ANALIZA DE SITUAŢIE - DSP Iasi



ZIUA EUROPEAN? ?MPOTRIVA OBEZIT??II-ZEIO- 20 mai 2019Anul 2019 marcheaz? a noua celebrare a Zilei Europene ?mpotriva Obezit??ii.europeanobesityday.eua.Date statistice la nivel european, na?ional ?i jude?ean privind nivelul ?i dinamica fenomenuluiOMS recunoa?te c?, ?n acest secol, obezitatea are o prevalen?? egal? sau mai mare comparativ cu malnutri?ia ?i bolile infec?ioase. De aceea, ?n lipsa unor m?suri drastice de preven?ie ?i tratament, ?n 2025 peste 50% din popula?ia lumii va fi obez?. Obezitatea este, a?adar, o boal? cronic?, av?nd o prevalen?? foarte mare ?i care afecteaz? b?rba?i ?i femei de toate rasele ?i v?rstele. Preobezitatea ?i obezitatea sunt probleme importante de s?n?tate public? ?i au nevoie de o strategie comun?, ce include promovarea obiceiurilor alimentare s?n?toase ?i a unui stil de via?? mai activ, precum ?i tratament ?i ?ngrijiri corespunz?toare. Supraponderalitatea ?i obezitatea sunt definite ca acumul?ri anormale sau excesive de gr?simi care pot afecta starea de s?n?tate.Indicele de mas? corporal? (IMC) este un indice utilizat ?n mod obi?nuit pentru a clasifica excesul de greutate ?i obezitatea la adul?i. Este definit ca greutatea unei persoane ?n kilograme ?mp?r?it? la p?tratul ?n?l?imii sale ?n metri (kg / m2).Pentru adul?i, OMS define?te excesul de greutate ?i obezitatea dup? cum urmeaz?:???supraponderalitatea este un IMC mai mare sau egal cu 25; ?i????obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.IMC ofer? m?sura cea mai util? la nivel de popula?ie a excesului de greutate ?i a obezit??ii, deoarece este acela?i pentru ambele sexe ?i pentru toate v?rstele de adul?i. Cu toate acestea, el poate s? nu corespund? aceluia?i procent de gr?sime la diferite persoane.Pentru copii, v?rsta trebuie s? fie luat? ?n considerare atunci c?nd se define?te excesul de greutate ?i obezitatea.Obezitatea este una dintre cele mai mari provoc?ri ale s?n?t??ii publice din secolul XXI. Prevalen?a sa s-a triplat ?n multe ??ri din regiunea european? a OMS din anii 1980, iar num?rul persoanelor afectate continu? s? creasc? ?ntr-un ritm alarmant. ?n plus fa?? de provocarea diferitelor dizabilit??i fizice ?i a problemelor psihologice, excesul de greutate cre?te drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul ?i diabetul zaharat.In Regiunea European?, unul din trei copii de 11 ani este obez ?i 60% dintre copiii cu supragreutate ?nainte de pubertate vor fi adul?i tineri obezi. Datele din cea de-a doua rund? a studiului european privind interviul pentru s?n?tate (EHIS) , care a avut loc ?ntre 2013 ?i 2015 ?i care a cuprins persoane de 15 ani ?i peste indic? existen?a unor inegalit??i substan?iale ?n UE ?n ceea ce prive?te propor?ia adul?ilor supraponderali sau obezi ?n func?ie de regiune, sex ?i mediu socio-economic. Propor?ia adul?ilor supraponderali din UE a variat ?n 2014 ?ntre 36% ?n Italia ?i 55% ?n Malta pentru femei ?i ?ntre 54% ?n ??rile de Jos ?i 68% ?n Croa?ia pentru b?rba?i. Grupul de v?rst? de la 18 p?n? la 24 de ani a prezentat cele mai sc?zute cote de popula?ie supraponderal? ?n UE ?n 2014, ?n timp ce cei cu v?rste cuprinse ?ntre 65 ?i 74 au avut cele mai mari cote. ?n 2014, propor?ia femeilor din UE considerate a fi supraponderale sau obeze a sc?zut odat? cu cre?terea nivelului de educa?ie. ?ntre Rom?nia ?i Malta a fost o diferen?? de 19,0 pp ?n propor?ia b?rba?ilor obezi ?i o diferen?? de 14,2 pp ?n propor?ia femeilor obeze.?n timp ce 46,1% dintre cei cu v?rsta de 18 ani sau peste, care tr?iesc ?n Uniunea European? (UE) au avut o greutate normal? ?n 2014, pu?in mai mult de jum?tate dintre adul?i (51,6%) au fost considera?i ca fiind cu supragreutate (35,7% pre-obezi ?i 15,9% obezi) ?i ?nc? 2,3% ca fiind cu subgreutate. In fig. 1?i 2 sunt reprezentate procentele femeilor, respectiv ale b?rba?ilor peste 18 ani cu supragreutate din Europa, ?n 2014. Conform Eurostat, printre statele membre ale UE pentru care sunt disponibile date, cele mai mici ponderi ale obezit??ii ?n 2014 ?n r?ndul popula?iei cu v?rsta de 18 ani ?i peste s-au ?nregistrat ?n Rom?nia (9,4%) ?i Italia (10,7%), ?nainte de Olanda (13,3%), Belgia ?i Suedia (ambele 14,0%). La polul opus al scalei, obezitatea a afectat mai mult de 1 din 4 dintre adul?ii din Malta (26,0%), ?i aproximativ 1 din 5, ?n Letonia (21,3%), Ungaria (21,2%), Estonia (20,4%). Cu alte cuvinte, aproape 1 din 6 persoane cu v?rsta de 18 ani ?i peste ?n UE a fost obezi ?n 2014. Tabelul 1 prezint? o analiz?, pe grupe de v?rst?, a propor?iei popula?iei supraponderale ?n anul 2014. S-a ?nregistrat, cu mici excep?ii, o cre?tere accentuat? a ponderii popula?iei supraponderale pe m?sur? ce aceasta a ?naintat ?n v?rst?. Grupul de v?rst? 18-24 ani a prezentat cele mai sc?zute procente de popula?ie supraponderal?, ?n timp ce cel 65-74 ani au avut cele mai mari procente. Excep?ii de la acest tipar au fost ?nregistrate ?n Luxemburg, unde grupul de v?rst? "75 de ani sau mai mult" a prezentat cea mai mare pondere; Regatul Unit (precum ?i Norvegia ?i Turcia) unde procentul de supraponderali a fost cel mai ridicat ?n grupa de v?rst? de la 45 la 64 de ani; precum ?i Suedia, unde ponderea cea mai mare a fost ?ntre 45 - 64 de ani ?i 65 - 74 (ambele 59,5%).Fig. 1 Propor?ia femeilor supraponderale ?i obeze, 2014(%)Sursa: Eurostat (hlth_ehis_bm1e)Fig. 2 Propor?ia b?rba?ilor supraponderali ?i obezi, 2014 (%)Sursa: Eurostat (hlth_ehis_bm1e)Tabel 1: Propor?ia popula?iei supraponderale, dup? sex ?i v?rst?, 2014 (%)Sursa:?Eurostat?(hlth_ehis_bm1e)?n ceea ce prive?te influen?a nivelului educa?iei asupra obezit??ii, studiul EHIS a constatat c? pe m?sur? ce nivelul de educa?ie al femeilor a crescut, propor?ia femeilor supraponderale sau obeze a sc?zut. Figurile 3 ?i 4 arat? propor?ia femeilor ?i b?rba?ilor cu exces de greutate ?n 2014, ?n func?ie de nivelul de educa?ie. Propor?ia femeilor cu exces de greutate a fost mai sc?zut? ?n r?ndul celor cu niveluri mai ridicate de educa?ie (fig.3), iar acest model se reg?se?te ?n toate statele membre ale UE, cu excep?ia Maltei, unde cea mai mic? pondere se ?nregistreaz? ?n r?ndul femeilor cu studii medii. ?ntr-adev?r, ?n unele ??ri, propor?ia femeilor cu studii superioare cu supragreutate a fost cu cel pu?in 30 pp mai mic? dec?t cea a femeilor cu un nivel de studii secundar inferior ?i anume ?n Slovenia, Cipru, Slovacia, Croa?ia, Portugalia, Spania, Luxemburg, Austria, Turcia.9029702181860educa?ie timpurie, ?nv???m?nt secundar inferior (niveluri ISCED 0-2) ?nv???m?nt secundar superior ?i postliceal (niveluri ISCED 3 ?i 4)studii superioare (niveluri ISCED 5-8)00educa?ie timpurie, ?nv???m?nt secundar inferior (niveluri ISCED 0-2) ?nv???m?nt secundar superior ?i postliceal (niveluri ISCED 3 ?i 4)studii superioare (niveluri ISCED 5-8)Fig.3 Propor?ia persoanelor de sex feminin supraponderale sau obeze, dup? nivelul de educa?ie, 2014 (%)Sursa:?Eurostat?(hlth_ehis_bm1e)La b?rba?i nu a existat o leg?tur? clar? ?ntre nivelurile de educa?ie ?i obezitate (fig. 4), iar diferen?ele ?n propor?ia b?rba?ilor cu exces de greutate ?i diferitele niveluri de educa?ie au fost, ?n general, mult mai mici dec?t ?n ??cazul femeilor. ?n cele 16 state membre ale UE, cea mai mare propor?ie a b?rba?ilor supraponderali sau obezi a fost ?nregistrat? ?n r?ndul celor care nu aveau dec?t un nivel secundar inferior al nivelului educa?ional, ?n timp ce 3 state membre au ?nregistrat cea mai mare propor?ie de b?rba?i supraponderali ?n r?ndul celor cu studii superioare.8553452210435educa?ie timpurie, ?nv???m?nt secundar inferior (niveluri ISCED 0-2) ?nv???m?nt secundar superior ?i postliceal (niveluri ISCED 3 ?i 4)studii superioare (niveluri ISCED 5-8)00educa?ie timpurie, ?nv???m?nt secundar inferior (niveluri ISCED 0-2) ?nv???m?nt secundar superior ?i postliceal (niveluri ISCED 3 ?i 4)studii superioare (niveluri ISCED 5-8)Fig.4 Propor?ia persoanelor de sex masculin supraponderale sau obeze, dup? nivelul de educa?ie, 2014 (%)Sursa:?Eurostat?(hlth_ehis_bm1e)Printre indicatorii determinan?ilor st?rii de s?n?tate a popula?iei Europei (ECHI) se num?r? ?i indicele masei corporale, al?turi de tensiunea arterial?, procentul fum?torilor, consumul total de alcool, consumul de fructe ?i legume, expuneri particulare. Obezitatea este o problem? grav? de s?n?tate public?, care poate fi m?surat? statistic utiliz?nd indicele de mas? corporal? (IMC) la adul?i. ?ntre Rom?nia ?i Malta a fost o diferen?? de 19,0 pp (puncte procentuale) ?n propor?ia de b?rba?i obezi ?i o diferen?? de 14,2 pp ?n propor?ia de femei obeze. ?n popula?ia de 18 ani ?i peste, cea mai mic? propor?ie de femei obeze ?n 2014 a fost observat? ?n Rom?nia (9,7?%), Italia (10,3?%), Cipru (12,9?%) ?i Austria (13,4?%), iar ?n cazul b?rba?ilor, ?n Romania (9,1?%), Italia (11,3?%), Olanda (11,6?%) ?i Suedia (13,6?