? durat? a UE, mai ?nt?i de cod ?i acum de macrou. Un astfel de comportament nes?buit ?i iresponsabil a determinat alte ??ri, cum ar fi Insulele Feroe, s? urmeze aceia?i pa?i ?i s? ??i m?reasc? unilateral cota de cote de macrou.Europêche sus?ine c? aceast? atitudine arat? nu numai dispre? flagrant fa?? de dreptul interna?ional, ci ?i o lips? de respect flagrant fa?? de UE ca partener ?i aliat. Mai mult, av?nd ?n vedere situa?ia macroului, cre?terea cotelor unilaterale va pune cu siguran?? ?n pericol viabilitatea stocului ?n urm?torii c??iva ani.Daniel Voces, director general al Europêche, a declarat: ?Acest comportament inacceptabil ?i neloial nu arat? niciun respect pentru drepturile de pescuit convenite ?i bine stabilite ale UE ?n Atlantic. Acest lucru stabile?te, de asemenea, un precedent periculos al unui important partener al UE, cum ar fi Norvegia, care se ?ndep?rteaz?, ?n mod ilegal, de acordurile pentru c??tig economic pe termen scurt. Dac? nu este trimis un semnal puternic din UE c?tre aceste ??ri, nimic nu le va ?mpiedica s? capteze din ce ?n ce mai mult din UE ?i din aceste specii de pe?ti. Cet??enii UE trebuie s?-?i dea seama c? legalitatea ?i sustenabilitatea pe?tilor care provin din aceast? ?ar? sunt acum puse ?n discu?ie. Pescarii din UE cheam? consumatorii, comercian?ii cu am?nuntul ?i furnizorii de alimente s? opreasc? achizi?iile de fructe de mare pentru supravie?uirea industriei de pescuit ?i a stocurilor de pe?te din UE ”.?n plus, sectorul reitereaz? apelul c?tre institu?iile UE de a ?nchide pia?a unic? pentru aceste produse ?i de a elimina preferin?ele comerciale acordate produselor pesc?re?ti norvegiene, ?n special pentru cod ?i macrou. Europêche sus?ine c? aceasta nu ar fi doar o m?sur? puternic? de represalii, ci un aspect comercial important pentru protejarea companiilor din UE. Potrivit industriei de pescuit, exist? o mul?ime de cote de macrou produse ?n UE, astfel ?nc?t nu exist? lips? de materii prime ?i, prin urmare, nu este absolut necesar s? se aprovizioneze suplimentar pe pia?a european?.Dl Voces a concluzionat: ?Ar fi complet scandalos ?i scandalos s? continu?m s? acord?m acces preferen?ial pe pia?? la produsele din fructe de mare originare dintr-o ?ar? care ?i-a ?nsu?it ?n mod ilegal cota UE ?i, pe l?ng? aceasta, ar pune ?n pericol viabilitatea unei ?ntregi specii de pe?ti” .SANATATE si GASTRONOMIESpeciali?tii recomand?: Fructul care te ajut? s? sl?be?ti – De ce trebuie s? ?l consumi ?nainte de mas?, Cristina Popescu M?ncatul excesiv are acum o rezolvare, spun nutri?ioni?tii, care au g?sit leacul pentru mesele mult prea copioase.Pe l?ng? faptul c? ai putea s? ??i organizezi un plan alimentar ?i s? te motivezi pentru a reduce por?iile de m?ncare, speciali?tii au acum un nou as ?n m?nec?.Potrivit exper?ilor, consumul unui m?r ?nainte de mas? ar putea fi cheia pentru un apetit mai sc?zut. Practic, te face s? m?n?nci mai pu?in.Nutri?ionistul ?i autorul londonez Rob Hobson a declarat: ?Consumul unui m?r ?nainte de mas? va contribui la cre?terea con?inutului total de fibre din acea mas? ?i v? va ajuta s? v? sim?i?i s?tul ?i satisf?cut pentru mai mult timp”.?Este ?i foarte u?or. Este suficient s? lua?i un m?r proasp?t ?n timp ce preg?ti?i o mas?, iar apoi nu numai c? ve?i beneficia de o probabilitate mai mic? de a m?nca la fel de mult din acea mas?, dar ve?i beneficia ?i de flavonoidele ?i fibrele s?n?toase ale merelor, care pot ajuta la arderea gr?simii de pe burt? ?i la promovarea sa?iet??ii.”Afirma?iile lui Hobson sunt sus?inute de ?tiin??: un studiu din revista Nutrition Reviews a constatat c? o cre?tere a fibrelor alimentare se coreleaz? cu o sc?dere a aportului de energie, ajut?nd la pierderea ?n greutate. De asemenea, s-a constatat c? un m?r este mai s??ios dec?t un baton de ciocolat?, potrivit European Journal of Clinical Nutrition.Promovarea bacteriilor bune din intestinAcest aperitiv s??ios va ajuta la promovarea bacteriilor bune din intestin, ?n timp ce merele con?in, de asemenea, catehin?, care este un antioxidant natural. Antioxidan?ii sunt populari ?n domeniul nutri?ional, dar dac? ceva are ?antioxidan?i” ?n el, se crede c? previne sau ?ncetine?te deteriorarea celulelor.Hobson, care promoveaz? mi?carea al?turi de organiza?ia British Apples & Pears, adaug?: ?merele sunt bogate ?n compu?i de polifenoli care ac?ioneaz? ca antioxidan?i, ajut?nd la protejarea organismului ?mpotriva daunelor cauzate de excesul de radicali liberi ?i reduc?nd inflama?iile din organism.?Consumul unui m?r ?nainte de mas? poate contribui la cre?terea con?inutului global de antioxidan?i al mesei, ceea ce face ca merele s? fie un supliment s?n?tos pentru o alimenta?ie s?n?toas?.”Cercet?rile privind antioxidan?ii au fost contestate. Cu toate acestea, merele au o mul?ime de alte lucruri bune ?n ele, cum ar fi acel con?inut de fibre ?i vitamina C, care s-a constatat c? ?nt?re?te sistemul imunitar. De asemenea, sunt ieftine ?i u?or de procurat.Nu doar merele pot fi consumate ?nainte de o mas? mare pentru a reduce consumul. Un studiu a constatat c? b?utul unui pahar de ap? a redus consumul de alimente de la masa respectiv?, men?in?nd ?n acela?i timp aceea?i senza?ie de sa?ietate.DOSARC??i bani c??tig? ?n plus un necalificat din Asia venit la munc? ?n Rom?nia fa?? de un muncitor roman , Adelina Mihai , Business 7 iulie 2021 Aproape 115.000 de cereri de angajare pentru cet??enii str?ini din state non-UE au fost ?nregistrate de Inspectoratul General pentru Imigr?ri ?n perioada 2011- 2021, arat? datele ob?inute la solicitarea ZF. Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400-450 de dolari. ?n Rom?nia, salariul minim este de 340 de dolari.Aproape 115.000 de cereri de angajare pentru cet??enii str?ini din state non-UE au fost ?nregistrate de Inspectoratul General pentru Imigr?ri ?n perioada 2011- 2021, arat? datele ob?inute la solicitarea ZF.Turcia, China, Vietnam, Filipine ?i, mai nou, Nepal ?i Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mul?i muncitori pentru pia?a muncii din Rom?nia.Numai ?n primele cinci luni din 2021 au fost ?nregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult dec?t num?rul din perioada similar? din 2020.De ce vin tot mai mul?i turci s? munceasc? ?n Rom?niaCei mai mul?i str?ini care au venit anul acesta s? lucreze ?n Rom?nia provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) ?i Sri Lanka (1.851). Turcii au luat locul vietnamezilor ?n topul preferin?elor la angajare, dup? ce ?n perioada 2017- 2019 Vietnamul ocupa primul loc ?n r?ndul statelor din care ?importam“ cei mai mul?i cet??eni str?ini (?n 2019 Rom?nia a avut un record de aproape 6.300 de vietnamezi ?importa?i“).?Era de a?teptat ca num?rul vietnamezilor s? scad? deoarece ?i reputa?ia lor era destul de zdruncinat? ?nc? de acum 3 ani. Din 2018 se ?tia c? vietnamezii folosesc Rom?nia ca o ramp? de plecare spre Germania de cele mai multe ori. ?n Germania exist? foarte multe comunit??i de vietnamezi ?i mul?i dintre ei fac re?ntregirea familiei acolo“, a explicat Elena Antoneac, fondator ?i CEO al companiei de servicii de mobilitate xpath.global.Ea a ad?ugat c? num?rul de turci a crescut ?n Rom?nia ?i pentru c? ?regimul politic din Turcia nu este unul ?mbr??i?at de majoritatea turcilor“, iar ei ??i caut? locuri de munc? ?n Europa.?Dac? Rom?nia ar reu?i s? atrag? speciali?ti turci ?n diferite arii ar fi un c??tig, pentru c? turcii au o reputa?ie bun? ca profesioni?ti“, a ad?ugat Antoneac.?i pandemia a influen?at statistica ??rilor de ?import“ de angaja?i, pentru c? statele din Asia au fost blocate.?La New Delhi se dau vize pentru India, Nepal, Bangladesh. ?n momentul ?n care a escaladat num?rul de cazuri ?n India, ?ara a intrat ?n lockdown, iar institu?iile (inclusiv consulatul nostru) s-au ?nchis ?i atunci procedurile de imigrare au fost blocate. ?n plus, a fost lockdown ?n Nepal. Acest lucru a f?cut procesul de recrutare dificil ?i a adus dificult??i suplimentare ?n procesul de imigrare“, a explicat Romulus Badea, tax partner la firma de consultan?? Soter&Partners ?i vicepre?edinte al Patronatului Importatorilor de For?? de Munc?.Turcia este mult mai aproape ?i politicile de gestionare a pandemiei au fost mai permisive, adaug? Badea. Iar salariile pentru muncitorii asiatici sunt ?n general mai mici dec?t pentru cei turci, ?ns? angajatorii nu au avut de ales ?i au fost nevoi?i s? suporte costuri mai mari.Ce salariu au ?n Rom?nia muncitorii din Asia?Salariul unui muncitor necalificat adus din Asia este de 400-450 de dolari net, indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent ?nt?lnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnic? ?i asigurarea medical? (acoperit? prin CASS – contribu?ia la s?n?tate- obligatorie). ?n func?ie de ?ara surs? ?i de nivelul personalului recrutat, se adaug? biletul de avion (?ns? din Turcia se poate veni ?i cu autocarul). Masa zilnic? poate fi asigurat? ?n cantina proprie, catering sau bonuri de mas?