Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 13 iulie 2020, a doua parteFocar de coronavirus la Smithfield, cel mai mare produc?tor de carne de porc din Rom?nia! agrointeligenta.ro - 12 iulie 2020 Num?rul cazurile de COVID-19 continu? s? creasc?. ?n cursul zilei de ast?zi s-a anun?at c? un focar de coronavirus a fost confirmat ?n jude?ul Timi?, ?n cadrul companiei Smithfield.La compania de procesare a c?rnii Smithfield au fost confirma?i cu COVID 19 opt angaja?i vietnamezi care lucreaz? ?ntr-una dintre sec?ii, conform publica?iei locale opiniatimisoarei.ro.?n acest caz sunt testa?i to?i ceilal?i angaja?i cu care muncitorii au intrat ?n contact. Ei locuiesc ?ntr-un c?min, ?mpreun? cu al?i 60 de cet??eni asiatici, iar acesta a fost izolat vreme de 14 zile. Cei 8 sunt asimptomatici.A fost anun?at? ?i Ambasada statului Vietnam la Bucure?ti.Smithfield Rom?nia, cel mai mare juc?tor de pe pia?a de carne de porc, a raportat ?n 2019 o cifr? de afaceri de 1,24 miliarde de lei (262 mil. euro), ?n cre?tere cu 43% fa?? de anul precedent, arat? datele de la Ministerul de Finan?e.P?n? ast?zi, 12 iulie, pe teritoriul Rom?niei, au fost confirmate 32.535 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 23.387 au fost externate, dintre care 21.545 de pacien?i vindeca?i ?i 1.842 de pacien?i asimptomatici, externa?i la 10 zile dup? depistare. ?n ultimele 24 de ore, au fost ?nregistrate 322 de apeluri la num?rul unic de urgen?? 112.Tehnologia aplicat? la platforma de cereale p?ioase organizat? de FMC Rom?nia ?mpreuna cu INCDA Fundulea agrointeligenta.ro - 8 iulie 2020 An de an, compania FMC Agro Romania vine ?n ajutorul fermierilor ?i le pune la dispozi?ie cel mai bun spa?iu dedicat ?nv???rii ?i anume c?mpul, prin organizarea de loturi demonstrative ?i centre de excelen?? menite s? le ofere cele mai noi informa?ii ?n domeniu, pentru principalele culturi. ?n acest an FMC Rom?nia a decis s? extind? acest gen de platforme demonstrative ?i s-a g?ndit la fanioanele cercet?rii rom?ne?ti, astfel c? a ?nceput colaborarea cu Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Fundulea.?nfiin?at ?n anul 1957, INCDA Fundulea este recunoscut drept cea mai important? unitate de cercetare agricol? din Rom?nia datorit? rezultatelor ob?inute ?n cercetarea agricol? privind cerealele, plantele tehnice ?i furajere ?i ?n valorificarea acestor rezultate c?tre fermieri pe plan na?ional ?i interna?ional.?Soiurile de gr?u rom?ne?ti, ?n special cele create la Fundulea, s-au impus at?t pe pia?a intern?, c?t ?i pe cea interna?ional? pe baza unor caractere cum ar fi: rezisten?? foarte bun? la iernare, o toleran?? foarte bun? la secet? ?i ar?i??, o calitate de panifica?ie bun? ?i foarte bun?”, dup? cum men?ioneaz? domnul Pompiliu Must??ea, directorul general al INCDA Fundulea.Printre soiurile de cereale create de acest reputat institul se num?ra soiurile de orz Onix ?i Lucian, triticalele Titan, Cascador F, Haiduc, soiurile de gr?u Miranda, Amurg, Armura sau Abundent ?i bine?n?eles, soiul Glosa- fanionul soiurilor de gr?u rom?ne?ti. Anual, acest soi are o pondere de 34-36% din totalul suprafe?ei de gr?u cultivat? ?n ?ara noastr?. Tehnologia aplicat? ?n loturile demonstrative de cereale p?ioase organizate de c?tre FMC ?mpreun? cu INCDA Fundulea a fost una clasic?: plec?nd de la planta premerg?toare care a fost maz?rea, urmat? de lucr?ri agrotehnice clasice, ar?tur? urmat? de disc, aplicarea unui ?ngr???m?nt complex 18-46-0 ?n cantitatea de 200 kg/ha, ?ncorporat cu combinatorul, dup? care a urmat ?n epoca optima sem?natul. Datorit? precipita?iilor c?zute imediat dup? sem?nat, cerealele au avut o r?s?rire bun?, uniform? dup? care ?ns? a urmat o perioad? de secet? prelungit?, care s-a manifestat at?t pe parcursul iernii c?t ?i ?n prim?var?.Portofoliul FMC este foarte bogat ?n ceea ce prive?te partea de protec?ie ?i nutri?ie a plantelor, ?ndeosebi a culturilor de cereale p?ioase. De?i unele soiuri de?inute de INCDA Fundulea au o anumit? sensibilitate pentru boli, aplic?nd tehnologia FMC pentru combaterea bolilor, buruienilor ?i d?un?torilor, acestea au fost p?strate intr-o perfect? stare fitosanitar? ?i s-au dezvoltat excelent.La culturile de cereale p?ioase din loturile demonstrative de la INCDA Fundulea au fost aplicate 2 tratamente fitosanitare: ?Am ?nceput cu un tratament cu erbicidele Omnera? ?i Foxtrot? pentru a avea o combatere foarte bun? at?t a buruienilor dicotiledonate c?t ?i a celor monocotiledonate. Totodat? am aplicat ?i un fungicid, Ampera?”, a declarat Gheorghe Maturaru, cercet?tor asistent INCDA Fundulea.Erbicidul Omnera? este un erbicid nou, cu o formulare modern?, OD, ce con?ine 3 substan?e active ?i combate at?t buruieni cu frunz? lat? anuale, c?t ?i cele perene, cum ar fi Cirsium arvense – p?l?mida din drajoni, Galium aparine (turi?a), volbura sau chiar samulatra de floarea soarelui ?i de rapi?? rezistent? la Imi sau Express?.?mpreun? cu erbicidul Omnera? la cultura de gr?u s-a aplicat ?i erbicidul Foxtrot? ?n doz? de 1 l/ha, datorit? faptului c? lotul a avut o ?mburuienare cu buruieni graminee ?i anume iarba v?ntului (Apera spica venti) ?i ov?scior (Avena fatua).?mpreun? cu aceste dou? erbicide a fost aplicat fungicidul Ampera?, un fungicid cu 2 substan?e active, pentru a men?ine starea fitosanitar? a culturilor. ?Datorit? condi?iilor climatice nefavorabile la momentul aplic?rii primului tratament (temperaturi sc?zute, fluctua?ii de temperatur? zi-noapte, lipsa precipita?iilor) am hot?r?t s? aplic?m cu primul tratament ?i fertilizantul Foliar Extra? ?mpreun? cu biostimulatorul SeaMaxx?, pentru a ajuta cultura s? reziste mai bine perioadei de stres.” – men?ioneaz? C?t?lin Viziru, director de marketing FMC Rom?nia ?i Republica Moldova.Biostimulatorul SEAMAXX? con?ine extractul de alge marine Ascophyllum Nodosum ?i este formulat ?mpreun? cu macro (N,P,K) ?i microelemente (Mn, Fe, Zn, Cu, B, Mo). SEAMAXX? con?ine compu?i organici ?i este foarte bogat ?n stimulatori de cre?tere naturali, care intensific? metabolismul plantei. Prezen?a ?n formularea produsului SEAMAXX? a macro ?i micronutrien?ilor men?ine balan?a nutritiv? a plantelor, ?n special ?n momentele de cre?tere intens? ?i consum ridicat de hran?. SEAMAXX? con?ine ?i oligozaharide, care au rolul de a ?nt?ri sistemul imunitar ?i de ap?rare a plantelor ?mpotriva atacurilor patogenilor. Datorit? solubilit??ii totale, dar ?i a pH-ului foarte acid, de numai 2,2, fertilizantul Foliar Extra? este o surs? adi?ional? de hr?nire, care asigur? o preluare aproape instantanee a nutrien?ilor de c?tre plantele de cultur?.?tim foarte bine c? produc?ia de gr?u se poate pierde u?or ?n special la sf?r?itul perioadei de vegeta?ie din cauza atacului de fuzarioz? ?i septorioz? la spic sau datorit? atacului de plo?ni?a cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. ?Am ales ca la tratamentul doi s? folosim 2 fungicide din portofoliul FMC: Impact? ?i Azaka?, pentru a proteja at?t ultimele frunze, care sunt buc?t?ria culturii, c?t ?i protec?ia spicului ?mpotriva septoriozei ?i fuzariozei ?i bine?n?eles fungicidul Azaka?, av?nd o strobilurin? substa?? activ? pentru a prelungi perioada de vegeta?ie, av?nd acel efect de stay green”, a mai explicat C?t?lin Viziru, director de marketing FMC Rom?nia ?i Republica Moldova.?mpreun? cu aceste 2 fungicide a fost aplicat ?i insecticidul Vantex?, pentru c? ?n cultur? s-a observat un atac incipient de afide ?i plo?ni??. Concomitent cu acest tratament a fost aplicat ?i fertilizantul foliar Vertex?, pentru o bun? cre?tere a calit??ii dar ?i a produc?iei. ?Fertilizantul foliar Vertex? are un con?inut mare de azot de 34%, ?n toate cele 3 forme ale sale (ureic, nitric ?i amoniacal) ?i este formulat ?mpreun? cu alte microelemente: mangan, magneziu ?i cupru. Aceast? combina?ie de microelemente ajut? foarte mult culturile, mai ales ?n perioadele de cre?tere intensiv? sau atunci c?nd plantele de cultur? se afl? sub stres hidric sau termic”, a precizat Viziru.?n cadrul acestei prezent?ri, s-a pus accentul si pe importan?a altor verigi tehnologice, cum ar fi: planta premerg?toare si lucr?rile solului. Acest fapt a fost demonstrat la un lot martor de gr?u, unde jum?tate din parcela a avut maz?rea ca plant? premerg?toare iar lucrarea de baz? a fost aratura, iar cealalt? jumatate a avut ca planta premerg?toare porumbul si o lucrare cu un disc greu ca ?i lucrare de baz?.Diferen?ele culturii de gr?u intre cele 2 variante au fost foarte mari, astfel ca ?n jum?tatea de parcel? unde maz?rea a fost planta premerg?toare ?i lucrarea solului a fost ar?tura, cultura avea densitate foarte buna, talie normal?, stare fitosanitar? foarte bun? ?i uniformitate ?n lan. ?n schimb, ?n cealalt? jum?tate de parcel?, unde planta premerg?toare a fost porumbul ?i lucrarea de baza s-a realizat cu un disc greu, cultura a fost foarte afectat? de secet? ?i de celelalte condi?ii nefavorabile ale acestui an agricol, av?nd o densitate foarte scazut?, talie mic?, neuniformitate ?n lan ?i plante f?r? vigoare.”?ncerc?m s? atragem al?turi de noi speciali?ti din institute precum INCDA Fundulea, pentru a ?nv??a ?mpreun? cu fermierii despre cele mai bune soiuri de semin?e ?i hibrizi, despre tehnologiile de combatere a bolilor, buruienilor ?i d?un?torilor. Noi speram ca v?z?nd ?i ?nv?t?nd impreuna, s? ne d?m seama ce am facut bine, dar mai ales de ce ar trebui s? aplic?m anumite tehnologii, pentru a putea s? reu?im s? r?m?nem pe profit chiar ?i ?n anii dificili, cum este anul ?n cauz?.”- a declarat la finalul prezent?rii, Vasile Iosif, director general FMC Rom?nia ?i Republica Moldova. MESAJ URGENT ASOCIA?IA PROFESIONAL? A CIOBANILOR: NU CUMP?RA?I MIORI F?R? BULETINE DE ANALIZ? MEDICAL?! Agroinfo:?12 iulie 2020 - VOCEA FERMIERULUI! Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor (APC) din Rom?nia a transmis un comunicat c?tre AGROINFO prin care-i avertizeaz? pe to?i cresc?torii de ovine s? fie foarte aten?i c?nd cump?r? miori, berbeci folosi?i prima oar? anul acesta pentru mont?. Miorii trebuie s? aib? buletin de analiz? medical? care confirm? c? au fost testa?i pentru rezisten?a la scrapie ?i c? li s-a f?cut paternitatea, anun?? APC.Dragi ciob?na?i, nu cump?ra?i miori care nu au buletin de analiz?! De anul acesta, este obligatorie genotiparea pentru to?i miorii folosi?i pentru reproduc?ie ?i testele de paternitate pentru berbecii care au certificate de origine, teste prin care le sunt cunoscu?i p?rin?ii, bunicii. Dac? o s? cump?ra?i miori care nu au f?cut? genotiparea, rezisten?a la screpie, c?nd o s? cere?i adeverin?? de la oficiile jude?ene pentru zootehnie, ca s?-i declara?i la APIA pentru subven?ii, o s? vi se solicite confirmarea c??sunt rezisten?i la screpie, c? au genotiparea f?cut?, ?i c? li se ?tie paternitatea.Sunt mul?i care vor, ?n perioada asta, s?-?i v?nd? rapid berbecii, miorii, f?r? s? le fac? teste pentru rezisten?a la screpie ?i paternitatea, chiar o s? vi ofere la un pre? mai mic numai s?-i v?nd?. O s? da?i banii pe miori pentru mont? ?i nu o s? ave?i ce face cu ei pentru c? e obligatoriu ?ncep?nd din acest an, conform Ordinului Ministerului Agriculturii ?i al Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie, ca to?i berbecii folosi?i la mont? s? fie genotipa?i. Niciun certificat de origine pentru berbeci nu se mai elibereaz? f?r? testele pentru rezisten?a la screpie ?i teste de paternitate.Vineri, 10 iulie 2020, Guvernul Rom?niei a aprobat o hot?r?re prin care testele pentru rezisten?a la screpie, genotiparea, s? fie gratuite ?i s? se efectueze prin laboratorul Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie.Dup? prea mul?i ani ?n care s-au urm?rit doar subven?iile ce pot fi ?ncasate de la agen?ia de pl??i ?i nu genetica, este timpul s? se fac? genetic? adev?rat? ?n fermele de ovine din Rom?nia. Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor din Rom?nia?sus?ine toate demersurile autorit??ilor din domeniu pentru respectarea legisla?iei na?ionale, elaborat? ?n acord cu Regulamentul UE 1.012/2018, pentru testarea ovinelor ?n ce prive?te rezisten?a la screpie ?i demonstrarea cu acte autentice a paternit??ii reproduc?torilor.Testarea berbecilor pentru rezisten?a la screpie este numai ?n avantajul nostru, al cresc?torilor de ovine. Noi, cei mul?i, trebuie s? ne g?ndim c?, odat? cu eradicarea screpiei, boal? f?r? leac pentru oi, avem deschise mai multe pie?e de desfacere. Turcia nu o s? mai refuze marfa noastr?, a?a cum se ?nt?mpl? acum. Pe l?ng? deschiderea pie?ei ?n Turcia, sunt mari ?anse s? ne vindem mieii ?n Qatar direct la cump?r?tor. Aten?ie! Contractele le vom face direct cu cump?r?torii, f?r? s? mai fie nevoie de samsari, de intermediari care urm?resc s? ne scad? pre?ul pe kilogramul de miel ?n viu. Odat? ce ne vindem marfa la un pre? corect, de exemplu 14 lei - 15?lei?pe kilogramul de miel ?n viu, noi nu o s? mai depindem de subven?ii. Oierii din tat?-n fiu ?tiu c? a?a am crescut, din munca noastr?. Bunicii ?i p?rin?ii no?tri nu au avut subven?ii, au muncit din greu ?i au v?ndut mieii, br?nza la pre? corect. Dac? noi ne vindem marfa la pre?ul pe care-l merit?, fermele noastre se pot ?i dezvolta nu doar s? supravie?uiasc?.Dac? a venit vorba de ajutoarele de stat, trebuie s? facem ni?te preciz?ri clare ca s? ?n?eleag? to?i oierii. ?n ultimul timp, unii au ?ncercat s?-i manipuleze pe?cresc?torii de ovine prin interpretarea incorect? a acord?rii subven?iei de 10 lei pe cap de ovin? p?n? la limita de 500 de capete de ovine. Aceast? subven?ie nu este ajutor de criz?! Sunt banii pe care noi, ciobanii, ar fi trebuit s?-i ?ncas?m pentru ajutorul de minimis la l?n?. ?tim cu to?ii?c? anul acesta a fost anulat Programul L?na pentru c? nu f?cea altceva dec?t s? ?ngra?e buzunarele unor samsari, iar noi, oierii, am ajuns s?-i pl?tim pe ace?ti samsari ca s? ne ia l?na oilor. De anul acesta, bugetul pentru ajutorul de minimis la l?n? va fi ?mp?r?it sub forma unei subven?ii pe cap de oaie. Subven?ia va fi ?n jur de 10 lei pe cap de oaie. Ajutorul de criz? este cu totul altceva, exist? un alt fond pentru ajutorul de criz? ?i nu are nicio leg?tur? cu subven?ia pe cap de oaie care ?nlocuie?te ajutorul de minimis la l?n?!Lucrurile ?n oierit au ?nceput s??se mi?te ?i-n favoarea noastr?, a celor mul?i, a venit ceasul s? se ?mpart? corect banii, ajutoarele care sunt pentru oierit ?i nu mai este cale de ?ntors.Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor, Vicepre?edinte Ionic? SterpT?n?r fermier nevoit s?-?i abandoneze afacerea ?n agricultur? dup? ce culturile i-au fost distruse de secet?! Ramona Dasc?lu - 12 iulie 2020 Se vede nevoit s? renun?e la meseria de fermier dup? ce toate culturile i-au fost calamitate ?n totalitate din cauza secetei! Un t?n?r agricultor din jude?ul Vaslui se confrunt? cu o situa?ie greu de imaginat, dup? ce toate culturile, at?t cele de toamn?, c?t ?i cele de prim?var?, i-au fost distruse ?n propor?ie de 100% de seceta care a pus st?p?nire pe zona ?n care vasluianul lucreaz? p?m?ntul.Fermierul lovit de aceast? grea ?ncercare se nume?te Adrian Chiri?oiu ?i lucreaz? 