STATUL SI DREPTUL DAC - CLUJUST. Portal de Justitie din ...



STATUL SI DREPTUL DACA. EPOCA MONARHIEI DACICE (SEC IaCHR-IIpCHR)I.. STATUL DAC(82IH-106PH)-perioada s?rac? din punct de vedere al izvoarelor literare, niciodat? dintr-o surs? autohton?, ci de la autori greci sau latini, care au v?zut ?n daci – str?inul, barbarul, du?manul.a. Burebista (82 aChr-44aChr). Prima forma?iune statal? dacic?, stat care datorit? unor atribute, ce din p?cate nu ajung la o dezvoltare mai puternic?, se consider? a fi ?ntr-un stadiu incipient . Factori unificare a triburilor ?i a uniunilor de triburi: 10 presiunea ?i invazia celtic? ?i 20 ?naintarea romanilor. Astfel, probabil calea pe care s-a realizat “unificarea” a fost at?t una pa?nic?, prin sisteme de alian?e, c?t ?i una mai pu?in pacifist?, prin cuceriri (urmele de incendieri din unele a?ez?ri put?nd fi dovezi ?n acest sens). Re?edin?a a fost probabil ?n Mun?ii Or??tiei, la Coste?ti-Cet??uie. Teritoriul cucerit ajunge s? fie foarte ?ntins, incluz?nd cet??ile grece?ti, largi zone spre nord vest ?i sud vest, precum ?i, desigur, ?ntreaga zon? intracarpatic?. Cucerirea ?i st?p?nirea unui teritoriu at?t de vast nu ar fi fost posibile f?r? o autoritate central? solid?, capabil? s? organizeze armata numeroas? necesar? ?n acest sens.Puterea in stat-separa?ie ?ntre cele 2 func?ii importante din stat: 10 rege (de?i este greu de stabilit care era ?n realitate titlul purtat de c?tre conduc?torii daci, termenul se folose?te datorit? folosirii sale de c?tre istoricii greci, dar asta nu ?nseamn? c? avea acela?i ?n?eles ?i pentru dacii propriu-zi?i) ?i 20 mare preot, care ?n timpul lui Burebista, era Deceneu. Exist? dovezi despre teritoriile st?p?nite, fortifica?ii (totalul este de peste 90) cu comandan?i reprezent?nd puterea central?, care au probabil ?i unele atribu?ii administrative, emisiuni monetare de tip roman ale puterii regale,30 o cancelarie regal? ?i o func?ie ce sugereaz? existen?a unui 40 ?vice-rege”, ?n persoana lui Deceneu. Dup? moartea lui Burebista, survenit? c?ndva dup? anul 44 a. Chr., marea sa st?p?nire se dezmembreaz?. Listele de dina?ti p?strate la diver?i istorici sugereaz? men?inerea unui nucleu, a unui centru de putere ?n zona Mun?ilor Or??tiei (unde mul?i istorici tind s? localizeze ?i muntele sf?nt al dacilor). Deceneu este cel care preia puterea, apoi ?i va urma Comosicus ?i Coryllos. ?n paralel, sunt atesta?i ?i al?i dina?ti ?n diverse alte zone: Coson, Cotiso, Dicomes.b.Decebal (87pChr-106pChr) - statul dac sub Decebal, de?i este mai restr?ns din punct de vedere al teritoriului, este mai solid din punct de vedere al puterii centrale(86-romanii cuceresc Dacia si preiau Dobrogea; 102 Traian il invinge pe Decebal-se incheie o pace rusinoasa: preluate Muntenia, S; Moldovei, Oltenia, SE Transilvaniei si E Bucovinei; 106-Traian cucereste si preia Dacia in totalitate); sediul la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Puterea in stat- Decebal e: 10rege; 20mare preot; 30semizeu; 40judecator-ceea ce va determina o ?nt?rire a regalit??ii; organizare administrativ-teritorial? a spa?iului geografic aflat sub st?p?nirea, continu? emisiunile monetare, opera de fortificare a cet??ilor dacice, ceea ce va permite o real? rezisten?? ?n fa?a armatei romane.1.I.J.Proprietatea exista o proprietate privat?, asupra gospod?riei, asupra inventarului agricol sau me?te?ug?resc,?mai ales ?n ce prive?te cirezile de vite, robii ?i chiar asupra unor loturi mai mici sau mai mari de p?m?nt; regele era proprietar al ?ntregului teren(monopol regal asupra aurului situa?ia similar? ?i pentru fier) -sistemul era unul de tip elenistic- nu se poate afirma cu certitudine. Primele forme ale comunit??ii, ob?tea gentilic? ?i ob?tea familial? au fost dep??ite, ca atare geto-dacii se aflau ?n perioada ob?tii s?te?ti, ??care de?i cuno?tea principial ?i juridic, o proprietate comun? a membrilor ei asupra p?m?ntului, apelor, p??unilor, las? loc liber propriet??ii private,. Averea personal? ?i ea cre?te, dup? cum e firesc ?n mod inegal. Membri egali odinioar? se diferen?iaz?: apar oameni boga?i, puternici din punct de vedere economic ?i deci ?i politic (nobilii) ?i oamenii s?raci …, depinz?nd cei mai mul?i ?i economice?te, ?i politice?te de cei puternici. Locuin?ele luxoase, dar ?i s?race, inventarul, bogat sau s?rac, dup? caz, indic? ?i ele o stratificare social? ?i diferen?ierile de avere.2. I.J. Familia daco-getic?. A fost o familie patriarhal?. ?n literatura de specialitate s-au purtat discu?ii ?n leg?tur? cu faptul dac? a fost o familie monogam? sau poligam?.Hora?iu, vorbind despre familia dac?, o arat? ca o familie monogam? asemenea celei romane, l?ud?nd virtu?ile casnice ale femeilor dace ?i, ?n acela?i timp, subliniind fidelitatea so?iilor dacilor?; iar Ovidiu nu ne-a l?sat nimic ?n leg?tur? cu poligamia la geto-daci. Cu privire la formele c?s?toriei, este men?ionat? cump?rarea so?iei pentru aceast? epoc?. Procedeul este ?nt?lnit la majoritatea popoarelor din antichitate, implic?nd pentru femeia c?s?torit? o stare de inferioritate. Potrivit relat?rilor lui Ovidiu, femeia era supus? la muncile cele mai grele. De asemenea, ea putea fi pedepsit? cu moartea ?n caz de infidelitate. Referitor la copii, descenden?a se stabilea dup? tat?.3. I.J. Procedura de judecat?. Organizarea instan?elor judec?tore?ti ?i procedura de judecat? reflectau ?mpletirea activit??ii de stat cu cea judiciar? ?i religioas?. Iordanes aminte?te c? regele Comosicus a fost ?i mare judec?tor, pe l?ng? calitatea de mare preot pe care o avea. Nu avem alte date istorice cu privire la activitatea jurisdic?ional?. Din textele lui Ovidiu se atest?, ?i folosirea duelului judiciar, ca mijloc de rezolvare a litigiilor, ?i anume cit?m pe urm?torul?: ?Nici nu le pas? de legi c?ci puterii se pleac? dreptatea. Spada cea crunt? la ei biruie ori?ice drept.” B. EPOCA PROVINCIEI ROMANE DACIA1. Organizarea in etape a provinciei. Romanizare Daciei-capacitatea ?i modul ?n care popula?iile cucerite ??i ?nsu?eau ?ntr-o perioad? relativ scurt?, structurile romane, legisla?ia, religia ?i obiceiurile, p?str?ndu-se ?ns? ?n multe cazuri ?i elemente ale popula?iilor nou cucerite.(Imperiul Roman a fost organizat din punct de vedere administrativ-teritorial ?n provincii. Acestea erau de dou? categorii principale: cele senatoriale, mai pu?in importante ?n realitate ?i cu armat? mai pu?in?, ?i cele imperiale, rang acordat provinciilor cu importan?? strategic? (aveau ?i trupe mai multe) ?i economic? mai mare. )a).Traian 106-109.Dacia ?i ?ntreg teritoriul din zona balcanic? intrase de mai demult ?n vizorul politicii romane, exist?nd o infiltrare treptat?, marcat? de cuceriri succesive de teritorii ?i diverse ac?iuni militare de natur? s? aduc? sub control roman aceste p?m?nturi. Dacia –provincie imperiala. Teritoriul cucerit se ?ntindea drept urmare ?n Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia, Banat ?i Transilvania, ?n provincie fiind integrate Banatul, vestul Olteniei ?i Transilvania (zona central?, f?r? Cri?ana ?i Maramure?), dup? cum dovedesc izvoarele cartografice p?strate.Trupe instalate. Aici au fost instalate masiv, trupele romane, at?t legiuni, c?t ?i trupe auxiliare. La Apulum (Alba Iulia de azi) se g?sea legiunea XIII Gemina, la Berzobis (Berzovia) legiunea IV Flavia Felix, pentru a le men?iona doar pe cele mai importante dintre trupe. Desigur, ?n momente de nesiguran?? au mai fost aduse aici ?i alte trupe, de exemplu Legiunea V Macedonica, exist?nd oricum o permanent? circula?ie a unit??ilor militare ?n Imperiu. Conducerea provinciilor- 10legatus Augusti pro praetore, care era practic un fel de guvernator, de rang consular (?nainte de a fi numit ?n provincie trebuia s? fi fost consul la Roma), ceea ce ?nseamn? ?n principiu, c? avea dreptul s? comande dou? legiuni ?i era responsabil doar ?n fa?a ?mp?ratului. Atribu?iile erau exclusiv de ordin militar ?i administrativ. Primul guvernator atestat pare a fi fost Iulius Sabinus (106/107-109). Sediul acestuia era la Apulum. Acest legatus era ajutat de un 20procurator financiar, care se ocupa de plata soldelor pentru legiuni ?i de orice alt aspect financiar care privea provincia, iar sediul era la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, loc a?ezat mai strategic, mai bine ap?rat. (Practic, se poate vorbi cumva de dou? capitale, cam ca ?n toate provinciile Imperiului cu organizare similar?). b).Hadrian (117-138 p. Ch.)-prima reorganizare a Daciei se face cur?nd dup? recucerire?; ini?ial vroia s? renun?e la cuceririle lui Traian, inclusiv la provincia dacic?. ?ns?, datorit? num?rului mare de cet??eni romani care au fost a?eza?i aici (din interese economice, strategice, ?i to?i vorbitori de limb? latin?), ?mp?ratul a fost nevoit s? p?streze provincia, f?r? s? retrag? trupele. Se va renun?a la zonele (nu ?i la controlul asupra lor) din sudul Moldovei, Muntenia ?i vestul Banatului, probabil, care, oricum, nu fuseser? colonizate. Hadrian reorganizeaz? Dacia, ?mp?r?ind-o ?n Dacia Superior (atestat? ?n anul 120) ?i Dacia Inferior, care apare ?n documente abia ?n anul 129, dar este logic s? presupunem c? ?nfiin?area lor a fost simultan? (denumirile sunt stabilite ?n func?ie de cursul superior sau inferior al Dun?rii). Organizarea unei a treia provincii, Dacia Porolissensis, dup? unii autori tot ?n 118, are loc, ?ntre 119 ?i 123, c?nd apare prima men?iune. O dat? cu aceast? reorganizare se va schimba ?i structura administra?iei interne. Conducerea provinciilor?: Dacia Superior sub conducerea unui legatus Augusti pro praetore, dar de rang pretorian?; Dacia Inferior si Dacia Porolissensis vor fi conduse de un procurator Augusti, din ordinul ecvestru.c).Marcus Aurelius(138-1261) noua reorganizare, c?nd provincia este din nou ?mp?r?it?, de data aceasta ?n trei: Dacia Apulensis, Dacia Malvensis ?i Dacia Porolissensis- reorganizare, care are loc ?ntr-un moment destul de tensionat, datorit? presiunii unor popula?ii barbare din exteriorul Imperiului, ale c?ror raiduri au ajuns inclusiv ?n capitala Sarmizegetusa. Drept urmare, noi trupe sunt cantonate ?n provincie ?i ?ntreaga armat? va trece sub comanda unic?, excep?ional?, a lui Marcus Claudius Fronto. Tot el va fi guvernatorul, consularis trium Daciarum, cu competen?e militare, administrative ?i juridice. Este foarte probabil ca aceast? a doua ?mp?r?ire a provinciei s? fie de natur? financiar?, scopul fiind cel de a asigura o mai bun? func?ionare ?i administrare a provinciilor, sub aspect economic. Ce trebuie ?n?eles este faptul c? respectiva reorganizare este doar economic?, deoarece din punct de vedere militar, administrativ ?i juridic, avem de-a face cu o singur? provincie. Conducerea provinciilor?:?10conciliul trium Daciarum-organism care potrivit interpret?rilor mai noi, avea un rol religios de fapt (rol care a ajuns s? ?l eclipseze pe cel de adunare reprezentativ?), fiind ?ns?rcinat cu ?ntre?inerea cultului imperial, o dat? ce acesta ia amploare ?n Imperiu?; Dacia Apulensis -20legatus Augusti pro praetore, dar de rang pretorian?; Dacia Malvensis ?i Dacia Porolissensis vor fi conduse de un 30procurator Augusti, din ordinul ecvestru?; 40adunarea provinciei.d).Aurelian (270-275).parasirea Daciei de I. Roman. Dup? domnia lui Severus Alexander , dificult??ile generale ale Imperiului ?i atacurile tot mai frecvente ale popula?iilor migratoare asupra provinciei au determinat ?ntr-un final, p?r?sirea acesteia, ?ntr-un moment ?n care romanii ?ncercau s? mai salveze ce se mai putea din ?ntinsul teritoriu de?inut. Aceasta s-a ?nt?mplat sau la ?nceputul domniei lui Aurelian (270-271) sau la sf?r?itul acestei domnii (274-275), f?r? a fi excluse ?i alte ipoteze. La finalul st?p?nirii romane ?n Dacia, acest teritoriu va fi unul complet romanizat, cu toate tr?s?turile latinit??ii ?i romanit??ii. 2. I.J.Proprietatea?:10dominium(?n esen??, ?mp?ratul era proprietarul ?ntregului teren, ?i ?n func?ie de preferin?e, dar mai ales de meritele cet??enilor, acorda loturi de teren pentru diverse categorii, care erau scutite de plata taxelor ?i impozitelor. Ace?ti cet??eni trebuiau s? se afle ?n teritoriul unuia dintre cele 4 ora?e, care beneficiau de ius italicum (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa, Napoca) – ceea ce presupune scutire de dou? impozite: tributum capitis ?i tributum soli (impozit personal, respectiv funciar); 20ager publicus (teritoriul unei provincii cucerite. Acest teren era apoi m?surat de c?tre topografii romani, numi?i agrimensores, ?i ?ntreaga suprafa?? era ?mp?r?it? ?n loturi (erau ?n principiu suprafe?e de form? dreptunghiular?, care urmau totu?i pe unele por?iuni ?i structura terenului, u?or de observat ?i azi din aer, ?n unele zone). Aceast? opera?ie purta numele de centuriatio. Aceste loturi, erau ?mp?r?ite apoi, dup? cum am mai spus: 30agri vectigales civitatis –ora?elor (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa, Napoca); 40 agri vectigales ad viritim -veteranilor; o parte r?m?n?nd ?n continuare ?n 50proprietatea statului, care le putea p?stra ca atare sau le putea arenda.Regimul juridic al acestei propriet??i: dominium avea numai ?mp?ratul conform Dreptului roman; locuitorii provinciei av?nd doar o st?p?nire limitat?: possessio ?i usufructus; peregrinii nu puteau avea o proprietate roman? dec?t dac? beneficiau de ius commercii. S-a creat un corectiv la nefolosirea uzucapiunii, prin edictul guvernatorului de provincie, corectiv cunoscut sub denumirea de longi temporis praescriptio, ce constituia o form? a uzucapiunii, cu ajutorul c?reia cei ce posedaser?, 10 ani ?ntre prezen?i ?i 20 de ani ?ntre absen?i, un fond provincial puteau respinge ac?iunea ?n revendicare a proprietarului. Fiind un mijloc de ap?rare, prescrip?ia nu putea fi invocat? dec?t at?ta vreme c?t peregrinul se afla ?n posesiunea fondului respectiv. De aceea, pentru a se remedia aceast? situa?ie, s-a acordat, ?i peregrinului deposedat, dreptul de a intenta o ac?iune real? (actio in rem, revendicatio utilis), prin care putea reclama lucrul ?n m?na oricui s-ar g?si acesta.Dimensiunea propriet??ii?: concentrarea propriet??ii funciare este semnificativ?, latifundiile de?in?nd mare parte din totalul terenurilor existente, proprietatea mijlocie ajung?nd extrem de redus?, cea mic? s? dispar? ?n totalitate. Izvoarele dreptului roman ?n Dacia au fost: 10edictul guvernatorului provinciei – era elaborat la intrarea ?n func?ie, prin care acesta ar?ta modul cum va conduce provincia aplic?nd normele juridice romane ?n condi?iile adapt?rii lor la necesit??ile locale?; 20constitu?iile imperiale (edicte ?i mandate). Cele dint?i au fost acte cu valabilitate pentru tot imperiul ?i pentru toat? durata domniei, iar mandatele au fost instruc?iuni date de c?tre ?mp?rat guvernatorilor, privitoare la diferite probleme de drept.3. I.J.Dreptul aplicat ?n Dacia roman? 10 dreptul autohton(Romanii au fost extrem de toleran?i cu popula?iile din teritoriile cucerite, care ?i-au p?strat religia, spiritualitatea, obiceiurile ?i diverse institu?ii – cu men?iunea c? nu admiteau sacrificiul uman. De la aceast? adev?rat? regul? de conducere a Imperiului, exist? doar dou? excep?ii: dacii ?i evreii. Istoricii b?nuiesc c? pe l?ng? acceptarea sacrificiului uman, aceste dou? popula?ii aveau adev?rate religii fundamentaliste, cu un rol major ?n conducere ?i cu influen?? politic? a clasei preo?e?ti. Drept urmare, acesta ar fi motivul extinc?iei acestor religii de c?tre autorit??ile romane?; 20 dreptul popoarelor-ius gentium si 30 dreptul roman(Problemele privind cet??enii romani, peregrinii sau necet??enii, se vor solu?iona definitiv ?n anul 212, prin Constitutio Antoniniana, care recuno?tea cet??enia roman? pentru to?i locuitorii Imperiului.)-functie de:3.a)I.J.Capacitatea de folosin?? :a). Status libertatis: 10sclavi. -Nu aveau drepturi (juridice, economice, sociale); erau considerate obiecte; 20stari de semisclavaj in drept erau oameni liberi(juridic), in fapt erau sclavi; 30oameni liberi: ingenui-din nastere liberi, au toate drepturile; liberti=sclavi dezrobiti=manumission (liberti cetateni-drepturi mai putine ca ingenui: ius conubi (dreptul de-a se casatorie), ius commerci (ert), ius suffragi (dreptul de-a alege). Nu aveau: ius honorum(dr.de-a fi ales magistrat) si ius militia; liberti latini iuniani-aveau si mai putine drepturi. Nu aveau dr. de-a dispune prin testament. Traiau liberi si mureau sclavi.b). Status civitatis(cetatenia): 10civis romanus: cetateanul roman din cetate; depline capacitate juridice. Drepturi publice: ius suffragi; ius honnorum; ius militia; Drepturi private: ius conubi; ius commerci; dr. de-a dobandi proprietate civila; dr. de-a actiona in justitie; 20latini –intermediari intre cetateni si peregrini. Dupa razboiul aliatilor latinii au primit cetatenie romana, mai usor latinii veteres. Drepturi juridice: ius suffrage, ius conubi, ius commerce. Nu au: ius honnorum si ius militia. Tipuri: latini veteres(vechii latini), latini coloniari(din colonii)- un aveau ius conubi decat in temeiul unei dispozitii exprese; 30peregrini – straini a caror situatie juridica fata de romani e reglementata prin tratate international: peregrini obisnuiti-aveau ius gentium si dreptul lor si peregrini deditici–nu aveau drepturi, nici macar dreptul lor c). Status familiae unitate economic?, social? ?i de cult. 10familia: monogama, patriarhala; 20patria potestas=putere parinteasca; 30casatoria c?s?toria, situa?ia femeii ?i a copiilor. Femeia are pozitie inferioara barbatului; 40divortul-rar in societatea primitive; 50concubinajul - nu era considerat immoral, dar copii nascuti nu aveau cetatenie-erau nelegitimi, nu aveau drep de mostenire; 60pierderea capacitatii juridice: capitis deminutio maxima- pierde libertatea; capitis deminutio media- pierde cetatenia; capitis deminutio minima-pierde dreptul de familie. limitari de capacitate juridica: intestabilitatea-incapacitatea de-a fi martor si de-a recurge la martori; imfamia-nedemnitatea cetateneasca; rezulta din hotararea cenzorului3.b).I.J.Capacitatea de exerci?iu, implic?nd condi?ii legate de: v?rst?; sex; s?n?tate mintal?. Tutela si curatela prerogative incredintata tutorelui/curatorului in interes personal- fam agnatica/in interesul incapabilului( a celui care nu are capacitate de exercitiu)- fam cognatica tutela femeilor: nu are limita de varsta-pana la casatorie; tutela impuberilor: pentru baietii sui iuris < 14 ani; cu capacitate juridice, de drept; fara capacitate de exercitiu-de fapt. curatela se instituie pt: furiosi=nebuni- nu cunosc sensul actelor pe care le indeplinesc; prodigi=risipitori-asimilati nebunilor; tineri pana-n 25 ani-fara experienta. pot fi: testamentara; legitima; dativa4. I.J.Capacitatea juridic? a peregrinilor. ?n rela?iile dintre peregrini se aplicau?: ius gentium c?t ?i dreptul lor. C?s?toria?: 10peregrinii daci puteau ?ncheia c?s?torii ?ntrebuin??nd formele lor juridice (secundum leges moresque peregrinorum), f?r? a produce efectele c?s?toriei reglementate de dreptul roman?; 20cet??ean roman + peregrin? cu ius conubii, c?s?toria lor era o c?s?torie roman? iar copii rezulta?i dob?ndeau cet??enie roman??; 30cet??ean roman + peregrin? fara ius conubii, aceasta nu avea valoarea unei c?s?torii ?i copilul urma soarta mamei?; 40femeie sclav? + om liber se na?te un sclav?; 50 femeie liber? + sclav se na?te un om liber. Copii urmau deci condi?ia juridic? a mamei?; Tutela si curatela ?i adop?iunea fratern?