Apar-romania.ro



Stiri 12 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 12.05.20201 EUR4.82971 USD4.4639METEO. Cum va fi vremea azi ?n Bucure?ti ?i ?n ?ar?. Se vorbe?te de intensific?ri ale v?ntului. Agricultorii vor avea parte de vreme cald?Redactor:Ionel V?duva ?2020.05. At?t ?n Bucure?ti, c?t ?i ?n trei sferturi din ?ar? se va ?nregistra o vreme c?lduroas?, cu intensific?ri ale v?ntuluiLocuitorii Capitalei vor avea parte de o vreme c?lduroas? pe parcursul zilei de mar?i, 12 mai 2020, cu temperaturi de 29 – 30 de grade Celsius, dar ?i cu intensific?ri ale v?ntului, care vor avea la rafal? 55 km/h.Potrivit prognozei speciale emis? de Administra?ia Na?ionala de Meteorologie (ANM) pentru municipiul Bucure?ti, ?n intervalul 12 mai, ora 9:00 – 12 mai, ora 23:00, vremea se va men?ine c?lduroas?, dar v?ntul se va intensifica treptat ?i va atinge la rafal? viteze ?n jurul a 55 km/h. Noaptea va sl?bi ?n intensitate urm?nd a sufla slab ?i moderat.Cerul va fi variabil, mai mult senin ?n primele ore ale intervalului, iar temperatura maxim? va fi de 29 – 30 de grade Celsius.?i ?n zona montan? sunt intensific?ri ale v?ntuluiTot ?n acest context, ANM a emis pentru mar?i o avertizare Cod galben de de intensific?ri ale v?ntului ?i instabilitate atmosferic? pentru trei sferturi din ?ar?.Conform prognozei, ?n Oltenia ?i Transilvania, precum ?i ?n vestul ?i centrul Munteniei (jude?ele Arge?, D?mbovi?a, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ilfov ?i ?n zona Municipiul Bucure?ti) v?ntul va avea intensific?ri temporare, cu viteze la rafal? cuprinse, ?n general, ?ntre 55 ?i 65 km/h ?i, izolat, peste 70 km/h. ?n zona montan? ?nalt?, v?ntul va sufla tare, cu peste 90 – 100 km/h.Local, ?n zonele deluroase ?i montane, precum ?i ?n centrul teritoriului vor fi perioade cu instabilitate atmosferic? ce se va manifesta prin averse, desc?rc?ri electrice ?i izolat grindin?. Aversele vor putea avea ?i caracter toren?ial, iar izolat cantit??ile de ap? vor dep??i 25 l/mp.De asemenea, ?n acela?i interval orar, ?n Moldova, Dobrogea ?i ?n estul Munteniei (jude?ele Buz?u, Br?ila, Ialomi?a ?i C?l?ra?i) local vor fi perioade cu instabilitate atmosferic? accentuat? care se va manifesta prin vijelii, intensific?ri ale v?ntului cu viteze, ?n general, cuprinse ?ntre 65 – 75 km/h, grindin? ?i averse ce pot avea ?i caracter toren?ial ?i desc?rc?ri electrice.Abateri termice pozitiveTot de mar?i va debuta un regim termic al aerului mai ridicat dec?t ?n mod obi?nuit, pe aproape ?ntreg teritoriul agricol.Concret, temperatura medie diurn? a aerului se va ?ncadra ?ntre 8 ?i 27 de grade Celsius, cu abateri termice pozitive de p?n? la 8 grade.Temperatura medie diurn? a solului la ad?ncimea de 10 cm va fi cuprins? ?ntre 9 ?i 28 de grade Celsius, la scara ?ntregii ??ri.Instabilitatea atmosferic? se va manifesta prin ploi sub form? de avers?, dar ?i toren?iale, fiind ?nso?ite de desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri temporare ale v?ntului, izolat cu aspect de vijelie.Totodat?, cantit??ile de ap? prognozate vor fi mai ?nsemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi condi?ii de producere a grindinei.ANM: temperaturi diurne de pana la 28 de grade si sanse de precipitatii insemnate din punct de vedere agricol Mai 12, 2020 Potrivit ANM, procesele de crestere si dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfasura in ritmuri normale in majoritatea teritoriului agricol al tarii, iar seceta pedologica ramane o problema la culturile cerealiere din cele mai multe regiuni.De aceea, in intervalul 12-18 mai, cultura graului de toamna se va caracteriza printr-un continut de apa pe profilul de sol 0-100 cm aflat in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei si Moldovei. Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfacatoare.In plus, aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-20 cm, in cultura de porumb, se va situa in limite scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat in sudul, centrul si vestul Munteniei.Temperaturi diurne la nivelul solului de pana la 28 de grade CelsiusDe asemenea, in acest interval va predomina un un regim termic al aerului mai ridicat decat in mod obisnuit, pe aproape intreg teritoriul agricol, astfel incat temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 8 si 27 de grade Celsius, cu abateri termice pozitive de pana la 8 grade.Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm va fi cuprinsa intre 9 si 28 de grade Celsius, la scara intregii tari, favorabila parcurgerii proceselor de crestere si dezvoltare la culturile de primavara infiintate pana in prezent.Precipitatii insemnate din punct de vedere agricol, insa si sanse de grindinaInstabilitatea atmosferica se va manifesta prin ploi sub forma de aversa, dar si torentiale, fiind insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului, izolat cu aspect de vijelie. Totodata, cantitatile de apa prognozate vor fi mai insemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi conditii de producere a grindinei.In ceea ce priveste stare de vegetatie a culturilor agricole, in urmatoarea saptamana orzul si graul de toamna semanate in perioada optima vor parcurge alungirea paiului (20-100%) si inspicarea (10-40%), plantele prezentand o stare de vegetatie in general buna. In culturile infiintate tardiv se va definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata faza de alungire a paiului (10-100%), cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor pe ansamblu, medie si slaba.La cultura de rapita se va definitiva alungirea tulpinii (90-100%), iar in semanaturile efectuate in perioada optima din jumatatea de sud se va continua faza de formare a silicvelor (10-25%).De asemenea, la floarea-soarelui si porumbul semanate pana in prezent se vor inregistra germinarea (60-100%), rasarirea (30-100%) si aparitia primei perechi de frunze (10-100%), pe majoritatea suprafetelor agricole.In principalele bazine specializate, sfecla de zahar se va afla in fazele de germinare, rasarire si aparitia primei perechi de frunze adevarate (10-100%), in timp ce soiurile timpurii de cartof vor inregistra fazele de incoltire, rasarire si dezvoltarea primelor frunze (10-100%).Pentru speciile extra-timpurii si timpurii de samburoase predominante este semnalata faza de crestere a fructelor/lastarilor, precum si infrunzirea, iar la semintoase (mar, par, gutui), infrunzirea, inflorirea si legarea rodului.APIA si SUBVENTIISUMA PE HECTAR PENTRU SPRIJINUL CUPLAT VEGETAL!Agroinfo ?12 mai 2020 PLATA SUBVEN?IILOR APIA! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ast?zi sumele pe hectar pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2019. AGROINFO v? pune la dispozi?ie aceste sume.CUANTUM PE HECTAR SPRIJIN CUPLAT VEGETAL PENTRU ANUL 2019!Soia 212,88 euro/ha Lucern? 94,67 euro/haLeguminoase boabe?pentru industrializare/procesare: maz?re boabe ?i fasole boabe?118,05 euro/haC?nep??pentru ulei ?i/sau fibr??210,01 euro/haOrez 623,32 euro/haS?m?n?? de cartof 1386,05 euro/haHamei 528,94 euro/haSfecl? de zah?r 829,34 euro/haTomate cultivate ?n c?mp procesare 1717,99 euro/haCastrave?i cultiva?i ?n c?mp?procesare 539,88 euro/haLegume cultivate ?n sere ?i solarii:?tomate pentru consum ?n stare proasp?t?, castrave?i pentru consum ?n stare proasp?t? ?i/sau pentru industrializare, ardei, varz? ?i vinete pentru consum ?n stare proasp?t??4649,12 euro/haFructe pentru procesare,?prune, mere, cire?e, vi?ine, caise ?i zarz?re?268,98 euro/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/haPlafonul maxim aprobat este de 85,50 milioane euro. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va ?ncepe plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului 2019,?dup? data de 15 mai 2020.?n data de 16 mai 2020, APIA va autoriza la plat? fermierii eligibili, vor ?ncepe transferurile ?n contabilitate a centralizatoarelor venite de la jude?e, iar?din data de 18 mai 2020 se vor face primele ordine de plat? pentru beneficiarii sprijinului cuplat vegetal, a informat ast?zi Ministerul Agriculturii.ADEVERIN?E APIA pentru FERMIERI! Agroinfo ?12 mai 2020 START DIN 15 MAI 2020! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at AST?ZI c? Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va elibera adeverin?e-punte pentru fermierii care au solicitat subven?iile agricole pentru anul de cerere 2020. Pe baza acestor adeverin?e APIA, fermierii pot contracta ?mprumuturi garantate cu un procent de 85% din valoarea subven?iilor care li se cuvinPentru a facilita accesul fermierilor la creditare ?n condi?ii avantajoase, APIA ?mpreun? cu b?ncile comerciale, dar ?i cu Fondul de Garantare au ?ncheiat conven?ii ?n a?a fel ?nc?t pe baza adeverin?elor emise de APIA, fermierii s? aib? acces la credite cu o dob?nd? ROBOR de 2%.Valoarea creditului va fi de p?n? la 85% din valoarea sumei calculate at?t din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol? n.r.), c?t ?i pentru FEADR (Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? n.r.), suma total? pe care fermierul o va primi ca ?i subven?ie ?n aceast? perioad?. Adeverin?ele vor fi eliberate de APIA ?ncep?nd cu 15 mai 2020, cu dou? luni mai devreme comparativ cu anul trecut. Tot pentru a veni ?n ?nt?mpinarea nevoilor fermierilor afecta?i de evolu?ia pandemiei de coronavirus.Fermierii vor primi adeverin?ele la dou?-trei zile de la data depunerii cererilor la APIA. Asta este promisiunea colegilor mei de la APIA, ?i cu siguran?? se vor ?ine de cuv?nt?a anun?at ast?zi?ministrul agriculturii, ?ntr-o conferin?? de pres?.La solicitarea scris? a fermierului, APIA elibereaz? o adeverin?? prin care confirm? c? acesta a depus cererea unic? de plat? pentru anul 2020 solicit?nd sprijin pentru?schema de plat? unic? pe suprafa??, plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu (plata pe ?nverzire) ?i/sau m?surile de mediu ?i clim? M10 agro-mediu ?i clim?, M11 agricultur? ecologic?, M13 pl??i pentru zone defavorizate.De asemenea, prin adeverin?? se confirm?, la data emiterii acesteia, suprafa?a determinat? la plat? pentru schemele de plat? care fac obiectul conven?iei, c? s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar sau datele au fost preluate din informa?iile existente ?n cererea ?nchis? ?n aplica?ia IPA online ?i ?nregistrate ?n IACS; nu face obiectul excluderilor de la plat? pentru aceste scheme de plat? ?ndeplinind condi?iile generale pentru acordarea sumelor cuvenite ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare.MINISTRUL OROS: SUBVEN?IE DIRECT? pentru LAPTE, CARNE DE PORC ?I DE PAS?RE! Agroinfo 12 mai 2020 - SE ?NT?MPL? ACUM! Ministrul agriculturii a anun?at AST?ZI c? solicit? m?ine,?13 mai 2020,?Comisiei Europene o?subven?ie direct? pentru lapte, carne de porc ?i carne de?pas?re. De aceast? subven?ie direct? vor beneficia ?i?fermierii, a declarat ministrul Adrian Oros, ?n urm? cu pu?in timp.Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ast?zi, ?ntr-o conferin?? de pres?, ?n desf??urare la ora public?rii acestei ?tiri, c? m?ine are loc o videoconferin?? a mini?trilor agriculturii din statele membre UE pentru analizarea eficien?ei ajutoarelor acordate agricultorilor ?n perioada crizei de coronavirus. ?eful de la Agricultur? a subliniat c? acordarea unui avans mai mare din subven?iile APIA, 70% din valoarea pl??ilor directe ?i 85% din valoarea pl??ilor compensatorii pe m?surile de dezvoltare rural?, nu are impact asupra fermierilor din Rom?nia. ?n ultimii ani, fermierii rom?ni au ?ncasat avans la subven?ii ?n procentele?pe care acum Comisia European? le consider? mai mari.?n schimb, ministrul agriculturii a declarat c? va solicita m?ine Comisiei Europene o subven?ie direct? pentru lapte, carne de porc ?i carne de pas?re.Voi solicita sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) pentru?lapte, carne de porc ?i carne de pas?re. Fermierii no?tri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. ?n anii 2015-2016 s-a acceptat la niveul UE acest sprijin financiar?direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia.De asemenea, voi solicita pentru sectorul vin, care este impactat de ?nchiderea lan?ului HoReCa, ca sumele disponibile pentru? programul na?ional vie, vin s? le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii. Aceste lucruri o s? le cerem Comisiei Europene, ?n plus fa?? de ceea ce am cerut p?n? acum. ?tim c? astea sunt cele trei domenii (lapte, carne de porc ?i carne de pas?re n.r.)?unde sunt stocuri foarte, foarte mari. Trebuie s? g?sim o formul? de a relansa cre?terea porcului ?i a p?s?rilor pentru carne, a declarat ast?zi ministrul agriculturii, ?n conferin?a de pres? ?nc? ?n desf??urare la Ministerul Agriculturii. Conferin?a este transmis? live pe pagina Facebook?AGROINFO.APIA: AJUTOARE APICULTORI pentru MINIM 75 DE FAMILII DE ALBINE! CONDI?II ?I ACTE! Agroinfo 12 mai 2020 SUBVEN?II APICULTUR? 2020. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? apicultorii c? pot depune cererile pentru ob?inerea, anul acesta, de ajutoare pentru cump?rarea de cutii, echipamente de protec?ie, accesorii, remorci ?i mijloace de ?nc?rcare ?i desc?rcare a stupilor ?n pastoral. AGROINFO v? pune la dispozi?ie condi?iile pe care trebuie s? le ?ndeplini?i ?i actele necesare pentru ob?inerea ajutorului.Ajutoarele financiare sunt acordate prin Programul Na?ional Apicol 2020-2022, ?n vigoare din data de 7 mai 2020.Pentru anul 2020, valoarea total? a ajutoarelor?pentru m?sura Ra?ionalizarea transhuman?ei/stup?ritului?pastoral, PNA 2020-2022, este de 2.543.753,59 de euro.C. Ra?ionalizarea transhuman?ei/stup?ritului pastoralSolicitan?ii/Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate,??ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.?44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016.Condi?ii de eligibilitate generale:1. apicultorul trebuie s? de?in? competen?e ?n domeniul apiculturii;2. apicultorii trebuie s? de?in? stupii identifica?i de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ), conform Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii?rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor;3. apicultorul trebuie s? de?in? ?i s? completeze carnetul de stupin?, conform legisla?iei ?n vigoare.Documente justificative generale:a) copia actului de identitate - B.I./C.I. al solicitantului persoan? fizic? sau a reprezentantului legal ?n cazul?persoanelor juridice, PFA, ?.I. ?i ?.F.;b) copia actului de identitate - B.I./C.I. al persoanei ?mputernicite prin notariat, dup? caz;c) copia certificatului de ?nregistrare de la oficiul registrului comer?ului/a certificatului de ?nregistrare fiscal?,?dup? caz, eliberat ?n func?ie de forma de organizare;d) adeverin?a eliberat? de ANZ, din care s? reias? num?rul familiilor de albine de?inute, emis? ?nainte de?efectuarea achizi?iilor;e) copia adeverin?ei/atestatului/certificatului/diplomei care s? confirme competen?ele apicultorului ?n domeniul?apicol, conform legisla?iei ?n vigoare, eliberat?/eliberat p?n? la termenul-limit? de depunere a cererii ?i a?documentelor, dup? caz;f) copia de pe documentul de cont bancar al solicitantului;g) copia de pe filele din carnetul de stupin? actualizat, din care s? reias? mi?carea efectivelor de albine.C.1. Achizi?ionarea de cutii noi ?n vederea ?nlocuirii cutiilor uzate ?n urma deplas?rii ?n pastoralPentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru achizi?ionarea de cutii este de 788.205,34 euro.Condi?ii de eligibilitate specifice:1. apicultorul s? de?in? minimum 75 de familii de albine;2. cutiile noi trebuie s? fie achizi?ionate de la persoane juridice sau persoane fizice autorizate, ?ntreprinderi?individuale ?i ?ntreprinderi familiale constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, aprobat??cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016, care produc ?i/sau comercializeaz? cutii;3. apicultorul s? de?in? comunicarea pentru deplasare ?n pastoral, potrivit modelului prev?zut ?n anexa nr. 2 la?prezentul Program, avizat? ?i datat? de c?tre consiliul local/prim?rie, iar achizi?ia s? se fac? ulterior datei de?deplasare ?n pastoral;4. s? achizi?ioneze cutii noi de maximum dou? ori pe perioada derul?rii Programului;5. apicultorul are obliga?ia ?nlocuirii cutiilor cu cele nou- achizi?ionate ?i p?strarea cutiilor deteriorate p?n? la?efectuarea pl??ii sprijinului financiar.Cheltuieli eligibile:- pre?ul f?r? TVA pentru achizi?ia de cutii noi, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor cu familii de albine?deplasa?i ?n pastoral de apicultor.Documente justificative specifice:a) copia comunic?rii pentru deplasarea ?n pastoral?din care s? rezulte c? acesta a efectuat deplasarea ?n pastoral ?nainte de data achizi?iei;b) copia facturii de achizi?ie ?i a documentelor de efectuare a pl??ii cutiilor noi, ?ntocmite potrivit legisla?iei ?n?vigoare;c) copia certificatului de ?nregistrare la oficiul registrului comer?ului a furnizorilor de cutii noi.C.2. Achizi?ionarea de accesorii apicolePentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cump?rarea de accesorii apicole este de 644.895,28 euro.Condi?ii de eligibilitate specifice:1. s? achizi?ioneze urm?toarele accesorii apicole: colector polen, colector propolis, usc?tor polen, ?nc?lzitor de?miere, topitor de cear?, maturator;2. s? achizi?ioneze colectoare de polen ?i/sau colectoare de propolis de maximum dou? ori pe perioada?derul?rii Programului/beneficiar;3. achizi?ionarea usc?torului de polen, ?nc?lzitorului pentru miere, topitorului de cear? ?i maturatorului se face o singur? dat? pe perioada derul?rii Programului/beneficiar.Cheltuieli eligibile:1. pre?ul f?r? TVA pentru decontarea achizi?iei de colectoare de polen ?i/sau colectoare de propolis, dar nu mai?mult de 20% din totalul stupilor cu familii de albine de?inu?i de apicultor la data eliber?rii adeverin?ei ANZ;2. pre?ul f?r? TVA pentru decontarea achizi?iei de usc?tor de polen, ?nc?lzitor de miere, topitor de cear?,?maturator, cu condi?ia s? p?streze minimum 3 ani accesoriile achizi?ionate, ?ncep?nd de la data achizi?iei.Documente justificative specifice:a) copia facturii de achizi?ie ?i a documentelor de efectuare a pl??ii accesoriilor apicole, ?ntocmite potrivit?legisla?iei ?n vigoare;b) declara?ia pe propria r?spundere ca va p?stra minimum 3 ani accesoriile achizi?ionate, respectiv usc?torul depolen, ?nc?lzitorul de miere, topitorul de cear?, maturatorul;c) copia certificatului de ?nregistrare la oficiul registrului comer?ului/a certificatului de ?nregistrare fiscal? a?furnizorilor de accesorii apicole.C.3. Achizi?ionarea de unelte apicole ?i echipamente de protec?iePentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cump?rarea de unelte apicole ?i echipamente de protec?ie este de 394.102,67 euro.Condi?ii de eligibilitate specifice:1. apicultorul poate achizi?iona: combinezon apicol, m?nu?i de protec?ie, afum?tor, dalt? apicol?, furculi?? pentru?desc?p?cit, cu?it pentru desc?p?cit, sit? filtrare miere;2. s? achizi?ioneze unelte ?i echipamente de protec?ie o singur? dat? pe perioada derul?rii?Programului/beneficiar, dar maximum 2 buc??i din fiecare.Cheltuieli eligibile:- pre?ul f?r? TVA pentru decontarea achizi?iei de unelte ?i echipamente de protec?ie apicole.Documente justificative specifice:- copia facturii de achizi?ie ?i a documentelor de efectuare a pl??ii uneltelor apicole ?i echipamentelor de?protec?ie, ?ntocmite potrivit legisla?iei ?n vigoare.C.4. Achizi?ionarea de mijloace de transport apicol f?r? autopropulsie - remorci ?i mijloace de ?nc?rcare/desc?rcare?a stupilor ?n pastoralPentru anul 2020, cuantumul total al ajutorului pentru cump?rarea de remorci ?i mijloace de ?nc?rcare/desc?rcare a stupilor este de 716.550,31 euro.Condi?ii de eligibilitate specifice:1. apicultorul trebuie s? de?in? cel pu?in 75 de familii de albine;2. apicultorul poate achizi?iona: remorc? apicol?, macara pentru ?nc?rcare-desc?rcare stupi, motostivuitor?pentru ?nc?rcare- desc?rcare stupi;3. s? achizi?ioneze mijloace de transport apicol f?r? autopropulsie - remorci ?i mijloace de ?nc?rcare-desc?rcare?a stupilor ?n pastoral o singur? dat? pe perioada derul?rii Programului/beneficiar, dar maximum 1 produs din?fiecare;4. s? p?streze ?i s? utilizeze mijloacele de transport apicol f?r? autopropulsie - remorci ?i mijloace de ?nc?rcare/desc?rcare?a stupilor ?n pastoral pentru o perioad? de minimum 3 ani;5. apicultorul trebuie s? depun? ?nainte de achizi?ie cererea de inten?ie.Cheltuieli eligibile:- pre?ul f?r? TVA pentru decontarea achizi?iei de mijloace de transport f?r? autopropulsie - remorci ?i de?mijloace de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor ?n pastoral.Documente justificative specifice:a) cererea de inten?ie, prin care ??i asum? achizi?ia ulterioar? a mijlocului de transport apicol f?r? autopropulsie -?remorca apicol? ?i/sau a mijloacelor de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor?precum ?i copia facturii proforme a remorcii ?i/sau a mijloacelor de ?nc?rcare/desc?rcare?a stupilor;b) copia facturii de achizi?ie ?i a documentelor de efectuare a pl??ii mijloacelor de transport f?r? autopropulsie?(remorci) ?i a mijloacelor de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor ?n pastoral, ?ntocmite potrivit legisla?iei ?n vigoare;c) copia c?r?ii de identitate a remorcii apicole;d) copia c?r?ii tehnice a mijloacelor de ?nc?rcare-desc?rcare a stupilor ?n pastoral;e) declara?ia pe propria r?spundere a formei asociative apicole c? va p?stra echipamentul achizi?ionat ?i?decontat prin Program pe o perioad? de minimum 3 ani;f) apicultorul s? de?in? comunicarea pentru deplasare ?n pastoral?avizat? ?i datat? de c?tre consiliul local/prim?rie.MINISTRUL OROS: SUBVEN?IE DIRECT? pentru LAPTE, CARNE DE PORC ?I DE PAS?RE! Agroinfo?12 mai 2020 - SE ?NT?MPL? ACUM! Ministrul agriculturii a anun?at AST?ZI c? solicit? m?ine,?13 mai 2020,?Comisiei Europene o?subven?ie direct? pentru lapte, carne de porc ?i carne de?pas?re. De aceast? subven?ie direct? vor beneficia ?i?fermierii, a declarat ministrul Adrian Oros, ?n urm? cu pu?in timp.Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ast?zi, ?ntr-o conferin?? de pres?, ?n desf??urare la ora public?rii acestei ?tiri, c? m?ine are loc o videoconferin?? a mini?trilor agriculturii din statele membre UE pentru analizarea eficien?ei ajutoarelor acordate agricultorilor ?n perioada crizei de coronavirus. ?eful de la Agricultur? a subliniat c? acordarea unui avans mai mare din subven?iile APIA, 70% din valoarea pl??ilor directe ?i 85% din valoarea pl??ilor compensatorii pe m?surile de dezvoltare rural?, nu are impact asupra fermierilor din Rom?nia. ?n ultimii ani, fermierii rom?ni au ?ncasat avans la subven?ii ?n procentele?pe care acum Comisia European? le consider? mai mari.?n schimb, ministrul agriculturii a declarat c? va solicita m?ine Comisiei Europene o subven?ie direct? pentru lapte, carne de porc ?i carne de pas?re.Voi solicita sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) pentru?lapte, carne de porc ?i carne de pas?re. Fermierii no?tri, procesatorii au stocuri foarte mari din aceste produse. ?n anii 2015-2016 s-a acceptat la niveul UE acest sprijin financiar?direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia.De asemenea, voi solicita pentru sectorul vin, care este impactat de ?nchiderea lan?ului HoReCa, ca sumele disponibile pentru? programul na?ional vie, vin s? le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii. Aceste lucruri o s? le cerem Comisiei Europene, ?n plus fa?? de ceea ce am cerut p?n? acum. ?tim c? astea sunt cele trei domenii (lapte, carne de porc ?i carne de pas?re n.r.)?unde sunt stocuri foarte, foarte mari. Trebuie s? g?sim o formul? de a relansa cre?terea porcului ?i a p?s?rilor pentru carne, a declarat ast?zi ministrul agriculturii, ?n conferin?a de pres? ?nc? ?n desf??urare la Ministerul Agriculturii. Conferin?a este transmis? live pe pagina Facebook?AGROINFO.AJUTOR pentru COMBATEREA AGRESORILOR ?I BOLILOR STUPILOR! CONDI?II ?I ACTE NECESARE! Agroinfo ?12 mai 2020 AJUTOARE APICULTUR?. Apicultorii rom?ni pot solicita la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA)?ajutor financiar pentru combaterea agresorilor ?i a bolilor specifice stupilor, ?n special a varoozei. Ajutorul este acordat prin Programul Na?ional Apicol 2020-2022, aprobat prin HG 339/30 aprilie 2020, ?n vigoare din 7 mai 2020.? AGROINFO v? spune care sunt condi?iile ?i de ce acte ave?i nevoie pentru ob?inerea acestui ajutor. Informa?iile sunt furnizate de APIA.Pentru anul 2020, valoare total? a ajutorului acordat apicultorilor pentru combaterea agresorilor ?i a bolilor specifice stupilor, ?n special a varoozei, este de 2.436.271,04 baterea agresorilor ?i a bolilor specifice stupilor, ?n special a varoozei.?Achizi?ionarea de medicamente pentru tratarea varoozei ?i a nosemozeiSolicitan?ii/Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau persoane juridice, persoane fizice autorizate,??ntreprinderi individuale ?i ?ntreprinderi familiale constituite potrivit Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr.?44/2008, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 182/2016.Condi?ii de eligibilitate:1. apicultorul trebuie s? de?in? competen?e ?n domeniul apiculturii;2. apicultorii trebuie s? de?in? stupii identifica?i de Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ), conform Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii?rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor ?i stupilor;3. medicamentele achizi?ionate trebuie s? fie autorizate prin procedur? na?ional? sau proceduri comunitare de?c?tre Institutul pentru Controlul Produselor Biologice ?i Medicamentelor de uz Veterinar - ICPBMV sau prin?procedura centralizat? de c?tre Agen?ia European? a Medicamentelor "EMA";4. medicamentele pentru tratarea varoozei se achizi?ioneaz? obligatoriu pentru ?ntreg efectivul de albine de?inut?de apicultor;5. prin Program se deconteaz? maximum 3 medicamente diferite pentru tratarea varoozei ?i maximum 3?medicamente diferite pentru tratarea nosemozei, ?n limita cantit??ilor/dozelor men?ionate ?n prospectul acestora?pentru un stup cu familie de albine, p?n? la unit??i ?ntregi ?n func?ie de forma de prezentare;6. apicultorul trebuie s? de?in? ?i s? completeze carnetul de stupin?, conform legisla?iei ?n vigoare.Cheltuieli eligibile:a) pre?ul f?r? TVA al medicamentelor achizi?ionate p?n? la data depunerii cererii de plat?, de la furnizori?autoriza?i sanitar- veterinar de c?tre ANSVSA, pentru comercializare, conform legisla?iei ?n domeniu, utilizate?pentru tratarea varoozei pentru ?ntreg efectivul de albine de?inut de apicultor, conform adeverin?ei eliberate de?ANZ, din care s? reias? num?rul familiilor de albine de?inute, emis? ?nainte de efectuarea achizi?iilor;b) pre?ul f?r? TVA al medicamentelor achizi?ionate p?n? la data depunerii cererii de plat?, de la furnizori?autoriza?i sanitar- veterinar de c?tre ANSVSA pentru comercializare, conform legisla?iei ?n domeniu, utilizate?pentru tratarea nosemozei, conform adeverin?ei eliberate de ANZ, din care s? reias? num?rul familiilor de albine?de?inute, emis? ?nainte de efectuarea achizi?iilor.Documente justificative:a) copia actului de identitate - B.I./C.I. al solicitantului persoan? fizic? sau a reprezentantului legal ?n cazul?persoanelor juridice, PFA, ?.I. ?i ?.F.;b) copia actului de identitate - B.I./C.I. al persoanei ?mputernicite prin notariat, dup? caz;c) copia certificatului de ?nregistrare de la oficiul registrului comer?ului/a certificatului de ?nregistrare fiscal?,?dup? caz, iar toate documentele vor fi eliberate ?n func?ie de forma de organizare;d) copia adeverin?ei eliberate de ANZ din care s? reias? num?rul familiilor de albine de?inute, emis? ?nainte de?efectuarea achizi?iilor de medicamente;e) copia adeverin?ei/atestatului/certificatului/diplomei care s? confirme competen?ele apicultorului ?n domeniul?apicol, conform legisla?iei ?n vigoare, eliberat?/eliberat p?n? la termenul-limit? de depunere a cererii ?i a documentelor, dup? caz;f) copia de pe documentul de cont bancar al solicitantului;g) copia facturii de achizi?ie a medicamentelor ?i copia documentelor care atest? efectuarea pl??ii?medicamentelor pentru tratarea varoozei sau nosemozei, ?ntocmite potrivit legisla?iei ?n vigoare;h) declara?ia pe propria r?spundere c? medicamentele achizi?ionate prin Program sunt pentru tratarea varoozei??ntregului efectiv de familii de albine de?inut ?i/sau pentru tratarea nosemozei;i) copia documentului care atest? autorizarea sanitar?- veterinar? pentru comercializare a furnizorilor de?medicamente;j) copia de pe filele din carnetul de stupin? actualizat, din care s? reias? tratamentele realizate ?i mi?carea?efectivelor de albine.To?i solicitan?ii trebuie s? de?in? un cod unic de identificare atribuit de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) central/Centrul jude?ean, respectiv municipiul Bucure?ti, generat de Registrul unic de identificare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, ?n vederea acces?rii m?surilor reglementate de politica agricol? comun?.?n acest sens, apicultorii ?i/sau formele asociative apicole recunoscute care depun prima dat? la APIA o cerere de plat? ?n calitate de solicitan?i, trebuie s? se prezinte la APIA Centrul jude?ean/municipiul Bucure?ti, unde vor completa ?i depune, ?nainte de data de depunere a cererii de plat?, formularul de solicitare a codului unic de identificare (RO). Dup? ?nregistrare ?n sistemul informatic se va genera codul unic de identificare, care se va comunica ?n scris solicitantului.Totodat?, ?n momentul depunerii formularului de atribuire a codului unic de identificare solicitan?ii au obliga?ia s? prezinte documentul de identificare financiar? care trebuie s? con?in? urm?toarele date: denumirea, adresa b?ncii, codul IBAN al contului bancar activ pe teritoriul Rom?niei.Cererile de plat? se?depun la APIA?p?n? la termenul limit? de 1 august 2020.Adeverin?ele APIA pentru fermieri vor fi eliberate ?ncep?nd cu 15 mai! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020 Fermierii primesc adeverin?ele-punte mai devreme ?n acest an, a anun?at ast?zi, 12 mai, ministrul agriculturii, Adrian Oros. Astfel, produc?torii agricoli care au depus deja cererea unic? pentru subven?ii pot merge la APIA s? cear? adeverin?ele pentru credite, cu circa 2 luni mai devreme fa?? de anul trecut.”Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare ?n condi?ii avantajoase, APIA ?mpreun? cu b?ncile comerciale ?i cu Fondul de Garantare au ?ncheiat conven?ii astfel ?nc?t pe baza adeverin?elor emise de APIA s? aib? acces la credite cu o dob?nd? ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de p?n? la 85% din valoarea sumei totale pe care fermierul o va primi ca ?i subven?ie calculat?, at?t din FEGA c?t ?i din FEADER. Avederin?ele vor fi eliberate de APIA ?ncep?nd cu 15 mai 2020 cu 2 luni mai devreme compativ cu anul trecut”, a ar?tat Oros care a mai precizat c? fermierii pot primi adeverin?ele la 2-3 zile de la data depunerii cerilor.Reamintim c? ?n anii trecu?i eliberarea adevein?ei pentru credite se f?cea dup? ?ncheierea campaniei pentru depunerea cererii unice. Aceasta se elibera pentru beneficiarii schemelor de plat? SAPS, plata redistributiv? ?i plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu dar ?i pentru m?surild de mediu ?i clim? – M10, M11, M13 implementate de Agen?ie ?n cadrul Campaniei 2019, ?n baza conven?iilor ?ncheiate de APIA cu institu?iile financiar-bancare ?i nebancare.Astfel, potrivit conven?iilor, la solicitarea scris? a fermierului, APIA elibereaz? o adeverin?? prin care confirm? c? acesta a depus cererea unic? de plat? pentru anul 2020 solicit?nd sprijin pentru schema de plat? unic? pe suprafa??, plata redistributiv?, plat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu ?i/sau pentru m?surile de mediu ?i clim? – M10, M11, M13.De asemenea, prin adeverin?? se confirm?, la data emiterii acesteia, suprafa?a determinat? la plat? pentru schemele de plat? care fac obiectul conven?iei, c? s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informatiile existente in cererea inchisa in aplicatia IPA online si inregistrata in IACS, nu face obiectul excluderilor de la plat? pentru aceste scheme de plat?, ?ndeplinind condi?iile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare. Subven?ii APIA: Situa?ia la zi a pl??ilor efectuate c?tre fermieri! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020 Plata la zi a subven?iilor, anun?at? de ministrul agriculturii, Adrian Oros. ?eful de la Agricultur? a precizat ast?zi, mar?i – 12 mai, ?ntr-o conferin?? de pres? c? APIA a pl?tit fermierilor 2,76 miliarde de euro ?n Campania 2019.”A? vrea s? v? spun foarte pe scurte despre rezultatele APIA pentru c? am v?zut comentarii cum c? ar fi ?nt?rzieri la plata subven?iilor. Vreau s? v? spun c? ?n prezent, de?i termenul limit? este 30 iunie, au fost autorizate la plat? peste 99,18 la sut? dintre fermieri ?i s-au pl?tit 2,76 miliarde de euro din bugetele FEGA, FEADER dar ?i din Bugetul Na?ional”, a ar?tat Oros.Pl??ile s-au efectuat astfel:-Pentru pl??ile directe ?i ajutoarele na?ionale tranzitorii la cursul de schimb de 4.7496 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?ipublicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;-Pentru m?surile delegate de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale la cursul de schimb de 4.6635 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n datade 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.1/06 din 03.01.2019;-Pentru ajutoarelor de stat sumele aferente sunt calculate la un curs de schimb de 4,7 lei/euro.Reamintim c? APIA va ?ncepe de s?mb?t?, 16 mai ?i ultimele pl??i din Campania 2019. Este vorba despre plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV). A?a cum Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a anun?at ?n premier?, agen?ia de pl??i nu poate autoriza la plat? aceast? schem? de sprijin care a r?mas singura neachitat? din Campania 2019 deoarece mai exist? dou? scheme pentru care data-limit? pentru depunerea documentelor justificative este 15 mai.ULTIMELE PL??I pentru SUBVEN?IILE APIA vor ?ncepe de S?MB?T?, 16 MAI! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020 Start pentru ultimele pl??i c?tre fermieri!?Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) nu vrea s? piard? startul pentru plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV). A?a cum Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO a anun?at ?n premier?, agen?ia de pl??i nu poate autoriza la plat? aceast? schem? de sprijin care a r?mas singura neachitat? din Campania 2019 deoarece mai exist? dou?”Avem o veste foarte bun? pentru fermieri. ?ncep?nd de s?mb?t?, 16 mai ?ncepe plata ?i pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru care avem o list? de circa 41.000. A?a cum am anun?at ?i anterior, banii pentru aceast? schem? vor fi vira?i ?n conturile fermierilor dup? data de 15 mai, acesta fiind termenul limit? pentru depunerea documentelor justificative la hamei ?i cartof de s?m?n??. Noi nu vrem s? pierdem vremea ?i vom ?ncepe chiar din week-end s? autoriz?m la plat? cererile fermierilor”, a explicat pentru Agrointelien?a-AGROINTEL.RO, Adrian Pintea.Reamintim c? ?n ?edin?a Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptat? o Hot?r?re pentru aprobarea plafoanelor alocate m?surilor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, ce vizeaz? culturile prev?zute la art. 1 din HG. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor ?i speciilor de animale pentru care se acord? sprijin cuplat ?n perioada 2015-2020.Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506.500 de euro, echivalentul a 406.121.672 de lei ?i se asigur? de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat m?surile de sprijin cuplat pentru culturile prev?zute la art. 1 din HG nr. 219/2015 ?i au ?ndeplinit condi?iile de eligibilitate.Cuantumul pe unitatea de m?sur? pentru fiecare tip de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se calculeaz? de c?tre APIA, prin raportarea plafoanelor aferente m?surilor de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal men?ionate mai sus la suprafe?ele eligibile pentru anul 2019.Men?ion?m c? transferurile de fonduri ?ntre m?surile de sprijin cuplat s-au realizat astfel ?nc?t, ?n cazul culturilor care nu au atins limita de suprafa?? notificat?, cuantumul pe unitatea de m?sur? s? asigure profitabilitatea. Pl??ile pentru m?surile de sprijin cuplat ?n sectorul vegetal se efectueaz? ?n lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019. Purceii gratis, ?nlocui?i cu subven?ie direct? pentru cresc?torii de porci! Plata maxim?: 20.000 euro/ferm?! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020 Fermierii pot accesa suma maxim? 20.000 de euro pentru un nou ajutor de minimis aprobat de Guvern ?i publicat, ast?zi – 11 mai ?n Monitorul Oficial. Banii pot fi ceru?i de cresc?torii de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a ?i este o continuare a sprijinului cunoscut de fermieri ?n anii trecu?i prin care se dorea ?nmul?irea acestor dou? rase autohtone care sunt considerate ?n pericol de abandon. Dac? ?n vechiul program beneficiau procesatorii ?i cresc?torii care doreau purcei gratis, ?n acest an primesc sprijin doar furnizorii de purcei.Programul de purcei gratis din rasele Bazna ?i Mangali?a s-a transformat ?n acest an ?n sprijin doar pentru cresc?torii de animale care v?nd minim patru purcei, contra cost, ?i primesc o subven?ie de la stat de 1.200 de lei/cap scroaf?. Asta bine?n?eles pe l?ng? remunera?ia primit? pentru purcei.?n primii doi ani de la implementarea programului, adic? 2018 ?i 2019, cei care doreau s? creasc? aceast? ras? puteau s? primeasc? un num?r maxim de 10 purcei care puteau fi prelua?i de la furnizori. Furnizorii aveau obliga?ia s? livreze purcei ?n??rca?i din rasele Bazna sau Mangali?a cu o greutate minim? de 10 kilograme/cap pentru care primeau 250 de lei/cap.Cum func?ioneaz? ajutorul ?n 2020Schema de ajutor de minimis se aplic? ?ntreprinderilor care cresc porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a. Pentru a fi eligibili la programul de finan?are cu bani de la stat, produc?torii trebuie s? ?ndeplineasc? aceste condi?ii:-s? de?in? exploata?ii ?nregistrate/autorizate sanitar veterinar;-s? de?in? scroase din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, ?nscrise ?n Registrul Genealogic ?n sec?iunea principal? la data depunerii cererii de ?nscriere identificate ?i ?nregistrate ?n Registrul na?ional al exploata?iilor;-s? de?in? registrul individual al exploata?iei, completat ?i actualizat;-s? fac? dovada livr?rii spre comercializare a unui num?r de minim 4 purcei/an/scroaf?, la o greutate de minim 8 kg/cap. To?i purceii livra?i trebuie s? fie identifica?i potrivit legisla?iei ?n vigoare;-s? men?in? efectivul de scroafe cu care s-a ?nscris pe toat? perioada de derulare a Programului. Subven?ia de care pot beneficia cresc?torii de suine este de 1.200 de lei pe scroaf?, pe an, cu condi?ia comercializ?rii a minimului de 4 purcei/cap de scroaf?/an la greutatea minim? de 8 kg/cap. Plata c?tre fermierii eligibili se va face ?ntr-o singur? tran??.Pentru primirea sprijinului? beneficiarii ?nregistra?i ?n Registrul unic, depun cereri de plat?? la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, dup? livrarea produ?ilor ob?inu?i de la scroafele ?nscrise ?n cererea de ?nscriere, dar nu mai t?rziu de 5 zile lucr?toare de la ?ncheierea lunii ?n care s-a realizat ultima livrare a purceilor, ?nso?ite de copii ale urm?toarelor documente:a) factur? de v?nzare din care rezulta datele de identificare ale cumparatorului si numarul deanimale comercializate ;b) avizul de ?nso?ire din care rezulta numarul de purcei comercializati, greutatea total?/greutatea pe cap de animal comercializat ?i adresa exploata?iei cump?r?torului;c) documentul de mi?care animale vii reglementat de legislatia sanitar veterinara ?n vigoare;d) certificatul sanitar – veterinar pentru purceii comercializa?i.e) registrul de monte ?i f?t?ri din care rezult? produ?ii livra?i spre comercializare.Cererile de plat? ?i documentelele justificative se depun p?n? cel t?rziu, la data de 10 decembrie a anului de cerere.Citi?i ?i: Guvernul a aprobat ajutorul de minimis pentru cresc?tori! Sprijinul maxim: 20.000 euro/ferm?!?nscriere ?n programul de minimis pentru scroafe cu purcei se face ?n baza unei cereri, ?nso?it? de documentele urm?toare:ficatul de ?nregistrare la Oficiul Na?ional al Registrului Comer?ului/a actului ?n baza c?ruia ??i desf??oar? activitatea, dup? caz al/a solicitantului, ?mputernicire ?i o copie a B.I/C.I. al/a reprezentantului legal, ?n copie, dup? caz;-documentul din care rezult? c? exploata?ia figureaz? ?nregistratp ?n Registrul Na?ional al Exploata?iilor, cu animalele identificate ?i ?nregistrate ?n SNIIA, eliberat de operatorul Sistemului na?ional de identificare;-documentul de ?nregistrare sanitar-veterinar?/autoriza?ia sanitar-veterinar?, ?n copie, dup? caz;-certificatul de origine al scroafelor ?nscrise ?n registrul genealogic al rasei care fac obiectul cererii, ?n copie;-registrul exploata?iei completat la zi din care rezult? num?rul scroafelor ?nscrise ?n Registrul Genealogic al rasei de?inute, ?n copie;-dovad? cont activ de disponibilit??i banc?/trezorerie.Bugetul total alocat schemei pentru scroafele de Bazna ?i/sau Mangali?a? este de 1.000.000 de lei pentru anul 2020 fa?? de 4.600.000 lei c?t s-a finan?at ?n 2019.Foarte important! ?n cazul ?n care la data depunerii cererii de ?nscriere ?n Program sunt ?n vigoare m?surile restrictive ca urmare a COVID-19, beneficiarii transmit prin fax sau ?n format electronic prin e-mail la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, toate documentele necesare acces?rii ajutorului de minimis. Verificarea sumelor r?mase sau poten?ial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizeaz? de c?tre persoana ?mputernicit? din DAJ ?i se comunic?telefonic/fax sau ?n format electronic, prin e-mail ?nainte de ?nregistrarea cererii de ?nscriere ?n program.Reamintim c? Programul de acordare a purceilor ?n mod gratuit a debutat ?n anul 2018 ?i s-a bucurat de mare interes din partea beneficiarilor. Singura problem? a constituit-o num?rul mic de cresc?tori de ras? pur? din cele dou? specii.Subven?ia APIA pe p??une 2020: Tabelul semnat de membrii asocia?iilor, obligatoriu p?n? pe 1 octombrie! agrointeligenta.ro - 11 mai 2020 Schimb?ri la Ordinul subven?iilor! Ministerul Agriculturii a lansat ?n dezbatere public? o serie de modific?ri privind modul de depunere a cererii unice ?i prelungirea unor termene ?n contextul m?surilor luate din cauza pandemiei de COVID-19. Cele mai importante modific?ri vizeaz? modul ?n care se pot accesa subven?iile pentru p??uni, paji?ti ?i f?ne?e de c?tre asocia?iile de cresc?tori de animale.Iat? schimb?rile care vor intra ?n vigoare dup? ce vor fi publicate ?n Monitorul Oficial:1. La articolul 2 pct.12, litera l) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins: ?l) ?data-limit? de depunere a cererii? ?nseamn? data stabilit? conform art.8, alin. (2) sau alin. (22) din ordonan??, dup? caz. Pentru anul 2020, data-limit? de depunere a cererii este data de 15 iunie”2. Articolul 51 se abrog?.3. La articolul 61 alineatul (1) litera b), punctul (iii) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:?(iii) copia conform cu originalul a hot?r?rii adun?rii generale a membrilor asocia?iei cresc?torilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat p?n? la data-limit? de depunere a cererilor cu ?nt?rziere. Prin excep?ie, ?n anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat p?n? la data de 1 octombrie 2020.”4. La articolul 61 alineatul (1) litera c), punctul (iii) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:?(iii) copia conform cu originalul a hot?r?rii adun?rii generale a membrilor asocia?iei cresc?torilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat p?n? la data-limit? de depunere a cererilor cu ?nt?rziere. Prin excep?ie, ?n anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat p?n? la data de 1 octombrie 2020.”5 . La articolul 7 alineatul (1), litera c) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:?c) copie conform cu originalul a hot?r?rii adun?rii generale a asocia?ilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat p?n? la data-limit? de depunere a cererilor cu ?nt?rziere. Prin excep?ie, ?n anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat p?n? la data de 1 octombrie 2020. ?n cazul ?n care aceste forme de organizare nu respect? ?nc?rc?tura minim? de 0,3 UVM/ha asigurat? cu animalele membrilor, activitatea agricol? minim? const? inclusiv ?n realizarea unui cosit anual pe paji?tile permanente aflate ?n proprietate. F?r? a aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, al ministrului mediului, apelor ?i p?durilor ?i al pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondi?ionalitatea ?n cadrul schemelor ?i m?surilor de sprijin pentru fermieri ?n Rom?nia, cu modific?rile ulterioare, denumit ?n continuare Ordinul nr. 352/636/54/2015, activitatea agricol? minim? prin cosit anual pe paji?tile permanente se face ?n perioada 15 iunie – 1 august a anului de cerere. ?n cazul paji?tilor permanente aflate sub angajamente ?n cadrul m?surii 10 ?Agromediu ?i clim??, cositul se efectueaz? numai dup? data stabilit? ?n fi?a pachetului/ subpachetului/variantei corespunz?toare ?i trebuie efectuat p?n? la 15 octombrie. Formele asociative de proprietate prezint? la APIA facturile valorific?rii f?nului ?i/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea f?nului pentru consumul cu animalele de?inute ?i/sau centralizatorul repartiz?rii f?nului rezultat c?tre membrii formei asociative de proprietate, pe baza semn?turii membrilor, p?n? la data de 15 octombrie a anului de cerere.”6. La articolul 7 alineatul (2), litera c) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:?c) copie conform cu originalul a hot?r?rii adun?rii generale a asocia?ilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat p?n? la p?n? la data-limit? de depunere a cererilor cu ?nt?rziere. Prin excep?ie, ?n anul de cerere 2020 acest document poate fi prezentat p?n? la data de 1 octombrie 2020.”7. La articolul 11, alineatele (23) ?i (24) se modific? ?i vor avea urm?torul cuprins: ?(23) Rezultatele verific?rilor preliminare ?ncruci?ate se notific? fermierului de c?tre APIA ?n termen maximum de 26 de zile calendaristice de la data-limit? de depunere a cererii unice de plat?. ?n termen de nou? zile calendaristice de la data final? pentru notificarea c?tre fermier a rezultatelor verific?rilor preliminare men?ionate la alin. (23), fermierul notificat de APIA conform alin. (23) poate modifica cererea unic? de plat? ?n aplica?ia IPA online, f?r? penalit??i.”8. La articolul 13, alineatul (1) se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:? (1) Modific?rile cererilor unice de plat? pentru anul de cerere 2020 se depun la APIA p?n? la data de 30 iunie 2020, f?r? penalit??i.?9. La articolul 13, alineatul (2) se abrog?.10. La articolul 78, dup? alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (91), cu urm?torul cuprins:?(91) Prin excep?ie de la prevederile alin.(9), pentru anul de cerere 2020, pentru cererile depuse p?n? la data intr?rii ?n vigoare a prezentului ordin, data-limit? privind ?ndeplinirea condi?iilor de eligibilitate prev?zute la art.72, alin.(1), lit.b), art.73 lit.c), art.74, alin.(1), lit. e) pentru vaci de carne ?i/sau vaci metise cu rase de carne ?i la art. 75, lit.c), pct. (i), este data de 15 mai 2020.” APIA: Preciz?ri privind depozitarea privat? a anumitor produse agroalimentare ?meatmilk ?12 mai 2020Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c?, au fost publicate, ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de c?tre Comisia European? ?n vederea optimiz?rii gestionarii anumitor activit??i agricole specifice pe perioada ?n care pandemia de COVID-19 afecteaz? statele membre UE.Printre aceste reglement?ri se num?r? ?i cele cu rol ?n interven?ia pe pia?? prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privat? a anumitor produse agroalimentare, astfel:– Depozitare privat? carne de bovin? (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a c?rnii proaspete sau refrigerate de bovine cu v?rsta de opt luni sau mai mult ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitare privat? carne de capr? ?i de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie ?i de capr? ?i fixarea ?n avans a valorii ajutorului);– Depozitare privat? a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a untului ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privat? a laptelui praf degresat ?i stabilirea ?n avans a cuantumului ajutorului);– Depozitarea privat? a br?nzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar ?i excep?ional pentru depozitarea privat? a anumitor br?nzeturi ?i de stabilire ?n avans a cuantumului ajutorului). Actele normative men?ionate pot fi consultate acces?nd linkul? specifice stabilesc:?– tipurile de produse eligibile, – perioadele de depozitare,– garan?iile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul)?– cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.Perioada de depunere a cererilor este deschis? ?ncep?nd cu data de 07.05.2020. Pentru produsele carne de bovin?, respectiv carne de oaie ?i capr? s-a stabilit ca termen limit? de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA:?.ro??sau va fi pus la dispozi?ia solicitan?ilor de c?tre func?ionarii APIA prin mijloace electronice, ?n urma unei solicit?ri adresat? pe adresa de e-mail:?zootehnie.apia@.ro??.Dup? completare de c?tre solicitant, cererea de ajutor ?mpreun? cu documentele ata?ate cererii ?i documentele privind constituirea garan?iei vor fi scanate/fotografiate ?i vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail:?zootehnie.apia@.ro?, ?mpreun? cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de po?t?/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucure?ti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicat? mai sus.Procedura de depozitare privat? a produselor agroalimentare se deruleaz? ?n baza regulamentelor specifice men?ionate. Condi?iile generale de derulare a m?surilor de depozitare privat? sunt stabilite ?ns? prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te interven?ia public? ?i ajutoarele pentru depozitarea private.Toate produsele trebuie s? respecte inclusiv prevederile stabilite ?n Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016. ?n cazul produselor a c?ror depozitare se efectueaz? dup? aprobarea cererii de ajutor ?i care au o garan?ie constituit? aferent? cererii, perioada maxim? pentru constatarea conformit??ii produselor ?i intrarea ?n depozit la locul de congelare a cantit??ilor din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.Dac? ?n cele 28 de zile a intrat ?n depozit sub 95% din cantitatea solicitat? ?n cererea de ajutor, garan?ia aferent? se re?ine ?n totalitate iar ajutorul nu se mai acord?!Informa?ii detaliate privind depozitarea privat? a produselor agroalimentare se reg?sesc postate la link-ul?. SERVICIUL RELA?II CU PUBLICUL ?I COMUNICAREDin 15 mai se elibereaz? adeverin?ele APIA ?ZiarulAgricol 12 mai 2020 Ve?ti bune pentru fermieri!Adeverin?ele APIA pentru fermieri vor fi eliberate ?ncep?nd cu 15 mai, adic? mai devreme ?n acest an, dup? cum a anun?at ast?zi ministrul agriculturii, Adrian Oros. Astfel, produc?torii agricoli care au depus deja cererea unic? pentru subven?ii pot merge la APIA s? cear? adeverin?ele pentru credite, cu circa 2 luni mai devreme fa?? de anul trecut.Ministrul a spus c? pentru a facilita accesul fermierilor la creditare ?n condi?ii avantajoase, APIA ?mpreun? cu b?ncile comerciale ?i cu Fondul de Garantare au ?ncheiat conven?ii astfel ?nc?t pe baza adeverin?elor emise de APIA s? aib? acces la credite cu o dob?nd? ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de p?n? la 85% din valoarea sumei totale pe care fermierul o va primi ca ?i subven?ie calculat?, at?t din FEGA c?t ?i din FEADER. Avederin?ele vor fi eliberate de APIA ?ncep?nd cu 15 mai 2020 cu 2 luni mai devreme compativ cu anul trecut, a mai spus Oros, care a mai precizat c? fermierii pot primi adeverin?ele la 2-3 zile de la data depunerii cererilor.?n anii trecu?i eliberarea adeverin?ei pentru credite se f?cea dup? ?ncheierea campaniei pentru depunerea cererii unice. Aceasta se elibera pentru beneficiarii schemelor de plat? SAPS, plata redistributiv? ?i plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu dar ?i pentru m?surild de mediu ?i clim? – M10, M11, M13 implementate de Agen?ie ?n cadrul Campaniei 2019, ?n baza conven?iilor ?ncheiate de APIA cu institu?iile financiar-bancare ?i nebancare. Astfel, potrivit conven?iilor, la solicitarea scris? a fermierului, APIA elibereaz? o adeverin?? prin care confirm? c? acesta a depus cererea unic? de plat? pentru anul 2020 solicit?nd sprijin pentru schema de plat? unic? pe suprafa??, plata redistributiv?, plat? pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu ?i/sau pentru m?surile de mediu ?i clim? – M10, M11, M13.Ministerul Agriculturii va acorda cresc?torilor de porci din rasele Mangali?a ?i Bazna o subven?ie de 1.200 de lei pe cap de scroaf? pe an, 12 mai, 2020 | AgerpresProgramul de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele autohtone Bazna ?i Mangali?a a fost schimbat ?n acest an la cererea cresc?torilor, cu o formul? mult mai simpl?, astfel ?nc?t ?n trei ani de zile aceste rase s? nu fie considerate cu risc de abandon, a declarat, mar?i, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, informeaz? Agerpres. "La cererea Asocia?iei cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i Mangali?a, am schimbat acest program de sus?inere, ?ntruc?t cel vechi era inaplicabil. Dup? cum ?ti?i un cresc?tor primea gratis un purcel din aceast? ras?, cel care dona primea 250 de lei, iar cresc?torul care primea gratis purcelul respectiv trebuia s? ?l ?ngra?e ?i s?-l v?nd? unui abator, iar abatorul era obligat s? ?l preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur c? m?sura a fost inaplicabil? ?i foarte pu?ini dintre fermieri au recurs la aceast? schem? de ajutor, pentru c? erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate, fie de c?tre cel care primea, fie de cel care dona, dar ?n general de c?tre operatorul care trebuia s? ia la un anumit pre? dictat. Ne-am g?ndit la o formul? mult mai simpl?, ?n care ?n trei ani de zile aceste rase s? nu fie considerate rase cu risc de abandon ?i s? ajungem ca ?n registrul genealogic al acestei rase - sec?iunea principal? s? fie peste 7.500 de reproduc?tori. Asta ?nseamn? c? nu mai sunt ?n risc de abandon", a spus Oros. Astfel, se va acorda un sprijin de 1.200 lei/cap scroaf?/an cu condi?ia comercializ?rii a minim 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de cel pu?in 8 kg/cap, cu condi?ia ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate. "Ca s? creasc? efectivele de porci din aceste rase ?i ca s? avem convingerea c? sunt rase conform Registrului genealogic am f?cut aceast? schem? de sprijin prin care se acord? 1.200 de lei sprijin pe cap de scroaf?, care este trecut? ?n Registru, dup? genotipare, cu condi?ia de a comercializa 4 purcei ?n acel an, ?n greutate minim? de 8 kilograme ?i purceii vor trebui certifica?i c? apar?in acestei rase ?i fiscaliza?i, astfel ?nc?t ?n 3 ani de zile cele dou? rase s? ajung? de a ie?i din riscul de abandon", a mai spus ministrul Agriculturii. Conform datelor Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie, la aceast? dat? sunt ?nscrise ?n Registrul Genealogic 1.658 de scroafe din rasa Mangali?a ?i 278 din rasa Bazna, rase clasificate. Executivul a aprobat ?n data de 7 mai Hot?r?rea privind aprobarea schemei "ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a", pentru perioada 2020 - 2022, precum ?i a unor m?suri de aplicare a acesteia. Valoarea total? a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de un milion de lei ?i se asigur? de la bugetul de stat, ?n limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020. Schema de ajutor de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a, respectiv produc?torilor agricoli PFA, II ?i IF ?i produc?torilor agricoli persoane juridice. EXCLUSIV Se doreste plafonarea subventiilor la 60.000 EURO? ”E de neacceptat”In?mai 12, 2020Plafonarea este un subiect intens dezb?tut ?n ultimele luni, exist?nd multe p?reri at?t pro, c?t ?i contra. O decizie definintiv?, ?ns?, nu este luat? deocamdat? privind acest subiect, iar discu?iile la nivel european sunt ?n toi. Secretarul de stat MADR, Emil Dumitru, a f?cut c?teva preciz?ri legate de acest subiect, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.”Nu suntem pentru plafonare la momentul acesta. Cunosc ?i un grup politic european care a acordat un vot ?n sensul ?n care doresc o plafonare la nivel de ferm?. ?n momentul de fa?? analiz?m tot felul de scenarii, iar la momentul c?nd vom fi ?ntreba?i, vom merge la Bruxelles cu o analiz? foarte relevant? legat? de competitivitatea fermelor din Rom?nia ?i dimensiunea exploata?iilor.Am v?zut multe p?reri cum c? am fi haiduci, c? vrem s? lu?m de la cei mari ?i s? d?m la cei mici. Este o gre?eal? de fond chestiunea aceasta ?i nu cred c? a?a trebuie tratate lucrurile, ci trebuie s? vedem care va fi trendul la nivel european, trebuie s? ne aliem cu statele care au acelea?i probleme sistemice cu ale Rom?nie. Dac? a?tepta?i un r?spuns direct, consider c? o exploata?ie cu 35.000 de hectare este o exploata?ie foarte mare, pe c?nd una cu 200-300 de hectare este o exploata?ie media care merit? mai mult efort din partea bugetului Uniunii Europene pentru a o sus?ine.?Am vrea s? avem c?t mai multe ferme de familie, c?t mai multe planta?ii mici ?i mijlocii, iar pe cei mici s?-i asociem, ca s? poat? s?-?i men?in? activitatea agricol?”, a subliniat Emil Dumitru ?n exclusivitate pentru AGRO TV.Mai mult, secretarul de stat a precizat c? exist? un grup politic european care sus?ine plafonarea subven?iilor la un prag de 60.000 de euro, ?ns? acest lucru este de neacceptat pentru ?ara noastr?.”?n ceea ce prive?te exploata?iile de peste 3.000 de hectare, avem doar 109 fermieri care exploateaz? undeva la 626.000 hectare. Teoretic, acestea sunt cele care vor fi afectate, dac? va fi o decizie de plafonare la nivelul UE. Grupul politic al sociali?tilor Europeni dore?te o plafonare la 60.000 de euro, ceea ce e de neacceptat pentru Rom?nia. Ultima versiune de discu?ie la nivel de Bruxelles este undeva la 300.000 de euro”, a ad?ugat secretarul de stat de la MADR.Fermierii pot depune cererile pentru finantarea a 70% din valoarea primei de asigurare Mai 12, 2020Potrivit AFIR, fermierii pot depune cereri de finantare pentru a obtine un sprijin de 70% din prima de asigurare ce va fi platita in sectorul vegetal.Submasura 17.1 “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) va fi deschisa in intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020 si va incepe cu sectorul vegetal, iar perioada in care se vor putea depune cererile de finantare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicata ulterior si anuntata pe pagina de internet.Ministrul Agriculturii, despre alocarea totala pentru aceste fonduriPotrivit MADR,? aceasta sesiune de depunere a fondurilor va beneficia de o alocare totala de circa 40 de milioane de euro.?O noutate importanta este faptul ca se va organiza o sesiune anuala de primire a cererilor de finantare, fata de sesiunea precedenta, cand existau sesiuni diferite pentru culturile de primavara si pentru cele de toamna. Precizam ca, fata de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de imbunatatiri si simplificari. Astfel, o prima modificare o reprezinta intensitatea unica a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier (solicitantul finantarii), fata de sesiunea anterioara cand intensitatea era calculata in functie de dimensiunea exploatatiei asigurate”, precizeaza AFIR.Alte modificari ale masuriiDe asemenea, ministrul anunta si alte modificari ale masurii, printre care eliminarea obligativitatii de a mai prezenta extrasul din Registrul Agricol si acceptarea documentelor aferente platilor prin POS pentru justificarea platii a cel putin 50% din valoarea integrala a primei de asigurare.Mai mult, in cererea de finantare nu mai este necesara completarea suprafetelor asigurate pentru fiecare parcela dar nici dimensiunea economica a exploatatiei pentru care se solicita sprijin.Conditii de eligibilitate si riscuri acoperitePentru a beneficia de fondurile aferente submasurii 17.1, solicitantii trebuie sa fie fermieri activi, sa aiba incheiat un contract pentru riscurile eligibile prevazute in Ghidul solicitantului cu o firma de asigurari si sa plateasca prima de asigurare in cuantumurile si la termenul prevazute in contract.Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.De asemenea, in cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestarii cu organisme de carantina daunatoare plantelor, acestea trebuie sa fie recunoscute in mod oficial de catre autoritatile competente din Romania.?In contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim in sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submasuri, care vine cu o serie de simplificari si avantaje si ii incurajam pe toti sa-si asigure culturile, prin incheierea acestor asigurari, pentru care Ministerul acorda prin PNDR o finantare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Anul trecut, pentru aceasta sectiune au existat 1.077 de cereri de finantare eligibile, dintre care au fost contractate 998, avand o valoare totala a finantarii de 1,75 milioane de euro.SUMA TRANSFERAT? DE APIA P?N? AST?ZI ?N CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo ?12 mai 2020 - PLATA SUBVEN?IILOR APIA. Peste 99,18% dintre fermieri au fost autoriza?i pentru plata subven?iilor agricole, iar suma transferat? de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ?n conturile fermierilor este de?2,76 miliarde de euro a declarat ast?zi ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?ntr-o conferin?? de pres? sus?inut? la Ministerul Agriculturii.Vreau s? prezint foarte pe scurt rezultatele APIA, pentru c? am tot auzit pe unii povestind despre ?nt?rzierile la plata subven?iilor. Vreau s? v? spun c?, ?n prezent, de?i deadline-ul (termenul limit? n.r.)?este 30 iunie 2020, au fost autoriza?i la plat? peste 99,18% dintre fermieri ?i s-au pl?tit p?n? acum 2,76 miliarde de euro, at?t din FEGA, FEADR, dar ?i din bugetul na?ional, a declarat Adrian Oros.Ministrul agriculturii a mai anun?at c? APIA va ?ncepe din data de 16 mai 2019, autorizarea fermierilor la?plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de cerere 2019. De asemenea, ?eful MADR a anun?at ?i lista cuantumurilor pe hectar pentru aceast? subven?ie.?VEZI AICI SUMA PE HECTAR PENTRU FIECARE CULTUR? AGRICOL?!Ministrul agriculturii: Lucr?m la o schem? de sprijin pentru relansarea cre?terii porcului ?n Rom?nia / Capacitatea de produc?ie ?n acest domeniu este sub 30% din consum?12 MAI 2020? Vom ini?ia un proiect de lege pentru relansarea cre?terii porcului ?n Rom?nia, astfel ?nc?t s? se poat? respecta ?i tradi?ia, dar s? d?m ocazia s? o poat? face ?i celor care cresc porci ?n sistem comercial, a declarat, mar?i, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros.?Pentru c? ?tiu c? exist? o problem? real? a cre?terii porcului ?n Rom?nia ?i a c?rnii de porc, din nefericire ?i ?n urma evolu?iei explozive din ultimii ani a pestei porcine africane, capacitatea de produc?ie ?n acest domeniu este sub 30% din consum. Pe de alt? parte, ne confrunt?m cu stocuri mari de carne de porc chiar ?i la aceast? capacitate sc?zut?, pentru c? din alte zone vin cantit??i mari de carne la pre?uri mult mai mici. Lucr?m la o schem? de sprijin, pe de o parte ?i de a relansa cre?terea porcului ?n Rom?nia, dar ?n acela?i timp s? combatem ?i s? eradic?m pesta porcin? african?. De aceea pentru a nu politiza acest aspect, pentru c? am v?zut c? exist? aceast? tendin?a, vom lansa un proiect de lege care cred c? va fi acceptat ?n Comisia de Agricultur? de c?tre tot spectrul politic, prin care s? ?ncerc?m s? fundament?m aceast? relansare a cre?terii porcului ?n Rom?nia”, spus Oros, citat de Agerpres.El a precizat c? prin acest proiect de lege se va respecta ?i tradi?ia cre?terii porcului ?n gospod?riile popula?iei, dar ?n acela?i timp se va oferi ocazia cre?terii ?n sistem industrial astfel ?nc?t ?n c??iva ani consumul intern s? fie acoperit din produc?ia intern?.?Vrem s? respect?m ?i tradi?ia, cre?terea porcului ?n gospod?rie, dar ?n acela?i timp s? g?sim o modalitate de a respecta m?suri de biosecuritate care s? dea ocazia celor care cresc porcul ?n sistem comercial, ?n sistem industrial, s? o poat? face, pentru ca ?n c??iva ani s? ajungem ca m?car consumul intern s? fie acoperit de produc?ia intern? ?i s? folosim ?n hrana acestor animale multe dintre cerealele pe care le export?m. Vrem s? ie?im din aceast? paradigm? a faptului c? export?m materie prim? ?i import?m produse finite gener?nd ?n 5 ani de zile un deficit al balan?ei comerciale de peste 1,2 miliarde de euro. Ne g?ndim ?i la relansarea cre?terii porcului ?n sistem industrial, ?n sistem comercial, dar atunci c?nd o facem, s? ?inem cont ?i de m?suri de biosecuritate, pentru c? din nefericire aproape toat? suprafa?a ??rii ?n toate jude?ele sunt focare active de pesta porcin? african?”, a subliniat Oros.Rom?nia a ?nregistrat ?n 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro ?n comer?ul cu produse agroalimentare, ?n cre?tere cu peste 8% fa?? de 2018, c?nd s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Anul trecut, importurile de carne de porc au crescut din punct de vedere valoric fa?? de 2018, ?n condi?iile ?n care din punct de vedere cantitativ au sc?zut u?or, ocup?nd ?ns? ?n continuare prima pozi?ie ?n topul produselor aduse de pe pia?a extern?.Astfel, ?n perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 au fost importate 288.417 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 629,5 milioane de euro, ?n timp ce anul anterior s-au adus de pe pia?a UE ?i din ??ri ter?e 294.007 tone, ?n valoare de 519,2 milioane de euro.AFIR si FINANTARIAFIR: TREI NOI LINII DE FINANTARE PENTRU FERMIERI ?Agroromania.ro 12 Mai 2020 AFIR anunta lansarea a trei noi linii de finantare pentru fermieri, in valoare totala de 30 de milioane de euro. Si combaterea secetii se afla printre prioritati!Avem, asadar, 30 milioane Euro, din care 27 milioane Euro pentru beneficiari privati: submasura 5.1 – beneficiari publici si privati, submasura 5.2 si submasura 17.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).?Submasura 5.1 - 8,28 milioane Euro pentru amenajari sanitare in fermeIn 11 mai – 31 iulie 2020 se va desfasura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finantare prin submasura 5.1 ?Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile”.?Pentru beneficiarii privati ai submasurii 5.1 sunt disponibili in aceasta sesiune 8.289.804 euro. Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali si 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri.Valoarea maxima a finantarii se ridica la 250.000 euro/ proiect pentru investitii in instalatii, echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si infrastructura sanitara (de ex.: constructia si dotarea filtrului cu grup sanitar si dusuri, vestiare etc.) in cadrul fermelor.?Solicitantii eligibili pentru sprijinul acordat prin submasura 5.1 – privati sunt fermierii, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate, cooperativele (cooperativele agricole si societatile cooperative agricole) si grupuri de producatori, constituite in baza legislatiei nationale in vigoare care deservesc interesele membrilor.?Submasura 5.2 - 3,67 milioane euro pentru refacerea terenurilorTot in perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se desfaloara sesiunea de inscriere la? submasura 5.2 ?Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale”.?Fondurile disponibile aici sunt de 3.677.431 euro. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% si nu va depasi o valoare de 200.000 euro/proiect.?Solicitantii eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 5.2 sunt fermierii (cu exceptia persoanelor fizice neautorizate) si cooperativele agricole, grupurile de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare.?Submasura 17.1 - 15 milioane Euro pentru asigurarea culturilor impotriva seceteiIncepand tot din data de 11 mai si pana in 30 noiembrie 2020 solicitantii pot depune on-line cereri de finantare la AFIR pentru submasura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor – sesiune destinata asigurarii culturilor de toamna aferente anului 2019 si aferente culturilor de primavara pentru anul 2020”.?Sunt disponibili in aceasta sesiune 15.000.000 Euro. In cadrul acestei masuri, ca un element de noutate, este faptul ca depunerea dosarelor la AFIR este continua pana la data de 30 noiembrie 2020, indiferent de epuizarea fondurilor, existand posibilitatea suplimentarii fondurilor in functie de interesul potentialilor beneficiari.?Sprijinul nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, iar beneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.?Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.AFIR a lansat ?n consultare public? Ghidul solicitantului pentru finan?area prin PNDR 2020 a infrastructurii secundare de iriga?ii12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale a lansat ?n consultare public? Ghidul solicitantului pentru subm?sura 4.3??Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice” – componenta infrastructur? de iriga?ii, din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficial? de internet?, la sec?iunea?Transparen?? decizional?.Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finan?are sunt Organiza?iile Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legisla?iei ?n vigoare. De asemenea, Federa?iile Organiza?iilor Utilizatorilor de Ap? pentru Iriga?ii (FOUAI) pot depune cereri de finan?are numai ?n m?sura ?n care sunt de?in?tori de infrastructur? secundar? de iriga?ii preluat? prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructur? este definit? conform Legii nr. 138/ 2004 a ?mbun?t??irilor funciare, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare).Fondurile europene disponibile prin subm?sura 4.3 pentru componenta infrastructur? de iriga?ii sunt 100% nerambursabile ?i nu pot dep??i valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de iriga?ii aferente sta?iilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Reamintim c? achizi?ia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitat? la un procent de maximum 30% din valoarea total? eligibil? a proiectului, din care s-a sc?zut valoarea aferent? a echipamentelor de irigat.Perioada de consultare public? este de 10 zile calendaristice de la data public?rii pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru subm?sura 4.3 – componenta infrastructur? de iriga?ii. To?i cei interesa?i pot s? transmit? propuneri sau observa?ii pe adresa de e-mail?consultare@, p?n? la data de 16 mai 2020.CALENDAR LANS?RI SESIUNI PROIECTE PNDR 2014-2020!Agroinfo?12 mai 2020 OFICIAL! Ministerul Agriculturii a transmis ast?zi pentru AGROINFO calendarul lans?rii sesiunilor de depunere proiecte PNDR 2014-2020. V? punem la dispozi?ie datele care v? ajut??la ob?inerea banilor europeni.sM 17.1 Contribu?ii la primele de asigur?ri?11 mai–30 noiembrie 2020, alocare ?15.000.000 eurosM 5.1 Sprijin pentru investi?ii ?n ac?iuni preventive menite s? reduc? consecin?ele dezastrelor?naturale, evenimentelor adverse ?i evenimentelor catastrofale?11 mai – 31 iulie 2020, alocare?13.039.804 eurosM 5.2 Sprijin pentru investi?ii ?n ac?iuni menite s? reduc? consecin?ele dezastrelor naturale,?evenimentelor adverse ?i evenimentelor catastrofale?11 mai – 31 iulie 2020, alocare?3.677.431 eurosM 4.3 Investi?ii pentru dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole ?i silvice –?componenta iriga?ii?iunie, alocare?43.700.259 eurosM 4.2 Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole?iunie, alocare?12.000.000 eurosM 9.1a ?nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul pomicol?iunie, alocare 1.985.644 eurosM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri?iulie, alocare?43.022.207 euro8 sM 3.1 Sprijin pentru participarea pentru prima dat? la schemele de calitate?august, alocare?2.008.739 eurosM 3.2 Sprijin pentru activit??ile de informare ?i de promovare desf??urate de grupurile de produc?tori ?n cadrul pie?ei interneaugust, alocare?4.072.493 euro.ANUN? AFIR: DE AST?ZI, 30 DE MILIOANE de EURO DISPONIBILE pentru FERMIERI! Agroinfo11 mai 2020 - COMUNICAT. Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) anun?? lansarea, ?ncep?nd de ast?zi, 11 mai 2020, a trei sesiuni de primire a cererilor de finan?are. Este vorba despre subm?sura 5.1 – beneficiari publici ?i priva?i, subm?sura 5.2 ?i subm?sura 17.1 din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020), informeaz? AFIR ?n comunicatul transmis pentru AGROINFO.Astfel, ?n perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se va desf??ura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finan?are prin subm?sura 5.1 ?Sprijin pentru investi?iile ?n m?suri preventive destinate s? reduc? efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile ?i ale evenimentelor catastrofale probabile” ?i prin subm?sura 5.2 ?Sprijin pentru investi?ii privind refacerea terenurilor agricole ?i a poten?ialului de produc?ie afectate de dezastre naturale, de condi?ii de mediu adverse ?i de evenimente catastrofale”.De asemenea, ?ncep?nd tot din data de 11 mai ?i p?n? ?n 30 noiembrie 2020 solicitan?ii pot depune on-line cereri de finan?are la AFIR pentru subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor – sesiune destinat? asigur?rii culturilor de toamn? aferente anului 2019 ?i aferente culturilor de prim?var? pentru anul 2020”.Fondurile disponibile ?n cadrul subm?surii 5.1 pentru beneficiarii publici, respectiv pentru? institu?ii publice cu atribu?ii ?n prevenirea ?i limitarea r?sp?ndirii pestei porcine africane (PPA), sunt de 4.750.000 euro, din care 2.310.000 euro destina?i investi?iilor ?n instala?ii pentru dezinfec?ie, 1.700.000 euro pentru achizi?ia de autoutilitare probe ?i dotarea laboratoarelor ?i 740.000 euro pentru investi?ia ?n camere frigorifice.?Rata maxim? a sprijinului public nerambursabil va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile.??n cazul ?n care sunt ?ndeplinite cumulativ anumite condi?ii men?ionate ?n Ghidul solicitantului, rata sprijinului poate ajunge la 100% din totalul cheltuielilor eligibile.Valoare maxim? a unui proiect pentru beneficiarii publici va fi de 250.000 euro, pentru investi?ii ?n instala?ii ?i echipamente pentru asigurarea biosecurit??ii ?i infrastructur? sanitar? ?n cadrul fermelor (de ex.: construc?ia ?i dotarea filtrului cu grup sanitar ?i du?uri, vestiare etc.).Pentru beneficiarii priva?i ai subm?surii 5.1 sunt disponibili ?n aceast? sesiune 8.289.804 euro. Rata maxim? a sprijinului public nerambursabil va fi de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali ?i 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri.Valoarea maxim? a finan??rii se ridic? la 250.000 euro/ proiect pentru investi?ii ?n instala?ii, echipamente pentru asigurarea biosecurit??ii ?i infrastructur? sanitar? (de ex.: construc?ia ?i dotarea filtrului cu grup sanitar ?i du?uri, vestiare etc.) ?n cadrul fermelor. Solicitan?ii eligibili pentru sprijinul acordat prin subm?sura 5.1 – priva?i sunt fermierii, cu excep?ia persoanelor fizice neautorizate, cooperativele (cooperativele agricole ?i societ??ile cooperative agricole) ?i grupuri de produc?tori, constituite ?n baza legisla?iei na?ionale ?n vigoare care deservesc interesele membrilor.Fondurile disponibile pentru subm?sura 5.2 ?Sprijin pentru investi?ii privind refacerea terenurilor agricole ?i a poten?ialului de produc?ie afectate de dezastre naturale, de condi?ii de mediu adverse ?i de evenimente catastrofale” sunt de 3.677.431 euro. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% ?i?nu va dep??i o valoare de 200.000 euro/ proiect. Solicitan?ii eligibili pentru sprijinul acordat prin sM 5.2 sunt fermierii (cu excep?ia persoanelor fizice neautorizate) ?i cooperativele agricole, grupurile de produc?tori constituite ?n baza legisla?iei na?ionale ?n vigoare.Pentru subm?sura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor – sesiune destinat? asigur?rii culturilor de toamn? aferente anului 2019 ?i aferente culturilor de prim?var? pentru anul 2020”?sunt disponibile ?n aceast? sesiune 15.000.000 Euro.??n cadrul acestei m?suri, ca un element de noutate, este faptul c? depunerea dosarelor la AFIR este continu? p?n? la data de 30 noiembrie 2020, indiferent de epuizarea fondurilor, exist?nd posibilitatea supliment?rii fondurilor ?n func?ie de interesul poten?ialilor beneficiari. Sprijinul nerambursabil acordat ?n cadrul acestei subm?suri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile ?i pl?tit? efectiv de c?tre fermier, iar beneficiarii acestei subm?suri sunt fermierii activi.Riscurile eligibile ?n cadrul acestei linii de finan?are sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, ar?i?a, inunda?iile, grindina, ?nghe?ul (timpuriu de toamn?, de iarn? sau t?rziu de prim?var?), ploile toren?iale sau ploile excesive ?i de lung? durat?, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finan?are se num?r? ?i infest?rile cu organisme de carantin? d?un?toare plantelor prev?zute ?n HG nr. 563/2007, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Depunerea cererilor de finan?are la AFIR pentru cele trei subm?suri se face doar on-line pe , conform preciz?rilor din Ghidul Solicitantului, ?ncep?nd din data de 11 mai 2020, ora 09:00.30 de milioane de euro, disponibile de ast?zi pentru fermieri! Cererile se depun la AFIR! Angelica Lefter - 11 mai 2020 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) pune la dispozi?ie peste 30 de milioane de euro prin trei sesiuni de depunere a cererilor de finan?are, ?ncep?nd de ast?zi, luni – 11 mai, potrivit unui comunicat remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.AFIR anun?? lansarea, ?ncep?nd din 11 mai, a trei sesiuni de primire a cererilor de finan?are. Este vorba despre subm?sura 5.1 – beneficiari publici ?i priva?i, subm?sura 5.2 ?i subm?sura 17.1 din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020).Astfel, ?n perioada 11 mai – 31 iulie 2020 se va desf??ura prima sesiune din 2020 pentru depunere on-line a cererilor de finan?are prin subm?sura 5.1 ”Sprijin pentru investi?iile ?n m?suri preventive destinate s? reduc? efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile ?i ale evenimentelor catastrofale probabile” ?i prin subm?sura 5.2 ”Sprijin pentru investi?ii privind refacerea terenurilor agricole ?i a poten?ialului de produc?ie afectate de dezastre naturale, de condi?ii de mediu adverse ?i de evenimente catastrofale”.De asemenea, ?ncep?nd tot de ast?zi, luni – 11 mai ?i p?n? ?n 30 noiembrie 2020 solicitan?ii pot depune on-line cereri de finan?are la AFIR pentru subm?sura 17.1 ”Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor – sesiune destinat? asigur?rii culturilor de toamn? aferente anului 2019 ?i aferente culturilor de prim?var? pentru anul 2020”.Depunerea cererilor de finan?are la AFIR pentru cele trei subm?suri se face doar on-line pe , conform preciz?rilor din Ghidul Solicitantului, ?ncep?nd din data de 11 mai 2020.Ghidul solicitantului de fonduri europene pentru echipamente de irigatii prin PNDR 2020 Mai 12, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a lansat in dezbatere publica Ghidul solicitantului pentru submasura 4.3 – ?Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”.Primirea recomandarilor si propunerilor de imbunatatire a Ghidului solicitantului pentru submasura 4.3 se va face pana pe 16 mai 2020. Ulterior, va fi publicata varianta finala a documentului in baza caruia pot fi accesate fonduri europene nerambursabile pentru investitii in sisteme de irigatii.Conform variantei aflata in dezbatere publica a Ghidului solicitantului, beneficiarii submasurii 4.3 sunt Organizatiile Udatorilor de Apa pentru Irigatii, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole conform legislatiei in vigoare.Federatiile Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii pot depune cereri de finantare pentru a obtine fonduri europene nerambursabile pentru infrastructura secundara de irigatii numai in masura in care sunt detinatori de infrastructura secundara de irigatii preluata prin protocol/proces verbal de predare-primire/alte documente, infrastructura definita conform Legii 138/2004 a imbunatatirilor funciare cu modificarile si completarile ulterioare.Conditii de eligibilitate pentru a obtine fonduri europene pentru echipamente de irigatii prin PNDR 2020:Investitia trebuie sa se incadreze in cel putin unul din tipurile de sprijin prevazute prin submasura 4.3Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria beneficiarilor eligibili.Investitia va fi precedatade o evaluare a impactului preconizat asupra mediului daca aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, mentionata in capitolul 8.1 din PNDR 2020.Solicitantul se angajeaza sa asigure functionarea la parametrii proiectati si intretinerea investitiei, pe o perioada de cel putin 5 ani, de la ultima transa de plata.Investitia este in conformitate cu planurile de gestionare a bazinelor hidrografice aferente Directivei Cadru Apa pentru suprafetele vizate si cu programul relevant de masuri, daca este cazul.Investitia prevede contorizarea apei.Investitia vizeaza o suprafata identificata ca viabila in Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania.Solicitantul trebuie sa faca dovada detinerii dreptului de folosinta asupra terenului/activului fizic aferent investitiei, iar in cazul in care terenul se afla in proprietatea statului, sa prezinte acordul administratorului acestuia pentru realizarea investitiei.Sistemul prevazut in proiect trebuie sa fie racordat la o infrastructura principala functionala.In cazul unui proiect realizat cu fonduri europene nerambursabile, pot fi cheltuieli eligibile si cheltuieli neeligibile. Prin submasura 4.3 sunt eligibile si cheltuieli legate de lucrari pentru statiile de pompare, dispecerizare, monitorizare si contorizare a energiei electrice.Achizitia echipamentelor de irigat pentru OUAI-uri/FOUAI-uri este cheltuiala eligibila prin submasura 4.3 – componenta infrastructura de irigatii din PNDR 2020, aceste echipamente fiind parte componenta din infrastructura secundara de irigatii in conformitate cu Legea nr.138/2004 a imbunatatirilor funciare.Fondurile europene nerambursabile pentru infrastructura secundara de irigatii disponibile prin submasura 4.3 pentru componenta infrastructura de irigatii sunt 100% nerambursabile ?i nu pot depa?i valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigatii aferente statiilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Achizitia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitata la un procent de maximum 30% din valoarea totala eligibila a proiectului, din care s-a scazut valoarea aferenta a echipamentelor de irigat.Facem precizarea ca informatiile prezentate sunt incluse in varianta lansata in dezbatere publica a Ghidului solicitantului. Cand AFIR va publica varianta finala, vom reveni cu informatii.?Orice persoana poate transmite observatii si recomandari cu privire la conditiile din acest Ghid la adresa consultare@, pana pe 16 mai 2020.ALTELEMinistrul Agriculturii: Suprafa?a calamitat? de secet? este de 1,1 milioane de hectare. 12 mai, 2020 | Agerpres Se irig? pe 222.131 hectare Suprafa?a agricol? calamitat? p?n? ?n prezent din cauza secetei se ridic? la 1,1 milioane de hectare, cea mai mare ?nregistr?ndu-se ?n jude?ul Constan?a, 416.000 hectare, ?n timp ce suprafe?ele irigate la nivel na?ional au ajuns la 222.121 hectare, a declarat, mar?i, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, ?ntr-un briefing de pres?,?scrie Agerpres. "Avem p?n? acum situa?ia centralizat? legat? de declara?iile suprafe?elor calamitate ?i raportat? la declara?iile fermierilor. Suprafa?a calamitat? este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secet? lucreaz?, au lucrat ?i s?mb?t? ?i duminic?, astfel ?nc?t acolo unde fermierii doresc ?ntoarcerea culturilor s? aib? posibilitatea s? o fac?. Jude?ele cu suprafe?ele calamitate cele mai mari sunt Constan?a, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafa?a irigat? acum 13.000 de hectare, ?i Tulcea, care are o suprafa?? calamitat? de 129.000 de hectare, iar aici se irig? pe 13.000 hectare. Ialomi?a cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafa?a irigat? 25.000 de hectare, Br?ila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafa?a irigat? 100.000 hectare, Buz?u - 75.000 de hectare calamitate ?i 7.000 hectare irigate, iar jude?ul Gala?i 61.000 de hectare calamitate ?i o suprafa?? irigat? de 27.000 de hectare. Practic, ast?zi, se irig? ?n total ?ar? pe 222.131 hectare, apa fiind introdus? pe 2.100 kilometri de canal", a precizat Oros. El a subliniat c? se a?teapt? centralizarea tuturor datelor pentru a se cunoa?te suprafa?a exact? calamitat? ?n urma secetei puternice ?i extreme. Potrivit prognozei de specialitate, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM), ?n intervalul 12 - 18 mai, ?n cultura gr?ului de toamn?, con?inutul de ap? pe profilul de sol 0-100 cm se va ?ncadra ?n limite sc?zute ?i deosebit de sc?zute, seceta pedologic? fiind moderat?, puternic? ?i extrem?, ?n Dobrogea, Muntenia, Banat, Cri?ana ?i Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei ?i Moldovei. Izolat ?n nordul Olteniei ?i al Maramure?ului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisf?c?toare. ?n plus, aprovizionarea cu ap? pe ad?ncimea de sol 0-20 cm, ?n cultura de porumb, se va situa ?n limite sc?zute (secet? pedologic? moderat?) ?i deosebit de sc?zute (secet? pedologic? puternic? ?i extrem?), ?n Dobrogea ?i Cri?ana, pe suprafe?e agricole extinse din Moldova, local ?n nord-estul, centrul, estul, sud-estul ?i sud-vestul Transilvaniei, nordul ?i nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat ?n sudul, centrul ?i vestul Munteniei. Conform speciali?tilor ANM, ?n Maramure? ?i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local ?n nordul, vestul, sudul ?i sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul ?i sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul ?i sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisf?c?toare p?n? la apropiate de optim ?i optime. "?n aceste condi?ii, procesele de cre?tere ?i dezvoltare ale culturilor agricole se vor desf??ura ?n general ?n ritmuri normale ?n cea mai mare parte a teritoriului agricol, u?or mai intensificate pe terenurile cu bun? aprovizionare cu ap? a solului. Totodat?, spre sf?r?itul perioadei, pe fondul cerin?elor maxime fa?? de ap? ale plantelor ?i ?n condi?iile men?inerii unor deficite ridicate de ap? ?n sol, fiind posibil? apari?ia fenomenului de ofilire temporar? a frunzelor ?n orele de amiaz?, precum ?i ?ng?lbenirea/uscarea par?ial?/total? a aparatului foliar, at?t la culturile de toamn?, c?t ?i la pr??itoare", se precizeaz? ?n prognoza agrometeorologic?.ACEBOP, scrisoare deschis? c?tre ministrul OROS: Lupta?i-v? la Bruxelles pentru a ajuta fermele rom?ne?ti de pas?re ?i porc! Angelica Lefter - 11 mai 2020 Pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Bovine, Ovine ?i Porcine din Rom?nia (ACEBOP), dr. Mary-Eugenia Pan? a transmis o scrisoare deschis? ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Documentul, remis Agrointeligen?a–AGROINTEL.RO, prezint? numeroasele probleme legate de sprijinirea sectorului c?rnii de pas?re ?i de porc ?i cuprinde o serie de argumente ?i solicit?ri redate mai jos:”Am fost informa?i asupra faptului c? ?n data de 13 mai, Pre?edin?ia Croat? organizeaz? o videoconferin?? cu mini?trii agriculturii din Statele Membre pentru a fi prezentat un nou pachet de sprijin pentru sectoare agroalimentare, ?n contextul epidemiei COVID-19.Din discu?iile organizate ?n data de 30 aprilie ?n cadrul Comisiei de Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? a Parlamentului European, am ?n?eles c? Rom?nia va solicita un sprijin direct pentru produc?torii din sectorul viniviticol.?n?elegem c? sectorul are nevoie de sprijin, fiind afectat de sanc?iunile din SUA. Pachetul oferit pentru acest sector este deja generos: distilare ?n condi?ii de criz?, stocare privat?, m?suri de recoltare ?n verde.Filierele c?rnii de pas?re ?i porc r?m?n cele mai afectate sectoare din Rom?nia – fapt subliniat ?i de dumneavoastr? frecvent, in ultima perioad?. Nu au nicio m?sur? de sprijin iar MADR sprijin? o m?sur? care oricum va fi aprobat?!Pas?rea ?i porcul trebuie sprijinite, chiar dac? Comisarul pentru agricultur? Janusz Wojciechowski se ?mpotrive?te, pentru c?, poate are d?nsul un alt plan. Dac? ne uit?m ast?zi la rafturile marilor magazine, vedem c? Polonia inund? pia?a noastr? de carne la pre?uri foarte mici. Poate guvernul polonez sau Comisarul, polonez ?i el, au g?sit o form? de sprijin pentru produc?torii polonezi ?i se dore?te falimentarea celorlal?i produc?tori europeni, nu vorbim doar de Rom?nia. Cum s? spui c? nu aju?i produc?torii de carne de pas?re ?i de porc?!”.Scrisoarea deschis? a ACEBOP ?i adresat? deciden?ilor politici de la v?rful Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), este un semnal de alarm? asupra problemelor din industria c?rnii de pas?re, dar ?i din cea a porcului:”Uita?i-v? la pre?ul porcului, ajuns ast?zi pe la 5 lei /kg ?n viu, iar fermierii au cump?rat purceii cu 110 euro la 25 de kg ?i ?l v?nd ast?zi tot cu 110 euro, la 100 de kg – ?n situa?ia ?n care ne mai asigur?m 40% din produc?ia intern?!Carnea de pas?re se produce ast?zi pe stoc, care ne cost? enorm, nu avem unde vinde. Din informa?iile pe care le avem, sunt ast?zi peste 20.000 de tone carne congelat? la principalii produc?tori de carne de pas?re ?n Rom?nia!Prin ?nchiderea HORECA european?, pieptul nu a mai fost comercializat – partea cea mai costisitoare din pui, v?ndut? bine ?n restaurantele europene. Numai ?ntr-o lun?, de la 14 lei/kg produs refrigerat, s-a ajuns la 11 lei/kg produs congelat. Costul de congelare este de cel pu?in 150 euro/ton?/lun?, iar depozitarea ?nc? 30 euro/ton?/lun?.?i nu ?n ultimul r?nd, vorbim de contracte pe care le au produc?torii pentru achizi?ia de pui de o zi, se import? milioane de pui lunar din UE ?n Rom?nia, reproduc?ia este pe butuci ?i mai avem ?i spaima influen?ei aviare la grani??!Dac? nu vindem, nu avem m?suri de sprijin, ce vom face cu furnizorii no?tri, ?ntr-o pia?? ?n care legea reproduc?iei nu func?ioneaz??”, se ?ntreab? autoarea scrisorii deschise c?tre ministrul Adrian Oros.Pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Bovine, Ovine ?i Porcine din Rom?nia (ACEBOP), dr. Mary-Eugenia Pan?, arat? prin textul formulat, care ar fi direc?ia pe care Guvernul trebuie s? o sus?in? ?n cazul problematicilor expuse mai sus:”Pe l?ng? depozitarea privat?, o m?sur? solicitat? de alte state membre, a fost sprijinul pentru ?ncetinirea produc?iei ?i pentru diferen?a de pre? la furaj, m?suri agreate ?i de noi, care ar trebui sus?inute cu toat? t?ria de Guvern.Prin m?suri targetate, poate fi acoperit? diferen?a de pre?, la fel ?i depozitarea privat? acum, pentru c?nd se va redeschide HORECA – dar trebuie s? lupt?m s? le avem, domnilor!Acestea sunt solicit?rile noastre, pe care v? rug?m s? le lua?i in considerare pentru reuniunea din 13 mai.Sus?inerea celor dou? sectoare, al?turi de alte state membre care o fac deja, pentru al doilea pachet de sprijin, este imperios necesar?, domnule Ministru.Lupta pentru extinderea bugetului sectorului de agricultur? prin utilizarea rezervei europene pentru situa?ii de criz? – 478 milioane, este important? pentru sectorul strategic alimentar, din care facem parte ?i noi. A?tept?m cu interes s? vedem rezultate, domnule Ministru”, ??i ?ncheie Pre?edinte ACEBOP, Dr. Mary-Eugenia Pan?, ?ntreaga expunere.Mo?iunea simpl? ?mpotriva ministrului Agriculturii, depus? la Senat! Angelica Lefter - 12 mai 2020 Mo?iunea simpl? ”Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros” a fost depus? de PSD, ast?zi, mar?i – 12 mai, la Senat, potrivit agerpres.ro.Anun?ul cu decizia PSD de a depune la Senat, mo?iunea simpl? ?mpotriva ministrului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a fost f?cut, tot ast?zi, la grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputa?ilor, de c?tre deputatul social-democrat Valeriu Steriu.?nc? de la sf?r?itul lunii aprilie, liderul PSD, Marcel Ciolacu a anun?at c? partidul pe care ?l conduce va depune o mo?iune simpl? ?mpotriva ministrului, Adrian Oros. Liderul de la Agricultur? a avut atunci o reac?ie imediat? ?n care a ar?tat care sunt interesele acestui demers al PSD:”Mo?iunea simpl? depus? de PSD ?mpotriva mea este dovada clar? c? am ?nceput s? deranjez grupurile de interese care au controlat Ministerul Agriculturii ?n ultimii ani. Sta?i lini?ti?i! Nu m? pute?i intimida! Voi avea grij? ca fermierii s? afle ?i de ultimul LEU furat ?i de ce ast?zi c?nd vorbim nu ??i pot iriga p?m?nturile!” a scris la finalul lunii aprilie ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa de rma?iile publicate de Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar ?n limita a 500 de caractere ?i cu citarea ?n PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la aceast? regul? constituie o ?nc?lcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom ac?iona ?n consecin??.Contralovitura lui Adrian Oros pentru PSD: Au fost autoriza?i la plat? peste 99,18% dintre fermieri Ionel Dancu, Reporter ?12/05/2020 ?n ziua ?n care PSD a depus ?n Parlament o mo?iune simpl? ?mpotriva ministrului Agriculturii,?Adrian Oros, demnitarul a organizat o conferin?? de pres? ?n care a declarat c? peste 99,18% dintre fermieri au fost autoriza?i pentru plata subven?iilor, ?n ciuda a ceea ce afirm? criticii acestuiaCite?te ?i:?Ciud??eniile din proiectul de lege privind starea de alert? - Cec ?n alb acordat Guvernului pe perioad? nedeterminat??.?Vreau s? prezint foarte pe scurt rezultatele APIA, pentru c? am tot auzit pe unii povestind despre ?nt?rzierile la plata subven?iilor. Vreau s? v? spun c?, ?n prezent, de?i deadline-ul este 30 iunie 2020, au fost autoriza?i la plat? peste 99,18% dintre fermieri ?i s-au pl?tit p?n? acum 2,76 miliarde de euro, at?t din FEGA, FEADR, dar ?i din bugetul na?ional", a declarat Adrian Oros.El a prezentat ?i calendarul m?surilor pentru care se pot depune proiecte ?n 2020, primele trei fiind deja anun?ate fermierilor, respectiv sprijinul pentru investi?ii ?n ac?iuni preventive menite s? diminueze consecin?ele dezastrelor naturale ?i contribu?ii la primele de asigur?ri."Este vorba de m?surile 5.1 ?i 5.2 , care se deruleaz? din 11 mai p?n? ?n 31 iulie, av?nd alocate sume de 13 milioane de euro, respectiv 3,6 milioane de euro. Apoi acea m?sur? 17.1 'Contribu?ii la primele de asigur?ri' prin care ?ncuraj?m fermierii s? ??i asigure culturile, iar pentru acest an am alocat 15 milioane de euro. M?sura se deruleaz? ?ncep?nd din 11 mai p?n? ?n 30 noiembrie 2020. Reamintesc c? am f?cut o procedur? simplificat? cu doar 4 documente, cu poli?a de asigurare, chitan?a, buletinul ?i codul IBAN, fermierul poate accesa aceast? m?sur?", a men?ionat Adrian Oros.Potrivit sursei citate, ?ncep?nd cu luna iunie, vor mai fi lansate m?surile privind investi?iile pentru dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea infrastructurii agricole - componenta iriga?ii, respectiv m?sura 4.3 pentru reabilitarea infrastructurii secundare, unde au fost alocate 43 de milioane de euro."Avem sprijin pentru investi?ii ?n procesarea ?i marketingul produselor agricole, m?sur? lansat? tot ?n iunie, de 12 milioane de euro, ?nfiin?area grupurilor de produc?tori ?n sectorul pomicol - dou? milioane de euro, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, lansare ?n iulie de data aceasta, ?i alocare de 43 de milioane de euro. Vom da acestor beneficiari ai m?surii ?i p?n? la 50 de hectare teren ?n concesiune sau ?n arend?. Mai avem sprijin pentru participarea pentru prima dat? la schemele de calitate, m?sur? care va fi lansat? ?n august, cu dou? milioane de euro ?i sprijin pentru activit??ile de informare ?i de promovare desf??urate de grupurile de produc?tori ?n cadrul pie?ei interne, lansare ?n august, cu 4 milioane de euro. Acesta este calendarul m?surilor pentru anul acesta", a ad?ugat ministrul Agriculturii.Emil Dumitru: ”Soia crescuta in Romania ajunge in Rusia si Turcia! E inadmisibil!” In?mai 12, 2020 Problema subven?iilor este una intens dezb?tut? ?n sectorul agricol, fiecare fermier av?nd p?rerea sa. Unii vor plafonare, al?ii o consider? discriminatorie, unii vor subven?ii pentru performan??, al?ii consider? c? plata pe suprafa?? este cea mai bun? solu?ie.Subiectul a fost abordat ?i de realizatorul Ovidiu Ghinea, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, ?mpreun? cu invitatul s?u, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Emil Dumitru. Potrivit oficialului MADR, o acordare a subven?iei pentru performan?? ar avantaja doar fermele mari, l?s?ndu-i ?n urm? pe cei care sunt la ?nceput de drum.”Odat? cu reforma instituit? de comisarul Mariann Fischer Boel, sprijinul s-a acordat pe suprafa?? ?i nu un sprijin cuplat pe produc?ie. Avem mecanismul de sprijin cuplat pe produc?ie la anumite culturi, unde Rom?nia a sus?inut c? e nevoie s? creasc? produc?ia at?t ?n zona de vegetal c?t ?i ?n cea de zootehnie. Eu cred c? este ?i o m?sur? de a p?stra activitatea agricol?, pentru c? dac? vom acorda doar din perspectiva performan?ei, fermele de peste 3.000 de hectare cu siguran?? se ?ncadreaz? la acest criteriu, dar noi credem c? agricultura are ?i o func?ie social?, ?i o func?ie de mediu, sunt mai multe componente, motiv pentru care trebuie s? discut?m de o cre?tere a aloc?rii financiare pe sprijin cuplat”, a precizat secretarul de stat de la MADR.Emil Dumitru a oferit un exemplu concret ?n acest sens, vorbind despre problema produc?iei de soia din Rom?nia. Potrivit secretarului de stat, ?ara noastr? export? toat? soia produs? pe teritoriul autohton, export?nd astfel subven?iile, ?n timp ce import?m cantit??i imense de ?rot de soia din America.”Spre exemplu, la soia, Rom?nia acord? sprijin cuplat, dar vreau s? informez popula?ia c? soia ob?inut? de fermierul rom?n, 160.000 de tone, c?ruia ?i pl?tim sprijin cuplat, are ca destina?ie Rusia ?i Turcia. Or lucrul acesta este inadmisibil, ?n condi?iile ?n care noi import?m 875.000 de tone de ?rot de soia din America de Sud ?i America de Nord”, a subliniat Emil Dumitru ?n direct la AGRO TV.Ce se intampla cu cele 50 de hectare de la ADS pentru tinerii fermieri? Raspunsul lui Emil Dumitru In?mai 12, 2020 Actuala conducere de la Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a precizat ?nc? de la ?nceputul acestui an c? tinerii fermieri vor beneficia ?n acest an, ?n premier?, de terenuri concesionate de la Agen?ia Domeniile Statului ?n suprafa?? de 50 de hectare. Totu?i, odat? cu venirea pandemiei, instalarea st?rii de urgen?? ?i a numeroaselor probleme care macin? sectorul agricol ?n ultima perioad?, aceast? m?sur? pare c? a fost uitat?.?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorb? de secretarul de stat Emil Dumitru, l?murind acest subiect.?”?n leg?tur? cu tinerii fermieri care vor urma s? primeasc? cele 50 de hectare, n-am vrut s? d?m drumul la actul normativ ?n perioada aceasta de stare de urgen??, pentru c? e nevoie de anumite adeverin?e pe care tinerii fermieri trebuie s? le aduc? la momentul depunerii unei cereri pentru acordarea celor 50 de hectare. Actul normativ se afl? ?n avizare intern? la Minister, dar nu i-am dat drumul tocmai pentru a trece peste perioada aceasta de stare de urgen??, pentru ca, atunci c?nd lans?m m?sura, s? avem ?i certitudinea c? to?i tinerii fermieri pot s? mearg? s?-?i ia documenta?ia de care au nevoie de la diverse institu?ii ale statului”, a precizat Emil Dumitru ?n exclusivitate pentru AGRO TV.Reamintim c? ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sublinia la ?nceputul anului c? Rom?nia are o suprafa?? de 230.000 de hectare suprafa?? concesionat?, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri.“Pentru tinerii fermieri, pe l?ng? banii aloca?i subm?surii 6.1 din PNDR “Instalarea tinerilor fermieri”, vom ?ncerca s? aloc?m aceste terenuri pe care le-am identificat ?n contractele de concesionare care expir? anul acesta ?i care nu vor mai fi prelungite. Consider?m c? este foarte important ca de acest teren s? beneficieze cei care se ?ncadreaz? ?n categoria de tineri fermieri, ?in?nd cont de fenomenul de ?mb?tr?nire a fermierilor ?i a for?ei de munc? din agricultur?. Momentan, Rom?nia are o suprafa?? de 230.000 de hectare suprafa?? concesionat?, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, spunea ?eful MADR ?n luna ianuarie.?De asemenea, conducerea MADR mai sublinia c? dore?te ca tinerii s? poat? ?nfiin?a primele culturi pe terenurile concesionate de la ADS ?n toamna acestui an.SPRIJIN TINERI FERMIERI LA PACHET CU 50 HECTARE DE TEREN AGRICOL! Agroinfo?12 mai 2020 43 DE MILIOANE EURO PENTRU TINERII FERMIERI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at ast?zi c? sunt disponibile 43 de milioane de euro pentru sprijinul acordat tinerilor fermieri la instalarea ca ?efi de exploata?ie agricol?. Sprijinul financiar?vine la pachet cu atribuirea de maxim?50 hectare de?teren agricol pentru fiecare t?n?r fermier, a spus ?eful MADR.Potrivit calendarului MADR?de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru m?surile din PNDR 2020,?subm?sura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri? urmeaz? s? fie deschis? ?n luna?iulie ?i are o?alocare?43.022.207 euro.Aceast? m?sur? o s? o prezent?m detaliat pentru c? vom da acestor beneficiari ai m?surii ?i p?n? la 50 hectare teren agricol ?n concesiune sau arend?, a declarat ast?zi ministrul agriculturii, ?ntr-o conferin?? de pres?.Tinerii fermieri care se instaleaz? ?efi de exploata?ie agricol? beneficiaz? de un sprijin din fonduri europene de maxim 50.000 de euro.Tinerii fermieri vor beneficia ?n acest an, ?n premier?, de terenuri concesionate de la Agen?ia Domeniile Statului ?n suprafa?? de 50 de hectare!??Astfel, pentru tinerii fermieri, pe l?ng? banii aloca?i subm?surii 6.1 din PNDR "Instalarea tinerilor fermieri", vom ?ncerca s? aloc?m aceste terenuri pe care le-am identificat ?n contractele de concesionare care expir? anul acesta ?i care nu vor mai fi prelungite. Consider?m c? este foarte important ca de acest teren s? beneficieze cei care se ?ncadreaz? ?n categoria de tineri fermieri, ?in?nd cont de fenomenul de ?mb?tr?nire a fermierilor ?i a for?ei de munc? din agricultur?. Momentan, Rom?nia are o suprafa?? de?230.000 de ha suprafa?? concesionat?, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri,?anun?a ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 21 ianuarie 2020, pe pagina sa oficial? Facebook.Potrivit Programului PNL de guvernare, depus pe 10 februarie 2020 la Parlamentul Rom?niei, contractele de concesiune/arend? pentru cele 50 de hectare de teren agricol atribuite tinerilor fermieri?ar?trebui s? fie ?ncheiate pe data de 30 iunie 2020. Ast?zi, ministrul agriculturii a anun?at c? subm?sura 6.1 prin care li se acord? sprijin financiar tinerilor fermieri, de care este legat? ?i atribuirea de teren agricol,?va fi lansat? ?n iulie 2020. Deocamdat? nu a fost stabilit? o dat?.Nicu Vasile, presedintele LAPAR – Solutii salvatoare pentru agricultori In?mai 12, 2020 De la micul?fermier p?n? la factorii de decizie din institu?iile de profil,?cu to?ii sunt unanim de acord c? formele asociative sunt cheia succesului, cea care creioneaz? viitorul agriculturii rom?ne?ti. Cu at?t mai mult cu c?t p?n? ?i partenerii externi sunt convin?i c? tot ceea ce produce acest domeniu de la zootehnie, p?n? la legumicultur? sau cultur? mare, totul este foarte aproape de standardele ecologice, iar gustul este de departe inconfundabil.Ceea ce lipse?te ?ns? pentru ca succesul s? fie garantat,?este o strategie coerent? ?i viabil?, este de p?rere?pre?edintele?Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR), ing. Nicu Vasile. Acesta a declarat pentru AGRO TV c? exist? o cerere foarte mare??pe pia?a extern?, ?ns? din p?cate export?m materie prim? ?i asta ?nseamn? c? nu c??tig?m pe c?t muncim. De ce? ”Pentru c? nu avem ?ncheiate parteneriate ?ntre noi ?i nu ?tim sau nu vrem s? conlucr?m pe plan intern.”Dincolo de aceasta, ?n baza experien?ei pe care o are ?n calitate de ?ef al?Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia, ing. Nicu Vasile vine ?i cu o solu?ie.”Cei patru piloni importan?i din domeniu ?i anume zootehnia, industria conex?, cea care proceseaz? carnea ?i laptele, serviciile de transport, depozitare sau de comercializare, dar ?i agroturismul trebuie s? aib? o strategie comun? ?i pe termen lung. De aici rezult? plus valoarea, cea care se concretizeaz? p?n? la urm? ?n profit ?i, de ce nu, ofer? posibilitatea ob?inerii unor c??tiguri salariale competitive. A?a s-ar putea rezolva ?i problema deficitului de for?? de munc? din aceste domenii ?i poate s-ar fixa?mai bine capitalul uman care acum pleac? ?n c?utarea unor c??tiguri mai mari, ?n afara ??rii”,?a mai spus?pre?edintele?LAPAR.Emisiunea? “Agricultura, o ?ans? pentru Rom?nia”? este o ini?iativ? a Asocia?iei pentru Sprijinirea Dezvolt?rii Agriculturii,ini?iativ? sus?inut? de Agro TV, Profit TV ?i Look Pus.AL?TUR?-TE? ACESTUI? PROIECT! Mai multe informa?ii pe??asdar.roIRSOP: Situa?ia economic? a gospod?riilor se str?mtoreaz?, iar sistemul medical ar putea fi asaltat de pacien?i cu tratamente am?nate ?Corina Chiriac 12 mai 2020?????n luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jum?tate din gospod?rii (58%) au putut s?-?i men?in? sau chiar s? creasc? pu?in nivelul de trai. Totu?i, 42 % spun c? situa?ia lor financiar? s-a ?nr?ut??it.Veniturile ?n luna maiSe poate observa un ?nceput de deteriorare sistemic?. Fa???de aprilie au crescut??omajul efectiv??i a?teptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a pl?ti rata la credit tot de la 5 la 10%, propor?ia gospod?riilor f?r??venit disponibil de la 38 la 48%??i propor?ia celor care ?n mai au trecut la atacarea economiilor proprii (32%).Evaporarea venitului disponibil??i dezeconomisirea?semnaleaz? topirea cantit??ii de lichiditate din gospod?rii??i prezice c??cei str?mtora?i se vor ab?ine de la cump?rarea de bunuri??i servicii.S?n?tateaO treime din popula?ia adult??(31%) au trebuit s??am?ne analize, tratamente sau opera?ii din cauza epidemiei de?Coronavirus. ?nseamn??c??sistemul medical va r?m?ne tensionat??i dup??Coronavirus.De altfel, 39% din popula?ie cred c??sistemul de s?n?tate este sl?biciunea cronic??cea mai important??a???rii scoas??la iveal??de apari?ia epidemiei. Pe locul doi e corup?ia (34%). Probabil c??sistemul sanitar va avea nevoie inclusiv de investi?ii ?n capacit??i excedentare rezervate pentru epidemii. Capacit??ile excedentare nefolosite nu sunt rentabile, dar vor fi inevitabile?Consumul viitor?n urm?toarele 3 luni, oamenii nu se vor gr?bi s??creasc??consumul personal. Majoritatea (84%) inten?ioneaz??s??cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor s??se ?ndatoreze. ?nseamn??c?, probabil, comercian?ii care desfac bunuri de folosin????ndelungat??vor avea probleme. Re?inerea de la cump?rare sugereaz? ?i faptul c??un eventual program de restartare?a consumului pe termen scurt s-ar putea s??nu func?ioneze.?Majoritatea (74%) spun c???n urm?toarele 3 luni nu au de g?nd s??economiseasc?. Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul a?teptat. ?nseamn??c??dac??vor primi stimulente b?ne?ti gratuite, probabil c??vor prefera s??economiseasc??banii pentru stocuri tampon ?n loc s?