Blood Pressure Monitoring - New Guidelines Issued by NICE



ANALIZA DE SITUA?IEDate statisticeInterna?ionalePresiunea arterial? crescut? este principalul factor de risc pentru deces ?i disabilitate la scar? global?, conform Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii ?i Societ??ii Interna?ionale de Hipertensiune ().Se estimeaz? c? presiunea arterial? crescut? a fost responsabil? pentru 9.4 milioane decese ?i 162 milioane ani de via?? pierdu?i ?n 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale ?i insuficien?a cardiac? (,), 13% dintre decese la scar? global? ?i peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet (). Hipertensiunea este, de asemenea, un factor de risc important fetal ?i maternal (, ).?n prezent HTA a atins dimensiuni epidemice. ?n 2008, prevalen?a HTA la scar? global? ?n r?ndul adul?ilor de 25 de ani ?i mai mult a fost ?n jur de 40%. Chiar dac? ?n intervalul 1980 ?i 2008, propor?ia popula?iei cu presiune arterial? ridicat? sau hipertensiune a prezentat o u?oar? sc?dere, num?rul celor cu HTA a crescut de la 600 milioane ?n 1980 la aproape 1 miliard ?n 2008 ca urmare a procesului de cre?tere a popula?iei ?i a fenomenului de ?mb?tr?nire () ?i se estimeaz? o cre?tere de p?n? la 1,56 miliarde ?n 2025 ().?ntre regiunile OMS, prevalen?a presiunii arteriale ridicate a fost cea mai ?nalt? ?n Africa, de 46% combinat? pentru ambele sexe. ?n aceast? regiune, ratele de prevalen?? a HTA sunt ridicate la ambele sexe. Cea mai redus? prevalen?? a HTA a fost notat? ?n regiunea OMS a Americilor, de 35% pentru ambele sexe. B?rba?ii din aceast? regiune au o prevalen?? mai ridicat?, 39% comparativ cu femeile, 32%. ?n toate regiunile OMS b?rba?ii au o prevalen?? u?or mai ridicat? a presiunii arteriale elevate, dar diferen?a a fost semnificativ statistic? doar ?n Regiunile Americilor ?i Europei. (). HTA afecteaz? ?n mod dispropor?ionat ??rile cu venituri mici ?i mijlocii (2). Analiza prevalen?ei HTA pe grupe de ??ri ?n raport cu nivelul economic a relevat c? aceasta este ?n mod constant ridicat? ?n r?ndul ??rilor cu nivel economic sc?zut, ?i mediu, fiind ?n jur de 40% ?i mai redus? ?n grupul ??rilor cu nivel economic crescut, ?n jur de 35%. Dou? treimi dintre cei cu HTA se situeaz? ?n ??rile ?n dezvoltare, iar boala cardiac? ?i AVC se ?nt?lnesc la persoane mai tinere ?n aceste ??ri. Bolile ?n rela?ie cu presiunea arterial? ridicat? au un impact major asupra cheltuielilor de s?n?tate (). Se estimeaz? c? 10% din cheltuielile pentru s?n?tate sunt ?n rela?ie direct? cu presiunea arterial? ridicat? ?i complica?iile ei. Factorii de risc comportamental joac? un rol major ?n cre?terea presiunii arteriale (). B. Na?ionaleDatele din studiul SEPHAR I (), primul studiu care a vizat prevalen?a ?i controlul HTA pe un e?antion reprezentativ pentru popula?ia Rom?niei au ar?tat o prevalen?? general? a HTA de 44,92%, mai mare la b?rba?i (50,17%) dec?t la femei (41,11%) ?i ?n mediul rural (49,47%) comparativ cu cel urban (41,58%). In 2011 un al doilea studiu epidemiologic, SEPHAR II a fost ini?iat, pentru o estimare mai acurat? a prevalen?ei factorilor de risc CV la popula?ia adult? din Rom?nia ?i a tendin?elor (). Conform acestui studiu prevalen?a global? a HTA a fost de 40,4%. (54,9% femei). Prevalen?a HTA a fost mai mare ?n mediul urban (59,5%) fa?? de