Reformasanatatiiinromania.files.wordpress.com



Schimbarea la fata. Incepe cea mai importanta dezbatere a anului: cum va arata sistemul medical romanesc

de Vlad Mixich HotNews.ro

Vineri, 7 octombrie 2011, 15:35 Actualitate | Esenţial

[pic]

Vlad Mixich

Foto: Cristian Stefanescu, Deutsche Welle

[pic] ​In aceste zile se va da startul celei mai importante discutii publice a anului in Romania: reforma sistemului medical. Solicitarile FMI nu lasa loc de intors guvernului de la Bucuresti care a promis ca, pana la sfarsitul lui decembrie, vor fi elaborate masurile necesare pentru „o reforma comprehensiva in sectorul sanitar”. Pe 1 ianuarie 2013 organizarea sistemului medical romanesc va arata cu totul altfel. E important pentru noi toti, e vital pentru fiecare, caci din semintele sadite astazi ar putea rasari maine o planta de leac sau o buruiana uriasa care sa ne sufoce.

Despre propunerea unei reforme a sistemului sanitar s-a vorbit frecvent pana acum, dar fara detalii clare. Joi, in cadrul unei intalniri a Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare, Virgil Paunescu, consilierul prezidential pe Sanatate, si Cristian Vladescu, fostul presedinte al Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate Publica, au dat cateva detalii mai clare privitoare la noua reforma. Sintetizand aceste declaratii publice precum si alte informatii obtinute din surse oficiale si neoficiale, putem desena astazi un tablou complet si amanuntit al noului sistem medical din Romania.  

Contributia de baza (al carei viitor nivel nu a fost inca stabilit) va continua sa fie obligatorie si colectata in Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate(FNUAS), ca in prezent. Banii vor ajunge de aici – prin intermediul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) – in visteria caselor de asigurari private care vor oferi tuturor pacientilor - indiferent de venit - un pachet de servicii medicale de baza (al carui continut urmeaza sa fie stabilit). Practic, fiecare cetatean va incheia o asigurare obligatorie de sanatate putand insa sa-si aleaga liber asiguratorul privat in functie de oferta acestuia.

Fata de asigurarea obligatorie, asiguratorii privati vor oferi si pachete suplimentare de servicii medicale acelor cetateni dispusi sa plateasca in plus fata de contributia obligatorie (actualul CAS). Banii astfel obtinuti vor intra direct in fondul caselor private de asigurari, fara a mai trece prin FNUAS.

Esentiale in functionarea noului sistem vor fi serviciile medicale incluse in pachetul de baza. In prezent, o echipa de experti straini lucreaza la definirea acestui nou pachet si, desi oficial guvernul Boc intentioneaza „excluderea unor servicii medicale costisitoare neesentiale” din acest pachet (scrisoarea de intentie FMI), in noul proiect nu se propune deocamdata reducerea semnificativa a serviciilor medicale incluse in acest pachet de baza. Cel mai probabil este ca aceasta propunere sa aiba castig de cauza intrucat o reducere semnificativa nu va putea fi realizata fara costuri politice fatale intr-un an electoral cum este 2012. Intrebarea naturala care se naste este: si atunci ce vor primi in plus pacientii pentru asigurarile private suplimentare?

Principalul avantaj oferit pacientilor prin pachetul suplimentar de asigurari medicale va fi timpul de asteptare redus pentru a beneficia de consultatii sau anumite interventii chirurgicale. In noua configuratie a sistemului sanitar, timpul de asteptare pentru un consult la un specialist sau la o investigatie paraclinica va ajunge si la peste o luna (cum se intampla in Olanda, al carei sistem este modelul proiectului romanesc) pentru cei care beneficiaza doar de pachetul de asigurari de baza. Acestia vor intra pe liste de asteptare, doar cazurile urgente urmand a fi tratate imediat. Pe langa scurtarea acestui timp de asteptare, alte beneficii pentru posesorii de pachete suplimentare vor fi accesul la specialisti renumiti sau la servicii medicale neincluse in pachetul de baza.  

Principala critica adusa noului proiect este disparitia criteriului solidaritatii sociale din sistemul sanitar romanesc. Totusi, noua formula va continua sa asigure o anumita redistribuire a banilor platiti la FNUAS de catre categoria de populatie cu venituri peste medie. CNAS va compensa asiguratorii privati in cazul pensionarilor sau bolnavilor cronici printr-o „cota de risc”. Astfel, daca un privat va primi 50 de euro de la CNAS pentru un pacient tanar si sanatos, in cazul unui pensionar asiguratorul privat va primi 300 de euro, indiferent de contributia pensionarului la FNUAS. In centrul acestui mecanism va sta un algoritm de calcul prin care se doreste ca batranii sa devina clienti dezirabili pentru asiguratorii privati. Practic, oamenii mai bolnavi vor primi o subventie mai mare din partea statului decat cei sanatosi. Statul va continua sa subventioneze si costul asigurarilor de baza pentru cei sub 18

 

Pana la sfarsitul lui 2011, guvernul s-a angajat in fata FMI sa elaboreze masurile legislative necesare reformei medicale.

Pe parcursul lui 2012, guvernul Boc si-a asumat implementarea masurilor de reforma.

Pe 1 martie 2012, casele de asigurari private vor incepe sa atraga asiguratii.

In primavara lui 2012, spitalele se vor transforma treptat in societati comerciale sau fundatii.

Pe 1 ianuarie 2013, sistemul va fi complet functional.

 

 

Calendarul probabil al reformei

ani si pentru anumite programe nationale speciale pentru bolnavi cronici. Se intentioneaza insa reducerea unora dintre programele nationale speciale care functioneaza in prezent.

Spitalele de stat din Romania se vor transforma in societati comerciale sau fundatii. Aceasta modificare va creste puterea de decizie si importanta directorilor spitalelor. Ei vor putea negocia liber salariile cu medicii angajati si vor aparea rapid diferente mari intre nivelul de salarizare oferit in spitale diferite. Relatia directa dintre CNAS si directorii spitalelor va disparea, negocierile urmand sa fie purtate intre cei din urma si asiguratorii privati. Avantajul acestei modificari este ca responsabilitatea si puterea autoritatilor locale in problemele de sanatate ale comunitatii vor deveni reale, nu doar o teorie pe hartie cum este in prezent. Dezavantajul cel mai important este handicapul cu care vor pleca spitalele de stat, care ofera conditii mult mai proaste si sunt mult mai slab dotate tehnic, in competitia cu spitalele private. Pentru asiguratorii privati, spitalele de stat slab dotate nu vor fi atat de atractive precum cele private.

Principalul pericol al noului sistem va fi cresterea costurilor serviciilor medicale in Romania. Cazul Statelor Unite, unde piata medicala este total liberalizata, este clasic: in 2009, marii producatori auto americani au cheltuit mai mult pe asigurarile medicale ale angajatilor decat pe otelul pentru constructia masinilor (costurile serviciilor medicale in SUA s-au triplat in ultimii 20 de ani). In Olanda, modelul pentru Romania, costurile cu asigurarile medicale au crescut in ultimii 5 ani cu 41% pentru fiecare familie. Pentru controlarea acestor cresteri periculoase se intentioneaza mentinerea unui plafon al tarifelor pentru servicii medicale, stabilit de catre stat. Totusi, spitalele vor putea in continuare sa se foloseasca, pentru a creste preturile, de taxa de cazare sau de alte artificii (cum se intampla de altfel in prezent). In plus, in aceste conditii, atractivitatea pietei romanesti pentru marii asiguratori de servicii medicale este incerta. Un rol important in mentinerea scazuta a costurilor il vor avea medicii de familie care vor functiona ca paznici ai intrarii pacientilor in spitalele cu medici specialisti.