-i cheltuiasc??pentru portamentul responsabil dup? izolareDac??oamenii sunt ?ntreba?i: “Ve?i respecta recomand?rilor autorit??ilor??”, aproape to?i vor spune “Da”. C?nd subiectul ?ntreb?rii “invit?”?la un r?spuns conformist, metoda uzual??este ?ntrebarea la persoana a 3-a. Dac??sunt ?ntreba?i cum vor reac?iona ceilal?i dup??ie?irea din izolare, impresia dominant??este c??“mai pu?in de jum?tate” sau “foarte pu?ini”?se vor sinchisi de recomand?ri, de distan?are??i de protejarea celor din jur. ?n general,?ceea ce cred oamenii c? vor face ceilal?i nu e prea departe de ceea ce vor face??i ei ?n?i?i. ?nseamn??c?, practic, rata de complian???nu va fi prea mare, cu excep?ia m?surilor de igien??personal?Emil Dumitru: 15 mai – START la vanatoarea de mistreti! In?mai 11, 2020Din data de 15 mai, dup? ie?irea din starea de urgen??, ?ncepe v?n?toarea la mistre?i! Anun?ul a fost f?cut exclusiv ?n direct la AGRO TV, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, de c?tre secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), Emil Dumitru.”Am avut discu?ii cu Ministerul Mediului, pentru c? este ministerul care reglementeaz? v?natul pe zona aceasta, iar la 15 mai, pentru c? se va ?nceta starea de urgen??, se vor putea permite v?n?torile exclusiv la mistre?i, pentru a reduce popula?ia de mistre?i la 0,5 mistre?i pe km p?trat. Lucrul acesta, sigur, vine cu o ?nt?rziere ?i avem foarte mul?i agricultori nemul?umi?i de faptul c? nu s-a putut interveni mai rapid, dar eu spun c? din 15 lucrul acesta se va ?nt?mpla. ?mi cer scuze ?n fa?a celor care ne privesc ?i care a?teptau s? se ac?ioneze mult mai devreme. Situa?ia a fost de aceast? natur?, din cauza restric?iilor de circula?ie s? nu putem s? d?m drumul la v?n?toare mai devreme de 15 mai. Nu vorbim de o v?n?toare de hobby aici, ci de o v?n?toare de reducere a popula?iei de mistre?i, care fac, ?ntr-adev?r, pagube ?nsemnateSubiectul v?n?torii mistre?ilor a st?rnit multe controverse ?n ultima vreme. Dup? ce animalele s?lbatice au f?cut pagube ?nsemnate ?n culturile fermierilor ?i au facilitat r?sp?ndirea pestei porcine africane, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a precizat ?n urm? cu c?teva zile c? ?n Ordonan?a Militar? nr. 10 va fi introdus un articol privind v?n?toarea acestora.”Zilele acestea am discutat cu colegii mei, cu domnul Alexe (Costel Alexe, ministrul Mediului – n.r.), cu domnul Vela (Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne – n.r.) ?i cu premierul, cu domnul Ludovic Orban, c? ?n urm?toarea Ordonan?? Militar? este necesar s? revenim asupra deciziei de a opri v?n?toarea la mistre?i pentru c? aceasta ar fi necesar? s? ?nceap? din dou? motive: ?n primul r?nd, pentru controlul popula?iei de mistre?i, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea ?i r?sp?ndirea pestei porcine africane, dar ?ncep s? produc? pagube ?n produc?iile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav ?i de secet?. Din aceste dou? motive, ?n urm?toarea Ordonan?? Militar?, cu siguran?? o s? deschidem v?n?toarea la mistre?i”, le-a promis fermierilor, pe 23 aprilie, ministrul Adrian Oros.Men?iunea legat? de mistre?i a lipsit ?ns? din Ordonan?a Militar? nr. 10, acest lucru st?rnind nemul?umiri ?n r?ndul fermierilor. Mai apoi, v?n?toarea trebuia s? ?nceap? ?n data de 30 aprilie 2020, ?ns? ?i acest termen a fost am?nat din cauza complica?iilor logistice ?i legislative legate de starea de urgen??.Adrian Oros va solicita Comisiei sprijin suplimentar pentru sectorul agroalimentar si a vinului In?mai 12, 2020 Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a declarat ast?zi, 12 mai 2020, c? va trimite c?tre Comisia European? o cerere prin care va solicita dou? ajutoare ?n plus pentru fermierii rom?ni. Acestea se refer? la sprijin suplimentar pentru sectorul vinului si a vitei de vie, precum si ajutor pentru sectorul agroalimentar. Astfel, ajutoarele pe care le va solicita sunt:Prima m?sur?:?sprijin financiar direct din Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA) pentru lapte, carne de porc ?i carne de pas?re. ?Fermierii ?i procesatorii no?tri au stocuri foarte mari din aceste produse. Cerem acest lucru pentru c? ?n 2015-2016 s-a acceptat la nivelul Uniunii Europene acest sprijin financiar direct din FEGA din cauza embargoului cu Rusia. Practic se modific? articolul 219 din regulamentul 1308/2013”, a declarat Adrian Oros.A doua m?sur?:?sprijin pentru sectorul de vin, care este impactat de ?nchiderea lan?ului HoReCa. ?Vom cere ca sumele disponibile pentru programul na?ional Vie – Vin,? s? le putem utiliza pentru a evita pierderile de podgorii”, a afirmat ministrul Agriculturii.Aceste dou? m?suri de sprijin pe care le va solicita MADR ?n ?edin?a de m?ine, 13 mai 2020, vin ?n plus fa?? de ceea ce s-a cerut ?i s-a ob?inut p?n? acum din partea Comisiei Europene. De la ?nceputul pandemiei, Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a cerut prin dou? scrisori Comisiei Europene, al?turi de reprezentan?ii celorlalte ??ri ale Uniunii Europene, sprijin pentru sectorul agricol.La pu?in timp, Comisia a trimis dou? comunic?ri privind sprijinul legat de urm?toarele aspecte:culoarele verzi pentru transportul alimentelor ?i a furajelorflexibilitatea ?n utilizarea instrumentelor financiare ??i aici a? vrea s? amintesc ultima comunicare prin care se permite ca Rom?nia ?i ??rile membre s? utilizeze 1% din total fonduri, respectiv ?n cazul Rom?niei 80 de milioane de euro prin scheme de ajutor forfetar p?n? la 5.000 de euro pentru fermieri ?i p?n? la 50.000 de euro pentru procesator”, a subliniat Adrian Oros, ministrul Agriculturii.avansurile s? fie mai mari. Este o m?sur? care pe fermierii din Rom?nia nu ?i impacteaz?, pentru c? prin derogare ?n ultimii ani s-au dat avansuri mai mari, respectiv 70% pl??i directe ?i 85% pentru dezvoltare rural? ?n Rom?nia.termenul de cereri ?i de plat? au fost prleungite. Termenul limit? este 15 iunie.mai pu?ine controale la fa?a loculuiam?narea depunerii rapoartelor anualesimplificarea procedurilor. Se lucreaz? cu proceduri simplificate at?t la APIA, c?t ?i la AFIRmodificarea programelor de dezvoltare rural? astfel ?nc?t s? se poat? utiliza fonduri din m?surile care au fost mai pu?in accesate, ?i s? fie utilizate pentru alte m?suridepozitarea privat?. Se refer? la retragerea de pe pia?? a unor produse care sunt ?n stocuri mari. ??rile din UE au primit acceptul pentru aceast? depozitare privat? pentru produsele din lapte: lapte praf, unt ?i anumite br?nzeturi, carnea de vit?, oaie ?i capr?. APIA, autoritatea competent? care gestioneaz? depozitarea privat?,? lucreaz? ?n prezent la un manual de proceduri pentru cei care doresc s? acceseze aceast? m?sur?.Se trece la STAREA DE ALERT?! M?surile ce vor fi luate dup? 15 mai au fost trimise la Parlament! agrointeligenta.ro - 12 mai 2020 Guvernul a aprobat ?n ?edin?a de ieri, luni – 11 mai un proiect de lege care con?ine m?surile care ar urma s? intre ?n vigoare dup? 15 mai. Autorit??ile vor ca Rom?nia s? intre ?n stare de alert? dup? 15 mai iar aceast? m?sur? va ?nlocui starea de urgen?? ?n care ?ara noatr? s-a aflat de dou? luni. Proiectul trebuie s? fie ?ns? aprobat ?i ?n Parlament, unde poate suferi modific?ri. Mai mult, Avocatul Poporului a constestat deja starea de alert? la Curtea Constitu?ional?, care ar urma s? ia joi o decizie pe aceast? sesizare.Potrivit documentului Proiect-lege-starea-de-alerta-sedinta-final, pe durata st?rii de alert? se poate suspenda activitatea de servire ?i consum al produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice ?n spa?iile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, at?t ?n interiorul, c?t ?i la terasele din exteriorul acestora. Este permis? organizarea activit??ilor de preparare a hranei c?t ?i de comercializare a produselor alimentare ?i b?uturilor alcoolice ?i nealcoolice, care nu presupun r?m?nerea clien?ilor ?n spa?iile destinate acestui scop, precum cele de tip ?drive-in” ?i ?room-service”, livrare la client, take-away.Art.4 – (1) Pe durata st?rii de alert? se poate suspenda activit??ile de comercializare cu am?nuntul a produselor ?i serviciilor ?n centrele comerciale ?n care ??i desf??oar? activitatea mai mul?i operatori economici.(2) Prin excep?ie de la alin.(1) sunt permise urm?toarele activit??i comerciale:a) v?nzarea produselor electronice ?i electrocasnice, doar dac? operatorii economici asigur? livrarea acestora la domiciliul/sediul cump?r?torului;b) activitatea desf??urat? de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei ?i este ?ntrerupt? comunicarea cu restul complexului;c) activitatea desf??urat? de c?tre magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, cur???torii de haine ?i centrele de ?ngrijire personal?, precum ?i v?nzarea produselor ?i serviciilor de optic? medical?.(3) Personalul care desf??oar? activit??ile prev?zute la alin.(2) are obliga?ia de a purta ?n permanen?? masc? ce va fi schimbat? la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura m??ti pentru ace?tia, precum ?i solu?ii de dezinfec?ie a m?inilor ?n zona de acces ?n incint?.M?suri ?n domeniul insolven?eiArt.41 – (1) Debitorul aflat ?n stare de insolven?? la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, sau care ajunge ?n stare de insolven?? va putea, pe durata st?rii de alert?, s? adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolven?ei ?i de insolven??, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, f?r? a avea ?ns? obliga?ia de a introduce aceast? cerere. La cererea adresat? tribunalului va fi ata?at? dovada notific?rii organului fiscal competent cu privire la inten?ia de deschidere a procedurii insolven?ei.(2) Dispozi?iile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, nu sunt aplicabile p?n? la ?ncetarea st?rii de alert?, dat? de la care ?ncepe s? curg? ?i termenul de 30 de zile pe care acestea ?l prev?d. Corelativ, p?n? la aceea?i dat?, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) ?i (3) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Art.42 – (1) Pe durata st?rii de alert? se suspend? aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 ?i ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.(2) Pe durata st?rii de alert?, ?n cazul debitorilor care ?i-au ?ntrerupt activitatea total sau par?ial ca efect al deciziilor emise pe durata st?rii de urgen??, instituit? prin Decretul Pre?edintelui Rom?niei nr.195/2020 ?i prelungit? prin Decretul Pre?edintelui Rom?niei nr.240/2020, de autorit??ile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r?sp?ndirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, men?inute, dup? caz, ?i ?n perioada st?rii de alert?, valoarea-prag prev?zut? la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare este de 50.000 lei, at?t pentru creditori, c?t ?i pentru debitori.Art.43 – ?n cazul debitorului care ?i-a ?ntrerupt activitatea total sau par?ial ca efect al deciziilor emise pe durata st?rii de urgen??, instituit? prin Decretul Pre?edintelui Rom?niei nr.195/2020 ?i prelungit? prin Decretul Pre?edintelui Rom?niei nr.240/2020, de autorit??ile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r?sp?ndirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, men?inute, dup? caz, ?i ?n perioada st?rii de alert?, creditorii pot formula, pe perioada st?rii de alert?, cerere de deschidere a procedurii insolven?ei numai dup? ?ncercarea rezonabil?, dovedit? cu ?nscrisuri comunicate ?ntre p?r?i prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de ?ncheiere a unei conven?ii de plat?.Art.44 – (1) ?n procedurile de concordat preventiv aflate ?n derulare la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, perioada ?n care se desf??oar? negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelunge?te cu 60 de zile. Corelativ, ?n func?ie de etapa ?n care se afl? debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelunge?te cu maximum 60 de zile sau, dup? caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelunge?te cu maximum 60 de zile.(2) ?n cazul debitorului aflat ?n executarea concordatului preventiv la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea crean?elor stabilite prin concordat se prelunge?te cu 2 luni.Art.45 – (1) Dac? debitorul se afl? ?n perioada de observa?ie la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, aceasta se prelunge?te cu 3 luni. Corelativ, termenul ?n care categoriile de persoane ?ndrept??ite pot propune un plan de reorganizare se prelunge?te cu 3 luni, inclusiv ?n cazul ?n care termenul de depunere a planului, prev?zut de lege, a ?nceput s? curg?.(2) ?n cazul ?n care, la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare ?n raport cu posibilit??ile ?i specificul activit??ii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile ?i cu cererea pie?ei fa?? de oferta debitorului, persoanele ?ndrept??ite s? depun? un plan de reorganizare pot, ?n termen de 3 luni de la intrarea ?n vigoare a prezentei legi, s? depun? un plan de reorganizare modificat, notific?nd creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei inten?ii, ?n termen de 15 zile de la intrarea ?n vigoare a prezentei legi.Art.46 – (1) ?n cazul debitorului aflat ?n reorganizare judiciar? la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, durata execut?rii planului de reorganizare judiciar? se prelunge?te cu 2 luni.(2) Debitorul aflat ?n reorganizare judiciar?, care ?i-a ?ntrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autorit??ile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r?sp?ndirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judec?torului sindic, ?n termen de 30 de zile de la intrarea ?n vigoare a prezentei legi, suspendarea execut?rii planului pentru un termen care nu poate dep??i 2 luni. Cererea se judec? de urgen??, pe baz? de ?nscrisuri, f?r? citarea p?r?ilor. ?ncheierea pronun?at? de judec?torul sindic poate fi atacat? cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, termenele prev?zute reduc?ndu-se la jum?tate.(3) ?n cazul debitorului aflat ?n reorganizare judiciar? la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, care ?i-a ?ntrerupt activitatea total sau par?ial ca efect al deciziilor emise de autorit??ile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r?sp?ndirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi f?r? a dep??i o durat? total? a derul?rii sale de 5 ani, ?i se poate modifica, ?n mod corespunz?tor, dac? este cazul, ?n condi?iile prev?zute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Art.47 – Pentru debitorul care ?i-a ?ntrerupt activitatea total sau par?ial ca efect al deciziilor emise de autorit??ile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea r?sp?ndirii pandemiei de COVID-19, pe durata st?rii de urgen?? ?i/sau de altert?, durata ini?ial? de executare a planului de reorganizare, prev?zut? de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, f?r? a dep??i o durat? total? a derul?rii planului de 5 ani, ?i modific?rii, ?n mod corespunz?tor, dac? este cazul, ?n condi?iile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Guvernul anun?? un nou proiect similiar IMMInvest. Premierul Orban: Vom putea mobiliza p?n? la un milliard de euro c?tre intreprinderile mici ?i mijlocii, fie pentru repornirea activit??ii, acolo unde activitatea a fost ?ntrerupt?, fie pentru sus?inerea investi?iilor Alina Eftimie 12.05.2020, Premierul Ludovic Orban anun?? c? ?i companiile medii ?i mari vor fi ajutate printr-un program similar IMM Invest.?Suma de 1 miliard de euro este alocat? pentru companiile mici ?i mijlocii, iar pentru companiile medii ?i mari se va derula un program de sus?inere similar cu IMM Invest.??n ceea ce prive?te sus?inerea companiilor, este un program de sus?inere a companiilor medii ?i mari, un program similar cu IMM Invest, s? acord?m ?i pentru aceste companii produse de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru ?i pentru investi?ii cu o subven?ionare par?ial? a dob?nzii astfel ?nc?t s? ?mbun?t??im capacitatea de finan?are a acestor companii. (...) Vom putea mobiliza o sum? de p?n? la un milliard de euro pe care inten?ion?m s? o aloc?m c?tre intreprinderile mici ?i mijlocii, fie pentru capital de repornire a activit??ii, acolo unde activitatea a fost ?ntrerupt?, fie pentru sus?inerea investi?iilor”, a spus Orban.Anun?ul a fost f?cut de premier mar?i, la Consiliul Na?ional Tripartit pentru Dialog Social despre repornirea economiei.Premierul Orban estimeaz? c? aproximativ 700.000 de rom?ni vor fi ?n c?utarea unui nou loc de munc?. ”Dup? data de 1 iunie vom men?ine ?omajul tehnic, dar numai pentru angaja?ii companiilor din domenii unde se men?in restric?ii, de exemplu ?n domeniul spectacolelor, evenimentelor, restaurantelor” Gabriel Pecheanu 12.05.2020Premierul Ludovic Orban a anun?at, mar?i, c? Guvernul va acorda subven?ii pentru re?ntoarcerea ?n activitate a celor afla?i ?n ?omaj tehnic. ?eful Guvernului estimeaz? c? aproximativ 700.000 de rom?ni vor fi ?n c?utarea unui nou loc de munc?.Premierul Ludovic Orban a anun?at, mar?i, c? Executivul caut? resurse financiare pentru sus?inerea relu?rii activit??ilor economice.?Vom apela la un instrument pentru persoanele care au fost ?n ?omaj tehnic ?i care revin ?n activitate, vom acorda plata unei sume, ?nc? nu am stabilit sumele, depinde de resursele de care dispunem, ?ntre 35 ?i 45%, ca o m?sur? activ? pentru reluarea activit??ii de c?tre angaja?ii care au fost ?n ?omaj tehnic”, a declarat Orban.El a mai spus c? Executivul va prelungi perioada de acordare a ?omajului tehnic.?Dup? data de 1 iunie vom men?ine ?omajul tehnic, dar numai pentru angaja?ii companiilor din domenii unde se men?in restric?ii, de exemplu ?n domeniul spectacolelor, evenimentelor, restaurantelor”, a precizat premierul.Acesta a estimat c? aproximativ 650.000 - 700.000 de oameni vor fi ?n c?utarea unui nou loc de munc?, adic? ?n jur de 300.000 c?rora li s-a ?ncheiat contractul de munc? ?i ?nc? aproximativ 350.000 de rom?ni care au revenit din str?in?tate.Economistul Adrian C?ciu trage un semnal de alarm?: Din ce tr?iesc 400.000 de persoane?Alecsandru Ion 12 mai 2020????Conform datelor anun?ate luni chiar de ministrul de Finan?e, Florin C??u, valoarea sumelor pl?tite de Guvern pentru ?omajul tehnic ridic? serioase semne de ?ntrebare asupra modului ?n care se pot descurca financiar sute de mii de rom?ni, ?n timpul epidemiei. Cunoscutul economist?Adrian C?ciu?vorbe?te despre dramele pe care le tr?iesc unii rom?ni ?n timpul epidemiei de?coronavirus??i despre faptul c? factorii de decizie s? laud? pe baza acestor drame.Acuza?ia extrem de dur? vine ?n urma declara?iilor f?cute luni ?n Parlament de ministrul de Finan?e,?Florin C??u, ?n timpul dezbaterilor legate de mo?iunea simpl? care l-a avut ca subiect.”B?taie de joc””?tirea zilei ?n urma mo?iunii simple este c?, ?n luna aprilie, potrivit declara?iilor ministrului de finan?e, s-au pl?tit doar 312 milioane lei ?ndemniza?ie de ?omaj tehnic dat? ?n baza OUG 30/2020 ?i OUG 32/2020.Evident c? nu avem cifrele pe tipuri de salarii pe care angaja?ii le-au avut ?nainte de a li se suspenda contractele.Dar dac? facem o simpl? simulare lu?nd datele cu care m-a?i ajutat, c? ar fi fost pl?tite 550.000 de persoane pe jum?tate din luna martie, rezult? c? fiecare persoan? a primit ?n medie cam 567 brut.Adic? 332 lei net! 332 lei ca s? tr?ie?ti!B?taie de joc”, a scris Adrian C?ciu luni sear? pe Facebook.”Din ce au tr?it 400 mii de persoane?””Avem o diferen?? cam mare, de peste 400.000 persoane care nu se reg?sesc ?n suma anun?at?.?i atunci se nasc trei ?ntreb?ri ?i o concluzie:1. Din ce au tr?it cele 400 mii de persoane?2. E cifra anun?at? cea corect??3. Lipsa de transparen?? ?i de date serve?te cuiva?Concluzie:Lipsa de transparent? poate ascunde ?i drame de care ?tiu doar cei care le tr?iesc iar al?ii nu ?tiu dec?t s? se laude pe seama lor”, a acuzat economistul.Sondaj IRSOP: 42% spun c? situa?ia lor financiar? s-a ?nr?ut??it 12 mai, 2020 Radio Europa Liber?Situa?ia economic? a gospod?riilor se str?mtoreaz?, iar sistemul medical ar putea fi asaltat de pacien?i cu tratamente am?nate, rat? datele din cel mai recent sondaj de opinie realizat de organiza?ia profesionist? de cercetare a pie?ii IRSOP.?n luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jum?tate din gospod?rii (58%) au putut s?-?i men?in? sau chiar s? creasc? pu?in nivelul de trai. Totu?i, 42% spun c? situa?ia lor financiar? s-a ?nr?ut??it comparativ cu luna precedent?Fa?? de aprilie au crescut ?omajul efectiv ?i a?teptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a pl?ti rata la credit tot de la 5 la 10%, iar propor?ia gospod?riilor f?r? venit disponibil de la 38 la 48% ?i propor?ia celor care ?n mai au trecut la atacarea economiilor proprii (32%).Evaporarea venitului disponibil ?i dezeconomisirea semnaleaz? topirea cantit??ii de lichiditate din gospod?rii ?i prezice c? cei str?mtora?i se vor ab?ine de la cump?rarea de bunuri ?i servicii.Astfel, ?n urm?toarele 3 luni, oamenii nu se vor gr?bi s? creasc? consumul personal. Majoritatea celor intervieva?i (84%) spun c? inten?ioneaz? s? cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor s? se ?ndatoreze.Majoritatea (74%) spun c? ?n urm?toarele 3 luni nu au de g?nd s? economiseasc?. Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul a?teptat. ?nseamn? c? dac? vor primi stimulente b?ne?ti gratuite, probabil c? vor prefera s? economiseasc? banii pentru stocuri tampon ?n loc s?-i cheltuiasc? pentru consum.Pandemia de coronavirus ?i efectele avute asupra spitalelor ar putea s? duc? la o ?nr?ut??ire a problemelor de s?n?tate pe care le are popula?ia pentru c? o treime din popula?ia adult? (31%) au trebuit s? am?ne analize, tratamente sau opera?ii din cauza epidemiei de coronavirus.De altfel, 39% din popula?ie a r?spuns c? sistemul de s?n?tate este sl?biciunea cronic? cea mai important? a ??rii scoas? la iveal? de apari?ia epidemiei. Pe locul doi e corup?ia (34%).Dac? oamenii sunt ?ntreba?i: ?Ve?i respecta recomand?rilor autorit??ilor?”, aproape to?i vor spune ?Da”. Dac? sunt ?ntreba?i cum vor reac?iona ceilal?i dup? ie?irea din izolare, impresia dominant? este c? ?mai pu?in de jum?tate” sau ?foarte pu?ini” se vor sinchisi de recomand?ri, de distan?are ?i de protejarea celor din jur. ?n general, ceea ce cred oamenii c? vor face ceilal?i nu e prea departe de ceea ce vor face ?i ei ?n?i?i. ?nseamn? c?, practic, rata de complian?? nu va fi prea mare, cu excep?ia m?surilor de igien? personal?.IRSOP a intervievat telefonic 760 persoane ?ntre 6 ?i 9 mai 2020. E?antionul este reprezentativ la nivel na?ional pentru ?ntreaga popula?ie ?n v?rst? de peste 18 ani din Rom?nia. Toleran?a de e?antionare este de ± 3,6%……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? ?Hot?r?rea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produc?iei de usturoi", precum ?i pentru stabilirea unor m?suri de verificare ?i control al acesteia, Guvernul Rom?niei Modificat?de?HG 371/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 201/2019 pentru completarea art. 11 din Hot?r?rea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc", Guvernul Rom?niei Abrogat?de?inere a cresc?torilor porci reproduc?ie din rasele bazna ?i sau mangali?a", perioada 2020-2022, precum unor m?suri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate" pentru anul 2020, Guvernul Rom?niei Modificat?de?HG 371/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 519/2018 pentru modificarea Hot?r?rii Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc", precum ?i pentru stabilirea unor m?suri de aplicare a acesteia, Guvernul Rom?nieiModificat?de?inere a cresc?torilor porci reproduc?ie din rasele bazna ?i sau mangali?a", perioada 2020-2022, precum unor m?suri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020;?inere a cresc?torilor porci reproduc?ie din rasele bazna ?i sau mangali?a", perioada 2020-2022, precum unor m?suri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc", Guvernul Rom?nieiAbrogat?de?inere a cresc?torilor porci reproduc?ie din rasele bazna ?i sau mangali?a", perioada 2020-2022, precum unor m?suri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 939/2018 pentru modificarea art. 19 alin. (5) din Hot?r?rea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, precum ?i pentru modificarea art. 11 alin. (2) din Hot?r?rea Guvernului nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a ?n vederea producerii c?rnii de porc", Guvernul Rom?nieiModificat?de?inere a cresc?torilor porci reproduc?ie din rasele bazna ?i sau mangali?a", perioada 2020-2022, precum unor m?suri aplicare acesteia" target="_blank">HG 365/2020?la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 365/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a", pentru perioada 2020-2022, precum ?i a unor m?suri de aplicare a acesteia, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 375?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Hot?r?rea nr. 371/2020 pentru completarea unor acte normative ?n domeniul ajutoarelor de minimis din sectorul agricol, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 377?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Ordinul nr. 120/68/2020 pentru modificarea Regulamentului privind gestionarea situa?iilor de urgen?? generate de fenomene meteorologice periculoase av?nd ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale ?i al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n?Mof I nr. 375?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Ordinul nr. 120/68/2020 pentru modificarea Regulamentului privind gestionarea situa?iilor de urgen?? generate de fenomene meteorologice periculoase av?nd ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale ?i al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Publicat ?n?Mof I nr. 375?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Anexele nr. 1-4 la Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, ca urmare a actualiz?rii tarifelor ?n func?ie de rata infla?iei din anul 2019, din 03.04.2020, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n?Mof I nr. 371?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020Ordinul nr. 1926/2020 pentru punerea ?n aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import ?i exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru m?rfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 ?n cursul anului 2020, Ministerul Finan?elor Publice - MFPPublicat ?n?Mof I nr. 376?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Ordinul nr. 1926/2020 pentru punerea ?n aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import ?i exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru m?rfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 ?n cursul anului 2020, Ministerul Finan?elor Publice - MFP Publicat ?n?Mof I nr. 376?din 11.05.2020. A intrat ?n vigoare la 11.05.2020Anexele nr. 1-6 la Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Modificat?de?Anex? 2020?la 08.05.2020Anexele nr. 1-4 la Ordinul pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului pre?edintelui Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor, ca urmare a actualiz?rii tarifelor ?n func?ie de rata infla?iei din anul 2019, din 03.04.2020, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor - ANSVSA Publicat ?n?Mof I nr. 371?din 08.05.2020. A intrat ?n vigoare la 08.05.2020Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 633/2020 de stabilire a unor m?suri temporare privind acceptarea copiilor electronice ale documentelor oficiale originale pentru cererile de licen?e de import privind contingente tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licen?e de import, precum ?i pentru cererile de licen?e de import de orez Basmati decorticat, ca urmare a pandemiei de COVID-19, Comisia European? Publicat ?n?JOCE nr. 148?din 11.05.2020. Va intra ?n vigoare la 12.05.2020Informa?ii comunicate de statele membre cu privire la ?ncetarea activit??ilor de pescuit ##401(01), Comisia European? Publicat ?n JO C din 01.04.2020Informa?ii comunicate de statele membre cu privire la ?ncetarea activit??ilor de pescuit ##401(02), Comisia European? Publicat ?n JO C din 01.04.2020Situa?ia veniturilor ?i cheltuielilor Agen?iei Europene pentru Controlul Pescuitului pentru exerci?iul financiar 2020 ##331(24), Agen?ia European? pentru Controlul Pescuitului Publicat ?n JO C din 31.03.2020P8_TA(2016)0100 - Conven?ia ONU privind dreptul m?rii: aspecte legate de pescuit - Rezolu?ia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la aspecte legate de pescuit ?n cadrul Acordului interna?ional privind biodiversitatea marin? ?n zonele din afara jurisdic?iilor na?ionale - Conven?ia ONU privind dreptul m?rii (2015/2109(INI)) ##100, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 15.02.2018P8_TA(2016)0101 - Animale de reproduc?ie ?i material germinativ provenit de la acestea ***I - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului privind condi?iile zootehnice ?i genealogice aplicabile comer?ului ?n cadrul Uniunii ?i importurilor ?n Uniune de animale de reproduc?ie ?i de material germinativ provenit de la acestea (COM(2014)0005 - C7-0032/2014 - 2014/0032(COD)) (Procedura legislativ? ordinar?: prima lectur?) ##101, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 15.02.2018P8_TA(2016)0109 - Inovarea ?i diversificarea pescuitului costier artizanal ?n regiunile dependente de pescuit - Rezolu?ia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea ?i diversificarea pescuitului costier artizanal ?n regiunile dependente de pescuit (2015/2090(INI)) ##109, Parlamentul EuropeanPublicat ?n JO C din 15.02.2018P8_TA(2016)0110 - Normele comune pentru punerea ?n aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor ?n domeniul pescuitului - Rezolu?ia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la normele comune pentru punerea ?n aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor ?n domeniul pescuitului (2015/2091(INI)) ##110, Parlamentul EuropeanPublicat ?n JO C din 15.02.2018P7_TA(2014)0050 - Acordul de la Cape Town din 2012 privind punerea ?n aplicare a dispozi?iilor Protocolului din 1993 referitor la Conven?ia interna?ional? de la Torremolinos din 1977 pentru siguran?a navelor de pescuit *** - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 4 februarie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de autorizare a statelor membre pentru a semna, a ratifica sau a adera la Acordul de la Cape Town din 2012 privind punerea ?n aplicare a dispozi?iilor Protocolului de la Torremolinos din 1993 referitor la Conven?ia interna?ional? de la Torremolinos pentru siguran?a navelor de pescuit din 1977 (13408/2013 - C7-0389/2013 - 2013/0020(NLE)) (Procedura de aprobare) ##50(01), Parlamentul EuropeanPublicat ?n JO C din 24.03.2017P7_TA(2014)0074 - Protocolul UE-Gabon de stabilire a posibilit??ilor de pescuit ?i a contribu?iei financiare prev?zute de Acordul de parteneriat ?n domeniul pescuitului *** - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, ?n numele Uniunii Europene, a protocolului de stabilire a posibilit??ilor de pescuit ?i a contribu?iei financiare prev?zute de Acordul de parteneriat ?n domeniul pescuitului dintre Uniunea European? ?i Republica Gabonez? (11871/2013 - C7-0484/2013 - 2013/0216(NLE)) (Procedura de aprobare) ##74(01), Parlamentul European Publicat ?n JO C din 24.03.2017P7_TA(2014)0083 - Respectarea normelor politicii comune ?n domeniul pescuitului ***I - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respect?rii normelor politicii comune ?n domeniul pescuitului (COM(2013)0009 - C7-0019/2013 - 2013/0007(COD)) (Procedura legislativ? ordinar?: prima lectur?) ##83, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 24.03.2017P8_TA(2016)0095 - Acordul de parteneriat ?n domeniul pescuitului dintre Comunitatea European?, Danemarca ?i Groenlanda: posibilit??ile de pescuit ?i contribu?ia financiar? *** - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind ?ncheierea, ?n numele Uniunii Europene, a Protocolului de stabilire a posibilit??ilor de pescuit ?i a contribu?iei financiare prev?zute ?n Acordul de parteneriat ?n domeniul pescuitului dintre Comunitatea European?, pe de o parte, ?i Guvernul Danemarcei ?i Guvernul local al Groenlandei, pe de alt? parte (11634/2015- C8-0377/2015 - 2015/0152(NLE)) (Procedura de aprobare) ##95, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 15.02.2018Publicarea unei cereri de ?nregistrare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##213(03), Comisia European? Publicat ?n JO C din 13.02.2018Publicarea unei cereri de ?nregistrare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##213(04), Comisia European? Publicat ?n JO C din 13.02.2018Publicarea unei cereri ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##323(01), Comisia European? Publicat ?n JO C din 23.03.2017Publicarea unei cereri ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##324(02), Comisia European?Publicat ?n JO C din 24.03.2017Publicarea unei cereri de ?nregistrare a unei denumiri ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##402(02), Comisia European? Publicat ?n JO C din 02.04.2020Publicarea unei cereri de ?nregistrare a unei denumiri ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##407(03), Comisia European? Publicat ?n JO C din 07.04.2020Publicarea unei cereri de aprobare a unei modific?ri care nu este minor? a caietului de sarcini al unui produs, ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##407(04), Comisia European? Publicat ?n JO C din 07.04.2020Aviz de deschidere a unei reexamin?ri intermediare par?iale a m?surilor compensatorii aplicabile importurilor de anumi?i p?str?vi-curcubeu originari din Republica Turcia ##522(01), Comisia European? Publicat ?n JO C din 22.05.2019P8_TA(2016)0101 - Animale de reproduc?ie ?i material germinativ provenit de la acestea ***I - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului privind condi?iile zootehnice ?i genealogice aplicabile comer?ului ?n cadrul Uniunii ?i importurilor ?n Uniune de animale de reproduc?ie ?i de material germinativ provenit de la acestea (COM(2014)0005 - C7-0032/2014 - 2014/0032(COD)) (Procedura legislativ? ordinar?: prima lectur?) ##101, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 15.02.2018P7_TA(2014)0073 - Importurile de ton obez de Atlantic ***I - Rezolu?ia legislativ? a Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 827/2004 al Consiliului de interzicere a importurilor de ton obez de Atlantic (Thunnus obesus) originar din Bolivia, Cambodgia, Georgia, Guineea Ecuatorial? ?i Sierra Leone ?i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1036/2001 (COM(2013)0185 - C7-0091/2013 - 2013/0097(COD)) (Procedura legislativ? ordinar?: prima lectur?) ##73, Parlamentul European Publicat ?n JO C din 24.03.2017………………….INTERNEDemisii ?n bloc la Casa de Comer? Unirea. Adrian Oros: Vom acorda cooperativelor finan?are pentru depozite! Ramona Dasc?lu - 12 mai 2020 Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat ast?zi, mar?i – 12 mai, ?ntr-un briefing de pres? sus?inut la sediul ministerului Agriculturii, c? are ?n vedere ca ?n urm?torii doi ani de zile s?? lanseze o subm?sur? pe M?sura 4.2 menit? s? vin? ?n sprijinul micilor produc?tori, care s? satisfac? practic aceea?i nevoie pentru care a ap?rut ?i Casa de Comer? Unirea. Este vorba despre depozite de stocare dedicate cooperativelor, care, potrivit ministrul Oros, reprezint? o solu?ie realist? ?i nu una irealizabil? cum s-a dovedit a fi Casa Unirea.Cum soarta proiectului Casa de Comer? Unirea este una incert?, care at?rn? de rezultatul anchetelor aflate ?nc? ?n plin? desf??urare, ministrul Agriculturii Adrian Oros a venit cu o nou? solu?ie care s? rezolve problemele micilor produc?tori rom?ni.”Legat de nevoie pentru care a ap?rut acea Cas? Unirea, care a fost total deturnat? apoi ?i ?n primul r?nd era ?i irealizabil?, noi ?n perioada aceasta de tranzi?ie, pentru c? vor fi doi ani de tranzi?ie, nu va fi doar 2021, va fi ?i 2022 pentru c? s-a ?nt?rziat foarte mult la Programul Na?ional Strategic, la nivel european, ?nc? nici Mecanismul Financiar Multianual nu este fixat, deci vom avea doi ani de tranzi?ie, ce ?nseamn? c? vom putea folosi banii noi, adic? din 2021-2022 pe m?suri vechi. ?i atunci, pentru a acoperi aceast? nevoie a celor mici de a avea capacitate de depozitare ?i de negociere s?