Mulţumiri - World Bank



center-4546604864735741338426684266Rom?niaProgram privind schimb?rile climatice ?i cre?terea ecologic? cu emisii reduse de dioxid de carbon Raport sectorial ?n cadrul Componentei B Evaluarea rapid? a sectorului urban Ianuarie 2014-698587630[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]00[Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.][Type a quote from the document or the summary of an interesting point. You can position the text box anywhere in the document. Use the Text Box Tools tab to change the formatting of the pull quote text box.]Contract de servicii de consultan?? ?ncheiat ?ntre Ministerul Mediului ?i Schimb?rilor Climatice ?i Banca Interna?ional? de Reconstruc?ie ?i Dezvoltare Beneficiar: Ministerul Mediului ?i Schimb?rilor Climatice-121660412087494772757150Banca Mondial? Regiunea Europa ?i Asia Central? Proiect cofinan?at din Fondul European de Dezvoltare Regional? prin Programul opera?ional ?Asisten?? Tehnic?” 2007 – 2013Mul?umiriPrezentul raport a fost ?ntocmit ?n urma serviciilor de consultan?? (RAS) privind schimb?rile climatice, furnizate de Banca Mondial?, la cererea Guvernului Rom?niei (prin Ministerul Mediului ?i Schimb?rilor Climatice). Raportul a fost ?ntocmit de c?tre o echip? format? din Stephen Hammer, Serena Adler, ?i Julianne Baker Gallegos, cu contribu?ii din partea Sintanei Vergara, Oliver Kerr ?i Tatianei Peralta-Quiros. De asemenea, Raportul de fa?? prezint? pe scurt informa?ii culese ?i procesate de alte echipe sectoriale implicate ?n implementarea contractului de servicii de consultan?? men?ionat, din care fac parte Feng Liu, Anke Meyer, Jean Constantinescu, SilpaKaza (Energie) ?i Carolina Monsalve, Nick Ayland, precum ?i OtiliaNutu (Transport). Prezentul raport sectorial beneficiaz? de observa?iile ?i sugestiile lui Toshiaki Keicho. A fost analizat ?i aprobat de Sumila Gulyani.Activitatea s-a derulat ?n perioada iunie 2013 - noiembrie 2013, iar ?n cadrul ei au fost valorificate rezultatele unor discu?ii ample cu oficiali din partea mai multor ministere, autorit??i locale ?i firme private, inclusiv: Epsica Chiru, Cristina Cremenescu (Apa Nova Bucure?ti); Adrian Atomei, Daniela Martin, Ioana Benga (Municipiul Bra?ov); Camelia Rata, Leea Catincescu (Agen?ia pentru Managementul Energiei ?i Protec?ia Mediului Bra?ov); Ilie B?lan, Doru ?opterean (Compania APA Brasov); Cristiana Ion (Institutul de Studii ?i Proiect?ri Energetice); general de brigad? Ioan Bas (Ministerul Afacerilor Interne); C?t?lin Surdeanu, Nicoleta Daniela Ionescu, Ionu? Trinca, Costel Jitaru, Diana Dobrea, Aurelia Simeon, Mihaela Bontea ?i Anca Ginavar (Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice); Dr. Elena Mateescu, Dr. Roxana Bojariu (Administra?ia Na?ional? de Meteorologie); Dr. Vasile Pintilie, Ovidiu Gabor (Administra?ia Na?ional? ?Apele Rom?ne”); Dr. Aureliu Leca (Asocia?ia Rom?n? pentru Promovarea Eficien?ei Energetice); Steven Borncamp (Consiliul Rom?n pentru Cl?diri Verzi).Banca Mondial? dore?te s? ??i exprime, de asemenea, recuno?tin?a fa?? de Guvernul Rom?niei pentru rela?iile de lucru excelente stabilite pe parcursul acestei misiuni, ?n special pentru asisten?a primit? din partea personalului ?i membrilor Unit??ii de Implementare a Proiectelor din cadrul Ministerului Mediului ?i Schimb?rilor Climatice, respectiv Mihaela Smarandache, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, Gabriela Popescu ?i Bianca Moldovean.Programul pentru Schimb?ri Climatice derulat de Banca Mondial? ?n Rom?nia este gestionat de Jian Xie ?i Erika Jorgensen, sub coordonarea general? a Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen ?i Elisabetta Capannelli din partea B?ncii Mondiale.Abrevieri ?i acronime AMEPMBAgen?ia pentru Managementul Energiei ?i Protec?ia Mediului Bra?ov DADigestie anaerob?ANREAutoritatea Na?ional? de Reglementare ?n Domeniul Energiei CO2Dioxid de carbon CoMoBiroul Conven?iei Primarilor CEComisia European?SSESocietate de servicii energeticeUEUniunea European?GcalGigacaloriiGES gaz (gaze) cu efect de ser? PIDU planuri integrate de dezvoltare urban? JASPERSAsisten?? comun? ?n vederea sprijinirii proiectelor ?n regiunile europene ACVAnaliza ciclului de via??MTMinisterul TransporturilorMDRAPMinisterul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice DMSDe?euri municipale solide ANM Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (din Rom?nia) SNMSU Sistemul Na?ional de Management al Situa?iilor de Urgen?? NOxoxid de azotPOProgram opera?ionalPAED Plan de ac?iune privind energia durabil? SO2Dioxid de sulfPMUDPlan de mobilitate urban? durabil?TRACEInstrument de evaluare rapid? a energiei ora?elor ONUOrganiza?ia Na?iunilor Unite VEDValorificarea energetic? a de?eurilorCuprins TOC \o "1-3" \h \z \u Mul?umiri PAGEREF _Toc381620263 \h 2Abrevieri ?i acronime PAGEREF _Toc381620264 \h 3Cuprins PAGEREF _Toc381620265 \h 4Rezumat PAGEREF _Toc381620266 \h 6Concluzie PAGEREF _Toc381620267 \h 18Sec?iunea 1: Vizualizarea schimb?rilor climatice prin ?lentila” urban? – un nou mod de a structura elaborarea planului de ac?iune ?n domeniul schimb?rilor climatice PAGEREF _Toc381620268 \h 201.1 Context PAGEREF _Toc381620269 \h 201.2Metode de cercetare ?i limit?ri ale prezentei analize PAGEREF _Toc381620270 \h 221.3 Urbanizarea ?i guvernan?a urban? ?n Rom?nia – Imagine de ansamblu PAGEREF _Toc381620271 \h 241.4Ce ?tim despre modalitatea ?n care ora?ele din Rom?nia contribuie la schimb?rile climatice, precum ?i despre modul ?n care schimb?rile climatice pot afecta ora?ele din Rom?nia PAGEREF _Toc381620272 \h 271.5Planificarea m?surilor legate de schimb?rile climatice ?n mediul urban ca punct de interes al politicii na?ionale PAGEREF _Toc381620273 \h 301.6 Cele mai bune practici ?n domeniul schimb?rilor climatice ?i situa?ia actual? ?n ora?ele din Rom?nia PAGEREF _Toc381620274 \h 331.7 Recomand?ri PAGEREF _Toc381620275 \h 39Sec?iunea 2: Analiza sectorului transportului urban PAGEREF _Toc381620276 \h 432.1 Imagine de ansamblu PAGEREF _Toc381620277 \h 432.2 Mediul politic PAGEREF _Toc381620278 \h 452.3Op?iuni pentru controlul emisiilor de GES generate de sectorul transporturilor PAGEREF _Toc381620279 \h 482.4 Impactul schimb?rilor climatice asupra sistemelor de transport PAGEREF _Toc381620280 \h 492.5 Recomand?ri PAGEREF _Toc381620281 \h 50Sec?iunea 3: Analiza sectorului energiei PAGEREF _Toc381620282 \h 533.1Imagine de ansamblu PAGEREF _Toc381620283 \h 533.2Mediul institu?ional PAGEREF _Toc381620284 \h 533.3Termoficarea ?n ora?ele din Rom?nia– evaluare rapid? PAGEREF _Toc381620285 \h 543.4Recomand?ri PAGEREF _Toc381620286 \h 56Sec?iunea 4: Analiza sectorului de?eurilor solide urbane PAGEREF _Toc381620287 \h 584.1 Imagine de ansamblu PAGEREF _Toc381620288 \h 584.2 Mediul politic PAGEREF _Toc381620289 \h 604.3Modelarea impactului colect?rii ?i proces?rii extinse a de?eurilor biodegradabile ?i reciclabile ?n zonele urbane din Rom?nia PAGEREF _Toc381620290 \h 644.4 Op?iuni pentru programul privind de?eurile solide axat pe reducerile de emisii PAGEREF _Toc381620291 \h 664.5 Estim?ri privind costul direc?ion?rii c?tre reciclare ?i compostare PAGEREF _Toc381620292 \h 704.6 Preg?tirea sistemului de de?euri solide din Rom?nia ?n vederea adapt?rii la schimb?rile climatice PAGEREF _Toc381620293 \h 734.7 Recomand?ri PAGEREF _Toc381620294 \h 75Sec?iunea 5: Analiza sectorului apei PAGEREF _Toc381620295 \h 785.1 Imagine de ansamblu PAGEREF _Toc381620296 \h 785.2 Politica ?n domeniul apei ?i mediul pie?ei PAGEREF _Toc381620297 \h 785.3 Leg?tura dintre sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apelor reziduale ?i schimb?rile climatice PAGEREF _Toc381620298 \h 835.4Costul proiect?rii sistemelor alternative PAGEREF _Toc381620299 \h 875.5Recomand?ri PAGEREF _Toc381620300 \h 89Sec?iunea 6: Concluzie PAGEREF _Toc381620301 \h 92RezumatContextOra?ele au avut ?ntotdeauna un rol extrem de important ?n societate, fiind centre ale comer?ului, culturii ?i puterii politice. Cu toate acestea, din cauza schimb?rilor climatice, aglomerarea unui num?r ridicat de oameni ?i nivelurile mari de activitate economic? genereaz? vulnerabilit??i. Unele se reg?sesc direct ?n interiorul ora?ului: oamenii care tr?iesc ?i lucreaz? ?n zone costiere sau ?n zonele inundabile ale r?urilor pot fi supu?i impacturilor cre?terii nivelului m?rii sau precipita?iilor extreme care le pun ?n pericol via?a sau afacerile. Cu toate acestea, schimb?rile climatice ?n zonele urbane pot ?mbr?ca ?i alte forme, inclusiv situa?ii ?n care impacturile din afara unui ora? pot afecta sisteme (de exemplu alimentarea cu ap? sau energie) esen?iale pentru via?a din interiorul ora?ului. ?n unele p?r?i ale lumii, guvernele centrale au luat not? de aceast? situa?ie, solicit?nd ora?elor s? ia m?suri pentru a asigura c? motorul economic al ??rii nu este afectat. Cu sprijinul ONG-urilor interna?ionale care ofer? asisten?? tehnic?, multe autorit??i locale devin, de asemenea, tot mai angajate ?i preocupate de impacturile pe termen lung cu care se confrunt? ora?ul lor sau sunt con?tiente de faptul c? m?surile de atenuare a schimb?rilor climate pot genera efectiv economii de costuri, cresc?nd competitivitatea economic? a ora?ului. Rom?nia are o rat? de urbanizare de aproximativ 55%, iar Guvernul Rom?niei a solicitat ?ntocmirea unui raport de c?tre Serviciile de Consultan?? din cadrul B?ncii Mondiale care s? analizeze modul de aplicare a unei strategii privind schimb?rile climatice ?n spa?iul urban ?n cadrul structurii noului Program Opera?ional 2014-2020 al Uniunii Europene. Prezentul raport prezint? rezultatele evalu?rii rapide a situa?iei actuale a planific?rii ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urban din Rom?nia (?i a oportunit??ilor de ?mbun?t??ire a acesteia); ce se ?tie despre modul ?n care ora?ele din Rom?nia contribuie la schimb?rile climatice ?i modul ?n care ora?ele din Rom?nia vor fi afectate de schimb?rile climatice. Pentru finalizarea acestei evalu?ri rapide, echipa B?ncii Mondiale s-a bazat pe o recenzie elaborat? a studiilor din domeniu ?i pe interviuri cu peste dou?zeci de oficiali ai administra?iei centrale ?i locale, exper?i din sectorul privat, reprezentan?i ai mediului academic ?i ai organiza?iilor societ??ii civile care cunosc aspecte legate de schimb?rile climatice ?n Rom?nia. Din cauza timpului scurt disponibil pentru efectuarea cercet?rii ?i a lipsei datelor privind activit??ile de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice pe plan local, nivelurile locale de emisii de gaze cu efect de ser? ?i riscurile climatice cu care se confrunt? ora?ele din Rom?nia, aceast? evaluare rapid? nu este foarte complet?. Cu toate acestea, aceast? evaluare rapid? cuprinde suficiente informa?ii care permit echipei s? elaboreze o imagine de ansamblu asupra situa?iei actuale a ac?iunilor ?ntreprinse ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urban din Rom?nia ?i s? identifice problemele ce pot fi abordate prin practici de planificare ?mbun?t??ite, modific?ri ale politicii sau investi?ii. Fondurile din cadrul Programului Opera?ional UE pentru perioada 2014-2020 pot contribui la sus?inerea acestor schimb?ri, prezentate ca recomand?ri ?n fiecare sec?iune a raportului ce cuprinde concluzii. Situa?ia actual? privind nivelul de cuno?tin?e ?i de planificare ?n leg?tur? cu schimb?rilor urbane ?n Rom?nia Estim?rile arat? c? la nivel mondial, ora?ele contribuie la 70% din emisiile globale de gaze cu efect de ser? (GES), ?ns? se cunosc foarte pu?ine date despre contribu?ia zonelor urbane la situa?ia actual? a emisiilor din Rom?nia. Nu exist? date nici despre modul ?n care ora?ele din Rom?nia vor fi afectate de schimb?rile climatice, deoarece au fost ?ntreprinse foarte pu?ine cercet?ri pentru a reduce, din punct de vedere statistic, scara modelelor climatice globale, ?n vederea asigur?rii unei imagini locale mai detaliate a modului ?n care clima se va schimba ?n deceniile viitoare. Desigur, exist? studii na?ionale privind clima care previzioneaz? c? temperaturile ?n Rom?nia vor cre?te (cu puternice diferen?e regionale) ?i c? at?t seceta, c?t ?i precipita?iile extreme vor deveni tot mai frecvente ?n secolul viitor, ?i ?n acest caz, manifest?nd ?i puternice diferen?e regionale. Totu?i, astfel de informa?ii nu sunt suficiente pentru ca autorit??ile locale s? evalueze ac?iunile specifice pe care ar trebui s? le ?ntreprind? ?n viitor. Aceast? lips? de cuno?tin?e ar putea fi remediat? dac? Administra?ia Na?ional? de Meteorologie ar primi sprijin financiar pentru derularea unor studii referitoare la riscurile climatice pentru fiecare zon? urban? mare din ?ar?. O astfel de activitate ar permite extinderea, ?n mod informat, a domeniului de aplicare a m?surilor actuale ?n domeniul planific?rii ?n caz de dezastre, prin abordarea unei game largi de riscuri ce ar putea afecta un anumit ora?.?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de carbon, situa?ia este mai bun? din punct de vedere al datelor cunoscute. De exemplu, ?n septembrie 2013, 60 de comunit??i (reprezent?nd aproximativ 5 milioane de oameni) din Rom?nia semnaser? ?Conven?ia Primarilor”, o ini?iativ? sus?inut? de Comisia European? ce ??i propune s? promoveze utilizarea energiei durabile ?n ora?e. Fiecare comunitate trebuie s? elaboreze un plan de ac?iune ?n termen de un an de la semnarea programului Conven?iei. Cele 30 de comunit??i din Rom?nia care ?i-au prezentat planurile p?n? ?n prezent au pus foarte mult accentul asupra ?mbun?t??irii eficien?ei energetice a cl?dirilor ?i abordarea problemelor de transport local. Alte activit??i legate de planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice au loc ?n ?apte ora?e din Rom?nia ?n care Banca Mondial? a sus?inut eforturile de planificare locale ?n domeniul eficien?ei energetice. ?i astfel de analize pun ?n mod deosebit accentul asupra abord?rii exploat?rii energiei a cl?dirilor ?i aspectelor legate de transport. Ar fi util dac? ?n cadrul Programului Opera?ional UE ar fi puse la dispozi?ie fonduri ?n vederea extinderii ariei de aplicare ?i ?mbun?t??irii calit??ii acestor activit??i, precum ?i a cre?terii num?rului de ora?e care ?ntocmesc astfel de planuri. Cu alte cuvinte, ?n Rom?nia trebuie depuse eforturi considerabile ?n domeniul planific?rii ?n vederea schimb?rilor climatice ?n zonele urbane. Interven?iile specifice ?n materie de politic? ?i investi?iile pe care Guvernul Rom?niei ar trebui s? le aib? ?n vedere pentru perioada Programului Opera?ional UE 2014-2020, defalcate ?n m?suri pe termen scurt ?i m?suri pe termen lung, sunt urm?toarele:Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritatePlanificare integrat?Integrarea aspectelor legate de schimb?rile climatice ?n PIDU Supravegherea politiciiRidicat?Obligarea ora?elor care solicit? sprijin prin Programul opera?ional s? ?ntocmeasc? planuri cuprinz?toare privind schimb?rile climatice care s? ?ndeplineasc? anumite cerin?e minime de calitate Supravegherea politiciiRidicat?Asigurarea form?rii pentru personalul autorit??ilor locale ?n leg?tur? cu modul de ?ntocmire a unor planuri cuprinz?toare ?i integrate privind schimb?rile climatice la nivel local. Formare/ educa?ieRidicat?Acordarea de sprijin financiar /resurse ?Clubului Conven?iei” ?i altor organiza?ii de asisten?? tehnic? ?n domeniul schimb?rilor climatice, eficien?ei energetice sau planific?rii transportului, etc.Educa?ie/ formareRidicat?Studii tehniceFinan?area cercet?rilor pentru reducerea sc?rii modelelor climatice globale, cu scopul de a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite regiuni, care s? permit? planificatorilor din cadrul autorit??ilor locale s? evalueze vulnerabilitatea ora?elor la ?ocurile climatice viitoare Cercetare ?i analiz?Ridicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lung Focalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritatePlanificare integrat?Stabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor planificatori ?n domeniul mediului ?i urban ?n leg?tur? cu planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice pe plan local.Educa?ie/ formareRedus?Punerea la dispozi?ia autorit??ilor locale a unor grant-uri ?n domeniul planific?rii ?n vederea sus?inerii ?ntocmirii unor planuri de ac?iuni cuprinz?toare ?i integrate privind ac?iunile locale ?ntreprinse ?n leg?tur? cu schimb?rile climatice.Sprijin pentru planificareMedieCre?terea accesului la sursele de date relevante pentru ac?iunile de planificare cuprinz?toare ?i integrate ?n domeniul schimb?rilor climatice Sprijin pentru planificare/ Cercetare ?i analiz?MedieStudii tehniceFinan?area studiilor LIDAR ?i a altor analize care sus?in elaborarea unor evalu?ri foarte detaliate ?i la scar? mic? a inunda?iilor ?i a altor tipuri de riscuri climatice ?n cele mai mari 20 de ora?e din Rom?nia.Cercetare ?i analiz?MedieSus?inerea/ solicitarea utiliz?rii unor inventare mai ample privind emisiile locale de GES [precum GPC – Global Protocol on Community Scale GHG Emissions (Protocolul global privind emisiile GES la nivel comunitar)], ?n vederea asigur?rii unor evalu?ri mai cuprinz?toare dec?t cele folosite de Conven?ia Primarilor. Politic?/ supraveghereMedieEduca?ie public?Stabilirea unor programe de educa?ie public? pentru extinderea nivelului general de con?tientizare asupra aspectelor legate de planificare ?n leg?tur? cu schimb?rilor climatice ?i clima local? Educa?ie/FormareRedus?Sectorul transportului urban Sectorul transporturilor din Rom?nia contribuie la 11,8% din emisiile de gaze cu efect de ser? la nivelul ??rii, un nivel mai sc?zut dec?t media din UE, ?ns? ?n cre?tere rapid?. Num?rul de autoturisme de?inute ?n Rom?nia este redus, comparativ cu restul UE, ?ns? tendin?a este de cre?tere, ceea ce arat? c? - odat? cu cre?terea economiei ?n Rom?nia - va cre?te ?i procentul utiliz?rii de autoturisme.Dac? restr?ngem aria geografic?, exist? foarte pu?ine informa?ii despre situa?ia transportului urban din Rom?nia raportat? la schimb?rile climatice. Mai multe studii ?n domeniul eficien?ei energetice, sponsorizate de Banca Mondial?, indic? faptul c? o problem? major? ?n multe ora?e o reprezint? blocajele ?n trafic care produc GES ?i alte emisii generate de autoturismele blocate. Multe ora?e dispun de sisteme de transport public (inclusiv autobuze, tramvaie ?i troleibuze), ?ns? num?rul din ce ?n ce mai redus al c?l?torilor fac foarte dificil? finan?area, de c?tre operatorii de sistem, a moderniz?rilor care ar putea s? rec??tige clien?i pentru mijloacele de transport ?n comun. ?n majoritatea ora?elor din Rom?nia exist? foarte multe taxiuri, ceea ce reflect? structura parcului auto al ??rii. Unele ora?e au impus o limit? de v?rst? pentru taxiuri, ?ns? aceasta variaz? semnificativ de la un ora? la altul. ?n sf?r?it, infrastructura pentru pietoni ?i bicicli?ti variaz? semnificativ din punct de vedere al calit??ii ?i cantit??ii de la un ora? la altul ?i ?n interiorul diferitelor zone or??ene?ti. Un Plan general privind transporturile (PGT) la nivel na?ional este ?n curs de elaborare, ?ns? nu acoper? investi?iile ?i interven?iile ?n materie de politic? ?n domeniul transportului urban. Acest lucru se ?nt?mpl? deoarece responsabilitatea pentru investi?iile ?n transportul urban revine ?n general municipalit??ilor din Rom?nia, sub egida Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice ?i nu Ministerului Transportului care are responsabilitatea de a elabora PGT. P?n? la sf?r?itul anului 2014, vor fi elaborate planuri privind mobilitatea urban? durabil? (PMUD) pentru cele ?apte ora?e ce reprezint? poli de cre?tere ?i Bucure?ti/Ilfov, ?ns? aceste planuri ar trebui s? fie elaborate ?i pentru alte ora?e din ?ar?.Se preconizeaz? c? impactul schimb?rilor climatice asupra sistemelor de transport urban din Rom?nia va cre?te, de?i natura exact? a acestor impacturi va fi, ?n mod evident, foarte localizat?. Temperaturile mai ridicate ?i valurile de c?ldur? mai frecvente (?n special ?n sudul ?i sud-estul Rom?niei) pot s? cauzeze probleme ?n ceea ce prive?te infrastructura rutier? ?i feroviar?. Asfaltul drumurilor poate deveni moale ?i se poate deforma sub greutatea vehiculelor, determin?nd introducerea unor restric?ii de circula?ie, ?n special pentru vehiculele grele. ?i liniile de cale ferat? se pot curba la temperaturi ridicate, ceea ce poate determina restric?ii de vitez? ?i utilizare, temperaturile ridicate put?nd cauza, de asemenea, dilatarea termic? a ?mbin?rilor podurilor, ceea ce afecteaz? exploatarea acestora ?i cre?te costurile de ?ntre?inere. Temperaturile mai ridicate ?i valurile de c?ldur? pot s? determine disconfort ?i riscuri la adresa siguran?ei c?l?torilor cu trenul ?i alte mijloace de transport ?n ora?e, impun?nd introducerea ventila?iei ?mbun?t??ite ?n sta?iile de metrou ?i a ventila?iei ?mbun?t??ite ?i a aparatelor de aer condi?ionat ?n trenuri, metrouri, tramvaie, troleibuze ?i autobuze. Precipita?iile intense ?i viiturile toren?iale pot distruge ?inele, drumurile ?i infrastructura de transport pe ap?, f?c?nd ca unele sisteme s? devin? temporar neopera?ionale. ?n ciuda tuturor acestor impacturi poten?iale, este pu?in probabil ca schimb?rile climatice s? devin? factorul esen?ial care s? stea la baza politicilor ?n domeniul transporturilor sau a deciziilor legate de investi?ii. ?n schimb, co-beneficiile locale– precum reducerea blocajelor ?n trafic ?i o calitatea a aerului mai bun? – par a reprezenta ?ntr-o m?sur? mai mare fundamentul elabor?rii politicilor ?n domeniul transportului. Mai jos sunt enumerate interven?iile pe termen scurt/cu prioritate ridicat? ?n materie de politic? ?n sectorul transportului urban ?i investi?iile sus?inute prin Programul Opera?ional, ce trebuie avute ?n vedere de Guvernul Rom?niei. Focalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateTransport rutierStudierea m?surilor fiscale ce ar putea influen?a alegerile ?n materie de achizi?ionare ?i utilizare a autovehiculelor Cercetare/analiz?Ridicat?TransporturbanPrioritizarea planific?rii urbane integrate Cercetare/analiz?Ridicat?Sus?inerea elabor?rii unor planuri de mobilitate urban? durabil? (PMUD) ?n cele mai mari ora?e din Rom?nia Cercetare/analiz?Ridicat?Studierea rolului poten?ial al m?surilor ?dure” de gestionare a cererii pentru abordarea problemelor legate de blocaje ?i emisii ?n ora?ele din Rom?nia cu cel mai mare procent de blocaje ?n trafic. Cercetare/analiz?Ridicat?Efectuarea unor studii de fezabilitate privind tranzitul rapid cu autobuzul ?n ora?ele pentru care PMUD indic? c? acesta ar putea reprezenta o solu?ie rentabil? ?n ceea ce prive?te tranzitul de mas? urban.Cercetare/analiz?Ridicat?Investi?ii ?n transportul public urban, ?n conformitate cu cadrul pus la dispozi?ie de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Investi?ii ?n infrastructura pentru bicicli?ti ?i pietoni, ?n conformitate cu cadrul pus la dispozi?ie de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Stabilirea unui proiect pilot care s? demonstreze ?i s? testeze fezabilitatea, costurile ?i beneficiile centrelor de consolidare a transportului de marf? urban. Investi?ii directeRidicat?Stabilirea unor proiecte pilot privind combustibilii alternativi pentru autobuze ?i alte vehicule din parcul urban Investi?ii directeRidicat?Extinderea sistemului de metrou din Bucure?ti pentru a oferi o re?ea mai complet?, cu proiecte specifice ?n conformitate cu procesul de prioritizare prev?zut ?n PGT.Investi?ii directeRidicat?Implementarea unor sisteme de transport urban inteligent, ?n concordan?? cu priorit??ile stabilite ?n aceste zone de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Studierea vulnerabilit??ii infrastructurii ?i a sistemelor de transport urban la schimbarea condi?iilor climatice ?n toate ora?ele din Rom?nia. ?ntocmirea unor planuri de adaptare la nivelul ora?elor pe baza evalu?rii riscurilor. Cercetare/analiz?Ridicat?Implementarea unor m?suri de cre?tere a adapt?rii la c?ldur? a infrastructurii, pe ?inele pe care circul? trenurile ?i tramvaiele locale. Investi?ii directeRidicat?Introducerea unui sistem de ventila?ie ?mbun?t??it ?i/sau sistem de aer condi?ionat ?n sta?iile de metrou sau tren aflate ?n spa?iu ?nchis. Investi?ii directeRidicat?Introducerea unui sistem de ventila?ie ?mbun?t??it ?i/sau sistem de aer condi?ionat ?n mijloacele de transport ?n comun, care s? permit? c?l?torilor s? c?l?toreasc? ?n condi?ii rezonabile de confort ?n perioadele cu temperaturi ridicate. Investi?ii directeRidicat?Aplicarea unor m?suri care s? creasc? rezisten?a la inunda?ii a infrastructurii de transport noi ?i existente Investi?ii directeRidicat?Sectorul energiei urbane Sectorul energetic din Rom?nia produce 70% din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser? (GES). Producerea de energie electric? ?i termic?, precum ?i folosirea carburan?ilor ?n alte scopuri dec?t pentru transport contribuie la trei sferturi din acest total. Emisiile de GES din acest sector s-au redus, datorit? contrac?iilor uria?e din economie ?i a ?mbun?t??irii eficien?ei energetice. Dintre ??rile UE 27, Rom?nia are cel mai redus consum de energie pe cap de locuitor. Consumul de electricitate pe cap de locuitor este deosebit de sc?zut, ?ns? deja are loc o cre?tere semnificativ? a cererii de energie electric?, generat? ?n special de sectorul reziden?ial ?i cel comercial. O parte a acestei cre?teri este determinat? de faptul c? unele gospod?rii nu mai depind de re?eaua de termoficare. ?n general, num?rul gospod?riilor racordate la re?eaua de termoficare, ?n special ?n blocurile de apartamente mari din ora?e, a sc?zut de la 2,2 milioane la 1,4 milioane ?ntre 1990 ?i 2012. Uniunea European? stabile?te cadrul pentru politicile privind energia durabil? ale statelor sale membre. Obiectivul esen?ial pe termen lung const? ?n angajamentul de a reduce, p?n? ?n 2050, emisiile de gaze cu efect de ser? (GES) cu 80-95% sub nivelurile din 1990, prin investi?ii ?n eficien?? energetic? ?i o infrastructur? pentru o re?ea energetic? inteligent? ?i cu emisii sc?zute de dioxid de carbon. Pe termen mediu, politica UE ?n domeniul energiei ?i schimb?rilor climatice se axeaz? pe a?a-zisele obiective-?int? 20-20-20 care au fost adoptate ?n 2007: p?n? ?n 2020, emisiile de GES ar trebui s? fie cu 20% sub nivelurile din 1990; energia din surse regenerabile ar trebui s? reprezinte 20% din consumul final de energie; iar consumul de energie primar? ar trebui s? fie redus cu 20%, comparativ cu situa?ia ini?ial? proiectat?. Rom?nia poate s? ating? toate aceste trei obiective-?int?, reflect?nd o contrac?ie uria?? a economiei sale caracterizat? ?n general prin intensitatea emisiilor de dioxid de carbon. Politicile la nivel ?nalt ?n domeniul energiei (de exemplu reglementarea pie?ei, politici de stabilire a pre?urilor, etc.) se ?nscriu ?n competen?a Guvernului Rom?niei, ?n timp ce autorit??ile locale sunt responsabile de asigurarea infrastructurii pentru servicii publice ?i supravegherea cl?dirilor din teritoriul lor. Planificarea local? privind energia este necesar? pentru toate municipiile cu peste 20 000 de locuitori. Unele municipii sunt foarte interesate ?i active ?n ceea ce prive?te eficien?a energetic?