Apar-romania.ro



Stiri 31 august 2020. Prima parte Cursul de schimb 31.08.2020 1 EUR4.84041 USD4.0631AGROMETEO: Toamna incepe cu seceta! Vremea in prima saptamana din septembrie 31 august 2020Sosirea toamnei nu schimb? cu nimic vremea cu care ne-am obi?nuit ?n ultima vreme. Potrivit datelor transmise de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM), prima s?pt?m?n? din luna septembrie va fi caracterizat? de o vreme mai cald? dec?t de obicei, chiar canicular? ?n mai toate zonele.Potrivit meteorologilor, temperatura medie ?n timpul zilei se va ?ncadra ?ntre 19 ?i 30°C, ?n timp ce maximele se vor situa ?ntre 26 ?i37°C, iar minimele vor fi de 12-23°C. Ploile ??i vor face sim?it? prezen?a, sub form? de averse, ploi toren?iale, ?nso?ite de desc?rc?ri electrice, iar izolat vor fi ?i vijelii. Mai mult, local vor fi ?i condi?ii de producere a grindinei.?n stratul de sol 0-20 cm ogor, se vor ?nregistra deficite de umiditate, iar seceta pedologic? va fi moderat?, puternic? ?i extrem? ?n Dobrogea, pe suprafe?e agricole extinse din Moldova, Muntenia ?i Oltenia, local ?n nordul, nord-vestul ?i vestul Banatului, centrul, estul ?i izolat sudul Transilvaniei, nordul Cri?anei.?n Maramure?, local vestul ?i sudul Cri?anei, nordul, sudul, sud-vestul, centrul ?i izolat sud-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, nordul Olteniei, nord-vestul Munteniei ?i al Moldovei, cantitatea de ap? din sol va fi ?n limitele satisf?c?toare, aproape optime.4Potrivit ANM, prima lun? de toamn? p?streaz? multe dintre caracteristicile sf?r?itului de var?, vremea fiind c?lduroas?, iar precipita?iile vor fi mai reduse cantitativ fa?? de cele ?nregistrate ?n lunile de var?. Conform speciali?tilor, temperaturile medii ?nregistreaz? o mic? sc?dere fa?? de comparativ cu luna august, datorat? perioadei mai scurte de str?lucire a Soarelui ?i nop?ilor mai lungi ?i mai r?coroase.?Pentru o analiz? detaliat?, precum ?i recomand?ri de specialitate pentru culturile agricole ?n aceast? perioad?, consulta?i analiza complet? pe site-ul ANM.Pronoza meteo pentru luna septembrie: Graficul ploilor pentru urm?toarele s?pt?m?ni! Roxana Dobre Roxana Dobre - 31 august 2020 Prognoza meteo pentru luna septembrie 2020: cum va fi vremea ?n urm?toarele s?pt?m?ni! Fermierii care sperau c? noul an agricol va ?ncepe bine odat? cu ?nfii?area culturilor de toamn? primesc o prim? veste proast? de la meteorologi! Prima lun? de toamn? p?streaz? multe dintre caracteristicile sf?r?itului de var?, vremea fiind c?lduroas?, cel pu?in ?n primele dou? decade, iar precipita?iile vor fi mai reduse cantitativ fa?? de cele ?nregistrate ?n lunile de var?, conform prognozei Administra?iei Na?ionale de Meteorologie (ANM) pe luna septembrie.Prognoza meteo pentru luna septembrie 2020Vremea va fi cald? ?n septembrie, iar cantit??ile de precipita?ii se vor situa ?n jurul celor normale pentru aceast? perioad?. ?ntre 31 august ?i 7 septembrie, valorile termice vor fi mai ridicate dec?t cele specifice perioadei acesteia, arat? Administra?ia Na?ional? de Meteorologie, mai ales ?n jum?tatea estic? a teritoriului Rom?niei. Ploile vor veni ?n vestul ??rii, centru ?i nord-vest, iar ?n rest cantit??ile de precipita?ii vor fi ?n general deficitare.Vremea ?n luna septembrie 2020Perioada 7 – 14 septembrie: Temperaturile vor fi cu pu?in mai ridicate dec?t cele normale perioadei pe tot ?ntregul teritoriu, cu o abatere termic? mai pronun?at? ?n regiunile din sud-est. Cantit??ile de precipita?ii vor fi deficitare, iar excep?ia vine ?n zona de vest ?i nord-vest.Perioada 14 – 21 septembrie: Temperaturile vor avea valori mai ridicate dec?t cele normale perioadei, ?n special ?n sud-est. Regimul precipita?iilor va fi ?n general apropiat de normal, posibil u?or excedentar, local, ?n regiunile sudice, centrale ?i nord-vestice.Perioada 21 – 28 septembrie: Mediile valorilor termice se vor situa ?n jurul celor specifice pentru acest interval, posibil u?or mai ridicate ?n regiunile extracarpatice. Precipita?iile estimate se vor situa ?n jurul celor normale acestui interval.Graficul temperaturilor ?n luna septembrie 2020Valorile temperaturilor medii lunare ?nregistreaz? o sc?dere destul de mic? comparativ cu ultima lun? de var?, august, la aceasta contribuind perioada mai scurt? de str?lucire a Soarelui ?i nop?ile mai lungi ?i mai r?coroase. ?n plus, septembrie este o lun? mai pu?in instabil?, datorit? persisten?ei deasupra cele mai mari p?r?i a Europei, a unui br?u de presiune atmosferic? relativ ridicat?, ce une?te Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european, spun speciali?tii ANM.”Din datele ?nregistrate ?n perioada 1961-2019 la sta?iile meteorologice din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie, se constat? c? temperatura medie multianual? a lunii septembrie dep??e?te 18 grade Celsius doar ?n Lunca Dun?rii, pe litoral ?i izolat, ?n Delta Dun?rii ?i sud-vestul Banatului. ?n C?mpia Rom?n?, ?n zonele deluroase ale Olteniei ?i Munteniei, ?n Dobrogea, C?mpia de Vest, ?n estul ?i sudul Moldovei, mediile de temperatur? a aerului se situeaz? ?ntre 16 ?i 18 grade Celsius. Valori mai moderate, ?ntre 12 ?i 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramure?ului, Moldovei ?i Subcarpa?ilor”, arat? prognoza ANM.?n depresiunile intramontane ?i ?n zona montan? joas? (sub 1500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse ?ntre 8 ?i 12 grade Celsius, iar ?n zonele montane mai ?nalte (peste 1500 de metri) aceste valori coboar? p?n? la 4 – 8 grade Celsius, ?n timp ce Vf. Omu chiar sub 3 grade Celsius.Potrivit meteorologilor, temperatura maxim? absolut? lunar? din Rom?nia, ?nregistrat? la sta?iile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, ?n data 8 septembrie 1946. Maxima absolut? de la Bucure?ti a fost de 39,6 grade Celsius, ?nregistrat? ?n 9 septembrie 1946, la sta?ia meteorologic? Bucure?ti-Filaret. La sta?ia meteorologic? Bucure?ti-B?neasa, maxima absolut? a lunii septembrie s-a ?nregistrat tot ?n septembrie 1946, ?n dou? zile consecutive, 8 ?i 9 septembrie ?i are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la sta?ia meteorologic? Bucure?ti-Afuma?i, maxima absolut? a lunii septembrie este de 37 de grade, ?nregistrat? ?n data de 1 septembrie 1952.”De-a lungul timpului au existat ?i ani ?n care luna septembrie a fost una deosebit de cald?. ?n anul 2015 a fost ?nregistrat? temperature maxim? absolut? la 65 de sta?ii meteorologice, majoritatea valorilor dep??ind 33 de grade Celsius, cele mai multe ?n zilele de 1, 2, 18 ?i 19 septembrie, iar ?n anul 1949, la 47 sta?ii meteo, ?n zilele de 7,8 ?i 9 septembrie, majoritatea dep??ind 35 de grade Celsius. ?i ?n anii 1986 ?i 1987 s-au ?nregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de sta?ii meteorologice”, se arat? ?n analiza meteo realizat? de ANM pentru luna septembrie.Pe de alt? parte, temperatura minim? absolut? a lunii septembrie scade la aproape toate sta?iile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minim? absolut? a acestei luni, pe ?ar? este -15 grade, ?nregistrat? la Vf. Omu, ?n data de 28 septembrie 1935.Graficul ploilor ?n luna septembrie 2020Din punct de vedere al precipita?iilor din septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, ?n medie, fa?? de cele din lunile de var?, instabilitatea fiind ?ns? mai accentuat?. Astfel, din datele ?nregistrate ?n perioada 1961-2019, la sta?iile meteorologice din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie, se constat? c? medii lunare multianuale ale cantit??ii de precipita?ii sunt cuprinse ?ntre 30 ?i 50 mm pe areale extinse din C?mpia Rom?n?, ?n Dobrogea, ?n cea mai mare parte a Moldovei, ?n C?mpia de Vest ?i par?ial ?n vestul Transilvaniei, dar ?i ?n depresiunile intramontane.”Cantit??i sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restr?nse din Delta Dun?rii ?i nord-vestul Transilvaniei. Valori ?ntre 50 ?i 75 mm se ?nregistreaz? ?n Subcarpa?i, ?n cea mai mare parte a Transilvaniei, ?n Dealurile Vestice, Maramure? ?i Bucovina, dar ?i ?n centrul Moldovei, peste 75 mm se ?nregistreaz? ?n zona montan?, iar acestea pot dep??i 100 mm ?n zonele montane din ?n vestul Mun?ilor Meridionali, dar ?i la altitudini de peste 2000 de metri”, se men?ioneaz? ?n raportul ANM.Cantitatea maxim? absolut? lunar? de precipita?ii ?nregistrat? la sta?iile meteorologice din Rom?nia este de 434,7 mm la Piatra Neam?, ?n anul 1912. La Bucure?ti, cantitatea total? lunar?, maxim? absolut?, este 316,5 mm ?i a fost ?nregistrat? ?n septembrie 2005, la sta?ia meteorologic? Bucure?ti-Filaret. ?n acela?i an au fost ?nregistrate ?i maximele absolute la Bucure?ti-Afuma?i (287,1 mm) ?i Bucure?ti-B?neasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani ?n care luna septembrie a fost caracterizat? de precipita?ii abundente ?nregistr?ndu-se valori maxime absolute ale cantit??i lunare de precipita?ii.Cantitatea maxim? absolut? lunar? de precipita?ii c?zut? ?n 24 de ore, la sta?iile meteorologice, este 161,4 mm ?i a fost ?nregistrat? la Bucure?ti-Filaret, ?n data de 20 septembrie 2005. Tot ?n aceea?i zi s-au ?nregistrat valorile maxime absolute ale cantit??ii de precipita?ii c?zute ?n 24 de ore, ?n septembrie, ?i la sta?iile meteorologice Bucure?ti-Afuma?i, 152,3 mm, respectiv Bucure?ti-B?neasa, 126,4 mm.Secet? extrem?? Iat? cum va fi vremea ?n luna septembrie! Ferma: 30 august 2020 - Caracteristici termice ?i hidrice: luna septembrie se va caracteriza printr-o vreme u?or mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit, pe ?ntreg teritoriul agricol al ??rii.?Per ansamblu, cantit??ile totale de precipita?ii vor fi deficitare ?n raport cu mediile climatologice ?n cea mai mare parte a zonelor de cultur?, fiind mai accentuate ?n regiunile sud-vestice.Aceste informa?ii nu exclud posibilitatea apari?iei unor situa?ii cu valori extreme de temperatur? sau cantit??i mai mari de precipita?ii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.Rezerva de umiditate din sol: la sf?r?itul lunii septembrie, con?inutul de umiditate ?n stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va ?ncadra ?n limite satisf?c?toare p?n? la apropiate de optim ?i optime, ?n cea mai mare parte a zonelor agricole ale ??rii. Pe suprafe?e extinse din sud-estul, sudul, estul ?i, izolat, vestul teritoriului se vor ?nregistra deficite de ap? ?n sol, seceta pedologic? fiind moderat?, puternic? ?i extrem?.Caracteristici fenologice: ?n condi?iile agrometeorologice prognozate, pe terenurile cu deficite ridicate de ap? ?n sol, at?t ritmurile vegetative ale culturilor de toamn? sem?nate pe suprafe?e restr?nse, c?t ?i procesele de coacere ?i maturare ale speciilor pr??itoare ?i pomi-viticole vor fi st?njenite, iar pe arealele agricole cu o aprovizionare satisf?c?toare cu ap? a solului, dezvoltarea vegetativ? a plantelor se va desf??ura, per ansamblu, normal. La floarea-soarelui se vor continua ?i chiar finaliza lucr?rile de recoltare, la nivelul ?ntregii ??ri.?n func?ie de data sem?natului, hibrizii tardivi ?i semitardivi de porumb vor ?nregistra maturitatea cear? ?i deplin?, precum ?i recoltarea, pe aproape ?ntreg teritoriul agricol.?n principalele bazine de cultur?, sfecla de zah?r va parcurge ?ngro?area axei hipocotile ?i acumularea zah?rului ?n r?d?cin?, iar cartoful, maturitatea tehnologic? ?i recoltarea.Pomii fructiferi ?i vi?a-de-vie se vor afla la coacerea ?i maturarea fructelor/boabelor/lemnului, continu?ndu-se totodat? lucr?rile de recoltare la soiurile ajunse la maturitatea de consum.La culturile de toamn? (rapi?? ?i orz) se vor semnala germinarea ?i r?s?rirea, precum ?i, izolat, formarea primelor frunze, extinz?ndu-se suprafe?ele ?ns?m?n?ate, ?n cea mai mare parte a zonelor agricole.Per ansamblu, lucr?rile agricole de toamn?, respectiv recoltarea, transportul, depozitarea, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, preg?tirea patului germinativ, sem?nat, etc. se vor desf??ura ?n condi?ii relativ bune.Calendarul lucr?rilor agricole:Continuarea recolt?rii, transportului ?i depozit?rii produselor agricole de sezon;Eliberarea terenurilor de resturile vegetale ?i efectuarea ar?turilor ad?nci de toamn?;Preg?tirea patului germinativ ?n vederea ?ns?m?n??rii culturilor de toamn? ?n epoca optim? (15 septembrie - 20 octombrie 2020), ?n special ?n zonele cu o aprovizionare satisf?c?toare cu ap? ?n stratul arabil al solului.Lucr?ri de ?ntre?inere ?n planta?iile pomicole ?i viticole;Lucr?ri agrotehnice adaptate con?inutului sc?zut de umiditate din sol.APIA si SUBVENTIIMINISTRUL OROS: AVANS LA PLATA SUBVEN?IILOR APIA DIN 15 SEPTEMBRIE! Agroinfo 31 august 2020 - 07:37 SUBVEN?II APIA 2020! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat duminic?, 30 august 2020, pentru Radio Ia?i, c? avansul la subven?iile agricole aferente acestui an ar putea ?ncepe de la data de 15 septembrie 2020. Rom?nia a cerut derogare la Comisia European? pentru aceste pl??i ale fermierilor ?i a?teapt??zilele acestea un r?spuns.Nu este prima oar? c?nd ?eful de la Agricultur? declar? c? plata avansului la subven?iile APIA, aferente anului 2020, ar putea ?ncepe cu o lun? mai devreme, pe 15 septembrie ?n loc de 16 octombrie, cum s-a ?nt?mplat anul trecut. De fapt, plata avansului APIA demarat cu o lun? mai devreme a fost discutat? ?i ?n ?edin?a de Guvern, iar prim-ministrul Ludovic Orban a insistat ca Ministerul Agriculturii s? negocieze intens cu Comisia European? ob?inerea acestei derog?ri.Duminic? diminea?a, intervievat de Radio Ia?i, ministrul agriculturii a spus, din nou, c? inten?ioneaz? s? demareze plata avansului APIA de la 15 septembrie. Comisia European? nu a luat ?nc? o decizie.Noi, anul acesta, vrem s? d?m ?i avansul pentru subven?iile pentru Campania 2020 mai devreme. Vrem s? ?ncepem plata din 15 septembrie, s? devans?m cu o lun? aceast? plat?. Am comunicat la Comisie, am notificat acest lucru ?i cu siguran?? o s?-l facem, a declarat ministrul agriculturii.Potrivit informa?iilor furnizate nou? de c?tre APIA, fermierii vor primi un avans de 70% din pl??ile directe pe suprafa?? ?i sprijin cuplat la ovine ?i caprine ?i 85% din pl??ile compensatorii pentru m?surile de dezvoltare rural? din cadrul PNDR 2020. CONTROL APIA LA APICULTORI PENTRU AJUTOARELE ACORDATE ?N ACEST AN! Agroinfo 31 august 2020 - AJUTOARE APICULTUR?. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c? ?n cursul lunii septembrie urmeaz? s? se efectueze e?antionarea ?i controlul la fa?a locului pentru ajutoarele cerute de apicultorii rom?ni ?n acest an.Controlul se efectueaz? de catre inspectorii APIA la stupinele permanente sau stupinele cu familii de albine deplasate ?n pastoral ale apicultorilor, persoane fizice ?i juridice, P.F.A., ?.I., ?.F., forme asociative e?antiona?i/e?antionate.At?t reprezentan?ii legali ai formei asociative apicole, c?t ?i apicultorii selecta?i care au depus o cerere de plat? a sprijinului financiar la APIA, trebuie s? fie prezen?i la data comunicat? pentru efectuarea controlului sau s? mandateze un reprezentant/?mputernicit legal. Solicitan?ii ?n?tiin?a?i cu privire la efectuarea controlului trebuie s? ?nso?easc? echipa/echipele decontrol pe perioada desf??ur?rii acestuia ?i s? pun? la dispozi?ie orice document solicitat spre a fi verificat. De asemenea, familiile de albine achizi?ionate, cutiile vechi, cutiile noi ?n cazul ?n care cele vechi nu au fost ?nlocuite, accesoriile sau utilajele apicole achizi?ionate trebuie s? poat? fi identificate de c?tre echipa de control.Controalele sunt destinate verific?rii respect?rii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n actul normativ care reglementeaz? acordarea sprijinului financiar prin Programul Na?ional Apicol?