– ?nfr??irea de mai t?rziu a rom?nilor – ca ?i sclavia?; Succesiune-transmiterea bunurilor prin testament, ?n forma specific? a testamentului oral, practicat mai t?rziu de c?tre rom?ni sub denumirea de testament cu limb? de moarte. Peregrinii deditici nu puteau dob?ndi nimic prin testament ?i nici nu puteau face testament. Ei erau acei peregrini ale c?ror cet??i au fost dup? cucerire desfiin?ate din punct de vedere juridic ?i administrativ. Ei nu aveau drepturi politice ?i nu se puteau folosi de vechiul lor drept dec?t ?n limitele fixate de cuceritori romani.5.I.J.Procedura de judecat??: cet??enilor li s-au aplicat regulile procedurii romane; peregrinii erau judeca?i de guvernatorul provinciei sau de reprezentantul s?u?; litigiile dintre peregrini ?i cet??eni erau duse ?n fa?a tribunalelor romane din provincie, pe baza fic?iunii c? peregrinul ar fi cet??ean roman (si civis romanus esset).6. I.J.Institu?ia sclaviei a existat ?i ?n Dacia roman?. Sclavii erau ?n proprietatea cet??enilor romani, a peregrinilor sau sclavi publici, proprietatea ?mp?ratului, a unor ora?e, colegii sau temple. Din t?bli?ele cerate din Dacia se constat? c? peregrinii cump?rau ?i vindeau sclavi, astfel c? robia ?n concep?ia dreptului roman f?cea parte din dreptul popoarelor. Tot din t?bli?ele cerate se poate trage concluzia c? peregrinii foloseau forma de v?nzare cump?rare (mancipa?ia), form? rezervat? numai cet??enilor romani. Eliber?rile de sclavi sunt cunoscute ?i ?n Dacia roman?, fiind elibera?i pe cale testamentar? ?i prin diverse mijloace inter vivos. O dat? elibera?i, ace?tia deveneau liber?i. Familia sclavilor a fost ?ntemeiat? pe baz? de c?s?torie, dar o c?s?torie nerecunoscut? de dreptul roman, aceasta fiind considerat? un concubinaj admis.7. I.J.?n materia obliga?iilor, documente p?strate p?n? azi sunt TABLITELE CERATE, descoperite ?n minele de aur de la Ro?ia Montana (Alburnus Maior). Dup? toate probabilit??ile t?bli?ele au fost ascunse, ?n jurul anului 167 d. Ch., pentru a fi ferite de invazia popoarelor barbare (a marcomanilor). ?n total au fost g?site 25 de t?bli?e, dar numai 14 au un text descifrat total sau par?ial. T?bli?ele sunt redactate ?n limba latin? vulgar?, cu litere cursive, dovedind astfel extinderea folosirii limbii ?i a scrisului latin ?n Dacia. P?r?ile contractante erau cet??eni romani sau peregrini. Importan?a t?bli?elor?: documente p?strate din epoca roman??; imagine asupra institu?iilor de drept, prezente ?n Dacia roman?, dar ?i asupra modului de receptare a dreptului roman, ?n provincie. Din t?bli?ele cerate se desprind dou? concluzii referitoare la Dacia–provincie a Imperiului roman: 10s-a aplicat dreptul roman; 20dreptul roman, s-a aplicat nu numai ?n raporturile dintre cet??eni ci ?i ?ntre ace?tia ?i peregrini sau numai ?ntre peregrini. Con?inutul?: 10patru t?bli?e con?in contracte de v?nzare-cump?rare, av?nd ca obiecte imobile sau sclavi. Obiectul a trei dintre contracte ?l constituie v?nzarea unor sclavi, pe c?nd obiectul celui de al patrulea contract este v?nzarea unei jum?t??i de cas?. Procedeul utilizat pentru transferul propriet??ii este cel al mancipa?iunii, ?ncheiat ?n prezen?a a 5 martori, cu respectarea tuturor formalit??ilor cerute de legea roman?, chiar ?i atunci c?nd p?r?ile contractante nu au fost cet??eni. ??Peregrinii contractan?i din t?bli?ele cerate dacice ?ncheiau mancipa?iuni f?r? s? se g?ndeasc? la un risc juridic sau penal (indiferent de obi?nuitele garan?ii).Tot aici apar ?i garan?iile de vicii ?i evic?iune. C?nd cump?r?torul a fost ?n?elat de v?nz?tor prin t?inuirea unor vicii, el a putut cere anularea contractului, iar ?n cazul evic?iunii cump?r?torul a putut pretinde de la v?nz?tor pre?ul dublu valorii obiectului contractului; 20alte trei - contracte de ?nchieriere a for?ei de munc?-pentru munc? ?n mine, al?turi de sclavi, ?n condi?ii foarte grele..?Este vorba de ni?te contracte consensuale, iuris gentium, accesibile deci ?i peregrinilor. ?n acestea , riscul de for?? major? cade ?n sarcina angajatului, nu ?n sarcina angajatorului. Spre exemplu, se precizeaz? ?n con?inutul unuia dintre contracte c? ??dac? mina va fi inundat? de ape??, lucr?torul va suporta plata pagubelor din suma cuvenit? muncii prestate. ?n caz c? angajatul ?nceta munca sau dac? plata pentru munca prestat? ?nt?rzia, ?n contract erau prev?zute clauze penale.; 30trei t?bli?e – contracte de ?mprumut– mijlocul era stipula?iunea unic?. Contractele, accesibile peregrinilor, aveau obliga?ia prezen?ei ?n textul contractului a unor termeni: Promittis??(promi?i??), Promitto (promit); 40alt? t?bli?? cuprinde un contract de depozit?; 50o t?bli?? se refer? la constituirea unei societ??i menite s? ofere ?mprumuturi cu dob?nd??; 60o t?bli?? se refer? lao asociatie?; 70o t?bli?? redactat? ?n limba greac? (singura ?n aceast? limb?) se refer? la plata unor daune pentru neachitarea unui ?mprumut ?i o t?bli?? face referire la o asocia?ie.8. I.J.Sistemul de privilegii: ius Italicum- scutirea de impozite pentru cet??enii care erau asimila?i acestui drept; ius Latinum-frac?ionare a dreptului italic tipic, cet??enii de drept latin fiind lipsi?i de drepturi politice la nivelul Imperiului, la care se adaug? ?i alte opreli?ti, dar ?i unele facilit??i(drept care a fost ini?ial acordat ora?elor din Latium, existent apoi ?i ?n provincii); cutuma avut? anterior cuceririi dup? care ?n principiu se puteau ghida autohtonii. Pentru Dacia, aceasta este o problem?, deoarece se presupune c? din cauz? c? "dreptul" dacic era at?t de legat de aspectele sale religioase, aplicarea sa a fost interzis? de c?tre romani (situa?ie care se mai ?nt?lne?te doar ?n cazul evreilor din Imperiu). Este un subiect sensibil, care mai suscit? ?nc? discu?ii ?i controverse.ETAPA MONARHIEI FARAMITARII FEUDALE. ORGANIZAREA SOCIAL-POLITIC? ?I NORMELE JURIDICE LA ROM?NI ?N SEC. IV-XIV. Aceast? perioad? este cea a dezintegr?rii institu?iilor ?i structurilor antice ?i este o etap? de constituire a poporului rom?n ?i a limbii rom?ne, precum ?i a statelor medievale rom?ne?ti ?i a institu?iilor ?i structurilor de tip feudal, cu numeroase particularit??i, dar ?i cu similitudini cu cele din feudalismul de tip occidental.anizarea politic? a poporului rom?n de la p?r?sirea Daciei de c?tre romani ?i p?n? la atestarea primelor cnezate ?i voievodate (secolul al X-lea). Suntem ?n faza de constituire a statelor rom?ne?ti medievale, in mai multe state, din cauza contextului istoric ?i a modului de formare. Din punct de vedere al structurii politic-administrative s-a trecut de la obstea sateasca la “romaniile populare”-forma?iuni pre-statale incipiente, care au conservat romanitatea rom?nilor ( Iorga) sau “p?nzele de popula?ie”, prin care el ?n?elege o continuitate lingvistic? ?n nordul ?i sudul Dun?rii, coexistent? cu o “p?nz? de popula?ie” slav?, ulterior cu o convie?uire de secole, care va duce la asimilarea reciproc? ?i invers?: a slavilor de c?tre romanici ?n nord ?i a romanicilor de c?tre slavi, ?n sud, la care se adaug? ?i aport de popula?ie romanic? din sudul Dun?rii c?tre nord( Panaitescu) Oricum, structurile de baz? (autoritatea statal?, organizarea administrativ? ?i judiciar?, precum ?i cea militar?, sistemul de proprietate, etc.) sunt de origine latin?, dup? cum o dovedesc ?i nenum?ratele denumiri preluate direct din limba latin? Uniuni de obsti teritoriale-formatiuni teritoriale si politico-militare?; Conduse de?: 10jude-c?petenie osti, desemnat? la ?nceput prin alegere, iar mai apoi ereditar.??n atribu?iile c?peteniei intra ?i desemnarea persoanelor care se ocupau de paza ob?tii ?i a ogoarelor, precum ?i a celor care se ?ndeletniceau cu gospod?rirea ob?tii; 20consiliu restr?ns, format din b?tr?nii satului; 30adunarea sau gr?mada satului -cazuri mai importante. Sistemul de organizare autohton, ?n perioada migra?iilor, perioad? de cristalizare a feudalismului, presupune ?i apari?ia unor norme juridice necesare pentru reglementarea rela?iilor dintre comunit??i. Normele juridice vicinale constituiau un adev?rat sistem normativ elementar, bazat pe vechile norme juridice geto-dace, precum ?i pe dreptul roman provincial adaptat necesit??ilor cotidiene?;10Pozi?ia social? ?n cadrul oric?rei ob?ti era dat? de statutul personal al fiec?rui individ.?; 20Rudenia putea s? fie una natural? sau una conven?ional? (rudenia de s?nge sau ?nfr??irea pe mo?ie) se urm?reau scopuri sociale sau anumite efecte ereditare; 30Adop?iunea fratern? a ?mbr?cat ?n sistemul popular forme ?i sensuri multiple. Solidaritatea dintre rude fiind puternic?, ceata de neam putea interveni ?n diferite ocazii, dar f?r? a ?tirbi autoritatea ?efului “familiei”?; 40Familia era de tip “l?star”: familie mare cu sistem patriliniar ?i patrilocal, propriu autohtonilor, total diferit de structura familial? slav? de tip “zadrugal”?; 50Cutumele autohtonilor implicau v?rsta mai mare a mirelui ?i ordinea v?rstei la c?s?torie, cu obiceiul privilegiului succesoral al ultimului n?scut. 60C?s?toria se ?ncheia prin liberul consim??m?nt al so?ilor, exista elemente arhaice de ?ncheiere a c?s?toriei, de tip r?pirea miresei sau cump?rarea ei. 70Divor?ul era admis la cererea oric?ruia dintre so?i?; 80Descenden?ii, precum ?i so?ul supravie?uitor aveau voca?ie succesoral?. I.J. Proprietatea?: proprietatea dev?lma?? asupra fondului funciar. Exploatarea suprafe?elor de?inute colectiv se f?cea prin rota?ie de c?tre to?i membrii ob?tii. Repartizarea terenurilor agricole se f?cea anual, prin tragere la sor?i, p?durile, apele, izlazul erau folosite ?n comun, ?n timp ce gospod?ria ?i terenurile aferente ei deveniser? proprietate personal? fiind mo?tenite ?n familie.I.J.Bunurilor, potrivit cutumelor se f?cea distinc?ie ?ntre bunurile mobile ?i cele imobile. Bunurile mobile, aflate prin excelen?? ?n proprietatea privat?, puteau constitui subiectul unor tranzac?ii, pe c?nd bunurile imobile, aflate ?n proprietatea colectiv?, nu puteau fi ?nstr?inateI.J.Sistem al obliga?iilor?: reciproce se stabileau cu anumite evenimente (botez, nunt? etc)?; de intrajutorare-intre rude?; v?nzarea-cump?rarea impunea forme de publicitate, iar ?n cadrul bunurilor imobiliare opera preem?iunea.I.J.Sistemul punitiv. Cea mai grav? pedeaps?, nu era moartea, ci excluderea vinovatului din ob?te, deci lipsirea lui de protec?ia oferit? de comunitatea vicinal?-se aplica ?n cazul infrac?iunilor contra persoanei, pe c?nd ?n cazul infrac?iunilor contra bunurilor, pedeapsa consta ?n supunerea vinovatului oprobiului public, prin purtarea sa prin sat cu lucrul furat pentru a fi ar?tat ?i dispre?uit (acest dispre? echivala cu moartea civil?).I.J.Instan?ele de judecat? erau acelea?i pentru cauzele civile sau cele penale. Judecata era f?cut? de c?tre judele s?tesc ?mpreun? cu sfatul oamenilor buni ?i b?tr?ni.anizarea politic? ?i dreptul poporului rom?n de la primele atest?ri privind existen?a cnezatelor ?i voievodatelor ?i p?n? la formarea statelor feudale rom?ne?ti de sine st?t?toare (sec. X- sec. XIII-XIV)a).Transilvania. Teritoriul Transilvaniei este primul care s-a cristalizat din punct de vedere politic sub aspectul unor forma?iuni prestatale. Despre aceste proto-state rom?ne?ti avem informa?ii ?n primul r?nd din surse maghiare, mai t?rzii. Cea mai important? astfel de surs?, la care ne vom opri pu?in este a?a numita “Gesta Hungarorum”, cunoscut? ?i sub denumirea de “Cronica lui Anonymus”. La cronica mai sus men?ionat?, la care vom reveni, se adaug? ?i alte documente, care men?ioneaz? ?ntr-un fel sau altul pe rom?ni sau forma?iuni statale rom?ne?ti, la care ne vom referi doar, succint: astfel este cronica lui Simon de Keza (1285), cronicile din timpul regelui maghiar Ladislau IV Cumanul, “C?ntecul Nibelungilor”, poemul eroic german “Biterolf und Dietleib”, diversele biografii roman?ate ale lui Attila, “Povestea anilor trecu?i” ?i, foarte importante, men?iunile istoricului bizantin Ioannes Kynnamos, Kekaumenos, ?.a., toate surse independente care redau acela?i tip de informa?ie.Anonymus men?ioneaz? ca prim? forma?iune politic?, ?n acest spa?iu geografic, pe la aproximativ anul 900, Pannonia (pornind de la realitatea roman?, respectiv fosta provincie din Imperiul Roman cu acela?i nume), care era locuit? de slavi, bulgari, rom?ni (p?storii romanilor) ?i romani (ace?tia fiind de fapt bizantinii). Aceea?i componen?a etnic? a teritoriului fostei provincii Dacia apare ?i la restul surselor citate, independent de Anonymus.Ducatul lui Menumorut se afla ?n Cri?ana de azi, re?edin?a ducal? fiind ?n cetatea Biharea, la nord de Oradea. Menumorut era un dinast local, vasal al ?mp?ratului de la Constantinopol, refuza s? accepte st?p?nirea maghiar? ?i preten?iile lui Arpad. Dup? mai multe lupte Menumorut va ?nceta rezisten?a sa antimaghiar? ?i pacea se va consolida printr-o uniune dinastic?, sub forma c?s?toriei fiicei lui Menumorut, cu Zulta (Zoltan), fiul lui Arpad. Pu?in ?nainte de 907, c?nd moare Arpad, Menumorut va muri ?i el, iar ?ara o mo?tene?te ginerele s?u. S?p?turile arheologice au confirmat cronica- ceramica de influen?? bizantin? descoperit?, care a relevat ?i o continuitate de locuire din timpul dacilor p?n? ?n Evul Mediu. ?n jur au mai fost semnalate pentru aceea?i epoc?, cet??i de p?m?nt, amintite ?i de Anonymus?: Zotmar(Satu Mare), Zyloc(Zal?u) constituind un adev?rat sistem de fortifica?ii. Structura etnic? a zonei pare a fi fost extrem de complex?: incluz?nd rom?ni, slavi, bulgari, avari (cre?tini), secui, cazari (p?g?ni), ?ns??i originea lui Menumorut fiind incert?. Controlul maghiar a existat astfel ?n zon? din secolul X, f?r? a exista urme maghiare dec?t abia un secol mai t?rziu c?nd, va fi organizat de c?tre regalitatea maghiar? comitatul de Bihor, care este ?i primul men?ionat ?n documente, mai t?rziu, ?n anul 1111.Ducatul lui Glad, localizat ?n Banatul de azi, locuit de cumani, bulgari ?i rom?ni, cu re?edin?a principal? la Cuvin, neidentificat? cu certitudine pe teren. ?i ?mpotriva lui Glad au fost pornite mai multe expedi?ii maghiare de jaf ?i cucerire, aceea din urm? expedi?ie, singura care este ?i datat?, a avut loc ?n 934, ducatul nefiind parctic cucerit, ci doar tributar ungurilor, fapt dovedit de aceea c? ??i va continua existen?a sub Ahtum-urma?ul lui Glad, la aproximativ un secol distan?? de ?nainta?ul s?u. Se pare c? cetatea de scaun era urbs Morisena (care ?nseamn? de fapt, ora?ul de pe Mure?, nelocalizat). Sursele ?l men?ioneaz? pe Ahtum ca fiind cre?tin de rit grecesc, mai spun?ndu-se c? ridicase o m?n?stire, era extrem de bogat ?i avea 7 neveste. Statul era mai ?ntins dec?t cel al lui Glad ?i ocupa aproximativ zona de sud-vest a Transilvaniei. Izvoarele vorbesc despre armat? organizat?, ora?e, comer? ?i economie dezvoltat?, ceea ce ne duce cu g?ndul la un stat destul de bine stabilit ?n zon?. De asemenea, exist? indicii c? Ahtum ar fi fost vasal sau confederat Imperiului Bizantin. La fel, ca ?n celelalte cazuri, compozi?ia etnic? este extrem de eterogen?, Ahtum av?nd chiar o posibil? origine peceneg?. ?i acest ducat va avea soarta celor de dinainte, deoarece dup? mai multe lupte, Ahtum a fost ?nfr?nt de c?tre unguri, probabil ?n 1028 (c?nd Ahtum ?i moare ?ntr-o b?t?lie) ?i ?n acest teritoriu a fost instaurat cre?tinismul de rit apusean (?nfiin??ndu-se ?n 1030 episcopia de la Cenad).Ducatul lui Gelou, in interiorul arcului carpatic-teritoriu c?ruia cronicarul anonim ?i subliniaz? bog??ia (terenuri fertile, aur, sare, ap? suficient?) , ?n Ardeal. Drept urmare, devine ?i el ?inta atacurilor ungare. Acest Gelou era rom?n, numit ?i dux Blachorum; Gelou este ucis l?ng? C?pu? ?i oamenii s?i au jurat credin?? trimisului ungar, Tuhutum, la A?chileu. Acesta, spune cronica va prelua puterea pentru sine. Din respectiva perioad? dateaz? o serie de cet??i: D?b?ca (considerat? mult timp “capitala”), Moigrad, Cuzdrioara, More?ti, Moldovene?ti, ?.a., centrul de putere al lui Gelou, fiind Cluj sau Cluj-M?n??tur. Ulterior, ?n acela?i teritoriu intracarpatic va mai exista o forma?iune politic?, cea ?ntemeiat? de Tuhutum, care va fi ?i ?ntemeietorul unei adev?rate dinastii, independent? de cea maghiar?. Aproximativ ?n jurul anului 950, zona apare ?nc? independent? de regii arpadieni, vasal? Imperiului Bizantin ?i ortodox?, prin episcopia de la Alba-Iulia. Nepotul lui Tuhutum, Gyla, ??i va c?s?tori fiica, Sarolta cu ducele ungar Geza, ?i va deveni bunicul regelui ?tefan I, ?ntemeietorul regatului ungar ?i cre?tin?torul ungurilor. Urma?ii lui Gyla vor intra ?n conflicte politice ?i religioase cu regalitatea ungar? (?ntre 1046 ?i 1060) ?i vor fi ?nfr?n?i. Cele de mai sus redau evolu?ia acestui teritoriu ?i modul cum a decurs cucerirea Transilvaniei de c?tre unguri ?i organizarea sa ca parte intergrant? a regatului. Acestea, ?i organizarea ca voievodat autonom au reprezentat un fenomen de durat?, care s-a finalizat abia ?n sec. XII-XIII, c?nd s-au constituit Comitatele maghiare, dar ?n paralel subzist?nd districte (numite oficial), Cnezate sau voievodate rom?ne?ti: Beiu?, Suplac, C?lata, sau cele din Banat (circa 35, ?n interiorul comitatelor ungare: Timi?, Cenad, Cuvin, Cara?, Zarand, etc.). Acestea sunt cele care vor deveni a?a numitele “??ri rom?ne?ti”, perpetu?nd specificul ?i civiliza?ia de tip latin. Rom?nii vor avea inclusiv rol politic ?n aceast? etap? primar?, ca ?i mai t?rziu, situa?ia modific?ndu-se abia ?n Evul Mediu de mijloc.b).?ara Rom?neasc? Spre deosebire de zona transilvan?, forma?iunile politice prestatale din Muntenia apar mai t?rziu, iar cristalizarea definitiv? a statului se va realiza tocmai cu aportul ?i influen?a zonei intracarpatice. ?tirile despre acest spa?iu geografic apar doar ?n momentul ?n care ?inutul intr? ?n vizorul regalit??ii maghiare. Acest teritoriu a fost sub influen?a bizantin?, a ?aratelor bulgare, iar datele despre existen?a unor forma?iuni politice anterioare secolului XIII sunt extrem de reduse, exist?nd doar informa?iile care ar atesta o influen?? ?n aceast? zon? a Primului ?arat Bulgar, ?ntre sec. IX-X. Primele izvoare indic? existen?a unor structuri ?n primul r?nd eclesiastice-10episcopia cumanilor(catolic?)