/GES, dup? cum dovede?te participarea lor voluntar? la Programul Conven?ia Primarilor coordonat de UE.Pie?ele energiei din Rom?nia au fost par?ial liberalizate. Sectorul energiei electrice respect? modelul pie?elor angro ?i cu am?nuntul liberalizate. Produc?ia de energie electric? este separat? de transmisia de energie electric?, ceea ce ofer? consumatorilor casnici dreptul de a schimba furnizorii. Deoarece acest program a fost ini?iat ?n 2007, pu?ini au procedat astfel, deoarece pre?urile reglementate sunt cu mult sub tarifele de pe pia?a liber?. Tarifele la gaz ?i termoficare sunt ?n continuare subven?ionate ?ntr-un procent semnificativ. Liberalizarea total? a pre?urilor reglementate la energie electric? ?i gaz pentru consumatorii agen?i economici este programat? pentru ianuarie 2014, respectiv ianuarie 2015, iar pre?urile reglementate la energie electric? ?i gaz pentru consumatori casnici vor fi liberalizate p?n? ?n ianuarie 2018, respectiv ianuarie 2019. Se preconizeaz? c? schemele actuale de sus?inere a pre?urilor vor r?m?ne ?n vigoare ?n viitorul apropiat. Din perspectiv? urban?, cele mai importante probleme sunt pre?urile la energie ?i incapacitatea Guvernului Rom?niei de a gestiona situa?ia dificil? ?n care se afl? sectorul termofic?rii. Sistemele de termoficare reprezint? o caracteristic? pronun?at? a multor ora?e din Rom?nia, ?ns? utilizarea acestora este ?n sc?dere. Din 300 de sisteme care func?ionau ?n 1995/96, s-a ajuns la 100 ?n 2011, dintre care 83 ?n zonele urbane. Num?rul clien?ilor a sc?zut cu peste 50% pentru 16 din 31 de sisteme de termoficare care aveau mai mult de 10 000 de clien?i. ?n multe ora?e, termoficarea a devenit o surs? serioas? de consum al resurselor financiare publice, deoarece tarifele pentru consumatorii casnici sunt subven?ionate ?ntr-o m?sur? foarte ridicat?, ?n medie cu 50%. Calitatea serviciilor, costul ?i preocuparea fa?? de nivelurile de poluare ridicate reprezint? principalele motive ale reducerii cererii. Majoritatea unit??ilor de cogenerare vechi ?i ineficiente ?i a cazanelor pentru ?nc?lzire nu au fost ?nc? modernizate sau ?nlocuite cu echipamente de generare moderne, ?i nici nu sunt dotate cu dispozitive de ardere adecvate, iar din acest motiv emisiile de SO2 ?i NOX rezultate dep??esc normele UE. Cu o medie de 275 tone de CO2 pe Gcal, produc?torii rom?ni de energie termic? prin sistemul de termoficare se num?r? printre furnizorii de servicii cei mai poluan?i din UE. Re?elele de distribu?ie a energiei termice sufer?, ?n medie, pierderi de 30% de c?ldur? ?i ap?, comparativ cu re?elele mai noi, unde aceste pierderi sunt de 5-10%. Ca urmare a acestor ineficien?e, costul termofic?rii este cu aproximativ 18-20% mai ridicat dec?t ?n alte ??ri ale UE.Mai jos sunt enumerate interven?iile cu prioritate ridicat? ?n materie de politic? ?n sectorul energiei urbane ?i investi?iile sus?inute prin Programul Opera?ional, ce trebuie avute ?n vedere de Guvernul Rom?niei . Sunt incluse, de asemenea, ?i ac?iuni pe termen mai lung:Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateEficien?a sistemului de termoficare Efectuarea unor analize strategice ale sistemelor locale de termoficare, pentru a stabili o strategie bazat? pe op?iunile cele mai rentabile ?i eficiente ?n materie de furnizare a energiei termice. Focalizarea eforturilor ini?iale de investi?ii asupra c?torva ora?e selectate ?n care termoficarea este considerat? viabil? din punct de vedere economic ?i competitiv?, comparativ cu alternativele distribuite, iar administra?ia local? este angajat? s? deruleze reforme sectoriale Cercetare/analiz?Ridicat?Mediul institu?ionalAplicarea liberaliz?rii pre?urilor la energie electric? ?i gaze naturale, conform program?rii.Supravegherea politiciiRidicat?Eliminarea tuturor subven?iilor la pre?uri; introducerea unor subven?ii direc?ionate pentru familiile cu venit redus, sub forma unor pl??i ?n numerar ?n cadrul sistemului de protec?ie social?.Supravegherea politiciiRidicat?Promovarea reformei tarifare, inclusiv a factur?rii pe baz? de consum la nivelul locuin?ei. Supravegherea politiciiRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lung Focalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateReabilitarea cl?dirilorEfectuarea unor analize ale cl?dirilor publice pentru identificarea celor cu eficien?? energetic? redus? Cercetare/analiz?MedieMediul institu?ionalUnificarea cadrelor de reglementare a energiei termice ?ntr-un singur cadru.Supravegherea politiciiMedie Analiza unor politici suplimentare pentru ?protejarea” sistemelor de termoficare ?n zonele ?n care termoficarea este deja furnizat? ?i rentabil?, cum ar fi impunerea obliga?iei de racordare a cl?dirilor noi la sistemul de termoficare sau a interdic?iei de deconectare sau alegere a unei surse alternative de energie termic? pentru cl?dirile existente. (Legea energiei termice permite deja acest lucru ?n municipalit??ile ?n care s-au efectuat investi?ii ?n reabilitarea/modernizarea sistemului de termoficare.)Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor proceduri de acreditare /certificare pentru SSE, ?n vederea cre?terii credibilit??ii ?n r?ndul consumatorilor.Supravegherea politiciiMedieProiectarea finan??riiAsigurarea unui sprijin investi?ional pentru cogenerarea cu eficien?? energetic? extrem de ridicat?.Investi?ii directeMedieStabilirea unui fond cu re?nnoire (tip revolving) dedicat eficien?ei energetice, pentru sectorul public, ?n vederea abord?rii unor constr?ngeri grave ?n materie de finan?are ?i implementare cu care se confrunt? entit??ile publice municipale, contribuind, ?n acela?i timp, la ?ncurajarea ?i dezvoltarea noii pie?e a SSE ?n Rom?nia. Un astfel de fond poate fi alimentat din fonduri UE, combinate cu granturi guvernamentale, iar ?n cazul ?n care ar avea un succes dovedit, ar putea atrage finan??ri private.Investi?ii directeMedieSectorul de?eurilor solide urbane Emisiile de GES aferente elimin?rii de?eurilor municipale solide ?n Rom?nia reprezint?, ?n total, aproximativ 2% din totalul emisiilor la nivelul ??rii. Majoritatea rezult? din faptul c? ?ara depinde ?ntr-o m?sur? mult prea mare de depozitele de de?euri ca principal? strategie de gestionare a de?eurilor. De?eurile organice ?ngropate ?ntr-un depozit se descompun pe cale anaerob?, produc metan, un GES cu un poten?ial de captare a c?ldurii de 25 de ori mai mare dec?t dioxidul de carbon. Dac? depozitul de de?euri nu este proiectat corespunz?tor pentru a capta sau a arde metanul printr-o serie de ?evi ?ncorporate ?n acesta, gazul se va scurge lent ?n afara depozitului pe o perioad? de mul?i ani, persist?nd mult timp dup? ?nchiderea oficial? a depozitului. Foarte pu?ine depozite de de?euri din Rom?nia au capacitatea de a capta sau de a arde acest gaz, ceea ce ?nseamn? c? metanul este eliberat, ?n cea mai mare parte, direct ?n atmosfer?.Datorit? sprijinului extins oferit prin Programul Opera?ional UE ?n perioada 2007-2013, ac?iunile impuse Rom?niei de UE const?nd ?n ?nchiderea ?i ?nlocuirea rampelor de de?euri solide prost gestionate, cu depozite de de?euri ce respect? standardele de salubrizare, sunt ?n curs de desf??urare, ?ns? demersurile pentru abordarea problemei scurgerilor de gaz metan existente sunt neclare. Guvernul Rom?niei poate s? ?mpiedice ca aceast? situa?ie s? devin? mai problematic? ?n viitor, intensific?nd eforturile de direc?ionare a de?eurilor organice din ora?e c?tre metode alternative de prelucrare a de?eurilor, precum compostare sau digestie anaerob? (DA). Ambele tehnici previn eliberarea gazului metan ?n atmosfer?, cre?nd ?n acela?i timp fie o ?mbun?t??ire a solului cu substan?e nutritive utile ?i/sau energie care poate s? ?nlocuiasc? combustibilii fosili. Acordul de aderare la UE a stabilit deja un cadru pentru realizarea acestui obiectiv, impun?nd ca 65% din totalul de?eurilor biodegradabile generate ?n Rom?nia s? fie direc?ionate ?n afara depozitelor de de?euri p?n? ?n 2020. P?n? ?n prezent, performan?a Rom?niei este relativ slab?, ?ns? ?ndeplinirea acestui obiectiv-?int? ?i a altor cerin?e de reciclare ar putea reduce nivelurile emisiilor de GES din de?eurile solide cu 50% sau chiar mai mult. Pentru a reu?i, ora?ele ??rii vor trebui s? se implice ?n colectarea separat? a de?eurilor sau s? sus?in? ?n alt mod dezvoltarea unor echipamente de prelucrare a de?eurilor organice ?i a pie?elor dispuse s? consume ?mbun?t??irea rezultat? a calit??ii solului. ?n lume, exist? mai multe programe la nivel de ora?e care pot servi drept modele pentru astfel de demersuri.Mai pu?in clar este impactul pe care schimb?rile climatice ?l vor avea asupra echipamentelor ?i programelor din Rom?nia destinate de?eurilor solide; sunt necesare activit??i mai intense pentru analiza acestor probleme.Mai jos sunt enumerate interven?iile cu prioritate ridicat? ?n materie de politic? ?n sectorul de?eurilor urbane ?i investi?iile sus?inute prin Programul Opera?ional, ce trebuie avute ?n vedere de Guvernul Rom?niei . Sunt incluse, de asemenea, mai multe ac?iuni pe termen mai lung:Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateCon?tientizarea / preg?tirea ?n vederea schimb?rilor climatice Sus?inerea ac?iunilor de promovare a unor inform?ri extinse la nivelul autorit??ii jude?ene/ locale ?n ceea ce prive?te leg?tura dintre schimb?rile climatice ?i opera?iunile de gestionare a de?eurilor solide Educa?ie/ formareRidicat?Organizarea unor programe de formare pentru operatorii unit??ilor de gestionare a de?eurilor privind proiectarea echipamentelor ?i opera?iunile care iau ?n considerare schimb?rile climatice Educa?ie/ formareRidicat?Finan?area cercet?rilor care s? reduc? scara modelelor climatice globale pentru a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite regiuni, permi??nd operatorilor din domeniul de?eurilor solide s? analizeze vulnerabilitatea activit??ii lor la viitoare ?ocuri climatice Cercetare/analiz?Ridicat?Impunerea, pentru operatorii sistemelor de gestionare a de?eurilor solide, a obliga?iei de a ?ntocmi, pentru activit??ile lor, planuri de ac?iune ce iau ?n considerare schimb?rile climatice.Supravegherea politiciiRidicat?Gestionarea de?eurilor organice ?i reciclabile Continuarea finan??rii moderniz?rilor ?n domeniul gestion?rii de?eurilor solide (inclusiv unit??i de compostare, unit??i de digestie anaerob? ?i programe de reciclare) ?n ora?e/ regiuni pentru a asigura respectarea directivelor UE relevante. Investi?ii directeRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lung Focalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateEconomia sistemuluiEfectuarea unor studii privind nivelurile tarifelor, ?n vederea evalu?rii m?surii ?n care acestea sus?in cu succes principiul ?poluatorul pl?te?te” Supravegherea politiciiMedieEfectuarea ?i publicarea unor studii privind practicile de gestionare a materialelor organice derulate p?n? ?n prezent pentru evaluarea rentabilit??ii diferitelor abord?ri.Analiza/supravegherea politicii MedieEfectuarea unor evalu?ri ale poten?ialului de a realiza economii de costuri prin ?nlocuirea vehiculelor de colectare, optimizarea traseelor sau trecerea la metodele alternative de transport Cercetare/analiz?MedieCon?tientizarea/ preg?tire ?n vederea schimb?rilor climatice Stabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor ingineri civili/ ?n domeniul gestion?rii de?eurilor solide ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor de gestionare a de?eurilor ?i opera?iunile ?n materie de gestionare a de?eurilor care iau ?n considerare schimb?rile climatice Educa?ie/ formareRedus?Gestionarea materialelor organice ?i reciclabile Finan?area studiilor privind compozi?ia de?eurilor ?n ora?ele ?i jude?ele care au introdus containere de compostare pentru cur?i, ?n vederea evalu?rii m?surii ?n care astfel de programe sunt eficiente pentru direc?ionarea de?eurilor organice ?n afara fluxului de de?euri. Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor programe de educa?ie public? pentru promovarea prevenirii, reutiliz?rii, compost?rii ?i recicl?rii de?eurilor.Educa?ie/formareRedus?Oferirea unor subven?ii pentru a pune la dispozi?ia gospod?riilor containere de compostare Investi?ii directeRedus?Studiu de fezabilitate privind utilizarea re?elei de tratare a apei reziduale ?i a unit??ilor de procesare a de?eurilor organice Cercetare/analiz?Redus?Analiza eficien?ei serviciilor de colectare ?n vederea recicl?rii ?n blocurile turn, unde acestea sunt dificil de furnizat, cu scopul de a identifica cele mai bune modele de program ?n ora?ele din Rom?nia. Cercetare/analiz?MedieOrganizarea unor programe de conferin?e/ formare pentru operatorii sistemului de gestionare a de?eurilor ?i oficialii autorit??ilor locale ?n leg?tur? cu ?cele mai bune practici” ?n domeniul strategiilor de gestionare a de?eurilor solide ?n Rom?nia Educa?ie/formareMedieSectorul apei urbaneCa ?i sectorul de?eurilor solide, sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apei uzate contribuie foarte pu?in la emisiile de GES globale la nivel urban, emisiile generate de aceste sisteme ridic?ndu-se la aproximativ 2,34% din totalul emisiilor de GES ?n 2009. Cu toate acestea, se pot aduce ?mbun?t??iri ?n ceea ce prive?te eficien?a opera?iunilor companiilor de utilit??i, prin reducerea nivelurilor actuale ridicate de pierderi de ap? ?i a emisiilor de metan produse de unit??ile de tratare a apei uzate. ?n perioada Programului Opera?ional 2007-2013, au fost aduse unele ?mbun?t??iri sistemului, fonduri considerabile fiind alocate pentru a ajuta Rom?nia s? abordeze vechea problem? legat? de calitatea slab? a apei de suprafa?? ?i subterane. Prin echipamentele noi s-au ob?inut beneficii semnificative, ?ns? ?n viitor sunt necesare foarte multe demersuri ?n sensul continu?rii moderniz?rilor sistemului de ap? ca investi?ie cu prioritate ridicat? ?n cadrul urm?torului Program Opera?ional. De asemenea, aceste investi?ii sunt avute ?n vedere din motive legate de calitatea mediului ?i eficien?a costurilor, ?ntruc?t astfel de sisteme asigur? beneficii ?n materie de atenuare a schimb?rilor climatice, la cost redus, sau chiar f?r? niciun cost suplimentar. Motive de preocupare mai puternice sunt reprezentate de protejarea re?elei de alimentare cu ap? ?i de tratare a apei uzate din Rom?nia ?mpotriva impacturilor schimb?rii climatice. Situa?ia aliment?rii cu ap? ?n Rom?nia este deja relativ nesatisf?c?toare comparativ cu majoritatea celorlalte ??ri din Europa, unele p?r?i ale ??rii confrunt?ndu-se deja cu constr?ngeri legate de alimentare pe perioada verii. Este posibil ca aceast? situa?ie s? se ?nr?ut??easc? ?n viitor. Studiile privind impactul schimb?rilor climatice care analizeaz? viitoarele condi?ii hidrologice ?n trei din 11 bazine hidrografice ale ??rii previzioneaz? c? decalajul ?ntre cerere ?i ofert? ar putea fi gestionat ?n aceste regiuni ?n urm?torii 15-20 ani, ?ns? ulterior sunt necesare m?suri de reducere semnificativ? a cererii sau o nou? capacitate de alimentare. Sunt necesare cercet?ri suplimentare ?n alte bazine hidrografice pentru a oferi o imagine complet? a provoc?rilor cu care s-ar putea confrunta anumite ora?e ?n deceniile viitoare.Ar putea fi necesare ?i alte investi?ii pentru reducerea impacturilor asupra sistemelor de distribu?ie ?i tratare. Vor fi necesare studii localizate privind impactul schimb?rilor climatice care s? ajute la identificarea amenin??rilor specifice cu care se confrunt? aceste sisteme. Mai jos sunt enumerate interven?iile cu prioritate ridicat? ?n materie de politic? ?n sectorul apei urbane ?i investi?iile sus?inute prin Programul Opera?ional, ce trebuie avute ?n vedere de Guvernul Rom?niei . Sunt incluse, de asemenea, recomand?ri ce pot fi puse ?n practic? pe o perioad? de timp mai lung?: Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateAspecte generaleSolicitarea/ sus?inerea ac?iunilor de promovare a unor inform?ri extinse la nivelul ADI/ autorit??ii locale ?n ceea ce prive?te proiectarea sistemelor de ap? ?i opera?iuni ?n acest sens care s? ia ?n considerare schimb?rile climatice Educa?ie/ formareRidicat?Organizarea de programe de formare pentru operatorii sistemelor de ap? ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor ?i opera?iuni ?n acest sens care s? ia ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRidicat?Finan?area cercet?rilor care s? reduc? scara modelelor climatice globale pentru a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite bazine hidrografice/regiuni, permi??nd planificarea ?mbun?t??it? ?i pe termen lung a aliment?rii cu ap? ?i a activit??ilor companiilor de ap?.Cercetare/analiz?Ridicat?Impunerea obliga?iei companiilor de ap? / CRA de a ?ntocmi, pentru activitatea lor, planuri de ac?iune care s? ia ?n considerare schimb?rile climatice Supravegherea politiciiRidicat?Asigurarea unor fonduri pentru asisten?? tehnic? care s? sus?in? analiza vulnerabilit??ilor legate de clim? din cadrul sistemelor locale de ap? ?i elaborarea unui plan de ac?iune pentru abordarea acestor provoc?riAsisten?? tehnic?Ridicat?Finan?area ?n continuare a moderniz?rii sistemului de alimentare cu ap?, distribu?iei a apei ?i tratare a apei uzate ?n ora?e/regiuni pentru a asigura conformitatea cu cerin?ele relevante ale UE ?n materie de calitate a apei ?i grad de acoperire al serviciilor. Moderniz?rile sistemului ar trebui s? se axeze pe cre?terea la maximum a eficien?ei ?i reducerea la minimum a emisiilor de GES, prin ?mbun?t??irea gestion?rii gazelor ?i a tratamentului n?molului de epurare. Moderniz?rile ar trebui s? se axeze, de asemenea, asupra maximiz?rii capacit??ii de adaptare a acestor sisteme la schimb?rile climatice.Investi?ii directeRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lungFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateAspecte generaleStabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor ingineri civili/ ?n domeniul sistemelor de ap? ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor de ap? ?i opera?iunile ?n acest sens care iau ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRedus?Cererea de ap?Dezvoltarea/ promovarea modific?rii codului construc?iilor pentru a reduce cererea de ap? pe teren. Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor program de educa?ie public? pentru reducerea consumului de ap? pe teren Educa?ie/formareRedus?Oferirea unor subven?ii consumatorilor casnici pentru a ?nlocui aparatura cu consum ridicat de ap? cu modele mai eficiente Investi?ii directeRedus?Stimularea/ obligarea ADI/ a companiilor de ap?/CRA s? elaboreze programe de subven?ionare pentru ?nlocuirea aparaturii cu consum ridicat de ap? cu modele mai eficiente Supravegherea politiciiMedieStimularea/obligarea ADI/ a companiilor de ap?/CRA s? monteze contoare la nivel de locuin??/consumator, ?mbun?t??ind capacitatea de a tarifa consumatorii pe baza nivelului efectiv de cerere de ap?.Supravegherea politiciiMedieSisteme pentru tratarea apei uzateSolicitarea ca ADI/companiile de ap? /CRA s? elimine modelele de ?deversoare de preaplin” oriunde se urm?re?te extinderea sistemului, mic?or?nd cantitatea total? de materiale ce trebuie procesate ?n mod regulat ?i reduc?nd cererea de energie.Supravegherea politiciiMedieConcluzieAbordarea schimb?rilor climatice din perspectiv? urban? impune anumite limite subiectului, diferite de orientarea na?ional? sau sectorial? aplicat? ?n mod tradi?ional. Utilizarea limitelor urbane schimb? semnificativ discu?ia, deoarece impacturile asupra unei economii specifice, unui element de infrastructur? sau unei vecin?t??i devin mult mai palpabile. ?n perioada Programului Opera?ional 2014-2020, Guvernul Rom?niei are o ocazie excelent? de a aborda ?n mod direc?ionat nevoile ora?elor ??rii ?n leg?tur? cu atenuarea schimb?rilor climatice ?i adaptarea la acestea. Unele dintre aceste fonduri ar trebui s? reprezinte ?n mod necesar o continuare a ini?iativelor din cadrul perioadei de programare anterioare, ?ns? eforturile ar trebui s? se axeze ?n primul r?nd pe sectorul energiei ?i al transporturilor. Acestea sunt sectoarele care contribuie cel mai mult la emisiile totale de GES din Rom?nia ?i care se confrunt? cu vulnerabilit??i mai mari ca urmare a schimb?rilor climatice. Sectorul de?eurilor solide ?i al apei necesit?, de asemenea, aten?ie permanent?, pentru a asigura c? Rom?nia atinge obiectivele ?n materie de mediu ?i respect? alte angajamente asumate cu c??iva ani ?n urm?, c?nd a aderat la Uniunea European?. Demersurile privind aceste sectoare pot fi ?n continuare pozi?ionate ca investi?ii legate de schimb?rile climatice, contribuind la ?ndeplinirea obliga?iei Rom?niei de a consuma cel pu?in 20% din fondurile alocate ?n cadrul programului opera?ional pentru activit??i axate asupra schimb?rilor climatice.De asemenea, prezentul raport a scos ?n eviden?? lacune semnificative ?n materie de date ?i planificare ce trebuie abordate. Se cunosc prea pu?ine date despre profilul emisiilor de GES ?n majoritatea ora?elor din Rom?nia sau despre riscurile specifice reprezentate de schimb?rile climatice cu care se vor confrunta aceste ora?e ?n deceniile urm?toare. Folosirea fondurilor din cadrul Programului Opera?ional UE pentru sus?inerea unor astfel de analize ar asigura fundamentul unor activit??i de planificare cuprinz?toare, esen?iale pentru viitorul ora?elor din Rom?nia. Aceste planuri legate de schimb?rile climatice ar trebui integrate, ?n cea mai mare m?sur? posibil?, ?n orice strategii de dezvoltare economic? ?i teritorial? pe termen lung pe care oficialii administra?iei publice centrale ?i ai administra?iilor locale le pun deja ?n aplicare. Acest lucru este esen?ial pentru a se asigura c? Rom?nia nu-?i va bloca ora?ele pe un traseu cu con?inut ridicat de carbon, sau c? politicile ?i investi?iile de ast?zi nu vor pune ?n pericol ?n viitor activitatea economic? sau via?a oamenilor de ?ndat? ce impacturile schimb?rilor climatice devin mai evidente.Sec?iunea 1: Vizualizarea schimb?rilor climatice prin ?lentila” urban? – un nou mod de a structura elaborarea planului de ac?iune ?n domeniul schimb?rilor climatice 1.1 ContextOra?ele au avut ?ntotdeauna un rol extrem de important ?n societate, fiind centre ale comer?ului, culturii ?i puterii politice. Actualele tendin?e de urbanizare globale – cum ar fi faptul c? peste 50% din popula?ia lumii locuie?te ?n prezent ?n zone urbane – sunt elocvente pentru dezirabilitatea ora?elor la niveluri multiple.Cu toate acestea, o astfel de tendin?? are ?i urm?ri. De?i ora?ele ofer? oportunit??i economice pentru multe persoane, servind, ?n unele cazuri, drept motoare economice pentru ?ntreg teritoriul ??rii, via?a de zi cu zi ?i comer?ul din ora?e au, de asemenea, ca rezultat niveluri ridicate de emisii de gaze cu efect de ser? (GES) care contribuie la schimb?rile climatice la nivel global. ?n 2013, Global Energy Assessment estima c? 76% din utilizarea total? a energiei primare la nivel global are loc ?n zonele urbane, ?n timp ce re?elele axate pe schimb?rile climate precum C40 sus?in ?n mod obi?nuit c? emisiile de GES legate de zonele urbane reprezint? aproximativ 70% din cifrele totale la nivel mondial.Pe m?sur? ce impacturile schimb?rilor climatice par a fi din ce ?n ce mai inevitabile din cauza lipsei unui acord global asupra modului de realizare a reducerilor semnificative ale emisiilor de GES, aglomerarea urban? ?i nivelul crescut de activitate economic? creeaz?, de asemenea, vulnerabilit??i. Unele dintre acestea se reg?sesc direct ?n interiorul ora?ului: oamenii care tr?iesc ?i lucreaz? ?n zone costiere sau ?n zonele inundabile ale r?urilor pot fi supu?i impacturilor cre?terii nivelului m?rii sau precipita?iilor extreme care le pun ?n pericol via?a sau afacerile. Cercet?torii B?ncii Mondiale au estimat de cur?nd c? pierderile provocate de inunda?iile ?n zonele costiere ?n cele mai mari 136 de ora?e de coast? din lume vor cre?te de la 6 miliarde $/an ?n 2005 la 1 trilion $ sau mai mult ?n fiecare an, p?n? ?n 2050, ca urmare a schimb?rilor climatice. O alt? analiz? ?ntocmit? de Institutul Potsdam de Cercetare a Impactului Climatic a constatat c? impacturile schimb?rilor climatice vor varia, de asemenea, semnificativ, de la un ora? la altul, gener?nd cantit??i uria?e de ap? ?n unele ora?e, ?n timp ce altele vor trebui s? fac? fa?? unor secete extreme, pierz?nd accesul la ap? pentru generarea de energie electric? sau la sistemul de alimentare cu ap? potabil? la nivel local.Schimb?rile climatice ?n mediul urban pot ?mbr?ca, de asemenea, ?i alte forme, inclusiv situa?ii ?n care impacturile ce se produc ?n afara ora?ului genereaz? riscuri pentru cei din interiorul ora?ului. Un eveniment elocvent ?n acest sens s-a produs ?n august 2013, c?nd un incendiu exacerbat de secet? din mun?ii Californiei a dus la ?nchiderea unei hidrocentrale de?inute de autoritatea local? din San Francisco. San Francisco se afl? la o distan?? de 260 km de baraj, ?ns? impacturile incendiilor s-au resim?it direct ?i imediat: autoritatea local? a fost for?at? s? cumpere electricitate pe pia?a liber?, ceea ce a crescut cheltuielile cu electricitatea ale autorit??ii locale cu 600.000 $ doar ?n prima s?pt?m?n?.Dup? cum sugereaz? aceste date, abordarea schimb?rilor climatice la nivelul ora?elor reprezint? o sarcin? complex?, dar necesar?, pentru majoritatea ??rilor. O parte din aceast? provocare rezult? din faptul c? baza de dovezi ce justific? o astfel de ac?iune poate fi evaziv?. Pu?ine ??ri au ?ntreprins evalu?ri cuprinz?toare ale impacturilor pe care schimb?rile climatice ar putea s? le aib? asupra ora?elor lor, ?n sens pozitiv sau negativ.?n plus, se pune problema entit??ii responsabile s? ia m?suri pentru reducerea emisiilor sau promovarea adapt?rii la schimb?rile climatice ?n interiorul unui ora?. Autorit??ile locale au competen?e importante de elaborare a politicilor ?i de reglementare, ?ns? aceste competen?e sunt limitate. Uneori, factorii implica?i din cadrul autorit??ii locale sau sectorul privat trebuie s? joace un rol mai proeminent dac? ora?ul dore?te s? reduc? la minimum at?t emisiile de gaze cu efect de ser?, c?t ?i vulnerabilit??ile ?n fa?a schimb?rilor climatice. O problem? comun? o reprezint? modalitatea de plat? pentru schimb?rile necesare din cadrul unui ora?; ?n unele cazuri, este posibil ca beneficiile ?n materie de eficien?? s? reprezinte mai mult dec?t o compensare a costurilor. Cu toate acestea, uneori, cuantificarea beneficiilor ac?iunilor poate fi evaziv?. ?n sf?r?it, m?surile de planificare ce trebuie adoptate sunt ?n mod necesar ample, cuprinz?nd mai multe sectoare tratate deseori drept depozite de politici de sine st?t?toare – ?n domenii precum sistemul transportului, al energiei sau al apei – ceea ce face ca provocarea reprezentat? de planificare ?i implementare s? fie cu at?t mai descurajant?, at?t la nivel institu?ional, c?t ?i la nivel bugetar.Analiza schimb?rilor climatice printr-o ?lentil?” urban? ?nseamn? s? impui diferite limite ?n jurul acestei probleme, at?t din perspectiva elabor?rii politicilor, c?t ?i din perspectiv? analitic?. La nivel mondial, s-au depus eforturi considerabile pentru a analiza ce pot face ora?ele ?n vederea abord?rii schimb?rilor climatice, ?ns? dup? cum s-a observat mai sus, exist? prea pu?ine analize la nivel na?ional ?n acest sens. Guvernul Rom?niei va fi apreciat pentru decizia de abordare a schimb?rilor climatice din aceast? pozi?ie avantajoas?.Prezentul raport reprezint? rezultatul solicit?rii adresate de c?tre Guvernul Rom?niei B?ncii Mondiale de a oferi Servicii de consultan?? privind schimb?rile climatice, inclusiv ?n ceea ce prive?te opera?ionalizarea strategiei ?n domeniul schimb?rilor climatice ?n termen relevan?i pentru noul Program Opera?ional 2014-2020 derulat de Uniunea European?. Prezentul raport reprezint? un element livrabil ?n cadrul componentei ?B” a Serviciilor de consultan?? (Sus?inerea preg?tirii ac?iunilor legate de schimb?rile climatice ?n cadrul Programelor Opera?ionale 2014-2020.) Prezentul raport prezint? rezultatele evalu?rii rapide a sectorului urban, propun?ndu-?i s? stea la baza efortului guvernului de a identifica politica privind reducerea GES ?n mediul urban ?i adaptarea la schimb?rile climatice, ?i activit??ile de investi?ii care pot fi derulate sub auspiciile programelor opera?ionale. Ca ?i context pentru aceste recomand?ri, raportul analizeaz?, de asemenea:Situa?ia actual? a dezvolt?rii ?i guvernan?ei urbane ?n Rom?nia Ce se ?tie despre modul ?n care ora?ele din Rom?nia contribuie la schimb?rile climatice ?i modul ?n care ora?ele din Rom?nia vor fi afectate de schimb?rile climatice.Cele mai bune practici interna?ionale privind planificarea ?n vederea schimb?rii climatice pe plan local ?i modul ?n care acestea se coreleaz? cu nivelul actual ?i tipul de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice adoptat? ?n prezent ?n Rom?nia. Strategiile pe care guvernul Rom?niei urm?re?te s? le aplice pentru sus?inerea dezvolt?rii unor m?suri mai complete de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice la nivelul ora?elor din ?ar?.?ntruc?t sectorul urban este un sector limitat din punct de vedere spa?ial (mai degrab? dec?t tematic), raportul analizeaz? ?n mod necesar atenuarea schimb?rilor climatice ?i adaptarea la acestea ?n patru sectoare esen?iale focalizate pe infrastructura urban?: energie, transport, ap? ?i de?euri. Discu?iile privind energia ?i transportul sintetizeaz? p?r?ile relevante din punct de vedere urban ale unor rapoarte mai ample de sine st?t?toare pe aceste teme din cadrul acestui proiect derulat prin Serviciile de consultan??. Sectorul apei ?i al de?eurilor genereaz? o cantitate relativ redus? de emisii de GES, ?ns? ?n ultima perioad? de programare (2007-2013) progresele realizate pentru ?ndeplinirea obiectivelor de baz? din punct de vedere al s?n?t??ii ?i protec?iei mediului au adus ?i beneficii ?