“, a mai spus Badea.?n Rom?nia, salariul minim este de 340 de dolari net, mai mic dec?t al unui muncitor asiatic (care ob?ine ?i 450 de dolari net), iar unu din trei salaria?i rom?ni c??tig? salariul minim. Din cauza salariilor mici, peste 3,6 milioane de rom?ni au plecat s? lucreze ?n str?in?paniile se confrunt? cu un necesar foarte mare de for?? de munc? ?i de aceea ?importul“ de personal din state non-UE va continua s? creasc? anul acesta.??ntr-o discu?ie informal? cu reprezentan?i ai autorit??ilor rom?ne, estimarea acestora privind necesarul de for?? de munc? era de 300.000 – 400.000. Toate domeniile sunt afectate. Presiunea foarte mare este momentan pe HoReCa (sezon estival, deschiderea litoralului etc), ?ns? for?a de munc? este necesar? ?n toate domeniile, de la ferme la fabrici“, a mai spus Romulus Badea.O alt? tendin?? care a revenit anul acesta pe pia?a muncii este relocarea ?ntre ora?ele din Rom?nia, pentru speciali?tii mai bine pl?ti?i, din zona de servicii.?Avem contracte cu companii multina?ionale care ofer? pachete de relocare ?i angaja?ilor rom?ni pentru a-i convinge s? se mute din anumite ora?e. De la Ia?i la Cluj, de la Bistri?a la Timi?oara ?i tot a?a. Companiile care ??i doresc cei mai buni angaja?i au intrat ?ntr-un r?zboi de atragere a talentelor ?i au devenit extrem de creativi iar strategia da roade. Deci pachetele de relocare dintr-o ?ar? ?n alta dar ?i dintr-un ora? ?n altul nu mai sunt un moft deoarece ?n industriile care sunt la mare c?utare ?i bazinul de angaja?i extrem de buni este limitat“, a mai spus Elena Antoneac. * * *9 iulie 2021 – Paharul cu… visuri: Trei ?ntreb?ri (re)curente ?i trei vinuri excelente , Catalin Paduraru , 09.07.2021, Recomand?rile lui C?t?lin P?DURARU – VINARIUM?Ou sont l’ingénieurs d’antan?De ce se preg?tesc tinerii ?n ?coli pentru meserii care nu vor mai exista?!Cui folose?te s? l?s?m ?scriitorii de ?iruri” pentru softuri sau ?game tasters” s? cread? c? sunt ?IT-i?ti”, nespun?ndu-le c?, dac? iubesc domeniul, ar fi bine s? se preg?teasc?, cumva, ca primul val de upgrade AI s? nu-i lase f?r? ?job”??1. Podgoria Silvania – Cuvée2. Gramofon Wine – Sauvignon Blanc 20203. Purcari, Sapiens III - Sauvignon Blanc de Purcari 2019 (Fumé) 1. Podgoria SILVANIA – CuvéeF?r? s? dezv?lui – ?nc? - numele, v? ?mp?rt??esc vestea bun? c? produc?torul din ?imleul Silvaniei a pornit hot?r?t pe calea reconstruc?iei celebrului brand cu ajutorul unui vinificator de prim rang. Pentru cei care beau doar Champagne (bine, c?t timp nu se af? ?n Rusia, v. aici) r?ndurile acestea nu sunt folositoare. Pentru cei care caut? satisfac?ia nu doar prin markere de pozi?ionare social? le recomand acest spumant plin, reconfortant, dominant pl?cut de notele autolitice - biscui?i, brio?e.... ?i, aparent f?r? vreo leg?tur?, cartea lui D. Graeber – Datoria.Cuvée de la Silvania va fi disponibil la v?nzare la sf?r?itul lunii august, dar celelalte spumante ?i vinuri le g?si?i pe site-ul produc?torului, podgoriasilvania.ro.???2. Gramofon Wine – Sauvignon Blanc 2020Gramofon este deja vedet?. Fiecare vin al acestui produc?tor ??i face rapid fanii s?i. ?i totu?i... Sauvignon Blanc ?n Dealu Mare? Da, se poate. Au dovedit-o ?i ceilal?i produc?tori de top din acest areal ultracunoscut prin vinurile ro?ii. Evadarea (?n Dealu Mare, era s? zic, dup? inspirata campanie oenoturistic?) din ?ablonul Fran?a sau Noua Zeeland? (o obsesie neproductiv? a compara?iei), face ca vinul s? c??tige ce e mai bun din ambele stiluri, av?nd indubitabil o semn?tur? rom?neasc? clar? (care, a propos, de ce n-ar deveni la r?ndu-i etalon?!)Pere ?n p?rg, ?goldane”. Aciditate bun?, mineralitate. Post gust ca un val ?n retragere. Vreau s? spun ?lung” dar m-a furat calofilismul pentru c? degust acest vin fix la malul m?rii. A?a c? am circumstan?e atenuante pentru efuziune. Sau, cine ?tie, poate reconfigura?i decorul, turna?i un Sauvignon Blanc Gramofon 2020 ?i ?mi da?i dreptate...Sunetul m?rii aici... Vinul aici, la VINEXPERT.3. Purcari, Sapiens - Sauvignon Blanc de Purcari 2019 (Fumé)M? preg?team s? fiu ?de?tept” ?i s?-mi trec notele de degustare ?ntr-o manier? etonant? (pentru c? vinul merit? ?i pentru c? mi-ar face pl?cere s? pot da curaj pasiona?ilor) c?nd, printr-un gest care-mi lipse?te din obi?nuin??, ?ntorc sticla ?i descop?r:? Sapiens… Cea mai ?nalt?, dar ?i controversat? creatur?.Omul… Un ansamblu de contradic?ii, inspira?ia acestui game.Vinuri care vor pl?cea la nebunie unora. Mai pu?in altora. Dar, cu siguran??, nu vor l?sa indiferent pe nimeni.Cum e ?i acest Sauvignon Blanc Fumé. Un contrast dintre prospe?imea natural? a soiului ?i efectul onctuos al baricului.Arome de agri?e ?i coaj? de grapefruit. Citrice ?i aciditate crocant? ?n gust, balansate de nuan?e de iarb? cosit?, muguri de coac?ze ?i vanilia stejarului bine pr?jit.”Renun? la ?produc?ia intelectual?” proprie ?i ?mi mai torn un pahar.Pe Emag ?l g?si?i aici.Dac? v? sim?i?i bine ?n preajma vinului, urm?ri?i emisiunea ?Fra?i de Vi??” de pe TVR2!Episoadele sezoanelor I ?i II, de luni p?n? s?mb?t?, de la 17:00. Bine?n?eles, cu... un pahar de vin ?n m?n?!Arhiva emisiunilor ?Fra?i de Vi??” pe TVRPlus.?n cur?nd, pe YouTube, cu subtitrare ?n limba englez?! * * *O antreprenoare a deschis un restaurant al c?rui meniu de contureaz? ?n jurul mur?turilor. ?Am avut ?n minte doar dimine?ile de dup? o sear? pe care o petreci cu prietenii prin ora? ?i te ?ntinzi la vorb? ?i desigur... ?i la ni?te pahare cu alcool“. Ce feluri de m?ncare preg?te?te? 09 iul 2021 , Cristina Ro?ca Mur?turile fac parte din cultura na?ional? ?i fie c? vorbim despre castrave?i, p?tl?gele ori varz?, ele se asorteaz? perfect cu un gr?tar sau cu o m?ncare de cartofi preg?tit? de mama acas?. Acelea?i mur?turi ??i g?sesc loc, mai rar ce e drept, ?n meniul unor restaurante autohtone, cel mai frecvent ?n cel al localurilor cu specific rom?nesc, fiind ?ncadrate la categoria garnituri sau ??i altele“. S? ai un restaurant construit ?n jurul acestui produs ?ns?, e ceva mai rar, ?i totu?i, posibil. Alexandra Blas a deschis restaurantul Pickles (?n traducere Mur?turi) ?n urm? cu mai pu?in de un an, dup? ce s-a ?ntors ?n ?ar? de la Londra, unde ?i-a consolidat cuno?tin?ele ?n domeniul gastronomiei. Dup? cum ?i spune ?i numele, conceptul a fost construit ?n jurul mur?turilor, care sunt vedeta meniului micului local din inima Bucure?tiului. ?Povestea Pickles a ?nceput, de fapt, cu pl?cerea de a m?nca ceva gustos. La ?nceput, era doar la nivelul de g?tit, doar pentru familie ?i cei apropia?i, apoi a crescut u?or-u?or ?i s-a transformat ?n ceva serios“, ??i aminte?te ea.Acum ?apte ani, Alexandra punea pentru prima dat? piciorul ?n buc?t?ria unui restaurant. Atunci a ?nceput s? se joace cu m?ncarea la modul profesionist ?i asumat. La scurt timp dup?, ea a plecat la Londra, unde ?i-a continuat drumul ?n lumea gastronomiei.?Acolo am avut un parcurs foarte interesant care m-a ?mpins spre a-mi deschide propriul meu loc?or ?napoi ?n ?ar?.“Sigur, pasiunea pentru g?tit a pornit, de fapt, de la un b?iat de care Alexandra fost ?ndr?gostit? acum mul?i ani.?Povestea aia de iubire nu a fost s? fie, dar spun mul?umesc!, c? am r?mas cu g?titul. Mult mai bine!“Dar totu?i, de ce antreprenoriat? ?i de ce gastronomie??Mur?turile sunt via?a mea! (r?de)“ Dorin?a de antreprenoriat a venit dup? mul?i ani de experien?? prin restaurantele high-class din Londra, unde s-a distrat, dar a ?i muncit suficient de mult ?nc?t s?-?i dea seama c? ar vrea s? fac? asta pentru sine. Alte idei de businessuri nu mai are. Nu ?nc?!?Cine ?tie ce se mai ?ntrevede ?i ce voi mai visa anii urm?tori. Dar momentan sunt fericit? cu oamenii pe care ?i v?d de joi p?n? duminic? pe Vasile Lasc?r 21, ?i simt ca fiind deja de-ai casei, iar asta conteaz? cel mai mult ?ntr-un business.“Antreprenoarea s-a ?ntors din Londra chiar ?n februarie 2020, ?n prag de pandemie, mai exact pe 29 februarie. C?teva zile mai t?rziu, doar ce apucase s?-?i pun? pe foaie c?teva g?nduri pentru bistro, a aflat c? Rom?nia va intra ?n lockdown.?Pandemia m-a afectat, a?adar, ?nc? de la ?nceputul ?nceputurilor. Am avut r?bdare, am a?teptat s? treac? toat? perioada asta nefast? ?i am ?ncercat s? m? concentrez ca s? deschid Pickles c?t mai repede.“Sigur, tot procesul a fost ?nt?rziat destul de mult, dar asta nu a ?mpiedicat-o s?-?i ia inima-n din?i ?i s? pun? lucrurile ?n mi?care. P?n? la urm?, cu g?ndul ?sta s-a ?ntors ?n ?ar? ?i nu avea nici m?car o pandemie suficient de mult? putere ?nc?t s? o opreasc? de la dorin?a cu care a pornit.A?a a ap?rut Pickles, amplasat undeva ?n inima ora?ului, pe o str?du?? care pleac? din Pia?a Rosetti ?i ajunge la liceul Spiru Haret. Mai exact, pe Vasile Lasc?r la num?rul 21.?Nu ai cum s? ratezi semnul de Pickles de la intrare ?i oamenii care stau s? m?n?nce pe tejgheaua din fa?a bistroului“, spune fondatoarea restaurantului.Ea adaug? c? nu a pornit la drum cu g?ndul unui loc anume din Bucure?ti, dar ?i-a dorit s? fie c?t mai aproape de centru ?i s? aib? deschidere c?tre oamenii care colind? str?zile ?n lung ?i ?n lat, c?t e ziua de lung?. A avut mai multe op?iuni, dar a ales s? r?m?n? aici, tocmai pentru c? simte c? e o zon? cu poten?ial, unde ajunge un public divers. ??i am ales bine, zic eu.“Alexandra spune c? investi?ia pe care am f?cut-o p?n? ?n acest moment nu este una foarte mare, asta pentru c? e ?nc? la ?nceput. Totu?i, localul e suficient pentru ce ??i dore?te acum. Declar? c? are toate instrumentele de care are nevoie ca s? se poat? mi?ca f?r? probleme ?n buc?t?rie.?Cred c? nu po?i func?iona f?r? s? investe?ti, oric?t de pu?in, dar constant, asta dac? vrei s? livrezi produse de calitate. Altfel nu se poate.“?n ceea ce prive?te viitorul, nu se gr?be?te, merge ?nainte cu pa?i mici. Momentan e singur? ?n buc?t?ria mic? de la Pickles, dar crede c? la un moment dat va fi nevoit? s? ?mpart? aceast? munc? ?i cu altcineva. A?teapt? momentul potrivit.?Am avut momente ?n care am avut ?ndoieli c? lucrurile vor func?iona a?a cum ?mi imaginasem eu c? o vor face.“ Dar se pare c? statul ?n cas? ?i m?ncatul constant a ceea ce g?seau prin frigider i-a ?ndemnat pe cei mai mul?i s? ias? ?n ora? ?i s? se bucure ?i de m?ncarea g?tit? de altcineva, a?a cum o f?ceau ?nainte. ?Simt c? lucrurile ?ncep s? se a?eze u?or-u?or. ?i c? oamenii sunt din ce ?n ce mai entuziasma?i c? ?n plimb?rile lor pot s? se bucure ?i de o m?ncare bun?, uneori nici m?car foarte departe de cas?.