Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 19 ianuarie 2021 Cursul de schimb 19.01.2021 1 EUR4.8742 +0.00 %1 USD4.0186Prognoza meteo: Vreme de prim?var?. Unde se anun?? neobi?nuit de cald ?n plin? iarn? 19 ianuarie 2021, 08:29 de Ionela St?nil? Prognoza meteo: Vreme de prim?var?. Unde se anun?? neobi?nuit de cald ?n plin? iarn? La munte sunt a?teptate ninsori FOTO Shutterstock Dup? primul episiod de ger cumplit din acest an, vremea se ?nc?lze?te neobi?nuit pentru data din calendar. La sf?r?itul s?pt?m?nii, maximele vor atinge ?i 11 grade ?n sud-estul ??rii. Prim?vara din toiul iernii nu ?ine prea mult, pentru c?, din 24 ianuarie, frigul pune din nou st?p?nire pe Rom?nia. Meteorologul ANM Oana P?duraru a vorbit la Realitatea PLUS despre evolu?ia temperaturilor pentru urm?toarea perioada: "Sunt temperaturi negative, cea mai sc?zut? temperatura a fost -23 de grade la Miercurea Ciuc. ?n nop?ile urm?toare ne a?tept?m la temperaturi sc?zute, mai ales noaptea de luni spre mar?i. Termometru va indic? valori sub -20 de grade. Ger ?i ?n Capital?. Sc?p?m de miercuri de aceste temperaturi geroase c?nd va p?trunde o mas? de aer mult mai cald. Spre sf?r?itul s?pt?m?nii vom avea temperaturi cu maxime de 11-12 grade. Revine prim?var? ?i abia acest aspect este anormal. Este mijlocul iernii ?i nu e neobi?nuit s? avem temperaturi negative sau ger, mai degrab? c?nd vorbim de valori de 11-12 grade, specifice prim?verii, atunci vorbim de un caracter anormal al vremii. P?n? ?n momentul de fa?? estim?rile pe care le avem ne indic? o vreme cald? ?n mare parte din ?ar?, chiar ?i ?nceputul lunii februarie, cu temperaturi peste normal. Precipita?iile nu vor fi doar sub form? de ninsoare, ci ?i ploaie", a explicat meteorologul. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie(ANM) a publicat prognoza pentru perioada 18 ianuarie - 31 ianuarie pentur fiecare regiune: Minime de minus grade ?n Banat Intervalul de prognoz? va debuta cu o vreme deosebit de rece, caracterizat? prin valori maxime de -3...-2 grade ?i minime de aproximativ -9 grade, ?n medie. Apoi, vremea se va ?nc?lzi de la o zi la alta, devenind deosebit de cald? pentru aceast? perioad? ?n intervalul 21 - 23 ianuarie, c?nd se va atinge o medie regional? a maximelor diurne de 11...12 grade, iar a celor minime de 4...5 grade. Ulterior, valorile termice vor fi ?n u?oar? sc?dere, astfel ?nc?t, ?n intervalul 24 - 31 ianuarie, temperaturile maxime vor fi de 6...8 grade, iar minimele nocturne vor sc?dea, ?n medie regional?, spre -1....1 grad. Probabilitatea pentru precipita?ii va deveni semnificativ? dup? data de 23 ianuarie, astfel ?nc?t, ?n a doua s?pt?m?n? a intervalului de prognoz?, acestea se vor semnala frecvent. Se ?nc?lze?te ?n Cri?ana Vremea se va ?nc?lzi semnificativ ?n primele zile ale intervalului de prognoz?, astfel ?nc?t temperaturile maxime vor cre?te de la -4 grade la ?nceput, spre 11...12 grade pe 22 - 23 ianuarie, c?nd vremea va deveni deosebit de cald? pentru aceast? perioad?. ?n cea de a doua s?pt?m?n? se va resim?i un proces de r?cire u?oar?, care va determina, ?n intervalul 24 - 31 ianuarie, maxime diurne de 4...6 grade. Regimul termic nocturn va avea o evolu?ie similar? ?i se va concretiza prin valori medii de -11...-10 grade ?n primele dimine?i, c?nd vremea va fi local geroas?, pentru ca ?n jurul datei de 23 ianuarie s? se ?nregistreze 4...5 grade, iar ?ntre 25 ?i 31 ianuarie s? se ?nregistreze valori de -2...0 grade, ?n medie. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi mai ridicat? pe 19 ?i 20 ianuarie, iar dup? data de 22 ianuarie acestea se vor semnala ?n fiecare zi. Ger ?n Transilvania Primele zile ale intervalului de prognoz? vor fi caracterizate de o vreme deosebit de rece, local geroas?, mai ales ?n cursul nop?ilor ?i al dimine?ilor, c?nd se vor ?nregistra valori medii ale temperaturilor minime de -18...-14 grade. Apoi vremea se va ?nc?lzi ?i, ?n jurul datei de 24 ianuarie, media minimelor va fi de 0...1 grad, pentru ca apoi s? coboare u?or, iar p?n? la finalul celor dou? s?pt?m?ni, s? se situeze ?n general ?ntre -4 ?i -2 grade. Maximele diurne vor fi de -6...-4 grade ?n primele zile, apoi vor cre?te spre 7...9 grade ?n intervalul 21 - 23 ianuarie, c?nd vremea va deveni cald? pentru aceast? perioad?. Ulterior, va avea loc o r?cire u?oar?, iar media temperaturilor maxime se va ?ncadra ?ntre 2 ?i 4 grade ?n intervalul 25 - 31 ianuarie. Precipita?ii slabe ?i pe arii restr?nse se vor semnala ?n jurul datei de 19 ianuarie, dar probabilitatea pentru precipita?ii mai importante cantitativ ?i pe arii extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 22 ianuarie. Precipita?ii ?n Maramure? Vremea va fi deosebit de rece, geroas? mai ales ?n cursul nop?ilor ?i al dimine?ilor la ?nceputul primei s?pt?m?ni de prognoz?, c?nd vor fi temperaturi maxime de -8...-7 grade ?i minime de -14...-12 grade. Apoi va avea loc o ?nc?lzire treptat?, care va determina maxime diurne de 8 grade ?i minime nocturne de aproximativ 2 grade, ?n medie regional?, ?n jurul datei de 23 ianuarie. Apoi vremea se va r?ci u?or, iar valorile termice vor fi ?ntre 2 ?i 4 grade, ziua ?i -3...-1 grad, noaptea, ?n medie, ?n intervalul 25 - 31 ianuarie. Probabilitatea pentru precipita?ii va fi ridicat? ?n jurul datei de 19 ianuarie ?i, din nou, ?ncep?nd cu data de 23 ianuarie p?n? la finalul celei de a doua s?pt?m?ni a intervalului de prognoz?. Ninsori slabe ?n Moldova La ?nceputul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, geroas? mai ales diminea?a ?i noaptea, dar p?n? ?n data de 23 ianuarie, valorile termice vor cre?te semnificativ. Maximele termice vor cre?te de la medii de -8...-6 grade, la medii ?n jurul a 10 grade, iar cele minime, de la medii de -16...-14 grade, la medii de 1...2 grade. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, temperatura aerului va marca o sc?dere treptat? spre medii ale maximelor de 4...5 grade ?i ale minimelor, de -3...-2 grade. La ?nceputul intervalului vor fi ninsori slabe, izolate, dar probabilitatea pentru precipita?ii mai importante cantitativ ?i pe arii extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 23 ianuarie. Fulguieli ?i ?n Dobrogea ?n primele zile ale intervalului, vremea va fi deosebit de rece, pe arii restr?nse geroas? diminea?a ?i noaptea, dar p?n? spre sf?r?itul primei s?pt?m?ni, valorile termice vor fi ?n cre?tere semnificativ?. Temperaturile diurne vor cre?te de la medii de -3...-2 grade, la medii ?n jurul a 13 grade, iar cele nocturne, de la medii de -10...-8 grade, la medii de 6...7 grade. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, temperatura aerului va marca o sc?dere u?oar? ?i treptat? spre medii ale maximelor de 6...8 grade ?i ale minimelor, de 1...2 grade. La ?nceputul intervalului, doar trec?tor va mai ninge slab. Probabilitatea pentru precipita?ii importante cantitativ ?i pe arii extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 23 ianuarie. Cald ?n Muntenia La ?nceputul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, local geroas? diminea?a ?i noaptea, dar p?n? ?n data de 23 ianuarie, valorile termice vor marca o cre?tere important?. Maximele termice vor cre?te de la medii de -2...-1 grad, la medii de 10...11 grade, iar cele minime, de la medii de -11...-10 grade, la medii de 3...4 grade. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, temperatura aerului va marca o sc?dere treptat? spre medii ale maximelor de 6...8 grade ?i ale minimelor, de -2...0 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii mai importante cantitativ ?i pe arii extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 23 ianuarie. Varia?ii termice ?n Oltenia La ?nceputul primei s?pt?m?ni, vremea va fi deosebit de rece, pe arii restr?nse geroas? diminea?a ?i noaptea. P?n? ?n jurul datei de 22 ianuarie, valorile termice vor cre?te semnificativ ?i astfel, maximele vor cre?te de la medii de -1...0 grade, la medii ?n jurul a 9 grade, iar minimele, de la medii de -11...-10 grade, la medii de 2...3 grade. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, temperatura aerului va avea u?oare varia?ii, media maximelor va fi de 6...8 grade, iar cea a minimelor, de -2...0 grade. Probabilitatea pentru precipita?ii importante cantitativ ?i pe arii relativ extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 23 ianuarie. Precipita?ii abundente la munte La ?nceputul intervalului, vremea va fi deosebit de rece, geroas? mai ales diminea?a ?i noaptea. P?n? ?n data de 23 ianuarie, valorile termice vor cre?te semnificativ. Media maximelor va cre?te de la -12...-10 grade, la 3...4 grade, iar a minimelor, de la -18...-16 grade, la -2...-1 grad. ?n cea de-a doua s?pt?m?n?, temperatura aerului va marca o sc?dere treptat?, spre medii ale maximelor de -4...-1 grad ?i ale minimelor, de -8...-6 grade. ?n prima parte a intervalului vor mai fi ninsori slabe, pe arii restr?nse, dar probabilitatea pentru precipita?ii mai importante cantitativ ?i pe arii mai extinse va fi ?n cre?tere dup? data de 23 ianuarie.APIA si SUBVENTIIOFICIAL! BUGETELE APIA ?I AFIR pentru PL??ILE C?TRE FERMIERI PENTRU ANII 2021-2022! Agroinfo 18 ianuarie 2021 ANUN? MINISTERUL AGRICULTURII! Printr-un proiect de ordonan?? de urgen?? care modific? Ordonan?a subven?iilor, Ministerul Agriculturii a anun?at ast?zi, 18 ianuarie 2021, suma destinat? pentru plata subven?iilor fermierilor pentru anii 2021-2022.Potrivit proiectului de ordonan?? de urgen??, aflat ?n dezbatere public? pe site-ul MADR, pentru plata subven?iilor agricole ?n perioada 2021-2022 sunt alocate 3,811 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricol?. Acela?i act normativ anun?? ?i suma alocat? pentru m?surile de finan?are a fermelor, dar ?i a altor beneficiari,?care vor fi derulate de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR). Bugetul? AFIR pentru cei doi ani de tranzi?ie este de circa 1 miliard de euro din Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?. V? reamintim c? AGROINFO v-a anun?at c? Rom?nia trebuie s? notifice p?n? la data de 19 februarie 2021 Comisiei Europene schemele de pl??i directe ?i m?surile de sprijin pe care le aplic? ?n agricultur? ?n anii 2021 ?i 2022. Tot publica?ia noastr? v-a informat despre con?inutul noului regulament european care stabile?te criteriile de acordare a subven?iilor pentru anii 2021-2022.PLAT? SUBVEN?II 2021! Ajutorul na?ional tranzitoriu, ANT, sau subven?ia mic?, cum ?i spun cresc?torii de animale, este cea mai popular? subven?ie. Achitarea acestei subven?ii pentru anul 2020?c?tre fermierii din vegetal ?i cresc?torii de animale nu poate demara ?nainte de aprobarea bugetului de stat pentru anul 2021. Vicepremierul Dan Barna a anun?at c? bugetul ar putea fi dezb?tut ?n Parlament ?n prima parte a lunii februarie.Bugetul pe acest an ar putea fi dezb?tut ?n Parlament ?n prima parte a lunii februarie, a declarat, mar?i, vicepremierul Dan Barna, co-pre?edinte al USR PLUS."Este, ?ntr-adev?r, prioritatea acestor s?pt?m?ni. Inten?ion?m ca ?n prima parte a lunii februarie s? avem bugetul ?n Parlament ?i s? fie adoptat, pentru a intra ?ntr-o logic? func?ional?. Este un context distinct fa?? de perioada ?i de ?nceput de criz? pe care am tr?it-o anul trecut (...) ?i trebuie s? construim un buget care s? pun? bazele repornirii economiei. Deci, vorbim de un buget care s? se ?ncadreze ?ntr-un deficit de 7%. De aceea, m?surile care au fost deja luate, de ?nghe?are a salariilor din domeniul public, de exemplu, sunt g?ndite tocmai din aceast? perspectiv?, pentru c? anul trecut salariile din sectorul public au crescut cu 8%, ?n condi?iile ?n care media european? a fost de 3%. Or, ?n momentul de fa??, nu mai putem continua aceast? tendin??. (...) Marea provocare este cum construim acest buget, astfel ?nc?t s? avem ?i resursele pentru a avea bani de investi?ii", a afirmat Dan Barna la Digi FM, citat de Agerpres. Astfel, ?n februarie, dup? aprobarea bugetului na?ional pentru acest an, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ar putea demara plata ajutoarelor na?ionale tranzitorii ?i a altor ajutoare din agricultur? care depind de bugetul de stat.Ajutorul na?ional tranzitoriu se acord? at?t fermierilor din sectorul vegetal, c?t ?i cresc?torilor de animale. Pentru anul 2020, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) nu a stabilit deocamdat? cuantumul pe hectar, respectiv pe tona de lapte de vac? ?i pe cap de animal, al acestui ajutor. AGROINFO v? reaminte?te cuantumul ANT, vegetal ?i zootehnie, valabil pentru anul 2019: AJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU VEGETALANT 1 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru c?nep? pentru fibr? - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru sfecl? de zah?r - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/haAJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N ZOOTEHNIE ZOOTEHNIEANT 7 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/ton? = 84,1724 lei/ton?ANT 8 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema cuplat? de produc?ie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animalALTE SUBVEN?II APIA CARE DEPIND DE APROBAREA BUGETULUI DE STAT: - Ajutorul de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur?. Ajutorul de stat se acord? sub form? de rambursare a diferen?ei dintre rata accizei standard ?i rata accizei reduse (stabilit? la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizat? la efectuarea lucr?rilor mecanizate ?n agricultur? a c?rui valoare unitar?,?valabil? pentru anul 2020,?este de 1,5258 lei/litru.- Ajutorul de stat acordat ?n sectorul cre?terii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrului genealogic, precum ?i costurile aferente testelor pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub form? de servicii subven?ionate ?ntreprinderilor individuale ?i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de?in certificat de produc?tor/atestat de produc?tor, dup? caz, precum ?i persoanelor juridice care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul cre?terii animalelor.Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de p?n? la 100% din costurile administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrelor genealogice;b) de p?n? la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de ter?i sau ?n numele unor ter?i pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului.MADR: Banii aloca?i pentru plata fermierilor prin APIA ?i AFIR agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2021 Ce bani urmeaz? s? ?ncaseze fermierii de la cele dou? agen?ii de pl??i – Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?i Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR). Ministerul Agriculturii a pus ?n dezbatere o ordonan?? de urgen?? care prevede ca modul ?n care se vor achita subven?iile ?i se vor accesa fondurile europene ?n 2021 ?i 2022 s? r?m?n? la fel ca ?n prezent, p?n? pe 1 ianuarie 2023, c?nd ar urma s? intre ?n vigoare noua Politic? Agricol? Comun?.Adoptarea proiectului de OUG este obligatorie ca fermierii rom?ni s? nu piard? banii ce le sunt aloca?i, ”lu?nd ?n considerare c? nepromovarea prezentului act normativ ?n regim de urgen?? poate avea consecin?e grave at?t ?n plan economic, c?t ?i ?n plan social, ?n principal prin neacordarea ?n condi?ii bune a celor circa 3,811 miliarde euro din FEGA ?i a circa 1 miliard euro din FEADR alocate Rom?niei pentru perioada de tranzi?ie, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al Rom?niei”.V? reamintim c? Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a anun?at ?n premier? c? potrivit Regulamentului UE 2020/2220, Rom?nia are posibilitatea de aduce c?teva modific?ri la schemele de pl??i, termenul pentru schimb?ri trebuid transmise p?n? pe 19 februarie pentru anul 2021 ?i p?n? la 1 august 2021 pentru anul 2022. AFIR si FINANTARIA inceput a II-a sesiune de concesionare a terenurilor cu destinatie agricola catre tinerii fermieri 19 Ianuarie 2021 MADR informeaza ca Agentia Domeniilor Statului a demarat ieri, 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinatie agricola aflate in administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), in suprafata de pana la 50 ha, catre tinerii cu varsta de maxim 40 de ani. Perioada de depunere a solicitarilor de catre tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar judetele pe raza carora se gasesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomita, Neamt, Satu Mare, Timis, Teleorman si Valcea.Persoanele interesate care indeplinesc conditiile prevazute de lege pot depune solicitari la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a institutiei, pana la data de 29.01.2021, ora 14:00.Mentionam ca suprafetele de teren disponibile pentru contractare, precum si modul de desfasurare a procedurii se regasesc pe site-ul Agentiei Domeniilor Statului, domeniilestatului.ro.? Reamintim ca in data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinatie agricola aflate in exploatarea societatilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, in suprafata maxima de 50 ha, cu un tanar fermier absolvent al invatamantului de profil, in vederea infiintarii unei ferme. Lista completa a tuturor fermierilor declarati admisi pentru prima sesiune este disponibila pe site-ul ADS. Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotararea nr. 811/2020, adoptata in sedinta de Guvern din data de 24.09.2020.MADRMinisterul Agriculturii si Dezvoltarii RuraleCUM OB?INE?I TEREN AGRICOL DE LA ADS! ACTE NECESARE! TERENURI DISPONIBILE! Agroinfo 19 ianuarie 2021 TERENURI AGRICOLE PENTRU TINERII FERMIERI. Agen?ia Domeniilor Statului (ADS) a deschis ieri, 18 ianuarie 2021, cea de-a doua sesiune de depunere a cererilor pentru concesionarea terenurilor agricole c?tre tinerii fermieri. AGROINFO v? spune cum depune?i cererea, actele de care ave?i nevoie ?i terenurile agricole care sunt libere de contract.Termenul limit? de depunere a cererilor este 29 ianuarie 2021, ora 14. Potrivit informa?iilor furnizate de ADS pentru AGROINFO, solicitan?ii vor depune la sediul ADS sau vor transmite prin po?at electronic? urm?toarele documente: a) cerere de principiu care con?ine numele, prenumele, data na?terii, studiile, domiciliul, comuna ?i jude?ul pe raza c?ruia se afl? terenul solicitat, suprafa?a solicitat?;b) cartea de identitate a solicitantului - ?n copie;c) diplomele de studii de profil (conform condi?iilor de eligibilitate) - ?n copie;d) declara?ie pe proprie r?spundere a solicitantului din care s? reias? faptul c? nu a avut contracte ?ncheiate cu ADS, ?n calitate de persoan? fizic? ?i reziliate din culpa sa ?i/sau nu a ?nregistrat restan?e la pl??ile datorate ?n baza unor contracte ?ncheiate cu ADS - ?n original. LISTA TERENURILOR AGRICOLE LIBERE DE CONTRACT!Jude?ul Alba - SC BLASIUS BLAJ SA - Teren agricol 17,2000 ha; Teren neagricol 3,9100 ha ?n localitatea Cr?ciunelu de Jos;Jude?ul GorjSCDH T?RGU JIU - Teren agricol 42,9080 ha; Teren neagricol 1,4653 ha ?n localitatea Rovinari;SC PASTORALA SA T?RGU JIU - Teren agricol 13,0300 ha ?n localitatea T?rgu Jiu;SC TURCENI SA - Teren agricol 11,9800 ha; Teren neagricol 1,2100 ha ?n localitatea ??n??reni;Jude?ul Ialomi?aSC AGROINDUSTRIALA SA URZICENI - Teren agricol 59,5862 ha; Teren neagricol 6,1300 ha ?n localitatea Manasia;SC AGROINDUSTRIALA SA URZICENI - Teren agricol 51,9166 ha; Teren neagricol 72,7644 ha ?n localitatea Urziceni;SC AGROMIXTA SA - Teren agricol 12,3900 ha; Teren neagricol 62,5800 ?n localitatea Ograda;SC AGROMIXTA SA - Teren agricol 44,6869 ha; Teren neagricol 70,8492 ha ?n localitatea M?rcule?ti;SC VITIPOMICOLA SA - Teren agricol 50,1421 ha; Teren neagricol 44,7300 ha ?n localitatea Fete?ti;SC HORTICONS SA - Teren agricol 21,5111 ha; Teren neagricol 16,1968 ha ?n localitata Fete?ti; Jude?ul Neam? - SC AGROCOMPLEX SA - Teren agricol 73,7450 ha; Teren neagricol 2,7800 ha ?n localitatea P?nce?ti;Jude?ul Satu MareSC AGROZOOTEHNICA SA DOROLT - Teren agricol 50,6800 ha ?n localitatea Lazuri;STA?IUNEA DE CERCETARE AGRICOL? LIVADA - Teren agricol 35,0000 ha; Teren neagricol 2,1700 ha ?n localitatea Sanisl?u;Jude?ul Timi? - SC AGROINDUSTRIALA SA HONORICI - Teren agricol 77,04 ha; Teren neagricol 2,36 ha ?n localitatea Victor Vlad Delamarina;Jude?ul TeleormanSC AGROMIXT SA TRAIAN - Teren agricol 224,8600 ha; Teren neagricol 15,4200 ha ?n localitatea Traian;SC AGROMIXT SA TRAIAN - Teren agricol 2,7300 ha; Teren neagricol 31,8700 ha ?n localitatea Lisa;SC AGROMIXT SA TRAIAN - Teren agricol 422,7200 ha; Teren neagricol 24,8100 ha ?n localitatea Seaca;SC HORTICOLA SA PETRO?ANI - Teren agricol 8,1200 ha; Teren neagricol 6,9700 ha ?n localitatea Pietro?ani;SC AGROVITS SA TELEORMAN - Teren agricol 22,1400 ha ?n localitatea Zimnicea;Jude?ul V?lcea - SC AGROIND COM SA R?MNICU V?LCEA - Teren agricol 70,8700 ha; Teren neagricol 17,2700 ha ?n localitatea Voineasa.Nivelul minim al redeven?ei pentru terenul agricol este distinct pentru fiecare suprafa?? ?n parte, ?n func?ie de categoria de folosin?? ?i coeficien?ii de majorare ai redeven?ei minime, conform factorilor favorizan?i ai exploata?iei. Nivelul redeven?ei pentru terenul neagricol, respectiv: vegeta?ie forestier?, terenuri neproductive care pot fi amenajate pentru produc?ie agricol?, drumuri tehnologice ?i de exploatare agricol? ?i ape - b?l?i este de 100 kg gr?u. Nivelul redeven?ei pentru terenul neagricol, respectiv pentru terenul aferent cur?ilor, construc?ii este variabil, fiind calculat diferen?iat pe unit??i administrative ?i tipuri de unit??i administrative,Durata concesiunii este de 20 de ani. La procedura de contractare poate participa orice persoan? fizic? rom?n?, care s? ?ndeplineasc? condi?iile de eligibilitate prev?zute la art.4 alin.1, lit.c*1 din Legea 268/2001.Art.4, alin.1, lit c*1: Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destina?ie agricol?, libere de contract, ?n suprafa?? maxim? de 50 ha, apar?in?nd domeniului public ?i privat al statului, aflate ?n administrarea Agen?iei Domeniilor Statului, prin atribuire direct?, tinerilor de p?n? la 40 de ani, absolven?i ai ?nv???m?ntului de profil, ?n vederea ?nfiin??rii de ferme; ?n situa?ia ?n care suprafe?ele de terenuri disponibile sunt mai mici dec?t cele solicitate, se aplic? procedura concuren?ial? reglementat? de prezenta lege.Persoanele fizice care au refuzat semnarea procesului-verbal de adjudecare sau a contractului de concesiune/arend? la ?edin?ele de negociere sau licita?ie organizate de ADS nu vor fi acceptate la licita?ia pentru concesionarea terenurilor cu destina?ie agricol? din administrara acesteia. La depunerea documentelor, fiec?rui solicitant i se va atribui un cod unic de ?nregistrare, urm?nd ca viitoarele notific?ri s? fie f?cute utiliz?nd aceste coduri.Lista cu solicitan?ii eligibili va fi publicat? pe site-ul ADS, ?n termen de 30 de zile de la data ?ncheierii termenului de depunere a cererilor. Informa?ii suplimentare se pot ob?ine la tel 021/405.35.35 Direc?ia Contracte ?i Ac?ionariat - Serviciul de Contractare ?i Ac?ionariat din cadrul Agen?iei Domeniilor Statului Bucure?ti.Ministrul Agriculturii: incepe a doua serie de concesionare a terenurilor agricole catre tinerii fermieriianuarie 19, 2021 MADR informeaza ca Agentia Domeniilor Statului a demarat, la data de 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinatie agricola aflate in administrarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), in suprafata de pana la 50 ha, catre tinerii cu varsta de maxim 40 de ani.Perioada de depunere a solicitarilor de catre tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar judetele pe raza carora se gasesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomita, Neamt, Satu Mare, Timis, Teleorman si Valcea.Persoanele interesate care indeplinesc conditiile prevazute de lege pot depune solicitari la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a institutiei, pana la data de 29.01.2021, ora 14:00.Mentionam ca suprafetele de teren disponibile pentru contractare, precum si modul de desfasurare a procedurii se regasesc pe site-ul Agentiei Domeniilor Statului, domeniilestatului.ro.Reamintim ca in data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinatie agricola aflate in exploatarea societatilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, in suprafata maxima de 50 ha, cu un tanar fermier absolvent al invatamantului de profil, in vederea infiintarii unei ferme. Lista completa a tuturor fermierilor declarati admisi pentru prima sesiune este disponibila pe site-ul ADS.Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotararea nr. 811/2020, adoptata in sedinta de Guvern din data de 24.09.2020.??Variante de finan?are pentru agribusiness – Creditele agricole (Partea II) De Food Biz La ian. 19, 2021 Creditele agricole: Una dintre preocup?rile produc?torilor agricoli vizeaz? asigurarea resurselor financiare ?n vederea achizi?ion?rii de utilaje ?i mijloace de produc?ie c?t mai performante pentru cre?terea cantit??ii ?i calit??ii produc?iilor agricole. Tehnologia se afl? ?ntr-o dezvoltare continu? ?n toate domeniile de activitate, inclusiv ?n agricultur?, iar produc?torul agricol se concentreaz? spre atragerea de disponibilit??i financiare pentru procurarea acelor resurse tehnologice necesare bunei desf??ur?ri at?t a procesului de produc?ie, c?t ?i a celui de distribu?ie.?n ultima perioad?, se pune accentul pe agricultura de precizie care presupune utilizarea de tehnologii ?i utilaje care s? permit? eficientizarea procesului de produc?ie ?i controlul calit??ii acesteia.?ntr-o economie modern?, sectorul financiar joac? un rol important datorit? intermedierii financiare, respectiv a canaliz?rii fondurilor de la deponen?i c?tre investitori. Un sector financiar solid ?i eficient ?ncurajeaz? acumularea economiilor ?i permite alocarea acestora c?tre cele mai productive investi?ii, sprijinind astfel inovarea ?i cre?terea economic?.Astfel, creditul joac? un rol esen?ial ?n cadrul unei economii de pia??, fiind considerat ”unul dintre motoarele principale ale ?ntregului mecanism socio-economic”. Apari?ia creditului a fost determinat? de necesitatea dezvolt?rii produc?iei pentru a r?spunde cre?terii cererii de produse ?i servicii.Produc?torii agricoli se confrunt? cu o lips? acut? de disponibilit??i financiare pentru investi?ii, iar creditele agricole ar trebui s? reprezinte una dintre principalele surse de finan?are. Cu toate acestea, produc?torii agricoli autohtoni ?nt?mpin? o serie de dificult??i ?n procesul de contractare a unor credite agricole, dintre cele mai importante sunt urm?toarele:Inexisten?a unei b?nci agricole, respectiv lipsa de interes din partea celor dou? b?nci cu capital rom?nesc (CEC ?I EXIMBANK, mai pu?in specializat? pe produc?ie mai mult pe import-export) pentru acordarea de credite cu dob?nzi avantajoase pentru afacerile agricole. Diferen?ele de dob?nzi practicate pe pia?a Rom?niei ?i cea pentru fermieri europeni determin? o concuren?? neloial? pe pia?a produselor agroalimentare din UE.Inexisten?a sau insuficienta existen?? a unor bunuri materiale care s? poate constitui garan?ii acceptate de c?tre b?nci. De foarte multe ori, valoarea acestor bunuri este subestimat? (cazul terenurilor agricole care dup? foarte mult timp au reu?it s? se constituie ?n garan?ii pentru acordarea de credite de c?tre b?nci, la o valoare mult subestimat? – exemplul Irlandei unde pre?ul unui hectar de teren agricol se ridic? la peste 16.000 de euro).Limitarea plafonului de credite cu dob?nd? bonificat? pentru produc?torii agricoli, ceea ce determin? dificult??i pentru ace?tia ?n rambursarea creditului, fiind foarte dificil de realizat o rat? a rentabilit??ii ?n activit??ile agricole mai mare dec?t rata dob?nzii pentru a genera credite performante.Aversiunea produc?torilor agricoli (?n special cei de dimensiuni mici ?i mijlocii) de a se ?ndatora etc.Articol scris de: Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor , Conf. Univ. Dr. Irina-Elena , Academia de Studii Economice din Bucure?tiALTELEAdrian Oros – desp?gubiri pentru secet? Food Biz La ian. 19, 2021 Ministerul Agriculturii caut? ?resurse bugetare” pentru a pl?ti desp?gubiri fermierilor ale c?ror culturi agricole de prim?var? au fost afectate de secet? ?n 2020, spune ministrul Adrian Oros.“Am promis anul trecut, ?i a?a este ?i corect, ?i echitabil, s? ?ncerc?m anul acesta, pentru c? anul trecut nu mai aveam resurse, s? desp?gubim ?i pe cei care au ?nregistrat pierderi cauzate de secet? asupra culturilor din prim?var?. Acum c?ut?m solu?ii ?i c?ut?m, ?n primul r?nd, bani, resurse bugetare, dar ?i solu?ii s? facem acest lucru. Va fi tot o ordonan?? de urgen?? pe care o s? o notific?m la Comisie (Comisia European?-n.red.)”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro Tv.?ntrebat despre data la care fermierii ar putea primi ace?ti bani, Adrian Oros a r?spuns c? ?n primul r?nd, va trebui s? a?tept?m s? treac? bugetul, s? vedem exact din ceea ce am propus, noi am prins suma necesar? ?n buget. Atunci c?nd va trece legea bugetului, vom vedea exact care sunt sumele ?i ?n func?ie de .acest lucru o s? facem ?i priorit??ile.Ministrul Agriculturii a mai spus c? ajutorul de stat pentru produc?torii agricoli ale c?ror culturi ?nfiin?ate ?n prim?vara anului 2020 au fost afectate de secet? va fi acordat dup? acela?i mecanism de plat?, aceea?i procedur? ca ?i desp?gubirile pentru culturile de toamn? afectate de secet? anul trecut.Potrivit lui Oros, suma estimat? este de peste 800 de milioane de lei, aproximativ aceea?i sum? ca ?i pentru plata desp?gubirilor la culturile de toamn? afectate de secet? ?n 2020. “Sunt tot 1,2 milioane de hectare afectate. Num?rul de fermieri este mai mare, nu ?tiu exact care este cauza, dar suprafa?a este aceea?i, num?rul fiind semnificativ mai mare. Dac? ?n primul caz (desp?gubiri pentru culturi de toamn? afectate de secet?-n.red.) discut?m de 36-37 de mii de fermieri, aici (desp?gubiri pentru culturi de prim?var?-n.red.), din datele care au fost colectate, ?i le avem la dispozi?ie, de c?tre echipele care erau ?n teren s? constate, num?rul acestora este mai mult dec?t dublu.Sigur, speran?a mea este c?, ?n primul r?nd, acele date s? fie corecte ?i s? fie c?t mai riguroase ?i apoi, treaba noastr? este s? facem rost de acei bani ?i urm?m procedurile s? oferim aceste desp?gubiri”, a mai spus Oros.Premierul Florin C??u a declarat, la finalul ?edin?ei de Guvern din 6 ianuarie, c? a cerut tuturor mini?trilor o analiz? a actelor normative cu impact bugetar ?i c? bugetul de stat pentru anul 2021 ar putea fi dezb?tut ?i aprobat de noul Parlament pe 4 februarie.Potrivit datelor APIA, 27.826 de fermieri au primit desp?gubiri de secet? pentru culturile agricole de toamn? (34.647 de fermieri ?i aproximativ 1,168 mil. ha cu culturi ?nfiin?ate ?n toamna anului 2019 sunt cifrele din OUG 148/27 august 2020 pentru acordarea ajutorului de stat).La culturile de prim?var?, suprafa?a afectat? de secet? este 1,2 milioane ha (710.000 ha cu porumb ?i cca. 420.000 ha cu floarea soarelui) ?i sunt aproximativ 91.000 de beneficiari, potrivit datelor MADR.Ministrul Agriculturii a ad?ugat c? MADR va sus?ine, ?n perioada urm?toare, investi?iile pentru infrastructura de iriga?ii, at?t prin Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), c?t ?i prin viitorul Plan Na?ional Strategic (PNS): “?i ?n Planul Na?ional Strategic, dar ?i ?n perioada de tranzi?ie 2021-2022, m?sura 4.3 va continua, ?n prima faz?, pentru infrastructura secundar?, iar apoi, c?nd demar?m Programul Na?ional de Rezilien??, unde prindem tot ceea ce nu s-a f?cut p?n? acum, ce nu a fost reabilitat, at?t din infrastructura principal?, c?t ?i cea secundar?, banii aceia din PNS s?-i dirij?m pentru echipamente de udat. Componenta pentru iriga?ii va r?m?ne distinct? inclusiv ?n perioada de tranzi?ie”, a explicat Adrian Oros.Surs? articol AgroInfo.roEditat de Cristian Florin PopescuMINISTRUL AGRICULTURII, DECLARA?II AST?ZI!Agroinfo 20 ianuarie 2021 ANUN?. Ministerul Agriculturii organizeaz? ast?zi, 20 ianuarie 2021, de la ora 12,?o conferin?? de pres? referitoare la derularea programului POCA ''Consolidarea capacit??ii MADR de a elabora politici ?i reglement?ri specifice ?n vederea implement?rii unui sistem strategic na?ional pentru trasabilitatea ?i integritatea produselor agroalimentare''."Obiectivul general al proiectului este acela de a ?nt?ri capacitatea Ministerului Agriculturii de a elabora politici publice ?n domeniul agroalimentar bazate pe dovezi, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri ?i implementarea unor m?suri de simplificare pentru cet??eni. Cu aceast? ocazie, avem pl?cerea de a invita al?turi de noi, reprezentan?i ai autorit??ilor publice, mediului de afaceri ?i ai formelor asociative", sus?in reprezentan?ii Ministerului Agriculturii, ?ntr-o informare de pres? transmis? AGROINFO. La conferin?? vor participa ministrul agriculturii, Adrian Oros, Gabriela G?rboan, manager proiect ?i director ?n cadrul Direc?iei Politici ?n Industrie Alimentar? ?i Comer? ?i Robert Chioveanu, pre?edinte Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA).……………………….LEGISLATIVGuvern: MEMORANDUM cu tema: Aprobarea particip?rii domnului GHEORGHE ?TEFAN ?i a domnului AUREL SIMION, secretari de stat ?n cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?n calitate de reprezentan?i ai statului ?n Adunarea General? a Ac?ionarilor a S.N. ”Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar UNIREA” S.AProiectul poate fi consultat la adresa:? rom?neasc? Ordinul nr. 7/2021 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute ?n Rom?nia, Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale - ANRM Publicat ?n Mof I nr. 55 din 19.01.2021. A intrat ?n vigoare la 19.01.2021Decizia nr. 846/2020 referitoare la admiterea obiec?iei de neconstitu?ionalitate a Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea ?i exercitarea profesiunii de medic veterinar, Curtea Constitu?ional? - CCR Publicat ?n Mof I nr. 55 din 19.01.2021. A intrat ?n vigoare la 19.01.2021Ordinul nr. 6230/2021 privind prelungirea m?surii de carantin? zonal? pentru comuna Ciorog?rla, jude?ul Ilfov, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 54 din 18.01.2021. A intrat ?n vigoare la 18.01.2021Legisla?ie european? Decizia de punere ?n aplicare nr. 39/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare 2014/709/UE privind m?surile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane ?n anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2021) 353] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 16 din 19.01.2021. A intrat ?n vigoare la 19.01.2021Decizia de punere ?n aplicare nr. 40/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite m?suri de protec?ie viz?nd focarele epidemice de grip? aviar? ?nalt patogen? din anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2021) 355] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 16 din 19.01.2021. A intrat ?n vigoare la 19.01.2021………………….INTERNE??ranii nu trebuie privi?i ca o problem? social?!Miercuri, 20 Ianuarie 2021 ?Lumea SatuluiEi au tr?it de milenii f?r? a avea nevoie de mila nim?nui. Ba din contr?. Talpa ??rii a fost cu adev?rat talpa ??rii. R?ze?i, mo?neni, oameni liberi, cu sabia sub pern?. Oric??i cotropitori au trecut pe aici, ei ?i-au pl?tit tributul. ?n cereale, ?n vite, ?n copii ?i chiar ?i ?n s?nge, atunci c?nd nu s-a mai putut altfel. Iar dac? e s? lu?m la rost r?scoalele ??ranilor, le putem num?ra pe degetele de la o m?n?. Ei nu fac niciodat? grev?. ??i pl?tesc d?rile ?i nu a?teapt? prea multe de la c?rmuire. ?tiu c? n?dejdea e doar ?n palmele lor b?t?torite. Au mai plecat ?n bejenie, dar s-au ?ntors de fiecare dat? la ?arina lor. Cu idei noi, cu bani de investit. Ei nu vor p?r?si niciodat? definitiv ?ara. Au prea mul?i str?mo?i de ?ntors odat? cu brazda. Au prea multe semin?e de ?ngropat pentru coliva de pomenire.Acum a?teapt? doar s? nu fie min?i?i ?i ?mpiedica?i s?-?i fac? treaba. Nu cer dec?t s?-?i poat? vinde marfa. Au nevoie de intermediari serio?i care s? nu-i jupoaie, ca mai to?i negustorii vremurilor trecute. Au produs ?ntotdeauna pentru pia??. Nu doar s? se ghiftuiasc? ei. Ca s?-?i cumpere chibrituri, petrol lampant ?i ghete. C?teodat? ?i o rochi?? ?nflorat? pentru frumoasele lor so?ii. ?ntre timp, ?i nevoile lor au crescut. Dorin?a de a avea o locuin?? decent?, ap? curent? ?i acces la ?nv???tur? ?i dispensar au m?rit ?i necesit??ile. Nevoia de cash i-a f?cut pe unii s? plece din ?ar?, iar pe al?ii s?-?i dezvolte ferma. Am cunoscut mul?i astfel de fermieri. De obicei au fost ba tehniceni veterinari, ba ?oferi de autobuz, ba tractori?ti la CAP sau IAS. Oameni care au scos cumva capul ?n lume. Se zbat ?ns? ?ntre a trece dincolo de mica ferm? sau a g?si o modalitate de a rotunji afacerea. Au ?nceput s? proceseze sau au deschis o mic? pensiune. Dar ?i aici se lovesc de cerbicia a?a- ziselor autorit??i, mai locale sau mai jude?ene. ?n loc de un sprijin real, ?n loc de o consultan?? care s? le deschid? noi orizonturi. Poate de aceea este at?t de faultat? ini?iativa camerelor agricole ale fermierilor care ar putea coagula energiile acestor ??rani evolua?i. Care nu prea ?tiu cum s? fenteze APIA!!! Iar atunci c?nd sunt pedepsi?i pentru ?ndr?zneala de a face ceva las? capul ?n jos, de parc? ar fi fost prin?i la furat. Ei sunt bolnavi de bun sim? ?i r?bdare. O boal? pe care acest popor o poart? prea ad?nc.Ferma de familie este acolo unde a fost de mii de ani. Marea provocare este p?strarea ei. Niciodat? nu a fost mai aproape de dispari?ie ca acum. P??unile ?i terenurile fertile sunt confiscate de ?mecheri, politruci sau de afaceri?ti vero?i. ?nainte vreme nu erai ??ran dac? nu aveai m?car o vac?, cinci oi ?i c?teva zeci de or?t?ni. Erai doar un biet p?lma?. Numai bun de pus ?ef la comuni?ti. Poate de aceea ??ranii mai chiverni?i?i au fost numi?i chiaburi ?i pu?i ?n lan?uri.Mul?i dintre voi ?ti?i cum v-au ?inut p?rin?ii la ?coal? din bruma aia de agricultur? pe care o f?ceau ?i pe vremea ?mpu?ca?ilor de Cr?ciun. Rudimentar, dar cu toat? inima. ?n zona de deal ?i munte tradi?ia nu a murit niciodat?. Mai ales acolo unde au r?mas, ne?mbl?nzi?i, urma?ii dacilor liberiCum este ?i un fermier din ?ntorsura Buz?ului care cre?te 43 de b?l?ate m?ndre, iar ca s? le asigure nutre?ul, un f?n de poveste ?i siloz de porumb f?cut de el dup? re?eta unui sas lucreaz? 15 ha de teren ?n nu mai pu?in de 37 de parcele. Dar nu l-am auzit blestem?nd pe nimeni. Copiii lui ?i-au g?sit de lucru la ora? ?i ?i pare bine c? au f?cut a?a pentru c? vede c? ferma lui abia se mai ?ine pe picioare. A hot?r?t cu lacrimi ?n ochi s? ??i v?nd? vacile unui investitor. Ca s? nu le piard? urma, el va fi ?eful de ferm?. Altfel nu ar fi putut s? le v?nd?. E o poveste pe care mi-a? fi dorit s? nu o scriu niciodat?. A?a cum mi-a? fi dorit s? nu scriu nici acest text. Poate doar o ?tire ?n care s? anun? c? ferma de familie nu a decedat. Ba mai mult dec?t at?t. C? are un viitor asigurat!Scenariu sumbru pentru sectorul zootehnic! ”Vom avea falimente zgomotoase ale unor ferme mari” 19 ianuarie 2021 Tudor CALOTESCU Pandemia cu care se confrunt? ?ntreaga planet? de un an are efecte grave ?n toate sectoarele economiei, iar fermele din Rom?nia nu sunt ferite de acest lucru. Odat? cu pr?bu?irea industriei HoReCa, mul?i fermieri nu mai au cui s? v?nd? carnea sau laptele pe care le produc. ?n aceste condi?ii, s-ar putea ca multe ferme din ?ara noastr? s? intre ?n faliment. Subiectul a fost discutat ?n emisiunea ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”, unde Ovidiu Ghinea i-a avut al?turi pe Cristian Butnariu, vicepre?edinte ROMOVIS, dar ?i pe Dorin Cojocaru, pre?edintele Asocia?iei Patronale Rom?ne din Industria Laptelui (APRIL).”Startul din acest an ?n industria HoReCa este practic inexistent. Odat? cu declinul industriei HoReCa, trebuie s? spun c? a ap?rut sau va ap?rea ?i un declin al produc?iei agricole ?i ?n primul r?nd a pre?urilor. Deja este pe pia?? o supraproduc?ie de marf?. Ast?zi am cump?rat piept de curcan mult mai ieftin dec?t pieptul de pui ?ntr-un magazin cash and carry. Trebuie neap?rat redeschis? industria HoReCa, altfel ne putem a?tepta la o pr?bu?ire clar? a produc?iei agricole. (…) Produc?ia agricol? a fost mai pu?in? ?i mai scump?, iar produc?ia de carne este mai mult? ?i mai ieftin?. Este posibil s? avem ni?te falimente zgomotoase ale unor produc?tori mari de carne”, avertizeaz? Cristian Butnariu, vicepre?edinte ROMOVIS.?n contextul ?n care lucrurile se mi?c? at?t de greu ?n ?ara noastr?, produc?torii rom?ni s-ar putea ?ndrepta c?tre export, ?ns? ?i aici procedurile sunt din ce ?n ce mai dificile. O pia?? atractiv? pentru Rom?nia ar putea fi Marea Britanie, proasp?t ie?it? din Uniunea European?, ?ns? autorit??ile rom?ne nu par s? ini?ieze niciun demers pentru a ?mbun?t??i rela?iile comerciale cu pia?a din Insul?.”Ar trebui ca la nivel european, ca s? nu ne omor?m pe pia?a comun?, s? se sprijine ?ntr-un fel ??rile membre s?-?i v?nd? marfa ?n ??ri ter?e. Anglia, de exemplu, a ie?it din UE ?i am putea s? sprijinim exporturile c?tre Marea Britanie. Din contr?, din cauza birocra?iei crescute, noi nu prea mai putem acum s? facem export. Avem eurodeputa?i care nu ?tiu ce fac la Bruxelles. Ei trebuie s? cear? Uniunii Europene s? sprijine ??rile, s? ?mbun?t??easc? rela?ia cu Marea Britanie ca s? putem s? vindem mai repedeUita?i-v? cum pierdem acum ?nc? o oportunitate. Marea Britanie a ie?it acum din comunitatea european?, iar foarte mul?i furnizori de produse din Fran?a, Olanda, Spania, nu mai duc marfa acolo, pentru c? s-a ?ngreunat foarte mult birocra?ia. Am putea noi s? o facem. Autorit??ile din Rom?nia, MADR, ANSVSA, s? trimit? o delega?ie acolo s? ?mbun?t??im rela?ia ?i s? scad? birocra?ia ?ntre furnizorii no?tri ?i beneficiarii lor.M-a sunat un procesator s? m? ?ntrebe cum e cu reglement?rile cu Marea Britanie, c? a fost la DSV ?i i s-a spus c? nu e treaba lor. I-am spus s? se ?ntoarc? la DSV ?i s? le spun? c? de ei depinde, pentru c? ?ara respectiv? le cere un formular care, culmea, este eliberat chiar de DSV. Asta ?nseamn? lips? de comunicare de la centru c?tre teritoriu, iar cei din teritoriu nu cunosc legisla?ia. Au nevoie de instruiri”, a precizat Dorin Cojocaru.Ministrul Mediului: ”Nu sunt de acord cu legea mirosurilor. A? schimba multe din ea”19 ianuarie 2021 Legea mirosurilor a st?rnit multe reac?ii vehemente ?i a provocat panic? ?n r?ndul fermierilor care se temeau c? afacerile le vor fi ?nchise dup? promulgarea ei. ?nainte s? fie votat, proiectul de lege nu a trecut prin Comisia de Agricultur?, iar deciden?ii direct responsabili pentru problemele fermierilor habar n-au avut de efectele acesteia asupra activit??ilor agricole. Subiectul a fost abordat ?i de noul ministru al Mediului, Apelor ?i P?durilor, Tanczos Barna, ?n emisiunea ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”. Acesta ?i-a exprimat dezaprobarea fa?? de legea mirosurilor, spun?nd c? dac? ar putea, ar schimba multe din con?inutul ei.”Legea mirosurilor este lipsa acelui echilibru ?ntre fermieri ?i cei care vin ?n contact cu aceast? via?? din zona rural?. Nu suntem obi?nui?i ?i avem impresia c? lucrurile trebuie s? fie doar cum vrem noi, cei care nu facem agricultur?, iar aceste atitudini duc la astfel de legi. Eu ?i ?n?eleg pe cei care sunt uneori deranja?i de mirosurile de la fermele mari, dar de cele mai multe ori aceste ferme respect? legisla?ia ?n domeniu ?i genereaz? mult mai pu?in miros dec?t se vehiculeaz? ?i se spune c?teodat? ?i ?n media.?n zona rural?, ?n compara?ie cu Austria de exemplu, unde este absolut normal s? sim?i mirosul de la silozul de porumb, de la grajd, de la un tractor care trece pe strad? ?i duce gunoi de grajd pe c?mp, ?n Rom?nia toleran?a este mult mai mic?. ?i devine din ce ?n ce mai mic? ?i genereaz? asemenea acte normative care ?ngreuneaz? activitatea fermierilor. C?nd am fost senator, nu am fost de acord cu forma actual? a legii mirosurilor ?i nu sunt nici acum. Dac? a? putea, a? schimba multe din aceast? lege, pentru c? activitatea fermierilor nu poate fi condi?ionat? ?n halul acesta printr-un act normativ”, a precizat Tanczos Barna pentru AGRO TV.OIER DIN ROM?NIA: M-AM S?TURAT DE MAFIA CERTIFICATELOR DE ORIGINE LA BERBECI!Agroinfo 9 ianuarie 2021 - OILE DIN ROM?NIA VOR FI TOT MAI PU?INE. V?nd oile c? m-am s?turat de mafia certificatelor de origine la berbeci, spune sup?rat?cresc?torul de ovine Ioan L?sc?u Nichifor din Luncani, jude?ul Cluj. Oierul adaug? c? ovinele din Rom?nia vor fi tot mai pu?ine din cauza mafiei cu berbeci.Oierul Ioan L?sc?u Nichifor, al c?rui profil pe Facebook este Chifor Nebunul, a scris mesajul ca o replic? la un articol publicat de Revista FERMA ?i semnat de prof. Ioan P?deanu, USAMV Timi?oara. Mica ferm? de ovine de la deal sau de la munte, cu efective de 50-100 capete, poate fi profitabil? prin valoarea genetic? superioar? a animalelor ?i calitatea produselor de st?n?, scrie ?n articol prof. P?deanu. Perfect? dreptate are dl profesor P?DEANU, dar nu-i loc ?n cercul mafiei cu certificatele de origine, ?i ministrul OROS a spus c??a fost ferm? cu 100 de oi ?i a v?ndut 200 masculi cu certificate de origine, eu am oile ?n controlul oficial din 2015 ?i am certificate de bonitare la MASCULI din 2006 ?i nu vreau s? ?mi dea certificate de origine, nici pe mielu?e ?i nici pe masculi ...cum s? faci bani de mafia trafican?ilor de berbeci care ?i cump?r? de la mine ?i monteaz? oile lor care sunt ?n clasa ..A.. asta ar trebui verificat ?i dup??aceea s? facem performan?? ...oile vor fi tot mai pu?ine ?n ?ara noastr? din cauza mafiei cu MASCULI care parc? ei o inventat covrigul ...?i eu le v?nd m-am s?turat de mafia certificatelor de origine ... A scris oierul ?n mesajul transmis Revistei FERMA. Infla?ia de certificate de origine la berbeci a ?nceput odat? cu acordarea?sprijinului cuplat la ovine, subven?ie european? al c?rui cuantum pe cap de ovin? este de 17,9060 euro?pentru anul?2020. O sum? mult mai mare?prin compara?ie cu?ajutorul na?ional tranzitoriu pentru ovine, subven?ie pl?tit? de la bugetul de stat, cu un cuantum de cca 20 de lei pe cap de ovin?. Pentru c? o condi?ie obligatorie a ob?inerii sprijinului cuplat la ovine de la APIA a fost de?inerea berbecilor cu certificate de origine sau ?nscri?i ?n registrul genealogic al rasei, sec?iunea principal?, cresc?torii de oi din Rom?nia au c?utat cu disperare s? cumpere berbeci cu certificate de origine. De multe ori, oierii, s? o spunem f?r? ocoli?uri, au cump?rat certificatul de origine, h?rtia, practic, care le-a asigurat ?ncasarea banilor de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), pentru c? berbecii v?ndu?i la pachet cu certificatul de origine nu aveau valoarea celor de ras?, nici greutatea sau caracteristicile rasei, spun oierii, astfel ?nc?t, de?i ar fi trebuit s?-i foloseasc? la mont?, cei mai mul?i dintre oieri au evitat acest lucru ca s? nu-?i strice turmele,?spun ei. AGROINFO a scris ?n repetate r?nduri despre acest subiect controversat al certificatelor de origine, unde Ministerul Agriculturii prin Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie trebuie s? fac? ordine. Pe surse, AGROINFO a aflat c? sprijinul cuplat la ovine pentru anii de tranzi?ie 2021-2022 ar urma s?-?i schimbe criteriile de acordare ?i c? plata acestei subven?ii nu?va mai depinde de certificatele de origine la berbeci. Deocamdat?, nu este confirmat? oficial renun?area la legarea sprijinului cuplat ovine de certificatele de origine. Cert este c? Ministerul Agriculturii a anun?at luni, 18 ianuarie 2021, printr-un proiect de ordonan?? de urgen??,?afi?at pe site-ul oficial,?c? modalitatea de acordare a?sprijinului cuplat, at?t a celui din vegetal, c?t ?i din zootehnie, poate fi revizuit? p?n? la data de 19 februarie 2021, c?nd Rom?nia are termen pentru notificarea la Comisia European? a schemelor de plat? din agricultur? men?inute pentru anii de tranzi?ie c?tre noua Politic? Agricol? Comun?. ?C?T DE RENTABIL? ESTE O ST?N? CU 500 DE OVINE? CE SPUN OIERII ROM?NI! Agroinfo 19 ianuarie 2021 VOCEA OIERILOR. Ionu? Daniel Iorga a ?ntrebat pe un grup Facebook creat de cresc?torii rom?ni de ovine c?t de rentabil? este o st?n? cu 500 de oi. Ce i-au r?spuns oierii?Ana Maria: P?i prima dat? trebuie s?