(PNA) pentru anul 2020, precum ?i condi?iile de eligibilitate din ghidul solicitantului aferente anului 2020.?n timpul efectu?rii controlului la fa?a locului echipele de verificare pot ridica ?n copie orice document conform legisla?iei ?n vigoare care poate s? demonstreze eligibilitatea sprijinului solicitat.Echipa/echipele de control verific? existen?a documentelor justificative care trebuie arhivate de solicitan?i ?i le confrunt? cu documentele depuse de ace?tia la APIA Centrul jude?ean/Centrul municipiului Bucure?ti la dosarul cererii de solicitare a sprijinului financiar pentru PNA 2020.Documentele puse la dispozi?ia echipei de control de apicultori trebuie s? fie:- complete ?i corect ?ntocmite;- s? fie disponibile pentru control.MADR: ajutor pentru apicultori. 25 de lei pentru familia de albine. Banii, acordati pana la sfarsitul anului august 31, 2020 In sedinta de Guvern din 27 august 2020 a fost adoptata o Hotarare privind aprobarea schemei ?Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate in perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.? Scopul acestui ajutor este sustinerea activitatii in sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate in perioada mentionata, astfel incat sa se asigure continuarea ciclului de productie.Cuantumul ajutorului este de 25 lei/familia de albine, iar valoarea totala a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei, reprezentand circa 10.516.359,27 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2019, respectiv 4,7496 lei.Beneficiarii acestei masuri sunt:a) apicultori, persoane fizice care detin atestat de producator emis in baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, cu modificarile si completarile ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultori, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.182/2016;c) apicultori, persoane juridice, precum si oricare forma asociativa cu sau fara personalitate juridica constituite conform legii.Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:a) sa aiba familii de albine inscrise in baza de date nationala apicola la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor si stupilor, gestionat de Agentia Nationala pentru Zootehnie ?Prof. Dr. G.K. Constantinescu”;b) sa aiba familii de albine inregistrate/autorizate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.Facem precizarea ca fermierii isi vor primi banii pana la data de 31 decembrie 2020.PREZENTA?I-V? DE URGEN?? LA APIA! Agroinfo31 august 2020 URGENT ACTE PENTRU SUBVEN?II APIA 2020! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) v? anun?? c? ast?zi este ultima zi pentru vizarea carnetelor de rentier agricol pentru pl??ile aferente anului 2019 ?i pentru depunerea adeverin?ei ?n vederea ob?inerii sprijinului cuplat la ovine ?i caprine, aferent anului 2020. De asemenea, APIA anun?? termene stabilite pentru plata subven?iilor pentru luna septembrie.CALENDARUL ANUN?AT DE APIA PENTRU PLATA SUBVEN?IILOR 2020!P?n? la data de 15.10.2020 - efectuarea controlului la fa?a locului pentru cererile unice de plat? e?antionate.01.09.2020– depunere documente justificative pentru dou? m?suri din cadrul Programului Na?ional Apicol, Ra?ionalizarea transhuman?ei/stup?ritului pastoral ?i ?mbun?t??irea calit??ii produselor ?n vederea unei mai bune valorific?ri a produselor pe pia??, conform HG 589/2020.31.08.2020— vizarea carnetelor de rentier agricol—2019. Pentru ob?inerea sumei de bani reprezent?nd renta viager? agricol? aferent? anului 2019, rentierii agricoli se pot prezenta pentru ob?inerea vizei anuale p?n? la 31 august 2020, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru jude?ean al APIA, respectiv al Municipiului Bucure?ti. Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 ?i alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectueaz? ?ntr-o singur? rat? anual?, p?n? la data de 30 noiembrie a anului urm?tor celui pentru care aceasta este datorat?, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Na?ional? a Rom?niei din anul pentru care aceasta se datoreaz?, prin mandat po?tal sau virament bancar.31.08.2020—depunerea adeverin?elor?pentru schema de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic - speciile ovine ?i caprine—campania 2020. ?n conformitate cu prevederile articolului 781, alin. (3) din Ordinul 619/2015, cu modificarile si complet?rile ulterioare, documentele specifice, respectiv adeverin?a eliberat? de asocia?ia/agen?ia acreditat? pentru ?nfiin?area ?i men?inerea registrului genealogic al rasei, avizat? de c?tre ANZ prin oficiile pentru zootehnie jude?ene sau adeverin?a eliberat? de oficiul pentru zootehnie jude?ean, se depun la Centrele Jude?eane/Locale ale APIA, respectiv la Centrul Municipiului Bucure?ti, unde a fost depus? cererea de plat?, p?n? la data de 31 august 2020. MADR ANUN??: AJUTORUL pentru CRESC?TORII CARE DE?IN MINIM 5 VACI VA FI PL?TIT P?N? LA 30 IUNIE 2021! Agroinfo 28 august 2020 - OFICIAL! Fermierii care de?in ?ntre 5 ?i 90 capete de bovine?primesc un ajutor pl?tit din?Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?, respectiv M?sura 21 - M?sura specific? de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep?ional, de la 1.000 de euro/ferm? ?p?n? la 7.000 de euro/ferm?. Ajutorul le va fi pl?tit fermierilor p?n? la data de 30 iunie 2021, anun?? ast?zi un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.Bugetul aproximativ este de 60 de milioane de euro, iar ajutorul per beneficiar va fi de maxim 7000 Euro ?i poate fi acordat ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei, astfel:?Intre 5 UVM - 10 UVM - 1000 Euro?Intre 11 UVM - 20 UVM - 2500 Euro?Intre 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euro?Intre 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euro?Intre 41 UVM – 50 UVM - 5000 Euro?Intre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro?Intre 61 UVM – 70 UVM - 7000 Euro?Intre 71 UVM – 80 UVM - 7000 Euro?Intre 81 UVM – 90 UVM - 7000 EuroTermenul maxim p?n? la care Statul Membru va pl?ti suma forfetar? este de 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobat? de autoritatea competent? p?n? la 31 decembrie 2020.Pentru a beneficia de fonduri acordate prin M?sura 21, fermierii trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:?S? fie fermieri activi conform defini?iei din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1307/2013, respectiv a legisla?iei na?ionale ?i s? fie ?nregistrat la APIA cu cerere unic? de plat? pentru anul 2020;?S? de?in? minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, ?nregistrate ?n RNE, cu condi?ia de a avea ?nscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploata?ie cu cod ANSVSA ;?Fiecare femel? adult? din specia bovine pentru care se solicit? sprijin trebuie s? aib? v?rsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020Dragi ciobani, ministerul Agriculturii v? umple de bani! august 31, 2020 agrimanet Ajutorul de minim 500 de euro/ferm? ar putea fi pl?tit din 15 septembrie”Pierderile cauzate de pandemia COVID-19 vor fi compensate prin desp?gubiri, termenul de ?ncepere a pl??ilor urmand a fi 10-15 septembrie 2020, afirma ministrul Oros.”Noi am fundamentat aceste pierderi pe sector de activitate, pe sectorul bovin, pe ovin, ?i a?a am comunicat Comisiei Europene aceste scheme de sprijin. Nu pot s? dau o dat? c?nd vor primi banii, dar ?n momentul ?n care se public? ?n Monitorul Oficial exist? ?ntre 10 ?i 20 de zile pentru fiecare schem? ?n parte, exist? un termen ?n care ??i depun aceste cereri, ele vor fi procesate, banii sunt aloca?i ?i vor fi vira?i ?n conturile lor, eu zic ?ncep?nd din 10-15 septembrie. Sigur c? se va suprapune ?i cu activitatea de plat? a avansurilor APIA. Toate pl??ile le vom face prin APIA, important este c? am putut s? identific?m sumele, c? aceste scheme au fost notificate ?i au fost acceptate de Bruxelles, banii sunt ?n buget ?i vor pleca spre conturile fermierilor”, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Pentru sectorul ovin/caprin, ministrul a subliniat faptul c? a venit cu noi m?suri? de sprijin. ”(…) Sectorul ovin/caprin prime?te din fonduri europene, ?n cadrul M?surii 21, av?nd un buget aproximativ de 43 milioane de euro. Fermierii cresc?tori de ovine ?i caprine vor primi sprijin ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei”.”Pentru sectorul ovin am alocat o sum? de 43 de milioane de euro, tot din fonduri europene ?i aici sumele alocate fiec?rui fermier difer? ?n func?ie de dimensiunea fermei, de la 50 la 100, de la 100 la 200, de la 200 la 300, p?n? la 500 ?i mai mari de 500, ?ntre 500 respectiv 2500 de euro”, a ad?ugat Adrian Oros ?n cadrul conferin?ei de presa de la Iasi.Sumele propuse pentru ciobani sunt:– de la 50 de oi la 100 de oi – 500 euro/exploata?ie; – de la 101 la 200 de oi – 800 de euro/exploata?ie; – de la 201 la 300 de oi – 1.300 de euro/exploata?ie; – de la 301 la 400 de oi – 1.700 de euro/exploata?ie; – de la 401 la 500 de oi – 2.100 de euro/exploata?ie; – peste 500 de capete – 2.500 de euro/exploata?ie.M?suri de sprijin pentru sectorul bovin ?n contextul pandemiei Covid 19meatmilk 31 august 2020 Prin intermediul unui comunicat, MADR informeaza ca Guvernul a adoptat o Ordonan?? de Urgen?? privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus?inerea activit??ii cresc?torilor din sectorul bovin ?n contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, av?nd ca scop compensarea pierderilor ?n perioada cuprins? ?ntre 1 martie – 1 iulie 2020.Astfel, pentru fermierii ce de?in ?n exploata?ie minim?91 de capete?de bovine vor fi alocate fonduri de la bugetul de de stat. Cuantumul sprijinului de stat este de?100 euro/cap femel? bovin? adult?, v?rsta minim? 24 luni, iar?valoarea total??a schemei de ajutor este de?35.700 mii lei. Pentru fiecare ?ntreprindere care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul produc?iei primare de produse agricole suma total? nu poate dep??i echivalentul ?n lei a 100.000 euro.Fermierii au la dispozi?ie 20 zile lucr?toare de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen?? pentru depunerea documenta?iei. Banii vor fi vira?i ?n conturile fermierilor p?n? la 31 decembrie 2020.Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:a) s? de?in? femele adulte din specia bovine ?nregistrate ?n RNE, ?n exploata?ii cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020;b)?s? nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru acelea?i costuri eligibile ?n baza Comunic?rii Comisiei Europene;c) s? nu se afle ?n dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) ?n eviden?ele Oficiului Na?ional al Registrului Comer?ului la data de 31.12.2019 sau ?n cazul persoanei fizice s? nu fi fost emis? o decizie definitiv? a instan?elor judec?tore?ti de constatare a falimentului p?n? la data de 31.12.2019d) beneficiarii trebuie s? de?in? minimum 91 capete bovine femele adulte cu v?rsta de minim 24 luni ?nregistrate ?n RNE la data de 1 iulie 2020.Totodat?, preciz?m c? pentru fermierii care de?in ?ntre?5 ?i 90 capete de bovine se acord? fonduri prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?, respectiv M?sura 21 –?M?sura specific? de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep?ional ?n cadrul FEADR ca r?spuns la epidemia Covid 19, prin care se acord? fonduri fermierilor din sectorul zootehnic respectiv sectorul bovin (inclusiv bubaline), ?n vederea relu?rii fluxului tehnologic normal al fermei ?i men?inerea viabilit??ii acestora.Bugetul aproximativ este de?60.000 mii euro, iar ajutorul per beneficiar va fi de?maxim?7000 Euro??i poate fi acordat ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei, astfel:Intre 5 UVM – 10 UVM – 1000 Euro Intre 11 UVM – 20 UVM – 2500 Euro Intre 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euro Intre 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euro Intre 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro Intre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro Intre 61 UVM – 70 UVM – 7000 Euro Intre 71 UVM – 80 UVM – 7000 Euro Intre 81 UVM – 90 UVM – 7000 EuroTermenul maxim p?n? la care Statul Membru va pl?ti suma forfetar? este de 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobat? de autoritatea competent? p?n? la 31 decembrie 2020.Pentru a beneficia de fonduri acordate prin M?sura 21, fermierii trebuie s? ?ndeplineasc? urm?toarele condi?ii:S? fie fermieri activi conform defini?iei din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1307/2013, respectiv a legisla?iei na?ionale ?i s? fie ?nregistrat la APIA cu cerere unic? de plat? pentru anul 2020;S? de?in? minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, ?nregistrate ?n RNE, cu condi?ia de a avea ?nscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploata?ie cu cod ANSVSA ;Fiecare femel? adult? din specia bovine pentru care se solicit? sprijin trebuie s? aib? v?rsta de minimum 24 lui la data de 1 iulie 2020.Adrian Oros: ”Piscicultorii ?nregistrau la greu pierderi cauzate de cormorani ca s? primeasc? bani” Roxana Dobre Roxana Dobre - 28 august 2020 Sectorul piscicol nu are subven?ie direct? ca ?n alte state ?i merge ?n pierdere, a atras aten?ia ministrul agriculturii Adrian Oros ?n cadrul unei conferin?e de pres? care a avut loc la Ia?i. Acesta a subliniat c? cei care se ocup? cu cre?terea pe?telui nici m?car nu sunt considera?i la nivel european ”produc?tori de hran?”.”Din p?cate, asta este situa?ia, nici nu sunt considera?i la nivel european produc?tori de hran?. Exist? o alt? autoritate de management care gestioneaz? piscicultura ?i opera?iunile piscicole. Sumele, comparativ cu cele care vin ?n agricultur?, sunt foarte, foarte reduse. ?n multe state, exist? ministru separat pentru a?a ceva, sigur c? ?n statele unde pescuitul, mai ales pescuitul oceanic, este o activitate important?, uneori mai important? dec?t agricultura acelor state. ?n statele europene, din zona noastr?, piscicultura este un domeniu care nu are subven?ie direct?, are doar acele aloc?ri pe m?suri prin care se poate sprijini activitatea ?n acvacultur?”, a ar?tat Oros.Oros spune c? a ?nceput intabularea terenului sub luciu de ap?Adrian Oros a atras aten?ia c? situa?ia pe care a g?sit-o la agen?ia care se ocup? de pescuit este una dezastruoas?. ”Trebuie s? v? spun care este situa?ia pe care am g?sit-o acolo. ?n continuare, Agen?ia Na?ional? pentru Pescuit ?i Acvacultur? (ANPA), c? noi prin ANPA gestion?m, are peste 30.000 de hectare de teren sub luciu de ap? pentru care ANPA nu este proprietar, de aceea to?i aceea care au ?ncheiat un fel de contract cu ANPA de-a lungul timpului, ?i aici e vorba de ani de zile, nu au posibilitatea s? aplice la aceste proiecte, trec proiectele pe l?ng? ei ?i de aceea banii au fost foarte pu?in absorbi?i, dar nici statul rom?n nu ?ncaseaz? redeven?? pentru c? nu este un contract de concesiune, ei nefiind intabula?i”, a mai punctat ministrul.?eful de la agricultur? a mai subliniat c? ?n acest an a pornit procesul de intabulare ?i primele contracte de concesiune le va semna s?pt?m?na viitoare. ”Sunt vreo 7-8 ferme la care am terminat cadastrarea suprafe?elor de sub luciu de ap?, nefiind alte litigii, pentru c? ?n domeniul acesta sunt multe alte litigii, digurile sunt ale unora, apa este a companiei de ap?, luciu de ap? e al altora, terenul al unora, lucrurile sunt foarte tulburi ?i ?n opinia mea au fost l?sate ?n mod inten?ionat a?a pentru c? dac? lucrurile nu sunt clare se pot ?nt?mpla lucruri. ?ncerc?m s? le des?elenim ?i s? intabul?m tot ceea ce se poate intabula sub luciu de ap?, s? facem aceste contracte de concesiune”, a mai spus ministrul care a specificat c? MADR a f?cut o estimare pentru a concesiona suprafa?a pe care o de?ine ANPA.”Noi am f?cut o estimare, dac? am concesiona toat? suprafa?a, ar veni vreo 10-15 milioane de euro, nu sunt bani foarte mul?i, dar sunt ceva pentru ANPA, doar din