Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 23 iulie 2020 , prima parte Cursul de schimb 23.07.2020 1 EUR4.83531 USD4.1734PROGNOZA AGROMETEOROLOGIC? 24 - 30 IULIE 2020! Agroinfo 23 iulie 2020 - Caracteristici meteorologice. Sub aspect termic, ?n aceast? perioad? va predomina o vreme mai cald? dec?t ?n mod obi?nuit, pe ?ntreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurn? a aerului va fi cuprins? ?ntre 16...29°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...5°C, ?n aproape toat? ?ara.Temperatura maxim? a aerului va oscila ?ntre 22...35°C, ?n cea mai mare parte a regiunilor. Temperatura minim? a aerului se va ?ncadra ?ntre 10...23°C, la nivelul ?ntregii ??ri. Instabilitatea atmosferic? se va manifesta prin ploi cu caracter de avers?, dar ?i toren?ial, fiind ?nso?ite de desc?rc?ri electrice ?i intensific?ri ale v?ntului, izolat cu aspect de vijelie. De asemnea, cantit??ile de ap? pot fi mai ?nsemnate din punct de vedere agricol, iar local vor fi condi?ii de producere a grindinei.Caracteristici agrometeorologiceRezerva de ap? pe profilul de sol 0-100 cm, ?n cultura de porumb neirigat, se va ?ncadra ?n limite satisf?c?toare, apropiate de optim ?i optime ?n Maramure?, cea mai mare parte a Transilvaniei, local ?n nordul ?i vestul Moldovei, nordul, centrul, vestul ?i izolat estul Munteniei, nordul Olteniei ?i al Cri?anei, nord-estul Banatului. Con?inutul de umiditate din sol va prezenta valori sc?zute ?i deosebit de sc?zute (secet? pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem?), ?n Dobrogea, pe suprafe?e agricole extinse din Moldova, Oltenia ?i Muntenia, nordul, nord-vestul ?i vestul Banatului, vestul ?i sudul Cri?anei, centrul ?i izolat sudul Transilvaniei.Starea de vegeta?ie a culturilor agricole?n condi?iile agrometeorologice men?ionate, ritmurile de vegeta?ie la speciile de c?mp ?i pomi-viticole vor fi ?n general normale, ?ndeosebi pe suprafe?ele cu o bun? aprovizionare cu ap? a solului. De asemenea, ?n zonele afectate de seceta pedologic?, evolu?ia fenologic? la speciile de pr??itoare va fi ?ncetinit?, starea de vegeta?ie a plantelor fiind medie ?i slab? (deprecierea aparatului foliar prin ?ng?lbenire/uscare). Totodat?, ?n zilele cele mai calde, la culturile pr??itoare se va putea ?nregistra fenomenul de ofilire temporar? ?i r?sucire a frunzelor ?n orele de amiaz?, precum ?i for??ri stadiale.La gr?ul de toamn? va fi posibil? finalizarea lucr?rilor de recoltare, la nivelul ?ntregii ??ri.Sub aspect fenologic, floarea-soarelui va parcurge fazele de ?nflorire ?i maturitate ?n cear? (10-100%), cu o stare de vegeta?ie a culturilor pe ansamblu bun? ?i medie.?n func?ie de data semnatului ?i precocitatea hibrizilor, porumbul se va afla la formarea paniculului (70-100%), ?nflorire-m?t?sire (20-100%), precum ?i maturitate ?n lapte (10-80%), uniformitatea ?i vigurozitatea plantelor fiind bun? ?i medie, respectiv medie ?i slab? pe terenurile cu deficite de ap? ?n sol. ?n sem?n?turile efectuate ?n epoca optim? se va putea declan?a faza de maturitate ?n cear? (10-15%).Sfecla de zah?r va ?nregistra alungirea ?i ?ngro?area axei hipocotile (20-100%), izolat fiind posibil ?nceputul acumul?rii zah?rului ?n r?d?cin?.La cartoful pentru consum se vor semnala tuberizarea, ?nflorirea ?i ve?tejirea vrejilor (10-100%), ?n toate bazinele de cultur?.Pomii fructiferi se vor afla ?n fazele de cre?tere ?i coacere a rodului, precum ?i acumularea zah?rului ?n fructe. De asemenea, la soiurile de s?mburoase (piersic, prun, m?r, p?r) se vor continua lucr?rile de recoltare.?n toate podgoriile, vi?a de vie va parcurge cre?terea/dezvoltarea boabelor ?i izolat acumularea zaharurilor, ?n special la soiurile timpurii de mas?.Condi?iile meteorologice vor fi favorabile desf??ur?rii lucr?rilor agricole de sezon (recoltare, erbicid?ri, tratamente fito-sanitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, ar?turi, etc.) ?n aproape toat? ?ara.Recomand?ri de specialitate:? Recoltarea, transportul ?i depozitarea produselor agricole de sezon;? Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;? Efectuarea ar?turilor ?n vederea ?ns?m?n??rilor de toamn?;? Continuarea efectu?rii lucr?rilor de ?ntre?inere la speciile de c?mp, pomii fructiferi ?i vi?a de vie (combaterea bolilor ?i d?un?torilor, fertiliz?ri, erbicid?ri, pra?ile manuale);? Aplicarea iriga?iilor pe suprafe?ele agricole afectate de seceta pedologic?;*Evolu?ia st?rii de vegeta?ie pentru perioada estimat? utilizeaz? prognoza meteorologic? pe scurt?/medie durat? asociat? cu informa?iile fenologice colectate s?pt?m?nal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din Rom?nia situate ?n apropierea sta?iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re?eaua Administra?iei Na?ionale de Meteorologie.APIA si SUBVENTIIMADR: Guvernul a aprobat banii pentru plata ajutorului de stat de la APIA! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 iulie 2020 Ministerul Agriculturii anun?? c? ?n ?edin?a de Guvern din 22 iulie a fost aprobat? Hot?r?rea prin care se vor aloca 101.908.000 de lei, fonduri necesare pl??ii ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? ?n perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, trimestrul I.?n acest fel, pentru continuarea aplic?rii schemei de ajutor de stat ?n anul 2020, la suma de 528.000.000 de lei prev?zut? ini?ial, se adaug? suma aprobat? ?n ?edin?a din 22 iulie, rezult?nd o valoare total? de 629.908.000 de lei, men?ioneaz? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Din datele ob?inute de Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va demara pl??ile c?tre fermieri de la ?nceputul s?pt?m?nii viitoare, dup? ce sumele alocate fermierilor vor fi publicate ?n Monitorul Oficial. La 31 iulie 2020 inclusiv, APIA a ?ncheiat campania de depunere a cererile de plat? ?i pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantit??ile de motorin? achizi?ionate ?i utilizate ?n agricultur?, aferente perioadei 01 aprilie – 30 iunie 2020 (trimestru II al anului 2020).Decizie pentru ciobanii care ?ncaseaz? subven?ii APIA, publicat? ?n Monitorul Oficial! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 iulie 2020 Hot?r?re publicat? ?n Monitorul Oficial! Decizia aprobat? ?n ?edin?a Guvernului din 9 iulie privind testele de genotipizare a scrapiei la berbeci a intrat ?n vigoare din 20 iulie, la trei zile de la publicarea ?n Monitorul Oficial! Scopul m?surii este de a reduce inciden?a la scrapie ?n exploata?iile de cre?tere a ovinelor. Resursele financiare necesare se asigur? ?n limita prevederilor bugetare aprobate pentru anul 2020 cu aceast? destina?ie, ?n bugetul Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie ?Prof. dr. G. K. Constantinescu”. ?n ?edin?a Guvernului din data de 9 iulie 2020 a fost aprobat? o Hot?r?re prin care testele de genotipizare a scrapiei se vor efectua gratuit, de c?tre Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie ?Prof. dr. G. K. Constantinescu”, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate.Potrivit deciziei aprobat? de Guvern, p?n? ?n data de 31 decembrie 2020 testele de genotipizare a scrapiei se efectueaz? de c?tre Agen?ie gratuit, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru to?i masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate.Reamintim c? pentru plata Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) oierii trebuie s? de?in? minim un berbec cu certificat de origine la 35 de ovine. Conform datelor APIA, SCZ ovine/berbeci se acord? fermierilor activi solicit? acest sprijin pentru un efectiv cuprins ?ntre 150 ?i 500 de capete de femele ovine ?i/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar. V?rsta animalelor din exploata?ie pentru care beneficiarul solicit? SCZ ovine femele ?i/sau berbeci trebuie s? aib? v?rsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare ?i maxim 8 ani pentru ovine femele, respectiv 6 ani pentru berbeci la data-limit? de depunere a cererii unice.Reamintim c? ?n prezent se afl? ?n dezbatere public? un alt ordin care prevede c? to?i berbecii ?i ?apii prezenta?i pentru autorizare trebuie s? de?in? testul de genotipare pentru rezisten?a la scrapie. Reproduc?torii care particip? la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie s? fie identifica?i prin analiza grupei sanguine (testul de filia?ie), ?ntr-un procent de 3%. Oficiile jude?ene de zootehnie organizeaz? anual bonitarea ?i clasarea reproduc?torilor din punctele de mont?, ?n vederea autoriz?rii acestora.Subven?ii ovine 2020: Num?rul minim de berbeci cu origine pe care trebuie s? ?i ave?i ?n turm?! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020 Subven?ia maxim? la ovine cu un num?r minim de berbeci cu origine. Mai mul?i cresc?tori de animale ne-au ?ntrebat de c??i berbeci au nevoie pentru a avea asigurat accesul la sprijinul cuplat pentru specia ovine. Aceast? schem? de plat?, considerat? ?i ”subven?ia cea mare” la ovine, este condi?ionat? de existen?a unui reproduc?tor cu origine la fiecare 35 de femele eligibile pentru plat?. SCZ se achit? cresc?torilor numai ?n aceste condi?ii, ?n timp ce la cealalt? subven?ie, Ajutorul Na?ional Tranzitoriu, nu exist? dec?t condi?ia ?nregistr?rii animalelor.Sprijinul Cuplat Zootehnic se acord? fermierilor pentru un efectiv minim de 150 de capate ?i un maxim de 500 de capete. Pentru exploata?iile din zona montan?, SCZ se pl?te?te de la 60 de animale ?n sus, p?n? la plafonul de 500 de capete. ?n plus, condi?ia de a de?ine un berbec cu origine la 35 de ovine este obligatorie pentru cresc?torii de animale iar din calculele f?cute de Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, cresc?torii de animale trebuie s? achizi?ioneze minim 5 masculi pentru a respecta plafonul minim de 150 de animale pentru care se poate acorda SCZ. Pentru fermele de la munte, num?rul minim de berbeci de care ave?i nevoie este de dou? exemplare.Conform datelor APIA, SCZ ovine/berbeci se acord? fermierilor activi solicit? acest sprijin pentru un efectiv cuprins ?ntre 150 ?i 500 de capete de femele ovine ?i/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar. La fermele de la munte, pragul minim este de 60 de capete. V?rsta animalelor din exploata?ie pentru care beneficiarul solicit? SCZ ovine femele ?i/sau berbeci trebuie s? aib? v?rsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare ?i maxim 8 ani pentru ovine femele, respectiv 6 ani pentru berbeci la data-limit? de depunere a cererii unice. Mai mult, efectivul de animale pentru care se solicit? SCZ ovine femele ?i/sau berbeci trebuie s? fie identificat ?i ?nregistrat ?n Registru Na?ional al Exploata?iilor (RNE) la data depunerii cererii unice de plat?. O alt? regul? de eligibilitate prevede c? animalele pentru care se solicit? SCZ ovine femele ?i/sau berbeci, trebuie s? fie men?inute p?n? la data de 23 septembrie 2020, inclusiv (finalul perioadei de re?inere), ?n exploata?iile cu cod ANSVSA men?ionate ?n cerere sau ?n exploata?iile asocia?iilor/cooperativelor/grupurilor de produc?tori ?n care animalele au fost transferate temporar pentru p??unat. Pentru a respecta num?rul minim de animale, adic? 60 ?n cazul fermelor de munte, oierii trebuie s? aib? ?n turm? cel pu?in doi berbeci cu origine. ?n restul exploata?iilor, unde SCZ se achit? de la 150 de animale ?n sus, cresc?torii de animale trebuie s? de?in? minim 5 berbeci cu certificate de origine, c?te unul pentru fiecare grup de 35 de oi. ”Num?rul ar fi de 4 berbeci ?i ceva dar sigur c? nu ai cum s? ?mpar?i un berbec ?i atunci num?rul minim este de 5 berbeci. Cu 4 berbeci se ajunge la pragul de 144 de animale (femele ?i reproduc?tori), deci nu se respect? regula de minim 150 de capete. Pentru Sprijnul Cuplat vorbim de dou? situa?ii: toate animalele s? fie ?nscrise ?n Registrul Genealogic (RG), iar fermierul ia adeverin?a pentru APIA de la asocia?ia unde este ?nscris, conform rasei. Sau face dovada c? de?ine un berbec cu certificat de origine la 35 de oi (indiferent de ce fel de oi are) ?i adeverin?a o d? Oficiul Jude?ean pentru Zootehnie (OJZ)”, ne-a precizat Ionic? Nechifor, secretarul general al Romoovis. Nu se solicit? la plat? berbeci ne?nscri?i ?n Registrul Genealogic al Rasei.Reamintim c? oierii au primit ?n Campania 2019 urm?toarele cuantumuri pentru animalele eligibile la APIA: ANTZ 9 ovine/caprine, schema cuplat? de produc?ie, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap de animal adic? 22,397 de lei/cap de animal ?i SCZ ovine/caprine pentru care s-au pl?tit 17,7173 euro/cap de animal adic? 84,15 de lei pe cap de animal.MADR: Guvernul a aprobat banii pentru plata ajutorului de stat de la APIA! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 iulie 2020 Ministerul Agriculturii anun?? c? ?n ?edin?a de Guvern din 22 iulie a fost aprobat? Hot?r?rea prin care se vor aloca 101.908.000 de lei, fonduri necesare pl??ii ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? ?n perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, trimestrul I.?n acest fel, pentru continuarea aplic?rii schemei de ajutor de stat ?n anul 2020, la suma de 528.000.000 de lei prev?zut? ini?ial, se adaug? suma aprobat? ?n ?edin?a din 22 iulie, rezult?nd o valoare total? de 629.908.000 de lei, men?ioneaz? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).Din datele ob?inute de Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) va demara pl??ile c?tre fermieri de la ?nceputul s?pt?m?nii viitoare, dup? ce sumele alocate fermierilor vor fi publicate ?n Monitorul Oficial. La 31 iulie 2020 inclusiv, APIA a ?ncheiat campania de depunere a cererile de plat? ?i pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantit??ile de motorin? achizi?ionate ?i utilizate ?n agricultur?, aferente perioadei 01 aprilie – 30 iunie 2020 (trimestru II al anului 2020). MADR: Suplimentare de fonduri pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?, Joi, 23 Iulie 2020 ?n ?edin?a Guvernului din 22 iulie 2020 a fost aprobat? o Hot?r?re care modific? HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur?. ?n acest fel, pentru continuarea aplic?rii schemei de ajutor de stat ?n anul 2020, la suma de 528.000,00 mii lei, se adaug? ?nc? 101.908,00 mii lei, fonduri necesare pl??ii ajutorului de ?stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat? ?n agricultur? ?n perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, rezult?nd o valoare de 629.908,00 mii lei.Totodat?, pentru a se asigura c? majorarea propus? se ?ncadreaz? ?n valoarea total? maxim? a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, se modific? corespunz?tor prevederile alin. (1) al art. 10 din acela?i act normativ, prin suplimentarea sumei de 3.334.037,25 mii lei cu suma de 101.908,00 mii lei, p?n? la valoarea total? maxim? de 3.435.945,25 mii lei.Suma alocat? pentru plata ajutorului de stat ?n anul 2020, prev?zut? ?n prezentul proiect de act normativ, se asigur? ?n limita prevederilor bugetare? aprobate Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pe anul 2020 ?i se ?ncadreaz? ?n valoarea anual? total? a bugetului schemei de ajutor de stat notificat? la Comisia European?.Ministrul Agriculturii: Sunt necesare masuri de sprijin si pentru alte legume, nu doar Tomata 23 iulie 2020 Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a declarat c? este necesar? sprijinirea tuturor legumicultorilor, nu doar celor care se ocup? de tomate. Mai exact, sprijinirea celor care cultiva orice tip de legume ?n spa?ii protejate, sere ?i solarii, nu doar ro?ii. ?Eu cred c? dup? patru ani de zile dup? ce a fost ajutat un sector, statul trebuie s? mute acest ajutor ?n alta direc?ie, pentru c? sunt ?i alte sectoare aflate ?n dificultate”. Declara?iile au fost f?cute joi, 23 iulie 2020, la Timi?oara, unde oficialul a sus?inut o conferin?? de pres?.Potrivit oficialului, toate progaramele care erau ?ncepute vor continua. ?ns?, un program de sprijin din bugetul Na?ional urm?re?te s? sprijine un sector aflat ?n dificultate. Ministrul a subliniat c? programul “Tomata” este ?n anul patru de aplicare ?i crede c? dup? aceast? perioad? statul trebuie s? mute acel ajutor ?i spre alte sectoare care sunt ?n dificultate.?Pentru legumicultura ?n spa?ii protejate vom face m?sur? ?n Pilonul II, astfel ?nc?t cei care doresc s? fac? ?n continuare legumicultur? ?n spa?ii protejate s? poat? accesa acea m?sur?, s?-?i fac? sere sau solarii”, a declarat Adrian Oros. Ministrul a subliniat ideea c? m?surile de sprijin ar trebui s? fie acordate pentru cultivarea oric?ror legume, nu doar a tomatelor. ?Exact ?n perioadele ?n care ne a?teptam s? scad? importurile de tomate, c?nd se derulau aceste programe, ?n fiecare an, cantit??ile de tomate erau ?n cre?tere. Vom vedea p?n? la finele acestui an care este trendul”, a spus ministrul Oros.Ministrul a precizat c? a num?rul beneficiarilor pe programul na?ional “Tomata” a fost ?n acest an de 18.300, dar ?i c? au fost ?n anii trecu?i jude?e ?n care s-au ?nregistrat sute de dosare fictive. ?Anul acesta am ?ncercat s? verific?m mai atent. Acest lucru a fost mai greu posibil din cauza restric?iei de mi?care impuse de pandemie”, a precizat Adrian Oros.Potrivit oficialului, ?n acest an nu au fost aprobate toate dosarele din anumite jude?e. De exemplu, ?n jude?ul Timi? din 92 de dosare ?nregistrate, doar 84 au valorificat produc?ia. Num?rul cel mai mare de beneficiari al programului Tomata este ?n jude?ele Gala?i, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost ?ntotdeauna zone legumicole consacrate.Cu o sugestie pentru m?surile de sprijin dedicate legumiculturii a intervenit ?n cadrul conferin?ei, primarul municipiului Timi?oara, Nicolae Robu. Acesta i-a sugerat ministrului Agriculturii s? ?ncerce s?-i conving? pe legumicultori s? cultive legumele rom?ne?ti, care au un gust ?i o arom? aparte, ?ntruc?t toate legumele ?i fructele de pe pia?? ?i-au pierdut aceste calit??i. ?Poate ?ncerca?i s?-i l?muri?i pe produc?tori s? cultive legumele noastre, astfel ?nc?t s? aib? acela?i gust pe care-l cuno?team noi, ro?iile s? aib? gust de ro?ii, ardeii, de ardei. Din p?cate, au ajuns (?i legumele noastre, n.r.) s? aib? acela?i gust ca ?i cele din import”, a declarat Nicolae Robu, primarul municipiului Timi?oara.PNA 2020, depunerea cererilor de plat? joi, 23 Iulie 2020 Revista Fermierului Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) anun?? c? ultima zi de depunere a cererilor de plat? pentru Programul Na?ional Apicol 2020 este 3 august, av?nd ?n vedere c? 1 august 2020, c?nd ar fi trebuit conform legisla?iei ?n vigoare s? se depun? cererile, este zi nelucr?toare.Totodat?, se afl? ?n curs de avizare la Ministerul Agriculturii un proiect de act normativ prin care se va prelungi termenul de depunere p?n? la data de 1 septembrie 2020 pentru urm?toarele documente justificative: copia buletinului/buletinelor de analize fizico-chimice/reziduuri ?i copia c?r?ii de identitate a remorcii apicole.APIA precizeaz? c? apicultorii care acceseaz? ac?iunile ?Ra?ionalizarea transhuman?ei/stup?ritului pastoral-achizi?ionarea de mijloace de transport apicol f?r? autopropulsie-remorci” ?i ?Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care atest? calitatea mierii” pentru care nu au fost emise ?nc? documentele mai sus men?ionate vor depune cererea de plat? f?r? copia acestor documente. Ulterior, ace?tia trebuie s? ??i completeze dosarul depus la APIA cu documentele lips?, ?n termen de 5 zile lucr?toare de la data intr?rii ?n posesie a acestora.De re?inut c? toate facturile de achizi?ie trebuie s? fie emise p?n? la data de 31 iulie 2020, indiferent de m?sura accesat? de c?tre solicitant.AFIR si FINANTARIFermierii pot primi finan??ri nerambursabile ?ntre 40.000 ?i 200.000 euro pentru a dezvolta firme Profit.ro scris ast?zi, 17:22 Agribusiness Fermierii pot primi finan??ri nerambursabile ?ntre 40.000 ?i 200.000 euro pentru a dezvolta firme Guvernul a aprobat programul de ?ncurajare a antreprenoriatului rural, prin care fermierii vor putea primi finan??ri nerambursabile ?ntre 40.000 ?i 200.000 de euro pentru dezvoltarea activit??ilor de procesare, distribu?ie ?i ambalare a produselor agricole. Bugetul total alocat programului va fi de 200 de milioane de euro. Produc?torii de energie regenerabil?: Promulgarea noii legi privind v?nzarea terenurilor agricole ar pune ?n pericol atragerea de fonduri europene de peste 10 miliarde de euro Potrivit ?efului Cancelariei prim-ministrului, noutatea important? ?n cadrul acestui program este c? administratorii de scheme de grant vor puteafi ?n acest caz ?i asocia?iile de fermieri. ”Asocia?iile de fermieri pot solicita un buget din cadrul acestui program, pentru identificarea, ?ncurajarea, stimularea unor ini?iative antreprenoriale, identific? un t?n?r fermier care dore?te s? dezvolte o astfel de activitate economic? ?n zona de procesare, distribu?ie sau ambalare de produse agricole ?i asist? ?n realizarea planului de afaceri, ?n realizarea investi?iilor, ?n decontarea cheltuielilor eligibile”, a ar?tat Ionel Danc?. DATE ADS: 51.551 HECTARE TEREN DISPONIBILE DIN CARE DOAR 10.662 HA SUNT ARABILE ?i 9.583 HA P??UNI! Violeta M??23 iulie 2020 - 50 HA DE TEREN PE 20 DE ANI! Cele mai recente date ale Agen?iei Domeniilor Statului, ob?inute de AGROINFO, arat? c? la data de 20 mai 2020 erau libere de contract 51.551 hectare de teren, preg?tite pentru a fi atribuite direct tinerilor fermieri. Din aceast? suprafa?? ?ns? doar 10.662 ha de teren sunt arabile,?9.583 ha?sunt p??uni, iar restul sunt p??uni alpine, f?na?e, p?duri, luciu de ap?, vii, livezi, dar ?i drumuri, cur?i, construc?ii ?i terenuri neproductive.Agen?ia Domeniilor Statului (ADS) a elaborat Normele interne privind aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2016, ?ns? ?eful MADR nu ?tie exact c?t teren are la dispozi?ie pentru a pune ?n practic? aceast? promisiune.Pe 22 iulie 2020, la o ?nt?lnire cu fermierii din vestul ??rii, organizat?, la Timi?oara, de Clubul Fermierilor Rom?ni, Adrian Oros a prezentat acordarea ?n concesiune a 50 de ha de teren din partea statului ca fiind una dintre m?surile prioritare ale agriculturii, incluse ?n Planul de relansare economic? a Rom?niei, la pachet cu sprijinul financiar acordat din bani europeni prin subm?sura 6.1 din PNDR 2020, deschis? de AFIR pe 15 iulie 2020.Detalii AICI: START BANI pentru TINERII FERMIERI!?ntrebat de AGROINFO de unde le va da tinerilor cele 50 ha de teren promise ?i c?t teren arabil liber de contract ?i ?ntabulat exist? ?n prezent ?n administrarea ADS, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat: ?Atunci c?nd am venit la minister (Ministerul Agriculturii-n.red.), mai mult de o treime din teren (terenul administrat de ADS-n.red.) nu era ?ntabulat. Nivelul mediu al redeven?elor era ?ntre 480 ?i 600 de kilograme de gr?u la hectar. Primul lucru a fost s? evalu?m, prin conducerea ADS-ului, toate contractele de concesiune, s? vedem dac? s-au respectat termenii din acele contracte ?i cei din conducerea ADS mi-au spus c? ar fi cam 50 de mii de hectare libere, care nu mai erau concesinate sau al c?ror contract de concesiune se apropia de final ?i c? acele 50 de mii de hectare putem s? le concesion?m tinerilor fermieri. Nu pot s? v? spun acum ?n fiecare jude? care sunt suprafe?ele. Noi elabor?m acum o modificare la Codul Administrativ, care spune c? nu se poate concesiona un teren care nu este ?nabulat ?i a trebuit s? modific?m ?i legea de func?ionare a ADS, ca s? poat? beneficia de bani europeni de la ANCPI (Agen?ia Na?ional? de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar?-n.red.) pentru a ?ncepe s? ?ntabuleze (...).Terenul care este ?ntabulat ?i este liber ?l vom putea da acestor tineri, acolo unde exist? teren, pentru c? dac? ?ntr-un jude? nu exist? teren liber, nu vor beneficia de acest teren. Programul ?T?n?rul fermier” (subm?sura 6.1.din PNDR 2020-n.red.) oricum se deruleaz?, iar acolo unde este posibil, se va cupla ?i cu alocarea acestor 50 de hectare. Aceste lucuri nu sunt legate indisolubil, s? nu po?i accesa t?n?rul fermier dac? nu ai ?i 50 de hectare, sunt dou? programe ?n paralel, care ?n unele locuri se vor suprapune.”Potrivit datelor publicate de ADS, la finalul anului 2019, Agen?ia avea ?n patrimoniul public ?i privat 319.660 ha de teren, din care 211.421 ha de teren arabil, restul fiind p??uni - 29.289 ha, f?ne?e - 6.409 ha, vii - 11.923 ha, livezi - 16.848 ha, luciu ap? - 79 ha, p?duri - 3.909 ha, ape, b?l?i - 11.706 ha, drumuri - 8.269 ha, cur?i, construc?ii - 11.183 ha ?i terenuri neproductive - 8.620 ha.UN SFERT DIN TERENUL LIBER DE CONTRACT DE LA ADS SUNT DRUMURI, CUR?I ?I TERENURI NEPRODUCTIVE!De?i ministrul agriculturii vorbe?te despre 50.000 de hectare de teren liber de contract care ar putea fi concesionat de c?tre ADS tinerilor fermieri, ?n realitate, suprafa?a care ar putea fi de interes pentru cei care fac agricultur? este mult mai mic?. Aproape 4.000 de hectare din administrarea ADS reprezint? teren neproductiv!Concret, din totalul suprafe?elor de teren cu destina?ie agricol? administrate de ADS, la 27 mai 2020 erau libere de contract 51.551 ha, din care doar 10.662 ha de teren arabil ?i 9.583 ha de p??uni. Restul erau p??uni alpine - 220 ha, f?ne?e - 1.099 ha, vii - 5.851 ha, livezi - 6.042 ha, luciu ap? - 10 ha, p?duri - 1.973 ha, ape, b?l?i - 3.783 ha, drumuri - 3.156 ha, cur?i, construc?ii - 5.194 ha ?i terenuri neproductive - 3.979 ha.Ultimele trei categorii ?nsumeaz? 12.393 ha, adic? aproape un sfert din suprafe?ele libere de contract administrate de statul rom?n prin ADS.?n jude?ele Harghita ?i S?laj, ADS nu apare ?n statisticile oficiale ale Agen?iei cu terenuri libere de contract. Jude?ele cu cele mai mici suprafe?e arabile libere de contract, a?a cum apar ?n datele publicate de ADS pentru finalul lunii mai 2020, sunt Suceava - 13,34 ha, din care 1 ha arabil ?i 3,68 ha p??une, Giurgiu - 33,78 ha, din care doar 2,41 ha arabil ?i 0,85 ha p??une, Br?ila - 14 ha teren arabil, V?lcea - 16 ha teren arabil ?i Vrancea - 18,31 ha teren arabil ?i 12,05 ha p??une.CONDI?II ?I ACTE PENTRU CELE 50 HA DE TEREN ATRIBUITE DIRECT TINERILOR FERMIERI! Liliana Sime, Violeta M?? 23 iulie 2020 50 DE HECTARE PENTRU TINERI FERMIERI! Terenurile?agricole din portofoliul ADS, libere de contract, ?n suprafa?? maxim? de 50 ha, vor fi atribuite direct spre concesionare tinerilor? de p?n? la 40 de ani, absolven?i ai ?nv???m?ntului de profil, ?n vederea ?nfiin??rii de ferme. AGROINFO a ob?inut de la Agen?ia Domeniilor Statului (ADS) un document care include condi?iile ?i lista de acte pentru ob?inerea celor 50 ha teren agricol.Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anun?at?c? tinerii fermieri care acceseaz? subm?sura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri vor primi la pachet cu cei 50.000 de euro sau 40.000 de euro ?i 50 ha de teren agricol de la Agen?ia Domeniilor Statului (ADS).?Un?document ADS, ob?inut de noi, aflat ?n faza de proiect,?precizeaz? cine poate solicita cele 50 ha, care sunt condi?iile ?i actele pentru ob?inerea terenului. BENEFICIARIIT?n?rul fermier - persoan? fizic? rom?n?(care se instaleaz? ca unic ?ef al exploata?iei agricole);T?n?rul fermier - persoan? fizic? ?nregistrat? ?i autorizat? ?n conformitate cu prevederile Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului nr. 44/2008, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare:- individual ?i independent, ca persoan? fizic? autorizat? (PFA);- ca ?ntreprinz?tor titular al unei ?ntreprinderi individuale (II);- ca ?ntreprinz?tor titular al unei ?ntreprinderi familiale (IF);T?n?rul fermier - asociat unic ?i administrator al unei societ??i cu r?spundere limitat? – SRL, ?nfiin?ate ?n baza Legii nr. 31/1990 republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; T?n?rul fermier - asociat majoritar (majoritate absolut? 50%+1) ?i administrator al unei societ??i cu r?spundere limitat? – SRL, ?nfiin?at? ?n baza Legii nr. 31/1990 republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.Potrivit informa?iilor furnizate nou? de ADS, pentru ?ncheierea contractelor de concesiune, prin metoda atribuirii directe, cu tinerii fermieri de p?n?? la 40 de ani, absolven?i ai ?nv???m?ntului de profil, ?n vederea ?nfiin??rii de ferme, conform art.4 alin.(1) litera c1) din Legea nr. 268/2001, solicitan?ii trebuie s? respecte urm?toarele cerin?e:1. s? fie persoan? fizic?/ autorizat?/ ?ntreprindere familial?/individual? sau persoan? juridic? rom?n?;2. s? ac?ioneze ?n nume propriu;3. nu trebuie s? de?in? p?r?i sociale/ ac?iuni ?n alte societ??i care desf??oar? activit??i agricole sau ?n alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excep?ia cooperativelor agricole ?i grupurilor de produc?tori. Un t?n?r fermier poate face parte dintr-o cooperativ? agricol? sau un grup de produc?tori, sau s? se ?nscrie ulterior instal?rii ?ntr-o astfel de form? de asociere, cu condi?ia men?inerii statutului de ?ef al exploata?iei agricole.- vor depune la sediul ADS Bucure?ti urm?toarele documente:T?n?rul fermier solicitant - persoan? fizic? rom?n?:??scrisoare de inten?ie;??actul de identitate - copie;??dovada absolvirii ?nv???m?ntului de specialitate agricol? (diplome, certificate, adeverin?e – de studii ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol?, inginerie economic? ?n agricultur? ?i dezvoltare rural?, diplome? de absolvire studii– post liceale ?i liceale ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agricol?, mecanic? agricol?, diplom? de absolvire a ?colii profesionale sau diplom?/certificat de calificare ce atest? formarea profesional?/certificat de competen?e emis de un centru de un centru de evaluare ?i certificare a competen?elor profesionale ob?inute pe alte c?i dec?t cele formale, care trebuie deasemenea s? fie autorizat de Autoritatea Na?ional? pentru Calific?ri sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de ANCA ce confer? un nivel minim de calificare ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol? ) – copie;??dovezi privind achitarea obliga?iilor fiscale c?tre to?i creditorii bugetari, prin prezentarea certificatelor de atestare fiscal? – ?n original – eliberate de titularii? acestor crean?e bugetare, respectiv:1. Administra?ia Finan?elor Publice ?n a c?rei raz? teritorial? ofertantul i?i are domiciliul pentru obliga?iile c?tre bugetul de stat ?i contribu?iile sociale, 2. Consiliile locale, jude?ene, municipale sau or??ene?ti pentru impozite ?i taxe locale.??plan de situa?ie cu delimitarea suprafe?ei de teren cu destina?ie agricol? solicitat? ?n scrisoarea de inten?ie, avizat de c?tre reprezentan?ii teritoriali ai ADS ;??fi?a de fond funciar ?ntocmit? de reprezentan?a teritorial? ADS, con?in?nd suprafe?ele de teren, tarla, parcel?, categoria de folosin??, teritoriul administrativ, coeficien?ii de majorare a redeven?ei minime pentru suprafe?ele de teren libere de contract – ?n original;?n cazul ?n care solicitantul opteaz? pentru teren agricol categoria de sub livad?/vie, reprezentantul teritorial al Agen?iei Domeniilor Statului va men?iona ?n fi?a de fond funciar referitor la existen?a/?nexisten?a activului, de asemenea va ?ntocmi un proces verbal de constatare ?mpreun? cu reprezentan?i ai prim?riei (din UAT-ul unde se afl? terenul agricol solicitat) ?i ai Direc?iei Agricole Jude?ene ;??declara?ie pe proprie r?spundere c? documentele depuse ?n vederea concesion?rii sunt conforme cu realitatea – ?n original;??declara?ie pe propria r?spundere c? nu este asociat / ac?ionar / administrator? ?n alt? societate care are contracte reziliate din culpa sa sau restan?e la pl??ile datorate ?n baza unor contracte de v?nzare-cump?rare de ac?iuni, contracte de concesiune, contracte de asociere ?n participa?iune sau contracte de arend? ?ncheiate cu Agen?ia Domeniilor Statului sau cu alte institu?ii publice implicate – ?n original;??adresa de la A.N.S.V.S.A. privind ?nscrierea ?n R.N.E. cu precizarea efectivelor de animale – (doar ?n cazul ?n care terenul este din categoria de folosin?? paji?ti, conf.OUG? nr.34/23.04.2013) – original;??dovada efectivului de animale de?inut – adeverin?a care s? ateste ?nscrierea ?n registrul agricol ?n calitate de cresc?tor de animale cu precizarea efectivului detinut –(doar ?n cazul ?n care terenul este din categoria de folosin?? paji?ti, conf.OUG? nr.34/23.04.2013) - ?n original;??Plan de afaceri orientat pe ?nfiin?area unei ferme de profil (prin ferm? de profil ?n?eleg?ndu-se unitate de produc?ie vegetal? sau animal?, de sine st?t?toare, cu gestiune proprie.T?n?rul fermier solicitant - asociat unic ?i administrator al unei societ??i cu r?spundere limitat? – SRL/ asociat majoritar (majoritate absolut? 50%+1) ?i administrator al unei societ??i cu r?spundere limitat? – SRL, ?nfiin?at? ?n baza Legii nr. 31/1990 republicat?, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare /persoan? fizic? autorizat?/ ?ntreprindere individual? sau asocia?ii familiale:??scrisoare de inten?ie;??actul de identitate pentru reprezentan?ii tinerilor fermieri - persoane juridice ?mputernicite s? ?ncheie contractul de concesiune - copie;??dovada absolvirii ?nv???m?ntului de specialitate agricol? (diplome, certificate, adeverin?e – de studii ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol?, inginerie economic? ?n agricultur? ?i dezvoltare rural?, diplome? de absolvire studii– post liceale ?i liceale ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agricol?, mecanic? agricol?, diplom? de absolvire a ?colii profesionale sau diplom?/certificat de calificare ce atest? formarea profesional?/certificat de competen?e emis de un centru de un centru de evaluare ?i certificare a competen?elor profesionale ob?inute pe alte c?i dec?t cele formale, care trebuie deasemenea s? fie autorizat de Autoritatea Na?ional? pentru Calific?ri sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de ANCA ce confer? un nivel minim de calificare ?n domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar, economie agrar?, mecanic? agricol? ) – copie;??cazier fiscal – original - dovezi privind achitarea obliga?iilor fiscale catre to?i creditorii bugetari, prin prezentarea certificatelor de atestare fiscal? – ?n original – eliberate de titularii? acestor crean?e bugetare, respectiv:1. Administra?ia Finan?elor Publice ?n a c?rei raz? teritorial? ofertantul i?i are domiciliul pentru obliga?iile c?tre bugetul de stat ?i contribu?iile sociale, 2. Consiliile locale, jude?ene, municipale sau or??ene?ti pentru impozite ?i taxe locale;??actele constitutive (statut, contract sau act constitutiv), acte adi?ionale relevante, certificatul de ?nregistrare fiscal?, certificatul de ?nmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Comer?ului, sau dovada ?nregistr?rii ori ?nscrierii legale a persoanei juridice (alta dec?t societatea comercial?), dup? caz (autoriza?ia de func?ionare eliberat? de autoritatea competent? sau a actului legal de constituire/ rezolu?iei motivate a directorului oficiului registrului comer?ului de pe l?ng? tribunal), emis? de autoritatea competent?, ?i s? aib? ?n obiectul de activitate ? activitate agricol? ? - grupa 01 CAEN, dup? caz? - copie ;???mputernicire de reprezentare - original;??certificat de ?nregistrare – copie;??acte adi?ionale relevante – copie. Prin ?acte adi?ionale relevante” se ?n?eleg acele acte adi?ionale privitoare la schimbarea denumirii, a duratei de func?ionare, a formei juridice, a sediului social, a aporturilor ?i a structurii capitalului social ?i a reprezentan?ilor legali.??certificat constatator de la Oficiul Registrul Comer?ului eliberat cu maxim 30 de zile ?nainte de data depunerii documentelor – ?n original??plan de situa?ie cu delimitarea suprafe?ei de teren cu destina?ie agricol? solicitat? ?n scrisoarea de inten?ie, avizat de c?tre reprezentan?ii teritoriali ai ADS ;??fi?a de fond funciar ?ntocmit? de reprezentan?a teritorial? A.D.S., con?in?nd suprafe?ele de teren, tarla, parcel?, categoria de folosin??, teritoriul administrativ, coeficien?ii de majorare a redeven?ei minime pentru suprafe?ele de teren libere de contract – ?n original;?n cazul ?n care solicitantul opteaz? pentru teren agricol categoria de sub livad?/vie, reprezentantul teritorial al Agen?iei Domeniilor Statului va men?iona ?n fi?a de fond funciar referitor la existen?a/?nexisten?a activului, de asemenea va ?ntocmi un proces verbal de constatare ?mpreun? cu reprezentan?i ai prim?riei (din UAT-ul unde se afl? terenul agricol solicitat) ?i ai Direc?iei Agricole Jude?ene.??declara?ie autentificat? la notar ?i semnat? de c?tre reprezentantul legal, dup? caz, potrivit c?reia persoana juridic? respectiv? nu se afl? ?n reorganizare judiciar? sau ?n faliment,? insolven??, dizolvare sau lichidare, dup? caz - original ;??declara?ie pe proprie r?spundere c? documentele depuse ?n vederea concesion?rii sunt conforme cu realitatea – ?n original;??declara?ie pe propria r?spundere a reprezentantului legal c? societatea nu este asociat / ac?ionar / administrator / membru majoritar ?i/sau minoritar ?n alt? societate care are contracte reziliate din culpa sa sau restan?e la pl??ile datorate ?n baza unor contracte de v?nzare-cump?rare de ac?iuni, contracte de concesiune, contracte de asociere ?n participa?iune sau contracte de arend? ?ncheiate cu Agen?ia Domeniilor Statului sau cu alte institu?ii publice implicate – ?n original;??adresa de la A.N.S.V.S.A. privind ?nscrierea ?n R.N.E. cu precizarea efectivelor de animale – (doar ?n cazul ?n care terenul este din categoria de folosin?? paji?ti, conf.OUG? nr.34/23.04.2013) – original;??dovada efectivului de animale de?inut – adeverin?a care s? ateste ?nscrierea ?n registrul agricol ?n calitate de cresc?tor de animale cu precizarea efectivului detinut – (doar ?n cazul ?n care terenul este din categoria de folosin?? paji?ti, conf.OUG? nr.34/23.04.2013) - ?n original;??certificat constatator de la Oficiul Registrului Comertului eliberat cu maxim 30 de zile ?nainte de data depunerii documentelor - original.??Plan de afaceri orientat pe ?nfiin?area unei ferme de profil (prin ferm? de profil ?n?eleg?ndu-se unitate de produc?ie vegetal? sau animal?, de sine st?t?toare, cu gestiune proprie ?i angaja?i permanen?i.Contractul de concesiune prin atribuire direct? se ?ncheie pe o perioad? de? 20 ani.Contractele de concesiune ?ncheiate cu partenerii contractuali - tineri fermieri care, dup? expirarea unui an calendaristic de la ?ncheierea contractului, nu fac dovada ?nfiin??rii fermei pentru care au f?cut solicitarea, respectiv, cu care Agen?ia Domeniilor Statului a instituit o rela?ie contractual?, se vor rezilia. Dac? activitatea fermei agricole ?nceteaz?, contractul de concesiune ?nceteaz? de drept.Statul va garanta 50% din finan?area b?ncii pentru o factur? emis? de comerciant, p?n? la plata furnizorului. Nou produs de factoring 23.07.2020 Guvernul a aprobat, printr-un memorandum, un nou program numit IMM Factor, privind facilit??i la pl??ile dintre comercian?i, care vor putea fi asigurate ?n propor?ie de 80% de c?tre banc?, p?n? la plata furnizorului. Prin acest produs, Guvernul garanteaz? 