“Pickles este deschis de joi p?n? duminic?, exact zilele din s?pt?m?n? ?n care ne apropiem sau suntem deja ?n weekend, iar atunci e dezm?? de diminea?a p?n? seara, spune Alexandra. ?Preparatele pe care le g?tesc sunt mai degrab? cele de mic-dejun sau brunch. ?i merg foarte bine cu o bere al?turi. Pentru cin? cred c? oamenii prefer? s? m?n?nce alte tipuri de preparate, care momentan nu sunt pe lista Pickles.“Nu vede acest tip de orar de func?ionare ca pe un risc, ci mai degrab? ca pe o alegere asumat?. Nu exclude ?ns? ca pe viitor s? se schimbe lucrurile ?i s? extind? specificul. Dar ?n timp, nu acum.?C?nd m-am decis la conceptul micului meu bistro, am avut ?n minte doar dimine?ile de dup? o sear? pe care o petreci cu prietenii prin ora? ?i te ?ntinzi la vorb? ?i desigur... ?i la ni?te pahare cu alcool.“A?adar, ?n jurul dimine?ilor de dup? serile alea a g?ndit conceptul. ?i Pickles s-a transformat ?n ceva mai mult de at?t. M?ncarea este emblematic? pentru cei pasiona?i de un preparat pe care nu l-au mai m?ncat ?n Bucure?ti ?i pe care ?i-ar dori s?-l g?seasc? atunci c?nd ies la o plimbare ?n ora?, spune ea. Spre exemplu, ardeii Padron (preparat pe baz? de ardei pr?ji?i) sunt o gustare pe care nu o mai g?se?ti ?n ora? ?i pe care nu prea ai vrea s? o g?te?ti singur acas?.?Dac? vrei s? te ?ntorci un pic ?n Spania, f?r? s? iei avionul, e farfuria perfect?.“Totu?i, Alexandra spune c? tot conceptul micului s?u bistro l-a creat ?n jurul mur?turilor pr?jite. A?adar, ele sunt vedeta Pickles. ?n top preferin?e mai intr? ?i sandwich-ul cu calamari, iar ?n perioada ?n care leurda era ?nc? pe pia??, un alt preparat care s-a l?sat rapid cu sold out a fost o combina?ie de cartofi noi (pr?ji?i), sos de leurd? ?i ni?te c?rna?i demen?iali.?A?adar, dac? are cineva un stoc de leurd? pe care dore?te s?-l v?nd?, ?ti?i unde m? g?si?i! (r?de).“Mur?turile reprezint? pentru ea exact pofta pe care o are ?n dimine?ile despre care povestea mai sus, dimine?i pe care, s? fim one?ti, le mai avem cu to?ii din c?nd ?n c?nd. Cu at?t mai mult cu c?t mur?turile sunt ceea ce te treze?te cel mai bine dup? o astfel de sear?.?Noi rom?nii avem aceast? cultur?, dac? o pot numi astfel, ?n care prefer?m s? deschidem un borcan de mur?turi ca s? ne ?trezim?. Cred c? aici e punctul comun.“ Sigur, nu e musai s? fie astfel, dar mai ai nevoie de c?te o escapad? din c?nd ?n c?nd, un guilty pleasure. ?Pentru mine asta ?nseamn? Pickles ?i cred (?i sper!) c? am reu?it s? transmit destul de bine acest lucru.“Mur?turile sunt produc?ie proprie, sigur. ?Altfel cum ar fi putut s? fie at?t de gustoase? (r?de)“Despre cei care trec pragul restaurantului, Alexandra spune c? sunt creativi, deschi?i ?i cu gusturi bune. Nu are cifre exacte, ?ns? e vorba de un public divers, care are aceste tr?s?turi ?n comun.?Am ?i c??iva clien?i care sunt deja de-ai locului, pe care ?i recunosc ?nc? de c?nd ajung ?n fa?a u?ii. ?mi place recuren?a asta ?i m? bucur? tare mult. Vin ?n vizit? mul?i gurmanzi sau chiar chefi ?i to?i apreciaz? m?ncarea. Asta ?nseamn? c? ceva fac bine, nu?!“Pickles e mai degrab? un loc ?n care vii, te bucuri de m?ncare, socializezi un pic ?i pleci, adaug? ea. Po?i s? m?n?nci lini?tit ?i pe tejgheaua din fa?a bistroului, unde ?ncepi s? te ?mprietene?ti cu oameni pe care nu i-ai v?zut niciodat?.Fiind un loc mai mic, unde se g?te?te la vedere, spa?iul din interior e rareori ocupat. Asta dac? temperaturile nu oblig? oamenii s? r?m?n? ?n?untru unde sunt 15 scaune, folosite la nevoie, uneori chiar ?i la exterior, cel pu?in acum - pe timpul verii. Livr?rile nu sunt ?nc? pe lista Alexandrei de ?to do“, ??i dore?te mai degrab? ca oamenii s? vin? s? se bucure de experien?a de aici, de la fa?a locului. * * *Protec?ie de top pentru semin?ele de cereale cu Kinto? Plus de la BASF , agrointeligenta.ro - 9 iulie 2021 16:23Ultima inova?ie a companiei BASF, Kinto? Plus, este un tratament s?m?n?? fungicid ce protejeaz? toate tipurile de semin?e de cereale ?mpotriva unui spectru larg de boli cu transmitere prin sol sau prin semin?e, asigur?ndu-le ?n acela?i timp o germina?ie ?i ?nr?d?cinare mai bun?, ajut?nd cultura s? ating? poten?ialul maxim de produc?ie.Noul tratament s?m?n?? fungicid Kinto? Plus este o combina?ie unic? de substan?e active care ac?ioneaz? ?n moduri diferite ?i protejeaz? toate semin?ele de cereale (gr?u, ov?z, orz, secar?, triticale) ?nc? de la ?nfiin?area culturii. Cele 3 substan?e active sunt dintre cele mai bune pentru tratarea semin?elor de cereale ?i asigur? protec?ie ?mpotriva celui mai larg spectru de boli : Fluxapiroxad este substan?a care inhib? enzima succinat dehidrogenaz?. Triticonazol ?ntrerupe funct?ia membranei celulare. Fludioxonil inhiba? procesul de transport i?n membranele celulare.Ac?iunea fungicidului nu se opre?te aici. Kinto? Plus asigur? startul perfect culturii de cereale indiferent de condi?iile climatice de la momentul sem?natului. Din acest motiv, vremea nu mai reprezint? o problem?, iar cultura de cereale d? dovad? de un randament de produc?ie mai mare.Pentru a asigura atingerea poten?ialului maxim de produc?ie, Kinto? Plus are un efect pozitiv asupra cre?terii sistemului radicular, ajut?nd la dezvoltarea unor r?d?cini semnificativ mai puternice ?i mai lungi. Acest lucru este esen?ial ?n primele faze de cre?tere deoarece r?d?cina are un efect benefic asupra dezvolt?rii ?ntregii plante, de la rezisten??, ancorare ?n sol, la absorb?ia ?mbun?t??it? a nutrien?ilor.?n plus, manipularea semin?elor este mult ?mbun?t??it? deoarece s-a observat c? tratamentul cu Kinto? Plus asigur? o curgere mai bun? a acestora ?i reduce semnificativ cantitatea de praf ?i mirosul iritant din timpul procesului de tratare.Intra?i pe pagina dedicat? fungicidului tratament s?m?n?? Kinto? Plus pentru mai multe detalii, iar pentru a v? putea r?spunde la ?ntreb?ri, v? rug?m s? contacta?i un reprezentant BASF. * * *Ordonan?a care permite ?mpu?care ur?ilor, prezentat? ?n Guvern de Tánczos Barna , Roxana Dobre - 9 iulie 2021 Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului (OUG) privind interven?ia ?n cazul atacurilor ur?ilor, prezentat ?n ?edin?a de Guvern de joi, 8 iulie. Ministerul Mediului a anun?at pe pagina dedicat? de Facebook c? ministrul Tánczos Barna a prezentat ?n prim? lectur?, proiectul de ordonan?? de urgen?? privind aprobarea metodelor de interven?ie pentru specia urs brun.”Actul normativ reglementeaz? modul de interven?ie imediat? pentru prevenirea ?i combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra cet??enilor ?i bunurilor acestora ?n intravilanul localit??ilor prin capturare/relocare sau extragerea prin ?mpu?care sau eutanasiere. Scopul principal al actului normativ este ocrotirea unor valori esen?iale: via?a ?i integritatea corporal? a persoanei, s?n?tatea ?i securitatea public?, bunurile de orice fel aflate ?n proprietatea public? ?i privat? a persoanelor juridice ?i fizice”, se arat? ?n anun?ul Ministerului Mediului. Proiectul urmeaz? s? fie adoptat ?n ?edin?a de guvern de s?pt?m?na viitoare, conform ministerului de resort.?n proiectul prezentat ?n Guvern se arat? c? interven?ia imediat? asupra exemplarelor de urs ?n intravilanul localit??ilor se efectueaz? gradual prin urm?toarele metode:a) ?ndep?rtarea prin diverse mijloace;b) tranchilizare ?i relocare;c) extragere prin eutanasiere sau ?mpu?care.”?n cazul interven?iei prin metodele de tranchilizare-relocare, precum ?i extragere prin eutanasiere ?i/sau ?mpu?care, nu este necesar? eliberarea prealabil? a autoriza?iei de recoltare/capturare prev?zut? ?n Ordinul ministrului mediului ?i dezvolt?rii durabile nr. 410/2008”, se mai arat? ?n document.Potrivit sursei citate, interven?ia asupra exemplarelor de urs aflate ?n intravilanul localit??ilor se efectueaz? gradual, ?ncep?nd cu metoda ?ndep?rt?rii. ?n cazul ?n care exemplarul ?ndep?rtat prin alungare revine ?n mod repetat, echipa de interven?ie procedeaz? la interven?ia prin tranchilizare ?i relocarea acestuia. Tranchilizarea este efectuat? de c?tre medicul veterinar ?mputernicit, cu sprijinul personalului tehnic de specialitate al Gestionarului.Acela?i document mai precizeaz? c? extragerea ursului prin eutanasiere sau ?mpu?care se face ?n urm?toarele situa?ii:a) dac? interven?iile prin metoda ?ndep?rt?rii ?i tranchiliz?rii/reloc?rii nu dau rezultate;b) daca siguran?a ?i securitatea cet??enilor sau a bunurilor de orice fel apar?in?nd acestora sunt puse ?n pericol;c) dac? siguran?a ?i securitatea membrilor echipei de interven?ie sunt puse ?n pericol;d) ?n cazul ?n care exemplarul ?n cauz? este r?nit ?n cursul ac?iunii de interven?ie ?i nu sunt identificate alte solu?ii conform OUG;e) dac? exemplarul ?n cauz? este prins ?ntr-o capcan? neautorizat? ?i nu sunt identificate alte solu?ii OUG;f) dac? exemplarul ?n cauz? prezint? r?ni incompatibile cu via?a.Sesizarea cazurilor ?n care este necesar? interven?ia se face de c?tre orice persoan?, prin apelarea num?rului unic de urgen?? 112. ?n urma apelului telefonic, operatorul serviciului de urgen?? 112 sesizeaz? membrii echipei de interven?ie, conform procedurii privind managementul situa?iilor de urgen??.?mpiedicarea prin orice mijloace a interven?iei imediate constituie contraven?ieCei care ?ncearc? s? ?mpiedice interven?ia autorit??ilor ?n cazul ur?ilor risc? amenzi contraven?ionale ?ntre 7.000 ?i 10.000 lei.Document util: OUG INTERVENTIE IMEDIATA Final 08.07.2021De precizat c? OUG trebuie s? fie aprobat? de Guvern ?i s? fie publicat? ?n Monitorul Oficial ca s? intre ?n vigoare.Miercuri, ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor a anun?at c? ordonan?a de urgen?? privind m?surile care vor fi luate ?mpotriva ur?ilor agresivi a fost prezentat? ?n coali?ia de guvernare, aceasta urm?nd s? intre ?n ?edin?a de Guvern. El a precizat c?, ?n principiu, r?m?ne varianta ini?ial? a Ordonan?ei, urm?nd s? mai fie discutat? cu premierul ?i a men?ionat c? a avut consult?ri cu ONG-urile de specialitate.Potrivit acestuia, relocarea ur?ilor este p?strat? ca o solu?ie. Num?rul alertelor raportate la 112 cu privire la atacurile ur?ilor a ajuns s? fie, ?n iunie, de 30-40 pe zi, iar problema ia amploare fapt pentru care trebuie s? elabor?m cadrul legal pentru interven?ii imediate, a scris, pe 22 iunie, pe propria pagin? de Facebook, ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Barna Tanczos.”Ieri dup?