Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 20 august 2020, a doua parteZF Live. Steffen Heringhaus, fondator al Five Elements Digital: Pe fondul pandemiei mul?i consumatori s-au adaptat ?i au achizi?ionat online. Ace?tia ??i vor p?stra noile obiceiuri. ?Dac? se adapteaz? ?i trec ?n mediul online, at?t consumatorii, c?t ?i businessurile, impactul pe termen lung va fi semnificativ“ HYPERLINK "" \o "Robert Manea"Robert Manea, Alexandra Cep?reanu 19.08.2020, Pandemia de Covid-19 ?i m?surile de distan?are social? au ?mpins consumatorii din mediul tradi?ional ?n cel online, astfel c?, ?n urma celor dou? luni de stare de urgen??, clien?ii s-au adaptat ?i ?i-au modificat obiceiurile de cump?rare, a spus ?n cadrul emisiunii de business ZF Live Steffen Heringhaus, fondator al Five Elements Digital. au ?nceput s? ?nlocuiasc? consumul stradal cu cel online, astfel, segmente de popula?ie care nu aveau obiceiul de a consuma online au ?nceput s? cumpere de pe site-uri pentru prima dat?, iar aici mediul de afaceri ar trebui s? se adapteze situa?iei. Iar dup? ce s-au obi?nuit s? achizi?ioneze mai mult online, clien?ii nu vor mai renun?a la aceste servicii nici dup? pandemie“, a spus Steffen Heringhaus.El consider? c? dac? at?t consumatorii, c?t ?i businessurile r?m?n activi ?n mediul online pe termen lung, ?n timp impactul ?va fi semnificativ“.Carrefour deschide primul hipermarket din T?rgovi?te cu op?iuni de cump?rare online ?i offline Newsweek Rom?nia | 20.08.2020 Din 20 august, t?rgovi?tenii ??i pot face cump?r?turile zilnice ?n singurul hipermarket din ora?, deschis de Carrefour.HYPERLINK "" \l "comments"70.000 de produse sunt la ?ndem?na lor ?n magazinul fizic, prin aplica?ia Carrefour sau livrate direct la ei acas?. Aflat ?n incinta D?mbovi?a Mall, primul centru comercial din jude?ul D?mbovi?a, Carrefour T?rgovi?te devine cel de-al 39-lea hipermarket din re?eaua na?ional?.Carrefour T?rgovi?te vine cu un spa?iu destinat unei experien?e personalizate de cump?r?turi, ?n deplin? siguran??, ?n care g?se?ti bun?t??i rom?ne?ti provenite de la produc?tori na?ionali ?i regionali ?n care ne-am pus ?ncrederea, precum L?di?a cu legume sezoniere de la fermierii din Cooperativa Agricol? Carrefour V?r??ti, vinurile din programul na?ional ?Deschidem Vinul Rom?nesc”, o gam? extins? marca proprie Carrefour, peste 1000 de produse Bio sau produse pentru cas? ?i familie Toate sunt disponibile at?t ?n magazinul fizic, dar ?i prin aplica?ia Carrefour, carrefour.ro ?i BRINGO, un univers de optiuni care ??i permit s? alegi cum preferi s?-?i prime?ti cump?r?turile, direct la tine acas? sau gata preg?tite ?n magazin, cu op?iunea Click & Collect.. ?n noul hipermarket din D?mbovi?a Mall, situat pe Bulevardul Regele Ferdinand nr. 6, vei descoperi ?i o selec?ie bogat? de savori locale: sortimente de lactate ob?inute dup? re?ete specifice de la ?Nucet”, produse create de ?La Bunicul Matei”, preparate din carne de o calitate superioar? de la ?Grandi Gusti”, legume de la ?Ferma Ionescu”, produc?tor cu o vechime de peste 30 de ani, produse de panifica?ie ?i cofet?rie sau vinuri regionale, na?ionale ?i interna?ionale, atent selectate. Pe l?ng? aceste produse alimentare, te a?teapt? ?i sute de articole de gr?din?rit, ustensile, electrocasnice sau noile colec?ii TEX.?Carrefour pune primul hipermarket pe harta ora?ului T?rgovi?te ?i aduce o experien?? complet? de cump?r?turi, interconectat? prin serviciile offline ?i online, totul ?n deplin? siguran??. Oricum ar alege s? cumpere, direct din magazin sau comand?nd pe site-ul Carrefour sau prin aplica?ia BRINGO, consumatorii vor g?si produse de calitate la pre?uri accesibile ?i numeroase oferte” a declarat Lauren?iu B?lteanu, Director hipermarket Carrefour T?rgovi?te.La Carrefour T?rgovi?te, ?ntotdeauna vei g?si ceva pe gustul t?u, bine g?tit ?i atent ambalat, ?n zona Gastro, unde m?ncarea proasp?t? este preparat? zilnic de buc?tarii no?tri pricepu?i.Iar speciali?tii de la raioanele de legume-fructe, pe?te ?i m?cel?rie ?i brut?rie-cofet?rie sunt tot timpul aten?i s?-?i ofere sugestii ?i informa?ii pentru ca tu s? alegi cele mai potrivite produse pentru tine ?i familia ta. ?n acela?i timp, aici ai la dispozi?ie servicii complementare, precum comenzi de torturi, cur??area gratuit? a pe?telui achizi?ionat ?i zone de relaxare ?i spa?ii educative pentru familie.Deschidem Vinul Rom?nesc, un program na?ional creat de Carrefour pentru a sprijini produc?torii rom?ni din toate regiunile viticole ale ??rii, ajunge ?i la T?rgovi?te. Atent alese de speciali?tii no?tri, aceste vinuri spun povestea cramelor locale ?i a calit??ii vinului rom?nesc.Descoper? zona de WineSquare care te va cuceri cu atmosfera pl?cut? ?i relaxat?, designul modern, ?i, ?n special, cu selec?iile de vinuri regionale, etichetele exclusive Carrefour ?i vinuri premium.Dintre vinurile regionale, ?n noul Carrefour T?rgovi?te, vei g?si o selec?ie de sortimente din Muntenia, de la Gramofon Wine, Domeniul Muntean, Licorna Winehouse, Domeniile Blaga ?i Pietroasa Veche. Acestea sunt doar c?teva dintre cramele din zon?, al?turi de care ducem mai departe bunul nume al vinului rom?nesc ?i care prin activitatea lor, sus?in comunit??ile din proximitate.Special pentru copii, Carrefour a creat Roli-Poli, prima sta?ie de colectare selectiv? destinat? celor mici, ?n interiorul magazinului. Aceasta zon? respect? toate m?surile de siguran?? ?i a fost dezvoltat? ca un spa?iu de ?nv??are a unor comportamente responsabile cu privire la protec?ia naturii ?i a s?n?t??ii.Duc?nd mai departe grija pentru mediu ?i comunitate, Carrefour implementeaz? ?i ?n T?rgovi?te programul de colectare a uleiului uzat, oferind un 1 litru de ulei proasp?t, marc? proprie, la schimb pentru fiecare 3 litri de ulei folosit, ?i 2 litri de ulei proasp?t pentru fiecare 5 litri de ulei folosit.Aceasta este o ini?iativ? ce se reg?se?te ?n toate hipermarketurile Carrefour ?i se deruleaz? cu sprijinul organiza?iei Respir? Verde, care va colecta ?i procesa uleiul folosit pentru a-l transforma ?n biocombustibil ?i alte derivate. Uleiul poate fi colectat ?i prin aplica?ia Bringo, anun??nd livratorii direct din aplica?ie inten?ia de a preda uleiul folosit, la schimb, cu ulei proasp?t.Carrefour ofer?, astfel, ?n T?rgovi?te, un univers de op?iuni de shopping ce poate fi accesat prin:●?????? Hipermarket ?n D?mbovi?a Mall - Bd. Regele Ferdinand nr. 6, deschis de luni p?n? duminic? 07:00 - 22:00; 70.000 de produse la pre?uri accesibile; o suprafa?? de v?nzare de 7.340 de metri p?tra?i; 1250 de locuri de parcare gratuite; 230 de angaja?i; 32 case de marcat, dintre care 12 case rapide Self Service; Click & Collect; WI-FI gratuit; 0374719900;●?????? Supermarketurile din Str G?rii, nr. 6 ?i din Str Tricolorului, nr. 2●?????? Magazinul Supeco din Str. Arsenalului, Nr 14Despre Carrefour?n Rom?nia, grupul Carrefour ofer? clien?ilor s?i multiple posibilit??i de a face cump?r?turi, at?t ?n cele peste 360 de magazine din ?ar?, c?t ?i prin portalul unic carrefour.ro, de unde clien?ii ??i pot achizi?iona produse alimentare, ?n Bucure?ti, Ploie?ti ?i Ilfov, ?i produse alimentare neperisabile ?i nealimentare ?n ?ntreaga ?ar?, din sec?iunea ?Supermarket Online”.Mai mult, prin platforma BRINGO, disponibil? gratuit ?n Google Play ?i App Store, Carrefour le ofer? clien?ilor din 35 de ora?e posibilitatea de a face cump?r?turi din peste 50.000 de produse la pre? de hipermarket, livrate ?n 90 de minute. Clien?ii pot opta pentru livrarea cump?r?turilor acas? sau ridicarea lor din punctele Click & Collect din hipermarketurile Carrefour.Pentru o sesiune de cump?r?turi rapid? ?i ?n siguran??, Carrefour continu? extinderea serviciului integrat ?Casa ta - Self Service”, casa de marcat unde clien?ii au posibilitatea s? scaneze ?i s? pl?teasc? singuri, ?n acela?i loc, produsele cump?rate.Iar prin aplica?ia Carrefour,? disponibil? gratuit ?n App Store ?i Google Play, clien?ii pot verifica pre?urile din magazin, cu op?iunea Scan&Pay scaneaz? produsele la raft, le pun ?n co? apoi pl?tesc rapid la casa de marcat ?n baza unui cod QR, f?r? a mai pune produsele pe band?.Carrefour sus?ine comunit??ile ?n care activeaz? prin programe relevante, astfel c?, ?n 2017, retailerul a lansat, ?n premier? ?n Rom?nia, Cooperativa Agricol? Carrefour V?r??ti, prima de acest gen fondat? de un retailer. Creat ?n 2019, Deschidem Vinul Rom?nesc este un program pe termen lung, de sus?inere a produc?torilor locali de vinuri prin care Carrefour ??i propune s? a?eze vinul rom?nesc pe harta interna?ional? a vinurilor ?i s?-l transforme ?ntr-un brand de ?ar?.Ca parte a aceluia?i demers strategic, Carrefour a lansat ?n luna martie 2019 Cre?tem Rom?nia BIO, un program na?ional pentru sus?inerea conversiei fermierilor rom?ni la agricultura BIO ?i promovarea produselor BIO rom?ne?ti. Iar ?n 2020, Carrefour a introdus ?n premier? ?n Rom?nia, eticheta ??n conversie la bio” prin care promoveaz? produsele crescute de fermierii din program.Aceste ini?iative aduc mai aproape de consumatori produc?torii rom?ni ?i le ofer? acestora oportunitatea de a accesa o pia?? de desfacere sustenabil?.?n luna iulie 2019, Carrefour Rom?nia a lansat ?Punem pre? pe plastic”, un program de economie circular?, adresat limit?rii cantit??ii de ambalaje din plastic ?i introducerii plasticului ?ntr-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire ?i reciclare.?n cadrul programului, ini?iativa Plata cu PET-ul a ajuns ?n 7 hipermarketuri Carrefour din 6 ora?e: Bucure?ti (B?neasa ?i ParkLake), Constan?a, Buz?u, Cluj, Oradea ?i Timi?oara. ?n fiecare ora?, timp de 10 zile, oamenii au putut aduce PET-uri ?n schimbul fructelor ?i legumelor provenite de la produc?tori locali. Ini?iativa a adunat un num?r de 270.000 de PET-uri pentru 64.000 kg fructe ?i legume de sezon.Despre Prime KapitalPrime Kapital este un dezvoltator, investitor ?i operator imobiliar, activ ?n Europa Central? ?i de Est. Fondatorii afacerii activeaz? ?n pia?a imobiliar? din Rom?nia ?i din regiune de mai bine de un deceniu ?i au o reputa?ie neegalat? cu privire la calitatea ?i sustenabilitatea pe termen lung a dezvolt?rilor realizate.Prime Kapital are o prezen?? ampl? pe pia?a din Rom?nia ?i este integrat pe vertical?, av?nd o echip? de peste 200 de speciali?ti ?n domeniul imobiliar, ce ?mbin? competen?e multidisciplinare ?i acoper? ?ntregul lan? valoric, specific dezvolt?rilor imobiliare, de la achizi?ia, designul ?i construc?ia proiectelor, la ?nchirierea, v?nzarea ?i administrarea propriet??ilor. Multe detalii sunt disponibile pe .Florin C??u: “Deja sunt 150 de zile de c?nd nu se pl?tesc impozite pentru sectorul HORECA” Adriana Popescu 20 august 202 Ministrul Finan?elor Publice, Florin C??u, a catalogat ca “dur?” atitudinea sectorului HORECA? ?n urma organiz?rii protestului de ieri, miercuri – 19 august.? ?eful de la Finan?e a afirmat c? ?n?elege situa?ia HORECA –? un sector important pentru economie, vizibil, dar este p?cat c? apare campania pre electoral? ?i nu ar vrea ca astfel de proteste s? fie folosite electoral, potivit AGERPRES.Reprezentan?ii HORECA au protestat pa?nic, timp de o or?, ieri, ?n fa?a loca?iilor ?mpotriva m?surilor care au dus la ruinarea industriei.“?tiu c? este dificil, dar nu cred c? dac? mergem fiecare ?n col?ul lui ?i avem aceast? atitudine dur? ajungem undeva. Referitor la protestul de azi, este p?cat c? apare campania pre-electoral? ?i nu a? vrea ca astfel de proteste s? fie folosite electoral. Sociali?tii de la PSD ar folosi protestul acesta s?-?i avanseze propria agend? ?i ar fi p?cat s? vedem c? le ofer? o astfel de arm?. Mai bine st?m ?i discut?m ?i vedem care sunt nevoile reale ?i care sunt problemele. De fiecare dat?, am fost fost deschi?i pe partea de fiscalitate. Noi am ie?it din perioada de stare de urgen?? ?i am gr?bit m?surile. ?n general, ?i nu doar din cauza sectorului HORECA, a crescut num?rul de infecta?i. S-ar putea s? nu deschidem restaurantele, s-ar putea s? le deschidem, dar ?n anumite condi?ii”, a afirmat C??u, ?n direct la Digi24.Ministrul a precizezat c? nu ar trebui trecute cu vederea m?surile luate de Guvern ?i se a?teapt? ca m?suri s? vin? ?i din partea HORECA, de?i reprezentan?ii HORA au redactat, ?ntr-o scrisoare deschis? adresat? premierului, un set de reguli pentru func?ionarea restaurantelor ?n interior.2.000 de restaurante au aplicat la IMM Invest“Este un sector important (HORECA, n.r.) ?n economie, un sector vizibil. Eu ?n?eleg prin ce trec. Este dificil, dar ?n acela?i timp nu a? vrea s? trecem cu vederea ?i m?surile pe care le-a luat acest Guvern pentru acest sector. Deja sunt 150 de zile, ?n 2020, pentru care nu se pl?tesc impozite pentru sectorul HORECA. Am eliminat ?i cerin?a de a depune declara?ia ?n iunie, am spus totul ?n octombrie. Dezbatem acum dac? putem s? prelungim ?i acest termen. Au fost deja vreo 2.000 de restaurante care aplicaser? pentru IMM Invest. ?n?eleg frustrarea, dar ?n acela?i timp nu putem dec?t prin dialog. Ne-am v?zut cu membri HORECA, premierul s-a v?zut de mai multe ori ?i eu cred c? fiecare discu?ie a avansat. Vrem s? vedem ?i din partea cealalt? c? vin m?suri care ?ncearc? s? minimizeze r?sp?ndirea pandemiei. Am v?zut c? ?i ??rile din afar? au ?nceput s? ?nchid? sau s? cear? masc? ?n spa?iul public”, a men?ionat demnitarul.Angaja?ii HORECA au protestat, miercuri, ?ntre orele 17:00 ?i 18:00, la locul de munc? fa?? de felul ?n care Guvernul trateaz? combaterea pandemiei ?n domeniul Hoteluri, Restaurante ?i Cafenele. Protestul a fost ini?iat de organiza?iile patronale din industria turismului pentru a-?i exprima nemul?umirea fa?? de interdic?ia autorit??ilor privind deschiderea restaurantelor.PENNY. a deschis 4 noi magazine ?i a ajuns la o re?ea na?ional? de 264 de loca?ii 20 Aug 2020 - Andra ImbreaRe?eaua de magazine PENNY. s-a extins cu patru noi unit??i ?n Topli?a (jude?ul Mure?), ?n Modelu (jude?ul C?l?ra?i), ?n R?d?u?i (jude?ul Suceava) ?i ?n Piatra Neam? (jude?ul Neam?). Astfel, re?eaua ajunge la 264 de spa?ii deschise ?n Rom?nia.Noul magazin PENNY. din localitatea Topli?a ?este situat pe strada ?tefan cel Mare, Nr. 65, Cartier Aluni? ?i are un spa?iu de v?nzare de 794 m2. Cei 14 angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00. Pentru confortul clien?ilor, noul magazin dispune ?i de un num?r de 42 de locuri de parcare ?i patru case de marcat.Magazinul din Modelu se afl? pe strada C?l?ra?i, Nr. 64A ?i are un spa?iu de v?nzare de 860 m2. O echip? de 14 angaja?i ?i ?nt?mpin? pe clien?i de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00. Pentru confortul acestora, noul magazin dispune ?i de un num?r de 62 de locuri de parcare, dintre care dou? pentru persoanele cu dizabilit??i ?i patru case de marcat.Magazinul din R?d?u?i se afl? pe Calea Bucovinei, nr. 39 ?i are un spa?iu de v?nzare modern de 868 m2. Deschis de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00, o echip? de 14 angaja?i ?i ?nt?mpin? pe clien?i. Noul magazin dispune ?i de un num?r de 42 de locuri de parcare, dintre care dou? pentru persoanele cu dizabilit??i ?i patru case de marcat. ?n plus, pentru a duce mai departe promisiunea ferm? de a sus?ine furnizorii locali, PENNY. R?d?u?i ofer? clien?ilor op?iunea de a achizi?iona carne proasp?t? direct din m?cel?ria aflat? la intrarea ?n magazin.Cel de-al patrulea magazin este situat ?n Piatra Neam?, strada Bistri?ei ?i are un spa?iu de v?nzare de 740 m2. Magazinul dispune de 61 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilit??i, ?i de patru case de marcat. Cei 13 angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i de luni p?n? vineri ?ntre 7:30 ?i 22.00 ?i duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Odat? cu rebranding-ul, design-ul noilor magazine este nou ?i primitor, iar sesiunea de cump?r?turi pentru clien?i este ?mbun?t??it? datorit? zonei extinse pentru produse proaspete, m?rci proprii pe gustul rom?nilor, dar ?i datorit? semnaliz?rii mai vizibile a promo?iilor ?i a categoriilor principale de alimente.?n plus, noul PENNY. ofer? solu?ii simple, adaptate stilului de via?? alert, precum produsele ready to eat, dar ?i cele semipreparate, refrigerate sau congelate.O alt? component? important? a formatului PENNY. este grija pentru mediu ?i comunit??ile ?n care compania ??i desf??oar? activitatea zi de zi. Multe dintre magazinele nou deschise dispun de func?ionalit??i care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu u?i pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe baz? de LED ?n interior ?i panourile fotovoltaice sau acoperi?urile verzi in exterior.PENNY. este conceptul de succes al grupului german REWE ?i unul dintre cei mai activi retaileri din Rom?nia, cu primul magazin deschis pe pia?a local? ?n anul 2005. ?ntreaga re?ea este deservit? de trei centre logistice situate ?n localit??ile ?tef?ne?tii de Jos, Turda ?i Bac?u. ?n prezent, re?eaua PENNY ?n Rom?nia este alc?tuit? din 264 de magazine la nivel na?ional ?i o echip? dedicat? format? din peste 4.800 de angaja?i.foodpanda livreaz? produse Viva din sta?iile OMV Andra Imbrea20 Aug 2020 - ?tiri ?i Nout??i OMV Petrom ?i foodpanda au incheiat un parteneriat prin care produsele Viva din sta?iile OMV pot fi comandate prin serviciul de livr?ri foodpanda. ?n prezent, serviciul este disponibil ?n zece ora?e: Cluj, Ia?i, Timi?oara, Bra?ov, Constan?a, Bucure?ti, Targu-Mure?, Ploie?ti, Gala?i ?i Sibiu. Peste 130 de produse din shop ?i zona de gastro, de la sandwich-uri ?i salate, produse de patiserie, dulciuri ?i snacks-uri p?n? la b?uturi, electronice ?i accesorii sunt disponibile pentru livr?ri rapide.Clien?ii pot comanda produsele Viva Shop & Gastro ?n aplica?ia foodpanda din sec?iunea Shops, iar comenzile sunt transmise ?n sta?ia OMV selectat?. Comenzile sunt procesate ?n sta?iile OMV ?i predate livratorilor foodpanda ?n cel mai scurt timp. Valoarea minim? a unei comenzi este de 14,99 lei, iar taxa de livrare porne?te de la 1,99 lei ?i variaz? ?n func?ie de distan??.?Parteneriatul a fost demarat ?n luna iunie a acestui an, ?n cadrul unui proiect pilot, care a vizat cinci sta?ii OMV din Cluj. A fost primit foarte bine, cu livr?ri de produse care s-au ?ncadrat ?n intervalul de 30 de minute. Ne-am dorit s? aducem pauza de cafea ?i sandwich din Viva ?i la birou sau acas?, cu acelea?i produse de calitate, ?ntr-un timp scurt. Supliment?m acum num?rul de sta?ii care sunt parte din proiect ?i lans?m promisiunea comenzilor online Viva Shop & Gastro ?n ?nc? nou? ora?e”, a declarat George Daniel Ion, retail manager OMV Petrom.?foodpanda ??i diversific? oferta ?n zona comer?ului de proximitate prin extinderea parteneriatului cu OMV Petrom. Astfel, utilizatorii din cele zece ora?e pot comanda de acum gust?rile bine cunoscute din meniul Viva, ?i ?n acela?i timp, se pot bucura de multiple categorii de produse, de la ?ngrijire personal? sau b?uturi p?n? la electronice sau articole pentru gr?tar, disponibile pentru livrare imediat? ?ntr-un interval orar extins, p?n? la orele 22 sau chiar 24 ?n unele ora?e. Pe baza rezultatelor ?nregistrate ?n proiectul pilot, pornit la ?nceputul verii ?n Cluj, dorim s? oferim clien?ilor no?tri din ?nc? nou? ora?e mari mai multe alternative de produse pentru livrare rapid?”, a declarat Andreea Petri?or, Managing Director foodpanda Rom?nia.OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o produc?ie anual? de ?i?ei ?i gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep ?n 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual ?i opereaz? o central? electric? de ?nalt? eficien?? de 860 MW. Pe pia?a distribu?iei de produse petroliere cu am?nuntul, Grupul este prezent ?n Rom?nia ?i ??rile ?nvecinate prin intermediul a 802 benzin?rii, la sf?r?itul lunii iunie 2020, sub dou? branduri, OMV ?i Petrom.foodpanda.ro este cea mai mare platform? online de comenzi de m?ncare din Rom?nia, colabor?nd, ?n prezent, cu peste 4100 de restaurante din Bucure?ti, Cluj-Napoca, Timi?oara, Ia?i, Bra?ov, Constan?a, Arad, Ploie?ti, Oradea, Gala?i, Craiova, Sibiu, Pite?ti, T?rgu Mure?, Baia Mare, Bac?u, Buz?u, Br?ila, Satu Mare, Piatra Neam?, R?mnicu V?lcea, Foc?ani, T?rgovi?te, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Mioveni, Sebe?, T?rgu Jiu, Deva, Bistri?a, Boto?ani ?i Suceava.?ncep?nd din acest an, foodpanda ?i-a extins serviciile ?n zona comer?ului rapid ?i acoper? o gam? diversificat? ?n afara livr?rii de m?ncare, integr?nd ?n sec?iunea Shops din platform? mii de produse disponibile pentru livrare imediat? de la zeci de parteneri din retailul alimentar ?i non-alimentar precum: cora Rom?nia, Inmedio, Viva Shop ?i mul?i al?ii.Carrefour ?i Biodeck lanseaz? primul set de picnic compus din ambalaje realizate din plant , Anca Olteanu 20 Aug 2020 Carrefour ?i Biodeck lanseaz? primul set de picnic compus din ambalaje realizate din plante, disponibil ?n dou? variante, pentru 6 ?i 12 persoane, potrivit unui comunicat de pres?. Setul de picnic prietenos cu natura este disponibil ?n dou??variante, pentru 6 ?i 12 persoane ?i con?ine toate ustensilele necesare unui picnic reu?it: farfurii din trestie de zah?r, pahare din carton, tac?muri: linguri, cu?ite ?i furculi?e, ?erve?ele ?i role de saci menajeri necesari pentru a aduna resturile r?mase.Seturile de picnic, ?n edi?ie limitat?, vor fi disponibile pe toate rafturile hipermarket-urilor Carrefour ?i online, ?n platforma Bringo, ?ncep?nd cu 19 august.?Campania ?Picnic prietenos cu natura” propune o ie?ire responsabil? la picnic, unde nu deranj?m natura, adun?m resturile r?mase ?i le arunc?m ?n co?urile de gunoi corespunz?toare, folosim ambalaje realizate din plante, ne asigur?m c? distrac?ia ?i grija pentru mediu merg tot mai bine ?mpreun?. ?n completarea setului de picnic, Biodeck ofer? publicului ?i un scurt ghid pentru un picnic responsabil, care poate fi accesat online, la urmatorul link: Ghid picnic prietenos cu natura sau scan?nd QR CODE-ul de pe cutia de picnic”, se arat? ?n comunicatul de pres?.DIVERSECadavrul unui porc infectat cu pest? a fost g?sit plutind pe Prut! DSVSA face anchet?! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 20 august 2020 Foto: Monitorul de BotosaniDirec?ia Sanitar-Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor Boto?ani a efectuat o anchet? epidemiologic? extins? la nivelul mai multor localit??i, dup? ce cadavrul unui porc domestic a fost g?sit plutind pe apa r?ului Prut, ?n dreptul localit??ii Santa Mare.Directorul DSVSA Boto?ani, Mihai ?urcanu, a declarat c? animalul, care nu figura ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor, a fost confirmat, ?n urma analizelor de laborator, cu pest? porcin? african?.Oficialii DSVSA Boto?ani au dispus ca ?n localit??ile din zona de protec?ie ?i din zona de supraveghere s? fie instituite restric?ii cu privire la circula?ia porcinelor. ”?n data de 8 august, Poli?ia de Frontier? a identificat un porc p?r?sit pe albia r?ului Prut. Noi, imediat, a doua zi, am dispus toate m?surile care se impun. S-au recenzat toate exploata?iile din comunele Santa Mare, dar ?i cele ?n amonte de Santa Mare, pentru c? fiind un porc domestic abandonat, am considerat c? orice localitate p?n? la barajul St?nca-Coste?ti poate s? fie suspect?. A fost o munc? asidu?. S-au inspectat 667 de exploata?ii, cu un num?r total de 1.994 de porci. Exist? posibilitatea de 50% ca porcul s? fie de peste Prut, din Republica Moldova”, a declarat Mihai ?urcanu, potrivit radioiasi.ro.Directorul DSVSA Boto?ani a transmis ?i un avertisment c?tre popula?ie s? nu-?i mai abandoneze ?n acest mod animalele.”Am identificat gospod?rii care nu aveau coduri de explota?ii ?i de?ineau porci (…). Consider?m c? de aici ?ncolo, oricine mai ?ntr?zne?te s? abandoneze astfel de animale, noi ?i putem identifica ?n secunda urm?toare”, a mai spus Mihai ?urcanu.Ferm? de ovine amendat? ?i ?NCHIS? dup? ce localnicii s-au pl?ns de mirosul de la st?n?! Roxana Dobre Roxana Dobre - 20 august 2020 Garda de Mediu Constan?a St?n? ?nchis? de comisarii G?rzii de mediu dup? ce mai mul?i localnici au sesizat c? ?i deranjeaz? mirosul venit de la exploata?ia de ovine! Mai mul?i cet??eni au adresat sesiz?ri cu privire la mirosul pestilen?ial ce provine de la ferma de cre?tere a animalelor din localitatea Poiana, jude?ul Constan?a. ?n acest context, comisarii G?rzii Na?ionale de Mediu – Comisariatul Jude?ean Constan?a – au efectuat un control ?n urma c?ruia au constatat c? societatea desf??ura activitatea de cre?tere a ovinelor, cu un efectiv de animale de peste 1.000 de capete, f?r? a de?ine autoriza?ie de mediu.Foto: Garda de Mediu Constan?a”Pentru neconformit??ile constatate ?n cadrul controlului, s-a dispus m?sura de interzicere a desf??ur?rii activit??ii p?n? la ob?inerea autoriza?iei de mediu precum ?i gestionarea corespunz?toare a dejec?iilor ?i a l?nii care, la data controlului era depozitat? neconform”, precizeaz? Biroul de pres? al G?rzii de Mediu Constan?a.Pentru faptele constatate, societatea a fost sanc?ionat? contraven?ional cu amend? ?n valoare de 30.000 de lei.Pe data de 17 august a urmat un nou control, iar ferma era nepopulat?. Cu toate acestea s-a constatat c? o parte din de?eurile de origine animal? au fost depozitate ?n locuri neautorizate, fapt pentru care a fost aplicat? o noua sanc?iune contraven?ional?. ”Societatea are obligativitatea de a duce la ?ndeplinire ?i la termen m?surile dispuse ?n cadrul controalelor, aceste aspecte fiind ?n atentia G?rzii de Mediu Constan?a p?n? la finalizare”, precizeaz? Biroul de pres?.GLOBALRom?nia, din nou lider ?n UE la cre?terea lucr?rilor ?n construc?ii. Avans de 6,9%, de cinci ori mai mult fa?? de Germania, aflat? pe locul doi InCont.ro, 20 august 2020 Lucr?rile de construc?ii ?n Rom?nia au ?nregistrat o cre?tere de 6,9%, ?n iunie 2020, comparativ cu aceea?i luna din anul anterior, acesta fiind cel mai mare avans ?nregistrat ?n r?ndul statelor membre UE, arat? datele publicate, joi, de Eurostat. Iunie este a doua lun? consecutiv? ?n care, ?n ritm anual, Rom?nia este lider ?n UE la cre?terea lucr?rilor de construc?parativ, ?n zona euro lucr?rile de construc?ii au consemnat ?n iunie un declin anual de 5,9%, ?n timp ce ?n UE au ?nregistrat o sc?dere de 5,8%.Eurostat precizeaz? c? singurele state membre UE ?n care lucr?rile de construc?ii au crescut ?n luna iunie a acestui an, comparativ cu luna iunie a anului trecut, sunt: Rom?nia (6,9%), Germania (1,4%), Finlanda (1,2%) ?i Olanda (0,8%).De la o lun? la alta, ?n iunie 2020, comparativ cu luna anterioar?, lucr?rile de construc?ii au crescut cu 4% ?n zona euro ?i cu 2,9% ?n Uniunea European?, gra?ie faptului c? ?n Fran?a lucr?rile de construc?ii au crescut cu 12%.Rom?nia se situeaz? printre ??rile unde lucr?rile de construc?ii au sc?zut, de la o lun? la alta, cu un declin de 4,8%, al?turi de Slovenia (minus 7,1%), Suedia (minus 6,6%) ?i Slovacia (minus 4,9%).Conform datelor prezentate anterior de Institutul Na?ional de Statistic? (INS), ?n Rom?nia, ?n luna iunie 2020, fa?? de iunie 2019, volumul total al lucr?rilor de construc?ii a crescut cu 8%, ca serie brut?, respectiv cu 10,3%, ca serie ajustat?. De asemenea, raportat la perioada de referin?? iunie 2020 - mai 2020, statistica oficial? arat? c? o cre?tere a volumului total al lucr?rilor de construc?ii, ca serie brut?, cu 3,2%. Pe de alt? parte, ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, lucr?rile de construc?ii au sc?zut cu 4,8%.OMS: Europa este mai bine preg?tit? ?i poate ataca coronavirusul f?r? a ?nchide via?a social? Financial Intelligence 20 august 2020, Pandemia provocat? de noul coronavirus poate fi de acum gestionat? ?n Europa f?r? a ?nchide via?a social? ?n ansamblul s?u, datorit? preg?tirii autorit??ilor ?i cuno?tin?elor acumulate ?n ultimele luni, a transmis joi Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS), potrivit AFP. “?ntre m?surile de baz? la scar? na?ional? ?i m?surile suplimentare ?intite, suntem ?ntr-o pozi?ie mult mai bun? pentru a eradica focarele virale localizate. Putem gestiona virusul ?i men?ine active economia ?i sistemul educativ”, a declarat de la Copenhaga directorul pe Europa al OMS, Hans Kluge, ?n cadrul unei conferin?e de pres? online.De dou? luni, Europa asist? la o cre?tere continu? a num?rului de cazuri: ?n prima s?pt?m?na din august s-au ?nregistrat 40.000 de cazuri suplimentare comparativ cu perioada similar? din iunie, c?nd num?rul lor era la cel mai sc?zut nivel, potrivit Agerpres.?ns? “nu ne-am ?ntors la februarie, ?tim cum s? lu?m ca ?int? mai degrab? virusul, ?i nu societatea”, a insistat Kluge.?n afar? de respectarea m?surilor de protec?ie ?i a distan??rii, precum ?i de strategia na?ional? de depistare ?i monitorizare, OMS recomand? adoptarea de m?suri locale ?n momentul ?n care apar focare.?n fiecare zi sunt ?nregistrate circa 26.000 de noi cazuri ?n Europa. Tinerii, care au tendin?a s? contracteze infec?ii mai pu?in grave ?i ?nregistreaz?, prin urmare, o mortalitate mai sc?zut?, sunt par?ial la originea acestei ?nmul?iri a cazurilor.Cu toate acestea, este important s? se redeschid? ?colile pe m?sur? ce societ??ile se deschid din nou, a subliniat Kluge, care ?i-a exprimat ?ngrijorarea ?n leg?tur? cu consecin?ele ?nchiderii claselor, ?n special pentru copiii cu nevoi speciale.Zona Europa a OMS, care se ?ntinde de la Atlantic p?n? la Pacific ?i cuprinde 55 de ??ri eteroclite, inclusiv state precum Rusia ?i Andorra, num?r? aproape patru milioane de cazuri oficiale ?i 215.000 de decese legate de virus, conform sistemului de monitorizare al organiza?iei.UNIUNEA EUROPEANASeceta si precipitatiile extreme din UE au afectat comertul mondial de grau. Romania, productie cu 40% mai mica fata de 2019 august 20, 2020 Fenomenele meteo extreme inregistrate in spatiul Uniunii Europene au afectat serios recoltele, iar comertul mondial cu grau a fost modificat semnificativ din aceasta cauza, arata o analiza Bloomberg. Dupa ce a pierdut locul de cel mai mare exportator de grau din lume, in favoarea Rusiei, Uniunea Europeana poate acum trece chiar pe locul al treilea, din cauza secetei si inundatiilor care au afectat serios culturile. Potrivit Departamentului american pentru Agricultura, vanzarile de grau ale Canadei vor atinge in acest an un nivel record, iar Australia va reusi sa exporte cea mai mare cantitate de grau din ultimii patru ani. In continuare, Rusia isi va mentine titlul de cel mai mare exportator de grau din lume.“Atunci cand sunt atat de multi producatori, cineva va fi penalizat de Mama natura. Cu siguranta, vor fi altii care vor putea sa acopere deficitul”, spune Dan Basse, presedintele companiei americane de consultanta AgResource.In cazul Uniunii Europene, analistii estimeaza ca exporturile franceze de grau ar putea scadea la jumatate in acest an, din cauza unei recolte slabe, chiar daca recoltele mai bune din Polonia si tarile baltice ar putea reduce o parte din deficitul UE.In aceste conditii, piata se asteapta ca Australia sa acopere golul lasat de UE, sustine analistul Rabobank, Stefan Vogel. In luna iunie a acestui an guvernul australian prognoza ca productia de grau va creste cu 76% in ritm anual pana la 26,7 milioane tone, gratie precipitatiilor care au ajutat culturile de grau dupa mai multi ani de seceta. In conditiile in care Rusia va vinde mai mult grau pe pietele dominate traditional de exportatorii din UE, precum Africa de Nord si Orientul Mijlociu, aceasta ar putea insemna mai putin grau disponibil pentru a fi livrat in Asia, ceea ce ar putea fi benefic pentru vanzarile de grau din Australia pe piata asiatica, sustine Andree Defois, presedintele firmei de consultanta Strategie Grains.In ceea ce priveste Romania, la inceputul acestei luni ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca productia medie la grau in acest an este de 2,9 tone pe hectar, in scadere cu 40% fata de 2019, cand regimul precipitatiilor a fost unul normal.?Cum ne-am asteptat, cum am previzionat, atat din informatiile luate de la fermieri, cat si de la specialisti, sigur ca seceta a afectat puternic culturile de toamna, mai ales in zona de sud-est si est a tarii. La grau, pentru ca este suprafata cea mai mare – peste 80% din suprafata insamantata in toamna a fost cu grau – s-a recoltat pana acum 89% din suprafata, productia medie este de 2,9 tone pe hectar fata de 4,8 tone in 2019, cand regimul precipitatiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% productia medie la grau. Daca anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a mentionat atunci Adrian Oros.R MOLDOVAPurcari Wineries, venituri de 84 mil.lei ?n S1, ?n sc?dere cu 3%, ?i profit net cu 9% mai mic. V?nz?rile din Rom?nia, principala pia?? a grupului, au crescut cu 24%Roxana Rosu 20.08.2020, Produc?torul de vinuri Purcari Wineries a ?nregistrat ?n primul semestru al anului o diminuare cu 3% a veniturilor, la 84,9 milioane lei, ?n timp ce profitul net s-a redus cu 9%, la 15,5 milioane lei, pe fondul contextului creat de pandemie ?i a restric?iilor din sectorul HORECA.EBITDA a sc?zut cu 6%, cu o marj? de 33%.“Fiind o companie obisnuita sa creasca de mai multi ani cu rate inalte de doua cifre, nu acceptam cu usurinta rezultatele trimestrului doi. Acestea fiind spuse, echipa noastra a depus un efort enorm pentru a face fata numeroaselor provocari generate de pandemie si doresc sa-mi exprim profunda recunostinta tututor pentru munca si dedicatia depusa. Credem ca orice criza deschide si oportunitati, iar cresterea puternica a cotei de piata inregistrata de Grup este un testament al fortei brandurilor si canalelor noastre de distributie. Noi am continuat investitiile pentru a ne pregati de revenirea iminenta a consumului si suntem bine pozitionati pentru a iesi invingatori din aceasta criza” a comentat Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries.Declinul veniturilor a fost determinat in principal de performantele modeste in China (-70%) si Moldova (-49%), ultima fiind intr-o mai mare masura dependenta de segmentele HoReCa si Duty Free, precum si vanzarile de turism ale Chateau Purcari, care au fost puternic afectate de carantina.In contrast, v?nz?rile din Rom?nia, principala pia?? a grupului, au crescut cu 24%, la circa 43 mil.lei, iar cota de pia?? s-a majorat cu 5 puncte pentru brandul Purcari, pe segmentul premium.Grupul, fondat ?n Republica Moldova, a ?nregistrat cre?teri ?i ?n Polonia, de 6%, ?i Ucraina, 51%. ?n Slovacia ?i Cehia, veniturile s-au redus cu 4%, fiind influen?ate de un impact negativ mai puternic al Covid-19 ?n primul trimestru, dar au revenit pe cre?tere ?n trimestrul 2.Datoriile nete ale Grupului au scazut cu 10% ?n comparatie cu sfarsitul lui 2019, iar raportul Datoriei nete la EBITDA pentru ultimele 12 luni s-a imbunatatit la 1.4 ori.La nivelul grupului, dup? sc?derea din T2, v?nz?rile au revenit pe cre?tere ?n iulie, iar comenzile din august men?in aceea?i tendin??.Purcari Wineries Plc (brandurile Purcari, Crama Ceptura, Bostavan si Bardar) este unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri si brandy din Europa Centrala si de Est. Grupul gestioneaza in jur de 1.400 de hectare de podgorii si opereaza patru platforme de productie in Romania si Moldova. Grupul este lider in segmentul de vinuri premium din Romania, cu o cota de circa 30% si cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrand in peste 30 de tari.?Grupul e condus de Victor Bostan, printre investitori fiind fonduri precum Fiera Capital, Conseq, East Capital, SEB, Franklin Templeton, Aberdeen Standard si Horizon Capital.IRLANDAIrlanda ?n?spre?te restric?iile pentru adun?rile publice din cauza Covid-19: ?nt?lniri cu maxim 15 persoane ?n aer liber ?i 6 persoane ?n interior Analize ? 19 August 2020 ? Guvernul irlandez a decis mar?i s? ?n?spreasc? restric?iile pentru adun?ri publice, inclusiv ?n incintele sportive, pentru a ?mpiedica o cre?tere a contamin?rii cu noul coronavirus, relateaz? AFP, citat? de Agerpres. ?nt?lnirile ?n aer liber vor fi limitate la 15 persoane, fa?? de 200 p?n? acum, a anun?at premierul Micheal Martin, ?n cadrul unei conferin?e de pres? organizate la ?ncheierea unei reuniuni a mini?trilor. ”Nu suntem ?ntr-o etap? ?n care putem reveni la normalitate. Suntem din nou ?ntr-un moment critic. Dac? dorim s? limit?m num?rul persoanelor care se ?mboln?vesc grav sau mor din cauza virusului, trebuie s? urm?m aceste m?suri de s?n?tate public?”, a subliniat premierul irlandez.Cel mult ?ase persoane se pot reuni ?n interior ?i nu peste 50, cu excep?ia serviciilor religioase, cum ar fi slujbele sau ceremoniile de c?s?torie.Cafenelele ?i restaurantele vor putea r?m?ne deschise respect?nd distan?area fizic?, dar se vor ?nchide la 23:30. Evenimentele sportive vor fi organizate f?r? public.?n total, 1.774 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit ?n Irlanda ?i peste 27.000 de persoane au fost testate pozitiv pentru noul coronavirus.GERMANIA, ITALIA ?I FRAN?AGermania, Italia ?i Fran?a produc peste jum?tate din ?nghe?ata fabricat? ?n Uniunea European? / Rom?nia are o produc?ie de doar 1,3% din totalul UE 20 August 2020 Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au produs o cantitate de 3,047 miliarde de litri de ?nghe?at? ?n 2019, ?n cre?tere cu 6% comparativ cu 2018, ?i doar 1,3% din cantitatea total? de ?nghe?at? a fost produs? ?n Rom?nia, arat? datele publicate joi de Eurostat, relateaz? Agerpres. ?n r?ndul statelor membre, Germania a fost principalul produc?tor de ?nghe?at? ?n 2019, cu 635 milioane litri (21% din produc?ia total? a UE), urmat? de Italia cu 554 milioane litri (18% din produc?ia total? a UE) ?i Fran?a cu 451 milioane litri (15% din produc?ia total? a UE).Cu o cantitate de 41,131 milioane litri de ?nghe?at? produs? ?n 2019, ?n sc?dere fa?? de 50,203 milioane litri ?n 2018, Rom?nia este devansat? de ??ri precum Lituania, care a produs 46,227 milioane litri de ?nghe?at?, sau Grecia, 41,170 milioane litri de ?nghe?at?.Datele Eurostat mai arat? c? ?n 2019 statele membre UE au exportat 222.000 de tone de ?nghe?at? ?n afara blocului comunitar, ?n valoare de 723 milioane euro. ?n sens invers, importurile de ?nghe?at? din afara UE s-au ridicat la 82.000 de tone, ?n valoare de 180 milioane euro.Fran?a a exportat 55.000 de tone de ?nghe?at? ?n 2019, fiind responsabil? pentru 25% din exporturile totale de ?nghe?at? ale UE, urmat? de Olanda, care a exportat 35.000 de tone de ?nghe?at? sau 16% din totalul exporturilor UE, Germania (29.000 de tone sau 13%), Italia (18.000 de tone sau 8%) ?i Spania (16.000 de tone sau 7%).Marea Britanie a fost principala destina?ie a exporturilor UE de ?nghe?at? ?n afara spa?iului comunitar. Statele membre au exportat 128.000 de tone de ?nghe?at spre Marea Britanie, mai mult de jum?tate din exporturile totale de ?nghe?at? ale UE. Alte destina?ii importante sunt Elve?ia (12.000 de tone sau 5%) ?i China (7.000 de tone sau 3%)?n ceea ce prive?te importurile de ?nghe?at? din afara blocului comunitar, majoritatea au venit din Marea Britanie (57.000 de tone sau 70% din totalul importurilor), Serbia (16.000 de tone sau 19%) ?i Elve?ia (2.000 de tone sau 2%). Sursa foto: PixabayRUSIAProduc?ii mici de gr?u ?n UE, Rusia r?m?ne pe primul loc la exportul de cereale!Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 20 august 2020 13:55Uniunea European?, pe locul al treilea ?n topul celor mai mari exportatori de gr?u la nivel mondial! Potrivit anali?tilor, Rusia va r?m?ne ?i anul acesta cel mai mare exportator mondial de gr?u, iar Uniunea European?, afectat? de secet? ?i inunda?ii, va c?dea pe locul al treilea ?n ceea ce prive?te exportul de gr?u la nivel mondial, asta dup? ce v?nz?rile de gr?u ale Canadei vor atinge un nivel record.Departamentul american al Agriculturii – USDA prognozeaz? c? ?n acest sezon v?nz?rile de gr?u ale Canadei vor atinge un nivel record, Australia va exporta cea mai mare cantitate de gr?u din ultimii patru ani, iar Rusia ??i va p?stra titlul de lider mondial, relateaz? Bloomberg.”Atunci c?nd sunt at?t de mul?i produc?tori, cineva va fi penalizat de Mama natur?. Cu siguran??, vor fi al?ii care vor putea s? acopere deficitul”, a spus Dan Basse, pre?edintele companiei americane de consultan?? AgResource.Produc?ii mici la gr?u ?n Uniunea European??n ceea ce prive?te situa?ia din Uniunea European?, anali?tii estimeaz? c? exporturile franceze de gr?u ar putea sc?dea la jum?tate ?n acest an, din cauza unei recolte slabe, chiar dac? recoltele mai bune din Polonia ?i ??rile baltice ar putea reduce o parte din deficitul UE.?n Austria, produc?ia de gr?u ar putea ajunge chiar ?i la 30 milioane de tone ?n acest sezon, este de p?rere Ole Houe, director general la firma de brokeraj ?i consultan?? IKON Commodities. Aceasta ar permite gr?ului din Australia s? redob?ndeasc? o pozi?ie solid? pe pia?a din Asia de Sud-Est, scrie capital.ro.?n ceea ce prive?te Rom?nia, la ?nceputul acestei luni ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat c? produc?ia medie la gr?u ?n acest an este de 2,9 tone pe hectar, ?n sc?dere cu 40% fa?? de 2019, c?nd regimul precipita?iilor a fost unul normal.?n aceste condi?ii, pia?a se a?teapt? ca Australia s? acopere golul l?sat de UE, sus?ine analistul Rabobank, Stefan Vogel. ?n luna iunie a acestui an guvernul australian prognoza c? produc?ia de gr?u va cre?te cu 76% ?n ritm anual p?n? la 26,7 milioane tone, gra?ie precipita?iilor care au ajutat culturile de gr?u dup? mai mul?i ani de secet?.Rusia se ?ndreapt? spre a doua cea mai mare produc?ie de gr?u din istorie?n cazul Rusiei, anali?tii ?i-au ?mbun?t??it estim?rile de produc?ie pe m?sur? ce recoltatul progreseaz?, iar ?n 2020 ar putea fi ?nregistrat? a doua cea mai mare produc?ie de gr?u din istorie. Rusia vinde deja gr?u ?n peste 100 de ??ri ?i domin? pia?a important? din Egipt, unde ?n acest sezon a reu?it s? ?mpiedice accesul gr?ului din Rom?nia ?i Fran?a.?n condi?iile ?n care Rusia va vinde mai mult gr?u pe pie?ele dominate tradi?ional de exportatorii din UE, precum Africa de Nord ?i Orientul Mijlociu, aceasta ar putea ?nsemna mai pu?in gr?u disponibil pentru a fi livrat ?n Asia, ceea ce ar putea fi benefic pentru v?nz?rile de gr?u din Australia pe pia?a asiatic?, sus?ine Andree Defois, pre?edintele firmei de consultan?? Strategie Grains.Exporturile de gr?u american ar urma s? le dep??easc? pe cele ale UE?n America de Nord, pe de alt? parte, recolta de gr?u a Canadei este estimat? s? ating? cea mai mare valoare ?nregistrat? vreodat?, iar Departamentul american al Agriculturii estimeaz? c? exporturile de gr?u ale Canadei vor dep??i recordul stabilit la ?nceputul anilor 1990. Pentru gr?ul american, un dolar slab ar putea stimula v?nz?rile ?i exporturile spre China. Pe ansamblu, livr?rile de gr?u american ar urma s? le dep??easc? pe cele ale UE ?n acest sezon.FRANTATone de pe?te mort ?ntr-un lac din Fran?a, dup? ce temperatura apei s-a apropiat de 29 grade Celsius : Lidia Neagu 20 August 2020 Aproape zece tone de pe?te mort au fost g?site ?n lacul Enghien-les-Bains din Val-d’Oise, ?n nordul Fran?ei, din cauza valului recent de c?ldur? care a lovit regiunea, anun?? Euronews. Jean-Pierre Enjalbert, pre?edintele SIARE, uniunea comun? responsabil? cu gestionarea apelor locale, a declarat c? ?lipsa unei aliment?ri clare ?i curate de ap?, dar ?i caldura” au dus la o sc?dere a oxigenului ?n lac, provoc?nd moartea pe?tilor.Nivelul acestui lac artificial care se ?ntinde pe o suprafa?? de 40 de hectare, are ?n medie un metru ad?ncime, iar acum a sc?zut cu aproape 20 cm. ?n acela?i timp, temperatura apei s-a apropiat de 29 de grade Celsius ?n timpul undei de c?ldur?, potrivit consiliului municipal din Enghien.Autorit??ile au ?nfiin?at acum un sistem de oxigenare a apei ?i au planificat un bazin de filtrare ?n amonte.Asocia?ia pentru drepturile animelelor Paris Animaux Zoopolis (PAZ) a declarat c? acest dezastru este “previzibil” ?i a cerut anterior crearea unui astfel de sistem de pompare, av?nd ?n vedere c? valul de canicul? fusese anun?at.PAZ este acum ?ngrijorat de faptul c? un ?al doilea dezastru” poate implica p?s?ri locale din cauza calit??ii precare a apei actuale.Lacul este cunoscut pentru g?zduirea unor specii precum crap, stiuc? ?i anghil?.ELVETIACand o zbura… vaca! Un fermier si-a coborat animalul ranit de pe munte cu elicopterul 20 august 2020 Am auzit cu to?ii de expresia ”c?nd o zbura porcul”, ?ns? o scen? petrecut? zilele trecute ?n Elve?ia p?rea, p?n? acum, la fel de imposibil?. Se ?tie c? elve?ienii iubesc mult vaca, animal pe care ?l consider? chiar un simbol na?ional ?i pe care ?l vedem pe ambalaje sau ?n reclame. Grija lor pentru acest animal, ?ns?, poate merge uneori p?n? la cote mult mai ?nalte dec?t am fi crezut.Tocmai de aceea, un fermier elve?ian a folosit un mijloc de transport mai pu?in obi?nuit pentru a-?i cobor? de pe munte una dintre vaci – elicopterul. Cresc?torul de bovine a fost nevoit s? recurg? la aceast? metod? deoarece vaca lui a suferit de ni?te probleme medicale. Conform spuselor lui, aceasta ?chiop?ta de mai bine de o lun?, iar de?i ?n prezent totul p?rea c? revenise la normal, fermierul n-a vrut s? ri?te s? o accidenteze din nou.”Unele vaci sufer? accidente minore ?n Alpi, ?n timpul verii. Vaca mea se r?nise. Nu puteam s-o diagnostichez cu ultrasunete pe munte. ?chiop?ta de o lun?. Acum e bine din nou, dar ca s? nu se accidenteze iar??i la cobor?rea din Alpi, am cobor?t-o cu elicopterul”, a declarat Ambros Arnold, cresc?torul de bovine elve?ian.Nu este prima oar? c?nd se recurge la astfel de metode pentru a salva animalele aflate la ananghie. ?n 2012, un cal din California a trebuit s? fie salvat cu elicopterul dup? ce a r?mas ?mpotmolit ?n n?mol vreme de c?teva ore. Autorit??ile din Los Angeles s-au mobilizat atunci cu echipaje de interven?ie, iar pompierii au pus la dispozi?ie elicopterul de interven?ii pentru a salva animalul blocat. ?MEXICStatul Oaxaca din Mexic interzice v?nzarea de junk food copiilor Lidia Neagu in Eat Smart 20 August 2020 Statul mexican Oaxaca a interzis v?nzarea m?nc?rurilor de tip junk ?i a b?uturilor zaharoase copiilor, ?n ?ncercarea de a reduce nivelul ridicat de obezitate ?i diabet, scrie BBC. Oaxaca este primul stat din Mexic care a luat m?sura, av?nd una dintre cele mai mari rate ale obezit??ii ?n r?ndul copiiilor.Cei care ?ncalc? legea pot fi amenda?i ?i pot suporta chiar ?nchiderea afacerii. Recidivi?tii pot primi primi ?i pedeapsa cu ?nchisorea.Mutarea vine ca urmare a num?rului mare de decese legate de Covid-19, care se apropie de 50.000. ?n Mexic, cea mai mare parte dintre cele persoanele care, p?n? la aceast? or?, au decedat din cauza COVID-19, boala cauzat? de coronavirus, aveau ?n istoricul medical probleme de hipertensiune, obezitate ?i diabet, afec?iuni asociate cu consumul ridicat de alimente ultraprocesate ?i b?uturi carbogazoase.Aproximativ 73% din popula?ia mexican? este supraponderal?, comparativ cu o cincime din popula?ie ?n 1996, potrivit unui studiu realizat de Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic?.Mexicanii consum? mai multe b?uturi carbogazoase dec?t oricare alt? na?iune din lume.”Cele mai ridicate rate de consum se ?nregistreaz? ?n r?ndul pre?colarilor, care primesc circa 40% din aportul caloric din aceste produse”, a precizat UNICEF ?ntr-un raport pe tema obezit??ii infantile din aceast? ?ar?.M?sur? a fost criticat? cu fermitate de grupuri comerciale ca urmare a eventualului s?u impact economic.Legea interzice v?nzarea, distribuirea ?i promovarea b?uturilor zaharoase ?i a m?nc?rurilor nes?n?toase persoanelor minore. Se va aplica, de asemenea, automatelor de m?ncare din ?coli.?n 2014, Mexicul a introdus o tax? pentru b?uturile zaharoase ?i m?ncarea nes?n?toas?, dar p?n? acum nu a mai interzis v?nzarea unor astfel de articole copiilor.SANATATE si GASTRONOMIELege nou?: cantitatea de gr?simi nes?n?toase din alimente, limitat? drastic Oana Racheleanu in Eat Smart, EcoLIFESTYLE, Legislatie 20 August 2020 De la 1 aprilie 2021, produc?torii din Rom?nia ?i cei care trimit produse alimentare la noi ?n ?ar? trebuie s? limiteze adaosul de acizi trans (gr?simi nes?n?toase) la maximum 2 grame la 100 de grame de gr?sime din con?inut. ? Legea num?rul 182 din 19 august 2020 prevede reglementarea con?inutului de acizi gra?i trans (AGT) ?n produsele alimentare destinate consumului uman, pentru a asigura un ?nalt nivel de protec?ie alimentar? a consumatorilor.Astfel, operatorii economici din sectorul alimentar au obliga?ia de a introduce pe pia?? produse alimentare cu un con?inut de AGT de maximum 2 g/100 g de gr?sime din con?inut. Produsele importate se supun acelora?i reglement?ri.Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor ?i Ministerul S?n?t??ii efectueaz? periodic controale oficiale pentru produsele reglementate din prezenta lege. Potrivit legii, nerespectarea prevederilor constituie contraven?ie ?i se sanc?ioneaz? cu amend? de la 10.000 lei la 30.000 lei.Proiectul, propus ?n 2017 de senatorul USR ?i medic de profesie Adrian Wiener, a fost promulgat ieri de pre?edintele Klaus Iohannis.?Este poate cea mai important? ini?iativ? legislativ? destinat? preven?iei ?n Rom?nia. E un pas uria? spre civiliza?ie alimentar?, pas f?cut din p?cate cu mare ?nt?rziere. Legea a stat blocat? peste 3 ani de zile ?n sertarele comisiei de Agricultur? din Camera Deputa?ilor, la comanda reprezentan?ilor industriei alimentare ?i ?n dispre? fa?? de interesul public”, spune Adrian Wiener, medic de profesie, citat de USR.?n prim?vara anului 2019, Comisia European? a emis o directiv? ?n acest sens, ce prevede c? produsele alimentare care nu sunt conforme mai pot fi comercializate p?n? cel t?rziu la data de 1 aprilie 2021 ?n ??rile UE. Dup? aceast? dat?, introducerea lor pe pia?? va fi interzis?.Acizii trans din alimente sunt considera?i responsabili pentru declan?area unor boli ce provoac? anual 50.000 de decese ?n Europa – boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, cancer ?i Alzheimer. ?n ?ara noastr?, se estimeaz? c? alimentele bogate ?n aceste gr?simi nes?n?toase duc la apari?ia unor boli care ucid anual aproximativ 3.000 de rom?ni, potrivit Hotnews.EXCLUSIV. Lufa ?i pelinul, armele rom?nilor ?n lupta cu COVID-19 Ultima actualizare aug. 20, 2020 Cercet?torul rom?n Costel V?n?toru de la Sta?iunea de Cercetare Legumicol? Buz?u sus?ine c? plantele medicinale pot fi de mare ajutor ?n aceast? perioad?, deoarece ne pot proteja de inamicul nev?zut numit COVID-19. Lufa (Luffa cilindrica) sau buretele vegetal – cum mai este cunoscut-, ?i pelinul pot fi dou? arme redutabile ?n lupta cu temutul coronavirus! Lufa cilindric? este cunoscut? pentru propriet??ile ei medicinale, ?n special anti-HIV ?i antivirale, ?n timp ce pelinul dulce (Artemisia Annua), betadina de alt? dat?, cum ?i place cercet?torului rom?n s? spun?, este renumit pentru rezultatele miraculoase ob?inute ?n cur??area r?nilor, fiind folosit ?i la fabricarea s?punului. “Ar trebui s? le acord?m mai mult? aten?ie, pentru c? orice m?sur? de protec?ie este foarte important? ?n condi?iile pandemiei actuale”, a declarat ?n exclusivitate pentru FoodBiz Costel V?n?toru.DOSARCU FALIMENTUL ?I PANDEMIA PE MAS?Industria ospitalit??ii se revolt? ?i pune tunurile pe Guvern Octavian Dan 20 august Lovit? crunt de pandemie, industria ospitalit??ii din ?ntreaga lume a avut de suferit. Dac? ?n primele luni situa?ia a fost acceptat? f?r? prea mult? vorb?, odat? cu apari?ia primelor m?suri de relaxare au fost ?nregistrate ?i primele nemul?umiri. Pe plan local, actorii implica?i consider? c? m?surile dictate de autorit??i sunt disproportionate ?n raport cu situa?ia, oferind ?i exemple din celelalte ??ri ale UE, ?i acuz? cabinetul Orban c? nu a fost ?n niciun moment un partener real de dialog. Restaurante ?nchise de luni de zile, mii de oameni ?n ?omaj, m?suri de protec?ie care cresc cheltuielile, suspendarea activit??ii pe terase de la ora 23.00, mai nou 24.00, sunt c?teva dintre problemele arz?toare ale unei industrii care se ?ndreapt? spre colaps. Organiza?ia Patronal? a Restaurantelor ?i Hotelurilor din Rom?nia (HORA) a prezentat public, ?ntr-o conferin?? de pres?, un tabel dintr-o baz? de date a Uniunii Europene, potrivit c?ruia ?n 29 de ??ri europene restaurantele la interior au fost redeschise, ?n timp ce ?n ?ara noastr? sunt ?n continuare ?nchise.Speciali?tii din aceast? industrie au propus Guvernului mai multe solu?ii ?i au prezentat ?i c?teva cereri concrete. Reprezentan?ii HoReCa solicit? Guvernului redeschiderea ?n cel mai scurt timp a restaurantelor ?n interior, cu respectarea regulilor ?mpotriva r?sp?ndirii COVID-19; asigurarea distan??rii fizice prin men?inerea unui mese libere ?ntre dou? mese ocupate; evitarea aglomer?rilor de persoane la ghi?ee ?i grupuri sanitare; purtarea obligatorie a m??tii de c?tre client ?n momentul deplas?rii c?tre grupurile sanitare, la intrarea sau ie?irea din restaurant. De asemenea, reprezentan?ii HoReCa au mai precizat c? vor asigura dispozitive ?i substan?e virulicide necesare dezinfect?rii m?inilor clien?ilor ?i informarea acestora cu privire la modul de utilizare; c? vor informa clien?ii asupra regulilor de igien? ?i distan?are fizic? precum ?i a necesit??ii limit?rii timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul; c? va fi asigurat? cur??area ?i dezinfectarea cu substan?e bactericide ?i virulicide a spa?iilor/suprafe?elor unde au acces clien?ii ?i a ustensilelor utilizate ?n timpul servirii mesei. Ace?tia au cerut ?i eliminarea obligativit??ii purt?rii m?nu?ilor de c?tre personalul de servire ?n interiorul restaurantului, preciz?nd c? ei consider? c? este mult mai eficient? sp?larea frecvent? si direct? a m?inilor. Reprezentan?ii industriei ospitalit??ii mai solicit? Guvernului eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 de milioane de euro anual, reglementarea bac?i?ului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, f?r? plat? CASS; clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dac? nu ?ndeplinesc condi?ii de ?ntreprinderi mari; focusarea controalelor f?cute de c?tre institu?iile statului pe respectarea reglement?rilor privind rasp?ndirea virusului SARS COV 2.? Daniel Mischie: "Guvernul poart? responsabilitatea r?sp?ndirii virusului Covid-19"Pre?edintele Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA), Daniel Mischie, sus?ine c? Guvernul poart? responsabilitatea r?sp?ndirii virusului Covid-19, prin prelungirea interdic?iei func?ion?rii restaurantelor la interior, ?ntruc?t clien?ii recurg ?n a alege solu?ii alternative reglement?rilor: "A?i distrus industria pentru o iluzie! Iluzia este c? turismul este principalul factor de r?sp?ndire a covidului. Oamenii care lucreaz? ?n turism - dac? v? uita?i la mare - nu exist? focar ?ntre osp?tar, buc?tar, taximetri?ti, cameriste. Deci virusul nu provine de la mare (din turismul de pe litoral, n.r.). Evident c? poate proveni din transport, din supermarketuri la fel de mult ca ?i din turism. Deci suntem o industrie ca toate celelalte. Cele mai mari focare de fapt sunt ?n institu?iile de stat locale sau ?n administra?ia local? sau central?, ?n spitale, acolo sunt focarele de infec?ie. Nu cred c? a?i auzit vreun restaurant sau vreun hotel care s? fie complet ?nchis ?i 80% din angaja?i bolnavi de covid. Dar (virusul, n.r.) exist? ?n aceast? industrie la fel ca ?n industria siderurgic? ?i a?a mai departe, nu suntem o industrie nemaipomenit?. Deci asta e iluzia ?i asta ?ncearc? Guvernul s? v?nd?, c? industria turismului ar putea fi cea care propag? acest covid. Fals, complet fals! Interzicerea func?ion?rii: atunci practic Guvernul poart? responsabilitatea, c? orice interdic?ie - dac? v? duce?i la prohibi?ie - a f?cut de fapt ca alte lucruri se evolueze pe l?ng?. Ne-am uitat care sunt explica?iile Guvernului sau a celor ?ndrept??i?i s? ia m?suri vizavi de piedica pus? restaurantelor ?i ?n?elegem c? mare parte din aceste infec?ii ar veni din turism. ?i ne-am uitat pe litoral, acolo exist? colegi de-ai no?tri care sunt, ?ncep?nd cu luna mai, osp?tari, cameriste, taximetri?ti, directori de restaurant, directori de hoteluri, care nu sunt infecta?i. Deci ?n mod normal, dac? zona turistic? ar fi un focar, ar trebui ca to?i cei care lucreaz? acolo ?i care se ?nt?lnesc cu to?i clien?ii s? fie ?i ei la r?ndul lor infecta?i. Marile focare de infec?ii vin din alte industrii ?i din alte departamente, cu care evident suntem parteneri, dar trebuie s? recunoa?tem c? ?n turism nu exist? o altfel de problem?. (...) Domnule C??u, v? juca?i cu focul f?r? s? ?ti?i s? g?ti?i! Noi ast?zi avem nevoie de fluxuri financiare ?n industrie, suntem ?n impas cu primirea celor 41,5%, practic suportul pentru salarii, ast?zi nu exist?. ?n?elegem c? a fost f?cut? rectificarea bugetar?, dar s? nu uit?m c? noi suntem o industrie care nu avem ?ncas?ri, am pl?tit aceste sume la bugetul statului, le-am a?teptat ?napoi ?i ele nu vin. ?n acela?i timp, noi nu avem fluxuri financiare ?n industrie, at?t granturi europene, c?t ?i de la stat. Deci industria trebuie cumva desp?gubit? pentru acest lucru, prin granturile europene sau, evident, prin suport din partea statului. Noi ne facem datoria, avem investi?ii, avem angaja?i, angaja?ii vin la munc?, dar nu ne las? s? func?ion?m. Cumva trebuie s? ne desp?gubeasc? pentru lucrul acesta. Nu vi se pare firesc, dac? eu am investit milioane ?n restaurantul ?sta, s? pot s? func?ionez? Iar dac? nu m? las? s? func?ionez ?i vrea s? rezolve problema sanitar?, pe mine trebuie s? m? desp?gubeasc?, a?a e normal". ? Drago? Anastasiu: "Iluzia este c?, nedeschiz?nd interioarele restaurantelor suntem ?n siguran??, c? ne protej?m de covid"Drago? Anastasiu, pre?edintele Alian?ei Pentru Turism - organiza?ie care reune?te patronatele din domeniul turistic, a punctat mai multe lucruri legate de aceast? criz?: "Iluzia este c? nedeschiz?nd interioarele restaurantelor suntem ?n siguran??, c? ne protej?m de covid. Noi credem c? asta e o iluzie, c? nu aici e cauza principal?. Nu ?tiu dac? lumea ?ntreab? foarte deschis ce se ?nt?mpl? la biserici, ce se ?nt?mpl? la transportul public, ce se ?nt?mpl? la transportul de naveti?ti. Iluzia este c? totul vine din HoReCa. Atunci c?nd ?ntreb?m (la Guvern, n.r.) de ce nu func?ion?m la fel ca peste tot ?n Europa, r?spunsul este "ne uit?m la cifrele de infectare". Minunat! Doar c? ceea ce solicit?m noi de peste patru s?pt?m?ni nu are de-a face cu acest lucru. Noi am spus a?a: ce treab? au restaurantele de interior de pe litoral, sau din Delta Dun?rii sau din zonele turistice? De ce trebuie s? se ?nghesuie pe terase to?i cei care se duc acolo, ?n loc s? se deschid? interioarele ?i s? se r?sp?ndeasc? oamenii pe un spa?iu mai mare, ?n condi?ii de siguran?? ?i control? De ce s? nu d?m drumul la interioarele din mall-uri, unde exist? control? De ce s? nu d?m drumul la zonele din balneo, unde exist? control? (...) Hai s? vedem cum de nu avem cazuri ?n HoReCa, la angaja?ii no?tri, ?n schimb (?n viziunea Guvernului, n.r.) noi suntem cei care r?sp?ndim virusul. Deci din acest punct de vedre argumentul nu ?ine. Am mai ?ntrebat un lucru: Dac? deschide?i interioarele, ?n zona estival?, ?n balneo, ?n mall-uri, chiar crede?i c? va cre?te num?rul de infect?ri? ?i r?spunsul a fost c? ce spunem noi nu poate fi contrazis. ?i atunci de ce nu facem tot ce face o Europ? ?ntreag? - s? deschidem restaurantele la interior? Noi nu vrem relaxare, dimpotriv?, noi venim cu m?suri care protejeaz? oamenii, care mergem ?ntr-o zon? relaxat?, mergem ?ntr-o zon? controlat?, ?i l?rgim spa?iile. N-am g?sit p?n? acum ?n?elegere. (...) ?n?elegem politicienii, pentru c? lumea vrea pruden?? ?i pare c? redeschiderea interioarelor la restaurante ar fi un act de lips? de pruden??, ?ns? pur ?i simplu nu credem c? este a?a".Angaja?ii din HoReCa au protestat, ieri, ?n fa?a restaurantelor ?i a teraselor unde lucreaz?, pentru a trage un semnal de alarm? asupra viitorului persoanelor care muncesc ?n