Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 30 iulie 2020, prima parte Cursul de schimb 30.07.2020 1 EUR4.83211 USD4.1089APIA si SUBVENTIIOFICIAL APIA! START PLAT? AJUTOR DE STAT pentru CRE?TEREA ANIMALELOR! Agroinfo 30 iulie 2020 - COMUNICAT. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? ast?zi, ?ntr-un comunicat transmis pentru AGROINFO,?c? a ?nceput plata ajutorului de stat pentru cre?terea animalelor.Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, aduce la cuno?tin?a opiniei publice c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile depuse ?n luna iunie 2020, aferente serviciilor prestate ?n luna mai 2020. Suma total? autorizat? la plat? este de 1.224.344 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru un num?r de 25 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Prin Hot?r?rea?de Guvern?nr. 1179/2014?a fost instituit? o schem? de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a c?rei valoare maxim? total??este de 759,25 milioane de lei.Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de p?n? la 100% din costurile administrative aferente ?ntocmirii ?i men?inerii registrelor genealogice;b) de p?n? la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter?i sau ?n numele unor ter?i pentru determinarea calit??ii genetice sau a randamentului genetic al ?eptelului, cu excep?ia controalelor efectuate de proprietarul ?eptelului ?i a controalelor de rutin? cu privire la calitatea laptelui.Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice ?i COP este ?ncasat?de la APIA de asocia?iile cresc?torilor de animale, acreditate pentru de?inerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri ?n asocia?ie, care beneficiaz? de aceste servicii ?i c?rora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele ?i ?nscrierea animalelor ?n registrele genealogice. APIA a ?nceput de ast?zi plata ajutorului de stat pentru cresc?torii de animale! Roxana Dobre Roxana Dobre - 30 iulie 2020 Plat? autorizat? de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene! APIA informeaz? printr-un comunicat remis c?tre Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO c? efectueaz? plata ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile depuse ?n luna iunie 2020, aferente serviciilor prestate ?n luna mai 2020.Suma total? autorizat? la plat? este de 1.224.344 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru un num?r de 25 de solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Noutati de la APIA. Incep controalele pe teren. Cati fermieri vor fi verificati HYPERLINK "" iulie 30, 2020 APIA?informeaza ca a fost extras esantionul de control pentru Campaniei 2020, aferent schemelor de plata pe suprafata, masurilor de dezvoltare rurala, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic si ecoconditionalitate din cererea unica de plata.Astfel, esantionul de control extras din baza de date APIA contine un numar total de 56.493 fermieri pentru care se vor verifica respectarea normelor de ecoconditionalitate, a cerintelor minime si specifice aferente schemelor de plata in sectorul vegetal si in sectorul zootehnic, dupa cum urmeaza:pentru controlul pe teren prin metoda clasica – 427 fermieri;pentru controlul pe teren prin metoda teledetectie – 39.988 fermieri;pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.Suprafata totala controlata este de 1.576.877 ha, respectiv:pentru controlul pe teren prin metoda clasica – 994.965 ha;pentru controlul pe teren prin metoda teledetectie –912 ha.Facem precizarea ca esantionul de control aferent Campaniei 2020 este mai mic cu un numar de 13.771 de fermieri fata de Campania 2019.In conformitate cu Ordinului nr.175/23.06.2020, pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.66/2020 privind stabilirea modalitatii de coordonare a implementarii schemelor de plati directe si a ajutoarelor nationale tranzitorii care se aplica in agricultura, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura are obligatia ca in perioada 1 iulie – 15 octombrie 2020 sa efectueze controlul la fata locului pentru cererile unice de plata esantionate in acest scop, iar controlul aferent al unor obligatii/cerinte specifice se va efectua, dupa caz, in iarna sau primavara anului urmator.AFIR si FINANTARIIMM-urile ar putea beneficia de finan??ri de p?n? la 200.000 de euroJ.P. Miscellanea / 30 iulieIMM-urile ar putea beneficia ?n perioada urm?toare de finan??ri ?ntre 50.000 ?i 200.000 de euro printr-o schem? de ajutor de stat, a declarat joi Gabriel Friptu, director ?n Ministerul Fondurilor Europene, conform Agerpres."A existat un mecanism de alocare pe zona de investi?ii, ?n general c?tre mediul de afaceri ?i zona de s?n?tate, ca r?spuns la pandemie. ?n momentul de fa??, cu adresabilitate direct? mediului privat, inclusiv companiilor din domeniul construc?iilor, ?n perioada imediat urm?toare se va aproba o ordonan?? cu o schem? de ajutor de stat pe cadru temporar un pic mai favorabil pentru investi?ii ?n cadrul IMM-urilor. Este o schem? cu un buget de circa 500 milioane euro care se adreseaz? IMM-urilor care pot beneficia de o finan?are ?ntre 50.000 ?i 200.000 de euro", a men?ionat Gabriel Friptu, ?ntr-o dezbatere de specialitate.El a precizat c? aceast? schem? va fi lansat? public cel mai probabil la ?nceputul lunii septembrie."Partea cea mai relevant? este c? schema de ajutor de stat este un pic mai relaxat? - ?i anume cofinan?area beneficiarilor este de 15% pentru cele ?apte regiuni de dezvoltare mai pu?in dezvoltate - ?i 30% pentru regiunea Bucure?ti-Ilfov. Probabil c? la ?nceputul lunii septembrie aceast? schem? va fi lansat? public", a spus Friptu.Echipamente ?i utilaje ?n leasing, IMM Leasing publicat ?n Monitorul Oficial De Food Biz Ultima actualizare iul. 28, 2020 IMM Leasing a publicat vineri ?n Monitorul Oficial programul care ofera posibilitatea interprinderilor mici ?i mijlocii s? achizi?ioneze de acum echipamentele ?i utilajele noi sau second-hand prin finan?are garantat? de stat. Programul ofer? antreprenorilor garan?ii pentru credite cu o valoare maxim? de 5 milioane de lei.Durata maxim? a perioadei de leasing va fi de 72 de luni, cu posibilitatea acord?rii unei perioade de gra?ie cuprins? ?ntre 3 ?i 12 luni, iar avansul achitat de utilizator este de 0%, ?i, ?n func?ie de solicitarea beneficiarului, poate ajunge p?n? la maximum 20% din valoarea de achizi?ie a bunului finan?at (exclusiv TVA).?Pentru echipamente, 5 milioane, pe o perioad? de 5 ani de zile. Dob?nda este subven?ionat? ?n propor?ie de 50% de c?tre Guvernul Rom?niei, cu avans 0%, ceea ce e unic. Nu cred c? mai exist? leasing cu avans 0%”, a declarat Dumitru Nancu, directorul FNCGIMM (Fondul Na?ional de Garantare a Creditelor pentru ?ntreprinderile Mici ?i Mijlocii)Garan?ia acordat? de stat este de 80% pentru achizi?ia de echipamente IT ?i de 60% din valoarea finan??rii pentru achizi?ia de utilaje ?i echipamente tehnologice, vehicule pentru transport m?rfuri ?i persoane utilizate ?n scop comercial ?n cadrul unei opera?iuni de leasing financiar.Surs?: Ziarul FinanciarALTELEVIDEOCONFERIN?? MINISTRUL OROS CU MINISTRUL ITALIAN AL AGRICULTURII! Agroinfo 30 iulie 2020 OFICIAL. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat o discu?ie, prin videoconferin??, ?n data de 28 iulie 2020, cu omologul s?u italian, Teresa Bellanova, pe tema etichet?rii nutri?ionale a produselor alimentare. Al?turi de ministrul Oros s-a aflat ?i secretarul de stat Aurel Simion, anun?? un comunicat MADR, transmis pentru AGROINFO.Pe perioada Pre?edin?iei germane la Consiliul UE vor fi intensificate discu?iile pe marginea adopt?rii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichet?rii nutri?ionale ?n c?mpul vizual principal al ambalajelor alimentare. ?n acest context, Italia a contactat statele membre, printre care ?i Rom?nia, care nu au luat ?nc? o decizie ?n ceea ce prive?te schema pe care o vor sus?ine, pentru a stabili o viziune comun? ?n selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.?n opinia Italiei, descrierea nutri?ional? a produselor pe etichete ar trebui s? fie informativ?, bazat? pe dovezi ?tiin?ifice ?i s? respecte dietele tradi?ionale, cultura culinar? ?i obiceiurile alimentare locale.Una din ac?iunile prev?zute se refer? la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutri?ional?, iar o parte a statelor membre sus?in pentru aceasta un model denumit Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alt? schem? denumit? Nutrinform battery, care ofer? consumatorilor informa?ii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar ?i pentru 100g de produs alimentar, f?r? a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiv?, care s? nu afecteze percep?ia consumatorilor asupra unor produse tradi?ionale de tip IGP, STG, DOP.?n interven?ia sa, ministrul Adrian Oros a exprimat c? pozi?ia ??rii noastre este similar? cu cea a Italiei, apreciind c? o etichet? Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului c? nu defavorizeaz? unele produse alimentare naturale. Sus?inerea acestui model a fost agreat? ?n urma consult?rilor cu autorit??ile publice abilitate.Totodat?, ministrul Oros a subliniat necesitatea promov?rii unor produse alimentare s?n?toase, precum ?i a inform?rii corecte a consumatorilor.Suplimentar fa?? de forma actual? prezentat? a Nutrinform battery, Rom?nia consider? util? aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare ob?inute din materii prime naturale s? fie eviden?iate, sau a unei prezent?ri grafice utiliz?nd un cod de culori care s? avantajeze produsele naturale.Ministrul Oros a declarat c? orice model de etichet? nutri?ional?, nu ar trebui s? afecteze negativ percep?ia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt ?i cele cu denumire de origine protejat?, a specialit??ilor tradi?ionale ?i a celor cu indica?ie geografic? protejat?.Oficialul MADR i-a transmis omologului s?u c? ambele ??ri ??i vor sus?ine interesele comune ?n cadrul viitorului Consiliu informal ?n avantajul consumatorilor, dar ?i al fermierilor ?i al procesatorilor. Cei doi demnitari ??i doresc ca ?i alte state s? se al?ture acestui demers."Rom?nia vrea ?i marcarea produselor naturale" A.B. Miscellanea / 30 iulie Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, precizeaz? c? pozi?ia Rom?niei ?n ceea ce prive?te etichetarea nutri?ional? a produselor alimentare este asem?n?toare cu cea a Italiei, opt?nd astfel pentru schema "Nutrinform battery", care ofer? consumatorilor informa?ii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Rom?nia sus?ine ?i aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare ob?inute din materii prime naturale s? fie eviden?iate sau a unei prezent?ri grafice utiliz?nd un cod de culori care s? avantajeze produsele naturale, conform News.roMinistrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat mar?i o discu?ie, prin sistem videoconferin??, cu omologul s?u italian, Teresa Bellanova, pe tema etichet?rii nutri?ionale a produselor alimentare. Al?turi de ministrul Oros s-a aflat ?i secretarul de stat Aurel Simion. Italia a contactat statele membre, printre care ?i Rom?nia, care nu au luat ?nc? o decizie ?n ceea ce prive?te schema pe care o vor sus?ine, pentru a stabili o viziune comun? ?n selectarea criteriilor ce vor fi adoptate."?n interven?ia sa, ministrul Adrian Oros a exprimat c? pozi?ia ??rii noastre este similar? cu cea a Italiei, apreciind c? o etichet? 'Nutrinform battery' ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului c? nu defavorizeaz? unele produse alimentare naturale. Sus?inerea acestui model a fost agreat? ?n urma consult?rilor cu autorit??ile publice abilitate", precizeaz? Ministerul Agriculturii ?ntr-un comunicat.Suplimentar fa?? de forma actual? prezentat? a Nutrinform battery, Rom?nia consider? util? aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare ob?inute din materii prime naturale s? fie eviden?iate, sau a unei prezent?ri grafice utiliz?nd un cod de culori care s? avantajeze produsele naturale.Ministrul Oros a declarat c? orice model de etichet? nutri?ional? nu ar trebui s? afecteze negativ percep?ia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt ?i cele cu denumire de origine protejat?, a specialit??ilor tradi?ionale ?i a celor cu indica?ie geografic? protejat?."Oficialul MADR i-a transmis omologului s?u c? ambele ??ri ??i vor sus?ine interesele comune ?n cadrul viitorului Consiliu informal ?n avantajul consumatorilor, dar ?i al fermierilor ?i al procesatorilor. Cei doi demnitari ??i doresc ca ?i alte state s? se al?ture acestui demers", mai informeaz? MADR.Totodat?, ministrul Oros a subliniat necesitatea promov?rii unor produse alimentare s?n?toase, precum ?i a inform?rii corecte a consumatorilor.Pe perioada Pre?edin?iei germane la Consiliul UE vor fi intensificate discu?iile pe marginea adopt?rii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichet?rii nutri?ionale ?n c?mpul vizual principal al ambalajelor alimentare.?n opinia Italiei, descrierea nutri?ional? a produselor pe etichete ar trebui s? fie informativ?, bazat? pe dovezi ?tiin?ifice ?i s? respecte dietele tradi?ionale, cultura culinar? ?i obiceiurile alimentare locale.Una din ac?iunile prev?zute se refer? la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutri?ional?, iar o parte a statelor membre sus?in pentru aceasta un model denumit "Nutriscore", bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alt? schem? denumit? "Nutrinform battery", care ofer? consumatorilor informa?ii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice.Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar ?i pentru 100g de produs alimentar, f?r? a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiv?, care s? nu afecteze percep?ia consumatorilor asupra unor produse tradi?ionale de tip IGP, STG, DOP.MADR: Introducem eticheta nutritional HYPERLINK "" \o "Agroromania.ro" Agroromania.ro 30 Iul. 2020 in: Stiri MADR anunta ca Romania va avea eticheta nutritionala, insa aceasta nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor asupra alimentelor care sunt realizate din ingrediente naturale.Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), remis miercuri AGERPRES, pe perioada Presedintiei germane la Consiliul UE, vor fi intensificate discutiile pe marginea adoptarii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichetarii nutritionale in campul vizual principal al ambalajelor alimentare. In acest context, Italia a contactat statele membre, printre care si Romania, care nu au luat inca o decizie in ceea ce priveste schema pe care o vor sustine, pentru a stabili o viziune comuna in selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.?In opinia Italiei, descrierea nutritionala a produselor pe etichete ar trebui sa fie informativa, bazata pe dovezi stiintifice si sa respecte dietele traditionale, cultura culinara si obiceiurile alimentare locale.?"Una din actiunile prevazute se refera la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutritionala, iar o parte a statelor membre sustin pentru aceasta un model denumit Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alta schema denumita Nutrinform battery, care ofera consumatorilor informatii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar si pentru 100 grame de produs alimentar, fara a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiva, care sa nu afecteze perceptia consumatorilor asupra unor produse traditionale de tip IGP, STG, DOP", se arata in comunicat.In interventia sa, ministrul Adrian Oros a exprimat ca pozitia tarii noastre este similara cu cea a Italiei, apreciind ca o eticheta Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului ca nu defavorizeaza unele produse alimentare naturale. Sustinerea acestui model a fost agreata in urma consultarilor cu autoritatile publice abilitate.?Totodata, ministrul Oros a subliniat necesitatea promovarii unor produse alimentare sanatoase, precum si a informarii corecte a consumatorilor.?"Suplimentar fata de forma actuala prezentata a Nutrinform battery, Romania considera utila aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare obtinute din materii prime naturale sa fie evidentiate, sau a unei prezentari grafice utilizand un cod de culori care sa avantajeze produsele naturale", se mai spune in comunicat.?Seful de la Agricultura a declarat ca orice model de eticheta nutritionala nu ar trebui sa afecteze negativ perceptia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt si cele cu denumire de origine protejata, a specialitatilor traditionale si a celor cu indicatie geografica protejata.MADR: Deocamdat?, Rom?nia nu a luat nicio decizie privind etichetarea nutri?ional? meatmilk 30 iulie 2020 Potrivit unui comunicat emis de MADR, Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a purtat o discu?ie, prin videoconferin?? cu omologul s?u italian, Teresa Bellanova, pe tema etichet?rii nutri?ionale a produselor alimentare. Al?turi de ministrul Oros s-a aflat ?i secretarul de stat Aurel Simion.Pe perioada Pre?edin?iei germane la Consiliul UE vor fi intensificate discu?iile pe marginea adopt?rii unei scheme armonizate la nivelul UE pe tema etichet?rii nutri?ionale ?n c?mpul vizual principal al ambalajelor alimentare. ?n acest context, Italia a contactat statele membre, printre care ?i Rom?nia, care nu au luat ?nc? o decizie ?n ceea ce prive?te schema pe care o vor sus?ine, pentru a stabili o viziune comun? ?n selectarea criteriilor ce vor fi adoptate.?n opinia Italiei, descrierea nutri?ional? a produselor pe etichete ar trebui s? fie informativ?, bazat? pe dovezi ?tiin?ifice ?i s? respecte dietele tradi?ionale, cultura culinar? ?i obiceiurile alimentare locale.Una din ac?iunile prev?zute se refer? la adoptarea unui sistem armonizat pentru etichetarea nutri?ional?, iar o parte a statelor membre sus?in pentru aceasta un model denumit?Nutriscore, bazat pe un cod de culori. Italia a propus o alt? schem? denumit??Nutrinform battery, care ofer? consumatorilor informa?ii privind nivelul de energie asigurat prin consumul produsului, similar unei baterii energetice. Procentul de energie pentru fiecare dintre componente, dar ?i pentru 100g de produs alimentar, f?r? a utiliza coduri de culoare, ar putea reprezenta criterii pentru o etichetare obiectiv?, care s? nu afecteze percep?ia consumatorilor asupra unor produse tradi?ionale de tip IGP, STG, DOP.?n interven?ia sa, ministrul Adrian Oros a exprimat c? pozi?ia ??rii noastre este similar? cu cea a Italiei, apreciind c? o etichet? Nutrinform battery ar fi mai potrivit de utilizat, prin prisma faptului c? nu defavorizeaz? unele produse alimentare naturale. Sus?inerea acestui model a fost agreat? ?n urma consult?rilor cu autorit??ile publice abilitate.Totodat?, ministrul Oros a subliniat necesitatea promov?rii unor produse alimentare s?n?toase, precum ?i a inform?rii corecte a consumatorilor.Suplimentar fa?? de forma actual? prezentat? a Nutrinform battery, Rom?nia consider? util? aplicarea unui simbol prin care produsele alimentare ob?inute din materii prime naturale s? fie eviden?iate, sau a unei prezent?ri grafice utiliz?nd un cod de culori care s? avantajeze produsele naturale.Ministrul Oros a declarat c? orice model de etichet? nutri?ional?, nu ar trebui s? afecteze negativ percep?ia consumatorilor asupra alimentelor produse din ingrediente naturale, cum sunt ?i cele cu denumire de origine protejat?, a specialit??ilor tradi?ionale ?i a celor cu indica?ie geografic? protejat?.Oficialul MADR i-a transmis omologului s?u c? ambele ??ri ??i vor sus?ine interesele comune ?n cadrul viitorului Consiliu informal ?n avantajul consumatorilor, dar ?i al fermierilor ?i al procesatorilor. Cei doi demnitari ??i doresc ca ?i alte state s? se al?ture acestui demers.Intalnire de lucru cu Organismele de Inspectie si Certificare din agricultura ecologica 30 iulie 2020 ?n data de 29 iulie 2020, subsecretarul de stat Conf.dr. Avram Fi?iu a condus ?nt?lnirea de lucru desf??urat? la sediul MADR cu Organismele de Inspec?ie ?i Certificare (OIC) din agricultura ecologic?. La ?nt?lnire au participat directori ?i exper?i din cadrul direc?iilor tehnice de specialitate ale MADR.Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate ?n sistemul de agricultur? ecologic? ?n ceea ce prive?te ?nregistrarea, inspec?ia ?i certificarea operatorilor din flora spontan?, solu?ii pentru ?mbun?t??irea ?i evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agricultur? ecologic?.?n cadrul discu?iilor, subsecretarul de stat Avram Fi?iu a subliniat c? ?n contextul ?n care potrivit celor dou? strategii ale Uniunii Europene ”De la ferm? la consumator ?i cea privind biodiversitatea”, se dore?te ca p?n? ?n 2030, 25% din terenurile agricole din Europa s? devin? terenuri agricole ecologice, este necesar? reg?ndirea agriculturii ecologice ?i eficientizarea mecanismelor de control la nivelul? operatorilor colectori.?De asemenea, la ?nt?lnirea de lucru subsecretarul de stat Fi?iu le-a transmis participan?ilor c? Ministerul dore?te construirea unei pie?e publice pentru sectorul ecologic, iar ?n aceast? perioad? se creeaz? premisele prin care aceast? pia?? va fi configurat?.Totodat?, conducerea MADR a eviden?iat necesitatea atragerii unui num?r c?t mai mare de operatori din flora spontan? spre agricultura ecologic? ?i a exprimat cerin?a de a produce valoare ad?ugat? ?n domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va benficia de o aten?ie sporit? ?n noile politici agricole ale Uniunii Europene. ?????n acest context, subsecretarul de stat Fi?iu a reliefat c? se dore?te ?mbun?t??irea legisla?iei ?n vigoare ?n vederea simplific?rii activit??ii operatorilor din sistem ?i atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mult mai riguros.Referitor la realizarea unui sistem informatic integrat dedicat sectorului de agricultur? ecologic?, conducerea MADR a subliniat c? aceast? cerin?? are la baz? necesitatea ca, ?n contextul construirii noului Program Na?ional Strategic, sectorul de agricultur? ecologic? s? fie mai bine gestionat, cu ajutorul unui sistem informatic practic ?i eficient, care s? faciliteze activitatea operatorilor, c?t ?i a exper?ior MADR care administreaz? aceast? activitate. Reprezentan?ii OIC-urilor au avut ocazia de a discuta direct cu exponen?ii dezvoltatorului softului, c?rora le-au prezentat aspectele care necesit? a fi completate ?i ?mbun?t??ite.Subsecretarul de stat Fi?iu ?i-a exprimat speran?a ca dialogul s? fie unul constructiv ?i fructuos ?n perspectiva proiect?rii unor politici publice viabile ?n acest domeniu.??Frumosu (FSIA): Nu suntem in stare sa ne asociem. Este lucrul de care avem cea mai mare nevoie iulie 30, 2020 Producatorii agricoli au nevoie sa se asocieze, pentru ca aceasta este singura modalitate ce poate asigura intrarea la retaileri si rezolvarea impreuna a problemelor de care toti fermierii se plang, sustine Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). ?Nu suntem in stare sa de asociem. Este lucrul cel mai important de care avem nevoie, pentru ca asocierea conduce la o cantitate si la o calitate a productiei care ne poate ajuta sa intram la retaileri, astfel incat ei sa nu se mai planga de faptul ca au nevoie de cantitate si nu o putem asigura. Sigur, daca avem cateva asociatii, niste cooperative puternice sigur lucrul asta poate fi bine realizat, dar din nefericire, o spun ca nu suntem in stare sa ne adunam intr-o singura voce. Avem multe probleme, in zootehnie, avem probleme in industria carnii, avem probleme in ce inseamna sistem de irigatii. Avem probleme pentru ca este nevoie de o banca pentru agricultori, si ma bucur si eu ca CEC Bank este alaturi de noi si poate acorda si poate se transforma intr-un anumit procent intr-o banca de sprijin pentru agricultori. Avem nevoie de legi, legea pentru a crea Camerele Agricole, avem nevoie de sprijin pentru dezvoltarea fermelor de reproductie pentru porc si pasare”, a afirmat Frumosu.Frumosu: toti fermierii se plang de aceleasi problemeEl a mai precizat ca, in prezent, toti fermierii se confrunta cu foarte multe probleme si ca, indiferent de eforturile facute, sunt asociatii care nu vor sa vina intr-o voce.?Toti fermierii indiferent de asociatia la care sunt afiliati se plang de aceleasi probleme si atunci de ce nu reusim sa fim o singura voce pentru a realiza un program, un memorandum, pentru agricultura romaneasca, pe termen scurt, avand in vedere problemele secetei, pandemiei, etc, pe termen mediu si lung, astfel incat sa fie agreat de toata clasa politica?”, a spus Dragos Frumosu.Frumosu: subventiile noastre sunt diferite de cele ale altor stateIn cea ce priveste intrarea producatorilor romani pe piata produselor agroalimentare si desfacerea produselor autohtone prin intermediul lanturilor de magazine de tip super si hipermarket, Dragos Frumosu a explicat ca “producatorii romani nu sunt in conditii de egalitate pe piata produselor alimentare pentru ca subventiile noastre sunt diferite fata de subventiile altor state, in primul rand, si, in al doilea rand, dupa cum stiti a aparut acea lege, 28/2020 care a modificat 321 din 2009, mi se pare, care a adus lucruri bune, dar nu foarte sigure’.Dragos Frumosu a mai spus ca, in anumite momente, desi exista niste reglementari europene ce trebuie respectate, trebuie sa facem “un pic de slalom”.?Faptul ca am definit intr-un anume mod, chiar daca exista niste reglementari europene pe care sigur trebuie sa le respectam, dar trebuie sa avem puterea si capacitatea ca, in anumite momente, sa jucam, sa facem un pic de slalom, sa mergem pe limita legii, daca pot spune asa, pentru ca produsul romanesc, nu ca este interzis la raft, el, teoretic, in mare parte nu mai poate exista. Pentru ca produs romanesc, asa cum este definit, inseamna sa il fac din materie prima romaneasca. Pai cand import 85% din carnea de porc, cand import carne de vita, cand import pui si ii cresc pentru carnea de pasare, cand import un procent de lapte, cand import atatea lucruri, cum … sa mai definesc produsul romanesc la raft. Puteam sa ii spunem Produs in Romania si era cu totul si cu totul altceva’.Petre Daea cere ABROGAREA Ordinului antiincendiu: ”V-a luat foc mintea, domnule Oros?!” Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 29 iulie 2020 Petre Daea cere abrogarea Ordinului antiincendiu! Dup? ce fermierii au cerut deja retragerea ordinului MADR prin care sunt obliga?i s? angajeze firme private pentru stingerea incendiilor, iat? c? acum ?i fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, ?i transmite ministrului Adrian Oros s? abroge Ordinul antiincendiu, dac? ?nc? se mai consider? ?n slujba fermierilor rom?ni.Fostul ministru al Agriculturii consider? c? ac?iunea de retragere a acestui ordin nu este una care s? ?l onoreze pe actualul ministru Adrian Oros, dar cu siguran?? este util? ?i necesar? pentru fermierii Rom?niei.Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO v? prezint? integral mesajul postat de fostul ministru Petre Daea pe pagina sa de Facebook:”V-a luat foc mintea, domnule Oros?!V?z?nd ?i citind Ordinul privind aprobarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activit??ilor sectoarelor din domeniul agricol, pe care l-a?i semnat, publicat ?n Monitorul Oficial cu num?rul 645 bis din data de 22 iulie 2020, am crezut pentru un moment c? nu este adev?rat, ?tiind ce ?nseamn? promovarea unui act normativ, cunosc?nd speciali?tii din minister, cu excep?ia noilor veni?i, ?i nu mi-am putut ?nchipui c? ?n pagina Monitorului Oficial poate ap?rea a?a ceva.Am stat c?teva zile ?n cump?n?, v-am dat telefon dar in zadar, ca de obicei, nu r?spunde?i, am a?teptat s? v?d reac?ia fermierilor, ?tiind c? ei vor ?beneficia” de prevederile ?valorosului” act normativ, timp ?n care mi-am pus urm?toarele ?ntreb?ri:1. S? fie oare o deprofesionalizare at?t de rapid? a speciali?tilor din minister?2. Sa fie oare o indiferen?? general?, cu unele mici excep?ii, a fermierilor pentru reglement?rile ce-i privesc?Prin analiza atent? a celor petrecute la Ministerul Agriculturii ?n timpul acestor 9 luni, mi-am ?nt?rit convingerea c?, indiferent de efortul oricui ?i de bunele inten?ii, pentru binele fermierilor, al agriculturii ?i al ??rii, echipa de conducere de la Ministerul Agriculturii, cu mici excep?ii, a f?cut dovada neputin?ei de a conduce destinele acestui sector at?t de important al Rom?niei.P?cat si p?gubos.P?cat, pentru c? a?i avut posibilitatea s? v? inspira?i ?i s? beneficia?i de rezultatele ob?inute de-a lungul vremii, dar ?n loc s? le folosi?i ?i chiar s? le ?mbun?t??i?i, le-a?i criticat.P?gubos, c? ast?zi fermierii ?n loc s? beneficieze de sprijin si ajutor, se v?d ?ncurca?i ?i bloca?i ?n activitatea lor;– a?i spus, repet?nd cu obstina?ie, c? au fost comunicate produc?ii nereale, iar ast?zi Eurostat-ul prezint? Rom?nia pe primul loc la exportul de cereale din Uniunea Europeana, fiind o m?ndrie pentru ?ar? ?i merit? s? ne bucur?m de succesul fermierilor;– a?i ?nt?rziat si blocat programe, a?i oprit investi?ii, a?i creat mecanisme greoaie de implementare, critic?nd ?i doar control?nd (a se vedea programul pentru tomate, programul pentru usturoi, sprijinul pentru colectarea l?nii, programul de reproduc?ie la suine, programul avicol, Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar UNIREA, programele de investi?ii ?n zona montana, combaterea grindinei sau reabilitarea iriga?iilor, acordarea desp?gubirilor pentru seceta ?i lista poate continua);– a?i schimbat conduc?tori valoro?i (numele lor se cunosc);– a?i introdus suspiciunea la nivel de politica ministerial? (a se vedea cutia de sesiz?ri ?i sugestii, instalat? pe culoarele ministerului), alter?ndu-se astfel climatul de munc? ?n institu?ie.Toate acestea cu un singur scop, de a distrage aten?ia de la problemele fundamentale ale agriculturii, de a v? ascunde lipsa de viziune ?n actul de conducere ?i incapacitatea de a crea.Acest ordin este o dovad? ?n plus.Munca asidu? ?i energia transpus? ?n cele 104 de pagini ale “valorosului act normativ”, a solicitat mintea p?n? la aprinderea ei, iar ca solu?ie pe care a?i consemnat-o ?n anexa la ordinul publicat in Monitorul Oficial, art.91, – fermierii trebuie s? ?bat? toaca ?i clopotul”, stingerii unei asemenea abera?ii.?tiu c? retragerea ordinului nu este onorant? pentru dumneavoastr?, dar este necesar? ?i util? pentru fermieri.Dac? mai sunte?i ?n slujba lor, abroga?i-l!Nu minimalizez ?i nu exclud existen?a unor reglement?ri ?n domeniu.Dar nu a?a!V? doresc succes!”, este mesajul transmis de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea.Abera?ii ?n Ordinul antiincendii: Fermierii trebuie s? bat? toaca ?i clopotul ?n lanuri pentru a anun?a focul! agrointeligenta.ro - 29 iulie 2020 Seria abera?iilor din ”Ordinul antiincendii” apar pe m?sur? ce parcurgi cele peste 100 de pagini de prevederi care de care mai ciudate, unele aberante, altele ”?mprumutate” din alte vremuri demult apuse. Un exemplu este acela c?, potrivit Ordinului 182/2020 semnat de ministrul Oros, emis de Ministerul Agriculturii ?i publicat pe 30 iulie ?n Monitorul Oficial, fermierii sunt obliga?i ca pentru alarmarea focului din lanuri s? ?nfiin?eze posturi de observare cu dispozitive de semnalizare acustic? precum: clopot, toac?, siren? sau chiar…trompet?!?n cadrul Ordinului nr. 182 din 30.06.2020 privind aprobarea Normelor de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice activit??iilor sectoarelor din domeniul agricol, document publicat ?n Monitorul Oficial, exist? ?i unele preved?ri cel pu?in hilare. Astfel, articolul 91 prevede c? ”pentru alarmarea ne?nt?rziat? ?n caz de incendiu se vor acorda posturi de observare pe lanuri cu dispozitive de semnalizare acustic? (clopot, toac?, tompet?, siren?). Mai mult, la unele puncte de observare din lanuri se asigur? puncte de leg?tur? care se vor folosi ?n caz de nevoie printre care: mijloace auto-moto, biciclete sau chiar…cai de c?l?rie!Ce alte investi?ii trebuie s? mai fac? fermieriiNorme privind dotarea cu mijloace tehnice de ap?rare ?mpotriva incendiilor, a ma?inilor agricole ?i de transport care particip? la recoltarea cerealelorParcele cu suprafa?a de peste 50 ha comasate: -c?te 1-2 pluguri sau discuri ?i mijloc de tractare a acestora - una remorc? echipat? cu urm?toarele mijloace de interven?ie: 5 sting?toare cu spum?, cu performan?a de stingere cel pu?in conform? cu focarele 8A ?i 113B, 5 sting?toare cu pulbere cu performan?a de stingere cel pu?in conform? cu focarele 21A ?i 113B (tip SM6), utilaje, unele ?i alte mijloace tehnice de prim? interven?ie (5 coase, 10-15 m?turi de nuiele cu coad? de minimum 3 metri, 10 g?le?i cu ap? ?i un rezervor de ap? de minimum 500 litri, 1 cistern? remorcabil? cu pomp?).Parcele cu suprafa?a de 10 – 50 ha comasate: - un plug sau o grap? cu discuri ?i mijloc de tractare a acestora - o semiremorc? echipat? cu urm?toarele mijloace de interven?ie: 2 sting?toare cu spum?, cu performan?a de stingere cel pu?in conform? cu focarele 8A ?i 113B, 2 sting?toare cu pulbere, cu performan?a de stingere cel pu?in conform? cu focarele 21A ?i 113B (tip P6), utilaje, unele ?i alte mijloace tehnice de prim? interven?ie (2-3 coase, 2 lope?i, 2 furci, 5 m?turi de nuiele cu coad? de minimum 3 metri, 4-5 g?le?i cu ap? ?i un rezervor de ap? de minimum 200 litri).Obliga?ii pentru cresc?torii de animalePentru cresc?torii de bovine, porcine, cabaline, p?s?ri sunt obligatorii urm?toarele norme:-Cur??irea zilnic? a canalelor, rigolelor, pentru a ?mpiedica acumularea de gaze ?i amestecuri explozibile este obligatorie-Gazele vor fi evacuate de la locul de producere sau din incint? printr-un sistem de ventila?ie eficace care s? corespund? normelor de ap?rare ?mpotriva incendiilor-Pentru prevenirea form?rii pulberilor vegetal explozibile ?i ob?inerea concentra?iilor sub valorile admise de norme se vor etan?a capacele ?i ?mbin?rile de la morile cu ciocane, iar instala?ia de despr?fuire va func?iona corespunz?tor.-Instala?ia de ventila?ie mecanic? va fi men?inut? ?n bun? stare de exploatare urm?rindu-se func?ionarea ei la parametrii proiecta?i ?i conform c?r?ii tehnice de exploatare elaborat? de uzina constructoare.?n fermele de p?s?ri se vor respecta urm?toarele m?suri:a) aerotermele cu combustibil lichid se vor verifica zilnic privind scurgerile de combustibil la racordurib) la ?nc?lzirea cu eleveuze cu gaz metan se vor verifica zilnic, s?pt?m?nal ?i lunar dac? conductele de alimentare au sc?p?ri de gaze, iar supravegherea ?nc?lzirii se va face continuu pentru a preveni exploziile ?i incendiilec) ?n ad?posturile noi, moderne se vor instala senzori de presiune ?i tempertur? astfel ca ?n cazul unei avarii s? fie oprit? instantaneu alimentarea cu gaz metand) la eleveuzele cu rezisten?e electrice se va verifica buna func?ionare a termostatelor, precum ?i integritatea circuitelor electrice de alimentare a rezisten?elore) se va verifica func?ionarea instala?iei de ventila?ie la parametrii proiecta?i pentru a asigura eliminarea amestecurilor de gaze explozive ?i toxice ?i pentru asigurarea unui mediu ambiant ?n limitele prescrise de normativele ?n vigoare.?nc?perile, spa?iile, construc?iile ?i incintele se doteaz? cu mijloace tehnice de ap?rare ?mpotriva incendiilor ?n func?ie de destina?ia, natura ?i nivelul riscului de incendiu al acestora.La alegerea tipului de sting?tor sau al ator aparate de stins incendii se are ?n vedere at?t natura materialelor ?i substan?elor existente ?n spa?iul protejat c?t ?i compatibilitatea agentului de stingere cu materialele care ard.Cl?dirile se doteaz? cu sting?toare corespunz?toare claselor de incendiu din ?nc?perile ?i spa?iile respective.Pentru dotarea cu sting?toare portative se are ?n vedere asigurarea unui sting?tor a c?rui performan?? de stingere trebuie s? fie cel pu?in conform? cu focare 21 A, 113B, la o arie desf??urat? maxim? de:a) 250 m? ?n cl?dirile civile (publice)b) 200 m? ?n spa?iile cu risc mic ?i mijlociu (mediu) de incendiu, stabilit conform normelor tehnice ?n vigoarec) 150 m? ?n spa?iile cu risc mare ?i foarte mare de incendiu, stabilit conform normelor tehnice ?n vigoare?n toate situa?iile este obligatorie asigurarea de minim dou? sting?toare portative pentru fiecare nivel al construc?iei sau dup? caz, ?nc?pere.?n spa?iile ?i ?nc?perile cu risc mare de incendiu, cu aria mai mare de 500 m?, se prev?d ?i sting?toare transportabile.?n ?nc?perile ?n care se pot afla lichide combustibile, se va asigura dotarea suplimentar? cu un sting?tor mobil de minim 50 kg sau 50 l, utilizate ?n cazul incendiilor clasa A, B, la fiecare 500 m?.Incintele, precum ?i spa?iile de produc?ie ?i/sau depozitare se doteaz?, ?n func?ie de substan?ele utilizate ?i condi?iile specifice, cu panouri (pichete) de incendiu.MADR: INFORMARE DE PRES? Mar?i, 28 Iulie 2020 16:45 Referitor la informa?iile prezentate de mass-media despre aplicarea Ordinului 182/2020, pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale face urm?toarele preciz?ri: ? Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice activit??ilor sectoarelor din domeniul agricol a fost modificat ?i?completat ?n?conformitate cu legisla?ia?actual?, respectiv cu Legea 307/2006, Ordinul MAI 163/2007 ?i,?mai ales, cu Ordinul MAI 75/2019 CRITERII DE PERFORMAN??, din 27 iunie 2019 privind constituirea, ?ncadrarea ?i dotarea serviciilor voluntare ?i a serviciilor private pentru situa?ii de urgen??. Publicarea ?n?Monitorul Oficial nu poate fi posibil? f?r?? avizul expres al IGSU. Con?inutul?Ordinului respect? integral legisla?ia??i, mai ales, OM MAI nr 75/2019. Normele de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice activit??ilor sectoarelor din domeniul agricol au fost transmise si corectate de specialistii pe domeniu de competen?? tehnic? din cadrul Inspectoratul General pentru Situa?ii de Urgen??.Pentru a elimina orice suspiciune legate de interpret?rile unor publica?ii online, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale subliniaz? c? sub nicio form? nu se pune problema ca IGSU/Pompierii s? nu intervin? la incendiile agricole, dar un minim de dot?ri umane ?i materiale este necesar pentru prevenirea ?i stingerea incendiilor, conform legisla?iei specifice emise de MAI/IGSU si art. nr. 2 din cadrul OM 182/2020. ?Pentru clarificarea privind constituirea serviciului de urgen?? conform Ordinul MADR 182/2020 art. 30 lit. i, administratorul societ??ilor agricole are obliga?ia s? asigure constituirea, conform art. 12 alin. 2 din Legea 307/2006 serviciului de urgen?? privat ori s? ?ncheie contract cu un alt serviciu de urgen?? voluntar sau privat, capabil s? intervin? operativ ?i eficace pentru stingerea incendiilor.?Potrivit articolului nr.18 lit a-d, din Legea 307/2006 privind ap?rarea ?mpotriva incendiilor, ministerele ?i celelalte organe ale administra?iei publice centrale au urm?toarele obliga?ii principale:? elaboreaz?, pe baza strategiei na?ionale de ap?rare ?mpotriva incendiilor, strategii sectoriale privind ap?rarea ?mpotriva incendiilor ?n domeniul lor de competent? ?i asigur? aplicarea acestora;? emit/modific?, cu avizul Inspectoratului General, norme ?i reglement?ri tehnice de ap?rare ?mpotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate (respectiv agricol);? ?ndrum?, controleaz? ?i analizeaz? respectarea normelor ?i reglement?rilor tehnice;? stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode ?i proceduri pentru identificarea, evaluarea ?i controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competen??. ?n caz contrar, ministerele ?i celelalte organe ale administra?iei publice centrale sunt pasibile de amenzi, ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare.Alexandru Stanescu, despre legea mirosurilor: ”Imi cer scuze fermierilor ca a trecut asa ceva prin Parlament” 30 iulie Legea mirosurilor a provocat panic? ?n r?ndul fermierilor, mul?i dinte ei tem?ndu-se c? afacerile le vor fi ?nchise dup? promulgarea ei. Totu?i, deputa?ii din Comisia pentru Agricultur? s-au mi?cat repede ?i au venit cu o serie de modific?ri prin care s? se asigure c? agricultorii rom?ni vor putea s?-?i continuie munca, f?r? a fi afecta?i de aceast? lege.Prezent ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor, Alexandru St?nescu, a f?cut o serie de preciz?ri legate de legea mirosurilor, nu ?nainte de a-?i cere scuze public ?n fa?a fermierilor pentru c? o asemenea lege a trecut prin Parlamentul Rom?niei.”