1635 - Memoria Ethnologica

1635

memoria ethnologica nr. 16 - 17 iulie - decembrie 2005 (An V)

splina porcului. Dac? splina porcului t?iat este lung? ?i sub?ire, acest

semn arat? c? iarna ?n continuare va fi rece ?i lung?. Dac? splina este

curat?, acest semn arat? c? restul iernii va fi curat, f?r? prea multe ploi

sau ninsori, deci o iarn? bl?nd?. Dac? splina are ?i c?teva semne a?a

numite poroha adic? praguri, acest semn veste?te mult? z?pad?. Sl?nina

proasp?t tran?at?, cald?, dac? nu prime?te sarea ?i nu las? ropa adic?

apa s?rat?, acest semn veste?te o iarn? uscat? ?i rece. Invers, dac?

sl?nina prime?te sarea ?i las? zeam?, arat? c? iarna va fi umed?.

(Ivan Beuka Ku?nyry, 1908 ? 1962).

?n noaptea de Anul Nou, 14 ianuarie, se ia o ceap? ?i se taie ?n patru.

Din fiecare sfert se deta?eaz? c?te trei c?u?uri, cove?i, av?nd ?n total 12

cove?i. Acestea se ?in la loc uscat, de obicei, ?ntr-un col? al lavi?ei. Se

aranjeaz? cu v?rfurile c?tre r?s?ritul soarelui, ?n r?nd de la 1 la 12,

pentru fiecare lun? a anului c?te o cov??ic?. La miezul nop?ii, ?n fiecare

cov??ic? se pune o pu?c? de sare m?cinat?, adic? un v?rf de cu?it de

sare. ?n diminea?a de Anul Nou se face observa?ia. Cov??ica ?n care

sarea s-a topit ?i a l?sat ropa, arat? c? luna respectiv? a anului va fi

4128

ploioas? ?i umed?. Dac? sarea a r?mas uscat?, cov??ica arat? c? luna respectiv? a anului va fi uscat?. Cu ajutorul semnelor cepei, se poate prevesti vremea ?i pentru o jum?tate de lun? a anului ?i anume: dac? sarea s-a topit de la r?s?ritul soarelui ?i numai pe jum?tate, arat? c? luna respectiv? va avea dou? feluri de vreme, prima jum?tate va fi umed?,

C?nt? cucu-n v?rf de nuc Vine-mi vreme s? m? duc C?nt? cucu pe f?nt?n? C? mai am o s?pt?m?n?.

ploioas? iar a doua jum?tate va fi uscat? ?i invers. (Personal am v?zut ?nsemnate cu c?rbune, pe un perete al cole?nei de lemne, aceste semne

4129

cu ceap?, la numitul Nicolae Mareniuc Svintyi (1890 ? 1969). B?tr?nul Mareniuc, ne-a spus c? are acest calendar foarte vechi. B?tr?nul ?nv???tor Senuca Dumitru spune c? ceapa se pune pe cuptior cu mult? sare. Cov??ica plin? cu ap? s?rat? arat? c? luna respectiv? va fi ploioas? ?i umed? ?i invers. ?i r?posatul ?nv???tor la vremea lui ?inea o eviden?? ?i cu ajutorul cepelor,

Bate, Doamne, ce-ai mai bate De la gheize? dou? roate Pe m?ndru s? nu ?l poarte Bate, Doamne, gheiz?u S? nu-mi duc? dr?gu?u

asupra felului vremii din anul

4130

respectiv ?i pe care o compara cu

anii preceden?i.

Vut-o bate Dumnez?u

IOAN CORBESCU

Lemnu din leag?nu meu S? nu se legine nime

Cum m-o leg?nat pe mine

Considera?ii despre lirica popular? de

?nstr?inare din Maramure?

Din picior m-o leg?nat Din gur? m-o bl?st?mat S? plec, s? nu am sat S? n-am Pa?ti, s? n-am

?nstr?inarea prin c?s?torie

Cr?ciun S? le fac m?rg?nd pe drum

?ntotdeauna folclorul a constituit

obiectul preocup?rilor ?i st?rilor

4131

suflete?ti ale creatorilor anonimi.