aceast? industrie. Reprezentan?ii HoReCa au avut un mesaj ?naintea protestului: "Ignoran?a autorit??ilor este pe cale s? ruineze una dintre cele mai importante industrii ale Rom?niei! Dac? lucrezi ?n sau pentru industria HoReCa particip? la protestul de miercuri pentru a trage impreun? un semnal de alarm? asupra viitorului celor 400.000 ce lucreaz? ?n aceast? industrie". Organiza?ia Patronal? Hora a transmis o scrisoare deschis? premierului Ludovic Orban ?n leg?tur? cu situa?ia din acest domeniu. Hora ??i exprim? ?ngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de r?sp?ndirea virusului Covid-19 ?n industria ospitalit??ii, efecte care se resimt ?n toat? industria turismului la nivel mondial: "Lipsa predictibilit??ii din industria HoReCa ?n climatul economic actual nu face dec?t s? ?mping? pe marginea pr?pastiei antreprenorii care ast?zi au ?n derulare investi?ii, responsabilit??i majore fa?? de angaja?i, contracte de ?nchiriere ?i leasing, contracte cu clien?ii externi, contracte de prest?ri servicii, contracte de servicii auxiliare etc. ?n ceea ce prive?te activitatea din alte ??ri europene, se poate observa c? industria Horeca poate func?iona. ?n afara Rom?niei, toate ??rile Comunit??ii Europene au redeschis restaurantele (interior ?i exterior) cu reglement?ri stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reu?ind astfel s? men?in? un num?r mult mai mic de cazuri de ?mboln?vire fa?? de Rom?nia". Potrivit studiului comandat de Hora, ?mpreun? cu organiza?iile membre ?n APT (Alian?a Pentru Turism), efectuat pe o perioad? de cinci ani, aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% dup? cum urmeaz?: impact financiar direct (valoare ad?ugat?) - 3,42%; impact social (salarii angaja?i ?i aport consum) - 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investi?ii) - 0,74%. Documentul precizeaz? c? redeschiderea teraselor la 1 iunie nu a atras o cre?tere a num?rului de persoane infectate: "Putem concluziona c? redeschiderea complet? a restaurantelor se poate face in siguran??, ?n unit??ile ?n care se respect? reglement?rile. A?a cum s-a putut observa, cre?terea num?rului de ?mboln?viri a avut loc la dou? s?pt?m?ni de la ?nceperea vacan?elor din zonele turistice. ?n lipsa unor reglement?ri clare, restaurantele au ?nt?mpinat dificult??i iar incapacitatea autorit??ii centrale ?i locale de a urm?ri respectarea regulilor a dus la suprareglement?ri ?i controale abuzive, multe dintre ele f?r? a avea leg?tur? cu situa?ia pandemic? ?n care ne afl?m". ? HORETIM: "Guvernul actual poart? responsabilitatea distrugerii sectorului HoReCa"Asocia?ia patronal? HORETIM acuz? Guvernul de distrugerea sectorului HoReCa prin m?suri "total dispropor?ionate" fa?? de situa?ia real?: "Nu exist? argumente pentru blocarea acestui sector, iar Guvernul actual poart? responsabilitatea distrugerii sectorului HoReCa prin m?suri total dispropor?ionate fa?? de situa?ia real?, ast?zi fiind afecta?i ?n mod direct de aceste restric?ii nejustificate 400.000 de angaja?i, precum ?i aproximativ 210.000 de angaja?i ?i furnizori de produse, materii prime ?i servicii. Ne dorim protejarea intereselor industriei ospitalit??ii ?i s? ?i sprijinim pe to?i cei care ??i desf??oar? activitatea ?n acest domeniu". Pre?edintele HORETIM, Corina Macri, sus?ine c?, urmare a crizei cauzate de pandemie ?i a m?surilor restrictive instaurate de autorit??i, industria HoReCa este ?n prezent cea mai afectat?, ?nregistr?nd un declin care a dus la sc?derea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% fa?? de primele ?ase luni ale anului trecut ?i a determinat suspendarea activit??ii ?n cazul a peste 40% dintre operatori. Potrivit acesteia, restric?ionarea v?nz?rii ?i a consumului ?n restaurant nu rezolv? dificult??ile statului ?n a asigura respectarea legii, iar prin aceste restric?ii se aduc mari prejudicii industriei ospitalit??ii ?n ansamblu - hoteluri, restaurant, cafenele.? Protestul, sprijinit de Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii Coali?ia pentru Libertatea Comer?ului ?i a Comunic?rii (CLCC) se al?tur? manifest?rilor ini?iate de Organiza?ia Patronal? a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia (HORA) fa?? de modul ?n care autorit??ile gestioneaz? soarta a 400.000 de angaja?i ai industriei ospitalit??ii, care genereaz? o cifr? de afaceri anual? de cinci miliarde de euro. Constantin Rudni?chi, director executiv CLCC afirm?: "Lipsa de predictibilitate privind momentul ?i condi?iile de redeschidere ?n interior a restaurantelor nu mai poate fi am?nat? prin declara?ii superficiale care nu fac dec?t s? perpetueze confuzia mediului de afaceri ?i nesiguran?a angaja?ilor. Industria ospitalit??ii este ?n prezent tratat? discriminatoriu ?n compara?ie cu alte domenii, statul dispun?nd efectiv asupra unor investi?ii ?i afaceri private f?r? a le fi na?ionalizat formal. Sacrificiile pe care companiile trebuie s? le fac? pentru a dep??i criza generat? de COVID-19 sunt necesare, ?ns? lipsa de interes a autorit??ilor pentru a g?si solu?ii ?n acest sector, pe care ?l ?mpinge spre faliment, are un efect de domino ?n toate domeniile conexe industriei HoReCa". CLCC propune redeschiderea ?n cel mai scurt timp a restaurantelor ?n interior, la fel ca ?n toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu respectarea regulilor ?mpotriva r?sp?ndirii COVID-19. De asemenea, propune eliminarea impozitului specific pentru anul 2021 ?i clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dac? nu ?ndeplinesc condi?ii de ?ntreprinderi mari. CLCC, care num?r? peste 2.000 de companii, cu o cifr? de afaceri cumulat? de circa 50 de miliarde de lei ?i un num?r de angaja?i de peste 36.000, consider? c? libertatea economic?, libertatea comer?ului ?i libertatea comunic?rii sunt fundamentale, iar consult?rile publice stau la baza unei societ??i democratice.? C?LIN ILE, PRE?EDINTELE FIHR: "Suntem la buza pr?pastiei"Ieri au ie?it ?n strad? hotelieri ?i reprezentan?i ai restaurantelor din foarte multe ora?e din toat? ?ara, ne-a precizat C?lin Ile, pre?edintele Federa?iei Industriei Hoteliere din Rom?nia (FIHR), care ?i-a exprimat spetran?a ca protestul de seara trecut? s? aib? rezultate. C?lin Ile ne-a declarat: "Sper s? fim lua?i ?n seam? de autorit??i. M?ine (n.r. ast?zi) vom ?ncerca un dialog cu premierul s? vedem reac?ia sa, ?ns? deocamdat? nu avem niciun r?spuns. Suntem la buza pr?pastiei ?i, pe m?sur? ce se continu? ?n aceast? form?, ?n fiecare lun? 5-8% dintre operatori cedeaz? - ori nu mai deschid, ori nu mai pot continua afacerea, ori ?ncearc? s? v?nd?, ori intr? ?n insolven??". Conform domniei sale, acum, circa 75% din hoteluri sunt func?ionale, iar pe segmentul restaurantelor situa?ia este similar?, aproximativ 10.000 din cele ?n jur de 40.000 de unit??i nefiind func?ionale. "Trebuie luate urgent m?suri de deschidere ?i de sus?inere, de compensare financiar? pentru pierderile din aceste ?ase luni", a conchis domnia sa. (E.O.)? DRAGO? ANASTASIU, PRE?EDINTELE APT: "Toat? lumea ??i dore?te s? intre ?ntr-o normalitate controlat?"Guvernul trebuie s? fac? ceva ca s? se intre ?ntr-o normalitate controlat?, este de p?rere Drago? Anastasiu, pre?edintele Alian?ei pentru Turism (APT). Domnia sa ne-a declarat: "Cred c? o larg? majoritatedintre reprezentan?ii HoReCa a ie?it ?n strad?. Guvernul trebuie s? fac? ceva ca s? intr?m ?ntr-o normalitate sau s? ne sprijine cu compensa?ii. Trebuie s? facem ceea ce face toat? Europa, nu vrem ceva deosebit. ?n toat? Europa restaurantele sunt deschise la interior, cu reguli care sunt respectate". Drago? Anastasiu ne-a spus c?, ?n prezent, industria se confrunt? cu o c?dere de circa 60%, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. ?eful APT a concluzionat: "Vom publica un studiu ?n zilele urm?toare ?i vom vedea ce spune popula?ia. Am sentimentul c? toat? lumea ??i dore?te s? intre ?ntr-o normalitate controlat?". (E.O.)? NELU T?TARU, MINISTRUL S?N?T??II: "?nc? nu este cazul pentru redeschiderea restaurantelor ?n spa?iu ?nchis"?nc? nu este cazul, ?n acest moment, pentru redeschiderea restaurantelor ?n spa?iu ?nchis, este de p?rere ministrul S?n?t??ii, Nelu T?taru.Oficialul a precizat, ieri: "?n m?sura ?n care vom vedea c? avem o stabilizare a num?rului de cazuri noi de la o zi la alta, cu tendin?? de sc?dere, putem s? ne g?ndim, ?n conformitate cu ni?te reguli care trebuie respectate, s? putem deschide ?i aceste restaurante. ?n acest moment ?nc? nu este cazul". (F.A.)? PRE?EDINTELE KLAUS IOHANNIS: "Noi m?suri de relaxare nu sunt posibile, Guvernul elaboreaz? scheme de ajutor"Guvernul a elaborat ?i va continua s? elaboreze scheme de ajutor pentru ?ntreprinz?tori, a dat asigur?ri pre?edintele Klaus Iohannis. Acesta a men?ionat: "Noi ?n?elegem foarte bine aceast? preocupare din zona HoReCa ?i trebuie s? admitem c? este sectorul cel mai grav lovit de criza economic? generat? de epidemie. Pentru a veni ?n sprijinul ?ntreprinz?torilor, Guvernul a elaborat scheme de ajutor ?i va continua s? elaboreze astfel de scheme. Aici este vorba despre s?n?tatea public? a ?ntregii popula?ii. ?n condi?iile ?n care num?rul de bolnavi cre?te ?n fiecare zi, noi m?suri de relaxare nu sunt posibile. P?n? c?nd nu intr?m ?ntr-o descre?tere consistent? a epidemiei, nu se vor lua alte m?suri de relaxare, dar ?n contrapartid? Guvernul va veni cu m?suri de sprijin economic". (F.A.) * * *Noul Cod Silvic, aprobat ?n Parlament. Ce se ?nt?mpl? cu ho?ii de lemne ?i cu camioanele care transport? arbori t?ia?i ilegal 19.08.2020 Foto: Profimedia Noul Cod Silvic a fost aprobat miercuri de Parlament cu unanimitate de voturi, iar actul normativ va intra ?n vigoare imediat dup? promulgare, anun?? Ministerul Mediului ?ntr-un comunicat. Potrivit noului act,?furtul de arbori va intra direct sub inciden?? penal?, indiferent de prejudiciu,?camioanele care transport? arbori t?ia?i ilegal vor putea fi confiscate, iar oamenii vor avea acces ?n p?dure pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.Amendamentele din noul Cod Silvic sus?inute de Ministerul Mediului fac referire la urm?toarele modific?ri, potrivit comunicatului:furtul de arbori va intra direct sub inciden?? penal?, indiferent de prejudiciu;camioanele sau tirurile cu care sunt transporta?i arborii t?ia?i ilegal vor putea fi confiscate;t?ierile la ras vor fi interzise ?n rezerva?iile naturale;avizul de transport va deveni obligatoriu ?i pentru: rumegu?, biomas?, coaja arborilor ?i orice rest de lemn;lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat;sumele destinate pazei suprafe?elor de p?dure sub 30 de ha vor cre?te cu peste 30%;evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie;accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor ?i din drumurile forestiere;accesul cet??enilor ?n p?dure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.”Ast?zi am c??tigat o lupt? extrem de important? pentru p?durile Rom?niei. ?n urm? cu foarte pu?in timp, Parlamentul a aprobat proiectul de lege de modificare a Codului Silvic. ?n ultimele s?pt?m?ni am solicitat, ?n mod repetat, colegilor mei din Parlament, s? supun? la vot ?n regim de urgen?? aceast? lege, care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul ?n care nimeni nu mai st? la discu?ii cu ace?tia. M? bucur c? mesajul nostru a avut rezonan?? ?i c? parlamentarii au ?n?eles c? protejarea p?durilor este o prioritate dincolo de interese ?i calcule politice”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, potrivit comunicatului.? * * *Drama sezonierilor rom?ni de la o ferm? din Bavaria: ?Oameni cu coronavirus, du?i la munc? cu japca. A spus c? nu-i hotel la el” 19.08.2020 M?rturii cutremur?toare ale muncitorilor rom?ni sezonieri ?n Germania. La o ferm? din Bavaria, regiune ?n care a fost descoperit unul dintre cele mai mari focare de infec?ie cu noul coronavirus, oamenii spun c? au tr?it drama vie?ii lor. Povestea unuia dintre ei a ajuns ?i ?n presa german?. Vasile Stan, sezonier ?n Germania: Patronul ?sta e un monstru. C?nd am intrat, c?nd ne-a dus acolo, a fost dram? curat?. C?nd am v?zut ce dispera?i sunt oamenii, c?nd venea patronul cu jeepul ?n c?mp acolo, tremurau. Deci oamenii 10 ore sau 12 cu capul ?n jos. Nu-?i aducea ap?, era o c?ldur? foarte mare. Te durea stomacul, at?ta ?ineai s? te urineziO munc? sezonier?, care trebuia s? se ?ncheie dup? doar dou? luni, s-a transformat ?n co?mar pentru aproape 500 de oameni, rom?ni ?i ucraineni, care au ajuns ?n Germania, la finalul lunii iunie, s? adune castrave?i.Vasile Stan: Numai a?a st?team, pe burt?, cu capul ?n jos.Floarea ?i Vasile Stan, din T?rna Mare, jude?ul Satu Mare, ?i-au l?sat doi copii acas? pentru a-?i ?ncerca norocul ?n Germania. Au fost du?i cu ma?ina p?n? la ferma bavarez?, de un intermediar rom?n. Nu ?i-ar fi imaginat niciodat? ce ?i va a?tepta ?ntr-un stat despre care credeau c? pune pre? pe corectitudine. Li s-au promis 6 euro pe or?, cazare ?n c?su?e de dou? persoane ?i condi?ii de trai bune ?i sigure. Nu a fost deloc a?a.Vasile Stan: Patru in?i ?ntr-o caban?, ?ntr-un container de-?la, at?t aveai spa?iu, 50 de centimetri s? treci pe l?ng? pat, mai mult nu, cu paturi suprapuse, mai r?u ca la pu?c?rie.Odat? ajun?i acolo, rom?nul spune c? li se luau buletinele. Munceau zile ?ntregi f?r? ?ntrerupere ?i n-a durat mult p?n? c?nd dou? ucrainience au ?nceput s? aib? simptome de coronavirus.Vasile Stan: Le-au ?inut pe femei ?n contedoare s? nu le duc? la medic, din care boala s-a agravat. Pe data de 21 sau 23 au sunat femeile la ambulan??. Le-a dus la medic ?i s-a descoperit haosul. Femeile alea au umblat cu noi ?n autobuz, erau 125 de persoane ?n autobuz. Erau oameni care erau pozitivi cu negativi ?n camer?.Mai bine de jum?tate dintre muncitori au contractat virusul. Printre ei ?i Vasile Stan. S-a tratat singur cu paracetamol. A reu?it p?n? la s? ajung? la ambasad? ?i s? ia leg?tura cu un consultant care i-a ajutat s? scape de acolo. Alt? solu?ie nu exista, spune rom?nul, mai ales c? patronul german f?cea regulile ?n curtea lui.Vasile Stan: I-a scos pe poli?ai din curte, c? era proprietatea lui ?i a zis c? el trateaz? de oameni, din care ce a tratat? Eram to?i ?mpreun?, dup? o s?pt?m?n? c?nd ne-o f?cut cel?lalt test ne-a venit la 56 de persoane ?nc? cu corona. Deci oamenii cu coronavirus, infecta?i, i-au dus la munc? cu japca. Dup? aceea a mers ?n containere la oameni, diminea?a la 5 ?i b?tea cu pumnii ?i cu picioarele ?n u?i s?-i scoat? pe oameni la munc?, c? a spus c? nu-i hotel la el.Sute de oameni infecta?i cu noul coronavirus ie?eau la munc? ?n c?mp. Presa german? ?nt?re?te acuza?iile f?cute de rom?ni. Dup? ce totul a ie?it la iveal?, patronul n-a mai fost de g?sit. Statul german i-a interzis s? mai g?zduiasc? sezonieri p?n? nu prezint? un test negativ. Mul?i lucr?tori s-au ?ntors acas? nepl?ti?i pentru munca lor.Vasile Stan: Orele de lucru - nu mi s-o dat un leu, uite aici e plicul. Uita?i aici ce i-a tras la so?ie, uita?i aici e calculul. Au zis c? a fumat ?i ea nici nu fumaz?, aici e calcului de 485 de euro pe care mai trebuie s?-i dea.Un alt vecin al familiei Stan a trecut prin aceea?i experien??. Are 5 copii.Nicolae Samere, muncitor sezonier: A fost r?u, c? ne-a ?inut acolo ca la pu?c?rie, ne-a ?inut acolo dou? sp?t?m?ni aproape pe degeaba. Nici nu ne-a l?sat s? mergem afar? sau s? cumperi ceva, ce cump?ram tot de la ei cump?ram, bani ce luam de la ei, tot la ei d?deam. Dar nu ?tiu pentru ce mi-a re?inut 300 de euro. Cantina unde am dormit noi, unde f?ceam m?ncare, erau ni?te ?obolani ditamai. Intermediarul care i-a dus pe to?i ace?ti oameni la recoltat castrave?i ?n Germania ?i ia ap?rarea patronului neam?. Sus?ine c? o singur? persoan? a plecat cu bani mai pu?ini ?i asta pentru c? ar fi avut un comportament agresiv.Ioan Varga, intermediar: N-am avut absolut niciodat? nicio problem?, acuma toat? problema a fost virusul, ?nainte eu n-am avut problem? cu nimeni, eu de 11 ani lucrez la aceast? firm?.Reporter: Dumneavoastr? percepe?i un comision?Ioan Varga: Eu le dau la oameni bani de transport, dau bani ?mprumut ca s? ??i fac? cump?r?turile ?i eu, normal, le cump?r ?ig?ri sau telefon ?i eu banii ??tia normal c? trebuie s?-i recuperez.Intermediarul sustine c? doar muncitorii sunt vinova?i c? s-au infectat, pentru c? n-au respectat precau?iile dictate de pandemie. De cealalt? parte, muncitorii spun c? nu au primit niciodat? masc?, m?nu?i sau dezinfectant.Reporter: S-au respectat m?surile acolo?Ioan Varga: Ei au stat noaptea t?rziu la b?ut, au stat ?mpreun? au dansat ?i nu au vrut s? p?streze nici distan?a, nici m??ti s? poarte. Editor web: Monica BoneaAtlanticul, sufocat de plastic mai mult dec?t se ?tia. Masca de unic? folosin??, noua pacoste a naturii 19.08.2020 12 ?i 21 de tone de de?euri din plastic plutesc ?n deriv? ?n Oceanul Atlantic ?i constituie un pericol mortal la adresa faunei marine, dar ?i a celei de pe uscat, inclusiv pentru noi oamenii. Este concluzia celui mai mare studiu privind impactul micro-particulelor de plastic asupra mediului. ?i, din p?cate, continu?m s? polu?m oceanul ?i ?n plin? pandemie. Oamenii arunc? acum, mai multe m??ti de unic? folosin?? dec?t pungi de plastic, a?a cum au aflat jurnali?tii de la BBC. Victoria Gill, corespondent BBC: Acesta este unul dintre cele mai mari studii privind microplasticul din Atlantic. Fragmente infime de plastic, ce plutesc la 200 de meri sub luciul apei, ?n oceanul Atlantic.Katsia Pabortsava, oceanograf: Am avut ocazia s? filtrez cantit??i mari de ap?, printr-un sistem de filtrare foarte, foarte fin, cu dimensiuni mult mai mici dec?t diamentrul unui fir de p?r uman. Am ajuns la o nou? estimare a cantit??ii de plastic din Atlantic, mult mai mare dec?t estimarea anterioar? de 17 milioane de tone pe care le-am aruncat ?n mare, ?n ultimii 65 de ani.Victoria Gill, corespondent BBC: Aceasta este o veche groap? de gunoi, a?adar aceast? colin? este deasupra gropii de gunoi, ie?it? din uz acum, dar tot gunoiul ?ngropat aici, dup? cum pute?i vedea foarte mult plastic, iese acum la suprafa?? ca efect al eroziunii produse de apa m?rii. Deci, chiar ?i atunci c?nd plasticul este aruncat ?n gropi de gunoi, ??i croie?te drum din sol ?n apele m?rii.Susannah Bleakley, ecologist?: Masca de unic? folosin?? este acum mai des ?nt?lnit? dec?t oric?nd. G?sim acum pe plaje mai multe m??ti de unic? folosin?? dec?t pungi de plastic. Rug?mintea noastr? este ca, pe c?t posibil, oamenii s? reduc? folosirea materialelor de unic? folosin?? din plastic ?i s? se debaraseze de ele mai atent. Editor web: Liviu CojanAronia ?i murele Navaho, culturi aduse ?n Rom?nia, rezistente la schimb?rile climei 20 august 2020, 04:45 de Iulian Bunila Dana Tudor cultiv? aronia printre buta?ii de mure ?i zmeur? Din ce ?n ce mai mul?i cultivatori de fructe de p?dure aduc ?n ?ar? soiuri exotice, care s? fie nu numai productive, gustoase ?i aromate, ci ?i rezistente la schimb?rile climatice. So?ii Dana ?i Marian Tudor de?in l?ng? Buz?u o ?ntins? planta?ie de zmeur? ?i mure, ?ns? cultiv? de c??iva ani ?i aronia. Aronia este un arbust originar din zonele aride ale Americii de Nord, ale c?rui fructe sunt foarte c?utate ?i apreciate pentru propriet??ilor lor terapeutice. Este u?or de cultivat ?i de ?ntre?inut ?n orice tip de sol. S-a dovedit a fi un arbust rezistent la boli, pe care nu ?l doboar? nici frigul dar nici c?ldurile din ce ?n ce mai sufocante din ?ara noastr?. ?Aronia nici m?car nu o ud?m tot timpul, nu avem picurare la ea, dec?t din c?nd ?n c?nd. Am observat c? se simte bine la c?ldur?, nu avem probleme cu ea”, spune Dana Tudor, fermier. Fructele de aronia sunt mici, de culoare neagr? sau ro?ie, ?n func?ie de specie ?i au un gust am?rui. Fermierii spun c? ?n Rom?nia, datorit? climei, boabele de aronia sunt mai dulci. Un singur arbust poate produce 4-5 kilograme de fructe. Dana Tudor Foto I.B. Dana Tudor cultiv? aronia printre buta?ii de mure ?i zmeur? Foto I.B. Un alt soi foarte rezistent la capriciile vremii, pe care femierul buzoian l-a adus ?n Rom?nia, este murul Navaho. Buta?ii cump?ra?i din Elve?ia ?i planta?i ?n sol rom?nesc produc mure c?t nuca de mari, dulci, pline de vitamine ?i minerale. ?Se adapteaz? climei ?i solului nostru ?i am reu?it s?