Apar-romania.ro



Stiri 09 februarie 2021, prima parte Cursul valutar BNR 9 februarie 2021 1 EURO = 4.8745 Lei 1 USD = 4.0247 LeiPrognoza meteo: Iarna se ?ntoarce ?n weekend. Ce zone vor fi lovite de ger cumplit dup? c?ldura neobi?nuit? 9 februarie 2021, 07:21 de Ionela St?nil? Chiar dac? se vor semnala ploi slabe ?i ninsori ?n zona montan?, vremea se anun?? deosebit de cald? ?n urm?toarele zile. Meteorologii anun?? 18-19 grade ?n sudul Munteniei. De joi sear?, ?n nordul ??rii, un val de aer siberian aduce ger cumplit. Conform Administra?iei Na?ionale de Meteorologie(ANM), mar?i, 9 februarie, vremea va fi deosebit de cald? pentru aceast? dat? ?n sudul, centrul ?i vestul ??rii ?i normal? termic ?n nord-est. Astfel,temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 3…4 grade ?n nordul Moldovei ?i 17…18 grade ?n sudul Munteniei ?i al Dobrogei, iar cele minime vor fi cuprinse ?ntre 1 grad ?n nordul Moldovei ?i 9 grade ?n sudul litoralului. Cerul va avea ?nnor?ri temporare, ?n regiunile nord-vestice ?i sud-vestice va ploua pe arii extinse ?i moderat cantitativ, iar ?n restul teritoriului, local, mai ales noaptea, vor fi ploi slabe. ?n zona montan?, la altitudini mari, vor fi ninsori ?i lapovi??. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu intensific?ri pe parcursul zilei la munte, ?n special ?n Carpa?ii Orientali, unde rafalele vor dep??i pe creste 80…90 km/h, precum ?i, local ?n vest ?i sud-est ?i izolat ?n rest, cu viteze, ?n general, de 50…55 km/h. Izolat, diminea?a, vor fi condi?ii de cea??. ?n Bucure?ti, temperatura maxim? va fi de 15…16 grade ?i cea minim? se va situa ?n jurul valorii de 6 grade. Cerul va fi temporar noros ?i, trec?tor, spre sear? ?i noaptea, va ploua. V?ntul va fi moderat, cu intensific?ri temporare ?n cursul zilei, apoi va sufla ?n general slab. Miercuri va fi tot vreme frumoas? ?i cald?. Vremea va fi ?n continuare deosebit de cald? pentru aceast? dat? ?n cea mai mare parte a ??rii, except?nd nord-estul, unde va fi apropiat? de normal sub aspect termic. Temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 3…4 grade ?n nordul Moldovei ?i 17…18 grade ?n regiunile sudice ?i sud-estice, iar cele minime vor fi cuprinse ?ntre -2 ?i 8 grade. Conform meteorologilor, pe parcursul zilei, cerul va fi temporar noros ?i, local ?n vestul, centrul ?i nordul ??rii, vor fi ploi slabe, iar ?n rest, pe alocuri, se va semnala burni?? ?i, ?n zonele joase, diminea?a, va fi cea??. Spre sear? ?i noaptea vor fi ?nnor?ri tot mai accentuate ?i vor fi ploi, moderate cantitativ, ?n extindere ?n jum?tatea de vest a ??rii, iar ?n zona montan? ?nalt?, ninsori sau lapovi??. ?n restul teritoriului, va ploua slab, pe arii restr?nse, mai ales spre diminea??. ?n nord-est, izolat, vor mai fi condi?ii de polei. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu intensific?ri la munte, ziua ?n sud-est ?i centru, iar noaptea ?n vest ?i doar izolat ?i trec?tor ?n restul teritoriului. ?n Capital?, cerul va fi temporar noros, dar condi?iile de ploaie vor fi reduse. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu unele intensific?ri ziua. Temperatura maxim? se va situa ?n jurul a 15 grade, iar cea minim? va fi de 3…5 grade. ?n cursul zilei de joi, vremea se va men?ine deosebit de cald? pentru aceast? dat? ?n cea mai mare parte a ??rii, de?i ?n regiunile vestice valorile termice diurne vor fi ?n sc?dere fa?? de ziua precedent?, apoi va intra ?ntr-un proces de r?cire ?i vremea va deveni geroas?, local, ?n vestul centrul ?i nordul ??rii. Temperaturile maxime se vor ?ncadra ?ntre 5…6 grade ?n nordul Moldovei ?i 18…19 grade ?n Dobrogea, iar cele minime, ?n sc?dere accentuat? fa?? de noaptea precedent?, vor fi cuprinse, ?n general, ?ntre -12 ?i -2 grade. Cerul va fi mai mult noros ?i vor fi precipita?ii, predominant ploi ziua ?i mai ales ninsori noaptea, pe arii extinse ?n jum?tatea de vest a ??rii ?i local ?n rest. Vor fi condi?ii de polei. V?ntul va sufla moderat, cu intensific?ri ?n toate regiunile, mai ales dup?-amiaza ?i noaptea, cu viteze mai mari la munte ?i ?n sud-vest. ?n Bucure?ti, anun?? ANM, vremea se va men?ine deosebit de cald?, apoi va intra ?ntr-un proces de r?cire. Temperatura maxim? va fi de 15…16 grade, iar cea minim? se va situa ?n jurul valorii de -4 grade. Cerul va avea ?nnor?ri ?i, temporar, va ploua. V?ntul va sufla slab ?i moderat, cu intensific?ri spre sear? ?i noaptea. De vineri, vremea va deveni deosebit de rece, geroas? noaptea mai ales ?n jum?tatea de nord a teritoriului. Temporar, mai ales ?n vestul, centrul ?i nordul ??rii, va ninge.Fenomen meteo bizar ?n Rom?nia! Ninsorile, ?nso?ite de tunete ?i fulgere. Cum e posibil?! Iulia Moise 9 februarie 2021, Meteorologii de la ANM anun?? c? joi sear? ninsorile vor fi ?nso?ite de tunete ?i fulgere, fapt care duce la apari?ia unui fenomen meteo bizar. Joi sear?, ninsorile vor fi ?nso?ite de tunete ?i fulgere, fapt care duce la apari?ia unui fenomen meteo bizar, anun?? meteorologii de la ANM.?n Transilvania, Moldova, precum ?i ?n Muntenia ?i ?n Dobrogea, vor se vor ?nregistra ninsori, iar cantit??ile de precipita?ii vor dep??i 15…25 l/mp.?n regiunile sudice, estice ?i centrale, rafalele de v?nt vor atinge circa 60…80 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 100…120 km/h, viscolind ninsoarea ?i spulber?nd z?pada.ANM transmite c? ninsorile vor fi ?nso?ite de tunete fulgere, fapt ce va duce la apari?ia unui fenomen bizar. Ce se ?nt?mpl? ?n urm?toarele zileElena Mateescu, reprezentant al ANM, a oferit date de ultim? or? despre valul de aer siberian care urmeaz? s? loveasc? Rom?nia peste c?teva zile.?Minimele se vor consemna ?n special ?n a doua parte a acestei s?pt?m?ni, mai precis de joi noaptea. P?n? atunci vorbim de o vreme mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit, m?ine ?i poim?ine. Avem dou? avertiz?ri meteorologice de cod galben valabile p?n? m?ine la ora 12.00 c?nd vorbim pentru zona de munte, pentru sudul Banatului, Transilvaniei ?i Dobrogea de intensific?ri cu viteze ?n general de peste 100 de kilometri pe or?, la altitudini de peste 1.800 de metri”, a spus reprezentantul ANM.?De altfel, p?n? la ora 20.00 sunt ?n vigoare ?i dou? avertiz?ri meteorologice ce tip nowcasting de cod portocaliu pentru jude?ele Alba, Bra?ov, Sibiu, Arge?, Prahova ?i D?mbovi?a, zona de munte de peste 1.800 de metri, pentru c? v?ntul bate cu putere, rafalele fiind de peste 120 km/h”, a declarat Elena Mateescu, director ANM, ?n exclusivitate la Antena 3.Cum va fi vremea ?n urm?toarele zileVremea va deveni foarte cald? ?n prima jum?tate a acestei s?pt?m?ni, ?n perioada 8-11 ianuarie. Valori termice maxime vor atinge chiar ?i 14 grade Celsius. Dup? data de 11 februarie se va r?ci accentuat ?i temperaturile ?nregistrate pe timpul zilei vor deveni preponderent negative. ?n timp ce precipita?iile vor fi prezente pe tot parcursul urm?toarelor dou? s?pt?m?ni, conform ANM.APIA si SUBVENTIIAPIA elibereaz? adeverin?e pentru beneficiarii M?surii 14 ?Bun?starea animalelor” Revista Fermierului Mar?i, 09 Februarie 2021 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) elibereaz? adeverin?e pentru beneficiarii M?surii 14 ?Bun?starea animalelor”, care au depus cerere de plat? ?i care inten?ioneaz? s? acceseze credite ?n vederea finan??rii activit??ilor curente, de la institu?iile bancare ?i nebancare ce au ?ncheiat conven?ii cu APIA, pentru anul de angajament 2021. Reamintim c?, ?n perioada 8 - 21 februarie 2021 se depun cererile de plat? pentru M?sura 14 ?Bun?starea animalelor” - pachetul a) – Pl??i ?n favoarea bun?st?rii porcinelor ?i pachetul b) – Pl??i ?n favoarea bun?st?rii p?s?rilor din cadrul PNDR 2020. Potrivit conven?iilor, la solicitarea scris? a fermierului, APIA elibereaz? o adeverin?? prin care confirm? c? acesta a depus cerere de plat? aferent? anului de angajament 2021, pentru M?sura 14 ?Pl??i ?n favoarea bun?st?rii animalelor” - pachetul a) porcine sau pachetul b) p?s?ri.?n adeverin?? este ?nscris? valoarea de 85% din suma solicitat? ?n cererea de plat? aferent? anului de angajament 2021.Valoarea creditului va fi de p?n? la 90% din suma ?nscris? ?n adeverin?a cuvenit? beneficiarului pentru pl??ile privind bun?starea animalelor, anul de angajament 2021.Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) ?i Fondul Na?ional de Garantare a Creditului pentru ?ntreprinderi Mici ?i Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garanteaz? maximum 80% din valoarea fiec?rui credit acordat de b?nci fermierilor. Dob?nda aferent? acord?rii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.?n ceea ce prive?te comisioanele practicate de institu?iile finan?atoare, APIA atrage aten?ia fermierilor care doresc s? acceseze credite pentru finan?area capitalului de lucru ?n vederea desf??ur?rii activit??ilor curente, s? analizeze cu aten?ie sporit? solu?iile de finan?are propuse de institu?iile financiar-bancare ?i nebancare ?n ceea ce prive?te costul acestora, astfel ?nc?t s? aleag? modalit??ile de finan?are care r?spund cel mai bine necesit??ilor proprii. Toate conven?iile ?ncheiate ?ntre APIA, institu?iile bancare ?i nebancare ?i FGCR/FNGCIMM sunt postate pe pagina de internet a institu?iei. AFIR si FINANTARIMecanismul European de Rezilien?? ?i Redresare, vot final ?n PE. C??i bani ?i revin Rom?niei? Cosmin Ruscior , 09 Februarie 2021 Siegfried Mure?an: Rom?nia va primi peste 30 de miliarde de euro prin MERR (Sursa foto: Facebook/Siegfried Mure?an-arhiv?)Peste 30 de miliarde de euro, iat? suma ce-i va reveni Rom?niei prin Mecanismul European de Rezilien?? ?i Redresare (MERR), ?n valoare total? de 672 de miliarde. Pachetul de ajutor financiar pe fondul pandemiei de Covid-19 a fost dezb?tut mar?i de Parlamentul European, care va da votul final ?n cursul serii. Eurodeputatul PNL Siegfried Mure?an este raportor al Parlamentului European pentru acest proiect.El spune la RFI ?n ce domenii ar urma s? fie investi?i banii ?n Rom?nia: ”Banii sunt pu?i la dispozi?ie pentru modernizarea economiei, reformarea economiei, adic? exact pentru acele lucruri de care ?tim c? avem nevoie: ?mbun?t??irea infrastructurii, ajutorarea IMM-urilor, mai multe fonduri pentru infrastructura deficitar?, at?t rutier?, feroviar?, c?t ?i infrastructura de iriga?ii, de exemplu, dar ?i bani pentru digitalizare, pentru reducerea polu?rii, reducerea emisiilor de CO2 ?i ?mbun?t??irea eficien?ei energetice”.”V? mai spun foarte clar, ace?ti bani pot fi folosi?i ?i pentru modernizarea ?i extinderea spitalelor existente sau pentru construc?ia de noi spitale, la fel cum pot fi folosi?i ?i pentru modernizarea altor institu?ii publice, despre care am v?zut pe durata acestei crize c? trebuie modernizate, reformate ?i chiar extinse”, mai precizeaz? IPMMR Antreprenorii propun 13 programe pentru Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien??, G.M. Ziarul BURSA #Companii / 09 februarieMediul de afaceri din ?ara noastr? trebuie s? se implice ?n procesul de elaborare ?i implementare a Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), mai ales c? multe companii au fost afectate de pandemia Covid-19, a afirmat, ieri, Florin Jianu, pre?edintele Consiliului Na?ional al ?ntreprinderilor Private Mici ?i Mijlocii din Rom?nia (CNIPMMR). "PNRR poate rezolva toate problemele HoReCa, toate problemele agriculturii, industriei, precum ?i cele legate de nesustenabilitatea diverselor activit??i economice. Le reamintim guvernan?ilor c? 75% din fondurile respective trebuie contractate p?n? la finalul anului 2022, iar restul p?n? ?n 31 decembrie 2023. Opinia noastr? este c? trebuie s? mergem pe finan?area programelor existente ?i s? lucr?m la proiecte care s? fie gata de implementare. Sus?inem inserarea ?n PNRR a 13 programe care sunt vitale pentru mediul de afaceri. De asemenea, ne dorim sus?inerea total? a start-up-urilor, pe programul Rom?nia - Tech Nation, care s? se adreseze ?n special tinerilor ?i studen?ilor care nu reu?esc s? ??i g?seasc? un loc de munc?. PNRR este ?ansa de a ie?i din actuala criz? sau poate deveni piatra de moar? a acestui guvern, a declarat Florin Jianu". Pre?edintele CNIPMMR a ar?tat c? prin Start-up Nation au fost create ?n urm? cu doi ani 37.000 de locuri de munc? ?i c? ??i dore?te ca acest program s? continuie ?i ?n perioada urm?toare, chiar dac? a fost stopat ?n 2020 ?i mai sunt 2500 de beneficiari c?rora statul nu le-a decontat ?nc? sumele cheltuite. ?n privin?a programului Rom?nia- Tech Nation, CNIPMMR propune sus?inerea a cel pu?in 500 de start-up-uri cu component? digital? ?n fiecare jude?, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up, includerea obligatorie a componentei de educa?ie, training ?i mentorat ?i asigurarea unui loc ?n makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local. Acest program va fi corelat cu programul de digitalizare a activit??ii desf??urat? ?n institu?iile publice. CNIPMMR mai propune s? fie incluse ?n PNRR: programul Scale-up Rom?nia - IMM prin care s? se asigure finan?area necesar? companiilor pentru cre?terea afacerilor; programul pentru asigurarea siguran?ei alimentare a Rom?niei - Agro Rom?nia; programul de sprijin al IMM-urilor din construc?ii - Building Rom?nia; programul Scale-up Rom?nia destinat companiilor mari ?i care presupune implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact ?n economia na?ional? (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pie?e); programul de sus?inere a Centrelor de Depozitare, Colectare ?i Distribu?ie a produselor agro-alimentare rom?ne?ti; programul "Restart Sport Rom?nia" pentru sus?inerea start-up-urilor din domeniul sportiv; programul "Student INNOtech"; programul "Start Up + Next Gen" cu finan?are din Fondul Social European; programul "Start Up Diaspora Next Gen"; programul "F?cut ?n ?ara mea" prin care s? fie promovat consumul de produse ?i servicii realizate ?i prestate pe teritoriul na?ional; programul de creare ?i dezvoltare a re?elelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare ?i universit??i, organiza?ii de formare profesional? ?i formare profesional? continu?, institu?ii financiare ?i consultan?i; evaluarea patrimoniului de proprietate intelectual? privind brevetele cu aplicabilitate industrial? ?i stabilirea modalit??ilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care ob?in venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu p?n? la 50% a veniturilor supuse impozit?rii).Amintim c? prin PNRR, ?ara noastr? va beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub form? de granturi ?i 16,7 miliarde de euro sub form? de ?mprumuturi.Cristian Ghinea: Dezbaterile publice pentru actualizarea Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? vor fi terminate p?n? la ?nceputul lunii martie. Granturi, doar acolo unde nu se poate imagina un alt instrument financiar . Analize ? 8 Februarie 2021 Dezbaterile publice pentru actualizarea Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR) vor fi ?ncheiate p?n? la ?nceputul lunii martie, a dat asigur?ri ministrul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Acesta a precizat, luni, c? planul este pentru dezvoltarea a c?t mai multor instrumente financiare, urm?nd ca granturile s? fie atribuite doar acolo unde nu se poate imagina un alt instrument financiar pentru zona respectiv?.Ministerul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene a organizat, luni, primele dezbateri publice pentru actualizarea PNRR, informeaz? un comunicat al institu?iei. Temele dezb?tute au fost: ‘Cum sus?inem Noua Genera?ie? Politici pentru copii ?i tineri, educa?ie formal? ?i non-formal?, oportunit??i’, respectiv ‘Cum stimul?m dezvoltarea la firul ierbii. Dezbatere Dezvoltare rural?, abordarea fiind specific? PNRR’, relateaz? Agerpres.?Sunt 3 s?pt?m?ni ?n care ne-am propus s? facem un fel de brainstorming na?ional ?n care s? adapt?m acest document. Prima s?pt?m?n? a fost dedicat? consult?rilor cu ministerele, iar aceasta este dedicat? consult?rilor publice. Avem un obiectiv ambi?ios: s? termin?m p?n? la ?nceputul lunii martie ?i sunt optimist c? ne vom ?ine de el”, a declarat Cristian Ghinea.Acesta a anun?at c? propunerile primite ?n cadrul consult?rilor vor fi discutate cu Comisia European? ?i a subliniat importan?a unui bune elabor?ri a PNRR.?PNRR are o alocare de 30 miliarde de euro, din care jum?tate sunt ?mprumuturi ?i ?i vom da ?napoi. Cu ace?ti bani trebuie s? fim foarte grijulii pentru c? nu vreau s? ne ?ndator?m de la copiii no?tri ca s? d?m doar granturi. Vreau s? dezvolt?m c?t mai multe instrumente financiare ?i s? d?m granturi acolo unde nu se poate imagina niciun alt instrument financiar pentru zona respectiv?”, a explicat ministrul Cristian Ghinea.?n cadrul dezbaterii privind sus?inerea noii genera?ii au fost primite propuneri pentru sus?inerea copiilor ?i tinerilor, precum: dezvoltarea metodelor de ?nv??are non-formal? ?n mediul ?n care tr?iesc copiii care abandoneaz? ?nv???m?ntul obligatoriu, sprijinirea tinerilor ?i ONG-urilor ?n domeniu, digitalizarea proceselor educa?ionale ?i cre?terea calit??ii educa?iei.Totodat?, ?n cadrul dezbaterilor publice s-a discutat ?i despre preluarea reformelor propuse prin Strategia SmartEdu ?i prin proiectul na?ional ?Rom?nia Educat?”, ini?iat de pre?edintele Rom?niei. Reprezentan?ii tinerilor au punctat necesitatea de a sprijini toate categoriile de tineri, inclusiv pe cei care-?i finalizeaz? studiile s?-?i g?seasc? un loc de munc? ?i s?-?i croiasc? un drum ?n via??.??n ceea ce prive?te dezvoltarea rural?, propunerile au vizat sus?inerea Grupurilor de Ac?iune Local? (GAL), a structurilor de economie social?, ?nfiin?area de centre de agregare a produc?iei agricole, sus?inerea de activit??i sociale destinate tinerilor NEETs (Not in Education, Employment, or Training/care nu sunt ?nscri?i ?ntr-un program de educa?ie, ocupare sau formare profesional?)”, se men?ioneaz? ?n comunicat.Potrivit MIPE, dezbaterile pentru actualizarea PNRR vor continua ?n aceast? s?pt?m?n?.?M?ine, 9 februarie, vor avea loc dezbaterile pe urm?toarele teme: Cum dezvolt?m inteligent ?i durabil marile ora?e?, dezbatere cu Asocia?ia Municipiilor, respectiv Cum valorific?m resursele mediului de afaceri. Reamintim faptul c? s?pt?m?na trecut? MIPE a organizat consult?rile publice cu ministerele de linie ?i cu entit??ile relevante ?n diferite domenii”, precizeaz? ministerul, conform Agerpres.Reamintim c? Rom?nia va avea la dispozi?ie 30,4 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare ?i Rezilien?? pentru implementarea Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien??. Sursa foto: Guvernul Rom?nieiR?m?nem f?r? fonduri europene pentru iriga?ii? Subm?sura 4.3, scoas? de la finan?are 9 februarie 2021 Autor: Ionu? F?nt?n??ntr-un an secetos cum a fost cel care a trecut, Rom?nia ar fi avut mare nevoie de o re?ea de iriga?ii performant? care s?-i salveze pe fermieri de la dezastru. Din p?cate, mare parte din infrastructura existent? este veche ?i nefunc?ional?. De?i guvernan?ii promit investi?ii masive ?n acest sistem ?n urm?torii ani, vechea subm?sur? 4.3, destinat? componentei de iriga?ii a fost scoas? de pe lista m?surilor care vor fi deschise pentru finan?are anul acesta, lucru care ?i nedumere?te pe fermieri.”Din p?cate, ?n programul de finan?are pentru anii 2021-2022 prezentat de Ministerul Agriculturii, nu am v?zut subm?sura 4.3 pentru componenta de iriga?ii. Acolo este posibil s? se g?ndeasc? la acele fonduri venite din PNRR sau la cele destinate combaterii pandemiei care au o component? prioritar? pentru mediu. Pentru mine componenta de iriga?ii era foarte important?, dar n-am v?zut-o.Poate g?ndirea lor a fost s? transfere totul pe PNRR, dar nu ?tiu ?n ce m?sur? va face posibil? accederea acelor fonduri direct c?tre fermieri. ?i aici sunt discu?ii. ?ine?i cont c? noi trebuie s? avem PNRR-ul aprobat ?n aprilie. Pe de-o parte s? r?spundem indicatorilor de performan?? stabili?i de Comisie ?i de cealalt? parte s? fie negociat ?i aprobat. C?nd se mai face consultarea ?i negocierea public? cu actorii principali din agricultur?? Nu ?tim”, a precizat Adrian Chesnoiu, pre?edintele Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.Aceast? situa?ie incert? ?i pune ?ntr-o situa?ie dificil? pe fermierii din zonele secetoase, mai ales ?in?nd cont de faptul c? unii au ?nceput s?