Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 24-28 dec. 2020, prima parte Cursul de schimb 24.12.2020 1 EUR4.87201 USD3.9944TRADI?II ROM?NE?TI DE CR?CIUN!Agroinfo 24 decembrie 2020 - TRADI?II DIN FIECARE ZON?.?Colindele de Cr?ciun,?c?ntece de stea, vicleimul, plugu?orul, sorcova, vasilica, jocuri cu m??ti (?urca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (c?lu?ii, c?lu?erii) ?i alte obiceiuri ?i tradi?ii pe care rom?nii no?tri, cei din satele din Rom?nia, le p?streaz? ?i acum cu sfin?enie.Ardeal?n seara de 24 decembrie, p?n? dup? miezul nop?ii ?i ?n unele locuri p?n? la ziua, cete de copii merg din cas? ?n cas? cu colinda: Mo?-Ajunul, Bun?-diminea?a, Colindi?ul sau Bun?-diminea?a la Mo?-Ajun.?n unele p?r?i din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pi?erei sau pizerei. Dup? credin?a popular?, ei sunt purt?tori de noroc ?i fericire. Colindele copiilor sunt scurte ?i au menirea de a ura bel?ug gazdelor care ?i a?teapt? cu mesele ?ntinse ?i de a le vesti s?rb?toarea Na?terii M?ntuitorului.Tot ?n Transilvania se obi?nuie?te ca ?n noaptea de Cr?ciun, la un semn al diacului, mirenii s? arunce cu boabe de porumb strig?nd: ?Rod ?n cucuruzi!”.Maramure?Maramure?ul este foarte bogat ?n obiceiuri ?i de tradi?ii de s?rb?tori, mai ales ?n preajma Cr?ciunului. Astfel, cu o zi ?nainte de Cr?ciun, s?tenii pun ?ntr-o g?leat? cu ap? o potcoav?. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru c? acestea s? fie tari ca fierul. G?inilor li se va da de m?ncare din ciur sau sita, ca ?n anii urm?tori s? fac? ou? mai multe. Ciobanii a?az? sub pragul casei un drob de sare ?nvelit, pe care ?l las? ?n acel loc p?n? la ?Alesul oilor”. Atunci ?l scot, ?l macin? ?i ?l amestec? cu t?r??e, dup? care ?l dau oilor pentru ca turma s? sporeasc?.Hornurile se cura??, iar funinginea se pune la r?d?cina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. ?n Ajun, ?n Maramure? grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii ?i duhurile necurate Tot ?n Ajunul Cr?ciunului, ?n satele din Maramure?, primii care pleac? la colindat sunt copiii. Cu tr?istu?ele la g?t, ace?tia merg pe la case ca s? anun?e marele eveniment care se va produce, iar ?n schimbul colindei lor se obi?nuie?te s? se ofere colaci, nuci, mere.Se umbl? cu ?Steaua” sau cu ?Capra” al c?rei joc (omor?rea, bocirea, ?nmorm?ntarea, ?nvierea) la origine, a fost o ceremonie grav?. Copiii ??i confec?ioneaz? din timp obiectele necesare, improviz?nd cu ce g?sesc prin sertarele mamelor, mai ales c? ?steaua” cu care se merge la colindat trebuie s? fie neap?rat str?lucitoare, iar ?capra”, c?t mai ?nzorzonata ?i g?l?gioas?.?Vicliemul” sau ?Irozii”??in de?datina prin care tinerii reprezint? la Cr?ciun na?terea lui lisus Hristos, ?iretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul ?i adesea ?nfruntarea necredin?ei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, ?i este specific? Maramure?ului.?n unele sate, de la Cr?ciun p?n? la Anul Nou, pot fi v?zu?i irozii ?n grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar ?i Melchior, Irod ?mp?rat, preotul Ozia, ?ngerul ?i ciobanul. Aceast? datin? este, de fapt, o form? de teatru popular care se remarc? prin seriozitatea temei tratate precum ?i prin vestimenta?ia ?ocant? ?i atr?g?toare.?n diminea?a de Cr?ciun, ?n Maramure?, se zice c? e bine s? ne sp?l?m pe fa?? cu ap? curg?toare, luat? anume dintr-o vale, ?n care punem ?i o moned? de argint pentru ca tot anul s? fim cura?i ca argintul, feri?i de bube ?i bete?uguri, care vor merge pe vale ?n jos.Din seara de Cr?ciun, p?n? la Anul Nou, fetele care doresc s?-?i cunoasc? viitorul lor ursit iau pu?in? m?ncare ?i o pun ?ntr-o ulcic?. Apoi, ?n seara de Anul Nou, ?nconjoar? casa de nou? ori, iar a noua oar?, uit?ndu-se pe fereastr?, ?l v?d pe cel sortit m?nc?nd din ulcic?.?n zonele F?g?ra? ?i Mure? este obiceiul ca de Anul Nou s? se pun? pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete ?i feciori sau perechi de fete ?i feciori intr? pe r?nd ?n cas? ?i ?ntorc fiecare dintre ei c?te o farfurie ?i ce se afl? sub farfurie le arat? c? a?a le va fi ursitul(a) sau c? a?a le va fi norocul dac? se vor c?s?tori: oglinda = m?ndrie; paharul de ?uic? = b?utor; p?inea = bog??ie; c?rbunele = negru la suflet; sarea = s?r?cie; creionul = domn; bani = avu?ie. Se face haz de aceste preziceri.Bucovina?n Bucovina, Cr?ciunul este s?rb?toarea care se p?streaz?, poate, mai mult dec?t ?n alte p?r?i, f?r? mari abateri de la tradi?ie. ?n preajma Cr?ciunului, se recupereaz? sau se restituie lucrurile ?mprumutate prin sat, deoarece se consider? c? nu este bine s? ai lucruri ?mprumutate pe durata s?rb?torilor de iarn?.?n ziua de Ajun, femeile obi?nuiesc s? ascund? fusele de la furc? de tors sau s? introduc? o piatr? ?n cuptor, crez?nd c? ?ndep?rteaz?, ?n acest fel, ?erpii din preajma gospod?riei.?n diminea?a aceleia?i zile se obi?nuia, p?n? de cur?nd, ca femeia s? ias? afar?, cu m?inile pline de aluat, s? mearg? ?n livad? ?i s? ating? fiecare pom zic?nd: ?cum sunt m?inile mele pline cu aluat, a?a s? fie pomii ?nc?rca?i cu rod la anul”.?n Bucovina, colindatul este nu numai o datin? ci, prin modul de organizare, a devenit o adev?rat? institu?ie, cu legi ?i reguli specifice. Copiii ?i tinerii se ?ntrunesc, din timp, ?n grupuri de c?te 6 persoane, pentru alc?tuirea viitoarelor cete, selec?ia f?c?ndu-se ?n func?ie de categoria social?, afinit??ile personale, calit??ile morale sau gradele de rudenie.Tot din timp se alege ?i conduc?torul cetei – numit v?taf, calfa sau turc – ce trebuie s? fie un bun organizator, s? aib? autoritate asupra tinerilor, s? aib? o conduit? moral? irepro?abil? ?i s? fie un bun dansator.Poate cel mai important moment ?n derularea s?rb?torii Cr?ciunului este seara de ajun, atunci c?nd se preg?te?te o mas? special? numit? ?masa de ajun” ?i ?ncep colindele.Preg?tirea mesei de ajun ?ncepea ?n primele ore ale dimine?ii, c?nd gospodinele coceau colacii. Colacii Cr?ciunului se f?ceau ?n form? de 8 ?i se p?strau p?n? prim?vara c?nd se afumau ?i se t?m?iau boii ?i plugul ?nainte de pornitul la ar?t, apoi colacii erau m?nca?i de plugari ?n ??r?n?.Tot acum erau preparate dou?sprezece feluri de m?ncare de post (gr?u pi?at ?i fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bor? de bure?i, fasole fiart? ?i ?sleit?” etc), precum ?i m?nc?ruri din pe?te. Bucatele erau a?ezate pe masa din ?casa cea mare”, dup? ce pe aceasta se a?ternea cea mai frumoas? fa?? de mas?.Uneori, sub fa?? de mas? se punea fan. Peste mas? se petrecea un fir de str?m?tura ro?ie, legat sub form? de cruce, iar pe col?urile mesei se a?ezau m?ciulii de usturoi. ?n mijlocul mesei se a?eza un colac rotund, iar ?n jurul s?u se ordonau dou?sprezece farfurii ?n care se aflau cele dou?sprezece feluri de m?ncare. Seara, dup? trecerea preotului cu icoan?, ?ntreaga familie se primenea ?i se a?ez? la aceast? mas?.Cina avea un caracter ritual, ?nainte de a se a?eza la mas?, to?i membrii familiei ?ngenuncheau pentru rug?ciune, dup? care capul familiei invoca spiritele mor?ilor, ce erau invitate s? participe la osp??, ?i hr?nea simbolic vitele din gospod?rie, chem?ndu-le pe nume ?i arunc?nd peste cap c?te pu?in din cele dou?sprezece feluri de m?ncare. Familia se a?eza ?i se ridica ?n acela?i timp de la mas?, ?n semn de deplin? ?n?elegere ?i unitate. Exist? interdic?ia de a se consuma ?n ?ntregime cele dou?sprezece feluri de m?ncare, resturile fiind p?strate pe mas? p?n? la Boboteaz?, c?nd sunt puse ?n hrana animalelor sau erau a?ezate ?ntr-o farfurie ?n fereastr?, al?turi de un pahar cu ap?, pentru spiritele mor?ilor.Obiceiul mesei de Ajun, ce are ?n?elesuri profunde ?i definitorii pentru lumea rural? tradi?ional?, format? din plugari ?i p?stori, se mai p?streaz?, izolat, ?n satele de munte din Bucovina. Colindatul, ?ns?, moment culminant al Cr?ciunului, s-a p?strat cu mult? acurate?e ?n majoritatea comunit??ilor bucovinene. Datina este deschis? de c?tre copii, care, ?n jurul pr?nzului, ?n grupuri mici, ?ncep colindul, trec?nd, pe r?nd, pe la toate casele. ?n trecut, micii colind?tori, ?nainte de a pleca s? vesteasc? Na?terea lui Iisus, se str?ngeau ?n cete pentru a-?i cere iertare unii de la al?ii.Odat? cu l?sarea ?ntunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de fl?c?i care str?bat uli?ele, de la un cap?t la altul al satului, pe ?ntreg parcursul nop?ii. Tinerii se ?mbr?ca ?i ast?zi ?n costume de iarn? tradi?ionale, cu sumane sau cojoace, ?i au c?ciulile ?mpodobite cu mirt ?i muscate. ?eful cetei are c?ciula ?mpodobit? cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.P?n? c?tre mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colind?torilor se realiza doar cu fluierul ?i ciurul pentru c? mai t?rziu s? se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.?n unele localit??i, concomitent cu cetele de colind?tori se deplaseaz? cetele de masca?i – ?babe ?i mo?negi” – care prin joc, gesturi ?i dialog transmit, ?n viziune proprie, principiul fertilit??ii, ca un preambul al Anului Nou.Moldova?n Moldova se zice c? spre Cr?ciun se pun din toate m?nc?rurile ?ntr-o strachin?, pe prisp?, sub fereastr?, dar nu trebuie nimeni s? guste din m?ncare, c?ci noaptea vine ursitorul, degusta ?i atunci ?l vezi prin fereastr?.P?g?nii credeau c? gr?nele au un spirit pe care, de obicei, ?l identificau cu un animal, astfel se explic? o serie de credin?ei ?i supersti?ii. De exemplu, ?n Bucovina ?i ?n Moldova, din turtele f?cute de Cr?ciun se p?streaz? p?n? prim?vara c?nd sunt puse ?ntre coarnele vitelor c?nd pornesc la ar?t. Se spune c? ace?ti colaci, care se fac de Cr?ciun, trebuie s? fie rotunzi precum Soarele ?i Lun?. ?n Boto?ani nu se d? nimic din cas? ?n ziua de Ajun, nici gunoiul nu se arunc? din cas?; nu se ?mprumut? nimic. ?n ajunul Cr?ciunului ?i al Bobotezei, se ia din toate m?nc?rurile de deasupra: gr?u, g?lu?te etc., iar apoi ?i dou? pl?cinte, una o dai ?nt?i argatului care e la vite, dar trebuie s? fie m?nc?cios, ca apoi m?n?nc? bine vitele peste an ?i cealalt? o rupi ?n buc??ele s-o dumici ?n m?ncarea vitelor. C?nd le dai s? m?n?nce zici: ?Cina?i s?n?tos ca ?i noi cin?m”.Mai exist? o tradi?ie, s? se pun? sub fa?a de mas? f?n, ?i de toate semin?ele ca s? rodeasc?, apoi s? le dea la vite, ?i mai ales la vaci, ca s? nu le poat? strica nimeni.?n unele zone, ?n seara de Ajun se pune sub fa?a de mas? coas?, ca s? fie to?i s?n?to?i, iar sub picioare toporul; al?ii stau pe topor, ca s? fie s?n?to?i ?i tari peste an ca fierul. Sub mas? pun cofa cu ap?, s? le mearg? bine la vite.Pe la sate mai exist? credin?a c? ?n noaptea de Cr?ciun animalele ar vorbi. S?tenii se tem c? nu cumva s? le aud? c? acesta ar fi semn r?u.APIA si SUBVENTIILISTA APIA CU SUBVEN?IILE LA PLAT? ?N DECEMBRIE 2020! Agroinfo 24 decembrie 2020 PL??I C?TRE FERMIERI.?Sf?r?itul lunii?decembrie ?i a anului?2020 este de foc pentru Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). APIA le achit? fermierilor o list? ?ntreag? de scheme de ajutor. APIA a anun?at c? a?demarat plata pentru toate aceste ajutoare. Fermierii trebuie s? ?tie c? de la??nceperea pl??ilor ?i p?n? la ajungerea banilor ?n conturi dureaz? ?ntre 3 zile ?i o s?pt?m?n?, poate chiar mai mult.PL??I DIRECTE PENTRU ANUL 2020!VEGETALSchema de plat? unic? pe suprafa?? SAPS - 98,7381 euro/ha. APIA le achit? fermierilor diferen?a de 30%. 70% din aceast? subven?ie le-a fost achitat? fermierlor ?n avans.Schema de plat? redistributiv? - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha ?i p?n? la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha. Fermierii primesc diferen?a de 30% la pl??ile finale care au ?nceput pe data de 2 decembrie 2020. APIA le-a achitat, p?n? la data de 27 noiembrie, 70% din cuantumul acestei scheme de plat? pe suprafa??. Schema de pat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pentru ?nverzire) - 57,8245 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? subven?ie, 70% din cuantum a fost achitat la pl??ile ?n avans.Schema de plat? pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha. APIA le achit? fermierilor 30% din aceast? schem? de plat?, 70% a fost pl?tit de APIA ?n avans.ZOOTEHNIESCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animalSCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. 70% din aceast? subven?ie a fost pl?tit cresc?torilor ?n avans. Fermierii primesc plata ?n lei la cursul de 4,8725 lei pentru un euro, informeaz? APIA.AJUTOARE DE STAT!Desp?gubiri pe hectar: A doua tran?? de pl??i aferent? ajutorului de stat pentru culturile ?nfiin?ate ?n toamna anului 2019, afectate de seceta pedologic?. Suma total? autorizat? la plat? este de 79.999.988,31 lei, pentru un num?r de 27.826 beneficiari.Ajutorul de stat la motorin?, aferent trimestrului 2 al anului 2020:Valoarea ajutorului de stat acordat sub form? de rambursare este de 176.725.322 lei pentru un num?r de 17.540 beneficiari cu cantit??ile de motorin? determinate cu acciza redus? de 115.835.265,83 litri.Valoarea nominal? a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorin? pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.AJUTOARE COVID 19 PL?TITE DIN BUGETUL DE STAT!Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul suin ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru aceast? schem? s-au depus 299 cereri de plat? iar suma pl?tit? este ?n valoare de 88.969.456 lei.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul avicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru aceast? schem? s-au depus 315 cereri de plat? iar suma pl?tit? este ?n valoare de 106.378.773 lei.