Pentru a creste apetitul asiguratorilor privati pentru piata romaneasca NU se intentioneaza introducerea unei limite de profit pentru aceste companii in primul an de functionare a noului sistem. Introducerea unei astfel de limite a fost incercata in Olanda sau Slovenia, dar fara succes. Pentru evitarea intelegerilor intre marii asiguratori si mentinerea unei concurente corecte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate va primi rolul de arbitru si supraveghetor al pietei. Se doreste intrarea pe piata romaneasca a 10 mari companii de asigurari medicale private, dar o prognoza mai realista este aparitia a 5 – 6 companii de asigurari. Pentru intrarea pe piata vor fi impuse cateva conditii, precum o cifra de afaceri minima si un numar minim de asigurati in sistemele din alte tari.

Este inca neclar cine va plati si in ce sistem vor fi incluse serviciile de sanatate mintala si serviciile de urgenta. Cele din urma vor fi un punct fierbinte al viitoarelor controverse intrucat reprezinta cealalta poarta de intrare in spital (pe langa medicii de familie). Este stabilit ca serviciul SMURD va continua sa ramana un monopol de stat dar nicio decizie definitiva nu a fost luata in cazul functionarii UPU (unitatile de primiri urgenta din spitale).

Important este si ca toate aceste propuneri vor fi supuse masinariei de tocat din interiorul coalitiei de la guvernare, UDMR-ul nefiind un suporter ardent al acestor masuri. Ramane de vazut cum vor iesi aceste propuneri din negocierile politice, iar riscul ciuntirii lor irationale trebuie luat in calcul. Mai exista si cateva intrebari importante la care nu putem raspunde pana ce proiectul de modificare a legii sanatatii nu va deveni public:

 

Care va fi nivelul contributiei de baza care va trebui sa fie obligatoriu platita de catre toti asiguratii? Daca Mugur Isarescu considera ca reducerea acesteia „ar fi binevenita” (desi Romania are printre cele mai scazute contributii obligatorii la asigurarile de sanatate din Europa), varianta actuala a propunerii favorizeaza mentinerea contributiei actuale.

Pentru ce servicii medicale vor putea negocia asiguratorii cu spitalele? Se vorbeste despre liberalizarea pietei medicale din Romania dar, in varianta prezenta, piata libera nu este chiar atat de libera. In aceste conditii, reforma risca sa esueze din cauza atractibilitatii scazute a pietei romanesti pentru marii asiguratori privati.

Cum va influenta noul sistem relatia dintre medic si pacient? Exista un risc mare ca medicii sa-si trateze pacientii tinand cont nu de interesul insanatosirii acestora, ci de interesul eficientei economice urmarite de catre asiguratori. Eficienta economica va fi principalul obiectiv urmarit si de catre directorii spitalelor, astfel incat presiunea exercitata asupra medicilor va fi considerabila.

Urmatoarele trei luni vor fi esentiale pentru sanatatea romanilor in urmatorul deceniu. Daca ea va deveni realitate, nu a mai existat in Romania ultimilor 15 ani o schimbare mai drastica de sistem precum reforma sanitara din 2012.

 

62% din populatia Olandei este acoperita de asigurari sociale si 31% de asigurari private. Asigurarea obligatorie este administrata de mai multe case private, iar sistemul medical este finantat prin cotizatiile la asigurari, subventii de stat si coplati de la pacienti.

Fiecare olandez isi poate alege casa de asigurari si tarifele serviciilor medicale sunt negociate de casele de asigurari cu spitalele. Plafonul tarifelor este stabilit de catre guvern. Asiguratorii pot negocia atat cu spitalele cat si cu producatorii de medicamente.

 

 

Sistemul olandez

Este nevoie de o astfel de schimbare consistenta. E limpede pentru toata lumea. In prezent, atat saracii Romaniei cat si subtiata clasa de mijloc considera sistemul medical ca fiind un rau necesar, cei mai multi prezentandu-se la medic doar in ultima instanta. Acest comportament larg raspandit ii transforma pe romani in poporul european care apeleaza cel mai rar la masurile medicale preventive, benefice atat din punct de vedere personal cat si al eficientiei economice.

Marea calitate a acestui nou sistem ar putea fi constientizarea cheltuielilor si pretului serviciilor medicale de catre fiecare cetatean in parte, acest proces urmand sa aduca si un comportament mai responsabil din partea pacientilor cat si o presiune crescuta pusa pe medici. Astazi toti romanii injura sistemul medical si acuza lacomia medicilor, dar fara sa stie exact de ce injura si pe cine injura. In cel mai rau caz, in noul sistem vom putea arata limpede cu degetul catre cel responsabil de faptul ca nu suntem bine tratati sau ca misuna sobolanii intr-un spital.

Foarte importanta va fi dezbaterea proiectului reformei medicale. Indiferent de orientarea ideologica, este mare nevoie de opinii clare si informate, precum cele exprimate de Ciprian Domnisoru pe criticatac.ro sau de Sorin Paveliu pe contributors.ro. Se ofera o mare sansa de recredibilizare liderilor opozitiei, care au ocazia sa se afirme si prin altceva decat discursuri sforaitoare, goale de argumente si fara priza la public. Apoi, o reforma atat de importanta nu trebuie promovata de catre autoritati fara initierea unei dezbateri publice transparente si fara preluarea sugestiilor venite dinspre organizatiile de pacienti si ceilalti actori din sistem. Rezistenta la schimbare a unui sistem este mare, dar nici o schimbare importanta nu se poate face pe furis.

Pentru toate miscarile civile din mediul online sau din afara lui, aceasta reforma este primul test in ceea ce priveste seriozitatea intentiilor lor si puterea de presiune sociala pe care ar putea-o exercita. Testul va fi insa pentru noi toti, caci nu poti avea pretentia sa fii corect tratat de statul in care traiesti fara sa faci efortul de a te informa in problemele esentiale. Un cetatean bun este un cetatean informat si ce subiect poate fi mai important decat sanatatea?

Casele judetene de asigurari de sanatate vor fi desfiintate, iar pe piata vor intra asiguratorii privati, care "vor alerga" sa inscrie pacientii pe listele lor, spitalele se vor transforma, cel mai probabil, in fundatii.

Citeste despre:

Revista presei

Evenimentul Zilei: Sunt cateva dintre prevederile din noua lege a Sanatatii, care ar trebui sa intre in vigoare anul viitor. In plus, producatorii de medicamente care isi depasesc cotele de vanzari stabilite cu asigurarile vor plati o taxa (clawback), potrivit unei legi care ar trebui sa intre in vigoare de saptamana viitoare, iar bolnavii care au cancer sau diabet vor trece la tratamente cu medicamente mai ieftine, generice, dupa ce Ministerul Sanatatii va modifica in scurt timp lista C2, care consuma 80% din bugetul medicamentelor. Cei care aduc bani spitalului vor fi platiti mai bine "Spitalele trebuie sa devina societati comerciale sau fundatii, trebuie privatizat managementul spitalelor", a fost declaratia facuta luni seara, de presedintele Traian Basescu, la postul public de televiziune. In proiectul elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniul Sanatatii Publice, privatizarea spitalelor si introducerea asigurarilor private sunt doua dintre cele mai importante masuri avute in vedere.