-?i pun? la punct infrastructura de iriga?ii ?i aveau nevoie ?n continuare de subm?sura 4.3 pentru a-?i finaliza proiectele.”Ar fi foarte important pentru fermieri, cum e ?i cazul meu. Am deja un set de proiecte depuse, dar din cauza faptului c? sumele alocate printr-un proiect, de un milion de euro, nu ne permite s? ne reabilit?m ?ntreaga infrastructur? secundar?, avem obliga?ia s? mai depunem ?nc? un r?nd de proiecte. Dac? nu o facem prin m?sura 4.3, atunci lucrurile devin critice”, a subliniat fermierul Constantin Soare.?n ceea ce prive?te Programul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR), Chesnoiu a avertizat asupra faptului c? mai este pu?in timp p?n? c?nd acest program trebuie aprobat, astfel ?nc?t s-ar putea ca fermierii s? nu aib? timp s? fie consulta?i. Mai mult, MADR trebuie s? negocieze la s?nge sumele destinate proiectelor din agricultur?, altfel banii risc? s? fie direc?iona?i c?tre alte sectoare.”Am studiat foarte bine Programul Na?ional de Redresare ?i Rezilien??; prima variant? trimis? de Rom?nia la Comisia European? a fost ?ntoars? pentru c? nu r?spundea obiectivelor impuse. ?ntr-adev?r, acolo se prev?zuser? investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii, desecare ?i drenaj, dar din ce informa?ii ?mi parvin ?n ultima perioad?, s-au format zece grupuri de lucru care vizeaz? anumite proiecte prioritare. Aici este foarte important cu ce vor veni ministerele. Dac? MADR, ?mpreun? cu ANIF, vor avea capacitatea s? mearg? s? le dovedeasc? celor care creioneaz? PNRR c? pot s? produc? proiecte mature care pot fi contractate p?n? cel t?rziu la 31 decembrie 2022, banii vor r?m?ne la agricultur?. Dac? nu, vom fi iar??i cenu??reasa economiei rom?ne?ti, iar banii se vor duce pe la asisten?? social? ?i ONG-urile care se rotesc mai nou prin actul guvernamental”, a mai subliniat Adrian Chesnoiu.?n ceea ce prive?te fondurile europene dedicate iriga?iilor, este important de precizat c? ?n lista cu m?suri pentru anii de tranzi?ie exist? o schem? nou? ?n cadrul subm?surii 4.1, special pentru achizi?ii simple ?i echipamente de iriga?ii ?n ferm?, cu o alocare de peste 104 milioane de euro. De asemenea, potrivit informa?iilor AGRO TV, iriga?iile vor finan?ate ?i prin fonduri de la Ministerul Mediului.Lista m?surilor de finan?are cu fonduri europene pentru anii de tranzi?ie 2021 – 2022 februarie 9, 2021 agrimanet M?suri care vor fi finan?ate din Programul de tranzitie 2021-2022:M?sura 4.1 Investi?ii ?n exploata?ii agricole:– pentru investi?ii ?n procesare ?i condi?ionare ?n ferm?, integrarea ?n ferm? -100 de milioane de euro;– pentru investi?ii ?n exploata?ii agricole pe legumicultur? (sere ?i solarii) – 100 de milioane de euro;– pentru investi?ii ?n exploata?ii din zootehnie – circa 200 de milioane, iar pentru zootehnie ?n zona montan? – 90 de milioane de euro;– investi?iile privind achizi?iile simple ?i echipamente ?n ferme – 100 de milioane euro;– investi?ii privind procesarea ?i condi?ionarea legumelor 50 de milioane euro;– investi?ii ?n exploata?ii pomicole – 122 milioane euro.M?sura 4.2 Investi?ii ?n marketingul produselor agricole – 130-140 de milioane euro, ?n jur de 80 de milioane de euro la nivel na?ional ?i 30 de milioane pentru zona montan?.M?sur? nou?, investi?ii ?n culturi proteice – 25 milioane de euro.Programul LEADER – 50-70 milioane de euro.M?sura 17.1 Prime de asigurare a culturilor agricole ?i animalelor – 10-15 milioane de euro.M?surile finan?ate cu bani din viitorul PNS, dar cu reguli vechi (din fostul PNDR):Subm?sura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – 100 de milioane de euro.Subm?sura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – 87 milioane de euro.Subm?surile 6.2 ?i 6.4 Investi?ii nonagricole – 150 milioane de euro.Cooperarea pe orizontal? ?i vertical? pe lan?ul de aprovizionare – 50 milioane euro.Dup? perioada de consult?ri publice ?i postarea ghidurilor in consultare ?i ulterior a ghidurilor finale, se preconizeaz? ca toate liniile de finan?are s? fie active cel mai t?rziu in luna Iunie 2021.ALTELERom?nia avea la finele anului trecut un num?r de 1,249 milioane salaria?i bugetari, cu aproape 14.000 mai mul?i dec?t ?n toamna lui 2019. ?n ultimele dou? luni din 2020 statul a angajat aproape 9.000 de persoane Roxana Rosu 09.02.2021, Rom?nia avea la sf?r?itul anului trecut un num?r de 1,249 milioane de salaria?i bugetari, angaja?i ?n institu?ii ?i autorit??i publice, ?n condi?iile ?n care Guvernul a angajat ?n ultimele dou? luni din 2020 aproape 9.000 de persoane, arat? datele publicate de Ministerul de Finan?e.Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar ?n noiembrie 1,245 milioane persoane.Acestea nu au fost singurele angaj?ri realizate de institu?iile statului ?n cursul anului trecut, ?n condi?iile ?n care ?n octombrie 2019, ultima lun? ?nainte de alegerile preziden?iale, num?rul de salaria?i bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai pu?in dec?t ?n prezent.Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, cei aproximativ 1,24 milioane de angaja?i de la stat reprezint? 22% din totalul de 5,62 milioane de salaria?i activi la nivelul ?ntregii economii. ??Din num?rul total de bugetari de la finele anului trecut, 801.813 erau angaja?i ?n administra?ia public? central?, din care 595.722 ?n institu?ii finan?ate integral din bugetul de stat. Jum?tate dintre ace?tia, respectiv 289.377 persoane lucreaz? ?n ?nv???m?nt, ?n Ministerul Educa?iei ?i Cercet?rii, iar 126.481 ?n Ministerul de Interne.Ministerul Ap?r?rii are 73.805 de angaja?i pe statele de plat?, Ministerul de Finan?e 24.677, iar Ministerul S?n?t??ii 18.216 de angaja?i. ?Pe l?ng? salaria?ii din administra?ia central?, alte 447.811 persoane lucreaz? ?n administra?ia local?, din care 274.945 ?n autorit??i executive locale.MADR a stabilit tarifele ?n domeniul semin?elor ?i materialului s?ditor Revista Fermierului Mar?i, 09 Februarie 2021 A fost aprobat ?i publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii Ordinul nr. 27 din 3 februarie 2021 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor ?i controlului, certific?rii, ?nregistr?rii, supravegherii, monitoriz?rii ?i acredit?rii pentru producerea, prelucrarea ?i/sau comercializarea semin?elor ?i a materialului s?ditor, precum ?i a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a semin?elor ?i a materialului s?ditor.Pentru a consulta actul normativ ?i tarifele, accesa?i link-ul: ?i for?eaz? m?na lui Oros! ”Ne vom asigura c? fermierii primesc desp?gubiri” Ionu? F?nt?n?, 9 februarie 2021Desp?gubirile pentru culturile de prim?var? afectate de secet? reprezint? un subiect din ce ?n ce mai fierbinte ?n agricultura rom?neasc?. De?i oficialii de la Ministerul Agriculturii au oferit numeroase garan?ii c? aceste sume vor fi pl?tite, tot mai mul?i fermieri ??i pierd speran?a c? vor vedea ace?ti bani. Indiferent dac? banii vor fi sau nu prin?i ?n legea bugetului, salvarea fermierilor ar putea veni de la Comisia de Agricultur? din Camera Deputa?ilor. Noul pre?edinte al acesteia, Adrian Chesnoiu, a f?cut c?teva preciz?ri importante despre acest subiect ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.”Discu?iile ?n Comisie au pornit de la declara?iile publice ale factorilor de conducere din cadrul Ministerului Agriculturii, pentru c? noi am v?zut ?n perioada premerg?toare alegerilor foarte multe declara?ii cu privire la acordarea acestui sprijin. Inclusiv la audierea domnului ministru ?n Comisia de Agricultur?, d?nsul s-a exprimat foarte clar c? va emite o Ordonan?? de Urgen?? ?n vederea acord?rii desp?gubirilor la culturile de prim?var?, argument?nd la momentul respectiv c? nu este corect fa?? de fermierii care au ?nfiin?at culturi ?n prim?var? s? fie defavoriza?i ?n dauna celor care au primit deja desp?gubiri pentru culturile de toamn?”, a precizat Chesnoiu.Fostul ?ef AFIR a venit ?i cu o propunere care a fost agreat? de to?i colegii din Comisia de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, astfel c? ?n cazul ?n care sumele necesare pentru desp?gubiri nu sunt prinse ?n buget, parlamentarii vor depune un amendament prin care s? le includ?.”La nivelul Comisiei, s-a ridicat problema, iar ?n calitate de pre?edinte le-am cerut opinia tuturor colegilor din Comisie, ca ?n cazul ?n care Ministerul Agriculturii nu va prevedea sumele necesare ?n bugetul de stat pentru anul 2021 pentru plata acelor desp?gubiri – este vorba de aproximativ un miliard de lei – noi, to?i parlamentarii din toate grupurile politice, vom depune un amendament, inclusiv cu colegii senatori, la legea bugetului de stat, astfel ?nc?t aceste sume s? le fie alocate fermierilor.Am f?cut o solicitare c?tre Ministerul Agriculturii s? ne comunice dac? Ordonan?a va fi dat? p?n? la aprobarea legii bugetului, astfel ?nc?t s? evit?m supralegiferarea. Neav?nd bugetul prezentat p?n? acum, nu putem s? ne exprim?m dac? sunt ace?ti bani prin?i sau nu, dar ce pot s? le garantez fermierilor este c? al?turi de colegii din Comisia de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, ?n cazul ?n care nu se d? ordonan?a, noi depunem amendament la legea bugetului. Nu cred c? ??i va permite niciun Guvern sau colegii din Parlament s? nu voteze un astfel de amendament, pentru c? ar fi dezastruos pentru fermieri. (…) Vom g?si p?rghiile legale necesare ca un astfel de amendament s? treac? ?i ne vom asigura c? fermierii primesc desp?gubirile. (…) To?i colegii din toate partidele politice au fost de acord”, a explicat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.?n completare, pre?edintele Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR), Nicu Vasile, a precizat c? a ministrul Adrian Oros le-a promis celor din mediul asociativ c? sumele necesare vor fi incluse ?n legea bugetului, at?t pentru culturile de prim?var?, c?t ?i pentru cele de toamn?.”LAPAR-ul chiar a f?cut o adres? c?tre Ministerul Agriculturii prin care a solicitat ca aceast? sum? s? fie trecut? ?n legea bugetului de stat, s? nu fie ca ?i amendament. Domnul ministru a dat garan?ia c? sumele vor fi trecute ?n buget, at?t pentru culturile de prim?var?, c?t ?i restul de 11% pentru culturile de toamn?”, a ad?ugat Nicu Vasile.Reamintim c?, potrivit declara?iilor oferite de ministrului agriculturii Adrian Oros ?n premier? pentru AGRO TV, sumele necesare pentru desp?gubirile la culturile de prim?var? ar urma s? se ridice cam la aceea?i valoare cu cele de la culturile de toamn? – aproximativ 200 euro/hectar.Cum se pot ap?ra fermierii de abera?iile din legea mirosurilor , Ionu? F?nt?n?, 9 februarie 2021 Legea mirosurilor a st?rnit reac?ii vehemente din partea fermierilor dup? ce a fost adoptat? ?n Parlament, mai ales c? a trecut f?r? aviz din partea Comisiei de Agricultur?, de?i ?i viza direct pe agricultori. Pre?edintele de atunci al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, Alexandru St?nescu, ?i-a cerut scuze public ?i a demarat rapid procedura pentru a modifica legea mirosurilor, demers care va fi finalizat ?n noua legislatur?.Alexandru St?nescu a fost invitatul lui Ovidiu Ghinea ?n ultima edi?ie a emisiunii ”Agricultura la Raport” ?i a explicat care sunt modific?rile aduse acestei legi, astfel ?nc?t fermierii s?-?i poat? continua activitatea f?r? niciun fel de problem?.”O lege foarte important? este legea mirosurilor, o lege pentru care m? simt dator fa?? de fermieri, c? n-am reu?it s? facem acea modificare pe care am ini?iat-o la Ordonan?a 195. Dar vreau s?-i anun? pe fermieri c? ea este ?n Camera Deputa?ilor, de data aceasta Comisia de Agricultur? a cerut ?i raport ?i va fi o realizare astfel ?nc?t fermierii s? nu fie bloca?i, cum au fost speria?i atunci c?nd a ap?rut acea modificare trecut? prin Parlament f?r? raport ?n Comisia de Agricultur?.Modificarea pe care o face aceast? ini?iativ? legislativ? este ?n primul r?nd schimbarea sintagmei ”disconfort olfactiv” cu ”miros”; disconfortul olfactiv era o chestiune destul de relativ?. De asemenea, este vorba despre planul de gestionare a mirosurilor, devenit de data aceasta verificabil. Vor fi aparate care vor m?sura ?i sunt sigur c? fermierii nu vor avea nicio problem? legat? de acest lucru”, a precizat St?nescu pentru AGRO TV.Fostul deputat a vorbit ?i despre legea 204 din 2008, care protejeaz? exploata?iile agricole ?nfiin?ate legal, respect?nd normele sanitare ?i de mediu.”Exist? o lege din 2008, legea 204, care protejeaz? exploata?iile agricole. Aceast? lege face referire la un Ordin al ministrului s?n?t??ii, este vorba de Ordinul 536 din 1997. Foarte mul?i au spus c? acest ordin este abrogat. Vreau s? ?i informez pe cei care apreciaz? acest lucru c? exist? o decizie a Cur?ii Constitu?ionale care spune c? dac? o lege face referire la alt? lege sau la un act normativ care este abrogat, legea respectiv? r?m?ne ?n vigoare.A?adar, acele distan?e de protec?ie fa?? de fermele zootehnie, prin care fermele s-au ?nfiin?at, r?m?n valabile ?i acum. Legea 204 spune c? ?n situa?ia ?n care a fost ?nfiin?at? o ferm? respect?nd aceste distan?e, iar ?ntre timp oamenii ??i fac case ?n zona respectiv?, fermierul nu e vinovat cu nimic. Autorit??ile nu au voie s? dea autoriza?ie ?n acea zon? de protec?ie, iar dac? o dau, o dau pe riscul lor, iar ferma nu are nicio vin?”, a mai ad?ugat St?nescu.Fermierii pot s? cear? demolarea construc?iilor din zona de protec?ie?n completare, actualul pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, Adrian Chesnoiu, a precizat c??fermierii pot chiar s? cear? demolarea construc?iilor care ?ncarc? zona de protec?ie sanitar? dedicat? fermei, ?n cazul ?n care construc?iile respective au fost ridicate dup? ?nfiin?area fermei, ?nc?lc?nd practic legea.”Trebuie precizat faptul c? demersul legislativ care ar trebui s? corecteze anumite discrepan?e ?n aceast? activitate a pornit de la o decizie a Comisiei Europene, decizia 302 din 2017, care tocmai asta viza – s? elimine subiectivismul dintr-o lege at?t de important? pentru fermieri ?i s? o conduc? ?ntr-o zon? cu repere obiective.Ordinul 536, chiar dac? este abrogat, el a fost ?nlocuit de celebrul Ordin 119 al ministrului s?n?t??ii, care are acelea?i prevederi ?n materie de zon? de protec?ie sanitar?. Deci acest act normativ vine s? pun? fermierii la ad?postul unor efecte nedorite. ?n cazul ?n care autorit??ile publice locale elibereaz? certificate de urbanism sau autoriza?ii de construc?ie ?i nu ?in cont de prevederile din Legea 204, fermierul poate solicita anularea autoriza?iei de construc?ie ?i poate merge inclusiv p?n? la demolarea acelor construc?ii care ?i ?ncalc? zona de protec?ie sanitar? a fermei”, a subliniat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV.Ce spune legeaLegea nr. 204/2008 privind protejarea exploata?iilor agricole stipuleaz? foarte clar, la articolul 3, alineatul (1), faptul c? ?n zona de protec?ie sanitar? a exploata?iilor agricole existente ?i care func?ioneaz? conform prevederilor legale se interzic eliberarea autoriza?iilor de construc?ie ?i construirea cl?dirilor destinate locuin?elor ?i altor obiective socioeconomice.Mai mult, alineatul 5 precizeaz? faptul c? de?in?torii de exploata?ii agricole care au fost ?nfiin?ate ?i func?ioneaz? cu respectarea prevederilor legale ?i ?n perimetrul c?rora s-au construit locuin?e sau alte obiective socioeconomice cu nerespectarea restric?iilor impuse de Ordinul ministrului s?n?t??ii nr. 536/1997, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, pot ini?ia proceduri judiciare ?n vederea demol?rii acelor construc?ii neautorizate sau a celor autorizate f?r? respectarea prevederilor legale ?n vigoare.Beneficiaz? de prevederile acestei legi urm?toarele categorii de unit??ii agricole:a) fermele de cabaline;b) fermele de ovine ?i caprine;c) fermele de taurine la ?ngr??at;d) fermele de vaci cu lapte;e) fermele de p?s?ri;f) complexele avicole industriale;g) fermele de porci;h) complexele de porci industriale;i) centrele pentru colectarea ?i p?strarea produselor de origine animal?;j) abatoarele ?i bazele de recep?ie a animalelor;k) fermele zootehnice mixte sau pentru alte specii de animale;l) construc?iile ?i amenaj?rile anexe ale exploata?iilor agricole;m) fermele de pomi, de vi?a de vie ?i de cercetare.O ini?iativ? legislativ? "marca" PSD care saboteaz? economia, ?ncalc? dreptul de proprietate ?i libertatea economic? , Valentin M Ionescu Ziarul BURSA #Politic? / 09 februarie?ntr-un moment ?n care firmele rom?ne?ti traverseaz? cea mai dificil? perioad? din ultimii 12 ani, multe ?ncet?ndu-?i activitatea, f?r? posibilitatea de a mai reveni ?n pia??, un senator "independent" la care s-a raliat o ga?c? din Partidul Social Democrat, to?i av?nd acela?i "profil intelectual" de iresponsabili ini?iaz? o propunere legislativ? care atenteaz? la dreptul de proprietate privat?, la libertatea economic? ?i care submineaz? investi?iile private pe termen lung. Este vorba de o propunere legislativ? cu privire la obliga?ia firmelor ca o cota de 7,5% din profitul lor net s? fie distribuit salaria?ilor cu o vechime mai mare de 12 luni. Cota procentual? poate ajunge p?n? la 25% dac? se stabile?te ?n contractele colective de munc?. Dar, obliga?ia prive?te o cot? minim? de 7,5%. De asemenea, se propune modificarea art.22 indice 2 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, astfel ?nc?t sumele care se distribuie salaria?ilor ca participare la profit s? fie scutite de impozit pe venit. Propunerea legislativ? a trecut de Senatul Rom?niei, ?n vechea legislatur? la data de 3 decembrie, adic? ?n ultimele zile dominate de PSD. Propunerea nu a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ ?n forma ini?iatorului. Culmea! Aviz semnat de un fost membru PSD. ?n schimb, Consiliul Economic ?i Social a dat aviz pozitiv, fiind dominat de acelea?i confedera?ii sindicale care paraziteaz? economia ?i administra?ia public? de 30 ani. Propunerea legislativ? urm?re?te s? r?stoarne norme de drept consacrate ?n Constitu?ie ?i ?n codul civil, s? distorsioneze rela?iile economice ?i s? produc? a sc?dere de venituri fiscale. De asemenea, propunerea legislativ? are implica?ii ?n administrare fiscal?. Din perspectiv? juridic?, propunerea legislativ? ?ncalc? prevederile art.44 cu privire la garantarea propriet??ii private, ?ntruc?t titularul dreptului de proprietate, ?n cazul de fa?? ac?ionar nu poate s? posede, s? foloseasc? ?i s? dispun? de obiectul dreptului de proprietate, respectiv de profitul net, ?n mod exclusiv ?i ?n interes propriu. Ac?ionarul nu mai st?p?ne?te ?n fapt o parte din profitul net al firmei, nu se poate folosi de acest profit dup? propria trebuin??, conform intereselor sale ?i al firmei ?i nici nu poate dispune ?n mod liber ?i ne?ngr?dit de profit, care i-ar permite s? efectueze ?n mod liber acte juridice cu caracter oneros sau gratuit (chiar ?i distribu?ia profitului). Singura ?ngr?dire prev?zut? ?n Constitu?ie (art.44 alin.7) se refer? la "respectarea sarcinilor privind protec?ia mediului ?i asigurarea bunei vecin?t??i, precum ?i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Problema protec?iei mediului se refer? ?n sens economic la interzicerea externalit??ilor negative, iar celelalte "sarcini" sunt cuprinse ?n Codul civil, care de altfel reglementeaz? "?n extenso" dreptul de proprietate (art.553, art.555 ?i urm?toarele din Titlul II, Cartea III-a). Propunerea legislativ? ?ncalc? Protocolul adi?ional la Conven?ia pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, precum ?i prevederile art.17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum de altfel a re?inut ?i Consiliul Legislativ ?n mod corect. Distribu?ia profitului ?ine de libertatea ac?ionarilor de a dispune ?i de a lua decizii ?n acest sens. Din acest motiv, sunt ??ri care stabilesc distribu?ia profitului prin stimulare fiscal?, dar nu exist? vreo obliga?ie legal? ?n sarcina ac?ionarilor. Exista o diferen?? ?ntre a recomanda, a stimula fiscal la distribu?ia profitului ?i a impune, de?i ?n mintea ini?iatorilor aceast? distinc?ie nu se face. Pe de alt? parte, Parlamentul European a adoptat ?n 2018 o rezolu?ie referitoare la rolul particip?rii financiare a angaja?ilor ?n crearea de locuri de munc? ?i reintegrarea ?omerilor (2018/2053(INI) ?n care se face referire la sisteme de participare financiar? a angaja?ilor, dar prin stimulente neobligatorii. Obliga?ia ac?ionarilor de a distribui o parte din profitul net al firmei lor ?ncalc? dispozi?iile art.45 din Constitu?ie, ?ntruc?t ?ngr?de?te accesul liber al unei persoane la o activitate economic? ?i libera ini?iativ?. ?nc?lcarea prevederilor art.45 decurge implicit din ?ngr?direa dreptului de folosin?? ?i dispozi?ie, respectiv din ?nc?lcarea grosolan? a dispozi?iilor art.44 din Constitu?ie. De asemenea, drepturile salaria?ilor sunt ?nc?lcate, deoarece ?n textul propunerii legislative este prev?zut la art.3 alin.3 ?i 4 c? beneficiaz? la distribu?ie din profit salaria?ii care au o vechime minim? de 12 luni (alin.3) ?n firm? sau peste (alin.4) aceast? perioad? minim?, dac? se stabile?te astfel ?n contractul colectiv de munc?. Condi?ia de vechime fixat? ?n propunerea legislativ? supune salaria?ii unei discrimin?ri, ceea ce ?ncalc? prevederile art.16 alin.