400 de hectare de teren ?n comuna St?nile?ti, jude?ul Vaslui. Spune c? ?n acest moment nu are cu ce s? pl?teasc? inputurile, leasingurile ?i nici m?car arenda, din cauz? c? toate culturile pe care le-a ?nfiin?at, gr?u, porumb, floarea-soarelui ?i lucern?, sunt distruse ?n totalitate.?n aceste condi?ii, fermierul s-a v?zut nevoit s? cear? ajutorul Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pentru a face public cazul s?u, ?n speran?a c? va ajunge ?i la urechile autorit??ilor competente.”Doresc s? aduc ?n aten?ia guvernan?ilor ?i a tuturor celorlal?i prin intermediul dumneavoastr? situa?ia catastrofal? istoric? prin care trecem din cauza secetei extreme. Lucr?m aproximativ 400 de hectare de teren din care anul acesta avem 150 de hectare de porumb, 110 de floarea-soarelui, 110 hectare de gr?u, iar restul cu lucern?. Din cauza secetei avem calamitate toate culturile ?n propor?ie de 100%. Suntem termina?i, nu avem de unde s? mai pl?tim inputurile, leasingurile, creditele la banc? ?i arenda”, a declarat t?n?rul fermier Adrian Chiri?oiu pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO. ? Acesta a spus c? a ajuns ?n aceast? situa?ie disperat? deoarece precipita?iile care au c?zut ?n zona sa au fost infime, explic?nd c? pe tot parcursul anului agricol au c?zut doar 9 litri de ap? pe metru p?trat. Av?nd ?n vedere toate aceste necazuri care s-au b?tut asupra fermei sale, t?n?rul vasluian sus?ine c? dac? nu va primi ajutor de la ministerului Agriculturii, va fi nevoit s? renun?e la agricultur?.”De la ?nceputul anului, am avut parte de doar 9 litri de ap? pe metru p?trat. Da, nu am gre?it. 9 litri, nu 90, doar 9 litri, odat? 7 litri ?i odat? 2 litri. Iar ultima ploaie agricol? adev?rat? a fost ?n august 2019 ?i a fost de 22 de l/mp2. Cerem ministerului Agriculturii s? vin? ?n sprijinul nostru ?i s? nu ne abandoneze, astfel acesta va fi ultimul an ca ?i fermieri pentru noi, lucru dorit de companiile str?ine cu profil agricol care au venit ?n ultimul an aici ?i care dispun de capital str?in aproape nelimitat”, a spus Adrian Chiri?oiu, care lucreaz? aproximativ 400 de hectare de teren ?n jude?ul Valui.Incendiu ?n ferma de unde au ajuns ?n supermarketuri ou? cu Salmonella! Ramona Dasc?lu 12 iulie 2020 Incendiu ?n exploata?ia fermierului de la care, ?n urm? cu o s?pt?m?n?, au ajuns ?ntr-un lan? de supermarketuri ou? cu Salmonella. ?n noapte de 10 spre 11 iulie, un autotren ?nc?rcat cu zece tone de paie a fost f?cut scrum. Incendiul a izbucnit la o ferm? de p?s?ri din comuna Banca, jude?ul Vaslui, c?nd ?oferul autotrenului a intrat ?n curtea fermei ?i, din neaten?ie, a ag??at dou? fire electrice de pe un st?lp, care au c?zut peste remorc?, s-a produs un scurtcircuit, iar paiele uscate s-au aprins instantaneu. Incidentul, care a avut loc ?n curtea societ??ii Vanbet, care apar?ine omului de afaceri F?nel Bogos, a fost cauzat de deteriorarea unor conductori electrici ai TIR-ului. Potrivit purt?torului de cuv?nt al ISU Vaslui, exista riscul ca fl?c?rile s? se extind? ?i la halele unde se cresc p?s?rile.Pompierii b?rl?deni au reu?it cu greu, timp de peste dou? ore, s? limiteze dezastrul care se anun?a. ?n urma incendiului, a ars complet TIR-ul, cu tot cu ?nc?rc?tur?, pompieri reu?ind s? salveze ?ase hale de produc?ie pentru cre?terea puilor.?Deta?amentul de pompieri B?rlad a intervenit cu o autospecial? de stingere cu ap? ?i un echipaj specializat pentru limitarea ?i lichidarea unui incendiu izbucnit la un autotren ?nc?rcat cu paie, autovehicul aflat ?n curtea unei societ??i comerciale din localitatea Banca Sat, comuna Banca. La sosirea echipajului de interven?ie, incendiul se manifesta prin ardere generalizat? la nivelul autotrenului ?i al capului tractor , exist?nd pericolul de extindere la o moar? de cereale ?i la la c?teva hale. S-a ac?ionat pe dou? sectoare, primul, pentru lichidarea incendiului, iar cel de-al doilea, pentru protec?ia bunurilor imobile din jur. Au ars aproximativ zece tone paie, autotrenul ?i capul tractor. Nu au fost victime. Au fost salvate ?ase hale pentru cre?terea p?s?rilor ?i o moar? de cereale. Cauza probabil? de izbucnire a incendiului a fost deteriorarea unor conductori electrici, urmare a unei ac?iuni mecanice”, a precizat purt?torul de cuv?nt al ISU Vaslui, potrivit?vremeanoua.ro.Acesta este cel de-al patrulea incendiu care afecteaz? fermele lui F?nel Bogos. ?n urm? cu cinci ani, un depozit de furaje de la ferma pe care afaceristul o de?ine ?n localitatea Rebricea a fost mistuit de fl?c?ri ?ntr-un incendiu devastator. Doi ani mai t?rziu, ?n 2017, un alt incendiu a afectat abatorul de p?s?ri de la S?lcioara. Fl?c?rile au distrus atunci doar acoperi?ul cl?dirii ?n care se aflau birourile administrative. Pe 2 ianuarie 2019, patronul societ??ii Vanbet a primit cea mai grea lovitur?, dup? ce fl?c?rile i-au f?cut scrum o hal? a abatorului de pui de la S?lcioara, de aproximativ 5.000 mp,? instala?iile ?i echipamentele specifice, dar ?i circa 200 tone de carne.T?N?R OIER: TRUDIM ZI ?I NOAPTE, HO?II NE FUR?, B?IE?II DE?TEP?I NE IAU SUBVEN?IILE!Agroinfo ?13 iulie 2020 - NECAZURI. Trudim zi ?i noapte, ho?ii ne fur? munca, b?ie?ii de?tep?i ne iau subven?iile, ajutoarele europene ?i terenurile de la ADS, statul rom?n nu ne sprijin?, ne-a scris cu am?r?ciune un t?n?r cresc?tor de ovine din localitatea B?rsa, jude?ul Arad.Cresc?torul de ovine ne-a spus c? are??n jur de 1.000 de?capete de?ovine??i cca?110 hectare paji?ti ?i teren arabil. Stau zi ?i noapte ?n c?mp s? muncesc, s? adun hran? la animale??i vin ho?ii noaptea s? ne fure balo?ii??i munca noastr?.?Asta e Rom?nia, societatea noastr?! Am 24 de ani, am crescut in domeniul acesta, am investit ?n agricultur?, credite la b?nci, leasing la utilaje etc. Statul nu ne prea ajut? cu nimic,?dac? nu am avea noroc cu subven?iile de la UE, am da faliment, dar sper ?ntr-un viitor mai bun, scrie cu am?r?ciune?t?n?rul fermier ?n scrisoarea trimis? c?tre?AGROINFO.Dar nici subven?iile nu ajung toate la cei care muncesc cu adev?rat ?n agricultur?. T?n?rul fermier ne mai spune c? la el ?n comun? b?ie?ii de?tep?i au ?ncasat subven?ii pe spini pentru un teren arendat de la stat, iar de ajutorul pentru instalarea tinerilor fermieri beneficiaz? ?i cei care stau ?n v?rful blocului ?i habar nu au cum?se trude?te??ntr-o ferm?. O alta problem? ar fi accesarea de fonduri europene, de exemplu: ?instalarea tinerilor fermieri. Cine beneficeaz???Acel t?n?r care vine din v?rful blocului, s? zic a?a, iar eu, care m? ocup cu agricultura, zootehnia de c?nd m? ?tiu, nu beneficiez pentru c? am exploata?ia de la 18 ani, iar ei au dat o lege ce spune c? exploata?ia agricol? s? fie de maxim?24 de luni ?nfiin?at??ca s? po?i accesa t?narul fermier. Domnul?ministru Oros?spune c? ofer? teren tinerilor fermieri. Exact aceea?i problem?, nu ai exploatatia nou?, nu beneficiezi, iar ce a avut ADS-ul (Agen?ia Domeniilor Statului n.r.)?la noi??n comun? l-a arendat la b?ie?ii de?tep?i care??ncaseaz? subven?ii pe spini.Pe mine personal nu m-a anun?at nimeni c? era teren liber de la ADS. C?nd am sunat la Arad, au zis c? trebuia s??urm?resc pe site la ei ce teren au liber.Eu nu am timp s? stau??n fa?a calculatorului s? urm?resc?ca b?ie?ii de?tep?i. Eu sunt??n c?mp zi ?i noapte.Iar ca s? pot s? lucrez c?t de c?t ?n condi?ii bune, mi-am f?cut leasing la un tractor, nu l-am cump?rat pe fonduri europene cum ar fi fost normal, ne-a mai scris t?n?rul cresc?tor de ovine.ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia Pestei Porcine Africane ?HYPERLINK ""meatmilk ?13 iulie 2020 ANSVSA transmite c?, ?n prezent, pesta porcin? african? (PPA) evolueaz? ?n?155 de localit??i din 28 de jude?e, cu un num?r de 261 de focare (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale). ?n?alte?12 jude?e?au fost diagnosticate?doar cazuri la mistre?i.?n intervalul 02– 08.07.2020 au fost ?nregistrate?11 focare noi??i?au fost stinse 2.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent,?au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistre?i.??n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.P?n? la aceast? dat? (10.07.2020) au fost desp?gubi?i 15.136 de proprietari, valoarea total? a pl??ilor fiind de 441.003.870 de lei. ?n perioada urm?toare vor fi pl?tite desp?gubiri ?n valoare de 8.035.820 de lei pentru al?i 209 propietari.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social.?Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar???????INDUSTRIE ALIMENTARAZF Live. Branislav Bibic, managing director al Philip Morris Rom?nia: Am investit jum?tate de miliard de euro ?n modernizarea fabricii. O mare parte din produsele fabricate ?n Otopeni merg la export Alexandra Cep?reanu 10.07.2020, ? ?n cadrul Philip Morris Rom?nia lucreaz? peste 870 de persoane, din care 300 de angaja?i sunt ?n fabrica din Otopeni. Branislav Bibic, managing director ?n cadrul Philip Morris Rom?nia, produc?torul brandurilor de ?igarete Marlboro, LM ?i Virginia Slims, dar ?i al ?igaretelor cu poten?ial de risc redus Heets, spune c? pe fondul pandemiei de Covid-19 v?nz?rile la produsele din tutun au sc?zut, la baz? st?nd mai mul?i factori.?Pia?a de tutun a ?nregistrat sc?deri pe perioada st?rii de urgen??. Motivele pot fi multiple, poate oamenii fumeaz? mai pu?in c?nd stau acas? cu familia, dar trebuie s? vedem c?t de rapid? va fi recuperarea”, a spus Branislav Bibic ?n cadrul emisiunii de business ZF Live.Lansat pe pia?a local? ?n urm? cu aproximativ cinci ani, dispozitivul IQOS, care func?ioneaz? ?mpreun? cu ?igaretele cu poten?ial redus de risc Heets, au adus profit companiei Philip Morris abia anul trecut. ?Anul trecut, IQOS a ?nceput s? fie un business profitabil pentru noi. Eram con?tien?i c? orice tehnologie nou? are nevoie de investi?ii ?n primii ani, iar anul trecut am fost bucuro?i pentru c? a fost primul an ?n care IQOS a fost pe profit, ?n ceea ce prive?te pia?a din Rom?nia.”O nou? imagine ?i vinuri noi ?n gama La Crama,The Iconic Estate Adriana Popescu 10 iulie 2020 The Iconic Estate, parte a Alexandrion Group, a anun?at recent, o nou? identitate vizual? a vinurilor din gama La Crama ?i o extensie a gamei. Aceast? etap? “marcheaz? un nou look & feel modern ?i vine s? acopere o varietate mai mare de ocazii de consum, ?n acord cu dorin?ele ?i nevoile consumatorului ?i cump?r?torului”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? remis Agrointeligen?a.Gama La Crama este completat?? cu 3 soiuri de vin, care ?nso?esc experien?ele tr?ite al?turi de oameni dragi: ie?iri ?n ora?, la restaurant sau ?n natur?, petreceri, seri tematice, evenimente speciale sau momente lini?tite, de armonie ?i bucurie, petrecute ?n atmosfera c?minului ?i nu numai.La Crama Sauvignon Blanc. Un vin fresh, cu arome de ananas, grapefruit ?i mere,? demisec, poate fi consumat ?n orice moment al zilei ?i ?nso?e?te feluri de m?ncare cu carne alb?, fructe de mare, pe?te.La Crama – Rose, demisec, ob?inut din Cabernet Sauvignon. O combina?ie de arome de fructe exotice ?i fructe de p?dure care pune ?n valoare preparate culinare u?oare, aperitive, carne alb? ?i salate.La Crama Merlot, demisec. Arom? intens? de prune coapte, care se reflect? ?i ?n culoarea puternic? a vinului – ro?u ?nchis. De consumat cu carne ro?ie, br?nzeturi, paste.?Noua imagine transmite cu mai mult? expresivitate atributele brandului La Crama, printr-un design dinamic ?i modern, care comunic? unitatea ?ntregii game, contur?nd, ?n acela?i timp, ?i o distinc?ie prin cromatica diferit?, specific? fiec?rui tip de vin. Elementul central al identit??ii vizuale, paharul din care vinul se revars? descriind un arc de cerc similar cu litera ?C” din denumirea brandului, transmite ?ntr-un mod subtil, plin de simboluri, povestea brandului, ?ntregul ciclu de produc?ie de la recoltarea strugurilor p?n? la momentul ?n care vinul ajunge pe mas?, contribuind la consolidarea leg?turii emo?ionale cu consumatorul”, precizeaz? Marinela Popescu, Director de Marketing, Alexandrion Group.Potrivit acesteia, obiectivul brandului este de cre?tere a vizibilit??ii la raft, prin captarea aten?iei cump?r?torului. “Noua identitate vizual? ?i extensia de gam? reprezint? o direc?ie strategic? ?n dezvoltarea brandului La Crama, care vizeaz? valorificarea unor oportunit??i ale pie?ei de vinuri lini?tite”, completeaz? reprezentanta Alexandrion Group.Portofoliul La Crama a fost extins ?i cu noi variante cantitative, pentru a r?spunde nevoilor de consum diversificate, vinurile La Crama fiind disponibile acum la sticl? de 750 ml ?i Bag-In-Box 10 L, pe l?ng? varianta Bag-In-Box 3 L, care exista anterior.Vinurile La Crama, precum ?i celelate vinuri The Iconic Estate, se g?sesc ?n marile lan?uri de magazine, magazinele de proximitate, loca?iile horeca, magazinele online de specialitate ?i pe iconicdrinks.shop, parte a Alexandrion Group.Produc?torul brandului de ceaiuri Vedda din Buz?u a avut afaceri de 9 milioane de lei ?n 2019, ?n u?oar? sc?dere Georgiana Mihalache 10.07.2020, Potrivit estim?rilor Euromonitor ?n 2020 pia?a total? a ceaiului ?n Rom?nia va ajunge la 29 mil. dolari (125 mil. lei).??Ceaiurile Vedda, produse de compania rom?neasc? Kalpo SRL, sunt ?n top cinci cele mai v?ndute branduri ?i se lupt? cu gigan?ii interna?ionali pe o pia?? de 95 mil. pania Kalpo SRL din Buz?u, care pune pe pia?? brandul de ceaiuri Vedda, a redus ritmul de cre?tere din ultimii ani, raport?nd ?n 2019 afaceri de 9 mil. lei, ?n sc?dere cu 5% fa?? de anul anterior, arat? datele publice de la Ministerul de Finan?e.?i profitul companiei s-a diminuat anul trecut, p?n? la 700.000 de lei, iar ?n fabric? lucreaz? 53 de persoane, mai arat? datele pania este ?nfiin?at? ?n urma cu 28 de ani la Buz?u, fiind controlat? de antreprenorii Eugen ?i Mihaela Achim. Ca pie?e de desfacere pentru brandul rom?nesc de ceaiuri sunt marile re?ele de supermarketuri, farmacii sau magazine naturiste locale, dar ?i ??rile cu mari comunit??i de rom?ni, din Anglia, Fran?a, Grecia, Canada. Marian Olteanu, Gramma: Industria vinului din Rom?nia are nevoie de o strategie adaptat?. Mergem ?nainte cu investi?iile 10.07.2020, ?HYPERLINK "" \o "Bogdan Alecu"Bogdan AlecuVinurile sunt v?ndute nu doar de calitate, ci ?i de poveste, explic? Marian Olteanu, general manager Gramma Wines, iar Rom?nia, de?i este al ?aselea mare produc?tor la nivel european, nu are o strategie clar? cu privire la domeniul viticol.?Mergem la export, dar o tem? nel?murit? este strategia de promovare a sectorului viticol. Italia are pizza, paste, ?i vin, Fran?a are vin ?i br?nzeturi. C?nd spui de Rom?nia, nu spui deloc vin. Avem nevoie de o strategie adaptat? la vremurile noastre“, explic? Marian Olteanu.Crama are ?n plan s? mearg? mai departe cu investi?iile, ?n contextul ?n care exist? o cerere tot mai mare, ?n special din partea turi?tilor.?Ini?ial, c?nd a ?nceput pandemia am vrut s? oprim investi?iile, inclusiv pe turism. Acum dup? ce vedem cum evolueaz? situa?ia, cu siguran?? turismul inclusiv viticol va cre?te pentru c? tot mai pu?ini vor prefera aglomer?rile. Vedem noul trend din turism, inclusiv prin cazarea la cort. Ne propunem s? investim aproximativ 200.000 euro ?ntr-o serie de unit??i de cazare de tip tiny homes- glamping“, a spus Marian Olteanu.Prima investi?ie, ?n valoare de aproximativ 150.000 euro, se va finaliza p?n? la finele acestui an ?i const? ?n replantarea a 7 hectare de vi??-de-vie. Tot terenul fiind parcele din jurul cramei. ?n prezent crama lucreaz? 15 hectare cu vii ?n v?rst? de 60 de ani, astfel c? jum?tate din suprafa?? va fi replantat? cu soiuri noi.??Dac? acum avem trei soiuri albe, Aligote, Feteasc? Alb? ?i Feteasc? Regal?, ne dorim s? plant?m Feteasc? Neagr?, Busuioac? de Bohotin, Arca? ?i vrem s? facem r?durile de vie c?t mai late, de p?n? la trei metri l??ime fa?? de 1,5 metri acum. Vrem s? putem pune mese ?ntre r?ndurile de vie“, a spus Marian Olteanu.?n egal? m?sur?, firma are ?n plan investi?ii de aproape 500.000 euro ?n renovarea cramei, cu un design mai ?tourist friendly”, butoaie de stejar, o sal? de degustare mai mare, dot?ri tehnologice de ultim? genera?ie ?i amenajarea unei terase cu priveli?te spre ora?ul Ia?i, la 7 km de cram?.?Ne dorim ?i s? acces?m fonduri europene, ?ntruc?t exist? o derogare de la Comisia European? pentru programul PNS.“?Raportul pentru investi?ie este 60-40% ?n loc de 50-50% c?t era p?n? de cur?nd. Ne propunem astfel s? amenaj?m ?nc? o sal? de degustare, un magazin de vinuri rom?ne?ti cu mai multe vinuri locale ?i un depozit special pentru partea de ecommerce, dotat cu tehnologii care s? automatizeze procesul de ambalare ?i expediere a coletelor“, a subliniat Marian Olteanu.Nu ?n ultimul r?nd, tot la capitolul investi?ii intr? ?i dezvoltarea unei aplica?ii pentru partea de e-commerce, care s? u?ureze experien?a de cump?rare ?i totodat? gestiunea campaniilor, a stocurilor ?i urm?rirea comenzilor.?n ceea ce prive?te pia?a vinurilor, el a spus c? aceasta nu a mers prea bine ?n prima jum?tate a anului pe m?sur? ce oamenii s-au concentrat pe produsele de baz?. Dup? ce s-au f?cut stocurile, a ?nceput s? se v?nd? ?i vinurile.?Noi suntem un produc?tor de vinuri prezent online ?i am creat un pachet de ?autoizolare“ cu patru sticle de vin, iar acestea au ?nregistrat v?nz?ri mari, at?t de mari ?nc?t am dep??it ca volume perioada similar? a anului trecut c?nd vindeam ?n HoReCa. Vinul ?nseamn? poveste. De c?nd s-a ridicat starea de urgen??, onlineul a avut o u?oar? sc?dere iar partea de HoReCa a crescut, dar nu direct propor?ional – lucrurile ?nc? r?m?n sub semnul incertitudinii ?i va mai dura p?n? c?nd vom realiza ce se ?nt?mpl?“, a spus Marian Olteanu.?nainte vinurile Gramma ?nregistrau 80% din volume ?n HoReCa ?i 20% retail, re?elele de supermarketuri. Acum onlineul este la un nivel similar cu HoReCa ?i a crescut retailul.?Vinurile Gramma ?n cifre? 