-?i plac? ceea ce faci, asta ii cel mai important, s? ai cuno?tinte ?n domeniu??i dup? ?nc??multe altele s? ai teren, saivan ?i alte condi?ii, dac? te apuci de la 0 ?i nu ai habar,?intri ?i-n ni?te datorii de nu mai ie?i veci.Mur?rescu Aurel: Eu am 400 si zic c? sunt rentabile ?i am 2 ciobani.Ioan Suciu: Prima dat?, terenul, oameni, utilaje, contabil, munca 24 din 24 .....?i dup? un an, ?ncepe adunarea, dac? e rentabil sau nu .....Dac? nu sunte?i de meserie ?i s? ?ti?i tot ce trebuie despre oaie ?i dispus s? sta?i dvs.zile,luni l?ng? ele, nu ?ncerca?i marea neagr? f?r? costum ...Hristu Tase: Persoana ar trebui s? se apuce de un efectiv de 30-40 oi tinere si in 4 ani daca opreste mielute si cu ce mai scoate , ca urmare a pierderilor sau ?mboln?virilor, face 500 capete, dar porneste cu ceva experien?? acumulat?! Eu am o medie la mine . . . Din 10 oi in 5 ani ajunsesem la 100 (din care 5 berbeci ) si am si sacrificat an de an miei de Sfintele Pa?ti, am avut si pierderi. La mine ponderea este 60 % mielute ?i 95% gemelari.Paul Bereholschi: Ii o meserie frumoasa, cu satisfac?ii, dar foarte grea ?n timpurile astea.. G?ndi?i-v? de 10 ori ?nainte de a face pasul! Baft?!Piticas Georgian Emil: Eu am incercat cu suffolk, texel, asaf, Palas lapte, Palas carne si s-au cur??at de carcean de nu a r?mas una sau mai bine zis unul.Lau Berchiu: Dac? ai p??une ?i ??i vezi tu cu familia de ele, tr?ie?ti decent, nu te ?mbog??e?ti.Adina Melinte: Dac? ai experien??, teren mult in proprietate, dispozitie de a renun?a la s?rb?tori si s? stai nonstop acolo, un om care sa trag? cot la cot cu tine , bani de salariu, m?ncare, ?ig?ri ?i hainele sp?late.....c? to?i au aceste preten?ii, c?ini buni care s? miroas? lupul.....mai continui?...?? Utilaje sau bani care s? i?i permit? s? lucrezi terenul ca s? ai hran? pt animale, bani pt tratamente si vaccinuri, oameni care sa te ajute la toate astea......muuuuulte....si mai presus de toate S? IUBE?TI ANIMALELE....nu s? le privesti ca pe o sursa de venit!!!!!!!!!Sorin Panait: Oieritul este ca APICULTURA. Trebuie s? lucrezi tu TOT. Ochiul t?u este obligat s? VAD? TOT, altfel..., e ?eap?.Ion Gheju: De la mine un sfat, mai bine te-ai apuca de politic?, cea mai rentabila meserie din ?ar?.Cioranu Ionu?: Trebuie sa se g?ndeasc? bine pe ce vrea sa se axeze ( lapte/ carne), trebuie sa ?tie dinainte in ce zona va avea ferma ( munte/ deal/ campie), si ?n func?ie de asta s? ??i aleag? rasa de oi potrivit?.Andrei Dorin: Dac? nu e?ti n?scut ?i crescut ?ntre animale, indiferent care, atunci stai lini?tit c? pierzi banii ?i te umpli de necazuri ?i datoriiDogaru Neam?u Doru: Prima, ??i achizi?ionezi celebra ghioag? de cioban pentru c? v? ve?i da o gr?mad? de ghioage unii altora la coaste ca ?n Baltagul. Dac? ai deja o p??une asigurat? cred c? vei face bani frumo?i f?r? a te ?mbog??i.Trebuie s? te ?in? c?rca la munc? ?i s? fii optimist.Mihai Gabriel Popa: Trebuie s? ai ad?post, teren, for?a de munc?, pia?a de desfacere, foarte mult? r?bdare ?i minim 20 000 de euro / an banii t?i pentru minim 3 ani c?nd ?ncepi s? intri pe profit. Dac? nu ai experien?? cu animalele, po?i s? ui?i ce am scris mai sus, o s? pierzi ?i banii ?i vei r?m?ne ?i f?r? animale. 500 de oi productive - fie sunt cump?rate din ales, fie sunt crescute de tine, ?n turma de 500 de oi po?i s? o duci ?n productivitate maxim cam ?n 5 ani, dar ?n acest timp o cam ?ntre?ii (obligatoriu o surs? extern? de venit). Mult succes!Alex Costin: ?n primul rand trebuie s? existe pasiunea pentru ramura asta a zootehniei sau, mai bine zis, s? ai dragoste pentru animale, p?m?nt. ?n al doilea r?nd, dac? nu ai avut niciodat? ?un num?r c?t de mic de oi, te sf?tuiesc s? acumulezi c?t mai mult? informa?ie despre tot ce??nseamn? oaie??i s? ?ncepi cu un num?r mic, s? vezi dac? te atrage. Dup? o perioad?, dac? vei sim?i c????i dore?ti ?i mai mult ?i iar??i mai mult, ?n ciuda greut??iilor int?mpinate in drumul ?sta de fermier??nseamn? c? e?ti la un pas de reu?it?! Revin la ideea principal?, nu??ncerca s??fugi??nainte de a ?nv??a s??mergi??i prive?te animalele ca pe o pasiune, astfel profitul va veni de la sine!Vasile Dumitru: Dac? vrei lapte, greu g?se?ti cioban mulg?tor s? fii sigur c? nu te lasa b?lan ?n plin muls. A doua problem? e dac? ai p??une alocat? de prim?rie A treia problem?, dac? ai proprietate p?m?nt pentru lucerna, porumb etc. ?i ar mai fi priceperea ta dac? nu ai drag de ele ?i le??ii numai pt c??tig, te pa?te falimentul.Monica Marilena Ichim: ?n primul rand ar fi bine s?-?i plac? ceea ce faci. ?n al doilea rand, te rog s?-?i iei un caiet ?i un pix??i s?-?i?r?spunzi la c?teva intrebari:- pe ce v? axa?i-carne, lapte sau mixt-cre?terea se face ?n mod extensiv (doar pe p??une), semiintensiv(vara-p??une, iarna-ad?post), intensiv(doar ad?post)- dac? r?spunsul e unul din primele 2, ar trebui s? calcula?i dac? p??unea este potrivit? pentru num?rul de animale pe care il ave?i si pentru c?t timp, daca raspundeti cu ultima varianta ar fi bine sa va ganditi cum obtineti mancarea pentru ele-in cazul in raspunsul intrebarii de mai sus este semiintensiv/intensiv, v? g?ndi?i la un ad?post ce trebuie sa asigure animalelor toate cele necesare-cine are grija de animale si daca aveti angajati, care e salariul acestora-cum/ce produceti si unde valorificati-cred ca am mai zis, dar puteti sa va ganditi cum asigurati furajarea animalelor c?t stau in adapostAcum ca aveti o minima idee si vi se pare ca nu puteti duce 500 de oi, dar ar merge vreo c?teva...g?ndi?i-v? c?te pute?i duce. Un sfat! Nu v? baza?i pe subven?ii! Acestea pot fi un bonus! Dac? ave?i ?ntreb?ri, le a?tept cu drag!Ps: ?tiu c? nu am trecut tot, dar?s?-?i fac??omul o idee.Moldovan Teodor: Eu ciob?nesc din anii 80, pe timpul lui Ceau?escu cine avea 100 de oi era bogat, acum cu 300, 400 tr?ie?ti s? nu mori de foame dac? ??i calculezi toate cheltuielile f?r? munca ta.Andrei Pintilie: Dac? nu ai practic?, nu e?ti crescut ?n domeniul zootehniei ?i drag de ele, nici nu te apuca pt c? la oi trebuie s? fii din an ?n an, zi ?i noapte, ?nu ai?Pa?te, Cr?ciun, s?rb?tori nimic, toate zilele sunt la fel ?i ?n plus ciob?nia trebuie respirat?.Fila Bratosin: Eu eram la ajutorul social, am cump?rat 1 oaie de dragul copilului meu, oaia a f?tat 2 melu?e ?i pe urm? am prins drag de ele, am cump?rat an de an p?n? acum de am ajuns la efectivul de 500, cine ?tie ?i iube?te animalele, d? de la gur? lui m?ncare ?i le cump?r? la oi. Tot ce este necesar, vaccinurile, porumbul nutre?ul, apa, ?n primul r?nd ad?postul, totul e s?-?i plac?, s? fii ?ndr?gostit de ele, nu po?i pleca ?n vacan?e, tu trebuie s? fii ?n jurul lor, mai ales acum c?nd sunt f?t?rile, eu nu m? pot desp?r?i de ele p?n??nu voi mai putea duce lingura la gur?, cei ce ave?i oi, s? v? tr?iasc? ?i s? ave?i un an plin de bucurii!!!Workshop "Solutii stiintifice inovatoare in agricultura de la Romchim Protect", editia a 8-a, 2021 Ferma 19 ianuarie 2021 Producatorul si furnizorul de solutii chimice inovante?Romchim Protect?a organizat la sediul companiei un workshop dedicat informarii mass-mediei si instruirii fermierilor cheie privind portofoliul propriu de produse pentru agricultura, noile tehnologii de cultura disponibile in sfera fertilizarii de specialitate si a constituit lansarea oficiala a?Campaniei de Primavara 2021. Bucurandu-se de continuitate, workshopul s-a aflat in acest an la?a opta editie.Evenimentul a fost deschis de?Fondatorul societatii, domnul Ion NECULCEA, responsabil principal cu activitatea de cercetare, inventica si inovare. ? Romchim Protect?a transmis pietei un mesaj puternic privind importanta cruciala a agriculturii in strategia companiei, alaturi de?aviatie (degivranti), FMCG - dezinfectanti si materialele de constructii. Acest mesaj a fost constituit din urmatoarele elemente:1. Lansarea?parteneriatului strategic?cu?Smart Agricultural Services (SAS), firma de distributie de inputuri agricole condusa de?Marius GIRBEA, catre care Romchim Protect a externalizat efortul de promovare si comercializare a portofoliului de solutii dedicate fermierilor.?Marius GIRBEA?a prezentat produsele cheie, enumerate mai jos in prezentul comunicat, precum si primele rezultate tehnice convingatoare inregistrate in ferme cu produsele nou lansate.2. Compania Romchim Protect a?anuntat intrarea in topul select si exclusivist al producatorilor furnizori integrati de solutii de nutritie vegetala din Romania, dispunand in portofoliu atat de fertilizanti solizi, cat si foliari, precum si de biostimulatori de conceptie proprie. Acest acces va fi amplificat si de marirea semnificativa a capacitatii proprii de productie de ingrasaminte solide granulate hidrosolubile, printr-o investitie in valoare de 4,5 milioane de euro ce va fi realizata incepand cu anul 2021. 3. A fost lansat si prezentat?ingrasamantul solid granulat hidrosolubil inovant?AzoSulf cu o formula originala NPK 30-0-0 plus 15% sulf si 7% carbon. Produsul este realizat din ingrediente de cea mai buna calitate, la?standarde de puritate specifice industriei alimentare. El este destinat in principal culturilor mari, floarea soarelui, rapita si cereale. Inovatia centrala a produsului consta si in?integrarea tehnologei GeMIX?constand intr-un?biostimulator proprietar?si inovant menit?sa mobilizeze in nutritia plantelor fosforul indisponibil din punct de vedere fizico-chimic, dar prezent in cantitati suficiente in solurile din Romania.4. O alta premiera a fost prezentarea marcii umbrela pentru solutiile agricole ale companiei sub numele ??Agrisol – High Quality Fertilizers??, precum si sloganul comercial global ??Nutritia plantelor pe bune?? sub care vor evolua impreuna?Romchim Protect?si?SAS?incepand din acest moment.5. Nu in ultimul rand, compania a prezentat si primele doua produse aprobate de leaderul mondial al ecocertificarii,?EcoCert, in speta?fertilizantul solid hidrosolubil EcoMax Equilibrium?(cu o?formula NPK 0-15-15 + 15% calciu) si?biostimulatorul agricol pe baza de aminohumat Rerum Eco. Aceste doua produse sunt destinate agricultorilor romani de pe segmentul bio, atat pentru cultura mare cat si pentru culturile horticole, acest segment aflandu-se intr-o expansiune exponentiala in ultimii ani la noi in tara la cererea consumatorilor interesati de hrana sanatoasa.?In sinteza, compania isi declina leadershipul pe urmatoarele coordonate:- un flux constant de produse inovante, create ca urmare a feed-back-ului critic primit de la fermierii beneficiari;- oferirea de consultanta tehnica si personalizarea formulelor produselor in functie de realitatea pedo-climatica si agro-tehnica a fiecarei ferme;- principalul promotor in Romania al tehnologiei de fertilizare lichida cu macro si micro-elemente prin injectare in sol;- sensibilizarea si educarea fermierilor romani in materie de disponibilitate efectiva prin solubilizare superioara a macro si micro-elementelor din fertilizantii folositi;- singurul furnizor de fertilizare vegetala cu capacitati reale de delicvescenta, adica disponibilizarea elementelor nutritive blocate aflate in sol (de exemplu fosforul);- specialistul de necontestat al biostimularii auxinice.Alaturi de decidentii enumerati mai sus, in cadrul evenimentului a fost prezent?un public reprezentativ?constituit din echipa de vanzari a SAS, fermieri cheie din Romania si Republica Moldova reprezentand peste 50.000 ha si presa agricola si generalista, centrala si locala. Evenimentul s-a incheiat cu?vizita edificatoare a capacitatilor de productie ultra-moderne?ale firmei, ocazie cu care au putut fi vazute si primele sarje din produsul?AzoSulf?produse pentru agricultorii care l-au comandat deja si il vor aplica in primavara acestui an.?Romchim Protect?este un producator roman industrial cu capital privat integral, specializat in conceptia si productia de solutii chimice inovante de cea mai buna calitate, activ pe piata din Romania si strainatate inca din anul 1998. Mai multe detalii privind societatea:? temporare pentru utilizarea de tratamente pe baz? de neonicotinoide la semin?ele de porumb ?i sfecl? de zah?r ianuarie 19, 2021 agrimanet Pentru campania de prim?var? 2021,?Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale?(MADR), ?n temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009,?a autorizat utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a unor produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semin?elor de porumb, precum ?i a semin?elor de sfecl? de zah?r?tratate cu un produs de protec?ia plantelor pe baz? de neonicotinoide.Este al doilea an consecutiv ?n care Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale?NU acord? autoriza?ii temporare pentru tratamentul semin?elor de floarea-soarelui cu produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor.Perioadele?pentru care se acord? autoriza?iile temporare?sunt: 25 ianuarie – 24 mai 2020, ?n cazul trat?rii ?i utiliz?rii semin?elor de porumb??i?1 martie – 30 mai pentru utilizarea semin?elor tratate de sfecl? de zah?r.Decizia MADR vine ?n urma solicit?rii Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare (Federa?ia Na?ional? PRO AGRO, Liga Asocia?iilor Producatorilor Agricoli din Rom?nia – LAPAR, ?????????????Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia – APPR ?i Uniunea de Ramur? Na?ional? a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV) ?i a Federa?iei Cultivatorilor de Sfecl? din Rom?nia.Utilizarea semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu neonicotinoide pentru combaterea unor d?un?tori NU constituie niciun pericol pentru organismele nevizate, inclusiv pentru insectele polenizatoare.Autoriza?iile temporare reprezint? instrumente legale pe care le au la dispozi?ie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protec?ie a plantelor ?n ?i pentru situa?ii unde exist? risc fitosanitar asupra unicat MADRMinisterul Agriculturii: Semin?ele de floarea-soarelui nu se pot trata cu neonicotinoide ?n campania de prim?var? Angelica Lefter - 19 ianuarie 2021 Tratamentul cu neonicotinoide pentru s?m?n?a de floarea-soarelui este interzis ?n campania de prim?var? din acest an. Ministerul Agriculturii a emis un comunicat ?n care subliniaz? c? s-au emis autoriz?ri temporare pentru tratarea semin?elor ?n campania agricol? urm?toare, ?ns? aceste derog?ri vizeaz? doar culturile de porumb ?i sfecl? de zah?r.Agrointeligen?a- AGROINTEL.RO a informat fermierii ?nc? din luna decembrie c? Ministerul Agriculturii a autorizat temporar utilizarea mai multor produse pentru tratarea cu insecticide neonicotinoide a semin?elor de porumb ?i floarea-soarelui. Mar?i, 19 ianuarie, MADR a emis un comunicat ?n care arat? c? ?n temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea ?n situa?ii de urgen?? a unor produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semin?elor de porumb, precum ?i a semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu un produs de protec?ia plantelor pe baz? de neonicotinoide, pentru campania de prim?var? 2021.Potrivit inform?rii, este al doilea an consecutiv ?n care Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale nu acord? autoriza?ii temporare pentru tratamentul semin?elor de floarea-soarelui cu produse pe baz? de substan?e active din categoria neonicotinoidelor.Perioadele pentru care se acord? autoriza?iile temporare sunt: 25 ianuarie – 24 mai 2020, ?n cazul trat?rii ?i utiliz?rii semin?elor de porumb ?i 1 martie – 30 mai pentru utilizarea semin?elor tratate de sfecl? de zah?r.Decizia Minsiterului Agriculturii vine ?n urma solicit?rii Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare (Federa?ia Na?ional? PRO AGRO, Liga Asocia?iilor Producatorilor Agricoli din Rom?nia – LAPAR, Asocia?ia Produc?torilor de Porumb din Rom?nia – APPR ?i Uniunea de Ramur? Na?ional? a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV) ?i a Federa?iei Cultivatorilor de Sfecl? din Rom?nia.?n comunicatul transmis este specificat ?i faptul c? utilizarea semin?elor de sfecl? de zah?r tratate cu neonicotinoide pentru combaterea unor d?un?tori NU constituie niciun pericol pentru organismele nevizate, inclusiv pentru insectele polenizatoare.Autoriza?iile temporare reprezint? instrumente legale pe care le au la dispozi?ie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protec?ie a plantelor pentru situa?ii unde exist? risc fitosanitar asupra culturilor.Simptome produse de organismele d?un?toare la cereale p?ioase ianuarie 19, 2021 agrimanet Simptome produse de organismele d?un?toare la cereale p?ioaseSimptome produse de ciuperci?n general, bolile plantelor de cultur? produse de ciuperci se caracterizeaz? prin c?teva tipuri principale de simptome, care permit ?i identificarea lor.Simptomele ce apar pe diferitele organe la cereale p?ioase sunt variate, dup? cum urmeaz?:? la flori, boabe, spice:pustule brune sau negre , lineare , de 2-3 mm pe rahis, glume ?i ariste (ex Puccinia graminis);spice r?sfirate, boabele evidente, brune pline cu un praf negricios, ur?t mirositor (ex Tilletia sp );spicele total sau par?ial se in?lbesc , se usuc? ?i se acoper? cu o pasl? alb? sau roz? (ex Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum );pete mici pe palee ?i boabe , pu?in evidente cu rare puncti?oare negricioase (ex Septoria tritici);boabele, plevele, aristele distruse ?i ?nlocuite de un praf negricios care se scutur? u?or (ex. Ustilago tritici);spicele acoperite de o pulbere negricioas? (ex Cladosporium herbarum);spicele acoperite de un mucegai fin , ro?iatic (ex Calonectria graminicola).? pe frunze si pai:perni?e p?sloase, pr?foase, albe cenu?ii (ex. Erysiphe graminis);pete de 1-5×02-0,5 cm, brune , cu aspect reticulat (ex Pyrenophora teres);dungi galbui-cenu?ii sau brunii-cenu?ii de-a lungul nervurilor, ?n dreptul c?rora ?esuturile uneori se sf??ie ( ex Pyrenophora graminea);dungi galbene , de-a lungul nervurilor, acoperite cu pustule g?lbui de 0,5-1,0 x0,3-0,5 mm, mai frecvente pe frunze (ex. Puccinia striiformis ) ;pustule brune –deschis sau negre, risipite neregulat , de 3-5x 1-2 mm(ex. Puccinia hordei) ;la baza paiului pete galbene cu margine brun? , in dreptul c?rora tulpina mai tarziu se ?ndoaie. (ex . Cercosporella herpotrichoides ).Simptome produse de bacterii:?n cazul bacteriozelor care afecteaz? poaiase, pot fi ?nt?lnite urm?toarele tipuri de simptome:P?t?ri de forme ?i m?rimi diferite:circulare/eliptice/neregulate/striuri longitudinale/hidrozatecu sau f?r? aureol? (halo), cu margini difuze sau bine delimitat?, uneori ad?ncitemici (c??iva mm)brune – apar pe frunze, tulpini, inflorescen?e, semin?e ?i glume;petele conflueaz?, por?iuni mari de frunze necroz?ndu-se ?i cap?t?nd un aspect ?ars”;?n condi?ii favorabile, ?esuturile infectate exsudeaz? masa de bacterii (dup? uscare poate c?p?ta aspect de cruste galbene) ?i produc ?mboln?virea altor plante. Exemplu: Pseudomonas syringae pv. syringae; Pseudomonas syringae pv. coronofaciens.Alte simptome:– spicele infectate sunt nedezvoltate, rahisul este deformat, boabele sunt ?i?tave, aristele sunt deformate ?i ?nnegrite. Exemplu: Xanthomonas translucens pv translucens.Simptome produse de virusuri ?i organisme analoageCele mai comune ?i r?sp?ndite simptome produse de virusuri sunt:deform?ri externe ale plantei, pete clorotice ?i necroze pe frunze,talia pitic?, ?ng?lbenirea plantei , spice incomplet formate ?i o ?nfr??ire puternic? toamna ( ex. Wheat dwarf virus.)piticire sever? ?nso?it? de lipsa ?nspic?rii, ?ngalbenirea v?rfurilor ?i nervurilor frunzelor, ?nfr??ire redus? ?i spice cu un num?r mare de spicule?e sterile (ex. Barley yellow dwarf virus).striuri fine sau dungi de culoare verde deschis, paralele cu nervurile, care se transform? ?ntr-o dungare sever? ?i mozaic pe m?sura ce boala progreseaz?. Cre?terea plantelor bolnave este redus?, fra?ii sunt r?sfira?i iar spicele care se formeaz? sunt mici ?i sterile (ex. Wheat streak mosaic virus.)pete ?i striuri clorotice care se transform? ?n necroze de culoare gri sau maronie, necroze circulare, fusiforme sau ?n form? de ?V”. ?n?l?imea paiului este redus?, ?nspicarea ?nt?rziat?, num?rul florilor este mai mic, iar o parte din acestea r?m?n sterile datorit? polenului pu?in ( ex. Barley stripe mosaic virus.)Simptome produse de insecte, acarieniD?un?ri produse de organisme d?un?toare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau ?n interiorul organelor atacate:roaderea r?d?cinilor (Melolontha melolontha);roaderea la colet (larvele de Agrotis segetum);galerii pe r?d?cini (Agriotes spp.);scheletarea frunzelor (c?r?bu?i);minarea frunzelor (larvele mu?telor miniere)roaderea frunzelor sub form? de dungi (puricii cerealelor);gale (Contarinia tritici, Haplodiplosis eqvestris);?ist?virea boabelor (Haplothrips tritici).D?un?rile produse de organisme d?un?toare cu aparat bucal de supt, apar ?n urma faptului c? pentru hr?nire d?un?torii introduc ?n ?esuturi saliv?, con?in?nd enzime care determin? modific?ri morfologice ?i biochimice ale acestora, printre care amintimdecolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide);deform?ri ?i color?ri ale frunzelor (afide, acarieni).Simptome produse de nematozideformarea frunzelor, scurtarea internodiilor (Anguina tritici)gale ?n ovare (Anguina tritici)?ngro?area frunzelor de la v?rf (Heterodera avenae).ATENTIE: Confirmarea organismului d?un?tor se face dup? un examen de laboratorAsocia?ia Cresc?torilor de Bivoli din Transilvania – Anun? ?n aten?ia cresc?torilor de bubaline din Rom?nia agrointeligenta.ro - 19 ianuarie 2021 O nou? societate de ameliorare pentru ?ntocmirea ?i men?inerea Registrului Genealogic la rasa Bivol Rom?nesc. Asocia?ia Cresc?torilor de Bivoli din Transilvania transmite, prin intermediul Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, o informare pentru cresc?torii de animale din Rom?nia care de?in efective de bivoli.Iat?, integral, comunicarea Asocia?iei Cresc?torilor de Bivoli din Transilvania:?N ATEN?IA CRESC?TORILOR DE BUBALINE DIN ROM?NIA,Asocia?ia noastr? a fost recunoscut? ca Societate de ameliorare prin RECUNOA?TEREA NR. 18/11.11.2020 , aprobat? de Conducerea ANZ prin Decizia nr. 704/12/.11.2020, pentru ?ntocmirea ?i men?inerea Registrului Genealogic la rasa Bivol Romanesc, ?i, este acreditat? din anul 2015 prin ACREDITAREA nr. 66, pentru determinarea calitat?ii genetice la bubaline, testarea performantelor si evaluare genetic?, prin controlul performan?elor produc?iei de lapte. Prin aceste documente a fost aprobat Programul de ameliorare al rasei Bivol romanesc, Regulamentul de organizare ?i func?ionare a Registrului Genealogic ?i Metodologia de lucru pentru testarea performan?elor.Ne adres?m tuturor cresc?torilor de bubaline, care doresc s? se ?nscrie ?n asocia?ie, ?i s? ?nscrie bubalinele ?n Programul de ameliorare al rasei, ?n vederea efectu?rii test?rii performan?elor ?i ?nscrierii ?n Registrul genealogic a bubalinelor pe care le au ?n axploata?ie, bivolite care au cel pu?in o f?tare ?nregistrat? ?n RNE, juninci ?i tinret bubalin peste 2 ani, ?n vederea acces?rii sprijinului cuplat ?n zootehnie, sprijin ce se acord? de la 1 la 100 capete ?nscrise intr-o exploata?ie ?i a ajutorului de stat pentru animale locale ?n pericol de abandon ?i pe cale de dispari?ie ?i a altor facilit??i: certificate zootehnice, participarea la lucr?ri de ameliorare, ?ncadrarea bubalinelor ?n piramida amelior?rii.Rug?m pe cei care doresc, s? ne contacteze la nr. de telefon 0748168985 – Pop Alexandru ?i 0740589396 – Chereche? Ioan, sau la adresa de e-mail: acb_transilvania@, pentru a le pune la dispozi?ie actele necesare ?unicarea Asocia?iei Cresc?torilor de Bivoli din Transilvania este semnat? de pre?edintele organiza?iei, C?lin Andrei Zanc.Hectare ?ntregi de gr?u r?s?rit, distruse de o turm? de oi! Ramona Dasc?lu - 19 ianuarie 2021 Gr?u de toamn? r?s?rit, distrus de o turm? de oi! Se pare c? unii cresc?tori de oi nu ?in cont de faptul c? agricultorii rom?ni, care au trecut anul trecut printr-o secet? crunt?, au nevoie ca de aer, ?n acest an, de produc?ii bune, care s?