RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU …



CUPRINS

CUPRINS 1

INTRODUCERE 5

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE 6

1.1 Date generale 6

1.2. Resursele naturale 7

1.3. Date demografice 8

Tabel 1.3.3 9

Capitolul 2. AERUL 10

2.1. Introducere 10

2.2 Cadru legislativ 12

2.4. Acidifierea. 13

2.4.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2 13

2.4.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) 14

2.4.3 Emisii anuale de amoniac (NH3) 15

2.5.Emisiile de COV Nemetanici 15

2.5.a Pulberi în suspensie 16

2.6 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP) 17

2.6.1 Emisii de metale grele 17

2.6.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP) 18

2.7. Calitatea aerului ambiental 18

2.7.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf 18

2.7.2 Concentraţii ale dioxidului de azot 19

2.7.3 Concentraţii ale amoniacului 20

2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) 20

2.7.5 Concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10) 22

2.7.6 Calitatea aerului ambiental - metale grele 23

2.7.8 Concentraţiile de monoxid de carbon (CO) 23

2.8 Deprecierea stratului de ozon stratosferic 24

2.9 Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosferică 26

2.10 Obiective şi măsuri privind poluarea aerului 26

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE 27

3.1 Cadru general. Cadru legislativ 27

3.2. Emisii anuale de gaze cu efect de seră 27

3.3 Emisii anuale de CO2 27

3.4 Emisii anuale de metan 27

3.5 Emisii anuale de protoxid de azot 28

3.6 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 28

3.6.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto 29

3.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 29

Capitolul 4. APĂ 32

4.1 Introducere 32

4.2 Cadru legislativ 32

4.3. Resursele de apă 33

4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 33

4.3.2. Prelevări de apă 33

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor 35

4.4. Ape de suprafaţă 37

4.4.1. Starea râurilor interioare 37

4.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei 38

4.5. Ape subterane 41

4.6. Apă potabilă 42

4.7. Apele uzate 45

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare 45

4.7.2. Reţele de canalizare 47

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane 49

4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei 49

Capitolul 5. SOLUL 50

5.1. Introducere 50

5.2. Fondul funciar 50

5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe 50

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 51

5.3.1. Îngrăşăminte 51

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) 51

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 51

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole 52

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial 52

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 52

5.4. Calitatea solurilor 52

5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 52

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 53

5.5. Monitorizarea calităţii solurilor 53

5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local 53

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 54

Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR 55

6.1. Biodiversitatea 55

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică 55

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice 61

6.1.2 Starea ariilor naturale protejate 62

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 62

6.2. Biosecuritatea 63

6.3. Starea pădurilor 63

6.3.1. Fondul forestier 64

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor 67

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 67

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 67

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor 67

6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri 68

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 68

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 68

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007 68

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului 68

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 69

Capitolul 8. DEŞEURI 70

8.1. Date generale. Cadru legislativ 70

8.2. Deşeuri municipale 73

8.2.1. Cantităţi şi compoziţie 73

8.2.2. Deşeuri biodegradabile 74

8.2.3. Deşeuri de ambalaje 76

8.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 80

8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale 80

8.3. Deşeuri de producţie 82

8.3.1. Deşeuri periculoase 82

8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie 82

8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari 82

8.4. Deşeuri generate de activităţi medicale 89

8.5. Nămoluri 90

8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 90

8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 91

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice 92

8.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate 95

8.8. Uleiuri uzate 96

8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 97

8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor 98

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.) 98

8.11.3. Îmbunătăţirea calitaţii managmentului deşeurilor 98

Capitolul 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 100

9.1 Introducere 100

9.2 Cadru legislativ 100

9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase 101

9.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului 102

9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice 102

9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantitatilor de ODS 102

9.7. Biocide (utilizare, import, export) 103

9.8. Poluanţii organici persistenţi 103

9.10. Mercurul 103

Capitolul 10. RADIOACTIVITATEA 105

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului 105

10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului 106

10.2.1. Radioactivitatea aerului 106

10.2.1.2. Debitul dozei gama în aer 108

10.2.2. Radioactivitatea apelor 109

10.2.3. Radioactivitatea solului 110

10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei 111

Capitolul 11. MEDIUL URBAN 112

11.1. Aşezările urbane 112

11.1.1. Amenajarea teritorială 112

11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 112

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 121

11.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot 121

11.4. Mediu şi sănătate 123

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 123

11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate 129

11.4.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate 129

11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră 130

11.4.6.Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei 130

11.5 Obiective şi măsuri 131

11.5.1. Poluarea aerului 131

11.5.2. Poluarea apei 132

11.5.3. Deşeuri 133

11.5.4. Poluarea sonoră 147

11.5.6. Poluarea aerului 147

11.5.7. Transportul 148

11.5.8 Spaţiile verzi 148

11.5.9. Agenda Locală 21 148

Capitolul 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 150

12.1. Agricultura 150

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 150

12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului 151

12.2. Industria 152

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 154

12.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale 158

12.3. Energia 159

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului 159

12.3.2. Consumul brut de energie 159

12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative 159

12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului 159

12.4. Transporturile 160

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport 160

12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi 161

12.4.3. Situaţia parcului auto 176

12.5. Turismul 176

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 176

Capitolul 13. Instrumente ale politicii de mediu în România 179

13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu 179

13.3. Fondul pentru mediu 179

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 180

13.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PLAPM 180

RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU

ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI ÎN ANUL 2007

INTRODUCERE

Aprecieri Generale

Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile, organizaţiile, asociaţiile, mişcările şi partidele.

În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu.

Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2007 este o lucrare elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti.

Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe teritoriul controlat şi supravegheat.

În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul 2007, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica de protecţie a mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.).

Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.

Surse de Date Utilizate

Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului Monitorizare Sinteză şi Coordonare al APM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :

• Administraţia Naţională de Meteorologie

• Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Generală de Protecţie a Mediului şi Educaţie Eco-Civică

• Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti

• Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

• Administraţia Naţională Apele Române

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1 Date generale

Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:

- 25°49’50 ’’ şi 26°27’15’’ longitudine estică;

- 44°44’30’’ şi 44°14’05’’ latitudine nordică;

Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 94,63 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.

Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic.

Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.

Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.

Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa. Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.

În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.

Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.

Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele:

- minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;

- maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;

Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.

Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre.

Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucureştiul, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.

Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din mai multe cauze:

- diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc. ;

- pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;

- diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;

Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii. Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea mai mică, în anul 1875, de 8,3°C. Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase şi ridicate.

Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara.

Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2007 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice.

Tabel 1.1.1 Clima caracterizare generală

|Temp. medie |Temp. maximă |Temp. minimă |Cant. de precipitaţii |

|normala |2007 |absolută |2007 |absolută |2007 |normala |2007 |

|climatolo-gică | | | | | |climatolo-gică | |

|BUCUREŞTI – FILARET |

|11.9ºC |13.4ºC |42.4ºC |41.8ºC |-30.0ºC |-9.2ºC |611.4 l/m2 |609.9 l/m2 |

| | |5.VII.2000 |23.VII. |25.I.1942 |22.XII. | | |

|BUCUREŞTI – BĂNEASA |

|11.1ºC |12.1ºC |42.2ºC |40.7ºC |-32.2ºC |-12.4ºC |596.0 l/m2 |530.0 l/m2 |

| | |5.VII.2000 |22.VII. |25.I.1942 |23.XII. | | |

|BUCUREŞTI – AFUMAŢI |

|10.5ºC |12.5ºC |41.1ºC |41.1ºC |-30.2ºC |-13.7ºC |579.7 l/m2 |494.6 l/m2 |

| | |5.VII.2000 |24.VII. |6.II.1954 |23.XII. | | |

| | |24.VII.2007 | | | | | |

1.2. Resursele naturale

În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile. Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea integrării României în Europa.

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.

1.3. Date demografice

Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării.

În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală.

Fig. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002

Tabel 1.3.1 Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel:

| |ha |

|-teren agricol |5449 |

|-păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră |611 |

|-construcţii şi curţi |13499 |

|-drumuri şi căi ferate |3231 |

|-ape, bălti, lacuri |908 |

|-alte suprafeţe |89 |

|TOTAL |23787 |

Incluzând şi Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti, reies următoarele:

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri, iar restul suprafeţei fiind reprezentată de :

- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha

- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha

- terenuri afectate împăduririi : 20 ha

- terenuri neproductive : 40 ha

- ocupaţii, litigii : 21 ha

Tabel 1.3.2 Concentrările urbane

|Judetul/ Total Regiune |Zona urbană |Intravilan |% zona urbană din suprafaţa |Densitatea populaţiei în zona |

| |( ha ) |( ha ) |judeţului |urbană |

| | | | |(locuitori/kmp) |

|Municipiul Bucureşti |23800 |23800 |100 |8099 |

Tabel 1.3.3

|2007  |Popluaţia |Suprafaţa  - Km.p |Densitatea  loc/km.p |

|TOTAL |1.927.559 |238 |8099,0 |

|Sector 1 |231.508 |70 |3307,3 |

|Sector 2 |361.403 |32 |11293,8 |

|Sector 3 |393.323 |34 |11568,3 |

|Sector 4 |300.144 |34 |8827,8 |

|Sector 5 |280.670 |30 |9355,7 |

|Sector 6 |360.511 |38 |9487,1 |

Capitolul 2. AERUL

2.1. Introducere

Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului.

SURSE DE POLUARE A AERULUI

Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

OBIECTIVE INDUSTRIALE

Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

TRAFICUL AUTO

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii :

• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

• pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

• componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

• compuşi organici volatili : benzen, butadienă.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următoarele substanţe principale:

- vapori de apă = 13 %

- dioxid de carbon = 13 %

- azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE

- deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi betoniere rămin surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

CENTRALELE ELECTROTERMICE

- CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă;

- instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.

SURSE DIFUZE DE COMBUSTIE

- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lângă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc;

- combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele;

- staţie de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

2.2 Cadru legislativ

Legislaţia comunitară privind Protecţia atmosferei a fost printre primele domenii ale protecţiei mediului transpuse în legislaţia română.

OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001 transpune Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului.

Obiective principale ale protecţiei atmosferei sunt:

- menţinerea calităţii aerului în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate

- îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele în care unul sau mai mulţi indicatori de calitate nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare

- adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontarier

Direcţiile generale de acţiune pentru îndeplinirea obiectivelor sunt:

- Înfiinţarea Sistemului Naţional de Monitorizare Integrată a Calităţii Aerului

- Stabilirea cadrului necesar pentru elaborarea actelor normative subsecvente care stabilesc modul în care se face evaluarea calităţii aerului, poluanţii de referinţă monitorizaţi şi procedura de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp

- Stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor altor autorităti (Autoritatea publică centrală pentru sănătate, Autoritatea publică centrală pentru transport) şi ale titularilor de activitate în ceea ce priveşte emisiile poluante în atmosferă

- Informarea publicului privind calitatea aerului

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul inconjurator transpune directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurator şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon)

- Stabileşte criteriile de evaluare a calităţii aerului

- Stabileşte formatul de raportare a datelor (ce se raportează, modul în care se raportează şi frecvenţa)

- Stabileşte modul de informare a publicului

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România stabileşte modul în care se clasifică zonele din punct de vedere al calităţii aerului în vederea realizării programelor de gestionare a calităţii aerului. Pentru zonele clasificate în listele 1, şi 2, adică acolo unde se depăşesc valorile limită pentru unul sau mai mulţi poluanţi, se întocmesc programe/programe integrate de gestionare a calităţii aerului.

H.G nr. 543 din 7 aprilie 2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului stabileşte cadrul procedural general de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea menţinerii concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite, precum şi stabilirea responsabilităţilor ce revin autorităţilor implicate în elaborarea acestor planuri şi programe de gestionare.

În zonele şi aglomerările în care, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă, autoritatea publică teritorială de protecţie a mediului iniţiază elaborarea programului de gestionare şi, respectiv, a programului integrat de gestionare în cazul în care poluarea atmosferei se datorează mai multor poluanţi. Prin ordin al prefectului, la propunerea autorităţii teritoriale de protecţie a mediului şi a consiliului judeţean, se înfiinţează la nivel judeţean Comisia tehnică pentru elaborarea programelor de gestionare. Pentru a putea lua cele mai eficiente măsuri, Comisia Tehnică trebuie să se bazeze pe date corecte, validate.

OM 35/2007 aprobă metodologia de întocmire a acestor planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului, structura planurilor şi programelor precum şi indicaţii asupra modului în care îşi desfăşoară activitatea Comisia Tehnică.

2.4. Acidifierea.

2.4.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:

Tabel 2.4.1.1 - Emisii anuale de SO2

|Municipiul Bucureşti |1999 |2000 |

| |Teoretică |Utilizabilă |Teoretică |Utilizabilă |

|Mun.Bucureşti |134.000 |106.000 |138.000 |116.000 |

* Datorită alimentării Capitalei, cea mai mare parte din resursa de apă a Damboviţei, este

preluată în afara mun. Bucureşti, pt Staţia de tratare Arcuda.

4.3.2. Prelevări de apă

4.3.2.1 POPULAŢIA

Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-sţiintific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudiine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

În ceea ce priveşte distribuţia apei prin sistem centralizat de alimentare cu apă, în tabelul alăturat se pot regăsi câteva date privind lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă, volume distribuite şi numărul de persoane branşate la reţea:

Tabel 4.3.2.1

| |Reţele apă potabilă (menajeră+industrie) |

|Judeţ | |

| |Lungime |Volume distribuite |Număr de |Populaţie bransată |

| |totală reţele |(mii mc) |localităţi |la reţea alim. |

| |(km) | | | |

4.3.2.2. INDUSTRIA

Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 Meuro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinte consumatoare de apă este cel mai ridicat). În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

La nivelul anului 2007, cei mai mari consumatori industriali sunt:

SC Apa Nova SA, DOOSAN-IMGB, SA, CET Sud, CHIMOPAR, FAUR, ICME-ECAB, CET Grivita, ISOVOLTA, RATB, Complexul Naţional Sportiv.

Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial, de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, DOOSAN-IMGB în construcţia de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri industriale periculoase.

4.3.2.3. ZOOTEHNIA

În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul mun. Bucureşti, au fost dezafectate cele 2 unităţi zootehnice existente.

4.3.2.4. Irigaţii în bh Argeş

În anul 2007 au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei.

4.3.2.5. Amenajări Piscicole

În anul 2007 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate întabelul următor:

Tabel 4.3.2.5.1

| |B.H. | | | | | |TOTAL |

|CATEGORII |ARGES |B.H. |B.H. |TOTAL | | | |

| | |MOSTIS- |IALOMIŢA |S.G.A. | | | |

| | |TEA | | | | | |

| | | | | | | |

|Suprafata amenajata (ha) |1344 |186 |1158 |- |565 |1909 |

|V A |C |Râuri | | | | | |

|O N |A |Interioare |2254 |84 |2170 |- |7600 |

|L U |P | | | | | | |

|U A |T | | | | | | |

|M L |A | | | | | | |

|E E |T | | | | | | |

| |E | | | | | | |

| | | | | | | | |

|(mii mc) | | | | | | | |

* Volumele anuale de apă captate pentru piscicultură sunt fie ale acumulărilor în salba, fie volume derivate din alte cursuri de apă (folosinţele piscicole din jud. Dambovita, aferente SGA, sunt incluse la jud. Ilfov)

** La mun. Bucureşti nu au mai fost incluse amenajarile care aveau folosinta pescuitul de agrement.

4.3.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă în anul 2007

În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii 2005-2006, a volumelor de apă captate (suprafaţa şi subteran ) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evidentă scăderea continuă a cerinţei de apă, începută din 1990 :

| |Volum captat ( mil.mc ) |Volum restituit (mil.mc ) |

|Bazin hidrografic | | |

| |În anul 2007 |În anul 2006 |

| BH ARGES, Mun. BUCUREŞTI |

|Prelevări din surse directe: |18038 |92,80 |

|-total bh propriu,din care: |18038 |92,80 |

| -suprafată |565 |511,15 |

| -subteran |17473 |92,60 |

|Recirculare |508455 |124,80 |

|-transfer din/în BH Ialomiţa |0 |0,00 |

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

- Apă este un patrimoniu natural ce trebuie aparăt, protejat şi tratat ca atare;

- Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele;

- Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;

- Poluatorul plateşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă;

- Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plaţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;

- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran).

Pentru apă tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localitati).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodarie comunală.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu aceasta destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;

- întretinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de aparare împotriva inundaţiilor;

- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;

- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.

4.4. Ape de suprafaţă

În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale „APELE ROMANE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APĂ.

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/ 2006 pt aprobarea „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”.

Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea SGA Ilfov- Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico-chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring”.

4.4.1. Starea râurilor interioare

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Săbar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele:

Râul Dâmboviţa:

- Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)

Râul Colentina :

- Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

- Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;

- Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia de Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani – Dârza.

Canal Arges- amonte evacuare în Lacul Morii: stare ecologica slaba (clasa IV de calitate).

Secţiunea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere.

Din punct de vedere chimic aparţine clasei a II-a de calitate datorită încărcării organice, poluanţilor specifici de origine naturală (Fe, Mn, Zn) şi fenolilor. Restul indicatorilor se încadrează în clasa I-a de calitate.

Starea chimică este necorespunzătoare pentru valoarea înregistrată în cazul Cu dizolvat.

Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului o diversitate scăzută şi un număr redus de specii. În campania lunii iunie densitatea maximă a fost dezvoltată de specia Cyclotella menenghiniana. Indexul saprob cu o valoare de 2.3 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate, cu predominarea speciilor de zona beta mezosaprobă. Calitatea apei scade în august prin apariţia euglenofitelor şi algelor albastre verzi. Indexul saprob (2.44) încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.

Microfitobentosul este reprezentat prin 5 specii, dominând cyanophytele: Oscillatoria tenuis şi Lyngbya martensiana. Indexul saprob cu o valoare de 2.83 încadrează secţiunea din punct de vedere biologic în clasa IV de calitate şi stabileşte şi starea ecologică a secţiunii.

Dâmboviţa- Nod Hidrotehnic Popeşti (aval Lacul Morii): stare ecologică moderată (clasa III-a de calitate).

Încarcarea organică şi fenoli este moderată (aparţine domeniului clasei III de calitate) cu valori mai ridicate în cursul verii. Ceilalţi indicatori de calitate s-au încadrat în clasa I-a.

Starea chimică este proastă datorită valorilor necorespunzătoare ale Cu dizolvat.

Analiza biologică a fost efectuată la nivelul fitoplanctonului în cadrul a 2 campanii. În cursul lunii iunie predomină speciile de zona beta mezosaproba, indexul saprob (2) încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate. În luna august creşte numărul de specii – 24- cu dominarea algelor verzi, ducând la o scădere a calităţii apei. Indexul saprob cu o valoare de 2.43 încadrează secţiunea în clasa III de calitate.

Au fost identificate macrofite din genurile Chladophora şi Myriophyllum.

În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

4.4.2. Starea lacurilor din Bucureşti în raport cu gradul de troficitate şi chimismul apei

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.

LACUL MORII

În cursul anului 2007 acumularea Lacul Morii a fost monitorizată în 3 secţiuni de supraveghere, respectiv coada lac, mijloc lac şi baraj, pe profile de adâncime (suprafaţă şi zona fotică).

Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate urmăriţi au încadrat acumularea în clasa II-a de calitate, cu încarcare organică şi în fenoli mai ridicată în timpul verii. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasa I-a.

Starea chimică a acumulării s-a stabilit, aşa cum prevede Ordinul 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotică.Frecvenţa de determinare este de de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele:crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici. Rezultatele înregistrate au dus la concluzia stabilirii unei stări chimice bune a acumulării, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor impuse.

Din punct de vedere biologic acumularea se încadrează în categoria hipertrof. Analizele biologice au fost efectuate în decursul a 4 campanii (martie, iunie, august şi septembrie) la nivelul fitoplanctonului şi 2 determinări în luna iunie şi august, la nivelul microfitobentosului.

Fitoplanctonul a fost dominat în cursul primăverii de diatomee, dezvoltarea cea mai mare având-o specia Cyclotella menenghiniana în toate secţiunile de supraveghere, densitatea maximă fiind atinsă în zona de mijloc a lacului la nivelul zonei fotice.

În campania lunii iunie, diatomeele regresează, locul lor este luat de cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este dominant în zona de coadă şi mijloc a lacului şi chlorophyte în zona barajului. Diversitatea specifică este redusă. Biomasa dezvoltată de fitoplancton variază între 16.36 mg/l, înregistrată în zona de coadă a lacului şi 6.42 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progresivă către baraj.

În cursul lunii august se produce o dezvoltare masivă a speciei Ceratium hirundinella, cu o dezvoltare maximă în zona barajului, biomasa maximă fiind de 341.4 mg/l. Se observă că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numarul de specii şi diversitatea în zona respectivă.

În luna septembrie are loc înflorire produsă de Microcystis aeruginosa, specie ce se dezvoltă exploziv inhibând dezvoltarea altor specii astfel încât în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii. Biomasa dezvoltată este maximă în zona barajului la nivelul zonei fotice (4222.9 mg/l).

Microfitobentosul : este dominant, atât ca număr de specii cât şi ca densitate, în iunie de Diatomee intr-o proportie de 54.3 %, alaturi de care apar şi alge verzi şi cyanophyte, în timp ce în august, scade diversitatea, întâlnim 5 specii, cel mai bine dezvoltat fiind genul Gleotrichia.

[pic]

[pic]

VALEA COLENTINA - ACUMULAREA FUNDENI: stare ecologică moderată

Acumularea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere pentru nutrienţi şi substanţe organice, ihtiofaună şi zone vulnerabile, în 2 secţiuni de supraveghere, respectiv mijloc şi baraj, punct : suprafaţă.

Acumularea se încadrează în clasa a III-a de calitate; stadiu trofic: hipertrof.

Analizele fizico-chimice efectuate în cursul anului 2007 au evidenţiat următoarele:

- Încărcare organică moderată, corespunzătoare clasei III de calitate în tot cursul anului, cu valori maxime înregistrate în campania lunii august la nivelul mijlocului acumulării, coincide cu maximă dezvoltării biomasei fitoplanctonice.

- Încărcarea în nutrienţi aparţine domeniului clasei II de calitate, cu valori mai ridicate la începutul anului în cazul compuşilor azotici, şi o scădere treptată odată cu dezvoltarea populaţiei algale. În cazul ortofosfaţilor se observă o variaţie mult mai mare, cu creşterea concentraţiei la înregistrarea valorilor maxime ale biomasei fitoplanctonice.

- Indicatorii din categoria salinitate şi poluanţi specifici de origine naturala s-au încadrat în clasa II-a de calitate, cu valori mai ridicate înregstrate pentru mangan, cadmiu şi cloruri.

Dintre micropoluanţii organici, fenolii înregistrează valori mai ridicate cu valoare maximă în campania lunii august.

Starea chimică a acumulării: corespunzătoare atât pentru metalele dizolvate cât şi în cazul substanţelor periculoase/ prioritar periculoase.

Program IH: chimismul acumulării tinde să nu corespunda limitelor de conformare pentru materii totale în suspensie, incarcare organica şi nitriti.

Analizele biologice au fost efectuate la nivelul celor 2 sectiuni pentru fitoplancton şi microfitobentos.

S-au înregistrat valori crescute ale biomasei fitoplanctonice în toate campaniile de recoltare, variind numai dominanţa specifică. S-a observat o diversitate destul de ridicată la nivelul acumulării, numarul de specii variind între 17 specii intalnite în primavara şi 38 specii în campania lunii august. În martie se produce o dezvoltare puternica a diatomeelor, înregstrându-se o biomasa de 100.24 mg/l în zona de mijloc şi 124 mg/l în zona barajului, cu dominarea speciei Cyclotella menenghiniana (146 375 000ex/l).

În iunie creşte numărul de specii şi devin dominanţi reprezentanţii clorophytelor, maximul dezvoltării este atins de specia Pyramichlamys cordiformis în zona barajului, biomasa înregstrată fiind de 230 mg/l, în timp ce în luna august devin dominante cryptophytele prin 2 reprezentanţi: Cryptomonas marsonii şi Chroomonas acuta. Alături de cryptophyte apar bine dezvoltate şi cyanophytele şi diatomeele.

Microfitobentosul a fost determinat în zona barajului în 2 campanii (iunie şi august). În iunie este dominat de diatomee în proportie de 75%, cea mai bine reprezentată fiind specia Nitzschia palea, alături de care se dezvolată şi alge verzi. În august creşte diversitatea specifică, apar alge albastre verzi, euglenofite şi cryptofite intr-o proporţie asemanătoare.