-?i v?nd? produsele, vom lansa pe M?sura 4.2 depozite de stocare dedicate cooperativelor, asta este solu?ia realist?, normal? ?i care exist? ?n toat? Uniunea European?. Cei mici, care produc foarte bine ?i ?n Rom?nia, nu reu?esc s? fie competitivi pentru c? fiind mici, nu reu?esc s?-?i procure inputuri la pre?uri avantajoase ?i nu reu?esc s?-?i v?nd? marfa la pre?uri competitive neav?nd acea capacitate de depozitare ?i de negociere. Sfatul nostru este s? acceseze m?suri care stimuleaz? cooperativele, s? intre ?n cooperative, iar noi vom face ?n aceast? perioad? de tranzi?ie, vom aloca bani pentru spa?ii de depozitare ?i procesare pentru cooperative ?n a?a fel ?nc?t s?-i ajut?m direct pe cei care produc, dar nu reu?esc s?-?i v?nd? produsele. ?n paralel, facem apel, ?n fiecare zi, ?i c?tre retaileri, dar mai ales c?tre consumatori s? cumpere produse rom?ne?ti. Dac? cump?r?m produse rom?ne?ti, se rezolv? ?n scurt timp, de la sine, aceast? problem?”, a declarat Adrian Oros, ?n briefingul de pres?, sus?inut ast?zi la sediul MADR.?ntre timp, la Casa de Comer? Unirea ministrul Oros a numit o nou? Adunare General? a Ac?ionarilor, iar Consiliul de Administra?ie are momentan un singur membru, ?n persoana lui Sorin Minea. Potrivit ?efului de la MADR, se fac toate eforturile necesare pentru a se recupera sumele de bani cheltuite de Casa de Comer? Unirea din bugetul ministerului.”Acolo, la Casa Unirea, am numit un nou AGA (Adunare General? a Ac?ionarilor) pentru c? to?i ceilal?i ??i d?duser? demisia, din Consiliul de Administra?ie mi se pare c? a mai r?mas doar domnul Minea, trebuie ref?cut Consiliul de Administra?ie, iar ei, pentru c? sunt o societate comercial?, ei trebuie s? ia decizia ce se va ?nt?mpla acolo. Sigur, c? ?n paralel exist? acea ini?iativ? de a recupera milionul dat ca avans pentru a cump?ra un depozit, de?i nu era nici ?n obiectul de activitate, nici ?n hot?r?rile Consiliului de Administra?ie. Noi trebuie s? facem totul ca s? recuper?m ace?ti bani. ?n rest, cei din executiv ??i desf??oar? activitatea ?n continuare. Acolo exist? ?i o anchet? intern?, dar foarte multe elemente legate ?i de achizi?ionarea sau modul ?n care a fost achizi?ionat depozitul sau s-a ?ncercat s? fie achizi?ionat, pentru c? deocamdat? a fost doar o promisiune de cump?rare prin care ei au pierdut un milion de euro, sigur, bani din bugetul ministerului, dar ei sunt o societate comercial?, dar ?i modul ?n care au finan?at campanii electorale, evenimente electorale din acei bani. Sunt ?n anchet?, de aceea eu nu vreau s? vin aici cu mai multe preciz?ri p?n? nu se termin? acele anchete”, a declarat Adrian Oros. SCDA Caracal: Fermierii care cump?r? s?m?n?a de gr?u de la noi, vor primi ?i tehnologia noastr? echilibrat?! Ramona Dasc?lu - 11 mai 2020 Foto: Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola CaracalAnun? important f?cut de Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Caracal! ?ncep?nd din toamn?, fermierii care vor cump?ra s?m?n?? de gr?u de la SCDA Caracal vor primi ?i tehnologia agricol? folosit? ?n cadrul sta?iunii, care se bazeaz? pe inputuri moderate.”?ncep?nd cu toamna acestui an, vom pune la dispozi?ia tuturor fermierilor parteneri ce se vor aproviziona cu s?m?n???de gr?u certificat? de la SCDA Caracal,?tehnologia noastr? echilibrat?, bazat? pe inputuri moderate (tratament s?m?n??, fertilizare, produse ce intr? ?n componen?a celorlalte tratamente etc.)”, se arat? ?ntr-o postare publicat? pe pagina de Facebook a sta?iunii.Decizia de a ?mp?rt??i cu fermierii parteneri tehnologia agricol? este explicat? de c?tre SCDA Caracal prin nevoia fermierilor mici de a avea culturi s?n?toase ?i de a face profit.”Am luat aceast? decizie ?ntruc?t dorim ca ?i fermierii mici s? aib? culturi s?n?toase, bine dezvoltate, s? poat? face produc?ie (profit) cu investi?ie minim?”, sus?ine Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Caracal.P?n? ?n toamn?, c?nd vor dezv?lui fermierilor parteneri ?i tehnologia, cei de SCDA Caracal ?i ?ndrum? pe to?i fermierii care se confrunt? cu probleme ?n aceast? perioad? grea ?i apeleaz? la speciali?tii sta?iunii: ”Oferim r?spunsuri rapid, at?t ?n privat pe aceast? pagin? c?t ?i telefonic, tuturor ?ntreb?rilor pertinente ?i punctuale ce ne sunt adresate de c?tre fermieri ?n aceast? perioad? destul de dificil?”.?Sta?iunea de la Caracal este unul dintre cei mai importan?i furnizori de s?m?n?? rom?neasc? de gr?u din soiurile: Glosa, Otilia sau Izvor. La acest moment, loturile semincere arat? excep?ional, astfel c? agricultorii se pot baza, ca ?i ?n anii trecu?i, pe s?m?n?a de calitate furnizat? la nivel na?ional de sta?iunea din jude?ul Olt. Patria usturoiului rom?nesc a intrat ?n carantin?! Ramona Dasc?lu - 12 mai 2020 11:28 Foto cu caracter descriptiv (sursa olx.ro)Localitatea unde se ?nregistreaz?, anual, cea mai mare produc?ie de usturoi rom?nesc a intrat ?n carantin? dup? ce mai mul?i localnici au fost confirma?i cu noul coronavirus. Este vorba despre satul R?mnicelu din comuna cu acela?i nume, jude?ul Buz?u, recunoscut drept ”patria usturoiului”.Satul a intrat ?n carantin?, printr-o decizie a Prefecturii Buz?u, dup? ce mai multe persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, pacientul zero fiind un b?rbat care a v?ndut usturoi ?i legume ?n pia??, la Suceava. Carantina a fost instituit? pentru c? popula?ia localit??ii a refuzat cooperarea cu autorit??ile sanitare.Localitatea cunoscut? drept bazinul legumicol cu cea mai mare produc?ie de usturoi din jude? ?i ?ar?, fapt confirmat ?i ?n urma aplic?rii cererilor pentru acordarea ajutorului de minimis pentru aceast? cultur? care a urcat Buz?ul pe primul loc ?n clasamentul national, a devenit acum focar de COVID-19.Totul a ?nceput s?pt?m?na trecut? c?nd analizele au confirmat prezen?a virusului la un b?rbat de 30 de ani, internat la Spitalul Jude?ean din Foc?ani. Ancheta epidemiologic? a identificat alte ?ase persoane cu care b?rbatul a intrat ?n contact, iar rezultatele testelor au ar?tat c? toate cele ?ase persoane au fost ?i ele infectate cu coronavirus, astfel c? ?n zon? s-a declan?at o nou? anchet? epidemiologic? menit? s? arate care sunt persoanele cu care cei ?ase nou diagnostica?i au intrat ?n contact. Situa?ia pare s? se complice mai ales c? printre aceste persoane diagnosticate sunt ?i comercian?i de usturoi, deci care s-ar fi putut deplasa ?n toat? aceast? perioad? at?t ?n restul jude?ului c?t ?i ?n alte zone din ?ar?.S?mb?t? a fost impus? carantinaPrefectura Buz?u a decis s?mb?t? diminea?a impunerea carantinei ?n satul R?mnicelu.”Av?nd ?n vedere lipsa oric?rei forme de cooperare a popula?iei din acest sat, imposibilitatea de a derula orice form? de anchet? epidemiologic? ?n zon?, precum ?i intersectarea permanent? a tuturor membrilor comunit??ii, Direc?ia de S?n?tate Public? a apreciat riscul epidemiologic de gravitate maxim?, motiv pentru care a propus instituirea m?surii de carantin? pentru satul R?mnicelu, ?ncep?nd cu data de 9 mai 2020, pe perioada st?rii de urgen??”, se arat? ?n comunicat emis de Prefectura Buz?u.Virusul a fost adus din Suceava, de un comerciant de usturoiDup? 3 mai, dup? diagnosticarea primului caz de coronavirus la R?mnicelu, autorit??ile de s?n?tate public? au demarat o anchet? epidemiologic? care s-a dovedit a fi destul de greu de dus la cap?t. ?i asta o dovede?te faptul c?, autorit??ile au descoperit c?, de fapt, pacientul surs? ar fi contractat virusul dup? ce a fost ?n pia?a din Suceava s? v?nd? usturoi. Ini?ial acesta ar fi spus c? are o r?ceal? dup? ce a fost la pescuit.”Totul a pornit de la unu care venit dup? pia?? din Suceava. (…) Pe noi ne-a min?it. A spus c? a fost la pescuit, c? a r?cit, c? a intrat ?n ap? rece ?i ?n realitate a fost la Suceava. Noi am avut telefonul lui ?i l-am sunat la spital ?i abia acum am aflat, zilele acestea. A v?ndut la pia?a de la Suceava legume, usturoi”, a declarat Dumitru Stanciu, primar comuna R?mnicelu.B?rbatul este internat la Spitalul din R?mnicu S?rat, ?ns?, ?n urma lui, ?n satul R?mnicelu, aflat acum sub carantin?, au mai fost identificate 19 persoane, dintre care 6 au fost deja diagnosticate cu COVID-19, restul ?ns? refuz? testarea.De ce le-a fost fric? de aia nu au sc?patMajoritatea locuitorilor din comuna R?mnicelu sunt cultivator sau comercian?i de usturoi, iar impunerea carantinei poate pune munca agricultorilor ?n pericol, sus?ine un cultivator de usturoi din jude?.”La acest moment nimeni nu ?n?elege cu adev?rat sensul cuv?ntului caratinare. Dar v? da?i seam? c? dac? aceast decizie ar fi luat?, nimeni nu ar mai putea pleca s?-?i lucreze p?m?ntul. Toate suprafe?ele cultvate cu ustoroi ar r?m?ne nelucrate. Poate nu s-au g?ndit at?t de departe autorit??ile care vor fi repercursiunile comunei, dar..?n comuna R?mnicelu sunt foarte mul?i culivatori de usturoi. De c?nd s-a acordat ajutorul de minimis pentru usturoi num?rul de cultivator de usturoi a crescut foarte mult, aproape s-a triplat. Pentru agricultur? ar fi o decizie care ar afecta foarte mult. Este o perioad? aglomerat? ?n care se fac lucr?ri esen?iale ?n camp precum ierbicidatul, plivitul. Dac? s-ar carantina comuna nu ?tiu cum oamenii arm ai putea ie?i ?n camp. S? vedem ce vor decide autorit??ile. Ne vor ?nchide, nu ne vor ?nchide, se va ?nt?mple cea ce s-a ?nt?mplat la ??nd?rei? Dumnezeu ?tie. Deocamdat? a?tept?m cu to?ii, a declarant Valentin Jecu, cultivator de usturoi din comuna R?mnicelu”, ?nainte de a se impune carantina.SECETA, PAGUBE PENTRU 1,2 MILIOANE DE HA. EVALUAREA, GATA VINERI?Agroromania.ro 11 Mai 2020 Seceta a creat pagube serioase pentru circa 1,2 milioane de hectare (ha) de teren agricol. MADR anunta ca evaluarea va fi gata vineri si vor fi gandite masuri serioase de sprijin."Seceta este in toata Europa si afecteaza in primul rand tot ceea ce s-a insamantat in toamna. O sa avem in maximum 10 zile evaluarea pagubelor produse la aceste culturi. Repet, discutam de 2,9 milioane hectare care au fost insamantate in toamna, dar in pre-evaluarile pe care le avem nu vor depasi 1 - 1,2 milioane hectare suprafetele care sunt grav avariate. Speranta noastra este ca tot ceea ce insamanteaza fermierii in aceasta perioada sa dea posibilitatea ca productiile sa fie acoperitoare, iar deficitul de pierderi sa nu fie foarte mare si sa avem suficiente cereale. Si aici ma refer, in primul rand, la porumb si la grau, care sa asigure consumul intern", a declarat, marti seara, la Realitatea Plus, ministrul Agriculturii.?El a mentionat ca in cele mai sumbre scenarii legate de consecintele acestei secete consumul intern de cereale va fi acoperit de productia din toamna acestui an.?"Am spus si cu alte ocazii: noi consumam ca si tara undeva intre 2,2 - 2,5 milioane de tone de grau si aproximativ 7 milioane tone de porumb. In anii in care a plouat, productiile au fost intre 7 si 9 milioane de tone de grau si cam 14 milioane de tone de porumb, de aceea, in cele mai sumbre scenarii legate de consecintele acestei secete, consumul intern de cereale ar fi acoperit de productia din toamna. Vom monitoriza in continuare stocurile si vom face in asa fel incat, daca este nevoie, vom lua masuri extreme, asa cum am luat in urma cu doua saptamani, ca sa ne asiguram ca toate alimentele de baza de care cetatenii Romaniei au nevoie vor fi in cantitati suficiente pe toata perioada crizei si post-criza", a precizat seful de la Agricultura.Potrivit?prognozei agrometeorologice valabila in perioada 5 - 11 mai, publicata de Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), seceta pedologica moderata, puternica si extrema se va semnala in cultura graului de toamna in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, Transilvania si in cea mai mare parte a Olteniei.?n zonele afectate de secet? culturile au fost calamitate ?n propor?ie de 50%, 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat c? lipsa precipita?iilor a afectat aproximativ un milion de hectare de culturi agricole, ?n special ?n jude?ele din sudul ??rii, dar ?i din zona Moldovei. ?eful MADR sus?ine c? ?n zonele afectate de secet? culturile au fost calamitate ?n propor?ie de 50%, ?ns? procesul de evaluare a pierderilor este ?n curs de desf??urare.?Facem o estimare a suprafe?elor, a gradului de afectare, dup?, o s? vedem. Trebuie s? identific?m o sum?, pentru c? vor fi sume de la bugetul na?ional, nu din bani europeni, pentru c? am auzit pe unii vorbind de bani europeni pentru desp?gubiri la secet?. Nu va fi a?a ceva… vor fi bani de la bugetul na?ional. De aceea, trebuie s? cuantific?m foarte exact care este dimensiunea pagubelor ?i s? desp?gubim ?n a?a fel ?nc?t s? nu cre?m inechit??i”, a declarat Adrian Oros.Potrivit acestuia, pentru reabilitarea sistemului na?ional de iriga?ii, ca infrastructur? principal?, au fost aloca?i, ?n acest an, 240 de milioane de lei, ?n timp ce alte 43 de milioane de euro vor fi aloca?i, din fonduri europene, pentru reabilitarea infrastructurii secundare.Peste 1 MILION de HA afectate de seceta. Care sunt judetele cu cele mai mari suprafete calamitate? In?mai 12, 2020 Potrivit datelor centralizate ?n urma declara?iilor privind suprafe?ele calamitate raportat la declara?iile fermierilor, suprafa?a calamitate este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secet? lucreaz? astfel ?nc?t fermierii care doresc s? ?ntoarc? culturile, s? o poat? face.Jude?ele cu cele mai mari suprafe?e calamitate sunt:Constan?a – 416 mii hectare calamitate, iar suprafa?a irigat? este 13.000 de hectareTulcea – 129 mii de hectare calamitate, suprafa?a irigat? este de 13.000 hectareIalomi?a – 123.000 de hectare calamitate, suprafa?a irigat? 25.000 de hectareBr?ila – 97.000 de hectare calamitate, suprafa?a irigat? 100.000 de hectareBuz?u – 75.000 de hectare calamitate, suprafa?a irigat?? 7.000 de hectareGala?iul 61.000 de hectare calamitate, suprafa?a irigat? 27.000 de hectareLa data de ast?zi, 12 mai 2020, ?n ?ar? se irig? ?n total 222.131 de hectare, apa fiind introdus? pe 2100 km canal.?Asta este situa?ia la zi, a?tept?m centralizarea tuturor datelor s? vedem exact suprafa?a care este calamitate ?n urma secetei puternice ?i extreme. ?n 13 mai o s? avem un video conferin??, unde vom analiza m?surile luate de c?tre comisie dac? au fost eficiente ?i dac? au fost suficiente”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Ce s-a ales dintr-un sistem de iriga?ii ?n valoare de 1, 3 milioane de euro inaugurat cu pomp? de Petre Daea ?n 2018/ Agricultor: A existat ap? doar pentru vizita aia, dar at?t?12 MAI 2020??? Sistemul de iriga?ii din judetul Ilfov, inaugurat acum doi ani de ministrul Petre Daea, nu func?ioneaz?. Sta?ia de pompare a fost reabilitat? ?i poate fi pornit?. ?ns? nu are unde trimite apa. Canalele sunt ?nfundate, surpate ?i pline de buruieni, transmite Digi24.ro Florinel Barbu – fostul director ANIF, ?n 2 octombrie 2018: ?S-a f?cut bazinul de aspira?ie pe un kilometru, s-au montat st?vilare noi la r?ul Sabar, au fost reabilitate sta?ia, conducta de refulare ?i 26 de kilometri de canal,?valoarea investi?iei a fost undeva la 1,3 milioane de lei?.Ziua de 2 octombrie 2018 a fost una dintre cele mai fericite pentru agricultorii din zona Jilava, din Ilfov. Canalul de iriga?ii urma s? fie func?ional ?i s? asigure apa pentru toate terenurile din zona.Redeschiderea s-a f?cut cu mare fast ?n prezen?a fostului minstru al agriculturii, Petre Daea. Aproape doi ani mai t?rziu situa?ia arat? dezolant. Adrian ?one (foto)?este unul dintre cei care s-au bucurat cel mai tare de noua investi?ie pentru c? are ?n apropierea canalului de iriga?ii 3000 de hectare de culturi. Omul spune c? bucuria a durat doar c?teva zile.?C?nd s-a dat drumul la sta?ie ?i a fost deschiderea cu ministrul Daea prezent, apa a fost dat? de la sta?ia de pompare de la 400 de metri, p?n? aici. De aici ?ncolo nu a fost plin niciodat? canalul, aici a fost blocat doar pentru a vedea minstrul Daea c? exist? ap?, pentru vizita aia, da, at?t”, mai spune Adrian ?one.?n teorie canalul de irigatii care ?ncepe de la Jilava ?i se termin? la Frumu?ani, care m?soar? 26 de kilometri ar trebui s? irige 10.000 de hectare de teren. ?n realitate canalul este plin de gunoaie, este foarte degradat ?i nu a mai v?zut pic?tur? de ap? de peste 10 ani.Noul director al Autorit??ii Na?ionale de ?mbun?t??iri Funciare spune c? proiectul nu era gata ?n toamna anul 2018 ?i nu este gata nici acum.Constantin ?tefan, director ANIIF:?In anul 2018 a fost o inaugurare! Nu a func?ionat, nu ?n 2019 ?n decembrie a fost reabilitat? lucrarea de la sta?ia de pompare. Lucr?rile pe canal nu au fost executate ?i suntem pu?i ?n situa?ia s? le efectu?m acum. ?n momentul de fa??, trebuie o decolmatare a sifonului ?i o repara?ie pentru c? au fost ni?te ?ncerc?ri de vandalizare. Se intervine intens pentru ca s?pt?m?na viitoare s? putem alimenta canalul”.Canalul de iriga?ii din Ilfov a fost amenajat ?n anii 70 ?i a func?ionat p?n? ?n 2008. Canalul traverseaz? comune din Ilfov, Giurgiu ?i C?l?ra?i. Cite?te integral pe?Digi24.ro Sursa Foto: jurnaluldeilfov.roRe?eta subdezvolt?rii. Rom?nia export? cereale ?i m?n? de lucru ?n fermele ?i abatoarele din Germania ?i import? carne de porc. Unde ajungem ?n acest fel? ?Ce suntem noi: pia?? de consum, for?? de munc? ?i materie prim? pentru Europa?“ Florentina Ni?u 12.05.2020, Pandemia de COVID-19 a dezv?luit cu o ?i mai mare acurate?e elementele rela?iilor economice dintre Rom?nia ?i ??rile mari din Uniunea European?: export?m cereale ?i import?m produs finit. Pe locul 1 ?n UE la porumb ?i floarea-soarelui ?i pe locul 4 la gr?u, Rom?nia nu reu?e?te s?-?i asigure din produc?ia intern? carnea de porc pentru consum. Aceasta este calea spre dezvoltare??n 2019, Rom?nia a produs 29,5 milioane de tone de cereale, din care 14 milioane de tone au fost exportate, primele trei pie?e de export din Europa fiind Spania, Italia ?i Germania, arat? datele de la Institutul Na?ional de Statistic?. Tot anul trecut, Rom?nia a importat 288.416 tone de carne de porc (proasp?t?, refrigerat? sau congelat?) ?n valoare de 629 de milioane de euro, conform aceleia?i surse.?Trebuie s? pomp?m bani ?n dezvoltarea industriei alimentare, s? investim ?n afacerile antreprenoriale, s? facem politici sau linii de credit ?n acest sens. To?i tinerii pleac? ?n Germania pentru c? noi nu avem companii rom?ne?ti mari, performante, iar colo?ii nem?i ne fur? for?a de munc?, pentru c? noi nu suntem competitivi. Dar ce suntem noi: pia?? de consum, for?? de munc? ?i materie prim? pentru Europa?“, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan-Carmangeria S?nnicoar?, un business de 20 de milioane de euro.Rom?nia are un efectiv de circa 4 milioane de capete de porcine ?i produce aproximativ 30% din consumul total de carne de porc din Rom?nia, iar Germania este una dintre principalele ??ri din care import? carne. Anul trecut volumul de carne importat din Germania a fost de 52.200 de tone, al c?rui cost total a fost de 114 milioane de euro.ANSVSA: Actualizarea situa?iei privind evolu?ia Pestei Porcine Africane ?meatmilk ?12 mai 2020 Dupa cum informeaza ANSVSA, in perioada 2017-2019 ?n Rom?nia au fost ?nregistrate 2.894 de focare de pest? porcin? african? (PPA), din care 2.260 au fost stinse p?n? la sf?r?itul anului 2019. De la 1 ianuarie 2020 p?n? ?n prezent au ap?rut 225 de noi focare de PPA ?i au fost stinse 580.Astfel c?, ?n prezent boala evolueaz? ?n?153 de localit??i din 20 de jude?e, cu un num?r de 280 de focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?). ?n?21 de jude?e?au fost diagnosticate?doar cazuri la mistre?i.De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017 ?i p?n? ?n prezent,?au fost diagnosticate 3.537 de cazuri la mistre?i.??n conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre?i se sting dup? cel pu?in 2 ani de la apari?ia lor.P?n? la aceast? dat? (08.05.2020) au fost desp?gubi?i 15.097 de proprietari, valoarea total? a pl??ilor fiind de 440.818.650 de lei.ANSVSA solicit? sprijinul cet??enilor pentru respectarea urm?toarelor m?suri:pentru aceast? boal? nu exist? vaccin, singura metod? de protejare a s?n?t??ii animalelor este respectarea condi?iilor de biosecuritate;nu intra?i ?n ad?posturile unde cre?te?i porcii cu ?nc?l??mintea ?i hainele cu care a?i umblat pe strad?, ?n p?dure sau ?n zonele agricole ?nveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfec?ia la intrarea ?n ad?post, s? pune?i o t?vi?? cu burete sau paie ?mbibate cu o solu?ie slab? de sod? caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;cre?te?i porcii doar ?n spa?ii ?nchise, f?r? posibilitatea de a veni ?n contact cu porci din alte exploata?ii, cu porci mistre?i sau cu proprietari care de?in porci domestici;nu hr?ni?i animalele cu resturi alimentare/l?turi/sp?l?tur? provenite de la carnea de porc g?tit? ?n familie; dac? exist? v?n?tori ?n famile care aduc carne de mistre?, sub nicio form? nu da?i porcilor apa provenit? de la sp?larea c?rnii sau resturi de carne;nu cump?ra?i purcei din locuri necunoscute, f?r? a fi identifica?i (cu crotalie) ?i f?r? certificat sanitar veterinar de s?n?tate eliberat de medicul veterinar de liber? practic? ?mputernicit;v?n?torii ?i responsabilii fondurilor de v?n?toare trebuie s? anun?e DSVSA jude?ene despre orice situa?ie ?n care au depistat porci mistre?i mor?i, ori cu comportament modificat ?i s? transmit? probele pentru diagnosticul de laborator.De la ?nceputul acestui an, ?n Europa, pe l?ng? Rom?nia au fost diagnosticate focare de PPA ?n: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia ?i Ucraina ?i Grecia.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu produce ?mboln?viri la oameni, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact dezastruos la nivel economic ?i social.Serviciul Comunicare ?i Logistic? Documentar????????????????????????????????????????????????????????????????Pierderi de milioane de euro ?n industria c?rnii din cauza pandemiei de coronavirus 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Potrivit declara?iei directorului executiv al Asocia?iei Rom?ne a C?rnii (ARC), Dana T?nase, pierderile estimate pentru anul 2020 ?n industria c?rnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea dep??i mai multe milioane de euro.“Din discu?iile avute cu procesatorii de carne, cre?terea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelat? cu sc?derea eficien?ei muncii reprezint? deja o realitate. Repornirea economiei ?i relaxarea m?surilor de distan?are social? nu cred c? vor conduce cel pu?in pentru urm?toarele ?ase luni la o reducere a costurilor pe angajat ?i la o cre?tere a eficien?ei muncii. ?i aceasta, ca urmare a faptului c? m?surile ?i procedurile speciale puse ?n practica de companiile din industrie pentru a proteja s?n?tatea ?i securitatea angaja?ilor, ?i a reduce la minim riscul apari?iei ?mboln?virilor vor r?m?ne ?n vigoare, pentru mult? vreme de acum ?ncolo. Dac? luam ?n calcul ?i reducerea v?nz?rilor cu circa 15-20% ?i faptul c? reluarea se va face treptat ?i va depinde foarte mult ?i de reluarea activit??ii ?n industria ospitalit??ii, este foarte posibil ca pierderile pentru ?ntreg anul 2020 ?n industria c?rnii s? dep??easc? mai multe milioane de euro”,?a declarat directorul executiv al ARC.Potrivit reprezentantului ARC, restric?iile de circula?ie ?i costurile de transport au dus la cre?teri de pre?, constituind o povar? pentru procesatorii c?rora le-au sc?zut v?nz?rile comparativ cu aceea?i perioad? a anului trecut, dar care sunt “obliga?i s? cumpere materie prima la pre?uri ?nc? mari”.?nc? de la debutul crizei generate de pandemia de coronavirus, reprezentan?ii industriei de procesare a c?rnii din Rom?nia au solicitat sprijin din partea autorit??ilor pentru limitarea pagubelor, ?ns? p?n? ?n prezent solicit?rile ARC au r?mas f?r? r?spuns.Studen?ii Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? din cadrul USAMV Bucure?ti experimenteaz? tranzac?ionarea produselor agricole pe o pia?? digital? interna?ional? real? 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Commoditrader, platforma interna?ional? de comer? digital cu produse agricole ?i Facultatea?de Management ?i?Dezvoltare Rural? din cadrul USAMV Bucure?ti, au ?ncheiat un parteneriat educa?ional. Studen?ii din cadrul specializ?rii Ingineria ?i Managementul Afacerilor Agricole, din Bucure?ti ?i din filialele de la C?l?ra?i ?i Slatina, vor participa ?n s?pt?m?na 18 – 22 mai la cursuri de c?te o or? ?i jum?tate, sus?inute de Commoditrader, pentru a experimenta tranzac?ionarea produselor agricole pe pia?a domestic? ?i interna?ional?, elementele comer?ului digital ?i p?r?ile implicate, precum ?i mecanismele de asigurare ?i finan?are a tranzac?iilor.Prin parteneriatul ?ncheiat, cele dou? organiza?ii ??i propun s? exemplifice ?n procesul didactic aspecte esen?iale pe care un viitor specialist, absolvent al facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? care activeaz? ?n agribusiness, ar trebui s? le cunoasc?: tipul de tranzac?ii ?i pozi?ionarea lor (anun?uri ?i perioade) care se pot desf??ura ?ntre utilizatorii platformei – ?n calitate de v?nz?tori sau cump?r?tori, mecanismele de func?ionare ale comer?ului digital agricol, pre?urile ?i modul ?n care func?ioneaz? pia?a fizic?, instrumente de protec?ie ?i finan?are a tranzac?iilor, parametrii de tranzac?ionare ?i cerin?ele de calitate a cerealelor specifice unui contract, stabilirea unui contract ?i negocierea termenilor, precum ?i elementele specifice tranzac?iilor de tip futures sau cele ale carbonului.”Dorim s? sprijinim mediul educa?ional din Rom?nia ?i s? contribuim prin cuno?tin?ele noastre la formarea speciali?tilor agribusiness-ul rom?nesc. Pentru noi, Rom?nia este o pia?? important?, at?t din punct de vedere al poten?ialului agricol, prin dimensiune ?i istoric al produc?iei, c?t ?i datorit? poten?ialului uman, unde oamenii sunt receptivi la evolu?iile tehnologice ?i ??i doresc s? se alinieze la tendin?ele interna?ionale de comer? care s? le asigure accesul la pie?e competitive ?i transparente ?i un nivel ?nalt de specializare ?i profesionalism”, declar? Alexandra Suciu Sorensen, Responsabil Dezvoltare Pia?a pentru Rom?nia, din cadrul Commoditrader. Strategia Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? este de a se pozi?iona ca institu?ie dinamic? de ?nv???m?nt superior, urm?rind ?ndeaproape schimb?rile intervenite pe pia?a muncii ?i ?n societate ?n general. O preocupare continu? a colectivului facult??ii este cre?terea calit??ii actului didactic, a ?ntregului proces de ?nv???m?nt (de la planurile de ?nv???m?nt, la fi?ele disciplinelor, cadrele didactice, spa?iile de ?nv???m?nt, dot?rile ?i stagiile de preg?tire practic?), ?n vederea form?rii de speciali?ti care se pot integra ?n societatea bazat? pe cunoa?tere, gata de a-?i asuma responsabilit??i, capabili de flexibilitate ?n carier? ?i preg?ti?i pentru a conduce.”Suntem ?n dialog permanent cu reprezentan?i ai mediul de afaceri din agribusiness-ul local, fermieri, furnizori de inputuri, traderi de produse agricole, procesatori, presa agricol?. Suntem ?n c?tarea de informa?ie, ne instruim studen?ii ?n spiritul deschiderii c?tre nou, iar parteneriatul cu Commoditrader este un exemplu ?n acest sens ?i reprezint? totodat? o oportunitate care ne permite s? afl?m de la surs? modul de func?ionare a pie?elor agricole ?i s? ne preg?tim studen?ii pentru afacerile viitorului”, declar? Prof. Toma Adrian Dinu, Decan al Facult??ii de Management ?i Dezvoltare Rural? ?i titular al cursului Costuri, Pre?uri ?i Tarife la specializarea Ingineria ?i Managementul Afacerilor Agricole. Despre Facultatea de Management ?i Dezvoltare Rural?Facultatea de Management ?i Dezvoltare Rural? (FMDR) este una din cele ?apte facult??i din cadrul Universit??ii de ?tiin?e Agronomice ?i Medicin? Veterinar? din Bucure?ti (USAMBV), cea mai veche institu?ie de ?nv???m?nt agricol superior din Rom?nia. FMDR este prezent? la Bucure?ti ?i ?n cele dou? filiale din C?l?ra?i ?i Slatina.FMDR deruleaz? dou? specializ?ri de licen??: Ingineria ?i Managementul Afacerilor Agricole Rural?, ?i Inginerie ?i Management ?n Alimenta?ia Public? ?i Agroturism, consider?nd ca fiind cele mai adaptate at?t experien?ei corpului didactic, c?t ?i cerin?elor pie?ei for?ei de munc?. De asemenea, ?n cadrul FMDR func?ioneaz? cinci specializ?ri de master: Management ?i Dezvoltare Rural?, Managementul Calit??ii ?i Inova?iei, Management ?n Agroturism ?i Alimenta?ie Public?, Management ?i Audit Intern ?i Agribusiness.Despre CommoditraderCommoditrader a fost fondat? ?n 2018 de dou? femei daneze, antreprenorul tech, Julie Koch Fahler, ?i traderul de m?rfuri, Ida Boesen, ?i un grup interna?ional de mari fermieri. Platforma a fost lansat? ?n Danemarca ?n aprilie 2019 ?i ?n Rom?nia ?n septembrie 2019.Lans?nd platforma de comer? online?, compania ??i asum? misiunea de a sprijini comer?ul transparent ?i deschis ?i s? creeze conexiuni mai bune la nivel de ferme, folosind moditrader a fost premiat ca fiind?“Cea mai inovatoare companie din industria Agro”?de c?tre Danish Agriculture & Food Council ?i YARA ?i?“Start-up-ul nordic fintech nr. 1 ?n 2019”?de c?tre Copenhagen Fintech ?i The Danish Industry Foundation.Studiu ADAMA: fricile ?i comportamentele alimentare ale rom?nilor ?n vremea pandemiei 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Consumatorii a?teapt? de la companii s? comunice mai mult despre ac?iunile lor privind siguran?a alimentelor, iar 1 din 2 rom?ni vor sanc?iona m?rcile care nu se comport? responsabil ?n timpul crizeiPotrivit unui studiu derulat ?n luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare ?ngrijorare resim?it? de c?tre rom?nii din mediul urban este legat? de situa?ia general? a economiei ?i viitorul incert, urmat? de propria situa?ie financiar?, punerea ?n pericol a s?n?t??ii ?i teama de a r?m?ne f?r? loc de munc?. Temerile privind securitatea alimentar? se reg?sesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arat? c? at?t produc?ia, c?t ?i distribu?ia produselor alimentare a func?ionat ?n parametri normali ?n contextul pandemiei;Aproape 1 din 2 consumatori declar? c? achizi?ioneaz? des produse ale companiilor care comunic? public despre m?surile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstreaz? c? ?ncrederea consumatorilor ?n siguran?a produselor este un factor-cheie;Reponden?ii sus?in c? au consumat mai pu?in alcool ?n izolare, b?uturile alcoolice fiind printre produsele a c?ror rat? de consum a sc?zut cel mai mult ?n aceast? perioad?;Rom?nii fac cump?r?turi mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);Totodat?, a crescut apeten?a consumatorilor pentru produse proaspete (fructe ?i legume). De?i preferate de mul?i consumatori, pie?ele agro-alimentare au fost mult mai pu?in frecventate ?n aceast? perioad?, din cauza condi?iilor incerte de igien? pe care le-ar putea asigura.“ADAMA este un juc?tor-cheie pe pia?a de agribusiness. Misiunea noastr? este s? ?i sprijinim pe fermieri cu solu?ii de ultim? genera?ie pentru optimizarea culturilor. ?n felul acesta suntem permanent conecta?i la problemele care ?in de agricultur?, un domeniu strategic pentru Rom?nia. Studiul arat? c? exist? o fragilitate ?n lan?ul alimentar, care trebuie tratat? cu mult? responsabilitate de c?tre autorit??i: criza COVID-19 a ar?tat c? fermierii au nevoie de o infrastructur? de distribu?ie mult ?mbun?t??it?, care s? poat? s? le pun? ?n valoare produsele ?i care s? poat? furniza oamenilor produse proaspete ?n condi?ii de siguran??. Ar fi p?cat s? fi tr?it o asemenea criz? ?i s? nu ?nv???m nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.STATUL ?I COMPANIILE, ACTORII IMPORTAN?I PENTRU DEP??IREA CRIZEI92% dintre responden?i consider? ca statul este primul care trebuie s? intervin? pentru dep??irea situa?iei create de pandemia de coronavirus, pe urm?toarele locuri plas?ndu-se companiile.?Potrivit responden?ilor, acestea din urm? trebuie sa ajute oamenii s? treac? mai u?or prin aceast? criz? inclusiv prin educare ?i informare. 46% dintre ace?tia sus?in c? vor sanc?iona m?rcile care nu se comport? responsabil ?n aceast? perioad?. Rom?nii v?d companiile ca protectori – de aceea se a?teapt?, ?n majoritate cov?r?itoare, ca acestea s?