50% din finan?are, potrivit Agerpres. "Av?nd ?n vedere condi?iile dificile din economie, riscul major ?n aceast? perioad? ca urmare a efectelor crizei provocate de epidemia cu coronavirus este riscul de neplat? a furnizorilor, a contractelor comerciale, a livr?rilor de bunuri ?i servicii. Riscul acesta de neplat? poate crea un blocaj ?n economie, prin acumularea de datorii nepl?tite ?ntre comercian?i ?i arierate ?ntre diverse societ??i comerciale. Guvernul a adoptat un astfel de program pentru a stimula instrumentele de garantare a unor facilit??i de plat? ?ntre comercian?i, numite factoring sau scontare", a declarat ?eful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Danc?, la Palatul Victoria, unde a prezentat deciziile luate ?n ?edin?a de guvern de miercuri.Acesta a explicat cum func?ioneaz? noile produse financiare."Atunci c?nd un comerciant a contractat o livrare de bunuri ?i servicii cu plata facturii la un anumit termen, el poate merge c?tre un finan?ator, c?tre o banc? comercial? ?i s? cear?, prin a?a-numitul produs de factoring, plata imediat? a acelei facturi. Se duce cu factura la banc? ?i cere plata ?n propor?ie de p?n? la 80% a facturii p?n? la plata acesteia de c?tre furnizor. Pentru a stimula o astfel de practic? ?n economie, care func?ioneaz? ?n economiile dezvoltate ?i nu numai, Guvernul vine cu acest produs ?i garanteaz? ?n propor?ie de 50% finan?atorului plata acestei facturi. Dac? un comerciant are o livrare de bunuri ?i servicii cu un pre? de un milion de lei, cu termen de plat? la trei luni, el poate merge imediat la banc? ?i s? cear?, p?n? prime?te banii de la client, s? cear? 80% din valoarea acestei facturi, respectiv 800 de mii de lei. Statul, Guvernul Rom?niei, vine ?i ?i garanteaz? finan?atorului 50% din aceast? valoare, respectiv 400 de mii de lei. Astfel, banii circul? ?n economie mult mai repede ?i se evit? riscul de neplat? ?i de acumulare de arierate", a spus Danc?.Oficialul din Executiv a ar?tat cum se va derula ?i procedura ?n cazul scont?rii."?n mod similar, scontarea func?ioneaz? pentru valoarea acestor crean?e la valoarea lor nominal?, respectiv atunci c?nd un comerciant are de ?ncasat de la un client o anumit? sum?, aceasta poate fi cump?rat? ca un credit de un finan?ator, de c?tre o banc? comercial? la valoarea nominal?, ?n ?ntregime sau par?ial. ?i ?n acest caz, produsul pe care l-am aprobat ?n ?edin?a de guvern de ieri, IMM Factor, vine ?i garanteaz? ?n propor?ie de 50% recuperarea acestor crean?e de c?tre finan?ator ?i beneficiaz?, ca ?i ?n cazul celorlalte produse, precum IMM Leasing, de acelea?i avantaje din punct de vedere al costurilor de administrare, respectiv dob?nd? subven?ionat? 50% ?i costuri de administrare subven?ionate ?n propor?ie de 100%", a precizat Danc?.Plafonul maxim la un astfel de produs pentru un beneficiar este de 12 milioane de lei. Redactor: Alexandru CosteaANUN?UL MINISTRULUI OROS despre BANII A?TEPTA?I DE FERMIERI! Violeta M?? 23 iulie 2020 - PROMISIUNI VERSUS REALITATE! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, le promite fermierilor c? vor primi desp?gubirile pentru culturile de toamn? afectate de secet? ?ncep?nd cu finalul lunii august 2020.1.168.064 ha cu culturi de toamn? ?nfiin?ate ?n toamna anului 2019 au fost calamitate de secet? ?n diferite grade, reiese din proiectul de Ordonan?? de Urgen?? elaborat de Ministerul Agriculturii pentru instituirea unui ajutor de stat acordat produc?torilor agricoli care au ?nfiin?at culturi ?n toamna anului 2019, afectate de seceta pedologic?.Aproape 80% din suprafa?a calamitat? se refer? la gr?u: 833.213 ha cu gr?u, 314,5 ha cu secar?, 5.112 ha cu triticale, 175.680 ha cu orz, 16.613 ha cu orzoaic?, 628 ha cu ov?z ?i 136.501 ha cu rapi??.Suma total? prev?zut? de MADR pentru plata desp?gubirilor este de 1,088 miliarde de lei, bani care trebuie aloca?i la capitolul ?Subven?ii - Sprijinirea produc?torilor agricoli” din bugetul MADR pe 2020 la urm?toarea rectificare bugetar? din acest an.34.647 de fermieri care au depus cererea unic? de plat? la APIA ?n 2020 ?i care au un proces verbal de constatare ?i evaluare a pagubelor, din care reiese c? peste 30% din suprafa?a total? declarat? la APIA ?n acest an, aferent? culturii calamitate, a fost afectat? de secet?, a?teapt? ace?ti bani, care se ?mpart astfel:- gr?u - 925 lei/ha- secar? - 925 lei/ha- triticale - 805 lei/ha- orz - 912 lei/ha- orzoaic? - 951 lei/ha- ov?z - 772 lei/ha- rapi?? - 1002 lei/haPe 14 iulie 2020, Curtea Constitu?ional? a admis, cu unanimitate de voturi, c? Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de desp?gubiri produc?torilor agricoli afecta?i de fenomene meteorologice nefavorabile, ini?iat? de Parlament, este neconstitu?ional?. Motivele au fost c? nu se poate spune dac? acest ajutor de stat trebuie sau nu notificat Comisiei Europpene. De asemenea, Curtea a constatat c? ?n procedura de adoptare a legii criticate nu a fost solicitat? fi?a financiar? de la Guvern.Conducerea Ministerului Agriculturii a explicat c? legea respins? de Curtea Constitu?ional? nu are leg?tur? cu demersurile MADR de a desp?gubi fermierii afecta?i de secet?.?Legat de secet?, avem OUG preg?tit?, la rectificarea de buget avem ?i sumele preg?tite, am f?cut ?i prenotificare la Comisie (Comisia European?-n.red.), am preluat observa?iile, am f?cut notificare, ?i speran?a mea este c? la finele lunii august s? ?ncepem s? pl?tim acele desp?gubiri pentru secet?. Sumele le ?ti?i, sunt aproximativ 200 de euro pe hectar, mult prea pu?in pentru c?t a?i pierdut, dar at?t a permis bugetul Ministerului ?i bugetul ??rii”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe 22 iulie, la Timi?oara, la o ?nt?lnire cu fermierii din vestul ??rii.?ntrebat de AGROINFO c?nd va fi urm?toarea rectificare bugetar?, pentru ca pl??ile c?tre fermieri s? poat? ?ncepe la finalul lunii august, a?a cum a promis, Adrian Oros a evitat un r?spuns clar: ?C?nd vine notificarea de la Bruxelles, ?n ?edin?a ?n care se va face rectificarea bugetar?, suma aceasta va fi prins? ?n rectificarea bugetar?, al?turi de toate sumele pentru celelalte scheme de desp?gubiri.”Apoi, ministrul Agriculturii a recunoscut c? ?nu ?tiu c?nd o s? fie urm?toarea rectificare bugetar?, c? nu eu stabilesc, stabile?te Guvernul. Eu mi-a? dori c?t mai repede, ca s? scap de presiune”.Pentru culturile agricole sem?nate ?n prim?vara anului 2020, Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare estimeaz? c? sunt cca. 500.000 ha afectate de secet?, ?n diferite grade. Termenul de depunere la Prim?rie a ?n?tiin??rii de daune cauzate de secet? este 24 iulie 2020.ALTELEOros, MADR: Pregatim ajutoare pentru fermierii care cultiva tot felul de legume, nu doar rosii Agroromania.ro 23 Iul. 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunta ca are in pregatire "ajutoare pentru fermierii care cultiva tot felul de legume, nu doar rosii". Iata ce la modalitati de sprijin s-a gandit oficialul impreuna cu echipa sa."Anul acesta am verificat mai atent, a fost mai greu posibil datorita restrictiei de miscare impuse de pandemie. Anul acesta, in unele judete nu au fost aprobate toate dosarele, de exemplu, in judetul Timis din 92 de dosare inregistrate, doar 84 au valorificat productia. Numarul cel mai mare de beneficiari este in judetele Galati, Olt, Teleorman, Dolj, unde au fost intotdeauna zone legumicole consacrate", a afirmat Adrian Oros.?Ministrul a subliniat ca programul "Tomata" este in anul patru de aplicare si crede ca dupa aceasta perioada statul trebuie sa mute acel ajutor si spre alte sectoare care sunt in dificultate.?"Pentru legumicultura in spatii protejate vom face masura in Pilonul II, astfel incat cei care doresc sa faca in continuare legumicultura in spatii protejate sa poata accesa acea masura, sa-si faca sere sau solarii (...) in care sa poata cultiva orice leguma, nu doar tomata (...), sa utilizam bani europeni, nu sa alocam in fiecare an bani de la buget, pentru ca, potrivit datelor Institutului National de Statistica, impactul economic asupra agriculturii nu a fost cel asteptat. Exact in perioadele in care ne asteptam sa scada importurile de tomate, cand se derulau aceste programe, in fiecare an, cantitatile de tomate erau in crestere. Vom vedea pana la finele acestui an care este trendul", a detaliat ministrul Oros.El a insistat asupra faptului ca cea mai mare problema pe care o au fermierii mici este cea legata de negociere, pentru ca atunci cand isi vand marfa nu reusesc niciodata sa o vanda pe toata la preturi competitive, iar cand isi cumpara imputurile, le iau la preturi dezavantajoase. In acest context, ministrul a afirmat ca "singura solutie este cooperativa".?"Pe noi ne intereseaza in primul rand partea de depozitare si de procesare, care este deficitara. Desi avem productii foarte mari in unii ani, noi exportam materie prima, cereale si animale vii, adica exportam subventii si importam hrana procesata, cu valoare adaugata foarte mare. Daca aceasta procesare si depozitare am face-o in tara ar oferi si multe locuri de munca in plus. Aceasta este singura parghie prin care ministerul poate stimula fermierii sa se asocieze, creand masuri dedicate acestor cooperative si explicandu-le ca legea cooperatiei, care exista, ofera foarte multe avantaje fiscale. Trebuie sa mai lucram la educatie si la incredere, pentru ca sunt unele domenii si perioade in care trebuie sa facem lucrurile impreuna, nu separat", a explicat Adrian Oros.Ministrul Adrian Oros, semnal c?tre fermieri: ”S? dea salarii ?ntre 800 ?i 1.000 de euro ca s? ?in? angaja?ii ?n ?ar?!” Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 iulie 2020 Ministrul Agriculturii avertizeaz? c? fermierii trebuie s? ofere salariile corecte dac? vor s? ?in? ?n ?ar? angaja?ii care activeaz? ?n agricultur?. Ministrul de resort a precizat la TVR 1 c?, ?mpreun? cu Ministerul Fondurilor Europene ?i Ministerul Muncii va lansa un pachet de m?suri prin care se acord? vouchere din bani europeni, dar nu din bani pentru agricultur?, celor care angajeaz? sezonieri sau zilieri pentru a compensa salariile acestora. ”Avem priorit??ile declarate de la ?nceputul guvern?rii. Vrem s? stimul?m atragerea tinerilor ?n acest domeniu care este mai aspru dar este un fenomen la nivel european, la noi este mai grav, ?mb?tr?nirea for?ei de munc? ?i a fermierilor. De aceea avem programe pentru instalarea tinerilor fermieri ?i pentru prima dat? ?n acest an pe l?ng? sumele de p?n? la 50.000 la instalare, d?m ?n concesiune ?i c?te 50 de hectare acestor tineri fermieri”, a punctat Oros.El a ar?tat c? Guvernul vrea s? corecteze o nedreptate f?cut? de vechea conducere, care a crescut taxarea for?ei de munc? cu zilieri. ”Anul trecut, ?n 29 mai, a fost o ordonan?? de urgen?? care a modificat foarte mult ?i a crescut taxarea for?ei de munc? pentru zilieri, iar ?n agricultur? se lucreaz? foarte mult cu zilieri ?i sezonieri, a crescut cu 25%. Modific?m s?pt?m?na aceasta acea ordonan?? de urgen??, s? revenim la o taxare mai acceptabil?, astfel ?nc?t salariile oferite zilierilor s? fie mai bune. Avem ?i un pachet ?mpreun? cu Ministerul Fondurilor Europene ?i Ministerul Muncii prin care oferim vouchere din bani europeni dar nu din bani pentru agricultur? celor care angajeaz? sezonieri sau zilieri pentru a compensa salariile acestora”, a mai spus Oros.Salariul, a mai punctat ministrul, trebuie s? fie comparabil cu ceea ce primesc ?n ??rile europene. ”?ntre 800 ?i 1.000 de euro. A?a vor trebui s? ofere fermierii din Rom?nia ca s? ?i aib? aici. Noi o s? venim s? compens?m aceste salarii. Noi o s? venim s? compens?m o parte din aceste salarii. ?n primul r?nd, sc?dem foarte mult taxarea, cu 25%, oferim aceste vouchere de p?n? la 5 milioane lei ?i vor exista ?i alte scheme de sprijin pe care Ministerul Muncii ?i Protec?iei Sociale le g?nde?te”, a conchis ?eful de la agricultur?.MINISTRUL AGRICULTURII:''Rom?nia ar putea exporta ?n marja a 3 milioane tone de gr?u'' G.U. Miscellanea / 23 iulie Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, ast?zi, la Timi?oara, c? ?i ?n acest an Rom?nia va exporta gr?u, ?n marja a circa 3 milioane de tone, f?r? a afecta necesarul intern, chiar dac? produc?ia va fi mai mic? din cauza secetei, conform Agerpres.Potrivit acestuia, din cele 2.900.000 hectare ?ns?m?n?ate ?n toamn?, din care aproape 80% este gr?u, peste 1.200.000 hectare (40%) au fost afectate de secet? ?ntr-un grad mai mare de 30%."Cu siguran?? vom avea exporturi, dar vor fi mai mici, pentru c? ?i produc?ia de cereale va fi mai redus?. Vom avea ?n cur?nd estim?rile f?cute de asocia?iile de fermieri, vom ?ti care sunt produc?iile, dar din ceea ce spun cei din industria de panifica?ie ?i mor?rit, consumul necesar uman din Rom?nia este de 2.200.000 tone la care se adaug? cam 550.000 tone de semin?e, circa 400.000 de tone gr?u pentru furajare ?i cam tot at?ta gr?u pentru industrializare, pentru alcool. Deci maxim 3.000.000 tone utiliz?m noi, iar estim?rile speciali?tilor spun c? anul acesta vom avea circa 6.000.000 - 6.500.000 de tone. Deci va fi o marj? de cel pu?in 3.000.000 de tone care se vor putea exporta", a explicat Adrian Oros, ?ntr-o conferin?? de pres?.Ministrul Agriculturii a mai subliniat c? pentru a nu mai trece prin situa?ia din luna martie, c?nd a fost nevoie s? se ia m?sura extrem? de a suspenda exporturile, anul acesta s-a ajuns la un consens al?turi de cei din patronatele de mor?rit "pentru a fi acordat? o schem? de garantare prin care ei s?