[pic]

4.5. Ape subterane

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă).

În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase.

În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m.

Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -100 m.

Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.

Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

- În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăsiri ale indicatorilor de calitate la încarcare organică , amoniu şi Mn.

- Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje:

- RAAPPS – Sala Palatului (F3);

- Spicul SA (F);

- Excelent SA – (F1);

- Depoul CFR Calatori (F1);

- Panificaţie Băneasa (F);

- Spitalul de Urgenta Floreasca (F).

S-a constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la :

- amoniu : RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Calatori.

- încărcare organică : Spicul SA , Excelent SA.

4.6. Apă potabilă

Autoritatea de Sănătate Publică monitorizează continuu calitatea apei de băut. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de băut se realizează în conformitate cu prevederile stabilite de Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR 974/2004.

Un procent de 88% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA BUCUREŞTI SA. Calitatea acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuate de la staţiile de tratare şi punctele fixe din reţeaua de distribuţie.

De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 393 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare.

Tabel 4.6.1 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de tratare

|Anul |Nr. probe recoltate |Necorespunzătoare chimic (%) |Necorespunzătoare bacteriologic (%) |

|2004 |167 |0 |0 |

|2005 |407 |0 |0 |

|2006 |417 |0 |0 |

|2007 |393 |0 |0 |

Clorul rezidual liber (CRL) a depăşit valoarea admisă de 0,5 mg/l, stabilită de legislaţia în vigoare, pentru 170 de probe (43,26%), ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie.

Tabel 4.6.2 Procentajul privind CRL în apă recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

|Anul |CRL absent |CRL > 0,50 mg/l |

| |(%) |(%) |

|2004 |0 |73,05 |

|2005 |0 |95,33 |

|2006 |0,24 |79,62 |

|2007 |0 |43,26 |

Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, fiind prelevate 2950 probe de apă. La un număr de 5 probe (0,17%) s-au identificat depăşiri la indicatorii chimici: 3 probe cu valori necorespunzătoare ale cuprului (0,34 – 1,071 mg/l) şi 2 probe cu valori necorespunzătoare ale plumbului (0,116 – 0,124 mg/l).

Tabel 4.6.3 Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate din punctele fixe

|Anul |Nr.probe recoltate |Necorespunzătoare chimic (%) |Necorespunzătoare bacteriologic (%) |

|2001 |3357 |1,04 |1,64 |

|2002 |3263 |1,29 |0,34 |

|2003 |3474 |0,029 |0,17 |

|2004 |1862 |0,05 |0,11 |

|2005 |2975 |0 |0 |

|2006 |2866 |0 |0 |

|2007 |2950 |0,17 |0 |

Referitor la CRL, trebuie evidenţiat faptul că în 30 de probe (1,02%) acesta a fost absent. La nicio probă nu s-au înregistrat valori de peste limita admisă de 0,50 mg/l.

Tabel 4.6.4 Procentajul privind CRL în apa recoltată din punctele fixe

|Anul |CRL absent |CRL > 0,50 mg/l |

| |(%) |(%) |

|2001 |0,059 |20,49 |

|2002 |0,06 |14,65 |

|2003 |0,06 |35,03 |

|2004 |0 |24,81 |

|2005 |1,07 |5,88 |

|2006 |0,91 |0,17 |

|2007 |1,02 |0 |

În cursul anului 2007 Compartimentul de igiena radiaţiilor a efectuat lunar de la staţiile de tratare şi din reţeaua de distribuţie recoltări de probe de apă, fiind prelevate 42 de probe, pentru care s-au efectuat 84 determinări de radiaţii alfa şi beta global pentru toate probele, şi 48 separări radiochimice. Toate valorile măsurate s-au încadrat în limitele conţinutului radioactiv natural, conform legislaţiei în vigoare.

Referitor la recoltările efectuate în urma sesizărilor primite de la consumatori trebuie evidenţiat că din cele 79 probe prelevate, 9 probe (11,11%) au prezentat caracteristici organoleptice, fizico-chimice şi/sau bacteriologice necorespunzătoare normelor admise, aspectele semnalate fiind aduse la cunoştinţa SC APA NOVA BUCUREŞTI SA pentru verificări şi stabilirea de măsuri de remediere.

În anul 2007 din reţeaua centrală a oraşului au mai fost recoltate probe de apă în cursul unor acţiuni specifice, cum au fost: blocuri vechi/noi, case vechi/noi, acţiunea canicula. În cadrul acţiunii blocuri vechi/noi, case vechi/noi, inclusă în PN1-SP4 de verificare a calităţii apei potabile distribuită consumatorilor casnici s-au efectuat prelevări de probe de apă imediat după deschiderea robinetului şi după 5 minute de funcţionare fiind cuprinse locaţii din toate sectoarele Capitalei. S-au recoltat 240 probe de apă de la 120 de adrese, fiind constatate următoarele aspecte:

- majoritatea prelevărilor (respectiv 228 probe reprezentând 95% din totalul celor 240) au corespuns normelor în vigoare şi numai 12 probe (5%) au prezentat depăşiri ale parametrilor organoleptici, fizico-chimici sau bacteriologici peste normele admise (aspect slab opalescent, prezenţa de impurităţi, culoare slab galbuie, azotiţi şi/sau încărcatură bacteriană peste limitele admise);

- din totalul probelor necorespunzătoare, 8 (66,67 %) au fost recoltări efectuate imediat după deschiderea robinetului, iar 4 (33,33%) probe au fost prelevate după 5 minute de curgere a apei;

- pentru 5 cazuri (62,5%) din cele 8 probe recoltate imediat după deschiderea robinetului, indicatorii necorespunzători s-au remediat total după 5 minute, iar în 3 cazuri aspectele necorespunzătoare s-au menţinut şi după 5 minute;

- trebuie semnalat că din totalul celor 12 probe necorespunzătoare, 9 au fost recoltări efectuate de la case (vechi şi noi) şi 3 probe de la blocuri ( vechi şi noi).

Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii:

- este necesară deschiderea robinetului care va fi lăsat să curgă cca 3-5 minute înainte de utilizarea apei în scop potabil pentru reducerea riscului de a consuma o apă necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic;

- se va asigura o înlocuire periodică a conductelor de apă (în special din case vechi, case noi şi blocuri vechi) în funcţie de perioada de timp de utilizare şi/sau gradul de uzură al acestora, asigurându-se implicit prevenirea îmbolnăvirilor în rândul populaţiei determinată de folosirea apei necorespunzătoare.

În cadrul acţiunii Canicula din reţeaua SC.Apa Nova Bucureşti SA, s-au recoltat suplimentar punctelor fixe de recoltă, 25 probe apă din care 4 probe (16%) au avut modificari ale caracteristicilor organoleptice şi 1 probă necorespunzătoare dpdv bacteriologic.

În cadrul aceleiaşi acţiuni (canicula) s-au recoltat probe de apă din fântâni individuale, din zone neracordate la reţeaua centralizată de apă a oraşului, din toate sectoarele capitalei.

În acest sens în lunile iunie – august s-au prelevat 124 probe de apă din care 113 (91,3%) au prezentat modificarea parametrilor microbiologici faţă de limitele impuse de Legea apei potabile 458/2002 şi 311/2004. La 91 de probe, din cele 124 recoltate, s-a determinat prezenţa parametrului “nitraţi”, toate probele (100%) având nitraţi cu mult peste limita admisă de 50 mg/l. Cu această ocazie rezultatele obţinute au fost comunicate către Primăriile sectoarelor 1 – 6 spre luare la cunoştiinţă, instituirea de măsuri de dezinfecţie şi de înlocuire a apei respective cu apă plata, apă imbuteliată sau alte modalităţi.

Microcentrale

În anul 2007, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 341 de probe, fie în urma unor sesizari venite din partea populaţiei, fie pentru acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Din totalul acestora, un număr de 209 probe (61,28%) au fost necorespunzătoare organoleptic/fizico-chimic/microbiologic. În situaţiile depistate s-au facut recomandările de “normalizare” a indicatorilor necorespunzători prin măsuri de spălare şi dezinfecţie a instalaţiilor de apă şi/sau suplimentarea cu sisteme speciale de filtrare a apei.

Fântâni (surse individuale)

De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele Capitalei neracordate la reţeaua centrală a oraşului s-au recoltat 84 probe de apă, fie în urma unor sesizări ale populaţiei (24 probe de apă), fie în cadrul PN1-SP4. Referitor la probele recoltate în urma sesizărilor trebuie arătat ca un procent important al acestora (54,1%) nu au corespuns d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic normelor în vigoare, în timp ce în cazul recoltărilor efectuate în cadrul PN1-SP4 pentru determinarea nitraţilor din apa de fântână - 60 probe de apă, 54 probe (90%) au fost necorespunzătoare bacteriologic, iar 49 probe (71%) din ele având un conţinut de nitraţi cu mult peste norma admisă de 50 mg/l. Pentru puţurile şi fântânile cu apă necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorigene şi folosirea de filtre speciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective pentru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.

Referitor la probele de apă recoltate de la nivelul unor izvoare publice aflate în diverse parcuri ale Capitalei, trebuie arătat că şi în anul 2007 apă a fost necorespunzătoare d.p.d.v. organoleptic, fizico-chimic şi/sau bacteriologic, recomandându-se Administraţiei Domeniului Public afisarea de panouri cu inscripţia “Apă nepotabilă. Pericol de îmbolnăvire “ pentru avertizarea populaţiei asupra riscului determinat de consumul apei respective.

4.7. Apele uzate

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare

În b.h. Arges - sunt monitorizate 65 surse de poluare, prezentate în tabelul 4.7.1.1.

|Nr. Crt |Sursa de ape uzate |Profil activitate |Curs apă |Debit ape uzate |Frecv de recoltare|Nr ind/ probă |

| | | | |evacutae (l/s) | | |

|2 |AGROMEC Cirogârla |mecanizare agricolă |Cirogârla |1.1 |6 |8 |

|3 |AGROMEC Stefanesti |mecanica agricolă |Pasărea |  |4 |9 |

|4 |AIBOtopeni-canal pluvial 1 |transport aerian |c.Pasărea |  |12 |7 |

|5 |AIBOtopeni-canal pluvial 2 |transport aerian |c.Pasărea |  |12 |7 |

|6 |ANB Caseta 1 |gospod comunală |Dâmboviţa |22400 |36 |30 |

|7 |ANB Caseta 2 |gospod comunală |Dâmboviţa |22400 |36 |30 |

|8 |ANB Caseta 3 |gospod comunală |Dâmboviţa |22400 |36 |30 |

|9 |ANB St.Tratare Arcuda |gospod comunală |c.Dâmboviţa |354.18 |12 |14 |

|10 |ANB StaţiaTratare Rosu |gospod comunală |Dâmboviţa |354.18 |12 |14 |

|11 |ARTECA Jilava |prel.cauciuc+galv |Sabar |30.9 |12 |29 |

|12 |AVICOLA Crevedia |creşterea pasarilor |Crevedia |5.85 |8 |20 |

|13 |BERE Bauturi Popesti-Leordeni|ind.alim - bauturi |Caseta Db |13.23 |12 |13 |

|14 |C.O.R. Sidney 2000 SRL |protocol sport. |L.Snagov |  |12 |18 |

|15 |Camin Spital Ciolpani |sănătate |Ialomiţa |  |4 |12 |

|16 |CET SUD R 1 |prod. energie |Caseta Db |9.65 |24 |16 |

|17 |CET SUD R 2 |prod. energie |Caseta Db |8.49 |24 |16 |

|18 |CET SUD R 3 |prod. energie |Caseta Db |6.56 |24 |18 |

|19 |CET SUD R 4 |prod. energie |Caseta Db |5.79 |24 |16 |

|20 |CET Progresul-pluviale |prod. energie |Cocioc |0.29 |12 |10 |

|21 |Chiajna SA+ILF Militari |ind.alimentara |Dâmboviţa |4.9 |12 |17 |

|22 |COMAICO S.A. |ind alim+zootehnie |Argeş |37 |4 |16 |

|23 |Complex Naţional Sportiv |sportiv |L.Snagov |  |6 |13 |

| |Snagov | | | | | |

|24 |CONSERVE Buftea |ind alim+zootehnie |L.Buftea |  |4 |10 |

|25 |CORUC Otopeni |construcţii metalice |can. Pasărea |  |6 |12 |

|26 |DANUBIANA S.A. |prelucrare cauciuc |Calnau |8.47 |12 |17 |

|27 |DANUBIANA S.A. |prelucrare cauciuc |Caseta Db |25.4 |12 |23 |

|28 |EGC - Buftea |unală |Buciumeni |102.45 |12 |15 |

|29 |GLINA S.A. |Fabrica de mezeluri |Caseta Db |33.07 |12 |17 |

|30 |GREC ROM BUSINESS |Abator |Caseta Db |1.32 |12 |15 |

|31 |ICLF Vidra |agricultura |Sabar |  |6 |16 |

|32 |IFIN Măgurele |cercet/prod nucleara |Cirogârla |  |12 |6 |

|33 |IMPRES Buftea |ambalaje ind.alim. |L.Buftea |0.3 |4 |12 |

|34 |INGG Ana Aslan |sănătate |Pasărea |  |4 |29 |

|35 |IRIDEX GROUP srl |Rampa ecol.gunoi |Dâmboviţa |0.02+ |12 |10 |

|36 |LICEUL Dragomiresti |invăţământ |Dâmboviţa |  |2 |13 |

|37 |Nic Prod Trans'97srl |ind.alcool |Ialomiţa |  |4 |8 |

|38 |NUSCO IMOBILIARA SA |prod. mobila |V.Saulei |  |4 |18 |

|39 |PRIMARIA 1 Decembrie |unală |Canal Argeş |  |12 |18 |

|40 |PRIMARIA Baloteşti |unală |Cociovalistea |  |12 |20 |

|41 |PRIMARIA Bragadiru |unală |Sabar |  |12 |19 |

|42 |PRIMARIA Branesti |unală |Pasărea |  |12 |28 |

|43 |PRIMARIA Măgurele |unală |Cirogârla |  |12 |25 |

|44 |PRIMARIA Otopeni |-canaliz Oraş |cd3 Pasărea |  |12 |25 |

|45 |PRIMARIA Otopeni |-canaliz pluv |cd3 Pasărea |  |12 |22 |

|46 |PRIMARIA Snagov |(St.Epurare Gruiu) |Ialomiţa |  |12 |16 |

|47 |PROTAN S.A. |reciclare deşeuri |Caseta Db |5.21 |12 |10 |

|48 |RAPPS Palat Snagov |protocol |V.Snagov |  |4 |8 |

|49 |SEMA PARC S.A. |constr. maşini |Caseta D |7.64 |12 |9 |

|50 |SEMTEST Baloteşti |zootehnie |Cociovalistea |  |4 |19 |

|51 |SOMIC Bragadiru |construcţii |Cirogârla |2.1 |4 |16 |

|52 |SOPREX Bragadiru |ind.chimică |Cirogârla |9.5 |4 |8 |

|53 |Spital Domnesti |sănătate |Sabar |  |2 |8 |

|54 |SPITAL Domnita Balasa |sănătate |Dâmboviţa |  |4 |12 |

|55 |St.pompare ANIF 2 |imbunat funciare |Dâmboviţa |  |4 |12 |

|56 |St.Radio Tancabesti |radiocomunicatii |subteran |  |6 |6 |

|57 |STEAUA-hotel Saftica |sport/agrement |Vlasia |  |4 |9 |

|58 |U.M. 01295 Clinceni |apărare-tehnica |Sabar |  |6 |10 |

|59 |U.M. 01961 ROMAVIA |apărare |can. Pasărea |  |4 |16 |

|60 |U.M. 0461 Spital Baloteşti |sănătate |Cociovalistea |  |4 |16 |

|61 |U.M. 0490 Ciolpani |apărare |V.Snagov |  |4 |19 |

|62 |VEGRAS Bragadiru |ind.alimentara |Cirogârla |  |6 |12 |

|63 |VISCOFIL S.A. |ind.chimică+diverse |Caseta Db |1.65 |12 |14 |

|64 |VISTO-PRIMEX SRL |spalatorie auto |Cirogârla |  |12 |10 |

|65 |ZENTIVA SA Sicomed |ind.chimică |Caseta Db |57.9 |12 |13 |

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

O poluare accidentală pe teritoriul Mun. Bucureşti în anul 2007 s-a produs la CET Grozăveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu păcură a centralei, în zona Cotroceni. Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare oraşenească şi prin intervenţie urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndepărtată din zona stardală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a păcurii înainte de a ajunge în râul Damboviţa.

4.7.2. Reţele de canalizare

Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Damboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun.Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMÂNE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r.Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.

În tabelul alăturat se pot regăsi date generale despre lungimea totală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţele canalizare, număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare:

Tabel 4.7.2

| |Reţele de canalizare |

|Judeţ | |

| |Lungime |Volume evacuate |Număr de |Populaţie racordată |

| |totală reţele |(mii mc) |localităţi |la reţea can. |

| |(km) | |(include şi com.Ilfov) | |

4.7.2.1. Apă menajeră

Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA. Măsuri privind reducerea poluării.

În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitala, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primaria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.

Tabel 4.7.2.1

| |2004 |

|A |1 |

|Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul |2185 |

|anului ) – km | |

|Apă potabilă distribuită - mil.m.c |199 |

| din care: pentru uz casnic |101 |

| din total: consumatorilor cu apometre |173 |

|Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- |87.0 |

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Datorită faptului că Bucureştiul nu dispune de o staţie de epurare funcţională din punct de vedere chimic şi biologic, apele uzate orăşeneşti sunt deversate neepurate, determinând poluarea emisarilor naturali ( Râul Dâmboviţa) atât din punct de vedere chimic cât şi biologic. În consecinţă secţiunea Aval Glina este încadrată în clasa a III–a de calitate.

4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza naţionala de protecţie a calităţi apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);

- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)

A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmareşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, A.N. Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfaşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

Capitolul 5. SOLUL

5.1. Introducere

Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor.

Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice, stabilindu-se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane.

Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe

Tabel 5.2.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Municipuiul Bucureşti, în perioada 1999-2004

|Nr. |Folosinţa |Suprafaţa (ha) |

|crt. | | |

| | |1999 |

| | |1999 |2000 |2001 |

|25.9 |22.5 |23.0 |26.9 |27.6 |

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele

Tabel 5.3.2.1 - Consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Broşura Institutului Naţional de Statistică „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă”

-kg/ha

|1998 |1999 |2000 |2001 |

|0.85 |0.74 |0.56 |0.5 |

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Activitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti, însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacităţii de tamponare bune.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

Nu există date, întrucât structura terenului arabil este majoritar privată.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Sursele principale de poluare a solului sunt:

• depunerile uscate şi umede din atmosferă

• depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător

• deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură

• chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole

• degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.)

• poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens

Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.

Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele(Cu, Pb, Zn şi Cd) în zona Militari, Sector 6- B-dul Preciziei; Incinta industrială cu profil de tratare şi acoperire metale.

|Parametrul |Pb |

|statistic | |

|Suprafaţă totală |23787 |

|Suprafaţă agricolă |5449 |

| -proprietate majoritar privată |4153 |

|Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă | |

|-arabil |4607 |

|-paşuni |506 |

|-fâneţe |- |

|-vii şi pepiniere viticole |66 |

|-livezi, pepiniere pomicole |270 |

|Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră |611 |

|Ape şi bălţi |908 |

|Alte suprafeţe |16819 |

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Municipiul Bucureşti

|Nr. crt |Specif. |U.M. |Clase de bonitare ale solurilor |

| | |(ha) | |

| | |

|Sectorul 1 |75 |

|Sectorul 2 |27.2 |

|Sectorul 3 |3.5 |

|Sectorul 4 |10.14 |

|Sectorul 5 |35 |

|Sectorul 6 |30 |

|Total |180.84 |

Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR

6.1. Biodiversitatea

Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane.

Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea resurselor regenerabile, dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor, etc.

Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

6.1.1.1. Habitatele naturale

La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost puternic antropizate.

6.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică

În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane, există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile oamenilor.

Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică.

Specii floră sălbatică

|Familia |Specia |Den. Populară |Localizare |

|Araliaceae |Hedera helix |iedera |Gradina Botanică |

|Betulaceae |Betula verrucosa |mesteacan |Parcuri |

|Fagaceae |Quercus robur |stejar pedunculat |Parcuri |

|Fagaceae |Quercus pedunculiflora |stejar |Parcuri |

|Fagaceae |Quercus boreails | |Parcul Floreasca |

|Fagaceae |Quercus cerris |cer |Parcuri |

|Fagaceae |Quercus frainetto |garnita |Parcuri |

|Fagaceae |Fagus silvatica |fag |Gradina Botanică |

|Ginkgoaceae |Ginkgo biloba |ginkgo biloba |Parcul Carol |

|Gramineae |Phragmites communis |stuf / trestie |Lacuri |

|Gramineae |Phragmites australis |stuf |Lacuri |

|Gramineae |Festuca sp |paius |comuna |

|Labiatae |Lamium maculatum |urzica moarta |comuna |

|Leguminosae |Trifolium campestre |trifoias |Gradina Botanică |

|Leguminosae |Robinia pseudacacia |salcam |Gradina Botanică |

|Magnoliaceae |Magnolium sp. |arborele de magnolie |Parcul Carol,Cişmigiu, |

|Nymphaceae |Nymphaea alba |nufarul alb |Gradina Botanică, lacuri |

|Nymphaceae |Nuphar luteum |nufarul galben |Gradina Botanică, lacuri |

|Oleaceae |Fraxinus excelsior |frasin |Parcuri |

|Pinaceae |Abies alba |brad |Parcuri |

|Platanaceae |Platanus acerifolia |platan |Parcuri |

|Ranunculaceae |Ranunculus acer |floare brosteasca |Parcuri |

|Ranunculaceae |Helleborus purpurascens |spanz |Parcuri |

|Ranunculaceae |Thalictrum aquilegifolium |rutisor |Parcuri |

|Rosaceae |Cerasus avium |cires salbatic |Parcuri |

|Rosaceae |Rosa canina |maces |Parcuri |

|Salicaceae |Salix alba |salcie/rachita alba | |

|Salicaceae |Salix babilonica | |Parcul Floreasca |

|Salicaceae |Populus alba |plop alb |Parcuri |

|Salicaceae |Populus nigra |plop negru/pluta |Parcuri |

|Taxodiaceae |Taxodium distichum |chiparosul de balta |Parcuri |

|Tiliaceae |Tilia cordata |tei pucios |Parcuri |

|Tiliaceae |Tillia tomentosa |tei alb |parcuri |

|Typhaceae |Thypha angustifolia |papura îngusta |Lacuri |

|Typhaceae |Typha latifolia |papura lata |parcuri |

|Ulmaceae |Ulmus foliacea |ulm de campie |Lacuri |

| |Spyrogira elongata |matasea broastei |Lacuri |

|Cladophoraceae |Cladophora glomerata |lana broastei |Lacuri |

| |Rieciocarpus natans |muschi |Parcuri |

|Liliopsida |Phragmites australis |stuf |Lacuri |

|Lemnaceae |Spirodela polyrrhiza |lintita |Parcuri |

|Labiatae |Lamium maculatum |urzica moarta |parcuri |

|Loranthaceae |Viscum album |visc alb |Gradina Botanică |

|Hippocastanaceae |Aesculus Hippocastanum |castanul rosu |Parcul Cişmigiu |

|Taxaceae |Torreya nucifera |toreia |Parcul Cişmigiu |

|Fabaceae |Sophora japonica |salcam japonez |Parcul Cişmigiu |

| |Juniperus sp | |Parcul Unirii |

| |Taxus sp | |Parcul Unirii |

| |Busus semphora | |Parcul Unirii |

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor fără stăpân, pisici etc, dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban.