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.Pentru aceast? schem? s-au depus 544 cereri de plat? iar suma pl?tit? este ?n valoare de 35.695.350 lei.Schema de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii produc?torilor din sectorul vitivinicol ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.Pentru aceast? schem? s-au depus 913 cereri de plat? iar suma pl?tit? este ?n valoare de 45.892.518 lei.AJUTOARE COVID PL?TITE DIN BANI EUROPENI!M?SURA 21. Ajutoare Covid 19 achitate fermierilor ?i cresc?torilor de animale pe ferm?. Cuantumul ajutorului este de maxim 7.000 de euro/ferm?. De aceste ajutoare beneficiaz? cresc?torii de bovine care au de la 5 capete bovine femele la 90 de capete bovine femele, cresc?torii de ovine ?i/sau caprine ?i cultivatorii de legume, fructe ?i cartofi. Ajutorul maxim pentru ferma de bovine este de 7.000 euro/ferm?, pentru ovine/caprine, 2.500 euro/ferm?, iar pentru ferma vegetal?, 5.000 euro/ferm?. APIA a transferat pe data de 22 decembrie 2020 ?n conturile fermierilor eligibili pentru aceste ajutoare suma de 101,58 milioane de euro pentru un num?r de 65.531 de fermieri. Num?rul total al fermierilor ?i cresc?torilor de animale care solicit? ajutor este de 122.986. Bugetul total al M?surii 21 este de 182,5 milioane euro. APIA a transferat prima tran?? de bani pe 22 decembrie 2020. ATEN?IE! Pentru c? unii dintre cresc?torii de animale se a?teptau ca ace?ti bani s? le ajung? instant ?n cont, cam la c?teva minute de la demararea pl??ilor de c?tre APIA. A?a ceva este imposibil dat fiind circuitul banilor de la APIA! De la demararea pl??ilor de c?tre APIA ?i p?n? la sosirea banilor ?n conturi, ?n cel mai bun caz, dureaz? 3 zile, iar ?n cel mai r?u, poate dura ?i o s?pt?m?n? jum?tate.Sprijinul financiar aferent m?surii de distilare a vinului ?n situa?ii de criz?????????? Pentru aceast? m?sur? s-au depus 24 cereri de plat?, iar suma pl?tit? este? ?n valoare de 19.103.212 euro.PROGRAM GUVERN C??U! BUGETUL PENTRU PL??ILE FERMIERILOR!Agroinfo 26 decembrie 2020 DOCUMENT! Prim-ministrul Florin C??u a depus la Parlamentul Rom?niei, ?nainte de Cr?ciun, Programul de guvernare. Documentul specific? bugetul pentru agricultur?, pentru pl??ile fermierilor ?n perioada 2021-2027 ?i trei proiecte mari finan?ate prin Ministerul Agriculturii de care vor beneficia fermierii rom?ni.Potrivit documentului, pentru perioada 2021-2027, agricultura va beneficia de 21,678 miliarde de euro. Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Na?ional Strategic PAC, ?i finan?ate de Fondul european de garantare agricol? (FEGA) ?i de Fondul european agricol pentru dezvoltare rural? (FEADR). Sectorul agricol ?i spa?iul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltarePlanul Na?ional Strategic (PNS), prin interven?iile financiare prev?zute ?n cadrul acestuia, aferente exerci?iului financiar urm?tor (2021 – 2027).Bugetul PAC de care va beneficia Rom?nia ?n perioada urm?toare de programare va fi de 21,678 miliarde de parativ cu luna noiembrie 2019, moment p?n? la care nu au fost efectuate demersuri ?n direc?ia stabilirii liniilor de finan?are pentru viitorul PAC, au fost realizate etape semnificative din elaborarea efectiv? a Planului Na?ional Strategic.P?n? la aceast? dat? au fost definitivate analiza SWOT ?i analiza nevoilor de finan?are fundamentate pe baza evalu?rii socio-economice, agricole ?i de mediu aferente, au fost realizate consult?ri cu mediul asociativ pentru stabilirea direc?iilor de ac?iune viitoare. Sprijinul prin Planul Na?ional Strategic 2021- 2027 al Rom?niei se va concentra pe atingerea urm?toarelor obiective:? promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient ?i diversificat care s? asigure securitatea alimentar?;? consolidarea orient?rii c?tre pia?? ?i cre?terea competitivit??ii;? ?mbun?t??irea pozi?iei fermierilor ?n lan?ul valoric.?n conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de pl??i directe ?i m?surile de pia??, cu finan?are din FEGA, vor contribui ?mpreun? cu interven?iile de dezvoltare rural? la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economic? realizat? la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol ?i a spa?iului rural se va concentra ?n special pe sprijinirea fermelor de familie ?i ?ntinerirea genera?iilor de fermieri, pe investi?ii ?n procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare ad?ugat?.Direc?ii de ac?iune:? Investi?ii ?n modernizarea, restructurarea ?i cre?terea competitivit??ii fermelor, cu accent pe fermele de familie;? Instalarea tinerilor fermieri;? Sprijin pentru cooperare ?n vederea integr?rii produc?iei pe lan?ul agroalimentar;? Gestionarea riscurilor la nivel de ferm?;? Investi?ii ?n crearea ?i dezvoltarea valorii ad?ugate prin procesarea ?i marketingul produselor agro-alimentare;? Investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii;? Cooperare ?n vederea inov?rii, respectiv dezvoltarea de noi practici care s? r?spund? la nevoile specifice ale fermierilor;? Pl??i compensatorii pentru angajamente ?n materie de mediu ?i clim? ?i alte angajamente, constr?ngeri naturale sau alte constr?ngeri specifice anumitor zone.? Fructificarea oportunitatii oferite de ecoscheme in noul regulament al Politicii Agricole Comune, se arat? ?n documentul Guvernului C??u. De asemenea, acela?i document precizeaz? trei proiecte importante MADR?care vor fi finan?ate prin Planul Na?ional de Rezilien?? ?i Redresare Economic? (PNRR) si prin Planul National Strategic.Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale are ?n lucru alte trei proiecte importante care urmeaz? s? fie finan?ate prin Planul Na?ional de Rezilien?? ?i Redresare Economic? (PNRR) si prin Planul National Strategic. Acestea vizeaz?:? strategia de gestionare a apei (infrastructura de iriga?ii, infrastructura de desecare/drenaj, lucr?ri de combatere a eroziunii solului, lucr?ri de prevenire a de?ertific?rii, finalizarea sistemului na?ional antigrindin? ?i cre?terea precipita?iilor)? crearea unei re?ele na?ionale de centre de colectare, depozitare, procesare ?i distribu?ie a produselor rom?ne?ti? finantarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de infiintare si functionare si lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs), men?ioneaz? documentul. GUVERNUL ANUN?? TREI SCHEME DE AJUTOR PENTRU CRE?TEREA PORCILOR!Agroinfo 28 decembrie 2020 PROGRAM GUVERNUL C??U. Cre?terea num?rului de scroafe cu cel pu?in 100.000 capete ?n vederea acoperirii necesarului de purcei pentru ?ngr??are, bugetul alocat este de?400 milioane de euro, ?nt?rirea m?surilor de biosecuritate la nivelul exploata?iilor de suine, bugetul alocat este de?20 de milioane de euro ?i investi?ii ?n exploata?ii de cre?tere ?i ?ngr??are a suinelor, buget alocat?80 de milioane de euro, sunt cele trei scheme de ajutor anun?ate de Programul de guvernare liberal, care vor ?ncepe din 2021.SECTORUL SUIN - echilibrarea balan?ei comerciale pe segmentul carne de porc.Balan?a comercial? pe segmentul carne de porc ?n Rom?nia - consum intern de carne de porc (anul 2019) 739.750 tone, din care:- produc?ie intern?: 412.674 tone;- import carne porc: 327.076 tone.Pentru a asigura necesarul de consum intern de carne de porc este necesar? cre?terea num?rului de scroafe din Rom?nia cu cca. 190.000 capete.Ac?iuni ?n vederea echilibr?rii balan?ei comerciale aferente sectorului suin:A. Cre?terea num?rului de scroafe cu cel pu?in 100.000 capete ?n vederea acoperirii necesarului de purcei pentru ?ngr??are. Buget alocat - 400 milioane de euro (buget na?ional ?i FEADR)M?suri specifice:? ?nfiin?area de ferme noi de reproduc?ie, inclusiv relocarea (estimat a se realiza 65.000 locuri de cazare ?n intervalul 2021-2022) - capacitatea fermelor nou ?nfiin?ate minim 1.000 locuri de cazare-maxim 3.000 de locuri de cazare – buget estimat 240 milioane de euro;? extinderea capacit??ii de reproduc?ie din fermele existente (estimare: 30.000 de locuri) - extinderea capacit??ii fermelor de minim 300 locuri de scroaf? p?n? la maxim 3.000 locuri de scroaf?;? refacerea capacit??ilor de reproduc?ie dezafectate sau aflate ?n conservare, sau reconversia fermelor de ?ngr??are ?n ferme de reproduc?ie (20.000 de locuri);? refacerea sau reconversia fermelor p?n? la o capacitate de minim 750 de locuri de scroafe ?i maxim 2.000 locuri de scroafe.B. ?nt?rirea m?surilor de biosecuritate la nivelul exploata?iilor de suine. Buget alocat – 20 de milioane de euro (FEADR);C. Investi?ii ?n exploata?ii de cre?tere ?i ?ngr??are a suinelor. Buget alocat – 80 de milioane de euro (buget na?ional ?i FEADR);M?suri specifice:- ?nfiin?area de exploata?ii noi - de minim 1.500 locuri de cazare porc gras;- Extinderea exploata?iilor - la o capacitate de minim 1.500 locuri de cazare porc gras;- Refacerea ?i modernizarea capacita?ilor de produc?ie existente ?n vederea cre?terii eficien?ei energetice, a biosecurit??ii ?i a ?mbun?t??irii condi?iilor de bun?stare a animalelor- pentru ferme de minim 1.500 locuri de cazare porc gras ?i care au mai mult de 10 ani de la intrarea ?n produc?ie;D. Continuarea m?surii de bun?stare ?n sectorul suine 2021-2023. Buget alocat – 140 de milioane de euro (FEADR), anun?? Guvernul ?n documentul Program de guvernare 2020-2024FERMELE CARE BENEFICIAZ? DE SUBVEN?II DE 550 MILIOANE EURO! Agroinfo 28 decembrie 2020 DOCUMENT GUVERN! ?n perioada 2021-2024 sunt alocate 550 de milioane de euro din Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? (FEADR) pentru subven?ii pe hectar acordate fermelor din agricultur? ecologic?, anun?? Programul de guvernare liberal al Guvernului C??u.Dezvoltarea agriculturii ecologiceSuprafa?a cultivat? ?n sistem ecologic este ?nc? redus?. ?n anul 2019, ?n Rom?nia, doar 2,43 % (395,5 mii ha) din suprafa?a agricol? utilizat? a fost cultivat? ?n sistem ecologic, comparativ cu aprox. 7% ?n UE 28. Din suprafa?a total? cultivat?, ponderea cea mai mare o de?in cerealele -32,07% urmate de culturile permanente p??uni ?i f?ne?e- 24,33% ?i culturi industriale. Num?rul redus al unit??ilor de procesare ?n sistem ecologic (191 ?n anul 2019), ?n condi?iile unei cereri ?n cre?tere a consumatorilor pentru produse care s? corespund? orient?rii lor c?tre o diet? cu un aport adecvat de elemente nutritive, necesit? stimularea investi?iilor ?n vederea ob?inerii de produse calitative care s? permit? un stil de via?? s?n?tos.Sus?inerea agriculturii ecologice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser?, studiile demonstr?nd o reducere a amprentei de carbon/ton? de alimente produs? din agricultura ecologic? fa?? de agricultura conven?ional? datorit? renun??rii la ?ngr???minte chimice ?i pesticide.?n timp ce agricultura ecologic? contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent ?i alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigur?rii s?n?t??ii consumatorilor. ?n contextul Pactului Ecologic European, agricultura ecologic? reprezint? o important? component? a implement?rii prevederilor Strategiei ?De la ferm? la consumator”.M?suri:? acordarea de sprijin financiar pentru suprafe?ele cultivate ?n sistem ecologic care vizeaz? o ?int? de 20% din suprafa?a agricol? a Rom?niei ?n anul 2027, prin conversia paji?tilor? preponderent din zonele montane ?i colinare la sistemul ecologic, a suprafe?elor din zonele de agromediu ?i din zonele cu constr?ngeri specifice ?i naturale;? sus?inerea investi?iilor ?n fermele ecologice care integreaz? func?ia de procesare, func?ia agropedagogic?, func?ia agroturistic?, precum ?i alte scheme de calitate.? Dezvoltarea unei ecoscheme pentru a preveni pierderile financiare in cazul ?mp?duririi naturale a paji?tilor care nu sunt necesare comunit??ii.Bugetul alocat este de 550 milioane de Euro (FEADR), precizeaz? documentul Guvernului. SUBVEN?IE APIA PENTRU RETRAGEREA FERMIERILOR ?N V?RST?! Agroinfo 27 decembrie 2020 DOCUMENT GUVERN! Planul Na?ional Strategic (PNS), elaborat de Ministerul Agriculturii, include o schem? de subven?ie european? prin care se ?ncurajeaz? retragerea agricultorilor ?n v?rst? care de?in mici suprafe?e de teren agricol, anun?? Guvernul C??u, ?n Programul de guvernare depus la Parlamentul Rom?niei.Fermierii ?n v?rst? din Rom?nia?care de?in mici suprafe?e de teren agricol vor ?ncasa, pe perioada exerci?iului financiar european, subven?ia pe hectar chiar dac? v?nd sau arendeaz? terenul agricol. Subven?ia contribuie la asigurarea schimbului de genera?ii ?n agricultur?. Pentru finan?area acestei scheme vor fi disponibile 200 de milioane de euro. Sectorul agricol se confrunt? cu un grad ridicat de ?mb?tr?nire ?n r?ndul proprietarilor ?i managerilor de ferme, demonstrat prin tendin?a de sc?dere a popula?iei tinere de p?n? ?n 40 de ani concomitent cu cre?terea popula?iei active cu v?rst? mai mare de 40 de ani. Tinerii din mediul rural sunt slab reprezenta?i numeric, conform datelor statistice de la nivelul anului 2019, reprezent?nd pu?in peste 29% din totalul popula?iei rurale, aspect ce implic? nevoia ?ntineririi genera?iilor din spa?iul rural rom?nesc. Totodat?, raportul dintre num?rul managerilor de ferme de sub 40 ani ce revin la un manager mai mare de 55 ani reflect? gradul de ?mb?tr?nire al for?ei de munc? din sectorul agricol (11,2 manageri sub 40 ani la 100 manageri peste 55 de ani).Rom?nia are nevoie de un num?r mare de tineri fermieri care s? preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, s? ?mbun?t??easc? productivitatea ?i s? creasc? accesul pe pia?? al acestora. Accesul la terenurile agricole reprezint? o oportunitate ?i totodat? o provocare pentru a fi sprijinit? ?n continuare instalarea de noi manageri de exploata?ii agricole.Fenomenul de f?r?mi?are a terenurilor, precum ?i gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflat? la distan?? mare fa?? de exploata?ie afecteaz? capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat. M?suri:? concesionarea