CALENDAR ASTRONOMIC



CALENDAR ASTRONOMIC 2017

Fenomene astronomice în luna ianuarie

/Datele din acest calendar sunt valabile pentru coordonatele Bârladului/

Latitudine: 46,23°N, Longitudine: 27,67°E

Evenimente

01 ianuarie – Mercur (m = -0,3) la elongaţie maximă vest / (ora 22)

03 ianuarie – Pământul la periheliu / distanţa minimă de Soare, 147,1 milioane

km (0,983309 UA)/ (ora 16)

[pic]

05 ianuarie – Luna aproape de steaua Regulus / constelaţia Leo / (ora 10).

Ocultaţie vizibilă din Alaska, nordul Canadei, Groenlanda şi Islanda.

[pic]

06 ianuarie – Jupiter în conjuncţie cu Marte / (ora 05)

[pic]

09 ianuarie – Venus la conjuncţie superioară / (ora 08)

[pic]

11 ianuarie – Luna aproape de Jupiter (m = -1,9) şi Marte (m = +1,4) / (ora 12)

13 ianuarie – Mercur (m = -0,3) la 0,6 grade sud de Saturn (m = +0,5) / (ora 10)

[pic]

26 ianuarie – Luna aproape de roiurile Hyades și Pleiades

[pic]

27 ianuarie – Luna aproape de steaua Aldebaran / constelaţia Taurus / (ora 11).

Ocultaţie vizibilă din nord-vestul Canadei, Alaska, nord-estul Asiei.

Observarea a două dintre cele mai mari cratere de pe Lună, Tycho și Copernicus

În noaptea de 26 ianuarie se pot observa două dintre cele mai mari cratere de pe Lună, Tycho și Copernicus, în timp ce terminatorul se află în apropiere. Tycho este spre partea de jos a Lunii într-o zonă densă numită Highlands Lunar de Sud. Este un crater relativ tânăr, cu vechime de aproximativ 108 milioane de ani. Este interesant faptul că se crede că a fost format de impactul uneia dintre rămășițele unui asteroid care a dat naștere asteroidului Baptistina. Un alt asteroid care provine din aceeași destrămare ar fi putut provoca craterul Chicxulub cu 65 de milioane de ani în urmă. Are un diametru de 85 km și are o adâncime de aproape 5 km. Copernicus are o vechime de aproximativ 800 de milioane de ani și se află în Oceanul Procesar de Est, dincolo de capătul Munților Apenini. Este de 93 km lățime și aproape 4 km adâncime și este un crater clasic "terraced". Ambele pot fi văzute cu binocluri.

[pic]

Răsăritul şi apusul planetelor vizibile cu ochiul liber

| SEARA | MIEZUL NOPŢII | DIMINEAŢA |

| | | Mercur / Sud-Est |

| | | Marte / Est |

| | | Jupiter / Est |

| | | Saturn / Sud-Est |

MERCUR

[pic]

Mercur va fi văzut la mică depărtare de orizont, în sud-est, înainte de zori, și va fi vizibil pentru câteva săptămâni înainte de a se pierde în lumina Soarelui.

VENUS

[pic]

Venus trece prin conjuncție superioară (în partea îndepărtată a Soarelui) pe 9 ianuarie și astfel nu poate fi observat în această lună.

MARTE

[pic]

La începutul lunii ianuarie, Marte se află în constelaţia Balanța, dar se mută în jos spre constelaţia Scorpion la sfârșitul lunii. Acum se poate observa dimineața, ridicându-se faţă de orizont cu patru ore mai devreme decât Soarele.

JUPITER

[pic]

Jupiter se observă acum înaintea zorilor. La începutul lunii ianuarie, există un interval de timp de observare în creștere cu trei ore și jumătate faţă de răsăritul Soarelui.

SATURN

[pic]

Saturn a trecut în spatele Soarelui pe 21 decembrie 2017 (o conjuncție superioară) și reapare pe cerul din zori. Este puțin probabil să fie văzut în prima săptămână a lunii ianuarie, dar, de la o zi la alta, se ridică mai mult faţă de orizont și astfel devine mai ușor de observat. Inelele planetei sunt încă bine observate.

