Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 8 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 08.05.20201 EUR4.82781 USD4.4545Agrometeo: seceta pedologica puternica si extrema pe suprafete agricole din intreaga tara Mai 7, 2020O seceta pedologica moderata, puternica si extrema se va semnala in cultura graului de toamna in in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, Transilvania si in cea mai mare parte a Olteniei, se arata in ultima prognoza agrometeorologica emisa de Agentia Nationala de Meteorologie (ANM), valabila in perioada 7-13 mai.Caracteristici meteorologiceVremea mai rece de la inceputul intervalului va intra intr-un proces de incalzire treptata, la nivelul intregii tari. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 5…17°C in primele zile, abaterile termice negative fiind de 1…7°C si 10…22°C spre sfarsitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, in cea mai mare parte a regiunilor.Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 10…29°C, in toate zonele de cultura. Temperatura minima a aerului se va incadra intre 0…15°C, in aproape toata tara, valori mai scazute fiind posibile in zonele depresionare. Regimul termic mediu diurn al solului la adancimile de 5 si 10 cm va oscila intre 9…20°C, limite optime desfasurarii fazelor de germinare-rasarire-infrunzire la culturile semanate pana la aceasta data.Instabilitatea atmosferica se va manifesta prin ploi locale, izolat sub forma de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului.Caracteristici agrometeorologiceIn cultura graului de toamna, continutul de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei.Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, rezerva de apa din sol se va incadra in limite satisfacatoare. In stratul 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apa din sol va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat in centrul si vestul Munteniei.In Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local in nordul, vestul, sudul si sud-vestul Munteniei, nordul, nord-vestul si sudul Transilvaniei, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime.Starea de vegetatie a culturilor agricoleRegimul hidro-termic din aer si sol favorabil va imprima ritmuri in general normale de crestere si dezvoltare ale culturilor de camp in majoritatea regiunilor agricole, exceptand suprafetele agricole afectate de fenomenul de seceta pedologica prelungita, unde la nivelul sistemului radicular al plantelor de orz si grau de toamnǎ se va putea inregistra o incetinire a proceselor de vegetatie.Cerealierele de toamna (orz si grau) isi vor definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata alungirea paiului (10-100%), la scara intregii tari. De asemenea, in zonele de campie va fi posibila declansarea fazelor de ?burduf” si inspicare.Cultura de rapita va parcurge alungirea tulpinii si aparitia inflorescentelor (20-100%), precum si inflorirea (10-30%), indeosebi in jumatatea sudica a tarii . Speciile pomicole se vor afla predominant in fazele de inflorire, precum si de crestere a frunzelor/lastarilor/rodului, la nivelul intregului teritoriu agricol.In majoritatea podgoriilor, la vita de vie se vor semnala dezmugurirea, infrunzirea si cresterea lastarilor laterali. Speciile prasitoare (floarea-soarelui si porumb) isi vor continua germinarea (30-100%), rasarirea (20-100%), precum si aparitia primelor frunze (10-30%).La sfecla de zahar si cartoful pentru consum se vor inregistra germinarea si incoltirea (10-100%), finalizandu-se totodata lucrarile de semanat, in aproape toate bazinele specializate.Lucrarile agricole specifice campaniei de primavara (pregatirea patului germinativ, semanatul/plantatul, tratamente in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, etc.) se vor desfasura pe ansamblu in conditii bune, acestea fiind sistate temporar doar in zilele cu precipitatii.Recomandari de specialitateUrgentarea si chiar finalizarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ si a semanatului/plantatului la culturile de primavara (floarea-soarelui, sfecla de zahar, porumb, cartof);– Fertilizarea faziala a culturilor de toamna cu ingrasaminte minerale (azotat de amoniu si complexe);– Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor in semanaturile de toamna;– Aplicarea de tratamente fito-sanitare in plantatiile pomi-viticole;– Verificarea si controlul semanaturilor de primavara in vederea determinarii capacitatii de germinare. EXCLUSIV. ANIF: Nu s-a investit niciun leu in Canalul Siret-Baragan in perioada 2015-2019 Mai 8, 2020Seceta a repus in prim plan discutiile despre sistemul national de irigatii, iar Canalul Siret-Baragan apare ca o mare rana deschisa pe harta tarii noastre.Dupa ce anul trecut au fost date in exploatare cu mult fast (cat or fi costat organizarea ceremoniilor si cat suruburile folosite?!) mai multe centre de pompare a apei, in cadrul carora s-a tot vorbit despre reluarea lucrarilor la Canalul Siret-Baragan, am vrut sa aflam cum sta treaba de fapt.Asa am aflat ca, desi seful Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) a dat asigurari ca la sfarsitul lunii martie a acestui an vor demara lucrarile la Canalul Siret-Baragan, nu s-a miscat o palma de pamant. De vina este coronavirusul.?Din cauza conditilor epidemiologice nefavorabile, precum si a normelor si masurilor impuse de catre Ministerul Sanatatii pentru carantina si pentru managementul cazurilor suspecte si confirmate de ionfectie cu coronavirus, termenul declarat de reluare (a lucrarilor, n.r.) la acest canal a fost depasit. In prezent se lucreazala operatiunile de cadastru si publicitate imobiliara pe tronsonl cuprins intre Km 5+710 si Km 14+570, in vederea inscrierii acestuia in evidentele de cadastru si carte funciara si a realizarii documentatiilor tehnice aferente investitiei”, se precizeaza in raspunsul transmis de catre ANIF la solicitarea StiriAgricole.ro.Mai mult decat atat, daca a plouat in ultimii ani, cei care s-au perindat la conducerea tarii si a judetelor tranzitate de Canalul Siret-Baragan si care azi cer masuri si sprijin pentru depasirea secetei nu au luat nicio masura de continuare a lucrarilor la Canalul Siret-Baragan.?Din datele preluate de ANIF de la Administratia Nationala Apele Romane, in perioada 2015-2019 nu au fost realizate lucrari de natura investitiilor pe Canalul Magistral Siret-Baragan. Mentionam ca acest canal a fost preluat in administrare de catre ANIF ca urmare a aparitiei OUG 4/2019 privindtransmiterea obiectivului de investitii Canalul Magistral Siret-Baragan din administrarea Ministerului Apelor si Padurilor, prin Administratia Nationala Apele Romane, in administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin ANIF”, se mai arata in raspunsul ANIF.In prezent, Canalul Siret-Baragan este functional pe o lungime de 5,7 km, suprafata care poate fi irigabila din acest tronson fiind de 2.200 de hectare apartinand de amenajarea de imbunatatiri funciare Ruginesti-Pufesti-Panciu. Insa din apa din acest tronson functional al Canalului Siret-Baragan se iriga doar 92 de hectare, din care 52 de hectare de grau si 40 de hectare de porumb.Lucrarile la? Canalul Siret – Baragan, care are o lungime de 198 de km, au fost incepute de Nicolae Ceausescu. De atunci, fermierii si, pe langa ei, toti platitorii de taxe si impozite au auzit doar promisiuni. ?Nu putem sa nu ne intrebam cum toti acei primari si sefi de Consilii Judetene de pe raza Canalului Siret-Baragan, care au venit si au impartit galeti in prag de alegeri, nu au avut macar bunul simt sa se zbata pentru ca acest proiect inceput acum 30 de ani sa fie finalizat si fermierii carora le cer votul la fiecare 4 ani sa nu mai stea la mila Cerului!StiriAgricole.ro a cerut un punct de vedere si Autoritatii Nationale Apele Romane, care nu atransmis raspunsul pana la ora publicarii acestui articol.APIA si SUBVENTIIMODIFIC?RI ORDONAN?A SUBVEN?IILOR APIA! Agroinfo ?07 mai 2020 - ULTIMA OR?! Ministerul Agriculturii anun?? ast?zi modific?ri la Ordonan?a subven?iilor APIA, OUG 3/2015. Proiectul de act normativ a fost publicat, ?n urm? cu pu?in timp, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii. AGROINFO v? pune la dispozi?ie modific?rile importante din Ordonan?a subven?iilor APIA.La articolul 8, alineatul (2) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:Cererile unice de plat? se depun p?n? la data de 15 mai a fiec?rui an calendaristic la centrele?APIA?(...)?Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11?martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului?European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te Sistemul Integrat de Administrare ?i Control ?i condi?iile pentru refuzarea sau retragerea pl??ilor ?i pentru sanc?iunile administrative aplicabile ?n cazul pl??ilor?directe, al sprijinului pentru dezvoltare rural? ?i al ecocondi?ionalit??ii, cererile unice de plat? pot fi?depuse ?i dup? data limit? de depunere, ?n termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1%?pentru fiecare zi lucr?toare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dac? cererea unic? de plat??ar fi fost depus? p?n? la termenul stabilit. Modific?rile la cererile unice de plat? se depun f?r??penalit??i de ?nt?rziere p?n? la data de 31 mai a anului ?n cauz?, conform art. 15 alin. (2) din?Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014. Depunerea unei modific?ri a cererii unice de?plat? dup? data limit? pentru o astfel de depunere, determin? o reducere de 1 % pe zi lucr?toare a sumelor pentru utilizarea efectiv? a parcelelor agricole ?n cauz?, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3)?din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Modific?rile cererilor unice de plat? sunt admisibile?doar p?n? la data-limit? de depunere cu ?nt?rziere a cererilor unice de plat?.La articolul 8, alineatul (2(2) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:Prin excep?ie de la prevederile alin. (2), ?n cazul ?n care Comisia adopt? un Regulament care?prevede derog?ri de la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014 ?n ceea ce prive?te data?final? de depunere a cererilor unice ?i data final? pentru notificarea modific?rilor aduse cererii unice?aferente unui anumit an calendaristic, se procedeaz? astfel:a) cererile unice de plat? se depun p?n? la data final? de depunere a cererilor unice prev?zut? de?regulamentul respectiv, f?r? a se aplica penalit??i de ?nt?rziere, dac? nu s-a emis ordinul de stabilire?a datei-limit? de depunere a cererilor unice de plat? prev?zut la lit. c);b) modific?rile la cererile unice de plat? se depun f?r? penalit??i de ?nt?rziere p?n? la data pentru o?astfel de depunere prev?zut? ?n regulamentul respectiv, dac? nu s-a emis ordinul de stabilire a datei limit??de depunere a cererilor unice de plat? prev?zut la lit. c);”c) ?n cazul ?n care Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale decide stabilirea unei alte date-limit??de depunere a cererilor unice de plat?, anterioar? datei-limit? maxime stabilite prin regulamentul?respectiv, data-limit? se stabile?te prin ordin al ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale. Aceasta?este ?i data-limit? de depunere a modific?rilor cererilor unice de plat? f?r? penalit??i de ?nt?rziere.Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri se poate face numai ?n anul 2015, cu?posibilitatea retragerii ?n oricare dintre anii ulteriori anului depunerii cererii unice de plat?.?Prin excep?ie de la prevederile alin. (4), intrarea ?n schema simplificat? pentru micii fermieri se?poate face prin mo?tenire.La Articolul 411 , alineatul (1) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:Controalele la fa?a locului pot fi anun?ate cu condi?ia ca acest lucru s? nu aduc? atingere scopului?sau eficacit??ii acestora. Orice preaviz nu dep??e?te 14 zile. Cu toate acestea, ?n cazul controalelor la?fa?a locului ale cererilor de ajutor sau de plat? pentru animale ?n cadrul m?surilor de sprijin pentru?animale, preavizul nu dep??e?te 48 de ore.?De asemenea, ?n cazul ?n care legisla?ia aplicabil? actelor??i standardelor relevante ?n materie de ecocondi?ionalitate impune efectuarea controalelor la fa?a?locului ?n mod inopinat, preavizul de maxim 48 ore se aplic?, ?n cazul controalelor la fa?a locului?referitoare la ecocondi?ionalitate.IMPORTANT! Acesta este un proiect de Ordonan?? publicat ?n consultare public? pe site-ul Ministerului Agriculturii, proiectul?poate suferi modific?ri p?n? la aprobarea sa ?i intrarea ?n vigoare.CUM OB?INE?I AJUTORUL DE 1.200 LEI/CAP DE ANIMAL pentru BAZNA ?I MANGALI?A! Agroinfo?08 mai 2020 AJUTOR DE MINIMIS CRESC?TORI DE ANIMALE. Guvernul a aprobat ieri, pentru anul 2020, schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a”. Valoarea ajutorului acordat cresc?torilor este de 1.200 lei/cap de animal/an. AGROINFO v? pune la dispozi?ie condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplini?i ?i actele de care ave?i nevoie pentru a ?ncasa ace?ti bani.BENEFICIARII AJUTORULUI SUNT:a) produc?torii agricoli persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale??i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;b) produc?torii agricoli persoane juridice.CONDI?II DE ELIGIBILITATEPentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie s? ?ndeplinesc? cumulativ urm?toarele condi?ii de eligibilitate:a) s? de?in? exploata?ii ?nregistrate/autorizate sanitar-veterinar;b) s? de?in? scroafe din rasele Bazna ?i /sau Mangali?a, ?nscrise ?n registrul genealogic ?n sec?iunea principal? la data depunerii cererii de ?nscriere identificate ?i ?nregistrate ?n Registrul na?ional al?exploata?iilor;c) s? de?in? registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat, ?n conformitate cu prevederile?art. 1 pct. 16 din Norma sanitar? veterinar? pentru implementarea procesului de identificare ?i??nregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor ?i bovinelor, aprobat? prin Ordinul pre?edintelui?Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 40/2010, cumodific?rile ?i complet?rile ulterioare;d) s? fac? dovada livr?rii spre comercializare a unui num?r de minim 4 purcei/an/scroaf?, la o?greutate de minim 8 kg/cap;e) purcei s? fie identifica?i potrivit legisla?iei ?n vigoare;f) s? men?in? efectivul de scroafe cu care s-a ?nscris pe toat? perioada de derulare a Programului.CUANTUM AJUTORValoarea ajutorului de minimis este de 1200 lei/scroaf?/an, cu condi?ia comercializ?rii a minim?4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minim 8 kg/cap.Valoarea total? a ajutoarelor de minimis care se acord? unei ?ntreprinderi/?ntreprinderi unice nu?poate dep??i suma de 20.000 euro pe durata a trei exerci?ii financiare, ?n cursul exerci?iului financiar?actual, respectiv anul depunerii cererii ?i ?n cele dou? exerci?ii financiare precedente, conform?prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis ?n sectorul agricol.Sumele reprezent?nd ajutoare de minimis se pl?tesc beneficiarilor??ntr-o singur? tran??.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2020 - 2022, se asigur??din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2020, este de 1.000.000 lei, ?n limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale cu aceast? destina?ie, de la bugetul de stat.CERERE. ACTE?ncep?nd cu data intr?rii ?n vigoare a hot?r?rii adoptat? joi, 7 mai 2020, de Guvern, la depunerea cererii, direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, ?n prezen?a beneficiarilor, verific? sumele r?mase ?i poten?ial a fi primite prin schema de ajutor de minimis, rezultate dup? ?nsumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerci?ii financiare, respectiv ajutoarele acordate ?n cele dou? exerci?ii financiare precedente ?i ?n exerci?iul financiar ?n cauz?, ?i p?n? la concuren?a sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis ?n sectorul agricol.?n situa?ia ?n care suma r?mas? disponibil? dup? realizarea verific?rilor dep??e?te suma poten?ial a fi primit? corespunz?toare num?rului de scroafe ?nscrise ?n cererea de ?nscriere ?n program, cererea se respinge.Dup? efectuarea verific?rii, beneficiarii depun anual, o singur? cerere de ?nscriere ?n Program, ?nso?it? de urm?toarele documente:a) certificatul de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului /a actului ?n baza c?ruia ??i desf??oar? activitatea, dup? caz al/a solicitantului, ?mputernicire ?i o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, ?n copie, dup? caz;b) document din care rezult? c? exploata?ia figureaz? ?nregistrat? ?n Registrul na?ional al exploata?iilor, cu animalele identificate ?i ?nregistrate ?n SNIIA, eliberat de operatorul Sistemului na?ional de identificare;c) documentul de ?nregistrare sanitar-veterinar?/autoriza?ia sanitar-veterinar?, ?n copie, dup? caz;d) certificatul de origine al scroafelor ?nscrise ?n registru genealogic al rasei care fac obiectul cererii, ?n copie;.e) registrul exploata?iei completat la zi din care rezult? num?rul de scroafe ?nscrise ?n Registrul Genealogic al rasei de?inute, ?n copie;f) dovad? cont activ de disponibilit??i banc?/trezorerie.?n cazul ?n care la data depunerii cererii de ?nscriere ?n Program sunt ?n vigoare m?surile restrictive ca urmare a COVID-19, beneficiarii transmit prin fax sau ?n format electronic prin e-mail la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, toate documentele necesare acces?rii ajutorului de minimis.Verificarea sumelor r?mase sau poten?ial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizeaz? de c?tre persoana ?mputernicit? din DAJ ?i se comunic? telefonic/fax sau ?n format electronic, prin e-mail ?nainte de ?nregistrarea cererii de ?nscriere ?n program.Pentru primirea sprijinului, beneficiarii ?nregistra?i ?n Registrul unic depun cereri de plat? la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, dup? livrarea produ?ilor ob?inu?i de la scroafele ?nscrise ?n cererea de ?nscriere,?dar nu mai t?rziu de 5 zile lucr?toare de la ?ncheierea lunii ?n care s-a realizat ultima livrare a purceilor,??nso?ite de copii ale urm?toarelor documente:a) factur? de v?nzare din care rezulta datele de identificare ale cumparatorului si numarul de animale comercializate ;b) avizul de ?nso?ire din care rezulta numarul de purcei comercializati, greutatea total?/greutatea pe cap de animal comercializat ?i adresa exploata?iei cump?r?torului;c) documentul de mi?care animale vii reglementat de legislatia sanitar veterinara ?n vigoare;d) certificatul sanitar - veterinar pentru purceii comercializa?i.e) registrul de monte ?i f?t?ri din care rezult? produ?ii livra?i spre comercializare.Cererile de plat? ?i documentelele justificative se depun p?n? cel t?rziu, la data de 10 decembrie a anului de cerere.Ajutorul de minimis acordat ?n temeiul prezentei hot?r?ri este avut ?n vedere pentru a fi dedus din orice schem? viitoare de ajutor de minimis.?n cazul ?n care beneficiarul invoc? for?a major?, a?a cum este prev?zut? de lege, acesta trebuie s? prezinte direc?iei pentru agricultur? jude?ene, inclusiv documente sanitar-veterinare justificative.?n cazul nerespect?rii prevederilor precum ?i ?n situa?ia atest?rii de c?tre beneficiari a unor date ori situa?ii nereale pe documentele aferente ajutorului de minimis sau ?nc?lcarii ?n orice mod a prevederilor prezentei hot?r?ri, beneficiarii schemei de minimis sunt obliga?i la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaug? dob?nzi ?i penalit??i de ?nt?rzierede la data ?ncas?rii acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedur??fiscal?, cu modific?rile ?i? complet?rile ulterioare.Conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie, la aceast? dat?, sunt ?nscrise ?n Registrul Genealogic, ?n sec?iunea principal? un num?r de 1030 capete scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a. Dintre acestea, un num?r de 316 capete scroafe sunt de?inute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un num?r de 714 capete scroafe sunt de?inute de persoane fizice.DECIZIE GUVERN! AJUTOARE DE MINIMIS ?N SECTORUL VEGETAL! Agroinfo:?08 mai 2020 APROBAT! Guvernul a adoptat ?n ?edin?a din 7 mai 2020 o Hot?r?re prin?care completeaz? HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis ?n sectorul agricol. Sunt complet?ri f?cute pentru acordarea?ajutoarelor de minimis la tomate ?i usturoi, anun?? Ministerul Agriculturii ?ntr-un comunicat transmis pentru pletarea celor dou? acte normative se impune pentru derularea ?n bune condi?ii a programelor ?n ceea ce prive?te comunicarea dintre beneficiari ?i reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, prin mijloace de transmitere la distan??, precum ?i efectuarea cu operativitate a verific?rilor ?n teren.?n acest sens, m?surile aprobate joi vizeaz? rezolvarea cu celeritate a solicit?rilor beneficiarilor ?i efectuarea verific?rilor ?ntr-un termen c?t mai scurt de la notificarea acestora.Prin actul normativ aprobat?joi de Guvern schema de ajutor de minimis la tomate se completeaz? astfel:- comunicarea c?tre beneficiari a sumelor r?mase sau poten?ial de ?ncasat se va realiza telefonic, prin fax sau ?n format electronic, prin e-mail, pentru solicitan?ii care depun cererea ?i documentele prin acelea?i mijloace de comunicare;- ?n jude?ele ?n care exist? peste 500 de cereri ?nregistrate ?n Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel pu?in una dintre cele dou? verific?ri ale culturii, la ?nceputul rodirii sau la evaluarea produc?iei.??Totodat?, prin actul normativ aprobat joi schema de minimis pentru sus?inerea produc?iei de usturoi se completeaz? astfel:-beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de ?nscriere ?n program ?i documentele necesare acces?rii ajutorului de minimis prin fax sau ?n format electronic prin e-mail, iar comunicarea de c?tre reprezentan?ii DAJ a sumelor r?mase sau poten?ial de ?ncasat, se va realiza telefonic, prin fax sau ?n format electronic, prin e-mail.Facem precizarea c? aceste modific?ri aprobate ?n ?edin?a de Guvern din data de 7 mai 2020 nu au impact financiar.APROBAT DE GUVERN! AJUTOR DE MINIMIS DE 1.200 DE LEI/CAP DE ANIMAL! Agroinfo?08 mai 2020 PROGRAMUL BAZNA ?I MANGALI?A.?Guvernul a adoptat, ?n ?edin?a de joi, 7 mai,?Hot?r?rea privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a”, pentru perioada 2020 – 2022, precum ?i a unor m?suri de aplicare a acesteia, anun?? Ministerul Agriculturii, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei ?i se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020.Prin actul normativ aprobat joi se urm?re?te ?ncurajarea cresc?torilor de animale de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, ?n vederea m?ririi num?rului de animale de reproduc?ie de?inute, precum ?i a num?rului de produ?i valorifica?i de la acestea, cu scopul cre?terii efectivelor de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a, la nivel na?ional.Astfel, se are ?n vedere acordarea unui?sprijin de 1.200 lei/cap scroaf?/an,?cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect.Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane juridice.Conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie, la aceast? dat? sunt ?nscrise ?n? Registrul Genealogic un num?r de 1030 capete scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a, dintre care 316 capete scroafe sunt de?inute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un num?r de 714 capete scroafe sunt de?inute de persoane fizice care ??i pot schimba forma de organizare ?i pot deveni eligibile.Odat? cu intrarea ?n vigoare a prezentei hot?r?ri se abrog? HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc", precum ?i art. II din Hot?r?rea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018.Contractele ?ncheiate ?n baza Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozi?iilor legii ?n vigoare la data c?nd acestea au fost ?ncheiate ?n tot ceea ce prive?te ?ncheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea ?i ?ncetarea acestora.Guvern, noua decizie privind ajutoarele de minimis. Ce modificari s-au adusMai 8, 2020Guvernul a adoptat o Hotarare care urmareste imbunatatirea procesului de depunere a documentelor aferente ajutoarelor de minimis pentru sectorul agricol si inlesnirea controalelor pe teren, astfel incat acestea sa se desfasoare intr-un termen cat mai scurt.?In sedinta Guvernului din data de 7 mai 2020, a fost adoptata o Hotarare care completeaza HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis in sectorul pletarea celor doua acte normative se impune pentru derularea in bune conditii a programelor in ceea ce priveste comunicarea dintre beneficiari si reprezentantii directiilor pentru agricultura judetene, prin mijloace de transmitere la distanta, precum si efectuarea cu operativitate a verificarilor in teren.In acest sens, masurile aprobate astazi vizeaza rezolvarea cu celeritate a solicitarilor beneficiarilor si efectuarea verificarilor intr-un termen cat mai scurt de la notificarea acestora.Prin actul normativ aprobat astazi schema de ajutor de minimis la tomate se completeaza astfel:– comunicarea catre beneficiari a sumelor ramase sau potential de incasat se va realiza telefonic, prin fax sau in format electronic, prin e-mail, pentru solicitantii care depun cererea si documentele prin aceleasi mijloace de comunicare;– in judetele in care exista peste 500 de cereri inregistrate in Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel putin una dintre cele doua verificari ale culturii, la inceputul rodirii sau la evaluarea productiei.Totodata, prin actul normativ aprobat astazi schema de minimis pentru sustinerea productiei de usturoi se completeaza astfel:-beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de inscriere in program si documentele necesare accesarii ajutorului de minimis prin fax sau in format electronic prin e-mail, iar comunicarea de catre reprezentantii DAJ a sumelor ramase sau potential de incasat, se va realiza telefonic, prin fax sau in format electronic, prin e-mail.Facem precizarea ca aceste modificari aprobate in Sedinta de Guvern nu au impact financiar.ANUN? APIA pentru APICULTORI! TERMENE CERERE pentru AJUTOR! Agroinfo ?07 mai 2020 - OFICIAL APIA! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? to?i apicultorii interesa?i de ob?inerea ajutoarelor din cadrul Programului Na?ional Apicol 2020-2022 care sunt termenele pentru depunerea cererilor. APIA a transmis ast?zi un comunicat pentru AGROINFO.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? a fost publicat? ?n Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020, Hot?r?rea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul Na?ional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri de aplicare a acesteiaValoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Na?ional Apicol pentru perioada 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezint? contribu?ia Uniunii Europene la programele apicole na?ionale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor na?ionale de ?mbun?t??ire a produc?iei ?i comercializ?rii produselor apicole prezentate de statele membre ?n temeiul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i distribuit? astfel:a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei.Solicitan?ii forme asociative apicole legal constituite care solicit? sprijin pentru m?surile A1-A5, precum ?i apicultorii care solicit? sprijin pentru m?sura C.4 vor transmite, prin intermediul? mijloacelor electronice, la Centrele jude?ene APIA ?i al Centrului Municipiului Bucure?ti,?Cererile de inten?ie ?nso?ite de documentele justificative p?n? la data de 26 mai 2020.Formularul cererii de inten?ie ?mpreun? cu alte informa?ii detaliate privind accesarea Programului Na?ional Apicol se reg?sesc postate pe site-ul APIA .ro.Numai solicitan?ii care vor depune cererea de inten?ie pentru m?surile men?ionate mai sus? au dreptul s? depun? cererea de plat? prin care se va solicit? sprijin pentru acela?i produs/produse din cererea de inten?ie.?Cererile de plat? pentru toate m?surile prev?zute ?n actul normativ se vor depune p?n? la termenul limit? de 1 august 2020.Reglement?rile nou introduse fa?? de programele anterioare sunt urm?toarele:? finan?area m?surilor de asisten?? tehnic? ?i consultan?? de specialitate, m?surilor de promovare a apiculturii ?i a produselor apicole ?i cele privind achizi?ia echipamentelor de procesare a cerii ?i ambalare a mierii;? pentru ac?iunea ra?ionalizarea transhuman?ei / stup?ritului pastoral-achizi?ionarea de accesorii apicole a fost aprobat? achizi?ia uneltelor apicole ?i echipamentelor de protec?ie precum ?i mijloacelor de transport apicol f?r? autopropulsie ?i de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor necesare pentru deplasarea ?n pastoral;? decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri ?n vederea atest?rii calit??ii mierii ?n scopul ?mbun?t??irii calit??ii produselor apicole ?i unei mai bune valorific?ri a acestora pe pia??.De asemenea pe l?ng? ac?iunile nou introduse au fost reglementate: beneficiarii, solicitan?ii ?i condi?iile de eligibilitate pentru fiecare ac?iune ?n parte precum ?i modalitatea de accesare ?i de decontare a sprijinului financiar ?n cadrul Programului Na?ional Apicol.Program Na?ional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop ?mbun?t??irea produc?iei ?i comercializ?rii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.SUBVEN?II APIA: De ast?zi se vireaz? banii pentru 13.050 de fermieri! Angelica Lefter - 8 mai 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, informeaz? c? a ?nceput s? efectueze pl??ile aferente ajutorului de stat la motorina utilizat? ?n agricultur?, pentru cantit??ile de motorin? utilizate ?n perioadele 1 octombrie – 31 decembrie 2019 (trimestrul IV/2019), potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. Pl??ile se fac ?n conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 ?i OMADR nr.1727/2015, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Suma total? care urmeaz? s? fie pl?tit? pentru trimestrul IV este de 117.306.130,00 lei, pentru un num?r de 13.050 beneficiari ?i o cantitate de motorin? total? determinat? de 61.873.579,800 litri.Valoarea nominal? a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorin? pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.Cantit??ile de motorin? pentru trimestrul IV/2019, care beneficiaz? de ajutor de stat ?i sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.116/28.04.2020 ?i sunt prezentate astfel:-Sector vegetal – 53.366.313,060 litri cantitate de motorin?, 101.177.202,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni (lei)-Sectorul zootehnic – 8.059.096,610 litri cantitate de motorin?, 15.279.242,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni (lei)-Sector ?mbun?t??iri funciare – 448.170,130 litri cantitate de motorin?, 849.686,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni (lei)?n total, pentru 61.873.579,800 de litri de motorin?, corespunde o valoare a ajutorului de stat rotunjit, f?r? subdiviziuni de 849.686,00 de lei.Ordin al ?efului APIA privind desp?gubirile pentru secet?!agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 05:29Fermierii din toat? ?ara se tem c? seceta din aceast? perioad? le va afecta inclusiv subven?iile (foto: Vaduva Victor-Ionut)Func?ionarii Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), implica?i direct ?n procesul de constatare a pagubelor privind seceta pedologic? ?nregistrat? ?n prim?vara aceasta. ?eful institu?iei de pl??i, Adrian Pintea, a dat ordin tuturor centrelor din ?ar? s? vin? ?n sprijinul colegilor de la Direc?iile Agricole pentru a efectua mai rapid procesele verbale ce vor sta la baza desp?gubirilor de la stat.”La nivelul ?ntregii ??ri am dispus ca APIA s? acorde sprijin prin mijoacele auto ale noastre ?i personalul din cadrul serviciului control teren ?i inspec?ii de la nivel jude?ean”, ne-a declarat Adrian Pintea.?n ordinul prevede c? din cadrul comisiei de constatare ?i evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentan?i ai administra?iei publice locale, un reprezentant al centrului jude?ean/local al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? ?i un reprezentant al direc?iei pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti. Prezen?a tuturor reprezentan?ilor este obligatorie iar semn?tura acestora este necesar? ?n procesul verbal de constatare a pagubelor.Reamintim c? din 16 aprilie se afl? ?n vigoare regulamentul care va fi pus ?n aplicare pentru compensarea pagubelor produse de seceta pedologic? iar termenul pentru a ?n?tiin?a autorit??ilor este de 3 zile de la producerea distrugerii sau v?t?m?rii culturilor agricole de?inute! Ministrul agriculturii a anun?at recent c? cel mai devreme banii vor ajunge ?n conturile fermierilor ”dup? recoltare” atunci c?nd se va ?tii exact care este dimensiunea pagubelor.Astfel, Regulamentul privind gestionarea situa?iilor de urgen?? generate de fenomene meteorologice periculoase av?nd ca efect producerea secetei pedologice, prevede c? de?in?torii de terenuri agricole ale c?ror suprafe?e cu culturi agricole au fost afectate ?n procent de peste 30% din suprafe?ele destinate produc?iei vegetale depun ?n?tiin??ri scrise la unitatea administrativ teritorial? pe a c?ror raz? teritorial? se afl? terenul, ?n format fizic sau prin mijloce electronice de transmitere la distan??, ?n termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau v?t?m?rii culturilor agricole de?inute.Guvernul a aprobat ajutorul de minimis pentru cresc?tori! Sprijinul maxim: 20.000 euro/ferm?! agrointeligenta.ro - 7 mai 2020 Veste bun? pentru fermieri! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anun?at c? ?n ?edin?a de Guvern de ast?zi, joi – 8 mai s-a aprobat o nou? subven?ie pentru fermierii rom?ni. Mai exact este o continuare a programului dedicat cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i Mangali?a. Noua plat? aduce fermierilor un sprijin de 1.200 lei/cap scroaf?/an.”S? consum?m porc crescut ?n Rom?nia! Avem nevoie de o stimulare eficient? a cre?terii porcilor din rasele autohtone! Tocmai din acest motiv, Guvernul a adoptat ?n ?edin?a din data de 7 mai 2020 Hot?r?rea privind aprobarea schemei de sprijin pentru Programul de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i Mangali?a, a anun?at minsitrul pe pagina personal? de Facebook.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a scris despre acest ajutor ?n premier? aici: Ministerul Agriculturii lanseaz? un nou ajutor de minimis pentru cresc?torii de animale! Plata maximal?: 20.000 de euro!Acesta a completat c? se are ?n vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroaf?/an, cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect.Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Ajutor pentru depozitarea privata a carnii si produselor lactate Subventii agricultura 08 Mai 2020Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in data de 04.05.2020, au fost publicate, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.Printre aceste reglementari se numara si cele cu rol in interventia pe piata prin acordarea unui?ajutor pentru depozitarea privata a anumitor produse agroalimentare, astfel:Depozitare privata carne de bovina?(REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a carnii proaspete sau refrigerate de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);Depozitare privata carne de capra si de oaie?(REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a carnii de oaie si de capra si fixarea in avans a valorii ajutorului);Depozitare privata a untului?(REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a untului si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);Depozitare privata lapte praf degresat?(REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);Depozitarea privata a branzeturilor?(REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar si exceptional pentru depozitarea privata a anumitor branzeturi si de stabilire in avans a cuantumului ajutorului).Actele normative mentionate pot fi consultate accesand linkul specifice stabilesc:tipurile de produse eligibile,perioadele de depozitare,garantiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.Perioada de depunere a cererilor este deschisa incepand cu data de 07.05.2020.Pentru produsele carne de bovina, respectiv carne de oaie si capra?s-a stabilit ca?termen limita de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.Formularul cererii de ajutor?este disponibil pe pe site-ul APIA:?.ro?sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail:?zootehnie.apia@.ro.?Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail:?zootehnie.apia@.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.Procedura de depozitare privata a produselor agroalimentare se deruleaza in baza regulamentelor specifice mentionate. Conditiile generale de derulare a masurilor de depozitare privata sunt stabilite insa prin?Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste interventia publica si ajutoarele pentru depozitarea private.?Toate produsele trebuie sa respecte inclusiv prevederile stabilite in Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.In cazul produselor a caror depozitare se efectueaza dupa aprobarea cererii de ajutor si care au o garantie constituita aferenta cererii, perioada maxima pentru constatarea conformitatii produselor si intrarea in depozit la locul de congelare a cantitatilor din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.Daca in cele 28 de zile a intrat in depozit sub 95% din cantitatea solicitata in cererea de ajutor, garantia aferenta se retine in totalitate iar ajutorul nu se mai acorda!Informatii detaliate?privind depozitarea privata a produselor agroalimentare se regasesc postate la link-ul? de Plati si Interventie pentru AgriculturaCurg cererile pentru programele ”Tomata” si ”Usturoiul”! Grabiti-va, se apropie termenul limita! In?mai , 2020 Marilena Dinu Sute de legumicultori din jude?ul Buz?u a?teapt? ajutor de la stat. Este vorba despre cei care cultiv? tomate ?n spa?ii protejate dar ?i de buzoienii care cultiv? usturoi. Sute de cereri pentru acordarea ajutoarelor de minimis ?n cadrul celor dou? programe derulate la nivel national au fost déjà depuse la Direc?ia Agricol? Buz?u.Cosmin Florea, director DADR Buz?u”?n aceast? perioad? Direc?ia pentru Agricultur? Jude?ean? Buz?u deruleaz? schemele de ajutoare de minimis pentru aplicarea Programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate, pentru care au fost depuse p?n? ?n prezent un numar de 550 de cereri, ?i pentru aplicarea Programului de sus?inere a produc?iei de usturoi, program accesat de un num?r de 60 de produc?tori agricoli din Jude?ul Buz?u”, spune Cosmin Florea.Speciali?tii institu?iei continu? ?n acestezile verific?rile pe teren ?n baza notific?rilor scrise transmise de beneficiari. P?n? ?n prezent, un num?r de 20 de produc?tori agricoli sunt prezen?i cu tomatele din produc?ia proprie ?n pie?ele agroalimentare din jude?.Reamintim produc?torilor agricoli interesa?i c? depunerea cererilor pentru accesarea celor dou? ajutoare de minimis se poate face p?n? la data de 15 mai 2020.Programul de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a continu? ?i ?n acest an 8 mai 2020?Cotidianul Agricol? ?n ?edin?a de Guvern din data de 7 mai 2020 a fost adoptat? Hot?r?rea privind aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a”, pentru perioada 2020 – 2022, precum ?i a unor m?suri de aplicare a acesteia.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei??i se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020. Prin actul normativ aprobat ast?zi se urm?re?te ?ncurajarea cresc?torilor de animale de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, ?n vederea m?ririi num?rului de animale de reproduc?ie de?inute, precum ?i a num?rului de produ?i valorifica?i de la acestea, cu scopul cre?terii efectivelor de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a, la nivel na?ional.Astfel, se are ?n vedere acordarea unui sprijin de?1.200 lei/cap scroaf?/an,?cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect.Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv:a) produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF;b) produc?torilor agricoli persoane juridice.Conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie, la aceast? dat? sunt ?nscrise ?n? Registrul Genealogic un num?r de 1030 capete scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a, dintre care 316 capete scroafe sunt de?inute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un num?r de 714 capete scroafe sunt de?inute de persoane fizice care ??i pot schimba forma de organizare ?i pot deveni eligibile.Odat? cu intrarea ?n vigoare a prezentei hot?r?ri se abrog? HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc”, precum ?i art. II din Hot?r?rea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018.Contractele ?ncheiate ?n baza Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozi?iilor legii ?n vigoare la data c?nd acestea au fost ?ncheiate ?n tot ceea ce prive?te ?ncheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea ?i ?ncetarea plet?ri aduse actelor normative ce vizeaz? ajutoarele de minimis ?n sectorul vegetal 8 mai 2020?Cotidianul Agricol? ?n ?edin?a Guvernului din data de 7 mai 2020, a fost adoptat? o Hot?r?re care completeaz? HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis ?n sectorul pletarea celor dou? acte normative se impune pentru derularea ?n bune condi?ii a programelor ?n ceea ce prive?te comunicarea dintre beneficiari ?i reprezentan?ii direc?iilor pentru agricultur? jude?ene, prin mijloace de transmitere la distan??, precum ?i efectuarea cu operativitate a verific?rilor ?n teren. ?n acest sens,?m?surile aprobate?vizeaz? rezolvarea cu celeritate a solicit?rilor beneficiarilor ?i efectuarea verific?rilor ?ntr-un termen c?t mai scurt de la notificarea acestora.Prin actul normativ aprobat ast?zi schema de ajutor de minimis la tomate se completeaz? astfel:comunicarea c?tre beneficiari a sumelor r?mase sau poten?ial de ?ncasat se va realiza telefonic, prin fax sau ?n format electronic, prin e-mail, pentru solicitan?ii care depun cererea ?i documentele prin acelea?i mijloace de comunicare;?n jude?ele ?n care exist? peste 500 de cereri ?nregistrate ?n Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel pu?in una dintre cele dou? verific?ri ale culturii, la ?nceputul rodirii sau la evaluarea produc?iei. ??Totodat?, prin actul normativ aprobat ast?zi schema de minimis pentru sus?inerea produc?iei de usturoi se completeaz? astfel:beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de ?nscriere ?n program ?i documentele necesare acces?rii ajutorului de minimis prin fax sau ?n format electronic prin e-mail, iar comunicarea de c?tre reprezentan?ii DAJ a sumelor r?mase sau poten?ial de ?ncasat, se va realiza telefonic, prin fax sau ?n format electronic, prin e-mail.Facem precizarea c? aceste modific?ri aprobate ?n ?edin?a de Guvern din data de 7 mai 2020 nu au impact financiar.Adrian Oros: ?Vom derula scheme de sprijin financiar pentru fermieri ?i agen?ii economici din industria alimentar?”8 mai 2020?Cotidianul Agricol?Aflat ?ntr-o vizit? ?n jude?ul Boto?ani, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a anun?at c? statul rom?n va derula mai multe scheme de sprijin financiar pentru compensarea pierderilor suferite de fermieri ?i de agen?ii economici din industria alimentar? din cauza evolu?iei pandemiei de coronavirus.El a declarat c? produc?torii de lactate, dar ?i procesatorii de carne au cantit??i mari de m?rfuri pe stoc, ?n special ca urmare a ?nchiderii, pe perioada st?rii de urgen??, a sectorului HoReCa. ?Avem mai multe scheme de sprijin. ?n primul r?nd, acum ?i monitoriz?m pe to?i cei care au avut pierderi, pentru c? unii au ?nregistrat pierderi ?nc? de la ?nceputul pandemiei ?i mai ales prin faptul c? au stocuri, pentru c? a sc?zut foarte mult v?nzarea ?n unele domenii. Sunt fermieri ?i agen?i economici din industria alimentar? care lucrau aproape exclusiv cu HoReCa ?i ei sunt cei mai afecta?i. ?n alte zone ?nc? nu s-au ?nregistrat pierderi, dar s-ar putea ca ?n urm?toarea perioad?, dac? criza se prelunge?te, s? fie ?i acolo ?nregistrate pierderi. Sunt stocuri foarte mari de produse lactate, sunt stocuri de carne de pui, de carne de vit? ?i stocuri de legume, mai ales ?n prima perioad?, ?n zonele legumicole”, a afirmat Oros.Ministrul Agriculturii a men?ionat c? restric?iile de circula?ie au afectat, de asemenea, volumul cump?r?turilor din Rom?nia.El a afirmat c? a cerut marilor retaileri din Rom?nia s? se aprovizioneze cu produse de pe pia?a autohton?, ?ns? crede c? ?singura modalitate concret? prin care putem avantaja produsele rom?ne?te este ca noi to?i s? mergem ?i s? cump?r?m produse rom?ne?ti”.?Am ?ncercat s? facem atunci apel la retaileri, pentru c? ?tiam c? exist? o problem? de transport ?i de aprovizionare cu m?rfuri care veneau din import, ?i am f?cut un apel la retaileri s? se aprovizioneze cu produsele care se g?sesc ?n ?ara noastr?, mai ales cu legumele din zonele legumicole”, a ad?ugat ministrul Agriculturii Adrian Oros.?S-ar putea ajunge la DNA din cauza culturilor calamitate ?naintea depunerii cererilor unice la APIA?! In?mai 7, 2020 Situatia agrometeorologica nefavorabila a acestui inceput de an, soldata cu calamitarea culturilor de pe suprafete agricole intinse, a adus cu sine si probleme de ordin economic si metodologic, de natura sa puna in dificultate si mai mare agricultorii in relatia cu MADR si APIA.?tefan Gheorghi??, fermier, administrator TRIAGROEXIM – jud. Br?ila, ne-a transmis urmatorul apel public catre organele competente, al carui raspuns il asteapta cu interes foarte multi agricultori: “Dup? o lun? de analize ?i interpret?ri, inevitabilul s-a produs ?i APIA Br?ila prin adresa nr 4919/04.05.2020, ne r?spunde la o adres? din data de 35/03.04.2020, prin care solicitam un punct de vedere dac? pentru culturile agricole de toamn? calamitate ?nainte de depunerea cererii unice pe suprafa??, se poate invoca for?? major? ?i surpriz?, NU SE POATE. O surpriz? previzibil? ?i de care am mai scris, dar acum este oficial?, cel pu?in a?a ?ntelegem.?i ce dac?? Ce-o fi a?a de important acest lucru? P?i hai s? vedem ?i s? corobor?m cu alte declara?ii din mediul public referitoare la acest subiect.Secretarii de stat de la agricultur?, domnii Emil Dmitru si George Scarlat, primul ?n revista Profitul Agricol nr15/2020 ?i al doilea ?ntr-o interven?ie televizat? la AGRO TV (mai sunt ?i alte interven?ii ?n acest sens), au precizat pentru ,,to?i fermierii’’ c? au vorbit la APIA ??i c? pentru diversificare se vor lua ?n calcul culturile calamitate ?i la care exist? procese verbale de calamitate. Nu vreau s? mai aduc aminte, c? ?ntr-o alt? ocazie discu?ia ?n acest sens a fost ?i pentru ?nverzire, fiindc? ?i acolo vom avea probleme, dar s? le lu?m pe r?nd.Pornind de la adresa APIA (ata?at? ?n facsimil) se ?n?elege foarte clar printr-o traducere de c?tre mine ?ntr-un limbaj simplu, iar acest lucru este prev?zut ?n lege, adic? OUG3/2015, c? pentru orice cultur? calamitat? ?nainte de depunerea cererii unice, adic? ?nainte de stabilirea ,,unei rela?ii contractuale’’ ?ntre fermieri ?i APIA, nu se poate discuta de calamitate, asta dac? legea nu prevede ?n mod expres aceast? situa?ie. ?i iar surpriz?, OUG 3/2015 nu prevede aceast? situa?ie special?.?n acest sens se nasc urm?toarele ?ntreb?ri la care rug?m Ministerul Agriculturii ?i APIA s? ne comunice, nou? fermierilor mici ?i mari, urm?toarele:Dac? un fermier vine p?n? la data de 15 iunie 2020, ultima dat? la care poate depune cererea unic? pe suprafa?? conform comunicatelor APIA, doar cu dou? culturi sem?nate floarea soarelui ?i porumb (acestea con?in?nd ?i suprafa?ele ?ntoarse din culturile de toamn?) ?i cu dou? procese verbale de culturi calamitate pentru rapi?? ?i gr?u, care a?a cum am ar?tat ?nainte au fost ?ntoarse ?i reins?m?n?ate, c?te culturi va avea fermierul pe cerere unic?? Va respecta diversificarea ?i cum? Se va modifica progranul informatic? Cum se va ?nscrie pe cererea unic? 4 culturi, c?nd fermierul ?n realitate va avea dou?? Nu cumva risc?m un fals ?i uz de fals de ne trezim c? ajungem ?i la DNA, deoarece acolo este competen?a pentru fonduri europene?Dac? ?n exemplul de mai sus ?nlocuim rapi?a cu maz?rea ?i s? zicem c? este calamitat?, ce facem cu ?nverzirea? Se ia ?n calcul aceast? cultur? calamitat? pentru ?nverzire?Dac? p?n? la 15 iunie sunt fermieri care nu primesc procesele verbale de calamitate ?i nu din cauza lor, ce vor face?Dac? av?nd ?n vedere ?ntreb?rile de mai declara?iile domnilor secretari de stat sunt valabile, este posibil ca Directorul APIA, Dl Pintea s? de-a o not? intern? prin care s? dispun? m?surile mai sus men?ionate, iar nota s? fie asumat? public prin comunicat de pres?? Dar poate s? dea un comunicat Dl Dir Gen Pintea ?i ?n cazul ?n care cele de mai sus men?ionate nu sunt posibile?Dac? vom avea situa?ii ?n care func?ionari APIA pe motive de legalitate vor refuza aplicarea acestei note interne (vorbim de cea de asumare a m?surilor), ce va face fermierul? Cum va proceda?Cu cei care au depus cererea unic? ?i care nu au notificat starea de calamitate ?n 15 zile de la producere deoarece nu aveau dovezi, a?a cum prevede OUG3/2015, ce vor face? Prin dovezi ca s? fim clari trebuia ata?at procesul verbal de constatare a calamit??iilor, care abia se constat? ?i ?n plus vorbim de un ordin care este ?n procedur? de revizuire.?n concluzie oare nu era mai simplu ca propunerea subsemnatului ?i a APA Br?ila de emitere a unei ordonan?e de urgen?? pentru modificarea art 31 din OUG3/2015 ?i care s? reglementeze aceste aspecte era mult mai simpl?, clar? ?i f?r? riscuri ?i interpret?ri legale? Nu avem preten?ia c? formularea propus? de noi este cea mai bun?, dar este mai bun? dec?t nimic cum este acum.Art. 31-propunere modificareCazurile de for?? major? ?i circumstan?ele excep?ionale se notific? ?n scris APIA, in 5 zile lucratoare de la aparitia situatiei de forta majora, iar notificarea va fi insotita de copie dupa cererea depusa la sediul administrativ teritorial pe raza carora se afla terenurile, bunurile, cladirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurari care are polita emisa pentru respectivul risc?;Furnizarea de dovezi relevante privind situatiile de forta majora se va face in 15 zile de la incheierea proceselor verbale de constatare a calamitatilor de catre autoritatile de stat competente sau firma de asigurari, doar daca riscul este asigurat.In cazul situatiilor in care din comisia de constatare a calamitatilor dispuse de Institutiile Prefectului sau alte autoritati de stat centrale sau locale, fac parte si angajati ai APIA, prevederile alin 2 nu se mai aplica?;In cazul in care situatiile de forta majora sunt constatate de firme de asigurari, depunerea la APIA a procesului verbal incheiat care sa ateste calamitatea se face in 15 zile de la incheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificarii de anuntarea a situatiei de forta majora.Cazurile de forta majora privind culturile si/sau animalele calamitate si care indeplinesc conditiile de mai jos, pot fi considerate ca fiind existente in analizarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea subventiilor, indeplinind conditiile urmatoare?:pentru culturile infiintate in toamna anului anterior si cu recoltarea in anul de depunere a cereriianimalele calamitate cu cel mult 4 luni inainte de termenul final de inregistrare a cererii unice?;?n final sper?m ?n continuare ca toate propunerile APIA Br?ila privind dep??irea situa?iei grele ?n care ne afl?m, s? fie analizate printr-un dialog ?i unde s? putem explica toate m?surile concrete pe care le-am propus ?i trimis c?tre MADR ?i Parlament. Poate este timpul s? fie asculta?i ?i cei care chiar vin cu solu?ii ?i ?n?eleg ?i situa?ia grea a Guvernului, dar trebuie s? g?sim solu?ii ?i pentru fermierii greu ?ncerca?i.”Reglementari noi in Programului National Apicol In?mai 8, 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c??a fost publicat???n Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020,?Hot?r?rea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020?privind Programul Na?ional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri de aplicare a acesteia Valoarea sprijinului financiar?alocat pentru Programul Na?ional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de?150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezint? contribu?ia Uniunii Europene la programele apicole na?ionale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor na?ionale de ?mbun?t??ire a produc?iei ?i comercializ?rii produselor apicole prezentate de statele membre ?n temeiul Regulamentului (CE) nr.?1308/2013?al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i distribuit? astfel:a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei.Solicitan?ii forme asociative apicole legal constituite care solicit? sprijin pentru m?surile A1-A5, precum ?i apicultorii care solicit? sprijin pentru m?sura C.4 vor transmite, prin intermediul? mijloacelor electronice, la Centrele jude?ene APIA ?i al Centrului Municipiului Bucure?ti,?Cererile de inten?ie ?nso?ite de documentele justificative?p?n? la data de 26 mai 2020.Formularul cererii de inten?ie ?mpreun? cu alte informa?ii detaliate privind accesarea Programului Na?ional Apicol se reg?sesc postate pe site-ul APIA?.ro.?Numai solicitan?ii care vor depune cererea de inten?ie pentru m?surile men?ionate mai sus? au dreptul s? depun? cererea de plat? prin care se va solicit? sprijin pentru acela?i produs/produse din cererea de inten?ie.??Cererile de plat??pentru toate m?surile prev?zute ?n actul normativ se vor depune p?n? la termenul limit? de?1 august 2020.Reglement?rile nou introduse fa?? de programele anterioare sunt urm?toarele:?finan?area m?surilor de asisten?? tehnic? ?i consultan?? de specialitate, m?surilor de promovare a apiculturii ?i a produselor apicole ?i cele privind achizi?ia echipamentelor de procesare a cerii ?i ambalare a mierii;?pentru ac?iunea ra?ionalizarea transhuman?ei / stup?ritului pastoral-achizi?ionarea de accesorii apicole a fost aprobat? achizi?ia uneltelor apicole ?i echipamentelor de protec?ie precum ?i mijloacelor de transport apicol f?r? autopropulsie ?i de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor necesare pentru deplasarea ?n pastoral;decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri ?n vederea atest?rii calit??ii mierii ?n scopul ?mbun?t??irii calit??ii produselor apicole ?i unei mai bune valorific?ri a acestora pe pia??.?De asemenea pe l?ng? ac?iunile nou introduse au fost reglementate: beneficiarii, solicitan?ii ?i condi?iile de eligibilitate pentru fiecare ac?iune ?n parte precum ?i modalitatea de accesare ?i de decontare a sprijinului financiar ?n cadrul Programului Na?ional Apicol.Program Na?ional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop ?mbun?t??irea produc?iei ?i comercializ?rii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.Fonduri europene pentru apicultura: ce prevede Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022Apicultur??Mai 8, 2020Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020, Hotararea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul National Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum si pentru stabilirea unor masuri de aplicare a acesteia.Valoarea sprijinului?financiar?alocat pentru Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de?150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezinta contributia Uniunii Europene la programele apicole nationale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor nationale de imbunatatire a productiei si comercializarii produselor apicole prezentate de statele membre in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, si distribuita astfel:pentru anul 2020: 50.210 mii lei;pentru anul 2021: 50.232 mii lei;pentru anul 2022: 50.186 mii lei.Solicitantii forme asociative apicole legal constituite care solicita sprijin pentru masurile A1-A5, precum si apicultorii care solicita sprijin pentru masura C.4 vor transmite, prin intermediul? mijloacelor electronice, la Centrele judetene APIA si al Centrului Municipiului Bucuresti,?Cererile de intentie insotite de documentele justificative?pana la data de 26 mai 2020.Formularul cererii de intentie impreuna cu alte informatii detaliate privind accesarea Programului National Apicol se regasesc postate pe site-ul APIA?.ro.Numai solicitantii care vor depune cererea de intentie pentru masurile mentionate mai?sus? au?dreptul sa depuna cererea de plata prin care se va solicita sprijin pentru acelasi produs/produse din cererea de intentie.Cererile de plata?pentru toate masurile prevazute in actul normativ se vor depune pana la termenul limita?de 1 august 2020.Reglementarile nou introduse in Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022, fata de programele anterioare, sunt urmatoarele:finantarea masurilor de asistenta tehnica si consultanta de specialitate, masurilor de promovare a apiculturii si a produselor apicole si cele privind achizitia echipamentelor de procesare a cerii si ambalare a mierii;pentru actiunea rationalizarea transhumantei / stuparitului pastoral-achizitionarea de accesorii apicole a fost aprobata achizitia uneltelor apicole si echipamentelor de protectie precum si mijloacelor de transport apicol fara autopropulsie si de incarcare-descarcare a stupilor necesare pentru deplasarea in pastoral;decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri in vederea atestarii calitatii mierii in scopul imbunatatirii calitatii produselor apicole si unei mai bune valorificari a acestora pe piata.De asemenea pe langa actiunile nou introduse in Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au fost reglementate: beneficiarii, solicitantii si conditiile de eligibilitate pentru fiecare actiune in parte precum si modalitatea de accesare si de decontare a sprijinului financiar in cadrul Programului National Apicol.Program National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop imbunatatirea productiei si comercializarii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.AFIR si FINANTARIAFIR: UN MILION DE EURO/PROIECT pentru IRIGA?II!Agroinfo ?08 mai 2020 - COMUNICAT. Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a lansat ?n consultare public? Ghidul solicitantului pentru subm?sura 4.3 ?Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice” – componenta infrastructur? de iriga?ii, din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficial? de internet , la sec?iunea Transparen?? decizional?.Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finan?are sunt Organiza?iile Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legisla?iei ?n vigoare. De asemenea, Federa?iile Organiza?iilor Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (FOUAI) pot depune cereri de finan?are numai ?n m?sura ?n care sunt de?in?tori de infrastructur? secundar? de iriga?ii preluat? prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructur? este definit? conform Legii nr. 138/ 2004 a ?mbun?t??irilor funciare, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare).Fondurile europene disponibile prin subm?sura 4.3 pentru componenta infrastructur? de iriga?ii sunt 100% nerambursabile ?i nu pot dep??i valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de iriga?ii aferente sta?iilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Reamintim c? achizi?ia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitat? la un procent de maximum 30% din valoarea total? eligibil? a proiectului, din care s-a sc?zut valoarea aferent? a echipamentelor de irigat.Perioada de consultare public? este de 10 zile calendaristice de la data public?rii pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subm?sura 4.3 – componenta infrastructur? de iriga?ii. To?i cei interesa?i pot s? transmit? propuneri sau observa?ii pe adresa de e-mail consultare@, p?n? la data de 16 mai 2020.FNGCIMM: Preciz?ri pe marginea reglement?rii ramburs?rii creditelor meatmilk ?8 mai 2020FNGCIMM a incheiat conventii de garantare cu un numar de 29 de finantatori, in scopul acordarii unor facilitati de garantare pentru dobanzile esalonate pentru creditele ipotecare acordate de institutii de credit si institutii financiare nebancare?persoanelor fizice, ale caror venituri au fost afectate direct sau indirect de situatia grava generata de pandemia COVID-19, conform normelor de aplicare OUG nr.37/2020.Lista completa cu institutiile bancare care permit suspendarea rambursarii ratelor, dobanzilor si comisioanelor in baza OUG 37/2020, poate fi consultata pe site-ul fngcimm.ro.Pentru a beneficia de suspendarea rambursarii ratelor, dobanzilor si comisioanelor, reamintim ca debitorii trebuie sa trimita creditorilor solicitari ?cel mai tarziu pana la data de 14 mai 2020 inclusiv si sa indeplineasca conditiile prevazute in normele de aplicare a prevederilor OUG nr.37/2020.Dorim?sa?ii?instiintam?pe?clientii?bancilor?partenere,?care?au?obtinut?suspendarea?obligatiilor?de? plata?scadente?in?baza?normelor?bancilor,?in?acord cu creditorii,?inainte?de?aparitia?OUG nr.37/2020, ca pot?solicita, printr-o noua cerere,?acelea?i?conditii?de suspendare a?pla?ilor?in?baza prevederilor OUG 37/2020 pentru a prelungi cu pana?la?9 luni am?narea pl??ilor.Acesta prelungire se va realiza in acord cu creditorii ?i numai daca debitorul se incadreaza in prevederile OUG nr.37/2020.In cazul clientilor care au depus solicitari in baza normelor ?i ofertelor proprii ale bancilor inainte de aprobarea OUG 37/2020, amanarea ratelor va fi decisa de bancile comerciale in conformitate cu acele oferte. FNGCIMM nu poate oferi garan?ii pentru amanarea ratelor bancare prin OUG 37/2020 decat pentru acele scaden?e pentru care a fost depusa o cerere de amanare ulterioara datei de intrare in vigoare a actului normativ.Precizam ca mai multe institu?ii de credit au informat?in mod corect clien?ii care au depus solicitari inainte de intrarea in vigoare a OUG 37/2020, ca pentru a beneficia de suplimentarea perioadei de amanare fa?a de ofertele bancilor, va fi nevoie de o noua cerere, care trebuie depusa pana la data de 14 mai. In cazul in care acesti clienti nu vor depune o noua solicitare, vor putea obtine amanari la plata ratelor doar pentru scadentele pe care le-au oferit bancile inainte de aparitia OUG 37/2020.Aceste precizari vin sa clarifice mai multe probleme ridicate de catre clientii bancilor pe platforma de sesizari pusa la dispozitie de catre Ministerul Finantelor Publice.Conditiile de acordare a scrisorilor de garantie emise in favoarea creditorilor, referitore la criteriile care trebuie indeplinite cumulativ de catre creditul ipotecar pentru care se solicita garantarea sunt:– Creditul ?a fost acordat pana la data de 30 martie 2020, inclusiv;– Data scadentei finale a obligatiilor de rambursare a ratelor, prevazuta in contractul de credit, este ulterioara datei de 30 martie 2020, inclusiv;– Creditul nu a fost declarat cu scadenta anticipata pana la data de 30 martie 2020, inclusiv;– Debitorul nu inregistreaza rate scadente restante, la data de 16 martie 2020, inclusiv, sau a ?efectuat plata obligatiilor restante pana la data solicitarii suspendarii obligatiei de plata, in conditiile prevazute la art. 2 alin 1) din OUG 37/2020.FNGCIMM este mandatat de Statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, sa emita Scrisori de garantie, prin care se obliga sa plateasca sumele garantate, la prima si simpla cerere a creditorului, pana la limita valorii scrisorii de garantie, in cazul in care debitorul/debitorii nu si-a/si-au indeplinit obligatiile de rambursare stabilite conform graficului/graficelor de rambursare a dobanzilor esalonate.AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru subm?sura 17.18 mai 2020?Cotidianul Agricol? Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor” din PNDR, varianta final?. Sesiunea de depunere a cererilor de finan?are debuteaz? ?n c?teva zile. Ministrul Agriculturii a ?inut s? fac? publicitate acestor proiecte, considerate m?suri pentru diminuarea pagubelor generate de fenomene meteo extreme, cum este seceta ?n aceast? perioad?.Sesiunea, care va fi deschis? ?n intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020, va ?ncepe cu sectorul vegetal, iar perioada de primire a cererilor de finan?are ?n care se vor putea depune cererile de finan?are aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicat? ulterior ?i anun?at? pe pagina de internet, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al AFIR.?O noutate important? este faptul c? se va organiza o sesiune anual? de primire a cererilor de finan?are, fa?? de sesiunea precedent?, c?nd existau sesiuni diferite pentru culturile de prim?var? ?i pentru cele de toamn?. Preciz?m c?, fa?? de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de ?mbun?t??iri ?i simplific?ri. Astfel, o prim? modificare o reprezint? intensitatea unic? a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile ?i pl?tit? efectiv de c?tre fermier (solicitantul finan??rii), fa?? de sesiunea anterioar? c?nd intensitatea era calculat? ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei asigurate”, se precizeaz? ?n comunicatul AFIR.O alt? simplificare se refer? la eliminarea obligativit??ii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol ?i acceptarea documentelor aferente pl??ilor prin POS pentru justificarea pl??ii a cel pu?in 50% din valoarea integral? a primei de asigurare. Totodat?, a fost simplificat? ?i Cererea de finan?are, ?n sensul elimin?rii obligativit??ii de a completa suprafe?ele asigurate pentru fiecare parcel?, precum ?i a calculului privind dimensiunea economic? a exploata?iei.Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil ?n cadrul subm?surii 17.1, solicitan?ii trebuie s? fie fermieri activi, s? ?ncheie cu o societate de asigur?ri un contract pentru riscurile eligibile prev?zute de Ghidul solicitantului ?i s? se angajeze s? pl?teasc? valoarea integral? a primei de asigurare ?n cuantumul ?i la termenele prev?zute ?n contract.Riscurile eligibile ?n cadrul acestei linii de finan?are sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, ar?i?a, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul (timpuriu de toamn?, de iarn? sau t?rziu de prim?var?), ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finan?are se num?r? ?i infest?rile cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor prev?zute ?n HG nr. 563/2007, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Prin intermediul subm?surii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigur?rilor ?i riscurile asociate bolilor animalelor care figureaz? ?n Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 ?i care nu fac obiectul desp?gubirilor prin alte programe cu finan?are european? sau na?ional?.?Preciz?m c? producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infest?rii cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor trebuie s? fie recunoscute ?n mod oficial de c?tre autorit??ile competente din Rom?nia”, se mai arat? ?n comunicat.Ministrul Oros, despre asigurarea culturilor agricole: exista foarte putine societati Mai 8, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, in prezent, exista foarte putine societati de asigurari care au apetenta de a incheia asigurari pentru seceta si ca exista deja negocieri cu cateva dintre ele pentru a media incheierea de contracte de asigurare.?Exista o masura de incurajare a fermierilor sa faca asigurari, masura care a fost anul trecut lansata. Nu prea a fost accesata, era destul de stufoasa procedura. Am simplificat-o, am pastrat doar patru acte: polita de asigurare, chitanta, buletinul si codul IBAN, in care noi, Ministerul Agriculturii, achitam 70% din valoarea politei, tocmai pentru a-i incuraja sa faca aceste asigurari pentru fenomene climatice nefavorabile. Foarte putine dintre societatile de asigurari au apetenta de a face asigurari pentru seceta. Chiar daca le fac, le fac in niste conditii mai putin suportate de catre fermieri. Noi suntem in negocieri cu cateva societati de asigurari sa reusim sa mediem asigurarile intre acestia si fermieri”, a mentionat Adrian Oros.Ministrul, despre pagubele produse de secetaSeful MADR a mai precizat ca, la ora actuala, au inceput deja evaluarile pagubelor produse de seceta.?Suntem in cursul evaluarii pagubelor provocate de seceta si, asa cum am promis, ii vom despagubi pe toti cei care au avut pagube. In evaluarile de pana acum ar fi afectate cam 1 milion de hectare de culturi, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost insamantate in toamna”, a precizat Oros.ALTELEEXCLUSIV Ordin al Ministrului Agriculturii! Comisiile pentru seceta vor fi pe teren si in weekend In?mai 8, 2020 DOCUMENT EXCLUSIV semnat de ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros! Personalul din cadrul institu?iilor subordonate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale care face parte din comisiile de constatare ?i evaluare a pagubelor la culturile agricole ??i desf??oar? activitatea de constatare ?i evaluare a pagubelor inclusiv ?n weekend. Munca prestat? de ace?tia va fi compensat? cu timp liber corespunz?tor, se arat? ?ntr-un Ordin semnat de ministrul Agriculturii, remis AGRO TV.Reamintim c?, ?n urm? cu c?teva zile, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, sus?inea c? ?n cel mult 10 zile va avea evaluarea pagubelor produse de secet? la culturile ?ns?m?n?ate ?n toamn?, dar, din pre-evalu?rile actuale, suprafe?ele grav afectate nu dep??esc 1,2 milioane de hectare.Iohannis: ?n Rom?nia nu vorbim despre repornirea economiei, pentru c? economia nu a fost oprit?. Ne dorim o finan?are bun? pentru deficit, ca s? nu fie nevoie de austeritate Pre?edintele Klaus Iohannis a declarat vineri, dup? ?nt?lnirea cu guvernatorul BNR, cu premierul ?i cu ministrul Finan?elor, c? ?n Rom?nia nu putem vorbi despre repornirea economiei, pentru c? la noi economia nu a fost oprit?.Pre?edintele s-a ?nt?lnit, vineri, la Palatul Cotroceni cu premierul Ludovic Orban, guvernatorul BNR, Mugur Is?rescu ?i ministrul Finan?elor, Florin C??u, pentru a discuta depsrer situa?ia economic? a Rom?niei, ?n contextul pandemiei cu coronavirus.“Am discutat situa?ia economic?, situa?ia bugetului, situa?ia general?. Ne-am concentrat pe dou? teme, prima fiind deficitul bugetar. Este clar c? vom avea un deficit mai mare dec?t a fost ini?ial – vorbesc ini?ial la ?nceputul anului, planificat – iar acest deficit trebuie finan?at ?i am avut o discu?ie foarte bun? pentru a vedea ce m?suri sunt fezabile, ce m?suri se impun pentru revigorarea economic?. Spun inten?ionat revigorare economic?, fiindc? ?n Rom?nia nu putem s? vorbim de o repornire a economiei. Noi nu am oprit-o niciodat?. Economia Rom?niei nu a fost oprit?. Au fost anumite sectoare care au fost oprite, ?ns?, ?n ansamblu, nu am avut o astfel de m?sur?”, a spus Iohannis.?eful statului a mai ad?ugat c? este nevoie de m?suri coerente pentru ie?irea din criz? ?i c? au fost identificate solu?ii pentru finan?area deficitului ?i dep??irea situa?iei economice dificile.“Ceea ce ne dorim cu to?ii este s? avem o finan?are bun? pentru deficit, ca s? nu fie nevoie de m?suri suplimentare de austeritate. Este nevoie de m?suri foarte coerente, care ne permit s? ?ncuraj?m aceast? economie, care este, ?n momentul de fa??, ?ntr-o situa?ie special?, ?ntr-o situa?ie de criz?. Am g?sit solu?ii pentru toate ?i este evident c? aceste solu?ii pot fi puse ?n practic? cel mai bine dac? toate entit??ile care au fost ast?zi la mas? lucreaz? ?mpreun?. Au lucrat ?i p?n? acum. Vom intensifica lucrarea. Avem programe, avem solu?ii pentru finan?area deficitului, pentru revigorarea economic? ?i credem c? dac? facem lucrurile a?a cum trebuie – ?i a?a ne-am propus s? le facem – atunci avem ?anse bune s? ??i revin? economia rom?neasc? ?i s? ie?im destul de repede din situa?ia total nepl?cut?, din situa?ia de criz? ?n care ne g?sim acum”, a ?ncheiat pre?edintele.Pre?edintele Iohannis a mai convocat astfel de discu?ii de evaluare a situa?iei create de epidemia de coronavirus ?i a m?surilor de gestionare, la care au participat premierul, secretarul de stat Raed Arafat ?i membri ai Guvernului.Este prima dat? c?nd guvernatorul BNR particip? la o astfel de ?edin??. Are dreptate Iohannis? In?mai 8, 2020 ?tiu c? una dintre solu?iile la actuala criz? sanitar? ?i la cea economic? ce va urma este urmarea ?ndemnului clasic ”prin noi ?n?ine”. F?r? s? m? g?ndesc la autarhie, concept imposibil chiar ?i ?n post-globalizare, cred c? m?car pe alocuri putem fi autosuficien?i, a?a cum este cazul ?n domeniul agriculturii ?i alimenta?iei.A?a c? recenta declara?ie a pre?edintelui Iohannis este un argument perfect ?n aceast? chestiune.?i de fapt ce spunea ?eful statului? Nimic nou ?i nimic din ce nu ?tiam, dar nu facem destul ?n aceast? direc?ie. ”Produsele rom?ne?ti de calitate reprezint?, la r?ndul lor, o resurs? pe care o vom promova mult mai bine ?i vom sus?ine investi?ii semnificative ?n sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura ?i industria alimentar?, securitatea energetic?, dar ?i sanitar?”,?declara Iohannis. Lucruri care apar ?n discursurile tuturor ?i a?a r?m?n. Au fost ?i sunt zeci de campanii ?i organiza?ii care militeaz? ?n aceast? direc?ie, sunt rafturi ?ntregi ?n magazine pline cu produse rom?ne?ti ?i to?i l?ud?m gustul, calitatea ?i savoarea m?nc?rurilor na?ionale. ?i cam at?t, pentru c? rezultatele financiare sunt cel pu?in modeste. Prea pu?ini fermieri ?i produc?tori sunt mai boga?i anul acesta fa?? de acum doi ani, de?i, nu-i a?a, consumul de alimente rom?ne?ti, tradi?ionale, a cam crescut.?i m? ?ntorc la cele spune de pre?edinte, cum c? ?ntre m?surile de relansare economic? se num?r? ?i importante investi?ii ?n agricultur? ?i industria alimentar?. ?l cred, chiar dac? statul nu a investit prea mult ?n aceste domenii de mul?i ani ?ncoace. Cam tot ce s-a f?cut a fost fie pe cheltuiala investitorilor priva?i, fie ?n cea mai mare parte din fonduri europene. ?i acum ar trebui s? cred c? statul ?ncepe s? dea bani din greu pentru agricultur? ?i industria alimentar?? Da?i-mi voie s? fiu ne?ncrez?tor. Statul nu a fost ?n stare s? termine la timp o linie de metrou, s? construiasc? o autostrad? cap-coad? ?i acum vine ?i ?mi spune c? deschide sacul cu bani? De unde finan?are, c? sc?derile de ?ncas?ri sunt evidente? Din ?mprumuturi interna?ionale, pl?tite tot de noi p?n? la urm???i ce vrea s? fac? statul cu banii, c? din vorbe nu reiese ?i finalitatea poten?ialelor investi?ii? Vrea s? construiasc? silozuri, vrea s? ridice fabrici ?i f?bricu?e de procesare sau vrea s? pun? ?n fine la punct un sistem viabil ?i na?ional de str?ngere a produselor agricole ?i comercializare a lor c?tre ora?e? Nu prea cred, p?n? acum lucrurile nu au mers ?n direc?ia asta. Poate c?, dac? vor s? le credem declara?iile, ar pune ?nt?i pe h?rtie o strategie, s? ?tim ?i noi direc?ia, etapele ?i scopul. ?i, ca ?n orice afacere, c? asta e p?n? la urm?, ar stabili ?i obiectivele intermediare?i cine r?spunde de ne?ndeplinirea acestora. C? de fuga de r?spundere ?i promisiuni generoase ne-am tot lovit. M? g?ndesc doar la ideea fostului ministru al agriculturii Petre Daea, cea cu Casa de Comer? Agroalimentar Unirea. Poate bun?, poate nu, poate insuficient explicat? sau poate cu mari gre?eli ?n aplicare. ?i totu?i ar fi fost un ?nceput, iar lucrurile puteau fi duse mai departe cu corec?iile de rigoare. La urma urmei, nimeni nu e perfect, dar spun c? o astfel de afacere ar fi fot excelent? pentru micul produc?tor. M? uit c? mul?i dintre noi cump?r?m direct de la produc?tori, chair de la poart? sau, acum, prin internet; numai c? astfel de ini?iative r?m?n pur locale, oric?t ai vrea de la Constan?a s? cumperi fructe proaspete de sezon de la Satu Mare. Eu nu o s? pl?tesc niciodat? transportul a dou?, trei kilograme de fructe cu o ma?in? frigorific? c?teva sute de kilometri. Dar statul, printr-o entitate specializat?, ar fi putut s? o fac?, pentru c? putea s? construiasc? pe parcurs depozite frigorifice ?i s? adune suficient? marf? c?t s? umpli un camion. Asta s? face?i dac? vre?i s? credem c? o s? se mi?te ceva.Numai c? f?r? strategie, dar ?i voin??, nimic nu se va ?mplini. R?m?nem cu declara?iile frumoase ?i d?t?toare de speran?? ?i at?t. Mai citesc o dat? cele spuse de Klaus Iohannis, cum c? produsele rom?ne?ti de calitate reprezint? o resurs? ce va fi promovat? mult mai bine pe viitor. Ave?i dreptate s? g?ndi?i a?a, domnule pre?edinte; mai r?m?ne s? ?i convinge?i pe al?ii, care pot, s? ?i fac? ceva pentru a v? duce g?ndurile la cap?t. Eu v? cred ?i a?tept.Eurostat: Rom?nia a dep??it Cehia ?i Portugalia la valoarea PIB-ului, ?n 2019. Un sfert din avu?ia UE a fost generat? de Germania InCont.ro, 8 mai 2020 Produsul Intern Brut al UE a fost ?n 2019 de aproximativ 13.900 miliarde de euro la pre?uri curente, iar ?n termeni reali PIB-ul UE a fost cu 17% mai mare ?n 2019 dec?t ?n 2009, arat? datele publicate vineri de Eurostat.Aproximativ un sfert (24,7%) din PIB-ul UE a fost generat de Germania, urmat? de Fran?a (17,4%), Italia (12,8%), Spania (8,9%) ?i Olanda (5,8%).La polul opus, zece state membre au avut o contribu?ie mai mic? de 1% din PIB-ul total al Uniunii Europene: Malta (0,1%), Estonia, Cipru ?i Letonia (toate cu 0,2%), Lituania ?i Slovenia (ambele cu 0,3%), Bulgaria ?i Croa?ia (ambele cu 0,4%), Luxemburg (0,5%) ?i Slovacia (0,7%).Contribu?ia Rom?niei la PIB-ul total al Uniunii Europene a fost ?n 2019 de 1,6%, la egalitate cu cea a Cehiei, dar mai mare dec?t cea a Portugaliei (1,5%) sau cea a Greciei (1,3%).Potrivit Eurostat, Produsul Intern Brut al Rom?niei a fost ?n 2019 de aproximativ 223 miliarde de euro la pre?uri curente, peste cel al Cehiei (220 miliarde de euro) sau Portugaliei (212 miliarde de euro).Tot ?n 2019, statele din zona euro au avut un Produsul Intern Brut combinat de 11.900 miliarde de euro ?i au fost responsabile pentru 85,5% din PIB-ul Uniunii Europene.MFP: REDUCERE DE 10% PENTRU TOATE CONTRIBUTIILE PLATITE PANA LA 30 IUNIE ?Agroromania.ro 08 Mai 2020 Ministerul Finantelor Publice anunta o reducere de 10% pentru toate contributiile platite pana la 30 iunie de persoanele implicate in agricultura.Termenul initial de depunere era data de 15 martie, termen prorogat pana la data de 25 mai. Anul trecut au depus declaratii unice aproape un milion de romani."Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Finantelor Publice de a acorda bonificatii de pana la 10% tuturor persoanelor care vor plati pana la 30 iunie impozitul pe venit si contributiile sociale aferente veniturilor/castigurilor obtinute in 2019 din activitati independente, drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosintei bunurilor, transferul titlurilor de valoare, agricultura, silvicultura si piscicultura sau din alte categorii de venituri", arata un comunicat emis de minister.Bonificatia va fi aplicata pentru impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, datorate pentru veniturile realizate in anul 2019, pentru care exista obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.Persoanele fizice vor primi o bonificatie de 5% din impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, reprezentand obligatii fiscale anuale pentru anul 2019, daca toate aceste obligatii fiscale de plata se sting prin plata sau compensare, integral pana la data 30 iunie 2020 inclusiv.De asemenea, va fi aplicata o bonificatie de 5% din impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, pentru depunerea Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pana la 30 iunie 2020 inclusiv. Aceasta se acorda numai daca este indeplinita conditia de acordare a bonificatiei pentru plata in termenul anuntat.Acordarea bonificatiilor in anul 2020 se efectueaza de catre contribuabil prin inscrierea acesteia in mod distinct in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoane fizice, iar obligatiile fiscale de plata se determina prin diminuarea obligatiilor fiscale datorate cu valoarea bonificatiei.?"Bonificatiile se acorda numai prin completarea si depunerea, pana la data de 30 iunie 2020 inclusiv, noul termen stabilit de Guvern, a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate - formular actualizat in acord cu noile prevederi, initiala sau rectificativa, in format simplificat, dupa caz", precizeaza ministerul.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 325/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industria alimentar?, Guvernul Rom?niei Modificat?de?HG 356/2020?la 07.05.2020Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industria alimentar?, din 29.05.2019, Guvernul Rom?nieiModificat?de?HG 356/2020?la 07.05.2020Hot?r?rea nr. 356/2020 pentru completarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industrie alimentar?, aprobate prin Hot?r?rea Guvernului nr. 325/2019, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 368?din 07.05.2020. A intrat ?n vigoare la 07.05.2020Ordinul nr. 499/2020 pentru aprobarea suspend?rii temporare a distribu?iei ?n afara teritoriului Rom?niei de produse biocide utilizate pentru a asigura preven?ia apari?iei afec?iunilor asociate infec?iei cu SARS-CoV-2, Ministerul S?n?t??ii - MS Modificat?de?Ordin 752/2020?la 07.05.2020Ordinul nr. 752/2020 privind completarea Ordinului ministrului s?n?t??ii nr. 499/2020 pentru aprobarea suspend?rii temporare a distribu?iei ?n afara teritoriului Rom?niei de produse biocide utilizate pentru a asigura preven?ia apari?iei afec?iunilor asociate infec?iei cu SARS-CoV-2, Ministerul S?n?t??ii - MS Publicat ?n?Mof I nr. 368?din 07.05.2020. A intrat ?n vigoare la 07.05.2020Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat?de?Ordin 63/2020?la 08.05.2020Ordinul nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, ca urmare a actualiz?rii tarifelor ?n func?ie de rata infla?iei din anul 2019, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n?Mof I nr. 371?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020Ordonan?a de urgen?? nr. 62/2020 pentru adoptarea unor m?suri ?n domeniul societ??ilor, ?n vederea desf??ur?rii reuniunilor organelor statutare, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 372?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat?de?Ordin 63/2020?la 08.05.2020Ordinul nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, ca urmare a actualiz?rii tarifelor ?n func?ie de rata infla?iei din anul 2019, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n?Mof I nr. 371?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020Legisla?ie european? Rectificare la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie ?i de capr? ?i fixarea ?n avans a valorii ajutorului ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 140 din 4 mai 2020 ), Jurnalul Oficial Publicat ?n?JOCE nr. 143?din 06.05.2020. A intrat ?n vigoare la 06.05.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 615/2020 de stabilire a taxelor de import ?n sectorul cerealelor, aplicabile de la 5 mai 2020, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 141?din 05.05.2020. A intrat ?n vigoare la 05.05.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 626/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ?n ceea ce prive?te rubrica referitoare la Macedonia de Nord din lista ??rilor ter?e, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse avicole pot fi importate ?n Uniune sau pot tranzita Uniunea ?n rela?ie cu boala Newcastle (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 146?din 08.05.2020. Va intra ?n vigoare la 11.05.2020Decizia de punere ?n aplicare nr. 627/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare (UE) 2020/47 privind m?surile de protec?ie viz?nd gripa aviar? ?nalt patogen? de subtip H5N8 din anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2020) 3090] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 146?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020...................Guvernul a aprobat o amnistie fiscal?. Ce facilit??i primesc cei care ??i pl?tesc d?rile 8 mai 2020, 12:09de Elena Deacu Rom?nii ?i firmele care ??i pl?tesc datoriile pot beneficia de o ?tergere a dob?nzilor ?i penalit??ilor Guvernul a aprobat amnistia fiscal? propus? de Ministerul Finan?elor pentru dob?nzi, penalit??i ?i alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restan?elor p?n? la data de 15 decembrie 2020, m?sur? care va sprijini mediul de afaceri lovit de criza COVID-19 ?i va avea un efect pozitiv asupra ?ncas?rilor bugetare din acest an.?Finan?ele estimeaz? un impact bugetar pozitiv de p?n? la 2 miliarde de lei. Principalele beneficii ale introducerii amnistiei sunt relansarea economiei ?i dep??irea unor probleme economice ale contribuabililor, precum ?i diminuarea datoriilor acestora, afirm? Ministerul Finan?elor. Prin aprobarea amnistiei se are ?n vedere ?ncasarea obliga?iilor bugetare restante la 31 martie 2020, precum ?i obliga?iile bugetare cu termene de plat? ?ntre 1 aprilie 2020 si 15 decembrie 2020, astfel c?, pe de o parte, anularea accesoriilor sprijin? contribuabilii care pot folosi lichidit??ile de care dispun pentru continuarea activit??ii afectat? direct sau indirect de criza Covid – 19 ?i permite cur??area bilan?urilor de datorii, iar pe de alt? parte, se asigur? o cre?tere a veniturilor la bugetul general consolidat.? Cei mai mul?i beneficiari sunt din sectorul economic privat. Facilit??ile fiscale vizeaz? to?i contribuabilii care au datorii restante la 31 martie 2020?(persoane fizice, juridice, persoane fizice care desf??oar? activit??i economice sau profesii libere, entit??i f?r? personalitate juridic?, institu?ii publice, etc) Ordonan?a de Urgen?? elaborat? de MFP reglementeaz? 4 tipuri de facilit??i fiscale ?i acoper? toate situa?iile cu care se pot confrunta contribuabilii: M?sura 1?-?Anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, ?n cazul contribuabililor care la aceast? dat? au ?n sold at?t obliga?ii bugetare accesorii c?t ?i obliga?ii bugetare principale. ?n acest caz, pentru a beneficia de m?sura anul?rii accesoriilor, contribuabilii trebuie s? pl?teasc? obliga?iile bugetare principale restante la 31 martie 2020, s? achite obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), s? depun? toate declara?iile fiscale ?i s? depun? cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020. Cu alte cuvinte, la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, contribuabilul nu trebuie s? mai aib? niciun fel de datorie, cu excep?ia accesoriilor care se anuleaz?. M?sura 2 - Anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declara?ie rectificativ?, cu scaden?? anterioar? datei de 31 martie 2020 inclusiv. ?n acest caz, contribuabilii care consider? c? sunt erori ?n sumele declarate ini?ial pot depune declara?ie rectificativ? prin care s? declare obliga?iile suplimentare ?i pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obliga?iilor declarate suplimentar dac? pl?te?te aceste obliga?ii, precum ?i obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), depune toate declara?iile fiscale ?i, bine?n?eles, depune cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020. M?sura 3 - Anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale cu scaden?e anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv dac? la aceast? dat? contribuabilul are ?n sold doar accesorii iar obliga?iile bugetare principale au fost stinse. ?n acest caz, pentru a beneficia de m?sura anul?rii accesoriilor, contribuabilii trebuie s? pl?teasc? obliga?iile curente (cele n?scute dup? 31 martie 2020), s? depun? toate declara?iile fiscale si s? depun? cererea de anulare a accesoriilor p?n? la 15 decembrie 2020. M?sura 4 - Anularea dob?nzilor, penalit??ilor ?i a tuturor accesoriilor aferente obliga?iilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emis? ca urmare a inspec?iei fiscale sau verific?rii situa?iei fiscale personale, care este ?n curs de derulare la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen??. ?n acest caz, contribuabilii care la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei au ?n derulare o inspec?ie fiscal? ori o verificare a situa?iei fiscale personale pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obliga?iilor stabilite suplimentar de organul de control dac? pl?tesc aceste obliga?ii p?n? la termenul de plat? stabilit ?n decizia de impunere ?i dac? depun cererea de anulare a accesoriilor ?n termen de 90 de zile de la data comunic?rii deciziei, indiferent dac? acest control a fost finalizat p?n? la 15 decembrie 2020 sau ulterior acestei date. Aceste facilit??i fiscale?pot fi aplicate ?i de autorit??ile administra?iei publice locale, op?ional,?dac? consiliul local stabile?te, prin hot?r?re, aplicarea acestor prevederi, precum ?i procedura aplicabil?. Facilit??ile fiscale?sunt aplicate ?i de alte autorit??i sau institu?ii publice care administreaz? obliga?ii bugetare, ?n sensul c? ?i aceste entit??i anuleaz? accesoriile pentru obliga?iile bugetare pe care le administreaz?, dac? sunt ?ndeplinite condi?iile prev?zute de ordonan?a de urgen??. Contribuabilii pot notifica organului fiscal inten?ia de a beneficia de anularea accesoriilor. ?n acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul anul?rii se instituie un regim special de administrare. Pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a beneficia de anularea accesoriilor, dob?nzile, penalit??ile ?i toate accesoriile care pot fi anulate ?i care au fost achitate dup? data intr?rii in vigoare a ordonan?ei de urgen??, se restituie, la cerere, potrivit Codului de procedur? fiscal?. ?n cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen??, ?n scopul acord?rii posibilit??ii de a beneficia de anularea accesoriilor se reglementeaz? posibilitatea contribuabilului de a efectua pl?ti din sumele indisponibilizate ca efect al popririi. Dac? ?ndepline?te condi?iile, un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor ?n oricare dintre facilit??ile fiscale men?ionate anterior. Astfel, un contribuabil poate s? cumuleze toate facilit??ile dac? p?n? la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, ?ndepline?te condi?iile prev?zute de ordonan?a de urgen??. Contribuabilii care la data intr?rii ?n vigoare a ordonan?ei de urgen?? beneficiaz? de e?alonare la plat? pot beneficia de facilit??ile fiscale dac? ?ndeplinesc condi?iile impuse de ordonan??, pe de o parte, iar pe de alt? parte, doresc ?i men?inerea e?alon?rii la plat?, ori dac? finalizeaz? e?alonarea p?n? la 15 decembrie 2020, textul ordonan?ei f?c?nd distinc?ie ?ntre aceste situa?ii.………………….INTERNEClubul Fermierilor Rom?ni lanseaz? un serviciu de asisten?? bancar?, gratuit pentru fermierii membri 8 mai 2020?Cotidianul Agricol?Actualitate Identificarea celor mai bune solu?ii pentru sus?inerea agriculturii ?i limitarea impactului negativ pentru fermierii rom?ni constituie una dintre direc?iile principale de ac?iune ale Clubului Fermierilor Rom?ni. Clubul Fermierilor Rom?ni lanseaz??pentru membrii s?i serviciul de asisten?? bancar??pentru fermierii care ?ndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru accesarea facilit??ilor prev?zute de OUG 48/2020 privind unele m?suri financiar-fiscale.Fermierii interesa?i au la dispozi?ie un formular pentru completarea informa?iilor ini?iale, pe care ?l pot transmite pe e-mail la adresa asistenta.bancara@cfro.ro. Pentru informa?ii suplimentare, fermierii pot suna la telefonul 0749.99.99.21.Prin re?eaua de consultan?i financiari interni ?i externi la care are acces, Clubul Fermierilor Rom?ni poate oferi?cu titlu gratuit?o serie de servicii?pentru sprijinirea accesului fermierilor la facilit??ile financiar-fiscale men?ionate: verificare condi?ii preliminare de eligibilitate, identificare solu?ii refinan?are/restructurare total?/par?ial?, gestionare rela?ie cu banca derulatoare, inclusiv prin optimizarea structurii de finan?are ?i, ?n urma ob?inerii finan??rii, gestionarea rela?iei cu banca derulatoare ?n vederea optimiz?rii termenelor ?i condi?iilor de finan?are dup? expirarea ajutorului de stat oferit b?ncilor derulatoare.Clubul Fermierilor Rom?ni, ?mpreun? cu b?ncile derulatoare ?i fermierii consilia?i de c?tre exper?ii fiscali ?i exper?ii bancari cu care colaboreaz? Clubul ?n derularea programului prev?zut de OUG 48/2020, vor avea?un rol determinant ?n optimizarea ?i cre?terea eficien?ei programelor de sprijinire a afacerilor fermierilor, derulate de c?tre autorit??i ?n agricultur?.Despre Clubul Fermierilor Rom?niClubul Fermierilor Rom?ni este o asocia?ie non-profit ?i neguvernamental?, care promoveaz? interesele fermierilor din Rom?nia. Membrii asocia?iei sunt fermieri performan?i care au modele de afaceri bazate pe inova?ie, tehnologie ?i bunele practici ?n agricultur?, pentru cre?terea competitivit??ii ?i a valorii ad?ugate create ?n acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este s? asigure implicarea activ? a membrilor s?i ?n procesul de consultare ?i elaborare a reglement?rilor europene ?i na?ionale ?n domeniul agricol, cu scopul de a cre?te performan?a fermierilor din Rom?nia.Pentru mai multe referin?e accesa?i?cfro.ro.Seceta a l?sat urme ad?nci ?n agricultur?!Marian MU?AT ?08 mai 2020 Seceta crunt? a adus fermierilor nelini?ti ?i ?ntreb?ri:? ?ntoarcem culturile? ??i vor reveni sau sem?n?m altele? Mai merit? s? cheltuim bani cu tratamentele?Plantele p?lesc de sete sub ochii fermierilor. ?n multe regiuni agricole, gr?ul ?i-a pierdut... fra?ii ?n lupta cu seceta!?ALBA:??ntoarcem culturile?Inginerul?Nicolae Neme??a terminat sem?natul pr??itoarelor: 200 ha cu porumb, 130 ha de floare, 30 de sfecl? de zah?r ?i 7 hectare de cartof. Plantele au ?nceput s? str?pung? solul, dar au nevoie de ap?. ?n func?ie de vreme, se vor face ?i lucr?rile de ?ntre?inere a culturilor. ?Gr?ului au ?nceput s?-i moar? fra?ii, a r?mas numai tija principal?, frunzele s-au ?ng?lbenit din cauza secetei. ?ntr-un an au c?zut 172 litri de ap? pe mp. E vai ?i amar!”, sus?ine cultivatorul.Fermierul are sem?nate 250 ha de gr?u ?i 25 cu orz de s?m?n??, amplasate pe soluri grele. ?Dac? nu plou?, avem toate... ne?ansele s? ?ntoarcem culturile! Ar trebui s? intervin cu tratamentul al doilea ?i cu o fertilizare foliar? pe baz? de azot, dar nu-?i vine s? dai pe timp de secet?! Mai a?tept s? v?d ce se ?nt?mpl?”, explic? Neme?.BOTO?ANI:?Zile cu brum? de... ap?!?n nordul Moldovei,?Tiberiu Nichiteanu?se preg?te?te pentru al doilea tratament la rapi?? (fungicid ?i insecticid). Are 150 ha, lanurile sunt bine, ?nflorite. Cultura este un pic ?nt?rziat? pentru c? pe malul Prutului este mai rece, au fost zile cu brum?.Gr?ul ocup? 450 ha ?i ar avea nevoie de ceva ap?. A fost tratat ?i hr?nit ?n luna martie; la fenofaza de burduf va urma tratamentul 3. Va spori aten?ia asupra unei sole de 50 ha cu plante ceva mai sl?bu?e.Culturile pr??itoare (280 ha de floare ?i 320 ha cu porumb) au fost sem?nate devreme. ?n februarie s-a lucrat bine la preg?tirea terenului cu un disc cu grape, urmat ?nainte de sem?nat de un combinator, pentru a men?ine bruma de ap? ?n sol.IA?I??N?dejdea ploii e la Dumnezeu!”?La noi, situa?ia este destul de complicat?; facem tratamente acolo unde mai exist? speran?? c? rezist? culturile. Dac? nu plou?, intr?m pe avarie!”, explic? fermierul?Emil B?lteanu.?Rezerva de ap? ?n sol a cobor?t spre 10% fa?? de necesar, sem?n?turile de toamn? sunt afectate de secet?, cele de prim?var? abia r?sar!?Avem atac de?Tanymecus,?preg?tim combaterea. E necaz cu seceta ?i la sfecla de zah?r... Majoritatea cultivatorilor se pl?ng c? au culturile calamitate p?n? la 90%. Facem documente pentru a sesiza comisiile de constatare a pierderilor”, sus?ine B?lteanu.GALA?I:?Usc?ciune mare pe tarlale ?n jude?ul cu Dun?re, Prut ?i Siret, se manifest? o secet? pedologic? extrem?. Iarn? f?r? precipita?ii (?n 120 de zile doar 10,5 l/mp!), regim termic pozitiv, ecart foarte mare dintre temperaturile nocturne ?i diurne, v?nturi puternice cu episoade sahariene, toate acestea cumulate au condus la dezastru pe suprafe?ele neamenajate la irigat. ?S-a uscat gr?ul, s-a uscat orzul, s-au uscat p??unile, se usuc? lucerna; nu este rezerv? de ap? pentru a r?s?ri culturile ?nfiin?ate ?n prim?var?”, a silabisit?Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Gala?i.?PRAHOVA:?“Nu am pomenit gr?u uscat ?n prim?var?!”Lanurile de gr?u sunt compromise! La nivelul produc?iei, garantat c? nu vor dep??i 3 t/ha. ?F?r? ploaie, gr?ul se va usca. Am 450 ha. Cresc buruienile ?i nu-l putem erbicida, e stresat ?i dac? ?i mai d?m un tratament, ?l termin?m de tot. Nu putem erbicida nici porumbul, c? nu ?tim dac? se mai merit?!”, explic? fermierul?Adrian Mocanu.Cultivatorul are sem?nate 700 ha cu floare ?i porumb. ??n sudul jude?ului a ?nceput s? se ?ntoarc? gr?ul, e uscat definitiv. Am 35 de ani de agricultur? ?i nu am pomenit s? se usuce gr?ul ?n prim?var?! Unii fermieri ??i fac datoria ?i re?ns?m?n?eaz? cu porumb, dar e ca la rulet?, mizeaz? pe negru, ?n lipsa apei!”, declar? prahoveanul, ?ngrijorat de viermii-s?rm? care ?i-au f?cut apari?ia ?n c?mp.OLT:?Record la sem?nat!La SCDA Caracal se munce?te... ?tiin?ific! ?Am sem?nat 947 ha cu plante pr??itoare ?n aproximativ dou? s?pt?m?ni, ceea ce este un record pentru sta?iune. Dup? ce am retras sem?n?torile, a c?zut o ploaie de peste 10 l/mp, care a asigurat r?s?rirea uniform?”,?ne-a declarat?Marius C?t?lin Bran, directorul unit??ii.?n rest, lucr?rile sunt ?n grafic; fertilizarea este ?ncheiat?, ca ?i erbicidarea ?n preemergen??. Urmeaz? al doilea tratament fitosanitar la p?ioase (fugicid combinat cu insecticid). Culturile nu au suferit de secet?.SCDA Caracal are 800 ha de gr?u pentru s?m?n?? ?i va produce peste 4.000 tone din soiurile rom?ne?ti Glosa, Otilia ?i Izvor.?GR?UL USCAT, BUN DE ?NSILOZATCatastrof? ?i ?n ferma cunoscutului cresc?tor de bovine de lapte?Nicu?or ?erban, administratorul Agroserv M?riu?a din comuna ialomi?ean? Dr?goe?ti ?i pre?edinte al Asocia?iei Clubul Fermierilor Rom?nia.ADEVARUL despre sistemul antigrindina! Cauza a secetei sau metoda de combatere? In?mai 8, 2020 Rom?nia ar putea rezolva problema secetei, prin dezvoltarea sistemului de rachete antigrindin? ?i achizi?ia unor aeronave cu ajutorul c?rora se pot crea nuclee de condensare artificiale ?n nori. Totu?i, ?n ciuda opiniilor speciali?tilor ?i a dovezilor ?tiin?ifice, unii fermieri nu par convin?i de acest lucru. Ei pun seceta chiar pe seama acestui sistem antigrindin?.Subiectul a fost dezb?tut ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde Ovidiu Ghinea i-a avut ca invita?i pe pre?edintele Societ??ii Meteorologice Rom?ne, Ion Sandu, precum ?i pe ?eful Autorit??ii pentru Administrarea Sistemului Na?ional Antigrindin? ?i de Cre?tere a Precipita?iilor, Gheorghe C?unei. Ace?tia au oferit l?muriri cu privirea la siguran?a ?i necesitatea acestui sistem pentru agricultura din Rom?nia.”Am auzit despre discu?iile cum c? rachetele antigrindin? produc secet?. Este fals ?i se poate demonstra ?tiin?ific. Am s? pornesc de la o idee cunoscut? din popor: p?durile atrag ploile. A?a se spune ?n popor, de asta trebuie s? ?mp?durim foarte mult. Ideea este urm?toarea: un nor care traverseaz? ?ara, este ?nc?rcat cu umiditate de 60-70% ?i nu precipit?. P?durea are contribu?ia proprie de umiditate ?i dep??e?te acesta prag, ?i produce precipitare. La fel se ?nt?mpl? ?i cu rachetele antigrindin?. C?nd trimitem o rachet? cu iodur? de argint, cu nuclee de condensate suplimentare, ?n norul respectiv se poate produce condensarea ?i precipitarea, chiar dac? ?n mod normal ar trece peste zona respectiv? f?r? s? lase o pic?tur? de ploaie. Este at?t de simplu ?i de vizibil ?nc?t este o mare prostie s? se mai sus?in? c? rachetele produc secet?. Nu! Ele contribuie la cre?terea precipita?iilor.Eficien?a acestui sistem, care a fost construit ?i ?n mod sigur se va dezvolta, a fost demonstrat? anul trecut. Am f?cut o compara?ie ?ntre c?derile de grindin? din interiorul unui cerc protejat de lansare ?i ?n exteriorul lui. A fost o lun? ?i jum?tate de c?deri de grindin? ?n fiecare zi. Eficien?a este de 80%.Trebuie s? spunem, s? nu cread? lumea c? protej?m 100%. Dac? ?n afara zonei protejate a c?zut anul trecut de 10 ori grindin?, ?n interiorul zonei protejate a c?zut o dat? sau de dou? ori. Este un lucru extraordinar.I-a? invita pe fermierii care spun c? acest sistem produce secet? s? ia leg?tura cu fermierii mari din Moldova. Eu ?tiu din surs? sigur? c? la Cotnari, de c?nd se folose?te sistemul antigrindin? nu a mai c?zut grindin?. Dac? cei care contest? vorbesc cu cei care au tr?it experien?a aceasta, o s? se conving?” a precizat pre?edintele Societ??ii Meteorologice Rom?ne, Ion Sandu.”Activitatea aceasta func?ioneaz? ?n lume de peste 60 de ani. A? vrea s? dau c?teva exemple: Bulgaria folose?te rachetele antigrindin? din 1969, Croa?ia din 1976, Fran?a din 1952, Germania din 1975, Grecia din 1984, Ungaria din 1991, Macedonia din 1971, Serbia ?i Muntenegru din 1967. ?n Israel aceasta este una dintre metodele prin care se ob?ine apa potabil?. Nu am inventat noi ”roata c?ru?ei”, ci doar am preluat ceea ce al?ii fac de mult? vreme”, a subliniat Gheorghe C?unei, ?eful Autorit??ii pentru Administrarea Sistemului Na?ional Antigrindin? ?i de Cre?tere a Precipita?iilor (AASNACP).?Dac? gr?ul e compromis, fermierii ??i pun speran?a ?n porumb… In?mai 8, 2020 Mai mult porumb ?i mai pu?in gr?u. A?a se anun?? produc?iile de cereale ?nregistrate ?n acest an ?n jude?ul Buz?u. Acestea ar fi de altfel primele concluzii dup? ce comisiile speciale trimise de Direc?ia Agricol? ?i reprezentan?ii prefecturii au fost ?n aceste zile pe teren pentru a constata pagubele provocate de secet?. Mai exact, p?n? acum speciali?tii au controlat jum?tate din suprafa?a ?ns?m?n?at? ?n toamn?, respectiv cu gr?u, orz de toamn?, rapi?? ?i triticale, iar rezultatul arat? c? sunt suprafe?e arse de secet? ?n propor?ie cuprins? ?ntre 50% ?i 100%. Din acest motiv, agricultorii au anun?at c? vor ?ntoarce cultura ?i vor cultiva porumb. 