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de carbon. Lucr?rile de ?mbun?t??ire a acestor opera?iuni ?n ora?ele din Rom?nia vor continua, pentru a asigura respectarea cerin?elor de aderare la UE, astfel ?nc?t obiectivul prezentului raport este de a analiza dac? lentila schimb?rilor climatice la nivel urban ofer? perspective noi pentru aceast? activitate. Fiecare sec?iune a raportului se ?ncheie cu recomand?ri privind demersurile specifice ce ar trebui ?ntreprinse de Guvernul Rom?niei pentru a ?mbun?t??i politica local? ?n domeniul schimb?rilor climatice sau peisajul pie?ei, sau activit??ile programatice ce ar putea fi sus?inute prin alocarea de fonduri UE structurale.1.2Metode de cercetare ?i limit?ri ale prezentei analize Pentru finalizarea acestei evalu?ri rapide, echipa B?ncii Mondiale s-a bazat pe o recenzie detaliat? a studiilor din domeniu ?i pe interviuri cu peste dou?zeci de oficiali ai administra?iei centrale ?i locale, exper?i din sectorul privat, reprezentan?i ai mediului academic ?i ai organiza?iilor societ??ii civile care cunosc aspecte legate de schimb?rile climatice ?n Rom?nia. Recomand?rile cuprinse ?n concluzia fiec?rei sec?iuni s-au bazat pe contribu?iile mai multor persoane intervievate pentru acest raport, cuno?tin?ele echipei privind cele mai bune practici interna?ionale ?i eforturile echipei de a asigura un cadru strategic care s? intensifice eforturile de planificare din Rom?nia ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urban, at?t pe termen scurt, c?t ?i pe termen lung.Dup? cum se observ? deseori ?n prezentul raport, analiza a fost limitat? de termenul scurt disponibil pentru efectuarea cercet?rii (iunie-octombrie 2013). Analiza efectuat? de c?tre echip? a fost, de asemenea, ?mpiedicat? de lipsa unor date semnificative privind activit??ile de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice pe plan local; nivelurile emisiilor de GES la nivel local; riscurile climatice cu care se confrunt? ora?ele din Rom?nia; ?i moderniz?rile sistemelor de de?euri ?i de ap? efectuate ?n cadrul Programului Opera?ional 2007-2013. ?n multe cazuri, nu exist? o activitate analitic? de baz? sau o astfel de activitate nu a fost ?ntreprins? ?i pus? la dispozi?ie ?n form? publicat?. De?i din echip? au f?cut parte ?i vorbitori nativi de rom?n?, este posibil ca barierele lingvistice s? fi afectat capacitatea echipei de a examina ?ntreaga gam? de informa?ii disponibile pe internet. ?n ceea ce prive?te datele privind emisiile de GES, au fost disponibile unele informa?ii din ora?ele participante la programul Conven?ia Primarilor, ?ns? metodele folosite pentru conformitatea cu acest program nu prezint? un portret complet al surselor locale de emisii, ceea ce face ca datele s? fie imposibil de utilizat pentru aceast? analiz?. Nu este neap?rat vina autorit??ilor locale, ci o func?ie a abord?rii sus?inute de programul UE, Conven?ia Primarilor, cel care a elaborat aceast? metodologie. [Pentru mai multe informa?ii privind acest subiect, a se vedea sec?iunea 1.5.]?n sf?r?it, programarea activit??ii a generat unele provoc?ri, deoarece activitatea a avut loc odat? cu elaborarea, de c?tre Guvernul Rom?niei, a recomand?rilor programului opera?ional ?n vederea urm?toarei perioade de programare. Aceast? suprapunere a perioadelor a ?ngreunat rolul echipei de a contribui semnificativ la proces ?i a urm?ri strategiile avute ?n vedere de Guvernul Rom?niei pentru a fi incluse ?n prezentarea final? a PO adresat? UE.1.3 Urbanizarea ?i guvernan?a urban? ?n Rom?nia – Imagine de ansamblu Oficial, rata de urbanizare ?n Rom?nia este de aproximativ 55%, un nivel oarecum redus comparativ cu alte p?r?i ale Europei. Aceast? rat? a r?mas relativ constant? ?n ultimele dou? decenii, reflect?nd astfel situa?ia din multe alte ??ri est-europene care au trecut de la o economie centralizat? la o economie liber?, de pia??.Dup? cum au indicat ?i alte studii recente ale B?ncii Mondiale, ?n Rom?nia s-au dezvoltat, totu?i, zonele suburbane, respectiv cele situate ?n imediata apropiere a marilor ora?e, acestea cresc?nd cu 300 000, ?n ciuda migra?iei semnificative ?n afara ??rii. Deoarece demografii din cadrul administra?iei centrale continu? s? clasifice unele dintre aceste regiuni din afara centrului urban ca fiind rurale, schimbarea nu se reflect? ?nc? ?n statisticile oficiale ale popula?iei. ?n acest caz, rata de urbanizare ar putea s? creasc? la 65,2%, nivelul citat ?n Raportul B?ncii Mondiale privind dezvoltarea ?n lume din 2009.Pierderile din r?ndul popula?iei ?i mut?rile se reflect? ?n modificarea ratelor de densificare ?n polii urbani de cre?tere din Rom?nia. Dup? cum se observ? ?n tabelul 1, nivelurile densit??ii ?n aceste ora?e scad pretutindeni, ?n unele cazuri chiar cu 48%. Table 1.1: Modific?ri ?n ceea ce prive?te popula?ia ?n polii urbani de cre?tere 1992-2012Surs?: Raportul (viitor) al B?ncii Mondiale ?mbun?t??irea planific?rii teritoriului drept condi?ie prealabil? pentru o dezvoltare urban? durabil?. p 12Densitate urban? ?n zonele construite (oameni/hectare)Modificarea densit??ii1992200220121992-2012Bra?ov1017352-48,4%Bucure?ti1049070-32,7%Cluj-Napoca766758-23,6%Constan?a847156-33,7%Craiova766547-37,6%Ia?i957762-34,6%Ploie?ti837661-26,7%Timi?oara696055-20,6%Modific?rile ?n ceea ce prive?te densitatea se reflect? prin cre?terea zonelor construite ?n aceste ora?e.Tabelul 1.2: Modific?ri ?n ceea ce prive?te zonele construite din polii urbani de cre?tere 1992-2012Surs?: Raportul (viitor) al B?ncii Mondiale ?mbun?t??irea planific?rii teritoriului drept condi?ie prealabil? pentru o dezvoltare urban? durabil?. p 15Zonele construite ?n ora?ele selectate (?n hectare)Modificarea zonelor construite1992200220121992-2012Bra?ov3.5113.9284.36024,2%Bucure?ti20.25121.49723.95518,3%Cluj-Napoca4.2954.4105.34624,5%Constan?a4.2584.3824.5667,2%Craiova4.0454.6285.15227,4%Ia?i3.5963.9664.22417,5%Ploie?ti3.0393.1203.2386,5%Timi?oara4.9205.1305.56813,2%Figura 1.1 prezint? modul ?n care tendin?ele de suburbanizare s-au manifestat ?n regiunea Bucure?tiului ?n ultimele decenii.Figura 1.1: Extinderea zonelor construite din jurul Bucure?tiului 1989-2009Surs?: Centrul de Cercet?ri Avansate (Bucure?ti) citat ?n raportul (viitor) al B?ncii Mondiale ?mbun?t??irea planific?rii teritoriului drept condi?ie prealabil? pentru o dezvoltare urban? durabil?.Activitatea de planificare ?n ora?e ?i regiunile urbane este reglementat? ?n mare parte de Legea 350/2001 care urm?re?te s? echilibreze dezvoltarea social? ?i economic? la nivelul ??rii. De asemenea, legea ??i propune s? reglementeze gestionarea resurselor naturale, protec?ia mediului, ra?ionalizarea tiparelor de utilizare a terenurilor din interiorul ?i din jurul ora?elor ?i coeren?a pentru activit??ile de planificare derulate de jurisdic?ii diferite (autorit??i locale, jude?e, etc.), fiecare dintre acestea av?nd seturi de responsabilit??i diferite care uneori se suprapun.Din 2008, politica urban? na?ional? s-a axat ?i pe trei tipuri diferite de ?poli de cre?tere” al c?ror rol este de a servi drept motoare economice pentru Rom?nia. Polii de cre?tere sunt ?mp?r?i?i ?n (1) ?apte centre urbane mari (la care se adaug? ora?ul Bucure?ti) ?mpreun? cu zonele de influen?? geografic? ?i economic?; (2) ?polii de dezvoltare urban?” forma?i din 13 municipii ?i ora?e, precum ?i (3) centre urbane mai mici formate din ora?e cu peste 10 000 de locuitori.Conceptul de pol de cre?tere identific? o autoritate local? unic? ?n nucleul regiunii care trebuie s? colaboreze cu alte unit??i administrativ-teritoriale din vecin?tatea acesteia. Pentru fiecare dintre aceste regiuni trebuie elaborate planuri integrate de dezvoltare urban? (PIDU) care s? se axeze at?t pe o viziune local?, c?t ?i pe un set specific de proiecte, un termen, un buget, precum ?i surse de finan?are destinate ?ndeplinirii viziunii respective. PIDU trebuie s? acopere cel pu?in dou? dintre cele trei zone de investi?ii prioritare:Reabilitarea infrastructurii urbane ?i ?mbun?t??irea serviciilor urbane, inclusiv a transportului urban Dezvoltarea mediului comercial durabil, ?i Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuin?elor sociale, ?i ?mbun?t??irea serviciilor sociale De?i au teme comune, Planurile integrate de dezvoltare urban? variaz? semnificativ de la un ora? la altul, ceea ce reflect? nevoile, politica local? ?i preferin?ele politice unice. ?n sfera de aplicare a acestui proiect de evaluare rapid? nu sunt incluse caracterizarea acestor planuri; stabilirea m?surii ?n care fiecare dintre aceste planuri reflect? nevoile esen?iale ?n materie de infrastructur? ale regiunii; stabilirea m?surii ?n care derularea integral? a acestor strategii ar aduce beneficii semnificative ?n materie de atenuare a schimb?rilor climatice ?i/sau adaptare la schimb?rile climatice; sau explorarea naturii analizei de baz? sau a mediului politic care determin? autorit??ile locale s? identifice proiectele ca investi?ii prioritare. Cu toate acestea, merit? observat? inten?ia de coordonare a activit??ii de planificare la nivelul jurisdic?iilor ?n leg?tur? cu subiecte foarte potrivite pentru o discu?ie privind planificarea schimb?rilor climatice. Cu toate acestea, o ?ntrebare esen?ial? este m?sura ?n care aceste PIDU pot fi stimulate ?n vedere ?ndeplinirii unor obiective diferite ?n materie de schimb?ri climatice, ?n mediul urban. Acest subiect va fi dezvoltat mai jos. 1.4Ce ?tim despre modalitatea ?n care ora?ele din Rom?nia contribuie la schimb?rile climatice, precum ?i despre modul ?n care schimb?rile climatice pot afecta ora?ele din Rom?nia Faptul c? ora?ele pot beneficia de un inventar care s? detalieze modul ?n care sunt generate emisiile de GES ?n interiorul lor este recunoscut pe scar? din ce ?n ce mai larg?. Acest inventar este menit ?n primul r?nd s? serveasc? drept baz? pentru conceperea strategiei de atenuare a schimb?rilor climatice. Dac? fiecare ora? din lume ar avea un astfel de inventar, estimarea contribu?iei colective pe care via?a ?i activitatea economic? cotidian? din ora?e o are la valoarea global? a emisiilor de GES ar fi un exerci?iu u?or. Din p?cate, nu este cazul.Aceea?i situa?ie este valabil? ?i pentru Rom?nia. Multe ora?e din ?ar? au ?ntocmit, ?ntr-o anumit? form?, inventare ale emisiilor, ?ns? acest num?r este insignifiant raportat la num?rul total de analize care ar fi necesare pentru a putea s? ?n?elegem clar nivelul emisiilor de GES generat de toate ora?ele din Rom?nia. O astfel de cifr? ar fi extrem de important?, ?ntruc?t ar oferi guvernului Rom?niei informa?ii privind m?sura ?n care ora?ele ar trebui s? solicite asisten??; ar face posibil? izolarea sectoarelor care contribuie cel mai mult la aceast? problem? ?i ar identifica ora?ele ce necesit? asisten?? ?n cea mai mare m?sur?, din cauza nivelului ridicat de emisii. Echipa B?ncii Mondiale a f?cut o ?ncercare ini?ial? de a extrapola o estimare a emisiilor de GES din Rom?nia produse ?n mediul urban, folosind informa?iile furnizate de c?teva zeci de ora?e care au depus Planurile de ac?iune pentru energie durabil? ?n cadrul programului UE Conven?ia Primarilor, ?ntruc?t una dintre cerin?e este ca aceste planuri s? cuprind? un inventar al emisiilor. Cu toate acestea, dup? analizarea inventarelor, a reie?it c? nu puteau fi folosite ?n acest scop, deoarece regulile Conven?iei le ofer? ora?elor libertate deplin? ?n ceea ce prive?te alegerea sectoarelor pe care s? le includ? ?n inventar. Unele dintre inventarele depuse p?n? ?n prezent sunt foarte succinte, ignor?nd sectoarele asupra c?rora autoritatea local? are control limitat, cum ar fi activitatea industrial? local?. Includerea acestor sectoare ?n inventarul emisiilor ar spori semnificativ cifrele totale privind emisiile la nivel local, de?i nu este clar cu c?t se vor modifica aceste cifre ?n total. Informa?iile sunt limitate ?i ?n ceea ce prive?te impactul schimb?rilor climatice, ?n special la nivelul ora?elor individuale.?n proiectul de Strategie a Rom?niei de adaptare la schimb?rile climatice, au fost identificate mai multe tendin?e na?ionale referitoare la clim?: Clima Rom?niei urmeaz? o tendin?? de ?nc?lzire, cu puternice diferen?e regionale. Temperaturile medii ?n timpul iernii vor cre?te mai repede ?n zona Carpa?ilor dec?t ?n restul ??rii, ?n timp ce temperaturile ridicate din timpul verii au tendin?a de a cre?te mai mult ?n sud ?i sud-est dec?t ?n nord.Nivelul general al precipita?iilor va sc?dea ?n timpul verii, ?n special ?n sud ?i sud est, gener?nd preocup?ri ?n r?ndul autorit??ilor meteorologice na?ionale ?n leg?tur? cu riscul ca aceste regiuni s? nu-?i poate satisface ?n viitor necesarul de ap?. ?n acela?i timp, ?ns?, se preconizeaz? o cre?tere a precipita?iilor extreme at?t ca frecven??, c?t ?i ca intensitate, gener?nd viituri toren?iale.?n circumstan?e ideale, aceste tipuri de proiec?ii detaliate privind impactul schimb?rilor climatice ar fi elaborate pentru ora?e sau zone urbane individuale. Tabelul 1.3 prezint? modul ?n care modelele climatice la scar? redus? pot asigura proiec?ii ale impacturilor climatice la nivel local. Aceste proiec?ii au fost ?ntocmite ?n cadrul unui parteneriat cu cercet?tori ?n domeniul climei din mediul academic din New York, iar estim?rile impacturilor au servit drept baz? pentru strategia de adaptare a ora?ului New York f?cut? public? ?n 2013, care a fost extrem de apreciat?.P?n? ?n prezent, Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) nu a avut resurse suficiente pentru a reduce la scar?, din punct de vedere statistic, modelele climatice globale, oferind astfel informa?ii foarte detaliate despre temperatur?, precipita?ii ?i alte tendin?e climatice pentru diferite p?r?i ale ??rii. (Ora?ul Arad a finan?at un astfel de studiu realizat de ANM, ?ns? se pare c? aceasta este mai degrab? excep?ia dec?t regula.) De asemenea, cercet?torii din mediul academic au ?ntocmit un studiu privind impacturile schimb?rilor climatice ?n ora?ul Baia Mare, dar ?i acesta este un caz rar.Tabelul 1.3: Proiec?ii ale impactului schimb?rilor climatice la scara ora?ului: cazul ora?ului New York City Surs?: City of New York/New York City Panel on Climate Change (Grupul pentru Schimb?ri Climatice al Ora?ului New York) 2013Proiec?iile NPCC 2013 privind climaPericole croniceNivel de referin??(1971-2000)Anii 2020Anii 2050Mediana(percentila 25-75)Cuartila superioar?(percentila 90)Mediana(percentila 25-75)Cuartila superioar?(percentila 90)Temperatura medie54oF+2,0 – 3,0o F+ 3,0o F+4,0 – 5,5o F6,5 o FPrecipita?ii127 cm-0 – 10%+10%+ 5 – 10%+15%Cre?terea nivelului m?rii10+10 – 20 cm+28 cm+ 28 – 60 cm.+ 78 cmEvenimente extremeNivel de referin??(1971-2000)Anii 2020Anii 2050Mediana(percentila 25-75)Cuartila superioar?(percentila 90)Mediana(percentila 25-75)Cuartila superioar?(percentila 90)Valuri de c?ldur? ?i evenimente de r?cire semnificativ?Num?rul de zile pe an cu temperaturi de 90oF sau mai mari1826 – 313339 –5257Num?rul de valuri de c?ldur? pe an23 – 445 – 77Durata medie (zile)4555 – 66Num?rul de zile pe an cu temperaturi de 32oF sau mai mici7252 – 586042 – 4852Precipita?ii intenseNum?rul de zile pe an cu precipita?ii care dep??esc 5 cm33 – 4545Inunda?ii costiere la nivelul setului de teste1Frecven?a anual? viitoare a inunda?iilor, pe baza valorii actuale pentru 100 de ani1,0%1,2% - 1,5%1,7%1,7% – 3,2%5,0%?n?l?imea inunda?iilor ob?inut? din valoarea pentru o sut? de ani (metri peste nivelul NAVD88)4,504,60 – 4,704,804,85 – 5,105,30Informa?iile de acest tip sun importante deoarece pot fi combinate cu datele din studiu LIDAR sau din h?r?ile cadastrale, pentru a oferi estim?ri mai detaliate privind locul ?n care pot s? apar? probleme ?n condi?ii de clim? diferite. Figura 1.2 prezint? modul ?n care proiec?iile viitoare privind riscul de inunda?ii pot fi transformate ?n estim?ri foarte detaliate ale riscului pentru cl?dirile individuale dintr-un ora?. ?n?elegerea schimb?rilor ?n ceea ce prive?te durata sau intensitatea valurilor de c?ldur? poate fi extrem de important? ?n ora?ele care se confrunt? deja cu temperaturi mai ridicate din cauza efectului ?de c?ldur? urban? insular?”, o situa?ie ?n care radia?iile termice de und? scurt? sunt re?inute ?n suprafe?ele pavate ?i ?n cl?diri, cresc?nd temperatura mediului. Inciden?a mai redus? a caracteristicilor naturale (arbori, etc.) care s? r?ceasc? aerul ?n zonele urbane prin evaporare - transpira?ie exacerbeaz? problema. ?n Bucure?ti, de exemplu, diferen?a de temperatur? ?ntre centru ?i periferie, ?n mijlocul verii, este ?n medie de +2.9°C, ating?nd o valoare de +3.8°C ?n iulie 2007, c?nd un val de c?ldur? a dus la decesul a aproape 20 de oameni la nivelul ??rii.Figura 1.2: Exemplu de hart? a inunda?iilor elaborat? pe baza proiec?iilor privind schimb?rile climatice ?i a datelor locale referitoare la utilizarea terenurilor/cl?dirilor Surs?: Larson J, A Shaw. “New Maps and a New Plan for New York.” (H?r?i noi ?i un plan nou pentru New York) ProPublica.? 12 iunie 2013. Vizualizat la func?ie de disponibilitatea datelor, se pot elabora, de asemenea, h?r?i care folosesc date din recens?minte pentru identificarea cartierelor ?n care locuiesc multe persoane ?n v?rst? sau alte categorii de persoane ce pot fi ?n pericol ?n timpul fenomenelor de c?ldur? extrem?. Au fost elaborate protocoale axate pe aceste cartiere ce necesit? asisten?? sau aten?ie suplimentar? ?n timpul valurilor de c?ldur?, dup? cum s-a ?nt?mplat ?i ?n multe ora?e europene ?n urma valului de c?ldur? mortal din 2003.1.5Planificarea m?surilor legate de schimb?rile climatice ?n mediul urban ca punct de interes al politicii na?ionale ?n ultimii ani, la nivel mondial, eforturile de abordare a preocup?rilor legate de atenuarea schimb?rilor climatice ?i adaptarea la aceste schimb?ri s-au intensificat exponen?ial, at?t ca amploare, c?t ?i ca frecven??. Unele ora?e urm?resc s? abordeze preocup?rile legate de s?n?tate sau protec?ia mediului la nivel local sau ??i propun s? aplice strategii care s? creasc? gradul de atractivitate ?i competitivitate economic? a ora?elor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? sau cre?terea capacit??ii de adaptare la impacturile schimb?rilor climatice reprezint? un beneficiu secundar neprev?zut, ?ns? neesen?ial, al acestor planuri. Alte ora?e adopt? m?suri deoarece persoanele publice ?i/sau politicienii locali doresc s? ac?ioneze ?n lipsa oric?rui acord global privind modul de abordare a problemei.Majoritatea ora?elor care se implic? ?n planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice fac acest lucru din proprie ini?iativ?, din motivele men?ionate mai sus. Exist? ?ns? ?i unele cazuri ?n care administra?iile centrale intervin pentru a impune m?suri la nivel local. ?n Filipine, de exemplu, Legea privind schimb?rile climatice din 2009 a stabilit cerin?e stricte pentru municipalit??ile din ?ar?, subliniind c? administra?iile locale ?vor fi agen?iile din linia ?nt?i pentru formularea, planificarea ?i punerea ?n aplicare a planurilor de ac?iune privind schimb?rile climatice ?n zonele lor respective.” Printre cerin?ele specifice incluse ?n lege se num?r?:Obliga?ia administra?iilor municipale ?i or??ene?ti de a considera adaptarea la schimb?rile climatice drept una dintre func?iile lor de baz?.Obliga?ia administra?iei locale de a asigura asisten?? tehnic?, punerea ?n aplicare ?i gestionarea informa?iilor pentru a sus?ine planurile de ac?iune ?n vederea schimb?rilor climatice, la nivel municipal ?i or??enesc.Obliga?ia administra?iilor locale de a actualiza regulat planurile de ac?iune respective astfel ?nc?t s? reflecte schimbarea condi?iilor sociale, economice ?i de mediu ?i problemele noi. Obliga?ia administra?iilor locale de a mobiliza ?i aloca personalul, resursele ?i logistica necesare ?n vederea implement?rii eficiente a planurilor de ac?iune.Responsabilitatea administra?iei centrale de a extinde ajutorul tehnic ?i financiar pentru administra?iile locale, ?n vederea implement?rii planului.Autorizarea expres? a administra?iilor locale de a-?i aloca fonduri din veniturile anuale ?n vederea punerii ?n aplicare a planurilor legate de schimb?rile climatice.?n alte p?r?i ale lumii, cerin?ele cuprinse ?n planurile legate de schimb?rile climatice au o form? u?or diferit?. Legea cadru a Republicii Coreea privind cre?terea ecologic?, bazat? pe emisii reduse de dioxid de carbon a fost promulgat? ?n 2010, impun?nd administra?iei centrale ?i administra?iilor locale, precum ?i altor institu?ii publice desemnate s? stabileasc? obiective-?int? ?n leg?tur? cu economiile de energie ?i reducerea emisiilor de GES. ?n plus, ?n fiecare an, agen?iile ?i institu?iile care intr? sub inciden?a legii trebuie s? raporteze emisiile de GES ?i nivelurile consumului de energie, iar ora?ele ?i provinciile trebuie s? elaboreze, la interval de cinci ani ?un plan de ac?iune local privind cre?terea ecologic?, bazat? pe emisii reduse de dioxid de carbon”, care s? cuprind? o analiz? a ac?iunilor implementate anterior, viziunea ?i strategia actualizate, precum ?i rezultatele preconizate. De asemenea, planul trebuie s? atribuie responsabilit??i ?n materie de implementare autorit??ilor locale relevante.?n Fran?a, Codul Mediului impune statului, regiunilor, jude?elor, ora?elor ?i municipiilor cu peste 50 000 de locuitori obliga?ia de raportare regulat? ?n leg?tur? cu emisiile de gaze cu efect de ser?. Raportul este f?cut public ?i trebuie actualizat cel pu?in la interval de trei ani. Pre?edintele fiec?rei regiuni este responsabil de coordonarea colect?rii datelor ?i consecven?a evalu?rilor la nivelul localit??ilor.P?n? ?n prezent, politica din Rom?nia privind schimb?rile climatice nu a folosit o abordare specific? a schimb?rilor climatice ?n mediul urban ?i nu a adoptat principiile specifice privind planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urban, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n cazul exemplelor de mai sus. Este o situa?ie pe care Guvernul Rom?niei ar putea dori s? o reanalizeze.De exemplu, cea de-a cincea Comunicare Na?ional? asupra schimb?rilor climatice (din 2010) nu abordeaz? aproape deloc tipul activit??ilor de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice la nivel local ce ar trebui ?ntreprinse, pun?nd ?n schimb accentul asupra tipurilor de modific?ri ?n ceea ce prive?te politicile sectoriale la nivel ?nalt sau infrastructura, necesare pentru reducerea emisiilor de GES sau a unora dintre impacturile schimb?rilor climatice preconizate pentru Rom?nia. Aceste modific?ri cuprind redimensionarea sistemelor de colectare a apei pluviale; extinderea nivelului suprafe?elor permeabile ?n ora?e; modificarea regulilor pie?ei pentru a permite promovarea introducerii surselor de energie regenerabil?; precum ?i elaborarea ?i punerea ?n aplicare a unor ghiduri privind construc?iile ecologice, astfel ?nc?t cl?dirile s? r?spund? mai bine cerin?elor legate de schimb?rile climatice, at?t din punct de vedere al atenu?rii schimb?rilor climatice, c?t ?i din perspectiva adapt?rii la aceste schimb?ri. De asemenea, s-a propus stabilirea unor programe de formare pentru ?mbun?t??irea cuno?tin?elor arhitec?ilor rom?ni ?n leg?tur? cu aspecte privind schimb?rile climatice.De cur?nd, Strategia Na?ional? a Rom?niei privind Schimb?rile Climatice (2012-2020) a identificat etapele ce trebuie parcurse pentru cre?terea nivelului de adaptare la schimb?rile climatice la nivelul ??rii. Au fost identificate ini?iative sau strategii pentru cl?diri, sectorul transportului, al apei ?i nu numai. Proiectul a identificat, de asemenea, factorii implica?i (?n general mini?tri ai Rom?niei) care trebuie s? ia ini?iativa ?n privin?a acestor activit??i. Rolul specific al autorit??ilor locale nu a fost clar, de?i s-au f?cut trimiteri la rolul acestora ?n cre?terea gradului de sensibilizare a publicului ?n leg?tur? cu adaptarea la schimb?rile climatice. ?n concluzia raportului, s-a remarcat, ?ns?, urm?torul aspect: ?componenta de adaptare la efectele schimb?rilor climatice din Strategia Na?ional? privind Schimb?rile Climatice va fi preluat? ?i ?mbun?t??it? continuu la nivelul administra?iilor publice locale, prin m?suri specifice relevante pentru condi?iile geo-politice, contextul economic, necesit??ile publice locale; ?n acela?i timp, autorit??ile publice locale vor elabora planuri de ac?iune privind schimb?rile climatice.”Exist?, desigur, ?i alte ini?iative ?n domeniul politicilor ?i al planific?rii care sus?in activit??ile de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice din Rom?nia, ?n special ?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Planurile integrate de dezvoltare urban? necesare pentru polii urbani de cre?tere ?i polii de dezvoltare urban? se axeaz?, ?n mod obligatoriu, pe sistemul transporturilor ?i alte sisteme majore de infrastructur?, discut?nd ce trebuie f?cut pentru ca acestea s? fie ?n conformitate cu standardele UE privind siguran?a ?i calitatea mediului. Eficien?a energetic? este o alt? tem? comun? din aceste planuri, prin Strategia Na?ional? ?n domeniul eficien?ei energetice (HG 163/2004), Strategia Na?ional? privind alimentarea cu energie termic? a localit??ilor (HG 882/2004), ?i Ordonan?a de Guvern 22/2008. Unele dintre aceste acte legislative impun ?n mod direct autorit??ilor locale responsabilitatea de a lua m?suri ?n acest sens.?n ceea ce prive?te adaptarea la schimb?rile climatice, activitatea de planificare a fost generat? ?n principal de cerin?ele de management ?n caz de dezastru stabilite de Ministerul Administra?iei ?i Internelor (Ordinul Ministrului 160/2007 ?i 1474/2006) care aloc? responsabilit??i pentru diferite tipuri de situa?ii de urgen??. Sistemul na?ional de management al situa?iilor de urgen?? (SNMSU) administrat de c?tre minister are responsabilitatea de a asigura resursele umane, materiale ?i financiare pentru a preveni ?i gestiona toate tipurile de situa?ii de urgen??, nu doar acele situa?ii legate de clim?. SNMSU este format dintr-o re?ea de organisme guvernamentale, ?mp?r?ite ?n func?ie de domeniul de expertiz? specific ?i resursele disponibile (Hot?r?rea de Guvern nr. 2288/2004). Institu?iile care sus?in SNMSU ?n leg?tur? cu subiectele legate de schimb?rile climatice sunt:Ministerul Afacerilor Internet: incendii, avarii ce ?mpiedic? asigurarea utilit??ilor publice. Ministerul Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice: alunec?ri de teren. Ministerul Economiei: avarierea major? a liniilor de transport al energiei electrice, avarii ?n leg?tur? cu lucr?rile hidrotehnice, alunec?ri ?i pr?bu?iri de teren.Ministerul Mediului ?i Schimb?rilor Climatice: fenomene meteorologice extreme, poluarea r?urilor ?i a zonelor de coast?, avarii ?n leg?tur? cu lucr?rile hidrotehnice, inunda?ii ?i incendii ?n p?duri. Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale: secet?, grindin?, invazii ale d?un?torilor ?i pandemii.Ministerul S?n?t??ii: epidemii ?i pandemii. Ministerul Transporturilor: ninsori abundente, polei ?i poduri de ghea?? pe Dun?re. Prevenirea ?i gestionarea situa?iilor de urgen?? au loc la nivel jude?ean ?i al prefecturilor, iar autorit??ile locale au responsabilitatea de a asigura managementul ?i prevenirea pentru situa?iile de urgen?? ce apar la nivel local. Autorit??ile locale trebuie s? dispun? de h?r?i ale riscurilor pentru unit??ile lor administrativ-teritoriale, ?ns? acestea pot fi incomplete, neconcordante, dep??ite sau pur ?i simplu este posibil s? nu fie disponibile pentru anumite ora?e. M?sura ?n care aceste planuri cuprind ?ntreaga gam? de impacturi ale schimb?rilor climatice anticipate pentru Rom?nia nu este clar?. Provocarea rezult? par?ial din modul ?n care schimb?rile climatice sunt abordate din perspectiva planific?rii, respectiv doar ca r?spuns la o situa?ie de urgen?? sau ca ceva ce trebuie planificat ?i abordat adecvat ?n timp, prin investi?ii ?i modific?ri la nivelul politicilor.1.6 Cele mai bune practici ?n domeniul schimb?rilor climatice ?i situa?ia actual? ?n ora?ele din Rom?nia La nivel mondial se ?ntreprind foarte multe activit??i la nivelul ora?elor ?n leg?tur? cu planificarea ?n vederea atenu?rii schimb?rilor climatice ?i adapt?rii la acestea, astfel de eforturi variind foarte mult din punct de vedere al domeniului de aplicare ?i al calit??ii. ?n general, s-a acordat mai mult? aten?ie planific?rii ?n domeniul reducerii emisiilor de dioxid de carbon dec?t adapt?rii la schimb?rile climatice, de?i aceast? situa?ie ?ncepe s? se schimbe. ONG-urile axate pe ora?e (de exemplu, ICLEI Local Governments for Sustainability, C40 Cities Climate Leadership Group) sau acordurile de mediu axate pe ora?e [precum Durban Adaptation Charter (Carta Adapt?rii pentru ora?ul Durban) ?i Urban Environmental Accords (Acordurile de mediu urbane)] joac? un rol esen?ial ?n sus?inerea acestei activit??i, oferind oportunit??i pentru crearea re?elelor sau asisten?? tehnic? ?i ?ndrum?ri privind modalitatea de abordare a planific?rii ?n vederea schimb?rilor climatice, la nivel local. Deoarece aceste entit??i au devenit tot mai proeminente, influen?a lor politic?, precum ?i implicarea ?n negocierile globale privind schimb?rile climatice sunt tot mai accentuate. ?n prezent, materialele cu indica?ii tehnice sunt disponibile pe scar? larg?, abord?nd aspecte fie dintr-o perspectiv? foarte limitat?, fie dintr-o perspectiv? larg?. (A se vedea tabelul 1.4 pentru un exemplu de documente importante de acest tip.)Tabelul 1.4Exemple de materiale privind asisten?a tehnic? pentru planificare ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urbanGhiduri esen?iale privind planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urbanUN Habitat ?i IIED (2012) Developing Local Climate Change Plans: A guide for Cities in Developing Countries. Cities and Climate Change Initiative Tool Series (Elaborarea planurilor privind schimb?rile climatice: Ghid pentru ora?ele din ??rile ?n curs de dezvoltare. Serie de instrumente privind ini?iativa ?n ora?e ?i ?n leg?tur? cu schimb?rile climatice)Ghiduri localeUN Habitat, UNEP ?i ICLEI (2009) Sustainable Urban Energy Planning: A handbook for cities and towns in developing countries (Planificare ?n vederea ob?inerii energiei durabile ?n mediul urban: Manual pentru ora?ele din ??rile ?n curs de dezvoltare)ICLEI (2001) Adapting Urban Water Systems to Climate change: A handbook for decisionmakers at the local level (Adaptarea sistemelor urbane de alimentare cu ap? ?i tratare a apei ?n vederea schimb?rilor climatice: manual pentru deciden?ii locali)Banca Mondial? (2011) Guide to Climate Change Adaptation in Cities (Ghid de adaptare la schimb?rile climatice ?n ora?e)Studii de caz privind planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urbanBanca Mondial? (2013) The Rio de Janeiro Low Carbon City Development Plan (Plan de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru ora?ul Rio de Janeiro) Prezentarea succint? a tuturor experien?elor privind planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediu urban, la nivel mondial, este un lucru dificil, ?ns? planurile ?i procesele de planificare ?ideale” au tendin?a de a prezenta urm?toarele caracteristici:Domeniu de aplicare vast: cele mai bune planuri ?n domeniul schimb?rilor climatice ?n mediul urban sunt multidimensionale (ceea ce ?nseamn? c? abordeaz? at?t atenuarea schimb?rilor climatice, c?t ?i adaptarea la schimb?rile climatice), au cadre temporale multiple (sunt ?ntocmite pe termen scurt, mediu sau lung) ?i sunt multisectoriale (acoper? toate sistemele de infrastructur? relevante, precum ?i domeniile prioritare ?n materie de politic?, inclusiv energie, transport, sisteme de ap? ?i de?euri; planificarea exploat?rii terenurilor; ?i ?guvernan?a” ?n ceea ce prive?te schimb?rile climatice)Planurile se bazeaz? pe dovezi: cele mai bune planuri cuprind o analiz? a modalit??ii de generare a emisiilor de GES ?ntr-un ora? ?i detaliaz? modul ?n care schimb?rile climatice se pot manifesta ?n viitor, pe baza unei reduceri la scar? din punct de vedere statistic a multiplelor modele climatice globale cu scopul a furniza o gam? de estim?ri ale impacturilor relevante pentru un ora? specific sau o zon? metropolitan? specific?. Dup? cum se indic? mai sus la figura 1.2, aceste informa?ii pot fi combinate cu h?r?ile cadastrale pentru a oferi estim?ri foarte detaliate asupra locului ?n care pot s? apar? probleme ?n condi?ii climatice diferite. Participarea larg? a factorilor implica?i – Majoritatea ora?elor care dispun de o planificare cuprinz?toare ?n vederea schimb?rilor climatice urm?resc s? beneficieze de participarea larg? a diferi?ilor actori, implic?nd reprezentan?i ai administra?iei locale/regionale/centrale, reprezentan?i ai mediului de afaceri/industriei, participan?i de la nivelul comunit??ii, exper?i ai universit??ilor locale, ?i ocazional, exper?i tehnici externi sau consultan?i care aduc cuno?tin?e specializate privind diferite probleme legate de planificare sau punerea ?n aplicare. Aceast? implicare larg? cre?te ?n general nivelul de cuno?tin?e ?i resurse aduse pentru a aborda aceste aspecte, cresc?nd perspectivele de asimilare, deoarece multe aspecte care ar putea s? se dovedeasc? discutabile sunt abordate la ?nceputul procesului ?i nu dup? finalizarea planului. Este extrem de important? reprezentarea mai multor niveluri ale administra?iei, deoarece, dup? cum am precizat mai devreme, unele sisteme sau decizii esen?iale nu intr? ?n sfera decizional? a autorit??ii locale. Acest lucru nu garanteaz? c? toate problemele vor fi solu?ionate ?n favoarea autorit??ii locale, ?ns? spore?te gradul de con?tientizare al administra?iei centrale sau regionale ?n leg?tur? cu motivele de preocupare de la nivel local, ?i poate influen?a finan?area viitoare.Coordonare sau avizare de c?tre primar: Multe ora?e sus?in c? cele mai bune rezultate se ob?in atunci c?nd echipa responsabil? de coordonarea eforturilor de planificare ?n vederea schimb?rilor climatice se afl? chiar ?n biroul primarului, echipa de planificare av?nd, astfel, acces direct la factorii decizionali. Primarul sau al?i factori implica?i de la nivel local ar trebui cel pu?in s? avizeze public acest proces pentru a oferi sprijinul politic de care are nevoie echipa de planificare pentru a convinge al?i actori de seriozitatea unui astfel de demers. Integrarea cu alte strategii de planificare: ?n mod similar, cele mai bune rezultate se ob?in atunci c?nd planul privind schimb?rile climatice nu este considerat o strategie de sine st?t?toare, ci mai degrab? este integrat sistematic ?n alte strategii locale relevante, precum planul privind transportul local, planul privind de?eurile sau strategia ?n domeniul apei. Unele ora?e au ales chiar s? integreze obiectivele sau reperele privind schimb?rile climatice ?n sistemul de raportare regulat? privind managementul, pentru a asigura monitorizarea permanent? a progresului. Foarte multe activit??i de planificare a schimb?rilor climatice pe plan local care au avut loc ?n Rom?nia au fost ?ntreprinse de ora?e semnatare ale Conven?iei Primarilor, o ini?iativ? sus?inut? de Comisia European? ce ??i propune s? promoveze utilizare energiei durabile ?n ora?e. Exist? un proces de aderare formal, gestionat de Biroul Conven?iei Primarilor (CoMo) de la Bruxelles, ?n cadrul c?reia o autoritate local? se angajeaz? s? elaboreze ?i s? implementeze un Plan de ac?iune privind energia durabil? (PAED), ?n termen de un an de la aderarea la program. Trebuie ?ntocmit un inventar ini?ial al emisiilor care s? permit? monitorizarea ulterioar? a progresului ?nregistrat ?n vederea reducerii consumului de energie. De?i exist? un format propus pentru acest plan, dup? cum am men?ionat anterior, autorit??ile locale dispun de libertate deplin? ?n privin?a alegerii sectoarelor sau a strategiilor asupra c?rora s? se axeze ?n PAED. CoMo ?i Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene ofer? asisten?? tehnic? pentru ?ntocmirea ?i prezentarea planului.?ncep?nd din 6 septembrie 2013, ?n Rom?nia exist? 60 de comunit??i semnatare ale Conven?iei, reprezent?nd colectiv o popula?ie de aproximativ 5 milioane de persoane. Comunit??ile semnatare cuprind Sectorul 1 Bucure?ti, Timi?oara, Cluj, Bra?ov, Ploie?ti ?i Arad. Cu toate acestea, majoritatea semnatarilor au un num?r mult mai mic de locuitori, 25 dintre cei 60 de semnatari av?nd o popula?ie sub 10 000 de locuitori. P?n? ?n prezent, treizeci dintre aceste ora?e ?i-au prezentat PAED, majoritatea acestora fiind disponibile online pentru analiz?. Regulile privind programul prev?d c? PAED trebuie aprobat de c?tre consiliul municipal al ora?ului, apoi ?nc?rcat pe site-ul Conven?iei, pentru a fi analizat de CoMo. Modelul este folosit pentru a asigura transmiterea datelor ?n format standardizat ?i pentru a permite analiza de c?tre Centrul Comun de Cercetare al CE care caut? ipoteze incorecte sau inadecvate. Dup? ?aprobarea” planului de c?tre CoMo, ora?ul trebuie s? raporteze anual progresul ?nregistrat ?n vederea ?ndeplinirii obiectivelor PAED.Figura 1.3: Strategii ?n domeniul energiei, detaliate de c?tre semnatarii rom?ni ai Conven?iei Primarilor ?n cadrul Planurilor de ac?iune privind energia durabil? (din iulie 2013)Surs?: Analiza bazei de date a Conven?iei Primarilor, efectuat? de Banca Mondial? Con?inutul tuturor celor 29 de planuri prezentate ?ncep?nd cu iulie 2013 a fost analizat succint pentru a ?n?elege situa?iile ?n care autorit??ile locale aleg s? ??i prioritizeze eforturile de planificare ?n domeniul energiei. Dup? cum indic? ?n mod clar figura 1.3, marea majoritate a strategiilor enumerate ?n aceste planuri se axeaz? pe sectorul cl?dirilor ?i cel al transporturilor, dou? sectoare care contribuie de obicei ?n mod semnificativ la consumul de energie pe plan local.?n cadrul acestor categorii, strategiile men?ionate cel mai frecvent ?n planurile de ac?iune privind energia durabil? au inclus:Cl?dirile Recondi?ionarea/reabilitarea termic? a cl?dirilor publice municipale, inclusiv a ?colilorAudituri energetice ale cl?dirilor publice ?i emiterea certificatelor de performan?? energetic? care s? ?ndeplineasc? cerin?ele UE Reabilitarea termic? a cl?dirilor de locuin?e (respectiv blocuri turn)Montarea panourilor fotovoltaice pe cl?dirile municipale TransportModernizarea sistemului de transport ?n comun Planificarea ?mbun?t??irii transportului /mobilit??ii localeCrearea unei re?ele de ?nchiriere a bicicletelor Agen?ia pentru Managementul Energiei ?i Protec?ia Mediului din ora?ul Bra?ov (AMEPMB) este centrul ?Clubului Conven?iei” ?n Rom?nia, ?nfiin?at pentru a sus?ine semnatarii prin punerea la dispozi?ie a unei platforme pentru schimb de idei ?i informa?ii. De asemenea, Clubul urm?re?te s? asigure o voce comun? privind aspectele legislative ?i de politic? din Rom?nia. De asemenea, AMEPMB este centrul organiza?iei Ora?e Energie ?n Rom?nia, un consor?iu format din gestionarii politicii energetice ?n ora?ele ??rii.Alte activit??i de planificare ?n leg?tur? cu schimb?rile climatice au loc ?n ?apte ora?e din Rom?nia ?n care s-a folosit Instrumentul B?ncii Mondiale de evaluare rapid? a energiei urbane (TRACE) pentru sus?inerea eforturilor de planificare a eficien?ei energetice pe plan local. TRACE este conceput pentru a ajuta autorit??ile locale s? evalueze consumul de energie ?n ?ase sectoare cheie aflate sub controlul lor: ap?, de?euri, transport, iluminat public, cl?diri, energie electric? ?i termic?. Ora?ele pot s? ??i evalueze performan?a energetic? raport?ndu-se la ora?ele omoloage din fiecare dintre aceste categorii, pot primi ?ndrum?ri privind sectoarele care reprezint? o prioritate ?i pot evalua care sunt interven?iile specifice ?n materie de politic? sau tehnologie cele mai potrivite ?n ora?ul lor. Analiza TRACE este efectuat? ?n mod obi?nuit de c?tre un consultant expert care colaboreaz? cu personalul autorit??ii locale ?n leg?tur? cu colectarea ?i analiza datelor, ?ns? aceasta poate fi efectuat? ?i ?n mod independent de c?tre municipalit??ile care dispun de expertiz? ?n chestiuni legate de eficien?a energetic?.Datorit? faptului c? instrumentul TRACE se axeaz? pe eficien??, acesta nu abordeaz? o gam? larg? de op?iuni ce ar putea fi avute ?n vedere de c?tre ora?e pentru reducerea emisiilor de dioxid carbon, precum utilizarea tehnologiei pentru energie din surse regenerabile sau alte strategii de utilizare a altor combustibili. De asemenea, TRACE este foarte util pentru abordarea sectoarelor asupra c?rora autoritatea local? de?ine controlul cel mai ridicat – sistemul de transport ?n comun cu autobuzul, de exemplu, ?n locul automobilelor particulare– ?ns? multe analize TRACE adopt? o perspectiv? ampl? privind tipurile de ac?iuni ?n domeniul energetic necesare ?ntr-un ora?.Cele trei studii TRACE din Rom?nia publicate p?n? ?n prezent (Cluj-Napoca, Ploie?ti ?i Bra?ov) ?i celelalte patru proiecte de studii (Constan?a, Craiova, Ia?i ?i Timi?oara) aloc? foarte mult spa?iu discut?rii problemelor legate de transport (inclusiv rata ridicat? a de?inerii de autovehicule, vechimea/ineficien?a vehiculelor publice ?i private, disponibilitatea locurilor de parcare, etc.) ?i de cl?diri (trecerea de la sistemul de termoficare la sisteme termice din cl?diri, lipsa izol?rii termice a cl?dirilor, etc.), comparativ cu alte sectoare. Studiile TRACE nu ignor? aceste sectoare– de exemplu, fiecare dintre cele trei rapoarte publicate precizeaz? faptul c? sistemele de termoficare din aceste ora?e au un nivel ridicat de pierderi de energie termic?, comparativ cu multe alte ora?e– iar fiecare raport se ?ncheie cu mai multe recomand?ri pe care autorit??ile locale sunt ?ncurajate s? le analizeze mai aprofundat. Dup? cum se eviden?iaz? ?n mod clar ?n tabelul 1.5, exist? suprapuneri semnificative din punct de vedere al recomand?rilor, ?ns? exist? ?i recomand?ri specifice pentru fiecare ora?.Tabelul 1.5: Recomand?ri esen?iali din trei studii TRACE privind ora?ele din Rom?niaSursa: Banca Mondial? 2013Bra?ovCluj-NapocaPloie?ti----Strategie ?i plan de ac?iune ?n domeniul eficien?ei energetice Promovarea mijloacelor de transport nemotorizate Promovarea mijloacelor de transport nemotorizatePromovarea mijloacelor de transport nemotorizateDezvoltarea transportului ?n comun Dezvoltarea transportului ?n comunDezvoltarea transportului ?n comun--Fluidizarea traficului----M?suri de limitare a traficului M?suri de limitare a traficuluiM?suri de limitare a parc?rii M?suri de limitare a parc?riiM?suri de limitare a parc?riiEtalonarea cl?dirilorEtalonarea cl?dirilor--Auditarea ?i recondi?ionarea cl?dirilor municipale Auditarea ?i recondi?ionarea cl?dirilor municipaleAuditarea ?i recondi?ionarea cl?dirilor municipale--Evaluarea iluminatului integrat la nivelul ora?elor ----Auditarea ?i recondi?ionarea sistemului de iluminat stradal --Programarea iluminatului stradalProgramarea iluminatului stradalProgramarea iluminatului stradal?ntre?inerea ?i modernizarea re?elei de termoficare ?ntre?inerea ?i modernizarea re?elei de termoficare?ntre?inerea ?i modernizarea re?elei de termoficareDepistarea activ? a scurgerilor de ap? ?i gestionarea presiunii apei ----Nu exist? studii sau ini?iative comparabile care s? detalieze activitatea autorit??ilor locale ?i regionale din punct de vedere al adapt?rii la schimb?rile climatice; aceasta este o deficien?? major? asupra c?reia guvernul Rom?niei ar trebui s? se concentreze ?n viitor.1.7 Recomand?riExist? dovezi importante din diferite ora?e ale lumii care arat? c? acestea recunosc valoarea planific?rii ?n vederea schimb?rilor climatice pe plan local, din motive legate de competitivitate at?t pe termen scurt, c?t ?i pe termen lung. Faptul c? 60 de ora?e din Rom?nia au aderat la programul Conven?ia Primarilor dovede?te c? activit??ile de planificare de acest tip pot aduce unui ora? beneficii imediate ?n materie de economii la cheltuielile cu energia, permi??nd ca pu?inele resurse s? fie alocate altor nevoi publice presante.Ac?iunile ?ntreprinse de diferite ??ri precum Coreea, Fran?a ?i Filipine pentru a impune planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice prin directive referitoare la politica na?ional? au rolul de a ne aminti, totu?i, de implica?iile economice ?i sociale na?ionale ale unei planific?ri eficiente ?n vederea schimb?rilor climatice ?n mediul urban. Obiectivul Guvernului Rom?niei de a folosi Programele Opera?ionale 2014-2020 ?n vederea recalibr?rii strategiei na?ionale a Rom?niei ?n domeniul schimb?rilor climatice este, astfel, foarte strategic, cre?nd oportunitatea de a folosi o construc?ie teritorial?– ?i nu local?– pentru a orienta discu?ia privind schimb?rile climatice la nivelul ??rii.Experien?a dob?ndit? p?n? ?n prezent prin eforturile de planificare locale pentru dezastre, participarea la Conven?ia Primarilor, precum ?i cele ?apte studii TRACE ofer? un punct de plecare util pentru aceast? activitate. Este necesar? o activitate mult mai intens? pentru a asigura c? aceste eforturi sunt, totu?i, integrate ?i trec dincolo de limitele geografice, sectoriale ?i ministeriale tradi?ionale. Planurile integrate de dezvoltare urban? solicitate de MDRAP reprezint? un vehicul poten?ial ce trebuie folosit ?n aceast? privin??, dat fiind domeniul de aplicare vast al acestora. Identificarea temelor specifice legate de schimb?rile climatice ce trebuie incluse ?n orice PIDU de acum ?nainte ar trebui s? fie o sarcin? relativ u?oar?. Ar putea fi necesare unele tipuri de sisteme de control al calit??ii pentru a asigura faptul c? orice discu?ii privind schimb?rile climatice sunt cuprinz?toare, se bazeaz? pe dovezi ?i reflect? contribu?iile aduse de o gam? larg? de factori implica?i. Strategia Conven?iei Primarilor de a angaja exper?i externi care s? evalueze fiecare plan ?n vederea asigur?rii unui nivel de calitate minim reprezint? un model interesant pe care Guvernul Rom?niei ar trebui s? ?l aib? ?n vedere pentru propriul proces privind PIDU. De asemenea, este important ca ora?ele individuale s? elaboreze propria strategie ?n domeniul schimb?rilor climatice. O strategie regional? nu ar con?ine nivelul de detaliere necesar pentru abordarea tuturor preocup?rilor legate de schimb?rile climatice ?ntr-un anumit ora?. ?n acest caz, PAED ?i studiile TRACE reprezint? modele mai relevante, de?i domeniile asupra c?rora se axeaz? ar trebui neap?rat extinse, pentru a acoperi la nivel mai detaliat temele legate de adaptare. Inventarele cuprinz?toare privind emisiile ?i studiile privind riscurile generate de schimb?rile climatice ar trebui s? fie impuse ca fundamente esen?iale ale acestor planuri. Dac? se dore?te ca aceast? abordare s? aduc? rezultate pozitive, vor fi necesare strategii de creare a capacit??ii care vor oferi personalului din cadrul autorit??ilor locale at?t instrumentele, c?t ?i informa?iile necesare pentru a elabora planuri eficiente, realizabile. Veste bun? este c? exist? un sprijin considerabil oferit de Banca Mondial?, Comisia European?, diferite re?ele de ora?e ?i alte resurse academice ?i de consultan?? din Rom?nia ?i din alte p?r?i ale continentului, ce poate fi exploatat ?n acest scop. Deosebit de important este faptul c? ?n 2014, Banca Mondial? ?i mai mul?i parteneri interna?ionali ?ncep s? lucreze la un program de formare ?i acreditare a persoanelor care dob?ndesc un anumit nivel minim de cuno?tin?e privind modul de ?ntocmire a unui inventar al emisiilor la nivelul ora?ului, analiza riscului reprezentat de schimb?rile climatice ?n mediul urban ?i un plan de ac?iune cuprinz?tor ?n leg?tur? cu schimb?rile climatice ?n ora?. Prin acest program, Banca ?i partenerii s?i urm?resc s? creasc? nivelul general de capital uman disponibil pentru evaluarea provoc?rilor cu care se confrunt? un ora? ?i s? g?seasc? solu?ii la aceste provoc?ri. Guvernul Rom?niei este ?ncurajat s? monitorizeze activ derularea acestei strategiei, colabor?nd cu Banca ?i al?i parteneri ?n vederea promov?rii nivelului de con?tientizare asupra acestui program ?i sus?in?nd func?ionarii interesa?i s? ob?in acreditarea.Politicile ?i investi?iile pe termen scurt ?i lung care ar trebui avute ?n vedere pentru sus?inerea acestei agende cuprind:Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritatePlanificare integrat?Integrarea aspectelor legate de schimb?rile climatice ?n PIDUSupravegherea politiciiRidicat?Obligarea ora?elor care solicit? sprijin prin Programul opera?ional s? ?ntocmeasc? planuri cuprinz?toare privind schimb?rile climatice care s? ?ndeplineasc? anumite cerin?e minime de calitateSupravegherea politiciiRidicat?Asigurarea form?rii pentru personalul autorit??ilor locale ?n leg?tur? cu modul de ?ntocmire a unor planuri cuprinz?toare ?i integrate privind schimb?rile climatice la nivel local. Formare/ educa?ieRidicat?Acordarea de sprijin financiar /resurse ?Clubului Conven?iei” ?i altor organiza?ii de asisten?? tehnic? ?n domeniul schimb?rilor climatice, eficien?ei energetice sau planific?rii transportului, etc.Educa?ie/ formareRidicat?Studii tehniceFinan?area cercet?rilor pentru reducerea sc?rii modelelor climatice globale, cu scopul de a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite regiuni, care s? permit? planificatorilor din cadrul autorit??ilor locale s? evalueze vulnerabilitatea ora?elor la ?ocurile climatice viitoareCercetare ?i analiz?Ridicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lungFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateStudii tehniceStabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor planificatori ?n domeniul mediului ?i urban ?n leg?tur? cu planificarea ?n vederea schimb?rilor climatice pe plan local.Educa?ie/ formareRedus?Punerea la dispozi?ia autorit??ilor locale a unor grant-uri ?n domeniul planific?rii ?n vederea sus?inerii ?ntocmirii unor planuri de ac?iuni cuprinz?toare ?i integrate privind ac?iunile locale ?ntreprinse ?n leg?tur? cu schimb?rile climatice.Sprijin pentru planificareMedieCre?terea accesului la sursele de date relevante pentru ac?iunile de planificare cuprinz?toare ?i integrate ?n domeniul schimb?rilor climaticeSprijin pentru planificare/ Cercetare ?i analiz?MedieStudii tehniceFinan?area studiilor LIDAR ?i a altor analize care sus?in elaborarea unor evalu?ri foarte detaliate ?i la scar? mic? a inunda?iilor ?i a altor tipuri de riscuri climatice ?n cele mai mari 20 de ora?e din Rom?nia.Cercetare ?i analiz?MedieSus?inerea/solicitarea utiliz?rii unor inventare mai ample privind emisiile locale de GES [precum GPC – Global Protocol on Community Scale GHG Emissions (Protocolul global privind emisiile GES la nivel comunitar)], ?n vederea asigur?rii unor evalu?ri mai cuprinz?toare dec?t cele folosite de Conven?ia Primarilor. Politic?/ supraveghereMedieEduca?ie public?Stabilirea unor programe de educa?ie public? pentru extinderea nivelului general de con?tientizare asupra aspectelor legate de planificare ?n leg?tur? cu schimb?rilor climatice ?i clima local?Educa?ie/formareRedus?Sec?iunea 2: Analiza sectorului transportului urban (Not?: aceasta este o prezentare succint? a sec?iunilor relevante din punct de vedere urban ale analizei de sine st?t?toare a sectorului transporturilor, ?ntocmit? de echipa B?ncii Mondiale responsabil? de transport)2.1 Imagine de ansambluSectorul transportului din Rom?nia contribuie la 11,8% din emisiile de gaze cu efect de ser? la nivelul ??rii, un nivel mai sc?zut dec?t media din UE, ?ns? ?n cre?tere rapid?. (A se vedea figura 2.1) Transportul rutier reprezint? sursa majorit??ii emisiilor de GES, fiind responsabil pentru 93 la sut? din emisiile produse de transportul intern. Acest procent este similar cu media din UE-27 de 94 la sut?.Figura 2.1: Emisiile de GES produse de sectorul transporturilor, ca procent din totalul emisiilor de GES din Rom?nia Sursa: AEMDe?i ponderea transportului cu autoturismul ?n Rom?nia este la un nivel similar cu media din UE, rata de de?inere a autoturismelor ?n Rom?nia este cea mai sc?zut? din UE, respectiv 201 de autoturisme la 1000 de locuitori ?n 2010, ?ns? ?n ultimii ani aceasta a crescut semnificativ, de la 150 de autoturisme la 1000 de locuitori ?n 2004. Experien?a la nivel mondial arat? c? pe m?sur? ce economia Rom?niei cre?te, rata de de?inere a autoturismelor va continua, de asemenea, s? creasc?. Alte informa?ii privind situa?ia transporturilor urbane ?n Rom?nia sunt extrem de limitate. Unele informa?ii au fost ob?inute din studiile TRACE citate anterior la sec?iunea 1, precum ?i din Planurile de ac?iune privind energia durabil?, ?ntocmite de diverse ora?e din Rom?nia ?n cadrul particip?rii la programul Conven?ia Primarilor. ?n plus, Banca Mondial? a avut o ?nt?lnire ini?ial? pentru discu?ii cu Directorul Executiv pentru Transport din cadrul Prim?riei Bucure?ti ?n leg?tur? cu provoc?rile ?i ambi?iile din acest ora?. De?i nu au fost complete, aceste informa?ii contribuie la crearea unei imagini asupra transportului urban ?n Rom?nia:Transferul modal – Exist? informa?ii viabile limitate privind transferul modal ?n multe ora?e din Rom?nia, ?ns? este dificil de efectuat o evaluare a nivelurilor actuale ale emisiilor de GES produse de transport ?n ora?ele individuale din Rom?nia sau a procentului emisiilor totale legate de transport generate ?n zonele urbane, comparativ cu zonele rurale din Rom?nia.Blocajele ?n trafic. Toate studiile TRACE derulate ?n Bra?ov, Cluj-Napoca ?i Ploie?ti au identificat blocajele ?n trafic ca fiind o problem?; oficialii autorit??ii locale din Bucure?ti consider? c? acestea reprezint? o problem? semnificativ?. Blocajele, ?mpreun? cu consecin?a lor direct? const?nd ?n oprirea ?i pornirea repetat? a autovehiculelor cresc semnificativ emisiile de gaze cu efect de ser? ?i de alte gaze produse de traficul rutier. Parcarea. Odat? cu cre?terea rapid? a procentului de de?inere ?i utilizare a autovehiculelor private dup? ce Rom?nia a demarat tranzi?ia c?tre o economie de pia??, asigurarea spa?iilor de parcare speciale ?n ora?ele din Rom?nia este problematic?, iar num?rul locurilor de parcare este deseori inadecvat pentru a face fa?? cererii. Acest lucru determin? deseori g?sirea unor solu?ii ?informale” pentru parcare, vehiculele fiind parcate pe trotuare, pistele pentru bicicli?ti ?i ?n spa?iile publice, precum ?i pe fiecare metru disponibil al spa?iilor de parcare legale. Acest aspect creeaz? dificult??i pietonilor, bicicli?tilor ?i altor utilizatori ai drumurilor,?ns? ?n acela?i timp accentueaz? problemele legate de blocaj, men?ionate mai sus. Gestionarea locurilor de parcare ?n unele ora?e din Rom?nia este rudimentar? sau chiar inexistent?, regulile de parcare se aplic? insuficient sau chiar deloc, neexist?nd nicio tentativ? de restric?ionare a parc?rii prin aplicarea unor tarife sau a restric?iilor ca instrument de management al cererii. ?n alte ora?e precum Bra?ov ?i Cluj-Napoca, sunt introduse noi sisteme de management al parc?rii care permit ?oferilor s? pl?teasc? pentru metrii de parcare cu telefonul mobil, ?ns? eficien?a acestora nu a fost ?nc? evaluat?.Transportul ?n comun. Multe ora?e din Rom?nia de?in sisteme de transport ?n comun. ?n Bucure?ti exist? un sistem de transport cu metroul (exploatat de Metrorex, ?ntreprindere public?), o re?ea de tramvaie, troleibuze ?i o re?ea extins? de autobuze, toate acestea fiind exploatate de RATB, societate aflat? sub controlul Prim?riei Bucure?ti. ?n alte ora?e din Rom?nia, transportul ?n comun este asigurat de autobuze, minibuze, troleibuze ?i tramvaie exploatate de prim?rie sau de un concesionar privat. ?n 2005, prim?ria Bra?ov a luat decizia de a abandona linia de tramvaie din cauza costurilor prohibitive ale moderniz?rii ?i ?ntre?inerii acesteia; ?n prezent, se bazeaz? pe autobuze ?i troleibuze. Cluj-Napoca ?i-a modernizat sistemul de tramvaie, ?n timp ce alte ora?e dispun de planuri similare de modernizare a sistemului, ?ns? le lipsesc fondurile necesare pentru punerea ?n aplicare a acestora. Provocarea cu care se confrunt? multe dintre aceste sisteme const?, par?ial, ?n reducerea nivelului de c?l?tori. ?n Ploie?ti, de exemplu, utilizarea transportului ?n comun a sc?zut de la 7 milioane de c?l?torii pe lun? ?n 2011 la 6,7 milioane de c?l?torii ?n 2012. Unele ora?e depun eforturi concertate pentru a schimba radical aceast? tendin??, prin modernizarea infrastructurii ?i a serviciilor, de?i lipsa de fonduri r?m?ne o constr?ngere major?. ?n Bra?ov, ?ntreprinderea de exploatare de?inut? de municipalitate ?i-a re?nnoit parcul de autobuze cu 109 vehicule noi ?n 2006.Taxiuri, infrastructura pentru pietoni ?i bicicli?ti. ?n majoritatea ora?elor din Rom?nia exist? foarte multe taxiuri, ?ns? majoritatea automobilelor sunt vechi ?i ineficiente din punct de vedere al consumului de energie, reflect?nd situa?ia automobilelor la nivel na?ional. Unele prim?rii au impus o limit? de v?rst? pentru automobilele folosite ca taxiuri, ?ns? aceasta variaz? semnificativ (de exemplu, ?n Bra?ov limita de v?rst? este de cinci ani, ?n timp ce ?n Cluj-Napoca, limita de v?rst? este de 12 ani). Infrastructura pentru pietoni ?i bicicli?ti difer? foarte bun din punct de vedere al calit??ii ?i cantit??ii ?ntre diferite ora?e ?i ?n interiorul diferitelor zone ale ora?elor. ?n unele ora?e exist? o infrastructur? bun? pentru bicicli?ti, ?ns? ?n general nu formeaz? o re?ea coerent?, deoarece deseori este prost ?ntre?inut?. Parcarea pe pistele pentru bicicli?ti reprezint?, de asemenea, o problem?, reduc?nd ?i mai mult posibilitatea de utilizare a acesteia. ?n studiile TRACE pentru Bra?ov, Cluj ?i Ploie?ti au fost raportate demersuri de ?mbun?t??ire a facilit??ilor pentru mersul pe jos ?i mersul pe biciclet?, ?ncurajarea acestor moduri fiind men?ionat? ?i ?n Planurile de ac?iune pentru energie durabil? pentru alte ora?e, fiind men?ionat?. Strategiile cuprind extinderea re?elei de piste pentru bicicli?ti, instalarea unor sta?ii de ?nchiriere a bicicletelor cu autoservire, ?i stabilirea unor scheme pilot de folosire ?n codiviziune a bicicletelor.2.2 Mediul politicExist? mai multe documente oficiale adoptate de UE, relevante pentru sectorul transporturilor din Rom?nia. Unul dintre aceste documente esen?iale este Cartea Alb? a Comisiei Europene ?Foaie de parcurs pentru un spa?iu european unic al transporturilor: C?tre un sistem de transport competitiv ?i eficient din punct de vedere al resurselor” adoptat? ?n martie 2011. Cartea Alb? se axeaz? pe asigurarea mobilit??ii sustenabile pentru oameni ?i bunuri, pun?nd ?ndeosebi accentul asupra contribu?iei la un obiectiv-?int? foarte ambi?ios ?n ceea ce prive?te emisiile de gaze cu efect de ser?, stabilit pentru ?ntreaga UE. Deoarece Cartea Alb? abordeaz? toate formele ?i aspectele transporturilor, obiectivele sunt ?n mod obligatoriu generale, ?ns? exist? un singur obiectiv axat ?n mod specific asupra ora?elor, respectiv inexisten?a ?n ora?e a autoturismelor noi alimentate cu combustibili conven?ionali, obiectiv ce trebuie atins p?n? ?n 2050. Obiectivele intermediare incluse ?n Cartea Alb?, relevante pentru ora?e, se axeaz? pe: (a) dezvoltarea ?i implementarea combustibililor ?i a sistemelor de propulsie noi ?i durabili; (b) optimizarea performan?ei lan?urilor logistice multimodale, inclusiv prin utilizarea mai intens? a unor moduri mai eficiente din punct de vedere al utiliz?rii