redeven?e, iar cei care sunt beneficiarii acelor contracte ar putea s? absoarb? ace?ti bani. Ei ?n ultima perioad? au fost ?ncuraja?i prin modul de alocare a acestor m?suri s? ?nregistreze pierderi ?i nu s? fac? piscicultur?, a fost acea m?sura 2.1 prin care ei s?racii ?nregistrau la greu pierderi datorate mai ales cormoranilor ca s? primeasc? sume de bani. A fost un sport na?ional s? scrie proiecte prin care ?nregistrau pierderi ?n loc s? scrie proiecte de acvacultur?, s? absoarb? bani, neav?nd aceast? posibilitate pentru c? nu aveau un contract de concesiune valabil”, a mai spus ministrul. ANUN?UL MINISTRULUI OROS pentru OIERII CARE A?TEAPT? AJUTORUL COVID-19!Agroinfo 28 august 2020 - AJUTOARE OIERI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?i anun?? ast?zi pe cresc?torii de ovine ?i/sau caprine c? vor primi un ajutor din fonduri europene pe M?sura 21, care este ?n preg?tire. Fi?a acestei m?suri care se refer? la ajutoarele pentru cresc?torii de ovine ?i/sau caprine nu a fost ?nc? publicat?.?eful MADR anun?? ast?zi, pe pagina sa oficial? Facebook, c? sectorul ovin/caprin va primi un ajutor din fonduri europene ?n cadrul M?surii 21, av?nd un buget de aproximativ 43 milioane de euro. Fermierii cresc?tori de ovine ?i caprine vor primi sprijin ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei.Ministrul agriculturii a anun?at?zilele trecute?c??banii vor fi acorda?i ?n func?ie de efectivul de ovine – de la 500 de euro pentru fermele care au ?ntre 50 ?i 100 de capete, p?n? la 2.500 de euro pentru cele cu peste 500 de oi.Ajutorul va fi pl?tit cresc?torilor din Fondul European pentru Agricultur? ?i Dezvoltare Rural? (FEADR). . Adrian Oros, veste pentru oieri: ”Ajutorul de minim 500 de euro/ferm? ar putea fi pl?tit din 15 septembrie” Angelica Lefter Angelica Lefter - 31 august 2020 Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a reconfirmat vineri – 28 august, ?n vizita sa la Ia?i, sumele care provin din bani europeni, cu care vor fi desp?gubi?i cresc?torii de animale din cauza crizei create de pandemie. Mai mult, ?eful de la agricultur? a afirmat c? ”?ncep?nd din 10-15 septembrie” cresc?torii de ovine ar putea primi banii promi?i, ajutoarele alocate pentru pierderile provocate de pandemia de COVID-19. Despre pierderile asociate pandemiei ?i crizei create de COVID-19, ?eful de la Agricultur? a spus c? vor fi compensate prin desp?gubiri, avans?nd termenul de ?ncepere a pl??ilor din 10-15 septembrie 2020.”Noi am fundamentat aceste pierderi pe sector de activitate, pe sectorul bovin, pe ovin, ?i a?a am comunicat Comisiei Europene aceste scheme de sprijin. Nu pot s? dau o dat? c?nd vor primi banii, dar ?n momentul ?n care se public? ?n Monitorul Oficial exist? ?ntre 10 ?i 20 de zile pentru fiecare schem? ?n parte, exist? un termen ?n care ??i depun aceste cereri, ele vor fi procesate, banii sunt aloca?i ?i vor fi vira?i ?n conturile lor, eu zic ?ncep?nd din 10-15 septembrie. Sigur c? se va suprapune ?i cu activitatea de plat? a avansurilor APIA. Toate pl??ile le vom face prin APIA, important este c? am putut s? identific?m sumele, c? aceste scheme au fost notificate ?i au fost acceptate de Bruxelles, banii sunt ?n buget ?i vor pleca spre conturile fermierilor”, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Pentru sectorul ovin/caprin, ministrul a reafirmat ?i pe pagina sa de Facebook faptul c? a venit cu noi m?suri de sprijin. ”(…) Sectorul ovin/caprin prime?te din fonduri europene, ?n cadrul M?surii 21, av?nd un buget aproximativ de 43 milioane de euro. Fermierii cresc?tori de ovine ?i caprine vor primi sprijin ?n func?ie de dimensiunea exploata?iei”, arat? ministrul pe pagina sa oficial? de socializare.Aceea?i idee a reiterat-o la ?nt?lnirea cu jurnali?tii de la Ia?i. ”Pentru sectorul ovin am alocat o sum? de 43 de milioane de euro, tot din fonduri europene ?i aici sumele alocate fiec?rui fermier difer? ?n func?ie de dimensiunea fermei, de la 50 la 100, de la 100 la 200, de la 200 la 300, p?n? la 500 ?i mai mari de 500, ?ntre 500 respectiv 2500 de euro”, a ad?ugat Adrian Oros ?n cadrul conferin?ei.Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a mai scris despre sumele alocate ?n sectorul ovin ?i reconfirmate de ministrul Oros.Astfel, sumele propuse pentru oieri ?i anun?ate de ministrul agriculturii sunt:– de la 50 de oi la 100 de oi – 500 euro/exploata?ie; – de la 101 la 200 de oi – 800 de euro/exploata?ie; – de la 201 la 300 de oi – 1.300 de euro/exploata?ie; – de la 301 la 400 de oi – 1.700 de euro/exploata?ie; – de la 401 la 500 de oi – 2.100 de euro/exploata?ie; – peste 500 de capete – 2.500 de euro/exploata?ie. Guvern: sprijin pentru crescatorii de pasari. Care este valoarea si cum se poate accesa August 30, 2020 Guvernul a decis acordarea unui sprijin pentru crescatorii de pasari, in conditiile pierderilor cauzate de pandemia de COVID 19. Iata care este valoarea acestuia si cum se poate accesa: In sedinta de Guvern din 27 august 2020 a fost adoptata o Ordonanta de Urgenta privind aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19, in vederea? compensarii pierderilor, in perioada cuprinsa intre 01 martie – 01 iulie 2020.Prin acest sprijin se doreste sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul avicol in contextul crizei economice din perioada actuala, pentru compensarea pierderilor. Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, echivalent UVM, functie de speciile si categoriile de pasari, respectiv, pui de carne, pui de curca, gaini ouatoare, gaini rase grele si pui eclozionati.Valoarea totala ce poate fi acordata pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole nu depaseste echivalentul in lei a 100.000 euro, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curca si pui eclozionati, respectiv 0,014 UVM pentru gaini ouatoare si gaini rase grele.Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei, iar valoarea totala a schemei de ajutor este de 109.800 mii lei.Beneficiarii acestei masuri sunt: crescatorii de pasari, respectiv, intreprinderile individuale si familiale, persoanele fizice autorizate, dupa caz, precum si persoanele juridice care desfasoara activitate de reproductie si/sau incubatie si/sau crestere a pasarilor pentru carne sau oua.Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:a) sa detina exploatatie autorizata sanitar veterinar;b) sa desfasoare activitate de reproductie si/sau incubatie si/sau crestere a pasarilor in semestrul I al anului 2020;c) sa nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile si sa respecte prevederile de la punctele 20 si 23 din Comunicarea Comisiei Europene;d) sa nu se afle in dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) in baza evidentelor Oficiului National al Registrului Comertului la data de 31.12.2019.Precizam ca fermierii au la dispozitie 20 zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documentatiei. De asemenea, banii vor fi virati in conturile acestora pana la data de 31 Decembrie 2020. By lantulalimentar 2020-08-31 17.386 de cultivatori de tomate ?n spa?ii protejate au fost declara?i eligibili pentru a ?ncasa ajutorul de stat oferit de Guvern ?n cadrul Programului ”Tomate rom?ne?ti”, cuantumul per beneficiar fiind anul acesta de 2270,62 euro sau 10.784,54 lei, cuantum ob?inut dup? ce a fost ?mp?r?it? la num?rul de beneficiari suma total? de 39.477.000 euro. Ministerul Finan?elor Publice a aprobat deja deschiderea creditelor bugetare, iar Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale a anun?at public c? din data de 25 august 2020 a ?nceput s? alimenteze conturile tuturor Direc?iilor pentru Agricultur? Jude?ene, pentru plata beneficiarilor.AFIR si FINANTARISisteme de iriga?ii din Fonduri Europene Food Biz , aug. 30, 2020 AFIR – Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale – a anun?at c? va deschide o sesiune de finan?are pentru proiecte de investi?ii ?n infrastructura de iriga?ii, cu un buget total de 200 milioane de euro. Beneficiarii ??i pot depune proiectele p?n? la data de 31 august pe site-ul AFIR.Au fost depuse deja 233 de proiecte, 199 din ele fiind deja selectate, av?nd o valoare de 195.8 milioane de euro. Din sesiunea curent?, beneficiarii vor fi organiza?ii ale utiliz?rilor de ap? ?nfiin?ate ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare, constituide de proprietari/utilizatori de terenuri agricole, ce pot primi p?n? la 1.000.000 de euro per proiect, informeaz? AFIR.Scopul acestor investi?ii este de a moderniza infrastructura secundar? de iriga?ii, ?nsemn?nd modernizarea sistemelor de iriga?ii aferente sta?iilor de punere sub presiune, inclusiv a cladirilor aferente acestora, precum ?i racordarea la utilit??i sistemele de contorizare a apei, inclusiv construc?ia/modernizarea bazinelor de colectare ?i stocare a apei de irigat.Ministerul Agriculturii informeaz? c?, ?n limita a 30% din valoarea total? a proiectului, se poate finan?a achizi?ia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri / FOUAI-uri.? Fermierii sunt ?ndemna?i s? se al?ture Organiza?iei de Utilizatori de Ap? pentru Iriga?ii ?i s? solicite Guvernului s? primeasc? ?n administrare re?eaua secundar? de iriga?ii din zona terenurilor pe care le cultiv?, cu scopul ca OUAI s? poat? atrage fonduri europene pentru finan?area si modernizarea re?elei de iriga?ii.Surs? articol: Agro – Business Articol editat de Teodora StanceaCum poate fi accesat? suma de 2.500 de lei pentru angaja?ii care au lucrat ?n regim de telemunc?: salaria?ii trebuie s? fi lucrat cel pu?in 15 zile lucr?toare pe perioada st?rii de urgen?? Irina Apetrii, Mediafax 30.08.2020, Modalit??ile de acordare a sprijinului financiar pentru angaja?ii care au lucrat ?n regim de telemunc? sunt reglementate printr-un ordin emis de ministrul Muncii, Violeta Alexandru.Astfel, dac? un angajator are angaja?i care au lucrat ?n regim de telemunc? cel pu?in 15 zile lucr?toare pe perioada st?rii de urgen??, poate accesa suma de 2.500 de lei.Banii vor putea folosi?i pentru achizi?ionarea echipamentelor IT (smartphone, tablet?, laptop), pe care un angajator este obligat s? le asigure angaja?ilor.Pentru a accesa banii, angajatorul trebuie s? transmit? online agen?iilor pentru ocuparea for?ei de munc? mai multe documente.Dup? 30 de zile de la primirea sumei pentru fiecare angajat, angajatorul are obliga?ia de a transmite, tot online, agen?iilor pentru ocuparea for?ei de munc? c?teva documente justificative.Printre acestea acestea se num?r? facturile fiscale emise de c?tre furnizorii de bunuri ?i servicii tehnologice, bonurile fiscale sau extrasele de cont care s? ateste plata facturilor, fi?ele de eviden?? a materialelor de natura obiectelor de inventar date ?n folosin?a telesalaria?ilor.Dac? nu se respect? termenul de 30 de zile pentru documentele justificative, angajatorul va trebui s? restituie integral suma primit?.Marcel Bolo? a spus c? Guvernul a alocat fonduri pentru proiecte ?n mai multe domenii A.P. Politic? / 31 august Marcel Bolo?Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolo?, a declarat c? Guvernul a alocat fonduri pentru preg?tirea de proiecte ?ntr-o serie de domenii considerate prioritare, printre care transporturi, agricultur?, mobilitate urban?, s?n?tate ?i digitalizare, scrie News.ro.Marcel Bolo? a afirmat luni, la finalul ?edin?ei de Guvern, c? Executivul are sarcina de a creiona documentele strategice pentru accesarea celor 79,9 de miliarde de euro aloca?i Rom?niei ?n urm?torul exerci?iu financiar al Uniunii Europene. Ministrul Fondurilor Europene a explicat cum este structurat acest buget. "Bugetul este structurat pe trei mari destina?ii. O prima parte de buget ?n valoare de 30,4 miliarde euro este alocat Mecanismului de Redresare ?i Rezilien?? pentru care Rom?nia trebuie s? elaboreze Planul Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? astfel ?nc?t acesta s? fie negociat cu Comisia European?. O a doua component? de buget, ?n valoare de 28,4 miliarde euro, este alocat? politicii de coeziune pentru care, a?a cum s-a anun?a? ?n spa?iul public, Guvernul Orban a scos ?n dezbatere public? acordul de parteneriat ?mpreun? cu programele opera?ionale cu termen de trimitere c?tre Comisia European? a acestor documente data de 15 septembrie, pentru ca apoi s? putem finaliza negocierile pentru politica de coeziune p?n? la sf?r?itul anului ?n curs. ?i un al treilea buget, de 19,2 miliarde euro, este dedicat politicii agricole pentru care documentele strategice necesare Rom?niei se afl? ?n plin proces de elaborare", a precizat Marcel Bolo?. El a spus ce se ?nt?mpl? cu bugetul de 30,4 miliarde de euro corespunz?tor Mecanismului de Redresare ?i Rezilien??. "?n ceea ce prive?te ordonan?ele de urgen?? care au fost adoptate ast?zi, a?a cum s-a men?ionat, bugetul de 30,4 miliarde euro este corespunz?tor Mecanismului de recuperare ?i rezilien?? din care Rom?nia are 16,7 miliarde euro ?mprumuturi ?i 13,6 miliarde euro ce urmeaz? a fi alocate sub form? de grant. Proiectul de ordonan?? stabile?te dou? categorii de m?suri importante, ?i anume alocarea de fonduri pentru preg?tirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Na?ional de recuperare ?i rezilien?? ?i a doua categorie de mai sus se refer? la sistemul de guvernan?? intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene pentru ca s? se poat? monitoriza aceste proiecte ?i s? se poate derula procesul de negociere, elaborare ?i aprobare a Planului Na?ional de Recuperare ?i Rezilien??", a declarat ministrul Fondurilor Europene.El a declarat c? acest plan are dou? componente, una de investi?ii ?i alta de reforme. "Pe componenta de investi?ii trebuie respectate patru cerin?e principale, ?i anume investi?iile, proiectele de investi?ii propuse trebuie s? corespund? a tranzi?iei verzi, respectiv investi?iilor verzi a?a cum ?n momentul de fa?? exist? acest trend la nivelul Uniunii Europene, apoi a doua cerin?? este cea legat? de digitalizare, o a treia cerin?? este cea corespunz?toare amelior?rii st?rii economice a Rom?niei, prin urmare proiectele de investi?ii trebuie s? corespund? acestui obiectiv. Al patrulea criteriu este cel de restartare a activit??ii economice la nivel na?ional", a mai spus Bolo?.El a precizat c? prin proiectul de OUG adoptat a alocat fonduri pentru preg?tirea de proiecte ?ntr-o serie de domenii considerate prioritate. "Guvernul Orban, prin proiectul de ordonan?? adoptat, a alocat fonduri pentru preg?tirea de proiecte ?ntr-o serie de domenii de investi?ie considerate prioritare, un prim domeniu pentru care exist? deja elaborate aceste documenta?ii este cel de transport, care este o nevoie real? pentru Rom?nia, domeniul de transport ?n cadrul Planului Na?ional de Recuperare ?i Rezilien?? va cuprinde de la investi?ii ?n autostr?zi p?n? la investi?ii ?n linie de cale ferat?, metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului public ?n comun de c?l?tori pe linia de cale ferat?", a afirmat Bolo?. El a declarat c? un alt domeniu important de investi?ii pentru care guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesari preg?tirii documenta?iilor tehnice economice, este cel al schimb?rilor climatice, cu interven?ii sau investi?ii care se refer? la sistemul de iriga?ii, eroziunea solului, desec?ri, dren?ri de terenuri, inclusiv protec?ie antigrindin? ?i chiar ?mp?duriri.Un alt domeniu unde au fost alocate fonduri este cel legat de mobilitate urban?."Un alt domeniu de investi?ii pentru care au fost alocate resurse este cel legat de mobilitate urban?, regenerare urban?, turism ?i cultur?, educa?ie, eficien?? energetic?, inclusiv pentru campusuri ?colare, pentru ?nv???m?ntul dual, dar ?i colegii centenar, colegiile na?ionale care au o anumit? tradi?ie ?n procesul educa?ional, pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare preg?tirii proiectelor pentru domeniul de s?n?tate", a mai transmis Marcel Bolo?, citat de News.ro.El a precizat c? o alt? sum? a fost alocat? pentru S?n?tate. "A fost alocat? o sum? consistent?, cu preponderen?? pentru domeniul oncologic ?i cel al bolilor cardiovasculare. Aici, suma alocat? este de 500 de milioane de lei. ?i apoi iar??i o serie de domenii de investi?ii care sunt considerate prioritare pentru Rom?nia de la cercetare, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situa?ii de urgen?? digitalizare, deci totalul bugetului pentru preg?tirea de proiecte este de aproximativ dou? miliarde de lei, adic? 425 de milioane de euro, suma este eligibil? pentru decontare din bugetul alocat ?n cadrul Planului Na?ional de Recuperare ?i Rezilien??", a mai spus Bolo?. El a precizat c? trebuie mers ?n paralel cu dou? tipuri de m?suri, pe de o parte pentru prezentarea Planului Na?ional de recuperare ?i rezilien?? ?i negociere a lui cu Comisia European? ?i pe de alt? parte de ?ncheierea contractelor de lucr?ri p?n? la termenul de 31 decembrie 2022, iar p?n? atunci trebuie s? fie ?ncheiat 70% din valoarea grantului alocat. Bolo? a mai spus c? primul draft pentru Planul Na?ional de Recuperare ?i Rezilien?? trebuie realizat p?n? ?n luna octombrie, iar ?ntre octombrie ?i aprilie ?ncepe procesul de negociere cu Comisia European? pentru definivitarea acestui plan, conchide News.ro.Tinerii fermieri vor primi in arend? teren neintabulat august 31, 2020 agrimanet Instituirea unor m?suri pentru sprijinul tinerilor fermieriSe impune, pe de o parte, necesitatea asigur?rii unui sprijin tinerilor fermieri prin preluarea exploata?iilor de?inute de agricultorii ?n v?rst?, iar, pe de alt? parte, posibilitatea concesion?rii sau arend?rii terenurilor cu destina?ie agricol?, libere de contract, ?n suprafa?? maxim? de 50 de hectare, apar?in?nd domeniului public ?i privat al statului, aflate ?n administrarea Agen?iei Domeniilor Statului, prin atribuire direct?, tinerilor de p?n? la 40 de ani, absolven?i ai ?nv???m?ntului de profil, ?n vederea ?nfiin??rii de ferme.Agen?ia Domeniilor Statului de?ine ?n administrare o suprafa?? total? de teren cu destina?ie agricol? de 177.083,572 ha aflat? ?n domeniul public al statului, din care 8887,3435 ha aflat? ?n domeniul public al statului, liber de contract, ne?nscris ?n cartea funciar?.M?sura a fost anun?at? de ministrul Agriculturii ?nc? din primele luni de la preluarea mandatului. De?i s-a dat startul pentru depunerea proiectelor, MADR nu poate aloca ?ns? hectarele de teren promise, din cauza birocra?iei. Motivul este acela c? terenurile respective nu sunt cadastrate ?i intabulate, aceasta fiind o condi?ie obligatorie pentru arendarea acestora. Ministerul vrea ?ns? s? corecteze aceast? eroare printr-o Ordonan?? de Urgen??.”Prin derogare de la prevederile art. 288 alin. (3) ?i ale art. 305 alin. (2) – (4) din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, aparatul central ?i institu?iile din subordine finan?ate integral de la bugetul de stat, pot ?ncheia contracte de concesiune ?i pot ?ntocmi inventarul bunurilor ce alc?tuiesc domeniul public al statului pe care le au ?n administrare, f?r? ?nscrierea acestora ?n sistemul integrat de cadastru ?i carte funciar?, p?n? la finalizarea Programului na?ional de cadastru ?i carte funciar? 2015-2023, respectiv p?n? la data de 31 decembrie 2023”, se precizeaza ?n documentul publicat pe site-ul ministerului Agriculturii.In 15 iulie a fost lansat? prima sesiune pentru depunerea cererilor privind instalarea tinerilor fermieri. Programul are o valoare total? de 43.022.207 euro, dintre care 20.000.000 euro sunt bani aloca?i tinerilor fermieri ?ntor?i din diaspora.Obiectivele pe care le are ?n vedere MADR prin aceasta m?sur? sunt:Cre?terea num?rului de tineri fermieri care ?ncep pentru prima dat? o activitate agricol? ca ?efi/conduc?tori de exploata?ie, fiind ?ncuraja?i s? devin? competitivi, s? se asocieze, s? participe la lan?urile alimentare integrate;?mbun?t??irea managementului, cre?terea competitivit??ii sectorului agricol ?i sprijinirea procesului de modernizare ?i conformitate cu cerin?ele pentru protec?ia mediului, igien? ?i bun?starea animalelor ?i siguran?a la locul de munc?;Crearea posibilit??ii tinerilor fermieri reziden?i, cu un minim de cuno?tinte de baz?, ?n vederea instal?rii ca ?efi/ conduc?tori ai exploata?iei agricole.?ncurajarea tinerilor ?i a familiilor din mediul rural de a se stabili ?n mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei na?ionale ?n general.Sprijinul nerambursabil este de maximum 50.000 Euro ?i va fi acordat sub form? de prim? ?n dou? tran?e, astfel:75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finan?are;25% din cuantumul sprijinului ?n maximum trei ani de la primirea deciziei de finan?are.Sesiune de depunere a fost lansata in 15 iulie si se finalizeaz? la data de 31 octombrie 2020.ALTELEPre?edintele ANSVSA s-a ?nt?lnit cu medicii veterinari din jude?ul Vaslui 31 august 2020 ?n data de 28.08.2020, pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, dr. Robert Chioveanu, s-a deplasat ?n jude?ul Vaslui pentru a discuta cu medicii veterinari oficiali, angaja?ii DSVSA Vaslui ?i reprezentan?ii Colegiului Medicilor Veterinari.Principala tem? de pe agenda ?nt?lnirii a fost analiza evolu?iei pestei porcine africane. De asemenea, au fost abordate subiecte precum: modalit??ile de ?mbun?t??ire a comunic?rii ?ntre medicii veterinari ?i cresc?torii de animale, controlul mult mai strict al circula?iei animalelor, identific?rii ?i actualiz?rii permanente a Bazei Na?ionale de Date si cadrul legal referitor la condi?iile ?n care poate fi acordat? suma lunar? de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilit? de Legea nr. 236/2019 pentru beneficiarii contractelor ?ncheiate ?n vederea realiz?rii activit??ilor sanitare-veterinare oficiale. ?n cadrul int?lnirii s-au purtat discu?ii ?i s-a analizat modul ?n care institu?iile responsabile intervin ?n situa?iile de criz? cum ar fi: declarare bolilor la animale, prevenirea ?i combaterea unor epizootii majore (pesta porcin? african?, gripa aviar?, etc), efectuarea controalelor comune ?i comunicarea inter-institu?ional?. “Se impune asigurarea asisten?ei medicale veterinare si colaborarea ?ntre serviciile veterinare de stat ?i medicii veterinari de liber? practic? ?mputernici?i. Lipsa conlucr?rii duce la pierderi economice, iar absen?a supravegherii epidemiologice determin? pierderea statusului interna?ional de s?n?tate al din Rom?nia. ?n acest context, scopul deplas?rilor mele ?n teritoriu este acela de a prelua problemele concrete ?i de a g?si solu?ii”, a subliniat dr. Robert Chioveanu.?n cadrul vizitei, pre?edintele ANSVSA, al?turi de Mircea Gologan – prefectul jude?ului Vaslui, Dumitru Bor? – primarul ora?ului B?rlad ?i dr. Sofica Meda Orzan – directorului executiv al Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor, a participat la inaugurarea sediului DSVSA Vaslui. ANSVSA a alocat fonduri pentru ca proiectul s? fie finalizat ?i cl?direa s? ?ndeplineasc? toate condi?iile pentru o bun? desf??urare a activit??ii institu?iei.“De?i nu mai credem ?n reu?ita acestui proiect, faptul c? toate autorit??ile locale au venit l?ng? noi ?i ne-au sprijinit ?n acest demers a facut ca ast?zi serviciile veterinare din jude?ul Vaslui s? beneficieze de un sediu la standarde europene” a apreciat pre?edintele ANSVSA.Este pentru prima dat? ?n ultimii 30 de ani c?nd sediul DSVSA Vaslui trece printr-un amplu proces de modernizare. Servicicul Comunicare ?i Logistic? Documentar?Adrian Oros: ”A fost un sport national sa se scrie proiecte care inregistrau pierderi in acvacultura” 29 august 2020 Acvacultura ?i sectorul piscicol rom?nesc par c? merg din r?u ?n mai r?u. ?ntr-o conferin?? de pres? sus?inut? ?n jude?ul Ia?i, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a atras aten?ia c? acest sector nu are subven?ie direct?, ca alte sectoare din agricultur?, ?i merge pe pierdere. El a explicat c?, la nivel european, piscicultorii nici m?car nu sunt considera?i produc?tori de hran?.”Din p?cate, asta este situa?ia, nici nu sunt considera?i la nivel european produc?tori de hran?. Exist? o alt? autoritate de management care gestioneaz? piscicultura ?i opera?iunile piscicole. Sumele, comparativ cu cele care vin ?n agricultur?, sunt foarte, foarte reduse. ?n multe state, exist? ministru separat pentru a?a ceva, sigur c? ?n statele unde pescuitul, mai ales pescuitul oceanic, este o activitate important?, uneori mai important? dec?t agricultura acelor state”, a declarat Oros.?eful MADR a atras aten?ia c? situa?ia pe care a g?sit-o la agen?ia care se ocup? de piscicultura ?i acvacultura din Rom?nia nu e deloc una bun?. Potrivit lui, la Agen?ia Na?ional? pentru Pescuit ?i Acvacultur? (ANPA) exist? peste 30.000 hectare de teren sub luciu de ap? pe care agen?ia nu le are ?n proprietate, iar cei care au ?ncheiat contracte cu ANPA nu pot s? aplice pentru proiecte.Ministrul Agriculturii a mai precizat c? ?n acest an s-a ?nceput procesul de intabulare, iar primele contracte de concesiune vor fi semnate s?pt?m?na viitoare.”Noi am f?cut o estimare, dac? am concesiona toat? suprafa?a, ar veni vreo 10-15 milioane de euro, nu sunt bani foarte mul?i, dar sunt ceva pentru ANPA, doar din redeven?e, iar cei care sunt beneficiarii acelor contracte ar putea s? absoarb? ace?ti bani. Ei ?n ultima perioad? au fost ?ncuraja?i prin modul de alocare a acestor m?suri s? ?nregistreze pierderi ?i nu s? fac? piscicultur?, a fost acea m?sura 2.1 prin care ei s?racii ?nregistrau la greu pierderi datorate mai ales cormoranilor ca s? primeasc? sume de bani. A fost un sport na?ional s? scrie proiecte prin care ?nregistrau pierderi ?n loc s? scrie proiecte de acvacultur?, s? absoarb? bani, neav?nd aceast? posibilitate pentru c? nu aveau un contract de concesiune valabil”, a mai declarat Adrian Oros.. ?nt?lnire MADR ?i sectorul legume-fructe-cartof (minuta) De Aurel T?nase aug. 26, 2020 ?n data de 20 august 2020 a avut loc la cabinetul secretarului de stat Emil Dumitru, ?nt?lnirea ce a avut ca tem? de discu?ie dificult??ile ?nt?mpinate de c?tre fermierii din sectorul legume-fructe, cartof, ?n contextul pandemiei de COVID 19.La ?nt?lnire au participat: domnul secretar de stat Emil Dumitru, dl? Marius Micu, consilier secretar de stat, reprezentan?i ai Direc?iei Generale Dezvoltare Rural?, prin prezen?a doamnei director general adjunct Daniela Rebega ?i a doamnei Andreea Agrigoroaei, ?ef serviciu SMI, ai Direc?iei Generale Politici Agricole, prin prezen?a doamnei director general Tatiana Preda ?i reprezenta?i ai sectorului, prin prezen?a dlui pre?edinte al OIPA legume fructe, T?nase Aurel, a pre?edintelui Asocia?iei Legume Vidra, Vlad Gheorghe, a dlui Popescu Adrian, reprezentant al Asocia?iei Fructprod, a dnei Oana Belu, reprezentant al Organizatiei de producatori Fruleg, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de cartofi, dl Romulus Oprea ?i Directorul Executiv al acesteia, dl Moroianu Ion, dl. P?unel Ion, reprezentantul Hortintegra .?n cadrul discu?iei au fost dezb?tute dificult??ile ?nt?mpinate de c?tre fermieri, ?n perioada st?rii de urgen??, din cauza restric?iilor impuse ?i impactul acestora asupra valorific?rii produc?iei ?i identificarea posibilit??ilor privind acordarea unui sprijin pentru aceste sectoare ?n contextul Regulamentului (UE) 2020/872 al Parlamentului European ?i al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr.1305/2013.?n principal dezbaterile au vizat stabilirea poten?ialilor beneficiari ai acestui tip de sprijin, identificarea culturilor pentru care acest sprijin poate fi acordat, intervalele de suprafa?? pentru care sprijinul se va acorda diferen?iat.La discu?ii, domnul secretarul de stat Emil Dumitru, a subliniat faptul c? beneficiari pot fi doar acei fermieri ?nscri?i la APIA.De asemenea, s-a stabilit c? sprijinul nu poate fi acordat celor care au beneficiat de ajutor de stat, prin programele de minimis, respectiv, speciile tomate in spatiu protejat ?i usturoi dat fiind condi?iile impuse de ghidul de implementare al COM cu privire la evitarea supracompensarii.De asemenea, reprezentantii MADR au subliniat faptul c? analiza trebuie sa se concentreze pe demonstrarea problemelor legate de valorificare in comparatie cu aceea?i perioada a anului trecut cat si la impactul COVID in cresterea costurilor de productie fata de anul trecut. Aceasta analiza trebuie sa fie bine fundamentat? la nivel sectorial (legume-fructe si cartofi) astfel ?nc?t fundamentarea s? nu fie demostrat? la nivel individual.In ceea ce priveste sectorul cartofului, reprezentatii acestuia, au ridicat problema pierderilor legate de pre?ul cartofului ?n zona de Sud a t?rii (pre?/kg 0,4 RON), acesta nefiind atractiv, pentru a recolta anumite suprafe?e r?mase nerecoltate (a se vedea jude?ul D?mbovi?a). De asemenea s-a ridicat problema solicit?rii de date la INS, cu privire la suprafe?ele ocupate cu cartof, suprafe?e care nu sunt ?n concordan?? cu suprafe?ele centralizate la APIA, ?n cererile de plat?.?n situa?ia ?n care pierderile la cultura de cartof sunt estimate la cca 700 euro ?i faptul c? sprijinul se va acorda ?i la alte specii, ceea ce ?nseamn? o suprafa?? destul de mare ?i trebuie gasita o solu?ie pentru ?ncadrarea ?n buget. Pierderile pe acest sector sunt ?n medie de 0,25 RON/kg.La discu?ii pentru ?sectorul cartofului au fost propuse urm?toarele intervale de suprafa??: (0,3 – 1ha) ;(>1-3ha) ,(>3-5 ha);? (>5-10 ha), (>10 ha).De asemenea s-a discutat, excluderea de la acest? form? de sprijin a fermierilor care au bifat ?n cererea de plat?, sprijinul cuplat pentru cartoful de industrializare, r?m?nand eligibile codurile COD 253 ?i 2517.Pentru sectorul legume s-a concluzionat c? la acordarea sprijinului vor fi luate ?n calcul, codurile culturilor, conform cererilor de plat? de la APIA ?i anume COD 351 – legume proaspete ?n camp.Pentru argumentarea m?surii s-au solicitat sectorului, date privind pierderile de venit ?nregistrate de fermieri pe perioada pandemiei la costul de productie pe baza devizelor tehnologice si ca urmare a scaderii valorificarii productiei, 2020 comparativ cu aceea?i perioad? a anului 2019.Intervalele de acordare a sprijinului propuse pentru legumele in camp sunt: (0,3 -1ha); (>1-3 ha); (>3-5 ha); (>5-10 ha); (>10 ha).Totodat? au fost dezb?tute aspecte legate de suprafe?ele din spa?ii protejate c?rora li se poate acorda sprijin pentru urm?toarele intervalele de suprafe?e? (0,3-0,5ha) ; (>0,5- 1ha); (>1-2ha ); ( >2 ha) cu excep?ia tomatelor ?n spatii protejate.Pentru sectorul pomicol s-au propus de catre resprezentantii sectorului urmatoarele specii pentru sprijin : cires, visin, caisi si zarzari, piersici,arbusti fructiferi, urm?nd ca sectorul sa puna la dispozitia Madr datele care jsutifica pierderile de aceste specii.Intervalele propuse sunt:(0,5-2 ha) ;(2-5 ha), (5-10 ha), (>10 ha).Principalale conlcuzii ale sedintei: Sectoarele sunt solicitate s? transmit? datele privind pierderile de venit, p?n? luni, 24.08.2020 pe adresa de e-mail cabinet. ssdumitru@madr.ro;DGPA va furniza AM PNDR, situa?ia evolu?iei pre?urilor ?n perioada pandemiei, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2019;DGPA va solicita INS datele privind suprafe?ele cultivate cu cartof;Pe baza datelelor care justifica pierderile transmise de sectoare se va realiza analiza care va justifica introducerea acestora in fisa Masurii 21.Ulterior se va realiza o simulare a sprijinului acordat pe intervale de dimensiune ?n functie de num?rul de poten?iali beneficiari conform datelor APIA ?i de bugetul disponibil. Autor:?Aurel T?nase, Director General, Organiza?ia Interprofesional? Na?ional? Prodcom