prin atribuire direct?, tinerilor fermieri, a suprafe?elor de teren agricol (p?n? la 50 ha/fermier) aflate ?n administrarea Agen?iei Domeniului Statului;? instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR, cu alocarea sumei de aproximativ 520 milioane de Euro;? stimularea angaj?rii de tineri ?n agricultur? prin sprijin pentru angajatorii si angaja?ii din sectoarele agricultur? ?i industria alimentar? const?nd ?n plata pe o perioad? de maxim 18 luni 75% din salariu pentru angajatorii care ?ncadreaz? ?n munc? cu norm? ?ntreag? persoane cu v?rsta cuprins? ?ntre 16-29 ani ?nregistra?i ca ?omeri ?n eviden?a ANOFM (Tineri NEETS).? Schem? de subven?ie european? care s? ?ncurajeze retragerea agricultorilor ?n v?rst? care de?in suprafe?e mici de teren (s? poat? ?ncasa subven?ia chiar dac? v?nd sau arendeaz? terenul, pe perioada exerci?iului financiar european ?n curs). Aceast? schem? va fi inclus? ?n PNS.Fina?area necesar? de aproximativ 200 de milioane de Euro se acoper? din Fondul Social European (FSE).De asemenea, vor fi dezvoltate programe de formare continu? a fermierilor, men?ioneaz? Programul de guvernare PNL, document depus de Cabinetul C??u la Parlamentul Rom?niei.OFICIAL GUVERN: AJUTOR 80 DE MILIOANE EURO PENTRU CRESC?TORII DE OVINE ?I CAPRINE! Agroinfo 26 decembrie 2020 PROGRAM GUVERNARE! Pentru ajutoare ?n sectorul de cre?tere a ovinelor ?i caprinelor, Guvernul C??u anun??, ?n Programul de guvernare, c? aloc? 80 de milioane de euro pentru perioada 2021-2024.?Printre m?suri se afl? ?i sprijinul pentru ?nfiin?area de ferme noi de ?ngr??are a tineretului ovin/caprin.SECTOR OVINE/CAPRINERom?nia produce cca. 8 milioane de miei pe an, din care disponibile pentru ?ngr??are ?i export sunt cca. 3 milioane capete, care s-au exportat ?n viu. Pentru evitarea problemelor privind transportul animalelor vii ?i intrarea pe pia?a UE este necesar? ?mbun?t??irea calit??ii carcaselor.Pentru sectorul cre?terii ovinelor/caprinelor se va urm?ri:? ?mbun?t??irea calit??ii genetice ?n sensul ob?inerii unor carcase de calitate superioar?, competitive pe pia?a UE;? elaborarea de programe de ameliorare ?n sensul cre?terii rezisten?ei la scrapie.M?surio ?nfiin?area de ferme noi de ?ngr??are pentru tineretul ovin/caprin (estimat a se realiza 1 milion locuri de cazare);o cre?terea capacit??ii fermelor nou ?nfiin?ate: minim 2.000 locuri de cazare – maxim 5000 de locuri de cazare;o programe cu costuri eligibile – construc?ii, echipamente, mijloace de transport:- program de sprijinire a cresc?torilor de ovine pentru produc?ia de carne prin stimularea cre?terii calit??ii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;- ?ncurajarea asocierii pentru colectarea l?nii ?i infiintarea de microunit??i de procesare a laptelui de oaie ?i capr?;- m?suri de sprijin pentru achizi?ia de animale de ras? specializate lapte/carne ?i material seminal provenit de la animale de ras? specializate lapte/carne.Buget alocat – 80 de milioane de Euro (buget na?ional ?i FEADR), precizeaz? documentul Guvernului, depus la Parlamentul Rom?niei. GUVERN: AJUTOR 150 MILIOANE EURO PENTRU CRESC?TORII DE BOVINE! Agroinfo 26 decembrie 2020 DOCUMENT OFICIAL. Guvernul C??u anun???un buget de 150 de milioane de euro, pentru urm?toarea perioad?, pentru ajutoare ?n?sectorul de cre?tere a bovinelor din Rom?nia. Suma este men?ionat? ?n Programul de guvernare, document depus la Parlamentul Rom?niei, pe data de 23 decembrie 2020.SECTOR BOVIN - echilibrarea balan?ei comerciale ?n sectorul bovin.? pentru sectorul cre?terii vacilor de lapte, diminuarea deficitului prin m?suri de cre?tere a produc?iei interne;? pentru sectorul cre?terii taurinelor de carne, ?mbun?t??irea calit??ii genetice ?i ?ncurajarea consumului intern de carne de vit? prin elaborarea unor m?suri de sus?inere a cresc?torilor de taurine de carne.M?suri:? program de sprijinire a cresc?torilor de bovine pentru produc?ia de carne prin stimularea cre?terii calit??ii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;? ?ncurajarea asocierii pentru ?nfiin?area centrelor de colectare ?i microunit??ilor de procesare a laptelui;? sprijin financiar pentru ?nfiin?area ?i organizarea microunit??ilor de colectare ?i procesare a laptelui;? finan?area investi?iilor pentru ?nfiin?area fermelor noi de peste 50 de capete;? investi?ii ?n extinderea ?i modernizarea fermelor cu un num?r de peste 50 capete, prin programe de ajutor;? finan?area programelor de ameliorare pentru ?mbun?t??irea performan?elor de produc?ie ?i asigurarea materialului biologic de ?nalt? valoare genetic?.Buget alocat – 150 de milioane de Euro (buget na?ional ?i FEADR), precizeaz? documentul Guvernului C??u, depus la Parlamentul Rom?niei. OFICIAL GUVERN: PROGRAM DE SPRIJIN A CRESC?TORILOR DE ANIMALE PENTRU PRODUC?IA DE CARNE! Agroinfo 26 decembrie 2020 DOCUMENT! PROGRAM GUVERN C??U! Guvernul nou instalat, condus de premierul Florin C??u, anun?? un program de sprijin a cresc?torilor de bovine ?i ovine pentru produc?ia de carne. Programul Guvernului a fost depus la Parlamentul Rom?niei.Cre?terea competitivit??ii ?n zootehnieCorectarea balan?ei comerciale ?n zootehnie, plec?nd de la gradul de asigurare al produselor de origine animal? din produc?ia na?ional?. Rom?nia trebuie s? promoveze o zootehnie cu rol multifunc?ional ?i cu influen?? ?n spa?iul rural. Pentru aceasta, trebuie avut? ?n vedere practicarea zootehniei, ?in?nd cont de:? p?strarea tradi?iilor;? men?inerea specificului rural;? men?inerea activit??ilor comunit??ilor rurale prin asigurarea de resurse financiare;? men?inerea popula?iei ?n zonele rurale ?n special a popula?iei tinere.?n vederea restructur?rii economice ?i cre?terii competitivit??ii sectorului zootehnic se vizeaz? m?suri de sprijin pentru ?nfiin?area de noi exploata?ii cu accent pe durabilitate din perspectiva protec?iei mediului, precum ?i retehnologizarea celor existente prin solu?ii inovatoare. Totodat? este necesar ca sectorul s? beneficieze de ac?iuni privind:? ameliorarea efectivelor de animale prin implementarea de c?tre societ??ile de ameliorare a programelor de ameliorare a raselor de animale;? asigurarea necesarului de consum al popula?iei cu produse de origine animal? din produc?ia intern? ?i crearea unor disponibilit??i pentru export;? reducerea polu?rii mediului prin gestionarea dejec?iilor din exploata?iile zootehnice, conform normelor europene privind protec?ia mediului.M?suri:? prioritizarea investi?iilor din sectorul zootehnic pentru asigurarea materialului biologic din resurse proprii ?n vederea corect?rii deficitului balan?ei comerciale;? continuarea m?surilor de pl??i ?n favoarea bun?st?rii porcinelor ?i p?s?rilor;? program de sprijinire a cresc?torilor de bovine pentru produc?ia de carne, prin stimularea cre?terii calit??ii carcaselor conform sistemului de clasificare EUROP;? program de sprijinire a cresc?torilor de ovine pentru produc?ia de carne, prin stimularea cre?terii calit??ii carcaselor clasificate conform sistemului de clasificare EUROP;? stimularea particip?rii fermierilor la scheme de calitate;? asigurarea accesului la finan?are prin continuarea mecanismelor de creditare prin subven?ionarea dob?nzilor ?i garantare;? continuarea programelor de investi?ii ?n zootehnie, inclusiv pentru realizarea instala?iilor de gestionare a dejec?iilor pentru reducerea polu?rii mediului;? programele de investi?ii au ?n vedere asigurarea securit??ii alimentare din produc?ia intern?, prin cre?terea produc?iei de carne din sectoarele deficitare porc ?i pas?re;? sprijin financiar pentru finan?area programelor de ameliorare derulate de societ??ile de ameliorare, conform principiilor din Uniunea European?;? sprijin financiar pentru protejarea raselor pe cale de dispari?ie.? simplificarea legisla?iei ?n domeniul ecarisajului – responsabilizarea autorit??ilor locale ?i jude?ene ?n procesul de colectare, transport ?i depozitarea ?i/sau neutralizarea de?eurilor de origine animal?, anun?? Guvernul C??u, ?n Programul de guvernare. DOCUMENT GUVERN! AJUTOR 200 DE MILIOANE DE EURO PENTRU FERMELE DE FAMILIE!Agroinfo 26 decembrie 2020 PROGRAM GUVERNARE. Unul dintre obiectivele pentru perioada 2021-2024 a Guvernului Florin C??u este consolidarea fermelor de familie, potrivit Programului de guvernare, depus de prremierul Florin C??u la Parlamentul Rom?niei. Un miliard de euro urmeaz? s? fie alocat pentru investi?ii ?n fermele vegetale ?i din zootehnie, din care 200 de milioane de euro sunt pentru?ferma de familie, sus?ine documentul Guvernului.?Rom?nia prezint? anumite caracteristici structurale asem?n?toare cu cele ale sectoarelor agricole din celelalte state membre UE, dar este unic? prin m?rimea decalajului dintre categoria fermelor mari ?i aceea a fermelor mici, precum ?i prin prevalen?a fermelor care practic? agricultur? pentru ob?inerea bunurilor de autoconsum.Categoria fermelor de dimensiuni mici ?i mijlocii, care reprezint? procentul cel mai consistent din totalul fermelor din Rom?nia, care produc pentru pia?? sub o form? de organizare economic?, ?n special fermele de familie, au nevoie de un sprijin conjugat pentru a evita abandonul activit??ilor agricole, pentru facilitarea accesului pe pia?? ?i realizarea de investi?ii, factori care vor conduce la stabilizarea ?i cre?terea nivelului veniturilor.Abordarea acestei nevoi specifice Rom?niei va asigura noi oportunit??i pentru facilitarea restructur?rii fermelor, integrarea fermelor mici/medii pe pia?? ?i dezvoltarea fermelor de familie.Acest sprijin va crea premisele ulterioare ?mbun?t??irii performan?elor economice prin modernizarea fermelor mici ?i mijlocii, prin investi?ii ?n active fizice.M?suri:? sprijinirea investi?iilor ?n modernizarea, restructurarea, cre?terea competitivit??ii ?i a performan?elor de mediu, ?n special pentru fermele de familie, prin apeluri de proiecte dedicate acestui segment de ferme ce vor integra activitatea de procesare;? sprijinirea consistent? a investi?iilor ?n sectorul zootehnic;? sprijinirea investi?iilor pentru implementarea solu?iilor digitale ?n agricultur?;? reducerea birocra?iei pentru fermele de familie;? ?ncurajarea comercializ?rii produselor finite ob?inute ?n fermele de familie din zonele defavorizate, ?n special din zonele montane, prin acordarea unei subven?ii sau unui sprijin pe unitatea de produs comercializat? - alocarea unei finan??ri de aproximativ 1 miliard de Euro pentru investi?ii la nivelul fermelor ?n sector vegetal ?i zootehnic, din care, pentru ferma de familie care integreaz? activitatea de procesare pentru produse de calitate (Reg.1151/2012) aproximativ 200 milioane de Euro (FEADR);? asigurarea accesului la finan?are prin continuarea mecanismelor de creditare prin subven?ionarea dob?nzilor ?i garantare - finan?are ?n vederea sus?inerii mecanismului de creditare de aproximativ 93 milioane de Euro (FEADR), men?ioneaz? Programul Guvernului C??u.AFIR si FINANTARIAJUTORUL DE 300.000 DE EURO/FERMIER PRELUNGIT P?N? LA 31 MARTIE 2021!Agroinfo 23 decembrie 2020 COMUNICAT! Ministerul Agriculturii a anun?at ast?zi c? a prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru ajutorul de 300.000 de euro pentru construirea de abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?.Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale anun?? prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finan?are din cadrul M?surii 4 - Investi?ii ?n active fizice, sub-m?sura 4.2 Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/ marketingul produselor agricole - componenta investi?ii ?n abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?? p?n? la data de 31 martie 2021, ora 16.00, anun?? MADR ?ntr-un comunicat transmis ast?zi pentru AGROINFO. Din p?cate, condi?iile pentru accesarea acestui ajutor nu sunt bine g?ndite, niciun fermier, cresc?tor de animale, nu este atras de acest ajutor care nu e nerambursabil 100%. Concret, cel care-l acceseaz? trebuie s? vin? cu bani. Un e?ec ?i aceast? subm?sur?, la fel ca subm?sura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri,?componenta pentru tinerii fermieri din diaspora.CONDI?II MINIME DE ACCESARE A AJUTORULUI PENTRU ABATOARE:Solicitantul trebuie s?:- demonstreze ?ncadrarea ?n categoria beneficiarilor eligibili ?n baza documentelor de ?nfiin?are sau a verific?rilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse ?n lista cuprins? ?n Anexa 1 la Tratatul pentru Func?ionarea UE ?n scopul ob?inerii de produse Anexa I ?i non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinan?are a investi?iei;- demonstreze viabilitatea economic? a investi?iei ?n baza documentelor tehnico-economice;- nu fie ?n dificultate financiar? ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare;- demonstreze c? profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu dep??e?te de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.Finan?are nerambursabil? 