energiei; ?i (c) utilizarea mai eficient? a transporturilor ?i a infrastructurii prin recurgerea la sisteme de informa?ii ?i stimulente de pia??.Un al doilea document esen?ial este un document de pozi?ie al Comisiei Europene care prevede ?n mod specific punctele sale de vedere privind principalele provoc?ri ?n domeniul transporturilor cu care se confrunt? Rom?nia, precum ?i ?n leg?tur? cu priorit??ile de finan?are. ?n cadrul acestui raport, CE face un apel pentru promovarea planurilor de mobilitate urban? durabil? (PMUD) pe baza modurilor de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru zonele urbane; pentru efectuarea de investi?ii ?n infrastructura necesar? ?i materialul rulant accesibil ?n vederea ?ndeplinirii acestor planuri ?i pentru sprijin institu?ional destinat ?mbun?t??irii gestion?rii transportului local. Documentul de pozi?ie subliniaz?, de asemenea, necesitatea de a acorda aten?ie strategiilor de adaptare la schimb?rile climatice ?i politicilor de creare a capacit??ii, inclusiv modificarea standardelor tehnice, precum ?i nevoii de ?mbun?t??ire a guvernan?ei ?i livr?rii serviciilor, prin abordarea problemei actuale legate de num?rul redus de ingineri civili cu preg?tire ?n planificarea transporturilor.Domeniul de aplicare al fondurilor de coeziune UE vor continua s? fie ?n mare m?sur? similar cu perioada actual?, acord?ndu-se sprijin pentru investi?ii menite s? asigure conformitatea cu standardele de mediu, promov?nd eficien?a energetic? ?i utilizarea energiei din surse regenerabile; investi?iile ?n re?eaua de tranzit transeuropean?, ?i sistemele de transport urban cu emisii reduse de dioxid de carbon. Se preconizeaz? c? ini?iativa teritorial? integrat? discutat? mai sus la sec?iunea 1 va fi un instrument esen?ial pentru implementarea program?rii transporturilor, permi??nd statelor membre s? aplice Programele opera?ionale ?n mod transversal ?i s? foloseasc? fondurile din mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe opera?ionale. Acest lucru este ?n special relevant ?n cazul transportului urban sustenabil, dat? fiind nevoia de a corela transportul cu alte obiective de dezvoltare regional?. La nivel na?ional, Ministerul Transporturilor din Rom?nia (MT) anticip? c? p?n? la sf?r?itul anului 2013, va finaliza un nou Plan general privind transporturile pentru o perioad? de 20 de ani (PGT) la nivelul ?ntregii ??ri. Pe l?ng? ?ndrum?rile ?n leg?tur? cu Planul opera?ional 2014-2020, PGT ??i propune s? ofere ?o strategie integrat? pentru sistemul na?ional de transport”, inclusiv programe de investi?ii ?i m?suri de politic? ?n domeniul transporturilor, pe termen scurt, mediu ?i lung. A fost elaborat un Model na?ional de transport, ca parte esen?ial? a procesului de dezvoltare, pentru a ajuta evaluarea obiectiv? a op?iunilor ?i a oferi o baz? solid? pentru PGT. Modelul va fi men?inut ?i actualizat permanent ?n urma finaliz?rii PGT; de asemenea, este recunoscut faptul c? PGT va trebui s? fie un ?document viu” cu actualiz?ri periodice care s? reflecte schimbarea contextelor ?i a provoc?rilor.O versiune preliminar? a PGT din 19 august 2013 a prezentat un set de obiective propuse pentru proiectele Planului general, inclusiv ob?inerea eficien?ei economice a transportului; reducerea la minimum a impacturilor negative asupra mediului; abordarea cu prioritate a modurilor de transport mai eficiente din punct de vedere energetic ?i cu emisii mai reduse; ?i cre?terea siguran?ei sistemului de transport. De asemenea, prevede un obiectiv de finan?are care se refer? par?ial la ob?inerea unor pre?uri mai eficiente pentru transport ?i par?ial la posibilitatea real? ?n acest sens, date fiind constr?ngerile probabile asupra finan??rii sectorului transporturilor din diferite surse na?ionale, ale UE ?i din sectorul privat. Din perspectiva schimb?rilor climatice, obiectivul legat de sustenabilitate se refer? la atenuarea schimb?rilor climatice, de?i acestea nu sunt men?ionate expres.Din perspectiv? urban?, cel mai important lucru este c? PGT nu acoper? investi?iile ?n transportul urban ?i interven?iile politice. Acest lucru se ?nt?mpl? deoarece responsabilitatea pentru investi?iile ?n transportul urban revine ?n general municipalit??ilor din Rom?nia (cu excep?ia re?elei de metrou din Bucure?ti), aflate sub egida Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice. De asemenea, MDRAP este responsabil de drumurile regionale, locale ?i jude?ene care leag? ora?ele ?i satele Rom?niei.Necesitatea unor Planuri generale care s? stea la baza strategiilor ?i investi?iilor din domeniul transporturilor urbane a fost identificat? at?t de Guvernul Rom?niei, c?t ?i de Comisia European?. Au fost ?ntocmi?i termenii de referin?? pentru studiile necesare ?n vederea elabor?rii PMUD pentru ?apte poli urbani de cre?tere ?i pentru Bucure?ti/Ilfov. Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare va juca un rol esen?ial ?n contractarea consultan?ilor care s? efectueze studiile, sus?in?nd MDRAP. JASPERS (Asisten?a comun? ?n vederea sprijinirii proiectelor ?n regiunile europene) va oferi asisten?? tehnic?, dac? este cazul. ?n paralel cu studiile, Banca Mondial? va sus?ine planificarea teritorial? ?i planificarea integrat? a dezvolt?rii pentru polii de cre?tere ?i va continua s? ofere asisten?? Autorit??ii Metropolitane de Transport Bucure?ti.Obiectivele PMUD, definite ?n proiectul termenilor de referin??, cuprind:Reducerea polu?rii atmosferice ?i fonice, a emisiilor de gaze cu efect de ser? ?i a consumului de energie;?mbun?t??irea capacit??ii de adaptare a re?elelor de transport la fenomene meteorologice ?i naturale extreme, ?n concordan?? cu politicile UE de ?adaptare la schimb?rile climatice”.Procesul ?i criteriile de evaluare folosite ?n cadrul elabor?rii celor opt PMUD nu sunt definite ?n aceast? faz?, de?i ar trebui s? ia ?n calcul aspectele legate de schimb?rile climatice, ?n concordan?? cu obiectivele de mai sus. O provocare pentru client ?i consultan?ii desemna?i s? efectueze studiile va fi asigurarea comparabilit??ii procesului ?i criteriilor de evaluare folosite ?n fiecare dintre cele opt ora?e. ?n aceast? faz?, nu este clar cum se va realiza acest lucru. Procesul ?i criteriile de evaluare ar trebui, ?n mod ideal, s? fie compatibile cu cele folosite ?n cadrul elabor?rii PGT, pentru a asigura o concordan?? ?ntre strategia ?n domeniul transporturilor urbane ?i strategia ?n domeniul transportului general pe re?elele na?ionale. Este posibil ca rezultatele studiilor PMUD s? fie disponibile spre sf?r?itul anului 2014.2.3Op?iuni pentru controlul emisiilor de GES generate de sectorul transporturilor O modalitate adecvat? de concepere a mecanismelor de reducere a emisiilor ?n sectorul transportului urban este strategia evit?-transfer?-?mbun?t??e?te (E-T-I) care se axeaz? pe evitarea cre?terii emisiilor de CO2 prin strategii de dezvoltare urban?, ce reduc nevoia de deplasare cu autoturismul; transferul transporturilor c?tre moduri cu emisii mai reduse (de exemplu, transferul transportului de c?l?tori de la autoturisme private c?tre autobuze,trenuri sau metrou, ?i al transportului de m?rfuri de la camioane la trenuri); ?i ?mbun?t??irea politicilor privind eficien?a vehiculelor ?i managementul traficului. ?n linii mari, se poate considera c? setul de politici menite s? aplice strategia E-T-I se axeaz? pe pre?uri, reglement?ri ?i investi?ii. Unele politici se afl? ?n mod direct sub controlul autorit??ilor locale; altele sunt ?n mod obligatoriu stabilite sau administrate la nivel na?ional/ministerial. ?ntregul raport privind sectorul transporturilor discut? mai detaliat aceste politici, oprindu-se ?i asupra stabilirii pre?urilor la carburan?i, standardele de economie la combustibili sau de emisii, politicile privind transportul de marf?, rutier/pe autostr?zi, aerian ?i pe c?ile navigabile interioare care pot avea un impact asupra transportului sau activit??ii economice la nivel urban. Aceste discu?ii sunt mult mai pu?in relevante dec?t politicile rezumate ?n prezentul document, ?ns? trebuie men?ionate:Instrumentele de stabilire a pre?urilor pentru transportul rutier – Teoria privind stabilirea pre?urilor pentru transportul rutier prevede c? nivelul transportului, optim din punct de vedere social, ?n total ?i pe mod de transport, impune ca utilizatorii s? pl?teasc? pentru costul social integral al c?l?toriei, la un tarif ce acoper? costul social marginal . Unele dintre op?iunile ?n materie de politic? de stabilire a pre?urilor folosite ?n mod obi?nuit de c?tre factorii politici ce doresc s? limiteze cre?terea transportului cu autovehicule ?n ora?e cuprind stabilirea unui tarif pentru blocajele de trafic ?ntr-o anumit? zon? de centur?, perceperea unei taxe pentru utilizarea drumurilor, pentru vehiculele cu un num?r ridicat de locuri ?i anumite c?i de trecere, precum ?i politici de parcare, toate acestea f?c?nd ca tranzi?ia s? fie mai atr?g?toare din punct de vedere economic. Modificarea formei urbane – Dup? cum s-a subliniat la sec?iunea 1, forma urban? afecteaz? tiparele de deplasare zilnice ?i prin urmare ?i num?rul de kilometri parcur?i anual de autovehicule. Din multe puncte de vedere, rela?ia dintre transport ?i forma urban? este una de sus?inere reciproc?, ?n sensul c? deciziile de investi?ii ?n transport influen?eaz? tiparele teritoriale de dezvoltare, care la r?ndul lor influen?eaz? tiparele de deplasare, iar acestea influen?eaz? deciziile de investi?ii ?i investi?iile efective ?n sectorul transporturilor. ?n mod evident, modificarea a ceea ce poate deveni un ?cerc vicios” presupune abordarea aspectelor legate de dezvoltarea ?i planificarea urban? care va stabili nevoile legate de cererea de transport pentru deceniile viitoare. Rezultatul final const? ?n faptul c? de ?ndat? ce o ?ar? a dezvoltat o form? urban? caracterizat? prin extindere urban?, controlarea cre?terii emisiilor de GES devine din ce ?n ce mai dificil?. Acest lucru se ?nt?mpl? deoarece dezvoltarea cu densitate redus? acolo unde exist? o exploatare separat? a terenurilor face ca transportul cu automobilul s? fie singura op?iune de transport eficient?. Dezvoltarea unor zone urbane mai compacte, deservite corespunz?tor ?n vederea tranzitului, ar putea reduce necesarul de energie pentru transport cu p?n? la trei sferturi.2.4 Impactul schimb?rilor climatice asupra sistemelor de transport Schimb?rile climatice pot s? aib? un impact semnificativ asupra transportului urban, afect?nd modul ?n care profesioni?tii din domeniul transporturilor planific?, proiecteaz?, compun, exploateaz? ?i ?ntre?in diferite sisteme de transport. Deciziile adoptate ast?zi, ?n special cele legate de reproiectarea ?i recondi?ionarea infrastructurii existente, sau proiectarea noii infrastructuri de transport, vor afecta modul ?n care sistemul se adapteaz? la schimb?rile climatice ?n viitor. Abordarea problemei ?n prezent ar trebui s? contribuie la evitarea unor investi?ii viitoare costisitoare ?i a ?ntreruperilor ?n func?ionare. Cu toate acestea, p?n? ?n prezent au fost efectuate foarte pu?ine cercet?ri privind modul ?n care schimb?rile climatice vor afecta transporturile, ?n special ?n contextul din Rom?nia.Temperaturile mai ridicate ?i valurile de c?ldur? mai frecvente (?n special ?n sudul ?i sud-estul Rom?niei) pot s? cauzeze probleme infrastructurii feroviare ?i rutiere. Asfaltul drumurilor poate deveni moale ?i se poate deforma sub greutatea vehiculelor, determin?nd introducerea unor restric?ii de circula?ie, ?n special pentru vehiculele grele. Problema este deja recunoscut? de compania na?ional? de drumuri din Rom?nia care folose?te standarde privind materialele ?i norme de proiectare ajustate ?n zonele vulnerabile, pentru ca materialele s? reziste la temperaturi ridicate ?i pentru a reduce la minimum deform?rile. Cu toate acestea, camioanelor li se impun uneori restric?ii de greutate ?i ?n ceea ce prive?te durata c?l?toriei (?n timpul zilei), pe perioada verii, pentru a reduce deteriorarea drumurilor atunci c?nd asfaltul este moale. ?i liniile de cale ferat? se pot curba la temperaturi ridicate, ceea ce poate determina restric?ii de vitez? ?i utilizare, temperaturile ridicate put?nd cauza, de asemenea, dilatarea termic? a ?mbun?rilor podurilor, ceea ce afecteaz? exploatarea acestora ?i cre?te costurile de ?ntre?inere. Temperaturile mai ridicate ?i valurile de c?ldur? pot s? determine disconfort ?i riscuri la adresa siguran?ei c?l?torilor cu trenul ?i alte mijloace de transport ?n ora?e, impun?nd introducerea ventila?iei ?mbun?t??ite ?n sta?ii (sta?iile de metrou, de exemplu) sau a aparatelor de aer condi?ionat ?n trenuri, metrouri, tramvaie, troleibuze ?i autobuze. Astfel de aspecte sunt importante dac? aceste mijloace de transport doresc s? r?m?n? atr?g?toare, ?in?nd seama de concuren?a cu autoturismele private ?n care existen?a unui sistem de aer condi?ionat este tot mai frecvent?. Infrastructura de transport feroviar?, rutier? ?i naval? poate fi vulnerabil? la efectele precipita?iilor mai intense ?i frecven?ei sporite a viiturilor toren?iale, din cauza c?rora tunelurile pot deveni neopera?ionale, iar traficul poate fi perturbat. Aceste fenomene pot gr?bi avarierea tunelurilor ?i perturba furnizarea anergiei electrice, ventila?iei ?i altor utilit??i ?n tuneluri. Culeele, pilonii podurilor, taluzurile de la drumuri ?i calea ferat?, precum ?i malurile r?urilor pot fi vulnerabile la viiturile toren?iale ?n cazul ?n care nu se iau m?suri pentru protejarea lor. Viiturile pot avea ca efect ?i eroziunea ?i degradarea pilonilor de sprijin ai podurilor, iar intensificarea precipita?iilor cre?te riscul de avariere a debleurilor ?i zidurilor de sprijin situate ?n interiorul sau ?n jurul portalurilor de tunel. Scurgerile ?n urma nivelului crescut de precipita?ii vor afecta ?i debitul cursurilor de ap? ?i transportul de sedimente ?n anumite locuri, ceea ce poate avea efecte adverse asupra funda?iilor podurilor. Precipita?iile intense pot avea impacturi adverse ?i asupra siguran?ei drumurilor, de?i ?n anumite zone restric?iile din zilele cu polei ?i z?pad? pot contracara acest efect ?n fiecare an. Traficul rutier ?i feroviar pe poduri este vulnerabil ?n fa?a v?nturilor puternice asociate cu furtuni extreme. Integritatea structural? a podurilor cu traverse lungi poate fi amenin?at? ?i de v?nturile puternice, ceea ce determin? ?nchiderea podurile, iar ?n cazuri extreme c?derea acestora. Varia?iile de temperatur?, ?n special c?ldura extrem? ?i valurile de c?ldur?, afecteaz? proiectele de construc?ie din sectorul transporturilor. C?ldura extrem? creeaz? condi?ii de munc? nefavorabile pentru lucr?tori ?i ?mpiedic? anumite tipuri de activit??i de construc?ie. Temperatura ridicat?, umiditatea sc?zut? ?i v?ntul puternic, de exemplu, sunt factori care reduc timpul de turnare ?i duritatea betonului. Cu toate acestea, temperaturile crescute pot aduce ?i unele beneficii, ?n special ?n zonele mai reci ale ??rii. Temperaturile mai ridicate ?nseamn? un sezon al construc?iilor mai lung ?i o eficien?? a costurilor ?mbun?t??it?, reduc?nd utilizarea s?rii ?i a substan?elor chimice pentru drumuri din timpul iernii, precum ?i impacturile negative indirecte asupra mediului. 2.5 Recomand?ri?ntregul raport privind sectorul transporturilor ofer? o perspectiv? mult mai larg? asupra gamei de strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de GES ?i adaptarea la schimb?rile climatice, strategii pe care guvernul Rom?niei ar trebui s? le aib? ?n vedere ?i ?n viitor. Aceast? discu?ie se limiteaz? la aspectele ce se pot dovedi ca fiind cele mai relevante din perspectiv? urban?, de?i acest lucru nu ?nseamn? c? intr? ?n atribu?iile unei autorit??i locale. Cu toate acestea, exist? un aspect suficient de clar – este pu?in probabil ca preocup?rile legate de schimb?rile climatice s? reprezinte elementul esen?ial care s? stea la baza politicilor ?i deciziilor de investi?ii ?n transportul urban. ?n schimb, este mult mai probabil ca elaborarea politicilor ?n domeniul transporturilor s? se bazeze pe co-beneficiile locale– precum reducerea blocajelor ?n trafic sau ?mbun?t??irea calit??ii aerului. Analiz?nd nivelul blocajelor ?ntr-un ora? precum Bucure?ti ?i tendin?ele de intensificare a motoriz?rii, este vorba at?t despre o problem? clasic? de transport ?i planificare urban?, c?t ?i despre o problem? legat? de emisiile de GES. Co-beneficiile pot reprezenta motivul discu?iilor privind ?mbun?t??irea politicilor de transport care sunt ?i strategii privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon sau strategii de adaptare la schimb?rile climatice.Focalizare sectorial? Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateTransport rutierStudierea m?surilor fiscale ce ar putea influen?a alegerile ?n materie de achizi?ionare ?i utilizare a autovehiculelorCercetare/analiz?Ridicat?Transport urbanPrioritizarea planific?rii urbane integrateCercetare/analiz?Ridicat?Sus?inerea elabor?rii unor planuri de mobilitate urban? durabil? (PMUD) ?n cele mai mari ora?e din Rom?niaCercetare/analiz?Ridicat?Studierea rolului poten?ial al m?surilor ?dure” de gestionare a cererii pentru abordarea problemelor legate de blocaje ?i emisii ?n ora?ele din Rom?nia cu cel mai mare procent de blocaje ?n trafic.Cercetare/analiz?Ridicat?Efectuarea unor studii de fezabilitate privind tranzitul rapid cu autobuzul ?n ora?ele pentru care PMUD indic? c? acesta ar putea reprezenta o solu?ie rentabil? ?n ceea ce prive?te tranzitul de mas? urban.Cercetare/analiz?Ridicat?Investi?ii ?n transportul public urban, ?n conformitate cu cadrul pus la dispozi?ie de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Investi?ii ?n infrastructura pentru bicicli?ti ?i pietoni, ?n conformitate cu cadrul pus la dispozi?ie de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Stabilirea unui proiect pilot care s? demonstreze ?i s? testeze fezabilitatea, costurile ?i beneficiile centrelor de consolidare a transportului de marf? urban. Investi?ii directeRidicat?Stabilirea unor proiecte pilot privind combustibilii alternativi pentru autobuze ?i alte vehicule din parcul urbanInvesti?ii directeRidicat?Extinderea sistemului de metrou din Bucure?ti pentru a oferi o re?ea mai complet?, cu proiecte specifice ?n conformitate cu procesul de prioritizare prev?zut ?n PGT.Investi?ii directeRidicat?Implementarea unor sisteme de transport urban inteligent, ?n concordan?? cu priorit??ile stabilite ?n aceste zone de PMUD. Investi?ii directeRidicat?Studierea vulnerabilit??ii infrastructurii ?i a sistemelor de transport urban la schimbarea condi?iilor climatice ?n toate ora?ele din Rom?nia. ?ntocmirea unor planuri de adaptare la nivelul ora?elor pe baza evalu?rii riscurilor. Cercetare/analiz?Ridicat?Implementarea unor m?suri de cre?tere a adapt?rii la c?ldur? a infrastructurii, pe ?inele pe care circul? trenurile ?i tramvaiele locale.Investi?ii directeRidicat?Introducerea unui sistem de ventila?ie ?mbun?t??it ?i/sau sistem de aer condi?ionat ?n sta?iile de metrou sau tren aflate ?n spa?iu ?nchis.Investi?ii directeRidicat?Introducerea unui sistem de ventila?ie ?mbun?t??it ?i/sau sistem de aer condi?ionat ?n mijloacele de transport ?n comun, care s? permit? c?l?torilor s? c?l?toreasc? ?n condi?ii rezonabile de confort ?n perioadele cu temperaturi ridicate.Investi?ii directeRidicat?Aplicarea unor m?suri care s? creasc? rezisten?a la inunda?ii a infrastructurii de transport noi ?i existenteInvesti?ii directeRidicat?Sec?iunea 3: Analiza sectorului energiei(Not?: aceasta este o prezentare succint? a sec?iunilor relevante din punct de vedere urban ale analizei de sine st?t?toare a sectorului energiei ?ntocmit? de echipa B?ncii Mondiale responsabile de energie)3.1Imagine de ansambluSectorul energetic din Rom?nia produce 70% din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser? (GES). Producerea de energie electric? ?i termic?, precum ?i folosirea carburan?ilor ?n alte scopuri dec?t pentru transport contribuie la trei sferturi din acest total. Emisiile de GES din acest sector s-au redus, datorit? contrac?iilor uria?e din economie ?i prin ?mbun?t??irea eficien?ei energetice. Centralele termice ce func?ioneaz? pe c?rbune asigur? aproximativ o treime din cantitatea de energie electric? a ??rii, un nivel semnificativ mai ridicat dec?t ?n alte ??ri UE. Cu toate acestea, procentul de hidroenergie, de energie eolian?, solar? ?i nuclear? este ?n cre?tere. At?t pre?urile la electricitate, c?t ?i cele la gaze naturale sunt sub nivelurile medii din UE. Pre?urile la gaze naturale sunt cele mai sc?zute din orice ?ar? a UE, din cauza distorsiunilor de reglementare. Dintre ??rile UE 27, Rom?nia are consumul de energie cel mai redus pe cap de locuitor. Consumul de electricitate pe cap de locuitor este deosebit de redus, ?ns? deja are loc o cre?tere semnificativ? a cererii de energie, stimulat? ?n principal de sectorul reziden?ial ?i cel comercial. O parte din aceast? cre?tere are loc deoarece consumatorii casnici urm?resc s? renun?e la dependen?a de sistemul de termoficare. ?n general, num?rul de gospod?rii racordate la sistemul de termoficare, ?n special ?n cl?dirile de apartamente mari din mediul urban, a sc?zut de la 2,2 milioane la 1,4 milioane ?n perioada 1990-2012. 3.2Mediul institu?ional Uniunea European? stabile?te cadrul pentru politicile privind energia durabil? ale statelor sale membre. Obiectivul esen?ial pe termen lung const? ?n angajamentul de a reduce, p?n? ?n 2050, emisiile de gaze cu efect de ser? (GES) cu 80-95% sub nivelurile din 1990, prin investi?ii ?n eficien?? energetic? ?i o infrastructur? pentru o re?ea energetic? inteligent? ?i cu emisii sc?zute de dioxid de carbon. Pe termen mediu, politica UE ?n domeniul energiei ?i schimb?rilor climatice se axeaz? pe a?a-zisele obiective-?int? 20-20-20 care au fost adoptate ?n 2007: p?n? ?n 2020, emisiile de GES ar trebui s? fie cu 20% sub nivelurile din 1990; energia din surse regenerabile ar trebui s? reprezinte 20% din consumul final de energie; iar consumul de energie primar? ar trebui s? fie redus cu 20%, comparativ cu situa?ia ini?ial? proiectat?. Rom?nia poate s? ating? toate aceste trei obiective-?int?, reflect?nd o contrac?ie uria?? a economiei sale caracterizat? ?n general prin intensitatea emisiilor de dioxid de carbon. Guvernul Rom?niei are responsabilitatea esen?ial? de a gestiona aspectele de reglementare a energiei (at?t sistemele de energie electric?, c?t ?i centralele de furnizare a energiei) prin intermediul ANRE, precum ?i politicile na?ionale privind cl?dirile care pot influen?a eforturile f?cute ?n direc?ia eficien?ei energetice. Acestea din urm? se ?nscriu ?n atribu?iile Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice. Autorit??ile locale sunt responsabile de asigurarea infrastructurii pentru serviciile publice ?i supravegherea cl?dirilor din teritoriul lor. Planificarea local? privind energia este necesar? pentru toate municipiile cu peste 20 000 de locuitori; unele municipii sunt foarte interesate ?i active ?n ceea ce prive?te eficien?a energetic?/GES, dup? cum dovede?te participarea lor voluntar? la Programul UE Conven?ia Primarilor.Pie?ele energiei din Rom?nia au fost par?ial liberalizate. Sectorul energiei electrice respect? modelul pie?elor angro ?i cu am?nuntul liberalizate. Produc?ia de energie electric? este separat? de transmisia de energie electric?, ceea ce ofer? consumatorilor casnici dreptul de a schimba furnizorii. Deoarece acest program a fost ini?iat ?n 2007, pu?ini au procedat astfel, deoarece pre?urile reglementate sunt cu mult sub tarifele de pe pia?a liber?. Tarifele la gaz ?i termoficare sunt ?n continuare subven?ionate ?ntr-un procent semnificativ. Liberalizarea total? a pre?urilor reglementate la energie electric? ?i gaz pentru consumatorii agen?i economici este programat? pentru ianuarie 2014, respectiv ianuarie 2015, iar pre?urile reglementate la energie electric? ?i gaz pentru consumatorii casnici vor fi liberalizate p?n? ?n ianuarie 2018, respectiv ianuarie 2019. Se preconizeaz? c? schemele actuale de sus?inere a pre?urilor vor r?m?ne ?n vigoare ?n viitorul apropiat. Actele legislative na?ionale privind energia care sunt cele mai relevante pentru zonele urbane cuprind: Directiva privind performan?a energetic? a cl?dirilor ce vizeaz? cl?dirile publice ?i de locuin?e Planificarea local? privind energia, ?n municipiile cu peste 20 000 de locuitoriDin perspectiv? urban?, cele mai importante probleme sunt pre?urile la energie ?i incapacitatea guvernului Rom?niei de a gestiona situa?ia dificil? ?n care se afl? sectorul termofic?rii. ?n general, sistemele de termoficare sunt de?inute de autorit??ile municipale, ?ns? cl?dirile pe care le deservesc (?i care, de asemenea, trebuie reabilitate) sunt proprietate privat?. Sunt necesare fonduri substan?iale, alocate pe o perioad? de timp lung?. De asemenea, este necesar? ?mbun?t??irea coordon?rii pentru a asigura adoptarea m?surilor ?ntr-o manier? complementar?. Aceast? coordonare lipse?te deseori din cauza nivelului inadecvat al personalului, precum ?i din cauza faptului c? personalul nu are experien?? ?n special ?n aspectele legate de eficien?a energetic?.3.3Termoficarea ?n ora?ele din Rom?nia– evaluare rapid?Sistemele de termoficare reprezint? o caracteristic? pronun?at? a multor ora?e din Rom?nia, ?ns? utilizarea acestora este ?n sc?dere. Din 300 de sisteme care func?ionau ?n 1995/96, s-a ajuns la 100 ?n 2011, dintre care 83 ?n zonele urbane. Baza de clien?i a acestor sisteme a sc?zut ?n timp de la 2,2 milioane de apartamente ?n 1990 la 1,4 milioane ?n 2012. Num?rul clien?ilor a sc?zut cu peste 50% pentru 16 din 31 de sisteme de termoficare care aveau mai mult de 10 000 de clien?i. ?n multe ora?e, termoficarea a devenit o surs? serioas? de consum al resurselor financiare publice, deoarece tarifele pentru consumatorii casnici sunt subven?ionate ?ntr-o m?sur? foarte ridicat?, ?n medie cu 50%. Calitatea serviciilor, costul ?i preocuparea fa?? de nivelurile de poluare ridicate reprezint? principalele motive ale reducerii cererii. Majoritatea unit??ilor de cogenerare vechi ?i ineficiente ?i a cazanelor pentru ?nc?lzire nu au fost ?nc? modernizate sau ?nlocuite cu echipamente de generare moderne, ?i nici nu sunt dotate cu dispozitive de ardere adecvate, iar din acest motiv emisiile de SO2 ?i NOX rezultate dep??esc normele UE. Cu o medie de 275 tone de CO2 pe Gcal, produc?torii rom?ni de energie termic? prin sistemul de termoficare se num?r? printre furnizorii de servicii cei mai poluan?i din UE. Re?elele de distribu?ie a energiei termice sufer?, ?n medie, pierderi de 30% de c?ldur? ?i ap?, comparativ cu re?elele mai noi, unde aceste pierderi sunt de 5-10%. Ca urmare a acestor ineficien?e, costul termofic?rii este cu aproximativ 18-20% mai ridicat dec?t ?n alte ??ri ale UE.3.4Recomand?riAc?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateEficien?a sistemului de termoficareEfectuarea unor analize strategice ale sistemelor locale de termoficare, pentru a stabili o strategie bazat? pe op?iunile cele mai rentabile ?i eficiente ?n materie de furnizare a energiei termice. Focalizarea eforturilor ini?iale de investi?ii asupra c?torva ora?e selectate ?n care termoficarea este considerat? viabil? din punct de vedere economic ?i competitiv?, comparativ cu alternativele distribuite, iar administra?ia local? este angajat? s? deruleze reforme sectorialeCercetare/analiz?Ridicat?Mediul institu?ionalAplicarea liberaliz?rii pre?urilor la energie electric? ?i gaze naturale, conform program?riiSupravegherea politiciiRidicat?Eliminarea tuturor subven?ilor la pre?uri; introducerea unor subven?ii direc?ionate pentru familiile cu venit redus, sub forma unor pl??i ?n numerar ?n cadrul sistemului de protec?ie social?.Supravegherea politiciiRidicat?Promovarea reformei tarifare, inclusiv a factur?rii pe baz? de consum la nivelul locuin?ei.Supravegherea politiciiRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lungFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateReabilitarea cl?dirilorEfectuarea unor analize ale cl?dirilor publice pentru identificarea celor cu eficien?? energetic? redus?Cercetare/analiz?MedieMediul institu?ionalUnificarea cadrelor de reglementare a energiei termice ?ntr-un singur cadru.Supravegherea politiciiMedie Analiza unor politici suplimentare pentru ?protejarea” sistemelor de termoficare ?n zonele ?n care termoficarea este deja furnizat? ?i rentabil?, cum ar fi impunerea obliga?iei de racordare a cl?dirilor noi la sistemul de termoficare sau a interdic?iei de deconectare sau alegere a unei surse alternative de energie termic? pentru cl?dirile existente. (Legea energiei termice permite deja acest lucru ?n municipalit??ile ?n care s-au efectuat investi?ii ?n reabilitarea/modernizarea sistemului de termoficare.)Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor proceduri de acreditare /certificare pentru SSE, ?n vederea cre?terii credibilit??ii ?n r?ndul consumatorilor.Supravegherea politiciiMedieProiectarea finan??riiAsigurarea unui sprijin investi?ional pentru cogenerarea cu eficien?? energetic? extrem de ridicat?.Investi?ii directeMedieStabilirea unui fond revolving dedicat eficien?ei energetice, pentru sectorul public, ?n vederea abord?rii unor constr?ngeri grave ?n materie de finan?are ?i implementare cu care se confrunt? entit??ile publice municipale, contribuind, ?n acela?i timp, la ?ncurajarea ?i dezvoltarea noii pie?e a SSE ?n Rom?nia. Un astfel de fond poate fi alimentat din fonduri UE, combinate cu granturi guvernamentale, iar ?n cazul ?n care ar avea un succes dovedit, ar putea atrage finan??ri private.Investi?ii directeMedieSec?iunea 4: Analiza sectorului de?eurilor solide urbane 4.1 Imagine de ansamblu?n 2009, 6,94 milioane de tone de de?euri municipale solide au fost colectate ?n Rom?nia. Emisiile de GES asociate cu eliminarea de?eurilor solide municipale ?n Rom?nia se ridic? ?n total la aproximativ 2,5 Gg de CO2 echivalent, sau 2% din totalul emisiilor la nivelul ??rii.31369001148080Figura 4.1: Frac?iune a fluxului local de de?euri, format? din materiale organice 00Figura 4.1: Frac?iune a fluxului local de de?euri, format? din materiale organice Pe cap de locuitor, nivelul gener?rii de?eurilor solide ?n Rom?nia se ridic? la aproximativ 365 kg/persoan?/an, nivel care aduce Rom?nia ?n zona inferioar? a ierarhiei, comparativ cu alte state membre ale UE. Nivelurile de generare a de?eurilor urbane sunt mai ridicate dec?t nivelurile din zonele rurale: la un moment dat, s-a raportat c? locuitorii din zonele urbane ale Rom?niei genereaz? aproximativ 0,9 kg/persoan?/zi, comparativ cu aproximativ 0,4 kg/persoan?/zi ?n zonele rurale. Nivelul total anual de generare a de?eurilor s-a modificat pu?in ?n ultimii c??iva ani, ?ns? nu este clar dac? diferen?a dintre cele dou? zone a crescut sau a sc?zut. ?n general, aproximativ 46% din fluxul municipal de de?euri din Rom?nia este format din materiale biodegradabile (cunoscute ?i sub denumirea de de?euri organice), de?i aceast? valoare variaz? ?n intervalul 38-54% ?n diferite p?r?i ale ??rii, conform ultimelor estim?ri disponibile. (A se vedea figura 4.1). Aceasta este o situa?ie destul de des ?nt?lnit? ?n ??rile cu venituri mici ?i medii, deoarece tendin?a consumatorilor este de a cheltui mai pu?in pe produse care ar aduce niveluri mai ridicate de de?euri de produse sau ambalaje.Majoritatea emisiilor ce rezult? din sectorul de gestionare a de?eurilor solide sunt asociate cu faptul c? Rom?nia depinde ?ntr-o m?sur? extrem de mare de depozitele de de?euri ca strategie principal? de gestionare a de?eurilor, totaliz?nd aproape 99% ?n 2011. De?eurile organice ?ngropate ?ntr-un depozit se descompun pe cale anaerob?, produc metan, un GES cu un poten?ial de captare a c?ldurii de 25 de ori mai mare dec?t dioxidul de carbon. Dac? depozitul de de?euri nu este proiectat corespunz?tor pentru a capta sau a arde metanul printr-o serie de ?evi ?ncorporate ?n acesta, gazul se va scurge lent ?n afara depozitului pe o perioad? de mul?i ani, persist?nd mult timp dup? ?nchiderea oficial? a depozitului. Foarte pu?ine depozite de de?euri din Rom?nia au capacitatea de a capta sau de a arde acest gaz, ceea ce ?nseamn? c? metanul este eliberat, ?n cea mai mare parte, direct ?n atmosfer?.?n cadrul acordului de aderare la UE, Rom?nia a convenit s? ?nchid? cele 238 de rampe de gunoi pentru de?euri solide gestionare necorespunz?tor ?i s? le ?nlocuiasc? cu depozite de de?euri care respect? condi?iile de salubritate, preconiz?ndu-se ca unele dintre acestea s? aib? instalate sisteme de recuperare a gazului. Situa?ia actual? a acestor planuri este neclar?, de?i echipa nu a putut s? g?seasc? informa?ii care s? detalieze nivelul actual de recuperare a gazului ?n de?euri la nivelul ??rii.Pe l?ng? captarea gazului, exist? o alt? modalitate de eliminare a problemelor legate de generarea metanului ?n depozitele de de?euri, respectiv trierea de?eurilor biodegradabile ?n punctul de generare, direc?ion?nd aceste materiale c?tre metode alternative de prelucrare a de?eurilor, precum compostarea ?i digestia anaerob? (DA). Compostarea de?eurilor organice nu are doar rolul de a preveni produc?ia de metan, ci creeaz?, ?n acela?i timp, un material util care poate fi aplicat pe sol, aduc?nd ?napoi substan?ele nutritive ?n sol. ?ntr-adev?r, compostarea eman? CO2, ?ns? dat fiind faptul c? CO2 a fost izolat ini?ial ?n instala?ie, compostarea de?eurilor organice nu adaug? ?n atmosfer? nicio cantitate net? de CO2. Transferul de?eurilor organice c?tre unit??ile de digestie anaerob? genereaz? metan, ?ns? datorit? naturii ?nchise a sistemului, gazul este captat complet, fiind disponibil pentru utilizare a surs? de energie electric? sau termic?, substituind sursele de combustibili fosili. Unit??ile de valorificare energetic? a de?eurilor (VED), ?n care materialul rezidual este ars (iar energia electric? poate fi generat? ca produs secundar al procesului de incinerare) reprezint? o alt? tehnologie de gestionare a de?eurilor din ce ?n ce mai r?sp?ndit?, capabil? s? contribuie la reducerea emisiilor de GES, de?i costul acestei tehnologii este ?n general mult mai ridicat.Nivelul exact al economiilor de GES ob?inute de o unitate GES va depinde, de asemenea, ?i de con?inutul ?n carbon al energiei electrice substituite de aceast? surs? nou? de producere a energiei electrice. De exemplu, economiile de GES pot fi foarte ridicate dac? energia electric? dintr-o unitate GES substituie electricitatea produs? de o central? pe baz? de c?rbune; cu toate acestea, dac? hidroelectricitatea f?r? GES este substituit?, nivelul emisiilor ar putea chiar s? creasc?. Mai multe propuneri privind unit??ile VED sunt analizate ?n prezent ?n Rom?nia, inclusiv ?n Timi?oara (150 000 Mg/a), Bucure?ti (capacitate de 750 000 Mg/a) ?i Bra?ov (150 000 tone/an). O a patra unitate se afl? ?n prezent ?ntr-o faz? incipient? de dezvoltare ?n zona de nord-est a Rom?niei, av?nd o capacitate de 300 000 mg/an. De asemenea, nu este clar ce impact ar putea avea aceste unit??i asupra nivelurilor na?ionale de emisii de GES, sau c?nd/dac? vor deveni efectiv opera?ionale.Unele emisii de GES sunt generate de vehiculele de colectare folosite de c?tre autorit??ile municipale sau firmele private de colectare a de?eurilor pentru transportul materialelor reziduale, reciclabile ?i compostabile de la consumatori casnici ?i agen?i economici, c?tre sta?iile locale de transfer sau unit??ile de eliminare a de?eurilor. De?i aceste emisii au tendin?a de a fi mai reduse comparativ cu emisiile produse de metanul generat de de?eurile organice ?ngropate ?ntr-un depozit de de?euri, problema reprezentat? de acestea poate fi remediat? cu u?urin?? de autorit??ile locale. Strategiile de reducere a emisiilor produse prin colectarea de?eurilor pot s? includ? ?nlocuirea vehiculelor, optimizarea parcursului (pentru a reduce la minimum num?rul de kilometri parcur?i), folosirea sta?iilor intermediare de transfer al de?eurilor sau trecerea la formele de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon– precum transportul feroviar– ?n cazul ?n care de?eurile sau materialele reciclabile urmeaz? s? fie transportate pe distan?e lungi. De asemenea, aceste solu?ii pot s? aduc? unei autorit??i locale beneficii semnificative din punct de vedere al economiilor realizate.4.2 Mediul politic Aderarea Rom?niei la UE a generat schimb?ri semnificative ale practicilor de gestionare a de?eurilor solide ?n ?ar?, ?n ultimii 10 ani, inclusiv prin accentul pus asupra planific?rii privind de?eurile solide de la nivel regional ?i local. Prima Strategie Na?ional? de Gestionare a De?eurilor a fost adoptat? ?n 2004, acoperind o perioad? de timp p?n? ?n 2013. Planurile de gestionare a de?eurilor regionale pentru cele opt regiuni ale Rom?niei au fost ?ntocmite ?n 2006, consiliile jude?ene fiind responsabile de respectarea strategiilor regionale prin planuri de gestionare a de?eurilor la nivelul jude?ului. Consiliile jude?ene au, de asemenea, atribu?ia de a gestiona unit??ile de eliminare ?i de transfer al de?eurilor, prin urmare ?nchiderea depozitelor de de?euri este responsabilitatea lor direct?. Colectarea de?eurilor municipale este considerat? o func?ie a administra?iei municipale, fiind realizat? de firme private ?i prin intermediul unor parteneriate publice-private constituite de c?tre municipalitate.Toate planurile privind de?eurile solide sunt ?n prezent concepute pentru a contribui la implementarea cerin?elor directivelor UE esen?iale, inclusiv Directiva cadru privind de?eurile ((2008/98/CE) care stabile?te principiile de baz? ale politicii UE ?n domeniul de?eurilor; Directiva privind depozitele de de?euri (1999/31/CE) care impune obliga?ia ?nchiderii rampelor de de?euri vechi ?i necontrolate ?i transferul de?eurilor biodegradabile din depozitele de de?euri (1999/31/CE); precum ?i directiva care impune transferul sporit al materialelor reciclabile (2006/12/CE). Se pare c? asigurarea conformit??ii depline cu aceste directiva va costa 1,8 miliarde €, sau aproximativ 25-30 milioane € pe ?ar?. ?ntruc?t Fondul european de dezvoltare regional? 2007-2013 din cadrul PO Mediu, Axa 2 (Dezvoltarea unor sisteme de management integrat al de?eurilor ?i reabilitarea siturilor contaminate istoric) ar asigura doar aproximativ jum?tate de aceast? sum? (0,93 miliarde €), deficitul de finan?are este semnificativ. Dificult??ile de tragere a acestor fonduri din cauza capacit??ii institu?ionale slabe exacerbeaz? problema ?ntr-o m?sur? ?i mai mare.Toate directivele UE relevante sunt respectate, de?i ?nchiderea depozitelor de de?euri municipale extrem de vechi ?i a rampelor de de?euri ilegale pare s? aib? loc ?ntr-un ritm mult mai rapid dec?t alte activit??i. Progresul este lent ?n special ?n ceea ce prive?te direc?ionarea materialelor reciclabile ?i a celor biodegradabile ?n afara fluxului de de?euri: p?n? ?n 2020, Rom?nia trebuie s? ajung? la un nivel de 50% ?n ceea ce prive?te reciclarea de?eurilor municipale solide; ?n prezent, acest nivel este de <1% pe plan na?ional. Unele persoane sus?in c? acest num?r ar trebui s? creasc? destul de repede ?n urm?torii c??iva ani, ?ntruc?t un num?r din ce ?n ce mai mare de municipalit??i deruleaz? programe locale de reciclare. Directiva UE privind depozitele de de?euri impune statelor membre s? reduc? frac?iunea din fluxul de de?euri format? din materiale biodegradabile care intr? ?n depozitele de de?euri ?n timp; ?n Rom?nia, 25% din totalul de?eurilor municipale solide biodegradabile trebuie direc?ionate ?n afara depozitelor de de?euri p?n? ?n 2010 (comparativ cu datele de referin?? din 1995); cu 50% p?n? ?n 2013; ?i cu 65% p?n? ?n 2020. De?i industria recicl?rii (colectare + pie?e) s-a dezvoltat ?ntr-un ritm destul de rapid, performan?a realizat? de Rom?nia p?n? ?n prezent ?n leg?tur? cu colectarea ?i procesarea de?eurilor municipale solide biodegradabile pare pu?in mai slab?. Un raport al Agen?iei Europene de Mediu din 2013 ce analizeaz? gestionarea de?eurilor municipale ?n Rom?nia a observat unele discrepan?e ?ntre datele raportate public ?i situa?ia de pe teren. ?n 2009, de exemplu, Agen?ia Na?ional? pentru Protec?ia Mediului din Rom?nia a raportat c? ?ara a redus cantitatea de de?euri biodegradabile eliminate ?n depozite de de?euri cu 25% comparativ cu nivelul din 1995, ?ndeplinind astfel cerin?a din Directiva privind depozitele de de?euri UE 2010. Totu?i, aceste informa?ii au fost contrazise de faptul c? la acea dat?, ?n Rom?nia nu existau unit??i de tratare mecanico-biologic? func?ionale, capabile s? proceseze de?eurile biodegradabile, a?adar originea acestei reduceri semnificative a num?rului de tone nu este clar?. Eurostat a tras concluzii similare, raport?nd mai ?nt?i estim?rile privind ?reciclarea organic?” (compostare ?i alte tratamente biologice) ?n 2006, ?i observ?nd c? nivelurile s-au modificat foarte pu?in p?n? ?n 2010, situ?ndu-se doar la o frac?iune de 1% din produc?ia de de?euri solide a ??rii. Aceast? cantitate a fost atribuit?, ?n cea mai mare parte, gospod?riilor care composteaz? de?euri ?n scop propriu, ?i nu printr-o unitate mecanizat? mare.Tabelul 4.1: Volumul de?eurilor organice colectate ?n vederea compost?rii ?n Rom?nia, ?n perioada 2004-2009Surs?: Comisia Economic? pentru Europa a Organiza?iei Na?iunilor Unite. Environmental Performance Reviews – Romania (Second Review). [Analize privind performan?a de mediu – (A doua revizuire)]. 2012AnulTone de de?euri biodegradabile colectate 20045 90020058 00320067 149200717 554200849 138200918 145O analiz? a performan?ei de mediu realizat? de Organiza?ia Na?iunilor Unite ?n 2012 a oferit o imagine pu?in mai optimist? privind de?eurile organice, indic?nd c? ?n ?ar? au fost puse ?n func?iune 60 de unit??i de compostare, cu o capacitate total? de 166 000 de tone/an, de?i, la nivelul anului 2009, se pare c? au fost colectate doar 18 145 de tone de de?euri biodegradabile. (Aceast? cifr? a variat foarte mult de-a lungul timpului, dup? cum se indic? ?n tabelul 4.1, ?i au fost exprimate motive de ?ngrijorare ?n ceea ce prive?te corectitudinea acestor date. De exemplu, cifrele sunt recunoscute ca fiind reduse ?n mod artificial, dat fiind faptul c? o cantitate necunoscut? de materiale colectate din ferme sau de la societ??ile de ?ntre?inere a parcurilor pot fi gestionate de entit??i din afara sistemului oficial de raportare a de?eurilor.) Un aspect despre care se cunosc foarte pu?ine date este calitatea compostului produs de aceste unit??i. O societate de colectare a de?eurilor intervievat? ?n vederea ?ntocmirii acestui raport a afirmat c? este interesat? s? achizi?ioneze un dispozitiv pentru digestia anaerob? a de?eurilor, cu scopul de a gestiona marea majoritate a de?eurilor colectate prin sistem. O astfel de strategie ar duce la o reducere semnificativ? a volumului, transform?nd orice material biodegradabil (inclusiv h?rtia) ?ntr-o substan?? av?nd consisten?a solului, ?ns? contaminat? ?ntr-o m?sur? at?t de mare de materiale reziduale din plastic sau de alt? natur?, ?nc?t nu ar exista nicio pia?? pentru acest produs. Singura op?iune ar fi aruncarea ?ntr-un depozit de de?euri sau utilizarea ca material de acoperire pentru depozit, presupun?nd c? ar ?ndeplini standardele de acoperire a de?eurilor impuse de UE. Autorit??ile locale trebuie s? aib? ?n vedere acest lucru atunci c?nd concep programul, asigur?nd c? prin compostare sunt gestionate doar materiale curate, triate la surs? ?i care nu con?in contaminan?i.Exist? pu?ine informa?ii ?n ceea ce prive?te tarifele de colectare a de?eurilor solide practicate de municipalit??i sau de furnizorul de servicii contractat, ?i m?sura ?n care acestea sunt suficiente pentru a permite recuperarea integral? a costurilor pentru serviciile existente, ?nchiderea facilit??ilor ?i investi?iile necesare ?n vederea asigur?rii conformit??i depline cu directivele UE. Tariful este stabilit de c?tre autorit??ile locale, ?n conformitate cu metodologia elaborat? prin Ordinul ANRSC nr. 109 din 2007. Analiza derulat? de Banca Mondial? ?n leg?tur? cu practicile de gestionare a de?eurilor solide ?n Rom?nia ?i ?n alte ??ri noi membre UE a ridicat motive de ?ngrijorare ?n leg?tur? cu faptul c? tarifele sunt prea mici pentru a acoperi costurile recurente ?i au fost deseori influen?ate de preocuparea autorit??ilor locale ?n leg?tur? cu dorin?a sc?zut? a popula?iei de a pl?ti pentru aceste servicii.?n nord-estul Rom?niei, o analiz? a situa?iei de?eurilor solide pentru regiunea Bac?u a scos ?n eviden?? diversitatea extrem? a tarifelor percepute at?t pentru gospod?rii, c?t ?i pentru agen?ii economici, ?n leg?tur? cu serviciile de colectare a de?eurilor. (A se vedea tabelul 4.2). Deoarece tarifele sunt percepute ?n general ?ntr-o sum? fix? ?n Euro/persoan?/lun?, nu exist? niciun stimulent pentru reducerea volumului de?eurilor generate; ?n plus, un astfel de sistem se sprijin? pe o evaluare exact? a num?rului de persoane pe gospod?rie. Reprezentantul unei societ??i de colectare a de?eurilor intervievat ?n vederea ?ntocmirii prezentului raport ?i-a exprimat preocuparea fa?? de faptul c? estim?rile oficiale privind num?rul popula?iei folosite de municipalitate au fost cu mult mai mici dec?t num?rul efectiv de persoane care au beneficiat de serviciile de colectare a de?eurilor prestate de societate.Tabelul 4.2: Tarife pentru gestionarea de?eurilor, Regiunea Bac?u (2010)Surs?: Uniunea European? (2010) Stabilirea unei re?ele a de?eurilor pentru planificarea gestion?rii durabile a de?eurilor solide ?i promovarea unor instrumente decizionale integrate ?n zona Balcanilor (BALKWASTE) LIFE07/ENV/RO/686: Ac?iunea 3—Evaluarea infrastructurii pentru de?euri ?n Regiunea 1 Nord-Est, Rom?nia. Baca?u, decembrie 2010, a doua revizie Municipalitate/Furnizor de serviciiTarifValoareUnitate de m?sur?BacauSC SOMA SRLColectare, transport, eliminare ?n depozite de de?euri – popula?ie1,20€/persoan?/lun?Colectare, transport, eliminare ?n depozite de de?euri17,94€/lun?BotosaniSC URBANSERV SAEliminare ?n depozite de de?euri2,68€/m3Colectarea ?i transportul de?eurilor pentru agen?i economici 7,74€/m3IasiSC SALUBRIS SAColectare, transport, eliminare ?n depozite de de?euri – popula?ia care locuie?te ?n apartamente1,05€/persoan?/lun?Colectare, transport, eliminare ?n depozite de de?euri – popula?ia care locuie?te ?n case1,20€/ persoan? /lun?Piatra NeamtSC BRANTNER SAColectarea separat? a de?eurilor de la popula?ie 0,69€/ persoan? /lun?Colectarea amestecat? a de?eurilor de la popula?ie 0,82€/ persoan? /lun?Colectarea separat? a de?eurilor de la companii ?i institu?ii 7,14€/m3Colectarea amestecat? a de?eurilor de la firme ?i popula?ie 10,12€/m3Eliminarea ?n depozite de de?euri a de?eurilor colectate separat 2,85€/m3Eliminarea ?n depozite de de?euri a de?eurilor amestecate 4,46€/m3Colectarea, transportul, eliminarea ?n depozite de de?euri a de?eurilor din locuri publice 13,88€/m3Colectarea, transportul, eliminarea ?n depozite de de?euri a de?eurilor din locuri publice13,88€/m3Colectarea, transportul, eliminarea ?n depozite de de?euri a de?eurilor de la companii ?i popula?ie14,66€/m3SuceavaSC DIASIL SERVICE SRLSC TEST PRIMA SRLSC ROSAL GRUP SRLSC FLOR CONSTRUCT SRLPentru popula?ie0,6€/persoan?/lun?Pentru companii1,1€/ persoan?/lun?VasluiSC GOSCOM SAColectare, transport, eliminare ?n depozite de de?euri 11,60€/m34.3Modelarea impactului colect?rii ?i proces?rii extinse a de?eurilor biodegradabile ?i reciclabile ?n zonele urbane din Rom?nia O modalitate prin care se poate estima impactul emisiilor de GES al diferitelor practici de gestionare a de?eurilor const? ?n Analiza ciclului de via?? (ACV), o strategie de modelare ce calculeaz? impactul asupra mediului al scenariilor alternative de colectare ?i procesare a de?eurilor. De-a lungul anilor, au fost elaborate mai multe modele ACV, inclusiv modelul WARM dezvoltat de Agen?ia de Protec?ie a Mediului SUA (US EPA). ACV se bazeaz? pe cifre ce reprezint? num?rul de tone, extrapolat din studiile privind compozi?ia de?eurilor, ce rezult? din materialele generate ?n diferite loca?ii din ?ar?. ?n Rom?nia, exist? u?oare diferen?e ?ntre estim?rile na?ionale privind compozi?ia de?eurilor ?i cele raportate pentru zone urbane precum Bucure?ti, unde ratele ridicate de contaminare par s? duc? la o sc?dere a cantit??ii de materiale reciclabile sau compostabile care pot fi colectate ?n vederea utiliz?rii viitoare. (A se vedea tabelul 4.3)Tabelul 4.3: Estim?ri privind compozi?ia de?eurilor (nivelul na?ional vs Bucure?ti) Surs?: Ministerul Mediului ?i Schimb?rilor Climatice din Rom?nia. ?Generarea si Gestionarea De?eurilor in anul 2010”.Vizualizat la adresa anpm.ro/upload/85633_generarea_2010_site.pdf.De?euriNivel na?ionalBucureltiOrganice56%50%H?rtie10%6%Plastic10%5%Sticl?4%2%Metale2%1%Lemn2%0%Altele15%36%?n analiza ciclului de via?? de mai jos, nivelurile emisiilor de GES sunt comparate ?n cadrul unei variet??i de scenarii de direc?ionare a de?eurilor ?n afara fluxului de de?euri:Rata de referin??: Emisiile de gaze cu efect de ser? atribuite sectorului de?eurilor solide din Rom?nia se calculeaz? pe baza nivelurilor na?ionale actuale de generare a de?eurilor, a datelor privind compozi?ia ?i a practicilor de eliminare. Proiec?iile sunt efectuate pe baza estim?rilor referitoare la generarea ?i compozi?ia de?eurilor pentru ora?ele din Rom?nia.Scenariul alternativ 1: Impacturile emisiilor sunt modelate pe baza ipotezei c? Rom?nia (sau zonele urbane din Rom?nia) ajunge la nivelul la care ?ndepline?te obiectivele-?int? UE 2020 de reciclare ?i direc?ionare a de?eurilor biodegradabile (respectiv, rat? de reciclare de 50% pentru sticl?/plastic/metale, ?i rata de direc?ionare de 65% pentru materialele biodegradabile (pe care le-am interpretat ca fiind de?euri de lemn ?i alte materii organice, ?n general de?euri alimentare))Scenariul alternativ 2: Impacturile emisiilor sunt modelate ?n baza ipotezei c? Rom?nia (sau zonele urbane din Rom?nia) ating niveluri de direc?ionare a de?eurilor similare cu cele din San Francisco (SUA), ora? al c?rui program privind de?eurile solide a fost recunoscut de cur?nd de programul Cities Climate Leadership Awards ca fiind cel mai bun din lume. San Francisco a direc?ionat cu succes ?n afara fluxului de de?euri aproape 75% din de?eurile de h?rtie, 82% din de?eurile de ambalaje din sticl?, 48% din de?eurile de metal, ?i 28% din de?eurile organice generate de gospod?rii.Impactul asupra nivelurilor emisiilor de GES ?n cadrul celor dou? scenarii alternative de direc?ionare este destul de impresionat. ?ndeplinirea obiectivelor-?int? ale UE privind direc?ionarea de?eurilor pentru de?eurile organice ?i materialele reciclabile genereaz? o reducere cu 67% a emisiilor de GES asociate de?eurilor. Cea mai mare parte a reducerilor provine din direc?ionarea de?eurilor alimentare c?tre un program de compostare; reciclarea h?rtiei produce, de asemenea, o reducere semnificativ? a emisiilor. Ob?inerea unui nivel de performan?? similar cu cel din San Francisco – respectiv rate de direc?ionare c?tre reciclare mai mari dec?t norma impus? ?n UE ?i o rat? de direc?ionare a materialelor organice la o calitate mai bun?, ?ns? nu chiar la nivelul UE - reduce cu jum?tate nivelul emisiilor. Pentru a evalua dac? aplicarea digestiei anaerobe ?n locul compost?rii ar aduce rezultate mai bune sau mai proaste ar fi necesar? o analiz? mai complet?, folosind un model ACV diferit care s? poat? estima emisiile evitate ?n ceea ce prive?te cump?rarea de electricitate, substituit? prin combustia metanului ?ntr-o unitate de DA. Tabelul 4.4: Analiza ciclului de via?? a ratelor crescute de direc?ionare a de?eurilor organice urbane. Surs?: Calculele ini?iale ale B?ncii Mondiale 4.4 Op?iuni pentru programul privind de?eurile solide axat pe reducerile de emisii Comparativ cu situa?ia de acum 10-15 ani, Rom?nia a f?cut progrese importante ?n ceea ce prive?te dezvoltarea politicilor, a structurilor pie?ei ?i a re?elelor de colectare menite s? preia ?i s? direc?ioneze produsele reciclabile ?n afara fluxului de de?euri. ?n perioada 2000 - 2010, dimensiunea m?inii de lucru alocate sectorului de?eurilor s-a dublat ?n Rom?nia. ?n prezent, exist? peste 1000 de societ??i la nivelul ??rii autorizate s? colecteze de?euri de ambalaj reciclabil. Exist? strategii de monitorizare pentru documentarea mai sistematic? a nivelului de direc?ionare c?tre reciclare ob?inut. Analiza privind mediul efectuat? de ONU ?n 2012 aplaud? aceste schimb?ri, ?ns? observ? c? exist? ?n continuare provoc?ri importante dac? Rom?nia inten?ioneaz? s? ating? nivelurile de direc?ionare ?n afara fluxului de de?euri impuse de diferite directive UE.Este posibil ca mai mul?i factori s? joace un rol esen?ial care s? influen?eze cantitatea de emisii de GES ce poate fi redus? prin sistemul de gestionare a de?eurilor urbane solide. Majoritatea implic? mandate sau recomand?ri politice la nivel na?ional ce ?ncurajeaz? regiunile, jude?ele ?i ora?ele s? stabileasc? anumite tipuri de unit??i de procesare a de?eurilor, reguli ?i sisteme de colectare sau politici de stabilire a pre?urilor care s? stimuleze prevenirea ob?inerii de?eurilor ?i direc?ionarea acestora c?tre programe de reutilizare, reciclare sau compostare. Multe dintre aceste op?iuni sunt complementare ?i, ?n mod logic, ar fi mai eficiente dac? ar fi aplicate simultan.Prevenirea ob?inerii de?eurilor ?i reutilizarea materialelor: una dintre strategiile cele mai rentabile de gestionare a de?eurilor const? ?n prevenirea ob?inerii de?eurilor, ?n cadrul c?reia consumatorii sunt ?ncuraja?i s? se g?ndeasc? la produsele pe care doresc s? le cumpere, astfel ?nc?t s? se asigure c? (1) sunt necesare, (2) au ambalaj c?t mai mic sau corespunz?tor, ?i (3) dac? nu mai sunt necesare, dar sunt ?n continuare ?n stare func?ional?, pot fi v?ndute sau cedate altor persoane ?n vederea refolosirii. Programul Punctul Verde ?i Eco-ambalaj din alte p?r?i ale Europei au avut rezultate bune, prin faptul c? i-au obligat pe produc?tori s? se g?ndeasc? la ambalajul produsului, ?ns? ?n Rom?nia ar fi necesar? o educare mai intens? a consumatorului. Cerin?e de triere la surs? : Cerin?ele de triere la surs? ?i oblig? pe generatorii de de?euri s? separe singuri materialele reziduale ?n containere sau sisteme de colectare diferite. Rezultatul impunerii acestor cerin?e const? ?n produse mai curate, cu valoare ridicat?, a c?ror v?nzare poate contribui la compensarea costului unui sistem de colectare separat, posibil dublu. De asemenea, este posibil? stabilirea pre?urilor pentru servicii la diferite niveluri, impun?nd pentru materiale reziduale tarife mai mari dec?t pentru materialele reciclabile sau organice separate ?n containere diferite. Rom?nia are deja nenum?rate reguli de triere la surs? pentru diferite materiale de ambalaj ?i de?euri periculoase, de?i colectarea separat? a materialelor organice nu pare a fi o practic? foarte comun?. ?n zonele cu volume foarte ridicate de materiale reciclabile sau organice, aceste materiale pot deveni practic punctul central al demersurilor locale de colectare a de?eurilor, reduc?nd nevoia de a colecta frecvent materiale reziduale. ?n 2011, de exemplu, Ora?ul Portland, Oregon, a redus frecven?a colect?rii gunoiului la dou? s?pt?m?ni, men?in?nd serviciul de colectare s?pt?m?nal doar pentru de?eurile de alimente ?i de gr?din? generate de gospod?rii, colectate ?mpreun? ?ntr-un singur container. Deoarece de?eurile de alimente sunt ?n mod tradi?ional materialul care atrage roz?toare sau al?i agen?i patogeni, gospod?riile sunt stimulate s? creasc? la maximum direc?ionarea de?eurilor c?tre containere de de?euri organice. ?n consecin??, au crescut ?i ratele de colectare, ora?ul raport?nd niveluri de colectare de trei ori mai mari dec?t anticipase ini?ial, gener?nd, pentru municipalitate, economii considerabile ?n ceea ce prive?te costurile programatice. ?n general, sistemele de acest tip ar trebui s? fie instituite de c?tre autorit??ile locale, ?n parteneriat cu re?elele publice sau private de colectare a de?eurilor aflate sub controlul lor direct.Dezvoltare unor unit??i noi de procesare a materialelor organice: Regulile privind separarea la surs? presupun disponibilitatea unit??ilor de compostare ?i a celor de digestie anaerob? ca situri de eliminare alternative. Compostarea poate fi efectuat? ?n spa?ii interioare sau ?n aer liber, implic?nd echipamente de transformare foarte tehnice sau foarte simpliste pentru a accelera descompunerea materialelor organice. Unit??ile sofisticate dispun deseori de personal instruit care monitorizeaz? temperatura sau umiditatea materialelor organice, ?ncerc?nd s? optimizeze condi?iile pentru accelerarea conversiei de?eurilor organice ?ntr-un material util, similar humusului, care poate fi v?ndut sau dat agricultorilor sau gr?dinarilor pentru a-l aplica pe sol. ?n general, unit??ile de digestie anaerob? au costuri mult mai mari ?n ceea ce prive?te construc?ia ?i exploatarea, ?ns? acestea descompun de?eurile doar ?n c?teva zile (fa?? de c?teva s?pt?m?ni, cum se ?nt?mpl? ?n cazul unit??ilor de compostare), evacu?nd prin sifonare metanul generat ?n timpul procesului de descompunere ?ntr-o camer? complet ?nchis? ?n vederea utiliz?rii de c?tre consumatori casnici, agen?i economici sau industrie. Unele unit??i ard metanul pe teren, gener?nd electricitate ce poate fi v?ndut? ?napoi c?tre re?eaua local? de energie electric?. Decizia privind abordarea care trebuie aplicat? revine autorit??ilor regionale ?i jude?ene din Rom?nia care sunt responsabile de opera?iunile legate de unit??ile de eliminare a de?eurilor. Decizia se va baza, ?n mare m?sur?, pe disponibilitatea terenului, prezen?a pie?elor pentru produsul (produsele) ob?inut (ob?inute) de aceste unit??i, precum ?i resursele umane ?i financiare disponibile. Programul FARMAGAS finan?at de CE/Intelligent Energy Europe, care ??i propune s? promoveze utilizarea digestiei anaerobe pentru de?eurilor agricole/zootehnice din Rom?nia, poate s? ofere viziuni utile ?n aceast? privin??. ?n prezent nu exist? niciun program comparabil