-?i protejeze angaja?ii (83%) ?i categoriile sociale vulnerabile, dar ?i produc?ia ?i economia local? (82%).SITUA?IA ECONOMIC? ESTE SURSA PRINCIPAL? DE ?NGRIJORARE ?N R?NDUL ROM?NILORAproape jum?tate dintre rom?nii din mediul urban estimeaz? ?ncheierea crizei sanitare ?n maxim 2-3 luni. Pe de alt? parte, 52% dintre ace?tia se a?teapt? ca dificult??ile economice s? dureze mai mult de un an.Cea mai mare ?ngrijorare resim?it? de c?tre rom?nii din mediul urban?este legat? de situa?ia general? a economiei ?i de viitorul incert (68%). Propria situa?ie financiar? este ?i ea foarte important? ca surs? de ?ngrijorare (49%). Pe locurile urm?toare se plaseaz? ?ngrijorarea cu privire la felul ?n care s?n?tatea este pus? ?n pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar ?i teama de a r?m?ne f?r? loc de munc? (38%).Doar 28% dintre rom?nii din mediul urban se declar? ?ngrijora?i de siguran?a alimentar?. Principalele motive de ?ngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de c?tre ceilal?i cump?r?tori (46%) sau de c?tre personalul de v?nzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii sus?in c? ar fi benefice ac?iuni de comunicare din partea autorit??ilor care s? clarifice ?n ce m?sur? ambalajele pot sau nu s? fie o surs? de contaminare cu noul coronavirus. Totodat?, posibilitatea de a r?m?ne f?r? alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai pu?in ?ngrijora?i ?n acest moment (doar 24% dintre cei chestiona?i). Acolo unde apare aceast? ?ngrijorare, ea se refer? la teama c? stocurile de m?ncare s? se epuizeze sau de perspectiva de a r?m?ne f?r? bani.TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMB?RI DE LA ?NCEPUTUL CRIZEIConform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, Rom?nia se confrunt? cu un paradox: de?i suntem?e un produc?tor important de fructe ?i legume, rom?nii sunt coda?i la consumul acestora.Un an mai t?rziu, ?n context pandemic, consumatorii chestiona?i arat? o realitate modificat?: ei declar? c? au cump?rat mai mult dec?t ?nainte de criz? fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe urm?toarele locuri se situeaz? produsele congelate ?i conservele. Produsele de baz? (f?in?, ulei, m?lai), ap? ?mbuteliat? ?i r?coritoarele sunt ?i ele cump?rate mai mult ?n aceast? perioad? de c?tre 25% dintre consumatori.Pe de alt? parte,?anumite categorii de alimente sunt cump?rate mai pu?in dec?t ?nainte – m?ncarea gata preparat? (39%), alcoolul (35%), dar ?i snacks-urile (33%), produsele de panifica?ie/ brut?rie (29%) ?i mezelurile (28%).Apar ?i alte schimb?ri in comportament ?n aceast? perioad?, o mare parte av?nd leg?tur? cu igienizarea – 88% dintre consumatori spal? fructele ?i legumele cu mai mult? aten?ie dec?t ?nainte, iar 60% dezinfecteaz? ambalajele produselor dup? achizi?ionare.Principalele masuri a?teptate de la produc?tori pentru garantarea siguran?ei alimentelor?fac referire la echipamentele adecvate de protec?ie pentru angaja?i – 78%, dar ?i la m?suri sporite de igienizare a spa?iului de produc?ie – 68%. Adi?ional, consumatorii consider? oportune ?i alte m?suri, precum extinderea procedurii de testare a s?n?t??ii angaja?ilor, dar ?i ca produc?torii s? automatizeze c?t mai mult din procesul de produc?ie sau s? dezvolte m?suri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu ?n ultimul r?nd, consumatorii ?i-ar dori ca brandurile s? comunice mai mult despre ac?iunile pe care le ?ntreprind pentru a asigura siguran?a alimentelor.Frecven?a de cump?rare a produselor alimentare?a sc?zut dramatic de la declan?area crizei sanitare. Daca ?nainte de criz? 83% dintre cei chestiona?i f?ceau cump?r?turi de produse alimentare de cel pu?in de c?teva ori pe s?pt?m?n?, criza pandemic? a determinat schimb?ri ?n tiparul de cump?r?turi, acum 62% declar? c? fac cump?r?turi de produse alimentare o dat? pe s?pt?m?n? sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cump?r?turi a crescut cel mai mult.CRIZA PANDEMIC? A DETERMINAT SCHIMB?RI ?I ?N CE PRIVE?TE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE?n aceast? perioad?, cump?r?torii au frecventat predominant canalele moderne de comer? – hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) ?i supermarketuri (43%), in vreme ce pie?ele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din re?ele interna?ionale beneficiaz? de cea mai mare ?ncredere din partea consumatorilor (56%), avantajele men?ionate spontan fiind gama larg? de produse oferite (24%), standardele de calitate men?inute (17%) precum ?i preturile avantajoase (16%). Pe de alt? parte, consumatorii men?ioneaz? c? dezavantaje ale acestor magazine aglomera?ia perceput? (18%) precum ?i anumite nesiguran?e legate de provenien?a produselor comercializate (18%). Dintre cei care obi?nuiau s? frecventeze pie?ele ?nainte de criz?, doar 39% au mai revenit ?n perioada crizei, mul?i dintre ace?tia prefer?nd ?n aceast? perioad? mai degrab? hypermarket-urile (55%) ?i magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declar? c? au un nivel relativ sc?zut de ?ncredere ?n pie?ele agroalimentare (36%), principalele bariere men?ionate spontan fiind legate de igien? precar? (22%) ?i de aglomera?ia/contactul cu multe persoane (20%). Pe de alt? parte, pie?ele sunt totu?i apreciate pentru faptul c? ofer? produse proaspete ?i de calitate (50%).Unlock Research a derulat pentru Adama Rom?nia o cercetare cantitativ? ?i calitativ? av?nd drept obiectiv principal m?surarea comportamentului alimentar ?i a ?ngrijor?rilor rom?nilor cu privire la alimente, ?n contextul COVID-19. Studiul s-a desf??urat ?n perioada 3 – 9 aprilie 2020, pe un e?antion de 600 persoane, reprezentativ urban, av?nd o marj? de eroare de +/- 4%. ANEXA 1Schimb?ri ale comportamentelor de consum la nivel globalChina?n perioada pandemiei s-a constat o cre?tere a consumului de lactate, care surclaseaz? orezul. Asocia?ii din industria lactatelor, ?mpreun? cu Centrul pentru Prevenirea ?i Controlul Bolilor ?i Institutul Na?ional de Nutri?ie ?i S?n?tate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al popula?iei ?n perioada pandemiei. Surs?: foodnavigator-asiaStatele Unite ale AmericiiStatul american Arizona cunoa?te ?nc? de la ?nceputul pandemiei o cre?tere semnificativ? a cump?r?turilor online de alimente. V?nz?rile de lapte praf, fasole, orez ?i ?n?lbitor cu clor au explodat at?t aici, c?t ?i ?n Washington ?i statul Colorado.Surs?: Marea BritanieMasa de pr?nz este posibil s? ?nregistreze cea mai important? schimbare, deoarece trendul ?nainte de pandemie era ca masa de pr?nz s? se serveasc? ?n ora?. Gust?rile vor ?nregistra o cre?tere semnificativ? ?n r?ndul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Cre?te ?i sectorul lactatelor prin produse proaspete ?i ?nghe?at?. Surs?: Agriculture and Horticulture Development BoardAlte tendin?e globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)Oamenii merg mai rar la cump?r?turi ?i g?tesc mai mult acas?Conform studiului, aproape jum?tate dintre responden?i au sus?inut c? ?n acest moment consum? preponderent m?ncare g?tit? acas? dec?t o f?ceau acum o lun?. 1 din 3 responden?i sus?ine c? a redus drastic comenzile de livr?ri la domiciliu.Cump?r?turile de alimente prin platforme online, ?n topul preferin?elorDe vreme ce cump?r?turile ?n magazine s-au redus, 16% dintre responden?i afirm? c? au ?nceput s? comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% sus?in c? au crescut num?rul de comenzi online de alimente pentru c? se simt mult mai ?n siguran??. 4 din 10 persoane prefer? s? cumpere produse alimentare ambalate, de?i nu mul?i dintre ei ?i-au schimbat percep?ia asupra precarit??ii calit??ilor nutritive ale acestor tipuri de portamentele de consum s-au modificat ?i eleMai mult de un sfert dintre responden?i (27%) afirm? c? au ?nceput s? consume mai multe snacks-uri ?i, ?n general, s? m?n?nce mai mult (15%). Pe de alt? parte 27% dintre responden?i sus?in c? au ?nceput s? consume m?ncare mai s?n?toas? ?i 13% sus?in c? au ?nceput s? consume mai pu?ine alimente dec?t de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului sus?in c? nu au cunoscut schimb?ri ?n comportamentul de consum alimentar.RomaniaFunctioneaza. La CAI Curtici se munceste intens cu toti cei 500 de oameni Agrostandard | 9 May, 2020 Pe de o parte frica de boala, peste 4 miliarde de oameni blocati, unii mor, altii isi pierd business-urile sau joburile. O mare parte din economie sta. Simultan, de cealalta parte, altii functioneaza la parametrii maximi, criza si situatia de urgenta aducandu-le cresteri de venituri, oportunitati si profit. Dimitrie Musca e dintre cei care ‘duduie’. Ca de obicei. Are deja legenda de ‘Fat Frumos al Integrarii’ in agribusiness-ul Romaniei. In timpul crizei acest fermier integrator isi demonstreaza din nou abilitatile. Produce de toate, vinde de toate, investeste in multe.Vazandu-l doua zile la treaba, uneori alaturi de fiul sau Calin Musca, un fermier ultramodern de alt tip, (o sa vorbim cu si despre el in curand), am realizat ca acest Dimitrie Musca e o pasare rara. E in primul rand ‘fermier de oameni’, cu mare stiinta de tinut in tensiune inalta oricati oameni cu care intra permanent in?contact.Azi e mai in miezul trebii ca oricand: vorbeste intr-una la telefon, vorbeste cu zeci de oameni care i se perinda in birou, da interviuri on-line, la telefon, si mie in direct, alerga impreuna cu mine si cu altii din ferma in ferma, se cearta cu oficialii incercind sa convinga in favoarea agriculturii, se sfatuieste cu baiatul lui, striga, lauda, calculeaza, injura, rade, conduce masina, din fabrica in fabrica, din holda in holda, iar la sfarsitul zilei de-abia asteapta ziua urmatoare.Pentru ca toti cei 500 de angajati din holdingul CAI Curtici sunt la treaba. Unii de la ora 3 in fiecare dimineata, pentru ca animalele – cu miile – au regulile lor bine stabilite.Zicala perioadei de pandemie: Cei 500 de oameni ai nostri lucreza normal.Si ca sa-i insufletesca, la sediul central al holding-ului, la ore fixe, canta o melodie de ceas de turn, si se aud dangate de clopot, de aude tot Curticiul.Cred ca si prietenii nostrii unguri asculta aceste melodii cu urechea lipita de granita.Constient si mandru, Dimitrie Musca, cu plete inspicate (dar adolescentine), ii armonizeaza pe toti intr-o singura directie – sa munceasca zi-lumina, 6 zile pe saptamana. Sa produca mancare cat mai multa si mai buna. Pe bani buni! Pentru ca mai urmeaza…INDUSTRIE ALIMENTARAParticipa?i la studiu privind impactul epidemei de Covid-19 asupra companiilor din sectorul Agro-Alimentar din Rom?nia ?meatmilk ?12 mai 2020?ntreaga economie na?ional? trece printr-o perioad? extrem de dificil?, din cauza problemelor generate de evolu?ia bolii Covid-19.Deja, ?ncep?nd din momentul decret?rii St?rii de Urgen?? ?i p?n? acum, at?t structura pie?ei, obiceiul de consum al popula?iei, rela?iile economice pe ?ntreg lan?ul economic, de la ferm? la desfacere, inclusiv din punct de vedere tehnologic, s-au modificat substan?ial.Ca urmare, dovedind o preocupare constanta fata de evolutia mediului de afaceri din Romania, de evolutia?companiilor?din domeniu si, in special, de viitorul sectorului Agro-Alimentar romanesc, Agentia infoGROUP, prin publicatiile sale Meat.Milk, infoFERMA si infoALIMENT, initiaza in premiera pentru presa de specialitate din Romania un CHESTIONAR care va sta la baza realizarii unui studiu de piata, referitor la efectele crizei sanitare determinate de evolutia Covid-19, asupra fiecarui sector in parte: ferma agricola, ferma zootehnica, furnizori de input-uri, furnizori de tehnologii, procesatori, retail.La chestionar sunt invita?i s? r?spund? proprietari, manageri sau al?i factori de conducere din ferme, furnizori de input-turi, distribuitori de tehnologii, inclusiv de laborator, companii de procesare, retail. R?spunsurile la toate ?ntreb?rile sunt obligatorii.In urma raspunsurilor pe care le vom primi si ale rezultatelor care vor decurge din ele, prin realizarea acestui studiu se urmareste identificarea celor mai bune strategii pe care fiecare manager in parte le poate adopta pentru afacerea pe care o conduce, precum si cele mai eficiente directii de dezvoltare ale fiecarei companii, cu atat mai mult cu cat, inainte de sintetizarea informatiilor si de publicarea rezultatelor, initiatorii acestui studiu vor transmite raspunsurile dumneavoastra reprezentantilor autoritatilor, al caror punct de vedere va fi consemnat in raportul final.Toate concluziile acestui studiu, impreuna cu respunsurile dvs si ale autoritatilor, vor fi detaliate si dezbatute si la Conferinta Meat.Milk din 24-25 septembrie 2020.Va invitam, asadar, sa participati la CHESTIONARUL infoGROUP si sa raspundeti la toate intrebarile care va sunt adresate, promitandu-va ca timpul alocat nu va fi mai mare de 10 minute. Toate ?ntreb?rile sunt obligatorii.Apas? aici pentru a completa chestionarul:? 10 MINUTE VIITORULUI DUMNEAVOASTRA,PARTICIPATI LA STUDIU,RASPUNDETI INTREBARILOR DIN CHESTIONAR!Sacrific?rile de animale ?i p?s?ri ?i produc?ia de carne ?n luna martie 2020?meatmilk?12 mai 2020Conform ultimului raport emis de INS, ?n luna martie 2020, ?n compara?ie at?t cu luna februarie 2020 c?t ?i cu luna martie 2019, num?rul sacrific?rilor ?i greutatea ?n carcas? au crescut la toate speciile de animale ?i la p?s?ri. Defalcat, situa?ia se prezint? astfel:Sacrific?ri-Martie 2020 fa?? de Februarie 2020-Bovine – 118.2 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 64?6 99,4-Porcine – total 100,5 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 93,8 109,3-Ovine ?i caprine – total 122,7; 239,0 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 190,9; 93,4 138,6-P?s?ri – total 104,9 105,8 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare: 106,0 113,7Greutatea medie ?n carcas? la animalele ?i p?s?rile sacrificate – kilograme:-Bovine – total 170,2 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 247,3-Porcine – total 90,3 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 89,8-Ovine ?i caprine – total 15,8; 13,1 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 15,8; 14,7-P?s?ri – total 1,7 din care: ?n unit??i industriale specializate (abatoare) 1,7.Industria carnii intr? pe pierderi! Costuri ridicate si vanzari tot mai miciAgrostandard | 10 May, 2020 | Pierderile estimate pentru anul 2020 in industria carnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depasi mai multe milioane de euro, in conditiile cresterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scaderii eficientei muncii cu aproximativ 30% si a vanzarilor cu 15-20%, sustine Dana Tanase, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC). In acelasi timp, vanzarile s-au prabusit la carnea de pasare, scaderi semnificative fiind inregisrate si la carnatii pentru gratar si mici.“Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro”, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC. Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata, cat si pentru carnea congelata, motivul principal fiind “avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici”.“Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni”, a mai spus directorul executiv al ARC.RomaniaFunctioneaza. Productia merge inainte. Si investitiile Agrostandard | 10 May, 2020 Industria alimentara autohtona functioneaza si produce mancare pentru ca romanii sa aiba ce pune pe masa in aceste zile, in care COVID-19 a dat peste cap economia romaneasca si pe cea globala. La Radic Star, producatorul de mezeluri din Stefanestii de Arges, chiar daca activitatea s-a restrans, iar o parte din personal a fost trimis in somaj tehnic, se lucreaza in fabrica! Este drept, nu la capacitate maxima, dar cel mai important este ca se produce. Si in ciuda vanzarilor mai mici sau a faptului ca au cazut pur si simplu comenzile din partea HoReCa, conducerea Radic Star isi pastreaza optimismul si spera la o revenire cat mai rapida la normal si, de ce nu, la finalizarea investitiilor in curs.Mai multe, insa, despre activitatea de la Radic Star puteti afla din interviul acordat de Mirela Ungurenus, asociat si unul dintre administratorii companiei, pentru FoodBiz.? Cum va desfasurati activitatea in aceasta perioada?Noi am mai trecut printr-o criza in 2015 cand am avut un incendiu si au fost distruse din temelii fabrica si abatorul. De atunci am invatat multe, ne-am calit, am capatat si mai multa experienta si incredere in noi si in personalul muncitor si tesa care ne au fost alaturi, iar in aceasta situatie de COVID-19 ne-am mobilizat si mai bine. Pe langa regulile stricte de igiena si siguranta alimentara pe care le avem implementate conform certificatelor ISO si HACCP, am aplicat si regulile impuse prin legislatia elaborata de Guvern pentru aceasta perioada.? Cati angajati lucreaza practic acum?In total, avem circa 280 de angajati pe tot grupul de firme. Pe COVID-19 in industria alimentara s-au produs niste schimbari si a trebuit sa luam hotararea sa dam o mica parte din personal in somaj tehnic pentru doua saptamani. Asteptam cu speranta repornirea economiei pentru a ne relua activitatea la capacitate maxima.? Ati luat masuri speciale in fabrica?Cum am spus sii mai inainte, la noi regulile sunt foarte strict reglementate prin legislatie si prin normele interne de conduita implementate conform certificarilor ISO si HACCP. Avem echipe formate pe fiecare faza de productie care se ocupa de instruirea personalului, aplica si urmaresc respectarea acestor reguli. Procedura de purtare a echipamentelor de protectie – masti, bonete, halate, manusi o aplicam dintotdeauna si ca pe langa acestea am instruit personalul cum sa se comporte in afara unitatii pentru a nu se infecta. Ca si strategie, am decis sa nu se intalneasca schimburile la intrarea in productie si i-am organizat sa lucreze la un interval de 12 ore. Avem grija si o foarte mare responsabilitate fata de ei.? Cum v-ati descurcat in ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima?Nu avem probleme, aprovizionarea de la furnizori a mers in mod normal si in plus, in cadrul grupului de firme avem o ferma de porci care ne asigura 10% din necesar.? V-ati schimbat strategia de business?A trebuit sa ne adaptam la noile circumstante de desfacere prin reprogramarea productiei in functie de cerere. De exemplu inchiderea sectorului HoReCa ne-a afectat piata de desfacere si in plus au fost afectate si comenzile de la hypermarket-uri din cauza schimbarii comportamentului de cumparare al oamenilor. Per total, productia a scazut in conditiile in care comenzile s-au micsorat.? Cum vedeti evolutia in continuare? In cat timp va puteti reveni?Acum este un moment de expectativa.Tot mediul de afaceri asteapta relaxarea si prin repornirea business-urilor legate de domeniul nostru de activitate speram sa ajungem cat de repede la capacitatile normale de productie.? Cum se desfasoara lantul integrat de productie?Gupul de firme din care facem parte detine o ferma de porci la Ciupa (judetul Arges), cu un efectiv de 4.000 de capete pe ciclu, trei cicluri pe an. De asemenea, dispune si de o ferma vegetala de circa 600 ha. Dupa incendiul din 2015 am accesat un proiect pe fonduri europene prin care refacem fabrica si abatorul. Speram ca in octombrie-noiembrie sa se reia activitatea la fabrica de pe vechiul amplasament la Stefanesti (judetul Arges) si prin aceasta sa inchidem lantul integrat de productie.? Aveti si magazine proprii?Avem trei magazine ale noastre, unul este la fabrica si doua in pietele centrale in Pitesti. Ne propunem sa dezvoltam un lant de magazine propriu si sa mergem si pe alte zone cum ar fi Bucuresti.? Ce ati invatat din criza aceasta? Care a fost cea mai mare problema?Aceasta criza ne-a intarit si mai mult, ne-am mobilizat, am redus cheltuielile. Asteptam cu incredere repornirea economiei care este in avantajul tuturor si, de asemenea, sa finalizam proiectul pentru a creste capacitatea de productie si a crea noi locuri de munca.? Oamenilor le este frica sa vina la lucru?Oamenii au inteles de la inceput ca trebuie sa se protejeze si sa respecte regulile de distantare sociala, sa se informeze si sa nu intre in?contact?cu persoane care vin din zone cu risc mare. La Radic Star le-am asigurat toate conditiile in acest sens si astfel am reusit sa nu avem probleme.Funda?ia Coca-Cola doneaz? 250.000 de dolari Crucii Ro?ii Rom?ne C.B. Companii?/?12 mai Funda?ia Coca-Cola a donat Crucii Ro?ii Rom?ne suma de 250.000 de dolari pentru achizi?ia de echipamente de protec?ie destinate personalului medical ?i kituri de testare COVID-19, a anun?at mar?i organiza?ia, ?ntr-un comunicat.Cu ajutorul fondurilor oferite, vor putea fi achizi?ionate 5.000 de seturi de protec?ie pentru personalul medical ce con?in m??ti de tip FFP2/FFP3 ?i m?nu?i de protec?ie, precum ?i 100 de seturi care asigur? 100.000 de test?ri pentru coronavirus - echivalentul a aproximativ 50% din totalul de test?ri realizate p?n? ?n prezent pe teritoriul Rom?niei"?n aceast? perioad? f?r? precedent, prioritatea Crucii Ro?ii Rom?ne este de a ajuta comunitatea s? se preg?teasc? ?i s? r?spund? la impactul pandemiei. Mul?umim Funda?iei Coca-Cola care s-a al?turat demersurilor organiza?iei noastre prin fonduri dedicate achizi?ion?rii de echipamente de protec?ie ?i testare at?t de necesare unit??ilor sanitare. Fiecare sprijin ne face tot mai uni?i si mai puternici ?n aceast? lupt?", a declarat Ioan Silviu Lefter, director general Crucea Ro?ie Rom?n?.Potrivit Funda?iei Coca-Cola, acest demers vine ca o nou? contribu?ie din partea companiei Coca-Cola la efortul comun de limitare a efectelor noului coronavirus, dup? dona?ia realizat? de Sistemul Coca-Cola ?n Rom?nia ?n produse ?i fonduri pentru echipamente medicale, ?n valoare total? de 200.000 de euro."Provoc?rile aduse de aceast? perioad? ne-au unit ?i ne-au determinat s? colabor?m ?i mai str?ns, ?n ciuda distan?ei fizice. Am ?nv??at mai mult dec?t oric?nd despre importan?a implic?rii. Aceast? nou? dona?ie, pe care ne bucur?m c? putem s? o oferim prin Funda?ia Coca-Cola Crucii Ro?ii Rom?ne, exprim? angajamentul nostru de a r?m?ne aproape de comunitate ?i de to?i cei care, ?n perioada aceasta, duc o lupt? dificil? sau ?ncearc? s?-i ajute pe cei vulnerabili: personalul medical, Crucea Ro?ie Rom?n?, ONG-uri ?i ini?iative de sprijin, mediu privat ?i cet??eni. Le mul?umim pentru tot ceea ce fac, pentru fiecare gest de grij? ?i implicare", a afirmat Costi Bratu, public affairs and communication manager, Coca-Cola Rom?nia.Societatea Na?ional? de Cruce Ro?ie din Rom?nia este o organiza?ie umanitar?, membr? a Mi?c?rii Interna?ionale de Cruce Ro?ie ?i Semilun? Ro?ie, auxiliar? a autorit??ii publice ?i abilitat? prin lege s? vin? ?n sprijinul persoanelor vulnerabile. ?ntreaga sa activitate se desf??oar? ?n scopul alin?rii suferin?elor persoanelor aflate ?n situa?ii de risc f?r? nicio deosebire ?n ceea ce prive?te na?ionalitatea, rasa, religia, v?rsta, sexul, apartenen?a militar?, social? sau politic?.Crucea Ro?ie Rom?n? este prezent? la nivel na?ional cu 47 de filiale teritoriale ?i peste 7.000 de voluntari care se implic? activ ?n ac?iunile sale.RomaniaFunctioneaza. Peste 1000 de oameni lucreaza, alti 400 stau Agrostandard | 11 May, 2020 | Tudor Neculoiu, conducatorul Sergiana din Brasov, este un alt tip de integrator. Impartit intre activitatea care ii merge bine si inchiderile complete, alearga ca toti antreprenorii romani ai zilei de azi, incercand sa gaseasca solutii si sa contrabalanseze nebunia neasteptata a acestei crize. Fermele-i merg, chiar daca nu la turatie 100%. Magazinele il ajuta sa aiba acces la cash imediat. Pe de alta parte, cele 10 restaurante cu venituri spectaculoase, de mare succes in Transilvania, s-au inchis si i-au taiat sursele cele mai lichide.Cei peste 1000 de oameni care lucreaza trebuiesc balansati permanent. Il ajuta in reglajele financiare si fata cea mica, care, dupa universitatea in Austria si mai multi ani la Deloitte Romania, a venit la firmele familiei sa creasca impreuna.Fiica cea mare este directorul general al lantului de restaurante si saloane de evenimente si resimte din plin stresul opririi activitatii. Sotul ei este directorul comercial alaturi de ea, si acest cuplu tanar invata suferinta din plin. Au de dat explicatii si de tinut aproape 400 de oameni care traiesc doar din ajutoare de somaj si nu au perspectiva clara de munca si viitor. Dura lectie!Partea plina a paharului, mia de oameni care lucreaza, sustine perspectiva si permite partii goale a paharului, cei 400 de oameni de la restaurante si evenimente, sa spere. ; O sa vedeti in partile care urmeaza ce suparat este Tudor Neculoiu pe cat de prost este protejat antreprenorul roman si produsele romanesti. Iar experienta pe care o are pare sa-i dea dreptate. Sursa:?Food BizCOTNARI doneaz? 10% din profit medicilor rom?ni, pentru a-i sprijini ?n lupta cu COVID-19 mai 12, 2020Adelina BobocCotnari,?unul dintre cei mai mari produc?tori de vinuri cu denumire de origine controlat? din Europa ?i unul dintre liderii pie?ei de profil din Rom?nia,?doneaz? 10% din profitul s?u?Spitalului Clinic de?Boli Infec?ioase?“Sf?nta Parascheva” Ia?i, pe baza votului publicului din cadrul campaniei #pentruoameni#pentrubine, desf??urat? ?ntre 1.04-30.04.2020.Publicul a votat spitalul c?tre care merge dona?iaCampania, care a fost sus?inut? de un spot TV ?i materiale ?n mediul online, ?i-a propus s? anun?e decizia Cotnari de a dona 10% din profit pentru lupta medicilor cu pandemia generat? de virusul COVID-19.Publicul a fost invitat s? viziteze websiteul?cramelecotnari.ro?pentru a alege care spital din Rom?nia are cea mai mare nevoie de??ajutor financiar, ?n aceast? perioad? dificil? pentru ?ntreaga noastr? societate.Spitalul Clinic de?Boli Infec?ioase?“Sf?nta Parascheva”?din Ia?i a ob?inut?65% din voturiDin totalul voturilor exprimate de c?tre vizitatorii website-ului, 65% au indicat?Spitalul Clinic de?Boli Infec?ioase?“Sf?nta Parascheva”?din Ia?i ca fiind beneficiarul campaniei.“Cotnari este un loc ?n care oamenii se ajut? mereu unii pe ceilal?i. La noi nu este doar un loc de munc?, ci o comunitate care s-a cladit prin ?ncerc?ri repetate de-a lungul anilor. ?n acest moment greu pentru noi to?i, ne bucur?m s? putem ajuta un spital important al Rom?niei.??Mul?umim medicilor pentru eforturile imense din aceste zile, dar ?i tuturor celor care au ales s? participe ?n campania noastr?” a declarat?Constantin Deleanu, Pre?edintele Companiei Cotnari.Campania “#pentruoameni#pentrubine” vine s? completeze dona?ia de 50 000 lei f?cut? de Cotnari SA ?n cursul lui martie aceluia?i spital din Ia?ERT SI ALIMENTATIE PUBLICARetailerii nealimentari din centrele comerciale amenin?? cu boicotarea deschiderii magazinelor C.B. Miscellanea?/?12 maiPatronatele din retailul nealimentar solicit? proprietarilor de centre comerciale agrearea unei noi ?n?elegeri prin care s? existe chirie zero ?n perioada pandemiei de coronavirus, ?n caz contrar amenin??nd cu boicotarea redeschiderii magazinelor."Este un apel disperat, pentru c? suntem ?ntr-o situa?ie disperat?. Exist? proprietari de centre comerciale care au ?n?eles conjunctura extraordinar? ?i neprev?zut? pe care o travers?m, ?i care au adoptat atitudinea corect? de dialog ?i solu?iile comerciale evidente. Exist?, ?ns?, mul?i proprietari care for?eaz? plata integral? a chiriilor ?n condi?iile ?n care membrii no?tri au activitatea suspendat?. Nu este corect nici moral ?i nici contractual, pentru c? retailerii nealimentari nu au putut beneficia de spa?iile respective. Dac? nu se ?n?elege rapid c? nu avem de unde acoperi asemenea costuri ne vom ?ndrepta spre colaps, iar efectele negative economice ?i sociale vor fi extrem de ample", sus?ine Cosmin Savu-Cristescu, secretar executiv RORETAIL.?n acest context, Organiza?ia Patronal? a Retailerilor din Rom?nia lanseaz? un Apel Public la adresa reprezentan?ilor centrelor comerciale de a nu for?a colapsul industriei de retail nealimentar ?i agrearea, la nivelul ?ntregii industrii de retail, a unei noi ?n?elegeri comerciale provizorii (New Deal) ?ntre retailerii nealimentari ?i reprezentan?ii centrelor comerciale, axat? pe dou? elemente principale: zero chirie pentru perioada suspend?rii activit??ii magazinelor ?i negocierea individual? a chiriilor ca procent din v?nz?ri, ulterior deschiderii magazinelor."Retailerii nealimentari au ?n plan s? nu deschid? magazinele ?i s? nu participe la redeschiderea centrelor comerciale din Rom?nia dac? solicit?rile lor pentru stabilirea unui nou tip de rela?ie comercial? nu primesc un r?spuns favorabil", aten?ioneaz? organiza?ia.Potrivit sursei citate, p?n? ?n prezent, peste 2.000 de magazine, reprezent?nd aproximativ un sfert din totalul magazinelor din centrele comerciale din Rom?nia, au semnat apelul aniza?ia Patronal? a Retailerilor din Rom?nia este o asocia?ie ?nfiin?at? ?n anul 2014, care grupeaz? peste 1.000 de magazine din Rom?nia (branduri na?ionale ?i interna?ionale) ?i ?nsumeaz? peste 12.000 de angaja?i. Drago? Militaru, Kandia Dulce: V?nz?rile au sc?zut brusc dup? ?nchiderea ?colilor ?i intrarea ?n stare de urgen??, ?ns? ne a?tept?m s? creasc? treptat. ?Vom parcurge ?ns? ?n continuare o perioad? de criz? economic? care ne va afecta pe to?i“??M?d?lina Panaete 12.05.2020, Drago? Militaru, general manager, Kandia Dulce: De la 1 aprilie am redus temporar programul de lucru pentru to?i angaja?ii Kandia Dulce la 4 zile/s?pt?m?n?. ?n ultimele s?pt?m?ni producem la maximum 50% din capacitate.Drago? Militaru, general manager al Kandia Dulce, cel mai mare produc?tor local de ciocolat?, spune c? ?n primele dou? s?pt?m?ni din martie v?nz?rile erau peste anul precedent ?ns? dup? ?nchiderea ?colilor ?i declararea st?rii de urgen?? v?nz?rile au ?nregistrat o sc?dere brusc?.?Cumulat, pe perioada martie-aprilie v?nz?rile sunt la minus 42% fa?? de anul precedent. ?ns?, biscui?ii Ulpio Cremita ?i ROM al?turi de tabletele de ciocolat? am?ruie Kandia sunt ?n aceast? perioad? foarte solicitate. De asemenea, pr?jitura M?gura ?i batoanele de ciocolat? ROM, mai ales ROM Alb, r?m?n printre dulciurile preferate de rom?ni“, spune managerul, care conduce produc?torul de la ?nceputul anului trecut.?O prietenie condimentat? cu business 22 apr 2020?Autor:?Andra StroeAmbi?ia ?i r?bdarea ?n fa?a provoc?rilor al?turi de o prietenie trainic? au fost ingredientele necesare pentru povestea de succes a brandurilor Calif ?i Condimental, ?nfiin?ate de antreprenorii Radu T?nase ?i Bogdan Jantea. Compania continu? s? ??i serveasc? ?i pe timp de pandemie clien?ii, prin platforma foodpanda.Radu T?nase ?i Bogdan Jantea se cunosc de la gr?dini?? ?i au trecut deja ani buni de c?nd au devenit ?i cei mai buni prieteni. Radu T?nase este de profesie jurist, iar Bogdan Jantea s-a preg?tit s? devin? urbanist. Cu timpul ?ns? ?i-au dat seama c? ar face echip? bun? conduc?nd un business doar al lor, dar p?n? aici au avut de trecut prin c?teva schimb?ri profesionale.?Nici eu ?i nici Bogdan nu am schimbat prea multe companii. Pe scurt, eu am plecat de la un simplu sales operator, ?n timpul facult??ii, ulterior am lucrat ca sales representative, sales coordinator ?i mai apoi brand manager ?ntr-una din cele mai importante companii de comercializare a ceasurilor ?i bijuteriilor de lux. A?a am realizat c?, de fapt, sunt mult mai atras de lumea v?nz?rilor dec?t de holurile judec?toriilor. C?t despre Bogdan, el a avut un parcurs pe aceea?i linie a studiilor terminate – facultatea de urbanism Ion Mincu – ?i a activat ca manager de proiect ?n cadrul unei companii de dezvoltare imobiliar?, ulterior deschiz?ndu-?i propria firm? de arhitectur?”, poveste?te Radu T?nase.Povestea Calif a ?nceput undeva spre finalul anului 2010, ?n Centrul Istoric al Bucure?tiului, unde antreprenorii au reu?it ?s? prind?” un spa?iu mic, de 45 de metri p?tra?i, dar foarte bine pozi?ionat. ?Pe c?t a fost de simplu ?nceputul, pe at?t de complicat. La pu?in timp dup? deschidere, ?ntreg Centrul Istoric a intrat ?n proces amplu de renovare ?i practic ne-am trezit peste noapte cu toat? strada transformat? ?ntr-un ?an? de doi metri ad?ncime, ?i cred c? deja aici vorbim ?i de prima born? din parcursul nostru. Cumva speran?ele noastre se n?ruiau sub puzderia de excavatoare, muncitori, betoane ?i tot felul de alte minun??ii ale constructorilor care promiteau un centru istoric mirobolant”, ??i aminte?te antreprenorul.?Sc?parea” lor, adaug? el, a venit din comercializarea unor produse unice pe care le aduseser? din stadiul de ?junk food”, a?a cum erau percepute atunci ?n pia?a, la cel de ?must try&have”. ?A?adar, cu tot ?antierul ?n fa??, clien?ii continuau s? vin? la noi, s? consume produsele noastre pe te miri ce col?isoare, guri de canal pe post de scaun ?i alte locuri incomode ?i teoretic improprii consumului, dar cred c? gustul ?i servirea primau ?i to?i uitau de restul.”Al doilea moment-cheie ?n parcursul afacerii a venit ?n vara lui 2012, c?nd cei doi au pierdut peste 100.000 euro ?ntr-un proiect de pe litoral, unde incercaser? s? promoveze brandul. Acest e?ec nu i-a descurajat ?ns?, ci i-a ambi?ionat ?i mai mult. Astfel, au hot?r?t s? deschid? ?i cea de-a doua unitate, ?n Pia?a Iancului, deschidere care a venit la r?ndul s?u cu o nou? serie de provoc?ri. ?V?nz?rile nu erau pe m?sura a?tept?rilor noastre de?i pozi?ia era excelent?. Ca atare, am ?nceput c?teva campanii agresive de marketing cu ajutorul c?rora am reu?it dup? o lupt? de 8 luni s? facem din aceast? unitate v?rful de lance al lan?ului pe care ?l creionasem ?nc? din 2010.” Investi?iile ?n cele dou? unit??i s-au ridicat la aproape 200.000 euro.Portofoliul companiei este ast?zi alc?tuit din trei unit??i Calif, trei unit??i Condimental, dou? unit??i dual brand Calif/Condimental, o unitate cloud kitchen (care func?ioneaz? doar ?n sistemul de livr?ri. Dintre acestea, ?n prezent, func?ioneaz? ?n sistem de livr?ri la domiciliu dou? unit??i Calif, o unitate Condimental ?i unitatea cloud kitchen, urm?nd ca dup? relaxarea m?surilor de distan?are social? s? re?nceap? activitatea ?n Centrul Vechi cu o unitate Calif. ?n 2019 businessul a ?nregistrat venituri de circa 34 de milioane de lei. ?Evident anul 2020 este unul al surprizelor ?i a?tept s? ie?im de sub starea de urgen?? pentru a lucra la rectificarea bugetului”, spune T?nase.Specificul companiei este unul oriental, ?dar adaptat nou?, rom?nilor sau europenilor ?n cea mai mare m?sur?”. Despre brandul Condimental antreprenorul spune c? este singurul din Rom?nia ?n domeniul QSR (Quick Service Restaurant) care func?ioneaz? sub deviza ?nu pr?jim nimic”. ?Practic este singurl brand fast food unde nu pr?jim niciun ingredient, tehnologia fiind aici factorul principal iar gustul ?i produsele fiind unele create special pentru noi, to?i aceia ce c?ut?m s? m?nc?m c?t mai curat dar ?n acela?i sistem fast food.” Pentru unit??ile Calif, preparatul-fanion r?m?ne ?n continuare?deja celebrul” Dil kebab. Falafelul cu sos de vinete ?i rodii ?i Zed kebabul sunt alte preparate din meniu aflate la mare c?utare. ?n ceea ce prive?te Condimental, cea mai reprezentativ? gam? produs este Kebun, ?unicul kebab pus de data aceasta ?ntr-o cutie elegant?, special creat? pentru a putea fi ?inut? ?n m?n? cu u?urin?? de c?tre o doamn? sau domni?oar? ?n primul r?nd”, acesteia urm?ndu-i Dil kebabul light, salat? tabouleh, falafelul light ?i altele.La mijlocul lunii martie, echipa businessului num?ra ?n jur de 160 de angaja?i, dar dup? decretarea st?rii de urgen?? ?i obligativitatea de a ?nchide unele unit??i, compania a ajuns s? lucreze cu un efectiv de circa 55 de angaja?i. Businessul s-a adaptat rapid la noul context de pia?? ?i a pus ?n func?iune livrarea de produse precum: pui ?ntreg la grill, pulpe de pui la grill, piept de pui la grill, miel la cuptor slow cooked, aripioare ?i cioc?nele de pui. Preparatele pot fi comandate at?t g?tite c?t ?i marinate, asezonate cu condimente ?i garnituri ?i gata de a fi g?tite acas? de c?tre clien?i, d?ndu-le astfel posibilitatea de a-?i crea singuri o experien?? culinar?.Num?rul comenzilor a crescut organic ?n aceast? perioad?. De altfel, v?nz?rile ?n online mergeau bine ?i ?nainte de criz?. ?Valoarea medie a co?ului este undeva la 40 de lei, produsele fiind acelea?i c? ?nainte, dar, spre surprinderea noastr?, ?i categoria nou? s-a bucurat de un succes la care sincer nu m? a?tept?m a?a de repede”, noteaz? T?nase. Profilul-?int? al clien?ilor a r?mas acela?i c? acum 6-7 ani: corporati?ti ?i freelanceri, ?n procent egal clien?i ?i cliente, cu v?rste cuprinse ?ntre 18 ?i 45 de ani ?i venituri medii spre mari.Schimb?rile aduse de aceast? criz? sunt multiple, mai observ? antreprenorul, dar ritmul celor activi este acela?i, ?ba chiar a? spune c? odat? cu produsele noi avem noi provoc?ri ?i suntem cumva mai activi ?i mai creativi, lucru pe care ?l ve?i vedea ?n continuare ?n parcursul nostru post-criz?”. El spune c? ar sumariza ?nvatamintele trase ?n aceast? perioada astfel: ?s? nu ne credem niciodat? cei mai buni, s? ne con?tientiz?m lacunele ?i s? avem un plan de salvare.”Acest articol face parte din campania #livramacasa lansat? de?foodpanda, cea mai mare platform? de food delivery din Rom?nia, pentru a sus?ine restaurantele locale, ?n noul context generat de pandemia de Covid-19.Marii retaileri trec pe energie verde. Simtel, companie de inginerie, va construi 47 de parcuri fotovoltaice pentru Dedeman, Penny Market ?i Mega Image Miruna Diaconu 12.05.2020?Durata de via?? a unui panou solar este de 25 de ani.Simtel, companie care se ocup? ?i cu livrarea de proiecte ?n sectorul energiei regenerabile, are ?n plan anul acesta s? construiasc? peste 47 de parcuri fotovoltaice pe acoperi?urile unora dintre cei mai mari retaileri din Rom?nia, printre care Dedeman, Penny Market ?i Mega Image.Simtel a construit p?n? ?n prezent peste 50 de facilit??i fotovoltaice ?n Rom?nia, beneficiari fiind ?n principal retaileri precum Penny Market, Mega Image, Dedeman. Anul trecut, compania Simtel a construit jum?tate din centralele fotovoltaice realizate ?n Rom?nia, astfel c? Dedeman beneficiaz? de 7 dintre acestea, Penny Market de 15, Mega Image 10, iar alte companii din produc?ie de 8 centrale.Auchan extinde op?iunile de livrare pentru comenzile online printr-un parteneriat cu Po?ta Rom?n? 12 mai, 2020 | Magazinul online Auchan.ro a ?ncheiat un parteneriat cu C.N. Po?ta Rom?n? S.A. prin intermediul c?ruia va oferi clien?ilor din ?ntreaga ?ar? o nou? op?iune de livrare a comenzilor. Astfel, Auchan integreaz? serviciul StaiAcas? Plus, solu?ia de livrare door-to-door dedicat? distribu?iei rapide oferit? de C.N. Po?ta Rom?n? S.A., informeaz? retailerul prin intermediul unui comunicat transmis c?tre . ?n prima etap?, serviciul va fi disponibil ?n municipiul Suceava ?i localit??ile limitrofe, iar prin intermediul noii op?iuni, clien?ii vor putea comanda alimente la temperatur? ambiental?, dar ?i produse nealimentare, din toate categoriile listate pe auchan.ro, cu o greutate maxim? a comenzii de 30kg. ?n perioada urm?toare, Auchan va extinde treptat aceast? op?iune la nivel na?ional. Comenzile astfel expediate sunt monitorizate ?n sistem Track&Trace pe tot fluxul de livrare. Salaria?ii po?tali contacteaz? destinatarul, indic?nd intervalul orar pentru livrare, ?i fac livrarea comenzilor la adresa indicat?. Destinatarul confirm? primirea prin semnatur? pe formularul AWB, iar factorii po?tali ?ncaseaz? contravaloarea trimiterii. ?Parteneriatul cu Po?ta Rom?n?, pe care ?l apreciem foarte mult, vine ca urmare a dezvolt?rii accelerate a activit??ilor de ecommerce ale Auchan Romania din ultima perioad?. Astfel, ?n cadrul magazinului online auchan.ro am extins gamele de produse, am introdus ?i standardizat noi servicii, lucr?m cu mai mul?i operatori de livrare, pe diverse categorii, fresh sau generale, ?i am pus ?n func?iune un sistem de customer care, toate pentru a r?spunde c?t mai bine nevoilor ?i a?tept?rilor clien?ilor, mult crescute ?n aceast? perioad?. Po?ta Rom?n? ne va ajuta, o dat? ?n plus, s? ducem ?diferen?a Auchan” ?n toate col?urile Rom?niei”, a declarat Tiberiu D?ne?iu, Director Marketing Auchan Retail Rom?nia. ?Ne bucur?m c?, ?ncep?nd de ast?zi, suntem parteneri cu unul dintre cei mai mari retaileri de pe pia?a din Rom?nia. Dezvoltarea produsului StaiAcas? se ?ncadreaz? ?n strategia Po?tei Rom?ne de a cre?te cota de pia?? pe segmentul de livrare a m?rfurilor comandate on-line. Strategia noastr? ?i, ?n special acest produs, valorific? poten?ialul re?elei po?tale care num?r? peste 5.500 de subunit??i pe ?ntreg teritoriul na?ional”, a declarat? Gina Budeanu – Directorul Direc?iei Strategii ?i Politici de Dezvoltare, Po?ta Rom?n?. ?in?nd cont de contextul actual, ambele companii se asigur? c? ?ntregul flux de preg?tire ?i livrare a comenzilor respect? condi?ii stricte de siguran?? sanitar?, implement?nd o serie de m?suri de prevenire ?i limitare a r?sp?ndirii virusului. Astfel, preg?tirea comezilor ?n magazinele Auchan are loc ?n deplin? siguran??, angaja?ii fiind instrui?i cu privire la purtarea m??tilor ?i a m?nu?ilor, precum ?i ?n ceea ce prive?te dezinfectarea c?rucioarelor ?i a cutiilor de ambalare. ?n egal? m?sur?, angaja?ii Po?tei Rom?ne vor p?stra distan?a de 2 metri fa?? de persoanele aflate la domiciliu sau ?n autoizolare c?rora urmeaz? s? li? se? distribuie? alimentele.? De asemenea,? ace?tia nu? vor? intra? ?n? locuin?a? clien?ilor,? distribuirea realiz?ndu-se? la? u??