50% pentru IMM-uri ?i 40% pentru alte ?ntreprinderi. Valoarea ajutorului este de p?n? la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?.Linia de finan?are abatoare de capacitate mic? ?n zona montan? a fost lansat? pe 13 iulie 2020 ?i p?n? la aceast? or? s-au depus, conform Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, dou? proiecte. At?t! Fondurile disponibile sunt ?n sum? de 18.795.555 euro.ALTELEMESAJ MINISTRUL AGRICULTURII! Agroinfo 27 decembrie 2020 - MESAJ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a transmis un mesaj pentru to?i fermierii.??eful de la Agricultur??a postat mesajul video pe pagina sa oficial? Facebook.Mul?umesc tuturor celor cu care am colaborat ?n acest an foarte complicat. ?i asigur c? ?i-n anul care vine vor g?si aici la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale deschidere, preocupare ?i dialog. Mult? s?n?tate ?i mult? putere de a trece cu bine peste aceast? perioad? dificil?. S?rb?tori frumoase, la mul?i ani, a spus ministrul agriculturii. Oros ?i arta conversa?iei Stefan Gheorghita joi, 24 Decembrie 2020 Au mai trecut un r?nd de alegeri parlamentare, am mai asistat odat? la chinurile facerii unei noi coali?ii de guvernare, mai vedem o dat? spectacolul r?suflat ?i f?r? con?inut al audierii mini?trilor ?n comisiile parlamentare ?i tot a?a se va merge inclusiv cu votul ?n plenul Parlamentului ?i depunerea jur?m?ntului la Cotroceni. Deci nimic nou!Totu?i din acest spectacol al absurdului, alegem secven?a re-numirii domnului Adrian Oros la Ministerul Agriculturii, organism care din p?cate, ?n percep?ia politicienilor d?mbovi?eni, indiferent de culoarea politic?, este un minister politic de m?na a doua ?i unde mereu s-au pus mini?tri de acest gen, cu prea pu?ine excep?ii. Foarte adev?rat c? nu putem avea alte preten?ii ?n condi?iile ?n care lipsa unei culturi politice ?i economice este, cu mici excep?ii, condi?ie eliminatorie pentru a deveni demnitar de rang ?nalt ?n Rom?nia postdecembrist?.Primul mandat de ministru al Agriculturii (scurt datorit? situa?iei politice, dar ?i mai scurt efectiv datorit? dorin?ei de pelerinaj electoral a domnului Oros pe plaiurile mioritice) s-a caracterizat prin ,,valori pure” liberale, cum ar fi: dezinformarea societ??ii civile ?i culpabilizarea fermierilor afecta?i de secet?, dezbinarea mi?c?rii profesionale, care ?i a?a este oricum numai unit? nu, inducerea ?n eroare a fermierilor afecta?i de secet? cu propunerea unor proiecte de acte normative f?r? respectarea cerin?elor legale, lipsa unor m?suri pentru stimularea dezvolt?rii activit??ilor economice ?n agricultur? ?i multe altele.Totu?i, partidul valorilor liberale, adic? PNL, pe criterii cunoscute de toat? lumea (cea care conteaz?, nu ?i noi ceilal?i chiar dac? suntem mul?i), l-a desemnat pentru un nou mandat de ministru al Agriculturii pe Adrian Oros, care a ,,performat” la to?i indicatorii, astfel ?nc?t toate puterile agricole ale lumii urm?resc cu sufletul la gur? programul de lucru ,,transparent ce-i drept” al demnitarului rom?n.Dar, ast?zi o s? m? opresc la una din caracteristicile care cred c? va fi foarte important? ?n noua situa?ie, adic? modul cum va utiliza arta conversa?iei noul (?i vechiul) ministru al Agriculturii, domnul Oros, f?r? a face referire la romanul cu acela?i nume scris de Ileana Vulpescu.M? g?ndesc ce rela?ie str?ns? ?i fr??easc? va avea cu pre?edintele Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, domnul Adrian Chesnoiu, pe care l-a ?nconjurat cu o puternic? ,,dragoste p?rinteasc?” c?nd a dorit s? ?l conving? c? este cel mai bun ,,genetician rom?n” ?i c? este potrivit s? plece ?n exil de la AFIR la Banca de gene de la Buz?u, fiindc? ?i acolo era cercet?torul Costel V?n?toru, care se bucura de aceea?i aten?ie ministerial? pentru ,,lipsa unor performan?e pe linie de management”, concluzie la care au ajuns cei din conducerea ministerului, persoane cunoscute pentru ,,performan?e deosebite ?n gestiunea ?i evaluarea economic?”.Oare cum vor decurge dezbaterile diferitelor proiecte de legi, care sper?m s? fie ini?iate de Ministerul Agriculturii pe numeroasele teme care trebuie reglementate, dar care vor trebui s? treac? de posibilele ,,obstacole birocratice” ale Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, camer? decizional? ?n aceste cazuri? Sau ca ?i ?n primul mandat la aceste dezbateri vor fi delega?i secretarii de stat, care oricum vor avea un mandat limitat de negociere ?i se vor prezenta mai mult pentru bifarea prezen?ei, dec?t pentru discu?ii de substan???Se va promova ?n continuare acela?i sistem de comunicare prin care toate ideile care vin de la ceilal?i pe linie politic? nu sunt bune, iar totul se va limita la o lupt? surd? din care de suferit nu vor avea dec?t fermierii rom?ni, a?a cum s-a ?nt?mplat ?i p?n? acum? Oare cum se vor promova legile ?n urm?torii (probabili, dar f?r? a fi siguri) patru ani de mandat ??ncerc s?-mi imaginez ce schimb?ri vor avea loc ?n comunicarea ministrului Oros cu organiza?iile profesionale, unde colaborarea a fost ,,perfect?”, pornind de la acuza?iile c? liderii acestor organiza?ii ??i rezolv? mai mult problemele personale prin func?iile ocupate, dar unde a? fi dorit s? v?d ?i ni?te probe din partea ministrului, dar ?i ni?te reac?ii vehemente de negare din partea celor acuza?i, apoi la promovarea dialogului ?ntre surzi ?i mu?i, a?a cum a fost pe problemele legate de secet?, PNS, zootehnie etc.Voi fi ?nc?ntat s? v?d ?n continuare, la nivel imaginativ, ,,exemplul” de comunicare transparent? ?ntre minister ?i fermieri, cum ar fi transmiterea ?n direct pe internet a ?edin?elor unde se discut? despre PNS, despre m?suri pentru combaterea secetei ?i a schimb?rilor climatice, despre reabilitarea sectorului zootehnic, iriga?ii ?i ?mbun?t??iri funciare ?i multe altele, astfel ?nc?t s? vad? toat? lumea ,,?naltul nivel de preg?tire profesional? al participan?ilor” la aceste discu?ii ?n folosul fermierilor.Deja v?d c? domnul ministru Oros ?n realitate, ?ncet, dar sigur, promoveaz? peste tot ideea c? tot ce se adopt? ?i este legat de PNS se face doar dup? o ,,larg? consultare” cu organiza?iile profesionale ale fermierilor, iar peste un timp c?nd se va constata c? una se discut? ?i alta va ie?i, acestea din urm? nu vor putea s? mai zic? nimic, deoarece nimeni nu le va mai crede. Dar cine s? analizeze astfel de subiecte, fiindc? este foarte posibil ca interesul de a cunoa?te mai devreme dec?t al?ii unde ?i cum se vor duce banii europeni, s? fr?neze orice alt tip de reac?ie sindical? sau profesional?.?mi doresc s? mi-l imaginez pe ministrul Oros cum ?i va aduce la t?cere la reuniunile Agrifish pe ceilal?i participan?i, prin discursurile domniei sale pline de adev?ruri ?i ?nv???minte ?i cum Rom?nia va fi un model de urmat de ??ri mai slab ,,preg?tite” ?n agricultur? cum ar fi Fran?a sau Germania ?i care vor fi de acord cu propunerea noastr? de acordare de derogare la neonicotinoide ?i o vor acorda ?i ei fermierilor francezi ?i germani care ??i v?d culturile de sfecl? salvate de interven?iile liderului de la Bucure?ti (acest lucru este chiar o poveste pe care o tr?iesc anumite persoane prin agricultura rom?neasc?).De fapt, ?n realitate, derogarea este permis? ?n anumite condi?ii pentru anul 2021, la interven?ia ferm? a Fran?ei acompaniat? de Germania, ??ri care ?n?eleg ecologia, dar nu c?nd fermierii sunt pu?i ?n situa?ia de a pierde bani, cum este cazul cu sfecla de zah?r. Pentru cei care au uitat dintre politicieni sau cei care graviteaz? ?n jurul ciolanului politic (se ?tiu ei, chiar ?i cei din r?ndul fermierilor), aduce?i-v? aminte ce a fost mai important acum c?teva luni, criza de COVID-19 sau criza sparanghelului german??Dac? ne vom ?ntoarce la visul nostru, sunt aproape sigur c? la interven?ia ferm? a ministrului rom?n al Agriculturii se vor egaliza subven?iile ?ntre ??rile comunitare, se vor liberaliza culturile de soia modificat? genetic ?i se vor flexibiliza programele de dezvoltare pe bani europeni.Oare crede cineva dintre cei din agricultura rom?neasc? c? lucrurile a?a se vor ?nt?mpla ?i acesta va fi viitorul agriculturii rom?ne?ti, sau ne vom ?ntoarce la acelea?i discu?ii ?i acuza?ii sterile, care vor avea rolul de a ad?nci ?i mai mult diviziunea de percep?ie ?ntre societate ?i fermierii rom?ni?Personal sunt foarte rezervat c? vom avea ?n aceste condi?ii un mandat de succes la Ministerul Agriculturii ?i regret c? nici PNL, dar nici celelalte partide, nu au oprit pentru un scurt timp goana dup? ,,ciolan”, pentru a reflecta ?i la lucruri care poate chiar conteaz? pentru? noi ceilal?i.Regret c? domnul Ciolo?, ?i spun asta fiindc? este printre pu?inii la care mai puteam avea a?tept?ri s? zic? ceva pe linia agriculturii dintre liderii actuali, nu a f?cut nimic pentru a ar?ta ?n timpul ,,ciolaniadei” c? la Agricultur? trebuie alt suflu, o alt? viziune ?i sigur o alt? persoan?, dar asta este, una spunem ?nainte ?i alta dup? alegeri. M? uit la partidele din coali?ia de guvernare ?i toate ?i-au etalat aceia?i speciali?ti ,,de top” care s? ocupe ministerele disponibile, oameni care din p?cate afar? de activism politic nu au alte merite, iar din p?cate economia ?i s?n?tatea se face cu pricepere, nu cu lozinci politice.Gre?eala asta a f?cut-o de multe ori ?i PSD ?n guvern?rile anterioare, c?nd a crezut c? ,,cei buni de gur?” sunt ?i buni profesioni?ti, dar ?n majoritatea cazurilor ace?tia s-au dovedit doar ni?te bie?i ,,l?utari”, aspect care i-a dus acum ?n situa?ia de a lustrui pentru o perioad? b?ncile opozi?iei ?i sper c? poate totu?i vor ?nv??a ceva. Poate acest lucru ?i va ajuta s? mai mediteze ?i la faptul c? pentru a guverna mai ai nevoie ?i de oameni care s? se priceap? la economie, cultur?, educa?ie sau s?n?tate, prin lucruri demonstrate ?i u?or de evaluat.?mi aduc aminte ?i acum cu ,,evlavie” cum domnul N?sui de la USR ar?ta ?ntr-un interviu, imediat dup? alegeri, c? ?nt?i vor discuta programul de guvernare ?i abia apoi func?iile, iar apoi cum s-au terminat voturile de num?rat s-au n?pustit care mai de care pe func?iile la ?ndem?n? prin diverse ministere ?i comisii.Din p?cate, sunt foarte rezervat c? cei ale?i acum vor ?n?elege c? trebuie s? guverneze altfel, mai ales ?n cazul agriculturii, deoarece vin vremuri grele din punct de vedere economic, iar criza sanitar? ?nc? nu s-a terminat.?i cred c? ?i ?n continuare fiecare va prefera s? se descurce pe cont propriu, deoarece rom?nul uit? repede de toate necazurile ?i ,,ne descurc?m”. Cum? Vom vedea!Articol scris de: DR. ING. ?TEFAN GHEORGHI?? - FERMIERDOCUMENT GUVERN! CODUL RURAL: COMASAREA TERENURILOR, EVITAREA SPECULEI ?I INTABULAREA PRIORITAR? A TERENURILOR AGRICOLE! Agroinfo 26 decembrie 2020 OFICIAL! Evitarea speculei cu terenuri agricole, comasarea terenurilor agricole ?i intabularea cu prioritate a terenurilor agricole, sunt c?teva m?suri din setul de principii ?i m?suri care vor fi incluse ?n Codul rural, precizeaz? Programul Guvernului C??u, depus la Parlamentul Rom?niei.Din cele 23,8 milioane de hectare, c?t ?nsumeaz? teritoriul Rom?niei, suprafa?a agricol? utilizat? ?n exploata?iile agricole a fost la nivelul anului 2014 de 14,6 milioane de hectare (61,3%) din care 9,3 milioane de hectare reprezint? teren arabil. Din totalul suprafe?ei agricole, aproximativ 93,6% se afl? ?n proprietate privat?, iar din totalul suprafe?ei arabile, circa 95% se afl? ?n proprietate privat?. Agricultura din Rom?nia este caracterizat? prin decalaje ?i dezechilibre structurale reliefate de polaritatea ?ntre ferme de dimensiuni foarte mari ?i cele de dimensiuni foarte reduse ce influen?eaz? direct competitivitatea.M?suri:Elaborarea ?i implementarea Codului RuralElaborarea unui set de principii ?i m?suri aplicabile ?n spa?iul rural, care s? asigure dezvoltarea ?n ansamblu ?i eficientizarea activit??ilor din domeniul agricol, inclusiv prin m?suri de stimulare a procesului de comasare a terenurilor agricole.? ac?iuni menite s? impulsioneze procesul de comasare a terenurilor:? aplicarea cadrului juridic specific, ?n cazul ?nstr?in?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan, respectiv prin Legea nr. 17/2014 prin:o reglementarea unor m?suri care urm?resc un obiectiv de interes general ?n acest domeniu;o stabilirea condi?iilor necesare pentru stimularea tinerilor fermieri prin exercitarea dreptului de preemp?iune la achizi?ionarea terenurilor agricole, ?n condi?ii reale de pre?;o men?inerea unei distribuiri a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole care s? permit? dezvoltarea de exploata?ii agricole viabile pe baza unor considera?ii sociale ?i de amenajare a teritoriului;o cre?terea suprafe?ei agricole utilizate strict ?n scopul practic?rii agriculturii prin limitarea folosirii suprafe?elor agricole ?n alte scopuri, evitarea speculei ?i accelerarea procesului de comasare prin cump?rare a terenurilor.? finalizarea cadastr?rii terenurilor agricole, ac?iune care este de importan?? major? pentru agricultura din Rom?nia.o intabularea cu prioritate a terenurilor agricole din sectoarele cadastrale extravilane are rolul de a asigura implementarea noilor scheme de pl??i, dezvoltarea pie?ei funciare, cre?terea interesului produc?torilor agricoli ?n constituirea de noi exploata?ii, precizeaz? documentul Guvernului C??u. ……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Legea nr. 270/2020 privind munca ?n domeniul pescuitului maritim, Parlamentul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 26.12.2020Ordinul nr. 946/2014 privind aprobarea Listei ?i a atribu?iilor speciali?tilor care ??i desf??oar? activitatea ?n cadrul direc?iilor pentru agricultur? jude?ene ?i a municipiului Bucure?ti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organiza?iilor de ?mbun?t??iri funciare, ?i a Listei speciali?tilor ?mputernici?i s? constate contraven?iile ?i s? aplice sanc?iunile prev?zute la art. 83 din Legea ?mbun?t??irilor funciare nr. 138/2004, precum ?i pentru aprobarea modelului ?i con?inutului legitima?iei speciale de identificare a acestora ?i a modelului procesului-verbal de constatare a contraven?iilor ?i de aplicare a sanc?iunilor ?n domeniul ?mbun?t??irilor funciare, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 352/2020 la 23.12.2020Ordinul nr. 352/2020 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, nr. 946/2014 privind aprobarea Listei ?i a atribu?iilor speciali?tilor care ??i desf??oar? activitatea ?n cadrul direc?iilor pentru agricultur? jude?ene ?i a municipiului