care s? sus?in? dezvoltarea programelor DA pentru de?euri alimentare sau alte de?euri organice din zonele urbane ale Rom?niei, iar acesta ar putea reprezenta un domeniu ?n privin?a c?ruia Guvernul Rom?niei s? ia m?suri. Un partener poten?ial este Asocia?ia Rom?n? Biomas? ?i Biogaz– ARBIO, o asocia?ie comercial? format? de cur?nd pentru a promova dezvoltarea proiectelor de DA ?n ?ar?.?n ceea ce prive?te problema legat? de calitatea compostului men?ionat? anterior, este posibil s? existe o dorin?? din partea Guvernului Rom?niei ?n leg?tur? cu stabilirea unui tip de program de subven?ii pe baz? de rezultate, pe o perioad? de mai mul?i ani. Doar compostul care dep??e?te un anumit standard de calitate minim ar fi eligibil pentru subven?ii, ?ncuraj?nd astfel operatorii unit??ilor s? promoveze dezvoltarea unor re?ele de colectare a materialelor organice cu triere la surs?, pentru a reduce la minimum contaminarea. Subven?iile ar putea fi oferite pentru o perioad? suficient de lung? pentru a genera cererea de compost de calitate ridicat? ?i pentru a permite societ??ilor de exploatare ?i colectare s? stabileasc? traseele ?i programele educa?ionale ce pot aduce materiale de calitate ridicat?.Interdic?ii de eliminare: O strategie complementar?, ?n mare m?sur?, acestor politici ar fi introducerea unor interdic?ii semnificative menite s? asigure direc?ionarea unor materiale reziduale specifice c?tre alte alternative de eliminare (deseori mai sigure). Interdic?iile pot viza materialele periculoase sau materialele care pot fi mai problematice din perspectiva gestion?rii, precum materialele organice care se descompun lent ?ntr-un depozit de de?euri, form?nd levigat sau metan. Directiva UE privind depozitele de de?euri nu impune ?n mod explicit interzicerea total? a materialelor organice ?n depozitele de de?euri, ci impune doar gestionarea ?n acestea a unui num?r mai redus de materiale. Totu?i, multe ora?e ?i ??ri din lume au luat aceast? m?sur? suplimentar?, ca modalitate prin care s? se asigure c? astfel de materiale sunt gestionate fie ?n punctul de generare, fie prin facilit??i mai specializate ?i mai adecvate pentru gestionarea materialelor organice cu con?inut ridicat de umiditate. De exemplu, Olanda a interzis introducerea materialelor organice ?n depozitele de de?euri ?n 1998, ?n timp ce Austria a adoptat o m?sur? similar? ?n 2004. La nivelul ora?ului, Metropolitan Vancouver va interzice introducerea de?eurilor alimentare ?i a de?eurilor organice compostabile ?n depozitele de de?euri ?ncep?nd cu 2015. ?n 2008, Buenos Aires a adoptat o lege prin care este interzis? introducerea de?eurilor organice ?n depozitele de de?euri ?ncep?nd cu 2020, oferind regiunii un interval de timp suficient pentru a dezvolta c?i de eliminare alternative, re?ele de colectare ?i strategii de stabilire a pre?urilor. ?n Rom?nia, aceste politici ar putea fi impuse la nivel na?ional, regional sau jude?ean.Interdic?iile joac?, de asemenea, un rol de ?formare a pie?ei”, propun?ndu-?i s? asigure c? produsele valoroase sunt ?n continuare disponibile pentru reciclare sau reutilizare ?n loc s? fie incinerate sau ?ngropate ?ntr-un depozit de de?euri. De obicei, aceste interdic?ii sunt ?nso?ite de politici complementare menite s? sus?in? dezvoltarea unor unit??i specializate de gestionare/procesare, sau impunerea unor termene de introducere prelungite pentru a asigura c? generatorii de de?euri (sau societ??ile de colectare a de?eurilor produse de ace?tia) pot g?si alternative adecvate de eliminare. Experien?a recent? din Hong Kong, unde noile unit??i de procesare a de?eurilor alimentare au fost folosite ?ntr-o m?sur? restr?ns? eviden?iaz? problemele ce pot s? apar? ?n cazul ?n care nu se acord? o aten?ie suficient? acestor activit??i complementare de dezvoltare a pie?ei.Modalit??i alternative de colectare: Ora?ele care dispun de unit??i mai noi de tratare a apelor uzate pot avea ?n vedere utilizarea sistemului existent de tratare a apelor uzate ca mijloc pentru a transporta ?i ?n cele din urm? a procesa de?eurile alimentare aruncate de gospod?rii sau restaurante. Aceast? strategie presupune ca generatorul de de?euri s? instaleze un dispozitiv de macerare ?n chiuvet? care s? sf?r?me alimentele ?n particule mici ce pot fi transportate prin conducta de canal obi?nuit?. Materialul este procesat ?n unitatea de tratare a apelor uzate, unde gazul metan poate fi captat pentru generarea de energie electric?, iar n?molul de epurare rezultat poate fi compostat pentru o eventual? aplicare pe sol. Exist? un interes tot mai mare fa?? de aceast? tehnic?, ?i tot mai multe analize privind ciclul de via?? concluzioneaz? c? aceast? strategie poate aduce avantaje financiare sau ecologice ?n multe ora?e. ?n Stockholm, de exemplu, comitetul local pentru ap? a eliminat o tax? aferent? instal?rii echipamentelor de colectare a de?eurilor dup? ce a concluzionat c? acest lucru ar putea aduce beneficii prin faptul c? ar ajuta sistemul de tratare a apelor uzate s? produc? biogaz suplimentar. Dou? regiuni din Marea Britanie (Worcestershire ?i Herefordshire) au ?nceput s? subven?ioneze achizi?ionarea de unit??i de eliminare a gunoiului de c?tre gospod?rii dup? ce cercet?rile au ar?tat c? ?n trei ani, costul mai redus al gestion?rii de?eurilor ar compensa costul subven?iei.M?sura ?n care aceast? op?iune ar fi adecvat? ?n contextul unui ora? din Rom?nia depinde foarte mult de v?rsta ?i nivelul de complexitate a unit??ilor de tratare a apelor uzate ?i a re?elei de conducte din ora?, precum ?i de costul de achizi?ie ?i instalare a dispozitivului de eliminare. Acesta ar putea fi prea costisitor pentru gospod?riile cu venit redus, ?ns? ?n timp, reducerea cheltuielilor cu taxele de colectare a de?eurilor ar putea compensa acest pre?. M?sura ?n care se vor ob?ine beneficii din punct de vedere al reducerii emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a acestei treceri va depinde foarte mult de natura unit??ii de tratare a apei uzate, inclusiv de m?sura ?n care composteaz? n?molul de epurare sau capteaz? gazul metan generat de materialele reziduale ?n timpul procesului de tratare a apei uzate. 4.5 Estim?ri privind costul direc?ion?rii c?tre reciclare ?i compostare Nu exist? date locale disponibile privind costul op?iunilor privind sistemele de de?euri alternative ?n Rom?nia. ?n acest sens, ar fi util dac? Guvernul Rom?niei ar colabora cu autorit??ile regionale ?i locale pentru a elabora ?i publica informa?ii privind costurile de capital ?i de exploatare privind diferitele tipuri de unit??i de gestionare a de?eurilor solide care au fost puse ?n func?ionare ?n ultimii ani.Exist? unele surse interna?ionale de date ce ofer? intervale de cost foarte largi pentru diferite op?iuni de tratare a de?eurilor solide. Raportul B?ncii Mondiale din 2012 What a Waste a prezentat date ce indic? faptul c? facilit??ile de compostare sunt ?n general foarte competitive din punct de vedere al costurilor cu depozitele de de?euri, construc?ia ?i exploatarea unit??ilor de digestie anaerob? cost?nd pu?in mai mult. Un element care nu a fost introdus ?n cadrul acestor estim?ri este valoarea compostului sau a gazului/electricit??ii ce pot fi v?ndute de unit??ile de compostare ?i digestie anaerob?. Acest flux de venituri poate compensa semnificativ costurile sau chiar le poate dep??i, oferind ?n general un avantaj semnificativ din punct de vedere al costurilor fa?? de strategia de eliminare direct? ?n depozitele de de?euri. De exemplu, ?n func?ie de calitatea produsului final, compostul poate fi v?ndut la pre?uri de p?n? la 100$/ton?; normele locale privind v?nzarea energiei din unit??ile independente de producere a energiei electrice de acest tip vor determina venitul poten?ial al acestora.Tabelul 4.5: Costurile estimate ale gestion?rii de?eurilor solide (Not?: marcajul galben indic? categoria pentru Rom?nia)Surs?: Hoornweg&Bhada-Tata (2012) What a Waste: A Global Review of Solid Waste Management (Ce risip?: Analiz? global? a managementului de?eurilor solide). World Bank Urban Development Series Knowledge Papers. (Banca Mondial?, seria de lucr?ri ?n domeniul cunoa?terii referitoare la dezvoltarea urban?)$/ton???ri cu venit redus??ri cu venit mediu??ri cu venit mediu-superior??ri cu venit ridicatColectare20-5030-7540-9085-250Depozit ce respect? condi?iile de salubritate10-3015-4025-6540-100Rampe de colectare deschise2-83-10n/an/aCompostare5-3010-4020-7535-90Valorificarea energetic? a de?eurilor/Incineraren/a40-10060-15070-200Digestie anaerob?n/a20-8050-10065-150Analiza privind de?eurile solide din regiunea Bac?u a oferit unele estim?ri ale costurilor specifice Rom?niei pentru unit??ile noi de compostare din diferite ??ri, de?i capacitatea de exploatare a acestor unit??i nu a fost observat? ?ntotdeauna. Astfel de informa?ii ne-ar fi permis s? compar?m pre?ul pe baza costului pe ton? cu alte strategii de gestionare a de?eurilor:Tabelul 4.6: Costul construirii unei unit??i de compostare a de?eurilor ?n Regiunea 1 (Nord-est), Rom?nia Surs?: Uniunea European? (2010) Establishment of Waste Network for Sustainable Solid Waste Management Planning and Promotion of Integrated Decision Tools in the Balkan Region (Stabilirea unei re?ele a de?eurilor pentru planificarea gestion?rii durabile a de?eurilor solide ?i promovarea unor instrumente decizionale integrate ?n zona Balcanilor) (BALKWASTE) LIFE07/ENV/RO/686: Ac?iunea 3—Evaluarea infrastructurii pentru de?euri ?n Regiunea 1 Nord-est, Rom?nia. Baca?u, decembrie 2010, a doua revizie Ora?Costul construirii unei unit??i de compostare Capacitatea unit??iiOnesti2 860 000 Euro--Bacau4 700 000 Euro1 100 tone/anIasi2 250 000 Euro--Acela?i raport a men?ionat scopul distribuirii, c?tre gospod?riile din mai multe jude?e, a containerelor de compostare pentru cur?i, ca modalitate de gestionare a de?eurilor organice la locul producerii. Din nou, de?i au fost furnizate informa?ii despre cost, num?rul gospod?riilor care vor primi containere nu a fost inclus ?n raport.Tabelul 4.7: Costurile programelor privind sistemele de compostare pentru cur?i ?n Regiunea 1 (Nord-est) din Rom?nia Surs?: Uniunea European? (2010) Establishment of Waste Network for Sustainable Solid Waste Management Planning and Promotion of Integrated Decision Tools in the Balkan Region (Stabilirea unei re?ele a de?eurilor pentru planificarea gestion?rii durabile a de?eurilor solide ?i promovarea unor instrumente decizionale integrate ?n zona Balcanilor) (BALKWASTE) LIFE07/ENV/RO/686: Ac?iunea 3—Evaluarea infrastructurii pentru de?euri ?n Regiunea 1 Nord-est, Rom?nia, Baca?u, decembrie 2010, a doua revizie Ora?Costul containerelor de compostare pentru cur?i # de gospod?rii care vor primi containere Bacau2 690 000 Euro--Suceara5 107 968 Euro--Vaslui1 681 088 Euro--4.6 Preg?tirea sistemului de de?euri solide din Rom?nia ?n vederea adapt?rii la schimb?rile climatice Este dificil s? discut?m ?n termeni specifici despre modul ?n care sistemele de de?euri din Rom?nia ar putea fi afectate de schimb?rile climatice, deoarece riscurile specifice cu care se confrunt? unit??ile de eliminare a de?eurilor sau sistemele de colectare vor avea o natur? local? puternic?. Banca Mondial? ?i alte entit??i au identificat mai multe probleme ce ar putea s? apar?, corelate cu riscurile specifice reprezentate de schimb?rile climatice. Guvernul Rom?niei ?i autorit??ile regionale ar putea s? doreasc? s? solicite municipalit??ilor s? includ? aspectele privind adaptarea la schimb?rile climatice ?n planul local de gestionare a de?eurilor solide, ca mijloc de atenuare a acestor riscuri.Avariere ?n urma inunda?iilor: inunda?iile, provocate fie de cre?terea nivelului m?rii, fie de precipita?iile extreme, pot crea mai multe probleme pentru unit??ile existente de eliminare a de?eurilor solide. Unit??ile de compostare din zonele joase pot fi distruse complet de ape. Apa ?n exces poate satura sau eroda taluzurile pe care se afl? depozitele de de?euri, expun?nd de?eurile acoperite anterior, provoc?nd mici alunec?ri de teren ?n unit??ile proiectate incorect, deterior?nd echipamentele de colectare a gazului metan sau distrug?nd sistemele de colectare a levigatului. ?n SUA, regulile privind de?eurile solide impun ca toate unit??ile noi pentru de?euri solide s? fie construite ?n afara zonelor inundabile vechi de 100 de ani; de asemenea, unit??ile nu pot fi instalate ?n zone instabile din punct de vedere geologic. ?n mod similar, unit??ile noi din Rom?nia ar trebui s? fie situate ?n cea mai mare m?sur? posibil? ?n afara zonelor expuse riscurilor, ?n timp ce unit??ile existente sau ?nchise ar trebui s? fie examinate pentru a evalua dac? tipul de peisaj sau alte elemente de proiectare ar putea s? protejeze unitatea ?mpotriva deterior?rii. Containere de colectare: inunda?iile pot s? ?nt?rzie colectarea materialelor reziduale ca urmare a evenimentelor meteorologice extreme sau pot s? distrug? materialele rezervate pentru colectare, contribuind la probleme legate de transmiterea bolilor prin vectori, contaminarea zonelor populate sau alte riscuri pentru s?n?tatea public?. Utilizarea unor containere de colectare mai robuste ?i rezistente la ap? ar contribui la reducerea acestei probleme, ?ns? este pu?in probabil s? o elimine ?n totalitate.Reziduuri ?n urma furtunilor: ?n zonele puternic deteriorate de evenimentele meteorologice extreme provocate de schimb?rile climatice, volumul materialelor reziduale poate s? creasc? semnificativ, impun?nd colect?ri de urgen?? sau g?sirea unor zone de ad?postire provizorie pentru depozitarea sau procesarea tuturor materialelor reziduale. Este posibil ca autorit??ile locale sau regionale s? doreasc? s? identifice zonele ce pot fi folosite ?n acest scop ?i s? elaboreze strategii de colectare ?n situa?ii de urgen?? legate de modul de deplasare sau gestionare a acestor materiale.Literatura de specialitate, academic? ?i comercial?, nu men?ioneaz? nimic ?n leg?tur? cu aceste subiecte, ceea ce ?nseamn? c? exist? foarte pu?ine exemple de cele mai bune practici din alte ora?e pe care am putea s? le folosim pentru a analiza economiile de cost sau daunele evitate ?n urma unei planific?ri proactive.Un domeniu ce ar putea fi subapreciat const? ?n rolul pe care practicile inadecvate de colectare a de?eurilor ?l poate juca ?n exacerbarea problemelor cauzate de inunda?iile rezultate ?n urma schimb?rilor climatice, ?n ora?e. ?n BandurLampang, un ora? de 800 000 de locuitori din Indonezia, a fost elaborat un plan nou privind de?eurile solide ca element esen?ial al strategiei de adaptare la schimb?rile climatice. Materialele reziduale necolectate blocau canalele locale de evacuare a apei pluviale, gener?nd inunda?ii puternice la fiecare ploaie. Prin stabilirea unor proceduri ?mbun?t??ite de colectare ?i prevenire a de?eurilor, ora?ul preconizeaz? c? va reduce inciden?a inunda?iilor, aduc?nd foarte multe beneficii economice ?i pentru s?n?tate reziden?ilor locali.4.7 Recomand?riInvesti?iile ?n ?mbun?t??irea sistemelor pentru de?eurile solide au reprezentat o prioritate important? a Axei 2 a Programului Opera?ional Mediu ?n ultimii 6 ani, ?ns?, dup? cum am subliniat mai sus, sarcinile ce trebuie duse la ?ndeplinire ?n viitor sunt ample ?i costisitoare. ?n special, direc?ionarea materialelor organice ?n afara fluxului de de?euri creeaz? oportunit??i de dezvoltare a unor pie?e pentru produse noi, determin?nd o ameliorare a solului datorit? c?reia substan?ele nutritive pot reveni pe terenurile agricole ?i solurile marginale ?n mod natural, nu prin folosirea ?ngr???mintelor chimice. Direc?ionarea materialelor organice c?tre sistemele de compostare poate aduce beneficii ?i din punct de vedere al atenu?rii schimb?rilor climatice, de?i impacturile sunt relativ reduse comparativ cu alte sectoare. Cu toate acestea, Guvernul Rom?niei este ?ncurajat s? intensifice ?n continuare demersurile din cadrul programului privind de?eurile solide datorit? multitudinii de beneficii ce pot fi ob?inute la nivelul ??rii. Mai pu?in clar? este necesitatea de a aborda impacturile schimb?rilor climatice asupra unit??ilor ?i programelor privind de?eurile solide din Rom?nia. Acesta este un domeniu relativ nou ?i ar putea fi util? implicarea ?n ini?iative de cercetare ?i planificare pentru a asigura c? astfel de probleme nu vor ap?rea ?n viitor. Unit??ile pentru de?euri solide au fost dintotdeauna situate pe terenuri marginale, ceea ce ar putea s? le fac? vulnerabile ?n fa?a inunda?iilor provocate de precipita?ii extreme.Deoarece aceast? analiz? nu s-a axat asupra logicii ?i structurii generale a eforturilor de planificare ale Rom?niei ?n domeniul de?eurilor solide, nu am insistat foarte mult pe aspecte legate de structurile tarifare care par a fi problematice. Aplicarea de c?tre Rom?nia a principiului poluatorul pl?te?te trebuie aplaudat?, ?ns? structura actual? de tarifare ce pare s? se bazeze pe un tarif fix, foarte sc?zut, pe persoan?, pe lun?, nu sus?ine pe deplin acest principiu. Trecerea c?tre o abordare bazat? pe volum sau greutate, folosit? frecvent ?n multe p?r?i ale lumii, ar contribui la transferul real al poverii costurilor c?tre persoanele care genereaz? nivelurile cele mai mari de de?euri, oferindu-le un stimulent economic pentru a reduce cantitatea de de?euri. ?n plus, o structur? tarifar? revizuit?, care s? impun? pentru materialele reziduale pre?uri diferite de cele pentru produsele valoroase (precum materiale reciclabile sau de?euri organice triate la surs?) poate stimula gospod?riile s? creasc? la maximum direc?ionarea ?n afara fluxului de de?euri a materialelor asupra c?rora Comisia European? pune accentul.?n recomand?rile de mai jos, vom include aceste sugestii, precum ?i alte sugestii ce ar trebui s? fie avute ?n vedere de c?tre Guvernul Rom?niei, ?n inten?ia de a construi capacitate local?, a reduce ineficien?a economic? ?i a crea locuri de munc? ecologice axate pe preluarea produselor valoroase din fluxul de de?euri local.Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateCon?tientizarea / preg?tirea ?n vederea schimb?rilor climaticeSus?inerea ac?iunilor de promovare a unor inform?ri extinse la nivelul autorit??ii jude?ene/locale ?n ceea ce prive?te leg?tura dintre schimb?rile climatice ?i opera?iunile de gestionare a de?eurilor solideEduca?ie/ formareRidicat?Organizarea unor programe de formare pentru operatorii unit??ilor de gestionare a de?eurilor privind proiectarea echipamentelor ?i opera?iunile care iau ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRidicat?Finan?area cercet?rilor care s? reduc? scara modelelor climatice globale pentru a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite regiuni, permi??nd operatorilor de unit??i pentru de?euri solide s? analizeze vulnerabilitatea activit??ii lor la viitoare ?ocuri climaticeCercetare/analiz?Ridicat?Impunerea, pentru operatorii sistemelor de gestionare a de?eurilor solide, a obliga?iei de a ?ntocmi, pentru activit??ile lor, planuri de ac?iune ce iau ?n considerare schimb?rile climatice.Supravegherea politiciiRidicat?Gestionarea de?eurilor organice ?i reciclabileContinuarea finan??rii moderniz?rilor ?n domeniul gestion?rii de?eurilor solide (inclusiv unit??i de compostare, unit??i de digestie anaerob? ?i programe de reciclare) ?n ora?e/regiuni pentru a asigura respectarea directivelor UE relevante. Investi?ii directeRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lungFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateEconomia sistemuluiEfectuarea unor studii privind nivelurile tarifelor, ?n vederea evalu?rii m?surii ?n care acestea sus?in cu succes principiul ?poluatorul pl?te?te”Supravegherea politiciiMedieEfectuarea ?i publicarea unor studii privind practicile de gestionare a materialelor organice derulate p?n? ?n prezent pentru evaluarea rentabilit??ii diferitelor abord?ri.Policy analysis/ oversightMedieEfectuarea unor evalu?ri ale poten?ialului de a realiza economii de costuri prin ?nlocuirea vehiculelor de colectare, optimizarea traseelor sau trecerea la metodele alternative de transportCercetare/analiz?MedieCon?tientizarea/ preg?tire ?n vederea schimb?rilor climaticeStabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor ingineri civili/?n domeniul gestion?rii de?eurilor solide ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor de gestionare a de?eurilor ?i opera?iunile ?n materie de gestionare a de?eurilor care iau ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRedus?Gestionarea materialelor organice ?i reciclabileFinan?area studiilor privind compozi?ia de?eurilor ?n ora?ele ?i jude?ele care au introdus containere de compostare pentru cur?i, ?n vederea evalu?rii m?surii ?n care astfel de programe sunt eficiente pentru direc?ionarea de?eurilor organice ?n afara fluxului de de?euri. Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor programe de educa?ie public? pentru promovarea prevenirii, reutiliz?rii, compost?rii ?i recicl?rii de?eurilor.Educa?ie/formareRedus?Oferirea unor subven?ii pentru a pune la dispozi?ia gospod?riilor containere de compostareInvesti?ii directeRedus?Studiu de fezabilitate privind utilizarea re?elei de tratare a apei reziduale ?i a unit??ilor de procesare a de?eurilor organiceCercetare/analiz?Redus?Analiza eficien?ei serviciilor de colectare ?n vederea recicl?rii ?n blocurile turn, unde acestea sunt dificil de furnizat, cu scopul de a identifica cele mai bune modele de program ?n ora?ele din Rom?nia. Cercetare/analiz?MedieOrganizarea unor programe de conferin?e/formare pentru operatorii sistemului de gestionare a de?eurilor ?i oficialii autorit??ilor locale ?n leg?tur? cu ?cele mai bune practici” ?n domeniul strategiilor de gestionare a de?eurilor solide ?n Rom?niaEduca?ie/formareMedieSec?iunea 5: Analiza sectorului apei5.1 Imagine de ansambluComparativ cu majoritatea ??rilor europene, resursele de ap? dulce ale Rom?niei sunt destul de reduse. De?i Dun?rea asigur? cantit??i extrem de mari de ap? de-a lungul ??rmului rom?nesc, resursele de ap? din ale p?r?i ale ??rii au fost caracterizate ca fiind insuficiente, Rom?nia av?nd o medie de doar 2 660 m3 ap?/persoan?/an, comparativ cu media european? care este de 4000m3/persoan?/an. Unele statistici medii mai recente, efectuate pe termen lung ?i publicate de Eurostat situeaz? alimentarea cu ap? ?n Rom?nia la aproape 2 000m3/persoan?/an.Mun?ii Carpa?i din centrul Rom?niei exercit? o influen?? semnificativ? asupra resurselor de ap? dulce ale ??rii, topografia lor cre?nd sau influen??nd tiparele meteorologice care afecteaz? disponibilitatea apei ?n cele 11 bazine hidrografice din ?ar?. Alimentarea cu ap? este instabil? din punct de vedere temporal, precipita?iile cele mai masive produc?ndu-se ?n lunile de var?. Cu toate acestea, exist? varia?ii naturale de la un an la altul, o situa?ie care va deveni mai proeminent? ca urmare a schimb?rilor climatice. ?n Rom?nia, exist? 400 de baraje care capteaz? apa de ?iroire ?n mun?i, oferind protec?ie prin controlul inunda?iilor ?i echilibr?nd disponibilitatea surselor de alimentare cu ap? pe parcursul anului. Barajele sunt folosite, de asemenea, pentru producerea de hidroenergie. Barajele reprezint? un element esen?ial al caracteristicii celei mai importante a sistemului de ap? din Rom?nia – dependen?a ridicat? de apele de suprafa??. Din cei 125 de miliarde de metri cubi de resurse de ap? dulce disponibili ?n Rom?nia ?n fiecare an, aproximativ 93% provin din surse de suprafa??—?n special fluviul Dun?rea ?i r?urile interioare—?n timp ce restul de 7% este asigurat din ape subterane. Dat fiind faptul c? r?urile interioare sunt alimentate ?n primul r?nd din z?pad? ?i ploi, alimentarea cu ap? a Rom?niei depinde foarte mult de sistemele meteorologice, exist?nd o oarecare vulnerabilitate la evenimentele extreme ?i orice modificare pe termen lung a tiparelor meteorologice. Acest lucru ar putea avea un efect dispropor?ionat asupra anumitor ora?e ?i regiuni din Rom?nia. 5.2 Politica ?n domeniul apei ?i mediul pie?ei Politica ?n domeniul aliment?rii cu ap? sau alocarea apei ?ntre diferite utiliz?ri aflate ?n concuren?? (industrie, agricultur?, gospod?rii, etc.) at?t ?n anii cu precipita?ii, c?t ?i ?n anii seceto?i, este responsabilitatea Administra?iei Na?ionale “Apele Rom?ne”, o unitate a Ministerului Mediului ?i Schimb?rilor Climatice. ?n perioadele de secet?, actuala politic? acord? prioritate apei destinate consumului uman, apoi apei pentru animale ?i protejarea ecosistemului, urm?nd alte scopuri.Preocup?rile legate de calitate sunt generate de Acordul de aderare la UE ini?ial care impune respectarea Directivei privind tratarea apelor uzate urbane (1991/271/CE), a Directivei-cadru a Comisiei Europene ?n domeniul apei (2000/60/CE), a Directivei ?n domeniul apelor subterane (Directiva 2006/118/CE) ?i a Directivei privind standardele de calitate a mediului ?n domeniul apei (Directiva 2008/105/CE), toate acestea fiind elementele esen?iale ale politicii de tratare a apei ?i de alimentare cu ap? ?n Rom?nia, ?n ultimii zece ani. Directivele se axeaz? pe nevoia de a asigura protec?ie ?mpotriva emisiilor de efluen?i ?i calitatea biologic? a apelor de suprafa?? ?i subterane, specific?nd pragul de concentra?ii pentru anumite substan?e poluante. Se consider? c? apele care dep??esc aceste niveluri nu au o ?stare ecologic? bun?”. ?n prezent, 80% din corpurile de ap? din Rom?nia sunt clasificate ca av?nd o stare ecologic? bun?, de?i exist? diferen?e semnificative ?ntre regiuni. De exemplul, ?n bazinul hidrografic Some? - Tisa (unde sunt situate ora?ele Cluj-Napoca, Baia Mare, ?i Satu Mare), 93% dintre corpurile de ap? sunt ?n stare bun?, ?n timp ce ?n bazinul Arge? - Vedea (unde este situat ora?ul Pite?ti), doar 7% dintre corpurile de ap? sunt considerate ca av?nd o calitate bun?.Directivele UE au fost puse ?n aplicare prin HG 188/2002 (tratarea apelor reziduale urbane) ?i Legea nr. 458/2002 (calitatea apei potabile). Strategia Na?ional? pentru Dezvoltare Durabil? din 2008 a stabilit termene esen?iale pentru extinderea accesului la apa potabil? ?i ?mbun?t??irea infrastructurii de gestionare a apei potabile ?i calit??ii acesteia ?n Rom?nia. Obiectivele specifice de politic? includ asigurarea accesului la re?elele formale de distribu?ie a apei pentru 70% din popula?ie p?n? ?n 2015, ?i asigurarea accesului la re?elele formale de tratare a apei uzate pentru 100% dintre aglomer?rile cu o popula?ie de peste 2000 de locuitori, p?n? ?n 2018. ?n prezent, doar 50% dintre rom?ni au acces la sisteme de canalizare, iar 90% dintre ace?tia locuiesc ?n ora?e. (Cifrele scad semnificativ ?n zonele rurale, unde doar 33% dintre gospod?rii sunt racordate la re?elele formale de alimentare cu ap?, ?n timp ce 10% dintre gospod?riile rurale au acces la re?elele moderne de canalizare ?i unit??ile de tratare a apei.) Chiar ?i ?n unele ora?e cu sisteme de tratare a apelor uzate, calitatea este oarecum ?ndoielnic?, Comisia Economic? pentru Europa a Na?iunilor Unite estim?nd c? doar aproximativ 25% dintre ?ntreaga cantitate de ap? rezidual? este tratat? corespunz?tor, 35% fiind tratat? insuficient, iar 40% nefiind tratat? deloc.Pentru a respecta diferitele directive ale UE, Rom?nia va trebui s? construiasc? peste 2000 de sta?ii de tratare a apelor uzate p?n? ?n 2018.POS Mediu 2007-2013 a estimat c? pentru respectarea diferitelor directive, ar fi necesar? o sum? total? de 9,5 miliarde €, ?mp?r?it? ?n 5,7 miliarde € pentru tratarea apei uzate ?i 3,8 miliarde € pentru sistemele de canalizare. POS 2007-2013 a stabilit c? ?mbun?t??irea sistemului de alimentare cu ap? ?i a sistemului de tratare a apei uzate reprezint? Axa prioritar? 1, aloc?nd aproape 60% (2,8 miliarde Euro) din totalul fondurilor PO disponibile pentru modernizarea sistemului de alimentare cu ap? ?i a celui de tratare a apei uzate; Guvernul Rom?niei a oferit o alt? finan?are de 490 € ?n acela?i scop. Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare a fost un aliat important pentru multe proiecte de modernizare, stabilind o ini?iativ? de cofinan?are de 200 milioane € care s? acopere 15% din costul de capital al proiectului. Finan??rile suplimentare pot fi oferite de autorit??ile locale sau prin tarife pentru ap? ?i ap? uzat? colectate de operatorul sistemului. ?n cadrul noului Program Opera?ional 2014-2020 vor fi necesare mai multe fonduri ?n vederea ?ndeplinirii acestor obiective.?nainte de 1990, utilit??ile de ap? erau exploatate la nivel jude?ean, ?n general ?n cadrul unei companii mari de utilit??i, centralizate, care ?ndeplinea func?ii multiple de servicii publice (ap?, de?euri, energie, etc.). Totu?i, dup? aceast? dat?, Rom?nia a demarat descentralizarea gestion?rii sistemului de alimentare cu ap? ?i a celui de tratare a apei, ?n func?ie de preferin?ele constitu?ionale care au urm?rit s? readuc? sub controlul autorit??ii locale responsabilit??i semnificative. Totu?i, una dintre problemele legate de descentralizare a constat ?n faptul c? ora?ele mici ?i medii nu au putut s? atrag? fonduri de la institu?iile financiare interna?ionale, ceea ce a determinat o lips? a investi?iilor ?i sc?derea treptat? a calit??ii acestor sisteme.O solu?ie a venit sub forma Legii nr. 215/2001, care a permis autorit??ilor locale s? se al?ture pentru a forma o Asocia?ie de Dezvoltare Intercomunitar? (ADI), s? organizeze o licita?ie comun? ?i s? delege gestionarea sistemelor de ap? c?tre Compania Regional? de Ap? (CRA). Municipalit??ile sunt ?n continuare proprietarele sistemelor lor, de?i CRA poate fi structurat? ?i ca parteneriat public-privat cu proprietate comun?, a?a cum se ?nt?mpl? ?n Bucure?ti ?i Ploie?ti. CRA prime?te autoriza?ii de func?ionare de la Autoritatea Na?ional? de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilit??i Publice (ANRSC), o unitate a Ministerului Dezvolt?rii Regionale ?i Administra?iei Publice (MDRAP). Agen?ia de reglementare are abilitatea de a controla pre?urile ?i a stabili a?tept?rile privind nivelul serviciilor ?n vederea asigur?rii conformit??ii cu normele UE. Cadrul juridic privind utilit??ile de ap? ?i canalizare este format din Legea nr. 326/2001, Legea nr.51/2006, HG nr. 32/2002, Legea nr. 241/2006 ?i HG nr. 246/2006. Rezultatul general al acestor politici a constat ?n reorganizarea semnificativ? a sectorului apelor, trec?nd de la un sistem foarte fragmentat la unul caracterizat de o regionalizare mai puternic? a activit??ilor ?n domeniu. ?n Rom?nia, func?ioneaz? ?n prezent 44 de CRA, unele dintre acestea fiind entit??i responsabile doar de alimentarea cu ap?, ?n timp ce altele exploateaz? ?i unit??ile de tratare a apelor uzate. Pre?urile percepute pentru serviciile de ap? ?n Rom?nia reprezint? un echilibru ?ntre dou? obiective – necesitatea de a acoperi costul integral al sistemului, inclusiv rambursarea ?mprumuturilor ?i extinderea sistemului – ?i obiectivul de a men?ine pre?urile la un nivel acceptabil. ?n prezent, guvernul a stabilit un plafon pentru tarife, respectiv 4% din venitul celor mai s?race 10% dintre gospod?rii. Cu toate acestea, exist? o variabilitate destul de mare ?n ceea ce prive?te pre?urile la nivelul ??rii [a se vedea tabelul 5.2], inclusiv ?n cadrul aceluia?i teritoriu de servicii, ora?ele limitrofe unui ora? mare put?nd s? pl?teasc? tarife diferite pentru serviciile de alimentare cu ap? ?i tratare a apelor uzate. Un obiectiv prezent este de a armoniza tarifele ?n cadrul fiec?rui teritoriu de servicii al CRA, iar ?n acest sens se ?nregistreaz? un progres lent, ?ns? constant. Tabelul 5.2: Tarifele pentru ap? ?n Rom?nia Surs?: Autoritatea Na?ional? de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilit??i Publice, 2011Costurile pentru alimentarea cu ap?Costurile pentru tratarea apei uzateTarif mediu (la nivelul ?ntregului teritoriu al ??rii)2,49 RON/m31,33 RON/m3Tariful cel mai ridicat3,10 RON/m3(S.C. Aquserve S.A. Tulcea)2,60 RON/m3(S.C. Compania de Apa Arad S.A.)Tariful cel mai sc?zut1,37 RON/m3(S.C. AparegioGorj S.A. TarguJiu)0,29 RON/m3(S.C. Secom S.A. DrobetaTurnuSeverin)?n general, tarifele au crescut ?n ultimii zece ani, ?ns? observatorii industriei remarc?, totu?i, c? ?n lipsa sprijinului din partea UE, tarifele sunt prea sc?zute pentru a acoperi costurile actuale ale sistemului. F?r? ?ndoial?, o parte a problemei este nivelul ridicat al apei ?negeneratoare de venit”, respectiv apa care intr? ?n re?eaua de distribu?ie, ?ns? nu este pl?tit? niciodat? de consumatori, fie din cauza furturilor, fie din cauza scurgerilor din re?eaua de conducte. ?n 2007, 19 companii de utilit??i din Rom?nia au raportat propriul nivel al apei negeneratoare de venit ?ntr-un set de date global (IB-NET) exploatat ?n colaborare cu Banca Mondial?. Aceste companii de utilit??i au raportat, ?n medie, c? procentul apei negeneratoare de venit este pu?in peste 40%, procent ce le-a plasat ?n partea superioar? a intervalului, comparativ cu alte ??ri din estul Europei. [a se vedea tabelul 5.3]Tabelul 5.3: % apei negeneratoare de venit pentru companiile de utilit??i (2007)Surs?: Analiza B?ncii Mondiale privind datele de referin?? IB-NET raportate de companiile de utilit??i Media apei negeneratoare de venit# total raportat de companiile de utilit??i Bosnia-Her?egovina59,3%20Republica Ceh?19,7%23Ungaria25,4%20Polonia21,4%36Rom?nia40,2%19Una dintre problemele care ar putea afecta nivelul veniturilor este capacitatea companiilor de utilit??i de a contoriza adecvat consumul. ?n ora?ele din Rom?nia, nu exist? o documentare sistematic? a nivelului actual al contoriz?rii apei sau a nivelului de detaliere al capacit??ii de contorizare. De?i se presupune c? au fost montate contoare ?n cadrul proiectelor de modernizare a sistemului, finan?ate prin Programul Opera?ional 2007-2013, nu s-au publicat informa?ii privind dimensiunea acestei activit??i. Nevoia unei contoriz?ri pe scar? mai larg? ?i mai detaliate este evident?. Un studiu din 2007, ?n prezent dep??it, referitor la situa?ia din Ploie?ti, a ar?tat c? sistemul de contorizare este introdus aproape la nivelul ?ntregului ora?, ?ns? mai degrab? ?n cl?diri, dec?t ?n locuin?ele individuale. Acest lucru a limitat capacitatea companiei locale de ap? de a folosi sistemul tarifar pentru a-i face pe consumatori s? pl?teasc? pentru nivelurile ridicate de consum, deoarece impactul pre?ului nu este suportat integral de cei responsabil de un nivel ridicat de consum. Acela?i raport arat? c? un num?r necunoscut de consumatori este racordat ilegal la sistemul de alimentare cu ap? ?i la cel de tratare a apelor reziduale, ceea ce face imposibil? tarifarea acestor pentru utilizarea sistemelor. Aceea?i concluzie a fost desprins? ?i dintr-un alt studiu de documentare a situa?iei din Bucure?ti, efectuat ?nainte de anul 2000, care a men?ionat c? ?n mod obi?nuit consumul de ap? nu este contorizat, ci mai degrab? evaluat pe baza ratelor de consum estimate la nivelul gospod?riilor, ?n special ?n blocurile de apartamente.5.3 Leg?tura dintre sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apelor reziduale ?i schimb?rile climatice Comparativ cu alte sectoare precum construc?iile ?i transportul, s-a constatat c? sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apelor reziduale se bucur? de o aten?ie redus? ?n planurile privind atenuarea schimb?rilor climatice elaborate la nivelul ora?elor sau la nivel na?ional. Se pare c? aceast? lips? de aten?ie ?n privin?a leg?turii dintre sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apelor reziduale este propor?ional? cu m?sura relativ mic? ?n care aceste sisteme contribuie la emisiile totale de GES ?n mediul urban. Acest lucru nu ?nseamn?, ?ns?, c? nu exist? nicio leg?tur?. ?n ceea ce prive?te reducerea emisiilor de carbon, necesarul de energie pentru extragerea, pre-epurarea, distribu?ia ?i tratarea apelor reziduale poate contribui la emisiile de gaze cu efect de ser?, de?i, dat? fiind cantitatea mic? a datelor, nu exist? nicio modalitate clar? prin care s? se afle c?t de semnificativ? este aceast? contribu?ie. De?i datele disponibile privind performan?a energetic? a companiilor de ap? sunt limitate, cele 19 companii de utilit??i din Rom?nia care au raportat date ?n baza de date global? IB-Net par s? indice o reducere a cheltuielilor cu energia, de?i modul ?n care sunt raportate datele nu arat? ?n mod clar dac? a avut loc o sc?dere efectiv? a cheltuielilor cu energia, sau dac? alte costuri sunt ?n cre?tere. [A se vedea figura 5.1] Presupunem c? prima ipotez? este corect?, deoarece oficialii din cadrul companiilor de utilit??i intervieva?i pentru acest proiect au precizat ?n mod clar c? asigurarea unui control al costurilor la energie este o prioritate, deoarece le afecteaz? rezultatul financiar.Figura 5.1: Costurile la energie ca procent din costurile de exploatare totale ale companiilor de utilit??i Surs?: IB-. Indicatorul 13.2 Cheltuielile cu energia electric? vs cheltuielile de exploatare. Vizualizat la 13 septembrie 2013Studiile privind eficien?a energetic? derulate de c?tre o echip? a B?ncii Mondiale ?n Bra?ov, Cluj-Napoca ?i Ploie?ti au indicato situa?ie destul de favorabil? ?n ceea ce prive?te cantitatea de energie necesar? at?t pentru a produce ap? potabil?, c?t ?i pentru a trata apele uzate ?n ora?e, comparativ cu alte ora?e incluse ?n baza de date de referin?? TRACE a B?ncii. ?n special, sistemele de tratare a apelor uzate ?n Bra?ov ?i Ploie?ti se num?r? printre cele mai bune dintre sistemele existente ?n ora?ele incluse ?n baza de date TRACE, ceea ce reprezint?, probabil, o consecin?? a proiectelor recente de modernizare a sistemului ?n aceste ora?e, prin care s-au ?nlocuit pompele de ap?, iar gazul metan a fost captat ?i reutilizat pe teren, etc.Un domeniu ?n care se cunosc mai multe date la nivel agregat este cel legat de emisiile de GES produse de unit??ile de tratare a apelor uzate. Conform ultimului inventar na?ional privind GES, ?n Rom?nia este emanat? anual o cantitate total? de aproximativ 2538 GgCO2e de metan ?i 627 GgCO2e de protoxid de azot de c?tre unit??ile de tratare a apelor uzate ce deservesc consumatori industriali ?i agen?i economic/consumatori casnici. Aceast? cifr? se ridic? la un total de 2,34% din totalul emisiilor de GES din Rom?nia. Emisiile sunt generate atunci c?nd materialul biologic din n?molul de epurare se descompune. ?n conductele sau sistemele de tratare complet ?nchise, descompunerea anaerob? a de?eurilor genereaz? metan; ?n cadrul proceselor aerobe, CO2 este produs prin descompunerea materiei organice din n?molul activat ?i prin decantoarele primare. Protoxidul de azot este asociat cu degradarea componen?ilor ce con?in azot din apele reziduale (de exemplu uree, nitrat ?i proteine) ?i poate fi eliberat ?n cadrul procesului de denitrificare de la unitatea de epurare, sau ?n apa care prime?te efluentul eliberat de unitatea respectiv?. Solu?iile ar putea include proiectarea sau reproiectarea unui sistem care s? permit? captarea ?i arderea gazelor; sau folosirea unit??ilor de tratare a apelor reziduale pe cale aerob?, cu tratarea n?molului activat sau a straturilor de filtrare. Exist? foarte pu?ine informa?ii publicate privind proiectarea practicilor de gestionare a GES sau practicile existente de gestionare a GES la unit??ile de tratare a apelor uzate din Rom?nia, prin urmare este dificil s? discut?m despre c?t de u?oar? va fi modificarea acestora pentru a reduce la minimum emisiile ?n viitor. Este clar c? ?n cadrul investi?iilor f?cute ?n multe ora?e pentru modernizarea sistemelor de tratare a apelor uzate, captarea ?i arderea gazului reprezint? deseori un obiectiv al noilor proiecte pentru unit??i, astfel ?nc?t acestea s? devin? par?ial autonome din punct de vedere energetic.Au fost elaborate studii privind schimb?rile climatice ce analizeaz? viitoarele condi?ii hidrologice pentru trei dintre cele 11 bazine hidrografice (Buz?u Ialomi?a, Arge?-Vedea ?i Mure?), anticip?ndu-se c? fiecare dintre acestea va asista la reduceri considerabile ale debitului anual mediu. ?n bazinul Buz?u Ialomi?a, de exemplu, se preconizeaz? c? debitul mediu anual va sc?dea cu 15-20% ?n perioada 2021-2050, urm?nd s? ajung? la 30-40% pentru perioada 2070-2100. Se a?teapt? ca decalajul dintre cerere ?i ofert? s? fie controlat ?n urm?torii 15-20 de ani, ?ns? ulterior vor fi necesare m?suri semnificative pentru reducerea cererii sau o capacitate nou? de alimentare. ?n bazinele hidrografice Arge?-Vedea ?i Mure?, se preconizeaz? c? debitele anuale medii vor sc?dea cu 10-15% pentru perioada 2021-2050, put?nd s? ?mpiedice navigabilitatea pe r?ul Mure? ?i pe cursul inferior al Dun?rii.Adaptarea sistemelor de ap? la schimb?rile climatice reprezint? un subiect ce suscit? din ce ?n ce mai mult interesul la nivel mondial, ?n mare parte datorit? implica?iilor pe care le poate avea pentru disponibilitatea apei. ?n Rom?nia, bazinele hidrografice Jiu, Arge?-Vedea, Buz?u-Ialomi?a, Siret, Prut-B?rlad ?i Dobrogea se confrunt? deja cu probleme legate de posibilitatea de alimentare cu ap? ?n lunile de var?, mai ales ?n anii seceto?i. Unele dintre cele mai mari ora?e din aceste regiuni sunt Craiova (Jiu), Pite?ti (Arge?-Vedea), Buz?u (Buz?u Ialomi?a), Bac?u (Siret), Ia?i (Prut-B?rlad), ?i Constan?a (Dobrogea). Sistemul din Dobrogea este cel mai grav afectat, apa de alimentare pentru Constan?a provenind ?n propor?ie de 95% din apa subteran?.Schimb?rile climatice pot avea impacte ?i asupra sistemelor de distribu?ie ?i tratare. Seceta sau c?ldurile extreme pot modifica temperatura apelor de suprafa??, determin?nd cre?terea algelor care colmateaz? conductele de admisie sau conductele de evacuare. Seceta poate determina modificarea solului, ceea ce duce la spargerea conductelor ?ngropate. Sistemele de alimentare cu energie pot suferi avarii din cauza c?ldurilor extreme, ?mpiedic?nd func?ionarea adecvat? a sta?iilor de pompare sau a unit??ilor de tratare.Inunda?iile pot distruge unit??ile de tratare care sunt situate de obicei ?n zone joase, ?n vecin?tatea cursurilor de ap? unde este eliminat? definitiv apa tratat?. ?n func?ie de modul de proiectare a sistemului de captare a apelor pluviale dintr-un ora? – gestionat ?mpreun? cu sistemul de canalizare sau separat– precipita?iile extreme pot afecta ?i capacitatea proiectat? a unui sistem de tratare a apelor uzate. ?n aceste cazuri, n?molul de epurare ?n stare brut? este, de obicei, eliminat ?n cursurile de ap? ?nvecinate, submin?nd investi?iile efectuate pentru a preveni aceast? situa?ie. Proiectele pentru sistemele de ap? adaptate la schimb?rile climatice ?nglobeaz?, de obicei, urm?toarele caracteristici care abordeaz? aceste probleme:Tabelul 5.4: Strategii de cre?tere a adaptabilit??ii sistemelor de ap? Surs?: par?ial, ICLEI (2011): Adapting Urban Water Systems to Climate Change: A handbook for decisionmakers at the local level (Adaptarea sistemelor urbane de alimentare cu ap? ?i tratare a apei ?n vederea schimb?rilor climatice: manual pentru deciden?ii locali)CategorieStrategieAgen?ia/partea responsabil? din Rom?nia Alimentare cu ap?Crearea unei capacit??i de stocare suplimentare care s? asigure disponibilitatea apei ?n perioadele de secet? ?n general, aceasta nu este o responsabilitate a autorit??ii locale, ?ns? ar necesita ac?iuni ?i investi?ii semnificative din partea Apelor RomaneRemedierea scurgerilor din sistemul de distribu?ie pentru a reduce la minimum pierderile de ap?, cresc?nd cantitatea de ap? disponibil? pentru distribu?ie Operatorul utilit??ii de ap? Intensificarea supravegherii de c?tre CRA ?i/sau Autoritatea Na?ional? de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilit??i Publice (ANRSC),Promovarea strategiilor de reducere a cererii, pentru a sc?dea dependen?a de ap? ?i a atenua impactul disponibilit??ii reduse a apei pentru distribu?ie Autoritatea local?, prin intermediul modific?rii codului construc?iilor, s-a concentrat pe regulile privind consumul de ap? pe teren (de exemplu limitatori de debit, reutilizarea ?apelor gri” pe teren) sau alte reguli privind consumul de ap? ?n vederea amenaj?rii peisajului, etc.Operatorul de ap?, prin instalarea unor contoare pentru ap? care s? monitorizeze consumul la nivelul locuin?ei (?i nu la nivelul cl?dirii).Gospod?rirea apelor reziduale Consolidarea elementelor sistemului pentru a asigura protec?ie ?mpotriva impacturilor inunda?iilor (de exemplu bariere naturale sau construite care s? previn? infiltrarea apei din inunda?ii; instalarea unei surse de alimentare cu energie de rezerv?; scoaterea elementelor esen?iale ale sistemului din calea pericolelor, etc.)Compania local? de ap? Promovarea strategiilor de reducere a cererii pentru a sc?dea dependen?a de ap? ?i a reduce cantitatea de ap? uzat? generat? la final Autoritatea local?, prin intermediul modific?rilor codului construc?iilor (de exemplu, limitatori de debit, permiterea utiliz?rii sistemelor pentru ?ape gri” ?n cl?diri)Gestionarea apelor pluvialeReproiectarea sistemului de gestionare a apelor pluviale pentru a elimina amestecarea apelor pluviale cu n?molul de epurare destinat sta?iilor de tratare a apelor uzate Compania local? de ap?CRA/autoritatea local?Promovarea proiect?rii unor cl?diri ecologice (acoperi?uri ecologice) ?i a altor elemente publice peisagistice pentru a cre?te num?rul de suprafe?e permeabile dintr-un ora? (de exemplu pavaje poroase, rigole, l?rgirea spa?iului verde public) Autoritatea local?, prin intermediul modific?rilor codului construc?iilor ?i a practicilor de planificare a utiliz?rii terenurilor 5.4Costul proiect?rii sistemelor alternative Nu exist? un r?spuns sistematic la ?ntrebarea referitoare la costul suportat de autoritatea pentru diferitele modific?ri aduse sistemului. Proiectele se deruleaz? rareori izolat, ceea ce ?nseamn? c? moderniz?rile aduse sistemului de distribu?ie au loc ?n mod obi?nuit concomitent cu modernizarea unit??ilor de tratare a apelor uzate, iar proiectele au deseori ?n vedere ?mbun?t??iri ?n mai multe ora?e. Trei proiecte finalizate de cur?nd ?n Rom?nia implic? urm?toarele modific?ri ale sistemului ?i urm?toarele costuri:Tabelul 5.5: Proiecte recente de modernizare a sistemelor de ap? ?n Rom?nia Surs?: Direc?ia General? Politic? Regional? ?i Urban? a UE Operatorul sistemului -------------Comunit??ile deservite de modernizarea sistemului ----------------Costul total al proiectuluiPopula?ia afectat? de modernizarea sistemuluiDescrierea moderniz?rii sistemului (Ob?inut? din descrierile proiectelor efectuate de Direc?ia General? Politic? Regional? ?i Urban?)Compania regional? de exploatare:S.C Compania de Apa Oltenia SACraiova, Calafat, Bailesti, Filiasi, Segarcea, Dabuleni, Bechet, Ciupercenii, Vechi, Poiana Mare, Tunarii Vechi ?i Calarasi. Costul total al proiectului = 150 281 399 Euro 389 600 de locuitori din regiune.Procentul de racordare la re?eaua de canalizare dup? finalizarea proiectului: 93,7% Procentul de racordare la sistemul de alimentare cu ap? potabil? dup? finalizarea proiectului: 99,8% Proiectul implic? reabilitarea ?i extinderea surselor de ap?, a conductelor de aduc?iune, a rezervoarelor ?i a re?elei de distribu?ie (inclusiv a sta?iilor de pompare) ?n C?l?ra?i, D?bulenu ?i Bechet. De asemenea, proiectul va include construirea unei platforme de stocare a n?molului ?n Craiova; reconstruc?ia sta?iei de epurare a apei uzate ?n Filia?i; modernizarea sta?iei de epurare a apei uzate ?n Calafat ?i Ciupercenii Vechi; reabilitarea pu?urilor ?i a sta?iei de clorurare din Br?ile?ti ?i Poiana Mare; ?i construirea unei sta?ii de epurare a apei uzate ?n Segarcea. Compania regional? de exploatare: S.C. Compania de APA Somes S.A.(CASSA)Cluj-Napoca, Zalau, Dej, Gherla, SimleuSilvaniei, Jibou, Huedin ?i Cehu SilvanieiCostul total al proiectului = 196 911 998 Euro 500 000 de locuitori din regiune. Procentul de racordare la re?eaua de canalizare dup? finalizarea proiectului: 79% Procentul de racordare la sistemul de alimentare cu ap? potabil? dup? finalizarea proiectului: 96% Proiectul include reabilitarea surselor de ap? subteran?; extinderea a 22 km de conducte de aduc?iune ?i ?nlocuirea a 19 km de conducte de aduc?iune; ?nlocuirea ?i construc?ia a 143 km de conducte de distribu?ie noi; reabilitarea unei sta?ii de tratare a apei potabile ?i a 14 rezervoare de ap?. Proiectul implic?, de asemenea, reabilitarea ?i extinderea a 120 km de colectori de n?mol, construirea ?i reabilitarea a 30 de sta?ii de pompare ?i reabilitarea a opt sta?ii de tratare a apei pania regional? de exploatare:HidroPrahovaCa?mpina, Breaza, Sinaia, Baicoi, Mizil, Valenii de Munte, Plopeni and Urlati. Costul total al proiectului = 146 234 623 Euro 167 000 de locuitori din regiune. Procentul de racordare la re?eaua de canalizare dup? finalizarea proiectului: 91% Procentul de racordare la sistemul de alimentare cu ap? potabil? dup? finalizarea proiectului: 96% Proiectul implic? introducerea unei surse de captare ?n r?u pentru alimentarea cu ap?; 21 km noi de re?ea de aduc?iune; 36 km noi ?i moderniza?i de re?ea de distribu?ie; 14 sta?ii de pompare noi; ?i 12 sta?ii noi ?i reabilitate de pre-epurare a apei. ?n ceea ce prive?te apa uzat?, ?n cadrul proiectului se vor construi 280 km noi de re?ea de canalizare; 25 km noi de conducte de joas? presiune; 76 de sta?ii noi de pompare a apei uzate ?i ?apte sta?ii noi ?i modernizate de tratare a apei uzate. Strategiile de reducere a cererii concepute pentru a reduce consumul de ap? au tendin?a de a fi relativ ieftine, ?i ?n general ar c?dea direct ?n sarcina consumatorului, de?i Guvernul Rom?niei ar putea s? subven?ioneze costul pentru a asigura preluarea pe scar? larg? a tehnologiei cu debit redus precum toalete sau ma?ini de sp?lat, sau a sistemelor de captare a apei pluviale care pot reduce costurile legate de depozitarea apei ?n peisaj, la consumatorii casnici. ?i companiile de utilit??i ar putea fi ?ncurajate s? ofere subven?ii consumatorilor casnici pentru instalarea unor dispozitive mai eficiente ?n privin?a consumului de ap?, ?ntruc?t reducerea consumului ar putea s? ?nt?rzie sau chiar s? elimine necesitatea de extindere sau chiar modernizare a capacit??ii locale de alimentare cu ap?.5.5Recomand?ri?n ultimii zece ani, s-au ?nregistrat progrese semnificative ?n ceea ce prive?te extinderea ?i ?mbun?t??irea accesului la sistemele de alimentare cu ap? ?i tratare a apei uzate din Rom?nia, precum ?i a calit??ii acestora. Aceste beneficii au fost ob?inute ?n mare m?sur? ?n urma acordului de aderare la UE care a obligat Rom?nia s? aduc? sistemele la standarde de performan?? mai ridicate. ?n continuare, va fi necesar? ob?inerea unor astfel de beneficii ?n regiunile ?n care modernizarea sistemelor nu a fost efectuat? ?nc?. De?i sistemele urbane de ap? nu sunt afectate de schimb?rile climatice ?n aceea?i m?sur? ca alte sectoare, precum transportul urban, energie ?i cl?diri, modernizarea sistemelor de ap? trebuie continuat? ca prioritate ridicat? de investi?ie. ?n acela?i timp, investi?iile sunt necesare din motive legate de calitatea mediului ?i rentabilitate, ?ntruc?t aceste moderniz?ri ale sistemului aduc beneficii din punct de vedere al atenu?rii schimb?rilor climatice, f?r? niciun cost suplimentar. Din acest motiv, guvernul Rom?niei ar trebui s? pozi?ioneze aceste proiecte ?n cadrul investi?iilor legate de schimb?rile climatice. Astfel, ar contribui la ?ndeplinirea obliga?iei Rom?niei de a cheltui cel pu?in 20% din fondurile alocate prin programul opera?ional pe investi?ii legate de schimb?rile climatice.Alte demersuri pe care guvernul ar trebui s? le aib? ?n vedere sunt descrise mai jos. Ac?iuni cu prioritate ridicat?/pe termen scurtFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateAspecte generaleSolicitarea/sus?inerea ac?iunilor de promovare a unor inform?ri extinse la nivelul ADI/autorit??ii locale ?n ceea ce prive?te proiectarea sistemelor de ap? ?i opera?iuni ?n acest sens care s? ia ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRidicat?Organizarea de programe de formare pentru operatorii sistemelor de ap? ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor ?i opera?iuni ?n acest sens care s? ia ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRidicat?Finan?area cercet?rilor care s? reduc? scara modelelor climatice globale pentru a oferi evalu?ri mai localizate ale impacturilor schimb?rilor climatice ?n diferite bazine hidrografice/regiuni, permi??nd planificarea ?mbun?t??it? ?i pe termen lung a aliment?rii cu ap? ?i a activit??ilor companiilor de ap?..Cercetare/analiz?Ridicat?Impunerea obliga?iei companiilor de ap? /CRA de a ?ntocmi,pentru activitatea lor, planuri de ac?iune care s? ia ?n considerare schimb?rile climaticeSupravegherea politiciiRidicat?Asigurarea unor fonduri pentru asisten?? tehnic? care s? sus?in? analiza vulnerabilit??ilor legate de clim? din cadrul sistemelor locale de ap? ?i elaborarea unui plan de ac?iune pentru abordarea acestor provoc?riAsisten?? tehnic?Ridicat?Finan?area ?n continuare a moderniz?rii sistemului de alimentare cu ap?, distribu?iei a apei ?i tratare a apei uzate ?n ora?e/regiuni pentru a asigura conformitatea cu cerin?ele relevante ale UE ?n materie de calitate a apei ?i grad de acoperire al serviciilor. Moderniz?rile sistemului ar trebui s? se axeze pe cre?terea la maximum a eficien?ei ?i reducerea la minimum a emisiilor de GES, prin ?mbun?t??irea gestion?rii gazelor ?i a tratamentului n?molului de epurare. Moderniz?rile ar trebui s? se axeze, de asemenea, asupra maximiz?rii capacit??ii de adaptare a acestor sisteme la schimb?rile climatice.Investi?ii directeRidicat?Ac?iuni pe termen mediu ?i lungFocalizare sectorial?Propunere ?n materie de politic?Tipul de ini?iativ? politic?PrioritateAspecte generaleStabilirea unor programe universitare pentru formarea viitorilor ingineri civili/?n domeniul sistemelor de ap? ?n leg?tur? cu proiectarea sistemelor de ap? ?i opera?iunile ?n acest sens care iau ?n considerare schimb?rile climaticeEduca?ie/ formareRedus?Cererea de ap?Dezvoltarea/promovarea modific?rii codului construc?iilor pentru a reduce cererea de ap? pe teren. Supravegherea politiciiMedieStabilirea unor program de educa?ie public? pentru reducerea consumului de ap? pe terenEduca?ie/formareRedus?Oferirea unor subven?ii consumatorilor casnici pentru a ?nlocui aparatura cu consum ridicat de ap? cu modele mai eficiente Investi?ii directeRedus?Stimularea/obligarea ADI/a companiilor de ap?/CRA s? elaboreze programe de subven?ionare pentru ?nlocuirea aparaturii cu consum ridicat de ap? cu modele mai eficienteSupravegherea politiciiMedieStimularea/obligarea ADI/a companiilor de ap?/CRA s? monteze contoare la nivel de locuin??/consumator, ?mbun?t??ind capacitatea de a tarifa consumatorii pe baza nivelului efectiv de cerere de ap?.Supravegherea politiciiMedieSisteme pentru tratarea apei uzate Solicitarea ca ADI/companiile de ap? /CRA s? elimine modelele de ?deversoare de preaplin” oriunde se urm?re?te extinderea sistemului, mic?or?nd cantitatea total? de materiale ce trebuie procesate ?n mod regulat ?i reduc?nd cererea de energie.Supravegherea politiciiMedieSec?iunea 6: ConcluzieAbordarea schimb?rilor climatice din perspectiv? urban? impune anumite limite subiectului, diferite de orientarea na?ional? sau sectorial? aplicat? ?n mod tradi?ional. Utilizarea limitelor urbane schimb? semnificativ discu?ia, deoarece impacturile asupra unei economii specifice, unui element de infrastructur? sau unei vecin?t??i devin mult mai palpabile. ?n perioada Programului Opera?ional 2014-2020, Guvernul Rom?niei are ocazia excelent? de a aborda ?n mod direc?ionat nevoile ora?elor ??rii ?n leg?tur? cu atenuarea schimb?rilor climatice ?i adaptarea la acestea. Unele dintre aceste fonduri ar trebui s? reprezinte ?n mod necesar o continuare a ini?iativelor din cadrul perioadei de programare anterioare, ax?ndu-se pe modernizarea sistemului public de energie, ?mbun?t??irea eficien?ei energetice a cl?dirilor, extinderea sistemelor de transport ?n comun, ?mbun?t??irea sistemelor de distribu?ie a apei ?i de tratare a apelor reziduale, precum ?i dezvoltarea unor unit??i mai bune pentru eliminarea de?eurilor solide. Cu toate acestea, eforturile ar trebui s? se ?ndrepte ?n primul r?nd c?tre sectorul energiei ?i al transporturilor. Acestea sunt sectoarele care contribuie cel mai mult la emisiile totale de GES din Rom?nia ?i se confrunt? cu vulnerabilit??i mai mari ca urmare a schimb?rilor climatice. Sectorul de?eurilor solide ?i al apei necesit?, de asemenea, aten?ie, pentru a asigura c? Rom?nia atinge obiectivele ?n materie de mediu ?i respect? alte angajamente asumate cu c??iva ani ?n urm?, c?nd a aderat la Uniunea European?. Demersurile privind aceste sectoare pot fi ?n continuare pozi?ionate ca investi?ii legate de schimb?rile climatice, contribuind la ?ndeplinirea obliga?iei Rom?niei de a consuma cel pu?in 20% din fondurile alocate ?n cadrul programului opera?ional pentru activit??i axate asupra schimb?rilor climatice.De asemenea, prezentul raport a scos ?n eviden?? lacune semnificative ?n materie de date ?i planificare ce trebuie abordate. Se cunosc prea pu?ine date despre profilul emisiilor de GES ?n majoritatea ora?elor din Rom?nia sau despre riscurile specifice reprezentate de schimb?rile climatice cu care se vor confrunta aceste ora?e ?n deceniile urm?toare. Folosirea fondurilor din cadrul Programului Opera?ional UE pentru sus?inerea acestor analize ar asigura fundamentul unor activit??i de planificare cuprinz?toare, esen?iale pentru viitorul ora?elor din Rom?nia. Aceste planuri legate de schimb?rile climatice ar trebui integrate, ?n cea mai mare m?sur? posibil?, ?n orice strategii de dezvoltare economic? ?i teritorial? pe termen lung pe care oficialii administra?iei publice centrale ?i ai administra?iilor locale le pun deja ?n aplicare. Acest lucru este esen?ial pentru a asigura c? Rom?nia nu-?i va bloca ora?ele pe un traseu cu con?inut ridicat de carbon, sau c? politicile ?i investi?iile de ast?zi nu vor pune ?n pericol ?n viitor activitatea economic? sau via?a oamenilor de ?ndat? ce impacturile schimb?rilor climatice devin mai evidente. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download