Public Research



Proiect: Organizare ?nt?lniri de lucru ?n cadrul RNDR ?i realizare suport tehnic informa?ional - 3 loturiCod proiect: F/20/2/1/S/0/18/1/0/18/0/00/01/S0Contract "Suport tehnic pentru identificare probleme ?i furnizare solu?ii tehnice" - lot 3 “Promovarea ocup?rii ?i incluziunii sociale ?n zone rurale - Bune practici europene” Martie 2020CUPRINS TOC \h \u \z 1.Introducere – Politica de dezvoltare rural? si incluziunea sociala PAGEREF _Toc36998178 \h 42. Economia social? ?i solidar? - ?ntreprinderile sociale PAGEREF _Toc36998179 \h 52.1 Economia social? ?i dezvoltarea rural? – cadru general PAGEREF _Toc36998180 \h 6Studiu de caz – Economie sociala si solidara intr-o zona rurala periurbana din Franta - Asociatia intercomunala Val d’Ille-Aubigné PAGEREF _Toc36998181 \h 8Funda?ia NIDA - promovarea economiei sociale in mediul rural, Polonia PAGEREF _Toc36998182 \h 9Atragerea creierelor - prevenirea exodului de creiere ?i incluziune digital? ?n zonele rurale prin ?ntreprinderi sociale: Cazul cooperativei Otelo eGen, Austria PAGEREF _Toc36998183 \h 102.2 Poli teritoriali de cooperare economic? - cadrul pentru dezvoltarea ini?iativelor de economie social? ?n Fran?a PAGEREF _Toc36998184 \h 12Ini?iative sociale ?i solidare de tranzi?ie energetic? ale polilor teritoriali de cooperare economic? Fran?a PAGEREF _Toc36998185 \h 12?3 EVA – Pol teritorial de cooperare economic? cu implicarea femeilor pentru incluziune digital? - Valea Aude, Fran?a PAGEREF _Toc36998186 \h 132.3 Organiza?iile funciare solidare – experien?a francez? PAGEREF _Toc36998187 \h 15?Organiza?ia funciar? solidar? La Foncière Terre de Liens – achizi?ie solidar? de terenuri agricole ?i sprijin pentru instalarea noilor fermieri PAGEREF _Toc36998188 \h 15?Sate Vii – Villages Vivants – revitalizarea mediului rural prin valorificarea patrimoniului imobiliar prin activit??i de economie social? PAGEREF _Toc36998189 \h 19Organiza?iile funciare solidare – Trusturile (Funda?iile) Comunitare – exemplul Trustului Eigg din Sco?ia. PAGEREF _Toc36998190 \h 212.4. Circuite scurte de economie social? ?i solidar? - Fran?a PAGEREF _Toc36998191 \h 212.5 Exemple de proiecte de ocupare ?n ?ntreprinderi sociale din noile state membre UE PAGEREF _Toc36998192 \h 223. Fermele sociale – agricultura educa?ional? ?i de integrare social? - Lec?ii ?nv??ate ?i bune practici din agricultura social? european? PAGEREF _Toc36998193 \h 253.1 Agricultura pedagogic? ?i social? ?n Italia PAGEREF _Toc36998194 \h 25?Fermele educa?ionale PAGEREF _Toc36998195 \h 26?Ferm? educa?ional? - Gr?dini?a rural? Fattoria Casa Mia PAGEREF _Toc36998196 \h 27?Re?eaua de ferme sociale Torino PAGEREF _Toc36998197 \h 28?Asocia?ia Femeilor Produc?toare Agricole din Tirolul de Sud PAGEREF _Toc36998198 \h 29(Associazione delle Donne Coltivatrici Sudtirolesi) , Italia PAGEREF _Toc36998199 \h 293.2 Agricultura social? ?n Ungaria PAGEREF _Toc36998200 \h 313.3 Servicii verzi de ingrijire ?i reabilitare sociala ?n Austria PAGEREF _Toc36998201 \h 32?Exemplu de proiect PNDR - Centrul de terapie asistat? de cai pentru copii (St. Martin Im Mühlkreis, Austria) PAGEREF _Toc36998202 \h 333.4 Reabilitarea adolescen?ilor / tinerilor inclusiv tineri NEET, cu probleme de comportament/delicven?i ?n ferme sociale PAGEREF _Toc36998203 \h 343.5 Reabilitarea persoanelor cu autism ?n ferme de animale – experien?a olandez? PAGEREF _Toc36998204 \h 353.6 Agricultur? social? ?i diversificarea – inovarea produselor fermei cu sprijin PDR, Olanda PAGEREF _Toc36998205 \h 363.7 Nos Oignons - Sprijinirea agriculturii sociale ?n bneficiul persoanelor cu probleme de s?n?tate mintal? Valonia PAGEREF _Toc36998206 \h 373.8 Fermele sociale – servicii verzi de ?ngrijire sau locuire asistat? pentru v?rstnici PAGEREF _Toc36998207 \h 373.9 Fermele sociale – servicii verzi de ?ngrijire pentru v?rstnici – experin?a polonez? PAGEREF _Toc36998208 \h 383.10 Modernizarea unei buc?t?rii / cantine comunitare cu sprijin PDR, Ungaria PAGEREF _Toc36998209 \h 39Bibliografie PAGEREF _Toc36998210 \h 401. Introducere – Politica de dezvoltare rural? ?i incluziunea social?Politica de dezvoltare rural? a UE sprijin? zonele rurale pentru a face fa?? gamei largi de provoc?ri economice, de mediu ?i sociale din secolul XXI. Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale este unul dintre cele 3 obiective generale ale sprijinului acordat de UE prin FEGA ?i FEADR. Dintre cele nou? obiective specifice ale noii PAC urm?toarele vizeaza dezvoltarea incluziva a zonelor rurale: Locuri de munc? ?i cre?tere ?n mediul rural - promovarea ocup?rii for?ei de munc?, a cre?terii economice, a incluziunii sociale ?i a dezvolt?rii locale ?n zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei ?i a silviculturii sustenabile. ?mbun?t??irea r?spunsului dat de agricultura UE exigen?elor societale referitoare la hran? ?i la s?n?tate, inclusiv la alimentele sigure, hr?nitoare ?i sustenabile, precum ?i la bun?starea animalelor. Atragerea tinerilor fermieri ?i facilitarea dezvolt?rii ?ntreprinderilor din zonele rurale; Multe zone rurale din UE sufer? de probleme structurale, cum ar fi lipsa oportunit??ilor de angajare atractive, deficien?e de calificare, investi?ii insuficiente ?n conectivitate ?i servicii de baz?. Noua PAC ??i propune s? consolideze ?esutul socio-economic al zonelor rurale, oferind statelor membre flexibilitatea ?i sprijinul pentru adaptarea ?i adaptarea interven?iilor la nevoile ?i condi?iile locale printr-un mod de lucru modernizat, simplificat ?i mai pu?in prescriptiv cu mai pu?ine norme. Acest lucru va ajuta la reducerea poverii administrative, va crea ac?iuni adaptate bazate pe performan??, va ?ncuraja o mai mare colaborare cu statele membre ?i comunit??ile ?i va restabili vitalitatea socio-economic? ?i de mediu a zonelor rurale. PAC joac? un rol major ?n atenuarea unor presiuni ale ?omajului ?i s?r?ciei ?n zonele rurale. Cu o popula?ia care tr?ie?te ?n propr?ie de 53.4% ?n mediul rural condi?iile sociale ?i economice din zonele rurale ale Rom?niei sunt cheie pentru dezvoltarea sa durabil? ?n ansamblu.2. Economia social? ?i solidar? - ?ntreprinderile socialeTermenul "economie social?" este utilizat pentru a defini o anumit? parte a economiei, de obicei grupat? ?n patru categorii majore: cooperative, societ??i mutuale de asigur?ri, asocia?ii non-profit ?i organiza?ii caritabile, funda?ii cu scop public ?i, mai recent, ?ntreprinderi sociale, care urm?resc ?n primul r?nd obiective sociale ?i sunt caracterizate de sisteme de guvernan?? democratic?, adesea fiind organiza?ii cu structur? bazat? pe membri. Exist? 2 milioane de ?ntreprinderi de economie social? ?n Europa, reprezent?nd 10 % din totalul ?ntreprinderilor din UE. Peste 14,5 milioane de persoane – aproximativ 6,5 % din angaja?ii UE – lucreaz? pentru ?ntreprinderile din economia social?. ?n ??ri precum Suedia, Belgia, Italia, Fran?a ?i Olanda, SE reprezint? ?ntre 9% ?i 11,5% din popula?ia activ?. Acestea au diferite forme juridice ?i diverse obiective, de la agricultur? ?i sectorul bancar, p?n? la furnizarea de locuri de munc? ?i ateliere protejate. ?ntreprinderile sociale au devenit grupul cu cea mai rapid? cre?tere de ?ntreprinderi din economia social?.?i Rom?nia a recunoscut existen?a acestui sector prin adoptarea Legii nr. 219/2015 privind economia social?. Conform acesteia economia social? reprezint? ansamblul activit??ilor organizate independent de sectorul public, al c?ror scop este s? serveasc? interesul general, interesele unei colectivit??i ?i/sau interesele personale nepatrimoniale, prin cre?terea gradului de ocupare a persoanelor apar?in?nd grupului vulnerabil ?i/sau producerea ?i furnizarea de bunuri, prestarea de servicii ?i/sau execu?ia de lucr?ri. ?n sensul prezentei legi, ?ntreprinderile sociale pot fi cooperativele de credit, asocia?iile ?i funda?iile, casele de ajutor reciproc , societ??ile agricole, alte categorii de persoane juridice care respect?, conform actelor legale de ?nfiin?are ?i organizare, cumulativ, defini?ia ?i principiile economiei sociale. ?n timp ce formele tradi?ionale de organiza?ii ale economiei sociale (?n special cooperativele) par s? fie mai frecvent active ?n zonele rurale, se pare c? noua form? de ?ntreprindere social? este mai frecvent? ?n zonele urbane.?n cadrul programelor de dezvoltare rural? m?sura LEADER a fost utilizat? pentru a sprijini ?ntreprinderile sociale din multe zone rurale ?i multe dintre celelalte m?suri de sprijin pentru ?ntreprinderi au putut, de asemenea, fi utilizate.?ntreprinderile sociale dezvolt? ?i opereaz? adesea solu?ii noi la provoc?rile societale ?i ??i asum? promovarea inova?iilor?i schimb?rilor sociale, prin reproiectarea modelelor de afaceri ?i a lan?urilor valorice, dezvoltarea de noi clustere ?i re?ele sau stabilirea de noi rela?ii sau colabor?ri ?ntre organiza?iile publice, private ?i din sectorul ter?iar non-profit. Acestea pot juca un rol decisiv ?n domenii critice pentru zonele rurale cum ar fi asisten?a social? ?i serviciile de s?n?tate, comer?ul cu am?nuntul, educa?ia ?i formarea, produsele ?i serviciile de mediu, produc?ia de alimente, distribu?ia ?i consumul, cultura, turism, ?i multe altele.2.1 Economia social? ?i dezvoltarea rural? – cadru generalZonele rurale nu au caracteristici omogene, ?n special ?n ceea ce prive?te dezvoltarea put?nd prezenta diferen?e importante. Anumite zone au o vitalitate sus?inut? – un ritm de dezvoltare bune, comparative cu cel al zonelor urbane, ?n timp ce altele se confrunt? cu un regres major. Examin?nd situa?ia ?i viitorul zonelor rurale fragile din punct de vedere structural al c?ror proces de dezvoltare se confrunt? cu constr?ngeri puternice (diminuarea ?i ?mb?tr?nirea popula?iei, accesibilitate dificil?, prezen?a limitat? a serviciilor publice, dispari?ia ?ntreprinderilor, etc.) . care nu pot fi corectate nici de economia de pia?? fie insuficient de puternic?, fie, prin natura sa, incapabil? s? resolve aceste dificult??i, nici de interven?iile autorit??ilor publice care, ?n contextul limit?rilor bugetare, nu pare a fi capabil s? se implice ?i ? alte domenii de competen?e ?n domenii cum ar fi ocuparea for?ei de munc?.?n acest context activit??ile de economie social? ?i solidar? (ESS) contribuie activ la ?mbun?t??irea situa?iei economice ?i sociale a zonelor rurale. Pentru a fi ?n?eleas? ?n mod corespunz?tor, aceast? contribu?ie trebuie v?zut? ?n lumina observa?iilor f?cute ?n ultimii ani, at?t la nivel european, c?t ?i la nivel global, privind dezvoltarea rural?. Opiniile converg asupra ideii c? politicile rurale trebuie s? renun?e la logica sectorial? (?n special av?nd ?n vedere sectorul agricol) ?i s? se ?ndrepte c?tre o ac?iune de sfera teritorial? care are ca scop exploatarea poten?ialului local, transversale viz?nd o mare varietate de activit??i (dezvoltarea resurselor naturale ?i culturale, turism, s?n?tate etc.). Pentru ca ac?iunea ESS s? fie eficient?, este esen?ial ca virtutea sa principal ?i anume utilitatea social?, s? fie recunoscut? pentru a se ?ncuraja ?ntr-adev?r apari?ia unui context economic ?i institu?ional favorabil dezvolt?rii ini?iativelor ?n domeniul ESS. ?n acest sens factorii de decizie publici sunt actori deosebit de influen?i ?n procesul de recunoa?tere social? a ESS, iar strategiile de interven?ie public? unt cheie Nu exist? o defini?ie precis? ?i unanim recunoscut? a economiei sociale ?i solidare. ESS reune?te ini?iative economice care se bazeaz? pe un angajament social ?i care situeaz? indivizii ?n centrul activit??ilor economice. Actorii din economia social? se definesc prin statutul lor juridic – forma de organizare (asocia?ie, societate mutualist? – de ajutor reciproc, cooperativ?), incluz?nd ceea ce se mai nume?te uneori sectorul ter?iar sau sectorul non-profit. Economia social? ?i solidar? poate exista numai ?ntr-o economie plural?, o economie care nu se reduce la societ??ile comerciale de capital (societ??ile cooperatiste sunt societ??i de persoane nu de capital, fiind guvernate de principiul un om un vot), ?n care mai multe logici economice pot opera ?n completare. Viitorul zonelor rurale fragile din punct de vedere structural ?i cel al activit??ilor sunt astfel str?ns legate. ?n teritoriile rurale, ESS ?i dezvoltarea local? nu pot fi considerate independent unul de cel?lalt. Dezvoltarea local? trebuie s? se bazeze ?n mod necesar pe ac?iunea actorilor ESS, iar aceasta din urm? nu poate fi conceput? ?n afara problemelor de dezvoltare local?. Actorii ESS au, prin natura lor, o ancorare teritorial?, fiind integrate ?n teritorii, astfel c? organiza?iile ESS sunt capabile s? produc? efecte pozitive pentru teritoriile respective ?i s? condi?ioneze procesul s?u de dezvoltare. Contribu?ia actorilor ESS poate fi semnificativ? at?t din perspectiva contribu?iei la bun?stare, c?t ?i la satisfacerea nevoilor popula?iei. Printre activit??ile care ar trebui s? intre ?n primul r?nd sau chiar ?n exclusivitate ?n zona de ac?iune a ESS pot fi de exemplu serviciile pentru v?rstnici, adesea furnizate de structuri asociative, servicii legate de protec?ia naturii sau a activit??ilor culturale.Utilitatea social? nu poate fi direct observabil? sau m?surabil?, de aceea este nevoie de indicatori cum ar fireducerea cheltuielilor cu asisten?a personal? sau supravegherea persoanelor care beneficiaz? de serviciile luate ?n considerare; reducerea muncii nedeclarate care adduce venituri la bugetul public de care benefiicaz? ?ntreaga comunitate; reducerea cheltuielilor cu ajutorul de ?omaj prin crearea de noi locuri de munc?;reducerea cheltuielilor de s?n?tate ?i sociale rezultate din impactul benefic al serviciilor personale asupra situa?iei beneficiarilor; men?inerea popula?iilor pe teritoriile care pot contribui la dezvoltarea anumitor activit??i, cum ar fi comer?ul local.Apecierea fa?? de efectele pozitive induse de serviciile personale ?i, mai general, de utilitatea social? a activit??ilor ESS, rezult? dintr-un proces de recunoa?tere social?, valoarea acestora este cea pe care societatea decide s? le atribuie. ?n consecin??, locul atribuit de comunitate ESS ?ntr-o anumit? zon? depinde ?ndeaproape de gradul de recunoa?tere social? de care beneficiaz? de utilitatea social? asociat? activit??ilor luate ?n considerare. Un rol foarte important ?n aceast? recunoa?tere social? ?l au f?r? ?ndoial? autorit??ile publice prtintr-un proces de validare socio-politic?. Prin politicile pe care le pun ?n aplicare, autorit??ile publice modeleaz? organizarea economic? ?i social? a teritoriilor ?i ??i definesc metodele practice de interven?ie. Acutoritatea public? selecteaz? dintre diversele cerin?e politice care ?i sunt adresate favoriz?nd anumi?i actori fa?? de al?ii acordnd fiec?ruia dintre ei condi?ii de activitate mai mult sau mai pu?in ?n conformitate cu a?tept?rile exprimate de ace?tia. Studiu de caz – Economie sociala si solidara intr-o zona rurala periurbana din Franta - Asociatia intercomunala Val d’Ille-Aubigné Compus? din 19 comune, Asociatia intercomuna Val d'Ille-Aubigné (CCVIA) este parte integrant? a regiunii Pays de Rennes Bretania. De?i rural?, apropierea CCVIA de Rennes ?i permite s? devin? parte a unei dinamici suburbane ?i s? beneficieze de atractivitatea sa. Organizat? ca unitate public? de cooperare inter-municipal? EPCI zona se confrunt? cu o cre?tere sus?inut? a popula?iei, cu o rat? medie anual? de cre?tere de 2,24% ?i o popula?ie care s-a dublat ?n 50 de ani. Cu toate acestea, exist? un anumit dezechilibru nord-sud al teritoriului. La sud, dou? municipalit??i constituie doi poli suburbani ?i vecini care beneficiaz? de influen?a ora?ului Rennes. ?n nord, municipalit??ile sunt rurale, ?apte dintre ele au mai pu?in de 1.000 de locuitori. Aceast? parte a teritoriului este deosebit de preocupat? de situa?ia centrelor comunale respective ?i are dificult??i ?n p?strarea magazinelor ?i a serviciilor de proximitate.Pentru a r?spunde acestor provoc?ri ?i pentru a ?ncuraja primirea de noi locuitri care doresc s? vin? s? se stabileasc? ?n mediul rural, comunitatea se bazeaz? pe o politic? ambi?ioas? ?n jurul economiei sociale ?i de solidaritate (ESS). Prin urmare, dore?te s? fac? teritoriul atractiv printr-o abordare de dezvoltare durabil? ?i revitalizare prin activit??i comerciale, culturale ?i pentru copii mici.Ponderea economiei sociale ?i de solidaritate ESS la nivelul teritoriuuil CCVIA este important? 12% dintre unit??i/?ntreprinderi ?i 13% din masa salarial? / num?rul total de lucr?tori.Ocuparea for?ei de munc? ?n ESS a crescut cu 8 % ?ntre 2011 ?i 2016.M ajoritatea structurilor ESS la nivelul teritoriului sunt asociative (91%), au fost ?nfiin?ate recent mai multe structure cooperatiste.Tabel 1 Locuri de munc? ?i num?r de unit??i pe sectoare ?n CCVIAUnit??i / ?ntreprinderiLucr?tori - salaria?iEfective (num?r)Ponderea ?n total ESS %Ponderea ?n total economie %Ac?iuni/servicii sociale1338741?%63?%S?n?tate umane 1SSSSSS?nv???m?nt / educa?ie1819821?%32?%Arte, spectacole, sport si agrement419310?%82?%Animarea teritoriului19273?%100?%Activitati financiare si asigurari 8344?%34?%Agricultura, industrie, servicii de constructii 1SSSSSSServicii diverse 17869?%2?%Toate sectoarele118942100?%13?%Sectorul social este istoric cel mai important, reprezint?nd 41% din locurile de munc? ale economiei sociale ?i solidare din comunitatea comunelor val d'Ille-Aubigné. Acesta include activit??ile desf??urate de structuri de inser?ie ?n munc?, dar ?i cre?e ?i centre de supraveghere copii (cu timp par?ial). Comunitatea comunelor are un centru pentru copil?rie timpurie ?i administreaz? ?n regie proprie trei micro-cre?e ?i o cre?? care ofer? ?i servicii de supraveghere ocazionale. Alte dou? cre?e cu servicii multiple sunt administrate de o asocia?ie de servicii la domiciliuprintr-un contract de servicii economice de interes general (SEIG) pl?tit de autorit??ile publice locale. Economia social? ?i de solidaritate este una dintre pietrele de temelie ale politicilor publice desf??urate de Comunitatea Municipalit??ilor Val d'Ille-Aubigné deja de mai multe legislaturi. Sprijinul autorit??ilor publice se acord? pe mai multe paliere. La nivelul regiunii Rennes ?i al Departamentului, juc?torii ESS beneficiaz? de o re?ea de structuri specializate care ofer? sprijin R?SO solidaire, Pol de dezvoltare al ESS. ?n fiecare an, CCVIA se al?tur? altor autorit??i locale care contracteaz? aceste servicii de acompaniere dela R?SO solidaire care sprijin? crearea de activit??i de ESS, ofer? vizibilitate actorilor din acest sector ?i promoveaz? dezvoltarea de proiecte de parteneriat inovatoare ?n beneficiul dezvolt?rii ESS pe teritoriu. La nivel departamental, teritoriul are, de asemenea, un incubator de inovare social? TAg35Urmare m?surilor ?i cu ajutorul structurilor de sprijin ale CCVIA,s-a generat o dinamic? a cre?rii de servicii ?i a ?ntreprinderilor locale ?n zon?. Vectori ai activit??ii economice ?i ai leg?turii sociale, aceste ?ntreprinderi iau forma unor cafenele asociative sau societ??i cooperative de interes colectiv (SCIC). Pe l?ng? revigorarea unei dinamici economice ?n unele centre s?te?ti sau comunale, uneori lipsite de alte ?ntreprinderi, aceste proiecte de ESS creeaz? noi locuri de ?nt?lnire ?i convivialitate, care promoveaz? schimburile ?i implicarea locuitorilor ?n via?a local?.Un astfel de exemplu este CAFENEAua POSSIBLES create la ini?iativa unor tineri antreprenori care au dorit s? se stabileasc? ?n apropiere de Rennes ?i care cu sprijinul incubatorului TAg35, cafeneaua fiind ?n acela?i timp, magazin alimentar, restaurant ?i bistro. Café des possibles ofer? de asemenea un program cultural variat pe tot parcursul anului (concerte, ateliere tematice, expozi?ii, jocuri de sear?, dezbateri etc.) ?i este o resurs? pentru al?i ini?iatori de proiecte sociale, economice sau culturale. Ini?iatorii au dorit s? creeze de asemenea un loc de promovare a economiei locale prin reducerea distan?ei dintre produc?tor ?i consumator. Ogranizat ca o societate cooperatist? SCIS reune?te 82 de membri, inclusiv aproximativ ?aizeci de locuitori ai satului.Funda?ia NIDA - promovarea economiei sociale in mediul rural, PoloniaNidzica Development (NIDA) este o organiza?ie neguvernamental?, fondat? ?n 1994 ?n regiunea Nidzica, ?n voievodatul Warmia ?i Mazury din nord-estul predominant rural al Poloniei. Principalele domenii de activitate ale organiza?iei includ: sprijinirea ini?iativelor de economie social? (Centrul de Sprijin pentru Economia Social?); promovarea ?i sprijinirea pred?rii limbii engleze ?n ?colile rurale din Polonia; consultan?? ?i formare; ?i acordarea de micro?mprumuturi ?i garan?ii pentru ?ntreprinderile mici ?i pentru persoanele care desf??oar? activit??i independente. Dezvoltarea zonei rurale este, de asemenea, sus?inut? printr-un concept de "sat tematic": sprijin? reintroducerea competen?elor tradi?ionale asociate unui anumit sat servesc la activarea produc?iei ?i a serviciilor bazate pe artizanat tradi?ional; rcre?nd astfel noi oportunit??i de turism ?i de ocupare a for?ei de munc?. Detalii la: creierelor - prevenirea exodului de creiere ?i incluziune digital? ?n zonele rurale prin ?ntreprinderi sociale: Cazul cooperativei Otelo eGen, AustriaCooperativa Otelo eGen (“eingetragene GenoESSnschaft” = societate cooperativ? ?nregistrat?) a ap?rut din re?eaua de Open Technology Labs, cunoscut? sub numele de Otelos. Ideea Otelo este de a crea medii care inspir?/atrag oameni talentati si deschi?i la minte s? traiasca in comunitatile rurale. Pentru a face acest lucru, creeaz? "spa?ii deschise" ?i "laboratoare de tehnologie deschis?", bazate pe munc? voluntar?, ?n ora?e mici ?i sate care ofer? un loc de experimentare ?i pentru dezvoltare ?i schimb de idei. Otelo creeaz? "spa?ii albe" ?n medii care adesea nu dispun de spa?ii publice, u?or accesibile. Otelo eGen permite realizarea de noi modele de lucru (activit??i independente cu o autonomie maxim?), precum ?i dezvoltarea de proiecte participative. ?ntreprinderea social? din Austria Superioar? ?nfiin?eaz? laboratoare tehnologice deschise ?n sate ?i ora?e mici ?i desf??oar? activit??i suplimentare ?n domeniul educa?iei tehnologice ?i dezvolt?rii regionale. A pornit de la observa?ia c? regiunile rurale din Austria din ce ?n ce mai mult nu dispun de oameni bine califica?i. De?i economia este comparabil de puternic?, angajatorii din Austria rural? se confrunt? cu dificult??i din ce ?n ce mai mari ?n g?sirea de personal calificat. La fel ca ?n multe alte regiuni rurale din Europa, tinerii ?i persoanele bine calificate p?r?sesc zonele rurale pentru a merge ?n ora?ele mari. ?n plus, ?ntreprinderea social? a observant c? astfel tinerii ??i pierd leg?turile personale cu comunit??ile rurale, deoarece ??i p?r?sesc satele ?ntr-un stadiu incipient al parcursului lor ?colar pentru oportunit??i de educa?ie mai bune ?n ora?e.?n prezent, 29 de loca?ii din Austria, Germania ?i Italia sunt afiliate re?elei. Domeniile de activitate ale Otelo eGen sunt dinamice si diverse. Un accent se pune pe dezvoltarea re?elelor regionale de inovare, de exemplu prin cooperative regionale favorabile incluziunii sociale; un program educa?ional pe teme MINT, ?n proiectele "Children Experience Technology" sau "Digital Playground". Cercetarea ?n domeniul roboticii se ocup? de evaluarea tehnologiei. ?n cele din urm?, Otelo eGen ofer? consultan?? ?n solu?ii de comunicare ?i proiectare pentru ?ntreprinderile care lucreaz? ?n direc?ia sustenabilit??ii, precum ?i pentru regiuni /comunit??i, pe teme precum Agenda 21, LEADER sau dezvoltarea local?.Detalii la oteloegen.at 2.2 Poli teritoriali de cooperare economic? - cadrul pentru dezvoltarea ini?iativelor de economie social? ?n Fran?aUn pol teritorial al cooper?rii economice (PTCE) este un grup de actori, ancora?i ]ntr-un teritoriu care ??i propun s? dezvolte ?mpreun? proiecte economice inovatoare, printr-o strategie de cooperare ?i mutualizare. Aceste structuri teritoriale beneficiaz? de sprijin prin Legea privind economia social? ?i solidar? ESS care le ofer? recunoa?terea ?i creaz? cadrul general pentru func?ionare. Conform legii ?PTCE sunt alc?tuite din gruparea ?ntreprinderilor din economia social? ?i solidar? dintr-un teritoriu (...) care sunt asociate cu ?ntreprinderile, cu autorit??ile locale, centrele de cercetare, unit??ile de ?nv???m?nt ?i de cercetare, formare profesional? sau orice alt? persoan? fizic? sau juridic? pentru a implementa o strategie comun? ?i continu? de mutualizare, cooperare sau parteneriat ?n slujba proiectelor de dezvoltare ?i dezvoltare social? sau tehnologice inovatoare ?i sociale durabile locale. Rolul PTCE este acela de a energiza regiunile prin promovarea dezvolt?rii de proiecte de economie social? ?i solidar?, care au un impact local puternic ?i care creeaz? locuri de munc?, care nu sunt relocabile ?n alt? parte, respect?nd oamenii ?i mediul. ?n 2017 existau deja peste 150 de astfel de Poli constituiti in Franta. Ini?iativele PTCE se concentreaz? pe tematici cum ar fi tranzitia energetica, circuitele / lan?urile scurte Ini?iative sociale ?i solidare de tranzi?ie energetic? ale polilor teritoriali de cooperare economic? Fran?a- de trecere la energia din surse regenerabile cu implicarea direct? a cet??enilor, de la produc?ie la consum prin controlul direct ?i transformarea lor ?n pro-sumatori. Actorii economiei sociale ?i solidare aduc r?spunsuri concrete la aceste provoc?ri baz?ndu-se pe valorile lor, inclusiv ?n special guvernan?a democratic? ?i ancorarea teritorial?.Tranzi?ia energetic? se bazeaz? pe trei piloni: reducerea consumului de energie, ?mbun?t??irea eficien?ei energetice ?i producerea de energie regenerabil? ?i durabil? prin cooperative. Cteva dintre ini?iativele din acest domeniu se reg?sesc aiciP?le Alpen: Un Pol Teritorial care combate s?r?cia energetic? prin economia social? ?i solidar??nfiin?at ?n 2014, P?le Alpen s-a implicat ?n tranzi?ia energetic? a cet??enilor pornind de la o observa?ie general? c? 5,6 milioane de gospod?rii sufer? de s?r?cie energetic? ?nc?lzire / de combustibil, iar 34% dintre francezi declar? c? ?i-au restric?ionat consumul de ?nc?lzire a casei pentru a nu avea facturi prea mari. P?le Alpen s-a implicat activ ?n gestionarea eficient? a energiei ?n locuin?e, ?n Grenoble ?i, ?n general, ?n departamentul Isère. Misiunea Polului este ?de a anima cooperarea actorilor implica?i ?n sectorul de gestionare a energiei ?n locuin?e”. Sus?inut de grupul UliESS, ?ntreprindere social? de inser?ie a c?rei activitate principal? este integrarea prin activitatea economic?, TCEP creeaz? sinergii care stau la baza proiectelor cu impact social ?i energetic pentru teritoriu. PTCE a dezvoltat o serie de servicii pentru gospod?riile din locuin?e sociale cu bugete reduse care doresc s? ??i eficentizeze sistemele de ?nc?lzire ale caselor lor. Aceast? ofert? este posibil? prin cooperarea ?ntreprinderilor din Cluster care ???i pun la dispozi?ie know-how-ul”, astfel ?nc?t s? poat? fi c?t mai complet ?i diversificat posibil, ?n beneficiul unei optimiz?ri a utiliz?rii energiei. S-au realizat p?n? acum 12 experimente de combatere a s?r?ciei energetice ?i au fost sprijinite 130 de gospod?rii ?n 2017.3 EVA – Pol teritorial de cooperare economic? cu implicarea femeilor pentru incluziune digital? - Valea Aude, Fran?a 3.Eva, TCEP ?n Valea Aude este un proiect de dezvoltare economic?, de revitalizare a teritoriului, condus de un grup de femei, actori priva?i (antreprenori ?n special din economia social? ?i solidar?, actori asociativi ?i cet??eni), ?n leg?tur? cu comunit??ile. 3 EVA ?n sine este construit pe o lung? tradi?ie de r?spunsuri de cooperare la declinul fabrica?ie ?i minerit. Acestea au lansat o serie de ini?iative ?n jurul antreprenoriatului ?n r?ndul tinerilor, formarea ?n domeniul competen?elor digitale, lan?urile scurte de aprovizionare, economia circular? ?i apa.Digitalul este o oportunitate excelent? pentru a crea activit??i economice ?n zonele rurale; cine nu ar fi tentat s? lucreze de acas? sau ?n atmosfera prietenoas? a unui al alt loc din zon? beneficiind de calitatea vie?ii din valea Aude, ?n timp ce se afl? la o or? de la Toulouse, 1h30 de la Montpellier? Digitalul este, de asemenea, o problem? pentru a men?ine accesul la servicii din zone ?ndep?rtate cu digitalizarea multor servicii, posibile ?nt?lniri video etc.Au fost realizate mai multe ac?iuni pe aceast? tem?:Un diagnostic cu privire la oportunit??ile profesiilor digitale ?i, prin urmare, la nevoile de formare Sprijin pentru crearea primului proiect de integrare ?n produc?ia digital? (imprimare 3D, t?iere cu laser etc.): ACILab, les forgers 3.0, Certificare na?ional? ca ?coal? Digital? Na?ional? (Grande école du numérique)?nfiin?area unei platforme locale de ?nv??are la distan?? (FOAD) care poate fi utilizat? de orice structur? local? ?i care r?spunde a?tept?rilor participan?ilor de a se putea instrui indiferent de loca?ia ?i mobilitatea anizarea unui hackathon ?Rural Connections” implic?nd aproximativ treizeci de dezvoltatori, graficieni, manageri de proiecte pentru a construi solu?ii digitale la problemele rurale. Lansarea unui vehicul ?autobuz digital” care c?l?tore?te pe teritoriu pentru a oferi cursuri de instruire ?i ateliere de utilizare a IT. Pentru a accesa serviciile pentru a-?i exercita activitatea economic?, exist? dou? condi?ii preliminare, mai ?nt?i infrastructura, iar Aude este o zon? pionier pentru internet de viteze foarte mari, iar apoi, utilizarea digitalului: mediere ?i instruire ?n utilizarea IT, dar ?i implementarea unei dinamici locale, a unui set de servicii susceptibile s? atrag? ?ntreprinderi ?i profesioni?ti, iar acest lucru necesit? instruire adaptat? nevoilor pie?ei, prin realizarea unor re?ele de profesioni?ti care pot lucra ?i se pot ?nt?lni ?n spa?ii speciale de co-working ?i sprijin ?n crearea de activit??i.2.3 Organiza?iile funciare solidare – experien?a francez? Organiza?iile funciare solidare (organisme de foncier solidaire OF) sunt echivalentele ?n dreptul francez a Community Land Trust anglo-saxone. OFS sunt ?n mod necesar organiza?ii ?non-profit”. Misiunea lor este s? cumpere ?i s? gestioneze terenuri (construite sau nu), s? construiasc? sau s? reabiliteze locuin?e accesibile la pre?uri accesibile (poate fi ?i spa?ii pentru uz profesional ?i reziden?ial mixt). Aceste locuin?e pot fi destinate ?nchirierii sau propriet??ii locuin?ei (ca locuin?? principal?). Sistemul este conceput astfel ?nc?t aceste pre?uri mici s? fie men?inute pe termen foarte lung, deoarece trebuie s? fie preluate cu fiecare nou? ?nchiriere sau rev?nzare. Acest sistem este clasificat ?n a?a-numitele sisteme de ?socializare a solului” , care ar trebui s? permit? gospod?riilor cu venituri mici s? acceseze propriet??i f?r? s? devin? dependente, datorit? disocierii dintre terenuri ?i cl?diri, ?ntr-o logic? antispeculativ? de exemplu prin contracte de ?nchiriere / concesiune pe termen foarte lung. OFS a fost creat? ?n 2014 prin introducerea acestei forme de organizare ?n codul de urbanism / planificare a teritoriului, ?n acela?i timp s-au creat contracte de ?nchiriere de solidaritate, pentru a oferi organiza?iilor funciare solidare un nou contract de ?nchiriere pe termen lung (18 p?n? la 99 de ani). OFS sunt ?organiza?ii f?r? scop lucrativ aprobate de reprezentantul statului ?n regiune, care, pentru toat? sau o parte din activitatea lor, au scopul de a achizi?iona ?i gestiona terenuri, construite sau nu, ?n vederea furniz?rii de locuin?e ?i echipamente colective ?n conformitate cu obiectivele articolului L. 301 1 din Codul construc?iilor ?i locuin?elor ”. OFS ?r?m?ne proprietarul terenului ?i acord? locatarului ?n cadrul unui contract de ?nchiriere pe termen lung, dac? este necesar, cu obliga?ia de a construi sau reabilita construc?ii existente, drepturi reale ?n vederea ?nchirierii sau ader?rii la dreptul de proprietate asupra locuin?elor, destinate utiliz?rii ca locuin?? principal? sau pentru utilizare mixt? ca locuin?? profesional? ?i principal?, sub rezerva condi?iilor plafonului de resurse, chirii ?i, dup? caz, pre?uri de transfer.?n Fran?a, 200 de ferme dispar ?n fiecare s?pt?m?n? ?i peste 50.000 de hectare de teren sunt artificializate / retrase din circuitul agricol sau natural pe an. Guvernan?a funciar?, care nu a fost suficient de reformat? ?nc? din perioada postbelic?, nu ?ine cont ast?zi de cererile societale ?i democratice, ?n continu? cre?aniza?ia funciar? solidar? La Foncière Terre de Liens – achizi?ie solidar? de terenuri agricole ?i sprijin pentru instalarea noilor fermieriTerre de Liens este o companie de economie social? ?i solidar?, care cump?r? ferme pentru a opri dispari?ia terenurilor agricole ?i pentru a reduce dificult??ile de acces la terenurile agricole cu care se confrunt? unii fermieri mai ales cei afla?i la ?nceput de drum. Aceste locuri sunt apoi ?nchiriate fermierilor care ??i ?ncep activitatea. Pentru a achizi?iona aceste ferme, se bazeaz? pe capitalul s?u, format din economiile de la cet??enii care au ales s? investeasc? ?n proiecte de solidaritate. Terre de Liens crede c? cet??enii ?i autorit??ile locale trebuie s? ??i asume responsabilitatea, s? dezvolte o suveranitate alimentar? local? real?, bazat? pe inter-municipalit??i / asocieri de localit??i responsabile ?i unite. Aceasta este o condi?ie prealabil? care ar trebui s? permit? crearea multor locuri de munc? agricole care nu pot fi relocate, pentru a ?ncepe mutarea aprovizion?rii noastre alimentare f?r? ?nt?rziere.Observ?nd problemele actuale de pe pia?a terenurilor agricole, Terre de Liens a creat o structur? financiar? de domeniu na?ional: Foncière Terre de Liens. La Foncière colecteaz? economii de solidaritate de la cet??eni ?i institu?ii private ?i achizi?ioneaz? propriet??i imobiliare ?n zonele rurale pentru a asigura, pe termen lung, gestionarea social? ?i ecologic? ?n conformitate cu carta Terre de Liens.?n prezent organiza?ia are 15,618 ac?ionari solidari, o ac?iune av?nd valoarea de 104 Euro, valoarea medie a c?iunilor de?inute de un singur ac?ionar fiind de 4,232 Euro, capitalul subscris al societ??ii fiind de 81,122,000 Euro. 75% din capital este alocat pentru achizi?ionarea ?i gestionarea terenurilor agricole ?i a fermelor. Restul de 25 % este blocat pentru a permite rambursarea ?n caz de plecare a ac?ionarilor ?n semn de solidaritate.Ac?ionarii solidari sunt cei care furnizeaz? capitalul: persoane fizice sau juridice de drept privat (deci ?n afara statului ?i a autorit??ilor locale). Foncière Terre de Liens g?zduie?te ?i economii institu?ionale (22% din capital la 31 decembrie 2019), ?n principal fonduri de economii ale angaja?ilor bazate pe solidaritate. Pentru a limita greutatea investitorilor institu?ionali, acest tip de economii este limitat la maximum 30% din capitalul s?u, deoarece Foncière Terre de Liens dore?te s?