Legume – FructeREGULILE JOCULUI PENTRU V?NZAREA TERENURILOR AGRICOLE! Agroinfo 31 august 2020 - OPINIA SPECIALISTULUI. Regulile jocului pentru v?nzarea terenurilor agricole situate ?n extravilan se modific? conform nout??ilor aduse de Legea nr. 175/2020 care va intra ?n vigoare pe 13 octombrie 2020, sus?ine av. Georgiana B?lan (?n foto), avocat D&B David ?i Baias, ?ntr-o analiz? pertinent? transmis? pentru AGROINFO.Pe scurt aceasta prevede c? v?nzarea terenurilor agricole situate ?n extravilan va putea fi efectuat? doar cu respectarea dreptului de preemp?iune a unei categorii extinse de beneficiari. Terenul poate fi v?ndut liber numai ?n cazul ?n care niciuna dintre categoriile privilegiate nu ??i exercit? dreptul de preemp?iune. Titularii dreptului de preem?iune sunt, pe l?ng? coproprietari,? rude ?i vecini, ?i tinerii fermieri, persoane fizice domiciliate ?n unit??ile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau ?n localit??ile din vecin?tate, precum ?i Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice ?Gheorghe Ionescu-?i?e?ti? ?i unele unit??ile de cercetare-dezvoltare ?i statul rom?n. Arenda?ii beneficiaz? ?i ei de un drept de preemp?iune, la fel ca ?n vechea reglementare. ?ns? sfera acestora a fost restr?ns? la persoanele fizice ?i juridice care au avut ?n ultimii 5 ani domiciliul sau re?edin?a ?n Rom?nia, iar ?n cazul persoanelor juridice exist? condi?ia ca acestea s? fie controlate de indivizi cu domiciliu/re?edin?a ?n Rom?nia. Legea mai prevede un drept de preemp?iune special de care beneficiaz? persoanele fizice sau juridice care dovedesc: de?inerea ?n ultimii 5 ani a unui domiciliu/sediu ?n Rom?nia ?i experien?? anterioar? de minim 5 ani ?n desf??urarea de activit??i agricole ?n Rom?nia. Suplimentar, pentru persoane juridice mai apare condi?ia ca minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali s? fie din activit??i agricole, iar asociatul/ac?ionarul care de?ine controlul asupra acestor persoane juridice s? fi avut ?n ultimii 5 ani domiciliul ?n Rom?nia. Actul normativ pare la prima vedere s? privilegieze investitorii na?ionali ?n defavoarea investi?iilor str?ine. Trebuie men?ionat, ?ns?, c? asupra compatibilit??ii prevederilor mai sus men?ionate cu libertatea de circula?ie a capitalurilor ?n Uniunea European? s-a pronun?at deja ?n mod favorabil Curtea Constitu?ional?, motiv pentru care nu vom mai dezbate acest subiect.Primul efect ?i cel mai vizibil va fi de ordin birocratic, efect care vine din intensificarea procedurilor administrative deja existente. Tranzac?iile cu privire la terenurile agricole situate ?n extravilan vor urma o procedur? specific? care include depunerea ofertei de v?nzare pentru terenul respectiv ?i luarea ?n considerare ?n calendarul tranzac?iei a 2 termene cumulate, unul de 45 de zile ?i unul de 30 zile prev?zute pentru exercitarea dreptul de preem?iune.Prevederile legii reglementeaz? procedura de ?nstr?inare a unui teren agricol extravilan prin v?nzare, nereferindu-se ?ns? ?i la alte forme de tranzac?ionare. Agricultorii profesioni?ti, cu experien??, ?n marea lor majoritate societ??i comerciale, vor apela la structuri juridice sofisticate de genul fuziunilor ?i diviz?rilor, aporturi la capital social, etc., mecanisme juridice care actualmente sunt mai pu?in prezente ?n sectorul agricol. Pentru acelea?i motive, suntem de p?rere c? actul normativ nu va reu?i s? afecteze ?n mod semnificativ investi?iile str?ine ?i nici tranzac?iile mari. Va cre?te, ?ns?, complexitatea tranzac?iilor ?i nevoia de consultan?? de specialitate.Ritmul de tranzac?ionare a terenurilor agricole va sc?deaLegea mai prevede c? v?nzarea direct? sau indirect? de terenuri agricole situate ?n extravilan, efectuat? ?nainte de ?mplinirea unui termen de 8 ani de la achizi?ie, va atrage obliga?ia de plat? de c?tre v?nz?tor a unui impozit de 80% calculat la diferen?a dintre pre?ul de v?nzare ?i pre?ul de cump?rare. ?n cazul v?nz?rii pachetului de control al societ??ilor cu terenuri agricole ?n extravilan reprezent?nd mai mult de 25% din activele, impozitul de 80% va fi calculat din diferen?a de valoare a terenurilor respective calculat? pe baza grilei notarilor ?ntre momentul dob?ndirii terenurilor ?i momentul ?nstr?in?rii pachetului de control.?n mod evident, o astfel de prevedere va descuraja tranzac?iile cu terenuri agricole ?i va exista tendin?a de a reflecta impozitul suplimentar ?n pre?ul de v?nzare. O dezvoltare nesofisticat? a acestei premise conduce la ideea c? pre?urile pentru terenuri agricole situate ?n extravilan vor suferi o cre?tere substan?ial?. Evolu?ia pie?ei r?m?ne s? confirme sau s? infirme ?ns? aceast? ipotez?. Exist? riscul ca micii agricultori s? fie afecta?i negativPrintre micii agricultori exist? o practic? de finan?are care const? ?n a vinde parcele de teren ?n anii mai pu?ini buni pentru acoperirea cheltuielilor din cursul anului ?i de a le r?scump?ra sau de a cump?ra alte parcele din profitul anilor agricoli mai buni.Supraimpozitarea ?n cazul v?nz?rii de terenuri de?inute mai pu?in de 8 ani va descuraja aceast? practic?, l?s?nd micul agricultor f?r? un mecanism facil de finan?are, mai ales acolo unde creditele bancare sunt dificil de accesat. Ce se ?nt?mpl? cu situa?ia terenurilor tranzac?ionate ?n bulk? O situa?ie care exist? deja ?i care necesit? clarificare m?car ?n normele de aplicare este aceea a v?nz?rii mai multor terenuri agricole ?mpreun?. Este cunoscut faptul c? valoarea unei suprafe?e compacte de teren, at?t financiar?, c?t mai ales opera?ional?, este mai mare. Din experien?a noastr? ?n materia dreptului de preemp?iune, astfel cum era prev?zut de legisla?ia anterioar?, au existat cazuri unde s-a dorit tranzac?ionarea ?mpreun? a mai multor parcele de teren. ?ntr-o astfel de situa?ie, autorit??ile locale au solicitat efectuarea procedurilor specifice (anun?ului de v?nzare) pentru fiecare parcel? ?n parte, neput?nd fi efectuat? o singur? formalitate pentru toate terenurile la un singur pre?. Noua legisla?ie omite s? clarifice acest aspect, l?s?nd practic posibilitatea ca una dintre parcelele de teren scoase la v?nzare, s? spunem o parcel? din mijlocul terenului, s? fie v?ndut?, c?tre un ter? preemptor, ?mp?r?ind astfel lotul ?i afect?ndu-i valoarea. ?ntr-o astfel de situa?ie va mai fi interesat partenerul de afaceri de achizi?ia parcelelor r?mase??n acela?i mod, legea omite s? legifereze situa?ii complexe, dar reale ale v?nz?rii sub condi?ie. De exemplu, cazul v?nz?rii unui teren agricol din extravilan ?n schimbul c?ruia proprietarul dore?te o sum? de bani, dar ?i dreptul de a-l lucra ?n arend? pentru o anumit? perioad?.? Este de dorit ca legiuitorul s? ia ?n calcul diversele fa?ete ale realit??ii juridice ?i s? permit? adaptarea anun?urilor de v?nzare ?n func?ie de situa?ia particular? a fiec?rui v?nz?tor.? Concluzie?n pofida aparen?elor, suntem de p?rere c? prezenta lege ar trebui s? nu descurajeze ?n mod real investi?iile str?ine mari, dar va ?mpov?ra suplimentar micul agricultor ?i mai ales va avea un efect de ?ncetinire a ini?iativei private mici ?i mijlocii ?n acest sector.? Jum?tate din suprafa?a Rom?niei este acoperit? de terenuri agricole, cea mai mare parte dintre acestea afl?ndu-se ?n extravilan. Prin urmare, modific?rile aduse prin Legea 175/2020 au o importan?? deosebit? at?t prin aspectele legiferate, c?t ?i prin sfera ei practic? de aplicare.? ?n virtutea impactului s?u, ar fi de dorit o reanalizare a acestei legi pentru a simplifica anumite proceduri ?i pentru a reflecta realit??ile ?i nevoile reale ale agriculturii rom?ne?ti.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Ordinul nr. 1404/2018 pentru aprobarea modelului documentelor cuprinse ?n Hot?r?rea Guvernului nr. 748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n acvacultur? ;, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 255/2020 la 28.08.2020Ordinul nr. 483/2016 pentru aprobarea Procedurii opera?ionale privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plat? aferente m?surii 10, pachetul 8 ?Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon? din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 247/2020; Ordin 1443/2018 la 28.08.2020Decizia nr. 361/2020 privind stabilirea modului de calcul al redeven?ei minime aplicabile contractelor de concesiune care au ca obiect exploatarea ?n scop piscicol a terenurilor pe care sunt amplasate amenaj?ri piscicole aflate ?n administrarea Agen?iei Na?ionale pentru Pescuit ?i Ac vacultur?, Agen?ia Na?ional? pentru Pescuit ?i Acvacultur? - ANPA Publicat ?n Mof I nr. 785 din 27.08.2020. A intrat ?n vigoare la 27.08.2020Normele metodologice privind condi?iile de punere ?n aplicare a masurii de distilare a vinului ?n situa?ii de criz?, eligibil? pentru finan?are ?n cadrul Programului na?ional de sprijin ?n sectorul vitivinicol 2019-2023, din 19.08.2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 789 din 28.08.2020. A intrat ?n vigoare la 28.08.2020Ordinul nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condi?iile de punere ?n aplicare a m?surii de distilare a vinului ?n situa?ii de criz?, eligibil? pentru finan?are ?n cadrul Programului na?ional de sprijin ?n sectorul vitivinicol 2019-2023, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 789 din 28.08.2020. A intrat ?n vigoare la 28.08.2020Ordinul nr. 247/2020 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 483/2016 pentru aprobarea Manualului de procedur? privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plat? aferente m?surii 10, pachetul 8 "Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon" din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 788 din 28.08.2020. A intrat ?n vigoare la 28.08.2020Ordinul nr. 255/2020 privind modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 1.404/2018 pentru aprobarea modelului documentelor cuprinse ?n Hot?r?rea Guvernului nr. 748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n acvacultur?, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 786 din 28.08.2020. A intrat ?n vigoare la 28.08.2020Ordinul nr. 483/2016 pentru aprobarea Procedurii opera?ionale privind efectuarea controlului pe teren pentru cererile unice de plat? aferente m?surii 10, pachetul 8 ?Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pe ricol de abandon? din cadrul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Modificat de Ordin 1443/2018 la 28.08.2020Hot?r?rea nr. 716/2020 privind aprobar ea schemei "Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate ?n perioada martie-mai 2020 asupra sectorului apicol", Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 792 din 31.08.2020. A intrat ?n vigoare la 31.08.2020Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 1175/2020 privind autorizarea clorhidratului monohidrat de L-cistein? produs prin fermentare cu Escherichia coli KCCM 80180 ?i Escherichia coli KCCM 80181 ca aditiv destinat hranei tuturor speciilor de animale (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 30.08.2020Regulamentul delegat nr. 1182/2020 de modificare, ?n vederea adapt?rii la progresul tehnic ?i ?tiin?ific, a p?r?ii 3 a anexei VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European ?i al Consiliului privin d clasificarea, etichetarea ?i ambalarea substan?elor ?i a amestecurilor (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va intra ?n vigoare la 31.08.2020Decizia de punere ?n aplicare nr. 1233/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare 2014/709/UE privind m?surile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane ?n anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2020) 5948] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 280 din 28.08.2020. A intrat ?n vigoare la 28.08.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 555/2018 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 ?i 2021 viz?nd asigurarea respect?rii limitelor maxime de reziduuri de pesticide ?i evaluarea expuner ii consumatorilor la reziduurile de pesticide din ?i de pe alimentele de origine vegetal? ?i animal? (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Va fi abrogat de Regulament 533/2019 la 01.09.2020………………….INTERNECum evolueaz? pre?ul gr?ului ?i al porumbului pe Euronext august 31, 2020 agrimanet Pia?a european?Condi?iile meteo secetoase din SUA ?i Argentina atrag aten?ia operatorilor cu o perspectiv? de revizuire descendent? a estim?rilor de randament pentru aceste dou? ??ri.Un alt element de sprijin pentru pie?e este cererea chinez?, care se reflect? ?n achizi?iile semnificative de soia ?i porumb, ?n ??special din SUA.Pe scena interna?ional?, SUA a anun?at, de asemenea, o nou? v?nzare de 324.032 t porumb pentru o destina?ie nedezv?luit?.Ziua va fi marcat? de raportul StatCan, care ??i va publica estim?rile de cultur? pentru 2020. Operatorii se a?teapt? la o cultur? de gr?u ?n Canada de aproximativ 35 de milioanetone. Produc?ia de canola se a?teapt? la aproximativ 20 de milioanetone.Ministerul German al Agriculturii a estimat o recolt? de gr?u totala la 21,88 Mt, cu o sc?dere cu 5,1% fa?? de anul trecut, ?n principal din cauza sc?derii suprafe?ei, ?n timp ce produc?iile sunt destul de bune, spre deosebire de Fran?a. Produc?ia german? de rapi?? este estimat? la 3,51 Mt, ?n cre?tere fa?? de anul trecut, ?n timp ce produc?ia de orz furajer a sc?zut cu -9,4% p?n? la 8,84 isia European? a revizuit ?n jos estimarea produc?iei de gr?u din 2020 (cu excep?ia Regatului Unit) la 113,5 Mt, ?n sc?dere fa?? de cifra de 116,6 Mt din luna trecut?.Pia?a M?rii Negre??ncep?nd cu 27 august, fermierii ru?i au recoltat 29,4 Mha (+2,3 Mha fa?? de 2019) ?i au inregistrat 95,2 Mt de cereale (+14 Mt fa?? de anul trecut p?n? ?n prezent).La gr?u s-au recoltat 20 Mha, un record la sf?r?itul lunii august ?i s-au inregistrat aproape 70 Mt, de asemenea un record la aceast? dat?. Produc?ia medie a sc?zut treptat de la jum?tatea lunii august p?n? la 3,53 t/ha ast?zi. La orz, au fost deja recolta?e 17,5 Mt. La floarea-soarelui ?i soia, recolta este la ?nceput, deci este prea devreme pentru a trage concluzii despre poten?ialul pentru 2020.Grau (€/t)Sep 20188.75+0.75Dec 20186.75+0.25Mar 21188.25+0.75May 21189.50+0.50Sep 21183.50+0.75Porumb (€/t)Nov 20168.50+0.50Jan 21170.50+0.00Mar 21173.00+0.00Jun 21176.00+1.00Aug 21176.00-1.50Rapita (€/t)Nov 20384.50+2.25Feb 21386.75+1.25May 21386.75+1.25Aug 21372.50+1.50Nov 21375.00+1.00Campioni la sc?dere pe pia?a gr?ului european. 