-i scoat? din impas. A?a se face c? g?ndindu-se doar la ei ?i la animalele lor, unii ciobani ??i bag? turmele de oi ?n culturile fermierilor, culturi r?s?rite de altfel, ?n care fermierii ?i-au pus toate speran?ele.Un astfel de caz, ?n care o turm? de oi a distrus aproape 10 hectare de gr?u de toamn?, care se prezenta foarte bine pentru aceast? perioad?, a avut loc ?n satul Gura Idrici, comuna Ro?ie?ti, jude?ul Vaslui. ?nt?mplarea a fost f?cut? public? pe pagina de Facebook a comunei. ?n postare se arat? c? un fermier din comun?, cel mai probabil, nu va putea recolta nimic de pe o suprafa?? de 10 hectare de gr?u din cauza oilor care au m?ncat plantele proasp?t r?s?rite.”Cu to?ii ?tim c? 2020 a fost un an greu pentru agricultur?, culturile au fost grav afectate de acest fenomen. La fel de afecta?i au fost ?i cresc?torii de animale. Dar, ?n acest? toamn? condi?iile meteo au fost mult mai bune, fa?? de anul precedent, 2019, au fost precipita?ii, iar ?ns?m?n??rile de toamn? s-au desf??urat ?n condi?ii propice, putem spune c? ?n 2021 va fi o recolt? bun? la gr?u! C?t se va face pe hectar nu ?tim, dar ?tim c? un fermier va avea ?i ?n acest an o ,,gaur?” de aproximativ 10 ha, de unde nu va putea recolta mai nimic. Probabil, unii cresc?tori de ovine din Gura Idrici au aplicat, ?n acest an, tactica greierului ?i nu au str?ns nimic pentru iarn?, probabil au ?tiut c? acel gr?u va r?s?ri din timp ?i va fi numai bun de p??unat”, se arat? ?ntr-o postare de pe pagina de Facebook a comunei Ro?ie?ti, din jude?ul Vaslui.Acuzele la adresa cresc?torilor de oi din comuna Ro?ie?ti nu se opresc ?ns? aici. ”Nu mai discut?m de p?dure, unde sunt o prezen?? zilnic? din prim?var? ?i p?n? toamna t?rziu, un lucru nu tocmai legal, dar, probabil, p?durarul din zon? are alte ocupa?ii. Rezultatele prezen?ei oilor ?n p?dure se v?d ?n fiecare prim?var?, c?nd mistre?ii migreaz? spre culturile agricole. Las aceast? fotografie spre analiza dumneavoastr? ?i cred c? nici voi nu sunte?i de acord ca al?ii s?-?i bat? joc la propriu de munca altora!”.Zeci de oi pasc nestingherite ?n cultura de gr?uPest? porcin? african?, confirmat? la ?nc? un mistre? g?sit mort pe un fond de v?n?toare vasluian 19 ianuarie 2021Vineri, 15 ianuarie 2021, Institutul de Diagnostic ?i S?n?tate Animal? (IDSA) Bucure?ti a transmis Prefecturii Vaslui confirmarea unui caz de pest? porcin? african? (PPA) la un mistre? g?sit mort pe Fondul de V?n?toare 49 B?cani, prin intermediul unui buletin de analiz?.Potrivit unei post?ri pe pagina de Facebook a Institu?iei Prefectului din jude?ul Vaslui de luni, 18 ianuarie 2021, ca urmare a confirm?rii diagnosticului, la solicitarea Direc?iei Sanitare Veterniare ?i pentru Siguran?a Alimentului (DSVSA) Vaslui, Institut?ia Prefectului a convocat Centrul Local de Combatere al Bolilor (CLCB) la nivelul judet?ean, care a aprobat Planul de ma?suri pentru combaterea PPA i?n confirmare la porcii mistret?i.?Facem apel din nou, pe aceasta? cale la ceta?t?eni, cresca?torii de porcine, sa? anunt?e de urgent?a? medicul veterinar i?n situat?ia i?n care apar modifica?ri i?n statusul de sa?na?tate al porcinelor din gospoda?riile proprii sau apar cazuri de mortalitate i?n ra?ndul porcinelor.?Ava?nd i?n vedere evolut?ia alarmanta? a virusului pestei porcine africane pe teritoriul judet?ului Vaslui, DSVSA Vaslui i?mpreuna? cu Institut?ia Prefectului – judet?ul Vaslui face un apel ca?tre primari, consiliile locale s?i ca?tre ceta?t?eni sa? trateze cu maxima? responsabilitate act?iunile care t?in de prevenirea ra?spa?ndirii virusului s?i recomanda? sa? respecte cu strictet?e toate act?iunile impuse de autorita?t?ile competente.?Orice suspiciune de boala? trebuie comunicata? de urgent?a? medicului veterinar sau autorita?t?ilor publice locale”, precizeaz? Institu?ia Prefectului Vaslui.Alte trei cazuri de pest? porcin? african? erau confirmate ?n acela?i jude? cu doar ?apte zile ?nainteAceea?i Institu?ie a Prefectului din Vaslui anun?a ?n data de 11 ianuarie a.c. c? erau confirmate un caz pozitiv de PPA la porcii mistret?i din Fondul de Va?na?toare 2 Negres?ti, apart?ina?nd de AJVPS Vaslui s?i dou? cazuri la porcii mistret?i de pe Fondul de Va?na?toare 37 Ca?rja apart?ina?nd de AVS Mistret?ul.?n cazul porcilor mistre?i cu pest? porcin? african? depista?i pe Fondul de Va?na?toare 37 Ca?rja, confirmarea venea de la Laboratorul Sanitar Veterinar s?i pentru Sigurant?a Alimentelor Ias?i, prin buletin de analiza?, i?n data de 8 ianuarie 2021.Tot i?n data de 8 ianuarie 2021, IDSA Bucures?ti confirma prin buletin de analiza? cazul de PPA la porcul mistret? va?nat pe Fondul de Va?na?toare 2 Negres?ti.Mi?carea necontrolat? a porcinelor, unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii?n data de 6 noiembrie 2020, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) tr?gea concluzia c? mi?carea necontrolat? a porcinelor (unul din principalii factori de risc pentru difuzarea PPA) s-ar fi diminuat semnificativ ?n perioada interdic?iilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.Ca atare, num?rul de focare de pest? porcin? african? s-ar fi mic?orat ?i el anul trecut.?ANSVSA a efectuat o analiz? a situa?iei PPA ?n Rom?nia de la diagnosticarea primului focar ?n iulie 2017, la Satu Mare, p?n? la data de 01.11.2020, ?n baza unui studiu efectuat de Autoritatea European? pentru Siguran?a Alimentelor pentru Rom?nia, ?in?ndu-se cont de evolu?ia ?i analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat ?n ?edin?a cu ?efii Serviciilor Veterinare din ??rile membre a Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.?Conform studiului se putea estima o cre?tere a num?rului de focare ?n anul 2020 fa?? de anul 2019. Totu?i, prin m?surile luate de autorit??ile din Rom?nia s-a reu?it o sc?dere a num?rului acestora. Este adev?rat c? reducerea focarelor ?n anul 2020 se datoreaz? ?i restric?iilor impuse pe perioada st?rii de urgen??, aspect care demonstreaz? c? mi?carea necontrolat? a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii”, se men?iona ?n documentul de pres? citat. Tanczos Barna: Trebuie s? existe o rela?ie corect? ?ntre fermieri ?i v?n?tori 19 ianuarie 2021Rela?ia dintre fermieri ?i administratorii fondurilor de v?n?toare din Rom?nia este una cel pu?in delicat?. Am prezentat, de-a lungul timpului, numeroase cazuri de conflicte ?ntre cele dou? p?r?i, acestea fiind ?nte?ite ?n ultima vreme ?i de r?sp?ndirea pestei porcine africane (PPA) prin intermediul porcilor mistre?i. Mai mult dec?t at?t, fermierii se pl?ng constant c? animalele s?lbatice le intr? ?n culturi ?i fac pagube uria?e, ?n timp ce v?n?torii nu iau atitudine pentru a le opri. Subiectul a fost abordat ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, unde Ovidiu Ghinea l-a adus ?n fa?a publicului AGRO TV pe noul ministru al Mediului, Apelor ?i P?durilor, Tanczos Barna. Acesta a subliniat c? problemele men?ionate nu se vor solu?iona p?n? c?nd nu va exista un dialog real ?i corect ?ntre fermieri ?i v?n?tori.”Poate nu o s? fie armonie, dar o rela?ie corect? ?ntre fermieri ?i cei care administreaz? fondurile de v?n?toare trebuie s? existe. ?i v?n?torii trebuie s? ?n?eleag? c? au nevoie de agricultori ?i zi de zi, s?pt?m?n? de s?pt?m?n?, s? aib? comunicare, s? aib? o rela?ie corect? cu ei, dar ?i agricultorii trebuie s? vin? ?n sprijinul lor cu diverse solu?ii.Eu dac? aleg cea mai proast? loca?ie pentru lanul de porumb, ?n imediata vecin?tate a p?durii, cu siguran?? o s? am pagub?. Nici n-o s? am nicio ?ans? s? protejez lanul de porumb de atacul ur?ilor ?i mistre?ilor. Aici ar trebui s? existe acel dialog ?ntre v?n?tor ?i agricultor. Unde sunt zonele care pot fi protejate cel mai u?or, cum ?mi aleg culturile?V? spun din propria experien??. Trei sau patru ani la r?nd am l?sat 30 de arii de porumb neprotejat, f?r? gard electric, iar restul l-am protejat cum am putut. Cele 30 de arii au fost m?ncate an de an, iar ?n rest am avut pagube foarte pu?ine”, a explicat ministrul Mediului ?n direct la AGRO TV.?EXCLUSIV! Planul noului ministru al Mediului pentru oprirea r?sp?ndirii PPA la mistre?i 19 ianuarie 2021 R?sp?ndirea pestei porcine africane (PPA) reprezint? o problem? uria?? pentru agricultura rom?neasc?, ?ara noastr? ajung?nd ?n momentul de fa?? s? nu mai produc? nici m?car o treime din cantitatea de carne de porc necesar? pentru consumul intern. Unul din principalii vectori de r?sp?ndire ai virusului PPA sunt porcii mistre?i, care umbl? nestingheri?i prin p?durile din toat? ?ara.Fermierul Dimitrie Musc? a semnalat ?n repetate r?nduri problemele din zona sa, unde, dup? spusele sale, p?durile sunt pline de mistre?i mor?i de PPA ale c?ror cadavre nu le ridic? nimeni. De aceea, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea l-a avut ca invitat pe noul ministru al Mediului, Apelor ?i P?durilor, Tanczos Barna, pentru a discuta aceast? problem? care persist? ?n Rom?nia de ani de zile.”Am avut s?pt?m?na trecut? o discu?ie cu domnul ministru Oros. Eu am propus o nou? abordare, pentru c? s-a v?zut c? ?n anii trecu?i solu?iile nu au fost eficiente ?i am avut preten?ii ?i a?tept?ri de la asocia?iile de v?n?toare, dar nici activitatea lor nu a fost compensat? financiar, nici nu au primit acel sprijin de care aveau nevoie pentru a duce cadavrele la incinerare sau s? le ?ngroape. Adev?rul este c? asocia?iile de v?n?toare tr?iesc din acele exemplare care sunt extrase din fondurile de v?n?toare. Ele nemaiexist?nd, a ap?rut ?i problema financiar? care ?i apas? ?i care trebuie cumva rezolvat?”, a precizat Tanczos Barna.Ministrul Mediului a subliniat astfel c? asocia?iile de v?n?toare trebuie pl?tite pentru a efectua patrularea ?i sprijinite cu mecanismele necesare ca s? adune cadavrele mistre?ilor mor?i de PPA ?i s? le ?ngroape sau s? le transporte la un centru de incinerare.”Eu am propus ca ?n momentul ?n care cele dou? ministere avem preten?ii ca aceste asocia?ii s? desf??oare anumite activit??i, ele trebuie pl?tite. Deci trebuie s? ?i pl?tim pentru patrulare, pentru c? altfel nu vom g?si acele cadavre nic?ieri. ?i avem exemple clare din Europa, unde asocia?iile de v?n?toare care f?ceau patrulare pe fondul de v?n?toare primeau o anumit? sum?. Nu s? fac? ei profit din treaba asta, dar m?car strictul necesar, s? acopere cheltuielile.Eu ?i domnul Oros ca mini?tri degeaba ?i rug?m frumos, degeaba le spunem c?t de important e, degeaba le spunem c? trebuie s? ajute societatea ?i fermierii, pentru c? o s? spun? ”din ce ?i de ce?” Deci trebuie s? vin? ?i sprijinul financiar ?i cu siguran?? lucrurile vor sta mult mai bine. (…) Vom avea o propunere c?tre Guvern ?n acest sens, sper ca s?pt?m?na aceasta sau s?pt?m?na viitoare s? fie finalizat?”, a mai ad?ugat Tanczos Barna, care atrage aten?ia c? toat? ?ara este ”?nro?it?” de PPA ?i m?surile trebuie s? vin? c?t mai anizatiile de fermieri propun masuri pentru dezvoltarea sistemelor de irigatii ianuarie 19, 2021 Clubul Fermierilor Romani atrage atentia cu privire la faptul ca suprafata de teren irigabila din tara noastra este una scazuta si propune autoritatilor lansarea, in regim de urgenta, a unor masuri pentru dezvoltarea infrastructurii de irigatii. ?Unele dintre problemele actuale cu care se confrunta Romania cand vine vorba de irigatii sunt reprezentate de: infrastructura de irigatii insuficienta raportata la suprafata de teren care ar trebui sa fie irigata, infrastructura de irigatii existenta este invechita, distrusa, nereabilitata si nemodernizata (probleme mari sunt la statiile de pompare ale ANIF care nu au fost reabilitate/modernizate; canalele de aductiune apa sunt colmatate), situatii in care structura reabilitata / modernizata de catre ANIF a cedat la momentul punerii in functiune, dar si imposibilitatea ANIF de a furniza apa in mod constant.Pentru a veni in ajutorul agricultorilor, Clubul Fermierilor Romani propune o serie de solutii cu scopul de a gasi o rezolvare: Dispunerea urgenta de catre MADR / ANIF a efectuarii lucrarilor pentru restaurarea sistemelor de irigatii, decolmatarea canalelor prin solutii identificate in functie de specificul local (de ex.: decolmatare prin escavare a unei portiuni din canal, ca masura de moment) si includerea de catre ANIF in programul de dragare a tuturor zonelor din tara care se confrunta cu aceasta problema.Clubul Fermierilor Romani a fost foarte implicat si in problema reprezentata de seceta. Ca urmare a sesizarilor primite de la fermierii din mai multe judete, am transmis adrese catre MADR si MAI prin care solicitam urgentarea formarii comisiilor si declansarea procedurilor de constatare a pagubelor in toate zonele afectate de seceta, avand in vedere ca fermierii au depus deja documentele de calamitate la primarii.”Clubul Fermierilor Romani este o asociatie non-profit, non-guvernamentala, formata din fermieri performanti, care promoveaza interesele agricultorilor din intreaga tara.Mecanica Ceahl?u – alegerea optim? a fermierilor De Food Biz La ian. 19, 2021 Mecanica Ceahl?u are o tradi?ie ?i o experien?? de 99 de ani ?n echipamente agricole ?i are acum cel mai extins portofoliu din istoria pania a parcurs ?n ultimii ani un amplu proces de reorganizare ?i modernizare (linie de vopsire cu pulbere ?n c?mp electrostatic complet modernizat?; ma?ini unelte cu comand? numeric? – strunguri, centre de prelucrare, ma?ini de debitat cu laser; instala?ii pentru sudur? de ultim? genera?ie), extindere a capacit??ii de produc?ie ?i specializare de personal, reu?ind astfel o consolidare a calit??ii ?i cre?terea standardului de excelen?? ?i fiabilitate pentru toate produsele dezvoltate ?n fabrica de la Piatra Neam?.Mai aproape de fermieri?ntr-un an ?n care contextul de pia?? vine cu multiple provoc?ri – de la secet?, la pandemie – Mecanica Ceahl?u continu? extinderea re?elei de showroom-uri cu deschiderea punctului de lucru de la Iernut, jude?ul Mure?. Ini?iativa face parte din demersul companiei de a aduce produsele sale mai aproape de fermieri ?i de a facilita acestora accesul la echipamente performante necesare ?n cadrul lucr?rilor agricole.Gam? nou? de sem?n?toriPortofoliul companiei este adaptat permanent nevoilor fermierilor ?i cuprinde toata gama de utilaje necesare lucr?rilor de prelucrare a terenului, sem?nat, ?ntre?inere culturi ?i se adreseaz? tuturor categoriilor de ferme. Astfel, anul acesta am lansat ?n lucru la fermieri cea mai nou? gam? de sem?n?tori de plante pr??itoare (SAFIR 6, SAFIR 8, PHOENIX 6 ?I PHOENIX 8) ?i p?ioase (SUP 300DIAMANT ?i SUP 400DIAMANT), gama care aduce o schimbare radical? ?n ceea ce prive?te design-ul, tehnologia ?i capabilit??ile ?n teren, realiz?nd lucr?ri optime cu un nivel ridicat de precizie. Al?turi de echipamentele proprii, produsele-partenere pe care Mecanica Ceahl?u le distribuie pe pia?a din Rom?nia sunt disponibile permanent ?n stocul companiei: tractoare Steyr, remorci, ma?ini de erbicidat Projet, ?nc?rc?toare frontale Stoll, rma?ii suplimentare despre produsele din portofoliu sunt disponibile pe?mecanicaceahlau.ro, ?n?catalogul online??i la dealerii companiei din toat? ?ara.Surs? articol RevistaFerma.roPROGRAM AMELIORARE BIVOL ROM?NESC! SUBVEN?II APIA PENTRU CRESC?TORII DE BIVOLI! Agroinfo 19 ianuarie 2021 ANUN? ASOCIA?IE FERMIERI! Asocia?ia Cresc?torilor de Bivoli din Transilvania anun?? c? a fost recunoscut? ca societate de ameliorare pentru rasa Bivol Rom?nesc ?i?de?ine registrul genealogic. Fermierii care cresc bivoli beneficiaz? de sprijinul cuplat zootehnic chiar ?i pentru un singur animal eligibil la plat? ?i de pl??i compensatorii M?sura 10, Pachetul 8 Rase locale ?n pericol de abandon. Pentru 2020, cuantumul SCZ bivoli?e de lapte este de 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal.Asocia?ia noastr? a fost recunoscut? ca Societate de ameliorare prin RECUNOA?TEREA NR.18/11.11.2020, aprobat? de Conducerea ANZ prin Decizia nr.704/12.11.202, pentru ?ntocmirea ?i men?inerea registrului Genealogic la rasa Bivol Rom?nesc ?i este acreditat? din anul 2015 prin ACREDITAREA nr.66, pentru determinarea calit??ii genetice la bubaline, testarea performan?elor ?i evaluare genetic?, prin controlul performan?elor produc?iei de lapte. Prin aceste documente a fost aprobat Programul de ameliorare al rasei Bivol Rom?nesc, Regulamentul de organizare ?i func?ionare a Registrului Genealogic ?i Metodologia de lucru pentru testarea performan?elor. Ne adres?m tuturor cresc?torilor de bubaline, care doresc s? se ?nscrie ?n asocia?ie, s? ?nscrie bubalinele ?n Programul de ameliorare al rasei, ?n vederea efectu?rii test?rii performan?elor ?i ?nscrierii ?n Registrul genealogic al bubalinelor pe care le au ?n exploata?ie, bivoli?e care au cel pu?in o f?tare ?nregistrat? ?n RNE, juninci ?i tineret bubalin peste 2 ani, ?n vederea acces?rii sprijinului cuplat zootehnic, sprijin ce se acord? de la 1 la 100 capete ?nscrise ?ntr-o exploata?ie ?i a ajutorului de stat pentru animale locale ?n pericol de abandon ?i pe cale de dispari?i ?i a altor facilit??i: certificate zootehnice, participarea la lucr?ri de ameliorare, ?ncadrarea bubalinelor ?n piramida amelior?rii. Rug?m pe cei care doresc, s? ne contacteze la num?r de telefon 0748168985 - Pop Alexandru ?i 0740589396 - Chereche? Ioan sau la adresa de e-mail: acb_transilvania@, pentru a le pune la dispozi?ie actele necesare ?nscrierii. Pre?edinte ACBT DEJC?lin Andrei ZancINDUSTRIE ALIMENTARADependen?i de importurile alimentare. 19 ian, 2021 | Alina Stanciu | ?n 2019, gradul ?n care produc?ia local? a acoperit consumul a sc?zut la majoritatea produselor de baz? Pe fondul unei cre?teri u?oare a consumului la unele alimente precum carnea ?i preparatele din carne, fructe ?i zah?rul, gradul ?n care produc?ia Rom?niei acoperea ?n 2019 necesarul de consum al popla?iei a sc?zut fa?? de anul trecut. Cele mai mari deficite s-au ?nregistrat la pe?te, unt, piersici ?i nectarine, carne de porc ?i ro?ii. La fructe, spre exemplu, deficitul este de 34%. ?n 2019, un an ?n care produc?ia agricol? a fost dintre cele mai bune, iar modelul de consum al popula?iei a fost similar cu cel din 2018, Rom?nia s-a afundat ?i mai mult ?n deficitul cu produse alimentare de baz? precum legume, fructe ?i carne. Astfel, fa?? de anul anterior, produc?ia local? a acoperit o pondere mai mic? din necesarul de consum la legume (total), tomate, varz?,ceap?,carne de porc, carne de vit?,organe comestibile, fructe (total), dar ?i mere, prune, piersici ?i nectarine, potrivit unui studiu realizat de Institutul Na?ional de Statistic?. Aceasta ?i datorit? unei u?oare cre?tere a consumului. "Consumul mediu anual de produse vegetale continu? s? reprezinte componenta de baz? a consumului alimentar mediu anual", spun anali?tii INS care au remarcat o cre?tere a consumului mediu anual la unele produse de origine vegetal? cu pondere mare ?n alimenta?ia popula?iei printre care fructe ?i produse din fructe (?n echivalentfructe proaspete); zah?r ?i produse din zahar (?n echivalent zah?r rafinat). ?n schimb, s-a ?nregistrat sc?dere la consumul de cereale ?i produse din cereale (?n echivalent cereale boabe); legume ?i produse din legume (?n echivalent legume proaspete); leguminoase boabe; pepeni; cartofi; gr?simi vegetale (greutate brut?). ?n ceea ce prive?te consumul de produse de origine animal?, se remarc? cre?teri la toate componentele de baz?, mai exact la carne, produse din care, lapte, produse din lapte, ou?, pe?te ?i gr?simi. Men?ion?m c? gradul de autoaprovizionare, un indicator calculat de c?tre Institutul Na?ional de Statistic?, arat? ?n ce m?sur? produc?ia intern? acoper? cerin?ele interne de consum al popula?iei. Rom?nia a importat cu 26% mai mult lapte brut ByRO.aliment January 19, 2021 Institutul Na?ional de Statistic? (INS) informeaz? c? importurile de lapte brut ?n ?ara noastr? s-au majorat cu 26,1% ?n primele 11 luni din 2020, transmite Bursa.ro.?n acela?i interval, cantitatea de lapte colectat? de unit??ile procesatoare de la exploata?iile agricole ?i centrele de colectare a fost mai mare cu 1,1% dec?t ?n aceea?i perioad? din anul anterior.?n intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020, s-a ?nregistrat o cre?tere cu 11.335 de tone a cantit??ii de lapte de vac? pe care unit??ile procesatoare au colectat-o.Analiz?nd ?ndeaproape principalele ramuri ale industriei lactatelor, observ?m c? produc?ia a fluctuat ?n primele 11 luni ale anului 2020 fa?? de acela?i interval din anul anterior astfel:Unt: cu 1.078 tone (+11,3%)Lapte de consum: cu 25.673 tone (+8,6%)Br?nzeturi: cu 814 tone (+0,9%)Lapte acidulat (iaurt, iaurt de b?ut, lapte b?tut ?i alte produse lactate similare): cu 579tone (-0,3%)Sm?nt?na de consum: cu 105 tone (-0,2%).Noiembrie 2020 vs noiembrie 2019Valorile raportate pentru luna noiembrie 2020 fa?? de cele din noiembrie 2019 arat? c? unit??ile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vac? mai mare cu 2.188 de tone (+2,7%). ?n perioada analizat?, cantitatea de lapte brut importat? de c?tre unit??ile procesatoare s-a majorat cu 1.105 de tone (+9,9%).Produc?ia realizat? ?n noiembrie 2020 a fluctuat ?n raport cu cea din noiembrie 2019 astfel:Unt: 150 tone (+16%)Sm?nt?n? de consum: 242 tone (+4,4%)Lapte de consum: 1.018 tone (+3,5%)Lapte acidulat (iaurt, iaurt de b?ut, lapte b?tut ?i alte produse lactate similare): 322 tone (+1,9%)Br?nzeturilor: 472 de tone (-6,4%).Drago? Constantinescu, ?eful Ursus Breweries, desemnat noul Pre?edinte al Asocia?iei Berarii Rom?niei 19 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??iAngela Alexandru Membrii Asocia?iei Berarii Rom?niei l-au desemnat ?n func?ia de Pre?edinte pe Drago? Constantinescu, Pre?edinte al Ursus?Breweries. Din 1 ianuarie 2021, Drago? Constantinescu a preluat noile atribu?ii din cadrul Asocia?iei de la Dan Robinson, Managing Director HEINEKEN Rom?nia, care a asigurat pre?edin?ia pe parcursul anului 2020. ”Continu?m s? ne concentr?m eforturile pe o dezvoltare sustenabil? a sectorului ?i pe promovarea unui consum responsabil de bere ?n Rom?nia. Ne a?tept?m ca pia?a berii s? ??i continue maturizarea, de?i contextul sanitar ?i economic este dificil, astfel ?nc?t berea s? reprezinte un actor cheie at?t ?n generarea de cre?tere economic?, c?t ?i ?n momentele de relaxare pe care le petrecem al?turi de cei dragi.”, a completat Drago? Constantinescu.Drago? Constantinescu este Pre?edinte al Ursus?Breweries Rom?nia ?i Managing Director Romania and Hungary ?n cadrul Asahi Europe & International din februarie 2019. Anterior, el a ocupat diverse func?ii de conducere la nivel na?ional ?i regional ?n Marea Britanie, Belgia, Olanda, Suedia, Norvegia ?i Polonia ?n cadrul British American Tobacco, ?n ultimul s?u rol al?turi de BAT superviz?nd zona de nord a Europei Centrale: Polonia, Republica Ceh?, Slovacia, Ungaria ?i ??rile baltice.De 17 ani, Asocia?ia Berarii Rom?niei reprezint? industria?local??de bere ?i are ca obiective?dezvoltarea unui sector durabil, promovarea unui mediu competi?ional transparent, asigurarea?un tratament egal ?i corect ?n fa?a institu?iilor de reglementare ?i educarea?consumatorilor de bere cu privire la beneficiile ?i consumul responsabil de bere. ?ncep?nd din 2008, Asocia?ia Berarii Rom?niei a devenit parte a produc?torilor de bere europeni, reprezenta?i prin organiza?ia Berarii Europei, fondat? ?n 1958, la Bruxelles.Membrii s?i actuali din Rom?nia sunt: BERGENBIER SA, HEINEKEN Rom?nia SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES ?i MARTENS, al?turi de microber?ria CLINICA DE BERE.??mpreun?, cei ?ase produc?tori furnizeaz? 85% din cantitatea de bere consumat? ?n Rom?nia - ?n sc?dere cu peste 7% de la declan?area pandemiei.? Totodat?, din Asocia?ie fac parte ?i reprezentan?i ai produc?torilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA ?i? ASOCIA?IA PRODUC?TORILOR DE HAMEI DIN ROM?NIA.Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilit??ii, ?n sensul eficientiz?rii consumului de ap? ?i de energie ?n produc?ia de bere sau ?n reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse ?n circula?ie ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPENNY vrea ca peste jum?tate din produse s? fie rom?ne?ti sau s? aib? ingredientul principal din Rom?nia HYPERLINK "" Raluca Nicolae19 Ianuarie 2021, Companii Exclusiv Pentru 2021, PENNY ??i propune s? continue planul de expansiune ?i s? deschid? ?ntre 20 ?i 25 de noi magazine ?n mai multe regiuni ale ??rii, astfel ?nc?t s? ating? cifra de 300 de magazine pe plan local, a declarat, pentru wall-street.ro, Daniel Gross, CEO PENNY Rom?nia.De?i pentru PENNY 2020 a fost un an dificil pentru business, retailerul a reu?it s? ??i ating? obiectivele la nivel de expansiune ?i a deschis 20 de noi magazine, ajung?nd la 276 de unit??i la nivel na?ional. Pentru 2021, planurile de expansiune r?m?n la fel de abi?ioase ca ?i cele de anul trecut.La ?nceput de an, retailerul a deschis deja dou? magazine ?n Bucure?ti ?i ?n Reghin, pe 14 ianuarie. ?n luna februarie, reprezentan?ii Penny au declarat c? retailerul va mai deschide dou? noi magazine ?n Dumbr?veni, jude?ul Suceava ?i ?n Bistri?a N?s?ud.Investi?ii de 100 milioane euro ?n 2021 pentru magazinele PENNYPotrivit reprezentan?ilor RETAILERULUI, PENNY ??i propune s? investeasc? 