4 masuri URGENTE pentru combaterea secetei! ”Daca nu le adoptam, va fi DEZASTRU!”In?mai 8, 2020 Nu mai este o surpriz? pentru nimeni faptul c? schimb?rile climatice sunt o realitate, iar aceast? problem? trebuie tratat? extrem de serios. Fermierii rom?ni au sim?it, anul acesta, pe propria piele aceast? realitate dur?, seceta distrug?nd culturile unora dintre ace?tia ?n propor?ie de 100%. ?n urm? cu doar c?teva luni, Agen?ia European? de Mediu a lansat c?teva cifre alarmante privind viitorul agriculturii, av?nd ?n vedere c? schimb?rile climatice pot duce la o pierdere sever? a produc?iei sau chiar la abandonarea anumitor culturi. Cercet?rile sugereaz? c? efectele schimb?rilor climatice ar putea obliga produc?ia de gr?u, sfecl? ?i porumb s? scad? cu 50% p?n? ?n anul 2050 ?n sudul Europei.Problema a fost abordat? ?i de realizatorul AGRO TV, Ovidiu Ghinea, ?mpreun? cu invita?ii s?i, ?n cea mai recent? edi?ie a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Unul dintre ace?tia a fost Ion Sandu, pre?edintele Societ??ii Meteorologice Rom?ne ?i fost director general al Administra?iei Na?ionale de Meteorologie. Acesta a avertizat asupra gravit??ii problemei ?i a oferit o list? de patru m?suri care trebuie adoptate urgent, pentru a combate efectele negative provocate de schimb?rile climatice.”De la ?nceput a? vrea s? fac urm?toarele preciz?ri: schimb?rile climatice despre care vorbim se vor accentua ?ntr-un ritm rapid ?i se vor manifesta prin perioade lungi de secet? foarte grea, cum este cea prezent? ?i prin cantit??i enorme de precipita?ii ?ntr-un timp foarte scurt, ceea ce va conduce ?i la inunda?ii. Av?nd ?n vedere perspectiva aceasta care nu este optimist?, dac? Rom?nia nu ia 4 m?suri, atunci impactul fenomenelor produse de schimb?rile climatice va fi devastator.Trebuie luate urm?toarele 4 m?suri:?mp?durire masiv? – Trebuie s? se ?mp?dureasc? ?n Rom?nia cam 2 milioane de hectare, ca s? reducem impactul schimb?rilor climatice. Fac referire la cifra de 2 milioane de hectare pentru c? am v?zut ?n strategia na?ional? c? se prev?d ?mp?duriri de genul 100.000 de hectare. Nu! ?n Rom?nia sunt vreo 6 milioane de hectare. Dac? nu ajungem la 8 milioane de hectare de p?dure, va fi dezastru.Perdelele de protec?ie – Avem exemplul Bulgariei, care ?i-a p?strat perdelele de protec?ie ?n cadrilater ?i au produc?ii f?r? inunda?iiIriga?iile – Trebuie continuate ?i duse la nivelul maxim posibil, pentru c? altfel nu se poate lupta cu secetaDezvoltarea sistemului na?ional antigrindin? ?i de cre?tere a precipita?iilor – Aceast? cre?tere a precipita?iilor cu 10-15 litri ?nseamn? enorm ?ntr-o perioad? de secet?. Cre?terea precipita?iilor s? poate face at?t cum s-au f?cut testele anul trecut, prin avioane, dar se poate contribui ?i prin sistemul pe care statul rom?n l-a dezvoltat, prin rachetele cu iodur? de argint, care contribuie la combaterea grindinei.Acestea sunt m?surile care trebuie luate de urgen??”, a subliniat ?n exclusivitate pentru AGRO TV pre?edintele Societ??ii Meteorologice Rom?ne, Ion Sandu.EXCLUSIV ”Patria usturoiului” din Buz?u ar putea fi pus? sub carantin? In?mai 8, 2020 Marilena DinuR?mnicelu, comuna cu cei mai mul?i cultivatori de usturoi din jude?ul Buz?u, ar putea fi pus? sub carantin?. Decizia a ajuns s? fie discutat? de autorit??i dup? ce acolo au fost diagnosticate cu Covid -19, ?apte persoane care fac parte din comunitatea de rromi, etnie care de?ine un procent de 40% din totalul celor aproape 5000 de locuitori ai localit??ii.Totul a pornit la ?nceputul s?pt?m?nii c?nd a fost analizele au confirmat prezen?a virusului la un b?rbat de 30 de ani. B?rbatul se afl? internat la Spitalul Jude?ean din Foc?ani, ?ns? acas? Ancheta epidemiologic? a identificat alte ?ase persoane cu care b?rbatul a intrat ?n contact. ?n cursul zilei de ieri, rezultatele testelor au ar?tat c? toate cele ?ase persoane au fost ?i ele infectate cu coronavirus, astfel c? ?n zon? s-a declan?at o nou? anchet? epidemiologic? menit? s? arate care sunt persoanele cu care cei ?ase nou diagnostica?i au intrat ?n contact. Situa?ia pare s? se complice mai ales c? sutn surse care sus?in c? inclusive printre aceste persoane diagnosticate sunt ?i comercian?i de usturoi, deci care s-ar fi putut deplasa ?n toat? aceast? perioad?.A?a s-a ajuns ca primarul din Rm-S?rat, municipiu aflat la doar 6 kilometri de comuna R?mnicelu, ?i zona ?n care majoritatea produc?torilor ?i comercian?ilor de usturoi din comun? s?-?i v?nd? marfa, s? cear? Prefecturii Buz?u ?nc? de la ?nceputul s?pt?m?nii m?suri de izolare ?n comuna R?mnicelu.”?Am ?naintat Institu?iei Prefectului o adres? prin care am cerut m?suri urgente pentru izolarea Comunei R?mnicelu, de la primele semnale care ar indica apari?ia unui focar COVID-19, ?tiut fiind faptul c? exist? deja o persoan? confirmat? ?i mai mul?i contacta?i ai acesteia”, scria pe Facebook primarul Sorin C?rjan, pe 5 mai.Prefectura Buz?u ?nc? nu a r?spuns solicit?rii primarului Rm S?rat ?ns? Sorin C?rjan a declarant ast?zi c? solicitarea este ?nc? ?n analiz? mai ales c? num?rul cazurilor este ?n continua dinamic?.”Se analizeaz? solicitarea pe care am f?cut-o c?tre Prefectura Buz?u. La momentul acesta este o anchet? epidemiologic? ?n desf??urate. Se caut? m?suri. Cu siguran?? Prefectura va comunica, dar m? a?tept ca ast?zi sau cel t?rziu m?ine s? fie luate m?suri de carantinare sau izolare la domiciliu a acelor persoane. Trebuie luate m?suri din prip? pentru c? acolo este o comunitate destul de mare ?i oarecum unit?. Trenuie g?site mijloace pentru a izola toat? popula?ia expus? ?i ?n r?ndul c?rora au fost diagnosticate persoane astfel ?nc?t s? nu intre ?n contact cu o comunitate ?i mai mare , cea a r?mnicenilor”, a declarant primarul municipiului Rm-S?rat Sorin C?rjan.A?adar carantinarea ar putea fi un scenariu pentru comuna R?mnicelu mai ales c? acolo au fost identificate mai mult de trei cazuri de infec?ie , factor care a stat la baza deciziei Prefecturii Buz?u ?i a Direc?iei de S?n?tate Public? Buz?u atunci c?nd au decis carantinarea cartierului Po?ta din municipiu Buz?u unde sunt aproape 2500 de locuitori ?i peste 20 de persoane diagnosticate cu Covid 19. “ ?n func?ie de evolu?ia situa?iei epidemiologice ?i confirmarea a mai mult de trei cazuri de infec?ie cu noul coronavirus, cu leg?tur? epidemiologic? ?ntre ele, ?n aceea?i comunitate, se poate decide declararea carantinei ?ntr-o comunitate”, se arat? ?ntr-un comunicat emis de??Direc?ia de S?n?tate Public? Buzau.Carantinarea , cea mai mare temere a agricultorilorMajoritatea locuitorilor din comuna R?mnicelu sunt cultivator sau comercian?i de usturoi, iar o astfel de decizie le va pune munca ?n pericol.”La acest moment nimeni nu ?n?elege cu adev?rat sensul cuv?ntului caratinare. Dar v? da?i seam? c? dac? aceast? decizie ar fi luat?, nimeni nu arm ai putea pleca s?-?i lucreze p?m?ntul. Toate suprafe?ele cultivate cu ustoroi ar r?m?ne nelucrate. Poate nu s-au g?ndit at?t de departe autorit??ile care vor fi repercursiunile comunei, dar..?n comuna R?mnicelu sunt foarte mul?i culivatori de usturoi. De c?nd s-a acordat ajutorul de minimis pentru usturoi num?rul de cultivator de usturoi a crescut foarte mult, aproape s-a triplat. Pentru agricultur? ar fi o decizie care ar afecta foarte mult. Este o perioad? aglomerat? ?n care se fac lucr?ri esen?iale ?n camp precum erbicidatul , plivitul. Dac? s-ar carantina comuna nu ?tiu cum oamenii arm ai putea ie?i ?n camp. S? vedem ce vor decide autorit??ile. Ne vor ?nchide, nu ne vor ?nchide, se va ?nt?mple cea ce s-a ?nt?mplat la ??nd?rei? Dumnezeu ?tie. Deocamdat? a?tept?m cu to?ii, a declarant Valentin Jecu, cultivator de usturoi din comuna R?mnicelu”Evenimentele sunt ?n derulare. Revenim cu update.UPDATE – Informa?ii pe surse, exclusive .?nc? de luni, imediat dup? diagnosticarea primului caz de COVID-19, comercian?ilor ?i produc?torilor de usturoi nu li s-a mai permis accesul ?n pia?a din Rm S?rat, unde ??i vindeau marfa ?n mod normal. ”S-a luat leg?tura cu cei care vindeau, s-a discutat ?i au ?n?eles c? este mai bine pentru siguran?a tuturor c? este mai bine s? nu mai vin? ?n pia??”, ne-au declarat ?n Exclusivitate surse bine informate.Cooperativa agricol? Drumul Cartofului din Covasna vrea s? intre cu legumele ?n supermarketuri. ?Din toamn?, iarn?, sper?m s? fim prezen?i pe rafturi“ AGROBUSINESS Florentina Ni?u 08.05.2020, Cooperativa agricol? Drumul Cartofului, cu sediul ?n localitatea Turia, jude?ul Covasna, format? din patru companii care produc c?teva tone de legume anual, vrea s? intre cu produsele ?n supermarketuri dup? campania de recoltare. Pentru campania de prim?var?, membrii cooperatori aproape au finalizat plantarea legumelor, ?ns? spun c? din cauza coronavirusului au avut ?nt?rzieri ale semin?elor ?i ?ngr???mintelor.?Ne-am asociat pentru c? este mai u?or s? vindem ?mpreun?. Vrem s? intr?m ?n supermarketuri, ?n marile re?ele. ?n cooperativ?, am c??tigat ?i un proiect pe fonduri europene ?i investim ?n utilaje ?i ambalarea legumelor. Planurile noastre de dezvoltare continu?, dar depind de evolu?ia pandemiei. Din toamn?, iarn?, sper?m s? fim prezen?i pe rafturi cu cartofi, varz? sau ceap?“, a spus pentru ZF Benedek Kovács, pre?edintele cooperative agricole Drumul Cartofului.?Se reiau pietele volante cu produse locale In?mai 7, 2020 Daria Diaconiuc ? Primarul municipiului Ia?i, Mihai Chrica a declarat ast?zi la o conferin?? de pres? c? a avut o ?edin?? cu reprezentan?ii pie?elor. R?m?n ?n vigoare toate m?surile luate p?n? acum privind accesul ?n pie?e ?i dup? data de 15 mai.?Totodat? intrarea ?n pie?e se va face ordonat, p?str?nd distan?a ?ntre persoane, circuitul se va face pe traseele marcate ?n fiecare pia??. La intrare, tuturor li se va lua temperatura. Aceste m?suri vor fi aplicate minim dou? luni dup? data de 15 mai.?Edilul municipiului Ia?i mai spune c? se va deschide bazarul la fel cu acelea?i m?suri, t?rgul de cherestea va lucra ?n program normal. Tot ast?zi primarul Ia?ului a anun?at c? se va redeschide Pia?a verde de week-end ?ncep?nd cu data de 22 mai.?Loca?iile vor r?m?ne acelea?i de anul trecut, corturile vor fi a?ezate la distan?? pentru a nu se crea cozi. Scopul este de a sus?ine consumul produselor rom?ne?ti.?BY?LANTULALIMENTAR??2020-05-08??”Nu mai mergea treaba la serviciu, am plecat ?i am venit aici la ?ar?, acum zece ani. Cu p?m?ntul de la p?rin?i ?i cu animalele pe care le-am cump?rat ?n timp am dezvoltat o ferm? ?n marginea satului. Am 20 de vaci cu lapte rasa B?l?ata Rom?neasc?, am porci din rasa Bazna ?i sute de p?s?ri. Am cump?rat utilaje, ma?ini agricole. Am construit grajduri, cote?e, magazii. Am chiar ?i o camer? a fermierului. Muncesc eu ?i so?ia, ne mai ajut? ?i copiii, dar b?iatul lucreaz? la o firm?, fata e la liceu, vrea s? mearg? la Facultatea de Agronomie”, a declarat pentru Lantulalimentar.ro, Vasile Dudunica, din satul R?chita, comuna Dumbrava din jude?ul Timi?. Vasile DudunicaProblema lui Vasile Dudunica nu este produc?ia: ?n ferma sa poate cre?te un num?r mare de animale. Problema lui e v?nzarea. A spus c? a v?ndut laptele unui mare procesator din Ardeal, dar a renun?at din cauza pre?ului de livrare prea mic. A ?nceput s? v?nd? laptele ?i br?nzeturile la pia?a din F?get, un mic or??el din apropiere, dar pia?a a fost ?nchis? din cauza pandemiei Covid – 19.Cu laptele pe care nu-l mai poate vinde, ?ngra?? porcii Bazna pe care i-a primit ?n cadrul programului de minimis. I-au fost oferi?i atunci, gratuit, 10 purcei. Dup? ce i-a ?ngr??at, opt i-a v?ndut la un abator din Timi?oara, doi i-a p?strat pentru consum propriu. Dar fermierul a continuat s? creasc? Bazna ?i are acum 13 purcei de v?nzare. Nu-i poate vinde ?ns? din cauza restric?iilor impuse de autorit??i pentru combaterea epidemiei de Pest? Porcin? African?. ?n plus, dac? nu se autorizeaz? ca ferm? comercial? de tip A, specializat? ?n cre?terea suinelor, nu va mai putea vinde purcei.Vasile Dudunica a furnizat p?n? de cur?nd vi?ei ?ngr??a?i unui centru de achizi?ie din apropiere. Centrul s-a ?nchis ?ns? din cauza pandemiei Covid -19.”M-a sunat patronul s-mi spun? c? nu mai cump?r? vi?ei, deocamdat?. El exporta ?n Italia ?i Croa?ia. Acum ?in vi?eii ?n ferm?, sper?nd s? ??i reia comerciantul activitatea”, a spus Vasile. Fermierul ?i-a ?nscris recent v?cu?ele ?ntr-o asocia?ie care efectueaz? Controlul Oficial al Produc?iei ?i sper? s? ?ncaseze Sprijinul Cuplat pentru Zootehnie. Acest sprijin a fost ?n trecut de 1000 de euro, dar Vasile nu s-a num?rat printre beneficiari, fiindc? atunci cre?tea meti?i pe care autorit??ile nu i-au recunoscut ca fiind eligibili.?n schimb, a reu?it s? fac? p??unea de 22 de ha eligibil? pentru m?surile de agromediu ?i ?ncaseaz? subven?ii europene.”Din cauza pandemiei, eu nu mai reu?esc s? v?nd nimic, nici lapte ?i br?nzeturi la pia?a din F?get, nici vi?ei ?ngr??a?i care ar fi ajuns la export. M-a prins situa?ia asta ?i cu un cred bancar descoperit. Eu nu am accesat fonduri europene, m-am descurcat cu resurse proprii”, a spus fermierul.Vasile Dudunica reprezint? perfect categoria fermierilor rom?ni care nu beneficiaz? de ajutorul substan?ial al statutului, ocoli?i mai mereu de ajutoarele financiare, f?r? succes ?n accesarea banilor europeni. Totodat?, ei sunt furnizori exclusiv de materie prim? ?i nu au reu?it s? fac? un pas c?tre procesarea ?n mod tradi?ional a c?rnii, autorizarea necesit?nd un lung proces birocratic care ?i descurajeaz? pe micii fermieri. El nu este nici asociat cu al?i fermieri din zon? pentru a-?i sus?ine interesele, asocia?ia care efectueaz? COP nu are scopuri comerciale. Vasile Dudunica are toate datele unei excelente ferme de familie, dar are nevoie, totodat?, de o m?n? ?ntins? ?ntr-o situa?ie care s-a complicat pentru toat? lumea.MINISTRUL OROS, ?N VIZIT? LA FERMA LUI MIHAI AFILIU!Agroinfo ?08 mai 2020 - LA FERMIERI ACAS?. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vizitat una dintre cele mai mari ferme din Rom?nia. E vorba de ferma familiei Afiliu, o?exploata?ie agricol??mixt?, se ocup? at?t de produc?ie vegetal?, c?t ?i de zootehnie. Ferma este situat? la grani?a jude?elor Buz?u ?i Prahova.?i fermierii rom?ni pot s? fac? performan?? ?n agricultur?!?Asta mi-a demonstrat ?i domnul Mihai Afiliu, dup? vizita pe care am avut-o la ferma dumnealui de la grani?a jude?elor Buz?u ?i Prahova. Un exemplu de consecven?? ?i d?ruire, acesta a reu?it ca ?n 20 de ani s? ajung? de la nivelul unei ferme de familie, la peste 7000 de hectare cultivate pe care le irig? prin mijloace proprii. De asemenea, domnul Afiliu are ?i una din cele mai mari ferme de vaci de lapte din ?ar?, cu o produc?ie zilnic? de 55.000 de litri. Agricultura Rom?niei are nevoie de astfel de oameni!?A scris, joi seara, ministrul agriculturii pe pagina sa oficial? Facebook.Mihai Afiliu de?ine AFILIU TRANS, este unul dintre fermierii mari ai Rom?niei. El?a ?nceput afacerile ?n agricultur? ?n anul 1995. P?n? s? devin? fermier, Afiliu a fost fotbalist. A cump?rat fostul CAP p?r?sit din comuna Amaru, jude?ul Prahova,??i l-a?transformat acum ?ntr-o ferm? modern?. Agricultorul conduce, ?n prezent, un grup de firme cu sute de angaja?i.Ferma de ovine: trei nenorociri din prim?vara lui 2020 Petronela Cotea Mihai ?07 mai 2020 - Prim?vara lui 2020 a adus ?n?ferma de ovine?din Rom?nia trei mari provoc?ri: seceta, Coronavirusul ?i... profitorii, adev?rate teste ale disper?rii pentru cresc?torii de oi!Fermierii din zona Moldovei se declar? dispera?i de situa?iile alarmante cu care se confrunt?. Nici pe departe nu respir? u?ura?i, a?a cum ar trebui ?n mod obi?nuit, ca urmare a valorific?rii ?n perioada pascal? a unora dintre produse, cum ar fi mieii, ca?ul ?i urda.Apari?ia virusului SARS CoV-2 a adus ?ngrijorare major? cu privire la s?n?tatea lucr?torilor ?i a impus unele restric?ii care au afectat serios activitatea, inclusiv pe segmentul de aprovizionare cu furaje. De asemenea, seceta extrem? din aceast? prim?var? creeaz? teama c? animalele nu vor avea suficient? hran?. Pierderile economice pot fi imediate, ca urmare a cheltuielilor suplimentare cu furajele ?i a necesit??ii de a reduce efectivele din ferma de ovine, valorificarea animalelor nerealiz?ndu-se ?ntotdeauna la pre?uri juste.O secet? cum nu s-a mai v?zut!?n satul Vulp??e?ti, comuna Sagna, jude?ul Neam?, fermierul?Ioan Cr?ciun?cre?te ?i exploateaz?, ?mpreun? cu unul dintre fiii s?i, aproximativ 1400 de ovine din rasa ?urcan?. Oieritul l-a mo?tenit de la p?rin?i, bunici ?i str?bunici, al?turi de care a lucrat de mic copil, dar perioade secetoase at?t de ?ndelungate nu ?tie s? mai fi ?nt?lnit. ”Din cauza secetei, am fost nevoi?i s? am?n?m cu cel pu?in zece zile scoaterea oilor la p??une. Asta a ?nsemnat o cheltuial? suplimentar? cu furajarea ?i ?ntre?inerea animalelor ?n stabula?ie. ?n paralel, fabricile de furaje ne-au trimis e-mail-uri prin care ne anun?au c?, din cauza Coronavirusului, nu au materie prim? ?i nu pot onora comenzile pe care, de altfel, noi le-am f?cut mult mai devreme”, men?iona fermierul nem?ean. Aprovizionarea cu furaje ?n ferma de ovine... caz rezolvat?n astfel de momente, s-a dovedit deosebit de util faptul c? majoritatea fermierilor cresc?tori de ovine/caprine din jude?ul Neam? formeaz? o asocia?ie profesional?, respectiv Asocia?ia Jude?ean? a Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine ”Miori?a” din jude?ul Neam?, condus? de Ioan Cr?ciun ?i care, la r?ndul s?u, este membr? a unei cooperative de profil, cu sediul la Sibiu.Solu?ia temporar? pentru problema aprovizion?rii cu furajele necesare ?ngr???rii mieilor a fost g?sit? prin cooperativ?. ”Colegii din Sibiu au reu?it s? identifice o solu?ie, ?n parteneriat cu o fabric? de furaje din Timi?oara.?Anul trecut am adus ?n jude?ul Neam? peste trei mii de tone de furaj.?Acum, probabil c? vom dep??i cu mult aceast? cantitate, deoarece sunt peste 20 de oieri doritori s? cumpere, urm?nd a ni se al?tura unii colegi din Bistri?a. Cu siguran??, vor achizi?iona tot prin punctul de lucru Vulp??e?ti, al Asocia?iei ?Miori?a” Neam?. Ni s-a luat o piatr? de pe inim?, deoarece eram ?n pragul disper?rii, din cauza lipsei de furaje, pe fondul unei secete cumplite.”, men?iona Ioan Cr?ciun.“Nu regret valorificarea slab? a mieilor de Pa?te”C?t prive?te valorificarea produselor ?n actualul context pandemic, asocia?ia nu se poate implica direct ?n comercializare, dar le-a transmis membrilor s?i informa?ii despre unele oportunit??i, precum ?i despre anumite pericole.?Samsarii au ?ncercat insistent s? profite de contextul pandemiei ?i, ?n perioada pascal?, au r?sp?ndit informa?ii precum c? nu va fi permis? v?nzarea mieilor, oferindu-le cresc?torilor pre?uri extrem de mici, de 8-9 lei/kg. Am ?ncercat s? oprim aceste ac?iuni, pun?ndu-le la dispozi?ie tuturor cresc?torilor informa?iile corecte. Personal, am v?ndut prin comenzi, la pre?urile din anii trecu?i, adic? 20-25 lei/kg ?n carcas? ?i 13-15 lei/kg ?n viu. Volumul a fost mai mic cu aproximativ 30-40%, din cauza restric?iilor de circula?ie ?i a sc?derii puterii de cump?rare. La finalul lunii mai, sper?m s? livr?m c?tre arabi. De aceea, nu regret valorificarea slab? a mieilor, de Pa?te”,?ar?ta fermierul nem?ean.Asocia?ia Jude?ean? a Cresc?torilor de Ovine ?i Caprine ”Miori?a” din jude?ul Neam? include aproximativ 160 de membri, c?rora le asigur? inclusiv controlul oficial al produc?iei, crotalii ?i tratamente pentru animale. Ioan Cr?ciun,?pre?edinte ACOC “Miori?a” Neam?:?“Ca o m?sur? a dezastrului determinat de secet?, dac? la mijlocul lui aprilie gr?ul trebuia s? fie p?n? la br?u, am v?zut c? abia se ?n?l?ase de-o ?chioap?. Va fi un an deosebit de greu, dar mergem mai departe ?i ne str?duim s? facem tot ceea ce ne st? ?n putin?? pentru a ob?ine produc?ii”.Oierii care au r?mas cu mieii nev?ndu?i de Pa?ti au totu?i o alternativ?! O pute?i afla de?AICI! Premier? Mecanica Ceahl?u - noi lans?ri de utilajeFerma 08 mai 2020 Anul 2020 a ?nceput ?n for?? pentru produc?torul rom?n de utilaje Mecanica Ceahl?u.Astfel, cu ocazia particip?rii la t?rgul Agraria de la Jucu, compania anun?? o nou? lansare de utilaje, ce vor fi expuse ?n premier?: ma?ini de erbicidat ?i atomizoare realizate integral ?n fabrica de la Piatra Neam?. Noile echipamente sunt destinate administr?rii erbicidelor ?i insecto-fungicidelor ?n culturile de c?mp, sunt utilizate ?n fermele vegetale ?i ?n planta?iile horticole, inclusiv pentru cultura cartofului. Utilajele respective se clasific? astfel:? Gama CLASIC cuprinde echipamente de erbicidat purtate, cu o capacitate ?ntre 600 ?i 1000 litri, cu rampe ce au l??imi de lucru cuprinse ?ntre 12 ?i 24 m, reglabile mecanic sau hidraulic.? Gama PRIMA a fost proiectat? pentru fermele vegetale unde este nevoie de o ma?in? rapid?. Sunt echipamente tractate, cu o construc?ie versatil? ce permite evitarea obstacolelor, av?nd o bun? adaptibilitate la parcelele cu forme neregulate, dar ?i o autonomie mare datorit? rezervoarelor de 2400 sau 3500 litri. Sunt echipate cu rampe cu l??imi de lucru cuprinse ?ntre 18 ?i 24 metri, ac?ionate complet hidraulic.? Atomizoarele sunt potrivite pentru tractoarele cu puteri ?ntre 40 ?i 80 CP, tractate, au o capacitate de 2000 litri ?i ventilator axial. Sunt destinate tratamentelor specifice din livezi, podgorii de deal ?i de c?mpie, gr?dini, sere ?i zone ?mp?durite, pentru distrugerea plantelor ?i a buruienilor nedorite.Cele mai noi sem?n?tori din portofoliuPe l?ng? noile echipamente de erbicidat expuse la t?rg, va fi prezent? ?i cea mai nou? gam? de sem?n?tori din portofoliul companiei.Lansarea la t?rgul IndAgra 2019 a noii game complet nou? de sem?n?tori pentru plante pr??itoare ?i p?ioase a fost un real succes, iar echipa a ?nceput livr?rile ?n toat? ?ara. Astfel, fermierii vor avea la lucru ?n campania de prim?var? cele mai noi sem?n?tori de plante pr??itoare de la Mecanica Ceahl?u.Noua gam? de sem?n?tori se remarc? prin performan?e excelente ?n teren, design de top ?i pre?uri de achizi?ie super-competitive. Sem?n?torile sunt clasificate astfel:? Gama Phoenix cuprinde dou? modele, pe 6 ?i 8 r?nduri, este echipat? cu br?zdare dublu disc, bunc?re de ?ngr???m?nt din plastic cu capacitate de 300 litri ?i transmisie centralizat? cu cutie de viteze. Sec?ia de sem?nat este montat? pe sistem paralelogram, ceea ce permite o copiere c?t mai fidel? a terenului, iar greutatea redus? permite folosirea unui tractor de putere mai mic?.? Gama Safir cuprinde dou? modele, pe 6 ?i 8 r?nduri, ?i este echipat? cu br?zdare dublu disc cu diametrul de 370 mm pentru semin?e ?i 315 mm pentru ?ngr???m?nt; transmisia la echipamentul de fertilizare se realizeaz? direct de la roata de antrenare (cu ro?i de lan?, pentru o schimbare rapid? a vitezelor de sem?nat); ad?ncimea de lucru este reglabil? continuu de la 2 la 8 cm, cu dou? ro?i de nivel, de o parte ?i de alta a br?zdarului dublu disc; sec?ia de sem?nat este cu presiune variabil? la sol. Op?ional pot fi echipate cu ro?i Pro, calculator pentru controlul sem?natului ?i echipament pentru administrat ?ngr???m?nt microgranulat.? Gama PERLA pe 6 r?nduri se remarc? prin ro?i de copiere dotate cu r?zuitori, cutie de viteze ?n baie de ulei ?i sec?ie de sem?nat cu presiune variabil? la sol montat? pe sistem paralelogram.Echipamentele sunt disponibile pentru achizi?ie, fiind expuse ?n showroom-urile Mecanica Ceahl?u - Piatra Neam?, Timi?oara ?i Mure?, precum ?i ?n showroom-urile partenerilor companiei.Text ?i foto: MECANICA CEAHL?UArticol publicat ?n revista Ferma nr. 5/254 (edi?ia 15-31 martie 2020)INDUSTRIE ALIMENTARACompania de mor?rit ?i panifica?ie Mopan Suceava a ajuns la afaceri de 90 mil. lei ?n 2019, plus 15%, ?i un profit de 7,3 mil. lei, dublu fa?? de 2018. Compania a avut un num?r mediu de 713 angaja?i ?n 2019 Florentina Ni?u 08.05.2020,?n 2020, compania investe?te ?n extinderea capacit??ii de produc?ie a produselor de panifica?ie a unit??ii din Suceava, prin achizi?ionarea de utilaje noiMopan Suceava, companie cu activit??i de mor?rit ?i panifica?ie, de?inut? de Elena Coman (90%) ?i Aurelia ?ocu (10%), a ajuns la o cifr? de afaceri de 90 de milioane de lei ?n 2019, ?n cre?tere cu 15% comparativ cu 2018, ?i la un profit de 7,3 milioane de lei, dublu fa?? de anul precedent, arat? datele de la Ministerul de Finan?e.?Compania a avut un num?r mediu de 713 angaja?i ?n 2019, iar anul acesta, ?n contextul pandemiei de COVID-19, a solicitat eliberarea unui certificat pentru situa?ii de urgen?? de tip 1, ce se acord? pentru ?ntreruperea total? sau par?ial? a activit??ii ?n perioada st?rii de urgen??, potrivit Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor.?RomaniaFunctioneaza. La Moara Cibinului se munceste in trei schimburi pe zi!Agrostandard | 7 May, 2020 In Moara Cibinului – Sibiu din Grupul Boromir, intra si ies in fiecare an cel putin 100.000 de tone de produse. Astazi, in plina criza si situatie de urgenta, se lucreaza in trei schimburi de peste 150 de oameni zi de zi, comenzile fiind cu peste 30% mai mari decat in perioadele precedente. Directorul general al acestui mastodont de productie, Mircea Ureche, este un conducator cu experienta mare si personalitate particulara. Patriot roman, emigrat de la Valcea la Sibiu in tinerete. Afirma cu tarie ca painea merita un alt loc si un alt discurs public. Ce spune Mircea Ureche?– Pretul painii trebuie marit si adus la valoarea lui reala. Pretul corect sporeste calitatea painii.– Un om mananca paine de aproximativ 25 de lei pe luna. Un alt om plateste acelasi pret pentru un pachet de tigari pe zi!– Daca marim cu 50 de bani pretul painii, toata lumea este scandalizata. Dar nimeni nu se mai apleaca sa ridice o moneda de 50 de bani de pe jos.– Painea este cea care plateste munca intregului lant de productie timp de un an de zile cel putin, pana la momentul in care ea ajunge pe masa omului– Securitatea alimentara presupune investitii, iar painea de calitate trebuie sa aiba pretul real! Sursa:?FoodBizCOVID-19 transform? concursul de vinuri VINARIUM ?n TELEVINARIUM. O premier? mondial? mai 8, 2020Vinul.ro Concursul rom?nesc de vinuri interna?ionale cu cel mai mare num?r de probe ?nscrise anual,?VINARIUM, va avea loc – ?n premier? mondial? – de la distan??. Anun?ul a fost f?cut de c?tre organizatori “av?nd ?n vedere situa?ia creat? de pandemia de coronavirus, ?in?nd cont de noile reguli de distan?are social?, ?nregistr?nd incertitudinile privind deplas?rile ?i ?ntrunirile, constat?nd impasul ?n care se afl? produc?torii de vin ?i nevoia acestora de a reveni ?n aten?ia consumatorilor, lu?nd act de am?narile ?i progr?marile concursurilor interna?ionale c?tre ultima parte a anului, evalu?nd ac?iunile compensatorii mediocre ale tuturor guvernelor pentru sectorul vitivinicol, considerat de acestea ca neprioritar, ?i accept?nd valabilitatea noilor tipuri de actiuni intermediate de tehnologie”.Organizatorii au ar?tat, ?ntr-un comunicat dat publicit??ii la Bucure?ti, c? au luat decizia “?n baza statutului propriu al Asocia?iei, a regulamentului OIV ?i VINOFED, cu respectarea normelor uzuale dar ?i a celor suplimentare, subsumate combaterii epidemiei, fiind asigura?i de profesionalismul fiec?rui jurat (…), convin?i fiind c? Organiza?iile interna?ionale, autorit??ile na?ionale, presa ?i publicul vor accepta racordarea la noile tehnologii ca solu?ie pentru dep??irea impasului global”.Cum se vor desf??ura degust?rile?Probele trimise de c?tre cramele participante vor fi recep?ionate la Organizatori, fiecare prob? va primi num?r de pivni?? unic, toate probele se vor ordona dup? tip, an de produc?ie, rest zaharuri, component? aromatic?, conform Anexa 1 OIV. Se vor ordona probele pentru jurizare pe zile, comisii ?i serii, iar jurizarea se va face cu probele secretizate, conform Regulamentului OIV. Aceste probe vor fi transvazate ?n recipiente individuale pentru fiecare evaluator, ?n cadrul unui institut de profil ?i sub supraveghere, ?i vor fi trimise prin curier expres, ?n recipiente de 100 ml, la adresele jura?ilor desemna?i pentru fiecare comisie – care vor nota vinurile cu ajutorul aplica?iei specifice. Evaluarea propriu-zis? se va realiza dup? tipicul obi?nuit la astfel de competi?ii iar ?ntregul proces va fi monitorizat ?i ?nregistrat video, pentru asigurarea conformit??ii cu regulamentul.Dan Balaban, DAVINO: v?d o cre?tere a costurilor la nivel mondial, nu o ieftinire! Nu mai exclud discu?iile cu marele retail, dar nu pe brandul fanion?mai 8, 2020Cezar Ioan Davino?– crama care opereaz? cu pu?in peste 80 de hectare ?n Ceptura, Dealu Mare, ?i care vinde exclusiv c?tre restaurante ?i magazine specializate – este ?n general un operator care seteaz? standarde ?n domeniu. At?t din punct de vedere al calit??ii, c?t ?i din punct de vedere al strategiilor comerciale ?i de pre?. Acum, de c?nd restaurantele s-au ?nchis,?Davino?a devenit ?i un caz de studiat din pricina dependen?ei de canalul HoReCa. Am stat de vorb? (pe mail) cu co-proprietarul firmei,?Dan Balaban?(foto st?nga, sus, al?turi de oenologul ?i partenerul s?u, Bogdan Cost?chescu, ?n dreapta imaginii), pentru a vedea cum se descurc? acum, ce scenarii are ?n vedere ?i cum se raporteaz? la pia?? ?n noile condi?ii. Am vrut s? vedem ?i c?t rezist? ?n aceste condi?ii.Retailul mare nu are ni?te cifre ?ncurajatoare. Dac? se prelunge?te criza sanitar?, vom fi ?ntr-o grav? criz? financiar?