?n primul r?nd vreau s? ?mi cer scuze fa?? de fermierii din Rom?nia pentru c? prin Parlamentul Rom?niei a trecut o asemenea lege, o lege care ar afecta direct fermierii rom?ni, mai ales prin acea defini?ie a ”disconfortului olfactiv”. Din p?cate, aceast? lege nu a trecut prin Comisia pentru Agricultur? ?i de aceea nu s-a lovit de fermieri, pentru c? dac? trecea prin Comisie, eu ?i colegii mei ?n?elegeam direct care erau efectele ei. Dar, cum am promis, dup? ce legea a fost promulgat? de Pre?edintele Rom?niei, am f?cut o ini?iativ? legislativ? de modificare, care este ?nregistrat? ?n Parlament ?i care sunt convins c? ?n acel termen de 180 de zile va fi modificat?, iar fermierii nu vor fi afecta?i.Noi insist?m foarte mult s? fie respectat? legea 204 din 2008 privind protejarea exploata?iilor agricole, prin care to?i fermierii care ?i-au f?cut ferme zootehnice au luat autoriza?ie de la Ministerul Mediului, prin care au respectat anumite distan?e, iar cei de la administra?iile locale nu aveau voie s? dea autoriza?ie de construc?ie ?n acea zon?. (…) Cei care au construit case ?n zonele respective ??i asum? acest lucru. Modificarea se bazeaz? mult pe legea 204, care spune c? ”?n zona de protec?ie sanitar? a exploata?iilor agricole existente ?i care func?ioneaz? conform prevederilor legale, se interzic eliberarea autoriza?iilor de construc?ie ?i construirea cl?dirilor destinate locuin?elor ?i altor obiective socio-economice”. Deci e foarte clar c? nu aveau voie s? primeasc? autoriza?ie”, a clarificat pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Camera Deputa?ilor.St?nescu a vorbit ?i despre ?nlocuirea sintagmei ”disconfort olfactiv”, care provoca foarte multe confuzii ?i avea o defini?ie mult prea vag?.”Bine?n?eles, am desfiin?at ?i defini?ia de ”disconfort olfactiv” care era foarte relativ? ?i am introdus peste tot termenul ”miros”, definit ca ”efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra st?rii de s?n?tate a popula?iei ?i a mediului, prin dep??irea limitelor stabilite prin standarde na?ionale sau comunitare ?i care sunt demonstrate prin analize de laborator cu aparatur? ?i metode omologate”, a precizat Alexandru St?nescu pentru AGRO TV.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Legea nr. 94/2020 pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabil? ?i dezvoltarea rural?, ?ncheiat la Lillafured la 12 octombrie 2017 ?i semnat de Rom?nia la aceea?i dat?, la Conven?ia-cadru privind protec?ia ?i dezvoltarea durabil? a Carpa?ilor, adoptat? la Kiev la 22 mai 2003, Parlamentul Rom?niei Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Ordinul nr. 200/2020 privind aprobarea listei utiliz?rilor minore ?n Rom?nia, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 672 din 29.07.2020. A intrat ?n vigoare la 29.07.2020Legisla?ie european? Regulamentul de pune re ?n aplicare nr. 1093/2020 de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) nr. 686/2012 de alocare c?tre statele membre, ?n sensul procedurii de re?nnoire, a evalu?rii substan?elor active a c?ror aprobare expir? ?n perioada 31 martie 2025-27 decembrie 2028 (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 992/2020 privind autorizarea unui preparat de 6-fitaz? produs? de Aspergillus niger (DSM 25770) ca aditiv furajer destinat tuturor speciilor aviare pentru ouat (titularul autoriza?iei BASF SE) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 993/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanaz? (EC 3.2.1.8) produs? de Trichoderma reesei (BCCM/MUCL 49755) ca aditiv ?n hrana tuturor speciilor aviare pentru ?ngr??are, altele dec?t puii pentru ?ngr??are, a p?s?rilor ornamentale, a tuturor speciilor de porcine ?n??rcate, altele dec?t purceii ?n??rca?i, ?i a tuturor speciilor de porcine pentru ?ngr??are, altele dec?t porcii pentru ?ngr??are (titularul autoriza?iei: Berg and Schmidt GmbH Co. KG) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 994/2020 privind autorizarea monensinului ?i nicarbazinului (Monimax) ca aditiv ?n hrana curcanilor pentru ?ngr??are, a puilor pentru ?ngr??are ?i a puicu?elor pentru ouat (titularul autoriza?iei: Huvepharma NV) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 995/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanaz? produs? de Aspergillus oryzae (DSM 26372) ca aditiv pentru hrana scroafelor care al?pteaz? (titularul autoriza?iei: DSM Nutritional Products Ltd, reprezentat de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 996/2020 privind autorizarea preparatului de carvacrol, timol, D-carvon?, salicilat de metil ?i L-mentol ca aditiv furajer destinat puilor pentru ?ngr??are, puicu?elor crescute pentru ouat ?i speciilor minore de p?s?ri de curte crescute pentru ouat (titularul autoriza?iei Biomin GmbH) (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 997/2020 privind autorizarea substan?elor L-lizin? baz?, lichid?, sulfat de L-lizin? ?i monoclorhidrat de L-lizin?, pure din punct de vedere tehnic, ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr 998/2020 privind re?nnoirea autoriza?iei pentru astaxantin dimetildisuccinat ca aditiv pentru hrana pe?tilor ?i a crustaceelor ?i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 393/2008 (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1004/2020 de aprobare a substan?ei de baz? lapte de vac? ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al C onsiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1003/2020 de re?nnoire a aprob?rii substan?elor active reprezentate de tulpinile VRA 1835, VRA 1984 ?i FOC PG 410.3 ale Phlebiopsis gigantea ca substan?e cu risc mic, ?n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind introducerea pe pia?? a produselor fitosanitare, ?i de modificare a anexei la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul delegat nr. 990/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te cerin?ele ?n materie de s?n?tate animal? ?i de certificare viz6;nd circula?ia ?n interiorul Uniunii a animalelor acvatice ?i a produselor de origine animal? provenite de la animale acvatice (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 999/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te aprobarea un it??ilor de material germinativ ?i trasabilitatea materialului germinativ provenit de la bovine, porcine, ovine, caprine ?i ecvine (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.07.2020............................................................Proiecte de acte normative Joi, 30 Iulie 2020 10:08 ORDONAN?? DE URGEN?? pentru modificarea Ordonan?ei Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului na?ional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine ?i ovine, precum ?i monitorizarea, controlul ?i raportarea pre?urilor de pia?? ale carcaselor ?i ale animalelor viiCet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresele de e-mail: gelu.movileanu@madr.ro , paula.barbut@madr.ro? Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului. Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) ………………….INTERNEMADR: 25% DIN TERENURILE AGRICOLE OCUPATE DE CULTURI ECOLOGICE! Agroinfo30 iulie 2020 - COMUNICAT MADR. Subsecretarul de stat conf.dr. Avram Fi?iu a condus ?nt?lnirea desf??urat?, pe 29 iulie,?la sediul MADR cu Organismele de Inspec?ie ?i Certificare (OIC) din agricultura ecologic?. La ?nt?lnire au participat directori ?i exper?i din cadrul direc?iilor tehnice de specialitate ale MADR.Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate ?n sistemul de agricultur? ecologic? ?n ceea ce prive?te ?nregistrarea, inspec?ia ?i certificarea operatorilor din flora spontan?, solu?ii pentru ?mbun?t??irea ?i evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agricultur? ecologic?.?n cadrul discu?iilor, subsecretarul de stat Avram Fi?iu a subliniat c? ?n contextul ?n care potrivit celor dou? strategii ale Uniunii Europene ”De la ferm? la consumator ?i cea privind biodiversitatea”, se dore?te ca p?n? ?n 2030, 25% din terenurile agricole din Europa s? devin? terenuri agricole ecologice, este necesar? reg?ndirea agriculturii ecologice ?i eficientizarea mecanismelor de control la nivelul? operatorilor colectori. De asemenea, subsecretarul de stat Fi?iu le-a transmis participan?ilor c? Ministerul dore?te construirea unei pie?e publice pentru sectorul ecologic, iar ?n aceast? perioad? se creeaz? premisele prin care aceast? pia?? va fi configurat?.Totodat?, conducerea MADR a eviden?iat necesitatea atragerii unui num?r c?t mai mare de operatori din flora spontan? spre agricultura ecologic? ?i a exprimat cerin?a de a produce valoare ad?ugat? ?n domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va benficia de o aten?ie sporit? ?n noile politici agricole ale Uniunii Europene.???? ?n acest context, subsecretarul de stat Fi?iu a reliefat c? se dore?te ?mbun?t??irea legisla?iei ?n vigoare ?n vederea simplific?rii activit??ii operatorilor din sistem ?i atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mult mai riguros.Referitor la realizarea unui sistem informatic integrat dedicat sectorului de agricultur? ecologic?, conducerea MADR a subliniat c? aceast? cerin?? are la baz? necesitatea ca, ?n contextul construirii noului Program Na?ional Strategic, sectorul de agricultur? ecologic? s? fie mai bine gestionat, cu ajutorul unui sistem informatic practic ?i eficient, care s? faciliteze activitatea operatorilor, c?t ?i a exper?ior MADR care administreaz? aceast? activitate. Reprezentan?ii OIC-urilor au avut ocazia de a discuta direct cu exponen?ii dezvoltatorului softului, c?rora le-au prezentat aspectele care necesit? a fi completate ?i ?mbun?t??ite.Subsecretarul de stat Fi?iu ?i-a exprimat speran?a ca dialogul s? fie unul constructiv ?i fructuos ?n perspectiva proiect?rii unor politici publice viabile ?n acest domeniu.?Crescator de bubaline: ”Acest sector este pe cale de disparitie” 30 iulie 2020 Cu mult timp ?n urm?, adic? p?n? la finalul celui de al doilea r?zboi mondial, Rom?nia se l?uda cu sute de mii de bubaline. ?n perioada postdecembrist? acest efectiv a ?nceput s? scad?, iar ?n prezent, dac? mai exista ?n ferme specializate 30 de mii de exemplare. Un cresc?tor de bivoli?e din jude?ul Alba spune c? o parte din vin? o are ?i statul, pentruc? a abandonat acest sector zootehnic. S? vedem argumentele fermierului. aplicatie pentru FERMIERI ofera asistenta medical veterinara 30 iulie 2020 O aplicatie pentru fermieri a fost dezvoltat? de un programator rom?n, care de?ine ?i o ferm? de animale ?n Constan?a! Acesta investe?te 100.000 de euro ?ntr-un startup de tehnologie ?n domeniul veterinar, o aplica?ie mobil? care conecteaz? cresc?torii de animale din mediul rural cu medici veterinari din proximitate, scrie startupcafe.ro.Aplica?ia VetFast ??i propune s? ofer? asisten?? medical veterinar? ?n mediul rural, conect?nd cresc?torii de animale cu medicii veterinari. Astfel, cresc?torii de animale vor putea g?si rapid prin intermediul aplicatiei pentru fermieri un medic veterinar disponibil din apropiere atunci c?nd animalele din ferm? au nevoie de ?ngrijiri.Totodat?, prin intermediul acestei aplicatii pentru fermieri, se poate ?ine o eviden?? a st?rii de s?n?tate a fiec?rui animal printr-un carnet digital de s?n?tate veterinar?. Fermierii pot crea astfel un carnet de s?n?tate pentru fiecare animal, ?n care s? p?streze istoricul medical al acestuia, extrem de util medicului veterinar atunci c?nd este necesar? o interven?ie.?VetFast a pornit la ?nceputul acestui an dup? o ?nt?mplare la ferma Ograda Veseliei, unde avem multe animale pe care copiii pot veni s? le vad?, s? le hr?neasc? ?i s? interac?ioneze cu ele. Unul dintre animale a murit nea?teptat, situa?ie care putea fi prevenit? dac? starea de s?n?tate era monitorizat?, iar semnele de boal? ar fi putut fi observate la timp”, poveste?te Alexandru Pavel, fondatorul VetFast al?turi de medicii veterinari Nicolae Bercaru ?i Anca Cioran ?i una dintre proprietarii fermei Ograda Veseliei, citat de startupcafe.ro.Aplica?ia pentru fermieri a fost dezvoltat? ?n contextul unei lipse acute ?n mediul rural de medici veterinari ?i ?n acela?i timp pentru a st?rni interesul mai multor medici tineri de a-?i extinde serviciile.Antreprenorul lucreaz? ?i la un nou dispoitiv care s? fie purtat de animal, la g?t sau la picior. Acesta va transmite ?n timp real fermierului sau medicului veterinar care ?i urm?re?te evolu?ia, informa?ii despre starea de s?n?tate.Dispozitivul va prelua digital informa?ii despre animal, de la temperatur?, greutate sau localizarea prin GPS p?n? la condi?iile de mediu din zona unde se afl? animalul, precum calitatea aerului sau intensitatea luminoas?, a?a ?nc?t fermierii s? ?tie ?n orice moment unde se afl? animalul ?i dac? este s?n?tos sau d? semne de ?mboln?vire.Toate informa?iile despre animale, ?nregistrate pe VetFast, sunt accesibile oric?nd, pe orice dispozitiv, fermierilor ?i pot fi partajate cu medici veterinari din comunitate pentru asisten?? la distan?? sau stabilirea unei vizite pentru planul de tratament.Aplicatia pentru fermieri le va permite utilizatorilor s? beneficieze ?i de experien?a altor cresc?tori de animale din comunitate pentru a afla r?spunsuri la ?ntreb?ri pentru o mai bun? ?ngrijire a animalelor.Momentan, aplica?ia este gratuit? ?i num?r? deja peste 1.000 de cresc?tori de animale ?i medici veterinari.VetFast este unul dintre cele 8 proiecte din programul de pre-accelerare Food & Agri Tech Challenge lansat la ?nceputul acestui an de Impact Hub Bucharest ?i EFSE DF, care se va ?ncheia ?n iulie odat? cu prezentarea proiectelor ?n fa?a publicului, a juriului, a investitorilor ?i speciali?tilor din domeniu.Cosmin Micu, t?n?rul cu dragoste pentru agricultur?, este cel de-al treilea fermier din T?r?mul Eroilor! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 30 iulie 2020 Munc?, munc? ?i iar munc?. Aceste cuvinte caracterizeaz? ziua unui agricultor din Rom?nia. Activit??ile din ferm? nu iau pauz?, nu se opresc niciodat?, iar c?mpul este vizitat zilnic, pentru a vedea evolu?ia plantelor ?i pentru a g?si mereu solu?iile potrivite pentru dezvoltarea produc?iei.De la r?s?rit p?n? la apus, fermierii au pu?ine minute de pauz?. Nu mai dau cu sapa, ca ?n urm? cu zeci de ani, dar noile tehnologii au venit ?i ele cu alte provoc?ri. Planurile de tratamente trebuie respectate la virgul?, ma?inile ?i utilajele au nevoie de cea mai bun? ?ngrijire, iar rela?iile cu furnizorii de input-uri se construiesc ?n timp ?i prin ?ncredere reciproc?.O zi din via?a unui fermier este o poveste fascinant? care trebuie tr?it? ?i povestit? tuturor. Este o poveste a unui erou modern, al c?rui principal scop este s? ne ofere nou?, celorlal?i, hran? ?n fiecare zi. Syngenta ?i grupul Agrointeligen?a BT Video ??i continu? proiectul media cinematografic, care aduce ?n prim-plan ace?ti adev?ra?i eroi ai vremurilor noastre.Actorul principal al celui de-al treilea clip din aceast? serie este Cosmin Micu, din M?n??tur, jude?ul Arad. Ca ?ntr-o poveste clasic?, dragostea pentru agricultur? s-a aprins din copil?rie, de la drumurile f?cute de demult ?n c?mp al?turi de p?rin?i ?i de la joaca din ograd?, al?turi de animalele bunicii. Pasiunea a tot crescut, la fel ?i ferma de care se ocup? acum Cosmin.Planurile sale nu se opresc aici. Vrea s? treac? la urm?torul nivel primind ?i ajutorul unor parteneri de n?dejde, precum Syngenta care ?i sprijin? pe fermierii pentru care dragostea pentru agricultur? este mai presus de orice. Inova?ia, s?n?tatea, performan?a ?i intensitatea sunt valorile dup? care se orienteaz? Syngenta ?n dezvoltarea agriculturii.T?r?mul Eroilor este un proiect media dedicat agricultorilor rom?ni sus?inut de Syngenta sub egida campaniei #aproapedefermieriFermierii pot cump?ra tractorul TAGRO ?n rate direct la fabric?, f?r? avans sau dob?nd?! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 30 iulie 2020 Tractor ?n rate pl?tite direct la fabric?, f?r? dob?nd? ?i f?r? s? fie nevoie de vreun avans la achizi?ionarea utilajului! Fabrica rom?neasc? de tractoare Irum Reghin, din jude?ul Mure?, a introdus un sistem prin care s? ?i ajute pe fermierii rom?ni s? ??i cumpere mai u?or un utilaj nou.”Am dezvoltat pentru fermie?rii rom?ni un sistem de ofertare cu avans zero, dob?nd? zero ?i rate direct la fabric?. Consider c? provoc?rile vor ?ine de identificarea unor variante de finan?are c?t mai eficiente. Iar schimbarea cred c? vine din cre?terea acestui concept de a cump?ra local, de a sus?ine produc?torii rom?ni“, a declarat Mircea Oltean, care este ?i CEO al companiei.?n ceea ce prive?te perioada de pandemie, directorul general al IRUM spune c? nu a avut efecte negative asupra fabricii de tractoare ?i c? a profitat de faptul c? nu a avut a?a multe comenzi pentru a dezvolta ceva nou. Pentru sus?inerea planurilor sale pe termen mediu sau lung, compania a demarat o investi?ie de peste nou? milioane de euro, care vizeaz? ?n principal cre?terea ca?pa?cit??ii de produc?ie a utilajelor, prin construc?ia unei noi hale ?i achizi?ia unor echipamente moderne de prelucr?ri mecanice.?Noi am lucrat, nu am fost presa?i de multe comenzi, ?i atunci am profitat pentru a dezvolta ceva nou (…)Ne afl?m ?ntr-un proces continuu de retehnologizare ?i de cre?tere a capacit???ilor de produc?ie. Din fericire, nu am fost ne?voi?i s? renun??m la niciun plan ?n peri?oada aceasta. Totodat?, la capitolul pro?iecte principale pe care ne focus?m se afl? ?i cele legate de reglement?rile de mediu, respectiv montarea pe utilajele noastre a mo?toarelor cu stagiul V de poluare“, a explicat acesta pentru newmoney.ro. ?n 2018, dup? o pauz? de mai bine de zece ani, IRUM a lansat primul model de tractor agricol rom?nesc conceput ?i produs la Reghin, TAGRO. Luna trecut?, a ?nceput dezvoltarea a trei noi modele de dimensiuni mai mici, la pre?uri care variaz? ?ntre 10.000 ?i 20.000 de euro, dedicate fermelor de familie. Planurile IRUM nu se opresc ?ns? aici.??ntr-un viitor apropiat, pe por?ile fabricii noastre vor mai ie?i cinci noi mo?dele, cu diferite capacit??i de motorizare, de la 30 p?n? la 60 de cai-putere“, a dezv?luit Mircea Oltean.Produc?iile ob?inute la loturile de cereale organizate de FMC ?mpreun? cu INCDA Fundulea! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 30 iulie 2020 FMC Rom?nia organizeaz? an de an platforme de loturi demonstrative, ?mpreun? cu unii dintre cei mai reprezentativi fermieri din fiecare zon? geografic? a ??rii. ?n acest an, FMC Rom?nia a decis s? extind? acest model de platforme cu loturi demonstrative ?i s-a g?ndit la fanioanele cercet?rii rom?ne?ti, astfel c? a ?nceput colaborarea cu Institutul Na?ional de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Fundulea. Dup? un an agricol plin de grele ?ncerc?ri, ?n special datorit? condi?iilor climatice nefavorabile, a venit ?i momentul recoltatului la platforma organizat? de c?tre FMC ?mpreun? cu INCDA Fundulea.Platforma a fost organizat? ?n dou? loca?ii, pentru un plus de siguran??, dar ?i pentru ni?te rezultate c?t mai relevante, adun?nd produc?iile de la cele dou? platforme ?i calcul?nd apoi produc?ia medie/ha. O loca?ie a fost organizat? la drumul spre Nana, l?ng? loca?ia unde an de an se organizeaz? AgriPlanta, iar cea de-a doua loca?ie a fost organizat? la DN3, la ie?ire din Fundulea spre Lehliu, pe partea dreapt?.V? invit?m s? urm?ri?i ?n videoul de mai jos produc?iile ?i indicii de calitate ob?inu?i la fiecare soi ?n parte, ?n urma aplic?rii produselor FMC de protec?ie ?i nutri?ie a plantelor. culturile de cereale p?ioase din loturile demonstrative de la INCDA Fundulea au fost aplicate dou? tratamente fitosanitare: S-a aplicat un prim tratament cu erbicidele Omnera? ?i Foxtrot? pentru a avea o combatere foarte bun? at?t a buruienilor dicotiledonate c?t ?i a celor monocotiledonate. Totodat? s-a aplicat ?i un fungicid, Ampera?. Datorit? condi?iilor climatice nefavorabile la momentul aplic?rii primului tratament (temperaturi sc?zute, fluctua?ii de temperatur? zi-noapte, lipsa precipita?iilor) s-a aplicat cu primul tratament ?i fertilizantul Foliar Extra? ?mpreun? cu biostimulatorul SeaMaxx?, pentru a ajuta cultura s? reziste mai bine perioadei de stres.La tratamentul doi s-au folosit alte dou? fungicide din portofoliul FMC: Impact? ?i Azaka?. ?mpreun? cu aceste dou? fungicide a fost aplicat ?i insecticidul Vantex?, pentru c? ?n cultur? s-a observat un atac incipient de afide ?i plo?ni??. Concomitent cu acest tratament a fost aplicat ?i fertilizantul foliar Vertex?, pentru a ob?ine un spor de produc?ie at?t din punct de vedere cantitativ, cat ?i calitativ, iar rezultatele vorbesc de la sine.Datorit? precipita?iilor c?zute imediat dup? sem?nat, cerealele au avut o r?s?rire bun?, uniform? dup? care ?ns? a urmat o perioad? de secet? prelungit?, care s-a manifestat at?t pe parcursul iernii c?t ?i ?n prim?var?. Din datele statistice analizate de INCDA Fundulea pe ultimii 30 de ani, anul agricol 2019 – 2020 a fost cel mai secetos an, din luna august 2019 p?n? ?n luna aprilie 2020 ?nregistr?ndu-se aproximativ 150 ml/m? de precipita?ii cumulate, ceea ce reprezint? ?n jur de 30% din valoarea precipita?iilor care se ?nregistreaz? ?n aceea?i perioad?, ?ntr-un an normal din acest punct de vedere. Al?i factori climatici care au afectat culturile de toamn? ?n special au fost: iarna foarte c?lduroas? care nu a permis vernalizarea normal? a plantelor, alternan?ele foarte mari de temperatur? dintre zi ?i noapte de p?n? la 28-30°C din lunile martie ?i aprilie (ziua 18-20°C ?i noaptea -9 – -10°C), ?nghe?urile t?rzii de la sfar?itul lunii aprilie ?i ?nceputul lunii mai de p?n? la -7 – -9°C ?n unele zone.To?i ace?ti factori climatici au afectat serios poten?ialul de produc?ie al culturilor de cereale p?ioase ?i rapi??, provoc?nd pierderi de produc?ie cuprinse ?ntre 30 – 80 % ?n majoritatea fermelor din jum?tatea estic? a ??rii ?i chiar compromiterea total? a unor suprafe?e semnificative. Conform constat?rilor realizate de c?tre comisiile de evaluare din cadrul Ministerului Agriculturii, au fost afectate un num?r de 1,3 milioane de hectare, din totalul de 2,9 milioane de hectare sem?nate ?n toamn?.Chiar dac? aceste condi?ii climatice au provocat destule neajunsuri culturilor de cereale p?ioase, la Platforma FMC cu loturi demonstrative de cereale p?ioase organizat? ?mpreun? cu INCDA Fundulea s-au ob?inut produc?ii bune pentru un an normal ?i chiar foarte bune pentru condi?iile climatice nevaforabile ale acestui an.Analiz?nd datele din cele dou? loca?ii ?i verific?nd poten?ialul de produc?ie, fanionul soiurilor rom?ne?ti, Glosa, a r?mas constant, s-a ?ncadrat la o produc?ie medie de 6.107 kg/ha, MMB – 42,5, MH – 82.5 ?i con?inut de protein? de 14,1%, dep??it foarte pu?in la produc?ie de noua crea?ie Voinic, cu o produc?ie medie de 6.285 kg/ha, MMB – 36, MH – 81.9 ?i con?inut de protein? de 15,1%.Alte soiuri care s-au remarcat prin poten?ialul de produc?ie, dar ?i indici de calitate au fost soiurile Miranda, Pitar, Ursita, Armura ?i Amurg.?n aceaste dou? locatii, recordul la gr?u a fost stabilit de soiul Abundent, cu o produc?ie medie de 6.864 kg/ha, MMB – 35, MH 78.9 ?i con?inut de protein? de 13.6%.Soiurile de triticale Tulnic, Utrifun, Zvelt, Zaraza, Zori, Pisc, FDL Atractiv, FDL Baron ?i FDL Bolid au ob?inut produc?ii medii ?ntre 6.372 ?i 7.021 kg/ha, MMB ?ntre 43,5 ?i 50,5, MH ?ntre 75 ?i 79,9, iar con?inutul de protein? s-a situat ?ntre 12,5% ?i 15,4%.Aceste rezultate s-au ob?inut aplic?nd tehnologiile FMC de protec?ie ?i nutri?ie a plantelor, av?nd aportul soiurilor rom?ne?ti de gr?u ?i triticale create la INCDA Fundulea, dar ?i priceperea ?i profesionalismul de care au dat dovad? domnul cercet?tor Gheorghe M?turaru ?mpreun? cu colectivul din cadrul Institutului ?n organizarea acestei platforme de loturi demonstrative.Pentru mai multe informa?ii despre produsele disponibile ?n portofoliul FMC pentru realizarea unui program integrat de combatere a bolilor ?i d?un?torilor, pute?i accesa pagina fmcagro.ro. Tot aici g?siti ?i datele de contact ale tuturor reprezentan?ilor de v?nz?ri ai FMC, gata s? v? ajute cu r?spunsuri la toate ?ntreb?rile pe care le ave?i.Cum va fi Ziua Porumbului 2020? agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 28 iulie 2020 Cum se prezint? culturile din ferma Elsit condus? de ing. Nicolae Sitaru, dar ?i primele planuri pentru Ziua Porumbului 2020, un eveniment ce va fi organizat altfel ?n aceast? toamn?! Oierii, nemultumiti: Statul vrea performanta pe banii nostri!” 30 iulie 2020 Ioan C?mpean, din Teaca, jude?ul Bistri?a N?s?ud, este cresc?tor de oi din mo?i str?mo?i. De c?nd se ?tie a avut la st?n? numai ?urcane, iar acestea nu l-au l?sat la greu. Are ?ntreg efectivul ?nscris ?n Registrul Genealogic al rasei, iar speciali?tii l-au ajutat, l-au ?ndrumat s? ajung?, ?ntr-un final, la performan??. Bistri?eanul spune c? statul are doar preten?ii c?nd vine vorba de aceast? ras?, nu ?i ?ndatoriri.PENTRU PRIMA JUM?TATE A ANULUIAfacerile Agroland au crescut cu 18%, la 25,5 milioane euro A.I. Pia?a de Capital / 30 iulie? Profit net de 1,75 milioane euro, de peste 3,5 ori mare dec?t pe tot parcursul anului precedent?? "Rezultatele se datoreaz?, par?ial, diversific?rii gamei de produse, deschiderii mai multor magazine, dar ?i tendin?ei oamenilor de a se re?ntoarce la tradi?ii ?i a temerii fa?? de o posibil? criz? alimentar?, pe perioada de izolare", arat? companiaAgroland, companie ce de?ine cea mai mare re?ea de magazine agricole din ?ara noastr?, a ?ncheiat primul semestru din 2020 cu o cifr? de afaceri de 25,5 milioane de euro, ?n cre?tere cu 18% fa?? de aceea?i perioad? din 2019, se arat? ?ntr-un comunicat al societ??ii remis, ast?zi, Redac?iei.Dup? primele ?ase luni ale anului, profitul net al companiei s-a situat la 1,75 milioane euro, o valoare de aproape patru ori mai mare dec?t cea ?nregistrat? pe parcursul lui 2019. De altfel, Agroland a raportat pentru primul semestru din 2020 unele dintre cele mai bune rezultate din cei peste 20 de ani de existen?? pe pia?a local?. Potrivit reprezentan?ilor companiei, tendin?a ascendent? se datoreaz? at?t oportunit??ilor generate de criza COVID-19 pe acest segment de pia??, c?t ?i a investi?iilor realizate de Agroland ?n 2019, care au vizat diversificarea gamei de produse ?i deschiderea de noi magazine. ?n primele ?ase luni ale anului curent, indicatorul EBITDA, care include profitul opera?ional ?i cheltuielile de amortizare, s-a situat la 2,2 milioane de euro, ?n timp ce acela?i indice aferent celor dou? semestre din 2019 a fost de 1,5 milioane de euro. De asemenea, v?nz?rile Agroland s-au majorat cu 18% ?n primul semestru din 2020, ?n compara?ie cu acee?i perioad? din 2019, cele mai importante cre?teri fiind: 80% pentru categoria produselor de gr?din?rit; 50% pentru segmentul produselor de hran? ?i de ?ngrijire a animalelor de companie; respectiv 15% pentru gama de produse destinate fermelor. Num?rul de clien?i ?n mediul online s-a majorat cu 400%, iar ?n offline cu 5%. Horia Cardo?, fondator ?i director general al Agroland, a apreciat: "Pentru noi, 2020 a fost cu siguran?? unul dintre cei mai buni ani de p?n? acum. Pot afirma deja acest lucru, pentru c? afacerea noastr? este una sezonier?, astfel c? primul semestru este ?ntotdeauna un barometru pentru ?ntregul an. Am folosit aceast? criz? ca o oportunitate de a ne dezvolta, am reu?it s? atragem fonduri de la investitori ?i s? finan??m noi deschideri de magazine, precum ?i m?rirea ?i renovarea celor existente. Rezultatele din primul semestru al anului au la baz? at?t investi?iile pe care le-am f?cut ?n special ?n semestrul al doilea din 2019, c?nd am deschis 22 de magazine, care anul acesta au ?nceput s? genereze profit, c?t ?i diversificarea gamei de produse. Cred c? perioada de izolare ?i lunile de dup? ridicarea st?rii de urgen?? i-au determinat pe cei care au case ?n afara marilor ora?e s? se ?ntoarc? mai mult spre natur?, spre ?ndeletnicirile tradi?ionale, spre o alimenta?ie mai s?n?toas? ?i mai pu?in