Romania Libera: Medicamentul anticancer care elimina chimioterapiaPacientii care sufera de cancer nu mai sunt nevoiti sa suporte durerile vreunui tratament. S-a inventat medicamentul care inlocuieste chimioterapia, scrie Business Insider. Medicamentul a fost aprobat de Administratia de Hrana si Medicamente din SUA, o institutie responsabila cu reglementarea alimentatiei. Din aceasta saptamana, specialistii pot prescrie Adcetris (brentuximab vedotin) pentru tratarea limfocitelor, celule care produc cancer de sange. Producatorii se asteapta ca medicamentul Adcetris sa aduca 400 milioane de dolari anual.

Adevarul: Un ginecolog si-a transformat pacientele in cobai Doctorul ginecolog Doru Craiut, fost director medical al Maternitatii Oradea, este acuzat ca ar fi incheiat cu un producator de medicamente un contract pentru teste clinice pe pacientele sale. Se pare ca femeile nu si-ar fi dat acordul pentru acest lucru, fapt descoperit cand conducerea spitalului i-a cerut medicului sa prezinte acte care sa ateste legalitatea studiilor, iar acesta nu le-a putut furniza. „S-a cerut de mai multe ori documentatia de la doctorul Craiut, dar nu am primit nimic. Nu se stie daca pacientele au semnat pentru acele studii clinice si nici unde au ajuns banii care au fost primiti pe acestea", a declarat Petru Chitulea, seful maternitatii din Oradea. Imediat ce a descoperit acest lucru, fostul manager al maternitatii din Oradea, Gavrila Grebenisan, a cerul Colegiului Medicilor sa investigheze cazul subliniind ca Doru Craiut nu a putut dovedi nici consimtamantul pacientelor si nici faptul ca testele ar fi fost supravegheate, conform legii, de o comisie de etica formata din persoane independente.

Banca Mondială îi cere României o serie de reforme în domeniul sănătăţii, al energiei şi transporturilor. Printre aceste se numără: coplata serviciilor medicale, reducerea arieratelor, eliminarea subvenţiilor şi un nou plan pentru companiile energetice, potrivit unui comunicat publicat vineri.

Banca Mondială se pregăteşte să acorde la toamnă 400 de milioane de euro României, dar, în schimb, vrea să vadă nişte reforme în cele trei domenii. În comunicat se precizează că s-au făcut progrese importante în implementarea măsurilor de reformă şi se remarcă rezultatele obţinute, până în prezent, în privinţa stabilizării macroeconomice.

Pe Aceeaşi Temă

[pic]

Băsescu, după întâlnirea cu oficialii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale: "Analizăm diminuarea numărului de taxe"

[pic]

UPDATE Franks: România va avea în acest an creştere economică

Economia României s-a stabilizat şi se îndreaptă către o revenire a creşterii. Din cauza factorilor externi, dar şi a unora interni, rămân totuşi unele dificultăţi de depăşit pentru a asigura deplina revenire şi creşterea pe termen scurt şi mediu, notează Banca Mondială în acelaşi comunicat.

La începutul anului 2009, în contextul crizei economice globale, FMI, CE şi BM au convenit cu Guvernul României să-l asiste în implementarea unui curajos program de stabilizare macroeconomică, reaminteşte Banca Mondială, potrivit NewsIn.

Guvernul român şi cele trei instituţii s-au reunit, din nou, în iulie 2010, pentru a trece în revistă progresele şi a planifica următorii paşi. Cu sprijinul celor trei instituţii, Guvernul a schiţat un program destinat să consolideze progresele obţinute şi să pună bazele pentru o revenire a creşterii în România. Noul program aprofundează măsurile de consolidare fiscală şi eficienţă pentru următorii doi ani, în timp ce pentru sprijinirea creşterii sunt necesare reforme structurale-cheie, remarcă Banca Mondială.

O măsură critică ce trebuie aplicată pentru ca DPL 3 să poată fi finalizat se referă la aprobarea de către Parlament a noii legi pentru coplata serviciilor medicale. Aceasta face parte din măsurile de care este nevoie pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru reducerea arieratelor în domeniul sănătăţii, spune BM.

În ceea ce priveşte energia, România are de făcut faţă unor provocări critice, apreciază BM. Subvenţiile în domeniul energeic ar trebui să fie direcţionate către păturile cele mai vulnerabile ale societăţii, asigurând familiilor cu cele mai mici venituri acces la nişte servicii de bază în domeniul energetic.

Provocările cu care se confruntă sectorul transoprturilor rămân semnificative, România trebuind să se plieze reglementărilor europene, de pildă în domeniul ajutorului de stat, să-şi asigure sustenabilitatea financiară, în special în sectorul feroviar, şi să facă investiţii în infrastructură, mai precizează BM:

Banca Mondială a mai acordat, în iunie 2011, o tranşă de 300 de milioane de euro României, ca parte a celui de-al treilea Împrumut pentru Politica de Dezoltare (DPL 3), care se concentrează pe măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor şi să susţină consolidarea fiscală.

Reforma in sanatate... inca in asteptare

In contextul crizei financiare actuale, reforma in sanatate amanata anul trecut este necesara mai mult ca oricand. Astfel, avand in vedere ca sumele alocate anual de Executiv pentru sanatate sunt insuficiente pentru nevoile populatiei, este clar faptul ca sistemul medical nu mai poate fi sustinut exclusiv de stat, implicarea sectorului privat fiind esentiala pentru reformarea acestui domeniu.

Factorii care genereaza nevoia stringenta de reformare a sistemului de sanatate si care, totodata, franeaza dezvoltarea pietei asigurarilor private de sanatate sunt lipsa ghidurilor terapeutice (a unor proceduri stipulate), inexistenta stimulentelor fiscale, precum si faptul ca serviciile medicale private sunt reduse, deci practic nu exista competitie. Piata asigurarilor private de sanatate din Romania are un potential de 700-800 mil. EUR pentru asiguratori si, in mod evident, beneficii considerabile pentru clienti, apreciaza Theodor ALEXANDRESCU, Director General, ALICO Romania.

In acest moment exista peste 3.000 de afectiuni recunoscute conform nomenclatorului international, care (doar) teoretic sunt acoperite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in proportie de 100%. In realitate, CNAS acopera un procentaj de 30-40% din acestea, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala. Totodata, "numai in anul precedent, platile informale din sistemul sanitar romanesc se ridica la peste 360 mil. EUR, la care se adauga si calitatea negativa a serviciilor", declara oficialul citat.

Asadar, reforma sistemului de asigurari de sanatate are in vedere definirea ghidurilor terapeutice, existenta deductibilitatii fiscale, introducerea coplatii, definirea pachetului minim obligatoriu administrat de stat si a celui minim complementar. Aceste doua componente ar trebui sa fie suplinite de implementarea asigurarilor suplimentare, cu caracter facultativ, si de o a patra componenta, cea de asigurari medicale speciale.