100 milioane euro ?n urm?toarele trei direc?ii: 25 de noi magazine, cel de-al patrulea depozit de la Filia?i ?i 100 de remodel?ri ?n noul PENNY.Totodat? PENNY ??i va dezvolta mai multe m?rci proprii, printre care ?i Hanul Boieresc, o gam? ce con?ine 100% produse fabricate ?n Rom?nia, care a fost relansat anul trecut. ?Din 2020, ?n consolidarea planurilor noastre pentru Rom?nia, ne-am propus ca, ?n urm?torii trei ani, 60% din sortiment s? fie produs, procesat ?i s? aib? ingredientul principal din Rom?nia. Ceea ce ?nseamn? c? vom continua s? cump?r?m rom?ne?te ?i s? sus?inem produc?torii locali”, precizeaz? Daniel Gross.Astfel c?, anul acesta, retailerul va investi ?n remodelarea unor magazine deja existente, ?n produse de provenien?? rom?neasc? cu m?rci proprii reprezentative, expansiunea ?n Rom?nia pentru urm?torii zece ani, precum ?i ?n digitalizarea ?i automatizarea proceselor opera?ionale.PENNY, parte a grupului german REWE, a deschis primul magazin deschis pe pia?a local? ?n anul 2005. ?ntreaga re?ea este deservit? de trei centre logistice situate ?n localit??ile ?tef?ne?tii de Jos, Turda ?i Bac?u. ?n prezent, re?eaua PENNY Market ?n Rom?nia este alc?tuit? din 276 de magazine la nivel na?ional ?i o echip? format? din peste 4.800 de angaja?i.Annabella: Anul acesta vom dep??i 100 de magazine 19 Jan 2021 | de Alina Dragomir Annabella, al doilea cel mai important juc?tor independent care activeaz? pe pia?a local?, ?i-a setat ca anul acesta s? dep??easc? pragul de 100 de magazine, ceea ce ?nseamn? c? vorbim despre cel pu?in 11 deschideri.”Vom continua eficientizarea proceselor interne ?n paralel cu men?inerea bugetelor de investi?ii cel pu?in la nivelul celor din anul 2020, viz?nd ?n special extinderea re?elei noastre. Prin urmare, ne a?tept?m ca anul acesta s? dep??im 100 de magazine ?n re?eaua noastr?. De altfel, deschiderile de noi magazine vor ?ncepe chiar din luna ianuarie”, a declarat Dorina Mutu, proprietara Annabella.?Annabella a ?ncheiat anul 2020 cu 90 de unit??i comerciale, iar bugetul de investi?ii alocat extinderii re?elei s-a ridicat la 1,7 milioane de euro. ?n ceea ce prive?te a?tept?rile financiare, retailerul v?lcean a ?ncheiat anul cu o cre?tere a cifrei de afaceri de 10%, iar pentru 2021 ?inta este de a men?ine rimul de cre?tere.”Chiar ?i ?n contextul actual ne propunem o cre?tere de 10% a cifrei de afaceri. Nu ne a?tept?m s? fie un proces u?or, ?ns? anul care tocmai se ?ncheie ne demonstreaz? c? avem resursele de business ?i capacitatea de adaptare pentru a trece cu bine peste vremuri dificile. Ne a?tept?m la un an destul de complicat pentru pia?a de retail. ?n ceea ce ne prive?te, 2021 este un an care va marca, odat? cu extinderea re?elei noastre de magazine, trecerea c?tre modern trade, iar aceasta se va reflecta ?n modul ?n care abord?m politica de promo?ii, oferte ?i pricing”, a punctat proprietara Annabella.?Annabella este al doilea cel mai mare juc?tor din pia?a local? de retail ?n func?ie de cifra de afaceri ?i num?r de magazine, av?nd ?n prezent 90 de magazine, situate ?n jude?ele V?lcea, Arge? ?i Olt. Retailerul este de?inut de so?ii Dorina ?i Dan Mutu, care au dezvoltat ?i un business de produc?ie - R?ureni, unul dintre cele mai mari branduri locale de conserve din fructe ?i legume.Kaufland Rom?nia ?ncepe vaccinarea angaja?ilor ?mpotriva COVID-19 Publicat ?n categoria Stiri Mar?i, 19 Ianuarie 2021 12:27 ?ncep?nd de ast?zi, echipele Kaufland Rom?nia ?ncep vaccinarea ?mpotriva COVID-19, din dorin?a de a se proteja ?i de a avea grij? de s?n?tatea lor ?i a celor din jur.Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori priva?i din Rom?nia, cu o medie de aproximativ 15.000 de angaja?i.Angaja?ii din retail fac parte dintr-un segment cheie, cu rol esen?ial, prioritizat de autorit??i ?n etapa a doua din cadrul Strategiei de vaccinare.,,?n fiecare zi, cei din linia ?nt?i duc o lupt? grea. Sunt deosebit de recunosc?tor ?n numele ?ntregii echipe Kaufland c? suntem printre primii care vor beneficia de aceast? solu?ie mult-a?teptat? de o lume ?ntreag?: speran?a unui viitor f?r? fric?”, declar? Marco H??l, CEO Kaufland Rom?nia ?i Republica Moldova.Angaja?ii Kaufland Rom?nia din magazine, depozite ?i birouri, se vor vaccina ?ncep?nd de azi, conform program?rilor din cadrul platformei oficiale de vaccinare.,,Suntem de azi mai puternici ?n fa?a virusului care ne-a transformat tuturor vie?ile, iar magazinele Kaufland devin ?i mai sigure. ?i eu m? voi vaccina al?turi de colegii mei, c?rora le mul?umesc c? dau dovad? de responsabilitate fa?? de ei ?i cei din jur, la fel ca p?n? acum”, adaug? Marco H??l.?nc? de la declan?area pandemiei, Kaufland Rom?nia a f?cut toate eforturile pentru a avea un spa?iu sigur de cump?r?turi, at?t pentru clien?i, c?t ?i pentru angaja?pania a investit astfel peste 20 de milioane de lei ?n implementarea m?surilor de protec?ie ?i preven?ie ?n spa?iile sale - magazine, depozite ?i sedii – ?i este primul lan? de hipermarketuri care ?i-a certificat spa?iile cu standardul interna?ional DEKRA, ce atest? c? respect? toate m?surile de prevenire a r?sp?ndirii Covid-19 ?i sunt oficial ,,loca?ii de ?ncredere”.Magazinele Kaufland Rom?nia sunt dotate cu por?i de termometrizare contactless la intrare, dispensere automate f?r? atingere cu dezinfectant de m?ini gratuit pentru clien?i ?i angaja?i, geamuri de protec?ie la casele de marcat, benzi de semnalare a distan?ei de siguran?? ?i signalistic? ce promoveaz? mesajele de preven?ie, igienizarea spa?iilor comune e f?cut? de mai multe ori pe zi, iar angaja?ii au echipamente de protec?ie de unic? folosin?? ?i acces la o linie telefonic? special? pentru informare corect? ?i complet?.foodpanda Rom?nia va livra rapid produse de la farmaciile Help Net Andra Imbrea 19 Jan 2021 - ?tiri ?i Nout??ifoodpanda anun?? parteneriatul cu lan?ul de farmacii Help Net pentru comanda ?i livrarea rapid? a produselor din farmacii la domiciliul clien?ilor. ?n prim? etap?, serviciul va fi disponibil pentru farmaciile selectate din Bucure?ti & Ilfov, Cluj-Napoca, Bra?ov, Gala?i ?i Oradea, urm?nd s? fie extins ?n 27 de ora?e din ?ar? p?n? la sf?r?itul primului trimestru al anului. Prin acest parteneriat, utilizatorii foodpanda vor putea comanda din sec?iunea Shops / Magazine a platformei, de la cea mai apropiat? farmacie din re?eaua Help Net, aleg?nd din cele peste 2000 de produse disponibile. Printre categoriile de produse incluse ?n aplica?ie se num?r?: vitamine ?i suplimente, medicamente care se pot elibera f?r? prescrip?ie medical?, produse de ?ngrijire ?i frumuse?e, produse destinate mamei ?i copilului, diet? ?i wellness, produse pentru cupluri, aparatur? medical?, dar ?i produse antiseptice sau dezinfectante.?Prin parteneriatul cu re?eaua de farmacii Help Net continu?m extinderea categoriilor de produse disponibile ?n aplica?ia foodpanda pentru livrare rapid?, deschiz?nd o nou? vertical? de business de mare importan??. Astfel, utilizatorii no?tri ??i vor putea comanda acas? produsele farmaceutice sau de ?ngrijire de care au nevoie imediat?, inclusiv medicamente care se elibereaz? f?r? prescrip?ie medical?, dar ?i vitaminele ?i suplimentele alimentare, at?t de necesare ?n special ?n sezonul rece",?a declarat Andreea Petri?or, Managing Director foodpanda Rom?nia. Potrivit reprezentan?ilor companiei, flota de livratori foodpanda va livra produsele solicitate ?n maximum 30 de minute de la momentul plas?rii comenzii ?n aplica?ie, iar valoarea minim? a unei comenzi este de 50 lei. Intervalul orar ?n care se pot efectua comenzi va depinde ?n principal de programul fiec?rei farmacii Help Net, acesta fiind diferit ?n func?ie de loca?ie.foodpanda.ro este cea mai mare platform? online de comenzi de m?ncare din Rom?nia, colabor?nd, ?n prezent, cu peste 6000 de comercian?i (restaurante ?i retaileri) din Bucure?ti, Cluj-Napoca, Timi?oara, Ia?i, Bra?ov, Constan?a, Arad, Ploie?ti, Oradea, Gala?i, Craiova, Sibiu, Pite?ti, T?rgu Mure?, Baia Mare, Bac?u, Buz?u, Br?ila, Sebe?, Satu Mare, Piatra Neam?, R?mnicu V?lcea, Foc?ani, T?rgovi?te, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Mioveni, Roman, T?rgu Jiu, Deva, Bistri?a, Boto?ani, Suceava, Roman, Zal?u ?i Slatina. ?ncep?nd de anul trecut, foodpanda ?i-a extins serviciile ?n zona comer?ului rapid ?i acoper? o gam? diversificat? ?n afara livr?rii de m?ncare, integr?nd ?n sec?iunea Shops din platform? mii de produse disponibile pentru livrare imediat? de la zeci de parteneri din retailul alimentar ?i non-alimentar precum: cora Rom?nia, Kaufland Rom?nia, Inmedio, Viva Shop ?i mul?i al?ii.foodpanda este parte a grupului Delivery Hero, una dintre cele mai mari platforme de comenzi ?i livr?ri de m?ncare la nivel global ?i lider ?n ceea ce prive?te num?rul restaurantelor partenere, utilizatori activi ?i volum de comenzi ?n mai multe ??ri dec?t oricare dintre competitorii s?i.Glovo, parteneriat de 100 de milioane de euro cu firma elve?ian? de real estate Stoneweg. Extindere inclusiv pe pia?a din Rom?nia Companii Glovo, parteneriat de 100 de milioane de euro cu firma elve?ian? de real estate Stoneweg. Extindere inclusiv pe pia?a din Rom?nia Andra Oprescu Andra Oprescu scris ieri, Startup-ul spaniol Glovo, operatorul platformei omonime de livr?ri rapide la domiciliu, ?ncheie un parteneriat strategic de 100 milioane de euro cu firma elve?ian? de real estate Stoneweg pentru extinderea re?elei de puncte de livrare ?i stocare a produselor, inclusiv ?n Rom?nia. Stoneweg va investi 100 de milioane de euro ?n construc?ia, amenajarea ?i renovarea propriet??ilor destinate spa?iilor de stocare ?i livrare ale Glovo (a?a-numitele dark stores). Parteneriatul are rolul de a spriji extinderea diviziei de Q-Commerce (Quick Commerce) a Glovo. Pie?ele vizate de acord sunt Rom?nia, Italia, Spania ?i Portugalia. Tranzac?ie - Life Is Hard preg?te?te preluarea Divizia de Q-Commerce a Glovo a fost ?nfiin?at? anul trecut ?i vizeaz? extinderea gamei de produse livrate de Glovo, prin acorduri cu diferi?i parteneri. Astfel, Glovo a ad?ugat, pe l?ng? livr?rile de m?ncare, parteneriate cu libr?rii, firme de cosmetice ?i al?i retaileri. ?n contextul extinderii re?elei de parteneri de retail ai diviziei Q-Commerce, Glovo sper? s? ajung? la 100 de puncte de livare p?n? la sf?r?itul anului, din care o parte vor fi ?n Rom?nia. ?n prezent, Glovo are 18 astfel de spa?ii ?n Lisabona, Madrid, Milano ?i Barcelona.Penny ?ncepe anul cu noi deschideri de magazine meatmilk 20 ianuarie 2021 Planul de expansiune al discounterului PENNY Rom?nia continu? prin deschiderea a dou? noi magazine ?n Bucure?ti ?i ?n Reghin, jude?ul Mure?. Astfel, re?eaua PENNY ajunge la un num?r total de 278 de magazine.Magazinul PENNY din Bucure?ti de pe Bulevardul Decebal are o suprafa?? total? de 594 m2??i patru case de marcat. Cei 16 angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i la cump?r?turi de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul orar 7:30 – 22:00 ?i duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Cel de-al doilea magazin deschis ?n luna ianuarie se afl? ?n Reghin, jude?ul Mure? ?i este situat pe Strada V?n?torilor, Nr. 26-28. Magazinul, cu o suprafa?? total? de 1.374 m2, dispune de 39 de locuri de parcare, dintre care dou? pentru persoanele cu dizabilit??i. Cei 17 angaja?i din noul PENNY ?i a?teapt? pe clien?i la cump?r?turi de luni p?n? s?mb?t? ?ntre 7:30 ?i 21:00 ?i duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Ambele magazine deschise ?n luna ianuarie dispun de noul format PENNY. Accentul este pus pe?design-ul nou ?i primitor, iar sesiunea de cump?r?turi pentru clien?i este ?mbun?t??it? datorit? zonei extinse pentru?produse proaspete,?m?rci proprii?pe gustul rom?nilor, dar ?i datorit??semnaliz?rii vizibile a promo?iilor ?i a categoriilor principale de alimente.Noile magazinele integreaz? toate elementele noii identit??i vizuale?PENNY Punct??i ale noului concept de comunicare.??Economisim bani, nu dragoste”??nseamn? pentru clien?ii PENNY posibilitatea de a face cump?r?turi inteligente f?r? a renun?a la bucuriile vie?ii – la generozitate, la produsele de calitate ?i la prospe?imea acestora sau la momentele pl?cute petrecute cu cei dragi. Supermarket-urile m?resc investi?iile ?n 2021 Editat de Cristian Florin Popescu De Food Biz La ian. 19, 2021 Juc?torii din comer?ul modern se preg?tesc s? deschid? circa 400 de magazine noi ?n 2021 ?i s? scoat? din buzunare 700-800 mil. euro pentru investi?ii ?n expansiune, ?n moderniz?ri ?i ?n logistic?, arat? estim?rile ZF pe baza datelor transmise de companii.?Bugetul de investi?ii pe acest an e mai mare dec?t ?n 2020, se apropie de pragul de 100 mil. euro“, spune Daniel Gross, CEO-ul discounterului german Penny.?n 2021 compania va atinge pragul de 300 de magazine ?n Rom?nia, ceea ce ?nseamn? 24-25 de unit??i noi, pe l?ng? construc?ia unui nou depozit.Dezvoltarea accelerat? ?n vreme de pandemie nu este o surpriz? ?n contextul ?n care ?apte dintre cele zece re?ele din comer?ul modern local au deschis magazine noi ?n 2020, un an marcat de pandemia de COVID-19. ?n total au fost inaugurate 421 de unit??i noi de tip hipermarket, supermarket, proximitate modern?, discount ?i cash & carry, acesta fiind al doilea cel mai bun an pentru expansiune de dup? 2019.?n timp ce alte domenii erau blocate sau mergeau la ralanti, comer?ul modern ?i-a continuat investi?iile ?i dezvoltarea. Deschiderile de magazine ?nseamn? nu doar c? rom?nii au apetit de consum, ci ?i locuri noi de munc?. ?n ceea ce prive?te 2021, cele mai multe re?ele – respectiv Kaufland, Lidl, Penny, Mega Image ?i Profi – vor merge ?nainte cu dezvoltarea ?n pofida pandemiei de CoOVID-19, miz?nd pe un ritm cel pu?in la fel de alert ca ?n anul anterior.Continuarea articolului pe ZF.roGLOBALAnali?tii care au prezis pandemia Coronavirus: Foametea ia propor?ii, noi conflicte mondiale ?n 5-10 ani. La ce riscuri este expus? Rom?nia? 19 ian, 2021 | ?erban Bu?cu | Economi?tii de la World Economic Forum, care vorbesc ?nc? din 2006 despre iminen?a apari?iei unei pandemii devastatoare pentru economie, au lansat un nou raport privind riscurile globale, Global Risk Report 2021. ?ntr-o conferin?? de pres? online, speciali?tii organiza?iei au explicat c? lumea se confrunt? ast?zi cu alte riscuri majore, pe care pandemia de Coronavirus nu a f?cut dec?t s? le accentueze. Printre altele, pentru prima dat? ?n ultimii 20 de ani a crescut nivelul s?r?ciei extreme, ca ?i num?rul oamenilor care sunt amenin?a?i de perspectiva foametei. ?n opinia unanim? a anali?tior ?i a reprezentan?ilor companiilor multina?ionale care au participat la lansare revenirea este imposibil? f?r? implicarea Statului, inclusiv prin infuzii de bani. Pe de alt? parte, gigantul financiar Allianz a lansat un raport denumit Barometrul de Risc 2021(Allianz Risk Barometer 2021) ?n care se refer? inclusiv la Rom?nia ?n particular ?i la riscurile la care ?ara noastr? se expune. Circul politic ?i instabilitatea legislativ? r?m?n principalele riscuri independente de pandemie, la noi ?n ?ar?. Autorii Global Risk Report, publica?ie sus?inut? ?i de cel mai mare broker de asigurare din lume, Marsh McLennan, lider ?i ?n Rom?nia cu subsidiara local?, vin cu o abordare liberal? , ?n sensul ideilor promovate de Partidul Democrat ?n Statele Unite ale Americii. Ei reiau tezele care apar ?n majoritatea rapoartelor de risc emise ?n ultimii ani de companiile multina?ionale din domeniul financiar-bancar ?i nu numai. ?n opinia autorilor, amenin??rile climatice r?m?n principala ?ngrijorare, chiar ?i dup? izbucnirea pandemiei de Coronavirus. Al doilea risc major identificat este cre?terea disparit??ilor ?n economie ?i ?n societate. Borge Brende, pre?edintele World Economic Forum, a subliniat c? s?r?cia extrem? a re?nceput s? creasc? pentru prima dat? ?n ultimele dou? decenii, fapt care expune un num?r din ce ?n ce mai mare de oameni riscului de foamete. " Pandemia COVID 19 cre?te disparit??ile ?i fragmentarea social?. ?n urm?torii 3-5 ani constituie o amenin?are pentru economie, iar ?n urm?torii 5-10 ani va duce la sl?birea stabilit??ii geopolitice", afirm? Raportul. ?n al treilea r?nd, arat? sursa citat?, ne expunem riscurilor venite din digitalizarea accelerat?, cum ar fi frauda informatic? sau c?derile sistemelor informatice. Paradoxal, consider? speciali?tii aminti?i, accelerarea procesului de digitalizare este una dintre c?ile ce trebuie urmate pentru a ie?i din criz?, ?ns? riscurile care vin din acest proces sunt din ce ?n ce mai amenin??toare. ?n acest context, Cristian Fugaciu, CEO al Marsh Rom?nia spune c? firmele ?i chiar statele ar trebui s? reevalueze riscurile la care se expun ?i s? ia mai serios ?n calcul acele riscuri devastatoare, cu probabilitate mic? de apari?ie, cum este ?i cazul actualei pandemii. " Organiza?iile trebuie s? reevalueze impactul riscurilor ignorate, al acelor riscuri cu probabilitate redus? de a avea loc dar cu impact devastator asupra activit??ii, mai ales atunci c?nd se suprapun cu riscuri clasice. Evenimente cu impact ridicat, precum pandemia COVID-19, se pot suprapune cu evenimente meteo extreme sau cu amenin??ri cibernetice, cresc?nd semnificativ impactul ?n business. Cu ajutorul speciali?tilor ?n risk managment, companiile trebuie s? identifice ?i s? ia ?n considerare toate scenariile de risc cu consecin?e severe pentru activitatea lor pentru a concepe r?spunsuri adecvate. ", a declarat Fugaciu, ?ntr-un comunicat. Revenirea este imposibil? f?r? mai mul?i bani de la Stat, consider? anali?tii ?i corpora?iile ?n ceea ce prive?te solu?iile privind ie?irea din criz? , Raportul apreciaz? c? investi?iile ?n tehnologii ale viitorului reprezint? o solu?ie, dar nu ?i o m?sur? suficient?. Stimulii veni?i dinspre State, prin diferite programe guvernamentale, sunt indispensabili, potrivit celor prezen?i la conferin?a de lansare a Global Risk Report. ?ntreba?i de dac? nu exist? cumva riscul ca stimulii guvernamentali s? dea peste cap economia, s? creeze o dependen?? a mediului privat, mai ales ?n ??rile cu pie?e fragile, cum este ?i Rom?nia, anali?tii au apreciat c?, dimpotriv?, statele trebuie s? aduc? mai mul?i bani. Ei au amintit c? p?n? acum s-au cheltuit circa 12 trilioane de dolari ?n astfel de programe ?i mai sunt preg?ti?i ?nc? 12 trilioane cu acela?i scop. Este vorba despre investi?ii directe ale statului ?n economie sau despre investi?ii indirecte cum ar programe de garantare a creditelor ori scutiri temporare de taxe ?i impozite, m?suri aplicate ?i ?n Rom?nia. Unul dinte participan?i a tras chiar o concluzie destul de surprinz?toare. " Nu exist? alternativ? la stimulii oferi?i de guverne", a spus acesta. Allianz: Impredictibilitatea legislativ?, marele risc din Rom?nia, ?n afara pandemiei ?i a efectelor directe ale acesteia Pe de alt? parte, grupul german Allianz, prezent ?i ?n Rom?nia prin Allianz ?iriac Asigur?ri ?i Allianz ?iriac Pensii, a realizat o analiz? mai nuan?at? a situa?iei actuale, ?ntr-un document denumit Allianz Risk Barometer 2021. Analiza se ?nt?lne?te cu cea a WEF doar ?n ceea ce prive?te riscurile cibernetice, ?n condi?iile ?n care nem?ii vorbesc despre un trio de riscuri format din pandemia ?n sine, oprirea activit??ii adic? un efect al pandemiei ?i riscurile cibernetice. Aceasta la nivel global, pentru c? ?n cazul Rom?niei cei de la Allianz v?d lucrurile diferit, a?a cum era ?i firesc av?nd ?n vedere decalajul substan?ial de digitalizare dintre ?ara noastr? ?i ??rile mai dezvoltate ale Europei. Concret, Allianz face referiri directe ?i asupra Rom?niei, ar?t?nd c? instabilitatea legislativ? ?nlocuie?te riscul cibernetic ?n trio-ul format al?turi de problemele venite din pandemie. O alt? mare diferen?? fa?? de raportul amintit mai sus este c? Allianz vede riscurile climatice abia pe locul 9 ?n topul amenin??rilor, ?n sc?dere cu dou? pozi?ii fa?? de Barometrul precedent. ?Allianz Risk Barometer 2021 este dominat ?n mod clar de trio-ul de riscuri COVID-19. ?ntreruperea activit??ii, pandemia ?i amenin??rile cibernetice sunt puternic interconectate, demonstr?nd vulnerabilit??ile tot mai mari ale unei lumi extrem de globalizate ?i conectate. Pandemia de coronavirus este o reamintire c? managementul riscurilor ?i managementul continuit??ii trebuie s? evolueze ?n continuare, pentru a ajuta companiile s? se preg?teasc? ?i s? supravie?uiasc? evenimentelor extreme. ?n timp ce pandemia continu? s? aib? un control ferm asupra ??rilor din ?ntreaga lume, este vital s? ne preg?tim pentru scenarii extreme mai frecvente, cum ar fi o ?ntrerupere la nivel global, un atac cibernetic, dezastre naturale provocate de schimb?rile climatice sau chiar o alt? epidemie", spune Joachim Müller, CEO al AGCS. Iat?, mai jos, principalele concluzii ale Allianz Risk Barometer 2021: ?ntreruperea activit??ii, pandemia ?i atacurile cibernetice sunt principalele 3 riscuri pentru companiile din ?ntreaga lume ?n 2021, conform edi?iei cu num?rul 10 a studiului Allianz Risk Barometer. ?n regiunea Europei Centrale ?i de Est, schimb?rile legislative ?i de reglementare intr? ?n top 3 riscuri. ?n Rom?nia, cele mai importante 3 riscuri la adresa companiilor sunt pandemia, ?ntreruperea activit??ii ?i impredictibilitatea legislativ?. Pandemia este perceput? drept principala cauz? pentru ?ntreruperea activit??ii ?n 2021, urmat? de incidentele cibernetice. Riscul pandemic se situeaz? pe locul 2 ?n topul riscurilor globale. La edi?ia din 2020 a barometrului, companiile plasau riscul pandemic abia pe locul 17. ?n 2021 se accentueaz? riscurile generate de deteriorarea condi?iilor de pia?? ?i macroeconomice, dar ?i riscurile politice. Amenin??rile climatice se situeaz? pe locul 9, ?n cobor?re cu 2 pozi?ii, dar revin ca prioritare pe agenda public? ?n 2021.Reperele industriei mondiale a laptelui-Retrospectiva anului 2020 ?n 10 puncte meatmilk 20 ianuarie 2021 Ce an extraordinar a fost 2020! Tocmai de aceea, Dairy Global a dorit s? arune o privire ?napoi, pentru a creiona imaginea afacerilor mondiale cu lapte, ?n anul care a trecut. Iat? principalele idei:1. Fran?a: Cum fuzioneaz? marjele ?i ajut? fermierii GAEC des 3 Communes a devenit una dintre principalele ferme de lapte din regiunea Burgundia, cu o produc?ie de lapte a?teptat? de 2,2 milioane de litri, aceasta rezult?nd din fuziunea din februarie a anului trecut cu o ferm? de lapte de 130 de vaci situat? ?ntr-o zon? sat la 5 km distan??. 2. Belgia: dac? agricultura nu este profitabil?, nu este nici durabil? G?sirea modalit??ilor de a hr?ni popula?ia ?n cre?tere a lumii pe terenuri finite cu resurse limitate a devenit o provocare, iar ?agricultura durabil?” a fost considerat? solu?ia. Cu toate acestea, nu exist? o defini?ie clar? a agriculturii durabile. De?i unele modele abordeaz? durabilitatea ?n ceea ce prive?te modul ?n care practicile agricole au impact asupra oamenilor ?i asupra planetei, acestea nu iau ?n considerare profitabilitatea. Dar concluzia este: dac? agricultura nu este profitabil?, nu este durabil?. 3. Fran?a: 50 de ani de produc?ie de lapte ecologic Exist? 2 date foarte importante ?n istorie pentru aceast? ferm?: achizi?ionarea de c?tre c?lug?ri a unei aba?ii franceze ?n 1938 ?i ?nceputul produc?iei ecologice ?n 1969, ceea ce a f?cut din ferma la Pierre-qui-Vire una dintre primele ferme franceze pentru a ?ncepe agricultura ecologic?. 4. Irlanda: Fermierii v?d riscuri pentru viitor ?V?d un risc care se contureaz? la orizont: sub form? de cote de lapte ?n Irlanda”, spune Jerry Murphy, un fermier de lapte cu sediul ?n Carrigadrohid, Irlanda. Cu toate acestea, el nu prime?te animale ?n plus sau nu se gr?be?te s? hr?neasc? mai multe concentrate. Optimizarea este ?n continuare punctul principal al fermei sale, dup? cre?terea din ultimii 6 ani. 5. Olanda: Vacile care dau mai mult lapte tr?iesc mai mult! Vacile hr?nite cu ciocolat? care tr?iesc mai mult dec?t vaca de lapte medie din Olanda se bucur? destul de mult de via?? la o ferm? de lapte situat? ?n Bodegraven, provincia Olanda de Sud, unde laptele este, de asemenea, pasteurizat ?i ?mbuteliat la ferm?. 6. Australia: Secet? Pe m?sur? ce mai mul?i fermieri de lapte din Australia p?r?sesc cererea industriei ?ncepe s? dep??easc? oferta, iar pre?urile se ridic? ?n sus, ceea ce ?nseamn? o rentabilitate mai bun? pentru cei r?ma?i. Cu toate acestea, fermierii au nevoie de o alimentare constant? cu ap? care se poate dovedi dificil?. ?n Australia, condi?iile de secet? ?i drepturile la ap? pot fi bariere majore, a?a cum se confrunt? cu aceast? ferm?. 7. Danemarca-Bani din vizita la ferm? Fermierul de lapte danez Jens Krogh vede ?n mod normal sute de vizitatori pe an la ferma sa ecologic? de 140 de vaci Kroghsminde situat? ?n partea de sud-vest a Iutlandiei din Danemarca. Datorit? pandemiei Covid-19, toate vizitele au ?ncetat, dar este normal ca aceast? ferm?. La aceast? ferm?, tehnologia este favorizat? pentru eficien??. 