-?i poat? contracta exact cantit??ile necesare pentru consumul uman, ?n a?a fel ?nc?t s? aib? ni?te contracte f?cute ?n ni?te termeni mai avantajo?i, s? poat? face contracte acum, la recoltare, c?nd gr?ul are un pre? mai acceptabil".Potrivit ministrului Oros, ?n afar? de zona M?rii Negre, toate datele arat? c? anul acesta vor fi produc?ii record de gr?u, iar pre?ul gr?ului este influen?at de ceea ce se ?nt?mpl? la nivelul mondial al burselor ?i mai pu?in de produc?ia intern?."Sper?m s? nu creasc? pre?ul p?inii, chiar dac? pre?ul gr?ului ?n zona M?rii Negre a fost afectat de aceast? secet?", a ?ncheiat ministrul Adrian Oros. Ministrul Oros: trebuie sa dezvoltam o piata publica puternica, pentru a-i sustine pe fermieri iulie 23, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat din nou ca cea mai buna modalitate prin care poti fi sustinuti fermierii este prin crearea unei piete publice puternice, precizand ca deja au fost facute modificari pentru a demara achizitiile publice locale , pentru ca edilii sa poata achizitiona produse agroalimentare locale, pentru tot necesarul din localitatile pe care le administreaza. ?Trebuie sa-i sprijinim pe fermierii romani sa-si vanda produsele si de aceea trebuie sa dezvoltam o piata publica locala puternica. Am inceput modificari in ceea ce priveste achizitiile publice locale, trebuie ca edilii sa aiba posibilitatea sa achizitioneze, pentru toate nevoile din localitatile lor, produse agroalimentare locale. Avem in vedere, ca principale prioritati ale Programului National Strategic (PNS) pe termen scurt, incepand din anul 2021, reteaua de colectare, depozitare, procesare si si depozitare a produselor romanesti, care se va realiza in jurul a opt centre regionale la care ii conectam pe toti cei care doresc (depozitele fermierilor, ale cooperativelor n.red), pentru ca vom sprijini preponderent si vom finanta consistent partea de procesare si depozitare, pentru ca si micii producatori sa devina rapid competitivi”, a mai spus Adrian Oros.Ministrul a vorbit din nou si despre cele mai mari probleme cu care se confrunta fermierii la momentul actual, respectiv seceta extrema ?cum nu a mai fost in ultimii 50 de ani”, dar si fenomenele meteo recente care au produs pagube insemnate in agricultura.?O alta prioritate a PNS este grantul pentru achizitionarea de echipamente in irigatii, pentru ca am observat ca si acolo unde am reusit sa introducem apa pe canale, unii fermieri nu au suficiente echipamente pentru irigatii. Exista un program national, s-au facut primii pasi in ultimii ani, dar sumele alocate, de 170.000.000 de lei pe an, au fost insuficiente. Trebuie o finantare mai consistenta. Pentru sistemul national antigrindina trebuie ca pana in anul 2024 sa cuprindem toata suprafata agricola a tarii, pentru a fi protejata. Strategia de gestionare a apei am vrut sa o lansam aici, pentru ca in urma cu cateva luni mi-a fost prezentat un studiu al fermierilor timiseni din care am aflat ca in Banat, inca din secolul XVIII erau lucrari de drenaj si desecare. Am inteles din acel studiu ca sunt foarte importante si lucrarile de combatere a desertificarii”, a adaugat ministrul Agriculturii.Ministrul Agriculturii indeamna fermierii sa-si asigure culturile agricole. 70% din suma, subventionataiulie 23, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ii indeamna pe toti fermierii sa-si asigure culturile agricole si sa apeleze la programul de sprijin, in care 70% din pretul politei este subventionat din bani europeni. “Este foarte grav ceea ce s-a intamplat acum, dar in afara de seceta, pe viitor, sfatul meu este catre toti fermierii sa-si faca asigurari, pentru ca in afara de seceta, unde societatile de asigurare intr-adevar impun niste conditii aproape de neacceptat, pentru toate celelalte fenomene extreme asiguratorii fac asigurari. Noi avem un program, pe care l-am flexibilizat anul acesta si l-am simplificat, mai mult de atat nu se poate. Am alocat peste 40 de milioane de euro pentru incurajarea asigurarii productiilor de catre fermieri, in care noi platim 70% din polita de asigurare”, a declarat Adrian Oros.Seful MADR a mai explicat ca acest program de sprijin, derulat din bani europeni, este disponibil pana in luna octombrie.?Eu indemn toti fermierii sa-si faca asigurari, pentru ca anul acesta si inca doi ani de zile avem bani cu care venim sa-i incurajam sa faca aceste asigurari, dupa care ei se vor obisnui sa-si asigure culturile pentru aceste fenomene climatice extreme, iar banii pe care ii avem o sa-i mutam spre alta masura unde vrem sa imbunatatim sau sa incurajam, sa sprijinim. Nu putem lasa banii doar intr-o singura masura. Noi venim trei ani de zile sa-i ajutam in acest scop. Repet, am avut discutii si cu ei si cu asiguratorii pentru seceta, dar foarte putini asiguratori fac acest lucru, iar conditiile sunt aproape de neacceptat, insa pentru toate celelalte fenomene se asigura, iar noi dam 70% din polita de asigurare”, a mai precizat ministrul.Guvernul a aprobat legisla?ia pentru ca medicii veterinari s? ?ncaseze 10.000 lei/lun?! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 22 iulie 2020 Guvernul a aprobat legisla?ia necesar? acord?rii sumei de 10.000 de lei pe lun? medicilor veterinari de liber? practic? organiza?i ?n condi?iile legii, ?mputernici?i pentru efectuarea ac?iunilor sanitare-veterinare publice, a anun?at ?n aceast? sear? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor.”Guvernul a aprobat ast?zi, 22.07.2020, cadrul legal primar referitor la condi?iile ?n care poate fi acordat? suma lunar? de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilit? de Legea nr. 236/2019, pentru beneficiarii contractelor ?ncheiate ?n vederea realiz?rii activit??ilor sanitare-veterinare publice. Aceast? solu?ie legislativ? este rezultatul consult?rilor avute de premierul Ludovic Orban ?i conducerea ANSVSA cu reprezentan?ii Colegiului Medicilor Veterinari, forurilor asociative ?i patronatului medicilor veterinari”, se arat? ?ntr-un comunicat al ANSVSA remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Urgen?a promov?rii Ordonan?ei de Urgen?? a Guvernului a fost impus? de necesitatea asigur?rii cadrului legal primar specific pentru contractarea activit??ilor sanitare-veterinare publice, ?n contextul ?n care este imperativ? protejarea s?n?t??ii animalelor ?i siguran?a alimentelor. ”Men?ionam faptul c?, de la ?nceputul anului 2020 p?n? ?n prezent, s-a ?nregistrat un num?r semnificativ de circumscrip?ii sanitare-veterinare vacante, ceea ce implic? consecin?e deosebit de grave pentru garantarea statusului de s?n?tate al animalelor ?i, implicit, s?n?t??ii publice. Se impune asigurarea asisten?ei medicale veterinare care, ?n lips?, duce la pierderi economice, iar absen?a supravegherii epidemiologice a animalelor determin? pierderea statusului de s?n?tate al animalelor recunoscut pentru Rom?nia.”, mai arat? ANSVSA.De asemenea, modific?rile ?i complet?rile legislative adoptate ast?zi de Guvern constituie un instrument util ?n contextul prevenirii ?i combaterii unor epizootii majore (pesta porcin? african?, gripa aviar? ,etc).”Av?nd ?n vedere faptul c? reglement?rile introduse prin Legea nr. 236/2019 nu puteau fi implementate ?n totalitate, a fost necesar? modificarea ?i completarea cadrului legislativ primar, reprezentat de Ordonan?a Guvernului nr. 42/2004, cu privire la tipul de contract care urmeaz? a fi ?ncheiat ?ntre DSVSA jude?ene, respectiv a municipiului Bucure?ti, ?i medicii veterinari de liber? practic? pentru realizarea activit??ilor sanitare-veterinare publice ?i care trebuie s? respecte legisla?ia european?, transpus? ?n legisla?ia na?ional?.Prin modific?rile adoptate la OG 42/2004, se preconizeaz? asigurarea la nivel na?ional a cadrului unitar al activit??ilor sanitare-veterinar de interes general ?i se stabilesc condi?iile specifice pentru atribuirea, derularea ?i ?ncetarea contractelor care au ca obiect aceste activit??i, precum ?i condi?ii specifice privind decontarea lor”, se arat? ?n comunicat.Prin urmare, modificarea prevederilor art. 15 din OG 42/2004 prin ?nlocuirea sintagmei ?contract de concesiune pe o durata de 5 ani” cu sintagma ?acord cadru de servicii pe 4 ani” permite punerea ?n concordan?a cu Legea 98/2016 din domeniul achizi?iilor publice.De asemenea, s-a introdus, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor, prevederea ca to?i medicii veterinari de liber? practic?, organiza?i ?n condi?iile legii, s? poat? interveni, prin utilizarea de substan?e tranchilizante, ?n situa?ii de urgen?? – atacuri ale ur?ilor, lupilor, altor animale – care pun ?n pericol via?a ?i bunurile cet??enilor.Pentru a fi pus? ?n aplicare noua prevedere legislativ? va fi emis un ordin al pre?edintelui ANSVSA privind procedura de atribuire a acordurilor cadru de servicii. Pentru anul 2020, sumele de care vor beneficia medicii veterinari vor fi asigurate prin bugetul ANSVSA. SAT ?N CARANTIN?! Fermierii pot ie?i din localitate pentru activit??i agricole! Angelica Lefter Angelica Lefter - 22 iulie 2020 Al doilea sat care intr? ?n caratin?! Restric?iile adoptate nu afecteaz? activitatea agricol?, autorit??ile de la nivel local av?nd grij? s? stipuleze ?n reglement?rile de carantinare ?i excep?ii de la restric?ii de deplasare. Aceste excep?ii ?i vizeaz? inclusiv pe agricultori sau pe cresc?torii de animale.Al doilea sat carantinat din cauza num?rului care de cazuri de coronavirus este Gornet Cuib din jude?ul Prahova. Decizia vine dup? ce de la ora 16.00, un sat din Giurgiu a intrat, de asemenea ?n carantin?. Dac? la Cartojani, num?rul de confirm?ri este de 30 la o popula?ie de 3.000 de locuitori, ?n jude?ul Prahova, la Gornet Cuib, ?n ultimele 14 zile, un num?r de 15 persoane din acea localitate de peste 2.000 de locuitori, au fost diagnosticate cu noul coronavirus. Astfel a fost dep??it? rata de 3 infect?ri la mia de locuitori. Cu toate acestea, pre?edintele Consiliului Jude?ean s-a opus acestei m?suri, potrivit news.ro.”A fost aprobat? ?n Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? carantinarea satului Gornet din comuna Gornet, care are 2.300 de locuitori. (…) Din data de 8 iulie p?n? ast?zi au fost confirmate 15 persoane. S-a f?cut o analiz? de c?tre DSP ?i a fost luat? ?n calcul ?n aceast? analiz? chiar ?i faptul c? nu au leg?tur? epidemiologic? ?i fiind vorba de transmitere comunitar? s-a decis aceast? m?sur? ?n privin?a satului respectiv”, a declarat subprefectul jude?ului Prahova, George Brezoi.Decizia privind localitatea Gornet Cuib nu ?i va afecta pe fermieri. Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? Prahova ”vor fi permise intrarea ?i ie?irea din localitatea doar pentru transportul de marf?, pentru persoanele care nu locuiesc ?n zona carantinat? dar care desf??oar? activit??i ?n comuna Gornet, locuitorii care merg la serviciu ?n afara localit??ii, ?n baza unei adeverin?e de la angajator, persoanele care realizeaz? activit??i agricole, pentru persoanele care se deplaseaz? s? ?ngrijeasc? un copil/persoan? cu dizabilit??i, pentru persoanele care au nevoie de asisten?? medical? ce nu poate fi am?nat? sau ?n cazul decesului unui membru al familiei.”Ordinul 1309/2020 semnat ast?zi de ministrul S?n?t??ii, Nelu T?taru, prin care se stabilesc inclusiv condi?iile ?n care poate fi instituit? carantina pentru localit??ile cu focare active de coronavirus, prevede c? se recomand? carantina zonal? atunci c?nd se constat? c? riscul r?sp?ndirii infec?iei ?n comunitate nu poate fi controlat prin alte metode, iar procentul persoanelor infectate dep??e?te pragul stabilit de Institutul Na?ional de S?n?tate Public?. ……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? ?Ordinul nr. 121/2000 privind aprobarea normelor de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice sectoarelor din domeniul de competen?? al Ministerului Agriculturii ?i Alimenta?iei, edi?ia 2000, Ministerul Agriculturii ?i Alimenta?iei Va fi abrogat de Ordin 182/2020 la 21.08.2020Ordinul nr. 