-?i p?streze identitatea sade ?ntreprindere social?, cet??eneasc?. De asemenea Funda?ia Terre de Liens de?ine 1% din capital, iar CaiESS des Dép?ts et Consignations de?ine 7%. Acest actor public important desf??oar? ac?iuni de interes general, ?n special prin finan?area dezvolt?rii economiei sociale ?i solidare. Sprijinul s?u atest? utilitatea ?i relevan?a ac?iunilor noastre alternative pentru proprietatea individual?.Organiza?ia este agreat? /aprobat? stat ca ?i ?Companie de solidaritate ?i utilitate social?”, aprobare care atest? practicile de solidaritate ?n managementul s?u, ?n special prin modul s?u de guvernare. Aprobarea permite ac?ionarilor s? beneficieze de reduceri de impozite. De asemenea Terre de Liens are certificare Finansol, etichet? acordat? de un comitet independent care certific? solidaritatea ?i transparen?a ?n administrarea economiilor de solidaritate ?i face posibil? distingerea produselor de economii de solidaritate de alte investi?ii. Comitetul verific? o dat? pe an c? investi?iile etichetate respect? ?n continuare criteriile etichetei. La Foncière beneficiaz? de aceast? etichet?, deoarece 75% din sumele colectate sunt investite direct ?n ini?iative de solidaritate de natur? economic?, social?, cultural? sau ecologic? ?i pentru c? ofer? investitorilor informa?ii clare ?i transparente cu privire la alocarea fondurilor colectate.Achizi?ia de terenuri agricoleAc?iunea principal? a organiza?iei o constitie achizi?ia de terenuri ?i ferme care ssunt introduse ?n re?eaua de ferme Terre de Liens, ie?ind ?n acest mod de pe pia?a speculativ?, li se garanteaz? men?inerea pe termen lung a voca?iei agricol? a trenului ?i sunt oferite unor noi fermieri care doresc s? desf??oare activit??i agricole respectuoase pentru sol ?i mediu.Pentru a achizi?iona ferme, Terre de Liens intervine prin cele dou? structuri financiare ale sale, La Foncière ?i Funda?ia . Dup? o evaluare atent? (analiza costurilor, conformarea proiectului agricol la ??orient?rile organiza?iei, viabilitatea proiectului de instalare etc.), se decide cump?rarea de teren sau acceptarea unei dona?ii sau mo?teniri, ?n ambele cazuri, Terre de Liens devine proprietarul. Aceste ferme sunt ?nchiriate (?nchirieri pe termen lung) fermierilor care respect? natura ?i resursele naturale. Acestea sunt astfel scutite de dificultatea achizi?iei de terenuri, un obstacol major ?n calea agriculturii. Dup? achizi?ie, Terre de Liens asigur? locatorului drepturile de ?nchiriere, interven?ie ?n cazul unei probleme legate de spa?iile ?nchiriate, gestionarea activelor. Dincolo de aceast? rela?ie locatar-locator, o leg?tur? este creat? de-a lungul timpului cu fermierii ?i sunt organizate ore de ?nt?lnire pentru a ?ncuraja schimburile sau schimbul de experien?e fermierii din re?ea. Aceste terenuri nu sunt v?ndute, iar Terre de Liens nu beneficiaz? de ele. Atunci c?nd un fermier decide s? p?r?seasc? spa?iul sau c?nd vrea s? se pensioneze, ferma nu ??i schimb? proprietarul sau misiunea: este ?nchiriat? unui alt ??ran/fermier care va prelua. Acest mecanism asigur? o trecere a releului ?i evit? riscul de dispari?ie legat de v?nzarea de terenuri.Terenurile achizi?ionate de Terre de Liens nu au unicul scop de a fi ?conservate” sau protejate: ??i g?sesc utilitatea social? ?i economic?, ??i ocup? locul pe un teritoriu ?i genereaz? dinamica uman? ?i a leg?turilor sociale. Pentru aceasta, fermele trebuie s? r?spund? unor probleme socio-economice ?i de mediu: agricultur? ecologic? sau ??r?neasc?, ferme la scar? uman?, ferme ?n armonie cu peisajul din jur, activit??i agricole diversificate, comercializare local?, utilizarea unor circuite scurte care favorizeaz? o leg?tur? de ?ncredere ?ntre produc?tor ?i consumator, interactivitatea dintre fermieri etc. Instalarea pe terenurile organiza?iei nu este ?nt?mpl?toare: ?nchirierea vine numai dup? o ?nt?lnire cu fermierul, un studiu serios al proiectului s?u, identificarea unor valori comune ?i un dialog pentru a ajuta proiectul s? ia form?. ?n acela?i timp cet??enii/consumatori ?i ??ranii/fermieri pot recrea o leg?tur? ?ntre ei ?i ?ncuraja schimburile ?i solidaritatea ?ntre locuitorii aceluia?i teritoriu.Terenul ?i fermele primesc proiecte ?n agricultura ??r?neasc?, organic? sau biodinamic?: aceste trei abord?ri au ?n comun tratarea terenului ca o resurs? pre?ioas? care trebuie luat? ?n considerare ?i p?strat? ?n timp. ?n practicile intensive care epuizeaz? terenul ?i vizeaz? c??tiguri pe termen scurt, acestea privilegieaz? practicile care respect? terenul pe termen lung.?n principiu, ?nchirierea rural? clasic? protejeaz? libertatea agriculturii pentru fermier: proprietarul nu poate interzice utilizarea ?ngr???mintelor chimice pe p?m?ntul s?u. Cu toate acestea, anumi?i juc?tori (parcuri naturale, autorit??i locale etc.) beneficiaz? de un contract de ?nchiriere special care poate include patru condi?ii ecologice: mediul, biodiversitatea, peisajele, calitatea apei sau a produselor, prin care Terre de Liens precizeaz? regulile ce trebuie respectate pentru utilizarea fermelor sale: acestea sunt formalizate ?ntr-un contract de ?nchiriere rural? de mediu. Semnat pe ?ntreaga durat? a activit??ii agricole a fermierului, acest contract de ?nchiriere descrie obliga?iile fermierului (de a face ?i de a nu face) care permit ?i conservarea resurselor naturale. Clauzele pot viza metode de cultivare, rotirea solului, men?inerea gardurilor naturale, nepoluarea cursurilor de ap? etc.Asisten?? pentru instalarea fermierilor ?i constituirea grupurilor de achizi?ie funciar?Instalarea – ini?ierea unei activit??i agricole sau dezvoltarea unei activit??i rurale necesit? mai ?nt?i o loca?ie gata de g?zduire a proiectului. Ast?zi, specula?iile funciare fac ca pre?urile terenurilor s? fie inaccesibile pentru mul?i aspiran?i, iar resursele funciare ?n sine devin din ce ?n ce mai rare. ?n aceste condi?ii, g?sirea terenului pentru lansarea proiectului poate fi un obstacol.Accesul la p?m?nt este ?i mai dificil pentru cei care sunt sau vor s? devin? fermieri f?r? a veni dintr-o familie de fermieri, deci f?r? s? beneficiez? de sprijinul unei re?ele profesionale sau familiale ?i al unor poten?iali finan?atori care nu au ?ncredere ?n cineva aflat la ?nceput. Un proiect cu o dimensiune ecologic? puternic? (organic?, biodinamic?) este cu ata?t mai dificil. De aceea Terre de Liens se ocup? de asigurarea accesului la teren agricol ?i astfel faciliteaz? apari?ia de proiecte care dau via?? nou? zonelor rurale ?i particip? puternic la recrearea leg?turilor sociale.Terre de Liens ofer? celor care caut? terenuri pentru activit??i agricole: consultan?? personalizat? ?i gratuit?, asisten?? ?n c?utarea de terenuri, re?ea, acces la reclame, asisten?? pentru constituirea grupurilor de achizi?ie de terenuri, cump?rare ?i punera la dispozi?ie a terenului. Viitorii fermieri primi?i de Terre de Liens au a?tept?ri foarte diferite: unii caut? s? dob?ndeasc? p?m?nt, al?ii ??i doresc un portaj al terenului lor de c?tre un colectiv, al?ii ?nc? nu doresc s? devin? proprietari, ci pur ?i simplu caut? terenuri de exploatat. Organizatorii regionali ai Terre de Liens ?i chiar voluntari ajut? persoana s? g?seasc? p?m?ntul care i se potrive?te ?n diferite moduri: ei monitorizeaz? terenurile din zon? pentru identificarea celor disponibile sau pe cale de a fi disponibilizate,bursele de anun?uri pentru terenuri agricole pe internet sau ?n re?elele regionale etc. ?n cele din urm?, condi?iile de acces la aceste terenuri variaz? ?i ?n func?ie de ideile ini?iatorului de proiect care fie dore?te s? fac? un proces de achizi?ie ?n nume propriu sau s? fie sprijinit direct de Terre de Liens prin crearea unui grup de achizi?ie de terenuri sau dac? dore?te s? se instaleze pe o ferm? apar?in?nd mi?c?rii.Pe cei care nu doresc s? devin? proprietari, cei pentru care costul terenului este prohibitiv ?i cei care nu pot sau nu doresc s? se al?ture re?elei de ferme proprietatea Terre de Liens, orgaiza?ia ?i ajut? s? ?nfiin?eze un grup de achizi?ie de terenuri.C??iva oameni dintr-o anumit? zon? ??i adun? resursele pentru a achizi?iona p?m?nt ?mpreun? (fiecare este asociat contribuind cu o parte), apoi ?l ?nchiriaz? unui fermier. Ei pot constitui un grup funciar agricol Groupement foncier agricole (GFA), o Societate imobiliar? civil? (SCI) sau asocia?ii pur ?i simplu. Terre de Liens poate ajuta fermierul s? pun? ?n practic? o astfel de strategie. Aceast? solu?ie permite o asociere pentru exploatarea terenurilor ?i crearea unei entit??i unitare pentru a facilita accesul la teren, cu un dezavantaj: fragilitatea dispozitivului atunci c?nd un asociat ??i retrage ac?iunile. Totu?i, ?n anumite regiuni din Fran?a, acest mod de acces la terenurile agricole a fost practicat istoric ?i func?ioneaz? (acesta este cazul, de exemplu, ?n Bretania, Larzac, Marne ).Terre de Liens este de fapt un grup care include o federa?ie de asocia?ii, o companie de investi?ii solidare de?inut? de 13.500 de ac?ionari cet??eni solidari, o funda?ie recunoscut? de utilitate public?, 19 asocia?ii teritoriale care acoper? Fran?a metropolitan?, 200 de administratori voluntari pe ?ntreg teritoriul, 900 de voluntari ?n total, 78 de angaja?i, al?i 4.800 de membri ?i 10.878 donatori sprijin? activit??ile sale. Terre de Liens sprijin? ?n prezent 376 fermieri activi ?n fermele Terre de Liens, inclusiv 247 legate printr-un contract de ?nchiriere rural?. P?n? ?n prezent a achizi?ionat 207 de ferme ?i a salvat 5.500 de hectare teren agricol. ?ntr-un singur an a consiliat 1.000 de candida?i pentru instalare agricol?. Sate Vii – Villages Vivants – revitalizarea mediului rural prin valorificarea patrimoniului imobiliar prin activit??i de economie social?Combin?nd sprijinul pentru crearea de activit??i, investi?iile imobiliare ?i animarea a?ez?rilor, Villages Vivants are viziunea unui modelul imobiliar colaborativ. Pentru a revitaliza mediul rural, Villages Vivants cump?r? ?i renoveaz? cl?diri ?i le ofer? ca spa?ii pentru activit??i comunitare, inclusiv de socializare are locuitorilor rurali. Villages Vivants lucreaz? ?n prezent ?n Auvergne-Rh?ne-Alpes.Villages Vivants ajut? structurile de economie sociale ?i solidar? care au proiecte s? aib? loca?ii convenabile pentru acestea. Pentru a participa la dezvoltarea unui model imobiliar mai incluziv, cooperant ?i nespeculativ, Villages Vivants sprijin? cu imobile activit??i – structuri de economie social? care ?ndeplinesc c?teva criteriicriteriu teritorial – s? deserveasc? mediul rural: zone, sate, comune ?i ora?e mici cu mai pu?in de 10.000 de locuitori, s? fie zonei respective r?spunz?nd unei nevoi nesatisf?cute, s? ofer un serviciu local sau complementar ofertei existente, s? promoveze dezvoltarea local?criteriul formei de organizare – s? func?ioneze sub forma unei structuri / organiza?ii colective (SCIC, SCOP, CAE, asociere) sau alte societ??i cu statute de tip ?ntreprinderi solidare de utilitate social? ESUS, ?Entreprise Solidaire d’Utilité Sociale” *, s? aib?, ?n statutele sale, o misiune social? care plaseaz? utilizatorul ?i impactul social ?n centrul proiectului ?i, astfel, dep??e?te unicul scop economic. criteriul imobiliar – proiectul s? se confrunte cu dificult??i din punct de vedere imobiliar - incapacitatea de a cump?ra, chirie prea scump?, prea mult? munc?, sau teren cl?dire dezafectat? / neocupat?, sau un loc care face parte din patrimoniul imobiliar ?i care este amenin?at cu dispari?ia criterii care vizeaz? activitatea propus? – un proiect social cu impact social / economie social? ?i solidar? / inovare social? care s? fie viabil din punct de vedere economic, care s? genereze leg?turi sociale ?i s? nu poate fi relocat?Exemple de proiecte Village ViantsUn han cooperativ ?n ArdècheBoffres este un sat de 700 de locuitori ?n Ardèche, ?n regiunea Auvergne Rh?ne-Alpes. Situat la aproximativ dou?zeci de kilometri de Valence, Boffres este aproape neschimbat fa?? de satul din secolului al XII-lea, ?nconjurat de castani ?i p?duri de pin. Boffres sufer? de un deficit mare ?n comer? ?i servicii. A mai r?mas o singur? afacere: o pres? de tutun de v?nzare care nu poate g?si un cump?r?tor.Ini?iatorii, un grup de patru tineri au avut ideea de a deschide un han-restaurant alimentar, forma de organizare fiind cea de societate cooperativ? de tip Scop ?ntr-o cl?dire existent? hanul satului, un loc istoric ?i emblematic. Proiectul se potrive?te perfect modelului pe care Villages Vivants le sprijin?: redeschiderea activit??ilor comercial-scoiale abandonate, un proiect cu mai multe activit??i / voca?ii, care stimuleaz? at?t via?a social? a comunit??ii c?t ?i oferta de servicii rurale organizat ?n forma unei structuri cooperative (Scop). Proiectul care func?ioneaz? ?n parteneriat cu Grenada, o organiza?i care promoveaz? apari?ia ?i consolidarea unor afaceri