8. Irlanda de Nord: extinderea efectivului nu este ?ntotdeauna r?spunsul optimMul?i fermieri de lapte cred c? au nevoie de mai multe vaci ?n turm? pentru a ob?ine un venit profitabil, dar uneori o privire mai atent? a conturilor fermei ar putea spune o alt? poveste. De cele mai multe ori, disponibilitatea terenurilor este restric?ia dominant? pentru orice extindere a fermei lactate ?i exist? al?i factori de luat ?n considerare, cum ar fi cotele privind nivelurile de nitra?i ?i fosfa?i aplicate ?n unele ??ri pentru a proteja mediul. 9. Statele Unite: Fermele de familie se ?nmul?esc Anna Hinchley ?tia ?nc? de la o v?rst? fraged? c? era destinat? s? preia conducerea fermei lactate a familiei sale din Wisconsin, SUA, ?i s-a ?ntors acas? dup? facultate pentru a face exact acest lucru. Cu sediul chiar ?n afara micului ora? Cambridge, ferma de produse lactate din Hinchley g?zduie?te 240 de vaci Holstein mulse cu 4 robo?i Lely. 10. Germania: mai pu?in? munc?, valoare animal? mai mare Obiectivele acestei ferme sunt de a produce puieti buni, uniformi ?i s?n?to?i, care s? f?teze la o v?rst? mai fraged?, cu mai pu?in? munc? ?i antibiotice, toate ?n condi?ii bune de munc?. atunci c?nd construi?i o nou? loca?ie de cre?tere a puietului cu 1200 de locuriUNIUNEA EUROPEANA Draft agenda - Monday, 25 January 2021 - PE663.281v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 18-01-2021 06:07 PM CET Source : ? European Union, 2021 - EP Draft agenda - Monday, 25 January 2021 - PE663.281v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 18-01-2021 06:07 PM CET Source : ? European Union, 2021 - EP EU policy on air quality: Implementation of selected legislation 18-01-2022 Even though air pollution in Europe has seen a decreasing trend in recent years, it is still the cause of the premature death of around 400 000 EU citizens per year. The EU has established a policy framework on air quality, which employs legal regulation as a main policy instrument. This European Implementation Assessment, prepared by EPRS in support of a dedicated implementation report of the ENVI Committee, shows that policy implementation at all levels of governance needs to be improved to ensure the EU policy objectives are fully met. The study comes up with recommendations that could be applied in urban areas, which are the ones most affected by air pollution exceedances.Briefing - CAP Amending Regulation (CMO): Amending regulations on the CMO for agricultural products, quality schemes and measures for remote regions - 19-01-2021 19-01-2021 12:00 AM CET On 1 July 2018, as part of the work on the EU's 2021-2027 multiannual financial framework, the European Commission proposed a package of three regulations with the aim of reshaping and modernising the common agricultural policy (CAP). One of these proposals, the Amending Regulation, introduces changes to rules governing the common market organisation (CMO) in agricultural products (including the rules on wine), the EU quality schemes (geographical indications) and the support measures for remote regions. The aim is to equip agricultural markets and support measures to face new challenges, update provisions, simplify procedures and ensure consistency with other regulations on the future CAP. Source : ? European Union, 2021 - EP Briefing - Brexit: The EU-UK trade deal [What Think Tanks are thinking] - 19-01-2021 19-01-2021 06:43 PM CET The European Union and the United Kingdom reached a last-minute deal on trade and other issues on 24 December 2020, thereby avoiding major disruption from 1 January 2021, the date on which the transition period ended. However, many politicians and experts have noted that the agreement does not cover all areas of potential partnership, as well as leaving some issues ambiguous, so there is much potential for complex further negotiations in the future. In practice, the EU-UK trading relationship has been further complicated, at least in the short term, by the effects of the coronavirus crisis and a recent upsurge in infections in the United Kingdom. This note offers links to recent commentaries, studies and reports from international think tanks on Brexit and related issues. More studies on the topic can be found in a previous item from this series, published in September 2020. Source : ? European Union, 2021 - EP .......................................................BREXITBritish union jack flag and Big Ben Clock Tower and Parliament house at city of Westminster in the background - UK votes to leave the EU, Brexit concept?Masacrul Brexit”: camioanele cu pe?te ?i crustacee protesteaz? la Londra pentru haosul produs exporturilor De Redactia Financiarul Data ian. 18, 2021Peste 20 de camioane cu pe?te ?i crustacee au parcat luni pe drumurile din apropierea parlamentului britanic ?i a re?edin?ei din Downing Street a primului ministru Boris Johnson, pentru a protesta ?mpotriva birocra?iei post-Brexit despre care spun c? le-a oprit exportul c?tre Uniunea European?.Mul?i pescari nu au putut exporta ?n UE de c?nd au fost introduse certificatele de captur?, controalele de s?n?tate ?i declara?iile vamale la ?nceputul acestui an, livr?rile fiind ?nt?rziate ?i determin?nd cump?r?torii europeni s? le resping?.Camioane cu lozinci precum ?masacrul Brexit” ?i ?guvernul incompetent care distruge industria crustaceelor” au parcat la c??iva metri de biroul Johnson Downing Street din centrul Londrei. Poli?ia le cerea ?oferilor de camioane detalii.?Credem cu t?rie c? sistemul ar putea s? se pr?bu?easc?”, a spus Gary Hodgson, directorul Venture Seafoods, care export? crabi ?i homari vii ?i prelucra?i c?tre UE, cu camioane parcate l?ng? Downing Street. ?Primul ministru Boris Johnson trebuie s? fie sincer cu noi, cu el ?nsu?i ?i cu publicul britanic cu privire la problemele din industrie”, a spus el pentru Reuters.Hodgson a declarat c? a anulat mai multe camioane din decembrie din cauza birocra?iei.Marea Britanie, care ?i-a finalizat acum c?l?toria ?n afara Uniunii Europene, produce cantit??i mari de langustine, scoici, stridii, homari ?i midii din pescuitul maritim de-a lungul coastei sale, care sunt transportate cu camionul c?tre destina?iile UE.Conform unui acord ?ncheiat luna trecut?, comer?ul britanic cu UE r?m?ne liber de tarife ?i cote la m?rfuri, ?ns? exportatorii de pe?te spun c? afacerile lor sunt acum amenin?ate de o serie de cereri adesea contradictorii de a exporta documente ?n UE.Un purt?tor de cuv?nt al ministerului de mediu al guvernului britanic a refuzat s? comenteze. Secretarul de mediu George Eustice a declarat s?pt?m?na trecut? c? ?problemele arz?toare” post-Brexit la exporturile de pe?te ar putea fi rezolvate ?n scurt timp.Cei care au participat la protest au declarat c? guvernul britanic trebuie s? ?n?eleag? gravitatea problemelor cu care se confrunt? ?i impactul asupra comunit??ilor de pe coast?.Vor un sistem mai func?ional ?i spun c? exist? o lips? de agen?i vamali de ambele p?r?i.?Nu este posibil s? lucra?i doar cu noile lor reguli, ?ntre costuri, calendar, documente, pur ?i simplu nu este posibil”, a spus Allan Miller, proprietarul AM Shellfish din Aberdeen, Sco?ia, care era ?n camionul s?u din Londra.Miller livreaz? crab brun, homari ?i creve?i c?tre UE, dar birocra?ia ?nseamn? c? crustaceele vii intr? pe pia?? mult mai t?rziu – ?i astfel ob?in pre?uri mai mici.?Vor cump?ra marfa, dar dac? lucrurile sunt mai slabe, vor pl?ti mai pu?in pentru aceasta”, a spus el.Miller a criticat acordul comercial al Brexit al lui Johnson, spun?nd c? termenele de livrare s-au dublat la cel pu?in 48 de ore de la 24 de ore.El a spus c? situa?ia cu livr?rile de crustacee vii, cu medicii veterinari care verific? ?nc?rc?turile, este ?nebun?”.??nainte puteam ?nc?rca duminic?, s? fiu pe feribot luni diminea?? ?i prima mea desc?rcare ar fi luni seara, deci 24 de ore de la terminarea ?nc?rc?rii p?n? la primul client. Acum vorbe?ti ?ntre 48 ?i 50 de ore. Este o nebunie ”, a spus el.FRAN?ACentru pentru Tehnologii Aplicate Semin?elor, construit de Corteva Agriscience ?n Fran?a Mar?i, 19 Ianuarie 2021 17:17 HYPERLINK "" Revista Fermierului Corteva Agriscience a ?nceput construirea unui nou Centru de Tehnologii Aplicate Semin?elor (C-SAT) ?n sud-vestul Fran?ei, cu scopul de a ajuta fermierii europeni s? asigure culturilor lor cel mai bun start ?n vegeta?ie ?i s? ob?in? produc?ii excelente, anun?? compania.Centrul din Aussonne este primul din Europa ?i al treilea la nivel mondial. Se estimeaz? c? va fi opera?ional ?n prima jum?tate a anului 2022 ?i se va concentra pe dezvoltarea de servicii, cu investi?ii ?tiin?ifice esen?iale ?n vederea lans?rii unor noi solu?ii de tratare a semin?elor pentru a sprijini agricultorii s? fac? fa?? provoc?rilor unui sector agricol ?n continu? schimbare.Centrul C-SAT ac?ioneaz? ca un laborator, un centru de testare ?i de tratare a semin?elor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea ?i testarea real? a tehnologiilor aplicate semin?elor. Acest proces permite tratamentul semin?elor ?n scopul protej?rii lor ?i ofer?, astfel, fermierilor, solu?ii inovatoare pentru provoc?rile din c?mp, oferindu-le valoare.Prin urmare, tot mai mul?i fermieri pot beneficia de rezultatele inova?iilor din domeniul tratamentelor pentru semin?e, asigur?ndu-se astfel precizie ?n aplicarea dozei, randament ?mbun?t??it al recoltei ?i productivitate sporit? pentru fermieri.??Av?nd ?n vedere c? tehnologiile aplicate semin?elor implic? tratarea direct? a semin?ei ?i nu aplicarea pe c?mp, contribuim astfel la reducerea amprentei ecologice asupra mediului agricol. Corteva Agriscience este dedicat? inova?iei. Acesta este motivul pentru care investim aproape cinci milioane de euro ?n acest proiect, ca parte a eforturilor noastre de a ne consolida oferta de semin?e. Suntem o companie axat? at?t pe produc?tori, c?t ?i pe consumatori, iar acest Centru ?i va ajuta pe fermieri s? ob?in? o productivitate mai mare, r?spunz?nd, ?n acela?i timp, cererii consumatorilor privind produse agricole ob?inute prin moduri mai sustenabile”, a declarat Andre Negreiros, Seed Applied Technologies Leader Europa, ?n cadrul Corteva Agriscience.Corteva Agriscience ofer? o gam? complex? de Tehnologii Aplicate Semin?elor (SAT), care implic? tratarea semin?elor, inclusiv Lumiposa? ?i Lumivia? pentru tratamentul cu insecticid al semin?elor, Lumisena? ?i Lumiflex? pentru tratamentul cu fungicid al semin?elor ?i Lumidapt?, tratament nutri?ional pentru toate culturile hibride.?n ultimele luni au existat mai multe evolu?ii cheie ?n ?nregistr?rile de Tehnologii Aplicate Semin?elor (SAT) ?n Europa, cu ?nregistr?rile actuale dup? cum urmeaz?:Lumiposa? pentru rapi?a de toamn? (WOSR), ?n Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Moldova, Polonia, Rom?nia, Rusia, Serbia ?i Ucraina;Lumiposa? pentru porumb ?n Rusia, Serbia, Ucraina;Lumisena? pentru floarea-soarelui ?n Rusia, Serbia ?i Ucraina;Lumiflex? pentru porumb ?n Austria, Belgia, Bulgaria, Croa?ia, Cehia, Fran?a, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Rom?nia, Serbia, Slovacia ?i Ucraina.GERMANIAPPA Germania: Echilibru fragil la frontier? meatmilk 20 ianuarie 2021 Germania sper? c? nu vor exista mai multe puncte fierbin?i ale virusului pestei porcine africane dec?t cele actuale , informeaza PigProgress. ?ara continua sa construiasca un gard permanent, la granita cu Polonia, pentru a men?ine virusul ?n afar?. Odat? cu cre?terea presiunii bolilor ?n lunile de iarn?, aceasta este o curs? contra cronometru. Cu pu?in peste o s?pt?m?n? ?n urm?, ?ntreaga industrie a porcilor din Germania ?i-a ?inut respira?ia. ?n apropierea ora?ului Potsdam, ?n sud-vestul capitalei Berlin, a fost g?sit? o carcas? suspect? de mistre?. Pentru a fi sigur c? acesta a fost un caz de Pesta Porcin? African? (ASF), laboratorul de stat din Brandenburg a trimis carcasa la laboratorul na?ional de referin?? de la Friedrich-Loeffler-Institut (FLI). ?n situa?iile anterioare, notific?rile timpurii ale laboratorului de stat din Brandenburg au fost ?ntotdeauna corecte, a?a c? nu exista niciun motiv s? credem c? aceasta ar fi o alarm? fals?. Cu toate acestea, rezultatul ?negativ” a fost o veste pozitiv? de data aceasta ?i, ?n diminea?a zilei de marti 19 ianuarie. Pe de alt? parte, pesta porcin? african? nu a fost eliminat? din ?ar?, fapt care ?i face pe germani s? fie pe c?t de precau?i, pe at?t de ner?bt?tori, ?n privin?a revenirii pie?ei.CHINAChina a importat cantit??i record de porumb ?i gr?u ?n 2020 18 ianuarie 2021, 19:15 F?r? categorieImporturile de cereale ale Chinei au atins noi recorduri ?n 2020, arat? datele publicate luni de Administra?ia vamal? de la Beijing, dup? ce oferta intern? limitat? a dus la cre?terea pre?urilor ?i a alimentat cererea pentru importuri ieftine, transmite Reuters, potrivit Agerpres.Datele publicate de Administra?ia vamal? arat? c? anul trecut China, cea mai important? pia?? agricol? din lume, a importat o cantitate record de 11,3 milioane tone de porumb, inclusiv 2,25 milioane de tone numai ?n luna decembrie. Aceste cifre arat? c? importurile de porumb ale Chinei ?n 2020 au fost de dou? ori mai mari dec?t ?n 2019 ?i, pentru prima dat?, au dep??it cu mult cota anual?, fixat? la 7,2 milioane tone.De asemenea, anul trecut China a importat ?i o cantitate record de 8,38 de milioane tone de gr?u, fa?? de o cot? de 9,64 milioane de tone. Comparativ, ?n 2019 China a folosit doar 67% din cota anual? de import pentru porumb ?i o treime din cota pentru gr?u.?n ultimul an, ?ns?, China ?i-a accelerat achizi?iile de cereale de pe pia?a global?, pe fondul unei cereri solide din partea sectorului cre?terii porcilor ?i a problemelor ap?rute ?n livr?rile interne de porumb.Traderii ?i anali?tii se a?teapt? ca, din acela?i motive, importurile de cereale ale Chinei s? r?m?n? ?i ?n acest an la un nivel ridicat. “Pre?urile interne la porumb sunt mult prea mari. Vom continua s? cump?r?m din alte p?r?i inclusiv porumb, gr?u ?i orz din import”, a declarat un manager de la un mare produc?tor de nutre? ?i carne de porc din sudul Chinei.?n ultimele dou? luni cota?iile futures la porumb ?n China au crescut cu 40% ?i s?pt?m?na trecut? au atins un maxim istoric.“Majoritatea anali?tilor se a?teapt? ca importurile de porumb ale Chinei ?n anul agricol 2020/2021 s? dep??easc? 30 de milioane de tone”, a declarat o surs? de la o mare companie global? de shipping.Pre?urile ridicate la porumb au determinat produc?torii chinezi de nutre? s? ??i fac? stocuri de gr?u achizi?ionat de pe pia?a local? care s? fie folosit ca ?nlocuitor pentru porumb.FRAN?AUn restaurant vegan din Fran?a prime?te o stea Michelin, o premier? pentru o unitate care serve?te ?n exclusivitate preparate vegetale InCont.ro, 19 ianuarie 2021 Un restaurant vegan din sud-vestul Fran?ei a primit o stea Michelin, prima pentru o unitate din aceast? ?ar? care serve?te ?n exclusivitate preparate f?r? produse de origine animal?, relateaz? mar?i The Guardian. Claire Vallee conduce restaurantul ONA (abrevierea de la ''Origine Non Animale'') situat ?n ora?ul Ares, ?n apropiere de Bordeaux, pe care l-a lansat ?n 2016 prin crowdfunding, cu ajutorul sus?in?torilor, ?i a unui ?mprumut de la o banc?."Parc? m-a lovit un tren", a declarat Vallee pentru AFP despre momentul ?n care a primit un apel de la Ghidul Michelin prin care a fost informat? cu privire la decizia luat?, scrie Agerpres.Pe l?ng? steaua Michelin primit? luni, Vallee a c??tigat ?i o stea verde, pe care ghidul, supranumit "Biblia gastronomiei franceze", a introdus-o anul trecut pentru a recompensa unit??ile cu practici etice semnificative.ONA este ''primul restaurant vegan din Fran?a care a c??tigat o stea'', a declarat pentru AFP o purt?toare de cuv?nt a Ghidului Michelin.Vallee avea incluse ?apte feluri de m?ncare ?n meniul s?u gourmet ?nainte de a fi nevoit? s? ?nchid? ONA din cauza restric?iilor asociate pandemiei de COVID-19. Combina?iile sale preferate includ semin?e de pin, ciuperci boletus ?i sake sau ?elin?, tonka ?i bere.B?ncile tradi?ionale franceze i-au oferit tinerei chef un ajutor modest c?nd a apelat la ele ?n c?utarea unui ?mprumut pentru a pune bazele restaurantului. ''Au spus c? perspectiva veganismului ?i a alimentelor pe baz? de plante este prea incert?'', a povestit ea. ?n plus, loca?ia aleas? pentru restaurant, ?n zona Golfului Arcachon (Bassin d'Arcachon), pe coasta Atlanticului, nu a fost considerat? suficient de promi??toare.Vallee a continuat s?-?i asigure finan?area prin crowdfunding, f?r? a avea nevoie de garan?ii, ?i prin Le Nef, o banc? specializat? ?n ?mprumuturi pentru proiecte considerate etice.T?n?ra a recunoscut c? s-a ?ntrebat de-a lungul timpului ''dac? suntem destul de buni, deoarece g?titul pe baz? de legume este dificil ?i inovator''. Dar, dup? cum a ad?ugat ea: ''cel mai important lucru este s? ??i plac? s? faci asta''.Cu toate c? ?n prezent este considerat? o pionier? a buc?t?riei vegane din Fran?a, Vallee crede c? pur ?i simplu a c?lcat pe urmele altora, oferindu-l drept exemplu pe regretatul Jean-Christian Jury, care a condus restaurantul ''Mano Verde'' din Berlin. RUSIAPre?ul gr?ului ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii ?ase ani, dup? ce Rusia, principalul exportator mondial, a anun?at c? majoreaz? taxa pe exporturi HYPERLINK "" \o "" InCont.ro, 18 ianuarie 2021 Cota?ia gr?ului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii ?ase ani la Bursa de la Chicago, dup? ce principalul exportator, Rusia, a anun?at c? inten?ioneaz? s? majoreze taxa la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, de la 1 martie ?i p?n? la 30 iunie. La bursa de la Chicago, contractul futures la gr?u a atins cel mai ridicat nivel din 2014, iar la Paris cota?ia acestuia este ?n grafic pentru a ?nregistra cel mai semnificativ avans s?pt?m?nal din ultimii patru ani.M?surile din Rusia, combinate cu reducerea furniz?rii ?n alte regiuni ?i majorarea cererii ?n China, au ajutat deja la o cre?tere semnificativ? a pre?urilor la gr?ne. Aceste evolu?ii pun presiuni suplimentare asupra marilor importatori, cum a fi Egiptul, care achizi?ioneaz? anual cantit??i ridicate de gr?u rusesc, deoarece pre?ul tinde s? fie mai redus dec?t din alte surse.De?i Australia, unul din cei mai mare exportatori mondiali de gr?u, a ?nregistrat recolte agricole bune, Rusia joac? un rol vital ?n furnizarea pe plan global, iar gr?nele sale ?nc? vor fi necesare spre sf?r?itul sezonului, apreciaz? Andree Defois, pre?edintele companiei de consultan?? consultant Strategie Grains.Anterior, anali?tii au speculat c? m?surile protec?ioniste i-ar putea determina pe fermierii ru?i s? am?ne v?nz?rile p?n? c?nd restric?iile sunt ridicate, la finalul sezonului, ceea ce va pune ?i mai mult? presiune pe livr?rile globale de gr?pania de consultan?? SovEcon ?i-a redus luna trecut? estim?rile pentru exporturile din acest sezon cu 11%.Vineri, ministrul Economiei, Maxim Reshetnikov a anun?at c? Rusia inten?ioneaz? s? majoreze taxa la exporturile de gr?u p?n? la 50 de euro pe ton?, de la 1 martie ?i p?n? la 30 iunie, ca urmare a recomand?rilor unei comisii ministeriale. "Decizia este destinat? ?n principal protej?rii intereselor pie?ei interne, pentru asigurarea necesit??ilor interne ?i prevenirii riscurilor unor noi major?ri de pre?uri", a precizat Reshetnikov, potrivit Agerpres.Propunerea prezentat? vineri reprezint? o ?n?sprire a m?surilor aprobate ?n luna decembrie de Guvernul de la Moscova, dup? ce pre?edintele Vladimir Putin a criticat majorarea pre?urilor la alimente.?n ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o ?ar? dependent? de importurile de gr?u la una care este responsabil? pentru o cincime din v?nz?rile mondiale, gra?ie solului fertil care produce recolte mari la pre?uri atractive.DOSARAmenzi de 25 milioane de euro pentru Holzindustrie Schweighofer, Kronospan ?i Egger. Reac?ia Egger 19 ianuarie 2021, 06:02 de Daciana Mitrache Amenzi de 25 milioane de euro pentru Holzindustrie Schweighofer, Kronospan ?i Egger. Reac?ia Egger Amenzi uria?e date de Consilul Concuren?ei firmelor din industria lemnului Foto Rise Project ?n urma unei anchete ?ncepute de Consiliul Concuren?ei ?n urm? cu cinci ani, 33 de firme din industria lemnului au fost sanc?ionate, potrivit informa?iilor ob?inute de c?tre cei de la Rise Project. Ulterior, Egger a transmis un comunicat ?n care precizeaz? ce s-a ?nt?mplat. Controversata companie austriac? Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din ?ar?, a fost amendat? pe motiv c? a cartelizat pia?a lemnului. Este cea mai mare sanc?iune primit? p?n? acum. O sanc?iune care se apropie de 10 milioane de euro au primit ?i cei de la Kronospan Trading, iar pe locul trei se afl? Grupul Egger cu aproximativ 5 milioane de euro. Asta dup? ce, ?n 2016, Consiliul Concuren?ei a ?nceput s? ancheteze ??n?elegerile subterane din pia?a lemnului”. Astfel a ajuns s? sanc?ioneze 33 de companii importante, stabilind c? au ?nc?lcat legisla?ia ?n perioada 2011 - 2016. Sanc?iunile cumulate sunt de aproximativ 130 de milioane lei, adic? 26,6 milioane de euro. Companiile au fost acuzate c?: ?Ar fi cartelizat licita?ii ?i ar fi ?mp?r?it sferele de influen??, loturile de mas? lemnoas? sau sursele de aprovizionare; ar fi traficat informa?ii sensibile comercial privind necesarele de materie prim?, achizi?iile de mas? lemnoas?, organigrame institu?ionale; ar fi neutralizat compe?i?ia local? cu o putere de pia?? redus?”, potrivit informa?iilor ob?inute de Rise Project. Pu?in peste o treime dintre companiile anchetate, mai exact 13, ?i-au recunoscut faptele. ?Cap de afi? e Holzindustrie Schweighofer: oficialii s?i au recunoscut implicarea ?n schemele ilegale”, au men?ionat cei de la RISE. Ceilal?i doi mari sanc?iona?i, Krono?pan ?i Egger, sunt alte dou? holdinguri vieneze cu activit??i ?n Rom?nia. Pe lista firmelor care se fac vinovate de comiterea unor ilegalit??i pe pia?a lemnului se num?r? ?i furnizorii importan?i ai corpora?iei Schwighofer: Alredia, Explosiv Group, Silva Logistics, Silvania International, Forest Land. ?n timp ce managerul Holzindustrie Schweighofer, Dan Banacu a refuzat s? comenteze ?anchetele ?n curs”, iar cei de la Kronospan au t?cut, reprezentan?ii grupului Egger au declarat celor de la Rise Project c? au acceptat s? pl?teasc? amenda f?r? rezerve, pentru c? ?anumi?i angaja?i (...) nu au adoptat un comportament ?ntocmai corect din punct de vedere concuren?ial” ?i chiar dac? nu au fost ei ini?iatorii, ?nici nu au oprit practicile ?n cauz?”. ?Inspectorii Consiliului Concuren?ei le-au explicat celor de la RISE ?i cum se ac?iona: ?Prin ?mp?r?irea loturilor licitate ?i a surselor de mas? lemnoas?, ?n func?ie de interes, ?n?elegerile concertate au restric?ionat grav concuren?a, din perspectiva cererii manifestate pe pia?a analizat?, alter?nd procesul competitiv ?n cadrul licita?iilor”. Astfel, eliminarea competi?