– Cum arat? o scurt? caracterizare a momentului actual ?n business-ul cu vin din Rom?nia? V?zut? de pe pozi?ia Davino, dar ?i ?n general vorbind – despre v?nzarea ?i consumul de vin.Situa?ia este foarte grea ?n momentul de fa??. HORECA = 0, retailul specializat (magazine specializate, offline & online) pentru noi sunt ?n u?oar? crestere, dar ?n?eleg de la colegi de-ai mei, produc?tori de vin, c? au cam acelea?i cifre ca ?i ?nainte. Retailul mare, re?elele comerciale – ?n?eleg de la aceia?i colegi ai mei, noi nefiind prezen?i pe acest canal de v?nz?ri – nu au ni?te cifre ?ncurajatoare. Dac? la ?nceputul acestei crize cifrele au fost ?n oarecare cre?tere, ?ncep?nd cu aprilie sc?derile ?n?eleg c? sunt undeva ?n zona de minus 30-40% fa?? de martie-aprilie anul trecut. Deci vorbim de o sc?dere serioas?. Personal, cred c? acea cre?tere ini?ial? s-a datorat mai mult unor calcule proaste f?cute de retaileri, ace?tia ?nchipuindu-?i c? dac? lumea va sta acas? va continua s? bea ca ?nainte sau chiar mai mult. Poate a?a a p?rut, dar nu cred c? a fost ?n realitate a?a – oamenii nu cred c? au avut pe lista de priorit??i achizi?ia de vin. ?i s-a mai observat un fenomen, glisarea cump?r?rii c?tre vinuri mai ieftine. – Ce scenarii vezi posibile pentru urm?toarele 12 luni?Dac? se ?ncheie criza rapid – adic? ?n aceast? var? – cred c? oamenii ?n c?teva luni vor reveni la obiceiurile de consum, cu men?iunea c? este posibil ca vinurile mai scumpe s? cunoasc? o sc?dere a consumului. Dac? apare un al doilea val, cred c? nimeni nu poate prevede care va fi situa?ia consumului atunci. Dac? se prelunge?te criza, cred c? revenirea va fi mult mai lent?, oamenii av?nd rezerve ?n a cump?ra/consuma vinuri, din pierderea apetitului pentru consum ?i din frica de a nu ne ?ntoarce iar??i la o situa?ie de criz?. La acel moment nu vom vorbi doar de o criz? sanitar?, ci de una grav? financiar?.Vinul rom?nesc are nevoie de ajutor – m?car scutiri de taxe! Oaia nu va fi niciodat? un ambasador al ??rii, dar vinul da– Are vinul rom?nesc nevoie de ajutor? ?n ce ar consta acest ajutor – sau sistem de factori ajut?tori – care s? fac? diferen?a? Injec?ii financiare directe ?n companiile produc?toare, sub form? de subven?ii? Scutiri de taxe pe salarii, pe proprietate? Preluarea unor cantit??i sub form? de distilat din vin? Mic?orarea / eliminarea TVA-ului? Alte forme?Evident c? vinul are nevoie de ajutor, cu toate c? nu apare ?i nici nu cred c? o s? apar? pe lista de priorit??i a guvernului. Nu po?i opri lucr?rile ?n vie, asta ar ?nsemna c? nu facem vin nici anul urm?tor, nu doar acum. C?nd vorbesc de lucr?ri m? g?ndesc nu numai la costurile cu for?a de munc?, ci ?i la costul cu materialele care trebuie folosite la ?ntre?inerea ?i lucrul viei, cu ?ntre?inerea/achizi?ia utilajelor cu care se munce?te etc. Nu mai vorbesc de lipsa acut? de bani datorat? sc?derii v?nz?rilor, estimez o sc?dere cu cca 40-60% a cifrei de afaceri a oric?rui produc?tor de vinuri ?n aceste trei luni. Pentru noi, sc?derea dep??e?te 80%, fiind prezen?i exclusiv pe segmentul HORECA ?i pe retailul specializat, on line ?i ?n magazine fizice specializate.Dintre m?surile pe care le men?ionezi tu aici, cred c? cel pu?in scutiri pe taxele de salarii pentru cei care nu au trimis oamenii ?n somaj sau disponibiliza?i, scutiri de taxe, nu neap?rat de TVA, dar cele referitoare la impozitul pe profit etc. Evident c? ?i un ajutor financiar direct ar fi binevenit, dar nici nu ?ndr?znesc s? sper la a?a ceva.?– O ?ntrebare “perturbatoare”: merit? s? fie salvat acest sector? Dac? ne uit?m la cifrele pe care le genereaz? din totalul produc?iei agricole, nu pare chiar o prioritate ?n perioada asta – ?n care resursele financiare ale statului vor fi ?ntinse “cum ?ntinde gaia ma?u’” – ?i c?nd vor exista multe alte nevoi care trebuie acoperite financiar.Cred c? industria viti-vinicola a fost ?i este o Cenu??reas? a agriculturii rom?ne?ti. Nu am auzit pe vremea ministrului Daea, dar nici acum, ?n vremea dlui Oros, cuv?ntul vin venind din gura dumnealor. Am auzit de toate ramurile agriculturii, dar nu de vin. Curios, nu? ?n condi?iile ?n care suntem pe locul 5 ?n Europa ?i 11 ?n lume. Spune?i-mi cu ce industrie mai suntem pe locurile astea ?n lume/Europa? Poate c? suntem, dar nu am auzit p?n? acum. Singura industrie capabil? ?n Rom?nia s? absoarb? 99% din fondurile europene alocate ei. Oaia nu va putea fi niciodat? un ambasador serios al ??rii noastre, pe c?nd vinul cu siguran?? da. Suntem cu aproximativ 90% sub anul trecut. V?nz?rile online nu pot sus?ine o cram? ca Davino– Afecteaz? aceast? criz? companiile mici ?i le avantajeaz? pe cele mari, care au deja prezen?? semnificativ? pe canalele de retail – tradi?ional sau modern??Evident c? micile companii sunt cele mai afectate, dar ?n actualele condi?ii nu cred c? pot spune c? cele mari sunt favorizate – poate doar sufer? mai pu?in.– Cum v? preg?ti?i voi, la Davino, pentru urm?toarele 12 luni? Dac? vinurile nu mai pleac? din cram?, mai ave?i loc ?i de urm?toarea recolt?? Dar bani? O s? vedem Davino Rezerva sau Domaine Ceptura Rouge ?n Kaufland etc? O s? v? mai p?stra?i angaja?ii? O s? v? mai pute?i pl?ti facturile?Nu se pune problema stoc?rii vinului. ?n acest moment, 70% dintre vinurile de anul trecut sunt ?mbuteliate, cele care nu sunt urmeaz? un traseu ca ?n fiecare an, de altfel, deci aici nu este o problem?. Lipsa ?ncasarilor este cea mai mare problem?, noi suntem cu cca 90% sub anul trecut. Aceasta este o situa?ie pe care mult timp evident c? nu o putem suporta. ?n niciun caz nu ve?i vedea brandul Davino ?n re?ele (poate doar vinuri f?cute sub alt brand – nr). Asta cel pu?in p?n? ?n vara acestui an, dac? se ridic? restric?iile de func?ionare a restaurantelor p?n? ?n iulie inclusiv. Angaja?ii i-am p?strat pe to?i, nu avem nicio disponibilizare, plecare ?n ?omaj etc. A?a cum am spus ?i mai devreme, noi lucr?m la cram? ca ?i cum nu s-a ?nt?mplat nimic. Evident c? dac? nu se termin? cur?nd criza, nu vom mai putea func?iona – probabil c? dupa septembrie-octombrie vom fi nevoi?i s? tragem obloanele.– V?nz?rile online pot sus?ine ?n perioada urm?toare pe linie de plutire cramele de dimensiunile Davino? Pot s? le sus?in? pe toate? ?ntreb pentru c? ?n ultimele s?pt?m?ni au ap?rut wine shop-uri online cu nemiluita, unele restaurante ofer? ?i vinuri la pre?uri “de magazin” ?n pachetele cu m?ncare livrat? la domiciliu ?amd. Dar ?ntrebarea este: mai exist? suficient public, suficient consum, pentru vinurile din segmentul produs de astfel de crame?Nu, v?nz?rile online nu pot sus?ine o cram? ca a mea, cel pu?in Davino nu poate supravie?ui doar cu v?nz?rile online. Cred c? nici alte crame nu pot s? se bazeze 100% pe online. Am scris la finalul r?spunsului anterior c?t putem rezista cu actualele rezerve ?i cu v?nzarile realizate ?n intervalul de acum. Publicul, am mai spus ?ntr-un r?spuns anterior, cred c? ?i-a pierdut apetitul, sau o parte din apetit, pentru consumul vinurilor premium.Exist? public premium ?n marele retail – dar acesta e ?i client al magazinelor specializate– Exist? public ?n retail (tradi?ional ?i modern) pentru v?nzarea de vinuri premium??Exist? cu siguran?? public ?i pentru vinuri premium, dar cu certitudine ace?ti oameni sunt ?n general clien?i ai magazinelor specializate ?i on-line.– Se vor ieftini vinurile “entry”? Dar cele premium ?i peste premium?Nu v?d o ieftinire ?n viitorul apropiat neap?rat. ?n niciun caz o ieftinire a vinurilor ieftine. Pe segmentele premium ?i premium + m? a?tept, da, la oarece ieftiniri temporare. Spun temporare pentru c? eu cred cu t?rie c? aceast? criz? va duce nu la sc?derea pre?urilor, ?n general – ?i nu m? refer doar la vinuri – ci la o scumpire ?n general ?i la o cre?tere a costurilor la nivel mondial.– Oare e momentul pentru o “alt? logic?” ?n rela?ia dintre cramele mici ?i retailul cel mare? Dac? da, cum ar trebui s? arate acest “New Deal”?Cramele mici sunt ?n retailul mare, cele mai multe, din c?te ?tiu. ?i, din c?te ?n?eleg, cu succes. ?i eu voi privi cu mai mult interes de acum retailul. Este o pia?? pe care nu o mai pot ignora. Cu ce branduri? Dac? acelea?i ca ?n HORECA? Nu cred. Dar de acum ?nainte nu mai exclud discu?ii cu acest canal.Vinul ?i rom?nul Liliana SIME?08 mai 2020 - Vinul alb conduce ?n clasamentul preferin?elor rom?nilor, sus?ine cel mai recent studiu prezentat de Grigore Samoil?, reprezentat al companiei Nielsen Rom?nia, la cea de-a doua edi?ie a Conferin?ei Viticulturii Rom?ne?ti - VITICON 2020.Evenimentul a fost organizat pe 24 februarie a.c., la Poiana Bra?ov, de c?tre Agricover, unul dintre principalii juc?tori din agribusinessul rom?nesc.?Pe locul 1 ?n preferin?ele rom?nilor este vinul alb, cu o cot? de pia?? majoritar?”, a spus Grigore Samoil?. El a ad?ugat c? se observ? un transfer de cot? de pia?? dinspre vinul ro?u spre cel roze. ”Vinul roze are un pre? mediu cu 38% peste pia??. Este un vin care va aduce mai mult? valoare dec?t vinul alb”, a mai spus Samoil?. Harta preferin?elor de consumCum arat? harta Rom?niei ?n func?ie de gustul vinului ?i de culoarea vinului preferate de rom?nii din fiecare regiune?? Regiunea Nord-Vest, care include jude?ele Satu Mare, Bihor, S?laj, Bistri?a-N?s?ud, Maramure? ?i Cluj: 41% prefer? vinul demidulce, 31% vinul demisec, 20% pe cel sec ?i doar 8% vinul dulce. Dup? culoarea vinului: 49% prefer? alb, 39% ro?u ?i 12% roze.? Regiunea Vest, jude?ele Arad, Timi?, Hunedoara ?i Cara?-Severin: 39% prefer? vinul demidulce, 29% vinul demisec, 22% pe cel sec ?i doar 10% vinul dulce. Dup? culoarea vinului: 48% alb, 41% ro?u, 11% roze.? Regiunea Sud-Vest, jude?ele Gorj, Mehedin?i, V?lcea, Dolj ?i Olt: 43% prefer? vinul demisec, 42% vinul demidulce, 11% vinul sec ?i doar 4% vinul dulce. Dup? culoarea vinului: 60% alb, 31% ro?u, 9% roze.? Regiunea Sud, jude?ele Arge?, Prahova, D?mbovi?a, Giurgiu, C?l?ra?i, Ialomi?a ?i Teleorman: 44% prefer? vinul demisec, 40% pe cel demidulce, 12% vinul sec ?i doar 4% pe cel dulce. Dup? culoarea vinului: 66% alb, 23% ro?u, 11% roze.? Bucure?ti, Ifov: 43% prefer? vinul demisec, 30% pe cel demidulce, 23% pe cel sec ?i doar 4% au preferin?? pentru vinul dulce. Dup? culoarea vinului: 57% alb, 25% ro?u, 18% roze.? Regiunea Sud-Est, jude?ele Gala?i, Buz?u, Br?ila, Constan?a, Tulcea, Vrancea: 43% prefer? vinul demidulce, 41% demisec, 11% sec ?i 5% dulce. Dup? culoarea vinului: 63% alb, 26% ro?u, 10% roze.? Regiunea Central?, jude?ele Bra?ov, Covasna, Harghita, Mure?, Sibiu ?i Alba: 45% vinul demidulce, 33% demisec, 16% sec ?i doar 5% vinul dulce. Dup? culoarea vinului: 57% alb, 32% ro?u ?i 10% roze.? Regiunea Nord-Est, jude?ele Bac?u, Boto?ani, Ia?i, Vaslui, Suceava ?i Neam?: 56% prefer? vinul demidulce, 30% demisec, 9% sec ?i 5% dulce. Dup? culoarea vinului: 72% alb, 20% ro?u ?i 9% roze.Dup? cum se observ?, preferin?ele difer? de la o regiune la alta, iar distribuitorii de vinuri trebuie s? ?in? seama de afinit??ile locale.Click pe poza pentru galerie!Cum este pre?uit vinul scump?Datele de retail auditate de Nielsen relev? c? doar 25% dintre rom?ni sunt siguri c? un vin scump ??i merit? pre?ul, 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci c?nd se ?nt?lnesc cu colegii de munc?, iar 30% atunci c?nd s?rb?toresc un eveniment important, aniversare sau promovare.?n preferin?ele de consum, vinul c??tig? teren ?n fa?a berii ?i a b?turilor alcoolice tradi?ionale cu 13% ?n 2019, fa?? de 12% ?n 2018 ?i ?n 2017. ?n 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul ro?u a pierdut volume importante ?n favoarea rose-ului. ?n continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pie?ei, inclusiv mass-market, ?ns? s-a conturat o cre?tere semnificativ? ?i pentru vinul sec.?n ceea ce prive?te ambalajul, pia?a este dominat? de cel din sticl?, iar cantitatea preferat? ?n Rom?nia este de 0,75 litri.Subiecte ?n dezbatere la VITICON 2020VITICON 2020 a reunit peste 180 dintre cei mai performan?i viti-vinicultori, al?turi de speciali?ti ?i reprezentan?i ai celor mai mari companii produc?toare de tehnologii ?i solu?ii integrate pentru protec?ia plantelor.Pe parcursul celor dou? sesiuni de discu?ii moderate de c?tre C?t?lin P?duraru, expert pe pia?a de vin ?i pre?edinte VINARIUM International Wine Contest, au fost discutate schimb?rile aduse de reforma Politic? Agricol? Comun? (PAC) ?n sectorul viticol, tendin?ele pie?ei la nivel na?ional ?i european, dinamica pie?ei de vin ?n Rom?nia, cele mai inovatoare tehnologii pentru cre?terea productivit??ii ?i, nu ?n ultimul r?nd, au fost prezentate solu?iile specializate de finan?are ?i de cre?tere a produc?iei pentru un sector viticol competitiv.”Am convingerea c? autorit??ile vor ?n?elege ?i vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu m?ndrie c? pe acest teritoriu se produce vin - din VITIS VINIFERA - ?nc? de acum 7.000 de ani”, a declarat C?t?lin P?duraru.DOU? DECENII DE BUSINESS ?N ROM?NIA?Agricover ?mpline?te 20 de ani”, a anun?at Ghi?? Pinca, Agribusiness General Manager Agricover (foto). El a ad?ugat c? Agricover deserve?te peste 10.000 de hectare de vi??-de-vie la nivel na?ional, respectiv cele mai mari centre viticole.Cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness, Adama, Bayer, Corteva, Intermag, Summit Agro au vorbit la VITICON 2020 despre solu?iile eficiente de sc?dere a costurilor de produc?ie la hectar ?i despre cele mai noi ?i performante tratamente pentru cultura de vi??-de-vie.Agricover SA este subsidiar? a Agricover Holding - principalul juc?tor din agribusinessul rom?nesc, cu o activitate de peste 20 ani ?n acest domeniu. Din Holding mai fac parte Abatorul Peri? SA, entitate nou ?nfiin?at? ?n aprilie 2019 ?n scopul derul?rii opera?iunilor de Agri-Food din cadrul grupului, ?i Agricover Credit IFN S.A., prin care se deruleaz? activitatea de Agri-Finance.?VINUL PREMIAT LA VITICON 2020Participan?ii VITICON 2020 au degustat vinuri din mai multe regiuni ale ??rii ?i l-au ales pe cel c??tig?tor. Vinul care a luat nota maxim? provine din Crama Ur din Bihor, o afacere de familie condus? de tat? ?i fiu, Ur Sigismund ?i Ur Zsigmond. Un vin ne?mbuteliat, servit la caraf?, dar cu un buchet care i-a cucerit rapid pe to?i. Podgoria S?ntimreu a familiei Ur are 37 ha cu vi??-de-vie, din care 26,65 ha este planta?ie nou?, din anul 2012. ?Str?bunicul meu se ocupa de viticultur? aici la S?ntimreu (comuna S?lard), o a?ezare cu un sol deosebit, cea mai renumit? zon? viticol? din Bihor. ?n 1998, am ?nceput s? lucr?m via, s? producem ?i s? comercializ?m vin. Pasiunea familiei a devenit o afacere”, spune Ur Sigismund.Premiul oferit familiei Ur de c?tre Agricover, organizatorul evenimentului, este o excursie pe Drumul Vinului, ?n Fran?a.Articol publicat ?n revista Ferma nr. 5/254 (edi?ia 15-31 martie 2020)COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAMega Image intr? pe pia?a din Oradea cu un prim magazin de proximitate ?i are ?n plan alte dou? unit??i p?n? la finele anului Roxana Rosu 08.05.2020, Mega Image a deschis primul magazin din Oradea ?i vrea s? adauge ?nc? dou? p?n? la finele anului, continu?nd strategia de extindere ?n noi ora?e din Rom?nia.“Venim al?turi de comunitatea din Oradea ?ntr-o perioad? ?n care credem c? este important s? continu?m s? investim, at?t ?n dezvoltare, c?t ?i ?n produc?torii locali care au nevoie de sus?inere mai mult dec?t oric?nd. Oferim astfel o sortimenta?ie complet? de produse prin parteneriate strategice cu produc?tori rom?ni, din ?ntreaga ?ar?, dar ?i din regiune, al?turi de produse interna?ionale cu specific, care vor face o diferen?? la cump?r?turi,” afirm? Mircea Moga, CEO Mega Image.Retailerul a ?ncheiat parteneriate cu o serie de produc?tori locali pentru diferite categorii de produse precum panifica?ie (Dorbob, Brut?ria M?d?ras, Panifica?ie Felix), pr?jituri (Scala, Bunexim), ou? (Avivest), mezeluri (Szekely Falat), bere (CsikiSor).?Cum a evoluat consumul de bunuri FMCG ?n ultimele patru luni. Goana dup? cump?r?turi de la jum?tatea lunii martie, cu cre?teri de v?nz?ri de 80%, a ajuns o amintire. ?n urm?toarea lun? avansul a fost de doar 7-15% Cristina Ro?ca 08.05.2020, ? V?nz?rile de bunuri de larg consum, respectiv alimente, produse de ?ngrijire personal? ?i a locuin?ei, au crescut cu 22% ?n primele 16 s?pt?m?ni din 2020 comparativ cu aceea?i perioad? din anul anterior ??Ritmul este de dou? ori mai rapid fa?? cel ?nregistrat la ?nceputul de an 2019 comparativ cu primele 16 s?pt?m?ni din 2018 ??Cre?terea e sus?inut? de efervescen?a din comer?ul alimentar ?n primele s?pt?m?ni de la instaurarea st?rii de urgen??. M?surile luate de autorit??i ?n luna martie pentru a asigura distan?area social? ?i limitarea mi?c?rii popula?iei s-au resim?it ?n consumul privat, mai exact, ?n perioada 9-15 martie v?nz?rile de bunuri de larg consum au ?nregistrat o cre?tere de 79% comparativ cu aceea?i s?pt?m?n? a anului anterior. Acesta a fost un nivel maxim de cre?tere atins ?n acest an, avansul fiind sus?inut de o efervescen?? a cump?r?turilor, rom?nii opt?nd ?n acea perioad? pentru a face provizii ce urma s? le asigure supravie?uirea la domiciliu pentru o mai lung? perioad? de timp.?n s?pt?m?na ce a urmat - 16-22 martie - avansul s-a temperat la aproape jum?tate (39%), pentru ca apoi ritmul s? revin? ?n sfera uzual?. Astfel, datele companiei de cercetare de pia?? Retail Zoom arat? c? ?nc? din ultima s?pt?m?n? din martie apetitul de cump?r?turi al rom?nilor a revenit la normal, post?nd rate de cre?tere similare celor dintr-o perioad? normal?, anterioar? pandemiei. Mai exact, ?n urm?toarele patru s?pt?m?ni - p?n? la jum?tatea lunii aprilie, cele mai recente date - ritmul a variat ?ntre 7 ?i 15%. Astfel, nici m?car s?rb?torile pascale nu au reu?it s? ?i determine pe rom?ni s? ??i deschid? foarte mult buzunarele.ECONOMIECoronavirus. Rom?nii s-au ?nghesuit s? cumpere alcool ?i tutun ?n pandemie, magazinele au m?rit pre?urile 2 ore ?n urm? Andrei Luca PopescuRom?nii s-au ?nghesuit la cump?r?turi ?n perioada pandemiei de coronavirus, iar magazinele au crescut pre?urile.Apetitul pentru cump?r?turi ?n lunile pandemiei se vede ?n v?nz?rile marilor magazine. ?n starea de urgen??, s-a cump?rat mai mult alcool dec?t de Revelion, iar v?nz?rile de spirt, drojdie sau dezinfectant au explodat. Nici magazinele nu au stat degeaba ?i cresc pre?urile constant, uneori ?i cu 30%.V?nz?rile marilor lan?uri de magazine au explodat ?n lunile pandemiei de coronavirus, fa?? de anul trecut, iar cifrele arat? exact momentele ?n care cei mai mul?i rom?ni s-au dus s? cumpere masiv. Restric?iile impuse de autorit??i pentru a limita pandemia de coronavirus au modificat ?i comportamentul de cump?rare al rom?nilor.Spre exemplu, cre?terea tradi?ional? a v?nz?rilor dinainte de Pa?te a fost anul acesta la jum?tate fa?? de anul trecut, arat? un raport al Retail Zoom, care centralizeaz? datele din peste 3.000 de magazine, printre care lan?uri mari precum Mega Image, Cora, Profi, Lidl, Carrefour, Penny sau Metro. Motivul: cei mai mul?i cump?r?tori ??i f?cuser? deja proviziile de alimente din timp, ?nc? din martie. Primele cazuri de Covid-19?descoperite ?n Rom?nia coincid cu o cre?tere a v?nz?rilor de?30%??n magazine, arat? raportul Retail Zoom. Decretarea?st?rii de urgen???din cauza pandemiei de coronavirus a f?cut s? explodeze v?nz?rile ?n magazine, at?t la produse alimentare, c?t ?i la cele de ?ngrijire personal? sau a casei.?n?s?pt?m?na dinainte de 16 martie, c?nd pre?edintele Klaus Iohannis a anun?at c? introduce starea de urgen??, v?nz?rile au crescut cu?76%?fa?? de perioada similar? din 2019. ?i ?n?prima s?pt?m?n? din starea de urgen??, rom?nii s-au ?nghesuit la cump?r?turi ?n magazine, ?nregistr?ndu-se o cre?tere de?39%?fa?? de s?pt?m?na similar? din 2019. ?n s?pt?m?nile urm?toare cump?r?turile au fost ?ntr-un trend normal, apoi cele dou? s?pt?m?ni dinainte de Pa?te au adus v?nz?ri cu 15% mai mari fa?? de 2019.Un trend interesant al cump?r?turilor ?n perioada pandemiei, arat? raportul citat, este c? rom?nii?s-au ?ndreptat mai mult c?tre magazinele mici, de proximitate, unde v?nz?rile au crescut cu 25% fa?? de 2019, dec?t c?tre marile supermarketuri, unde v?nz?rile au luat un av?nt de doar 16% ?n primele trei luni din 2020.Ce s-a cump?rat cel mai mult?n prima lun? a st?rii de urgen??, de pe 16 martie p?n? de Pa?te, cea mai mare cre?tere au ?nregistrat-o?b?uturile alcoolice, cu 37%. Raportul Retail Zoom arat? c? ?nainte de Pa?te, rom?nii au cump?rat?mai mult alcool dec?t de Revelion: cu 80% mai mult? bere, cu 39% mai mult vin ?i cu 69% mai mult? sangria.Dup? alcool, au urmat produsele din?tutun, unde v?nz?rile au crescut cu 25% fa?? de 2019, ?n luna similar?.?i cifrele Institutului Na?ional de Statistic? arat? c? ?n primul trimestru din 2020, v?nz?rile de alcool ?i tutun la nivel na?ional au ?nregistrat cea mai mare cre?tere, de aproape 15%.Dintre alimente, ?n primele dou? s?pt?m?ni din aprilie, ?nainte de Pa?te, cele mai mari cre?teri de v?nz?ri le-au avut?ou?le (86%), untul (65%), sm?nt?na (53%) laptele (42%),?n schimb,?v?nz?rile de produse de ?ngrijire personal? au sc?zut??n prima lun? a st?rii de urgen??, p?n? la Pa?te. Cea mai mare sc?dere au avut-o produsele de ?nfrumuse?are, cu 55%. Au mai sc?zut v?nz?rile la pe?te, fructe ?i legume congelate sau produsele pentru bebelu?i.Cele dou? s?pt?m?ni dinainte de Pa?te au adus?sc?deri?fa?? de perioada similar? din 2019, la v?nz?rile de?h?rtie igienic? (15%), deodorante (26%) sau produse de machiaj (62%). Au crescut ?ns? v?nz?rile de s?pun (49%) ?i de produse pentru ?ngrijirea corpului (24%).Produsele care s-au v?ndut ?n?cantit??i record?au fost ?ns? cele determinate direct de prevenirea ?mboln?virii cu noul coronavirus: ?n cele trei s?pt?m?ni dinainte de Pa?te, ?n starea de urgen??, v?nz?rile de?alcool pur?au crescut cu o medie de?235%?fa?? de perioada similar? din 2019, cele de?drojdie?cu o medie de?142%, cele de?dezinfectant pentru m?ini?au crescut cu o medie de?1.104%, iar cele de??erve?ele umede?cu?283%.Magazinele au crescut pre?urile constant ?i nu se vor opriPre?urile sunt ?n cre?tere continu??de la ?nceputul anului. Media variaz? ?ntre?5% ?i 30%?la peste 90 de categorii de produse monitorizate.?La alimente, pre?urile au crescut ?n medie cu 6,4% fa?? de 2019.?Anul acesta cre?terile de pre?uri sunt provocate ?i de impactul pandemiei, nu doar de frenezia cump?r?turilor de s?rb?tori. Spre deosebire ?ns? de anii anteriori, c?nd se observa o bucl? de cre?teri de pre? specific? aglomer?rii de s?rb?tori, generat? preponderent de abunden?a produselor premium sau de cre?teri de pre? temporare, acum ne a?tept?m ca apogeul cre?terilor de pre? s? nu fi atins ?nc? punctul culminant la categoriile monitorizate”, arat? raportul Retail Zoom.Cele mai mari scumpiri?au avut loc, ?n primul trimestru 2020 fa?? de perioada similar? 2019, la conservan?ii pentru legume ?i fructe (136%), dizolvantul pentru lac de unghii (74%), scutece pentru adul?i (51%).?Carnea ?i pe?tele s-au scumpit cu 16%, iar mezelurile cu 17%.V?nz?rile au explodat ?i ?n onlineCump?r?turile nealimentare s-au f?cut mai ales ?n online, ?n vremea pandemiei.Platforma de e-commerce MerchantPro, care g?zduie?te aproape 1.500 de magazine online, arat? ?ntr-un comunicat de pres? c? ?n luna aprilie, num?rul tranzac?iilor online f?cute ?n magazinele virtuale a crescut cu 90% fa?? de aprilie 2019, iar valoarea cump?r?turilor s-a dublat.?n aprilie, ?n magazinele online g?zduite de platforma respectiv? s-au derulat aproape 250.000 de tranzac?ii.Cump?r?torii online ?i-au modificat comportamentul, oferind de trei ori mai multe opinii despre cump?r?turile f?cute, ?n perioada martie-aprilie 2020, fa?? de anul trecut, conform platformei Trusted.ro.INS: Cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul ?n luna martie 2020 ?meatmilk ?8 mai 2020Dup? cum relev? ultimul raport emis de INS, ?n luna martie 2020, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut fa?? de luna precedent? ca serie brut? cu 5,0%, iar ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate a sc?zut cu 3,6%.Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut at?t ca serie brut? cu 3,9% c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 4,1%.?n perioada 1.I-31.III.2020, volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete) a crescut fa?? de perioada 1.I-31.III.2019 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 9,4%, respectiv cu 7,5%.Martie 2020 comparativ cu februarie 2020Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent?, a crescut pe ansamblu cu 5,0% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+12,3%) ?i la comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (+1,9%). Sc?deri s-au ?nregistrat la v?nz?rile de produse nealimentare (-0,6%).Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent? a sc?zut pe ansamblu cu 3,6% ca urmare a sc?derilor ?nregistrate la comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (-11,5%) ?i la v?nz?rile de produse nealimentare (-6,7%). V?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun au crescut cu 2,6%.Martie 2020 comparativ cu martie 2019Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a ?nregistrat o cre?tere cu 3,9% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+17,4%).Sc?deri s-au ?nregistrat la comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (-8,3%) ?i la v?nz?rile de produse nealimentare (-1,6%).Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a ?nregistrat o cre?tere cu 4,1% datorit? cre?terilor ?nregistrate la v?nz?rile 3/4 de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+15,1%).?V?nz?rile de produse nealimentare au r?mas la acela?i nivel. Comer?ul cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate a sc?zut cu 8,8%.Perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie brut?, ?n perioada 1.I-31.III.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019 a ?nregistrat o cre?tere cu 9,4% datorit? cre?terii v?nz?rilor de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+14,6%), v?nz?rilor de produse nealimentare (+7,5%) ?i comer?ului cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (+3,7%).Volumul cifrei de afaceri din comer?ul cu am?nuntul (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-31.III.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, a ?nregistrat o cre?tere cu 7,5% datorit? cre?terii v?nz?rilor de produse alimentare, b?uturi ?i tutun (+12,5%), v?nz?rilor de produse nealimentare (+5,7%) ?i comer?ului cu am?nuntul al carburan?ilor pentru autovehicule ?n magazine specializate (+2,4%).Ritm sus?inut al membrilor AMRCR ?n ac?iunile contra efectelor COVID-19 meatmilk ?8 mai 2020Printr-un comunicat transmis redactiei Meat.Milk?Membrii Asocia?iei Marilor Re?ele Comerciale din Rom?nia (AMRCR) informeaza ca au continuat proiectele ini?iate ?i derulate ?n aceast? perioad? pentru a sus?ine lupta contra noului coronavirus. Ac?iunile sunt menite s? vin? ?n sprijinul autorit??ilor ?i cadrelor medicale din prima linie, al produc?torilor rom?ni ?i al altor categorii vulnerabile.Mai jos v? prezent?m ac?iunile de sprijin desf??urate recent de c?tre membrii AMRCR:Sprijin prin Banca pentru Alimente pentru persoanele aflate ?n dificultatePENNY?continu? eforturile de sus?inere a persoanelor aflate ?n dificultate prin distribu?ia de produse alimentare ?i de igien? celor care au cea mai mare nevoie de ele. ?n calitate de partener al B?ncii pentru Alimente, PENNY a contribuit la asigurarea produselor necesare acoperirii nevoilor de baz? pentru peste 200 de familii din Bucure?ti, Ploie?ti, Buz?u, urm?nd ca alte 150 de familii din Arad, Oradea, Timi?oara, Lugoj s? beneficieze de acestea. Astfel, produse ?n valoare de peste 50.000 euro sunt puse la dispozi?ia re?elei B?ncii pentru Alimente pentru a distribui cele necesare traiului zilnic persoanelor cu dizabilit??i ?i din medii defavorizate.?n calitate de partener al B?ncii pentru Alimente, care func?ioneaz? dup? principiile Federa?iei Europene a B?ncilor pentru Alimente, PENNY contribuie la sus?inerea persoanelor din comunit??ile dezavantajate aflate ?n dificultate ?n aceast? perioad?.Astfel, produsele ajung la familiile care se afl? ?n grija asocia?iilor ?Ridic?-te ?i umbl?!“, Down Plus Bucure?ti Asocia?ia ?i Asocia?ia Distroficilor Muscular din Rom?nia, membre ale Consiliului Na?ional al Dizabilit??ii din Rom?nia, dar ?i a altor organiza?ii care ajut? persoanele cu dizabilit??i: Motivation, Alternativa 2003, NANE, Organiza?ia Suedez?, CONIL, Joubile etc.Finan?are pentru un robot de dezinfec?ie ce va fi donat Spitalului Jude?ean de Urgen?? ?Sf. Ioan cel Nou” din SuceavaKAUFLAND Rom?nia?continu? s? fie al?turi de cadrele medicale din unit??ile spitalice?ti unde sunt trata?i pacien?i cu coronavirus. ?n cadrul acestor ac?iuni, KAUFLAND finan?eaz? produc?ia unui robot de dezinfec?ie cu ajutorul radia?iei UV-C realizat de laboratorul de cercetare ?i dezvoltare Modulab din Bucure?ti, care va fi donat c?tre Spitalul Jude?ean de Urgen?? ?Sf. Ioan cel Nou” din Suceava.Din punct de vedere tehnic, robotul MUV este un sterilizator mobil care omoar? bacterii ?i virusuri printr-o tehnologie folosit? deja pe plan mondial – iradierea germicid? prin ultraviolet.Radia?ia UV-C este cea mai eficient? metod? de neutralizare diferitelor tipuri de microorganisme patogene, fiind eficient? ?i ?mpotriva virusului COVID-19. Robotul MUV Smart creat de Modulab are o putere mare de sterilizare, nu expune operatorii umani ?i poate naviga spa?ii complexe evit?nd coliziunile, poate detecta prezen?a oamenilor pentru a-?i dezactiva l?mpile ?i poate fi supravegheat ?i controlat de la distan??, cu ajutorul unei aplica?ii Android.A doua unitate de suport medical, predat? autorit??ilor locale din ClujAUCHAN, cu sprijinul autorit??ilor locale din Cluj ?i a mediului de afaceri, a finalizat s?pt?m?na aceasta amenajarea Unit??ii de Suport Medical Cluj Sala Polivalent?. Pentru Auchan, aceasta este cea de-a doua unitate de suport medical predat? autorit??ilor locale, dup? ce, la finalul lunii aprilie, ?mpreun? cu Leroy Merlin, a ini?iat organizarea unui centru similar ?i ?n Capital?.?n cele dou? s?pt?m?ni de la ini?ierea proiectului de la Cluj, peste 40 de companii ?i ONG-uri au r?spuns apelului de implicare ?i au oferit produse, servicii, for?? de munc? sau sprijin material pentru a echipa centrul de spitalizare ?n cel mai scurt timp. Datorit? eforturilor acestora, spa?iul acomodeaz? ?n prezent 358 de paturi, zone de luat masa pentru cadre medicale ?i zon? de tratament.Unitatea de Suport Medical Cluj Sala Polivalent? a fost predat? autorit??ilor locale miercuri, 6 mai, ?n cadrul unui eveniment oficial ?n prezen?a domnului Mircea Abrudean, prefectul jude?ului Cluj, domnului primar Emil Boc, domnului inspector ?ef, ?general de brigad? – ISU,? Ion Moldovan ?i domnului doctor epidemiolog Alexandru Coman, reprezentant al DSP Cluj. Logistica pus? la dispozi?ie ?n Unitatea de Suport Medical Cluj Sala Polivalent? va r?m?ne ?n proprietatea ISU Cluj.Pr?nz livrat zilnic cadrelor medicale de la Spitalul de Boli Infec?ioase din Constan?aPersonalul medical al Spitalului Clinic de Boli Infec?ioase din Constan?a, unul dintre jude?ele cele mai afectate de pandemie, nu prea are timp s? se g?ndeasc? la m?ncare. ?n lupta zilnic? pentru via?? rareori este loc pentru un pr?nz adev?rat.Pentru c? ?i salvatorii no?tri au nevoie de noi, ONG-ul D?ruie?te Aripi, voluntarii din echipa hipermarketului?CORA?Br?tianu din Constan?a, ?i compania Black Cab le-au?livrat zilnic, la spital,?pr?nzul cald. Ac?iunea s-a derulat toat? luna aprilie.Alimente pentru veteranii de r?zboi ?i v?duvele acestora oferite de Mega ImageMega Image?continu? implicarea ?n comunit??ile care au cea mai mare nevoie ?n aceast? perioad?, persoanele ?n v?rst?, expuse unui risc crescut de infec?ie cu noul coronavirus. ?mpreun? cu Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, cu sprijinul militarilor din Batalionul 1 CIMIC Bucure?ti, Mega Image a oferit peste 500 de pachete cu alimente de strict? necesitate pentru veteranii de r?zboi ?i v?duvele acestora din Bucure?ti, Ia?i, Dolj ?i Mehedin?i. O ac?iune de ajutorare pentru cei care au scris istoria ??rii.?ntre 5.000 ?i 10.000 de pacien?i ?i personal medical vor putea beneficia de dona?iile IKEAIKEA Rom?nia?continu? s? fie al?turi de persoanele afectate de pandemia COVID-19. Pe l?ng? dona?iile directe c?tre spitalele care au solicitat sprijin, IKEA Rom?nia a dezvoltat parteneriate cu asocia?ii ?i autorit??i locale. ?ntre 5.000 ?i 10.000 de pacien?i infecta?i cu noul coronavirus ?i personal medical vor putea beneficia ?n urm?toarele luni de dona?iile ?n produse de peste 800.000 de lei f?cute ?n intreaga ?ar?.?n parteneriat cu Asocia?ia Help Autism ?i DGASPC Sector 3, IKEA a mobilat cinci apartamente din Capital? care vor func?iona ca re?edin?e temporare pentru 11 medici din linia ?nt?i care trateaz? pacien?i diagnostica?i cu noul tip de Coronavirus. ?mpreuna cu asocia?iile Zi de Bine, MagicCamp ?i Unu ?i Unu, dona?ii ?n mobilier ?i accesorii, at?t pentru personalul medical, dar mai ales pentru pacien?i, au fost f?cute spitalelor din Suceava, Bra?ov ?i Maternit??ii T?rgovi?te. Alte ini?iative de sprijin din partea IKEA sunt ?n derulare.Dona?ii ?n echipamente ?i hran? cald? pentru cadrele medicale din linia ?nt?iCARREFOUR Rom?nia?r?m?ne al?turi de personalul medical ?i de specialitate implicat ?n lupta ?mpotriva pandemiei ?i a achizi?ionat 20.000 de m??ti de protec?ie pentru personalul medical din linia ?nt?i.Dona?iile de p?n? acum pentru spitalele ce trateaz? pacien?ii infecta?i cu coronavirus sunt completate de o nou? dona?ie din partea retailerului, de 20.000 de m??ti de protec?ie. Echipamentul de strict? necesitate a fost ?n aceast? diminea?? predat echipelor din Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta ?i celor de la Direc?ia de S?n?tate Public? Bucure?ti.Carrefour s-a al?turat unui demers colectiv de sus?inere, proiectul #dinGRIJA, ?n cadrul c?ruia, pe parcursul unei luni, cadrele medicale din Spitalul Colentina Bucure?ti – medici, asisten?i ?i personal de suport au primit zilnic meniuri calde.Sus?inere pentru festivalul online?SolidarLocalBrico Dép?t Rom?nia?a fost sus?in?torul principal al festivalului online de muzic?,?SolidarLocal, din data de 1 mai 2020, o ini?iativ? menit? s? sprijine lupta cadrelor medicale ?mpotriva pandemiei COVID-19. Peste 40 de arti?ti ?i trupe au concertat timp de 12 ore, iar ?n final, organizatorii au str?ns 74.000 de lei care merg c?tre Asocia?ia D?ruie?te Via??, pentru a ajuta sistemul medical din Rom?anizatorii ne ofer? posibilitatea de a urm?ri concertele ?n continuare, pe aceea?i platform?,?solidarlocal.ro, tot ?n baza unui bilet. Banii str?n?i din v?nzarea de bilete vor fi dona?i ?n continuare c?tre Asocia?ia D?ruie?te Via??. Mai multe detalii, pe pagina de?Facebook SolidarLocal.Meniuri zilnice preg?tite ”Din pasiune pentru OAMENI”Din pasiune pentru cei care se ?ngrijesc de s?n?tatea ?i de siguran?a tuturor,?SELGROS Cash&Carry?continu? s? sprijine eroii din prima linie de lupt? ?mpotriva SARS-CoV-2 cu peste 25.000 de por?ii de m?ncare. O mas? pentru doua persoane. Cand? Last updated?mai 7, 2020 Horeca Insight?continu? seria evenimentelor online dedicate redeschiderii sau relu?rii treptate a activit??ii operatorilor din industria ospitalit??ii. Dac? pe perioada de restric?ii mare parte dintre restaurante, inclusiv cele de fine-dining, au ales s? se reinventeze cu anumite compromisuri legate de specific, r?bdarea antreprenorilor ?ncepe s? dea semne c? e pe final. De?i au urmat cu stricte?e indica?iile autorit??ilor sau au aplicat m?suri dictate de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii privind prepararea ?i livrarea alimentelor ?n condi?ii de maxim? siguran??, un ?ntreg sector economic are privirea a?intit? c?tre autorit??aniza?iile de profil prin reprezentan?ii lor, profesioni?ti cu experien?? relevant? ?n industria restaurantelor, au lucrat intens pentru a veni ?n sprijinul autorit??ilor competente cu sugestii de m?suri de reluare a activ??ii. ?n acest sens, pe 7 mai a avut loc o prim? ?nt?lnire care puncteaz? exact acele zone sensibile unde va trebui ac?ionat prompt. La ?nt?lnirea dintre?Daniel Mischie, Pre?edintele Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia –?HORA?cu?Primul Ministru, s-au atins urm?toarele subiecte, cu promisiunea ca acestea s? fie clarificate dup? 18 mai:Redeschiderea unit??ilor treptat, iar a teraselor c?t mai cur?nd posibil;Men?inerea ?omajului tehnic p?n? la finalul lunii mai;Acoperirea de c?tre stat a 35 – 45% din salariile plafonate p?n? la finalul anului;Suspendarea pl??ii impozitului specific pentru anul 2020;Plata taxelor ?i impozitelor din 2020 ?n 12 rate egale ?n 2021;Acordarea de sprijin financiar pentru a sus?ine investi?iile ?n eventuale dot?ri necesare pentru siguran?a oaspe?ilor;Analiza condi?iilor ?n care se pot adapta chiriile noului context economic.Horeca Insight consider? c? aceste interven?ii sunt binevenite ?i preocuparea pentru viitorul industriei se reflect? ?n organizarea unui webinar intitulat?O mas? pentru dou? persoane. C?nd?,?eveniment online ce va avea loc miercuri??13 mai 2020?de la ora 17, pe platforma Zoom. Ne p?str?m bunele obiceiuri de a invita profesioni?ti ?i consultan?i a c?ror p?rere este consolidat? de experien??, dar ?i o bun? cunoa?tere a mediul antreprenorial rom?nesc. De data aceasta invita?ii sunt:?Daniel Mischie?