Prin urmare, "sistemul de stat nu este sustenabil, iar alternativa este realizarea unei reforme a sistemului medical, prin introducerea unor elemente noi (asigurari complementare, suplimentare si coplata), precum si printr-o redirectionare a contributiilor dupa cum urmeaza: pachetul minim administrat de stat (CNAS) - 25%, asigurarile complementare (pachet minim administrat privat) - 19%, asigurari suplimentare (contributie voluntara) - 38% si coplata - 18%".

O alta schimbare pe care reforma o presupune este introducerea coplatii, prin care romanii vor fi nevoiti sa plateasca o parte din contravaloarea serviciilor medicale. Potrivit oficialilor, aceasta va intra in vigoare de la 1 martie 2010, dupa amanari repetate, proiectul legislativ urmand a fi finalizat in perioada imediat urmatoare si transmis Parlamentului.

Unul dintre argumentele Ministerului Sanatatii pentru implemetarea sistemului de coplata a fost delimitarea clara a pachetului de servicii medicale de baza pe care le obtine pacientul prin asigurarile de sanatate de cel suplimentar, unde intervine coplata. Definirea pachetului de baza va facilita introducerea sistemului de asigurari complementare, cuprinsa, de asemenea, in noul proiect de lege a sanatatii, care urmareste eliminarea mecanismului de plati informale din sistemul sanitar si scaderea presiunii pe unitatile medicale.

"Este necesara introducerea de coplati cum ar fi tichetul de sanatate de 600 lei pe an per asigurat. Exista posibilitatea de fraudare, pentru ca toate tichetele si toate tranzactiile cu ele implica foarte multe operatiuni, de aici si necesitatea implementarii unui sistem informatic care sa le gestioneze si pe care reforma sanatatii trebuie sa-l aiba in vedere", a adaugat la randul sau Ovidiu RACOVEANU, Director Asigurari de Viata in cadrul GENERALI Asigurari.

In acest context, introducerea sistemului de servicii medicale in coplata este luata in calcul ca o modalitate de degrevare a bugetului de stat si de finantare a asigurarilor sociale de sanatate, de responsabilizare a pacientilor, precum si de impulsionare a sistemului de asigurari complementare, care va putea completa, la standarde ridicate, asigurarile sociale.

Astfel, in opinia Directorului General ALICO, sanatatea a ramas singura nevoie care nu a beneficiat de o schimbare structurala, fata de locuinte, pensie si masini, administrate acum ceva timp doar de stat.

Asadar sistemul medical nu mai poate fi sustinut de stat, pentru reformarea acestuia fiind absolut necesara implicarea sectorului privat, cu atat mai mult cu aceasta va duce la o crestere a gradului de competitie intre furnizorii de asigurari si la un control mai bun, o gestiune optimizata a actului medical si a calitatii acestuia.

Reforma sistemului de sanatate

de Vlad Tarko* 

2 comentarii

O reforma este cu atat mai buna, cu cat presupune schimbari mai mici ale sistemului de reguli existent, schimbari care sa aiba, insa, un efect benefic maximal. Sistemul de sanatate ni se prezinta, din acest punct de vedere, drept un caz exemplar. Reforma propusa de guvernarea Tariceanu, privatizarea spitalelor, nu a putut fi aplicata nu atat pentru ca ar fi fost proasta, era excelenta, ci pentru ca presupunea o schimbare prea radicala si brusca. Este posibil, insa, si un alt tip de reforma, care ar avea efecte benefice imediate, si care, eventual, ar pava apoi calea catre privatizarea spitalelor, desi nu in mod necesar.

In loc sa ne concentram atentia asupra furnizorilor de servicii medicale, este preferabil sa ne uitam la asigurarile de sanatate. Reforma pe care o am in vedere are doi pasi:

1. Sa fie permis furnizorilor de servicii medicale privati, fie ei spitale, clinici sau salvari private, sa realizeze contracte cu sistemul de stat al asigurarilor medicale. In acest fel, toti cei care nu lucreaza la negru in Romania vor avea acces, gratie asigurarii medicale obligatorii, la toate serviciile medicale disponibile, fie ele oferite de mediul de stat sau privat. In cazul in care unele dintre serviciile oferite de mediul privat vor avea un pret care depaseste valoarea asigurarii medicale, pacientul va putea plati diferenta - in loc ca, asemenea cazului actual, sa fie nevoit sa plateasca intreaga valoare (ca si cum ar fi neasigurat). Altfel spus, oricine sa poata merge la o clinica privata, in prezent privilegiul celor bogati, si sa plateasca acolo cu asigurarea medicala pe care o are la stat.

Efectul acestei reforme va fi ca volumul de servicii medicale oferite de furnizori privati, in locul statului, va creste treptat, pe masura ce firmele din domeniul medical vor profita de oportunitatea creata. Spre deosebire de o privatizare brusca a sistemului medical, in acest fel se asigura o tranzitie graduala: medicii de la stat nu vor fi dati afara, ci cei mai buni dintre ei vor migra spre mediul privat, gratie salariilor mai mari de acolo. De asemenea, prin pastrarea sistemului de stat, nu va avea loc in nicio zona a tarii, indiferent cat de saraca este ea, o scadere a calitatii sau volumului serviciilor medicale disponibile fata de nivelul actual, ci numai o crestere, pe masura ce firmele private preiau din initiativa. Competitia dintre aceste firme, dupa cum se intampla in toate ramurile economiei, va conduce la o scadere a pretului serviciilor medicale, combinata cu o crestere a calitatii ofertei, firmele, spre deosebire de stat, fiind obligate la inovatii perpetue pentru a putea supravietui pe piata. De asemenea, spre deosebire de cazul privatizarii, nu se va mai pune problema coruptiei si traficului de influenta, statul neimplicandu-se in a decide castigatori pe piata serviciilor medicale (va fi un simplu furnizor asemenea celorlalti, furnizor care, din motive evidente, este de asteptat sa piarda treptat teren, in dauna actorilor privati).

Pana acum, s-a crezut ca sistemul de sanatate nu poate fi reformat decat de un personaj "puternic" si necompromis, un fel de Eugen Nicolaescu, care sa faca ceea ce trebuie si sa apere interesele cetatenilor, facand cumva abstractie de grupurile de interese existente (cum ar fi sindicatele). Imaginea acestui tip de Hercule trebuie inlocuita cu celalalt Hercule: cel care a curatat grajdurile lui Augias cu ajutorul inteligentei. Sistemul medical romanesc este asemenea grajdurilor lui Augias, care n-au mai fost curatate de decenii. Solutia nu este insa de a gasi un manager genial care sa reuseasca cumva sa-i construiasca regelui din Elis un sistem de canalizare de vis. Solutia este de a apela la o forta a naturii dincolo de orice capacitate a celui mai genial manager si a o canaliza catre rezultatele dorite. In cazul nostru, raul care trebuie deviat si lasat sa curete grajdurile sistemului medical romanesc este economia de piata. Asa cum grajdurile lui Augias au putut fi curatate in mod "miraculos" in numai o singura zi, tot la fel, mecanismul competitiei libere ar putea rezolva multe dintre problemele actuale ale sistemului de sanatate mult mai repede decat toate bajbaielile manageriale etatiste (oricat de bine intentionate sunt ele).

