Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 19 februarie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 19.02.2020 1 EUR4.77891 USD4.4241Prognoza meteo ANM! Vremea schimb? foaia ?n Rom?nia! Prim?vara timpurie se transform? ?n iarn? t?rzie Claudiu Popa 19 februarie 2020Prognoza meteo ANM! Vremea schimb? foaia ?n Rom?nia! Prim?vara timpurie se transform? ?n iarn? t?rzie la final de februarie, cel pu?in acesta este anun?ul meteorologilor pentru mai multe zone din ?ar?. Zilele c?ldururoase vor deveni din ce ?n ce mai reci. Temperaturile r?m?n neobi?nuite pentru aceast? perioad? a anului, cu toate acestea ?n unele zone va ploua, iar ?n altele va ?ncepe s? ning?.Prognoza?meteo?JoiValorile termice vor continua s? scad? u?or ?n cea mai mare parte a ??rii, dar se vor men?ine peste cele specifice perioadei. Cerul va avea ?nnor?ri, mai persistente ?n centru, sud ?i est, iar ?n vest ?i nord-vest, ?ncep?nd cu orele serii se va degaja treptat. Temporar vor fi precipita?ii ?n general slabe, ploi ?n Muntenia ?i local ?n Oltenia ?i Dobrogea, mixte ?n Maramure?, Transilvania ?i Moldova ?i predominant ploi, pe arii restr?nse, ?n Banat ?i Cri?ana. La munte, vor fi mai ales ninsori. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 4 ?i 12 grade, iar cele minime ?ntre -6 ?i 4 grade. Izolat, mai ales noaptea, se va semnala cea??. ?n Capital? vremea se va men?ine ?nchis?, iar valorile termice vor continua s? se situeze peste cele normale. Temporar va ploua ?i v?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? va fi de 7…8 grade, iar cea minim? se va situa ?n jurul a 3 grade.Prognoza meteo ANM VineriCerul va avea ?nnor?ri ?i mai ales ?n a doua parte a zilei ?i noaptea, local se vor semnala precipita?ii sub form? de ninsoare la munte, mixte ?n regiunile intracarpatice ?i predominant sub form? de ploaie pe arii restr?nse ?n rest. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu intensific?ri ?n zona montan?, mai ales la altitudini mari, dar local ?i temporar ?i ?n regiunile nord-vestice, centrale ?i sud-vestice. Valorile termice vor continua s? se situeze peste cele normale la acast? dat? astfel ?nc?t maximele vor fi cuprinse ?ntre 2 ?i 11 grade, iar minimele ?ntre -3 ?i 3 grade. ?n Bucure?ti valorile termice se vor men?ine peste cele obi?nuite la aceast? dat?. Cerul va avea ?nnor?ri ?i trec?tor va ploua slab. V?ntul va sufla slab ?i moderat. Temperatura maxim? va situa ?n jurul valorii de 9 grade, iar cea minim? va fi de 1…2 grade.Prognoza meteo ANM S?mb?t?Valorile termice vor fi ?n continuare mai ridicate dec?t ?n mod normal la aceast? dat?. Astfel, temperaturile maxime vor fi cuprinse ?ntre 2 ?i 12 grade, iar cele minime ?ntre -4 ?i 3 grade, mai sc?zute ?n estul Transilvaniei. Cerul va fi temporar noros ?i vor fi precipita?ii ?n general slabe, sub form? de ninsoare la munte, predominant sub form? de ploaie, ziua, izolat ?n estul ??rii, iar noaptea mixte, local ?n nord, centru ?i nord-est. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu intensific?ri ?ndeosebi ?n a doua parte a intervalului la munte, cu viteze mai mari ?n zona ?nalt?, dar local ?i temporar ?i ?n celelalte regiuni.APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS: SUNT PRESIUNI S? NU LE MAI PL?TIM SCZ ?I ANT FERMIERILOR! Agroinfo?19 februarie 2020 - AGROINFO.RO Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat ast?zi,?la audierile din Parlament, c? sunt presiuni f?cute de Comisia European? s? nu li se mai pl?teasc? fermierilor rom?ni, ?ncep?nd din 2021, ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT), subven?ie agricol? finan?at? de la bugetul na?ional,??i sprijinul cuplat zootehnic (SCZ). Parlamentarii i-au repro?at c? nu lupt? ?mpotriva plafon?rii subven?iilor agricole??i c? are 5 secretari de stat, ?n loc de 3, ?i c? unul e ?i incompatibil cu func?ia.La audierea desf??urat? miercuri, 19 februarie 2020, ?n comisiile de specialitate reunite, parlamentarii?i-au?repro?at ministrului Oros?c? a mers la Bruxelles, ca mielul la t?iere,?cu o variant? a plafon?rii subven?iilor pe ferm? ?i beneficiar la suma de 300.000 de euro, c? sus?ine fermele de familie ?n detrimentul fermelor mari. V? reamintim c? propunerea Comisiei Europene este de a plafona subven?iile agricole pe ferm? ?i beneficiar la o sum? de trei ori mai mic?, adic? 100.000 de euro, m?sur? care ar lovi direct ?n fermierii mari din Rom?nia.De asemenea, ministrului Oros i s-a repro?at c? a promis c? va avea 3 secretari de stat ?i are, ?n realitate, 5 ?i c? unul dintre ace?tia ar fi ?ntr-o?u?oar? incompatibilitate cu func?ia.Domnule ministru, m? bucur c? pune?i ?n discu?ie sus?inerea fermei de familie pentru c? la ?nt?lnirea de s?pt?m?na trecut? s-a ?n?eles gre?it din partea tuturor, c? avem ceva cu fermele mari sau c? exist? un conflict ?ntre fermele mari ?i ferma de familie. Rom?nia are posibilitatea s? dezvolte cele dou? entit??i, dac? suntem inteligen?i ?i discut?m a?eza?i cu to?ii la mas? pentru c? e clar c? ?n zona de deal ?i de munte se poate dezvolta foarte bine ferma de familie. Tocmai plec?nd de aici, am v?zut c? ?n Planul Na?ional Strategic a?i abordat curajos acest aspect.?Cred c? cel mai gre?it lucru este s? v? duce?i din start, ca mielul la t?iere, la Comisia European? s? discuta?i de plafonare (a subven?iilor n.r.) la 300.000 de euro c?nd, deocamdat?, sunt ni?te taton?ri. Cred c? Rom?nia, ?n acest moment, nu pleac? de pe acela?i picior de egalitate cu celelalte ??ri ale Uniunii Europene.Mai mult dec?t at?t, cred c? peste 75% din inputurile din agricultur? sunt aduse din ??rile Uniunii Europene, deci, banii din agricultur? se ?ntorc extraordinar de mult ?n zona respectiv?. ?ntrebarea este:?crede?i c? cel care este secretar de stat, am ?n?eles c? are o ferm? de familie, domnul secretar de stat Emil Dumitru este ?ntr-o u?oar? form? de incompatibilitate sau ne garanta?i c? va scrie cel mai bun program pe ferma de familie. Am fost foarte bucuros c?nd v-am dat votul data trecut? c? num?rul de secretari de stat din Ministerul Agriculturii va fi redus la trei. Iac?t? c? sunt 5 ?i poate ave?i perspective s? mai crea?i ?nc? dou?-trei posturi de secretari de stat,?i-a spus ministrului Oros unul dintre parlamentarii din comisiile?de specialitate reunite.?n r?spunsul lui, ministrul Oros a anun?at c??sunt presiuni f?cute de Comisia European? pentru dispari?ia a dou? dintre schemele de sprijin pentru fermierii rom?ni, ajutoarele na?ionale tranzitorii care se achit? de la bugetul de stat, at?t pentru vegetal, c?t ?i pentru zootehnie, ?i sprijinul cuplat zootehnic.Legat de ferma de familie, am spus-o ?i nu m? feresc, este principalul obiectiv al mandatului nostru pentru c? suntem convin?i c? ferma de familie este singura, ?i asta ?mi demonstreaz? ceea ce se ?nt?mpl? ?n Europa de Vest unde exist? o tradi?ie a acestor ferme de familie ?i unde?osatura principal? a agriculturii o asigur? aceast? ferm? de familie.? Nu ?nseamn? c? noi ne lupt?m a?a cums e ?ncearc? a se crea ?n spa?iul public aceast? imagine, c? noua conducere a Ministerului Agriculturii se lupt? cu marii fermieri. Dimpotriv?. Am fost la toate evenimentele organizate de c?tre marii fermieri. Sigur c? acolo am fost obligat s? spun care sunt priorit??ile noastre, ale ministerului. Eu nu pot s? m? duc s? le spun oamenilor ?n fa?? lucrurile pe care vor ei s? le aud?, doar ca s? dau bine. Nu m? intereseaz? acest lucru. Eu vreau s? le spun oamenilor ceea ce cred eu. Poate convine sau nu convine, dar nu pot s? mint sau s? spun lucruri ?n care nu cred, c? nu c??tig nimic.Cei care sunt ast?zi mari fermieri ?i sunt performan?i, au sprijinul ministerului constant. Dar principalul obiectiv, ?i ?n Programul Na?ional Strategic ne vom direc?iona activitatea ?i sus?inerea pentru ferma de familie. Noi avem o particularitate, care exist? ?n tot sud-estul Europei, din p?cate. Avem c?teva sute de ferme mari, cele mai mari din Europa ?i din lume, avem aproape 797.000 de ferme de subzisten?? ?i avem c?teva mii de ferme de familie. Noi trebuie foarte rapid ca acele ferme de subzisten??, ?ntr-un ritm foarte accelerat s? le transform?m ?n ferme comerciale ca s? fie sustenabile, vom ?ncerca s? facem, ?i to?i trebuie s? facem ?mpreun?, ?n urm?torii 7 ani. S? oferim acele m?suri de sprijin ca s? facem acest lucru. Dac? peste 7 ani vom fi tot ?n aceea?i situa?ie, nu va fi una fericit?. Cred ?n acest proiect.Legat de subiectul plafon?rii, noi c?nd mergem la Comisie (Comisia European? n.r.) noi trebuie s? avem mai multe variante, pentru c?, ?n mod constant, Comisia, ?ti?i ?i dvs., de aproape de un an vine cu acest subiect al plafon?rii. ?i statele nordice, ?i statele scandinave vin cu acest subiect al plafon?rii.?mpreun? cu ministrul polonez al agriculturii am ini?iat o ?nt?lnire cu 8 ??ri, am reu?it s? atragem ?i Italia, ca s? sus?inem cauza noastr?, aceea legat? de plafonare, dar ?i aceea legat? de SCZ-uri (sprijin cuplat zootehnic n.r.) ?i ANT-uri (ajutoare na?ionale tranzitorii n.r.). Pentru c?? sunt presiuni ca dup? 2021 s? nu putem da aceste m?suri. Iar colegii mei din Parlamentul European ?i colegii dvs, cei care sunt ?n comisia de agricultur?, am v?zut c? pledeaz? pentru sus?inerea, ?n continuare, a ANT-ului ?i a SCZ-ului, a r?spuns ministrul agriculturii Adrian Oros.SUBVEN?IA APIA DE 87 DE EURO LA OVINE ?I 200 DE EURO LA BOVINE! Agroinfo?18 februarie 2020 - SUBVEN?II APIA 2020. Cresc?torii rom?ni de animale beneficiaz?, ?n acest an, de o subven?ie suplimentar? de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) dac? cresc animale din rasele ?n pericol de abandon. Valoarea acestei pl??i compensatorii ?ncepe de la 40 de euro/UVM/an pentru caprine ?i ajunge la 200 de euro/UVM/an la bovine. AGROINFO v? pune la dispozi?ie informa?iile de care ave?i nevoie pentru a cere ace?ti bani.Pl??ile compensatorii pentru rasele de animale ?n pericol de abandon sunt acordate ?n cadrul M?surii 10 agro-mediu ?i clim?, Pachetul 8, PNDR 2020.Pentru a beneficia de Pachetul 8,?Cre?terea animalelor de ferm? din rase?locale ?n pericol de abandon din M?sura?10, solicitan?ii trebuie s? ?ndeplineasc??urm?toarele condi?ii:● de?in femele de reproduc?ie de ras??pur? local? ?n pericol de abandon din?speciile prev?zute ?n PNDR , ?nscrise ?nregistrul genealogic al rasei - sec?iunea?principal?;● se angajeaz? s? men?in? angajamentul de agro-mediu pentru o perioad? de?minimum 5 ani, de la data semn?riiacestuia;● se angajeaz? s? respecte cerin?ele de?baz? relevante ?i cerin?ele specifice?pachetelor de agro-mediu pentru careaplic? (inclusiv normele de ecocondi?ionalitate);● se angajeaz? s? ?in? o eviden?? a?activit??ilor agricole corelate cu?implementarea cerin?elor de agro-mediu?(de baz? ?i specifice la nivelul efectivelor?aflate sub angajament);Plata compensatorie este pl?tit? anual,?ca sum? fix? pe UVM ( calculat pentru?femelele adulte de reproduc?ie de ras?pur?), fiind acordat? ?n urma asum?rii?unor angajamente voluntare pe o period??de 5 ani.Valoarea pl??ilor compensatorii:Ovine: 87 €/UVM/an?Caprine: 40 €/UVM/anBovine (taurine ?i bubaline): 200?€/UVM/anEcvidee: 200 €/UVM/anPorcine: 176 €/UVM/anCoeficientul de conversie dup? care calculeaz? APIA:?Tauri, vaci ?i alte bovine de mai mult de doi ani ?i ecvidee de mai mult de ?ase luni - 1,00 UVM/capBovine ?ntre ?ase luni ?i doi ani - 0,60 UVM/capBovine de mai pu?in de ?ase luni - 0,40 UVM/capOvine/caprine - 0,15 UVM/cap (circa 7 ovine/caprine pe hectar)Pachetul 8 are aplicabilitate la nivel?na?ional.?Rasele locale ?n pericol de abandon din?Rom?nia, ?in?nd seama de pericolul(gradul de risc) ?n care se afl? acestea,?conform prevederilor art. 7(3) al?Regulamentului (UE) nr. 807/2014, sunt:● Ovine:- ?igaie cu cap negru de Teleorman- Ra?ca (Valah? cu coarne ?n tirbu?on)- Karakul de Boto?ani- Merinos de Suseni- Merinos Transilv?nean- Merinos de Cluj- Merinos de Palas- ?igaie – varietatea ruginie● Caprine:- Carpatina- Alba de Banat● Taurine:- Sura de Step?● Bubaline:- Bivolul rom?nesc● Ecvidee:- Furioso North Star- Hu?ul- Gidran- Semigreul rom?nesc- Shagya Arab?- Nonius- Lipi?an● Porcine:- Bazna- Mangali?aCerin?e specifice1. beneficiarul se angajeaz? s? respecte?regulamentul de organizare ?i func?ionare?a registrului genealogic al rasei conform?legisla?iei ?n vigoare.2. beneficiarul se angajeaz? s? men?in?,?pe o perioad? de 5 ani, num?rul de?animale femele adulte de reproduc?ie,prev?zut la ?ncheierea angajamentului,?precum ?i descenden?ii femele necesari?pentru ?nlocuirea acestor animale p?n? la sf?r?itul programului;?dac? efectivul?angajat se reduce, datorit? unor cauze?cum ar fi ?mboln?virea, sacrificarea,moartea sau v?nzarea animalelor,?beneficiarul are obliga?ia de a notifica?Agen?ia de Pl??i ?n termen de 15 zile?lucr?toare de la data documentului?constatator ?i de a reface efectivul de?femele adulte de reproduc?ie, prin?trecere de la tineret sau prin cump?rare;??n cazul ?n care efectivul de animale?adulte nu se va reface ?n maximum 6 luni?de la momentul notific?rii, sprijinul va fi?redus propor?ional.3. beneficiarii ?in o eviden?? a?activit??ilor agricole corelate cu?implementarea cerin?elor de agro-mediu?(completeaz? anual caietul de agromediu),4. beneficiarii m?surii vor trebui s? fac??dovada de?inerii competen?elor necesare?implement?rii angajamentelor sau seangajeaz? s? ob?in? cuno?tin?ele ?i?informa?iile necesare sau s? asigure?expertiza necesar? ?n domeniul?implement?rii angajamentelor de agromediu??i clim? prin servicii de consiliere?sau consultan??.Documente specifice:● adeverin?a eliberat? de asocia?ia?acreditat? de ANZ, care certific???nscrierea animalelor solicitate ?n?Registrul Genealogic al Rasei sec?iunea?principal?- se depune odat? cu cererea;?animalele ?nscrise ?n sec?iunea secundar??nu sunt eligibile la plat?.● documentul care atest? de?inerea?competen?elor necesare implement?rii?angajamentelor de agro-mediu se poatedepune p?n? la data de 10.10.2020,?dup? cum urmeaz?:- ?nainte de efectuarea celei de-a II-a?pl??i - pentru fermierii care aplic? pentru?un num?r de animale mai mare dec?techivalentul a 100 UVM – similar cu?angajamente ?ncheiate pentru suprafe?e?> 300 ha;- ?nainte de efectuarea celei de-a III-a?pl??i - pentru fermierii care aplic? pentru?un num?r de animale de cel multechivalentul a 100 UVM – similar cu?angajamente ?ncheiate pentru suprafe?e?≤300 ha.ATEN?IE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLAT? LA APIA SE DESF??OAR? ?N PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!Subven?ii APIA: DOCUMENTELE obligatorii cu care face?i dovada c? sunte?i FERMIER ACTIV! agrointeligenta.ro - 18 februarie 2020 Lista documentelor obligatorii pentru fermierii care trebuie s?? dovedeasc? ?n acest an calitatea de fermier activ, o condi?ie obligatorie pentru accesarea schemelor de pl??i.? Condi?ia se aplic? produc?torilor agricoli care dep??esc 5.000 de euro pe exploata?ie. Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO v? spune care sunt condi?iile ?n 2020, at?t dac? sunte?i persoan? fizic? sau juridic?.Documentele pentru dovedirea calit??ii de fermier activ:– fermierii persoane fizice, care se ?nregistreaz? la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului ca PFA/II/IF sau ca persoane juridice, pentru dovedirea calit??ii de fermier activ, pentru asigurarea trasabilit??ii parcelelor ?i, dup? caz, a angajamentelor asumate de c?tre fermieri ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural?, depun ini?ial cererea unic? de plat? ca persoan? fizic?. Dup? ?nregistrarea ca persoane autorizate/?ntreprinderi individuale/?ntreprinderi familiale sau ca persoane juridice, fermierii persoane fizice depun formularul de transfer al exploata?iei, ?n condi?iile prev?zute la art. 28 din OUG nr. 3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, la depunerea notific?rii privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai t?rziu de data de 31 ianuarie a anului urm?tor anului de cerere.Persoanele care nu au obliga?ia s? organizeze ?i s? conduc? contabilitatea financiar? conform art. 1 alin. (1)-(4) din Legea nr. 82/1991 a contabilit??ii – Republicat? prezint? dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea condi?iilor prev?zute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din OUG nr. 3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare. – persoanele juridice care au beneficiat ?n anul anterior de pl??i directe care dep??esc cuantumul de 5.000 de euro ?i care sunt ?nregistrate la ONRC, prezint? cod CAEN din care rezult? activitatea agricol? sau actul de ?nfiin?are/actul constitutiv/statutul din care reiese c? au activitate agricol?, dup? caz;– persoanele juridice care au beneficiat ?n anul anterior de pla?i directe care dep??esc cuantumul de 5.000 de euro ?i nu au cod CAEN pentru activitate agricol?, prezint? la APIA dovezile verificabile pentru ?ndeplinirea condi?iilor prev?zute la art. 6 alin.(5) lit. a) sau b) din OUG nr. 3/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, din care s? reias? veniturile totale ?i cele ob?inute din activit??i agricole (copiile situa?iilor financiare anuale depuse la ANAF).– persoanele juridice care au beneficiat ?n anul anterior de pla?i directe care dep??esc cuantumul de 5.000 euro ?i nu sunt ?nregistrate la ONRC, sau din ale c?ror acte de ?nfiin?are/act constitutiv/statut/regulament de organizare ?i func?ionare al sta?iunii de cercetare ?i a celor aflate ?n subordinea universit??ilor nu reiese activitatea agricol? (licee agricole, universit??i, sta?iuni de cercetare agricol?, unit??i de cult, etc.) prezint? la APIA:a) bilan?ul contabil conform Legii 82/1991 a contabilit??ii;b) jurnalul de venituri ?i cheltuieli;c) contul de execu?ie a bugetului institu?iei publice ?i al activit??ilor finan?ate integral sau par?ial din venituri proprii.Dovezile verificabile privind ?ndeplinirea condi?iilor de fermier activ pentru persoanele fizice / juridice se prezint? la APIA la depunerea cererii unice de plat? ?i nu mai t?rziu de data de 31 ianuarie 2021.Foarte important! Dac? sunte?i reprezenta?i la depunerea cererii de c?tre un ?mputernicit, acesta va prezenta:-documentul de ?mputernicire valid (procura notarial? de ?mputernicire pentru persoanele fizice ?i delega?ia de ?mputernicire pentru persoanele juridice) ?i copiile CI/BI ale titularului de cerere ?i ?mputernicitului (?mputernicitul ?nlocuie?te titularul cererii doar ?n scopul ?i pentru perioada pentru care a fost emis? ?mputernicirea).