Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 13/14 noiembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 14.11.20191 EUR4.76691 USD4.3343APIA si SUBVENTIIEXCLUSIV AGROINFO! FERMIERII BLOCA?I ACUM LA PLATA AVANSULUI APIA! Agroinfo?14 noiembrie 2019 - AGROINFO MEREU AL?TURI DE FERMIERI! Publica?ia noastr? v? ajut? s? afla?i ce se ?nt?mpl? cu plata avansului la subven?iile APIA care vi se cuvin pentru acest an.?Un fermier din comuna Livezile, sat Poieni, jude?ul Bistri?a-N?s?ud ne-a ?ntrebat de ce nimeni din sat nu a ?ncasat avansul de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). AGROINFO s-a interesat imediat ?i a aflat r?spunsul.Fermierul care ne-a rugat s?-l ajut?m lucreaz? doar 20 de hectare.?Pentru aceste hectare a?teapt? plata avansului la subven?iile pe suprafa??. Pentru noi, fiecare fermier este important, indiferent de num?rul de hectare exploatat, de num?rul de animale, etc.Agricultorul este din satul Poieni, comuna Livezile, Bistri?a-N?s?ud. Astfel, ca s?-i d?m un r?spuns corect ?i documentat, am apelat la ajutorul ?efei Centrului Local APIA Bistri?a de care ?ine aceast? comun?. Floarea Fetii a avut amabilitatea s? ne explice ce se ?nt?mpl? ?n acest moment la APIA ?i de ce niciunul dintre fermierii din satul Poieni nu a intrat pe listele de plat? avans subven?ii una Livezile este sub sit de teledetec?ie (comuna este inclus? ?n e?antionul de control prin teledetec?ie n.r). P?n? m?ine (vineri, 15 noiembrie?n.r.)?avem termenul pentru finalizarea ac?iunii de?follow-up, adic??de l?murire cu fermierii pentru eventualele neconformit??i.?S?mb?t?, pe?16 noiembrie,?se re-exoport? datele c?tre Gauss (firma care se ocup? de verific?rile prin teledetec?ie a parcelelor agricole la plat? n.r) ?i se emite raportul final de teledetec?ie. Din acest punct,?depinde de APIA Aparat Central c?nd se implementaz? ?n sistem rapoartele finale pentru jude?ul Bistri?a N?s?ud.P?n? s?pt?m?na?trecut?, to?i fermierii?din situl de teledetec?ie au fost bloca?i la plat?. O parte dintre ei au fost debloca?i ?i au intrat pe listele de plat?.?Nu doar cei care sunt selecta?i ?n e?antionul de teledetec?ie sunt bloca?i la plat?.?Dac? un fermier se afl???ntr-un bloc fizic selectat la teledetec?ie,?este blocat la plat? p?n? la emiterea raportului final ?i implementarea acestuia.Pentru?fermierii care au fost ?n?control clasic pe teren a? ?nceput introducerea rapoartelor in sistem ?i au ?anse s? intre la plata in avans.Am avut foarte mul?i fermieri pe jude? la teledetec?ie, de asta ni s-a dat termen?p?n? m?ine s? finaliz?m ?nt?lnirile cu fermierii. Pe?Centrul local?APIA Bistri?a avem?1203 de fermieri la teledetec?ie.? Doar pe Centrul local APIA Bistri?a. Cred c??jude?ul nostru a fost pe locul 1 din ?ar? la teledetec?ie.?Pe jude?, avem peste 4.000 de fermieri la controlul prin teledetec?ie, a explicat Floarea Fetii, ?efa Centrului Local APIA Bistri?a, exclusiv pentru?AGROINFO.Plata regular?, final? va ?ncepe la 1 decembrie 2019, iar termenul limit?, potrivit regulamentelor europene ?n vigoare, este 30 iunie 2020 pentru plata subven?iilor aferente anului de cerere 2019.?efa Centrului Local APIA Bistri?a este deschis? comunic?rii cu fermierii. Ne-a rugat s? preciz?m c? fermierii pot s? telefoneze direct la Centrul Local APIA Bistri?a pentru a ob?ine toate informa?iile legate de dosarul lor de subven?ii ?i de pl??i.Fermierii pot s? apeleze lini?ti?i?telefonul nostru. Suntem deschi?i comunic?rii ?i le vom da toate l?muririle necesare, a ad?ugat Floarea Fetii.AGROINFO?este ?n slujba fermierilor ?i a informa?iilor corecte. To?i fermierii care vor s? afle ce se ?nt?mpl? cu pl??ile APIA din jude?ul lor, ne pot scrie un comentariu aici sau ne pot apela pe pagina Facebook a publica?iei. V? r?spundem c?t de repede ne st? ?n putin??. Pentru noi, fiecare mesaj de la voi este important.?EF APIA: FERMIERI DEBLOCA?I LA PLATA AVANSULUI APIA! Agroinfo ?12 noiembrie 2019 - SUBVEN?II APIA 2019! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? D?mbovi?a a finalizat, ?n prima s?pt?m?n? din luna noiembrie, ?nt?lnirile cu fermierii afla?i ?n e?antionul de control prin teledetec?ie pentru clarificarea suprapunerilor de parcele ?i a altor neconcordan?e dintre cereri ?i verific?rile f?cute prin teledetec?ie. Astfel, ace?ti fermieri sunt debloca?i la plata avansului la subven?iile aferente acestui an, sus?ine conducere APIA D?mbovi?a.Pl??ile ?n avans au ?nceput ?n data de 16 octombrie, ora 00.00, vor continua p?n? la data 30 noiembrie 2019 ?i reprezint? sume de p?n? la 70 % ?n cazul pl??ilor directe ?i de p?n? la 85% ?n cazul sprijinului acordat ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural?, din suma total? pe care ar trebui s? o ?ncaseze? fermierul. La calculul pl??ilor ?n avans particip??cererile unice pentru care s-au finalizat controalele pe teren ?i controalele administrative si pentru care nu s-au generat erori blocante ca urmare a implement?rii rezultatelor acestor controale. Potrivit reprezentan?ilor APIA D?mbovi?a au primit pl??i ?n avans, p?n? la aceast? dat?, 19.549 de fermieri, reprezent?nd un procent de aproximativ 82,10% dintr-un total de 23.703 fermieri care au solicitat sprijin prin cererea unic? ?n anul 2019.APIA D?mbovi?a a finalizat, ?n prima s?pt?m?n? a lunii noiembrie, ac?iunea de follow-up. Aceast? ac?iune s-a concretizat ?n? ?nt?lniri cu 892 de fermieri d?mbovi?eni controla?i ?n teren prin teledetec?ie pentru remedierea neconcordan?elor ap?rute ?ntre declara?iile acestora din cererea unic? de plat? ?i rezultatele men?ionate de firma prestatoare ?n raportul de control. Concluziile acestor ?nt?lniri de clarificare au fost transmise c?tre firma prestatoare a controlului prin teledetec?ie ?n vederea reinterpret?rii rezultatelor ?i deblocarea cererilor pentru plat?.APIA le achit? fermierilor un avans de 70% din pl??ile directe pe suprafa?? ?i sprijinul cuplat la ovine ?i caprine ?i 85% din pl??ile compensatorii pentru m?surile de dezvoltare rural?.Schema de plat? unic? pe suprafa?? este?102,6082 euro/ha. Avans 70% din aceast? sum? este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributiv? pentru primul nivel este?5 euro/ha. Avans 70% din sum? este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributiv?, al doilea nivel, este?48,7127 euro/ha. Avans 70% din sum? este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru ?nverzire este?59,3201 euro/ha. Avans 70% din sum? este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este?31,2477 euro/ha. Avans 70% din sum? este 21,8733 euro/ha =?103, 8894 lei/haZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de?17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din aceast? sum? este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animalPl??ile pentru schemele finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?) se fac ?n lei,?la cursul de schimb valutar de?4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.Pl??ile compensatorii?pentru schemele finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural?) se fac ?n lei,?la cursul de schimb valutar de?4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.Plata avansului la subven?ii se ?ncheie pe data de 30 noiembrie 2019. De la 1 decembrie 2019, APIA va demara plata final? pentru anul de cerere 2019.?Fermierii care nu pot beneficia de pl??i ?n cadrul campaniei de avans 2019 vor fi autoriza?i la plat?? ?n perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic urm?tor,? ?n conformitate cu art.75, alin.1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finan?area, gestionarea ?i monitorizarea politicii agricole comune ?i de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 ?i (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului”,?a precizat ec. Corina G?rleanu, director executiv al APIA D?mbovi?a, ?n comunicatul transmis de APIA D?mbovi?a.?NCEPE PLATA SUBVEN?IEI DE 3.000 DE EURO pentru USTUROI! Agroinfo:?14 noiembrie 2019 - ANUN? MADR! Ministerul Agriculturii anun??, ?n aceast? diminea??, c? a alocat o prim? tran?? de bani pentru plata ajutorului de minimis pentru cultura de usturoi. Cuantumul subven?iei este de 3.000 de euro/ha.Potrivit informa?iilor furnizate ast?zi?de Ministerul Agriculturii pentru?AGROINFO,?suma alocat? la plat? este de 276.967 lei?pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi.Fostul Guvern?a aprobat, ?n ?edin?a?din 14 mai 2019, cre?terea subven?iei pentru cultura de usturoi de la 1.000 de euro/ha, c?t era ini?ial, la 3.000 de euro/ha.?Astfel, cuantumului sprijinului financiar acordat cultivatorilor de usturoi?este de?3.000 euro/ha (13.950 lei/ha).Reamintim condi?iile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie s? le ?ndeplineasc?, cumulativ, pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/ha:a) s? de?in? o suprafa?? cultivat? cu usturoi de minim 3.000 mp;b) s? ob?in? o produc?ie de minim 3 kg usturoi/10 mp;c) s? fie ?nregistra?i ?n eviden?ele Registrului agricol deschis la prim?riile ?n a c?ror raz? administrativ-teritorial? se afl? suprafe?ele cultivate cu usturoi ?n anul de cerere.d) s? fac? dovada produc?iei realizate potrivit prevederilor lit. a) ?i b) prin documente justificative.Potrivit hot?r?rii de Guvern care aprob? acest ajutor de minimis, valorificarea produc?iei se face??n perioada 1 iulie - 29 noiembrie a anului de cerere. Documentele justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) care atest? comercializarea produc?iei de usturoi valorificat? ?n anul 2019,?se depun?la Direc?iile Agricole Jude?ene p?n? la data de 29 noiembrie.Conform MADR, banii urmeaz? s? fie transfera?i ?n conturile cultivatorilor de usturoi ?n aceste zile.START PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru APICULTORI! Agroinfo?14 noiembrie 2019 - SUMA ALOCAT? LA PLAT?! Ministerul Agriculturii anun?? ast?zi, 14 noiembrie 2019, c? a alocat, pe 13 noiembrie, bani pentru plata ajutorului de minimis pentru apicultori. Banii vor fi transfera?i, ?n zilele urm?toare, ?n conturile apicultorilor care au solicitat acest ajutor.Potrivit Ministerului Agriculturii, a fost alocat??suma de 6.211.120 lei?reprezent?nd prima plat? pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maxim? a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerci?ii financiare.Schema de ajutor de minimis se aplic? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei.Schema se aplic? pentru urm?torii beneficiari:a) apicultorilor persoane fizice care de?in atestat de produc?tor emis ?n baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei produselor din sectorul agricol, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale ?i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016;c) apicultorilor persoane juridice, precum ?i oric?ror forme asociative cu sau f?r? personalitate juridic? constituite conform legii.Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, ?ntreprinderile/?ntreprinderile unice trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele criterii de eligibilitate:a) s? aib? familii de albine ?nscrise ?n baza de date na?ional? apicol? la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor, gestionat de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor;b) s? aib? familii de albine ?nregistrate/autorizate la direc?ia sanitar-veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti.Sumele reprezent?nd ajutoare de minimis se pl?tesc beneficiarilor ?ntr-o singur? tran??.Ajutorul de minimis se acord? beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel ?nc?t s? se asigure continuarea ciclului de produc?ie, ?n cuantum de 20 lei/familie de albine.Termenul de solicitare a acestui ajutor a expirat pe data de 31 octombrie 2019.?Plata va fi transferat? ?n conturile apicultorilor de c?tre direc?iile agricole jude?ene, unde apicultorii au depus cererile.ATEN?IE! Acest ajutor de minimis este pl?tit ?n baza unui raport ANAF cu datoriile pe care le are la bugetul de stat beneficiarul ajutorului.?Concret, sumele datorate se scad din ajutor.AST?ZI, BANII CARE VOR AJUNGE ?N CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo?14 noiembrie 2019 - ANUN? OFICIAL MINISTERUL AGRICULTURII!? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale informeaz? c?, ?n data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei pentru plata subven?iilor ?i ajutoarelor de minimis?c?tre fermieri. Banii vor fi transfera?i ?n conturile fermierilor, ?n aceste zile,?de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?i de direc?iile agricole jude?ene.Suma alocat? de Ministerul Agriculturii se ?mparte astfel:- 95.854.316 lei pentru plata m?surilor delegate de AFIR c?tre APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv:?????????????????? - 36.823.555 lei – agromediu ?i clim??????????????????? - 6.916.807 lei –? agricultur? ecologic??????????????????? - 52.113.954 lei – pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale, sumele alocate reprezent?nd avansul ?n procent de 85% din valoarea total? a drepturilor de plat? a beneficiarilor;- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru ?coli ce const? ?n distribu?ia ?n cadrul unit??ilor ?colare de fructe, legume, lapte si produse lactate;- 6.211.120 lei reprezent?nd prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi;- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc.Facem precizarea c? plata c?tre beneficiari va fi efectuat? de APIA ?i DAJ-uri ?n perioada imediat urm?toare, anun?? MADR ?n comunicatul transmis pentru?AGROINFO.Noi sume alocate de MADR pentru plata beneficiarilor SIMONA DAN 14 NOIEMBRIE 2019Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) a anun?at ,joi, c? a alocat suma de 143.343.048 lei, din care 95.854.316 lei pentru plata m?surilor delegate de AFIR c?tre APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019.Astfel, potrivit MADR 36.823.555 lei sunt destina?i pentru agromediu ?i clim?, 6.916.807 lei pentru? agricultur? ecologic? ?i 52.113.954 lei pentru pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale,Sumele alocate reprezent? avansul de 85% din valoarea total? a drepturilor de plat? ale beneficiarilor;De asemenea, s-au alocat 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru ?coli ce const? ?n distribu?ia ?n cadrul unit??ilor ?colare de fructe, legume, lapte si produse lactate, 6.211.120 lei reprezent?nd prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi ?i 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc.MADR precizeaz? c? plata c?tre beneficiari va fi efectuat? de APIA ?i DAJ-uri ?n perioada imediat urm?toare.?CER SUBVEN?IE DE 30 DE EURO PE CAP DE OAIE!Agroinfo 13 noiembrie 2019 - PRE?URI SC?ZUTE LA MIEL, SUBVEN?II PREA MICI. Cresc?torii de ovine din Rom?nia nu sunt singurii care lupt? pentru supravie?uirea fermelor. Sectorul ovin din Irlanda pare la fel de afectat de pre?urile mici la miel ?i carnea de oaie, de subven?iile din zootehnie care sunt prea mici ca s?-i scoat? din necazuri. Oierii irlandezi amenin?? cu proteste de amploare. Ei cer ministrului Agriculturii o subven?ie de 30 de euro pe cap de oaie ?i alte ajutoare.????Sectorul ovinelor trece printr-o perioad? foarte dificil?. Fa?? de 2018, pre?urile?la miel din acest sezon au sc?zut cu 9 euro pe miel, ?n principal din cauza impactului Brexit ?n Marea Britanie (ie?irea Marii Britanii din UE n.r.)?”, a spus?Joe Healy, pre?edintele Asocia?iei Fermierilor din Irlanda (IFA).Studiul Na?ional al Fermelor Teagasc arat? c? ?n 2018 veniturile fermelor de ovine au fost de 13.297 euro. Num?rul ovinelor?a fost de?2,56 milioane de capete, dar?a sc?zut cu 86.000 capete ?n recens?m?ntul oilor din decembrie 2018.Joe Healy, pre?edintele IFA,??i Sean Dennehy, pre?edintele Federa?iei Oierilor,?au prezentat o serie de ac?iuni privind pre?urile ?i politica?agricol? necesare pentru a restabili veniturile cresc?torilor ?i ?ncrederea acestora c? sectorul ovin se va redresa.IFA face eforturi pentru cre?terea?subven?iilor ?intite pentru sectorul ovin, at?t din finan?are intern?, c?t ?i din sprijinul Politicii Agricole Comune, PAC.?IFA solicit??o subven?ie?de 30 de euro pe cap de?oaie pentru?cresc?torii de ovine.”?A spus pre?edintele IFA la o ?nt?lnire cu oierii irlandezi, organizat? pe 12 noiembrie 2019. Printr-un lobby (campanie n.r.)?puternic, IFA a asigurat o finan?are de 25 de milioane de euro pe an pentru sistemul de bun?stare al ovinelor ?n 2017,? iar oierii au primit un ajutor pentru bun?stare ?n valoare de 10?euro pe? cap de oaie.IFA propune ca ministrul irlandez al Agriculturii, Michael?Creed, s? modifice schema de ajutor??i s? ofere mai multe op?iuni de finan?are pentru fermieri pentru a cre?te plata?pentru bun?starea animalelor?la 15 euro pe oaie pentru 2020 ?i, de asemenea, s? extind? ?i s? ?mbun?t??easc? schema pentru anii viitori.?n ceea ce prive?te PAC, Joe Healy a spus c? ministrul Creed trebuie s? protejeze pe deplin bugetul PAC ?i s? asigure o cre?tere a acestuia pentru a acoperi infla?ia ?i orice costuri suplimentare pentru fermieri. Ministrul irlandez al Agriculturii trebuie s? se opun? reducerii bugetului cu 97 de milioane de euro, propunere f?cut? pentru?Irlanda. ?Planul strategic PAC pentru Irlanda trebuie s? acorde prioritate sectoarelor vulnerabile, precum oile. ?n Pilonul I trebuie luate ?n considerare pl??ile cuplate (sprijinul cuplat ovine n.r.), precum ?i eco-schemele”. A spus liderul fermierilor irlandezi.?n ceea ce prive?te Planul de Dezvoltare Rural?, Pilonul II, pre?edintele IFA a spus c??sectorul de cre?tere a ovinelor aduce o contribu?ie social? ?i economic? semnificativ? ?n zonele rurale ?i ?n special ?n regiunile montane, unde alte tipuri de agricultur? nu sunt posibile.Asocia?ia Fermierilor din Irlanda?a propus o schem? de mediu de 10.000 euro ?n noua PAC, cu pl??i mai mari pentru terenurile agricole?obi?nuite, precum ?i o finan?are sporit? pentru ANC (Zonele?care se confrunt? cu constr?ngeri naturale).?n ceea ce prive?te pre?urile la oaie??i pia?a, Sean Dennehy, liderul Federa?iei Oierilor,?a spus c? pre?urile?la miel trebuie s? creasc?, iar accesul pe pia?a chinez? este esen?ial pentru oierii irlandezi. El a cerut ministrului Creed s? acorde prioritate vizitei ?n China pe care acesta?o va face ?n aceast? s?pt?m?n? pentru a negocia exportul oilor ?n aceast? ?ar?. China import? ovine ?i carne de oaie, ?n prezent, din Noua Zeeland? ?i Australia.Industria?c?rnii de oaie din Irlanda?genereaz? o valoare de produc?ie de 485 de milioane de euro pe an, ceea ce sus?ine peste 34.000 de cresc?tori de ovine ?i alte mii de locuri de munc? ?n servicii conexe.?n 2018, exporturile au reprezentat aproape 70% din produc?ia de carne de oaie irlandez?, ajung?nd la un total de 56.000 de tone, evaluat la aproximativ 315 milioane de euro. Marea Britanie ?i Fran?a r?m?n pie?ele cheie pentru carnea de oaie irlandez?, reprezent?nd 58% din volum ?n 2018. Cu toate acestea, ?n ultimul an, sectorul s-a diversificat pe pie?e precum Belgia, Danemarca, Germania, Suedia ?i Elve?ia.?EFUL APIA, LA HELSINKI!Agroinfo ?13 noiembrie 2019 SE ?NT?MPL? AST?ZI!?Directorul general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), Adrian Pintea, particip?, miercuri, 13 noiembrie 2019,?la Helsinki, la cea de-a 46–a Conferin?? a Directorilor Agen?iilor de Pl??i din Uniunea European?, ?n contextul pre?edin?ie Finlandei la Consiliul Uniunii Europene. Eveniment organizat bianual ?n cadrul pre?edin?iei rotative a Consiliului Uniunii Europene, conferin?a se bucur? de o larg??participare european?, prin reprezentan?i at?t ai agen?iilor de pl??i similare din toate statele membre ?i statele candidate, c?t ?i ai unor institu?ii europene de prestigiu (Comisia European?, Curtea European? de Conturi).Astfel, conferin?a este platforma ideal? pentru agen?iile de pl??i ale UE pentru a ?mp?rt??i experien?e ?i bune practici, pentru a discuta provoc?ri comune ?i a g?si solu?ii comune, precum ?i pentru a prezenta propuneri pentru ?mbun?t??irea proceselor ?i a rezultatelor ?n punerea ?n aplicare a politicii agricole comune (PAC).?n acela?i timp, conferin?a de la Helsinki urm?re?te s? abordeze perspectivele ?i provoc?rile subsumate procesului de tranzi?ie de la actuala, la noua Politic? Agricol? Comun? dup? 2020 ?i va beneficia de prezent?ri, dezbateri ?i contribu?ii din partea tuturor actorilor implica?i ?n proiectarea ?i implementarea PAC (agen?iile de pl??i, Comisia European?, Curtea de Conturi European?).?n cadrul evenimentului, directorul general APIA (?n foto)?a prezentat raportul ?i concluziile celei de-a 45-a Conferin?e a Directorilor Agen?iilor de Pl??i organizate la Bucure?ti, ?n perioada 15-17 mai 2019, ?n cadrul de?inerii de c?tre Rom?nia a Pre?edin?iei Consiliului Uniunii Europene, se arat? ?n comunicatul transmis de APIA.Reprezentantii APIA, discutii despre viitoarea politica agricola cu oficialii de la Bruxelles Noiembrie 14, 2019Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca astazi, 13.11.2019, Directorul General, Adrian PINTEA, participa la Helsinki, la cea de-a 46–a Conferinta a Directorilor Agentiilor de Plati din Uniunea Europeana (UE), in contextul presedintiei Finlandei la Consiliul Uniunii Europene. Eveniment organizat bianual in cadrul presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, conferinta se bucura de o larga participare europeana, prin reprezentanti atat ai agentiilor de plati similare din toate statele membre si statele candidate, cat si ai unor institutii europene de prestigiu (Comisia Europeana, Curtea Europeana de Conturi).Astfel, conferinta este platforma ideala pentru ca agentiile de plati ale UE sa impartaseasca experiente si bune practici, pentru a discuta provocari comune si a gasi solutii comune, precum si pentru a prezenta propuneri pentru imbunatatirea proceselor si a rezultatelor in punerea in aplicare a politicii agricole comune (PAC).In acelasi timp, conferinta de la Helsinki urmareste sa abordeze perspectivele si provocarile subsumate procesului de tranzitie de la actuala, la noua Politica Agricola Comuna dupa 2020 si va beneficia de prezentari, dezbateri si contributii din partea tuturor actorilor implicati in proiectarea si implementarea PAC (agentiile de plati, Comisia Europeana, Curtea de Conturi Europeana).In cadrul evenimentului, Directorul General APIA a prezentat raportul si concluziile celei de-a 45-a Conferinte a Directorilor Agentiilor de Plati organizate la Bucuresti, in perioada 15-17 mai 2019, in contextul detinerii de catre Romania a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene.?NCEPE PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru CRESC?TORII DE ALBINE! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 A?teptarea a luat sf?r?it pentru apicultorii care au solicitat ajutor de minimis! Ministerul Agriculturii anun?? c? a dispus alocarea sumelor necesare ca to?i apicultorii care au avut pierderi ?n acest an s? ??i primeasc? banii cuveni?i. Printr-un comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, MADR anun?? c? a dispus alocarea unei sume de 6.211.120 lei reprezent?nd prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol. Av?nd ?n vedere c? schema de ajutor de minimis este ?n cuantum de 20 de lei pe familia de albine, banii aloca?i de MADR vor acoperi sprijinul pentru 310.556 familii de albine din Rom?nia. V? reamintim c? ?n aceast? toamn?, cresc?torii de albine care au avut pierderi din cauza ploilor din prim?var? sau a secetei din var? au avut posibilitatea de a accesa o schem? de ajutor de minimis ?n valoare de cel mult 20.000 de euro/beneficiar. Ultima zi de depunere a cererilor la Direc?iile Agricole Jude?ene a fost 31 octombrie. Av?nd ?n vedere c? s-au alocat sumele necesare achit?rii ajutorului de minimis, pe m?sur? ce dosarele apicultorilor sunt verificate ?i ?ndeplinesc condi?iile de leigibilitate, direc?iile agricole pot dispune pl??ile c?tre beneficiari. CER SUBVEN?IE DE 30 DE EURO PE CAP DE OAIE! Agroinfo 13 noiembrie 2019 PRE?URI SC?ZUTE LA MIEL, SUBVEN?II PREA MICI. Cresc?torii de ovine din Rom?nia nu sunt singurii care lupt? pentru supravie?uirea fermelor. Sectorul ovin din Irlanda pare la fel de afectat de pre?urile mici la miel ?i carnea de oaie, de subven?iile din zootehnie care sunt prea mici ca s?