-i men?inem. Acum sper?m c? nu vor cre?te temperaturile mai mult, pentru c? observ?m c? avem veri din ce ?n ce mai calde”, spune Dana Tudor. Murele Navaho au dovedit deja rezisten?? la ?nghe?ul din iarn?, dar ?i la temperaturile foarte ridicate ?i perioade lungi de secet?. Practic, vorbim despre o plant? care se dezvolt? ?n orice condi?ii de mediu, cu interven?ii minore din partea cultivatorilor. * * *Rody El Khalil, Agro Chirnogi: ?n ferm? folosim produsele ADAMA la toate culturile! Toamna erbicid?m cu Kalif ?i Sultan la rapi?? ?i cu Trinity la gr?u!Angelica Lefter Angelica Lefter - 20 august 2020 Produsele Adama ?n una dintre cele mai performante ferme din Rom?nia! Prezent anul acesta la ?nt?lnirea Adama Rom?nia organizat? ?n comuna Prundu, jude?ul Giurgiu, Rody El Khalil, manager Maria Invest Holding care include ?i ferma Agro Chirnogi din jude?ul C?l?ra?i, a vorbit despre tehnologia care ?l ajut? s? aib? un an agricol bun, ?n condi?ii climatice dificile. T?n?rul fermier Rody El Khalil a punctat c?teva avantaje ale folosirii produselor Adama Rom?nia, ?n cadrul ?nt?lnirii mediatizate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, care a stat sub genericul ”Secrete din ferm? cu Adama: Patru mari fermieri – Patru super-strategii!”Astfel, Rody El Khalil a f?cut, pentru ?nceput, o scurt? prezentare at?t a sa c?t ?i a companiei pe care o reprezint?: ”Reprezint Agro Chirnogi, am 26 de ani, ?i de patru ani sunt ?n agricultur?, m? implic ?n toate activit??ile, de la distribu?ie la agricultur?, ?n c?mp. Am avut marele noroc s? am oameni profesioni?ti al?turi de mine, cum este domnul Sorin Dogaru, inginerul nostru principal, care m-a ajutat ?i m-a ?nv??at ?n mare parte tot ce ?tiu acum. Al?turi de el, tat?l meu, Raj El Khalil, m-a ?nv??at produsele. Noi la Agro Chirnogi ?n principal cultiv?m orz, rapi??, soia, porumb ?i lucern?. ?n ferm? am folosit toate produsele de la Adama ?nc? din 2005, 2006, c?nd au ?nceput s? apar? pe pia??. Pentru noi, Adama a fost mereu un partener foarte important”, a subliniat reprezentantul companiei Agro Chirnogi.Rody El Khalil a m?rturisit c? a folosit pentru culturile companiei toat? gama de insecticide de la Adama, produse care au func?ionat conform a?tept?rilor. ”Dac? vorbim de insecticide, am folosit toat? gama ?i ?nainte produsele, inclusiv produse care acum nu se mai g?sesc pe pia??. ?n prezent, la culturi aplic?m Lamdex, Mavrik, iar c?nde ajungem la fungicide pe toat? cultura la noi s-a folosit Zakeo Extra”, a explicat fermierul.De asemenea, la erbicide, ?n urma experien?ei cu acest produs, Trinity a fost declarat foarte eficient . ”C?nd vorbim de erbicidare avem Leopard pe care-l folosim pe cultura de soia, cultura de rapi?? ?i de anul acesta am ?nceput s? folosim ?i Trinity. N-am avut probleme mari cu buruienile din toamn?, am avut mai mult ?n ferma din vest, dar ?i cu problemele pe care le-am avut an de an, neput?nd din timp s? facem erbicidare, a devenit foarte important s? erbicid?m ?n toamn?. De aceea ne-am dus c?tre un produs cum este Trinity care, din punctul meu de vedere, ne-a ajutat s? elimin?m buruienile din toamn?. Gr?ul a r?s?rit mai bine ?i nu a mai avut concuren??. ?i venim ?n prim?var? cu ceva corec?ie, cu un Trimmer sau ceva Tomigan, tot produse Adama”, a declarat Rody El Khalil.Totodat?, reprezentantul companiei Agro Chirnogi din jude?ul C?l?ra?i a apreciat c? anul acesta este unul dificil, iar produsele Adama au dat randament chiar ?i pe un sol care a suferit transform?ri majore: ”Produsele Adama au fost foarte bune p?n? acum pentru noi inclusiv anul acesta ?n care am avut probleme. C?nd zic probleme m? refer la secet?, deci diferen?ele de produc?ie au fost foarte mari de la o zon? la alta, inclusiv la noi, ?n aceea?i companie. Au fost diferen?e diferen?e de peste 3-4 tone la produc?ie la 40 de kilometri ?ntre un teren ?i cel?lalt. A fost un an secetos, ?nghe?ul a venit c?te s?pt?m?n?-dou?, ?n fiecare zi. A fost dezastru ?i doar ?n unele locuri ?i-a mai revenit cultura, iar unde nu, a trebuit s? ?ntoarcem ca s? punem porumb. Sper?m la produc?ii mai bune acum la porumb, lucern? ?i la soia”.Sultan este erbicidul de la Adama cu care a fost tratat? toat? suprafa?a de rapi??, iar efectul a fost unul de neegalat, sus?ine t?n?rul fermier.”Sultan este foarte bun. Noi deja ?tim c?nd punem rapi??, mergem cu Kalif ?i cu Sultan, le aplic?m unde avem o rezerv? mare de buruieni. Pot s? spun c? Sultan am folosit pe toat? suprafa?a. Este unul dintre cele mai bune erbicide pe care le-am folosit la rapi??, care a f?cut cur??enie total? dup? sem?nare. Erbicidul Sultan noi ?l folosim de c?nd a ap?rut prima dat? pe pia??, av?nd, spunem noi raportul calitate-pre? la nivelul la care am putut aprecia c? a aplicat una dintre cele mai bune erbicid?ri pe care le-am putut face la rapi??”, a concluzionat Rody El Khalil, reprezentantul companiei Agro Chirnogi, din jude?ul C?l?ra?i * * *Dan Popescu, AECTRA: Obiectivul nostru este s? oferim fermierilor o gur? de oxygen !Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 19 august 2020 Compania Aectra, aproape de fermierii rom?ni ?n momentele dificile! Dan Popescu, pre?edintele AECTRA Agrochemicals, consider? c? ?n aceast? perioad? grea prin care trece agricultura rom?neasc?, este ?i de datoria companiilor, de unde fermieri ??i procur? inputurile pentru culturile agricole, s? fie al?turi de fermieri ?i s? le arate c?t de importan?i sunt pentru economia agricol? a acestei ??ri. ?n acest sens, compania Aectra vine ?n sprijinul fermierilor rom?ni oferindu-le un discount de 10% la tot portofoliul de produse Aectra, indiferent de cantitatea cump?rat? sau de distribuitorul de unde sunt achizi?ionate acestea. campania din aceast? toamn? este extrem de important? pentru fermierii rom?ni, care s-au confruntat cu o secet? extrem de puternic? at?t la culturile din toamn?, c?t ?i la culturile de prim?var?, Aectra a luat decizia de oferi tuturor fermierilor un discount de solidaritate, un discount care s? ?i ajute pe c?t posibil s? aib? un start bun ?n aceast? campanie ?i s? le arate c? nu sunt singuri ?n aceast? perioad? dificil? pe care o traverseaz?.”Aectra poate dup? 30 de ani s? ia o decizie puternic? de ajuta fermierii pentru aceast? campanie. Mul?i dintre fermierii care au avut culturile compromise au veniturile considerabil reduse. Bun, sunt ajutoare de stat, dar r?m?ne de v?zut c?t de bine vor fi administrate ?i c?nd, mai ales. Noi am considerat c? merit? s? fim al?turi de fermieri printr-o decizie pe care am luat-o ?i anume, s? fim solidari cu fermierii ?i pentru aceast? campanie de toamn?, noi ne-am propus s? venim ?n ?nt?mpinarea fermierilor cu un discount de solidaritate. Realitatea este c? ceea ce am dori este s? ar?t?m fermierilor c? suntem aproape de d?n?ii ?i c? ?n?elegem problemele economice cu care se confrunt?, motiv pentru care am luat decizia ca ?ncep?nd cu campania de toamn?, pentru c? aceast? campanie de toamn? este foarte important? pentru fermieri s? reporneasc?, s? le oferim acest discount de solidaritate tuturor fermierilor care vor lua produse Aectra, pentru tot portofoliul de produse, de 10% la pre?ul de list? pentru toate produsele, p?n? la sf?r?itul campaniei de toamn?”, a declarat Dan Popescu, pre?edintele AECTRA Agrochemicals.Aceast? decizie luat? de companie arat? c?t de importan?i sunt fermierii pentru economia agricol? a Rom?niei ?i nu face altceva dec?t s? le ofere acestora ?ncrederea de a investi ?n continuare ?n tehnologii care s? ?i ajute s? ob?in? produc?ii bune.”Obiectivul nostru este s? oferim fermierilor o gur? de oxigen util?, sper?m noi, dar ?i o ?ncredere de a investi ?n anumite tehnologii, dar ?i de a ar?ta at?t d?n?ilor, c?t ?i industriei, c? atunci c?nd este nevoie trebuie s? fim al?turi de fermieri pentru c? fermierii no?tri, clien?ii no?tri sunt cei mai importan?i ?i sunt foarte importan?i ?i pentru economia agricol? a acestei ??ri ??ri”, afirm? pre?edintele AECTRA.Trebuie precizat c? pe l?ng? acest discount de 10% la toate produsele de la Aectra achizi?ionate de fermieri, se aplic? ?n continuare ?i politicile comerciale existente ?n cadrul companiei.”Cred c? ?n momentele de dificultate trebuie s? fim aproape unii de al?ii, de aceea acest discount nu este condi?ionat de volume, de produs, facem un efort de-a lungul ?ntregului portofoliu, ?n afar? de politicile comerciale pe care le avem ?i care r?m?n, ?n principiu, acelea?i”, a dezv?luit Dan Popescu, pre?edintele AECTRA Agrochemicals.Din portofoliul companiei AECTRA, lider pe pia?a fertilizan?ilor foliari ?i a biostimulatorilor, fac parte cele mai cunoscute produse din aceste categorii: Atonik, Terra-Sorb, BlackJak, NHDelta, Millerplex, Nutrient Express, Agrocean sau gama de fertilizan?i foliari Ferticig, produs? ?n Rom?nia, la fabrica AECTRA de la C?mpia Turzii. Pentru a comanda produsele AECTRA, pute?i suna la telefon 021 312 27 89, iar informa?ii despre portofoliul complet al companiei g?si?i pe aectra.ro. * * *BUNDESBANK:"Economia Germaniei va avea o relansare rapid? ?i generalizat?, dup? contrac?ia f?r? precedent din T2" M.G. Ziarul BURSA #Interna?ional / 20 augustEconomia Germaniei va avea o relansare rapid? ?i generalizat?, dup? contrac?ia f?r? precedent din prim?var?, arat? prognozele B?ncii Centrale germane (Bundesbank). ?ns?, pentru o redresare complet? ar putea fi nevoie de un vaccin contra coronavirusului, arat? exper?ii b?ncii centrale. Cea mai mare economie european? s-a diminuat cu 10,5% la sut? ?n al doilea trimestru din acest an, ?ns? a ?nceput revenirea dup? punerea sub control a pandemiei ?i a ridic?rii majorit??ii restric?iilor impuse popula?iei ?i companiilor, arat? raportul Bundesbank. Economi?tii spun c? avansul economiei germane va fi sus?inut ?n aceast? var?: consumul privat ar urma s? aib? o contribu?ie solid? la revenirea economic?, ?n timp ce investi?iile ?n industrie ?i bunuri de capital vor fi de asemenea esen?iale, arat? banca, a c?rei prognoz? prevede o contrac?ie de 7,1% pentru ?ntregul an.O revenire generalizat? pentru cea mai mare economie european? reprezint? ve?ti bune ?i pentru Rom?nia ?n condi?iile ?n Germania este cel mai mare partener comercial, care atrage peste un sfert din exporturile ??rii noastre. Economi?tii Comisiei Na?ionale de Strategie ?i Prognoz? (CNSP) argumentau ?n nota ce st? la baza proiec?iilor economice din rectificarea bugetar? c? riscurile?asupra dinamicii economice sunt preponderent de natur? extern? ?i c? "probabilitatea unei reveniri cu ?nt?rziere a activit??ii industriale condi?ionat? de mediul extern va fi?principalul factor care ar putea conduce la o dinamic? negativ? a PIB-ului ?n ultimele dou? trimestre" ?i la o contrac?ie economic? mai mare dec?t cea estimat? ?n prezent de -3,8% ?n 2020. Industria, care reprezint? mai pu?in de un sfert din PIB, s-a contractat cu 16,4% ?n S1 2020 fa?? de S1 2019.Bundesbank mai avertizeaz? ?ns? ?n raportul s?u c? pandemia de coronavirus nu este ?nc? sub control la nivel mondial, ceea ce va avea un impact negativ asupra exporturilor ?i produc?iei industriale a Germaniei. Acest lucru risc? s? devin? un obstacol ?n calea unei reveniri complete a cererii pentru produsele industriale germane. At?ta timp c?t o solu?ie medical? eficient?, precum un vaccin, nu va fi disponibil?, activitatea economic? ?n anumite industrii va r?m?ne limitat?, se mai arat? ?n analiza Bundesbank.Printre acestea se afl? ?i industria auto ?i cea manufacturier?, care aveau probleme ?i ?nainte de pandemie. Industria auto din Germania, cel mai mare motor al economiei, sufer? o transformare major? ca urmare a trecerii c?tre mobilitatea electric?. De men?ionat c? cel mai mare sindicat din Germania a anun?at recent c? va propune la urm?toarea rund? de negocieri colective ce va ?ncepe anul viitor ca s?pt?m?na de lucru s? fie redus? la patru zile pentru a preveni concedierile ?n mas? aduse de trecerea la ma?inile electrice? Analiz? ING: ?omajul din zona euro este ?inut jos ?n mod artificial ?ntr-o analiz? ING se puncteaz? c? spre deosebire de pia?a muncii din SUA, unde ?omajul a explodat pe fondul blocajului economic adus de pandemie, pia?a muncii din zona Euro este ?nc? sus?inut? artificial de schemele de munc? flexibil? implementate de ??rile membre. Pe m?sur? ce aceste scheme de sprijin pentru ocuparea for?ei de munc? vor ajunge la final, anali?tii ING estimeaz? un nou val de concedieri spre finalul anului ?i la ?nceputul lui 2021. Un alt factor care ar urma s? contribuie la aceast? evolu?ie negativ? pe pia?a muncii este reprezentat de modific?rile structurale din pia?a muncii cum ar fi restructur?ri sau digitalizarea muncii.Rata ?omajului din zona Euro a crescut relativ pu?in ?n compara?ie cu pia?a american?, de la 7,1% ?n februarie la 7,7% ?n iunie, evolu?ie care nu reflect? declinul istoric al activit??ii economice din primul ?i al doilea trimestru. Spre compara?ie, rata ?omajului din SUA a crescut de la 3,5% la 14,7% ?n aprilie, ?n lunile urm?toare fiind constatat o reducere a ?omajului p?n? la 10,2% ?n iulie. Potrivit anali?tilor, diferen?a este dat? fundamental de schemele de munc? redus? - ?i ?n Rom?nia exist? mai nou Kurzairbait, care permite un program de munc? flexibil - implementate de economiile zonei euro. Un alt factor care contribuie la ?omajul sc?zut este num?rul redus al persoanelor care caut? de munc?, ace?tia nefiind lua?i ?n calcul la rata ?omajului. O metodologie similar? de calcul a ?omajului este folosit? ?i ?n Rom?nia.F?r? schemele de munc? redus?, rata ?omajului din zona Euro calculat? de ING s-ar fi ridicat la circa 11% la v?rful crizei pandemice, ?n condi?iile ?n care doar ?n Germania circa 15% din muncitori sunt pe astfel de programe de munc? flexibil?. * * *C?nd va deveni obligatorie reciclarea resturilor vegetale ?n Rom?nia? Sorin Breazu aug. 20, 2020 De?euri vegetale. ?n Rom?nia, de la ?nceputul anului viitor vor intra ?n vigoare m?suri mult mai stricte pentru cei care nu colecteaz? separat de?eurile.Astfel, de la 1 ianuarie, resturile alimentare ?i vegetale vor fi colectate separat de h?rtie, plastic ?i metal. Potrivit ?tirile TVR, societ??ile de salubrizare vor prelua aceste de?euri pentru a le transforma ?n compost pentru agricultur?.Noile reglement?ri vin la pachet ?i cu sanc?iuni pentru cei care nu le respect?. Astfel, firmele care ?ncalc? legea vor putea fi amendate cu cel mult 20.000 de lei, ?n timp ce amenda minim? pentru persoanele fizice este de 400 de lei.Multe dintre centrele de colectare a de?eurilor din Rom?nia dispun de sta?ii de compostare, ?ns? acestea sunt rar folosite, ?n timp ce ?n alte zone, cum ar fi Bucure?tiul ?i Ilfovul, centrele pentru realizarea compostului nu exist?.Este greu de crezut, totu?i, c? legea se va putea aplica eficient ?n Rom?nia, mai ales c?, datele oficiale preluate de sursa citat? arat? c? ?n Rom?nia se recicleaz?, ?n prezent, doar 14% din de?eurile municipale. * * *Se recalculeaz? co?ul minim. Care e formula pentru un trai decent ?n Rom?nia HYPERLINK ""Sorin Breazuaug. 20, 2020 Co?ul minim de cump?r?turi va fi recalculat folosind o formul? nou?, pentru prima dat? ?n ultimii 20 de ani. Co?ul minim cuprinde alimente, produse de igien?, obiecte vestimentare, de uz casnic, dar ?i alte cheltuieli cu locuin?a ?i nu numai. Sunt incluse, ?n co?ul minim, ?i cheltuielile cu distrac?ia ?i relaxarea.Potrivit Digi24, datele exacte ale formulei nu sunt ?nc? stabilite, ?ns? valoarea co?ului minim va fi cu mult peste valoarea salariului minim din acest moment, care este ade 1.346 de lei.Autorit??ile nu au definitivat ?nc? formula de calcul, ci au stabilit doar produsele ?i serviciile care vor incluse ?n co?ul minim.Astfel, o familie cu patru membri ar avea nevoie lunar de 12 kilograme de p?ine, 9 kilograme de cartofi, dar ?i de 3,5 kilograme de carne de pui ?i aproape 2 kilograme de carne de pe?te.?n ceea ce prive?te produsele de uz casnic, aceea?i familie are nevoie de 15 saci de gunoi pe lun? ?i un tub de past? de din?i. ?n fiecare an, potrivit autorit??ilor rom?ne, o persoan? are nevoie de 3 deodorante ?i de 4 periu?e de din?i.Potrivit proiectului, noua formul? de calcul va lua ?n calcul ?i o vacan?? pe an, dar ?i ie?iri ?n ora?.La co?ul minim se va ad?uga ?i 10% din valoarea total? a tuturor cheltuielilor mai devreme enumerate, care va fi considerat fondul de economii al familiei. * * *Se preg?te?te o nou? modificare a Codului Silvic ?i SUMAL 2.0 Joi, 20 August 2020 Silvicultura Comisia European? cere Rom?niei aplicarea unor controale la prima punere pe pia?? a masei lemnoase, eficien?a ?institu?iilor statului“ ?i direc?ionarea controalelor pe zone de risc. Comunitatea Forestierilor din Rom?nia ?i Federa?ia Proprietarilor de P?duri ?i P??uni din Rom?nia atrag aten?ia, printr-un comunicat, asupra pseudom?surilor de combatere a t?ierilor ilegale ?i de protec?ie a siturilor Natura 2000, adoptate de statul rom?n ca urmare a procedurii de infringement deschise de Comisia European?. O nou? modificare a Codului Silvic este dezb?tut? ?n Parlament ?i o nou? hot?r?re de guvern pentru opera?ionalizarea SUMAL 2.0 a fost adoptat?.Comisia European? acuz? Rom?nia de e?ec ?n aplicarea Regulamentului European 995/2010 privind obliga?iile operatorilor care plaseaz? lemn pentru prima dat? pe pia?a Uniunii Europene, de ineficien?a controalelor ?i de inconsecven?e legislative. Pentru lemnul de provenien?? intern? (din ??rile Uniunii Europene), sensul EUTR 995/2010 este de control al primei puneri pe pia?? a masei lemnoase, deci se refer? la lemn brut ca resurs?, de la p?dure p?n? la primul depozit.Cum a r?spuns Rom?nia? ?i totu?i, cum a r?spuns Rom?nia? Prin extinderea aplicabilit??ii SUMAL c?tre o gam? l?rgit? de materiale lemnoase ?i produse din lemn! Conform HG-497-2020, devin operatori de SUMAL:?a) operatorii economici care depoziteaz?, prelucreaz?, sorteaz?, comercializeaz? materiale lemnoase/produse din lemn;[…]c) operatorii economici care ob?in, depoziteaz?, de?in, transport? ?i comercializeaz? produse din lemn, altele dec?t materialele lemnoase;[…]e) operatorii economici care utilizeaz? materialele lemnoase pentru construc?ii ?n volum mai mare de 20 mc/an.“Practic, ?ntreaga industrie a construc?iilor devine o imens? gestiune de materiale lemnoase, cu raport?ri on-line de stocuri ?i transport de de?euri provenite din materiale de construc?ii, cu avize cu regim special pentru materiale lemnoase. Mai mult, prin modificarea Codului Silvic, se propune ca orice transport de materiale lemnoase f?r? documente, ?n cantitate de peste 0,1 mc, s? devin? infrac?iune ?i s? conduc? inclusiv la confiscarea mijlocului de transport! Pentru exemplificarea situa?iilor hilare la care au condus astfel de reglement?ri amintim exemplul sta?iei PECO care a cump?rat 25 mc lemn de foc cu documente legale pentru uz propriu, iar organele de control au considerat c? ?depoziteaz?