În clădirile părăsite, în acoperişurile clădirilor din Bucureşti se pot întalni 3 specii de lilieci din Familia Vespertilionidae incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, dar şi pe listele convenţiilor europene:

|Specia |Denumirea populară |Statut legal |Conv. Berna |Conv. |Directiva |

| | | | |Bonn |Habitate |

|Vespertilio murinus |liliacul de ziduri |strict protejată |X |x |x |

|Eptesicus serotinus |liliacul cu aripi late |strict protejată |X | |x |

Specii de păsări întâlnite în Bucureşti

|Familia |Specia |Denumirea populară |Statut legal |Localizare |

|Podicipedidae |Podiceps cristatus |Corcodel mare |strict protejată |Lac Pantelimon |

|Podicipedidae |Podiceps/Tachybaptus ruficollis |Corcodel mic |strict protejată |Parc Tineretului, Carol, Herăstrău, |

| | | | |Tei |

|Phalacro- |Phalacrocorax pygmaeus |Cormoranul mic |strict protejată |Pacul Carol |

|coracidae | | | | |

|Phalacro- |Phalacrocorax carbo |Cormoranul mare |management |Lac Herastrâu, Lac Pantelimon, Tei, |

|coracidae | | | |Plumbuita, Morii, Dâmboviţa |

|Ardeidae |Ardea cinerea |Stârcul cenuşiu (mic) |management |Pantelimon, Herastrâu |

|Ardeidae |Egretta garzetta |Egreta mică |protejată |Lac Strâulesti, Plumbuita, Tei, |

| | | | |Herastrâu, Morii, Pantelimon, |

|Ardeidae |Nycticorax nycticorax |Stârcul de noapte |protejată |Herastrâu, Tineretului (mai ales în |

| | | | |migratie) |

|Ciconidae |Ciconia ciconia |Barza comună |protejată |Lacul Morii |

|Anatidae |Cygnus olor |Lebăda mută (Lebăda |protejată |Plumbuita, Tei, Pantelimon, |

| | |cucuiată) | |Tineretului, IOR |

|Anatidae |Anas platyrynchos |Raţa mare |management |Tei, Herastrâu, Pantelimon, |

| | | | |Tineretului |

|Anatidae |Anas querquedula |Raţa cârâitoare |management |Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Anatidae |Anas acuta |Raţa suliţar |management |Tineretului, Pantelimon, Herastrâu |

|Anatidae |Aythia ferina |Raţa cu cap castaniu |management |Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Anatidae |Aythia nyroca |Raţa roşie |protejată |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Accipitridae |Accipiter nisus |Uliul păsărar |strict protejată |Herastrâu, Casa Scanteii, iarna în |

| | | | |toate lacurile |

|Falconidae |Falco tinnunculus |Vânturelul roşu |strict protejată |Agronomie, în tot Oraşul iarna |

|Phasianidae |Phasianus colchicus |Fazan |management |Padurea Baneasa |

|Phasianidae |Perdix perdix |Potârnichea |management |Lacul Morii |

|Phasianidae |Coturnix coturnix |Prepeliţă |management |Lacul Morii |

|Rallidae |Gallinula chloropus |Găinuşa de baltă |management |Tineretului, Pantelimon |

|Rallidae |Fulica atra |Lişiţa |management |Herastrâu, Titan, Tineretului, Carol |

|Scolopacidae |Gallinago gallinago |Becaţină comună |management |Herastrâu primavara |

|Laridae |Larus ridibundus |Pescaruş râzător |strict protejată |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Carol, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, |

|Laridae |Larus minutus |Pescăruş mic |strict protejată |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Laridae |Larus argentatus |Pescăruş argintiu |strict protejată |Pantelimon, Herastrâu, Tineretului, |

| | | | |Casa Poporului, Plumbuita |

|Sternidae |Sterna hirundo |Chira de baltă |strict protejată |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Sternidae |Chlidonias hibridus |Chirighiţa cu obraz alb |strict protejată |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Columbidae |Streptopelia decaocto |Guguştiuc |management |Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, |

| | | | |Pantelimon, Tineretului, IOR |

|Cuculidae |Cucullus canorus |Cuc |strict protejată |Herastrâu, Titan, Plumbuita |

|Strigidae |Tyto alba |Strigă |strict protejată |Pantelimon |

|Strigidae |Asio otus |Ciuf de pădure |strict protejată |Opera, Tei, Plumbuita, Baneasa, |

| | | | |Herastrâu |

|Strigidae |Athene noctua |Cucuvea |strict protejată |Agronomie, Baneasa |

|Meropidae |Merops apiaster |Prigorie |strict protejată |parcuri |

|Upupidae |Upupa epops |Pupăza |strict protejată |Herastrâu, Gradina Zoologica |

|Coraciidae |Coracias garrulus |Dumbrăveanca |protejată |Lacul Morii, Gara Progresul, |

| | | | |Herastrâu |

|Alcedidae |Alcedo atthis |Pescăraşul albastru |strict protejată |Parcul Carol, Tei, Plumbuita, |

| | | | |Tineretului |

|Picidae |Picus canus |Ghionoaie sură |protejată |Gradina Botanica, Herastrâu, IOR, |

| | | | |Baneasa |

|Picidae |Picus viridis |Ghionoaie verde |strict protejată |Herastrâu, Tineretului, Baneasa, |

| | | | |Gradina Botanica |

|Picidae |Dendrocopos syriacus |Ciocănitoare de grădini |strict protejată |parcuri |

|Picidae |Dendrocopos major |Ciocănitoare |strict protejată |parcuri |

| | |pestriţă mare | | |

|Picidae |Dendrocopos minor |Ciocănitoare |strict protejată |televiziune, Herastrâu,Gradina |

| | |pestriţă mică | |Botanica |

|Alaudidae |Alauda arvensis |Ciocârlie de câmp |strict protejată |Lacul Morii |

|Alaudidae |Galerida cristata |Ciocârlan |management |parcuri |

|Hirudinidae |Hirundo rustica |Rândunică |strict protejată |comuna |

|Hirudinidae |Riparia riparia |Lăstun de mal |strict protejată |Tei, Plumbuita |

|Hirudinidae |Delichon urbica |Lăstun de casa |strict protejată |parcuri |

|Motacillidae |Motacilla alba |Codobatură albă |strict protejată |comuna |

|Motacillidae |Motacilla cinerea |Codobatură de munte |strict protejată |pe lângă Dâmboviţa, Piata Unirii, |

| | | | |Tei, Plumbuita |

|Laniidae |Lanius minor |Sfrâncioc |strict protejată |Lacul Morii |

| | |cu fruntea neagră | | |

|Laniidae |Lanius collurio |Sfrâncioc roşiatic |strict protejată |Lacul Morii |

|Sylviidae |Acrocephalus scirpaceus |Lăcar de stuf |strict protejată |Pantelimon |

|Sylviidae |Acrocephalus arudinaceus |Lăcar mare |strict protejată |Lacul Berceni |

|Sylviidae |Sylvia borin |Silvie de zăvoi |strict protejată |parcuri |

|Sylviidae |Phylloscopus trochilus |Pitulice fluierătoare |strict protejată |parcuri |

|Sylviidae |Phylloscopus collybita |Pitulice mică |strict protejată |parcuri |

|Muscicapidae |Muscicapa striata |Muscar sur |strict protejată |Agronomie, Herastrâu, Gradina |

| | | | |Botanica, Baneasa |

|Muscicapidae |Ficedula hypoleuca |Muscar negru |strict protejată |Agronomie, Herastrâu, Gradina |

| | | | |Botanica, Baneasa |

|Muscicapidae |Ficedula albicollis |Muscar gulerat |strict protejată |Herastrâu, Gradina Botanica, Baneasa |

| | | | |(migratie) |

|Turdidae |Saxicola torquata |Mărăcinar negru |strict protejată |parcuri |

|Turdidae |Saxicola rubetra |Mărăcinar mare |strict protejată |în toate parcurile |

|Turdidae |Phoenicurus pheonicurus |Codroş de pădure |strict protejată |Agronomie |

|Turdidae |Erithacus rubecula |Măcăleandru |strict protejată |toate parcurile iarna |

|Turdidae |Turdus merula |Mierlă |protejată |comuna |

|Turdidae |Turdus philomelos |Sturzul cântător |management |Herastrâu, Gradina Botanica, iarna |

| | | | |peste tot |

|Paridae |Parus ater |Piţigoi de brădet |strict protejată |Padurea Baneasa |

|Paridae |Parus major |Piţigoi mare |strict protejată |comuna |

|Paridae |Parus caeruleus |Piţigoi albastru |strict protejată |comuna |

|Sittidae |Sitta europaea |Ţiclean |strict protejată |Parcuri, Agronomie |

|Emberizidae |Emberiza calandra |Presură sura |strict protejată |Gara Progresul |

|Emberizidae |Emberiza scoeniclus |Presură de stuf |strict protejată |iarna Lacul Morii |

|Fringillidae |Fringilla montifringilla |Cinteză de iarnă |strict protejată |Gradina Botanica |

|Fringillidae |Fringilla coelebs |Cinteză |strict protejată |Herastrâu, parcuri |

|Fringillidae |Carduelis carduelis |Sticlete |strict protejată |Parcuri, |

|Fringillidae |Carduelis spinus |Scatiu |strict protejată |Parcuri, |

|Fringillidae |Carduelis chloris |Florinte |strict protejată |Piata Presei libere |

|Fringillidae |Pyrrhula pyrrhula |Mugurar |strict protejată |parcuri |

|Fringillidae |Coccothrâustes coccothrâustes |Botgros |strict protejată |Tineretului, IOR, Gradina Botanica |

|Fringillidae |Acanthis flammea |Inăriţa |strict protejată |Lac Morii |

|Fringillidae |Passer montanus |Vrabia de câmp |neprotejată |comuna |

|Fringillidae |Passer domesticus |Vrabia de casă |neprotejată |comuna |

|Sturnidae |Sturnus vulgaris |Grâur |management |Agronomie, |

|Oriolidae |Oriolus oriolus |Grangur |strict protejată |comuna |

|Corvidae |Garrulus glandarius |Gaiţă |management |Parcuri, |

|Corvidae |Pica pica |Coţofană |management |comuna |

|Corvidae |Corvus corax |Corb |strict protejată |Pantelimon |

|Corvidae |Corvus cornix |Cioara grivă |management |comuna |

|Corvidae |Corvus monedula |Stăncuţa |management |comuna |

|Ardeidae |Egretta alba |Egreta alba |protejată |Herastrâu, Plumbuita, Tei |

|Corvidae |Corvus frugilegus |Cioara de semănătură |management |comuna |

|Ardeidae |Ixobrychus minutus |Starc pitic |strict protejată |Herastrâu, IOR, Dâmboviţa |

(Societatea Ornitologica Româna, 2005)

Specii de peşti întâlnite în lacurile din Bucureşti

|Familia |Specia |Denumirea populara |Statut legal |

|Ciprinidae |Cyprinus carpio |crap | |

|Ciprinidae |Carassius auratus gibelio |caras | |

|Ciprinidae |Abramis brama |platică | |

|Ciprinidae |Rutilus rutilus |babuşcă | |

|Ciprinidae |Abramis sp. |cosac | |

|Ciprinidae |Tinca tinca |lin | |

|Ciprinidae |Scardinius erythrophthalmus |roşioară | |

|Ciprinidae |Stizostedion/ Sander lucioperca |şalău | |

|Ciprinidae |Pelecus cultratus |săbiţă | |

|Ciprinidae |Esox lucius |ştiucă | |

|Ciprinidae |Leuciscus idus |văduviţă | |

|Percidae |Perca fluviatilis |biban | |

|Ciprinidae |Rhodeus sericeus amarus |boarca | |

|Cobitidae |Misgurnus fosilis |tipar |protejată |

|Ciprinidae |Alburnus alburnus |oblete | |

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului.

6.1.2 Starea ariilor naturale protejate

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversitatii prin mijloace legale.

În Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA.

Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii :

Castan (Aesculus hipocastanum),

Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana),

Frasin (Fraxinus excelsior),

Arborele ginco (Ginko biloba),

Arborele lalea (Lidodendron tulipifera),

Lageostromeria indica,

Libocedrus decurens,

Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana),

Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra),

Magnolie (Magnolia Yulan),

Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata),

Dudul alb (Morus alba),

Paulownia tomentosa,

Platan (Platanus acerifolia),

Platan (Platanus orientalis),

Pin (Pinus Jeffrei),

Pinul negru (Pinus nigra),

Plop alb (Populus alba),

Plopul piramidal (Populus alba piramidalis),

Cireş florifer (Prunus specieis),

Salcâmul japonez (Sophora japonica),

Arborele vieţii (Sequoia gigantea),

Tisă (Taxus baccata),

Chiparosul de baltă (Taxodium distichum),

Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos),

Tei (Tilia sp.),

Teiul argintiu (Tilia tomentosa),

Toreia (Torreya nucifera),

Toreia (Torreya californica),

Stejarul roşu (Quercus borealis),

Stejar (Quercus robur).

În ceea ce priveşte diversitatea culturală în Bucureşti există 230 de biserici din care 74 sunt declarate monumente istorice, 26 de instituţii de cultură, 41 de case memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectură.

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

- Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de creşterea economică

- Utilizarea unor tehnologii inadecvate

- Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor

- Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor

- Poluarea genetică cu organisme modificate genetic

- Poluarea prin modificarea factorilor de mediu

- Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi

- Nivelul inconstant al lacurilor din capitală

- Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit;

- Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc.

6.2. Biosecuritatea

Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultivă plante modificate genetic.

6.3. Starea pădurilor

Rolul pădurii:

1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribuţie deosebit de importantă în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cât şi global. Un hectar de pădure produce anual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13t în procesul de respiraţie a arborilor săi. Vegetaţia arborescentă a pădurii pe suprafaţa de un hectar consumă în procesul de fotosinteză circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii din pădure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensităţi diferite, au o influenţă pozitivă pe care o exercită asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii aerului, precum şi a vibraţiilor aerului.

2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.

3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt.

4. Filtrează apă provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.

5. Reduce viiturile în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat.

6. Adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici.

7. Este o sursa încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale.

8. Estetic pentru peisaje

9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.

10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică.

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă pentru recreere şi agrement.

Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboretele din pădurea Băneasa).

Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de depresiune (ravene).

Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitate variază în funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga unitate.

Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:

- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;

- pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;

- în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;

- cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate.

Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari.

Compoziţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această pădure trebuie să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.

În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor.

6.3.1. Fondul forestier

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 617 ha fond forestier, întreaga suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din această suprafaţă, 185 ha sunt reprezentate de păduri proprietatea statului şi 432 ha păduri particulare aparţinând persoanelor fizice şi 24 ha terenuri destinate administraţiei silvice:

Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret şleau normal de câmpie".

Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de 70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti, amplasat pe teritoriul administrativ în raza municipiului Bucureşti, nu există specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglementări speciale.

În arboreţele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de regenerare.

În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administrativă a municipiului Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare.

Tabel 6.3.1.1

|Tipul natural fundamental de pădure |Suprafaţa |% din |Compoziţie |

| |(ha) |suprafaţă | |

|Stejăret de câmpie înaltă |339 |1.61 |5 Stejar 3 Frasin 2 Tei |

|Stejăret de câmpie de divagaţie |185.7 |0.88 |7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen |

|Stejăret de rovină |93.4 |0.44 |8 Stejar 2 Frasin |

|Stejăret de stejar pedunculat |9.3 |0.04 |7 Stejar 3 Frasin |

|de depresiune din silvostepă | | | |

|Stejăreto-şleau normal de câmpie |4452.6 |21.19 |6 Stejar 2 Frasin 2 Tei |

|Şleau normal de câmpie |4241.8 |20.19 |5 Stejar 2 Frasin 2 |

| | | |Tei 1 Carpen |

|Stejăreto-şleau de câmpie |2741.5 |13.05 |6 Stejar 2 Frasin 2 Tei |

|Stejăreto-şleau de depresiune |13.1 |0.06 |6 Stejar 2 Frasin 2 Tei |

|Stejăreto-şleau de luncă |115.5 |0.55 |6 Stejar 2 Frasin 2 Tei |

|Şleau plopiş normal de luncă |178.3 |0.85 |4 Stejar 4 Plop alb 2 Frasin |

|Ceret normal de câmpie |1874.8 |8.92 |8 Cer 2 Carpen |

|Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat |227.8 |1.08 |9 Cer 1 Diverse ţări |

|Ceret de depresiune |5.3 |0.03 |8 Cer 2 Carpen |

|Gârniţet de câmpie |236 |1.12 |8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru |

|Amestec de stejar cu cer şi gârniţă |84.3 |0.40 |3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin |

|Amestec de stejar pedunculat cu cer |516.9 |2.46 |4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru |

|Cero-şleau normal de câmpie |1694.7 |8.07 |5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru |

|Şleao-ceret de câmpie |1142.5 |5.44 |4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru |

|Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat |636.8 |3.03 |10 Stejar brumăriu |

|Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu |361.2 |1.72 |5 Stejar 5 Stejar brumăriu |

|Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi |110.2 |0.52 |3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu |

|gârniţă | | | |

|Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă |849.3 |4.04 |4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă |

|Zăvoi de plop alb |233.1 |1.11 |8 Plop alb 2 Frasin |

|Zăvoi de plop negru |5.9 |0.03 |8 Plop negru 2 Frasin |

|Zăvoi amestecat plop alb şi negru |522.6 |2.49 |5 Plop alb 3 Plop negru 2 Frasin |

|Plopiş de rovină de plop tremurător |105.2 |0.50 |10 Plop tremurător |

|Zăvoi de salcie din lunci interioare |8.3 |0.04 |8 Salcie 2 Frasin |

|Aniniş pe soluri gleizate |27.9 |0.13 |10 Anin |

|TOTAL |21013 |100 |- |

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti.

Vârsta medie arborete - 60 ani.

Tabel 6.3.1.2 EVIDENŢA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILOR

|Specificări |U.M. |Specia |

| | |

|Cer |10,6% |

|Tei |12,6% |

|Frasin |4,4% |

|salcâm |0,6% |

|diverse tării |12,6% |

|alte specii |8,4% |

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o componentă foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.

În acest an: 48000mc au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25700mc către populaţie masă lemnoasă expoatată în regie şi 2300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare. Din cele 432 ha păduri proprietatea statului de pe raza municipiului Bucureşti s-au recoltat 1100 mc masă lemnoasă din care: 600mc stejar, 100mc diverse tării şi 400 diverse specii moi.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile de pe raza Municipiului Bucureşti, sunt situate în zona de câmpie plană şi în mică măsură în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa) la o altitudine medie de 80 m.

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe o suprafaţă de 2060ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1766 pentru combaterea insectelor defoliatoare.

- probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evacuărilor de ape reziduale din zona Snagov ;

- pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov, care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea populaţiei ;

- pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tînganu, Mogoşoaia, Săbăreni ;

- din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă

6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

În raza municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arborete pe o suprafaţă de 32ha şi 73ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii exemplarelor uscate.

Datele prezentate au fost obţinute de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările efectuate de către Direcţia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În municipiul Bucureşti există un mare deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Având în vedere preţurile practicate pe piaţa liberă a terenurilor în momentul de faţă încă există probleme pentru realizarea centurii verzi a capitalei.

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

De pe raza municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN1.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

În anul 2007 pe terenurile forestiere aflate în administrarea Direcţiei Sivice Bucureşti s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 94ha din care 72ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri. În primavara anului 2007 s-au efectuat lucrări de completari în plantaţii pe o suprafaţă de 3ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijirea culturilor în suprafaţă totală de 219ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382ha pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduriri s-a realizat pe o suprafaţă de 9ha.

Tabel 6.3.9.1 Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004-2007

|Anul |Reg. Naturale (ha) |Impaduriri (ha) |Total (ha) |

|2004 |69 |16 |85 |

|2005 |58 |26 |84 |

|2006 |53 |15 |68 |

|2007 |72 |22 |94 |

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

În această perioadă pădurile sunt supuse unei presiuni crescute din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în continuă schimbare au determinat pagube mari la nivelul fondului forestier.

În vederea sensibilizării publicului în perioada 15 martie - 15 aprilie declarată ,,Luna Pădurii” se realizează acţiuni de informare şi conştientizare la nivelul populaţiei mai ales în rândul tinerilor, astfel au loc acţiuni de plantări de arbori în zonele deficitare precum şi acţiuni instructiv-educative pentru protejarea pădurii.

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier este principalul atribut al administraţiei sivice actuale.

Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive.

Capitolul 8. DEŞEURI

8.1. Date generale. Cadru legislativ

Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească:

- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi cerinţele privind planurile de management.

Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deşeurile (amendată de Directiva 91/156/CEE).

Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia nr. 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva.

Transpunere

- Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Implementare

- Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO nr. 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate;

- Hotărârea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO nr. 1.261/28.12.2004) privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.

Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE.)

Transpunere

- Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor.

Implementare

- Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor.

Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile depozitate

Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor – pentru care se solicită perioada de tranziţie de 10 ani (pînă în anul 2017).

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 (MO nr. 394/2005) privind depozitarea deşeurilor;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje.

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE– pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 880/2004 (MO nr. 55/17.01.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

- Ordinul comun nr. 338/625/2004 (MO nr. 820/06.09.2004) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 117/2004, republicat (MO nr. 121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.

Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de deşeuri.

Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz;

- Ordin comun a Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz.

Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Implementare

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de EEE;

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare.

Directiva Consiliului nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului nr. 87/101/CEE).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 441/2002 (MO nr. 325/16.05.2002);

- Hotărârea de Guvern nr. 1159/ 2003 (MO nr. 715/14.10.2003) pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate.

Directiva Consiliului 91/157/CEE privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor.

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 1057/2001 (MO nr. 700 05.11.2001) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor – pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO nr. 160/ 06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005).

Implementare

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.

Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT).

Transpunere

- Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005).

Implementare

- Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 279/2002 (MO nr. 459/27.06.2002) privind înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase.

Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În completare Directiva IPPC (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) defineşte măsuri de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre acestea.

Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.

Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006). dezvoltarea sectorului de gestionarea deşeurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deşeuri menajere, deşeuri comerciale asimilabile celor menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din gradini, parcuri şi pieţe şi deşeuri din curăţenia stradală. Sunt adăugate fluxuri specifice de deşeuri cum ar fi deşeuri periculoase ca parte din deşeurile menajere, deşeuri din serviciile municipale cum ar fi nămolul de la staţii de epurare a apei uzate şi deşeuri din construcţii si demolari şi în final deşeuri electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz.

Serviciul de colectare este mai mult sau mai puţin privatizat. Colectarea deşeurilor menajere din gospodării necesită o autorizatie de la municipalitate. Acesta include, pe lângă obligaţiile specifice şi preţul care trebuie cerut gospodăriilor. Pentru a controla competiţia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitaţie de către municipalitate.

O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere->depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară->transport->depozitare finală este atent urmărit.

Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante:

- ocrotirea sănătăţii publice;

- protecţia mediului înconjurător;

- păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere estetic.

În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi:

- S.C. REBU S.A., S.C. Compania Romprest Service - Bucuresşti în sectorul 1;

- S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2;

- S.C. ROSAL SERVIS S.R.L. în sectorul 3;

- S.C. GRUP SALUBRITATE URBANĂ în sectorul 4;

- SC REBU S.A. în sectoarele 4 şi 5;

- S.C. URBAN S.A. în sectorul 6.

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente:

- Chiajna Rudeni - depozit IRIDEX;

- Depozitul VIDRA;

- Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA.

8.2. Deşeuri municipale

8.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Situaţia deşeurilor municipale solide în anul 2006:

- colectate 662,890 tone;

- recuperate 16.992 tone;

- reciclate 72 tone;

- depozitate 850 996 tone.

Compoziţia deşeurilor menajere şi alte deşeuri municipale solide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007:

Tabel 8.2.1.1

| | | | |

|Tip deşeu |Hârtie |Textile |Plastic |

|Bucureşti | | | |

| |79,56 |79,56 |0,00 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M.

8.2.2. Deşeuri biodegradabile

Tabel 8.2.2.1 – Deşeuri biodegradabile colectate în anul 2006

| | | | | |

|Tip deşeuri |Cantitate produsă (tone) |Procente (%) |Total cantitate deşeuri produse în 2006 |Procente (%) |

| | | |(tone) | |

| | | | | |

|Biodegradabile |299 679 |45,21 |662 890 |100 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M.

Dotările societăţilor de salubritate din Municipiul Bucureşti, în anul 2006:

Tabel 8.2.2.2 - Colectarea deşeurilor în amestec

| | |

|Tipul recipientului de colectare |Număr |

|Pubelă 120 l |22 780 |

|Pubelă 240 l |137 967 |

|Eurocontainer 1100 l |5 275 |

|Container 4,4 l |1 230 |

|Container 5,5 l |293 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

Tabel 8.2.2.3 - Colectarea separată a deşeurilor menajere

| | | | |

|Nr. Crt. |Recipientului de colectare pentru |Număr |Volum recipient (litri) |

| |Hârtie, carton - container |22 |240 |

|1. |Hârtie, carton - container |24 |120 |

| |Hârtie, carton - container |234 |100 000 |

| |Sticlă - container |7 |120 |

|2. |Sticlă - container |120 |1 100 |

| |Sticlă - container |1 |4 000 |

| |Plastic - container |14 |120 |

|3. |Plastic - container |23 |240 |

| |Plastic - container |202 |1 100 |

| |Plastic - container |10 |50 000 |

| |Plastic - saci |16 301 | |

|4. |Deşeuri organice - container |1 |4 000 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel încât pe lângă vehiculele de compactare şi vehiculele de transport disponibile sunt achiziţionate vehicule suplimentare.