-i scoat? din necazuri. Oierii irlandezi amenin?? cu proteste de amploare. Ei cer ministrului Agriculturii o subven?ie de 30 de euro pe cap de oaie ?i alte ajutoare.????Sectorul ovinelor trece printr-o perioad? foarte dificil?. Fa?? de 2018, pre?urile?la miel din acest sezon au sc?zut cu 9 euro pe miel, ?n principal din cauza impactului Brexit ?n Marea Britanie (ie?irea Marii Britanii din UE n.r.)?”, a spus?Joe Healy, pre?edintele Asocia?iei Fermierilor din Irlanda (IFA).Studiul Na?ional al Fermelor Teagasc arat? c? ?n 2018 veniturile fermelor de ovine au fost de 13.297 euro. Num?rul ovinelor?a fost de?2,56 milioane de capete, dar?a sc?zut cu 86.000 capete ?n recens?m?ntul oilor din decembrie 2018.Joe Healy, pre?edintele IFA,??i Sean Dennehy, pre?edintele Federa?iei Oierilor,?au prezentat o serie de ac?iuni privind pre?urile ?i politica?agricol? necesare pentru a restabili veniturile cresc?torilor ?i ?ncrederea acestora c? sectorul ovin se va redresa.IFA face eforturi pentru cre?terea?subven?iilor ?intite pentru sectorul ovin, at?t din finan?are intern?, c?t ?i din sprijinul Politicii Agricole Comune, PAC.?IFA solicit??o subven?ie?de 30 de euro pe cap de?oaie pentru?cresc?torii de ovine.”?A spus pre?edintele IFA la o ?nt?lnire cu oierii irlandezi, organizat? pe 12 noiembrie 2019. Printr-un lobby (campanie n.r.)?puternic, IFA a asigurat o finan?are de 25 de milioane de euro pe an pentru sistemul de bun?stare al ovinelor ?n 2017,? iar oierii au primit un ajutor pentru bun?stare ?n valoare de 10?euro pe? cap de oaie.IFA propune ca ministrul irlandez al Agriculturii, Michael?Creed, s? modifice schema de ajutor??i s? ofere mai multe op?iuni de finan?are pentru fermieri pentru a cre?te plata?pentru bun?starea animalelor?la 15 euro pe oaie pentru 2020 ?i, de asemenea, s? extind? ?i s? ?mbun?t??easc? schema pentru anii viitori.?n ceea ce prive?te PAC, Joe Healy a spus c? ministrul Creed trebuie s? protejeze pe deplin bugetul PAC ?i s? asigure o cre?tere a acestuia pentru a acoperi infla?ia ?i orice costuri suplimentare pentru fermieri. Ministrul irlandez al Agriculturii trebuie s? se opun? reducerii bugetului cu 97 de milioane de euro, propunere f?cut? pentru?Irlanda. ?Planul strategic PAC pentru Irlanda trebuie s? acorde prioritate sectoarelor vulnerabile, precum oile. ?n Pilonul I trebuie luate ?n considerare pl??ile cuplate (sprijinul cuplat ovine n.r.), precum ?i eco-schemele”. A spus liderul fermierilor irlandezi.?n ceea ce prive?te Planul de Dezvoltare Rural?, Pilonul II, pre?edintele IFA a spus c??sectorul de cre?tere a ovinelor aduce o contribu?ie social? ?i economic? semnificativ? ?n zonele rurale ?i ?n special ?n regiunile montane, unde alte tipuri de agricultur? nu sunt posibile.Asocia?ia Fermierilor din Irlanda?a propus o schem? de mediu de 10.000 euro ?n noua PAC, cu pl??i mai mari pentru terenurile agricole?obi?nuite, precum ?i o finan?are sporit? pentru ANC (Zonele?care se confrunt? cu constr?ngeri naturale).?n ceea ce prive?te pre?urile la oaie??i pia?a, Sean Dennehy, liderul Federa?iei Oierilor,?a spus c? pre?urile?la miel trebuie s? creasc?, iar accesul pe pia?a chinez? este esen?ial pentru oierii irlandezi. El a cerut ministrului Creed s? acorde prioritate vizitei ?n China pe care acesta?o va face ?n aceast? s?pt?m?n? pentru a negocia exportul oilor ?n aceast? ?ar?. China import? ovine ?i carne de oaie, ?n prezent, din Noua Zeeland? ?i Australia.Industria?c?rnii de oaie din Irlanda?genereaz? o valoare de produc?ie de 485 de milioane de euro pe an, ceea ce sus?ine peste 34.000 de cresc?tori de ovine ?i alte mii de locuri de munc? ?n servicii conexe.?n 2018, exporturile au reprezentat aproape 70% din produc?ia de carne de oaie irlandez?, ajung?nd la un total de 56.000 de tone, evaluat la aproximativ 315 milioane de euro. Marea Britanie ?i Fran?a r?m?n pie?ele cheie pentru carnea de oaie irlandez?, reprezent?nd 58% din volum ?n 2018. Cu toate acestea, ?n ultimul an, sectorul s-a diversificat pe pie?e precum Belgia, Danemarca, Germania, Suedia ?i Elve?ia.??START PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru APICULTORI! Agroinfo ?14 noiembrie 2019 SUMA ALOCAT? LA PLAT?! Ministerul Agriculturii anun?? ast?zi, 14 noiembrie 2019, c? a alocat, pe 13 noiembrie, bani pentru plata ajutorului de minimis pentru apicultori. Banii vor fi transfera?i, ?n zilele urm?toare, ?n conturile apicultorilor care au solicitat acest ajutor.Potrivit Ministerului Agriculturii, a fost alocat??suma de 6.211.120 lei?reprezent?nd prima plat? pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol.Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maxim? a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerci?ii financiare.Schema de ajutor de minimis se aplic? pe ?ntreg teritoriul Rom?niei.Schema se aplic? pentru urm?torii beneficiari:a) apicultorilor persoane fizice care de?in atestat de produc?tor emis ?n baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei produselor din sectorul agricol, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008 privind desf??urarea activit??ilor economice de c?tre persoanele fizice autorizate, ?ntreprinderile individuale ?i ?ntreprinderile familiale, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016;c) apicultorilor persoane juridice, precum ?i oric?ror forme asociative cu sau f?r? personalitate juridic? constituite conform legii.Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, ?ntreprinderile/?ntreprinderile unice trebuie s? ?ndeplineasc? cumulativ urm?toarele criterii de eligibilitate:a) s? aib? familii de albine ?nscrise ?n baza de date na?ional? apicol? la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor, gestionat de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor;b) s? aib? familii de albine ?nregistrate/autorizate la direc?ia sanitar-veterinar? ?i pentru siguran?a alimentelor jude?ean?, respectiv a municipiului Bucure?ti.Sumele reprezent?nd ajutoare de minimis se pl?tesc beneficiarilor ?ntr-o singur? tran??.Ajutorul de minimis se acord? beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel ?nc?t s? se asigure continuarea ciclului de produc?ie, ?n cuantum de 20 lei/familie de albine.Termenul de solicitare a acestui ajutor a expirat pe data de 31 octombrie 2019.?Plata va fi transferat? ?n conturile apicultorilor de c?tre direc?iile agricole jude?ene, unde apicultorii au depus cererile.ATEN?IE! Acest ajutor de minimis este pl?tit ?n baza unui raport ANAF cu datoriile pe care le are la bugetul de stat beneficiarul ajutorului.?Concret, sumele datorate se scad din ajutor.MADR: Noi sume alocate de MADR pentru plata beneficiarilorJoi, 14 Noiembrie 2019 09:45Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale informeaz? c?, ?n data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu urm?toarele destina?ii:-?95.854.316 lei?pentru plata m?surilor delegate de AFIR c?tre APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv:?????????????????? - 36.823.555 lei – agromediu ?i clim??????????????????? - 6.916.807 lei – ?agricultur? ecologic??????????????????? - 52.113.954 lei – pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale, sumele alocate reprezent?nd avansul ?n procent de 85% din valoarea total? a drepturilor de plat? a beneficiarilor;-?40.943.395 lei?pentru implementarea Programului pentru ?coli ce const? ?n distribu?ia ?n cadrul unit??ilor ?colare de fructe, legume, lapte si produse lactate;-?6.211.120 lei?reprezent?nd prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;-?276.967 lei?pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi;-?57.250 lei?pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc.Facem precizarea c? plata c?tre beneficiari va fi efectuat? de APIA ?i DAJ-uri ?n perioada imediat urm?toare.ANUN?UL UNUI DIRECTOR APIA pentru FERMIERII NEMUL?UMI?I! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 Fermierii care au fost selecta?i la controlul prin teledetec?ie, mai aproape de a intra la plata avansului pentru acest an. P?n? la data de 15 noiembrie func?ionarii APIA au termen s? finalizeze ?nt?lnirea de clarificare cu fermierii ?i s? introduc? sau s? corecteze noile date. Foarte important de precizat este faptul c? fermierii pot opta s? conteste rezultatele acestui control. Directorul APIA Arad, Alin Triponescu, anun?? fermierii ?si?i cu nereguli ?n urma controalelor – fie de suprafa??, fie de econdi?ionalitate – c? au avut posibilitatea s? cear? o reinterpretare a rezultatelor.?Fermierul poate veni cu justific?ri atunci c?nd sunt g?site neconformit??i. Poate spune c? au fost probleme temporare. De aceea se fac aceste reinterpret?ri ale datelor. Agricultorii au putut cere o interpretare a datelor de la firma care s-a ocupat cu teledetec?ia, dac? au vrut ca datele s? fie reinterpretate. A doua interpretare ce a putut fi solicitat? de fermier este controlul comasat, ?n teren”, a sus?inut Alin Triponescu, directorul Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, potrivit glsa.ro Reamintim c? Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a derulat controale pe teren ?i prin teledetec?ie p?n? la ?nceputul lunii octombrie, dup? care, s-a f?cut o eviden?? a verific?rilor, pentru posibilele probleme s? fie remediate, iar agricultorii g?si?i cu neconformit??i s? fie penaliza?i. APIA: Stadiul pl??ilor ?n avans - Campania 2019 Joi, 14 Noiembrie 2019 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, ?ncep?nd cu data de 16 octombrie ?i p?n? ?n prezent, ?n cadrul Campaniei de pl??i ?n avans pentru anul 2019, a autorizat la plat? un num?r de 707.573 fermieri, cu o sum? total? ?n valoare de 1,185 miliarde euro, reprezent?nd un procent de 88,51 % din num?rul fermierilor pentru plata ?n avans, astfel:896,99 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA);240,5 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR);47,84 milioane euro cofinan?are de la Bugetul Na?ional.Reamintim c? p?n? la data de 30 noiembrie, ?n conformitate cu Decizia de punere ?n aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua pl??i ?n avans de p?n? la 70 % ?n cazul pl??ilor directe enumerate ?n Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului, ?i de p?n? la 85 % ?n cazul sprijinului acordat ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural? men?ionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.Pl??ile se efectueaz? la cursurile de schimb valutar stabilite de c?tre Banca Central? European?, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru pl??ile finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de c?tre Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru pl??ile finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?). Sursa: .roAFIR si FINANTARIAFIR, noutati despre fondurile europene atrase pana in prezent Noiembrie 14, 2019Directorul AFIR, Adrian Chesnoiu, sustine ca Romania a atras fonduri europene in valoare de 4,65 miliarde de euro, prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR 2014 – 2020). Aceasta suma reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocare, noteaza Agerpres.?Am efectuat plati catre beneficiarii PNDR in valoare totala de peste 4,6 miliarde de euro, pana in acest moment, ceea ce reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocarea disponibila, atingandu-ne tinta pe care ne-am stabilit-o pentru aceasta etapa. Sunt foarte multe proiecte care asteapta sa fie depuse, stim ca exista atat o dorinta foarte mare de a investi in agricultura romaneasca, cat si o nevoie de finantare a acestui sector”, a precizat Chesnoiu.AFIR: fonduri de 9,3 miliarde de euro, solicitate prin PNDRPotrivit AFIR, valoarea fondurilor europene solicitate prin PNDR se ridica la 9,3 miliarde de euro, iar fondurile totale disponibile pentru proiectele de investitii se ridica la 5,8 miliarde de euro. Agentia a primit 59.463 de solicitari de finantare a investitiilor in agricultura si pentru dezvoltarea mediului rural, depuse online pe pagina de internet de catre fermieri.In urma selectiei cererilor de finantare si a incadrarii solicitarilor in alocarea disponibila prin PNDR 2020, AFIR a contractat 54.843 de proiecte de investitii, pentru care a pus la dispozitia beneficiarilor suma de 4,65 de miliarde de euro.Principalele proiecte pentru care s-a acordat finantare?Ca urmare a demararii lucrarilor la investitiile contractate de AFIR, a finalizarii anumitor proiecte de investitii, precum si a acordarii transelor de plata aferente sprijinului forfetar (acordat prin sM 6.1 tineri fermieri, sM 6.3 ferme mici, sM 6.2 infiintare activitati neagricole, sM 6.4 dezvoltare activitati neagricole), Agentia a efectuat, pana in acest moment, plati in valoare totala de 2,56 de miliarde de euro pentru proiectele de investitii. De asemenea, AFIR a aprobat efectuarea platilor compensatorii catre fermieri in valoare totala de 2,04 miliarde de euro”, declara reprezentantii agentiei.Din totalul platilor efectuate pentru finantarea proiectelor de investitii, 1,3 miliarde de euro au fost platite pentru cele 41.142 de investitii in sectorul agricol contractate de AFIR, iar pentru cele 465 de investitii in sectorul pomicol contractate, Agentia a decontat plati in valoare totala de 60,3 milioane de euro.ALTELEMADR: ?nt?lnirea ministrului Nechita-Adrian Oros cu membri ai conducerii Sindicatului Produc?torilor Agricoli Olt Joi, 14 Noiembrie 2019 Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Nechita-Adrian Oros va fi prezent vineri, 15 noiembrie 2019, la ?nt?lnirea cu membri ai conducerii Sindicatului Produc?torilor Agricoli Olt, din localitatea Izbiceni, jude?ul Olt, ?n incinta C?minului Cultural Tudor Gheorghe, ?ncep?nd cu orele 16:00.?n cadrul discu?iilor vor fi abordate teme de actualitate ?i interes major pentru sectorul agricol rom?nesc, precum: formele na?ionale de sprijin destinate fermierilor, Planul Na?ional Strategic ?n contextul noii Politici Agricole Comune 2021-2027, subven?iile APIA, noi programe de sprijin pentru fermieri, pie?e de desfacere pentru micii produc?tori, viitorul fermelor de familie, rolul formelor asociative, finan?area ?i creditarea micilor fermieri, stadiul fondurilor europene din actualul PNDR 2014-2020 ?i redistribuirea sumelor r?mase din sub-m?surile neaccesate c?tre alte sub-m?suri. ????Men?ion?m c? accesul mass-media la aceast? ?nt?lnire este permis.ADRIAN OROS, CHEMAT AST?ZI de PRE?EDINTELE IOHANNIS LA ?EDIN?? LA COTROCENI! Agroinfo CONSULT?RI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost chemat ast?zi, 13 noiembrie 2019, de pre?edintele Rom?niei, Klaus Iohannis, la discu?ii la Cotroceni. La ?edin?? a participat ?i premierul Ludovic Orban.Ministrul de Finan?e Florin C??u, ministrul Transporturilor Lucian Bode, ministrul Economiei Virgil Popescu ?i cel al Agriculturii Adrian Oros au avut, miercuri, o ?ntrevedere cu pre?edintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Surse guvernamentale au declarat pentru?Mediafax c? pre?edintele Klaus Iohannis vrea s? se consulte cu to?i mini?trii Cabinetului Orban cu privire la?temele care ?in de agenda Guvernului. Una dintre teme ar privi rectificarea bugetului, banii pentru fiecare minister, inclusiv pentru Ministerul Agriculturii care trebuie s? asigure pl??ile fermierilor.Klaus Iohannis urmeaz? s? poarte discu?ii ?n zilele urm?toare ?i cu ceilal?i membrii ai Guvernului, au afirmat sursele citate.Ludovic Orban a declarat, pentru Mediafax, c? a fost prezent la consult?rile dintre Klaus Iohannis ?i mini?trii Florin C??u, Virgil Popescu, Lucian Bode ?i Adrian Oros. Premierul a afirmat c? astfel de ?nt?lniri vor avea loc periodic, deoarece ?eful statului e interesat de situa?ia ministerelor.?Periodic vor mai exista astfel de ?nt?lniri, pentru c? pre?edintele este preocupat de situa?ia ministerelor. Ast?zi am avut o ?ntrevedere la care am asistat ?i eu cu mini?trii Popescu, Bode, Oros ?i C??u”, a declarat Ludovic Orban, pentru Mediafax.Emil Dumitru, numit secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii. Decizia, publicat? ?n Monitorul Oficial! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 11:55 Emil Dumitru este, oficial, noul secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. Numirea sa a fost semnat? ieri, 13 noiembrie, de c?tre premierul Ludovic Orban ?i a ap?rut ast?zi ?n Monitorul Oficial. Conform CV-ului s?u, Emil Dumitru este absolvent de drept cu un master ?n sectorul agricol. Din 2006, el administreaz? ferma familiei din Chiselet, jude?ul C?l?ra?i. Numirea lui Florian-Emil Dumitru ?n func?ia de secretar de stat a fost confirmat? de ministrul Agriculturii Adrian Oros chiar la prima sa conferin?? de pres?. ”Eu pot s? confirm c? unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Num?rul lor (al secretarilor de stat – n.r.) nu pot ?nc? s? ?l confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru. ?nc? nu ne-am decis. Suntem ?nc? ?n evaluare”, a spus ministrul Agriculturii Adrian Oros, ?ntrebat despre viitoarea sa echip? de secretari de stat. Cine este Emil Dumitru, noul secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii Absolvent al facult??ii de drept, Emil Dumitru are un master ?n horticultur?, cursuri ?n viticultur?, ?i este recunoscut pentru experien?a sa ?n politici publice agrare. ?n 2015, la v?rsta de 36 de ani, Emil Dumitru devenea cel mai t?n?r pre?edinte de organiza?ie de fermieri – Federa?ia Na?ional? Pro Agro, func?ie pe care a de?inut-o p?n? ?n acest an, c?nd a decis s? nu mai candideze pentru un nou mandat. ?ntr-un interviu acordat Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, Emil Dumitru relata cum s-a apucat de agricultur?: ”M-am apucat ?n anul 2006 de agricultur?. Totul a ?nceput ?n mod firesc, pentru c? avem p?m?ntul familiei ?i p?n? atunci noi trebuia mereu s? pl?tim prest?ri de servicii pentru a ne lucra terenul. Am realizat c? nu se justific? economic ?i am decis c? e momentul s? lucr?m noi p?m?ntul, s? producem pentru pia??, s? nu mai producem doar pentru autoconsum. Am ?nceput cu 24 de hectare, dup? care ?n fiecare an am crescut ?ntr-un mod s?n?tos, cu c?te 10-20 hectare, ?i am ajuns la aceste 160-170 de hectare, o exploata?ie de cultur? vegetal?, mic? ?n Rom?nia, mare ?n Europa. Dac? vom ?n?elege c? trebuie s? leg?m activitatea recent? ?i cu zootehnia, vom produce valoarea ad?ugat? ?i o familie din Rom?nia poate tr?i decent din exploatarea acestei suprafe?e”. Fermier din pasiune, Emil Dumitru subliniaz? mereu dorin?a sa permanent? de studiu ?i de perfec?ionare, dar ?i importan?a ca tinerii s? se implice ?n agricultur?. Conform unei declara?ii de avere pe care a depus-o anul trecut ca membru al Consiliului Economic Social, Emil-Florian Dumitru se ?mparte ?ntre casa p?rin?ilor din Chiselet, jude?ul C?l?ra?i, ?i apartamentul ?n care locuie?te ?n Bucure?ti al?turi de so?ia Dana ?i cei doi b?ie?i. ?n declara?ia sa sunt incluse dou? ma?ini – un Opel Corsa din 2004 ?i un Opel Insignia din 2011, precum ?i tractoarele de la ferma de familie Dumitru – dou? Massey Ferguson (din 1995 ?i 1996), ?i o combin? Laverda achizi?ionat? prin leasing ?n 2016. Familia Dumitru a accesat un credit de 500.000 de lei ?n 2016 pentru achizi?ie de teren agricol. LOVITUR? pentru OAMENII LUI DAEA! CONCURSURILE organizate ?n ultimele zile de mandat, ANULATE! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 12:49 Decizie la Ministerul Agriculturii! Pe pagina oficial? a institu?iei se anun?? c?toate concursurile care se aflau ?n desf??urare dup? ce Guvernul D?ncil? a fost destituit prin mo?iune de cenzur? sunt anulate. Premierul Ludovic Orban avertizase deja c? Guvernul pe care ?l conduce va o Ordonan?? de Urgen?? pentru reorganizarea ministerelor ?i va anula concursurile organizate f?r? respectarea legii! ”Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR) anun?? renun?area la organizarea concursului pentru ocuparea func?iei de director general din cadrul Agen?iei Domeniiloe Statului, prob? scris? 26 noiembrie”, este anun?ul semnalat cu litere mari pe site-ul MADR. Institu?ia nu precizeaz? c?nd se va relua conscursul pentru agen?ia care gestioneaz? terenurile statului nici dac? viitorul director va fi numit prin deta?are. ?n continuare ministerul anun?? renun?area ?i la urm?toarele concursuri ce erau programate de vechea conducere a MADR: -?ef serviciu, proba scris? ?n data de 12.11.2019; -consilier asistent, proba scris?, 14.11.2019; -consilier superior ?i consilier principal, proba scris?, 26.11.2019; -consilier juridic asistent ?i consilier juridic debutant proba scris?, 26.11.2019; -consilier asistent proba scris?, 26.11.2019; -2 posturi consilier superior ?i 1 post de consilier asistent, proba scris?, 28.11.2019. De precizat c? o mare parte din concursuri au apucat deja s? se desf??oare astfel c? r?m?ne de v?zut ce m?suri va lua actualul Guvern pentru anularea sau schimbarea oamenilor care au reu?it s? promoveze testele. NOU ?EF LA ANSVSA! GERONIMO BR?NESCU A FOST DESTITUIT! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 Prima schimbare important? pe care premierul Ludovic Orban o face ?i care are impact direct ?n sectorul agroalimentar! Aflat? ?n subordinea Secretariatului General al Guvernului, ANSVSA are un nou ?ef dup? ce ?n Monitorul Oficial a fost publicat? demiterea de la conducerea institu?iei a lui Geronimo Br?nescu. Atribu?iile lui Geronimo Br?nescu au fost preluate de c?tre Csutak Nagy Laszlo, vicepre?edinte al ANSVSA. Csutak va exercita func?ia de pre?edinte al Autorit??ii p?n? la numirea unui nou ?ef la ANSVSA. Tot ast?zi, ?n Monitorul Oficial a fost publicat? eliberarea din func?ia de de vicepre?edinte al ANSVSA a lui Traian Constantin Petcu. V? reamintim c? ?nc? ?nainte de a fi ?nvestit la Ministerul Agriculturii, Adrian Oros s-a ar?tat nemul?umit de activitatea ANSVSA ?n sectorul de combatere a pestei porcine africane. Oros a declarat la audierea sa ?n comisiile de specialitate ale Parlamentului c? ?i va propune premierului Ludovic Orban ca prima destituire important? s? fie cea a ?efului ANSVSA, Geronimo Br?rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Sus?inut? de consum, economia Rom?niei ?nc? merge bine: Cre?tere de 4,1% la nou? luni. ?n T3/2019 cre?terea a fost de 3,2% Cristina Bellu ast?zi, 09:27?751Produsul intern brut a ?nregistrat ?n primele nou? luni ale anului o cre?tere economic? de 4% pe seria brut? ?i de 4,1% pe seria ajustat? sezonier, ?n timp ce ?n T3/2019 cre?terea a fost de 3% pe seria brut? ?i de 3,2% pe seria ajustat? sezonier fa?? de perioada similar? din 2018, arat? datele transmise joi de INS.Potrivit raportului Institutului Na?ional de Statistic?, ritmul de cre?tere al economiei s-a temperat, pe serie brut?, de la 5% ?n T1/2019 ?i 4,4% ?n T2/2019, la 3% ?n T3/2019.“Seria ajustat? sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculat? ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2017 ?n vederea reconcilierii cu datele anuale definitive, publicate ?n Comunicatul de presa nr. 255 din 10 octombrie 2019, precum ?i ca urmare a includerii estim?rilor pentru T3/ 2019, fiind rectificat? fa?? de varianta publicat? ?n Comunicatul de pres? nr. 256 din 10 octombrie 2019”, precizeaz? comunicatul Institutului Na?ional de Statistic?.(Sursa: INS)Consumul este factorul principal care sus?ine aceast? cre?tere economic?.Europa, principala pia?? de export a Rom?niei se confrunt? cu o ?ncetinire a cre?terii economice, iar Germania este la limita recesiunii.Economi?tii estimeaz? c? pe ?ntreg anul vom avea o cre?tere spre 4%. ?Este o cre?tere bun? dac? ne uit?m la ceea ce se ?nt?mpl? ?n Europa, dar un pic peste ceea ce se putea dac? ne uit?m la ??rile din jur, la Ungaria, la Polonia“, potrivit lui Ciprian Dasc?lu, economistul-?ef al ING Bank.?DAN ARMEANU (ASF):Puterea de cump?rare a rom?nilor a crescut ?n ultimii trei ani cu 25% D.B.B?nci-Asigur?ri?