/poart?. Factorii? po?tali? dedica?i? care? distribuie? comenzile? sunt echipa?i? cu? m??ti,? ?i m?nu?i. Totodat?,? flota? auto? dedicat?? cu? care? se? realizeaz?? distribuirea? de? alimente? este? dotat?? cu dezinfectant de m?ini ?i cu dezinfectant de suprafe?e. Despre Auchan Rom?nia Auchan Rom?nia are ?n portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 2 supermarketuri Auchan ?i o re?ea de 24 magazine de proximitate MyAuchan. Cu peste 280.000 m2 suprafa?a net? de v?nzare, aproximativ 10.000 de angaja?i,? o cifr? de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, propune celor circa 5 milioane de locuitori din ora?ele ?n care sunt prezente magazinele Auchan un comer? modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse ?i un concept de discount generalizat, cu toate pre?urile mici, permanent. Pe auchan.ro Auchan prezint? clien?ilor peste 25.000 de produse ?i, ?n acelasi timp, opereaz? website-ul dedicat activit??ilor de gastronomie tip restaurant -? lamasa.auchan.ro. Despre Po?ta Rom?n? Po?ta Rom?n? este cel mai mare operator na?ional din domeniul serviciilor po?tale ?i se afl? ?n proprietatea statului rom?n, reprezentat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii ?i Comunica?iilor (93,52%) ?i Fondul Proprietatea (6,48%). Compania de?ine o re?ea de peste 5.600 de subunit??i po?tale la nivel na?ional, distribuind s?pt?m?nal peste 11 milioane de trimiteri po?tale. Peste 19 milioane de locuitori beneficiaz? de serviciile Po?tei Rom?ne ?i peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de re?eaua po?tal? proprie. GLOBALAO: Vom avea mai multe tranzactii de cereale in 2019/20. Graul si sorgul, in top Agrostandard | 7 May, 2020 | Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20! FAO mentine prognozele de productie la 2.720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia.Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu 2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.Dupa petrol, pretul porumbului se prabuseste pe bursa de valori. Care este legatura? In?mai 12, 2020 ?n perioada pandemiei, pre?ul petrolului s-a pr?bu?it pe bursele interna?ionale, din cauza sc?derii masive a consumului. Acest lucru a avut un impact direct ?i asupra pre?ului combustibilului la pompe.?Aceast? sc?dere a pre?ului a reprezentat un factor? pozitiv pentru agricultur?, dat fiind faptul c? una din cheltuielile destul de mari pentru fermieri o reprezint? achizi?ia motorinei.Mai mult dec?t at?t, speciali?tii de la AgroGo.ro sus?in c? acest lucru poate avea un impact pozitiv nu doar asupra reducerii costurilor lucr?rilor agricole, dar ?i al transportului (at?t rutier, c?t ?i cel maritim, un factor important ?n ecua?ia exporturilor).Dar, aceast? sc?dere a pre?ului are ?i un impact negativ asupra pre?ului unor produse agricole. Spre exemplu, ?n pia?a din Statele Unite, pre?ul porumbului a sc?zut destul de mult, fiind semnificativ mai mic fa?? de pre?ul din aceea?i perioad? din ultimii ani (vezi graficul al?turat).Grafic: agrogo.roDar ce legatura are petrolul cu porumbul? ??n unele pie?e, precum SUA,?o bun? parte din porumb (aprox. o treime) este folosit pentru produc?ia de bio-combustibili. ?i cum petrolul este un concurent direct al bio-combustibilului, sc?derea pre?ului s-a propagat ?n cascad?, p?n? la pre?ul porumbului, C?t despre impresia c? acest lucru se ?nt?mpl? departe de noi ?i nu ne afecteaz?, am mai discutat acest aspect. SUA fiind cel mai mare produc?tor ?i exportator de porumb din lume, iar bursa din Chicago av?nd cele mai mari volume la tranzac?iile cu porumb din lume, evolu?ia pre?ului de la aceast? burs? poate influen?a pre?urile pe tot mapamondul”, scrie Vasile Topac, cofondator AgroGo.Se presupune c? dup? ?ncetarea pandemiei pre?ul petrolului ??i va reveni (a ?nceput s? se stabilizeze deja pe burse), influen??nd probabil ?i pre?ul porumbului.?Oricum, acest an va fi unul atipic, ?n care putem vedea tipare ale evolu?iei pre?ului neobi?nuite.S? sper?m ?n primul r?nd la o produc?ie bun?, iar ?ntre timp speciali?tii AgroGo – Bursa online de cereale, vor ?ncerca s? semnaleze schimb?rile semnificative ale trendurilor de pre? curente sau?viitoare, pentru a fi aproape de ce se ?nt?mpl? ?n pia?a interna?ional? sau regional?.UNIUNEA EUROPEANA AMENDMENTS 1 - 40 - Draft opinion Report on the implementation of National Roma Integration Strategies: Combating negative attitudes towards people with Romani background in Europe - PE650.484v01-00 AMENDMENTS 1 - 40 - Draft opinion Report on the implementation of National Roma Integration Strategies: Combating negative attitudes towards people with Romani background in EuropeCommittee on Culture and EducationPeter Pollák , Source :?? European Union, 2020 - EP?Coming up: Covid-19 recovery plan, contingency EU budget, tyresEU affairs Coming up in Parliament: EU long-term budget, Covid-19 tracing apps and more?During a plenary session starting Wednesday MEPs will look at how the EU budget can help Europe exit the Covid-19 crisis and will also vote on new tyre labelling rules.Support for the economyThe economy has slowed down sharply due to the coronavirus outbreak and the EU is looking into ways to get it going again. The European Commission is expected to come up with a new proposal for a bigger EU budget for 2021-2027 to support the recovery. MEPs will discuss the issue with the Commission and the Council on Wednesday and will vote on a resolution later in the week.Finding an agreement on a multibillion-euro financial plan takes time and it is becoming more and more likely that there will be a delay before the start of the implementation of the 2021-2027 budget. MEPs will vote on a resolution on Wednesday calling on the Commission to present a contingency budget proposal by 15 June to avoid disruption for farmers, companies and organisations counting on EU funds.Find out?what the EU is doing to fight Covid-19 and mitigate its impact.Tyre labelling Parliament will vote on?new tyre labelling rules?on Wednesday that will ensure consumers have the necessary information to choose fuel-efficient tyres when purchasing.Contact tracing apps Mobile apps could be a powerful ally in the fight against Covid-19 as they can help track people who have been in contact with an infected person. However, MEPs want to make sure they are in line with??data protection rules. A plenary debate on the issue will be held on Thursday.Hungary The coronavirus crisis has led to?new concerns about the rule of law in Hungary?as the government in Budapest now has the power to rule by decree for an indefinite period of time. MEPs will discuss the situation with the Council and the Commission on Wednesday.Water reuse On Wednesday Parliament will vote on rules to promote the reuse of water in agricultural irrigation to help alleviate stress on water supplies.EU budget ?MEPs will vote on Wednesday on whether to approve the implementation of the EU's 2018 budget by the different institutions and agencies, in what is known as the discharge mittees Parliamentary committees?will also meet this week to discuss a range of issues from the EU’s plans to build a circular economy based on the re-use and recycling of products and biodiversity to sustainable mobility and ethical issues around articial intelligence.Find out morePlenary session: streaming and documents?Parliament's weekly agenda?Agenda highlights?Audiovisual materials? Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Commissioner Kyriakides - Committee on Agriculture and Rural Development 12-05-2020 On 11 May, Commissioner for Health and Food Safety Stella Kyriakides attended the extraordinary AGRI committee meeting. The Commissioner exchanged views with Members on measures to tackle the impact of the COVID-19 outbreak on the agriculture sector which is currently facing unprecedented circumstances caused by the pandemic.Source :?? European Union, 2020 - EPLatest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development12-05-2020 07:30 AM CESTIn the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.On 2 April, the Conference of Presidents updated the?EP's calendar of activities?to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:- 20 May (to be confirmed)Atitudine ?ocant? la Comisia European?. Membrii Comisiei se fac c? nu aud ?ntreb?rile legate de abuzurile asupra sezonierilor rom?niCarmen Avram - Membra a Parlamentului European 12 mai 2020?Atitudine ?ocant? la Comisia European?. Membrii Comisiei se fac c? nu aud ?ntreb?rile legate de abuzurile asupra sezonierilor rom?niPrezent? ?n ?edin?a extraordinar? a Comisiei pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? a Parlamentului European (AGRI),?Stella Kyriakides,?Comisarul European pentru s?n?tate, a fost ?ntrebat? at?t de europarlamentarul?Carmen Avram, c?t ?i de al?i colegi din Comisia AGRI, ce m?suri concrete vor fi luate pentru muncitorii sezonieri rom?ni care se pl?ng de abuzurile suferite la fermele din Occident.Din p?cate, Comisarul a evitat r?spunsul la aceast? ?ntrebare, ignor?nd ?ngrijor?rile exprimate ?n ?edin??. ?i mai grav este c? aceea?i atitudine a avut-o, ?n cadrul unei alte ?edin?e a AGRI, ?i?Comisarul European pentru agricultur?,?Janusz Wojciechowski, care nu a vrut s? r?spund? la ?ntrebare. De asemenea, scrisoarea trimis? ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni Comisiei Europene de Carmen Avram ?i al?i 25 de europarlamentari, din 11 state membre, a r?mas f?r? r?spuns p?n? la aceast? or?.Atitudinea membrilor Comisiei Europene e ?ocant? ?i lipsit? de considera?ie fa?? de soarta a mii de cet??eni ai Uniunii Europene.?Carmen Avram?atrage aten?ia c? Rom?nia nu trebuie tratat? ca ?raftul Europei”, din care po?i alege oric?nd for?? de munc? ieftin? ?i lesne de abuzat.Europarlamentarul?Carmen Avram?continu? s? cear? de urgen??:1. un set de protocoale pentru informarea ?i protejarea muncitorilor sezonieri expu?i la abuzuri ?n timpul acestei crize; 2. accelerarea mecanismului centralizat de achizi?ii pentru echipamente de protec?ie, ?n special ?n ferme;3. necesitatea implement?rii Conven?iei ILO 184 (legat? de Siguran?a ?i S?n?tatea ?n Agricultur?) ?n statele membre care ?nc? nu au implementat-o sau ?i ignor? prevederile.De?i muncitorilor sezonieri le-a fost permis tranzitul ?n alt stat prin acorduri bilaterale, ?n urma unei recomand?ri a Comisiei Europene, mul?i dintre ei au ajuns ?n ferme din str?in?tate unde tr?iesc ?n condi?ii deplorabile, ?nghesui?i ?n ad?posturi rudimentare, uneori f?r? electricitate, ap? curent? sau facilit??i obligatorii pentru igiena de baz?. Mai grav, ace?ti oameni au pu?ine op?iuni ?i perspective profesionale, ceea ce ?i face vulnerabili ?n rela?ia cu angajatorii. Aceast? vulnerabilitate nu ?nseamn? c? trebuie l?sa?i prad? condi?iilor deplorabile, abuzurilor ?i izol?rii ?i, mai ales, trata?i ca ni?te cet??eni de m?n? a doua.De?i ?n ultimele luni mii de rom?ni au plecat la munc? ?n ferme occidentale, ?n condi?ii incerte ?i ?n baza unor contracte dubioase, Guvernul Rom?niei nu are nici p?n? ?n prezent o eviden?? clar? a acestora. E cu at?t mai grav cu c?t, ?n Germania, un sezonier rom?n a murit dup? ce a fost infectat cu virusul COVID-19, iar alte c?teva sute au fost testate pozitiv.Tratamentul de TVA aferent tranzac?iilor intracomunitare, ?n contextul remediilor rapide aplicabile din 2020?S.panii?/?12 maiOdat? cu trecerea la un sistem definitiv de TVA, ?n legisla?ia Uniunii Europene, c?t ?i ?n legisla?ia din Rom?nia au fost implementate patru remedii rapide av?nd drept scop asigurarea aplic?rii unitare a regulilor de TVA ?n toate statele membre ale UE precum ?i combaterea evaziunii fiscale, potrivit unui comunicat al companiei EY Rom?nia.Principalele remedii rapide implementate ?n 2020 vizeaz? condi?iile pentru aplicarea scutirii de TVA aferent? livr?rilor intracomunitare de bunuri ?i regulile privind aplicarea scutirii de TVA pentru livr?ri succesive de bunuri.Pentru scutirea de TVA aplicabil? livr?rilor intracomunitare de bunuri, companiile trebuie s? aib? ?n vedere ?ndeplinirea celor dou? cerin?e legate de:-obliga?ia cump?r?torului de a de?ine un cod valid de ?nregistrare ?n scopuri de TVA emis de un stat membru, altul dec?t cel ?n care ?ncepe expedierea sau transportul bunurilor, care trebuie comunicat furnizorului;-obliga?ia furnizorului de a completa corect ?i de a depune declara?ia 390.??n ceea ce prive?te aplicarea scutirii de TVA pentru livr?ri succesive de bunuri, adic? mai multe livr?ri de bunuri care fac obiectul unui singur transport ?ntre dou? state membre UE, remediul rapid urm?re?te s? ofere certitudine cu privire la determinarea tranzac?iei c?reia ?i va fi alocat transportul intracomunitar de bunuri. ?n acest scop, a fost introdus? no?iunea de "operator intermediar", definit ca acel furnizor intermediar care expediaz? sau transport? bunurile, precum ?i regula general? potrivit c?reia transportul ?i implicit scutirea de TVA vor fi atribuite numai livr?rii de bunuri efectuate c?tre operatorul intermediar (cu excep?ia cazului ?n care operatorul intermediar comunic? furnizorului codul s?u de TVA din statul membru din care bunurile sunt expediate).Sursa citat? informeaz? c? societ??ile comerciale trebuie s? aib? ?n vedere noile reguli ?i s? implementeze proceduri interne care s? le asigure aplicarea corect? a tratamentului de TVA pentru opera?iunile efectuate. Un tratament de TVA incorect va genera obliga?ii de plat? suplimentare ?i costuri substan?iale care includ valoarea penalit??ilor ?i dob?nzilor de ?nt?rziere, iar ?n anumite cazuri ?i valoarea TVA.Trebuie s? subliniem c? livr?rile succesive cu bunuri sunt opera?iuni complexe care, ?n multe situa?ii, genereaz? dificult??i ?n stabilirea corect? a implica?iilor fiscale corespunz?toare.Pentru evaluarea corect? a unei tranzac?ii este necesar? implicarea speciali?tilor fiscali ?i a celor din departamentele de achizi?ie sau livr?ri ?nc? de la faza de negociere a opera?iunilor respective. O standardizare a procesului de achizi?ie sau livrare de bunuri trebuie s? includ? ?n mod obligatoriu tratamentul de TVA ?i, unde este cazul, cel de accize ?i vamal. ?n plus, documentarea corespunz?toare a opera?iunilor reprezint? un punct important ?n sus?inerea tratamentului de TVA al unei opera?iuni.Pentru a veni ?n ?nt?mpinarea mediului de afaceri, EY Rom?nia sus?ine o serie de webinarii av?nd ca scop prezentarea unor aspecte din domeniul taxelor indirecte menite s? prezinte solu?ii optime pentru desf??urarea anumitor opera?iuni ?i s? sublinieze riscurile cu care se pot confrunta companiile pe parcursul activit??ilor desf??urate.................................................BULGARIADIN 2021:Bulgaria va reduce TVA pentru restaurante ?i cantine la 9% C.B.Miscellanea?/?12 maiBulgaria inten?ioneaz? s? reduc? Taxa pe Valoarea Ad?ugat? (TVA) pentru restaurante ?i cantine la 9%, de la 20%, ?ncep?nd din 2021, pentru a ajuta industria ospitalit??ii s? ??i revin? dup? pandemia de coronavirus, a declarat, mar?i, premierul Boiko Borissov, transmite Reuters.Bulgaria, ?ar? unde turismul este responsabil pentru 8% din economie, a ?nregistrat p?n? acum 2.004 de cazuri confirmate de coronavirus ?i 93 de decese.Guvernul de la Sofia a ?nchis toate restaurantele, barurile ?i cafenele ?ncep?nd de la mijlocul lunii martie pentru a ?ine sub control pandemia. La ?nceputul lunii mai, autorit??ile au relaxat par?ial restric?iile, permi??nd servirea clien?ilor ?n gr?dini sau terase."Vom face o excep?ie pentru voi, pentru c? sectorul este ?nchis ?n urma ordinelor noastre", a declarat Borissov, dup? o ?nt?lnire cu reprezentan?ii asocia?iilor restaurantelor ?i hotelurilor. "Aceasta poate fi o m?sur? care poate da bune rezultate pe termen lung. Totul este acum ?n m?inile voastre", a ad?ugat premierul bulgar.?ntr-o postare pe Facebook, Borissov a precizat c? TVA redus pentru restaurante ar urma s? intre ?n vigoare de la 1 ianuarie 2021.Propunerea ar urma s? fie ?naintat? Parlamentului de partidul GERB al premierului Borissov ?n cursul zilei de mar?i.Hotelurile din Bulgaria beneficiaz? deja de o Tax? pe Valoarea Ad?ugat? de 9%.Borissov a mai spus c? Guvernul de la Sofia va avea suficiente mijloace pentru a face fa?? pandemiei de coronavirus, dar c? va avea nevoie de miliarde pentru a reporni economia.Chiar dac? este una dintre cele mai s?race ??ri din UE, Bulgaria men?ine o disciplin? fiscal? strict?. Guvernul de la Sofia se a?teapt? ca m?surile stricte introduse la nivel global pentru a opri r?sp?ndirea noului coronavirus s? provoace o contrac?ie de 3% a economiei bulgare ?n acest an. ?n schimb, Comisia European? estimeaz? c? economia bulgar? se va contracta cu 7,2%.FRANTAFran?a: Cei care ??i ating fa?a pot primi o amend? de 38 de euro 12 mai 2020 prima dat?, respectarea gesturilor de preven?ie este inclus? ?ntr-un decret, ?n Fran?a. O noutate care ar putea avea consecin?e destul de concrete, crede avocatul Nicolas Hervieu.Iesire din izolare?– ?Am pus elemente de conduit? ?n decret ca s? arate bine, dar acest lucru are consecin?e legale” …” Ast?zi, 11 mai, au fost publicate ?n Decretul Oficial nr. 2020-545 m?suri necesare pentru combaterea epidemiei Covid-19 ?n contextul st?rii de urgen??.”.Un text care con?ine pentru prima dat? de la ?nceputul pandemiei trimiteri la gesturile de preven?ie. A?a cum a men?ionat avocatul Nicolas Hervieu,?conceptul de distan?are social? apare efectiv ?n textul legii dar ?i indica?iile de a ?tu?i ?n cot”, de-?i sp?la m?inile ??n mod regulat cu s?pun ?i ap?” sau s? arunci ?imediat dup? folosire” batista de h?rtie la co?ul de gunoi.Acestea sunt toate elementele de ?comunicare” politic?, explic? avocatul ?n drept public ?i drept european pentru HuffPost. Pentru c?, dac? nerespectarea gesturilor de barier? nu este sanc?ionat? de prevederile decretului, asta nu ?nseamn? c? legiuitorul a luat totul ?n calcul, continu? Nicolas Hervieu.?nc?lcarea unui decret este sanc?ionat?“Au uitat c? legea aplic? sanc?iuni pentru orice ?nc?lcare a unui decret”, depl?nge el. Deoarece, ?n conformitate cu dreptul francez, ?nc?lcarea interdic?iilor ?i obliga?iilor cuprinse ?ntr-un decret (?n acest caz, respectarea gesturilor de preven?ie) este pedepsit? cu o amenda de 38 de euro. ?i mai clar, acest lucru ?nseamn? c? decretul d? autorit??ilor posibilitatea de a sanc?iona pe cineva care nu a respectat aceste m?suri de precau?ie.??ntr-adev?r, nerespectarea ?gesturilor de preven?ie” nu este? ?n mod explicit sanc?ionat? de textul decretului.?Dar poate fi invocat sistemul penal general (amend? de 38 €), cu at?t mai mult cu c?t decretul ?# ie?ire din izolare” con?ine formule imperative.”,?scrie avocatul pe Twitter.?Adev?rata problem? nu este num?rul posibilelor amenzi, ci mai degrab? faptul c? decizia nu este centralizat?”, adaug? Nicolas Hervieu, care ??i imagineaz? un primar hot?r?t s? foloseasc? for?a, care poate cere ofi?erilor de poli?ie judiciar? s? amendeze ?n mas? to?i cet??enii care ?ncalc? decretul. De exemplu, to?i cei care nu ar purta masc? sau care ??i arunc? ?erve?elele ?n alt? parte dec?t ?n ??co?ul de gunoi. ?Teoretic, el ar putea face asta ?i atunci se va ajunge la judecat?”.Dup? cum explic? Nicolas Hervieu, dou? variante pot pune cap?t acestei situa?ii absurde. Prima ar fi un apel c?tre judec?torul administrativ ?mpotriva decretului, sus?in?nd c? acesta este contrar principiilor fundamentale ?i nu indic? precis incrimin?rile. Cealalt? ar fi ca fiecare persoan? s? conteste amenda ?n fa?a instan?ei de poli?ie, contest?nd legalitatea decretului ?n sine.?Am transformat regulile de s?n?tate ?n instrumente legale”, se lamenteaz? avocatul, regret?nd c? legiuitorul a elaborat un text incomplet.GRECIAProduc?ia de bioenergie din de?euri animale se extinde ?meatmilk ?12 mai 2020 ?n vara anului 2020, produc?torul german WELTEC BIOPOWER va ?ncepe construirea unei fabrici de biogaz ?n Veria, nordul Greciei.Principalul investitor ?i operator al proiectului este unul dintre cele mai mari abatoare pentru bovine ?i porci din Grecia. Uzina de 500 de kW – pe care WELTEC a planificat-o ?n colaborare cu partenerul s?u grec Tetoros Machinery din Megara – urmeaz? s? func?ioneze ?nc? de la mijlocul lunii noiembrie 2020. De mai mul?i ani, multe de?euri de animale s-au acumulat ?n nordul Greciei .Potrivit institutului de cercetare grecesc CRES, de?eurile provenite din cre?terea animalelor ?i sacrificarea ?n toat? Grecia se ridic? la 17,5 milioane t / an. Aceasta corespunde unei capacit??i poten?iale de biogaz de aproximativ 370 MW.Capacitatea instalat? ?n prezent ?n Grecia este de aproximativ 83 MW. Noua fabric? WELTEC din Veria va folosi o parte din aceste resurse pentru generarea de energie. Procesul de digestie anaerob? va folosi ?n principal gunoiul de bovine ?i resturile de procesare a c?rnii. ?n afar? de aceste substraturi, digesterul din o?el inoxidabil de 4.903 m? va fi alimentat ?i cu ap? uzat? ?i gr?simi.Substan?ele de intrare vor proveni din abatorul ?i fermele proprii ale operatorului, precum ?i de la fermierii din apropiere. Digestia extrem de eficient? va ?ncepe cu un proces de introducere personalizat. ?n acest scop, substraturile vor fi ?nc?rcate mai ?nt?i ?ntr-un alimentator de podea ?n mi?care de 60 m?.Alimentatorul va transporta substraturi solide, cum ar fi cojile de portocale, la unitatea MULTIMix, unde vor fi m?run?ite ?i apoi pompate c?tre digester. Substraturile lichide vor fi pompate direct ?n digestor din dou? unit??i de depozitare.??n urma procesului de digestie, ?ntregul digestat va fi tratat ?ntr-o unitate de igienizare ?n aval”, explic? Alain Priser, Director de v?nz?ri interna?ional la WELTEC BIOPOWER. ?ntre timp, investitorii greci caut? astfel de plante personalizate pentru a face profitabile ?i climatice utilizarea neutr? a gamei variate de materii prime.?Acesta este singurul mod ?n care ponderea energiilor regenerabile ?n generarea de energie poate fi dublat? de la nivelul actual de la 30 la 60 la sut? ?n 2030. Aceast? ?int? a fost definit? ?n Planul na?ional de energie ?i clim? 2021-2030 (NECP) adoptat de Grecia . Un pas intermediar va fi ?nchiderea a 14 centrale electrice pe c?rbune ?n urm?torii cinci ani.Pe l?ng? gazul natural, energiile regenerabile vor juca un rol esen?ial ?n reducerea decalajului de furnizare a energiei electrice. ?n urm?torul deceniu, Grecia va investi aproximativ 9 miliarde de euro ?n astfel de centrale. ?n aceast? perioad?, capacitatea de utilizare a biogazului ?i a biomasei instalate este de trei ori. ?n acest proces, noile legi vor asigura securitatea investi?iilor.?Operatorii greci din re?eaua electric? vor fi obliga?i s? conecteze ?n mod preferen?ial aceste instala?ii la re?ea, s? ??i cumpere electricitate ?i s? pl?teasc? pre?uri minime definite”, explic? partenerul grec John Tetoros, al WELTEC. Tetoros Machinery ?i WELTEC BIOPOWER au colaborat la reforma energetic? elen? din 2007. Cu un portofoliu de 18 instala?ii ?i extensii pe care le-au ?nfiin?at, acestea sunt liderul pie?ei pentru fabricile de biogaz din Grecia. Pe baza conceptului celei mai recente plante din Veria, este posibil s? fie ad?ugate mai multe plante ?n portofoliu.SANATATE si GASTRONOMIEDiferen?a dintre drojdia activ? ?i cea instant – Pe care e mai bine s? o folose?ti Cristina Popescu Drojdia uscata activa si drojdia instanta sunt ambele utile in precesul de dospire al painii si ii ofera acesteia o textura aerisita si usoara, dar fac acest lucru in moduri usor diferite si exista o diferenta majora in modul in care le folositi: drojdia uscata activa trebuie dizolvata in apa inainte de utilizare, in timp ce drojdia instant poate fi amestecata chiar in ingredientele uscate.Iata tot ce trebuie sa stiti despre aceste drojdii:Drojdie uscata activaEste probabil ceea ce va vine in minte atunci cand va ganditi la drojdie si este cel mai comun soi vandut in magazinele alimentare. Este un tip de drojdie uscata care este granulara, cu o consistenta similara ca faina de porumb. Este un organism viu, care ramane inactiv pana cand se se dizolva intr-o cantitate mica de apa calduta. Se adauga apoi la restul ingredientelor, unde devine responsabila de cresterea aluatului.Drojdia uscata activa este vanduta de obicei in ambalaje individuale sau borcane mici de sticla. Daca il utilizati pe acesta din urma, asigurati-va ca il refrigerati dupa deschidere, astfel incat drojdia sa ramana proaspata si activa, recomanda?acasa.ro.Drojdie instantDrojdia instant este un alt tip de drojdie care a fost introdusa dupa drojdia uscata activa in anii ’70. Se prepara folosind un procedeu similar cu drojdia uscata activa, desi este uscata mai repede si macinata in particule mai fine. Din aceasta cauza, se dizolva si se activeaza mai rapid. Spre deosebire de drojdia uscata activa, drojdia instant nu trebuie dizolvata in apa calda mai intai, acesta poate fi amestecata alaturi de restul ingredientelor.Ce tip de drojdie ar trebui sa folosesti?Aceasta parte depinde de tine. In timp ce fiecare tip de drojdie reactioneaza diferit si duce la rezultate coapte cu usoare variatii, nu exista un raspuns corect. Recomandat ar fi sa alegeti un fel de drojdie, sa va familiarizati cu el si sa il folositi pe acela de fiecare data – cu exceptia cazului in care reteta da un motiv specific pentru a proceda altfel.Mentineti drojdia la temeratura corespunzatoare. Drojdia functioneaza cel mai bine la temperaturi cuprinse intre 20°C si 25°C. Daca casa ta este racoroasa iarna, pastreaza drojdia intr-un loc mai cald. Totodata, daca temeratura din casa este foarte ridicata, acest lucru nu va ajuta foarte mult drojdia. Asadar, fa tot posibilul sa o depozitezi in conditii bune.Untul, ouale, laptele si zaharul incetinesc activitatea drojdieiEi bine, daca faceti un preparat cu multe dintre aceste ingrediente, aluatul poate creste mai lent sau nu la fel de mult ca de obicei. Nu e nimic in neregula cu drojdia ta; retetele cu un aluat bogat, precum rulourile de scortisoara, painea cu arome sau impletiturile de Craciun necesita mai multa rabdare.Depozitati drojdia neutilizata in congelatorCongelatorul este un bun ajutor daca vrei ca drojdia ta sa fie pusa pe pauza o vreme. Acest lucru ii va prelungi durata de viata cu mult peste data de expirare. Sigilati drojdia intr-un recipient etans inainte de inghet.Mai presus de orice, atunci cand lucrati cu drojdie, amintiti-va intotdeauna ca este un ingredient viu. Exista conditii care o ajuta sa prospere si conditii care o incetinesc.DOSARMinistrul Vela,?declara?ie controversat?: ?Suna?i la 112 dac? cineva nu are masc? ?i str?nut?“ VIDEO 12 mai 2020, 08:14de Sinziana Ionescu Ministrul de Interne Marcel Vela a vorbit luni sear?,?pe canalul de Youtube al lui George Buhnici, despre amenzile pe care autorit??ile le vor aplica cet??enilor dup? data de 15 mai, c?nd Rom?nia va ie?i din starea de urgen??, f?c?nd o afirma?ie controversat? legat? de oamenii f?r? masc?. George Buhnici: ?Dac? vedem pe cineva l?ng? noi ?n metrou f?r? masc? ?i str?nut?nd? Poate face o glum? proast? sau poate fi infectat. Ce facem noi ?n momentul acela?“? Vela: ??n momentul acela suna?i la 112. La toate gurile de metrou o s? avem ?i oameni de ordine. Putem suna la 112 instant. Respectivul, daca nu are masc? ?i str?nut? poate avea dosar penal, pentru c? a avut un comportament care se ?ncadreaz? ?n zona penalului ?i a contribuit la r?sp?ndirea bolilor cu bun? ?tiin??. Noi nu intr?m ?n caz?rmi acum. Vom ap?ra cet??enii corec?i“, a afirmat ministrul de Interne.? ? Declara?ia poate fi ascultat? mai jos: ? ? nu ave?i masc?, dac? o societate nu ??i decaleaz? programul ca s? reduc? presiunea de pe transportul public, daca se face o alt? activitate dec?t cea permis?, s? se deschid? un restaurant, o terasa. Vor fi amenzi ?i pentru grupuri mai mari de trei persoane sau pentru un sport de echip? care nu este autorizat", a precizat Vela ?n interviul acordat lui George Buhnici. ? Ministrul a afirmat c? decizia de relaxare a fost luat? ?n contextul ?n care cet??enii au ar?tat c? nu ??i mai doresc s? stea ?n cas?, iar autorit??ile se bazeaz? pe responsabilitatea acestora. ?Oamenii au fost responsabili. M?suratoarea a fost f?cut? la mijlocul lunii aprilie, de Pa?te, si de 1 mai. Acum ?n 15 mai nu am ?nregistrat un boom, o explozie a cazurilor. Suntem ?ntr-un platou destul de firesc al situa?iei epidemiologice. ?n acela?i timp, exist? ?i o satura?ie, o a?teptare extrem de mare din partea popula?iei. Nu e u?or s? ?ii copiii ?n cas?, persoanele peste 65 de ani. Sunt dou? luni ?n care oamenii au fost eroi”, a declarat ministrul. ?n ceea ce prive?te c?l?toria ?n mijloacele de transport ?n comun, Marcel Vela a declarat c? cel pu?in la metrou vor fi poli?i?ti care vor veghea ca oamenii s? aib? masc?. ”Deocamdata, discu?ia a fost doar de metrou, nu am avut o discu?ie ?i cu transportul public ?n comun. ?ine de autorita?ile locale. Probabil vom gasi solu?ii. ?ncerc?m s? evalu?m, nu trebuie s? militariz?m toat? ?ara pe ideea c? oamenii sunt de rea credin??. Cred ca se vor lini?ti c?nd vor vedea c? p?n? s?pt?m?na viitoare vom avea ?i m?suri coercitive foarte transparente", a mai spus Vela. De asemenea, Marcel Vela a vorbit ?i despre lucrurile care se vor schimba dup? data de 15 mai. Cum ar fi deschiderea saloanelor de ?nfrumuse?are, cosmetic?, frizeriile sau cabinetele stomatologice. "?n primul r?nd vor fi permise unele lucruri care p?n? acum nu erau permise, ?n sensul ?n care pot func?iona de exemplu saloanele de ?nfrumuse?are, cosmetic?, frizeriile, se pot deschide cabinetele stomatologice. Sunt activita?i care pot fi f?cute dup? 15 mai, care p?n? acum erau ?n contradic?ie cu ce am decis noi. Trebuie sa evalu?m cu foarte multa aten?ie ?i foarte mult? celeritate ceea ce vom avea peste dou? s?pt?m?ni dup? 15 mai, ?n a?a fel ?nc?t s? putem spune c? nu au crescut cazurile noi ?i c? lumea a fost foarte atent?” , a declarat Marcel Vela.? ? * * * Vinul de azi: Papale Primitivo di Manduria 2017 Profit.ro scris ast?zi, Chiar l?ng? Salento, ?n centrul regiunii Puglia se afl? crama Varvaglione 1921, un produc?tor cu tradi?ie ?n domeniul viticol. Cosimo ?i Maria Teresa Varvaglione se afl? ast?zi la c?rma unei afaceri care a ajuns deja la cea de-a treia genera?ie ?i care ofer? unele dintre cele mai calitative vinuri din zon?, dar nu numai. Calit??ile solului, selec?ia riguroas? a strugurilor, supervizarea procesului viticol, documentarea constan?a privind tehnicile de produc?ie a vinului sunt doar c?teva dintre secretele cramei Varvaglione. Recomandarea de ast?zi, Papale Primitivo di Manduria 2017, are o culoare ro?u-rubiniu intens, cu reflexii violet, fiind un vin rotund, catifelat ?i elegant. Debordeaz? de arome de gem de prune ?i fructe de p?dure, cocaze negre, cireste, cacao ?i lemn dulce cu tente de vanilie. Structura, aciditatea ?i fructul sunt perfect integrate, iar postgustul e lung ?i elegant. Savura?i-l al?turi de preparate cu carne, br?nzeturi fine sau deserturi ceva mai sofisticate.? * * *Gradul de rezisten?? la secet? a unor cereale de toamn? de provenien?? Probstdorfer, ?n sudul Rom?niei 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Prof.univ.dr.ing.dr.h.c. MIHAI BERCAEste deja cunoscut c? starea de vegeta?ie a culturilor de cereale de toamn? la momentul 28 aprilie 2020 era una catastrofal?, a?a cum se va vedea ?n continuare. La acel moment, presa de specialitate semnala de circa trei s?pt?m?ni acest grav fenomen, care depinde exclusiv de ploi, adic? de bunul Dumnezeu (cu excep?ia unor mici suprafe?e irigate din sudul ?i sud-vestul extrem al ??rii). Suprafe?e mari de cereale, care ?nsumeaz? circa 1,2 milioane ha, sunt ?ntr-un ?nalt grad de degradare prin stres mix de secet? dur?, lips? de umiditate ?n sol ?i varia?ii termice foarte mari. ?n unele zone, umiditatea din sol se afla la nivelul coeficientului de ofilire, aproape de el ?i chiar sub el, pu?ina vegeta?ie care mai exista fiind sus?inut? de condens?rile de la ?nceputul dimine?ii, sub form? de rou?.Prin compara?ie cu anul agricol 2018-2019, anul 2019-2020 a avut o comportare climatic? complet opus?, diferen?ele fiind mari. Anul trecut cerealele au r?s?rit ?n ianuarie-martie 2019, la circa 3-4 luni de la sem?nat, pe fondul secetei accentuate din august-decembrie 2018. Cele mai multe soiuri de gr?u, orz, triticale etc. au ?nfr??it foarte bine, iar culturile au reu?it o densitate de 500-600 spice/m2, care a condus la produc?ii ?ntre 4000-7000 kg/ha, cu circa 20% sub poten?ialul zonei, ?n func?ie ?i de tehnologiile aplicate.Produc?iile soiurilor Probstdorfer ?n anul 2018-2019 au oscilat ?ntre 7800 kg/ha (maxim) la soiul Maurizio ?i 6072 kg/ha la soiul tardiv Adesso. Aceste produc?ii au fost sus?inute de ploile favorabile culturii (din martie-iunie, 65 mm). La orz s-au ob?inut 8249 kg/ha, la soiul Finola. Datele sunt procesate din loturile noastre demonstrative ?i cele de produc?ie semin?e. Cu toat? regularitatea lor, precipita?iile c?zute ?n aprilie – mai – iunie 2019 au sus?inut culturile de cereale, dar nu au ref?cut rezerva de ap? a solului, deficitar? de mai mul?i ani ?n sudul Rom?niei ?i ?n Dobrogea.Culturile din acest an agricol au primit circa 83 mm precipita?ii din august p?n? ?n decembrie 2019 ?i, pe un fond c?lduros, au r?s?rit ?i s-au dezvoltat bine, au ?nfr??it excesiv, au ?ndesit vegeta?ia ?i au consumat ?nc? din toamn?