Apar-romania.ro



Stiri , 21 mai 2021, a doua parteCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACum au ar?tat planurile de extindere ale retailerilor locali ?n luna aprilie , 21 May 2021 | de Alina Dragomir At?t retailerii interna?ionali prezen?i pe pia?a local?, c?t ?i juc?torii independen?i ?i-au continuat investi?iile ?n expansiune, bif?nd 29 de magazine noi ?n luna aprilie, av?nd un ritm constant de extindere prin compara?ie cu luna martie.La fel ca ?i ?n lunile precedente, Profi r?m?ne campionul la capitolul expansiune, ?n luna martie fiind inaugurate 10 magazine, 1 ?n formatul Profi, 3 ?n formatul City ?i 6 Profi Loco. Odat? cu aceste deschideri, retailerul controlat de fondul de investi?ii ajunge la pragul de 1.476 de magazine la nivel na?ional.Urm?torul clasat ?n topul celor mai expansivi retaileri este Mega Image, care a inaugurat luna trecut? 9 unit??i comerciale noi. Dintre acestea, 3 sunt supermarketuri Mega Image ?i 6 sunt unit??i Shop&Go, iar zone de deschidere au fost at?t Capitala, unde retailerul are o prezen?? mai mult dec?t notabil?, dar ?i jude?e precum Ia?i, Oradea, Bra?ov sau Prahova, unde retailerul vrea s?-?i consolideze pozi?ia.?i discounterii Lidl ?i Penny ?i-au continuat investi?iile. Penny a bifat trei deschideri ajung?nd la 283 de magazine la nivel na?ional, ?n timp ce Lidl a ad?ugat o nou? loca?ie pe harta expansiunii.?i Kaufland ?i-a continuat extinderea, bif?nd primul s?u hypermarket din T?rn?veni, jude?ul Mure? ?i cel de-al 142-lea la nivel na?ional. Aceasta este a patra deschidere bifat? de retailer de la ?nceputul acestui an, ?n condi?iile ?n care planul pentru 2021 prevede cel pu?in 10 deschideri.Carrefour, dm drogerie markt ?i CBA Nord-Vest sunt ceilal?i comercian?i care au avut investi?ii ?n dezvoltarea re?elei de magazine ?n luna aprilie. Carrefour a bifat dou? deschideri sub brandul Express, ?n timp ce dm drogerie markt ?i CBA Nord-Vest au inaugurat c?te o loca?ie, ?n Flore?ti (Jud. Cluj), respectiv Satu Mare (jud. Satu Mare).Pute?i urm?ri evolu?ia lunar? a deschiderilor de magazine ?n Universul de Retail (UdR). Un proiect online marca Progresiv, Universul de Retail este o aplica?ie care ofer? situa?ia actualizat? a magazinelor din re?elele interna?ionale ?i locale. UdR pune la dispozi?ie repartizarea geografic? a magazinelor ?n func?ie de canal de v?nzare, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere, informa?ii despre magazine (adres?, format, suprafa?? de v?nzare ?i date de deschidere), evolu?ia num?rului de magazine pe tip de canal de v?nzare ?i informa?ii financiare despre juc?torii din pia?a de retail (cifre de afaceri, profit, num?r de magazine ?i num?r de angaja?i).Auchan introduce eticheta Nutri-Score pe produsele rom?ne?ti marc? proprie, meatmilk , 21 mai 2021 ?n continuarea misiunii sale de specialist alimentar ?i din dorin?a de a oferi clien?ilor o vizibilitate complet? asupra produselor alimentare pe care doresc s? le achizi?ioneze, Auchan esteprimul retailer din Rom?nia care marcheaz? produsele marc? proprie create local cu logo-ul Nutri-Score, oferind astfel o transparen?? total? asupra informa?iei nutri?ionale a unui produs. Ce reprezint? Nutri-Score?Nutri-Score este un sistemde etichetare care informeaz? consumatorii cu privire la compozi?ia produselor alimentare, ?ncuraj?ndu-i