Sistemul de sanatate care ar rezulta in urma functionarii acestei reforme nu ar fi original, ci ar fi similar cu sistemul de sanatate din Franta, unde asigurarile medicale sunt de stat, in timp ce furnizorii de servicii medicale sunt aproape toti privati. Dezavantajul acestui sistem este ca apare o tendinta din partea oamenilor de a abuza de asigurarile medicale, apeland la tot felul de proceduri medicale foarte scumpe, chiar daca nu sunt intru totul necesare. Dupa cateva decenii, acest lucru se resimte ca o povara de neignorat asupra bugetului de stat. Din acest motiv, sistemul de asigurari medicale din Franta se gaseste astazi pe o spirala de probleme financiare si deficite bugetare din ce in ce mai mari.

2. A doua etapa a reformei este sa se ofere cetatenilor dreptul de a renunta la asigurarile medicale de stat in favoarea unora private. In prezent, oamenii isi pot face asigurari medicale private, insa nu pot renunta la asigurarea de stat. Consecinta este ca numai cei mai bogati au acces la serviciile private de asigurari, adica cei care-si permit sa plateasca doua servicii de asigurari (chiar daca folosesc doar unul). Din nou, calea cea mai buna de reforma nu este de a privatiza sistemul de asigurari de stat, cu toate discutiile interminabile care ar rezulta in privinta modalitatii concrete, ci este de a permite firmelor private sa intre in mod real pe piata asigurarilor medicale si sa faca competitie statului.

Aceasta reforma nu ar conduce, probabil, la fel ca in cazul anterior, la inlocuirea graduala a asigurarilor de stat cu cele private, din cauza ca cele de stat vor putea intotdeauna sa suporte pierderi mai mari, insa, spre deosebire de cazul Frantei, va oferi posibilitatea unui guvern responsabil fiscal sa puna piciorul in prag si sa seteze o limita a genului de proceduri suportate din asigurari. In Franta, unde nu exista alternativa la asigurarea de stat, guvernul nu poate face asa ceva decat foarte greu, pentru ca astfel de masuri limitative sunt vazute ca o negare a dreptului la serviciul medical.

Acest gen de sistem, care ar rezulta in urma implementarii si a pasului 2, exista intr-o anumita masura in Germania. In Germania, cei care castiga peste 4.000 de euro pe luna (adica 20% din populatia Germaniei) au optiunea de a renunta complet la sistemul de asigurari publice si sa apeleze doar la firme private de asigurari. Acest lucru creeaza o competitie suficient de mare, obligand sistemul public sa raspunda printr-o crestere a eficientei (diminuarea costurilor) - motiv pentru care Germania nu are problemele din Franta. Conditia de 4.000 de euro pe luna reprezinta desigur o greseala institutionala pe care noi nu trebuie sa o replicam. Oricine trebuie sa aiba dreptul de a apela la orice firma sau plan de asigurare doreste. Motivul pentru care sistemul de asigurari de sanatate din Germania o duce mai bine ca in Franta este libertatea economica sporita si nicidecum limitele arbitrare impuse acestei libertati. De asemenea, limitarea din sistemul german este cel putin dubioasa moral, dat fiind ca ofera posibilitatea de iesire tocmai celor bogati, care, la fel ca in Romania, au de fapt cea mai mica nevoie de ea.

Sistemul care ar rezulta in urma celor doua reforme nu ar fi in intregime privat, dar ar incepe sa semene deja destul de tare cu el. Pastrarea si a unui sistem de sanatate de stat (mult diminuat si functionand ca masura de ultim ajutor) nu este avuta in vedere aici din considerente economice (de altfel, nici nu exista vreo justificare economica valida pentru ea), ci in ideea ca suntem totusi suficient de bogati ca sa ne permitem o anumita doza de ineficienta economica in numele solidaritatii cu cei mai putin norocosi sau mai lenesi ca noi.

In concluzie, reforma sistemului de sanatate ar presupune, in principiu, un efort mai mic decat se presupune de obicei. Ministrul Sanatatii nu ar trebui sa-si asume sarcini manageriale de o dificultate imposibila, ci sa se multumeasca cu promovarea a doua schimbari la nivelul regulilor: in primul rand, sa permita furnizorilor privati de servicii de sanatate sa faca contracte cu sistemul de asigurari de stat; si, in al doilea rand, sa discute cu ministrul Finantelor pentru punerea la punct a unui sistem care sa faca posibila optarea in favoarea unor asigurari private in locul celor de stat (optiune care sa devina disponibila oricui). Adoptarea acestei reforme relativ simple ne-ar aduce in situatia de a avea un sistem de sanatate ultramodern, iar daca ar fi lasat sa-si aduca roadele, este de prevazut ca in 10-20 de ani am ajunge sa avem unul dintre cele mai performante sisteme de sanatate din lume, idee care acum pare de-a dreptul science-fiction.

Multumiri: acest articol a beneficiat, in mod substantial, de discutiile pe care le-am avut cu Stefan Calafeteanu.

Referinte: pentru studii comparative ale sistemelor de sanatate din Europa, vedeti articolele lui Valentin Petkantchin de la Institutul Molinari din Belgia. Concluzia superioritatii sistemului de sanatate german fata de cel francez si, respectiv, a celui francez fata de altele, cum ar fi cel britanic (care seamana mult cu cel romanesc actual), si a motivelor institutionale ale acestei superioritati este preluata din studiile sale.

* Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala.

In ciuda faptului ca in primavara si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru pachetul de legi privind reforma in sanatate, Guvernul nu se grabeste sa-l aplice. Pentru a usura bugetul de povara cheltuielilor cu sanatatea, autoritatile ar trebui sa sprijine dezvoltarea asigurarilor private de sanatate. Dar asta inseamna sa anunte ce va contine pachetul de baza de servicii medicale pe care le garanteaza statul. Cum banii sunt insuficienti, clarificarea acestei probleme reprezinta un risc politic major.

In ciuda faptului ca in primavara si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru pachetul de legi privind reforma in sanatate, Guvernul nu se grabeste sa-l aplice. Pentru a usura bugetul de povara cheltuielilor cu sanatatea, autoritatile ar trebui sa sprijine dezvoltarea asigurarilor private de sanatate. Dar asta inseamna sa anunte ce va contine pachetul de baza de servicii medicale pe care le garanteaza statul. Cum banii sunt insuficienti, clarificarea acestei probleme reprezinta un risc politic major.

Elaborarea unor norme metodologice la Legea asigurarilor private de sanatate a inceput inca din 1998, dar a trenat ani la rand. Apoi, in 2004, guvernarea PSD a aprobat Legea asigurarilor voluntare de sanatate. Faptul ca aprobarea normelor a fost amanata continuu demonstreaza ca nici cabinetul Nastase nu a vrut sa arate fata reala a sistemului de sanatate de stat, pentru ca asta ar fi creat probleme in alegeri. Puterea s-a schimbat, legea lui Nastase a fost modificata, dar nici actuala guvernare nu se grabeste cu elaborarea normelor.

Acest lucru este ilustrat si de faptul ca un proiect de norme metodologice intocmit de specialisti olandezi - la solicitarea Comisiei de sanatate din cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), care este condusa de presedintele Interamerican, Timo van Voorden - nu a fost luat in considerare nici pana azi.

"Am depus un document de pozitie privind pachetul de baza de servicii medicale la cabinetul ministrului sanatatii inca din vara, dar n-am primit pana in prezent niciun raspuns. Documentul prezinta situatia sistemelor de sana-tate din mai multe tari europene si un model de pachet de baza de servicii medicale", ne-a declarat Timo van Voorden.