(1) din Constitu?ie. La acest proiect aberant am putea s? dezvolt?m un mic scenariu cu dou? variante. S? pornim de la premisa c? propunerea este aprobat? ?n Camera Deputa?ilor ?i devine lege. Prin efectul legii, ac?ionarii sunt obliga?i s? re?in? 7,5% din profitul net dac? ?l produc. Ei pot alege s?-l elimine prin cheltuieli, ceea ce ar fi plauzibil la firmele mici, ori s? declare un profit net, dar s? nu distribuie acest profit salaria?ilor pentru c? ar proceda la desfacerea contractelor de munc? ?nainte de ?mplinirea termenului de 12 luni. Un asemenea scenariu este plauzibil., dar nu la toate firmele. Din perspectiv? economic?, propunerea legislativ? saboteaz? efectiv posibilitatea firmelor de a-?i utiliza resursele integral pentru investi?ii. Dup? cum semnalam ?i ?n articole precedente, urm?torii 20 ani sunt determinan?i pentru trecerea la o nou? economie, ?n care se pune accent pe noi tehnologii prin care se internalizeaz? costurile de mediu (conform ?intei de reducere a emisiilor de carbon). Pe cale de consecin??, paradigma de dezvoltare a firmelor se schimb? radical, ?n sensul c? profiturile vor fi permanent reinvestite ?n noi tehnologii, Firmele care vor avea aceast? politic? vor rezista ?n pia??, pe c?nd cele care risipesc banii vor ie?i din pia?? rapid. Prin urmare, aceast? propunere legislativa omoar? posibilitatea firmelor rom?ne?ti de a se dezvolta ?i de a rezista ?n fa?a concuren?ei firmelor mari straine. Pe de alt? parte, acest proiect aberant saboteaz? ?i investi?iile str?ine care ar fi descurajate s? mai vin? ?n Rom?nia. Din perspectiv? fiscal?, propunerea legislativ? reduce din venitul fiscal prelevat din profit, ceea ce ?n condi?ii de restric?ii bugetare nu este admisibil, dec?t cu indicarea unei alte surse de venit. Asemenea propuneri venite de la indivizi cu o cultur? primitiv? nu sunt o noutate ?i nu m? surprind. Calitatea uman? a celor care populeaz? parlamentul este foarte sc?zut? ?i probabil c? ?n viitor ne vom confrunta cu situa?ii mai grave, pe m?sur? ce sistemele educa?ionale involueaz?, iar printre noi sunt destui electori care trimit ?n parlament asemenea creaturi ca s? fabrice costuri pe seama buzunarului nostru. Fiecare angajator, patron de firm? ?i confedera?iile patronale (oare acestea exist? efectiv?) ar trebui s? cear? public demisia din parlament a specimenelor care au ini?iat aceast? propunere legislativ?. Totodat?, ar trebui ca noi cet??enii s? ne exercit?m dreptul de ini?iativ? legislativ? pentru a propune o lege care s? pedepseasc? penal parlamentarii care prin ac?iunile lor de orice tip ?ncalc? prevederile Constitu?iei.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan ?i de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului ?n scopul ob?inerii avizului specific al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale din 12.05.2014, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan ?i de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului, ?n scopul ob?inerii avizului specific al Ministerului Culturii din 12.05.2014, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021Normele metodologice de aplicare a Ordonan?ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa?terea ?i func?ionarea grupurilor ?i organiza?iilor de produc?tori, pentru comercializarea produselor agricole ?i silvice din 23.03.2016, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 358/2020 la 09.02.2021Ordinul nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan?ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa?terea ?i func?ionarea grupurilor ?i organiza?iilor de produc?tori, pentru comercializarea produselor agricole ?i silvice, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 358/2020 la 09.02.2021Ordinul nr. 719/740/M.57/2333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele m?suri de reglementare a v?nz?rii-cump?r?rii terenurilor agricole situate ?n extravilan ?i de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ??ilor comerciale ce de?in ?n administrare terenuri proprietate public? ?i privat? a statului cu destina?ie agricol? ?i ?nfiin?area Agen?iei Domeniilor Statului, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 311/2020 la 08.02.2021Ordinul nr. 358/2020 / 71/2021 privind modificarea ?i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale ?i al ministrului mediului, apelor ?i p?durilor nr. 358/763/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan?ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa?terea ?i func?ionarea grupurilor ?i organiza?iilor de produc?tori, pentru comercializarea produselor agricole ?i silvice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 131 din 09.02.2021. A intrat ?n vigoare la 09.02.2021Ordinul nr. 6388/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea G?rdani, jude?ul Maramure?, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 133 din 09.02.2021. A intrat ?n vigoare la 09.02.2021Ordinul nr. 104/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0276 Albe?ti, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 129 din 08.02.2021. A intrat ?n vigoare la 08.02.2021Ordinul nr. 105/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0234 St?nca ?tef?ne?ti, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 131 din 09.02.2021. A intrat ?n vigoare la 09.02.2021Ordinul nr. 106/2021 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0417 Manoleasa, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n Mof I nr. 132 din 09.02.2021. A intrat ?n vigoare la 09.02.2021Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 148/2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 257/2010 de stabilire a unui program de reevaluare a aditivilor alimentari autoriza?i ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind aditivii alimentari (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 44 din 09.02.2021. Va intra ?n vigoare la 01.03.2021....................................Proiecte de acte normative Mar?i, 09 Februarie 2021 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desf??oar? activit??i ?i servicii ?n domeniul ?ns?m?n??rilor artificiale la animaleCet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:?politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ………………….INTERNEAsocia?ia For?a Fermierilor ?i cere premierului Florin C??u s? asigure ?n buget banii pentru desp?gubirile de secet?! Ramona Dasc?lu - 9 februarie 2021 Acordarea desp?gubirilor de secet? fermierilor rom?ni, unul dintre obiectivele pe termen scurt ale Asocia?iei For?a Fermierilor! Cea mai nou? organiza?ie din mediul asociativ agricol – Asocia?ia For?a Fermierilor ?i solicit? premierului Florin C??u suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) astfel ?nc?t s? fie asigurat? suma de un miliard de lei pentru acordarea desp?gubirilor de secet? pentru culturile de prim?var? aferente anului 2020.”Asocia?ia For?a Fermierilor, cea mai nou? organiza?ie din mediul asociativ agricol, solicit? suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) cu un miliard de lei pentru acordarea desp?gubirilor de secet? pentru culturile de prim?var? aferente anului 2020. ?n aceast? perioad?, ?n care proiectului Legii Bugetului de Stat va intra ?n dezbatere public?, deciden?ii politici trebuie s? ?n?eleag? c? sectorul agroalimentar este una dintre pu?inele ramuri economice care vor putea asigura o cre?tere a PIB ?n 2021. Fermierii Rom?niei fac un apel c?tre premierul Florin C??u pentru acordarea acestor desp?gubiri de secet?, din bani publici, pentru c?, la aceast? or?, nu exist? un sistem de asigur?ri func?ional care s? acopere aceste riscuri. Prin urmare, Asocia?ia For?a Fermierilor consider? c? acest sprijin de la buget este, de fapt, o investi?ie ?i nu o ?poman?”, nu vorbim de un ajutor social”, informeaz? Agerpres. Vlad Macovei, pre?edintele Asocia?iei For?a Fermierilor, a explicat c? investi?ia guvernamental? de un miliard de lei va genera, ?n doar c?teva luni, aproximativ 4-5 miliarde de lei ?n produc?ie agricol? suplimentar?, adic? ?n jur de un miliard de euro.”Dac? Guvernul va investi un miliard de lei ?n fermele din Rom?nia care au fost afectate de secet?, banii respectivi se vor duce imediat ?n economia real?. Fermierii vor putea s? ??i sus?in? cheltuielile pentru asigurarea produc?iei agricole ?n 2021, mai ales c? se anun?? un an bun din punct de vedere agrometeorologic. Din analiza intern? a noastr? la nivel de asocia?ie, investi?ia guvernamental? de un miliard de lei va genera, ?n doar c?teva luni, aproximativ 4-5 miliarde de lei ?n produc?ie agricol? suplimentar?, adic? ?n jur de un miliard de euro. Dac? lu?m ?n calcul ?i efectul pe orizontal?, cu siguran?? valoarea desp?gubirilor acordate vor fi recuperate, prin taxe ?i impozite, p?n? la finalul acestui an. ?n plus, exporturile generate din plusul de produc?ie vor putea sus?ine balan?a comercial? a Rom?niei ?i cursul de schimb leu-euro”, a declarat Vlad Macovei, pre?edintele Asocia?iei For?a Fermierilor. Asocia?ia For?a Fermierilor este o organiza?ie profesional? recunoscut? legal, ?nfiin?at? ?n luna octombrie 2020, care militeaz? pentru drepturile ?i interesele legitime ale sectorului agroalimentar din Rom?nia. Aceasta ??i propune s? ob?in? o voce unitar? a fermierilor din Rom?nia, indiferent de domeniul de activitate ?i de m?rimea fermei.Membrii Asocia?iei For?a Fermierilor sunt fermieri activi, dinamici, de toate v?rstele, din toate regiunile ??rii, at?t din sectorul vegetal c?t ?i zootehnic. Obiectivele pe termen scurt ale Asocia?iei For?a Fermierilor ?n dialogul cu autorit??ile publice centrale sunt: acordarea desp?gubirilor de secet? ?i transparentizarea consult?rilor MADR cu mediul asociativ prin transmiterea ?n direct, integral, a tuturor discu?iilor, pe pagina de Facebook a MADR.?l mai prostim o dat? pe fermierul rom?n! februarie 9, 2021 agrimanet Un cresc?tor australian de bovine a ob?inut 500.000 de dolari de la Microsoft pentru carbonul organic din sol. Presa de specialitate d?mbovi?ean? face reclam? unei anumite companii ce vrea s? ?cumpere” certificate de carbon de la fermieri. Nu prea pricep cum vine treaba cu cump?ratul, dac? fermierul rom?n va avea un cost de ?nrolare ?n program de 100€/lun?! B?, eu m-am s?turat ca danezii s? ne ia de fraieri! Cel pu?in ?n Ialomi?a au pus m?na pe mii de hectare, ?n sectorul cre?terii porcului sunt campioni, mai ales la desp?gubirile pentru pesta porcin? african?! Ia uita?i, b?i b?ie?i, cum alte companii, MARI, pl?tesc pentru carbonul sechestrat ?n sol! Nu pun pe ?prostul” de fermier rom?n s? pl?teasc? pentru programul lui pe?te, ci dau bani pentru certificatele de carbon!Gigantul Microsoft a lansat un nou parteneriat cu ferma australian? Wilmot Cattle Company, aceasta urm?nd s? intre?ina vitele ?n stabula?ie liber?, pe p??une, pentru a compensa amprenta de carbon a Microsoft.Se ?n?elege c? Microsoft va cump?ra credite de carbon ?n valoare de jum?tate de milion de dolari de la firma din New South Wales ca parte a tranzac?iei.Etes una dintre cele mai tranzac?ii cu emisii de carbon din sol din Australia.?n timp ce detaliile complete ale tranzac?iei nu au fost ?nc? dezv?luite, potrivit publica?iei agricole australiene ?The Land”, pre?ul pl?tit este egal cu pre?ul actual al contractului pentru unit??ile de credit australiene pentru carbon.Cel mai recent raport trimestrial de pia?? al Unit??ii de Credit Australian pe Carbon stabile?te pre?ul spot pentru 30 iunie 2020, la 15,85 USD (AUD). Este echivalentul a 8,89 GBP (GBP) sau 10,13 EUR (EUR).Potrivit The Land, creditele vin sub forma a peste 40.000 de tone de carbon din sol sechestrat, pe care Wilcot a reu?it s? ?l realizeze prin ?gestionarea ra?ional? a p??unatului”.Nu este primul interes manifestat de fondatorul Microsoft, Bill Gates, ?n agricultur?. Un raport al SUA publicat la ?nceputul acestui an a dezv?luit c? antreprenorul tehnologic este cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din SUA, dup? ce a cump?rat 242.000 acri ?n 18 state.?Progresul nu necesit? doar un obiectiv ?ndr?zne?, ci un plan detaliat”Microsoft estimeaz? c? emisiile sale de carbon se ridic? la aproximativ 16 milioane de tone pe an.?n urm? cu un an, Microsoft ?i-a anun?at angajamentul de a fi negativ cu carbon p?n? ?n 2030 ?i, p?n? ?n 2050, de a elimina din mediu tot carbonul emis de companie, fie direct, fie prin consumul de energie electric?.De asemenea, firma s-a angajat s? investeasc? 1 miliard de dolari (USD) ?ntr-un fond de inovare climatic?.Vorbind la acea vreme, un purt?tor de cuv?nt al Microsoft a spus: “De?i lumea va trebui s? ajung? la zero-zero, cei dintre noi care ne permitem s? ne mi?c?m mai repede ?i s? mergem mai departe ar trebui s? o facem”.?Recunoa?tem c? progresul necesit? nu doar un obiectiv ?ndr?zne?, ci un plan detaliat. Dup? cum este descris mai jos, lans?m ast?zi un program agresiv pentru reducerea emisiilor de carbon cu mai mult de jum?tate p?n? ?n 2030, at?t pentru emisiile noastre directe, c?t ?i pentru ?ntregul nostru lan? de aprovizionare ?i valoare.?Vom finan?a par?ial acest lucru prin extinderea taxei noastre interne de carbon, ?n vigoare din 2012 ?i crescut? anul trecut, pentru a ?ncepe s? percepem nu numai emisiile noastre directe, ci ?i cele din lan?urile noastre de aprovizionare ?i valoare.”Cum functioneazaTranzac?ia a fost intermediat? de Regen Network, o companie de start-up ag-tech. Creditele de carbon pentru sol, cunoscute sub numele de credite CarbonPlus Grassland, ajut? la recompensarea administratorilor de terenuri australieni pentru sechestrarea carbonului ?i a administr?rii ecologice a terenurilor lor de ferm?.Schema de credite m?soar? carbonul organic al solului prin teledetec?ie, permi??nd reduceri semnificative ale costurilor de monitorizare, men?in?nd ?n acela?i timp un nivel ridicat de rigoare ?tiin?ific? ?i precizie de m?surare.De asemenea, stimuleaz? o serie de alte beneficii, cum ar fi s?n?tatea ecosistemelor, bun?starea animalelor ?i s?n?tatea solului.Wilmot Cattle CoWilmot Cattle Company are sediul ?n districtul New England din nordul NSW, Australia. ?n prezent este alc?tuit din dou? propriet??i.Cele dou? propriet??i sunt gestionate separat, dar func?ioneaz? ?n cooperare ?i sunt complementare una cu cealalt?, cu un amestec de ?ntreprinderi de reproducere, comercializare ?i finisare.Practicile de p??unat gestionate pot inversa degradarea terenului, pot ?mbun?t??i sechestrarea net? a carbonului ?i ?mbun?t??i calitatea solului ?i a vegeta?iei.Ca rezultat, ferma a reu?it s?-?i m?reasc? concentra?ia de carbon organic din sol prin p??unat prin rota?ie p?n? la 4,5%.ZF Agropower 2021. ?Printr-un program na?ional, subven?ionat din fonduri europene ?i guvernamentale, ?n 10 ani putem s? avem iriga?ii care s? func?ioneze pe 3 mil. ha. F?r? iriga?ii e un risc imens s? investe?ti“ 09.02.2021, Florentina Ni?u Contribu?ia agriculturii la PIB poate fi dublat?, produc?iile se pot dubla ?n 2-3 ani dac? se iau m?suri concrete.Seceta pedologic? din anul agricol 2020 a ar?tat, din nou, fragilitatea Rom?niei c?nd vine vorba de ap?rare ?mpotriva condi?iilor meteorologice nefavorabile.De?i resursa de ap? nu este o problem? pentru fermierii rom?ni ?i nici banii pentru dotarea cu echipamente de irigat, ei se lovesc de lipsa infrastructurii sau infrastructura precar? pentru iriga?ii, care ar putea fi pus? la punct ?ntr-un deceniu dac? se investe?te masiv ?n ea.?Este nevoie de un program na?ional de iriga?ii, un plan clar ?i continuitate ?n legisla?ie. Pe l?ng? acestea, avem nevoie ?i de educa?ie. Agricultura este un domeniu foarte important ?i ?i-ar putea dubla contribu?ia la PIB ?n foarte pu?in timp dac? s-ar lua m?suri care s?-i poat? debloca poten?ialul. Am putea dubla produc?iile ?n 2-3 ani dac? am folosi tehnologii ?i dac? am avea iriga?ii“, a spus Mihai Haraga, proprietar ?i pre?edinte al grupului Semtop din Ia?i, specializat ?n produc?ia de semin?e.El a fost prezent ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, a anun?at anul trecut investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii de circa 6,5 miliarde de euro, apreciat? de fermieri ca fiind ?o sum? important?, dar nu suficient?“.Jude?ul Ia?i, acolo unde Semtop ??i desf??oar? activitatea, a fost afectat puternic de secet? de anul trecut, ?ns? grupul are 7.000 de hectare amenajate cu sisteme noi de iriga?ii, din cele 8.000 de hectare pe care le exploateaz?, ?n care a investit 17 milioane de euro.?Am reu?it s? ne atingem produc?iile planificate la majoritea hibrizilor de porumb ?i de floarea-soarelui pe care i-am avut ?n produc?iile de s?m?n??. F?r? iriga?ii nu am fi reu?it s? ne atingem obiectivele, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n cazul mai multor fermieri din zon?, care nu au avut acces la iriga?ii“, a explicat Haraga.El sus?ine c? ?n perioada comunist? Rom?nia iriga ?ntre 2,5 ?i 3 milioane de hectare anual, iar suprafe?ele mari amenajate pentru iriga?ii au fost pierdute dup? 1990 pentru c? fie nu s-a mai investit ?n mentenan??, fie sistemele au fost l?sate ?n paragin?, fie au fost descompletate.?De altfel, Gheorghe L?mureanu, proprietarul companiei Agroterra, care cultiv? cereale, dar are ?i activit??i de agroturism, antreprenor ce lucreaz? de 46 de ani ?n agrobusiness, afirm? c? p?n? ?n 2004 irigarea ?n Rom?nia se f?cea ?n mod controlat, din septembrie p?n? ?n martie, astfel ?nc?t s? fie ?n permanen?? ap? ?n sol, fapt ce ajuta culturile.?Iriga?iile creeaz? plusvaloare, dar nu ?n anul ?n care precipita?iile sunt minime. Schimb?rile climatice sunt dure, dar trebuie s? lu?m m?suri care s? combat? acest flagel. Dac? vom continua a?a, ?n 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea gr?ului ?i porumbului necesare pentru oameni ?i animale“, explic? fermierul.Pentru anul trecut, Comisia European? estimeaz? o sc?dere a produc?iei rom?ne?ti de cereale de peste 40%.L?mureanu men?ioneaz? c? ?nainte de 1990, ?n jude?ul Constan?a din 560.000 de hectare exploatete se irigau 475.000 de hectare, ?ns? atunci ?i costul pentru a uda era mai mic. ?Acum, pre?ul apei este dat 95% de energia electric?. Eu ridic apa de la 80 de metri diferen?? de nivel ?i m? cost?, cu propria sta?ie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.“Pentru un sist de iriga?ii nou se investesc ?ntre 2.000 ?i 4.500 de euro pe hectar, iar fermierii ar investi din surse proprii, ar face ?i ?mprumuturi bancare, pentru c? ?b?ncile ?i-au schimbat punctele de vedere fa?? de agricultur? ?i ne dau credite“, ?ns? este nevoie ?i de sprijin din partea statului, men?ioneaz? el.?Investi?iile ?n iriga?ii trebuie ?ncurajate ?i sus?inute de stat. C?te miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga, daca sistemele de iriga?ii ar fi func?ionat? Este o sum? mult mai mare dec?t ar fi fost investi?iile s? punem ?n func?iune sistemul de iriga?ii ?i pentru a furniza ap? graturit? la plant?, nu la pomp?