astfel s? ia o decizie mai responsabil? ?in?nd cont de caracteristicile nutri?ionale ale unui produs. MarcajulNutri-Score, utilizat ?n mod voluntar de c?tre Auchan,este un logo aplicat pe ambalajul produselor, care con?ine?5 litere de la A la E, iar pe fiecare produs litera aferent??este eviden?iat?. Marcajul de la A la E nu m?soar? dac? un produs este mai mult sau mai pu?in s?n?tos, ci ofer?fiec?rui client posibilitatea de a face alegerile potrivite pentru el ?nsu?i. Avantajul acestui simbol este c? el ofer? consumatorului posibilitatea de a alege anumite alimente?n mod responsabil. Un produs alimentar, cum ar fi de exemplu o cutie de cereale, poate fi clasat cu A, B, C sau D ?n func?ie de re?et?.?Ne continu?m misiunea de a ?ncuraja o alimenta?ie mai s?n?toas? ?i un consum mai responsabil, iar implementarea etichet?rii Nutri-Score reprezint? o nou? ac?iune important? ?n acest sens. Menit? s? informeze ?i s? educe consumatorul cu privire la produsele pe care alege s? le pun? ?n co?, eticheta Nutri-Score este ?i o metod? rapid? de a face alegeri mai potrivite pentru o diet? echilibrat?”, a declarat Tiberiu D?ne?iu, Director Marketing Auchan Retail Rom?nia.Pentru men?inerea unei alimenta?ii variate ?i echilibrate,sistemul Nutri-Score recomand? selectarea alimentelor marcate cu literele A ?i B ?i consumul cu o frecven?? mai redus? ?i ?n cantit??i mai mici pentru alimentele marcate cu literele D ?i E.De asemenea, alimentele cu Nutri-Score A sau B nu sunt neap?rat mai scumpe. Sistemul de etichetare Nutri-Score a fost creat ?n 2016, ?n Fran?a, cu scopul de a oferi informa?ii nutri?ionale clare, vizibile ?i u?or de ?n?eles pentru to?i consumatorii. La nivelul grupului Auchan, sistemul este utilizat ?nc? din 2017 ?n ??ri precum Fran?a, Luxemburg, Portugalia, Spania ?i urmeaz? a fi extins anul acesta ?i ?n Polonia. Auchan Rom?nia a ?nceput procesul de afi?are a logo-ului Nutri-Score pe produsele rom?ne?ti marc? proprie din decembrie 2020, av?nd deja la raft,de 2 ani,alimente marc? proprie cu aceast? etichet?, create ?n alte ??ri. ?n prezent, aproximativ 150 de articole din oferta Auchan con?in sistemul de etichetare Nutri-Score, o treime dintre acestea fiind produse de origine local?. P?n? la finalul acestui an, compania ?i-a propus ad?ugarea logo-ului Nutri-Score pe ambalajele majorit??ii produselor marc? proprie create ?n Rom?nia, respectiv o gam? format? din peste 400 de articole. Bucure?tenii se pot vaccina anti-Covid-19 ?n centrul drive-through de la cora Pantelimon , Anca Olteanu , 21 Mai 2021 - ?tiri ?i Nout??icora Pantelimon a deschis vineri, 21 mai, centrul drive-through de vaccinare anti-Covid-19, amenajat ?n parcarea complexului comercial. ?Ne-am dorit s? contribuim la efortul autorit??ilor de a limita pandemia prin vaccinare ?i pentru c? avem parcarea cu o suprafa?? generoas? ni s-a p?rut firesc s? o punem la dispozi?ie ?n acest scop. Exist? 