-1227. O scrisoare a papei Grigore IX c?tre regele Bela IV al Ungariei vorbe?te ?i despre “rom?nii din episcopia cuman?”?; 20 Diploma ioani?ilor din 2 iunie 1247- cel mai important document ( Ioani?ii au fost unul dintre numeroasele ordine religioase ?i cavalere?ti ale Evului Mediu, ei fiind adu?i ?n zon? de c?tre regalitatea maghiar?, ca un avanpost ?n calea mongolilor, care tocmai ??i terminaser? ultimul mare asalt pustiitor asupra Europei, Transilvania ?i Ungaria fiind dou? dintre teritoriile grav afectate.) Dup? invazia t?tar?, puterea regatului maghiar a sl?bit ?i a sl?bit, ?i controlul pe care ?l exercita la sud ?i est de Carpa?i, astfel ?nc?t a devenit posibil? conturarea unor forma?iuni politice mai ?nchegate, care ??i pot permite s? se confrunte cu expansionismul maghiar. Men?iunile din Diploma Ioanitilor?:Forma?iuni politice, sunt?: 10cnezatele lui F?rca?(numele lui ?nseamn? lup ?n limba maghiar?)-localizat ?n V?lcea? 20 ?i al lui Ioan, probabil ?n Oltenia; 30 voievodatul lui Litovoi -la vest de Olt -Litovoi intra ?n conflict cu maghiarii. De aceast? dat?, teritoriul st?p?nit de el este mai ?ntins, const?nd nu doar ?n ?ntreaga Oltenie, ci ?i ?n ?ara Ha?egului. ?ntre 1273-1277 va avea loc o lupt? ?n aceast? ?ar? a Ha?egului, sub regele ungar Ladislau IV Cumanul, lupt? ?n care Litovoi moare, iar fratele s?u, B?rbat, este luat prizonier. El este ?ns? r?scump?rat ulterior ?i ?i va succede fratelui ucis. B?rbat va continua lupta, dar teritoriul st?p?nit de el se va restr?nge (pierde probabil ?ara Ha?egului); 40 voievodatul lui Seneslau-est de Olt; 50?ara Severinului.Sub aspect politic, de?i aceste forma?iuni statale se bucurau de o anumit? autonomie, totu?i unele c?petenii s-au g?sit ?n raport de suzeranitate fa?? de regele Ungariei. Astfel, voievodatul lui Litovoi ?i cel al lui Seneslau erau l?sate rom?nilor, s? le st?p?neasc? ca ?i p?n? acum, urm?nd s? dea cavalerilor ioani?i doar jum?tate din foloasele ?i veniturile lor; ioani?ilor d?ndu-li-se ?ara Severinului, Cnezatul lui F?rca? ?i Cnezatul lui Ion?;Intemeietorul ??rii Rom?ne?ti este Tihomir, men?ionat ?ntre anii 1290-1310- trece din zona Ha?egului, sau mai probabil din F?g?ra?, dar oricum dintr-un teritoriu rom?nesc aflat la ?nceputul organiz?rii politic-administrative, sub continua presiune maghiar?, ?n sudul Carpa?ilor. Pentru unii istorici el este celebrul “Negru Vod? desc?lec?torul”, care este mai mult un personaj de legend?, deoarece izvoarele realmente istorice nu ?l amintesc, dar care este omniprezent ?n folclor, legende ?i mitica istoric? rom?neasc?. Se presupune c? este vorba deja despre o structur? dinastic?, deoarece numeroase documente ?l amintesc pe Basarab, drept fiul lui Tihomir, unificatorul politic definitiv al spa?iului din nordul Dun?rii, nucleul fiind zona Munteniei, precum ?i organizatorul primelor institu?ii. El este ?n mod clar ?ntemeietorul unei dinastii, cea a Basarabilor, cronicile ?i toate documentele ?l men?ioneaz? drept Basarab I. Unificarea politic? s-a f?cut ?n jurul a dou? centre: C?mpulung ?i Arge?, zon? unde va fi ?i stabilit? capitala. Prima men?iune a lui Basarab este ?n documentele ungare, la 1324, ?n diploma regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, din care reiese starea de vasalitate a lui Basarab fa?? de rege- protec?ie ?n fa?a t?tarilor, sau poate fi legat? de teritoriul banatului de Severin, care a fost motiv de permanent litigiu ?ntre cele dou? entit??i statale. Cea de-a doua men?iune apare ?ntr-o scrisoare a papei Ioan XXII, care ?i solicit?, lui ?i altor principi, protec?ia pentru c?lug?ri apar?in?nd ordinului dominican, misionari. Cert este c? ?n anul 1329 actele ungare ?l men?ioneaz? pe Basarab ca du?man. Urmarea va fi ?i v?zut? ?n anul urm?tor, 1330, c?nd Carol Robert de Anjou atac? Muntenia. Informa?iile provin, multe dintre ele, din celebra “Cronic? pictat? de la Viena”. F?r? a mai insista, preciz?m c? luptele s-au dat ?ntr-un defileu, nelocalizat, dar care a intrat ?n istorie cu numele de “lupta de la Posada” ?nfr?ngerea ungurilor va consacra domnia lui Basarab, constituirea statal? ?i independen?a?; 1324-1328, va cuceri zona de v?rsare a Dun?rii, extrem de important? din punct de vedere al drumurilor comerciale care trec pe aici, de unde ?i denumirea actual? de Basarabia, de?i nu exist? dovezi c? ar fi reu?it cucerirea ?ntregului teritoriu. Concluzii ale Diplomei?: referinte la o dezvoltata via?? economic?, militar?, social?(mai marii p?m?ntului, st?p?nii p?m?ntului ?i rustici-??rani) ?i religioas??; 5 formatiuni teritoriale atestat, care se dezvolta continuu, fiind independente politic?; atesta ierarhia sociala(stapanii pamantului si tarani)?; Intemeietorul ??rii Rom?ne?ti este Tihomir?; dinastia Basarabilorc).Moldova ?ntre situa?ia din ?ara Rom?neasc? ?i cea din Moldova exist? mai multe similitudini: nu au fost integral provincii romane, au fost influen?ate de Imperiul Roman de R?s?rit(Bizantin) ; au fost punct de interes pentru regalitatea maghiar?-fapt care a dus la un paralelism ?n privin?a modului de formare, organizare ?i evolu?ie istoric?. Inclusiv mai t?rziu, p?n? ?n epoca modern?, cele dou? ??ri au evoluat oarecum paralel ?i similar.Din punct de vedere etnic nu trebuie s? ne imagin?m un grup compact, omogen ?i latinofon, c?ci sursele indic? un amalagm de popula?ii care convie?uiau ?n zon?: rom?ni, sa?i, unguri, secui, germanici, ruteni, mongoli, genovezi la Marea Neagr?, armeni ?i alani. Existen?a unor forma?iuni politice prestatale -“c?mpuri(ob?ti teritoriale), localizate ?n zona Hotin, Neam?, Bac?u, B?rlad?; nu exist? diferen?e zonale, practic ele fiind atestate ?n ?ntreg teritoriul moldovean: C?mpul-Lung, C?mpul Perilor, C?mpul Str?jii, C?mpul de la Vlad, C?mpul lui Drago? 1419, pe Bistri?ei, care nu e neap?rat legat? de voievodul maramure?an, ce va fi desc?lec?torul din Moldova. Forma?iuni politice-administrative?: uniuni de ob?ti care s-au comasat succesiv ?n procesul centraliz?rii feudale, unificarea acestor mici forma?iuni ?n dou? teritorii mai ?ntinse?: ?ara de Jos ?i ?ara de Sus -?n func?ie de cursul Siretului-definitiv unificate sub Roman I-1393. ?i pentru Moldova cronicile, letopise?ele ?i legendele men?ioneaz? “desc?lecatul” (?ntemeiere, a?ezare, organizare)?; 1347 - voievodul Drago? din Maramure? a venit ?n Moldova ?i a organizat o marc? vasal? regatului ungar, un fel de marc? de hotar cu scopul de ap?rare ?mpotriva atacurilor t?tare, un fel de teritoriu-tampon care s? scuteasc? Ungaria de o incursiune direct? ?i pe nepreg?tite?; 1359 Bogdan din Maramure?, un voievod nemul?umit de politica maghiar? va trece ?n Moldova, va ?nl?tura adev?rata dinastie pe care a instaurat-o Drago? ?i se va trece la a doua etap?, cea a statului independent Moldova. Acest transfer de putere se pare c? a avut loc ?i ?n contextul unei r?scoale interne a popula?iei nemul?umite?; Centrele de putere in Moldova-nuclee ?n jurul c?rora s-au coagulat tendin?ele de centralizare sunt Baia ?i Siret- ??i vor men?ine rolul ?i ?n perioada ulterioar?. I.J.Proprietatea in Transilvania?: 10dina?tii locali(Gelou sau Ahtum) au fost proprietari de p?m?nturi, proprietari ?i beneficiari ai bog??iilor subsolului, (mai ales sare, aur-obiecte de comer? ?n epoc?); dup? cucerirea de c?tre maghiari, proprietatea se scindeaz??: zone cu specific rom?nesc- regimul de 20proprietate e ob?tia s?teasca / 30proprietatea unui cnez /voievod local si 40 proprietate a regelui-concedata de rege vasalilor-devine ereditar?, f?r? ca regele s? piard? dreptul juridic de a le confisca ?n caz de nerespectare a jur?m?ntului de vasalitate I.J.Proprietatea in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova se presupune c? evolu?ia a fost similar? sub acest aspect?: 10proprietatea cnezului asupra p?m?ntului, satului?; dup? concentrarea teritorial? ?i politic?-20 proprietatea domnului-?l va ?mp?r?i dup? cum crede de cuviin??, ?n func?ie de preferin?e ?i merite?; “voievod” = conduc?tor militar?; “cnez” = proprietarul funciar?; “domn” = st?p?nul.I.J.C?s?toria- p?n? la cre?tinare s-a p?strat sistemul monogam roman, combinat mai t?rziu cu cel al migratorilor, poligam (Ahtum, cel cu 7 neveste)?; la nivelul elitelor(majoritatea de diverse origini ?i ini?ial necre?tine) s-a p?strat poligamia-din considerente politice, tradi?ionale- alian?ele dianstice fiind necesare?; c?s?toria monogam?, cre?tin? fara indicii de moralitate / moravuri practicate ?n epoc?; situa?ia femeii -una de subordonare.Alte institu?ii juridice?: IUS VALACHICUM este?: 10 legea romaneasca- nascuta din norme cutumiare, in obstea sateasca; 20legea ??rii, obiceiul p?m?ntului-al fiec?ruia din cele trei state rom?ne?ti?-treapt? de trecere spre dreptul feudal; 30sistemul normativ al popula?iei autohtone, cutumiar ?i oral, pentru rezolvarea problemelor dintre ei; 40de factur? agro-pastoral?-potrivit unei societ??i ale c?rei ocupa?ii principale erau p?storitul ?i agricultura?; 50 atributiile sunt de a reglementa st?p?nirea p?m?ntului -proprietate funciar?; 60drept agrar-funciar, format ?n etapa na?terii ?i dezvolt?rii rela?iilor feudale?; 70instituie proprietatea personala?: majores terrae–mai marii p?m?ntului ?i rustici– ??rani?; 80obliga?iile ??ranilor rom?ni ce lucrau p?m?nturile st?p?nilor?: darea ?n natur?, la slujbe de transport ?i la zile de munc??; 90stratificare social? -apari?ia inegalit??ilor de avere?: p?tur? superioar? format? din juzi, cneji, jupani, voievozi-sunt sefi militari, proprietari de teren si incaseaza venituri de la locuitori, ??r?nimea liber? si ??r?nime semidependent??; 100norme de drept care precizeaz? privilegiile, drepturile ?i ?ndatoririle categorii sociale?; 110p?strat? de rom?ni ?i sub ocupa?ii str?ine(in Evul Mediu, grupuri de rom?ni au locuit la sud de Dun?re, ?n sudul Poloniei (Gali?ia), ?n Ungaria, Slovacia, Moravia, form?nd enclave ?n cadrul statelor ?ntemeiate de ace?tia, numite vlahii. Dreptul vlahiilor se numea Jus Valachicum ?i era de fapt legea tradi?ional? a ??rii; iudex(“jude”)-func?ie preluat? de cnez, ajutat de consiliu(format din aristocra?ia militar?)IUS CNEZATU?: 10atestat la 03.03.1363?; 20componenta principala a lui ius valachicum?; 30drept de obste sristalizat in jurul unui cneaz, careia i se suprapune un drept numit voievodat?; 40conform acestuia reprezinta satenii in raporturile cu stapanii de mosii si conducerea politica?; 50le ofera un statut bine determinat si atributii administrative, fiscale, militare si judecatoresti?; 60pricinile locale erau erau executate de cnejii romani, dupa dreptul romanesc?; 70modul de numire parcurge mai multe etape?: ales de obste, confirmat pe o perioada de timp, confirmat pe viata?; 80puteau fi?: comunes/nobiles cneji?; 90erau judecati de judecatorul regal, in tribunale orasenestiStatul ?i dreptul rom?nesc ?n etapa monarhiei centralizate f?r? absolutism (SEC.XIII, XIV-XVIII)?ara Rom?neasc? si Moldova au evoluat similar ?n ansamblu-se vor dezvolta conform unui model r?s?ritean, de sorginte bizantin?; Transilvania va urma un curs diferit al evolu?iei se va dezvolta conform prototipului apusean al feudalit??ii.anizarea de stat ?n cele trei ??ri rom?ne. Epoca la care tocmai facem referire este una ?n care se finalizeaz? structurile medievale ale statelor rom?ne?ti, dup? o perioad? de c?utare a unui model, cu oscila?ii ?ntre modelul occidental, venit sub forma influen?elor ungare ?i polone, modelul bizantin ?i diverse elemente slave, toate pe fondul unor structuri p?strate din epoca roman?. La aceast? ?ncercare de definire, de g?sire a unei identit??i politice se adaug?, ?n acela?i timp, un intens proces de organizare statal?. Pentru momentul de ?nceput al statelor medievale rom?ne?ti se poate stabili sec. XIV. Pentru ambele ??ri rom?ne extracarpatice, se re?ine aura legendar? care ?nconjur? momentul form?rii lor, sub forma a?a numitelor “desc?lecate”-aparen?a sub care sunt ascunse evenimente istorice concrete – ob?inerea ?i p?strarea autonomiei ?n raport cu regatul ungar, precum ?i aportul adus de zona intracarpatic? la formarea noilor entit??i statale, independen?a de sub suzeranitatea maghiar? este ob?inut? ?n contextul unei crize dinastice din Ungaria, augumentat? de domina?ia Hanatului Hoarda de Aur ?n est. La acest context interna?ional favorabil se adaug? presiunea institu?iilor maghiare asupra rom?nilor din Transilvania, fapt care oblig? pe unii dina?ti rom?ni s? se retrag? ?n exteriorul arcului carpatic, unde vor “?ntemeia” noile state; Etape distincte ?n cadrul form?rii tarilor romane: 10unirea statelor incipiente vechi, centralizarea lor sub autoritatea unui mare voievod-pas ?nceput ?n perioada anterioar? ?i continuat de c?tre primii domnitori; 20crearea institu?iilor supreme, laice ?i ecleziastice ale puterii; 30eliberarea teritoriului de sub domina?ia ungar? ?i continuarea organiz?rii institu?iilor interne-etap? care va continua ?i dup? definitivarea statal?.2. Institu?iile statului. ?nainte de a ?ncepe o scurt? enumerare, trebuie precizat faptul c? ponderea acestor institu?ii ?n activitatea de conducere variaz? ?n func?ie de momentul istoric ?i de ascensiunea sau regresul boierimii ?n raport cu institu?ia domniei. Institutiile statului=Organe centrale in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova –monarhii centralizate f?r? absolutism.:I.S.Domnul ?i prerogativele sale: 10domnul?: ”singur st?p?nitor, din mila lui Dumnezeu”, ceea ce denot? puterea divina a domnului, ideologie de influen?? bizantin??; “Io”din grecescul “Ioannes” = “cel ales de Dumnezeu”?; continuatori ai marii puteri bizantin?; “domn” din latinescul dominus=st?p?n absolut; “voievod” –slav= atribu?iile militare. (Ex. Basarab ?ntemeietorul, primul domn al ??rii Rom?ne?ti, se numea simplu voievod. ?n titulatura fiului ?i urma?ului s?u Nicolae Alexandru Basarab, apare denumirea de ?cel de foarte bun neam, marele voievod ?i domn”)?; domnia- principala institu?ie statal?; 20atribu?ii: legislative, executive (nume?te dreg?torii, acord? danii ?i privilegii), juridice (fiind ultimul for de judecat?), fiscale (bate moned?, impune d?ri), de politic? extern? (dreptul de a declara r?zboi, ?ncheia tratate ?i ?ntre?ine raporturi diplomatice), militare, ?i unele legate de biseric?; 30succesiunea la tron este asigurat? conform principiului ereditar-electiv, arareori a fost dat? vreunui str?in?; condi?ii pentru succesiunea la tron: respectivul s? fie b?rbat, s? aib? integritate fizic? ?i s? fie din “os domnesc”. modalitati de succesiunea: asocierea la domnie (de origine bizantin?), alegerea domnului de c?tre st?ri, alegere care ajunge o formalitate ?n momentele ?n care autoritatea domneasc? era puternic?, principiul fiind cel ereditar. Chiar ?i c?nd st?rile ??i subordoneaz? institu?ia domniei, alegerea domnului se f?cea din anumite familii boiere?ti; 40puterea domnului era absolut?- necontrolat? de vreun organ, dar nu nelimitat?, ?ngr?dit? de pozi?ia ?i rolul boierimii(participa ?i la conducerea statului); 50 numirii domnitorilor dintre str?ini - asimila?i din ierarhia slujba?ilor otomani- instaurarea regimului turco-fanariotI.S.Sfatul domnesc(“svat”): 10denumiri: singlit, sfat de ob?te, sobor sau pretoriu; 20 a existat de la constituirea statelor feudale?; 30 compozi?ia sa a evoluat?: de la o majoritate de boieri care nu sunt dreg?tori, la una de dreg?tori ?i a ajuns s? fie constituit exclusiv din dreg?tori?; 40 num?rul membrilor a variat?: 10-15 ?n ?ara Rom?neasc? ?i 15-30 ?n Moldova, dar cifra pentru cea mai lung? perioad? a fost de 12 mari dreg?tori?; 50rolul principal al sfatului domnesc?: sprijina domnul ?n ?ndeplinirea atribu?iilor sale?; 60atribu?ii similare prerogativelor domne?ti: politice, judiciare, financiare, militare ?i biserice?ti.I.S.Adunarea st?rilor?: 10denumiri: marea adunare a ??rii, adunare a toat? ?ara, sobor, mare sobor (slavon?), sfat, sfat cu toat? ?ara, seim (polon?), rada, adunare ob?teasc?, congregationes, diaeta (latin?)?; 20alc?tuirea reflecta structura societ??ii feudale; 30organul cu cea mai larg? reprezentare social? dintre institu?iile fundamentale ale statului feudal; 40presupunea participarea ?ntregii st?ri la actul decizional ?n probleme importante pentru ?ar?. 50 numi?i sau chema?i doar reprezentan?i ai claselor privilegiate?; 60 hot?rau ?n probleme politice, sociale, administrative, juridice ?i financiare?; 70clasificare dupa criteriul problemei supuse spre deliberare?: adun?ri cu caracter extern-decid asupra ?ncheierii unor tratate de alian??, de vasalitate, de supunere; asupra conven?iilor comerciale; a pl??ii tribului, a r?zboiului ?i a p?cii ?i adun?ri cu caracter intern-se pronun?au la alegerea domnului, ?n probleme de organizare bisericeasc?, la aplicarea dreptului scris ?i la reformele legislative?; 80num?rul participan?ilor se situa ?ntre 100 ?i 120 de membri, pot fi 200/30 de persoane.90rol politic precump?nitor-la alegerea domnului, caracter nobiliar ?i ?nsemnate atribu?ii ?n materie judiciar?. Mai t?rziu, domnii fanario?i vor restr?nge rolul acestei institu?ii.I.S.Dreg?toria: 10?nfiin?area sistemului de dreg?torii ?i este atribuit? lui Basarab Voievod, ?ntemeietor al ??rii Rom?ne?ti; 20caracterizata prin: lipsa unei retribuiri b?ne?ti-retribu?ia f?c?ndu-se prin dona?ii de mo?ii, prin acordarea de imunit??i ?i din veniturile slujbei; organizarea ierarhic?