Saracia in cifre

Fata de media europeana, unde cheltuielile cu sanatatea se ridica la 2.100 de euro/capita/an, adica 10-11% din PIB, in Romania cheltuiala se ridica la modesta suma de aproximativ 135 de euro/capita/an. Asta este o estimare a specialistilor pentru ca pana acum Ministerul Sanatatii nu a comunicat oficial o cifra.

Ceea ce se stie sigur este ca, anual, cheltuielile cu sanatatea se ridica in Romania la aproximativ doua miliarde de euro. Astia sunt bani ce trebuie impartiti la cele 22 de milioane de cetateni. Dar cum procedurile medicale sunt destul de scumpe, statul va fi nevoit sa renunte la sistemul actual, in care fiecare roman, cu mici exceptii, are acces gratuit la serviciile medicale, pentru ca va ajunge in situatia in care nu va mai avea de unde sa finanteze sanatatea.

ASIGURARI

[pic]

Ce investiţii au adus cele mai mari câştiguri în 2011

Valutele exotice şi aurul au adus cele mai bune randamente în acest an. Cotaţiile acestora au înregistrat avansuri pe măsură ce investitorii şi-au pierdut încrederea în alte plasamente...

[pic]

Pensii facultative 2011: a câştigat cine s-a ferit de Bursă

De la debutul activităţii şi până la finalul lunii septembrie 2011, nouă dintre fondurile pilonului III au consemnat performanţe investiţionale pozitive, care s-au situat între 10 şi...

[pic]

Schimb de miliardari ex-sovietici la Asito Kapital

 Rosgosstrah, liderul pieţei ruse de asigurări, deţinută de magnatul rus de origine armeană Danil Haciaturov, a încheiat anul 2010 cu prime brute subscrise în valoare totală de peste...

[pic]

Câţi bani ar strânge România din taxa pe tranzacţii financiare

 Comisia Europeană încearcă să împuşte mai mulţi iepuri dintr-un foc propunând instituirea, la nivel european, a unei taxe asupra tuturor tranzacţiilor financiare derulate de...

[pic]

„Doi-trei asiguratori rău-platnici distrug încrederea în întreaga industrie”

În primul interviu acordat din postura de director general al Asirom, după şase ani petrecuţi în funcţia de vicepreşedinte al companiei, Mariana Diaconescu...

Transferul poverii

Una dintre modalitatile de rezolvare a problemelor actuale ale sistemului sanitar autohton este transferul unei parti a responsabilitatilor statului din acest domeniu catre sectorul privat, dar în conditii de profitabilitate pentru asiguratori. "Altfel, potentialul pietei asigurarilor private de sanatate va fi doar unul declarativ, iar cetatenii se vor confrunta în continuare cu servicii de proasta calitate în unitatile medicale de stat si vor da spaga pentru rezolvarea problemelor medicale", a declarat directorul departamentului de asigurari de sanatate al Interamerican România, Mircea Oprescu.

Pe piata locala, practica asigurari private de sanatate sapte companii: Aviva împreuna cu Medicover, Interamerican alaturi de Medisystem, Allianz-Tiriac, Asiban, Generali în parteneriat cu reteaua de clinici Diagnosis, Roumanie Assurance International (RAI) si Asirom. Odata cu implementarea noului sistem insa, se asteapta ca numarul acestora sa creasca.

Reprezentantii Interamerican România au afirmat ca este posibil ca evolutia acestui sector sa fie similara celei a pensiilor private. "A fost adoptata o lege, autoritatile au bifat înca un punct în programul guvernamental, dar actul normativ a ramas doar publicat în Monitorul Oficial. El nu a produs efecte pentru ca nu era viabil pentru piata", a spus Mircea Oprescu.

Model de pachet de baza

Potrivit propunerii inaintate de specialistii olandezi, pentru categoriile de varsta 0-18 ani si peste 65 de ani, sistemul nu va suferi modificari, in sensul ca aceste persoane vor avea acces gratuit in continuare la servicii medicale in sistemul de stat. In ce priveste accesul la sanatate al cetatenilor cu varste intre 18 si 65 de ani, se propune un sistem de codificare a bolilor si a procedurilor medicale, in functie de cat sunt de costisitoare.

Astfel, pentru cele mai simple se pastreaza o acoperire de 100% in sistemul de stat. In ce priveste bolile pentru care cheltuielile sunt mai mari, apare un sistem de coplata, in sensul ca pacientul va trebui sa contribuie la cheltuieli cu 15-20%. Asta este valabil atat la stat, cat si in sistemul privat. Abia in aceste cazuri intervin societatile de asigurari de sanatate, care ofera polite celor care nu vor sa ajunga sa ramana fara bani in cazul in care au nevoie de ingrijire medicala.

Experienta europeana

In Olanda functioneaza in paralel mai multe sisteme de asigurari de sanatate. Este vorba de o schema nationala de asigurari pe termen lung, acoperita de un fond pentru cheltuieli medicale exceptionale. A doua componenta este cea care acopera riscul de aparitie a bolilor acute din fondul pentru imbolnaviri. A treia componenta este reprezentata de asigurarea voluntara de sanatate, care are menirea sa extinda ambele acoperiri. Mai nou, de la inceputul acestui an, a fost introdus inca un tip de asigurare, numit "Noua asigurare de sanatate" si nu se mai face nicio distinctie intre sistemul de stat si cel privat, fiecare asigurat putand detine o singura polita de asigurare.

La definirea pachetului de baza, guvernul a stabilit o lista generala cu serviciile medicale acoperite cu asigurari obligatorii, din care sunt excluse o serie de proceduri cum ar fi chirurgie plastica sau diverse forme de transplant.

Polonia a trecut la reforma sanatatii la inceputul anilor 1990, iar in 1998 a creat 16 fonduri regionale pentru finantarea cheltuielilor din domeniul sanatatii. Apoi, in 2001, cele 16 fonduri au fuzionat si a aparut Fondul National de Sanatate, cu 16 filiale. Lista serviciilor medicale la care au acces cetatenii care contribuie numai la asigurarea obligatorie are mai multe excluderi, printre care o serie de vaccinuri, chirurgia cosmetica, operatiile in strainatate etc.

In Slovacia, reforma a inceput inca de la desprinderea din Cehoslovacia, din 1993. Au fost privatizati furnizorii de servicii medicale, a fost schimbat mecanismul de rambursare si s-a descentralizat managementul. La fel ca si in alte tari europene, exista sistemul de asigurari obligatoriu, dar si asigurari voluntare. Sistemul obligatoriu este bazat pe principiul solidaritatii sociale si acopera pachetul de baza. Din 2003 a fost introdusa coplata pentru serviciile medicale, cu scopul de a mari resursele financiare si pentru a preveni coruptia.

La cererea cititorilor, SAPTAMANA FINANCIARA suplimenteaza tirajul noului COD CIVIL si ofera textul integral al legii, care contine inclusiv modificarile introduse de legea de aplicare, intr-un singur volum si un format compact, accesibil si usor de folosit. In vanzare la toate punctele de difuzare a presei, din 24 octombrie!