– documentele specifice schemei/m?surii solicitate, ?n cazul ?n care acestea trebuie depuse odat? cu cererea unic? de plat?.– copia cardului exploata?iei zootehnice ?n care sunt ?nregistrate animalele sau adeverin?a eliberat? de c?tre medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit, din care s? rezulte codul exploata?iei ?nscris? ?n RNE valabil la data depunerii cererii unice de plat? pentru solicitan?ii de sprijin pentru paji?ti permanente.Pe l?ng? aceste documente fermierii activi au obliga?ia s? le prezinte ?i pe cele ”de baz?”:– copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ pa?aport/certificatul de ?nregistrare la oficiul registrului comer?ului/certificatul de ?nregistrare fiscal?, dup? caz, iar ?n cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pa?aport ?i procur? notarial? (?n cazul persoanelor fizice) sau delega?ie de ?mputernicire (?n cazul persoanelor juridice);– dovada de?inerii unui cont bancar activ pe teritoriul Rom?niei;– documentele care fac dovada c? terenul eligibil declarat este la dispozi?ia fermierului, conform art. 5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;– documentele care fac dovada utiliz?rii paji?tilor permanente conform art. (5), (6), (61), (7) ?i (71) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri;– documentele care fac dovada utiliz?rii terenurilor agricole apar?in?nd Agen?ia Domeniilor Statului, conform art. (5) ?i (6) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modific?ri ?i complet?ri.La depunerea cererii unice de plat? sau a modific?rilor aduse acesteia, trebuie s? prezenta?i documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care con?in zone de interes ecologic, precum ?i a animalelor.APIA mai precizeaz? c? uprafe?ele declarate ?n cererile unice de plat? pentru care nu se depun documentele care fac dovada utiliz?rii terenului p?n? la data-limit? de depunere a cererilor unice de plat? sunt neeligibile. Cererile Unice de Plat? se depun la Centrele jude?ene/locale APIA ?i al Centrul Municipiului Bucure?ti, ?n perioada 02 martie – 15 mai 2020. Fermierii vor depune la APIA o singur? Cerere Unic? de Plat?, chiar dac? utilizeaz? suprafe?e de teren ?n diferite localit??i sau jude?e!Sectoarele din zootehnie beneficiaz? de noi ajutoare De Minimismeatmilkmiercuri, 19 februarie, 2020 La finalul s?pt?m?nii trecute, MADR a publicat modific?rile privind ajutoarele de minimis pentru diferite sectoare ale zootehniei, dup? cum urmeaz?:?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de ovine? pentru comercializarea l?nii?Proiectul de HG urmeaz? s? fie lansat ?n perioada urm?toare;?Ca element de noutate va fi introdus? o cantitate maxim? de l?n? pe cap de oaie pentru care trebuie f?cut? dovada comercializ?rii ( 4kg/cap).?Raport inspec?ie cu privire la neregulile identificate: ex.:36 kg/ovin?;?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a ?n vederea dezvolt?rii reproduc?iei din aceste rase.?Proiectul de HG pentru aprobarea bugetului aferent anului 2020urmeaz? s? fie lansat ?n perioada urm?toare;Sprijinul va fi axat pentru scroafe de reproduc?ie ?n ras? pur? ?n vederea cre?terii num?rului de matc? ?nscris ?n cartea de ras?.?Actul normativ se afl? ?n dezbatere cu reprezentan?ii sectorului de suine din rasele bazna ?i mangali?a;?Probleme ?nt?mpinate pe durata derul?rii Programului din 2019:-Evolu?ia virusului Pestei Porcine Africane pe teritoriul ??rii noastre, urmat? de restric?iile sanitare veterinare privind mi?carea animalelor;-Valoarea de livrare a purceilor de 250 lei/cap a fost considerat? de c?tre furnizorii de purcei, o valoare mic?, ?n raport cu pre?urile de pe pia?a liber?;-Lipsa procesatorilor ?n fiecare jude?.?AJUTOARE DE STAT?Programul de sus?inere a cresc?torilor de suine pentru activitatea de reproduc?ie?Programul urm?re?te sus?inerea dezvolt?rii fermelor de reproduc?ie.?Schem? de ajutor de stat a fost autorizat? de c?tre Comisia European?;?Programul a fost blocat din cauza referitoare la aplica?ie informatic? care s? gestioneze cererile ?i din 2018 nu a avut buget alocat;??n curs de derulare achizi?ionarea aplica?iei informatice;?Pentru anul 2020bugetul alocateste de 60.000 miilei.?Programul va fi deblocat ?i va putea fi accesat ?i dup? data de 31.12.2020 ?ntruc?t ?n perioada urm?toare M.A.D.R. se vor face demersuri la CE .?Guvernul psd-dist a v?ndut iluzii cresc?torilor de suine care au investit ?n? achizi?ii de teren, autoriz?ri ?i documenta?ii tehnice iar guvernul liberal va face eforturi s? aloce la rectificarea bugetar? sumele necesare pentru cre?terea independen?ei na?ionale pentru ob?inerea de purcel pentru ?ngr??at.?Programul de sus?inere pentru activitatea de reproduc?ie, incuba?ie ?i de cre?tere ?n sectorul avicol urmeaz? s? se fac? o analiz? din partea MADR ?i ANSVSA av?nd ?n vedere situa?ia generat? de evolu?ia gripei aviare ap?rut? pe teritoriul UE care a afectat ?i Rom?nia.?Pentru anul 2020 bugetul alocat este de 46.000 mii lei.?Programul poate fi accesat p?n? la data de 31.12.2020.?Ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor,??n scopul ?mbun?t??irii calit??ii genetice a efectivelor de animale??i implicit a poten?ialului de produc?ie la rasele de animale care au ?ntocmite programe de ameliorare.?Proiectul de HG prin care se stabile?te bugetul pentru anul 2020 urmeaz? s? fie lansat ?n perioada urm?toare.?Suma alocat? este destinat? pl??ii serviciilor de men?inere a? registrelor? genealogice ?i? de? determinare? a calit??ii genetice a animalelor efectuate de c?tre asocia?iile care au ?ntocmite programe de ameliorare pentru rasele de animale.?Conform cererilor ini?iale de solicitare a ajutorului de stat, ?n registrele genealogice sunt ?nscrise 375.556 taurine ?i bubaline, 1.749.864 ovine ?i 175.756 caprine. Durata programului: 2015-2020.?Valoarea ajutorului de stat pentru anul 2020 este de 54.048 mii lei, din care pentru specia bovine 25.012.209 lei ?i pentru speciile ovine/caprine – 29.035.791 lei.?Ajutor de stat pentru neutralizarea de?eurilor de origine animal??prin care se acord? servicii subven?ionate pentru neutralizarea animalelor moarte provenite din gospod?riile cresc?torilor individuali de animale.Schem? de ajutor de stat a fost autorizat? de c?tre Comisia European?.?Durata schemei de ajutor de stat este p?n? la data de 31 decembrie 2020?Se aloca 900 lei/tona de animale moarte.?(?n proces de stabilire a atributiilor ?mpreun? cu ANSVSA, ?n identificarea unei solutii de finan?are pe programe europene ?n vederea solu?ionarii ecarisari )?MECHERII CARE AR FI LUAT SUBVEN?IA LA RO?II F?R? S? LUCREZE O PALM? DE P?M?NT! Agroinfo?19 februarie 2020 - AGROINFO.RO. ?n decurs de 4 luni, ministrul agriculturii Adrian Oros a fost audiat?de dou? ori ?n?comisiile de specialitate reunite ale?Parlamentului. Ce a dezv?luit Adrian Oros?ast?zi, ?n fa?a parlamentarilor,?la cea de-a doua audiere, legat de subven?ia de 3.000 de euro/1.000 mp cultiva?i?cu tomate ?n spa?ii protejate?Programul Tomata este cel mai de interes, mai ales ?n zonele legumicole pe care le-am vizitat aproape pe toate. Continu? ?i-n acest an Programul Tomata, cu c?teva ?mbun?t??iri, zicem noi. Pentru a monitoriza calitatea tomatelor care se ofer? popula?iei, beneficiarii vor trebui s? de?in? un registru de eviden?? a tratamentelor, adic? s?-?i treac? ce substan?e procur?, de unde le procur?, ?i ce substan?e folosesc pentru a trata plantele respective. Ei vor fi instrui?i de c?tre cei de la Autoritatea Na?ional? Fitosanitar?.De asemenea, pentru acurate?ea datelor privind suprafe?ele de?inute ?i cultivate, ?n a?a fel ?nc?t s? nu mai fie "accidente", cum mi-au semnalat cei de la direc?iile agricole jude?ene, unde s-au depus doar dosare ?i nu erau lucr?rile respective, am cerut o copie a filelor din registrul agricol deschis la prim?rii. Repet, la cererea direc?iilor agricole jude?ene. Verificarea se va face la ?nceputul rodirii ?i ?nainte de ?nceperea recolt?rii. Perioada de ?nscriere (?n Program n.r.) va fi p?n?-n 15 aprilie ?i valorificarea produc?iei p?n?-n 15 iunie.? Aceste date le-am stabilit ?mpreun? cu beneficiarii acestui Program. Iar cantitatea minim? care trebuie comercializat? este de 3 tone la 1.000 de metri p?tra?i.Pentru prima parte a Programului, am identificat o sum? de 40 de milioane de euro, urm?nd ca la rectificare (bugetar? n.r.) Programul s? g?sim resurse s? finan??m ?i ciclul 2, la fel cum am f?cut ?n decembrie anul trecut, c?nd am pl?tit ciclul 2 de produc?ie. Ca un element de noutate, tot a?a la cererea beneficiarilor, acolo unde sunt foarte mul?i beneficiari, pentru c? sunt localit??i cu c?teva sute sau chiar mii de beneficiari, acolo am cerut colegilor mei de la direc?iile agricole ?i de la ANF (Autoritatea Na?ional? Fitosanitar? n.r.), s? se deplaseze la sediiile prim?riilor din acele localit??i, s? verifice dosarele ?i s? fac? instruirea privind utilizarea produselor de protec?ie, a declarat miercuri, 19 februarie 2020,?ministrul propus al agriculturii, Adrian Oros, ?n fa?a comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.Adrian Oros a mai spus c? impactul Programului Tomata nu se observ? dac? sunt analizate datele privind importul ?i exportul de tomate rom?ne?ti.Ministrul agriculturii a ad?ugat c? va continua ?n acest an ?i Programul Usturoiul Rom?nesc, unde cuantumul subven?iei este tot 3.000 de euro/ha ?i pentru care a alocat mai mul?i bani dec?t anul trecut pentru c? se a?teapt? la o suprafa?? mai mare cultivat? cu usturoi. Adrian Oros le-a mai spus parlamentarilor?c?, din anul 2021, ajutorul de minimis va fi? pl?tit fermierilor pentru legume, nu doar pentru tomate sau usturoi.Seful MADR anunta verificari la sange pentru Programul Tomata In?feb. 19, 2020 Programul tomata st?rne?te cel mai mare interes ?n r?ndul legumicultorilor, de aceea, acesta continu? ?i ?n acest an cu c?teva ?mbun?t??iri, a subliniat ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, ast?zi, ?n cadrul audierilor de la Comisiile de agricultur? din Parlament.”Programul Tomata este cel mai de interes, mai ales ?n zonele legumicole pe care le-am vizitat aproape pe toate. Continu? ?i-n acest an Programul Tomata, cu c?teva ?mbun?t??iri, zicem noi. Pentru a monitoriza calitatea tomatelor care se ofer? popula?iei, beneficiarii vor trebui s? de?in? un registru de eviden?? a tratamentelor, adic? s?-?i treac? ce substan?e procur?, de unde le procur?, ?i ce substan?e folosesc pentru a trata plantele respective. Ei vor fi instrui?i de c?tre cei de la Autoritatea Na?ional? Fitosanitar?”, a preciza Oros.”De asemenea, pentru acurate?ea datelor privind suprafe?ele de?inute ?i cultivate, ?n a?a fel ?nc?t s? nu mai fie ?accidente”, cum mi-au semnalat cei de la direc?iile agricole jude?ene, unde s-au depus doar dosare ?i nu erau lucr?rile respective, am cerut o copie a filelor din registrul agricol deschis la prim?rii. Repet, la cererea direc?iilor agricole jude?ene. Verificarea se va face la ?nceputul rodirii ?i ?nainte de ?nceperea recolt?rii. Perioada de ?nscriere va fi p?n?-n 15 aprilie ?i valorificarea produc?iei p?n?-n 15 iunie.? Aceste date le-am stabilit ?mpreun? cu beneficiarii acestui Program. Iar cantitatea minim? care trebuie comercializat? este de 3 tone la 1.000 de metri p?tra?i.Pentru prima parte a Programului, am identificat o sum? de 40 de milioane de euro, urm?nd ca la rectificarea bugetar? s? g?sim resurse s? finan??m ?i ciclul 2, la fel cum am f?cut ?n decembrie anul trecut, c?nd am pl?tit ciclul 2 de produc?ie. Ca un element de noutate, tot a?a la cererea beneficiarilor, acolo unde sunt foarte mul?i beneficiari, pentru c? sunt localit??i cu c?teva sute sau chiar mii de beneficiari, acolo am cerut colegilor mei de la direc?iile agricole ?i de la Autoritatea Na?ional? Fitosanitar?, s? se deplaseze la sediiile prim?riilor din acele localit??i, s? verifice dosarele ?i s? fac? instruirea privind utilizarea produselor de protec?ie, a declarat miercuri, 19 februarie 2020, ministrul propus al agriculturii, Adrian Oros, ?n fa?a comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului”, a mai spus ?eful MADR ?n cadrul audierilor.Oros a mai precizat c? impactul Programului Tomata nu se observ? dac? sunt analizate datele privind importul ?i exportul de tomate rom?ne?ti, ad?ug?nd c? va continua ?n acest an ?i Programul Usturoiul, unde cuantumul subven?iei este tot 3.000 de euro/ha ?i pentru care a alocat mai mul?i bani dec?t anul trecut.Adrian Oros le-a mai spus membrilor comisiei c?, ?ncep?nd cu anul 2021, ajutorul de minimis va fi? pl?tit fermierilor pentru legume, nu doar pentru tomate sau usturoi.Adrian Oros: Frauda ?ntreprins? printr-o a?a zis? filiera a Mafiei din Sicilia nu se refer? la programul de ajutor "Tomata" 19 feb, 2020 | Agerpres Frauda de aproape un milion de euro realizat? pe a?a-zisa filier? a mafiei siciliene nu se refer? la ajutorul acordat prin programul "Tomata", a declarat, miercuri, ministrul propus la Agricultur?, Adrian Oros, la finalul audierilor din Parlament, informeaz? Agerpres. "Speran?a mea este c? sunt c?t mai pu?ine astfel de situa?ii ?i dup? ?tiin?a mea acel dosar s-a referit la un sprijin cuplat din vegetal ?i nu la Programul "Tomata", dar pentru a evita asemenea fraude c?nd am promovat Hot?r?rea de Guvern pe acest program am venit cu dou? nout??i. Una se refer? la monitorizarea acestui program ?n a?a fel ?nc?t s? nu existe asemenea fraude, iar cei de la Direc?iile agricole jude?ene (DAJ) au obliga?ia de a verifica de dou? ori dac? ?ntr-adev?r cei care depun dosare fac ceea ce ?i-au propus ?i ce trebuie s? fac? ca s? beneficieze de acest ajutor. Pe de alt? parte, pentru a da ?ncredere rom?nilor pentru tomatele rom?ne?ti am specificat c? beneficiarii trebuie s? de?in? un registru privind utilizarea substan?elor fitosanitare, cu ce substan?e ?i care este doza, iar acest lucru trebuie s? o fac? cei de la Agen?ia Na?ional? Fitosanitar? (ANF)", a explicat Oros, ?ntrebat despre dosarul de fraud? cu subven?ii agricole din Mehedin?i. Ministrul a precizat c? acolo unde beneficiarii sunt numero?i, pentru c? ?n 4-5 jude?e exist? o activitate legumicol? ?n mod tradi?ional ?i sunt comune cu c?te 3000-4000 de beneficiari, acolo cei de la ANF ?i DAJ se vor deplasa s? rezolve aceste dosare ?i s? fac? instruiri. ?n ceea ce prive?te siguran?a tomatelor rom?ne?ti, Oros a precizat c? ?n 2019 determin?rile realizate ?n laboratoarele de specialitate au ar?tat c? doar pentru o singur? prob? au fost identificate reziduuri de pesticide cu valori mai mari dec?t limitele maxime admise, tomatele fiind retrase de la comercializare, iar 46% (192 de probe) au avut reziduuri de pesticide dar ?n limitele acceptate. Ministerul Agriculturii a anun?at s?pt?m?na trecut? c? "Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate" continu? ?i ?n anul 2020, termenul limit? de ?nscriere ?n program este 15 aprilie 2020, iar termenul limit? de valorificare a produc?iei - 15 iunie 2020, inclusiv. Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane de euro, iar beneficiarii trebuie s? valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp. ?n plus, pentru a avea siguran?a c? tomatele ce vor fi oferite popula?iei vor avea o calitate c?t mai bun?, beneficiarii trebuie s? de?in? un registru de eviden?? a tratamentelor de protec?ie a plantelor, ce va fi verificat de c?tre inspectorii Autorit??ii Na?ionale Fitosanitare. Reprezentan?ii Direc?iilor pentru Agricultur? Jude?ene efectueaz? verific?ri la ?nceputul rodirii ?i ?nainte de ?nceperea recolt?rii ?n vederea evalu?rii produc?iei. Anul trecut, ?n spa?iul public au ap?rut informa?ii c? mai mul?i cet??eni italieni din Sicilia au arendat terenuri ?n zona Olteniei, respectiv ?n Mehedin?i, declar?nd la APIA c? sunt cultivate tomate, pentru a beneficia de subven?ii de peste 3,9 milioane de lei ?n baza sprijinului cuplat, culturi care ?n realitate nu au existat niciodat?.PL??ILE APIA PE HECTAR R?MASE F?R? BANI PENTRU 2020! Agroinfo?19 februarie 2020 - ?N PERICOL DE A FI ANULATE! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c? Rom?nia a cerut Comisiei Europene s? transfere bani de la M?sura 10 agro-mediu ?i clim? pentru M?sura 13 Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice. Suma necesar? este 205 milioane de euro. Dac? nu va fi acceptat transferul, APIA nu va putea achita, pentru 2020, aceste pl??i fermierilor.Alocarea ini?ial? a M?surii 13 a fost epuizat?, iar valorile pl??ilor compensatorii aferente celor 3 sub-m?suri nu au fost ?nc? stabilite pentru anul 2020.?MADR a formulat ?i transmis c?tre DG AGRI din cadrul Comisiei Europene o propunere de modificare a PNDR 2014-2020 ?n vederea asigur?rii resurselor financiare necesare pentru continuarea implement?rii acestei m?suri. Propunerea transmis? ?n luna decembrie 2019 vizeaz? realocarea unei sume de 205 milione Euro de la M?sura 10 – Agro-mediu ?i clim? din PNDR 2014-2020 la M?sura 13.Valorile pl??ilor compensatorii aplicabile ?n anul 2020 pentru M?sura 13 urmeaz? a fi stabilite dup? primirea r?spunsului Comisiei Europene cu privire la propunerea de modificare ?i vor fi publicate pe site-urile madr.ro ?i .ro ?i afi?ate la sediile centrelor jude?ene/locale ale APIA.Neacceptarea de c?tre Comisia Europan? a realoc?rii propuse de MADR poate conduce la ?ncetarea implement?rii M?surii 13 ?n actuala perioad? de programare,?anun?? APIA.APIA a publicat acest anun? pe pagina sa oficial? pe 10 februarie 2020. Deci, la acea dat? Rom?nia nu avea ?nc? un r?spuns de la Comisia European?. Fermierii rom?ni care beneficiaz? de pl??ile compensatorii pe hectar acordate ?n cadrul M?surii 13 au angajamente ?ncheiate cu APIA pentru o perioad? de 5 ani. Cei care au angajamentele ?n derulare s-ar putea ca ?n acest an s? nu-?i primeasc? banii de la APIA ?n cazul ?n care Comisia European? respinge transferul de bani ?ntre o m?sur? ?i alta.Deocamdat?, APIA anun??, pe pagina sa oficial?,?condi?iile de accesare a?acestor pl??i compensatorii ?i?cuantumul pe hectar care a fost achitat anul trecut fermierilor beneficiari.?Aten?ie! Potrivit APIA, acest cuantum s-ar putea modifica pentru anul 2020, dac? Rom?niei ?i va fi acceptat? cererea de transfer de bani, iar cele 205 milioane de euro vor fi alocate M?surii 13.M?sura 13 - Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice (M.13)(cf. Art 31, 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 cu modific?rile ulterioare)Subm?sura 13.1 – Pl??i compensatorii ?n zona montan? – 97 euro/ha;Subm?sura 13.2 – Pl??i compensatorii pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale semnificative – 62 euro/ha;Subm?sura 13.3 – Pl??i compensatorii pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri specifice – 75 euro/ha.Pentru a beneficia de pl??i ?n cadrul acestei m?suri, fermierul trebuie s? respecte condi?iile de eligibilitate conform fi?ei m?surii 13 din PNDR 2014 – 2020.Sprijinul este de tip compensatoriu, acordat anual, ca sum? fix?, pe hectar ?i reprezint? o compensa?ie pentru pierderile de venit ?i costurile suplimentare suportate de fermierii activi care ?ncheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activit??ilor agricole ?n zonele (UAT-urile) eligibile corespunz?toare fiec?rei subm?suri.Conform PNDR 2014 – 2020, la nivelul fiec?rei subm?suri, pentru fermele cu suprafe?e agricole mai mari de 50 ha se va aplica degresivitatea sprijinului financiar, valoarea pl??ii sc?z?nd pentru acele suprafe?e agricole care dep??esc aceast? valoare, dup? cum urmeaz?:? 