%). ?n 2014 nu s-a ?nregistrat diferen?? semnificativ? ?ntre sexe ?n ceea ce prive?te femeile ?i b?rba?ii obezi. ?n 16 state ale UE, o propor?ie mai mare de b?rba?i (fa?? de femei) erau obezi, cele mai mari diferen?e fiind ?n Malta (4,2 pp) ?i Croa?ia (3,9 pp). Pe de alt? parte, o propor?ie mai mare de femei erau obeze ?n 11 state ale UE, cu cele mai mari diferen?e ?n Lituania (5,8 pp) ?i Letonia (4,5 pp). ?n Fran?a propor?ia femeilor obeze era egal? cu a b?rba?ilor, iar ?n Belgia diferen?a ?n popula?ia obez? era sub 0,3 pp mai mare la femei fa?? de b?rba?i. O propor?ie mai mare de b?rba?i (fa?? de femei) erau pre-obezi ?n fiecare dintre statele membre ale UE. ?n toate ??rile UE propor?ia b?rba?ilor pre-obezi a fost mult mai mare dec?t propor?ia femeilor pre-obeze, ca de exemplu ?n Islanda, Norvegia ?i Turcia. Diferen?a ?ntre sexe a variat 7,4 pp ?n Malta ?i 18,4 pp ?n Cipru.Conform OMS, ?n 2016, prevalen?a supragreut??ii la cei peste 18 ani, ?n Rom?nia a fost de 57,7%, la ambele sexe.?n anul 2016 Rom?nia a avut o prevalen?? a obezit??ii la adul?ii de ambe sexe ?ntre 20 - 29,9 % (fig.5, fig.6) . Fig.5 Prevalen?a obezit??ii ?n r?ndul popula?iei de sex feminin cu v?rsta de peste 18 ani ?n statele membre ale Uniunii Europene, 2016 (%)Fig. 6 Prevalen?a obezit??ii ?n r?ndul popula?iei de sex masculin cu v?rsta de peste 18 ani ?n statele membre ale Uniunii Europene, 2016 (%)Urm?rind evolu?ia prevalen?ei obezit??ii la adul?i la noi ?n ?ar? ?n perioada 1975-2016, se observ? o tendin?? anual? de cre?tere a acesteia (fig.7).Fig.7 Prevalen?a obezit??ii ?n Rom?nia la adul?ii peste 18 ani, ambele sexe, 1975-2016 (%)Sursa: World Health Organization 2017.Global Health Observatory, 2: Distribu?ia prevalen?ei obezit??ii pe jude?e ?n anul 2017 (la 100.000 de locuitori). Sursa: INS?Jude?ObezitateRom?nia 1633,6Harghita57,7Bistrita-N?s?ud339,3Satu-Mare354,7Gorj468,8Constan?a658,5Vrancea661,8Prahova687,3Ilfov788,8Timi?835,7Gala?i925,4Mun.Bucure?ti985,4Dolj1075,1S?laj1080,6Ialomi?a1153,7Bac?u1208,6Tulcea1292,7Buz?u1323,8C?l?ra?i1326Hunedoara1332,9D?mbovi?a1347,7Olt1458Giurgiu1479,5Maramure?1493,6Mure?1568,5Boto?ani1683,8Sibiu1688,4Teleorman1784,8Cluj1851,7V?lcea2001,2Covasna2016,6Alba2020,4Bra?ov2218Suceava2494,7Vaslui2546,4Cara?-Severin2554,8Br?ila2705,7Ia?i2757,8Neam?2843,8Arge?3050,5Bihor3244,4Arad3247,8Mehedin?i6421,4?n anul 2017, prevalen?a cea mai crescut? din ?ara noastr? s-a ?nregistrat ?n jude?ele Mehedin?i (6421,4/100000loc), Arad (3274,8) ?i Bihor (3244.4). Valorile cele mai mici ale prevalen?ei obezit??ii s-au ?nregistrat ?n jude?ele Harghita (57,7), Bistri?a-N?s?ud (339,3) ?i Satu-Mare(354,7) (tabel 1 ?i fig.8). Diferen?ele mari rezult? din faptul c? nu to?i medicii raporteaz? obezitatea ca boal?. ?n Europa, doar Portugalia recunoa?te obezitatea drept boal? cronic?.18351541275Legenda57,70-1007,83?1007,83-1468,75?1468,75-2168,60?2168,60-6421,40?Fig.8 Distribu?ia prevalen?ei obezit??ii pe jude?e, pe cvartile, ?n anul 2017 (sursa: INS)Num?rul de persoane supraponderale ?i obeze a crescut ?n ultimii ani ?i mul?i oameni consider? c? este din ce ?n ce mai greu s? se men?in? o greutate "normal?" ?ntr-un mediu actual ?n mare parte obezogenic. Acest mediu se ?ntinde de la ratele de al?ptare sc?zute, la dificult??i ?n accesarea geografic? sau financiar? a ingredientelor unei diete s?n?toase, la lipsa de abilit??i de g?tit, la abunden?a ?i comercializarea de alimente bogate ?n energie, la alegerile de planificare urban? ?i presiunile unui stil de via?? care reduc de multe ori oportunitatea pentru activitatea fizic? (at?t la locul de munc?, c?t ?i ?n timpul liber). Conform OMS, recomand?ri specifice pentru o diet? s?n?toas? includ: consumul mai multor fructe, legume, nuci ?i cereale; reducerea consumului de sare, zah?r ?i gr?simi. Nutri?ia proast? poate duce la imunitate redus?, sensibilitate crescut? la boli, precum ?i dezvoltarea fizic? ?i mental? deficitar?.Persoanele obeze dezvolt? mai des hipertensiune arterial?, diabet zaharat ?i ateroscleroz?, ceea ce se traduce prin risc crescut de boli cardiovasculare. Federa?ia Interna?ional? a Inimii a ar?tat ?n 2017 c? 21% din boala cardiac? ischemic? poate fi atribuit? unei greut??i corporale excesive.Estimarea efectelor unui IMC crescut asupra popula?ieiDatele despre Rom?nia cu privire la cauzele de deces ?i de boal? ?i a ponderii riscului atribuibil unui IMC crescut au fost preluate din aplica?ia Global Burden of Disease a Institute for Health Metrics and Evaluation, deceselor ?i riscului atribuibil unui IMC crescut la persoanele de ambe sexe, de toate v?rsteleAnulCauza de decesFactor de riscM?suraValoare2007Boala cardiac? ischemic?Procent din decese totale26,84%2007Boala cardiac? ischemic?IMC crescutProcent decese atribuibile23,56%2017Boala cardiac? ischemic?Procent din decese totale25,86%2017Boala cardiac? ischemic?IMC crescutProcent decese atribuibile22,69%?n Rom?nia s-a ?nregistrat ?n 2017, fa?? de 2007, o u?oar? sc?dere a procentului de decese prin boal? cardiac? ischemic? de la 26,84% la 25,86%, precum ?i o sc?dere a procentului deceselor atribuibile indicelui de mas? crescut de la 23,56% la 22,69%.Ponderea anilor de via?? cu dizabilitate ?i riscul atribuibil unui IMC crescut la persoanele de ambe sexe, de toate v?rsteleAnulCauza anilor de via?? cu dizabilitateFactor de riscM?suraValoare2007Diabet zaharatProcent din total ani cu dizabilitate4,16%2007Diabet zaharatIMC crescutProcent atribuibil ?n ani cu dizabilitate69,53%2007Accident vascular cerebralProcent din total ani cu dizabilitate3,95%2007Accident vascular cerebralIMC crescutProcent atribuibil ?n ani cu dizabilitate32,4%2017Diabet zaharatProcent din total ani cu dizabilitate4,67%2017Diabet zaharatIMC crescutProcent atribuibil ?n ani cu dizabilitate70,88%2017Accident vascular cerebralProcent din total ani cu dizabilitate4,44%2017Accident vascular cerebralIMC crescutProcent atribuibil ?n ani cu dizabilitate30,25%Diabetul zaharat reprezint? un procent relativ sc?zut din anii de via?? cu dizabilitate, de 4,16% ?n 2007, dar ?n u?oar? cre?tere ?n 2017 (4,67%), ponderea pierderii de ani de via?? cu dizabilitate atribuibili unui IMC crescut u?or din 2007 (69,53%) ?n 2017 (70,88%).Accidentul vascular cerebral a crescut u?or, de la 3,95% ?n 2007 la 4,44% din anii cu dizabilitate, ?n 2017, cu o sc?dere u?oar? de la 32,4% la 30,25% ?ntre 2007-2017. Ponderea anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitate ?i riscul atribuibil unui IMC crescut la persoanele de ambe sexe, de toate v?rsteleAnulCauza anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitateFactor de riscM?suraValoare2007Boala cardiac? ischemic?Procent din total ani ajusta?i cu dizabilitate14,07%2007Boala cardiac? ischemic?IMC crescutProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate29,24%2007Accident vascular cerebralProcent din total ani ajusta?i cu dizabilitate11,92%2007Accident vascular cerebralIMC crescutProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate33,37%2017Boala cardiac? ischemic?Procent din total ani ajusta?i cu dizabilitate13,31%2017Boala cardiac? ischemic?IMC crescutProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate28,98%2017Accident vascular cerebralProcent din total ani ajusta?i cu dizabilitate11,01%2017Accident vascular cerebralIMC crescutProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate30,94%Ponderea ?n totalul anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitatea a bolii cardiace ischemice a sc?zut de la 14,07% ?n 2007 la 13,31% ?n 2017, la fel ca ?i procentul atribuibil unui IMC crescut din anii de via?? ajusta?i pentru dizabilitate de la 29,24% ?n 2007 la 28,98% ?n 2017.Accidentul vascular cerebral se men?ine aproape constant , 11,92% (2007) ?i 11,01% (2017) din anii de via?? ajusta?i cu dizabilitatea. Se ?nregistreaz? o sc?dere a procentului atribuibil unui IMC crescut din anii de via?? ajusta?i pentru dizabilitate de la 33,37% (2007) la 30,94% (2017).Ponderea anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitate ?i riscul atribuibil unor factori de risc alimentari la persoanele de ambe sexe, de toate v?rsteleAnulCauza anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitateFactor de riscM?suraValoare2007Boal? cardiac? ischemic?Procent din total ani ajusta?i cu dizabilitate14,07%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de fructeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate12,16%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de legumeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate11,14%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de cereale integraleProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate21,82%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de nuci ?i semin?eProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate24,34%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de fibre alimentareProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate7,06%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de acizi gra?i omega 3 din fructe de mareProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate17,52%2007Boal? cardiac? ischemic?Consum crescut de sodiu15,54%2007Accident vascular cerebralProcent din total ani ajusta?i cu dizabilitate11,92%2007Accident vascular cerebralConsum redus de fructeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate22,21%2007Accident vascular cerebralConsum redus de cereale integraleProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate21,95%2007Accident vascular cerebralConsum crescut de sodiuProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate15,36%2017Boal? cardiac? ischemic?Procent din total ani ajusta?i cu dizabilitate13,31%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de fructeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate10,56%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de legumeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate10,62%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de cereale integraleProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate20,39%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de nuci ?i semin?eProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate22,77%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de fibre alimentareProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate6,48%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum redus de acizi gra?i omega 3 din fructe de mareProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate16,47%2017Boal? cardiac? ischemic?Consum crescut de sodiuProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate14,9%2017Accident vascular cerebralProcent din total ani ajusta?i cu dizabilitate11,01%2017Accident vascular cerebralConsum redus de fructeProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate18,5%2017Accident vascular cerebralConsum redus de cereale integraleProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate19,47%2017Accident vascular cerebralConsum crescut de sodiuProcent atribuibil ?n ani ajusta?i cu dizabilitate14,09%Ponderea ?n totalul anilor de via?? ajusta?i cu dizabilitatea a bolii cardiace ischemice a sc?zut de la 14,07% ?n 2007 la 13,31% ?n 2017. ?n perioada 2007-2017 scad, de asemenea, procentele atribuibile unor factori de risc alimentar din anii de via?? ajusta?i pentru dizabilitate de la 12,16% la 10,56%(consum redus de fructe), de la 11,14% la 10,62% (consum redus de legume), de la 21,8% la 20,39% (consum redus de cereale integrale), de la 24,34% la 22,77% (consum redus de nuci ?i semin?e), de la7,06% la 6,48% (consum redus de fibre alimentare), de la 17,52% la 16,47% (consum redus de acizi gra?i omega 3 din fructe de mare), de la 15,54% la 14,9% (consum crescut de sodiu).Accidentul vascular cerebral se men?ine aproape constant, 11,92% (2007) ?i 11,01% (2017) din anii de via?? ajusta?i cu dizabilitatea, cu sc?derea procentelor atribuibile unor factori de risc alimentar ?ntre 2007-2017 de la 22,21% la 18,5% (consum redus de fructe), de la 21,95% la 19,47% (consum redus de cereale integrale), de la 15,36% la 14,09% (consum crescut de sodium).Peste dou? treimi dintre rom?ni cu v?rsta de peste 15 ani (65,1%) nu consum? zilnic cinci por?ii fructe ?i legume, ceea ce ?i plaseaz? pe ultimul loc ?n UE. ?n r?ndul statelor membre, ponderea celor care consum? cel pu?in cinci por?ii de legume ?i fructe ?n fiecare zi (400g) este cea mai mare ?n Marea Britanie (33,1%) ?i cea mai mic? ?n Rom?nia (3,5%)?i Bulgaria (4,4%). Consumul de fructe ?i legume este influen?at de gradul de educa?ie.?n Rom?nia, doar 2,7% din cei cu un nivel de educa?ie sc?zut consum? cel pu?in cinci por?ii de legume ?i fructe ?n fiecare zi, fa?? de 5,5% ?n cazul celor cu un nivel de educa?ie ridicat. (Oficiul European de Statistic?, Eurostat, Studiu Consumption of fruit and vegetables in the EU, 14 October 2016).Alte afec?iuni asupra c?rora excesul de greutate are efecte negative sunt: hipertensiunea arterial? (cel pu?in dou? treimi din prevalen?a acestei boli este atribuit? direct obezit??ii), dislipidemie, apnee de somn obstructiv?, ficat gras non-alcoolic, osteoartrit?, unele forme de cancer care afecteaz? esofagul, colonul ?i rectul, ficatul, vezicula biliar?, pancreasul, rinichii, precum ?i stomacul ?i prostata la b?rba?i ?i s?nul, uterul ?i ovarele la femei. Un IMC peste 40 determin? rate ale mortalit??ii prin cancer cu 52% mai mari la b?rba?i ?i cu 62% mai mari la femei.:?n ?ntreaga UE, ?ase dintre cei mai frecven?i ?apte factori de risc pentru moartea prematur? - hipertensiune arterial?, hipercolesterolemie, greutate corporal? mare, consumul inadecvat de fructe ?i legume, lipsa de activitate fizic? ?i abuzul de alcool - pot, cel pu?in par?ial, s? fie lega?i de modul ?n care m?nc?m, bem ?i facem exerci?ii fizice.Conform OMS, activitatea fizic? insuficient? (sub 150 minute activitate fizic? moderat? pe s?pt?m?n? sau sub 75 minute activitate fizic? intens? pe s?pt?m?n? sau echivalentul)este factor de risc pentru apari?ia supragreut??ii ?i obezit??ii, at?t la adul?i, c?t ?i la copii. Activitatea fizic? este considerat? insuficient? dac? este practicat? de mai pu?in de 5 ori 30 de minute activitate moderat? pe s?pt?m?n? sau mai pu?in de 3 ori 20 de minute activitate sus?inut? pe s?pt?m?n?, sau echivalentul.Copiii trebuie s? fac? zilnic minim 60 de minute efort fizic deintensitate moderat? sau intens?.Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) a lansat ?n octombrie 2018 la Londra un set de instrumente politice ACTIVE pentru a ajuta toate guvernele s? reduc? nivelurile alarmante de inactivitate fizic? ?i consecin?ele sociale, economice ?i asupra s?n?t??ii. ACTIVE se bazeaz? pe Planul global de ac?iune al OMS pentru activitatea fizic? 2018-2030 ?i ofer? ??rilor politici ?i interven?ii specifice pentru a contribui la cre?terea nivelului de participare a popula?iei la activitatea fizic?. ?elul global este reducerea inactivit??ii fizice cu 10% p?n? ?n 2025 ?i cu 15% p?n? ?n 2030. ?n fig.9 se observ? c?, dintre ??rile UE, cel mai mare procent de persoane care fac exerci?ii fizice cel pu?in dou? ore ?i jum?tate pe s?pt?m?n? se g?se?te ?n Finlanda (54.1%), Danemarca (53.4%), Suedia (53.1%), Austria (49.8%), Germania (47.3%), iar la polul opus se situeaz? Rom?nia (7,5%) ?i Bulgaria (9,0%).?Fig.9 Procentul persoanelor din UE care desf??oar? ?n timpul liber activitate fizic? cel pu?in dou? ore ?i jum?tate pe s?pt?m?n? ?n anul 2018 ?n Rom?nia a fost distribuit un ghid pentru activitatea fizic? ?i interven?iile de nutri?ie s?n?toas? ?n gr?dini?e ?i ?coli. Ghidul a fost distribuit ?n 4000 de ?coli ?i gr?dini?e din 42 de jude?e, ajung?nd la peste 410 000 de persoane. Interven?iile sunt monitorizate prin intermediul indicatorilor din Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014-2020, fiind coordonate de Centrul Na?ional pentru Promovarea ?i Evaluarea S?n?t??ii .La ora actual? se estimeaz? c? ?n Rom?nia doar 23% dintre copiii ?i adolescen?ii de 11,13 ?i 15 ani ?i doar 30% dintre adul?i efectueaz? suficient? activitate fizic?. ?n 2014 a fost ?nfiin?at Grupul de lucru interministerial pentru promovarea activit??ii fizice, fiind implicate ministerele s?n?t??ii, educa?iei, sportului, muncii, dezvolt?rii regionale ?i administra?iei publice ?i transporturilor ?i Institutului Na?ional de S?n?tate Public?. Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Centrul Na?ional de Evaluare ?i Promovare a St?rii de S?n?tate din Bucure?ti, ?n Raportul Na?ional de S?n?tate a Copiilor ?i Tinerilor din Rom?nia 2016 a publicat urm?toarele rezultate:Supraponderea ?i obezitatea din perioada copil?riei conduce la serioase probleme de s?n?tate ?n perioada de adult. Obezitatea copilului este puternic asociat? cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice ?i degradarea st?rii de bine psiho-sociale, incluz?nd tulbur?ri alimentare, rela?ii sociale precare ?i dezavantaje educa?ionale. Copilul supraponderal are mai multe riscuri s? fie un adult supraponderal. Un IMC mare ?n adolescen?? este predictiv cu cre?terea riscului de boal? cardiovascular? ?i cu o rat? ridicat? a mortalit??ii la v?rsta de adult.Pre?edintele Rom?niei, domnul Klaus Iohannis a declarat ?n noiembrie 2015 c? sus?ine preven?ia ca prioritate zero a politicilor de s?n?tate, fiind de p?rere c? educa?ia ?n acest sens, ?nc? de la cele mai fragede v?rste, este calea c?tre o societate mai prosper?:"Trebuie s? recunoa?tem faptul c? tot mai mul?i rom?ni con?tientizeaz? importan?a preven?iei, a unui stil de via?? s?n?tos ?i a inform?rii ca acces la mai mult? responsabilitate fa?? de propria s?n?tate. Aceast? responsabilizare individual? trebuie ?ns? dublat? ?i ?ncurajat? de efortul autorit??ilor. Personal, sus?in