Numai a?a ne putem explica vasta

Haide, cucule, s?-mi c?n?i

gam? de sentimente care constituie

P?n? sunt fagii-nfrunzi?i

tematicile folclorului nostru. Iarna

Mie mi-o c?ntat cucu

sau vara, prim?vara sau toamna, la Foto din colec?ia Lucian Com?a:Miri, Comana de Jos, 1936. S? m? duc s?-mi las satu

bucurie sau la necaz, poporul ?i-a exprimat sentimentele de care era

S? n-am p?m?nt, nici avere

S? lucrez f?r? pl?cere

Taci, cuce, nu mai c?nta

C? n-am vreme a te-asculta

Deh?matu-i deh?mat, ?i c?nd la cinste-i m?nat.

Cucule pan? galb?n? C?nt? codrului de-l leag?n?

memoria ethnologica nr. 16 - 17 iulie - decembrie 2005 (An V)

1636

C?nt?-mi ?i mie duios C?-s o?an cu port frumos Cucule, s?ca?i-ar limba Ai c?ntat s?-mi moar? m?ndra S? r?m?n singur ?n lume La firiz ?i la s?cure.

4132

Du-te dor ?i iar?-ntoarn? Nu ?ede p?n? la toamn? C?-s t?n?r? ca o floare ?i m? usuc pe picioare

4133

F?-te, mam?, ce ti-i fa ?ntre str?ini nu m? da C? str?inu-i tot str?in De i-ai fa din ap? vin Tot nu-i faci voia deplin

4134

Pentru tine, m?ndr? drag? Vin j?ndarii ?i m? leag? ?i ?n temni?? m? bag? Io nimic? n-am furat Num-o sc?ndur? de brad S?-i fac la m?ndru?a pat

4135

Sufl? v?ntu de la Baie M?rg feciorii la b?taie Sufl? v?ntu-n pod la ?ur? M?rg feciorii la m?sur? La str?ini peste m?gur?

4136

Cine m-aude c?nt?nd Zice-a c? n-am nici un g?nd Io at?tea g?nduri am C?te zile-s ?ntr-un an

4137

V?du-m? c?-mb?tr?nesc C? din toate -ng?duiesc ?i din lucru ?i din mers

4138

Fotografie din colec?ia Lucian Com?a:Miri, Gala?i, jud.Bra?ov, 1938.

animat ?ntr-o inegalabil? frumuse?e ?i valoare. Se poate afirma c? nu exist? nici un sentiment, nici o ocupa?ie, nici o stare sufleteasc?, nici un eveniment mai semnificativ, mai important petrecut ?n via?a omului sau a colectivit??ii ?n mijlocul c?reia tr?ie?te, care s? nu fi constituit tema vreunei crea?ii folclorice. De aceea, ?nainte a avea o literatur? scris?, poporul rom?n a avut o bogat? literatur? oral?. Aceasta nu este la fel ?n toate ipostazele. Un c?ntec popular pe care l-am auzit cu ocazia unui eveniment din via?a omului nu-l vom g?si niciodat? ?n faza lui definitiv?, final? ?n gura poporului. Crea?ia popular?, niciodat? nu va stagna oricare ar fi condi?iile istorice, sociale ale societ??ii. C?ntecul popular n?scut ?n cadrul unei anume or?nduiri sociale, reflect? caracteristicile or?nduirii sociale respective. ?n el g?sim m?re?ia statornic? a n?zuin?elor poporului spre libertate ?i dreptate social?, expresia dorin?ei lui de a-?i f?uri o via?? bun? (Istoria literaturii rom?ne, Ed. Academiei, Buc, 1964, p. 11). Crea?iile populare au suferit, de-a lungul timpului, nenum?rate modific?ri. Sc?z?ndu-le izvorul sau sursele de inspira?ie, unele specii ale crea?iei populare ?i-au restr?ns aria de circula?ie, iar altele au disp?rut, chiar. Datorit? unor noi condi?ii sociale au ap?rut alte specii ale crea?iei populare. Datinile, pove?tile, muzica ?i poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate reconstitui oric?nd trecutul ?ntunecat. Din studiul lor ne vom l?muri despre originea limbii noastre.... ?ntre diferitele neamuri r?sp?ndite pe malurile. Dun?rii, niciunul nu are, ca neamul rom?nesc, o poezie popular? at?t de original?, at?t de variat?, at?t de frumoas? ?i at?t de bine unit? cu suvenirile antichit??ii. N?scut din s?nge meridional, neamul rom?n a p?strat o ?nchipuire fecund?, vie, gra?ioas?, o agerime de spirit care se traduce ?n mii de cuget?ri fine ?i ?n?elepte, o limb? armonioas? care exprim? cu jing?ie toate iscoadele min?ii. Ideile minunate sunt rezumatul cumin?iei omene?ti exprimat prin glasul popporului; vox populi, vox dei (A.. Russo, Poezia poporal?, B.P.T., 1963, p. 254. ) El are certitudinea c? poezia popular? este un valoros izvor istoric ?i lingvistic ?i caut? s? explice latinitatea poporului rom?n, idee at?t de controversat? de cercet?torii vremii. Geneza unei opere populare de valoare na?ional? nu este delimitat? de anumite evenimente istorice, geneza unor se pierde ?n trceutul foarte