viabile, autogestionate, furnizate ?n circuite scurte.Date tehnico-financiareSuprafa?? : 800 m2 ?n total, inclusiv 160 m2 Parter + garaj de 60 m2Descriere : Imobil cu 4 nivele, pre? de v?nzare : 85.000 €Bugetul opera?iunii (pre? de v?nzare, lucr?ri, costuri): 201.750 € Suma finan?at? de Satele Vii : 244.000 € Chiria prev?zut? : 950 € f?r? TVAActivitate : Restaurant, cafenea, magazin alimentar, evenimente, punct La PosteLiderii proiectului provin din lumea cateringului ?i SCOP ?i au petrecut o perioad? de timp ?n Le Court-Circuit ?i Bieristan. Mario Sultan este buc?tar, iar Ludovic Camba a fost instruit ?n management artistic. Malika Fassi Fihri este arhitect. Ea completeaz? echipa cu abilit??i valoroase pentru renovarea Hanului. Arthur Jarreau, absolvent ?n management ?i comunicare ?n domeniul educa?iei ?i aniza?iile funciare solidare – Trusturile (Funda?iile) Comunitare – exemplul Trustului Eigg din Sco?ia. ?n 1997, locuitorii micii insule sco?iene Eigg au cump?rat teren de la un proprietar absent pentru 1,5 milioane de lire sterline cu fonduri str?nse de de la reziden?i ?i de la mii de nereziden?i. Ei au ?nfiin?at Funda?ia Patrimoniul Insulei Eigg (Eigg Heritage Trust), care de?ine acum terenul. Funda?ia a ?nfiin?at 3 companii subsidiare pentru a se concentra pe diferite sarcini: Eigg Electric, care a creat o re?ea comunitar? de energie electric? alimentat? cu energie regenerabil?; Eigg Trading Ltd care detine si administreaza magazinul insulei, oficiul po?tal, o ceainarie, un magazin de artizanat; ?i Eigg Construction, care a renovat o serie de case ?i desf??oar? proiecte de infrastructur? mici. Ei au creat, de asemenea, o companie de interes comunitar pentru a crea o re?ea de band? larg? pe insul?.2.4. Circuite scurte de economie social? ?i solidar? - Fran?aCircuitele scurte de economie social? ?i solidar? s-au xezvoltat ]bn sectoare foarte diverse: agricultura, me?te?ugurile, alimenta?ia,finan?e, habitat, turism, reciclare. Ce au ?n comun? Promovarea leg?turii sociale, a cooper?rii, a transparen?ei ?i a echit??ii dintre actorii schimbului.Fermele Figeac – cooperativ? agricol? de cresc?tori de animale care a dezvoltat un lan? scurt Fermele Figeac sunt o cooperativ? agricol? cu 650 de membri, ?n principal cresc?tori de animale, ?nfiin?at? ?nc? din 1985 care au dezvoltat proiecte colective pentru a men?ine ?i dezvolta agricultura ?n departamentul Lot. Fermele Figeac au lansat mai multe inova?ii sociale ?n abordarea lor colectiv? ?i ?n proiectele pe care le dezvolt?. Cooperativa agricol? reune?te resurse ?i ferme, ceea ce asigur? o aprovizionarea local? a fermierilor, cre?ndu-se circuite scurte de economie social? care perpetueaz? activit??ile agricole ale teritoriului ?i exploreaz? noi surse de finan?are.Valorile dup? care este condus? aceast? ini?iativ? sunt - Asigurarea leg?turi sociale cu teritoriul ?i consumatorii: instruire pentru ini?iatorii de proiecte ?i organizarea unei excursii anuale , care permite concuamtorilor s? se ?nt?lneasc? cu cresc?torii ?i s? aib? un schimb de idei ?i informa?ii - Cooperarea: mutualizarea serviciilor tehnice ?i consiliere ?ntre fermieri, dezvoltarea de parteneriate de diferite tipuri. - Transparen?a: guvernan?a democratic? ?i adoptarea unei carte a calit??ii de c?tre fermierii membri Obiectivele acestei ini?iative:furnizarea de inputuri pentru culturi ?i animale pentru a permite o mai mare proximitate ?i pentru a asigura pre?uri mai bune prin punerea ?n comun a culturilor ?i a c?rnii v?nz?rile de produse la nivel local prin cele 6 magazine pentru a se asigura continuitatea activit??ilor agricole ?n teritoriu ?i a promova proximitatea ?n aprovizionare dezvoltarea unui brand alimentar local, "Sens du Terroir"reducerea amprentei ecologice a fermelor prin instalarea de centrale fotovoltaiceImpactul pozitiv al acestei ini?iative Impactul economic: num?r limitat de intermediari. Pre?urile sunt stabile ?i rezonabile datorit? punerii ?n comun a produc?iilor. Impactul social: men?inerea unor locuri de munc? ?n zon? ce care nu pot fi transferate / delocalizate, concentrarea asupra cooper?rii dintre actorii locali. Impactul asupra teritoriului: dezvoltarea resurselor teritoriului ?i stimularea ini?iativei locale. Impactul asupra mediului: diversificarea energiei regenerabile (panouri fotovoltaice, v?nt).2.5 Exemple de proiecte de ocupare ?n ?ntreprinderi sociale din noile state membre UEDestinatia "Satul Ceramicii" - ?intreprindere sociala in sectorul turismului tematic PoloniaGarncarska este o localitate rural? situat? de-a lungul unui drum principal, care ?nc? ofer? peisajul unui sat tradi?ional , aceasta fiind ?i una dintre oportunit??ile sale pentru deblocarea poten?ialului economic al obiceiurilor regionale uitate.Proiectul Satul Ceramicii se bazeaz? pe profesii vechi ?i uitate din domeniul artizanatului, tradi?ii tehnologice, obiceiuri ?i obi?nuin?e. Funda?ia NIDA, care este o organiza?ie creat? de parteneri locali, organiza?ii sociale, ?ntreprinderi ?i administra?ia local?, a luat ini?iativa de a valorifica acest poten?ial local ?i de a aborda problema ?omajului pe termen lung prin crearea unei ?ntreprinderi sociale. A fost elaborat un plan de afaceri. Baz?ndu-se pe diferite surse de finan?are, printre altele, pe fondurile LEADER ale UE ?i pe fondurile EQUAL ?i pe contribu?iile funda?iilor na?ionale ?i interna?ionale, o serie de activit??i au fost desf??urate ?ntre 2005 ?i 2014.?n prezent "Satul Ceramicii" este o intreprindere sociala care vizeaza integrarea sociala si profesionala a ?omerilor din Polonia rurala. ?ntreprinderea regional? cultiv? tradi?iile artizanatului, se concentreaz? puternic pe consolidarea capacit??ilor ?i creeaz? produse turistice inovatoare. Stimulat? de actorii locali, activit??ile de proiect includ formarea ?omerilor ?i investi?ii ?n infrastructura tehnic? ?i facilit??i. Satul ceramicii este un proiect de bun? practic? pentru crearea de afaceri prin folosirea resurselor locale ?ntr-un mod antreprenorial, crearea unui sat tematic ca destina?ie turistic?, s? activeze ?i s? animeze locuitorii pentru a sprijini ac?iunile sociale totul prin intermediul unei ?ntreprinderi sociale. Ini?iativa a reu?it s? atrag? diferite surse de finan?are utiliz?ndu-le ?ntr-un mod sinergic pentru a valorifica resursele locale ?i pentru a combate ?omajul ?n mod durabil.Valoarea total? a proiectului: 530 000 € din care Finan?are LEADER: 30 000 EUR FEADR 413 LEADER, Alte surse:- Programul EUQUAL: 250 000 EUR – Funda?ia NIDA: 100 000 EUR, Funda?ia polonez? pentru dezvoltare rural?: 80 000 EUR, Fondul european pentru Dezvoltarea satelor poloneze (Funda?ia Polonez?): €50,000, Funda?ia pentru Libertate Polono-American?: 20.000 € Tipul beneficiarului: ONGLoca?ia Garncarska, PoloniaMai multe detalii garncarskawioska.plLocuri de munc? ?n mediul rural prin ?ntreprinderi sociale – Ungaria Regiunile Cserehát din nord-estul Ungariei ?i Zala din Vestul Ungariei au multe comunit??i defavorizate. Aceste comunit??i au fost evoite s?-?i ia viitorul ?n propriile m?ini ?i astfel au ini?iat activit??i productive independente, bazate pe comunitate. Parcursul a fost dificil deoarece s-au confruntat cu lipsa de competen?e, experien?? ?i informa?ii care sunt necesare pentru astfel de ini?iative ?i cu numeroase constr?ngeri financiare. Char ?i acele comunit??i mai avansate care ?i ??i ?ncepuser? deja ?ntreprinderile ?nc? se confrunt? cu dificult??i opera?ionale ?i cu lipsa competen?elor.Scopul general al proiectului a fost de a spori ocuparea for?ei de munc? la nivel local prin consolidarea ?ntreprinderilor sociale din regiunile Zala ?i Cserehát. Pentru a atinge acest obiectiv, ?n cadrul proiectului s-au ?nfiin?at dou? centre de resurse, pentru a putea implica localnicii care tr?iesc ?n circumstan?e defavorizate ?i de a-i ajuta s? creeze ?ntreprinderi sociale, ?i astfel a cre?te ocuparea for?ei de munc? la nivel local. Pentru beneficiarii implica?i, era necesar? consolidarea complex? a capacit??ilor pentru a putea conduce procesul de dezvoltare a afacerilor. ?n cazul ?n care ?ntreprinderile erau deja func?ionale, ?n plus fa?? de revizuirea ?i corectarea modelelor lor de afaceri existente, proiectul a furnizat consolidarea capacit??ilor necesare ?i a asistat anterpr.norii ?n identificarea surselor de finan?are necesare ?n planurile lor de afaceri.3. Fermele sociale – agricultura educa?ional? ?i de integrare social? - Lec?ii ?nv??ate ?i bune practici din agricultura social? european?Ferma social? sau agricultura social? sunt termeni generici pentru activit??ile care utilizeaz? resursele agricole, rurale ?i naturale (plante, animale, spa?iul natural rural) pentru a produce servicii alimentare ?i sociale at?t ?n zonele rurale, c?t ?i ?n cele periurbane. Agricultura social? poate fi v?zut? ca un proces de inovare social? ?n care resursele agricole ?i rurale sunt mobilizate ?ntr-un mod neconven?ional pentru a r?spunde nevoilor sociale locale.Multe exemple de agricultur? social? exist? la nivel mondial, num?rul acestora este ?n continu? cre?tere. Numai ?n Italia pot fi identificate aproximativ 2 000 de proiecte, iar ?n Uniunea European? ?n ansamblu, aproximativ 10,000 de ini?iative de agricultur? social?. Ini?iativele agricole sociale din zonele rurale implic? un num?r mare de actori relevan?i cum ar fi fermierii, al treilea sector, utilizatorii ?i familiile acestora, institu?iile sanitare locale ?i municipalit??ile implicate ?n organizarea coali?iilor locale ?n care o cultur? divers?; reguli, resurse, atitudini ?i instrumente sunt organizate ?i mobilizate.3.1 Agricultura pedagogic? ?i social? ?n Italia?n Italia, la fel ca ?n restul Europei, fermele au dezvoltat ?ntotdeauna practici de promovare a solidarit??ii cu persoanele defavorizate, chiar dac? doar recent cercet?torii ?i factorii de decizie politic? au definit aceste activit??i ca fiind agricultura social?. Experien?e interesante s-au dezvoltat de la ?nceputul anilor ‘70, c?nd agricultura social? se baza ?n principal pe ideile mi?c?rii '68 ?i pe ini?iative comunitare (?coala Barbiana a lui Don Milani, Comunitatea Capodarco, alte cooperative sociale), ?n care oamenii au format grupuri de solidaritate social? bazate pe munca ?i traiul ?mpreun? ?n comunit??ii ?i punerea ?n comun a resurselor ?n sate italiene aduc?nd inova?ii ?n educa?ie sau ?n serviciile pentru persoane cu dizabilit??i, dezinstitu?ionalizare sau umanizarea institu?iilor pentru acestea. Alte ini?iativele agricole sociale au fost realizate de ferme familiale private.?n ultimii ani, astfel de ini?iative private au cunoscut o cre?tere semnificativ?, iar un num?r tot mai mare de fermieri iau ?n considerare aceast? oportunitate. ?n cadrul Programelor de Dezvoltare Rural? exist? mai multe m?suri care pot fi utilizate pentru realizarea acestor tipuri de ini?iative (de exemplu, cele din Axa III care vizeaz? ?mbun?t??irea calit??ii vie?ii, cre?terea oportunit??ilor de angajare ?i diversificarea activit??ii exploata?iilor agricole). ?n general, aceste ini?iative sunt puternic integrate ?n contextul social ?i cultural local ?i sunt realizate ?n colaborare cu organismele publice de la nivel local (?i anume din s?n?tate, educa?ie, justi?ie). Exist? o con?tientizare tot mai mare c?, pentru a ?mbun?t??i calitatea vie?ii ?n zonele rurale, este necesar s? se garanteze servicii pentru oameni pentru a preveni depopularea ?n continuare ?n zonele rurale. Acest lucru a stimulat integrarea ?n continuare ?ntre serviciile sociale/s?n?tate ?i agricultur?. Astfel s-au realizat experien?e ?n domeniul form?rii, plas?rii ?ntr-un loc de munc?, ocup?rii protejate a for?ei de munc?, al terapiilor bazate pe ?ngrijirea plantelor ?i/sau a animalelor,activit??i de educa?ia ?i ?ngrijire a copiilor, ini?iative cu un grup-?int? specific ?i altele cu abordare multi-grup (cu servicii diferen?iate pentru diferite nevoi). ?n Italia, sunt numeroase ini?iativele de plasarea ?i ocupare a for?ei