/?14 noiembriePuterea de cump?rare a rom?nilor a crescut, ?n ultimii trei ani, cu 25%, aceasta fiind transferat? ?i ?n tendin?ele cresc?toare pe care le-a ?nregistrat pia?a financiar? din Rom?nia, a declarat ?ntr-o conferin?? de specialitate, Dan Armeanu, vicepre?edintele Autorit??ii de Supraveghere Financiar? (ASF).Dan Armeanu a explicat :"Calitatea factorului uman este determinat? de nivelul de educa?ie, iar acest lucru se ?nt?mpl? ?i ?n sectorul financiar. Practic, cererea ?i oferta pe pia?a financiar? ar trebui s? se afle ?ntr-un echilibru, determinat de gradul de educa?ie financiar? ?ncorporat ?n cerere ?i ofert?. G?ndi?i-v? ce s-ar ?nt?mpla dac? am avea o cerere educat? ?i o ofert? mai pu?in educat? sau invers. Nivelul de educa?ie ?ncorporat ?n cerere ?i ?n ofert? ??i d? ?i o imagine a dimensiunii acesteia ?i a pie?ei financiare. Din p?cate, ?n Rom?nia, pie?ele financiare nebancare au o dimensiune mai redus?, de?i este ?n cre?tere ?i a ajuns undeva, ca active ?n PIB, la 13%. Pe pia?a pensiilor private s-a ajuns la 6% din PIB, cu active ?n cre?tere p?n? la aproximativ 14 miliarde de euro ?i, probabil, ?n urm?torii ani vom ajunge undeva la 20 de miliarde de euro. Urmeaz? pia?a de capital, undeva la 4 ?i ceva la sut? ?i pia?a asigur?rilor, cu 2 ?i ceva la sut?, active ?n PIB. ?n aceast? dimensiune, normal c? pe l?ng? educa?ia financiar?, aceasta este influen?at? ?i de puterea de cump?rare. ?n ultimii trei ani, puterea de cump?rare a crescut. Dac? ne referim la c??tigul net salarial real, d?nd la o parte infla?ia ?i impozitele, practic avem o cre?tere a puterii de cump?rare de 25%, iar aceasta s-a transferat oarecum ?i ?n cre?terile pe care le-au ?nregistrat pie?ele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiar? le gestioneaz?. Avem o cre?tere a pie?ei pensiilor private, ?n ultimul an, de peste 20%. Avem o cre?tere a pie?ei asigur?rilor de peste 7%, a randamentelor destul de important? ?i pe pia?a de capital".Oficialul ASF a subliniat c? investi?ia ?n oameni este cea mai bun? variant? care poate fi realizat? at?t la nivelul ?ntreprinderilor, c?t ?i la nivelul statului.Acesta a ad?ugat c?, ?n Rom?nia, asist?m la un paradox, ?n sensul c? majoritatea consumatorilor de pe pia?a financiar? apeleaz? la produsele de baz?, precum economisirea primar?, ?n ciuda faptului c? dob?nzile sunt negative.Institutul de Studii Financiare (ISF) organizeaz?, joi, pentru al cincilea an consecutiv, Conferin?a Interna?ional? Anual?, cu tema "Competen?e profesionale pentru genera?iile noi de angaja?i".NOILE REGULI pentru CRE?TEREA PORCILOR ?N GOSPOD?RIE! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 Ordin ANSVSA cu regulile pe care vor trebui s? le respecte rom?nii care doresc s? creasc? porci ?n gospod?rie. Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO v? prezint? ?n exclusivitate ?i ?n premier? prevederile include ?ntr-un act normativ ce a fost elaborat la nivelul ANSVSA ?i al Ministerului Agriculturii. Reporterii Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO au intrat ?n posesia unui document care con?ine prevederi importante pentru modul ?n care va ar?ta de acum ?ncolo cre?terea porcului rom?nesc ?n gospod?rii. Actul normativ, aflat la acest moment ?n stadiul de proiect, vine s? completeze ordinul deja ?n vigoare privind clasificarea exploata?iilor de suine ?n func?ie de dimensiunea lor. Astfel, dac? ordinul emis de Petre Daea ?n ultima sa zi de mandat prevedea respectarea normelor de biosecuritate, noul act normativ clarific? exact care sunt aceste reglement?ri ce ?in de biosecuitate. Printre prevederi importante am aminti c? micilor cresc?tori de porci – cu efective de cel mult 5 capete, nu li se mai permite s? hr?neasc? animalele cu resturi din buc?t?rie, dar nici s? mai ?in? animale pentru reproduc?ie, implicit nici cre?terea masculilor nesteriliza?i nu va mai fi permis?. ”Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condi?iile de biosecuritate ?n exploata?iile de suine ?i pentru abrogarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor ?i minstrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 20/195/2018 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condi?iile de biosecuritate ?n exploata?iile de suine”, este denumirea viitorul act normativ. ?n cadrul acestuia, termenul de ”biosecuritate” este deficit ca fiind ”complexul de m?suri organizatorice ?i tehnice care sunt aplicate ?ntr-o exploata?ie de suine pentru prevenirea introducerii, persisten?ei ?i r?sp?ndirii agen?ilor patogeni, ?n scopul ap?r?rii s?n?t??ii animalelor ?i a s?n?t??ii publice”. Nivelul I de biosecuritate este aplicabil exploata?iilor noncomerciale, stabilite conform art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor ?i a tipurilor de exploata?ii de suine pe teritoriul Rom?niei, ?i cuprinde urm?toarele reguli generale de biosecuritate: a) introducerea ?n registrul de exploata?ie cu respectarea pevederilor prev?zute de Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare ?i ?nregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor ?i bovinelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, a datelor privind toate intr?rile, inclusiv exploata?ia surs? ?i ie?irile animalelor, precum ?i destina?ia acestora;b) asigurarea asisten?ei sanitar-veterinare de c?tre medicul veterinar de liber? practic? organizat ?n condi?iile legii; c) de?inerea suinelor ?n ad?posturi ?mprejmuite, pardoseala s? fie construit? din materiale u?or de cur??at ?i dezinfectat, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu alte specii de animale, cu suine domestice din alte exploata?ii sau cu porci mistre?i; d) interzicerea hr?nirii suinelor cu resturi de la buc?t?rie; e) hr?nirea suinelor cu nutre?uri vegetale este posibil? numai dup? trecerea unei perioade de cel pu?in 30 de zile de la recoltare; f) folosirea a?ternutului vegetal este posibil? numai dup? trecerea unei perioade de cel pu?in 90 de zile de la recoltare; g) suinele de?inute exclusiv pentru consumul familial trebuie s? provin? din exploata?iile autorizate/?nregistrate sanitar veterinar; toate suinele de sex masculin din exploata?ie trebuie s? fie obligatoriu sterilizate; h) respectarea regulilor de igien? general? ?nainte ?i dup? efectuarea diverselor lucr?ri de ?ntre?inere ?i ?ngrijire, respectiv sp?larea m?inilor ?i schimbarea ?nc?l??mintei ?i a hainelor; hainele ?i ?nc?l??mintea utilizate vor fi destinate exclusiv acestui scop; i) animalele sacrificate pentru consumul familial vor fi examinate obligatoriu sanitarveterinar, iar examenul ante-mortem se va realiza cu cel mult 24 ore ?naintea sacrific?rii. Notificarea este ?n sarcina proprietarului; j) se interzice cre?terea suinelor ?n extravilan, cu exceptia acelor loca?ii ?nregistrate sanitar-veterinar; k) suinele se vor cre?te exclusiv pentru ?ngr??are ?n vederea consumului familial, nu ?i pentru reproduc?ie. ?n plus fa?? de aceste prevederi, micii cresc?tori ?i restul fermierilor care de?in efective de suine trebuie s? de?in? ad?posturi pentru animale care s? asigure condi?ii minime de bun?stare prev?zute de reglement?rile legale ?n vigoare. Noile reglement?ri se afl? ?n acest moment la nivel de proiect finalizat ?i care urmeaz? s? fie f?cut public de c?tre ANSVSA ?i de c?tre Ministerul Agriculturii, deopotriv?. Ordinul cu noile reguli de biosecuritate trebuie adoptat de Guvern ?i publicat ?n Monitorul Oficial pentru a-?i face efectele. Pe?Instagram-ul Agrointeligen?a?g?si?i imaginile momentului din agricultur? .Cum arat? economia Rom?niei la 9 luni: datoria extern? a crescut cu peste 8 mld. euro, investi?iile str?ine au sc?zut, deficitul de cont curent, ?n urcare cu 19% InCont.ro, 13 noiembrie 2019 Datoria extern? total? a Rom?niei a crescut cu 8,398 miliarde de euro, ?n perioada ianuarie - septembrie 2019, potrivit datelor BNR. ?n structur?, datoria extern? pe termen lung a ?nsumat 73,831 miliarde de euro la 30 septembrie 2019 (68,2% din totalul datoriei externe), ?n cre?tere cu 8,1% fa?? de 31 decembrie 2018.Datoria extern? pe termen scurt a ?nregistrat la 30 septembrie 2019 nivelul de 34,408 miliarde de euro (31,8% din totalul datoriei externe), ?n cre?tere cu 9,0% fa?? de 31 decembrie 2018.Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% ?n perioada ianuarie - septembrie 2019, comparativ cu 22,6% ?n anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri ?i servicii la 30 septembrie 2019 a fost de 5,0 luni, ?n compara?ie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat? la valoarea rezidual?, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2019 a fost de 75,0%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.Totodat?, contul curent al balan?ei de pl??i a ?nregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro ?n primele nou? luni din 2019, ?n cre?tere cu 19,2% comparativ cu cel din perioada similar? din 2018, de 6,798 miliarde de euro.?n structur?, balan?a bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,342 de miliarde de euro, balan?a serviciilor a ?nregistrat un excedent mai mare cu 343 de milioane de euro, balan?a veniturilor primare a avut un deficit mai mic cu 747 de milioane de euro, iar balan?a veniturilor secundare a ?nregistrat un excedent mai mic cu 53 de milioane de euro.Mai pu?ine investi?ii str?ineInvesti?iile str?ine directe au sc?zut ?n primele nou? luni din 2019 cu circa 6,26% fa?? de perioada similar? a anului trecut, la 4,237 miliarde de euro, potrivit BNR."Investi?iile directe ale nereziden?ilor ?n Rom?nia au ?nsumat 4,237 miliarde de euro (comparativ cu 4,52 miliarde de euro ?n perioada ianuarie - septembrie 2018), din care participa?iile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ?nsumat 3,473 miliarde de euro, iar creditele intragrup au ?nregistrat valoarea net? de 764 milioane de euro", se men?ioneaz? ?ntr-un comunicat al BNR.Num?rul firmelor cu capital str?in nou ?nfiin?ate a sc?zut, ?n primele nou? luni din 2019, cu 0,7%, comparativ cu perioada similar? a anului anterior, la 4.166 de unit??i, conform datelor centralizate de Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului (ONRC).Cele 4.166 de societ??i noi aveau un capital social subscris ?n sum? total? de 17,342 milioane dolari, ?n sc?dere cu 57,3% fa?? de perioada ianuarie - septembrie 2018.Cel mai mare num?r de societ??i cu participare str?in? era cu investitori din Italia, respectiv 48.416, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societ??ilor olandeze, respectiv 12,487 miliarde de dolari, ?n 5.368 de firme.Primele locuri ?n topul societ??ilor cu participare str?in? la capital este ocupat de Pirelli Tyres Romania, din Italia, cu un capital subscris de 174,743 milioane dolari, B.Braun Pharmaceutical (Austria), cu 15,728 milioane dolari, ?i CNUD-EFCO Operations (Belgia), cu 11,045 milioane dolari.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? - Hot?r?rea nr. 3/2014 pentru adoptarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare al Colegiului Medicilor Veterinari, a Statutului medicului veterinar ?i a Codului de deontologie medical? veterinar?, Colegiul Medicilor Veterinari - CMV Modificat?de?Hot?r?re 5/2019?la 12.11.2019Regulamentul de organizare ?i func?ionare al Colegiului Medicilor Veterinari din 25.10.2016, Colegiul Medicilor Veterinari - CMVModificat?de?Hot?r?re 5/2019?la 12.11.2019Statutul medicului veterinar din 25.10.2016, Colegiul Medicilor Veterinari - CMV Modificat?de?Hot?r?re 5/2019?la 12.11.2019 Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1715/2019 de stabilire a normelor privind func?ionarea sistemului de gestionare a informa?iilor pentru controalele oficiale ?i a componentelor sistemice ale acestuia ("Regulamentul IMSOC") (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 261?din 14.10.2019. A intrat ?n vigoare la 14.10.2019Decizia nr. 1719/2019 privind pozi?ia care urmeaz? s? fie adoptat? ?n numele Uniunii Europene ?n cadrul celei de a 18-a reuniuni a Conferin?ei p?r?ilor la Conven?ia privind comer?ul interna?ional cu specii ale faunei ?i florei s?lbatice pe cale de dispari?ie (CoP 18 la CITES) (Geneva, Elve?ia, 17-28 august 2019), Consiliul Uniunii Europene Publicat ?n?JOCE nr. 262?din 15.10.2019. A intrat ?n vigoare la 15.10.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1714/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 ?i a Regulamentului (CE) nr. 282/2004 ?n ceea ce prive?te modelul de document sanitar-veterinar comun de intrare pentru produse ?i animale ?i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 ?n ceea ce prive?te modelul de document comun de intrare pentru anumite produse de hran? pentru animale ?i alimentare de origine neanimal? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 261?din 14.10.2019. A intrat ?n vigoare la 14.10.2019Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1714/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 ?i a Regulamentului (CE) nr. 282/2004 ?n ceea ce prive?te modelul de document sanitar-veterinar comun de intrare pentru produse ?i animale ?i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 ?n ceea ce prive?te modelul de document comun de intrare pentru anumite produse de hran? pentru animale ?i alimentare de origine neanimal? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 261?din 14.10.2019. A intrat ?n vigoare la 14.10.2019………………….INTERNEDECIZIA COMISIEI EUROPENE: JUDE?ELE CU ANEMIE INFEC?IOAS? ECVIN?! Agroinfo?13 noiembrie 2019 - OFICIAL BRUXELLES. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat o decizie prin care este interzis exportul de cai?din anumite jude?e din Rom?nia unde evolueaz? anemia infec?ioas? ecvin?. Lista jude?elor a fost actualizat? ?n acest an.Anemia infec?ioas? ecvin?, AIE,?este o boal? viral? care afecteaz? doar animalele din familia ecvideelor. Perioada normal? de incuba?ie este ?ntre una ?i trei s?pt?m?ni, dar poate avea o durat? de trei luni. Ecvideele contaminate r?m?n purt?toare ale infec?iei pe toat? durata vie?ii lor, put?nd contamina ?i alte ecvidee. Contaminarea cu AIE tinde s? devin? asimptomatic? ?n cazul ?n care crizele clinice acute ale viremiei nu provoac? moartea animalului, iar probabilitatea transmiterii cre?te astfel ?n mod substan?ial.?Transmiterea local? a bolii se face prin transferul de s?nge de la un animal infectat din specia ecvin? prin procesul ?ntrerupt de hr?nire a mu?telor-de-cal hematofage ?i prin infec?ia intrauterin? a f?tului.?Modalitatea principal? de r?sp?ndire a bolii pe distan?e mari este circula?ia animalelor infectate, a materialului seminal, a ovulelor ?i a embrionilor acestora, precum ?i utilizarea acelor infectate sau a transfuziei produselor din s?nge care con?in virusul.AIE este o boal? cu declarare obligatorie ?n conformitate cu anexa I la Directiva 2009/156/CE a Consiliului (2). ?n plus, Directiva 82/894/CEE a Consiliului (3) prevede c? focarele de AIE se semnaleaz? Comisiei ?i celorlalte state membre prin intermediul Sistemului de notificare a bolilor animalelor (denumit ?n continuare ?ADNS”).Contrar situa?iei s?n?t??ii animalelor din alte state membre,?AIE este endemic? ?n anumite p?r?i din Rom?nia iar programul na?ional de eradicare nu este ?nc? finalizat.?Din acest motiv, Decizia 2010/346/UE a Comisiei (4) a stabilit m?suri de protec?ie cu privire la anemia infec?ioas? ecvin? din Rom?nia.Cu toate acestea, cu ocazia reuniunii din iunie 2019 a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare ?i hran? pentru animale, autorit??ile competente din Rom?nia au prezentat celorlalte state?membre ?i Comisiei un raport privind situa?ia care a ar?tat c?, ?n general, au fost realizate progrese ?n ceea ce prive?te eradicarea bolii ?i c? anumite p?r?i din Rom?nia au r?mas indemne de boal? de peste 12 luni sau c? prevalen?a bolii s-a men?inut ?n limitele observate la nivel regional ?n alte state membre. Prin urmare, este necesar s? se defineasc? partea din teritoriul Rom?niei pentru care urmeaz? s? se aplice m?surile de protec?ie prev?zute ?n Decizia 2010/346/UE, se arat? ?n Decizia Comisiei Europene.?Astfel, a fost reactualizat? lista jude?elor unde evolueaz? aceast? boal? la ecvidee (cai, m?gari, cat?ri), de unde?Rom?nia nu poate expedia ecvidee ?n celelalte state membre UE.Potrivit Anexei Deciziei Comisiei Europene, jude?ele sunt urm?toarele:?Bihor,?Satu Mare,?Maramure?,?Bistri?a-N?s?ud,?S?laj,?Cluj, Mure?, Harghita, Alba,?Sibiu, Bra?ov,?Hunedoara, Cara?-Severin, Gorj, V?lcea ?i Tulcea.?2020 va fi anul inulinei? Mircea Demeter joi, 14 noiembrie, 2019 Se pare c? ?n anul 2020, inulina din fibre prebiotice ??i va avea momentul de gra?ie, datorit? dorin?ei puternice a consumatorului de produse cu mai pu?in zah?r, dar cu mai multe proteine ???i de produse care sprijin? s?n?tatea digestiv?, spune consultantul Julian Mellentin, consultant pentru alimente ?i b?uturi, citat de NewNutrition Business. ??Confluen?a tendin?elor proteice, pentru alimente cu un con?inut sc?zut de zah?r ?i a st?rii de s?n?tate digestiv?, provoac? puterea inulinei”, spune Mellentin, al c?rui nou raport ”10 Tendin?e cheie ?n alimenta?ie, nutri?ie ?i s?n?tate 2020”, eviden?iaz? tendin?ele cheie ale consumatorilor care vor determina cre?terea industriei alimentare.??Inulina a devenit un ?nlocuitor de succes pentru zah?rul natural, fiind utilizat? ?ntr-un num?r tot mai mare de produse, iar prezen?a sa ?nseamn? c? firmele pot semnaliza con?inutul de fibre ?mbun?t??it pe etichet?”, adaug? el.?Reducerea zah?rului ?i mai multe proteine ??sunt un factor important de cre?tere, a?a cum a fost pentru m?rci de pionierat, precum ?nghe?ata Halo Top, care a crescut ?n cinci ani, de la 0, la 350 de milioane de dolari, ?n v?nz?ri cu am?nuntul, oferind aceste avantaje gemene.??Proteina este acum o permisiune de a r?sf??a, un ingredient din ce ?n ce mai utilizat pe scar? larg? ?n ?nghe?ate ?i deserturi, unde este adesea ?mperecheat? cu inulin?”, spune Mellentin.COTA DE PESCUIT LA CALCAN A ROM?NIEI CRE?TE LA 75 TONE/AN! Agroinfo:?12 noiembrie 2019 - OFICIAL MADR. Cota de pescuit la calcan a Rom?niei cre?te de la 43 tone/an, c?t era ?n anul 2017, la 75 tone/an. Decizia a fost luat? la cea de a 43-a Sesiune Anual? a Comisiei Generale pentru Pescuit ?n Mediteran? ?i Marea Neagr? (GFCM).?n perioada 4-8 noiembrie 2019 s-a desf??urat la Atena, Grecia, cea de a 43-a Sesiune Anual? a Comisiei Generale pentru Pescuit ?n Mediteran? ?i Marea Neagr? (GFCM). Delega?ia Rom?niei a fost condus? de Nicolae Dimulescu, pre?edintele Agen?iei Na?ionale de Pescuit ?i Acvacultur?. La aceasta Sesiune au participat 18 state membre GFCM, dou? state cooperante (Georgia ?i Ucraina, care nu sunt membre GFCM) ?i ca observatori - Arabia Saudit?, Bosnia-Hertegovina, Federa?ia Rus? ?i Palestina. Uniunea European? este membr? cu drepturi depline ?i a fost reprezentat? de delega?ia Comisiei Europene condus? de Valerie Laine ?i de delega?ia Consiliului Uniunii Europene. Programul Sesiunii a constat ?n analiza activit??ii GFCM ?n perioada 2018-2019 ?i stabilirea ?i aprobarea Programului de activitate pentru perioada 2019-2021.Un aspect important de interes direct pentru Romania ?n aceast? sesiune a fost stabilirea cotelor de pescuit pentru calcan la Marea Neagr? pentru perioada 2020-2022. Dup? propunerile ?naintate de Grupul de lucru pentru evaluarea stocurilor la Marea Neagr? al GFCM, din septembrie 2019 de la Trabzon, Turcia ?i, ca urmare a negocierilor prelungite, s-a convenit ca pentru UE?s? se atribuie o cot? anual? de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 si 2022, din care 75 tone/an revin Rom?niei ?i 75 tone/an Bulgariei.Men?ionam c? ?n anul 2017 cota de calcan a Rom?niei era de doar 43 tone/an, a crescut apoi ?n anii 2018 ?i 2019 la 57 tone/an, iar acum, pentru urm?torii 3 ani, cota este majorat? la 75 tone/an. Meritul revine deopotriv? Uniunii Europene ?i Rom?niei, ca urmare a m?surilor de management durabil privind calcanul din Marea Neagr?, luate ?n ultimii ani, care au condus la revigorarea stocului acestei specii valoroase. Totodat?, alocarea acestei cote constituie o realizare a Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, care s-a implicat constant ?n toate ac?iunile GFCM care privesc pescuitul comercial la Marea Neagr?.Lucr?rile celei de-a 43-a sesiuni anuale? a GFCM s-au terminat vineri, 8 noiembrie 2019, cu aprobarea raportului sesiunii, care cuprinde ?i aprobarea cotelor la calcan pentru urm?torii 3 ani.Nicu?or ?erban, Clubul Fermierilor Rom?ni: Acordarea subven?iilor va trebui f?cut? ?n func?ie de performan?? Ramona Dasc?lu14 noiembrie 2019 Nicu?or ?erban, pre?edintele Clubului Fermierilor Rom?ni pentru Agricultur? Performant?, crede c? singura variant? prin care Rom?nia nu va mai trebui s? importe produse agroalimentare din alte ??ri este ca subven?iile s? se acorde ?n func?ie de performan??. Prezent la cea de-a VI-a edi?ie a Balului Fermierilor, eveniment organizat pe 31 octombrie de Agrointeligen?a – BTvideo, fondatorul ?i administratorul fermei Agroserv M?riu?a din Ialomi?a a subliniat nevoia de a schimba reguli importante de subven?ionare agricol?. ”Agricultura Rom?niei are nevoie de performan??, indiferent de modul de organizare al fermelor. Agricultura Rom?niei este ?ntr-o competi?ie dur? cu agricultura ??rilor din Uniunea European?, ?i nu numai, ?i cred c? pentru acest lucru deciden?ii ar trebui s? ?n?eleag? c? dac? vrem ca balan?a comercial? a produselor agroalimentare s? nu mai fie deficitar? sau s? fie mai pu?in deficitar? trebuie ca ?n noul Program Na?ional Strategic (PNS), sprijinul agriculturii de orice m?rime ?i de orice form? s? se fac? dup? performan??. Dac? Rom?nia va continua s? arunce bani europeni ?i bani de la bugetul na?ional oricui de?ine o vac? sau oricui de?ine trei hectare de teren, indiferent ce se ?nt?mpl? cu vaca, cu pas?rea, cu terenul respectiv, cred c? ?i peste ?apte ani, dup? terminarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), vom vorbi de acelea?i importuri de lapte ?i produse din lapte, de acelea?i importuri de carne de porc ?i a?a mai departe”, a declarat fermierul Nicu?or ?erban la cea de-a VI-a edi?ie a Balului Fermierilor, eveniment organizat de Grupul Agrointeligen?a. Pre?edintele Clubului Fermierilor Rom?ni pentru Agricultur? Performant? sus?ine c? fermierii rom?ni vor avea o ?ans? pe pia?a european? numai dac? vor fi competitivi ?i vor produce eficient ?i s?n?tos: “Suntem ?n competi?ie cu fermierii din Europa ?i din lume, este o pia?? dur?, nu ne iart? nimeni dac? gre?im ?i singura noastr? ?ans? este s? fim competitivi, s? producem mai mult, s? producem mai eficient ?i s? producem mai s?n?tos dec?t produc ei. Aceasta cred c? este misiunea noastr?, a fermierilor, indiferent de m?rime, indiferent de categoria ?n care ne putem ?ncadra”. Din agricultura nu pierzi". Holde Agri Invest - Pariul pe ferme al unor antreprenori si manageri de bani de pe bursa Ionut Sisu13 Noiembrie 2019,? Holde Agri Invest, o companie de tip holding cu investitii in agricultura, se va lista pe bursa cel mai probabil in aprilie sau mai anul viitor. Eugen Voicu, un nume cunoscut pe Bursa de Valori Bucuresti si unul dintre fondatorii companiei, se declara convins ca investitiile in agricultura “facute bine” nu pot genera pierderi si spune ca Holde va putea aduce castiguri anuale de chiar si 20% pentru investitorii de tip ‘seed’, oamenii care au pus la bataie primele 5 milioane de euro pentru achizitii de ferme si utilaje.Ce este Holde Agri Invest si cine sunt oamenii din spatele companieiHolde Agri Invest este structurat precum un fond de private equity care investeste in ferme agricole. In prima runda de finantare, compania a reusit sa atraga de la investitori 5 milioane de euro, bani folositi in buna parte pentru achizitionarea unor terenuri si utilaje agricole.Cei mai mari actionari ai companiei sunt in prezent Iulian Circiumaru si Andrei Cretu (fondatorii 7Card), care, printr-un vehicul de investitii, detin impreuna aproximativ 25% din actiuni. Pe lista primilor investitori in Holde Agri Invest se mai afla Cristian Pop, Angelica Ropotan, Dan Manolescu si Certinvest Management Solutions, o companie din grupul Certinvest – cel mai mare administrator de fonduri mutuale independent din piata romaneasca.In urmatoarele saptamani vrem sa facem inca un plasament privat prin care vrem sa atragem inca 5-6 milioane de euro.Eugen Voicu este fondatorul si principalul actionar al Certinvest, el aflandu-se totodata in board-ul Holde Agri Invest. “Unul dintre rolurile Certinvest in acest caz este acela de a atrage finantare pentru Holde. In prima runda ne-am adresat unor antreprenori si executivi de business cu experienta, iar interesul a fost unul foarte bun.?In urmatoarele saptamani vrem sa facem inca un plasament privat prin care vrem sa atragem inca 5-6 milioane de euro”, mentioneaza Eugen Voicu.Business-ul Holde Agri Invest a fost conceput in 2016 de antreprenorii Liviu Zagan (in prezent CEO-ul companiei), Robert Maxim, Matei Georgescu si Alexandru Covrig.Cum functioneaza business-ul Holde Agri InvestHolde Agri Invest cumpara sau ia in arenda terenuri agricole pe care ulterior le exploateaza. Pe termen lung, planul companiei este sa aiba 25% din terenuri in proprietate si 75% din terenuri in arenda.Este mai eficient sa exploatezi terenul in arenda decat sa imobilizezi bani in teren. Rata de crestere a pretului la terenuri agricole este mai mica decat profitul pe care il poti obtine din exploatare.