“, adaug? ?i Mihai Haraga.Acesta afirm? ca anul trecut a f?cut 8 ud?ri pentru culturile pe care le are, iar o udare pentru un hectar l-a costat ?ntre 400 ?i 500 de lei. La un cost mediu de 450 de lei, cheltuielile totale cu udarea celor 7.000 de hectare ale companiei se ridic? la 25 de milioane de lei, conform calculelor ZF.Ciulei Torian, pre?edintele Organiza?iei Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii din Tecuci, format? din peste 3.000 de membrii, care au circa 4.500 de hectare cultivate cu cereale, crede c? este nevoie de o mai bun? organizare, iar investi?iile ?n iriga?ii ar trebui s? se fac? ?n anii ploio?i. ?Degeaba ?i dai bani pompierului c?nd i-a luat foc casa, trebuie f?cute investi?ii ?n timp ?i sus?inute.“?El men?ioneaz? c? are ?n derulare cinci proiecte de investi?ii ?n cinci sta?ii de pompare, a c?ror valoare total? este de 5 milioane de euro. ?Reu?esc s? schimb pompe, motoare, instala?ia electric?, s? fac automatizare, dar ?n c?mp ?nc? nu am reu?it s? duc apa ?i trebuie s? g?sesc alt? surs? de finan?are pentru conducte, hidran?i, repara?ii, c?ci am ?i avarii. Am o sta?ie la care am ?nceput investi?ia ?n 2017, ?ns? termin abia anul acesta din cauza birocra?iei.“?Sunt bani, dar ajungem ?napoi la birocra?ie. Ar trebui stabilit prin legisla?ie ca aceste proiecte s? fie f?cute ?ntre ciclurile agricole (septembrie – martie) sau ?n maximum doi ani. Nu po?i s? stai 5 ani cu conducte pe c?mp. (...) Printr-un program clar, dac? domeniul este declarat de interes na?ional, subven?ionat 100% din fonduri europene ?i guvernamentale, ?n zece ani avem iriga?ii care s? func?ioneze pe 3 milioane de hectare. F?r? iriga?ii este un risc imens s? investe?ti, mai ales culturi seminciere“, a ad?ugat Mihai Haraga. Gheorghe L?mureanu crede c?, cel pu?in ?n jude?ul Constan?a, dac? sunt sus?inute investi?iile ?n iriga?ii, ?n 4-5 ani ar putea fi irigat? 60-70% din suprafa?a total? ?i ?n al?i 6-7 ani ar putea ajunge la 90%. ?Orice suprafa?? amenajat? pentru iriga?ii este un bun c??tigat.“?Toat? europa se zbate s? cumpere gr?ul rom?nesc, avem p?m?nt de bun? calitate, dar el trebuie ?ntre?inut. (...) Putem hr?ni de 3-4 ori popula?ia ??rii dac? este nevoie“, precizeaz? antreprenorul. ?Mihai Haraga, proprietar ?i pre?edinte Semtop? Din cele 8.000 de hectare pe care le exploat?m ?n cadrul grupului, 7.000 de hectare le avem amenajate cu sisteme noi de iriga?ii, cu ajutorul c?rora am reu?it s? ne atingem produc?iile planificate ?n 2020.? Investi?iile ?n iriga?ii trebuie ?ncurajate ?i sus?inute de stat. C?te miliarde de euro au pierdut fermierii care ar fi putut iriga dac? sistemele de iriga?ii ar fi func?ionat? Este o sum? mult mai mare dec?t ar fi fost investi?iile s? punem ?n func?iune sistemul de iriga?ii ?i pentru a furniza ap? gratuit? la plant?, nu la pomp?.? Pentru un sistem de iriga?ii nou se investesc ?ntre 2.000 ?i 4.500 de euro pe hectar. Sunt bani pentru iriga?ii, dar ajungem la birocra?ie. Eu cred c? ar trebui stabilit prin legisla?ie ca aceste proiecte s? fie f?cute ?ntre ciclurile agricole (septembrie – martie) sau ?n maximum doi ani. Nu po?i s? stai 5 ani cu conducte pe c?mp.? Eu cred c? printr-un program clar, dac? domeniul este declarat de interes na?ional, subven?ionat 100% din fonduri europene ?i guvernamentale, ?n zece ani avem iriga?ii care s? func?ioneze pe 3 milioane de hectare.?Gheorghe L?mureanu, proprietar Agroterra? Noi am irigat anul trecut 400 ha din cele 1.500 pe care le lucr?m, am irigat din 1 aprilie p?n? pe 1 noiembrie, un mare efort, greu de suportat. Irigatul este pentru a completa necesarul de ap?, nu pentru a asigura ?ntreaga cantitate de ap?.?? ?nainte de 1990, ?n jude?ul Constan?a din 560.000 de hectare lucrate se irigau 475.000 de hectare, pentru c? noi eram la polul secetei. Atunci aveam 2.500 lei salariu ?i 1.000 de metri cubi de ap? costau 18 lei, iar acum nu ne permitem s? pl?tim apa, pentru c? e foarte scump?. Pre?ul apei e dat 95% de energia electric?. Eu ridic apa de la 80 metri diferen?? de nivel ?i m? cost?, cu propria sta?ie de pompare, 400 de lei/hectar la o udare.? B?ncile ?i-au schimbat punctele de vedere fa?? de agricultur? ?i ne dau credite. Putem produce ?i hr?ni de 3-4 ori popula?ia ??rii dac? e nevoie.? Iriga?iile creeaz? plusvaloare, dar nu ?n anul ?n care precipita?iile sunt minime. Schimb?rile climatice sunt dure, dar trebuie s? lu?m m?suri care s? combat? acest flagel. Dac? vom continua a?a, ?n 2-3 ani vom ajunge la neasigurarea gr?ului ?i porumbului necesar pentru oameni ?i animale.? ?n 4-5 ani, 60-70% din suprafa?a jude?ului Constan?a ar putea fi irigat? ?i ?n al?i 6-7 ani am putea ajunge la 90%, c?t se iriga alt?dat? ?n acest jude?. Orice suprafa?? amenajat? pentru iriga?ii este un bun c??tigat.?Ciulei Torian, pre?edinte OUAI Tecuci? ?nainte de 1990 se iriga ?i c?nd ploua ?i doar c?nd apa dep??ea 20 de litri pe metru p?trat se oprea, se iriga din martie p?n? ?n noiembrie ?i se ob?ineau sporuri foarte mari la produc?ii.? Noi avem 5 sta?ii de pompare pe un canal de 21 de kilometri ?i pe vremuri erau 19 sta?ii. Resursa de ap? nu este o problem? pentru noi, problema noastr? este costul energiei. Eu am pl?tit 500 de lei/1.000 de metri cubi de ap?. La 5-6 ud?ri, costul este foarte mare ?i irig?m doar culturile rentabile.? Investi?iile ?n iriga?ii ar trebui s? se fac? ?n anii ploio?i, dar noi suntem ca pompierii. Degeaba ?i dai pompierului bani c?nd i-a luat foc casa. Trebuie f?cute investi?ii ?n timp ?i sus?inute.?? Pentru a conserva mai bine apa ar trebui s? ?mbun?t??im randamentul canalului de aduc?iune. Acum, canalul are un randament de sub 50%. Func?ion?m cu agregate din 1980, trebuie repara?ii complete.ZF Agropower 2021. C?lin Musc?, proprietar Pork Prod: Statul ?ncurajeaz? mediocritatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce ?nseamn? ajutorul statului ?n privin?a dezvolt?rii industriei agroalimentare. Pandemia de COVID-19 a scos la iveal? faptul c? mai mul?i rom?ni lucreaz? ?n abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este ?ntre 1.000 ?i 2.000 de euro , 08.02.2021, Florentina Ni?u Musc?, proprietarul companiei Pork Prod din jude?ul Arad, care cre?te anual 85.000 de porci ?n trei ferme, sus?ine c? ?n industria agroalimentar? este deficit de for?? de munc? calificat? ?i este nevoie de investi?ii ?n specializarea personalului, f?cute at?t de ?angajatori, c?t ?i de reprezentan?ii statului.?Avem nevoie de investi?ii ?n a ?nv??a oamenii s? munceasc?, ?n ?colarizare. Avem nevoie de tehnicieni, avem nevoie de tractori?ti, avem nevoie de m?celari, avem nevoie de personal calificat. (...) Statul ?ncurajeaz? mediocritatea sau nemunca. Sunt sceptic vizavi de ceea ce ?nseamn? ajutorul statului ?n privin?a dezvolt?rii industriei agroalimentare“, a spus C?lin Musc? ?n cadrul emisiunii ZF Agropower, sus?inut? de Banca Transilvania.Pandemia de COVID-19 a scos la iveal? faptul c? mai mul?i rom?ni lucreaz? ?n abatoarele din Anglia sau din Germania, unde salariul este ?ntre 1.000 ?i 2.000 de euro. C?lin Musc? spunea anterior c? ?n compania sa un m?celar c??tig? ?ntre 3.500 ?i 4.000 de lei (p?n? ?n 850 de euro) la un program de 8 ore.?n 2019, num?rul de angaja?i cu carte de munc? din agricultur? a fost estimat la 250.000, iar circa 2 milioane lucreaz? ?n agricultura de subzisten??. ?n industria alimentar? lucreaz? circa 170.000 de persoane.Conform Eurostat, peste 20% din popula?ia Rom?niei lucreaz? ?n agricultur? ?i, cu toate acestea, exist? un deficit de personal de 10%.Spre exemplu, ?n data de 2 februarie era postat un anun? pe platforma OLX prin care se c?uta tehnician veterinar pentru o ferm? de vaci de carne din jude?ul Vrancea, cu posibilitatea de cazare ?n ferm?. ?n aceea?i zi, pe grupul ?Angajez ?n agricultur? ?i ?n domeniul alimentar din Rom?nia“ de pe Facebook, crama Villa Vinea din jude?ul Mure? ??i c?uta ?lucr?tori agricoli permanen?i, califica?i sau necalifica?i, ca ?i tractori?ti“.C?lin Musc? afirm? c? este convins de faptul c? industria alimentar? se poate dezvolta, c? produc?torii ??i doresc asta, exist? capacitate pentru valorificarea produc?iei primare, ?ns? produc?torii au nevoie s? se integreze ?i au nevoie ca statul s? investeasc? ?n educa?ie.?Am f?cut o investi?ie de 10 milioane de euro ?ntr-o nou? linie de produc?ie ?i m-a determinat s? o fac convingerea c? ne vom trezi, c? este foarte important ceea ce consum?m. ?n Rom?nia, are poten?ial at?t ?n cre?terea porcilor, c?t ?i tot ceea ce ?nseamn? zootehnie ?i, ?n plus, mi se pare normal ca noi, cei care suntem pe pia??, s? cre?tem ?i s? reu?im s? acoperim consumul intern“, a precizat antreprenorul.Din 2017, de c?nd Rom?nia se confrunt? cu pesta porcin? african?, produc?torilor rom?ni le-a fost retras? ?tampila oval?, care atesta c? produsele sunt sigure din punct de vedere sanitar, ?i nu mai pot exporta carne de porc. ??n urm?torii cinci ani vom r?m?ne la acela?i nivel, dac? nu se va duce c?tre 20-30 de ani, din cauza modului ?n care autorit??ile au ales s? gestioneze evolu?ia virusului pestei porcine africane, care este una dintre cele mai mari probleme ale Rom?niei.“Musc? adaug? c? vede posibilitatea de export a produselor agroalimentare rom?ne?ti, numai ?prin eforturile produc?torilor, ?pentru c? statul nu ne ajut? dec?t sporadic“.Compania Pork Prod a ?nregistrat ?n 2019 o cifr? de afaceri de 21 de milioane de lei, la nivelul anului precedent, potrivit datelor publice.?Investi?i ?n Rom?nia! Holde Agri Invest preg?te?te un proiect de iriga?ii cu care vrea s? ajung? p?n? la 3.000 de hectare ?i cump?r? un siloz de 6.000 de tone, 09.02.2021, Alex Ciutacu ? Compania vrea s? achizi?ioneze mai multe ferme ?i este ?n negocieri cu fermieri care au ?ntre 500 ?i 4.000 de hectare. ??Holde preg?te?te un buget de 500.000 de euro pentru a investi ?n startup-uri agritech.Produc?torul de cereale Holde Agri Invest preg?te?te un proiect-pilot de iriga?ii de peste 200 de hectare, ?n vederea realiz?rii unui proiect amplu care va cuprinde aproape 3.000 de hectare, a explicat Iulian C?rciumaru, pre?edinte al Consiliului de Administra?ie, Holde Agri Invest, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat ?n parteneriat cu CEC Bank.???ncepem un proiect-pilot de aproximativ 200 ha. Ulterior, ?n trei ani vrem s? ajungem la o suprafa?? de 2-3.000 ha de teren irigat, ceea ce va avea un impact enorm ?n predictibilitatea rezultatelor ?i ?n productivitatea terenului. Acest proiect va fi realizat din fonduri proprii, capital atras at?t debt, c?t ?i equity, dar cu siguran?? ne uit?m la toate oportunit??ile de atragere de fonduri, inclusiv europene ?i fonduri publice“, a declarat Iulian C?rciumaru.?Iriga?iile reprezint? o problem? presant? pentru pia?a local?, ?n special ?n perioade mai secetoase. ?n acest context, fermele au ?nceput s? g?ndeasc? proiecte de iriga?ii.??Scopul proiectului-pilot este s? reu?im s? ?n?elegem mult mai bine impactul iriga?iilor, at?t opera?ional c?t ?i din punctul de vedere al rezultatelor financiare, ?i c?t de bine se va amortiza aceast? investi?ie ?n timp“.?Holde Agri Invest a ajuns la suprafe?e de circa 9.200 ha, ?n contextul ?n care ?n 2020 a cump?rat Agromixt Buciumeni din C?l?ra?i, iar acum este ?n proces de finalizare pentru preluarea unei ferme din Videle – care este inclus? deja ?n Holde Agri Invest din punct de vedere opera?ional.?Compania este implicat? ?n cultura mare ?i de?ine ?n prezent un siloz de 10.000 de tone ?n Teleorman. Una dintre direc?iile de investi?ii vizeaz? achizi?ia unui nou siloz.??Este important s? avem ?i partea de stocare foarte bine pus? la punct. Aveam deja un siloz l?ng? Teleorman ?i suntem ?n curs de a finaliza achizi?ia unui alt siloz de 6.000 de tone l?ng? Agromixt. Pe m?sur? ce cre?tem suprafa?a vom ?ncerca s? men?inem o pondere important? din cultur? acoperit? ?i de stocare (...) Pre?ul pentru siloz este de circa 50-60 de euro pe ton?, ?n contextul ?n care este un siloz care are deja 10-12 ani vechime“.?Holde Agri Invest este listat? la Bursa de la Bucure?ti, unde are o capitalizare de peste 74 milioane lei, ?i preg?te?te o majorare de capital de circa 20 de milioane de lei. ?n continuare, compania este ?n negocieri pentru achizi?ia de noi ferme, ?ntruc?t vrea s? ajung? la o suprafa?? de 30.000 ha ?n trei ani.?Suntem ?n discu?ii cu mai multe ferme, ferme mai mici cu suprafe?e chiar ?i de la 500 ha, dar ?i ferme de 2.500-3.000-4.000 ha. Nu pot da detalii, sunt ferme relativ ?n proximitatea celor pe care deja le lucr?m, ?ncerc?m s? nu ne dep?rt?m cu mai mult de 100-150 km de nucleele pe care deja le-am format“.?Compania nu a publicat ?nc? rezultatele finale pentru 2020, dar dup? primele nou? luni avea o cifr? de afaceri consolidat? de 26 de milioane de lei ?i un profit net de 1,5 milioane de lei. La acel moment estima afaceri de 40-45 milioane de lei pentru ?ntreg anul 2020 ?i un profit opera?ional de 4-6 milioane lei. Rezultatele finale vor fi publicate ?n mai pu?in de o lun?.?Totodat?, compania a propus ac?ionarilor aprobarea unui buget de 500.000 de euro, bani pe care vrea s? ?i investeasc? ?n startup-uri agritech ?n perioada 2021-2023. Holde Agri Invest este deja ac?ionar minoritar ?n startup-ul Agrocity – care a furnizat arhitectura de software ERP pentru fermele companiei.??Sunt startup-uri cu care putem avea multe sinergii, le putem da acces la o infrastructur? pe care o avem deja. ?i noi putem ?nv??a multe de la ei. Implicit, ?i investi?ional pentru Holde este o expunere pe o clas? de active care poate avea un randament exponen?ial ?n viitor, ?ntr-un interval de 5-7 ani“.?(P) Oportunitate de investi?ie ?n pachet de propriet??i din sectorul agri-industrial, ?n regiunea Moldovei, 09.02.2021, Activele vor fi valorificate ?n bloc, prin licita?ie public? competitiv? cu pre? ?n urcareAdministrator judiciar cu sediul ?n Bucure?ti scoate spre valorificare pachet de active ?n domeniul agri-industrial, ?n regiunea Moldovei. Este vorba despre o ferm? zootehnic? situat? ?n comuna Vere?ti, jud. Suceava ?i o fabric? de nutre?uri, din comuna Leorda, jud. Boto?ani.Ferm? zootehnic? propus? spre valorificare este compus? din dou? loturi de teren ?n suprafa?? de 91.883 mp ?i 135.571 mp ?i cl?dirile aferente. Proprietatea, situat? la periferia localit??ii Vere?ti, jud. Suceava, ?ntr-o zon? dezvoltat? din punct de vedere urbanistic ?i industrial, cu spa?ii de produc?ie, ferme, ?i spatii industrial-agricole, ofer? acces direct la drumul jude?ean DJ290. Parte din construc?iile aferente propriet??ii au fost modernizate ?i retehnologizate, iar dimensiunea terenului ?i pozi?ionarea geografic? a activului permit investitorilor s? dezvolte proiecte ?n domeniul industrial, comercial sau reziden?ial, ?n func?ie de preferin?e. de-al doilea activ parte din pachetul oferit spre v?nzare este o fabric? de nutre?uri care const? ?ntr-un teren ?n suprafa?? total? de 13.717 mp, ?i este situat? ?n extravilanul comunei Leorda, Jude?ul Boto?ani, la cca 1,5 km de DN 29B, cu acces indirect din strada principal?. Fabrica este propus? spre valorificare ?mpreun? cu toate echipamentele ?i instala?iile aferente, aflate ?n stare func?ional? ?i cu o capacitate de produc?ie care se ridic? la 20 tone pe or? ?i 50.000 tone pe an. de pornire al licita?iei este de 40.701.242 Lei, f?r? TVA., iar licita?ia va avea loc ?n data de 16.02.2021, ora 15:00, la sediul administratorului judiciar din Bucure?ti, str. Gara Her?str?u nr. 4, Green Court et. 3, Sector 2. Documenta?ia de ?nscriere la licita?ie va trebui depus? p?n? la ora 15:00 a ultimei zilei lucr?toare anterioare ?edin?ei de licita?ie.Cei interesa?i pot ob?ine date suplimentare ?i informa?ii pe platforma de v?nz?ri a administratorului judiciar sales.citr.ro /Bun c?utatTAGRO ?i NUTRIMOLD, la telefon 0721.331.854 sau la adresa de e-mail ?erban.ar?boaei@citr.ro.?Nu vinde, dar pl?te?te! Casa de Comer? Unirea, companie de?inut? de stat, trebuie s? pl?teasc? desp?gubiri fo?tilor angaja?i 08 feb, 2021 | Alina Stanciu | Cu activitatea sistat? ?n noiembrie anul trecut, odat? cu ?nchiderea celor dou? magazine pe care le opera, Societatea Na?ional? Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar Unirea S.A., o companie de?inut? integral de c?tre Ministerul Agriculturii, este obligat? s? ??i reangajeze un fost salariat ?i s? ?i pl?teasc? salarii din urm?, cu sporuri, pentru c? l-a concediat nelegal. Al?i 14 fo?ti angaja?i au dat compania ?n judecat? din acela?i motiv. 14 fo?ti angaja?i ai S.N. Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar Unirea S.A., companie de?inut? 100% de c?tre Ministerul Agriculturii prin care se dorea crearea unei re?ele de magazine unde produc?torii locali s? ??i poat? vinde marfa, au contestat ?n instan?? decizia de concediere ?i pot, ?n caz de c??tig, s? oblige compania la plata salariilor din urm? dar ?i reangajarea. Exist? ?n acest sens un proces colectiv intentat ?n noiembrie 2020 de Sindicatul Na?ional al Lucr?torilor din Casa Unirea al?turi de alte 11 persoane fizice, printre care ?i primul manager al companiei, Izvoranu Adrian, dar ?i alte trei procese individuale. Exist?, totodat?, ?i o solu?ie definitiv? a instan?ei ?ntr-unul dintre prcesele intentate de un fost angajat. Liviu Cicioc- Apetrei, fost manager de produs, a c??tigat ?n apel procesul cu fostul angajator, astfel c? i s-a ?nlocuit sanc?iunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munc? cu sanc?iunea ? avertisment scris”. ?n plus, instan?a a decis reintegrarea fostului angajat ?n func?ia de?inut? anterior concedierii sale disciplinare ?i a obligat compania s?-i pl?teasc? acestuia o desp?gubire egal? cu salariile indexate, majorate ?i reactualizate ?i cu celelalte drepturi de care acesta ar fi beneficiat, de la data concedierii sale ?i p?n? la reintegrarea sa efectiv? pe post. Totodat?, Casa Rom?n? de Comer? a fost obligat? ?i la plata cheltuielilor de judecat?, de 850 lei pentru prima instan?? ?i al?i 2.380 pentru apel. De ce dau fo?tii angaja?i compania ?n judecat? "Problema a pornit de la faptul c?, la schimbarea Guvernului, Ministerul a decis c? nu este bun proiectul "Casa Unirea". Aceasta f?r? s? fi citit proiectul, s? ?l fi ?n?eles ?i s? se consulte cu produc?torii de legume ?i fructe pentru care s-a facut acest proiect ?i care ne ?ntrebau ?n fiecare zi c?nd d?m drumul. Decizia de ?nchidere a Casei a fost una politic?. Eu am fost un tehnocrat, un specialist ?n management care s-a dus s? ?l ajute pe Daea s? pun? pe picioare proiectul. Am acceptat acest lucru din simplu motiv c? aveam nevoie s? fac proiecte bune. Am lucrat dou? luni, de la 1 august (2019 n.red), de c?nd am primit capitalul social ?i p?n? ?n octombrie c?nd mi s-au luat toate drepturile de semn?tur? (schimbarea oficial? din func?ie a avt loc pe 23 decembrie 2019 n.red), f?r? vreo explica?ie. Or, ?n aceste dou? luni, am reu?it s? facem par?ial programul de investi?ii, achizi?ia depozitului (de la Foc?ani n.red) ?i s? deschidem dou? magazine. Am f?cut dou? magazine ?n trei s?pt?m?ni cap-coad?, pentru c? nu era nimic acolo. Am luat un sediu de banc?, am demolat ?i am mobilat", a explicat pentru Adrian Izvoranu, primul manager al companiei. Acesta sus?ine c?, urmare a procesului intentat companiei, nu vrea s? fie reangajat, dar este parte ?n dosar pentru c? a fost rugat de fo?tii colegi. Cum a c??tigat un fost salariat dreptul de a fi reangajat C?t despre motivele care ar putea duce la c??tigarea procesului, a?a cum s?