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire ?i stingere a incendiilor specifice activit??ilor sectoarelor din domeniul agricol, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n Mof I nr. 645 din 22.07.2020. Va intra ?n vigoare la 21.08.2020Ghidul de finan?are a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante ?i eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, din 27.02.2020, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Va fi modificat de Ordin 1347/2020 la 23.07.2020Ordinul nr. 323/2020 pentru aprobarea Ghidului de finan?are a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser? ?n transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante ?i eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Va fi modificat de Ordin 1347/2020 la 23.07.2020Ordinul nr. 1257/1081/2095/2020 privind aprobarea bugetului de venituri ?i cheltuieli pe anul 2020 al Direc?iei de Cre?tere, Exploatare ?i Ameliorare a Cabalinelor, unitate cu personalitate juridic? a Regiei Na?ionale a P?durilor - Romsilva prev?zut? la pct. 24 din anexa nr. 3 la Hot?r?rea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Na?ionale a P?durilor - Romsilva ?i aprobarea regulamentului de organizare ?i func?ionare, Ministerul Muncii ?i Protec?iei Sociale Publicat ?n Mof I nr. 643 din 22.07.2020. A intrat ?n vigoare la 22.07.2020Ordinul nr. 4.659.201/2020 privind instituirea carantinei zonale ?n localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, jude?ul Giurgiu, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 646 din 22.07.2020. A intrat ?n vigoare la 22.07.2020Hot?r?rea nr. 54/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind activit??ile procedurale interne de declan?are a mecanismului de alert? a celorlalte state membre ale Uniunii Europene, a statelor apar?in?nd Spa?iului Economic European ?i a Confedera?iei Elve?iene, Colegiul Fizioterapeu?ilor din Rom?nia Publicat ?n Mof I nr. 645 din 22.07.2020. A intrat ?n vigoare la 22.07.2020Metodologia privind activit??ile procedurale interne de declan?are a mecanismului de alert? a celorlalte state membre ale Uniunii Europene, a statelor apar?in?nd Spa?iului Economic European ?i a Confedera?iei Elve?iene, din 10.07.2020, Colegiul Fizioterapeu?ilor din Rom?nia Publicat ?n Mof I nr. 645 din 22.07.2020. A intrat ?n vigoare la 22.07.2020.............................................................INTERNEACT OFICIAL MADR: REDUCEREA NUM?RULUI DE PORCI DIN GOSPOD?RIILE ??R?NE?TI! Agroinfo22 iulie 2020 OFICIAL. Un document al Ministerului Agriculturii ?n care se face o analiz? a situa?iei din acest moment a agriculturii rom?ne?ti confirm? c? recomand?rile Comisiei Europene sunt pentru reducerea num?rului de porci din gospod?riile ??r?ne?ti pentru a ?mpiedica r?sp?ndirea virusului Pestei Porcine Africane (PPA). Acela?i document sus?ine c?, pentru a nu sc?dea efectivele de suine, trebuie crescut num?rul de porci din fermele comerciale.Potrivit documentului MADR, apari?ia ?i extinderea focarelor de PPA a avut impact negativ asupra sectorului de cre?tere a suinelor din cauza impunerii restric?iilor de mi?care a animalelor, fapt care a generat blocaje ?i dificult??i ?n livrarea animalelor c?tre abatoare. Un alt aspect a fost apari?ia sentimentului de nesiguran?? ?n r?ndul fermierilor, concretizat prin reducerea ritmului de populare si repopulare din cauza riscului de apari?ie a unor noi focare de PPA ?n proximitatea fermelor, fapt care ar duce la aplicarea imediat? a restric?iilor de mi?care a animalelor.Din cauza restric?iilor care decurg din Decizia nr.709/2014 privind regionalizarea aplicat? Rom?niei, au fost interzise livr?rile de animale vii ?n afara ??rii, fapt ce a determinat pierderea pie?elor externe ?i sc?derea pre?ului la care a fost valorificat? produc?ia. Cresc?torii de suine din Rom?nia sunt mai afecta?i de fluctua?iile pre?ului c?rnii de porc de pe pia?a european?, ?ntruc?t ?n perioadele cu pre?uri ridicate, din cauza interdic?iei de livrare in afara ??rii, nu au avut acces la pie?ele externe, fiind ?n schimb nevoi?i s? fac? fa?? concuren?ei acerbe a produc?torilor din ?ari UE ?n perioadele cu pre?uri sc?zute, situa?ie ce a dus la decapitalizarea produc?torilor rom?ni. Pentru prevenirea r?sp?ndirii PPA, au fost ucise 610.322 capete porcine dintre care cca. 47.000 scroafe, ac?iune care a avut efect puternic asupra segmentului de reproduc?ie din sectorul cre?terii suinelor, conduc?nd la cre?terea pre?ului purceilor pentru ?ngr??at ?i afect?nd major profitabilitatea fermelor de cre?tere ?i ?ngr??are. Aceasta arata o sc?dere cu cca. 20% a efectivului de scroafe din 2013 p?n?-n 2018 , ?n timp ce consumul de carne de porc pe cap de locuitor a ?nregistrat o cre?tere de 34,5% ?n acela?i interval, accentu?nd astfel deficitul de purcei necesari ?ngr???rii. Aplicarea recomand?rilor CE de diminuarea a ponderii cre?terii suinelor ?n gospod?riile popula?iei din cauza riscului de apari?ie ?i r?sp?ndire a PPA, va duce la o sc?dere a efectivelor, sc?dere care va trebui compensat? de o cre?tere a num?rului de animale din exploata?iile comerciale. Un alt aspect cu impact negativ este cre?terea costurilor de produc?ie, datorit? apari?iei cheltuielilor suplimentare generate de implementarea m?surilor de biosecuritate. Trebuie men?ionat ?i impactul social pe care ?l presupune reducerea num?rului de animale din gospod?riile popula?iei, ?tiut fiind c? aceasta este o activitate tradi?ional? ?i o surs? suplimentar? de venit pentru popula?ia din mediu rural, popula?ie a c?ror venituri sunt sub media na?ional?, precizeaz? documentul MADR care va folosi la elaborarea Planului Na?ional Strategic 2021-2027. Conform informa?iilor furnizate de Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) pesta porcin? african? (PPA) evolueaz?, la aceast? dat?,??n 155 de localit??i din 29 de jude?e, cu un num?r de 272 de focare (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale). ?n alte 12 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i.Cultura agricol? aflat? ?n picaj: subven?ia mare nu poate compensa pr?bu?irea de pre?! Roxana Dobre Roxana Dobre - 23 iulie 2020 Suprafa?a cultivat? cu sfecl? de zah?r ?n anul 2018 reprezint? 1,48 % din suprafa?a cultivat? la nivelul UE de 1.735.650 ha, arat? datele Ministerului Agriculturii. Suprafa?a cultivat? cu sfecl? de zah?r ?n anul 2018 a fost de 25.720 ha, diminu?ndu-se cu 17,8% fa?? de anul 2014 ?i cu 8,7% fa?? de anul 2017, mai precizeaz? sursa citat? care subliniaz? c? pia?a zah?rului este una sensibil?, prin urmare ar trebui protejat? ?n mod corespunz?tor, a?a ?nc?t s? nu existe riscul abandon?rii culturii de sfecl? de zah?r ?i a restructur?rii unit??ilor de procesare. Potrivit datelor MADR prezentate ?n analiza SWOT, care st? la baza elabor?rii Planurilor Strategice (PS), produc?ia medie de sfecl? ?n perioada 2014-2018 a fost de 41 tone/ha, comparativ cu media UE ?nregistrat? ?n aceea?i perioad?, care a fost de 75,6 tone/ha. Produc?ia medie na?ional? reprezint? 54,2% din produc?ia medie a UE. Produc?ia medie de zah?r ?n perioada 2014-2018 a fost de 153,440 tone ?i reprezint? 30,6 % din consumul intern.”Pentru asigurarea necesarului de consum de circa 500.000 tone zah?r/an, trebuie s? se importe, ?n medie, o cantitate de zah?r de circa 350.000 tone. Pre?ul sc?zut al zah?rului, dup? eliminarea cotelor de produc?ie, respectiv 375 euro/ton?, la nivelul lunii martie 2020, s-a situat sub nivelul pre?ului de referin??, de 404 euro/ton? afect?nd at?t procesatorii c?t ?i cultivatorii”, subliniaz? MADR.Sursa citat? mai precizeaz? c? ?nchiderea fabricilor a generat abandonarea cultiv?rii sfeclei de zah?r de c?tre cultivatorii din zona de Vest. ”Pre?ul sc?zut al zah?rului dup? eliminarea cotelor de produc?ie (2017), lipsa oric?ror protec?ii fa?? de evolu?iile pre?urilor, av?nd ?n vedere pre?ul de referin?? al zah?rului, a afectat procesatorii ?i cultivatorii. ?n acest sens, preocup?rile au fost orientate ?n sprijinirea fermierilor, prin utilizarea mecanismului de transfer de fonduri ?ntre m?surile de sprijin, potrivit art.53 a din Regulamentul delegat (UE) nr.639/2014, pentru a nu se abandona cultivarea sfeclei in zonele cu tradi?ie si favorabilitate a acestei culturi, astfel ?nc?t s? producem cel pu?in 30% din consumul anual de zah?r”, se arat? ?n analiza ministerului.Pre? ?n picaj liber la sfecla de zah?rPotrivit datelor Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rural?, ?n Rom?nia, pre?ul mediu al sfeclei de zah?r a sc?zut ?n perioada 2016-2020. ?n anul 2020 se estimeaz? un pre? mediu de 0,12 lei/kg!Pre?ul pentru sfecla de zah?r a sc?zut ?n fiecare an din 2016 p?n? ?n prezentPre?ul estimat pentru acest an anun?? o sc?dere de 62,5% fa?? de anul 2016 (0,32 lei/kg). ”Sc?derea pre?urilor poate fi pus? pe seama faptului c? ?n anul 2017, Uniunea European? a eliminat cotele la produc?ia de sfecl? de zah?r, duc?nd astfel la o supraproduc?ie, respectiv la sc?derea pre?urilor”, precizeaz? Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rural?.?n anul 2019, produc?ia de sfecl? de zah?r a crescut u?or ?n acest an fa?? de 2018, cu 0,38%, respectiv cu 3.741 tone, totaliz?nd 982.007 tone, iar suprafa?a cultivat? a fost de 22.801 hectare.Exist? ?i cazuri de fermieri mul?umi?iInginerul Vasile Iacob, cel care se ocup? de partea de culturi agricole ?n cadrul TCE 3 Brazi, a declarat recent pentru Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO c? anul acesta a m?rit suprafa?a cultivat? cu sfecl? de zah?r ?i a ?nlocuit cultura cu sfecla de zah?r care folose?te tehnologia Conviso Smart de la Bayer. ?n urma acestei decizii strategice, fermierul a?teapt? produc?ii foarte bune, ?n toamn?, la recoltat.Inginerul Vasile Iacob ne-a declarat c? ?i anul acesta, la fel ca ?i ?n anii trecu?i, produc?ia de sfecl? de la TCE 3 Brazi va merge la fabrica de zah?r Agrana, din Roman, jude?ul Neam?.”Sfecla de z?h?r o recolt?m de obicei ?n luna lui octombrie, cam de pe 10 octombrie p?n? la 1 noiembrie. Pentru sfecl? am semnat contractul ?nc? din luna decembrie cu fabrica de zah?r Agrana din Roman. Agrana ne-a dat cu titlu gratuit s?m?n?a de sfecl? de zah?r, ca s? o pl?tim ?n toamn?, la recoltare. Anul acesta vom da cu 26 de euro tona de sfecl? de zah?r, din decembrie am stabilit pre?ul. Sfecla de zah?r se pl?te?te ?i ?n func?ie de con?inutul de zah?r. 26 de euro pe ton? se d? la un con?inut de zah?r de 16,5% – cu c?t cre?te con?inutul de zah?r, cu at?t cre?te ?i pre?ul. An de an, vindem la Agrana, nu ai unde ?n alt? parte s? mergi s? faci contract, cel pu?in pe zona noastr?”, ne-a mai spus Vasile Iacob.Despre cultura de sfecl? din ferma TCE 3 Brazi pute?i citi aici: Cultura salvatoare ?n 2020 la TCE 3 Brazi! Ing. Vasile Iacob a decis s? dubleze suprafe?ele ?i nu regret? nicio secund?!De precizat c? fermierii care cultiv? sfecl? de zah?r sunt sus?inu?i ?i cu subven?ii pe suprafa?? at?t din Bugetul Na?ional (BN) c?t ?i din bani europeni. Astfel, pe l?ng? schemele directe pe suprafa??, pe care le ?ncaseaz? orice cultur?, sfecla de zah?r beneficiaz? ?i de scheme dedicate: Ajutorul Na?ionat Tranzitoriu (ANT) 6 care ?n 2019 a ?nsumat 73,8219 de euro pe hectar adic? 350,6244 de lei pe hectar ?i Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) care ?n 2019 a primit un cuantum de 829,34 de euro pe hectar adic? 3.939,033 lei pe hectar.Fermier: ”Mul?umim, Agrointeligen?a! Ne-au intrat ?n cont banii ce ni se cuveneau!” Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 23 iulie 2020 Un nou caz care se rezolv? ?n favoarea fermierilor cu ajutorul implic?rii echipei Agrointeligen?a! O familie de agricultori din jude?ul Br?ila despre a c?rei problem? am scris ?i pentru care am contactat ?i institu?iile statului, ne-a transmis c? lucrurile s-au solu?ionat ?i c? banii la care fermierii aveau dreptul au intrat, ?ntr-un final, ?n cont! Dovada vie c? ?i la noi ?n ?ar? se pot rezolva lucrurile at?t timp c?t ne dorim ?i lupt?m pentru acest lucru! Dup? ce Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a f?cut cunoscut? problema cu care Nina Gheorghi??, care lucreaz?, al?turi de so?ul ei, aproape 500 de hectare de teren agricol ?n jude?ul Br?ila, s-a confruntat, anul trecut, la accesarea subm?surii 17.1 – “Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor” din cadrul PNDR, iat? c? a venit ?i vestea bun?. Br?ileanca ne-a contactat pentru a ne mul?umi ?i pentru a ne spune c? ?i-a primit banii care i se cuveneau, ?i anume, cei 18.706,35 lei, sum? ce reprezint? 55% din valoarea primei de asigurare pl?tit? pentru cele 226,04 ha culturi de prim?var?, asigurate cu un an ?n urm?. Anul trecut, fermiera a fost declarat? neeligibil? de c?tre AFIR din cauza unei neconcordan?e ?ntre suprafa?a total? ?nregistrat? la APIA ?i cea de la Registrul Agricol.Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO v? prezint? integral scrisoarea primit?, pe adresa redac?iei, de la br?ileanca Nina Gheorghi??:”La 6 luni de la depunerea contesta?iei mele la AFIR prin care reclamam, ?n baza unor argumente pertinente, c? m-au descalificat pe nedrept, pe subm?sura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ?i a plantelor, am primit ?n sf?r?it cei 18.706,35 lei, sum? ce reprezint? 