Tabel 8.2.2.4 - Facilităţi de colectare şi transport (utilaje)

| | | |

|Tipul utilajului |Capacitate |Număr |

| |(m³/t) | |

|Autogunoieră |26 |3 |

|Autogunoieră |16 - 18 |14 |

|Autogunoieră |5 |3 |

|Autogunoieră Pelican |12 |1 |

|Buldoexcavator |1 |1 |

|Autogunoieră compactoare |13, 16, 18 |30 |

|Autogunoieră compactoare |13 |10 |

|Autogunoieră compactoare |5 - 35 |69 |

|Autogunoieră compactoare |14, 18, 20 |46, 3, 2 |

|Tractor municipal |0,5 – 1,2 |8 |

|Tractor cu remorcă |12 |30 |

|Tractor cu remorcă |9 |10 |

|Tractor cu remorcă |7 |6 |

|Remorcă |2,5 - 40 |7 |

|Autocontainier Hack |18 - 22 |8 |

|Autoutilitară Mercedes |4,5 |4 |

|Automăturătoare |6 |2 |

|Automăturătoare |2 |7 |

|Buldozer |21 |2 |

|Autocontainer |5,5 |6 |

|Autocontainer |19 - 32 |32 |

|Autocontainer |4 – 7, 18 - 24 |6 |

|Autocontainer |4, 10, 36 |4, 5, 10 |

|Autocontainer |5 |4 |

|Basculante |10 |1 |

|Basculante |10 |8 |

|Basculante |20 |7 |

|Basculante |22 -25 |10 |

|Prescontainer |24 |3 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

8.2.3. Deşeuri de ambalaje

În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva nr.2004/12/CE şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 639/20.06.2005) ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2007, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti.

S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.

În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel :

1. Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti.

2. Proiectul ”ECO ASIST” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiar fiind A.S.E. (Academia de Studii Economice).

3. Proiectul ”Să colectăm selectiv in gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. REBU S.A., beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 4 Bucuresti.

4. Proiectul cu valoarea de 10.000 EURO lunar se află în desfăşurare din data de 01.06.2007 având ca firmă finanţatoare (100%) URBAN Ecorom, beneficiar fiind Cartierul ANL Zona Av. Caranda (50.000 locuitori).

5. Proiectul cu valoarea de 10.000 EURO lunar se află în desfăşurare din data de 01.12.2006 având ca firmă finanţatoare (100%) URBAN Ecorom, beneficiare fiind Asociaţiile de Proprietari sector 6, Zona Haiducului (50.000 locuitori).

6. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L.

7. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L.

8. Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat intre S.C. Rosal Group S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.

Tabel 8.2.3.1 – Proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate, în derulare în Municipiul Bucureşti, în anul 2007

|Nr. Crt.|Solicitant/ |Modalitate de finanţare |Valoarea |Stadiul proiectului (data la care |Tip deşeu de ambalaj colectat |Operatori economici care preiau spre |Observaţii |

|  |beneficiar | |proiectului |a început proiectul şi data |selectiv |reciclare/valorificare deşeurile de | |

| | | | |estimată pentru finalizare) | |ambalaje | |

| | | | | |plastic |RM IMPEX | |

| | | | | |PET |ATRA ECO | |

| | | | | |metale-oţel |- | |

| | | | | |metale-aluminiu |- | |

| | | | | |lemn/plută |- | |

| | | | | |materiale textile (bumbac, |- | |

| | | | | |iută) | | |

| | | | | |sticlă albă |- | |

| | | | | |sticlă colorată |- | |

|  |Unităţi de Învăţământ |Finanţare REBU |  |În derulare |hârtie/carton |MARVIMPEX |denumirea programului |

|  |Sector 1 | | | | | |este "Verde Curat" |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|2 | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |plastic |RM IMPEX | |

| | | | | |PET |ATRA ECO | |

| | | | | |metale-oţel |- | |

| | | | | |metale-aluminiu |- | |

| | | | | |lemn/plută |- | |

| | | | | |materiale textile (bumbac, |- | |

| | | | | |iută) | | |

| | | | | |sticlă albă |- | |

| | | | | |sticlă colorată |- | |

|  |Cartier ANL Zona Av. Caranda |100 % privat URBAN Eco |10.000 EUR lunar |01.06.2007 nelimitat |hârtie/carton |Eco-Paper |  |

|3 |50.000 locuitori |-Rom | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |plastic |Industrial Mec | |

| | | | | |PET |Green Pet | |

|  |Asociaţia de Proprietari Sector 6|100 % privat URBAN |10.000 EUR lunar |01.12.2006 nelimitat |metale-oţel |  |  |

|  |Zona Haiducului Dr. Taberei |Eco-Rom | | | | | |

|4 |50.000 loc. | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |metale-aluminiu |Amep Tecuci | |

| | | | | |lemn/plută |  | |

| | | | | |materiale textile (bumbac, |  | |

| | | | | |iută) | | |

| | | | | |sticlă albă |Stirom | |

| | | | | |sticlă colorată |Stirom | |

|  |Locuitorii sectorului 3 S.C. |Surse proprii S.C. Rosal|13.500 EURO |În desfăşurare din martie 2005 |Hârtie/carton |  |denumirea proiectului |

|  |Rosal Grup S.R.L. |Grup S.R.L. | | | | |este Colectarea selectivă|

|  | | | | | | |a deşeurilor reciclabile |

|  | | | | | | |municipale publice |

|5 | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |Plastic |  | |

| | | | | |PET |GREEN PET PROD | |

| | | | | |Metale-otel |  | |

| | | | | |Metale-auminiu |  | |

| | | | | |Lemn/plută |  | |

| | | | | |Materile textile (bumbac, iută)|  | |

| | | | | |Sticlă albă |  | |

| | | | | |Sticlă colorată |  | |

|  |Asociaţiile de proprietari şi |Surse proprii S.C. Rosal|10.500 EURO |În desfăşurare din iulie 2005 |Hartie/carton |REPAP |denumirea proiectului |

|  |agenţii economici/ S.C. Rosal |Grup S.R.L. | | | | |este Colectarea selectivă|

|  |Grup S.R.L. | | | | | |a deşeurilor reciclabile |

|6 | | | | | | |de la asociaţiile de |

|  | | | | | | |proprietari si agentii |

|  | | | | | | |economici |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |Plastic |GREEN PET PROD | |

| | | | | |PET |GREEN PET PROD | |

| | | | | |Metale-otel |  | |

| | | | | |Metale-auminiu |  | |

| | | | | |Lemn/plută |  | |

| | | | | |Materile textile (bumbac, iută)|  | |

| | | | | |Sticla albă |  | |

| | | | | |Sticlă colorată |  | |

|  |Locuitorii sectorului 3 S.C. |Contract de asociere în |1.900.000 EURO |În desfăşurare din martie 2007 |Hârtie/carton |REPAP |denumirea proiectului |

|  |Rosal Group S.R.L. |participaţiune S.C. | | | | |este Staţie de |

|  | |Rosal Group S.R.L.& S.C.| | | | |sortare deşeuri urbane |

|  | |ECOREC | | | | |Glina |

|7 | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

|  | | | | | | | |

| | | | | |Plastic |GREEN PET PROD | |

| | | | | |PET |GREEN PET PROD | |

| | | | | |Metale-oţel |- | |

| | | | | |Metale-auminiu |- | |

| | | | | |Lemn/plută |  | |

| | | | | |Materile textile (bumbac, iută)|  | |

| | | | | |Sticlă albă |  | |

| | | | | |Sticlă colorată |  | |

Sursa: Administraţia locală şi societăţile de salubritate din Municipiul Bucureşti.

8.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Tabel 8.2.4.1 – Deşeuri colectate şi recuperate în Municipiul Bucureşti, în anul 2006

| | |

|Deşeuri colectate (tone) |Deşeuri recuperate (tone) |

| | |

|868 060 |17 064 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

DEPOZITE ECOLOGICE

Construcţia, locaţia si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu:

- O zonă intermediară;

- Un drum bun şi accesibil pentru camioane;

- Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului;

- Un cântar;

- Un mic laborator pentru controlul deşeurilor;

- Straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi pentru a sprijini încărcăturile mecanice;

- Un sistem de monitorizare;

- Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri);

- Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi);

- Ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de electricitate).

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:

- înregistrarea cantităţilor de deşeuri;

- controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise;

- acoperirea zilnică a deşeurilor;

- compactarea suprafeţelor de acoperire;

- asigurarea acoperirii şi închiderii;

- controlul apei freatice;

- monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

Valorificarea energetică:

- A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate.

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri.

Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L

Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.

Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii, sau pote lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.

Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. Un turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi.

În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.

Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.

Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle.

În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de 6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intenţionează ca în viitor această capacitate sa fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de ardere printr-un proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere, care este important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu.

Tabel 8.2.5.1 - S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

| | | | | | |

|Numele depozitului şi |Adresă |Tipul depozitului |Începutul exploatării/ |Suprafaţa |Capacitatea |

|proprietarul/operatorul| | |data estimată de | | |

| | | |închidere | | |

Tabel 8.2.5.2 – Deşeuri colectate şi eliminate în Municipiul Bucureşti, în anul 2006

| | |

|Deşeuri colectate (tone) |Deşeuri eliminate (tone) |

| | |

|868 060 |850 996 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere S.C. SYSTEMA ECOLOGIC S.R.L., Glina Ochiul Boului/S.C. ECOREC S.A.)

8.3. Deşeuri de producţie

8.3.1. Deşeuri periculoase

Tabel 8.3.1.1 – Deşeuri industriale periculoase din Municipiul Bucureşti în 2006

| | |

|Total deşeuri din producţie generate (tone) |Cantitate deşeuri periculoase colectate (tone) |

| | |

|326 912,80 |4 571,16 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Tabel 8.3.2.1 – Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2006

| | |

|Total deşeuri din producţie generate (tone) |Cantitate deşeuri nepericuloase colectate (tone) |

| | |

|326 912,80 |322 341,64 |

Sursa: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti

8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

APM Bucureşti pentru implementarea Planului Naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor cu conţinut PCB/PCT în conformitate cu prevederile HG 291/ 2005 privind modificarea HG 173/ 2000, monitorizează stadiul eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti.

Termenul final de eliminare a acestor echipamente este sfârşitul anului 2010. Agenţii economici au depus planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB deţinute şi se constată dorinţa lor de a le elimina cât mai repede.

Tabel 8.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiiune în Municipiul Bucureşti, în perioada iulie – decembrie 2007

|Agent economic* |Situatia juridica |

| |(Functioneaza/Faliment) |

| | |

|Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, |Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, |

|în principal a solului, atunci când nămolul provenit |Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru |

|din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură|protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit di epurarea apelor |

| |uzate este folosit în agricultură (Monitorul Oficial nr. 959 din data de 19.10.2004). |

Tabel 8.5.2 - Ţinte

|Ţinte |

| | |

|1. Prevenirea depozitării ilegale. |Începând cu 2007 |

| | |

|2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă. |Începând cu 2007 |

| | |

|3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului necontaminat ca îngrăşământ. |Începând cu 2007 |

| | |

|4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau incineratoare. |Începând cu 2007 |

8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

Situaţia actuală

În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate.

8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia.

Acest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.

Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.

Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.

Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.

O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă. Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.

Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.

Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului.

Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.

Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000 kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

- Deshidratarea mecanică a nămolului;

- Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare;

- Arzător pe pat fluidizat;

- Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi;

- Decantor electrostatic I;

- Scruber uscat;

- Decantor electrostaţic;

- Scruber pentru gazele de emisie.

Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.

Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

SITUAŢIA VIITOARE

Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol.

70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.

Fig. 8.5.2.1 - Opţiuni pentru utilizarea nămolului

[pic]

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume:

- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

- Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;

- Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;

- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;

- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

- Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifică agenţii economici generatori de nămoluri provenite din apele uzate industriale.

- În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Tabel 8.6.1- Legislaţie

| | |

|Legislaţia UE |Legislaţia românească |

| | |

|Directiva nr. 2002/96/EC privind |H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice |

|deşeurile din echipamente electrice şi |(Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005) |

|electronice (DEEE) | |

Tabel 8.6.2 - Durata de funcţionare a echipamentelor

| |Durata medie de funcţionare |Greutate medie kg/articol |

|Categorii |(ani) | |

|Frigider, congelator |15 |62 |

|Maşină de spălat |10 |75 |

|Electrice |10 |50 |

|Aspirator |8 |15 |

|Televizor |6 |25 |

|Calculator, monitor, tastatură |5 |20 |

Tabel 8.6.3 - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

|Categorii |Autohtone sau importate |Cantitate |Greutate medie |

| | |(tone) | |

| |Nr. |T |kg/articol, kg/loc. |

|Radio şi casetofoane |879.879 |10.558,6 |1,2 kg/item |

|Televizoare |674.982 |23.624,0 |35 kg/item |

|Frigidere |516.516 |32.024,0 |62 kg |

|Maşini de spălat |365.442 |18.272,0 |50 kg |

|Aspiratoare |241.857 |2419,0 |10 kg |

|Maşini de cusut |184.107 |9205,0 |50 kg |

|Telefon mobil |474.012 |47,0 |0,1 kg |

|Maşini de spălat vase |1.365 |49,14 |36 kg |

|Cuptoare |32.397 |1749,0 |54 kg |

|Cuptoare cu microunde |33.745 |455,0 |13,5 kg |

|Convectoare |283.148 |1699,0 |6 kg |

|Aparate de aer condiţionat |47.325 |1514,0 |32 kg |

|Fax |17.257 |86,0 |5 kg |

|Cameră video |42.063 |35,7 |0,850 kg |

|Lămpi fluorescente |2.666.692 |182,0 |0,08 kg |

|Combine frigorifice pentru spaţii comerciale | | | |

| |2.201 |286,0 |130 kg |

|Frigidere mici |1.100 |77,0 |70 kg |

|Boiler |19315 |1545,0 |80 kg |

|Calculator, monitor, tastatură |18.996 |266,0 |14 kg |

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual. Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea.

Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până când publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari, care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.

PLANUL DE IMPLEMENTARE

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an după 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an după 31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an după 31.12.2008.

Tabel 8.6.4 - Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată

| |31.12.2006 |31.12.2007 |31.12.2008 |

|Date limită pentru ţinte | | | |

| |2 kg/locuitor pe an |3 kg/locuitor pe an |4 kg/locuitor pe an |

| | | | |

|An de referinţă |2007 |2008 |2009 |

Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare.

Există puncte de colectare în sectoarele Municipiului Bucureşti. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat.

În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea.

ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE

Conform H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite punctele de colectare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:

● SECTOR 2: Str. Heliade Rădulescu nr. 33;

● SECTOR 3: între Str. Fumăriţei şi Str. Borceag (sub str. Grădinari);

● SECTOR 4: Str. Niculiţel nr. 6 (S.C. ADPP sector 4 S.A.), S.C. AS METAL COM S.R.L. (incintă IMGB) - Şos. Berceni nr. 104, S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. - Şos. Berceni-Fort nr. 5;

● SECTOR 5: intersecţia străzilor Aleea Sălaj, Sold. Pricopan şi Dunavăţ;

● SECTOR 6: SC REMAT VEST SA - Str. Bîrsăneşti, nr. 23, B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (punct de precolectare) - Staţia de sortare a deşeurilor Militari, aparţinînd S.C. URBAN S.A. (fost ILF Militari);

● SECTOR 1: Str. Afînată nr. 1,3,5,7 - nu este funcţional.

În luna noiembrie 2007 s-a desfăşurat campania naţională de colectare a DEEE-urilor - campanie propusă şi aprobată de ministrul mediului. În urma campaniei Primăria Municipiului Bucureşti a raportat că s-a colectat, de la populaţie, o cantitate de 62 tone de DEEE-uri.

Cantitatea de DEEE-uri colectate de pe raza Municipiului Bucureşti (pe parcursul anului 2007) de către societăţile autorizate şi cantitatea de DEEE-uri valorificată este prezentată în tabelul următor:

Tabel 8.6.5 – DEEE-uri colectate şi valorificate în anul 2007

| | | | |

|Cantitatea totală colectată (tone) |Cantitatea colectată de la populaţie |Cantitatea colectată în campanie |Cantitatea totală valorificată |

| |(tone) |(tone) |(tone) |

| | | | |

|180,480 |67,796 |62,0 |125,036 |

Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor.

În Bucureşti sunt autorizate următorele companii private răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice:

1. S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. (colectare şi tratare) Şoseaua Berceni Fort nr. 5, sector 4;

2. S.C. AS METAL COM S.R.L. (colectare, valorificare şi tratatre) Bucureşti, sect. 3, str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35. Punct de lucru în Bucureşti, sect. 4, şos. Berceni nr. 104 G;

3. S.C. URBAN S.A. Râmnicu Vâlcea (colectare) Bucureşti, punct de lucru Militari, Sector 6, Bd. Iuliu Maniu nr. 15;

4. S.C. REMAT VEST S.A. (colectare) Bucureşti, str. Bârsaneşti nr. 23;

5. S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU S.A., B-dul Timisoara nr. 10, sector 6;

6. CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A. (colectare) Splaiul Independenţei nr. 319, sector 6.

8.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.

Tabel 8.7.1 - Legislaţie

|Legislaţie UE |Legislaţie românescă |

| | |

|Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase |Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz |

|din uz (VSU) |(Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005) |

Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz :

Tabel 8.7.2 – vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti

| |2003 |2004 |2005 |

|- vehicule categoria M1 |15687 |18824 |20430 |

|- vehicule categoria N1 |5425 |4840 |6495 |

|Total |21112 |23664 |26925 |

Ţinte privind valorificarea şi reciclarea

Tabel 8.7.3 - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

| | |

|Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de |Începând cu 2006 |

|colectare pentru Bucureşti) | |

| | |

|Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor |Începând cu 2007 |

|materiale care nu pot fi reciclate. | |

| | |

|Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980 |Începând cu 2007. |

| | |

|Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979 |Începând cu 2007. |

| | |

|Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980 |Începând cu 2007. |

| | |

|Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980 |Începând cu 2007 |

| | |

|Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz |Începând cu 2015 |

| | |

|Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz |Începând cu 2015 |

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

În Municipiul Bucureşti sunt autorizate trei companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

• S.C. Remat Bucureşti Sud S.A.,

• S.C. As Metal Com S.R.L.;

• S.C. Remat Vest S.A.

8.8. Uleiuri uzate

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Se presupune că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate (greutate specifică: 0,9).

În perioada 01.01. –30.06.2007 pentru Municipiul Bucureşti avem:

1. Operatori economici producători interni:

- S.C. PETROM S.A. – Depozitul de lubrifianţi - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 01.07.2007 811,5 tone;

- S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L. - cantitatea totală comercializată în perioada 01.01. – 30.06.2007 119,78 tone;

2. Operatori economici importatori de ulei:

- S.C. Agip Romania S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 180,7 t;

- S.C. PANREUSS IMP-EX S.R.L. - cantitatea de ulei comercializată în perioada 01.01-30.06.2007 21,03 t;

3. Agenţi economici generatori de ulei uzat:

- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI, S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - cantitatea de ulei uzat generată 0,766 t;

- S.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. AS METAL COM S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,21 t;

- S.C. International Motors Group S.R.L. - cantitatea de ulei uzat generată 1,25 t;

- S.C. PETROM S.A. - Depozitul de Lubrifianţi – cantitatea de ulei uzat generată 0,004 t ;

- S.C. ALSTOM GENERAL TURBO S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. ROMPRIM S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. HESPER S.A. - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*) ;

- S.C. INSCUT - cantitatea de ulei uzat generată 0 t (*).

(*) – agenţi economici posibili generatori, care în perioada menţionată (01.01. –0.06.2007) nu au generat ulei uzat.

- S.C. EURIAL INVEST S.A.- cantitatea de ulei uzat generată - 8,1 t;

- S.C. ADRAS COM IMPEX S.R.L. - 7 t;

- S.C. AUTO MITCONY COM S.R.L. - 1,97 t;

- S.C. AUTOMOTIVE TRADING SERVICES S.R.L. - 3,98 t ;

- S.C. DACOSERV S.A. - 15,35 t;

- S.C. DAVI SERVICE - 0,05 t;

- S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI - 0 t;

- S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" - 0 t,

- R.A.T.B. – 48477 t ;

- S.C. ROMPRIM S.A. – 0,01 t;

- S.C. D'ARTEX COMSERV S.R.L. – 0 t;

- S.C. SERVICE FAUR S.R.L. – 1,35 t;

- S.C. DINAMICA Impex S.R.L. – 0,188 t;

- S.C. JEEP COMSERVICE – 0,60 t;

- S.C. SERVIMPEX CAPRIŢA S.R.L. – 0,148 t;

- S.C. AUTO SERVICE DEM S.R.L. – 0 t;

- S.C. SPEED SERVICE COMPANY – 0 t;

- S.C. MERIDIAN SUD S.R.L. – 2 t;

- S.C. LEONARD IMPEX PROD COM S.R.L. - 0,11 t.

4. Staţiile de distribuţiea produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate în perioada şi cantitatea de uleiului uzat colectat în perioada 10.01-01.07.2007:

- AGIP Romania – 1,132 t;

- OMV Romania Mineraloel – 0t ;

- S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A. – 0 t.

5. Alţi operatori economoici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie, care au colectat uleiuri uzate, în perioada 10.01-01.07.2007:

- S.C. PETROM S.A. (Depozitul de lubrifianţi) – 0 t.

6. Agenţi economici valorificatori de uleiuri uzate prin regenerare, în perioada 10.01-01.07.2007:

- S.C. 2M INC S.R.L.:

- cantitatea de ulei uzat primită în vederea regenerării - 5,5 t;

- cantitatea de ulei uzat regenerat - 10,5 t.

(Prin regenerarea uleiurilor uzate se înţelege orice procedeu care permite producerea de uleiuri de bază printr-o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impurităţi, produşi de oxidare şi aditivi).

8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

La nivelul Municipiului Bucureşti sunt iniţiate programe pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor, demarate de primăriile de sector.

Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi ţară .

S-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:

- sector 1 şi 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie pubele galbene;

- sector 2: pentru PET pubele albastre;

- sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au achiziţionat cupe de 1,1, mc;

- sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);

- sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;

- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se colectează şi deşeuri de sticlă;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. care desfăşoară activitatea în mai multe sectoare are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri.

• S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. A.P.M. Bucureşti a sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare, precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performanţei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).

• S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer deşeuri menajere “Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii suprafeţe.

8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.)

Prognoza privind generarea şi colectarea separată a deşeurilor

Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România.

Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost prezentat mai sus.

Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a deşeurilor.

8.11.3. Îmbunătăţirea calitaţii managmentului deşeurilor

PROGNOZA PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

Factorii care influenţează creşterea cantităţii de deşeuri generate

Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt:

• Evoluţia populaţiei;

• Evoluţia venitului regional;

• Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat;

• Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie);

• Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri.

În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.

Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru

În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este deja îndeplinită.

Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei. Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România. Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.

Capitolul 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1 Introducere

Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi măsurile prioritare stabilite conform cerinţelor europene şi anume:

- întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);

- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de echipamente second hand;

- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea ODS-urilor;

- proiecte în domeniul ODS-urilor

9.2 Cadru legislativ

Directiva Consiliului 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cauzată de azbest

Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 (MO nr. 109/20.02.2003) privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Hotărârea de Guvern nr. 734/2006 (MO nr. 519/15.06.2006) pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/ 15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu.

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93 privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţe existente completat de Regulamentului CE nr. 1488/2006 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente

Hotarârea de Guvern nr. 803/2007 (MO nr. 548/10.08.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea egulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/2006

Ordin comun nr. 1406/191/2003 (MO nr. 213/01.04.2003) al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană

Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substanţelor care epuizează stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE

Legea 84/1993 (MO nr. 292/15.12.1993) privind aderarea României la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon şi la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon

Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Hotărârea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

Regulamentul 304/2003/CEE privind importul şi exportul anumitor chimicale periculoase (cu amendamentele) – PIC

Hotarâre nr. 305/2007 (MO nr. 226/03.04.2007) privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03. 003) pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1988

Ordinul comun nr. 1239/2007 (MO nr. 667/2007) privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice

Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă

Ordin nr. 134/2006 (MO nr 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană

Ordinului 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Hotărârea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţioanre a acesteia

Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005

Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide

Regulamentul nr. 648/2004 al Palamentului European şi al Consiliului privind detergentii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 privind detergenţii, privind adaptarea Anexelor III şi VII

Hotărârea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.

9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

- se realizează conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunosţintă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – procedura PIC.