-a ?nt?mplat ?n cazul lui Apetrei, fostul manager sus?ine c? angaja?ilor li s-au imputat diverse gre?eli minore pentru a putea fi concedia?i. "Eu nu m? reangajez, dar a? vrea s? dau drumul la treab?. Oamenii sunt revolta?i pentru c? i-au concediat ?n mas?, cu nerespectarea procedurilor concedierii colective. S-a spus c? sunt cheltuieli prea mari, dar aceast? problem? se rezolv? cresc?nd veniturile, produc?nd, nu prin concedieri. Nu au venit cu nicio ?mbun?t??ire a proiectului, ci doar cu decizia de a concedia. Oamenii sunt sup?ra?i pentru c? aveau experien??, erau profesioni?ti. ??i f?ceau treaba, dar s-au ?nfiin?at Comisii de Disciplin? care afirmau tot felul de lucruri m?runte, ca de exemplu c? ?nt?zie. A?a au fost concedia?i cei cu experien?? ?i au fost opri?i cei ?n formare. Nu spun c? ace?tia din urm? nu erau buni, eu i-am angajat, dar nu aveau treab? cu comer?ul", mai spune Izvoranu, care d? exemplul unei salariate, absolvent? de filologie, care fusese angajat? pentru c? ?tia foarte multe limbi, ceea ce ar fi ajutat compania ?n demersurile de marketing, pentru elaborarea de oferte. De altfel, ?n motivarea judec?torilor Tribunalului Neam?, prima instan?? care a dat c??tig de cauz? lui Liviu Cicioc-Apetrei, se precizeaz? c? "sub sanc?iunea nulit??ii absolute, nicio sanc?iune disciplinar?, cu excep?ia avertismentului scris, nu poate fi dispus? mai ?nainte de efectuarea anchetei disciplinare prealabile. ?n aprecierea instan?ei, cercetarea prealabil? este realizat? din mai multe etape, respectiv, sesizarea angajatorului ?n leg?tur? cu salariatul care a s?v?r?it o abatere, dispozi?ia angajatorului de a se efectua cercetarea adresat? comisiei disciplinare, convocare ?n scris a salariatului pentru efectuarea anchetei, ?nt?lnirea dintre comisie ?i salariatul ?n cauz?, asigurarea dreptului acestuia la ap?rare ?i ?n final, concretizarea cercet?rii printr un ?nscris (referat, proces – verbal) ?naintat conducerii unit??ii angajatoare. Or, din analiza documenta?iei care a stat la baza emiterii actului sanc?ionator contestat nu rezult? c? pentru toate faptele imputate contestatorului, care au stat la baza stabilirii r?spunderii sale disciplinare, a fost efectuat? o astfel de cercetare prealabil?". Totodat?, instan?a face referire ?i la o absentare nemotivat? a angajatului, dar Tribunalul a re?inut c? aceast? fapt? nu a f?cut obiectul cercet?rii disciplinare efectuate de companie. C?t c??tig? un salariat al Casei Rom?ne de Comer? Agroalimentar Unirea SA Potrivit fostului manager, ?n perioada ?n care a condus societatea, salariul mediu net ?n societate era de aproximativ 3.800 de lei ( ?n condi?iile ?n care, ?n acea perioad?, erau ?i mul?i angaja?i cu studii medii), iar cel mai mare salariu era de 12.000 de lei brut. Din Bugetul de Venituri ?i Cheltuieli al companiei aferent lui 2020, reies cheltuieli cu salariile de 3.840.000 lei.C??tigul mediu lunar pe salariat ajungea, a?adar, la 6.038 de lei. ?n 2020, conform documentului citat, existau 53 de angaja?i ?i se preconiza ca la finele anului vor fi 40. Conform declara?iei de avere, actualul director economic delegat, Eliza Constantinescu, a avut ?n 2020 venituri salariale ?n valoare de 35.170 de lei ( 2.930 de lei pe lun?). La acestea, s-au ad?ugat 68.490 lei (5.707 lei pe lun?) venituri ob?inute tot de la Casa de Comer? Unirea conform unui contract de mandat. De asemenea, directorul general delegat, a c??tigat, de la Casa de Comer? Unirea, conform declara?iei de avere, 26.604 lei conform unui contract de administrare ?i 2.549 de lei din contract de mandat. ?n total, 29.159 de lei, adic? ?n jur de 2.400 de lei pe lun?. Potrivit organigramei afi?ate acum pe site-ul companiei, societatea ar trebui s? aib? ?ntre 26 ?i 43 de angaja?i. Conform planurilor ini?ial, re?eaua de aprozare controlate de Casa Rom?n? de Comer? Unirea ar fi trebuit s? ajung? undeva la 80 de unit??i, parte ?n franciz?. Planul ini?ial- un retailer alimentar controlat de stat pentru produc?torii locali G?ndit de c?tre fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, ca o solu?ie la problema valorific?rii produc?iei realizate de micii fermieri, proiectul "Unirea" a e?uat ?n c?teva luni. Primul magazin din re?ea, Br?nz?rie, ?n fapt un mic aprozar unde se vindeau produse lactate, a fost inaugurat ?n octombrie 2019 la Sibiu, iar cel de al doilea a p?rut, o lun? mai t?rziu, la Bucure?ti. Pe l?ng? re?eaua de magazine/aprozar destinate micilor produc?tori, proiectul "Unirea" era g?ndit, de asemenea, s? sus?in? ?i produc?torii mari care ?i-ar fi putut depozita marfa ?ntr-un depozit cu temperatur? ?i compozi?ie controlate al companiei, dar ?i s? dezvolte bursa de pe?te de la Tulcea ?i a un sistem de valorificare a l?nii. "Este cel mai mare proiect pe care ?i l-a propus MADR ?i pe care l-a lansat pur ?i simplu. Trebuie s? rezolve cea mai important? ?i cea mai grea situa?ie: s? valorifice produc?ia pe care fermierii mici o realizeaz? printr-o munc? grea ?i care nu are o valorificare pentru c? nu exista o asemenea verig?", declara Daea, la acea vreme, ?ntr-o conferin?? de pres?. Magazinele s-au ?nchis ?ns? aproximativ un an mai t?rziu, la finele lui 2020, iar din punct de vedere financiar cifrele din 2019 indic? o pierdere net? de peste 7,1 milioane de lei la o cifr? de afaceri net? de aproximativ 750.000 de lei. Din raport?rile publicate de Ministerul de Finan?e, ?n 2019 compania a avut 22 de angaja?i, dar ini?ial ace?tia au fost aproximativ 60. ?Potrivit Hot?r?rii de ?nfiin?are (933/2018 n.red) a societ??ii, primii doi ani erau pentru organizare. Aveam un plan de afaceri aprobat prin Testul Investitorului Privat Prudent ?i 3 direc?ii de ac?iune: bursa de pe?te de la Tulcea, organizarea unei linii comerciale pentru micii produc?tori, una pentru marii produc?tori ?i valorificarea l?nii. Pentru mici produc?tori, proiectul presupunea crearea unui lan? de magazine. Prcatic, luam marfa din gr?dini ?i o puneam pe raft, ?n mazine aflate pe o ra?? de 30 de km. Nu era nevoie de depozitare intermediar?, iar produsele nu trebuiau s? fie standard, pentru c? acesta era profilul magazinelor. Voiam s? francizez, s? creez un cluster agricol cu 3-4 produc?tori artizanali ?n cooperativ? cu 2-3 magazine pe o raz? de 30 km. C?t despe produc?torii mari, era necesar? crearea de spa?ii de depozitare, colectare, sortare, ambalare ?i livrare. Pentru cei mari, demarasem o tranzac?ie pentru achizi?ia unui depozit de 20.000 de tone la Foc?ani pentru a prelua marfa de la Matca”, a mai explicat pentru fostul manager. ?Scopul Societ??ii Na?ionale "Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar UNIREA" - S.A. ?l constituie, ?n principal, organizarea ?i desf??urarea comer?ului cu ridicata ?i cu am?nuntul, ?n depozite ?i magazine specializate, pie?e ?i t?rguri, cu m?rfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ou? ?i altele asemenea, precum ?i opera?iuni de import-export cu aceast? categorie de m?rfuri. ?n acest scop, Societatea Na?ional? "Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar UNIREA" - S.A. organizeaz? re?ele proprii de achizi?ie, procesare primar? ?i industrial?, precum ?i centre logistice, re?ele de v?nzare ?n ?ar? ?i ?n str?in?tate, se arat? ?n Actul constitutive al societ??ii. Nereguli depistate de corpul de control al MADR Acum, proiectul Casa Unirea st? sub semnul ?ntreb?rii, exist?nd pe rolul instan?elor ?i un proces prin care societatea ?ncearc? s? recupereze banii pe care i-a achitat, urmare a unei promisiuni de v?nzare, societ??ilor Certimpex SRL ?i Certkoop SRL. De la cele dou? entit??i juridice, compania controlat? de stat urma s? achizi?ioneze un depozit la Foc?ani ?i o livad? pe rod de 37 de hectare pentru care s-a f?cut o promisiune de v?nzare pe suma de 9 milioane de lei din care s-a pl?tit 1 milion de euro. Conform clauzelor contractuale, finalizarea contrractului este garantat?, astfel, ?n caz contrar, S.N. Unirea S.A. va pierde acest avans. Potrivit portalului instan?elor de judecat?, odat? cu cele dou? companii, Casa Unirea i-a dat ?n judecat?, ?n acela?i dosar av?nd ca obiect anulare act administrativ, ?i pe Izvoranul Adrian ?i Sava George. Amintim c?, potrivit unui comunicat al MADR din noiembrie 2019, Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Co?ea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comer? pentru produse agroalimentare UNIREA S.A. Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus atunci Corpului de control al ministrului efectuarea unei verific?ri de fond asupra ?ntregii activit??i a Casei de Comer? pentru produse agroalimentare Unirea S.A. Iar concluziile raportului, potrivit presei, au fost urm?toarele: - Mare parte dintre veniturile realizate de S.N. Unirea S.A. au constat ?n investirea celor 93,1 milioane lei (capital social, integral de la bugetul de stat) ?n depozite bancare, ob?in?ndu-se ?n acest fel dob?nzile care constituie 59% din totalul veniturilor; - ?n anul 2019 (p?n? la data de 31.10.2019), pentru a ob?ine 1.000 de lei venit, S.N. Unirea S.A. a cheltuit 3.712 Iei; - Pentru realizarea cifrei de afaceri de 259.340 lei au fost cheltui?i peste 1 milion de lei cu salariile, reprezent?nd astfel de 4 ori mai mult dec?t cifra de afaceri, dar ?i 700.176 lei pentru reclam? ?i publicitate, adic? de 3 ori mai mult cifra de afaceri; - Achizi?ionarea unui obiectiv de investi?ii, const?nd din bunuri mobile ?i imobile, ?n valoare de 9 milioane lei (depozitul de la Foc?ani n.red) ?i plata unui avans echivalent cu un milion de euro, cu clauz? contractual? prin care se garanteaz? finalizarea contractului. ?n caz contrar, S.N. Unirea S.A. - implicit Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - urm?nd s? piard? acest avans. "Depozitul avea toate func?ionalit??ile, cu toate instala?iile ?n func?iune, cu temperatur? ?i compozi?ie aer controlate, sta?ie de sortare cu 9 ie?iri. Avea ?i sortare pe culoare, sta?ie de ambalare, astfel c? produsele se puteau ambala ?n caserol?, plus l?zile aferente, ma?in? cu frig de trasport ?i livad? de 37 de hectare pe care erau cultiva?i diver?i pomi afla?i pe rod de opt ani", a explicat pentru Izvoranu, motivul pentru care compania a promis c? va achiziona acest depozit. Acesta sus?ine c? "nu am v?zut niciun document urmare a controlului (corpului de control al ministerului n.red)'. Ce se va ?nt?mpla cu Casa de Comer? Unirea Actualul director economic delegat, Eliza Constantinescu, a declarat ?n octombrie pentru Agro TV c? "societatea are nevoie de o restartare, ?n sensul cre?rii unui mecanism care s? se adreseze tuturor produc?torilor, nu doar anumitor categorii". "Eu ?ncerc s? le spun tuturor c? aceast? societate nu este de ajutor, ci este o Societate Comercial?, a unui minister, a unui ac?ionar, dar care trebuie s? produc?. Ca ea s? produc? beneficii tuturor, trebuie ca ?i ea s? aib? venituri. De aici pornim. Dac? ini?ial s-au luat ni?te hot?r?ri din care unii au ?n?eles c? e totul gratis, s-a v?zut c? s-a gre?it. Nu poate s? fie gratis, pentru c? banii trebuie s? se ?ntoarc? atunci c?nd investe?ti ?n ceva". Totodat?, potrivit acesteia, ?n viziunea actual? a conducerii, societatea trebuie s? aib? magazine mobile, care s? poat? fi mutate ?n func?ie de sezon. Eliza Constantinescu este fost angajat al BancPost SA Bucure?ti, ?n calitate de director de sucursal?, iar, conform declara?iilor fostul manager Izvoranu, a fost angajat? cu scopul de a ob?ine pentru companie venituri din plasamente financiare. P?n? la publicarea acestui articol, SN Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar Unirea SA nu a r?spuns ?ntreb?rilor referitoare la planurile pentru 2021, rezultatele financiare aferente anului trecut ?i situa?ia litigiilor de munc?. Le vom publicat? de ?ndat? ce vor fi disponibile.Nelini?te pe pia?a cerealelor Mihaela Prevenda Luni, 08 Februarie 2021 Pia?a cerealelor (gr?u, orz, porumb, rapi?? ?i floarea-soarelui) la data de 8 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior ?i analist.GR?UGr?ul rom?nesc a sc?zut ?n privin?a cota?iilor de v?nzare, at?t pentru recolta veche, c?t ?i pentru recolta nou?. ?Gr?ul din recolta veche ??i pierde din intensitate ?n ceea ce prive?te nivelul de pre?, nu din cauza lipsei de interes ?n achizi?ie, ci din cauza contextului generat de mi?c?rile Rusiei. Taxa de export este, de departe, elementul central al contextului de pia?? actual”, precizeaz? analistul Cezar Gheorghe.Cota?iile pentru recolta veche sunt??n jur de?222-224 euro/ton?,??n paritatea de livrare?CPT Constan?a,?pentru calitate?77 MH?(mas? hectolitric?) ?i baza?12% protein?. ?n ?ar?, cobor?rea pre?ului a generat nelini?te, sus?ine consultantul Casei de Trading a Fermierilor. ?Foarte mul?i fermieri cu stocuri de gr?u ?ntre 100 ?i 500 de tone ?ncearc? valorificarea la nivelurile anterioare c?tre cump?r?tori. Discut?m aici despre pia?a intermediar?, compus? din juc?tori cu arie de desf??urare jude?ean?. V?nz?torii mizeaz? ?n continuare pe 1.000 lei/ton?, ?n timp ce cump?r?torii ofer? 950 lei/ton?.?Tranzac?iile sunt ?ns? pur speculative din punctul de vedere al cump?r?torilor zonali, miza lor fiind generarea unui nou v?rf de cre?tere ?n viitorul apropiat”, arat? Cezar Gheorghe.Pentru recolta nou?, pre?urile, la nivel de?Port Constan?a,?revin ?n jurul valorilor de?187 euro/ton?, minus 4-7 euro/ton? (900-910 lei/ton?)?pentru calitatea?gr?u furaj. Acest pre?, men?ioneaz? analistul, este determinat de c??iva?factori, cum ar fi: gravita?ia cota?iei MATIF septembrie 2021 ?n jurul valorii de 197-199 euro/ton?; incertitudinea ?n ceea ce prive?te vremea ?n perioada urm?toare (ne referim la zona M?rii Negre, Europa ?i America de Nord), din punct de vedere al gerurilor, al poten?ialului de winter kill, al nivelului de precipita?ii ?n perioada imediat urm?toare ?i al prognozelor de produc?ie; ?nt?rirea dolarului american la un nivel de 1,196 ?n raport cu moneda euro (dolarul american este moneda ?n care se desf??oar? tranzac?iile la nivel mondial); incertitudinea legat? de modul ?n care gr?ul rusesc va fi taxat ?n recolta nou?.Pe pia?a intern?,?se constat? o efervescen?? a procesatorilor, care contracteaz? cantit??i de grau din noua recolt?, securiz?nd astfel primele luni de dup? recoltare. Pre?urile oferite de ei sunt competitive ?n raport cu Portul Constan?a. ?Recomand?m v?nzarea de gr?u din recolta nou? la niveluri de 1-2 tone la hectar, astfel ?nc?t bugetele fermelor s? fie asigurate ?i prin venituri certe ?n viitorul apropiat. Nu trebuie s? devenim exagerat de optimi?ti ?n ceea ce prive?te v?nz?ri de nivel 4-5 tone la hectar. Recolta este ?nc? departe ?i riscurile sunt prezente. O nivelare a v?nz?rilor pe etape este un factor de reducere a riscului ?i, ?n acela?i timp, un semn de maturitate ?n conducerea afacerilor agricole.”ORZCota?iile orzului din recolta veche au ajuns la nivelul de?210 euro/ton? CPT Constan?a. ?Exportul este interesat de orz. Pia?a intern? se manifest?, dar sporadic, pl?tind niveluri un pic mai ridicate fa?? de export. Recolta nou? de orz,??n schimb,?va fi dinamic?. Rom?nia a c??tigat deja licita?ii ?n destina?ia Iordania, ceea ce face ca?interesul pentru orzul rom?nesc s? fie evident. Singura problem? r?m?ne diferen?a de pre? cu care s-au c??tigat licita?iile, ea ridic?ndu-se la un nivel de peste 22 USD/ton?, ceea ce va face ca originarea exportatorului care a c??tigat cu un pre? mai mic s? fie mai dificil?. Experien?a ne arat? ?ns? c?, din poten?ialul de produc?ie de 300.000 hectare de orz furajer, exist? spa?iu suficient de originare. Totul depinde de momentele alese”, sus?ine Cezar Gheorghe, recomand?nd v?nzarea a maximum 2 tone la hectar din recolta viitoare.PORUMBCota?iile porumbului rom?nesc din recolta veche r?m?n stabile, ?n jur de 212-213 euro/ton? ?n CPT Constan?a. ?n ?ar?, cota?iile difer? de la zon? la zon?. De pild?, ?n centrul ??rii, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cump?rare existent? indic? 830-835 lei/ton? (echivalent 170 euro/ton?) pentru cantit??i ?ntre 200 ?i 1.000 tone. ?n zona Moldovei, pentru porumb condi?ionat, se ofer? ?i 970 lei/ton? (199 euro/ton?), la loturi de peste 3.000 de tone.?n cazul porumbului din recolta nou?, dup? un ?nceput ?n for??, cota?iile portului Constan?a au sc?zut ?n intensitate cu circa 3-4 euro/ton? din cauz? c? vecinii no?tri din Ucraina au ?nceput ?i ei v?nz?rile ?i, astfel,?oferta a devenit mult mai diversificat? ca origine. ??n orice caz,?nivelul de 166-167 euro/ton?, CPT Constan?a nu este un nivel de neglijat, ?n perspectiva pozitiv? a unei recolte bune. ?ns?,?un fenomen interesant se ?nt?mpl? pe burse, ?i anume,?reducerea diferen?ei dintre gr?u ?i porumb. Cu alte cuvinte, gr?ul scade ?i porumbul cre?te. Apropierea lor va duce la anumite schimb?ri ?i logica momentului ar fi o corec?ie pozitiv? a gr?ului, c?ci cererea pentru porumb exist? la nivel interna?ional”, spune analistul.RAPI??Indica?iile Euronext urmeaz? pre?ul energiei. ?Barilul de petrol ?n cota?ie Brent a atins nivelul de 59,5 USD, lucru observabil ?i la sta?iile de alimentare cu combustibil din ?ar?, precum ?i la distribuitorii de motorin? din agribusiness. 403,5 euro/ton? este un punct ?n care se vede poten?ialul de revenire al transporturilor de dup? pandemie. Cota?iile MATIF august 2021, ?nregistreaz? un minus de 4 euro/ton? ?n echivalent FOB Constan?a, procesatorii din Romania indic?nd acela?i nivel la fabricile din teritoriu. La acest trend contribuie ?n bun? m?sur? ?i Canada, care a epuizat toate stocurile de Canola (rapi?a = Canadian Low Acid), cu 6 luni ?nainte de recoltare. Cump?r?torii chinezi sunt ?i aici ?n prim-planul achizi?iilor. Cota?iile Canola au dep??it istoricul ultimilor 13 ani, situ?ndu-se la un nivel de 700 CAD/ton? (dolari canadieni), dar, ?n mare m?sur?, la acest rezultat a contribuit ?i suprafa?a plantat?, cea mai mic? din ultimii cinci ani”, explic? Cezar Gheorghe, care adaug? c? v?nz?rile ?n Rom?nia sunt pe trend, se contracteaz?, vestul ??rii indic?nd un nivel de MATIF august 2021, minus 13 euro ?n paritatea FOR (Free on Rail), adic? ?nc?rcat ?n vagoane. Cu toate acestea, specialistul nu recomand? v?nzarea a mai mult de o ton? la hectar, din dou? motive: riscul de vreme ?i poten?ial viitor de pre?.FLOAREA-SOARELUIPre?ul pentru recolta veche este de 665 USD/ton? livrat la procesatorii interni, iar ?n paritatea?FOB Constan?a, indica?iile sunt de?690 USD/ton?. ??n Ucraina, semnal?m o cerere absolut hilar? pentru marfa ?n paritatea FOB la nivelul de 765 USD/ton?”, spune Cezar Gheorghe.Recolta nou? face un pas ?n spate, pe fondul ?nt?ririi dolarului american ?i a sc?derii pre?ului uleiului de palmier, dup? ce indica?iile locale ar?tau un nivel de 455 USD/ton? CPT procesatori. Acum, indica?ia CPT procesatori s-a schimbat la nivelul de?450 USD/ton?, ?n timp ce portul Constan?a indic? ?n paritatea CPT 458 USD/ton?. ?Doi exportatori au r?mas peste aceste niveluri ?i pl?tesc un pre? mai ridicat FCA ferme ?n sudul Rom?niei, dar, cu siguran??, ace?tia au un contract de acoperit ?ncheiat la pre? mai mare. Not?m, de asemenea, o tranzac?ie de circa 15.000 de tone ?ncheiat? la un pre? de 483,5 USD/ton? CPT Constan?a, care a fost oferit? procesatorilor bulgari, ?ns? ace?tia, pentru moment, nu doresc marfa la acest nivel de pre?. De asemenea, floarea-soarelui origine Serbia este oferit? la nivelul de 480 USD/ton? CIF Russe, ?ns? nici aceasta nu a avut success ?n tranzac?ionare. ?n schimb,?procesatorii din Bulgaria arat? un interes deosebit pentru recolta rom?neasc? din sudul ??rii. Indica?iile de 456-458 USD/ton? FCA ferme sunt un factor decizional ?n tranzac?ionare, cantit??i importante fiind deja semnate”, precizeaz? analistul.Semin?ele de floarea-soarelui cu un con?inut ridicat de acid oleic (high oleic), sunt ?n continuare penalizate de interesul sc?zut ?n Europa, generat de restr?ngerea activit??ii HoReCa, astfel c? bonusul oferit nu dep??e?te la modul general 20 USD/ton?. ?Un singur exportator pl?te?te 30 USD/ton? pentru a-?i asigura nivelul de marf? pentru export, ?ns? acesta este un caz singular, care are ?ncheiat un contract multi-anual cu un mare produc?tor de chips-uri la nivel mondial, cu un bonus ?n jurul valorii de 65 USD/ton?.”?n prezent, se preconizeaz? c? vor fi ?ns?m?n?ate circa 1.200.000 hectare. ?Dac? aceste cifre se realizeaz?, vom avea un?poten?ial de recolt?, ?n condi?ii normale, care va dep??i?3.336.000 tone, cu un randament de 2,78 tone la hectar. Aceast? produc?ie va asigura necesarul intern ?i va suplini cererea de export. Pre?ul de?450-455 USD/ton? este un nivel ofertant. Transformat ?n lei, ?nseamn? 