– CEO City Grup ?i Pre?edintele Organiza?iei HORA,?Radu Dumitrescu?– asociat ?i chef VOIL? Bistro ?i?Drago? Panait?– Consultant Horeca ?i owner Red Angus Steakhouse, evident g?zdui?i virtual de?Silvia Ion?– managing partner Horeca Insight.Daniel Mischie?este CEO-ul grupului City Grill, dar ?i cel care ?i-a asumat s? reprezinte sectorul ?n rela?ia cu Statul Rom?n din postura de Pre?edinte al Organiza?iei HORA. Are deja experien?a unei crize economice gestionat? °smart° de lan?ul de restaurante, dar redeschiderea dup? izolare aduce ?n ecua?ie ?i factori precum frica, nu doar lipsa banilor. Sus?ine c? se num?r? printre noroco?ii care fac ceea ce ??i doresc ?n via??, dar realist privind este un profesionist preocupat de soarta unei industrii.Drago? Panait?are o experien?? de peste 10 ani ?n HoReCa din diferite posturi, fondator ?i operator de restaurante, dar ?i consultant. ?n 2010, a pus bazele restaurantului cu specific american?Red Angus Steakhouse, unul dintre cele mai longevive localuri din ni?a sa. ?n ultimele dou? luni, Red Angus s-a remarcat ca fiind printre primii care au sus?inut m?suri de responsabilitate social? pentru personalul din linia ?nt?i, iar de cur?nd a lansat propria platform? de livrari.?Radu Dumitrescu?a fost ini?ial chef ?n buc?t?ria de la?VOIL? Bistro, iar din postura de asociat declar? c? este un loc din care te desprinzi cu greu. Pentru cei care ?ndr?gesc preparatele localului, Radu a continuat s? prepare ?i s? livreze, ?ncerc?nd pe c?t posibil, s?-?i ?in? ?n siguran?? echipa. Ne a?tept?m la un insight valoros din partea celui care a ales con?tient s? fie parte din locul ?n care a investit pasiune.?A?adar, p?n? afl?m c?nd putem rezerva fizic o mas? pentru doi sau pentru c?t ne vor permite noile reguli de siguran??, v? invit?m s? v? ?nscrie?i la webinar-ul “O mas? pentru doua persoane. Cand?” va fi transmis live prin Zoom, miercuri, 13 mai ora 17, participarea este gratuita iar formularul de inregistrare este aici? Insight faciliteaz? ?i sus?ine prin intermediul partenerilor s?i – Coca-Cola, Brugal, Unilever Food Solutions, Dr. Oetker Professional, Snick Ambalaje, o serie de webinarii menite s? asigure comunicarea ?ntre operatorii din industrie ?i reluarea fireasc? a unor obiceiuri de consum.DIVERSEC??i bani se c??tig? din contrabanda cu ?ig?ri. Tir burdu?it cu ?ig?ri, depistat de poli?i?tii de frontier? din Mehedin?i 8 mai 2020, 17:23deAlexandra STPF Mehedin?i Poli?i?tii de frontier? din cadrul Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i au descoperit, ascunse ?n remorca unui autocamion condus de un cet??ean s?rb, cantitatea de 110.697 pachete cu ?ig?ri, ?n valoare de 1.328.364 lei, pe care b?rbatul inten?iona s? le introduc? ilegal ?n ?ar?. ?n data de 7 mai a.c., la ora 10.15, ?n Punctul de Trecere a Frontierei Por?ile de Fier I, s-a prezentat pentru a intra ?n ?ar? cet??eanul s?rb C.N., ?n v?rst? de 51 de ani, la volanul unui autocamion cu remorc? marca Scania, care transporta, conform documentelor de ?nso?ire a m?rfii, pale?i cu vat? mineral? ?i c?r?mid?, din Serbia pentru o societate comercial? din Rom?nia. Ascunse prin metoda ?capac” ”Cu ocazia controlului mijlocului de transport, poli?i?tii de frontier? au observat faptul c? remorca nu avea aplicat sigiliu vamal, iar ?n interiorul acesteia au descoperit, ascunse prin metoda ?capac”, mai multe cutii de carton ce con?ineau ?ig?ri f?r? timbru fiscal”, spune Corina Moraru, purt?torul de cuv?nt al Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i. Persoana ?n cauz? ?i ansamblul auto au fost preluate de c?tre poli?i?tii de frontier? din cadrul Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i, ?n vederea inventarierii ?nc?rc?turii, dosar instrumentat sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedin?i, ?n care se efectueaz? cercet?ri cu privire la s?v?r?irea infrac?iunii de constituire a unui grup infrac?ional organizat. Aproape 200.000 de euro, ridica?i ?n continuarea cercet?rilor, ?n baza ordonan?elor de delegare emise de procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedin?i, ?ncep?nd cu ora 14.00, poli?i?tii de frontier? din cadrul Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i au pus ?n executare patru mandate de perchezi?ie domiciliar? ?i patru mandate de perchezi?ie auto. ?n urma perchezi?iei unuia dintre autoturisme, a fost ridicat? ?n vederea continu?rii cercet?rilor suma de 190.835 euro ?i 10.000 de lei, iar proprietarul acestuia, un cet??ean rom?n ?n v?rst? de 42 de ani, din Drobeta Turnu Severin a fost adus cu mandat la sediul institu?iei, pentru cercet?ri. FOTO ?ig?rile confiscate, ?n curtea Poli?iei de Frontier? Mehedin?i? ?n urma inventarierii ?ig?rilor a rezultat cantitatea total? de 110.697 pachete cu ?ig?ri, diverse m?rci. ?ntreaga cantitate de ?ig?ri, ?n valoare de 1.328.364 lei, a fost ridicat? ?n vederea confisc?rii ?i continu?rii cercet?rilor de c?tre poli?i?tii de frontier? din cadrul Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i. ?n cauz?, cercet?rile sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedin?i, sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de contraband?, iar cei doi b?rba?i, cet??eanul s?rb ?i cet??eanul rom?n, au fost re?inu?i pentru 24 de ore, ace?tia urm?nd s? fie prezenta?i judec?torului de drepturi ?i libert??i din cadrul Tribunalului Mehedin?i, cu propunere de arestare preventiv?. ?Vame?i din Rom?nia ?i Serbia, implica?i ?n contrabanda cu ?ig?ri. Suma uria?? confiscat? de DIICOT 8 mai 2020, 16:04de News.ro DIICOT a confiscat dou? pachete din plastic con?in?nd sumele de 190.835 euro ?i 10.000 lei. Mai mul?i lucr?tori vamali de la Punctul de Trecere Por?ile de Fier I, dar ?i colegi de-ai lor din Serbia au fost implica?i ?n contrabanda cu ?ig?ri. Baxurile de ?igarete erau transportate ?n Rom?nia, cu TIR-ul, apoi erau v?ndute de al?i membri ai grup?rii organizate. Procurorii DIICOT au f?cut opt perchezi?ii, ?n urma c?rora au ridicat ?ig?ri f?r? timbru ?n valoare de circa 200.000 de euro. Potrivit unui comunicat de pres?, de vineri, al DIICOT, ?oferul unui camion ?i un alt b?rbat din Drobeta Turnu Severin au fost re?inu?i 24 de ore pentru s?v?r?irea infrac?iunilor de constituirea unui grup infrac?ional organizat, contraband? ?i complicitate la infrac?iunea de contraband?. ? ”?n perioada martie 2020 – mai 2020, inculpa?ii D.M. ?i C.N., ?mpreun? cu un alt cet??ean s?rb, s-au constituit ?ntr-un grup infrac?ional organizat, ce avea ca scop s?v?r?irea unor infrac?iuni de contraband?. ?n urma cercet?rilor efectuate a rezultat faptul c? cet??eanul s?rb procura ?ig?rile de contraband? de pe teritoriul Serbiei, iar pentru introducerea acestora ?n Rom?nia, era folosit un autovehicul tip camion condus de c?tre inculpatul C.N. La grupul infrac?ional organizat au aderat ?i lucr?tori vamali din punctele de trecere a frontierei, at?t din Serbia c?t ?i din Rom?nia, care aveau rolul de a asigura trecerea ?n condi?ii de siguran?? a tirului ?nc?rcat cu ?ig?ri de contraband?”, se arat? ?n comunicat. ? Odat? intrate ?n ?ar?, ?ig?rile erau v?ndute en detail. ? ? ”Dup? introducerea ?ig?rilor ?n Rom?nia, acestea erau preluate de inculpatul D.M., care se asigura c? nu exist? filtre ale poli?iei ?i autovehiculul ?nc?rcat cu ?ig?ri poate circula f?r? a fi oprit pentru eventuale controale, dirij?nd totodat? ?oferul autovehiculului c?tre locul de depozitare aflat ?n apropierea ora?ului Drobeta Turnu Severin, de unde? ?ig?rile erau v?ndute c?tre al?i membrii grup?rii infrac?ionale ce se ocupau cu comercializarea lor en detail”, mai arat? sursa citat?. ? Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Mehedin?i ?mpreun? cu ofi?eri de poli?ie judiciar? din cadrul SCCO Mehedin?i ?i poli?i?ti de frontier? din cadrul Serviciului Teritorial al Poli?iei de Frontier? Mehedin?i au f?cut joi, 8 perchezi?ii ?n urma c?rora au fost ridicate 110.697 pachete de ?ig?ri, provenind din contraband? ?i dou? pachete din plastic con?in?nd sumele de 190.835 euro ?i 10 000 lei. ? ?n cursul zilei de vineri, cei doi inculpa?i urmeaz? s? fie prezenta?i Tribunalului Mehedin?i cu propunere de arestare preventiv? pentru o perioad? de 30 de zile.Rom?nii au ?fentat“ programul Tomata cu acte fictive. Banii care trebuiau s? ajung? la cei care cultiv? s-au dus la al?ii 8 mai 2020, 15:21de Elena Deacu Programul Tomata a fost ?fentat” de unii cu documente fictive FOTO Adev?rul Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, vineri, c? foarte multe dosare depuse, ?n anii anterior, ?n programul de sprijin pentru tomate au avut la baz? documente fictive. El a afirmat, la Boto?ani, c? anchetele derulate de Ministerul Agriculturii, ?n special ?n jude?ele din sudul ??rii, au ar?tat c? fondurile au fost ?ncasate ilegal. ?Am constatat c? ?n foarte multe jude?e, sper c? nu aici la dumneavoastr?, dar ?n jude?ele din sud, ?n multe jude?e unde s-au f?cut verific?ri, am constatat foarte multe dosare fictive, depuse fictiv. Banii care trebui s? se ?ndrepte c?tre cei care ?ntr-adev?r cultivau tomate ?n spa?ii protejate s-au dus ?i la al?ii”, a precizat Oros. Acesta a ar?tat c? ?n multe cazuri au fost sesizate institu?iile statului abilitate s? deruleze anchete penale pentru fraudele respective. ?Unele s-au terminat cu dosare penale. Nu noi anchet?m acest lucru. Am luat m?suri administrative ?i am trimis la cei care se ocup? s? fac? partea aceasta penal?,. dar am cerut anul acesta mai mult? responsabilitate”, a ad?ugat Adrian Oros. Totodat?, ministrul Agriculturii a cerut verificarea modului ?n care sunt efectuate tratamentele tomatelor, dup? ce au ap?rut informa?ii ?n pres? c? ro?iile produse ?n Rom?nia ?sunt d?un?toare”. ?Am cerut ca anul acesta s? fie f?cute dou? verific?ri, s? fie un registru de tratamente cu ce substan?e se folosesc, pentru c?, tot a?a, prin februarie sau martie d?deam explica?ii prin pres? pentru c? ap?ruse c? tomatele din programul Tomata sunt d?un?toare. Ca s? nu mai apar? ?tiri de genul acesta care s? pun? sub semnul ?ntreb?rii produsele rom?ne?ti, am cerut ca fiecare cultivator ?i fiecare beneficiar al Programului Tomata s? aib? un registru cu substan?ele pe care le folose?te pentru tratare”, a mai afirmat ministrul. Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate', pentru anul 2020, este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an. Resursele financiare necesare aplic?rii schemei de ajutor de minimis sunt ?n sum? de 187,5 milioane de lei, reprezent?nd echivalentul ?n euro al sumei de 39,4 milioane de euro.Cioban din Prahova amendat cu 15.000 de lei. A ajuns simbol na?ional pentru presupusele abuzuri ale poli?i?tilor, de?i nu se afla la prima abatere 8 mai 2020, 15:30de Diana Fr?ncu Un cioban din jude?ul Prahova a ajuns s? fie dat exemplu pentru abuzurile f?cute de autorit??i ?n perioada de stare de urgen??. B?rbatul a fost amendat cu 15.000 de lei pentru c? nu a avut la el declara?ia pe propria r?spundere atunci c?nd a mers s? pasc? oile pe islazul comunei. Ioan M. (68 de ani) din comuna prahovean? Gornet Cricov, sat Dobrota a fost sanc?ionat de c?tre un echipaj de poli?ie cu suma de 15.000 de lei ?n data de 10 aprilie 2020, ora 9.45.? B?rbatul a fost surprins de poli?i?ti pe drumul s?tesc, iar c?nd a fost ?ntrebat de declara?ia pe propria r?spundere, act obligatoriu pentru a putea p?r?si domiciliu ?n perioada de stare de urgen??, ciobanul a recunoscut c? nu are a?a ceva. Pe procesul verbal ?ntocmit de agentul de poli?ie este men?ionat ca motiv al sanc?iunii: ”a fost depistat ?n comuna Gornet-Cricov, sat Dobrota, pe domeniu public, fiind ?n apropierea terenurilor extravilane din sat. Acesta nu avea asupra sa declara?ia pe propria r?spundere pentru a p?r?si domiciliul. Acesta totodat? men?ion?nd c? a p?r?sit domiciliu pentru a ie?i la p?scut cu oile f?r? a fi angajat, acest fapt nereprezent?nd un motiv ?ntemeiat”, conform documentului citat. Potrivit unor surse judiciare, ciobanul din Gornet-Cricov nu era la prima abatere ?n ziua ?n care a fost amendat. ?mpotriva lui exist? mai multe pl?ngeri venite din partea vecinilor care ?l acuz? c? ??i pa?te oile pe terenuri care nu-i apar?in ?i refuz? s?-?i retrag? animalele din gr?dinile oamenilor atunci c?nd este avertizat de c?tre proprietari. Poli?i?tii l-ar fi avertizat ?n repetate r?nduri s? respecte legea ?i chiar i-au dat un teanc de declara?ii pe care s? le poat? completa atunci c?nd este nevoit s? plece de acas?. ?n plus, spun acelea?i surse, ?n ziua ?n care a fost amendat, Ioan M. nu sc?pase accidental oile din curte, ci plecase cu ele la p?scut ?i nu era pentru prima dat? c?nd proceda ?n acest mod. Chiar ?i atunci poli?i?tii au intervenit ?n urma unei reclama?ii venit? din partea vecinilor dispera?i c? omul nu ?n?elege s? nu mai intre cu animalele ?n gr?dinile lor. De?i amenda este de 15.000 de lei, conform legii se poate achita ?n termen de 15 zile jum?tate, adic? 7.500 de lei. ?n cazul ?n care ciobanul din Gornet-Cricov nu este de acord cu sanc?iunea, o poate contesta ?n instan??, aceasta fiind singura institu?ie care o poate anula. ”Conform dispozi?iilor Ordonan?ei Guvernului nr. 2/2001, persoana sanc?ionat? are posibilitatea de a formula pl?ngere ?mpotriva proceselor-verbale de contraven?ie, adres?ndu-se judec?toriei ?n a c?rei circumscrip?ie a fost s?v?r?it? contraven?ia, controlul aplic?rii ?i execut?rii sanc?iunilor contraven?ionale fiind de competen?a exclusiv? a instan?ei de judecat?. De? asemenea, v? comunic?m faptul c? la nivelul Poli?iei Rom?ne ?i implicit la nivelul Inspectoratului Jude?ean de Poli?ie Prahova, nu exist? impus? o norm? de amenzi, poli?i?tii fiind instrui?i s? trateze fiecare situa?ie ?n parte ?n mod obiectiv, cu profesionalism”, este precizarea oficial? a Poli?iei Prahova. Senatorul Radu Oprea, fost prefect de Prahova, s-a referit ?ntr-o interven?ie telefonic? la un post de televiziune na?ional la situa?ia critic? ?n care se afl? ciobanul din Gornet-Cricov, dar ?i mul?i al?i rom?ni s?raci, victime ale abuzurilor f?cute de poli?i?ti. Parlamentarul a acuzat c? amenzile sunt mult prea mari ?n compara?ie cu veniturile multor rom?ni amenda?i pentru c? au ie?ti din cas? f?r? un motiv ?ntemeiat ?i f?r? declara?ia pe propria r?spundere.GLOBALPre?urile mondiale la alimente au continuat s? scad? ?i ?n aprilie ?meatmilk ?8 mai 2020Dup? cum se arat? ?ntr-un comunicat FAO remis redac?iei Meat.Milk, pre?urile la produsele alimentare la nivel mondial au sc?zut pentru a treia lun? consecutiv ?n aprilie, afectate de impactul economic ?i logistic al pandemiei?COVID-19?care a avut ca rezultat?reduceri?semnificative ale cererii pentru?mai?multe m?rfuri?alimentare.Indicele FAO pentru pre?urile la produsele alimentare, care?urm?re?te modific?rile lunare ale pre?urilor interna?ionale?pentru alimentele cel mai?frecvent tranzac?ionate, a ?nregistrat ?n medie ?n luna aprilie 165,5 puncte, ?n sc?dere cu aproximativ 3,4 la sut? fa?? de luna precedent? ?i cu 3 la sut? fa?? de luna aprilie din 2019.Indicele FAO pentru pre?urile la zah?r a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind ?n sc?dere cu 14,6 la sut? fa?? de luna martie, c?nd a ?nregistrat o sc?dere lunar? ?i mai mare. Sc?derea pre?urilor interna?ionale la ?i?ei a redus cererea pentru trestia de zah?r folosit? la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate c?tre produc?ia de zah?r, astfel fiind extinse disponibilit??ile pentru export. ?ntre timp, m?surile de limitare a circula?iei ?ntr-o serie de ??ri au contribuit la sc?derea cererii.?Indicele FAO pentru pre?urile la uleiurile vegetale a sc?zut cu 5,2 la sut? ?n aprilie, determinat de sc?derea pre?urilor la uleiurile de palmier, soia ?i rapi??. Un rol important l-au avut ?i cererea redus? de biocombustibili precum ?i sc?derea cererii din sectorul alimentar, ?mpreun? cu produc?ia de ulei de palmier mai mare dec?t se a?tepta anterior ?n Malaezia ?i de asemenea prelucrarea produc?iei de?soia ?n Statele Unite ale Americii.Indicele FAO pentru pre?urile la produsele lactate a sc?zut cu 3,6 la sut?. Pre?urile la unt ?i laptele praf au ?nregistrat sc?deri de dou? cifre pe fondul cre?terii disponibilit??ilor la export, a cre?terii stocurilor, a cererii slabe de import ?i a diminu?rii v?nz?rilor ?n restaurante ?n emisfera nordic?.Indicele FAO pentru pre?urile la carne a sc?zut cu 2,7 la sut?. O revenire par?ial? a cererii de import din China a fost insuficient? pentru a echilibra??ncetinirea importurilor ?n alte state, ?n timp ce marile ??ri produc?toare au suferit blocaje logistice ?i o sc?dere accentuat? a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza m?surilor de izolare la domiciliu.??Pandemia afecteaz? at?t partea de cerere c?t ?i de ofert? pentru carne, ?nchiderea restaurantelor ?i diminuarea veniturilor gospod?riilor duc?nd la un consum mai mic iar lipsa de m?n? de lucru, pe partea de procesare, afecteaz? sistemele de produc?ie”, sus?ine economistul ?ef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage.Indicele FAO pentru pre?urile la cereale a sc?zut doar marginal, ?ntruc?t pre?urile interna?ionale la gr?u ?i orez au crescut semnificativ, ?n timp ce cele la porumb au sc?zut brusc. Pre?urile interna?ionale la orez au crescut cu 7,2 la sut? fa?? de luna martie, ?n mare parte datorit? restric?iilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, ?n timp ce pre?urile la gr?u au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind ?ndeplinirea rapid? a cotei de export din partea Federa?iei Ruse.?n schimb, pre?urile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au sc?zut cu 10 la sut?, diminuate de cererea redus? pentru utilizarea lor at?t pentru hrana animalelor, c?t ?i pentru produc?ia de biocombustibili.Productia de grau va ramane constanta, dar stocurile ar putea creste in continuare in 2020/21?Cereale 07 Mai 2020 In Raportul cu privire la Cererea si Oferta de Cereale, lansat astazi, FAO a prezentat primele sale prognoze privind oferta si cererea globala de grau in sezonul 2020/21. Productia mondiala este prognozata sa ajunga la 762,6 milioane de tone, in mare parte fiind la acelasi nivel ca in 2019, cu asteptari de recolte mai mici in Uniunea Europeana, Africa de Nord, Ucraina si S.U.A. compensate in mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federatia Rusa si India.Utilizarea graului la nivel global in 2020/21 se estimeaza ca va fi stabila, cu o crestere anticipata a consumului alimentar, care depaseste reducerile in materie de hrana si uz industrial. Se estimeaza ca stocurile de grau vor creste la 274,5 milioane de tone pana la sfarsitul anotimpurilor din 2021, determinate de o crestere considerabila prevazuta in inventarele Chinei, in timp ce restul rezervelor globale vor scadea cu aproape 5%, pana la cel mai mic nivel din 2013.De asemenea, FAO anticipeaza o productie puternica de porumb in acest an in Argentina, Brazilia si Africa de Sud, unde recoltarea va incepe in curand.?Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20FAO mentine prognozele de productie la 2 720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia.?Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu 2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura?Stocurile de grau ar putea creste in sezonul 2020/21, anunta FAO Agrostandard | 8 May, 2020 Productia mondiala de grau in sezonul 2020/21 este prognozata sa ajunga la 762,6 milioane de tone, in mare parte fiind la acelasi nivel ca in 2019, cu asteptari de recolte mai mici in Uniunea Europeana, Africa de Nord, Ucraina si S.U.A. compensate in mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federatia Rusa si India, arata fAO in raportul Cererea si Oferta de Cereale.Utilizarea graului la nivel global in 2020/21 se estimeaza ca va fi stabila, cu o crestere anticipata a consumului alimentar, care depaseste reducerile in materie de hrana si uz industrial. Se estimeaza ca stocurile de grau vor creste la 274,5 milioane de tone pana la sfarsitul anotimpurilor din 2021, determinate de o crestere considerabila prevazuta in inventarele Chinei, in timp ce restul rezervelor globale vor scadea cu aproape 5%, pana la cel mai mic nivel din 2013.De asemenea, FAO anticipeaza o productie puternica de porumb in acest an in Argentina, Brazilia si Africa de Sud, unde recoltarea va incepe in curand.FAO: Vom avea mai multe tranzactii de cereale in 2019/20. Graul si sorgul, in top Agrostandard | 7 May, 2020 | Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20! FAO mentine prognozele de productie la 2.720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia.Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu 2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul aniza?ia Mondial? a S?n?t??ii se ?ntreab? ce rol a jucat pia?a ?n aer liber din Wuhan ?n r?sp?ndirea Covid-19 Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii se ?ntreab? ce rol a jucat pia?a ?n aer liber din Wuhan ?n r?sp?ndirea Covid-19 Este binecunoscut faptul c? pia?a ?n aer liber din ora?ul chinez Wuhan a avut un rol determinant ?n evolu?ia pandemiei de Covid-19, ?ns? Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii se ?ntreab? ce rol, relateaz? News.ro De Iulian Budu?an, Vineri, 08 mai 2020, 16:28 Pia?a ?n aer liber de animale vii din Wuhan, ?n centrul Chinei, a jucat un rol ?n r?sp?ndirea noului coronavirus, ?ns? este prea devreme s? se spun? ?n ce fel, a declarat vineri un reprezentant al Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii (OMS). ?Pia?a a jucat un rol, este clar. Dar ce rol?”, a declarat un expert OMS ?n securitatea sanitar? a alimentelor, doctorul Peter Ben Embarek. ?Nu ?tim dac? era sursa sau un factor de amplificare sau dac? a fost doar o coinciden?? c? anumite cazuri au fost depistate ?n?untrul ?i ?n jurul pie?ei”, a declarat el. Este totodat? posibil ca o persoan? deja infectat? de c?tre un animal s? fi contribuit la r?sp?ndirea virusului duc?ndu-se ?n acea zon?, a mai declarat expertul ONU ?ntr-o conferin?? de pres? la Geneva. O mare majoritate a oamenilor de ?tiin?? ?i certcet?torilor sunt de acord c? noul coronavirus este de origine animal? ?i c? a ap?rut ?n pia?a ?n aer liber din Wuhan – ?nchis? ?ntre timp – ?n care se vindeau carne proasp?t? ?i animale vii. ?Gazda intermediar?” care a facilitat trasmiterea SARS-Cov-2 la om nu a fost ?nc? identificat?. Aceast? ipotez? este ?ns? pus? la ?ndoial? de c?tre Statele Unite, care suspecteaz? Laboratorul P4 din cadrul Institutului de Virusologie din Wuhan c? se afl? la originea pandemiei covid-19, ap?rut? ?n acest ora? din centrul Chinei ?i care a cuprins ?n ?ntreaga lume.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Commissioner Kyriakides - Committee on Agriculture and Rural Development08-05-2020 10:17 AM CESTOn 11 May, Commissioner for Health and Food Safety Stella Kyriakides will attend the extraordinary AGRI committee meeting. The Commissioner will exchange views with Members on measures to tackle the impact of the COVID-19 outbreak on the agriculture sector which is currently facing unprecedented circumstances caused by the pandemic. Source :?? European Union, 2020 - EP Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Frans Timmermans - Committee on Agriculture and Rural Development 08-05-2020 10:16 AM CESTOn 7 May, AGRI Committee had an exchange of views with the Executive Vice-President of the European Commission, Frans Timmermans, responsible for European Green Deal. Members had an opportunity to address a large number of issues related to the agriculture sector situation after COVID-19 outbreak. Source :?? European Union, 2020 - EPLatest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development08-05-2020 10:15 AM CESTIn the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.On 2 April, the Conference of Presidents updated the?EP's calendar of activities?to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:- 11 May, 17.00-19.00- 20 May (to be confirmed).................................................................... Conven?ie asupra normelor de tranzi?ie a PAC mai 6, 2020 ,?9:49 amComisia pentru agricultur? a Parlamentului European a convenit asupra pozi?iei sale privind normele tranzitorii ale PAC pentru 2021, resping?nd orice reduceri ale bugetului politicii agricole. Conform planului, votat ?n unanimitate de 48 de deputa?i ?n pe 28 aprilie, subven?iile agricole ?i finan?area pentru dezvoltare rural? vor continua neschimbate ?ntr-o ?perioad? de tranzi?ie flexibil?” care va dura p?n? la doi ani.Votul a fost efectuat de la distan??, pre?edintele Norbert Lins fiind ?n sala comitetului, adres?ndu-se deputa?ilor europeni prin intermediul unui link video. ?ntruc?t prima dintre cele dou? scurte ?nt?lniri ale zilei a ?nceput la scurt timp dup? ora 9 diminea?a, eurodeputatul german le-a spus colegilor s?i membri ai Comitetului c? particip? la ?un vot foarte important pentru fermierii din ?ntreaga Europ?, care ar asigura certitudinea planific?rii, ?n viitorul apropiat”.Deputa?ii Agri au fost de acord cu propunerea Comisiei potrivit c?reia perioada de tranzi?ie ar trebui s? dureze un an ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2021, dar au ad?ugat flexibilitatea ca aceasta s? fie prelungit? cu ?nc? un an. Extinderea ar fi declan?at? automat dac? noul Cadru Financiar Multianual (CFM) ?i viitoarea PAC nu ar fi convenite p?n? la 30 octombrie.O parte a pachetului, care cuprinde 27 de amendamente de compromis care acoper? marea majoritate a celor 400 de amendamente depuse, este o repetare a solicit?rii deputa?ilor ?n ceea ce prive?te men?inerea finan??rii PAC la nivelul 2014-2020 ?n termeni reali. Dac? noile perspective financiare nu au fost convenite la ?nceputul perioadei de tranzi?ie, doresc s? vad? plafoane na?ionale pentru pl??ile directe, dezvoltarea rural? ?i sprijinul sectorial ?n 2021 ?i, eventual, ?n 2022, pe baza celor din bugetul UE pentru 2020. Comitetul a repetat, de asemenea, solicitarea de finan?are pentru rezerva de criz? agricol? din afara bugetului PAC ?i pentru accesul la compensa?ii, pentru sc?derea brusc? a veniturilor ?i a pierderilor cauzate de evenimente climatice nefavorabile, boli ale animalelor sau plantelor sau infest?ri cu d?un?tori.Raportoarea Elsi Katainen (Renew Europe, Finlanda) a declarat c? p?strarea dosarului ?la timp” a fost prioritatea sa cheie. ?Fermierii au nevoie de predictibilitate, stabilitate ?i continuitate financiar? ?i un orizont clar pentru urm?torii doi ani”, a declarat aceasta.Textul va fi prezentat plenului ?n luna mai (13-14), ?nainte de negocierile cu statele membre. At?t Pre?edin?ia croat? , c?t ?i Katainen sunt dornice s? ?nceap? trilogurile imediat dup? ?ce vor primi unda verde a plenului (posibil pe 15 mai). Cele mai importante detalii privind ?urm?torii pa?i” vor fi confirmate ?n zilele urm?toare. Regulamentul tranzitoriu poate fi consultat aici: CE – insuficiente conform europarlamentarilor mai 6, 2020Eurodeputa?ii AGRI au r?spuns ultimelor m?suri ale comisarului agricol Janusz Wojciechowski de a ajuta agricultura s? reziste furtunii COVID-19, cu apeluri ca acesta s? declan?eze rezerva de criz? ?i s? direc?ioneze mai multe fonduri ?n acest sector. Reuni?i ?ntr-o sesiune de diminea?? ?virtual?” (30 aprilie), membrii COMAGRI l-au audiat pe comisarul polonez recunosc?nd c? m?surile excep?ionale nu au fost suficiente, dar recunosc?nd c? erau necesari bani pentru multe p?r?i ale economiei UE. El a sus?inut ideea utiliz?rii rezervei de criz?, dar le-a reamintit c? statele membre controleaz? fondurile. ?ncep?nd pu?in dup? ora 10:00, Wojciechowski a ?nceput prin a eviden?ia instrumentele pie?ei, ?n valoare de aproape 80 de milioane de euro, cu 30 de milioane de euro alocate sectorului produselor lactate, anun?ate ?n 22 aprilie.?A?i solicitat pe bun? dreptate s? ac?iona?i, la fel ca ?i statele membre”, a declarat el la ?nt?lnire, ?Putem dep??i aceast? provocare doar ?mpreun?”. Comisia s-a mi?cat rapid, dar a insistat c? ?ne-am f?cut timp s? reflect?m ?i s? g?sim cele mai potrivite instrumente”, pentru a stabiliza pre?urile ?i a asigura securitatea alimentar?. Politicianul PiS a reamintit Comitetului c? m?surile includ ajutorul pentru depozitarea privat? pentru sectorul produselor lactate ?i al c?rnii, o mai mare flexibilitate ?n programele opera?ionale, ?n special ?n sectorul fructelor ?i legumelor ?i al vinului, permi??nd fermierilor s? ia m?suri comune prin derogare de la normele de concuren?? ?n domeniul laptelui, cartofilor ?i florilor. Ar exista, de asemenea, o mai mare flexibilitate ?n dezvoltarea rural? pentru a sprijini fermele ?i IMM-urile ?n situa?ii de criz?. Planurile au fost ??n general foarte bine primite at?t de statele membre, c?t ?i de p?r?ile interesate”, a subliniat comisarul. Acestea ar ajuta fermierii ?i sectorul agroalimentar ?s? continue s? func?ioneze eficient ?n a pune alimente pe mesele cet??enilor no?tri ?i ?n a asigura securitatea alimentar?”. ?PAC s-a dovedit a fi foarte rezistent? ?n aceast? criz?”, a subliniat el. ?Ar trebui s? recunoa?tem acest succes ?i s? ne baz?m pe el pentru viitor”.O prim? rund? de ?ntreb?ri, din partea coordonatorilor de grup, a ?nceput cu eurodeputatul italian Herbert Dorfmann (PPE), care a descris noile planuri ca fiind ?un prim pas ?n direc?ia cea bun?”. Cu toate acestea, cele 80 de milioane de euro implicate nu au fost ?suficiente”. Au existat anumite sectoare, cum ar fi vinul, ?n care m?surile pur ?i simplu nu merg suficient de departe, a ad?ugat el. Dorfmann a subliniat, de asemenea, necesitatea ca fermele ?i zonele rurale s? fac? parte din strategia turistic?.Socialistul italian Paolo De Castro a declarat c? el ?i colegii s?i au apreciat ceea ce face Comisia, dar l-a ?ntrebat pe ?eful Fermei dac? ?ntr-adev?r crede c? acest lucru este suficient. Eviden?iind carnea de vit?, carnea de porc ?i produsele de ?nalt? calitate, el a declarat c? au nevoie de mai mult sprijin pentru lichiditate. Statele membre au avut pu?ine resurse pentru sectorul vitivinicol care s-a pr?bu?it complet. ?De ce nu putem accesa rezerva de criz??”, a ?ntrebat el.Ulrike Müller (Renew Europe), l-a acuzat pe comisar c? a atacat fermele de porci pe Twitter [o referire la un tweet anterior privind densitatea stocurilor]. ?Va trebui s? v? asigura?i c? nu reducem bugetul global pentru agricultur?”, i-a spus europarlamentarul german. ?Avem nevoie de aceste resurse financiare.”Coordonatorul ID Agri, Ivan David, din Cehia, a acuzat Comisia c? nu este dispus? s? fac? ceea ce este necesar pentru a conserva agricultura. Fermierii au cerut ?mai mult dec?t asisten?a financiar? standard”, ?i ?cel mai important au nevoie de ea rapid”, a spus el.Martin H?usling (Grupul Verzilor/MAE) a declarat c? oficialii ar trebui s? analizeze lan?urile regionale de aprovizionare, exporturile provenind din zone ?n care au existat excedente. UE ar trebui, de asemenea, s?