Bucure?ti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organiza?iilor de ?mbun?t??iri funciare, ?i a Listei speciali?tilor ?mputernici?i s? constate contraven?iile ?i s? aplice sanc?iunile prev?zute la art. 83 din Legea ?mbun?t??irilor funciare nr. 138/2004, precum ?i pentru aprobarea modelului ?i con?inutului legitima?iei speciale de identificare a acestora ?i a modelului procesului-verbal de constatare a contraven?iilor ?i de aplicare a sanc?iunilor ?n domeniul ?mbun?t??irilor funciare, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 1283 din 23.12.2020. A intrat ?n vigoare la 23.12.2020Ordinul nr. 2400/2017 privind aprobarea m?surii de sprijin prin acordarea unor ajutoare de minimis pentru IMM-uri sub form? de garan?ie neplafonat? de portofoliu din cadrul Programului opera?ional "Ini?iativa pentru IMM", Ministerul Dezvolt?rii Regionale, Administra?iei Publice ?i Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020Ordinul nr. 2578/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvolt?rii micro?ntreprinderilor pe teritoriul acoperit de Investi?ia teritorial? integrat? Delta Dun?rii prin Programul opera?ional regional 2014-2020, Ministerul Dezvolt?rii Regionale, Administra?iei Publice ?i Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020Ordinul nr. 2587/2019 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea ?ntreprinderilor de economie social? de inser?ie ?n cadrul Programului opera?ional regional 2014-2020, Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice - MDRAP Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020Ordinul nr. 7021/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvolt?rii ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii, ?n parteneriat cu entit??ile de inovare ?i transfer tehnologic, ?n cadrul Programului opera?ional regional 2014-2020, Ministerul Dezvolt?rii Regionale, Administra?iei Publice ?i Fondurilor Europene Modificat de Ordin 4316/2020 la 23.12.2020Ordinul nr. 2109/2020 pentru aprobarea derog?rii ?n scop ?tiin?ific pentru specia Ursus arctos, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 1290 din 24.12.2020. A intrat ?n vigoare la 24.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1993/2020 de autorizare a introducerii pe pia?? a biomasei de drojdie (Yarrowia lipolytica) cu con?inut de seleniu ca aliment nou ?n temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 27.12.2020Regulamentul delegat nr. 2192/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te marca de identificare care trebuie utilizat? pentru anumite produse de origine animal? ?n Regatul Unit ?n ceea ce prive?te Irlanda de Nord (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 26.12.2020Directiva nr. 38/2008 de stabilire a listei utiliz?rilor prev?zute pentru furajele destinate unor scopuri nutri?ionale speciale (Text cu relevan?? pentru SEE) (versiune codificat?), Comisia Comunit??ilor Europene Va fi abrogat de Regulament 354/2020 la 25.12.2020Regulamentul nr. 1123/2014 de modificare a Directivei 2008/38/CE de stabilire a listei utiliz?rilor prev?zute pentru furajele destinate unor scopuri nutri?ionale speciale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 354/2020 la 25.12.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2002/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European ?i al Consiliului cu privire la notificarea ?i raportarea la nivelul Uniunii a bolilor listate, la formatele ?i procedurile de transmitere ?i de raportare a programelor de supraveghere ale Uniunii ?i a programelor de eradicare ?i pentru cererea de recunoa?tere a statutului de indemn de boal?, precum ?i la sistemul computerizat de informare (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 28.12.2020………………….INTERNEAlcedo, unul dintre principalii distribuitori de ?ngr???minte din Rom?nia, s-a apropiat de afaceri de 750 mil. lei ?n 2019 cu 320 de angaja?i Florentina Ni?u 24.12.2020, Alcedo, unul dintre cei mai mari distribuitor de inputuri agricole din Rom?nia, care are ?n portofoliu de la semin?ele certificate ?i ?ngr???minte, p?n? la servicii de preluare a produselor agricole ?i efectuare a analizelor de sol ?i de ap?, a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de 742,9 milioane de lei, ?n cre?tere cu 2,6% fa?? de anul precedent, arat? datele Confidas, platform? de analiz? financiar? a companiilor.Din punctul de vedere al veniturilor, acesta a fost cel mai bun an pentru compania cu un num?r mediu de 319 angaja?i, ?ns? din punctul de vedere al profitabilit??ii (profit 2019 - 22,8 mil. lei), a fost mai slab dec?t mul?i ani anteriori, printre care 2016 ?i 2016, potrivit datelor publice.Cine este grupul olandez Van Den Heerik, cu firme ?n agricultur? ?i imobiliare ?n Rom?nia, ce-?i majoreaz? capitalul cu 44 mil. lei Florentina Ni?u 24.12.2020, Grupul olandez Van den Heerik, cu activit??i ?n domeniul transporturilor, care opereaz??la nivel interna?ional, a intrat pe pia?a local? ?n 2006, cump?r?nd p?m?nt ?n or?ul Marghita s? fac? agricultur?.?Ini?ial, s-au pus bazele fermei agricole de la marginea ora?ului Marghita, unde aplic?nd tehnologie olandez? se face agricultur? la standarde ?nalte, respect?nd, totodat?, ?i mediul ?nconjur?tor”, se arat? pe site-ul companiei.Holdingul, controlat de Van Den Heerik Hendrick (99,99%) ?i Huibers Van Den Heerik Neeltje Jacoba (0,01%) are ?n Rom?nia dou? companii: Van Den Heerik Agricola, companie prin care produce legume ?i cereale ?i Van Den Heerik Imobiliar, cu cod CAEN de ?Cump?rarea ?i v?nzarea de bunuri imobiliare proprii, potrivit Confidas, platform? de analiz? financiar? a companiilor.?n luna noiembrie, Van Den Heerik Agricola ?i-a majorat capitalul cu 44 de milioane de lei (9,1 milioane de euro). Compania care se ocup? cu cultivarea legumelor ?i cerealelor, a avut ?n 2019 o cifr? de afaceri de 2,3 milioane de lei, ?n sc?dere cu 30% fa?? de anul precedent ?i un profit de 13,9 milioane de lei, ?n cre?tere cu 67% fa?? de anul anterior, conform Confidas.Portalul independent de??tiri 24.hu din Ungaria scria anul trecut c? olandezii au mai avut o firm? ?n Bihor, Farmland Development SRL, care avea ?n proprietate 1.290 de hectare ?n Marghita, ?i pe care au v?ndut-o cu 8,35 milioane de euro c?tre Talentis Agro Zrt, fondat? ?n februarie 2019 de Meszaros Lorinc, unul dintre cei mai buga?i oameni din Ungaria. Astfel, se explic? cre?terea profitului.Hendrik Van Den Heerik mai de?ine ?n Rom?nia ?i compania din domeniul imobiliar Van Den Heerik Imobiliar, ?nfiin?at? tot ?n 2006, care a avut anul trecut o cifr? de afaceri de 15.000 de lei ?i o pierdere de 7.600 de lei, potrivit datelor publice.?n spatele Van Den Heerik, compania mam? din Rom?nia, care opereaz? Van Den Heerik Agricola ?i Van Den Heerik Imobiliar se afl? Funda?ia Stichting Van Den Heerik Hulpverlening, al c?rei scop este de a ajuta comunit??ile defavorizate.Familia St?nescu ?i-a redus cu 8% afacerile din produc?ia de cereale, p?n? la 65 milioane lei. Agrozootehnica Pietroiu exploateaz? peste 6.000 de hectare de teren arabil ?n jude?ul C?l?ra?i Florentina Ni?u 24.12.2020, Agricultura trece printr-un an greu, din cauza secetei prelungite fiind estimat? o sc?dere a produc?iei de cereale de 40%, p?n? la 18 mil. tone. Compania Agrozootehnica Pietroiu, una dintre cele mai mari afaceri din produc?ia de cereale dup? suprafa?a cultivat?, controlat? de Mariana ?i Paul St?nescu, a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de 65 de milioane de lei, ?n sc?dere cu 8% comparativ cu anul precedent, potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finan?e.Agrozootehnica Pietroiu exploateaz? peste 6.000 de hectare de teren arabil ?n jude?ul C?l?ra?i, conform ultimelor date ZF. Anul trecut, compania a lucrat cu un num?r mediu de 97 de angaja?i, fa?? de 122 de angaja?i acum patru ani, mai arat? datele publice. Totu?i, 2019 a fost cel mai profitabil an din istoria companiei, profitul net fiind de 16,5 milioane de lei, fa?? de 14,3 milioane de lei ?n anul anterior.EXCLUSIV Socialism de caviar. Detalii din insolven?a fermei de porci a familiei Dragnea: Zeci de angaja?i nepl?ti?i la timp ?i contabilitate suspect? ? 25 Decembrie 2020 ? Marian P?v?la?c Fermei Salcia, afacerea de suflet a lui Liviu Dragnea ?i a familiei sale, nu-?i pl?tea salaria?ii la timp, de?i fostul lider PSD sus?inea de c?te ori avea ocazia se lupt? pentru salaria?ii rom?ni ?i pentru capitalul rom?nesc. Informa?iile despre datoriile companiei Salcia ob?inute de G4Media.ro au fost publicate de Eurosmart SPRL, administratorul judiciar al fermei de porci din Teleorman, ?n Buletinul Procedurilor Insolven?ei.Din luna martie, activitatea fermei de porci din Salcia este controlat? de un administrator judiciar, dup? ce societatea de?inut? ?n acte p?n? ?n ianuarie 2019 de fiul Liviu Dragnea nu ?i-a pl?tit furnizorii de purcei din Germania. ?n ianuarie 2019, Dragnea jr ceda 90% din ac?iunile firmei c?tre Liviu Ilie Dragne, un cons?tean cu fostul lider PSD ?i cel care apare ca un posibil paravan ?n multe dintre afacerile controlate de familia lui Liviu Dragnea.Reamintim c?, ?n baza ?ncheierii? de ?edin??? nr.? 32? din? data? 02.03.2020? ?n? dosarul? nr.? 767/87/2019*,? aflat? pe? rolul Tribunalului? Teleorman,? s-a? dispus? deschiderea? procedurii? generale? a insolven?ei fa?? de SC Ferma Salcia, fiind numit? ?n calitate de administrator judiciar Eurosmart SPRL.Insolven?a a fost cerut? ?nc? din 2019 de o companie german? care furniza purcei fermei din comuna Salcia, pe care apoi familia Dragnea ?i ?ngr??a ?i ?i vindea ?n special ?n jude?e ca Teleorman, Olt, Dolj ?i Ilfov.Pe l?ng? faptul c? Ferma Salcia nu-?i pl?tea furnizorii, nici angaja?ii nu erau pl?ti?i la timp. Eurosmart a descoperit sau a primit solicit?ri de plata a unor salarii ?n valoare total? de peste 100.000 de lei. Din aceast? sum?, p?n? la sf?r?itul lunii octombrie 2020 s-au recuperat 94.000 de lei. ?n 2009, Ferma Salcia de?inea, conform datelor transmise la Ministerul de Finan?e, 72 de angaja?i.De?i fa?? de angaja?i au fost solicitate datorii de peste 100.000 de lei, fa?? de societatea na?ului de cununie al lui Dragnea jr, debitele erau de doar pu?in peste 3.200 de lei. Administratorul judiciar a consemnat datorii de doar 3.200 de lei ale Fermei Salcia c?tre Farmavet SA.Aceast? companie a fost de?inut? p?n? ?n acest an de Paul St?nescu, un om de afaceri care a fost na?ul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea, ?tefan Valentin Dragnea. Mai mult, cu ocazia cununiei, Paul St?nescu a recunoscut c? este prieten de peste 30 de ani cu Liviu Dragnea. Paul St?nescu a v?ndut Farmavet unui fond de investi?ii din China.Datoriile?n cadrul procesului de insolven??, s-au trecut datorii de aproape 64 de milioane de lei ale Fermei Salcia c?tre parteneri sau bugete publice. Cele mai importante ar fi c?tre:Administra?ia Jude?ean? a Finan?elor Publice Teleorman – aproape 3,6 milioane de lei (din care doar 2,1 milioane de lei este trecut? ca o datorie garantat? a fi recuperat? ?n procesul insolven?ei);Unicredit Bank – aproape 2 milioane de lei;Alte datorii la bugetele publice mai sunt: 600.000 de lei c?tre comuna Salcia, 400.000 de lei c?tre Administra?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor din Teleorman;Nutrelo Group – aproape 20 de milioane de lei (firma este controlat? de ?tefan Valentin Dragnea, cel care de?ine 80% dintre ac?iuni);Schweinemast Brader GMBH (furnizorul german de purcei) – aproape 9 milioane de lei.Contabilitate suspect?Printre cauzele interne ale insolven?ei descoperite de administratorul judiciar s-ar num?ra ?i problemele din contabilitatea Fermei Salcia.?n primul r?nd, valoarea stocurilor ar fi supraevaluat?. ”Ponderea? cea? mai? mare ?n stocuri este reprezentat? de stocul de animale, ?n valoare de 11 milioane de lei, care, conform informa?iilor primite de la societatea debitoare, trebuia sc?zut din gestiune ?n 2012 pentru suma de 7,36 milioane de le lei, respectiv ?n 2017 pentru suma de 3,77 milioane de lei”, se precizeaz? ?n Buletinul Procedurilor de Insolven??, ob?inut cu ajutorul platformei termene.ro.?n documentul amintit se mai precizeaz? c? ?n cazul societ??ii debitoare, av?nd ?n vedere specificul activit??ii de produc?ie ?i desfacere erau absolut necesare: ”existen?a unor informa?ii contabile corect calculate ?i f?r? existen?a unor ?nregistr?ri care s? reflecte situa?ii ce nu corespund integral realit??ii (insuficien?a? acestor? informa?ii? fac? aproape? imposibil?? determinarea? profitabilit??ii activit??ilor desf??urate sau a costurilor produselor ?ntruc?t acestea sunt denaturate de ?nregistr?ri contabile inexacte)”.Afacerea de suflet a lui DragneaFerma Salcia este forma ferm? comunist? Romcip, care dup? ce a fost privatizat? c?tre fo?tii angaja?i a ajuns ?n proprietatea lui Petre Piti?, omul care conduce Tel Drum ?i care este considerat de procurorii DNA un paravan pentru Liviu Dragnea ?n dosarul privind activitatea firmei de construc?ii.?n 2014, ?tefan Valentin Dragnea intr? ?n posesia a 80% din ac?iunile fermei de porci ?n schimbul a 450 de lei, administrator era Ilie Liviu Dragne. Acesta este n?scut ?n 1968 ?n comuna Gra?ia, acolo unde s-a n?scut ?i Liviu Dragnea. P?n? s? ajung? administrator ?n firme controlate de fiul lui Dragnea jr., Ilie Liviu Dragne nu avea alte afaceri importante.Dup? ce au fost pornite mai multe anchete privind activitatea Fermei Salcia ?i a afacerilor familiei Dragnea, fiul fostului lider PSD ?i cedeaz? ?n 2019 lui Liviu Ilie Dragne cele 80% dintre ac?iunile de la ferma de porci.Acesta din urma este implicat ?ntr-un dosar de evaziune fiscal? ?n valoare de 200.000 de euro, fapte comise ?n calitate de administrator al Fermei Salcia.?n perioada ?n care Liviu Dragnea era cel mai influent om politici din Rom?nia, acesta nu s-a sfiit s? sprijine prin declara?ii ?i ini?iative guvernamentale activitatea fermei de porci din Salcia.Iulian C?rciumaru, Holde Agri Invest: Cea mai statornic? dorin??: antreprenoriatul 26.12.2020, Iulian C?rciumaru, ac?ionar ?i pre?edinte al consiliului de administra?ie al Holde Agri Invest, companie care opereaz? terenuri agricole?La 22 de ani, adic? pe la mijlocul anului 2005, plecam pentru prima dat? la studii ?n str?in?tate, unde ?ncepeam un program de master la Copengahen Business School. Acel moment mi-a schimbat fundamental modul ?n care ?n?elegeam educa?ia de afaceri ?i care mi-a influen?at, ?n mod evident, inclusiv via?a profesional?.Cu toate c?, pe perioada facult??ii, am oscilat pentru scurte perioade de timp ?ntre o carier? academic? ?i una de management ?ntr-o multina?ional?, cred c? cea mai statornic? dorin?? a fost tot cea de antreprenor. M? vedeam ?n Rom?nia, construindu-mi propria afacere.M? bucur s? pot spune c? am ajuns acolo unde mi-am dorit, c? am ?i ?ncheiat acea etap? printr-un exit de succes ?i c? ?ndr?znesc s? visez la urm?toarea etap?. Tot aici, acas?, ?n Rom?nia. Mul?i ani plini de succese, ZF!