1.850 lei/ton?, iar un randament la hectar de circa 3-3,2 tone la hectar indic? un venit de aproape 6.000 lei/ha (474 USD/ha). Dac? facem o compara?ie cu porumbul neirigat, unde randamentul mediu este de 6-7 tone/ha, la un pre? de 164 euro/ton? CPT Constan?a, atingem circa 5.200 lei la hectar ca venituri. Totu?i, s? nu uit?m c? vecinii no?tri din bazinul M?rii Negre, Ucraina (?n mod special) ?i Rusia nu au apetit de v?nzare a materiei prime brute, ci adaug? valoare extr?g?nd uleiul brut ?i ?roturi. Aceste dou? produse iau calea exportului. Astfel, din poten?ialul ucrainean ?i rusesc de circa 27.000.000 tone, calea exportului o iau doar produsele finite, procesate intern, care creeaz? locuri de munc? ?n industria de procesare, ?n industriile conexe ?i ?n infrastructura logistic?. Rom?nia, ?n schimb, export? materia prim? brut? c?tre destina?ii ca Fran?a, Spania, Olanda, Bulgaria, Turcia ?i al?ii, far? a-i aduce valoarea ad?ugat?”, concluzioneaz? Cezar Gheorghe, care recomand? fermierilor, dac? v?nd, s? v?nd? maximum 1-1,5 tone la hectar, s? urm?reasc? pia?a, iar dup? ?ns?m?n?are ?i estimare recolt?, pot continua cu v?nzarea.Dr. ing. Costel V?n?toru: Cum s? ?ii sub control Tuta absoluta Mihaela Prevenda Mar?i, 09 Februarie 2021 Tuta absoluta, d?un?torul cunoscut popular ?i sub denumirea de molia tomatelor, este extrem de periculos, atac?nd un num?r mare de specii vegetale, dintre care cel mai mult prefer? tomatele, ?n special cele cultivate ?n spa?ii protejate (sere ?i solarii). Dr. ing. Costel V?n?toru, cercet?tor ?tiin?ific gradul I ?i director al B?ncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale Buz?u, atrage aten?ia s? nu se confunde molia tomatelor cu musca minier? ?i recomand? legumicultorilor s? ia m?suri riguroase pentru prevenirea infest?rii culturilor cu Tuta absoluta, mai ales c? at?t metodele chimice, c?t ?i cele biologice nu pot eradica ?n totalitate acest d?un?tor.?F?r? controale adecvate, infest?rile pot duce la pierderea de 90% p?n? la 100% a culturii de tomate”, precizeaz? dr. ing. Costel V?n?toru.La ora actual?, d?un?torul este prezent pe tot teritoriul ??rii noastre ?i provoac? pagube ?nsemnate tomatelor, constat?ndu-se migrarea Tutei absoluta ?i pe celelelate plante legumicole, ?n special p?tl?gele vinete, fasole, ardei etc. Pe l?ng? plantele de cultur?, spune directorul B?ncii de Gene, Tuta absoluta se conserv? foarte bine ?i ?n flora spontan?, pe buruieni, mai ales pe cele apar?in?nd familiei Solanaceae (z?rna - Solanum nigrum, cium?faie - Datura stramoniu etc).?Tuta absoluta a ajuns ?n Rom?nia ?n 2009, ?n Satu Mare, ?i a ?nceput s? provoace daune profunde culturilor comerciale de tomate ?n multe locuri din ?ntreaga ?ar? ?nainte de a fi dezvoltat? strategia de gestionare integrat? a d?un?torilor care a fi asigurat un control eficient”, arat? dr. ing. Costel V?n?toru.D?un?torul prezint? ?n principal activitate nocturn?, iar adul?ii r?m?n de obicei ascun?i ?n timpul zilei, manifest?nd o activitate crepuscular? mai mare diminea?a. Adul?ii se extind prin cultur? cu ajutorului zborului, iar de la o zon? la alta se transmit cu ajutorul r?sadurilor, fructelor, ambalajelor, pe ?mbr?c?mintea personalului care activeaz? ?n aceste sectoare, prin intermediul utilajelor etc. ?Insecta se conserv? foarte bine de la un an la altul pe resturile vegetale, ambalaje, scheletul spa?iilor protejate, ?ns? cel mai bun loc de trecere peste iarn? Tuta absoluta ?l g?se?te ?n sol”, spune cercet?torul.P?n? ?n prezent, at?t metodele chimice, c?t ?i biologice nu au putut eradica ?n totalitate acest d?un?tor. ?Dintre metodele ecologice utilizate, amintesc metoda pr?d?torilor, principalii pr?d?tori ?nt?lni?i ?n Rom?nia sunt Nesidiocoris tenuis ?i Macrolophus pygmaeus, la care se mai pot ad?uga capcanele cu feromoni, cele lipicioase ?i l?mpi cu UV. Pe cale chimic?, au fost testate un num?r mare de insecticide, merg?nd p?n? la combinarea a dou? sau trei insecticide, ?ns? rezultatele ob?inute nu au avut efectul scontat. S-a constatat c? se diminueaz? frecven?a atacului, dar nu s-a putut combate ?n ?ntregime d?un?torul ?n cultur?”, precizeaz? dr. ing. Costel V?n?toru.Cercet?torul sus?ine c? cele mai bune rezultate s-au ob?inut atunci c?nd s-au luat m?suri riguroase pentru prevenirea infest?rii culturilor cu Tuta absoluta, ?n special prin respectarea cu stricte?e a normelor de igien?, a asolamentului culturilor, precum ?i utilizarea unui material biologic liber de boli ?i d?un?tori.Traderii SE JOAC? cu ?ansele agricultorilor prin manevrele de pe pia?a porumbului (Exclusiv), 9 februarie 2021, Ionel Vaduva Pia?a porumbului, at?t la nivel na?ional, c?t ?i la nivel regional ?i interna?ional este ?n plin? efervescen??. Jocurile f?cute de cump?r?torii de porumb, p?n? la urm? normale, fie c? vrem sau nu, ?i afecteaz? ?ns? pe fermierii rom?ni.S-a ajuns ?ntr-acolo, ?nc?t traderii au ofertat pentru tona de porumb la un pre? mai mare dec?t cel din portul Constan?a, fiind la curent cu faptul c? unii dintre agricultori nu-?i pot onora contractele, iar pierderea poate fi astfel acoperit?.Un astfel de caz a fost explicat pentru edi?ia online a Agro TV de pre?edintele Pro Agro, Ionel Arion. Potrivit preciz?rilor sale, oficialul Pro Agro ar de?ine informa?ii clare (facturi) care ar dovedi v?nz?ri de partide de porumb la pre?uri sub cele ale pie?ei, v?nz?torii (fermierii) ajung?nd s? fie executa?i. Astfel, traderii dovedesc c? se joac? cu ?ansele agricultorilor ?ntr-o pia?? volatil?.?Traderii au influen?at negativ pia?a, au jucat pe pia??, f?r? ca cineva s? intervin?, nimeni din statul rom?n, nici m?car Consiliul Concuren?ei. Oricum, noi, ca fermieri, suntem la discre?ia traderilor. Pia?a este controlat?, monopolizat? de ei. ?n momentul ?n care pre?ul de port este de 750 lei tona, iar tu, din teritoriu, cumperi cu 800 de lei pentru a vinde cu 750 lei, doar pentru a-?i acoperi contractele la extern, s? nu pl?te?ti penalit??i, iar dup? aceea vii ?i execu?i fermieri… Traderii au influen?at pia?a ?n plus pentru c?, oricum, ei se bazau pe faptul c? banii aceia pe care ei ?i pl?teau temporar ?n plus, i-ar fi ob?inut de la fermier, prin executarea lor”, a precizat Arion, luni, 8 februarie 2021.?Avem fermieri, azi, executa?i, avem facturi de la fermieri ?i de la traderi, unde fermierul ?i vinde traderului cu 620 lei tona de porumb, nu-i acoper? contractul, iar traderul vine ?i ?i factureaz? penalit??i ?i sume ne?ncasate de 650 lei tona. Oric?t i-ar fi dat acel fermier, dac? nu a trecut peste jum?tate din contract, g?ndi?i-v? c? dac? el a dat jum?tate din contract, mai trebuie s? dea jum?tate, plus s? vin? cu bani de acas?.”Tot Ionel Arion a spus c?, la acest moment, pre?ul porumbului este ?n cre?tere. El spune c? traderii au jucat pe pia?a de profil inclusiv la momentul recolt?rii.?Pre?ul porumbului este ?ntr-o cre?tere la acest moment. Este o cre?tere semnificativ? fa?? de pre?ul care s-ar fi presupus a fi ?ncasat, anul trecut, ?n timpul recolt?rii. Bine?n?eles, pre?ul porumbului a fluctuat foarte mult ?i-n timpul recolt?rii, prin jocurile de pia?? f?cute de traderi ?.a.m.d., unde au supraestimat cu pre?ul”, a mai men?ionat liderul fermierilor Pro Agro.Dovada c? cifrele sunt m?sluite?ntr-o postare pe pagina sa de socializare, Nina Gheorghi??, asociat ?n cadrul unei ferme de familie, cu experien?? inclusiv ?n managementul firmelor de agribusiness, love?te dur ?n traderii unei multina?ionale al c?rui nume nu a dorit s?-l fac? public.Ea povestit ?n exclusivitate pentru Agro TV o situa?ie deosebit de nepl?cut? care implic? diferen?e de umiditate la o partid? de porumb comercializat.Nina Gheorghi?? a precizat s?mb?t?, 6 februarie 2021, c? diferen?a de umiditate a porumbului ?ntre ceea ce a plecat din silozul fermierei ?i rezultatele firmei contractate de traderii colaboratori o dezam?ge?te, este pentru domnia sa o surpriz?, o premier? ?i un act premeditat.??i pentru noi a fost o surpriz?, a?a cum am scris ?i ?n postare, este pentru prima dat? c?nd se ?nt?mpl? at?t de flagrant. A?a, mici discu?ii, la jum?tate de procent, p?n? ?ntr-un procent, OK, de acord, po?i s? accep?i. ?ns?, la momentul la care diferen?ele sunt de 2-3 procente, acolo nu mai este nici eroare, nici neuniformitatea masei de semin?e, acolo este cu inten?ie”, a declarat pentru Agro TV fermiera, s?mb?t?, 6 februarie 2021.Tot domnia sa explic? ?i posibilitatea prin care, voit sau nu, un angajat al cump?r?torului final s? poat? manevra rezultatele materiei-prime cump?rate.?La momentul la care se face recep?ia m?rfii ?n siloz, multe dintre aceste facilit??i de stocare s-au modernizat ?i, teoretic, ei (n.r. – manevran?ii, laboran?ii) nu mai au contact cu proba. Spun teoretic pentru c?, practic, este imposibil, pe lan?, chiar s? nu se ?nt?mple, laborantul s? nu poat? ?nlocui proba sau s? n-o poat? m?slui.?Din camion se recolteaz? cu o sond? pe care n-o po?i controla. Exist? o regul? de sondare, o metodologie, o procedur?, de acord. Numai c?, ce se ?nt?mpl? mai departe, tot ochiul laborantului ?i m?na lui conteaz?, chiar dac? proba este pus? ?ntr-un umidometru”, a continuat Nina Gheorghi??.C?t porumb zice Arion c? a produs Rom?nia ?n 2020?n ceea ce prive?te viziunea sa asupra produc?iei de porumb autohtone a anului 2020, Arion vorbe?te de o sc?dere major?, una de aproape 50 de procente mai mic? dec?t cea din 2019.Cu privire la cerere, consumatorii interni nu s-au mai ?nghesuit (pe bun? dreptate – situa?ia nefast? din HoReCa generat? de pandemie ?i de pesta porcin? african?) s? cumpere porumb rom?nesc.?Produc?ia de porumb a anului trecut se situeaz? la un nivel pu?in peste jum?tatea celei din 2019. Dac? ?n 2019 am avut 14-15 milioane de tone de porumb, oficial, b?nuiesc c? produc?ia lui 2020 va fi undeva ?ntre 7,5-8 milioane de tone”, a declarat pentru Agro TV, Ionel Arion.?Nu neap?rat va fi b?taie pe porumb. ?i sectorul zootehnic rom?nesc a sc?zut, ?i consumul a sc?zut ?n HoReCa, ?i la nivel mondial cererea este oarecum acoperit? pe porumb. Ucraina ?i Rusia au avut produc?ii. Cam la noi s-a terminat seceta. A avut, ?ntr-adev?r, ?i Europa, dar seceta p?n? aici a mers, noi ?i Republica Moldova, maximum.”??ntr-adev?r, zonal ?i, aici, regional, poate fi o influen?? pe pre? ?i pe cerere. ?ns?, pe teritoriul Rom?niei, HoReCa a sc?zut foarte mult din cauza pestei porcine africane, din cauza cererii sc?zute de consum de carne.”C?t porumb crede Nicolae Sitaru c? a produs ?ara noastr?, anul trecutTot ?ntr-o interven?ie telefonic? de luni, 8 februarie 2021, Nicolae Sitaru, pre?edintele APPR, a declarat pentru edi?ia online a Agro TV c? fermierii rom?ni au reu?it s? produc? ?n 2020 o cantitate de porumb de aproximativ 11 milioane de tone.?eful APPR consider? c? totalul ob?inut este, ?n fapt, ?o produc?ie mic? fa?? de produc?ia normal? a Rom?niei”.?Dac? B?r?ganul a fost cum a fost, sigur c? produc?ia este mult mai mic?. Din ce ?tiu eu, din ce am v?zut eu cifrele oficiale, parc? a fost undeva ?n jur de 11 milioane de tone la nivel de ?ar?. (…) Este o produc?ie mic? fa?? de produc?ia normal? a Rom?niei. Nu trebuie s? uit?m c? a fost afectat tot ceea ce ?nseamn? de la Bucure?ti p?n? la Constan?a ?i p?n? la Ia?i”, a men?ionat liderul fermierilor APPR care a precizat c?, la el ?n zon?, acolo unde ??i desf??oar? activitatea, produc?iile au variat extrem, de la o sol? la alta.?La noi ?n zon? a fost foarte, foarte r?u. Au fost mici insule, zone care au fost plouate mai bine ?i ?n care a fost ceva produc?ii, dar ?n rest a fost dezastru. Am vecini care au f?cut 200 de kilograme de porumb la hectar.Eu am avut o zon? cu 1.600 kilograme de porumb la hectar, ?n medie, ?i o zon? mai bun?, pe l?ng? Dor M?runt, Lehliu, care a plouat ?i acolo am f?cut vreo 4.000 de kilograme la hectar. Am fost mult mai bine”, a mai men?ionat Sitaru. Analizele traderilor, pertinente ?ntr-o postare pe pagina de Internet a Clubului Fermierilor Rom?ni (CE), Cezar Gheorghe, analist ?n cadrul Casei de Trading a Fermierilor, descrie pe larg pia?a porumbului p?n? la data de 8 februarie 2021.Potrivit preciz?rilor sale, cota?iile porumbului rom?nesc OC (old crop sau recolt? veche) r?m?n stabile. Astfel, scrie analistul, pre?ul de 212-213 euro/ton? ?n CPT Constan?a ar reprezenta nivelul acestor zile.?Remarc?m efervescen?a pentru activitatea de export ?n Mediteran?, cu nave mai mici, de 5.000-7.000 de tone”, a continuat ?n acela?i context, Cezar Gheorghe.Tot el continu? ?i explic? faptul c?, la nivel de ?ar?, cota?iile la porumb difer? de la zon? la zon?.?De exemplu, ?n centrul ??rii, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cump?rare existent? indic? 830-835 lei/ton? (echivalent 170 euro/ton?) pentru cantit??i ?ntre 200 ?i 1.000 tone. ?n zona Moldovei, pentru porumb condi?ionat, se oferea ?i 970 lei/ton? (199 euro/ton?), la loturi mari, de peste 3.000 de tone. Interesul ar?tat de cump?r?tori se propag? ?n pia??, cererea intern? ?i exportul merg?nd pe acela?i culoar”, au continuat traderii.?n ceea ce prive?te pre?ului porumbului NC (new crop sau recolt? nou?), analistul explic? faptul c?, dup? un ?nceput ?n for??, cota?iile portului Constan?a au sc?zut ?n intensitate cu circa 3-4 euro/ton?, din cauz? c? Ucraina a ?nceput ?i ea v?nz?rile.?Astfel, oferta a devenit mult mai diversificat? c? origine. ?n orice caz, nivelul de 166-167 euro/ton?, CPT Constan?a, nu este un nivel de neglijat, ?n perspectiva pozitiv? a unei recolte bune”, a men?ionat Gheorghe.Nu ?n ultimul r?nd, analistul casei de trading citat? spune c?, la orizont, se prefigureaz?, un fenomen interesant care se ?nt?mpl? pe burse, ?i anume mic?orarea diferen?ei dintre gr?u ?i porumb.?Cu alte cuvinte, gr?ul scade ?i porumbul cre?te. Apropierea lor va duce la anumite schimb?ri ?i logica momentului ar fi o corec?ie pozitiv? a gr?ului, c?ci cererea pentru porumb exist? la nivel interna?ional”, a mai spus Cezar Gheorghe.Nu ?n ultimul r?nd, el ofer? c?teva recomand?ri produc?torilor agricoli.Astfel, ?n viziunea sa, porumbul recolt? veche ?are perspective ?n continuare” ?i se vor putea observa ?niveluri mai ridicate la porumb OC (n.r. old crop sau recolt? veche)”. Indica?iile ucrainene ar da aceast? perspectiv?, ca ?i mi?c?rile la nivel global, care ar urma s? fie, ?cu siguran??”, alimentate de raportul USDA care va sosi ?n data de 10 februarie.De asemenea, porumbul recolt? nou? (NC sau new crop) ?are un nivel corect de pre? ?n acest moment”.?Cei c??iva euro pierdu?i ?n ultimele zile ar fi un beneficiu ?n viitorul apropiat. Vedem ?ns?, la nivel de Rom?nia, dificult??i logistice la campania de recoltare, ceea ce pune de pe acum presiune pe transport ?n termen de pre?, afect?nd, ?n acela?i timp, pre?ul m?rfurilor”, a conchis Cezar Gheorghe.Suntem exportatori de topDatele statistice ale Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), finalizate, indic? o produc?ie de porumb a anului 2019 de 17.432.200 tone, recoltat? de pe o suprafa?? ?ns?m?n?at? de 2.678.500 rma?iile MADR mai spun c?, ?n actualul sezon de marketing, unul care a debutat la 1 iulie 2020, ?ara noastr? a comercializat peste grani?? nu mai pu?in de 854.143 tone de porumb. Astfel, la nivelul blocului comunitar (UE27), datele disponibile la 1 februarie a.c. relevau faptul c? ?ara noastr? a fost cel mai mare exportator de porumb.Cifre neoficiale, vehiculate intens chiar ?i de traderii din pia?? la ?nceputul acestui an, spun c? fermierii rom?ni au produs ?n 2020 o cantitate total? de porumb de 9,63 milioane tone.EURONEXT – compara?ie martie 2021 – porumb (linia portocalie) ?i gr?u (linia albastr?). Foto credit (grafic): Clubul Fermierilor Rom?niCe animale au preferat s? sacrifice rom?nii ?n 2020. Miza – sectorul porcine, Ionel Vaduva 9 februarie 2021 ?n 2020, comparativ cu 2019, potrivit datelor agregate de exper?ii Institutului Na?ional de Statistic? (INS), num?rul sacrific?rilor la porcine s-a majorat, la fel ?i ?n cazul ovinelor ?i caprinelor.?n contrapartid?, ?n acela?i interval de timp, nivelul abatoriz?rilor bovinelor ?i p?s?rilor s-a mic?orat.Statisticile INS relev? c?, doar ?n decembrie 2020, fa?? de aceea?i lun? a lui 2019, num?rul sacrific?rilor ?i greutatea ?n carcas? au crescut la ovine ?i caprine, iar la bovine, porcine ?i la p?s?ri au sc?zut.La specia porcine, ?n mod tradi?ional cea mai consumat? carne din Rom?nia, ?n 2020 s-au sacrificat 4,528 milioane de capete, cu 3,2% mai multe fa?? de anul anterior. Produc?ia de carne de porc consemnat? a fost de 410.893 tone ?n 2020, fa?? de 401.793 de tone ?n 2019.?n ceea ce prive?te sacrificarea ovinelor ?i caprinelor, datele agregate ale INS vorbesc de un total de 7,36 milioane de capete ?n 2020, ?n cre?tere fa?? de 2019 cu 25%. Anul trecut s-a ob?inut o produc?ie de carne din aceste specii de 87.005 tone, comparativ cu 56.254 de tone ?n 2019.Tot anul trecut au fost sacrificate 566.000 de capete de bovine, ?n sc?dere cu 13,1% fa?? de 2019. Produc?ia de carne ob?inut? ?n 2020 de la animalele sacrificate a ajuns 93.537 tone, fa?? de 89.284 tone ?n 2019.Conform datelor INS, sacrific?rile de p?s?ri au dep??it 291,1 milioane de capete, ?n sc?dere cu 2,9% fa?? de 2019. Produc?ia de carne ob?inut? a fost de 490.234 tone, fa?? de 496.839 de tone ?n 2019.Greutatea medie ?n carcas? consemnat? ?n 2020 a fost de 165,3 kilograme la bovine, 90,7 kilograme la porcine, 11,8 kilograme la ovine/caprine ?i 1,7 kilograme la p?s?ri.3,9 milioane de capete porcine sacrificate ?n 2019?n Rom?nia exist? un deficit comercial major pe segmentul c?rnii de porc, importurile cresc?nd an de an, iar exporturile fiind practic inexistente. Deficitul comercial este estimat la un miliard de euro de reprezentan?ii Asocia?iei Produc?torilor de Carne de Porc din Rom?nia ?i datelor Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA). Mai exact, din cauza pestei porcine africane, Rom?nia mai export? doar produse procesate, realizate cu materie prim? din import, un model similar lohnului din textile.Rom?nia a avut ?n 2019 un efectiv de 3,9 milioane de capete de porcine ?i a produs aproximativ 30% din necesarul de consum total al popula?iei, iar principala ?ar? din care import? carne este Germania.Dup? ce primul caz de PPA din Rom?nia a fost depistat la finalul lunii iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent au fost sacrifica?i peste 540.000 de porci, potrivit datelor ANSVSA. Oficialii din industrie spun c? pesta porcin? a dus ca importul de carne de porc s? creasc? de la 40-50% la 75% din totalul una Mic?sasa – motivul mor?ii a 27 de porcine, Ionel Vaduva , 9 februarie 2021 Luni, 8 februarie 2021, Direc?ia Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Sibiu a identificat un focar de pest? porcin? african? (PPA) ?n comuna Mic?sasa, jude?ul Sibiu.Ca atare, autorit??ile citate au decis uciderea preventiv? a 27 de suine din localitate ?i au ?ntocmit ulterior dosarul de desp?gubire.?V? inform?m c? ?n data de 08.02.2021, pe raza jude?ului Sibiu, a fost identificat un focar de pest? porcin? african?, ?n comuna Mic?sasa. Ca urmare a confirm?rii acestui focar a avut loc ?edin?a Centrului Local de Combatere a Bolilor Sibiu.?n cadrul ?edin?ei s-a prezentat planul de m?suri ?i a fost adoptat? decizia comun? cu jude?ul Alba conform c?reia (…) s-au aprobat urm?toarele: localit??ile aflate ?n zona de protec?ie sunt: Mic?sasa ?i ?apu; fondurile de v?n?toare aflate pe raza zonei de protec?ie sunt: F.V. 28 Bazna ?i F.V. 27 ?eica Mic?.Localit??ile aflate ?n zona de supraveghere sunt: ?oro?tin, ?eica Mic?, ?eica Mare, Ag?rbiciu, Axente Sever, Cop?a Mic?, Chesler ?i V?leni toate ?n jude?ul Sibiu ?ii localit??ile F?get, T?uni, Valea Lung?, Lodroman, Glogovet, Lunca, Gorgan ?i Cenade din jude?ul Alba; fondurile de v?n?toare aflate pe raza zonei de supraveghere sunt: F.V. 27 ?eica Mic?, F.V. 26 ?eica Mare, F.V. 29 Valea Viilor – din jude?ul Sibiu ?i F.V. 28 Jidvei, F.V. 31 Valea Lunga ?i F.V. 30 Cerg?u – din jude?ul Alba”, se men?ioneaz? ?ntr-un comunicat al Prefecturii Sibiu.Num?rul focarelor cre?te ?n jude?ul SibiuNu mai devreme de miercuri, 3 februarie 2021, pe fondul confirm?rii unui focar de PPA ?n comuna Gura R?ului, Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu aproba planul de m?suri. Conform acestuia, localit??ile aflate ?n zona infectat? erau: Sibiel, S?cel, Cristian, Orlat, F?nt?nele, Poplaca, R??inari ?i Gura R?ului, iar fondurile de v?n?toare din zona afectat? sunt F.V.13 Gura R?ului, F.V. 12 R??inari, F.V.21 ?ilimb?r ?i F.V.14 S?li?te.De asemenea, localit??ile aflate ?n zona tampon sunt Tili?ca, Gale?, S?li?te, vale, Rusciori, Cisn?dioara ?i R?u sadului.?M?surile de control ale bolii sunt puse ?n aplicare imediat ?i se men?in pentru 12 luni de la constatarea ultimului caz de PPA la porcii mistre?i ?n zona infectat? determinat?; aceste masuri de control r?m?n ?n vigoare pentru cel pu?in ?nc? 12 luni”, transmitea Prefectura Sibiu.M?surile presupuneau examinarea porcilor s?lbatici ?mpu?ca?i de v?n?tori sau g?si?i mor?i prin test?ri de laborator, inclusiv cu ajutorul unor anchete epidemiologice pe categorii de v?rst?, eliminarea porcilor s?lbatici g?si?i mor?i sau ?mpu?ca?i, prin neutralizare, ?i ancheta epidemiologic? efectuat? asupra fiec?rui porc s?lbatic g?sit mort sau ?mpu?cat.Apelul autorit??ilorConfirmarea ?i evolu?ia ?n anul 2021 a PPA, la un num?r ?nsemnat de porci domestici crescu?i ?n exploata?iile non-profesionale ale popula?iei ?n jude?ul Sibiu, impune avertizarea din a nou cresc?torilor de animale din specia suin?, cu privire la evolu?ia acestei boli ?i a m?surilor de prevenire ?i combatere ce se impun pe teritoriul jude?ului.Acesta era semnalul de alarm? tras de autorit??ile sibiene ?nc? din 7 ianuarie a.c.?n prezent, mai precizau autorit??ile de resort, jude?ul se confrunt? cu o cre?tere alarmant? a num?rului de focare de PPA, fapt datorat ?n principal de?inerii de animale din specia suin?, neidentificate, ne?nregistrate ?n baza de date ?i a c?ror trasabilitate nu poate fi verificat? ?i certificat?.Deplas?rile fermierilor ?n zone unde evolueaz? boala la mistre?i (v?n?tori, activit??i forestiere ?i agricole), fapt care, coroborat cu nerespectarea normelor minime de biosecuritate, poate genera contaminarea gospod?riilor care de?in porcine, reprezint? un alt motiv pentru cre?terea num?rului de focare ?n jude?ul Sibiu.Neanun?area medicului veterinar arondat, ?n situa?ia ?n care se constat? modific?ri ale st?rii de s?n?tate a animalului, uneori chiar t?inuirea apari?iei unor semne de boal? sau a mortalit??ilor la porcine, dar ?i constatarea cazurilor de ucidere porcine ?n gospod?rie, f?r? un control sanitar veterinar, precum ?i abandonarea cadavrelor de suine pe terenuri agricole din limitroful localit??ilor reprezint? alte cauze ale perpetu?rii infec?iilor cu er?ul clandestin cu porcine, animale provenite ?n principal, din zone supuse restric?iilor sanitare veterinare ca urmare a evolu?iei acestei boli ?i iresponsabilitatea unor de?in?tori de suine de a vinde animalele, din disperare sau chiar cu rea inten?ie, ?n momentul semnal?rii unor aspecte privind alterarea st?rii de s?n?tate ale acestora, au mai fost enumerate de autorit??i ca motive de majorare a focarelor de PPA ?n jude?ul Sibiu.Nu ?n ultimul r?nd, un motiv al cre?terii num?rului de cazuri de pest? porcin? african? este existen?a unor persoane neautorizate, care, cu scopul ob?inerii unor foloase materiale, ?ncalc? prevederile legale cu bun? ?tiin?? ?i care, aduc ?i r?sp?ndesc boala ?n jude? sau chiar ?n afara acestuia.APPR “De la Fermieri pentru Fermieri”, 9 februarie 2021, Diana VasilescuCu o agenda dens? ?ntr-o perioad? ?n care agricultura se redefine?te pe coordonatele noilor obiective de sustenabilitate ale Europei, prin organizarea Congresului Anual Interna?ional al APPR ”De la Fermieri pentru Fermieri”, eveniment devenit deja tradi?ie, ne dorim ca practicile fermierilor s? fie parte a solu?iilor de sustenabilitate, dar ?i ca ace?tia s?