“ materiale lemnoase, au aplicat sanc?iune pentru neutilizare SUMAL, au confiscat materialul lemnos ?i judec?torul a men?inut sanc?iunea pentru c? aceasta este reglementarea!Cum arat? jude?ul din Rom?nia cu cele mai multe comune bogate Joi, 20 August 2020 Jude?ul Ilfov a livrat, ?n 2019, cea mai bogat? comun? din Rom?nia – Chiajna, cu un buget total de 79,27 milioane de lei ?i unul de venituri proprii uria?, de 66,9 mil. lei. Ultima cifr? reflect? puterea economic? a localit??ii. Ast?zi v? propunem s? afl?m cum au devenit satele din cel mai mic jude? din ?ar? foarte avute ?i cum a speculat administra?ia jude?ean? acest avantaj ?n beneficiul locuitorilor. De altfel, ?n Ilfov, anul trecut, din cele 32 de comune, ?apte au avut bugete mai mari de 30 de milioane de lei: Chiajna, Mogo?oaia – 41,98 mil. lei, Afuma?i – 37,83 mil. lei, Dragomire?ti – 34,02 mil. lei, Balote?ti – 33,48 mil. lei, Jilava – 32,96 mil. lei ?i Snagov – 30,95 mil. lei. O alt? serie de opt a?ez?ri urbane au ?nregistrat venituri cuprinse ?ntre 20 ?i 30 mil. lei: Clinceni – 29,82 mil. lei, Br?ne?ti – 29,25 mil. lei, ?tef?ne?ti – 28, 83 mil. lei, 1 Decembrie – 28,03 mil. lei, Dobroie?ti – 26, 62 mil. lei, Corbeanca – 26,53 mil. lei, Cernica – 26,52 mil. lei ?i Tunari – 23,86 mil. lei.? Alte 18 prim?rii au avut bugete ?n limita 10-20 mil. lei: Vidra – 19,81 mil. lei, Domne?ti – 19,30 mil. lei, Cornetu – 18,97 mil. lei, Peri? – 18,81 mil. lei, Gruiu – 18,29 mil. lei, Berceni – 15,96 mil. lei, Petr?chioaia – 15,84 mil. lei, Glina – 15,26 mil. lei, G?neasa – 15,08 mil. lei, Moara Vl?siei – 14,53 mil. lei, Ciorog?rla – 13,86 mil. lei, Ciolpani – 11,49 mil. lei, Gr?di?tea – 10,34 mil. lei ?i Cop?ceni – 10,17 mil. lei. Cea mai s?rac? localitate ar fi Dasc?lu, cu un buget anual de 7,6 mil. lei. Ca o prim? concluzie: 29 din cele 32 de a?ez?ri rurale, ceea ce ?nseamn? un procent de 90,62%, au avut la dispozi?ie pentru dezvoltarea localit??ilor sume mai mari de 10 mil. lei.53,13 % din comunele ilfovene au venituri proprii constante mai mari de 10 mil. leiVorbind despre puterea real? a prim?riilor, exprimat? ?n venituri proprii constante, 17 localit??i (53,12% din totalul comunelor) ?nregistreaz? sume anuale mai mari de 10 mil. lei (vezi tabel). Cele mai mici bugete locale sunt ob?inute ?n comunele Cop?ceni – 3,66 milioane lei, Petr?chioaia – 4,84 mil. lei, Nuci – 4,68 mil. lei, Dasc?lu – 4,29 mil. lei ?i D?r??ti – 4,21 mil. lei. Pesemne din cauza sau mai degrab? gra?ie veniturilor mari, satele din ilfov nu s-au dat peste cap, anul trecut, s? ob?in? fonduri europene. Doar patru comune au executat luc?ri finan?ate de UE: 1 Decembrie – 1,24 mil. lei, Dragomire?ti – 0,313 mil. lei, Ciolpani – 0,066 mil. lei ?i Br?ne?ti – 0,012 mil. lei. ?n schimb, o serie de a?ez?ri rurale s-au ?ngr?m?dit pe fondurile na?ionale, primind bani pe lucr?rile efectuate prin programele guvernamentale (PNDL, de exemplu): Clinceni – 6,67 mil. lei, 1 Decembrie – 5,6 mil. lei, Snagov – 4,76 mil. lei, Berceni – 3,24 mil. lei, Cornetu – 3,23 mil. lei, Cop?ceni – 2,5 mil. lei ?i Ciorog?rla – 2,4 mil. lei.Cum s-a ?nt?mplat ca Ilfov s? aib? cele mai multe comune bogate din Rom?nia? Explica?ia ?ine de un singur lucru: apropierea de Capital? sau situarea altor a?ez?ri pe cele mai circulate rute, respectiv, Bucure?ti-Ploie?ti ?i Bucure?ti-Pite?ti. Administra?iile locale au ?ns? meritul de a fi fost foarte deschise spre investi?ii, ?nlesnind pesemne dezvoltarea multor afaceri pe teritoriul administrativ. De asemenea, a?ez?rile rurale au fost avantajate de explozia sectorului imobiliar din perioada 2005. Cea mai bogat? comun? din Rom?nia, de exemplu – am numit Chiajna –, a dat lovitura, printre altele, cu un complex reziden?ial care num?r? 11.000 de locuin?e! Din acest motiv, popula?ia s-a dublat din 2000 ?i p?n? prin anul 2019, cresc?nd de la 7.300 de locuitori la peste 16-17.000 de locuitori. Dar grosul banilor vine din sectorul economic, aici instal?ndu-se un imens parc logistic, dar ?i depozitele unor mari distribuitori din re?eaua de supermarketuri. Localitatea nu are niciun fel de interes turistic; for??nd lucrurile, a devenit un fel de dormitor pentru for?a de munc? din Capital? sau chiar pentru firmele mari din comun?. A doua cea mai bogat? localitate, Mogo?oaia, este situat? tot ?n proximitatea Capitalei, av?nd o densitate de 72,7 firme/1.000 de locuitori, fa?? de o medie na?ional? de 30,9 firme/1.000 de locuitori. ?n Mogo?oaia activeaz? fabrici de mobil?, de conserve, parcuri logistice, transport, comer? etc. Toate comunele limitrofe (sau apropiate) Bucure?tiului (Dragomire?ti, Dobroie?ti, Jilava, Glina, Cernica, Afuma?i, ?tef?ne?ti, Clinceni, Vidra) au aceast? caracteristic?, a dezvolt?rii imobiliare ?i a sectorului economic, ca o expansiune a?teptat? a Capitalei ?nspre rural. Aproximativ rural, fiindc? numai a sate tradi?ionale nu mai seam?n?. Oarecum diferit stau lucrurile ?n localit??ile de pe rela?ia Bucure?ti-Ploie?ti, unde s-au dezvoltat cartiere de lux (Corbeanca, Snagov, Tunari ?i Balote?ti), inaccesibile omului de r?nd.Agricultura, specific? comunelor de la periferie, nu aduce bani publici prea mul?i C?t despre agricultur?, ei da, terenurile necuprinse de r?vna imobiliar? – soluri de foarte bun? calitate – produc ?n continuare cereale, fructe, nutre?uri ?i legume. Dar, pentru c? aici e un mare dar, comunele care au activitate preponderent agrar? se situeaz?, din p?cate, la coada clasamentului, sub aspectul veniturilor ?ncasate de autorit??i: Cop?ceni, Petr?chioaia, Nuci, Dasc?lu, D?r??ti, Berceni, Ciolpani, Cornetu, G?neasa, Gr?di?tea, Gruiu, Moara Vl?siei, Peri?. Asta spune totul de la sine! ?i nu doar banii ?ntor?i ?n circuitul public sunt o oglind? a dezvolt?rii mai slabe, ci ?i infrastructura public? (str?zi, ap?, canalizare, ?coli etc.), ?i felul ?n care arat? locuin?ele, acestea fiind mult sub luxul din Corbeanca sau Snagov!F?r? circuit turistic public, ci mai degrab? exclusivistJude?ul Ilfov nu face bani din turism, asta chiar dac? are pe teritoriul s?u Snagov, perimetru devenit arie protejat?. ?i dac? n-ar fi devenit, tot nu ar fi ?nsemnat mare lucru: ceea ce era odat? loc de agrement aproape de r?sunet na?ional, acum s-a transformat ?ntr-un soi de circuit privat, prin acapararea terenurilor din proximitatea lacului ?i construirea aici a unor vile apar?in?nd protipendadei de la Bucure?ti (nu doar politice)! Nu face bani nici de la Cernica, acolo unde totu?i m?n?stirea cu acela?i nume a f?cut ca peisajul absolut superb s? fie la ?ndem?na rom?nilor de r?nd. Resurse turistice mai sunt, unele de-o valoare excep?ional? (Palatul Br?ncovenesc de la Mogo?oaia (monument istoric cu valoare interna?ional?), Palatul ?tirbei de la Buftea, Palatul familiei Ghica din C?ciula?i, Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino din Afuma?i, M?n?stirea Pas?rea (Br?ne?ti), M?n?stirile Snagov ?i C?ld?ru?ani), dar ele nu au fost a?ezate ?ntr-o strategie turistic?. La fel se ?nt?mpl? ?i cu celebrele Therme de la Balote?ti, Phoenix Aventura Parc Cernica, La Plaja din Chiajna, terenul de golf din Dragomire?ti Vale, Centrul ?Poveste cu Cai“ din Snagov ?i Riding Club La Cai din comuna Balote?ti etc. Toate sunt resurse consistente, dar nu poate fi vorba despre un circuit turistic ?n Ilfov sau, m? rog, Ilfov nu poate fi ?n niciun caz o destina?ie turistic? ?n sine, ci mai degrab? este vorba despre capacit??i de agrement exclusiviste. Maria Bogdan * * *Noul Cod Silvic a fost aprobat in Parlament: iata ce prevede! august 20, 2020 Parlamentul a aprobat, cu unanimitate de voturi, Noul Cod Silvic, iar actul normativ urmeaza sa intre in vigoare imediat ce este promulgat de presedinte, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului.?Astazi am castigat o lupta extrem de importanta pentru padurile Romaniei. In urma cu foarte putin timp, Parlamentul a aprobat proiectul de lege de modificare a Codului Silvic. In ultimele saptamani am solicitat, in mod repetat, colegilor mei din Parlament, sa supuna la vot in regim de urgenta aceasta lege, care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul in care nimeni nu mai sta la discutii cu acestia. Ma bucur ca mesajul nostru a avut rezonanta si ca parlamentarii au inteles ca protejarea padurilor este o prioritate dincolo de interese si calcule politice”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor. Printre amendamentele actului normativ se regasesc urmatoarele: furtul de arbori va intra direct sub incidenta penala, indiferent de prejudiciu; camioanele sau tirurile cu care sunt transportati arborii taiati ilegal vor putea fi confiscate; taierile la ras vor fi interzise in rezervatiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu si pentru: rumegus, biomasa, coaja arborilor si orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafetelor de padure sub 30 de ha vor creste cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor si din drumurile forestiere; accesul cetatenilor in padure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.Ministerul Mediului precizeaza ca va continua sa implementeze masurile asumate pentru protectia padurilor si stoparea taierilor ilegale, printre care se afla noul SUMAL, achizitia sistemului de monitorizare cu harti satelitare, demararea studiului stiintific pentru identificarea si punerea sub protectie a 40.000 de hectare de paduri virgine si consolidarea capacitatii garzilor forestiere. * * *Emmanuel Faber-CEO Danone: COVID-19 a polarizat pia?a. Nu va mai exista o clas? de mijloc meatmilk 20 august 2020 Danone consider? c? pandemia de cornonavirus va avea ca rezultat o polarizare a sectorului alimentar, deoarece, pe de o parte, consumatorii cump?r? produse mai s?n?toase, iar pe de alt? parte, majoritar?, alimente ieftine, pentru a reduce cheltuielile casnice. Va exista o polarizare a pie?ei. Nu va mai exista o clas? de mijloc ”, a declarat CEO-ul Emmanuel Faber, citat de DairyReporter.Primul impactZF Live. Steffen Heringhaus, fondator al Five Elements Digital: Pe fondul pandemiei mul?i consumatori s-au adaptat ?i au achizi?ionat online. Ace?tia ??i vor p?stra noile obiceiuri. ?Dac? se adapteaz? ?i trec ?n mediul online, at?t consumatorii, c?t ?i businessurile, impactul pe termen lung va fi semnificativ“ HYPERLINK "" \o "Robert Manea"Robert Manea, Alexandra Cep?reanu 19.08.2020, Pandemia de Covid-19 ?i m?surile de distan?are social? au ?mpins consumatorii din mediul tradi?ional ?n cel online, astfel c?, ?n urma celor dou? luni de stare de urgen??, clien?ii s-au adaptat ?i ?i-au modificat obiceiurile de cump?rare, a spus ?n cadrul emisiunii de business ZF Live Steffen Heringhaus, fondator al Five Elements Digital. au ?nceput s? ?nlocuiasc? consumul stradal cu cel online, astfel, segmente de popula?ie care nu aveau obiceiul de a consuma online au ?nceput s? cumpere de pe site-uri pentru prima dat?, iar aici mediul de afaceri ar trebui s? se adapteze situa?iei. Iar dup? ce s-au obi?nuit s? achizi?ioneze mai mult online, clien?ii nu vor mai renun?a la aceste servicii nici dup? pandemie“, a spus Steffen Heringhaus.El consider? c? dac? at?t consumatorii, c?t ?i businessurile r?m?n activi ?n mediul online pe termen lung, ?n timp impactul ?va fi semnificativ“.Carrefour deschide primul hipermarket din T?rgovi?te cu op?iuni de cump?rare online ?i offline Newsweek Rom?nia | 20.08.2020 Din 20 august, t?rgovi?tenii ??i pot face cump?r?turile zilnice ?n singurul hipermarket din ora?, deschis de Carrefour.HYPERLINK "" \l "comments"70.000 de produse sunt la ?ndem?na lor ?n magazinul fizic, prin aplica?ia Carrefour sau livrate direct la ei acas?. Aflat ?n incinta D?mbovi?a Mall, primul centru comercial din jude?ul D?mbovi?a, Carrefour T?rgovi?te devine cel de-al 39-lea hipermarket din re?eaua na?ional?.Carrefour T?rgovi?te vine cu un spa?iu destinat unei experien?e personalizate de cump?r?turi, ?n deplin? siguran??, ?n care g?se?ti bun?t??i rom?ne?ti provenite de la produc?tori na?ionali ?i regionali ?n care ne-am pus ?ncrederea, precum L?di?a cu legume sezoniere de la fermierii din Cooperativa Agricol? Carrefour V?r??ti, vinurile din programul na?ional ?Deschidem Vinul Rom?nesc”, o gam? extins? marca proprie Carrefour, peste 1000 de produse Bio sau produse pentru cas? ?i familie Toate sunt disponibile at?t ?n magazinul fizic, dar ?i prin aplica?ia Carrefour, carrefour.ro ?i BRINGO, un univers de optiuni care ??i permit s? alegi cum preferi s?-?i prime?ti cump?r?turile, direct la tine acas? sau gata preg?tite ?n magazin, cu op?iunea Click & Collect.. ?n noul hipermarket din D?mbovi?a Mall, situat pe Bulevardul Regele Ferdinand nr. 6, vei descoperi ?i o selec?ie bogat? de savori locale: sortimente de lactate ob?inute dup? re?ete specifice de la ?Nucet”, produse create de ?La Bunicul Matei”, preparate din carne de o calitate superioar? de la ?Grandi Gusti”, legume de la ?Ferma Ionescu”, produc?tor cu o vechime de peste 30 de ani, produse de panifica?ie ?i cofet?rie sau vinuri regionale, na?ionale ?i interna?ionale, atent selectate. Pe l?ng? aceste produse alimentare, te a?teapt? ?i sute de articole de gr?din?rit, ustensile, electrocasnice sau noile colec?ii TEX.?Carrefour pune primul hipermarket pe harta ora?ului T?rgovi?te ?i aduce o experien?? complet? de cump?r?turi, interconectat? prin serviciile offline ?i online, totul ?n deplin? siguran??. Oricum ar alege s? cumpere, direct din magazin sau comand?nd pe site-ul Carrefour sau prin aplica?ia BRINGO, consumatorii vor g?si produse de calitate la pre?uri accesibile ?i numeroase oferte” a declarat Lauren?iu B?lteanu, Director hipermarket Carrefour T?rgovi?te.La Carrefour T?rgovi?te, ?ntotdeauna vei g?si ceva pe gustul t?u, bine g?tit ?i atent ambalat, ?n zona Gastro, unde m?ncarea proasp?t? este preparat? zilnic de buc?tarii no?tri pricepu?i.Iar speciali?tii de la raioanele de legume-fructe, pe?te ?i m?cel?rie ?i brut?rie-cofet?rie sunt tot timpul aten?i s?-?i ofere sugestii ?i informa?ii pentru ca tu s? alegi cele mai potrivite produse pentru tine ?i familia ta. ?n acela?i timp, aici ai la dispozi?ie servicii complementare, precum comenzi de torturi, cur??area gratuit? a pe?telui achizi?ionat ?i zone de relaxare ?i spa?ii educative pentru familie.Deschidem Vinul Rom?nesc, un program na?ional creat de Carrefour pentru a sprijini produc?torii rom?ni din toate regiunile viticole ale ??rii, ajunge ?i la T?rgovi?te. Atent alese de speciali?tii no?tri, aceste vinuri spun povestea cramelor locale ?i a calit??ii vinului rom?nesc.Descoper? zona de WineSquare care te va cuceri cu atmosfera pl?cut? ?i relaxat?, designul modern, ?i, ?n special, cu selec?iile de vinuri regionale, etichetele exclusive Carrefour ?i vinuri premium.Dintre vinurile regionale, ?n noul Carrefour T?rgovi?te, vei g?si o selec?ie de sortimente din Muntenia, de la Gramofon Wine, Domeniul Muntean, Licorna Winehouse, Domeniile Blaga ?i Pietroasa Veche. Acestea sunt doar c?teva dintre cramele din zon?, al?turi de care ducem mai departe bunul nume al vinului rom?nesc ?i care prin activitatea lor, sus?in comunit??ile din proximitate.Special pentru copii, Carrefour a creat Roli-Poli, prima sta?ie de colectare selectiv? destinat? celor mici, ?n interiorul magazinului. Aceasta zon? respect? toate m?surile de siguran?? ?i a fost dezvoltat? ca un spa?iu de ?nv??are a unor comportamente responsabile cu privire la protec?ia naturii ?i a s?n?t??ii.Duc?nd mai departe grija pentru mediu ?i comunitate, Carrefour implementeaz? ?i ?n T?rgovi?te programul de colectare a uleiului uzat, oferind un 1 litru de ulei proasp?t, marc? proprie, la schimb pentru fiecare 3 litri de ulei folosit, ?i 2 litri de ulei proasp?t pentru fiecare 5 litri de ulei folosit.Aceasta este o ini?iativ? ce se reg?se?te ?n toate hipermarketurile Carrefour ?i se deruleaz? cu sprijinul organiza?iei Respir? Verde, care va colecta ?i procesa uleiul folosit pentru a-l transforma ?n biocombustibil ?i alte derivate. Uleiul poate fi colectat ?i prin aplica?ia Bringo, anun??nd livratorii direct din aplica?ie inten?ia de a preda uleiul folosit, la schimb, cu ulei proasp?t.Carrefour ofer?, astfel, ?n T?rgovi?te, un univers de op?iuni de shopping ce poate fi accesat prin:●?????? Hipermarket ?n D?mbovi?a Mall - Bd. Regele Ferdinand nr. 6, deschis de luni p?n? duminic? 07:00 - 22:00; 70.000 de produse la pre?uri accesibile; o suprafa?? de v?nzare de 7.340 de metri p?tra?i; 1250 de locuri de parcare gratuite; 230 de angaja?i; 32 case de marcat, dintre care 12 case rapide Self Service; Click & Collect; WI-FI gratuit; 0374719900;●?????? Supermarketurile din Str G?rii, nr. 6 ?i din Str Tricolorului, nr. 2●?????? Magazinul Supeco din Str. Arsenalului, Nr 14Despre Carrefour?n Rom?nia, grupul Carrefour ofer? clien?ilor s?i multiple posibilit??i de a face cump?r?turi, at?t ?n cele peste 360 de magazine din ?ar?, c?t ?i prin portalul unic carrefour.ro, de unde clien?ii ??i pot achizi?iona produse alimentare, ?n Bucure?ti, Ploie?ti ?i Ilfov, ?i produse alimentare neperisabile ?i nealimentare ?n ?ntreaga ?ar?, din sec?iunea ?Supermarket Online”.Mai mult, prin platforma BRINGO, disponibil? gratuit ?n Google Play ?i App Store, Carrefour le ofer? clien?ilor din 35 de ora?e posibilitatea de a face cump?r?turi din peste 50.000 de produse la pre? de hipermarket, livrate ?n 90 de minute. Clien?ii pot opta pentru livrarea cump?r?turilor acas? sau ridicarea lor din punctele Click & Collect din hipermarketurile Carrefour.Pentru o sesiune de cump?r?turi rapid? ?i ?n siguran??, Carrefour continu? extinderea serviciului integrat ?Casa ta - Self Service”, casa de marcat unde clien?ii au posibilitatea s? scaneze ?i s? pl?teasc? singuri, ?n acela?i loc, produsele cump?rate.Iar prin aplica?ia Carrefour,? disponibil? gratuit ?n App Store ?i Google Play, clien?ii pot verifica pre?urile din magazin, cu op?iunea Scan&Pay scaneaz? produsele la raft, le pun ?n co? apoi pl?tesc rapid la casa de marcat ?n baza unui cod QR, f?r? a mai pune produsele pe band?.Carrefour sus?ine comunit??ile ?n care activeaz? prin programe relevante, astfel c?, ?n 2017, retailerul a lansat, ?n premier? ?n Rom?nia, Cooperativa Agricol? Carrefour V?r??ti, prima de acest gen fondat? de un retailer. Creat ?n 2019, Deschidem Vinul Rom?nesc este un program pe termen lung, de sus?inere a produc?torilor locali de vinuri prin care Carrefour ??i propune s? a?eze vinul rom?nesc pe harta interna?ional? a vinurilor ?i s?-l transforme ?ntr-un brand de ?ar?.Ca parte a aceluia?i demers strategic, Carrefour a lansat ?n luna martie 2019 Cre?tem Rom?nia BIO, un program na?ional pentru sus?inerea conversiei fermierilor rom?ni la agricultura BIO ?i promovarea produselor BIO rom?ne?ti. Iar ?n 2020, Carrefour a introdus ?n premier? ?n Rom?nia, eticheta ??n conversie la bio” prin care promoveaz? produsele crescute de fermierii din program.Aceste ini?iative aduc mai aproape de consumatori produc?torii rom?ni ?i le ofer? acestora oportunitatea de a accesa o pia?? de desfacere sustenabil?.?n luna iulie 2019, Carrefour Rom?nia a lansat ?Punem pre? pe plastic”, un program de economie circular?, adresat limit?rii cantit??ii de ambalaje din plastic ?i introducerii plasticului ?ntr-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire ?i reciclare.?n cadrul programului, ini?iativa Plata cu PET-ul a ajuns ?n 7 hipermarketuri Carrefour din 6 ora?e: Bucure?ti (B?neasa ?i ParkLake), Constan?a, Buz?u, Cluj, Oradea ?i Timi?oara. ?n fiecare ora?, timp de 10 zile, oamenii au putut aduce PET-uri ?n schimbul fructelor ?i legumelor provenite de la produc?tori locali. Ini?iativa a adunat un num?r de 270.000 de PET-uri pentru 64.000 kg fructe ?i legume de sezon.Despre Prime KapitalPrime Kapital este un dezvoltator, investitor ?i operator imobiliar, activ ?n Europa Central? ?i de Est. Fondatorii afacerii activeaz? ?n pia?a imobiliar? din Rom?nia ?i din regiune de mai bine de un deceniu ?i au o reputa?ie neegalat? cu privire la calitatea ?i sustenabilitatea pe termen lung a dezvolt?rilor realizate.Prime Kapital are o prezen?? ampl? pe pia?a din Rom?nia ?i este integrat pe vertical?, av?nd o echip? de peste 200 de speciali?ti ?n domeniul imobiliar, ce ?mbin? competen?e multidisciplinare ?i acoper? ?ntregul lan? valoric, specific dezvolt?rilor imobiliare, de la achizi?ia, designul ?i construc?ia proiectelor, la ?nchirierea, v?nzarea ?i administrarea propriet??ilor. Multe detalii sunt disponibile pe .Florin C??u: “Deja sunt 150 de zile de c?nd nu se pl?tesc impozite pentru sectorul HORECA” Adriana Popescu 20 august 202 Ministrul Finan?elor Publice, Florin C??u, a catalogat ca “dur?” atitudinea sectorului HORECA? ?n urma organiz?rii protestului de ieri, miercuri – 19 august.? ?eful de la Finan?e a afirmat c? ?n?elege situa?ia HORECA –? un sector important pentru economie, vizibil, dar este p?cat c? apare campania pre electoral? ?i nu ar vrea ca astfel de proteste s? fie folosite electoral, potivit AGERPRES.Reprezentan?ii HORECA au protestat pa?nic, timp de o or?, ieri, ?n fa?a loca?iilor ?mpotriva m?surilor care au dus la ruinarea industriei.