4 fluxuri de vaccinare astfel ?nc?t timpul de a?teptare s? fie minim, iar spa?iul drive-through este bine semnalizat pentru ca lumea s? se orienteze u?or. M? bucur c? aceste centre drive-through au devenit o realitate ?i ?n Rom?nia, este un semnal puternic c? ne ?ndrept?m spre normalitate”, a spus Anca Popescu, directorul hipermarketului cora Pantelimon.Persoanele interesate vor fi vaccinate ?n ma?in?, apoi vor fi direc?ionate c?tre un spa?iu de sta?ionare pentru 15 minute, unde vor putea fi monitorizate de personalul medical, conform procedurilor ?n vigoare pentru vaccinarea ?mpotriva noului coronavirus.Centrul de vaccinare anti-Covid-19 este deschis zilnic de la 08:00 – 20:00. Vaccinarea se face cu vaccinul Pfizer BionTech ?i poate fi administrat ?i celor care vin doar la rapel.Un nou record ?n retail. Metro dep??e?te cu LaDoiPa?i pragul de 1.500 de magazine de proximitate, Alina Stanciu - joi, 20 mai 2021, ?Re?eaua de francize LaDoiPa?i, dezvoltat? de METRO Cash&Carry Rom?nia, a dep??it pragul de 1500 de magazine de proximitate ?n toat? ?ara ?i ajunge cea mai mare re?ea de magazine independente din Rom?nia. Retailerul vrea s? ajung? p?n? la finele anului la peste 1600 de unit??i. Dup? ce a atins anul trecut, ?n plin? pandemie, peste 1400 de magazine distribuite la nivel na?ional, re?eaua de francize LaDoiPa?i dezvoltat? de retailerul german Metro Cash&carry? a ajuns ?n prezent s? dep??easc? 1500 de unit??i, anun?? compania care ?i-a pus ?n plan s? ajung? la? 2,000 de magazine de proximitate ?n 2023.LaDoiPa?i a fost ?i continu? s? fie unul dintre principalii piloni de? cre?tere ai Metro la nivel local, ?n contextul ?n care investi?iile ?n noi magazine Metro cash&Carry ?nt?rzie s?”De?i anul trecut a fost unul greu, iar 2021 nu este lipsit de provoc?ri, comer?ul de proximitate a fost unul din c??tig?torii crizei Covid, clien?ii re?ntorc?ndu-se ?n comunitate, acolo unde se simt cel mai ?n siguran??. Acesta este doar unul din aspectele care au accelerat evolu?ia modelului de business LaDoiPa?i. Bine?n?eles, nimic nu ar fi fost posibil f?r? implicarea ?i eforturile enorme depuse de partenerii no?tri, antreprenorii care opereaz? magazinele LaDoiPa?i, pe care am ?ncercat s? ?i sprijinim ?i s? le oferim tot suportul pentru a r?m?ne aproape de comunitatea ?i clien?ii lor,? ?i pentru a continua s? opereze o afacere competitiv? ?i de succes”, declar? Irinel Popescu, Retail Director METRO Cash & Carry Rom?nia.?n prezent, peste 1.270 de comercian?i parteneri ?n franciz? opereaz? un magazin de proximitate LaDoiPa?i, ?n timp ce cinci comercian?i de?in mai mult de cinci unit??i sub brandul dezvoltat de METRO Cash & Carry Rom?nia.Antreprenorul cu cea mai ampl? re?ea din franciza LaDoiPa?i este din jude?ul Covasna, opereaz? zece magazine, primul fiind deschis ?n anul 2013, iar ultimul ?n martie, anul curent.Franciza LaDoiPa?i are acoperire la nivel na?ional, cu 38% din magazinele pozi?ionate ?n sudul ??rii, 35% ?n nord, respectiv 27% ?n vest, Metro Cash & Carry Rom?nia urm?rind expansiunea? at?t? ?n urban c?t ?i ?n rural.Un sistem similar de expansiune, prin magazine de proximitate administrate de antreprenori independen?i, are ?i retailerul Profi Rom Food, controlat de fondul de investi?ii Mid Europa Partners. Profi opereaz? ?n momentul de fa?? 1.456 de unit??i, fiind primul retailer din Rom?nia care a dep??it, ?n 2019, pragul de 1.000 de supermarketuri la nivel na?ional. Doar aproximativ 400 dintre unit??ile Profi sunt operate ?ns? ?n franciz?, restul fiind administrate ?n mod direct de companie.?n franciz? se dezvolt?, de asemenea, ?i Carrefour, cu brandul de supermarketuri Carrefour Express, dar ?i Mega Image cu Shop&Go.LaDoiPa?i este un lan? de magazine de proximitate, ?nfiin?at ?n 2012 