-iarn? rezerva de ap? a solului, plasat? doar ?n primii 30-50 cm. Iarna a fost suficient de c?lduroas?. A fost un consum neproductiv de ap?, mult? vegeta?ie ?i pu?ine r?d?cini, ca urmare a lipsei de ap? la ad?ncimi de peste 30 cm.Ie?irea culturilor ?n prim?var? a fost bun?, numai c? anul acesta prim?vara a ?nceput din februarie, printr-o alternan?? mare a temperaturilor. De la 11 februarie 2020 ?i p?n? la sf?r?itul lunii, temperaturile au fost exclusiv pozitive ?i au oscilat ?ntre 0-20 °C, for??nd cre?terea plantelor ?i pierderea apei. ?n luna martie 2020 temperaturile au oscilat ?ntre –5 ?i +25°C, cre?nd plantelor un stres suplimentar, exprimat prin brunificarea v?rfului frunzelor. Nu a fost, ?ns?, afectat v?rful de cre?tere. ?n luna martie culturile au primit doar 17 mm de ap?, iar ?n aprilie numai 4 mm. ?n consecin??, plantele au intrat ?n ofilire de circa 2-3 s?pt?m?ni, pierz?ndu-?i frunzele ?i fra?ii. V?rful de cre?tere mai rezist?, la unele soiuri. Rezisten?a soiurilor este diferit?, de?i au avut acelea?i condi?ii climatice.?n Tabelul 1 prezent?m ?n procente rezisten?a soiurilor Probstdorfer, calculat? prin procentul de plante verzi r?mase ?i care ar putea fructifica. Bonitarea a fost realizat? cu dou? zile ?nainte de ?nceperea ploilor.Tabelul 1. Rezisten?a soiurilor Probstdorfer la secet? – Modelul 1 Din tabel rezult? c? cel mai sensibil la secet? (10-15% rezisten??) a fost, ?n acest an, soiul Balaton – soi timpuriu, cultivat pe suprafe?e mari. El a fost urmat de soiurile Adesso ?i Pireneo.Cea mai bun? rezisten?? a avut-o soiul premium Bitop, urmat de Maximillian, Maurizio, Mirastar ?i Laurenzio. Soiurile noi, Cristoph, SZD2435 ?i SZD4207, au avut o rezisten?? nemul?umitoare. Soiurile de gr?u dur au rezistat foarte greu la aceast? secet? prelungit?.Soiul de orz Finola a avut o rezisten?? bun?, la fel ?i triticalele Kaulos.Pentru exemplificare, prezent?m o serie de fotografii care s? ilustreze cele men?ionate (Fig. 1-4). ?ncep?nd cu 30 aprilie 2020 condi?iile climatice s-au modificat semnificativ – temperaturile au sc?zut, ?n medie cu 10 °C, iar ?n loturile noastre de cercetare ?i ?n c?mp au c?zut aproape 60 mm precipita?ii. Apa a p?truns ?n sol p?n? la 25-30 cm, acolo unde erau dezvoltate r?d?cinile cerealelor (din cauza secetei nu au putut p?trunde mai ad?nc).Ce s-a ?nt?mplat ca urmare a ploilor din ultimele zile? Soiurile cu o rezisten?? sub 40% au reac?ionat pentru revenire la via?? prin formarea unor fra?i din mugurii dorminzi, prezen?i ca rezerv? pe nodul de ?nfr??ire-?nr?d?cinare (Fig. 5). Ace?ti fra?i (l?stari) cresc, dar nu vor ajunge s? fructifice. Produc?ia nu poate fi salvat? pentru aceste soiuri, recolta fiind practic compromis?.La soiurile cu rezisten?? la secet? de peste 50-60%, cre?terea s-a dirijat spre alungirea fra?ilor salva?i, ca ?i pe tulpina principal? ?i s-au orientat rapid spre formarea spicelor (Fig. 6).?n aceast? situa?ie, la m?sur?tori s-au g?sit c?te 400-500 spice/m2, cu cel pu?in 20 de boabe ?n spic, fiind posibil? ob?inerea unor produc?ii de 3000-6000 kg/ha. Situa?ii similare s-au observat ?i ?n jude?ele Tulcea (cu soiul Gallio) ?i Constan?a (cu soiul Topkapi). Putem afirma c? ?i ?n acest an greu, pe o secet? teribil?, avem soiuri care nu ne las? ?i ne fac s?-i mul?umim lui Dumnezeu pentru ploile trimise chiar ?i la ?nceput de mai.ConcluziiAnul agricol 2019-2020 a fost, ?n zona C?l?ra?i, extrem de nefavorabil culturilor de cereale. Plantele au fost distruse ?n procent de 10-90% (rezisten?? 90-10%).Cauze:lips? acut? de precipita?ii, doar 4 mm ?n aprilie;lips? total? de rezerv? de ap? ?n sol;stres termic ?n iarn?-prim?var? – temperaturi de la –5 la +25°C.A existat un interval foarte mare al rezisten?ei soiurilor la secet?, dar nu putem estima dac? rezisten?a a fost dat? de componenta genetic?.Ploile c?zute ?n intervalul 30 aprilie – 6 mai 2020 au condus la refacerea soiurilor cu o rezisten?? de peste 50-60% ?i evolu?ia lor spre niveluri mul?umitoare de produc?ie. Apare ca foarte necesar? cultivarea unui num?r mai mare de soiuri la nivelul fermelor ?i ?ntreprinderilor. * * * D? lovitura pe pia?? cu cele mai atr?g?toare salate de var?!12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Radian?este o varietate de salat? u?or de cultivat ?i formeaz? c?p???ni compacte, uniforme, de culoarea verde deschis. Prezint? toleran?? ridicat? la boltire, la emiterea tijei florale ?i la arsura marginal? a frunzelor. Detalii:?bit.ly/Syngenta-Radian Orelian?este o varietate de salat? u?or de cultivat ?i prezint? toleran?? la boltire. Interiorul c?p???nilor este compact, iar acestea au o greutate medie. Recomand?m aplic?ri regulate cu ?ngr???m?nt pe baz? de calciu pentru a tolera temperaturile ridicate din timpul verii.Detalii:?bit.ly/Syngenta-Orelian * * *Gunoiul de la p?s?ri, bun ?ngr???m?nt ?n legumicultur? 12 mai 2020?Cotidianul Agricol? Gunoiul de la p?s?rile de curte, precum cel de la g?ini sau de la ra?e, este un ?ngr???m?nt extrem de fertil, mai ales pentru gr?dina de legume, dar ?i pentru pomii fructiferi. Gunoiul de la p?s?ri este un ?ngr???m?nt bio cu ac?iune rapid? ?i cu con?inut aproape dublu de azot (N), fosfor (P) ?i potasiu (K), comparativ cu gunoiul de grajd. Gunoiul de la p?s?ri se poate folosi fie ?n stare uscat?, fie sub form? lichid?, adic? amestecat cu ap?. Dac? este aplicat uscat, acest tip de ?ngr???m?nt bio impune o serie de restric?ii, deoarece cre?te aciditatea solului.Folosirea gunoiului de g?ini, de la ra?e sau de la porumbei are la baz? un principiu: p?s?rile de la care provine s? fie hr?nite doar cu vegetale ?i c?t mai natural. ?n acest fel, ?i calitatea viitorului ?ngr???m?nt va fi mai ridicat?. El se adun? ?i se p?streaz? ?n magazii sau ?oproane, unde s? nu fie expus razelor de soare, acoperit fie de un strat de p?m?nt, fie de folie ?nchis? la culoare.Pentru a fertiliza un hectar de teren agricol, ave?i nevoie de circa o ton?, o ton? ?i jum?tate de gunoi de pas?re. Cantitatea se aplic? at?t pentru cultura de legume, c?t ?i pentru cea de pomi fructiferi. Fertilizarea se poate aplica ?i local ?n cuib sau pe r?nd ?n cantitate de 400-500 kg/ha.Gunoiul de p?s?ri poate fi administrat at?t direct, c?t ?i ?n solu?ie. Astfel, un kilogram de g?ina? se pune cu 4-10 litri de ap?, iar solu?ia se aplic? ?n perioada de vegeta?ie a legumelor precum tomate, gulii sau dovleceii. La un hectar de legume, se folose?te circa 1.000-1.500 de kilograme ?ngr???m?nt bio produs din gunoi de la p?s?ri. Aceea?i cantitate este recomandat? ?i la pomi ?i arbu?ti fructiferi. La legume, cum sumt dovleceii, guliile sau tomatele, ?n perioada de vegeta?ie se pot aplica tratamente cu gunoi de pas?re sub form? de suspensie cu ap?. Adic?, un kilogram de gunoi se dizolv? ?n 4-6 litri de ap? pentru a se ob?ine ?ngr???m?nt bio.Balan?a chimic? a ?ngr???mintelor bio ob?inute din gunoiul de pas?re depinde de hrana servit? acestora. ?ntruc?t excrementele pot avea un con?inut ridicat de azot, este recomandat ca gunoiul s? fie l?sat s? putrezeasc? bine, m?car un an, ?nainte de a fi ?ncorporat ?n solul ?n care se vor planta legumele. Aceasta, pentru a evita ca azotul s? ard? plantele. Totu?i, pentru c? azotul, ?n cantit??ile recomandate, este un excelent fertilizator, este indicat a se folosi un a?ternut de nisip, de turb?, de p?m?nt uscat sau de pleav?, pentru a reduce pierderile.Dincolo de avantaje, gunoiul de p?s?ri folosit ca ?ngr???m?nt bio este o surs? de buruieni. P?s?rile consum? semin?e, care ajung s? germineze dup? ce gunoiul este b?gat sub brazd?. De asemenea, trebuie avut grij? ?i ?n ceea ce prive?te sursa gunoiului care va fi folosit ca ?ngr???m?nt bio. Dejec?iile de p?s?ri care provin din complexele industriale pot con?ine substan?e medicamentoase sau metale grele. Totodat?, dac? p?s?rile au fost sub tratament, substan?ele din aceste medicamente se vor transfera ?n plantele fertilizate cu ?ngr???m?nt bio ob?inut din gunoiul provenit de la p?s?rile tratate, astfel c? nu va mai fi deloc bio. * * *Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat!Agrostandard | 12 May, 2020 | In livezile din Romania, se munceste din plin, pentru ca acum se pun bazele viitoarei recolte. Daca vrem sa avem fructe autohtone si de calitate pe rafturile supermarketurilor, atunci niciun efort nu trebuie precupetit. La Livada Bunicului, la Corbi, in judetul Arges, primele fructe de sezon urmeaza sa apara peste vreo luna, adica in jur de 15 iunie. Pana atunci, insa, mai este mult de munca in livada, unde lucrarile isi urmeaza cursul firesc, iar oamenii isi vad linistiti de treaba, ca de obicei. Ori ca sa?obtii o recolta bogata si fructe la standarde inalte, trebuie facut totul cu atentie, la momentul optim, altfel nu ai cum sa faci performanta.Si sa nu credeti ca sunt vorbe mari! Aici se afla o plantatie model, care ar putea constitui un exemplu si o sursa de inspiratie pentru multi pomicultori romani. In urma cu vreo 10 ani, Mihail Ungurenus infiinta la Corbi cea mai moderna livada din Romania la acea data, creata dupa tehnologii de top aduse din afara. Cam tot ce a vazut in strainatate si i-a placut a reusit sa implementeze in livada din Arges, o zona recunoscuta ca fiind un important bazin pomicol in tara noastra.Si nu doar atat, Ungurenus a fost chiar un deschizator de drumuri pe culturile de arbusti superintensivi, daca ne gandim ca a fost primul din tara care a folosit plasa antiploaie (numai acoperisul costa 12-14.000 euro!) la plantatiile de zmeura si mur. Nu s-a multumit, insa, cu atat, tehnologiile moderne – plasa antiploaie, plasa antigrindina, irigare prin picurare etc. – sunt prezente in intreaga livada care se intinde pe 10 hectare, din care 8 ha plantatie superintesiva. Vorbim nu doar de culturi clasice precum marul (2 ha) sau prunul (2 ha), ci si de arbusti fructiferi – afin (3 ha), zmeura (1,5 ha), mur (1 ha), la care se adauga 0,5 ha de goji, agris, coacaz rosu si aronia, suprafete infiintate in scop experimental, in primul rand, cu sprijinul USAMV Bucuresti. “Eu am mers pe ideea ca trebuie puse oualele in mai multe cosuri, adica daca plantam numai mar, depindem de mar, daca un an este prost sau daca pretul este prea jos, nu se acopera cheltuielile. Sau poate se intampla sa avem un inghet tarziu si sa nu facem productie deloc. Pe cand asa, per total, sigur merge ceva, poate zmeura sau murul…Macar avem bugete sa acoperim toate cheltuielile de intretinere”, justifica cumva Mihail Ungurenus varietatea soiurilor prezente in livada.O strategie care l-a si ajutat pana la urma, pentru ca daca aplici tehnologii moderne nu ai cum sa nu fii rentabil, recunoaste Ungurenus. Diversitatea de soiuri ii permite sa aiba productia desfasurata pe o mare perioada din an, fara sa apara probleme cu forta de munca la recoltat, pentru ca nu se suprapun culturile in acelasi timp. Nu trebuie uitat si faptul ca livada aflandu-se la o altitudine de 600 metri, recoltatul incepe, dar si se termina mai tarziu, cu avantajele si dezavantajele inerente. “Pe afin ne ducem la trei luni si jumatate – avem 4 soiuri, la fel si la zmeura, vorbim de un interval cuprins intre 15 iunie si pana undeva la 1 octombrie, la mur avem trei soiuri – incepem culesul pe 15 iulie si mergem pana la sfarsitul lunii septembrie”, povesteste Ungurenus.Productia este livrata in cea mai mare parte in supermarketuri (500 kg/zi), de altfel, 90% din recolta este vanduta in stare proaspata la caserole prin aceste retele. Acesta este si motivul pentru care se acorda o atentie asa de mare ingrijirii plantatiei si aplicarii unor tehnologii moderne. “Tinta a fost din start piata din Romania, vrem sa fim aici, sa stam pe raft, sa avem sortiment, mai multe soiuri, mai multe specii de arbusti”, explica antreprenorul argesean orientarea catre piata interna.Ne referim nu doar la fructe, ci si la mezeluri. Pentru ca trebuie sa stiti ca activitatea familia Ungurenus (Mihail si sotia – Mirela) nu se limiteaza doar la Livada Bunciului, cei doi soti fiind implicati si in conducerea producatorului de mezeluri Radic Star din Stefanesti de Arges, compania la care detin actiuni. Mihail, de exemplu, economist de profesie, se ocupa de partea de vanzari si de achizitia de carne. Si reuseste sa le faca bine pe toate, fie ca vorbim de mezeluri sau de fructe!Fara griji!Cand investesti mult in tehnologii de ultima ora, iti si permiti pana la urma sa stai linistit in fata provocarilor care dau, in general, batai de cap pomicultorilor. Practic, productia este securizata, daca se poate spune asa.“Atat timp cat facem partea de irigat, avem sistemul antiploaie si antigrindina si suntem protejati de furtuni, nu ne facem griji. Putem spune ca in aceasta primavara n-au fost mari probleme nici cu ingheturile tarziii, posibil sa apara totusi ceva la mar, iar la arbusti, avem specii care infloresc etapizat, ceea ce ne ajuta. Murul nici n-a inflorit, de exemplu”, povesteste Ungurenus.In livada, acum, se lucreaza pe partea de palisare, legare la zmeura, se fac lucrarile de intretinere la sol si au fost deschise plasele antigrindina la mar. N-au fost probleme cu grindina deocamdata, dar daca tot exista sistemul antigrindina, era pacat sa nu fie folosit. Ba chiar s-a intarziat un pic, recunoaste Ungurenus, pentru a se face polenizareacat mai bine.Ce-i drept, livada arata tare bine la acest moment.“A fost ok anul acesta, a fost cald, este si seceta, dar daca n-am avut ploaie, am scapat fara boli in perioada de inflorire. Avem rezolvat si problema secetei pentru ca avem sistem de irigare prin picurare la radacina si acoperim partea de lipsa de apa in sol”, spune Ungurenus.Livada pe bani europeniDin cele 10 hectare de livada de la Corbi, o suprafata de 4,5 ha a fost realizata cu ajutorul fondurilor europene. Intr-o prima etapa, in 2010, Ungurenus a accesat fonduri europene, submasura dedicata infiintarii de plantatii pentru o livada cu 4,5 ha, din care 2 ha mar, 1,5 ha afin si 1 ha de zmeura si mur. Ulterior, in functie de cerintele pietei, producatorul argesean a extins suprafetele de zmeura si de afin si a diversificat gama de soiuri, completand-o cu coacaz, agris, aronia si goji.“Este o piata care creste, oamenii au inceput sa invete ce este aronia si ce proprietati are. Cu aronia am inceput acum 3 ani, la fel si la coacaz, in timp ce la goji am plantat primele plante in urma cu 4 ani. Anul trecut, am intrat si pe partea de agris. Nu sunt volume mari, dar in fiecare an a fost crestere. Este bine ca si plantatia creste in acelasi timp”, explica Ungurenus strategia aleasa.Sa investesti intr-o livada costa destul de mult, iar daca ai posibilitatea sa accesezi fonduri europene nerambursabile nu trebuie sa ratezi ocazia. Un adevar de care a devenit constient si Ungurenus, care a reusit sa obtina o cofinantare de 60%, in conditiile in care investitia a fost undeva la 45-50 mii euro/ha.Au fost cumparate apoi si utilajele necesare pe partea de intretinere, iar in 2012 antreprenorul a aplicat din nou la fondurile europene, de asta data, pentru realizarea unui depozit frigorific (proiect de 250.000 euro, cofinantare de 50%). Fara depozit nu se poate, recunoaste pomicultorul. Iarna depoziteaza merele aici, iar vara pregateste fructele pentru livrarea catre supermarketuri.Grija mare fata de plantatieDaca vrei sa ai productie si de calitate, atunci trebuie sa respecti cu sfintenie cateva reguli. Sa ai grija de plantatie (si ne referim la acele lucrari esentiale care trebuie efectuate), in primul rand, sa foloseste material saditor de foarte buna calitate, iar apoi si recolta se va ridica la cele mai inalte standarde. De utilizarea unor tehnologii noi, nici nu mai vorbim cat de mult conteaza. “Facem analize in sol, vedem ce are si ce nu are planta nevoie, iar in functie de ce iese din analiza de sol venim cu aport – potasiu, microelemente, in completare foliar sau in apa, dupa cum este nevoie”, spune pomicultorul.Trebuie sa stiti ca proiectul livezii de la Corbi nu a fost facut la intamplare, ci a fost realizat cu ajutorul specialistilor de la USAMV Bucuresti la care Ungurenus a apelat. Initial, a fost provocarea de a infiinta o livada moderna in locul vechii gradini a tatalui sau. Apoi, lucrurile au tot avansat, pana cand antreprenorului argesean i-a venit ideea sau mai bine zis s-a decis sa acceseze fondurile europene si sa faca treaba ca la carte.?A fost o colaborare cu universitatea, am avut o intelegere sa aducem la Corbi tehnologia care era de ultima generatie din 2010, dar si plante valoaroase, sisteme de sustinere, de picurare, antigindina, sisteme de taiere, cam tot ce vazusem eu prin Franta, Austria, Nordul Italiei. Daca noi trimitem oamenii la cules acolo, de ce sa nu culegem noi aceste fructe in tara si sa le livram direct la supermarket. Chiar a fost o adevarata provocare, am zis ca trebuie sa mergem pe ce este mai optim si bugetul sa il stabilim la final, cand tragem linie dupa proiectare. Am ales patru soiuri – mar, zmeura, mur si afin”, povesteste Ungurenus.Acum cand au trecut aproape 10 ani de la infiintarea livezii, omul de afaceri este constient ca se apropie momentul cand plantatiile ating maximul de productie, dupa care incepe declinul. Cu alte cuvinte, se apropie tot mai mult ziua in care va trebui sa ia din nou o decizie radicala.“Durata de viata la mar sau mai bine zis maximul se atinge la 10 -12 ani, dupa care incepe declinul si ciclul se inchide pe la anul 15. Deja suntem in anul 10. La zmeur si mur este la fel, ducem livada in perioada optima pana la 10-12 ani. Asa ca iau in calcul ca in urmatorul exercitiu care vine, daca conditiile sunt ok si putem sa accesam fondurile europene prin intermediul Planului National Strategic sa venim cu ultimele noutati care au aparut intre timp in Europa si sa incercam sa facem plantatii noi”, marturiseste Ungurenus.Asa cum il stim, suntem convinsi ca isi va duce planul la bun sfarsit si nu oricum. Ca doar a mai demonstrat-o o data!Agroturism la Corbi!Intr-o zona in care oamenii nu-si pot imagina lumea si viata fara livezile de pruni sau de meri, de exemplu, iar pomicultura este intrata de generatii bune in traditia locului, nici familia Ungurenus nu putea sa stea departe de aceasta indeletnicire. Iar incetul cu incetul, in jurul livezii au aparut si cele doua pensiuni, o adevarata premiera pentru zona, pentru ca turism la Corbi nici ca se mai vazuse. Asa cum tehnologiile moderne aplicate in livada erau o premiera pentru Romania la momentul respectiv, asa a fost si cu cele doua pensiuni, un proiect unic in zona, si ideea de business coagulata in jurul lor.?A fost o provocare sa facem agroturism in zona. Am reusit cu ajutorul a doua proiecte aplicate pe grupul de actiune local. In 2014, am construit o agropensiune cu patru camere, cu care am zis hai sa facem turism la Corbi. Am plecat de la ideea ca ii cazam pe turisti si ii lasam sa culeaga fructe din livada, proiect care chiar a prins la familiile cu copii. Noi le punem la dispozitie cosulete, caserole si ei isi culeg fructele. Le aratam si explicam partea de inovare si ii invatam pe copii sa deosebeasca diferitele soiuri de fructe, pentru ca multi nu stiu. In 2018, am aplicat inca un proiect prin GAL, iar de aceasta data am realizat doua case traditionale”, spune Ungurenus.Nu este vorba de turism de masa, ci mai mult de familie, afirma antreprenorul, convins ca in conditiile actualei crize determinate de COVID, astfel de investitii isi vor dovedi utilitatea si vor fi la mare cautare.“In orice caz, ne-am personalizat un pic cu livada. La prima pensiune camerele sunt denumite dupa anotimpuri, in timp ce la cele doua casute aparute ulterior am ales arhitectura de Muscel – Casa Soarelui si Casa Lunii se cheama. Acum, asteptam sa vina vara si turistii si sa se deblocheze piata. Noi credem ca 2020 o sa fie un an bun pentru locatiile mici care sa se inchirieze pentru 2-4 familii”, spune plin de optimism Ungurenus.Poate ca chiar are dreptate si acesta va fi viitorul pentru multi antreprenori romani. (Viorela Pitulice) * * *De ce se opune ASFOR unui DNA al padurilor? ?Ar birocratiza sistemul” Mai 12, 2020Potrivit ASFOR, infiintarea unei Directii pentru investigarea infractiunilor de mediu, adica un DNA al padurilor, ar contribui la birocratizarea unui sistem deja existent, care functioneaza.?Prin activitatea sa, ASFOR promoveaza lupta impotriva infractionalitatii din orice domeniu, nu doar din domeniul mediului si evaziunii fiscale, deoarece prin mecanismele infractionale sunt puse in pericol principiile functionale pe care se bazeaza economia de piata libera, fiind afectate in special atributele liberei concurente si a accesului echitabil la resursa de lemn. Insa, trebuie avut in vedere si ceea ce reprezinta infractionalitatea de mediu si din zona silvica: statistic, in anul 2019, doar 1,41% din totalul cauzelor supuse analizei si solutionarii de catre Parchete au fost reprezentate de infractiunile silvice si 0,21% de cele de mediu. ASFOR a analizat cu atentie propunerea legislativa din Parlamentul Romaniei cu privire la infiintarea unei directii (Parchet) specializata in investigarea infractiunilor de mediu (DNA al padurilor) si consideram ca un asemenea demers ar birocratiza excesiv un sistem care exista si care functioneaza”, mentioneaza Asociatia.ASFOR: aproape 25.000 de infractiuni silvice, solutionate de ParchetePotrivit asociatiei, in anul 2019 au fost solutionate 3.747 de cauze care includ si o infractiune de mediu si 24.934 cauze legate de infractiunile silvice.In viziunea forestierilor, a inlocui activitatea celor 246 de Parchete, organizate ierarhic, pe trei nivele, cu o directie, nu pare a fi cea mai inspirata masura in lupta dusa cu cei care comit infractiuni de mediu sau in silvicultura.?Noi consideram ca este necesara o specializare atat a politistilor, cat si a procurorilor din actualele structuri ale Politiei si Ministerului Public, pentru a intelege fenomenul infractional din domeniul mediului. In acest sens, doar printr-o conlucrare la toate nivelurile – intre reprezentantii Politiei, ai Ministerului Public, Garzi forestiere, mediul universitar, asociatii profesionale – pentru ca prin dialog, printr-o comunicare continua, constructiva, sa reusim sa cream acele mecanisme prin care activitatea din cadrul economiei forestiere sa fie inteleasa si analizata corect. Insa, in acelasi timp, se impune sa identificam carentele din sistemul de control, pentru a reduce pana la eradicare fenomenul infractional din domeniul mediului. Consideram ca trebuie sa existe acel moment zero, in care sa ne unim cu totii fortele, pentru a gasi cele mai bune metode de a limita, daca nu chiar de a elimina, activitatile infractionale din domeniul mediului”, sunt de parere reprezentantii ASFOR.Potrivit sursei citate, in acest moment, in Romania, exista structuri specializate in anchetarea si lupta cu infractionalitatea din domeniul mediului.Ministrul Alexe: Vreau s? ?i v?d cu c?tu?e pe cei care fur? din p?duri. Depunem eforturi pentru ?n?sprirea pedepselor 12.05.2020 Costel Alexe, pe Facebook: ?Toleran?? Zero! Cine gre?e?te, pl?te?te!Ministrul Alexe: Vreau s? ?i v?d cu c?tu?e pe cei care fur? din p?durile private sau publiceCostel Alexe cere ?toleran?? zero” pentru cei care defri?eaz? p?durile f?r? autoriza?ie. Ministrul mediului spune c? depune eforturi pentru modificarea legisla?iei silvice ?i ?n?sprirea pedepselor. De asemenea, Alexe anun?? c? se lucreaz? la implementarea de noi tehnologii pentru supravegherea fondului forestier ?i a transporturilor ilegale.Ministrul Mediului spune c? cea mai important? component? ?n lupta cu infrac?iunile silvice o reprezint? controalele care pot duce la ?destructurarea re?elelor de t?ieri ilegale de arbori”.Costel Alexe, pe Facebook: ?Toleran?? Zero! Cine gre?e?te, pl?te?te!?Plant?m, derul?m ample campanii de re?mp?durire, depunem eforturi concrete pentru modificarea legisla?iei silvice ?i ?n?sprirea pedepselor, lucr?m la implementarea de noi tehnologii pentru supravegherea fondului forestier ?i a transporturilor ilegale, dar cea mai important? component? ?n lupta nostr? pentru destructurarea re?elelor de t?ieri ilegale de arbori r?m?n controalele:?n perioada 2018 - 2020, o societate comercial? din jude?ul Alba, prin reprezentantul legal, ar fi exploatat f?r? drept ?i ar fi sustras arbori, din speciile molid ?i brad, din fondul forestier na?ional.18 perchezi?ii ?n jude?ele Alba, V?lcea, Sibiu ?i Gorj, la persoane b?nuite c? ar fi t?iat f?r? drept arbori din fondul forestier na?ional, iar pentru acoperirea faptelor ar fi folosit avize de ?nso?ire false.Prejudiciu a fost estimat la peste 570.000 de lei.Vor fi puse ?n executare 8 mandate de aducere, persoanele vizate urm?nd s? fie duse la sediul Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Alba, pentru audieri ?i dispunerea m?surilor legale.Ministrul Alexe: Vreau s? ?i v?d cu c?tu?e pe cei care fur? din p?durile private sau publice 12.05.2020 F?r? Jum?t??i De M?sur?! F?r? Compromisuri!”, a scris ministrul Costel Alexe pe Facebook.Ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Costel Alexe, a declarat, luni, ?n cadrul unui control efectuat la Ocolul Silvic Ghime? F?get, c? ??i dore?te ca to?i cei care fur? din p?durile private sau de stat s? r?spund? ?n fa?a legii.La Ocolul Silvic Ghime? F?get s-a constatat, ?n urma unui control al G?rzii Forestiere, c? a fost furat? o cantitate de 670 metri cubi de lemn din dobor?turi, ?n valoare de 410.000 lei."Eu, ca ministru, fie c? vorbim de acest ocol, fie c? vorbim de orice alt? suprafa?? ?mp?durit? a Rom?niei, vreau s? ?i v?d cu c?tu?e pe m?ini pe to?i cei care fur? din p?durile private sau publice ale statului. Este de datoria noastr? s? p?zim c?t se poate de bine fondul forestier. To?i cei care se fac vinova?i pentru furt, pentru abuz ?n serviciu sau pentru neglijen??, s? pl?teasc? ?n fa?a legii. Lupta cu cei care taie ilegal din p?durile Rom?niei este ?n plin? desf??urare", a declarat ministrul Costel Alexe.?n urma controlului la Ocolul Silvic Ghime? F?get, care administreaz? p?duri de pe teritoriul jude?elor Neam? ?i Bac?u, inspectorii G?rzii Forestiere au descoperit c? trei firme au exploatat ilegal lemnul provenit din dobor?turi.Ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor a precizat c? inspectorii G?rzii Forestiere au ?naintat Parchetului trei dosare penale pe numele firmelor respective, le-au retras certificatele de atestare ?i le-au amendat cu 52.000 lei."Vom ac?iona f?r? jum?t??i de m?suri, f?r? compromisuri, ?i to?i cei care se fac vinova?i de furt, de neglijen??, de sprijin pentru cei care au ?n s?nge aceste infrac?iuni, s? pl?teasc?. M-a? bucura foarte mult s? ?i vedem la pu?c?rie. (...) ?mi doresc foarte mult ca ?mpreun? cu popula?ia ?i mai ales inspectorii de la G?rzile Forestiere, Poli?ia Jandarmeria, judec?tori ?i procurori s? facem ?n a?a fel ?nc?t ?n Rom?nia s? st?rpim pe to?i cei care taie p?durea ilegal, s? ?i pedepsim ?i evident s? protej?m p?durea", a mai afirmat Costel Alexe.Ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor a mai ad?ugat c? ?n Rom?nia media anual? a dobor?turilor este, pentru ultimii 7 ani, de 3,7 milioane metri cubi. * * *Un senator UDMR cere derogare pentru uciderea a peste 500 de ur?i 12.05.2020 Senatorul UDMR de Covasna, Fejér László-?don, solicit? reprezentan?ilor Ministerului Mediului s? acorde derogare pentru ?recoltarea preventiv?” a 520 de ur?i, ar?t?nd c? aceste animale, care s-au ?nmul?it foarte mult, pun ?n pericol vie?ile oamenilor ?i provoac? numeroase pagube materiale,?informeaz? Agerpres.?ntr-o interpelare adresat? ministrului Mediului, Fejér László-?don men?ioneaz? c? proiectul Ordinului pentru aprobarea nivelului de interven?ie ?i preven?ie ?n cazul speciilor de urs ?i lup prevede derog?ri pentru recoltarea unui num?r mic de animale ?i nu detaliaz? m?sura preven?iei. Astfel, proiectul de ordin prevede la art. 2 alin (1) ca num?rul maxim de derog?ri aprobate de autoritate p?n? ?n prim?vara anului viitor s? fie de 140 de exemplare de ur?i bruni ?i 90 de exemplare de lupi.Invoc?nd Legea 407, care prevede c? nivelul preven?iei se aprob? p?n? cel t?rziu pe data de 15 mai a fiec?rui an, senatorul UDMR concluzioneaz? c? este inacceptabil? comasarea cotei de interven?ie ?i cu cea de preven?ie ?ntr-un singur ordin ?i cere emiterea de ordine distincte pentru cele dou? ac?iuni.?Domnule ministru, cerem emiterea unui nou ordin pentru un nivel maxim de preven?ie, stabilit? p?n? la nivelul sporului natural, care se repartizeaz? pe jude?e ?i gestion?ri de pe fondurilor cinegetice. Printr-un simplu calcul, conform unor studii, ?n Rom?nia exist? un num?r de 6.500 de exemplare de ur?i, care este mult peste nivelul optim, iar din acest motiv este necesar s? acorda?i derog?ri la preven?ie pentru sporul natural de 8% , adic? pentru 520 de exemplare”, a spus senatorul UDMR.Fejér László-?don a solicitat, de asemenea, desp?gubirea oamenilor ataca?i ?i p?gubi?i de ur?i, respectiv alocarea sumelor necesare la urm?toarea rectificare bugetar?. * * *CALENDAR APICOL: Produc?ii bune de miere de la primul culesMarian MU?AT ?12 mai 2020 - Mai este “luna florilor” ?n prisac?, luna primelor culesuri de nectar la rapi?? ?i la salc?m, potrivit unui?calendar apicol anual.?Fenofaza de ?nflorire a rapi?ei??ncepe ?n luna aprilie ?i dureaz? cam o lun? ?i jum?tate. Plantele produc nectar ?i polen ?ntr-o perioad? c?nd flora melifer? este s?rac?, de aceea aceste culesuri contribuie la dezvoltarea puternic? a familiilor de albine. Produc?ia de miere ajunge p?n? la 100 kg/ha.Salc?mul ?nflore?te?din prima decad? a lunii mai, p?n? ?n iunie, ?ndeosebi ?n zonele mai reci (salc?m II, III). Fenofaza dureaz? de 10-12 zile, iar culesul poate fi ?i de o ton? de miere la hectar, o produc?ie mult apreciat? pentru calitatea ?i aromele ei specifice.Calendar apicol - culesul la rapi?? ?n 6 pa?i?Cu apicultorul buzoian?Mih?il? Prahoveanu?am descifrat pa?ii f?cu?i de el la culesul la rapi??. Stuparul s-a deplasat ?n lanurile galbene undeva spre Olteni?a, dar crede c? nu va sta mai mult de o s?pt?m?n?, pentru c? seceta ofile?te totul, vremea se men?ine rece, ca ?i decalajul mare de temperatur? dintre noapte ?i zi, iar ?n condi?ii de stres, floarea nu secret? nectar. ?A?adar:?nainte de a porni ?n pastoral, a tratat albinele pentru varroz? cu Varachet Forte;Apoi a verificat ?i verific? ?n continuare fiecare familie, mai ales c? le are sl?bite din iarn?;Acolo unde se impune, cl?de?te rame suplimentare;Pentru a facilita accesul albinelor, a l?rgit urdini?ul;A pozi?ionat stupina c?t mai aproape de ap?;?i, nu ?n ultimul r?nd, l?rge?te cuibul prin introducerea de faguri cl?di?i ?i artificiali.?Alte priorit??i pe agenda apicultoruluiPotrivit stuparilor bucovineni,??ntr-un?calendar?apicol al “lunii florilor” mai?sunt??i alte lucr?ri specifice precum:l?rgirea periodic? a cuibului??ncepe cu faguri crescu?i ?i buni de ouat, dispu?i la marginea puietului, apoi cu faguri crescu?i ce se pozi?ioneaz? ?n centrul cuibului;verificarea ?i ridicarea la timp a ramei cl?ditoare, ce ofer? indicii despre starea familiei de albine ?i ajut? ?n?lupta contra varroa;ajutarea familiilor slabe cu faguri cu puiet c?p?cit;asigurarea spa?iului pentru depunerea nectarului?prin ad?ugarea de magazii sau rame ?n func?ie de stupi (verticali sau orizontali);cre?terea primei serii de m?tci?s? nu se suprapun? peste culesul principal;extragerea mierii din faguri ?icolectarea de polen.Aten?ie, apicultori!Dac? ?n primele decade ale lunii mai obiectivul principal ?l constituie ?nt?rirea continu? a familiilor de albine ?i folosirea culesului la salc?m, ?n ultima aten?ia va c?dea asupra men?inerii puterii coloniilor, prevenirii roirii naturale ?i pre?nt?mpin?rii ie?irii roiurilor!?Iat??ce lucr?ri sunt prioritare ?n stupine ?n ultima lun? a prim?verii!* * *10 m?nc?ruri de lux din lume?n timp ce unii oameni sunt ferici?i ?i satisf?cu?i dup? ce au m?ncat o felie de pizza, o bucat? de ciocolat? sau un bol cu paste, al?i oameni sunt mai sofistica?i ?n ceea ce prive?te gusturile culinare: caviar beluga, foie gras, ?ofran, trufe albe sau cine ?tie ce pe?te.Aceste m?nc?ruri sunt considerate de lux datorit? rarit??ii lor, a procesului de cultivare ?i bine?n?eles a pre?urilor exorbitante. ?tiai c? un kilogram de caviar Beluga cost? cel pu?in 5.000 de dolari? Sau c? trufa alb? a fost v?ndut? odat? cu mai mult de 160.000 de dolari pentru un kilogram ?i jum?tate? Descoper? aceste m?nc?ruri ale elitei ?n aceast? list? cu 10 m?nc?ruri de lux din lume. 10. Jamon Iberico de bellota Cunoscut ?acas?“ ca Jamon Iberico de bellota, care ?nseamn? ??unc? iberic? hr?nit? cu ghinde“, aceast? m?ncare se vinde cu 96 de dolari jum?tate de kilogram! Aceast? carne este special? datorit? porcilor negri iberici, care sunt crescu?i ?ntr-o arie mic? de-a lungul grani?ei dintre Spania ?i Portugalia ?i care sunt hr?ni?i doar cu ghinde. Apoi, carnea este l?sat? ?n sare timp de dou? s?pt?m?ni, ?nainte s? fie afumat? timp de trei ani! Se servesc felii sub?iri.9. Pepene negru De?i este foarte neobi?nuit s? consideri un pepene m?ncare de lux, un anumit soi din acest fruct, pepenele negru este considerat a?a. C?utat pentru c? est foarte rar, acest tip de pepene este crescut numai pe mica insul? Hokkaido din Japonia. Provine din specia Densuke, care este cunoscut? pentru rumeneala ?i incredibila sa dulcea??. Acesta este foarte rar pentru c? ?n urma unei recolt?ri se culeg c?teva duzini de pepeni.?Un pepene obi?nuit cost? 250 de dolari, dar unele exemplare pot ajunge ?i la 6.000 de dolari pe bucat?!8. Pepene Yubari King Un alt fruct cunoscut ca f?c?nd parte din categoria celor de lux este pepenele Yubari King, care este c?utat datorit? incomparabilei sale dulce?i ?i a propro?iei sale? ?tiai c? sunt unele licita?ii ?inute doar pentru a lua acas? acest fruct??n 2008, peste 100 buc??i din astfel de pepeni, au fost sco?i la licita?ie. C?nd cel mai frumos exemplar din acest fruct a fost scos la licita?ie ?n cele din urm?, o femeie de afaceri care are un magazin de suveniruri ?i un restaurant cu meniuri cu pe baz? de fructe de mare l-a cump?rat pentru aproape 23.000 de dolari!7. Fugu Unul din cele mai populare ?i scumpe feluri de m?ncare ?n Japonia este Fugu Fugu sau pe?tele-arici. Ceea ce face special? aceast? m?ncare este tocmai faptul c?, atunci c?nd o g?te?te, pe buc?tar ?l poate costa via?a! Pe?tele-arici con?ine substan?e chimice otr?vitoare at?t de puternice, ?nc?t o singur? ?n?ep?tur? poate pune jos un b?rbat. ?i nu ar fi ceva nou ?n japonia, pentru c? aici sunt raportate numeroase decese din cauza prepar?rii incorecte a acestui pe?te. pentru a g?ti acest pe?te, buc?tarii japonezi trebuie s? urmeze anumite cursuri ?i s? ob?ine un certificat.6. Cuib de pas?re Una din cele mai inedite feluri de m?ncare din lume este cea care se nume?te ?cuib de pas?re“, produs de o anumit? specie de p?s?ri. Atunci c?nd ??i fac cuibul, ele scuip? un anumit compus chimic care se ?nt?re?te la contactul cu aerul. Aceast? delicates? se poate ?nt?lni ?n meniurile din buc?t?ria chinezeasc?, cum ar fi supa din cuib de pas?re sau o anumit? varietate de ducliuri. C?nd este preparat ?n sup?, cuibul de pas?re cap?t? de obicei o textur? gelatinoas?.5. Br?nz? de m?g?ru? Nu te l?sa am?git de numele s?u, pentru c? aceast? br?nz? e numai pentru boga?i! Cunoscut? ca fiind unul din cele mai delicioase feluri de br?nz? din lume, aceast? br?nz? este f?cut? din laptele m?g?ru?ilor crescu?i ?n zona r?ului Zasavica din vestul Serbiei. Pentru un kilogram de br?nz? este nevoie de 25 de litri de lapte, iar jum?tate de kilogram este v?ndut cu 700 de dolari! Gustul este u?or picant, dar dulceag, ?n acela?i timp ?i s?rat.4. Foie gras Foaie gras este f?cut din ficat de ra?? sau de g?sc?. ?n compara?ie cu alte feluri de ficat, foie gras este f?cut fin ficat mai mare, m?rit de dou? ori fa?? de un ficat normal, av?nd un nivel ridicat de gr?simi, ceea ce ?i d? o textur? similar? cu cea a untului. Poate fi consumat crud, ca atare sau g?tit.3. Trufe albe De?i exist? mai multe tipuri de trufe, cele albe sunt mai scumpe, mai ales cele italiene, din care un kilogram ?i jum?tate s-a v?ndut cu mai mult de 160.000 de dolari! Se cultiv? foarte greu, iar atunci c?nd se serve?te se taie felii foarte sub?iri, milimetrice.2. ?ofranul Considerat a fi condimentul cel mai scump din lume, va trebui s? cheltuie?ti 2000 de dolari pentru jum?tate de kilogram de ?ofran! ?i asta depinde de anotimp! Este format din trei stigme culese din planta care poart? numele de crocus sau ?ofran. Motivul pentru pre?ul s?u exorbitant este cauzat tocmai de aceste stigme care sunt culese cu m?na, ceea ce transform? procesul de recoltare ?ntr-unul foarte dificil, iar pentru 30 de grame de ?ofran este nevoie de mii de flori.1. Caviar BelugaCunoscut? ca fiind m?ncarea cea mai de lux din lume, un kilogram din acest tip de caviar cost? mai mult de 5000 de dolari. Provine de la Sturionul Beluga care se g?se?te ?n apele m?rii caspice. E nevoie de 20 de ani pentru ca acest pe?te s? ajung? la maturitate ?i pentru a-i putea ?recolta“ icrele. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download