300.000 de euro au fost v?nz?rile de vinuri ?n 2019??500.000 de euro va investi Gramma ?n modernizarea cramei??80% din v?nz?ri s-au realizat ?n mediul onlineCu ce probleme se confrunt? Gramma??Educa?ia, pentru a avea o bun? for?? de munc? dar ?i spirit antreprenorial.??Birocra?ia??Exporturile sc?zute de vin din cauza lipsei unei strategii. ?Investi?i ?n Rom?nia!, proiect ZF ?i CEC Bank. Alexandru Chiric, ac?ionar, Transilvania Nuts: Am finalizat investi?ia de 4 mil. euro ?n noua fabric? din Ciugud, Alba. Pentru 2020 ?intim o cre?tere de 38% 13.07.2020, Alex Ciutacu????Transilvania Nuts ob?ine 88% din cifra de afaceri din exporturile c?tre 23 de ??ri de pe trei continente.Transilvania Nuts a inaugurat noua fabric? pentru procesarea miezului de nuc? ?n Ciugud, jude?ul Alba, ?n octombrie 2019, dup? o investi?ie de 4 mil. euro, iar acum preg?te?te un proiect de investi?ii de peste 2 mil. euro, a explicat Alexandru Chiric, ac?ionar ?i co-fondator al Transilvania Nuts, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Anul trecut am finalizat ?n octombrie investi?ia ?i am avut inaugurarea fabricii noi de la Ciugud, Alba, o fabric? ?n care am investit peste 4 mil. de euro, dintre care 900.000 de euro fonduri europene. Am f?cut o fabric? la cele mai ?nalte standarde de calitate din Europa de Est ?i avem utilaje ?n valoare de peste 2,5 mil. euro. Anul acesta am mai depus un proiect, care credem noi c? se va finaliza la sf?r?itul anului 2021 cu o investi?ie de peste 2 mil. euro ?n alte echipamente“, a declarat Alexandru Chiric, cel care a fondat acest business ?n anul 2014 al?turi de antreprenorul Levente Bara, fondatorul Supremia Grup.??Cu afaceri de circa 8,2 mil. euro ?n 2019, conform datelor oferite de companie, Transilvania Nuts ?inte?te pentru 2020 o cre?tere de 38% a cifrei de afaceri, ?n contextul ?n care co-fondatorul a spus c? nu a ?nregistrat pierderi ?n criz?, ci doar o serie de blocaje opera?ionale.???n 2019 ne-am apropiat de 40 mil. lei cifr? de afaceri, adic? 8,2 mil. euro. A fost ?i o pauz? de produc?ie de o lun? ?i jum?tate, cu mutarea din loca?ia veche ?n fabrica nou?, ceea ce ne-a pus ?n dificultate pentru o lun?, dar cifrele arat? bine ?i pentru 2020 fa?? de bugetul estimat ?n decembrie anul trecut. Acum la 6 luni am mai ajustat cu ?nc? 12% cre?terea a?teptat?. Cred c? vom ajunge la finalul anului cu o cre?tere de peste 38% fa?? de 2019“, a spus el.?De la fondare, Transilvania Nuts ?i-a consolidat pozi?ia ?i opera?iunile prin achizi?ii, cump?r?nd companii precum Ava 3 Company din Curtici, Arad – unul dintre cei mai mari procesatori de miez de nuc? din Rom?nia – precum ?i brandurile Nutribon ?i Yoli.?Transilvania Nuts ob?ine 88% din cifra de afaceri din exporturile c?tre 23 de ??ri, de pe trei continente.?Ast?zi, compania are 52 de angaja?i, iar pentru anul 2020 pl?nuie?te s? ia cu asalt retailul modern cu brandul de batoane de fructe ?i fructe uscate ambalate Nutribon, at?t pe pia?a intern?, c?t ?i pe pia?a extern?.??Cu Nutribon vrem s? intr?m p?n? la finalul anului 2020 ?n tot ce ?nseamn? retailul modern din Rom?nia. (…) Dac? ajungem cu produsele ?n cinci ??ri anul acesta, dar pozi?iona?i bine ?n retail, suntem foarte ok. Apetitul exist? pentru c? este un produs s?n?tos pe care ?l caut? toat? lumea, ?l caut? at?t est-europenii, c?t ?i Orientul Mijlociu, unde au cultura nucii. Suntem ?n negocieri ?i tratative ?i cu Statele Unite, unde sunt dorite produsele noastre“, a spus Alexandru Chiric.??n acest sens, Transilvania Nuts vrea s? capitalizeze actualele schimb?ri din comportamentul de consum ?i s? mizeze pe o nou? obi?nuin?? a rom?nilor de a m?nca snack-uri mai s?n?toase. O parte din noile produse ale companiei ar urma s? ajung? pe pia?? chiar ?n 2020.??Avem deja dezvoltate mai multe segmente ?i linii, tot ce ?nseamn? partea de batoane, ne dorim la baz? s? stea nuca cu diferite arome, cel?lalt segment este Nutribon pe partea de fructe uscate ?i diferite mixuri. Vrem s? le oferim clien?ilor snacks-uri s?n?toase pentru c? nuca este un produs s?n?tos ?i putem dezvolta multe produse interesante ?i aducem nou?t??i pe pia?? pentru c? nuca este un produs foarte sensibil ?i dac? nu este procesat cu grij? pot ap?rea probleme. Dar noi ?tim s? ?l proces?m, s? ?l depozit?m ?i cu siguran?? vom ajunge s? m?nc?m snacks-uri cu nuc? rom?neasc?“, a explicat el.?Cu peste 5.000 de tone de nunc? procesate ?n fiecare an, compania folose?te ?n special materie prim? din Rom?nia, ?ns? pe m?sur? ce businessul cre?te, Transilvania Nuts trebuie s? se ?ntoarc? ?i spre importuri.?Preponderent lu?m peste 90% din nuc? din Rom?nia, dar am ?nceput ?i demersurile pentru a face importuri at?t din Europa, c?t ?i din America. Avem o calitate bun? a nucii ?i ?n Rom?nia ?i ?n Europa de Est, dar dup? investi?ia de 4 milioane de euro finalizat? anul trecut, noi credem ?i suntem nevoi?i s? avem un aflux foarte mare de materie prim? astfel ?nc?t s? facem fa?? pie?ei ?i solicit?rilor pe care urmeaz? s? le avem“, a declarat co-fondatorul companiei.?Care sunt principalele probleme identificate de Transilvania Nuts:??Lipsa for?ei de munc?. Este un subiect care ne intereseaz? ?i la care am c?utat tot timpul rezolvare. Nu suntem o companie destul de veche, la noi ?n jude? sunt companii de top, sunt lideri na?ionali ?i interna?ionali ?n diferite domenii, astfel ?nc?t d?n?ii au acaparat tot ce ?nseamn? for?? de munc?, dar ?n aceast? criz? am angajat un manager pe resurse umane pentru a ne fideliza oamenii, pentru a fi mai aproape de ei ?i pentru a forma o echip?.???Lipsa unei strategii de ?ar?. Este greu s? o faci dac? tot ce ?nseamn? bugetari sunt politiza?i. At?ta timp c?t avem un guvern care vine ?i schimb? to?i managerii, fie c? sunt buni, fie c? sunt r?i pentru c? nu au o anumit? culoare politic?, eu cred c? este greu dac? faci o strategie de ?ar? s? fie ?inut? de urm?torii care vin la guvernare. Nu cred c? putem avea o strategie de ?ar? care s? aduc? rezultate bune p?n? nu depolitiz?m situa?ia.Produc?torul de lactate Five Continents din Boto?ani ?i-a p?strat afacerile la nivelul din 2018, la 70 milioane de lei, ?ns? profitul a sc?zut cu 25% ?Florentina Ni?u 13.07.2020, Anul 2018 a fost cel mai bun an ca nivel al businessului pentru compania ?nfiin?at? ?n urm? cu aproximativ 16 ani.??Compania este controlat? de cinci antreprenori care au participa?ii egale.Five Continents Group, procesator de lapte din localitatea R?chi?i, jude?ul Boto?ani, a ?ncheiat anul 2019 cu o cifr? de afaceri de circa 70 de milioane de lei, r?m?n?nd la nivelul din anul precedent, ?ns? profitul a sc?zut cu 25%, p?n? la 4 milioane de lei, arat? datele de la Ministerul de Finan?e. Compania este controlat? de cinci antreprenori care au participa?ii egale. Ac?ionarii companiei sunt C?t?lina Chiril? Boldea, Eduardo Khalil, Liana Grecu, Hani Khalil ?i Tonino Chiril? Boldea, conform celor mai recente date de la Registrul Comer?ului. Anul 2018 a fost cel mai bun an ca nivel al businessului pentru compania ?nfiin?at? ?n urm? cu aproximativ 16 ani, ce a ajuns anul trecut la un num?r mediu de 138 de angaja?i.Gheorghe Moraru, administrator Morar Pan Com: Avem nevoie de o lege a arendei cu drepturi ?i obliga?ii pentru ambele p?r?i, ca ?n Fran?a, s? facem contracte de arend? pe 7-15 ani, nu pe un an, astfel fermierii au curaj s? fac? investi?ii. Trebuie s? ne unim pe areale restr?nse, s? facem f?in?, s? nu mai aducem aluat congelat din afar? Florentina Ni?u 13.07.2020, are prea pu?ine mori ?i fabrici s? produc? furaje sau alte produse din cereale, unit??i ce pot fi num?rate pe degete, iar astfel pia?a intern? este incapabil? s? absoarb? produc?ia agricol? ?i fermierii locali sunt nevoi?i s? exporte materia prim?, b?t?ndu-se cu Fran?a ?i Germania, pe de o parte, ?i cu Rusia ?i Ucraina, pe de alt? parte, a afirmat Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com, care cultiv? 1.000 de hectare cu cereale ?n C?l?ra?i.Orice investi?ie ai face, ?n cea mai mic? linie de procesare, porne?te de la un milion de euro, iar s? investe?ti singur e dificil. Trebuie s? ne unim pe areale restr?nse, s? facem f?in?, s? nu mai aducem aluat congelat din afar?. Este cel mai u?or s? faci materie prim?, vinzi, ??i iei banii ?i pleci o s?pt?m?n? ?n vacan??, apoi o iei de la cap?t, a spus Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com.Agropower. Gheorghe Moraru, Morar Pan Com: Avem nevoie de o lege a arendei cu drepturi ?i obliga?ii pentru ambele p?r?i, ca ?n Fran?a, s? facem contracte de arend? pe 7-15 ani, nu pe un an, astfel fermierii au curaj s? fac? investi?ii Florentina Ni?u 13.07.2020, 10:00?104 Rom?nia are prea pu?ine mori ?i fabrici care s? produc? furaje sau alte produse din cereale, unit??i ce pot fi num?rate pe degete, iar astfel pia?a intern? este incapabil? s? absoarb? produc?ia agricol? ?i fermierii locali sunt nevoi?i s? exporte materia prim?, b?t?ndu-se cu Fran?a ?i Germania, pe de o parte, ?i cu Rusia ?i Ucraina, pe de alt? parte, a afirmat Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com, care cultiv? 1.000 de hectare cu cereale ?n C?l?ra?i.?Orice investi?ie ai face, ?n cea mai mic? linie de procesare, porne?te de la un milion de euro, iar s? investe?ti singur e dificil. Trebuie s? ne unim pe areale restr?nse, s? facem f?in?, s? nu mai aducem aluat congelat din afar?“, a spus Gheorghe Moraru, administrator al Morar Pan Com.El consider? c? pentru a se face mai multe investi?ii ?n Rom?nia, fermierii au nevoie de stabilitatea terenului pe care ?l lucreaz?, mai exact faptul c? arendatorul nu va da p?m?ntul anul urm?tor altcuiva, iar pentru asta este nevoie de o lege a arendei cu drepturi ?i obliga?ii clare pentru ambele p?r?i, iar contractul s? fie ?ncheiat pe o perioad? mai lung? de timp, ca ?n Fran?a.?Dac? arendatorul vrea s? dea m?ine terenul altcuiva, nu am nicio p?rghie s? ?l opresc. Contractele ?n Fran?a sunt pe 9-20 de ani, sunt reglementate la nivel zonal, fiecare comun? stabilie?te la nivel de teren, productivitate ?i costuri cu produc?ia, o perioad?. ?n Rom?nia ar trebui s? fie contracte pe 7-15 ani, nu pe 1-5 ani, s? am curaj s? fac investi?ii, s? iau un credit de un milion de euro pe 15 ani“, subliniaz? Gheorghe Moraru.Florin Irimescu, Valeputna: Vrem s? mergem la export, dar avem nevoie de o strategie de ?ar? care s? sus?in? produsele locale pe pie?ele externe 10.07.2020,:?Bogdan Alecu ? Produsele alimentare de tip ?gourmet“ ?nregistreaz? v?nz?ri ridicate pe pie?ele externe atunci c?nd sunt promovate ca parte a unei strategii na?ionale, altfel acestea cu greu pot intra ?n competi?ie pe segmentul de top cu cele din alte ??ri vestice. are nevoie de o strategie de ?ar?, un brand de ?ar? inclusiv pe segmentul alimentar pentru ca produc?torii locali s? poat? exporta mai u?or c?tre pie?ele Europei de Vest, este de p?rere Florin Irimescu, proprietarul Valeputna, produc?tor de produse din pe?te.?Italia este celebr? pentru vinuri ?i paste, Spania pentru chorizo, jambon, vinuri ro?ii, Fran?a pentru vinuri ?i br?nzeturi, ?ns? pe noi nu ne reprezint? nimic clar ?i mai sunt ?i conota?ii pe l?ng? brandul nostru. Poate ar trebui s? scoatem ?n eviden?? lucruri punctuale precum Mun?ii Carpa?i. Noi folosim un pe?te de munte, p?str?vul, din Carpa?i, din ape curate. Poate ar trebui s? avem un brand de Carpathian Trout. Poate Delta ar trebui promovat? mai mult“, a spus Florin Irimescu.Problema brandului de ?ar? este tot mai intens dezb?tut?, ?n contextul ?n care produsele locale au nevoie ?i de un marketing de ?ar?.De partea cealalt?, Iulian Stanciu, CEO-ul eMag, spunea c? IT-ul de asemenea poate fi un brand de ?ar? pentru Rom?nia, av?nd ?n vedere c? reprezint? peste 6% din Produsul Intern Brut ?i a cunoscut o cre?tere foarte puternic? ?n ultimii ani.Pe de alt? parte, tocmai lipsa brandului de ?ar? pune presiune pe pre?uri, ?n contextul ?n care c?nd o ?ar? est-european? export? spre Vest, trebuie s? o fac? la un pre? mic sau mult mai mic dec?t cel local de acolo.?Vestul ne include ?n categoria Est, mai ales ??rile germanice.“Ei c?nd caut? aici un partener, vor un pre? cu 30-40% mai mic dec?t ce au ei, ceea ce nu poate fi valabil, mai ales ?n domeniu nostru. Costurile sunt aproape ca la ei, 70-80%, iar ce putem aduce noi, este calitatea. Mai avem Polonia, Bulgaria, Turcia, toate cu subven?ii ?n acest domeniu piscicol. ?n Turcia au 2,5-3 euro per kilogram, ceea ce acoper? produc?ia ?i pot veni cu un pre? mult mai mic. Noi nu avem astfel de subven?ii. Noi trebuie s? ?nv???m s? facem lucrurile singuri“, a explicat Florin Irimescu. El a subliniat c? prima intrare la export ?ntr-un magazin ?obi?nuit“, nu cu specific rom?nesc a fost ?n pania are ?n plan noi investi?ii ?n ceea ce prive?te deschiderea unor noi linii de produse.?Lucr?m la noi investi?ii, noi linii de produse precum cele vegetale din ingrediente de la noi din zon?. Pe partea de turism avem o pensiune ?i investi?iile au dat roade deoarece avem rezerv?ri din momentul ?ncheierii st?rii de urgen?? ?i p?n? la sf?r?it de septembrie“, a explicat Florin Irimescu.Pe de alt? parte, impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus a afectat businessul produc?torului.??nante de criz?, noi estimam un business de 700.000 de euro. Acum probabil vom fi la 60-70% din aceast? cifr?. Va depinde ?i de evolu?ia pandemiei. Nu ne a?teptam la o cre?tere pe timp de var? a cazurilor de Covid-19“, a explicat proprietarul Valeputna.El explic? faptul c? acum clee mai mari v?nz?ri sunt realizate online ?i ?n lan?urile de magazine, ?n timp ce ?nainte festivalurile ?i evenimentele de tip street food de asemenea aduceau v?nz?ri importante.?Dac? func?ionam ?n cinci pistoane ?nainte de pandemie, acum ?n dou?, dar ?i cele care func?ionau cel mai bine, ?i compenseaz? cumva oprirea celorlalte canale. Acum vindem pe international key accounts ?i local key accounts. De c?nd a ap?rut criza, au ap?rut ?i multe magazine online. Sau magazine fizice ?n toat? ?ara ?i avem o cre?tere. Mai avem ?i canalul de online - de care ?nainte nu ne ocupam activ de el, iar acum a crescut sim?itor ?i a urcat spre 30% de la 6-7%, iar vara, aveam dou? canale sezoniere - aveam contracte precum Untold, Neversea, Afterhills, evenimente unde f?ceam cifre interesante ?i promovare bun?. Mai erau cele de street food, ?ns? anul acesta nu au mai fost. Mai avem un contract care a performat, cu Blue Air, unde la bord aveam pachete ?i care au crescut. Acum ?i a?tept?m s? ??i revin?“, a explicat Florin Irimescu.El a subliniat c? pentru a permite dezvoltarea industriei alimentare, ?n special a juc?torilor de ni??, exist? o nevoie tot mai mare de curierat cu temperatur? controlat?, astfel ca produsele alimentare s? fie livrate pe distan?e lungi ?n condi?ii de siguran??.?Avem pachete ?nfoliate, cu rezerv? de ghea??, izolare ?i garant?m c? 24-48 de ore sunt ?n regul?, am ?nv??at traseele, curierii, ?tim c?nd s? le punem, ?n ce zile. Acum apel?m la curieratul clasic. Ar fi util un curierat cu temperatur? controlat?. Acum greu fac fa?? pie?ei actuale“, a explicat proprietarul Valeputna.?Valeputna ?n cifre? 600.000 de euro a fost investi?ia ini?ial? din 2010?100 de tone anual de p?str?v poate procesa fabrica?1,85 mil. lei a fost cifra de afaceri ?n 2019Cu ce probleme se confrunt? Valeputna?Lipsa unei strategii de ?ar? ?i a unui brand de ?ar? dup? modelul unor ??ri precum Spania, Fran?a sau Italia?Ce solu?ie a g?sit un produc?tor de vin pentru a trece cu bine peste pandemie: ?O mare cantitate se valorific? vrac prin magazinele proprii ?i este o supap? foarte bun?, asigur?nd o parte a cash-ului necesar desf??ur?rii activit??ii ?n aceast? perioad? dificil?“ Cristina Ro?ca 09.07.2020, Ast?zi Elite Wine de?ine ?n proprietate 22 de hectare, dar lucreaz? 28 de hectare de vi?? de vie, diferen?a fiind reprezentat? de terenuri arendate cu posibilitatea de cump?rare pe viitorCrama Elite Wine, situat? ?n Podgoria Mini? M?derat din jude?ul Arad, are o capacitate de vinificare de maximum 200 de tone de struguri, cu o capacitate de depozitare de 90.000 de litri de vin ?n cisterne de inox ?i ?n baricuri de stejar.?Suntem situa?i ?n Podgoria Mini? M?derat, una dintre cele mai vechi podgorii ale ??rii, care se ?ntinde pe un masiv cu lungime de peste 42 km, altitudinea medie fiind de circa 150 de metri, cu o ?nclina?ie a versan?ilor de p?n? la 25-35 de grade. Crama se afl? la 35 km de Arad, ?n localitatea Masca, comuna Siria, ?ntr-o zon? deosebit de pitoreasc?“, spune Szikler Ervin Walteradministrator, asociat ?i enolog. Conform datelor de pe platforma confidas.ro, compania Elite Wine care administreaz? crama este de?inut? ?n mod egal de trei ac?ionari, Szikler Ervin Walter, Elvira Borgovan ?i Gerhard Phandlsteiner.?De la ?nfiin?area societ??ii ?i p?n? acum am fost trei asocia?i, doi rom?ni iar un al treilea din Austria, fost doctor, momentan pesionar.