Noul Catalog General al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele (abreviat ca NGC) este un catalog de obiecte de cer adânc compilat de John Louis Emil Dreyer în 1888 ca o nouă versiune a Catalogului general al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele al lui John Herschel. NGC conține 7 840 de obiecte, cunoscute sub denumirea de obiecte NGC. Este unul dintre cele mai mari cataloage cuprinzătoare, deoarece include toate tipurile de obiecte de spațiu adânc și nu se limitează, de exemplu, la galaxii. Dreyer a publicat, de asemenea, două suplimente la NGC în 1895 și 1908, cunoscute sub numele de Cataloagele Index, care descriu încă 5.386 de obiecte astronomice. Noul Catalog General al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele (abreviat ca NGC) este un catalog de obiecte de cer adânc compilat de John Louis Emil Dreyer în 1888 ca o nouă versiune a Catalogului general al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele al lui John Herschel. NGC conține 7 840 de obiecte, cunoscute sub denumirea de obiecte NGC. Este unul dintre cele mai mari cataloage cuprinzătoare, deoarece include toate tipurile de obiecte de spațiu adânc și nu se limitează, de exemplu, la galaxii. Dreyer a publicat, de asemenea, două suplimente la NGC în 1895 și 1908, cunoscute sub numele de Cataloagele Index, care descriu încă 5.386 de obiecte astronomice. Noul Catalog General al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele (abreviat ca NGC) este un catalog de obiecte de cer adânc compilat de John Louis Emil Dreyer în 1888 ca o nouă versiune a Catalogului general al Nebuloaselor și Clusterelor de Stele al lui John Herschel. NGC conține 7 840 de obiecte, cunoscute sub denumirea de obiecte NGC. Este unul dintre cele mai mari cataloage cuprinzătoare, deoarece include toate tipurile de obiecte de spațiu adânc și nu se limitează, de exemplu, la galaxii. Dreyer a publicat, de asemenea, două suplimente la NGC în 1895 și 1908, cunoscute sub numele de Cataloagele Index, care descriu încă 5.386 de obiecte astronomice. Top of Form

Soarele

Răsărit şi apus

La începutul lunii răsare la ora 7h52m şi apune la ora 16h33m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7h34m şi apune la ora 17h11m.

Poziţia pe ecliptică

Soarele este la începutul lunii în constelaţia Sagittarius, iar din 20 ianuarie în constelaţia Capricornus.

Luna

Distanţa de Pământ

01 ianuarie, ora 23:54, PERIGEU - la 356.565 km de Pământ

15 ianuarie, ora 04:00, APOGEU - la 406.464 km de Pământ

30 ianuarie, ora 12:00, PERIGEU - la 358.994 km de Pământ

Fazele Lunii

[pic] 02 ianuarie /ora 04:24 - Luna Plină

09 ianuarie /ora 00:25 - Luna la Ultimul Pătrar

[pic] 17 ianuarie /ora 04:17 - Luna Nouă

25 ianuarie /ora 00:20 - Luna la Primul Pătrar

[pic] 31 ianuarie /ora 15:27 - Luna Plină

Prima SuperLună din 2018

Dacă în noaptea cuprinsă între 31 decembrie 2017 și 1 ianuarie 2018 cerul va fi aprins de focuri de artificii, în noaptea de 2 ianuarie, Luna va fi principala atracţie celestă.

Luna Plină de pe 2 ianuarie 2018, va fi Luna Plină la perigeu. Perigeul este punctul de pe orbita eliptică a unui obiect în jurul Pământului, unde distanța față de planeta noastră este redusă la minimum.

Luna ajunge la perigeu la fiecare rotaţie faţă de Terra, dar momentul nu coincide întotdeauna cu Luna Plină. Când are loc, produce o Lună care pare puțin mai mare și mai strălucitoare decât cele care continuă sau o urmează. Astfel, Luna Plină din 2 ianuarie va fi de aproximativ 11% mai mare și cu 5,5% mai luminoasă decât de obicei.

[pic]

Denumirea care produce confuzie

Conform unui articol publicat în anul 1937 în Almanahul „Maine Farmer”, Luna „Albastră” este acea Lună Plină care poate apărea în plus faţă de celelalte trei observate pe parcursul unui anotimp. Această terminologie a fost preluată pentru prima dată în anul 1946, de James Hughs Pruett, în articolul ,,Once in a Blue Moon" din revista ,,Sky and Telescope”.

Conform ,,folclorului modern”, Luna ,,Albastră” este, de fapt, denumirea pentru a doua Lună Plină care poate fi observată pe parcursul unei luni calendaristice. 

Luna ,,Albastră” apare extrem de rar de două ori într-un singur an calendaristic. Ultima dată un asemenea eveniment s-a produs la 31 august 2012. Următoarele evenimente vor avea loc în ianuarie şi martie 2018 şi, respectiv în ianuarie şi martie 2037. 

Iar cum Luna ,,Albastră” este o Lună Plină rară, de-a lungul istoriei au apărut și o serie de superstiții care o însoțesc. Ținând cont și de faptul că numărul 31 este ,,fatidicul” număr 13 inversat, iar data de vineri 13 este și ea destul de rară în calendar, Luna ,,Albastră” care apare vineri 31 ianuarie este și ea însoțită de superstiții. Interesant este și faptul că ultima Lună ,,Albastră”, cea produsă la 31 august 2012, a avut loc tot într-o zi de vineri.