“Acum, dupa primele achizitii, dupa ce se intabuleaza toate terenurile, vom avea aproximativ 15% in proprietate. Vom cumpara in continuare de la proprietari, cel putin pana la nivelul de 25%. Este mai eficient sa exploatezi terenul in arenda decat sa imobilizezi bani in teren. Rata de crestere a pretului la terenuri agricole este mai mica decat profitul pe care il poti obtine din exploatare, chiar si luand in calcul cheltuiala de arenda ”, explica Voicu.Culturile Holde sunt doar de cereale, iar in momentul de fata?intreaga productie merge la export?datorita preturilor mai bune oferite, dar si din cauza ca in Romania nu exista procesatori de produse ecologice (de exemplu, fabrici de biscuiti ecologici).Compania se concentreaza in prezent doar pe achizitii de terenuri agricole din partea de sud a Romaniei, primele ferme aflandu-se in zona Rosiorii de Vede, Teleorman si Calarasi. Holde cumpara fermele de la proprietari si pastreaza forta de munca care exista in prealabil.“In general cumparam si utilajele agricole folosite. Aici este cea mai dura negociere pentru ca proprietarii, in mod evident, vor sa vanda ferma cu utilaje, iar noi vrem sa facem agricultura foarte eficienta, aducant utilaje noi si performante. Valoarea utilajelor trebuie acceptata de ambele parti si apoi incercam sa le vindem ulterior sau sa le mai folosim o perioada de timp”, spune Eugen Voicu. HYPERLINK "" \o "Povestea unui tren pierdut: Romania a ratat startul capitalismului cu 10 ani" “Agricultura inseamna tehnologie. Desi pare greu de crezut, din agricultura nu pierzi bani”Holde a cumparat anul trecut utilaje noi in valoare de 2 milioane de euro, iar anul acesta are in plan achizitia altor utilaje noi a caror valoare ar ajunge, de asemenea, la 2 milioane de euro. Voicu sustine ca ideea de baza a Holde Agri Invest este aceea de agricultura eficienta.“Agricultura inseamna multa tehnologie in momentul de fata. Utilajele moderne sunt eficiente cand lucreaza terenuri de mari dimensiuni. De exemplu, avem o semanatoare care insamanteaza in 24 de ore 180 de hectare pentru ca totul este prin GPS. Masina poate sa functioneze non stop, nu o conduce nimeni, e doar supravegheata, iar deviatia de la linia de lucru este de doar 2-3 cm, fata de 20-30 cm in cazul unui sofer obisnuit”.Poate ca nu pare credibil, dar daca ti-ai facut treaba bine, din agricultura nu pierzi bani, castigi mai putin, dar de pierdut nu pania de agricultura are in prezent 3.500 de hectare de teren in exploatare, iar pana in primavara anului viitor vrea sa ajunga la 10.000 de hectare, presupunand inchiderea cu succes a urmatoarei runde de finantare. Ulterior, Holde vrea sa ajunga “cat mai rapid” la 20.000 de hectare.“Poate ca nu pare credibil, dar daca ti-ai facut treaba bine, din agricultura nu pierzi bani, castigi mai putin, dar de pierdut nu pierzi. Domeniul este unul defensiv si care genereaza constant venituri, indiferent de conditiile meteo. In acest calcul conteaza extrem de mult suprafata exploatata.Desigur, daca esti un fermier cu mai putin de 1.000 de hectare esti expus unor riscuri importante cand grindina loveste jumatate din cultura. Grindina vine insa pe cateva sute de hectare, nu pe mii. Cand ai o suprafata mare in lucru, diversificata, daca o cultura este afectata vei inregistra venituri din alta; este ceva statistic, nu o spun eu. Intr-un an scade pretul la grau, sa zicem, insa nu la toate culturile. La suprafete mari, inclusiv clima si rezultatul exploatarii pe culturi este diferit”, mentioneaza Eugen Voicu.Randamente de doua cifre pentru primii investitoriPrivit din perspectiva investitionala, Holde Agri Invest se asemana unui REIT (Real Estate Investment Trust), avand in vedere ca, dupa listarea pe bursa, investitorii vor putea sa cumpere actiuni Holde avand astfel expunere, cu bani putini, pe un anumit sector de activitate (agricol).“Conceptul este similar REIT-urilor, dar mai eficient decat in industria imobiliara. In agricultura, evolutia este mai constanta decat in?imobiliare. Chiar si in timpul crizelor economice, agricultura nu este la fel de lovita precum imobiliarele sau restul economiei per ansamblu”, spune Voicu.La listarea pe bursa, investitorii din primele runde de finantare ale Holde Agri Invest se pot astepta la castiguri de peste 10%.“Investitorilor din prima runda de finantare, cei care si-au asumat cele mai mari riscuri, le-am propus un business plan ce presupune?randamente cuprinse intre 18% si chiar 20% pe an. Am instituit un mecanism de?actiuni preferentiale pentru seed investors. Aceste actiuni au un dividend preferential incepand cu anul al treilea de activitate al companiei, care valoreaza 50% din valoarea nominala a actiunilor. Este vorba practic de un dividend special. Pentru investitorii care vin in urmatorul plasament privat pe care il vom face, randamentul estimat este de doua cifre”, explica fondatorul Certinvest.Voicu isi bazeaza estimarea privind randamentele pe cele doua linii importante de business ale companiei: exploatarea agricola si capitalizarea pretului la terenuri.“Avem terenuri in proprietate si vom mai cumpara la preturi foarte atractive. Adaugam valoare si din achizitia de terenuri, iar din acest motiv randamentele pot parea mari. Putem avea un castig de 8-15% din exploatarea terenului, iar din cresterea pretului la teren inca 5%/an, reprezentand o estimare conservatoare”, afirma Eugen Voicu.Listare pe AeRO in aprilie-mai 2020. Peste doi ani, listarea in liga mare a BurseiHolde Agri Invest se va lista la inceputul anului viitor in piata AeRO, segment administrat de Bursa de Valori Bucuresti si dedicat companiilor antreprenoriale, aflate la inceput de drum.“Anul viitor, in aprilie-mai probabil, ne listam pe AeRO. Dupa 1-2 ani pe AeRO vom merge in piata principala.?Listarea este in primavara pentru ca vrem sa ‘prindem’ in rezultatele financiare ale companiei si primul an agricol pe care l-am avut: mai exact, am plantat in toamna lui 2018, am recoltat in 2019 si vom vinde in primul trimestru din 2020”, a declarat Eugen Voicu.Dupa listare, in cel de-al treilea an de activitate, Holde va incepe sa faca distributii catre toti actionarii.“Nu excludem dividendele obisnuite, dar?daca ma intrebati astazi, va vom spune ca vrem sa rasplatim actionarii cu actiuni gratuite dupa listare. Facem acest lucru pentru ca nu vrem sa decapitalizam compania, iar cei care vor lichiditati isi vor putea vinde in piata actiunile”, a declarat Eugen Voicu.Pe Bursa de Valori Bucuresti nu exista in prezent nicio companie care sa ofere expunere directa pe sectorul agricol romanesc.Promo?ie AGRICOVER! Cumperi FERTICOVER START FORTE ?i prime?ti GRATUIT un aplicator pentru ?NGR???M?NT MICROGRANULAT! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 15:20 Preg?tirea culturilor de prim?var? este o etap? extrem de important? ?n parcursul firesc al sezonului agricol, etap? care nu trebuie neglijat?, at?t din punctul de vedere al lucr?rilor necesare, c?t ?i al ?ngr???mintelor. Fertilizarea cu ajutorul ?ngr???mintelor ?nseamn? furnizarea elementelor nutritive optime ?n func?ie de specificul culturii, pe ?ntreg parcursul ciclului de via??, pentru a asigura un plus de calitate ?i o productivitate crescut?. Plec?nd de la aceste premise, culturile de tomn? trebuie s? beneficieze de cele mai bune produse de fertilizare, pentru a avea un START bun, ?nc? din perioada sem?natului. FERTICOVER START FORTE este un ?ngr???m?nt starter microgranulat (granule de 0,5 – 1,5 mm), cu aplicare la sol, ?n momentul sem?natului, cu rolul de a asigura la nivelul sistemului radicular substan?ele nutritive pentru cresterea plantei. Azotul ?i fosforul sunt elementele nutritive de baz?, prezente sub forme u?or asimilabile de c?tre plant?. Doza de aplicare 25 kg/ha pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, Soia si Legume.` ?n perioada octombrie – noiembrie, Agricover vine ?n sprijinul fermierilor cu o promo?ie integrat?, care ofer? un produs de fertilizare specializat ?mpreun? cu solu?ia tehnic? de aplicare a acestuia. PROMO?IE AGRICOVER – Produs de calitate superioar?, plus echipament de aplicare gratuit Fermierii care achizi?ioneaz? FERTICOVER START FORTE ?n cadrul promo?iei Agricover, primesc gratuit un aplicator special microgranulat, APV. ?n func?ie de cantitatea de ?ngr???m?nt microgranulat achizi?ionat, pentru minimum ?ase sau opt tone, la pre?ul de list?, echipamentul de aplicare a ?ngr?s?m?ntului poate avea 8 sau 16 ie?iri. Costurile de livrare ?i montaj sunt suportate integral de c?tre Agricover SA. Fermierii care doresc s? acceseze aceast? campanie trebuie s? contacteze reprezentatul zonal Agricover S.A. Detaliile promo?iei ?ii regulamentul campaniei pot fi accesate AICI.Alexandru St?nescu la Bucharest Food Summit: ”Produc?torii rom?ni s-au dezvoltat, dar st?m prost pe balan?a comercial?” Ramona Dasc?lu 13 noiembrie 2019 Alexandru St?nescu, pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor, a declarat ?n cadrul panelului “Alian?a Produc?torilor Alimentari cu retailerii ?i consumatorii”, la Bucharest Food Summit 2019 c? o alian?? asem?n?toare func?ioneaz? ?n acest moment ?n cadrul Comisiei de Agricultur? ?i c? lunar exist? ?nt?lniri ?ntre pre?edin?ii de asocia?ii ?i autorit??i. Pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor a explicat faptul c? legile ?n Comisie sunt f?cute ?n prezent de c?tre asocia?iile de produc?tori, de procesatori, precum ?i de consumatori, iar politicienii gireaz? prin vot aceste legi. “A? vrea s? le mul?umesc ?i eu celor care au apreciat activitatea Comisiei de Agricultur?, de fapt cred c? am schimbat a?a o cutum? a Comisiei de Agricultur?, ?n ultimul timp legile ?n Comisia de Agricultur? le fac mai mult ?efii de asocia?ii, de la produc?tori, de la consumatori, de la to?i cei care sunt implica?i ?n legea respectiv?. Ultima faz? este faza prin care colegii din Comisia de Agricultur? ??i dau votul, a?a c? de multe ori dac? mai iese ?i c?te o lege cum spunea domnul Sorin Minea, e ?i vina celor care, ?i chiar apropo domnul Minea, legat de ordonan?a 31 cu 5% TVA, am avut o ?nt?lnire ?n Comisia de Agricultur? ?i cred c? dac? ?ntreb c??iva colegi de-ai dumneavoastr? o s? spun? contrar, o s? spun? c? este o lege foarte bun?, sunt convins, dar n-am s? deschid polemica asta“, a spus Alexandru St?nescu ?n cadrul panelului “Alian?a Produc?torilor Alimentari cu retailerii ?i consumatorii”. Acesta a vorbit ?i despre existen?a unui grup de lucru care une?te produc?torii, procesatorii ?i consumatorii, grup ?n care se dezbat cele mai importante legi din industria agroalimentar?. “Vreau s? v? spun c? o alian?? de genul ?sta am f?cut ?i ?n Comisia de Agricultur?, dar nu propriu-zis ?n Comisie, ci ?n Comisie ca ?i sal?, ca ?i loca?ie, prin care to?i reprezentan?ii ?i to?i colegii de aici de la mas?, care reprezint? Romalimenta, APRIL, o asocia?ie, sunt prezen?i ?n acest grup de lucru, de monitorizare a produselor agroalimentare rom?ne?ti, mai mult, ?i Parlamentul, reprezentat de mine, ?n acest grup de lucru, ministerul Agriculturii reprezentat cel pu?in la nivel de secretar de stat, cel pu?in un vicepre?edinte de la ANSVSA am avut la fiecare ?nt?lnire. Am stabilit noi s? avem ?nt?lniri periodice, adic? o dat? pe lun?, cred c? nu avem o lun? de zile de c?nd ne-am ?nt?lnit ultima dat?, c?nd am discutat o lege important?, care ap?ruse ?n Parlamentul Rom?niei, este vorba despre dublu standard, o lege pe care am considerat c? e bine s? stea mai departe pu?in pentru c? nu e cazul s? facem noi o lege a dublului standard at?t timp c?t nu suntem foarte bine documenta?i pe aceast? tem?. Este foarte important ceea ce vom face ?n continuare pentru c? ?ntr-adev?r agricultura rom?neasc? s-a dezvoltat, produc?torii s-au dezvoltat, dar st?m prost pe balan?a comercial? pentru c? de?i suntem buni produc?tori, producem produse de calitate, dar din p?cate m?nc?m foarte multe produse aduse din Europa, ?i nu numai. E bine s? fim foarte aten?i cu ceea ce va urma, legat de viitoarea Politic? Agricol? Comun?, acel Plan Na?ional Strategic pentru c? e foarte important s? ducem banii c?t mai mul?i spre zona de procesare. Avem ferme dezvoltate, dar din p?cate st?m mai prost pe zona de procesare, pe zona de desfacere a produselor agroalimentare. Un lucru foarte important, s-a ?ntrebat Vlad? (Vlad Macovei – pre?edintele Grupului Agrointeligen?a, n.r.) retoric dac? avem supralegiferare sau sublegiferare. S? ?ti?i c? noi ?ncerc?m s? fim acolo, ?i vreau s? v? dau un singur exemplu: ?n decembrie anul trecut am scos Legea cooperativelor agricole ?i ?ntr-un an de ziel am constatat c? mai trebuie modificate sau ad?ugate c?teva lucruri ?n aceast? lege, la ora asta o am din nou ?n portofoliul Comisiei de Agricultur?. Iar o lege important? pe care am trecut prin Parlamentul Rom?niei este Legea 133, prin care am ?nfiin?at Agen?ia pentru Calitatea ?i Marketingul Produselor Agroalimentare Rom?ne?ti. Cred c? este o agen?ie important? pe care ministerul Agriculturii trebuie s? o pun? de la 1 ianuarie ?n aplicare. C?teva legi importante ?n Comisia de Agricultur? sau ?n Parlamentul Rom?niei: vom ?nchide mult discutata Legea 150 ?cu 51% produse rom?ne?ti, pe care din p?cate nu am putut s? o facem aplicabil? pentru c? nu ne-a permis Comisia European?, dar vom reveni la aceast? discu?ie pentru c? exist? o Directiv? – Directiva Practicilor Neloiale ?i va trebui s? o punem ?n legisla?ie“, a declarat Alexandru St?nescu. Nicolae Giugea, noul vicepre?edinte al Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 Nicolae Giugea, deputat PNL, va prelua func?ia de videpre?edinte al Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor. Func?ia a fost de?inut? anterior de c?tre Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii, care va r?m?ne membru al Comisiei. Pentru func?ia de secretar al comisiei pentru agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice a fost nominalizat deputatul Vasile Gudu. Schimb?ri la nivelul Grupului Parlamentar al PNL dup? instalarea la Palatul Victoria a cabinetului de mini?tri condus de premierul Ludovic Orban. ?ntr-o ?edin?? organizat? mar?i, 12 noiembrie, Grupul PNL a votat ca deputa?ii Sorin Bumb, Nicolae Giugea ?i Tudori?a Lungu s? ocupe func?iile de vicepre?edin?i alocate ?n urm?toarele comisii parlamentare: Comisia pentru industrii ?i servicii, Comisia pentru agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice ?i, respectiv, Comisia pentru mediu ?i echilibru ecologic. Pentru func?ia de secretar al Comisiei pentru agricultur?, silvicultur?, industrie alimentar? ?i servicii specifice a fost nominalizat deputatul PNL Vasile Gudu. ?n prezent, prin modific?rile votate de deputa?ii PNL, conducerea Comisiei pentru agricultur? din Camera Deputa?ilor este urm?toarea: Pre?edinte – Alexandru St?nescu, deputat PSD Vicepre?edinte – Nicolae Giugea, deputat PNL Vicepre?edinte – D?nu? P?le, deputat PSD Vicepre?edinte – Ioan D?rzu, deputat PSD Secretar – Vasile Gudu, deputat PNL Secretar – Dan Ciocan, deputat PSD Comisia pentru agricultur? din Camera Deputa?ilor num?r? 24 de membri. Gheorghe Albu, LAPAR: Cele patru probleme ale unui fermier ?n rela?ia cu procesatorii ?i retailerii Ramona Dasc?lu 13 noiembrie 2019 Gheorghe Albu, pre?edintele interimar al Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR), a participat ieri, mar?i – 12 noiembrie, la panelul “Alian?a produc?torilor alimentari cu retailerii ?i consumatorii”, eveniment organizat ?n cadrul Bucharest Summit Food 2019. ?n calitate de produc?tor agricol ?i de lider ?n acest sector, inginerul Gheorghe Albu a subliniat existen?a a patru probleme principale ?n rela?ia dintre produc?tori, retaileri ?i consumatori. ”?n calitate de fermier, a? vrea s? punctez patru probleme. Prima este rela?ia fermierului cu procesatorul ?i aici a? vrea s? scot ?n eviden?? faptul c? marea majoritate a produc?torilor agricoli ?nfiin?eaz? culturi agricole ?i nu numai f?r? a avea contract pe anticipate, l?s?nd la voia ?nt?mpl?rii eficien?a economic? pentru c? neav?nd contracte ?n a?a fel ?nc?t s? ?tim ce suprafe?e putem cultiva, c?t vom ob?ine ?i ce posibilitate avem ca s? valorific?m produc?ia respectiv?, atunci ne l?s?m dup? conceptul de la recoltare, care se supune principiului cererii ?i ofertei. Dac? s-au cultivat suprafe?e mari de o anumit? cultur? asta presupune c? ?i produc?iile vor fi mari ?i atunci pre?urile vor fi mici. Regret c? totu?i procesatorii interni, mai ales cei din mor?rit, nu am v?zut ?n cei aproape 30 de ani de c?nd lucrez ?n mediul privat s? fi venit la poart? sau s? ne fi chemat vreodat?, s? ne invite ?i s? facem contracte ?n a?a fel ?nc?t s? ?tim ce suprafe?e s? cultiv?m pe anumite culturi ?i ce perspectiv? avem s? ob?inem un pre? care s? ne satisfac? din punct de vedere economic. Sau poate s? fie un an ?n care condi?iile de clim? s? nu fie unele favorabile, atunci produc?ia s? fie mic? ?i ?n felul acesta s? existe un pre? artificial. Totodat?, a? vrea s? punctez ?i rela?ia produc?torului agricol cu retailerii, nu avem contracte ?i nu avem centre de colectare, m? refer pentru micii produc?tori sau produc?torii medii, ?n a?a fel ?nc?t produsele agricole ale lor s? fie colectate ?ntr-un anumit centru, unde s? fie sortate, unde s? fie preambalate ?i oferite acestor centre de comercializare ?n condi?ii de siguran??, de calitate ?i nu numai. A?a c? de multe ori suntem l?sa?i s? ne ?ncerc?m fiecare norocul, s? mergem la c?te un retailer sau la c?te un supermarket ?i acolo s? ne lovim de anumite condi?ii pe care ni le impun d?n?ii, fie tax? de raftul de sus, taxa de raftul de la mijloc sau tax? de raftul de dedesubt ?i a?a mai departe. Al treilea punct pe care vreau s?-l aduc ?n discu?ie este rela?ia fermierului cu consumatorul, obliga?ia noastr? ca produc?tor agricol este s? particip?m la acele t?rguri, la aceste ?nt?lniri ?i nu numai, fel ?i fel de expozi?ii. De ce? Pentru c? ?n felul acesta avem posibilitatea s? lu?m contact direct cu consumatorul, s?-l educ?m pentru c? de multe ori consumatorul nu este educat ?i el se duce ?ntr-o direc?ie gre?it? ?n ceea ce prive?te achizi?ia unor anumite produse agroalimentare ?i m? refer la cele din import. De aseemenea, am o experien?? proprie, av?nd ?n vedere c? am o cram?, a? recomanda tuturor colegilor indiferent din ce sector agroalimentar sunt pentru c? dac? au acolo unit??i de procesare s? profite de turismul agricol ?n a?a fel ?nc?t consumatorul s? vad? ?i s? aib? idee de cum se produce acolo un salam, cum se produce o sticl? de vin ?i nu numai. Eu de exemplu, ?n crama pe care o administrez, ?n 3 ani de activitate am avut ocazia s? primesc peste 26 de mii de turi?ti ?i ?n felul acesta am pornit cu v?nz?ri de la aproximativ 30 de miliarde de lei (lei vechi – n.r.), bani vechi, ?i am ajuns ?n peste 3 ani la peste 100 de miliarde de lei, v?nz?ri din vin. ?i de-asta spuneam, c? toate aceste ac?iuni au rolul de a informa, de a educa consumatorul. Al patrulea punct pe care vreau s?-l scot ?n eviden?? este accentul pe care trebuie s?-l punem pe formele asociative. ?n sal? sunt foarte mul?i reprezentan?i ai formelor asociative pe care ?i salut ?i ?i felicit pentru eforturile pe care le fac ca activitatea din domeniul pe care d?n?ii ?l reprezint? s? fie c?t mai eficient?.To?i ??i dau acest interes ?i au a? vrea, dac? tot am vorbuit de vin, s? scot ?n eviden?? meritele unui lider de form? asociativ?, a domnului Claudiu Nec?ulescu, care este pre?edintele Organiza?iei Na?ionale Interprofesionale Vitivinicole, care prin eforturile pe care le-a f?cut, ?n ciuda faptului c? eu sincer s? fiu, nu cred c? l-am v?zut vreodat? la televizor, dar fiind ?n acest sector am v?zut eficien?a muncii acestui domn pre?edinte, pe considerentul c? ?n sectorul de viticultur? ?i nu numai, ?i de procesare, s-au adus, s-au absorbit foarte mul?i bani de la Uniunea European?, motiv pentru care aproape toate planta?iile viticole din Rom?nia sunt planta?ii noi, planta?ii cu o genetic? nou?, ceea ce a f?cut ca Rom?nia s? devanseze foarte multe state care erau cu tradi?ie ?n facerea vinului. De asemenea, salut prezen?a domnului pre?edinte al Comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, ori de c?te ori am fost chemat acolo ?n ?edin?ele respective, sincer v? spun c? l-am perceput ca pe un om care cunoa?te domeniul, de altfel este ?i coleg de breasl?, ?i am v?zut d?ruirea ?i implicarea d?nsului ?n asigurarea unui cadru legislativ pe domeniile de agricultur?, fie pentru produc?tori, fie pentru procesatori, fie pentru comercian?i, fie pentru formele asociative”, a declarat Gheorghe Albu, pre?edinte interimar al LAPAR ?i fermier ?n Constan?a, acolo unde administreaz? o suprafa?? de circa 6.000 de hectare de teren agricol ?i 250 de hectare de planta?ia de vi?? de vie. Totodat?, admninistratorul firmei Argonaut, Albu a investit ?n 250 de hectare de luciu de ap? ?i de?ine un efectiv de 8.000 de capete de ovine. Romanian Food & Agribusiness Conference a ajuns la cea de-a saptea editie Noiembrie 13, 2019Pe 15 noiembrie 2019, BusinessMark va invita la cea de-a VII-a editie a ?Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment ce va avea loc la JW Marriott Hotel Bucuresti.Agricultura are o pondere importanta din PIB-ul Romaniei, chiar daca, pe fondul transformarii economiei romanesti, ponderea in economie s-a diminuat in ultimele decenii. Cu toate acestea, agricultura din tara noastra este afectata de: fragmentarea exploatatiilor agricole, rentabilitatea inca redusa, nivelul scazut al capitalizarii, lipsa sistemelor de irigatii.Mai mult, capitalul uman si lipsa pregatirii profesionale a fortei de munca din agricultura reprezinta si ele o provocare. In acest context, la ?Romanian Food & Agribusiness Conference” ne propunem sa discutam despre oportunitati, perspective si solutii pentru cresterea businessurilor din acest sector, alaturi de cei mai importanti jucatori din domeniu.Alaturi de noi vor fi:Sorin Minea, Presedinte ANGST, Presedinte Romalimenta;Florin Capatana,?Quality Director, Auchan Retail Romania;Dorin Cojocaru,?Presedinte, APRIL – Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui;Laurentiu Gioroc,?Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina;Ramona Ivan,?Director, Directia Relatii Externe si Finantari Structurale, CEC Bank;Marius Bicu,?Owner, Unilact Transilvania;Alina Donici,?Managing Partner, Artesana.Ei vor aborda subiecte de real interes pentru profesionistii din domeniu:Subventii in agricultura.?Sursele, formele si conditiile de finantare pentru domeniul agricol. Solutiile bancilor si ale societatilor de leasing pentru dezvoltarea business-urilor din sectorul agricol;AGRICULTURA IN FATA SCHIMBARILOR CLIMATICE.?Protejarea investitiilor si riscurile la care sunt supuse afacerile agricole. Solutii pentru asigurarea culturilor agricole si a animalelor;ZOOTEHNIA ROMANEASCA.?Situatia actuala si perspectivele de viitor, provocarile cu care se confrunta crescatorii, solutii de crestere si a productivitatii si implicit a exporturilor.FISCALITATE & LEGISLATATIE. Aspecte fiscale si legislative in agribusiness & food. Noutati pentru anul fiscal 2020.Incurajarea producatorilor romani locali si facilitarea accesului acestora la marile lanturi de retailLOGISTICA & SUPPLY CHAIN.?Solutii si servicii logistice eficiente: depozitare, picking, transport, livrare.Consultati?aici?agenda evenimentului ?Romanian Food & Agribusiness Conference.”Fermierul bistritean pentru care criza fortei de munca nu mai e o problema In?nov. 14, 2019??95?0 Astazi va invitam la o ferma de bovine din Orheiul Bistritei, judetul Bistrita Nasaud, unde totul este robotizat. Toate operatiunile de intretinere si de mulgere a animalelor sunt facute de masini care se bazeaza pe inteligenta artificiala. Animalele nu sunt stresate, iar fermierul a obtinut banii din fondurile europene. In concluzie, criza fortei de munca umana nu reprezinta o problema pentru bistriteanul din materialul urmator. Localitatea in care pretul terenului extravilan a explodat In?nov. 13, 2019?? In localitatea Sebi?, jud. Bistrita Nasaud, preturile au explodat la terenurile extravilane. Totul se invarte in jurul crescatorilor de animale, care si-au marit ?eptelul si nu mai au unde sa-si tina animalele. Mai multe detalii in interviul realizat de Marius Milea cu un fermier a carui activitate predominanta este in sectorul zootehnic. A MUNCIT ?N SPANIA 10 ANI, IAR ACUM A DAT LOVITURA ACAS?, ?N DOLJ! LIVREAZ? NON-STOP C?P?UNI CULTIVATE LA 2 METRI SUB P?M?NT CRISTIAN BLANUTA PUBLICAT:?14/11/2019 | HYPERLINK "" Muncitor pe ogoarele din Spania p?n? ?n urm? cu trei ani, un t?n?r din comuna doljean? M?r?ani este acum un fermier de succes la el acas?. El cultiv? c?p?uni tot anul, inclusiv ?ntr-un solar construit la 2 metri sub p?m?nt, de?i are nevoie de lun? plin?.Robert M?rinic? a lucrat 10 ani ca muncitor ?n agricultur? ?n Spania, iar ?n urm? cu trei ani a decis s? revin? acas?. S-a ?ntors din str?in?tate cu bani, cu idei ?i cu dorin?a de a transforma p?m?nturile pe care le de?ine ?n M?r?ani ?n ogoare roditoare ?i profitabile, scrie Mediafax.LIVE. Eveniment AIPROM: ”Fascinanta c?l?torie a tomatelor de la s?m?n?? la farfurie” agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 AIPROM: ” Fascinanta c?l?torie a tomatelor de la s?m?n?? la farfurie” Descoperim ?mpreun? tot?ce se ?nt?mpl? ?n culisele procesului prin care tomatele ajung de la produc?tori direct ?n rafturile magazinelor, ?i?apoi ?n alimenta?ia noastr?! Pe?Instagram-ul Agrointeligen?a?g?si?i imaginile momentului din agricultur?! Naturevo a s?rb?torit 20 de ani de activitate pe pia?a agricol? din Rom?nia Ramona Dasc?lu14 noiembrie 2019 ?n prezen?a unui public numeros, NATUREVO a s?rb?torit 20 de ani – o v?rst? plin? de energie ?i elan. 20 de ani sunt mai mult dec?t v?rsta maturit??ii ?i sunt anii ?n care compania a parcurs un drum spre performan??. Naturevo a fost ?nso?it? ?n acest drum de fermieri, colaboratori, furnizori, dar, ?i mai important, de o echipa ?n continu? cre?tere. Seara a debutat cu un discurs sus?inut de dl Ioan ENOIU – fondator NATUREVO. Acesta a ar?tat: ”Iubirea de natur? ne-a inspirat c?nd am numit-o NATUREVO, cu sensul de EVOCARE, EVOLU?IE ?I REVOLU?IE ?N NATUR?”. Pe parcursul anilor au fost ?nt?mpinate multiple dificult??i, ?in?nd cont de condi?iile specifice Rom?niei, care au fost dep??ite prin munc? asidu? ?i professionalism. L?ng? rebelul fondator au fost c?teva persoane, dintre care dou? duc ?i ast?zi stindardul ?i se identific? cu istoria NATUREVO: Cristina Miculescu, ast?zi Director General ?i Rodica Zidaru, Manager de Dezvoltare Pia??. Misiunea declarat? de NATUREVO a fost s? aib? capacitatea de a oferi fermierilor solu?ii performante pentru s?n?tatea plantelor, adaptate schimb?rilor climatice (la ?nceput, c?nd fondatorul Naturevo vorbea de schimb?ri climatice, foarte mul?i considerau c? este “pu?in plecat’). A?a s-a dezvoltat ulterior conceptul “Evo Clima”. Pe l?ng? Evo Clima, s-au lansat ?i alte concepte precum: 0,00 Reziduuri, Naturevo Inova?ie, Naturevo Eco, concepte care au ?i ast?zi aceea?i aplicabilitate. Faptul c? NATUREVO a reu?it ?n bun? m?sur? s? aduc? ?n agricultura Rom?niei “stiin?a la zi”, stau m?rturie rezultatele ob?inute de fermierii, care s-au al?turat demersului curajos al firmei, deloc u?or, dar edificator. ?n toate etapele parcurse, NATUREVO s-a bazat pe cel mai valoros capital: CAPITALUL UMAN! Cristina MICULESCU – director general NATUREVO a subliniat importan?a echipei ?i, de asemenea, importan?a partenerilor. Ea a amintit celor prezen?i c? Naturevo ofer? fermierilor solu?ii personalizate cu inputuri pentru afacerea lor. Dincolo de acestea, Naturevo este o firm? cu ?i despre oameni, afla?i ?n rela?ie cu al?i oameni, partenerii Naturevo. ”Naturevo este printre pu?inele echipe din pia?? care implic? expertiza tehnic? ?n camp deschis, ?naintea oric?rei negocieri. Ce ?nseamn? acest lucru pentru noi? O recunoa?tere a profesionalismului ?i respectului pe care vi-l purt?m”. Directorul General Naturevo a mai men?ionat ?n prezentare c? ?n spatele fiec?rui coleg de la v?nz?ri, pe care cu siguran?? fermierii ?l asimileaz? cu Naturevo, vor avea ocazia s? ?i vad? ?i pe colegii pe care el se bazeaz?. Ace?tia sunt oamenii care contribuie la rezultatele firmei, fie c? sunt de la departamentul economic, logistic?, juridic sau de la execu?ie. ?n prezentare a men?ionat onoarea de a vedea: ”92 de pasiuni, 92 de idealuri, 92 de profesioni?ti, 92 de OAMENI care ?nseamn? NATUREVO la 20 de ani!” Dup? ce a avut loc prezentarea echipei, invita?ii au avut parte de momente artistice: Presta?ie live Andreea Runceanu, show de lasere cu conceptele Naturevo, muzica live – Prestige Orchestra. Participan?ii au apreciat ?n mod deosebit calitatea prezent?rilor ?i momentele artistice. Investi?iile ?i inova?iile agricole din Insula Mare a Br?ilei primesc recunoa?tere european??REDAC?IA FIR 14 NOIEMBRIE 2019 Recent, ?n Insula Mare a Br?ilei s-au aflat ?ntr-o vizit? profesional? mai mul?i reprezentan?i ai unora dintre cele mai importante organiza?ii agricole europene ?i ai Asocia?iei Produc?torilor de Porumb din Rom?mia (APPR).Insula Mare a Br?ilei este cea mai mare exploata?ie agricol? din Europa, av?nd 29 de ferme ?i fiind administrat? de compania Agricost – Al Dahra. Programul de extindere a produc?iei de lucern? ?i investi?iile realizate de Agricost pentru dezvoltarea culturii au atras aten?ia asocia?iilor de profil de pe ?ntregul continent, ?n condi?iile ?n care Uniunea European? este dependent? de importuri de lucern? pentru a satisface consumul local.?Am venit ?n Insula Mare a Br?ilei pentru c? am v?zut c? produc?ia de lucern? a crescut ?i pentru c? Rom?nia vrea s? devin? un actor important ?n ceea ce prive?te produc?ia de lucern? la nivel european”,?a declarat?Eric Guillemot, secretar general?al?CIDE.Investi?iile ?n cultivarea ?i prelucrarea lucernei au demarat, la Br?ila, ?n urm? cu c??iva ani. ?Este?un program care a ?nceput ?n urm? cu cinci ani de zile. Acum trei ani a fost construit? o fabric? de deshidratare a lucernei. La acel moment, suprafa?a cultivat? cu lucern??era de 2.500 hectare”,?explic? Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra. P?n? ?n anul 2022, Agricost are ?n plan s? ajung? la 12.500 de hectare cultivate cu lucern?.Cu o produc?ie medie de 17 tone de lucern? la hectar ?i cu 12-14% umiditate, aceast? cultur? este profitabil?. Agricost-Al Dahra are ?n construc?ie ?nc? o fabric? de uscare a lucernei.?O fabric? de lucern? cost? aproximativ 16 milioane de euro. La acestea se mai adaug? utilaje de patru milioane de euro care asigur? ?ns?m?n?area, recoltarea ?i transportul lucernei la fabric?,”?explic? Lucian Buzdugan, pre?edinte al Consiliului de administra?ie al Agricost.?Sunt impresionat de ceea ce am v?zut, aici, ?n Insul?. Este spectaculos ce poate produce acest p?m?nt. Se ob?ine o medie de 17 tone pe hectar de lucern?, ceea ce este imens. Al Dahra a f?cut aici cele mai bune terenuri arabile din Europa”,?a declarat?Eiko Jan Duusema, pre?edinte CIDE.Vizita unor reprezentan?i importan?i ai organiza?iilor agricole din Uniunea European?, care fac auzite vocile a milioane de fermieri, ?nseamn? recunoa?terea muncii pe care o desf??oar? angaja?ii companiei Agricost-Al Dahra.?S-a aflat ?n Uniunea European? despre preocup?rile noastre ?i despre faptul c? ?ncerc?m s? extindem aceast? cultur?. Este un mare avantaj s? facem parte dintr-o organiza?ie agricol? european?, pentru c? Rom?nia nu prea are reprezentativitate la Bruxelles”, afirm? Lucian Buzdugan. ?Rom?nia nu poate s? stea singur?, izolat?, este bine s? vin? al?turi de to?i?membrii importan?i din sectorul agricol european”, explic? Eric Guillemot, secretar general?al?CIDE.Datorit? performan?elor agricole ob?inute, Rom?nia este dorit?, ?n acest moment, ca partener ?n marea familie european?.Agricost-Al Dahra are ?n plan investi?ii importante ?n cultivarea lucernei. O plant? ?minune” care asigur? 3,5 tone de protein? pe hectar, important? pentru consumul animal ?i uman.?Planul economic ne-a permis ca la o cerere de lucern? mondial? ?i european? – pentru c? 75% din nevoia de protein? a Uniunii Europene este importat? – s? dezvolt?m aceast? cultur? plus cultura de soia”, a declarat Lucian Buzdugan, pre?edinte al Consiliului de administra?ie al Agricost Br?ila.Investi?iile Al Dahra realizate ?n Insula Mare a Br?ilei vor ajunge, ?n urm?torii doi ani ?i jum?tate, la 122 milioane euro. ?Este o investi?ie f?cut? ?n p?m?ntul ??rii”, spune Lucian Buzdugan.?Fabrica?de deshidratare a lucernei nu este doar pentru at?t, ci se fac mai multe combina?ii de plante de nutre?, se produc amestecuri de diferite furaje,?precum?maz?re cu triticale”,?explic? Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra.?n anii urm?tori, Insula Mare a Br?ilei va avea cinci astfel de fabrici de uscare a culturii de lucern?, ceea ce va consolida produc?ia ?i comercializarea acestei culturi agricole.INDUSTRIE ALIMENTARABY?LANTULALIMENTAR??2019-11-14?n februarie 2009, pre?ul laptelui ?n Rom?nia era de 22 de euro/100 kg. Adic?, 0,22 euro/1 kg. La un curs de 4,2127 lei pentru 1 euro, rezult? c? ?n 2009, pre?ul mediu al unui kg de lapte era de 0,9267 lei. ?n octombrie 2019, potrivit Eurostat, pre?ul laptelui ?n Rom?nia a fost 30 de euro/100 kg. Adic? 0,30 euro/1 kg. La un curs de 4,7569 de lei pentru 1 euro, rezult? un pre? mediu de 1,4270 de lei/1 kg.Cel mai bine este pl?tit laptele produs ?n fermele din Malta: 52 euro/100 kg. ?n august 2010, pre?ul laptelui maltez a fost 42 de euro/100 kg.Pre?ul laptelui produs ?n fermele din Austria a crescut ?n 10 ani numai cu 3 euro, ajung?nd la 33 de euro/100 kg. ?n Germania, cre?terea laptelui a fost de 4 euro, ajung?nd ?n 10 ani la 34 de euro/100 kg.?n Italia, pre?ul laptelui a ajuns la 40 de euro/100 kg, de la 33 de euro/100 kg, c?t a fost ?n 2009. ?n Olanda, cre?terea pre?ului laptelui a fost ca ?n Rom?nia, de 8 euro/100 kg, iar pre?ul actual al laptelui olandez este 35 de euro/100 kg.?n Spania, pre?ul laptelui a r?mas neschimbat ?n 10 ani, adic? 32 de euro/100 kg.DUP? 1990 INDUSTRIA ROM?NEASC? ?I AGRICULTURA AU FOST DISTRUSE CU BUN? ?TIIN?? nov. 8, 2019?| ?Economic,?Interviuri?|?0?INTERVIU CU DL. DRAGO? FRUMOSU,? PRE?EDINTELE FEDERA?IEI SINDICATELOR DIN INDUSTIA ALIMENTAR? (I)A?adar, domnule pre?edinte, care sunt problemele cu care v? confrunta?i?Problemele sunt multe, sunt majore… uneori mai glumesc amar ?i spun ?n loc de industrie alimentar?,?industrie falimentar?,?pentru c? temerea mea este c?, dac? nu facem ceva cu adev?rat, industria alimentar? a Rom?niei se poate pierde. Un lucru deosebit de grav, nu pentru c? n-am avea m?ncare, oricum import?m foarte mult, dar este grav fiindc? distrugem o tradi?ie, ?i asta av?nd l?ng? noi o materie prim? pe care am putea s-o folosim… ?i…. distrugem locuri de munc?. Or, lucrul acesta este, pentru mine, sigur, o problem?… ?in?nd cont de poten?ialul pe care ?l are Rom?nia dintotdeauna, plec?nd de la agricultur? – furnizor de materie prim? –, continu?nd cu industria alimentar?, foarte dezvoltat? – ?mi pare r?u c??trebuie s??spun lucrul?acesta!?– p?n? ?n 1990…Este adev?rat c? f?ceam export foarte mult pe atunci ?i era nevoie de capacit??i mari… totu?i, industria alimentar? e mult subdimensionat? acum… ?i asta nu neap?rat din pricin? c? au ap?rut companiile multina?ionale, ci datorit? faptului c??dup? ’90 – cred eu –, industria rom?neasc? ?i agricultura, repet ?i agricultura, pentru c? exist? totu?i o leg?tur? destul de mare ?ntre ele,?au fost distruse cu bun? ?tiin??!?Subliniez ?i repet. Ne-am trezit dup? 30 de ani, c?nd am r?mas aproape dezbr?ca?i, s? reconstruim ceea ce am distrus ?n c??iva ani dup? revolu?ie, acele cooperative agricole de produc?ie, acele IAS-uri…Sigur ne-am legat de ni?te denumiri.?Cooperativ?,?denumire comunist?. Nu,?cooperativ??este ?i ?n Fran?a,?cooperativ??este ?i ?n Olanda,?cooperative?sunt peste tot,?puteam?s? le?numim?asocia?ii, nu era niciun fel de problem?. Puteam s? retrocedam terenurile, dar nu?s??le distrugem,?f?r?mi??ndu-le??n buc??ele…?Bine era?s? fi ?nva?at de la al?ii… Omul trebuia s? p?streze pentru el, pentru consumul propriu, o suprafa?? de 5 000 de metri p?tra?i, s? spunem, ?i restul s? r?m?n? ?n asocia?ie, pentru c? nu po?i s? faci o agricultur? modern? dec?t pe o suprafa?? foarte mare.Iar?dac? discut?m despre?micii produc?tori, care ast?zi sunt bine veni?i pe pia??, f?r? asocia?ii iar??i nu se poate face nimic.?Nimic altceva dec?t s??ridic?m mingea la fileu hipermarketurilor, care spun c? nu-?i pot asigura,?la cantitatea pe care o doresc,?produsele?de pe pia?a?noastr? intern?, motiv pentru care?sunt nevoite s? apeleze la importuri. Mie mi se pare trist c? import?m?fasole uscat? din Brazilia,?sau?ceap?,?cine mai ?tie de pe unde,?c?nd, vorba ceea, aici se poate cultiva oric?t!?Lipsa?asocia?iilor?conduce la aceast? stare?de fapt.Deci, o prim? problem? pe care eu o v?d legat? de industria alimentar? este lipsa asocia?iilor micilor produc?tori. Acestea?ar?putea s?-?i fac? c?te un depozit,?pe fonduri europene – o depozitare corect? poate m?ri mult?perioada de p?strare a?produselor – ?i,?bine?n?eles,?pe?l?ng? acel depozit?ar mai trebui s? mai existe??i un mic punct de procesare.Pentru c? o parte din ?ntreaga cantitate ar trebui dat? c?tre comer?, iar produsele care, s? spunem, nu mai pot fi v?ndute, datorit? trecerii timpului ?i a perisabilit??ilor, ar putea fi b?gate imediat ?n acel punct de procesare, de unde s-ar putea scoate anumite tipuri de conserve, care s? nu fie neaprat?bio, ?ntotdeauna – c? tot ne leg?m ?i de aceast? denumire… Dar ar trebui ?ndeplinite anumite condi?ii: s? fie produse bune, de calitate, la pre?uri mult mai mici.(O s? ajungem ?i la pre?uri, vizavi de ceea ce se ?nt?mpl? pe pia?a nostr?.) ?i atunci, desigur, av?nd o asocia?ie, am ?ti c? avem contracte ?ncheiate pentru ceap?, pentru cartofi, pentru ardei, ?i a?a mai departe, iar aceast? cantitate total? s-ar ?mp?r?i pe produc?tori… Fiecare?dintre ace?tia??i-ar?putea?vinde marfa, n-ar mai r?m?ne pe c?mp, asocia?ia ar vinde ?i ea mai departe, s-ar stabili un pre? de bun sim?… iar eu merg ?i mai departe, spun?nd c? asocia?iie de produc?tori ar trebui s? aib?, inclusiv ?n pie?e, o zon? de tarabe…Deci nu samsarilor…Pot r?m?ne ?i samsarii ?n partea lor?de?pia??,??i prive?te?ce v?nd, c?t v?nd, au societ??i comerciale, e?nego?ul?lor, dar trebuie s? existe acesti produc?tori ai asocia?iilor ?i ?n pie?e, inclusiv dac? discut?m despre?acele pie?e volante de la sf?r?it de s?pt?m?n?, care se practic? ?n toate statele europene civilizate, unde vin produc?torii, ??i v?nd produsele lor proaspete, ?ntre ora ?apte diminea?a ?i?cincisprezece,?c?nd?toat? lumea???i str?nge?absolut tot de-acolo, ca s??poat? veni?cei de la salubrizare ?i s? fac? cur??enie,?urm?nd ca spa?iul s? se redea,??n continuare…Am avut ?i noi astfel de ini?iative…S-a ?ncercat, eu ?tiu c? s-a ?ncercat, dar, din nefericire, nu s-a mers p?n? la cap?t, iar ?n pie?ele noastre au investit, chipurile, ni?te priva?i, cu bani care urmau s? se recupereze ?n zeci de ani, f?r? taxe pl?tite la prim?rii…?Adic? un lan? ?ntreg care a stricat, de fapt,?o?bun??negustorie, s? spunem a?a, o bun? practic? existent??deja?la noi –?nu?trebuia s? ne ?nve?e nimeni cum s? facem!Revenind?a?adar,?dup? ’90 a ?nceput acea privatizare haotic? a societ??ilor comerciale din industria alimentar?.?Interesul?celor mai mul?i?a fost nu s? cumpere o Societate?Comercial?, pe care s-o duc? ?n continuare,?f?c?nd-o s??produc?, ci s-o ?nchid?, mai ales acolo unde terenurile reprezentau un interes mare…???tia,?dup? ce d?r?mau?totul,?vindeau fierul vechi, inoxul,?pe care?luau?o gramad? de?bani,?apoi?scoteau??i?terenul la v?nzare, la imobiliare, iar?”afacerea”?era deosebit?.Vindeau inoxul…Am c?teva exemple, pentru c? tot spuneai de inox,?cea mai nou? fabric? de zah?r era cea de la N?vodari, care era construit? ?ntr-un procent de 70-75% din inox, ?i a fost prima care a fost t?iat?.?Deci fabric? nou?, inox, la port. Da?!Nu existau ni?te prevederi legale?Nici vorb?, ?i v??mai?dau un exemplu.??n urm? cu o jum?tate de an a fost ?nchis? fabrica de zah?r de la Oradea, am ?ncercat s? facem ni?te presiuni mari ?n ideea de a afla date ?i de a pune m?na pe contractul de privatizare,?dar?n-am reu?it nicio clip? s? primim?ceva?de la AVAS…?n general, privatiz?rile cred c? au fost f?cute cu o mare parte din bani la buzunarul celor care au f?cut?dezetatizarea…??i cu foarte pu?ini bani la statul rom?n…?F?r? condi?ii. Pentru c? puteam s? vindem o fabric? cu un dolar, nu aveam euro atunci, dar impun?nd, ?n schimb, s? nu ?nchid? timp de 25 de ani, s? p?streze obiectul de activitate, s? investeasc?, s? p?streze for?a de munc?….Multe contracte de privatizare au fost a?a, dar clauzele nu au fost respectate…Nu le-a controlat nimeni. Asta este marea problem?. ?i, deci, fabrica de zah?r de la Oradea – ca s? revin – dup? vreo zece ani de activitate ?n Rom?nia, firm? german?… s-au g?ndit ei c? ?n momentul liberaliz?rii pie?ei la sfecla de zah?r nu mai are rost s? r?m?n? ?i s? produc? ?n Rom?nia, drept pentru care cu doi ani ?nainte au f?cut o form? for?at? de faliment.Oradea a luat materia prim? de la firma mam? la pre? mult mai mare dec?t putea s?-l ia de pe pia??, sigur c? fabrica companiei germane trebuia s? dea ?napoi banul pe materie prim?, dublu cel pu?in fa?? de pre?ul pie?ei, zaharul se vindea pe pia?? la pre?ul normal ?i, ?n doi ani de zile, au intrat ?n faliment. Dup? doi ani de zile, cu toate insisten?ele ?i presiunile f?cute, cu toat? dorin?a cultivatorilor de sfecl? din zona de nord-vest de a cump?ra aceast? fabric? ?i de a continua activitatea, dup? toate ?nt?lnirile de negociere, care au durat peste un an de zile, ne-am dat seama ca, de fapt, investitorul neam? nu avea de fapt de gand sa cumpere fabrica, ci s? o taie.?i-a p?strat un depozit cu zece angaja?i ?n Rom?nia, aduce zaharul pe care ?l producea la Oradea din Germania, aici, ?n cel mai r?u caz, doar ?l ambaleaz? ?i ?l vinde pe pia??. Deci, for?a de munc? zero ?i produc?ia de sfecl? pierdut?. Nu i-a p?sat nim?nui c? to?i cultivatorii de sfecl? au investit acolo, iar acele utilaje nu prea po?i s? le folose?ti la prumb sau la gr?u…Din cauza specificit??iiSigur, au condi?ii tehnice specifice pentru sfecla de zah?r – ?i a?a s-a distrus totul! Din 33 de fabrici de zah?r c?te existau ?n 1990, acum nu mai exist? dec?t vreo patru. Din 33, patru! Acela?i lucru s-a ?nt?plat ?i la lapte…Unde sunt cele patru?Cele patru sunt: dou? ale companiei Agrana,?tot la ei este Buz?ul ?i Romanul, a treia este la Ludu?, a patra a r?mas Bod – singura fabric? cu investi?ie rom?neasc? ?n momentul de fa??! – iar la Bod, chiar dac? sc?r??ie deocamdat? pu?in (c? e greu s? te ba?i cu titanii pe o pia?? ?i cu o concuren?? at?t de mare!), un procent considerabil ?l au ?n momentul de fa?? cultivatorii de sfecl? din zon?, ceea ce mie mi se pare un lucru foarte bun, pentru c? se ajut? reciproc ?i…??i men?in activitatea…Da, ??i men?in activitatea. Deci, cam a?a s-a ?nt?mplat, ?n general, peste tot. A?a s-a ?nt?mplat ?i ?n industria c?rnii. ?n primul r?nd, este clar, cred, pentru toat? lumea, c? ?nainte fiecare jude? avea cel pu?in un abator. ?n momentul de fa?? eu nu ?tiu dac? mai sunt dou?-trei abatoare ?n Rom?nia… mai era cel de la Alexandria care func?iona…. ?i sincer s? fiu, nu mai ?tiu…La Timi?oara cred c? trebuie s? fie…Comtimul… care a fost preluat de Smithfield…Va urma.. Interviu realizat de Cornel Mois?Minea (Romalimenta): consumatorul nu poate verifica daca un produs este bio; producatorii pot spune orice minciuna Noiembrie 14, 2019Sorin Minea, presedintele Romalimenta sustine ca in prezent, romanii nu au mijloacele de a verifica daca un produs este cu adevarat bio sau traditional, iar producatorii romani pot spune orice minciuna, relateaza Agerpres.?Din agricultura se castiga destul de bine la ora actuala, dar unii isi doresc un castig mai rapid. Asta n-o spun cu repros. Si eu as dori un castig mai rapid. Dar din cauza acestei dorinte perturba piata cu declaratii stranii si vor sa induca in eroare consumatorul. Criteriile sunt calitatea si pretul. Degeaba i-as spune unuia sa cumpere din patriotism un castravete romanesc, daca ar fi de doua ori mai scump sau mai prost. Il va cumpara pe cel din Noua Zeelanda”, a explicat Minea.Minea: consumatorii nu pot verifica traseul unui produs si sa verifice spusele producatorului.?Degeaba i-as cere eu unui producator roman de carne, procesare, ceea ce fac si eu, sa foloseasca materie prima 100% romaneasca. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot sa mint absolut orice. Degeaba i-as spune eu unui consumator ca ceea ce ii dau eu e de la mine din curte, e bio, e traditional, e si zona montana, daca trasabilitatea lipseste cu desavarsire…”, a sustinut Minea.Presedinte Romalimenta: exista tari unde calitatea produselor e stabilita prin legeSorin Minea a mai spus si ca exista anumite tari in care calitatea produselor este stabilita prin lege.E adevarat, datorita pietei, unele retete romanesti sunt slabe calitativ, chiar daca se numesc traditionale. Dar unele sunt slabe calitativ datorita cererii si ofertei de pe piata. Daca romanul ar dori sa aiba un control asupra retetei, ceea ce iluzoriu, exista tari unde legislatia vorbeste de calitatea la nivelul tarii respective pe grupe de produse, e o chestie clara pe care o putem face si noi”, a completat el.Sorin Minea despre produsele bio ?i tradi?ionale:?Consumatorul trebuie s? ?n?eleag? c? el este jup?n peste tot, ?i ?n magazine, ?i la pia??”13 noiembrie, 2019 Cristina Dobreanu Sorin Minea, pre?edintele Romalimenta, federa?ia patronatelor din industria alimentar?.At?t produsele bio, c?t ?i cele tradi?ionale sau montane trebuie s? ?ndeplineasc? anumite condi?ii pentru a putea fi ?ncadrate ?n aceste categorii, iar consumatorul ar trebui s? cear? informa?ii de la v?nz?tor de fiecare dat? c?nd cump?r? un astfel de produs care, la prima vedere, nu are o etichet?, a explicat pentru?Europa Liber??Sorin Minea, pre?edintele Romalimenta, federa?ia patronatelor din industria alimentar?.?Consumatorul trebuie s? ?ntrebe de fiecare dat?, s? nu se bazeze pe ?ncredere”, spune Sorin Minea, care atrage aten?ia c? un consumator nu se poate se baza doar ?pe clopul de pe cap ?i pe jur?mintele v?nz?torului c? marfa lui e fantastic de bun? ?i c? este f?cut? de m?inile lui”.Pre?edintele Romalimenta d? ?i c?teva sugestii, de pild?, ?n cazul produselor tradi?ionale v?ndute ?n pia??, care sunt uneori doar ?declarativ tradi?ionale”: consumatorul ar trebui s? ?ntrebe de unde este produc?torul, c?t produce, care sunt re?etele pe care le produce, ce materii prime folose?te, dac? are certificat sanitar-veterinar:??dac? nu le are, rom?nul e liber s? cumpere, dar este pe responsabilitatea lui”.?Consumatorul trebuie s? ?n?eleag? c? el este jup?n peste tot ?i ?n magazine ?i la pia??”, a mai punctat Sorin Minea, care precizeaz? c? nu exist? statistici legate de dimensiunea pie?ei produselor tradi?ionale: ?Nu poate s? o ?tie nimeni – sunt 800 de produse tradi?ionale acceptate ?n Rom?nia de Ministerul Agriculturii, poate 1000, iar v?nzarea e liber?, nimeni nu o declar?”