În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose:

- S.C. SIERA S.R.L. a importat : 1,2-DICLORETAN ; ACETAT DE MERCUR(II) CLORURA DE MERCUR(II) P.A; IODURA DE MERCUR(II) ROSU, E.P AZOTAT DE MERCUR(II) MONOHIDRAT SULFAT DE MERCUR(II) P.A ; BENZEN;

- S.C. BAICHIM S.R.L. a importat : OXID DE ETILENA

- S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat : AZBEST CRISOTILIC

- S.C. PETROM S.A. a exportat: BENZEN

9.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care importă/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intră sub incidenţa următoarelor prevederi:

- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ;

- Strategia UE privind mercurul;

- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;

- H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.

9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice

La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificaţi agentii economici care desfăşoară activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intră sub incidenţa :

- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003

9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantitatilor de ODS

APM Bucureşti actualizează inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţe reglementate prin Regulamentul Parlametului European şi Consiliul (CE) nr. 2037/2000 şi prin OUG 89/1999.

- sunt acele substanţele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon (ODS) aprobată cu modificări şi completări de Legea 159/2000 (agenţi frigorifici, bromură de metil, solvenţi cloruraţi, spume, HFC).

- în urma actualizării bazei de date s-a constatat ca agenţii economici cunosc şi respectă legislaţia privind substanţele care epuizează stratul de ozon.

Firme care deţin cantităţi de ODS-uri:

S.C Chimopar S.A , cu sediul Bd. Theodor Pallady,nr. 50 ,sect 3, are aparate de climatizare deţine 3 kg de freon R 12 şi 20 kg de freon R22 , are aparate de refrigerare industrială şi deţinefreon R12+R22 12 Kg şi freon R22 19 Kg.

SC Romania Hypermarche SA (Cora Pantelimon), cu sediul Str Lipscani Nr102, sect 3, etj 4 deţine echipamente de refrigerare industrială cu agent frigorific R404 în cantitate de 3600 Kg.

Deţine agent de spumare Linpol stoc la 01.01.2008 80 Kg

Deţine agent de spumare Sapun lichid KC stoc la 01.01.2008 10 Kg

SC Zentiva SA, Bd Th Pallady nr 50, aparat aer condiţionat cantitatea de 24 Kg R407c , cantitatea de 24 Kg R22 şi refrigerator R600a 4,2 Kg.

Tetraclorură de carbon, se utilizează în laborator, stoc la 01.01.2008 1,4 litri.

Solvent 1,1,1-Tricloretan stoc la 01.01.2008 în cantitate de 0,92 kg.

S.C Billa Romania S.R.L. deţine agent racire-congelare R404 A în cantitate de 2340 Kg.

S.C. ASTON COM S.A. ,Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, Sector 2,are aparate de aer condiţionat şi deţine 11667.31 Kg de R22, 39 Kg de R407CB130, 61.32 de R600AB10, 510 Kg de R507B100, 126.21 Kg de R410AB100, 24 kg R407CB125, 1873.42 Kg R407CB113, 10.9 R404AB109.

SC MIDAL GROUP ,Sos. Pantelimon 111A, sector 2, comercializează R22, cantitatea de agent frigorific 30420 kg.

SC ISOVOLTA S.A. ,str. Drumul intre Tarlale 130, are în stoc la data de 01.01.2008 urmatoarele cantităţi şi tipuri de solvenţi 186 Kg ACETAT BUTIL TIP 88SI 98; 23,517.10 Kg ACETONA, 1,769.40 kg ALCOOL IZOPROPILIC, 7,327.50 Kg ALCOOL TEHNIC DENATURAT, 17,593.00 Kg METANOL.

SC ROMENERGO MECANIC SA , Str Dumitru Brumărescu nr. 9 nu are în stoc la data de 01.01.2008 solvenţi.

9.7. Biocide (utilizare, import, export)

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România prin HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide.

Conform legislaţiei în vigoare produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe sunstanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scop să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricăriu organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Produsele biocide sunt clasificate în patru grupe pricipale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide

- alte produse biocide

având variate domenii de utilizare: industria alimentară, industria de preparare a furajelor, industria cosmetică, industria textilă şi a pielăriei, industria lemnului, a cauciucului, industria vopselurilor,aceste produse fiind folosite şi pentru igienizarea spaţiilor, purificarea apei, a aerului etc.

9.8. Poluanţii organici persistenţi

- Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (22.05.2001)

- Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi

- Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm.

Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Convenţiei de la Stockholm sunt :

- clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în ţară.

- aclorciclohexanul - lindan.

- pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice.

9.10. Mercurul

Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate găsi în:

- dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi control(termometre, manometre)

- amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care îl folosesc, surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi de neon, etc)

- industria cloro-sodică, industria cuprului, plumbului, zincului

- produse medicinale, veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitică,etc

- deşeurile contaminate rezultate din demolări

- reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili

- filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur .

Capitolul 10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toti factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialistii LRM. Indicatiile "Indrumarului metodologic de lucru la statiile Retelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comportă:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

- determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare);

- determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM, şi prin măsurări de debit de doză gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componentă a RNSRM. Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă.

Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul Atomic de la Institutul de fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericol unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabilă sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vânturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecvenţa acesteia este foarte mică.

10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului

În cursul anului 2007 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu .

În cele ce urmează este prezentată în mod grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe parcursul anului 2007.

10.2.1. Radioactivitatea aerului

10.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Fig 10.2.1.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13

[pic]

Limita atenţionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 14-19

[pic]

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.3 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 20-01

[pic]

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.1.1.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 2-7

[pic]

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 50 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 200 Bq m-3 la măsurarea imediată.

10.2.1.2. Debitul dozei gama în aer

Fig 10.2.1.2.1 Debitul dozei gamma externe,(microGy*h-1)

[pic]

Limita atentionare: 0.250 microGy h-1.

Limita avertizare: 1.0 microGy h-1.

Limita alarmare: 10 microGy h-1.

10.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Fig 10.2.1.3.1 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).

[pic]

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la măsurarea imediată.

10.2.2. Radioactivitatea apelor

Fig 10.2.2.1 Apă bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

[pic]

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Fig 10.2.2.2 Apă potabilă, (apă de adâncime foraj Afumaţi), activităţi specifice imediate (Bq/m3).

[pic]

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la măsurarea imediată.

Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la măsurarea imediată.

10.2.3. Radioactivitatea solului

Fig 10.2.3.1 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

[pic]

10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Fig 10.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

[pic]

Capitolul 11. MEDIUL URBAN

11.1. Aşezările urbane

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice

11.1.1. Amenajarea teritorială

Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea:

Tabel 11.1.1

|Sector |Suprafaţa (Kmp) |Populaţia |Densitatea |

|Sector 1 |70 |229238 |3274.8 |

|Sector 2 |32 |360750 |11273.4 |

|Sector 3 |34 |393226 |11565.4 |

|Sector 4 |34 |299414 |8806.3 |

|Sector 5 |30 |282935 |8321.6 |

|Sector 6 |38 |359396 |9457.8 |

|TOTAL |238 |1924959 |8088.0 |

11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

În categoria „spaţiu verde” intră:

• Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate

• Amenajările sportive publice

• Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului

• Bazele de agrement, parcurile de distracţie

• Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă

• Culoarele de protecţie faţă de infrastructura

• Pădurile de agrement

• Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului

• Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară

Rolul spaţiilor verzi

• Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane

• Oferă adăpost speciilor de animale

• Reprezintă suport pentru plante

• Oferă stabilitate ecosistemului urban

• Este o sursă pentru educaţie

• Reprezintă un spaţiu pentru recreere

În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

Suprafaţa verde aferentă unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăriile de sector pentru anul 2006 este de:

• Sector 2 = 10,51 mp

• Sector 4 = 9,6 mp

• Sector 5 = 6,6 mp

• Sector 6 = 9,16 mp

Tabel 11.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007

Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)

|2007 | Sector 1 | Sector 2 | Sector 3 | Sector 4 | Sector 5 | |

| | | | | | |Sector 6 |

|Aliniamente stradale |1396631 |451500 | 475 000 |670000 |124863 |1438000 |

|Spaţii verzi din ansambluri|831881 |2208515 |3833000 |920000 |14950000 |1152000 |

|de locuinţe | | | | | | |

|Total |2677901 |3556967 |4467000 |2900000 |1719863 |3300000 |

Tabel 11.1.2.2 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini |850 605 |

|Aliniamente stradale |1 613 002 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |831 881 |

|TOTAL |3 295 488 |

Tabel 11.1.2.3 Suprafaţa parcurilor din sectorul 1

|Nr. Crt |Denumire parc |Suprafaţă verde (mp) |

|  |total |449389 |

|1 |Parc Kiseleff |134,164 |

|2 |Parc Regina Maria |21724 |

|3 |Parc Constantin Brancuşi |3449 |

|4 |Parc Nicolae Iorga |6138 |

|5 |Parc Bratianu |1536 |

|6 |Parc Marasoiu |1274 |

|7 |Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu |2668 |

|8 |Parc Automatica |4292 |

|9 |Parc Luiggi Cazzavillan |2036 |

|10 |Parc Venus |32543 |

|11 |Parc Maica Teofana |3160 |

|12 |Parc Ciresoaia |3414 |

|13 |Parc Izbiceni |2970 |

|14 |Parc Bazilescu |133595 |

|15 |Parc Baneasa |17060 |

|16 |Parc Presa libera |78820 |

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)

Tabel 11.1.2.4 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 2

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini | 889 395 |

|Aliniamente stradale | 443 580 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |2 208 515 |

|TOTAL |3 541 490 |

Tabel 11.1.2.5 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2:

|Nr. Crt |Denumire parc |Localizare |Suprafaţă verde (mp) |

|1 |Parc Obor |Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri |39236 |

|2 |Parc Pasarari |Magazin Bucur Obor -platou Obor |11600 |

|3 |Parc Tolbuhin |Bd Pache Protopopescu |8516 |

|4 |Parc Tei - 8 mai |Bd Tei x D-na Ghica |85118 |

|5 |Parc Verdi |Barbu Vacarescu x Rahmaninov |79327 |

|6 |Parc Cinema Floreasca |Glinka - Garibaldi |6830 |

|7 |Parc Gara de est |Iuliu Tetrat x Marasoiu |10323 |

|8 |Parc Naţional |Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu |67740 |

| 9 |Parc Cosmos |Sos. Pantelimon |15658 |

|10 |Parc Morarilor |Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti |112792 |

|11 |Parc Maica Teofana = Hatisului |Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti |37700 |

|12 |Parc Ciresoaia= Bozioru |Str.Ciresoaia |1092 |

|13 |Parc Nichita Stanescu = Closani |Str. Izbiceni |2027 |

|14 |Parc Dr. Ottoi Calin |Str. Dr. Ottoi Calin |2820 |

|15 |Parc Ciurea |Str. Ciurea- Vatra Luminoasa |7108 |

|16 |Parc Plumbuita |D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita |316471 |

|17 |Parc Motodrom |Fundeni |37997 |

|18 |Parc Izvorul Rece |Bd Ferdinand x Pache Protopopescu |1735 |

|19 |Parc Gardina Icoanei |Pictor Verona- Teatru Bulandra |9204 |

|20 |Parc Ion Voicu |Str. Polona |10062 |

|21 |Parc Sticlariei |Sos. Vergului |33090 |

|22 |Parc Lunca Florilor |Vasile Stolnicu |33090 |

|  | |Total |896952 |

(conform Poliţiei Comunitare Sector 2)

Tabel 11.1.2.6 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 3

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini |1 298 800 |

|Aliniamente stradale | 580 300 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |3 877 700 |

|TOTAL |5 756 800 |

Tabel 11.1.2.7 Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:

|Nr. Crt |Localizare |Suprafaţă verde (mp) |

|1 |Bd. Unirii |26960 |

|2 |Bd Decebal |16470 |

|3 |Sos.Mihai Bravu |13724 |

|4 |Str. Mircea Voda |6700 |

|5 |Str Matei Baasarab |3700 |

|6 |Calea Calaraşilor |3800 |

|7 |Hala Traian |0 |

|8 |Str. Traian |0 |

|9 |Bd. Ocatvian Goga |780 |

|10 |Calea Vitan |1980 |

|11 |Calea Dudesti |1400 |

|12 |Bd. Camil Ressu |13510 |

|13 |Str. Baba Novac |3070 |

|14 |Str. Liviu Rebreanu |3100 |

|15 |Str. Capia Libertatii |1350 |

|16 |Str. Fizicienilor |600 |

|17 |Bd. Energeticienilor |5050 |

|18 |Splaiul Unirii |5420 |

|19 |Halelor |480 |

|20 |C. Coposu |760 |

|21 |Sf. Vineri |120 |

|22 |Piata Alba Iulia |3200 |

|23 |Rm. Valcea |1300 |

|24 |Rm Sarat |950 |

|25 |Dristor |1350 |

|26 |Burebista |3100 |

|27 |Sf. Gheorghe |7900 |

|28 |Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna |5255 |

|29 |Emil Garleanu |6056 |

| |Total |140485 |

În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.

Tabel 11.1.2.8 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 4

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini | 280 000 |

|Aliniamente stradale | 410 913 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |1 180 000 |

|TOTAL |1 870 913 |

Tabel 11.1.2.9 Situaţia statistică a spaţiilor verzi din sectorului 4:

|Nr. Crt|Denumire |Localizare |Suprafaţă verde (mp) |

| 1 | |Nitu Vasile  |1300 |

| 2 |Oltenitei |Brancoveanu- Big Berceni |2367 |

| 3  | |Bd. C-tin Brancoveanu nr impare |12745 |

| 4  | |Bd. C-tin Brancoveanu nr pare |38717 |

| 5 |  |Bd. Alex. Obregia |10400 |

| 6 |  |Bd. Emil Racovita |2200 |

| 7  |Scuarul |Emil Racovita x Niculitel |2000 |

| 8 |  |Turnu Măgurele |5600 |

| 9 |Scuarul |Piata Sudului |3000 |

| 10 |Scuarul |Nitu Vaşile x Alex. Obregia |4000 |

| 11 |  |Secuilor |485 |

| 12 |Scuarul |Staruintei bl O4 |2000 |

| 13 |Scuarul |Emil Racovita x Terasei |2000 |

| 14 |Scuarul |Pajistea |2644 |

| 15 |Scuarul |Emil Racovita x Ornamentului |600 |

| 16 |  |Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim) |15599 |

| 17 |  |Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan Barzesti) |11000 |

| 18 |Scuar |C-tin Radulescu Motru x Caramidari |3255 |

| 19 |  |Bd Şincai (nr pare) |2418 |

| 20 |  |Bd Tineretului |10500 |

| 21 |Scuarul |Tineretului x Vacaresti |1400 |

| 22 |  |Calea Vacaresti |34355 |

| 23 |  |Sos. Berceni |29377 |

| 24 |  |Ion Iriceanu |7927 |

| 25 |  |Sos. Vitan Barzesti |5000 |

| 26 |Scuarul |Caramidarii de jos x Piscului |282 |

| 27 |Scuarul |Tulnici |3234 |

| 28 |  |C-tin Radulescu Motru xPoenari |506 |

| 29 |  |Sos Berceni -prelungire |5000 |

| 30 |  |Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina |3500 |

| 31 |Parc Palatul Copiilor |Str. Pridvor nr 16 |3630 |

| 32 |  |C-tin Radulescu Motru |3255 |

| 33 |  |Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin Brancoveanu |5763 |

| 34 |Scuarul |Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu |4155 |

| 35 |Scuarul |Giurgiului 126 |2575 |

| 36 |Scuarul |Eroi revolutiei |1600 |

| 37 |  |Sos Giurgiului |20510 |

| 38 |Scuarul Expoflora |ExpoFlora Giurgiului x Verigei |2344 |

| 39 |Scuarul |Toporaşi |700 |

| 40 |Scuarul |Giurgiului 122 x Toporaşi |750 |

| 41 |Scuarul |Giurgiului 124 |1785 |

| 42 |Scuarul |Flamura |4666 |

| 43 |Scuarul |C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele |240 |

| 44 |Scuarul |C-tin Brancovenu x Alunisului |1500 |

| 45 |  |Reşita |2380 |

| 46 |  |Uioara |1350 |

| 47 |  |Huedin |1360 |

| 48 |Scuarul |Urziceni |1000 |

| 49 |  |Drumul Gazarului |1040 |

| 50 |  |Gradistea |480 |

| 51 |Scuarul |Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin) |1700 |

| 52 |Scuarul |Huedin -Reşita-Gradistea |11200 |

| 53 |  |Alunisului |1594 |

| 54 |Scuarul |Ghimpati |1600 |

| 55 |  |Staoian Militaru |460 |

| 56 |  |Luica |19100 |

| 57 |Scuarul |Filaret |3100 |

| 58 |Scuarul |Piata Libertatii |1600 |

| 59 |  |Bd Dimitrie Cantemir |6144 |

| 60 |  |Regina Maria |1097 |

| 61 |Scuarul |Rond Cosbuc |816 |

| 62 |  |Bd Unirii |24161 |

| 63 |  |Al. Dealul Patriarhiei |3005 |

| 64 |Scuarul |Unirii (Cap de linie 32) |1100 |

| 65 |  |Dealul Mitropoliei (Adorama) |1620 |

| 66 |  |Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir |153 |

| 67 |  |Bd Libertatii |8217 |

| 68 |Scuarul |Piata Natiunilor Unite |3206 |

| 69 |Scuarul |Antim Ivireanu x Justitiei |3486 |

| 70 |Scuarul |Justitiei x Palatul Justitiei x Poenaru Bordea |3650 |

| 71 |  |Splaiul Independetiei |26 |

| 72 |  |11 Iunie |267 |

| 73 |  |Bd. Bh. Şincai ( nr impare) |1200 |

| 74 |Scuarul |Şincai |726 |

| 75 |  |Bd Marasesti |255 |

| 76 |  |Calea Serban Voda |306 |

| 77 |  |Geroge Georgescu |816 |

| 78 |Scuarul |Tismana |247 |

| 79 |Scuarul |Verzisori x Aristizza Românescu x Liciu Petre |420 |

| 80 |  |Avalansei |1000 |

| 81 |Scuarul |Sf. Ecaterina |350 |

| | |(Facultatea de Teologie) | |

| 82 |Scuarul |Poenaru Bordea |602 |

| 83 |Scuarul |Bucur x Verzisorilor |130 |

| 84 |Parc |Parcul Copiilor |280000 |

| 85 |Scuarul |Bibescu voda x Serban Voda |524 |

| 86 |  |Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri Noi) |1978 |

| 87 |  |Sediul Primariei Sector 4 |1500 |

| 88 |Parc AGIP |Calea Vacaresti |1200 |

| 89 |  |Str Nitu Vasile |4600 |

| 90 |  |Str Covasna nr 3 şi nr 27 |3500 |

| 91 |Parc |Izvorul rece Bl M 1/1 |1860 |

| 92 |  |Turnu Măgurele Bl C2 |1125 |

| 93 |  |Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 |150 |

| 94 |Parc Al. Obregia |Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 |2100 |

| 95 |Parc |Str. Straja nr. 6, Bl.32 |1960 |

| 96 |Parc |Str. Targul frumos |1400 |

|  | |TOTAL |690913 |

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)

În prezent există în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradină de 2600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6330 mp.

Tabel 11.1.2.10 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini | 163 764 |

|Aliniamente stradale | 124 863 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |1 495 000 |

|TOTAL |1 783 627 |

Tabel 11.1.2.11 Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:

|Nr. Crt |Parcuri |Localizare |Suprafaţă verde |

| | | |(mp) |

|1 |Parc Eroii Saniţări |Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor |24305 |

|2 |Parc Municipal |Spitalul Municipal |24000 |

|3 |Parc Romniceanu |Str. Rainer x Dr. Vitzu |18940 |

|4 |Parc M. Sebastian |Str. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua |24869 |

|5 |Parc Humulesti |Str. Salaj xstr. Oltului |16791 |

|6 |Parc M.I. |Str. Lipscani x A. Saliny |2045 |

|7 |Parc Ferenţări Mare |Calea Ferenţări x Str. Popa Stefan |10522 |

|8 |Parc Cinema Ferenţări mic |Calea Ferenţări |3121 |

|9 |Parc Manescu + anexe |Str. C. Manescu |6525 |

|10 |Odoarei |sos. Viilor x Teodoru |1612 |

|11 |Parc Opera Româna |opera Româna |12047 |

|12 |Parc 13 Sept |Sos. Antiaeriana x Str. Valcele |3217 |

|13 |Parc Sf. Elefterie |  |900 |

|14 |Parc Pieptanari |Str. Pieptanari x erou Tataru Petre |2948 |

|15 |Academia Militara |Piata M. Kogalinceanu |4307 |

|16 |Parc Dr. Bagdazar |Str. Dr. Bagdazar x Str. A. N. Demostene |8591 |

|17 |Parc |Sos. Antiaeriana x Sos. Alexandrei - OMV |200 |

|18 |Parc Ana Davila |Str. Ana Davila x Str. A. N. Demostene |1384 |

|19 |Pecineaga |Str. Pecineaga x al. Salaj |200 |

|20 |Clunet |Eroii Saniţări x str. Dr. Klunet |840 |

|21 |Parc |Spatarul Preda x Cl. Ferenţări |60 |

(Conform A.D.P Sector 5)

În Sectorul 5 există 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P.).

În Str. Drumul Cooperativei nr 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.

Tabel 11.1.2.12 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 6

|Denumire |Suprafaţă (mp) |

|Parcuri şi grădini | 426 000 |

|Aliniamente stradale |1 708 300 |

|(inclusiv scuaruri) | |

|Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe |1 199 200 |

|TOTAL |3 333 500 |

Tabel 11.1.2.13 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

|Nr. Crt |Denumire parc |Suprafaţă verde |

| | |(mp) |

|1 |Parc Drumul Taberei |104105 |

|2 |Parc Crangaşi |120000 |

|3 |Parc Giulesti |53400 |

|4 |Insula Lacul Dâmboviţa |32000 |

|5 |Grozavesti |107000 |

|6 |Caramidari |36200 |

|7 |Giulesti-Cinema |15000 |

|8 |Sf. Andrei |9072 |

|9 |Istru |2700 |

|10 |1 Decembrie 1918 |12200 |

|11 |Podul Grand- Nicolae Filimon |16433 |

|12 |Geniului-Razoare |15800 |

Precizăm că, în afară de aceste spaţii verzi administrate de sectoare mai sunt încă 2 887 966 mp (288,79 ha) de parcuri şi grădini administrate de PMB- Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, deci un total de 22 459 784 mp (2246,97 ha) spaţii verzi publice la nivelul Capitalei.

Tabel 11.1.2.14 Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement

|Denumire |Amplasare |Suprafaţa (mp) |

|Grădina Cişmigiu |Sector 1 |157 287 |

|Parcul Bordei şi Parcul Floreasca |Sector 1 |10 667 |

|Parcul Axa Nord Sud |Sector 1 + 3 |6 843 |

|Parcul Sala Palatului+P-ţa Tricolorului+Ateneul|Sector 1 | 31 841 |

|Român | | |

|Parcul Carol I (Libertăţii) |Sector 4 |293 706 |

|Parcul Tineretului |Sector 4 |803 366 |

|Parcul Orăşelul Copiilor | |189 299 |

|Parcul Herăstău Vechi |Sector 1 | 379 570 |

|Parcul Herăstrău Nou |Sector 1 |363 270 |

|Parcul Mioriţa |Sector 1 |124 489 |

|Parcul Circul de Stat |Sector 2 |143 808 |

|Parcul Unirea+Scuar Universitate |Sector 3+4 |55 882 |

|Parc Crângaşi |Sector 6 |79 928 |

|Parc Izvor |Sector 5 |170 000 |

|Parc Păcii |Sector 6 |4 800 |

|Satul Francez |Sector 1 |73 210 |

|TOTAL | |2 887 966 |

Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:

- dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice,

- creşterea traficului rutier,

- acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide,

- poluarea industrială,

- extinderea suprafeţelor construite

- lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi

- neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Obiectivele legate de zonele verzi au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii prin realizarea legăturilor dintre acestea.

Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor deja existente, precum şi crearea de noi spaţii verzi se preved o serie de obiective:

- stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi;

- analiza suprafeţei existente, reglementarea şi monitorizarea acestora;

- conservarea spaţiilor verzi;

- reabilitarea zonelor verzi degradate.

11.3. Poluarea sonoră.Hărţi de zgomot

Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţie şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.

Zgomot generat de centre industriale.

Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Şulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura).

Zgomot generat de surse punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe.

Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul).

O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei.

În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.

Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultat, specializarea experţilor români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

Tabel 11.3.1 Măsurători de zgomot în anul 2007

|Tip măsurătoare zgomot |Număr măsurători |Maxima măsurată |Depăşiri |

| | |(dB) |(%) |

| | | |Faţă de nivelul |Faţă de limita din |

| | | |zgomot |legislaţie |

| | | |de fond | |

|Pieţe, spaţii comerciale, restaurante | | | | |

|- în aer liber |4 | | | |

|- în zone cu locuinţe |38 |64,1 |9,52 |73,81 |

|Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru | | | | |

|copii |4 |53,5 |0 |50 |

|Parcuri, zone de recreere şi odihnă |2 |63,9 |0 |0 |

|Incintă industrială |16 |65,3 |0 |6,25 |

|Zone feroviare |- |- |- |- |

|Aeroporturi |- |- |- |- |

|Parcaje auto |- |- |- |- |

|Stadioane, cinematografe în aer liber |- |- |- |- |

|Trafic |- |- |- |- |

|Altele | | | | |

|– ateliere în zone cu locuinţe |32 |64,1 |18,75 |81,25 |

|- spălătorii auto în zone cu locuinţe |5 |63,3 |20 |60 |

|- şantiere de construcţii în zone cu locuinţe | |75,5 (pt. perioada |13 |49 |

| |50 |de zi) | | |

| | |64,9 (pt. perioada | | |

| | |de noapte) |12 |26 |

|- instalaţii de climatizare pentru birouri/instituţii în zone | | | | |

|cu locuinţe |25 |64,5 |20 |60 |

Hărţile de zgomot se utilizează:

- pentru a obţine date care să fie trimise autorităţilor publice regionale pentru protecţia mediului;

- ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni;

- ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune;

- ca bază de date în cazul eliberării autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clădiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament;

- ca bază de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.

11.4. Mediu şi sănătate

Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei.

Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.

Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).

Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de:

- alimentarea cu apă potabilă;

- calitatea aerului citadin;

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;

- zgomotul urban;

- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.);

- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de mediu, şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la ASP Bucureşti cu următoarele tabele :

Tabel 11.4.1.1- Indici de morbiditate

|Morbiditate incidentă medici de |Cod | | |

|familie | | | |

| |TOTAL |0-14 ANI |15-64 ANI |>65 ANI |

|2000 |279,10 |42,01 |0 |15,28 |

|2001 |275,94 |30,10 |0 |12,57 |

|2002 |436,04 |20,73 |0 |20,93 |

|2003 |402,63 |17,75 |0 |5,3 |

|2004 |380,13 |23,84 |0 |5,55 |

|2005 |349,48 |20,29 |0 |2,02 |

11.4.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate

Un aspect care trebuie menţionat este faptul că în zonele periferice mai există gospodării care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.

Consecintele pot fi:

- impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă asupra psihicului şi confortului populaţiei;

- impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie;

- impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

- favorizarea înmulţirii muştelor, tânţarilor, gândacilor, rozătoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate.

- antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor;

- persistenţa în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice.

Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului sub formă de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

11.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lânga cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţei auto obisnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. Zgomotul se propagă în axul căii ferate.

11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră

Măsurile propuse vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii.

În ceea ce priveşte zgomotul produs de trafic, precizăm că Primăria Municipiului Bucureşti a întocmit hărţile de zgomot pentru Municipiul Bucureşti.

11.4.6.Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Principala problemă în Municipiul Bucureşti o constituie câinii fără stăpân, care îşi asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de vedere al sănătătii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în contact cu aceştia (în special copiii).

Aproape saptamanal mass-media relatează cazuri grave în care copii, bătrâni sunt muşcaţi grav de câinii fără stăpân. Activitatea unităţilor speciale care se ocupă de strângerea câinilor fără stăpân şi castrarea acestora este de multe ori îngreunată chiar de populaţie, care ia apărarea cainilor fără stăpân, fără să tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.

11.5 Obiective şi măsuri

11.5.1. Poluarea aerului

Se impun măsuri care să acţioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie.

• Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE.

• Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;

• Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi îmbunătăţirea Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de monitorizare a calităţii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire

• În viitor trebuie să se acorde importanţă şi perfecţionării metodicii de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.

Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto

Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de prioritate :

a) reducerea traficului

b) schimbarea traficului: de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)

c) îmbunătăţirea traficului: reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-un management al traficului.

Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :

- planificare : în special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- instrumente economice

- informaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importanţei lor, considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din ţară, fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor, politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central.

• Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;

• Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri;

• Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric);

• Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu;

• Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele;

• În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

• Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

• Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile:

- la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent excesiv de CO, la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);

- la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare (analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR;

- la nivelul agenţilor de circulaţie ai poliţiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.

Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb;

11.5.2. Poluarea apei

Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legată de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 4.7.2.

Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);

- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)

A.N. Apele Române aplică strategia şi politica Naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor.

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

11.5.3. Deşeuri

Principii

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:

• Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.

• Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică.

• Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

• Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri.

• Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

• Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

• Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.

• Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează.

Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

În Bucureşti şi Ilfov există o situaţie specifică:

1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.

2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare.

Tabel 11.5.3.1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional

|Domeniu |Obiective principale |Obiective secundare |Ţinte/ |Responsabilităţi |

| | | |Termene limită | |

|1.Dezvoltarea unei politici |1.1. Elaborarea de reglementări|Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind |Proces continuu |MMGA |

|regionale |specifice regionale/locale în |gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii | |ANPM |

| |concordanţă cu politica | | |ARPM |

| |naţională de gestionare a | | |ALPM |

| |deşeurilor şi cu legislaţia, | | |Consiliul judeţean, Consiliul local |

| |pentru a implementa un sistem | | | |

| |integrat eficient d.p.d.v | | | |

| |economic şi ecologic. | | | |

| | |Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei| | |

| | |strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul | | |

| | |colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea| | |

| | |şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat) | | |

| | |Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de | | |

| | |cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei | | |

| | |freatice) | | |

| |1.2. Creşterea importanţei |1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul |Proces continuu |Garda de Mediu, |

| |aplicării efective a |autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor. | |ARPM/ALPM |

| |legislaţiei privind gestionarea| | |Consiliul Judeţean, Consiliul Local |

| |deşeurilor | | | |

| | |1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei – ARPM, | | |

| | |Garda Naţională de Mediu şi Consiliul Local | | |

| | |1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ |Proces continuu |ARPM/ALPM, |

| | |local, printr-o definire clară a responsabilităţilor | |Consiliul judeţean/local |

| |1.3. Creşterea eficienţei |1.3.rmarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la |Proces continuu |ANPM/ARPM/ALPM, Garda de Mediu, |

| |implementării legislaţiei în |legislaţia de protecţie a mediului | |Ministere, Consilii judeţene |

| |domeniul gestionării deşeurilor| | | |

| | |1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de | | |

| | |autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu | | |

| | |responsabilităţile acestora. | | |

|2. Aspecte instituţionale şi |2.1 Dezvoltarea instituţiilor |2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura institutionala mai eficienta în ceea ce |Proces continuu |MMGA, ANPM |

|organizatorice |regionale şi locale şi |piveste aspectele de management al deşeurilor. | | |

| |organizarea structurilor | | | |

| |instituţionale în vederea | | | |

| |conformării cu cerinţele | | | |

| |naţionale | | | |

| | |2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a instituţiilor guvernamentale la nivel de|Proces continuu |MMGA, ANPM |

| | |instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru | | |

| | |implementarea legislaţiei şi controlului în domeniul gestionării deşeurilor | | |

|3. Resurse umane |3.1. Asigurarea necesarului de |3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de |Proces continuu |MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii |

| |resurse umane ca număr şi |logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul pulic. | |judeţene/locale |

| |pregătire profesională |Proiectarea unui program de instruire pentru instituţii regionale şi locale în: | | |

| | |Domeniul administraţiv | | |

| | |Domeniul juridic | | |

| | |Controlul tehnic al instalaţiilor | | |

| | |Înregistrarea de date | | |

|4. Finanţarea sectorului de |4.1. Stabilirea şi utilizarea |4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă |Proces continuu |Consilii Judeţene/Locale, sectorul |

|gestionare a deşeurilor |sistemelor şi mecanismelor |toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la | |privat, asociatii profesionale |

| |economico-financiare şi a celor|eliminare finală. | | |

| |de gestionare a mediului, pe | | | |

| |baza principiilor “poluatorul | | | |

| |plateşte” şi a principiului | | | |

| |subsidiarităţii. | | | |

| | |4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi |Proces continuu |ANPM, ARPM/Consiliul Local, MMGA |

| | |internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri | | |

| | |structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată | | |

| | |nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov | | |

| | |4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme |Permanent |Consilii Judeţene/ocale, sectorul |

| | |economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe | |privat, asociatii profesionale |

| | |taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, | | |

| | |tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă | | |

| | |4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea |Termen limiă: 2007 cu atenţie |MMGA, Consiliul judeţean, asociaţii |

| | |colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase |permanentă |profesionale specifice, entităţi |

| | |menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor | |juridice care preiau |

| | |scoase din uz. | |responsabilitatea de la producători/ |

| | | | |importatori |

| | |4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din| | |

| | |oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme de colectare| | |

| | |în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe. | | |

|5.Conştientizarea factorilor |5.1. Promovarea unor sisteme de|5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi |Proces continuu |MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii |

|implicaţi |informare, conştientizare şi | | |judeţene/locale, sectorul privat, |

| |motivare pentru toţi factorii | | |asociaţii profesionale, şcoli, |

| |implicaţi. | | |universităţi |

| | |5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate |Proces continuu | |

| | |nivelurile. | | |

| | |Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor. | | |

| | |5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, |Proces continuu |ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, |

| | |seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor| |Consilii Judeţene/ Locale, sectorul |

| | |grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea | |privat, asociaţii profesionale, |

| | |campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private. | |şcoli, universităţi |

|6.Colectarea şi raportarea | 6.1. Obţinerea de date şi |6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi |Proces continuu |ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti |

|datelor şi informaţiilor |informaţii corecte şi complete,|raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM | |economici şi institutii, Consilii |

|referitoare la gestionarea |adecvate cerinţelor de | | |locale sub coordonarea ANPM |

|deşeurilor |raportare naţională şi | | | |

| |europană. | | | |

|7. Prevenirea generării |7.1. Minimizarea generării |7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire |Proces continuu |Ministerul Industriilor |

|deşeurilor |deşeurilor | | | |

| | |7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării |Proces continuu |ANPM/ARPM/ALPM Consilii judeţene/ |

| | |deşeurilor. | |locale, , asociaţii profesionale, |

| | | | |şcoli, universităţi, ONG-uri |

|8.Sisteme eficiente de |8.1. Utilizarea eficientă a |8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi |Proces continuu |Asociaţii profesionale, universităţi,|

|gestionare a deşeurilor |tuturor instalaţiilor tehnice |promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile | |sectorul de cercetare, companii |

| |şi a mijloacelor economice de | | |private |

| |valorificare a deşeurilor. | | | |

| | |8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a |Termen limită 2013 |Operatorii de salubritate, |

| | |instalaţiilor de colectare şi tratare. | |administraţia depozitelor de deşeuri |

| |8.2. Sprijinirea dezvoltării |8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajere |Termen limită 2010 |Companii private în cooperare cu |

| |activităţilor de valorificare |Promovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale | |consiliile locale |

| |materială şi energetică. | |Termen limită 2020 | |

|9.Colectarea şi transportul |9.1. Asigurarea de capacităţi |9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din |Colectare: 100% |Consiliul Local, Operatori de |

|deşeurilor |de colectare şi de sisteme de |Ilfov |Termen limită: 2007 |salubritate coordonaţi de ARPM |

| |transport adaptate numărului de| | | |

| |locuitori şi cantităţilor de | | | |

| |deşeuri generate. | | | |

| | |9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural |Colectare 100% |Consiliul Local, Operatori de |

| | | |Termen limită: 2009 |salubritate coordonaţi de ARPM |

| | |9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport. |Proces continuu |Consilii Locale, Operatori de |

| | | | |salubritate |

| |9.2. Asigurarea celor mai bune |9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi |Termen: |Consilii Locale, Operatori de |

| |opţiuni de colectare şi |nepericuloase |Până în 2017 |salubritate |

| |transport al deşeurilor | | | |

| |corelate cu activităţile de | | | |

| |reciclare şi depozitare finală | | | |

| | |9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele |Termen: |Consilii Locale, Operatori de |

| | | |Până în 2017 |salubritate |

| | | | | |

|10. Tratarea deşeurilor |10.1. Promovarea tratării |10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru: |Proces continuu |Agenti economici, asociatii |

| |deşeurilor |- valorificare; | |profesionale, Consilii |

| | |- facilitarea manipulării; | |judeţene/locale |

| | |- diminuarea caracterului periculos; | | |

| | |diminuarea cantităţii finale depozitate | | |

|11. Deşeuri bio-degradabile |11.1. Reducerea cantităţii de |11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de|Reducerea la 75% până în 2010 |Consilii Judeţene/Locale, Operatorii |

| |deşeuri biodegradabile, din |referinţă 1995 | |de depozite de deşeuri |

| |grădini, parcuri şi pieţe prin | |Reducerea la 50% până în 2013 | |

| |colectarea selectivă | | | |

| | | |Reducerea at 35% până în 2020 | |

| | |11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a reduce|Începând cu 2011 |Consilii Judeţene/Locale, Operatorii |

| | |cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor| |de depozite de deşeuri |

| | |fi fezabile din punct de vedere economic. | | |

|12.Deşeuri de ambalaje+56644 |12.1. Reducerea cantităţii |12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de|Proces continuu |ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale,|

|3 |generate de deşeuri de ambalaje|ambalaje. | |agenti economici, ARAM |

| | |12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune| | |

| | |organizări a colectării selective. | | |

| |12.2. Valorificarea şi |12.2.1 Valorificare totală 34% |Termen: |ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale,|

| |reciclarea deşeurilor de |Reciclare totală 28% din care pe tip de material: |2007 |agenti economici, ARAM |

| |ambalaje raportate la |- 15% sticla | | |

| |cantităţile de amalaje |- 15% hârtie şi carton | | |

| |introduse pe piaţă |- 15% metal | | |

| | |12.2.2 Valorificare totală 40% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 33% din care pe tip de material: |2008 | |

| | |- 15% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | |12.2.3 Valorificare totală 45% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 38% din care pe tip de material: |2009 | |

| | |-15% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | |12.2.4 Valorificare totală 48% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 42% din care pe tip de material: |2010 | |

| | |- 15% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | | | | |

| | |12.2.5 Valorificare totală 53% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 46% din care pe tip de material: |2011 | |

| | |- 15% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | |-15% plastic | | |

| | |-15% lemn | | |

| | |12.2.6. Valorificare totală 57% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 50% din care pe tip de material: |2012 | |

| | |- 15% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | |-15% plastic | | |

| | |-15% lemn | | |

| | |12.2.7 Valorificare totală 60% |Termen: | |

| | |Reciclare totală 55% din care pe tip de material: |2013 | |

| | |- 60% sticlă | | |

| | |- 60% hârtie şi carton | | |

| | |- 50% metal | | |

| | |- 22,5% plastic | | |

| | |-15% lemn | | |

| |12.3. Crearea şi optimizarea |12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de |Termen: |Consiliul judeţean/local |

| |schemelor de valorificare |ambalaje |2022 |Asociaţii profesionale |

| |deşeurilor de ambalaje care nu | | |Operatori |

| |pot fi reciclate | | | |

| |12.4. Crearea şi optimizarea |12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru |Termen: |Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, |

| |schemelor de valorificare |aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje |2013 |ARAM |

| |materială a deşeurilor | | | |

|13. Deşeuri din construcţii |13.1. Separarea pe fracţii a |13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea |Începând cu 2008 |Industria responsabilă, Consiliul |

|şi demolări |deşeurilor din construcţii şi |valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală | |Local, Operatori |

| |demolări | | | |

| | |13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din construcţia de drumuri, clădiri | | |

| | |şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale | | |

| | |13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în |Începând cu 2008 |Industria responsabila, ARPM, ALPM, |

| | |care nu sunt contaminate | |Consilii locale |

| | |13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat |Începând cu 2008 | |

| | |13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din|Începând cu 2008 | |

| | |deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri | | |

| | |13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări |Proces continuu |Operatori depozite de deşeuri, |

| | |care nu pot fi valorificate | |instituţii coordonate de ANPM, ARPM |

|14.Deşeuri voluminoase |14.1. Implementarea colectării |14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase. |Începând cu 2007 |Operatorii de salubritate, Consiliile|

| |deşeurilor voluminoase | | |Locale |

| | |14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă |Începând cu 2007 |Operatorii de salubritate, Consiliile|

| | | | |Locale |

| | |14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat. |Începând cu 2007 |Operatorii de salubritate, Consiliile|

| | | | |Locale |

|15. Nămol de la staţiile de |15.1. Gestionarea ecologică |15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură | |Operatorii Staţiilor de epurare, |

|epurarea apelor uzate |raţională a nămolului provenit | | |ARPM/ALPM, Consiliile Locale |

| |din epurarea apelor uzate | | | |

| | |15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi| | |

| | |incineratoare. | | |

| | |15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor | |Operatorii Staţiilor de epurare, |

| | |ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.| |ARPM/ALPM, Companii de salubritate |

|16. Vehicule scoase din uz |16.1. Crearea şi dezvoltarea |16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o |Proces continuu |Administraţia Fondului pentru Mediu, |

|(VSU) |unui sistem de colectare, |depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG | |Asociaţia producătorilor şi |

| |valorificare şi reciclare a |2406/2005 | |importatorilor de maşini sau |

| |vehiculelor scoase din uz în | | |enităţile juridice care preiau |

| |concordanţă cu legislaţia în | | |responsabilităţile |

| |vigoare | | |importatorilor/producătorilor şi/sau |

| | | | |entităţi juridice (unităţi economice |

| | | | |definite în HG2406/2004) |

| | |16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov. |Octombrie 2006 | |

| | |16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi |Începând cu 2007 | |

| | |valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate. | | |

| | |16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse |Începând cu 2007 |Producatorii/ importatorii de maşini,|

| | |înainte de 1980 | |Consiliile Judeţene/ Locale |

| | |16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse |Începând cu 2007 | |

| | |după 1980 | | |

| | |16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru |Începând cu 2007 | |

| | |vehiculele produse înainte de 1980 | | |

| | |16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an |Începând cu 2007 | |

| | |pentru vehiculele produse după 01.01. 1980 | | |

| | |16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU; |Începând cu 2015 | |

| | |16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU |Începând cu 2015 | |

|17. Echipamente electrice şi | |17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează: |Termen limită: | |

|electronice |17.2. Organizarea colectării |1 punct de colectare în judeţul Ilfov | |Consilii locale, agenti economici |

| |selective a deşeurilor din |1 punct de colectare în fiecare sector din oraşul Bucureşti |31.12. 2005 | |

| |echipamente electrice şi |1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori | | |

| |electronice (DEEE) | |31.12. 2005 | |

| | | | | |

| | | |31.12. 2006 | |

| | |17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o | |Importatori/ producatri, Consilii |

| | |ţintă de cel puţin: |Termen limită: |locale, operatori de salubritate |

| | |2 kg/locuitor şi an |31.12.2006 | |

| | |3 kg/ locuitor şi an |31.12.2007 | |

| | |4 kg/ locuitor şi an |31.12.2008 | |

|18. Deşeurile periculoase din|18.1.Împlementarea serviciilor |18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din |Până în 2017 |Consilii Judeţene/ consilii locale, |

|deşeurile municipale |de colectare şi transport |deşeurile menajere | |operatori de salubritate |

| |pentru deşeurile periculoase | | | |

| | |18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din |Până în 2017 |Conşilii Judeţene/ consilii locale, |

| | |deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial | |operatori de salubritate |

| |18.2. Eliminarea deşeurilor |18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deşeurilor periculoase |Până în 2017 |Companii, operatori de salubritate, |

| |periculoase în mod ecologic | | | |

| |raţional. | | | |

| | |18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi respectă standardele europene. |Începând cu 2007 |Companii, asociatii profesionale şi |

| | | | |patronale |

| | |18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o |Proces continuu |ANPM, ARPM, ALPM |

| | |tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă. | | |

|19. Eliminarea deşeurilor |19.1. Eliminarea deşeurilor în |19.1.1. Sprijinirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt |Începând cu 2007 |ANPM, ARPM, ALPM, operatori de |

| |condiţii de siguranţă pentru |conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna | |salubritate, Consilii Judeţene/Locale|

| |mediu şi sanătate a populaţiei.|Rudeni. | | |

| | |Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu | | |

| | |standardele UE | | |

| | |19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor |Până în 2009 | |

11.5.4. Poluarea sonoră

Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.

Referitor la sursele fixe:

• sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

• remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor);

• în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic);

• pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex. restricţionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri independente, multietajate, special amenajate;

• pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor) precum şi măsuri administrative privind programul operaţiilor de aprovizionare;

• în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înălţime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

Referitor la sursele mobile:

• refacerea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe arterele cu trafic intens;

• redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unităţilor de pe aceste artere;

• dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic, etc).

11.5.6. Poluarea aerului

Probleme identificate privind poluarea aerului :

- Emisiile generate de activităţile industriale specifice platformelor industriale, precum şi instalaţiilor mari de ardere;

- Poluarea atmosferei generată de traficul rutier, feroviar şi aeronautic intens din mediu urban;

- Emisiile şi mirosurile dezagreabile datorate depozitelor de deşeuri municipale necorespunzător amenajate;

- Poluarea aerului şi mirosul dezagreabil datorate depozitelor de gunoi menajer

- Emisii de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei la terminale şi la staţiile de distribuţie.

Realizarea obiectivelor şi ţintelor stabilite în PLAM presupune iniţierea dar şi continuarea unor activităţi :

- respectarea Programului Naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere;

- reactualizarea anuală a inventarelor instalaţiilor/activităţilor la nivel naţional şi regional şi coordonarea acestui proces la nivel regional şi local;

- conformarea instalaţiilor care nu au obţinut perioade de tranziţie;

- realizarea controlului conformării activităţilor pentru care au fost emise autorizaţii integrate de mediu verificări în teren ale respectării măsurilor stabilite precum şi a emisiilor la coş.

11.5.7. Transportul

În Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate.

Sistemele de transport sunt foarte dăunătoare mediului, atât la nivel local cât şi global. Probleme precum zgomotul, vibraţiile, poluarea aerului dăunează sănătăţii şi bunăstării comunităţilor peste tot în ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importantă la susţinerea modificărilor climatice globale. Relaţia de bază dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexă.

Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul, alături de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon, care împreună cu alte gaze cu efect de seră determină modificări fără precedent în sistemul climatic global.

11.5.8 Spaţiile verzi

Obiective:

- Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen

- Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue

- Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi

- Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare

Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde

- Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi

- Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi

- Organizarea de acţiuni educative

- Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci

- Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate

11.5.9. Agenda Locală 21

Agenda Locală 21 reflectă principiul „durabilităţii“. Termenul provine din sivicultură, care a adoptat principiul „durabilităţii“ încă din sec. XVI: nu este permisă tăierea copacilor decât în cantitatea care poate fi replantată.

„Agenda 21“ a fost concepută ca un program de acţiune mondial al secolului 21. Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locală de dezvoltare durabilă, obiectivele şi portofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la bază acţiunile cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu.

Factorii de răspundere implicaţi sunt : administraţiile locale, autorităţile locale, agenţii economici, ONG – uri şi populaţia.

La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã a situaţiei actuale, urmatã de o analizã SWOT pe domenii. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2.

Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate.

Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi.

În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.

La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 care se află în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3

Capitolul 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1. Agricultura

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Tabel 12.1.2.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi

- ha -

| |2004*) |

| |Total |din care: |

| | |sector privat |

| | | |din care: |

| | | |gospodăriile |

| | | |populaţiei |

|Cereale – total |61 874 |60 125 |44 640 |

| din care: | | | |

| Grâu şi secară |20 429 |19 754 |12 225 |

| Orz şi orzoaică |6 586 |6 122 |3 952 |

| Ovăz |1 640 |1 410 |953 |

| Porumb |32 897 |32 556 |27 401 |

|Leguminoase pentru boabe – total |287 |287 |287 |

|Plante uleioase – total |19 644 |19 217 |9 053 |

| din care: | | | |

| Floarea soarelui |17 968 |17 627 |8 879 |

|Cartofi |1 051 |1 051 |894 |

|Legume - total |5 908 |5 875 |5 822 |

|Plante de nutreţ - total |12 217 |10 243 |8 488 |

| din care: | | | |

| Perene vechi şi noi |4 759 |3 876 |3 289 |

| Porumb pentru insilozare |863 |508 |- |

|Vii pe rod |1 408 |1 408 |1 389 |

|Livezi de pomi şi pepiniere pomicole |1153 |822 |403 |

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.