1-50 ha - 100% din prima acordat? pe hectar,? 50,01-100 ha - 75% din prima acordat? pe hectar,? 100,01-300 ha - 50% din prima acordat? pe hectar,? peste 300 ha - 35% din prima acordat? pe hectar.Pentru sM.13.2 ?i sM13.3, ?n cazul ?n care ?n urma aplic?rii degresivit??ii, valoarea pl??ii compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 €/ha, plata compensatorie acordat? pe unitatea de suprafa?? va fi ?n cuantum de 25 €/ha.Pentru UAT care au fost eligibile ?n perioada 2015-2018 ?n cadrul sM.13. 2, dar care au devenit neeligibile ?ncep?nd din anul 2019 ?n urma actualiz?rii procesului de fine tuning, se va realiza o sc?dere progresiv? a pl??ilor, ?n limitele prev?zute la art. 31 alin. (5) al R.1305/2013. Astfel, ?n anul 2020 cuantumul pentru aceste UAT este de 25 euro/ha/an (20% din valoarea pl??ii acordate ?n zonele care au fost eligibile ?n perioada de programare 2007-2013 ?n temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999, dar nu mai pu?in de 25 euro/ha/an),?anun?? APIA.ATEN?IE!?Acest articol este protejat de dispozi?iile Legii 8/1996 privind dreptul de autor ?i este interzis? copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum ?i orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe?AGROINFO?pot fi preluate doar ?n limita a maxim 500 de caractere ?i cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.TERMEN LIMIT? 15 APRILIE 2020 ADEVERIN?? SPRIJIN CUPLAT BOVINE! Agroinfo?19 februarie 2020 AGROINFO. RO Asocia?ia Aberdeen Angus atrage aten?ia cresc?torilor de bovine c? termenul limit? pentru ?nscrierea ?n asocia?ie este 15 aprilie 2020 pentru a putea beneficia de adeverin?a care s?-i ajute s? ob?in? sprijinul cuplat, subven?ia european? cu cel mai mare cuantum pe cap de animal.Asocia?ia Aberdeen Angus Rom?nia reaminte?te tuturor fermierilor care de?in animale provenite din Ungaria ?i vor s? se ?nscrie ?n asocia?ie c? trebuie? s? respecte urm?toarele? decizii luate de Consiliul Director:?toate animalele venite de pe teritoriul Ungariei trebuie s? aib? f?cute teste A.D.N. care s? confirme at?t originea pe linie matern? c?t ?i patern? a animalului; ?n trecut au fost aduse pe teritoriul Rom?niei animale din Ungaria care nu respectau caracteristicile rasei Aberdeen Angus (prezen?a petelor ?i coarnelor).?testele A.D.N. trebuie efectuate la laboratorul nostru partener din Germania.?animalele trebuie s? aib? performan?ePentru a putea beneficia de adeverin?? pentru SCZ (sprijin cuplat zootehnic n.r.)?, ?nscrierea ?n asocia?ie se poate face p?n? ?n data de 15. 04. 2020.?Anun?? ?ntr-un comunicat Asocia?ia Aberdeen Angus.V? reamintim cuantumul sprijinului cuplat pentru bovine, achitat cresc?torilor de c?tre Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) pentru anul 2019:Sprijin cuplat vaci de lapte este de?379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animalSprijin cuplat taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora este de?237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animalAdrian Pintea, intalnire cu fermierii! Ce le-a transmis seful APIA In?feb. 19, 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) continu? ast?zi, 19 februarie 2020, seria sesiunilor de informare, dedicate exclusiv m?surilor delegate de AFIR c?tre APIA din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? (PNDR) 2014-2020, cu o nou? conferin?? organizat? ?n regiunea de sud a ??rii, respectiv la Ploie?ti, jude?ul Prahova.Reamintim c? scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea m?surilor de dezvoltare rural? gestionate de APIA ?i de a cre?te gradul de absorb?ie a fondurilor europene aferente acestora.M?surile vizate sunt M?sura 10 – Agromediu ?i clim?, M?sura 11 – Agricultur? ecologic?, M?sura 13 – Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale, M?sura 14 – Pl??i ?n favoarea bun?st?rii animalelor, M?sura 8 – Subm?sura 8.1? – ?mp?durirea ?i crearea de suprafe?e ?mp?durite ?i M?sura 15 – Subm?sura 15.1 – Pl??i pentru angajamente de silvomediu.?Ne apropiem ?ncet, ?ncet de finalul acestei campanii de informare pe care am derulat-o timp de aproape dou? luni, ?n toate regiunile ??rii, exclusiv pentru beneficiarii m?surilor delegate pe care le gestion?m din PNDR 2014-2020. ?i ast?zi, la Ploie?ti, prezen?a fermierilor a fost mare, ca peste tot ?n ?ar?, ?i interesul manifestat pentru aceste forme de sprijin a fost crescut; au venit cu multe ?ntreb?ri, au solicitat clarific?ri pe diverse spe?e, deci sesiunea a fost mai mult dec?t binevenit? ?i productiv?.” a declarat Directorul General APIA, Adrian Pintea.La conferin?a de la Ploie?ti particip? ast?zi fermieri din jude?ele, Prahova, Arge?, D?mbovi?a, Giurgiu, Ilfov, Bucure?ti.Ultima sesiune de informare va avea loc ?n data de 26 februarie 2020 la R?mnicu V?lcea. CE SE ?NT?MPL? CU APIA ?I AFIR ?i CU PL??ILE FERMIERILOR! Agroinfo?19 februarie 2020 - AGROINFO.RO. Sunt presiuni mari de la Comisia European? pentru unificarea celor dou? agen?ii de pl??i, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?i Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale. La prima ?nt?lnire cu noul comisar european pentru Agricultur?, prima ?ntrebare a acestuia pentru ministrul Oros a fost: voi de ce ave?i dou? agen?ii de pl??i? A declarat ast?zi, ?n Parlament, ?ministrul?desemnat al agriculturii, Adrian Oros.Suntem singura ?ara din Europa care avem dou? agen?ii, iar presiunile sunt de la Comisia European? ?i acest lucru este cunoscut ?i de c?tre dumneavoastr?, domnule pre?edinte, pentru c? ave?i informa?ii ?i este normal s? ave?i informa?ia, ?i de c?tre conduc?torii celor dou? institu?ii.?Eu, c?nd am venit la minister, ?n noiembrie, la prima ?nt?lnire cu mini?trii, am dus un document prin care sus?ineam continuarea activit??ii ?n dou? agen?ii. Dar la prima ?nt?nlnire cu noul comisar european (Janusz Wojciechowski, comisar european Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? n.r.)?pe care am avut-o, prima ?ntrebare a fost: de ce voi, rom?nii, ave?i dou? agen?ii de pl??i? Probabil, c? vor fi presiuni s? facem o singur? agen?ie. O s? o facem ?n a?a fel ?nc?t s? nu fie afecta?i beneficiarii, adic? fermierii. Pentru mine, asta este important ca cei care beneficiaz? de activitatea celor dou? agen?ii s? nu fie afecta?i ?i o s? g?sim o cale ?n?eleapt? s? facem acest lucru f?r? s? fie afectat? activitatea celor dou? agen?ii, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la audierile de ast?zi, 19 februarie 2020, din Comisiile de agricultur? reunite din Parlamentul European.?n perioada de acreditare la Comisia European?, activitatea celor dou? agen?ii de pl??i va continua, indiferent c? vor fuziona sau vor func?iona separat ca p?n? acum, deci beneficiarii nu vor fi afecta?i de faptul c? agen?iile se vor uni, a mai spus Oros.V? spun, la prima ?nt?lnire (la Consiliul mini?trilor agriculturii, la Bruxelles n.r.), eu am sus?inut ?n fa?a colegilor mei (mini?trii agriculturii din alte state membre UE n.r.)?c? este nevoie (de dou? agen?ii n.r.) ?i tocmai ca s? nu afect?m activitatea. Dar dac? presiunile continu?, o s? facem ?n a?a fel ?nc?t cei care trebuie s? beneficieze de serviciile celor dou? agen?ii s? nu fie afecta?i, a ad?ugat Oros.ATEN?IE!?Acest articol este protejat de dispozi?iile Legii 8/1996 privind dreptul de autor ?i este interzis? copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum ?i orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe?AGROINFO?pot fi preluate doar ?n limita a maxim 500 de caractere ?i cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.Proiectele pentru promovarea produselor ?n UE ?i ??ri ter?e, ?n 2020. se depun p?n? pe 15 aprilie ?SIMONA DAN 19 FEBRUARIE 2020 Pentru promovarea produselor agroalimentare ?n UE ?i ??ri ter?e, prin programul ?Enjoy, it’s from Europe”, ?n anul 2020, a fost alocat un buget total de 200,9 milioane euro, data limit? pentru depunerea proiectelor fiind 15 aprilie 2020, potrivit Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).“Obiectivele specifice principale ale programului vizeaz?: sporirea competitivit??ii produselor agricole ?i a anumitor produse alimentare din Uniune, a consumului acestora, precum ?i a vizibilit??ii lor at?t ?n Uniune, c?t ?i ?n afara sa, cre?terea nivelului de cunoa?tere ?i recunoa?tere a sistemelor de calitate ale Uniunii, majorarea cotei de pia?? a produselor agricole ?i a anumitor produse alimentare din Uniune”, se arat? ?ntr-un comunicat al MADR.?Aceste programe de finan?are urm?resc informarea consumatorilor din Uniunea European? ?i din ?ntreaga lume cu privire la valoarea produselor certificate pe diferite scheme de calitate ale UE, precum indica?iile geografice, produsele ecologice sau produsele cu indica?ia “produs montan”. Totodat?, aplican?ii pot promova standardele ?nalte de siguran?? ?i calitate ale UE, precum ?i diversitatea ?i autenticitatea produselor europene.Potrivit secretarului de stat ?n MADR? Aurel Simion programul de informare ?i promovare pentru anul 2020 are ca prioritate, pentru MADR. elaborarea de scheme de calitate, ?Rom?nia are ?n lucru trei scheme noi de calitate ce urmeaz? a fi notificate la Comisia European?”, a preciyat Aurel Simion.AFIR si FINANTARIVesti bune pentru pescari! MADR are planuri mari pentru sectorul piscicol In?feb. 19, 2020 Secretarul de stat ?n Ministerul Agriculturii Gheorghe ?tefan a anun?at mar?i, la Cluj, c? ministerul pe care ?l reprezint? va lansa un proiect privind cre?terea consumului de pe?te proasp?t ?n ?ar?, transmite?AGERPRES.?Ministerul Agriculturii va lansa, ?n premier?, de la 1 ianuarie 2021, un proiect care vizeaz? cre?terea consumului de pe?te proasp?t ?n Rom?nia ?i sper?m ca s?-i convingem, cu aceast? ocazie, ?i pe ardeleni, c? cel mai bun porc e, totu?i, pe?tele. Va fi o prioritate a ministerului, pentru c? dorim s? ne implic?m ?i ?n organizarea pie?ei de pe?te din Rom?nia, deoarece grija fermierului este s? produc?, nu s? sune la diver?i clien?i pentru a-?i vinde produsele. Consumul de pe?te pe cap de locuitor este ?n Rom?nia de circa 6 kg, suntem la coada UE”, a spus Gheorghe ?tefan.El a ad?ugat c? vor fi realizate centre de gros pe l?ng? marile ora?e consumatoare de pe?te, precum Bucure?ti, Ia?i, Craiova, iar fermierii din zonele respective s? ?ncheie contracte cu centrele de gros, care, la r?ndul lor, s? fie singurele care s? poat? ?ncheia contracte cu marile lan?uri de supermarketuri. ?M?sura ar avea ca avantaj scoaterea la suprafa?? a pie?ei negre din zon?, cre?terea produc?iei de pe?te, asigurarea trasabilit??ii pe?telui, dar ?i un control pe ferme ?i pe specii”, a mai spus Gheorghe ?tefan.El a participat, mar?i, la o conferin?? despre Programul Opera?ional de Pescuit ?i Acvacultur?, organizat? la Cluj-Napoca, la care au participat peste 80 de fermieri din domeniu.Probleme grave la AFIR! Angajatii, beneficiari de bani europeni! In?feb. 19, 2020 Ministrul interimar al Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a declarat ast?zi, la audierile din Parlament, c? la Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) au fost angajate, f?r? concurs, 119 persoane din mediul privat, multe dintre acestea fiind beneficiare de bani europeni.”Legat de AFIR vreau s? v? spun, ?n afara de gravele probleme de management, multe dintre ele sunt la DNA, pentru c?, ?ntr-adev?r, au fost probleme foarte grave de resolu?ion?ri a unor decizii de finan?are, s-au f?cut presiuni ca acestea s? fie resolu?ionate, pe de o parte, pe de alt? parte, foarte mul?i oameni adu?i din mediul privat, 119 persoane f?r? concurs. Eu nu contest, cu siguran??, sunt ?n mediul privat oameni foarte competen?i, dar trebuiau s? dea concurs dac? ?ntr-adev?r agen?ia avea nevoie de domniile lor. 119 persoane aduse de la societ??i comerciale. Mul?i dintre ei, beneficiari de proiecte AFIR. Sigur, vreo 38 de mili?ieni.Ce solu?ie urgent? am g?sit acolo? Lansarea urgent? de sesiuni ?i contractarea suplimentar?, dup? caz, pentru toate sumele disponibile pentru c? sunt foarte multe sume disponibile. Sesiunile trebuie s? fie continue ?i am discutat cu cei din conducerea AFiR ca aceste sesiuni s? fie continue”, a precizat ministrul Oros, la audierea de ast?zi din Comisiile reunite de agricultur? din Parlament.De asemenea, Adrian Oros a mai subliniat c? se impune o simplificare a procedurilor de lucru. ?n acest sens, ministrul a identificat trei proceduri care pot fi simplificate, legate de evaluare, de achizi?ii ?i de plat?.MINISTRUL OROS: ANGAJA?II AFIR, BENEFICIARI DE BANI EUROPENI!Agroinfo ?19 februarie 2020 - AGROINFO.RO. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat ast?zi, 19 februarie 2020, la audierile din Parlament, c? la Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) au fost angaja?i, f?r? concurs, 119 persoane din mediul privat, multe dintre acestea fiind beneficiare de fonduri europene. Au accesat bani europeni, pe proiecte AFIR, ?i sunt beneficiari. ?ntre ei, vreo 38 de mili?ieni, a spus Oros.Legat de AFIR vreau s? v? spun, ?n afara de gravele probleme de management,?multe dintre ele sunt la DNA (Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie n.r.), pentru c?, ?ntr-adev?r, au fost probleme foarte grave de resolu?ion?ri a unor decizii de finan?are, s-au f?cut presiuni ca acestea s? fie resolu?ionate, pe de o parte, pe de alt? parte, foarte mul?i oameni adu?i din mediul privat, 119 persoane f?r? concurs. Eu nu contest, cu siguran?? , sunt ?n mediul privat sunt oameni foarte competen?i, dar trebuiau s? dea concurs dac?, ?ntr-adev?r agen?ia avea nevoie de domniile lor. 119 persoane aduse de la societ??i comerciale.Mul?i dintre ei, beneficiari de proiecte AFIR. Sigur, vreo 38 de mili?ieni. Ce solu?ie urgent? am g?sit acolo (la AFIR n.r.)? Lansarea urgent? de sesiuni ?i contractarea suplimentar?, dup? caz,?pentru toate?sumele disponibile pentru c? sunt foarte multe sume disponibile. Sesiunile trebuie s? fie continue ?i am discutat cu cei din conducerea AFiR ca aceste sesiuni s? fie continue, a spus ministrul propus al agriculturii, Adrian Oros, la audierea de ast?zi din Comisiile reunite de agricultur? din Parlament.Adrian Oros a mai?spus c? va analiza stadiul contractelor de la AFIR, a achizi?iilor, a pl??ilor f?cute c?tre beneficiarii de fonduri europene.De asemenea, o simplificare a procedurilor de lucru. ?i am identificat trei proceduri:care pot fi simplificate?legat de evaluare, de achizi?ii ?i de plat?,?a declarat ministrul propus la Agricultur?.AFIR: Fonduri europene penntru procesarea produselor pomicole Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este acorda pentru investitii corporale ?i necorporale in cadrul intreprinderilor de prelucrare ?i comercializare a fructelor ?i marketingul produselor din fructeObiectivele submasurii 4.2a:modernizarea ?i crearea de unitati de procesare;introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse ?i procese tehnologice;cre?terea valorii adaugate a produselor din sectorul pomicol;imbunatatirea controlului intern al calitatii;cre?terea numarului de locuri de munca;– scaderea consumului de energie ?i a emisiilor de GES.Beneficiarii care pot solicita sprijin nerambursabil prin aceasta submasura sunt:Intreprinderile micro, mici, mijlocii ?i mari, definite conform legislatiei nationale in vigoare;Cooperativele ?i grupurile de producatori care realizeaza investitii corporale ?i necorporale pentru procesarea ?i marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene (TFUE), cu exceptia produselor pescare?ti.?Sprijinul nerambursabil se va acorda dupa cum urmeaza:Intreprinderi micro ?i mici –? intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depa?i:600.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care acopera tot lantul alimentar;900.000 euro pentru investitiile care acopera tot lantul alimentar (colectare,? depozitare, conditionare,? procesare ?i comercializare);Intreprinderi mijlocii – intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depa?i:800.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;1.100.000 euro pentru investitiile care conduc total un lant alimentar integrat (colectare, depozitare, conditionare, procesare ?i comercializare).Intreprinderi mari – intensitatea sprijinului este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depa?i:1.000.