“?tiu c? este dificil, dar nu cred c? dac? mergem fiecare ?n col?ul lui ?i avem aceast? atitudine dur? ajungem undeva. Referitor la protestul de azi, este p?cat c? apare campania pre-electoral? ?i nu a? vrea ca astfel de proteste s? fie folosite electoral. Sociali?tii de la PSD ar folosi protestul acesta s?-?i avanseze propria agend? ?i ar fi p?cat s? vedem c? le ofer? o astfel de arm?. Mai bine st?m ?i discut?m ?i vedem care sunt nevoile reale ?i care sunt problemele. De fiecare dat?, am fost fost deschi?i pe partea de fiscalitate. Noi am ie?it din perioada de stare de urgen?? ?i am gr?bit m?surile. ?n general, ?i nu doar din cauza sectorului HORECA, a crescut num?rul de infecta?i. S-ar putea s? nu deschidem restaurantele, s-ar putea s? le deschidem, dar ?n anumite condi?ii”, a afirmat C??u, ?n direct la Digi24.Ministrul a precizezat c? nu ar trebui trecute cu vederea m?surile luate de Guvern ?i se a?teapt? ca m?suri s? vin? ?i din partea HORECA, de?i reprezentan?ii HORA au redactat, ?ntr-o scrisoare deschis? adresat? premierului, un set de reguli pentru func?ionarea restaurantelor ?n interior.2.000 de restaurante au aplicat la IMM Invest“Este un sector important (HORECA, n.r.) ?n economie, un sector vizibil. Eu ?n?eleg prin ce trec. Este dificil, dar ?n acela?i timp nu a? vrea s? trecem cu vederea ?i m?surile pe care le-a luat acest Guvern pentru acest sector. Deja sunt 150 de zile, ?n 2020, pentru care nu se pl?tesc impozite pentru sectorul HORECA. Am eliminat ?i cerin?a de a depune declara?ia ?n iunie, am spus totul ?n octombrie. Dezbatem acum dac? putem s? prelungim ?i acest termen. Au fost deja vreo 2.000 de restaurante care aplicaser? pentru IMM Invest. ?n?eleg frustrarea, dar ?n acela?i timp nu putem dec?t prin dialog. Ne-am v?zut cu membri HORECA, premierul s-a v?zut de mai multe ori ?i eu cred c? fiecare discu?ie a avansat. Vrem s? vedem ?i din partea cealalt? c? vin m?suri care ?ncearc? s? minimizeze r?sp?ndirea pandemiei. Am v?zut c? ?i ??rile din afar? au ?nceput s? ?nchid? sau s? cear? masc? ?n spa?iul public”, a men?ionat demnitarul.Angaja?ii HORECA au protestat, miercuri, ?ntre orele 17:00 ?i 18:00, la locul de munc? fa?? de felul ?n care Guvernul trateaz? combaterea pandemiei ?n domeniul Hoteluri, Restaurante ?i Cafenele. Protestul a fost ini?iat de organiza?iile patronale din industria turismului pentru a-?i exprima nemul?umirea fa?? de interdic?ia autorit??ilor privind deschiderea restaurantelor.PENNY. a deschis 4 noi magazine ?i a ajuns la o re?ea na?ional? de 264 de loca?ii 20 Aug 2020 - Andra ImbreaRe?eaua de magazine PENNY. s-a extins cu patru noi unit??i ?n Topli?a (jude?ul Mure?), ?n Modelu (jude?ul C?l?ra?i), ?n R?d?u?i (jude?ul Suceava) ?i ?n Piatra Neam? (jude?ul Neam?). Astfel, re?eaua ajunge la 264 de spa?ii deschise ?n Rom?nia.Noul magazin PENNY. din localitatea Topli?a ?este situat pe strada ?tefan cel Mare, Nr. 65, Cartier Aluni? ?i are un spa?iu de v?nzare de 794 m2. Cei 14 angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00. Pentru confortul clien?ilor, noul magazin dispune ?i de un num?r de 42 de locuri de parcare ?i patru case de marcat.Magazinul din Modelu se afl? pe strada C?l?ra?i, Nr. 64A ?i are un spa?iu de v?nzare de 860 m2. O echip? de 14 angaja?i ?i ?nt?mpin? pe clien?i de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00. Pentru confortul acestora, noul magazin dispune ?i de un num?r de 62 de locuri de parcare, dintre care dou? pentru persoanele cu dizabilit??i ?i patru case de marcat.Magazinul din R?d?u?i se afl? pe Calea Bucovinei, nr. 39 ?i are un spa?iu de v?nzare modern de 868 m2. Deschis de luni p?n? s?mb?t? ?n intervalul 07:30 - 22:00 ?i duminic? ?ntre 08:00 - 20:00, o echip? de 14 angaja?i ?i ?nt?mpin? pe clien?i. Noul magazin dispune ?i de un num?r de 42 de locuri de parcare, dintre care dou? pentru persoanele cu dizabilit??i ?i patru case de marcat. ?n plus, pentru a duce mai departe promisiunea ferm? de a sus?ine furnizorii locali, PENNY. R?d?u?i ofer? clien?ilor op?iunea de a achizi?iona carne proasp?t? direct din m?cel?ria aflat? la intrarea ?n magazin.Cel de-al patrulea magazin este situat ?n Piatra Neam?, strada Bistri?ei ?i are un spa?iu de v?nzare de 740 m2. Magazinul dispune de 61 de locuri de parcare, dintre care trei dedicate persoanelor cu dizabilit??i, ?i de patru case de marcat. Cei 13 angaja?i ?i a?teapt? pe clien?i de luni p?n? vineri ?ntre 7:30 ?i 22.00 ?i duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Odat? cu rebranding-ul, design-ul noilor magazine este nou ?i primitor, iar sesiunea de cump?r?turi pentru clien?i este ?mbun?t??it? datorit? zonei extinse pentru produse proaspete, m?rci proprii pe gustul rom?nilor, dar ?i datorit? semnaliz?rii mai vizibile a promo?iilor ?i a categoriilor principale de alimente.?n plus, noul PENNY. ofer? solu?ii simple, adaptate stilului de via?? alert, precum produsele ready to eat, dar ?i cele semipreparate, refrigerate sau congelate.O alt? component? important? a formatului PENNY. este grija pentru mediu ?i comunit??ile ?n care compania ??i desf??oar? activitatea zi de zi. Multe dintre magazinele nou deschise dispun de func?ionalit??i care le fac prietenoase cu mediul, precum frigiderele cu u?i pentru reducerea consumului de energie sau sistemele de iluminare pe baz? de LED ?n interior ?i panourile fotovoltaice sau acoperi?urile verzi in exterior.PENNY. este conceptul de succes al grupului german REWE ?i unul dintre cei mai activi retaileri din Rom?nia, cu primul magazin deschis pe pia?a local? ?n anul 2005. ?ntreaga re?ea este deservit? de trei centre logistice situate ?n localit??ile ?tef?ne?tii de Jos, Turda ?i Bac?u. ?n prezent, re?eaua PENNY ?n Rom?nia este alc?tuit? din 264 de magazine la nivel na?ional ?i o echip? dedicat? format? din peste 4.800 de angaja?i.foodpanda livreaz? produse Viva din sta?iile OMV Andra Imbrea20 Aug 2020 - ?tiri ?i Nout??i OMV Petrom ?i foodpanda au incheiat un parteneriat prin care produsele Viva din sta?iile OMV pot fi comandate prin serviciul de livr?ri foodpanda. ?n prezent, serviciul este disponibil ?n zece ora?e: Cluj, Ia?i, Timi?oara, Bra?ov, Constan?a, Bucure?ti, Targu-Mure?, Ploie?ti, Gala?i ?i Sibiu. Peste 130 de produse din shop ?i zona de gastro, de la sandwich-uri ?i salate, produse de patiserie, dulciuri ?i snacks-uri p?n? la b?uturi, electronice ?i accesorii sunt disponibile pentru livr?ri rapide.Clien?ii pot comanda produsele Viva Shop & Gastro ?n aplica?ia foodpanda din sec?iunea Shops, iar comenzile sunt transmise ?n sta?ia OMV selectat?. Comenzile sunt procesate ?n sta?iile OMV ?i predate livratorilor foodpanda ?n cel mai scurt timp. Valoarea minim? a unei comenzi este de 14,99 lei, iar taxa de livrare porne?te de la 1,99 lei ?i variaz? ?n func?ie de distan??.?Parteneriatul a fost demarat ?n luna iunie a acestui an, ?n cadrul unui proiect pilot, care a vizat cinci sta?ii OMV din Cluj. A fost primit foarte bine, cu livr?ri de produse care s-au ?ncadrat ?n intervalul de 30 de minute. Ne-am dorit s? aducem pauza de cafea ?i sandwich din Viva ?i la birou sau acas?, cu acelea?i produse de calitate, ?ntr-un timp scurt. Supliment?m acum num?rul de sta?ii care sunt parte din proiect ?i lans?m promisiunea comenzilor online Viva Shop & Gastro ?n ?nc? nou? ora?e”, a declarat George Daniel Ion, retail manager OMV Petrom.?foodpanda ??i diversific? oferta ?n zona comer?ului de proximitate prin extinderea parteneriatului cu OMV Petrom. Astfel, utilizatorii din cele zece ora?e pot comanda de acum gust?rile bine cunoscute din meniul Viva, ?i ?n acela?i timp, se pot bucura de multiple categorii de produse, de la ?ngrijire personal? sau b?uturi p?n? la electronice sau articole pentru gr?tar, disponibile pentru livrare imediat? ?ntr-un interval orar extins, p?n? la orele 22 sau chiar 24 ?n unele ora?e. Pe baza rezultatelor ?nregistrate ?n proiectul pilot, pornit la ?nceputul verii ?n Cluj, dorim s? oferim clien?ilor no?tri din ?nc? nou? ora?e mari mai multe alternative de produse pentru livrare rapid?”, a declarat Andreea Petri?or, Managing Director foodpanda Rom?nia.OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o produc?ie anual? de ?i?ei ?i gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep ?n 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual ?i opereaz? o central? electric? de ?nalt? eficien?? de 860 MW. Pe pia?a distribu?iei de produse petroliere cu am?nuntul, Grupul este prezent ?n Rom?nia ?i ??rile ?nvecinate prin intermediul a 802 benzin?rii, la sf?r?itul lunii iunie 2020, sub dou? branduri, OMV ?i Petrom.foodpanda.ro este cea mai mare platform? online de comenzi de m?ncare din Rom?nia, colabor?nd, ?n prezent, cu peste 4100 de restaurante din Bucure?ti, Cluj-Napoca, Timi?oara, Ia?i, Bra?ov, Constan?a, Arad, Ploie?ti, Oradea, Gala?i, Craiova, Sibiu, Pite?ti, T?rgu Mure?, Baia Mare, Bac?u, Buz?u, Br?ila, Satu Mare, Piatra Neam?, R?mnicu V?lcea, Foc?ani, T?rgovi?te, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Mioveni, Sebe?, T?rgu Jiu, Deva, Bistri?a, Boto?ani ?i Suceava.?ncep?nd din acest an, foodpanda ?i-a extins serviciile ?n zona comer?ului rapid ?i acoper? o gam? diversificat? ?n afara livr?rii de m?ncare, integr?nd ?n sec?iunea Shops din platform? mii de produse disponibile pentru livrare imediat? de la zeci de parteneri din retailul alimentar ?i non-alimentar precum: cora Rom?nia, Inmedio, Viva Shop ?i mul?i al?ii.Carrefour ?i Biodeck lanseaz? primul set de picnic compus din ambalaje realizate din plant , Anca Olteanu 20 Aug 2020 Carrefour ?i Biodeck lanseaz? primul set de picnic compus din ambalaje realizate din plante, disponibil ?n dou? variante, pentru 6 ?i 12 persoane, potrivit unui comunicat de pres?. Setul de picnic prietenos cu natura este disponibil ?n dou??variante, pentru 6 ?i 12 persoane ?i con?ine toate ustensilele necesare unui picnic reu?it: farfurii din trestie de zah?r, pahare din carton, tac?muri: linguri, cu?ite ?i furculi?e, ?erve?ele ?i role de saci menajeri necesari pentru a aduna resturile r?mase.Seturile de picnic, ?n edi?ie limitat?, vor fi disponibile pe toate rafturile hipermarket-urilor Carrefour ?i online, ?n platforma Bringo, ?ncep?nd cu 19 august.?Campania ?Picnic prietenos cu natura” propune o ie?ire responsabil? la picnic, unde nu deranj?m natura, adun?m resturile r?mase ?i le arunc?m ?n co?urile de gunoi corespunz?toare, folosim ambalaje realizate din plante, ne asigur?m c? distrac?ia ?i grija pentru mediu merg tot mai bine ?mpreun?. ?n completarea setului de picnic, Biodeck ofer? publicului ?i un scurt ghid pentru un picnic responsabil, care poate fi accesat online, la urmatorul link: Ghid picnic prietenos cu natura sau scan?nd QR CODE-ul de pe cutia de picnic”, se arat? ?n comunicatul de pres?.DIVERSECadavrul unui porc infectat cu pest? a fost g?sit plutind pe Prut! DSVSA face anchet?! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 20 august 2020 Foto: Monitorul de BotosaniDirec?ia Sanitar-Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor Boto?ani a efectuat o anchet? epidemiologic? extins? la nivelul mai multor localit??i, dup? ce cadavrul unui porc domestic a fost g?sit plutind pe apa r?ului Prut, ?n dreptul localit??ii Santa Mare.Directorul DSVSA Boto?ani, Mihai ?urcanu, a declarat c? animalul, care nu figura ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor, a fost confirmat, ?n urma analizelor de laborator, cu pest? porcin? african?.Oficialii DSVSA Boto?ani au dispus ca ?n localit??ile din zona de protec?ie ?i din zona de supraveghere s? fie instituite restric?ii cu privire la circula?ia porcinelor. ”?n data de 8 august, Poli?ia de Frontier? a identificat un porc p?r?sit pe albia r?ului Prut. Noi, imediat, a doua zi, am dispus toate m?surile care se impun. S-au recenzat toate exploata?iile din comunele Santa Mare, dar ?i cele ?n amonte de Santa Mare, pentru c? fiind un porc domestic abandonat, am considerat c? orice localitate p?n? la barajul St?nca-Coste?ti poate s? fie suspect?. A fost o munc? asidu?. S-au inspectat 667 de exploata?ii, cu un num?r total de 1.994 de porci. Exist? posibilitatea de 50% ca porcul s? fie de peste Prut, din Republica Moldova”, a declarat Mihai ?urcanu, potrivit radioiasi.ro.Directorul DSVSA Boto?ani a transmis ?i un avertisment c?tre popula?ie s? nu-?i mai abandoneze ?n acest mod animalele.”Am identificat gospod?rii care nu aveau coduri de explota?ii ?i de?ineau porci (…). Consider?m c? de aici ?ncolo, oricine mai ?ntr?zne?te s? abandoneze astfel de animale, noi ?i putem identifica ?n secunda urm?toare”, a mai spus Mihai ?urcanu.Ferm? de ovine amendat? ?i ?NCHIS? dup? ce localnicii s-au pl?ns de mirosul de la st?n?! Roxana Dobre Roxana Dobre - 20 august 2020 Garda de Mediu Constan?a St?n? ?nchis? de comisarii G?rzii de mediu dup? ce mai mul?i localnici au sesizat c? ?i deranjeaz? mirosul venit de la exploata?ia de ovine! Mai mul?i cet??eni au adresat sesiz?ri cu privire la mirosul pestilen?ial ce provine de la ferma de cre?tere a animalelor din localitatea Poiana, jude?ul Constan?a. ?n acest context, comisarii G?rzii Na?ionale de Mediu – Comisariatul Jude?ean Constan?a – au efectuat un control ?n urma c?ruia au constatat c? societatea desf??ura activitatea de cre?tere a ovinelor, cu un efectiv de animale de peste 1.000 de capete, f?r? a de?ine autoriza?ie de mediu.Foto: Garda de Mediu Constan?a”Pentru neconformit??ile constatate ?n cadrul controlului, s-a dispus m?sura de interzicere a desf??ur?rii activit??ii p?n? la ob?inerea autoriza?iei de mediu precum ?i gestionarea corespunz?toare a dejec?iilor ?i a l?nii care, la data controlului era depozitat? neconform”, precizeaz? Biroul de pres? al G?rzii de Mediu Constan?a.Pentru faptele constatate, societatea a fost sanc?ionat? contraven?ional cu amend? ?n valoare de 30.000 de lei.Pe data de 17 august a urmat un nou control, iar ferma era nepopulat?. Cu toate acestea s-a constatat c? o parte din de?eurile de origine animal? au fost depozitate ?n locuri neautorizate, fapt pentru care a fost aplicat? o noua sanc?iune contraven?ional?.”Societatea are obligativitatea de a duce la ?ndeplinire ?i la termen m?surile dispuse ?n cadrul controalelor, aceste aspecte fiind ?n atentia G?rzii de Mediu Constan?a p?n? la finalizare”, precizeaz? Biroul de pres?.Astfel, pentru S1, veniturile de produse organice au sc?zut cu 1,1%, v?nz?rile de ap? au fost ?n sc?dere cu 19,1%, dar ?nregistr?nd o cre?tere de aproximativ 3% ?n diviziunile de produse lactate ?i de nutri?ie specializat?.Potrivit directorului executiv al Danone, Emmanuel Faber afirm? c? schimb?rile nevoilor cump?r?torilor sunt tot mai profunde. ?n timp ce achizi?iile directe, din magazine, de acas? au fost ?n sc?dere cu 30%, la fel ca multe alte m?rci FMCG, ?i Danone a asistat la cre?terea comer?ului electronic, care a accelerat rapid, cu 30%, ?n cele ?ase luni.Pe de alt? parte, Faber a declarat c? criza COVID a subliniat importan?a local?: ?Am ?mbun?t??it fundamentele de baz? ale afacerii cu o penetrare sporit? pentru categoriile noastre, cre?terea cotei de pia?? ?n mai multe cazuri, continu?nd ancorarea local?. ?ti?i c? am v?zut revolu?ia alimentar? ca o parte a localului. Dar, clar, blocarea a fost o perioad? incredibil?, pentru a demonstra c?t de relevant va fi acest lucru pentru viitor ”, a spus el ?n timpul unei conferin?e cu investitorii.Trecerea la ?faza a doua” a crizei COVIDDeci, ce ?nseamn? diferitele schimb?ri accelerate de COVID pentru viitorul sectorului alimentar? Potrivit directorului general Danone, este posibil ca dinamica cu putere de schimbare s? devin? clar?, ?n ceea ce el descrie drept a doua faz? a crizei:?Faza a doua va oferi o imagine a modului ?n care ne uit?m la pia??. O numim ”redeschidere stop-and-go”, care, din punct de vedere macro, am descrie aceast? redeschidere treptat?, cu reapari?ia cel pu?in a blocajelor locale”, a prezis el .Teama de un al doilea val va afecta ?ncrederea consumatorilor ?i modul ?n care ?ntreprinderile ?i guvernele gestioneaz? situa?ia. Acesta este un ?moment foarte important”, a sugerat Faber, deoarece, ?n timp ce Danone ??i va continua concentrarea pe ?protejarea oamenilor, pre? ?i men?inerea fidelit??ii asupra m?rcii”, ?toat? aceast? ac?iune devine ?i o oportunitate de ?nv??are.?Vrem ?ntr-adev?r s? afl?m despre ceea ce va r?m?ne ?n modelele de consum pe care le vedem pe canale, ??ri, categorii de pe glob, ?n acest moment, ?i despre ce este conjunctural fa?? de schimb?rile structurale. Aceste lec?ii vor fi esen?iale, pentru a ne preg?ti pentru faza a treia, care va ?ncepe ?n 2021 ?i va continua mai departe, ?n termeni de adaptare. ”Faza a treia: 2021 ?i mai departePrivind spre viitor, Faber a spus c? se a?teapt? s? apar? ?noi caracteristici ale comportamentelor de consum privat”.Atitudinile consumatorilor vor fi probabil modelate de doi factori: ?ncetinirea cre?terii economice ?i o ?criz? social?”, care decurge ?n paralel cu stimularea alimentelor mai s?n?toase. Acesta, a sugerat el, va duce la o ?polarizare a pie?ei” pe m?sur? ce oamenii tranzac?ioneaz? ?n sus ?i ?n jos, reflect?nd circumstan?ele financiare ?i importan?a cresc?nd? a alimenta?iei s?n?toase.?Nu va mai exista o clas? de mijloc. O parte din acea clas? de mijloc va cobor? ?i va trebui s? fac? compromisuri, ?n sc?derea achizi?iei, at?t cantitative, c?t ?i calitative.Pe de alt? parte,[vom vedea tranzi?ia spre noi modele de consum, deoarece multe persoane vor fi foarte exigente pentru s?n?tate ?i calitate. Rela?ia dintre alimente ?i s?n?tate nu a fost niciodat? la fel de clar? pentru aceast? genera?ie ?i, de asemenea, prin criza COVID.Toat? aceast? problem? a tranzac?ion?rii ?n jos sau a tranzac?ion?rii ?n sus, este ?n fa?a noastr? ?i vrem s? folosim urm?toarele c?teva luni de deblocare, pentru a ?n?elege unde sunt oportunit??ile pentru noi.Mentalitatea ?i convingerileFaber a continuat: ”Mentalitatea ?i convingerile cu care Danone se preg?te?te pentru aceast? lume nou?, ?nseamn? c? firma se uit? la diferite scenarii de adaptare. Aceasta include luarea ?n considerare a m?rcilor pe care compania dore?te s? le ?in? ?i s? le ?mping?; strategii de canal; eficien??; ?i noi moduri de lucru.?n ceea ce prive?te schimbarea canalului, Faber a spus c? Danone ?face presiune asupra disponibilit??ii ?n ceea ce prive?te comer?ul electronic, proximitatea ?i comoditatea ?n noul mediu de cump?r?turi. ?n ceea ce prive?te consumatorul direct, Faber a spus c? polarizarea este o tendin?? despre care credem c? va r?m?ne.Faber a fost, de asemenea, optimist ?n ceea ce prive?te pozi?ionarea portofoliului Danone, centrat pe s?n?tate, ?n ”noul normal”. El a subliniat importan?a portofoliului centrat asupra s?n?t??ii, a promov?rii dietei flexitare ?i a fi lider ?n domeniul organic.Ca exemplu, referindu-se la noua politic? de obezitate din Marea Britanie, dezv?luit? recent de premierul Boris Johnson, Faber a declarat c? aten?ia Danone ca o ”Entreprise à Mission” ?i a portofoliului s?u din Marea Britanie, ?n care 99% este ?considerat? pentru consum zilnic. L?sa?i-o bine pozi?ionat? ?n acest sens de reglementare, emergent.Credem c? avem portofoliul potrivit pentru a sprijini guvernele ?i eforturile lor ?n acest sens. Suntem preg?ti?i s? fim de partea dreapt? a ecua?iei, atunci c?nd vor fi puse ?n practic? stimulente, pozitive sau negative. ?Acum este momentul s? investim”Executivul Danone a spus c? firma se va concentra pe costuri ?i eficien??, pentru a merge mai departe, dar a subliniat c? acest lucru nu va veni ?n detrimentul m?rcilor sale sau al investi?iilor, ?n construirea unui model de afaceri mai durabil.?n prima jum?tate, compania a redus investi?iile de brand cu 23 de procente. ?Ne a?tept?m s? invers?m acest procent ?n S2, pentru a cre?te mai puternic, ca m?rci”, a dezv?luit Faber.Danone inten?ioneaz? s?