Tabel 12.1.2.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi

- tone -

| |2004*) |

| |Total |din care: |

| | |sector privat |

| | | |din care: |

| | | |gospodăriile |

| | | |populaţiei |

|Cereale – total |355 082 |348 680 |286 170 |

| din care: | | | |

| Grâu şi secară |85 606 |83 316 |57 734 |

| Orz şi orzoaică |27 912 |26 186 |18 053 |

| Ovăz |4 276 |3 815 |2 866 |

| Porumb |236 306 |234 551 |207 112 |

|Leguminoase pentru boabe – total |565 |565 |565 |

|Plante uleioase – total |40 519 |40 018 |24 839 |

| din care: | | | |

| Floarea soarelui |37 887 |37 471 |24 419 |

|Cartofi |17 609 |17 609 |14 469 |

|Legume - total |167 679 |153 077 |151 793 |

|Plante de nutreţ - total |235 488 |201 268 |171 330 |

| din care: | | | |

| Perene vechi şi noi |118 568 |104 369 |94 171 |

| Porumb pentru insilozare |16 714 |10 627 |- |

|Struguri |10 924 |10 924 |10 786 |

|Fructe din pomi şi pepîniere pomicole |8 740 |7 735 |6 776 |

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.

Tabel 12.1.2.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi

| |2004*) |

| |- kg/ha - |

| | |

|Grâu şi secară |4 190 |

|Orz şi orzoaică |4 238 |

|Ovăz |2 607 |

|Porumb |7 183 |

|Leguminoase pentru boabe – total |1 969 |

|Floarea soarelui |2 109 |

|Cartofi |16 755 |

|Legume de câmp şi în solarii |25 979 |

|Plante de nutreţ – total |19 244 |

|Struguri |7 759 |

|Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **) |12 |

| | |

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.

**) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .

12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic.

12.2. Industria

Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele :

Tabel 12.2.1

|Nr. |ZONA |Suprafaţă |Populaţia |Principalele |

|crt. | |Expusă |expusă |Procese |

| | |- Km2 - |- loc - |Poluante |

|1 |Faur S.A. |6,0 |50,000 |Turnătorii, combustie în pulberi textile şi|

| | | | |construcţii |

|2 |Dudesti |12,5 |135,000 |Produse chimice de Sinteză, pesticide, |

| | | | |raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie|

|3 |Vitan |1,0 |30,000 |Turnătorie, procese combustie transporturi |

|4 |Popesti Leordeni |2,5 |10,000 |Industria vâscozei, combustie, transporturi|

| |(pe raza jud. Ilfov) | | | |

|5 |IMGB |1,0 |35,000 |Otelărie electrică, turnătorii, combustie |

| | | | |industrială, sudură, etc. |

|6 |Progresul |6,0 |18,000 |Construcţii, betoniere, asfalţiere, |

| | | | |combustii, etc. |

|7 |Militari |8,5 |20,000 |Metalurgie neferoasă, ceramică, |

| | | | |construcţii, transporturi, pielărie |

|8 |Băneasa |1,0 |22,000 |Turnătorie, metalurgie, transporturi |

|9 |Pipera |2,0 |15,000 |Combustie industrială, industria lemnului, |

|10 |Obor |3,5 |13,000 |Mase plastice, pulberi textile, chimice, |

| | | | |transporturi,combustie industrială, |

| | | | |turnătorie |

| |TOTAL |44,0 |348,000 | |

Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.

PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de la Institutul Naţional de Statistică a fost:

Tabel 12.2.2

|Denumire |UM |Valoare |

|TITEI EXTRAS |TONE |0 |

|GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE) |MII MC |0 |

|CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE |TONE |516 |

|CARNE DE BOVINE |TONE |0 |

|CARNE DE PORCINE |TONE |160 |

|PREPARATE DIN CARNE |TONE |18626 |

|CONSERVE DE CARNE |TONE |689 |

|LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA ROŞII) |TONE |0 |

|ULEIURI COMESTIBILE |TONE |10617 |

|LAPTE DE CONSUM |HL |302 |

|UNT |TONE |3 |

|BRÎNZETURI |TONE |412 |

|PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS. |TONE |35184 |

|BERE |MII HL |1756 |

|FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC |TONE |260 |

|TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC) |MII MP |19949 |

|TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE |MII MP |676 |

|TESATURI DIN ÎN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP ÎN, CÎNEPA |MII MP |532 |

|TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC |MII BUC. |591 |

|TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA |MII BUC. |1408 |

|TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE |MII BUC. |2656 |

|CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON |MII PER. |21811 |

|CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI |MIILEI/RON |835667226 |

|ÎNCALTAMINTE - TOTAL |MII PER. |10983 |

|ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP) |MII PER. |9474 |

|CHERESTEA-TOTAL |MC |95321 |

|CHERESTEA DE RAŞINOASE |MC |75003 |

|CHERESTEA DE FAG |MC |16342 |

|CHERESTEA DE STEJAR |MC |1242 |

|PLACAJE DIN LEMN |MC EF. |1162 |

|PLACI FIBROLEMNOASE |TONE |869 |

|HIRTIE |TONE |1686 |

|ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANŢA ACTIVA) |TONE |283068 |

|ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N) |TONE |283068 |

|PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA |TONE |5905 |

|ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANŢA ACTIVA) |TONE |795 |

|LACURI ŞI VOPSELE |TONE |38318 |

|MEDICAMENTE |MIILEI/RON |483879982 |

|DETERGENŢI (100% SA) |TONE |4035 |

|ANVELOPE |MII BUC. |0 |

|STICLARIE |TONE |101754 |

|CIMENT |TONE |0 |

|PREFABRICATE DIN BETON ARMAT |MC |5848 |

|FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE |TONE |40 |

|OTEL BRUT |TONE |19033 |

|LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD |TONE |1400 |

|TEVI DE OTEL |TONE |7999 |

|OXID DE ALUMINIU (ALUMINA ) |MII T |1 |

|PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI) |TONE |0 |

|MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE |MIILEI/RON |6854960 |

|STRUNGURI |BUC. |3 |

|MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE |MW |272 |

|TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE |KVA |13412 |

|TELEVIZOARE |BUC. |29125 |

|AUTOUTILITARE |BUC. |4 |

|AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSASIURI |BUC. |2 |

|MOBILIER |MIILEI/RON |225822818 |

|ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE) |MII KWH |3828082 |

|ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE |MII KWH |3827921 |

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel, impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se confruntă omenirea în zilele noastre.

În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial.

Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel:

Efecte asupra apei, prin:

- consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de apă;

- evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare;

- scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări;

- poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran;

- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere;

- poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor.

Efecte asupra aerului prin:

- emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie;

- pulberi şi gaze provenite din procese de ardere;

- activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri;

- poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO.

Efecte asupra solului prin:

- ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale;

- poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură;

- producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale;

- ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere;

Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică.

Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal.

12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Tabel 12.2.1.1

|Nr.crt. |Numele agentului economic |Adresa |Categoria de activitate conform anexei 1 a OUG 152/2005 |

| | | | |

|1 |CET SUD |Str.Releului, nr.2, sect.3 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|2 |CET TITAN | Str. Ion Sahigian, nr. 4, sect.3 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|3 |CET GROZAVESTI | Splaiul Independentei nr. 227, |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

| | |sector 6 | |

|4 |CET VEST | B-dul Timisoara, nr. 106, sect.6 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|5 |CET PROGRESU |Str.Pogoanelor nr.1, sector 4 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|6 |S.C CET GRIVITA S.R.L. |Calea Grivitei nr.357, sector 1 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|7 |Centrala Termica Piata Presei Libere |Str. Baiculesti nr. 2, sector 1, |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

| | |Bucureşti | |

|8 |S.C.NUSCO IMOBILIAR S.R.L. |Sos.Pipera nr.48,sector 2 |1.1. Instalatii de ardere cu putere termica>50MW |

|9 |S.C. RAMI DACIA S.A. | B-dul Timisoara, nr. 5, sect.6 |2.1. Instalatii de prajire sau sinterizare a minereului |

| | | |metalic |

|10 |S.C KVAERNER IMGB S.A. *) |Sos. Berceni nr.104, sector 4, |2.2.-Producerea otelului cu capacitate >2,5t/h |

| | |Bucureşti | |

|11 |S.C.PRODMETCOM S.R.L. |Str.Pogoanelor nr.153, sect.4, |2.3.c.- Aplicarea de straturi protectoare din metal topit|

| | |Bucureşti |(zincare termica) |

|12 |S.C. AVERSA S.A. *) |Str. Ziduri Mosi nr. 25, sect.2 |2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de |

| | | |productie >20t/zi |

|13 |S.C.PIEREPI PRESSOFUSIONI S.R.L. |Sos Berceni nr.104 ,sector |2.5.b - Instalatii pentru topirea metalelor neferoase,cu o|

| | |4,Bucureşti |capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu) |

|14 |S.C. LG METAL INDUSTRY S.R.L. |Bd. Th. Pallady nr. 57, sector 3, |2.5.b - Instalatii pentru topirea metalelor neferoase,cu o|

| | |Bucureşti |capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu) |

|15 |S.C. TURBOMECANICA S.A. |B- dul Iuliu Maniu nr.244, sector |2.6.-Instalatii pt. tratarea suprafetelor metalelor |

| | |6, Bucureşti | |

|16 |S.C.URBIS ARMATURI SANITARE S.A. *) |B-dul Preciziei nr.12,sector 6, |2.6.-Instalatii pt. tratarea suprafetelor metalelor |

| | |Bucureşti | |

|17 |S.C.ELECTOMONTAJ S.A. *) |Str. Ilioara nr.160, sector 3, |2.6.-Instalatii pt. tratarea suprafetelor metalelor |

| | |Bucureşti | |

|18 |S.C.RADOX S.R.L. | B-dul Timisoara, nr. 80, sect.6 |2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor |

|19 |S.C. CELPI S.A. | Str. Actiunii, nr. 2-4, sect.4 |2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|20 |S.C.ASSA ABLOY S.R.L. |B-dul Preciziei nr.5, sect.6 |2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|21 |S.C.DUAL MAN S.R.L. |B- dul Preciziei nr.3 , sector 6 |2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|22 |S.C. ALUMIL INDUSTRY S.R.L. | Calea Rahovei, nr. 286 A, sector 5|2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|23 |S.C.ROMAERO S.A. | Str. Ficusului, nr. 44, sector 1 |2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|24 |SC TUBINOX SA |Str. Industriilor nr. 14, sector 3.|2.6 -Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor . |

|25 |SC FIROS SA *) | B-dul Timisoara, nr. 100, sect.6 |3.3 Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a |

| | | |fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de |

| | | |20 tone/zi. |

|26 |S.C.LASSELSBERGEGES (CESAROM) S.A. |B-dul Preciziei nr.1-3,sector 6, |3.5-Instalatii pt. fabricarea produselor din ceramica |

| | |Bucureşti | |

|27 |S.C. STIROM S.A. |B-dul T. Pallady nr.15 sect. 3 |3.3. Instalatii pentru fabricarea sticlei , inclusiv a |

| | | |fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de |

| | | |20t/zi |

|28 |S.C. CHIMESTER BV S.A. |B- DUL Timisoara, nr.98,sector 6, |4.1.- Instalatii chimice pt. producerea de substanţe |

| | |Bucureşti |chimice organice de baza |

|29 |S.C.RASIN S.R.L. |Srt. Drumul între Tarlale,nr.45D, |4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | |sect.3 |chimice organice de baza. |

|31 |S.C. CHIMOPAR S.A. *) |Bd. Th. Pallady nr. 50, sector 3, |4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | |Bucureşti |chimice organice de baza. |

|32 |GLOB-R- ENCHIM SRL |Str. Niculae Teclu nr.46-48 sector |4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | |2 |chimice organice de baza. |

|33 |SC SIN SA |Bd. Th. Pallady, nr. 63,sector 3, |4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | | |chimice organice de baza. |

|34 |S.C.RODMIR S.R.L |Sos. Berceni nr.104, sect 4 |4.1.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | | |chimice organice de baza |

|35 |S.C.AIS&A PRODIMPEX S.R.L. | Sos. Alexandriei, nr. 144, sector |4.2.- Instalatii chimice pentru producerea de substanţe |

| | |5 |chimice anorganice de baza |

|36 |I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO | Splaiul Independentei nr.103, |4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice |

| | |sect. 6 |pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza. |

|37 |S.N. INSTITUTUL PASTEUR S.A. |Calea Giulesti nr.333, sector 6 |4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice |

| | | |pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza. |

|38 |S.C.MICROSIN S.R.L. | Str. Pericle Papahagi, nr. 28-32, |4.5.Instalatii utilizând procedee chimice sau biologice |

| | |sector 3 |pentru fabricarea produselor farmaceutice |

|39 |S. C.IRIDEX GROUP S.R.L. |Sos. Chitila, sect. 1 |5.2.Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea |

| | | |deseurilor periculoase având o capacitate > 10t/zi |

|40 | | |5.4 - Depozite de deseuri ce primesc mai mult de 10t/zi |

| | | |sau având o capacitate totala ce depaseste 25.000 tone de |

| | | |deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. |

|41 |S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S.A.| Str. Nicolae Caranfil nr. |6.4.b.Fabricare produse alimentare din materii prime de |

| | |52-54,sector 1 |origine vegetala cu cap. De prod >300t/zi |

|42 |S.C.DANONE PDPA S.R.L. |Str. Nicola Canea nr.92,sector 3, |6.4.c. Tratarea şi procesarea laptelui cu capacitate |

| | |Bucureşti |>200tone/zi |

|43 |S.C.ISOVOLTA S.A. *) |Str. Drumul între Tarlale, nr. 130,|6.7. Instalatii pentru tratarea produselor utilizând |

| | |sect.3 |solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de |

| | | |200t/an |

|44 |S.C. PINUM PRODUCTIE S.A. |Sos. Pipera nr.48, sector 2 |6.7. Instalatii pentru tratarea produselor utilizând |

| | | |solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de |

| | | |200t/an |

* - Perioada de tranzitie

12.2.1.2 Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

Ca urmare a inventarelor EPER efectuate în anul 2007, s-au evidenţiat următoarele unităţi IPPC(depăşiri ale valorilor de prag):

- SC FIROS SA

- CET GRIVITA

- CET PROGRESU

- CET BUCUREŞTI SUD

- CET TITAN

- CET BUCUREŞTI VEST

- CET GROZĂVEŞTI

- SC ASSA ABLOY ROMÂNIA SRL

12.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În decursul anului 2007, la nivelul Comisariatului Municipiului Bucureşti s-au efectuat controale la obiectivele a căror activitate se încadreaza în cele 5 sectoare prioritare cu impact asupra mediului: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, din care:

- 133 de controale la unităţi cu impact major asupra mediului ( categoria A)

- 449 de controale la unităţi cu impact semnificativ asupra mediului ( categoria B)

- 1292 de controale neplanificate efectuate în urma sesizărilor şi tematicilor impuse de Comisariatul General sau autorităţile publice centrală şi teritorială pentru protecţia mediului.

Între controalele tematice realizate amintim:

- verificările efectuate anual la unităţile medicale cu privire la respectarea Protocolului nr. 4132/ 45861/ 10973 din 2004 prin care au fost controlate un numar de 31 de unităţi medicale din care 10 unităţi mai aveau crematorii în funcţiune.

- au fost verificaţi un numar de 17 fabricanţi de vehicule, importatori profesionali de vehicule şi agenţi economici care desfaşoară activităţi de dezmembrare a vehiculelor.

- s-au efectuat controale în vederea verificării operatorilor din domeniul instalaţiilor mari de ardere care au întocmit programe de reducere prograsivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi,

- s-au efectuat verificări asupra activităţii agenţilor economici, aflată sub incidenţa HG nr. 448/ 2005 cu privire la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice ( DEEE)

- în decursul anului 2007 s-au efectuat controale în vederea verificării stadiului realizării măsurilor din Programul de Conformare la unităţi ce deţin autorizaţii integrate de mediu fără perioadă de tranziţie.

12.2.3.1 Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Din totalul de 43 de instalaţii IPPC de pe raza Municipului Bucureşti, 36 sunt conforme cu prevederile Directivei IPPC şi 7 beneficiază de perioade detranziţie conform OUG 152/2005aprobată de Legea nr. 84/2006.

În cursul anului 2007, un număr de 15 instalaţii au indeplinit măsurile cuprinse în planul de acţiuni cu termen final 31.10.2007. Pentru aceste instalaţii au fosr emise autorizatii integrate de mediu actualizate. În acest fel, la nivelul Municipiului Bucureşti, toate instalaţiile IPPC sunt conforme cu prevederile Directivei, cu exceptţia celor 7 instalaţii care beneficiază de perioada de tranziţie negociată cu UE şi prevăzută în OUG 152/2005 aprobată de L 84/2006.

Autorizaţiile integrate de mediu emise, cuprind condiţii referitoare la: valorile limită de emisie pentru factorii de mediu, funcţionarea instalaţiei, monitorizare, eliminare/valorificare deşeuri, stabilite conform Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT).

Autorizaţiile integrate de mediu emise pentru instalaţiile cu perioadă de tranziţie cuprind planuri de acţiune în care sunt stabilite măsurile necesare pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC.

12.2.3.2 Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT

La nivelul APM/ARPM s-au organizat diverse întâlniri cu titularii instalaţiilor IPPC care au acordat sprijin în vederea aplicării celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi condiţiile locale de mediu. De asemenea, la aceste întâlniri au fost distribuite BAT-urile/BREF-urile pe domenii, fiecarui titular.

12.3. Energia

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului.

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.

Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.

Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă (apele uzate) şi solul.

12.3.2. Consumul brut de energie

Din Datele furnizate de Direcţia Generală de Statistică, evoluţia consumului de energie termică se prezintă astfel :

| |1990 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999 |2000 |

|Energie termica distribuita (mii Gcal) |9421 |8354 |8057 |9549 |8362 |8275 |7766 |

|Din care pentru uz casnic |5933 |6173 |6776 |7895 |7280 |7154 |6777 |

12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor, CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia să poată calcula emisiile şi să facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul dintre instrumentele de atât de constrângere cât şi de stimulare a agenţilor economici de a foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.

Tabel 12.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

|Judeţ/ Total |Localităţi în care se distribuie |Localităţi în care se |Volumul gazelor naturale distribuite |

|Regiune |energie termică |distribuie gaze naturale |(mii mc) |

| |( nr ) |( nr ) | |

| | | |Total |Din care pentru uz casnic |

|Municipiul Bucureşti |1 |1 |2312126 |380972 |

12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert.

Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt amplasate:

- posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili;

- ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare;

- defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene;

- obstacole în calea zborului păsărilor.

generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV).

asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi:

- interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective;

- perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune.

influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi apropierile de acestea.

asupra urbanismului:

- impact vizual.

altele:

- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;

- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări;

- pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc.

Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată.

12.4. Transporturile

În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în Municipiul Bucureşti a fost prezentata pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este prezentata în tabelul următor:

Tabel 12.4.1

|Nume grupa |CO2 |SO2 (tone) |NOX (tone) |NMVOC (tone) |CO |PM10 (tone) |

| |(mii t) | | | |(tone) | |

| | | |Reducerea nivelului de zgomot şi|Numărul de reclamaţii | | |

| | | |vibraţii generat de circulaţia |privind discomfortul | | |

| | | |vehiculelor |generat de zgomot şi | | |

| | | | |vibraţii | | |

| | | | | | | |

|Nereactualizarea şi |Efectuarea unor studii de |Reducerea timpilor de |Soluţii pentru descongestionarea|Buna gestionare a |- Reglarea timpilor de |Primaria Municipiului |

|neaplicarea studiilor de |fluidizare a traficului |staţionare în intersecţii |arterelor de trafic – |volumelor de trafic în |semaforizare în funcţie de |Bucureşti |

|fluidizare a traficului | | |reorganizarea |intersecţii – eliminarea|volumele de trafic | |

|rutier | | |intersecţiilor |staţionărilor în |- Acordarea de prioritate la |Consiliul General al |

|în timp şi spaţiu pentru | | | |intersecţii |semafor pentru mijloacele de |Municipiului Bucureşti|

|arterele urbane | | | | |transport public | |

|PM 15 - 2 | | | | |- Realizarea de benzi proprii|Instituţii locale |

| | | | | |pentru transportul public |autorizate |

| | | |Scăderea nivelului de emisii în | |- Montarea de sisteme de | |

| | | |zona marilor intersecţii |Îmbunătăţirea |informare în timp real asupra| |

| | | | |parametrilor de calitate|zonelor cu ambuteiaje | |

| | | |Diminuarea nivelului de emisii |a aerului |- Sancţionarea abaterilor de | |

| | | |în lungul arterelor de | |la prevederile legale de | |

| | | |circulaţie | |circulaţie şi dirijarea | |

| | | | | |fondurilor rezultate pentru | |

| | | |Crearea de benzi dedicate |Creşterea vitezei de |marcaje, sisteme de | |

| | | |transportului public |exploatare a mijloacelor|informare, de dirijare pentru| |

| | | | |de transport public |arterele urbane | |

| | | | | |- Aplicarea prevederilor | |

| | | | | |legale privind circulaţia pe | |

| | | | | |drumurile publice | |

| | | | | |- Aplicarea la nivel de | |

| | | | | |Bucureşti, a sistemelor de | |

| | | | | |management de trafic | |

|Menţinerea traficului |Înfiinţarea unor artere |Protejarea zonelor istorice|Protejarea clădirilor şi |- Creşterea |-Restricţionarea traficului |Primaria Municipiului |

|rutier în zonele istorice |pietonale şi a unor zone de |a oraşului prin |obiectivelor istorice de |atractivităţii zonelor |auto în zona istorică |Bucureşti |

|ale oraşului |circulaţie pentru |restricţionarea traficului |efectele poluării |- Intensificarea |- Menţinerea, în măsura | |

|PM 15 – 3 |transportul public |auto în perimetrul definit | |activităţilor |posibilităţilor, numai a |Instituţiii locale |

| | | | |economico-sociale în |transportului public |autorizate |

| | | | |zonă |- Informarea riveranilor cu | |

| | | | | |privire la efectele pe care | |

| | | | | |le pot avea măsurile de | |

| | | | | |restricţionare a traficului | |

| | | | | |- Introducerea de taxe pentru| |

| | | | | |accesul în zonă, în scopul | |

| | | | | |reabilitării acestora | |

| | | | | |- Respectarea hotărârilor | |

| | | | | |Consiliului General al | |

| | | | | |Municipiului Bucureşti cu | |

| | | | | |privire la circulaţia în | |

| | | | | |zonele istorice ale oraşului | |

| | | | | |- Implementarea unor sisteme | |

| | | | | |de transport public ecologice| |

|Lipsa spaţiilor Park&Ride |Amenajarea de spaţii Park & |Limitarea accesului |- Reducerea fluxurilor de trafic|- Numărul de vehicule pe|- Organizarea spaţiilor |Primariile de Sector |

|pentru a limita accesul |Ride în principalele puncte |vehiculelor în zona |în Bucureşti |arterele principale |special destinate parcărilor |prin Administraţiile |

|vehiculelor în zona |de acces în Bucureşti |centrală a oraşului |- Reducerea emisiilor |- Nivelul poluării |- Extinderea liniilor de |Domeniului Public |

|centrală | | |atmosferice generate de traficul|atmosferice pe marile |transport public către aceste| |

|PM 15 - 4 | | |rutier |artere principale |puncte şi crearea de |Instituţii locale |

| | | | |- Nivelului de zgomot şi|facilităţi |autorizate |

| | | |- Crearea de spaţii sigure de |vibraţii generate de |Park & Ride | |

| | |Amenajarea spaţiilor de |parcare pentru vehiculele din |traficul rutier |- Introducerea sistemelor | |

| | |parcare în zona inelului |afara Bucureşti-ului | |ecologice de transport public| |

| | |exterior de circulaţie |- Asigurarea facilităţilor de | |- Informarea asupra | |