.?n ceea ce prive?te produsele bio, Sorin Minea subliniaz? c? trasabilitatea ar trebui s? fie mai mare pentru c? procesul de certificare presupune mai multe etape. ?ns?, c?nd un consumator cump?r? un produs de la o persoan? care spune ?c? este de la el de-acas?, este aceea?i problem? de trasabilitate. Dar produsul bio din magazin, cel care este etichetat ?i scrie bio pe el, trebuie s? aib? ?n spate un certificat bio pe el. Teoretic, cel putin”. Trasabilitatea este, ?n acest domeniu, capacitatea de revizualizare a drumului parcurs de un produs pe procese de fabric?ie ?i pe fluxul tehnologic.Potrivit unui document al Ministrului Agriculturii, citat de?Profit.ro, ?pia?a produselor ecologice ?n Rom?nia este ?nc? una modest?, ?ntruc?t nivelul de con?tientizare al beneficiilor aduse s?n?t??ii ?n urma consumului de produse ecologice este sc?zut. Consumatorii rom?ni nu cunosc avantajele produselor ecologice pentru s?n?tate ?i consider? acest lucru drept costisitor”.Sorin Minea, pre?edintele Romalimenta ?i fondator al produc?torului de mezeluri Angst, precizeaz? c?, ?n opinia lui, legea care a redus TVA-ul de la 9% la 5% pentru livrarea produsele bio, tradi?ionale sau ecologice creeaz? ?o confuzie ?n mintea consumatorului”. ?i asta din cauza etichetei care calific? produsele ??nalt calitative” pentru cele bio, tradi?ionale sau montane, care beneficiaz? de autorizarea Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. ?Nu exist? nicun studiu ?n toat? lumea care s? arate c? produsele bio sunt mai s?n?toase sau mai pu?in s?n?toase dec?t produsele normale”, puncteaz? Minea.El atrage aten?ia c? pentru aceste produse trebuie respectate ni?te criterii clare de produc?ie fiindc???poate s? existe ?i un produs de slab? calitate din materii prime bio, niciun fel de problem?”.Potrivit Ministerului Agriculturii (MADR), ?n ceea ce prive?te produsele ?bio”, cunoscute ?i drept ?organice” sau ?ecologice”, pentru ob?inerea ?i comercializarea acestor produse care poart? etichete ?i sigle specifice,?produc?torii trebuie s? parcurg? un proces strict?ce trebuie urmat ?ntocmai, pentru ca fiecare etap?, de la produc?ie ?i p?n? la comercializarea produsului s? fie c?t mai clar?, astfel printre cerin?e fiind:Parcurgerea unei perioade de conversii de minimum doi ani, ?n care se se cure?e de pesticide ?i alte substan?e chimice, ?nainte de a se ob?ine orice fel de produse de pe terenul respectiv?n perioda de produc?ie la ferm? se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri ?i derivatele acestora) a fertilizan?ilor ?i pesticidelor de sintez?, a stimulatorilor ?i regulatorilor de cre?tere, hormonilor, antibioticelor?n etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substan?elor complementare ?i a substan?elor chimice de sintez?, pentru prepararea alimentelor ecologicepe durata procesului de ob?inere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s?-?i supun? activitatea unor vizite de inspec?ie, realizate de organisme de inspec?ie ?i certificare, care s? ateste conformitatea cu prevederile legisla?iei ?n vigoare privind produc?ia ecologic?.respectarea legisla?iei comunitare ?i na?ionale din acest domeniu, care prevede norme legate de procesare, etichetare, comer?, import, inspec?ie ?i certificare.Certificarea produselor se face de c?tre organisme de inspec?ie ?i certificare private, dar care sunt aprobate de Ministerul Agriculturii. Practic,?produsele certificate ?eco” au cel pu?in 95% din ingredientele ob?inute ?n conformitate cu metoda de produc?ie ecologic? ?i respect? regulile de produc?ie ecologic?. Mai mult, pe etichet? trebuie s? fie men?ionat numele produc?torului, procesatorului sau v?nz?torului ?i numele sau codul organismului de inspec?ie ?i certificare, mai arat? informa?iile MADR.Rom?nia are pu?in peste 10.000 de produc?tori agricoli certifica?i ecologic, arat? datele transmise de Ministerul Agriculturii. Ei cultiv? mai pu?in de 3%?din totalul terenurilor agricole din Rom?nia. ?n acela?i timp, tot potrivit datelor oficiale, anual sunt ?i operatori retra?i sau suspenda?i din sistemul de agricultur? ecologic?. Anul trecut, de pild?, au fost ?n aceast? situa?ie 1.852 de operatori, iar ?n 2017, peste 4.000.Potrivit statisticilor europene, o treime dintre gospod?riile agricole se afl? ?n Rom?nia. Terenurile sunt ?ns? foarte fragmentate, c?ci peste 70% dintre acestea au sub 2 hectare, iar mai pu?in de 0,1% dintre acestea sunt ferme unde se fac culturi organice. ?n 2017, suprafa?a de culturi bio de pe teritoriul UE reprezenta 12,6 milioane de hectare, mai bine de jum?tate din aceasta fiind concentrat? ?n patru state: Spania, Italia, Fran?a ?i ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARisCo: ?n Rom?nia, comer?ul alimentar a devenit cea mai important? afacere meatmilk miercuri, 13 noiembrie, 2019? Comertul domina piata de vanzari din Romania, devansand substantial firmele de productie??Piata de retail, sectorul carburantilor si transporturile rutiere de marfa ocupa primele 3 locuri??Transporturile rutiere de marfa inregistreaza un numar record de peste 34.000 de firme?Potrivit RisCo.ro, ?n 2018, firmele din comertul retail domina topul vanzarilor, primele 3 locuri fiind detinute de acestea. Domeniile de productie sunt reprezentate de locurile 4 si 5 ale topului prin lucrarile de constructie si fabricarea de autoturisme.?TOP DOMENII CU CELE MAI MARI VANZARI?Locul 1: Comert retail produse alimentare, bauturi si tutun?este sectorul care a inregistrat cele mai mari vanzari in 2018 este cel al comertului, inregistrand o cifra totala de afaceri de?71,3 miliarde de RON.?Firmele cu cele mai mari vanzari?pe piata de retail in 2018 sunt supermarketurile Kaufland Romania, Carrefour Romania si Profi Romania.?Potrivit unei analize de piata realizata de?Euler Hermes, la cresterea sectorului retail a contribuit si expansiunea teritoriala a retailerilor, cu peste 350 de magazine nou deschise in 2017, cele mai multe dintre ele fiind inregistrate in zona rurala. Cele mai multe magazine nou deschise le-a avut Profi, aproape 200 la numar.?Numarul firmelor?care au contribuit la cifra totala de afaceri inregistrata de piata de retail in 2018 a fost de?45.381, iar numarul angajatilor pentru anul trecut a fost de?210.377.?Marja totala de profit?inregistrata in sectorul retail pentru anul 2018 a fost de 2,4%.?(Vezi clasamentul de mai jos)?Locul 2: Comert retail carburanti?La o diferenta de aproape 20 de miliarde de RON fata de sectorul comertului se afla cel al carburantilor. Vanzarile de benzina si motorina in magazinele specializate au inregistrat o cifra totala de?52,3 miliarde de RON.?Firmele cu cele mai mari vanzari?pe piata carburantilor in 2018 sunt OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream si Lukoil Romania.?O parte a cresterii vanzarilor inregistrate in sectorul carburantilor se datoreaza si scumpirii benzinei si motorinei. Pentru aceasta crestere Consiliul Concurentei a demarat, in urma cu un an, potrivit digi24.ro, o ancheta sectoriala pe piata carburantilor, dupa ce pretul motorinei si benzinei in Romania, fara taxe, a depasit media europeana.?Numarul firmelor?din sectorul carburantilor a fost considerabil mai mic fata de cel al firmelor din sectorul de retail, mai exact:?1,187. Si numarul angajatilor a fost considerabil mai mic, respectiv:?14,700.?Marja totala de profit?inregistrata in sectorul carburantilor pentru anul 2018 a fost de 1,9%.?Locul 3: Transportul rutier de marfuri?La o diferenta mica fata de sectorul de carburanti se afla transportul rutier de marfuri. Potrivit datelor financiare pentru anul anterior, cifra totala de afaceri a fost de?44,3 miliarde de RON.?Firmele cu cele mai mari vanzari?in transportul rutier de marfuri sunt Aquilla Part Prod Com, VOS Logistics Cargo si Duvenbeck Logistik.?Potrivit unui articol publicat in 2018 de revista Capital, industria transporturilor din Romania trece printr-un moment favorabil generat de evolutia economica a tarii.?Piata transporturilor este dominata de sectorul rutier?si de industriile conexe, fiind axata pe spatiul comunitar unde se desfasoara mai mult de 90% dintre cursele efectuate.?Numarul firmelor?din transportul rutier de marfuri in 2018 a fost de?34,074, iar numarul angajatilor inregistrati anul trecut a fost de?140,048.?Marja totala de profit?inregistrata de transportul rutier de marfuri pentru anul 2018 a fost de 3,5%.?KFC a ajuns la 80 de restaurante ?n Rom?nia RETAIL Profit.ro scris ast?zi, Cu un accent puternic pe strategia de expansiune at?t ?n ora?ele mari, c?t ?i ?n cele mici ?i mijlocii, lan?ul de restaurante fast-food KFC a ajuns la o re?ea de 80 de unit??i. Ultimele inaugur?ri au avut loc ?n T?rgovi?te ?i ?n Sibiu.? Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria de food service din Rom?nia ?i de?ine companiile care opereaz? ?n sistem de franciz? brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery ?i Taco Bell. ?n Rom?nia, lan?ul de restaurante KFC num?r? 80 de loca?ii at?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n alte ora?e precum Timi?oara, Arad, Boto?ani, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Pite?ti sau Bra?ov. De asemenea, KFC Rom?nia opereaz? dou? restaurante la Chi?in?u, Republica Moldova ?i 15 ?n Italia. Sphera Franchise Group ?i-a sporit cu peste un sfert v?nz?rile ?n primele 3 trimestre, iar c??tigul pretaxare EBITDA s-a majorat cu 95,59%, la 102,47 milioane lei, de la 52,39 milioane lei ?n perioada similar? a anului trecut. Profitul net de 31,83 milioane lei este ?n sc?dere cu aproape 2%. La 9 luni, Sphera Franchise Group (SFG) a realizat v?nz?ri ?n restaurante de 694,32 milioane lei, ?n cre?tere cu 25,88% fa?? de 551,56 milioane lei ?n intervalul corespondent din 2018. Nu mai pu?in de 71,70% din aceast? activitate cade ?n sarcina restaurantelor KFC din Rom?nia, unde compania a ?ncasat 497,84 milioane lei, cu 17,15% mai mult dec?t acum un an c?nd vindeau ?n echivalentul a 424,96 milioane lei. ?n mod particular au avut o dinamic? foarte bun?, veniturile de la opera?iunile KFC din Italia, care au crescut de 3,22 ori, la 68,97 milioane lei, de la 21,39 milioane lei. Sphera Franchise Group ?i are ca ac?ionari majoritari pe oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte ?i Lucian Vlad.Nou juc?tor pe pia?a livr?rilor la domiciliu: Platforma spaniol? Lola Market intr? ?n Rom?nia. Are deja ?n?elegeri cu mari retaileri RETAIL Florentina Dragu scris ast?zi, 11:21 Serviciul spaniol de livr?ri cump?r?turi alimentare la domiciliu Lola Market s-a extins ?n Rom?nia, compania av?nd la acest moment parteneriate cu mai multe magazine Carrefour, Auchan ?i Mega Image din Bucure?ti. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider UPDATE 14 Noiembrie Ora 11:25 Auchan transmite c? nu are la acest moment nicio colaborare cu Lola Market, iar platforma spaniol? folose?te ilegal marca retailerului. Red?m integral precizarea Auchan: “Lola Market nu are ?n prezent nicio colaborare cu Auchan Rom?nia ?i utilizeaz? ilegal marca Auchan. Vom lua?toate m?surile pentru a corecta aceast? situa?ie, pentru a ne proteja drepturile.?Este surprinz?tor c? astfel de practici mai pot fi ?nt?lnite la nivelul actual de dezvoltare a pie?ei din Rom?nia”. ?TIRE INI?IAL?: Serviciul spaniol de livr?ri cump?r?turi alimentare la domiciliu Lola Market s-a extins ?n Rom?nia, compania av?nd la acest moment parteneriate cu mai multe magazine Carrefour, Auchan ?i Mega Image din Bucure?ti. Rom?nia este prima pia?? extern? pentru compania spaniol?, care ofer? cump?r?torilor posibilitatea de a comanda produse alimentare online, pe site-ul propriu sau prin aplica?ia de mobil dedicat?. Produsele sunt achizi?ionate din magazinul selec?ionat de un “shopper personal” ?i livrate ulterior la domiciliu, ?n schimbul unei taxe de transport. ?n prezent, Lola Market opereaz? ?n mai multe zone din Bucure?ti, prin intermediul unor parteneriate cu retailerii Auchan, Carrefour ?i Mega Image. Compania inten?ioneaz? s? ??i extind? serviciile pentru a acoperi tot teritoriul capitalei ?n viitorul apropiat. Pentru anul viitor, Lola Market ?i-a propus lansarea serviciilor ?n mai multe ora?e din sud-estul Europei. Fondat? ?n 2015 la Madrid, Lola Market este prezent? ?n 12 ora?e din Spania, av?nd parteneriate cu peste 260 de retaileri locali, printre care lan?urile de supermarketuri Lidl, Carrefour, Mercadona ?i Dia. Omul de afaceri Virgil C?lina, proprietarul unui mare distribuitor rom?n de alcool, aduce ?n Bucure?ti, ?n premier?, Holiday Inn, unul dintre cele mai mari lan?uri hoteliere din lume Alexandru Urzic? scris ieri, 06:10 Discretul om de afaceri Virgil C?lina, proprietarul hotelului Ramada Nord ?i al uneia dintre marile companii rom?ne?ti de distribu?ie de b?uturi alcoolice, negociaz? afilierea fostului hotel Golden Tulip Times din Bucure?ti, pe care l-a preluat ?n leasing ?n prim?vara acestui an, lan?ului interna?ional Holiday Inn, brand al grupului InterContinental. Profit.ro a anun?at anterior?c? Virgil C?lina a preluat leasingul de 4,2 milioane de euro al Golden Tulip Times din zona Pie?ei Muncii din Bucure?ti. Atunci, investitorul anun?a c? va urma un proces de renovare ce va costa un milion de euro. Acum, surse din grupul s?u De Silva au declarat, pentru Profit.ro, c? Virgil C?lina va semna afilierea hotelului la lan?ul InterContinental, pentru brandul Holiday Inn. Acesta ar urma s? fie primul hotel sub acest brand deschis ?n Bucure?ti. Profit.ro a anun?at ?n exclusivitate c? omul de afaceri Alejandro Poulakis, proprietarul Divertiland Chiajna, va deschide la finalul anului viitor un hotel de trei stele la Chiajna, care va fi afiliat la brandul Holiday Inn Express, primul de acest fel din Rom?niaFostul hotel Golden Tulip Times era clasificat la patru stele ?i avea 70 de camere. Dup? preluarea propriet??ii, C?lina a decis s? renun?e la franciza Golden Tulip. Holiday Inn este un brand american de hoteluri care apar?ine InterContinental Hotels Group. ?nfiin?at ca un lan? de moteluri din SUA, cu aproape ?apte decenii ?n urm?, Holiday Inn a devenit unul dintre cele mai mari lan?uri hoteliere din lume, cu 1.173 de hoteluri active ?i peste 214.000 de camere. Locuin?e l?ng? ANL ?n paralel cu modernizarea hotelului, Virgil C?lina a ini?iat dezvoltarea unui complex cu dou? cl?diri, ce vor g?zdui aproximativ 100 de apartamente, l?ng? cartierul ANL Henri Coand? ?i complexul Sere Pipera, potrivit informa?iilor Profit.ro. ?Sunt p??it. Sunt mul?i speculan?i ai dezvolt?rilor imobiliare." Omul de afaceri a demarat procesul de ob?inere a unui Plan Urbanistic Zonal pentru terenul de 2.400 de metri p?tra?i pe care ?l de?ine firma sa De Silva Intermed. Proiectul g?ndit de investitor ar urma s? aib? patru etaje ?i o suprafa?? desf??urat? de 6.000 de metri p?tra?i. Dat? fiind pozi?ionarea ?n nordul Bucure?tiului, cel mai probabil vor fi apartamente din categoria de lux. Extras PUZ Virgil C?lina, unul dintre cei mai discre?i oameni de afaceri rom?ni, de?ine hotelul Ramada Nord din Bucure?ti. Virgil C?lina este na?ul fostului tenisman Iie N?stase, cu care s-a asociat ?i ?n firma Reims Beverage, importator de b?uturi, dulciuri ?i tutun. Societatea Reims Beverage (fosta De Silva Beverage) ?i are ?n ac?ionariat pe so?ii C?lina ?i pe fo?tii so?i Amalia ?i Ilie N?stase, fiecare cu c?te 25% din capital, potrivit termene.ro. Firma importa ?i ?ampania de lux Louis Roederer Cristal, distribuit? ?n peste 70 de ??ri. Compania are o experien?? de peste 19 ani ?n domeniul imobiliar at?t ca dezvoltator, c?t ?i constructor ?i de?ine numeroase propriet??i, printre care mai multe imobile de apartamente la munte, la mare ?i ?n Bucure?ti. Societatea se prezenta ?i ca importator ?i distribuitor exclusiv ?n Rom?nia de produse alimentare, b?uturi alcoolice ?i nealcoolice, printre care Toffifee, Merci, Dom Perignon, Moet & Chandon, Hennessy, Perrier, Vittel, Corny ?i Schwartau. Ast?zi, m?rcile Toffifee, Merci, Dom Perignon, Moet & Chandon, Veuve Clicquot, Hennessy, Belvedere, Perrier, Vittel, Corny, Schwartau, Bahlsen sunt ?n portofoliul firmei De Silva Exclusiv, cu sediul pe aceea?i adres? ca ?i hotelul Ramada ?i tot cu Virgil C?lina ca asociat, firma av?nd ?n 2018 afaceri de 203,7 milioane lei ?i un profit net de 23,7 milioane lei.?Planul McDonald's: noi restaurante, servire direct la mas?, servicii de livrare ?i programul ?open doors” pentru clien?i RETAIL Ana Iliescu scris ieri, 06:10 Lan?ul de restaurante cu servire rapid? McDonald's Rom?nia va deschide ?nc? 4 restaurante ?n ?ar?, p?n? la sf?r?itul anului, plus 8 restaurante anul viitor, ?i va continua investi?ia ?n inova?ie ?i tehnologie, sistemul de servire direct la mas?, ast?zi disponibil ?n 24 de restaurante, urm?nd s? fie aplicabil ?n toate unit??ile? ?n urm?torii doi ani, spune, pentru Profit.ro, Daniel Boaje, CEO McDonald's Rom?nia. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider ??n momentul acesta, McDonald's trece prin cel mai important proces de inovare, ?n sensul ?n care continu? s? se focuseze pe partea de interac?iune cu clientul, pe experien?? mai bun? pentru client. Suntem ?ntr-o direc?ie foarte digitalizat?, dac? putem s? spunem a?a. Clientul comand? singur, pl?te?te cu cardul, prime?te un dispozitiv care are ?i o identificare digital?, a?teapt? la mas? ?i prime?te comanda la mas?. ?n momentul acesta, 24 de restaurante din ?ar? au servire direct la mas?”, spune Boaje, estim?nd ca, ?n urm?torii doi ani, toate restaurantele McDonald's s? adopte acest mod de servire. De altfel, conform informa?iilor transmise de CEO-ul McDonald's, ?n prezent exist? 33 de restaurante, dintre care 14 ?n Bucure?ti ?i 19 ?n restul ??rii, care au trecut printr-un proces de transformare, fiind introduse display-uri digitale de comand? pentru clien?i unde ace?tia ??i pot comanda singuri produsele, iar num?rul acestora va ajunge la 40 p?n? la sf?r?itul anului. Din cele 33 de restaurante, 24 au implementat sistemul de servire la mas?, dintre care 10 ?n Bucure?ti ?i 14 ?n ?ar?. Acest sistem nou de servire a clientului nu conduce la reducerea num?rului angaja?ilor, ci, din contr?, cre?te num?rul acestora, fiind creat? o nou? profesie, aceea de ?guest experience leader”, responsabil de interac?iunea cu clien?ii, angaja?ii particip?nd la diverse traininguri. ?To?i consider? digitalizarea un efort care are ca rezultat ?i eficientizarea. Prin noul fel ?n care servim clien?ii ?n restaurante, num?rul de angaja?i a crescut, avem echipe mai mari. L?ng? fiecare zon? de servire exist? un angajat nou, responsabil de ospitalitate ?i interac?iunea cu clien?ii. Exist? angaja?i care interac?ioneaz? cu clien?ii ?n zona ecranelor digitale, ?i ajut? s? plaseze comanda, s? ?n?eleag? produsele pe care le vor, le prezint? produsele noi ?i ?i ajut? cu orice au nevoie ?n restaurant”, explic? Boaje. De altfel, compania va extinde re?eaua cu ?nc? 4 restaurante, dintre care 1 ?n Bucure?ti ?i 3 ?n ?ar?, p?n? la sf?r?itul anului, iar pentru anul viitor are ?n plan s? deschid? 8 restaurante, at?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n ?ar?, ?i s? lanseze serviciul de livrare ?n toate restaurantele din ?ar?. ?Am implementat anul trecut McDelivery, care func?ioneaz? de asemenea foarte bine ?n 60% din restaurantele din ?ar?. Sper c? de anul viitor vom putea livra din toate restaurantele. Depindem foarte mult ?i de felul ?n care se dezvolt? partenerii no?tri ?n toat? ?ara, neav?nd flot? proprie. Deocamdat? lucr?m cu Food Panda ?i Glovo. Nu sunt discu?ii finalizate ?n momentul acesta, dar avem ?n plan s? atragem parteneri noi”, mai spune CEO-ul. Compania continu? procesul de dezvoltare ?i se axeaz? pe interac?iunea cu clien?ii, r?spl?tindu-le loialitatea prin ?mbun?t??irea aplica?iei de mobil. ?Aplica?ia de mobil a fost lansat? acum trei ani ?i era o aplica?ie dezvoltat? local. Din acest an folosim o aplica?ie utilizat? ?n toat? Europa, astfel c?, dac? un client se mut? dintr-o ?ar? ?n alta, are op?iunea de a specifica acest lucru ?n aplica?ie ?i de a beneficia de ofertele din ?ara respectiv?. Dac? revine ?n Rom?nia, beneficiaz? de ofertele de aici. ?n acest moment, avem peste 500.000 de desc?rc?ri. ?n aplica?ie nu po?i comanda ?nc?, ci ai acces la nout??i ?i prime?ti oferte ?n func?ie de vizitele tale anterioare ?n McDonalds sau de perioada ?n care ne afl?m”, explic? Boaje, ad?ug?nd c?, prin aceast? aplica?ie, clien?ii pot primi un produs gratuit. De altfel, tot pentru o bun? interac?iune cu clien?ii, compania pl?nuie?te s? relanseze luna aceasta un program ini?iat acum doi ani, dar care nu a fost promovat foarte bine. Programul se nume?te ?open doors”, iar clien?ii pot solicita managerilor de restaurante s? fie l?sa?i s? fac? turul restaurantului, s? viziteze inclusiv buc?t?ria pentru a vedea cum sunt preg?tite m?nc?rurile ?i b?uturile. Astfel, ?n func?ie de solicit?ri, vor fi organizate grupuri care vor vizita restaurantul ?ntr-o anumit? perioad? a zilei, ?n a?a fel ?nc?t activit??ile s? se desf??oare normal, f?r? s? existe probleme at?t pentru angaja?i, c?t ?i pentru ceilal?i clien?i din restaurant. ?n prezent, McDonald's de?ine 80 de restaurante ?n 25 de ora?e, iar anul trecut a avut 80 milioane de vizitatori, la nivel na?ional. ?Obiectivul nostru este s? atingem, ?n urm?torii ani, 100 de milioane de vizitatori”, mai spune CEO-ul. ?ncep?nd cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania ?i Malta. Premier Capital plc opereaz? 