De-a? ?ti c?nta ca cucu Nu m-a? trudi cu lucru Ci-a? zbura din creang?-n

creang?

Gura necontrolat? Bate fundu c?teodat?.

1637

memoria ethnologica nr. 16 - 17 iulie - decembrie 2005 (An V)

?ndep?rtat. ?n acest sens, se poate men?iona balada Me?terului Manole,

legat? de zidirea m?n?stirii Curtea de Arge?. Deci, originea ei este bine

delimitat? ?n timp. Acela?i lucru se poate spune despre baladele al c?ror

con?inut este legat de domnia unor voievozi sau de faptele unor haiduci.

?n Maramure? se poate aminti balada lui Pintea, care a ap?rut pe la

?nceputul secolului al XVIII-lea, aproape contemporan? cu eroul.

Eposul popular a fost ?i este condi?ionat de ?mprejur?rile istorice.

Fiecare eveniment ?i-a g?sit coresponden?? ?n poezia popular?, fie c?

mai persist?, fie c? s-a stins odat? cu genera?iile pentru care a prezentat

o anume importan??. Lirica popular? din Maramure? nu este ?nchis?

?ntre grani?ele ?inutului, ci are r?sunet ?i peste grani?ele lui.

Deci, ?ntre poezia popular? na?ional? ?i poezia popular? maramure?an?

exist? o permanent? ?ntrep?trundere. Numeroase variante ale Miori?ei

circul? ?i la noi sub denumirea Colindele p?curarului. Lirica de

?nstr?inare o ?nt?lnim ?n toat? ?ara cu specificul ?inuturilor. Nu peste tot

condi?iile au fost acelea?i, ca s? genereze o poezie cu aceea?i tematic?.

Lirica de ?nstr?inare din Maramure? iese ?n eviden?? prin specificul

?inutului ?i este legat? de anuite tradi?ii ?i obiceiuri. ?n Maramure?, este

distictiv? ?nstr?inarea prin c?s?torie ?i, din punct de vedere istoric,

?nstr?inarea prin c?t?nie, c?nd tinerii erau obliga?i s? se instruiasc? ?n

alte ??ri ?i ?ntr-o limb? str?in?. ?n versurile pe care le reproducem ?n

continuare putem distinge regretul pe care-l resimte fata ?nstr?inat? de

sat, de to?i cei dragi: M? duc, mam?, de la tine

?i de-a si cum l-am l?sat

Ia dorul ?i-l pune bine

Po?i ?tii, mam?, c-am plecat.

?i-l leag?-n n?fram? alb?

M?muc?, r?u de mi-o si

?i-l pune deasupra-n lad?.

Cum focu?u m-oi jeli?

C?nd ?i-o zini dor de fat?

Jelui-m-a? la ?iutori

Du-te la lad? ?i-l cat?.

C? mi-or si fra?i ?i surori;

De-o fi dorul cum l-ai pus

Jelui-m-a? la poiat?

Po?i ?tii, mam?, c? m-am dus C? mi-a si mam? ?i tat?.

Aceast? ?nstr?nare a fetei se ?mplete?te pe alocuri cu nostalgia locurilor

natale: M?icu??-i av? p?cat

T?n?r? m-ai m?ritat

C-a?a m-ai ?nstr?inat

S? siu departe de sat

Aceast? desp?r?ire de mediul familial se transform? uneori ?n repro?uri

adresate mamei: Spune-mi, mam?, adev?rat

S? tr?iesc printre str?ini

Unde guta-ai aruncat

Str?in? ca mine nu-i

Apa-n care m-ai sc?ldat?