55% din valoarea primei de asigurare pl?tit? pentru cele 226,04 ha culturi de prim?var?, asigurate cu un an ?n urm?. Nu cred ca a? fi reu?it f?r? s? am sprijinul foarte prompt al site-ului Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, care mi-a preluat imediat mesajul ?i l-a f?cut public, mai mult, l-a contactat ?i pe domnul director general AFIR, de la acea vreme, Adrian Chesnoiu, pentru a-i cere un punct de vedere, referitor la cele reclamate de mine.?n acest context, doresc s? mul?umesc foarte mult site-ului Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO, dar ?n egal? m?sur? ?i domnului director general Adrian Chesnoiu, care ?i-a g?sit timp pentru a m? contacta la vremea respectiv? ?i a m? asculta cu privire la spe?a mea. Sunt convins? c? f?r? implicarea direct? a dumnealui, dar ?i a d-lui director adjunct Robu C?t?lin, dosarul nu s-ar fi solu?ionat de-o manier? pozitiv?, iar cauza ar fi fost una veche a autorit??ilor noastre, ?i anume, fuga de responsabilitate ?i/sau incompeten?a func?ionarilor care lucreaz? direct cu fermierii. Doresc s? men?ionez c? am avut o discu?ie extrem de constructiv?. Personal, domnul director Adrian Chesnoiu, mi-a l?sat impresia unui foarte bun profesionist, foarte ancorat ?n problemele pe care le are institu?ia, de la cele legate de mentalitate organiza?ional? p?n? la cele legate de rolul AFIR-ului ?n atingerea obiectivelor din Planul Na?ional de Dezvoltare Rural?, institu?ie pe care o preluase nu de mult? vreme, ?i avea nevoie de timp pentru a promova ?i a determina schimbarea. Din p?cate, fr?m?nt?rile politice de la finalul anului trecut ?i-au pus amprenta ?i asupra AFIR-ului, iar experien?a ?i expertiza pe care le acumulase nu au mai putut fi puse ?n slujba institu?iei, fiind delegat pe un post pentru care personal declara c? nu are competen?e. Din p?cate aceast? istorie se repet? de 30 ani, motiv pentru care agricultura rom?neasc? nu are aceea?i vitez? de dezvoltare ca ?i ??rile din aceea?i regiune a Europei. La vremea respectiv?, domnul Adrian Chesnoiu mi-a men?ionat c? Ghidul subm?surii 17.1 a fost ?n dezbatere public?, ?i a avut ?nt?lniri cu brokerii de asigur?ri, cu firmele de asigur?ri, cu asocia?iile profesionale ale fermierilor ?i la vremea respectiv? nimeni nu a f?cut niciun fel de precizare legat? de cele semnalate de mine. Fiind o masur? pe care nimeni, ?naintea dumnealui, la conducerea AFIR, nu o lansase, cumva ??i asumase ca vor fi ,,probleme” ?n prima sesiune, dar c? le va reglementa pe parcursul derul?rii m?surii astfel ?ncat la urm?toarea sesiune de depunere, problemele semnalate ?n prima sesiune s? fie remediate. Simplificarea subm?surii 17.1 sunt convins? c? i se datoreaz? ?ntruc?t multe din observa?iile pe care personal i le-am spus ?i ulterior i le-am trimis ?n scris, prin asocia?ia din care fac parte (A.P.A. Br?ila), au fost luate ?n considerare, iar aici un rol foarte important l-a avut ?i domnul director adjunct Robu C?t?lin, la fel, un profesionist, cu care am discutat telefonic anul trecut ?i care a ?n?eles c? procedura este una foarte greu de parcurs ?i se abate foarte mult de la scopul subm?surii. ?i mul?umesc, pe aceast? cale, pentru implicare ?i pentru simplificarea ghidului.Am spus ?i ?n apelul meu c?tre Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO din 4 decembrie 2019, c? demersul pe care ?l f?ceam la vremea respectiva, nu era neaparat pentru a obtine ace?ti bani, care nici pe departe nu compenseaz? efortul pe care l-am f?cut pentru a urma toat? procedura extrem de birocratic? a ghidului, dar mai ales frustrarea, la momentul la care consta?i c? e?ti descalificat pentru ni?te motive care nu exist? ?i nu po?i dialoga cu nici o persoan? ?n carne ?i oase din AFIR ci doar cu o platform? online. Acum, la final, dup? ce mi-am ?ncasat banu?ii, dar mai ales dup? ce am v?zut noul ghid al subm?surii 17.1, consider c? efortul meu a meritat, ?ntruc?t numai a?a putem determina schimbarea ?n comportamentul autorit??ilor romane, implic?ndu-ne ?n ?ncercarea de a g?si ?mpreun? solu?ii. ?ndemn, pe aceast? cale, to?i fermierii s? procedeze de aceea?i manier? ca ?i mine, s? nu renun?e, atunci c?nd le sunt ?nc?lcate drepturile ?i s? caute s? mearg? mai departe, p?n? la momentul ?n care li se va da dreptate. Personal, cred c? dac? renun?am anul trecut la demersul meu, anul acesta am fi avut acela?i ghid al solicitantului, si a? fi fost din nou declarat? neeligibil?.Sper ca d-l director general Adrian Chesnoiu s? revin? la conducerea AFIR ?i s? reuseasca s? pun? ?n practic?, toat? viziunea pe care o avea, legat? de modul ?n care ar trebui s? lucreze AFIR-ul ?n rela?ia cu fermierul dar ?i transformarea agen?iei ?n concordan?? cu era ?n care tr?im, era digitaliz?rii. Pentru mine, r?m?ne singurul reprezentant al autorit??ilor rom?ne, dintre to?i cei cu care am dialogat ?n timp, care ?n permanen??, ?n discutiile avute, a sustinut, ca ?i mine, c? totul se poate, depinde numai de noi ca stat, ca cet??eni, s? vrem. Nu a dat vina nici pe Uniunea European?, nici pe Curtea de Conturi…!?n opinia mea, AFIR-ul trebuie s? func?ioneze ca un cordon ombilical ?ntre banii europeni ?i fermierul rom?n, beneficiar al acestor bani. Cordonul ombilical nu trebuie s? sugrume, prin birocratie, fermierul, astfel ?nc?t acesta s? nu mai poat? beneficia de nici un b?nu?, iar noi ca stat s?-i l?sam Uniunii Europene necheltui?i! Asta nu ?nseamn? ca AFIR-ul s? nu se preocupe 100% ca fiecare leu s? fie accesat respect?nd legea, ?i de asemenea, aduc?nd prosperitate mediului rural ?i implicit plus valoare economiei rom?ne?ti”.Jude?e unde tinerii nu vor putea primi teren. Adrian Oros: Nu putem concensiona suprafe?e neintabulate! Ramona Dasc?lu Ramona Dasc?lu - 23 iulie 2020 Tinerii din jude?ele unde nu exist? teren liber nu vor putea beneficia de teren gratuit de la stat! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat ast?zi, joi – 23 iulie, ?ntr-o conferin?? de pres? sus?inut? la Timi?oara, c? vor putea beneficia de teren de la stat, ?n suprafa?? de 50 de hectare, doar tinerii din jude?ele unde exist? teren liber.O alt? condi?ie care trebuie s? fie ?ndeplinit? pentru ca terenul s? poat? fie dat ?n concesiune tinerilor fermieri este s? fie intabulat. Ministrul a precizat c? la acest moment nu ?tie ce suprafe?e de teren intabulate sunt disponibile ?n fiecare jude? din ?ar?.”Atunci c?nd am lansat aceast? idee de a concesiona tinerilor fermieri, de?i legea permitea niciodat? nu s-a ?nt?mplat acest lucru, au avut loc ni?te evalu?ri. C?nd am venit la minister, mai mult de o treime din teren nu era intabulat, iar nivelul mediu al redeven?elor era undeva ?ntre 480 ?i 600 de kilograme de gr?u la hectar. Primul lucru a fost s? evalu?m, conducerea ADS-ului, nu eu, toate contractele de concesiune, s? vedem dac? s-au respectat termenii din acele contracte ?i cei din conducerea ADS mi-au spus c? ar fi cam 50.000 de hectare libere, care nu mai erau concesionate sau a c?ror contract de concesiune se apropia de final ?i c? pe acele 50.000 de hectare putem s? le rapartiz?m, s? le concesion?m tinerilor fermieri. Nu pot s? v? spun acum ?n fiecare jude? c?t anume ?i care sunt suprafe?ele. Noi elabor?m acum o modificare la codul administrativ care spune c? nu se poate concesiona un teren care nu este intabulat. A trebui s? modific?m ?i legea de func?ionare a ADS-ului ?nc?t ADS-ul s? poat? beneficia de acei bani europeni de la ANCPI, s? preia ?i s? ?nceap? s? intabuleze, ceea ce nu s-a ?nt?mplat niciodat? ?n ultimii 30 de ani, pe de-o parte iar pe de alt? parte, terenul care este intabulat ?i este liber ?l vom putea da acestor tineri, acolo unde exist? teren pentru c? dac? ?ntr-un jude? nu exist? teren liber nu vor putea beneficia de acest teren, programul T?n?rul Fermier oricum se deruleaz? ?i acolo unde este posibil se va cupla ?i cu alocarea acestor 50 de hectare”, a declarat Adrian Oros.Ministrul Agriculturii a ?inut s? sublinieze faptul c? programul T?n?rul Fermier ?i programul de concesiune c?tre tineri a suprafe?elor libere se desf??oar? ?n paralel.”Aceste lucruri nu sunt legate indisolubil, adic? s? nu po?i accesa T?n?rul Fermier dac? nu ai ?i 50 de hectare, nu, sunt dou? programe ?n paralel care ?n unele locuri se vor suprapune. Deci, programul T?n?rul Fermier se deruleaz? separat, i-am ?mp?r?it ?n dou?, 50% din sum? dedicat? tinerilor fermieri din Rom?nia ?i 50% tinerilor fermieri din diaspora. ?n paralel, se deruleaz? programul de concesiune c?tre tineri a suprafe?elor libere ?i care pot fi alocate”, a spus ministrul Oros. ZF Agropower. Seceta a redus la jum?tate produc?ia de gr?u. Fermier din Br?ila: ?F?r? iriga?ii nu se poate face agricultur?, nu putem s? mergem ?nainte. Suntem ?n moarte clinic?“ Florentina Ni?u 23.07.2020, Produc?ia de gr?u a sc?zut de la 10 milioane de tone anul trecut la doar 5,4 milioane de tone ?n 2020, din cauza secetei prelungite din toamn? ?i din prim?var? care a afectat ?n mare parte culturile, arat? primele estim?ri f?cute de Direc?iile Agricole Jude?ene, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.?Am r?mas doar cu gr?u pentru s?m?n??, cu 3% din produc?ia estimat?. F?r? iriga?ii nu se poate face agricultur?, nu putem s? mergem ?nainte. Statul trebuia s? aloce bani pentru asta p?n? ?n prim?var?, atunci c?nd aveam nevoie de ap?, nu acum, c?nd suntem ?n moarte clinic?. E t?rziu s? mai salv?m recoltele, avem credite la b?nci pe care nu le putem pl?ti, furnizorii de inputuri vor ?i ei banii, trebuie s? ne ?ndator?m ?i mai mult s? ?ns?m?n??m iar gr?u ?n toamn? ?i e posibil ca mul?i dintre noi s? intr?m ?n faliment“, spune Ioan Vornicu, proprietarul Eurosem Bioagrivor.Recolta de gr?u din 2020 este similar? cu cea din 2012, un an foarte secetos, dup? cum ??i amintesc fermierii. Ei estimeaz? c? produc?ia total? de cereale va sc?dea la nivel na?ional cu 30%. ?n anul agricol 2019, Rom?nia a avut o produc?ie de 29,5 milioane de tone de cereale, potrivit INS.Investi?i ?n Rom?nia!, proiect ZF ?i CEC Bank. Ioan Branga, antreprenor cu afaceri ?n zootehnie ?i agricultur?: Avem nevoie de dob?nzi de 1% pentru fermieri. ?n Ungaria sau Germania statul asigur? dob?nzi foarte mici pentru agricultur? 23.07.2020, Alex Ciutacu Branga a construit ?mpreun? cu mai mul?i fermieri din Arad businessul de br?nzeturi Cris-Sib Lacto, cu afaceri de peste 82 mil. lei ?n 2018. Fermierii din Rom?nia au nevoie de acces la finan?are bancar? cu dob?nzi de 1% sau mai mici, ?n contextul ?n care statul asigur? dob?nzi reduse pentru juc?torii din agricultur? ?n mai multe ??ri europene, precum Ungaria sau Germania, a explicat Ioan Branga, antreprenor cu activit??i ?n cre?terea ovinelor ?i ?n cultura mare, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Lipse?te din Rom?nia finan?area bancar? ?n agricultur? cu dob?nzi de 1% sau sub 1%, cum au fermierii din alte ??ri. Am fost ?i noi ?n schimb de experien?? ?n Germania, Ungaria, Anglia ?i acolo fermierii au acces la credite cu dob?nzi reduse, guvernul asigur? credite speciale pentru agricultur? cu dob?nd? foarte mic?. ?n unele scheme ai chiar ?i dob?nd? zero pentru c? au interesul s? fie produsele agricole c?t mai ieftine”, a declarat Ioan Branga, un antreprenor care controleaz? o ferm? de ovine cu circa 3.000 de capete ?i are activit??i ?n cultura mare pe o suprafa?? de circa 400 de hectare.?n 2017, Ioan Branga era administrator al fabricii de br?nzeturi Cris-Sib Lacto din Arad, unde era asociat cu mai mul?i fermieri. V?nz?rile fabricii se ridicau atunci la peste 2,3 mil. euro, ?ns? Ioan Branga a explicat ?n emisiunea ZF Investi?i ?n Rom?nia c? nu mai este administrator al acestui business.?n schimb, antreprenorul ?i-a continuat activit??ile pe care le desf??ura ?i ?nainte, cu prec?dere spre businessul din zootehnie. ?n total, circa 20 de oameni lucreaz? ?n aceste dou? activit??i, dar num?rul lor cre?te ?n func?ie de sezon, ?n conformitate cu specificul sectorului.?Am o ferm? de vreo 3.000 de oi adulte ?i o ?ngr???torie de miei unde mai cump?r ?i de la al?i cresc?tori de ovine din zon?, ?n jur de 5.000 de capete, unde ?i cump?r, ?i bag la ?ngr??at ?i ?i preg?tesc pentru ??rile arabe. (...) Rom?nia consum? pu?in? carne de miel dar avem noroc cu ??ri precum Arabia Saudit?, Iordania, unde avem o pia?? bun? pentru desfacerea c?rnii de miel”, a spus el.?n ceea ce prive?te businessul de cultur? mare, Ioan Branga a explicat c? lucreaz? circa 400 de hectare, unde cultiv? lucern?, porumb ?i gr?u.?Pre?ul este ?n jur de 73-75 de bani pe kilogram la gr?u, pe c?nd anul trecut a fost la 55-60 de bani, deci pot spune c? pre?urile au crescut, asta este cererea ?i oferta. V?nd pe pia?a intern? c?tre traderi ?i ei v?nd la export”, a ad?ugat acesta.Ioan Branga a?teapt? definitivarea noilor programe de finan?are pentru agricultur?, ?ntruc?t are ?n vedere o investi?ie de 500.000 de euro prin care vizeaz? un utilaj nou ?i o serie de instala?ii de irigat.Care sunt principalele probleme identificate de Ioan Branga? Lipsa personalului. Probabil cea mai urgent? problem? ?n agricultur? este lipsa personalului, lipsa muncitorilor. Rom?nii au plecat ?n Spania, peste tot, au plecat tinerii ?i au r?mas ?n Rom?nia oamenii mai ?n v?rst?, dintre care unii nu pot face fa??, mai ales pe utilajele noi. Spunem noi de tractori?ti, dar acum un tractor