“ ?n prezent doi dintre asocia?i doresc s? se retrag? din motive de s?n?tate ?i v?rst?. ?Szikler Ervin Walter vrea s? mearg? mai departe ?mpreun? cu un nou asociat, ?ns? momentan abia au demarat discu?iile.Produc?torul de lactate Tudia din Suceava, controlat de so?ii Cristian ?i Br?ndu?a Mihai, se ?ndreapt? spre afaceri de 50 milioane de lei, cu 200 de angaja?i HYPERLINK "" \o "Florentina Ni?u"Florentina Ni?u 09.07.2020, ?n unitatea de produc?ie este procesat? zilnic o cantitate de 60 de tone de lapte, furnizat de c?teva sute de produc?tori medii din zon?, dar ?i adunat de la centre de colectare, unde ??i duc produc?ia peste 2.000 de gospodari.???n fabrica de lactate Tudia este procesat? zilnic o cantitate de 60 de tone de lapte, furnizat de c?teva sute de produc?tori medii din zon?, dar ?i adunat de la centre de colectare, unde ??i duc produc?ia peste 2.000 de gospodari.Businessul Tudia, o companie ce produce lactate ?i br?nzeturi ?n jude?ul Suceava de peste dou? decenii, controlat de so?ii Cristian ?i Br?ndu?a Mihai, se ?ndreapt? spre afaceri de 50 mil. lei, cu 200 de angaja?i. Anul trecut, firma a ?nregistrat venituri de 45 de mil. lei, ?n cre?tere cu 13% fa?? de anul 2018 ?i un profit de aproape 1 mil. lei, la jum?tate fa?? de anul anterior, arat? datele Confidas.ro, platform? de analiz? financiar? a companiilor.Fabrica companiei se afl? ?n localitatea Gr?me?ti, aproape de r?ul Siret, la 50 de kilometri de Suceava. Afacerea de familie pornit? de cei doi moldoveni se lupt? cot la cot cu marii juc?tori interna?ionali din domeniu ?i se ?ncap???neaz? s? creasc? de la an la an.Velrom, produc?tor de panifica?ie din T?rgovi?te, a trecut pragul de 70 mil. lei ?n 2019, plus 26%. Marja de profit a fost de 18% Florentina Ni?u 09.07.2020, Velrom este unul dintre cei mai mari produc?tori din domeniul panifica?iei din jude?ul D?mbovi?a, iar anul trecut a avut un num?r mediu de 234 de angaja?i.??Velrom este unul dintre cei mai mari produc?tori din domeniul panifica?iei din jude?ul D?mbovi?a, iar anul trecut a avut un num?r mediu de 234 de angaja?i. Produc?torul de panifica?ie Velrom din T?rgovi?te, pus pe picioare ?n 2008, chiar la ?nceputul crizei economice din Rom?nia, de antreprenorul Andrei Alexandru, a dep??it cifra de afaceri de 70 milioane de lei ?n 2019, dup? o cre?tere de 26% a veniturilor fa?? de anul anterior, iar profitul a fost de aproape 13 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finan?e. Velrom este unul dintre cei mai mari produc?tori din domeniul panifica?iei din jude?ul D?mbovi?a, iar anul trecut a avut un num?r mediu de 234 de angaja?i. ?n fabrica de p?ine din T?rgovi?te este produs? p?ine at?t sub marc? proprie, Boiereasc?, c?t ?i sub branduri ale unor firme mari din domeniu, pentru Vel Pitar, sub m?rcile Gr?u ?ntreg sau Sylvester, potrivit datelor de site-ul ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPetru Perciu, importatorul de b?uturi BDG: Am avut multe scenarii pentru 2020. Acum suntem mult peste cel mai pesimist ?i chiar ?i peste cel mediu. Estim?m o sc?dere de 20-30% HYPERLINK "" \o "Cristina Ro?ca"Cristina Ro?ca 10.07.2020, Petru Perciu, cofondator al BDG Import: ?Sentimentul de nesiguran?? apare ?n orice criz?. Ce vedem ?ns? e c? retailul ?ncepe s? revin? la normal. Deja suntem aproape de nivelul din 2019 ca v?nz?ri. Pe alte pie?e, cele mature, m?rcile globale ajung la 70% din v?nz?ri. Din segmentul de importuri BDG are o cot? de pia?? de circa 25%, av?nd afaceri de circa 50 mil. euro anul trecut. E greu s? faci ?ns? estim?ri pentru 2020. Am avut multe scenarii, iar acum suntem mult peste cel mai pesimist (worst case) ?i chiar ?i peste cel mediu. Estim?m o sc?dere de 20-30%, dar ponderea exact? va depinde de ce va fi ?n toamn?.“? Compania BDG import este unul dintre cei mai mari importatori de b?uturi spirtoase din Rom?nia, cu afaceri de circa 250 mil. lei anul trecut ??Cei patru antreprenori care controleaz? businessul mai au ?i dou? companii de distribu?ie - ?n Bucure?ti ?i Cluj - ?i magazinul online Beicevrei ??De asemenea, ei controleaz? peste zece localuri HoReca, respectiv restaurante, baruri ?i cluburi ?n Bucure?ti, Mamaia ?i Predeal, printre care Loft ?i Il Villagio ??Fiecare business este operat independent.Importatorul de b?uturi spirtoase BDG, care are ?n portofoliu branduri precum Jack Daniel’s, Finlandia sau Jagermeister, ?i-a bugetat pentru acest an o sc?dere de 20-30% a veniturilor pe fondul crizei generate de pandemie.Declinul vine dup? un 2019 foarte bun, cu o cre?tere de 12-13% a businessului ?i dup? un ?nceput de an spectaculos, dup? cum spune chiar Petru Berciu, cel care conduce opera?iunile de BDG Import ?i care este ?i unul dintre cei patru ac?ionari.?Noi an de an ne buget?m o cre?tere de 10%, ?i cum e greu s? cre?tem din aducerea de produse noi pentru c? deja avem un portofoliu stabil ?i acoperim toate categoriile pie?ei, trebuie s? g?sim resurse din ce avem deja. Mai exact avansul era sus?inut de cre?terea consumului ?i de dezvoltarea distribu?iei“, explic? el. ?n ceea ce prive?te consumul se remarc? o premiumizare a pie?ei, o orientare c?tre produse mai scumpe mai degrab? dec?t un volum mai mare de cump?r?turi. Trendul de la nivel mondial se vedea ?nainte de pandemiei ?i pe pia?a local? de b?uturi spirtoase, spune antreprenorul. Ce spune premierul Ludovic Orban despre deschiderea restaurantelor ?Laura Buciu 10.07.2020, Premierul Ludovic Orban a dat de ?n?eles, vineri, c? nu vor fi deschise restaurantele ?n data de 15 iulie ?i c? decizia va fi am?nat?: ?S?-mi fie iertat! De?i am avut discu?ii, din cauza cre?terii num?rului de cazuri, ?nc? mai a?tept?m s? lu?m aceast? decizie”, a spus Orban.?ntrebat, vineri, ?ntr-o conferin?? de pres?, la Tulcea, dac? urmeaz?, ?n 15 iulie, o nou? relaxare a restric?iilor, premierul Ludovic Orban a spus c? obiectivul este limitarea r?sp?ndirii virusului, care ?nu se poate face ?n condi?iile revenirii aproape la normal”.?Ce mai sunt ?nchise? Restaurantele din spa?ii ?nchise, unde s?-mi fie iertat, de?i am avut discu?ii, din cauza cre?terii num?rului de cazuri, ?nc? mai a?tept?m s? lu?m aceast? decizie. Competi?iile sportive cu spectatori, evenimentele culturale, teatrele, cinematografele ?n spa?ii ?nchise, concertele simfonice, opera - acestea au r?mas ?nchise. Ele au fost ?ncadrate cu cel mai mare risc epidemiologic, ?n zona ro?ie”, a spus Orban.Acesta a afirmat c? este foarte greu s? mai ia o decizie de relaxare ?ntr-un domeniu, c?t timp num?rul de cazuri noi de COVID cre?te.?E foarte greu s? dai drumul la relaxare ?ntr-un domeniu at?ta timp c?t noi ne confrunt?m cu o cre?terea num?rului de cazuri, care ne ?ngrijoreaz? ?i ne determin? la o atitudine foarte energic?, pentru a asigura respectarea regulilor de c?tre to?i actorii institu?ionali, at?t din mediul public c?t ?i din mediul privat”, a mai spus premierul.Germanii de la Hornbach au mai ?naintat un pas spre miliardul de lei ?i au ajuns la afaceri de 875 milioane de lei ?n Rom?nia ?n 2019, plus 13% Alina-Elena Vasiliu 09.07.2020, Compania aproape ?i-a dublat profitul, p?n? la 29,5 milioane de lei, ?n vreme ce num?rul mediu de angaja?i a crescut la 723.Retailerul german de materiale de construc?ii ?i gr?din?rit Hornbach, prezent pe pia?a local? cu ?ase magazine, a f?cut ?n 2019 afaceri de 875 de milioane de lei ?n Rom?nia, ?n cre?tere cu 13% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finan?pania aproape ?i-a dublat profitul, p?n? la 29,5 milioane de lei, ?n vreme ce num?rul mediu de angaja?i a crescut la 723, un nivel similar cu cel din 2016, an dup? care personalul s-a redus. Businessul germanilor pe pia?a local? este operat prin compania Hornbach Centrala.Rom?nii au cheltuit 3 mld. euro ?n 2019 ?n magazinele de discount. V?nz?rile s-au triplat ?n mai pu?in de 10 ani. Pe pia?a local? sunt peste 500 de magazine cu pre?uri mici operate de Lidl, Penny ?i Supeco (un concept al Carrefour)?Cristina Ro?ca 10.07.2020, V?nz?rile magazinelor de discount s-au triplat la aproape 3 mld. euro ?n mai pu?in de un deceniu, avansul rapid fiind sus?inut pe de-o parte de expansiunea pe m?sur?, iar pe de alta de apetitul rom?nilor pentru pre?uri mici. ?n aceea?i perioad?, comer?ul alimentar ?n ansamblul s?u a avansat cu 20-30%.Spre exemplu, ?n Rom?nia lan?urile de discount au deschis circa 50 de unit??i anul trecut, dep??ind un total de 500 de puncte de v?nzare.Mai mult, planurile pentru 2020 vizeaz? o expansiune ?n acela?i ritm. Pe pia?a local? sunt peste 500 de magazine cu pre?uri mici operate de Lidl, Penny ?i Supeco (un concept al Carrefour).Magazinele de tip discount au ?nceput s? se dezvolte ?n Rom?nia acum mai bine de 15 ani, ?ns? accelerarea expansiunii ?i cre?terea puternic? a businessului s-au v?zut ?n special ?n ultima perioad?, mai ales dup? 2011, odat? cu intrarea oficial? pe pia?? a grupului german Lidl care a preluat opera?iunile Plus Discount.Apetitul pentru magazinele de tip discount nu este ?ns? doar caracteristic Rom?niei, ci ?ntregii Europe.?Discounterii au priz? la consumatorii din multe ??ri din Europa de Est, precum Polonia, Cehia sau Rom?nia. Pe plan local discounterii au postat cre?teri puternice ?n 2019 datorit? celor dou? avantaje pe care le ofer? - pozi?ionare strategic?, ?n proximitatea consumatorilor, ?i pre?uri mici. De?i puterea de cump?rare a crescut ?n Rom?nia anul trecut, interesul pentru pre?uri mici a continuat s? fie mare“, spun anali?tii companiei de cercetare de pia?? Euromonitor.Cum arat? viitorul comer?ului postpandemie: Are ?n Rom?nia comer?ul stradal ?ansa s? renasc? din propria cenu?? ?n timp ce era mallurilor ?ncepe s? apun?? Cristina Ro?ca 13.07.2020 Calea Victoriei e v?zut? at?t de consultan?ii imobiliari, c?t ?i de retaileri ca fiind una dintre pu?inele artere cu poten?ial pentru comer?ul stradal? Pe pia?a din Rom?nia sunt active c?teva sute de branduri locale ?i interna?ionale de mod?, cosmetice sau accesorii, ?i pentru fiecare dintre acestea, p?n? recent, prima op?iune pentru deschiderea de noi magazine o reprezentau mallurile mai degrab? dec?t spa?iile stradale ? Explica?ia e simpl?: juc?torii din pia?? spuneau c? 99% din shoppingul local se face la mall, iar comer?ul stradal de profil este o raritate momentan. Schimbarea comportamentului de consum ca urmare a pandemiei de COVID-19 ?i determin? pe retaileri s? se uite, dup? mul?i ani, ?i c?tre comer?ul stradal care, de mai bine de un deceniu, a devenit terenul de joac? al farmaciilor, b?ncilor, sex-shopurilor ?i agen?iilor de pariuri sportive.Totu?i, chiar ?i ?n acest context cu totul nou, ?n care se caut? evitarea spa?iilor aglomerate ?i a celor ?nchise, juc?torii din domeniu spun c? exist? o serie de inconveniente care fac stradalul s? fie greu de dezvoltat. Printre motive se num?r? lipsa spa?iilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor ?i num?rul mic de spa?ii renovate ?i compatibile cu acest tip de comer? amplasate ?n zone cu poten?ial.Macromex, companie de distribu?ie cu afaceri de 726 mil. lei: Am intrat pe modul de alert? ?n ceea ce prive?te cheltuielile opera?ionale Alina-Elena Vasiliu 13.07.2020, Dan Minulescu??Cu afaceri de peste 726 mil. lei ?i circa 475 de angaja?i ?n 2019, Macromex are un portofoliu care cuprinde branduri precum Edenia, Corso, La Strada ?i Philadelphia.Distribuitorul Macromex, unul dintre cei mai mari juc?tori din industria de food din Rom?nia, de?inut de Dan Minulescu, a transformat gestionarea cashflow-ului ?n principala prioritate a companiei, ca modalitate de a face fa?? dificult??ilor aduse de coronavirus.?Managementul trezoreriei a devenit o prioritate zero pentru noi, monitoriz?nd zilnic, cu mare aten?ie, cash-flow-ul companiei. Am intrat pe modul de alert? ?n ceea ce prive?te cheltuielile opera?ionale ?i cele general-administrative, renun??nd practic la toate costurile f?r? de care ne putem continua activitatea, dar ?i calibr?nd cheltuielile directe, cu c?t mai mare precizie, la nivelul actual al veniturilor“, spune Drago? Holban, CFO Macromex.Restaurantul de fine dining Kané se redeschide, ?ntr-o prim? etap? cu o teras? de 30 de locuri. ?Este esen?ial s? g?sim o form? de a merge mai departe” 13 iul 2020? Cristina Ro?caRestaurantul de fine dining Kané, amplasat ?ntr-o cl?dire de patrimoniu de pe strada Dianei, la num?rul 9, se redeschide, ?ntr-o prim? etap? doar cu o teras? cu 30 de locuri. Programul de func?ionare va fi de mar?i p?n? s?mb?t? inclusiv, ?ncep?nd cu ora 18:30.“Trecem prin cea mai dificil? perioad? pentru industria ospitalit??ii ?ns?, ?n tot acest context, este esen?ial s? g?sim o form? de a merge mai departe. Restaurantele au f?cut mereu parte din via?a ora?ului ?i, la Kané, ne-am propus s? g?sim echilibrul ?ntre m?surile de precau?ie, nevoia de socializare precum ?i importan?a impactului pozitiv ?n comunitate. Kané a fost g?ndit ca un restaurant de fine dining cu un num?r mic de locuri, iar prin acest al doilea sezon dorim s? ar?t?m c? ?n Bucure?ti se pot crea experien?e de fine dining precum cele din restul lumii”, spune R?zvan Cri?an, co-fondator Kané Group. Din grupul fondat de R?zvan Cri?an, David Maguet ?i Ciprian Morar fac parte Kané – New Romanian Cuisine, Cafeneaua M60, Mamizza – NeoNeapolitan Pizza, Mercato Comunale – Outdoor Food & Drinks Market, Project Copenhagen Coffee & Gastrobar. Acesta din urm? e un proiect ?n curs de a fi lansat. Kané – New Romanian Cuisine este amplasat ?ntr-o cl?dire de patrimoniu categoria A, construit? ?n 1910 pe strada Dianei, la num?rul 9. Restaurantul s-a redeschis aici ?n septembrie 2019 ?n urma unei investi?ii de 500.000 euro ce a vizat amenajarea spa?iului, achizi?ionarea de echipamente de ultim? genera?ie, mobilier ?i trainingul ini?ial al echipei. ?n perioada pandemiei Kané s-a transformat ?n buc?t?rie comunitar?.?DIVERSETransport ilegal de bovine, confiscat de poli?i?ti! Zeci de vaci au fost omor?te! Angelica Lefter - 11 iulie 2020 Foto: tulceanoastra.roMai multe vite au fost ucise, dup? ce echipaje formate din oamenii legii ?i inspectori sanitar-veterinari au confiscat bovine care f?ceau parte dintr-un transport ilegal de animale!Poli?i?tii au ac?ionat ?n urma unor informa?ii, care s-au dovedit a fi adev?rate. Astfel, au descoperit c?teva persoane din Tulcea, care au cump?rat 39 de vaci din zona Caraorman, unele crotaliate ?i altele necrotaliate, dar f?r? documente de achizi?ie ?i de transport ?i f?r? avizul medicului veterinar din zon?, potrivit tulceanoastr?.ro.Animalele au fost confiscate, iar o parte dintre acestea au fost deja ucise ?i urmeaz? s? fie incinerate. Pentru celelalte, urmeaz? ca autorit??ile s? urmeze procedura legal?. Astfel, cele bolnave vor fi la r?ndul lor omor?te, iar celelalte, valorificate, dup? cum spun poli?i?tii.??n perioada 7 – 8 iulie a.c., poli?i?tii Serviciului de Investigare a Criminalit??ii Economice Tulcea ?mpreun? cu cei ai Poli?iei Municipiului Tulcea ?i lupt?tori din cadrul Serviciului de Ac?iuni Speciale au desf??urat ac?iuni pentru verificarea legalit??ii activit??ii comerciale, respectiv, prelucrarea, depozitarea, transportul ?i comercializarea de animale vii.?n cadrul ac?iunii, ?n zona dig Dun?re ”Dana 1 Mai”, poli?i?tii au identificat doi b?rba?i din Tulcea, care nu au putut prezenta acte legale de provenien?? pentru 39 de bovine crotaliate ?i necrotaliate, pe care inten?ionau s? le transporte pe raza jude?ului, ?n scopul comercializ?rii.Astfel, poli?i?tii tulceni au aplicat dou? sanc?iuni contraven?ionale ?n valoare de 10.000 lei (la Legea nr. 12/1990 privind protejarea popula?iei ?mpotriva unor activit??i de produc?ie, comer? sau prest?ri de servicii ilicite) ?i au ridicat, ?n vederea confisc?rii, animalele, ?n valoare de peste 144.450 de lei, pe care le-au predat reprezentan?ilor DSVSA pentru a dispune conform competen?elor.Ac?iunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului Jude?ean de Jandarmi Tulcea ?i a speciali?tilor din cadrul Direc?iei Sanitare Veterinare ?i Pentru Siguran?a Animalelor”, a transmis biroul de pres? al IPJ TulceaPersoanele deposedate de animale de c?tre oamenii legii, ?i-au angajat avocat, care sus?ine c? cei care au v?ndut animalele f?r? acte nu au fost, la r?ndul lor sanc?iona?i.?Nu pot s? cred c? ?n timpurile astea, ?n anul de gra?ie 2020, sunt omor?te zeci de vite doar pentru c? unii au gre?it! Sunt multe ?n neregul? cu ce s-a ?nt?mplat aici! Doi fra?i, etnici rromi, ce-i drept, au cump?rat c?teva zeci de vite. Unele de la o persoan? juridic?, care le-a v?ndut f?r? acte, culpa fiind acelei persoane juridice, ?ns?, din cuno?tin?ele mele, nesanc?ionat? de c?tre poli?i?ti sau cei de la DSV, ?i de la alte patru persoane fizice pe care, atunci c?nd acestea s-au prezentat cu documentele, au fost gonite cu for?a de c?tre poli?i?ti. Parte din aceste vite nu au fost crotate ?i pentru asta au fost omor?te. Cele crotate au fost confiscate. Ce mi se pare extrem de ciudat e modul cum s-au comportat autorit??ile. Dac? alalt?ieri erau preg?tite s? ?ncarce vitele ?i s? le transporte la abatorul de care se pl?ng to?i cresc?torii de animale din jude?, ieri, probabil la ambi?ie, au omor?t zeci de vite chiar ?n b?t?tur?. Mi se pare fascinant cum, f?r? analize, nejustificat de simplu, au fost omor?te aceste animale ?i nimeni nu se sesizeaz?. Poate ar trebui umbl?m la legisla?ia din domeniu ?i s? ajut?m cresc?torii de animale, fie ei ?i rromi, ?i s? mai limit?m din puterile diferi?ilor func?ionari publici, cu sau f?r? statut special, ce obi?nuiesc a se comporta ca ni?te despo?i. O vorb? veche rom?neasc? spune c? dac? vrei s? cuno?ti cu adev?rat un om atunci d?