íei viza ?adjudecarea masei lemnoase, la cel mai mic pre? posibil”. EGGER a decis s? coopereze pe deplin cu Consiliul Concuren?ei “Am cooperat ?n cadrul acestei proceduri ?nc? de la ?nceput ?i am furnizat autorit??ii de concuren?? toate informa?iile necesare pe parcursul investiga?iei”, spune Alina Chifan, Director Comercial ?n cadrul EGGER Rom?nia. "Ca urmare a investiga?iei, s-a constatat c? anumi?i angaja?i responsabili ai companiei nu au adoptat un comportament ?ntocmai corect din punct de vedere concuren?ial. De?i ace?ti angaja?i nu au ini?iat ei ?n?i?i vreo ?nc?lcare a regulilor de concuren??, nici nu au oprit practicile ?n cauz?. De aceea, am acceptat f?r? rezerve s? pl?tim aceast? amend?.” ?in?nd totodat? cont de participarea activ? a EGGER Rom?nia ?n clarificarea situa?iei, Consiliul Concuren?ei a avut ?n vedere circumstan?e atenuante pentru reducerea nivelului amenzii. “Faptul c? EGGER are o reputa?ie, recunoscut? la nivel na?ional (?i global), de companie ce ??i desf??oar? activitatea ?n conformitate cu legile ?i alte reglement?ri ?n vigoare ?i c? ?nc?lc?rile identificate ale regulilor de concuren?? sunt excep?ii absolute a f?cut diferen?a – o diferen?? pozitiv?”, spune Alina Chifan. A?a cum a fost stabilit? de Consiliul Concuren?ei, amenda este ?n valoare de 22,6 milioane de lei. Potrivit Legii Concuren?ei, punctul de plecare pentru calculul amenzii este reprezentat de cea mai recent? cifr? de afaceri total? a companiei. Volumul mic de achizi?ii care a f?cut obiectul ?nc?lc?rii re?inute ?n sarcina EGGER Rom?nia, a avut, de asemenea, un efect atenuant. ?n plus, Consiliul Concuren?ei a g?sit ca fiind pozitiv faptul c? ?ntreprinderea implementase, ?ntre timp, propriul program de conformare cu regulile de concuren??, organiz?nd sesiuni de training, de conformare cu legisla?ia ?n materie, nu numai pentru proprii angaja?i, ci ?i pentru furnizori ?i al?i parteneri comerciali. Grupul EGGER de?ine din 2008 o fabric? ?n Rom?nia, ?n R?d?u?i, jude?ul Suceava. Fabrica are peste 850 de angaja?i. ?n R?d?u?i, sunt produse pl?ci de PAL brut ?i melaminat pentru industria mobilei, precum ?i pl?ci OSB pentru industria construc?iilor din lemn ?i sectorul de retail. EGGER a investit aproximativ 500 de milioane de Euro ?n dezvoltarea unit??ii strategice de produc?ie din R?d?u?i pentru a deveni o loca?ie de produc?ie complet integrat? ?i dotat? cu tehnologie de ultim? genera?ie. Mai multe am?nunte despre modelul de business al austriecilor ?i despre investiga?iilor celor de la Rise Project pe acest subiect g?si?i AICI. Austriecii ?i-au inaugurat ?n 2003 prima fabric? de procesare lemn, la Sebe?, ?n prezen?a pre?edintelui de atunci Ion Iliescu, cel care avea ca, un an mai t?rziu, s?-l ridice pe patronul companiei - Gerald Schweighofer - ?n Grad de Cavaler, conferindu-i ?i Ordinul Na?ional ?Pentru Merit”. Compania ?i-a schimbat denumirea ?n HS Timber Production, la finele lui 2019. Anul trecut, un grup de parlamentari (PSD ?i PNL) a ?ncercat s? elimine din Codul Silvic tocmai articolul antimonopol, dar n-a reu?it. ?tirea privind amenzile date de Consiliul Concuren?ei a invadat re?elele de socializare, iar comentariile nu s-au l?sat a?teptate. Rom?nii consider? c? amenda este ?minor?, ?n raport cu profitul ob?inut de pe urma t?ierii p?durilor din Rom?nia ?i cu valoarea real? de sute de milioane de euro/anual a lemnului exploatat ilegal”. * * *Gr?dinile verticale ?i MicroSera – solu?ii pentru industria HoReCa (vezi metode de integrare a microplantelor ?n preparate) 19 ianuarie 2021, Orice solu?ie care permite reducerea ?i controlarea costurilor este extrem de util? industriei HoReCa, mai ales ?n aceast? perioad? ?n care afacerile din acest domeniu au ?nregistrat sc?deri majore din cauza pandemiei de Covid.Microgreens Rom?nia propune industrei HoReCa gr?dinile verticale – o tehnologie care permite cultivarea pe plan local a plantelor folosite pentru consum, ?n tot timpul anului, f?r? nici o fluctua?ie de pre?.Oficialii Microgreens Rom?nia sus?in: “De?i atunci c?nd vorbim de aprovizionarea unui restaurant mul?i se duc cu g?ndul la carne sau la legumele de baz?, nu po?i oferi un meniu competitiv f?r? produse fresh din categoria salatelor, verde?urilor ?i plantelor aromatice. Propor?ia costurilor cu produsele fresh variaz? ?n func?ie de sezon ?i de sortiment, desigur. Costurile cresc ?n sezonul rece, anumite specii nu mai sunt disponibile local ?i trebuie importate. Un exemplu banal este leu?teanul. Prim?vara ?i vara e pe toate drumurile, ?ns? din noiembrie p?n? ?n martie trebuie adus din regiuni mai calde sau cultivat ?n sere ?nc?lzite. Costul de achizi?ie cre?te, evident. Aceea?i situa?ie o g?sim ?i la busuioc ?i exemplele pot continua.Tehnologia de care vorbim se bazeaz? pe cultivarea hidroponic? pe mai multe niveluri, ?n echipamente automatizate, aflate ?n interiorul altor loca?ii unde produsul este necesar, ?n cazul de fa?? ?n restaurant. Termenul consacrat ?n englez? este indoor distributed vertical farming”.Poten?ialul este uria? – de la cre?terea salatelor ?i a plantelor aromatice p?n? la legume precum ro?iile cherry sau castrave?i, acestea din urma av?nd ?nc? un cost ridicat ?n produc?ie.Solu?ia dezvoltat? de Microgreens, bazat? 100% pe cercetare ?i testare realizat? ?n Rom?nia – se nume?te MicroSera ?i a primit deja acceptul de integrare ?n magazinele a trei mari distribuitori – Metro, Selgros ?i, mai nou, Kaufland. Deocamdat? func?ioneaz? c?te o microser? ?n c?te un magazin al fiec?rei companii men?ionate, dar este programat? o extindere rapid?, conform oficialilor Microgreens Rom?nia. (5 loca?ii Kaufland, 1 Metro, 1 Selgros, pe 15-20 ianuarie se va monta una ?i ?n Cora- este deja planificat?, ?nc? una la fel planificat? ?n Carrefour Baneasa ?n martie).Microsera este practic o ser? ?n miniatur?, compact?, care folose?te tehnologii de vertical indoor farming. Avantajul este c? e suficient de mic? astfel ?nc?t s? poat? fi instalat? ?n supermarketuri ?i restaurante, dar ?i suficient de productiv? astfel ?nc?t s? acopere necesarul de consum Hyper- local.Speciile cultivate ?n acest moment sunt busuioc verde ?i ro?u, p?trunjel cre?, coriandru, leu?tean, pak choi ?i varz? kale,Menta, Rozmarin Plantele se dezvolt? ?ntr-o incint? controlat? ?n care au la dispozi?ie exact cantitatea de ap?, nutrienti ?i lumin? care le este necesar?, daca vorbim de plante mature. ?n cazul microplantelor, acestea cresc doar cu apa si lumina. ?n momentul ?n care ajung la maturitate sunt mutate ?ntr-un stand de v?nzare care le ?ine cu r?d?cinile ?n ap?. Rezultatul final este c? orice cump?r?tor are la dispozi?ie non-stop aceste produse ultra-fresh, f?r? varia?ii de pre?.O solu?ie eficient? din punct de vedere economicEficien?a economic? este dat? de mai mul?i factori. ?n primul r?nd MicroSera beneficiaz? sistemul de climatizare a magazinelor/restaurantelor, plantele av?nd la dispozi?ie o temperatur? constant?. Nu este necesar un consum suplimentar de energie pentru controlarea temperaturii.Automatizarea este alt factor important. Microserele sunt echipamente fiabile, care necesit? mentenan?? redus?. Un singur ?gr?dinar urban” este suficient pentru deservirea a 3-4 microsere.Nu ?n ultimul r?nd, logistica este mult redus?. Din start sunt excluse importurile la speciile cultivate local. Dat fiind c? plantele se mut? direct din microser? ?n standul de v?nzare, nu sunt necesare spa?ii de depozitare. Plantele sunt aduse la microser? ?n stadiu de mici r?saduri, ocup? pu?in spa?iu ?i pot fi transportate ?n condi?ii economice.*?Predictibilitate ?i reduceri de costuriOrice manager de restaurant ?tie c? predictibilitatea costurilor de produc?ie este esen?ial? pentru rentabilitatea afacerii. Gr?dinile verticale asigur? aceast? predictibilitate. Mai mult, produse de calitate superioar?, ultra-fresh, pot fi v?ndute la pre?uri mai mici. Datorit? tehnologiei folosite costurile de produc?ie sunt ?i ele mai mici.?Sc?derea costurilor de produc?ie ?i predictibilitatea sunt motivele pentru care MicroSera este apreciat? de toate re?elele comerciale care se adreseaz? industriei ospitalit??ii. Proiectele pilot s-au desf??urat bine ?i acum urmeaz? instalarea de noi echipamente ?n alte magazine. Ne putem a?tepta ca ?ntr-un an sau doi s? avem o re?ea de gr?dini verticale ?n Rom?nia, ceea ce ?n mod cert va fi de ajutor afacerilor HoReCa, potrivit Microgreens Rom?nia.De ce ?i cum s? ?i convingem pe clien?ii din restaurant s?-?i m?n?nce microplanteleProbabil c? fiecare dintre noi s-a confruntat ?n copil?rie cu ?ndemnul p?rin?ilor sau al bunicilor: ?M?n?nc?-?i ?i legumele!”. ?ntre timp am crescut ?i am aflat c? nu este vorba de vreun moft sau un capriciu, ci de o condi?ie fireasc? a unei alimenta?ii s?n?toase.Pe m?sur? ce buc?tarii profesioni?ti introduc microplante ?n preparatelor lor din ce ?n ce mai des, comportamentul consumatorilor din restaurante evolueaz?. Iar felul cum ace?tia se raporteaz? la microplantele din farfurie poate influen?a gradul de satisfac?ie al clientului, reputa?ia restaurantului ?i, ?n ultim? instan??, profitabilitatea afacerii.Microplantele nu sunt un decor culinar, chiar dac? au o valoare estetic? incontestabil?.??n momentul ?n care ai ad?ugat microgreens unui preparat, trebuie s? fii con?tient de dou? coordonate cu impact major:Gust ?i arom?Fiecare firi?or de microgreens este o explozie de gust ?i arome pentru consumator. Microplantele poten?eaz? preparate sau creeaz? combina?ii care pot transforma radical un preparat. ?n momentul ?n care ai g?ndit cu aten?ie combina?iile de arome ?i gust, de exemplu m?cri? cu pe?te sau busuioc cu sup? de ro?ii, preparatul t?u e un ?ntreg ?i ??i dore?ti ca un client s? guste combina?ia, nu doar p?r?i ale ei.Satisfac?ia clientului va fi mult mai mare dac? dimensiunea estetic? este ?nso?it? de o experien?? memorabil? de gust ?i arome. ?n plus, preparatele sunt u?or de reinterpretat prin utilizarea creativ? a microplantelor.Sunt dou? efecte importante pentru afacere: ?n primul r?nd, clientul va fi dispus s? cheltuiasc? mai mult pe m?ncare ?n restaurant, chiar dac? costul cu materiile prime al preparatului este aproximativ acela?i (microplantele sunt un ingredient relativ ieftin); ?n al doilea r?nd, cre?te fidelitatea clien?ilor, a?a numita rat? de reten?ie. Consumatorii vor reveni la restaurant, pentru c? certitudinea unei experien?e satisf?c?toare este ?nso?it? de dorin?a de a experimenta ceva nou. Dat fiind c? este de patru ori mai ieftin s? fidelizezi un client existent dec?t s? c??tigi unul nou, rentabilitatea economic? este evident?.Nutri?ieMicroplantele sunt capsule energetice pline de nutrien?i. Ad?ugarea de microgreens ?n preparate, ?n propor?ii semnificative, genereaz? foarte u?or un meniu cu alimenta?ie s?n?toas?.Acest lucru este extrem de important pentru un num?r cresc?nd de clien?i ai restaurantelor care ?ncearc? s? se pozi?ioneze peste medie. Este vorba de oameni educa?i, care vor s? ?tie ce m?n?nc? ?i sunt preocupa?i de o nutri?ie echilibrat?.Comunicarea faptului c? restaurantul ofer? preparate s?n?toase, echilibrate nutritiv, va genera un flux constant de consumatori cu un bun poten?ial financiar. Mai mult, acest lucru contribuie la construirea unei rela?ii de ?ncredere ?ntre consumator ?i furnizorul de servicii HoReCa, cu un impact pozitiv asupra afacerii.Restaurantele care vor s? reziste competi?iei dure de pe pia?? ?i s? creasc? trebuie s? ia ?n considerare la modul cel mai serios problema nutri?iei. Introducerea de preparate s?n?toase ?i educarea publicului pot constitui un avantaj competitiv major.Metode de integrare a microplantelor ?n preparatePlating integrat – este evident vizual c? microplantele sunt parte din preparat?Mas? critic? – o cantitate suficient de mare ?nc?t s? fie evident c? nu sunt doar decorIntegrare ?n preparat – salate, garnituri gen orez cu microplante, spaghetePrezen?? distinct? pe farfurie – sugereaz? ideea de salat? sau garnitur?Integrare prin blenduire – sucuri fresh, sosuri, pesto * * *?n Ia?i, la singurul centru de vaccinare dintr-un sat, s-au vaccinat ?n prima zi din etapa a II-a doar patru pacien?iPrima zi de vaccinare din etapa a doua a campaniei ?n singurul centru de vaccinare ?n mediul rural din jude?ul Ia?i s-a terminat ?n doar c?teva ore. Luni, 18 ianuarie, ?n centrul amenajat ?n satul Chicerea, din comuna Tome?ti, aflat? la aproximativ zece kilometri de municipiul Ia?i, au fost imunizate ?mpotriva COVID-19 doar patru persoane, de?i capacitatea maxim? ar fi de 60, c?te cinci persoane pe or?. ?n Ia?i au fost organizate 17 de centre ?n tot jude?ul, dintre care 16 ?n ora?e ?i doar unul ?n mediul rural. Ini?ial, s-a discutat organizarea a 31 de centre de vaccinare ?n tot jude?ul, majoritatea ?n zone rurale, ?ns? de?i acestea au fost preg?tite, DSP a autorizat doar deschiderea a 17 din cele anun?ate.P?n? la ora 12.00 toate program?rile din cabinet au fost deja finalizate, echipa medical? a centrului spun?nd c? num?rul pacien?ilor a fost foarte mic. Primele dou? persoane vaccinate au venit conform program?rii de la ora 8.00, ?ns? pentru c? centrul abia se deschidea ?i mai erau lucruri care trebuiau puse la punct, au fost chema?i c?teva ore mai t?rziu.Platforma arat? c? nu sunt locuri disponibile, de?i centrul este golCoordonatorul centrului, dr. Mona Iacob, spune c? o explica?ie a num?rului mic de pacien?i din prima zi este c? centrul a ap?rut ?n platform? foarte t?rziu, abia s?mb?t? dup? amiaz?, oamenii ne?tiind de existen?a sa. De asemenea, de?i medicul de familie a ?ncercat s? fac? mai multe program?ri duminic? seara pentru pacien?ii s?i, platforma ?i spunea c? nu mai sunt locuri disponibile. ?Platforma ?mi ar?ta c? a? avea 39 de locuri libere din 60, ceea ce ar fi ?nsemnat c? erau 21 de persoane programate. De fapt erau doar dou? ?i nu ?tiu care este explica?ia”, a precizat dr. Mona Iacob, coordonator al centrului ?i medic de familie ?n comun?.Pentru c? dintr-un flacon de vaccin Pfizer BioNTech pot fi extrase ?ase doze, iar pacien?ii programa?i erau doar patru, medicul a c?utat s? imunizeze ?nc? dou? persoane ca dozele s? nu fie rispite. ?Primii pacien?i au venit de la ora 8.00 c?nd noi abia am ?nceput s? ne a?ez?m aici, ceilal?i doi erau programa?i la ora 11.00, astfel c? i-am rugat pe primii s? mearg? acas? ?i i-am anun?at noi c?nd s? vin?. Cu celelalte dou? doze am vaccinat unul din medicii din echip? ?i am mai chemat un pacient cronic care era programat pentru data de 21. Nu ?tiu cum va fi ?n zilele cu un singur pacient programat, nu pot s? desfac flaconul pentru o singur? persoan? ?i nici nu pot s? aduc oameni de acas? ca s?-i vaccinez”, a mai povestit coordonatorul centrului. Medicul a primit program?rile pentru urm?toarele trei zile, iar situa?ia este la fel, pentru ziua de ast?zi era programat un singur pacient, iar pentru miercuri erau doi pacien?i trecu?i pe liste.Centrul cu mai mul?i medici legi?ti dec?t medici de familieMomentan, echipa medical? a centrului este format? din doi medici de familie ?i trei medici legi?ti pentru c? se pot ?nscrie medici din orice specialitate. De asemenea, sunt ?apte asisten?i medicali ?i ?ase registratori, ?ns? ar mai fi nevoie m?car de c??iva medici pentru a putea asigura turele necesare. Activitatea centrului este zilnic?, de la ora 8.00 la 20.00, astfel c? pentru cele 12 ore de activitate ar fi nevoie de asigurarea a dou? ture. Problema este ?ns? c? mul?i refuz? s? se ?nscrie pentru c? ar fi ?o b?taie de cap ?n plus”, iar banii pe care ?i primesc nu ?i motiveaz?. Conform Ordonan?ei de Urgen?? pentru recrutarea ?i plata personalului implicat ?n procesul de vaccinare, pentru activitatea prestat? ?n cadrul centrelor de vaccinare ?mpotriva COVID-19 un medic este pl?tit cu 90 de lei pe or?, un asistent medical cu 45 de lei pe or?, iar un registrator cu 20 de lei pe or?, sumele fiind brute. * * *Industria tequilei a dobor?t trei recorduri ?n 2020. Cum a ajuns b?utura mexican? la exporturi istorice, ?n plin? pandemie InCont.ro, 15 ianuarie 2021 Industria tequilei mexicane a dobor?t trei recorduri ?n 2020, de produc?ie, export ?i consum de agave, ?n pofida crizei sanitare ?i economice provocate de pandemia Covid-19 la nivel mondial, a anun?at Consiliul pentru Reglementarea Tequila (CRT). Institu?ia a semnalat, ?ntr-un comunicat, c?, potrivit cifrelor ?nregistrate, produc?ia acestei b?uturi a fost de 374 milioane de litri, cu 6,3% mai mult fa?? de 2019, acesta fiind ?i cel mai bun an pentru produc?ia de tequila 100% din agave, care a ajuns la nivelul maxim istoric de 228 milioane litri."Exportul continu? s? fie elementul cheie ?n dezvoltarea acestei agroindustrii, iar ?n 2020 a crescut cu dou? cifre, ajung?nd la 286 milioane de litri, cu 16,3% mai mult comparativ cu 2019", se men?ioneaz? ?n comunicat, potrivit Agerpres.Totodat?, categoria 100% din agave "a ajuns la nivelul maxim istoric de exporturi, fiind trimis? la nivel mondial o cantitate de 163,1 milioane de litri tequila 100% din agave".?n ceea de prive?te consumul de agave pentru tequila, soiul "weber azul"a raportat o cre?tere fa?? de 2019 de 4,8%, ajung?nd la 1.407.000 anismul de reglementare a subliniat c? 2020 "a fost un an atipic pentru toat? lumea ?i pentru diferitele industrii care sus?in economia statelor, ?ns? industria mexican? de tequila, care a fost considerat? o industrie esen?ial? ?n timpul pandemiei, a avut cifre pozitive".Sursa citat? a reamintit c? ?n perioada cuprins? ?ntre aprilie ?i august industria de tequila "a resim?it efectele pandemiei, ?nregistr?nd cre?teri de p?n? la 0,3%, dar, din septembrie statisticile ?i-au revenit, ajung?nd s? fie ?nregistrate ?n 2020 trei noi recorduri".?n ceea ce prive?te principalele destina?ii pentru b?utura mexican?, Statele Unite au continuat s? se situeze ?n fruntea topului principalelor ??ri importatoare de tequila, cu 254 milioane de litri ?n 2020, ceea ce reprezint? 88,9% din totalul exporturilor. Pe locurile urm?toare s-au situat Germania, Spania, Canada ?i Fran?a.?n ceea ce prive?te reglement?rile interna?ionale ?n materie de protec?ie, CRT a semnalat c? pe parcursul anului trecut au fost trei noi ?nregistr?ri ale m?rcii, ?n Noua Zeeland?, Singapore ?i Ucraina.Cu aceste trei ??ri, num?rul statelor unde tequila este marc? protejat? a ajuns la 55, inclusiv SUA ?i Uniunea European?, cele dou? destina?ii principale pentru exporturi.La finele anului 2020, ?n aceast? industrie operau 163 de firme produc?toare de tequila certificate, acestea produc?nd 1.758 m?rci. * * *Vinul de azi: Solo Quinta Roze 2020 Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05 Munca de crea?ie ?n via?? unui oenolog este un lux. Solo Quinta este un vin rar, n?scut din imagina?ia ?i dragostea pentru vin a oenologului Hartley Smithers. Este un cupaj neobi?nuit, ?ntre patru soiuri ro?ii ?i un soi alb, care ??i schimb? personalitatea ?n fiecare an, f?r? a-?i pierde ?ns? din calit??ile care ?l fac unul dintre preferatele pasiona?ilor.Olfactiv, Solo Quinta Roze din recolta 2020 se distinge prin arome fructate ro?ii ?i negre (fragi, mure, afine), flori de prim?var? (violet?, tipic? pentru soiul Merlot), toate pe un fond mineral ce apare an de an ?n acest Cuvee. Aciditatea foarte bun? sus?ine un vin complex ?i nobil, ?n care observ?m prezen?a corpolent? a soilului Alicante Bouschet. Finalul este unul intens, bazat pe note de citrice (portocal? ro?ie ?i grapefruit). Un roze ce se distinge prin fine?e ?i prospe?ime. Recomandat a se degusta al?turi de sushi, salate cu pe?te, preparate la cuptor pe baza de curcan, somon la gr?tar sau la cuptor sau fructe de mare. * * *Zacusc? de pe?te la foc de lemne, re?et? din zona Gorjului 19 ianuarie 2020 Pentru c? este duminic?, v? propunem o re?et? numai bun? de preg?tit ?n zilele friguroase. Mariana Medrega din T?rgu Jiu ne-a primit ?n gospod?ria ei, unde totul este BIO, lucrat de m?inile sale. Re?eta de caras a inventat-o din dorin?a de a diversifica produsele sale, a?a cum a inventat ?i dulcea?a de boabe de soc, pe care v? vom prezenta-o ?ntr-o alt? edi?ie. Re?eta de zacusc? de pe?te a f?cut deja deliciul celor care au gustat-o ?i ne-a ?mp?rt??it-o ?i nou?. “Am f?cut a?a cum am m-a t?iat capul, toate produsele sunt din gospod?ria mea, pe?te este tot pescuit, nu cump?rat. Pentru ?nceput, se cur??? de solzi, se ?ndep?rteaz? capul, aripioarele toate ?i coada. Se scot intestinele, se spal? bine s? nu r?m?n? s?nge sau negreal?. Se taie pe?tele ?n 2 buc??i. Se pun la fiert ?ntr-o oala cu ap? clocotit? ?i se fierb 10 minute partea mai groas?, se scot buc??ile dup? care se pun la fiert cele mai sub?iri (burta)”, ?ncepe Mariana Medrega s? ne povesteasc? re?eta. Totul este preg?tit la foc de lemne, a?a cum se f?cea ?i odinioar?. “Eu de re?eta asta nu am auzit nic?ieri, am inventat-o eu ?i deja are mare succes. Mai departe, se pune ?ntr-un ceaun la foc de lemn o can? mai mic? de ulei, se adaug? ceapa, pana devine galben auriu, se adaug? morcovul t?iat m?runt (nu dat pe r?z?toare) ardeiul gras, proasp?t sau congelat.? C?nd legumele s-au ?nmuiat, se adaug? ro?iile congelate sau ?n suc de ro?ii f?r? coaja ?i t?iate mai mari. Se adaug? pe?te din care a?i scos oasele ?i se adaug? sare ?i apa ?n care a fiert pe?tele. Sarea, piperul ?i usturoiul se pune dup? gustul fiec?ruia. Pentru c? este pentru prima dat? c?nd o fac, nu am stabilit cantit??ile. Data viitoare o s? ?mi notez ?i asta, am folosit cam 6-7 kilograme de pe?te necur??at, din care am scos cam 20 de borcane”, a continuat Mariana Medrega din T?rgu-Jiu. Se las? totul la fiert, la foc domol 2-3 ore acoperit cu capac, dar amestec?nd din c?nd ?n c?nd sa nu se prind? . Se mai adaug? ?i apa ce a r?mas ?i c?nd este gata, se pune ?n borcane sterilizate scoase fierbin?i din cuptor. Un ultim sfat este de folos! “Mai l?sa?i pu?in borcanele s? se r?ceasc?, nu turna?i zacusca imediat, borcanele foarte fierbin?i pot s? se sparg? la fel ca atunci c?nd sunt reci ?i turna?i fierbinte ?n ele. Capsa?i borcanele ?i le pune?i undeva la o temperatur? medie p?n? a doua zi c?nd le pune?i la fiert ?ntr-o crati?? cu ap? (prima sterilizare). Se las? la fiert? aproximativ 40 minute de c?nd ?ncep s? clocoteasc?. C?nd a trecut timpul necesar, opri?i focul ?i acoperi?i vasul cu o p?tur?. A doua zi, completa?i apa ?n vas ?i le mai steriliza?i ?nc? o dat?. Le acoperi?i, iar ?n urm?toarea zi c?nd s-au r?cit le scoate?i, le ?terge?i ?i le a?eza?i ?n c?mar? r?coroas?. Trebuie s? precizez c? toate produsele, mai pu?in uleiul, sare ?i piper, pe?tele care a fost primit, sunt din gr?dinile mele”, a ?ncheiat femeia.Mariana Medrega ne-a mai spus c? borcanele nu au rezistat prea mult ?n c?mar?, mare parte au ajuns ?n Italia ?i Fran?a, la rude ?i prieteni! * * *Darius Pripon profeseaz? vinul cultural la Crama Jelna: “Nu clientul este st?p?nul nostru, ci etica, filozofia ?i estetica noastr?” ianuarie 18, 2021Vinul.ro Darius Pripon a studiat Horticultura la Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? din Cluj-Napoca ?i un semestru la Universitatea Politehnic? din Valencia. A lucrat ca asistent vinificator la crama Nomibo din Dealu Mare, apoi un sezon la Domaine Serol ?n Fran?a (agricultur? biodinamic?), doi ani la Alira, ?n Dobrogea, ?nc? un an tot acolo, dar la Domeniul Bogdan (agricultur? biodinamic?), un sezon la Allan Scott Wines ?n Noua Zeeland?. Din 2017, semneaz? vinurile de la Crama Jelna (“amprenta Transilvaniei”), ?n Bistri?a-N?s?ud. Are 31 de ani ?i reprezint? una dintre cele mai “vizibile voci” ale genera?iei noi de enologi din Rom?nia. Imaginile din acest articol provin de pe profilul de Facebook al lui Darius ?i de pe site-ul cramei – v? recomand?m ambele resurse dac? vre?i s? fi?i mereu la curent cu nout??ile.La Jelna, singura vie montan? certificat? din Rom?nia (podgoria Lechin?a) produce 80.000 de sticle pe an– Darius, ce trebuie s? ?n?eleag? consumatorii de vin (?n primul r?nd cei obi?nui?i, nu pasiona?ii) despre Crama Jelna? Dar despre zon?, ?n general? Ce ave?i acolo ?i nu au alte crame / vinuri?S? ?n?eleag? c? este vorba despre o cram? boutique, care are 26 de hectare de vi??-de-vie ?i produce undeva la 80.000 sticle de vin pe an. C? face parte din podgoria Lechin?a, iar via noastr? este singura certificat? ca fiind o vie montan?. C? ne afl?m ?n piemontul mun?ilor C?limani, avem un aer de o cur??enie incredibil?, apa ne vine de la Cu?ma, direct din mun?i. C? avem ceea ce se cheam? “enviromental capital” (capital de mediu – nr) – cele enumerate mai sus, ?mpreun? cu solul viu ?i produc?ia mic? la hectar. C? suntem ?ntr-o podgorie de climat rece, unde prospe?imea, aciditatea ?i elegan?a sunt la ele acas?.?La Crama Jelna, “vinul cultural” este figura central?. Ce ?nseamn? asta?– Ce experien?? ?i ce inten?ii are Darius Pripon cu privire la vinurile de Jelna? ?i, dincolo de crama la care lucrezi acum, care este vinul pe care-l consideri c? “?i-a schimbat via?a”, vinul care te-a ?ndreptat c?tre vin?Experien?a mea cu zona “agonise?te” 4 ani. Filozofia mea privind vinul este una postmodern?, ?n care crearea “vinului cultural” este figura central?. Clientul nu este st?p?nul nostru, st?p?nul nostru este etica, filozofia ?i estetica noastr?. Vrem s? red?m vinului dimensiunea sa cultural?, consider?m c? aceasta este misiunea noastr?. Iar pentru ca un vin s? fie cultural, el nu poate s? se bazeze strict pe un studiu de pia??. Via?a mea s-a schimbat – sau, dac? vre?i, s-a aliniat – odat? ce filozofia ?i valorile mele de via?? s-au conturat. Concomitent cu aceste evenimente, a ap?rut ?i vinul. Chiar dac? a existat un vin care m-a introdus ?n lumea vinului, pe mine prima experien?? nu m-a f?cut s? m? ?ndr?gostesc de acel vin, ci de vin ?n general. A fost precum o oglind? ?i o scar? ?n acelasi timp: vinul se oglinde?te ?n toate sticlele de vin, ?ns? sensul este ?i ?n direc?ia opus?: este ?i o oglind? a omului, care la r?ndul s?u este o oglind? a locului ?i locuitorilor. Dimensiunea se des?v?r?e?te ?n punctul ?n care converg toate reflexiile.