procesat?. Un alt factor care a contribuit la cre?terea v?nz?rilor de pe segmentul produselor agricole a fost ?i teama de o posibil? criz? alimentar?".Re?eaua Agroland num?r? 247 de magazine, situate ?n 28 de jude?e ?i concentrate ?n Banat ?i ?n zonele de sud ?i est ale ??rii. Dac? ?n primii ani de activitate, compania vindea doar produse pentru cre?terea animalelor c?tre micii fermieri, treptat gamele s-au diversificat. Planurile de dezvoltare includ inova?ii pe segmentele de ferm?, ?ngrijire a animalelor, gr?din?rit ?i deschiderea mai multor magazine rurale de tip mall - pe suprafe?e mai mari, cu ?mbun?t??irea experien?ei consumatorilor ?i triplarea totalului produselor oferite. "?n prezent, asist?m la un reviriment al sectorului agricol, care nu a fost fr?nat de pandemie, ci dimpotriv?, segmentul pe care activ?m ?i noi a fost impulsionat ?i mai mult. Observ c? apar tot mai mul?i investitori ?n zona agrar?, c? tot mai mul?i manageri care vin din mari companii sau antreprenori se ?ndreapt? spre acest sector. Cred c? progresul economic al Rom?niei depinde foarte mult ?i de revitalizarea agriculturii. Oamenii dispu?i s? aloce resurse ?i care ?n?eleg importan?a unui mod de via?? s?n?tos, ?n mijlocul naturii, a?a cum sunt ?i clien?ii no?tri, sunt motorul acestei evolu?ii", conchide Horia Cardo?. Marea ?mecherie de la marginea drumurilor, ?ntre Bucure?ti ?i Olteni?a. Adev?rul despre pepenii mari ?i cop?i ?de la Frumu?ani” 30.07.2020 Negustorii de pe marginea drumurilor cump?r? produse din en-gross-uri ?i le v?nd ca m?rfuri provenite din propriile gospod?rii. Pu?ini recunosc ?mecheria. ?ntre Bucure?ti ?i Olteni?a, de exemplu, nu sunt culturi de pepeni mari ?i cop?i. Sunt ?ns? suficien?i negustori care pretind c? i-au cules din curte. Interes mare pentru utilajele agricole SH, ?n primele ?ase luni din 2020 Miercuri, 29 Iulie 2020 HYPERLINK "" Mihaela Prevenda Tradus, platform? global? online pentru autovehicule comerciale ?i echipamente rulate, a analizat activitatea utilizatorilor de pe platform? ?nc? de la ?nceputul pandemiei de coronavirus. ?n sectorul agricol, activitatea fermierilor a continuat ?n ciuda contextului global. Cel pu?in aceasta este concluzia analizei vizualiz?rilor pentru sectorul agricol ?n Europa. Interesul pentru tractoare a fost cel mai ridicat, ?ns? fermierii au preferat ?i echipamentele de recoltare, ?n timp ce interesul pentru alte categorii a depins de sezon. Pentru a efectua aceast? analiz?, speciali?tii din echipa Tradus au utilizat datele din platform? din ianuarie p?n? ?n iunie 2020, iar analiza s-a concentrat pe procentul total de click-uri pentru fiecare categorie de agricultur?.?Cu peste zece milioane de ferme doar ?n Uniunea European?, agricultura reprezint? un sector vital ?n toate regiunile din Europa ?i o component? foarte important? a economiei. Pentru Tradus, comer?ul cu ma?ini agricole este un sector puternic, cu o cre?tere constant? ?n ultimul an. ?n timpul pandemiei de coronavirus, am continuat s? vedem interes pentru echipamente agricole, ceea ce este o dovad? c? acest sector a continuat activitatea ?n ciuda contextului global, lu?ndu-?i ?n serios misiunea de a oferi hran? lumii chiar ?i ?ntr-o perioad? de criz?”, a declarat Nadja S?rgel, director general al platformei Tradus.John Deere, Fendt ?i New Holland, cele mai solicitate m?rciTractoarele sunt cele mai solicitate utilaje agricole de pe platform?. Tradus raporteaz? c? ?ntre ianuarie ?i iunie 2020 tractoarele au ?nregistrat 71,7% din totalul vizitelor din categoria agricultur?. V?rful de interes este ianuarie, cu 73,6% din num?rul total de vizite, urmat? de martie cu 73,2% din vizualiz?rile lunare.Cu siguran??, fermierii se preg?teau ?n avans pentru anul ce tocmai ?ncepuse. Interesul a sc?zut ?n aprilie ?i iunie, tractoarele ?nregistr?nd mai pu?in de 70% din afi??rile lunare, ceea ce poate fi un indicator c? fermierii s-au concentrat pe alte tipuri de echipamente specializate pentru munca sezonier?.John Deere, Fendt ?i New Holland sunt printre cele mai solicitate m?rci agricole de pe platform?. De asemenea, filtrul pentru identificarea anumitor m?rci ?i filtrul de pre? sunt cele mai utilizate ?n c?utarea tractoarelor de pe platform?.Echipamentele de recoltat, ?n topul utilajelor specializateEchipamentele de recoltare sunt cele mai c?utate, cu 7,8% din num?rul total de afi??ri ?n primele ?ase luni ale anului. Luna cu cel mai sc?zut interes a fost aprilie, c?nd echipamentele de recoltare au ?nregistrat 6,2% din afi??rile lunare, ?n timp ce v?rful a fost ?nregistrat ?n iunie, cu 9,6% din vizualiz?rile din acea lun?. Acest lucru arat? c? fermierii se preg?tesc ?n avans pentru cel mai important moment al anului – recoltarea.Cu toate acestea, sus?in reprezentan?ii platformei , ianuarie ?i februarie au fost ?i ele luni bune pentru echipamentele de recoltare, cu 9%, respectiv 8,4% din afi??rile lunare. ?Acest lucru indic? din nou c? fermierii folosesc ?nceputul de an pentru a se preg?ti ?n avans pentru sezoanele viitoare”, puncteaz? cei de la .Aprilie ?i iunie, lunile cu cele mai multe afi??ri pentru utilajele agricole rulateInteresul fermierilor a variat ?n primele ?ase luni ale anului, dar, ?n general, lunile cu cel mai crescut interes au fost aprilie ?i iunie. Spre exemplu, interesul pentru echipamentele de gr?din? a fost crescut ?n aprilie, cu 2,5% din num?rul total de vizualiz?ri lunare, dup? ce ?n ianuarie acest tip de utilaj a ?nregistrat doar 1% din num?rul total de afi??ri. Cu toate acestea, interesul a ?nceput s? scad? ?n mai ?i iunie, doar 1,8% din afi??rile lunare.Alte categorii specializate, cum ar fi remorcile agricole, echipamentele pentru cultivat/sem?nat ?i ma?inile de aplicat ?ngr???minte au atins, de asemenea, v?rful ?n aprilie, dar interesul a sc?zut ?n mai ?i iunie. De pild?, echipamentele de sem?nat/cultivat au ?nregistrat 5% din afi??rile lunare din aprilie, ?n timp ce interesul a sc?zut la 3,1% din vizualiz?ri ?n iunie. ?n celelalte patru luni, interesul r?m?ne oarecum constant, cu peste 3% din afi??rile de pagini pentru fiecare lun?.Pe de alt? parte, interesul pentru echipamente pentru f?n/furaj a fost cel mai mare ?n iunie. Interesul pentru acest echipament specializat a crescut de-a lungul anului, ?nregistr?nd 3,2% din afi??rile lunare ?n ianuarie, 4,9% ?n aprilie, ating?nd apogeul ?n iunie, cu 5,5% din afi??rile lunare.Interesul pentru echipamentele destinate culturilor de cartofi, echipamentele de prelucrare ?i depozitare ?i echipamentele viticole a r?mas oarecum constant ?n prima jum?tate a anului.Despre Tradus Tradus este o platform? global? dedicat? autovehiculelor comerciale ?i echipamentelor rulate. Lansat? ?n 2017, Tradus are misiunea de a simplifica v?nzarea ?i cump?rarea de autovehicule comerciale rulate la nivel interna?ional, cu ajutorul tehnologiei. Platforma aduce ?mpreun? cump?r?tori ?i v?nz?tori din peste 40 de ??ri. V?nz?torii ajung la o baz? de cump?r?tori validat? ?n toat? Europa ?i nu numai. Cump?r?torii pot accesa un portofoliu larg ?i cuprinz?tor de oferte interna?ionale, beneficiind de evalu?ri ale pre?urilor bazate pe date. Tradus este una dintre cele mai importante platforme pentru vehicule comerciale ?i ma?ini ?n transport, agricultur? ?i construc?ii. este prima platform? online care ofer? 100% transparen?a pre?urilor pentru vehiculele comerciale, o abordare nou? pe pia?a de vehicule comerciale second hand. Compania calculeaz? pre?ul de pia?? aproximativ (valoarea de pia?? Tradus) pentru vehiculele comerciale listate, pe baza unor informa?ii ?i parametri (de exemplu: kilometraj, ?ara de origine, anul de construc?ie, orele de func?ionare, originea, puterea motorului etc.). Acest lucru permite utilizatorilor s? vad? cu u?urin?? pe o scar? clar? a pre?urilor dac? pre?ul de list? este ?mare”, ?bun”, ?corect” sau ?prea scump”. V?nz?torii beneficiaz? de criterii de pre? ?i ??i pot ajusta strategia de pre? ?n consecin??. Algoritmul complex ?i inteligent care st? la baza Indicelui de valoare de pia?? Tradus (TMV) este dezvoltat de speciali?tii platformei. Filtrele de c?utare practice ?i navigarea intuitiv? simplific? c?utarea. O hart? interactiv? arat? locul ?n care se afl? vehiculul ?i identific? u?or loca?ia v?nz?torului.Prin doar c?teva clickuri, cump?r?torii de pe Tradus pot g?si vehicule comerciale potrivite pentru ei, la cel mai bun pre?.Tradus face parte din portofoliul companiei OLX Group, care este considerat? cea mai important? platform? online pe pie?ele emergente, cu 19 pie?e ?i peste 350 de milioane de cump?r?tori din 40 de pie?e.Smithfield reia activitatea la abator, dup? retestarea ?ntregului personal HYPERLINK "" \o "Caut? ?n articolele acestui autor" De Food Biz Ultima actualizare iul. 28, 2020 Conform revistei Forbes, pe data de 20 iulie, Smithfield Rom?nia, f urnizor de carne proasp?t? de porc ?i mezeluri, a ?nchis temporar abatorul din Timi? din cauza COVID-19, decizia fiind una voluntar?, motivul fiind 93 de angaja?i ce au fost diagnostica?i cu noul coronavirus.Ast?zi, compania a retestat ?ntregul personal ?i s-a putut confirma reluarea activit??ii. Reprezentan?ii Smithfield au declarat pentru platforma online IndustriaC?rnii.ro faptul c? trateaza redeschiderea business-ului cu toat? seriozitatea, sub stricte m?suri de siguran?? sanitar? venite in completarea protocoalelor deja implementate.Angaja?ii confirma?i negativ ?n urma retest?rii ?i-au reluat treptat activitatea, iar cei asimptomatici confirma?i pozitiv din nou r?m?n sub supraveghere medical?. Sursa: Forbes Editat Teodora StanceaCovid a scos c?nepa din structura de culturi Petronela Cotea Mihai 29 iulie 2020 Cunoscutul fermier ie?ean Vasile Lungu exploateaz? circa 2000 ha de teren, irigat ?n propor?ie de peste 95%. Aici lucreaz? aproximativ trei sute de oameni, peste 120 fiind angaja?i.?n cadrul grupului de firme ”Domeniile Lungu” Trife?ti-Ia?i, investi?iile reprezint? un capitol deosebit de important, obi?nuindu-se ca ritmic s? se anun?e at?t moderniz?ri ?n fermele de cultura mare, horticultur?, de cre?terea animalelor, c?t ?i noi afaceri, precum Crama Hermeziu (investi?ie de peste 2,5 milioane de euro) ori Hotelul ”La Domenii” la ferma Astra Trife?ti - Ia?i.?n 2019 s-a ratat recoltatulAnul 2020 a fost proiectat s? aduc? nout??i importante ?n ceea ce prive?te structura culturilor din ferma vegetal?, ca urmare a implic?rii ?ntr-o nou? direc?ie de afaceri. Cum Ministerul Agriculturii a ?nceput s? emit? autoriza?ii fermierilor care doresc ?i ?ndeplinesc condi?iile pentru a cultiva c?nep?, a ?ncercat s? o introduc? ?n rota?ia culturilor. ”Ne-am oprit la aceast? cultur?, deoarece s?m?n?a de c?nep? este o materie prim? pentru fabrici de extrac?ie a unui ulei deosebit, cu propriet??i chiar farmaceutice. ?n plus, din masa verde de c?nep? se poate ob?ine un anumit tip de ulei farmaceutic, numit cannabidiol, un supliment alimentar foarte bogat ?n aminoacizi esen?iali, Omega 3, 6, 9. Dac? ?n 2019, c?nd am avut o anumit? suprafa?? cu c?nep?, din cauza unor necorel?ri cu beneficiarul, s-a ratat recoltarea de biomas?, ne-am pus ?n obiectiv ca anul 2020 s? ?nsemne finalizarea acestui g?nd”, spunea Vasile Lungu.Acum a venit pandemiaIzbucnirea pandemiei Covid-19 a f?cut ca planurile de cultivare a c?nepii s? fie am?nate, decizie luat? ?n urma dialogurilor cu reprezentan?ii fabricii de procesare ?i ?n contextul necesit??ii de a gestiona prudent resursa uman?, evit?nd expunerea acesteia la pericolul infect?rii cu virusul SARS-CoV-2. ”Noi vrem stabilitate, contracte ferme ?i parteneri care s? preia tot ceea ce au comandat, astfel ?nc?t s? fim siguri c? ?i noi ne ?ncas?m sumele cuvenite. Exist?, ?n Rom?nia, mai multe entit??i care deja extrag cannabidiolul sau care ?ncearc? s? dezvolte acest tip de industrializare a c?nepii, at?t la B?ile?ti, c?t ?i ?n zonele Sebe? ?i Cluj. Deocamdat?, noi am vrea s? fim produc?tori de materie prim?, biomas? sau s?m?n?? destinat? extrac?iei uleiului. Sper?m ca, de-acum ?ncolo, lucrurile s? decurg? bine ?i s? continu?m ceea ce, mai nou, am ?nceput ?n cadrul grupului nostru de firme, respectiv s? cultiv?m ?i c?nep?. Ca suprafa??, am putea vorbi despre o orientare determinat? de rota?ia culturilor ?i care ar ?nsemna aproximativ 300 ha cu c?nep?”, preciza inginerul ie?ean.Porumbul de s?m?n?? a luat locul c?nepiiCultura de c?nep? a fost ?nlocuit?, ?n anul de produc?ie 2020, cu porumb pentru s?m?n??, rela?ia stabil? ?i ?ndelungat? cu Monsanto continu?nd s? dea roade ?i ?n condi?iile dificile din perioada pandemiei de Covid-19, c?nd numero?i produc?tori au mari incertitudini privitoare la valorificarea produc?iei, unii dintre partenerii acestora stop?nd inclusiv comenzile pentru multiplicarea semin?elor.O cultur? care ofer? multe oportunit??iEntuziasmul fermierului ie?ean de a cultiva c?nep? era sus?inut inclusiv prin rezultatele recente ale unor cercet?ri ?tiin?ifice, potrivit c?rora uleiul farmaceutic cannabidiol poate preveni ?i chiar trata cancerul, diabetul ?i boala Alzheimer. ?tiut fiind c? despre utilizarea c?nepii cu cele mai bune inten?ii, ?n scopuri terapeutice ?i pentru ritualuri religioase, se vorbe?te din urm? cu milenii, la asirieni ?i egipteni, informa?iile recente ?nt?resc orizontul unor oportunit??i deosebite de a contribui la ob?inerea aici, ?n Rom?nia, a unor produse benefice pentru s?n?tatea uman?, utiliz?nd ca materie prim? c?nepa. Nu este interzis?Extinderea ?i promovarea ?n agricultura Rom?niei a soiurilor autohtone de c?nep? monoic?, dar ?i a tehnologiilor specifice de cultivare at?t pentru s?m?n??, c?t ?i pentru fibr? ?i tulpini, ar putea ?nsemna reintrarea ?n drepturile pe care aceast? cultur? le-a avut ?nainte de anul 1990, atunci c?nd ocupa ?n ?ara noastr? aproximativ 50 de mii de hectare. Dispari?ia de pe suprafe?ele agricole ale Rom?niei a culturii de c?nep? este legat?, ?n primul r?nd, de legisla?ia privind cultivarea plantelor ce con?in substan?e stupefiante ?i psihotrope. Cultura de c?nep? ?n sine nu este interzis? sau ?ngr?dit? prin lege, numai c? sunt necesare autorizarea ?i monitorizarea din partea unor institu?ii precum Ministerul S?n?t??ii, Ministerul de Interne ?i Ministerul Agriculturii.La grupul de firme”Domeniile Lungu” Ia?i, produc?ia agricol? este diversificat? ?n culturi de porumb, floarea-soarelui, gr?u, cartofi, vi??