-i putere ?i el se va dezv?lui ?n toat? splendoarea lui. Personal sunt dezam?git de modul cum au ?n?eles unii s? aplice legea”, spune avocatul C?t?lin Turcu, cel care s-a ocupat de caz, angajat de c?tre p?gubi?i.La r?ndul s?u, directorul Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (DSVSA) Tulcea, Mitic? Tuchil?, a spus, la momentul confisc?rii transportului, c? animalele vor fi ucise conform legisla?iei, pentru c? prezint? risc de transmitere a bolilor.?Animalele f?r? elemente de identificare vor fi sacrificate, conform legisla?iei ?n vigoare care le consider? un risc major pentru transmiterea bolilor. (…) Av?nd ?n vedere c? animalele provin din Delta Dun?rii, o zon? cu un regim special ?n care evolueaz? leucoza enzootic? bovin?, cele s?n?toase vor fi valorificate, iar cele care prezint? semne ale bolii vor fi sacrificate”, a declarat pentru Mitic? Tuchil?, stiripesurse.ro.Ac?iunea IPJ a fost a doua din ultimele dou? luni ?n care au fost ridicate ?n vederea confisc?rii mai multe animale pentru care transportatorii nu de?ineau documente de provenien??. Poli?i?tii au confiscat, ?n luna iunie, peste 150 de carcase de ovine, ?n valoare de aproximativ 30.500 de lei. A cosit ?i ?mbalotat lucerna, dar au venit ho?ii ?i i-au furat balo?ii de pe c?mp! Ramona Dasc?lu - 10 iulie 2020 Fermier pr?dat de ho?i chiar din c?mp, acolo de unde infractorii au ?nc?rcat sute de kilograme de balo?i de lucern? preg?ti?i de un agricultor pentru a fi du?i ?n ferm?!Ionel Alexa, un agricultor din jude?ul Ia?i, a fost l?sat de ho?i f?r? balo?ii de lucern? de 300 de kilograme, proasp?t ?mbalota?i. Fermierul ie?ean se declar? m?hnit de comportamentul celor care vor s? se ?mbog??easc? peste noapte, de pe urma oamenilor care muncesc de diminea?? ?i p?n? seara. Agricultorul crede c? a fost de vorba de mai mul?i indivizi pentru c? altfel nu aveau cum s? reu?easc? s? fure balo?i de 300 de kilograme.”Te chinui s? cose?ti, bagi zeci de mii de lei ?n repara?ia utilajelor, te treze?ti diminea?a ?i ?mbalotezi lucerna ca s? nu se scuture ?i calicii satului rom?nesc, ni?te indivizi lipsi?i de orice urm? de educa?ie ?i respect fa?? de munca ta, vin ?i ??i fur? balo?ii care au 300 kg, deci trebuie s? fie 3-4 in?i care se preteaz? la a?a ceva, a?a cred ei c? ??i vor asigura bun?starea material?, dar se ?n?al? amarnic, vor pl?ti ?nzecit sub o form? sau alta. Dac? m-a deranjat ceva ?n 30 de ani de activitate ca fermier este acest fenomen care este endemic, de jos ?i p?n? la varfurile politicii rom?ne?ti, nu ne respect?m ?ntre noi, nu respect?m munca altuia, nu avem credin?? ?n nimic, lipsi?i de bun sim?”, este mesajul fermierului ie?ean Ionel Alexa, postat pe pagina sa de Facebook.Paguba material? adus? fermierului de ho?i este una c?t se poate de ?nsemnat?, av?nd ?n vedere c? pre?ul unui balot de lucern?, produc?ia 2020, se ridic?, potrivit site-ului olx.ro, la 200 de lei.UNIUNEA EUROPEANAComisarul Wojciechowski denun?? ipocrizia UE Liviu GORDEA 12 iulie 2020 - Uniunea European? ar trebui s? interzic? importul de bunuri agricole ob?inute utiliz?nd pesticide care sunt interzise ?n interiorul blocului comunitar, este de p?rere Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural?.Declara?ia a fost f?cut? ?n timpul unei audieri video cu senatorii francezi, ?n cadrul c?reia Wojciechowski a recunoscut c? ar putea ap?rea dificult??i ?n acest sens, av?nd ?n vedere necesitatea respect?rii regulilor Organiza?iei Mondiale a Comer?ului, ?ns? importurile ar trebui s? fie supuse standardelor aplicate ?n Europa. UE a scos ?n afara legii un num?r mare de substan?e chimice pentru culturile agricole ?n ultimii ani din motive de s?n?tate ?i de mediu, iar executivul de la Bruxelles ??i propune s? reduc? utilizarea pesticidelor sintetice cu 50% p?n? ?n 2030.Abordarea UE ?n ceea ce prive?te standardele alimentare ?i protec?ia mediului a contribuit la portretizarea agriculturii ca un obstacol ?n negocierile comerciale, ?n special cu Statele Unite ale Americii. Pe de alt? parte, fermierii europeni, activi?tii de mediu ?i unii politicieni au criticat deseori inconsisten?a ?n ceea ce prive?te aplicarea acelora?i reguli produselor alimentare importate, cum este cazul culturilor modificate genetic.Un acord comercial semnat de UE cu blocul Mercosur din America de Sud a alimentat controversa privind standardele agricole ?i de mediu, ceea ce a determinat unele state UE s? se ?ndep?rteze de ratificarea acordului.Porumbul, cultura principal? sezonul acesta ?n EuropaLiviu GORDEA ?11 iulie 2020 - Cum era de a?teptat, porumbul s-a dovedit a fi cultura cea mai r?sp?ndit? ?n anul agricol 2019-2020, potrivit estim?rilor Federa?iei Na?ional? franceze a Produc?torilor de Semin?e de Porumb ?i de Sorg (FNPSMS).Dac? toate raport?rile la nivel de ?ar? sunt corecte, atunci ?n Uniunea European? reiese c? ?n aceast? prim?var? a fost ?ns?m?n?at? o suprafa?? de 15,1 milioane de hectare cu porumb, ceea ce corespunde unei cre?teri de 2 procente fa?? de anul precedent.Aceast? evolu?ie a fost influen?at? de condi?iile dificile din toamn?/iarn?, astfel ?nc?t porumbul a devenit o alternativ? la rapi?? ?i cereale p?ioase pe suprafe?ele calamitate din cauza secetei, ?n mai multe state europene. Prin urmare, s-a ajuns la o extindere a suprafe?elor at?t pentru porumbul de consum c?t ?i cel furajer. ?n plus, condi?iile favorabile de la sf?r?itul lunii mai ?i ?nceput de iunie, c?nd s-au ?nregistrat cantit??i ?nsemnate de precipita?ii, creaz? ?i premizele unei recolte superioare anul acesta.?n Fran?a, spre exemplu, suprafa?a alocat? porumbului ?n 2020 a ajuns la 3 milioane de hectare, cu o cre?tere de 10% pe filiera de consum ?i de 2% ?n sectorul furajer. Pe de alt? parte, conform estim?rilor FNPSMS, ?n Germania, porumbul ar trebui s? dep??easc? 2,7 milioane de hectare. ?n schimb, ?n Rom?nia se pare c? au fost ?nfiin?ate ?n prim?var? 2,7 milioane de hectare cu porumb, aceea?i suprafa?? fiind planificat? ?i de Rusia.Campioana absolut? ?n aceast? regiune a lumii r?m?ne Ucraina, cu 5,4 milioane de hectare, cu 8 procente mai mult comparativ cu sezonul trecut. Cre?teri au fost raportate ?i ?n Polonia (peste 1,2 milioane de hectare) ?i Belarus (1,1 milioane de hectare).CERERI ONORATE?n pofida crizei provocate de pandemia Covid-19, nu au ap?rut probleme deosebite pe lan?ul de aprovizionare cu semin?e, ceea ce ?nseamn? c? produc?torii europeni de porumb au beneficiat de cea mai bun? genetic?. Exist? ?ns? premiza ca stocurile de semin?e s? ajung? la un nivel minim ?n urm?toarea perioad?, motiv pentru care au fost accelerate programele de produc?ie pentru a face fa?? campaniilor viitoare.Din c?te se pare, suprafe?ele alocate porumbului dpentru s?m?n?? a ajuns la 170.000 de hectare la nivelul Uniunii Europene, din care 80.000 de hectare numai ?n Fran?a, unde sunt s-a ?nregistrat o cre?tere de 14% (porumb de consum), respectiv 16% (porumb furajer).Europa are sub lup? o nou? idee de sus?inere a economiei: participa?ii publice ?n companii mici. M?sura ar ?nt?ri rolul statului ?n economie, ?n timp ce alternativa, o dependen?? crescut? de credite, ar lua suflul economiei Catalina Apostoiu 10.07.2020, ?n martie, ministrul francez de finan?e Bruno Le Maire anun?a c? Fran?a analizeaz? mai multe op?iuni pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu amenin??ri majore pe pie?e.? Planul de preluare de participa?ii ?n cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Fran?ei ?i Italiei privind ?nt?rirea industriilor ?strategice“ ale Europei ???n urma unei astfel de interven?ii ?ns? statul ar c?p?ta un rol ?i mai puternic de gestionare a economiei, gener?nd ?n mod inevitabil acuza?ii privind alegerea c??tig?torilor ?i perdan?ilor.Guvernele europene care ?i-au croit cu febrilitate planuri de sus?inere a economiilor ?n fa?a impactului devastator al pandemiei ?ncep s?-?i concentreze aten?ia asupra unui nou pericol care ar putea deraia revenirea: o cascad? de falimente ?n r?ndul companiilor, scrie Bloomberg.Urm?toarea mare idee care c??tig? teren ?n r?ndul oficialilor ?i economi?tilor este o posibil? preluare de participa?ii ?n companii mici ?i mijlocii, ?n contrast cu eforturile ini?iale care s-au bazat masiv pe credite menite s? ?in? companiile pe linia de plutire.At?t Comisia European?, c?t ?i Banca Angliei au lansat conceptul, iar ministerul francez de finan?e analizeaz? aceast? op?iune. Ideea este analizat? ?i de ministerul german al economiei. Asocia?ia de business a Germaniei DIHK, care sus?ine c? aproape jum?tate din membrii s?i se confrunt? cu o sc?dere a capitalului, se pronun?? ?n favoarea acestei idei.?n luna mai, oficialii UE analizau un plan privind preluarea de participa?ii publice ?n companii europene importante pentru a le proteja de impactul pandemiei. Potrivit Reuters, Fran?a a cerut la acel moment crearea unui ?fond care fie s? recapitalizeze, fie s? achizi?ioneze ac?iuni ?n companii strategice care au nevoie de capital“.Planul de preluare de participa?ii ?n cadrul companiilor este inspirat de propuneri anterioare venite din partea Fran?ei ?i Italiei privind ?nt?rirea industriilor ?strategice“ ale Europei.?n martie, ministrul francez de finan?e Bruno Le Maire anun?a c? Fran?a analizeaz? mai multe op?iuni pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu amenin??ri majore pe pie?e. Printre acestea, majorarea participa?iilor publice ?n capitalul acestora sau na?ionaliz?ri.?i ministrul german de finan?e Olaf Scholz sus?inea la acea vreme posibilitatea ca guvernul s? achizi?ioneze participa?ii ?n cadrul companiilor care se lupt? s? evite falimentul. Scholz a declarat c? dac? va fi necesar guvernul federal ar putea cump?ra participa?ii ?n cadrul companiilor prin intermediul unui fond creat ?n fa?a crizei financiare din urm? cu un deceniu.?ns? eforturile ?i discu?iile respective s-au concentrat pe marile companii, declan??nd un val de critici pentru ignorarea companiilor mai mici cu probleme, companii care angajeaz? majoritatea for?ei de munc?, scrie Bloomberg.Acum, din cauza turbulen?elor provocate de pandemie, multe din aceste companii se afl? ?n fa?a unei posibile crize de lichiditate din cauza c?reia ar putea intra ?n faliment chiar dac? ??i reiau activitatea.?n urma unei astfel de interven?ii ?ns? statul ar c?p?ta un rol ?i mai puternic de gestionare a economiei, gener?nd ?n mod inevitabil acuza?ii privind alegerea c??tig?torilor ?i perdan?ilor. Totu?i, economi?tii care sus?in astfel de propuneri spun c? o cre?tere a dependen?ei de credite ar putea ap?sa puternnic asupra companiilor, t?ind suflul economiei.?Exist? riscul ca firmele s? fie obligate s?-?i creasc? datoriile la un asemenea nivel ?n timpul crizei, c? investi?iile ulterioare nu ar mai fi posibile“, arat? Jan Krahnen, director al Leibniz Institute for Financial Research SAFE din Frankfurt ?i unul dintre autorii isia European? a identificat solvabilitatea companiilor drept un risc major ?n aceast? s?pt?m?n?, avertiz?nd c? o cre?tere a num?rului de falimente ?ar putea amplifica ?i prelungi ?ocul pandemic, duc?nd ?n acela?i timp la o cre?tere a creditelor neperformante“.Aceasta estimeaz? c? p?n? la 720 miliarde de euro vor fi necesari numai ?n acest an pentru asigurarea supravie?uirii firmelor din UE. Oficialii au propus un ?instrument de sus?inere a solvabilit??ii“ ca parte a fondului de redresare a blocului pe care liderii ?l vor dezbate ?n aceast? lun?.?Intr?m ?ntr-o faz? ?n care solvabilitatea companiilor ar putea avea puternic de suferit odat? ce guvernele na?ionale ar putea ?ncepe s?-?i reduc? sus?inerea ini?iat? ?n prima faz? a crizei“, avertiza recent Laurence Boone, economist-?ef al OCDE. ?Companiile ?n cazul c?rora ajutorul de stat a luat forma unor injec?ii de capital vor fi mai rezistente“.Propunerea f?cut? de Krahnen ?i cinci economi?ti de la alte universit??i prive?te constituirea unui fond de equity pandemic european care ar realiza o investi?ie cash ini?ial? ?n schimbul unei p?r?i din c??tigurile viitoare. Acesta ar fi deschis companiilor de toate dimensiunile. Acestea ar putea ie?i din schem? la un pre? prestabilit.Asemeni propunerii UE, acesta ar dispune de un buget prin v?nzarea de obliga?iuni sau prin investi?ii venite din partea unor investitorii institu?ionali ca fondurile de pensii ?i asigur?tori.Astfel de planuri ar fi foarte greu de pus ?n practic?, ?ns?. Pre?edinta BCE Christine Lagarde spune c? criza va accelera probabil trendurile preexistente c?tre o diminuare a globaliz?rii, o cre?tere a digitaliz?rii ?i industrii verzi, iar guvernele ar putea considera c? nu toate segmentele economiei ar trebui readuse la nivelurile de dinaintea crizei.Cercet?tori think tank-ului Bruegel din Bruxelles arat? c? orice astfel de fond sus?inut public ar trebui s?-?i seteze o ?direc?ie politic? clar?“, cu obiective post-virus ca neutralitatea climatic? ?i coeziunea social?. ?ns? acest lucru este foarte greu de pus ?n practic?, potrivit lui Patrik-Ludwig Hantzsch, de la Creditreform.Al?ii spun c? creditele garantate public acordate ?n ultimele luni ar putea fi punctul de start. Potrivit Peterson Institute, firmele ar putea avea op?iunea conversiei ?n capital a datoriilor.Dac? un astfel de lucru s-ar ?nt?mpla ?n Germania, de exemplu, unde companiile au aplicat pentru credite de miliarde de euro de la banca de dezvoltare de stat KfW, mii de firme ar putea descoperi c? statul le-a devenit ac?ionar.Federal Minister for Food, Agriculture and Consumer Protection: debate (July 15) 13-07-2020 EU2020DE logo ? Federal Foreign OfficeGermany is the first of the new Trio of Presidencies, with Portugal and Slovenia, to take over the reins of the rotating Presidency - on July 1. Ms Julia Kl?ckner, Federal Minister for Food, Agriculture and Consumer Protection, will attend the meeting of the Committee on Agriculture and Rural Development on 15 July to present the priorities of the German Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture.......................................................UKCheltuielile consumatorilor britanici r?m?n sc?zute ?n pofida redeschiderii sectorului puburilor ?i restaurantelor HYPERLINK "" \o "Catalina Apostoiu"Catalina Apostoiu 13.07.2020, Redeschiderea puburilor ?i restaurantelor din Anglia ?i Irlanda de Nord a dat un impuls economiei britanice, ?ns? date neoficiale indic? faptul c? cheltuielile se men?in sc?zute, potrivit Financial Times. ?Super S?mb?ta“ de 4 iulie, ce a marcat redeschiderea sectorului ospitalit??ii, nu a adus o revenire la normal pentru baruri ?i restaurante.V?nz?rile ?i num?rul clien?ilor s-au situat la aproximativ jum?tate din nivelurile de dinaintea crizei.AFRICA DE SUDAfrica de Sud interzice alcoolul ?n lupta ?mpotriva coronavirusului G.U. Miscellanea?/?13 iulie Africa de Sud a introdus noi restric?ii, printre care ?i o alt? interdic?ie de v?nzare a alcoolului, pentru a ajuta ?n lupta ?mpotriva r?sp?ndirii Covid-19, transmite BBC, conform G4Media.ro.?n noul pachet de restric?ii au fost introduse ?i starea de asediu pe timpul nop?ii, iar purtarea m??tii ?n spa?iile deschise a devenit obligatorie.Ultimele m?suri au fost luate ?n contextul ?n care bilan?ul infec?iilor a dep??it un sfert de milion.De asemenea, peste 4.000 de sud-africani au murit iar proiec?ia guvernului arat? c? acest bilan? poate ajunge la 50.000 de victime p?n? la finalul anului.Africa de Sud este cea mai afectat? ?ar? de pe continent, iar s?pt?m?na trecut? a ?nregistrat un record de infect?ri zilnice."Exist? oameni care au participat la petreceri, au consumat b?uturi alcoolice, iar al?ii se plimb? prin aglomera?ii f?r? s? poarte masc?", a transmis pre?edintele Cyril Ramaphosa.Acesta a spus c? noile m?suri au fost introduse pentru a ajuta ?ara s? scape de furtuna coronavirus, iar starea de urgen?? va fi prelungit? p?n? pe 15 august.Noua interzicere a alcoolului a venit la c?teva s?pt?m?ni dup? prima interdic?ie, care a durat trei luni, luat? pentru preven?ia b?t?ilor sau a violen?ei domestice cauzate de consumul b?uturilor de acest fel. SANATATE si GASTRONOMIESfatul Mihaelei Bilic: Dac? p?inea ?ngra?? ?i are gluten, ce-ar fi s? o ?nlocui?i cu m?m?lig??De ?Elena Oceanu? ?10 iulie 2020 M?m?lig? ?n loc de p?ine? De ce nu? Nutri?ionistul?Mihaela Bilic?recomand? s? face?i aceast? schimbare care ppate aduce beneficii. Iat? ce a scris pe pagina sa de facebook:”Dac? bunicii no?tri m?ncau zilnic m?m?lig? ?i pre?uiau f?ina pentru p?ine ?i cozonaci ca fiind de s?rb?toare, ast?zi p?inea a ajuns at?t de banal? ?nc?t nu ?i mai g?sim nicio virtute. Dac? tot ?ngra?? ?i are?gluten, ce a?i zice de o ?ntoarcere la m?m?lig??”, a scris celebrul nutri?ionist pe pagina sa de Facebook.”Pentru ca tot e la moda alimentatia fara gluten va sugerez mamaliga in loc de?paine. Ca si faina, malaiul face parte din categoria glucidelor lente, contine amidon care se absoarbe treptat in sange si ne tine de foame 3-4 ore. Spre deosebire de painea proaspata care e facuta cu drojdie si fermenteaza, mamaliga nu baloneaza. In plus nu contine gluten, acea proteina din cereale care e tolerata mai greu de unele persoane,”? d?ugat dr.?Mihaela Bilic.In boabele de porumb exista multi carotenoizi (de unde si culoarea galbena) pigmenti din care se sintetizeaza vitamina A. Prin urmare mamaliga face bine la piele si la vedere iar continutul mare de fibre o recomanda pentru problemele de tranzit intestinal, conform medicului nutri?ionist care avertizeaz? totu?i c? num?rul de calorii dintr-o?felie de mamaliga este echivalenta cu o felie de paine, adica 70-80cal. Desi 100g mamaliga au 70cal iar 100g paine au 230cal nu faceti greseala sa credeti ca mamaliga nu ingrasa. O felie de mamaliga e grea (are 100g) in timp ca felia de paine e usoara (25g) ceea ce face ca in final sa fie echivalente.?Daca vorbim de mamaliga calda socotiti ca 3 linguri corespund unei felii.Concluzia e ca mamaliga reprezinta o alternativa sanatoasa la paine si ne scapa de balonari. Dar de ingrasat, ingrasa la fel.DOSARMo?ierul condamnat de comuni?ti c? a adus ?n ?ar? soia: ?O plant? inutil? ?i necunoscut?