Numa puiul cucului

Aruncat-o-ai ?ntre stini

C?nd ?l las? mama lui

?n mijlocul c?mpului

?n localit??ile maramure?ene, circul? unele variante ale liricii de

?nstr?inare de sat prin c?s?torie:

Maica me m-o bl?st?mat

Numai de negri str?ini

S? n-am parte de-al meu sat Nici de sat, nici de vecine

Nici de sat, nici de vecini

Numai de negre str?ine

Toate aceste sentimente de nemul?umire ale fetei sunt adresate mamei,

ca un fel de repro?:

Maic?, m?iculi?a mea,

La str?ini, maic?-a m? da;

Cum te-o-ndurat inima

C? str?inu-i ca ?i spinu

?i mi-are fi lumea drag?

De la Morar Toma, 50 ani, Rac?a; 1983

4139

Cucule ce c?n?i ?n lunci Vara vii, vara te duci M? mir iarna ce m?n?nci. M?n?nc putregai de fag S? c?nt codrului cu drag ?i s? umblu tot pribeag S? beau ap? din v?lcele S? c?nt codrului cu jale S? beau ap? din izvor S? c?nt codrului cu dor Verde-i cr?ngul ?i umbros Plin e c?mpul de miros Arde soarele de foc Iarba, gr?nele se coc Dinspre sat se-arat? zori C?rduri de secer?tori ?i cosa?i voio?i zglobii

4140

Cu flori m?ndre-n p?l?rii Cei ce-n cale-i v?d, le spun Doamne ajut?, noroc bun Floarea-n c?mp c?nd

ve?teze?te Alta-n locu-i ?nflore?te Dar ?n pieptul omenesc Florile c?nd vestezesc Cade roua ?n zadar Alte-n loc nu mai r?sar

De la M?rie Chioran 40 ani, Prilog, 1982

4141

Ce s? fac m?ndr? cu tine Nu te pot duce cu mine

O vac? b?legat? H?z? ciurda toat?.

memoria ethnologica nr. 16 - 17 iulie - decembrie 2005 (An V)

1638

C? ?i io m?rg la perire Eu, m?ndr?, unde m? duc Nu mai sam?n cucuruz Nici maz?re n-?i cule Numai tot mor?i ?i vede

4142

S?racu ?i-al meu noroc Pusu-l-o mama pe foc C-o g?ndit c? pune lemne ?i mi-o pus z?lele mele Veni-a vreme, veni T?t om be ?i n-om pl?ti Fi.a lume ?i-a fi iar? Numai de.om tr?i la var? Fi-a lume ?i-a mai fi Peste timp aici vom fi

4143

J?ndarii de la Certeze Pus-o pe mine r?teze De m-or lega ?n o??l Tot nu m-oi supune lor

4144

M?ndr? floare-i norocu Nu r?sare-n t?t locu Ce r?sare l?ng? t?u ?i o ia omu cel r?u Nu r?sare l?ng? drum S? o ieie omu bun

4145

Mam?, m?iculi?a me Apa-n care m-ai sc?ldat Unde-amaru o-ai ??pat Sub poalele nucului S? fiu frate drumului

?i amar ca ?i pelinu.

La str?ini gre?e?ti o dat?

Nu te uit? niciodat?

Fata, ?n disperare de cauz?, invoc? o serie de motive prin care crede c-ar

fi putut-o determina pe mam? s? nu o ?nstr?ineze:

Nu-i bai, mam?, c? m? dai Nu ?i-a? fi roas? casa.

La cas? s? nu m? ai,

?i-a? si ros o grind?, dou?

M-ai v?ndut pe patru lei

?i-a? si pus altele nou?.

M? joac? popa pe ei.

?i-a? si ros o jum?tate

M-ai putut, mam?, l?sa

?i eu am avut ?n ea parte.

Sunt alte produc?ii lirice ?n care disperarea fetei nu are limite:

?n cea p?durice deas?

C-o vrut m?-sa s? o d?ie

M?ndr? ploaie se revars?