-?i poat? continua menirea de a furniza securitatea alimentar? a cet??enilor.Sprijinim toate demersurile ?n scopul ?nverzirii ?i combaterii schimb?rilor climatice ?i a efectelor lor, ?n special c?nd acestea sunt pragmatice, fezabile ?i sus?inute de instrumente financiare care s? ne conserve competitivitatea pe pia?a global?.Congresul Anual al APPR este organizat cu scopul de a pune pe mas? ?ntreb?rile noastre ?i ale partenerilor no?tri din industria agro-alimentar? din aceast? perioad? de cotitur? ?i de a c?uta r?spunsuri ?mpreun? cu deciden?ii politici de la Comisia European? (DG Agri), de la Parlamentul European, din guvernul ?i legislativul Rom?niei, precum ?i cu al?i invita?i de marc?. Pe aceast? cale, amintim c? ?n cadrul evenimentului va fi prezent eurodeputatul Daniel BUDA, vicepre?edinte al ComAGRI, care consider? c? “ultimul an ne-a adus pe to?i ?n fa?a unei crize f?r? precedent, care ne-a obligat s? ne stabilim noi obiective ?i a afectat major toate economiile.Priorit??ile mele din aceast? perioad? vizeaz? ?n special domeniul agricol. De altfel, agricultura reprezint? sursa noastr? de hran?, fermierii av?nd un rol primordial ?n evitarea unei crize alimentare.”?Adrian Chesnoiu, pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, prezent la discu?iile prilejuite de Congresul De la Fermieri pentru Fermieri, este de p?rere c? “ agricultura reprezint? una dintre p?rghiile de relansare a economiei rom?ne?ti. Asigurarea unui cadru legislativ care s? ofere predictibilitate ?i stabilitate este necesar? pentru fermierii rom?ni. Orice decizie statal?, care poate fi benefic? pentru agricultura rom?neasc?, trebuie s? fie o prioritate pentru to?i factorii deciden?i”.Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian OROS, dore?te s? arate ce este de f?cut ?n agricultura rom?neasc? pentru a asigura convergen?a cu ?intele Green Deal, care urm?resc “adoptarea unor activit??i mai responsabile fa?? de cele dou? resurse naturale vitale, solul ?i apa, dar ?i fa?? de consumator. Doar transform?nd provoc?rile legate de mediu ?i clim? ?n oportunit??i putem pune ?n valoare nevoile ?i particularit??ile agriculturii rom?ne?ti. ”Comitetul organiza?iilor profesionale agricole din Europa (COPA), prin prezen?a pre?edintelui Christiane Lambert, dezbate, ?n cadrul Congresului, “cum ar putea agricultura european? s? contracareze provoc?rile cu care se confrunt?, cu ajutorul viitoarei PAC ?i al Pactului Verde”.Pentru cultivatorii de porumb din cadrul Conferdera?iei Europene a Porumbului, ?reforma politicii agricole comune constituie, deopotriv?, o surs? de oportunit??i ?i de ?ngrijor?ri”.Lupii au dat iama la oi! Cine ?i desp?gube?te pe ciobani? Diana Vasilescu , 9 februarie 2021 De parc? nu era suficient pentru cresc?torii de animale din jum?tatea nordic? a jude?ului Prahova, pe l?ng? ur?i, vulpi ?i mistre?i, acum ?i haitele de lupi au ?nceput s? le creeze probleme.Dup? un incident care a avut loc ?n urm? cu doar c?teva zile ?n urm?, autorit??ile au fost solicitate s? ia m?suri pentru desp?gubirea proprietarilor unei st?ne din comuna prahovean? Bertea, informeaz? ziarulprahova.roAstfel, ciobanii ar putea s? fie desp?gubi?i de c?tre Ministerul Mediului, dup? ce, ?n data de 2 februarie, ?n punctul Podul C???riei, o hait? de lupi a atacat ?i omor?t peste 20 de oi, aflate ?ntr-un loc special amenajat situat la marginea localit??ii.Potrivit APM Prahova, s-au f?cut demersuri pentru a desp?gubi proprietarul de c?tre Ministerul Mediului, lupul fiind specie protejat?, al?turi de urs, r?s ?i pisic? s?lbatic?.Constatarea a fost facut? la fa?a locului de medicul veterinar din zon? ?i de reprezentan?ii Comisiei de constatare ?i evaluare a pagubelor. Sesiz?rile privind pagubele f?cute de lupi au fost mult mai pu?ine dec?t ?n cazul celor produse de ur?i.Lupul (Canis lupus) ?n Rom?nia este o specie protejat?, prezent? ?n anexele II ?i IV din Directiva Habitate ?i clasificat? ca fiind o specie prioritar? pentru conservare. Unele dintre obliga?iile derivate din Directiva Habitate impun necesitatea de a men?ine o stare de conservare favorabil? popula?iei na?ionale de lup ?i de a aplica un protocol de monitorizare ?i raportare periodic? c?tre Comisia European?.Existen?a unor cerin?e legislative la nivel na?ional ?i interna?ional coroborat cu faptul c? lupul se afl? ?n conflict cu oamenii, justific? pe deplin necesitatea de a se dezvolta ?i pune ?n aplicare un plan de ac?iune pentru lup ?n Romania.Omul, de-a lungul istoriei, a ?ncercat s? extermine lupul, cu toate c? unele societ??i au men?inut atitudini neutre sau pozitive fa?? de lupi. ?n mai mult de o treime din ??rile ?n carea existat lupul, omul fie a reu?it, sau se afl? pe punctul de a reu?i exterminarea lupului.Aceasta este o situa?ie nefericit? si nedorit?, deoarece acum exist? posibilitatea dezvolt?rii unor programe de management care ar diminua problemele serioase ?n timp ce, concomitent, s-ar permite lupului s? coexiste.Pagubele f?cute de lup animalelor domestice sunt la fel de vechi ca domesticirea speciei ?n sine. Aceasta problem? este cea mai grav? fil? din dosarul de management a lupului, deoarece pagubele sunt motivul principal pentru cerin?a societ??ii de a controla sau elimina lupul din anumite zone ale ??rii. ?n ciuda nevoii critice de a avea informa?ii adev?rate privind cantitatea ?i tipul pagubelor cauzate de lupi sectorului zootehnic, au fost efectuate pu?ine cercet?ri cu acurate?e sau care se bazeaz? pe cuprinderea total? a datelor de la fermieri.?n conformitate cu prevederile Art. 2 din Legea nr. 407/2006, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, fauna de interes cinegetic este resurs? natural? regenerabil?, bun public de interes na?ional ?i interna?ional, administrat? de c?tre autoritatea public? central? care r?spunde de v?n?toare.Gestionarea faunei s?lbatice de interes cinegetic se asigur? pe fonduri cinegetice de c?tre persoane juridice licen?iate, pe riscul ?i r?spunderea lor, ?n baza contractelor de gestiune ?ncheiate cu structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care r?spunde de v?n?toare.Managementul faunei cinegetice aflate pe suprafe?e care nu sunt incluse ?n fondurile cinegetice, prev?zute de lege se asigur? de c?tre administra?iile ariilor protejate sau de c?tre consiliile locale, dup? caz. Legea nr. 407/2006, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, stabile?te cine suport? desp?gubirile pentru pagubele produse de v?nat ?i ?n ce condi?ii, astfel:Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice ?i animalelor domestice de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic, cuprinse ?n anexele nr. 1 ?i 2, se acord? desp?gubiri. Desp?gubirile pentru pagubele produse de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic cuprinse ?n anexa nr. 1 se suport? dup? cum urmeaz?:pentru pagubele produse ?n fondurile cinegetice ?i ?n intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice ?n cauz?, dac? acesta nu ?i-a ?ndeplinit obliga?iile pentru prevenirea pagubelor;? pentru pagubele produse ?n ariile naturale protejate, neincluse ?n fonduri cinegetice sau ?n care v?n?toarea nu este admis? – de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie.Pentru situa?iile ?n care at?t gestionarul, c?t ?i proprietarii de culturi agricole, silvice ?i de animale domestice ?i-au ?ndeplinit toate obliga?iile pentru prevenirea pagubelor, desp?gubirile se suport? de c?tre autoritatea public? central? care r?spunde de silvicultur?, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie. Desp?gubirile pentru pagubele produse de c?tre exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic cuprinse ?n anexa nr. 2 se suport? de autoritatea public? central? pentru protec?ia mediului, din bugetul aprobat cu aceast? destina?ie.Modalit??ile de constatare a pagubelor ?i de acordare a desp?gubirilor sunt stabilite ?n? prezent prin Hotar?rea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a desp?gubirilor prev?zute de Legea v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum ?i obliga?iile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice ?i proprietarilor de culturi agricole, silvice ?i de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.?n conformitate cu prevederile acestei hot?r?ri de guvern, obliga?iile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele de lup, astfel ?nc?t ace?tia s? fie absolvi?i de la plata desp?gubirilor, dac? le realizaz? ?n totalitate, sunt:? s? elaboreze planuri de management cinegetic care s? con?in? m?suri pentru men?inerea efectivele speciilor de faun? care produc pagube la nivelul efectivelor optime actualizate de administratorul fondului cinegetic na?ional dup? data atribuirii contractului de gestionare;? s? recolteze integral, ?n sezonul de v?n?toare anterior, a num?rului de exemplare aprobat pe gestionar, la speciile din anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, care au produs pagube;? s? execute ac?iuni de ?ndep?rtare a exemplarelor din speciile de faun? de interes cinegetic din zonele expuse ?n perioadele ?n care exist? riscul producerii de pagube sau la sesizarea proprietarilor culturilor, ac?iuni pe care le aduc la cuno?tin?a autorit??ii publice teritoriale care r?spunde de v?n?toare cu cel pu?in 24 de ore anterior desf??ur?rii acestora;? s? solicite, ?n condi?iile legii, aprob?rile necesare pentru acordarea, rea?ezarea, suplimentarea cotelor de recolt? ori pentru v?narea ?n afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faun? de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, silvice ?i animalelor domestice, dup? caz;? s? v?neze, ?n locurile unde se produc pagube, exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic care produc pagube sau care pot produce pagube.?n acela?i act normativ sunt stipulate ?i obliga?iile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faun? de interes cinegetic, ?n vederea acord?rii de desp?gubiri din partea autorit??ii publicepentru protec?ia mediului sau a gestionarului fondului cinegetic, sunt:? s? fac? dovada propriet??ii animalelor domestice, potrivit legii;? s? asigure paza animalelor domestice aflate la p??unat sau la diferite munci;? s? foloseasc? pentru p??unatul animalelor domestice numai acele suprafe?e admise, potrivit legii, la p??unat;? s? ad?posteasc?, pe timp de noapte, animalele domestice numai ?n locuri ?mprejmuite ?i p?zite;? s? deplaseze animalele domestice prin p?dure spre locurile de p??unat ?i ad?pat numai pe traseele stabilite ?n acest scop, de comun acord, cu persoana juridic? ce gestioneaz? fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv ?i cu administratorul suprafe?ei respective de fond forestier.Cum se face testarea semin?elor pentru o germinare ?i o recolt? calitativ?, Diana Vasilescu , 9 februarie 2021 Pentru mul?i gospodari, crearea unei colec?ii mari de pachete de semin?e, ?n timp, este inevitabil?. Cum de la an la an, gospodarii zelo?i ??i m?resc colec?ia de soiuri ?i semin?e, ace?tia ajung ?n imposibilitatea de a planta, simultan, toate aceste semin?e. Cum se face testarea semin?elor pentru a ne asigura ca avem o recolt? calitativ??De?i unii ar putea avea spa?iul pentru a planta ?ntregul pachet de semin?e, al?ii ??i g?sesc deseori economisirea soiurilor par?ial folosite de legumele lor preferate de gr?din? pentru anotimpurile de cre?tere ulterioare. P?strarea unui inventar de semin?e neutilizate este o modalitate excelent? de a economisi bani, precum ?i de a extinde gr?dina. ?n ceea ce prive?te p?strarea semin?elor pentru utilizarea viitoare, mul?i cultivatori sunt cuprin?i de ?ndoial?, semin?ele sunt ?nc? bune?Sunt semin?ele viabile? Viabilitatea semin?elor va varia de la un tip de plant? la altul. ?n timp ce semin?ele unor plante vor germina u?or timp de cinci sau mai mul?i ani, altele au o durat? de via?? mai scurt?. Din fericire, testarea semin?elor este o modalitate u?oar? de a determina dac? semin?ele salvate merit? sau nu s? fie plantate atunci c?nd sezonul de cre?tere ajunge ?n prim?var?.Pentru a ?ncepe testarea semin?elor, gr?dinarii vor trebui mai ?nt?i s? adune materialele necesare.Aceasta include un mic e?antion de semin?e, prosoape de h?rtie ?i pungi de plastic resigilabile. Pune?i prosopul de h?rtie cu ap? p?n? c?nd este umed complet. Apoi, ?ntinde?i semin?ele pe prosopul de h?rtie ?i ?mp?turi?i-le. A?eza?i prosopul de h?rtie ?ndoit ?n punga sigilat?. Eticheta?i punga cu tipul de semin?e ?i ziua ?n care a fost pornit?, apoi muta?i punga ?ntr-o loca?ie cald?.Cei care efectueaz? testarea semin?elor ar trebui s? se asigure c? prosopul de h?rtie nu este l?sat s? se usuce ?n timpul procesului. Dup? aproximativ cinci zile, cultivatorii pot ?ncepe s? deschid? prosopul de h?rtie pentru a verifica c?te semin?e au germinat. Dup? ce au trecut dou? s?pt?m?ni, gr?dinarii vor avea o idee general? a ratelor germinative actuale ?n ceea ce prive?te semin?ele salvate.?n timp ce acest experiment de viabilitate a semin?elor este u?or de realizat, este foarte important s? ne amintim c? unele tipuri de semin?e ar putea s? nu dea rezultate fiabile. Multe plante perene au cerin?e speciale de germinare, cum ar fi stratificarea la rece, ?i este posibil s? nu ofere o imagine exact? a viabilit??ii semin?elor folosind aceast? metod?.Vor cre?te semin?ele expirate? plantarea cu pachete de semin?e expirateMul?i oameni ?ncep gr?din?ritul nu numai ca mijloc de a cultiva fructe ?i legume s?n?toase ?i hr?nitoare, ci ?i de a economisi bani. Cultivarea unei recolte de legume preferate poate fi o ?nc?ntare absolut?, la fel ca ierburile ?i florile pentru gr?din?. Cu toate acestea, ?n fiecare sezon, gospodarii cu spa?iu limitat de cultivare, pot r?m?ne cu semin?e de gr?din? neutilizate.?n multe cazuri, aceste semin?e sunt depozitate pentru p?strare, acumul?ndu-se ?ncet cu ceea ce mul?i membri ai comunit??ii de gr?din?rit denumesc ?p?st?i de semin?e”. Deci, semin?ele care au dep??it termenul de valabilitate marcat pe ambalaj sunt ?nc? bune pentru plantare sau este mai bine s? achizi?iona?i altele noi??n?elegerea datelor de expirare a semin?elorDac? v? uita?i pe partea din spate a pachetului de semin?e, ar trebui s? existe un anumit tip de informa?ii datate.. De exemplu, poate avea o dat? ?ambalat? pentru”, care este de obicei atunci c?nd semin?ele au fost ambalate, nu neap?rat c?nd au fost recoltate. La fel ca ?n cazul multor articole pe care le g?si?i la magazinul alimentar, este posibil s? ave?i data ?de v?nzare p?n?” sau ?cel mai bun p?n? la”, ceea ce indic? ?n mod normal sf?r?itul anului ?n care aceste semin?e au fost ambalate.?n plus, multe pachete de semin?e includ o dat? ?valabil p?n? la”, care nu reprezint? prospe?imea semin?elor, ci mai degrab? validitatea rezultat? a unui test de germinare efectuat anterior ?nainte de ambalare.De?i unii se pot ?ntreba dac? este sau nu sigur s? plantezi semin?e care au dep??it datele de expirare, ?tim c? plantarea semin?elor expirate nu va avea impact asupra rezultatului ultimei plante cultivate din acea s?m?n??.Deci, vor cre?te semin?ele expirate? Da. Plantele cultivate din pachete expirate vor cre?te ?i vor produce recolte s?n?toase ?i fructuoase, la fel ca ?i omologii lor mai tineri. Av?nd ?n vedere acest lucru, se poate s? ne l?murim atunci c?nd expir? semin?ele?Mai important, de ce avem nevoie de date de expirare pe ambalaje? De?i semin?ele nu ?merg r?u” din punct de vedere tehnic, datele de expirare sunt utilizate pe ambalajul semin?elor ca m?sur? a probabilit??ii viabilit??ii. ?n func?ie de tipul de semin?e, condi?iile de mediu ?i modul ?n care acestea au fost depozitate, rata de germinare a pachetelor de semin?e mai vechi poate fi foarte afectat?.Cele mai bune condi?ii de depozitare pentru pachetele de semin?e necesit? o loca?ie ?ntunecat?, uscat? ?i rece. Din acest motiv, mul?i cultivatori aleg s? depoziteze viitoarele plante ?n borcane etan?e ?n locuri precum frigidere ori ?n pivni?e sau subsoluri. Mul?i pot ad?uga ?i boabe de orez ?n borcane pentru a descuraja prezen?a umezelii.?n timp ce condi?iile adecvate de depozitare vor contribui la prelungirea duratei de via?? a semin?elor, viabilitatea multor tipuri de semin?e va ?ncepe s? scad? indiferent. Unele semin?e vor men?ine rate ridicate de germinare timp de p?n? la cinci ani, dar altele, cum ar fi salata verde, vor pierde vigoarea imediat dup? un an de depozitare.Semin?ele expirate sunt ?nc? bune? ?nainte de a planta cu semin?e expirate, exist? c??iva pa?i de urmat pentru a verifica dac? germinarea va avea sau nu succes (testarea semin?elor). C?nd v? ?ntreba?i, ?vor cre?te semin?ele expirate”, gr?dinarii pot efectua un simplu test de germinare. Pentru a testa viabilitatea dintr-un pachet de semin?e, scoate?i pur ?i simplu aproximativ zece semin?e din pachet. Umezi?i un prosop de h?rtie ?i a?eza?i semin?ele ?n el.A?eza?i prosopul de h?rtie umed ?ntr-o pung? cu fermoar. L?sa?i punga la temperatura camerei timp de zece zile. Dup? zece zile, verifica?i germinarea semin?elor. Ratele de germinare de cel pu?in 50% indic? un pachet de semin?e moderat viabil.Regula cu care toti detinatorii de tractoare trebuie sa se conformeze. Sanctiunile sunt drastic, februarie 9, 2021 Toti fermierii care circula pe drumurile publice cu tractoarele trebuie sa efectueze Inspectia Tehnica Periodica a utilajelor, sanctiunile pentru abaterea de la aceasta regula fiind unele drasticeConformarea cu noua conditie este necesara