este ca un avion, deci dac? nu ?tii calculator sau electronic? nici nu pleac? de pe loc.?Finan?area bancar?. La orice banc? mergi pentru un credit e?ti ?ntrebat dac? ai case ?i apartamente. Nu ??i ia nimeni ?n calcul terenul, animalele, nimic.Buz?u: Produc?ie record de mure ?i agri?e cultivate ?n premier? Ana Felea Miscellanea / 23 iulie O planta?ie din Verne?ti a devenit cel mai c?utat loc ?n aceast? perioad? de to?i cei care ??i doresc fructe s?n?toase, proaspete sau a sortimentelor rar ?nt?lnite ?n Rom?nia. Pe o suprafa?? impresionant? de trei hectare, Marian Tudor a plantat de la zmeur?, mure, c?p?uni, pomi fructiferi p?n? la fructe pe care p?n? acum rom?nii le g?seau doar ?n marile magazine, aduse din import. Totul a ?nceput ?n urm? cu aproape zece ani. De profesie inginer metalurg, buzoianul ?i-a abandonat meseria ?i s-a dedicat agriculturii. A cump?rat aproape trei hectare de teren ?n Verne?ti ?i a ?nfiin?at cea mai mare planta?ie de fructe de p?dure ?i pomi fructiferi. La ?nceput a cultivat doar zmeur? ?i mure, dar ?n fiecare an a ad?ugat plante noi, aduc?nd pe pia?a buzoian? fructe care p?n? atunci puteau fi g?site doar ?n supermarketuri, aduse din import."C?nd am v?zut c? mi s-au prins doar o sut? de arbu?ti mi-am spus c? trebuie s? continui, chiar dac? so?ia mea ?mi spunea c? arunc banii pe ierburi. Am c?utat ?i o cuno?tin?? mi-a promis c? ?mi aduce de peste hotare ?i alte soiuri pe care s? ?ncerc s? le aclimatizez. Cu mare dificultate, a reu?it s? ?mi aduc? 2.800 de fire. ?n final 1800 au prins r?d?cini. Am fost foarte mul?imit ?i c?nd am v?zut c? rezist? ?n timp, am spus c? asta e. ?i am continuat", poveste?te Marian Tudor despre ?nceputul afacerii.2020, anul agri?elor?i dac? anul trecut, ferma de Verne?ti scotea pentru prima dat? pe pia?a buzoian? aronia, considerat "fructul inimii", anul acesta "vedetele" sunt agri?ele. Primii buta?i au fost planta?i ?n urm? cu doi ani, iar ?n aceste zile primele fructe au fost bune de cules. Curios s? afle p?rerea clien?ilor, buzoianul le-a scos la v?nzare. ?n func?ie de soi, agri?e verzi sau ro?ii, fructele se v?nd cu 25 sau 30 de lei kilogramul, adic? mult mai ieftin dec?t ?n supermarket. Fructele sunt considerate a fi cel mai puternic antioxidant din lume pentru c? au un con?inut de vitamina C foarte ridicat. Practic o singur? agri?? con?ine vitamina C c?t 20 de portocale. ?n grame, speciali?tii sus?in c? dac? m?sur?m 100 g de agri?e proaspete, reprezint? echivalentul a 470-680 mg de vitamina C. Propriet??ile fascinante ale acestui fruct sunt men?ionate ?n medicina chinez? ?nc? de acum 3000 de ani, iar sute de ani la r?nd, indienii l-au folosit pentru ?nt?rirea sistemului imunitar. Acest fruct nu con?ine doar vitamina C, ?n el se g?sesc ?i flavonoide, tanin ?i minerale. Agri?a ajut? ?i la eliberarea de tuse, amelioreaz? durerile de g?t ?i ajut? ?i alte probleme respiratorii, inclusiv astm ?i bron?ita. Fructul are un gust dulce acri?or, piperat ?i amar ?n acela?i timp.2020 aduce ?i o produc?ie record de mure?ntr-un an secetos, neprielnic agriculturii, buzoianul de la Verne?ti spune c? va culege o cantitate record de mure. Aproape 50 de tone de mure! "C?ldura ?i ploile din ultima perioad? au fost prielnice culturii de mure", a spus Marian Tudor. Produc?torul buzoian estimeaz? c? va culege cea mai mare cantitate de fructe din ultimii trei ani."Dac? p?n? acum culegeam aproximativ 15 tone la hectar (n.r de?ine 4 hectare de mure - 2 la Verne?ti, 2 ?n alt? localitate), anul acest vom avea cu 15-20% mai mult. ?n total, estim?m la peste 50 de tone de fructe", a spus Marian Tudor.Prima fabric? de pulberi de fructe, la Verne?tiFructele au ?nceput s? se coac? a?a c? de dou? s?pt?m?ni pe planta?ia de la Verne?ti a ?nceput ?i culesul. O parte din fructe va pleca c?tre supermarket, ?ns? cea mai mare parte va fi stocat? pentru a fi folosit? ca materie prim? ?n fabrica de prelucrare a fructelor pe care o de?ine proprietarul planta?iei. "Vindem c?tre supermaketurile la Bro?ov, Constan?a. Dar cea mai mare cantitate va fi stocat? pentru uz intern. Vom tranforma fructele ?n f?in? de fructe pentru dulciuri ?i ceaiuri. Am construit o fabric? chiar l?ng? planta?ie. Sper?m s?-i d?m drumul la prim?var?.Va fi prima fabric? din ?ar? unde vom prelucra f?in? de fructe ?i geluri de fructe. Deocamdat? am pornit doar camerele frig pentru a putea stoca fructele. Avem o capacitate de 650 de tone ", a spus Marian Tudor. Clien?ii pot cump?ra fructe ?i direct de la ferm?. Pre?ul este 10 ?i 15 lei kilogramul.Tot ?n aceast? perioad? sunt la v?nzare ?i alte fructe precum zmeura sau coac?zele ro?ii ?i albe.Interviu Pig Progress cu dr. Adrian Balaban: Pesta Porcin? African? a cople?it Rom?nia meatmilk 23 iulie 2020 Dac? presa interna?ional? este preocupat?, pe bun? dreptate, de extinderea maladiei Covid-19 ?n Rom?nia, iat? c? ?ara noastr? revine ?n prim-planul presei interna?ionale de specialitate, dar nu pentru a veniden?ia lucrurile bune f?cute ?n zootehnia de aici, ci pentru a fi acuza?i, din nou, de modul ?n care a fost ?i este gestionat? evolu?ia Pestei Porcine Africane.De aceast? dat?, publica?ia de circula?ie european? PigProgress a realizat un interviu audio cu domnul Dr. Adrian Balaban-Vicepre?edinte al APCPR ?i Pre?edinte al Asocia?iei Medicilor Veterinari cu practic? ?n domeniul Suinelor. Men?ion?nd c? domnul Balaban a fost recent ?i invitatul emisiunii Meat.Milk, realizat? de noi pentru postul Agro TV, iat? introducerea ?i dialogul colegilor jurnali?ti de la PigProgress, cu domnia sa:”Dac? o ?ar? din Uniunea European? a fost grav afectat? de Pesta Porcin? African? (ASF), aceasta trebuie s? fie Rom?nia. Pig Progress a intervievat medicul veterinar rom?n Adrian Balaban ?i i-a cerut s? explice fundalul ?i perspectivele.Primul caz de ASF a avut loc ?n 2017 ?i, dup? cum explic? dr. Balaban, virusul nu s-a r?sp?ndit rapid, imediat. Valul cel mare a venit c?nd virusul a lovit delta Dun?rii, mai aproape de Marea Neagr?. ?nc? de atunci, virusul a infectat multe zone din estul ?i sudul ??rii, a?a cum se poate observa ?i ?n anima?ia din partea de jos a acestui articol.Cum era Rom?nia ?nainte de venirea ASF? Cum a afectat deosebit de puternic, virusul, aceast? ?ar?? Ce se poate face pentru a scoate virusul din ferme ?i care sunt perspectivele pentru viitor? Concluzia interviului este aceea c? Rom?nia este cople?it? de PPA. Doar face?i clic pe linkul de mai jos pentru a asculta ?ntregul interviu:” 2020-07-23 Fermierul-pre?edinte ( este cresc?tor de vaci pentru carne din rasa Charolaise ) s-a declarat indignat c? ?n noul ordin al Agen?iei Na?ionale pentru Zootehnie nu mai este prev?zut? ?n mod expres utilizarea pentru mont? a taurilor de ras? pur?, fiind permis? ?n consecin?? ?i folosirea taurilor meti?i. Grigorean arat? cu degetul spre art. 9, pct. 2, unde sintagma ”taur ras? pur?” nu mai este men?ionat?. Iat? cum sun? pasajul respectiv: ”Reproduc?torii masculi, indiferent de specie, utiliza?i la mont? natural?, sunt autoriza?i de c?tre autoritatea competent? a statului ?n zootehnie dac? ?ndeplinesc performan?ele minime stabilite prin programele de ameliorare ?i cerin?ele sanitar-veterinare ?n vigoare”.?ntr-un status pe facebook, pre?edintele Asocia?iei Cresc?torilor de Bovine pentru Carne din Rom?nia a sus?inut c? ”produ?ii ob?inu?i o s? aib? carnea un pic mai tare, “c?l?oas?”, a?a cum m?nc?m noi de sute de ani, ce noi avem din?ii slabi ca francezii, s? vrem noi carne fraged?…?”.Fermierul din Suceava a ar?tat c? noul ordin i-ar aduce avantaje, fiindc? de?ine ?n ferm? ?i exemplare metisate, pe care le-ar putea vinde ?n mod profitabil, dar se opune fiindc? efectele aplic?rii acelui ordin vor fi negative asupra sectorului zootehnic: ”vreau s? precizez c? “ideea n?stru?nic?” de a autoriza la mont? tauri meti?i mi-ar fi adus avantaje directe ?i imediate. Am destule vaci metis de la care a? putea ob?ine tauri de mont? pentru…tot jude?ul. Dac? este cerere mai cump?r c?teva “r?g?lii” de vaci reform?, taur bun am, deci ar merge treaba “uns?”.Mai mult, fermierul acuz? c? noul ordin, aflat deocamdat? ?n stadiul de draft, ?ncalc? legisla?ia european?, mai exact Regulamentul 1012/2016:”Este bun? Europa c?nd ne d? bani, sunt bune subven?iile, sunt frumoase pozele de la Bruxelles, cum mai aducem noi bani cu sacul pentru fermierii rom?ni…Dar c?nd este vorba de legisla?ia european?, de autonomia unor fermieri ?n a decide ce vor s? fac? cu animalele pe care le cresc, de reguli mai simple ?i de mai pu?in? birocra?ie…nu, nu e bine, noi trebuie s? ?inem fermierii cu capul plecat pe la u?a institu?iilor, s?-l “c?lc?m pe grumaz”, s?-l control?m, s?-i spunem ce ?i cum s? fac?, s? tremure ?n fa?a “competentului” de la stat, nu s? fac? el a?a de capul lui!” a comentat Grigorean pe pagina sa de facebook.VIDEO Anul acesta nu ne mai putem ascunde in lanul de porumb 23 iulie 2020Revenim iar ?i iar la subiectul care ?i macin? pe fermierii din ?ntreaga ?ar? – seceta – cu un material trimis de un t?n?r fermier din Constan?a. S-a filmat ?n lanul de porumb ?i tot ce i-a mai r?mas de f?cut este s? povesteasc? cu ironie ?n glas despre “lanul de porumb ?n care nu se poate ascunde”. S? urm?rim materialul trimis de Raul M?run?oiu, inginer agronom care lucreaz? al?turi de familie. Crescatorii de vaci se multumesc cu putin. Laptele, mai ieftin ca apa… 23 iulie 2020C? vaca cu cea mai mare produc?ie de lapte este B?l?ata Rom?neasca, ?tim foarte bine. Dar ce faci c?nd ai produc?ie, dar nu ai pe ce o vinde? Un litru de lapte ajunge la 1 leu ?i 60 de bani, asta ?n condi?iile ?n care, uneori, pe un litru de ap? dai mai mult. Fermierii spun c? pre?ul e acceptabil pentru vremurile ?n care tr?im, dar ?n nici un caz satisf?c?tor pentru munca pe care o depun. Vor sa irige, dar nu-i lasa AFIR! Povestea unei Organizatii de Udatori din Constanta 23 iulie 2020 De parc? n-ar avea deja destule probleme din cauza secetei, unii fermieri se mai lupt? ?i cu institu?iile statului. Este cazul unei Organiza?ii de Ud?tori din jude?ul Constan?a, care de c?teva luni a?teapt? un r?spuns de la AFIR care ?nt?rzie s? apar?. Fermierii doresc s?-?i construiasc? infrastructura de iriga?ii, pentru a-?i putea salva culturile agricole ?n anii urm?tori, mai ales c? ??i desf??oar? activitatea ?n jude?ul cel mai afectat de secet? din ?ntreaga ?ar?.?ntr-o interven?ie ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, fermierul Constantin Soare a explicat ?ntreaga situa?ie.”Organiza?ia noastr? are preluate de la ANIF ?ase ploturi de iriga?ii, care cumuleaz? o suprafa?? de 5.350 hectare. Prin m?sura 4.3, ?n sesiunea din aprilie 2019, am depus 6 proiecte, c?te unul pentru fiecare plot. La momentul de fa??, av?nd ?n vedere procedurile standardizate, am parcurs mai mul?i pa?i, avem proiectele aprobate, avem contractele de finan?are semnate cu AFIR, am realizat dosarul de achizi?ie cu caietele de sarcini aferente, le-am depus pe 22 mai la AFIR. Conform normelor, AFIR ar trebui s? prezinte ?n termen de 5 zile un r?spuns. Au trecut, din p?cate, dou? luni, iar p?n? la aceast? or? nu avem un feedback din partea institu?iei.Se ?nt?rzie foarte mult aceste proceduri ?i d?uneaz? foarte mult la finalizarea acestor proiecte. Dac? vor mai ?nt?rzia mult, ajungem s? ?ncepem lucr?rile ?n toamn?-iarn?, moment ?n care, ?n func?ie de evolu?ia vremii, s-ar putea s? nu mai putem lucra ?i exist? riscul ca lucr?rile s? ?nt?rzie foarte mult.Din p?cate, nu se ?ine cont c? ?n perioada aceasta de prim?var?-var? exist? timpul optim pentru tot ce ?nseamn? execu?ia unor astfel de lucr?ri. ?nt?rzierea aceasta va crea mari probleme. Dac? ?ncepem mai devreme, ?n prim?vara anului viitor vom putea avea infrastructura de iriga?ii ?n func?iune ?i vom putea iriga”, a explicat fermierul Constantin Soare, pre?edintele consiliului de administra?ie al organiza?iei ERAVO, localitatea F?nt?nele, jude?ul Constan?a.Prezent ?n aceea?i emisiune, secretarul de stat Gheorghe ?tefan s-a ar?tat surprins de ?nt?rzierea r?spunsului din partea AFIR ?i a promis c? va l?muri urgent situa?ia. ”M?ine diminea?? o s? vorbesc cu directorul de la AFIR s? v?d care este problema. M? surprinde, pentru c? ?tiu c? cei de la AFIR au ni?te termene, ca toate institu?iile care lucreaz? cu fonduri europene. De obicei este o institu?ie propt?, cele dou? luni de tergiversare m? surprind”, a precizat oficialul isia ?Sparanghelul”: Zeci de suceveni au evadat din zona carantinata in aprilie, pentru a pleca la munca 23 iulie 2020 Zeci? de suceveni, majoritatea din localitatea P?tr?u?i, zona carantinata ?n perioada st?rii de urgen??, au ajuns la Aeroportul din Cluj ?n luna aprilie, deplas?ndu-se pe drumuri agricole secundare ?i evit?nd astfel punctele de control.Declara?ia a fost f?cut? ?n Comisia ?Sparanghelul” din Parlament, care ancheteaz? modul ?n care mai mul?i rom?ni au plecat, zilieri ?n str?in?tate, la cules de sparanghel ?ntr-o? perioada st?rii ?n care ?totul era ?nghe?at”, prin lege. ... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download