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;1.500.000 euro pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat; Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20 de puncte procentuale, in urmatorul caz: ? Opera?iuni sprijinite in cadrul PEI. *UE, despre majorarea sprijinului pentru apicultori Februarie 19, 2020 Adrian OROS, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, sustine propunerea Comisiei Europene exprimata in cadrul Reuniunii AGRIFISH de a creste sprijinul financiar alocat programului dedicat sustinerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, dupa anul 2022. Propunerea de a creste alocarea dupa 2022 vizeaza Programul National Apicol, intrucat in ce priveste alocarea totala pentru toate statele membre in perioada 2020 – 2022, aceasta este in valoare de 40 milioane de euro pe an, Romaniei revenindu-i suma de 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului. Facem precizarea ca din aceasta suma 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeana prin Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar 50% este contributia Romaniei de la Bugetul de stat.Propunerea de a creste valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabila numai dupa aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual si finalizarea legislatiei viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat in cadrul intalnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.In cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegatia Ungariei a sustinut o informare cu privire la situatia dificila din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian OROS si-a exprimat sustinerea pentru solutiile propuse de delegatia ungara.”Este adevarat ca sectorul apicol se confrunta cu probleme multiple si ne exprimam de aceea toata sustinerea pentru solutiile propuse de delegatia ungara. Desi suntem cu totii de acord cu rolul pe care il joaca albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultura, dar si ca sursa de produse ale stupului de o valoare extraordinara pentru umanitate, trebuie sa recunoastem ca acest sector are nevoie urgenta de masuri pentru a nu intra in colaps ireversibil. Sustinem masurile propuse de colegul ungar si solicitam Comisiei Europene sa ia in considerare stabilirea cat mai rapid a unui set de masuri menite sa protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul OROS in cadrul Consiliului AgriFish.Romania este unul dintre producatorii importanti de miere la nivel european, cu o productie de peste 29.000 tone raportata pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agentia Nationala pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise si notificate la Comisie, arata ca erau inregistrate 1.848.790 familii de albine in Romania, pozitionandu-ne pe locul doi la nivel european, dupa Spania, care detine un efectiv de 2.961.000 familii de albine. In ceea ce priveste exporturile de miere ale Romaniei, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, in timp ce importurile pentru aceeasi perioada s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.Programul Casa Verde Fotovoltaice: 26.300 cereri depuse la nivel national In?feb. 19, 2020 E-acumulatori.ro – instalator autorizat de Administra?ia Fondului pentru Mediu (AFM) prin firma P Plus 2002 SRL? – aduce o serie de preciz?ri legate de Programul Na?ional Casa Verde Fotovoltaice, ?nceput ?n 2019 ?i despre stadiul actual al dosarelor ?nscrise pentru finan?are.?n acest moment, ?n Programul Na?ional Casa Verde Fotovoltaice 2019 au fost depuse 26.300 de dosare la nivel na?ional, cele mai multe pentru Regiunea Nord-Est (4116 de cereri, pentru finan??ri ?n valoare de 81.980.000 de lei), iar num?rul cel mai mic a fost ?nregistrat pentru Regiunea de Vest (cu 2643 de cereri, ?n valoare de 52.200.000 de lei). De?i fondurile pentru celelalte regiuni s-au epuizat, pentru zona Bucure?ti-llfov se mai pot ?nc? depune dosare. Pentru aceast? regiune au fost ?nscrise ?n platforma AFM, p?n? acum, 3257 de dosare, ?n valoare total? de 80.000.000 de lei.?Dup? sistarea ?i reluarea Programului Na?ional Casa Verde Fotovoltaice ?n toamna anului trecut, suntem activ interesa?i de stadiul dosarelor ?i derularea programului, mai ales c? E-acumulatori.ro – instalator autorizat AFM prin firma P Plus 2002 SRL – are sute de dosare ?nregistrate ?n platforma virtual? dedicat?. Mai mult, ne dorim s? ?i asigur?m pe cei care ne-au ales ca furnizori de eforturile pe care le facem pentru a lucra al?turi de noua conducere a Administra?iei Fondului de Mediu pentru buna derulare a programului. Am fost asigura?i de AFM si Ministerul Mediului, c? toate dosarele vor fi evaluate corect, iar cele care ?ndeplinesc condi?iile de eligibilitate vor primi ?i finan?area dorit?. Mai mult, ni s-a men?ionat c?, se dore?te publicarea la finalul fiec?rei luni a dosarelor analizate, iar p?n? la finalul lunii aprilie s? se finalizeze evaluarea tuturor dosarelor. A?tept?m cu interes aceste ac?iuni pentru a putea ?ncepe instalarea propriu-zis? a panourilor fotovoltaice ?i pentru a ajuta clien?ii no?tri ?i rom?nii din toat? ?ara s? devin? prosumatori. Consider?m c? sunt pa?i importan?i c?tre o Rom?nie mai verde ?i mai sustenabil? energetic”, a declarat Dan Tudose, Manager E-acumulatori.ro.Fonduri europene pentru combaterea dezastrelor naturale. Cine poate accesa sprijinul Februarie 18, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidului solicitantului pentru submasura 5.1?Sprijin pentru investitii in actiuni preventive menite sa reduca consecintele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse si catastrofale?si pentru submasura 5.2?Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale, finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020.Ghidurile pot fi consultate pe pagina oficiala de internet a Agentiei, , la sectiunea Transparenta decizionala.?Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice?de la data publicarii pe site. Toti cei interesati pot sa transmita propuneri sau observatii pe adresa de e-mail?consultare@, pana la data de 20 februarie 2020.Reamintim ca prin?submasura 5.1 – privati, sprijinul financiar nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali si de 100% din cheltuielile eligibile pentru grupurile de fermieri (societati, cooperative, grupuri de producatori). Valoarea finantarii acordate este de maximum?250.000 de euro/ proiect?pentru investitii in instalatii, echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si infrastructura sanitara in cadrul fermelor (de exemplu: constructia si dotarea filtrului cu grup sanitar si dusuri, vestiare etc.)De asemenea, pentru?submasura 5.1 – publici, sprijinul public?nerambursabil?este de?80% din totalul cheltuielilor eligibile si poate ajunge la 100% daca sunt?indeplinite cumulativ o serie de conditii mentionate in?Ghidul solicitantului. Valoarea finantarii nu poate depasi?30.000 de euro?pentru investitii in instalatii de dezinfectare si dezinsectie,?100.000 de euro?pentru investitii in cresterea capacitatii operationale a laboratoarelor, prin dotarea acestora si achizitia de mijloace de transport a probelor sau?20.000 de euro?pentru achizitii de camere frigorifice pentru depozitarea temporara a animalelor salbatice ucise.In ceea ce priveste investitiile eligibile in cadrul?submasurii 5.2, acestea sunt:?achizitia?animalelor de reproductie destinate repopularii?in vederea restabilirii productiei agricole, achizitia animalelor de reproductie destinate reprofilarii fermelor afectate, prin popularea cu alte specii de animale si extinderea si/sau modernizarea in scopul adaptarii adaposturilor de animale. Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile care se pot obtine prin intermediul submasurii 5.2 este de?200.000 de euro/ proiect, sprijinul fiind 100% nerambursabil.Adrian Oros:?Anul acesta am alocat 232 de milioane de lei pentru programul de reabilitare a infrastructurii de iriga?ii?Financial Intelligence?19 februarie 2020 Programul na?ional de reabilitare a infrastructurii de iriga?ii va continua ?i anul acesta, suma alocat? fiind de 232 de milioane de lei, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, la audierile din cadrul comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.?Anul acesta va fi un an mai secetos din ceea am ?n?eles. Vom continua programul na?ional de reabilitare a infrastructurii de iriga?ii ?i ?tim cu to?ii c? a fost alocat un miliard de euro pe acest program, dar au fost contractate doar 535 de milioane de euro pentru perioada 2017 -2019 ?i de aceea noi am propus e?alonarea diferen?ei r?mase pentru anii 2021, 2022, 2023, astfel ?nc?t la finele lui 2023 tot acest program de reabilitare s? fie dus la ?ndeplinire. Anul acesta am alocat 232 de milioane de lei”, a spus Oros, citat de Agerpres.El a precizat c? a dispus ac?iuni de verificare a modului de realizarea a obiectivelor de investi?ii, care au fost deja realizate ?n 5 jude?e, dar ?i stabilirea unui standard de cost ?i pre?uri de referin?? pentru aceste lucr?ri.?Am f?cut verific?ri ?n 5 jude?e ?i ?n timpul verific?rilor trei directori ?i-au dat demisia. De asemenea, propunem stabilirea unui standard de cost ?i pre?uri de referin??, reanalizarea expertizei privind posibilitatea extinderii suprafe?ei viabile, precum ?i modific?ri ?n ordinea de abordare a programului de investi?ii, care s? stimuleze gradul de utilizare a sistemului. De?i estim?rile au fost ?n 2018 pentru aplicarea ud?rilor pe 1,2 milioane hectare, a fost contractat? o suprafa?? de 870.000 de hectare ?i aplicate ud?ri doar pe 626.000 de hectare. Asta ?nseamn? c? ?n unele cazuri reabilitarea nu s-a f?cut ?n a?a fel ?nc?t s? fie conectate la infrastructura secundar?, iar organiza?iile de ud?tori s? poate beneficia”, a men?ionat ministrul propus al Agriculturii. Potrivit sursei citate, ?n 2020 va continua ?i programul apa gratuit? pe canale p?n? la sta?iile de punere sub presiune, iar suma alocat? este 32 de de milioane de lei.Nu ?n ultimul r?nd, Oros a precizat c? se caut? solu?ii ?i bani ?n acest an pentru activitatea de desecare ?i de combatere a eroziunii solului.?Vom ?ncerca s? g?sim solu?ii ?i bani, ?n primul r?nd ?n noul Program Na?ional Strategic, pentru c? aceast? zon? a fost uitat? ?i toat? lumea s-a ocupat de iriga?ii, de?i este o activitate important?. ANIF are ?n administrare peste 3 milioane de hectare suprafe?e amenajate cu lucr?ri de desecare ?i peste 524 de asemenea amenaj?ri. Ne propunem reabilitarea sta?iilor de desecare cu echipamente noi, fiabile, cu randamente crescute ?i cu consum energetic mic, m?suri pentru finan?area acestora ?i includerea ?n PNS a acestor m?suri de finan?are ?i sprijinirea de?in?torilor de terenuri agricole ?n vederea efectu?rii lucr?rilor specifice ?n amenaj?rile de desecare ?i drenaj”, a ad?ugat Adrian Oros.ALTELEAdrian Oros, aviz favorabil pentru un nou mandat la MADR In?feb. 19, 2020 Ministrul desemnat pentru preluarea portofoliului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a primit miercuri aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.Membrii celor dou? comisii de Agricultur? din Camera Deputa?ilor ?i Senatul Rom?niei au avizat noul mandat cu 18 voturi ”pentru”,??ase ”?mpotriv?” ?i dou? ab?ineri.?MADR: ?nt?lnirea ministrului Adrian Oros cu E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul Republicii Tunisiene la Bucure?ti Miercuri, 19 Februarie 2020 Mar?i, 18 februarie 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a primit-o la sediul institu?iei pe E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul Republicii Tunisiene la Bucure?ti. Al?turi de ministrul Oros s-au aflat secretarul de stat Emil Dumitru, precum ?i directorul general al Direc?iei Generale Afaceri Europene ?i Rela?ii Interna?ionale.?n deschiderea ?nt?lnirii, ministrul Adrian Oros a precizat c? Rom?nia ?i Tunisia colaboreaz? ?n baza Acordului cadru de cooperare ?ntre Guvernul Rom?niei ?i Guvernul Republicii Tunisiene, ce a fost semnat ?n anul 2008. ?n acest sens, ministrul a subliniat c? sus?ine rela?iile de cooperare ?n domeniul de competen??, inclusiv facilitarea contactelor dintre reprezentan?ii mediului privat din cele dou? state ?i ??i exprim? disponibilitatea de a lansa ?i/ sau dezvolta rela?ii de cooperare ?n ce prive?te sectorul agricol.Av?nd ?n vedere Acordul de cooperare, cele dou? par?i au agreat necesitatea actualiz?rii domeniilor de cooperare conform noilor tendin?e ?i evolu?ii ?i constituirea unui Comitet tehnic din exper?ii din cele dou? ministere, pentru a pune ?n aplicare prevederile documentului.? MADR ar putea sprijini prin expertiz? ?n domeniul zootehnic, ?n ce prive?te materialul s?ditor ?i semin?ele, ?n sectorul iriga?iilor ?i al ?mbun?t??irilor funciare, precum ?i ?n cel fitosanitar - s?n?tatea plantelor ?i utilizarea durabil? a pesticidelor. De asemenea, MADR sus?ine ini?ierea rela?iilor de cooperare cu fructificarea poten?ialului existent la nivelul celor dou? ??ri, crearea unor condi?ii favorabile de dezvoltare reciproc-avantajoas? ?n domeniile agriculturii ?i industriei alimentare.La r?ndul s?u, E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul Republicii Tunisiene la Bucure?ti, a precizat c? ?ara sa dispune de cantit??i importante de ulei de m?sline de foarte bun? calitate, care ar putea fi oferite, spre export c?tre Rom?nia.?n ?ncheiere, ministrul Adrian Oros ?i-a exprimat speran?a c? rela?iile dintre Rom?nia ?i Republica Tunisian? se vor dinamiza ?n ce prive?te colaborarea ?n domeniul agricol ?i al industriei alimentare, av?nd ?n vedere poten?ialul de care dispun ambele ??ri ?i a asigurat-o, ?n aceast? privin??, pe E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, de toat? deschiderea ?i disponibilitatea sa ?i a colegilor din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Rom?nia poate sprijini Tunisia ?n domeniul agriculturii prin expertiza acordat? ?n zootehnie, iriga?ii ?i ?mbun?t??iri funciareFinancial Intelligence?19 februarie 2020 Rom?nia ar putea sprijini Tunisia ?n domeniul agriculturii prin expertiza acordat? ?n zootehnie, iriga?ii ?i ?mbun?t??iri funciare, dar ?i ?n ceea ce prive?te utilizarea durabil? a pesticidelor, ?n timp ce Tunisia ar putea exporta cantit??i importante de ulei de m?sline de foarte bun? calitate, informeaz? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Aceste oportunit??i de cooperare au fost discutate mar?i de c?tre ministrul interimar de resort, Adrian Oros, cu ambasadorul Republicii Tunisiene la Bucure?ti, E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali.?Ministrul Adrian Oros a precizat c? Rom?nia ?i Tunisia colaboreaz? ?n baza Acordului cadru de cooperare ?ntre Guvernul Rom?niei ?i Guvernul Republicii Tunisiene, ce a fost semnat ?n anul 2008. ?n acest sens, ministrul a subliniat c? sus?ine rela?iile de cooperare ?n domeniul de competen??, inclusiv facilitarea contactelor dintre reprezentan?ii mediului privat din cele dou? state ?i ??i exprim? disponibilitatea de a lansa ?i dezvolta rela?ii de cooperare ?n ce prive?te sectorul agricol. Av?nd ?n vedere Acordul de cooperare, cele dou? p?r?i au agreat necesitatea actualiz?rii domeniilor de cooperare conform noilor tendin?e ?i evolu?ii ?i constituirea unui Comitet tehnic din exper?ii din cele dou? ministere, pentru a pune ?n aplicare prevederile documentului”, se arat? ?ntr-un comunicat al ministerului. Potrivit sursei citate, MADR ar putea sprijini prin expertiz? ?n domeniul zootehnic, ?n ce prive?te materialul s?ditor ?i semin?ele, ?n sectorul iriga?iilor ?i al ?mbun?t??irilor funciare, precum ?i ?n cel fitosanitar – s?n?tatea plantelor ?i utilizarea durabil? a pesticidelor. De asemenea, MADR sus?ine ini?ierea rela?iilor de cooperare cu fructificarea poten?ialului existent la nivelul celor dou? ??ri, crearea unor condi?ii favorabile de dezvoltare reciproc-avantajoas? ?n domeniile agriculturii ?i industriei alimentare. La r?ndul s?u, ambasadorul Republicii Tunisiene la Bucure?ti a precizat c? ?ara sa dispune de cantit??i importante de ulei de m?sline de foarte bun? calitate, care ar putea fi oferite, spre export, c?tre Rom?nia.Adrian Oros ?i-a exprimat speran?a c? rela?iile dintre Rom?nia ?i Republica Tunisian? se vor dinamiza ?n ce prive?te colaborarea ?n domeniul agricol ?i al industriei alimentare, av?nd ?n vedere poten?ialul de care dispun ambele ??ri ?i a asigurat-o, ?n aceast? privin??, pe E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, de toat? deschiderea ?i disponibilitatea sa ?i a colegilor din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.La discu?iile de la Ministerul Agriculturii, al?turi de Adrian Oros s-au aflat secretarul de stat Emil Dumitru, precum ?i directorul general al Direc?iei Generale Afaceri Europene ?i Rela?ii Interna?ionale.Oros majoreaza redeventele pentru terenurile ADS! ”Media actuala este ridicola” In?feb. 19, 2020 Redeven?ele pentru terenurile Agen?iei Domeniilor Statului vor fi majorate, a anun?at ministrul interimar al Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, ?n cadrul audierii sale ?n Parlamentul Rom?niei, ?n fa?a Comisiilor de agricultur? din Senat ?i Camera Deputa?ilor. Acesta spune c? a identificat ?i modalitatea prin care redeven?ele foarte mici pot fi reevaluate, astfel ?nc?t s? fie aduse la un nivel comparabil cu pre?urile de pe pia?a liber?.”Am spus ?i cu alte ocazii, media redeven?elor este ridicol?, este undeva ?ntre 300 ?i 800 de kg de gr?u/ha/an, ?n zone ?n care avem probabil cel mai bun p?m?nt din Europa. Ce m?suri s-au luat de c?tre noua conducere? Majorarea nivelului minim al redeven?ei at?t pentru categoriile de folosin?? teren agricol c?t ?i pentru terenul de folosin?? neagricol”, a anun?at Adrian Oros ?n cadrul audierilor.?eful interimar de la MADR a oferit ?i detalii legate de modul ?n care se vor face recalcul?rile: ”Am verificat toate contractele de concesiune cu redeven?? mic?, ?ncheiate ?n perioada 2002-2015 , perioad? de 49 de ani, ?n vederea indentific?rii de solu?ii pentru a cre?te redeven?a. Am identificat o modalitate de cre?tere prin actualizarea studiilor OSPA (Oficiul de Studii Pedologice ?i Agrochimice – n.r.), pe terenuri care fac obiectul acestor contracte, este vorba de aproape 50.000 de ha. De asemenea, am dorit ca toat? activitatea ADS-ului s? fie transparent?, contractele de concesiune ?i toat? activitatea s? fie public? pentru ca oricine s? aib? acces la modul de lucru al Agen?iei Domeniului Statului”.Subiectul redeven?elor a st?rnit multe discu?ii ?n ultimii ani, numeroase voci fiind nemul?umite de nivelul mic al redeven?elor pe care le pl?tesc cei care au ?ncheiat contracte mai vechi cu ADS.Dialog ANPC-AMRCR, pe tema reglement?rilor comercialeMeatmilk miercuri, 19 februarie, 2020Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) ?i Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Romania (AMRCR) s-au ?nt?lnit pentru a stabili cele mai importante principii pe care se va baza colaborarea dintre p?r?i, ?n acord cu obiectivele fiec?reia dintre entit??i.??n cadrul discu?iei, conduse de Eduardt Cozminschi, pre?edintele ANPC, au fost abordate teme la zi, referitoare la actualizarea legisla?iei care reglementeaz? domeniul comer?ului, av?nd ?n vedere dinamica pie?elor ?i a practicilor comerciale actuale, aflate ?n permanent? schimbare.?Participan?ii la ?nt?lnire ?i-au exprimat inten?ia de a continua aceste demersuri periodic, pentru a se putea contura idei concrete de ajust?ri legislative, care s? se armonizeze cu prevederile europene ?n domeniu ?i s? ?in? cont, ?n egal? m?sur?, de cre?terea gradului de siguran?? a consumatorilor, precum ?i de dezvoltarea unui climat comercial modern ?i echitabil.INS: ?n ianuarie 2020, pre?ul alimentelor a crescut ?n medie cu cca 4 %! meatmilk miercuri, 19 februarie, 2020Potrivit ultimului raport emis de Institutul Na?ional de Statistic?,pre?urile de consum ?n luna ianuarie 2020 comparativ cu luna decembrie 2019 au crescut cu 0,4%.?Rata medie a pre?urilor de consum ?n ultimele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020),fa?? de precedentele 12 luni(februarie 2018 – ianuarie 2019), calculat? pe baza IPC, este 3,8%.?Conform aceleia?i surse, la finalul lunii ianuarie 2020, fa?? de finalul lunii decembrie 2019,pre?ul produselor alimentare era mai mare cu cca 4 %!Detalii, ?n trabelele de mai jos:?