de c?tre Metro Cash & Carry Rom?nia, parte a grupului german Metro, liderul comer?ului cu ridicata la scar? mondial?. Compania opereaz? ?n 35 de ??ri ?i num?r? peste 150.000 de angaja?i la nivel mondial. ?n Rom?nia, Metro opereaaz??5 centre ?n Bucure?ti, c?te 2 centre ?n Bra?ov, Constan?a, Timi?oara ?i c?te un centru ?n fiecare din urm?toarele ora?e: Cluj, Bac?u, Ia?i, Craiova, Baia Mare, Pite?ti, Gala?i, Ploie?ti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mure?, Arad, Deva, Satu Mare, Piatra Neam?, Buz?u, T?rgovi?te ?i Turda. McDonald’s angajeaz? peste 1.000 de persoane ?n 27 de ora?e din ?ar? 21 mai 2021, 12:41 de News.ro McDonald’s angajeaz? peste 1.000 de persoane ?n 27 de ora?e din ?ar? Foto: Ahiv? Adev?rul Premier Restaurants Rom?nia, operatorul restaurantelor McDonald’s ?n Rom?nia, demareaz? o nou? campanie de recrutare la nivel na?ional ?i a anun?at vineri c? angajeaz? peste 1.000 de persoane ?n 27 de ora?e din ?ar?. ?Premier Restaurants Rom?nia, operatorul restaurantelor McDonald’s ?n Rom?nia, demareaz? o nou? campanie de recrutare la nivel na?ional, inspirat? de experien?ele oamenilor din restaurantele McDonald’s. ?n cadrul acestei campanii, compania angajeaz? peste 1.000 de persoane ?n toate ora?ele ?n care este prezent?, printre care Bucure?ti, Constan?a, Bra?ov, Cluj-Napoca, Timi?oara, Oradea, Sibiu sau Ia?i, inclusiv pentru noile deschideri deja anun?ate, precum Zal?u", anun?? compania. ?n ciuda impactului pandemiei asupra industriei, cel mai mare lan? de restaurante cu servire rapid? din Rom?nia a investit 31 de milioane de lei ?n consolidarea prezen?ei pe pia?a local? ?n 2020 ?i ??i continu? planurile de dezvoltare anul acesta prin crearea de noi locuri de munc? ?i extindere. ?D?m startul unei noi campanii de recrutare, la nivel na?ional, prin care ne dorim s? aducem ?n aten?ie ce ?nseamn? jobul la McDonald’s, pornind de la experien?ele colegilor no?tri, dedica?i ?i curajo?i. Ei au lucrat ?n aceast? perioad?, ?n fiecare zi, pentru a primi clien?ii ?n siguran?? ?i pentru a veni ?n sprijinul comunit??ilor locale. Continu?m s? oferim oportunit??i de angajare ?i dezvoltare profesional? pentru un num?r mare de candida?i, indiferent de experien?a lor, procesul de aplicare ?i intervievare se desf??oar? rapid, ace?tia urm?nd s? descopere imediat dac? McDonald’s este compania potrivit? pentru ei. Avem un program de lucru flexibil ?i angaj?m persoane care pot lucra 4, 6 sau 8 ore, un aspect important pentru cei care au f?cut schimb?ri drastice pentru a se adapta la noua realitate", a declarat Monica Zdrancota, director de resurse umane, Premier Restaurants Rom?nia. Candida?ii au la dispozi?ie pozi?ii de angajare, printre care: crew member, responsabil cu preg?tirea produselor sau servirea clien?ilor, barista la McCafé sau guest experience leader. Cei care ??i doresc s? conduc? un restaurant McDonald's pot aplica pentru pozi?ia de manager trainee. JLL: Spa?iile ocupate preponderant de retaileri alimentari coper? 