“Necunoscuta” fiec?rui an ?n parte e folosit? pentru a sublinia condi?iile specifice– Am v?zut c? ave?i o linie de vinuri Wild Yeast – ce ?nseamn?, mai exact, asta? Ce fel de gust au aceste vinuri, ce alte caracteristici / avantaje etc?Wild yeast ?nseamn? drojdii indigene, drojdii s?lbatice. Asta ?nseamn? c? vinul respectiv este f?cut cu drojdiile care se afl? ?n mod natural pe struguri, ?n momentul ?n care ace?tia sunt cule?i. Aceste microorganisme difer? de la an la an ?i reflect? condi?iile climatice ale anului ?i tr?s?turile terroir-ului. Le folosim pentru anumite vinuri, pentru a sublinia tr?s?tura cultural? a locului, a vinului. Nu dorim s? le sintetiz?m, s? le folosim ca s? existe latent ?n cram?, ci vrem ca ?n fiecare an s? ne folosim de “necunoscuta anului”, iar faptul c? acestea sunt viabile spune foarte mult despre modul sustenabil ?n care privim via ?i vinul.“Ne adres?m unui public educat”– Ce soiuri crezi c? pot deveni reprezentative pentru Crama Jelna la nivel de volum ?i ce soiuri la nivel de ni??, de prestigiu ?n ochii profesioni?tilor ?i amatorilor pasiona?i de vin?Sauvignon blanc, Pinot Noir, Feteasc? alb?, Feteasc? regal? asamblat? cu Muscat Ottonel. Producem pu?ine sticle, suntem exclusiv HoReCa, ?i, ca atare, ne adres?m unui public educat.– Cum te raportezi la soiurile tradi?ionale ale zonei – am v?zut pe site doar Feteasc? regal?, Muscat Ottonel ?i Feteasc? alb?? Mai sunt soiuri pe care vrei s? le ?ncerci la Jelna?Clima este ?n schimbare accelerat?. ?nc?lzirea este o realitate ?i, ca atare, ne uit?m cu aten?ie ?i la soiurile tradi?ionale ale zonei – Riesling, Neuburger, Feteasc? alb? – ?ns? viziunea noastr? se vrea pe termen lung, a?a c? ?nc? analiz?m cu aten?ie subiectul. Via noastr? vrem s? r?zbeasc? c?t mai mult cu putin??, o ?ngrijim ?n a?a fel – a?a c? las subiectul acesta deschis pentru o discu?ie viitoare. * * *Din agricultur?, produse finite cu valoare ad?ugat?. Mare. Scris de Catalin Paduraru Mar?i, 19 Ianuarie 2021 19:58 Este un specific na?ional, nu numai ?n agricultur?, de a evada cu greu din zona materiilor prime. Conjunctura legislativ? suprapus? unui ?ablon de business specific secolelor XIX – XX formeaz? cadrul ?ideal” pentru a fi ?intui?i la coada clasamentului mondial de produc?tori care exploateaz? materiile prime convertindu-le ?n produse cu valoare ad?ugat?.A?a se face c? putem ob?ine cu c?teva sute de kilograme de gr?u patru-cinci cutii de crem? de fa?? (sigur, m?rci celebre) sau un telefon de ultima genera?ie.Un set cosmetic importat din Vest (bazat ?n foarte mic? m?sur? pe plante) poate avea (dureros pentru noi) un pre? mai mare dec?t un hectar de p?m?nt ?ntr-o zon? s?rac? a Rom?niei.De aceea avem motive s? privim cu bucurie ini?iativele de afaceri care schimb? paradigma.Cred ?n acela?i timp c? ?i trebuie s? sus?inem aceste demersuri, s? le facem cunoscute, s? ajut?m la multiplicarea lor.?n lungile deplas?ri pentru film?rile de la serialul TV ?Fra?i de vi??”, am descoperit, ?n Dobrogea, o fabric? micu?? care produce (nu doar) ulei din s?mburi de struguri. BIO.Ideea este luminoas? ?i prin faptul c?, p?n? mai ieri, s?mburii erau un fel de de?eu sau, ?n cel mai fericit caz, o materie pe care o luau str?inii pentru a face uleiuri ?i creme pe care s? le v?nd? apoi ?n Rom?nia pe bani mul?i.V? prezint Pura Agro nu neap?rat pentru a deveni clien?i (dar, p?n? la urm?, de ce nu?!) ci, mai degrab? pentru a populariza un exemplu bun ?i pentru a b?t?tori o cale de acces pentru cooperare ?i afaceri ?n care s? v? implica?i.Rog pe cei care sunt familiariza?i cu subiectul s? accepte c? nu toat? lumea a avut ?ansa s? se ?nt?lneasc? cu acesta ?i, drept urmare, s? ne ierte dac? v? plictisim, dar descrierea din r?ndurile urm?toare poate fi oportun? pentru unii dintre noi.S? revenim asupra modelului Pura AgroUlei de s?mburi de struguri. Un produs ecologic, ob?inut exclusiv prin presarea s?mburilor la rece.S?mburii provin din culturi certificate ecologic ?i sunt 100% achizi?iona?i din podgoriile rom?ne?ti.Mai trebuie spus c? metoda pres?rii la rece folose?te doar procese mecanice, spre deosebire de metoda rafin?rii. ?n trendurile actuale de achizi?ie ?i consum reg?sim preocuparea pentru ?s?n?tos”, pentru prezervarea substan?elor active nealterate, a vitaminelor ?i a mineralelor de care avem at?ta nevoie.Avem o list? lung? de beneficii pentru s?n?tate care, la un moment dat, sper s? fie folosit? pentru desenarea unei noi extensii a oenoturismului: SPA/Wellness, oenocosmetice ?i oeno...medicamente.Am selectat pentru argumenta?ia mea c?teva dintre aceste beneficii.?Uleiul are un rol antioxidant, contribuind la men?inerea elasticit??ii vaselor de s?nge ?i la sc?derea nivelului colesterolului.Are, de asemenea, un con?inut ridicat de acid linoleic (Omega 6), acid oleic (Omega 9) ?i compu?i fenolici. Uleiul de s?mburi de struguri con?ine cantit??i ?nsemnate de vitamina E (alfa-tocoferol) ?i vitamina F, precum ?i unele minerale: zinc, cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, con?ine a?a-numitele procianidine (prescurtat OPC), care reprezint? un compus cu un puternic efect antioxidant, de 50 de ori mai puternic dec?t vitamina E ?i de 20 de ori mai puternic dec?t vitamina C.??Efecte benefice pentru s?n?tate:O barier? ?mpotriva infec?iilor. Substan?ele active din uleiul de struguri presat la rece ac?ioneaz? ca stimulent imunitar pe mai multe c?i: catalizeaz? ac?iunea vitaminei C ?n organism, favorizeaz? producerea de celule imunocompetente ?i le activeaz? pe cele existente.Reduce riscul bolilor vasculare. C?nd este folosit ?n dieta zilnic?, ad?ugat ?n salate sau alte preparate, uleiul din s?mburi de struguri presat la rece reduce riscul bolilor vasculare, al aterosclerozei, al bolilor circulatorii sau chiar al artritei. Acizii gra?i nesatura?i con?inu?i de uleiul din s?mburi de struguri ajut? la ?mpiedicarea proceselor degenerative ale vaselor de s?nge ?i men?inerea elasticit??ii vasculare.Protejeaz? inima. Speciali?tii recomand? ca acest ulei s? fie consumat zilnic, pentru a preveni apari?ia tulbur?rilor circulatorii, cum ar fi hipertensiunea arterial? ?i tensiunea arterial? oscilant?.Reduce durerile articulare. Cercet?rile au scos ?n eviden?? efectul uleiului din s?mburi de strugure ?i ?n cazul afec?iunilor reumatice. Bolnavii de artrit?, care au introdus ?n diet? acest ulei, au constatat o reducere a durerilor datorate inflama?iilor.Stimulent imunitar. Semin?ele de struguri con?in substan?e cum ar fi zincul, cuprul, seleniul, vitamina E ?i procianidinele, care sunt cei mai puternici inamici ai radicalilor liberi, contribuind astfel la cre?terea imunit??ii organismului.Are propriet??i anti-?mb?tr?nire. Datorit? antioxidan?ilor pe care ?i con?ine, uleiul de s?mburi de struguri lupt? eficient ?mpotriva radicalilor liberi, prevenind astfel degradarea celular? ?i apari?ia semnelor de ?mb?tr?nire, printre care ridurile premature. Bogat ?n vitamina E, este un elixir pentru men?inerea tinere?ii pielii, dar ?i pentru prevenirea unor afec?iuni dermatologice (cheratoze, psoriazis, depigmentari etc.).Efecte benefice pentru ten ?i piele:Are propriet??i anti?mb?tr?nire. Datorit? antioxidan?ilor pe care ?i con?ine, uleiul din semin?e de struguri lupt? eficient ?mpotriva radicalilor liberi, ajut? la prevenirea ridurilor, mai ales ale celor din jurul ochilor.Men?ine elasticitatea pielii, deoarece con?ine un complex de flavonoizi care joac? un rol important ?n stabilizarea nivelului de colagen ?i de elastin? din piele.Are propriet??i astringente. Datorit? con?inutului de Acid Linoleic ?i Vitamina E (alfa-tocoferol), uleiul de s?mburi de struguri are efect regenerant ?i restructurant, gr?be?te vindecarea leziunilor provocate de acnee ?i ?mbun?t??e?te calitatea celulelor pielii.Poate fi folosit ?i ?n tratamente pentru p?r. Uleiul din semin?e de struguri ajut? la normalizarea scalpului ?i la hidratarea firului de p?r, fiind ideal pentru p?rul despicat, uscat, f?r? str?lucire.Este un hidratant excelent pentru piele. Datorit? con?inutului ridicat de acid linoleic, uleiul de s?mburi de struguri p?trunde repede ?n piele, reduce pierderea de ap? din epiderm? ?i hidrateaz?.”Am dedicat spa?iu ?n extenso pentru acest subiect ?ntruc?t el a fost deseori evocat aici ?n planul dezirabilit??ii. De multe ori am ??nc?rcat” statul, administra?ia, cu responsabilitatea cre?rii unui cadru propice apari?iei unor astfel de ini?iative de business.Iat? c? mediul privat n-a avut r?bdare (din fericire) ?i a ac?ionat.?n diferite zone din ?ar?, ?nc? o dat? o spun, cred c? modelul poate fi replicat. Sau se poate ca diferi?i antreprenori s? se aga?e ca o ?za” ?n amonte sau ?n aval pe lan?ul concept – produc?ie – furnizor – procesator – distribuitor – comunicator.Pura Agro produce ?i uleiuri de c?tin?, de nuc? sau de c?nep?. Gama actual? de produse este completat? de f?ina de s?mburi de struguri, f?in? de c?tin?, f?in? de nuc?.Este evident c? diversitatea vegetal? din Rom?nia este un factor favorizant pentru desfacerea evantaiului de produse ?n ?ntreaga ?ar?.?ti?i care ar fi ?inta?Un schimb decent ?ntre m?rfurile de import ?i cele produse aici. Cum ?mi place s? cred – pentru binele rom?nilor. * * *ANSVSA: ghid pentru protejarea animalelor de frig si de conditiile meteo nefavorabile ianuarie 19, 2021 Pe fondul evolutiei unor fenomene meteorologice severe (temperaturi scazute, caderi masive de zapada), ANSVSA ofera un ghdid crescatorilor, cu masuri menite sa ajute la protejarea animalelor de conditiile meteo nefavorabile. In cele ce urmeaza regasiti toate informatiile:Pentru crescatorii de animale:Asigurarea unui adapost corespunzator pentru animale, care sa poata oferi protectie fata de actiunea directa a frigului si zapezii;Asigurarea unor cantitati suficiente de apa si furaje corespunzatoare atat cantitativ cat si calitativ;Asigurarea bunei functionari a echipamentelor de adapare si de furajare; se va acorda o deosebita atentie in mod special instalatiei de adapare, avand in vedere riscul de inghet al acesteia.Verificarea disponibilitatii echipamentelor de rezerva, in principal a generatoarelor de energie electrica in cazul fermelor comerciale;La orice modificare a starii de sanatate sau de bunastare a animalelor precum si la aparitia unor modificari comportamentale, detinatorul are obligatia ca pe langa masurile enumerate mai sus, sa anunte urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sanatate a animalelor din localitatea respectiva sau DSVSA local. De asemenea, in cazul in care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afecteaza bunastarea animalelor, proprietarii sunt obligati sa anunte de urgenta primaria sau DSVSA local pentru a fi luate masurile necesare.Pentru transportatorii de animale vii:Sa nu efectueze transporturi de animale in conditii meteo cu temperaturi foarte scazute, vant puternic si caderi masive de zapada, decat daca este neaparat necesar;Transportatorii sunt obligati prin lege sa nu transporte animalele intr-un mod care le-ar putea provoca rani sau suferinte inutile;Inainte de a pleca la drum, se verifica daca exista conditii adecvate de microclimat in mijlocul de transport, hrana si sursa de apa potabila si daca acestea pot fi asigurate pe intreaga durata a transportului.Transportatorii trebuie sa verifice traseul si alte aspecte legate de calatorie inainte ca animalele sa fie incarcate in mijlocul de transport, astfel incat, dupa incarcarea acestora, plecarea sa se faca cat mai repede pentru a micsora durata calatoriei.La temperaturi scazute, densitatea de incarcare a animalelor in mijlocul de transport va fi redusa cu cel putin 25% din capacitatea maxima de incarcare autorizata in functie de specie, talie, varsta si stare fiziologica;In cazul in care calatoria nu incepe in cel mai scurt timp de la imbarcare, soferii trebuie sa aiba planuri de urgenta pentru a ingriji animalele, in functie de necesitati;Pentru calatorii de peste 8 ore, sistemele de ventilatie din vehicul trebuie sa fie capabile sa mentina temperatura de comfort termic in compartimentul animalelor;Precizam ca, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scazute. In cazul in care in timpul calatoriei temperatura ambientala coboara sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport sa fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;Bovinele sunt rezistente la temperaturi scazute cu conditia ca, in mijlocul de transport sa nu existe curenti de aer rece;Ecvinele pot fi transportate si in situatia in care temperatura ambientala coboara sub -20° C cu conditia ca, mijloacele de transport sa fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atentie deosebita se acorda si vitezei de transport, numarului de opriri precum si varstei animalelor transportate.Sistemul de ventilatie trebuie sa asigure distributia uniforma a aerului, iar autonomia lui trebuie sa fie de cel putin 4 ore, independent de functionarea motorului autovehiculului.Din cauza conditiilor meteorologice exista riscul aparitiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate in timpul calatoriei si totodata identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilatie (se ridica parul/blana), ingramadire (pentru a conserva caldura), letargie si somnolenta, colaps.Conducerea Autoritatii a dispus DSVSA judetene sa intreprinda demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unitatilor administrative locale, transportatorilor si altor detinatori de animale, cu privire la masurile specifice pentru asigurarea bunastarii animalelor in perioadele de iarna in care se inregistreaza conditii meteorologice severe si a responsabilitatile legale care le revin in astfel de situatii.Prevederi aplicabile administratiilor locale:Consiliile locale trebuie sa se asigure ca exista posibilitati de colectare si neutralizare a deseurilor animaliere;Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligatia ca, in adaposturile animalelor, sa asigure respectarea normelor de protectie a acestora, respectiv: cazarea, transportul si ingrijirea corespunzatoare a acestora. * * *Hibrizii PIONEER c??tig? ?nc? o dat? concursurile de productivitate din SUA! agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2021 Fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer? au c??tigat cele mai importante premii la concursul Corn Yield Contest organizat de NCGA. Rezultatele ob?inute demonstreaz? un avantaj constant al hibrizilor de porumb Pioneer fa?? de concuren??.Luna trecut? au fost anun?a?i c??tig?torii concursului Corn Yield Contest organizat anual de Asocia?ia Na?ional? a Cultivatorilor de Porumb (NCGA), iar fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer? au dus acas? cele mai importante premii – c??tig?nd 13 trofee na?ionale ?i 219 premii la nivel statal. ?n topul c??tig?torilor a fost fermierul Don Stall din Charlotte, Michigan, care a ob?inut cea mai ridicat? produc?ie medie, 29877 kg/ha, cu hibridul marca Pioneer? P0720AM?; este, astfel, al patrulea an consecutiv c?nd un produs Pioneer a c??tigat acest premiu. ?n general, fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer s-au clasat pe primele 2 locuri ?n 41 de state.Don Stall din Charlotte, Michigan, a ob?inut cea mai ridicat? produc?ie medie, 29.877 kg/ha, cu hibridul marca Pioneer? P0720AM?”Dorim s? felicit?m to?i c??tig?torii concursului Corn Yield Contest organizat de NCGA, mul?i dintre ace?tia confrunt?ndu-se cu o multitudine de provoc?ri, dar reu?ind, totu?i, s? ob?in? aceste rezultate ?n mijlocul unei pandemii globale”, a declarat Judd O’Connor, Pre?edinte, U.S. Commercial Business, Corteva Agriscience. ?Rezultatele concursului reflect? ceea ce am v?zut la recolta de anul acesta, ?n care cei mai populari hibrizi de porumb Pioneer au c??tigat majoritatea competi?iilor ?ntre loturile participante, cu un avantaj mediu de produc?ie de peste 2500 kg/ha, dar, dincolo de concursuri, mai important este c? i-au ajutat pe fermieri s?-?i ating? obiectivele de business.”?n ciuda condi?iilor meteo extreme ?n multe zone, provocate de secet?, furtuni de tip derecho ?i uragane, fermierii au ob?inut, totu?i, rezultate de produc?ie impresionante atunci c?nd s-au calculat cifrele finale. Cu o gam? diversificat? de produse, dezvoltat? pentru a avea rezultate excelente ?n diferite condi?ii de cultur?, hibrizii de porumb marca Pioneer au ?nregistrat rezultate excep?ionale ?n cadrul concursului, ilustrate prin cultivarea a mai mult de 203 hibrizi unici Pioneer, care s-au clasat printre c??tig?torii de la nivel statal ?i na?ional.??n prezent, fermierii ?tiu cum s? ?in? piept condi?iilor vitrege ?i, ?n ciuda acestora, e ?ncurajator s? vezi c? pot ob?ine ?n fiecare an rezultate de produc?ie ridicate, combin?nd practicile de tehnologie intensiv? cu cei mai performan?i hibrizi de pe pia??” a declarat O’Connor. ?Fermierii au ?ncredere ?n faptul ca Pioneer are hibridul potrivit pentru a-i ajuta s? ??i ating? obiectivele de productivitate, f?c?ndu-le, ?n acela?i timp, afacerile mai profitabile prin ob?inerea unei produc?ii mai mari la suprafa?a cultivat? cu porumb.”Fermierii americani care cultiv? porumb particip? anual la concursul Corn Yield Contest organizat de NCGA. Conceput pentru a prezenta poten?ialul genetic de produc?ie al noilor hibrizi, dar ?i ca o oportunitate de a ?nv??a de la al?i fermieri, ace?tia intr? ?n concurs ?n ?ase categorii, care includ porumb neirigat (A ?i AA), neirigat f?r? ar?tur? (no till) ?i neirigat strip till, respectiv irigat f?r? ar?tur? ?i irigat strip till. Categoria AA neirigat se adreseaz? agricultorilor din zona central vestic?, din statele Wisconsin, Ohio, Missouri, Minnesota, Iowa, Indiana ?i Illinois. Categoria A neirigat se adreseaz? oric?rui produc?tor din zona continental? a Statelor Unite, din afara categoriei AA.Pentru lista complet? a c??tig?torilor la nivel na?ional ?i statal, rezultate de produc?ie ?i portofoliul de hibrizi cultiva?i, accesa?i NCGA.Pentru mai multe informa?ii privind hibrizii de porumb marca Pioneer? ?i alte produse cu poten?ial ridicat de produc?ie din portofoliul Pioneer, fermierii pot contacta reprezentantul local de v?nz?ri.Pioneer, brand emblematic de semin?e al Corteva Agriscience, este lider mondial ?n dezvoltarea ?i furnizarea de genetic? avansat?, asigur?nd semin?e de calitate superioar? fermierilor din peste 90 de ??ri. Pioneer ofer? expertiz? agronomic? ?i cuno?tiin?e tehnice pentru gestionarea afacerii, pentru a ajuta la sporirea productivit??ii ?i profitabilit??ii fermierilor ?i depune eforturi pentru a dezvolta sisteme agricole sustenabile la nivel mondial.Corteva Agriscience este o companie global?, pur-agricultur?, tranzac?ionat? pe burs?, care ofer? fermierilor din ?ntreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat ?i divers de semin?e, solu?ii pentru protec?ia culturilor ?i solu?ii digitale axate pe maximizarea productivit??ii ?i cre?terea randamentului ?i profitabilit??ii. Av?nd ?n portofoliu unele dintre cele mai cunoscute m?rci din agricultur? ?i o linie de produse ?i tehnologii de top ?n industrie, care pot genera cre?teri viitoare, compania se angajeaz? s? colaboreze cu p?r?ile interesate din ?ntreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a ?mbog??i via?a celor care produc ?i a celor care consum? ?i asigur?nd progresul genera?iilor viitoare. Corteva Agriscience? a devenit o companie independent? listat? la burs? pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricol? a DowDuPont. Mai multe informa?ii sunt disponibile pe corteva.ro. * * *Recomandarile de iarna ale ANSVSA pentru crescatorii si transportatorii de animale Agroromania.ro 19 Ian. 2021 ANSVSA a publicat o serie de recomandari utile privind provocarile pe care le presupune iarna. Acestea se adreseaza crescatorilor si transportatorilor de animale.Pe fondul evolutiei unor fenomene meteorologice severe (temperaturi scazute, caderi masive de zapada), ANSVSA recomanda:?Pentru crescatorii de animale:Asigurarea unui adapost corespunzator pentru animale, care sa poata oferi protectie fata de actiunea directa a frigului si zapezii;Asigurarea unor cantitati suficiente de apa si furaje corespunzatoare atat cantitativ cat si calitativ;Asigurarea bunei functionari a echipamentelor de adapare si de furajare; se va acorda o deosebita atentie in mod special instalatiei de adapare, avand in vedere riscul de inghet al acesteia.Verificarea disponibilitatii echipamentelor de rezerva, in principal a generatoarelor de energie electrica in cazul fermelor comerciale;La orice modificare a starii de sanatate sau de bunastare a animalelor precum si la aparitia unor modificari comportamentale, detinatorul are obligatia ca pe langa masurile enumerate mai sus, sa anunte urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sanatate a animalelor din localitatea respectiva sau DSVSA local. De asemenea, in cazul in care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afecteaza bunastarea animalelor, proprietarii sunt obligati sa anunte de urgenta primaria sau DSVSA local pentru a fi luate masurile necesare.Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu" ? Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...Pentru transportatorii de animale vii:Sa nu efectueze transporturi de animale in conditii meteo cu temperaturi foarte scazute, vant puternic si caderi masive de zapada, decat daca este neaparat necesar;Transportatorii sunt obligati prin lege sa nu transporte animalele intr-un mod care le-ar putea provoca rani sau suferinte inutile;Inainte de a pleca la drum, se verifica daca exista conditii adecvate de microclimat in mijlocul de transport, hrana si sursa de apa potabila si daca acestea pot fi asigurate pe intreaga durata a transportului.Transportatorii trebuie sa verifice traseul si alte aspecte legate de calatorie inainte ca animalele sa fie incarcate in mijlocul de transport, astfel incat, dupa incarcarea acestora, plecarea sa se faca cat mai repede pentru a micsora durata calatoriei.La temperaturi scazute, densitatea de incarcare a animalelor in mijlocul de transport va fi redusa cu cel putin 25% din capacitatea maxima de incarcare autorizata in functie de specie, talie, varsta si stare fiziologica;In cazul in care calatoria nu incepe in cel mai scurt timp de la imbarcare, soferii trebuie sa aiba planuri de urgenta pentru a ingriji animalele, in functie de necesitati;Pentru calatorii de peste 8 ore, sistemele de ventilatie din vehicul trebuie sa fie capabile sa mentina temperatura de comfort termic in compartimentul animalelor;Precizam ca, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scazute. In cazul in care in timpul calatoriei temperatura ambientala coboara sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport sa fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;Bovinele sunt rezistente la temperaturi scazute cu conditia ca, in mijlocul de transport sa nu existe curenti de aer rece;Ecvinele pot fi transportate si in situatia in care temperatura ambientala coboara sub -20° C cu conditia ca, mijloacele de transport sa fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atentie deosebita se acorda si vitezei de transport, numarului de opriri precum si varstei animalelor transportate.Sistemul de ventilatie trebuie sa asigure distributia uniforma a aerului, iar autonomia lui trebuie sa fie de cel putin 4 ore, independent de functionarea motorului autovehiculului.Din cauza conditiilor meteorologice exista riscul aparitiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate in timpul calatoriei si totodata identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilatie (se ridica parul/blana), ingramadire (pentru a conserva caldura), letargie si somnolenta, colaps.Conducerea Autoritatii a dispus DSVSA judetene sa intreprinda demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unitatilor administrative locale, transportatorilor si altor detinatori de animale, cu privire la masurile specifice pentru asigurarea bunastarii animalelor in perioadele de iarna in care se inregistreaza conditii meteorologice severe si a responsabilitatile legale care le revin in astfel de situatii. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download