“?INDUSTRIE ALIMENTARABrevetul Pateului vegetal premiat la Geneva, cesionat c?tre SANOVITA ANA FELEA Miscellanea / 26 decembrieSurs? foto: europa.moneybuzz.roBrevetul de inven?ie cu titlul: "Produs vegetal tartinabil ?i procedeul de ob?inere a acestuia", rezultat ?n urma cercet?rilor echipei de speciali?ti de la Facultatea ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor din cadrul Universit??ii "Dun?rea de Jos" din Gala?i a fost cesionat celor de la SANOVITA.Reamintim c? ?n 2017, produsul tartinabil din f?in? integral? de bob ?i linte a c??tigat medalia de aur la Salonul Interna?ional de Inventic? de la Geneva.Echipa de profesori ?i doctoranzi care a lucrat la acest proiect mai bine de doi ani a fost coordonat? de prof. univ. dr. Petre Alexe ?i este alc?tuit? din prof. univ. dr. Iuliana Aprodu, ?ef lucr?ri dr. ing. Livia P?tra?cu, ?ef lucr?ri dr. ing. Ina Vasilean ?i drd. Marian Neculau.Brevetul a fost scos la licita?ie ?n luna octombrie prin Centrul de Transfer Tehnologic al Departamentului de Formare Continu? ?i Transfer Tehnologic (D.F.C.T.T.) din cadrul Universit??ii "Dun?rea de Jos" din Gala?i, pentru suma de 60 de mii de lei.SANOVITA producea deja pateul de mai bine de doi ani, ?n baza unei redeven?e, ba chiar a dezvoltat o linie divers?, produsul put?nd fi g?sit la raft la pre?ul de 3 lei ?n variantele: past? tartinabil? din f?in? de linte ro?ie cu ardei/ardei picant ?i past? tartinabil? din f?in? de bob cu ro?ii ?i ceap?/ardei ?i tarhon. "Practic, prin semnarea acestui contract de cesiune, am cedat la o valoare relativ simbolic? toate drepturile de produc?ie, v?nzare ?i cump?rare ale acestui produs", a explicat prof. dr. ing. Petre Alexe. Pateul are ?n compozi?ie linte sau bob, care ?nlocuiesc proteina sau f?ina de soia din majoritatea produselor similare existente pe pia?? (pentru c? soia are poten?ial alergen sau este modificat? genetic). ?n plus, pasta tartinabil? furnizeaz? o serie de beneficii pentru s?n?tatea consumatorului. ?Suntem onora?i de faptul c? am reu?it s? finaliz?m procedurile de semnare a contractului de cesiune. Este o premier? pentru Universitatea "Dun?rea de Jos" din Gala?i. Departamentul de Formare Continu? este preocupat de buna colaborare cu mediul economic, motiv pentru care, pe l?ng? contractul de cesiune, se va semna ?i un contract de colaborare cu SANOVITA, pentru un parteneriat durabil pe viitor ?n domeniul cercet?rii ?n industria alimentar??, a declarat Cristian Munteni??, directorul D.F.C.T.T.E prima colaboare cu SANOVITA pe care Universitatea "Dun?rea de Jos" din Gala?i a finalizat-o prin S.I.A. Compania va mai produce ?n viitorul apropiat ?i batonul proteic HiProBar, din soia ?i zer cu miere ?i meri?oare, produs cu care S.I.A a c??tigat concursul na?ional "Ecotrophelia" din 2017.G?NDUL GREEN. Rom?nia, printre primele 10 ??ri europene ?n topul risipei de alimente Radu Cristian 2020.12.23??? G?NDUL GREEN. Rom?nia, ?n primele 10 ??ri europene la risipa de alimenteRisipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societ??ii contemporane. Cu toate c? exist? mul?i oameni care nu ??i permit hrana zilnic?, multe supermarketuri ?i persoane fizice arunc? anual la gunoi milioane de tone de m?ncare. ONG-urile trag un semnal de alarm? ?n acest sens, cre?nd programe speciale ?i propun?nd educa?ia alimentar? ?n ?coli. Toate aceste subiecte au fost dezb?tute ?n ultima edi?ie a G?ndul Green.Rom?nii arunc? la gunoi 1.85 milioane de tone de m?ncare pe an?ntr-un an, cantitatea de m?ncare proasp?t? care ajunge la gunoi ?n Rom?nia este de 1.85 milioane de tone.Cantitatea de m?ncare pe care un rom?n o arunc? la gunoi ?ntr-o zi ar putea reprezenta o mas? pentru ?nc? o persoan?. Multe dintre produsele cump?rate de rom?ni nu au fost niciodat? desf?cute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educa?ie ?n ?coli, spun reprezentan?ii ONG-urilor.Exist? ?i alt? solu?ie pentru combaterea risipei alimentare, reprezentat? de b?ncile de alimente.B?ncile de alimente, o solu?ie pentru combaterea risipei?A fost mai greu la ?nceput. ?n primul an, p?n? am ?nceput s? fim cunoscu?i, a fost mai dificil. Apoi, to?i cei care au ?nceput colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe ora?e mari din Rom?nia beneficiaz? de o banca de alimente.Noi ?ncheiem contracte cu produc?torii sau v?nz?torii ?i le prelu?m produsele, fie ?n dona?ie, fie ?n sponsorizare. La r?ndul nostru, avem contract ?ncheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program ?i beneficiari sociali.Noi ?ncerc?m s? g?sim consumatorii la orice hran? r?mas? valabil?, pentru c? este p?cat s? se piard?”, spune Gabriel Sescu, pre?edinte la Banca pentru Alimente.?n anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse c?tre Banca de Alimente, provenite de la un singur lan? de magazine.?Pe de o parte ridic? ni?te probleme sociale. ?tim foarte bine c? s?r?cia este prezen?a ?i este o problema moral? faptul c? arunc?m m?ncare ?i nu o don?m persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de alt? parte, risipa alimentar? ridic? o problema de mediu care nu poate fi neglijat?.Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transform? ?n de?euri, ?n vreme ce pentru punerea lor pe pia?? s-au consumat resurse considerabile. ?nc? de la ?nceput ne-am implicat ?n acest program.Dac? ne uit?m ?n intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, ?n 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente ?i 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul b?ncilor la peste 100 de ONG-uri. ?n primele 10 luni ale lui 2020, re?eaua b?ncilor pentru alimente a redistribuit ?n total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi ?i partenerii no?tri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.?n unele ??ri europene, supermarketurile sunt obligate s? doneze produsele care se apropie de expirare c?tre institu?ii caritabile.Irina Mohora, fondatoare al unui ONG care se ocup? cu distribuirea m?nc?rii r?mase ?n supermarketuriIrina Mohora hr?ne?te ?n fiecare sear? aproape 100 de persoane ?n zona G?rii de NordIrina Mohora hr?ne?te ?n fiecare sear? aproape 100 de persoane ?n zona G?rii de Nord. ?n fiecare zi, m?ncare nev?nduta din supermarketuri este adunat? ?i donat? oamenilor care nu ??i pot permite m?ncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit ?i o campanie – ?Sandvi?ul de la miezul nop?ii”, care dureaz? 365 de zile pe an.?Povestea a ?nceput ?n urm? cu 7 ani, din dorin?a de a limita risipa alimentar?. Aveam un prieten care a venit cu aceast? propunere, legat? de drumul m?nc?rii nev?ndute din supermaketuri.Am aflat cu stupoare c? aceast? era aruncat?. Vreau s? specific c? era vorba de m?ncare proprie consumului. Aceast? m?ncare era distrus? ?n timp ce mul?i oameni nu ??i permiteau s? o cumpere.Noi am ?nceput aceast? campanie ca pe una de prevenire a cer?etoriei pentru c? ne adresam oamenilor str?zii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama c? la punctele noastre de distribu?ie nu erau doar oameni ai str?zii. Erau oameni care aveau c?teva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar ?i fo?ti sportivi care veneau. Noi nu depozit?m nimic, facem doar colectare ?i distribu?ie a m?nc?rii. Campania se nume?te Sandvi?ul de la miezul nop?ii, pentru c? aceea este ora la care noi ajungem s? distribuim.Rom?nia, ?n topul ??rilor care risipesc alimenteEu am o problema personal? cu risipa alimentar?, iar cu toate c? suntem o ?ar? s?rac?, suntem ?n top 10 ??ri din Europa care arunc? cea mai mare cantitate de m?ncare. Trebuie s? ne organiz?m mai bine, pentru c? resursele sunt finite. Ar trebui s? ne educ?m ?n acest sens. Avem mai multe categorii pe care le don?m, fructe ?i legume, salate, freshuri, brio?e, m?ncare g?tit?, lactate, etc…?nceputurile sunt cele mai frumoase dar sunt ?i cele mai grele, pentru c? nu prea ?tii ce te a?teapt?. ?n primul an ?i jum?tate am func?ionat pe resursele noastre proprii, iar atunci c?nd am ob?inut sprijin financiar, primii no?tri angaja?i au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord. Am ?nscris copii la ?coli ?i la gr?dini?e ?i am oferit locuri de munc?. ?n primul r?nd am f?cut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echip?.?n primul an de zile totul a fost pe for?e proprii. Eu ?i so?ul meu colectam alimentele ?n fiecare sear? ?i le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sun? tot felul de parteneri ?i primim o cantitate foarte mare de produse, dar ?n ianuarie ?i februarie nu ne mai deschide nimeni u?a. Eu a? introduce voluntariatul ?n ?coli ?i facult??i, pentru c? este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocup? cu redistribuirea m?nc?rii r?mase necumparate la supermarketuri.Sf?r?it de an ?i de drum pentru micii antreprenori din industria alimentar?: Am r?mas f?r? fonduri ?i-mi v?nd fabrica, pentru c? nu am reu?it s? intru ?n supermarketuri Florentina Ni?u 24.12.2020, ?La ?nceput vindeam c?tre magazine din Constan?a, iar vara pe plaj?, doar c? s-au deschis foarte multe supermarketuri ?i magazinele ?n care vindeam s-au ?nchis“. Ajun?i la cap?tul r?bd?rii sau al puterii, mai mul?i antreprenori din industria alimentar?, cu afaceri de 2, 3, 5 ori 10 ani, ?i-au scos fabricile la v?nzare pe diverse platforme online, ?n pragul iernii. Pentru ei finalul lui 2020, un an provocator prin prisma pandemiei de COVID-19, ?nseamn? ?i sf?r?itul drumului antreprenorial.?Am r?mas f?r? fonduri ?i-mi v?nd fabrica, pentru c? nu am reu?it s? intru ?n supermarketuri. Noi avem o fabric? de 20.000 mp, ?n jude?ul Constan?a, ?n bazinul hidrografic al Dun?rii ?i are o capacitate de ?mbuteliere de 4 mc/or?. La ?nceput vindeam c?tre magazine din Constan?a, iar vara pe plaj?, doar c? s-au deschis foarte multe supermarketuri ?i magazinele ?n care vindeam s-au ?nchis. Am vrut s? colabor?m cu supermarketurile, cu distribuitorii lor, dar e foarte greu pentru un mic produc?tor s? fac? asta“, spune Florica Radu.Pr?jiturile unei rom?nce, l?udate de buc?tari cu stele Michelin. Cum a ajuns Hanelore s? c??tige un show culinar de pe Netflix De Ramona Ciobanu, Joi, 24 decembrie 2020, Hanelore Dumitrache locuie?te de aproape zece ani ?n Londra, ora? ?n care ?i-a descoperit pasiunea pentru g?tit. T?n?ra de 28 de ani a ajuns ?n aten?ia unor produc?tori de la Netflix, care au selec?ionat-o pentru a participa la o competi?ie culinar?, unde a ?i reu?it s? c??tige cu preparatele ei ?inspirate din folclorul rom?nesc”, cum spune chiar ea ?n episodul show-ului Crazy Delicious de pe Netflix. ?n urm? cu c?teva luni, Netflix a lansat o nou? competi?ie culinar?, un show numit Crazy Delicious, ?n care participan?ii, oameni pasiona?i de g?tit, amatori, erau invita?i s? reinventeze anumite preparate. Cei care le d?deau verdictul erau buc?tari premia?i cu stele Michelin. Printre ace?tia, ?i celebrul Heston Bluemanthal, un buc?tar britanic, care a g?tit ?i pentru NASA. Acesta este considerat unul dintre cei mai cunoscu?i ?i aprecia?i buc?tari din lume, unul dintre marii promotori ai g?titului ?multisenzorial”. Are trei restaurante cu stele Michelin, printre care ?i The Fat Duck, care este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din lume. Buc?tarul suedez Niklas Peter Ekstedt, la r?ndul s?u recompensat cu o stea Michelin pentru preparatele sale g?tite pe a foc deschis, face ?i el parte din juriu, al?turi de Carla Hall, o vedet? american? ?n lumea culinar?. Pe ace?ti jura?i, rom?nca Hanelore Dumitrache a reu?it s?-i impresioneze ?n episodul ?Time for Tea”, unde a concurat al?turi de al?i doi buc?tari amatori. Pr?jiturile unei rom?nce, l?udate de buc?tari cu stele Michelin. Cum a ajuns Hanelore s? c??tige un show culinar de pe Netflix De la st?nga la dreapta: prezentatoarea emisiunii Jayde Adams, Hanelore Dumitrache ?i mae?trii buc?tari Carla Hall, Niklas Ekstedt, ?i Heston Blumenthal G?tea de doar doi ani c?nd a fost c?utat? de cei de la Netflix. M-am g?ndit eu s? fac ni?te biscui?i decora?i cu zah?r. Au ie?it destul de dr?gu?, apoi am ?ncercat s? testez s? fac ?i alte preparate. Hanelore Dumitrare: Dup? aceea, Hanelore ?i-a f?cut un profil pe Instagram, unde ??i posta delicatesele. Pe re?elele sociale, aproape nimeni nu vedea preparatele ei ?i nici m?car prietenii ei nu ?tiau despre profilul ei. Dup? ?ase luni, Hanelore a primit un mesaj de la un produc?tor dac? ar fi interesat? s? participe la o competi?ie de g?tit. ?Universul m-a ?mpins s? fac ceva nou” Ini?ial, a crezut c? este o fars?. Avea pu?in peste 200 de urm?ritori pe Instragram ?i ?i venea greu s? cread? c? a ajuns s? fie tocmai ea selectat?. Totu?i, ei v?zuser? pl?cinta pe care Hanelore o preparase ?i au chemat-o la audi?ii. Pl?cinta dus? de Hanelore la audi?iile Crazy Delicious ”A fost ceva foarte ciudat. Parc? universul m-a ?mpins s? fac ceva nou”, ??i aminte?te Hanelore ?nainte s? mearg? la probe, unde a fost selectat?. A primit apoi temele pentru emisiune ?i a ?nceput s? se g?ndeasc? cum poate s?