22% din totalul investi?iilor imobiliare din retailul european, fa?? de 6% ?n urm? cu cinci ani, Roxana Rosu, 21.05.2021, Pia?a imobiliar? a retailului alimentar a rezistat incertitudinii economice, pandemia de COVID-19 oferind noi oportunit??i de cre?tere ?i sporind apetitul investitorilor. Aceast? evolu?ie ar putea contribui la o revenire a sectorului de retail ?n pia?a investi?iilor imobiliare, tendin?? ce ??i face sim?it? prezen?a ?i ?n Rom?nia. Sectorul de retail a pierdut ?n ultimii ani din interesul investitorilor, ?n detrimentul proiectelor de birouri ?i industriale. ?Nici pia?a de investi?ii din Rom?nia nu a f?cut excep?ie, fiind dominat? ?n ultimii 6 ani de tranzac?iile cu birouri. ?n 2019, 23% din volume au fost cu spa?ii de retail, iar ?n 2020 ponderea s-a redus la doar 4%.?Succesul re?elelor de retail alimentar ?i implicit al schemelor ancorate de acest tip de magazine se vede ?i din datele privind cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul, care a crescut cu 2,2% ?n 2020 ?n principal datorit? cre?terii cu 5% a v?nz?rilor de produse alimentare. ?n acela?i timp, ultimul an a marcat ascensiunea unor formate de retail operate de companii locale, precum DCN EU sau La Coco?, care au reu?it s? se pozi?ioneze cu succes pe o pia?? dominat? autoritar de juc?tori interna?ionali.?Cu siguran?? performan?a excelent? a acestor magazine va atrage aten?ia investitorilor care au fonduri disponibile pentru proiecte de retail“, a declarat Andrei V?caru, Head of Capital Markets JLL Rom?nia. Un raport realizat de JLL & Union Investment eviden?iaz? cre?terea tranzac?iilor cu spa?ii ocupate preponderent de retaileri alimentari. Ponderea acestora a ajuns ?n 2020 la 22% din totalul investi?iilor imobiliare ?n sectorul de retail european, fa?? de 6% ?n 2016. Activele imobiliare ?nchiriate sau de?inute de operatori de retail alimentar, care au atras 6,7 miliarde de euro ?n 2020, vor continua s? fie ?n aten?ia investitorilor ?i ?n 2021.?DIVERSEJLL:Succesul magazinelor alimentare, atrage atentia investitorilor pentru achizitia spatiilor in care acestea functioneaza S.B. , Companii / 20 maiPia?a imobiliar? a retailului alimentar a rezistat incertitudinii economice, pandemia COVID-19 oferind noi oportunit??i de cre?tere ?i sporind apetitul investitorilor. Aceast? evolu?ie ar putea contribui la o revenire a sectorului de retail ?n pia?a investi?iilor imobiliare, tendin?? ce ??i face sim?it? prezen?a ?i ?n Rom?nia,sus?in exper?ii JLL ?ntr-un comunicat remis redac?iei.Sectorul de retail a pierdut ?n ultimii ani din interesul investitorilor, ?n detrimentul proiectelor de birouri ?i industriale. Nici pia?a de investi?ii din Rom?nia nu a f?cut excep?ie, fiind dominat? ?n ultimii 6 ani de tranzac?iile cu birouri. ?n 2019, 23% din volume au fost cu spa?ii de retail, iar ?n 2020 ponderea s-a redus la doar 4%. "Succesul re?elelor de retail alimentar ?i implicit al schemelor ancorate de acest tip de magazine se vede ?i din datele privind cifra de afaceri din comer?ul cu am?nuntul, care a crescut cu 2,2% ?n 2020 ?n principal datorit? cre?terii cu 5% a v?nz?rilor de produse alimentare. ?n acela?i timp, ultimul an a marcat ascensiunea unor formate de retail operate de companii locale, precum DCN EU sau La Coco?, care au reu?it s? se pozi?ioneze cu succes pe o pia?? dominat? autoritar de juc?ri interna?ionali. Cu siguran?? performan?a excelent? a acestor magazine va atrage aten?ia investitorilor care au fonduri disponibile pentru proiecte de retail", a declarat Andrei V?caru, Head of Capital Markets JLL Rom?nia. Potrivit raportului "The European Grocery Real Estate Market" realizat de JLL ?i Union