preven?ia ca prioritate zero a politicilor de s?n?tate ?i cred c? educa?ia ?n acest sens, ?nc? de la cele mai fragede v?rste, este calea c?tre o societate mai prosper?. (...) Este deja larg cunoscut faptul c? cele mai r?sp?ndite boli ale societ??ii moderne pot fi evitate prin preven?ie", a spus ?eful statului, la dezbaterea "Educa?ie pentru s?n?tate".b.Rezultate relevante din studiile na?ionale ?i europeneProfilul s?n?t??ii ?n Rom?nia a fost prezentat ?n 2017 Comisiei Europene. Din profilul pe ?ar?, care are la baz? date ?i informa?ii din statistici oficiale na?ionale furnizate c?tre Eurostat ?i OCDE, validate ?n iunie 2017 pentru a asigura cele mai ?nalte standarde de comparabilitate a datelor rezult? c? peste 40 % din povara general? a bolii ?n Rom?nia ?n anul 2015 (m?surat? ?n DALY) ar putea fi atribuit? factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul ?i consumul de alcool, dar ?i riscurilor alimentare ?i activit??ii fizice sc?zute (IHME, 2016). Pe baza datelor auto-declarate (care au tendin?a de a subestimata prevalen?a real? a obezit??ii), numai 9,1 % dintre adul?ii din Rom?nia au fost obezi ?n 2014 - cea mai sc?zut? rat? din UE. ?n r?ndul adolescen?ilor, ratele excesului de greutate ?i obezit??ii sunt mai sc?zute dec?t media UE, dar s-au dublat ?n ultimul deceniu, cresc?nd de la 7 % ?n 2005-2006 la 16 % ?n 2013-2014. Este recunoscut faptul c? performan?a serviciilor preventive este ?sub-optimal?” (Ministerul S?n?t??ii, 2014). Ca r?spuns, Strategia na?ional? de s?n?tate 2014-2020 include eforturi de ?mbun?t??ire a educa?iei pentru s?n?tate, a stilurilor de via?? s?n?toase ?i a cooper?rii inter-sectoriale, ?n special ?n beneficiul grupurilor vulnerabile, adic? romii, v?rstnicii ?i grupurile cu venituri mici. Strategia na?ional? de dezvoltare durabil? 2013-2020-2030 include o gam? mai larg? de activit??i care ?ncearc? s? reduc? pericolele pentru mediu ?i s? ?mbun?t??easc? s?n?tatea ?i bun?starea. De?i componenta preventiv? a programelor de s?n?tate este consolidat?, iar ini?iativele na?ionale sunt ?n vigoare ?n vederea examin?rii factorilor de risc privind bolile cardiovasculare, depist?rii cancerului ?i a altor afec?iuni, nu exist? date publice disponibile privind impactul acestor activit??i asupra ratelor de morbiditate ?i mortalitate .?n 2017 au fost publicate de c?tre Institutul Na?ional de S?n?tate Public? – Centrul Na?ional de Evaluare ?i Promovare a St?rii de S?n?tate rezultatele studiului privind determinan?ii comportamentali ai st?rii de s?n?tate pentrupopula?ia adult?din Rom?nia CompSanRO. Obiectivul principal al studiului a vizat identificarea comportamentelor nes?n?toase cu efecte asupra st?rii de s?n?tate. Dintre concluziile prezentate, enumer?m: Alimentele consumate zilnic de c?tre cei mai mul?i dintre responden?i sunt fructele(70% dintre responden?i), cafeaua (69%) ?i legumele(68%). Alimentele care nu au fost deloc consumate de c?tre responden?i ?n s?pt?m?na anterioar? studiului sunt b?uturile ?ndulcite/sucuri (57%), produsele de cofet?rie/ patiserie (51%) ?i cartofii pr?ji?i (49%). 54% dintre responden?i consider? c? ar trebui s? consume zilnic 3 por?ii de fructe/legume. De?i responden?ii consider? c? ar trebui s? consume zilnic mai pu?ine por?ii dec?t recomand?rile bazate pe dovezi ?tiin?ifice (5 por?ii fructe/legume pe zi), nici aceast? cantitate nu este consumat?. Responden?ii tinericu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 34 ani au cel mai mic consum mediu zilnic de fructe ?i legume (2,07 por?ii/zi), ceea ce determin? necesitatea unor interven?ii de educa?ie pentru s?n?tate ?n r?ndul popula?iei tinere. 71% dintre responden?i declar? c? fac minim30 minute de mi?care (fie mers pe jos, fie cu bicicleta) zilnic. 20% dintre responden?i efectueaz? sport sau alte activit??i recreative de intensitate medie sau crescut?, un num?r mediu de 3 zile s?pt?m?nal. B?rba?ii, responden?ii din mediul urban ?i cei cu v?rst? de 18-34 ani se implic? ?n activit??i fizice recrea?ionale sau sportive ?ntr-un num?r semnificativ mai mare. .Principala surs? ?n ceea ce prive?te comportamentele alimentare ?i de activitate fizic? ale copiilor ?i ale adolescen?ilor din ?ara noastr? o reprezint? studiul HBSC (Health behaviour in school-aged children). Scopul HBSC este s? prezinte starea de s?n?tate, comportamentele ?i determinan?ii sociali la copii ?i adolescen?i din Rom?nia particip?nd la ultimele trei runde ale acestuia (2005/2006, 2009/2010 ?i 2014/2015). Metodologia studiului presupune utilizarea unui chestionar autoadministrat care se adreseaz? elevilor de v?rsta 11, 13 ?i 15 ani. Dimensiunile evaluate sunt: 1. context familial; 2. context ?colar; 3. grup de prieteni; 4. context social; 5. comportamente de s?n?tate (comportament alimentar; activitate fizic?; petrecerea timpului liber; s?n?tate oral?); 6. comportamente de risc (fumat; consum alcool; consum droguri; comportament sexual; b?t?i; h?r?uire ?i abuz); 7. efecte privind s?n?tatea mental? ?i somatic? (satisfac?ia cu via?a; percep?ia st?rii proprii de s?n?tate; s?n?tate pozitiv?; imagine corporal?; greutate; cure de sl?bire; acuze/simptome emo?ionale ?i fizice; consum de medicamente; accident?ri; prezen?a unor boli diagnosticate de c?tre medic).?n Rom?nia studiul HBSC 2014/2015 a fost realizat de c?tre Asocia?ia de Psihologia S?n?t??ii din Rom?nia, ?n cadrul proiectului RO19.04 ?Interven?ii la mai multe niveluri pentru preven?ia bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de via?? ?n Rom?nia”, proiect finan?at de Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014, ?i derulat ?n colaborare cu Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?i Ministerul S?n?t??portamentele incluse ?n studiul HBSC care determin? necesitatea unor interven?ii sunt: consumul micului dejun, consumul de fructe ?i legume, consumul de ap? ?n locul b?uturilor ?ndulcite, activitatea fizic? ?i comportamentele asociate sedentarismului.Prevalen?a supraponderalit??ii ?i a obezit??ii ?n r?ndul adul?ilor din Regiunea European? a OMS este ridicat? ?i ?n cre?tere. ?n majoritatea ??rilor din regiune, ?n 2016 prevalen?a supraponderalit??ii a fost mai mare ?n r?ndul b?rba?ilor, ?n timp ce prevalen?a obezit??ii a fost mai mare la femei: ratele de supraponderalitate ?i obezitate au fost de 63% ?i 21,9% dintre b?rba?i ?i 54,3% ?i 24,5% dintre femei.Pe de alt? parte, prevalen?a raportat? a supraponderalit??ii ?i a obezit??ii la adolescen?i a variat ?ntre sexe, ??ri ?i grupuri de v?rst?. Prevalen?a supraponderalit??ii ?i a obezit??ii a crescut ?n mod constant ?n Regiunea European? a OMS ?n ultimii ani. Rata a crescut de la 55,9% ?n 2010 la 58,7% ?n 2016 pentru supraponderalitate ?i de la 20,8% ?n 2010 la 23,3% ?n 2016 pentru obezitate. Prevalen?a excesului de greutate variaz? considerabil ?ntre statele membre din regiune.OMS a sponsorizat ?i a sus?inut tehnic punerea ?n aplicare a 11 sondaje STEPS ?n ??rile din Europa de Est ?i din Asia Central?.Studiul STEPS a colectat date, ?n multe cazuri pentru prima dat?, cu privire la consumul de tutun, consumul nociv de alcool, alimenta?ia nes?n?toas?, activitatea fizic? insuficient?, excesul de greutate ?i obezitatea, cre?terea tensiunii arteriale, cre?terea nivelului glicemiei, lipidelor sangvine anormale ?i aportului mediu de sare. P?n? ?n prezent, rezultatele acestor studii au ar?tat niveluri ridicate de modele comportamentale ?i biologice diferite la trei p?n? la cinci factori de risc, mai frecvent la b?rba?i dec?t la femei ?i cu tendin?? de cre?tere rapid? odat? cu v?rsta.15Alimentele bogate ?n acizi gra?i trans ?i sare sunt un factor de risc pentru bolile cronice netransmisibile. FEED Cities este un studiu multina?ional ce descrie mediul alimentar urban din ora?e situate ?n Asia Central?, Caucaz ?i sud-estul Europei. Din cultura acestor ??ri face parte comercializarea prin chio?curi, tarabe, pie?e a unor alimente nes?n?toase, de ex. gogo?i, pateuri, pl?cinte, alimente procesate industrial (ciocolat?, dulciuri, crackers etc.). Studiul evalueaz? con?inutul ?n gr?simi trans ?i sare a acestor produse. ?n 2016 ?i 2017 vor fi incluse cel pu?in alte 4 ??ri ale Regiunii Europene. Pe m?sur? ce rezultatele analizelor de laborator devin disponibile, OMS va colabora cu ??rile pentru a interpreta concluziile ?i pentru a dezvolta un r?spuns adecvat.c.Factorii de risc. Mecanismul de ac?iunePrincipalii factori de risc pentru bolile cronice netransmisibile legate de regimul alimentar sunt consumul excesiv de gr?simi nes?n?toase, zah?r ?i sare ?i consum redus de fructe ?i legume proaspete. Aceste boli au reprezentat 27% din totalul deceselor din Regiunea European? ?n 201. Anchete na?ionale ?n majoritatea ??rilor europene indic? un consum excesiv de gr?simi, consum sc?zut de fructe ?i legume ?i cre?terea frecven?ei supraponderalit??ii ?i obezit??ii.?n 2011, guvernele?i-au luat