-de-vie, fructe ?i legume, fiind axat? pe producerea de s?m?n?? at?t pentru pia?a intern? (20-25%), c?t ?i pentru pia?a extern? (75-80%).SUBVEN?II STIMULATIVEUn aspect ?mbucur?tor este faptul c?, ?n ultimii ani, statul rom?n ?i-a propus sus?inerea ?i dezvoltarea sectorului de producere a c?nepii, prin subven?ii care s? stimuleze fermierii. Ca forme de sprijin pentru cultivatorii de c?nep?, exist? schemele de pl??i directe, respectiv Schema de plat? unic? pe suprafa?? (SAPS), plata redistributiv?, plata pentru practici agricole benefice pentru clim? ?i mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificat? pentru micii fermieri, ajutoarele na?ionale tranzitorii (ANT1 ?i ANT 3) ?i ajutor de stat pentru motorina utilizat? ?n agricultur?.un articol de PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio Rom?nia Ia?iCovid a pus la p?m?nt ?i pre?ul zah?rului Vasile Pop-Silaghi 30 iulie 2020 C?derea pre?ului mondial al zah?rului are consecin?e dramatice pentru cultivatorii de sfecl? ?i produc?torii de zah?r, care sperau s? ??i revin? dup? un an 2019 dificil.Criza sanitar? legat? de Covid-19, dup? ce a provocat c?derea pie?ei petrolului, a depreciat semnificativ ?i pre?ul zah?rului la nivel mondial. Exper?ii opineaz? c? acest fenomen este dureros pentru cultivatorii de sfecl? ?i produc?torii de zah?r, care ?i a?a trecuser? cu greu peste un an 2019 marcat de pre?uri ?n sc?dere ?i ?nchideri de fabrici. Astfel, de la debutul acestei pandemii, z?harul ?i-a pierdut o treime din valoare pe pia?a mondial?, de la 15 la 10 cen?i/livra, constata Timothe Masson, economist ?n cea mai mare Asocia?ie de fermieri de sfecl? din Fran?a - CGB, citat de Capital.Pericolul vine din BraziliaBrazilia, principalul produc?tor de trestie de zah?r din lume (pentru zah?r ?i etanol), cu un aport ?n produc?ia mondial? de zah?r de aproape 20% ?i cu o contribu?ie la exportul mondial de peste 25 milioane de tone, ?n urma sc?derii pre?ului petrolului, a g?sit de cuviin?? c? este mai rentabil s? produc? zah?r ?n loc de etanol. Astfel a diminuat cu circa 6% procesarea biocombustibilului, estim?nd s? produc? din noua recolt? de trestie "doar" 32 miliarde de litri(!), ceea ce va aduce pe pia?a zah?rului o cantitate semnificativ? de ?ndulcitor ieftin, inclusiv ?n Europa.Pre?ul etanolului anhidru din trestie, ?n condi?ii FOB Santos - Brazilia, a ajuns la 0,402 dolari/litru ?n 9 iunie a.c., cu o cre?tere de 37% fa?? de 13 mai a.c., c?nd s-a ?nregistrat cel mai mic pre?.Europenii cer m?suri de protec?ie"Am cerut s? fie analizat? o clauz? de salvgardare ?n Europa, pentru a evita cantit??ile mari care ar putea veni din Brazilia...", a spus Alain Commissaire, directorul general al Cristal Union, unul dintre principalii produc?tori de zah?r din Fran?a ?i din Europa, citat de Mediafax.Deprecierea monedei braziliene (real) fa?? de dolarul american a ?ncurajat exporturile ?n valut?, astfel c? ?n primele 5 luni ale anului, zah?rul brazilian tranzac?ionat la export a crescut cu mai bine de 70% fa?? de perioada similar? a anului trecut."Vom r?sturna din nou pia?a de zah?r"Vestea bun? pentru europeni este c? ?n prima decad? a lunii iunie a.c., odat? cu primele m?suri de relaxare pandemic? ?n Brazilia, economia se restarteaz?, consumul de combustibil cre?te, real-ul ??i revine, iar produc?ia de etanol ar putea s? fie mai rentabil? dec?t cea de zah?r. Numai c? evolu?ia infec?iilor din iunie, cu cele mai multe decese ?nregistrate ?n lume, ar putea face ca ?n Brazilia acest progres s?-?i schimbe sensul ?i implicit s? se reactiveze influen?a negativ? asupra pie?ei zah?rului mondial.Acela?i scenariu: combustibili ieftini, reducerea produc?iei de etanol (Brazilia e ?n plin sezon de recoltare la trestie), excedent de zah?r, pre? mic la zah?r ?i la sfecl? etc."Vom r?sturna din nou pia?a de zah?r. Fabricile noastre fixeaz? pre?urile pentru doi-trei ani", a declarat Ricardo Junqueira, directorul executiv al fabricii de zah?r ?i etanol Diana Energia din Brazilia, companie ce produce de dou? ori mai mult zah?r dec?t toate cele trei fabrici din Rom?nia. Mai pu?in dependen?i de pia?a mondial??n pofida acestui scenariu, Alain Commissaire pare optimist. "Am anun?at ?nc? din luna decembrie, ?n ?nt?lnirile noastre interne ?i cu fermierii, c? ne-am schimbat modelul de business pentru a deveni mai europeni, mai flexibili ?i mai pu?in dependen?i de pia?a mondial?", a spus directorul general Cristal Union.De aceea?i p?rere este ?i staff-ul celui mai mare produc?tor de zah?r din lume, grupul german SudZucker. Un alt motiv de optimism pentru SudZucker este faptul c? recolta european? de sfecl? se anun?? mai slab? din cauze climatice ?i patologice, ceea ce va duce automat la diminuarea ofertei ?i va perpetua situa?ia de deficit de zah?r dup? m?surile de restructurare ?ntreprinse anul trecut de anumi?i juc?tori din pia??.PROFIT SAU JOAC? DE SUBVEN?II?Evolu?ia relativ bun? a pie?ei europene ?i mondiale a zah?rului, dup? crah-ul de anul trecut, a obligat fabricile, prin contractele condi?ionale semnate cu fermierii, s? pl?teasc? sfecla anului 2019 ?n func?ie de pre?ul mediu al zah?rului. Astfel, ?n medie pe Rom?nia, zah?rul costa la poarta fabricii 430 euro/ton?, rezult?nd un pre? mediu pe sfecla pl?tit? de circa 24-25 e/t. La o produc?ie medie de 38 t/ha ?n 2019, rezult? un venit mediu de aproape 4500 lei/ha, produc?ie mult sub pragul de profitabilitate. Noroc cu subven?ia de circa 1000 euro/ha (SAPS, sprijin cuplat s.a.), care a diminuat pierderea fermierilor cu produc?ii mai mici de 45 t/ha. Discut?m de o cultur? rentabil? ?n Rom?nia la peste 45-50 t/ha net. Sub acest prag, este doar o joac? de subven?ii!Seceta a redus densitatea culturilor de sfecl?. Ploile ?nregistrate ?n iunie pot s? poten?eze produc?ia, dar presiunea bolilor ?i a buruienilor ar putea s? compromit? mari suprafe?e. A?a c?, soarta fermierului rom?n depinde de stabilitatea pie?ei zah?rului ?n lume ?i ?n UE.o analiz? realizat? de VASILE POP-SILAGHIAgricultur? rom?neasc? dup? re?et? danez?. Cum a reu?it compania Premium Porc s? ajung? al doilea produc?tor de carne de porc din pia?a local? Autor: Andra Stroe 30 iulie 2020 ?n cifre, cei aproape 15 ani de activitate ai companiei de origine danez? Premium Porc ?n Rom?nia se traduc, succint, ?n investi?ii totale de 181 de milioane de euro, venituri de peste 91 de milioane de euro ?n 2019 ?i ?n ocuparea locului doi ?n topul celor mai mari produc?tori locali de carne de porc. Ce urmeaz?? ?A fi printre cei mai mari produc?tori de carne de porc din Rom?nia ?nseamn? munc? continu?, dedicare constant? pentru pia?a local?, ?n?elegerea acesteia ?i contribu?ie la economia rom?neasc? prin locurile de munc? directe ?i indirecte pe care le asigur?m ?i prin taxele pl?tite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium pania pe care o reprezint?, fondat? ?n 2001 de un grup de 13 fermieri danezi ?n Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins ?n pia?a local? ?n anul 2006, ?atras? de poten?ialul de pia?? oferit de ??rile din Europa de Est”. Activitatea businessului ?n plan local a ?nceput odat? cu achizi?ia, renovarea ?i retehnologizarea unui complex de? ferme construit ?n perioada comunist?. Odat? cu expansiunea geografic?, ?i numele companiei a fost schimbat ?n DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, ?nceperea unei afaceri noi poate fi ?ntotdeauna o provocare.?Am ajuns ?n Rom?nia cu un obiectiv clar – s? aducem know-howul danez la modul rom?nesc de a face agricultur? ?i s? cre?tem o afacere durabil?, de succes, cu o amprent? local? puternic?. 15 ani mai t?rziu ?tim c? acest lucru a func?ionat ?i c? am reu?it nu numai s? ne atingem obiectivul, ci ?i s? ne fix?m unul ?i mai mare – s? devenim un juc?tor interna?ional relevant pe pia?a european?.” ?n prezent compania este al doilea cel mai mare produc?tor de carne din Rom?nia, ?nregistr?nd anul trecut o cifr? de afaceri de 91 de milioane de euro. A?tept?rile pentru acest an nu vizeaz? ?ns? o cre?tere mare a veniturilor, dar nu din cauza apari?iei pandemiei de COVID-19, ca ?n cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a ap?rut ?n Rom?nia la jum?tatea anului 2017 ?i continu? s? fac? pagube ?n industrie. ?Ne-am a?teptat la un an greu, a?a cum au fost to?i anii ?ncep?nd cu 2018 de la apari?ia virusului ?n Rom?nia. Nu am f?cut previziuni mari de cre?tere. Ne-am f?cut, ?n schimb, planuri de dezvoltare pe care le men?inem ?i pe care le ducem la ?ndeplinire ?n fiecare an al?turi de o echip? minunat?.” ?n plan local, compania de?ine zece ferme proprii ?i alte ferme ?nchiriate, precum ?i trei fabrici de nutre?uri combinate, r?sp?ndinte ?n opt jude?e din Rom?nia: Vrancea (dou? ferme ?i o fabric? de nutre?uri combinate), Constan?a (dou? ferme ?i o fabric? de nutre?uri combinate), Sibiu (dou? ferme ?i o fabric? de nutre?uri combinate), Olt (o ferm?), Bra?ov (o ferm?), Br?ila (dou? ferme ?i o sta?ie de vieri), Buz?u ?i Ia?i. ?n cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro ?n Rom?nia. ?n vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabric? de nutre?uri combinate din portofoliu, situat? ?n Avrig, jude?ul Sibiu. ?A fost o investi?ie de aproximativ 3,8 milioane de euro ?i a f?cut parte dintr-un proiect de investi?ii mai mare ?nceput ?n 2017, numit BraSib, cu o valoare total? de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finan?at ?n urma unui ?mprumut primit de la patru b?nci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale ?i Raiffeisen Bank – ?i a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe ?n Br?ila, precum ?i finan?area achizi?iei ?i renov?rii unit??ilor de reproducere ?i ?ngr??are din Bra?ov ?i Sibiu.” O alt? investi?ie recent? este ferma Ianca din Br?ila, care pentru o perioad? a fost ?nchiriat? ?i se afl? acum ?n proprietatea companiei. Dup? achizi?ionarea fermei, s-au ?nceput lucr?rile pentru renovarea acesteia printr-o investi?ie de peste 1,5 milioane de euro. Pe l?ng? lucr?rile de renovare la complexul Ianca ?pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are ?n derulare ?i o serie de lucr?ri de renovare la ferma Feldioara, care a fost achizi?ionat? ?n 2018 ?i ?n prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investi?iile urm?nd s? ajung? la peste 3 milioane de euro. ?Aceste lucr?ri sunt menite s? sporeasc? gradul de biosecuritate ?i confortul pentru animale. Suntem mereu ocupa?i.”Businessul cre?te anual peste 600.000 de animale. ?Am dezvoltat un sistem integrat de cre?tere a porcinelor, care include departamente de reproduc?ie, maternitate, tineret porcin ?i produc?ie pentru abatorizare. De asemenea, gestion?m intern serviciile de transport ?i logistic? pentru animale ?i furaje ?i avem divizia noastr? de agricultur? pentru a controla calitatea unei p?r?i a materiei prime necesare pentru hrana pe care o preg?tim pentru animalele noastre ?i pentru a gestiona ?ngr???m?ntul natural. Avem trei fabrici de nutre?uri combinate cu o produc?ie continu? de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigur? o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania opereaz? se ?ntind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate total? de produc?ie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc num?r? ?n prezent, ?n plan local, peste 500 de angaja?pania lucreaz? constant cu un num?r de 20-30 de parteneri activi ?n industria de profil din Rom?nia. ?Volumul principal se deruleaz? prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem ?i clien?i cu o capacitate mai mic? cu care avem o colaborare foarte bun? ?i de lung? durat?. Am reu?it ca ?n decursul celor 15 ani de activitate local? s? devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ?ar?, un partener tradi?ional ?n pia?a de carne at?t prin cantitatea, c?t ?i prin calitatea oferit? clien?ilor no?tri.”