Peste mun?i, ?n alte cur?i

Dar nu-i ploaie rev?rsat?

La p?rin?i necunoscu?i

C?-s lacrimi de la o fat?

Peste mun?i ?i peste v?i

La p?rin?i str?ini ?i r?i.

Fata invoc? o rug?minte fierbinte adresat? mamei sale, cu g?ndul c?

poate va reu?i s-o ?mbuneze:

Maic?, m?iculi?a mea

De-a si bine, de-a si r?u

Nu m? da unde n-oi vrea

N-oi zini la pragul t?u

Ci m? d? unde vreau eu

S? m? pl?ng c-am ajuns r?u

Cu mult? vreme ?nainte, fata era la cheremul p?rin?ilor, ea fiind obligat?

s? se c?s?toreasc? cu cine vroiau ei, fiind ?n cele din urm? silit? s?-?i

p?r?seasc? omul drag ? ?i acest sentiment ?l g?sim exprimat ?n c?ntece:

Mam?, de vrei s? m? ai

D-apoi eu c?t oi tr?i.

La ur?t s? nu m? dai.

Cu ur?tu-i greu o noapte

Cu ur?tu-i greu o zi

D-apoi eu p?n? la moarte.

Cu toat? durerea de care este cuprins? fata care se desparte de p?rin?i, de

rude, de locurile dragi, are un mijloc de consolare, ?n sensul c? a?a i-a

fost destinul: Miresuc?, miresuc?

M?-ta te-o f?cut v?nzare

Fost-ai ruj? de Rusalie

Nici m?-ta nu ar fi vrut

?n gr?dina maicei tale

S? te fac? de v?ndut.

C?nd ai ?nflorit mai tare

Dar a?a-i r?ndu la fete

C? le d? ?i nu le vede. Nu ?n toate cazurile, ?nstr?inarea era un chin pentru fat?. Condi?iile

materiale ?n care ea a fost v?ndut? fac s? dispar? acea fr?m?ntare, acea

nostalgie dup? lucrurile dragi:

Miresuc? cu cercei

La casa m?ndru tomnit?

S?rut?-?i p?rin?ii t?i.

?ohan nu-i si b?nuit?.

?i-i s?rut? cu dor mare

La cas? m?ndru g?tat?

C? te-o dat departe tare.

?ohan nu-i si sup?rat?

Mireasa, ?nainte de a-?i p?r?si p?rin?ii, casa ?i satul natal ?i ia r?mas

bun de la p?rin?i:

Frunz? verde rojmalin

De la casa dumitale,

Hai m?muc?, s?-?i ?nchin

Cu str?inii pe o cale.

S?-?i ?nchin, s?-?i cer iertare De mi-o si, m?muc?, bine

S?-mi dai binecuv?ntare

Oi mai zini pe la tin

C? eu azi ?s de plecare

De mi-o si, m?muc?, r?u

Nu mai calc odolul t?u Dup? un timp ?n care se obi?nuie?te cu noile or?nduieli ale gospod?riei,

cu locurile, cu oamenii, cu str?in?tatea ? nu mai este privit? ca o

?i mai bun? o tac?, dec?t o vac?.

1639

memoria ethnologica nr. 16 - 17 iulie - decembrie 2005 (An V)

imposibilitate de adaptare, ca un du?man, ?n ultima instan?? ?i, cu toate

vtregiile sale este considerat? sor?, frate ?i este dispus?, de voie, de

nevoie, s? se complac? ?n acest climat p?n? la sf?r?itul vie?ii:

Str?in?-s, str?in ?i locul

Str?in?-s, str?in?tate

C? mi-i partea ?i norocul.

Mult mi-ai fost sor? ?i frate

?i-mi vei si p?n? la moarte

?nstr?inarea, ?n viziunea fetei este ca o teroare, ca un chin, iar str?inul

un c?l?u, un du?man care contribuie la scurtarea zilelor vie?ii sale.

Compania chinuitoare a fetei, care, din cauza condi?iilor materiale sau

din obliga?ia p?rin?ilor fa?? de anumite persoane ? a fost nevoit? s? se

c?s?toreasc?, deci s? se ?nstr?ineze ? prime?te o nuan?? de bocet.