| | | |trans-bordare către mijloacele | |beneficiilor aduse calităţii | |

| | | |de transport public | |vieţii urbane de renunţare la| |

| | | | | |vehiculele individuale | |

| | | |- Reorganizarea reţelei de | |- Realizarea de facilităţi de| |

| | | |transport public, astfel încât, | |plată pentru acest tip de | |

| | | |să fie asigurat accesul | |serviciu (ex. Tichet unic de | |

| | |Încurajarea utilizării |către toate punctele de interes | |plată a | |

| | |transportului public |din Bucureşti (spitale, | |parcării şi acces în | |

| | | |instituţii publice etc.) | |mijloacele de transport | |

| | | |- Îmbunătăţirea serviciilor de | |public) | |

| | | |transport public prin creşterea | |- Adoptarea prevederilor UE | |

| | | |parametrilor | |cu privire la promovarea | |

| | | |calităţivi (frecvenţa | |sistemului de transport | |

| | | |mijloacelor de transport, | |durabil | |

| | | |scurtarea timpilor de aşteptare,| |- Adoptarea unor hotărâri de | |

| | | |creşterea securităţii | |guvern cu privire la | |

| | | |călătorilor în vehicule etc.) | |parcările publice | |

| | | | | |- Modificarea prevederilor | |

| | | | | |PUG cu privire la organizarea| |

| | | | | |transportului şi la măsurile | |

| | | | | |de protecţie a mediului, din | |

| | | | | |punct de vedere al traficului| |

| | | | | |rutier. | |

|Utilizarea ineficientă a |Eliminarea parcărilor |Redarea capacităţii de |- Normalizarea traficului, în |- Reducerea |- Alocarea de spaţii de |Primariile de sector |

|capacităţii de suport a |parazitare şi redarea |suport a tramei stradale |special pe străzile cu 2 benzi |staţionărilor datorate |parcare pentru zonele |prin Administraţiile |

|carosabilului prin parcări |capacităţilor de suport | |de circulaţie |blocajelor de trafic |afectate |Domeniului Public |

|parazitare |pentru trama stradală | |- Reducerea blocajelor de trafic|- Diminuarea nivelului |- Introducerea sistemelor de | |

|PM 15 - 5 | | |- Preluarea volumelor de trafic |de noxe rezultate din |circulaţie cu sens unic |Direcţia Generală de |

| | | |conform dimensionărilor iniţiale|trafic |- Activităţi de informare |Poliţie a Municipiului|

| | | |prevăzute |- Reducerea timpilor de |prin mijloace mass-media, cu |Bucureşti – Brigada |

| | | |pentru fiecare arteră de |deplasare |privire la existenţa |Poliţiei Rutiere |

| | | |circulaţie | |spaţiilor amenajate pentru | |

| | | | | |parcări |Consiliul General al |

| | | | | |- Atragerea de fonduri pentru|Municipiului Bucureşti|

| | | | | |reabilitarea sistemului | |

| | | | | |rutier |Instituţii locale |

| | | | | |- Atragerea de fonduri pentru|autorizate |

| | | | | |amenajarea spaţiilor | |

| | | | | |destinate parcărilor | |

| | | | | |- Hotărâri ale Consiliului | |

| | | | | |General al Primăriei | |

| | | | | |Municipiului Bucureşti cu | |

| | | | | |privire | |

| | | | | |la circulaţia pe anumite | |

| | | | | |artere | |

| | | | | |- Alocarea de spaţii de | |

| | | | | |parcare special amenajate în | |

| | | | | |vecinătatea zonelor afectate | |

| | | | | |de parcările parazitare | |

| | | | | |- Soluţii alternative oferite| |

| | | | | |pentru a realiza cererea de | |

| | | | | |mobilitate în oraş | |

|Lipsa spaţiilor destinate |Realizarea punctelor de |Realizarea de facilităţi |Descurajarea traficului |- Scăderea numărului |- Alocarea de spaţii |Primaria Municipiului |

|Interchange-urilor în |INTERCHANGE, din perspectiva|pentru dezvoltarea |individual prin crearea de |vehiculelor individuale |realizării acestui scop |Bucureşti |

|punctele majore de |dezvoltării viitoarei zone |transportului regional în |facilităţi pentru transportul de|în zonele centrale ale |- Dispersarea polilor de | |

|penetrare a arterelor de |metropolitane |vederea descongestionării |mare capacitate |Bucureşti-ului |atracţie din capitală |Consiliul General al |

|transport | |oraşului | |- Îmbunătaţirea |- Mediatizarea informaţiilor |Municipiului Bucureşti|

|PM 15 – 6 | | | |calităţii aerului |cu privire la zona | |

| | | | | |metropolitană |Consiliile Locale |

| | | | | |- Colectarea de fonduri de la| |

| | | | | |unităţile administraţive |Instituţii locale |

| | | | | |incluse în zona |autorizate |

| | | | | |metropolitană, pentru | |

| | | | | |îmbunătăţirea infrastructurii| |

| | | | | |de transport şi realizarea | |

| | | | | |sistemelor de transport | |

| | | | | |regionale | |

| | | | | |- Promulgarea legii | |

| | | | | |metropolitane | |

| | | | | |- Extinderea reţelelor de | |

| | | | | |transport public spre inelul | |

| | | | | |2 de circulaţie | |

| | | | | |- Corelarea sistemelor de | |

| | | | | |transport urbane cu sistemele| |

| | | | | |de transport inter-urbane | |

|Poluarea atmosferei |Aerul să corespundă din |Limitarea utilizării |- Reducerea cu minimum 40% a |- Îmbunătăţirea |- Extinderea utilizării |Primaria Municipiului |

|generată de traficul rutier|punct de vedere calităţiv, |vehiculelor cu grad avansat|emisiilor în lungul arterelor de|calităţii aerului în |sistemelor de transport cu |Bucureşti |

|(emisii de noxe provenite |astfel încât să fie |de uzură fizică şi morală |circulaţie în Bucureşti |Bucureşti |bune performanţe ecologice | |

|de la gazele de eşapament |asigurată sănătatea umană şi| |(diminuarea concentraţiilor de |- Îmbunătăţirea stării |- Implementarea unor programe|Consiliul General al |

|datorită unui parc auto cu |a mediului înconjurător în | |NOx, CO, metale grele, pulberi |de sănatate a |de conştientizare a |Municipiului Bucureşti|

|uzură morală şi uzură |perimetrul municipiului | |în suspensie şi sedimentabile, |locuitorilor |populaţiei în legătură cu | |

|fizică înaintată, |Bucureşti | |generate de traficul rutier | |poluarea aerului generată de |Consiliile Locale |

|menţinut în circulaţie | | |- Reducerea incidenţei bolilor | |traficul auto | |

|PM 15 – 7 | | |respiratorii la grupele de | |- Obţinerea suportului public|Registrul Auto Român |

| | | |vârstă vulnerabile | |pentru promovarea proiectelor| |

| | | | | |de utilizare a sistemelor de |Direcţia Generală de |

| | | | | |transport mai puţin poluante |Poliţie a Municipiului|

| | | | | |- Utilizarea taxelor de |Bucureşti – Brigada |

| | | | | |poluare percepute pentru |Poliţiei Rutiere |

| | | | | |vehiculele non-euro pentru | |

| | | | | |încurajarea utilizării |O.N.G.-uri |

| | | | | |sistemelor de transport „LOW | |

| | | | | |EMISSION” |Înstituţii locale |

| | | | | |- Transpunerea directivelor |autorizate |

| | | | | |UE în domeniul transportului | |

| | | | | |rutier | |

| | | | | |- Dezvoltarea transportului | |

| | | | | |public | |

| | | | | |- Infiinţarea benzilor | |

| | | | | |destinate bicicliştilor şi | |

| | | | | |roller-ilor | |

|Absenţa sistemelor de |Fluidizarea traficului cu |Reducerea timpilor de |- Acordarea de undă verde |- Reducerea expunerii |- Extinderea sistemelor de |Primaria Municipiului |

|management de trafic care |scopul reducerii de noxe,în |staţionare în intersecţii |mijloacelor de transport public |populaţiei la noxele |management de trafic şi |Bucureşti |

|să regleze fluxurile de |special în zona marilor | |- Corelarea timpilor de undă |generate de traficul |pentru traficul general | |

|trafic şi să prioritizeze |intersecţii şi în | |verde în funcţie de volumele de |auto - Reducerea |- Montarea de bucle inductive|Instituţii locale |

|transportul public |lungul arterelor de trafic | |trafic ce intră în marile |nivelului zgomotelor şi |în lungul arterelor de |autorizate |

|PM 15 – 8 | | |intersecţii |vibraţiilor provenite |circulaţie pentru a se | |

| | | | |din activitatea de |cunoaşte volumul fluxurilor |O.N.G.-uri |

| | | | |transport |de trafic pe anumite direcţii| |

| | | | | |- Elaborarea unor materiale | |

| | | | | |informaţive cu privire la |Administraţia |

| | | | | |avantajele sociale şi |Străzilor Bucureşti |

| | | | | |economice (timp, bani, | |

| | | | | |sănătate) aduse de o bună | |

| | | | | |alegere a modului de | |

| | | | | |transport ales(bicicletă, | |

| | | | | |transport public, pietonal, | |

| | | | | |etc.) | |

| | | | | |- Utilizarea taxelor de | |

| | | | | |poluare percepute la | |

| | | | | |vehiculele non-euro, la | |

| | | | | |dezvoltarea sistemelor de | |

| | | | | |transport „LOW EMISSION” | |

| | | | | |- Hotărâri ale Consiliului | |

| | | | | |General al Municipiului | |

| | | | | |Bucureşti | |

| | | | | |- Realizarea unui dispecerat | |

| | | | | |central la nivel de | |

| | | | | |municipiu, în vederea | |

| | | | | |urmăririi modului de | |

| | | | | |funcţionare a sistemului | |

|Depăşirea CMA la poluanţi |Încadrarea în limitele |Organizarea traficului auto|- Limitarea accesului |- Încadrarea în limitele|- Dirijarea circulaţiei pe | |

|specifici proveniţi din |maxime admisibile a | |vehiculelor individuale în |maxime admisibile a |inele şi radiale (conform |Instituţii locale |

|trafic |concentraţiilor de poluanţi | |zonele centrale |poluanţilor şi scăderea |Master Plan-ului de |autorizate |

|înregistrate de staţiile de|din traficul rutier, în | |- Menţinerea transportului |numărului de vehicule |Transport) | |

|monitorizare a calităţii |zonele centrale | |public electric (fără emisii) în|individuale pe arterele |- Extinderea modurilor de |Agenţia Regională |

|aerului apaţinând | | |zonele afectate |afectate - |transport electric de mare |pentru Protecţia |

|A.R.P.M.B. – Cercul | | | |Fluidizarea traficului |capacitate |Mediului Bucureşti |

|Militar şi Mihai Bravu | | | | |- Afişarea în timp real a | |

|PM 15 – 9 | | | | |informaţiilor cu privire la |Agenţia pentru |

| | | | | |valorile de poluanţi măsurate|Protecţia Mediului |

| | | | | |- Aplicarea de sancţiuni |Bucureşti |

| | | | | |contravenţionale | |

| | | | | |utilizatorilor de vehicule | |

| | | | | |care nu respectă normele de | |

| | | | | |poluare | |

| | | | | |- Încadrarea în prevederile | |

| | | | | |H.G. nr. 582/2002- Normativul| |

| | | | | |privind stabilirea valorilor | |

| | | | | |limita, a valorilor prag, a | |

| | | | | |criteriilor şi metodelor de | |

| | | | | |evaluare a SO2, NO2, | |

| | | | | |NOx,PM10, PM 2,5, plumb, | |

| | | | | |benzen, CO2,ozon | |

| | | | | |- Monitorizarea calităţii | |

| | | | | |aerului în municipiul | |

| | | | | |Bucureşti | |

|Lipsa întreţinerii şi |Imbunătăţirea circulaţiei |Amenajarea şi menţinerea la|- Reabilitarea drumurilor |Kilometrii de drum |- Asfaltare, reabilitare |Primaria Municipiului |

|amenajării corespunzătoare |auto şi diminuarea emisiilor|parametrii funcţionali a |- Asigurarea unei alternative de|asfaltat |- Proiectarea şi |Bucureşti |

|a tuturor străzilor din |atmosferice |arterelor de trafic |transport la marile artere de | |implementarea de sisteme de | |

|Municipiul Bucureşti | | |circulaţie, astfel | |instruire şi informare pentru| |

|PM 15 – 10 | | |încât, să se poată desfăşura şi | |comunitate şi administraţii |Instituţii locale |

| | | |pe străzile mai mici | |publice locale |autorizate |

| | | | | |- Atragerea de fonduri pentru| |

| | | | | |realizarea investiţiilor | |

| | | | | |- Număr de sisteme | |

| | | | | |informaţionale realizate | |

| | | | | |- Elaborarea de studii de | |

| | | | | |fezabilitate pentru | |

| | | | | |realizarea acestor proiecte | |

|Poluarea factorilor de |Asigurarea calităţii aerului|Reducerea nivelului de |- Respectarea prevederilor STAS |- Valorile |- Utilizarea de mijloace de |Direcţia de Sănătate |

|mediu (aer, apă, sol, |şi încadrarea în limitele |zgomot şi vibraţii în |10009/1988 (65 dBA) la limita |concentraţiilor NOx, CO,|transport nepoluante |Publică Bucureşti |

|subsol) cu gaze de |admisibile a nivelului de |limitele prevăzute de lege |tuturor |particule în suspensie ,|- Modernizarea | |

|eşapament cu conţinut de |zgomot şi | |incintelor şi a STAS1009-88 şi |Pb în zonele limitrofe |infrastructurii liniilor de |Institutul de Sănătate|

|CO, CO2, hidrocarburi, |vibraţii generate de | |STAS 6161/1-89 , pe categorii de| |tramvai |Publică Bucureşti |

|plumb, pulberi antrenate; |transportul auto | |artere de |- Măsurători de zgomot |- Utilizarea soluţiilor | |

|poluare sonoră | | |circulaţie |şi vibraţii |tehnice, insonorizante şi |Agenţia Regională |

|şi/sau prin vibraţii | | |- Încadrarea standardului SR |- Numărul de reclamaţii |antivibratorii |pentru Protecţia |

|PM 15 – 11 | | |12025-2-1994, privind nivelul de|privind disconfortul |- Mediatizarea implicaţiilor |Mediului Bucureşti |

| | | |vibraţii în |generat de zgomot şi |efectelor poluării atmosferei| |

| | | |clădirile situate în imediata |vibraţii |datorită traficului auto | |

| | | |apropiere a arterelor de | |- Aplicarea unui program ferm| |

| | | |circulaţie | |de penalităţi pentru |Agenţia pentru |

| | | | | |persoanele fizice şi juridice|Protecţia Mediului |

| | | | | |în cazul depăşirii normelor |Bucureşti |

| | | | | |legale privind emisiile | |

| | | | | |provenite de la |Registrul Auto Român |

| | | | | |autovehiculele rutiere | |

| | | | | |- Adoptarea unor masuri | |

| | | | | |legislative referitoare la | |

| | | | | |diminuarea emisiilor de | |

| | | | | |poluanţi de la | |

| | | | | |toate categoriile de | |

| | | | | |vehicule, în acord cu | |

| | | | | |Directivele UE. | |

| | | | | |- Implementarea Directivelor | |

| | | | | |U.E., armonizate în | |

| | | | | |legislatia Româneasca | |

| | | | | |- Respectarea programului de | |

| | | | | |lucru autorizat pentru | |

| | | | | |circulaţia vehiculelor de | |

| | | | | |mare tonaj şi utilizarea de | |

| | | | | |vehicule care să corespundă | |

| | | | | |din punct de vedere tehnic. | |

12.4.3. Situaţia parcului auto

Acest subcapitol va fi completat ulterior cu datele de la Registrul Auto Român.

12.5. Turismul

În ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :

Tabel 12.5.1

| |1990 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999 |2000 |

|Hoteluri |41 |33 |35 |34 |33 |36 |33 |

|Camping-uri |1 |1 |1 |1 |0 |0 |0 |

|Pensiuni |0 |12 |14 |12 |12 |12 |18 |

Tabel 12.5.2 Număr turişti cazaţi (mii persoane)

| |1990 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999 |2000 |

|Hoteluri | |693.6 |589.9 |576.0 |529.9 |506.6 |479.1 |

|Camping-uri |33.8 |15.5 |- |- |- |- |- |

|Pensiuni |- |1.9 |1.1 |1.5 |2.2 |2.3 |2.6 |

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În situaţiile de poluări accidentale am fost solicitaţi, conform Protocolului cu GNM, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu. Specialiştii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În funcţie de caz, s-au efectuat monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare.

Tabel 12.6.1 Poluări accidentale în Municipiul Bucureşti

|Nr. Crt. |Data/ora |Localizarea |Agent poluator; |Factorii de |Modul de manifestare al|Masuri luate |Sanctiuni |

| | |fenomenului |cauza poluarii |mediu afectati |fenomenului | | |

|2 |06.05.2007 |Depozit de deseuri |Datorita |aer |incendiu |Au fost luate masuri|5000 RON |

| |Ora 10.30 |nepericuloase aflat în|nesupraveghe | | |în vederea stingerii| |

| | |adm. SC Iridex |rii coresp. a zonei | | |incendiului | |

| | | |de descarcare a | | | | |

| | | |deseurilor fapt ce a| | | | |

| | | |dus la aprinderea | | | | |

| | | |lor | | | | |

|3 |08.06.2007 |Hotel 2S+ P+ P + |SC Pro Hotels SRL |aer |Incendiu, degajare de |Masuri în vederea |10 000 RON |

| |Ora 12,00 |Tehnic, str. Vitan |s-a produs un | |fum |stingerii | |

| | |Barzesti nr. 7D, |incendiu la izolatia| | |incendiului | |

| | |Sector 4 |interioara a | | | | |

| | | |constructiei | | | | |

|4 |11.08.2007 |Santier SC IMSAT SA, |Datorita sapaturilor|sol |Scurgere de ulei de |s-a luat legatura cu|10 000 RON |

| |Ora 14 |str. B Vacarescux Sos.|efectuate de | |racire în sol |reprezen | |

| | |Stefan cel Mare, |angajatii SC IMSAT | | |tantii Electrica SA | |

| | |Sector 2 |SA s-a produs prin | | |care au oprit | |

| | | |fisurarea cablului | | |scurgerile de ulei | |

| | | |de inalta tensiune, | | | | |

| | | |o poluare a solului | | | | |

| | | |cu ulei de racire | | | | |

Poluări accidentale în Regiunea 8

|Nr. |

|crt. |

|1. |16 02 2007 |Soseaua de centura |Camion care transporta |sol |Deversare în sol a |Neutralizarea |Nu s-au înregstrt |

| | |Com. Dragomiresti |recipienti cu acid | |acidului sulfuric |solului cu |sanctiuni deoarece |

| | |Vale |sulfuric concentrat | |concentrat |lapte de var |nu s-a identificat |

| | | | | | | |camionul. |

Poluări din perioada 1999- 2006

|Nr. |Data/ora |localizarea |Agentul poluator; |Factorii de |Modul de manifestare |Masuri luate |Sanctiuni |

|crt. | |fenomenului |Cauza poluarii |mediu afectati|al fenomenului | | |

|2. |17 10 2006 |Sos Buc.- Ploiesti- |SC Petrom, service |apă |irizatii |Prelevare probe, |Evidenta GNM |

| | |podul Baneasa | | | |curatire | |

|3. |11 04 2006 |Bragadiru, raul |necunoscut |apă |Pelicula de produs |Prelevare probe |Evidenta GNM |

| | |Ciorogarla | | |petrolier în curtea |investigarea tuturor | |

| | | | | |cetatenilor |posibilelor surse de | |

| | | | | | |poluare pe cursul | |

| | | | | | |raului | |

|4. |17 08 2005 |Soseaua Buc. Ploiesti |Pesti morti în |apă |Miros neplacut şi |Prelevare probe, |Evidenta GNM |

| | |nr. 8 |descompunere | |inflorirea apei |curatire | |

|5. |18 07 2005 |Aeroport Otopeni |Cutii cu fenol |aer |Miros neplacut |Identificare şi |Evidenta GNM |

| | | | | | |masurare | |

| | | | | | |Evacuare de pe pista a| |

| | | | | | |avionului şi | |

| | | | | | |neutralizare cu | |

| | | | | | |alcool. | |

|6. |26 04 2003 |Lacul Herastrau |Poluare lac cu produse |apă |Pesti morti |Prelevare probe, |Evidenta GNM |

| | |Debarcader |petroliere | | |curatire | |

|7. |30 04 2001 |Valea Saulei |Deversare materii fecale |apă |Pesti morti |Prelevare probe |Evidenta GNM |

| | |Iaz Pipera – aval sere| | | | | |

Capitolul 13. Instrumente ale politicii de mediu în România

13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu

- valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 49.514,00 (planificat) din care s-a realizat 49.239,87 RON

- valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de 64.988,34 RON (planificat) din care s-a realizat 47.508,07 RON

13.3. Fondul pentru mediu

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anul de lucru şi vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art.13 al OUG nr. 196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006.

Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.

În anul 2007 au fost trei sesiuni de finanţare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare întocmirii documentaţiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor, astfel :

Sesiunea de finanţare februarie 2007 Fondul de Mediu

Agenţi economici SC Anticorosiv SA, S.C. ROSAL CLIMA SRL, S.C. FAUN EKO TEHNIC SRL – 2.371.200,2 RON

Autorităţi publice PRIMARIA SECTORULUI 6 – 96.300 RON

ONG-uri şi instituţii de învăţământ Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Şanse Egale pentru Integrare”, Automobil Clubul Roman, Comitetul Municipal al Femeilor Bucureşti, Asociaţia de Ecologie şi Cultura pentru Viata „ECOPOLIFE, Grupul Scolar de Arte şi Meserii al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret”, Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, SC FORTZA URSULETULUI DE PLUS, Şcoala nr. 150 „Sfântul Elefterie”, Viitor plus- Asociaţia pentru Dezvoltare Durabila – 2.093.020,9 RON

Sesiunea de finanţare mai 2007 Fondul de Mediu

Agenţi economici S.C. ITM Amiro S.A, S.C. REMATHOLDING Co. SRL – 3.590.465,9 RON

Autorităţi publice PRIMARIA SECTORULUI 2 – 200.000 RON

ONG-uri şi instituţii de învăţământ Asociaţia Culturala Goodartofnoon, Asociaţia „Tineri pentru Viitor”, Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare Bucureşti, COLEGIUL NAŢIONAL OCTAV ONICESCU, Fundaţia GHEORGHE CERNEA, Asociaţia pentru Ecotehnologie Bucureşti, Societatea Romana Geoexchange (SRG), Şcoala nr. 150 „SFÂNTUL ELEFTERIE” – 1.692.077,1 RON

Sesiunea de finanţare august 2007 Fondul de Mediu

Agenţi economici SC Anticorosiv SA, SN Institutul Pasteur SA- 18.903.388 RON

ONG-uri şi instituţii de învăţământ Fundaţia „Centrul Pentru Politici Economice Durabile de Mediu – CPEDM, Asociaţia de Ecologie şi Cultură pentru Viaţă – ECOPOLIFE, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” – 633.244 RON

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

APM Bucureşti a primit solicitări pentru obţinerea acordului de mediu pentru Proiecte finanţate din fonduri de preaderare SAPARD.

Din anul 2004 au fost instrumentate 4 solicitări de acord de mediu:

• Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru Proiectul “Modernizare, reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiză”

• SC EMPROD srl pentru proiectul “Fabrica de procesare carne”

• SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea capacităţii de producţie – extindere construcţie existentă, cabină poarta şi post trafo”

• SC NEGRO 2000 srl pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”

13.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PLAPM

În luna iulie 2004, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti a iniţiat Planul Local de Acţiune pentru Mediu care se corelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti.

Scop şi obiective

Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti.

Obiective :

• Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti.

• Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea problemelor de mediu ale capitalei.

Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.

Beneficii:

• utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane;

• îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în municipiul Bucureşti;

• soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu;

• implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului;

• conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.

Implicarea publicului:

Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a oraşului în care trăiesc.

Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul şi împreună cu comunitatea.

A fost pentru prima dată când autoritatea publică de protecţie a mediului a iniţiat un proiect în care a implicat atâţia actori, iar mijloacele de diseminare a informaţiilor şi de implicare a publicului au fost atât de diverse.

Solicitări de propuneri de proiecte pentru actualizarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului august 2007

SC CET Griviţa SRL, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Sud, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Vest, SC ELCEN SA-SEB CET Bucureşti Progresu, SN Institutul Pasteur SA, SC Pinum Producţie SA, SC STIROM SA, Universitatea Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinară- Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului.

Tabel 13.5.1

| PLAM Bucureşti (număr de acţiuni) |

|Termen de realizare |Realizate |Realizate în |În curs de | | | | |

| | |avans |realizare |Nerealizate |Amânate |Anulate |Total |

|≤ 2007 |79 |1 |4 |- |3 |2 |89 |

|> 2007 |1 |42 |25 |- |7 |13 |88 |

|Total |192 |43 |29 |- |10 |17 |291 |

-----------------------

[pic]

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download