- subordonare vertical? ?i orizontal? Pe plan orizontal, fiecare dreg?tor mare avea ?n subordine o serie de subalterni, de slujba?i, subordonare manifestat? cu destul? pregnan?? atunci c?nd se participa la oaste.. Pe plan vertical, to?i dreg?torii erau supu?i domnului, fiind dreg?tori mari ?i mici, exist?nd o ierarhie ?n cadrul marilor dreg?tori; 30 clasificarea marilor dregatori-dup? activitatea pe care au desf??urat-o: dreg?tori a c?ror activitate viza interesele ??rii (vornicul, logof?tul, vistierul), dreg?tori care-l slujeau nemijlocit pe domn (sp?tarul, stolnicul, postelnicul, paharnicul) ?i dreg?tori teritoriali (banul Craiovei, portarul Sucevei ?i p?rc?labii); 40 caracteristicile dregatorilor: erau ?nal?i demnitari ai statului, numi?i de c?tre domn ?i exercitau atribu?ii ?n cadrul cur?ii, pe plan administrativ, judiciar ?i militar.I.S.Biserica - dominant fiind ortodoxismul?; biserica este subordonat? statului, fiind o institu?ie puternic ierarhizat?. I.S.Armata (format? din feudali, mai t?rziu mercenari, comandant suprem fiind domnul, foarte rar apel?ndu-se la a?a numita “oaste mare”, care include ?i pe ??rani), justi?ia ?i reprezentan?ii administra?iei teritoriale.Institutiile statului=Organe centrale in Transilvania I.S. Voievodatul Transilvaniei; organe centrale Dup? includerea ?n regatul Ungariei, voievodatul r?m?ne ca o institu?ie principal? a ??rii monarhie centralizat? f?r? absolutism: a).I.S.Voievodul : 10?n slujba regelui ungar ; 20nu mai au etnie rom?n?; 30unificare confesional?-ortodoc?ii vor fi pu?i pe acela?i plan cu p?g?nii(pozi?ia de nobil este condi?ionat? de confesiunea catolic?; cnezii rom?ni ajung s? aib? o situa?ie ?n declin: unii ob?in acte scrise ?i calitatea de nobil, altora li se recunoa?te st?p?nirea conform unui drept cnezial fiind semioficiali, al?ii mai sunt st?p?ni de facto, dar nu ?i de iure, ?i ?n fine, mai exist? categoria celor care vor fi asimilia?i iobagilor; dup? 1500 unii ajung nobili, iar al?ii supu?i pe domenii feudale)?; 40cnezatul-din element institu?ional, cu atribu?ii politice, administrative ?i judec?tore?ti, devine o categorie social?, ce pierde treptat preponderen?a ?i influen?a?; 50 cel mai ?nalt domnitor?; 60numit ?i revocat de regele Ungariei?; 70nu exercita dec?t o parte din prerogativele suzeranit??ii regale?; 80adev?rat conduc?tor suprem?; 90primele atest?ri documentare?: dateaz? din 1111-1113 ?i-l men?ioneaz? pe principele Mercurius?; 100autonomie la sf sec XIII ?i ?ncep sec XIV?; 110 secolul al XV-lea c?nd voievozii din familiile Bor?, Lockfi ?i Csaki au ?ncercat s? transforme voievodul ?ntr-o func?ie ereditar?, asigur?ndu-i o putere suzeran? aproape deplin??; 120atributii?: activitatea administrativ?, judec?toreasc? ?i militar?.b).I.S.Vicevoievod?: 10loc?iitor-?n lipsa voievodului?; 20exercita atribu?iile voievodului-in lipsa acestuia?; 30desemnat din r?ndul “familiarilor” voievodului?; 40numit de?: voievod ?i c??iva dreg?tori(ca notarul, pronotarul voievodului-?eful cancelariei asem?n?tor logof?tului ?i judele cur?ii-asem?n?tor vornicului.c).I.S. Adun?rile ob?te?ti (congrega?iile)?: 10compuse din reprezentan?ii nobililor locali-prima atestat? ?ntre 1288-1542 ?i purt?nd denumirea de Congrega?io generalis nobilium?; 20compus? la ?nceput ?i din reprezentan?ii feudalilor rom?ni-ultima congrega?ie ?n care sunt men?iona?i rom?nii este cea din 11 martie 1291, la Alba Iulia?; 30atest? caracterul autonom al Ardealului?; 40 au fost distincte de ale Ungariei ?i c?teodat? opuse acestora?;50atribu?ii judiciare, administrative ?i fiscale; 60de obicei, se ?ntruneau la Turda?; 70dup? 1366, oficialitatea din Transilvania nu mai recunoa?te rolul rom?nilor ?n congrega?ii, pe baza ?n?elegerii exprese ?nvestite prin Unio trium nationum (1437) componen?a ei s-a bazat pe reprezentarea categoriilor privilegiate (cele trei na?iuni – ?n sens medieval – recunoscute politic fiind maghiarii, sa?ii ?i secuii).I.S.Principatul autonom . Organe centrale monarhiei st?rilor privilegiate Conducerea a fost exercitat? de:a).I.S. Principe?: 10momentul ?n care Transilvania devine principat autonom, institu?ia voievodului este ?nlocuit? de cea a principelui?; 20institu?ie electiv??; 30organ ales de Diet? ?i confirmat de turci?; 40se alegea cu votul nobilimii ?i al ora?elor s?se?ti-?n adun?ri publice?; 50e ales pe via???; 60dator sultanului si ministrilor-s? pl?teasc? o anumit? sum? de bani, sub forma unui tribut 15 mii de duca?i ungure?ti ?n fiecare an ?i tot pe at?t se dau ca daruri mini?trilor lui-acest tribut cump?ra titlu de la sultan ?i ?i asigura scaunul?; 70presta un jur?m?nt solemn prin care se angaja c? va respecta prevederile cuprinse ?n Aprobatae Constitutiones ?i Compilatae Constitutiones, denumite ?i “capitula?ii”?; 80cele mai importante obliga?ii din capitulatii erau?: respectarea averii ?i bunurilor nobililor, respectarea religiilor recunoscute, s? respecte legile ??rii, s? men?in? toate privilegiile dob?ndite anterior de nobilii maghiari ?.a. 90presta un jur?m?ntul omagial de supunere al Dietei?; 100atribu?iile includ at?t competen?e de politic? extern??: declar? r?zboi, ?ncheie pace, ?ntre?ine rela?ii diplomatice, c?t ?i competen?e de politic? intern??: era comandant suprem al armatei, judec?tor suprem, ?eful administra?iei, ??i subordoneaz? ?i biserica – reformat??; 110 prerogative care vor permite ?n timp unor principi s? fac? primele ?ncerc?ri de introducere a absolutismuluib).I.S. Conciliul privat al principelui?: 10rol consultativ?; 20institu?ie care preia atribu?iile sfatului?; 30 ini?ial avea 21 membri-7 pentru fiecare na?iune?; 40func?iile domestice pe l?ng? o curte domneasc? devin dreg?torii.c).I.S. Dieta-adun?rile de st?ri din secolele anterioare?: 10for al alegerii principelui, ?n momentele ?n care acesta nu a ajuns la o putere prea mare?; 20atribu?iile?: de ordin consultati, ?n domeniile legislativ, fiscal ?i judec?toresc?; 30 termenul este unul de origine latin?-respectiv dieta < dies, cu ?n?elesul de zi, zi de adunare?; 40 convocat? de c?tre principe, ?n ora?ele mari ale Transilvaniei, ?n zile de s?rb?toare?; 50 in 1653, Dieta va vota Constitu?iile aprobate ale Transilvaniei- nu sunt legi unitar, sunt inspirate din legisla?ia anterioar?-aduc o serie de ?mbun?t??iri ?i modific?ri, fiind ?n acela?i timp o prim? ?ncercare de stabilire a unei ordini de stat.3.a.Structuri sociale in Tara Romaneasca si Moldova?: 10persoana domnitorului?; 20 elit? boierilor, mari/mici- provenind dintre vechii cnezi-aceast? veritabil? aristocra?ie are toate tr?s?turile necesare: presta servicii suzeranului ?i ?n schimb primea/?i era garantat?, printr-un act scris, st?p?nirea unui feud?; cei care nu mai pot ob?ine actul scris de la domn(valabilitatea juridic?), existe o perioad?, conform vechiului drept cnezial (cutumiar), dar treptat decad ?i ajung la nivelul unei ??r?nimi libere, sau chiar mai jos?; 30elita ecleziastic?- episcopi, stare?i de m?n?stiri?; 40??r?nimea liber? (r?ze?i ?n Moldova ?i mo?neni sau megie?i ?n ?ara Rom?neasc?)- nu a ?ncetat niciodat? s? existe?; 50??ranii dependen?i, vecini (Moldova) sau rum?ni (?ara Rom?neasc?)-ultimul grad pe scara social?-cu obliga?ii fa?? de stat, biseric? ?i feudalul imediat superior?; 60 robii- au situa?ia cea mai grea- departajare este etnic??: ?igani sau t?tari. cu secolul al XVII-lea, num?rul ?inuturior a crescut, ?n fruntea ?inuturilor au fost marii v?tafi ?i p?rc?labii 3.b.Structuri sociale in Transilvania?: aatipice occidentului feudal: 10bellatores-r?zboinicii, indiferent de etnie, iar ulterior maghiari si rom?ni maghiariza?i?; 20oratores-p?tura ecleziastic?, catolic?, reformat? ?i tot mai pu?in ortodox?-rom?n??; ?i 30laboratores-??rani, me?te?ugari-diferen?ia?i pe criterii etnice ca liberi ?i iobagi?; bbzone cu structuri rom?ne?ti?: 10cnezate sau ??ri rom?ne?ti, cu structuri proprii -Ha?eg, Hunedoara, Apuseni, F?g?ra?, Maramure?, etc.?; 20??rani dependen?i-problem? social?, complicata prin ?mbinarea sa cu aspectul etnic, fenomenul principal fiind acela de cre?tere a num?rului iobagilor?; popula?ii str?ine colonizate de c?tre regalitate (sa?i, secui, ?vabi)? hospites-care pe tot parcursul istoriei vor avea o situa?ie privilegiat? ?n cadrul voievodatului.4.anizarea administrativ? in ?ara Rom?neasc??:10 ca unit??i local-administrative au fost jude?ele -a?ezate pe unit??i geografice naturale (ex.: v?i de r?uri), av?ndu-?i originea ?n forma?iunile descendente din ob?tile teritoriale. au preluat de obicei numele apelor, de-a lungul c?rora s-au format?; 20 ?n fruntea jude?elor se aflau jude?i, bani, vornici-cu atribu?ii administrative, judec?tore?ti ?i fiscale. ?ncep?nd cu secolul al XVII-lea, num?rul jude?elor a crescut, ?n fruntea jude?elor s-au aflat c?pitanii de jude?; 30ora?ele sunt conduse de primar sau ?oltuz ?i cei 12 consilieri denumi?i p?rgari.4.anizarea administrativ? in Moldova?: 10ca unit??i local-administrative au fost ?inuturile - unit??i care la ?nceput au depins de cet??i / de o curte domneasc? al c?rei nume l-au luat de cele mai multe ori?; 20 ?n fruntea tinuturilor-sude?i, vornici, staro?ti, p?rc?labi cu atribu?ii administrative, judec?tore?ti ?i fiscale. 30ora?ele sunt conduse de primar sau ?oltuz ?i cei 12 consilieri denumi?i p?rgari..4.anizarea administrativ-teritorial? ?n Transilvania.–diviziunile administrative, statornicite de regalitatea ungar?, erau comitatele, districtele ?i scaunele. 10Comitatele?: 1cau ?ntinderea vechilor a?ez?ri ale triburilor maghiare?; 2c organiza?ii ale cet??ilor ?i domeniilor regale; 3cinstrumente de ap?rare a privilegiilor nobilimii ?i 4corganisme de control asupra ??r?nimii?; 5cconducere?: un comite ajutat de un vicecomite ?i de 2 juzi nobiliari ale?i de ob?tea nobililor-mai t?rziu a ap?rut notarul ?n conducerea comitatului-datorit? dezvolt?rii activit??ii judec?tore?ti, iar din secolul al XVIII-lea a devenit func?ionar al ?ntregului comitat ?i nu numai al justi?iei.20Districtele rom?ne?ti?: 1c institu?ii politico-administrative?; 2cnu trebuie confundate cu cnezatele ?i voievodatele?; 3cnum?r mare de sate cuprinse ?n districte fa?? de cele din cnezate ?i voievodate?; 4cdistrictele sunt institu?ii cu pregnant caracter politic ?i administrativ, iar cnezatele ?i voievodatele erau institu?ii cu pregnant caracter social ?i juridic?; 5cse pot grupa ?n trei categorii: acdistricte ce cuprind teritorii vaste-de tipul“??rilor”; bcdistricte concentrate ?n anumite zone geografico-istorice-de obicei ?n depresiuni mai mari sau mai mici; ccdistricte izolate ?i r?zle?e-r?sp?ndit? ?n diferite p?r?i ale Transilvaniei?; 6cCele mai importante districte rom?ne?ti erau: 1cDistrictele din Banat?: Banatul s-a bucurat ?ntotdeauna de o larg? autonomie fa?? de regatul Ungariei, fiind condus de un ban-?nalt domnitor al regatului, al?turi de voievozii Transilvaniei?; in XIV-lea acest ?inut cuprinde 8 districte: Lugoj, Sebe?, Mehadia, Crasova ?i B?rzava, Almaj ?.a. Acestea erau conduse de c?tre un comite /castelan ?i de un loc?iitor- crainic?; 2c?ara F?g?ra?ului. Ca ?i Banatul, ?ara Oltului s-a bucurat de oarecare independen?? ?n cadrul statului feudal ungar constituind a?a zisul ducat sau voievodat al F?g?ra?ului?; 3cDistrictele rom?ne?ti din regiunea Hunedoara. ?n anul 1247 documentele pomenesc de districtul Ha?eg?; apar: al cet??ilor Hunedoara ?i Deva, al t?rgului Dobra ?i r?ului Streiului?; 4c?inutul Valea Rodnei, cu centrul or??enesc Rodna, a avut o pozi?ie privilegiat? ?n cadrul statului feudal ungar, bucur?ndu-se de numeroase drepturi, privilegii ?i imunit??i?; 5c?inutul Maramure?ului. Acest ?inut, pomenit ?n documentele din 1199, este una din cele mai vechi organiza?ii rom?ne?ti?; 7cdistrictele se conduceau dup? vechiul obicei al p?m?ntului, “legea rom?nilor”- regalitatea maghiar? a respectat-o dup? cucerirea Transilvaniei; 8caveau scaune proprii de judecat?-formate din jura?i, cneji ?i preo?i; 9ccrainicii intermediari ?ntre popula?ie ?i autorit??i.30Scaunele secuie?ti?: 1cunit??i administrative, distincte, av?nd o organizare cu caracter militar. La ?nceput erau 2c?n num?r de 7, fiecare scaun fiind administrat de un c?pitan cu atribu?ii administrative ?i judec?tore?ti?; 3cin scaunele judec?tore?ti, c?pitanul era ajutat de un jude sc?unal sau teritorial?; 4csecolul al XV-lea aduce un jude regal cu sarcina de a supraveghea justi?ia sc?unal? ?i de-a inlocui comitele secuilor (vice comes).40Scaunele s?se?ti. 1cOrganizarea sc?unal? a sa?ilor se consolideaz? ?n prima jum?tate a secolului al XIV-lea, c?nd sunt pomenite cele 7 plus 2 scaune s?se?ti, cu centrul la Sibiu ?i care spre sf?r?itul sec. al XV-lea se organizeaz? ?ntr-o “Universitate a sa?ilor” (Universitas Saxonum), adic? autonomia administrativ-teritorial? a scaunelor s?se?ti?; 2cConducerea format? din 2 juzi, unul sc?unal – ales de ob?tea scaunului ?i altul regal-numit de rege, iar universitatea s?seasc? era condus? de un comite s?sesc (commes saxonum)?; 3cob?te cu centrul la Sibiu, 4ccondus? de Congrega?ia scaunelor s?se?ti, iar ?n intervalul dintre congrega?ii, de Consiliul or??enesc Sibiu?; 5cnormele juridice ale sa?ilor au fost stabilite prin Diploma Andreian? (1224), iar mai t?rziu au fost elaborate Statutele Or??ene?ti ale sa?ilor aprobate ?n anul 1583 de principele ?tefan Báthory?; Bra?ovul ?i Bistri?a formau fiecare un district, organizate ?n secolul al XIV-lea.50Ora?ul-prezint? o autoadministrare mai mare dec?t a ora?elor din Moldova ?i ?ara Rom?neasc?, ceea ce reflect? o mai 1cbun? dezvoltare economic??; 2c in fruntea ora?ului se afla sfatul sau consiliul or??enesc, compus din 12 jura?i (burger) ?i judele sau primarul (Schultheiss, bürgermeister, judex), ale?i din r?ndurile patriciatului de c?tre comunitatea or??eneasc? pe termen de un an?; 3cpatriciatul era alc?tuit din me?terii patroni ?i negustorii boga?i.60Satele – cele cu popula?ie liber? erau conduse de organe proprii (cneji ?i juzi s?te?ti), ?n timp ce ?n cele cu popula?ie dependent?, conducerea apar?inea proprietarului (domn, biseric? sau boier).5.a.DREPTUL CIVIL IN ACEASTA ETAPA IN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA?a).I.J.Proprietatea si dreptul de proprietate ?n aceast? perioad? se stabilizeaz? institu?ia propriet??ii, unele aspecte pe care la atinge aceasta p?str?ndu-se p?n? ?n epoca modern? ?i mai t?rziu?; Aspecte disctincte:10proprietatea feudal-proprietate complet? asupra miloacelor de produc?ie in general si asupra p?m?ntului in special si 20proprietatea produc?torului direct-fie ei ??rani liberi care au avut p?m?nt, fie ??rani dependen?i care au avut in st?p?nire mijloace de produc?ie, lotul de p?m?nt - dat doar in folosint?. Clasificare proprietate dupa titlul de dob?ndire, a fost: 10proprietate mo?tenit? era denumita si ocin?-proprietatea care s-a dezvoltat in etapa nasterii si dezvolt?rii rela?iilor feudale, ea a conferit titularului drepturi depline. Domnul, a putut sa isi insu?easc? aceasta proprietate in caz de tr?dare.; 20proprietate donativ?-in Tara Romaneasca si Moldova-crea?ie a domniei si imitatie a marilor feudali, care prin darii sau dona?ii si-au creat slugile lor. Proprietatea s-a mai putut dobandi prin acte juridice intervivos si mortis cauza; in Transilvania, s-au cunoscut aceleasi moduri de dob?ndire a propriet??ii la care se adauga si prescrip?ia. Termenele pt dobandirea propriet??ii prin scurgerea timpului, difera dupa titularul proprietatii avantajandu-i pe exploatatori(ex. prescrip?ia cu privire la bunurile regesti se implineste in 100 de ani , cu privire la bunurile bisericilor in 40 de ani, ale nobililor in 32 de ani si ale or?senilor in 12 ani iar prescrip?ia in cazul s?tenilor se implineste intr-un an si o zi.); pt cei care au detinut proprietate donativ? pe langa obliga?ia militar? si cea de fidelitate mai erau si alte obliga?ii, iar tr?darea s?v?r?it? de un vasal se pedepesea printre altele cu confiscarea averii; 30proprietate obtinut? prin diferite acte juridice (cum ar fi: v?nzare/cump?rare/schimb); 40proprietate ob?inut? prin succesiune si 50 proprietate obtinu?? prin defri??ri sau dez?eleniri ale p?m?nturilor necultivate.Clasificare proprietate d.p.d.v al titularului dreptului de proprietate a fost: 10proprietate domneasc?-in Tara Romaneasca si Moldova-domnul avea dominum eminens(dreptul suprem de st?p?nire asupra intregului teritoriu al ??rii); dominium utile(dreptul de proprietate asupra terenurilor, v?nat, pescuit, mosiile confiscate pt tr?dare) si domeniul personal ( proprietatea sa ca boier); In etapa voievodatului Transilvaniei, regele Ungariei a avut dominum eminens, dominium utile(in cazul lui, p?m?nturile acaparate de la t?ranii liberi care au locuit in jurul cet?tilor) si domeniul personal; 20proprietatea st?p?nilor feudali Aceasta proprietate s-a format prin mo?tenire, c?s?torie, uzurp?ri si danie. M?n?stirile nu au avut decat proprietate donativā(dona?ii domne?ti sau boiere?ti, prin cump?rare sau chiar silnicii. Cum nu sunt supuse confisc?rii sunt cele mai stabile domenii); -in Tara Romaneasca si Moldova-a apartinut boierilor, mitropolitului ??rii, episcopilor si m?n?stirilor; in Transilvania nobililor, fetelor bisericesti, m?n?stirilor; preciz?ri ce se impun domeniului feudal: aasistemul obligatiilor: obliga?iile st?p?nilor feudali: obliga?ia militar? si cea de fidelitate; pt cei care au detinut proprietate donativ?, obliga?ia militar? si cea de fidelitate-care se impuneau tuturor, la care se adaugau si altele, iar tr?darea s?v?r?it? de un vasal se pedepesea printre altele cu confiscarea averii- institu?ie specific medievale, p?rdalnica domneasc ? (semnific?nd dreptul domnului de a confista bunurile tr?d?torilor, iar mai apoi de a prelua terenurile ?n cazul ?n care proprietarul moare f?r? a l?sa mo?tenitori); bbimunitatea in feudalism-privilegii acordate de c?tre domn ?i stat unor categorii sociale?: monopolurile boiere?ti asupra morilor, torc?toriilor, v?milor interne sau de grani??, imunit??ile propriu-zise, acordate de c?tre stat- pentru a r?spl?ti fidelitatea unor persoane ?i pentru a suplini lipsa unui aparat administrativ, fiscal, judiciar bine pus la punct?:?scutirile de taxe sau alte obliga?ii, dreptul de a str?nge diverse taxe, lipsa dreptului de jurisdic?ie ?i interdic?ia statului de a se implica pe domeniul imun ?.a.; ?n momentele de sc?dere a puterii domnului, num?rul acestor imunit??i este extrem de ridicat ?i invers?; privilegiu acordat de ?eful statului unui boier sau unui for bisericesc; interzicea slujba?ilor domniei sa-si exercite atribu?iile asupra domeniilor ce apartineau acestor st?p?ni feudali; s-a menifestat prin scutiri administrativ fiscal, judec?toresti si comerciale, dar actul de imunitate nu acoperea scutiri pt obligatiile militare; s-a acordat prin acte aparte, dar a fost cuprins? si in acte de danie / de recunoa?tere a dreptului de proprietate; presupune existent unei formule tip care s? cuprind? toate scutirile acordate-folosit? de cancelariile domne?ti- institu?ie specific medievale, darea calului (care reprezenta o tax? const?nd ?n