“ 11 iulie 2020, Ionela St?nil? Aurelian Pan? a fost ministru al Agriculturii ?n? Guvernul Antonescu ?i a de?inut o ferm? ?n B?r?gan? FOTO Arh.pers.prof. Marius Boitan Aurelian Pan?, ministru al Agriculturii ?n Guvernul Antonescu, a avut?marele merit de a mecaniza agricultura ?i de a introduce culturi din America, precum cele de soia ?i de porumb. Asta i-a adus ?ns? sf?r?itul:?a fost acuzat de comuni?ti c? a introdus ?n ?ar? o plant? de care n-aveam nevoie – soia –, dar care peste c??iva ani avea s? fie alimentul de baz??care ?nlocuia carnea ?n regimul Ceau?escu Aurelian Pan? este unul dintre acei fo?ti mini?tri rom?ni despre care n-a auzit nimeni, de?i ar fi meritat. A fost ?colit la Paris, unde a devenit pasionat de tehnologiile moderne ?n agricultur?, pe care ?i-a dorit s? le aduc? ?n B?r?ganul rom?nesc. Latifundiar ?n B?r?gan, ?i-a construit o ferm?-model ?n epoc?, ?ns? ast?zi n-a mai r?mas nimic din mo?tenirea sa. Aurelian Pan? a fost torturat p?n? la moarte de comuni?ti, iar vasta sa mo?ie a disp?rut ?n negura istoriei. ? Ca un iubitor veritabil al p?m?ntului rom?nesc, dorin?a sa testamentar? a fost s? fie incinerat, iar cenu?a s?-i fie pres?rat? peste c?mpiile B?r?ganului ?i pe locul respectiv s? se semene gr?u, povestea, peste ani, inginerul Cornel Pan?, fiul cel mare al fostului ministru al Agriculturii ?n guvernul lui Ion Antonescu. Marele regret al familiei a fost c? nu a putut s?-i ?ndeplineasc? cererea. ? Un demnitar cu demnitate ? N?scut pe 20 septembrie 1880, ?n comuna Marsilieni, jude?ul Ialomi?a, unde se stabiliser? p?rin?ii s?i, originari din Satulung, S?cele, jude?ul Bra?ov, Aurelian Pan? a f?cut studii superioare la Paris, unde a ob?inut trei licen?e ?n ?tiin?e. ?Absolvent al prestigioasei institu?ii de ?nv???m?nt Sorbona din Paris ?n anul 1904, unde a ob?inut licen?e ?n botanic?, zoologie ?i geologie, Aurelian Pan? ?i-a dedicat ?ntreaga carier? ridic?rii nivelului agriculturii rom?ne?ti la standardele vremurilor. ? Membru al Societ??ii de ?tiin?e din anul 1905, acesta a ocupat func?ii importante ?n Rom?nia, cum ar fi: pre?edinte al Academiei de Agricultur?, membru ?n Consiliul Permanent al Agriculturii din 1939, secretar de stat, iar apoi ministru al Agriculturii ?n guvernul mare?alului Ion Antonescu, demnitate public? pentru care a refuzat s? primeasc? vreun salariu“, explic? profesorul de istorie Marius Boitan, directorul ?colii Gimnaziale din localitatea ialomi?ean? Sudi?i, acolo unde Aurelian Pan? ?i-a petrecut mare parte din via??.? ? ??n perioada ?n care a fost demnitar n-a ?ncasat niciun salariu. Sumele care i s-ar fi cuvenit au fost donate ca ajutoare pentru func?ionarii Ministerului. Dup? cum relev? informa?iile ?i referirile cuprinse ?n documenta?iile consultate, precum ?i din istorisirile localnicilor din Sudi?i, purt?tori ai memoriei colective, Aurelian Pan? a fost o personalitate marcant? ?n epoc?, persoan? instruit?, dornic? de progres, iubitoare de oameni ?i de p?m?nt. Cu siguran??, ac?iunile sale au servit ca exemplu mobilizator pentru cei din jur ?i au adus bun?starea ?ntr-o zon? geografic? mult? vreme ignorat?. Conjunctura politic? ?i economic? a ?ncurajat demersurile sale ?i a oferit acele oportunit??i de dezvoltare f?r? de care acestea ar fi fost minimalizate“, continu? Boitan. ? ? ?n 1911, Aurelian Pan? se c?s?tore?te cu Eufrosina Popa,? la Cernavod?. Tinerii so?i decid s? se stabileasc? la Fr??ile?ti, unde ?n acea vreme el avea p?m?nt, dar nu existau niciun fel de amenaj?ri proprii pentru locuire, iar dot?rile agricole erau primitive. N-a fost aceasta o piedic?. Dimpotriv?, pentru Aurelian Pan? a fost o oportunitate s? pun? ?n practic? toate acele ?nv???turi primite ?n timpul studiilor de la Paris ?i al specializ?rii ?n Statele Unite ale Americii.? ? Porumbul american, ?n balta Ialomi?ei ?Dup? ce a participat la campania balcanic? din 1913 ?i la Primul R?zboi Mondial, ?n luptele de la M?r??e?ti, s-a preocupat mai ales de agricultura rom?neasc?. Prin eforturile sale, s-a reu?it introducerea ?n Rom?nia a culturii de soia, organizarea culturilor ?i a muncii agricole pe criterii ?tiin?ifice ?i, mai ales, mecanizarea agriculturii. Tot ca urmare a preocup?rilor sale, au fost importate ?i aclimatizate diverse soiuri de gr?u ?i porumb cu o productivitate sporit?. ? A ?ntreprins mai multe c?l?torii de documentare ?i de perfec?ionare ?n str?in?tate. ?n 1934, de pild?, a plecat ?n SUA, cu scopul de a studia cultura de porumb. Un soi adus de pe continentul american a fost ulterior aclimatizat ?i cultivat ?n C?mpia B?r?ganului ?i ?n Balta Ialomi?ei. ? De-a lungul carierei, Aurelian Pan? a de?inut func?ii importante ?n stat: printre altele, a fost pre?edinte al Institutului Na?ional de Export (1935), membru ?n Consiliul Permanent al Agriculturii (din aprilie 1939), membru al Institutului de ?tiin?e Sociale al Rom?niei, pre?edinte al Academiei de Agricultur? ?i pre?edinte al Sindicatului Agricol din Ialomi?a. Preocupat de ridicarea satelor ?i de ?mbun?t??irea condi?iilor de via?? ale ??ranilor, a urm?rit s? introduc? tehnica modern? din Occident ?n exploatarea solului rom?nesc. ? Din ianuarie 1941 – dup? ?n?bu?irea rebeliunii legionare – a fost ministru subsecretar de stat la Agricultur? ?i Domenii, iar apoi ministru plin, din 14 martie 1942 p?n? ?n 3 iulie 1943. ?B?r?ganul ialomi?ean s-a identificat cu personalitatea acestui om, dar el a fost ?i un reprezentant al Guvernului ?ntr-o perioad? tulbure a istoriei na?ionale. Personal, m-a atras destinul tragic al acestui om ?i al familiei sale“, spune profesorul Boitan. ? Muni?ie pentru comuni?ti ? Conform istoricului, dup? instaurarea regimului comunist ?n Rom?nia, ?n anii 1944-1947 au avut loc procesele a?a-numi?ilor criminali de r?zboi, ale tr?d?torilor ?i colaboratorilor fostului regim fascist. Astfel, ?ntr-o expunere, Teohari Georgescu, ministrul de Interne din perioada 1945-1952, spunea: ? ?De la 6 martie 1945 p?n? la 26 mai 1952, du?manul a primit numeroase lovituri. ?n cei ?apte ani, peste 100.000 de bandi?i au fost aresta?i ?i condamna?i pentru c? au uneltit ?mpotriva regimului nostru... ?ntregul aparat de opresiune al burgheziei fusese nimicit“. Anii respectivi au fost caracteriza?i prin aplicarea principiului luptei de clas? ?n eliminarea sistematic? a mii de oameni, vinova?i doar pentru faptul c? existau, c?ci acuza?ia de complot ?mpotriva regimului de democra?ie popular? era prezent? ?n toate condamn?rile. ? Dup? judecarea primului lot de criminali de r?zboi, ?n frunte cu mare?alul Antonescu, Tribunalul Poporului a dispus, ?n luna mai a anului 1946, arestarea ?i judecarea tuturor celorlal?i membri ai guvernului antonescian, ?n r?ndul c?rora s-a aflat ?i Aurelian Pan?. ? Arestat ?i judecat, fostul ministru al Agriculturii a fost condamnat – a?a cum relateaz? manuscrisul inginerului Aurel Pan?, mezinul familiei – la zece ani de ?nchisoare, la zece ani de degradare civic? ?i la confiscarea averii, ?n baza deciziei penale nr. 123 din 19 ianuarie 1949 a Cur?ii Penale Bucure?ti, Sec?ia IV.? ? Capul de acuzare a fost ?introducerea ?i ?ncurajarea cultiv?rii unei plante necunoscute ?i inutile ??rii noastre: SOIA“.? Ironia sor?ii a fost c?, mai t?rziu, aceast? plant? cu miros de salam a stat pe mesele rom?nilor proletari timp de zeci de ani.? ? ?O fi tr?d?tor de ?ar?, dar el ?i fiii lui au ostenit pe acest p?m?nt“ ? Aurelian Pan? era ?nvinuit, prin actul de acuzare ?ntocmit de comuni?ti, c? a partipicat la 59 de ?edin?e ale Consiliului de Mini?tri ?i la 43 de ?edin?e ale Consiliului Economic ?i c? influen?ase mult activitatea guvern?rii antonesciene, afl?ndu-se printre mini?trii care au aprobat bugetul na?ional din anul 1942-1943, care afectase finan?area r?zboiului. Sub aceste pretexte a fost condamnat ministrul Pan?, la 68 de ani.? ?Acestor acuza?ii le-a r?spuns Costic? Trandafir, un ??ran f?r? p?m?nt, membru al unui colectiv de expropriere, care, ?ntrebat de ce ?i l?saser? ?tr?d?torului de ?ar?? Aurelian Pan? 150 de hectare, a explicat: ?O fi el tr?d?tor de ?ar?, dar el ?i fiii lui au ostenit pe acest p?m?nt. Feciorii lui au ?nv??at plug?ritul ?n America. Ei ?tiu a munci p?m?ntul mai bine dec?t noi. De aceea, cu to?ii, am hot?r?t s? le r?m?n? 150 de hectare, drept ferm?-model?“, explic? profesorul Boitan. ? La m?na a 50 de c?l?i ? Dup? condamnare, Aurelian? Pan? a fost ?ncarcerat la Jilava, Cernavod? ?i Gherla, unde a fost torturat ?i silit s? repete c? ?a supt s?ngele poporului“. La Gherla fusese mutat de la Pite?ti, unde se aplica experimentul ?reeduc?rii“, care presupunea b?t?i, batjocoriri, insulte ?i josnicii. Conform informa?iilor de?inute de profesorul Marius Boitan, un martor al ?experimentului“ declara: ?Aici s-a b?tut numai de dragul de a se bate. S-a b?tut f?r? scop. Muncitori ?i studen?i, intelectuali ?i analfabe?i au fost chinui?i de-a valma, chiar dac? nu aveau nimic de spus, chiar c?nd spuseser? mai mult dec?t f?cuser?“.? ? Un martor ocular relata c?, ?n 1950, ?n a doua zi de Pa?ti, comandantul ?nchisorii Gherla a ?nceput s?-i loveasc? pe de?inu?i cu parul, oblig?ndu-i s? execute, p?n? la epuizare ?i le?in, figuri de gimnastic? precum ?broasca“ ?i culc?ri. Printre ei, un b?tr?n, fost ministru, Aurelian Pan?, este pus ?n genunchi ?i lovit cu picioarele ?n cap de 50 de c?l?i. Nu peste mult timp, la 4 mai 1951, va fi ucis ?ntr-o celul? de reeduca?i. Un jandarm i-a scos din?ii de aur din gur?. Scena de calvar nu se ?ncheiase ?ns?: din cauza faptului c? b?tr?nul Pan? era un om mare, iar co?ciugul preg?tit pentru el era mai mic, i s-au t?iat picioarele.? ? Nici ceilal?i membri ai familiei Pan? n-au avut parte de un sf?r?it lini?tit. La 24 aprilie 1952, so?ia sa, Eufrosina, ?i fiul s?u cel mic, Aurel, au fost aresta?i ?i interna?i, f?r? proces sau condamnare, la doi ani de ?deten?ie administrativ?“. Eliberat? ?n 1954 din ?nchisoarea Dumbr?veni, Eufrosina Pan? a murit pe 1 septembrie, ?n acela?i an, la Bucure?ti. Unul dintre cei patru fii ai s?i, Petru, fusese asasinat de solda?ii sovietici ?n 1944.? ? O exploata?ie agricol? de toat? lauda ? Mo?ia familiei Pan? era vast?: avea 6.000 de hectare de p?m?nt ?n B?r?gan ?i un conac splendid l?ng? Sudi?i. Avea p?m?nturi agricole ?n multe locuri: la Fr??ile?ti (150 de hectare), unde-?i construise un conac ?i o ferm?, la St?ncu?a (150 de hectare ?i o ferm?), la Pope?ti (50 de hectare) ?i la Pribegi (150 de hectare). Toate au fost confiscate ?n 1949. Satul Fr??ile?ti e acum parte a comunei ialomi?ene S?veni. ? Aici se afla conacul familiei Pan?, pe l?ng? care func?iona o vast? exploata?ie agricol?, unde se practica o agricultur? la standardele secolului XX. Acest fapt e demonstrat ?i de m?rturiile din presa vremii, ap?rute cu ocazia unei vizite la care au participat peste 50 de ?nal?i demnitari ?i speciali?ti, interesa?i de inova?iile tehnice implementate de Aurelian Pan? pe mo?ia sa. ? ? ?Conacul propriu-zis – de dincolo de gospod?ria familiei proprietarului – este ?mp?r?it ?n dou?: ?n dreapta, inventarul mort (ateliere, remize, ma?ini ?i instrumente), iar ?n st?nga inventarul viu (cu grajdurile pentru boi ?i vacile de lapte, ?arcuri pentru vi?ei, grajduri pentru cai, cresc?toria de p?s?ri). ?n cercetarea inventarului mort, vizitatorii au putut vedea – dup? ie?irea din ateliere – zeci de pluguri pentru vite, dou? pluguri mari cu abur, cinci batoze ?i patru locomobile, un selector Petkus ?i 17 tractoare.“ ? ?n termeni laudativi era prezentat? ferma ?i ?n lucrarea lui A. D. Carabela, din 1942, ?Marea proprietate. Exploat?ri ?i realiz?ri“: ?Toat? aceast? ?ntreprindere – vast? pentru Rom?nia de azi – este un model de organizare. O imens? ma?in? economic?, ?n care fiecare arc ?i fiecare roti?? ac?ioneaz? permanent, ?ntr-un ritm uniform ?i ?ntr-un acord perfect ?n ansamblul aparatului. Exploatarea d-lui Aurelian Pan?, de la Fr??ile?ti – Ialomi?a este, mai ales din acest punct de vedere, al organiz?rii ?i func?ion?rii, demn? de toat? lauda ?i de luat ca exemplu“. ? * * *Cultura bun? de la s?m?n?? se cunoa?te. Raiza Mix – cheia unui bun ?nceput! agrointeligenta.ro - 9 iulie 2020 Ziua bun? se cunoa?te de diminea??. Este o vorb? care se potrive?te de minune ?i ?n agricultur?. Dac? o folosim ca metafor?, putem spune c? o recolt? bun? se cunoa?te de la s?m?n??. Pentru a avea profit la final de an agricol, fermierii au nevoie s? fie siguri c? semin?ele sunt cele mai bune.Tratamentul semin?elor le ofer? agriculturilor un confort necesar ?naintea ?nceperii unui plan de lucr?ri. Daymsa vine pe pia?a din Rom?nia cu Raiza Mix, o formula lichid? pentru a trata semin?ele de porumb, gr?u, orz, rapi??, soia ?i floarea-soarelui.CON?INUT RAIZA MIXAminoacizi liberi ……………. 12 % w/w (14,16 % w/v)Azot Total ………………..……. 1,92 % w/w ( 2,27 % w/v)Fier (Fe) ……………………….. 1,10 % w/w ( 1,30 % w/v)Mangan (Mn) ………………… 0,5 % w/w ( 0,59 % w/v)Bor (B) …………………………. 0,20 % w/w ( 0,24 % w/v)Zinc (Zn) ………………………… 0,20 % w/w ( 0,24 % w/v)Cupru (Cu) …………………….0,10 % w/w ( 0,12 % w/v)Molibden (Mo) ………………. 0,02 % w/w (0,024 % w/v)“Raiza Mix este un biostimulator pe baz? de alge marine, aminoacizi ?i microelemente, care ajut? la dezvoltarea radicular?, s? avem o r?d?cina mai mare, mai dezvoltat?, cu mai multe r?d?cini suplimentare ?i vom reu?i s? absorbim? mai mul?i nutrien?i din sol”, a declarat?Joaquin Gonzalez, reprezentant Daymsa ?n Rom?nia.Care sunt atuurile acestui produs? Stimuleaz? ?ncol?irea semin?elor, promoveaz? cre?terea ?i dezvoltarea r?d?cinilor ?i, prin urmare, cultura se stabilizeaz? rapid, iar plantele se hr?nesc ?n cel mai bun mod posibil. Pe l?ng? aminoacizii liberi, micro ?i macroelemente esen?iale culturilor, Raiza Mix mai con?ine ?i fitohormoni de origine natural?, oligopeptide, algina?i, manitol, polizaharide, vitamin, toate ob?inute din algele Ascophyllum Nodosum. “Am avut ?n anul 2019 un fermier din sudul ??rii care a tratat s?m?n?a de floarea soarelui cu Raiza Mix ?i a scos 600 kg ?n plus la hectar, aproape 20% fa?? de martor. Asta nu ?nseamna neap?rat c? Raiza Mix face 20% ?n plus la recolt?, dar ?ntr-un an greu, cu secet? – cum a fost 2019, faptul c? plantele au ajuns la ap? ?i implicit la nutrien?i, a fost definitoriu pentru o recolt? bogat?”, a continuat J. Gonzalez.Rezultatele testelor f?cute prin aplicarea Raiza Mix au ar?tat un spor de produc?ie de la 10%. Un alt avantaj al acestui produs ?l reprezint? faptul c? este certificat ?i pentru agricultura ecologic?.Pentru comenzi ?i informa?ii detaliate, pute?i contacta echipa Daymsa din Rom?nia: NATUR GRUP INTEGRAL SRLTrenule? de epoc? prin Bucovina. Plimbarea cu Moc?ni?a are popas delicios pe drum, ?n mijlocul naturii 12 iulie 2020, Oana ?lemco Moc?ni?a Hu?ulc? Moldovi?a Moc?ni?a Hu?ulc? din comuna Moldovi?a a jude?ului Suceava str?bate un traseu construit acum mai bine de un secol pentru transportul de masa lemnoas?. O c?l?torie dus-?ntors cu trenule?ul turistic dureaz? trei ore. La jum?tatea traseului, c?l?torii fac o pauz? de mas?. Traseul actual al Moc?ni?ei are 25 de km, dus-?ntors, ?ntre localitatea Moldovi?a ?i satul Argel. Trenule?ul de epoc? circul? cu vitez? redus?, ceea ce le ofer? posibilitatea c?l?torilor s? se bucure, s? contemple peisajele superbe de var? ?i autenticele sate bucovinene. ? C?l?toria dureaz? trei ore dus-?ntors.? ? La jum?tatea drumului se face un mic popas pentru ca vizitatorii s? poat? m?nca bucate tradi?ionale din buc?t?ria bucovinean?: balmo?, s?rm?lu?e ?n foi de vi?? de vie, friptur? cu m?m?ligu??, fasole la ceaun cu mur?turi ?i, nu ?n ultimul r?nd, cartofi cop?i ?n jar. Buc?tarii iscusi?i sunt localnicii Ionu? ?i Olga.? ? Costul unei c?l?torii cu moc?ni?a este 35 de lei de persoan? pentru adul?i ?i 20 de lei pentru fiecare copil. ? Programul trenule?ului poate fi g?sit aici. ? Trenul turistic de la Moldovi?a are o poveste frumoas?. Calea ferat? cu ecartament ?ngust de la Moldovi?a a fost construit? de un proprietar de gater din München, Louis Ortieb.? ? A fost dat? ?n folosin?? ?n anul 1888, ca mijloc de transport de mas? lemnoas? de la p?dure la gater. ?n anul 1909, linia a fost preluat? de Fondul Bisericesc, care a schimbat ecartamentul de la 800 mm la ecartament standardizat 760 mm. Ini?ial, traseul Moc?ni?ei avea 23,9 kilometri, de la Moldovi?a la Rososa.? ? Din anul 1955 p?n? ?n anul 1999, trenule?ul a fost folosit pentru transportul de lemne din p?dure, la fosta fabric? de cherestea din localitate. Dup? anii '90, linia fusese ?ntrerupt? de c?tre transportatorii de lemn cu camioane, care se temeau c? altfel vor avea concuren?? din partea trenului. C??iva ani mai t?rziu, Asocia?ia pentru p?strarea liniilor ?nguste din Rom?nia s-a interesat de tronsonul din Bucovina ?i a ?nceput s? fac? demersuri pentru a repara calea ferat? de la Moldovi?a. Reprezentan?ii asocia?iei voiau s? repun? pe ?ine Moc?ni?a, pentru ca to?i turi?tii s? se bucure de c?l?toriile prin frumoasa Bucovin?.? ? blob: Minunea s-a produs abia ?n anul 2005, c?nd linia a fost preluat? de de firma hunedorean? administrat? de austriacul Georg Hocevar, cunoscut ca salvator al mai multor linii cu ecartament ?ngust din Rom?nia.? ? Bucate tradi?ionale preg?tite de Olga ?i Ionu? FOTO: Facebook/Moc?ni?a Hu?ulc? Moldovi?a Determinat ?i st?ruitor, austriacul a ref?cut lucrarea, a g?sit ?n?elegerea autorit??ilor care i-au permis s? mearg? mai departe ?i astfel, dup? ani de munc? ?i cheltuial? pe m?sur?, a d?ruit Moldovi?ei o cale ferat? turistic?, ce str?bate ?ntreaga a?ezare ?i se opre?te, cel pu?in deocamdat?, ?n codrul de brad care de-a lungul anilor a dat via?? zonei. * * *Confiscarea bunurilor ?n timpul epidemiei - o na?ionalizare mascat?George Marinescu HYPERLINK ""Ziarul BURSA?