-?i p?streze investi?ia ?n statutul de Entreprise à Mission, un model creat de legea francez? ?n 2019, care ?ncorporeaz? misiunea ?n cadrul statutului s?u. Produc?torul francez de produse alimentare aplic? un nou acord de guvernare, pentru a supraveghea progresul obiectivelor sale de mediu ?i sociale.?n februarie, Danone a prezentat ?un plan de investi?ii foarte mare”, pentru ?a se adapta la revolu?ia alimentar?”. Compania inten?ioneaz? s? cheltuiasc? 2 miliarde de euro, investind ?n ?diete ?i agricultur?”, precum ?i ?n ini?iative ?n jurul ?circularit??ii ambalajelor” ?i ?digital end-to-end”.Faber a spus c? aceste eforturi vor consolida rela?ia lui Danone cu p?r?ile interesate ?i, ?n cele din urm?, cu consumatorii: ?C?l?toria B Corp este, desigur, ?ncorporat? ?n aceast? abordare ?i va fi permis? de aceast? nou? guvernare, pentru accelerare. Avem acum 45% din v?nz?rile noastre globale acoperite de certificarea B Corp, care are un impact rezonant interesant, asupra acestor categorii, rela?ia noastr? cu p?r?ile interesate ?i, treptat, cu consumatorii.Reinvestirea va continua s? asigure o pozi?ie mai puternic? pentru brandurile noastre. Este ?ntr-adev?r un moment pentru a investi”, a concluzionat oficialul Danone. * * *Studiu: Impactul Covid-19 asupra nutri?iei suinelor meatmilk 20 august 2020 De?i Covid-19 nu a afectat direct porcii, efectele virusului uman au un efect profund asupra afacerilor porcine peste tot ?n lume. Acum, ?ntrebarea este cum s? r?spunde?i la aceste evolu?ii ?i s? le folisi?i ?n avantajul dumneavoastr?, fermierii. Expertul ?n tehnologia nutri?iei porcine, Casey Bradley, de la Universitatea din Michigan, are c?teva idei care au fost publicate de PigProgress. Iat? ce scrie aceasta.V?ntul schimb?rii ?n fermele de suine”?n ultimele 6 luni, via?a ?i cariera mea s-au schimbat mai repede dec?t mi-a? fi putut imagina vreodat? ?i nu prin alegere. Acum, ?mi imaginez c? majoritatea dintre voi poate avea anumite emo?ii sau g?nduri similare, dar este adev?rat pentru fermier. Condi?iile de via?? ?i afacerile familiei sunt distruse din cauza pre?urilor sc?zute ale cerealelor, laptelui, oului, c?rnii de porc ?i c?rnii de vit?. Asta se petrece ?n timp ce consumatorul american ?ncepe s? con?tientizeze c? bugetele lor sunt restric?ionate de pre?urile alimentare mai mari dec?t cele normale ?n magazinele alimentare. ?ns?, g?ndi?i-v? foarte bine la proverbul chinezesc care spune c? ”atunci c?nd sufl? v?ntul schimb?rii, unii construiesc ziduri, iar al?ii construiesc mori de v?nt.” Iar cei mai c??tiga?i sunt cei care se g?ndesc s? construiasc? ”mori”, nu ziduri.A?adar, care sunt morile de v?nt moderne, pentru industria porcin?, din sectorul nutri?ional, care s? ?mbun?t??easc? durabilitatea produc?iei??Biosecuritatea fabricii de furajeRecent, la un Simpozion de specializat pe nutri?ie nonruminant?, cu privire la biosecuritatea fabricii de furaje, speciali?tii au afirmat c?, din cauza amenin??rilor cu boli animale str?ine ?i a unor cercet?ri de baz? care indic? faptul c? focarele bolii circulante pot fi legate de traficul de camioane, a creat oportunitatea perfect? pentru produc?torii de suine de a pune ?n aplicare m?suri suplimentare de biosecuritate.Unele dintre aceste m?suri includ timpul de re?inere a ingredientelor care intr? ?n regiunile cu risc, schimbarea traficului de camioane ?i de persoane la fabricile de furaje ?i urm?rirea suplimentar? a tuturor ingredientelor care intr? sau care se hr?nesc ?n ferme. De asemenea, este important de men?ionat c? cercetarea privind aditivii ?n furaje s-a accelerat ?n combina?ii diferite, fapt care atenueaz? nu numai mucegaiul tradi?ional ?i salmonella, ci, acum, ?i ASF ?i PRRS. Dar glazura de pe tort este c? multe dintre aceste ingrediente ?mbun?t??esc ?i performan?a.?Combina?ii sinergiceCercet?rile efectuate, at?t din perspectiva academic?, c?t ?i din cea a industriei, constat? c? o combina?ie de aditivi ?i/sau ingrediente alimentare specifice, are poten?ialul de a crea strategii nutri?ionale pentru produc?tori, oferindu-ne ?n acela?i timp alternative la solu?iile tradi?ionale.Aceste strategii provin de la acizi, uleiuri esen?iale sau fitogene, precum ?i de la sursa ?i tipul de fibre. Dar succesul pe termen lung se va baza pe coeren?a r?spunsului ?i pe costurile durabile.?Bioinformatic? ?mbun?t??it?Nu exist? nicio ?ndoial? c? acum colect?m o mul?ime de date. Exist? solu?ii NIR accesibile pentru monitorizarea ?i formularea pe baza ingredientelor primite, pentru a maximiza eficien?a ?n sistemul fermei.Exist? sisteme de control ?i alimentare ?n interiorul hambarului care v? pot oferi informa?ii actualizate de la distan??, pentru a face schimb?ri at?t ?n ??management, c?t ?i ?n nutri?ie. Exist?, de asemenea, o presiune uria?? pentru teste rapide ?i pentru diagnosticarea fermelor despre care nu am crezut niciodat? c? este posibil ?n urm? cu 10 ani. Aceast? bog??ie de date la ?ndem?n? ofer? nutri?ioni?tilor ?i instrumente de geniu matematic, pentru a construi modele ?i a regla ?n timp real nutri?ia, fa?? de ?nt?rzierea de 6 luni, tradi?ional?. Dar riscul ar putea fi c? urm?rim mai multe abord?ri, f?r? prea mult? mi?care ?n factorii economici cheie.Crearea unei strategii nutri?ionale durabile?n ?ncheiere, evalua?i ce s-a schimbat ?n sistemul fermei. sau mai bine, ce schimb?ri trebuie s? construi?i pentru a crea o strategie nutri?ional? durabil? pentru func?ionarea afacerii dumneavoastr?. * * *?coala de var? WVR, pentru copiii din mediul rural, s-a desf??urat ?n condi?ii de siguran?? maxim? meatmilk 20 august 2020 Activit??ile fa?? ?n fa?? se deruleaz? ?n grupuri mici, de cel mult 10 copii, cel mai adesea ?n aer liber, cu dezinfectarea suprafe?elor expuse ?i igien? personal? riguroas?;Profesorii ?i elevii poart? masc? ?i sunt termometriza?i la ?nceputul orelor;Peste 4.000 de copii de la sat au participat deja la cursurile remediale ?i la sesiunile de dezvoltare organizate fa?? ?n fa?? de Funda?ie. Mii de pre?colari, elevi din ?nv???m?ntul primar, gimnazial ?i liceeni din mediul rural particip? ?n aceast? perioad? la ?coala de Var? World Vision? Rom?nia, un program care se deruleaz? fa?? ?n fa?? ?i online,? care const? ?n sesiuni remediale, dar ?i de dezvoltare personal? pentru 14.000 de copii din mediul rural. P?n? acum, la sesiunile fa?? ?n fa?? au participat peste 4.000 de copii ?i adolescen?i din jude?ele Cluj, Ialomi?a, Ia?i, Vaslui ?i V?lcea. Activit??ile au fost organizate ?n cadrul proiectelor finan?ate prin apelul ?coal? pentru to?i sau ?n cadrul programului P?ine ?i M?ine, program care se adreseaz? elevilor de ?coala primar?, are ca scop prevenirea abandonului ?colar ?i este sus?inut at?t de donatori individuali, c?t ?i corporate precum LIDL Rom?nia, Oysho ?i Massimo Dutti Rom?nia, PEPCO Rom?nia, ALKA.Alte c?teva mii de copii continu? preg?tirea zilele acestea at?t din fa?a dispozitivelor electronice conectate online, c?t ?i ?mpreun? cu colegii, educatorii, profesorii, psihologii ?i voluntarii World Vision ?n spa?ii mai pu?in conven?ionale. Orele au loc ?n gr?dinile ?i cur?ile ?colilor, pe terenurile de sport sau ?n alte spa?ii care permit respectarea regulilor de distan?are fizic?. Obiectivele principale ale ?colii de Var? sunt ca ace?ti copii s? p?streze contactul cu ?coala, s? recupereze o parte din materia pierdut? ?n perioada st?rii de urgen?? ?i s? aib? acces la informa?ii ?i sprijin care pot face ca izolarea ?i distan?area fizic? s? fie mai u?or de ?n?eles ?i acceptat.?Vara aceasta este unic?”Copiii ?i ?ndrum?torii lor au fost ?nc?nta?i de revedere ?i au descris experien?ele din aceast? var? drept unice.?M-am distrat, m-am bucurat ?mpreun? cu colegii mei de clas?, dar ?i cu copiii mai mari din alte clase, am r?s foarte mult, am f?cut activit??i frumoase ?mpreun? ?i nu voi uita asta. Ne-am ?mprietenit ?i acum ne cunoa?tem mult mai bine dec?t la ?nceput. Vara asta este unic? pentru c? am putut face parte ?i eu din acest proiect ?i nu voi uita niciodat? asta”, spune?Denisa, elev? la o ?coal? din jude?ul Ia?i.?A fost o zi minunat?. Nu am mai v?zut niciodat? un spectacol de magie. Magicianul m-a luat asistenta lui azi. Abia a?tept s?-i povestesc mamei c?nd ajung acas?. A? vrea s? mai v?d ?i alte spectacole. Doamna ne-a promis c? ne mai aduce magicieni”, a completat ?i Maria, elev? ?n clasa a III-a, la o ?coal? din jude?ul Dolj.?Data trecut? am citit, dar azi am alergat ?i am ?nv??at-o pe doamna s? joace de-a ?dura?. A fost foarte ?nc?ntat?. Nu ?tia jocul”,? descrie Andrei, clasa a IV-a.?Revederea cu copiii a fost extrem de emo?ionant?! Am fost at?t de ?nc?ntat? de ideea de a citi afar?, ?n aer liber – respect?nd toate m?surile de siguran?? impuse: distan?are,? igien?, dezinfectare. Copiii au fost foarte responsabili ?i s-au supus normelor. Lectura le-a prins numai bine. Nu mai citiser? ?n grup de c?nd s-au ?nchis ?colile. Faptul ca s-au putut ?nt?lni le-a pus tuturor z?mbete pe fe?e, le-a ?nseninat ziua! Bine?n?eles c? nu putea lipsi un moment de joac?. Pentru mine a ?nsemnat extrem de mult s? ?i v?d ferici?i”, poveste?te pedagogul social Irina Du?u.Ce au studiat copiii??n cea mai mare parte, activit??ile au constat ?n cluburi de lectur?, ateliere creative, jocuri sportive ?i recreative,? excursii ?n natur?, audi?ii?muzicale, toate desf??urate ?n aer liber.Copiii ?i-au f?cut planuri de vacan??, au ?nv??at s? se protejeze ?n condi?iile pandemiei COVID-19, au f?cut mi?care ?i au discutat despre alimenta?ia s?n?toas?. ?n plus, au fost implica?i ?n jocuri distractive menite s? le dezvolte vocabularul ?i imagina?ia sau au discutat liber despre emo?ii, bullying ?i alte pericole din via?a de zi cu zi sau ?n mediul online.??coala de Var? le-a adus copiilor o bucurie de nedescris! Nu voiau, efectiv,? s? mai plece de la ?coal? ?i a trebuit s? prelungim programul unor activit??i. Este clar c? au sim?it nevoia s?-?i reia programul obi?nuit, s? participe la activit??i educative, s? socializeze. Avem foarte multe solicit?ri de a suplimenta locurile ?i o vom face, respect?nd ?n continuare toate regulile. Copil?ria ?n pandemie nu este u?oar?, dar copiii au o putere de adaptare uria?? ?i ?tiu s? se bucure. Noi, adul?ii, trebuie s? ?i ghid?m ?i s? ?i ajut?m s? nu renun?e la ?coal? indiferent sub ce form? va re?ncepe aceasta din toamn?. Scenariul ?nceperii ?colii ?n sistem hibrid este cel mai plauzibil ?i mai potrivit pentru momentul ?n care ne afl?m. Trebuie s? fim reali?ti ?i s? depunem toate eforturile pentru ca to?i elevii s? continue s? ?nve?e”, a declarat Mihaela Nab?r, director executiv World Vision Rom?nia.?n toate ?colile ?n care au avut loc activit??ile organizate de World Vision au fost luate m?suri de siguran??. La intrarea ?n unitatea de ?nv???m?nt a personalului didactic, didactic auxiliar, nedidactic ?i a elevilor a fost m?surat? temperatura (care nu trebuie s? dep??easc? 37,3 grade Celsius), au fost asigurate materiale ?i echipamente de protec?ie (covora?e dezinfectante, m??ti de protec?ie, substan?e dezinfectante pentru m?ini etc.), copiii au fost ajuta?i s? se spele ?i s? se dezinfecteze, participan?ii au purtat masc?, s-a p?strat distan?a recomandat?, iar suprafe?ele expuse au fost dezinfectate.World Vision Rom?nia face un apel la sprijinirea continu? a ?colii rom?ne?ti, ?n special al ?nv???m?ntului rural. Astfel, Funda?ia a lansat campania de str?ngere de fonduri dedicate interven?iei de urgen?? ?n sprijinul ?colilor ?i copiilor din mediul rural, odat? cu ?nceperea ?colii.World Vision are ?n vedere pentru debutul noului an ?colar interven?ia pentru cel pu?in 6.600 de copiii ?i 100 de profesori din 80 de comunit??i nevoia?e de la sate ?i 27 de ?coli ?i 6 gr?dini?e pentru renov?ri ?i reabilit?ri ?n regim de urgen??. Persoanele care vor s?-i sprijine pe copiii de la sate care vor s? continue s? ?nve?e, ?ns? ar putea fi l?sa?i ?n urm? pentru c? nu au resurse, pot s? doneze fie prin SMS la 8864 cu textul SPERAN?? (cost 4 euro/ lun?), fie direct pe site-ul campaniei – , unde se poate dona orice sum?. * * *Cum s? alegi sistemul potrivit pentru iriga?ii Liviu GORDEA 20 august 2020 - Seceta i-a determinat pe unii fermieri s? se g?ndeasc? tot mai serios la irigarea culturilor. Ce variabile trebuiesc luate ?n calcul pentru a alege tipul de sistem potrivit fermei??Ce ve?i g?si ?n acest articol?Rentabilitatatea unul sistem de iriga?iiCunoa?terea consumului specific de ap?Influen?a texturii solului asupra unui sistem de iriga?iiIdentificarea sursei de ap?Setarea corect? a unui sistem de iriga?iiExist? multe op?iuni pentru acoperirea deficitului de ap?, ?ns? variabilele care ?in de luarea deciziei corecte sunt destul de complicate.?Rentabilitatatea unul sistem de iriga?ii depinde de 4 mari variabile!Orice sistem de iriga?ii necesit? o surs? de ap?, o modalitate de transportare a acesteia ?i o metod? de distribuire la nivelul solului. Dar ?nainte de a luat decizia de a investi ?ntr-un sistem de iriga?ii, trebuie s? ave?i ?n vedere c?teva aspecte extrem de importante. Practic, rentabilitatea unui astfel de angajament este determinat?, ?n esen??, de patru mari variabile:dimensiunea exploata?ieitipul de culturicaracteristicile solului ?i, nu ?n ultimul r?ndbugetul.Din p?cate, ?ns?, ?n multe cazuri nu exist? o solu?ie perfect?, toate metodele av?nd avantajele ?i dezavantajele lor.?Cunoa?terea consumului specific de ap?Culturile au diverse cerin?e de ap?. Prea pu?in? ap? poate avea ca rezultat o dezvoltare slab? a plantelor ?i randamente reduse. Prea mult? ap? livrat? prin sistemele de irigare poate ?mpiedica, de asemenea, plantele s? prospere. Spre exemplu, porumbul are un necesar de ap? mai sc?zut comparativ cu alte culturi de c?mp pentru producerea substan?ei uscate. Astfel, ca s? rezulte un kilogram de substan?? uscat?, porumbul consum? ?ntre 300 ?i 400 litri de ap?, ?n timp ce gr?ul are nevoie de p?n? la 500 litri, iar ?n cazul rapi?ei necesarul ajunge chiar la 700 de litri! Prevenirea pierderilor ?i asigurarea c? plantele primesc exact cantitatea de ap? de care au nevoie necesit?, a?adar, cunoa?terea foarte bun? a tipului de cultur?.?Influen?a texturii solului asupra unui sistem de iriga?iiPe l?ng? cerin?ele specifice de ap? ale fiec?rei specii de interes, trebuie s? lua?i ?n considerare ?i caracteristica solului atunci c?nd alege?i cele mai eficiente sisteme de irigare pentru nevoile dumneavoastr?. Pentru c? necesarul de ap? poate cre?te sau descre?te ?n func?ie de tipul de sol. Lucr?rile solului, precum nivelarea, ?ntoarcerea total? sau par?ial? a brazdei ?i cele de conservare, precum ?i gestionarea reziduurilor din timpul perioadei vegetative sunt la fel de importante pentru ca apa transportat? prin sistemele de iriga?ii s? ajung? efectiv la sol ?i s? fie direc?ionat? cel mai eficient c?tre plante.De asemenea, trebuie ?inut cont ?i de structura solului. Un sol argilos va absorbi mai mult? ap?, dar poate favoriza evapotranspira?ia, pe c?nd cel nisipos are o permeabilitate mult mai mare ?i exist? riscul de a irosi apa.Pe de alt? parte, relieful este un factor important ?n ceea ce prive?te alegerea sistemului de irigare. Suprafe?ele colinare se preteaz? a fi irigate prin aspersiune, solu?ie care permite controlul mai riguros al apei, pentru evitarea proceselor de eroziune. Dar ?n acela?i timp cantitatea de c?ldur? ?i umiditatea specifice unui anumit climat afecteaz? ratele de evaporare. Astfel, irigarea prin aspersie ?ntr-un mediu cu c?ldur? mare ?i soare intens va pierde mai mult? ap? prin evaporare dec?t irigarea prin picurare.?Identificarea sursei de ap?Un alt factor important care va contribui la succesul sau e?ecul irig?rii culturilor este sursa de ap? ?i disponibilitatea acesteia. ?n func?ie de unde este aceasta localizat?, pe r?u, ?ntr-un lac sau pu? subteran, trebuie ales tipul de pomp? care va fi utilizat pentru sistemul de iriga?ii. Atunci c?nd cantitatea de ap? este redus?, iar conservarea este o preocupare principal?, acest factor va dicta singur care sistem de irigare este alegerea cea mai bun?. Un alt lucru care trebuie luat ?n considerare atunci c?nd alege?i un sistem de irigare este dac? sursele locale de ap? con?in sau nu minerale ori substan?e chimice care pot deteriora plantele, dac? sunt pulverizate direct. Toate sistemele de irigare prin picurare necesit? un anumit tip de filtrare.?Setarea corect? a unui sistem de iriga?iiProgramarea sistemelor de iriga?ii este o alt? verig? critic? ce trebuie foarte bine st?p?nit? de operator pentru a le asigura plantelor cantitatea de ap? suficient?, f?r? excese. Aceast? planificare ar trebui s? ?in? seama de cerin?ele hidrice pe care plantele le au ?n diferite etape de dezvoltare, de condi?iile meteorologice ?i de con?inutul de umiditate din sol. Sistemele de micro-irigare sunt ?n general mai scumpe dec?t, de exemplu, sistemele portabile. Agricultorul poate, din motive economice, s? aleag? mai degrab? sistemul portabil care este mai ieftin, chiar dac? s-ar putea s? nu fie ideal pentru anumite aplica?ii.Acestea sunt doar c?teva dintre aspectele care trebuie avute ?n vedere atunci c?nd selecta?i tipul potrivit de sistem de iriga?ie pentru o anumit? exploata?ie agricol?.CONSULTA?I SPECIALI?TII!Exist? mul?i al?i factori care pot afecta alegerea unui tip de sistem de irig?ii, precum dimensiunea c?mpului de irigat. Pentru cea mai bun? alegere, discuta?i cu reprezentan?ii unei companii cu experien?? care ofer? servicii pentru sisteme de irigare, deoarece aceasta poate proiecta, instala ?i asigura mentenan?a unei astfel de investi?ii! Succesul sau e?ecul unui sistem de irigare depinde ?n mare m?sur? de o selec?ie atent?, o planificare minu?ioas?, un proiect bine elaborat ?i de un management eficient.LIDER ?N DOMENIUL IRIGA?IILOR DE PRECIZIE Considerat? ?n urm? cu decenii o tehnologie inovativ?, realizat? special pentru zonele de?ertice, irigarea prin picurare a devenit o metod? uzual?, folosit? eficient ?n contextul economisirii resurselor. Netafim este compania care a inventat sistemul ce ?ntre?ine via?a plantelor f?r? s? iroseasc? apa.Urm?re?te AICI interviul cu Bogdan Zainea, directorul pentru Rom?nia al firmei Netafim, lider ?n domeniul iriga?iilor de precizie!?un articol de LIVIU GORDEA * * *N?ruja, peisaj de vis din Vrancea. Aici se afl? cea mai lung? tirolian? din Carpa?ii de curbur? 20 august 2020, Borcea Stefan Este un loc de relaxare aflat pe meleaguri vr?ncene, recomandat ?n special turi?tilor care iubesc natura ?i animalele. ?n satul Podu N?rujei din comuna vr?ncean? N?ruja exist? o caban? de vis, cu o herghelie ?i multiple activit??i de petrecere a timpului liber, reunite ?n Clubul Caballus de la Cabana Fulga. Din acest an, vizitatorii pot ?ncerca un sport extrem: aventura cu tiroliana, despre care proprietarul Corneliu Bercariu spune c? este cea mai lung? tirolian? din jude?ul Vrancea ?i din ?mprejurimi. Are o lungime de aproape 500 de metri, fiind construit? pe segmente, cu grade ridicate de dificultate. ?Cei care vin aici sunt ?nc?nta?i ?i mul?umi?i, bucur?ndu-se pe tirolian?, de cai, c?t ?i de frumuse?ea zonei. Pentru a atrage turi?tii ?n zon?, cabana dispune ?i de locuri de cazare. Sunt trei unit??i de cazare, cu un total de 16 camere. Rezerv?rile se fac pentru minim dou? nop?i de cazare", spune Corneliu Bercariu. Toate cabanele dispun de buc?t?rie proprie utilat? complet, living ?i foi?or cu gr?tar, iar o parte dintre camere dispune ?i de paturi suplimentare pentru copii. Turi?tii ??i pot aduce alimente ?i b?uturi pentru a se gospod?ri singuri. Cum se ajunge la Clubul ?Caballus“ Traseul pe care se poate ajunge la caban? este urm?torul: Foc?ani – Bolote?ti – Vidra – Valea S?rii – N?ruja – Podu N?rujei (drum asfaltat). ?n Podul N?rujei, pe drumul spre Nistore?ti, se face un drum de ?ar? la st?nga, ?ntr-o mic? intersec?ie ?n care se g?se?te o troi??. De acolo se mai merg 2 kilometri ?i se ajunge la club. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download