de munc? ?n agricultur? pentru persoanele cu handicap, persoanele cu dificult??i de s?n?tate mintal? sau persoanele care sunt adesea excluse din societate (?omeri de lung? durat?, tineri expu?i riscului, migran?i, persoane care se recupereaz? ?n urma abuzului de droguri/alcool, reabilitarea ex-infractorilor). Aceste experien?e agricole sociale implic? activit??i agricole, horticole, de cre?tere a vi?ei de vie sau a m?slinelor, cre?terea animalelor, prelucrarea la ferm?, v?nzarea direct? a produselor la ferm?, alte activit??i ?n sectorul agricol etc. ?n acest fel, persoanele vulnerabile au posibilitatea de ocupare ?i de cre?tere a capacit??ilor ?i competen?elor lor, de ?mbun?t??ire a vie?ii lor sociale ?i de a reduce perioadele de spitalizare ?i reabilitare. Aceste experien?e sunt deosebit de importante ?n zonele periurbane, care de obicei, se confrunt? cu lipsa serviciilor sociale ?i de asisten?? medical?.Fermele educa?ionale Alte ini?iative vizeaz? educa?ia copiilor privind rolul alimenta?iei ?i agriculturii ?n societate. Unele ferme organizeaz? spa?ii ?i activit??i care se adreseaz? ?n mod specific copiilor ?i elevilor care sunt direct implica?i ?n activit??ile fermelor sau pepinierelor. Serviciile pe care aceste ferme le ofer? popula?iilor rurale ?i urbane contribuie ?n mod semnificativ la sistemul social italian. Astfel au ap?rut cre?ele ?i gr?dini?ele rurale ("agri-asilo"). Viziunea unei agriculturi reconectate cu societatea si cu sprijinul unor actiuni specifice in cadrul programelor de dezvoltare rurala regionala (PDR) a stimulat in unele regiuni raspandirea prest?rii de servicii de ingrijire a copiilor ?n micro-cre?e – ?n ferme sau ?n ferme sociale, serviciu pe care unele regiuni l-au recunoscut oficial ?n legisla?ia ?n materie. Fermele didactice - fattorie didattiche – sunt acum numeroase ?i reglementate ?n majoritatea regiunilor italiene. Fermele educa?ionale reprezint? o form? relativ recent? de activitate pentru operatorii agricoli, care vizeaz? r?sp?ndirea cuno?tin?elor privind tehnicile de cultivare, promovarea produselor alimentare s?n?toase ?i sprijinirea culturii rurale ?i a patrimoniului natural. Acestea genereaz? venituri suplimentare pentru fermieri ?i combin? ?nv??area activ? ?i educa?ia nutri?ional?, sporind gradul de con?tientizare a rolului social ?i de mediu al lumii rurale. Experien?a italian? se bazeaz? ?n principal pe ini?iative regionale ?i locale. Principiile pedagogice ale pred?rii ?n ferme se bazeaz? pe o abordare practic? ?i activ?. De fapt, aceste principii educa?ionaleau fost deja teoretizate, printre altele, de Montessori, care a sim?it leg?tura special? care exist? ?ntre copii ?i natur?, recunosc?nd poten?ialul s?u educa?ional imens. ?n cartea sa "Descoperirea copilului", publicat? ?n 1948, ea dedic? un ?ntreg capitol "Natura ?n educa?ie", consider?nd-o una dintre principalele componente ale educa?iei copiilor. Primii pa?i pentru deschiderea fermelor c?tre vizitatori au fost f?cu?i ?n anii 1960, c?nd evenimente precum "Por?ile Deschise" ?i "Zilele la ferm?" au ap?rut ?n nordul Italiei, pentru a promova contactele dintre ora? ?i mediul rural. Numai ?n 1997, ?ns?, fermele educa?ionale au devenit o realitate stabil? organizat?. Prima regiune activ? ?n aceast? privin?? a fost EmiliaRomagna: ?n acel an Alimos (Centrale Ortofrutticola), o organiza?ie non-profit format? din agronomi ?i agrotehnicieni, a organizat primul grup permanent de ferme educa?ionale cu ajutor de diver?i fermieri din provincia Forlì-Cesena, form?nd Re?eaua de ferme educa?ionale din Romagna. ?n ultimii ani, fenomenul a luat rapid amploare, de la 1.936 de ferme educa?ionale identificate de Alimos ?n 2010 la peste 2.500 ?n 2015. Fermele educa?ionale sunt concentrate ?n special ?n nordul Italiei, dar se preconizeaz? c? num?rul acestora va cre?te ?n ?ntreaga ?ar?, deoarece acestea r?spund unei nevoi pe scar? larg? ca ?colile s? introduc? copiii ?n lumea produc?iei agricole ?i a lan?ului alimentar; sprijinirea educa?iei ?n domeniul mediului ?i al nutri?ieiFerm? educa?ional? - Gr?dini?a rural? Fattoria Casa MiaUnul dintre cazurile cele mai cunoscute, un pionier ?n domeniu este cel al exploata?iei agricole "Fattoria Casa Mia", situat? ?n apropiere de Verona (regiunea Veneto). Ferma, ?nfiin?at? ?n 2007, are aproximativ 3 hectare, cu o livad? de piersici ?i o ferm? multifunc?ional?, ofer? servicii familiilor dedic?nd o parte din activit??ile sale de primire a elevilor ?n scopul de a ?n?elege ?i ?nv??a despre hran?, alimente, agricultur? ?i mediu. "Fattoria Casa Mia" poate g?zdui p?n? la maximum 18 copii, de la ora 07.30 la 16.00 ?n fiecare zi, oferind p?rin?ilor posibilitatea de a alege de la utilizarea serviciului pentru ?ntreaga s?pt?m?n? cu norm? ?ntreag? p?n? la c?teva zile ?i pentru jum?tate de zi p?n? la ora 13.00. Pentru a oferi un astfel de serviciu, a fost necesar s? se efectueze unele modific?ri structurale ?n cadrul exploata?iei, pentru a se conforma la standardele impuse de legisla?ia rgional? ?n materie, pentru a se asigura siguran?a copiilor - s-a folosit ?n principal ca material de construc?ie lemnul, gr?dina a fost ?ngr?dit?, s-a amenajat o buc?t?rie, sal? de mese, loc de joac?, o gr?din? de legume plantat? ?i ?ngrijit? de copii. Cre?a Fattoria Casa Mia combin? principiile de baz? ale cultiv?rii ?i ?ngrijirii p?m?ntului ?i naturii cu cele mai moderne principii ale educa?iei copilului. Ferma educa?ional? este ?nregistrat? ?nc? din 2007 ?n Registrul regional al fermelor educa?ionale ?i ofer? publicului activit??i educa?ionale. O alt? activitate este cea de Vara la farm?: pentru copiii cu v?rsta cuprinse ?ntre trei ?i opt ani, organiz?m un serviciu de ospitalitate de var?, disponibil de la mijlocul lunii iunie p?n? la ?nceputul lunii septembrie, cu activit??i strict ?n natur?. Itinerarii ?n aer liber, vizite la animalele din ferm?, activit??i ?i propuneri ludice ?n contact str?ns cu natura. Personal calificat, mediu familial, alimenta?ie s?n?toas? pentru a dezvolta pl?cerea de a fi ?mpreun? ?i a iubi natura. Dupa exemplul Fattoriei Casa Mia alte ferme din zon? au dezvoltat servicii similare.Re?eaua de ferme sociale TorinoFederazione Provinciale Coltivatori Diretti Coldiretti din Torino este o organiza?ie a fermierilor care reprezint? 80 la sut? din fermierii locali. ?n 2005 a ?nceput s? sprijine ini?iativele locale de agricultur? social? ale fermierilor. Dup? aceste prime experien?e, a ini?iat ?i a derulat un program strategic timp de c??iva ani cu obiectivele de a promova tranzi?ia c?tre un nou sistem productiv capabil s? produc? at?t valoare economic?, c?t ?i social? ?i de a disemina experien?e de agricultur? social?. Ast?zi, re?eaua de agricultur? social? sus?inut? de Coldiretti a atins aceste obiective ?i are o prezen?? puternic? ?n regiune.Puterea re?elei din Torino vine din implicarea diferi?ilor actori, fermele, cooperativele sociale, furnizori de servicii publice ?i private, familiile beneficiarilor/organiza?iile de voluntari ?i consumatorii/ clien?ii care vizeaz? un nou tip de bun?stare bazat? pe subsidiaritate, coproduc?ie ?i economie civic?. ?n 2013, participan?ii la ini?iativ? num?rau: 38 de ferme, 15 cooperative sociale /asocia?ii – cinci municipalit??i ?i o uniune de municipalit??i, un grup de ac?iune local? (Leader+), provincia (departamentele social, munc? - ocupare ?i agricol), doi furnizori de servicii de s?n?tate public?, doi furnizori publici de servicii sociale.Re?eaua social? de agricultur? sus?inut? de Coldiretti Torino este un exemplu de multifunc?ionalitate a agriculturii ?i de diversitate a rezultatelor pozitive pentru to?i cei implica?i.P?n? ?n 2013, cele 38 de ferme implicate au realizat venituri ?n valoare de 3 milioane EUR din v?nzarea de produse ?i servicii produse ?n exploata?ie. Re?eaua ?n ansamblu a creat 37 de noi locuri de munc? ?i a furnizat servicii pentru 160 de utilizatori / beneficiari. Utilizatorii fac parte din diferite grupuri cu putere contractual? redus? (cu handicap fizic ?i mental, refugia?i, victime ale abuzurilor etc.) ?i sunt implica?i ?n diferite grade ?n activit??ile agricole, ?n conformitate cu capacit??ile ?i s?n?tatea lor. Mul?i dintre ei sunt acum angaja?i ?n mod regulat; to?i au cunoscut o ?mbun?t??ire a s?n?t??ii ?i bun?st?rii lor ca urmare a particip?rii ?n activit??i productive la ferm?, a primirii unui salariu nominal, a unei mai bune socializ?rii ?i a producerii ?i consumului de alimente s?n?toase.Re?eaua a generat crearea uneo noi ?ntreprinderi spinoff, o nou? cooperativ? a fermierilor ?i un magazin care vinde produse agricole sociale. De asemenea, a generat economii importante pentru furnizorii de servicii publice sociale ?i de s?n?tate prin transformarea pacien?ilor anterior inactivi ?n oameni productivi ?i mai s?n?to?i. Acest lucru este ?ns? greu de cuantificat, din cauza necesit??ii de a monetiza beneficiile pentru s?n?tate ?i de a furniza o estimare a economiilor medii generate de angajarea unei persoane dezavantajate.Asocia?ia Femeilor Produc?toare Agricole din Tirolul de Sud (Associazione delle Donne Coltivatrici Sudtirolesi) , ItaliaAsocia?ia este cea mai mare organiza?ie de femei din Tirolul de Sud. ?n prezent, aproximativ 16.000 de femei, organizate ?n 153 de grupuri locale, fac parte din aceasta. Asocia?ia, fondat? ?n 1981, trateaz? ?n principal aspecte referitoare la sfera feminin?, social? ?i agricol?: familia ??r?neasc?, instruirea, politica agricol?, agricultura durabil?, tradi?ia ?i cultura ?i, mai ales, ?mbun?t??irea rolului de femei ??r?ne?ti din via?a public?.?n ultimii ani, Asocia?ia fermierilor de femei din Tirolul de Sud a desf??urat, de asemenea, diverse proiecte prin fondarea unui portal real de ?servicii ??r?ne?ti”. Portalul de servicii r?spunde dorin?ei de a oferi fermierilor noi oportunit??i de munc? prin desf??urarea unei activit??i secundare. Printre aceste servicii se afl? ?i cooperativa social? ??nva?? - cre?te - tr?ie?te cu femeile ??r?ne?ti”, care realizeaz? activit??i de ?ngrijire a copiilor ?n ferme. Asocia?ia a creat Cooperativa social? cu acest nume ?n 2006 pentru a oferi servicii de agricultur? social? familiilor locale. Aceasta a urm?rit s? ofere o abordare inovatoare a furniz?rii de servicii sociale, ?ncuraj?nd ?n acela?i timp interac?iunile pozitive cu natura ?i agricultura. Primul s?u serviciu a fost de ?ngrijire a copiilor la ferm? pentru p?n? la ?ase copii cu v?rste cuprinse ?ntre 0-4. Serviciul furnizat de o echip? care cuprinde ?n prezent 106 ?ngrijitori califica?i ?n cadrul cooperativei include ?ngrijirea adaptat? individual.Pe l?ng? activit??ile agricole de jum?tate de zi pentru copiii de ?coal? ?n v?rst? de 6 ani ?i peste, cooperativa ofer? acum ?ngrijire v?rstnicilor ca r?spuns la nevoia local? ?n cre?tere din 2014. ?n prezent, exist? 