#Miscellanea?/?13 iulie??Gheorghe Piperea, avocat: "Vorbim nu doar despre confiscarea bunurilor mobile, ci ?i a celor imobile, cum ar fi casele, care pot fi ?i ele distruse" ???Florin Roman, liderul deputa?ilor PNL: "Pot ap?rea diverse interpret?ri, dar noi am ajuns la o formul? care s? dea posibilitatea Guvernului s? ia m?suri ?n actuala pandemie"??Arpad Marton, deputat: "Dac? un bun este infectat ?i este posibil s? propage mai departe infec?ia, dac? este un pericol iminent, atunci trebuie s? fie distrus"??Gheorghe Piperea, avocat: "Dac? nici acum nu se observ? c? ne ducem c?tre dictatur?, ?nseamn? c? suntem ni?te dobitoci sau ni?te adormi?i" Prevederile legii privind instituirea unor m?suri ?n domeniul s?n?t??ii publice ?n situa?ii de risc epidemiologie ?i biologic sunt ?n contradic?ie cu normele democratice ?i normele constitu?ionale sus?ine avocatul Gheorghe Piperea, care arat? c? o aplicare a acesteia ?n forma actual? ar instaura, practic, o perioad? de dictatur? ?i de abuzuri din partea autorit??ilor.Conform domniei sale, cele mai aberante dispozi?ii sunt prev?zute ?n articolul 7 ?i articolul 12 din respectivul act normativ.Prima m?sur? ce poate da na?tere abuzurilor este prev?zut? ?n articolul 7, care arat? c? bunurile suspecte de a fi contaminate sunt carantinate p?n? la decontaminare sau distrugere, dup? caz, conform prevederilor legale ?n vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ ?i va fi comunicat? persoanei al c?rui bun se carantineaz?. Procedura de aplicare a m?surii de carantinare a bunurilor va fi stabilit? prin ordin al Ministrului S?n?t??ii. Textul legii mai arat? c? nu pot fi carantinate bunurile de folosin?? personal? apar?in?nd persoanelor internate sau aflate ?n carantin? sau izolare. ?n cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi desp?gubit, din bugetul Ministerului S?n?t??ii. Actul normativ mai prevede c? durata maxim? pentru carantinarea bunurilor nu poate dep??i durata carantin?rii sau a izol?rii persoanelor.?n leg?tur? cu dispozi?iile acestui articol, avocatul Gheorghe Piperea a declarat, pentru Ziarul BURSA: "Confiscarea bunurilor este una dintre marile abera?ii ale acestei legi. De fapt este o inep?ie, pentru c? vorbim nu doar despre confiscarea bunurilor mobile, ci ?i a celor imobile, cum ar fi casele. Dac? se consider? c? acestea sunt infectate sau suspecte de infectare cum zice textul legii, pot s? fie distruse. Legea nu face nicio diferen?? ?ntre bunurile mobile ?i imobile, ci toate bunurile sunt b?gate ?n aceea?i oal?. La confiscarea bunurilor nu exist? nicio distinc?ie. Legea, a?a cum a fost ?ntocmit?, permite confiscarea unit??ilor de produc?ie sau a halelor ?n care au fost depista?i angaja?i care sunt infecta?i cu Covid-19 sau alt agent patogen, chiar ?i a cinematografelor ?i a altor imobile, care, toate, dac? dezinfectarea nu d? rezultatul dorit de autorit??i, ar putea fi distruse. Conform legii, dac? am avea ?n Rom?nia o situa?ie de infectare a angaja?ilor cum a fost ?n abatorul din Germania, exist? posibilitatea ca unitatea de produc?ie s? fie ?nchis? ?i distrus?".??Piperea: Institu?ionalizarea copiilor persoanelor suspecte - un abuzDomnul Piperea consider? c? ?i urm?toarele alineate ale articolului 7 sunt la fel de nocive sau mai toxice dec?t alineatele 2 ?i 3 privind carantinarea bunurilor. Conform avocatului, alineatul 7 al acestui articol, care a fost introdus ca amendament de Ana Birchall, fost ministru al Justi?iei, dep??e?te orice fel de imagina?ie. Textul respectiv arat? c?, atunci "c?nd m?sura izol?rii a fost luat? fa?? de o persoan? bolnav? ?n a c?rei ocrotire se afl? un minor, o persoan? pus? sub interdic?ie, o persoan? c?reia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoan? care, din cauza v?rstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competent? este ?ncuno?tiin?at?, de ?ndat?, ?n vederea lu?rii m?surilor legale de ocrotire pentru persoana respectiv?".Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Aici este vorba despre orice fel de copil, despre orice fel de suspect. ?ii sau nu ?ii masca pe figur?, po?i s? fii considerat suspect de orice boal? epidemiologic?, pentru c? legea este una general? ce se refer? la to?i agen?ii patogeni. Dac? vine un medic epidemiolog sau comandatul ac?iunii ?i stabile?te c? faci parte dintr-un grup popula?ional - nu mai este grup infrac?ional - poate s? ??i ia copilul ?i s? ?l bage ?ntr-un centru de plasament, ceea ce mi se pare aberant ?i constituie un abuz".Domnul avocat mai consider? c? niciunul dintre cei care au votat legea nu a luat ?n calcul durata maxim? a procedurii de carantinare sau izolare, care nu este stipulat? ?n actul normativ. ?n consecin??, conform domniei sale, persoanele suspecte ar putea s? stea ?n carantin? oric?t ?i s? fie carantinate sau izolate de mai multe ori pe parcursul unui an.Un alt aspect care nu a fost luat ?n considerare de parlamentari sunt categoriile de persoane ce reprezint? primul grup de risc epidemiologic.Gheorghe Piperea men?ioneaz?: "?n cazul copiilor care pot s? fie separa?i de p?rin?i, primul grup de risc este cel care are contact imediat cu Covid-19: medicii, asistentele, poli?i?tii care fac permanent vizite asimptomaticilor care sunt izola?i acas?, jandarmii care ?i p?zesc, cei care se ocup? cu azilele de b?tr?ni ?i cu centrele de plasament. Aceste categorii sunt primele care pot fi considerate suspecte de Covid-19 sau de alt? infectare cu orice agent patogen. Dac? se aplic? aceast? lege ?n forma actual?, copiii acestor persoane vor fi primii care vor fi sco?i din familie. Bunurile lor vor fi primele care vor fi carantinate sau eventual distruse. Pentru c? textul legii este clar: nu doar c? se carantineaz? bunurile respective, dar se poate ajunge ?i la distrugerea lor. Bine, se va face o plat? pentru distrugerea bunului respectiv. Dar cine evalueaz? c?t valora bunul respectiv? Pentru c? ?ntr-un telefon po?i s? ai mii de documente sau poze la care ?ii din punct de vedere emo?ional. Cine repar? aceste prejudicii?"Domnul Piperea s-a declarat uimit c?, ?n ciuda acestor dispozi?ii, actul normativ a trecut de Camera Deputa?ilor cu voturile a 266 de parlamentari. "Probabil c? o parte dintre ei au fost ?antaja?i cu dosarele de la DNA - ?i aici m? refer la liderii partidelor parlamentare din opozi?ie - iar alt? parte au tr?it teroarea care le-a fost instaurat? ?n momentul ?n care de la tribuna Camerei Deputa?ilor li s-a adresat Raed Arafat, ?eful Departamentului pentru Situa?ii de Urgen??, adic? persoana care va deveni comandantul ac?iunii la nivel na?ional, conform noului act normativ", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.??Avocatul Piperea: "Articolul 12 din lege reprezint? ?ntronizarea lui Raed Arafat ?n fruntea DSU pentru ?nc? 30 de ani"Conform domnului Piperea, pentru ca actul normativ s? fie unul bine ?ntocmit ar fi fost necesar ca el s? fi fost dezb?tut timp de o lun? sau dou? ?nainte de a intra ?n vigoare. Din p?cate, aceast? lege a fost discutat? pe repede ?nainte, pentru a intra ?n vigoare ?nainte de expirarea st?rii de alert? sau de ?nc? o prelungire a st?rii de alert?.Un alt articol cu probleme, ?n opinia avocatului, este articolul 12 care arat? c? ordinele comandantului ac?iunii la nivel na?ional, emise ?n temeiul prezentei legi, se aplic? de ?ndat?, adic? sunt obligatorii ?i executorii imediat pe ?ntreg teritoriul ??rii.Gheorghe Piperea arat?: "Ordinele respective nu pot fi contestate dec?t post-factum, adic? ulterior instituirii unei m?suri prin respectivul act. Comandantul ac?iunii este ?eful Departamentului pentru Situa?ii de Urgen??, Raed Arafat. P?n? acum ordinele comandantului ac?iunii erau date ?n baza decretului de stare de urgen?? ?i a hot?r?rii de guvern privind starea de alert?. Pe baza noii legi, este suficient ca ministrul S?n?t??ii s? declare oficial epidemie ?i intr? imediat ?n ac?iune comandantul ac?iunii, adic? ?eful DSU, care va da ordine care sunt executorii peste tot la nivel na?ional, at?t pentru institu?ii publice sau private, c?t ?i pentru cet??eni. Articolul 12 este pur ?i simplu ?ntronizarea la comanda suprem? a ?efului DSU. Prin acest articol, Raed Arafat va r?m?ne ?nc? 30 de ani ?n func?ie, asemenea lui Is?rescu la Banca Na?ional? a Rom?niei. Dac? nici acum nu se observ? c? ne ducem c?tre dictatur?, ?nseamn? c? suntem ni?te dobitoci sau ni?te adormi?i".??Florin Roman: "A trebuit s? facem un compromis ca s? avem o lege"Men?ion?m c? ?n expunerea de motive a actului normativ, Guvernul arat? c? m?sura carantin?rii bunurilor reprezint? un mecanism de prevenire ?i limitare a r?sp?ndirii infec?iilor. ?n expunerea de motive, Executivul se refer? la limit?rile prin lege a drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale cet??enilor, dar nu spune nimic despre faptul c? statul garanteaz? ?i ocrote?te proprietatea privat?, conform dispozi?iilor articolului 44 din Constitu?ia Rom?niei. Mai mult, alineatul 8 al acestui articol arat? c? averea dob?ndit? licit nu poate fi confiscat?, iar alineatul 4 spune c? sunt interzise na?ionalizarea sau orice alte m?suri de trecere silit? ?n proprietate public? a unor bunuri pe baza apartenen?ei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt? natur? discriminatorie a titularilor.Nic?ieri ?n Constitu?ie nu se spune despre carantinarea ?i distrugerea de c?tre stat a bunurilor proprietate privat? ob?inute licit. ?n aceste condi?ii, ?n baza c?rui articolul constitu?ional cei 266 de deputa?i au stabilit c? bunurile carantinate pot fi distruse?Am ?ncercat s? discut?m cu colegii de partid ai celor care au ini?iat aceast? lege ?i cu al?i membri din Comisia Juridic? a Camerei Deputa?ilor, pentru a ne l?muri cu privire la aceste aspecte, dar singurii care au r?spuns apelurilor noastre telefonice au fost Florin Roman, liderul grupului deputa?ilor liberali ?i Arpad Marton, deputat din partea UDMR, fost membru al comisiei respective.Deputatul Florin Roman ne-a spus: "Suntem singura ?ar? din lume unde ne batem pe articole din Constitu?ie. Eu nu am v?zut nic?ieri ?n lume, ?n actuala pandemie, vreo Curte Constitu?ional? care s? ??i bat? joc de m?surile luate de Guvern a?a cum ??i bat joc la noi. Peste tot ?n lume unde sunt lucruri de genul acesta ?i unde exist? suspiciune de epidemie - vede?i ?i cazurile de grip? aviar?, de pest? porcin? african? ?i nu numai - iau ?i ?ngroap? tot, de?i ?n mod normal ar fi s? incinereze p?s?rile ?i animalele respective. Nu exist? nicio ?ar? ?n lume, ?n actuala pandemie, unde Guvernul s? fie blocat de Curtea Constitu?ional?, a?a cum se ?nt?mpl? la noi. De exemplu, ?n Italia exist? ordin al guvernatorului regiunii Veneto care spune c? persoanele care ies din carantinare trebuie arestate. Acolo nu se vorbe?te despre drepturile omului? Vorbim despre un stat cu democra?ie avansat?. Austria a stabilit carantin? obligatorie pentru cet??enii rom?ni, fapt care intr? ?n contradic?ie cu dreptul european la liber? deplasare a persoanelor, ?i nimeni nu a contestat m?sura respectiv?, datorit? pandemiei. Numai noi ne ?nv?rtim ?n jurul cozii ?i al articolelor constitu?ionale".Referitor la confiscarea bunurilor ?i la actul normativ, liderul grupului deputa?ilor PNL a precizat: "Am avut o dezbatere foarte lung? cu privire la carantinarea ?i distrugerea bunurilor. A?a este, pot ap?rea diverse interpret?ri, dar noi am ajuns la o formul? care s? dea posibilitatea Guvernului s? ia m?suri ?n actuala pandemie, deoarece at?t timp c?t a existat vid legislativ, zeci de mii de oameni au ie?it din carantin? ?i izolare ?i am ajuns pe primul loc ?n Uniunea European? la num?rul zilnic de persoane infectate. A trebuit s? facem un compromis ca s? avem o lege, pentru c? noi, liberalii nu avem majoritate ?n Parlament".??Marton Arpad: "Nu am nicio garan?ie c? lucrurile vor func?iona normal"Marton Arpad, deputat din partea UDMR, ne-a spus c? la carantinarea ?i distrugerea bunurilor s-a mers prin similitudine cu m?surile luate de c?tre autorit??i ?n timpul gripei aviare ?i a pestei porcine, care au dus la distrugerea p?s?rilor ?i animalelor bolnave, chiar dac? ele erau bunuri proprietate privat? ale cet??enilor."Dac? un autoturism nu poate fi dezinfectat, acesta va trebui distrus, pentru c? orice om care intr? ?n autoturismul respectiv se va infecta. Este normal ca acesta s? fie distrus. Numai c?, ?nainte de distrugere, trebuie s? existe o dovad? c? bunul respectiv nu poate fi dezinfectat ?n totalitate ?i c? exist? ?n continuare riscul epidemiologic al infect?rii persoanelor. Dac? un bun este infectat ?i este posibil s? propage mai departe infec?ia, dac? este un pericol iminent, atunci trebuie s? fie distrus", a ar?tat Arpad Marton.Cu toate acestea, domnia sa a sus?inut c? exist? aspecte ?n actul normativ care pot da na?tere la abuzuri, din cauza comportamentului func?ionarului public care va lua m?sura carantin?rii sau distrugerii.Arpad Marton a precizat: "Am ?i eu semnele mele de ?ntrebare legate de aceast? lege. Nu sunt sigur c? persoana care va lua decizia carantin?rii sau distrugerii bunurilor, va lua o decizie just?, dovedit?, dovedibil? sau nu. Noi am ?ncercat s? punem toate barierele necesare ca abuzul s? nu se ?nt?mple. Dar nicio lege nu poate opri niciun abuz. Noi am spus care sunt acele situa?ii ?n care se pot lua aceste m?suri. Dac? se distruge bunul respectiv, atunci el trebuie pl?tit. Problema se ridic? privitor la evaluarea bunului respectiv de c?tre func?ionarii publici. Aici intervine factorul uman. Din p?cate, nu putem spune c? toate persoanele care fac evaluarea nu pot gre?i sau c? nu sunt de rea inten?ie. Din acel moment, apare o mare problem?, mai ales c? aceast? lege este una general?. Din ceea ce s-a ?nt?mplat ?n ultimele luni ?i ?n ultimele s?pt?m?ni, nu am nicio garan?ie c? lucrurile vor func?iona normal".?n aceste condi?ii, credem c? este justificat s? ?ntreb?m de ce a fost votat acest act normativ care las? loc la foarte multe interpret?ri? Cui servesc dispozi?iile privind carantinarea ?i distrugerea bunurilor proprietate privat?? Cine va r?spunde pentru eventualele abuzuri care vor fi consemnate ?n teritoriu? Iar ?n acest sens v? amintim modul ?n care poli?i?tii locali loveau cu picioarele sau cu pumnii persoanele ?nc?tu?ate ?n timpul st?rii de urgen??, care se deplasau ?n interiorul localit??ii f?r? declara?ie pe propria r?spundere.Dac? toate aceste ?ntreb?ri r?m?n f?r? r?spuns din partea parlamentarilor, atunci ar fi bine ca to?i cei care au votat actul normativ respectiv s? nu se mai reg?seasc? ?n viitorul Parlament care va fi ales ?n luna decembrie. * * *Statutul juridic al unor terenuri poten?ial turistice din Tulcea ?mpiedic? finan??rile europene A.P Miscellanea?