oferirea unui cal, ?n schimbul autentific?rii sau confirm?rii din partea domnului a actului de v?nzare-cump?rare, exist?nd o perioad? de 30 de ani de prescrip?ie, de exemplu; 30proprietatea ??ranilor liberi-proprietate indivizat?, valorificarea ei nu s-a facut prin exploatarea muncii altei personae. In cadrul ob?tii, s-au inmultit tranzac?iile intre ??rani iar feudalii au facut totul pt a deveni cop?rta?i pt ca pe aceast? cale s? se poata folosi de dreptul de preen?iune(dreptul de-a fi preferat; dreptul fiec?rui cop?rta? de a dispune de partea ce i se cuvenea din hotarul comun, de a dispune de dreptul de precump?rare si r?scump?rare din partea celorlal?i dev?lma?i); 40a or??enilor si 50proprietatea ??ranilor dependen?i casa, curtea ?i inventarul agricol le apar?ine, iar asupra terenurilor pot avea drept de posesiune (de aici ?i termenul folosit pentru acest tip de terenuri - sesie). ?ns?, din secolul XVI, situa?ia lor se agraveaz?, dispare proprietatea mic? tot mai mult, apare fenomenul de ?erbire a popula?iei, care intr? tot mai mult ?n categoria dependen?ei fa?? de un feudal (domn, boier sau biseric?), ?i apare fenomenul “leg?rii de glie”, asociat servitu?ii personale (instituit chiar de c?tre Mihai Viteazul)..b).I.J.Familia-sfer? unde puterea decizional?, sub aspect jurisdic?ional, apar?ine aproape ?n exclusivitate Bisericii?; exclusiv-?ncep?nd de la 1710 c?nd mitropolit ajunge Antim Ivireanul?; femeia are capacitate juridic?, se reprezint? singur? ?n procese, de?ine propriet??i, inferioar? b?rba?ilor, mai ?nclinat? spre p?cat dec?t ace?tia, ?i drept urmare necesit?nd supraveghere ?i ?ndreptare?; la baza familiei a stat c?s?toria precedata de logodn??; casatoria(14 ani b?ie?i ?i 12 ani fete) - celebrata public ?n fa?a autorit??ii biserice?ti?; in sanul aceluiasi trib(endogamie), iar clasele superioare practica strategii matrimoniale-cu origini politice, economice ?i sociale- independente de dorin?a actorilor principali?; frecvent imixtiunea domniei ?n stabilirea cuplurilor?; zestrea este un factor important ?i face prilejul unor adev?rate tranzac?ii ?i calcule, de ambele p?r?i?; tat?l dob?ndea puterea p?rinteasc?, ?n virtutea c?reia avea drepturi ?i obliga?ii?; raporturile de familie mai puteau fi create ?i prin adop?iune, ?nfr??ire, tutel? ?i curatel??; divor?ul?frecvent ini?iat de c?tre femei; tutela si curatelac).I.J. Obliga?ii ?i contracte. ?n lupta pentru continuarea centraliz?rii statului ?i a satisfacerii obliga?iilor economice de c?tre turci, domnia avea nevoie de asigurarea unei baze fiscale solide. Sporirea veniturilor statului se putea asigura numai prin reorganizarea sistemului fiscal?: impunere ?i percepere a d?rilor(bani - impozitul personal, aplicat tuturor claselor ?i categoriilor sociale?: denumit dare, dajdie /bir, ?i era fixat ?n func?ie de situa?ia social? a persoanelor si /?in natur?-numite zeciuial? ?n ?ara Rom?neasc?, deseatin? ?n Moldova?; percepeau din cereale, vite, produse animaliere, pe?te, albin?rit), prest?rile ?n munc? fa?? de domnie(munci sau slujbe la cet??i, drumuri, poduri, mori, efectuau o serie de transporturi (podvada), ?i g?zduiau pe curierii domne?ti ?i le procurau cai de olac), al birului-principalul capitol al veniturilor statului(existen?a tuturor opera?iunilor unei fiscalit??i bine organizate: constatarea num?rului contribuabililor ?i a averii lor; impunerea sau a?ezarea d?rilor; perceperea sau str?ngerea lor; urm?rirea ?n cazul ne?ndeplinirii obliga?iilor.); boierii, ?n special cei cu dreg?torii, ca ?i o serie de categorii sociale de mijloc (curtenii, slujitori, negustori), beneficiau de unele scutiri, greul obliga?iilor fiscale ap?sau asupra ??r?nimii?; categorii sociale-?mp?r?i?i ?n grupuri fiscale, alc?tuite dup? criterii economice, sociale, administrative, teritoriale sau de origine etnic??; contractele?: reale, consensuale(v?nzarea-cump?rarea-elemente: obiectul:p?m?nt, persoane ?i case; pre?ul-?n bani/ natur?; consim??m?ntul neviciat al p?rin?ilor, arendarea contractul de ?nchiriere: ?nchirierea de case ?n mediul urban, ?nchirierea for?ei de munc? precum ?i arendarea de livezi ?i de p??uni (contractul de sabat), asocierea, mandatul), nenumite(dona?ia, schimbul- proprietatii funciare, a bunurilor sau robilor ?i ?mprumutul-a ap?rut ?nso?it de dob?nzi)?; s-au cunoscut ?i garan?iile?: reale – z?logul ?i personale – chez??ia.d.I.J. Succesiunea-legea ??rii reglementa am?nun?it at?t succesiunea legal? c?t ?i pe cea testamentar?.Succesiunea legal?: categoriile de mo?tenitori legali au fost:10descenden?ii-mo?tenitorii direc?i ai defunctului(?ara Rom?neasc? aplica principiul masculinit??ii, Moldova, fetele veneau la mo?tenire ?n mod egal cu b?ie?ii); 20ascenden?ii; 30colateralii; ?n lipsa urma?ilor, averea defunctului trecea domniei. Succesiunea testamentar?: ?n ?ara Rom?neasc? ?i Moldova se las? cu ?limb? de moarte”: scris-?n fa?a domnului iar si oral -?naintea martorilor; se foloseste blestemul(asigura respectarea voin?ei testatorului); condi?iile pentru valabilitatea testamentului: 10pentru testator: v?rsta?: 12 ani-fete, 14 ani-b?ie?i?; capacitatea de a testa-?ntreg la minte?; calitatea de proprietar?; 20pentru beneficiar: s? existe ca persoan?, s? nu fi avut o atitudine condamnabil? fa?? de testator ?i s? nu fi ?ncercat vreun mijloc necinstit pentru a ob?ine testamentul?; rezerva succesoral? nu a existat, dup? obiceiul p?m?ntului, ?ns? a fost reglementat? de dreptul scris.e).I.J.Practica judiciar?. Dreptul de a judeca era de?inut la toate nivelele, difer? doar puterea jurisdic?ional? ?i competen?a?; 10judec?tor suprem era domnul ?n cadrul Sfatului domnesc?: litigiile dintre feudali, pedepsele capitale ?i ca instan?? suprem??; 20puterea juridic? a boierimii- pe domeniile pe care le de?ine?; 30puterea juridic? a ??ranilor-?n cadrul ob?tilor-sub jurisdic?ia dreg?torilor domne?ti ?i a boierilor: diverse delicte?; 40organele jurisdic?ionale biserice?ti?: dreptul familiei (logodn?, c?s?torie, divor?), r?piri, viol, seduc?ie, litigiile dintre preo?i, ?.a.?; competen?e de materie nu sunt clar precizate?; se apeleaz? la instan?a laic?, bisericeasc?/ la ambele, dac? respectivul este nemul?umit de solu?ie?; exist? ?i o arhiv? judiciar?-a cancelariei mitropolitane?; activitate judiciara?: dieci, logofe?i ?i notari publici?; infrac?iunil-pot fi publice sau private, mari sau mici?; pedepsele variaz? de la pedeapsa cu moartea, p?n? la posibilitatea de a se r?scump?ra pedeapsa (poart? numele de gloab?)?; trecerea de la r?spunderea colectiv?, la r?spunderea personal? pentru fapta comis??: tragerea ?n ?eap?, t?ierea capului, arderea pe rug, diverse mutil?ri, ?nsemnarea cu fierul ro?u, expunerea ?n locuri publice?; pedeapsa cu moartea-delicte grave( hiclenia: c?lcarea jur?m?ntului fa?? de domn, dezertarea, delapidarea, fuga din ?ar?, ridicarea cu oaste ?mpotriva domnului, neascultarea repetat?, t?lh?ria ?i furtul (sp?nzur?toarea), crima, r?pirea de fete, adulterul, bigamia, concubinajul, sacrilegiul, sodomia, erezia, falsul ?i uzul de fals, m?rturia mincinoas?-?nlocuite prin diverse mutil?ri, care dispar ?i ele ?n timp, diverse pedepse pecuniare (amenzi, confiscarea averii). Procesul ?ncepe prin a?a numita “jalb?”-ac?iunea introductiv? de instan??, pl?ngerea pe care o face reclamantul. Exist? ?i o contra-jalb?, pe care o poate face ?n cadrul procesului p?r?tul. Motivele ?naint?rii unei jalbe pot varia ?i cuprinde ?ntreg ansamblul de revendic?ri civile sau ?n materie penal? pe care le putem ?nt?lni ?i ?n zilele noastre. Se declan?eaz? apoi o anchet?, care va ?ncerca s? stabileasc? faptele.Proba consta ?n?: 10jur?m?ntul unor persoane nu sunt neap?rat martori oculari ai evenimentului, ci doar atest? prin jur?m?nt c? sus?inerile p?r?ii sunt reale. Num?rul lor poate s? ajung?, ?n diverse faze, p?n? la cifra de 48. Anterior jur?m?ntului se elibereaz? o “carte de blestem”-pt cei jur? str?mb / ascund adev?rul?;20 inscrisurile sunt mai pu?in importante-de?in suprema?ia ?n procese legate de terenuri, de zestre, etc.?; 30probe concrete-diverse obiecte, indicii?; nu se judec? niciodat? ?n lipsa p?r?ilor sau a martorilor, acestea presupun?nd cheltuieli destul de ridicate?; avoca?ii pledan?i lipsesc pentru aceast? epoc??; legea dup? care se judec??: 10cutuma-ius valachicum-?nlocuit? treptat de 20legi scrise-culegeri de origine bizantin?, ulterior apare ?i 30legisla?ie autohton? (Pravil?, Sf?nta Pravil?, Pravila cea Mare?; 1652-?ndreptarea legii de Matei Basarab)Instan?a ??i ?ncheie activitatea printr-o hot?r?re-apelabil? ?n anumite condi?ii la un for superior. Astfel, au fost cunoscute: zavesca – leg?tura pe care a f?cut-o cel ce a pierdut procesul, de a pl?ti domnului o sum? de bani pentru a se relua judecata ?i hier?ia – const?nd dintr-o sum? de bani pl?tit? de cei ce au c??tigat procesul pentru a li se asigura dreptul c??tigat prin hot?r?re?; nu exista termene de judecat?, pot dura de la 3-6 luni, c?t este media, p?n? la zeci de ani, mai ales pentru judec??ile dintre diverse mari familii, av?nd ca obiect proprietatea funciar?.5.a.DREPTUL CIVIL IN ACEASTA ETAPA IN TRANSILVANIAa).I.J.Proprietatea si dreptul de proprietate?: 10proprietatea mare-apar?ine regelui, voievodului/principelui, sau marilor aristocra?i, indiferent de originea lor (Huniazii au fost mari proprietari funciari, la fel ca ?i familia C?nde?tilor, ulterior maghiarizat? sub numele de Kendefy, care au de?inut sate ?i p?m?nturi ?ntinse, castele ?i cet??i)?; 20?n timp, cnezii rom?ni, nemaghiariza?i ??i pierd posesiile?; ?n timpul principatului mai ales, s-a creat o 30proprietate distinct? a statului-proprietatea fiscului-a luat amploare prin jefuirea maselor populare, ?n perioada domina?iei austriece?; 40proprietatea st?p?nilor feudali–laici ?i clerici-formata prin mo?tenire ?i danie?; 50m?n?stirile nu au avut dec?t proprietate donativ??; 60varietate de propriet??i de dimensiuni mici ?i mijlocii, care pot apar?ine aristocra?ilor, clerului sau ora?elor, iar dintre cele mici, o perioad? mai subzist?, ?n st?p?nirea ??ranilor liberi.Ace?tia scad tot mai mult ca num?r, fiind ?nlocui?i de o p?tur? de ??rani s?r?ci?i, lipsi?i de avere, care ini?ial de?inea ?n proprietate gospod?ria ?i lotul auxiliar, pentru a le pierde apoi ?i a de?ine doar posesia lor, ca ?n final s? ajung? la lipsa oric?ror propriet??i?;70prin Constitu?iile aprobate din 1653 se instituie ?i dezmembr?mintele dreptului de proprietate (dreptul de dispozi?ie, uz, fructele, etc.), p?str?nd formele propriet??ii eminente, utile ?i precareb).I.J.Familia.P?streaz? tr?s?turile care caracterizeaz? ?n epoca respectiv? aproape ?ntreaga Europ?, important? fiind 10implicarea bisericii ?n via?a de familie?; 20femeia are un rol subordonat?; 30casatoria-endogamia, dar ?i c?s?toriile pe criterii etnice ?i religioase-extrem de prezente?; 40?n Transilvania, dreptul scris a reglementat urm?toarele raporturi: dreptul de dispozi?ie al so?ilor – ambii av?nd puterea de a face act ve?nic cu privire la toate drepturile lor de mo?ie; dotalitium – bunurile date femeii de c?tre so?, “pentru fetia ei ?i convie?uirea cu so?ul”; res parafernales sau darurile de nunt?, indiferent de unde au provenit, reveneau femeii la desfacerea c?s?toriei?; 50raportului dintre p?rin?i ?i copii-toate drepturile ?i obliga?iile au avut un anumit caracter de reciprocitate.c.I.J. Succesiunea- regulile cu privire la succesiunea legal? ?i la categoriile de succesori erau, ?n general, acelea?i. 10 bunurile ce trebuiau s? fac? obiectul succesiunii, dup? dispozi?iile Tripartitului Werb?czi, se ?mp?r?eau ?n: a0 bunuri mo?tenite – dintre acestea imobilele revenind fiilor; b0 bunuri dob?ndite – se transmiteau numai b?ie?ilor ?i numai ?n mod excep?ional, ?n lipsa b?ie?ilor, cu aprobarea papei sau a regelui, fata era considerat? din punct de vedere juridic b?iat, ?i putea mo?teni aceste bunuri (institu?ie denumit? praefectio); c0 bunuri cump?rate – se puteau transmite celuilalt so?, dac? figura ?n actul de v?nzare-cump?rare; d0 bunuri donative ?i totodat? cump?rate-se puteau transmite ?n anumite condi?ii ?i femeii; e0 bunuri dob?ndite prin schimb–se mo?teneau numai de b?rba?i?; 20so?ia supravie?uitoare- mo?tenea toate bunurile mobile ale so?ului, dac? nu erau urma?i direc?i sau un testament, av?nd ?i dreptul de a locui ?i de a se folosi de avere ?n timpul v?duviei, p?n? la o nou? rec?s?torire?;30?nfr??irea pe mo?ie-reglementata prin Tripartit?; 40regulile partajului succesoral- reglementate prin Tripartit?d).I.J.Practica judiciar??: 10func?ioneaz? mai multe sisteme-?n paralel?; 20dreptul oficial, scris, de model occidental?; 30dreptul s?sesc, scris , se aplic? ?n ora?ele s?se?ti?; 40drept cutumiar, nescris, o variant? feudal?, numit? ius kneziale-se foloseste cat exista cneji; 50instan?a suprem? este regele ?i voievodul/principele-?n teritoriu; 60rol juridic au ?i Congrega?iile nobiliare, Adun?rile comitatelor, Adun?rile districtuale (ale cnezilor) ?i cele sc?unale (sa?i, secui)?; 70Tr?s?turile principale ale practicii judiciare sunt asem?n?toare celor din celelalte ??ri rom?ne, ele fiind condi?ionate nu at?t spa?ial, c?t temporal?; 80organizarea, mult mai strict? ?i mai timpurie, importan?a mai mare a culturii scrise, au f?cut ca justi?ia din aceast? regiune s? se apropie sub aspectul practicii, mai mult de occidentul continentului, modernizarea ?i asem?narea cu zilele noastre fiind mai puternice, f?r? ca prin aceasta s? dispar? elementele esen?iale ?i comune (importan?a jur?m?ntului, de exemplu)?; 90?mp?r?irea infrac?iunile dupa Tripartitul lui Werb?czi ?n: vina tr?d?rii (nota infidelitatis), infrac?iuni supuse pedepsei capitale (capitalis sententia) ?i fapte de mic? silnicie (minores actus potentiari)?; 100pedeapsa-natura de clas? pronun?at? ?i reglementat? f??i? ?i caracterul brutal barbar?; 110prin Constitu?iile aprobate s-au stabilit?: a0problemele de competen?? teritorial? ?i material?, b0sesiunile de judecat?, c0proceduri de urgen?? pentru situa?ii ce implic? voilen?e ?i arest?ri ilegale, d0cauze de drept personal, e0se instituie ap?rarea prin avoca?i, numit? procuratur?, etc.?; 120Constitu?iile au func?ionat ?n paralel cu o serie de legi anterioare, care reglementau alte probleme ?i institu?ii juridice.DREPTUL MODERN. DREPTUL ?N PERIOADA DESCOMPUNERII FEUDALISMULUI ?I A FORM?RII RELA?IILOR CAPITALISTE (sf?r?itul SEC. XVIII – 1859/1860) modernizare a statului ?i al institu?iilorD.p.v. politic ?i al statutului juridic, modificarea apare practic ?n momentul instaur?rii regimurilor de tip absolutist, care se produce ?n momentul instituirii regimului fanariot ?n ?ara Rom?neasc? ?i Moldova ?i al celui absolutist monarhic (habsburgic) ?n Transilvania.10Tipul istoric de stat a fost unul feudal?; 20Forma de stat a fost de monarhie absoluta?; 30Monarhia absoluta a cunoscut mai multe etape?: a0Regim fanariot in Tara Romaneasca si Moldovasi b0Regim politic iosifinist, urmat de regim politic parlamentar in Transilvania-isi propune reforme in spirit iluminist?; c0nu urmarea inlaturarea vechii organizari, ci consolidarea acestuiaprin promovarea fortelor productive?; 40Monarhia absoluta indiferent de forma a impus?: a0transformarea nobilimii in functionari publici?; b0unificarea sistemului juridic?; c0desfiintarea barierelor vamale interne?; d0formarea unei armate permanente?; e0dominatia curtii asupra intregii vieti politice a tarii?; 50Regulamentele Organice-prima constitutie romaneasca, in 1831?; 60Domniile regulamentare implica separarea puterilor in stat?: a0puterea executiva apartine domnului(numeste ministrii, are initiativa legislativa, atributii militare si juridice) si Sfatul Administrativ Extraordinar(alcatuit din 6 ministrii cu responsabilitate in fata domnului); b0puterea legislativa apartine Adunarii obstesti(alese de boieri)?; 70Organizarea administrativa?:judete in Tara Romaneasca,tinuturi in Moldova(conduse de ispravnici)-impartite in plase si ocoale(administrate de ocolasi), plaiurile in TransilvaniaI.Legi pe ramuri de drept10Domeniul penal?: a0 CONDICA CRIMINALA A MOLDOVEI(1820-1826)?; b0 CONDICA CRIMINALA A LUI BARBU STIRBEI-IN TARA ROMANEASCA(1850-1852)20Domeniul comercial?: s-a tradus Codul comercial francez din 180730Domeniul militar?: Asezamantul ostasesc pentru straja pamanteasca a Valahiei din 18321.Statul si institutiile statului=Organe centrale in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova-?n perioada fanariot?:influen?a Imperiului Otoman a determinat 10instalarea regimurilor fanariote, ?n Moldova(1711 Nicolae Mavrocordat) si ?n ?ara Rom?neasc?(1716 Nicolae Mavrocordat); Imperiul Otoman 20a instaurat pentru prima dat? domnitori str?ini, care se aflau exclusiv sub controlul Por?ii, care devine putere suzeran?. Domnii fanario?i sunt majoritatea greci de la Constantinopol, din cartierul Fanar?; 30controlate prin ace?ti interpu?i, f?r? a pierde formal autonomia intern??; perioad? de spoliere financiar?, venalitate, corup?ie, eliminarea din func?iile cheie a rom?nilor, epidemii etc., 40neglij?ndu-se total orice aspect pozitiv?; 50apogeul reformelor fanariote fiind sub domniile fiului lui Nicolae Mavrocordat, Constantin?; 60scopul reformelor?: cre?terea rolului statului, sc?derea rolului boierimii ?i a anarhiei, precizarea competen?elor diverselor institu?ii ale statului, reforme de tip iluminist legate de situa?ia ??ranilor?; 70reorganizat sistemul fiscal?; 80se iau m?suri administrative ?i judiciare?; 90se adaug? reformele sociale?: ?n 1746 ?n ?ara Rom?neasc?, abolirea ?erbiei, ?i ?n 1749 ?n Moldova, reglement?nd raporturile dintre boieri ?i ??rani?; 100s-a instituit ?i organizat un sistem de po?t?-cea mai rapid? din toat? Europa?;110separarea administra?iei de justi?ie(Alexandru Ipsilanti); 120instituirea de noi instan?e judec?tore?ti?; 130?ncercarea de codificare legislativ?.a).I.S. Domnul?: 10asimilat unui tip de func?ionar otoman, pa?a cu dou? tuiuri(insemn al puterii si rangului, o coada de cal alb pus ape o lance ce avea in varf o semiluna)?; 20domnia mai e o institu?ie pe via??, ereditar?; 30prerogative principale?: politica extern? ?i armata-sunt la bunul plac al sultanului sau al ?nal?ilor demnitari de la Istambul?; 40pierd dreptul de ini?iativ? ?i pe cel de a ?ncheia tratate?; 50obligat s? respecte tratatele turcilor?; 60armata ajunge o simpl? poli?ie intern?