?Unii consumatori nu ??i pot imagina o mas? f?r? carne”P?n? la apari?ia COVID-19, ?al c?rui impact ?nc? ?l evalu?m”, consumul de carne de porc din Rom?nia era, ?ncep?nd cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se ?n anii 2017-2018 la 90% din media european?. Din p?cate, adaug? el, pentru industria zootehnic? din Rom?nia acest consum a fost acoperit ?n propor?ie de 50%-60% din comer? intracomunitar cu carne provenit? din porci crescu?i ?n alte ??ri europene, carne folosit? ?n Rom?nia at?t pentru prepararea produselor de carmangerie, c?t ?i pentru v?nzare la raft ca ?i carne proasp?t?. ?Apari?ia pestei porcine africane (PPA) ?n Rom?nia ?n 2017 ?i extinderea rapid? a acesteia pe aproape ?ntreg teritoriul ??rii ?n anul 2018 au afectat sever produc?ia local? de porci, care, prin urmare, a sc?zut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) ?i combaterea efectelor PPA au condus la un cost de produc?ie crescut pentru fermierii locali ?i au contribuit la un pre? mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”Despre apari?ia unor branduri precum Verdino, care ??i propun s? fie o alternativ? pe baz? de plante a produselor tradi?ionale din carne, Drescher spune c? sunt mai mult dec?t binevenite pe pia?? ??i va fi interesant s? le urm?rim evolu?ia”. Exist? multe tipuri de consumatori, adaug? el: ?Unii nu ??i pot imagina o mas? f?r? carne ?i noi suntem aici pentru ei, al?ii renun?? la ea pentru totdeauna, iar al?ii vor doar s? ?ncerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat ?n industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradi?ional? pentru mult timp de acum ?ncolo”.Un business obi?nuit cu crizaDrescher spune c? industria ?n care compania activeaz? este una obi?nuit? cu provoc?rile, referindu-se ?n primul r?nd la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar ?i de cele aduse de criza financiar? precedent?. ?n momentul ?n care compania a intrat pe pia?a rom?neasc? ?n 2006, cererea de carne de porc era mare ?i a continuat s? creasc? p?n? undeva dup? 2008, in ciuda apari?iei crizei financiare, ??i aminte?te executivul. ??n 2010, odat? cu reducerea salariilor, consumul a sc?zut, iar din 2013 a crescut odat? cu economia ?i politica de cre?tere a veniturilor rom?nilor.” De aceea, spune el, ?dificult??ile din trecut cauzate de pest? porcin? ?i criza financiar? nu au f?cut dec?t s? ne preg?teasc? pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de ?ocuri, pe care am ?nv??at cum s? le gestion?m. Crizele vin ?i trec, iar noi trebuie s? g?sim modalitatea prin care s? r?m?nem ?i s? ne continu?m activitatea. Aceast? pandemie este cu adev?rat o provocare, deoarece este vorba despre s?n?tatea oamenilor ?i trebuie s? lu?m decizii imediate. Am luat toate m?surile de preven?ie necesare ?i vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. ?n ceea ce prive?te afacerea, am avut o cerere u?or mai mare ?n aceast? perioad? ?i ne-am asigurat s? o satisfacem ?n cele mai sigure condi?ii.” Potrivit lui, ?n ultima perioad? activitatea companiei s-a desf??urat ?n condi?ii care s? ofere siguran?? angaja?ilor, dar ?i posibilitatea de a continua opera?iunile. Printre m?surile adoptate, ??n conformitate cu normele impuse de autorit??i”, el men?ioneaz?: crearea unui comitet de sprijin ai c?rui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar ?i a comunica toate m?surile luate de autorit??i ?i la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel ?nc?t echipa din administrativ s? lucreze remote ?i prin rota?ie, acolo unde este nevoie de prezen?a fizic? la birou, iar cele din ferme, ?n schimburi, pentru a evita aglomera?ia. ?n plus, ?to?i angaja?ii sunt informa?i ?n permanen?? cu privire la m?surile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei ?n?i?i, colegii lor ?i familiile lor ?mpotriva posibilelor contamin?ri, fie direct, fie prin afi?e postate ?n toate zonele vizibile”. O alt? m?sur? a fost achizi?ionarea de dezinfectant, m??ti de protec?ie, viziere ?i m?nu?i, care au fost distribuite tuturor unit??ilor din ?ar?, precum ?i adoptarea ?nt?lnirilor video ?n locul c?l?toriilor de afaceri. ??n aceast? perioad?, accesul str?inilor la fermele Premium Porc Group este restric?ionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces ?i a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar ?oferii no?tri sau cei ai colaboratorilor no?tri care intr? ?n contact cu procesatorii au obliga?ia s? poarte echipament de protec?ie ?i s? minimizeze la maximum intrarea ?n contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte ?i to?i cei care intr? ?n contact cu una dintre ferme, trebuie s? le respecte.”Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, av?nd ?n vedere faptul c?, pe l?ng? materialele necesare preven?iei, compania a trebuit s? adapteze ?i modul de lucru, ?dar aceasta este realitatea pe care o tr?im ?i vom continua s? urm?rim cu foarte mare aten?ie evolu?ia acestei pandemii ?n a?a fel ?nc?t s? lu?m deciziile cele mai bune pentru oamenii no?tri ?i pentru afacerea noastr?”.INDUSTRIE ALIMENTARACAMPANIE! MUST DE LA JIDVEI! Agroinfo 30 iulie 2020 EVENIMENT. Jidvei, cel mai mare produc?tor?de vinuri din Rom?nia, anun?? lansarea celei de-a ?asea edi?ii consecutive a campaniei??Must de la Jidvei”. Grupul Jidvei continu? prin acest demers s? ?ncurajeze ?i s? sprijine producerea vinului de cas? ?n r?ndurile gospodarilor ?i ale micilor produc?tori.??ncuraj?m comunitatea micilor produc?tori s? ob?in? cele mai bune vinuri ?n propria gospod?rie, motiv pentru care speciali?tii Jidvei le sunt al?turi cu sfaturi ?i asisten?? tehnic? pe toat? perioada vinifica?iei. Mai mult, cele mai bune vinuri vor fi premiate ?n cadrul unui concurs devenit deja tradi?ie, care se va desf??ura anul viitor ?i va fi jurizat de c?tre renumi?i degust?tori din ?ar?”, a spus Ana Nec?ulescu, Marketing Manager Jidvei.? Mustul este gata limpezit (deburbat) ?i nu con?ine resturi de pieli?e, fragmente de ciorchini, praf sau s?mburi care pot afecta calitatea vinului de cas?. Astfel, particulele de praf sau fragmentele de ciorchine sunt ?nl?turate cu ajutorul tehnologiei moderne de filtrare gravita?ional?. ?i ?n cadrul edi?iei de anul acesta, Jidvei pune la dispozi?ia celor care doresc s? ??i produc? vinul acas?, must din sortimentele Feteasc? Regal? cu Muscat Ottonel ?i Sauvignon Blanc la pre?ul de 4,5 lei/kg (TVA inclus) ?i Roze la pre?ul de 5 lei/kg (TVA inclus). La fel ca ?n anii preceden?i, calitatea mustului este garantat? prin Buletinul de analiz? care ?nso?e?te fiecare livrare. Cantitatea minim? care poate fi comandat? este de minimum 100 de kilograme pentru sortimentele Feteasc? Regal? cu Muscat Ottonel ?i Sauvignon Blanc, respectiv minimum 250 de kg pentru mustul Roze. Imediat dup? recoltarea strugurilor, cantit??ile de must comandate vor fi livrate, ?n condi?ii optime, ?n localit??i din jude?ele Alba, Sibiu, Mure?, Cluj, Bra?ov, Hunedoara, S?laj, Bistri?a-N?s?ud, V?lcea, D?mbovi?a, Gorj, Neam?, Harghita, Covasna, Prahova (p?n? la C?mpina) ?i Bucure?ti. Av?nd ?n vedere contextul actual, preluarea mustului se va realiza din puncte fixe de distribu?ie, comunicate ulterior. Pentru siguran?a consumatorilor, au fost introduse m?suri igienico-sanitare suplimentare. Personalul Jidvei va purta m??ti ?i m?nu?i de protec?ie pe toat? durata manipul?rii m?rfii iar fiecare ma?in? de transport va fi dotat? cu dezinfectant.? De asemenea, clien?ii sunt obliga?i s? poarte m??ti de protec?ie ?i s? p?streze o distan?? de 1,5 metri, limit?nd astfel contactul enzile de minimum 1.000 de kg vor fi livrate la adresa specificat? ?n comand?. Persoanele care comand? minimum 250 de kilograme din acela?i sortiment se pot ?nscrie la cea de-a V-a edi?ie a concursului ?Vin de cas? din must de la Jidvei”, care se va desf??ura ?n prim?vara anului viitor.Persoanele care doresc s? comande must de la Jidvei pot plasa comenzi p?n? la data de 1 septembrie 2020, la num?rul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal) sau prin completarea formularului de pe site-ul?mustdejidvei.ro.Despre JidveiGrupul Jidvei (jidvei.ro), cel mai mare produc?tor de vin din Rom?nia, de?ine cea mai mare planta?ie viticol? din ?ar? ?i din Europa cu proprietar unic, av?nd 2.500 de hectare de vi??-de-vie ?i crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, T?uni, Blaj ?i B?lcaciu, a c?ror capacitate de stocare impresionant? dep??e?te 35 de milioane de litri.??n zona DOC ?T?RNAVE” – sub denumirea JIDVEI, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri ?i spumante rom?ne?ti, calitatea acestora fiind confirmat? an de an de medaliile ob?inute la competi?ii interna?ionale. Vinurile de Jidvei au fost distinse ?n ultimii 10 ani cu peste 500 de medalii ?n cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.?Nestle a ?nregistrat v?nz?ri de 41,2 miliarde de franci elve?ieni ?n prima jum?tate a anului J.P. / 30 iulieCompania Nestle, anun?? rezultatele financiare ?nregistrate la nivel de grup ?n prima jum?tate a anului, raport?nd o cre?tere organic? de 2,8%, cu o cre?tere intern? real? (RIG) de 2,6% ?i pricing de 0,2%, cre?tere sus?inut? de av?ntul ?nregistrat ?n Americi (AMS), Purina PetCare ?i Nestle Health Science. ?n ceea ce prive?te v?nz?rile totale, acestea au sc?zut ?n primele ?ase luni ale anului cu 9,5% fa?? de aceea?i perioada a anului anterior, de la 45,5 miliarde CHF la 41,2 miliarde CHF, conform unui comunicat primis redac?iei. Efectele COVID-19 asupra cre?terii organice au variat semnificativ ?n func?ie de geografie, categoria de produse ?i canalul de v?nz?ri, ?n func?ie de momentul apari?iei focarelor, de sfera restric?iilor ?i de comportamentul consumatorului. Majoritatea pie?elor au ?nregistrat o cre?tere mai lent? ?n al doilea trimestru, comparativ cu primul trimestru.Leszek Wacirz, Country Manager Nestle Rom?nia: "?n ceea ce prive?te zona EMENA, ?n primele ?ase luni ale anului a fost ?nregistrat? o cre?tere lent?. Dup? un av?nt puternic ?n primele luni ale anului, cre?terea organic? a devenit negativ? ?n al doilea trimestru, ca urmare a sc?derii puternice a v?nz?rilor din sectorul out of home, ?n special pentru ap? ?i Nestle Professional. ?n zona EMENA a fost ?nregistrat? o cre?tere organic? de 2,4%, cu o cre?tere intern? real? (RIG) solid? de 2,8% ?i o sc?dere a pre?urilor de 0,4%. V?nz?rile raportate ?n zona EMENA au sc?zut cu 5,1%, p?n? la 10,0 miliarde CHF."La nivel local, compania Nestle r?m?ne un partener solid ?i ??i men?ine pozi?ia ?n pia?? prin investi?ii ?n branduri, inova?ii rapide ?i execu?ie corect? ?n pia??: "Men?inem eforturile ?n direc?ia atingerii obiectivelor noastre financiare ?i continu?m s? construim practici de business sustenabile ?i parteneriate puternice. Vom investi ?n continuare ?n portofoliul din Rom?nia prin lans?ri de noi re?ete, dar ?i renov?ri de produs. Totodat?, vom continua ?i vom extinde demersurile ?n direc?ia sprijinului oferit comunit??ilor, cu at?t mai mult ?n aceast? perioad? ?n care este nevoie de implicarea tuturor actorilor mediului public ?i privat.".Comisia European? aprob? o nou? denumire protejat? pentru un vin din Rom?nia G.U. Miscellanea / 30 iulie Comisia European? a aprobat ast?zi cererea pentru includerea vinului ''Adamclisi'' din Rom?nia ?n Registrul european al produselor cu ''denumire de origine protejat?" (DOP), se arat? ?ntr-un comunicat al Executivului comunitar, conform Agerpres. Astfel, vinul "Adamclisi" va fi inclus pe lista celor 1.170 de vinuri ?nregistrate deja cu ''denumire de origine protejat?".Vinurile produse sub numele "Adamclisi" pot fi albe, ro?ii sau rose, produse ?ntr-o zon? cu o tradi?ie ?ndelungat? ?n cultivarea vi?ei de vie - Dobrogea - ?n Estul Rom?niei, ?ntre Marea Neagr? ?i Dun?re.Caracteristicile solului ?i ale climei produc vinuri care au ?n general arome de fructe.Grafic ZF: Topul ??rilor din UE cu cei mai mul?i stupi ?n 2019 (milioane de stupi) Rom?nia se afl? pe locul doi ?n topul celor mai mari cresc?tori de albine din UE, cu 2 mil. stupi, peste 10% din num?rul total. Spania este pe primul loc. La nivelul Uniunii Europene exist? 18,5 milioane de stupi Florentina Ni?u 29.07.2020, Rom?nia se afl? pe locul doi ?n topul celor mai mari cresc?tori de albine din Uniunea European?, dup? Spania, cu un efectiv de aproape 2 milioane de stupi, ?ntregul sector apicol, unul important pentru agricultur?, ?nsemn?nd circa 18,5 milioane de stupi la nivelul UE, arat? datele de la Comisia European?.Num?rul total de stupi din UE a crescut anul trecut cu 5,1% fa?? de anul precedent, iar ?n Rom?nia avansul a fost de 8,1%. De altfel, num?rul de apicultori din UE a crescut cu 7,6%, ?n 2019 ajung?nd la 650.000 de persoane, ?ns? ?n Rom?nia ?i-a p?strat nivelul constant, la circa 23.000 de cresc?tori de albine. Germania se afl? ?n acest caz pe primul loc cu un num?r de 127.000 de apicultori, iar Rom?nia este pe locul 9, potrivit aceleia?i surse. Stup?ritul este unul din sectoarele agriculturii cu cele mai vechi tradi?ii la nivel na?ional, iar acest lucru se vede ?n produc?ia de miere, Rom?nia situ?ndu-se pe primul loc ?n UE ?n 2018 cu o produc?ie de 30.000 de tone. Totodat?, Rom?nia este ?i unul dintre cei mai importan?i exportatori de miere din UE.?Luca, Petru, Matei ?i Gigi, primii patru juc?tori de pe pia?a covrigilor, au 200 de magazine ?i afaceri de peste 230 milioane de lei 30.07.2020, Cei mai mari patru produc?tori de pe pia?a covrigilor din Rom?nia – Luca, Petru, Matei ?i Gigi – au 200 de magazine ?i afaceri de peste 230 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la reprezentan?ii companiilor ?i de pe site-ul Ministerului de Finan?e. Tinervis Group, business cu 941 de angaja?i ?i o cifr? de afaceri de 102 milioane de lei ?n 2018, controlat de antreprenorii George Adrag?i ?i Mircea Cosmin Postole, care de?ine brandul Luca a ajuns la 60 de puncte de lucru, dintre care 50 de loca?ii sunt simigerii, 19 dintre ele fiind ?n Bucure?ti, potrivit reprezentan?ilor companiei ?i datelor de pe site-ul companiei. ?Al doilea juc?tor important din pia?a covrigilor este Brio Group, companie de?inut? Drago? Manca? (95%) ?i Radu Bejan (5%), care opereaz? brandul Petru, are 90 de loca?ii la nivel na?ional, iar ?n 2019 a avut o cifr? de afaceri de 39,2 milioane de lei, ?n cre?tere cu 24% fa?? de anul precedent, cu un num?r de 373 angaja?i, conform datelor publice. De altfel, profitul a crescut cu 13% p?n? la 7,2 mil. pania Nadenka are o re?ea de 40 de covrig?rii sub brandul Gigi, cinci localuri de tip fast-food sub marca Panini ?i o donuterie, fiind de?inut? de antreprenorii Monika Maria Coca ?i Sebastian Coca. Matei, ?apostol“ cu o istorie de 8 ani pe pia?a covrigilor, are 20 de loca?ii ?n toat? ?ara, dintre care dou? deschise doar ?n sezonul estival ?n Costine?ti ?i Eforie. Florentina Ni?uNu exist? date privind valoarea acestei pie?e, ?ns? se ?tie c? este puternic fragmentat?.... citeste si a doua parte ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download