150 de restaurante ?n loca?ii importante, mai mult de jum?tate dintre ele av?nd McDrive ?i numeroase cafenele McCafé. P?n? ?n prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei ?n Rom?nia, are peste 5.000 de angaja?i ?i prime?te zilnic peste 220.000 de clien?i. DIVERSE TOPUL SCUMPIRILOR: CARTOFI, FRUCTE SI CITRICE:? Agroromania.ro 12 Nov. 2019 Institutul National de Statistica (INS) a publicat noi date cu privire la banii pe care ii cheltuim. Citricele, cartofii si fructele sunt in topul scumpirilor.Fata de inceputul anului, cel mai mult s-au scumpit citricele, cartofii, fructele si tigarile, topul celor mai mari cresteri de preturi mai incluzand carnea de porc, serviciile de telefonie (din cauza deprecierii cursului de schimb) dar si combustibilii.?Ceea ce Institutul National de Statistica defineste ca fiind inflatia, este doar o medie ponderata a cresterii si scaderii preturilor tuturor bunurilor si serviciilor dintr-un cos care reflecta cheltuielile tuturor romanilor. Aceste preturi se modifica din mai multe motive, inclusiv datorita evolutiei tehnologiei, preferintelor consumatorilor dar si din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).?UNIUNEA EUROPEANA The drought observed in 2018 in Europe had a significant impact on the overall feed supply for 2018/19. The level of EU self-sufficiency and total feed supply decreased compared to the previous years. The self-sufficiency dropped from 80% to 77%, with a lower availability of roughage, partly replaced by higher maize imports. The total feed supply was down by 4%, to 83 million tonnes, due to the reduced size of cattle and pig herd. These are among the key findings of the?2018/19 EU feed protein balance sheet, published today by the European Commission.Roughage, such as grass and silage maize, remains the main source of feed protein, representing 42% of the EU total feed use. As oilseed meals and crops, their share increased by 1% each and reached respectively 26% and 23%.While the EU is fully self-sufficient in roughage, the EU produces only 26% of oilseed meals (mainly soya and rapeseed meals) consumed by the EU livestock sector.Because of lower feed demand, the consumption of all feed protein sources dropped in absolute figures. Within the category of ‘crops’, we can observe a shift towards more imported maize and within the category ‘oilseeds’ a small shift towards more soya bean meals, at the expense of rapeseed and sunflower meals.EU self-sufficiencySource: European CommissionShares of different protein sources in 2017/18 and 2018/19Source: European Commission.........................Livr?rile de porumb, boabe de soia, semin?e de floarea soarelui men?in Rom?nia pe primul loc ?n UE. Fran?a devine lider la v?nz?rile de gr?u, iar Bulgaria detroneaz? Rom?nia la exportul de ulei de floarea soarelui REDAC?IA FIR 14 NOIEMBRIE 2019 Egiptul men?ine ritmul constant al achizi?iilor de gr?u, lans?nd o nou? licita?ie pentru cump?rarea de gr?u moale, cu livrare ?n perioada 5 – 15 ianuarie 2020, anun?? site-ul francez . Concuren?a cu gr?ul de origine francez?, selectat de mai multe ori la licita?iile anterioare, r?m?ne ?nc? puternic?, ?n acela?i timp, pre?urile din regiunea M?rii Negre se men?in competitive, sus?inute de livr?rile ruse?ti.Activitatea de export pentru gr?ul francez se intensific?, ?n special c?tre ??ri ter?e, unde se estimeaz? c? vor fi livrate aproximativ 12 milioane tone ?i mai pu?in pe pie?ele intracomunitare, pentru care speciali?tii preconizeaz? o cre?tere, ?ns? ?ntr-o m?sur? mai mic?. Observatorii pie?elor monitorizeaz? culturile de gr?u din America de Sud ?i intrarea acestora pe pia??, ?ns? apreciaz? c? sc?derea ratelor de schimb euro/dolar care a ?nceput ?n primele zile ale lunii ?n curs reprezint? un element favorabil pentru exporturile europene.Dup? 19 s?pt?m?ni din anul comercial curent, de la 1 iulie p?n? ?n data de 10 noiembrie a.c., Fran?a surclaseaz? Rom?nia la exportul de gr?u pe pie?ele extracomunitare, ajung?nd la livr?ri de aproape 2,8 milioane tone, comparativ cu 2,4 milioane tone livrate din Rom?nia. ?n schimb, Rom?nia r?m?ne principalul exportator de porumb din Uniunea European?, cantit??ile livrate ?n ??ri ter?e apropiindu-se de un milion de tone, de boabe de soia, cu 67.000 tone v?ndute, ?i de semin?e de floarea soarelui – 124.000 tone. Bulgaria detroneaz? Rom?nia la exportul de ulei de floarea soarelui, cu 35.000 de tone furnizate pe pie?ele extracomunitare, fa?? de 33.000 tone Rom?nia, potrivit datelor colectate de Comisia European?.Principalele destina?ii ale gr?ului rom?nesc, ?n primele dou? luni din acest an comercial, iulie ?i august, au fost Egipt, Sudan, Thailanda, Iordania. Pie?ele de export pentru porumb au fost Israel, Libia, Emiratele Arabe Unite, Liban.Pre?urile s-au situat sub cele de anul trecut pentru gr?u, ?n s?pt?m?na 4 – 10 noiembrie a.c., respectiv 165,57 euro/ton? FOB Constan?a ?i 142,46 euro/ton? ?n Banat (DEPSILO). O u?oar? cre?tere, comparativ cu anul trecut, s-a consemnat la pre?ul FOB Constan?a pentru porumb, care a ajuns la 160,39 euro/ton?, ?ns? ?n Oltenia (DEPSILO) a cobor?t sub nivelul de anul trecut, p?n? la 124,87 euro/ton?.Ieri, pe bursa Euronext, Paris, gr?ul a fost cotat cu 177,50 euro/ton?, pentru contracte cu livrare ?n decembrie 2019, porumbul cu 163,25 euro/ton?, pentru livrare ?n ianuarie 2020, iar rapi?a cu 390 euro/ton?, cu livrare ?n februarie 2020.Produc?ia agricol? ?n 2018: volume mai mari, pre?uri mai mici REDAC?IA FIR 14 NOIEMBRIE 2019Valoarea produc?iei agricole a?Rom?niei?a crescut, anul trecut, cu 8%,?ajung?nd la 18,6 miliarde euro,??n principal ca urmare a?sporirii valorii serviciilor agricole cu?27,7%??i a unei major?ri cu?12,9% a valorii culturilor agricole,?informeaz? Agerpres. Valoarea produc?iei animale a sc?zut, ?n 2018, cu 6,5%.Cu 18,6 miliarde euro contravaloarea produc?iei agricole, ceea ce ?nseamn? 4% din totalul UE, Rom?nia ocup? locul opt ?n Uniunea European?.Fran?a a avut, ?n anul 2018, cea mai mare produc?ie agricol?, cu o valoare total? de 77,2 miliarde de euro (18% din totalul UE). A fost urmat? de Italia (56,9 miliarde euro sau 13%) ?i Germania (52,7 miliarde euro sau 12%), scrie Agerpres, dup? datele Eurostat.Jum?tate dintre statele europene au avut, anul trecut, o valoare a produc?iei agricole ?n cre?tere fa?? de anul anterior. Dintre statele care au ?nregistrat sc?deri, Agerpres remarc? un declin accentuat ?n Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) ?i Lituania (7,4%).La nivelul Uniunii Europene, produc?ia agricol? s-a cifrat la 434,3 miliarde de euro ?n 2018, cu 0,6% peste cea din 2017, cre?terea fiind determinat?, ?n principal, de majorarea cu 2,7% a valorii produc?iei vegetale, ?n condi?iile cre?terii volumului produc?iei cu 3,5%, simultan cu o reducere a pre?urilor cu 0,8%. Valoarea produc?iei animale a sc?zut cu 2,4%, ?n condi?iile ?n care cre?terea volumului cu 1,2% nu a fost ?n m?sur? s? compenseze reducerea de 3,5% a pre?urilor, anul trecut. O reducere accentuat? a fost semnalat? ?n sectorul de cre?tere a porcinelor, cu?7,4%,?urmat? de industria laptelui (-3,2%),??i o diminuare cu?1%?a fost raportat??pentru bovine, majoritatea?acestor sc?deri fiind?rezultatul?declinului?pre?urilor. Romania, a opta putere agricola din Uniunea Europeana In?nov. 14, 2019??9?0 Oficiul European de Statistic? (Eurostat), a publicat datele oficiale legate de produc?ia agricol? a Uniunii Europene. Astfel, ?n 2018, produc?ia agricol? a blocului comunitar a avut o valoare total? de 434,3 miliarde de euro, o cre?tere u?oar?, de 0,6%, fa?? de 2017, informeaz??AGERPRES. ?n topul statelor membre la acest capitol se afl? Fan?a, cu 77,2 miliarde de euro, reprezent?nd aproximativ 18% din totalul UE, Italia, cu 56,9 miliarde euro (13%) ?i Germania, cu 52,7 miliarde euro (12%).Rom?nia se afl? pe locul 8 ?n acest top, cu o produc?ie de 18,6 miliarde euro ce reprezint? 4% din totalul Uniunii Europene. Astfel, ?ara noastr? se afl? dup? ??ri precum Spania, Marea Britanie, Olanda sau Polonia.?n jum?tate dintre statele membre ale Uniunii Europene valoarea produc?iei agricole a crescut ?n 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat ?n Slovenia (17,9%), Rom?nia (8%) ?i Croa?ia (5,9%). ?n jum?tate din statele membre ale Uniunii Europene valoarea produc?iei agricole a sc?zut ?n 2018, cel mai important declin fiind raportat ?n Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) ?i Lituania (7,4%), se mai arat? ?n datele Eurostat.Valoarea produc?iei agricole este influen?at? de o modificare de pre?, o modificare de volum sau o combina?ie ?ntre cele dou? elemente. Cre?terea cu 0,6% a valorii produc?iei agricole a UE ?n 2018 comparativ cu 2017 a fost determinat?, ?n principal, de o majorare cu 2,7% a valoarea produc?iei vegetale, ?n condi?iile ?n care volumul a crescut cu 3,5% iar pre?urile au sc?zut cu 0,8%.?n schimb, s-a ?nregistrat un declin de 2,4% a valorii produc?iei animale, ca urmare a unei sc?deri a pre?urilor de 3,5%, ?n condi?iile ?n care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redus? a produc?iei animale a fost determinat? de sc?derile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii pre?urilor.?n cazul Rom?niei, valoarea produc?iei agricole totale a crescut anul trecut cu 8%, ?n principal ca urmare a unei cre?teri de 12,9% a valorii culturilor agricole ?i de 27,7% a valorii serviciilor agricole, ?n condi?iile unei sc?deri de 6,5% a valorii produc?iei animale, mai arat? AGERPRES.Rom?nia, a opta putere agricol? a?UE??n 2018Financial Intelligence?14 noiembrie 2019, 06:43Produc?ia agricol? a Uniunii Europene a avut o valoare de 434,3 miliarde de euro ?n 2018, cu 0,6% mai mare dec?t ?n 2017, statele membre cu cea mai mare produc?ie agricol? total? fiind Fran?a (77,2 miliarde de euro sau 18% din totalul UE), Italia (56,9 miliarde euro sau 13%) ?i Germania (52,7 miliarde euro sau 12%), arat? datele publicate ast?zi de Oficiul European de Statistic? (Eurostat).Locurile urm?toare sunt ocupate de Spania (52,2 miliarde euro sau 12%), Marea Britanie (29,8 miliarde euro sau 7%), Olanda (28,2 miliarde euro sau 6%), Polonia (25 miliarde euro sau 6%) ?i Rom?nia (18,6 miliarde euro sau 4% din totalul UE).?n jum?tate dintre statele membre ale Uniunii Europene valoarea produc?iei agricole a crescut ?n 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat ?n Slovenia (17,9%), Rom?nia (8%) ?i Croa?ia (5,9%). ?n jum?tate din statele membre ale Uniunii Europene valoarea produc?iei agricole a sc?zut ?n 2018, cel mai important declin fiind raportat ?n Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) ?i Lituania (7,4%).?n r?ndul statelor membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare industriei agricol?, valoarea produc?iei agricole totale a urcat anul trecut cu 5,6% ?n Fran?a, cu 3% ?n Italia ?i ?n Spania, iar ?n Germania a sc?zut cu 6,3%.Valoarea produc?iei agricole este influen?at? de o modificare de pre?, o modificare de volum sau o combina?ie ?ntre cele dou? elemente. Cre?terea cu 0,6% a valorii produc?iei agricole a UE ?n 2018 comparativ cu 2017 a fost determinat?, ?n principal, de o majorare cu 2,7% a valoarea produc?iei vegetale, ?n condi?iile ?n care volumul a crescut cu 3,5% iar pre?urile au sc?zut cu 0,8%.?n schimb, s-a ?nregistrat un declin de 2,4% a valorii produc?iei animale, ca urmare a unei sc?deri a pre?urilor de 3,5%, ?n condi?iile ?n care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redus? a produc?iei animale a fost determinat? de sc?derile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii pre?urilor.?n cazul Rom?niei, valoarea produc?iei agricole totale a crescut anul trecut cu 8%, ?n principal ca urmare a unei cre?teri de 12,9% a valorii culturilor agricole ?i de 27,7% a valorii serviciilor agricole, ?n condi?iile unei sc?deri de 6,5% a valorii produc?iei animale.?Fermierii europeni, ?ngrijora?i de acordurile comerciale ale UE?REDAC?IA FIR14 NOIEMBRIE 2019Produc?torii europeni de carne de vit? se confrunt? cu dou? tendin?e vizibile la nivelul Uniunii Europene, sc?derea pre?ului ?i a consumului. ?n acest context, reprezentan?ii sectorului european al c?rnii de vit? au avut un schimb de opinii cu cei ai Comisiei Europene, s?pt?m?na trecut?. ?ngrijor?rile fermierilor sunt accentuate de impactul acordurilor comerciale ale Uniunii Europene (UE).?Acordul de liber-schimb?dintre UE ?i blocul comercial sud-american, Mercosur, ?ncheiat ?n vara acestui an, a atras critici vehemente din partea fermierilor europeni, pentru c? presupune ?i o deschidere a pie?ei comunitare pentru produsele agricole ?i alimentare sud-americane. Reprezentan?ii industriei de profil se tem de o cre?tere accentuat? a livr?rilor de carne de vit? din spa?iul sud-american, dac? Acordul va fi ratificat de parlamentele na?ionale, ca urmare a cre?terii cotei de export ?i a reducerii tarifelor vamale. Statele Mercosur sunt principalele furnizoare de carne de vit? ?n UE ?i printre cei mai mari exportatori globali (Brazilia locul al doilea ?n lume, Argentina locul ?apte, Uruguay locul opt, Paraguay locul 10, p?n? ?n luna august a acestui an). Brazilia, Argentina, Uruguay sunt primii trei exportatori de carne de vit? ?n Uniunea European?, iar Paraguay este pe locul opt ?n topul furnizorilor pentru pia?a comunitar?, p?n? ?n luna august a.c., importurile ??rilor membre din blocul Mercosur cifr?ndu-se la 865 de milioane de euro.La ?nceputul s?pt?m?nii viitoare, luni, 18 noiembrie, la Bruxelles este?programat? o ?nt?lnire ?ntre reprezentan?ii sectorului agricol ?i ai asocia?iilor de protec?ie a mediului din Uniunea European? cu cei ai Comisiei Agri a Parlamentului European, ?n cadrul c?reia va fi analizat poten?ialul impact al Acordului Mercosur pe pia?a agricol? comunitar?. Vor participa reprezentan?i ai?Copa-Cogeca,?cel mai puternic grup de interese pentru fermierii europeni, ai Asocia?iei Fermierilor din Bavaria, ai Asocia?iei Europene a Fermierilor Irlandei, ai Cooperativelor Agroalimentare Spaniole, reprezentan?i ai industriei c?rnii de pas?re, ai Fern NGO, asocia?ie care activeaz? ?n domeniul protec?iei mediului, iar Comisia pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? din Parlamentul European va fi reprezentat? de?pre?edintele Comisiei, germanul Norbert Lins, ?i vicepre?edintele acesteia, portughezul?Francisco Guerreiro.Adina V?lean avizat? pentru func?ia de comisar european pe Transporturi B.D.Interna?ional?/?14 noiembrie Europarlamentarul Adina V?lean afost avizat? pentru func?ia de comisar european pe Transporturi, ?n urma audierii ?n comisiile de specialitate ale PE.Dup? audierea Adinei v?lean ?n Comisia pentru Transport ?i turism, pre?edintele ?i coordonatorii grupurilor politice din comisie s-au reunit pentru a evalua presta?ia acesteia, avizul fiind unui pozitiv.Conferin?a pre?edin?ilor va decide pe 21 noiembrie dac? Parlamentul a ob?inut informa?ii suficiente pentru a declara ?nchis procesul audierilor. Dac? acest aspect este confirmat, plenul Parlamentului va supune la vot alegerea Comisiei ?n ansamblul s?u pe 27 noiembrie, la Strasbourg.Dreptul la liber? circula?ie este foarte apreciat de cet??enii UE, iar sectorul transporturilor face posibil acest lucru, a subliniat V?lean ?n timpul discursului isarul desemnat a declarat c? va ac?iona pentru ?mbun?t??irea siguran?ei rutiere ?i va impune realizarea "Cerului unic european" pentru a reduce congestia spa?iului aerian ?i a emisiilor. Ea va depune eforturi pentru a stimula utilizarea vehiculelor curate ?i a implementa puncte de alimentare cu combustibil ?i re?nc?rcare disponibile publicului. UE are un cadru solid pentru drepturile pasagerilor, ?ns? acest aspect trebuie, de asemenea, ?mbun?t??it a spus doamna V?lean. ?n ceea ce prive?te investi?iile ?n infrastructur?, ea a spus c? va ap?ra bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru urm?torul cadru financiar multianual.Deputa?ii din mai multe grupuri politice i-au adresat ?ntreb?ri cu privire la m?surile ?i ini?iativele specifice pe care inten?ioneaz? s? le propun? ?n contextul Pactului ecologic, asupra m?surilor de sus?inere a lucr?torilor din sector ?i a modului de ?mbun?t??ire a conexiunilor de transport ?n regiunile periferice. Unii europarlamentari au subliniat importan?a complet?rii Cerului unic european pentru reducerea emisiilor, al?ii au ?ntrebat, de asemenea, dac? inten?ioneaz? s? sprijine alte m?suri, cum ar fi impozitul pe kerosen pentru sectorul avia?iei ?i dac? inten?ioneaz? s? sprijine proiecte de protec?ie ?mpotriva schimb?rilor climatice finan?ate de UE.Unii eurodeputa?i ?i-au exprimat, de asemenea, ?ngrijorarea c? Pactul ecologic ar putea duce la diminuarea competitivit??ii ?ntreprinderilor europene ?i au vrut s? afle inten?iile Comisiei de sprijinire a IMM-urilor ?n acest context.R MOLDOVAIon Perju este noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova Ramona Dasc?lu1 4 noiembrie 2019 Ion Perju, noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova. Ion Perju a fost p?n? ast?zi, c?nd a fost numit ministru al Agriculturii, consilier preziden?ial al pre?edintelui Igor Dodon. Noul Guvern de la Chi?in?u este condus de premierul Ion Chicu. Noul ministru al Agriculturii, Dezvolt?rii Regionale ?i Mediului, Ion Perju, a fost consilierul lui Igor Dodon ?n domeniul agroindustrial ?i al administra?iei publice. “Agricultura trebuie s? se focuseze pe produsele cu valoare ad?ugat? sporit?. Noi nu avem terenuri unde s? ne extindem. Toate terenurile sunt utilizate. Desigur, vor cre?te suprafe?ele cu culturi pomicole ?i viticole, care ast?zi aduc o valoare ad?ugat? ??rii, pentru care este pia?? ?i ?n est ?i ?n vest. Trebuie s? se mic?oreze ?ntr-o oarecare m?sur? suprafe?ele nerentabile. Trebuie s? se dezvolte sectorul zootehnic, ?n special cel de bovine. Vorbim ?i de produc?ia ecologic?. O produc?ie ecologic? f?r? sectorul zootehnic, f?r? ?ngr??eminte organice – nu va putea fi dezvoltat?. Iar agricultura ecologic? are un viitor bun ?n Moldova pentru c? este un segment ?n permanent? cre?tere. Dac? vorbim de ??rile UE, exist? un deficit de 25% de produc?ie ecologic?. Aici avem poten?ial ?i chiar avantaj, pentru c? pe solurile noastre produc?ia ecologic? este foarte simplu de crescut. Focusarea pe alte ramuri, cum ar fi plantele etero-oleaginoase”, declara Ion Perju, ?n calitate de consilier preziden?ial pe domeniul agroindustrial ?i al administra?iei publice, ?ntr-un interviu acordat Moldova ?n Progres, ?n luna septembrie a acestui an. Guvernul Ion Chicu a fost ?nvestit ast?zi, joi – 14 noiembrie, la Chi?in?u cu votul de ?ncredere al Parlamentului. Trebuie subliniat faptul c? mul?i dintre mini?trii cabinetului noului premier Ion Chicu au fost consilieri pre?edintelui Igor Dodon. Lista de mini?tri din Guvernul condus de premierul Ion Chicu Sergiu Pu?cu?? (anterior ?eful Serviciului Fiscal de Stat) vicepremier, ministrul Finan?elor; Alexandru Flenchea (anterior ?ef al Biroului politici de reintegrare) vicepremier pentru Reintegrare; Anatol Usat?i (fost secretar de stat) ministru al Economiei ?i Infrastructurii; Pavel Voicu (anterior ministrul Ap?r?rii ?n Guvernul Sandu) Ministru al Afacerilor Interne; Fadei Nagacevschi (anterior consilierul pre?edintelui Parlamentului) ministru al Justi?iei; Aureliu Ciocoi (anterior consilier preziden?ial) ministu al Afacerilor Externe ?i Integr?rii Europene; Victor Gaiciuc (anterior consilier preziden?ial) ministru al Ap?r?rii; Corneliu Popovici (anterior consilier preziden?ial) ministru al Educa?iei, Culturii ?i Cercet?rii; Viorica Dumbr?veanu (anterior consilier preziden?ial) ministru al S?n?t??ii, Muncii ?i Protec?iei Sociale; Ion Perju (anterior consilier preziden?ial) ministru al Agriculturii.Concursurile de frumusete “Cea mai capra” si “Cea mai Oaie”, in iarmaroc la Cimislia nov. 13, 2019?? Mult? lume frumoas? a adunat in Basarabia la Cimi?lia Festivalul ?Miori?? Laie Buc?laie”. Colegii de la Agrotv Moldova, fireste prezenti la eveniment, au inregistrat pentru dumneavoastra vedetele iarmarocului la concursurile “Cea mai capr?” ?i “Cea mai oaie”. Chiar asa s-au numit concursurile de frumusete dedicate ovinelor si caprinelor. GERMANIATot ce v-ati putea dori, in “Cornul abundentei” de tehnica agricola de la Hanovra In?nov. 13, 2019?? Ultimul segment informativ pe care il dedicam astazi Agritechnica 2019 este legat de producatorii straini, de echipamente si de solutii tehnice. Important este ca acesti producatori de renume sunt prezenti si in Romania, iar echipamentele lor sunt la mare cautare printre fermierii nostrii. Este adevarat, calitatea si randamentul oferit de aceste utilaje costa foarte mult. SANATATE si GASTRONOMIEE obligatoriu s? o consumi ?n sezonul rece! Leguma care ?nt?re?te imunitatea ?i ajut? ficatul Cristina Popescu ?n anotimpul rece sfecla ro?ie ar trebui s? fie nelipsit? de pe masa noastr?. Are ?n compozi?ia sa multe substan?e nutritive precum vitamina A, vitaminele B1, B2, B6, vitamina C, sodiu, calciu, sulf, cupru, fier, iod, potasiu, acid folic ?i antioxidan?i. Sfecla ro?ie este u?or de digerat ?i este bogat? ?n ap? (peste 90 %); zaharuri; fibre.Pigmentul care d? r?d?cinii caracteristica culoare ro?u-violaceu ?i care are o ac?iune antioxidant? este saponine. Este bogat? ?n substan?e vegetale care u?ureaz? eliminarea gr?similor; acid glutamic, un aminoacid care stimuleaz? activitatea sistemului nervos.Alimentul-medicament al sezonului receSfecla ro?ie se poate consuma ca ?i garnitur?, ?n stare crud? sau coapt? (?n acest caz nu trebuie decojit?, pentru a-i p?stra calit??ile nutritive) sau ca suc ob?inut prin centrifugare. Poate fi, de asemenea, un ingredient ?n ciorbele de legume, ?n timp ce frunzele se pot consuma ?n salate, crude, op?rite sau fierte pe aburi. Salata preparat? din sfecl? o putem combina cu, morcovi ?i ridiche neagr?, ad?ug?nd suc de l?m?ie. Sfecla ro?ie este un depozit natural de vitamine ?i de microelemente care nu se distrug prin fierbere. De aceea, ea este un eficient leac ?mpotriva unor afec?iuni grave, potrivit?doctorulzilei.ro.Sfecla favorizeaz? cre?terea nivelului de hemoglobin? din s?ngePrin con?inutul ei bogat ?n fier ?i vitamina C, sfecla favorizeaz? cre?terea nivelului de hemoglobin? din s?nge. Anemia ?i alte boli grave ale s?ngelui pot fi ameliorate prin consumul zilnic de sfecla ro?ie, care contribuie ?i la ?nt?rirea pere?ilor vasculari. Sfecla ro?ie consumat? ?n mod regulat previne ?i trateaz? leucemia, cancerul pulmonar, colon-rectal ?i cel gastric datorit? faptului ca aceasta este bogat? ?n substan?e antioxidante. R?d?cina de sfecla ro?ie face minuni ?n cazul cancerului de prostat? sau de s?n, precum ?i ?n cancerul testicular.Benefic? celor care au probleme de inimaBogat? ?n potasiu ?i ?n acid folic, sfecla ro?ie este benefic? celor care au probleme de inima. Sfecla regleaz? tensiunea arterial? ?i asigur? buna func?ionare a musculaturii cordului. Prin consumul de sfecl? putem men?ine la cote normale nivelul de colesterol din s?nge. Frunzele de sfecl? sunt foarte bune ?n ameliorarea osteoporozei.Mul?imea de microelemente care se g?sesc ?n sfecl? ?n cantit??i apreciabile o transform? ?ntr-un mijloc eficient de detoxifiere a organismului ?i de ?nt?rire a imunit??ii. Sfecla ro?ie contribuie la stabilizarea PH-ului (echilibrul acid-alcalin) din corp, fapt important pentru imunitate, deoarece bacteriile ?nfloresc atunci c?nd echilibrul PH-ului din organism se stric?.?mpotriva simptomelor de grip? ?i r?ceal? este indicat consumul zilnic a dou? pahare cu suc de sfecl? ro?ie.Parodontoza, o boal? destul de grav? la nivelul danturii poate fi comb?tut? cu ajutorul sfeclei ro?ii.Bolile renale, precum infec?iile ?i calculii renali pot fi comb?tute prin consumul de sfecl? ro?ie.Sindromul oboselii postviraleUn tratament excelent pentru sindromul oboselii postvirale, al oboselii cronice, pentru febra glandular? sau pentru recuperarea dup? o boal? istovitoare este amestecul de sucuri din sfecl?, morcovi, m?r ?i ?elin?.Stimulent digestiv ?i hepaticDe secole sfecla ro?ie este apreciat? ca stimulent digestiv ?i hepatic. Afec?iunile hepatice pot fi ameliorate prin consumul de sfecl? ro?ie. Astfel ficatul gras (steatoza hepatic?), ficatul obosit, ficatul lene? sau chiar ?n st?rile infec?ioase precum hepatite sfecla ro?ie ajuta la ?mbun?t??irea metabolismului celular ?i prelunge?te via?a hepatocitelor (celule hepatice).Fiind alc?tuit? ?n propor?ie de 80 % din fibre, sfecla ro?ie are efecte benefice ?n cazul problemelor digestive. Pentru cei cu stomac mai sensibil se recomand? ca ea s? fie consumat? fiart? sau coapt?.R?d?cina de sfecl? ro?ie con?ine polizaharide ?i fibre care ajut? la combaterea constipa?iei. Se poate consuma sfecla ro?ie crud? sau fiart? amestecat? cu hrean ?i miere.Un studiu recent, realizat de cercet?torii din cadrul Universit??ii de Sport ?i ?tiin?e Medicale din Exeter, Marea Britanie, a descoperit c? sucul de sfecl? ro?ie are propriet??i extraordinare asigur?nd, printre altele, o rezisten?? neb?nuit? a musculaturii ?n cazul efortului fizic sus?inut.Contraindica?ii:Sucul de sfecl? nu se bea imediat, trebuie l?sat 2-3 ore, ca s? se evapore unele substan?e nocive. Sfecla nu este recomandat? diabeticilor, din cauza con?inutului ridicat de zaharuri, nici celor care sufer? de calculi renali de tip oxala?i, deoarece con?ine acid oxalic, o substan?? care tinde s? formeze cristale, care se acumuleaz? ?n aparatul urinar.DOSARArticolele din lana revin la mare cautare in multe colturi ale lumii In?nov. 14, 2019? A fost o vreme in care lumea se cam plictisise de bumbac, in sau lana si au inceput, aproape toti, sa se imbrace in haine facute din fibre de plastic. Bine, vorbim aici si de interese economice. Dar roata s-a invartit si l?na, o materie prima buna ?i ieftin?, a inceput sa redevina cautata. Sa nu ne uitam in strainatate, ci sa cautam la noi, de exemplu in Botosani, unde o mana de moldoveni realizeaz? diverse lucruri din lana care ajung in multe colturi ale lumii. * * *Care e leg?tura dintre turismul sustenabil din Rom?nia, o funda?ie din Londra ?i mai multe case cu istorie din Transilvania? La prima vedere niciuna, dar toate sunt ingredientele unei pove?ti ce poart? numele de Experience Transylvania 14 nov 2019? Cristina Rosca Toscana - inima Italiei - ?i Provence - aceast? regiune a Fran?ei prosl?vit?, nu f?r? motiv, de marii arti?ti ai lumii - au dus la rang de art? agroturismul, care are defini?ii variate ?i adaptate ?n func?ie de ?ar? ?i de zona lumii. Cert e c? aceste proiecte pilot, care au pus pe hart? o serie de pensiuni menite s? ofere confortul prezentului, f?r? a pierde aromele rustice ale trecutului, proiecte ce au deja zeci de ani de istorie, i-au inspirat pe o serie de antreprenori locali (?i nu numai) s? investeasc? ?n Rom?nia ?n turism.Mai exact, i-au inspirat s? pun? pe pia?? o serie de case tradi?ionale, cabane ?i pensiuni menite s? valorifice zona rural? a ??rii, indiferent c? ea se nume?te Transilvania, Maramure? sau oricum altfel. Ceea ce marile publica?ii ale lumii au numit ultimul Paradis nedescoperit al Europei, Rom?nia rural?, se contureaz? acum, ?i datorit? acestor ini?iative antreprenoriale relativ noi, ca o destina?ie autentic?, ce ??i a?teapt? turi?tii de pretutindeni s? o descopere.Toscana ?i Provence au o frumuse?e ce nu poate fi negat?, ?ns? a venit r?ndul ca ?i Rom?nia s? ??i fac? loc pe harta turistic? a Europei, mai ales pentru cei afla?i ?n c?utare de destina?ii noi, aflate dincolo de “drumurile deja b?t?torite”. Care e leg?tura dintre turismul sustenabil din Rom?nia, o funda?ie din Londra, mai multe case cu istorie din Transilvania (dar nu numai) ?i c?teva zeci de me?teri ?i artizani locali? La prima vedere, poate nu exist? o conexiune imediat?, dar ele toate sunt ingredientele unei pove?ti ce poart? numele de Experience Transylvania. Ce poveste? Una ale c?rei ?nceputuri dateaz? de la 1985, la Londra, ?i care ajunge ?n zilele noastre s? fac? ?nconjurul Rom?niei. Dar s? ?ncepem cu ?nceputul.Funda?ia Mihai Eminescu Trust a luat na?tere la Londra ?n 1985 ?i face parte dintr-un grup de funda?ii create ?n Marea Britanie pentru a sus?ine intelectuali, profesori ?i jurnali?ti oprima?i de c?tre regimurile comuniste din Europa de Est. ?Acesta este ?i motivul pentru care funda?ia poart? numele unui om de cultur? proeminent din Rom?nia“, spune Cristian Radu, general manager al proiectului Experience Transylvania.Tot ?nainte de c?derea comunismului, funda?ia Mihai Eminescu Trust s-a al?turat initativei Operation Villages Roumains care urm?rea ?mpiedicarea planului de sistematizare al lui Nicolae Ceau?escu, prin care urma s? fie distruse sute de sate pentru ca terenul s? fie folosit pentru agricultur?.Dup? c?derea Cortinei de Fier, funda?ia ?i-a ?nceput activitatea propriu-zis? ?n Rom?nia ?i ini?ial ?i-a propus s? readuc? la via?? satele din Transilvania p?r?site de minoritatea s?seasc? la ?nceputul anilor ’90. ?Am ?n?eles c? pentru asta este important s? gener?m un sentiment de m?ndrie ?i ata?ament al comunit??ilor noi care se formau ?n aceste sate. Astfel, prin primele proiecte au fost restaurate sute de fa?ade de case.