rural (40,5%). Conform studiului SEPHAR II profilul pacientului rom?n hipertensiv s-a schimbat, de la b?rbat de v?rst? medie, mai frecvent din mediul rural c?tre femeie de v?rst? medie, mai frecvent din mediul urban, profil similar cu cel observat ?n ??ri ca Polonia, Croa?ia, Turcia ?i Spania (, , , ). ?ntr-un interval de 7 ani, a fost ?nregistrat? o reducere a prevalen?ei hipertensiunii arteriale cu 10,7% ?i o cre?tere cu 57% a gradului de con?tientizare ?i cu 52% a tratamentului HTA, ceea ce a condus aproape la dublarea ratei de control a HTA la pacien?i .?n anul 2016 a fost derulat studiul SEPHAR III, care a relevat o prevalen?? a?hipertensiunii arteriale de?45,1% ?n r?ndul popula?iei adulte. Raportat la popula?ia Rom?niei, ?nseamn? c? ?n 2016, un estimat de circa?7,4 milioane de persoane?aveau hipertensiune arterial? – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese at?t global, c?t ?i ?n ?ara noastr?. Cu toate acestea,?conform studiului doar 80,9% dintre adul?ii hipertensivi ?tiu c? sufer? de aceast? boal?, ?n timp ce restul de 19,1% au fost diagnostica?i cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta ?nseamn? c?aproximativ 1 din 5 rom?ni nu ?tie c? are hipertensiune arterial?,?fiind expus unor riscuri importante ?n ceea ce prive?te starea de s?n?tate, generate de lipsa unei ?ngrijiri adecvate, care s? asigure controlul eficient al afec?iuni.Totu?i, ?n ultimii 11 ani, rata de cunoa?tere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o ?mbun?t??ire major?, cresc?nd succesiv, fa?? de rezultatele ob?inute de celelalte dou? studii SEPHAR. Dac? ?n anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscut? hipertensiunea arterial?,??n 2016, procentul acestora a ajuns la 80.9%, ?n urm?torii ani a?tept?ndu-se s? creasc? la?96,2%,??in?nd cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate ?n ultimii ani de c?tre Societatea Rom?n? de Hipertensiune ?i nu numai.Aceea?i tendin?? de cre?tere poate fi reg?sit? ?i la nivelul persoanelor care urmeaz? un tratament pentru hipertensiunea arterial?, arat? rezultatele SEPHAR III. Dac?,??n 2005, numai 38.9% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, ?n 2016, procentul acestora a crescut la?75,2%??i se preconizeaz? c? va ajunge la?91,2% ?n anul 2020.De asemenea, ?i num?rul persoanelor hipertensive aflate sub?control terapeutic?este ?n continu? cre?tere. ?n anul?2005, procentul acestora era de?19,9%, ?n timp ce, ?n?2016, procentul a crescut la?30,8%, a?tept?ndu-se ca, ?n anul 2020, rata de control terapeutic s? fie de 36,6%.?n ciuda perspectivelor pozitive ?n ceea ce prive?te diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afec?iunii, rezultate studiului SEPHAR III arat? c? factorii de risc cardiovascular r?m?n o problem? critic?. Dintre ace?tia, diabetul zaharat ?i dislipidemiile genereaz? cele mai multe ?ngrijor?ri, dat fiind c? prevalen?a celor dou? afec?iuni este?de dou? ori mai ridicat??dec?t ?n 2006, fapt care cre?te riscul de apari?ie a complica?iilor. Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalen?? de 12.2% a diabetului zaharat, ?n timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situeaz? la 73.2%, la nivel global ?i la 77.8% ?n r?ndul hipertensivilor.?Rom?nia r?m?ne ?n topul ??rilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirm?, ?nc? o dat?, c??hipertensiunea arterial?, al?turi de ceilal?i factori de risc cardiovascular reprezint? probleme majore la nivelul s?n?t??ii popula?ionale.?Ne bucur?, totu?i, s? vedem c? num?rul persoanelor care au hipertensiune arterial? ?i au fost diagnosticate, precum ?i al celor aflate sub tratament ?i sub control terapeutic cre?te de la an la an. Eforturile noastre se concentreaz? pe conceperea ?i implementarea unor programe de preven?ie, diagnosticare precoce ?i control pe termen lung.”, a declarat?Prof. Dr. Maria Doroban?u, pre?edintele Societ??ii Rom?ne de Hipertensiune ?i coordonatorul studiului SEPHAR III.II. Rezultate relevante din studiiUn studiu din 2003 care a vizat nivelele presiunii arteriale ?i hipertensiunea ?n 6 ??ri Europene, Canada ?i SUA () a relevat valori mai ridicate ale presiunii arteriale ?n ??rile Europene, comparativ cu cel Nord Americane. Prevalen?a HTA a fost cea mai ridicat? ?n Germania (55%), urmat? de Finlanda (49%), Spania (47%), Anglia (42%), Suedia ?i Italia (38%). Prevalen?ele HTA ?n SUA ?i Canada au fost la jum?tate, comparativ cu cea din Germania (28% ?i respectiv 27%). Pentru ??rile Europene prevalen?a HTA a fost ?n medie de 44,2%, comparativ cu 27,6% ?n America de Nord.Prevalen?a ajustat? a HTA ?n raport cu v?rsta la adul?ii din SUA a fost de 28,6% ?n 2009-2010. Dintre adul?ii cu HTA, 81,9% ??i recuno?teau aceast? condi?ie ?i 76,4% luau ?n mod curent medica?ie pentru reducerea presiunii arteriale. S-a observat o cre?tere semnificativ? ?n ceea ce prive?te controlul HTA, de la 48,4% ?n 2007-2008 la 53,3% ?n 2009-1010 (). Conform unui studiu publicat ?n 2011 prevalen?a HTA a ?n r?ndul popula?iei adulte din Arabia Saudit? ?n v?rst? de 15-64 ani fost de 25,5% ().Rezultatele studiului BP-CARE () derulat ?n ??rile Europei Centrale ?i de Est, printre care ?i Rom?nia au relevat faptul c? ?n aceste ??ri controlul presiunii arteriale este nesatisf?c?tor, ?ndeosebi ?n cazul pacien?ilor la risc cardiovascular ?nalt, dar nu difer? de cel observat ?n ??rile vest europene. Aceast? situa?ie are implica?ii majore pentru s?n?tatea public?, deoarece s-a demonstrat c? un control ineficient al presiunii arteriale este asociat cu o cre?tere marcat? a riscului de evenimente cardiovasculare fatale ?i non-fatale. Conform studiului Global burden of cardiovascular diseases () se apreciaz? c? din totalul de 55 milioane de decese ?nregistrate anual pe ?ntreg globul, aproximativ 30% sunt decese de cauz? cardiovascular?. Informa?iile Registrului European de Boli Cardiovasculare () din anul 2001 plasa Rom?nia printre ??rile cu mortalitatea cardiovascular? cea mai ridicat? din Europa (dep??ind 8/1000 locuitori). Tendin?a evolutiv? a curbei mortalit??ii prin patologia cardiovascular? a ?nregistrat ?n ultimele decenii o divergen?? ?ntre ??rile Europei Centrale ?i de Est - unde a atins rate foarte ?nalte - ?i ??rile din nordul ?i vestul Europei – unde se afl? ?ntr-o continu? sc?dere (). Conform studiului SEPHAR 2005 (primul studiu na?ional privind epidemiologia HTA) prevalen?a hipertensiunii arteriale la nivel na?ional a fost de 44,92%, procent comparabil cu HYPERLINK "" prevalen?a hipertensiunii arteriale ?n Europa. ?n 2005 patru din zece adul?i sufereau de hipertensiune arterial? ?i foarte important mai mult de jumatate dintre ei nu se ?tiau hipertensivi. O propor?ie important? dintre pacien?ii nou diagnostica?i cu hipertensiune ?n 2005 au fost tineri sub 40 de ani. Studiul a mai eviden?iat c? 39% dintre pacien?ii hipertensivi se tratau ?i doar un procent foarte mic 7,8% erau bine controla?i cu valori ale tensiunii de 14 cu 9.?n Rom?nia perioada 15 octombrie 2011-15 martie 2012 a fost repetat studiul SEPHARRezultatele studiului SEPHAR II au ar?tat o prevalen?? mai ridicat? a HTA la sexul feminin (54.9%). Majoritatea pacien?ilor (59,1%) au fost trata?i, ?n cea mai mare parte cu 2 sau mai multe medicamente (72,3%). Dintre pacien?ii trata?i, doar o p?trime au avut valori controlate ale PA. Rata controlului terapeutic a crescut cu nivelul de educa?ie. Ghiduri, recomand?riInterna?ionaleBlood Pressure Measurement Guidelines for Physical Therapists () Blood Pressure Monitoring - New Guidelines Issued by NICE ()International Society of Hypertension pocket guidelines 2007()Management of high blood pressure in children and adolescents: recommendations of the European Society of Hypertension ()European Society of Hypertension guidelines for blood pressure monitoring at home: a summary report of the Second International Consensus Conference on Home Blood Pressure Monitoring ()Reappraisal of European guidelines on hypertension management: a European Society of Hypertension Task Force document ()ESH/ESC Guidelines for the management of arterial hypertension. The Task Force for the management of arterial hypertension of the European Society of Hypertension (ESH) and of the European Society of Cardiology (ESC) ()Hypertension: Emergencies and Urgencies ()Evaluation and Treatment of Severe Asymptomatic Hypertension ()B. Na?ionale Ghid de management al hipertensiunii arteriale (Ordinul 1059 din 2 septembrie 2009) ()Preven?ia, Diagnosticul ?i tratamentul hipertensiunii arteriale esen?iale la adult. Ghid de practic? pentru medicul de familie (Ordinul 1059 din 2 septembrie 2009) () Ghidul pacientului cu hipertensiune arterial? esen?ial? (Ordinul 1059 din 2 septembrie 2009) ()Ghidul european de preven?ie a bolilor cardiovasculare ?n practica clinic??(Ordinul nr. 1390 din 08.11.2010)?Ghid de diagnostic ?i tratament al hipertensiunii pulmonare arteriale?(ORDIN nr. 1390 din 08.11.2010)Ghidul ESH/ESC Managementul hipertensiunii arteriale 2013 ()Ghidul de tratament al STEMI in prespital ()Compendiul de ghiduri ESC 2012 -2014 ()Lista de acte normativeOrdinului MS 1059/ 02.09.2009 pentru aprobarea ghidurilor de practic? medical?.Ordinul MS Nr. 1281/13.10.2009 privind aprobarea normelor metodologice pentru realizarea ?i raportarea activit??ilor specifice din cadrul Subprogramului de screening pentru identificarea pacien?ilor cu factori de risc cardiovascular. Cunoa?terea ponderii ?n r?ndul popula?iei a factorilor determinan?i pentru BCV, diagnosticarea precoce ?i monitorizarea acestora,Ordinul MS nr. 1390 din 08.11.2010, privind aprobarea Ghidurilor de practic? medical? pentru specialitatea cardiologie pentru evitarea deceselor premature.ORDIN Nr. 377 din 30 martie 2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor na?ionale de s?n?tate public? pentru anii 2017-2018 - Program na?ional de boli cardiovasculareSubprogramul de tratament al pacien?ilor cu afec?iuni CV.Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic. Recomand?ri:Controale periodice - epicriz? de etap? pentru afec?iunile care necesit? dispensarizare conform prevederilor legale ?n vigoare:HTA cu AVC controale la 3 luniStrategii, programe de ac?iune: Interna?ionale?European Heart Health Charter EHHC” elaborat? de Comisia European? OMS ?i EHN – European Heart Network, Societatea European? de cardiologie ?i semnat? de c?tre acestea la Bruxelles ?n iunie 2007.?2008-2013 Action Plan for the Global Strategy for the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases” (WHO)Rom?nia a aderat ?i semnat EHHC la 15.09.2007 obiectivele EHHC reducerea inciden?ei BCV ?i a recuren?elor acestora, a AVC. ?n strategiile de preven?ie ?i promovare se delimiteaz? dou? c?i distincte: strategia ?popula?ional?” aplicat? global ?i “a riscului ?nalt” adresat pacien?ilor cunoscu?i cu BCV.Prevederi ale strategiei popula?ionale: reducerea fumatului, optimizarea dietei, combaterea sedentarismului, informare ?i educare continu?Prevederi ale strategiei riscului ?nalt: identificarea pacien?ilor cu risc crescut pe baza SCORE (?Sistematic Coronary Risk Evaluation”) Na?ionaleSubprogramul de screening pentru identificarea pacien?ilor cu factori de risc cardiovascular. Analiza grupurilor popula?ionalePrevalen?a HTA din Rom?nia ?n raport cu sexul ?i mediul de provenien??.B?rba?iFemeiurbanruralurbanrural46,6%54,9%38%45,42%Prevalen?a HTA pe grupe de v?rst?.18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani55-64 ani≥65 ani8,75%15%28,12%51,4%65,54%75,06%(Sursa - Prevalence, Awareness, Treatment, and Control of Hypertension in Romania: Results of the SEPHAR Study, International Journal of Hypertension, vol. 2010)Grupe de risc ale pacien?ilor cu HTA (Conform Ghidului de diagnostic ?i tratament Hipertensiunea Arterial?, elaborat de Comisia de Cardiologie)Grupa cu risc sc?zut b?rba?i < 55 ani ?i femei <65 ani cu HTA de gradul If?r? factori de riscriscul de eveniment CV major ?n urm?torii 10 ani este de 15%Grupa de risc mediupacien?i cu HTA de niveluri diferiteprezen?a mai multor factori de risc riscul de eveniment CV major ?n urm?torii 10 ani este de 15%- 20%Grupa de risc ?naltpacien?i cu HTA de gradul 1 ?i 2 care au 3 sau mai mul?i factori de risc asocia?i, diabet sau afectarea organelor ?int?pacien?i cu HTA sever? f?r? factori de risc asocia?irisc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%Grupa de risc foarte ?naltpacien?i cu HTA gradul 3 ?i unul sau mai mul?i factori de risc asocia?ito?i pacien?ii cu BCV clinic manifest? sau boal? renal?Risc de evenimente CV majore de circa ≥30% ?n 10 ani.Situa?ia Campaniilor IEC la nivel na?ionalCRSP Cluj - 17. 05. 2010 – 17.06.2010. Campania cu tema – “Greutate normal?, tensiune arterial? normal?”CRSP Cluj 17.05.2011 – 31.05.2011. Campania cu tema – ?Cunoa?te-?i valorile, ?inte?te o tensiune arterial? normal?” CRSP Cluj 17.05.2012 – 30.05.2012. Campania cu tema – ?Un stil de via?? s?n?tos, o tensiune arterial? normal?”CRSP Cluj 17.05.2014. Campania cu tema - ?Fii responsabil pentru s?n?tatea ta – m?soar?-?i tensiunea!”CRSP Cluj 17.05.2015. Campania cu tema - ?Ia atitudine! Ap?r?-?i s?n?tatea!”CRSP Cluj 17.05.2015. Campania cu tema - ?Pentru o inim? s?n?toas? e timpul s? ??i cuno?ti presiunea arterial?!” ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download