-i impresioneze pe jura?i. Dup? trei s?pt?m?ni, avea un plan. Au urmat alte 70 de ore ?n care a exersat re?etele ?i apoi a mers la film?ri. ?n prima rund?, ea a f?cut un tort de tomate cu c?p?uni, ?ncoronat cu o copol? de bezea flambat?, iar inspira?ia preparatului a fost din folclorul rom?nesc, ?pentru c? sunt rom?nc?”, spune ea ?n timpul emisiunii. Pentru runda a dou?, ea a f?cut acadele pl?cint? ?n form? de duh, cu pui marocan ?i tangine de caise, servite cu sos de vin ro?u. Tortul de tomate ”Dansul S?nzienelor” Placinta ?n form? de duh ”Spiritele malefice” Ultima prob? a fost pe departe cea mai dificil? pentru ea. Ea a preg?tit tarte cu bezea de afine, sendvi?uri cu somon ?i crem? de br?nz? cu ciuperci ?i z?ne ecler umplute cu diverse creme. Pr?jiturile unei rom?nce, l?udate de buc?tari cu stele Michelin. Ultimul prepat, ”P?durea fermecat?” Hanelore a realizat mai multe elemente care sunt complexe din punct de vedere tehnic, cu toate c? masterul buc?tar Niklas Eksted s-a ?ndoit c? le va termina pe toate la timp. Adrian Cocan, L?pt?ria cu caimac: Anul 2020 a fost bun, am avut o cre?tere de 220% ?i am intrat ?n 1.000 de magazine noi. ?Dac? ar exista politici agricole coerente, am putea deveni, ?n 5-10 ani, exportatori de lapte.” Florentina Ni?u 25.12.2020, Adrian Cocan, director general al Agroserv M?riu?a, compania din spatele brandului L?pt?ria cu Caimac, afirm? c? anul 2020 a fost unul bun, ?nregistr?nd o cre?tere a cifrei de afaceri de 220% fa?? de anul precedent, ?n pofida provoc?rilor aduse de pandemia de COVID-19 ?i de seceta pedologic?.?Anul 2020 a fost un an bun, am avut o cre?tere de 220% ?ntr-un an cu pandemie ?i cu secet?. (...) A fost un an bun ?i prin prisma oportunit??ilor, pentru c? am crescut distribu?ia numeric?. Am ajuns de la 1.600 de magazine la 2.600 de magazine la nivel na?ional. ?n plus, am avut din ce ?n ce mai multe cereri pentru export”, a spus Adrian Cocan ?n cadrul emisiunii special ZF Live dedicat? suplimentului ?Industria alimentar?”.?n 2019, L?pt?ria cu Caimac a avut v?nz?ri de peste 4,17 milioane de euro, potrivit reprezentan?ilor companiei. Produsele f?cute de?L?pt?ria cu Caimac?se g?sesc??n prezent?re?elele?de magazine Mega Image, Carrefour, Auchan, Kaufland??i Profi.?n prim?var?, Adrian Cocan spunea?c? ?n luna martie, odat? cu anun?area intr?rii Rom?niei ?n starea de urgen??, cererea pentru produsele L?pt?ria cu Caimac a crescut cu 15%, motiv pentru care produc?ia companiei a crescut p?n? la 170 de tone de lactate pe s?pt?m?n?.?Consumatorii caut? produse locale, la standarde ?nalte. Au devenit mai preten?io?i, au ?nv??at c?t de important? e s?n?tatea. (...) Principala schimbare din pia??, ?ns?, a fost orietarea unui num?r ?nsemnat de consumatori c?tre produse mai ieftine”, a mai spus Adrian Cocan.El adaug? c? pia?a rom?neasc? ?ncepe s? caute varia?ie, flexibilitatea produc?torului ?i categorii noi de produse. ??n pia?a lactatelor, evolu?ia este lent?. La categoriile de produse, Rom?nia este s?rac?.”Produsele sub acest brand sunt produse ?n fabrica din Dr?goe?ti, jude?ul Ilfov, a Agroserv M?riu?a. Aceasta are o suprafa?? de circa 1.500 de metri p?tra?i ?i ?ase linii de produc?ie, cu o capacitate de procesare de peste 70.000 de litri de lapte pe zi. Compania are 70 de angaja?i, iar Cocan spunea anterior c? vrea s? ?ncheie 2020 cu un num?r de 110 de angaja?i.Antreprenorul, care a dus L?pt?ria cu Caimac la Bursa de la Bucure?ti ?n acest an, ??i propune s? atrag? fonduri pentru a investi ?n dezvoltarea companiei ?n continuare.?Pentru noi 2021 o s? ?nsemne cre?tere ?n continuare. Pornim o investi?ie mare ?i ?n iunie 2021 o pornim pe a doua. Din toamna anului viitor vrem s? relu?m discu?iile pentru export c?tre Londra. ?n industria lactatelor sunt prev?zute investi?ii ?n 2021, dar nu ale multina?ionalelor, ci ale juc?torilor locali. (...) Dac? ar exista politici agricole coerente, am putea deveni, ?n 5-10 ani, exportatori de lapte”, a concluzionat Adrian Cocan.??ZF LIVE. Cristian Chifoi ?i Matei Cristian, cofondatori Bubble Waffles, concept rom?nesc de desert: Vrem s? ne extindem ?n franciz?, iar investi?ia ini?ial? pentru un partener este de 50.000 de euro Livia Gheorghe 25.12.2020, din spatele Bubble Waffles este inspirat de un local din Londra, bazat pe o idee similar?.Cristian Chifoi ?i Matei Cristian, cei doi antreprenori din spatele conceptului de deserturi Bubble Waffles, spun c? pentru a reu?i ca antreprenor, trebuie s? ?ncerci. Ei ?i-au deschis primul magazin stradal sub brandul Bubble Waffles ?n Costine?ti, ?n 2017 ?i au dezvoltat afacerea, mai t?rziu, ?i ?n Constan?a.?Acum ceva timp am v?zut un clip cu un concept asem?n?tor din Londra ?i mi s-a p?rut foarte interesant. Dup? ce am vorbit ?i cu colegul meu, Matei, acum trei ani am luat decizia s? ?ncerc?m s? vedem dac? merge ?i ?n Rom?nia. Am deschis prima dat? la Costine?ti, a mers, apoi am continuat cu un concept ?n ora?, ?n Constan?a ?i, ?n prezent am decis s? ne extindem la nivel na?ional, ?mpreun? cu ni?te parteneri care ne ajut? s? transform?m ideea ?ntr-o franciz?”, spune Cristian Chifoi, cofondator Bubble Waffles, ?n cadrul emisiunii ZF Live.A doua revolu?ie: Bogdan Grama, Abatorul Peri? S.A.: ?Anul ?n care am ?mplinit 22 de ani a fost pentru mine un an al cunoa?terii.” Alina-Elena Vasiliu 26.12.2020, Bogdan Grama, director general al unit??ii de procesare a c?rnii de porc Abatorul Peri? S.A.?Anul ?n care am ?mplinit 22 de ani a fost pentru mine un an al cunoa?terii. Am plecat ?n Fran?a, prima mea c?l?torie ?n vestul Europei. Fiind imediat dup? Revolu?ia din '89, a fost pentru prima dat? c?nd am v?zut un supermarket adev?rat. Acesta a fost momentul ?n care am decis s? schimb direc?ia profesional? ?i s? m? ?ndrept c?tre industria alimentar?.Experien?a unei ??ri vestice pentru un t?n?r de doar 22 de ani a conturat o a dou? revolu?ie, de data asta ?n plan personal. Eram ?n Fran?a, cuno?team lucruri noi, ?n?elegeam ce ?nseamn? ?? visezi ?i s? po?i s?-?i urmezi visul. Deloc ?nt?mpl?toare a fost ?i dorin?a mea de r?m?ne ?n aceast? ?ar?. Lucram deja ?i, pentru prima dat?, ?n?elegeam ce ?nseamn? cu adev?rat termenul lan? de distribu?ie. Planurile de viitor prindeau contur repede, f?ceam altele noi, doream s? str?ng bani ?i s?-mi ?cump?r prima mea cas?, ?ns?, ?n cele din urm?, am decis c? locul meu este ?n Rom?nia, decizie pe care nu o regret. Cu g?ndul la anii de tinere?e, ?peste ani, am ales s? urmez un MBA INDE Rom?no-Francez, ?n cadrul ASE Bucure?ti.“Grafic ZF: Cine sunt liderii de business din fiecare jude? al Rom?nieiC?nd lumea se mut? ?n online, micii antreprenori n?scocesc platforme pentru a supravie?ui: pia?a alternativ?, fermierul online, me?terii de l?ng? tine, bookingul rom?nesc sau sf?tuitorul online din construc?ii Alina-Elena Vasiliu 27.12.2020 Online e mai simplu. ?i dac? nu eram deja con?tien?i de asta, pandemia a venit s? confirme c? la un clic distan?? st? o lume ?ntreag? ?i stau o sumedenie de mijloace ?i resurse care s? ne simplifice via?a de zi cu zi.Ambi?iile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt ?n linie cu tendin?ele, astfel c? nu pu?ini sunt aceia care au identificat o ni?? bun? de exploatat ?n lumea virtual?. A?a au luat na?tere platforme care satisfac nevoi diverse, g?ndite ?i puse ?n practic?, de la zero, de mici oameni de afaceri care aspir? s? creeze mari schimb?ri ?n lume. ?ncep?nd cu Rom?nia.Pove?tile c?torva dintre ace?ti oameni, ?mpreun? cu ideile lor, s-au spus ?n cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar ?i sus?inut de Banca Transilvania. G?si?i mai jos, ?n miniatur?, experien?ele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.Ovidiu Buc?taru, ?erban Holding: “V?rsta de 22 de ani a reprezentat decizie ?i oportunitate pentru mine.” 27.12.2020, 00:05 143 Ovidiu Buc?taru, CFO al ?erban Holding, un grup cu activitate ?n agricultur?Businessul ?erban, pornit de antreprenorul Nicolae ?erban ?n 1994, opereaz? ?n prezent ?apte companii ?i are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale ?i oleaginoase, trei ferme de cre?tere a puilor ?i cinci b?c?nii.?V?rsta de 22 de ani a reprezentat un punct definitoriu pentru viitorul meu profesional, un punct de decizie care urma s?-mi marcheze ?ntreaga activitate. Anul la care fac referire este anul 2000, situ?ndu-m? ?n fa?a unui nou mileniu care urma s? ?nceap?, un mileniu cu multe necunoscute, cu schimb?ri structurale, dar cu multe oportunit??i. V?rsta de 22 de ani a ?nsemnat pentru mine oportunitatea de a ie?i ?n Europa, oportunitatea de a continua studiile ?ntr-o universitate occidental?, oportunitatea de a avea interac?iuni cu antreprenori ?i manageri ce mi-au influen?at toat? evolu?ia ulterioar?. ?n concluzie, v?rsta de 22 de ani a reprezentat decizie ?i oportunitate pentru mine.Pe atunci, m? preg?team pentru a accesa o burs? de studiu, continu?ndu-mi studiile cu un program de Master of Arts. O v?rst? la care totul ?mi p?rea posibil, cu o ?ncredere nem?rginit? c? voi reu?i, vis?nd a reu?i s? devin un profesionist ?n finan?e-b?nci. Oportunit??ile se deschideau. Indiferent ce decizie a? fi luat, aveam impresia c? este cea mai corect?. Ast?zi, dup? 22 ani, lucrurile visate sunt definite, echilibrul este mai important dec?t debalansarea cu oportunit??i.“COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA?N PRIMELE NOU? LUNI ALE ANULUI Rom?nia a ?nregistrat un deficit ?n cre?tere cu 21% ?n comer?ul cu produse agroalimentare G.U. Macroeconomie / 27 decembrie Rom?nia a ?nregistrat un deficit ?n comer?ul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro ?n primele nou? luni ale anului 2020, ?n cre?tere cu 21% fa?? de aceea?i perioad? din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, ?nsum?nd 5,21 miliarde de euro, ?ns? avansul importurilor a fost de 6%, p?n? la 6,46 miliarde de euro, informeaz? Agerpres.Potrivit datelor MADR, cantitatea total? de produse agroalimentare exportate ?n perioada ianuarie-septembrie 2020 ?n ??rile intra ?i extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare fa?? de cea importat?, ?ns? Rom?nia a continuat s? exporte materii prime ?i s? aduc? din import produse procesate cu valoare ad?ugat? mare.Astfel, ?n primele nou? luni din acest, an s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare ?i s-au importat 7,91 milioane de tone.Carnea de porc ocup? accea?i prim? pozi?ie ca ?i ?n anii trecu?i ?n topul produselor importate de ?ara noastr?, astfel c? ?n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2020 au fost aduse aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE ?i din ??ri ter?e, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro. Locul al doilea a fost ocupat de produsele de brut?rie, patiserie ?i biscui?i, cu 120.330 de tone ?n valoare de 262,17 milioane de euro, iar pe pozi?ia a treia, preparatele folosite pentru hrana animalelor: 398.501 tone pentru care s-au cheltuit 236,5 milioane de euro, noteaz? sursa citat?.Alte produse agroalimentare importate de Rom?nia ?n primele nou? luni din acest an au fost: br?nz?, ca?, ciocolat?, porumb, cafea etc.?n ceea ce prive?te exporturile, cele mai mari ?ncas?ri au fost ob?inute din livrarea cerealelor ?n spa?iul intra ?i extra comunitar, pe primul loc situ?ndu-se ?n acest an, la nou? luni, porumbul, cu o valoare de 747,26 milioane de euro ?i o cantitate de peste 3,89 de milioane de tone. Gr?ul ?i meslinul ocup? locul al doilea ?n topul exporturilor, cu 3,75 milioane de tone ?i ?ncas?ri 723,36 milioane de euro, iar ?ig?rile de foi, trabucurile ?i ?igaretele au fost exportate ?n primele nou? luni ?ntr-o cantitate de 32.453 tone pentru o sum? de 558,27 milioane de euro.?n top 10 exporturi se mai afl? semin?ele de floarea soarelui, orzul, animalele vii din specia ovine/caprine, produsele de brut?rie, uleiurile din semin?e de floarea soarelui.Rom?nia a ?nregistrat ?n 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro ?n comer?ul cu produse agroalimentare, ?n cre?tere cu peste 8% fa?? de 2018, c?nd s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. O re?ea de zece magazine din Bucure?ti, cu afaceri de 3,5 mil. euro, e scoas? la v?nzare pentru 1,3 mil. euro. “Ne-au c?utat rom?ni din str?in?tate care vor s? revin? acas? ?i s? aib? o afacere a lor” Cristina Ro?ca 24.12.2020, O re?ea de zece magazine amplasate ?n diferite col?uri din Bucure?ti este scoas? la v?nzare de proprietarii care spun c? vor s? ??i concentreze aten?ia pe afacerea de catering pe care o mai au. ?n total, e vorba de 10 magazine cu afaceri de 17 milioane de lei (3,5 mil. euro), conform declara?iilor lui Claudiu ?erban, unul dintre cei implica?i ?n business.