30 aug, 2020 | Fermierii s-au ?ntors la randamentele de acum cinci ani Cu o sc?dere estimat? de 32% fa?? de anul trecut ?i cu 27% raportat la ultimii cinci ani, fermierii rom?ni vor avea anul acesta de marketing cea mai semnificativ? sc?dere a randamentului mediu la hectarul cultivat cu gr?u, dintre europeni, indic? ultima prognoz? a Comisiei Europene. Produc?ia medie de gr?u ar urma s? ajung? la doar 3,26 tone la hectar, adic? cea mai mic? din ultimii cinci. Aceasta ?n condi?iile ?n care media european? este de 5,4 tone la hectar, cu 3,5% sub media ultimilor cinci ani ?i cu 7,4% sub cea de anul trecut. ?n afara Rom?niei, doar pentru Bulgaria se estimeaz? o sc?dere de dou? cifre a randamentelor ( minus 18%), exist?nd ?i ??ri precum Estonia care vor produce cu 14% mai mult fa?? de media ultimilor cinci ani. Cel mai r?u an de marketing pentru agricultur? ?n istoria recent?, dac? ne referim la toate culturile, a fost 2012-2013 c?nd fermierii rom?ni au reu?it doar 2,2 tone la hectar. Totodat?, ?n 2015-2016, s-au ob?inut 3,2 tone la hectar. Avem cea mai mare sc?dere din UE ?i la orz Situa?ia este similatr? ?i pentru fermierii care au mizat pe orz anul acesta. Cu un randament mediu de numai 3,49 tone la hectar, sc?derea va fi de 14% fa?? de media ultimilor cinci ani ?i de 21% comparativ cu anul anterior, adic? cea mai mare sc?dere dintre statele membre. Un randament similar s-a ?nregistrat ?n anul de marketing 2014-2015 (3,3 tone la hectar). Luat? per ansamblu, Europa va ob?ine anul acesta un randament mai bun la orz comparativ cu meedia ultimilor cinci ani (plus 1,8%), dar mai slab comparativ cu anul trecut (minus 2,6%). Randamentul la porumb este meste media ultimilor cinci ani, dar sub 2019 Dintre culturi, cea a porumbului a fost cel mai pu?in afectat? de seceta prelungit?. Conform estim?rilor Comisie Europene, fermierii rom?ni se pot a?tepta la o medie de 6,05 tone la hectra, cu 10% mai mult fa?? de media ultimilor cinci ani, dar cu 7,2% mai pu?in fa?? de anul trecut. Aurel Popescu, Rompan: Recolta de grau din acest an ?este suficienta” Agrostandard | 31 August, 2020 Recolta de grau din acest an este suficienta pentru a asigura consumul intern, a declarat la Radio Romania Actualitati Aurel Popescu, presedinte al Patronatului roman din industria de morarit, panificatie si produse fainoase Rompan. El a adaugat ca exporturile preconizate ar putea duce la o crestere a preturilor la produsele de panificatie. Dupa cum bine se stie, de ani buni o mare parte din productia interna de grau ia calea exporturilor. ?Dupa recolta din acest an, preturile in niciun caz nu vor scadea, dar au posibilitatea sa creasca, in functie de ce se intampla cu graul din aceasta recolta. Noi am avut mari probleme in perioada aceasta a starii de urgenta, in perioada starii de alerta. Si acum sunt probleme. Am avut scaderi mari de volum de vanzari si de mai mult de 50% si pe total suntem acum cam cu 20% mai putin decat perioada corespunzatoare a anului trecut”, a declarat Aurel Popescu:Romania este cel de al treilea cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeana, dupa Franta si Germania.Din ianuarie 2019 si pana in prezent, tara noastra a exportat peste 19% din cantitatea totala de cereale vanduta peste granitele Uniunii Europene de catre statele membre, adica peste 10 milioane de tone, potrivit EUROSTAT. Sursa – Radio Romania Actualitati UNCSV: Cooperativele agricole nu sunt pentru toata lumea! Cei care sunt pusi pe combinatii trebuie sa renunte! Agrostandard | 31 August, 2020 | Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) trage un semnal de alarma cu privire la modul in care se dezvolta cooperativele agricole in Romania, din pacate mai mult pe hartie, decat in realitate. Cooperativele agricole autohtone au un grad de capitalizare de circa 5% si o marja de profit de doar 1,54%, potrivit unei analize realizate de Uniunii de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. Investitii considerabile au fost realizate de un numar redus de cooperative, ceea ce necesita o alta abordare legislativa si fiscala pentru dezvoltarea si consolidarea sistemului cooperatist modern in Romania. “Este responsabilitatea noastra comuna sa dam o sansa reala de dezvoltare cooperativelor noastre si implicit agriculturii romanesti. Constatam ca exista in Romania foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativa agricola care doar profita de oportunitati/facilitati si care apreciem ca vor abandona aceasta activitate imediat ce nu va mai fi stimulata. Este nevoie de insanatosirea sistemului cooperativelor agricole prin legislatie, pentru a da o sansa reala dezvoltarii si consolidarii acestora in interesul membrilor pe termen mediu si lung”, se arata intr-un comunicat de presa al UNCSV. Mesajul UNCSV“Cooperativele agricole nu sunt pentru toata lumea, ci doar pentru cei care cunosc, inteleg si isi asuma sa respecte principiile cooperatiste valabile la nivel international. Limitarile si constrangerile impuse de acestea garanteaza succesul daca sunt respectate si implementate cu corectitudine, transparenta si profesionalism in interesul membrilor care detin parti sociale si al comunitatii din zona unde isi desfasoara activitatea. Facilitatile si prioritizarea in accesul fondurilor europene nerambursabile se acorda tocmai pentru a suplini aceste constrangeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitari, isi pot desfasura activitatea in cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.A sosit momentul in care cei care sunt pusi pe combinatii legate de asocierea in cooperative trebuie sa renunte la acest lucru si sa-si reorienteze activitatile catre alte forme juridice.Cei care le-au infiintat, nu functioneaza, prezinta cifra de afaceri zero si incearca sa modeleze legislatia pentru a le fi permisiva, favorabila, trebuie sa se indeparteze, reorienteze catre alte forme juridice si sa lase cooperativele agricole din Romania sa urmeze fagasul firesc al dezvoltarii si consolidarii pentru a avea o sansa sa fie competitive si rezista pe piata conform principiilor cooperatiste.Avem exemple de cooperative agricole de succes functionale care arata rezilienta sistemului cooperatist modern si in Romania, motiv pentru care ne dorim sustinerea acestui vlastar pentru a deveni un stejar puternic”, se arata in comunicat. La nivelul anului 2018, in Romania erau inregistrate 1.507 cooperative agricole, insa mai putin de jumatate aveau bilantul depus. Romania, in etapa incipienta a consolidarii cooperativelor!Scopul Uniunii de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activitatii cooperativelor agricole ce activeaza in Romania, creatoare de valoare adaugata, perene, in concordanta cu principiile cooperatiste si distribuirea echitabila a rezultatelor cooperativei in functie de activitatea economica a fiecarui membru. Sunt dovezi istorice ca, mai ales in perioadele de criza, cooperativele agricole sunt alternative de echilibrare economico-sociala si suntem convinsi ca vor continua sa intareasca aceasta realitate si in contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus. Cooperativele agricole vor avea un impact major in echilibrarea balantei comerciale, al cresterii valorii adaugate productiei primare si consolidarii rolului fermierilor in cadrul lantului agricol si alimentar pentru a oferi preturi accesibile pentru consumatori si corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura daca membrii si cooperativele respecta legea, functioneaza din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar si rentabile. La data de 31.12.2018 in Romania figurau ca fiind infiintate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilant pentru anul fiscal 2018 si 263 au inregistrat o cifra de afaceri mai mare decat 0 (17,45%), care au generat o cifra de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) si venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajati si 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obtinut profit in 2018 (40% din cele care au depus bilant). Profitul brut total la nivel national a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem ca este o etapa incipienta a consolidarii cooperativelor, in care marja profitului este mica, deoarece profitul se formeaza la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora. Realizand o analiza a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din Romania, observam ca gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflecta gradul scazut de capitalizare al cooperativelor agricole, finantarea activelor fiind realizata prin capital atras sau imprumutat pentru finantarea activelor inaintea capitalului propriu. O crestere a volumului de activitate derulata prin cooperativele agricole, conduce la cresterea profiturilor obtinute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducand astfel la cresterea capitalurilor proprii. Un grad superior de capitalizare reflecta angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabila a cooperativei. Lichitatea curenta scazuta, constanta, de cca 1.14 indica dificultatea cooperativelor in achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiara a cooperativelor aflate in aceasta situatie fiind nefavorabila pe termen scurt. Rata curenta este imbunatatita in situatia contractarii unor imprumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o crestere a cash-flow-ului si implicit a activelor curente. Valoarea mediana la nivel de sector, indica faptul ca mare parte a cooperativelor nu au realizat investitii, ponderea activelor imobilizate in total active fiind nesemnificativa. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele in mod permanent necesita imbunatatiri.Rata profitului net are valori scazute la nivel de sector, ceea ce indica faptul ca profitabilitatea cooperativelor agricole este scazuta datorita rolului socio-economic pe care il are si pentru ca scopul principal este mentinerea in competitia de pe piata unica, a membrilor, capitalizarea acestora si adaugarea de valoare adaugata productiei primare a membrilor.Dintre cooperativele agricole care au inregistrat profit circa 51,15% au fost infiintate in perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativa o au si cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), in timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%. In patrimoniul cooperativelor profitabile regasim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din Romania. Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decat 100.000 lei, in timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regasim numai in 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezulta ca investitii considerabile au fost realizate de un numar redus al cooperativelor ceea ce necesita o alta abordare legislativa si fiscala pentru dezvoltarea si consolidarea sistemului cooperatist modern in Romania. Exista un decalaj enorm intre nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE si a celor din Romania. Toate cooperativele agricole active in acest moment in Romania, au impreuna o cifra de afaceri mai mica decat a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fara un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o sansa sa recupereze acest enorm decalaj.Propunerile UNCSV!Reprezentantii UNCSV apreciaza ca sunt cateva aspecte necesare si utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate si sustinute de Uniune, urmare a consultarii cooperativelor din toate sectoarele, se mai arata in comunicat.Realizarile de pana acum in domeniul legislatiei si functionarii cooperativelor agricole trebuie sa fie intarite in directiile urmatoare:1. Mentinerea perioadei de proba la membri asociati conform legislatiei in vigoare in prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numarul de membrii cooperatori per cooperativa a scazut de la 7.58 in 2015 la 5.49 in 2018. Conform legislatiei in vigoare, numarul minim de membri intr-o cooperativa este de 5. Prin introducerea perioadei de proba pentru o perioada de maximum 1 an in 2019, a crescut numarul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important sa fie mentinuta aceasta prevedere. Prin relaxarea/slabirea de continut a lit. b1 a art. 9, nu va mai creste numarul mediu al membrilor cooperatori detinatori de parti sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta si nu vor rezista in timp, mentinandu-si activitatea doar atat cat vor primi facilitati, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilant sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.Cu cat cooperativele agricole au mai multi membri cu parti sociale care respecta obligatiile si drepturile din Legea Cooperatiei Agricole, cu atat mai repede o sa se consolideze cooperativa, o sa reziste mai mult in timp, o sa mentina membrii in competitia de pe piata unica, o sa se capitalizeze, o sa adauge valoare adaugata productiei primare prin intermediul cooperativei si astfel vom avea produse locale de calitate la preturi corecte.Pentru a asigura relatiile corecte intre membrii si cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociati care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei sa li se ofere participarea la capitalul social si la sedintele Adunarii Generale.2. Este corecta incadrarea membrului asociat ca si membru cooperator la lit. b2 art. 9, doar daca este prevazuta clar si se respecta perioada de proba aplicabila azi, pentru a vedea daca este serios, respecta obligatiile pe care le are, intelege principiile cooperatiste si le asuma si vrea sa lucreze in aceste conditii. 3. Definirea si introducerea termenului de gospodarie taraneasca la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia in cooperative, nu este necesara in aceasta lege. Acestia sunt implicati si pot fi cooptati si in prezent. Solutia pentru a ajuta gospodariile taranesti sa se asocieze si sa beneficieze asa cum se declara, este sa fie cooptati cu parti sociale primiti in AGA, dat drept de vot si distribuit rezultatele cooperativei si catre ei, nu doar declarativ si folositi in scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,traditionale’’ si a le valorifica ca fiind toate ,,traditionale’’. Acest lucru va crea probleme in transpunere si respectare, iar beneficiile vor ramane tot la procesatorul sau procesatorii care au infiintat cooperativa. 4. Pentru cresterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperatiei Agricole, distribuirea profitului prin dividende sa fie realizata proportional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor detinatori de parti sociale, respectand prevederile alin. 2 ale art. 45 si prioritizand dezvoltarea cooperativei si a rolului social. 5. Repartizarea sumelor din dividende catre persoane fizice sau juridice care nu detin parti sociale, respectiv clienti/membri asociati, este ilegala si conduce la dubla impozitare. Daca Adunarea Generala a membrilor unei cooperative care au membri asociati doreste sa le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie sa fie corecti cu ei de la inceput si sa le plateasca un pret mai bun pentru produsele livrate prin/catre cooperativa. 6. Cooperativele agricole se infiinteaza pentru a servi interesele membrilor cu parti sociale in conformitate cu principiile cooperatiste.Am propus, sustinut si s-a aprobat initial schimbarea mecanismului de acordare a facilitatilor prin raportarea la ,,cantitati de stocuri’’ in proportie de minimum 70% provenit din tranzactii cu/pentru membrii cooperatori si/sau din productia proprie, aceasta venind in sensul actualelor prevederi ale Legii cooperatiei agricole, care prevad ca pana la 30% din tranzactii se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am intarit faptul ca pentru tranzactii prin/catre Cooperativa de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilitati fiscale care sa stimuleze consolidarea si dezvoltarea Cooperativelor si a membrilor. Este solutia optima in acest moment pentru stimularea dezvoltarii pe principii corecte si transparente a cooperativelor agricole din Romania, de a le crea premizele mentinerii in timp, astfel existand si peste 10-20-30-50 de ani, precum in occident, sustin membrii UNCSV.Este vizibila diferenta enorma intre baza materiala si amploarea cooperativelor la nivel European fata de ceea ce exista in Romania.Am propus si sustinut inlocuirea mecanismului limitativ al facilitatilor care nu sprijina dezvoltarea durabila a cooperativelor din Romania, cu un mecanism stimulativ care consolideaza cooperativele agricole. 