angajamentul de a reduce factorii de risc pentru bolile cronice netransmisibile, cre?nd medii care promoveaz? s?n?tatea ?i consolid?nd politicile na?ionale.La ora actual? nu se ?tie exact modul ?n care factorii de risc interac?ioneaz? unul cu cel?lalt pentru a produce epidemia de ast?zi a obezit??ii. Obezitatea apare ca rezultat al unui dezechilibru energetic ?ntre caloriile consumate ?i consumul de calorii, cre?nd un excedent energetic ?i o stare de echilibru energetic pozitiv, ceea ce duce la greutate corporal? excesiv?. Acest dezechilibru energetic este par?ial rezultatul unor schimb?ri profunde sociale ?i economice la niveluri care dep??esc cu mult controlul oric?rui individ. Aceste schimb?ri "obezogenice" - cre?terea economic?, cre?terea disponibilit??ii hranei abundente, ieftine ?i adesea s?race ?n nutrien?i, industrializarea, transportul mecanizat, urbanizarea - au avut loc ?n ??rile cu venituri ridicate de la ?nceputul secolului XX ?i ast?zi aceste fenomene se ?nt?lnesc tot mai des ?n ??rile cu venituri mici ?i mijlocii. ?i totu?i, nu to?i cei care tr?iesc ?n medii obezogenice se confrunt? cu aceea?i cre?tere a greut??ii. Factorii ereditari - genetica, istoria familial?, diferen?ele rasiale / etnice - ?i mediile socio-economic ?i socio-cultural specifice afecteaz? riscul de obezitate, chiar ?i ?n medii obezogene aparent similare. Deci, ?n timp ce reglarea greut??ii corporale este ?i ar trebui privit? ca o interac?iune complex? ?ntre factorii de mediu, socio-economici ?i genetici, ?n cele din urm?, comportamentele personale ca r?spuns la aceste condi?ii continu? s? joace un rol dominant ?n prevenirea obezit??ii.Obezitatea apare de obicei ca rezultat al combina?iei unor cauze ?i a unor facori de risc, printre care se num?r?: Genetica. Genele pot afecta cantitatea de gr?sime corporal? depozitat? ?n organism ?i locul unde aceasta este distribuit?. Genetica poate juca, de asemenea, un rol ?n eficien?a transform?rii alimentelor ?n energie ?i modul ?n care organismul arde calorii ?n timpul exerci?iilor fizice.Stilul de via?? al familiei. Obezitatea tinde apar? ?n familii. Dac? unul sau ambii p?rin?i sunt obezi, riscul de a se ?mboln?vi copilul este crescut, dar nu doar din cauza geneticii, ci ?i a obiceiurilor alimentare ?i de a practica activitate fizic? ?n cadrul familiei.Inactivitate. Sedentarismul determin? acumularea caloriilor sub form? de gr?sime, deoarece caloriile provenite din alimenta?ie nu sunt consumate. Dac? nu sunte?i foarte activ, nu arde?i c?t mai multe calorii. Unele probleme medicale, cum ar fi artrita, pot duce la sc?derea activit??ii, ceea ce contribuie la cre?terea ?n greutate.Dieta nes?n?toas?. O diet? bogat? ?n calorii, con?in?nd pu?ine fructe ?i legume, dar bogat? ?n alimente fast-food ?i b?uturi hipercalorice, cu por?ii supradimensionate, contribuie de asemenea la cre?terea ?n greutate.Probleme medicale. La unii oameni, obezitatea poate avea cauz? medical?, cum ar fi sindromul Prader-Willi, sindromul Cushing ?i alte afec?iuni. Artrita, prin reducerea activit??ii fizice, poate determina cre?terea ?n greutate.Anumite medicamente. Unele medicamente pot duce la cre?terea ?n greutate dac? pacientul nu compenseaz? prin diet? sau activitate. Aceste medicamente includ unele antidepresive, medicamente anticonvulsivante, medicamente pentru diabet, medicamente antipsihotice, steroizi ?i beta-blocante.Probleme sociale ?i economice. Men?inerea unei greut??i corporale normale este dificil? dac? nu exist? zone sigure pentru desf??urarea activit??ilor fizice. De asemenea, pacien?ii poate nu cunosc modalit??i s?n?toase de g?tit sau nu au bani pentru a cump?ra alimente s?n?toase. ?n plus, persoanele ?n compania c?rora se afl? pacien?ii pot influen?a greutatea acestora - dac? exist? prieteni sau rude obeze, cre?te probabilitatea de a acumula greutate ?n exces. V?rst?. Obezitatea poate ap?rea la orice v?rst?, chiar ?i la copii mici. Dar pe m?sur? ce se ?nainteaz? ?n v?rst?, modific?rile hormonale ?i un stil de via?? mai pu?in activ m?resc riscul de obezitate. ?n plus, masa muscular? din tinde s? scad? odat? cu v?rsta, ceea ce duce la o sc?dere a metabolismului. Aceste modific?ri reduc, de asemenea, necesarul de calorii ?i pot face mai dificil? men?inerea greut??ii corporale normale. Sarcina. ?n timpul sarcinii, femeia cre?te ?n greutate. Unele femei consider? dificil? pierderea acestei greut??i ?n exces dup? na?tere, ceea ce ?n timp poate duce la dezvoltarea obezit??ii.Renun?area la fumat este adesea asociat? cu cre?terea ?n greutate, uneori persoana ajung?nd la gradul de obezitate. Pe termen lung, totu?i, renun?area la fumat reprezint? un beneficiu mai mare pentru s?n?tate dec?t continuarea fumatului.Lipsa de somn. Prea pu?in sau prea mult somn poate provoca modific?ri ale hormonilor care cresc apetitul. Cre?terea apetitului duce la consumarea ?n exces a unor alimente hipercalorice ?i hiperglucidice , ceea ce duce la cre?terea ?n greutate.Obezitatea este o problem? serioas? de s?n?tate public? deoarece cre?te riscul unor boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterial?, bolile coronariene, anumite forme de cancer etc. ?n unele cazuri apar chiar ?i probleme psihologice. Pentru societate ?n ansamblul ei, ea are costuri directe ?i indirecte ce ?mpov?reaz? sistemul de s?n?tate ?i resursele sociale.d.Interven?ii eficace la nivel na?ional pentru grupurile ?int? ale campanieiUnul dintre obiectivele generale din Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014-2020 este diminuarea ritmului de cre?tere a morbidit??ii ?i mortalit??ii prin boli netransmisibile ?i reducerea poverilor ?n popula?ie prin programe na?ionale, regionale ?i locale de s?n?tate cu caracter preventive. ?n cadrul acestui obiectiv, unul dintre obiectivele strategice este:OS3.1.Cre?terea eficacit??ii ?i rolului promov?rii s?n?t??ii ?n reducerea poverii bolilor ?n popula?ie ?n domeniile prioritareDincolo de defini?ia clasic?conform c?reia promovarea s?n?t??iieste procesul prin care indivizii sunt ajuta?i s?-?i creasc? gradul de controlasupra propriei s?n?t??i-pentru a ?i-o men?ine sau ?mbun?t??i-este vorba nu doar de o ?tiin?a,cide arta de a cultiva s?n?tatea individului?i comunit??ii prin facilitarea con?tientiz?rii, motiv?rii ?i construirii abilit??ilor necesare care permit adoptarea, schimbarea?i men?inerea unui stil de via??, a unor practici favorabile conserv?rii sau recuper?rii s?n?t??ii. Datfiind profilul ?i evolu?iadefavorabile?n popula?ia din Rom?nia a st?rii de s?n?tate ?i a determina?ilor majori ai bolilor cronice–fumat, consum excesiv de alcool, inactivitatea fizica, dieta deficitar?, obezitatea, HTA, hipercolesterolemia, comportamente sexuale la risc, etc. -asigurarea capacit??ii?i resurselor necesare pentru implementarea unor interven?ii eficace de informare-educare-con?tientizare/comunicare pentru schimbare de comportament (IEC/CSC) este cu at?t mai necesar?.Actualmente, interven?iile IEC/CSCderulate sunt relativ numeroase, acoper? o gam? larg?de teme relevante pentru s?n?tate,?ns?au ?n fond au caracter mai degrab? fragmentat?i punctual?isunt mai degrab? orientate c?tre con?tientizare/informare f?r?mari ?anse de a induce schimb?ri semnificative de comportament, fiindinsuficient adaptate nevoilor ?n schimbare ale unei o procent ?n cre?tere de popula?ie care folose?te facilit??ile TIC pentru informare.Se impune o abordare mai coerent? ?i mai eficace ?neduca?ia pentru s?n?tate/promovarea unui stil de via??s?n?tos. Ca urmare, au fost elaborate direc?ii strategice/m?suri:a.Cre?terea capacit??ii de a derula activit??i de promovarea s?n?t??ii eficace?i eficiente la nivel na?ional?i subna?ional?optimizarea/eficientizarea utiliz?rii resurselor financiare disponibile pentru promovarea s?n?t??ii, cu definirea de interven?ii bazate pe dovezi, prioritizarea domeniilor de interven?ie ?ntr-un Plan na?ional multianual integrat ce ?ine cont ?n mod pragmatic de problemele de s?n?tate majore la nivel na?ional?i subna?ional ?asigurarea eficacit??ii activit??ilor de promovarea s?n?t??ii prin fundamentarea pe studii cantitative ?i/sau calitative a interven?iilor IEC/CSC, (evaluarea nevoilor, inclusiv adaptarea mesajelor?i canalelor de comunicare la nevoile?i specificul popula?iei?i nivelul actual de dezvoltare al societ??ii), mai buna cunoa?tere a st?rii de s?n?tate?i a determinan?ilor bolii?i evaluarea adecvat?a rezultatelor imediate/pe termen mai lung?preg?tirea/reprofesionalizarea personalului implicat la nivel central, regional sau local, mai ales ?n contextul regionaliz?riib.Cre?terea gradului de informare, con?tientizare?i responsabilizare a popula?iei printr-un num?r deinterven?ii IEC/CSC strategic alese, adaptate v?rstei?i nevoilor beneficiarilor pentru reducerea poverii evitabile a bolilor prioritare(de exemplu,promovarea vaccin?rilor cu poten?ial de prevenire a bolilor