-amiaz? (luni, 21 iunie 2021, n.r.) am avut o ?edin?? cu primarii, reprezentan?ii asocia?iilor de v?n?toare ?i asocia?iilor fermierilor din jude?ul Harghita despre ordonan?a care ar permite interven?ia imediat? ?n situa?iile de urgen?? cauzate de ur?i. ?n cadrul ?nt?lnirii am prezentat celor prezen?i cele mai importante puncte din proiectul de ordonan?? la care lucr?m, conform c?ruia ?n func?ie de gravitatea situa?iei, ur?ii agresivi care atac? pe teritoriul localit??ilor s? poat? fi tranchiliza?i ?i reloca?i sau ?mpu?ca?i de o echip? format? de jandarmi ?i v?n?tori, ?n 24 ore dup? ce se semnaleaz? prezen?a ursului. Am oferi prim?riilor posibilitatea de a semna un contract cu asocia?iile de v?n?toare ?n vederea rezolv?rii atacurilor ur?ilor prin interven?ie imediat?. De asemenea ?n zonele de tampon ale localit??ilor am oferi posibilitatea de prevenire prin alungarea, tranchilizarea ?i relocare sau ?mpu?carea ur?ilor agresivi”, a men?ionat ministrul.Conform oficialului, pe baza datelor din luna iunie, sunt ?nregistrate chiar ?i 30-40 de alerte pe zi la 112 din cauza atacurilor ur?ilor. ”Aproape c? nu trece zi f?r? s? auzim de victime omene?ti. Problema a luat amploare, iar ministerul trebuie s? elaboreze cadrul legal pentru interven?ii imediate. Din fericire, sunt din ce ?n ce mai mul?i cei care con?tientizeaz? gravitatea situa?iei, at?t la nivel parlamentar, c?t ?i la nivelul Guvernului. ?n urm?toarele zile vom continua discu?iile pe acest subiect”, a punctat Tanczos. * * *Soiurile Filon ?i Complice, alia?ii produc?iilor profitabile de gr?u , Adrian Radu - 9 iulie 2021 Fermierii rom?ni care mizeaz? pe cultura de gr?u au o misiune grea ?nc? de la ?nceputul anului agricol. Trebuie s? aleag? cele mai bune soiuri, iar ofertele sunt nenum?rate. Genetica rom?neasc? este completat? de cele aduse din ??ri cu tradi?ie ?n agricultur?. Genetica francez? are un poten?ial fantastic, iar Axereal vine spre fermieri cu soiuri din plice este un soiu de gr?u de toamn?, care se remarc? prin plasticitate, adaptabilitate foarte bun? ?n toate zonele de cultur? din ?ar? ?i printr-un profil sanitar deosebit. ”Soiul Complice este un soi semitimpuriu, care are, de obicei, un spic foarte compact ?i foarte bine legat , o excelent? rezisten?? la c?dere ?i la fr?ngere a lanului de gr?u”, a declarat Darian Savu, Reprezentant tehnico-comercial Axereal.Filon este un soi de gr?u care prezint? o rezisten?? mare la to?i patogenii aparatului foliar. ?n plus, Filon are o rezisten?? la episoadele de ger ?i de frig, tot mai ?nt?lnite chiar ?i dup? finalul calendaristic al iernii. ?n acest fel, aceste soiuri pot trece ?i peste perioadele ?n care aparatul foliar este compromis aproape ?n totalitate.”?n ceea ce prive?te norma de s?m?n?? pe care noi, ca ?i produc?tor, o recomand?m at?t pentru soiul Complice, c?t ?i pentru soiul Filon, este o norm? de s?m?n?? redus?, undeva de la 300 – 350 de boabe germinabile / mp sem?nat ?n epoca optim?, p?n? undeva la 400-450 de boabe, atunci c?nd este dep??it? epoca optim? de sem?nat”, a completat Darian Savu.Toate caracteristicile soiurilor de gr?u Axereal, dar ?i prezentarea tuturor produselor companiei vor fi g?site pe axereal.ro.16 dintre cele mai profitabile idei de agricultur? la scar? mic? , 9 iulie 2021Vrei ni?te idei creative pentru ceea ce po?i face la ferma ta mic?, pe l?ng? agricultura evident? de fructe ?i legume? Am preg?tit 16 dintre cele mai profitabile idei de agricultur? la scar? mic?.Consulta?i aceast? list? cu 16? modalit??i alternative creative de a utiliza ferma dvs. Include unele dintre cele mai profitabile culturi pentru fermele mici, care pot deveni surse excelente de venit.?Cu toate acestea, majoritatea pot fi f?cute ?i la scar? mic?, pentru propriul consum sau ca ?i hobby.Cre?terea ciupercilorCiupercile sunt o cultur? pe care majoritatea oamenilor nu o iau ?n considerare atunci c?nd vine vorba despre agricultur?. Dar exist? o cerere relative mare pentru aceasta ?i adesea o lips? de aprovizionare ?n func?ie de locul ?n care v? afla?i.?n timp ce cultiva?i ciuperci, pute?i utiliza spa?iul vertical pentru a ob?ine randamente mari ?ntr-o zon? mic?. O singur? camer? este suficient? pentru a cre?te ciupercile cu venituri cu norm? ?ntreag?.Ciupercile au, de asemenea, un ciclu de cre?tere rapid? ?i pute?i ob?ine multe recolte ?n acela?i interval de timp pe care l-ar lua pentru a cre?te un sezon de gr?u sau porumb. Acestea fiind spuse, este bine de ?tiut c? necesit? mai mult timp ?i munc? dec?t culturile tradi?ionale, cum ar fi ro?iile.?2. Germenii de plante (Microgreen)Microgreenele sunt stadiul prin care trece o plant? dup? ce a ?ncol?it, dar ?nainte de a deveni verde ?i a ?ncepe s? creasc? ?ntr-o legum? de dimensiuni mari.Dureaz? doar c?teva s?pt?m?ni s? creasc? ?i sunt pline de nutrien?i ?i arome.La fel ca ?i ciupercile, microgreenurile sunt o alt? cultur? care nu necesit? mult spa?iu. Pute?i ?ncepe s? crea?te?i germeni, la scar? mic?, cu doar c?teva t?vi ?n subsol sau ?n ser?. Atunci afacerea? se poate extinde pe m?sur? ce ?ncrederea ?i cererea dvs. pentru produsul dvs. ?ncepe s? creasc?.? Buc?tarilor le place s? foloseasc? aceste mini-plante at?t ca garnitur?, c?t ?i ca ingredient ?n preparatele lor.?Microgreenele sunt o modalitate excelent? pentru fermele la scar? mic? de a cultiva ceva ?n timpul iernii, c?nd poate fi prea frig pentru a cultiva multe alte culturi.3. Gr?din?rit de ”pia??”O gr?din? de pia?? este o exploata?ie agricol? la scar? mic?. De obicei, toat? munca se face manual cu foarte pu?ine utilaje, iar culturile sunt v?ndute direct restaurantelor ?i consumatorilor.O gr?din? de pia?? poate include fructe, legume, animale ?i chiar flori.?nceperea unei gr?dini de pia?? este o op?iune excelent? dac? nu ave?i sute de hectare de teren. Sau dac? dori?i ca agricultura s? v? ocupe doar o parte din timp ?n timp ce ave?i un alt loc de munc? cu jum?tate de norm?.Gr?dinile de pia?? se concentreaz? de obicei pe o gam? larg? de produse diferite, spre deosebire de fermele industriale mari care se concentreaz? ?n mod normal pe cultivarea unei singure culturi (care se nume?te monocultur?).Este o modalitate excelent? pentru oameni de a reveni la un stil de via?? care se concentreaz? mai mult pe a tr?i din p?m?nt f?r? a face trecerea la a fi pe deplin dependen?i de agricultur? pentru un venit.Gr?dinile de pia?? au un cost de pornire mai mic ?i v? permit s? v? concentra?i asupra umplerii unor goluri specifice de pe pia?? pe care fermele comerciale ar putea s? nu le poat? umple.4. PermaculturaPermacultura este o metod? de agricultur? bazat? pe durabilitate.Se ?ndep?rteaz? de practicile agricole d?un?toare, cum ar fi monocultura, cultivarea anual? ?i alte metode agricole care duc la eroziunea solului ?i la utilizarea pesticidelor.Permacultura poate fi definit? ca un sistem cultural permanent care se bazeaz? pe observarea naturii. Totul este s? lucrezi cu natura ?n loc s? mergi ?mpotriva ei.Principiile naturale sunt integrate ?n procesele agricole pentru a crea sisteme autosuficiente, autoabundante, care s? beneficieze at?t umanitatea, c?t ?i P?m?ntul.Permacultura se refer? la g?ndirea sistemelor ?ntregi ?i la ?n?elegerea modului ?n care diferite p?r?i ale procesului agricol interac?ioneaz? ?ntre ele.Permacultura are trei principii:a) ?ngrijirea p?m?ntului, pentru c? f?r? p?m?nt oamenii nu pot tr?i;b) ?ngrijirea oamenilor;c) Asigurarea resurselor.5) Gr?din?rit forestierO gr?din? forestier? (sau p?dure alimentar?) este o modalitate durabil? ?i de ?ntre?inere redus? de a produce alimente ?ntr-un ecosistem ?mp?durit.Incorporeaz? multe tipuri diferite de plante, cum ar fi nuci ?i pomi fructiferi, ierburi, vi?? de vie, arbu?ti ?i legume perene. Este plantarea ?nso?itoare dus? la extrem!Gr?din?ritul forestier este modul ?n care str?mo?ii no?tri ar fi cultivat ?n vremurile preistorice ?nainte ca ace?tia s? poat? cur??a suprafe?e ?ntinse de teren ?i s? nu aib? ?nc? acces la multe instrumente.Este un tip de agroforesterie, care integreaz? beneficiile copacilor ?i arbu?tilor cu animalele ?i culturile.Acest lucru se sus?ine pentru a produce o utilizare mai productiv?, s?n?toas?, durabil?, divers? ?i chiar mai profitabil? a terenului.Un sistem cu ?apte straturi este, de obicei, ?n centrul unei strategii de gr?din?rit forestier. Gr?dinarii forestieri folosesc toate straturile diferite ale p?durii.Include, de exemplu:Un baldachin cu copaci maturiUn strat de copaci pitici, cu pomi fructiferi ?i nuciUn strat de arbust cu fructe de padure si coacazeUn strat erbaceu cu plante ?i legume pereneUn strat de rizosfer? cu r?d?cini ?i tuberculiUn strat de acoperire a solului cu plante care cresc orizontalUn strat vertical de plante ag???toare ?i vi?? de vie.6)?Acvaponica este o combina?ie de c?teva tehnici agricole diferite: hidroponica, care cre?te plante f?r? utilizarea solului ?i acvacultura, care cre?te pe?ti sau alte animale acvatice.?Aquaponica combin? aceste dou? practici ?ntr-un mod simbiotic.Pe?tele produce de?euri, care sunt transformate ?n nitri?i de bacterii care pot fi folosite pentru hr?nirea plantelor.?La fel ca majoritatea celorlalte stiluri agricole, acvaponica poate fi adaptat? la toate tipurile de niveluri diferite de complexitate ?i dimensiuni.Aquaponics are o lung? istorie care dateaz? de mii de ani p?n? ?n China antic?, unde c?mpurile de orez au fost combinate cu pe?ti agricoli, cum ar fi crapul ?i anghilele.Unii sus?in c? practica se poate ?ntoarce chiar mai departe la azteci care au creat insule agricole ?n albi de lac pu?in ad?nci numite chinampas.Sistemele acvaponice moderne constau din:Un rezervor de cre?tere ?n care sunt p?stra?i pe?tii.Un bazin de decantare ?n care alimentele de pe?te nem?ncate sunt capturate prin filtre ?i eliminate.Un biofiltru ?n care pot tr?i bacteriile care nitrific? de?eurile animalelor acvatice.Un sistem hidroponic ?n care se cultiv? plante.Un bazin pentru pomparea apei ?n jurul ?ntregului sistem.7) Hidroponia este acvaponica, dar f?r? pe?ti sau alte creaturi acvatice!?n schimb, hidroponia se bazeaz? pe ad?ugarea de substan?e nutritive ?n ap? pentru a ajuta plantele s? creasc?.Este o metod? de cre?tere f?r? sol, ?n care plantele ??i au r?d?cinile doar ?n contact cu apa bogat? ?n nutrien?i. Sau pot fi sus?inute ?ntr-un mediu de cre?tere, cum ar fi nuca de cocos sau pietri?.Majoritatea opera?iunilor hidroponice folosesc ?ngr???minte chimice, de?i sunt disponibile ?i mai multe op?iuni organice, precum gunoiul de grajd.Exist? o serie de sisteme hidroponice diferite pentru a alege.Exist? solu?ii statice ?n care plantele sunt cultivate ?n recipiente precum c?zi sau g?le?i din plastic. Apa nu poate fi aerisit? sau doar aerisit? u?or. Apoi, exist? sisteme de curgere continu? ?n care solu?ia curge constant peste r?d?cini, ceea ce permite plantelor s? absoarb? mai bine oxigenul.Exist? aeroponie ?n care r?d?cinile unei plante sunt aburite doar cu solu?ie nutritiv? ?i nu sunt de fapt scufundate ?n lichid. Sau sisteme de flux ?i reflux ?n care plantele sunt inundate cu ap? ?i apoi drenate de mai multe ori pe zi.Hidroponia este o modalitate bun? de a v? diversifica exploata?ia agricol? la scar? mic? ?i v? permite s? cre?te?i tot anul ?n interior sau ?ntr-o ser?. Pute?i cultiva microgreen ?n culturi hidroponice, precum ?i ?n culturi de dimensiuni mari.8) Fructe moi/ Pomi fructiferiDac? inten?iona?i s? utiliza?i mica dvs. ferm? pentru pomi fructiferi, atunci s? le planta?i imediat ar trebui s? fie prioritatea dumneavoastr?.Pomii fructiferi necesit? mult? munc? ?i este posibil s? nu ob?ine?i o recolt? dec?t dup? c??iva ani. Dar odat? ce copacii dvs. ?ncep s? produc? fructe, ve?i avea o surs? de hran? relativ pasiv?.Trebuie doar s? face?i o ?ntre?inere ?i o recoltare de baz?, iar copacii dvs. se vor ocupa de restul.?Mere, prune, pere ?i piersici sunt c?teva alegeri excelente.Indiferent de varietatea de fructe pe care o cultiva?i, v? recomand?m s? planta?i pomi fructiferi pitici. Ace?tia au o ?n?l?ime maxim? de aproximativ 2 metri, ceea ce face fructele mult mai u?or de recoltat.De asemenea, produc fructe mai repede dec?t copacii mai mari. Dac? planta?i meri pitici de un an, ar trebui s? ?ncepe?i s? ob?ine?i fructe chiar anul viitor!Copacii pitici sunt, de asemenea, mai u?or de ascuns ?n col?urile fermei, care altfel nu ar putea fi folosite.Cel mai bine este s? alege?i pomi fructiferi care vor ?nflori cu to?ii ?n acela?i timp pentru a asigura o bun? polenizare.Dac? copacii nu sunt pe placul dvs., de ce nu ?ncerca?i s? planta?i ni?te tufe de afine sau zmeur??9) Agricultura urban?Nu trebuie s? tr?ie?ti la ?ar? pentru a-?i crea o ferm? mic?!?Agricultura urban? cre?te, proceseaz? ?i distribuie alimente ?n ora?e ?i zone urbane.?Poate include cultivarea fructelor ?i legumelor, precum ?i apicultura ?i p?strarea animalelor, cum ar fi g?inile sau chiar caprele.Dac? dori?i s? ?ncepe?i o ferm? urban?, primul pas pe care va trebui s? ?l parcurge?i este s? consulta?i ora?ul dvs. pentru a vedea ce spun statutul dvs. municipal despre diferitele tipuri de agricultur? din zona dvs. ?n unele ora?e, este posibil s? vi se permit? s? transform?-?i ?ntreaga gr?din? din fa?? ?n paturi ridicate sau cre?te g?ini ?n cur?ile din spate. ?n altele s-ar putea s? fi?i lovit cu o amend? puternic?.Deci, asigura?i-v? c? orice idei de ferm? pe scar? mic? ave?i sunt legale ?n ora?ul dvs. ?nainte de a ?ncepe.Agricultura urban? ?nseamn? s? profita?i la maximum de spa?iul pe care ?l ave?i. Pute?i ?ncepe s? v? folosi?i propria gr?din? pentru a ?ncepe s? cultiva?i alimente ?i, ?n cele din urm?, v? pute?i extinde ?i ?ncepe s? creasc? pe alte parcele din zona dvs.Mul?i proprietari sunt dispu?i s? permit? fermierilor urbani s? rup? toat? iarba din curtea lor nefolosit? ?i s?-?i transforme proprietatea ?ntr-o ferm? productiv?.Unii ar putea dori o tax? monetar? pentru ?nchirierea propriet??ii lor, ?n timp ce al?ii v? pot permite s? folosi?i terenul lor ?n schimbul unui co? cu produse proaspete ?n fiecare s?pt?m?n? ?n timpul sezonului de cre?tere.10) Micro- lactateO fabric? micro-lactate, cunoscut? ?i sub numele de micro-crem?, este o ferm? de lactate la scar? mic?.S-ar putea s? dori?i s? o conduce?i de unul singur sau s? partaja?i ?mpreun? cu alte persoane care doresc s? conduc? o mic? ferm? de produse lactate pe baz? de frac?iune de norm?, ?n timp ce au ?i alte locuri de munc?.Pentru a ?ncepe o f?bricu?? de micro-lactate, ve?i avea nevoie de aproximativ patru vaci ?i de echipamente ?n valoare de aproximativ 15.000 de dolari.Pute?i concura ?mpotriva fermelor lactate mai mari oferind lapte proasp?t, produs local. Pute?i produce lapte organic de calitate superioar?, care provine de la vaci crescute cu p??uni, f?r? antibiotice. Aceasta este o calitate a laptelui pe care fermele industriale lactate pur ?i simplu nu sunt capabile s? le produc?.Cheia unui micro lactat de succes este scalarea lent?. Dac? ?ncerca?i s? v? extinde?i prea repede cump?r?nd prea multe vaci suplimentare sau f?c?nd linia dvs. de produse lactate prea diverse, risca?i s? v? pr?bu?i?i afacerea.A avea o ferm? de lapte la scar? mic? poate fi dificil ca singura dvs. afacere, ?ntruc?t un mic fermier nu poate concura cu adev?rat la pre? cu fermele de mari dimensiuni care produc lapte cu 1,50 USD pe litru.Dar poate fi o modalitate excelent? de a diversifica diferitele produse pe care le oferi?i la ferma dvs. sau, cel pu?in, de a oferi familiei ?i prietenilor dvs. toate produsele lactate.11) Micro-ferm? de carneO ferm? de carne la scar? mic? poate fi la fel de mic? ca ?i simpla cre?tere a unuia sau a dou? animale pentru consumul propriei familii. Sau s-ar putea s? cre?ti suficiente animale pentru a ob?ine ?i un venit secundar decent. Porcine, bovine ?i ovine sunt toate op?iuni viabile.Carnea cultivat? la fermele mici are un gust mai bun ?i este mai hr?nitoare. Animalele tale vor fi crescute ?n p??une ?n loc de un lot de hran? pe scar? larg?. Abilitatea de a cutreiera ?i p??una confer? c?rnii crescute pe p??uni o arom? mai bogat? ?i mai complex?. Deci, comercializarea c?rnii dvs. nu este de obicei o problem?.Oamenii sunt dispu?i s? pl?teasc? o prim? pentru porc, carne de vit? sau carne de oaie de calitate.Cre?terea animalelor necesit? multe cuno?tin?e. Va trebui s? afla?i totul despre s?n?tatea animalelor, bun?starea, nutri?ia, reproducerea ?i multe altele. A?adar, exist? de obicei multe mai multe de ?nv??at despre ?ngrijirea animalelor, spre deosebire de ceva cum ar fi plantarea de pomi fructiferi sau cultivarea de microgreen.Chiar ?i o ferm? de carne la scar? mic? necesit? o investi?ie mai mare dec?t majoritatea articolelor de pe aceast? list?. Ve?i avea nevoie de mult teren ?i furaje disponibile. La fel ?i echipamente speciale, cum ar fi garduri, remorci, stropitori ?i multe altele.12) Plante aromaticePute?i ?ncepe o ferm? de plante de acas? ?i o pute?i desf??ura cu jum?tate de norm?. Costurile de pornire sunt, de asemenea, destul de mici: aproximativ 2.000 de dolari.Poate dori?i s? pl?ti?i pentru a investi ?ntr-o ser?, astfel ?nc?t s? pute?i cultiva ierburi pe tot parcursul anului.Ierburile se ?ncadreaz? ?n multe alte idei de pe aceast? list? pe care le-am discutat deja, cum ar fi agricultura urban? sau utilizarea hidroponiei pentru cultivarea lor.?V? pute?i vinde ierburile ca atare sau le pute?i comercializa ?ntr-o serie de produse diferite, inclusiv ceaiuri, lum?n?ri, produse de baie ?i esen?e de aromoterapie.Busuioc, lavand?, arpagic, coriandru, mu?e?el, oregano, p?trunjel, catnip ?i sun?toare sunt toate ierburi profitabile pentru a cre?te.?Dac? cultiva?i alte legume, ierburile vin cu un beneficiu suplimentar: exist? multe tipuri de ierburi care ?in g?ndacii la distan??.13) Pepinier? de planteO pepinier? de plante v? ajut? ?n primul r?nd cu propria ferm?, oferindu-v? un ?nceput ?n sezonul de cre?tere.Pute?i ?ncepe plantele ?ntr-o ser? cu c?teva s?pt?m?ni ?nainte ca riscul de ?nghe? s? treac? ?i vremea nu este ?nc? suficient de cald? pentru a le planta afar?.De asemenea, pute?i cultiva r?saduri suplimentare pentru a le vinde altor fermieri sau cultivatorilor casnici cu spa?iu suplimentar pe care ?l ave?i. Oamenii vor dori ?ntotdeauna plante mici. Pute?i ?ncepe mic cu capital aproape zero ?i doar c?teva semin?e, buta?i ?i sol pe care le ave?i deja.?ncerca?i s? cre?te?i 10 sau 20 de plante ?n plus ?i vede?i dac? le pute?i vinde pe OLX sau alte aplica?ii de profil.?Principalul lucru de care ave?i nevoie pentru o pepinier? de plante sunt abilit??i bune de propagare.?O pepinier? de plante nu va produce prea multe venituri ?n cazul ?n care paturile dvs. sunt pline de semin?e ne?mpr??tiate sau buta?i mor?i.?Cel mai bine este s? prelua?i aceste abilit??i