Citeste mai mult in Saptamana Financiara: 

Se poate spune cu certitudine că sistemul de stat nu va mai putea asigura mult timp acoperirea serviciilor medicale în condiţiile actuale, ţinând cont de numărul de beneficiari în creştere şi de numărul de contributori în scădere. Reuşita unei reforme în acest sistem va putea fi realizată doar cu implicarea tuturor factorilor participanţi - cadre medicale, farmacişti, producători de medicamente, prestatori de servicii medicale, asiguratori, CNAS şi MS.

"Odată ce reforma în domeniul sănătăţii va fi demarată, va dura cel puţin şapte sau opt ani. Trebuie modificată legislaţia actuală şi elaborate norme de aplicare după care va urma şi o perioadă de perfecţionare a sistemului, la fel cum s-a  întâmplat sau se întâmplă în celelalte ţări europene", a declarat, pentru capital.ro, directorul general adjunct al Eureko, Carmen Radu.

 

Potrivit acesteia este necesară o strategie clară pe termen mediu şi lung privind următorii paşi necesari dezvoltării şi implementării unei reforme complete în domeniul sănătăţii care să includă şi atragerea de fonduri suplimentare de la asigurătorii privaţi.

 

Efectul pozitiv al introducerii mecanismului de coplată va rezulta doar dacă se vor implementa măsuri adiacente, cum ar fi: definirea valorii pachetelor de servicii incluse în asigurarea obligatorie, suportate total sau parţial de către stat, definirea şi implementarea cu prioritate a ghidurilor medicale şi protocoalelor terapeutice pentru acoperirile pachetului de servicii medicale de bază, conţinut de asigurarea de sănătate obligatorie, precum şi stabilirea stabilirea unor preţuri de referinţă pentru servicii medicale şi tratamente, altele decât cele incluse în pachetul de bază. 

 

"În cazul în care introducerea sistemului de coplată nu se va face în paralel cu definirea pachetului de servicii incluse în asigurarea obligatorie, nu cred că asigurătorii privaţi vor dezvolta produse speciale pentru serviciile medicale acoperite prin coplată ţinând cont de valoarea maximă a sumei anuala de doar 600 de RON/client. Ţinând cont că proiectul privind introducerea coplăţii este în dezbatere publică este  prematur să facem estimări în această direcţie", a spus directorul general adjunct al Eureko.

 

De asemenea, Carmen Radu consideră că introducerea coplăţii ar putea avea ca efect şi migrarea a tot mai multor pacienţi de la stat către clinicile private care au semnate contracte de prestare a serviciilor medicale, inclusiv pentru coplăţi, cu CNAS. Coplata va reprezenta contribuţia personală la plata unor servicii medicale în momentul utilizării efective a acestora. Aceşti bani ar urmă să rămână la furnizorul de servicii medicale pentru îmbunătăţirea calităţii acestor servicii.

La momentul utilizării serviciului medical, pacientul va semna un tichet care va fi dovadă plăţii. Când se vor cumula plăţi în valoare de 600 RON/persoană/an, pacientul ar urma să se adreseze casei de asigurări judeţene care îi va elibera o adeverinţă ce îl va scuti de alte coplăţi pentru restul anului.

 

"Considerăm că fondurile care ar urma să fie atrase prin noul sistem, nu vor fi suficiente pentru a acoperi deficitul bugetului asigurărilor sociale de sănătate ţinând cont că aproximativ 9,4 milioane de persoane vor fi scutite de achitarea coplăţii", este de părere reprezentantul Eureko.

Abonamente vs. Asigurări medicale

"Se propune în proiect ca persoanele juridice să poată acoperi pentru salariaţi cheltuielile cu coplată în limita a 600 RON/an. Considerăm că această facilitate va defavoriza achiziţia asigurărilor voluntare de sănătate de către angajatori deoarece se menţionează că aceste asigurări vor fi deductibile conform prevederilor din legislaţia financiar-fiscală", a subliniat Carmen Radu.

 

În acest moment, plata primelor de asigurare pentru salariaţii proprii este considerată avantaj de natură salarială conform prevederilor actuale din Codul Fiscal. Deşi pentru angajator aceste prime sunt deductibile (maximum 250 Euro/an/persoană), în realitate valoarea primelor se adaugă la salariul brut lunar al angajatului şi se plătesc contribuţii sociale atât de către angajator, cât şi de către angajat calculate la salariul astfel majorat. 

 

Potrivit directorul general adjunct al Eureko, în continuare există o concurenţă incorectă din punctul de vedere al deductibilităţii fiscale în ceea ce priveşte abonamentele oferite  de către furnizorii de servicii medicale care includ, pe lângă servicii medicale similare cu cele oferite prin asigurările de sănătate, şi medicina muncii şi care nu sunt considerate avantaje de natură salarială, contravaloarea acestora fiind astfel  deductibilă integral.

 

În ceea ce priveşte tratamentul fiscal la nivel individual, în proiect se menţionează că sumele plătite de asiguratul din sistemul naţional de asigurări reprezentând coplată sunt asimilate primelor de asigurare de sănătate şi sunt deductibile conform legislaţiei financiar-fiscale. 

 

În cazul persoanelor care au venituri doar din salarii şi care în mod normal nu depun declaraţii privind venitul global, această prevedere nu face decât să îi oblige, în cazul în care vor să beneficieze de această facilitate, să depună declaraţia anuală privind venitul global, deoarece numai astfel ar urma să li se returneze de către stat o parte din impozitul pe salarii aferent coplăţilor.

 

Scenarii posibile

“Din păcate, nu există o propunere concretă de reformare a sistemului de sănătate. Şi în lipsa unor planuri concrete, tot ceea ce putem face este să realizăm câteva scenarii. Însă guvernul va trebui să aleagă acel model optim, adaptat condiţiilor economico-sociale din România”, a mai spus Carmen Radu.

 

Un prim scenariu este acela în care statul va acoperi întreg pachetul de bază de servicii medicale (care nu este încă definit - ar trebui să fie în concordanţă cu resursele financiare alocate pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate). Acest sistem ar însemna, însă, o paletă de acoperiri mult mai mică decât cea existentă şi, implicit, reducerea contribuţiilor plătite acum către sistem de către angajat şi angajator. Toate serviciile medicale din pachetul de bază ar trebui să fie oferite atât de instituţiile medicale de stat cât şi private la preţuri de referinţă stabilite prin lege.  

 

Într-un asemenea scenariu, asigurătorii ar acoperi restul serviciilor medicale prin asigurările de sănătate complementare şi suplimentare încasând primele de asigurare aferente şi decontandu-se direct cu prestatorii de servicii medicale.

Un al doilea scenariu este cel în care statul ar acoperi doar o parte din pachetul de bază de servicii medicale. Asigurătorii ar trebui să acopere restul serviciilor medicale din pachetul de bază şi, implicit, o parte din actuala contribuţie va fi redirecţionată către aceştia după modelul pilonului 2 din sistemul de pensii. De asemenea, aceştia ar trebui să asigure şi restul serviciilor medicale prin asigurările de sănătate complementare şi suplimentare încasând primele de asigurare aferente.

Scenariul cel mai eficient probabil, dar şi cel mai radical, este acela în care statul nu va acoperi decât persoanele care nu au nici o sursă de venit, iar asigurătorii vor acoperi integral şi pachetul de bază. În cazul în care s-ar liberaliza complet  pachetul de bază contribuţia de asigurări sociale de sănătate ar deveni o primă de asigurare (calculată de asiguratori pe bază unor principii actuariale şi agreată cu CNAS / MS) care ar trebui să fie cam aceeaşi indiferent de asigurător şi ar trebui să fie plătită de toţi cei care au venituri, cu anumite subvenţii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici. 