cronice, promovarea comportamentelor s?n?toase/preven?ie primar? pentruboli netransmisibilemajore, promovarea s?n?ta?ii orale integrat cu bolile cronice), cu accent pe grupurile vulnerabile ?i v?rstele tinere; cre?terea accesului la informa?ia de calitate, inclusiv ?n mediul online. c.Revizuirea/actualizarea actelor normative privind igiena ?colar? ?i actualizarea programei de educa?ie s?n?tate de c?tre Ministerul Educa?iei Na?ionalepentru implementarea eficace a interven?iilor viz?nd promovarea s?n?t??ii ?ieduca?ia pentru s?n?tate la copiii de v?rst? ?colar?.d.Cre?terea rolului?i capacit??ii liniei ?nt?i de servicii medicale (medic de familie, asistent medicin? de familie, asistent medical comunitar, medic de medicina ?colar?) de a identifica riscurile de boli cronice netransmisibile, de a r?spunde nevoilor de informare?i consiliere a indivizilor, mai ales a persoanelor cu risc crescut, a celor dezavantaja?i cu formarea furnizorilor de servicii inclusiv prin solu?ii e-ponente ale obiectivelor strategice se reg?sesc regrupate ?n diferite planuri strategice ale Ministerului S?n?t??ii:6.1. Planul Na?ional de Preven?ie : Preven?ia primar? a bolilor transmisibile ?i a celor cronice netransmisibile prin interven?ii de informare-educare-comunicare pentruschimbare de comportament (OS 3.1.), ?mpreun? cu preven?ia secundar? a bolii canceroase (OS 3.2.),cu abordarea activ? a temelor preventive prinasistentele medicale comunitare ?i a medicilorde familie(ace?tia din urm? aplic?nd fiec?rei persoane de pe list? ghidul clinic de preven?ie promovat ?n pachetul de servicii minimal ?i pachetul de servicii de baz?)se ?nscriu ?n Planul Na?ional de Preven?ie.Inclusiv printr-o colaborare mai str?ns?cu autorit??ile din domeniul educa?iei trebuie crescut rolul educa?iei pentru s?n?tate ?nc?de lav?rstele tinere. Educa?ia pentru s?n?tate trebuie s?pun?accent pe temele prioritare legate de prevenirea ?i combaterea comportamentelor cu risc, ?n func?ie de problematica specific? v?rstei, prin cre?tereagradului de informare ?n r?ndul elevilor, pentru formarea unui stil de via?? s?n?tos ?i responsabil al acestora.Sursa:Ministerul S?n?t??ii din Rom?nia, Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014-2020, perioada 2009-2011 s-a desf??urat proiectul finan?at din fonduri acordate de c?tre Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru cre?tere economic? ?i dezvoltare sustenabil? ?n Rom?nia, ?n cadrul c?ruia a avut loc Campania Via?a.Proiectul a fost intitulat “Cre?terea accesului la servicii de preven?ie primar? pentru copii ?i adolescen?ii din Rom?nia. Alimenta?ia s?n?toas? ?i activitatea fizic? ?n r?ndul copiilor ?i adolescen?ilor din Rom?nia”. Promotor a fost Ministerul S?n?t??ii. Scopulproiectului a fost cre?terea procentului copiilor ?i adolescen?ilor care au un stil de via?? s?n?tos. Cele patru comportamente nes?n?toase identificate ?n urma cercet?rii au fost cele legate de consumul de ap? (nu de suc), consumul de fructe ?i legume, consumul zilnic de mic dejun ?i ?mbun?t??irea activit??ii fizice.Rezultatele ob?inute ?n cadrul proiectului:42 parteneriate interinstitu?ionale locale/jude?ene42 planuri jude?ene de ac?iune ?n domeniul alimenta?iei s?n?toase ?i activit??ii fizice400 de institu?ii publice ?i ONG-uri partenere la nivel na?ional ?i local ?n planurile de ac?iune ?n domeniul nutri?iei ?i activit??ii fizice.Au participat la activit??i de training pentru utilizarea ghidului de interventie 868 profesionisti ?i au fost instrui?i 118 deciden?i locali pentru elaborarea ?i implementarea planurilor locale/jude?ene de ac?iune ?n domeniul nutri?iei ?i activit??ii fizice.Au fost achizi?ionate echipamente pentru 501 microproiecte care s? catalizeze planurile jude?ene. Microproiectele au fost aprobate ?n dou? runde pe baz? de competi?ie organizat? de DSP-urile jude?ene. Materialele au fost distribuite prin DSP-uri c?tre beneficiari (?coli, gr?dini?e), respectiv 501 ?coli ?i gr?dini?e.Propuneri de schimb?ri legislative c?tre autorit??ile locale/ na?ionaleDup? finalizarea proiectului, activit??ile au fost continuate ?n cadrul Planului Na?ional de Ac?iune pentru Alimenta?ia S?n?toas? ?i Activitatea Fizic? la Copii ?i Adolescen?i, conform Ordinului MS nr.1591 din 2010. utile pentru interven?ii la nivel na?ional ?i europeanMinisterul S?n?t??ii organizeaz? ?i finan?eaz? programe na?ionale de s?n?tate (Ordinul 377/2017) care se deruleaz? ?n perioada 2017-2018, cum ar fi Programul Na?ional de Evaluare ?i Promovare a S?n?t??ii ?i Educa?ie pentru S?n?tate, con?in?nd Subprogramul de evaluare ?i promovare a s?n?t??ii ?i educa?ie penru s?n?tate, care are ca ?i domenii specifice interven?ii pentru un stil de via?? s?n?tos ?i evaluarea st?rii de s?n?tate a popula?iei generale. Societatea de Nutri?ie din Rom?nia a elaborat ?n 2006 ?Ghid pentru alimenta?ia s?n?toas?”– coordonator Mariana Graur, care poate fi accesat ?i consultat pe adresa de internet: S?n?t??ii a ?ncheiat un protocol de colaborare cu funda?ia PRAIS pentru implementarea ?ncep?nd din 2011 a mi?c?rii na?ionale ?i eu tr?iesc s?n?tos!, care are ca obiectiv informarea, educarea ?i mobilizarea tinerei genera?ii, a elevilor din ciclul primar ?i a familiilor acestora pentru un stil de via?? s?n?tos, bazat pe nutri?ie echilibrat? ?i mi?care. 2019 a fost ?ncheiat un protocol cu Administra?ia Spitalelor ?i Serviciilor Medicale Bucure?ti privind campania ?Copiii s?n?to?i ai Bucure?tiului”, ce are ca obiectiv educarea comportamentelor privind alimenta?ia s?n?toas? ?i activitatea fizic?. anul 2017, protocolul cu asociatia S?n?tate pentru Mame ?i Sugari, prin campania ?S?n?tos de mic” ?i-a propus s? reduc? riscul de obezitate pentru copiii pre?colari ?i s? formeze obiceiuri alimentare s?n?toase, printr-un program na?ional de educa?ie nutri?ional? ?n gr?dini?e. Acesta este dezvoltat ?n colaborare cu mai multe societ??i medicale ?i institute de s?n?tate public? ?i este sus?inut de Inspectoratul ?colar Bucure?ti ?i Casa Corpului Didactic. FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand) a debutat la nivel european ?n anul 2009, ca proiect co-finan?at de Comisia European? ?i coordonat de Edenred, continu?nd s? fie implementat de atunci cu succes ?n alte 9 ??ri europene (Belgia, Republica Ceh?, Fran?a, Italia, Slovacia, Austria, Spania, Suedia, Portugalia). Programul FOOD pune ?n leg?tur? angaja?ii afla?i la locurile de munc? cu acele locuri pentru servit m?ncarea, restaurante/cantine de proximitate, ?n care se g?te?te respect?nd principii de baz? ale unei alimenta?ii s?n?toase. ?n Rom?nia, lansarea a avut loc ?n data 16 octombrie 2018 (Ziua Interna?ional? a Alimenta?iei S?n?toase) ?i se va desf??ura pe o perioad? nedeterminat?. reducerea consumului de gr?simi ?i zah?r ?n r?ndul popula?iei, Ministerul S?n?t??ii ?i Federa?ia Patronal? Rom?n? din Industria Alimentar? (ROMALIMENTA) au ?ncheiat un protocol de colaborare ?n 2012. S-a convenit colaborarea pentru promovarea reducerii consumului de gr?simi ?i zaharuri la nivel na?ional, ?n vederea ?mbun?t??irii s?n?t??ii popula?iei. anul 2015 a fost editat un Ghid de interven?ie pentru alimenta?ie s?n?toas? ?i activitate fizic? ?n gr?dini?e ?i ?coli, av?nd ca promotor Institutul Na?ional de S?n?tate Public?. Na?ional de S?n?tate Public? a fost promotorul proiectului ??Interven?ii la? mai multe niveluri pentru preven?ia bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de via?? ?n Rom?nia”?derulat ?n cadrul Programului RO 19 ?Ini?iative ?n s?n?tatea public?”, al c?rui Operator de Program a fostMinisterul S?n?t??ii. ?n cadrul proiectului a fost elaborat Ghidul de preven?ie?(Stilul de via?? s?n?tos ?i alte interven?ii preventive prioritare pentru boli netransmisibile, ?n asisten?a medical? primar?)