T?nguiala fetei ajunge la exasperare, fiind nevoit? s? r?m?n? cu

respectivul str?in pe care nu-l iube?te:

P?s?ruc? de p? vale

De multe doruri m?ncat?.

C?nt?-mi on c?ntec de jale

Pl?nge-m-a? dar n-am la cine

Las' s? ?tie lumea-ntreag?

Nu vrea s? m-asculte nime.

C? inima mea-i beteag?.

Pe mine cine m? vede

P?s?ruc? de pe-ogor

Durerea mea nu o crede,

C?nt?-mi un c?ntec de dor

C?ci din buze tot z?mbesc

C? inima r?u m? doare

dar din piept m? vestejesc.

?i m? usc st?nd pe picioare. M? g?ndesc ?i tot m? mir

C?nt?, c?nt? ?ncd-odat?

Cum nu dorm ?n s?ntirim

Ca s? ?tie lumea toat?

Nu-s nici zie, nu-s nici moart?

C? eu sunt o trist? fat?

Doar o s?r?cu?? fat?

Sentimentul greu al str?in?t??ii este accentuat de prezen?a soacrei. ?n

majoritatea cazurilor, soacra ? pentru str?in? nu apare ?n?eleg?toare, ci

mai mult o intrigant?, ve?nic nemul?umit? de ceea ce face nora. Apoi,

?n multe cazuri soacra este aceea care troneaz? ?n familie, dirijeaz?

treburile gospod?re?ti, pl?c?ndu-i s? comande, dar s? nu lucreze. Nu de

pu?ine ori o g?sim pe soacr? ?ndemn?ndu-?i fiul s?-?i bat? so?ia, s? o

brutalizeze, c?:

Nici soacra nu-?i este mam? S?racul omul str?in

S? g?nde?ti c? nu-l ?ndeamn? Mult tr?ie?te cu suspin

La un pumn ?i la o palm?

Biat? inim? str?in?

sau:

Mult jele?te ?i suspin?

Uneori fata regret? at?t de mult c? ?i-a p?r?sit satul prin c?s?torie ?nc?t

acest c?ntec jalnic se transform? ?ntr-un blestem, nu f?r? a ?ntrevedea ?i

o nuan?? de ironie subtil?:

Cine-?i las? satul lui

Dar nu-l ard?-a?a de greu

Ard?-l para focului.

C? l-am p?r?sit ?i eu

C?nd fata nu mai poate ?ndura vitregiile pricinuite de toate acestea, de

tratamentul neomenos al soacrei ? ?i implor? mama, pe care o

consider? mai ?n?eleg?toare dec?t tat?l, s? o aduc? acas?.

De aici putem constata dorin?a fetei simple de la ?ar?, de a p?stra

nealterate rela?iile conjugale, ?i numai ?n cazuri extreme apeleaz? la

desp?r?ire (divors).

Aceast? implorare intervine atunci c?nd ?i este periclitat? via?a:

De vrei, mam?, s? m? ai

Patru cai ?i patru boi

Prinde la car patru cai

?i-mi du zestrea ?napoi

(continuarea ?n num?rul urm?tor - )

S? nu-mi v?d nevasta, pruncu Numai la st?p?ni la lucru

De la M.Chioran 84 ani, Prilog, Nr 175, 1982

4146

At?ta mi-i mie bine P?n? gr?iesc r?u de mine C?nd or z?ce: O, s?racu! Mai bine m? duc? dracu.

Strig?turi - Hori de dragoste

4147

M?i m?ndrule, m?ndrule, S?ruta-?i-a? urmele Prin toate ogrezile; M?ndruli?? de demult Nu m? uita, nu te uit De mi-i uita cu t?tu Dar de la inim? nu.

4148

Hai m?ndru??, jos pe vale C? s-o f?cut iarba mare S-o cos?m noi am?ndoi S? o d?m la vaci ?i boi

4149

De n-ar fi ochi ?i spr?cene De p?cate nu m-a? teme Ochii ?i spr?ncenele De' alea fac p?catele

4150

Hai, m?ndr?, s? ne iubim Pe din jos de ?intirim De m?-ta s? ne ferim M?-ta are gur? r? ?i ne-a ?ti toat? lum? Las-o-ncolo de avere C? nici cel s?rac nu piere

F?g?da?u-i datorie La omu' de omenie.

 ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download