……………………….LEGISLATIV?Legisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspec?ie ?i certificare, de aprobare a organismelor de inspec?ie ?i certificare/organismelor de control ?i de supraveghere a activit??ii organismelor de control, ?n agricultura ecologic?, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat?de?Ordin 36/2020?la 18.02.2020Ordinul nr. 36/2020 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspec?ie ?i certificare, de aprobare a organismelor de inspec?ie ?i certificare/organismelor de control ?i de supraveghere a activit??ii organismelor de control, ?n agricultura ecologic?, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n?Mof I nr. 125?din 18.02.2020. A intrat ?n vigoare la 18.02.2020Concesiuni - anun?uri de participare la licita?ie public? - U.A.T. Comuna Albe?ti, Albe?ti, jude?ul Ialomi?a, urmeaz? s? concesioneze unteren intravilan ?n suprafa?? de 38.685 mp, care face parte din domeniul privat al comunei ?i se concesioneaz? pentru dezvoltare afacere ?n domeniul agricol, Institu?ie bugetar? Publicat ?n?Mof VI nr. 30?din 18.02.2020. A intrat ?n vigoare la 18.02.2020Metodologia privind organizarea ?i func?ionarea SUMAL, obliga?iile utilizatorilor SUMAL, precum ?i structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate din 08.10.2014, Departamentul pentru Ape, P?duri ?i Piscicultur? Modificat?de?Ordin 145/2020?la 18.02.2020 Va fi?modificat?de?Ordin 145/2020?la 01.07.2020Ordinul nr. 837/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea ?i func?ionarea SUMAL, obliga?iile utilizatorilor SUMAL, precum ?i structura ?i modalitatea de transmitere a informa?iilor standardizate, Departamentul pentru Ape, P?duri ?i Piscicultur? Modificat?de?Ordin 145/2020?la 18.02.2020Ordonan?a de urgen?? nr. 55/2002 privind regimul de de?inere al c?inilor periculo?i sau agresivi, Guvernul Rom?niei A fost declarat par?ial neconstitu?ional prin&pid=310850580#p-310850580" title="Decizia nr. 678/2019 referitoare la admiterea excep?iei de neconstitu?ionalitate a sintagmei " al exemplarelor cu poten?ial agresiv" din cuprinsul dispozi?iilor art. 6 alin. (4) fraza ?nt?i ordonan?a de urgen?? a guvernului nr. 55 2002 privind regimul de?inere c?inilor periculo?i sau agresivi" target="_blank">DCZ 678/2019?la 18.02.2020 ………………….INTERNERom?nia va exporta oi ?n Qatar meatmilk miercuri, 19 februarie, 2020 Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, l-a primit ast?zi la sediul MADR pe E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi, ambasador al Statului Qatar la Bucure?ti. La ?nt?lnire au participat secretarul de stat Aurel Simion, precum ?i directori ?i exper?i din cadrul direc?iilor de specialitate ale MADR.?Principale subiectele de discu?ie au vizat dezvoltarea rela?iilor de cooperare bilateral? ?i intensificarea schimburilor comerciale. Ambasadorul Statului Qatar a precizat c? agricultura reprezint? unul din domeniile importante de colaborare bilateral? dintre cele dou? ??ri, exist?nd interes at?t pentru cerealele din Rom?nia, precum ?i pentru importul de ovine din ?ara noastr?. Domnia sa ?i-a exprimat inten?ia de a reg?si mai multe produse agroalimentare rom?ne?ti pe pia?a din Qatar, men?ion?nd c? apreciaz? calitatea acestora, referindu-se ?n special la ulei, fain? ?i porumbul din Rom?nia.??n cadrul discu?iilor, ministrul Adrian Oros a eviden?iat tradi?ia ?ndelungat? a rela?iilor de cooperare comercial? ?ntre Rom?nia ?i statul Qatar, ?n special ?n domeniul exportului de cereale ?i animale vii, amintind Memorandumul de ?n?elegere privind cooperarea ?n domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale din Rom?nia ?i Ministerul Municipalit??ii ?i Mediului din Statul Qatar, semnat ?n noiembrie 2018.?Ministrul a declarat c? exist? un interes major din partea cresc?torilor de ovine din Rom?nia de a stabili parteneriate durabile pentru exportul de ovine. ?n acest sens,?ministrul a transmis ambasadorului propunerea de a ?ncuraja ?i de a sprijini oamenii de afaceri din Qatar ?n vederea stabilirii de contacte directe cu asocia?ii ale cresc?torilor de ovine din Rom?nia ?n scopul dezvolt?rii unor parteneriate viabile cu beneficii reciproce.?De asemenea, ministrul Adrian Oros a exprimat rug?mintea ca statul Qatar s? accepte??nlocuirea exporturilor de animale vii cu cele de carcas? refigerat?/congelat?, pe perioada verii, ?n special c?nd este canicul?, conform recomand?rilor europene. Ministrul a mai afirmat c? trecerea treptat? de la comer?ul cu animale vii la comer?ul cu carne ?n carcas? se va reflecta ?n final ?n calitatea c?rnii ?i va proteja animalele de toate efectele negative ale transportului ?n condi?ii de vreme canicular?. Aceasta propunere a fost agreat? de partea qatarez?, Ambasadorul prezent?nd ?i o variant? alternativ?, respectiv cea a transportului pe cale aerian?, pentru animalele vii.?La finalul ?nt?lnirii, E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi a re?nnoit invita?ia, acceptat? de partea rom?n?, de a participa la T?rgul interna?ional de agricultur? din luna martie, AGRITEQ 2020, care se va desf??ura la Doha, ?n perioada 17-20 martie 2020. Ministrul Adrian Oros a subliniat c? aceasta va fi o ocazie pentru a pune ?n leg?tur? reprezentan?ii marilor asocia?ii de cresc?tori de animale cu oameni de afaceri din Qatar, pentru a face pa?i concre?i ?n colaborarea dintre cele dou? state. Rom?nul care produce ?ngr???m?ntul bio din excremente de r?m?: ??mbun?t??irea cre?terii plantei este ?ntre 30% ?i 100%“ 18 februarie 2020, de Iulian Bunila Fermierul Viorel R?dulescu ??i prezint? ?ngr???m?ntul bio FOTO Iulian Bunil? Un fermier ?i fiul s?u din localitatea buzoian? Vadu Pa?ii v?nd de c??iva ani fertilizatori din humus de r?me. ?ngr???m?ntul ob?inut este ecologic ?i eficient, sus?in produc?torii. Viorel R?dulescu de?ine de cinci ani o cresc?torie de r?me, amenajat? ?n curtea locuin?ei sale din satul Scurte?ti, comuna Vadu Pa?ii. Fiul s?u, R?zvan, i-a dat ideea afacerii, dup? ce a citit un articol pe internet. Cheltuielile pentru lansarea afacerii au fost destul de mari. ?Am avut un butoia? de r?me la ?nceput apoi am trecut la o cantitate mult mai mare, de peste 100 de kilograme; atunci au ?nceput problemele. Am pierdut mul?i bani atunci“, spune Viorel R?dulescu, cresc?torul de r?me. Temperatura, foarte important? Dup? ce s-a documentat pe internet, fermierul a ?nv??at s? le asigure viermilor condi?ii tot mai bune, ?ntr-un spa?iu protejat, cu temperatura men?inut? permanent ?ntre 18 ?i 30 de grade Celsius. ?Folosim ca materie prim? gunoiul de grajd care con?ine PH-ul vital r?melor. Preg?tim apoi patul germinativ, pe care se pune lucern?. Ai rezultate bune dac? ?tii de unde cumperi puietul de r?me, temperatura din solar, ce a m?ncat, din ce ferm? provine gunoiul de grajd“, precizeaz? Viorel R?dulescu. ? Produsul final se prezint? sub form? lichid? ?i provine, de fapt, din solul ?n care tr?ie?te r?ma. Este cel mai complex ?ngr???m?nt descoperit de om, fiind natural, sus?ine Viorel R?dulescu. Cresc?torul de r?me spal? p?m?ntul ?n care se afl? vie?uitoarele, iar humusul produs de r?me reprezint? ingredientul esen?ial din ?ngr???m?ntul ecologic pe care-l ob?ine la cap?tul procesului. ?Pentru plant? este precum laptele matern c?nd se na?te copilul. Acest produs este direct asimilabil de c?tre plant?. Con?in?nd toate substan?ele, planta pleac? viguroas? ?i s?n?toas?. Se administreaz? c?nd planta are 2-3 centimetri ?i, ?nainte de r?sad, se umeze?te s?m?n?a ca s? aib? o r?s?rire mult mai rapid?“, explic? produc?torul. Fermierul din Vadu Pa?ii are ?n cresc?torie dou? tipuri de r?me cumparate din Ungaria. Sus?ine c? este mare diferen?? ?ntre acest ?ngr???m?nt ?i cele chimice. Cost? 20 de lei litrul ?Este 100% natural ?i con?ine macro, micro ?i oligoelemente care nu pot fi produse chimic. Eficien?a depinde de necesitatea plantei, iar ?mbun?t??irea cre?terii este ?ntre 30% ?i 100%. Am avut rezultate excep?ionale la cultura de tomate, de exemplu. Cineva a avut plante care erau aproape moarte ?i ?n dou? s?pt?m?ni cultivatorului nu i-a venit s? cread? ?n ce stadiu ajunseser?“, mai spune R?dulescu. Cre?terea r?melor nu este o afacere pentru oricine, m?rturise?te R?zvan, fiul fermierului, acum student la Agronomie. Mirosul ?i aspectul r?melor ar putea deranja oameni mai sensibili. ?Acum, cu seceta, solul pierde microorganisme din lipsa umidit??ii, iar acest ?ngr???m?nt reface necesarul. Distribu?ia merge foarte bine, tot mai mul?i fermieri ne caut?. Cost? 20 de lei litrul. Se aplic? ?ntre 3 ?i 6 litri la hectar la cultura mare, iar la legume este nevoie de peste 10 litri la hectar. Nu arde ?i nu are niciun fel de contrandica?ii“, spune R?zvan R?dulescu, fiul fermierului. Humusul de r?me este recomandat mai ales pentru cultura de legume, deoarece gunoiul de grajd este descompus ?n elemente simple care sunt asimilate rapid de plante.Cornel Stroescu vrea s?-?i extind? ferma de g?ini: ”Am fost la b?nci s? iau credit pentru investi?ii” Ramona Dasc?lu - 18 februarie 2020 Foto: MHalert.roLipsa finan??rii, o real? piedic? ?n calea dezvoltorii fermierilor rom?ni! Cornel Stroescu, fermier din jude?ul Mehedin?i, vrea s? creasc? de zece ori capacitatea fermei de g?ini ou?toare pe care o de?ine ?n prezent. ?n demersul s?u de a investi ?n dezvoltarea fermei, acesta s-a lovit ?ns? de refuzul b?ncilor, care nu vor s?-i ofere finan?are!La momentul actual, ?n ferma lui Cornel Stroescu din jude?ul Mehedin?i sunt 17.000 de g?ini ou?toare care produc ?n jur de 15.000 de ou? pe zi. Acesta spune ?ns? c? ar vrea s? m?reasc? capacitatea fermei la aproape 200.000 de g?ini, fiind sigur c? pia?? de desfacere exist? pentru produsele sale, ?i c? pentru acest lucru are nevoie de 5 milioane de euro. ”Problema cea mare este reprezentat? de investi?iile ?n ferme. Eu ca ?i fermier, av?nd ?i o ferm? vegetal?, av?nd ?i depozitare, av?nd acum experien?? ?i pe acest sector avicol, pot spune c? mi-am deschis o pia?? ?n ceea ce prive?te produsul meu, care este foarte c?utat, nu am produs s? v?nd raportat la c?t? cerere am, ?i vorbim de Drobeta Turnu Severin ?i un magazin din T?rgu Jiu. At?t pot s? livrez pentru c? produc?ia este limitat?, produc ?n jur de 15.000 de ou? pe zi, e foarte pu?in pentru ce cerere exist?. Am fost la aproape toate b?ncile s? cer o finan?are pentru o investi?ie, vreau s? cresc dimensiunea fermei de zece ori fa?? de c?t o am acum. Pentru acest lucru, am nevoie de 5 milioane de euro. Le-am explicat b?ncilor c? pe acest sector avem o pia?? unde noi import?m foarte mult, ?i asta pentru c? nu producem, nu asigur?m necesarul. ?n acest moment, avem ?n jur de 17.000 de g?ini, ?n dou? hale. Vrem s? ajungem la 20-22 de hale cu aproape 200.000 de g?ini”, a declarat Cornel Stroescu pentru Agrointeligen?a –? AGROINTEL.RO.Fermierul din Mehedin?i ne-a explicat c? investi?ia de 5 milioane de euro nu const? ?ns? ?n construirea propriu-zis? a 20 de hale, ci ?n automatizarea acelor hale astfel ?nc?t s? rezulte un produs finit care s? respecte toate normele de biosecuritate ?i siguran?? alimentar?. ”E vorba de un plan de afaceri complet, nu vorbim s? construim 20 de hale de g?ini ?i gata, ci vorbim de un complex. S? construie?ti o hal? de g?ini e simplu, dar noi trebuie s? avem ?i echipamentele, automatizarea, care cost? foarte mult pentru c? vorbim de un produs care trebuie s? respecte normele de biosecuritate ?i de sigurn?? alimentar?. ?n plus, trebuie s? avem o sta?ie de sortare performant?, trebuie s? avem un depozit frigorific, de ma?ini cu care livr?m pentru c? noi la momentul de fa?? avem ma?in? frigorific?. Atunci c?nd livr?m produsul la hipermarket, nu se descarc? produsele p?n? c?nd nu se m?soar? temperatura cu care au fost livrate. Fiind un produs perisabil, trebuie s? respec?i normele de securitate alimentar? ?i atunci ?i cheltuielile sunt mai mari ?i de aceea pentru acest complex am avea nevoie de 5 milioane de euro, bani care pentru un investitor care ar locui ?n Germania sau ?n Polonia nu ar reprezenta o problem? s?-i ob?in? pentru c? b?ncile sunt deschise pentru astfel de investi?ii. ?i vreau s? subliniez c? exist? o pia?? pentru un astfel de produs”, a spus Cornel Stroescu pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.?n cazul ?n care proiectul s?u ar primi finan?are, complexul de g?ini ou?toare ar fi gata ?ntr-un an de zile.”Dac? am ob?ine ace?ti bani, ?ntr-un an de zile ar fi investi?ia gata. Eu vreau s? fac lucrul acesta ?i ?l voi face p?n? la urm?. Sunt ?n discu?ii ?i cu furnizori de echipamente care s?-mi finan?eze investi?ia, poate nu o s? ajung din prima la aceast? dimensiune, dar treptat. De ce noi, ?n Rom?nia, ca ?i investitori, trebuie s? ne chinuim s? facem astfel de investi?ii, c?nd ar trebui s? fim sprijini?i pentru c? noi cre?m plus valoare ?i locuri de munc?? Statul are de c??tigat din lucrul acesta, cerealele nu ar mai pleca la export. De ce s? nu export?m noi ou??”, se ?ntreab? fermierul. Pe viitor, fermierul Cornel Stroescu se g?nde?te s?-?i produc? singur ?i g?inile, dar asta numai ?n cazul ?n care statul rom?n ?l va sprijini: ”Cum ar putea s? ne ajute statul? P?i ar trebui ca acest program pentru reproduc?ia la porc ?i p?s?re s? continue pentru c? ?i eu ?mi doresc la dimensiunea asta pe care mi-o doresc s? ?mi produc eu g?inile. Eu la momentul acesta cump?r g?ina la 17-18 s?pt?m?ni, av?nd o dimensiune mai mic? a fermei. ?ns?, pe viitor vreau s? produc eu, vreau s? produc p?n? la urm? ?i acei pui de carne, care vin foarte mul?i din Ungaria. De ce s? nu-i producem ?n Rom?nia, dac? tot se acord? un astfel de sprijin? ?i chiar dac? va veni acest ajutor de stat va trebui s? avem cofinan?area noastr? pe care tot de la b?nci ar trebui s? o lu?m, dar noi avem, cred, cea mai dezastruoas? politic? bancar? pentru investi?ii din Uniunea European?”.Fermierii care nu mai primesc subven?ii APIA ?ncep?nd din acest an! Angelica Lefter - 18 februarie 2020 12:41Fermierii care nu mai ?ncaseaz? subven?ii agricole ?ncep?nd din acesta an! Din cauz? c? figureaz? la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) cu datorii, o parte dintre produc?torii agricoli nu vor putea beneficia de pl??ile directe pe acest an. La nivel local, centrele jude?ene au f?cut o inventariere a debitorilor, dar ?i a sumelor pe care agen?ia de pl??i le are de recuperat. De precizat c? at?t timp c?t ?n sistemul APIA, un fermier figureaz? cu datorii, el nu poate beneficia de sprijin dec?t ?n momentul ?n care situa?ia sa este clarificat? fie prin stingerea debitului/plata acestuia, fie printr-o decizie judec?toreasc? definitiv? sau o alt? m?sur? legal?. Sunt ?i situa?ii ?n care debitul se poate recupera de c?tre APIA din pl??ile viitoare, situa?iile fiind analizate la nivel de fermier.La nivelul jude?ului Suceava, centrul jude?ean al APIA avea ?n eviden?e, la ?nceputul anului 2020, peste 31.425 de debitori. Ace?tia erau ?nregistra?i de pe urma sprijinului financiar acordat prin schemele de pl??i aferente cererii unice pe suprafa??.Debitorii provin ?nc? din 2007, dup? aderarea Rom?niei la Uniunea European?, dintr-un total din acea perioad? de 5.260 de debitori care au fost depista?i ?n anul 2019. Suma debitelor este de 33,66 de milioane de lei, numai anul trecut fiind constatate aproximativ 1,2 milioane de lei,? potrivit stiridinbucovina.ro.APIA Suceava a ?ntocmit 472 de procese verbale de calculare a accesoriilor, respectiv a penalit??ilor, ?n timp ce pentru fermierii deceda?i ?i radia?i s-au ?ntocmit 75 de decizii de revocare a unor titluri de cren??, ?n valoare de 36.369 de lei. ?n cazul debitelor nerecuperate, adic? ?n cazul a 276 de dosare, APIA a trimis dosarele c?tre Administra?ia Na?ional? pentru Administrare Fiscal? (ANAF), ?n vederea demar?rii execut?rii silite. Suma care ar trebui recuperat? de ANAF este de 1,93 de milioane de lei.APIA Suceava a reu?it s? recupereze, de-a lungul vremii, un total de 27 de milioane de lei, dintre care aproximativ 2 milioane de lei numai anul trecut. De recuperat mai r?m?ne suma de 4,13 milioane de lei.Directorul Executiv al Centrului Jude?ean APIA Suceava, Eugen Mogo?, a ar?tat c?: ”?n mod obi?nuit stingerea crean?elor se face prin conformarea voluntar?, adic? prin plat? direct?, de c?tre debitor, ca efect al propriei voin?e. ?n situa?iile ?n care debitorii nu-?i pl?tesc obliga?iile bugetare la termenele la care acestea au devenit exigibile, ?n acel moment se na?te din punct de vedere juridic, dreptul APIA de a efectua deducerea din drepturile viitoare, stabilite prin decizie de plat? sau alte documente, ori acela de a demara excutarea silit?”