?, care ??i propune s? ofere medicilor de familie ?i cadrelor din asisten?a medical? primar? din Rom?nia un model? de medicin? preventiv? care s? asigure o eficacitate clinic? optim? ?i o eficien?? maxim? a serviciilor profilactice? furnizate popula?iei, precum ?i un instrument valoros pentru? implementarea ?politicilor adresate problemelor majore? de s?n?tate public?. nivel european, CHRODIS PLUSeste un r?spuns de ?nalt? r?spundere a UE pentru a sprijini statele membre ?n vederea reducerii bolilor cronice prin intensificarea ?i ?mp?rt??irea celor mai bune practici. de proiecte IMPALA (27 de institu?ii din 12 ??ri europene) a propus liniile directoare europene pentru ?mbunt?t??irea infrastructurilor locale pentru activitatea fizic? ?n timpul liber (ghidurile IMPALA). Na?ional pentru Excelen?? ?n S?n?tate ?i ?ngrijire din Regatul Unit a publicat ?n 2014 ghidul clinic ?Obezitatea, identificare, evaluare ?i management” ce vizeaz? identificarea, evaluarea ?i gestionarea obezit??ii la copii (cu v?rsta de 2 ani ?i peste), tineri ?i adul?i cu scopul este de a ?mbun?t??i utilizarea interven?iilor chirurgicale bariatrice ?i a dietelor foarte pu?in calorice pentru a ajuta persoanele care sufer? de obezitate s? ??i reduc? greutatea. European? pentru studiul Obezit??ii (European Association for the Study of Obesity – EASO) a elaborate ghiduri pentru obezitate, care reprezint? un instrument educativ pentru persoanele obeze din Europa. Aceste ghiduri abordeaz? subiecte de mare importan?? ?i anume: obezitatea la copil, utilizarea medicamentelor ?mpotriva obezit??ii, recomand?ri pentru medicii de familie, managementul multidisciplinary al obezit??ii la adult, obezitatea ?i fenotipurile, obezitatea ca provocare clinic?, ?tiin?ific? ?i pentru s?n?tatea public?, chirurgia metabolic? ?i bariatric?. cadrul unui workshop ce a avut loc in 2016 ?n Washington au fost prezentate patru interven?ii eficiente ?n timpul gravidit??ii ?i ?n primii doi ani de via?? pentru prevenirea excesului de greutate la copii. Ele s-au axat ?n primul r?nd asupra modific?rilor comportamentale la nivel individual sau familial, dar la fel de eficiente au fost ?i modific?rile la domicilii, institu?ii medicale sau ?n sesiuni de grup ?n comunitate. Una dintre interven?ii s-a referit la metode de alimenta?ie ?i de a avea somn odihnitor adoptate de copii ?i mame ?n primii ani de via??, alta la ajutorul specializat acordat primiparelor ?i copiilor lor afla?i ?n medii dezavantajate socio-economic. Alt? interven?ie s-a referit la deprinderea unor abilit??i cu ajutorul c?rora primiparelor ?i copiilor lor s? li se u?ureze primele experien?e legate de alimenta?ie. A patra interven?ie eficient? s-a desf??urat pe o perioad? de 10 ani, timp ?n care sugarii de 7 luni (la ?nceperea interven?iei) ?i familiile lor au primit periodic ?n cadrul consulta?iilor medicale, sfaturi despre un stil de via?? s?n?tos, iar evaluarea final? s-a f?cut c?nd copiii au ?mplinit 10 ani. , strategii, planuri de ac?iune ?i programe existente la nivel european, na?ional, jude?eanPrevenirea obezit??ii trebuie s? r?m?n? o prioritate. Comisia European? militeaz? pentru cre?terea gradului de con?tientizare ?i pentru promovarea unor stiluri de via?? active ?i s?n?toase ?n ??rile membre ale UE, prin politici ?i ini?iative ce includ: Platforma UE pentru interven?ii asupra alimenta?iei, activit??ii fizice ?i s?n?t??ii (2005)?“Strategia pentru Europa privind probleme de s?n?tate legate de nutri?ie, suprapondere ?i obezitate” (2007)?Grupul la Nivel ?nalt privind Nutri?ia ?i Activitatea Fizic? (2007)?Planul de Ac?iune al UE privind Obezitatea Copilului 2014-2020?Concluziile Consiliului Europei privind Nutri?ia ?i Activitatea Fizic? (2014)??n 2012, S?n?tatea 2020, noua re?ea politic? european? ?n domeniul s?n?t??ii a fost adoptat? de toate statele membredin regiune, cu scopul de a "?mbun?t??i semnificativ s?n?tatea ?i bun?starea popula?iilor. Inspirat de viziunea "S?n?tatea 2020", Planul de ac?iune european ?n domeniul alimenta?iei ?i nutri?iei 2015-2020 se concentreaz? pe reducerea bolilor cronice netransmisibile cauzate de alimenta?ie neadecvat? ?i a celorlalte forme de malnutri?ie prevalente ?n regiune.?n 2013, Declara?ia de la Viena privind nutri?ia ?i bolile netransmisibile ?n contextul S?n?t??ii 2020a exprimat necesitatea ac?iunilor de prevenire a supragreut??ii, obezit??ii ?i subnutri?iei ?i a interven?iei asupra cauzelor profunde ale acestora. Declara?ia subliniaz? ?ngrijorarea unanim? asupra efectelor negative ale obezit??ii ?n r?ndul copiilor ?iare ?n vedere principalele m?suri de preven?ie ?i de combatere a obezit??ii, supraponderalit??ii ?i a subnutri?iei. Declara?ia presupune implicarea statelor membre din regiunea European? a OMS.Biroul European al OMS a lansat la Copenhaga, ?n februarie 2015, un model pentru definirea alimentelorc?rora s? se fac? sau nu publicitate?n r?ndul copiilor.. Modelul pilot a fost folosit ?n mai multe ??ri europene ?i este oferit ca suport ethnic pentru ??rile membre ale Regiunii Europene a OMS, atunci c?nd elaboreaz? politici de restric?ionare a publicit??ii unor alimente ?n r?ndul copiilor.Planul european de ac?iune privind alimenta?ia ?i nutri?ia 2015-2020 urm?re?te reducerea bolilor netransmisibile care pot fi prevenite, precum ?i a tuturor celorlalte forme de malnutri?ie, predominante ?n regiune, printr-o abordare la nivel guvernamental ?i prin implicarea politicilor privind s?n?tatea. Acest plan prezint? un set de ac?iuni prioritare care contribuie la ?mbun?t??irea alimenta?iei ?i a st?rii nutri?ionale a popula?iei. Studiile au stabilit propriet??ile sanogene a dou? diete europene: dieta mediteranean? (DM) ?i dieta nordic? (DN). Dieta mediteranean? are la baz? ulei de m?sline, fructe, legume, cereale integrale, pe?te ?i fructe de mare, carne de calitate (dar ?n cantitate mic?), produse organice, f?r? aditivi, de sezon, alimente preparate ?n cas?. O component? important? sunt mesele ?n familie ?i siesta dup? mas?. Dieta nordic? are ?n componen?? fructe ?i fructe de p?dure, pe?te gras (hering, macrou, somon) ?i pe?te slab, legume (varz? ?i r?d?cinoase), cereale integrale ?i ulei de rapi??. ?n prezent, 15 ??ri din Regiunea European? a OMS recomand? sau pun ?n aplicare politici sau interven?ii ?n domeniul DM sau DN, bazate pe dovezile privind s?n?tatea ale acestor diete. Dieta mediteranean? se reg?se?te sub form? de recomand?ri sau linii directoare ?n Cipru, Grecia, Irlanda, Israel, Malta, Turcia, Macedonia, Spania, iar cea nordic? ?n Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Suedia ?i Norvegia.?n Rom?nia, Ministerul S?n?t??ii organizeaz? ?i finan?eaz? programe na?ionale de s?n?tate, unele viz?nd prevenirea ?i combaterea obezit??ii la adul?i ?i copii.Astfel, ?n cadrul Planului de ac?iuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei na?ionale de s?n?tate, se eviden?iaz? urm?toarele direc?ii strategice:1. Cre?terea eficacit??ii ?i rolului promov?rii s?n?t??ii in reducerea poverii bolii in popula?ie ?n domeniile prioritare, ?n care printre indicatorii de performan?? se num?r? elaborarea unui plan multianual privind promovarea unui stil de via?? s?n?tos, num?r de parteneriate institu?ionale func?ionale (cu media, ONG-uri ?.a.),num?r campanii de informare ?i/sau destigmatizare implementate, num?r de ?coli ?i gr?dini?e ?n care sunt implementate interven?ii pentru copii ?i adolescen?i, unit??i educa?ionale acoperite de program de preven?ie primar? la copil (% ?i num?r).2. ?mbun?t??irea st?rii de s?n?tate ?i nutri?ie a mamei ?i copilului ?i reducerea riscului de deces matern ?i infantil.Acte normative la nivel na?ional:O nou? materie pentru elevi, numit? Educa?ie pentru s?n?tate ?i nutri?ie va fi studiat? de c?tre elevi prin adoptarea de c?tre Parlamentul Rom?niei a Legii nr. 38 din 17 ianuarie 2019 pentru modificarea ?i completarea Legii educa?iei na?ionale nr. 1/2011.La articolul 65, dup? alineatul (6)?se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urm?torul cuprins:????"(6^1) Ministerul Educa?iei Na?ionale ?n colaborare cu Ministerul S?n?t??ii elaboreaz? o strategie privind educa?ia pentru s?n?tate ?i nutri?ie p?n? la data de 31 decembrie 2019. Strategia va fi transpus? ?n planurile-cadru de ?nv???m?nt ?ncep?nd cu anul ?colar 2020-2021."Ordonan?a nr. 13 din 18 august 2017 privind aprobarea particip?rii Rom?niei la Programul pentru ?coli al Uniunii Europene:Programul pentru ?coli unific? ?i continu? Programul de ?ncurajare a consumului de fructe ?i legume ?n ?coli ?i Programul “Lapte ?i corn” (implementate la nivel na?ional), ?n conformitate cu regulamentele europene ?ncep?nd cu anul ?colar 2017-2018, asigur?nd astfel participarea Rom?niei la Programul pentru ?colial Uniunii Europene, ce se va derula ?n perioada 2017-2023, potrivit unei ordonan?e aprobate de Guvern. Programul pentru ?coli al Uniunii Europene se deruleaz? ?ncep?nd cu anul ?colar 2017-2018, ca urmare a adopt?rii Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 11 mai 2016. Ordinul Nr.5298 din 07.09.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea st?rii de s?n?tate a pre?colarilor ?i elevilor din unit??ile de ?nv???m?nt de stat ?i particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asisten?ei medicale gratuite ?i pentru promovarea unui stil de via?? s?n?tos, Anexa 1 stipuleaz?, printre alte servicii ?i acelea de promovare a unui stil de via?? s?n?tos:“Medicul, ?mpreun? cu directorul unit??ii de ?nv???m?nt, ini?iaz?, desf??oar? ?i colaboreaz? la organizarea diverselor activit??i de educa?ie pentru s?n?tate ?n cel pu?in urm?toarele domenii: nutri?ie s?n?toas? ?i prevenirea obezit??ii; activitate fizic?. ”Legea nr. 123/2008 pentru o alimenta?ie s?n?toas? ?n unit??ile de ?nv???m?nt preuniversitar, Legea privind interzicerea m?nc?rii fast-food ?n ?coli. Publicat ?n Monitorul Oficial nr. 410 din iunie 2008:Art. 10.?n incinta unit??ilor de ?nv???m?nt este interzis? prepararea, comercializarea ?i distribuirea oric?ror alimente con?inute ?n lista prev?zut? la Art.9lit.a).Art. 11.Meniurile servite ?n cantinele sau loca?iile asimilate cu cantinele din colectivit??i sunt avizate de c?tre personalul medical ?i aprobate de c?tre conduc?torul unit??ii.Ordinul Nr. 1563 din 12 septembrie 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate pre?colarilor ?i ?colarilor ?i a principiilor care stau la baza unei alimenta?ii s?n?toase pentru copii ?i adolescen?i, care prin art.1(2) stipuleaz? c? ?n incinta unit??ilor de ?nv???m?nt este interzis?comercializarea produselor care se ?ncadreaz??n criteriile ?i limitele prev?zute ?n lista din respectivul ordin.Ordinul Comitetului de Nutri?ie din 27 martie 2008:Art.1.