 

La această asigurare obligatorie de bază s-ar adaugă asigurările complementare şi respectiv suplimentare (prime suplimentare) în funcţie de cerinţele şi posibilităţile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct între asigurator şi prestatorii de servicii medicale de stat sau privaţi.

Sistemul medical romanesc - in pragul privatizarii totale? Ce va contine noua Lege a Sanatatii, anuntata de Traian Basescu

de Redactia HotNews.ro

Marţi, 2 august 2011, 19:43 Actualitate | Esenţial

[pic] Presedintele Traian Basescu a anuntat marti, 2 august, ca spera "ca in toamna guvernul sa inainteze Parlamentului noua Lege a Sanatatii". Surse din sistemul sanitar au confirmat pentru HotNews.ro ca in prezent se lucreaza la o astfel de lege, dupa ce Fondul Monetar International si Banca Mondiala au cerut in mod explicit un nou proiect normativ in acest domeniu. Potrivit surselor, Ministerul Sanatatii este scindat in doua tabere: una care sustine realizarea noii legi si una care promoveaza introducerea de amendamente. In urma cu o zi, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, anunta: "in lunile urmatoare, Guvernul va elabora o propunere de reforma definitiva". 

In prezent, specialisti in domeniu lucreaza la o noua Lege a Sanatatii, care are sustinerea presedintiei, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul sistemului. Acestea sustin ca elaborarea noului cadru legislativ vine dupa ce Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala (BM) au cerut in mod explicit acest lucru. Daca va fi realizata, Legea va insemna schimbarea macazului sistemului sanitar de la un sistem bazat pe servicii sociale de sanatate, cum este modelul scandinav, la un sistem construit pe model american.    

Una dintre schimbarile importante pe care aceasta Lege a Sanatatii le prevede este o permisivitate crescuta pentru privati, pe tot sistemul,conform surselor HotNews.ro. De altfel, in aceasta zona exista precedente de presiune: in 2010, cinci parlamentari PDL au initiat un proiect de lege care sa deschida sistemul medical privatizarii, proiect care nu a trecut in Parlament.

O alta modificare pe care Legea Sanatatii aflata in lucru ar putea sa o impuna se refera la definirea pachetului de baza. Potrivit surselor citate, in prezent la acest pachet de baza lucreaza si o echipa formata din experti straini. Pe fiecare specialitate se va realiza un astfel de pachet de baza, insa cel mai probabil el nu va fi gata pana la finalul anului, au declarat pentru HotNews.ro surse din cadrul sistemului medical.

Pachetul de baza se refera la serviciile medicale cuprinse in asigurarea medicala obligatorie si de care vor beneficia toti asiguratii. Definirea pachetului de baza are ca obiectiv delimitarea stricta a serviciilor furnizate de spitale prin asigurarea obligatorie. "Toata lumea stie de acest pachet de servicii de baza doar ca nu au avut pana acum curaj sa-l implementeze pentru ca aduce niste costuri politice", a declarat pentru HotNews.ro Lucian Duta, presedintele CNAS.  

A treia modificare importanta pe care noua Lege a Sanatatii ar putea sa o aduca este statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. In acest sector, in prezent exista trei variante de lucru, sustin sursele citate. Una dintre variante este plasarea Casei in subordinea Ministerului Sanatatii. Discutia pe aceasta alternativa a fost demarata la inceputul anului 2011, cand Ministerul Sanatatii a incercat sa modifice structura de conducere a CNAS, dar nu a reusit.

A doua varianta se refera la desfiintarea Casei si transformarea ei intr-un trust care sa aiba doar rolul de a da banii, painea si cutitul fiind in mainile Ministerului Sanatatii. A treia varianta este ca CNAS sa ramana cu statutul de acum. Potrivit surselor, este putin probabil ca pana in septembrie sa se schimbe situatia Casei Nationale.

Potrivit surselor din cadrul sistemului sanitar, aceasta Lege a Sanatatii la care se lucreaza in prezent prevede privatizarea Casei si spargerea ei in mai multe case privatizate, pe model german.

In cazul in care conducerea Ministerului Sanatatii se va opune scrierii acestei legi, atunci Executivul va introduce o serie de amendamente la actuala legeaflata in vigoare. In acest moment, sursele citate sustin ca opinia predominanta in Ministerul Sanatatii este sa nu se realizeze o noua lege, ci sa mearga pe amendamente.

In cazul in care majoritatea celor din minister va avea castig de cauza si vor fi introduse amendamente la legea existenta, in toamna vor intra in vigoare normele de taxare clawback in varianta Ministerului, nu a Casei de Sanatate care cere 90%, potrivit surselor citate.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, reprezinta o taxa pe cifra de afaceri a producatorilor de medicamente din comercializarea medicamentelor compensate. Propunerea Ministerului Sanatatii este ca aceasta contributie sa fie platita de detinatorii autorizatiilor de punere pe piata (APP) a medicamentelor incluse in programele nationale de sanatate si a medicamentelor folosite in tratamentul ambulatoriu, pe baza de prescriptie medicala.

Conform proiectului ministerului, procentul contributiei este de 60% din diferenta dintre suma trimestriala decontata in anul in curs si cea din aceeasi perioada a anului 2009 din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate a contravalorii medicamentelor. Propunerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) este ca aceasta taxa sa fie de 90% si sa fie platita doar de medicamentele protejate prin brevet.

Traian Basescu: Sper ca in toamna Guvernul sa inainteze Parlamentului noua Lege a Sanatatii

Presedintele Traian Basescu a declarat marti, 2 august, in cadrul unui interviu la Radio Romania Actualitati, ca spera "ca in toamna Guvernul sa inainteze Parlamentului noua Lege a Sanatatii". "Acum, un spital nu poate beneficia de implicarea firmelor private in finantarea lui", a precizat presedintele.

"Guvernul si-a asumat raspunderea pe Legea Educatiei, iata ca a inceput implementarea ei. Probabil, acelasi lucru trebuie facut si legat de Sanatate. Noua lege a Sanatatii, care are la baza raportul comisiei prezidentiale, proiectul ei va fi pus la dispozitia Guvernului. Guvernul il va discuta, il va dezbate si poate ca-l va adopta pana la sfarsitul anului", a declarat presedintele.

Jeffrey Franks: In lunile urmatoare, Guvernul va elabora o propunere de reforma definitiva

In urma cu o zi, luni 1 august, si seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks,vorbea despre "o regandire fundamentala a serviciilor publice si a finantarii din sectorul sanitar". "In lunile urmatoare, Guvernul va elabora o propunere de reforma definitiva, pana atunci urmand a fi luate unele masuri urgente care sa asigure achitarea facturilor si furnizarea de servicii celor ce au nevoie", anunta oficialul Fondului.

Potrivit acestuia, "o regandire fundamentala a serviciilor publice si a finantarii din sectorul sanitar va fi esentiala pentru a se decide care va fi nivelul serviciilor pe care sistemul public de sanatate isi permite sa le ofere si rolul pe care l-ar putea juca o asigurare privata care sa acopere serviciile si medicamentele care nu sunt acoperite de asigurarea de baza oferite de stat".

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download