.Gradul de recuperare la nivelul Centrului Jude?ean Suceava al APIA este de 80%, urm?rindu-se o cre?tere semnificativ? a procentajului. ?n anii anteriori, din suma recuperat?, aproximativ 15 milioane de lei reprezint? compens?rile, iar 11,78 de milioane de lei sunt pl??i voluntare.Directorul Executiv al APIA Suceava, Eugen Mogo? a explicat ?i c? pentru debitele nerecuperate, ?n sume foarte mari, cu ac?iuni ?n instan?? nu a ?nceput ac?iunea de executare, la fel pentru debitele fermierilor deceda?i. ?n eviden?ele APIA Suceava figurau la ?nceput de an 2020, 216 debitori na?ionali, pentru o sum? de 294.514 lei, fiind fermieri beneficiari ai mai multor forme de sprijin financiar acordate de la bugetul de stat. Medic veterinar: Porcul rom?nesc dispare! Hibrizii crea?i pentru ferme industriale nu se pot cre?te ?n gospod?rie! Ramona Dasc?lu - 18 februarie 2020 Foto: Turnulsfatului.ro Porcul rom?nesc, ?n pericol de dispari?ie! Prin intermediul Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, medicul veterinar Corneliu Talo? trage un semnal de alarm? ?n ceea ce prive?te viitorul porcului rom?nesc, av?nd ?n vedere c? Rom?nia se lupt? cu pesta porcin? african? (PPA) de peste un an ?i jum?tate, iar restric?iile impuse de autorit??i fac ca porcul rom?nesc s? fie din ce ?n ce mai greu de g?sit de c?tre micii gospodari care sunt nevoi?i, ?n ultim? instan??, s? cumpere hibrizi din import. Veterinarul din Maramure? spune c? fermele rom?ne?ti nu au putut asigura necesarul de purcei pentru repopularea gospod?riilor ?i fermelor lovite de pesta porcin? african?, motiv pentru care singura solu?ie o reprezint? importul. Aceste exemplare din import sunt create ?ns? pentru sistem industrial ?i nu se pot adapta ?n gospod?ria ??ranului, sus?ine dr. Talo? pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. ”Dup? deciden?i, ??ranul nu va putea achizi?iona pentru cre?tere dec?t purcei din exploata?ii comerciale. Dac? analiz?m, fermele noastre n-au putut asigura necesarul de purcei pentru populare ?n fermele noastre, deci rezult? c? exist? o singur? posibilitate – importul de tineret suin. Aceste animale nu se vor adapta ?n gospod?ria ??ranului c?ci ace?ti hibrizi sunt crea?i pentru sistem industrial. ?n timp ce focarele de PPA la mistre? nu sunt luate ?n considerare, venim cu constr?ngeri ce vor duce la dispari?ia porcului meti?at (hibridizat) rom?nesc, cu sl?ninu?a fermecat?, ce va r?m?ne o poveste, ?n timp ce noi vom continua s? consum?m carnea de porc din fermele vestice spre binele ?i punga lor, r?m?n?nd consumatorii vestului pentru eternitate, iar economia noastr? ve?nic cu balan?? comercial? negativ? spre un drum f?r? ?ntoarcere, la falimentul ??rii”, este mesajul transmis autorit??ilor rom?ne de medicul veterinar Corneliu Talo?. Situa?ia semnalat? de c?tre medicul veterinar Corneliu Talo? este c?t se poate de real? av?nd ?n vedere c? de peste un an ?i jum?tate, t?rgurile de animale sunt ?nchise, exist? restric?ii ?n ceea ce prive?te transportul porcilor dintr-un jude? ?n altul astfel c? gospodarii nu prea au de unde s? ??i mai cumpere porc pentru Cr?ciunul viitor. ?n acest moment, singura op?iune o reprezint? site-urile de anun?uri, dar ?i aici pre?urile sunt destul de ridicate fa?? de anii trecu?i. Pe olx.ro, un purcelu? de 2 luni se vinde cu 350 de lei, ?n timp ce unul de 50 de kilograme se vinde cu 500 de lei. Apelul ing. Ionic? Nechifor c?tre to?i fermierii din Rom?nia! Angelica Lefter - 18 februarie 2020 Mesaj de sus?inere a produc?torilor rom?ni! Ionic? Nechifor, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine Moldoovis Boto?ani, a transmis fermierilor un mesaj de mobilizare ?i de solidaritate pentru sus?inerea ?i ?ncurajarea consumului de produse autohtone. Iat? mesajul inginerului Ionic? Nechifor, postat pe pagina sa de Facebook: ”Haide?i, fra?ilor, sa ne mi?c?m cu to?ii, pe toate planurile, s? ne sus?inem unii pe al?ii, rom?n pe rom?n; s? cump?r?m numai produse rom?ne?ti, de la mici produc?tori, din mici magazine rom?nesti, sa boicot?m magazinele corporatiste, mall-urile ?i toate supermarket-urile, s? folosim numai numerar, s? boicot?m cartelul bancar. ?n SUA popula?ia s-a trezit ?i a ?nceput, din ce ?n ce mai mult, s? cumpere produse f?cute ?n America, chiar dac? sunt mai scumpe. ?i oamenii sunt m?ndri de ei ?n?i?i!!! Este timpul s? ne sus?inem reciproc: Produc?tori – Comercian?i – Consumatori!!!!”.Mesajul s?u nu a r?mas f?r? ecou. Mai mul?i utilizatori de internet sunt de acord cu ?ndemnul lui Ionic? Nechifor, postarea sa fiind chiar distribuit? de mul?i dintre cei care au citit-o. Oieritul are nevoie de politici agricole?Miercuri, 19 Februarie 2020 Delia Ciobanu Jude?ul Alba este ?izvorul” pentru ?urcana Oache?? ?i B?l?. Medicul veterinar Horia Moru?an, pre?edinte al Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine din jude?ul Alba ?i cresc?tor de ras? ?urcan?, sus?ine chiar c? aceast? ras? este ?st?lpul existen?ei multor familii de rom?ni”, indiferent de cum sunt vremurile, bune sau mai pu?in bune. Dar ca aceast? ?ndeletnicire, cre?terea ovinelor, s? fie profitabil?, e nevoie de implicare guvernamental?, de legi care s? vin? ?n ajutorul cresc?torilor pentru a asigura un cadru coerent pentru comercializare la export ?i pe pia?a intern?.?Noi nu reu?im s? avem un pre? bun, care ar aduce ?i demnitatea necesar? cresc?torului. Aici este marea problem?.”Una dintre problemele cu care se confrunt? sectorul, ?n acest moment, este legat? de faptul c? de?i exist? subven?ii pentru ovine, cumva ajung mai mul?i bani la intermediari dec?t la cresc?tori. Din acest motiv, ?este obliga?ia noastr? s? facem tot ce este posibil ca ?n buzunarul cresc?torilor de oi s? ajung? bani care s? le confere un trai cel pu?in decent”, sus?ine dr. Horia Moru?an. Pre?edintele oierilor din Alba continu?: ?Noi nu reu?im s? avem un pre? bun pe produs, pe miel, pe oaie, pe br?nz?, care ar aduce ?i demnitatea necesar? cresc?torului. Aici este marea problem?, trebuie s? fim foarte aten?i ?i s? ?ncepem s? protej?m ceea ce noi producem ?n aceast? ?ar? ?i, atunci, vor veni ?i pre?uri mai rezonabile ?i nu va mai fi acest stres financiar pe care-l resim?im cu to?ii. Solu?ia este, din punctul meu de vedere, desfacerea produc?iei pe pia?a intern? ?i interna?ional?, cu toate produsele consacrate ?i cunoscute ale produc?torilor ?i cresc?torilor de ovine”.?Nu avem cu cine mulge. La capitolul lapte ?i produse din lapte, foarte multe exploata?ii sunt blocate sau se descurc? extrem de greu.”Cum ?i cui vindem produc?ia?Valorificarea produselor (laptele, carnea, l?na) ?i a produ?ilor (mieii, berbecu?ii) r?m?ne una dintre solu?iile salvatoare pentru cresc?torii de oi, dar e nevoie ca aceasta s? nu r?m?n? la latitudinea intermediarilor.La capitolul l?n?, fermierii au o problem? real? ?n a ob?ine subven?ia. ??n acest moment nu este nicio posibilitate de a comercializa l?na ?i oamenii sunt practic bloca?i. ?i atunci n-au nici posibilitatea s? ob?in? actele pentru a ?ncasa subven?ia. Deci este o problem? chiar ru?inoas?, a? putea spune”, explic? specialistul.Nici pe segmentul lapte/produse din lapte, lucrurile nu sunt mai roz. Lipsa for?ei de munc? duce la imposibilitatea de a mulge oile, mul?i cresc?tori ?nt?mpin?nd reale probleme ?n continuarea activit??ii, iar cump?r?torul final nu mai g?se?te produsele de origine pe pia??. ?Din cauza faptului c? sunt foarte mul?i rom?ni pleca?i din ?ar?, la munc?, practic nu avem cu cine mulge. La capitolul lapte ?i produse din lapte, foarte multe exploata?ii sunt blocate sau se descurc? extrem de greu”, a ar?tat dr. Horia Moru?an.?i nu este suficient c? avem aceast? problem?, nici nu ?tim s? ne protej?m. Astfel, pe pia?a rom?neasc? p?trund tot felul de br?nzeturi care, de multe ori, n-au leg?tur? cu laptele sau cu pre?ul real. ?Exist? pe pia?? tot felul de produse lactate care din p?cate n-au treab? cu laptele natural. Normal c? ?i pre?ul este destul de mic la asemenea produse, comparativ cu cele din laptele adev?rat de oaie sau capr?. Pre?ul are efect asupra bunei func?ion?ri a unei exploata?ii, din punct de vedere financiar”, afirm? cresc?torul din jude?ul Alba.?Cre?terea oilor trebuie s? fie primordial? pentru conduc?torii no?tri, pentru autorit??ile oric?rui stat.”Solu?iile, ?n m?inile autorit??ilor ?i ale cresc?torilor?n ceea ce prive?te carnea, aceasta necesit? o aten?ie aparte deoarece este un produs cu o calitate specific? ?i trebuie g?site resursele financiare astfel ?nc?t s? nu dispar? de pe pia??. ?Trebuie s? g?sim ?mpreun? cu autorit??ile solu?ii pe care nu le pot g?si doar cresc?torii, astfel ?nc?t pre?ul la miel ?i la oaie s? ajung? la un nivel de plat? decent. Acum este umilitor, ?n contextul ?n care nevoia de carne pe pia?a european? ?i mondial? este mare, am mai spus-o, puterile europene s-ar bucura s? intr?m pe pia?? ?ntr-un mod performant. Performant ?nseamn? constant, deci s? r?spundem la cerere pentru a nu ?beneficia? de concuren?a altor ??ri ?i mai puternice ?n cre?terea oilor de pe plan mondial, cum este Australia sau Noua Zeeland?. Dar, m? repet, trebuie politici agricole pe care ?n continuare nu vrem s? le facem, dup? 30 de ani”, crede dr. Horia Moru?an.?n ultimii ani, sus?ine specialistul, din p?cate, pentru cresc?torii de ovine s-au ?nt?mplat cu prec?dere lucruri negative. ?L?s?nd la o parte lipsa for?ei de munc?, nu avem posibilitatea s? ne vindem produsele ?n mod performant ?i, repet, aceasta nu se poate realiza doar de c?tre cresc?tori. Avem ?i exemplul altor ??ri europene. Cel mai apropiat este Ungaria, care s-a implicat din punct de vedere guvernamental ?i s-a reu?it s? se creeze foarte multe contracte pe pia?a european?, rezolv?nd practic problema cresc?torilor de oi din Ungaria”, precizeaz? pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Ovine din Alba.Liberalizarea pie?ei nu poate exista ?n lipsa implic?rii guvernului, care trebuie s? asigure ?ntreprinz?torilor din ?ar? un cadru legal pentru partea de comercializare ?i export, pun?nd ?n prim-plan binele cet??enilor proprii. ?S? nu uit?m s? ne ap?r?m interesul personal, ceea ce este vital. ?i nu este nici ?n afara legii, nici ?n afara vreunei dogme de bun? practic? economic?. Trebuie s? vedem ce putem noi s? facem, deoarece cre?terea oilor trebuie s? fie primordial? pentru conduc?torii no?tri, pentru autorit??ile oric?rui stat. Este nevoie s? ne aplec?m foarte serios asupra oieritului, s? g?sim solu?ii de export, precum ?i pentru comercializarea laptelui, a c?rnii, a mieilor, a l?nii ?i pe pia?a intern?, ?ntr-un mod cursiv”, ne-a spus ?n ?ncheiere medicul veterinar Horia Moru?an.MC Rom?nia extinde programul EVALIO Agrosystems ?n 2020 agrointeligenta.ro - 10 februarie 2020 ?n cadrul Galei “Cultivating Tomorrow” organizat? la Sinaia, compania FMC ?i-a prezentat nout??ile ?n domeniul Agriculturii Digitale. Agricultura de Precizie devine tot mai interesant? si utilizat? ?n fermele ce doresc sa fac? performan??, iar companiile de cercetare ?i dezvoltare investesc din ce ?n ce mai mult pentru dezvoltarea acesteia. FMC este una dintre aceste companii, care cerceteaz? domeniul Agriculturii de Precizie de mai mul?i ani ?i a dezvoltat programul EVALIO Agrosystems. Acest program monitorizeaz? evolu?ia popula?iilor de d?un?tori din diverse culturi, ?n vederea avertiz?rii pentru aplicarea tratamentelor. ?n anul 2019, la nivel global s-au monitorizat 30 de d?un?tori cheie din numeroase culturi agricole, av?nd peste 850 de puncte de monitorizare. Printre cele mai importante culturi monitorizate cu ajutorul acestui program se num?r?: tomatele, vi?a de vie, porumbul, rapi?a, pomii fructiferi, salata ?i bumbacul, iar printre cei mai periculo?i, dar si greu de comb?tut d?un?tori, putem aminti: Tuta absoluta, Helicoverpa armigera, Ostrinia nubilalis, Lobesia botrana, Spodoptera spp, Autographa gamma si Meligethes aeneus. “Ce este de fapt EVALIO Agrosystems? Pe scurt, este un serviciu digital care se bazeaz? pe o re?ea de capcane atat conven?ionale c?t ?i automate, cu feromoni ?i atractan?i alimentari ?i care sunt monitorizate cu anumit? frecven??. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse ?n aplica?ie prin intermediul unor fotografii si apoi sunt validate de c?tre speciali?tii companiei . Aceste date sunt transformate ?n ni?te grafice care reprezint? curbele de zbor ale d?un?torilor. Cu ajutorul acestor grafice putem estima momentul apari?iei in mas? al d?un?torilor, mai exact c?nd acesta poate produce pagube insemnate culturilor, iar aplica?ia alerteaz? fermierul, pentru ca acesta s? reac?ioneze rapid ?i s? aplice tratamentul cu insecticid. Obiectivul principal al acestui program este optimizarea aplic?rii corecte a insecticidelor FMC”, a explicat C?t?lin Cosmin Viziru, Marketing Manager FMC Rom?nia.?n Rom?nia, programul EVALIO AgroSystems a fost ?mplementat ?n anul 2019 ca ?i program Pilot, monitoriz?nd d?un?torul Ostrinia nubilalis din cultura de porumb. Programul pilot a fost implementat ?n 30 de ferme din jumatatea de Sud a Rom?niei, de la Calafat p?n? ?n Insula Mare a Br?ilei ?i p?n? la Constanta.?Pentru anul 2020, ne dorim s? implement?m programul EVALIO Agrosystems la nivelul ?ntregii ??ri, extinz?nd monitorizarea d?un?torilor periculo?i pentru cultura de porumb, si anume Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porumbului) ?i Helicoverpa armigera (Omida fructifica?iilor). De asemenea, ne dorim ca programul EVALIO Agrosystems s? stea la baza deciziei fermierilor din ?ntreaga ?ar? de a aplica corect ?i la timp produsele de protec?ia plantelor, extinz?nd programul de la faza de Pilot din 2019, la faza de primul Program Digital de Prognoz? ?i Avertizare dedicat cultivatorilor de porumb, program furnizat gratuit de catre o companie multina?ional?. AgroSystems este un instrument de ?ncredere care ne ajut? atunci c?nd vrem s? facem un tratament, deoarece stim c? este momentul optim. F?c?nd un tratament la momentul optim, ?nseamn? c? avem o combatere eficient?, care se traduce printr-un spor de produc?ie at?t calitativ c?t ?i cantitativ, deci per total o profitabilitate mai bun? ?n ferm?. Totodat?, acest program ajut? la utilizarea durabil? a produselor FMC ?i bine?n?eles pentru un mai bun management al fermei ?n ceea ce prive?te utilizarea produselor de protec?ie a plantelor.. Acest program este ?ntr-o aliniere foarte bun? cu programul de management integrat al d?un?torilor (IPM) din culturile noastre ?i se potrive?te excelent cu principiile durabilit??ii?, a subliniat C?t?lin Cosmin Viziru, Marketing Manager FMC Rom?nia.Agricultorii din Republica Moldova a?teapt? cu ner?bdare extinderea programului EVALIO AgroSystems ?i dincolo de Prut. “Ceea ce face FMC, este combinarea unei experien?e indelungate cu tehnologiile digitale moderne, care permite rapid fermierilor s? fie informa?i ca vine o nou? genera?ie de d?un?tori, care trebuie comb?tu?i la timp”, a spus Valeriu Strele?, directorul Bioprotect Republica Moldova.“Este extrem de important s? aplic?m tratamentele la momentul oportun, pentru a avea un efect maxim ?i a nu pierde banii aplic?nd produse c?nd nu trebuie”, a ad?ugat domnul Vasile Iosif, directorul FMC Rom?nia, ?n cadrul Galei Cultivating Tomorrow, de la Sinaia. FMC Corporation este o companie americana fondata in 1883, avand o pozitie de lider la nivel mondial in dezvoltarea si furnizarea de tehnologii eficiente care inglobeaza produse pentru protectia si nutritia plantelor. FMC contribuie la dezvoltarea agriculturii printr-o protec?ie sustenabil? a culturilor.Cooperativa agricol? ?ara Mea din Vaslui, cu 940 de fermieri, a ajuns la afaceri de 214 mil. lei ?n 2019, plus 7%. ??n 2020 inten?ion?m s? ne ax?m pe produc?ia proprie. Avem ?n plan trecerea la unit??i de produc?ie proprii, ale cooperativei“Florentina Ni?u 19.02.2020 Florin Burculescu, pre?edintele cooperativei ?ara Mea: Mul?i fermieri ?nc? nu ?n?eleg sistemul centralizat, refuz? sa fac? predic?ii, le e greu s? lucreze centralizat.Cooperativa agricol? ?ara Mea cu sediul ?n Vaslui, format? din 940 de fermieri, a avut anul trecut venituri din v?nzarea legumelor, fructelor, mierii, lactatelor, produselor din carne de porc ?i de pui, p?inii ?i produselor de b?c?nie de circa 214 milioane de lei, potrivit calculelor ZF f?cute pe baza datelor furnizate de reprezentan?ii companiei.?Cooperativa a terminat anul 2019 cu o cifr? de afaceri ?n cre?tere cu 7% fa?? de anul precedent, iar v?nz?rile au fost ?n cre?tere cu 11%. Credem c? vom p?stra pozi?ia frunta??“, a spus Florin Burculescu, pre?edintele cooperativei ?ara Mea.?Efectele pestei porcine asupra industriei. Procesatorii au luat locul distribuitorilor ?n clasamentul celor mai mari importatori Efectele pestei porcine africane care a afectat Europa, dar mai ales Asia - cel mai mare consumator de carne de porc din lume - se v?d ?n clasamentul celor mai mari importatori. Procesatorii precum produc?torii de mezeluri au dat la o parte mari distribuitori precum retailerul german Kaufland.? 18 feb, 2020 | Alina Stanciu | Din 2017 de c?nd Rom?nia, dar ?i restul lumii, se confrunt? cu virusul pestei porcine africane, industria de procesare a c?rnii a fost nevoit? s? se bazeze tot mai mult pe importuri. Disponibilul din Rom?nia, ?i a?a insuficient, a devenit mai scump ?i mai rar, ?n timp ce nevoia procesatorilor afla?i pe un trend ascendent a crescut.? ?n cifre, dac? raport?m anul 2019 la 2017, situa?ia se traduce printr-o cre?tere cu peste 11% a cantit??ilor de carne de porc importate ?i cu 13% dac? ne uit?m la valoare. Mai exact, conform datelor Institutului Na?ional de Statistic?, ?n primele 11 luni ale anului trecut, Rom?nia a importat 258,6 mii de tone de carne de porc ?n valoare de 550,7 milioane de euro. ?n 2018, importurile anuale au fost de 294.000 de tone ?n valoare de 519,2 milioane de euro, ceea ce ?nseamn? c? ?n 2019 importurile s-au mai temperat. Nu exist? ?ns? cifrele aferente lunii decembrie, care schimb? ?n general trendurile ?n industria alimentar?. Principalele pie?e de destina?ie au fost Spania, Ungaria ?i Germania. Cei mai mari procesatori de carne de porc din import Schimb?ri au ap?rut ?i ?n clasamentul celor mai mari importatori de carne de porc. Practic,? ?n 2019, procesatorii au luat locul distribuitorilor reprezentan?i ?n 2017 prin Mauriziaro Meat SRL (locul doi) ?i retailerul german Kaufland (locul trei). Mauriziaro Meat este parte a grupului italian Pini, fondat de familia cu acela?i nume ?i cu afaceri ?n Italia, Japonia, China, SUA ?i Rom?nia. Mai exact, conform unui clasament realizat de INS pentru , cel mai mare importator de carne de porc din 2019 a fost SC Recuno?tin?a Prodcom Impex SRL, o firm? din grupul Cris-Tim al familiei Timi?. Compania, cu un business de 469 de milioane de lei ?n 2018,? se ocup? de produc?ia de mezeluri ?ntr-o fabric? de 15.000 de mp din jude?ul Prahova. Fabrica are o capacitate de produc?ie de 1550 de tone pe zi.? "Principalii juc?tori din pia?a de mezeluri din Rom?nia surseaz? (cump?r? - n. r.) materia prim? din afar?, deci, s? fie foarte clar, de?i avem re?ete rom?ne?ti protejate geografic, de?i tot ce avem aici e calibrat la relevan?a local?, materia prim? vine din afar?. (...) ?n Rom?nia nu exist? furnizor de materie prim?, respectiv carne tran?at?. Noi nu avem abator, noi cump?r?m carne gata tran?at? sau carcas?, dac? este nevoie. Nu exist? ?n Rom?nia furnizor de asemenea calibru. ?n momentul ?n care s-a declan?at pesta porcin? ?n Asia, implicit China, care este cel mai mare consumator de carne de porc, s-au evaporat toate stocurile de materie prim? pentru Europa. China, ?ncep?nd din mai, a venit ?i a ?nceput s? cumpere, s?