chiar si pentru fermierii care se deplaseaza pe drumurile publice doar cateva zeci de metri pentru a ajunge la parcelele agricole, in caz contrar acestia riscand sa fie sanctionati.Potrivit legii, ITP-ul este obligatoriu atat pentru utilajele cu motor (tractorul) cat si pentru cele care vin atasate acestuia (remorca). Totusi, pentru semanatoare si plug nu este necesara efectuarea inspectiei tehnice.Neconformarea cu aceasta noua regula, intrata deja in vigoare, aduce sanctiuni drastice pentru fermieri. Persoanele care sunt prinse conducand pe drumurile publice fara ITP, risca o amenda cuprinsa intre 1.305 si 2.900 de lei dar si confiscarea certificatului si a placutelor de inmatriculare, care se vor restui proprietarului doar dupa ce ITP-ul va fi efectuat la RAR, nu la orice statie ITP. Tractoarele carora li se vor confisca placutele vor putea fi transportate doar pe platforma, pentru a fi supuse inspectiei tehnice.Potrivit noilor modificari din Ordinul MAI, se inregistreaza la nivelul primarilor comunelor, al oraselor, al municipiilor si al sectoarelor municipiului Bucuresti numai tractoarele agricole sau forestiere, remorcile destinate a fi tractate de catre acestea, troleibuzele, mopedele si cvadriciclurile usoare asa cum sunt prevazute in Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea si supravegherea pietei pentru vehiculele cu doua sau trei roti si pentru cvadricicluri, omologate potrivit legii, pentru care Regia Autonoma ?Registrul Auto Roman? a emis cartea de identitate a vehiculului, masinile autopropulsate pentru care Regia Autonoma ?Registrul Auto Roman? a emis atestatul tehnic, precum si tramvaiele si vehiculele cu tractiune animala.Agrinvest Credit IFN SA, companie 100% cu capital rom?nesc, este specializat? ?n finan?area sectorului agricol rom?nesc agrointeligenta.ro - 9 februarie 2021 Agrinvest Credit IFN SA, companie 100% cu capital rom?nesc, este specializat? ?n finan?area sectorului agricol rom?nesc. ?n mai pu?in de un an de activitate, Agrinvest Credit IFN SA a acordat fermierilor rom?ni credite de peste 10 milioane euro, iar ?int? ambi?ioas? pentru anul 2021 este reprezentat? de o cre?tere de minim 70% a creditelor a cordate. Capitalul social al companiei a ajuns p?n? la valoarea de aproape 5 milioane euro, cu mult peste minimul impus de c?tre Banca Na?ional? a Rom?niei (BNR) pentru acest tip de institu?ie financiar?. “Ne sus?inem partenerii fermieri at?t prin intermendiul finan??rilor pe termen scurt, at?t de necesare ?n ciclul de produc?ie a cerealelor, precum ?i prin intermediul finan??rii investi?iilor ?n echipamente agricole, sisteme de iriga?ii, ferme de cereale sau zootehnice ?i teren agricol. Produsele pe care le oferim sunt personalizate, plec?nd de la analiz? financiar? specific? fiec?rui tip de client – persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale, ?ntreprinderi familiale, societ??i comerciale sau societ??i agricole – ?i p?n? la modalitatea de rambursare a creditelor, corelat? cu sezonalitatea puternic? a acestei industrii”, spune Andra P?rvan, Director General al Agrinvest Credit IFN, cu experien?? de peste 15 ani ?n finan?area companiilor mici ?i medii ?n b?nci de prim rang precum ING Bank sau BRD Groupe Societe pania face parte din grupul Agrinvest, cu o prezen?a de peste 16 ani ?n agricultur?, av?nd afaceri anuale de peste 200 milioane de lei ?i peste 200 de salaria?i. Grupul are activit??i integrate de distribu?ie inputuri pentru fermieri, comer? cu cereale, dispun?nd pentru aceast? activitate de capacit??i de depozitare de peste 250.000 de tone, precum ?i produc?ie agricol? pe o suprafa?? de peste 5.000 ha.“Agrinvest Credit IFN a fost creeata ?n urm? multiplelor solicit?ri de finan?are primite din partea fermierilor colaboratori. Astfel, la nivelul grupului Agrinvest, putem oferi un sistem integrat de produse ?i servicii, plec?nd de la consultan?? tehnic? ?i p?n? la livr?rile de s?m?n?a, pesticide, ?ngr???minte, finan?are ?i achizi?ia cerealelor”, completeaz? Directorul General al companiei.Detalii suplimentare pe sau la telefon: +4 0238 727 750Valentin Popa: Mult? lume crede c? dac? e?ti fermier, e?ti blindat de bani ?i f?r? griji! Ramona Dasc?lu - 9 februarie 2021 Fermierii rom?ni, v?zu?i ca ni?te ”??rani ?napoia?i” sau “mari bog?ta?i”! Valentin Popa, fermier din jude?ul C?l?ra?i ?i unul dintre vicepre?edin?ii Asocia?iei For?a Fermierilor, crede c? ?n ?ara noastr? cei care muncesc p?m?ntul sunt v?zu?i ca ni?te oameni plini de bani ?i f?r? griji, chiar ?i de c?tre autorit??ile care de?in fr?iele agriculturii rom?ne?ti, de aici ?i piedicile care le sunt puse fermierilor.”Din p?cate, ?n Rom?nia, mult? lume are impresia c? daca e?ti fermier, indiferent de categoria fermierului, e?ti blindat de bani ?i f?r? griji. Probabil, a?a g?ndesc ?i cei care conduc destinele agriculturii, ?n Rom?nia, cei care vor s? pun? piedici fermierilor ?i ??i doresc s? distrug? agricultura. Nu se g?ndesc c? indiferent de categoria de fermier la care te ?ncadrezi sunt costuri, ?ncep?nd de la utilaje, ?mprumuturi, erbicide, semin?e, plus munca la care e?ti supus. Chiar dac? ai angaja?i, care s? te ajute, asta nu ?nseamn?, c? fiind ?patron”(cum spun unii), nu munce?ti. Mul?i se urc? pe tractoare ?i merg pe c?mp, muncind cot la cot cu angaja?ii sau au munca psihic?, la birou”, a scris fermierul Valentin Popa ?ntr-o postare pe pagina sa de Facebook.De asemenea, fermierul c?l?r??ean sus?ine c? sunt mul?i agricultori care de?in p?n? ?n 200 de hectare ?i care ??i muncesc singuri p?m?nturile, lucru pentru care merit? aprecia?i la adev?rata lor valoare.”Sunt mul?i fermieri care au de la 50 hectare ?n sus p?n? la 100/150/200 hectare, care ??i muncesc singuri p?m?nturile sau pl?tesc cu ziua s? fie ajuta?i, c?nd sunt ?n campanii. Unii fermieri se mai ajut? ?ntre ei, ceea ce este de apreciat. P?cat c? fermierii nu sunt aprecia?i la adev?rata lor valoare, pentru munca fizic? pe care o fac, ?i sunt considera?i ”??rani ?napoia?i” sau “mari bog?ta?i”. ?n schimb, munca lor ?i eforturile nu se v?d niciodat?”, consider? acesta.Grecia, principalul furnizor de fructe al Rom?niei De Viorela Pitulice La feb. 9, 2021 Importurile de fructe, ca de altfel ?i cele de legume, at?rn? greu ?n balan?a agro-alimentar? a Rom?niei, iar din p?cate, sunt ?n cre?tere de la an la an.Chiar ?i ?n pandemie, importurile s-au m?rit, ?n primele zece luni din 2020 fiind ?nregistrat un volum de 704 199 tone de fructe, ?n valoare de 572 milioane de euro, fa?? de 703 840 tone ?n sum? de 518 milioane de euro, ?n perioada similar? din 2019, potrivit datelor furnizate de Institutul Na?ional de Statistic? (INS).? Principalii furnizori au fost Grecia ?– ??159 555 tone, Germania – ??87 680 tone, Polonia – 86 662 tone, Turcia ?– ?74 382 tone ?i Olanda – 51 921 tone.Pe primul loc la produsele aduse din afar? se afl? citricele – 166 162 tone, urmate de struguri – 34 865 tone, banane – 18 667 tone, curmale, smochine, avocado – 19 563 tone sau mere – 11 714 tone.La nivelul ?ntregului an 2019, importurile de fructe au atins 878 566 tone ?n valoare de 653 milioane de euro, principalii furnizori fiind Grecia – 205 046 tone, Germania – 112 986 tone, Polonia – 110 877 tone ?i Turcia – 75 830 tone.Parteneriat pentru legumicultura: Patria Bank si Patria Credit sustin Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii 09 Februarie 2021 Patria Bank si Patria Credit semneaza un protocol strategic de colaborare cu Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDA), pentru urmatorii cinci ani, in valoare de 500.000 de euro. FDA este o organizatie independenta, creata cu viziunea si sustinerea financiara a Carrefour Romania, pentru sprijinirea si stimularea demersurilor de asociere ale producatorilor de legume, in special, si pentru oferirea de oportunitati de desfacere a produselor agricole, in general. “Pentru Grupul Patria Bank, sa ne alaturam acestei initiative este o continuare naturala a ceea ce facem de ani buni: sustinem producatorii agricoli, legumicultorii si marii fermierii. Din experienta de peste 15 ani de lucru la firul ierbii, am vazut cum comunitatile cresc si prospera atunci cand activitatea economica si agricola se dezvolta. Si cum de multe ori efortul singular, dintr-o singura directie, nu este suficient, este important sa ne strangem impreuna, mai multi actori din agricultura, pentru a genera un impact mai amplu. Or asta ne dorim prin intrarea in acest parteneriat strategic, sa fim impreuna mai multi, cu resurse financiare si competente complementare, pentru un scop comun: crearea unui ecosistem prin care producatorul agricol sa aiba acces la resurse care il ajuta in toate etapele procesului de productie si desfacere.” a declarat Daniela Iliescu, Director General al Patria Bank.“Menirea Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii este aceea de a crea si implementa programe de dezvoltare rurala prin activitate economica. Provocarea este sa reusim sa extindem modelele in cat mai multe zone, pentru ca o schimbare profunda sa devina vizibila la nivelul intregului sistem. Pentru aceasta, este nevoie de parteneriate durabile cu toti actorii cheie din agricultura dar mai ales cu sectorul privat. Astazi, in numele Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii, salut sustinerea pe care Grupul Patria Bank o demonstreaza pe termen lung pentru acest proiect ambitios. Impreuna cu Carrefour Romania, care a contribuit cu viziune si sprijin financiar la crearea Fundatiei, Patria Bank si Patria Credit isi arata, astfel, deschiderea si sustinerea investitiilor in generatiile viitoare, prin dezvoltarea agriculturii responsabile. Cele trei companii si-au luat un angajament pe termen lung cand au ales sa contribuie la crearea, respectiv la sustinerea acestui organism independent iar impreuna avem convingerea ca vom aduce schimbari vizibile in comunitatile rurale.” a declarat Romeo Vasilache, Direct Executiv al Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii.?“Cred ca este momentul sa dam noi un exemplu de asociere si de facut lucruri impreuna, noi cei din jurul producatorilor agricoli - retaileri, finantatori, asiguratori, producatori de inputuri etc. Si prin aducerea impreuna a resurselor si know-how-ului sa putem stimula asocierea producatorilor agricoli si cresterea autonomiei si puterii cooperativelor si asociatiilor. Totul concret si pragmatic, cu actiuni si interventii care sa aiba un impact real. Am creat si dezvoltat in Patria Credit modele de suport si asociere care au dus la dezvoltarea comunitatilor rurale si vom aduce acest knowledge si in parteneriatul cu Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii.” a mentionat Raluca Andreica, Director General Patria Credit.Parteneriatul s-a concretizat prin semnarea unui protocol de colaborare pe termen lung (5 ani) si intentia Grupului Patria Bank de a sustine activ, incepand cu anul 2021, atat financiar cat si non-financiar, activitatea si proiectele Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii. Grupul Patria Bank se va implica activ in sustinerea proiectelor FDA, iar suportul financiar oferit va creste progresiv in urmatorii ani, ajungand pana la 500.000 de euro, pe masura ce obiectivele fundatiei sunt atinse si impactul interventiilor aduce plus valoare pentru producatorii agricoli si comunitatile din care acestia fac parte.Anul 2021 este si anul maturizarii primelor interventii importante ale Fundatiei pentru Dezvoltarea Agriculturii prin parteneriate locale in judetele Iasi si Cluj, precum si in Sud Muntenia.?Despre Grupul Patria Bank | patriabank.ro | patriacredit.ro??Grupul Patria Bank include Patria Bank, Patria Credit IFN si SAI Patria Asset Management.? Patria Bank este o banca romaneasca, listata la Bursa de Valori Bucuresti, cu prezenta la nivel national, fiind dedicata cresterii gradului de bancarizare in Romania si sustinerii antreprenorilor locali. Grupul Patria Bank are ca actionar majoritar Fondul de Investitii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai carui principali investitori sunt BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investitii, parte a Grupului Bancii Europene pentru Investitii), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) si BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Marii Negre).Patria Credit IFN SA este o institutie financiara nebancara (IFN) specializata in finantarea agricultorilor si a microintreprinderilor, in special din mediul rural. Patria Credit este membra a European Microfinance Network (EMN) si Microfinance Centre (MFC).?Despre Fundatia pentru Dezvoltarea Agriculturii | fdagri.ro??Fundatia Pentru Dezvoltarea Agriculturii (FDA) este o organizatie independenta care a luat nastere in 2019. Rolul ei este de a contribui la implementarea si diseminarea la nivel national a unor modele asociative in agricultura care sustin productivitatea, calitatea si ofera fermierilor mici si mijlocii acces la piata si consiliere in obtinerea de fonduri si in aplicarea de metode agricole moderne. Pentru o dezvoltare pe termen lung, Fundatia isi propune sa implementeze programe pentru pregatirea urmatoarei generatii de fermieri, prin sprijinirea de oportunitati educationale si campanii de informare a consumatorilor. Pentru a avea un impact strategic asupra mediului agricol din Romania, Fundatia va promova bune practici si va sustinte continuitatea programelor prin atragerea de resurse publice si private. Parte importanta din misiunea FDA o constituie coalizarea actorilor cheie ce pot contribui la schimbarea sistemica a agriculturii: ONG-uri, autoritati, certificatori, integratori si finantatori.INDUSTRIE ALIMENTARAAnaliz?: Doar 2 din 10 rom?ni cump?r? lactate de la produc?tori locali. Majoritatea prefer? s? le achizi?ioneze din supermarketuri, Cristina Bellu 09.02.2021, Majoritatea rom?nilor prefer? s? cumpere produse lactate din re?elele de supermarketuri sau hypermarketuri, ?n detrimentul pie?elor sau a magazinelor din proximitatea casei, arat? un studiu privind consumul produselor lactate ?n r?ndul rom?nilor realizat de Reveal Marketing Research.Astfel, ?n medie, 57% dintre rom?ni prefer? varianta supermaketurilor, comparativ cu doar 18% care merg la pia?? pentru a cump?ra lactate, ?i cu 16% care prefer? magazinele din apropierea casei.Datele Reveal Marketing Research ?arat? c?, ?n medie, 16% dintre rom?ni consum? zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre ace?tia au ?n medie un consum de lactate de 2-3 ori pe s?pt?m?n?.Cand vine vorba de categorii de produse preferate de rom?ni, pe primul loc se afla laptele – consumat zilnic de o treime din rom?ni (33%). Alte produse incluse de rom?ni ?n alimenta?ia lor zilnic? sunt iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte b?tut (men?ionate de 21%), untul (men?ionat de 20%) ?i br?nza telemea (men?ionat? de 18%).?n ceea ce prive?te preferin?a pentru un anumit brand, 36% dintre rom?ni obi?nuiesc s? cumpere mereu acela?i brand, indiferent de promo?iile de la raft, ?n timp ce 46% dintre ace?tia afirm? c? alterneaz? acelea?i branduri, ?n func?ie de promo?iile g?site ?n magazin. ?n schimb, doar 12% dintre rom?ni spun c? ??i fac aprovizionarea cu produse lactate, ?n func?ie de promo?iile de la raft ?i nu cump?r? mereu acelea?i brand.Studiul, derulat de Reveal Marketing Research ?pe un e?antion de 1.011 responden?i cu v?rsta peste 18 ani, online users, pe un e?antion reprezentativ la nivel na?ional urban ?i rural ?n perioada 19-25 ianuarie 2021, ?i-a propus s? investigheze ?i schimb?rile aduse de pandemie ?n ceea ce prive?te criteriile de alegere a produselor lactate.Pentru 60% dintre ace?tia noul context nu a adus schimb?ri ?n comportamentele lor de achizi?ie. Ei declar? c? ?n continuare cump?r? acelea?i produse lactate ca ?nainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declar? c? au avut loc ni?te schimb?ri – 36% spun c? pe l?ng? produsele pe care le cump?rau ?i ?nainte, adaug? ?n co? ?i produse pe care le consider? mai s?n?toase iar 4% declar? c? acum cump?r? alte produse dec?t ?nainte – produse considerate a fi mai s?n?toase.Proiect european de 13,8 mil. lei pentru realizarea unui centru multifunc?ional ?n ora?ul Bal?, jude?ul Olt, Laurentiu Cotu 09.02.2021, Prim?ria ora?ului Bal?, jude?ul Olt, a accesat un proiect european de 13,8 mil. lei (2,8 mil. euro) pentru realizarea unui centru multifunc?ional destinat organiz?rii de evenimente ?i festivit??i culturale ?i recreative, precum ?i pentru amenajarea unui spa?iu public ?n aer liber. Proiectul este finan?at prin Programul Opera?ional Regional (POR) 2014-2020, destinat ?mbun?t??irii calit??ii vie?ii locuitorilor, dezvolt?rii ?i cre?terii atractivit??ii ora?ului, Axa Prioritar? 13 - ’’Sprijinirea regener?rii ora?elor mici ?i mijlocii’’.’’Proiectul este important pentru oameni, care vor avea spa?ii de relaxare, unde s? ??i petreac? timpul liber, s? se recreeze. Beneficiarii proiectului sunt at?t locuitorii ora?ului Bal?, c?t ?i cei din zonele rurale apropiate, care vor beneficia de locuri de munc? ?n cadrul infrastructurilor create ?i de spa?ii pentru evenimente ?i activit??i culturale ?i recreative, organizate deopotriv? ?n aer liber ?i ?n interiorul centrului multifunc?ional’’, a declarat Marilena Bogheanu, directorul general al Agen?iei De Dezvoltare Regional? Sud-Vest Oltenia.Sphera Franchise Group inaugureaz? primul restaurant KFC de tip Drive Thru din portofoliul Grupului, ?n Italia, 9 februarie 2021, Sphera Franchise Group anun?? inaugurarea primului restaurant din acest an. Noua unitate KFC din Italia este situat? ?n zona de coast? a Peninsulei, ?n localitatea Pomezia (Lazio), la adresa Via del Mare nr. 16. Aceasta este prima loca?ie de tip Drive Thru din portofoliul Grupului, la nivel interna?ional, ?i se remarc? prin suprafa?? ?i amplasament – ?restaurantul este dispus pe 3 niveluri, beneficiind de peste 800 mp, dintre care zonele dedicate consumului ocup? aproximativ 300 mp, potrivit unui comunicat.Sphera Franchise Group a inaugurat ?n 2017 primul s?u restaurant KFC din Italia, iar de atunci ?i p?n? ?n prezent, a ?nregistrat o ascensiune semnificativ?, ajung?nd la 19 loca?ii, plasate ?n puncte strategice precum Lazio, Trivenetto, Piemont sau Grandi Stazioni S.p.A.Noul restaurant dispune de aproximativ 160 de locuri la mese, incluz?nd at?t spa?iul interior, c?t ?i terasa proprie. Consumatorii beneficiaz? de o experien?? complet?, sigur? ?i digitalizat? ?n noul restaurant, at?t ?n zona de Dine-In (?ncep?nd de la meniurile digitale, p?n? la kiosk-urile prin intermediul c?rora pot plasa comenzi ?ntr-un mod rapid ?i facil), c?t ?i la noul serviciu de tip Drive-Thru.De asemenea, restaurantul dispune de sistemul free refill pentru b?uturile r?coritoare, Wi-Fi gratuit ?i spa?ii special create pentru ?nc?rcarea dispozitivelor electronice, totul ?ntr-un cadru modern, cu accente urbane, specifice tuturor loca?iilor KFC.??ncepem anul 2021 consolid?nd portofoliul de restaurante KFC prin deschiderea unei noi loca?ii ?n Italia, o pia?? strategic? pentru businessul Sphera Franchise Group ?i o dovad? a strategiei de expansiune propus? pentru acest an. Dup? o analiz? atent? a obiceiurilor de consum la nivel local, am decis s? investim ?n dezvoltarea primei loca?ii de tip Drive-Thru a Grupului, pe plan interna?ional. Ne propunem s? continu?m eforturile noastre pentru identificarea celor mai potrivite amplasamente ?n vederea extinderii re?elei de restaurante, precum ?i oferirea de servicii c?t mai diversificate – Dine In, takeaway, iar mai nou ?i Drive Thru. Astfel, ne dorim s? ajungem ?i mai aproape de fanii brandului ?i s? le oferim produsele preferate, ?n cele mai sigure ?i totodat? moderne condi?ii”, a declarat Dan Ilie, General Manager US FOOD NETWORK S.R.L., entitate afiliat? Sphera Franchise Group S.A.?n completarea procedurilor de igienizare specifice brandului, angaja?ii din restaurant sunt dota?i cu m??ti de unic? folosin?? ?i sanitarizant. Suprafe?ele din buc?tarie ?i din ?ntreaga loca?ie sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi, ??n incint? sunt amplasate recipiente cu dezinfectan?i pentru clien?i ?i este ?ncurajat? plata cu cardul.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download