7. Acelasi mecanism stimulativ a fost propus si sustinut si in cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile detinute de cooperativa si folosite in interesul comun al membrilor. Propunem sa se mentina si in Raportul inlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilitatilor fiscale pentru cooperative. In caz contrar, apreciem ca este normal si corect sa nu mai existe prag limitativ, arata membrii UNCSV.PENTRU MAI-MARII AGRICULTURII, OAIA NEAGR? E ??RANUL ROM?N ?NC?P???NAT S? R?M?N? ??RAN! Agroinfo 30 august 2020 - STOP DENIGR?RII GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI! ?n ultima vreme, constat?m cu durere c? un asalt nemilos s?i fa?t?is? se desfa?s?oara? i?mpotriva gospoda?riilor de subzisten?? t?a?ra?nes?ti s?i a micilor fermieri, spun cu am?r?ciune ??ranii rom?ni ?n scrisoarea transmis? ast?zi pentru AGROINFO, adresat? conducerii Ministerului Agriculturii ?i celor de care depind deciziile din agricultura rom?neasc?.Declarat?iile ministrului,?ale secretarilor de stat s?i ale expert?ilor Ministerului Agriculturii sust?in c? au ga?sit vinovatul pentru situat?ia??n care se afl? agricultura roma?neasca?. ?Afl?m cu stupoare c? disparit?ia, ?n acest an, a zeci de mii de gospoda?ii t?a?ra?nes?ti de mici dimensiuni este aplaudat? la scen? deschisa? de oficialii MADR. Un real succes! Afl?m, de asemenea, c? fermele de subzisten?? nu mai au loc ?n noua politic? agricola? fa?urita? de cei venit?i ca o sperant?a la ca?rma MADR! Vinovatul de destinul fra?nt al agriculturii roma?nes?ti a fost indentificat, prins s?i urmeaza? s? fie legat si anihilat! Nu este un partid politic ce ne-a condus de 30 de ani i?ncoace prin rotat?ie, nici vreun ilustru ce a fa?cut fraude cu bani publici sau fonduri europene, nici cei ce au privatizat s?i va?ndut la “bucat?” capitalul agricol de stat, nici primarii care i?mpart dupa? pofta inimii pa?s?unile ca pe mos?ia “m?-sii”, oaia neagra este t?a?ranul rom?n ce nu vrea i?nca?pa?t?a?natul s? fie fermier, ci t??ran. Des?i nu ma?na?nca? prea mult din subventii, nici nu deranjeaza? cu hectarul lui de porumb sau vaca p?scut? pe marginea drumului pe mai marii agriculturii, nu suntem vru?i, frat?ilor! Afl?m, de asemenea, c? s-a stabilit, tot cu analiza “SWOT”?, c? micii fermieri ar fi s?i problema i?nca?lzirii globale, nu gestioneaza? bine deject?iile. Mi-a? permite s? i?ntreb, ava?nd cam ?n toate satele toaleta in curte, ale noastre sau ale animalelor? Dar, domnilor, acest ?nc?p???nat de ??ran rom?n“flutur? opinca” de secole s?i datorita? lui vorbit?i roma?nes?te ! Ca?nd Europa se ridic? s?i stabiles?te ca obiectiv prioritar protejarea micilor fermieri s?i p?strarea diversita?t?ii ?n sate, la Bucures?ti e i?nfundata? casca.Avet?i dumneavoastra? idee ce au simt?it rom?nii, fii sau nepot?ii bunicului ce doar lor putea s? le spuna???n s?oapta?, i?nainte de 89 ,“ acolo era pa?ma?ntul nostru” ca?nd au primit pa?ma?ntul i?napoi? Da, acel hectar pra?s?it la sap? s?i acea vac???n pripon pe marginea drumului? ce v? deranjeaza? ca?nd vizitat?i “fermieri de succes “ .?n analiza “SWOT” at?i calculat la c??i zilieri a dat s?i d? o bucat? de pa?ine o vac?, un hectar de porumb sau 1000 de metri de vie? A?i calculat?c??i domni au crescut cu lapte de la vaca lu' tanti Lenu?a s?i au ajuns oameni mari la Bucures?ti? Putet?i compara hotarul cu nuci sau pruni ce desparte ari lui? Ion de ari lui Gheorghe cu suprafet?ele de monoculturi ale marilor fermieri din punct de vedere ecologic? Sau impactul asupra mediului? a agriculturii intensive, chimizate la maxim, cu ca?teva ca?rut?e de gunoi ce t?a?ranul rom?n s?tie ca?nd, unde s?i cum s? le aplice pe tarlaua lui?Deci, v? i?ntreb ,suntet?i siguri c? at?i calculat bine in acea analiz? impactul micilor fermieri ?n comunita?t?ile din care fac parte? Europa v? contrazice! Ca?nd vet?i reus?i s? procesati? cerealele Roma?niei s? nu mai ia drumul portului, ma?car cele din marile exploatat?ii , c?nd subprodusele din mora?rit gen t?r??a nu vor fi mai scumpe ca gra?ul, ca?nd vet?i zootehniza Roma?nia s?i tinerii no?tri ?vor reveni ?n sate, v? vom asculta analizele s?i ne vom da bucuros?i la o parte. Deocamdata? sa fit?i bucuros?i c? o generat?ie cu pensie de CAP a pra?s?it cuminte hectarul de porumb, a crescut 2 porci, a?muls o vac? s?i nu a venit niciodata? s? cear? nimic la Bucures?ti. Ne pa?str?m independen?a alimentar?! Rus?ine !!!Radu Teodor, ?n numele ??ranilor rom?ni. CITE?TE AICI ANALIZA MADR: C?TE VOR PIERI DIN FERMELE MICI, DE SUBZISTEN??, DIN ROM?NIA!C?TE VOR PIERI DIN FERMELE MICI, DE SUBZISTEN??, DIN ROM?NIA! Agroinfo 22 august 2020 - UNDE VA FI GOSPOD?RIA ??R?NEASC?? Vine t?v?lugul schimb?rii! Gospod?ria ??r?neasc?, exploata?ia agricol? de subzisten??, este considerat? punctul slab pe harta agriculturii ?i dezvolt?rii rurale rom?ne?ti. Fermele de subzisten?? ?i semisubzisten?? nu au alt? ?ans? de supravie?uire dec?t s? devin? ferme comerciale, s? se asocieze ca s? fie mai puternice ?i s?-?i poat? vinde produsele, spune ministrul agriculturii, Adrian Oros.?eful de la Agricultur? a declarat vineri, ?n jude?ul Alba, c? un obiectiv important din Planul Na?ional Strategic (PNS), fixat pentru urm?torul exerci?iu financiar 2021-2027, este consolidarea fermelor de familie, transformarea exploata?iilor agricole de subzisten?? ?i semisubzisten?? ?n ferme comerciale. ?n acest proces, multe dintre exploata?iile agricole de subzisten??, gospod?rii ??r?ne?ti, nu vor rezista, vor disp?rea. Noi avem cam 700.000 de ferme de subzisten?? sau semisubzisten??. Aceste ferme trebuie s? le consolid?m, s? devin? ni?te ferme comerciale, care s? reziste pe pia??, a declarat vineri, 21 august 2020, ministrul agriculturii, la o conferin?? de pres? sus?inut? ?n Mihal?, jude?ul Alba.?Ritmul ?n care dispar an de an exploata?iile agricole de subzisten?? este accelerat. Anul acesta, potrivit informa?iilor furnizate nou? de c?tre APIA, au disp?rut 17.307. Cu at?t a sc?zut num?rul cererilor depuse la APIA pentru subven?iile agricole aferente anului 2020. Sc?derea num?rului de cereri este evaluat? de conducerea ministerului ?i de cea a Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) ca un semn bun, al comas?rii terenurilor agricole. Cre?te num?rul hectarelor exploatate de fermele medii sau mari ?i astfel aceste?exploata?ii agricole?se?dezvolt?. Este un fenomen natural de comasare a fermelor foarte mici, a acelor ferme de subzisten?? din care noi mai avem 563.000 de ferme, cu 20.000 mai pu?in dec?t anul trecut, declara ministrul agriculturii, Adrian Oros, la 1 iulie 2020. Multe dintre?fermele de?subzisten???nu solicit? subven?iile agricole, multe dintre ele nu au unde s?-?i v?nd? ce produc peste necesarul gospod?riei. Un document al Ministerului Agriculturii ?n care este analizat? situa?ia agriculturii ?i a satului rom?nesc dezv?luie c? odat? cu cre?terea dimensiunii unei exploata?ii agricole la peste 5 ha, num?rul fermelor de subzisten?? este ?n sc?dere. ?n acela?i timp, un num?r mic de ferme de?ine cel mai mare din suprafa?a agricol? ?i, implicit, ?ncaseaz? ?n fiecare an suma cea mai mare din subven?iile APIA. ?n anul 2016, num?rul total al exploata?iilor agricole a fost de 3.422.030 (cu 11,3% mai pu?ine fa?? de 2010), reprezent?nd 32.7% din totalul exploata?iilor agricole din UE28.?n ceea ce prive?te structura pe categorii a exploata?iilor agricole, din analiza datelor statistice constat?m c? se p?streaz? caracterul de polarizare a agriculturii din Rom?nia.Se poate observa c?, un num?r foarte mare de exploata?ii sunt aferente grupei de p?n? la 2 ha (2.480.770), respectiv 72% din totalul exploata?iilor ?nregistrate. ?n mare m?sur?, terenul agricol utilizat este ?n proprietate ?i exploatat ?n vederea ob?inerii de bunuri pentru consumul propriu, f?r? a fi desf??urat? activitate economic? orientat? c?tre pia??. Aceste exploata?ii utilizeaz? ?n total 1,53 mil ha (12,24% din suprafa?a agricol? utilizat? (SAU) total?).Aceea?i situa?ie o reg?sim analiz?nd toate categoriile de p?n? la 5 ha. Din num?rul total de explota?ii (3.422.030) exploata?iile mai mici de 5 ha, ?n num?r de 3,14 mil, reprezint? 91,8% din totalul exploata?iilor ?i utilizeaz? 28,7% din SAU. Dintre acestea, ?n categoria 2-5 ha se reg?sesc 660 mii de exploatatii.Odat? cu cre?terea dimensiunii peste 5 ha, num?rul fermelor este ?n sc?dere astfel c?, ponderea acestora din total pentru categoria 5-50 ha este de 7,7% (262.930), respectiv 0,17% pentru 50-100 ha (6.010) ?i doar 0.36% revine fermelor cu dimensiunea peste 100 ha. Suprafa?a exploatat? pe grupe de m?rime este: 20,2% din SAU pentru categoria 5-50 ha, 3.3% din SAU pentru exploata?iile de 50-100 ha ?i 48% din SAU pentru cele mai mari de 100 ha.Din num?rul total al exploata?iilor ?nregistrate statistic ?n anul 2016 de 3.422.030, doar 901.507 sunt solicitan?i ai pl??ilor pe suprafa?? (SAPS), suprafa?a total? solicitat? la plat? fiind de 9.177.354 ha. Suprafe?ele SAPS? (solicitate la plata schemei unice pe suprafa?? n.r.) au crescut anual, ?n anul 2019 ajung?nd la un total de 9.748.666 ha, odat? cu sc?derea num?rului de fermieri ceea ce demonstreaz? ?i un u?or proces de comasare a terenurilor. Lu?nd ca referin?? datele APIA din anul 2018, ?n ceea ce prive?te num?rul de fermieri pe categorii de suprafa??, putem observa faptul c? exist? o concentare a exploata?iilor de p?n? la 50 ha, ?n num?r de 794.471 (91,4%) care exploateaz? o suprafa?? de aproximativ 3,7 mil. ha (39,41%), fa?? de exploata?iile peste 500 ha, unde un num?r de 2.470 (0,28%) exploateaz? 2,88 mil. ha (30,51%). De men?ionat faptul c?, fermele de peste 1.000 de ha (?n num?r de 879 – 0,1%) sunt beneficiare de pl??i directe pentru o suprafa?? de 1,77 mil. ha (18,81%). Discrepan?a este accentuat? ?i de dimensiunea medie a fermei din categoria < 5 ha care este de 2,34 ha fa?? de 2.024,79 ha, dimensiunea medie a fermelor de peste 1000 de ha, care exploateaz? aproximativ aceea?i suprafa?? agricol?. Exploata?iile din categoria 50-300 de ha (50-100 ha ?i 100-300 ha) ?n num?r de 17.221 (1,98%) care exploteaz? 2.040.513 ha (21,57%) cu suprafe?e medii de 70,93 ha (pentru categoria 50-100 ha), respectiv 168,96 ha (pentru categoria 100-300 ha) pot reprezenta segmentul de mijloc al agriculturii din Rom?nia care poate sus?ine consolidarea sectorului agricol ca o garan?ie pentru securitatea alimentar? ?i sus?inerea structurilor sociale rurale, men?ioneaz??documentul ?MADR.Potrivit aceluia?i document MADR, exploata?ia agricol? de subzisten?? este considerat? un punct slab pe harta agriculturii rom?ne?ti. P?n? ?i schimb?rile climatice sunt influen?ate?negativ de aceste ferme mici. Num?r foarte mare al exploata?iilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie sc?zut? a exploata?iilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economic? a exploata?iilor sc?zut? (de 9,8 ori fa?? de media UE), sus?ine analiza SWOT a Ministerului Agriculturii la capitolul Puncte slabe din agricultur?. Num?rul mare de ferme mici gestioneaz? inadecvat de?eurile rezultate din activit??ile agricole ?i au dificult??i ?n adaptarea la tehnologii noi, se mai spune ?n acela?i document MADR. ?ansa de supravie?uire a fermierilor mici, a ??ranului,?este s? se uneasc???n cooperative, sus?ine ministrul agriculturii. ?eful MADR adaug? c? ?n noua politic? agricol? comun? sume importante de bani vor fi direc?ionate pentru cooperative. Asist?m cu to?ii la un fenomen paradoxal. De?i fermierii din Rom?nia ?tiu s? produc?, ?i cantitativ ?i calitativ, foarte bine, au probleme mari ?n a-?i vinde produsele. Singura modalitate realist? de a rezolva aceast? problem?, de a-?i cre?te puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi ?i stimul?m ?i, ?n viitorul program na?ional strategic, stimul?m ca mul?i dintre fermieri, care nu reu?esc s?-?i v?nd? produsele, s? intre ?n aceste cooperative, unde pot s? ??i v?nd? produsele la ni?te pre?uri competitive, a afirmat vineri ministrul agriculturii.Altfel spus, pe ??ranul rom?n ?l mai salveaz? doar cooperativa. T?n?r fermier batjocorit dup? ce a cerut ajutor autorit??ilor. ?Mar? la munc?! Las? cer?itul” 29 august 2020, 09:40 de Ana Popescu ?Mar? la munc?! Las? cer?itul” Un fermier din sudul ??rii le-a cerut guvernan?ilor s? g?seasc? solu?ii urgente pentru c? agricultorii au ajuns la disperare din cauza secetei. Fotografia postat? de fermierul Vlad Vasile pe pagina sa de FacebookReac?iile oamenilor au fost, ?ns?, contradictorii. Unii au fost de acord cu mesajul t?n?rului, dar al?ii l-au jignit grosolan. ?tiri pe aceea?i tem? Cresc?torii de bovine, oi ?i capre, controla?i de APIA. Sunt num?rate ... AIPA a autorizat spre plat? primele cereri de acordare a compensa?iei ... Agricultorii ??i retrag tractoarele din strad?: Nu am cedat. ... Vlad Vasile, un t?n?r care spune pe pagina sa de socializare c? este poet, dar ?i fermier, a vrut s? trag? un semnal de alarm? ?i a scris un mesaj ?n care a povestit greut??ile pe care le ?nt?mpin? ?n domeniul agriculturii. ?Dragilor domni guvernan?i, bancheri ?i politicieni. Acest mesaj este scris de un mic fermier din sudul ??rii, iar ca mine mai sunt sute. Am ajuns la limita, domnilor. Nu va mai certa?i pe putere c?nd coloana vertebral? a agriculturii rom?ne?ti este ?ntr-o situa?ie at?t de grav? ?nc?t nu v? pute?i imagina. Din birourile dumneavoastr? cu clima, citi?i mesajele noastre disperate venite din camp. Nu a mai plouat de luni de zile. ?n acest moment sem?nam ?n usc?ciune”, a scris fermierul pe pagina lui de pe o re?ea de socializare. ?Dac? cu gr?ul fermierii au mai dres-o, cu porumbul nu mai avem cum. Agricultura rom?neasc? e ?n colaps. V? invit s? veni?i ?i s? s?pa?i 1 m ?n ad?ncime ?i ve?i g?si ?i la aceasta ad?ncime usc?ciune. Nu doar noi suntem ?n situa?ia asta, ci ?i distribuitorii no?tri. Corpora?iile le pun lor piciorul pe gat, iar ei nou?. Mil? mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul”. B?i oameni buni, voi crede?i c? noi vrem s? am?n?m ratele degeaba? Domnule Is?rescu, de c??i ani e?ti ?ef la banca na?ionala? De vreo 20, zice Wikipedia. Facem ?i noi ceva pentru ?ara asta, sau binele b?ncii e mai important dec?t binele popula?iei?", a mai ad?ugat acesta. El a lansat ?n continuare ?i o previziune. ?Da?i legi, ajuta?i-ne, c?ci to?i m?nca?i de pe urma noastr?. Dac? noi nu producem hrana, o sa ajungem sa cump?r?m gr?u pentru f?ina la pre?uri mari. In ritmul asta, lejer la anu’ p?inea va fi 2 lei. C??i romani ??i permit sa cumpere p?ine de 2 lei? Trezi?i-va ?i face?i ceva, indiferent de culoarea politica. Va da?i coate in stanga ?i in dreapta, ba se dau ajutoarele de seceta, ba nu se dau. Ministrul e mut. “Vom face, vom drege”... Bla bla bla. Avem nevoie de ajutoarele astea ieri, nu m?ine, nu poim?ine. Cu respect, din ariditatea sudului ??rii, un fermier", a scris Vlad Vasile. Postarea a str?ns sute de comentarii ?i distribuiri. Muil?i dintre cei care au citit mesajul fermierului au spus c? trec prin acelea?i situa?ii dramatice ?i a?teapt? ?i ei un ajutor din partea guvernan?ilor. Au existat, ?ns?, ?i foarte mul?i oameni care i-au atacat pe agricultori. ?V? pl?nge?i c? este secet? dar ast? iarn? s-a putut ara ?i nu s-a arat... nu l-au arat unii, ce interes au dac? iau bani de la APIA si subventii de la stat... Ave?i ?n arend? mii de hectare, lua?i subven?ia 1200 lei iar fraierilor le da?i 700 lei ?i din ??tia ??i pl?tesc ?i impozitul pe p?m?nt!”, a comentat cineva pe pagina fermierului. ?Sunt din B?r?gan, v?d c? este secet? cumplit?, dar anul trecut a?i f?cut 5-6 tone gr?u per hectar ?i 10-12.000 porumb, a?i v?ndut tot ?i banii ?n buzunar, sunte?i putrezi de boga?i”, a scris altcineva ?Mai l?sa?i vr?jeala, voi ??tia agricultorii care muri?i de foame. Vai ce s?