-fiind practic desfiin?at??; 70numit direct de c?tre sultan, ?n func?ie de veniturile pe care le are?; 80instabilitatea politic? ?n aceast? perioad? a ajuns la apogeu?; 90din 1731, domnul ?ncepe s? fie numit pe o durat? de trei ani?; 100s-a restr?ns num?rul familiilor care puteau concura la tron la 4?; 110din 1802 durata domniei s-a fixat la 7 ani, m?suri care nu au fost ?ns? puse ?n practic??; 120situa?ie tragic??: ?n Moldova s-au succedat 36 de domni ?i ?n ?ara Rom?neasc? 39, ajung?ndu-se la un num?r de 31 fanario?i din 11 familii ?i 75 de domnii?; 130regimul este absolutist-pe plan intern, domnul av?nd putere absolut??; 140atribu?ii extrem de largi?: fixeaza taxe ?i impozite, gestiunea nu era controlat? ?i avea dreptul de a acorda dreg?toriile, ceea ce a dus la venalitatea(face orice pentru bani) excesiv? a func?iilor.b).I.S.Divanul?: 10format din rom?ni ?i din greci cu pozi?ii mai importante?; 20institu?ie cu rolul pur decorativ?; 30atribu?iile formale de consiliu, de sfat domnesc?; 40membri divanului devin dreg?tori-??i cump?r? dreg?toria?; c).I.S.Administra?ia?: 10institu?ie extrem de important??; 20competen?e de str?ngere a taxelor, impozitelor ?i diferitelor d?ri existente?; 30importan?? acordata de domnitorii fanario?i aparatului administrativ?; 40organizarea institu?iilor statului, birocratizarea?; 50slujba?i ai Cur?ii domne?ti devin acum dreg?tori, func?ionari ai statului, f?r? a fi ?ns? ?i retribui?i pentru serviciile lor c?tre stat?; 60conducerea e a marilor dreg?tori: ban, vornic, logof?t, vistiernic?; 70conducerea ?n teritoriu-?n fruntea jude?elor au subordona?i ispravnicii?; 80dreg?tori au puteri excesive-situa?ie agravat? de faptul c? nu sunt salaria?i, veniturile provenind ?n cot? parte din ceea ce reu?esc s? ?ncaseze de la popula?ie, sub forma taxelor, impozitelor, amenzilor etc.?; 90atribu?iile lor sunt extrem de extinse: administrative, judec?tore?ti, fiscale?; 100fiscal-toate veniturile reveneau domnului- asigura din ele obliga?iile fiscale pe care le avea c?tre Poart??; 110 veniturile domnului au fost separate de cele ale statului, fiind constituite ?n acest sens visteria statului ?i c?mara domneasc??; 120administrativ, teritoriul a fost ?mp?r?it ?n jude?e-17 ?n Muntenia ?i 16 ?n Moldova?; 130judete conduse de ispravnici?;140 subdiviziunile judetului: plasa (?n zonele de c?mpie) ?i plaiul (?n zonele de munte).2.Structuri sociale in perioada fanariota?: 10boierimea-mari proprietari-clasa majoritara romana,tot mai interesata in inlaturarea dominatiei straine; 20boierii mici msi mijlocii sunt in scadere?; 30noua boierime, fac parte greci si alti balcanici, mai mobila, mai deschisa la nou=burghezie?; 40clerul-privilegiati, vanzarea functiilor a ajuns si aici?; 50burghezia-aproape inexistenta, eterogena, formata din negustori si meseriasi straini(1829); 60taranimea,omogena etnic, semnificativa numeric?: liberi-proprietari de pamant, liberi, dar care datoreaza dijma si serbi/clacasi-dependenti(1746-C. Mavrocordat desfiinteaza serbia)?; 70tiganii-robi, fara drepturi(1385)3.Statul si institutiile statului=Organe centrale, in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova, ?ntre 1822 ?i 1834. 10Revolu?ia lui Tudor Vladimirescu din 1821 a profitat de un context interna?ional favorabil, deoarece Imperiul otoman intr? ?ntr-o criz? accentuat?, care este ?i mai mult poten?at? de conflictul militar pe care ?l are cu Rusia, concomitent cu o atmosfer? revolu?ionar? ?n sud-estul Europei, datorat? ideilor Revolu?iei Franceze, care se r?sp?ndesc pe ?ntregul continent. Pornit? ca o mi?care antiotoman?, revolu?ia din 1821, de?i ?nfr?nt?, a avut drept 20principal? urmare ?nl?turarea domnilor fanario?i, fiind sub acest aspect un succes, chiar dac? promotorul moare. 30Structurile politice ?i organizatorice nu se vor modifica semnificativ, acestea fiind instituite abia o dat? cu Regulamentele Organice. Perioada care va urma r?m?ne una fr?m?ntat?, nu at?t pe plan intern, c?t datorit? conflictului ruso-turc din Balcani, care continu? ?i care va afecta evident ?i Principatele. Dup? ?nfr?ngerea revolu?iei, timp de un an, ?ntre 1821 ?i 1822, Principatele vor fi sub ocupa?ie turceasc?. ?n aceast? perioad?, ?i dup? aceea, se fac re?ncerc?ri de reorganizare ?i de c?tre Poart? ?i de marile puteri care pornesc numeroase proiecte ale boierilor p?m?nteni, av?nd ?n cuprinsul lor numeroase cereri, unele extrem de avansate din punct de vedere ideologic.40?n Tara Rom?neasc?, primul domn p?m?ntean-Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828)?; 50reformele lui Ghica: taxele ap?s?toare devin suportabile, impune taxe ?i pentru categorii scutite p?n? atunci de impozite, reform? administrativ? ?i a transferat m?n?stirile ?nchinate c?tre p?m?nteni (?n 1823), dar acestea vor reveni ?mpreun? cu p?m?nturile pe care le de?ineau locurilor sfinte ?n 1827 (locuri sfinte care erau evident ?n exteriorul ??rii)?; 60?n Moldova domne?te Ioni?? Sandu Sturza; 70reformare ample?: legi ?n limba rom?n?, a ?ncercat s? instaureze o domnie ereditar?, s? refac? armata ?i, ?n spiritul reformei din Moldova, a ?ncercat s? aduc? sub administra?ie rom?neasc? m?n?stirile ?nchinate (care va dura tot p?n? ?n 1827)?; a impus ?i el d?ri pentru categorii scutite anterior, a desfiin?at veniturile din slujbe ?i a separat veniturile domniei de bugetul statal?; 80conflictul ruso-turc va ajunge s? se poarte chiar pe teritoriul rom?nesc (cu diverse momente ?n care se ?ncearc? reglementarea situa?iei, inclusiv prin m?suri privind Principatele rom?ne, ca de exemplu, conven?ia de la Akkerman din 1826, tratatul de la Adrianopole din 1829)?; 90perioada 1828-1834, teritoriul principatelor se vor afla sub ocupa?ia militar? rus??; 100conducerea fiind efectuat? de cele dou? Divanuri-aflate sub pre?edin?ia unui rus, numit de c?tre ?ar?; 110act cu caracter ?i valoare constitu?ional?-Kisselef (1829-1834)?; 120trecerea la faz? urm?toare: cea a Regulamentelor Organice, care ?ntr-adev?r reprezint? o schimbare semnificativ? ?i un progres remarcabil, chiar dac? aplicarea lor a avut ?i unele defec?iuni.4.Regulamentele Organice ?i domniile regulamentare- ele au fost aprobate la Sankt Petersburg prima constitu?ie rom?neasc?, comisia ini?ial? a cuprins boieri rom?ni, care au lucrat timp de 3 ani la acest proiect?; 10au intrat ?n vigoare ?n anul 1831 ?n ?ara Rom?neasc? ?i ?n anul 1832 ?n Moldova?; 20p?streaz? caracterul feudal ?i privilegiile boierimii, dar cuprind numeroase prevederi extrem de ?naintate ?n epoc??; 30apare o separare a puterilor ?n stat; 40domnul de?ine puterea executiv?-numind mini?tri, av?nd drept de ini?iativ? legislativ?, dreptul de a sanc?iona legile, numirea ?n func?ii, atribu?ii militare ?i judiciare?; 50domnul era ales de o adunare ob?teasc? extraordinar?-compus? din boierime ?i or??enime, cu un num?r de 190 membri ?n ?ara Rom?neasc? ?i 132 ?n Moldova?; 60cealalt? latur? a executivului(bicefal) este alc?tuit? din Sfatul administrativ extraordinar-cuprinde 6 mini?tri, responsabili ?n fa?a domnului (din care trei, formeaz? Sfatul administrativ), mini?tri care conduc fiecare c?te un departament. Aceste ministere erau: Finan?e, Interne, Secretariatul de Stat, Justi?ie, Culte ?i R?zboi?; 70puterea legislativ? apar?ine Adun?rii ob?te?ti-aleas? de c?tre boieri ?i cuprinde 42 boieri ?n ?ara Rom?neasc? ?i 35 ?n Moldova. Adunarea dezbate legile, voteaz? un buget ?i stabile?te impozite?; 80alte prevederi fiscale, sociale, economice-legate de s?n?tate sau ?nv???m?nt, arhive, salarizarea func?ionarilor, desfiin?area v?milor interne etc5. Organizarea administrativ? in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova?: 10vechile unit??i: jude?ul ?i ?inutul, de acum ?mp?r?ite ?n plase (plaiuri) ?i ocoale?; 20plasele conduse de?: zapcii-?ara Rom?neasc?(la munte s-au numit plaiuri ?i au fost conduse de v?tafi)?; 30ocoalele au fost administrate de ocola?i?; 40ora?ele aveau o conducere proprie-?n fruntea acestora se aflau ?nal?i dreg?tori, epitropia ora?ului sau t?rgului, format? din boieri ?i negustori, numi?i de domn?; 50sfatul or??enesc compus din 5 membri ale?i de starostii tuturor corpora?iilor; 60pre?edintele sfatului -desemnat de Adunarea Ob?teasc?; 70guvernul a numit pe l?ng? fiecare sfat c?te un comisar, pentru ap?rarea intereselor statului.6. Organizarea judec?toreasc? in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova?. ?n cadrul m?surilor luate de C. Mavrocordat, a avut loc o 10reform? a justi?iei, efectuat? ?n 1730/1731 ?n ?ara Rom?neasc? ?i 1741-1743 ?n Moldova; 20instituindu-se: a0ispr?vnicia, b0 judec?toria de jude?, c0divanul domnesc ?i d0divanul extraordinar; 30apar judec?tori de profesie-salariza?i de stat, r?ndui?i pe l?ng? fiecare ispr?vnicie, put?nd judeca ?i ?n lipsa ispravnicilor, ceea ce poate fi considerat ca un ?nceput de separare a puterilor; 40organ judiciar format din mari boieri, realizat ?n Moldova(1771)- ?Departamentul judec??ii”; 50instituirea de instan?e de diferite grade: a0la nivel de jude?e-efectuate de ispravnici, b0la nivel central un departament civil ?i unul penal cu judec?tori si c0o instan?? pentru marii boieri-cu grad suprem Divanul domnesc(Alexandru Ipsilanti prin hrisovul din 1775, inclus ?n Pravilniceasca Condic?)7.a).I.J.Izvoarele dreptului. Marile Coduri elaborate ?n aceast? perioad?, cuprind unele reglement?ri ?i dispozi?ii noi, adic? norme juridice destinate s? ocroteasc? raporturile sociale ?n curs de constituire. Dintre aceste legi amintim: Pravilniceasca Condic? a domnitorului Alexandru Ipsilanti (1780), Manualul lui Donici (1814), Codul Calimah (1817) ?i Legiuirea Caragea (1818).a.I.J. Pravilniceasca Condic?: 10dat? ?n 1780 de domnul Alexandru Ipsilanti; 20surs? de inspira?ie obiceiul p?m?ntului ?i legiuirile bizantine; 30claca impus? locuitorului de pe mo?ia altuia- fixat? la 12 zile pe an, put?nd fi convertit? ?n bani?; 40dijma s-a men?inut 1/10 din toate produsele agricole; 50reglement?ri precise ?n leg?tur? cu monopolurile senioriale-nici un cl?ca? nu avea voie s? v?nd? vin sau rachiu pe mo?ie f?r? voia st?p?nului; 60mo?tenirea- principiului masculinit??ii ?i la dreptul de mo?tenire al st?p?nului asupra bunului cl?ca?ului s?u.b.I.J. Codul Calimah?: 10a fost promulgat de domnul ??rii printr-un hrisov din 1 iulie 1817?; Scarlat Calimah a ?ns?rcinat pe Anania Cuzanos ?i Cristian Flechtenmacher cu traducerea ?mp?r?te?tilor Pravile?; 20La redactarea codului s-a ?inut seama de ?cele mai noi coduri europene ?i ?n primul r?nd de Codul civil austriac din 1811. S-au avut ?n vedere ?i obiceiul p?m?ntului, precum ?i legiuirile bizantine, ?n principal Basilicalele?; 30Codul are 3 p?r?i: aopentru dritul persoanelor; bopentru dritul lucrurilor cu 2 sec?iuni: realnice drituri si personalice drituri?; copentru ?nm?rginirile ce privesc c?tre dritul persoanelor dimpreun? ?i a lucrurilor?; 40Codul cuprinde o introducere ?i 2 anexe: a0anexa pentru r?nduiala concursului creditorilor ?i b0anexa a doua pentru licita?ie dup? obiceiul p?m?ntului?; 50reglement?ri noi ?n materia obliga?iilor?: condamnarea robiei- s-a oprit la condamnarea teoretic? a robiei, pentru c? nu a desfiin?at-o.c.I.J. Legiuirea Caragea?: 10Este redactat? din porunca domnului ??rii I. Caragea, de c?tre 2 boieri, Atanasie Hristopol ?i Nestor, c?rora li s-au al?turat Constantin ?i Ioni?? B?l?ceanu?; 20A fost aprobat? de sfatul de ob?te ?n 1817?; 30Au fost folosite ca surs? de inspira?ie: Basilicalele, obiceiul p?m?ntului, Provilniceasca Condic? ?i Codul Civil francez din 1804?; 40Legiuirea are 6 p?r?i: a0pentru persoane; b0pentru lucruri (mi?c?toare ?i nemi?c?toare); c0de ob?te pentru tocmeli; d0pentru daruri; e0pentru vini; f0pentru ale judec??ilor?; 50persoanele erau ?mp?r?ite dup? situa?ia lor ?n: slobozi, robi ?i slobozi?i?; 60datoriile cl?ca?ilor erau mult mai ap?s?toare dec?t ?n Provilniceasca Condic??; 70La cele 12 zile de clac? s-au mai ad?ugat o zi la plug ?i un car de lemne?; 80s-a legalizat dijma la pogon–o form? extrem de ap?s?toare; 90p?trunderea spiritului modern ?n opera de legiferare se vede ?i ?n cuprinsul unor legi aparte, pe ramuri de drept?; 1-?n domeniul penal: Condica Criminal? a Moldovei din 1820-1826 ?i Condica Criminal? a lui Barbu ?tirbei, din ?ara Rom?neasc? (1850-1852);2-?n domeniul comercial: s-a tradus Codul Comercial francez din 1807;3-?n domeniul militar: A?ez?m?ntul ost??esc pentru straja p?m?nteasc? a Valachiei 1832.8. Dreptul civil in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova?a.I.J. Rudenia ?i Familia?: 10La baza familiei a stat c?s?toria-precedat? de regul? de logodn??; 20tipuri de casatorie-?n concep?ia Codului Calimach-des?v?r?it? (care a avut valoare-14 ani la b?ie?i ?i 12 ani la fete) ?i nedes?v?r?it?-?nainte de al 7-lea an?; 30condi?ii de c?s?toria: nu se puteau c?s?tori slobozii cu robii, cre?tinii cu necre?tinii, nev?rstnici f?r? consim??m?ntul p?rin?ilor, sub sanc?iunea anul?rii c?s?toriei ?i desp?r?irii lor?; 40copiii rezulta?i din unirea unei persoane slobode cu alta roab? se considerau ?ntotdeauna slobozi (Calimach)?; 50?n privin?a desfacerii c?s?toriei, legisla?ia acestei etape a stabilit motive at?t ?n sarcina femeii, c?t ?i a b?rbatului?; 60Cu privire la zestre?: se pierdea ?n cazul adulterului so?iei, iar aceasta putea fi ?nchis? ?i la m?n?stire, ?n lipsa copiilor-?ntreaga zestre r?m?nea b?rbatului ?i dac? acesta-timp de doi ani-nu o ia de la m?n?stire, ea r?m?nea acolo pe via??(Caragea)?; 70Legiuirea Caragea, restr?nge dreptul de proprietate al b?rbatului numai la jum?tate din zestrea femeii ?i nu admite ?nchiderea ei la m?n?stire ?n cazul ?n care era vinovat? de adulter, 80sanc?ioneaz? la fel ?i pe so?ul vinovat c? ?hr?nea ?iitoare” sau acuza pe nedrept so?ia nevinovat??; 90?n privin?a raporturilor dintre p?rin?i ?i copii-Codul Calimach a fixat pentru p?rin?i obliga?ia cre?terii, educ?rii ?i preg?tirii profesionale a copiilor?; 100 orice c?s?torie care nu se oficia religios era considerat? concubinaj?; 110divor?ul era privit teoretic nefavorabil, dat fiind caracterul de ?tain?” religioas? atribuit c?s?toriei, ?ns? devine tot mai frecvent, fiind acordat cu destul? u?urin?? de instan?ele biserice?ti?; 120?n spiritul ocrotirii minorului au fost reglementate epitropia (tutela) ?i curatoria (curatela)?; 130Calimach ?nfiin?eaz? judec?toriile epitropice?ti la episcopiile din Roman ?i Hu?i, sub supravegherea Comisiei epitropice?ti de la Mitropolia din Ia?i?; 140?n privin?a ?nfierii s-au stabilit condi?iile ?n care se puteau realiza, preciz?ndu-se c? raportul dintre ?nfietor ?i ?nfiat erau acelea?i ca ?i ?ntre p?rin?i ?i copii legitimi.b.I.J. Obliga?ii ?i contracte. Dezvoltarea produc?iei de m?rfuri ?i o dat? cu ea ?i a economiei de schimb a f?cut ca tranzac?iile comerciale s? capete o amploare necunoscut? p?n? atunci, ceea ce a impus ?i perfec?ionarea reglement?rii lor juridice. 10Legiuirea Caragea prevede multe din principiile de baz? ale contractelor, iar 20Codul Calimach prevede o adev?rat? teorie a obliga?iilor?; 30Izvoarele obliga?iilor au fost: legea, contractul ?i delictul?; 40Contractele au fost clasificate ?n scrise ?i nescrise, iar Codul Calimach le-a mai clasificat ?n unilaterale ?i bilaterale?; 50condi?iile de existen?? ?i valabilitate pentru ?ncheierea contractelor: bunul s? fie ?n proprietatea p?r?ilor contractante; consim??m?ntul neviciat al p?r?ilor; lucrul s? fie ?n circuitul commercial; 60tipuri de contracte?:contractele de v?nzare-cump?rare, de loca?iune, de ?mprumut, de societate, de schimb, de depozit ?.a.?; 70contractul de v?nzare-cump?rare este reglementat am?nun?it-corespunz?tor nivelului de dezvoltare la care ajunseser? rela?iile de marf?-bani(v?nzarea se putea face ?n scris sau verbal)?; 80imobilele ?i robii, se puteau vinde numai prin contract scris- bunurile cele mai importante ?n feudalism-Caragea; 90Egumenii nu puteau vinde mo?iile m?n?stirilor; 100armenii ?i evreii nu aveau drept s? cumpere mo?ii –Calimach?; 110momentul ?ncheierii contractelor=momentul pred?rii lucrului-Codul Calimach?; 120pt contractul de vanzare-cumparare s-a introdus o procedur? obligatorie, bazat? pe publicitatea controlat? de stat?; 130S-a stabilit c? publicitatea era obligatorie ?n cazul de v?nzare ?ntre rude sau ?ntre r?ze?i.9. Dreptul penal in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova?a.I.J. Infrac?iunea. Principiile ce guverneaz? regimul infrac?iunilor ?i pedepselor se men?in, ?n bun? m?sur?, ?n toate cele 3 ??ri rom?ne?ti?; 10omorul cu premeditare ?i f?r? premeditare-Legiuirea Caragea?; 20infrac?iunile noi, specifice pentru aceast? etap: abuzurile slujba?ilor; infrac?iunile comise ?n folosirea dovezilor ?n proces; traficul de influen??; dezvoltarea comer?ului a determinat ?ncriminarea sustragerii de la achitarea crean?elor; 30Condica criminaliceasc? din Moldova a denumit toate infrac?iunile crime ?i a 40clasificat faptele criminale ?n: fapte pricinuitoare de tulburarea lini?tii ?i siguran?ei ob?te?ti; fapte pricinuitoare de v?t?mare corporal??; 50S-a dat o aten?ie aparte infrac?iunilor contra st?p?nirii ?i a domnului, ?n acest caz, pedeapsa era capital??; 60Condica criminaliceasc? a reglementat ?i prescrip?ia ?n penal.b.I.J. Pedeapsa: 10S-au men?inut pedepsele specifice feudalismului: b?taia, mutil?rile; 20?n stabilirea pedepsei ?i ?n aceast? etap? s-a men?inut discriminarea dup? starea social?.10. Procedura de judecat? in ?ara Rom?neasc? ?i Moldova?. Procedura de judecat? ?n a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea cunoa?te un progres ?nsemnat. Prin Pravilniceasca Condic? 10s-a trecut la judecarea separat? a faptelor (civile, penale, comerciale); 20s-a stabilit ca nimeni s? nu mai fie arestat f?r? porunc? domneasc? sau f?r? o hot?r?re judec?toreasc?. ?n Moldova, Manualul lui Donici 30reglementa ?ntr-un sistem unitar procedura de judecat?-ocup?ndu-se ?ndeaproape de judec?tori, avoca?i, de p?r?ile ?n proces. Codul Calimach cuprinde importante 40dispozi?ii privind institu?ia arbitrilor?; 50Regulamentul organic din 1832, reglementeaz? pentru prima oar? principiul separa?iei puterilor ?n stat ?i organizeaz? noi instan?e de judecat?. ?n ?ara Rom?neasc?, ?n secolul al XVIII-lea apar instan?e ?i proceduri noi de judecat?. Astfel, Alexandru Ipsilanti ?nfiin?eaz? ?n 1775 un 60condicar de jude?, iar prin Pravilniceasca Condic? 70se introduc instan?e speciale, precum ?i institu?ia avocaturii.11. Statul in Transilvania Dac? ?n epocile anterioare, evolu?ia Transilvaniei este deja diferit? de a celorlalte dou? ??ri rom?ne, ?n intervalul dintre sf?r?itul secolului XVII ?i jum?tatea secolului XIX, acest teritoriu ajunge pe o traiectorie de evolu?ie complet diferit?, 10distan??ndu-se ?i mai mult din punct de vedere al organiz?rii ?i structurilor sale interne. Rom?nii vor continua s? r?m?n? ?n leg?tur? unii cu al?ii, ?ns? 20evolu?ia Transilvaniei se va face ?n interiorul Imperiului Habsburgic. 