(1) Se ?nfiin?eaz? Comitetul Na?ional pentru Alimenta?ie ?i Nutri?ie, denumit ?n continuare Comitet, organism de specialitate, f?r? personalitate juridic?.(2) Comitetul se organizeaz? ?i func?ioneaz? pe l?ng? Ministerul S?n?t??ii Publice.Art.2.Scopul comitetului este s? elaboreze politici ?i strategii ?n domeniul nutri?iei ?n vederea ?mbun?t??irii st?rii de s?n?tate a popula?iei.OrdinulNr. 1955 din 18 octombrie 1995pentru aprobarea Normelor de igien? privind unit??ile pentru ocrotirea, educarea ?i instruirea copiilor ?i tinerilor:Art. 17. Conducerile cre?elor, leag?nelor, gr?dini?elor cu program prelungit ?i s?pt?m?nal, ale unit??ilor ?colare cu semiinternat, internat ?i cantin? ?colar?, ale caselor de copii pre?colari ?i ?colari, ale unit??ilor de ?nv???m?nt superior cu cantin? studen?easc? ?i ale taberelor de odihn? vor asigura o alimenta?ie colectiv? adaptat? v?rstei ?i st?rii de s?n?tate, specificului activit??ii ?i anotimpului, asigur?ndu-se un aport caloric ?i nutritiv ?n conformitate cu recomand?rile Ministerului S?n?t??ii.g.Analiza grupurilor popula?ionale?n 2018, OMS a publicat raportul Alimenta?ie ?i nutri?ie mai bune ?n Europa:un raport de progres care monitorizeaz? implementarea politici ?n Regiunea European? a OMS: Serviciile de ?ngrijire medical? primar? referitoare la nutri?ie ?i greutate corporal? ajut? pacientii s? ??i gestioneze greutatea ?n termen scurt.Cele mai bune rezultate sunt observate atunci c?nd interven?ia este adaptat? cerin?elor ?i barierelor individuale. Oficiul Regional pentru Europa al OMS a indicat c? serviciile care abordeaz? dieta ?i activitatea fizic?simultan sunt cele mai eficiente. Trimiterea ini?ial? a pacientului de c?tre un medic de familie spre servicii specializate ?i urm?rireaulterioar? de c?tre asistentele medicale ?i grupuri de profesioni?ti (cum ar fi dieteticieni ?i fizioterapeu?i) dau rezultate mai bune, deoarece pacientul are nevoie de sprijin ?n gestionarea greut??ii pe termen mai lung.Ca urmare, Planul de ac?iune al OMS privind alimenta?ia ?i nutri?ia2015-2020 solicit? statele membre s? se asigure c? nutri?ia ?i alimenta?ia s?n?toas? sunt prioritare ?nsistemele de s?n?tate ?i de ?ngrijire social? centrate pe oameni, inclusivconsiliere nutri?ional? ?n asisten?a medical? primar?; s? asigureacoperiregeneral? pentru problemele legate de diet? ce pot fi prevenite ?i tratate, oferind servicii de calitate prin profesioni?ti ?n s?n?tate califica?i; s? stabileasc? evaluare nutri?ional? ?i proceduri de interven?ie pentru diferite grupe de v?rst?, ?n special pentru copii?i persoanele ?n v?rst?.Provoc?rile pentru furnizarea acestor servicii ?n asisten?a medical? primar?sunt numeroase. Multe studii au constatat lipsa unor orient?ri clare ?n ceea ce prive?te recomand?rile clinice; cuno?tin?e ?i competen?e dep??iteale furnizorilor de asisten?? medical? primar?, inclusiv lipsa abilit??ilor de evaluare a rezisten?ei pacientului la schimbarea comportamentului, ?mp?r?irea limitat? a sarcinilor ?n cadrul echipelor interdisciplinare (de ex. medici, asistente medicale, dieteticieni).Av?nd ?n vedere povara actual? a bolilor ?i distribu?ia acestor factori de risc modificabili, promovarea unor diete s?n?toase ?i a activit??ii fizice ar trebui s? fie o competen?? de baz? a furnizorilor de ?ngrijirii primare ?n majoritatea ??rilor. Oferta serviciilor de s?n?tate va trebui s? ?ncorporezeserviciile legate de diet? ?i activitatea fizic?.Top of FormBottom of FormMajoritatea ??rilor (93%) au raportat c? au oferit educa?ie ?iconsiliere privind nutri?ia ?i alimenta?ia s?n?toas? pentru pacien?i, mai ales prin intermediul ?ngrijirilor primare (52%)(fig.10). Fig.10 Abord?ri folosite ?n educa?ia ?i consilierea legate de nutri?ie ?i diete s?n?toaseUnele ??ri au raportat c? vizeaz? anumite grupuri de popula?ie, ?n special femeile ?ns?rcinate ?i cele care al?pteaz? (fig.11). ?n cele mai multe cazuri educa?ia ?i consilierea au vizat popula?ia general? (46%). Cele mai populare subiecte au fost efectele asupra s?n?t??ii a nivelurilor ridicate de gr?simi saturate,sodiu ?i zah?r ?n alimenta?ie (57%) ?i beneficiile consumului mai multor fructe ?i legume (52%).Fig.11 Grupuri ?int? pentru educa?ie ?i consiliere legate de nutri?ie ?i diete s?n?toase ?n ?ngrijirile primare de s?n?tate ?n Europa exist? mari inechit??i socio-economice, de gen ?i de etnie ?n ceea ce prive?te obezitatea. ?n UE, 26% din cazurile de obezitate la b?rba?i ?i 50% la femei pot fi atribuite inegalit??ilor ?n statutul educa?ional. Persoanelecu nivel socio-economic sc?zutau de dou? ori mai multe riscuri de a deveni obeze, cresc?nd riscul pentru diabet de tip2, boal? cardiac? ischemic? ?i accident vascular cerebral. O mare parte din mortalitatea prematur? ?ipierderea de ani s?n?to?i observat? ?n grupurile cu nivel socio-economicredus poate fi explicat? prin boliasociate cu obezitatea.Obezitatea poate avea ca rezultat ?i efecte sociale negative, cum ar fi discriminarea, excluziunea social?, veniturile reduse, concediul medical de la locul de munc? ?i ?omajul. Obezitatea cost? economiile na?ionale miliarde de euro pe an, de aceea sunt imperios necesare strategii de abordare a obezit??ii mai ales ?n r?ndul persoanelor cu nivel socio-economic sc?zut, pentru a elimina aceste pierderi financiare.Propor?ia persoanelor obeze (IMC>30) ?n popula?ia adult? ?n anul 2014 a fost ?n Rom?nia de 9,4%, valoarea cea mai sc?zut? din Uniunea European? ?n care media a fost de 15,9% . ?n func?ie de nivelul de educa?ie se observ? c? propor?ia persoanelor obeze (IMC>30) ?n popula?ia adult? ?n anul 2014 are un gradient cu valorile cele mai mari la cei cu nivel de educa?ie sc?zut ?i valorile cele mai mici la cei cu nivel de educa?ie ridicat (fig.10).Fig.10 Propor?ia adul?ilor obezi ?n func?ie de nivelul de educa?ie, ?n anul 2014 Sursa: ECHIh.CampaniileIEC efectuate la nivel na?ional ?n anii anteriori2018: Tem?: ?mpreun? ?mpotriva Obezit??ii Slogan: S? ac?ion?m pentru un viitor mai s?n?tos !Grupuri ?int?: Popula?ia general?, pacien?ii obezi, familiile pacien?ilor obezi, furnizorii de servicii medicale, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii, mass-media2017: Tem?: S? ac?ion?m pentru un viitor mai s?n?tos Slogan: ?mpreun? ?mpotriva Obezit??iiGrupuri ?int?: Popula?ia general?, pacien?ii obezi, familiile pacien?ilor obezi, furnizorii de servicii medicale, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii, mass-media2016:Tem?: S? ac?ion?m pentru un viitor s?n?tosSlogan: Ne hr?nim, ne mi?c?m, de kilograme ?n plus s? sc?p?m! Grupuri ?int?:Copiii ?i tinerii ?ntre 3-18 ani, p?rin?i, cadre didactice din unit??ile de ?nv???m?nt, medici de familie, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii, mass-media2015:Tem?: Prevenirea apari?iei supragreut??ii la copii ?i tineriSlogan: S? facem ?mpreun? primul pas! Grupuri ?int?:Copiii ?i tinerii ?ntre 3-18 ani, p?rin?i, cadre didactice din unit??ile de ?nv???m?nt, medici de familie, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii, mass-media2014:Tem?: Prevenirea apari?iei obezit??ii ?n r?ndul tinerei genera?iiSlogan: Puternici pentru via?? Grupuri ?int?:Copiii ?i tinerii ?ntre 3-18 ani, p?rin?i, cadre didactice din unit??ile de ?nv???m?nt, medici de familie, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii, mass-media2013:Tem?: Necesitatea interven?iei conjugate a tuturor celor implica?i ?n cre?terea copiilor pentru adoptarea unor m?suri de prevenire a apari?iei obezit??ii ?n r?ndul tinerelor genera?iiSlogan: ?mpreun? pentru cre?terea unor genera?ii f?r? greutateGrupuri ?int?:Popula?ia general?, profesioni?tii din sistemul medical, deciden?ii la nivel na?ional, regional, jude?ean ?i local ?n problematica obezit??ii 2012:Tem?: Via?a de zi cu zi influen?eaz? starea de s?n?tateSlogan: Tr?ie?te mai u?or !Grupuri ?int?:Popula?ia general? adul?i ?i copii, profesioni?tii din sistemul medical2011:Tem?: Ruperea cercului periculos al sc?derii ?i cre?terii ?n greutate ?n mod repetat (efect yo-yo)Slogan: STOP YO-YO !Grupuri ?int?:Popula?ia general? adul?i ?i copii, profesioni?tii din sistemul medical ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download