-?i povestesc, a?i ajuns la sap? de lemn . Mar? la munc? si nu v? mai pl?nge?i ca ni?te prostituate. Inclusiv asta de f?cu postarea are bmw x6 . De unde... l-a luat , dintr-un salariu de 1.500 lei, pe care voi jego?ilor de agricultori il da?i angaja?ilor. Mar? ordinarilor. To?i agricultorii pe care-i ?tiu au en?pemii de ma?ini, case, vile etc”, a ad?ugat un altul. ?La munc?... Mie nu-mi d? statul nimic gratis, doar pe munc?. Asa c? trece?i la munc?, l?sa?i cer?itul”, este o alt? postare de pe pagina de socializare a fermierului.R?zboiul vinului: ?Vrancea vinde ieftin, dar strugurii de Buz?u sunt mai buni“ 29 august 2020, 04:00 de Iulian Mai sunt c?teva zile p?n? ?ncepe culesul la struguri, care anul acesta sunt din abunden??. Viticultorii nu privesc cu ochi buni supraproduc?ia care se anun?? ?n toamna asta pentru c?, pe de o parte, ?nseamn? calitate mai slab?, dar, mai grav, pre?uri ?n b?taie de joc la kilogramul de struguri pentru vinifica?ie. Foto Iulian Bunil? Sunt deja zvonuri c? anumite soiuri se vor vinde cu mai pu?in de un leu kilogramul, cam c?t o leg?tur? de p?trunjel. So?ii Di??, din Pietroasele, au vi?? de vie ?n curtea casei, dar ?i pe dealul Istri?a, unde se produce un renumit sortiment de T?m?ioas? Rom?neasc?. Au ?nceput s? culeag? struguri de mas?, pe care-i v?nd la poart? cu 4 lei kilogramul, iar pentru soiurile de vin mai au de a?teptat cel pu?in o s?pt?m?n?, ca s? acumuleze zah?r. Au deja emo?ii, spun ei, pentru c? deja s-a dus zvonul c? pre?ul de v?nzare va fi extrem de mic. Toat? pia?a de struguri pentru vinifica?ie va fi afectat? dac? viticultorii din Vrancea vor accepta s? le v?nd? procesatorilor cu mai pu?in de un leu la kilogram. ”Am auzit c? ?n Vrancea las? din pre? pentru c? nu au ce s? fac? cu ei. Dar nu sunt struguri ca aici. Noi vom negocia str?ns pentru c? avem struguri buni, de Pietroasele. M?car 1,80 lei pe kilogram ca s? ie?im ?i noi, s? ne r?m?n?”, spune Stela Di??, din Pietroasele. FOTO Iulian Bunil? Supraproduc?ia de struguri care se anun?? anul acesta nu este deloc un motiv de bucurie pentru viticultori. Lic? Lupu, un fermier din Breaza, sper? ca soiurile nobile s?-?i men?in? m?car pre?ul de anul trecut, care nu a cobor?t sub un 1,50 lei. ”Anul trecut a fost bun pentru pre?, la un 1,50 lei kilogramul la un vin mai slab, p?n? la 3 lei, unul nobil. C?nd este oferta mare, te a?tep?i ?i la un pre? sc?zut, deoarece mul?i vor s? scape de produc?ie pentru c? nu au unde stoca ?i nu au solu?ii”, spune Lic? Lupu, viticultor din Breaza. FOTO Iulian Bunil? Cei mai afecta?i vor fi produc?torii de struguri care nu au ?i capacit??i de depozitare ?i procesare. Ace?tia vor fi nevoi?i s? accepte pre?urile impuse de clien?i, care vor negocia probabil foarte dur. Lic? Lupu produce struguri exclusiv pentru vinifica?ie. ?i pentru el va fi o problem?, deoarece crama sa este ?nc? plin? din anii trecu?i. V?nz?rile au sc?zut din ce ?n ce mai mult din cauza produselor ieftine din import ?i a pandemiei. Vinurile din Breaza ?i Pietroasele, toate produse din soiuri nobile de struguri, ca t?m?ioasa rom?neasc?, feteasc? sau merlot, cost? ?ntre 25 ?i 45 de lei litrul. Acestea se g?sesc ?n magazine din toat? ?ara sau ?n zecile de crame particulare de la poalele Dealului Istri?a.AGROPOWER. O genera?ie t?n?r? preia fr?iele afacerilor agricole puse pe picioare de p?rin?i dup? Revolu?ie ?i are planuri s? creasc? de c?teva ori veniturile sau s? se extind? peste hotare Florentina Ni?u 29.08.2020 ?Schimbarea de genera?ii ?nseamn? schimbare de atitudine, pentru c? noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficient?“.Experien?a ?ntr-un domeniu total diferit de agricultur? i-a ajutat s? aduc? un suflu proasp?t afacerii ?i s? o duc? la alt nivel, sus?in tinerii ce azi au ?n m?ini businessul p?rin?ilor ?i au planuri s? creasc? de c?teva ori cifra de afaceri a companiei ori s? se extind? ?n afara grani?elor, unii dintre ei f?c?nd primii pa?i ?n direc?ia propus?.Gheorghe Moraru s-a preg?tit s? devin? arhitect ?i chiar a intrat ?n breasl? pentru c??iva ani, lucr?nd ?n Cluj-Napoca la una dintre cele mai mari firme din domeniu, ?ns? ?n urm? cu un deceniu a schimbat macazul ?i s-a ?ntors acas? s? duc? mai departe businessul agricol pus pe picioare de tat?l s?u ?n 1995.F AGROPOWER. BNR: ?Numai 5% din ?ntreprinderile mijlocii agroalimentare cresc la nivelul unei corpora?ii ?n cinci ani“. Cum pot fermele rom?ne?ti s? creasc? randamentul agricol? Florentina Ni?u 30.08.2020, ? Identificarea unor firme-campion din sector ar trebui s? fie o prioritate pentru cre?terea performan?ei ?n sectorul agroalimentar ???Fermierul ar trebui s? se ocupe de cultur? ?i s? externalizeze ceea ce nu ?tie s? fac?“.Circa 70% din companiile de talie mijlocie din agricultur? se men?in ?n aceea?i categorie de m?rime ?ntr-un orizont de 5 ani, iar 25% din ele fie migreaz? ?n clasa ?ntreprinderilor mici, fie ?n cea a micro?ntreprinderilor ?i numai 5% din ?ntreprinderile mijlocii cresc la nivelul unei corpora?ii ?n acest interval, arat? un studiu al B?ncii Na?ionale a R?m?itetul Na?ional pentru Supravegherea Macropruden?ial? a analizat sectorul agroalimentar ?i consider? c? este important? cre?terea performa?ei firmelor ?i identificarea poten?ialelor firme-campion ?n domeniul agroalimentar, iar statul ar putea stimula asta prin acordarea de capital c?tre 500 de firme autohtone mari, din cele circa 33.000 de companii din acest sector.COFCO, primul trader de cereale care urc? peste 4 miliarde de lei ?n Rom?nia. Grupul chinez ?i-a majorat afacerile cu 3% ?n 2019 Florentina Ni?u 31.08.2020, Chinezii de la COFCO au intrat ?n Rom?nia ?n 2014, atunci c?nd au cump?rat 51% din ac?iunile Nidera, doi ani mai t?rziu prelu?nd integral companiaCOFCO International Romania (fosta Nidera), parte a grupului COFCO, cea mai mare companie agro-alimentar? din China, a s?rit pragul de 4 miliarde de lei venituri ?n Rom?nia, dup? un avans de 3% ?n 2019, arat? datele de la Ministerul de Finan?e. Chinezii sunt lideri pe pia?a comer?ului cu cereale, iar rezultatul ob?inut de ei este cel mai bun realizat de un trader p?n? ?n prezent.?n 2018, an cu o produc?ie record de cereale pentru Rom?nia, de 31,5 milioane de tone, traderul chinez ?i-a adjudecat pozi?ia de lider pe pia?a comer?ului de cereale, dup? ce a ?ncheiat anul cu o cifr? de afaceri de 3,9 miliarde de lei, ?n cre?tere cu 50% fa?? de anul precedent, conform datelor publice.Sfaturi de la un mare fermier. Cel mai bun soi de gr?u din Rom?nia 31 august 2020Majoritatea fermierilor din Rom?nia au avut mult de suferit din cauza secetei extreme care le-a distrus culturile. ?n jur de 80% din cele 1,2 milioane de hectare de culturi de toamn? calamitate au fost ?ns?m?n?ate cu gr?u. Cu toate acestea, au existat ?i fermieri ferici?i, care au avut parte de precipita?ii ?i au ob?inut produc?ii satisf?c?toare, la nivelul celor din anii trecu?i. Este ?i cazul lui Dimitrie Musc?, unul dintre cei mai influen?i fermieri rom?ni, care a vorbit ?ntr-un interviu acordat AGRO TV despre produc?iile sale, dar ?i soiul de gr?u cu care a ?nregistrat cele mai bune produc?ii.”Pentru noi a fost un an normal. La gr?u, pe 1700 de hectare, am avut o produc?ie de 7109 kg de gr?u la hectar, ?n exclusivitate cu soiul glosa. ?n compara?ie, am avut ?i un alt soi de gr?u, la care am avut o produc?ie cu vreo 20 de kilograme mai mic? dec?t la glosa.Mul?i spun s? o las mai ?ncet cu glosa. Eu am fost cel care a lansat acest soi la nivel de ?ar? ?i acum a ajuns la 60-70%. Dac? iau to?i anii, de c?nd a ap?rut acest soi, media este de peste 7 tone de gr?u la hectar.Eu merg pe ceea ce este profesional. Ca densitate, merg pe o densitate de 750 de boabe germinabile pe metru p?trat. Aceasta este densitatea mea, cu care am asigurat 7500 kilograme de gr?u la hectar. Sunt lucruri pe care le-am f?cut de at?ta vreme. Au fost perioade c?nd pe primele 500 de hectare recoltate am avut 9050 kg de gr?u la hectar. Ce am vrut s?-mi demonstrez mie, ca inginer agronom, este faptul c? poten?ial exist?. Restul poate s? fie o intemperie a naturii sau pot s? fie p?catele mele, ale inginerilor, ale celor care fac culturile.?Discutam cu cineva de la Fundulea c? ?i acest soi de gr?u ?mb?tr?ne?te p?n? la urm?, se termin? cu el ?i va veni altceva, dar ast?zi este ?nc? ?n cea mai mare vog?. Nu discut?m de glosa dac? toate cele 3-4 tratamente de care are nevoie. Eu nu spun s? fac? nimeni ca mine, spun doar ce fac. Nu pot s? fac 750 de boabe de plante pe metru p?trat, o densitate foarte mare, ?n care nu mai intr? nici aerul nici v?nturile, f?r? s?-i asigur climatul. Pot s? apar? diferite boli. trebuie s? fim foarte aten?i la fuzarioz?, o boal? specific? gr?ului. Cine are o cantitate de peste 2%, nu are voie s? de a gr?ul nici pentru hrana animalelor.La ora actual?, mul?i v?d, pu?ini pricep. Fuzarioza este cancerigen? pentru om, pentru animal, pentru tot ce exist?. Deci aten?ie, trebuie tratamente! Dar nu trebuie s? ne speriem de acest lucru. ?n Germania, la o cultur? se fac 7 tratamente. Noi ne speriem c? trebuie s? facem trei. Nu! Trebuie s? fim mul?umi?i cu ceea ce avem”, a precizat fermierul Dimitrie Musc? pentru AGRO TV.Dimitrie Musc?: ”Import?m ?n prostie lapte ?i carne. Am distrus totul!”31 august 2020Pesta porcin? african? (PPA) continu? s? se r?sp?ndeasc? ?n ne?tire ?n mai multe zone din Rom?nia, principalul vector de transmitere fiind porcii mistre?i. ?n jude?ul Arad, num?rul focarelor din ultima perioad? a ajuns la 17, iar sute de porci din gospod?riile oamenilor au fost omor??i. ?ntr-un interviu acordat AGRO TV, fermierul Dimitrie Musc? a vorbit despre aceast? problem?, catalog?nd-o ca o adev?rat? ”tragedie”.”Am avut de multe ori aceste discu?ii. Iat?, pesta porcin? african? a venit, este ?n zona noastr?, s-au omor?t p?n? ast?zi 275 de porci la popula?ie. E o tragedie. Toat? lumea spunea c? Musc? e r?u, c? ne jigne?te… Am vorbit frumos de at?tea ?i at?tea ori, de la obraz, m?i oameni buni, haide?i s? facem ceva. Adic? am omor?t repede 275 de porci, dar mistre?ii nu ne ducem s?-i omor?m nici acum”, a spus Dimitrie Musc? pentru AGRO TV.De altfel, fermierul de la Curtici trage de mult? vreme semnale de alarm? cu privire la pericolul reprezentat de porcii mistre?i ?n r?sp?ndirea bolii. Cu toate acestea, cuvintele sale par s? fie neputincioase ?n fa?a deciziilor autorit??ilor.”Am avut o ?edin?? la Prefectur? unde ni s-a spus de c?tre cel care era de la Garda Forestier? de la Oradea c? de?in?torii de fonduri de v?n?toare nu ascult? ?i nu au ce s? fac?. Nu exist? lege ?n Rom?nia? Am vorbit direct cu ministrul Oros – domnule ministru, face?i ceva, pentru c? chiar dac? mistre?ii sunt la Ministerul Mediului, dumneavoastr? sunte?i ”tat?l agriculturii”. R?spunsul sincer a fost c? nu are ce s? fac?, pentru c? ministrul Mediului nu ?l ascult? pur ?i simplu”, a mai precizat Dimitrie Musc?.Pre?edintele CAI Curtici a atras aten?ia ?i asupra sumelor uria?e care se cheltuie ca o consecin?? a r?sp?ndirii pestei porcine africane.”80% din carnea de porc se import? din afar?. Laptele se import? ?n prostie din afara. Am distrus totul. Orice guvernare, c?t de proast? ar fi, ar trebui s? vad? c? avem o problem?, nu mai avem porc, nu mai avem lapte, copiilor ?n ?coli le d?m lapte din Polonia ?i Ungaria, carne aducem din Ungaria. Noi ce am f?cut? For?a de munc? a plecat ?n afar? la salarii mai bune. (…) S-au dat vreo 600 de milioane desp?gubiri la oameni pentru porcii uci?i. Mai ?i import?m carne de porc de aproape 1 miliard de euro. P?i suntem oameni normali?”, a mai spus Dimitrie Musc?. Ov?zul ?de Lovrin” rezist? climei anormale Gheorghe Ghise 30 august 2020 Productivitatea bun? ?i rezisten?a la secet? sunt atuurile soiurilor de ov?z create la SCDA Lovrin. Toate sunt incluse ?n lista oficial? de soiuri ?i hibrizi a Rom?niei.Din cele patru soiuri de ov?z create la Sta?iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol? Lovrin, trei sunt soiuri de prim?var?: Lovrin 1 (omologat ?n 2002), Jeremy (2005) ?i Ovidiu (2019), iar Sorin este unicul soi de ov?z de toamn? omologat ?n Rom?nia ?n anul 2000.Soiuri productive ?i rezistente Ov?zul ?de Lovrin” a fost prezentat, la ?Zilele C?mpului de Cercetare-Dezvoltare”, de c?tre Ioan Toma, ?eful laboratorului de ameliorare pentru ov?z de la SCDA Lovrin. ?Toate aceste crea?ii ale sta?iunii de la Lovrin se caracterizeaz? printr-o capacitate de produc?ie mare ?i stabil?, rezisten?? medie spre bun? pentru majoritatea bolilor ?i d?un?torilor, precum ?i o rezisten?? bun? spre foarte bun? la condi?iile agroclimatice, mai ales la secet? ?i ar?i??. Cele mai multe soiuri au un procent de protein? brut? cuprins ?ntre 14% p?n? la 16%, masa a o mie de boabe (MMB) trece de 30-35 g, iar masa hectolitric? (MH) este ridicat?, dep??ind aproape de fiecare dat? 45 kg p?n? la 50 kg”, ne-a declarat Ioan Toma. Capacitate mare de adaptareCu aplicarea unei tehnologii moderate la ov?zul de prim?var?, ?n ultimii ani, s-a dep??it produc?ia de 5.000 kg/ha, iar la ov?zul de toamn? 6.000 kg/ha. Diferen?a de produc?ie dintre ov?zul de toamn? ?i cel de prim?var? este de circa 1000-1500 kg/ha.Totu?i, ?n acest an agricol dificil, cu diferen?e mari de temperatur? ?ntre noapte ?i zi ?i ?n lipsa precipita?iilor, soiurile de ov?z ?de Lovrin” s-a adaptat destul de bine. S-a putut observa o reducere a taliei, care a ajuns la doar 70%, raportat la cea normal? ?i a num?rului de boabe ?n panicul (60-70 boabe fa?? de 100 boabe ?n mod normal). Desigur, ?i produc?ia a fost cu aproximativ 30% mai mic? fa?? de anii normali.Detaliile tehnologice fac diferen?aOv?zul are o germina?ie bipolar?, ceea ce face ca durata germina?iei ?i a r?s?ritului s? fie mai mare dec?t la celelalte cereale. Tocmai de aceea, nerespectarea ad?ncimii optime de sem?nat (3-4 cm) ?i sem?natul mai ad?nc (la 5-6 cm) duce la ?nt?rzierea germina?iei ?i la alungirea internodiilor 1 ?i 2, care sunt sl?bite ?n lipsa luminii, iar lanul respectiv va avea o predispozi?ie ridicat? la c?dere.Epoca de sem?nat este, de asemenea, foarte important?: ov?zul de toamn? trebuie sem?nat ?n perioada 5-15 octombrie, nu mai t?rziu de luna octombrie. Iar ov?zul de prim?var? imediat ce se poate ie?i ?n c?mp. Am observat c?, din cauza schimb?rilor climatice drastice ?i a toamnelor secetoase, r?s?rirea s-a produs t?rziu ?n timpul iernii sau chiar ?n prim?vara anului urm?tor. Ca urmare, apare o echilibrare a produc?iilor ?ntre ov?zul de toamn? ?i cel de prim?var?, ceea ce nu este normal.??IOAN TOMA, ?ef Laborator ameliorare pentru ov?z SCDA Lovrin200 HA PENTRU S?M?N?? DE OV?ZPentru c? exist? o cerere continu? pentru s?m?n?? de ov?z, SCDA Lovrin a crescut suprafa?a alocat? pentru producerea de s?m?n??, ajung?nd de la c?teva zeci de hectare p?n? la aproape 200 ha destinate ov?zului de toamn? ?i de prim?var?. TEODORA, UN NOU SOI DE C?NEP?SCDA Lovrin are ?i un nou soi de c?nep?: Teodora. Dup? omologarea lui, s-au stabilit protocoale de cercetare cu USAMVB din Timi?oara, cu Universitatea din statul Oregon (SUA) ?i cu Asocia?ia cultivatorilor de c?nep? din statul Oregon, pentru cultivarea ?i dezvoltarea unor tehnologii pentru ob?inerea uleiurilor CBD ?n scop medicinal. ?La c?nep? deja avem ni?te direc?ii de cercetare foarte bine conturate ?n vederea amelior?rii pentru fibr? ?i ?n scop medicinal, pentru a ob?ine o c?nep? care s? ne dea un con?inut mare de CBD (Canabidiol) ?i un con?inut mic de THC (Tetrahidrocanabinol), adic? sub limita maxim? permis? de lege, de 0,2%”, ne-a declarat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.NOUT??I ABSOLUTE DE LA LOVRINLa capitolul nout??i prezentate ?n platforma de la Lovrin se ?nscrie ?i soiul de gr?u Dacic, omologat anul trecut, ?i soiul de ov?z Sorin, al?turi de linia de gr?u "5x", aflat? ?n curs de omologare la ISTIS. Aceast? genetic? nou? continu? tradi?ia soiurilor Alex ?i Ciprian. Foarte bine cunoscute, Cri?ana, Alex ?i Ciprian au fost prezente ?i anul acesta ?n platforma de la Lovrin. Ciprian este un soi mai timpuriu, recunoscut pentru calitatea deosebit?, iar Alex este "deja" un soi vechi, dar care pe baza unei plasticit??i ecologice foarte bune s-a extins foarte mult ca areal ?i a rezistat o perioad? lung? ?n cultur?, astfel c? fermierii ?i ast?zi ?l solicit? intens.?Click AICI ?i cite?te integral relatarea de la Ziua C?mpului la SCDA Lovrin! un articol de GHEORGHE GHI?E... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download