-?i reconsidere politica comercial?, ?n special cu blocul Mercosur, care ?va ?nsemna doar mai mult? carne pe pia?a european?”, a declarat politicianul german.Mazaly Aguilar din Spania (ECR) a criticat o ?lips? de voin?? politic?” pentru a r?spunde nevoilor produc?torilor de animale. Ea a comparat finan?area pentru agricultur? cu trilioanele pentru alte sectoare. Madridul trebuia s? scoat? de pe pia?? 10 milioane de hectolitri de vin cu distilare de urgen??, iar finan?area nu era suficient?. Depozitarea privat? ?n sectorul animalelor vii a fost foarte complex? ?i unele tipuri de carne de porc nu ar fi incluse, a insistat Aguilar.Ca r?spuns, Wojciechowski a reiterat faptul c? a ?n?eles foarte bine problemele cu care se confrunt? agricultura, dar a ad?ugat c? ??i alte sectoare se confrunt? cu probleme”. ??tim c? pachetul nu este pe deplin satisf?c?tor”, a continuat el. Bugetul depindea de voin?a politic? a statelor membre. ?Exist? o mul?ime de presiuni asupra cheltuielilor agricole”, a declarat el membrilor Comitetului. Politicianul polonez a acceptat c? ?vom arunca o privire asupra sectorului agricol”. R?spunz?nd la punctul lui Müller, el a spus c? nu a fost ?critic, doar indic?nd anumite cifre”, ?n tweet-uri despre dimensiunea relativ? a fermelor de porci din diferite ??ri. Criza ?ne-a ar?tat c?t de important este s? avem securitate alimentar?”, a afirmat el.Lansarea ?ntreb?rilor altor membri COMAGRIAnne Sander (PPE, Fran?a), a declarat c? propunerile ar trebui privite ca un prim pas. ?Cred c? trebuie s? mergem mai departe”, a spus ea, referindu-se ?n special la nevoile din sectoarele fructe ?i legume, ?i vin.Isabel Carvalhais din Portugalia (S&D) a declarat c? m?surile au fost ?pozitive, dar cu siguran?? nu sunt suficiente”. Ea a atras aten?ia c? planul de utilizare a banilor r?ma?i din bugetele na?ionale din sectorul vitivinicol ?i va ?penaliza pe cei care ?i-au operat cu succes programele”. Compatriotul ei, ?lvaro Amaro (PPE), era ?ngrijorat de efectul asupra regiunilor ultraperiferice.Eurodeputata finlandez? Elsi Katainen (Renew Europe) ?i-a exprimat ?ngrijorarea cu privire la rapoartele privind practicile comerciale neloiale, subliniind c? este ?foarte important ca aceast? criz? s? nu poat? duce la perturb?ri ?n lan?ul alimentar”.Eurodeputatul francez Gilles Lebreton (ID) era ?ngrijorat de noul acord comercial cu Mexicul. ?Nu crede?i c? exist? o contradic?ie?” l-a ?ntrebat el pe Wojciechowski, referindu-se la prevederile acordului privind importurile de carne din ?ara latino-american?.Luke ‘Ming’ Flanagan (GUE/NGL, Irlanda) a declarat c? bugetul de 80 de milioane de euro ?probabil nu ar umple gaura pe care o avem doar ?n Irlanda”. ?Nu are rost s? fim populisti ?n aceast? privin??”, a declarat el la ?nt?lnire, subliniind c? banii disponibili provin din ceea ce statele membre erau preg?tite s? depun?. Flanagan a ?ntrebat la r?ndul s?u comisarul de ce el nu a fost folosit fondul de criz?, precum ?i ce lec?iile ar putea fi ?nv??ate din efectul de a avea lan?uri alimentare lungi ?i complexe. Colegul s?u de la GUE/NGL, Beno?t Biteau (Fran?a), l-a acuzat pe Wojciechowski c? nu a reu?it s? ia o abordare holistic? a problemei ?i ?i c? solu?ia este lipsit? de viziune pe termen lung.Krzysztof Jurgiel (ECR, Polonia) a dorit ac?iune pentru pia?a p?s?rilor de curte, despre care a spus c? este ?ceea ce este important pentru Polonia”. El a fost urmat de Pina Picierno (S&D, Italia), care a spus c? m?surile sunt insuficiente ?n raport cu ?ceea ce avem nevoie, mai ales atunci c?nd vine vorba de bani”. Ea s-a ad?ugat la apelurilor ca rezerva de criz? s? fie folosit?. ?Sectorul vitivinicol are nevoie de ajutor ?i are nevoie de el imediat”, a spus ea.Eurodeputatul olandez Jan Huitema (RE) a ridicat problema pierderii a 90% din cifra de afaceri din sectorul florilor ?i plantelor vii ?i i-a cerut lui Wojciechowski s? asigure buna func?ionare a pie?ei unice.Socialistul maghiar Attila Ara-Kovács a ad?ugat c? lucr?torii sezonieri ?nc? au probleme cu c?l?toriile, subliniind c? munca grea pe care o fac este esen?ial? pentru sectorul agricol european.Tot ?n privin?a lucr?torilor sezonieri,?Daniel Buda (PPE)?a atras aten?ia Comisiei privind condi?iile de munc? ale acestora. ?Afl?m c? ace?tia, odat? ajun?i la fermele de destina?ie, nu beneficiaza de un tratament corect, fiindu-le de multe ori ?ncalcate drepturile la cazare decent? sau plat?. Nu au asigurate condi?iile sanitare pentru a preveni ?mboln?virea.” Eurodeputatul a ?ntrebat executivul ce m?suri vor fi luate pentru ?nl?turarea acestei st?ri de fapt.Vicepre?edintelui PE, Mairead McGuinness (PPE, Irlanda), ?i-a exprimat ?ngrijorarea despre referin?ele Comisiei ?i ale altora la importan?a pie?elor ?locale”. ?Pentru mine sun? un patriotism economic”, a afirma politicianul isarul le-a r?spuns deputa?ilor care s-au pl?ns de bugetul de 80 de milioane EUR, spun?nd c? ?dac? am avea 800 de milioane EUR, mi-a? imagina c? a?i spune c? nici acest lucru nu este suficient”. ?Lucr?m cu un buget foarte modest”, a continuat el. ?Trebuie s? ?ncerc?m s? ajut?m c?t mai mul?i oameni posibil”. Comisia a analizat m?suri suplimentare ?i s-a angajat s? fac? tot posibilul pentru a g?si mai mul?i bani. El a insistat, ca r?spuns la temerile lui McGuinness, c? nu exist? nicio contradic?ie ?ntre pie?ele locale ?i dorin?a de a exporta. ?Nu putem face ca sectorul alimentar s? depind? de importuri”, a afirmat el. ?n acela?i timp, agricultura nu ar putea depinde doar de exporturi. ?Asta nu are nimic de-a face cu protec?ionismul”, a subliniat el. Pentru cei care au solicitat rezerva de criz?, el a subliniat faptul c? utilizarea sa depinde de voin?a capitalelor na?ionale. ?A? fi ?n favoarea”, a declarat el. ?Nimeni nu a folosit vreodat? aceast? rezerv? de criz?.” Pre?edintele COMAGRI, Norbert Lins, i-a cerut comisarului ?s? fie ambi?ios ?n ceea ce prive?te m?surile de pia??”. ?V? rug?m s? folosi?i ?i rezerva de criz?”, a ad?ugat politicianul german al CDU.?Puteti consulta actul delegat al Comisiei privind noile m?suri ?n domeniul agriculturiii si industriei agroalimentare aici:?REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020-591 AL COMISIEI.................................................CE: Consultare publica privind politica de promovare a produselor agroalimentare ?Comisia Europeana 08 Mai 2020 Astazi, 8 mai, Comisia Europeana lanseaza o consultare publica privind politica UE de promovare a produselor agricole si alimentare. Consultarea se desfasoara in cadrul unei evaluari globale a politicii actuale si urmareste sa inregistreze reactiile cetatenilor si ale partilor interesate cu privire la eficacitatea si relevanta masurilor actuale, la coerenta acestora cu actiunile UE din alte domenii si cu privire la valoarea adaugata a implementarii acestei politici la nivelul isarul pentru agricultura, Janusz?Wojciechowski, a declarat:??Produsele agricole si alimentare europene sunt bine cunoscute pentru nivelurile lor ridicate de siguranta si de calitate. Politica noastra de promovare contribuie la mentinerea acestei reputatii bune si la sprijinirea competitivitatii produselor noastre la nivel mondial. Dar este important sa ne asiguram ca facem acest lucru intr-un mod cat mai eficient si mai rentabil, contribuind in acelasi timp la productia si consumul durabile. Prin urmare, punctele de vedere ale partilor interesate din UE sunt foarte valoroase pentru noi si astept cu interes evaluarea si ideile lor de imbunatatire.”Obiectivul politicii UE de promovare a produselor agricole si alimentare este stimularea competitivitatii si a consumului produselor provenind din UE, in interiorul si in afara Uniunii. Actiunile de promovare contribuie la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole si ale metodelor de productie din UE si sunt menite sa faca cunoscute?produsele cu indicatii geografice protejate?si?produsele bio.?Consultarea?va fi deschisa timp de 18 isia EuropeanaCarmen Avram: “In contextul actual, solidaritatea europeana NU functioneaza!” Cristina Ciobanu In?mai 8, 2020 Unitatea ?i sprijinul reciproc sunt dou? dintre c?ile prin care poate fi c??tigat r?zboiul ?mpotriva crizei declan?ate de noul coronavirus, care afecteaz? tot mai multe domenii. Greu ?ncercat? de pandemie, Europa caut? solu?ii pentru a dep??i aceste momente dificile ?i militeaz? pentru solidaritate.Prezent? ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul Carmen Avram a dezv?luit c? din punctul s?u de vedere, ceea ce se ?nt?mpl? acum la Bruxelles este departe de ce ar putea numi solidaritate. ?ntrebat? care este starea de spirit din parlament ?i dac? abordarea Europei este ?ntr-adev?r una de familie, aceasta a spus c? din p?cate fiecare ?ncearc? s? ??i rezolve problemele pentru el.”?n momentul acesta, solidaritatea european? nu func?ioneaz? chiar la capacitate maxim?. Se fac jocuri ?i e normal, pentru c? fiecare vrea s? se salveze.?n al doilea r?nd, exist? o diferen?? care se face ?ntre statele din zona euro ?i statele non euro ?i de?i ?i noi am depus o scrisoare prin care cerem ca toate statele s? fie tratate egal, nu sunt foarte multe r?spunsuri.Nu mi se pare foarte mult? solidaritate nici ?n zona agri pentru ca unele state o s? ??i permit? s? finan?eze cu mai mul?i bani, altele, precum Rom?nia nu. E ca ?i cum ai premia statele care nu ?i-au utilizat fondurile p?n? acum, iar asta deja st?rne?te agita?ie ?n r?ndul statelor puternice care au folosit fondurile europene ?i acum sunt sup?rate. Nu exist? solidaritate pentru c? jocurile se fac ?n spatele u?ilor ?nchise, pe prietenii, prin alian?e mai vechi ?i e posibil ca informa?iile s? ajung? la noi, cei mai mici, prea t?rziu ?i s-ar putea s? nu mai avem marj? s? facem jocurile pentru noi ?n?ine”, a declarat pentru Agro TV, Carmen Avram.?n contextul actual, mai este Uniunea European? valabil?, dac? nu a fost ?n stare s? arate solidaritate deplin?? Este ?ntrebarea pe care o reg?sim ?n toat? presa occidental?.”De?i ni se spune s? fim optimi?ti pentru c? Europa lucreaz? ?i vom ie?i mai ?nt?ri?i din asta, situa?ia nu este bun?. E clar c? Europa se va redesena!”, a mai ad?ugat europarlamentarul.?n completarea discu?iei, Nicu?or ?erban, pre?edintele Clubului Fermierilor Rom?ni pentru Agricultur? Performant? a ridicat o problem? cu care fermierii rom?ni se confrunt? din totdeauna. Aceea c? ei nu vor putea concura niciodat? cu fermierii europeni dac? situa?ia nu se va schimba.”To?i fermierii din Europa lucr?m pe o pia?? comun? unde pre?urile la inputuri, la produse nu numai c? ar trebui s? fie egale ?i nu sunt ?i c? multe pre?uri la inputuri sunt mai mari ?n Rom?nia. Pre?ul produselor pe care noi le vindem sunt ?n cele mai fericite cazuri acelea?i. Cum poate un fermier rom?n s? concureze pe pia?a european? cu fermierul din Germania sau din Fran?a c?nd nivelul de ajutor direct este extrem de diferit? S? nu mai amintim celelalte condi?ii pe care fermierul european le are. ?i m? refer la infrastructur?, la autostr?zi, la ?osele f?cute pentru exploatare agricol? ?n condi?ii foarte u?oare.Misiunea delega?iilor rom?ne care merg la Bruxelles este una aparent simpl? dar defapt extrem de greu de realizat. Punerea fermierului rom?n ?n condi?ii de competi?ie corect? ?i egala cu fermierii din vest ?i atunci poate nu vom mai avea mii de muncitori din Rom?nia pleca?i ?n vest. Dac? vrem s? fim ?ntr-o Europ? egal? trebuie s? fim ?ntr-o competi?ie egal?”, a spus Nicu?or ?erban.Resurse financiare exista, dar trebuie ?sa se faca presiune” In?mai 8, 2020 Membra ?n Comisia European? pentru Agricultur?, Carmen Avram sus?ine c? bugetul Uniunii Europene are posibilit??i de acordare a unui sprijin financiar, ?ns? este necesar ca reprezentan?ii rom?ni s? fac? presiune. ?n cadrul emisiunii ?Agricultura la Raport” europarlamentara a declarat ?n exclusivitate pentru AGRO TV c? ?absolut toate statele din Uniunea European?, ?n momentul acesta joac? propria carte, cel pu?in ?n domeniul Agriculturii”.?n ultimele dou? s?pt?m?ni, au fost mai multe comisii ?i grupuri de lucru pe agricultur? la nivelul Comisiei Europene, la care europarlamentarii au participat la discu?ii at?t cu comisarul pentru agricultur?, c?t ?i cu vicepre?edintele comisiei europene Frans Timmermans. ?Am observat dou? lucruri: mai ?nt?i c? nici comisarul pe Agricultur? ?i nici vicepre?edintele par s? nu aib? r?spunsuri sau dac? le au nu vor s? le dea. (…) ?n al doilea r?nd am observat presiuni foarte mari din partea fiec?rui stat ?i ?n acela?i timp o?tentativ? de a scoate din joc ??rile care nu se mi?c? suficient de repede?acum, care nu sunt insistente”, a declarat europarlamentara Carmen Avram ?n exclusivitate pentru AGRO TV.Directorul Executiv al Clubul Fermierilor, Florin Ciolacu, a declarat ?n cadrul postului de televiziune AGRO TV ?permanent trebuie s? fim la Bruxelles, pentru c? deciziile care se iau acolo vor impacta mai multe direc?ii. Fermierul rom?n va fi ?n competi?ie cu fermierul european. Comisia European? nu a f?cut dec?t s? asigure un cadru mai flexibil pentru ca statele s? intervin? prin fonduri proprii ?n sus?inerea sectorului agricol.?Lucrul ?sta nu se ?ncadreaz? ?n defini?iile pe care Bruxelles le d? privind pilonul agricultur? pentru Securitatea alimentar? a Europei”, afirm? Florin Ciolacu.PAC tinde s? creeze decalaje ?ntre fermieri, ?ntr-o pia?? comun??n acest context, ?n care statele ?n func?ie de bugetul disponibil ??i aloc? sprijin pentru fermierii lor, pe scheme aprobate prin aceast? flexibilitate, cu anumite limit?ri, reprezentan?ii Clubului Fermierilor anticip? c? Politica Agricol? Comun?, ?n forma care se negociaz? acum, ar tinde s? creeze decalaje ?ntre fermieri, ?ntr-o pia?? comun? ?i pentru o politic? agricol? comun?.?Trebuie s? ne batem acolo prin intermediul Guvernului, a reprezentan?ilor Ministerului Agriculturii la Bruxelles, prin intermediul asocia?iilor, partenerilor sociali ai Ministerului ?i prin intermediul reprezentan?ilor rom?ni diploma?i, dar ?i membrii ?n Parlamentul European.Sunt indispensabile analize ?n domeniu pentru a c??tiga proiecteS? ne batem acolo ?nseamn? mai multe lucruri. Ce care reprezinta interesele Rom?niei, trebuie s? aib? la dispozi?ie analize care s? fundamenteze propunerile pe care le fac. Rom?nia nu a excelat prin analize pe care s? le sus?in? ?i proiectele pe care le-am depus, din p?cate, nu au fost ?ntotdeauna ?n sensul de a valorifica posibilit??ile pe care le avem acolo.Domnul vicepre?edinte al Comisiei europene ?i pre?edinta comisiei europene afirm? incapacitatea de a aloca fonduri suplimentare. Noi cerem crearea unui fond agricol extraordinar pentru o situa?ie agricol? extraordinar?. Nu cea generat? de secet?, pentru c? Europa se confrunt? anul ?sta cu un deficit din produc?ia de cereale, care se va accentua”, a declarat Florin Ciolacu ?n exclusivitate pentru AGRO TV.Eurogrupul va asigura o linie de creditare de 240 de miliarde de euro pentru ??rile afectate de pandemie 08 mai, 2020 | AgerpresMini?trii de Finan?e din zona euro au ajuns vineri la un acord privind detaliile ?mprumuturilor ieftine pe care blocul le va oferi ??rilor afectate de pandemia de coronavirus (COVID-19), arat? un document al UE consultat de Reuters, informeaz? Agerpres. "Am ajuns ast?zi la un acord privind condi?iile ?i caracteristicile "Sprijinului pentru dep??irea criza pandemiei", disponibil tuturor statelor membre ale zonei euro, echivalentul a 2% din PIB-ul respectivelor state membre", se arat? ?n declara?ia comun? a Eurogrupului. "?n func?ie de finalizarea procedurilor na?ionale, ne a?tept?m ca Board-ul guvernatorilor ESM s? adopte o rezolu?ie care s? confirme acest acord, ?nainte de 1 iunie 2020", informeaz? oficialii, referindu-se la Mecanismul European de Stabilitate (ESM - fondul de salvare al zonei euro). ?i ministrul francez de Finan?e, Bruno Le Maire (foto), anun?ase vineri pe Twitter c? mini?trii de Finan?e din zona euro au ajuns la un acord privind o linie de creditare de 240 miliarde de euro, care va fi disponibil? de la 1 iunie. ESM dispune de o putere de peste 400 de miliarde de euro ?i are drept sarcin? principal? salvarea ??rilor care ?i-au pierdut capacitatea de a se ?mprumuta de pe pie?e, ceea ce nu este cazul ?n prezent. ?ns?, Mecanismul European de Stabilitate poate oferi de asemenea ??rilor care solicit? o garan?ie de ?mprumut, adic? o sum? important? care ?n principiu nu va fi utilizat?, dar care trimite un semnal pentru a lini?ti pie?ele. .....................................................FRANTAAten?ie, rom?ni! Ce au p??it 73 de bulgari care au sosit ?n Fran?a la munci sezoniere 8 mai 2020, 10:31deViorica Marin De?i sunt cet??eni ai UE, bulgarii au fost trata?i precum infractorii la Paris To?i cei 73 de cet??eni bulgari, printre care se aflau muncitori sezonieri ?n agricultur?, c?rora li s-a refuzat intrarea ?n Fran?a ?i au fost obliga?i s? r?m?n? pe aeroportul Roissy - Charles de Gaulle din Paris c?teva zile, au aterizat joi ?n capitala bulgar?, a comunicat Ministerul de Externe de la Sofia. La 6 mai, Ministerul de Externe a informat c? 70 de bulgari erau bloca?i pe un aeroport din Paris ?n tentativa de a intra pe teritoriul Fran?ei. Grupul de muncitori sezonieri sosise la 5 mai cu contracte de munc? ?i adrese de cazare, dar bulgarilor li s-a refuzat intrarea pentru c? nu aveau reziden?? permanent? ?n Fran?a. Pe l?ng? acest grup, autorit??ile franceze le-au refuzat intrarea ?i altor ?ase cet??eni bulgari, preciza Ministerul de Externe la momentul respectiv, noteaz? BTA. ? Costurile revenirii lor au fost acoperite de transportatorul aerian, a precizat Ministerul de Externe. Ambasada bulgar? la Paris le-a oferit asisten?? complet? cet??enilor bulgari. ?eful serviciului consular a r?mas ?mpreun? cu grupul la aeroport miercuri ?i joi p?n? la ?mbarcarea ?n avionul pentru Sofia. ? Avocatul lucr?torilor sezonieri bulgari, ?ntor?i din Fran?a, Quentin Décamps, a?teapt? s? primeasc? decizia Cur?ii de Prim? Instan??, la 8 mai, cu privire la neadmiterea bulgarilor pe teritoriul francez. ? ?ntr-un interviu pentru postul na?ional de radio bulgar, Décamps a declarat c? accesul cet??enilor bulgari nu poate fi refuzat, av?nd ?n vedere c? Bulgaria este membr? a UE. El mai spune c? grupul de bulgari a fost plasat ?n condi?ii speciale, telefoanele le-au fost confiscate, nu au avut acces la internet. Aceasta este o ?nc?lcare a drepturilor omului. Se poate vorbi de condi?ii umilitoare. ? "Nu vorbim despre criminali, ci despre oameni care au venit ?n Fran?a s? lucreze, dar au fost lipsi?i de diverse drepturi ?i libert??i f?r? s? merite acest lucru", a comentat avocatul francez. ? Agen?ia France Presse a transmis joi c? 73 de bulgari, ateriza?i mar?i pe aeroportul Roissy pentru a veni s? lucreze ca sezonieri ?n agricultur?, au fost returna?i joi, o decizie denun?at? de ap?r?tori ai migran?ilor drept ?contradictorie“ ?n raport cu derog?rile prezentate ?n aceea?i zi de ministrul francez de interne Christophe Castaner. ? Joi, Castaner a explicat c?, de?i restric?iile la frontiere se prelungesc p?n? cel pu?in la 15 iunie, ?anumite derog?ri suplimentare vor fi f?cute posibile“. ? Printre aceste derog?ri posibile, el a men?ionat ?un motiv economic imperios, ?n particular muncitorii sezonieri agricoli“. ? ?Este complet contradictoriu cu ceea ce s-a ?nt?mplat ?n aceast? diminea??“, c?nd 73 de bulgari, prin urmare cet??eni ai Uniunii Europene, au fost ?returna?i cu ?nc?lcarea protec?iei s?n?t??ii ?i a drepturilor fundamentale“, a explicat pentru AFP Laure Palun, directoarea Asocia?iei na?ionale de asisten?? la frontiere pentru str?ini (Anafé). ? Dup? ce au sosit mar?i pe aeroport, bulgarii au fost plasa?i ?n zona de a?teptare, unde sunt ?inute ?n special persoanele non-admise, ?n vederea retrimiterii lor ?n Bulgaria, ?de?i aveau un atestat de munc? ?n Fran?a, ce dovedea c? fuseser? recruta?i de firme pentru a lucra ?n agricultur? sau construc?ii“ ca sezonieri, a mai spus Laure Palun, care s-a deplasat la fa?a locului. ? Cei 73 de bulgari, care au fost urca?i ?ntr-o curs? spre Sofia joi diminea?a, au fost respin?i pentru c? motivul intr?rii lor ?n Fran?a nu ?inea de un 'interes economic na?ional', cum ar fi produc?ia de m??ti de protec?ie, a declarat pentru AFP o surs? aeroportuar?. ? ?n prezent, ??ntre 500 ?i 1.000 de persoane, printre care francezi, intr? ?n Fran?a cu avionul zilnic“, a ad?ugat sursa. ? ?Contrar a ceea ce este anun?at de mai multe s?pt?m?ni, frontierele nu sunt ''?nchise'', return?rile continu?, iar aceasta ?n dispre?ul recomand?rilor OMS ?n ce prive?te riscurile de exportare a virusului“, a denun?at Observatorul privind ?ncarcerarea str?inilor (OEE), ?ntr-un comunicat. ? Grani?ele din Fran?a se deschid pentru cet??enii statelor din spa?iul Schengen Autorit??ile din Fran?a au anun?at c? grani?ele ??rii vor r?m?ne ?nchise, dar se deschid pentru persoanele din spa?iul Schengen, care nu vor intra ?n carantin? Guvernul francez a anun?at joi c? grani?ele ??rii r?m?n ?nchise potrivit regimului instituit pentru combaterea noului coronavirus, ad?ug?nd c?, deocamdat?, nu va fi instituit? carantin? timp de 14 zile pentru persoanele care vin din spa?iul Schengen, relateaz? AFP. ''Prin urmare, grani?ele r?m?n ?nchise p?n? la un nou ordin (...) Am decis s? prelungim restric?iile ?n vigoare p?n? la cel pu?in 15 iunie'', a declarat ministrul de interne Christophe Castaner, ad?ug?nd c? ''?n aceast? etap?, ?in?nd cont de evolu?ia epidemiei ?n Europa ?i ?n ceea ce prive?te alinierea m?surilor sanitare ?ntre ??rile europene'', impunerea unei carantine de 14 zile pentru cei care intr? ?n ?ar? nu va fi ''aplicat? ?n spa?iul european''. ? FRANTAFran?a ar putea deschide grani?ele pentru muncitorii sezonieri din agricultur? 8 MAI 2020??? Fran?a ar putea deschide grani?ele pentru muncitorii sezonieri din agricultur?, care dispun de un contract de munc?, a anun?at Ambasada Rom?niei la Paris. ?Autorit??ile franceze au anun?at c? vor fi introduse anumite derog?ri suplimentare pentru a permite trecerea frontierei ?ntre Fran?a ?i ??rile UE, ?n perioada urm?toare. Va fi o derogare ?i pentru cet??enii europeni care pot justifica un motiv economic cu caracter urgent ?i dispun de un contract de munc?, ?n special lucr?torii agricoli sezonieri. Este o tem? de mare interes ?i preciz?m c? aceast? m?sur? se afl? momentan la stadiul de declara?ie, urm?nd ca modalit??ile ?i condi?iile concrete de aplicare s? fie detaliate de c?tre Guvernul francez”, a anun?at ambasada pe pagina oficial? de Facebook.La ora actual?, restric?iile privind accesul pe teritoriul Fran?ei se men?in. Deocamdat?, accesul lucr?torilor deta?a?i ?i sezonieri nu este permis ?n Fran?a. Cet??enii rom?ni pot intra/tranzita teritoriul francez doar ?ntr-una dintre urm?toarele situa?ii:sunt reziden?i ?n Fran?a sau tranziteaz? Fran?a spre Rom?nia;sunt lucr?tori transfrontalieri (locuiesc ?n Fran?a ?i lucreaz? ?n Germania, Belgia, Elve?ia, Luxemburg, Italia ?i Spania sau locuiesc ?ntr-unul dintre aceste state ?i lucreaz? ?n Fran?a);lucreaz? ?n domeniul s?n?t??ii, iar deplasarea este facuta ?n cadrul luptei ?mpotriva extinderii epidemiei de Covid -19;sunt transportatori de marf?. SANATATE si GASTRONOMIELamele ?i alpacalele ne-ar putea salva de COVID-19. Cum reac?ioneaz? anticorpii acestor animale ?n contact cu coronavirusul 08.05.2020 14:16 Lamele ?i alpacalele ar putea salva lumea. Pe c?t de bizar sun?, pe at?t de adev?rat poate fi, sus?in cercet?torii belgieni, care au publicat rezultatele unui test. Ei au extras anticorpi produ?i de o lam? ?n v?rst? de 4 ani, numit? Winter, ?i i-au folosit ?n laborator contra coronavirusului. Astfel, ace?tia au reusit s? neutralizeze virusul cu ajutorul sistemului imunitar al respectivului animal, scrie New York Times, citat de Mediafax.Anticorpii extra?i de la lama Winter, ?n v?rst? de 4 ani, au neutralizat coronavirusul. Experimentul a fost f?cut de cercet?torii din Belgia, care noteaz? c? au ob?inut rezultate ?ncurajatoare inclusiv la testele f?cute pe HIV. Lamele ?i alpacalele sunt animale din familia camelidelelor.Studiul a fost publicat ?n revista ?tiin?ific? Cell, urm?nd s? devin? public ?n scurt timp. Potrivit New York Times, organismul uman poate produce un singur tip de anticorpi, pe c?nd lamele produc dou? tipuri. Ace?ti anticorpi sunt similari, dar unul dintre tipurile de anticorpi produ?i de lame sunt de c?teva ori mai mici.?Anticorpii lamelor sunt usor de manipulat”, a spus ?i dr. Xavier Saelens, specialist ?n virologie molecular? la Universitatea din Gent.Daniel Wrapp, cercet?tor la Unviersitatea din Austin, Texas, a declarat c? anticorpii produ?i de rechini sunt de asemenea subiect de studiu, dar nu reprezint? un model at?t de potrivit precum cei produ?i de lame. Interesant este c?, sus?in cercet?torii, organismul lamelor reu?e?te s? lupte eficient ?i ?mpotriva virusurilor SARS ?i MERS.Care este cea mai delicioas? m?ncare din lume? Exper?ii au decis. Iat? top 5 De c?tre?Anca Andrei 7 mai 2020Care este cea mai bun? m?ncare din lume? O ?ntrebare foarte greu, la care mai mul?i exper?i consulta?i de CNN Travel a ?ncercat s? r?spund?. Ace?tia au ?ntocmit ?i un clasament, fiind convins c? m?nc?rurile care ocup? top 3 sunt pe gusturile oric?rui p?m?ntean. Massaman curry?ocup? locul 1 ?i este un fel de m?ncare thailandez dar culmea, orginar, din Persia care l-ar fi adus ?n aceast? zon? ?n secolul 17. Acest fel de m?ncare se g?te?te, ?n principal, cu carne de pui, dar ?i cu carne de vit?, porc etc. ?i bine?n?eles curry. Diferen?a ar consta ?n condimentele folosite la pasta de curry, care fac massaman curry cu adev?rat special?. Pizza napoletan??este un deliciu pe care mul?i l-au gustat deja. Este ?ntr-adev?r cea mai bun? din lume. Pizza original? napoletan? se bazeaz? pe simplitate, se g?te?te doar ?n cuptoare cu lemne ?i folose?te sare de mare, f?in? de g?u de calitate superioar?, trei tipuri de ro?ii proaspete, iar aluatul este rulat manual. Ingredientele de baz? sunt: aluat, ro?ii, ulei de m?sline, sare ?i busuioc (pizza marinara nici nu con?ine br?nz?). Napoletanii au creat astfel o m?ncare pe care pu?ini o fac cum trebuie, dar toat? lumea o prefer? ?n varianta ei original?. Ciocolata mexican??este o bun?tate de te lingi pe degete, spun exper?ii, care sus?in c? ciocolata ?n sine a fost inventat? pe teritorul Mexicului de ast?zi de maya?i, care o consumau sub form? lichid?.Top 5 este completat de Sushi din Japonia ?i de Ra?a de Peking din China.DOSARProvoc?ri ?n cultura porumbului: solu?ia de fertilizare care se aplic? ?n stadiul de 6-10 frunze! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 Porumbul se va afla ?n urm?toarea perioad? din punct de vedere fenologic ?n stadiul de 6-10 frunze (BBCH 12-16). Din punct de vedere fiziologic ?nt?lnim mai multe transform?ri care au loc la nivelul plantei:? ?ncetarea aprovizion?rii plantei din bob? cre?terea ?i dezvoltarea r?d?cinilor secundare, cu rol major ?n nutri?ie (?nc? subdimensionate fa?? de cererile plantei)? dezvoltarea frunzelor ?i tulpinii? ini?ierea inflorescen?ei, stabilirea num?rului de r?nduri ?n ?tiulete (componenta de randament).? cre?terea si dezvoltarea r?d?cinilor nodale superioare.Aceast? fenofaz?:? este una dintre cele mai solicitante pentru cultur? datorit? interven?iei prin lucr?rile agrotehnice: erbicidare, fertilizare, pra?ile mecanice.? este o etap? extrem de delicat?, datorit? faptului c? planta este sensibil? la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic.? va genera parcurgerea urm?toarelor etape la parametri maximi.Aceste procese fiziologice intervin ?n via?a plantei determin?nd sensibilit??i la diferi?i factori de natur? termic?, hidric?, chimic? ?i biologic?. To?i ace?ti factori au o ac?iune direct? asupra viitoarelor fenofaze de cre?tere vegetativ?, ?nflorire, fecundare, formarea ?i umplerea boabelor, care hot?r?sc celelalte componente de randament: num?rul de boabe pe planta, MMB.Cum putem cre?te capacitatea porumbului de a avea o cre?tere ?i dezvoltare sus?inut??1. Asigurarea tuturor nutrien?ilor necesari ?ndeosebi a azotului, fosforului, sulfului, dar ?i a zincului ?i manganului2. Protec?ia plantelor de porumb ?mpotriva stresului chimic c?nd acesta exist?3. Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe – anti stres. Diferen?ele mari de temperatur? ?ntre zi ?i noapte, lipsa temporar? a apei, reglarea procesului de evapo-transpira?ie.4. Diminuarea cre?terii ?ncetinite, datorat? dezvolt?rii sistemului radicular ?nc? deficitar, devansarea perioadei de ?nflorit ?i polenizare (probabilitate mai mare de a evita temperaturile foarte ridicate).5. La densit??i mai mari, datorit? cre?terii capacit??ii fotosintetice, plantele valorific? mai bine energia luminoas? indiferent de configura?ia frunzelor pe planta.6. Stimularea cre?terii ?i dezvolt?rii r?d?cinilor nodale aeriene (rol in fixarea mai buna ?n sol, absorb?ia apei ?i elementelor nutritive).7. Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular ?i vegetativ.SOLU?IA TIMAC AGRO – Fertileader AXISDe ce Fertileader Axis la cultura de porumb?Asigur? plantei nutrien?ii esen?iali de care are nevoie ?n aceast? perioad? (N, P, Mn, Zn), iar prin specificitatea SECTIV:1. Asigur? plantei protec?ia anti-stres prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie2. Asigur? plantei o mai bun? intensificare a fotosintezei, rezult?nd mai mult? energie pentru plant? pentru a sus?ine ritmul de cre?tere extrem de alert de care are nevoie ?n perioada urm?toare3. Redistribu?ie mai bun? ?i mai eficient? a asimilatelor ?n toat? planta, ?ndeosebi c?tre v?rfurile de cre?tere fie aeriene fie radiculare4. Ac?iune sistemic? ?i de durat? ?n plant? – produsul se va reg?si ?i va ac?iona ?i ?n frunzele care ?nc? nu au ap?rut5. Valorificare mai bun? a azotului granulat aplicat p?n? acum prin intensificarea ac?iunii metabolice inclusiv a absorb?iei rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??. * * *Comuna din Rom?nia care a devenit produc?tor de energie electric? pentru sistemul na?ional: ?Putem s? valorific?m surplusul“ 8 mai 2020, 16:07de Alin Ion Prim?ria comunei Bustuchin va vinde energia electric? produs? de parcul fotovoltaic O comun? din jude?ul Gorj a primit licen?? pentru a vinde energie electric? ?n re?eaua na?ional?. Prim?ria localit??ii Bustuchin de?ine propriul parc fotovoltaic, pe care l-a realizat printr-un ?mprumut. Parcul fotovoltaic produce energie electric? at?t pentru func?ionarea tuturor institu?iilor ?i a ?colilor aflate ?n subordine, iar surplusul va fi v?ndut.? Institu?ia a primit ?Licen?a pentru exploatarea comercial? a capacit??ilor de producere a energiei electrice acordat? unit??ii administrativ-teritoriale“ ?i, astfel, poate s? furnizeze ?i s? comercializeze energie electric?.? ?Licen?a pentru furnizarea energiei era cea mai important?, dup? ob?inerea finan??rii, implementarea ?i finalizarea lui. Putem, din acest moment, ca energia electric? produs? de noi s? intre ?n sistemul energetic na?ional ?i s? valorific?m surplusul. Am f?cut adrese c?tre to?i furnizorii ?i ?n urm?toarele s?pt?m?ni s? se simt? ?n bugetul localit??ii“, a spus primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea.? ? Vrea s? v?nd? energia electric? pe burs? Primarul comunei Bustuchin a precizat c? dore?te chiar s? v?nd? energia pe burs?, pentru a ob?ine un pre? mai bun: ?Licen?a pentru furnizarea energiei era cea mai important, dup? ob?inerea finan??rii, implementarea ?i finalizarea lui. Putem, din acest moment, ca energia electric? produs? de noi s? intre ?n sistemul energetic na?ional ?i s? valorific?m surplusul. Am f?cut adrese c?tre to?i furnizorii ?i ?n urm?toarele s?pt?m?ni s? se simt? ?n bugetul localit??ii“. ? Pre? mai mic la ap? ?i canalizare Energia produs? de parcul fotovoltaic va contribui ?i la sc?derea pre?ului apei potabile ?i a serviciului de canalizare: ?mi doresc s? ?nfiin?ez un serviciu public, care s? preia furnizarea apei ?i canalizarea, pentru a putea s? reducem pre?urile de la 5-6 lei ?n prezent, la 2-3 lei, pentru c? putem asigura gratuit energia electric?“, a mai precizat priamrul comunei ? Capacitatea de produc?ie a parcului fotovoltaic este de peste 400 Megawatt pe an. Parcul fotovoltaic a fost realizat printr-un ?mprumut ?n valoarea de 363.000 de dolari luat de Prim?ria Bustuchin de la Fondul Rom?n pentru Eficien?a Energiei. Banii trebuie returna?i ?ntr-o perioad? de 84 de luni. * * *Comuna din Rom?nia carantinat? f?r? niciun bolnav de COVID- 19. Primarul: ?Sunt oameni care nu mai au venituri“ 8 mai 2020, 15:09de Oana ?lemco Viorel Cucu, primarul comunei Ad?ncata. FOTO: Oana ?lemco Ad?ncata este una dintre cele 8 comune din jude?ul Suceava care au fost carantinate, la sf?r?itul lunii martie, ?n contextul pandemiei de COVID-19. Primarul comunei, Viorel Cucu, sus?ine c?