-?i fac? stocuri, oferind cu 30%-40% pe kilogram mai mult dec?t a fost media istoric? ?n Europa. S-a golit tot, deci, practic, nu mai exist? niciun fel de stoc pentru juc?torii medii spre mari - CrisTim este un juc?tor mediu spre mare ?n Europa la nivel de produc?ie ?i ?n momentul acela a ?nceput panica. ?i de aici marile probleme: e o infla?ie ?n Rom?nia de 4,2%, ce facem cu costul, ?l transfer?m c?tre consumator? (...) Acum, pre?ul de achizi?ie la materia prim? este cu 80% mai mare fa?? de anul trecut ?n aceea?i perioad?, iar pre?ul produselor la raft a crescut cu 4%. ?i la acest pre? mai mare cu 80% dec?t anul trecut nu g?sim materie prim? ?n Europa. Asta e problema! ?i nu numai noi nu g?sim, ci to?i juc?torii (produc?torii de mezeluri - n. r.)", explica, anul trecut, directorul de marketing al Cris-Tim, C?lin Clej. Detalii despre pre?urile la carnea de porc pute?i afla?aici Kaufland nu mai apare ?n topul importatorilor de carne de porc ?n 2017, prima pozi?ia apar?inea Caroli Foods Group, liderul pie?ei mezelurilor din Rom?nia. Caroli este controlat? de grupul mexican Sigma Alimentes ?i are o fabric? de procesare a c?rnii ?n Pite?ti. ?n clasamentul din 2019, Caroli figureaz? pe locul secund urmat de produc?torul Fox (pozi?ia patru ?n 2017), un business al familiei Vulpe. Compania a fost ?nfiin?at? ?n 1992 , are o unitate de produc?ie ?n Bucure?ti unde realizeaz? mezeluri pentru pia?a local? ?i export ?i a raportat ?n 2018 o cifr? de afaceri de 297,4 milioane de lei. Al patrulea cel mai mare importator de carne de porc din Rom?nia a fost ?n 2019 Diana SRL, un business din V?lcea al familiei Cr?ciunescu?cu activit??i ?n retail ?i ?n fabricarea produselor de carne?(abatorizare, tran?are, procesare). Nu ?n ultimu r?nd, al cincilea importator de carne de porc ?n func?ie de cantit??ile aduse de peste grani?e este distribuitorul?Mauriziaro Meat SRL. Topul importatorilor de carne de porc Sursa: INSMinistrul Oros, de acord cu Petre Daea. Cormoranii sunt o problema pentru piscicultura Februarie 19, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca problema cormoranilor este una cat se poate de reala, ca acestia afecteaza piscicultura si ca procedurile pentru modificarea legislatiei au fost declansate.?Cormoranii sunt o problema, despagubirile sunt justificate, cormoranii pot produce daune foarte mari. Pentru ca au fost protejati si nu au fost vanati de mult timp, s-au inmultit. Sunt proceduri de moficare a legislatiei pentru a se reveni la vanatoarea de cormorani”, a declarat ministrul.Cine nu va fi despagubitMinistrul a adaugat ca nu va despagubi fermierii care au declarat ferme piscicole mai extinse si cantitati de peste mai mari decat in realitate. ?Au venit la plata pentru despagubiri dosare cu niste semne de intrebare.Am inceput verificari pentru ca se spunea ca in ferme cantitatea de peste nu era cea reala. Nu vom da drumul la aceste plati pentru ca sunt ilegale, daca se declara o cantitate de doua ori mai mare de luciu de apa”, a explicat ministrul.De asemenea, seful MADR a mai declarat ca din fondurile europene alocate operatiunilor de piscicultura, fosta conducere a ministerului a reusit sa absoarba doar 26% din acestea si ca, pe vremea ministrului Daea, s-au acumulat foarte multe cereri de despagubiri suspicioase.Cercetarea, ?n b?t?tura zootehni?tilor Miercuri, 19 Februarie 2020 Recent a ie?it de sub tipar lucrarea ?Predic?ia valorii de ameliorare a taurinelor“, autori – Horia GROSU, Sorin LUNGU, Pascal Anton OLTENACU, Corneliu DR?G?NESCU ?i Raluca MATEESCU – lucrare? elaborat?, dup? cum sus?in autorii, cu scopul de a pune la dispozi?ia celor interesa?i un material care s? prezinte cronologic procedurile de predic?ie a valorii de ameliorare a taurinelor ?n ultima sut? de ani. Sunt prezentate ?n detaliu toate metodele utilizate pentru evaluarea genetic? a reproduc?torilor, de la metoda Compara?iei fiicelor cu mamele acestora (1915) p?n? la selec?ia genomic?, introdus? ?n SUA ?ncep?nd cu anul 2009.?n lucrare au fost prezentate pe larg cele dou? clase de modele biometrice (liniare ?i neliniare) recomandate de ICAR (Comitetul interna?ional pentru controlul performan?elor la animale – Roma, Italia) ?i INTERBULL (Centrul interna?ional pentru evaluarea genetic? a taurilor, Universitatea din Uppsala, Suedia), ?n procesul de predic?ie a valorii de ameliorare a taurinelor, pentru caracterele de:a) produc?ie (cantitatea de lapte; cantitatea de gr?sime; cantitatea de proteine; greutatea corporal? la o anumit? v?rst?);b) conforma?ie (caracterele de exterior apreciate prin metoda descrierii liniare);c) caracterele de reproduc?ie (v?rsta primei f?t?ri; num?rul de ?ns?m?n??ri/monta fecund?; service-period-ul; nota la f?tare)d) caractere referitoare la rezisten?a la ?mboln?viri (num?rul de celule somatice din lapte folosit ?n selec?ia indirect? pentru s?n?tatea ugerului);e) caractere func?ionale, ?n care longevitatea productiv? ocup? un loc important.Pentru analiza biometric? a respectivelor grupe de caractere s-a utilizat metodologia BLUP, aplicat? unei game variate de modele animale, de la cel mai simplu, p?n? la analiza de tip ?prag“, ?n cazul notei la f?tare (Treshold-model) sau analizei longevit??ii, prin modele de tip Weibull (Survival analysis).Pentru fiecare model biometric ?n parte s-au prezentat aspectele teoretice asociate, cu accent pe? scrierea modelului matematic, urmate de analiza detaliat? a rezultatelor, astfel ?nc?t cititorul interesat s? poat? urm?ri ?i ?n?elege filiera de calcul, etap? cu etap?, de la organizarea datelor primare p?n? la ob?inerea valorii de ameliorare, pe baza c?reia se poate lua decizia de selec?ie, respectiv admiterea sau respingerea taurinelor de la reproduc?ie.Din con?inutul prezentei lucr?ri reiese, f?r? putin?? de t?gad?, bogata experien?? ?n domeniu a autorilor.De pild?, Horia Grosu este profesor la disciplina Ameliorarea animalelor din cadrul Facult??ii de Zootehnie – Bucure?ti ?i director general al Institutului Na?ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ?i Nutri?ie Animal? Balote?ti, Ilfov, iar Sorin Lungu a activat ?n cadrul Facult??ii de Zootehnie –Bucure?ti, unde a predat, pe l?ng? disciplina de baz?, Programarea calculatoarelor ?i informatic? ?n zootehnie.Pascal Anton Oltenacu este profesor ?n cadrul departamentului de Zootehnie al Universit??ii din Florida ?i profesor emerit al Universit??ii Cornell, din New-York, SUA, iar Raluca Mateescu – profesor de genetic? cantitativ? ?i genomic? ?n cadrul departamentului de Zootehnie al Universit??ii din Florida, SUA.Un alt autor a c?rui personalitate merit? amintit? este Corneliu Dr?g?nescu, fost ?ef al Laboratorului de Genetic? ?i Ameliorare din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre?terea Bovinelor Balote?ti.Lucrarea de fa?? se adreseaz? tuturor celor interesa?i de problema evalu?rii genetice a taurinelor, ?n conformitate cu standardele interna?ionale ?n domeniu, respectiv: doctoranzi, cadre didactice de la disciplinele de profil, cercet?tori ?tiin?ifici, speciali?ti care activeaz? ?n re?eaua na?ional? de ameliorare genetic? a animalelor, asocia?ii ale cresc?torilor de taurine etc. Canadienii de la Stillcanna, specializa?i ?n ulei de cannabis, au und? verde de la autorit??i s? ?nceap? extrac?ia cannabidiolului ?n Rom?nia, la B?ile?ti Florentina Dragu scris ast?zi, Compania canadian? Stillcanna, specializat? ?n produc?ia uleiului de cannabis ob?inut din c?nep?, a ob?inut aprob?rile de la Ministerul S?n?t??ii ?i de la Agen?ia Na?ional? Antidrog ?n vederea ?nceperii activit??ilor de extrac?ie a cannabidiolului (CBD) la fabrica din B?ile?ti, unitatea urm?nd s? devin? opera?ional? ?n scurt timp.? ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider ?n vara anului trecut, Profit.ro anun?a c? StillCanna va deschide ?n urm?toarele luni prima fabric? de extrac?ie la scar? larg? a cannabidiolului din Rom?nia, ?n urma unei investi?ii de aproximativ 1,8 milioane de dolari. Denumit? Origin, fabrica de la B?ile?ti, jude?ul Dolj, este de?inut? de Stillcanna ?n comun cu firma britanic? Dragonfly BioSciences, care va furniza ?i c?nepa ?n vederea ob?inerii de uleiuri ?i izolat de CBD (componenta non-psihoactiv? a cannabisului). Stillcanna a?teapt? acum permisul final de la autorit??ile locale ?i estimeaz? c? fabrica ??i va ?ncepe activitatea peste aproximativ dou? s?pt?m?ni. Origin este indicat? ca urmnd s? fie “singura instala?ie de extrac?ie autorizat? dedicat? produc?iei de distilat de CBD f?r? THC ?i izolat de CBD f?r? THC din Rom?niaUnitatea de la B?ile?ti ar fi trebuit s? ?nceap? produc?ia comercial? ?n al treilea trimestru al anului trecut, conform estim?rilor ini?iale ale companiei. Fabrica va avea o capacitate de produc?ie de 1.150 kilograme de izolat de CBD pe lun?. StillCanna l-a recrutat la conducerea opera?iunilor din Rom?nia pe Ilie Bucur, director general al Applied Systems Craiova ?i fost director general al Institutului de Cercet?ri Chimice ?i Dezvoltare Tehnologic? din acela?i ora?. Fabrica Origin este de?inut? de societatea mixt? Premium Extractions, companie controlat? ?n propor?ie de 49% de StillCanna, restul de 51% din ac?iuni apar?in?nd DragonFly. C?nepa folosit? la unitatea din B?ile?ti va fi importat? exclusiv din Bulgaria, unde DragonFly de?ine peste 400 de hectare cultivate cu c?nep?. Pe l?ng? fabrica de la B?ile?ti, Stillcanna mai opereaz? o unitate de extrac?ie a CBD ?n Polonia, cu o capacitate de 1.275 kilograme de izolat de CBD pe lun?. Denumit? Nexus, fabrica din Polonia a intrat ?n func?iune la finele anului trecut. Totodat?, canadienii au ?n plan construc?ia unei noi fabrici, Horizon, care va fi situat? ?n Polonia ?i care va avea o capacitate de produc?ie de 4.770 kilograme de izolat de CBD pe lun?. Compania ?inte?te pozi?ia de lider pe pia?a european? a produc?iei de CBD f?r? THC. INDUSTRIE ALIMENTARATranzac?ie pe pia?a produselor naturale. Fondul de investi?ii Highlander Partner a preluat pachetul majoritar al Sano Vita, fondat de trei antreprenori rom?ni Georgiana Mihalache 19.02.2020, Highlander Partners, fond de investi?ii american, a anun?at achizi?ia pachetului majoritar de ac?iuni din compania SanoVita, unul dintre cei mai mari juc?tori rom?ne?ti din pia?a produselor naturale. Portofoliul Highlander include companii specializate pe zona de m?ncare ?i fondul de investi?ii pl?nuie?te s? accelereze cre?terea Sano Vita prin extinderea portofoliului de produse, dar ?i prin alte achizi?ii, potrivit unui comunicat de pres?.?Credem c? Sano Vita are oportunit??i de cre?tere, care vin din cre?terea interesului consumatorului ?i a produselor inovatoare”, a spus Raluca Ni??, managing director al Highlander Partners.Pozi?ionarea brandului Sano Vita pe pia?a rom?neasc? a atras apetitul de achizi?ie al fondului de investi?ii,?businessul rom?nesc de?in?nd o cot? de pia?? de 12% pe segmentul distribuitorilor de produse naturale, potrivit Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor.?Vom ?inti companii cu poten?ial puternic de cre?tere ?i vrem s? cre?tem portofoliul Sano Vita prin achizi?ii permanente”, a spus Jeff L. Hull, pre?edinte ?i CEO al Highlander.Fondul de investi?ii Highlander nu este la prima achizi?ie pe pia?a rom?neasc?, prelu?nd ?n iulie 2019 pachetul majoritar de ac?iuni al Centrelor medicale Ares, specializate ?n domeniul cardiologiei.Kinstellar a fost consultantul legal al Highlander ?i TS Partners a fost consultantul financiar, iar pentru Sano Vita, RTPR Allen & Overy au fost consultan?ii legali.Sano Vita, un business rom?nesc, fondat ?n 1995 ?n jude?ul V?lcea, a avut ?n 2018 afaceri de 72 mil. lei, ?n cre?tere cu 7% fa?? de anul anterior, cu o marj? de profit de peste 10%. Sano Vita angajeaz? 247 de persoane ?i este una dintre cele mai mari companii din jude?ul V?lcea.Ac?ionariatul companiei este ?mp?r?it ?ntre trei antreprenori - Cornel Soare (55 de ani), Ion Dan (62 de ani) ?i Dumitru Dan (60 de ani).Gama de produse Sano Vita acoper? ?ntregul spectru vegetarian ?i include fulgi, paste ?i alte derivate ale cerealelor integrale, fructe uscate, semin?e, leguminoase, f?inuri, b?uturi vegetale ?i produse apicole, potrivit informa?iilor de pe site-ul Sano Vita.Produsele ajung ?n toate re?elele de magazine din retailul alimentar, dar ?i ?n magazinele naturiste, compania av?nd ?i o re?ea proprie de distribu?ie.Highlander Partners este un fond de investi?ii american care de?ine ac?iuni de aproximativ 2 miliarde de dolari ?n companii. Fondul de investi?ii caut? firme cu v?nz?ri cuprinse ?ntre 10 ?i 500 mil. dolari, iar ca domenii de interes sunt companiile produc?toare, bunuri industriale, componente din industria auto, din sectorul de ambalaje, alimente.Afaceri de la zero. Daniela Alecse produce de patru ani dulciuri f?r? gluten sub brandul L’Amande ?i ?n 2020 francizeaz? businessul. ?Este un pas asumat“ 19.02.2020 ?Florentina Ni?u L’Amande – Desserts sans gluten -, o afacere pornit? de la zero de Daniela Alecse, cu o singur? unitate deschis? ?n zona Tineretului din Capital?, a ajuns ?n 2019 la afaceri de 600.000 de lei din produc?ia ?i v?nzarea de dulciuri ?i alte produse de cofet?rie, patiserie ?i brut?rie ? ??n 2020 facem un pas mare ?i franciz?m businessul ?n alte ora?e din ?ar?.“?Daniela Alecse a lucrat 18 ani ?n industria asigur?rilor de via??, iar ?n urm? cu ?ase ani a descoperit c? are intoleran?? la gluten ?i a fost nevoit? s? ??i schimbe regimul alimentar. N?scut? ?n Bucovina, avea ?n ADN pasiunea pentru g?tit, ?n special pentru pr?ijturi, astfel a hot?r?t s? deschid?, ?n 2016, L’Amande - Desserts sans gluten, o cofet?rie specializat? ?n produse f?r? gluten.?Am ?nceput ?n iulie 2016, atunci am renun?at la job, pentru c? un business ?nseamn? dedicare ?i munc? de diminea?a p?n? seara. (...) A fost o mare nebunie, pentru c? nici eu, nici distribuitorii nu ?tiam prea bine ce ?nseamn? ?gluten free“. Nu ?tiam ce ?nseamn? s? ai o cofet?rie sau ce ?nseamn? HoReCa. A fost greu, am muncit mult, dar a? lua-o de la cap?t“, spune Daniela Alecse, fondatoarea cofet?riei L’Amande.Cofet?ria L’Amande este situat? pe Strada L?n?riei, ?n zona Tineretului, iar antreprenoarea ??i aminte?te c? a g?sit spa?iul dintr-o ?nt?mplare, duc?nd-o pe fiica sa la cursuri de limba englez?. ??i dorea o loca?ie aproape de cas?, cu o chirie pe care s? o poat? sus?ine ?i chiar dac? spa?iul nu s-a pretat de la ?nceput nevoilor sale, l-a adaptat. ?Ini?ial am investit 25.000 de euro.“?Am ?nceput cu eclere, amandine ?i cu vreo trei patru sortimente de fursecuri. Acum avem peste 20 de tipuri de fursecuri, ?mp?r?ite ?n dou? categorii: f?r? gluten ?i f?r? lactoz?. Avem ?i peste 20 de sortimente de pr?jituri pe care le rotim“, poveste?te Daniela Alecse.Ea spune c? marea sa provocare a fost materia prim?. ?n prezent, peste 90% din materia prim? utilizat? ?n cofet?rie este cump?rat? de la distribuitori rom?ni ce se aprovizioneaz? ?ns? din str?in?tate.?Lucrez cu peste 20 de mixuri de f?in? ?i toate sunt din afar?. Cea mai ieftin? f?in? cost? 15 lei/kg, iar cea mai scump? este 45 de lei/kg.“Antreprenoarea lucreaz? cot la cot cu angaja?ii s?i, echipa format? din cinci per-soane dezvolt?nd ?n cei patru ani de activitate ?i produse de brut?rie ?i panifica?ie precum p?ine, covrigi, pateuri sau pizza, toate f?r? gluten. ?To?i facem asta din pasiune, ne-am orientat spre dulciuri ?n a doua etap? a vie?ii, dup? via?a de corporatist.“?n cofet?ria L’Amande intr? zilnic ?ntre 20 ?i 50 de clien?i, iar jum?tate dintre ace?tia nu au intoleran?e alimentare, ci doar doresc un regim de via?? s?n?tos ?i apreciaz? gustul produselor. Daniela Alecse adaug? c? o bun? parte din clien?ii s?i sunt elevii ?i profesorii de la gr?dini?ele ?i ?colile din jur, dar ?i locuitorii din cartier. ?Am f?cut sute de torturi pentru petreceri.“O amandin? cost? 18 lei, iar pre?ul mediu al pr?jiturilor este 20 de lei. Cel mai bine v?ndut produs al cofet?riei este pr?jitura Dobo? - ?pr?jitura copil?riei“, care, de altfel, este ?i cel mai scump produs.?n 2019, businessul L’Amande a ajuns la o cifr? de afaceri de 600.000 de lei, o cre?tere lent?, organic? ?i s?n?toas?, dup? cum spune fondatoarea sa. ??n 2020 facem un pas mare ?i franciz?m businessul ?n alte ora?e din ?ar?. A?tept rezultatul auditului ?ntr-o lun?, dou?. (...) Eu nu pot s? livrez ?n ?ar?, pentru c? produsele sunt foarte fragede. ?tiu ce ?nseamn? pentru mine francizarea, trebuie s? m? rup de laborator, dar este un pas asumat“, ?ncheie Daniela Alecse, fondatoarea L’Amande. La Iasi au fost atestate primele doua produse traditionale din domeniul patiseriei (video) In?feb. 19, 2020 La sediul Direc?iei Agricole Ia?i au fost acordate atestate primelor dou? produse tradi?ionale din domeniul patiseriei, atestare f?cut? conform Ordinul nr. 724/2013, din jude?ul Ia?i. Noile produse sunt cornule?e ?i saratele de casa. Produsele sunt f?cute de doi ie?eni, Aurelia ?i Daniel P?nic?, care ?i-au deschis primul laborator la ?nceputul anului 2018.??n cadrul evenimentului organizat de Direc?ia Agricol?, participan?ii au avut posibilitatea s? cunoasc? povestea produselor, etapele de produc?ie ?i atestare a celor 2 produse tradi?ionale al?turi de aprecierea senzorial? a acestora.?La eveniment au fost prezen?i ?i o parte din produc?torii tradi?ionali din jude?ul Ia?i, dar ?i produc?tori cu potential de atestare a produselor lor.?n Romania din anul 2015 p?na ?n prezent, sunt atestate 780 de produse din diverse domenii, iar in Ia?i sunt atestate 16 produse de la 7 produc?tori.? Produc?torul de mezeluri Vascar deschide un nou magazin RETAIL Profit.ro scris ast?zi, 16:39 Vascar, unul dintre principalii produc?tori de preparate din carne ?i conserve, deschide un nou magazin, ?n Ia?i. ?n prezent, Vascar are 22 de unit??i comerciale, distribuite ?n regiunea Moldovei.? Investi?ia ?n noua unitate s-a ridicat la 45.000 euroCompania Vascar este de?inut? de familia Ciuburciu.? Printre ac?ionarii principali ai companiei Vascar sunt Gabriela Ciuburciu (48,88%) ?i SIF II Moldova (21,45%). Recent, Gabriela Ciuburciu a fost condamnat? de Tribunalul Bucure?ti la 4 ani ?i 4 luni de ?nchisoare cu executare pentru corup?ie ?i fraude cu fonduri europene. Decizia este ?n prim? instan??. Pentru Vascar lucreaz? circa 350 de angaja?i. Compania de?ine o fabric? de procesare la Vaslui ?i 22 magazine proprii ?n regiunea ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARadu Savopol ?i Lucian B?dil?, fondatorii lan?ului de cafenele 5 to go, ?i Andrei Alecu, proprietarul Utopia Coffee Bar, vor s? dezvolte businessul Cereal Crunch prin francize, dup? ce au deschis al doilea cereal bar din Bucure?ti Roxana Rosu 19.02.2020, Cereal Crunch, un business de?inut de trei antreprenori rom?ni din domeniul Horeca, a deschis recent cel de-al doilea cereal bar din Bucure?ti, la Universitate, ?i vrea s? se extind? la cinci francize ?n acest an, deschise ?n marile ora?e din Rom?nia, dar ?i ?n afara ??rii.Conceptul Cereal Crunch, lansat ?n 2018 de Alex Vasile, a fost preluat ?n noiembrie anul trecut de Radu Savopol ?i Lucian B?dil?, co-fondatori ai lan?ului de cafenele 5 to go, ?i de Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar.Noua echip? vrea s? dezvolte businessul printr-un sistem de francize care s? permit? extinderea ?n Rom?nia ?i pe plan interna?ional.Re?eaua Casa Brutarilor a ajuns la 30 de brut?rii proprii ?i continu? extinderea ?n retailul interna?ional. ??n cur?nd vom livra ?i ?n Bra?ov, planul fiiind s? acoperim perimetrul de 100 km ?n jurul Capitalei ?n urm?toarele dou? luni.