“Pentru ca proiectele s? poat? continua, funda?ia a adus speciali?ti ?n tehnici tradi?ionale de restaurare ?i a organizat cursuri cu ajutorul c?rora au fost forma?i me?teri locali. Ace?ti me?teri au fost apoi ?ncuraja?i s?-?i deschid? firme ?i pfa-uri ?i au primit contracte pentru a face lucr?rile de restaurare, dup? cum spune executivul rom?n.??n acest fel, oamenii au ?nv??at meserii uitate, au fost create locuri de munc?, sumele investite ?n proiecte de restaurare au r?mas ?n comunitate ?i totul a dus la dezvoltarea economiei locale.“Totodat?, de-a lungul anilor, funda?ia Mihai Eminescu Trust a ?i cump?rat c?te 2-3 case vechi ?n fiecare dintre satele ?n care a lucrat. Obiectivul a fost de a transforma aceste case ?n exemple de bune practici ?n restaurare ?i conservare a patrimoniului ?i de a demonstra oamenilor c? prin p?strarea caselor vechi ei pot tr?i mai bine, spune Cristian Radu.Dup? ?ncheierea lucr?rilor de restaurare, casele au fost amenajate folosind piesele de mobilier originale ?i ele arat? ?i ast?zi a?a cum au ar?tat acum sute de ani, c?nd erau locuite de sa?i. Afum?torile au devenit b?i, iar ?n unele anexe au fost amenajate buc?t?rii ?i s?li de mese. Iar locuin?ele au fost astfel convertite ?n case de oaspe?i.?Ele sunt administrate ?mpreun? cu familii din sate, dup? principiile unui business social: cea mai mare parte a veniturilor f?cute de aceste case merg c?tre administratorii lor ?i c?tre colaboratorii no?tri locali. ?ncerc?m, pe c?t posibil, ca pornind de la aceste case de oaspe?i s? oferim oportunit??i c?t mai multor oameni din sate.“Repara?iile sunt realizate de me?teri locali. Obiectele sunt cump?rate de la me?te?ugari. Vizitatorilor - rom?ni sau str?ini - le sunt promovate servicii ?i produse locale cum sunt plimb?rile cu c?ru?a, traseele de drume?ie sau produsele alimentare ale fermierilor din sat.?Experience Transylvania este platforma care face toate astea posibile. Pentru a gestiona toate opera?iunile ?i toate rezerv?rile ?ntr-un mod mai eficient, acum 7 ani am creat propriul nostru site de rezerv?ri online.“? ?n ultimii ani, pe acest site au fost ?nregistrate ?i alte case de oaspe?i care ader? la acelea?i principii privind conservarea patrimoniului ?i implicarea ?n comunitate. ?Ast?zi, Experience Transylvania a devenit, a?a cum ?i spune numele, un centralizator de experien?e autentice pentru cei care ne viziteaz?. Este totodat? un vector de dezvoltare a economiei locale prin turism cultural pentru satele ?n care lucr?m.“Pe platform? exist? acum 25 de propriet??i ?mp?r?ite ?n 38 de unit??i de cazare. Dintre acestea doar 17 propriet??i apar?in Mihai Eminescu Trust, iar restul sunt ale altor parteneri. ?Suntem ?n curs de a ne extinde portofoliul ?i anul acesta. Promov?m ?i sus?inem orice cas? de oaspe?i care ?i-a p?strat autenticitatea ?i a fost amenajat? conform cu ni?te principii de conservare a patrimoniului ?i contribuie astfel la dezvoltarea comunit??ii din care face parte.“Proiectul a ?nceput ?n Transilvania, ?ns? ?ntre timp au fost preluate ?i case din Maramure? ?i C?mpulung, unde este administrat? Vila Golescu. Cele mai multe dintre casele de oaspe?i ale funda?iei au apar?inut unor familii de sa?i gospodari, dar exist? ?i c?teva propriet??i mai speciale, care au apar?inut unor familii mai ?nst?rite sau unor nobili, cum este cazul Conacului Apafi.?Pentru c? ne dorim s? oferim experien?e, cele mai multe propriet??i ale noastre se ?nchiriaz? ca un ?ntreg, iar pre?urile sunt calculate ?n func?ie de num?rul de persoane. ?n acest fel, chiar ?i o singur? persoan? poate ?nchiria o cas? ?ntreag?, pl?tind doar pentru o persoan?. Conacul Apafi se poate ?nchiria ?n ?ntregime de minimum dou? persoane.“?n toate casele de pe platforma Experience Transylvania se cazeaz? peste 1.000 de persoane ?n fiecare an, dintre care mai mult de jum?tate sunt str?ini care vin din toat? lumea. ?Am avut oaspe?i ?i din Noua Zeeland?, dar cei mai mul?i vin din Germania, Fran?a ?i Marea Britanie.“ Totu?i, procentul de rom?ni este ?n cre?tere de la an la an.Cristian Radu spune c? acesta este num?rul de turi?ti care se cazeaz?, ?ns? dac? sunt lua?i ?n calcul vizitatorii care ajung la Experience Transylvania ?i sunt transfera?i c?tre me?te?ugari, c?ru?a?i sau c?tre al?i colaboratori din sate care ofer? experien?e pentru vizitatori, num?rul e mult mai mare.Astfel, pe l?ng? vizitele la biserici fortificate, cei care vin ?n Transilvania au acces la activit??i prin care s? descopere via?a la ?ar? ?i s? se apropie de natur?. Exist? numeroase trasee care traverseaz? dealurile ?i p?durile ce ?mprejmuiesc fiecare sat ?i care pot fi parcurse pe jos, cu bicicleta, cu c?ru?a sau c?l?re. Se pot organiza vizite la st?ne, unde oaspe?ii pot afla cum se face br?nz?, vizite la ateliere me?te?ug?re?ti ?i demonstra?ii prin care turi?tii v?d cum se ?ese un covor, cum se face o potcoav?, o c?r?mid?, un co? de nuiele sau chiar cum se coace p?inea la cuptor.??Oamenii care mai ?tiu s? foloseasc? tehnici ?i materiale tradi?ionale sunt foarte pu?ini ?i foarte c?uta?i. Mai exist? doar dou? sau trei cuptoare care ard ?igl? ?i c?r?mid? f?cute manual.“Casele funda?iei Mihai Eminescu Trust au fost restaurate folosind doar materiale tradi?ionale - var, nisip sau lut. Interioarele au fost amenajate a?a cum ar fi fost atunci c?nd erau locuite, acum sute de ani. Mare parte din mobilier este vechi, restaurat, ?i are o istorie proprie.?Ne dorim s? recre?m atmosfera vie?ii din trecut, dar nu ne propunem s? p?str?m tot ce e vechi doar de dragul trecutului. Ne dorim ?ns? s? identific?m din experien?a genera?iilor trecute ce anume este valoros ?i util ?i ?n prezent ?i chiar merit? s? fie p?strat.“ ?ntr-una dintre case, spre exemplu, a fost g?sit? o grind? inscrip?ionat? cu anul 1689. ?Faptul c? aceste case stau ?n picioare chiar ?i dup? 300 de ani ne spune c? modul ?n care au fost ele construite este durabil ?i are sens s? ?l ducem mai departe.“Totodat?, tot mobilierul este f?cut sau restaurat de c?tre t?mplari din zon?. Chiar ?i co?urile de gunoi sunt ?mpletite din nuiele. Covoarele, perdelele, fe?ele de mas? sunt ?esute ?i brodate de femei din sate. ??nc? mai exist? me?te?ugari, dar sunt pu?ini ?i trebuie sus?inu?i. Obiectele create de ei necesit? foarte mult? munc? ?i timp, iar pia?a de desfacere este foarte mic?. ?i din acest motiv tinerii nu mai sunt interesa?i s? ?nve?e aceste meserii.“?nc? de la ?nceput, principalul obiectiv al funda?iei a fost, potrivit lui Cristian Radu, s? foloseasc? patrimoniul cultural ?ntr-un mod care s? fie benefic pentru oamenii care l-au mo?tenit. Oamenii aleg s? viziteze un loc pentru c? acolo g?sesc ceva special, ceva ce s-a pierdut ?n cele mai multe locuri, dar este considerat de valoare. Iar turismul este o industrie ?n care un patrimoniu bine p?strat ?i autenticitatea sunt apreciate, crede executivul Experience Transylvania.?Faptul c? at?t de mul?i oameni aleg s? viziteze satele ?n care lucr?m ?i s? pl?teasc? pentru experien?ele pe care le pot avea aici reprezint? o dovad? clar? c? avem ceva ce merit? p?strat ?i folosit cu grij?.“ Turismul ?i ajut? pe localnici s? redescopere lucruri cu care au tr?it toat? via?a. De ce? Pentru c? le privesc prin ochii unor oameni care le v?d pentru prima dat?.?n acela?i timp, turismul func?ioneaz? dup? trenduri de popularitate ?i, l?sat de capul lui, poate consuma o destina?ie. F?cut bine, turismul are a?adar o component? implicit? de sustenabilitate, adaug? el.?Sunt at?tea cazuri ?n lume ?n care turismul a sc?pat de sub control, iar comunitatea a disp?rut din cauza asta.“ Cel mai cunoscut exemplu este Vene?ia, care este ast?zi un ora?-muzeu ?n care nu mai locuie?te aproape nimeni.?Iar turi?tii nu vin s? vad? cl?diri sau locuri, vin s? afle ?i s? tr?iasc? pove?ti umane care ?i fac s? rezoneze ?i s? simt? emo?ii. Un loc ?n care nu mai tr?ie?te nimeni poate trezi emo?ii doar prin pove?tile trecutului. Iar asta e ceva ce faci o dat?, nu ai de ce s? revii ?ntr-un loc f?r? pove?ti noi.“Toscana - inima Italiei - ?i Provence - aceast? regiune a Fran?ei prosl?vit?, nu f?r? motiv, de marii arti?ti ai lumii - au dus la rang de art? agroturismul, care are defini?ii variate ?i adaptate ?n func?ie de ?ar? ?i de zona lumii. Cert e c? aceste proiecte pilot, care au pus pe hart? o serie de pensiuni menite s? ofere confortul prezentului, f?r? a pierde aromele rustice ale trecutului, proiecte ce au deja zeci de ani de istorie, i-au inspirat pe o serie de antreprenori locali (?i nu numai) s? investeasc? ?n Rom?nia ?n turism. Mai exact, i-au inspirat s? pun? pe pia?? o serie de case tradi?ionale, cabane ?i pensiuni menite s? valorifice zona rural? a ??rii, indiferent c? ea se nume?te Transilvania, Maramure? sau oricum altfel. Ceea ce marile publica?ii ale lumii au numit ultimul Paradis nedescoperit al Europei, Rom?nia rural?, se contureaz? acum, ?i datorit? acestor ini?iative antreprenoriale relativ noi, ca o destina?ie autentic?, ce ??i a?teapt? turi?tii de pretutindeni s? o descopere.Toscana ?i Provence au o frumuse?e ce nu poate fi negat?, ?ns? a venit r?ndul ca ?i Rom?nia s? ??i fac? loc pe harta turistic? a Europei, mai ales pentru cei afla?i ?n c?utare de destina?ii noi, aflate dincolo de “drumurile deja b?t?torite”. Roxana ?i Florin Vale au dat tot mai cosmopolitul Cluj-Napoca pe pitorescul sat Breb din Maramure?. ?i-au p?r?sit joburile - ea era designer vestimentar, iar el lucra ?n v?nz?ri - pentru a readuce la via?? o serie de case tradi?ionale maramure?ene, case devenite ast?zi pensiuni ce primesc la s?nul lor turi?ti din toat? lumea, vizitatori dornici s? vad? ?i s? simt? m?car pu?in gustul vie?ii ancestrale. Ce i-a convins pe cei doi tineri antreprenori s? ??i lase via?a de la ora? pentru a se muta al?turi de cei doi copii aproape de locul unde se aga?? harta Rom?niei ?n cui? ?Am ?nceput proiectul (ce a primit numele de ?Complex case tradi?ionale Casa din Vale Breb? - n. red.) ?n 2015“, ??i aminte?te Florin Vale. Recunoa?te c? avea ?n minte, de ceva timp, s? ?ncerce s? pun? bazele unui proiect de acest gen ?n turism, fiind atras dintotdeauna de Maramure?ul istoric. A contat ?i faptul c? avea r?d?cinile ?ntr-o zon? apropiat?. ?n 2015 ?ns?, au fost am?ndoi - at?t el, c?t ?i so?ia sa Roxana - preg?ti?i s? fac? acest pas.?La momentul acela, eu lucram ?n v?nz?ri, iar Roxana era designer vestimentar. Ini?ial am cump?rat un teren ?n S?p?n?a (un alt sat din Maramure? - n.red.), dar n-am putut construi acolo din cauza unor probleme tehnice care nu ne permiteau acest lucru.“ Au v?ndut terenul la jum?tate de pre? ?i s-au reorientat c?tre Breb, unde au g?sit rapid un alt lot de p?m?nt pe care l-au cump?rat cu banii ?ncasa?i. ?Locul ne-a pl?cut ?i a fost de fapt satul unde ne-am dorit ?nc? de la ?nceput s? ajungem. A?a a ?nceput povestea noastr?!“ Au cump?rat terenul imediat, chiar dac? v?nz?torul nu avea acte de proprietate, iar asta ?nsemna timp, r?bdare ?i bani ?n plus. ?Am fost at?t de entuziasma?i ?nc?t am fost dispu?i la acest lucru.“ Ba mai mult, at?t de entuziasma?i au fost c? au continuat s? vin? ?n Breb ca turi?ti chiar ?i dup? ce cump?ra-ser? terenul, dar p?n? s? termine prima c?su??. Ast?zi au ajuns la un total de ?apte case tradi?ionale dintre care una le este locuin??.Vizitele din postura de turi?ti le-au dat ocazia, dup? cum spun chiar ei, s? se ?ndr?gosteasc? mai tare de sat, de oamenii locului, de obiceiuri ?i de peisaje. ?Trecerea de la Cluj, de unde veneam, la Breb a fost semnificativ?. Vedeam locul ca pe un refugiu, iar noi fugeam de toat? aglomera?ia urban?.“De c?te ori veneau ?n Breb ??i doreau foarte tare s? se cazeze, evident, tot ?ntr-o cas? veche, astfel c? alegeau pensiunea Breb 418 sau Casa de vacan?? Padi?.??mi aduc aminte c? ne-am plimbat mult am?ndoi pe uli?e pentru a g?si case, iar prima pe care am cump?rat-o a fost chiar din sat ?i este cea care a dat ?i numele complexului nostru de c?su?e tradi?ionale, ?Casa din Vale?.“ Interesant a fost, spun ei, c? au g?sit ?i me?terul care s? o fac? exact la momentul potrivit. Cu el, Vasile Pop, ?i al?i c??iva me?teri din sat, au lucrat la aproape toate c?su?ele care au urmat. Casa din Vale are ?n jur de 100 de ani, iar ei au mutat-o pe terenul propriu ?n august 2015. ?Cr?ciunul din acela?i an l-am s?rb?torit ?n casa proasp?t finalizat?.“ A doua cas? au adus-o din Rozavlea, un sat de pe Valea Izei, aflat la aproximativ 45 de kilometri de Breb. Ea a fost ridicat? ?n toamna aceluia?i an 2015 ?i finalizat? la ?nceputul iernii din 2016.?Este o cas? cu o vechime de aproximativ 70-80 de ani ?i este cea mai c?utat? pentru fotografii. Este totodat? cea care se ?nchiriaz? cel mai repede.“ Au numit-o ?Casa Fain?“. Tot ?n 2016 au cump?rat ?i adus o ?ur? din apropierea satului Breb, pe care au finalizat-o ?n aprilie anul urm?tor. Au numit-o dup? vechiul proprietar, ??ura lui Costan“ ?i este o ?ur? foarte veche, probabil de peste 100 de ani, dup? cum estimeaz? cei doi proprietari. ?Acesta a fost momentul c?nd am?ndoi am decis s? renu??m la joburi ?i la via?a aglomerat? din Cluj pentru a ne muta ?n Breb. Am realizat c? putem s? ne ?ntre?inem f?r? nicio problem? din dou? c?su?e renovate ?i reconstruite, a treia fiind locuin?a noastr?.“A fost cea mai bun? decizie, spun ei uit?ndu-se ?n urm?. Nu s-au desprins total ?ns?, au ?nchiriat tot ce aveau ?n Cluj-Napoca ?i mergeau ?napoi doar iarna, dup? s?rb?tori, pentru a men?ine, totu?i, un echilibru ?n via?a personal?. ?C?nd ne-am mutat, Nina, fiica noastr? cea mare, avea nou? luni.“ ?n acela?i an, 2017, au reu?it s? cumpere cea de-a patra cas?, prima pe care nu au trebuit s? o mute. La fel ca ??ura lui Costan“, ?i aceast? cas? poart? denumirea vechii proprietare, C?lina, deci ?Casa C?lina“.?Odat? terminat?, ea a devenit locuin?a noastr? pentru aproape un an, p?n? c?nd am adus cea de-a cincea c?su?? pe acest teren, pe care am finalizat-o ?n mai 2018.“ Aceasta din urm? a devenit casa unde stau ?i azi. I-au pus numele ?Casa Iza“, dup? feti?a lor cea mic?, cea care s-a n?scut aici. Tot ?n 2018, toamna, au mai achizi?ionat dou? terenuri cu case pe ele, aceste proiecte fiind ast?zi finalizate. Una dintre construc?ii a fost transformat? ?n restaurantul ?Casa lu' Dochia“, iar de el se ocup? o familie din Baia Mare, care la r?ndul s?u a decis s? se mute ?n Breb. Cel mai nou proiect, ?Casa cu Dor“, l-au renovat ?n acest an, lucr?rile termin?ndu-le ?n luna iulie.?Casele le-am introdus ?n circuitul turistic pe r?nd, ?ncep?nd cu anul 2016 ?i nu putem spune niciodat? c? sunt 100% finalizate, tot timpul mai facem c?te ceva la ele pentru a fi c?t mai confortabile ?i pl?cute pentru turi?ti.“ Pe de alt? parte, ?i mentenan?a la casele de lemn este pe m?sur?, mai ales atunci c?nd pe an sunt c?teva sute de turi?ti, poate chiar o mie ?n total, care le trec pragul.??ncerc?m s? facem tot posibilul ca s? le men?inem la standarde ?nalte. Este drept, am ?i ?nv??at multe lucruri de la prima cas?, la ultima.“ Au fost ?i gre?eli de ordin tehnic pe care le-au f?cut la prima sau la primele pensiuni, gre?eli pe care au reu?it s? nu le mai repete ?i din care au ?nv??at foarte mult. Un exemplu este sistemul de ?nc?lzire pe care l-au folosit ini?ial, un termo-?emineu care presupune ca turi?tii s?-?i fac? singuri focul ?i care necesit? anumite aptitudini ?i o aten?ie sporit?. Un alt exemplu este instala?ia sanitar? care a ?nghe?at total ?n prima iarn?. ?Sunt gre?eli pe care le consider normale atunci c?nd vii din alt domeniu de activitate.“P?n? acum, investi?ia total? ?n acest proiect a fost de circa 250.000 de euro, o bun? parte din aceast? sum? fiind profitul ob?inut ?n anii anteriori ?i reinvestit ?n afacere.?Suma cu care am ?nceput ?n 2015 a fost de aproximativ 95.000 lei (20.000 de euro), bani pe care ?i aveam str?n?i din salarii ?i bonusuri ob?inute de la firma unde lucram, dar ?i dintr-un credit de 55.000 de lei.“ Apoi, exact la momentul potrivit pentru a putea continua investi?ia, so?ia sa a v?ndut o cas? pe care o mo?tenise ?n Alba Iulia.?Astfel am reu?it s? dezvolt?m o afacere mic?, dar care merge bine. ?n acest an estim?m o cifr? de afaceri de peste 30.000 de euro.“ Partea cea mai bun? a acestui business, spune Florin Vale, este c? num?rul turi?tilor cre?te de la an la an.?n ceea ce prive?te vizitatorii, ace?tia sosesc de peste tot din lume. ?Am avut turi?ti de pe toate continentele, iar num?rul str?inilor este, evident, mai mare dec?t cel al rom?nilor.“ Partea bun?, totu?i, este c? ?i turistul rom?n este din ce ?n ce mai atras de aceste locuri. ?Exemplu clar ?n acest sens este c? ?n acest an am avut ?n jur de 40% turi?ti rom?ni. Prin compara?ie, ?n 2016, peste 90% dintre vizitatori au fost str?ini.“Gradul de ocupare al caselor este de peste 85-90% pe timpul verii. Florin explic? faptul c? toate pensiunile dezvoltate de ei sunt clasificate de c?tre Ministerul Turismului ?n categoria ?camere de ?nchiriat“. Totu?i, el ?i Roxana au decis s? ?nchirieze c?su?ele ?n ?ntregime, din ra?iuni de confort pentru turi?ti. Astfel nu accept? ca ?ntr-o c?su?? s? stea dou? familii sau grupuri diferite, care nu se cunosc.?Sunt case de lemn ?i se aude destul de bine dintr-o camer? ?n alta. Mai mult, cu excep?ia ?urii lui Costan care are dou? b?i, restul caselor au c?te o singur? toalet?.“Momentan, ?ntregul complex are 22 de locuri de cazare, la care se pot ad?uga unu sau dou? paturi ?n plus, dac? este necesar. Pre?urile pe c?su?? variaz? ?ntre 250 de lei ?i 400 de lei pe noapte, ?n func?ie de capacitatea fiec?reia.?Cei care vin la noi sunt atra?i at?t de zon?, c?t ?i de case, de povestea lor, de cum sunt decorate, de obiectele ce se afl? ?n ele.“ ?n ceea ce prive?te designul, este munca fondatorilor ?n propor?ie de 100%. Au c?utat - pe c?t s-a putut de mult - lucruri autentice. Au mers la t?rgurile de vechituri, la ??rani acas?, dar au f?cut ?i shop-ping pe internet. ?Ce ne-am dorit noi a fost ca turistul s? se ?ntoarc? ?n timp, dar totu?i s? nu-i lipseasc? nici partea modern? a vie?ii de zi cu zi, respectiv internet, televizor ?n unele case, b?i cu du? ?i ap? cald?.“Casele sunt renovate, reconstruite ?i nu restaurate, dup? cum spune antreprenorul.??n casele noastre se v?d ideile pe care le-am implementat ?i modul cum ne-am folosit de spa?ii pentru a fi c?t mai atractive, eficiente ?i confortabile, dar p?str?nd linia tradi?ional? a zonei.“ ?n acela?i stil vor continua s? dezvolte ?i celelalte c?su?e pe care le vor face, sper? ei, anul viitor. Mai exact, au alte dou? ?uri pe care vor s? le reconstruiasc? ?n 2020.?Prin ceea ce facem noi, ?ncerc?m s? punem ?n valoare cultura ??r?neasc?, arhitectura veche, obiceiurile locului. Oferim o c?l?torie ?n timp, ?ntr-un loc de poveste.“Cei care vin ?n vacan?? la Breb iarna au posibilitatea s? mearg? cu colindul al?turi de copiii din sat (Coconii din Breb), pot opta pentru plimb?ri cu sania tras? de cai, pot asista la pomana porcului sau la o pies? pus? ?n scen? de teatrul popular religios ?Viflaimul“, interpretat? de copiii din Breb ?i pot ?ncheia seara la c?ldura focului de tab?r?.?Pe timpul verii, la fiecare sf?r?it de s?pt?m?n?, organiz?m seri cu cetera?ii din Breb, unde toat? lumea este bine venit?. Nu exist? taxe de intrare, costurile cu aceste serate muzicale ne revin nou? ?n ?ntregime.“ Participan?i sunt at?t turi?tii caza?i la toate pensiunile din sat, c?t ?i oameni care vin special din Baia Mare sau din alte localit??i pentru a se bucura de spectacol.?Este un dublu c??tig, pe de o parte ne sim?im noi bine, c?nt?nd cu cetera?ii ?i b?nd un pahar de horinc? la ceas de sear?, pe de alt? parte este o modalitate foarte bun? de a ne face cunoscu?i, at?t noi, c?t ?i satul.“Mai mult, ?n fiecare an pe data de 16 august Roxana ?i Florin Vale organizeaz? un eveniment mai mare.?Anul trecut am fost parte dintr-un festival ce poart? numele ?Drumul lung spre Cimitirul Vesel“, dar care din acest an, din p?cate, nu mai exist?.“ ?n 2019, Florin ?i Roxana au organizat ei ?n?i?i un eveniment ?n gr?dina proprie ?n care au reu?it s?-i aduc? pe Maria Casandra Hausi ?i pe Nicolae Piti?, Cetera?ii din Breb, precum ?i ?Coconii din Breb“.?Ne-am dori ca oamenii de la ?ar?, din Breb ?i din alte zone, s? nu renun?e at?t de u?or la locuri, lucruri, case ?i obiceiuri ?n fa?a unor tenta?ii f?r? personalitate“, spune Florin, care, al?turi de so?ia sa, a descoperit o alt? dimensiune a vie?ii acolo unde se aga?? Rom?nia-n cui. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download