“Magazinele noastre nu sunt regrupate sub umbrela unui brand. Ele sunt amplasate ?n diferite zone ale Bucure?tiului, avem ?n B?neasa, zona Baicului sau Gorjului, dar ?i ?n Otopeni”, spune el.Magazinele m?soar? ?ntre 50-60 mp ?i 100 mp, astfel c? sunt ?ncadrate pe segmentul de proximitate, conform standardelor din pia??. Ele sunt amplasate ?n spa?ii ?nchiriate, ?ns? contractele de chirie sunt semnate pe termen mai lung, de zece ani, spune Claudiu ?erban.Afacerea a fost scoas? la v?nzare pe internet, pe o serie de platforme de profil, iar Claudiu ?erban afirm? c? motivul din spatele acestei decizii este acela c? ac?ionarii vor s? ??i concentreze aten?ia pe un alt business pe care ?l au, acela de catering.?Noi avem ?i un alt business, ?n zona de catering, care a crescut bine ?n aceast? perioad?, pandemia nu ne-a afectat deloc. Nu avem acoperit? ?i zona de evenimente, doar de catering. ?i magazinele au crescut ?n 2020, dar pentru noi e greu s? oper?m 10 magazine.”Profi a r?mas liderul comer?ului local ?n 2020, dar re?eaua LaDoiPa?i ?i sufl? ?n ceaf?. Pe cele dou? lan?uri le despart doar patru magazine Cristina Ro?ca 24.12.2020, Lan?ul de magazine Profi, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners, a deschis ?n luna decembrie 23 de magazine noi, ?ncheind anul cu 1.404 unit??i pe format mic – supermarketuri sau proximitate. Num?rul este relativ similar cu cel din alte luni, dar sub nivelul din octombrie c?nd au fost inaugurate 28 de magazine.Re?eaua ?i-a men?inut la finalul lui 2020 pozi?ia de cel mai extins retailer din comer?ul alimentar rom?nesc, ?ns? diferen?a fa?? de urm?torul clasat s-a redus considerabil. Mai exact, re?eaua de magazine ?n franciz? LaDoiPa?i, lansat? de Metro, va ?ncheia anul cu 1.400 de unit??i, ceea ce ?nseamn? c? pe cei doi juc?tori ?i despart doar patru magazine. Podiumul e completat de olandezo-belgienii de la Mega Image care au circa 850 de supermarketuri ?i magazine de proximitate modern? ?n Rom?nia.Re?eaua LaDoiPa?i a fost lansat? ?n 2012 de c?tre Metro Cash&Carry ca o solu?ie pentru hemoragia din comer?ul tradi?ional care pierdea – ?i ?nc? pierde - c?teva mii de unit??i an de an.Aceast? re?ea LaDoiPa?i nu este de?inut? de grupul german, ci de antreprenori rom?ni parteneri ?n franciz? ai Metro. Nem?ii sunt activi direct pe formatul de cash&carry care nu se adreseaz? tradi?ional clientului final, ci rev?nz?torilor (micilor comercian?i) ?i companiilor din HoReCa.LaDoiPa?i s-a extins rapid astfel c? ?n circa un an ?i jum?tate lan?ul de magazine ?n franciz? aproape ?i-a dublat num?rul de unit??i. De partea cealalt?, Profi a inaugurat de la ?nceputul anului au fost deschise aproape 240 de magazine noi. Spre compara?ie, retailerul activ pe segmentul de supermarketuri ?i proximitate modern? a deschis anul trecut peste 250 de unit??i noi, ?ncheind 2019 cu un total de 1.184 de magazine. Oficialii companiei anun?au c? pentru anul acesta ?inta este s? fie men?inut ritmul, ?ns? pandemia a influen?at expansiunea companiei.Marian Alecu, antreprenor ?n HoReCa ?i turism: Guvernul s? se ?in? de promisiuni, banii pe care ?i primim la timp pot ajuta firmele, banii care vin t?rziu ajut? la parastasele firmelor Miruna Diaconu 23.12.2020, Marian Alecu, antreprenor ?n HoReCa ?i turism, spune c? ceea ce ??i dore?te de la noul guvern este s? ??i ?in? promisiunile f?cute, pentru c? ajutoarele oferite de c?tre guvernul anterior au fost bune, dar e nevoie ?i de aplicarea lor la momentul promis.?FMI a publicat o statistic? a ??rilor care au ajutat antreprenorii ?i cet??enii ?n pandemie. Rom?nia este pe ultimul loc ?n Uniunea European?. Guvernul Orban a promis antreprenorilor, a f?cut multe promisiuni, ?ns? foarte pu?ine s-au materializat, exist? ?anse s? se materializeze, banii pe care ?i primim la timp pot ajuta firmele, banii care vin prea t?rziu ajut? la parastasele firmelor”, spune Marian Alecu, investitor ?n mai multe companii din HoReCa ?i turism.El a spus c? m?surile luate de c?tre guvernul anterior au fost bune, dar problema lor a fost faptul c? banii nu au venit atunci c?nd li s-a promis antreprenorilor. Totodat?, Marian Alecu spune c? este de ajutor schema de ajutor privind sprijinul HoReCa conform c?reia antreprenorii vor primi 20% din sc?derea cifrei de afaceri ?nregistrat? ?n 2020 raportat la 2019, doar c? nu mai poate avea ?ncredere c? va primii banii la timp.?Granturile ni s-au promis, au spus c? ni se vor da ?n decembrie ?i toat? lumea ?i-a f?cut planuri cu acei bani, baz?ndu-ne pe promisiunile guvernului, iar guvernul a ie?it s? zic? c? banii ?i vom primi prin martie, nu vom ?ti niciodat? c?nd ?i dac? se materializeaz? aceste promisiuni. Ar trebui s? mai vin? guvernul cu m?suri pentru HoReCa, dac? unu gre?e?te s? fie amendat, dar cei care respecta s? poat? func?iona. Tot ce ?i cer guvernului, am ?ncredere ?n el, dar cer s? ??i ?in? promisiunile, nu vrem s? ne dea mai mult ca ?n alte ??ri”, precizeaz? Marian Alecu.Timp de 16 ani numele lui Marian Alecu a venit la pachet cu cel al McDonald’s Rom?nia, lan? de restaurante al c?rui prim angajat a fost, dar ?i director general, ?i pe care l-a condus p?m? ?n 2009.Mircea Moga, Mega Image: Mai exist? loc de expansiune ?i noi vom men?ine ritmul. ?n 2020 am investit 50-60 mil. euro doar ?n deschideri ?i moderniz?ri Cristina Ro?ca 24.12.2020, MIRCEA MOGA, CEO al Mega Image: ?n pie?ele unde suntem prezen?i identific?m produc?torii din zon? ?i ?ncerc?m s? lucr?m cu ei, vrem s? fim integra?i ?n comunitatea local?. ?nainte s? intr?m ?ntr-o pia?? scan?m oferta. Echipa comercial? merge ?n pia?a respectiv? ?i ?ncearc? s? identifice produc?torii locali. ?nainte de a deschide primul magazin avem contracte semnate ?i bunuri incluse ?n sortimenta?ie.? Retailerul olandezo-belgian va ?ncheia anul cu peste 850 de magazine dup? ce va fi deschis la nivelul lui 2020 circa 90 de unit??i noi ??Grupul a men?inut ritmul expansiunii ?i ?n pandemie, acoperind at?t ora?e noi, c?t ?i locurile r?mase libere din centrele urbane unde compania era deja prezent? ??Un alt pariu a fost online-ul ??Afacerile Mega Image au s?rit de 6,6 mld. lei anul trecut dup? o cre?tere de 16% sus?inut? de cre?terea consumului privat ?i de deschiderea a aproape 100 de magazine ??De altfel, ?n fiecare din ultimii ani cifra de afaceri a Mega Image a avut cre?tere de dou? cifre.Mega Image va ?ncheia 2020 cu o nou? cre?tere ?s?n?toas?“ a cifrei de afaceri, ?ns? Mircea Moga, CEO-ul companiei spune c? acest an marcat de pandemia de COVID-19 a fost unul al schimb?rii ?i al provoc?rilor.?Schimbarea e cuv?ntul definitoriu pentru acest an, ea petrec?ndu-se ?n mai multe direc?ii, at?t pe plan personal - ?n ceea ce prive?te stilul de via??, modul de lucru ?i cel ?n care interac?ion?m -, c?t ?i ?n mediul de business. Toate domeniile au resim?it aceste schimb?ri mai mult sau mai pu?in“, spune executivul rom?n.C?lin Costina?, deputy CEO al Profi: ?La 22 ani eram student la Ingineria Mediului ?i paznic de noapte la facultate. Visam s? fiu explorator, s? merg ?n Africa ?i Amazon.” 26.12.2020, ?La 22 ani eram student la Ingineria Mediului ?i paznic de noapte la facultate. Visam s? fiu explorator, s? merg ?n Africa ?i Amazon. Am ajuns ?ns? s? explorez lumea retailului ?i s? v?d foarte multe locuri frumoase din lumea asta.Pentru urm?torii 22 de ani, ?mi doresc s? m? bucur ?i s? ofer suport dezvolt?rii copiilor mei, s? am un echilibru ?ntre via?a profesional? ?i cea de familie, s? explorez ?n continuare lumea, visez ?n continuare s? ajung ?n Amazon, iar ulterior, la ie?irea din management, s? ofer mai mult ?n zona social?, unde cred c? fiecare din noi trebuie s? returneze. Iar dac? va fi cazul, de asemenea, voi oferi suport ?i ?n zona de management.“?Afaceri de la zero. Familia Todea din Oradea a adunat peste 130 de etichete de vinuri ?n magazinul Wine & Dine de la 14 crame rom?ne?ti ?i sper? s? livreze ?n Bruxelles din 2021 24.12.2020, Florentina Ni?u ?Un client de-al nostru, ?n general un client de produse premium, degust? 4-5 sticle de vin pe lun? ?i ??i permite s? scoat? din buzunar 150-200 de lei pe s?pt?m?n?.“De la soiuri vechi rom?ne?ti p?n? la soiuri interna?ionale de struguri se g?sesc ?n portofoliul Wine & Dine din Oradea, un business cu vinuri pornit ?n urm? cu un an de Adina ?i Dani Todea, care aveau experien?? ?n domeniul distribu?iei de vinuri. Ei au adunat ?n magazinul online, mai ?nt?i,? peste 130 de etichete de vinuri rom?ne?ti, iar la ?nceputul lunii decembrie 2020 au deschis ?i un magazin fizic. Planurile antreprenorilor sunt ca ?n 2021 s? trimit? vinurile locale ?i ?n Belgia, av?nd discu?ii cu un poten?ial partener. este un or??el frumos, care acum zece ani nu ?tia prea multe despre comunicare ?i networking, despre un altfel de antreprenoriat. A?a, ne-am g?ndit c? ar fi bine s? ne implic?m ?n ni?te evenimente sociale sau private, iar ?n timp ne-am spus c? dac? suntem ?n domeniu ?i ne plac vinurile, ar fi interesant s? facem un business ?n acest domeniu“, spune Dani Todea.Ini?ial, el ?mpreun? cu so?ia sa au avut o afacere ?n distribu?ia de vinuri, pe care au ?nchis-o ?n 2013. Ulterior, au hot?r?t s? se adreseze unui alt tip de client, clientul din HoReCa, sector ?n care se g?sesc produse pentru pasiona?i ?i cunosc?tori. Astfel, Adina Todea a ?nv??at s? construiasc? un site online, iar Dani Todea a urmat cursuri pentru a deveni somelier. De asemenea, pe l?ng? faptul c? au selectat vinuri rom?ne?ti premium ?n portofoliul Wine adn Dine, ei au investit ?i ?n c?teva spa?ii de cazare ?n Oradea, unde s? g?zduiasc? turi?ti dornici s? viziteze ?mprejurimile, dar ?i s? cunoasc? vinurile din Cri?ana. Totodat?, ei s-au focusat ?i pe partea de oenoturism, organiz?nd vizite la crame ?n toat? ?ara.?Investi?ia total? ?n magazinul fizic ?i online a fost de 4.000-5.000 de euro. Este o cram? de familie, un magazin mic. (...) Avem peste 130 de etichete de vinuri rom?ne?ti, un stoc de 10.000 de euro“, explic? Adina Todea. Ea spune c? unul dintre vinurile sale preferate este f?cut din soiul Rara Neagr?, un soi moldovenesc. Anul acesta a fost unul provocator pentru companie, pentru c? HoReCa s-a ?nchis temporar, iar vizitele la crame au fost am?nate pentru 2021, astfel c? ?n martie au deschis magazinul online ?i ?n decembrie ?i pe cel fizic.?A fi antreprenor ?nseamn? s?-?i asumi ni?te lec?ii. ?nseamn? un act de curaj pentru persoanele de v?rsta mea“, crede Adina Todea.Ea spune c? ?n 2021 vor relua vizite la crame precum Histria, situat? aproape de malul M?rii Negre, crama Biroua?, din Bihor sau crame de pe Dealu Mare, din Oltenia.?Mul?i produc?tori de vin, dat fiind faptul c? au fost ?n criz?, s-au orientat c?tre retail, zona ?n care avem acum vinuri bunicele, pentru c? acei produc?tori au nevoie de venituri. Un furnizor mi-a spus c? acum vinde 3-4 sticle de vin pe zi, pe c?nd anul trecut vindea 300-400 de sticle. V?nz?rile unor furnizori depind de noi ?i de clientul final“, sus?ine Dani Todea. El adminte, totu?i, c? problema produc?torilor de vin din Rom?nia este peste raportul pre? – calitate este peste cel al vinurilor din Europa, ?i, de?i str?inii le apreciaz?, nu ?n?eleg acest decalaj.Wine and Dine colaboreaz? cu 14 cu crame boutique, cu 3-5 ha de vi??-de-vie. ?Un client de-al nostru, ?n general un client de produse premium, degust? 4-5 sticle de vin pe lun? ?i ??i permite s? scoat? din buzunar 150-200 de lei pe s?pt?m?n?“, spun fondatorii companiei. Ei precizeaz? c? ?n 2020 consumatorul rom?n a fost mai pania va avea o sc?dere a veniturilor ?n acest an fa?? de 2019, pentru c? ?lunile trecute am pierdut lunar ?ntre 1.000-1.500 de euro pe toat? activitatea“.Adina ?i Dani Todea spun ?ns?, c? ?n pofida provoc?rilor, vor investi din fonduri proprii ?n continuare ?n afacere, ca atunci c?nd lumea va ie?i la liman, Wine and Dine s? fie pe val. ?Vom ie?i din criza aceasta ca din orice alt? criz?. ?n momentul ?n care investe?ti acum, tu ie?i pe pia??, e?ti vizibil, e?ti pe val. Dac? ?ncepi s? investe?ti abia c?nd e?ti ?n pia??, nu mai ai aceea?i vizibilitate, pentru c? ai pierdut startul.“?n 2021, ei cred c? vor ajunge mai u?or la clien?ii din toat? ?ara. ??intim pia?a local?, s? vindem pe online ?n toat? ?ara, ?i am ?nceput o colaborare cu un partener din Bruxelles, dar ne-a oprit criza. Sper?m s? o relu?m“, a afirmat Adina Todea.Antreprenorii din Oradea ??i doresc ca ?n patru ani Wine and Dine s? ajung? la primul milion de euro, iar ?n 2025 s? fie un business de sine st?t?tor, cu 2-3 angaja?i ?i s? genereze un profit de 20-25.000 de euro pe an.Grafic ZF: Cum a evoluat v?nzarea de bunuri FMCG pe segmente ?n perioada octombrie 2019 - septembrie 2020 fa?? de cele 12 luni anterioare Analiza pie?ei de bunuri de larg consum: V?nz?rile de hran? pentru animale cresc cel mai puternic, al?turi de lactate. Scad produsele pentru bebelu?i Cristina Ro?ca 23.12.2020, V?nz?rile pentru produsele de ?ngrijire a locuin?ei au crescut cu 11,0%. Ritmul e aproape dublu fa?? de cel al produselor cosmetice ?i de ?ngrijire personal? (6,4%) sau fa?? de cel al dulciurilor (5,5%), ambele considerate produse de r?sf?? mai degrab? dec?t de strict? necesitate, potrivit Nielsen.? Evolu?ia este ?n valoare ?i este influen?at? de cre?terile sau sc?derile de pre?uri ??Evolu?ia v?nz?rilor este calculat? pornind de la perioada de baz? 1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2020 ?i raportat? la cele 12 luni anterioare.?n Rom?nia, industria de bunuri de larg consum (FMCG) a ?nregistrat o cre?tere de 6,2% ?n volum ?i 10,6% ?n valoare ?n cele 12 luni ce se ?ncheie pe 30 septembrie 2020 comparativ cu aceea?i perioad? din anul anterior, conform m?sur?torilor companiei de cercetare de pia?? Nielsen. Pia?a local? este una dintre ??rile cu cea mai solid? cre?tere din Europa, conform aceleia?i surse.?Industria bunurilor de larg consum este un motor de cre?tere economic? ?i de stabilitate, deoarece se adreseaz? nevoilor cotidiene ale oamenilor“, spun reprezentan?ii Nielsen.Dar ?i aceste nevoi primare sunt ?n schimbare, astfel c? cifrele privind evolu?ia difer? puternic de la o categorie la alta. Spre exemplu, faptul c? petrecem mai tot timpul acas? pentru a ne feri de virus, ne face s? cump?r?m mai multe alimente, produse de ?ngrijire a locuin?ei ?i dezinfectan?i, potrivit Nielsen.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download