“ M?d?lina Panaete 19.02.2020, Bake Expert, compania care de?ine magazinele Casa Brutarilor, a ajuns la 30 de unit??i prorprii sub acest brand ?i mai vrea s? deschid? minumum dou? brut?rii ?n Sectorul 1 al Capitalei. De asemenea, anul trecut, compania a investit ?ntr-o linie de feliere/ambalare automat?, ceea ce i-a permis s? intre cu produsele de panifica?ie ?n marile lan?uri de hipermarketuri ?i s? extind? num?rul de supermarketuri ?n care este prezent. Anterior, compania colabora cu Mega Image, ?ns? dup? investi?ia ?n noua linie, Bake Expert a ?nceput s? livreze produse ?i ?n magazine Kaufland, Penny, Profi, Carrefour Express ?i Supeco. ??n 2019 am achizi?ionat o linie de feliere/ambalare automat?, investi?ia total? dep??ind suma de 250.000 de euro. Prin aceast? investi?ie, am ie?it ?n pia?? cu o gam? de specialit??i de panifica?ie, feliate ?i ambalate. Am acoperit ini?ial zona Capitalei, iar de dou? luni livr?m ?i ?n jude?ul D?mbovi?a. ?n cur?nd vom livra ?i ?n Bra?ov, planul fiiind s? acoperim perimetrul de 100 km ?n jurul Capitalei ?n urm?toarele dou? luni“, a spus Drago? ?erb, administratorul Bake Expert, care de?ine o unitate de produc?ie ?n Capital?. ?ntreg portofoliul de produse al companiei num?r? peste 40 de specialit??i proaspete. Noua gam? de produse feliate num?r? ?n prezent 14 specialit??i sub marca Specialit??ile Brutarului. Primele produse sub aceast? marc? au fost lansate ?n luna iunie 2019.Fiecare salariat al Lidl va c??tiga cel pu?in dublu fa?? de minimul pe economie. Nem?ii, care au 7.500 de salaria?i ?n Rom?nia, majoreaz? venitul minim ?n companie la 2.500 de lei net lunar Cristina Rosca 19.02.2020Discounterul german Lidl va majora de la 1 martie 2020 venitul minim lunar ?n companie cu 15%, p?n? la 4.000 de lei brut (circa 2.500 de lei net). Astfel, fiecare salariat al Lidl va c??tiga cel pu?in dublu fa?? de minimul pe economie.Suma include salariul, tichetele de mas?, primele anuale de Pa?te ?i de Cr?ciun, precum ?i alte tipuri de sporuri.Nem?ii erau cunoscu?i ?n pia?? deja c? pl?teau cele mai mari salarii din retailul alimentar, fiind urma?i ?ndeaproape de compania-sor? Kaufland. Cele dou? re?ele sunt controlate de grupul german Schwarz. Recent, retailerul german Kaufland a anun?at ?i el c? va majora de la 1 martie 2020 venitul minim brut din companie la 3.650 de lei brut lunar (2.135 de lei net).Major?rile de salarii vin ?n contextul ?n care situa?ia de pe pia?a for?ei de munc? este dificil? indiferent de sector. ?n retail situa?ia este cu at?t mai dificil? cu c?t este un domeniu cu salaria?i mul?i, fiecare companie mare av?nd c?teva mii de oameni.Discounterul german Lidl are ?n Rom?nia peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise ?n 2019, cel mai rapid ritm de expansiunea de la intrarea pe pia??. ?n ceea ce prive?te businessul, anul trecut nem?ii s-au apropiat de pragul de 10 mld. lei cifr? de afaceri dup? o nou? cre?tere puternic?, potrivit calculelor ZF.DIVERSEFermierul cu animalele furate din grajd ?i-a g?sit vacile: una moart?, a doua b?tut? crunt de ho?i! Angelica Lefter - 18 februarie 2020 STOP FURTURI ?N AGRICULTUR?! Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO lanseaz? un apel public c?tre toate autorit??ile la nivel local ?i na?ional s? se implice ?i s? vin? ?n sprijinul fermierilor care se confrunt? cu un val de furturi. Se fur? tot: de la animale, la utilaje sau furaje. Culmea, se fur? chiar ?i sistemele de supraveghere sau paz?! ?n lupta cu ho?ii, fermierii se g?sesc de multe ori singuri, mare parte din autorit??ile locale refuz?nd s? se implice pentru rezolvarea cazurilor ?i stoparea fenomenului!Cel mai nou caz de furt relatat de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO este cel al unui fermier din Tecuci, jude?ul Gala?i. Cresc?torului Doru Axenie ?n v?rst? de 45 de ani i-au fost sustrase ?n urm? cu o s?pt?m?n? dou? vaci din grajd, fermierul oferindu-se s? pl?teasc? contravaloarea animalelor ca recompens? pentru cei care ?l ajut? s? ?i prind? pe r?uf?c?tori.?Reporterii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO au continuat s? urm?reasc? acest caz ?i dup? publicarea articolului. Astfel, vineri, 14 februarie, am aflat c? fermierul ?i-a g?sit animalele, ?ns? nu a?a cum spera. Le-a g?sit ?ntr-un ?an?, abandonate ”la 1 kilometru de cas?, ?n apropierea c?ii ferate, una dintre vaci era deja moart?, iar cea de-a doua foarte sl?bit? ?i b?tut?”, dup? cum explicat Doru Axenie pentru Agrointeligenta.ro – AGROINTEL.RO.”S?mb?t? dup?-amiaz?, ?n urm? cu o s?pt?m?n?, dup? ce am lucrat ?n ferm? toat? ziua, am c?rat gunoi de la animale ?i am dus ?n c?mp, am plecat acas? s? m?n?nc, la tat?l meu, care se afl? la 100 de metri distan?? de locul unde se afl? animalele. Casa mea e ?n construc?ie ?i nu stau acolo. C?nd am ajuns la tat?l meu, acolo au ?nceput c?inii s? latre spre strad?. M-am dus s? v?d ce este ?i am v?zut trei persoane de etnie rom? care au cobor?t de la ?osea, s-au dus ?int? c?tre proprietatea mea. Ei au lucrat ast?-var? la vecinul meu la ni?te sere, au cunoscut ?n prealabil terenul. I-am prins c?nd au intrat ?n curte, unul a r?mas ?n strad? ?i se uita ?n st?nga ?i ?n dreapta. Eu am fugit din cas? de la tat?l meu, i-am strigat, i-am oprit. Cei doi au dat ?napoi mi-au f?cut semn c? vin c?tre mine. I-am ?ntrebat ce treab? au la mine ?i au spus c? au venit s? lucreze la vecinul cu serele c? au mai lucrat ?i ast?-var? ?i ?l caut? pe el, le-am dat chiar ?i num?rul de telefon al vecinului. (…) Le-am spus c? merg s? m?n?nc ?i c? o s? merg ?napoi la vaci. (…) C?t am stat eu s? m?n?nc, aproape jum?tate de or?, vacile au disp?rut. Nu am g?sit nici o furc?, b?nuiesc c? au luat-o pentru a m?na vacile, c? au trecut un r?u cu ele, sau pentru a se ap?ra ?n caz c? veneam eu. Se putea ?nt?mpla ceva ?i mai r?u dac? ?i surprindeam acolo”, a m?rturisit cresc?torul de animale.Autorit??ile locale s-au implicat ?n g?sirea animalelorSpre deosebire de alte cazuri, la Tecuci, autorit??ile locale s-au implicat. Poli?i?tii, al?turi de doi jandarmi ?i de fermier au c?utat animalele zi ?i noapte timp de o s?pt?m?n?. C?utarea ?i mediatizarea i-a speriat probabil pe ho?i care, ?n furia ?i bestialitatea lor, au nenorocit animalele ?n b?t?i crunte.?Ho?ii nu au fost prin?i nici dup? o s?pt?m?n?, iar oamenii legii ?nc? fac cercet?ri.Cele dou? animale au fost g?site: una era moart?, a doua b?tut? cruntDoru Axenie, care a r?mas cu 23 de taurine ?n b?t?tur?, consider? c? vacile furate au fost for?ate s? mearg? pe jos, ascunse ?ntr-o zon? cu teren nelucrat, l?ng? ni?te arbu?ti. Ulterior ho?ii au abandonat vacile pe l?ng? o cale ferat?. Una dintre ele fiind foarte r?u b?tut?, ar fi fost deja moart?, iar a doua este la r?ndul s?u ?ntr-o stare precar?. Fermierul crede c? nu au putut fi v?ndute pentru c? erau sl?bu?e, din cauz? c? vi?eii ?nc? sunt al?pta?i.”Vacile au fost un pic mai sl?bu?e. Nu am ce face cu laptele. Din cauza asta am l?sat vi?elul s? sug? aproape 7 luni. Eu sunt pe cale s? ?nchid, s? plec ?n afara ??rii. Este o ru?ine s? pleci ?n afara ??rii cu 25 de vaci, c? am avut ?i un taur, dar l-am dat din cauz? c? ?mpungea. Vi?eii au supt ?i v?nzare de lapte fac cam de 1000 de lei pe lun?. (…) Dac? ast?zi am de dat 30 de litri de lapte la abona?i, at?t mulg, 30 de litri, restul dau drumul la vi?ei. ?i vi?eii ?i vindem cu bon de la medicul veterinar c?tre firmele care achizi?ioneaz? la un pre? de nimic. Vi?eii sunt crotalia?i, veterinarul ??i face treaba. Am f?cut actele pentru vaca decedat?, s? o duc la ars”, a declarat fermierul.Doru Axenie ne-a m?rturisit s? situa?ia din ferma sa nu este singural? ?i c? fenomenul furturilor din ferme este unul la ordinea zile, av?nd informa?ii ?i despre al?i cresc?tori c? sunt c?lca?i de ho?i. Atrocit??ile la care au fost ?ns? supuse animalele sale l-au am?r?t ?i l-au ?nsp?im?ntat de-a dreptul pe g?l??ean: ”Pe una au b?tut-o groaznic, deci animalul care a decedat a murit din cauza b?t?ilor. Era numai cheaguri de s?nge”.Fermierul? a oferit ?i exemplul unui b?tr?n c?ruia i-a fost furat? vaca: ”Din Tecuci s-a mai furat o vac? acum o s?pt?m?n?,? ho?ul nu a fost prins. (…) Vaca a fost furat? de la un b?tr?n, acesta i-a prins ?n fapt, se uita cum pleac? ho?ii cu vaca, dar neput?nd fugi dup? ea…ei au luat vaca, au urcat-o ?ntr-o ma?in? ?i au plecat.”Doru Axenie a m?rturisit c? ar fi vrut s? monteze camere pentru supravegherea fermei, ?ns? nu este sigur c? vrea s? mai r?m?n? ?n ?ar?, av?nd ?n vedere problemele cu care se confrunt?.La peste o s?pt?m?n? de la furtul vacilor din ferma lui Doru Axenie, ho?ii nu au fost ?nc? prin?i. Exist? suspec?i, dar nu s-a f?cut nicio arestare, ?n ciuda faptelor grave comise.Campania STOP FURTURI ?N AGRICULTUR?!?este menit? s? vin? ?n sprijinul fermierilor care se confrunt? cu furturi din exploata?iile agricole ?i chiar din gospod?rii. Fenomenul trebuie s? fie eradicat! Dac? ave?i cuno?tin?? de cazuri de furturi, dac? sunte?i ?i dvs. victima unor astfel de infrac?iuni, v? rug?m s? ne contacta?i pe e-mail la redactia@agrointel.ro sau telefonic la 0744.311.359.Incendiu ?n saivan: Peste 2.000 de balo?i au ars, 700 de ovine au fost evacuate! Angelica Lefter - 18 februarie 2020 Peste 2.000 de balo?i de paie au fost cuprin?i de fl?c?ri, iar 700 de oi au fost evacuate, ?n urma unui incendiu izbucnit, luni, 17 februarie, la un saivan de animale din localitatea g?l??ean? V?rlezi, jude?ul Gala?i, potrivit Agerpres.ro. Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen?? (ISU) Gala?i, informeaz? c? la fa?a locului s-a deplasat ini?ial o autospecial? de la Garda de Interven?ie T?rgu Bujor, ?ns? din cauza v?ntului puternic care amenin?a s? extind? focul c?tre saivan ?i alte trei ?uri de paie, a fost chemat? ?nc? o ma?in? de stingere de la Sec?ia de Pompieri Gala?i. Noaptea trecut? ?nc?? se ac?iona pentru lichidarea incendiului ?i nu mai exista pericolul extinderii focului, dar v?ntul puternic a ?ngreunat ac?iunea de stingere a acestuia. F?nul a fost desf?cut cu ajutorul unui excavator de la o gospod?rie particular?, ?n timp ce pompierii lichidau ultimele focare, au precizat reprezentan?ii ISU Gala?i.P?n? la sosirea pompierilor, care au ac?ionat pentru localizarea incendiului ce cuprinsese 2.000 de balo?i de paie, proprietarul locului a apucat s? evacueze cele 700 de oi din saivan. GLOBALPrima hart? global? care arat? impactul climatic al re?mp?duririlor Miercuri, 19 Februarie 2020 ?C?nd ultimul copac va c?dea...“ (a?a ?ncepe un vechi proverb indian) oamenii vor ?n?elege c? orice ?el al a?a-zisei lor civiliza?ii este inutil ?i c? megalomania care st? ?n spatele tuturor distrugerilor pe care le-au provocat nu ?i va salva. Ultimul copac nu a c?zut ?nc?, deci mai avem timp s? reflect?m asupra faptelor noastre. ?i nu doar at?t, ci s? ?i ac?ion?m. Este drept s? spunem c?, ?ntr-adev?r, ?n ultimii ani s-au desf??urat la nivel mondial proiecte importante de re?mp?durire. ?n 2017, spre exemplu, India ?i-a dobor?t propriul record prin plantarea a 66 milioane de copaci ?n doar 12 ore. Dac? fiecare stat ar urma aceast? ?politic? verde“ lupta cu schimb?rile climatice ar fi c??tigat?, cel pu?in par?ial, spun oamenii de ?tiin??. ?n urma unui studiu, o echip? de cercet?tori de la Laboratorul Crowther din Zurich, Elve?ia, a reu?it s? realizeze prima hart? global? care arat? c?t din suprafa?a Terrei este ?mp?durit? ?i care sunt regiunile unde este nevoie de re?mp?duriri pentru a avea c??tig de cauz? ?n lupta cu schimb?rile climatice.Cea mai eficient? alternativ??Inspira?i de natur?, condu?i de ?tiin??“, este motto-ul echipei care a realizat aceast? prim? hart? a p?durilor existente ?i a zonelor unde se poate planta. Miza cercet?rilor pe care oamenii de ?tiin?? elve?ieni le-au f?cut a fost ?ns? mult mai mare pentru c? harta, de?i reprezint? epicentrul studiului lor, este doar o parte din observa?iile pe care vor s? le aduc? ?n aten?ia oamenilor. Natura se poate vindeca prin ea ?ns??i. Ce ?nseamn? asta? C? prin re?mp?duriri strategice am aplica practic cea mai eficient? metod? de combatere a schimb?rilor climatice. P?durile au capacitatea extraordinar? de a re?ine carbonul emis ?n atmosfer?, de aceea oamenii de ?tiin?? pledeaz? pentru aceast? solu?ie 100% natural?. Prin harta pe care au realizat-o au ar?tat pentru prima oar? care sunt regiunile de pe Terra unde ar trebuie s? se re?mp?dureasc? ?i c?t carbon ar putea stoca aceste p?duri nou plantate.Autorul acestui studiu, Jean-Fran?ois Bastin spune c? unul dintre aspectele importante de care a ?inut cont echipa din care a f?cut parte a fost c? din acest studiu au fost excluse ora?ele sau regiunile agricole ?i c? unul dintre obiectivele proiectului a fost ?i identificarea exact? a acelor regiuni care, dac? vor fi re?mp?durite corespunz?tor, vor avea un impact climatic mai mare.Potrivit profesorului Thomas Crowther, fondatorul laboratorului de cercetare ?i coautorul acestui studiu ?to?i ?tim c? ?mp?durirea ar fi decisiv? ?n combaterea schimb?rilor climatice, dar nu ?tim totu?i c?t de mare ar fi impactul.Studiile noastre demonstreaz? c? re?mp?duririle sunt deocamdat? cea mai bun? alternativ? pe care omenirea o are la ?ndem?n?. Dar trebuie s? ac?ion?m rapid, pentru c? p?durile nou plantate au nevoie de ani ?ntregi pentru a ajunge la maturitate ?i pentru a-?i atinge poten?ialul maxim de a re?ine carbonul.“C?t ar trebui s? ?mp?durim ?i unde?n urma cercet?rilor pe care le-au ?ntreprins, cercet?torii elve?ieni au ajuns la concluzia c?, ?n contextul actualelor schimb?ri climatice, Terra ar putea fi ?mp?durit? pe o suprafa?? de 4,4 miliarde de hectare ?i asta f?r? s? afecteze ?n vreun fel ritmul ecosistemelor naturale deja existente. ?n momentul de fa??, suprafa?a ?mp?durit? a planetei Albastre este de 2,8 miliarde de hectare. Din cele 1,6 miliarde de hectare care ar putea fi ?mp?durite, 0.9 miliarde de hectare nu sunt folosite ?n niciun scop de c?tre oameni. Practic, o suprafa?? de m?rime Statelor Unite ale Americii este liber? de orice activitate antropic? ?i poate fi ?mp?durit? f?r? rezerve vizavi de deranjul pe care l-ar produce omenirii. Odat? ajunse la maturitate aceste p?duri noi ar putea stoca aproximativ 205 miliarde de tone de carbon. Adic? aproape dou? treimi din cantitate de 300 miliarde de tone de carbone emis? ?n atmosfer? ?n urma activit??ilor umane, ?ncep?nd cu Revolu?ia industrial? (sf?r?itul secolului al XVIII-lea). ?n studiu sunt identificate ?i regiunile care s-ar preta pentru aceast? ini?iativ? de re?mp?durire global?. Potrivit echipei de la Laboratorul Crowther, acest proiect ?i-ar putea atinge 50% din poten?ialul maxim ?n doar ?ase ??ri. Este vorba despre Rusia unde pot fi ?mp?durite 133 milioane hectare, SUA cu o suprafa?? de 103 milioane de hectare, Canada cu 78,4 milioane de hectare, Australia 58 milioane de hectare, Brazilia care ar putea ?mp?duri 49,7 milioane de hectare ?i China cu 40,2 milioane de hectare (aceasta din urm? deja deruleaz? programe ample de re?mp?durire). Pe l?ng? observa?iile men?ionate, studiul mai avertizeaz? asupra faptului c? multe dintre modalit??ile actuale, ?n urma c?rora se a?teapt? ca suprafa?a re?mp?durit? s? creasc?, nu vor avea succes. Se mizeaz?, spre exemplu, pe cre?terea suprafe?ei ?mp?durite din regiunea nordic? a p?durilor boreale, respectiv Siberia, dar acolo copacii acoper? ?n medie doar o suprafa?? de 30-40%.? Ca urmare, aceast? cre?tere ar putea fi declasat? de defri??rile din p?durile tropicale care au o acoperire cu copaci de 90-100%.Laboratorul Crowther a realizat primele h?r?i globale ?n care sunt consemnate cu date ?i imagini suprafa?a ?mp?durit? a Terrei ?i densitatea p?durilor. Aceste h?r?i au ar?tat c? la nivel global exist? aproximativ 3 trilioane de copaci, din care aproximativ 1, 30 trilioane de copaci se reg?sesc ?n p?durile tropicale ?i subtropicale, 0,74 trilioane de copaci se reg?sesc ?n regiunea boreal?, iar 0,66 trilioane ?n regiunile temperate. Pe baz? m?sur?torilor densit??ii copacilor, s-a stabilit c? peste 15 miliarde de copaci sunt t?ia?i ?n fiecare an ?i c? aproximativ 46% din num?rul global al copacilor au fost t?ia?i de la ?nceputul civiliza?iei ?i p?n? acum.O aplica?ie (momentan doar ?n limba german?) de pe website-ul laboratorului permite celor care o folosesc s? vad? pe hart? orice regiune a Terrei, s? afle c??i copaci ar trebui planta?i ?ntr-o anumit? zon? ?i c?t carbon ar stoca ei ulterior. Este publicat?, de asemenea ?i o list? a organiza?iilor care se ocup? de re?mp?duriri. Laura ZMARANDA...citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download