-n localitate nu s-a ?nregistrat niciun caz de ?mboln?vire. Primarul comunei Ad?ncata, din jude?ul Suceava, Viorel Cucu, sus?ine c? localitatea nu are nici m?car un caz de ?mboln?vire cauzat de virusul SARS-CoV-2. ??n Ad?ncata am avut dou? cazuri suspecte, nici un decedat... Am o singur? persoan? ?n izolare, pentru c? omul face dializ? ?i a fost la spital ?i i-a recomdant de la spital s? stea 14 zile acas?, nici un bolnav de COVID, nu, nimic. Am avut doi suspec?i, oamenii s-au izolat.”, a ar?tat alesul local. Viorel Cucu sus?ine c? rela?ia prim?riei cu Direc?ia de S?n?tate Public? a l?sat de dorit ?n ultimele dou? luni. Primarul spune n-a primit solu?ii concrete de la institu?ia de s?n?tate public?.? ?Rela?ia este proast? cu DSP-ul. Cinci - ?ase adrese pe care le-am f?cut, pentru c? am avut un caz suspect pentru c? avea un magzin ?n curte ?i am ?nchis noi magazinul ?n aceea?i noapte, am luat noi hot?r?rea.... Am luat leg?tura cu DSP-ul, cum facem, cum test?m familia, pentru c? erau ?apte persoane plus 11 persoane cu care veniser? ?n contact. Ce facem, hai s?-i test?m. Nu au r?spuns ?n nici un fel. Am luat noi hot?r?ri de capul nostru. I-am izolat noi de capul nostru. ?i datorit? m?surilor luate de noi ?n comitet, totul semnat, cu medic de familie, cu poli?ist, ne-am asigurat s? fie totul ?n regul? ?i ne-a ferit Dumnezeu f?r? cazuri, f?r? deces, f?r? nimic. Nu mi se pare corect ca dup? 15 s? m? ?in? ?n izolare”, a spus alesul local.? Cele aproape dou? luni de izolare total? au condus la ni?te cazuri aberante, din cauza for?elor de ordine care fac parte din filtre ?i care ajunseser? s? nu-i lase pe oameni s? se deplaseze nici m?car dintr-un sat ?n altul pe raza comunei. ?Hot?r?rile Comitetului Local pentru Situa?ii de Urgen?? nu le lua nimeni ?n seam? din punctele astea de frontier?. Parc? eram la frontier?. Noi, Ad?ncata, ?i celelat opt localit??i am fost puncte de frontier?, practic. Sunt oameni care sunt zilieri, sunt oameni care-i ajut? pe al?ii, mai lucreaz? la un grad, intern, ?i nu mai au venituri oamenii”, a mai spus primarul.? Probleme au fost ?i pentru cei de peste 65 de ani care trebuie s? ias? ca s?-?i lucreze p?m?ntul pentru a avea din ce tr?i. ?40% din fermieri, dac? nu mai mult, au peste 65 de ani, au tractoare, au terenuri ?nchiriate, terenuri ?n arend? care trebuiesc lucrate. De fiecare dat? trebuia s? le d?m la poli?ie c? fiecare are lotul. Zilnic am ?nt?mpinat greut??i la ie?irea din zona de carantin? sau ?i ?n interiorul zonei de carantin?. Era nebunia nebuniilor, nu-i l?sau s? se duc? de la Ad?ncata la Fete?ti (sat din componen?a comunei Ad?ncata – n.red)”, a mai explicat alesul local.? Viorel Cucu este nemul?umit ?i pentru c? mul?i oameni din Ad?ncata nu au reu?it s? plece la muncile c?mpului ?n str?in?tate, acolo unde se c??tig? mult mai bine dec?t la noi, ?n timp ce lucr?tori din H?n?e?ti, comun? vecin?, care la un moment dat a fost un sat parte a comunei Ad?ncata, au putut pleca. ?Da, domnule, le faci testul. Dar nu e posibil ca ?sta de la Ad?ncata s? nu poat?, iar ?sta de la H?n?e?ti s? poat?, care-i gard ?n gard cu mine. Iar??i o abera?ie, pentru c? v? spun sincer: ?n momentul de fa?? am 100 de oameni pleca?i care nu s-au mai ?ntors. Asta ?nseamn? zilierii care lucreaz? ?n Belgia, ?n Olanda, ?n Austria, ?n Germania, ca zilieri, cu venituri foarte bune, care aduc banii la familie, pentru c? to?i banii se ?ntorc ?n sat. Salariile de-acolo ?n agricultur? s?nt deosebit de mari fa?? de-ale noastre”, a precizat sursa citat?. Blocarea transportului intrajude?ean a creat ?i el probleme, a precizat Viorel Cucu: ?Am dat drumul la pia??, lucrau construc?iile, lucrau maganzinele. Nu aveau s?racii oameni cu ce s? vin? acas?. Ie?eau noaptea de la serviciu... Nu d?dea voie nici la... de exemplu, dac? mama lucreaz? ?i fata era acas? c? era student? ?i vroia s? o duc? la serviciu pe mama nici aia nu era voie la ?nceput... s? duc? mama la serviciu cu ma?ina. C? n-avea voie. Nu era motiv ?ntemeiat s?-?i duci mama la serviciu”. Situa?ia este asem?n?toare ?i-n celelalte localit??i b?gate ?n carantin? pentru c? au nenorocul s? se afla la grani?a cu municipiul Suceava, unde se afl? Spitalul Jude?ean, care a fost declarat COVID la ?nceputul pandemiei.? La ?nceputul lunii aprilie, municipiul Suceava ?i opt localit??i limitrofe ?ntre care ?i comuna Ad?ncata au fost carantinate din cauza num?rului mare al cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2. ?ntre timp situa?ia epidemiologic? s-a schimbat ?n bine. La data de 07.05.2020, num?rul cazurilor de COVID ?n evolu?ie la nivelul jude?ului Suceava a sc?zut sub 1.000, fiind ?nregistrate 968 de persoane infectate cu noul coronavirus. La data de 30.03.2020, dat? la care au fost instituit? m?sura carantin?rii municipiului Suceava ?i a celor 8 localit??i limitrofe (Ad?ncata, Ipote?ti, Bosanci, Mitocu Dragomirnei, Moara, ?cheia, Salcea, P?tr?u?i) ?n municipiul Suceava se ?nregistrau 496 de cazuri ?n evolu?ie. La acest moment se ?nregistreaz? 304 cazuri ceea ce reprezint? o sc?dere cu 40% . Sucevenii sper? ca autorit??ile centrale s? scoat? cele nou? localit??i din jude? din carantin? pe 15 mai pentru c? altfel nu vor putea fi adoptate m?surile de relaxare.? * * *Ce vinuri bem ?n acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomand?rile lui C?t?lin P?duraru, Pre?edintele VINARIUM International Wine Contest - 8 mai 2020 08.05.2020, S? st?m str?mb s? judec?m drept?!Nu. C?nd stai str?mb, judeci str?mb.?n zilele acestea parc? st?m doar ?n pozi?ii gre?ite, punem ?ntreb?ri gre?ite, ne adres?m cui nu trebuie, dar... a?tept?m r?spunsuri bune. Rezolv?ri. Eficien??. Proiec?ii luminoase. Hm!Hotelurile ?i restaurantele sunt ?n impas. Se cer solu?ii. E firesc. Firesc ar fi fost ?i un pas lateral g?ndirii liniare exersate timp de 30 de ani. ?n afara autosuficientei ziceri ”las` c? ?tiu eu cum e mai bine” sau a apelului (modest) la postulatele unei ?coli ”clasice” ?n ultimul ciclu al valabilit??ii, s-a mai f?cut ceva? Investi?ie ?ntr-o ?coal? de g?ndire, ?n studii anticipative, ?n strategii de minimalizare a riscurilor neprev?zute, a accidentelor istorice?! Pentru c?, chiar dac? nu era Covid-ul, m?ine-poim?ine putea ap?rea altceva. ?ti?i c??i tineri se preg?tesc ?n str?in?tate (cum altfel?!) pe zeci de mii de euro cheltui?i ?n ?colile ”de ospitalitate”? Nu vreau s? risc eu punerea ?n circula?ie a unui procentaj al celor care ?nva?? o meserie care va disp?rea - a?a cum o ?tim noi - ?n urm?torii ani, dar ave?i cuno?tin?? despre vreun studiu sau despre vreo m?sur?toare a ceea ce ar ?nsemna ?nlocuirea personalului uman - din recep?ie p?n? la birourile de decizie - de c?tre AI? Eu, unul, nu. Sau, ?n niciun caz, nu ?tiu de vreun studiu pentru Rom?nia. Dac? el ar exista, cauza ne?nregistr?rii lui fiind ecartul personal de informare inadecvat, de ce nu circul?? De ce nu e la televiziunile care pierd mii de ore pentru un spectacol p?gubos ?i sinistru?!Deun?zi, am citit cartea lui Vintil? Mih?ilescu –??n c?utarea corpului reg?sit. O ego-analiz? a spitalului.?A fost o lectur? grea pentru c? ?tiindu-l pe ilustrul antropolog, am fost tulburat emo?ional dar ?i pentru c? m-am enervat d?ndu-mi seama c? niciun director de spital, nicio autoritate public? ?ns?rcinat? cu realizarea vreunui proiect spitalicesc nu a ?ntrebat vreodat? antropologul dac? se poate face ceva pentru ca omului aflat ?ntre zidurile acestui tip de a?ez?m?nt s?-i poat? fi mai bine.Extrapol?nd la scara ?ntregii societ??i, experien?a ne relev? c? ?n mai toate domeniile st?m la fel. Covid ne-a ar?tat doar unde suntem ?i ce (nu) facem. Colapsul se preg?tea s? vin? f?r? ca noi s? ”prindem chiar de veste”. Acum avem o ?ans? s? ?l evit?m.Paradoxal, nu?!?Gramofon Wine – Merlot Rose 2018Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica MoldovaLa Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco?1. Gramofon Wine – Merlot Rose 2018?ti?i vinuri cu DOC din Dealu Mare cu care s? ??i fie ru?ine? Nu. E clar c? nu e o ?nt?mplare c? operatori diferi?i, cu vii pe pante ?i pe plaiuri diferite, fac vinuri foarte bune. Nici nu e o ?nt?mplare c? foarte multe dintre vinurile excelente ale Rom?niei vin (!) tot de aici. Nici de marketing exclusiv nu poate fi vorba, pentru c?, ?n principal, numele denumirii de origine s-a creat organic (cu toate repro?urile pe care le putem aduce celor din zon? pentru o comunicare neunitar?).Sigur c? ?n Dealu Mare au existat ?i ?nc? mai exist? produse de ”larg consum”. Concuren?a, valoarea terenului (mai pu?in situa?ia actual? creat? de pandemie) vor mai descuraja ”mass market products” – care, oricum, nu caracterizeaz? zona. Brandul format, a?a cum spuneam, aproape de la sine, induce siguran??, satisfac?ie, clas? ?nalt?.Cam a?a este ?i rose-ul Gramofon. Un vin sigur pe sine, bine apreciat de cei care au trecut de faza aromelor ginga?e de floricele pe c?mpii. Pentru succesul personal, l-a? lua cu mine r?spunz?nd invita?iilor de tip: brunch, pr?nz, restaurant, iarb? verde, cin? fin?, agap? sau mas? v?n?toreasc?, fantezii mediteraneene (culinare, evident) sau ”haide?i s? vedem r?s?ritul”.Asta ?nseamn? c? etichetei ?i lipse?te un ?nscris: NON STOP.?l g?si?i pe?gramofonwine.ro,?aici.?2. Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica Moldova?n primul r?nd, s? v? spun c? am degustat acest vin cu ocazia unui concert online cu arti?ti ?n mare vog? pentru segmentul ”sub 50”, sprijinit de Chateau Cristi. Dar eu am trecut de 50. Asta ?nseamn? c?, ori vinul ori talentul arti?tilor m? ?in ?nc? ?n sectorul ”tineret”. Felicit?ri Chateau Cristi pentru clipele frumoase ?i mul?umiri pentru c? m-a?i ”repozi?ionat”.S? vorbim de vin acum. N-am ascuns niciodat?, nu sunt un entuziast al Pinot-urilor din spa?iul rom?nesc (Moldova inclus?). De fapt, am ?ncercat ?ntotdeauna s? semnalez ?ansele mici de izb?nd? ?n lupta cu campionii Pinot Noir din cei doi poli stilistici: Bourgogne ?i Noua Zeeland?. Dar s? nu se ?n?eleag? c? nu m? bucur enorm c?nd apar vinuri din Pinot Noir excelente ?i pe la noi. ?i apar. Dac? sintagma ”pe la noi” ?mi este permis? ?i c?nd vorbesc de plaiurile din actuala Republic? Moldova. Pot demonta orice sensibilit??i artificiale ?i prin faptul c? Ia?ul, ora?ul meu natal, e la 40 de km de grani?a ?zg?rmat?” de sovietici, c? mi-am petrecut copil?ria pe malul Prutului ?i c? mama e n?scut? ?n Moldova de peste ap?. R?m?ne, deci, ”pe la noi”.Pinot Noir de la Chateau Cristi are unul dintre cele mai incitante ”nasuri” ?nt?lnite la vinurile din acest soi. ?n rest, de la Madeline Puckette citire, le are pe toate: violete, m?ce?e, lemn dulce, meri?oare, sos de prune, truf?/p?m?nt de flori, p?ine pr?jit? (de la baricare).Are, ?ns?, ?i un neajuns. Unul care m? face s?-mi aduc aminte c?, de?i ?mi place muzica t?n?r?, nu m? mai ?ncadrez ?n segmentul 18-40: scrisul mic pe contraetichet?!beicevrei.ro,??aici.?3. La Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco ?nc? o dat?, un vin ECO! Dac? ne repro?eaz? cineva c? suntem prea ?mprieteni?i cu cele 14 procente alcool, ?i putem ar?ta imediat eticheta verde de certificare european? pentru agricultur? eco. Ne-am scos!Dac? v? ?nt?lni?i cu acest vin ?i nu sunte?i avertiza?i asupra ni?ei mai sus amintite, ?l ve?i primi ca orice vin de mare calitate din Dealu Mare.Poate c?, personal, l-a? mai l?sa un an p?n? la deschidere, dar, ?n acela?i timp, ?tiind pe ce for?e aromatice mizeaz? acum buc?t?ria, nu m? tem de prezentarea acestui Merlot, azt?zi. Mai ales c? are cei trei ani de acas?...Cea mai evident? not? olfactiv? este salvia, care repede se combin? cu afinele ?i cire?ele amare. Cine m?n?nc? frecvent smochine neuscate, va recunoa?te u?or ?i acest fruct. Alcoolul, care se simte (prea) bine, nu inhib? mirodeniile ?i pasca (pu?in ars? pe talp?) cu sm?nt?n? ?i ciocolat?.Fiind astringent u?or peste medie pentru un Merlot, ?l recomand pentru ospe?ele decadente: v?nat, carne gras?, coaste, m?duvioare, creier ?n pergament sau pe tabl?, hamburgeri cu sos iute ?i ceap?. Via?? grea, cum ar veni. Nu?! vinpenet.ro,?aici * * *Mai multe localit??i si zone din Romania au fost atestate ca sta?iuni turistice de interes na?ional si local B.A. Miscellanea?/?08 maiMai multe zone si localit??i din Romania au fost atestate ca sta?iuni turistice de interes na?ional, respectiv local.Astfel, Guvernul, la ini?iativa Ministerului Economiei, a adoptat joi seara o hot?r?re in acest sens si pentru modificarea unor anexe la HG pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a sta?iunilor turistice.Potrivit unui comunicat al ministerului, in urma verific?rii ?ndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorit??ilor administra?iei publice locale, localit??ile T??nad (jud. Satu Mare), Lacu S?rat (jud. Br?ila), cat si Zona Turistica Centrul Istoric - Coridorul Cri?ul Repede (din Oradea, jud. Bihor) si Zona Turistica Borlova - Muntele Mic (Comuna Turnu Ruieni, jud. Caras-Severin) au fost atestate ca sta?iuni turistice de interes na?ional.Totodat?, av?nd in vedere poten?ialul turistic, dar si resursele naturale si antropice, localit??ile T?u?ii M?gheru? (jud. Maramure?), Vama (jud. Satu Mare), Ocnele Mari (jud. V?lcea), Pesti?ani (jud. Gorj), Jucu (jud. Cluj) au fost atestate ca statiuni turistice de interes local.Potrivit ministerului, pe termen lung si mediu, atestarea localit??ilor mai sus men?ionate ca sta?iuni turistice de interes na?ional, respectiv local, va crea un impact socio-economic pozitiv."Acestea vor putea fi promovate cu noul statut si astfel vor avea ?anse mai mari in atragerea de finan??ri nerambursabile. Spre exemplu, investitorii ar putea accesa finan??ri structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, fapt ce va contribui la cre?terea num?rului turi?tilor de pe pia?a interna si externa", se men?ioneaz? in comunicat.Reprezentan?ii Ministerului Economiei considera ca realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului in localit??ile atestate sta?iuni turistice vor genera efecte benefice pentru dezvoltarea economica si cre?terea calit??ii vie?ii a reziden?ilor acestor zone, av?nd in vedere efectul multiplicator al turismului in sectoarele economice conexe, precum transporturile, construc?iile, agricultura, artizanatul si comer?ul cu am?nuntul.Totodat?, pentru a sprijini dezvoltarea localit??ilor care au poten?ial turistic ridicat si dispun de resurse turistice, dar sunt situate in zone montane cu relief neuniform sau cuprind arii protejate in care nu se poate interveni, au fost completate criteriile de atestare a sta?iunilor turistice prev?zute in Anexa nr. 1 la Hot?r?rea Guvernului nr. 852/2008, in sensul permiterii sistemelor individuale de colectare si epurare, care asigura acela?i nivel de protec?ie ca si sistemele centralizate de canalizare si epurare. * * *Vinul de azi: San Marzano Negroamaro F 2017 - 98 puncte Lunca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Negroamaro este un vin ro?u cu tradi?ie ?n sudul Italiei, un vin care va surprinde pl?cut prin aromele, dar ?i caracteristicile specifice terroir-ului din regiunea Puglia. Recomandarea noastr? de ast?zi, San Marzano Negroamaro 2017, nu face excep?ie de la regul?, ba chiar cucere?te ?nc? de la primele adieri de condimente, fructe de p?dure ?i gem de cire?e, buchetul complet al acestui vin. Gustul se dezv?luie bogat, catifelat, cu taninuri bine echilibra?i. Acest vin se poate degusta la 18-20 de grade Celsius, ?n special cu preparate pe baz? de carne: paste cu carne ?i diverse sosuri, v?nat, risotto cu carne, carne la gr?tar, dar ?i cu br?nzeturi m?turate. * * *S-au inregistrat progrese notabile in protejarea si utilizarea durabila a padurilor Silvicultura 08 Mai 2020 Defrisarea globala continua, desi intr-un ritm mai lent. Incepand cu 2015, anual, 10 milioane de hectare sunt transformate in terenuri pentru alte utilizari, o cifra in scadere comparativ cu 12 milioane de hectare pe an inregistrate cinci ani mai devreme. Acestea sunt concluziile cheie al unui raport de referinta realizat de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), la fiecare cinci ani.Rezultatele cheie?ale Evaluarii Globale a Resurselor Forestiere 2020 (FRA 2020) au fost prezentate ieri impreuna cu o publicatie interactiva numita??O noua perspectiva: evaluarea resurselor forestiere globale 2020.”?Raportul complet FRA2020, inclusiv datele pentru fiecare tara, va fi publicat la o data ulterioara.Conform raportului, la ziua de astazi se inregistreaza 4,06 miliarde de hectare de padure, ceea ce este echivalent cu 0,52 hectare pentru fiecare locuitor al Pamantului. Avand in vedere cresterea naturala a padurilor, pierderea neta a padurilor din 2010 a fost de 4,7 milioane de hectare pe an.Aproape o treime din suprafata terestra a lumii este acoperita de paduri, fiind o sursa de materiale, confort estetic si mijloace de trai pentru milioane de oameni."Padurile reprezinta o parte importanta a vietii noastre si pot fi gasite in produsele noastre alimentare, mobilierul casnic dar si simtite in aerul mai curat pe care il respiram datorita prezentei lor, asa ca trebuie sa muncim mai mult si sa lucram impreuna in toate sectoarele forestiere si agricole, pentru a incetini defrisarea acestora", a declarat Maria Helena Semedo, directoare generala adjuncta pentru clima si resurse naturale in cadrul FAO.?"Este imbucurator sa aflam ca tot mai multe zone forestiere sunt supuse unor planuri de gestionare pe termen lung, care sunt esentiale pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabila (ODD) 15."ODD 15 solicita protejarea, restaurarea si promovarea utilizarii durabile a ecosistemelor terestre, care sustin??viata pe uscat”. Evaluarea globala a resurselor forestiere este o componenta esentiala a monitorizarii de catre FAO a indicatorilor cheie ai ODD 15, deoarece colecteaza si raporteaza date de referinta despre tendintele schimbarilor din zona forestiera si progresele privind gestionarea durabila a padurilor.Astazi, 2,05 miliarde de hectare de paduri, mai mult de jumatate din total, sunt supuse planurilor de gestionare."Evaluarea globala a resurselor forestiere ofera o imagine de ansamblu asupra padurilor lumii si este un instrument de importanta critica in formularea unor politici, practici si investitii solide", a declarat Mette Wilkie, directoare a Directiei Politica si Resurse Forestiere in cadrul FAO. Ea a salutat colaborarea remarcabila dintre FAO si o retea globala de peste 700 de experti care au armonizat metodele si au examinat peste 60 de indicatori din 236 de tari si teritorii pentru a realiza evaluarea.?Progres tangibil?Una dintre realizarile notabile reflectate de noua evaluare a fost aceea ca suprafata padurilor din zonele protejate din lume a crescut cu 191 de milioane de hectare din 1990, iar acum 18% din padurile lumii sunt situate in zone protejate, cu cea mai mare pondere in America de Sud.Acest lucru inseamna ca lumea a indeplinit si a depasit Obiectivele de la Aichi pentru Biodiversitate, de a proteja cel putin 17% din suprafata terestra pana in 2020, a declarat Anssi Pekkarinen, specialist principal in domeniul silvic in cadrul FAO, care a coordonat evaluarea.?Cateva concluzii cheie?Zonele forestiere din lume, incepand cu 1990, au scazut cu 178 de milioane de hectare, ceea ce este aproximativ egal cu teritoriul Libiei.?In ultimul deceniu, suprafata forestiera a crescut in Asia, Oceania si Europa, in timp ce cele mai mari rate de pierderi nete de paduri au fost inregistrate in Africa, urmata de America de Sud.Padurile virgine acopera o suprafata de aproximativ 1,11 miliarde de hectare.Aproximativ 30% din toate padurile sunt utilizate in principal pentru producerea lemnului si a produselor forestiere din lemn.Proportia padurilor destinate in principal protejarii solurilor si apei este in crestere.Partea predominanta a suprafetei forestiere - 93% din suprafata totala - consta din paduri rezultate din procese naturale regenerabile, restul din plantare.Stocurile totale de carbon din paduri scad din cauza scaderii suprafetei padurilor, dar densitatea de stocare a carbonului a crescut usor in ultimii treizeci de ani.”FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura?? * * *Exudatele din r?d?cin? afecteaz? stabilitatea solului 8 mai 2020?Cotidianul Agricol? Pe m?sur? ce sezonul de cre?tere se desf??oar?, este posibil s? nu observa?i prea multe despre ce se ?nt?mpl? cu plantele din sol. Cei mai mul?i dintre noi acord? aten?ie l?starilor noi, tulpinilor, frunzelor ?i, ?n cele din urm?, florilor ?i culturilor pe care inten?ion?m s? le cre?tem. S-ar putea s? ne g?ndim la r?d?cini ca fiind necesare, dar neinteresante, p?r?i ale procesului de produc?ie vegetal?. Paul Hallett ?i echipa sa nu sunt de acord. Ei se concentreaz? asupra a ceea ce se ?nt?mpl? ?n sol cu r?d?cinile plantei. Zona de sol care ?nconjoar? r?d?cinile unei plante este numit? rizosfer?. Este combina?ia cuvintelor latine pentru ?r?d?cin?” ?i ?zon?”. ?i este o loca?ie aglomerat? pentru procese de produc?ie importante, dar ascunse.?n rizosfer?, plantele produc o varietate de compu?i chimici numi?i exuda?i. Paul Hallett ?i colegii s?i de la Universitatea din Aberdeen se uit? la efectele pe care le au exudatele asupra plantei ?i asupra solului ?nconjur?tor. Lucr?rile lor unice iau m?sur?tori la scar? mic? l?ng? suprafa?a r?d?cinilor. Propriet??ile de aici pot fi foarte diferite de restul solului.?R?d?cinile secret? ?n mod continuu substan?ele chimice ?n sol ca o modalitate de a elibera substan?ele nutritive care sunt ata?ate la particulele de sol”, spune Hallett.?n digestia uman?, stomacul secret? sucuri gastrice pentru a ajuta la ruperea alimentelor; exudatele sunt echivalentul plantelor cu sucuri gastrice. Hallett descrie compozi?ia chimic? a exudatului drept ?un adev?rat cocktail sau” bufet ?de resurse pentru orice ?n rizosfer?”. Pe l?ng? faptul c? ajut? plantele s? furnizeze substan?e nutritive, exudatele sunt surse de hran? pentru microbii care reprezint? o parte important? a microbiomei solului.Exuda?ii au, de asemenea, un rol important ?n p?strarea solului laolalt?. R?d?cinile ?i ciupercile care tr?iesc ?n sol ?in ?mpreun? ni?te aglomer?ri mai mari de sol, dar exudatele lucreaz? la nivel micro. Ca adeziv, ei re?in particulele de sol ?n re?ele mecanice importante. Oamenii de ?tiin?? numesc aceste agregate ale re?elelor de sol.?n timp ce efectele r?d?cinilor ?i re?elelor fungice sunt, de obicei, pe termen lung, influen?a exudatului asupra solului poate fi trec?toare.?Exudatele radiculare nu vor dura ?n forma lor original? pentru mult timp ?n sol, deoarece ele vor fi consumate ?i transformate de microbi. Acest proces poate distruge complet exudatul sau poate crea compu?i chiar mai buni pentru a lega particulele de sol. Exudatele r?d?cinii plantelor au un impact masiv asupra form?rii agregatelor. Acest lucru are loc printr-o serie de moduri, inclusiv ac?ion?nd ca un fel de clei sau schimb?nd c?t de repede rizosfera se usuc? sub ac?iunea precipita?ilor ?i a evapor?rii”, adaug? HallettCercet?ri precum cele ale lui Hallett arat? c? ?n timpul sezonului de cre?tere, ?i dincolo de acesta, exist? interac?iuni delicate ?ntre fiecare plant? ?i solul din jur. Toate aceste interac?iuni afecteaz? cantitatea de ap? capturat? de sol ?i absorbit? de plante. Produc?ia de exudate afecteaz?, de asemenea, c?t de bine plantele pot extrage elementele nutritive vitale din sol ?i chiar afecteaz? solul din rizosfer?. * * *Damov, Green Group: ?E greu s? reutiliz?m sticla. ?ns? poate fi reciclat? la infinit” Posted by:?Oana Racheleanu?in?Business,?EcoLIFESTYLE,?Poluare?8 May 2020Constantin Damov, pre?edintele Green Group, a sus?inut c? returnarea ambalajelor de sticl? la produc?tori este un proces dificil, ?in?nd cont c? pe pia?? exist? multe tipuri. ?ns? reciclarea acestora este eficient? ?n 90% din cazuri, a spus acesta ?ntr-o conferin?? despre colectarea separat? a sticlei.Pre?edintele Green Group a sus?inut c??sticla ar trebui s? aib? un flux separat de colectare, a?a cum fac, ?n aceast? perioad?, doar trei sau patru autorit??i locale – Sibiu, Timi?oara ?i Sf?ntu Gheorghe. ?nainte de pandemia de Covid-19, domeniul HoReCa era cel care asigura colectarea separat? a sticlei.?Lumea a ales drumul cel mai u?or, colectarea pe dou? frac?ii – de?eu umed ?i uscat. Cred c? asta e o simulare care nu trece de la planul teoretic la cel practic. De fapt e ud? ?i semi-ud? ?i ?n final avem o contaminare permanent?”, a mai spus Damov.Acesta a amintit de practica return?rii sticlelor la centrele comerciale, ?n perioada c?nd Nicolae Ceau?escu era pre?edinte, subliniind ?ns? c? atunci erau doar cinci tipuri de ambalaje de sticl?. Acum, ?ns?, produc?torii au diferite culori, forme ?i inser?ii, f?c?nd reutilizarea acestor ambalaje foarte dificil?.??n schimb, pentru reciclare, ?n produc?ia de ambalaje de sticle ?i borcane,?se poate utiliza p?n? la 90% sp?rtur? de sticl? f?r? a se schimba calitatea materialului. Sticla este cel mai prost material pe care ?l po?i ob?ine ?n urma topirii ?i nu poate fi afectat? prea mult de reciclarea repetat?.?Sticla este probabil singurul material de ambalaj care poate fi reciclat la infinit f?r? a-?i pierde calit??ile”, a spus acesta ?n cadrul conferin?ei ?Colectarea separat? ?n timpul pandemiei”, organizat? de Pria Events.Pre?edintele Green Group a mai subliniat c? sticla, prin efectul de lup? pe care ?l poate avea la gropile de gunoi, poate fi considerat? un de?eu periculos pentru c? duce la incendii.?Este o crim? s? nu te ocupi de?ambalaje de sticl???i s? le duci la groap?.??n primul r?nd, pentru c? sticla c?nt?re?te foarte mult. Iar ?n Rom?nia, a ajuns tona de depozitare la groap? de 40, 45 de euro. ?i e foarte bine a?a”, a completat ?i Radu Merica, director general Recuperare Ecologic? ?i Reciclare (RER).Ionu? Georgescu, de la FEPRA International, ?a spus c? pandemia de Covid-19 a afectat ?i fluxul de colectare a sticlei:??n ultimele dou?, trei luni, zona HoReCa a fost ?nchis? ?i fluxurile s-au schimbat. Sticla s-a mutat de la ?B to b”, de la companie la companie, unde colectarea era mult mai curat?, clar?, c?tre zona de consum de acas?”.Mircea Fechet, secretar de stat ?n Ministerului Mediului, a subliniat c? legisla?ia existent? prevede ca sticla s? aib? un flux separat de colectare ?i c? acest de?eu trebuie colectat separat ?nc? de la surs?.?Avem nevoie de suport pe toat? linia.?Efortul trebuie s? fie unul comun, care s? plece de la cet??ean, care s? ?n?eleag? c? acest proces trebuie s? ?nceap? la el ?n cas?, ?in?nd cont c? suntem s?raci ?i nu ne permitem cele mai noi tehnologii, investi?ii ?n infrastructur?. Fiecare trebuie s?-?i fac? treaba.”Radu Merica a ad?ugat c? cet??enii nu colecteaz? separat de?eurile, chiar dac? au unde, pentru c? nu ?i intereseaz? tema, pentru c? nu exist? constr?ngeri, iar pre?ul serviciului de salubrizare este mic.?Criza ecologic? la noi e una pe care o avem de ani de zile, dar de care nu s-a interesat nimeni.?Gropile de gunoi polueaz?, genereaz? mirosuri. Eu cred c? mai mul?i mor ?n Rom?nia pe an de poluare dec?t e grip? sau Covid. Trebuie s? con?tientiz?m problema ecologic? a Rom?niei ?i poate atunci vor exista reac?ii, constr?ngeri. Poate nu Armata de str?zi, dar Poli?ia Local? poate s?-i dea amend? ?luia care nu ?i-a colectat separat gunoiul conform regulamentului de salubrizare al ora?ului. Poate Garda de Mediu s?-i urm?reasc? ?i s?-i amendeze pe ??tia care arunc? gunoaiele la marginea drumului”. * * *Previous:FAO: Defri?area global? continu?, dar ?ntr-un ritm mai lent pe m?sur? ce gestionarea durabil? cre?te? Posted by:?Lidia Neagu?in?Biodiversitate?8 May 2020?mpu?carea cormoranilor a primit aviz pozitiv din partea deputa?ilor de la mediu ?i agricultur? Societatea Ornitologic? Rom?n? (SOR) atrage aten?ia asupra efectelor distructive pe care le poate produce decizia comisiilor reunite pentru mediu ?i agricultur? din Camera Deputa?ilor, din 5 mai, de a aviza pozitiv proiectul de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria p?s?rilor interzise v?n?torii ?i includerea acestuia pe lista celor care pot fi v?nate ?n anumite perioade ale anului. Societatea Ornitologic? Rom?n? spune c? propunerile din raportul de modificare a Legii v?n?torii nu au avut la baz? studii ?i documente ?tiin?ifice care s? ateste a?a-zisele pagube produse de cormoranii mari.Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea ?i completarea Legii v?n?torii ?i a protec?iei fondului cinegetic nr. 407/2006 ?i pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ?i faunei s?lbatice, a fost adoptat cu majoritate de voturi ?n cele dou? comisii ale Camerei Deputa?ilor.Legea a trecut ini?ial de Senat ?n decembrie 2019. Plenul Camerei Superioare a Parlamentului a adoptat atunci modific?rile legislative cu 60 de voturi ?pentru” ?i 21 de voturi ??mpotriv?”.Ini?iatorii sunt mai mul?i parlamentari din PSD ?i doi deputa?i din ALDE, respectiv PMP: Florin Calot? ?i Petru Movil?. Ace?tia sus?in c? pagubele provocate de cormorani ?n sectorul piscicol se ridic? la aproximativ 20.000 de tone de pe?te/an.Modific?rile aduse legii, f?r? dezbatere public? cu speciali?tii?Consider?m c? motiva?iile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date ?i documente ?tiin?ifice ?i a?tept?m ca aceste documente care au stat la baza realiz?rii motiva?iei s? fie f?cute publice pentru a putea fi dezb?tute. O serie de zone umede exploatate piscicol se afl? ?n ariile protejate de interes na?ional sau comunitar, v?n?toarea la cormoran manifest?ndu-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societ??ii Ornitologice Rom?ne, Dan Hulea.?n plus, la lucr?rile comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invita?i speciali?ti ?n domeniu care s? ??i expun? punctul de vedere ?i, mai mult dec?t at?t, lipse?te pozi?ia Ministerului Mediului cu privire la aceast? propunere legislativ?.?Acesat? problem? nu a fost dezb?tut? ?ntr-un mod transparent ?i nici nu s-a urm?rit rezolvarea pe termen mediu ?i lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de sus?inere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.Situa?ia cormoranilor mari ?n Rom?niaPotrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologic? Rom?n?, popula?ia estimat? de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi ?n perioada de cuib?rit. Alte studii efectuate ?n Rom?nia pentru aceea?i perioad? de c?tre Kiss B.J., ?n 2013, indic? chiar o estimare mai mic?, de 13.000 – 15.000 de perechi cuib?ritoare pentru aceast? specie, ?i o tendin?? de sc?dere fa?? de anul 2007 c?nd popula?ia estimat? dep??ea 17.500 perechi cuib?ritoare.Specia nu este distribuit? uniform la nivel na?ional nici ?n timpul sezonului de cuib?rit, nici ?n perioada de pasaj sau iarn?. Coloniile de cuib?rit cele mai importante din ?ar? se g?sesc ?n Delta Dun?rii ?i pe cursul inferior al Dun?rii. Sunt relativ rar cuib?ritoare ?n Moldova ?i excep?ional cuib?ritoare ?i ?n sudul Transilvaniei. Distribu?ia cea mai larg? o are ?n perioadele de pasaj c?nd poate fi ?nt?lnit? ?n special ?n bazinele hidrografice ale r?urilor mari.Mai mult, majoritatea amenaj?rilor piscicole din sudul ?i sud-estul Rom?niei reprezint? lacuri naturale care au fost transformate ?n astfel de amenaj?ri. P?s?rile ihtiofage, printre care se num?r? ?i cormoranul mare, reprezint? o parte integrant? ?i esen?ial? a ecosistemelor seminaturale. ?mpu?carea indivizilor apar?in?nd acestei specii nu reprezint? o solu?ie pe termen mediu ?i lung.SOR consider? c? este nevoie de studii sistematice ale c?ror rezultate s? fie publicate, pentru a testa metode alternative ?n vederea protej?rii produc?iei de pe?te din Rom?nia. Conform studiilor efectuate ?n Marea Britanie ?i prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pe?ti, unde ace?tia s? se poat? ascunde, au redus eficien?a consumului de pe?te de c?tre cormorani cu 67 %.De asemenea, solicit? oprirea de la adoptare/promulgare ?n plenul Camerei Deputa?ilor (for decizional, ?n acest caz) a acestor modific?ri aduse Legii v?n?torii, a?a cum reiese din raportul comun al celor dou? comisii, ?i ?nceperea unor dezbateri transparente ?i bazate pe date ?tiin?ifice.“La aceste dezbateri este imperios necesar s? participe Ministerul Mediului, inclusiv institu?iile cu rol de monitorizare ?i control din subordinea acestuia ?i speciali?ti din institu?iile guvernamentale ?i neguvernamentale, precum ?i reprezentan?ii mediului de afaceri din piscicultur?. Cu to?ii pot contribui la g?sirea unor solu?ii adecvate pe termen mediu ?i lung”, spun speciali?tii SOR.Societatea Ornitologic? Rom?n? (SOR) este cea mai important? organiza?ie independent? de conservare a p?s?rilor din Rom?nia. * * *?Ne putem da seama din timp dac? un r?sad se va prinde sau nu In?mai 8, 2020 Iat? ce ar mai fi bine s? ?ti?i despre cum ar trebui s? arate planta: s??fie suficient de dezvoltat? ; s??aib?? o ?n?l?ime de peste 20 cm; planta sa nu fie ?nflorit? sau s? nu existe semne de ranire (tulpini lovite) sau alte carente (de exemplu, frunze patate). Asist. univ. dr. Gabriel Teliban USAMV Ia?i ofer? am?nunte despre anumite lucr?ri care se fac ?n aceast? perioad?: * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download