[pic]

Poate Luna să aibă, într-adevăr, culoarea albastră?  În ocazii extrem de rare, Luna poate fi văzută cu adevărat albastră. Pentru a vedea o Lună cu adevărat albastră este însă nevoie de erupția puternică a unui vulcan. Spre exemplu, în anul 1883 oamenii vedeau Luna ,,albastră” în fiecare noapte după erupția vulcanului indonezian Krakatau cu forța unei bombe nucleare de 100 de megatone. Norii de cenușă aruncați de vulcan au urcat până la limita superioară a atmosferei terestre, iar Luna a devenit ,,albastră” din cauza faptului că cenușa vulcanică juca rolul unui filtru pentru cei care se uitau pe cer. Norul de cenușă era format din particule cu diametrul de aproximativ 1 micron, dimensiune similară lungimii de undă a luminii roșii. Particulele cu această dimensiune blocau lumina roșie în timp ce permiteau trecerea luminii albastre. Astfel, norul de cenușă aruncat în atmosferă de vulcanul Krakatau a funcționat ca un filtru albastru, iar Luna a devenit la rândul ei albastră.

S-a putut vedea Luna ,,albastră” și în anul 1980, după erupția vulcanului Mount St Helens din Washington (SUA), sau în 1982, după erupția vulcanului El Chichón din Mexic, precum și în 1991 după erupția vulcanului Pinatubo din Filipine. Aceeași iluzie a Lunii ,,albastră” poate apărea și după puternice incendii de pădure.

Fenomene / Eclipsa totală de Lună din 31 ianuarie

|Eclipsa totală de Lună începe la 14:51:47 (Timpul Legal Român) și se termină la ora 16:07:51. Mijlocul eclipsei la 15:30. Fazele parțiale |

|încep la ora 13:48:27 și se termină la 17:11:11. Luna va apărea în culoarea roșu-portocalie în timpul totalității. Vizibilă din vestul |

|Americii de Nord, Pacific, Australia, Noua Zeelanda, Asia, Rusia şi India. |

|Din Romania este vizibilă doar eclipsa prin penumbră de la finalul fenomenului. |

| |

|[pic] |

| |

| |

|[pic] Curenţi meteorici |

| |

|Curentul de meteori Quadrantids este activ în perioada 28 decembrie - 12 ianuarie. Maximul, 120+ meteori/oră, se va produce pe 3 ianuarie la |

|ora 24 (TLR). Radiantul este situat în constelaţia Bootes şi face un unghi drept aproximativ cu Carul Mare și cu steaua strălucitoare |

|Arcturus. Dacă trasaţi urmele meteorilor înapoi, găsiţi punctul de pe cerul înstelat din care par să provină aceştia. În cazul curentului |

|meteoric Quadrantids, radiantul este văzut cel mai sus pe cer înainte de zori. |

| |

|[pic] |

| |

|Numele Quadrantids provine de la constelația Quadrans Muralis (Quadrant Muralis), creată de astronomul francez Jerome Lalande în 1795. |

|Această constelație era localizată între constelațiile Bootes și Draco. |

|Ce s-a întâmplat? Pentru a înțelege istoria numelui Quadrantids, trebuie să ne întoarcem la cele mai vechi observații ale acestui curent |

|meteoric. La începutul lunii ianuarie 1825, Antonio Brucalassi în Italia a raportat că “... atmosfera a fost traversată de o multitudine de |

|corpuri luminoase, cunoscute sub numele de stele care cad.” Se pare că radiau de la Quadrans Muralis. În 1839, Adolphe Quetelet de la |

|Observatorul de la Bruxelles din Belgia și Edward C. Herrick din Connecticut au făcut independent sugestia că Quadrantids reprezintă un |

|curent anual. |

|Dar, pentru a unifica constelaţiile inventate de diverse popoare, Uniunea Astronomică Internațională a aprobat o listă de 88 de constelații. |

|Lista a fost convenită de Uniunea Astronomică Internațională la Adunarea Generală inaugurală care a avut loc la Roma în mai 1922. Această |

|listă nu a inclus şi constelația Quadrans Muralis. |

|Astăzi, acest curent de meteori păstrează numele Quadrantids de la constelația originală Quadrans Muralis. |

| |

|[pic] |

| |

| |

| |

Apropieri ale unor asteroizi de Pământ

| ASTEROIDUL | DATA | DISTANŢA | DIAMETRUL |

| | | |(m) |

|2017 YD |01.01 |19,1 LD |30 |

|2015 RT1 |02.01 |20 LD |30 |

|2017 YX4 |08.01 |15 LD |64 |

|2017 XT61 |08.01 |11,3 LD |84 |

|2004 FH |10.01 |20 LD |26 |

|2017 YU3 |14.01 |18 LD |53 |

|306383 |22.01 |14,4 LD |178 |

Notă: LD = "Lunar Distance". 1 LD = 384.401 km, distanţa medie dintre Pământ şi Lună. 1 LD = 0,00256 UA.

Prof.Ioan Adam, preşedinte Asociaţia Astronomică „Sirius”- Club UNESCO

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download