/?13 iulieStatutul juridic al terenurilor pe care se afl? monumentele istorice ?i al celor de pe malul Dun?rii ?mpiedic? entit??ile care pot atrage finan??ri nerambursabile s? dezvolte proiecte de promovare a acestor zone, a declarat directorul executiv al Grupului Local pentru Pesc?rie Durabil? (Fisheries Local Action Group - FLAG) Dun?rea Veche - Bra?ul M?cin, Ana-Maria Cazacu, conform Agerpres. Ea a mai spus c? aceste constr?ngeri nu pot fi rezolvate dec?t prin hot?r?re emis? de autorit??ile na?ionale ?i c? a semnalat prin memorii aceast? situa?ie ?n repetate r?nduri. "Una din cet??ile care se afl? pe drumul na?ional ?i care ar fi important s? fie scoas? ?n eviden?? este la Turcoaia, Troesmis. Dac? drumurile de acces ?i proximit??ile sunt ?n domeniul prim?riei, cetatea ?n sine apar?ine Ministerului Culturii, care nu poate accesa finan??rile noastre din cauz? c? nu este o entitate eligibil?, nu are un sediu ?n comunitate. Chiar dac? ne doream s? punem ?n valoare cetatea, avem constr?ngeri de natur? juridic?", a afirmat Cazacu.Directorul executiv al FLAG Dun?rea Veche - Bra?ul M?cin a mai spus c? situa?ia este similar? ?i ?n ceea ce prive?te investi?iile pe malurile Dun?rii, citeaz? sursa."Ne-am g?sit ?n situa?ia ?n care prim?rii cu teritorii riverane fluviului nu au ?n proprietate nicio buc??ic? de teren pe malul Dun?rii, ele fiind de fapt ale Administra?iei Porturilor Dun?rii Maritime (APDM). Ceea ce e un impediment, pentru c? prim?riile, de?i fac parte din grupurile noastre, nu pot aplica dec?t dac? ?nchiriaz? sau concesioneaz? terenul de la APDM. Sunt ni?te constr?ngeri pe care nu le putem rezolva", a precizat Cazacu.La r?ndul lui, directorul general al APDM, Alex ?erban, a declarat c? institu?ia din subordinea Ministerului Transporturilor este deschis? parteneriatelor cu prim?riile pentru derularea unor investi?ii."Acolo unde APDM de?ine malurile ?i terenul aferent zonei portuare se poate intra ?n parteneriat iar investi?iile se pot derula. Acolo unde APDM nu are jurisdic?ie, prim?riile pot face solicitare c?tre Guvern, pentru emiterea unei hot?r?ri care s? aib? ca obiect cedarea malurilor c?tre ei pentru a se putea realiza investi?ia", a afirmat directorul general al APDM.Alex ?erban a mai spus c? s?pt?m?na aceasta urmeaz? s? se ?nt?lneasc? cu reprezentan?ii Prim?riei H?r?ova, Constan?a, pentru a discuta posibilitatea ?ncheierii unui parteneriat ?n vederea derul?rii unei investi?ii.FLAG Dun?rea Veche - Bra?ul M?cin func?ioneaz? din anul 2017, se adreseaz? popula?iei din comunele D?eni, Ostrov, Peceneaga, Cerna, Horia, Hamcearca, Turcoaia, Carcaliu ?i Sm?rdan, precum ?i celei a ora?ului M?cin ?i, ?n baza unei Strategii de dezvoltare, a ob?inut o finan?are total? de 1,98 milioane de euro. Din aceast? sum? atras? prin Programul Opera?ional pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime (POPAM), 1,6 milioane de euro reprezint? bugetul alocat pentru implementarea m?surilor prev?zute ?n Strategia de dezvoltare local? a comunit??ilor vizate.APDM Gala?i administreaz? porturile de pe sectorul rom?nesc fluvio-maritim al Dun?rii, Gala?i, Br?ila, H?r?ova, din jude?ul Constan?a, Tulcea, M?cin, Isaccea, Mahmudia, Chilia Veche, Sm?rdan, Gura Arman ?i Turcoaia, ultimele opt afl?ndu-se ?n jude?ul Tulcea.Statul juridic al terenurilor pe care se afl? monumentele istorice din jude?ul Tulcea s-a aflat ?i ?n aten?ia unor parlamentari, ?ns? demersurile legislative derulate de ace?tia nu s-au concretizat p?n? acum. * * *Confindustria Rom?nia a lansat proiectul Gate Romania pentru sus?inerea ??rii G.U. Comunicate de pres??/?13 iulie Confindustria Rom?nia a lansat oficial proiectul GATE ROMANIA pentru sus?inerea ??rii, ?n cadrul BOTH WORLDS 2020, Forumul Economic Confindustria Romania, care a avut loc anul acesta ?n LIVE streaming, conform unui comunicat de pres?.Confindustria Rom?nia continu? s? ??i consolideze pozi?ia de interlocutor privilegiat al institu?iilor, ?n calitate de reprezentant al principalelor investi?ii italiene din Rom?nia. Participarea la eveniment a fost nu numai din Rom?nia, ci ?i din Italia ?i din ??rile din Europa de Est. Un grup de vorbitori de o importan?? deosebit? care au reu?it s? ofere o viziune inovatoare pe tema redres?rii economice.Din partea Pre?edin?iei rom?ne, a luat cuv?ntul Consilierul de Stat, Sandra Pralong, coordonatorul grupului de lucru interinstitu?ional pentru repatrierea for?ei de munc? rom?ne din str?in?tate.Din partea institu?iilor italiene, Ambasadorul Italiei la Bucure?ti, Marco Giungi, Pre?edintele Confindustria Est Europa ?i Pre?edintele Consiliului Confindustria pentru Reprezentan?ele Interna?ionale, Luca Serena.Din partea Guvernului rom?n, Subsecretarul de stat ?n cadrul Ministerului Economiei, Energiei ?i Mediului de Afaceri, Liviu Rogojinaru ?i Subsecretarul de stat ?n cadrul Ministerului Muncii ?i al protec?iei sociale, Alin Ignat.Vorbitori de prestigiu ?i ?n ceea ce prive?te interven?iile tehnice. Riccardo Maria Monti, Pre?edintele executiv al Funda?iei Italia-China, Pre?edinte Italferr spa, societate din grupul c?ilor ferate italiene, care a de?inut ?i multe alte func?ii importante precum: Vice Pre?edinte al Simest, Pre?edinte ICE - Agen?ia pentru promovarea ?n str?in?tate ?i interna?ionalizarea societ??ilor italiene. Fulvio Italiano, membru al Grupului Tehnic Interna?ionalizare al Confindustria Romania ?i Executive Network Director BDB Holding. Riccardo Parasporo, Pre?edinte Executiv BDB Holding, Partner Rom?nia.Potrivit comunicatului, ?n deschiderea conferin?ei, o apreciere din partea reprezentan?ilor Pre?edin?iei ?i ai Guvernului Rom?niei a fost adresat? pre?edintelui Confindustriei Rom?niei, Giulio Bertola, pentru activitatea opera?ional? desf??urat? ?n ultimele luni ?n timpul activit??ii Grupului Interinstitu?ional de repatriere a for?ei de munc? rom?ne?ti din str?in?tate ?i pentru proiectele extraordinare ale Patronatului adresate pie?ei muncii, mul?umit? Protocolului semnat ?ntre Antreprenorii italieni ?i Muncitorii Rom?ni, denumite de consilierul de stat Sandra Pralong drept un "Act istoric", nu numai pentru Rom?nia.Dou? puncte fundamentale caracterizeaz? proiectul GATE ROMANIA.Primul, av?nd ?n vedere situa?ia actual? de urgen?? ?n domeniul s?n?t??ii, este reprezentat de crearea unui mediu de lucru stabil, sigur ?i pa?nic, cu ini?iative comune ?ntre principalele for?e productive ale ??rii, antreprenori ?i lucr?tori, ?n serviciile de s?n?tate suplimentare prin intermediul celor mai bune practici italiene non-profit. Ac?iune necesar? pentru cre?terea coeziunii sociale ?i continuarea producerii ?i distribu?irii, dar cu respectarea persoanelor din prima linie: antreprenori, manageri ?i muncitori.Un sprijin concret ?i imediat pentru popula?ie ?i un sprijin indirect pentru sectorul s?n?t??ii publice rom?ne?ti, care este ast?zi deosebit solicitat, cu o caracteristic? fundamental?, aceea de a nu solicita investi?ii de la nimeni.Pre?edintele Confindustria Romania, Giulio Bertola, a declarat:"Pozi?ia central? a Rom?niei o situeaz? drept candidat pentru a deveni un GATE economic, comercial ?i logistic pentru ?ntreaga Regiune a Europei de Est, dar crearea unei stabilit??i economice ?i sociale pe pia?a muncii va reprezenta un element fundamental. ?n calitate de reprezentan?i ai investi?iilor italiene ?n Rom?nia, suntem m?ndri c? am reu?it, din punct de vedere al muncii ?i protec?iei sociale, s? contribuim la procesul de realizare a acestui proiect extraordinar ?i la convergen?a opera?ional? ?ntre principalele for?e ale ??rii, un element cheie pentru o redresare economic? durabil? ".Al doilea punct fundamental al proiectului GATE ROMANIA este reprezentat de cea mai puternic? ?i de ?ncredere structur? organiza?ional? ?i re?ea rela?ional? la nivel interna?ional, ?n care converg din punct de vedere opera?ional diferitele structuri de maxim? importan??.?n primul r?nd, proiectul GATE ROMANIA va pune la dispozi?ie contacte din cadrul propriului sistem Confindustria din lume, din care Confindustria Rom?nia face parte. Confindustria ?n Italia num?r? 217 filiale ?i asocia?ii de profil, la care se adaug? Confindustria Est Europa, Confedera?ia care num?r? 11 patronate Confindustria externe, dintre care Rom?nia este cea mai numeroas? ?i cu cea mai lung? tradi?ie, a ad?ugat sursa.?n completarea proiectului GATE ROMANIA, exist? ?i o re?ea rela?ional? de profesioni?ti interna?ionali, cu organiza?ii stabile ?n peste 35 de ??ri din lume, specializate ?n investi?ii Cross Border, la care se adaug? toate Protocoalele strategice ?i inovatoare, semnate de Confindustria Rom?nia cu principalele For?e Asociative, Patronale, Sindicale ?i Camerele de Comer? din Rom?nia.O structur? organiza?ional? cu adev?rat impresionant?, care poate reprezenta pentru Rom?nia, ?n aceast? faz? de redresare economic?, un partener strategic de leg?tur? cu toate pie?ele interna?ionale pentru orice form? de interac?iune economic? ce trebuie activat?."Cuvintele educ?, exemplele conving. Doar faptele dau credibilitate cuvintelor." (Sant'Agostino). Iat?, a?adar fapte concrete, ?n acest proiect inovator pentru Rom?nia. Asist?m la o reconfigurare a modelelor logistice globale, ?n care apare diversificarea ofertelor ?i abordarea produc?iei. De asemenea, Rom?nia trebuie s? se preg?teasc? pentru a fi mai atractiv?, deci capabil? s? reziste ?n fa?a concuren?ei economice ?i productive dintre diferitele state din Europa de Est. Va fi strategic pentru Rom?nia s? beneficieze de canale de interac?iune recent concepute pentru pie?ele interna?ionale, canale care s? demonstreze profesionalism ?i capacitate dovedit? ?n faza de implementare a rela?iilor. Acestea sunt caracteristicele proiectului GATE ROM?NIA", a ?ncheiat pre?edintele Giulio Bertola. * * *COLLIERS:Rom?nia este bine pozi?ionat? pentru a atrage capacit??i industriale din Asia G.U. Comunicate de pres??/?13 iulie Lauren?iu Duic?, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers InternationalRegiunea Europei Centrale ?i de Est (ECE) poate s? atrag? capacit??i noi de produc?ie, ?n contextul ?n care economia global? trece prin schimb?ri majore pe fondul pandemiei, potrivit unui raport Colliers International privind sectorul industrial din regiune. Rom?nia este foarte competitiv? ?n zona costurilor, iar produc?ia industrial? a crescut semnificativ ?n ultimii ani, calit??i care pot transforma ?ara ?ntr-un magnet pentru investi?ii ?n zona de produc?ie, conform unui comunicat de pres?.Economia global? trece printr-o perioada de schimb?ri intense, ?n contextul pandemiei, iar rela?ia dintre Europa ?i China este a?teptat? s? se modifice semnificativ ?n viitor. Tot mai mul?i speciali?ti vorbesc despre o relocare a unor capacit??i de produc?ie importante din Asia ale companiilor europene, dornice s? controleze mai bine lan?ul logistic. Un impediment ar fi fost, p?n? nu demult, costurile de produc?ie semnificativ mai mari ?n Europa Central? ?i de Est, ?n compara?ie cu cele din China. ?ns?, cum salariile din ?ara Marelui Zid au avansat enorm ?n ultimii 10 ani, aceast? schimbare devine tot mai posibil?, mai ales ?n contextul unei pandemii care a pus o presiune uria?? pe lan?ul logistic.Zona Europei Centrale ?i de Est a cunoscut, ?n ultimul deceniu, unul dintre cele mai mari ritmuri de cre?tere economic?, iar produc?ia industrial? a ?inut ?i ea pasul. Probabil, cel mai mare avantaj pe care ?l au ??rile din regiune este pia?a muncii, salariile fiind de c?teva ori mai mici dec?t ?n Europa de Vest ?i, ?n ultimii ani, surprinz?tor de asem?n?toare cu cele din China.Lauren?iu Duic?, Partner & Head of Industrial Agency la Colliers International, a declarat: "Bulgaria r?m?ne cu mult sub nivelul costurilor for?ei de munc? din China pentru opera?iunile de produc?ie, Rom?nia este comparabil? cu China, iar Polonia ?i Ungaria nu se afl? cu mult mai sus. Exist? diferen?e majore fa?? de acum un deceniu ?i jum?tate, c?nd ??rile din Europa de Est fie se preg?teau s? adere la UE, fie tocmai deveniser? membre. ?ntre 2004 ?i 2018, costurile medii de fabrica?ie au crescut de 5,6 ori ?n China, ?n timp ce, ?n regiunea ECE, avansul a fost mult mai mic. ?i toate acestea la o productivitate care a ?inut ?n mod clar pasul".Mai exact, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia au ?nregistrat o cre?tere a costurilor de for?? de munc? de 1,6 p?n? la 2,6 ori din 2004 p?n? ?n 2018, ?n timp ce Bulgaria ?i Rom?nia au ?nregistrat cre?teri de pu?in peste 3 ori ?n aceea?i perioad?. Spre compara?ie, costurile for?ei de munc? ?n sectorul de produc?ie din Germania sunt de circa 3 ori mai mari dec?t ?n Cehia ?i Slovacia, de aproximativ 4 ori mai mari dec?t ?n Ungaria ?i Polonia, de aproape 6 ori peste Rom?nia ?i de aproape 8 ori peste Bulgaria, a ad?ugat sursa.Silviu Pop, Head of Research ?n cadrul Colliers International, a declarat: "Mai mult, regiunea ECE a dep??it Spania ?i Marea Britanie, ?n ceea ce prive?te volumul de produc?ie cumulat al fabricilor, ?i se apropie de Fran?a. Fabricile din regiune s-au concentrat ini?ial pe m?rfuri care implic? procese de fabrica?ie cu complexitate sc?zut?, dar acest lucru s-a schimbat treptat de-a lungul timpului, iar m?rfurile cu o valoare ad?ugat? mai mare ?i mai complexe tehnologic constituie acum o pondere mult mai mare ?n ?ntreaga regiune dec?t acum un deceniu".Ritmul de cre?tere a productivit??ii s-a men?inut peste avansul costurilor, iar ?n toate ??rile din Europa Central? ?i de Est, diferen?a dintre valoarea ad?ugat? pe angajat ?i costurile for?ei de munc? s-a l?rgit semnificativ ?ntre 2004 ?i 2018. Merit? men?ionat c?, ?n Rom?nia, diferen?a dintre valoarea ad?ugat? pe angajat ?i costurile for?ei de munc? este foarte pu?in sub cea a Chinei, statele vecine ?nregistr?nd ?i ele, la diferen?e mici. C?lc?iul lui Ahile pentru aceast? regiune r?m?ne inova?ia, Europa Central? ?i de Est ?nregistr?nd ?n indicii Forumului Economic Mondial un nivel la jum?tate fa?? de Germania, care este totu?i unul dintre cei mai mari inovatori din lume. Totu?i, ?n ultimele decenii statele din regiune au reu?it s? reduc? masiv din ecart fa?? de Germania ?i alte state occidentale ?n ceea ce prive?te calitatea infrastructurii ?i a institu?iilor. * * *Un fermier ??i ?nchiriaz? casa f?r? bani unei familii care vrea s? se mute la ?ar? ?i s? creasc? animale! Angelica Lefter - 12 iulie 2020 Anun? foarte generos din partea unui fermier din jude?ul Gorj! Ion Udrea este un cresc?tor de bovine, ?n v?rst? de 60 de ani, din comuna Bumbe?ti Pi?ic, care a postat pe pagina sa de Facebook un anun? ?n care ofer? spre ?nchiriere, f?r? ?ns? a percepe bani, o cas? b?tr?neasc?, cu toate utilit??ile, ?i 10 hectare de p??une.Totodat?, proprietatea este ?i de v?nzare, pentru cine dore?te acest lucru.Foto: Facebook Ion Udrea”Ofer spre ?nchiriere (sau v?nzare), locuin?? cu toate utilit??ile. ?nchirierea este f?r? preten?ii financiare (doar curentul electric), teren circa 10 hectare de p??une, grajd animale, toate utilit??ile, ideal pentru cre?tere animale. Jude?ul Gorj, telefon: 0783 002 929”, a scris fermierul gorjean.Jurnali?tii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO au mers pe firul anun?ului ?i au reu?it s? stea de vorb? cu Ion Udrea, dar au aflat ?i povestea deloc u?oar? a unui fermier c?ruia p?m?ntul i-a ?nghi?it toat? munca.”Este o zon? cu dealuri acolo unde ?nchiriez. Este vorba despre o cas? b?tr?neasc?, dar are toate utilit??ile, ap? cald?, tot ce trebuie. Are ?i livad? cu vi?? de vie ?i pomi fructiferi. Dac? cineva vrea s? ?nchirieze, a? prefera s? fie o familie, dar nu e musai un cuplu, poate fi ?i o mam? cu copii. Ar avea tot ce le trebuie, doar curentul s?-l pl?teasc? ?i s? men?in? cur??enia, at?t! Sunt acolo 10 hectare de p??une, 5 ale mele, 5 ?nchiriate, le poate folosi cel care va ?nchiria casa. M? g?ndesc ?i la v?nzare! N-am stabilit un pre?, ?ns? estimez casa si gospod?ria la 20.000 de euro!”, a spus fermierul gorjean. ?n 2015, p?m?ntul i-a ?nghi?it casa cea nou? ?i odat? cu ea, munca de o via??. Fermierul gorjean nu mai are acum 24 de vaci, ci doar 10. Laptele ?l vinde la o f?bricu?? din T?rgu Jiu, care ?l proceseaz?, cu 1 leu pe litru. ”Eu ?i familia am locuit ?n Bumbe?ti Pi?ic, am crescut animale, am avut 24 de vaci, dar terenul pe care construisem o cas? nou? s-a surpat ?i mi-a ?nghi?it casa cu totul, prin 2015. Este cunoscut evenimentul acesta de la Bumbe?ti Pi?ic. Se pare ca zona este ?mp?nzit? de izvoare ?i s-a petrecut acest eveniment tragic, a trebuit s? muncim s? o lu?m de la zero. Ne-am mutat, nu foarte departe, la un kilometru, dar casa b?tr?neasc? pe care vrem s? o ?nchiriem sau s? o vindem este ?n picioare ?i perfect utilizabil?. Acum e greu s? dai ?n chirie c? lumea nu mai cre?te animale. Este greu pentru c? acum c?tva timp era litrul de lapte 50 de bani, nu luam mai nimic. ?i apa era 1 leu cea mai ieftin?. Acum d?m ?i noi laptele cu 1 leu pe litru, nu au fost probleme. Doar ?n peruioada st?rii de urgen?? din cauza noului coronavirus nu au venit s? ?l colecteze. Plata a fost f?cut? mereu de c?tre procesator, ?ns? avem o v?rst? ?i ne este foarte greu s? mai muncim la c?mp, pe utilaje!”, men?ioneaz? Ion Udrea. Povestea fermierului gorjean este una cu final fericit. A reu?it s?-?i recl?deasc? o nou? cas?, a f?cut fa?? provoc?rilor naturii ?i noului ?nceput, iar acum dac? ar exista o familie care s? beneficieze de gospod?ria l?sat? mo?tenire din b?tr?ni, ar prefera s? fac? bine, la r?ndul s?u! Pe cresc?torul de animale, care ?nchiriaz? f?r? bani o cas? b?tr?neasc? pentru o familie serioas? ?l pute?i contacta la urm?torul num?r de telefon: 0783 002 929. Men?ion?m c? fermierul este dispus s? negocieze ?i o v?nzare a casei ?i gospod?riei, trebuie doar s? ave?i inten?ii c?t se poate de bune!* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download