30Integrarea Transilvaniei ?n cadrul monarhiei habsburgice s-a f?cut ?n mai mul?i pa?i, din care ultimele episoade s-au derulat 40?n anul 1688 c?nd Adunarea St?rilor din Transilvania denun?? suzeranitatea otoman?, pentru ca, ?n fine, 50statutul acestui teritoriu s? fie pentru o lung? perioad? de timp stabilit prin Diploma leopoldin? din 4 decembrie 1691, prin care ?mp?ratul Leopold I constituie Principatul Transilvaniei, care va fi oficializat? ?i recunoscut? pe plan interna?ional prin pacea de la Karlowitz din 1699. Astfel, 60Transilvania este un principat distinct din punct de vedere teritorial, o provincie separat? cu legi, institu?ii ?i structuri sociale proprii. Perioada ?n cauz? este o perioad? de 70organizare a principatului de c?tre Curtea de la Viena, 80Transilvania pierz?nd atributele sale de stat de sine st?t?tor, suveran ?i independent, mai mult, devenind nu doar vasal?, ci parte integrant? a imperiului Habsburgic. 90Este o epoc? de reforme interne ale ?mp?ra?ilor de la Viena, cele mai importante fiind cele ale Mariei Tereza 1740-1780, ale fiului ei, Iosif II (1780-1790), viz?nd situa?ia iobagilor, biserica, cultura ?i ?nv???m?ntul, armata, prin ?nfiin?area regimentelor rom?ne?ti de grani??, cele ale lui Iosif II fiind deosebit de deschise ?i de favorabile rom?nilor (aceasta ?i pentru a contrabalansa preten?iile maghiare). Concomitent, favorizat de aceast? atmosfer?, ?ncepe un 100proces de descoperire a identit??ii na?ionale din partea rom?nilor, care se va concretiza printr-o serie de mi?c?ri, dintre care cele mai importante sunt Supplex Libellus, Supplex Libellus Valachorum, r?scoala lui Horea, Clo?ca ?i Cri?an, remarc?ndu-se nume ca Inocen?iu Micu Klein, Samuil Micu, Gh. ?incai, P. Maior ?.a. Apogeul l-a constituit ?i aici revolu?ia de la 1848- nu a reu?it s? ??i ating? scopurile socio-economice si pe cele de factur? na?ional?.12. Institutiile statului=Organe centrale, in Transilvania 10Forma de organizare este principatul, iar din 1765, cea de mare principat. Dup? o perioad? intermediar?, c?nd mai exist? principi ale?i (Mihail Apaffi II sau Francisc Rackozi II), 20principele va fi ?mp?ratul de la Viena, de?i teoretic Adunarea St?rilor p?streaz? dreptul de a alege principele. Puterile sale, prin persoana suveranului habsburgic sunt extrem de extinse, Viena fiind unul dintre exemplele clasice din istoria universal? de monarhie absolutist? luminat?, semnul iluminismului fiind permanentul proces de reformare a statului ?i structurilor sale. Tot la Viena, exist? o institu?ie special?, care asigur? leg?tura dintre puterea central? ?i cea local?, provincial?-30Cancelaria Aulic?-prima putere executiv?, fiind o simpl? executoare ?i transmi??toare a ordinelor ?mp?ratului. Competen?ele acestei institu?ii?: de ordin administrativ, judec?toresc, religios ?i economic. Conducerea este asigurat? de un cancelar, care este secondat de consilieri aulici, referen?i, secretari, aparat birocratic complex, ales de Diet?. ?ndeplinirea atribu?iilor executive, respectiv ducerea la ?ndeplinire a ordonan?elor cancelariei aulice, este asigurat? de c?tre40Guberniu-una dintre cele mai importante institu?ii centrale-?nfiin?at? ?n 1693. Reprezentarea ?n Guberniu este propor?ional?, din punct de vedere al st?rilor ?i confesiunilor reprezentate aici. Re?edin?a Guberniului a fost p?n? ?n 1703 la Alba Iulia, apoi p?n? ?n 1790 la Sibiu ?i, ?n fine, la Cluj. Componen?a consta ?n gubernator (ales dintre marile familii locale), cancelarul provinciei, generalul comandant al armatei, pre?edintele tablei rege?ti, 12 consilieri. 50Dieta - institu?ia reprezentativ? a St?rilor, cu un num?r de 55-110 membri, regula de convocare fiind de cel pu?in o dat? pe an. Deciziile pe care le ia sunt legate de impozite, armat?, desemnarea func?ionarilor ?.a. Problemele financiare ale principatului erau reglementate de c?tre tezaurariat, care administra veniturile statului ?i care se afla evident sub controlul ?mp?ratului. 60Organizarea administrativ-teritoriala ?n Transilvania?: a0au existat 11 comitate, dou? districte, 7-8 scaune secuie?ti, 9 scaune s?se?ti, iar ?n Banat 9 districte?; b0?n fruntea unit??ilor administrative se g?seau?: comi?ii, vicecomi?ii ?i juzii ?n comitate; juzi sc?unali ?i regali ?n scaunele secuie?ti ?i ?n cele s?se?ti?; c0Competen?? juridic? avea Tabla regeasc?, care din 1754 p?n? ?n sec. XIX va func?iona la T?rgu Mure?, cea mai ?nalt? instan?? din Transilvania, ultima fiind Cancelaria de la Viena?; d0Instan?ele de judecat? erau compuse din?: pre?edinte, protonotar ?i asesor?; e0Subordonate Tablei rege?ti-table de judecat?, care reprezentau forurile de judecat? locale.REGIMUL MONARHIEI CONSTITU?IONALE 1866-19381. Statul ?i organizarea de stat. Dup? ?nl?turarea lui Al. I. Cuza, a fost necesar? aducerea pe tron a unui principe str?in, pentru a putea fi p?strat? unitatea noului stat constituit- marile puteri, prin Conven?ia de la Paris, condi?ionaser? p?strarea unit??ii rom?nilor de domnia lui Cuza. Dup? ?nl?turarea acestuia exista pericolul ca marile puteri s? revin? asupra deciziei pe care o luaser? ?i s? nu mai recunoasc? pe plan interna?ional Unirea Principatelor-f?r? recunoa?tere interna?ional? un stat nu poate spune c? exist?. Pentru a se evita conflictele de interese interne ?i pentru a avea ?i acordul unora dintre marile puteri s-a hot?r?t ca tronul Principatelor s? fie propus unui principe care s? apar?in? uneia dintre familiile domnitoare ale Europei.( I. C. Br?tianu duce tratativele cu curtea imperial? francez?, respectiv cu Napoleon III. Contextul interna?ional era unul deosebit de sensibil, problema esen?ial? era “problem? oriental?”, creat? de declinul Imperiului otoman ?i de dorin?a marilor puteri de a-?i ?mp?r?i zonele de influen?? ?i de domina?ie politic?, dar mai ales economic? ?n teritoriile acestui Imperiu .). Dup? mai multe variante (curtea Belgiei), care s-au dovedit f?r? succes, oferta rom?nilor este acceptat? de Carol de Hohenzollern(cu acordul tat?lui s?u ?i al Kaiser-ului german, Wilhelm I, cel care va porni ?i primul r?zboi mondial), care va domni ca principe p?n? ?n 1881, an din care Rom?nia va deveni regat, iar Carol I, rege. Drumul spre Principate va fi f?cut incognito ?mpreun? cu I. C. Br?tianu, pe Dun?re, ?ntr-un Rom?nia parcurge perioada cea mai buna pe care a cunoscut-o pe parcursul istoriei. Se instituie un sistem democratic, Rom?nia ajung?nd s? se alinieze politic, administrativ si economic cu restul ??rilor Europei centrale ?i de vest. Pentru a consfin?i noua stare de fapt a Principatelor au fost necesare Manevre politice?: interne ?i externe. Pe plan intern a fost nevoie de un plebiscit-care s? legitimeze noua stare de fapt (organizat pentru data de 2-8/14-20 aprilie 1866-favorabil ?nsc?un?rii lui Carol). Acest act a constat ?ntr-un. Nu trebuie s? ne imagin?m c? aceasta s-a f?cut f?r? unele mi?c?ri interne de protest, consecin?ele au fost practic inexistente, acceptarea noului domn fiind cvasi-universal?; program de organizare ?i reform?: 10alegeri pentru Adunarea Constituant?- 9.04.1866; 201 iulie 1866 adopta si promulg? Constitu?ia?dezbateri pe teme ca?: existen?a celei de-a doua camere a Parlamentului, dreptul de veto al domnitorului, problema evreiasc? ?i cea a succesiunii la tron(succes al conservatorilor); ?nscrierea unor drepturi ?i libert??i cet??ene?ti(au ?nclinat balan?a spre tab?ra liberalilor-cel de-al II-lea curent al vie?ii politice rom?ne?ti)?; 30proclama noul domn, ?n persoana lui Carol I. Pe plan extern opozi?ia marilor puteri participante la Conferin?a de la Paris, cu excep?ia Fran?ei, a fost general?. Rom?nia e ?n situa?ia de a fi izolat? pe plan diplomatic interna?ional- nu va fi o situa?ie de lung? durat? Parlamentul devine bicameral?; se acorda dreptul de veto al domnului, problem? evreiasc? solu?ion?ndu-se temporar prin faptul ca cet??enia rom?n? e condi?ionat? de apartenen?a la o confesiune a religiei cre?tine. (Articolul 7- referire la problem? evreiasc?- modificat ?n 1879, ca ?i o condi?ie pentru recunoa?terea independen?ei pe plan extern, ?n sensul elimin?rii condi?iei apartenen?ei la o confesiune cre?tin? pentru ob?inerea cet??eniei rom?ne), 18 mai 1881-pact de familie, prin care mo?tenitorul tronului devenea principele Ferdinand de Hohenzollern nepotul de frate al lui Carol. C?s?toria acestuia cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, a adus Rom?nia ?n familia marilor monarhii europene ?n privin?a succesiunii (?n lipsa unui descendent de sex masculin a prin?ului Carol (c?s?torit cu principesa Elisabeta de Wied, au avut–o pe principesa Maria, moart? la 4 ani). Aceast? problem? de prestigiu va fi ?i mai clar punctat? prin declararea Rom?niei ca regat ?n 1881 ?i ?ncoronarea celor doi suverani ca regi ?n data de 10 mai a aceluia?i an, dat? care a fost ?i ziua na?ional? p?n? la venirea comunismului?..1866-1876 Rom?nia va avea o via?? politic? destul de agitat? ?i de instabil?, succesiunea guvernelor fiind extrem de rapid? ?i de labil?. Curentele care au dominat via?a politic? au fost cel liberal ?i cel conservator?; 1871-1876 o relativ? stabilitate se va institui printr-o guvernare conservatoare?; 1877-1878 pas in realizarea efectiv? a statului rom?n( deoarece ?ntr-un context interna?ional favorabil, concretizat sub forma unui r?zboi ruso-turc, statul rom?n ??i va ob?ine independan?a de sub suzeranitatea otoman?, independen?? recunoscut? ?i pe plan interna?ional prin tratatul de pace de la San Stefano ?i cel de la Berlin.)se va instaura un climat de stabilitate politic?(succesiunea la putere a unor guverne liberale ?i conservatoare), favorabil reformelor; 1876-1914-20 de guverne(num?r destul de mare pentru un stat realmente stabil, dar mult mai redus dec?t cel anterior)?; 1914-?ncepe Primul r?zboi mondial-Rom?nia opt?nd pentru neutralitate ?n prima faz??; 1916 anul de cotitur?-au loc dou? evenimente importante?: moare regele Carol I, un sus?in?tor al Germaniei ?i al alia?ilor s?i ?n r?zboi (Puterile Centrale, cu care Rom?nia avea o alian?? secret? dat?nd din anul 1883 ?i re?nnoita periodic) ?i la tron ?i succede nepotul s?u, Ferdinand I( Acesta, influen?at mult de so?ia sa, a fost un fervent partizan al Antantei, ceea ce a determinat o decizie politic? major?: intrarea Rom?niei ?n r?zboi al?turi de democra?iile europene.)?; 1916-1918-dur? sub aspect militar ?i economic(Rom?nia afectat? strategic de revolu?ia bol?evic? din Rusia ?i instaurarea regimului comunist de aici, care a declarat ie?irea Rusiei din r?zboi, l?s?nd rom?nii singuri ?n aceast? zon? a Europei, f?r? nici un fel de sprijin militar. Dup? un scurt armisti?iu cu germanii, pe care regele a reu?it cu ?iretenie s? nu-l semneze) Rom?nia va reintra ?n r?zboi de partea Antantei - fiind ?n tab?ra victorioas? ?n momentul sf?r?itului r?zboiului. Din punct de vedere politic intern, ca ?i orice perioad? de acest gen, a fost o perioad? at?t de instabilitate politic?, dar ?i de coalizare a for?elor politice, pentru a putea face fa?? pericolului extern?; dup? finalul r?zboiului, ?n cadrul Conferin?ei de pace de la Paris, Rom?niei i-au fost atribuite teritorii ?ntinse, teritorii locuite de rom?ni: Basarabia, Bucovina ?i Transilvania; 1 dec. 1918 realizarea “Rom?niei Mari”., moment de apogeu din punct de vedere al teritoriului pentru Rom?nia. De?i a fost ?ntrunit? adeziunea majorit??ii popula?iei ?i oamenilor politici din aceste provincii, nu to?i au aderat din primul moment ?i u?or la ideea unific?rii, mai ales ?n Imperiul habsburgic exist?nd numeroase tendin?e de federalizare, ca o solu?ie la situa?ia nou creat?. Aceste mi?c?ri ?ns? au pierdut ?n fa?a curentului unionist; 1918-1938-modificarea statutului Rom?niei pe plan interna?ional, creste suprafa?a, popula?ia ?i prestigiului interna?ional. Via?a politic? rom?neasc? s-a restructurat prin falimentul ideologic al conservatorilor ?i renun?area la rotativa guvernamental?, prin intrarea ?n via?a politic? a unor partide din noile teritorii alipite, care vor dori ?i ele s? participe la procesul de luare a deciziilor. Partidul dominant este Partidul Na?ional Liberal. ?n primii ani, situa?ia nu a fost prea stabil? din punct de vedere politic, grava situa?ie economic? ?i problemele care au afectat ?ntreaga Europ? l?s?nd urme ?i la noi, prin instabilitatea politic?, caracterizat? de succesiunea unor guverne care nu reu?esc s? impun? un program de restructurare ?i reformare viabil?; 1922-1926 guvernare liberal?- adopt? noua Constitu?ie, voteaza o serie de legi privind comercializarea ?i controlul ?ntreprinderilor de stat, legea apelor, legea minelor, legea energiei, o serie de legi pentru unificarea organismelor statului din teritoriile nou intrate ?n cadrul statului, legea electoral?, legea p?durilor comunale, legea pensiilor, cea privind repaosul duminical ?i s?rb?torile legale, precum ?i statutul func?ionarului public (iulie 1923), reforma agrar?, ?nceputul exproprierilor ?i al ?mpropriet?ririi ??ranilor, reform? realizat? concomitent cu un program de legi pentru protec?ia acestor ??rani, cum ar fi de exemplu dreptul de preemp?iune al statului ?n situa?ia v?nz?rii p?m?ntului de c?tre ??rani. Toate aceste norme adoptate indic? num?rul mare de domenii ?n care a survenit schimbarea, precum ?i ?ncepututl unor preocup?ri constante pentru o real? politic? economic?, social? a guvernului. Desigur, interesele liberale c?tre industrie, comer? ?i activitatea de tip bancar vor determina dezvoltarea cu prec?dere a acestor domenii. Din p?cate, situa?ia aceasta nu va dura prea mult, deoarece pe plan intern va ap?rea o nou? problem?, creat? de prin?ul mo?tenitor, Carol (viitorul rege Carol II), fiul regelui Ferdinand I ?i al reginei Maria. Acesta va renun?a la tron, pentru a se putea c?s?tori cu Zizi Lambrino, chiar dezert?nd din armat? spre sf?r?itul r?zboiului. Dup? o prim? renun?are la tron, asupra c?rei a fost convins s? reflecteze ?i s-a r?zg?ndit, c?s?toria cu Lambrino fiind anulat?, ?n 12 dec. 1925 va scrie o nou? scrisoare de renun?are. Problema succesiunii va deveni acum acut?, cu at?t mai mult cu c?t regele era un om tot mai bolnav. Pentru a fi reglementat? situa?ia, renun?area la tron va fi acceptat?, va fi numit? o regen?? format? din trei persoane (principele Nicoale, fratele lui Carol, patriarhul Miron Cristea ?i Gheorghe Buzdugan), prin? mo?tenitor devenind Mihai. Situa?ia va r?m?ne relativ stabil? p?n? ?n anul 1927- mor, la o distan?? de timp extrem de mic?, I. I. C. Br?tianu ?i regele Ferdinand, regen?a devenind activ?., p?n? la majoratul lui Mihai?; via?a politic? ?ncepe s? se polarizeze prin ascensiunea unui nou partid: Partidul Na?ional ??r?nesc. Din p?cate, situa?ia a ?nceput s? fie sc?pat? de sub control, ?n contextul fric?iunilor din cadrul regen?ei ?i a instabilit??ii guvernamentale. Carol a ?nceput s? dea semne c? dore?te s? revin?, iar pe plan intern luptele, care oricum existau ?ntre diverse fac?iuni, i-au permis s? poat? manevra u?or oameni politici ?i partide. ?n contextul unei situa?ii externe care devine tot mai grav? ?i mai tensionat?, prin ascensiunea nazismului ?i a lui Hitler, unii oameni politici au considerat c? ar putea fi o solu?ie revenirea lui Carol, deoarece se impunea o prezen?? mai puternic? pe scena politic? intern??; nov 1928- iun.1930 guvernarea ??r?ni?tilor, condu?i de Iuliu Maniu care: cre?te fiscalitatea, acapareaza posturi ?n cadrul administra?iei, adopta: legea privind organizarea administra?iei (care miza pe descentralizare), legea pentru organizarea jandarmeriei rurale, legea pentru organizarea poli?iei, legea pentru reorganizarea penitenciarelor ?i pentru organizarea armatei, reduc pedepsele, ridic? starea de asediu?; pe plan economic?: stimuleaza investi?iile str?ine, ?ns? criza economic? mondial? va ?mpiedica aceste tendin?e, realizeaza stabilizarea monetar?, este creat? Casa Autonom? a Monopolurilor (sare, tutun, h?rtia de ?igarete, chibrite, c?r?i de joc), se modernizeaz? telefonia; alte legi adoptate privesc: libera circula?ie a terenurilor, coopera?ia ?i Creditul Funciar Rural, concomitent cu o serie de m?suri ?n favoarea muncitorilor, privind contractele colective de munc?, protec?ia lor, ajutorul de ?omaj, care sunt ?ns? insuficiente pentru situa?ia ce devine tot mai acut??; iunie 1930 Iuliu Maniu sprijina revenirea lui Carol ?i preluarea puterii sub numele de Carol II, p?c?lit practic de promisiunile regelui aventurier c? va domni ca un monarh constitu?ional ?i va p?stra sistemul existent. Promisiunea a durat p?n? ?n momentul rostirii discursului de la ?ncoronare, c?nd Carol a anun?at c? va schimba sistemul politic rom?nesc. Regele a fost primit cu mari speran?e de c?tre rom?ni, care l-au considerat singurul salvator. Carol a ?nceput prin a-?i reglementa situa?ia familial? ?i dinastic?, Mihai primind titlul lipsit de consisten?? ?i atunci inventat, de Mare Voievod de Alba Iulia. Regele va ?ncepe s? submineze alian?ele politice dintre partide ?i din cadrul lor, politica sa duc?nd la noi sciziuni ?i lupte, care i-au permis s? acapareze treptat puterea, pentru el ?i pentru acoli?ii s?i, care vor forma a?a numita camaril? regal?. Partidele devin tot mai slabe, guvernele tot mai lipsite de putere ?i cu durate tot mai scurte, iar concomitent cu aceasta, ca ?n toat? Europa de altfel, are loc o ascensiune a extremismului de dreapta?; 10 februarie 1938-6 septembrie 1940 regim monarhic autoritar punctul final al regimului democratic -Carol d? o lovitur? de stat.a). I.J.Drept constitu?ional. Constitu?iile din 1866, 1923 ?i institu?iile politice ale statuluiConstitu?ia din 1866 avea un num?r de 128 articole, a fost prima constitu?ie a Rom?niei, democratica ?i progresista, a preluat din constitu?ia belgian?(1830) caracterul extrem de liberal sub aspectul drepturilor ?i libert??ilor cet??ene?ti(enumerate ?i garantate, pe baza principiilor revolu?iei franceze de la 1789), precum ?i suveranitatea na?ional?, separa?ia puterilor ?n stat, principiul monarhiei ereditare. Numele statului devine prin constitu?ie acela de Rom?nia. Sub aspectul institu?iilor juridice-a consacrat caracterul inviolabil al propriet??ii, a acordat libertatea absolut? cuv?ntului scris, a ?nscris printre drepturi pe cel de azil politic, ?.a.; Sub aspectul institu?iilor politice ?ncadreaza Romania ?n curentul democratic european. Organe centrale?: 10?eful statului era domnitorul, rege din 1881?