oferindu-v? voluntariat sau lucr?nd la o gr?dini?? existent? ?nainte de a v? ?ncepe propria.14) Apicultur?Cre?tere albinelor va produce produse suplimentare pentru dvs., precum ?i alte beneficii indirecte, precum ?mbun?t??irea poleniz?rii culturilor existente.?A avea albine ?n jurul plantelor de legume v? va cre?te drastic randamentul. De fapt, unii fermieri vor pl?ti chiar pentru ?nchirierea stupilor pentru a-?i ajuta la polenizarea culturilor!Un stup poate ?nc?pea aproape oriunde. Pute?i avea doar unul sau doi stupi ca hobby pentru a ?ncepe.??nfiin?area stupului dvs. nu cost? foarte mult. Este de aproximativ 500 USD pentru a ob?ine tot ce ave?i nevoie, inclusiv albinele, ?mbr?c?mintea ?i echipamentele ?i cutiile de albine.Fiecare stup ar trebui s? produc? aproximativ 200 de dolari de miere pe an.?Dar albinele ofer? mult mai mult dec?t doar miere.De asemenea, ofer? cear? de albine pe care o pute?i transforma ?n lum?n?ri, s?pun, balsam de buze ?i alte produse. Polenul de albine, propolisul ?i l?pti?orul de matc? sunt alte produse apicole care sunt adesea considerate superalimente ?i pot aduce un pre? ridicat.Pe m?sur? ce stupii t?i cresc ?i se reproduc, po?i chiar s? vinzi albine c?tre al?i apicultori ?ncep?tori care tocmai ??i ?ncep stupul sau ca ?nlocuitor pentru apicultorii care ?i-au pierdut colonia din cauza roiului sau a bolii.A avea grij? de albine este o slujb? cu frac?iune de norm? atunci c?nd ave?i doar unul sau doi stupi.?A?tepta?i-v? s? petrece?i aproximativ o jum?tate de or? pe s?pt?m?n? ?ngrijindu-v? stupul.Albinele necesit? mai mult timp ?n lunile calde c?nd recolta?i miere, dar depun eforturi mai mici ?n timpul iernii, c?nd stupul r?m?ne ?n mare parte latent.15) Pui ?i ou?Multe ferme mici au deja g?ini sau ??i produc propriile ou?. ?i cu un motiv ?ntemeiat!?Este destul de u?or ?i nimic nu dep??e?te gustul puiului proasp?t sau al ou?lor depuse ?n propria ferm?.Pute?i ?ncepe prin a cump?ra pui de o zi. Dar dac? primi?i ?n primul r?nd pui pentru ou?, v? recomand?m s? cump?ra?i pu?ti (g?ini tinere) cu v?rsta de aproximativ 18 s?pt?m?ni ?i gata s? ?nceap? s? depun? ou?.Acest lucru implic? un risc ridicat de a cre?te singur puii.?G?inile ar trebui p?strate timp de un an ?nainte de sacrificare sau v?ndute ca g?ini sacrificate.Dup? un an, produc?ia de ou? de g?in? ?ncepe s? ?ncetineasc? ?i, ?n cele din urm?, vor ?nceta s? depun? cu ou?.?Pute?i vinde g?ini sacrificate la aproximativ acela?i pre? ca ?i cum a?i cump?ra o pul? nou? de schimb, toate ou?le pe care le-a?i produs pe parcursul anului sunt profitul dvs.Puii hr?ni?i cu iarb? produc carne ?i ou? cu gust mai bun dec?t puii care sunt crescu?i ?n fabric? pe scar? larg?.?Nu va fi nevoie s? le da?i puii dvs. antibiotice la ferma de mici dimensiuni, dar acestea ar trebui s? fie ?nc? complet vaccinate ?mpotriva bolilor de pas?re.Pute?i vinde ou?le ?i puii de carne la o pia?? fermier?, la restaurante sau direct c?tre consumatori.?A avea c?teva cutii de ou? de v?nzare l?ng? legumele pe pia?? este o modalitate excelent? de a v? diversifica produsele ?i de a atrage mai mul?i clien?i.16) Brazi de Cr?ciunDac? ave?i teren suplimentar ?n ferm? pe care nu ?l folosi?i, de ce s? nu planta?i ni?te brazi, pini ?i molizi ?i s? v? ?ncepe?i propria ferm? de brad?Pute?i cultiva pomi de Cr?ciun pe terenuri care nu sunt practice pentru cultivarea culturilor conven?ionale sau pentru ?nfiin?area altor lucruri, cum ar fi p??uni sau cocheri.Marele dezavantaj al cre?terii pomilor de Cr?ciun este cantitatea de timp necesar? cre?terii lor.?Spre deosebire de alte culturi care necesit? doar un sezon pentru a cre?te, va trebui s? a?tepta?i 8-10 ani de la plantare p?n? la recoltarea copacilor.Copacii de Cr?ciun necesit? totu?i ?i unele ?ngrijiri, cum ar fi modelarea ?i t?ierea.?Va trebui s? v? asigura?i c? un singur lider ?ndreapt? ?n sus ?i tunde fiecare copac ?n fiecare var? dup? ce au ajuns la aproximativ 5 metri ?n?l?ime pentru a v? asigura c? ramurile cresc groase ?i formeaz? forma tradi?ional? a pomului de Cr?ciun.?n general, totu?i nu necesit? o cantitate extraordinar? de munc?. Oamenii prefer? adesea s?-?i recolteze propriul pom de Cr?ciun, ceea ce reduce ?i mai mult munca ta!Exist?, de asemenea, o fereastr? ?ngust? de timp ?n care pomii de Cr?ciun sunt profitabili. Oamenii le doresc doar ?ntr-o perioad? foarte specific? a anului. Deci este o cultur? foarte sezonier?.Pute?i ad?uga la afacerea dvs. cu pomul de Cr?ciun cresc?nd, de asemenea, holly, f?c?ndu-v? propriile coroane de flori proaspete ?i multe altele.Autor: Diana Vasilescu* * *VIDEO Horia Ghibu v? indic? produse care v? ajut? s? combate?i bolile plantelor de cultur? , 9 iulie 2021 , Florentin Iuga Pentru a combate bolile plantelor de cultur?, fie c? vorbim despre pomi fructiferi, arbu?ti, legume ori plante ornamentale, exista o serie de produse care ne ajut?.A?a cum arat?, ?n materialul al?turat, Prof. dr. ing. Horia Ghibu, acestea pot fi folosite f?r? nicio restric?ie. Urm?ri?i filmarea ?i explica?iile dl. Ghibu. * * *Avantajele economice ale erbicidarii in toamna la cultura de cereale paioaseUrmatorul pas in tehnologia culturilor de cereale paioase, dupa tratamentul semintei, este ingrijirea corecta a culturii, inca din toamna. Un prim secret pentru aceasta etapa este erbicidarea din toamna.Aplicarea erbicidului RIVAL TOP 20 SG in toamna este cea mai economica solutie pentru combaterea buruienilor cu frunza lata, anuale si perene, care pot sa rasara in toamna si sa isi continue rasarirea sau dezvoltarea in ferestrele iernii si primavara devreme.Daca optam doar pentru erbicidare in primavara, ne vom lovi, ca si anul acesta, de o primavara ploioasa si rece, cand nu s-a putut intra la timp in camp. In acest caz, buruienile vor concura cerealele paioase, afectand cresterea plantelor de cultura, conducand la pagube cuantificate ulterior intr-o scadere a productiei.Nu ne dorim asta! O solutie eficienta, cu protectie de lunga durata, v-o ofera erbicidul RIVAL TOP 20 SG (metsulfuron-metil 200 g/kg), in doza de 20-30 g/ha, la culturile de grau, orz, triticale si ovaz, pentru combaterea buruienilor cu frunza lata, anuale si perene. Este un erbicid care se aplica atat in toamna, cat si in primavara, cand buruienile sunt rasarite in masa, peste 70% si sunt in faza optima (2-4 frunze), iar plantele de cereale sunt in faza de vegetatie, de la infratire pana la faza de aparitie a frunzei stindard (BBCH 12-39).Eficacitatea este maxima cand este aplicat pe buruieni tinere, aflate in stadiul de crestere activa, respectiv in faza de 2-4 frunze (pentru buruienile anuale) sau rozeta (pentru cele perene). Retineti! Aplicarea erbicidului RIVAL TOP 20 SG, inca din toamna, va tine cultura curata atat in toamna, cat si in primavara, cu mentiunea ca in primavara, cand vremea va permite, chiar mai tarziu, va trebui sa reveniti cu inca o erbicidare.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDOElevii din ?nv???m?ntul profesional agricol se ?nt?lnesc cu angajatori de top, iulie 9, 2021, agrimanet Elevii din ?nv???m?ntul profesional agricol se ?nt?lnesc cu angajatori de top din domeniul agroalimentarLuni, 12 iulie 2021, ?ncep?nd cu ora 10, la Liceul Tehnologic “Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei are loc TARGUL DE LOCURI DE PRACTIC? PENTRU ELEVI AGRI-PRACTIC.10 Angajatori de top din domeniul agroalimentar din zona de Nord-Est a ??rii noastre (Ferma La bunici, Cooperativa R?d?cini, PFA Mustea?? Cezar Andrei, Agronils, Elppy Company, Semagro Star, II Mocanu Elvis Iulian, Rogipa, Panifcom, Agralpin Prest), vin s? poarte discu?ii ?i s? consilieze elevii ?n vederea preg?tirii acestora pentru via?a activ? ?i cre?terea adaptabilit??ii lor pe pia?a muncii. To?i participan?ii sunt membri activi ai ASOCIA?IEI GR?NARII, membru APPR, una dintre cele mai reprezentative ”voci” ale fermierilor ?n rela?ia cu institu?iile, la nivel na?ional ?i interna?ional.Prin dezvoltarea de competen?e profesionale ?n cadrul stagiilor de practic? derulate ?n parteneriat cu angajatori din domeniul agroalimentar se ating 2 ?inte extrem de importante:scade costul cu pregatirea fortei de munc? nou angajate pentru angajatorii din domeniul agroalimentar ?icreste posibilitatea identificarii de forta de munca pregatita pentru a ocupa un loc de munca imediat dupa incheierea studiilor preuniversitareAGRI-PRACTIC este un proiect de educatie pentru elevi din domeniul agricol din regiunea Nord Est, cofinan?at din Fondul Social European prin PROGRAMUL OPERA?IONAL CAPITAL UMAN 2014-2020, Axa prioritar? 