32 de femei fermier care ofer? acest serviciu la cerere, integr?nd activ persoanele ?n v?rst? ?n via?a agricol?. Agricultura social? este o strategie de diversificare a fermelor care promoveaz? servicii moderne, orientate spre familie ?i inovatoare pentru persoanele vulnerabile, capacit?nd femeile fermier ?i oferind un venit suplimentar ?n zonele rurale. Datorit? succesului s?u, cooperativa planific? extinderea ?n noi zone ?i activit??i suplimentare pentru persoanele cu dizabilit??i.Detalii la 3.2 Agricultura social? ?n UngariaSistemul de ferme sociale din Ungaria este ?nc? ?n faz? incipient?. Primele ferme sociale au ?nceput s? apar? dup? anul 2000. ?n 2003, a fost ini?iat un program guvernamental pentru a sprijini ?nfiin?area de ferme cu programe pentru pacien?i cu autism ?i familiie acestora, ceea ce a dus la ?nfiin?area a aproximativ 15 astfel de a?ez?minte ?n conace cu servicii pentru persoane cu autism ?i programe de angajare protejat? a acestora. Pe m?sur? ce resursele financiare s-au diminuat, dezvoltarea unor astfel de servicii a stagnat. ?ntre 2005 ?i 2015, au fost lansate mai multe ini?iative de agricultur? social?, independent una de cealalt?, cu diferite comunit??i-?int? (de exemplu, programe pentru ?omerii romi; pentru elevi, pentru persoanele cu handicap implicate ?n produc?ia agricol?, de prelucrare ?i de ecoturism).Principala problem? este c? fermele sociale nu sunt recunoscute legal ?n Ungaria. Cu toate acestea, exist? anumite studii aprofundate care descriu ?n detaliu principiile de operare, obiectivele, publicul ?int?, beneficiile ?i bunele practici transferate din ??rile occidentale ?i nordice. Chiar dac? guvernul maghiar a recunoscut ?n ultima vreme poten?ialul fermelor sociale, nu exist? o strategie cuprinz?toare legat? de fermele sociale, iar obstacolele administrative sunt ?nc? prezente; nu exist? cursuri de formare adecvate ?i/sau curriculum care s? se ocupe de agricultura social? care s? preg?teasc? viitorii fermieri pentru a lucra cu grupuri defavorizate. Av?nd ?n vedere c? defini?ia legislativ? a agriculturii sociale lipse?te, serviciul social furnizat de fermele sociale nu este ?nc? recunoscut. ?n plus, comunitatea micilor produc?tori sociali cu ferme de reabilitare au dificult??i, utilizarea terenurilor comunit??ilor agricole pentru reabilitare nu este ?nc? prev?zut?, iar v?nzarea produselor lor agricole este restric?ionat?.?n prezent, 30 de ferme sociale opereaz? ?n Ungaria. O serie de ferme sociale lucreaz? cu persoane cu handicap, sau cu persoane cu nivel redus de educa?ie, dar exist?, de asemenea, ferme care deruleaz? proiecte educa?ionale (pentru elevi)/terapie asistat? de animale (?n principal c?l?rie terapeutic?).Mai multe detalii la: 3.3 Servicii verzi de ingrijire ?i reabilitare sociala ?n AustriaGreen Care is a well-established international concept, and is defined as the “Utilization of agricultural farms—the animals, the plants, the garden, the forest, and the landscape—as a base for promoting human mental and physical health, as well as quality of life for a variety of client groups” [6]. Green Care implies an active process intended to promote health and well-being in natural environments, including the therapeutic use of green environments and nature in general, as well as farms, gardens and animals [7]. In general, studies have shown positive changes related to physical health, stress reduction, social abilities and general condition, in addition to self-confidence, problem-solving ability, experienced meaning and responsibility .Sintagma "Green Care" ?ngrijiri verzi grupeaz? toate activit??ile fizice, psihice, pedagogice sau sociale ?i m?surile de sprijin prin utilizarea naturii, a animalelor sau plantelor. "Green Care – unde oamenii ?nfloresc"este programul de agricultur? social? derulat ?n Austria. Mi?carea pentru servicii de ?ngrijire verzi din Austria s-a dezvoltat puternic ?n leg?tur? cu oportunit??i de educa?ie ?n domeniu, cum ar fi cursurile certificate de terapie horticol?, interven?ii pedagogice cu animale de ferm? etc. ?i chiar un masterat ?n servicii de ?ngrijire verzi.“Green Care – unde oamenii ?nfloresc” a ?nceput ?n 2011 ?i este principala initiativ? din Austria de sprijin pentru dezvoltarea agriculturii sociale. Fermele familiale devin parteneri ?n sistemul de educa?ie, s?n?tate, social ?i economic. ?n multe cazuri, ?n cooperare cu organiza?iile ?i institu?iile de asisten?? social?, ferma devine un loc de munc?,un loc pentru desf??urarea de activit??i educative, de s?n?tate ?i de trai i permite o multitudine de oferte ?i servicii pentru diferite grupuri ?int?. Green Care reprezint? o nou? modalitate de diversificare a op?iunilor pentru antreprenorii fermieri, precum ?i pentru furnizorii ?i institu?iile sociale. Green Care creeaz? o surs? suplimentar? de venit pentru agricultori ?n contextul diversific?rii.Patru tipuri diferite de ferme "Green Care" au fost ?nfiin?ate ?n Austria: Ferma – Loc de munc? asistat sau protejatFerma pedagogic? – educativ?Ferma – ca facilitate pentru s?n?tateFerma ca loc de traiGreen Care ofer? fermelor familiale austriece de mici dimensiuni oportunitatea de a avea o surs? suplimentar? de venit, din care nu numai clien?ii individuali, Consilierea privind ?ngrijirea ecologic? este asigurat? fermierilor de c?tre camera de agricultur?. Fermele Green pot intra ?ntr-un proces de certificare voluntar? pentru a garanta clien?ilor ?i partenerilor standarde clar definite din punct de vedere al serviciilor sociale, organiza?ional, economic ?i juridic. Aceste standarde sunt examinate ?n mod regulat, iar certificarea dureaz? trei ani. Procesul de certificare este auditat de autoritatea de certificare independent?, extern? ?i acreditat? SystemCERT.Web site:? de proiect PNDR - Centrul de terapie asistat? de cai pentru copii (St. Martin Im Mühlkreis, Austria)Proiectul austriac "Bühübl" finan’at prin Leader a transformat o ferm? ?ntr-un centru de terapie asistat? de cai pentru copii ?i adul?i cu nevoi speciale. Andrea Enzenhofer, care a studiat terapia asistat? de cai, a folosit finan?area pentru a-?i transforma ferma conven?ional? ?ntr-un centru de terapie care ofer? hipoterapie, terapie ocupa?ional?, educa?ie curativ? ?i s?rituri ecvestre ca terapie. Ea a creat un centru de echita?ie f?r? bariere accesibil tuturor, a achizi?ionat echipamente de terapie ?i a lansat o pagin? web. Proiectul permite copiilor cu dizabilit??i s? fie ?n?l?a?i pe cai folosind curele ?i include, de asemenea, un lift pentru mai multe persoane de la centrul de echita?ie la zona de living. Finantare ? Buget total 305 700 € ? PDR (inclusiv cofinantare a FEADR): 88 500 EUR ? Privat: 217 200 EURxn--reittherapie-bhbl-g3bb.at 3.4 Reabilitarea adolescen?ilor / tinerilor inclusiv tineri NEET, cu probleme de comportament/delicven?i ?n ferme sociale Marginalizarea ?i excluziunea social? apare ?n r?ndul tinerilor care, din diferite motive, nu ??i finalizeaz? parcursul educa?ional obi?nuit, abandonul ?colar cresc?nd riscul de excluziune social? ?i necesit? alternative flexibile ?i centrate pe persoan? ?i noi modele de ?ngrijire a tinerilor. Termenul de tineri NEET (not in education, employment or training) se folose?te pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt ?ncadra?i profesional ?i nu urmeaz? niciun program educa?ional sau de formare. Categoria NEET a fost pentru prima dat? men?ionat? ?n mod expres ?n discu?iile politice europene ?n cadrul ini?iativei emblematice ?Tineretul ?n mi?care” a Strategiei Europa 2020. Termenul viza categoria de v?rst? 15-24 de ani, fiind ulterior extins? pentru a cuprinde persoanele cu v?rste ?ntre 15 ?i 29 de ani. Conceptul este acum inclus la nivel central ?n discursul politic la nivelul UE. ?n prezent, 14,2 % din popula?ia ?n v?rst? de 15-29 de ani face parte din categoria NEET.Eforturile de prevenire a abandonului ?colar ?i a excluziunii sociale includ at?t ?ncerc?rile de a motiva elevii ?n timp ce ace?tia se afl? ?n sistemul ?colar, c?t ?i activit??i ?n arene alternative care vizeaz? sprijinirea ?ncrederii ?n sine ?i a competen?ei ?n medii sigure. Astfel de metode alternative includ serviciile verzi care ofer? sisteme de ocupare a for?ei de munc? ?n sisteme de servicii verzi, elementele legate de natur? adaug?nd valoare ?n procesul de recuperare.Pentru a lucra mai ales cu tinerii cu probleme de comportament ?ntr-o ferm? este necesar? o structur? aparte. Diverse activit??i agricole sunt necesare pentru a trezi interesul adolescen?ilor ?i pentru a le oferi posibilitatea de a ?nv??a noi competen?e. ?n plus, uneori sunt necesari profesioni?ti socio-pedagogici pentru a garanta asisten?? ?i ?ngrijire. Atunci c?nd se lucreaz? cu copii cu tulbur?ri de comportament, aceasta este de multe ori o cerin?? legal?. Colaborarea cu tinerii cu probleme de comportament ?i cu adolescen?ii cu experien?e de violen?? ?i abuz pot fi foarte dificile. Al?turi de empatie este necesar? ?i ?n?elegerea social-pedagogic? ?i asisten?? individualizat?.Acest sprijin ar putea include furnizarea unui mediu familiar ?i a unei structuri de zi sau a unei loca?ii izolate pentru a face o ucenicie. Foarte des, serviciile de protec?ie a copilului se lupt? s? g?seasc? forme de ?ngrijire, sprijin ?i ad?post care sunt potrivite pentru tinerii cu tulbur?ri de comportament. Aici, agricultura social? ar putea oferi un produs de ni??. Activitatea agricol? poate fi un r?spuns pozitiv la sindroamele comportamentale asociate cu agresiunea sau hiperactivitatea. Comunicarea cu animalele ar putea sprijini copiii care au experimentat abuzuri sexuale, fizice sau mentale. Animalele de ferm? pot ajuta la construirea ?ncrederii. Unii adolescen?i ar putea fi ?n m?sur? s? tr?iasc? ca un copil adoptiv ?n familia unui fermier, ?n timp ce alte tulbur?ri de comportament necesit? ?ngrijire pedagogic? special?, care merge dincolo de competen?e de ?ngrijire parental? normale. Agricultura social? ofer? poate oferi oportunit??i de munc? ?i ad?post semnificative.3.5 Reabilitarea persoanelor cu autism ?n ferme de animale – experien?a olandez? Aproximativ 1,0% din popula?ia general? este diagnosticat? cu o tulburare din spectrul autismului (TSA). De?i gradele variaz?, pe scurt: copiii cu TSA sunt caracteriza?i de probleme ?n interac?iunea social?, probleme ?n comunicarea (non)verbal?, imagina?ie limitat? ?i comportament, interese ?i activit??i stereotip. Copiii cu TSA pot pune probleme grave pentru familiile lor, aceste familii raport?nd niveluri ridicate de stres. Pentru a reduce nivelul de stres, familiile lor trebuie s? aib? pauze de la ?ngrijire, care ar putea ajuta, ?n unele cazuri, chiar pentru a preveni destr?marea familiei. Serviciile care ofer? scurt? r?gazuri de ?ngrijire ofer? copiilor ?i familiilor lor posibilitatea de a petrece timp separat unul de cel?lalt. Astfel de servicii ofer? activit??i de zi, de sear?, de noapte ?i de weekend copiilor cu TSA. ?n Olanda, copiii cu TSA pot lua pauze scurte, uneori combinate cu terapia, la fermele de ?ngrijire. Aceste ferme de ?ngrijire, care pot sau nu pot fi productive din punct de vedere agricol, ofer? ?ngrijire, cazare, servicii de reabilitare pentru clien?i cu diverse dizabilit??ide exemplu probleme de s?n?tate mintal?, dependen?e, v?rstnici cu demen?e, copii sau tineri care au nevoie de ?ngrijire sau se afl? ?n proba?iune. Num?rul acestora ?n Olanda a crescut rapid de la 75 de ferme ?n 1998 la 605 ?n 2007. Multe dintre acestea, dou? treimi de fapt ?n 2010 ofer? servicii persoanelor cu autism.Cele mai multe ferme de ?ngrijire au animale. Leg?tura cu animalele poate fi utilizat? pentru a ?mbun?t??i comportamentul copiilor cu TSA, iar acest tip de tratament a dus la un domeniu relativ nou, numit Interven?ii asistate de animale (IAA). Comunicarea acestor copii cu animalele reduce sentimentul lor de anxietate ?i excitare, ?i poate a ca un mediator pentru a ?mbun?t??i interac?iunile lor sociale cu al?i oameni. Interac?iunea oamenilor cu animalele s-a dovedit a oferi un sentiment de siguran??, confort ?i divertisment ?i permite posibilitatea de a ar?ta afec?iune. Formarea unei rela?ii cu animalele ajut? astfel copiii s? dezvolte o leg?tur? cu alte persoane ?i astfel s-a demonstrat c? IAA pentru reduce simptomele de TSA.Fermele de ?ngrijire au anumite caracteristici specifice dintre care cele mai importante sunt personalitatea agricultorului, capacitatea de a oferi un mediu sigur ?i lini?tit ?i animalele. Astfel de servicii sunt dezvoltate mai frecvent in ferme care au si productie agricola, dar si in ferme in care acordarea de servicii de ingrijire si reabilitare este principala activitate. In fermele in care vniturile din servicii de ingrijire sunt semnificative pe langa cele agricole, partea agricola a fermei poate fi redus? iar pentru partea de servicii trebuie aduse unele schimb?ri ?n cadrul fermei de exemplu pentru a putea asigura cazare.3.6 Agricultur? social? ?i diversificarea – inovarea produselor fermei cu sprijin PDR, OlandaO ferm? social? De Laarhoeve - care angajeaz? persoane cu nevoi speciale a ?nfiin?at o linie de procesare ?i o buc?t?rie experimental?, unde produsele agricole de calitate inferioar? care nu se pot comercializa pot fi transformate ?n produse noi. A folosit ?n acest scop sprijinul PDR pentru a promova un nou model de afaceri. De mai mul?i ani, De Laarhoeve prelucra produse agricole care nu sunt potrivite pentru pia?? dn cauza formei, culorii sau gradului de coacere, aceste produse de calitate inferioar? erau de obicei folosite ?n hrana animalelor sau aruncate. Recent, din ce ?n ce mai mul?i fermieri ?i cultivatori doresc s? proceseze produsele lor de calitate inferioar?, pentru a reduce risipa de alimente. Acest lucru se poate face la ferma social?. Fermierii au posibilitatea de a alege s? comercializeze produsele finale ei ?n?i?i sau s? le v?nd? sub eticheta De Laarhoeve.Pia?a produselor locale tradi?ionale este extrem de competitiv?. At?t pentru fermieri, c?t ?i pentru De Laarhoeve, era, prin urmare, o provocare s? se creeze noi produse ?i s? se deschid? c?tre noi pie?e. Ferma a ?nfiin?at o nou? linie de prelucrare pentru a lucra cu aceste produse agricole ?i o buc?t?rie profesional? care poate fi folosit? ?n condi?ii de siguran?? de c?tre persoanele cu dizabilit??i. Acest lucru creeaz? un spa?iu ?n care fermierii participan?i, institu?iile de cercetare ?i angaja?ii fermei pot experimenta ?i dezvolta produse noi.S-a stabilit cooperarea ?ntre fermieri ?i Institutul pentru Educa?ia ?n Nutri?ie ?i tehnologie, care folosesc spa?iile fermei pentru a dezvolta noi produse care con?in mai pu?in zah?r, mai pu?in? sare, au gust bun ?i o valoare nutritiv? ridicat?. Primele produse dezvoltate se numesc ?Kromme Pollepel” ?i sunt acum pe pia??.3.7 Nos Oignons - Sprijinirea agriculturii sociale ?n bneficiul persoanelor cu probleme de s?n?tate mintal? Valonia?Nos Oignons” este o asocia?ie care sprijin? incluziunea social? prin organizarea de activit??i colective ?i individuale ?n ferme pentru persoanele care sufer? de s?n?tate mintal? ?i / sau probleme sociale. Acest tip de interac?iune ajut? pacien?ii s? ?nve?e lucruri noi, s? devin? mai autonomi, s? construiasc? noi rela?ii ?i s? c??tige ?ncredere ?n sine. ?Nos Oignons” a sus?inut preg?tirea ?i implementarea a trei proiecte finan?ate din PDR care promoveaz? agricultura social? ?n Valonia. Aceste proiecte includ: organizarea de ateliere colective ?i experien?e individuale la fermele participante; crearea unei re?ele a institu?iilor din teritoriu active ?n agricultura social? cu al?i operatori din Valonia ?i crearea unui cadru opera?ional pentru ?i legal pentru cre?terea agriculturii sociale ?n Valonia. Promotorii proiectului sunt dou? ONG-uri ?i un centru public de ?ngrijire pntru persoane cu probleme de s?n?tate mintal?.Rezultatele proiectului: 2000 de ?zile ferme” pentru beeficiari ?i 900 de zile de ateliere colective vor fi livrate p?n? la sf?r?itul celor trei proiecte.Cost redus de ?ngrijire de zi. ?n Valonia, ?ngrijirea de zi la domiciliu cost? ?n medie 190 EUR / zi / pacient ?i pentru spitalizare, 430 EUR / zi / pacient. Se estimeaz? c? agricultura social? cost? 80 EUR / zi / pacient. Venit crescut pentru fermieri de p?n? la 40 EUR / zi.Finan?are (EUR)* Buget total 1,300,490 EAFRD 682,757 National/Regional 617,2783.8 Fermele sociale – servicii verzi de ?ngrijire sau locuire asistat? pentru v?rstniciCl?dirile agricole pot fi reamenajate ?n apartamente sau camere potrivite pentru persoanele ?n v?rst?. Apartamentele special amenajate pentru v?rstnici la o ferm? pot fi baza pentru o locuire asistat? a va?rstnicilor ?n mediul rural sau aproape de natur?. Unele ferme pot ?nchiria camere pentru v?rstnici care doresc o via?? independent? dar asistat?. Al?i fermieri ar putea oferi servicii de ?ngrijire sau programe speciale, cum ar fi interven?ii asistate de animale sau terapie de gr?din?rit care vizeaz? seniori ?i persoanele cu boli legate de v?rst?. De la oferte de servicii de zi pentru grupuri de pensionari prin casele de pensii sau cluburi de seniori, p?n? la ferme care ofer? ?ngrijire la domiciliu 24 de ore din 24 pentru persoanele cu demen??, sunt posibile diferite op?iuni. ?n multe ??ri, condi?iile legale pentru ?nfiin?area unui centru de ?ngrijire sau a unui azil sunt foarte stricte (de exemplu, reglement?rile legate de siguran?a construc?iilor, existen?a personalului de ?ngrijire calificat). Activit??ile care implic? ?ngrijire ?i nu doar supraveghere pot fi livrate numai de c?tre personal special instruit. Foarte des ?n acste cazuri fermele va coopera cu un furnizor de ?ngrijire specializat ?i ar putea oferi doar spa?iu la ferm? pentru ace?tia. Pentru lucrul cu persoanele ?n v?rst?, este necesar? cunoa?terea bolilor legate de v?rst?. Mai ales pentru organizarea de activit??i pentru persoanele cu demen?? sau Alzheimer cuno?tin?e speciale sunt necesar?. Activit??ile agricole trebuie s? corespund? intereselor ?i competen?elor persoanelor ?n v?rst?. Este necesar? educarea acestora despre plante ?i metode de ?ngrijire a acestora adaptate pentru persoanele ?n v?rst? ?i, de asemenea, cunoa?terea necesit??ilor alimentare specifice ale acestui grup de clien?i. ?n plus, viitorii fermieri sociali trebuie s? ?tie s? reconstruiasc? ferma astfel ?nc?t s? fie prietenoas? cu v?rstnici ?i accesiblizat? corespunz?tor, cu c?t mai pu?ine (de exemplu, paturi ridicate care sunt accesibile scaunelor cu rotile, hambare accesibile, toalete pentru persoane cu handicap).3.9 Fermele sociale – servicii verzi de ?ngrijire pentru v?rstnici – experin?a polonez?G?zduite ?n fermele tradi?ionale, fermele cu servicii de ?ngrijire din Polonia reprezint? o abordare inovatoare a oferirii de servicii sociale ?n zonele rurale. Scopul este de a ?ncuraja persoanele ?n v?rst? s? r?m?n? active ?i implicate, comb?t?nd singur?tatea ?i problemele de s?n?tate aferente. Cu finan?are UE, Centrul de consultan?? agricol? Kujawsko-Pomorskie (KPODR) a ajutat la ?nfiin?area a 14 ferme care ofer? ?ngrijire pentru un total de 225 de beneficiari.?n Polonia, peste 2 milioane de v?rstnici tr?iesc ?n zonele rurale - mul?i dintre ei singuri. Acest lucru duce la izolare, excludere social? ?i deteriorarea s?n?t??ii. ?mb?tr?nirea popula?iei, migra?ia tinerilor c?tre ora? ?i schimb?rile structurale ?n cadrul familiilor sunt doar c?teva dintre aspectele care au adus aceast? situa?ie.Pentru a combate izolarea ?i a preveni problemele de s?n?tate ?n r?ndul persoanelor ?n v?rst?, 14 ferme cu servicii de ?ngrijire au fost ?nfiin?ate ?n regiunea Kujawsko-Pomorskie. Cu ajutorul finan??rii UE, 225 de v?rstnici care sufer? de boli sau dizabilit??i mintale sau fizice ??i petrec zilele ?n ferme al?turi de fermieri, ?ngrijitori ?i familiile lor pe durate de p?n? la 6 luni. Un program zilnic de activit??i de reabilitare asigur? c? r?m?n activi fizic ?i implica?i social. Activit??ile specifice variaz? de la o ferm? la alta, ?n func?ie de predispozi?iile ?i hobby-urile persoanelor ?n v?rst? ?i sunt personalizate de c?tre ?ngrijitor ?n cooperare cu un psiholog. Participan?ii se pot ocupa de animalele din ferm?, pot face lucr?ri u?oare de gr?din?rit sau gimnastic?. De asemenea, le pot fi oferite activit??i creative. Pe l?ng? beneficiile pentru s?n?tate pe care le aduc, fermele cu servicii de ?ngrijire creeaz?, de asemenea, locuri de munc?, deoarece fermierii, membrii familiei ?i personalul lor, precum ?i alte persoane din zon? pot deveni ?ngrijitori califica?i pentru persoanele ?n v?rst? ?i persoanele cu dizabilit??i. Ace?tia primesc 100 de ore de preg?tire teoretic? ?i practic? intensiv?, inclusiv exerci?ii fizice exemplare pentru a sprijini persoanele ?n v?rst? cu diferite dizabilit??i. 14 membri de familie ai fermierilor ?i 12 membri ai comunit??ii locale au finalizat cursul gratuit ?i ??i continu? activitatea ?n cadrul unui contract de munc? regulat. ?n plus, fermierii primesc o chirie lunar? pentru utilizarea fermelor lor.Programarea se concentreaz? pe activit??i de grup, precum gr?din?rit, gimnastic? sau arte ?i meserii. Activit??ile sunt furnizate ?n timpul zilei, 5 zile pe s?pt?m?n? , pentru o perioad? de 6 luni. ?ngrijitorii sunt recruta?i din comunitatea local?.Promotorii proiectului au fost Centrul de consultan?? agricol? Kujawsko-Pomorski din Minikowo ?n parteneriat cu Grupul de ac?iuni locale ?Bory Tucholskie”, proiectul fiind finan?at de Programul Opera?ional Regional al regiunii Kujawsko-Pomorskie pentru perioada 2014-2020. Co-finan?area UE reprezint? 85% din valoarea total? a proiectului. 3.10 Modernizarea unei buc?t?rii / cantine comunitare cu sprijin PDR, UngariaOra?ul Szügy are 1 500 de locuitori ?i este situat la opt kilometri de grani?a cu Slovacia din Ungaria de Nord. Municipalitatea administreaz? o buc?t?rie/ cantin? care serve?te vizitatoriI ?i personalului municipalit??ilor (3 sate) ?i locuitorii ?n principal ?n zilele lucrptoare, put?nd fi ?nchiriat? ?i pentru evenimente private. Cantina are rezultate economice modeste dar este sustenabil? av?nd un profit anual de aproximativ 3,000 Euro. ?ntruc?t nu mai era economic s? se repare ma?inile ?i dot?rile vechi ale buc?t?riei, achizi?ionarea de instrumente ?i ma?ini noi a devenit esen?ial?. Sprijinul oferit de Programul Maghiar de Dezvoltare Rural? a permis buc?t?riei s? achizi?ioneze echipamente noi ?i ma?ini de g?tit, inclusiv un cuptor combi, fierb?tor de g?tit, ma?in? de sp?lat vase, ma?in? de fr?m?ntat, cuptor cu microunde, feliator de legume ?i un sterilizator cu cu?it. Noul echipament a f?cut func?ionarea buc?t?riei mult mai eficient? ?i mai rentabil?. Municipalitatea a folosit de c?te ori a fost posibil, materii prime de la produc?torii locali. Mai multe op?iuni scurte ale lan?ului de aprovizionare sunt evaluate pentru a oferi buc?t?riei produsele de care are nevoie.Bibliografie Agriculture Stastitical Factsheet – European Commission June 2019ENRD Seminar on ‘Revitalising Rural Areas through Business Innovation’ Brussels, March 2017 Social innovation and Social Entrepreneurship – What does it mean for rural areas?La contribution de l'économie sociale et solidaire au développement rural : quelques constats dans le contexte Corse - Xavier Peraldi et Michel Rombaldi, Géographie, économie, société 2009/2 (Vol. 11), pages 161 à 179Territoires d’innovation sociale Monographie de la Communauté de Communes Val D’ille-Aubigné – 2019 l’Avise et le RTES gr?ce à l’appui du Réseau rural national avec le soutien du FEADERRural Social Enterprises: Experiences from the Field - An Experiential Report Created by Practitioners for Practitioners EU Horizon2020 research and training project “Social Innovation in Structurally Weak Rural Regions: How Social Entrepreneurs Foster Innovative Solutions to Social Problems” (RurInno)Rural social enterprises as embedded intermediaries: The innovative power of connecting rural communities with supra-regional networks Ralph Richter Journal of Rural Studies 70 (2019) Seminar on ‘Revitalising Rural Areas through Business Innovation’ Brussels, March 2017 Social innovation and Social Entrepreneurship – What does it mean for rural areas? changing relations between school, food and agriculture. The case of the educational farms in Sardinia Andrea Corsalea Journal of Research and Didactics in Geography (J-READING), 2, 4, Dec., 2015, pp. 69-78 Implications of Social Farming for Rural Poverty Reduction. Technical Workshop Final Report, Rome FAO. 2015 Kogstad, R. E., Agdal, R., Hopfenbeck, M. S. (2014). Narratives of Natural Recovery: Youth Experience of Social Inclusion through Green Care. International Journal of Environmental Research and Public Health. 11, 6052 – 6068.Care farms as a short-break service for children with Autism Spectrum Disorders, lR.T.Ferwerda-van ZonneveldaS.J.OostingbA.Kijlstraa NJAS - Wageningen Journal of Life Sciences Volume 59, Issues 1–2, March 2012, Pages 35-40 Social farming and product innovation ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download