–atributii(cuprind prerogative de natur? executiv? ?i prerogative de natur? legislativ?): numea guvernul?; convoca, am?na sau dizolva Parlamentul?; conferea decora?ii?; bate moned??; declara pacea ?i r?zboiul, amnistia sau gra?ierea?; dreptul de veto absolut ?n privin?a legilor-nu a fost folosit niciodat?; 20legislativul consta ?ntr-un Parlament bicameral(initial unicameral-prezentandu-se cate o adunare electiva pentru fiecare Principat) format din Camera Deputa?ilor(ale?i pe 4 ani) ?i Senat (ale?i pe 8 ani), care avea ini?iativ? legislativ?, adopta legile, sanc?ionate de domnitor, acorda sau putea retrage ?ncrederea guvernului; calendarul lucr?rilor 15 noiembrie-15 februarie?; sistemul electoral s-a bazat pe introducerea censului de avere, adunarea deputatilor a fost impartita in 4 colegii?: 3 alesi prin vot direct, 1 ales prin vot indirect?; 1884-reforma electorala, Senatul compus din membri de drept(nedemocratic) si membri alesi?; 30Guvernul forma executivul ?i prezenta proiecte de legi parlamentului; ministrii au fost titularii departamentelor infiintate prin lege, numiti de seful statului?; 40 puterea judec?toreasc? era separat? de celelalte puteri ale statului, se exercita prin tribunale, ale c?ror hot?r?ri se executau ?n numele regelui. Instan?a suprem? era ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Dup? Unirea din 1918, noile realit??i politice, demografice, etnice, confesionale, sociale, etc., au f?cut necesar? o modificare a actului principal al statului29 martie 1923 adoptat? noua Constitu?ie?: au ?nceput lucr?rile cu un an ?nainte, au existat 4 proiecte ?n acest sens. ?n mare parte aceasta reproducea textul Constitu?iei anterioare, ?ns? unele modific?ri de esen?? au fost f?cute, f?r? a fi schimbat caracterul profund democratic al con?inutului?; avea 138 articole, cuprinse ?n 8 titluri?; a fost promulgat? prin Decretul din 28 martie 1923 ?i publicat? ?n Monitorul Oficial din 29 martie 1923. Rom?nia era monarhie constitu?ional?, care se baza pe principiul suveranit??ii ?i pe cel al separa?iei puterilor ?n ane centrale?: 10regele reprezent?nd puterea executiv?, atribu?iile ?i puterile sale fiind transmise ereditar ?n linie cobor?toare direct? ?i legitim?; se reglementa: cazul decesului f?r? succesor major, a vacan?ei tronului sau de la moartea regelui p?n? la depunerea jur?m?ntului, modul de de?inere a puterii, care apar?ine unui organ colectiv – regen?? sau locotenen?? regal?, ?n func?ie de situa?ie. Atribu?iile regelui r?m?neau destul de largi: putea elabora regulamente pentru executarea ?i aplicarea legilor, era ?eful armatei, conferea decora?ii ?i grade militare, bate moned?, ?ncheia tratate de orice tip, putea oferi amnistia ?i gra?ierea?; nu poate declara r?zboi ?i ?ncheia pace ?i nu poate interveni ?n justi?ie?; el ??i exercita puterea mai ales prin 20guvern=Consiliu de Mini?tri ?i era condus de un premier numit de rege- stabile?te r?spunderea politic?, civil? ?i penal? a membrilor guvernului ?i incompatibilit??ile.; 30Parlamentul bicameral – legislativul?; durata mandatului - 4 ani?; calendarul lucr?rilor-care se vor desf??ura ?ntre 15 octombrie ?i 15 martie ale anului?; se mai ?nfiin?eaz? un Consiliu Legislativ, format din juri?ti cu preg?tire superioar?, care verific? constitu?ionalitatea legilor ?i le avizeaz??; modul de alegere al celor dou? camere- stabilea votul direct, universal (numai b?rba?ii de fapt) ?i secret, pentru Adunarea Deputa?ilor, ?n timp ce ?n Senat erau ale?i de c?tre cet??eni, din 4 categorii de votan?i?; deputa?ii dezb?teau ?nt?i proiectele de legi trimise de guvern, votau bugetul, aveau drept de ini?iativ? legislativ? mai mare?; 40organele judec?tore?ti, puterea judec?toreasc? instan?a suprem? era ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Se instituia inamovibilitatea judec?torilor ?i contenciosul administrativ. Teoretic, puterile in stat erau independente, competen?ele-clar delimitate, aveau posibilitatea de control una asupra celeilalte?; con?inea: prevederi privind drepturile ?i libert??ile cet??ene?ti, extrem de largi, reglementa dreptul de proprietate ?i exproprierea pentru cauze de utilitate public??; existau limite: dreptului de vot pentru femei ?i militari, restr?ngerea dreptului de a fi ales?; era o constitu?ie progresist?, pl?tind tribut ?n primul r?nd intereselor liberale, dar fiind ?n acela?i timp o garan?ie a democra?iei, care din p?cate nu a putut fi p?strat? ?n condi?iile ?nceputului celui de-al doilea r?zboi mondial. Constitu?ia care i-a urmat, cea autoritar? emis? de Carol II, va ar?ta aceste diferen?e majore de optic? politic?, democra?ia fiind astfel ?nl?turat? pentru mult timp din via?a politic? rom?neasc?.b).I.J. Drept administrativ. Administra?ia era una bicefal?, cele dou? foruri conduc?toare fiind regele ?i guvernul. Regele are ?n acest sens o serie de prerogative, care au fost mult l?rgite prin modific?rile survenite ?n Constitu?ia din 1866, modific?ri f?cute ?n anul 1884, dup? ce statul a fost declarat regat ?n anul 1881. Astfel, atribu?iile regelui erau at?t legislative, c?t ?i executive ?i judec?tore?ti. Regele, dup? cum am mai men?ionat, sanc?iona ?i promulga legile, ?ncheia conven?ii cu alte state, confirma ?n func?iile publice, era ?eful armatei, conferea gradele militare ?i decora?iile, avea drept de amnistie. Guvernul se afla, m?car teoretic, sub controlul Parlamentului ?i era condus de primul ministru?; Mini?tri erau numi?i ?i revoca?i de rege, ale c?rui acte le contrasemnau, ?n func?ie de competen?ele specifice ale fiec?ruia. ?n situa?iile ?n care era necesar? aducerea lor ?n instan??, competen?a apar?inea ?naltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie. Dup? Unire, s-au desfiin?at institu?iile provizorii care fuseser? ?nfiin?ate ?n provincii, iar ?n componen?a conducerii centrale au intrat structurile din aceste teritorii nou alipite, modificate dup? structurile regatului rom?nesc. De asemenea, s-a trecut la unificarea serviciilor de po?t?, c?i ferate, telegraf, armat?, v?mi, etc. ?n teritoriile nou alipite s-au ?nfiin?at structuri noi, care s? corespund? realit??ilor din vechiul regat, statul fiind organizat ca un tot unitar, proces de durat? ?ns?, chiar dac? aceast? durat? a fost mult redus? prin activitatea prompt? a organelor de conducere. Num?rul ministerelor a fluctuat, ?n func?ie de necesit??i, oricum sub imperiul politicii liberale, ?n aceast? perioad? s-au instituit organe de stat legate de dezvoltarea industrial?, comercial? ?i bancar?. Astfel este ?nfiin?at un Minister al Industriei ?i Comer?ului ?i sunt organizate ministere ale finan?elor, afacerilor externe, justi?ie, ap?rare na?ional?, educa?ie na?ional?, agriculturii ?i domeniilor, etc. Dup? Unirea din 1918, administra?ia ?i func?ionarea acesteia a fost reglementat? prin Legea ministerelor din 1929. O inova?ie a acestei legi a fost introducerea func?iei de subsecretar de stat; sub conducerea Ministerului de Interne-cu atribu?ii legate de ordinea public, siguran?a statului, controlul ?i conducerea asupra administra?iei anizarea teritorial-administrativa. Din punct de vedere administrativ, teritoriul era ?mp?r?it ?n jude?e, care la r?ndul lor erau ?mp?r?ite ?n plase ?i apoi ?n comune.Acestea au fost constituite si organizate prin legi special: 14.04.1864-legea pt consiliile judetene si legea comunala. Conducerea jude?elor era asigurata de: un prefect-organ executiv(numit de c?tre rege, la propunerea Ministerului de Interne) ?i consiliile jude?ene-organe deliberative; iar conducerea comunele de: primar- organ executiv ?i consiliile comunale- organe deliberative. c).I.J. Drept civil. A fost reglementat de dispozi?iile Codului Civil Rom?nesc din 1864. Acesta a fost codul proprietarilor, al patronilor ?i al creditorilor.Proprietatea ?i dreptul de proprietate- este dreptul pe care ?l are cineva de a se bucura ?i de a dispune de un lucru ?n mod exclusiv ?i absolut, ?ns? ?n limitele determinate de lege. Constitu?ia Rom?niei din 1866 prevedea c? “Proprietatea de orice natur?, precum ?i toate crean?ele asupra statului sunt sacre ?i neviolabile.” Tot de ordin constitu?ional a fost ?i prevederea prin care s-a interzis confiscarea averii ca pedeaps?.Initial nu s-au f?cut deosebiri ?ntre diferitele forme de proprietate, ?n func?ie de obiectul supus reglement?rii, ulterior au fost elaborate norme de drept care au reglementat aceste diferite forme ale propriet??ii capitaliste: 10Proprietatea funciar??; a apar?inut mo?ierimii ?i persoanelor ?nst?rite de la sate; s-a bucurat de ocrotirea statului?; 20 Proprietatea industrial-A fost reglementat? prin Legea din 1887 si 1912-referitoare la ?ncurajarea industriei na?ionale, ocrotirea produc?iei industrial autohtone,?ncurajarea industrializ?rii pe baza resurselor proprii; Legea asupra m?rcilor de fabric? ?i de comer? din 15 aprilie 1879 ?i dispozi?iile Legii asupra brevetelor de inven?iune din 17 ianuarie 1906 reglementau propriet??ii asupra inven?iilor tehnice, a desenelor sau modelelor industriale; 30Proprietatea minier?-Codul Civil Rom?nesc din 1864 a stabilit c? “proprietatea p?m?ntului cuprinde ?n sine proprietatea suprafe?ei ?i subfe?ei lui”-conferind titularului toate drepturile; 21 aprilie 1895 prima lege a minelor - elementul esen?ial l-a constituit crearea propriet??ii miniere, ?n sensul c? s-a separat suprafa?? de suprafa?? ?i statul a fost proprietarul substan?elor miniere, cu excep?ia celor din cariere; 40 Proprietatea bancar?- 1880 crearea B?ncii Na?ionale a Rom?niei -?ntreaga via?? bancar? a fost controlat? de aceasta; La formarea capitalului bancar, un rol important l-au jucat capitali?tii particulari si capitalul str?in.Obliga?iile. Codul Civil Rom?nesc din 1864 a statuat c? izvoarele obliga?iilor erau: contractul, delictul, cvasicontractul, cvasidelictul. Elementele contractului au fost: p?r?ile contractante-capabile de a contracta, voin?a lor s? fie liber? ?i netulburat?; obiectul contractului- este cel cu privire la care p?r?ile sau numai una din p?r?i se oblig?; scopul obliga?iei-cauza licit??; Tipuri de contracte?: a. Contractul de v?nzare-cump?rare. Este un contract: sinalagmatic, oneros, consensual ?i translativ de drepturi. Fiind un contract sinalagmatic, contractul de v?nzare-cump?rare d? na?tere la obliga?ii reciproce?; b. Contractul de loca?iune. Codul civil a ar?tat trei tipuri de contracte: loca?iunea lucrurilor, loca?iunea serviciilor ?i contractul de ?ntreprindere. Pe parcurs, dou? din aceste contracte au p?r?sit dreptul civil?; c. Contractul de ?nchiriere. Acest contract a fost reglementat ?n mod v?dit ?n interesul proprietarilor. Legea proprietarilor din 1903 a reglementat o procedur? rapid? pentru expulzarea chiria?ilor ?n caz de neplat? a chiriei sau de nerespectare a obliga?iilor, stabilind c? expulzarea chiria?ului se f?cea f?r? judecat??; ?n leg?tur? cu delictul ?i cvasidelictele, regula Codului civil rom?nesc a fost c? “oricine cauza altuia un prejudiciu, era dator a-l repara-r?spundere ?mbr?c?nd urm?toarele forme: r?spunderea pentru fapta proprie; r?spunderea pentru fapta altuia (p?rin?ii pentru copiii minori); st?p?nii r?spundeau pentru prejudiciile cauzate de servitori ?n func?iile ce le-au fost ?ncredin?ate; r?spunderea pentru daune cauzate de animale ?i lucruri.Succesiunea legala si testamentara. Categoriile de succesori legali au fost: 10succesorii legitimi – to?i descenden?ii, ascenden?ii ?i colateralii; 20succesorii neregula?i, statul ?i so?ul supravie?uitor; 30succesorii anomali – aici intr? raporturi succesorale dintre adoptat ?i adoptatorul s?u ?i rudele lor?; Acceptarea mo?tenirii putea fi: 10pur? ?i simpl?; 20for?at? – acceptarea fiind determinat? de o serie de ?mprejur?ri; 10sub beneficiu de inventar. Referitor la succesiunea testamentar?: Testamentul a fost o dispozi?ie mortis cauza, revocabil?, solemn?, personal? ?i unilateral; Tipuri de testament: Testamentele ordinare(testamentul olograf – scris, datat ?i semnat de testator; testamentul authentic-facut de organul competent; testamentul mistic – era semnat de testator, str?ns, sigilat ?i prezentat tribunalului care ?l autentifica, testamentul r?m?nea secret p?n? la deces) si Testamentele extraordinare(testamentul militarilor ?n timpul unei campanii; f?cut ?n timp de boal? contagioas?, pe mare; Toate erau acte autentice.?n materie de drept civil, mai vin ?n sprijinul dezvolt?rii economice o serie de prevederi referitoare la persoanele juridice, precum ?i un nou Cod comercial, adoptat ?n anul 1887, modificat ulterior ?n repetate r?nduri: 1895, 1900, 1902 ?i 1906?; introducerea unor m?suri de legisla?ie a muncii, m?suri privind sindicatele, altele cu privire la accidentele de munc?, durata zilei de munc?, conflictele de munc?, condi?iile de munc??; m?suri de natur? s? protejeze femeia ?i s? atenueze inegalitatea sa ?n cadrul societ??ii ?i al anizarea judecatoreasca. Puterea judec?toreasc? era separat? de celelalte puteri ale statului?; se exercita-conform constitutiei 1866- de cur?i ?i tribunale, ale c?ror hot?r?ri se executau ?n numele regelui. Instan?a suprem? era ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie. Au fost lasate in vigoare legi de pe vremea lui Cuza?: 24.01.1861-legea de infiintare a Curtii de Casa?ie ?i Justi?ie?; 04.07.1865-legea de organizare judecatoreasca(conform acesteia instantele judecatoresti au fost?: judecatoriile de plasa?; tribunalele judetene?; curtile de appel?; curtile cu juri si ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie?; Se instituia inamovibilitatea judec?torilor ?i contenciosul administrativ?; reorganizata justitia militara?: 1832-elaborarea ??Asezamantului ostasesc pentru straja???;1859 si 1881-aparitia Codurilor justitiei militared).I.J.Drept penal. ?i ?n acest domeniu al dreptului s-a p?strat legisla?ia adoptat? ?n timpul domniei lui Cuza, respectiv Codul penal din 1864- r?mas ?n vigoare p?n? ?n anul 1936, la care s-au ad?ugat, ?n timp, o serie de m?suri specifice noilor situa?ii sociale?: calificarea grevei drept infrac?iune (m?sur? general? ?n Europa acelor timpuri), m?suri referitoare la ap?rarea siguran?ei statului ?i a securit??ii (care incriminau spionajul, tr?darea de patrie, divulgarea secretului de stat)?; 1937 a intrat ?n vigoare noul cod, concomitent cu un nou cod de procedur? penal??; se incrimineaz? specula ilicit?, concuren?a neloial?, infrac?iunile contra lini?tii publice?; starea de asediu-instituit? prin legea din 1933Infrac?iunea. S-a adoptat diviziunea tripartit? a infrac?iunii: 10?n crime, 20delicte ?i 30contraven?ii. Fazele infrac?iunii: 10Faza oratoric? – a existat numai atunci c?nd ideea criminal? a fost comunicat? la alte persoane sau chiar victimei. S-au pedepsit ?n aceast? faz?: complotul, simpla amenin?are ?i asocia?iile de r?uf?c?tori?; 20Faza actelor preparatorii – este faza ?n care ideea criminal? s-a materializat prin preg?tirea material? a infrac?iunii, f?r? a se ?ncepe executarea ei; 30Tentativa – faza ?n care se ?ncepe executarea infrac?iunii inten?ionate, dar nu se consum??; 40Infrac?iunea consumat?Pedeapsa. Ceea ce este pozitiv ?n dreptul burghez, este faptul c? s-a ?nscris principiul legalit??ii pedepsei(nu exist? pedeaps? ?n afara legii ?i nu se mai prev?d pedepse barbare, inhumane); clasificarea pedepselor-conform Codului penal din 1865: 10pedepse pentru crime, pentru delicte ?i pentru contraven?ii?; 20pedepse principale, accesorii ?i complementare.i).I.J. Dreptul procesual civil. Codul de procedur? civil? a fost pus ?n aplicare ?n 1865, la redactarea c?ruia legiuitorul a urmat Codul de procedur? civil? al cantonului Geneva din 1819, care la r?ndul s?u se inspirase din Codul de procedur? civil? francez din 1806;10Institu?iile dreptului procesual civil: competen?a; competen?a absolut? – dreptul de judecat? ?l avea o instan?? cu excluderea tuturor instan?elor de alt grad; competen?a relativ? - dreptul de judecat? ?l avea instan?a x cu excluderea tuturor instan?elor de acela?i grad?; 20Subiectele procesului civil erau: reclamantul ?i p?r?tul, judec?torul fiind un arbitru al p?r?ilor?; 30Probele ?n procesul civil?: a. ?nscrisurile – au cuprins actul autentic redactat de func?ionarul competent; actul sub semn?tur? privat? – semnat cu m?na proprie de c?tre p?r?ile care l-au ?ncheiat; ?nscrisurile speciale (registrul de comer?)?; b. Probele orale: proba de martori – admis? pentru dovedirea unui fapt material; m?rturisirea p?r?ilor; jur?m?ntul (decisive ?n cauz?), (supletoriu) – dat din oficiu de c?tre judec?tor. Au mai fost cunoscute ca mijloace de prob?: expertiza, cercet?rile la fa?a locului, diferite probe preliminare, prezum?iile.40. Hot?r?rea judec?toreasc? trebuia s? fie pronun?at? ?n prezen?a ambelor p?r?i ?i comunicat? p?r?ilor. Se execut? dup? investirea cu formul? executorie. 50C?ile ordinare de atac au fost: opozi?ia, apelul ?i recursul.j)I.J. Dreptul procesual penal. Codul de procedur? penal? a fost promulgat ?n 1864 ?i pus ?n aplicare ?n 1865.10Institu?ii importante ale procedurii penale au fost: Ac?iunea public-se putea intenta, ?n condi?ii stabilite de lege, fie ?n urma unei denun??ri, fie ?n urma unei pl?ngeri sau din propria ini?iativ? a func?ionarului competent si penal? lua sf?r?it prin: achitare (c?nd inculpatul nu era r?spunz?tor de fapta imputat?); absolu?iunea (c?nd fapta imputat? nu c?dea sub prevederile nici unui text de lege) ?i condamnarea.20Subiectele procedurii penale?: judec?torul?; persoana ?mpotriva c?reia s-a pornit ac?iunea penal? (inculpat, acuzat, condamnat); Ministerul public – parchetul – a fost organul acuz?rii; partea civil? – persoana v?t?mat? direct sau indirect prin infrac?iunea comis?; partea civilmente responsabil? – persoana civil? r?spunz?toare; este o ter?? persoan? care putea fi os?ndit? pecuniar ?mpreun? cu prevenitul.30Fazele procedurii penale: instruc?ia prealabil?, care la r?ndul ei a cuprins primele cercet?ri, urm?rirea ?i instruc?ia; judecata propriu-zis?, ?mp?r?it? ?n: judecata ?n prima instan?? ?i judecata cu folosirea c?ilor de atac. Prin legea din 1925 s-au unificat procedurile, cea civil? ?i cea comercial?, s-a u?urat accesul la justi?ie ?i accelerarea judec??ii, s-au stabilit noi competen?e. ?n anul 1923, cu o modificare ?n 1925 s-a dat ?i o lege privind activitatea avoca?ial?. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download