6: Educa?ie ?i competen?e, Prioritatea de investi?ii 10.iv ?mbun?t??irea utilit??ii sistemelor de educa?ie ?i formare pentru pia?a muncii, facilitarea trecerii de la educa?ie la munc? ?i consolidarea sistemelor de educa?ie ?i formare profesional? ?i a calita??ii lor, Obiective specifice (O.S) 6.14 – Cre?terea particip?rii la programe de ?nv??are la locul de munc? a elevilor ?i ucenicilor din ?nv???m?ntul secundar ?i ter?iar non-universitar.Proiectul este implementat de SC Info Educa?ia SRL,? ?n parteneriat cu Asocia?ia unicat ACCPT ”GR?NARII”?IA?I, Pre?edinte – Ec. EMIL?B?LTEANU* * *Un nou produs care spore?te eficien?a pe c?mp ?i pe ?osea , Mihaela Prevenda , Vineri, 09 Iulie 2021 12:05 Fermierii ?tiu foarte bine c? trebuie s? alterneze munca pe c?mp cu transportul pe ?osea. BKT, un observator atent al pie?ei ?i tendin?elor, prezint? o inova?ie, MULTIMAX MP 569, noua anvelop? care este un pas ?n fa?? ?n identificarea celei mai bune solu?ii pentru fermierii moderni.Dedicat? camioanelor agricole, noua anvelop? MULTIMAX MP 569 are ca puncte forte capacitatea de flota?ie ?i trac?iunea, dar ?i viteza ?i rezisten?a. ?mpreun? cu FL 633 PERFORMA, BKT furnizeaz? astfel o solu?ie important? pentru cei a c?ror munc? zilnic? se ?mparte ?ntre c?mp ?i ?osea.Noul produs face parte din gama MULTIMAX, care include anvelope ideale pentru activit??ile agro-industriale ?i care sunt concepute pentru viteze mari cu ?nc?rc?turi grele.Economii semnificative de combustibilMULTIMAX MP 569 de la BKT este ideal? pentru o serie de utiliz?ri pentru camioane agricole, vehicule cu utilizare mixt?, care sunt folosite atunci c?nd este necesar ?i transportul pe ?osea. Aceste vehicule sunt utilizate pentru a transporta iarb?, p?m?nt ?i nisip sau pentru a colecta porumb m?cinat pe c?mp al?turi de ma?inile de aplicat compost.Datorit? carcasei realizate ?n ?ntregime din o?el, MULTIMAX MP 569 iese ?n eviden?? prin viteza ridicat? ?i durabilitate. Designul optimizat al benzii de rulare ofer? o trac?iune mai bun? pe c?mp ?i propriet??i excelente de cur??are automat?, ?mpreun? cu o ?inut? de drum confortabil? ?i o stabilitate excep?ional?; f?r? a lua ?n considerare economiile semnificative de combustibil, datorit? rezisten?ei reduse la rulare.MULTIMAX MP 569 a fost creat? pentru a fi montat? pe puntea din fa?? a camioanelor agricole cu dimensiunea 445/65 R 22,5 ?n combina?ie cu FL 633 PERFORMA pe puntea spate cu dimensiunea 600/50 R 22,5. O combina?ie atent studiat?, dup? cum explic? Denis Piccolo, manager de produs ?n cadrul BKT: ?Camioanele agricole au, ?n mod normal, dou? modele diferite ale benzii de rulare pe puntea motoare spate ?i pe punte de direc?ie fa??, ?n func?ie de efortul pe care trebuie s? ?l depun?: puntea spate trebuie s? garanteze mai mult? trac?iune, ?n timp ce puntea fa?? trebuie s? aib? mai mult? capacitate direc?ional?. Echipamentul ideal pentru aceste vehicule, conform studiilor noastre, este ob?inut prin combinarea a dou? produse BKT, precum: noul MULTIMAX MP 569 de pe puntea fa?? care are muchii care asist? trac?iunea. De asemenea, are, ?n partea central? a benzii de rulare, un design care garanteaz? o rezisten?? la rulare mai mic? ?i o excelent? capacitate de a men?ine direc?ia.?Iar, pe puntea spate, FL 633 PERFORMA, ultra-rezistente, cu o capacitate de ?nc?rcare ?i o durabilitate excep?ionale. Reprezint? viitorul anvelopelor Flotation, care sunt ideale ?i pentru camioanele agricole.”MULTIMAX MP 569 este ?n prezent disponibil? cu dimensiunea 445/65 R 22,5 (18 R 22,5). Anvelopa garanteaz? o capacitate de ?nc?rcare de 5.800 kg la 100 km/h, cu o presiune de 9 bar. * * *Vinul de azi: Guigal Cotes du Rhone Rouge 2017 Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05 Istoria cramei Guigal ?ncepe ?n 1946, atunci c?nd Etienne Guigal ajunge ?n Ampuis, regiunea Cote-Rotie, o zon? viticol? cu mare tradi?ie ?n Fran?a. De atunci, au trecut c?teva genera?ii, o mul?ime de transform?ri ?i achizi?ii care au f?cut din acest brand unul dintre cele mai apreciate ?n domeniu, cu vinuri spectaculoase ?i de o calitate superioar?. Recomandarea de ast?zi, Cotes du Rhone Rouge 2017 este un vin ro?u sec, un cupaj de Syrah, Grenache ?i Mourvedre. ?n buchet se reg?sesc note de mirodenii ?i fructe de p?dure, ?n vreme ce gustul este unul bogat, intens, cu taninuri catifelate.Se recomand? degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne, v?nat ?i br?nzeturi. * * *?acalul auriu s-a ?nmul?it ?ngrijor?tor ?n p?durile din jurul Ia?iului / Specialist: Are mult? hran? ?n zon?, ?oareci, p?s?ri, reptile,? nu are un du?man natural pentru c? lupul a fost exterminat , Articole ? 9 Iulie 2021 ?acalul auriu, supranumit ?i ?distrug?torul universal” este ?nt?lnit tot mai des ?n p?durile din jude?ul Ia?i, lucru care ?i ?ngrijoreaz? pe speciali?ti, scrie Adev?rul.roMinisterul Mediului a publicat o serie de cifre ?ngrijor?toare pentru p?durile din jude?ul Ia?i. ?ntr-un raport solicitat de c?tre senatorul ie?ean Maricel Popa, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor arat? c? popula?ia de ?acali aurii a crescut ?ntr-un mod ?ngrijor?tor ?n zona Ia?ului.Din anul 2020 p?n? ?n 2021, num?rul exemplarelor de ?acali aurii ?n jude?ul Ia?i a crescut cu mai mult de 100%. ?n 2020 erau ?n eviden?? 52 de exemplare, iar ?n 2021, potrivit numerelor transmise de minister, num?rul este de 126. La nivel na?ional, ?acalii aurii au crescut cu circa 3.000, de la 16.000, la aproximativ 19.000.?Este ca prezen?a ciorilor la ora? – par inofensive, dar ?n num?r mare pot produce necazuri. Este o specie care provine din Orientul Apropiat, o specie sudic?. Nu putem ?ti de ce s-a r?sp?ndit, dar supozi?iile exist?: are mult? hran? ?n zon?, ?oareci, p?s?ri, reptile, vremea s-a ?nc?lzit foarte puternic, nu are un du?man natural pentru c? lupul a fost exterminat, mai ales din p?durile din altitudinile joase“, a spus Ion Constantin, specialist ?n zoologie, la apari?ie primelor film?ri cu ?acali aurii ?n p?durile din Ia?i.Cite?te integral pe Adev?rul.ro* * *Vinurile din Transilvania ?mpletesc istoria, povestea ?i tradi?ia, George Marinescu , Ziarul BURSA #Fr??ia Vinului / 09 iulieEnoturismul sau turismul viniviticol reprezint? un mod relativ recent de a descoperi Rom?nia, oamenii, solurile din ?ar? prin prisma a ceea ce produc. Esen?a unor locuri nu poate fi g?sit? doar ?n muzee, castele, obiceiuri sau tradi?ii populare ori folclor, ci, uneori, ea este con?inut? ?n licoarea con?inut? de un simplu bob de strugure. Pasiunea cu care oamenii locului au grij? de vi?a de vie din curte, din preajma casei sau de pe terasele dealurilor din apropiere, d?rzenia cu care butucii de vi?? au rezistat de-a lungul timpului, fervoarea ce cuprinde satul rom?nesc la vremea culesului viilor ?i pove?tile dep?nate la un pahar de vin de-a lungul anului nu pot fi redate cu savoarea specific? prin intermediul unui simplu articol de pres? sau al unui reportaj radio ori de televiziune. Pentru a le cunoa?te, trebuie s? fii acolo, ?n mijlocul lor, al celor care cultiv?, care ?ngrijesc butucii, l?starii, care urm?resc evolu?ia boabelor, ciorchinilor, de-a lungul prim?verii ?i verii, pentru a culege ?nspre toamn? roadele viei ?i a le transforma printr-un amplu proces de vinificare ?n soiuri de vin care s? ?nc?nte sim?ul olfactiv ?i papilele gustative ale oric?rui cet??ean al lumii. ?n general, c?nd vorbesc despre enoturism ?n Rom?nia, simplii cet??eni se g?ndesc la drumurile vinului din Dobrogea, Valea Prahovei, Moldova ?i c?teva zone din Muntenia ?i Transilvania. Nimeni nu ia ?n calcul micile comunit??i rurale, micii produc?tori care nu ies ?n pia?? cu produc?ii impresionante, dar aduc ?n prim-plan vinuri de calitate, ce poart? ?n ele universul tradi?ional al ?ntregii zone din care provin. Nimeni nu vorbe?te despre licorile bahice produse din soiurile aduse ?n Transilvania de sa?ii coloniza?i ?n secolul al XII-lea de regii arpadieni ?n p?r?ile Sibiului, Albei ?i Bistri?ei ?i nici despre vinurile care poart? ?n ele amprenta acestei regiuni istorice. Colonizarea sa?ilor ?n aceast? zon? a ??rii a condus la dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins ?ntre T?rnave ?i Mure?, zon? care figura pe h?r?ile timpului sub denumirea Weinland (?ara vinului). Primele clone de vi?? nobil?, de origine german?, au fost aduse ?n Transilvania ?n secolul al XII-lea ?n centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localit??i Alba Iulia, Ighiu ?i Cric?u. ? Lechin?a ?i T?rnave, dou? podgorii cu vinuri de ?nalt? calitatePrintre vinurile cu o savoare deosebit? din Transilvania sunt cele care poart? amprenta podgoriilor Lechin?a ?i T?rnave ?i care sunt caracterizate prin fructuozitate, prospe?ime ?i o aciditate ceva mai ridicat?. Sunt vinuri fine ?i cu o mare intensitate a aromelor tipice, specifice soiurilor locale.Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlat? este asigurat?, ?n primul r?nd, de clima ?i solul regiunii. Condi?iile naturale ?nt?lnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultiv?rii vi?ei-de-vie. Podgoria Lechin?a este situat? ?n regiunea deluroas? a Some?ului Mare ?i Mure?ului, din nord-estul Podi?ului Transilvaniei. Relieful cuprinde ?n est dealurile de tip subcarpatic ale Bistri?ei ?i Mure?ului, iar ?n vest colinele ?nalte ale Jimborului, Lechin?ei, Comlodului ?i M?d?ra?ului, care se ridic? la altitudini cuprinse ?ntre 300 ?i 500 metri. Planta?iile viticole sunt situate pe versan?ii ?i pe v?ile dintre dealuri unde exist? resurse de c?ldur? ?i lumin?; acestea constituie un ad?post pentru vi?a de vie, ?mpotriva v?nturilor, brumelor t?rzii de prim?var? ?i a brumelor timpurii de toamn?. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre ?i veri relativ calde ?i umede, dar continuate cu toamne calde, p?n? ?n octombrie inclusiv, favorabile matur?rii strugurilor.Regiunea T?rnave este una dintre cele mai bune zone din Rom?nia, pentru strugurii albi, ?ns? ?i soiurile ro?ii, plantate ?ncep?nd cu anul 2004, au produs recolte de calitate ?i selec?ii excelente de Pinot Noir ?i Feteasc? Neagr?. ?n func?ie de localizarea lor, solurile viei sunt grele, n?moloase ?i bogate ?n calcar, cu depozite minerale. Expunerea versan?ilor sudici este dublat? de o bun? aerare, datorat? v?nturilor puternice care usuc? rapid roua matinal? ?i ?mpiedic?, ?ntr-un mod natural, dezvoltarea mucegaiului pe struguri. Toamna lung?, cu nop?ile sale r?coroase, ajut? strugurii s? ating? o maturare aromat?. ? Vinul de Teaca - un cr?mpei de lumin? ?n tragedia sa?ilor Un periplu eno-turistic ?n zona Transilvaniei trebuie s? includ? ?i o vizit? ?n zona cet??ilor s?se?ti, iar cea mai nordic? dintre acestea este Teaca, fost? Tekendorf. Prima atestare documentar? a vinului de Teaca e o relatare a c?rturarului german Johannes Tr?ster. El men?ioneaz? ?n cartea sa, "Das Alt und Neu Teutsche Dacia", (Nurnberg, 1666), c? vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodat?.Cultivarea vi?ei de vie a cunoscut un nou av?nt dup? filoxera de la sf?r?itul secolului al XIX-lea, dar din p?cate pentru oamenii locului ace?tia nu s-au putut bucura prea mult timp de roadele muncii lor. Dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, mul?i dintre sa?i au fost nevoi?i s? ??i p?r?seasc? locuin?ele ?i culturile, s? plece din Transilvania din cauza Armatei Ro?ii, sub spectrul deport?rii lor ?n Siberia. Cei care nu au plecat au fost fie uci?i de solda?ii ru?i, fie deporta?i ?n lag?rele de pe cuprinsul URSS. "Teaca era renumit? pentru cupajul de Feteasc? Alb? cu Muscat; undeva 60-70% Feteasc? ?i 30% Muscat. ?n perioada interbelic? ?n zon? erau 200 ha de vie cultivat? de sa?i. Dup? filoxer? (n.red. - fenomen ce a f?cut multe pagube ?n vii ?n anul 1885), s-a format ?i o ?coal? de plantare a vi?ei de vie. ?n perioada interbelic? produc?ia era at?t de mare, ?nc?t bunicul ducea butoaiele cu vin la Cluj, pentru a vinde produsul local acolo. Din p?cate, dup? al doilea r?zboi mondial, cea mai mare parte a familiei noastre s-a retras odat? cu armata german? ?i s-a dus ?ntr-o localitate situat? la grani?a dintre Austria ?i Germania. Dup? c??iva ani familia s-a re?ntregit la Budapesta ?i apoi s-a re?ntors acas?, odat? cu stoparea deport?rilor. Interesant este c? sistemul comunist ne-a mai l?sat trei parcele ?n suprafe?e cuprinse ?ntre 20 ?i 30 de ari pe care le-am lucrat de atunci ?i p?n? azi", ne-a spus Zaig Eckehardt, unul dintre ultimii sa?i din regiune. La ?nceputul anilor 1960, vinifica?ia modern? a fost introdus? ?i ?n aceste locuri, iar la Teaca a ap?rut un centrul viticol, sub coordonarea unui inginer de prin p?r?ile Dr?g??anilor. "Teaca este o regiune care nu ??i permite s? cultivi pe suprafe?e ?ntinse din cauza reliefului deluros cu pante accentuate. De aceea, aici se produce pu?in vin, dar de calitate ?nalt?, iar ?n vremea comunismului era cunoscut drept vinul securi?tilor. De la Teaca nu se ?mbutelia; vinul pleca la Lechin?a ?i apoi era dus la Oradea, la Vinalcool, unde se cupaja cu alte soiuri din ?ar?, datorit? mineralit??ii ?i acidit??ii sale ridicate. ?n istoria localit??ii a r?mas negocierea, la un pahar de vin, de c?tre Gheorghe Gheorghiu Dej ?i Nikita Hru?ciov, a retragerii trupelor sovietice din ?ara noastr?", a continuat povestea locului domnul Zaig Eckehardt. Dup? 1990, viticultura din zon? intr? din nou ?ntr-o perioad? marcat? de un declin accentuat. ?ns?, de aproape un deceniu Zaig Eckehardt, ?ncearc? s? ?mbine tradi?iile locale cu tehnologia modern? de producere a vinului. Pasiunea i-a fost aprins? ?i de cele dou? hectare de vie secular? a mamei sale, ceea ce l-a determinat s? planteze ?nc? 11 hectare de vi?? nobil?, ?n urm? cu zece ani. Spre deosebire de via nou?, cea veche este un adev?rat monument vitivinicol, care are nevoie de ?ngrijire manual?, extrem de meticuloas? ?i pe care doar femeile v?rstnice (65 de ani) se mai pricep s? o practice. Crama familiei Zaig produce anual ?n jur de 700 hectolitri de vin, procesul de fermenta?ie fiind realizat ?n vase in inox controlate termic, pentru maturare fiind folosite butoaie din stejar. Turi?tii sunt bineveni?i s? le calce pragul, s? deguste vinurile ?i s? afle istoria acestei p?r?i de lume. ?ntre timp, rolul povestitorului e preluat, cu delicate?e, de soiurile cultivate ?n zon?: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Feteasc? Neagr?, Pinot Noir, Feteasca Regala, Feteasc? Alb?. Cele dou? hectare cultivate cu vi?a de vie veche, con?in Feteasc? Alb?, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto. Toate sub denumirea de origine certificat? a Lechin?ei. Crama Zaig ?mbuteliaz? anual 25.000 litri de vin, iar brandurile comercializate sunt Ewa, Zaig, Eckehardt, care vor fi ?nlocuite ?n cur?nd cu denumirile simple, tradi?ionale, ale dealurilor pe care se afl? suprafe?ele cultivate cu vi?? de vie. Anul trecut, ?n plin? pandemie, proprietarii cramei au ?nregistrat o cifr? de afaceri de 200.000 euro ?i au v?ndut 30.000 de sticle cu vin. ? Jelna - amprenta Transilvaniei, la por?ile C?limanilorCrama Jelna din jude?ul Bistri?a-N?s?ud continu? ?i dezvolt? o tradi?ie viticol? adormit? timp de mai multe secole. Conform h?r?ilor vechi, printre care ?i harta iozefin? (1766), pe dealurile Jelnei, de la poalele mun?ilor C?limani, sunt reprezentate ?ntinse planta?ii de vi?? de vie.Crama Jelna a fost ?nfiin?at? ?n urm? cu cinci ani, ?n 2016, de fra?ii Ovidiu ?i Daniel Moldovan, dar podgoria din zon? a fost plantat? ?n 1992. Prima gam? Amprenta Transilvania, o gam? premium a fost gata ?n 2017 ?i a fost lansat? ?n pia?? ?n februarie 2018. ?n iunie 2018 a fost lansata gama super-premium Dealu Negru, iar ?n noiembrie 2019 gama Iconic Navicella. ?n mai 2020, Cramei Jelna i s-a acordat dreptul de utlizare a men?iunii facultative "produs montan" ?i ?nregistrarea soiurilor Feteasc? Alb?, Feteasc? Regal?, Sauvignon Blanc ?i Muscat Otonel ?n registrul na?ional al produselor montane. "Amprenta Transilvaniei care este emblema cramei Jelna este foarte veche ?i se g?se?te pe vasele de lut din perioada roman? existente la muzeul din localitate ?i din Bistri?a. Suntem o echip? unit?, care dorim s? readucem la via?? aceast? zon?. E foarte important s? facem un produs cultural, un vin cultural. Nu ne-am dus dup? niciun studiu de pia?? pe aceast? parte, am folosit multe tehnici de vinifica?ie, pentru ca s? l?s?m soiul s? se exprime c?t de bine poate. ?i rog pe cei care vin la Jelna s? aib? o privire nou?, necomparativ? cumva, pentru a putea surprinde mai bine tot ce se ?nt?mpl? aici", ne-a spus Darius Pripon, vinificatorul cramei Jelna."?ncerc?m s? ne ?mbun?t??im tehnica ?n fiecare an, suntem cram? t?n?r?, facem selec?ie ?n fiecare an, de pe fiecare parcel?, de pe fiecare plant?, pentru c? toate plantele nu sunt la fel, beneficiind de strat mai mult sau mai pu?in fertil ?n func?ie de amplasarea lor ?n parcel?. Astfel identific?m strugurii cu particularit??ile dorite pentru fiecare etichet? pe care o producem. Deocamdat? nu multiplic?m soiurile, pentru c? nu vrem s? ne extindem cu planta?ia actual?, dar reu?im s? select?m foarte bine materia prim?. Toate vi?ele pe care le avem au o vigoare foarte mare. Tehnicile pe care le abord?m ?n teren sunt de suprimare a vigorii, pentru c? altfel am fi avut aici o p?dure de vi?? de vie", ne-a precizat Vlad Cobuz, inginer viticol ?n Crama Jelna.Vinurile cramei Jelna, din soiurile Feteasca Alb?, Feteasca Regal?, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, se v?nd sub brandurile Jelna, Dealu Negri, Navicella ?n ?ara noastr?, prin intermediul HoReCa, put?nd fi reg?site ?n sute de loca?ii. Recent, crama Jelna a ?nceput s? produc? ?i pentru export, un procent de 10% din vinurile sale reg?sindu-se ?n Belgia, Canada, Danemarca ?i Anglia.Antreprenorii au ad?ugat cramei o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble ?i un restaurant, care a fost finalizat? la jum?tatea anului 2020 ?i care a necesitat investi?ii de aproximativ 900.000 euro.Pentru vi?a-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, dar ?n cram?, pentru achizi?ia echipamentelor ?i tehnologiei necesare, de ultim? genera?ie, au fost investite fonduri proprii, valoarea total? a investi?iei ridic?ndu-se la peste un milion de euro. Pentru dezvoltarea cramei, exist? un proiect de retehnologizare, din fonduri europene. Printre dot?rile pe care proprietarii cramei doresc s? le achizi?ioneze este ?i o linie performant? de ?mbuteliere, care s? le permit? cre?terea capacit??ii actuale de valorificare a produselor proprii. Valoarea proiectului este estimat? la 800.000 euro pentru partea de tehnologie, la care se adaug? costurile privind construc?ia. ?n afara proiectului privind crama, ?n derulare se mai afl? un proiect nou, ?n valoare de 2 milioane euro, ce vizeaz? ridicarea unui complex de 2000 metri p?tra?i, ce va include un hotel, centru wellness ?i SPA. Crama Jelna e operat? de compania Drosera Comserv, al c?rei principal obiect de activitate este ?n sectorul construc?iilor. Firma a avut o cifr? de afaceri total? de 13,7 milioane lei ?n 2020, din care 450.000 euro doar din v?nzarea de vinuri. ? Savoarea T?rnavelor, din zona MicaSituat? ?n localitatea Mica, la 15 kilometri de T?rn?veni, crama Villa Vinèa cultiv? 70 de hectare de vie, plantat? cu 11 soiuri locale ?i interna?ionale: Feteasc? Regal?, Sauvignon Blanc, Riesling Rihn, Muscat Ottonel, Feteasc? Alb?, Kerner, Gewurztraminer, Zweigelt, Merlot, Pinot Noir, Feteasc? Neagr?. Vinurile cramei sunt apreciate pentru calitatea, savoarea ?i mineralitatea lor.Villa Vinèa se afl? pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 de metri, cu expunere larg? c?tre sud ?i c?tre r?ul T?rnava Mic?. Planta?iile sunt la aproximativ 20 de minute distan?? cu ma?ina, fa?? de aeroportul T?rgu Mure?. Crama a fost ?nfiin?at? ?n anul 2011, investi?iile fiind realizate atunci, prin intermediul fondurilor europene, banii fiind aloca?i din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR). Activitatea a demarat ?n anul 2012 pe o suprafa?? de 70 de hectare. Anul trecut, crama Villa Vinèa a ?mbuteliat 90.000 de sticle, dintre care 80% este vin alb, cifra de afaceri ridic?ndu-se la 650.000 euro. Crama Villa VinPa are 35 de hectare de vie ?n apropierea localit??ii Mica, unde se afl? sediul afacerii, iar 35 de hectare ?n localitatea G?ne?ti situat? ?n vecin?tate. ?n cultivarea vi?ei de vie, speciali?tii cramei se axeaz? mai mult pe calitatea dec?t pe cantitatea soiurilor produse, ceea ce ?nseamn? ?i o produc?ie mai mic? de struguri pe hectar.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download