Investment, activele imobiliare ?nchiriate sau de?inute de operatori de retail alimentar, care au atras 6,7 miliarde de euro ?n 2020, vor continua s? fie ?n aten?ia investitorilor ?i ?n 2021.Rezisten?a sectorului ?n timpul pandemiei a f?cut ca randamentele pentru propriet??ile de calitate destinate sectorului alimentar din Europa s? continue s? ?nregistreze o comprimare, ceea ce demonstreaz? un apetit crescut al investitorilor.De?i exist? ?nc? incertitudini ?n ceea ce prive?te implica?iile pe termen lung ale pandemiei, raportul ?ncearc? s? identifice tendin?ele care vor afecta pia?a imobiliar? destinata retailului alimentar:?n ciuda cre?terii v?nz?rilor online de produse alimentare ?n timpul pandemiei, ne a?tept?m ca aceast? rat? de cre?tere dup? pandemie s? ?ncetineasc?. Activele imobiliare ancorate de magazine alimentare s-au dovedit a fi unul dintre cele mai rezistente segmente ale pie?ei de investi?ii de retail. Soliditatea acordurilor ?ncheiate de c?tre retailerii din sectorul alimentar a consolidat atractivitatea acestui segment de pia?? ?n timpul pandemiei. Sectorul este capabil s? ofere at?t propriet??i premium care s? aduc? venituri pe termen lung pentru investitorii care nu vor s?-?i asume un risc prea mare, c?t ?i produse mai vechi ?i care au contracte de ?nchiriere pe perioade mai scurte, dar cu posibilit??i de cre?tere. Popula?ia urban? ?n cre?tere va crea oportunit??i pentru magazinele de produse alimentare bine conectate. ?n pofida pandemiei, migra?ia c?tre ora?e va continua. Prin urmare, magazinele de produse alimentare bine conectate ?n cadrul aglomer?rilor urbane ?n cre?tere pot atrage noi clien?i. Schimb?rile ?n preferin?ele clien?ilor vor fi principalele motoare ale consumului de produse alimentare, cu accent pe sustenabilitate, accesibilitate ?i calitate.Aceste schimbari vor necesita o evaluare continu? a portofoliilor actuale de magazine. Schimbarea preferin?elor de cump?rare determinat? de factori demografici, schimbarea tiparelor de munc?, tehnologie ?i sustenabilitate vor fi factori cheie pentru performan?a diferitelor formate de magazine alimentare. Adaptabilitatea va fi esen?ial? pentru ca sectorul alimentar s? r?spund? rapid la aceste preferin?e ?n schimbare.GLOBALVal de scumpiri la nivel mondial. ?i e numai ?nceputul , 17 mai 2021, , Ovidiu Drug? Ciocolata va deveni ?n cur?nd mai scump? dat fiind c? pre?urile uleiului de palmier cresc puternic. Ciocolata nu e singurul produs care va resim?i ?ocul scumpirii. Uleiul tropical se g?se?te ?ntr-o serie de produse de patiserie, s?punuri, ruj-uri, dar ?i ?n biocombustibil.De?i exist? alternative precum uleiul de soia ?i uleiul de floarea-soarelui,costurile de produc?ie vor cre?te oricum, pentru c? ?i pre?ul acestor uleiuri s-au majorat. Exper?ii cita?i de Bloomberg vorbesc din ce ?n ce mai ?ngrijora?i de o infla?ie alimentar? la nivel global.Pre?ul uleiului de palmier a explodatCre?terea ame?itoare a pre?urilor la uleiul de palmier va afecta pe toat? toat? lumea, de la restaurante la cofet?rii ?i fabricile de produse cosmetice. Unii spun c? aceste pre?uri ne-ar putea schimba obiceiurile de consum.Pre?ul celui mai consumat ulei comestibil din lume (uleiul de palmier) a crescut cu peste 120% ?n ultimul an ?i a explodat miercuri, ajung?nd ?n Malaezia la 4.500 ringgit (1.091 USD) pe ton?.Pre?urile sunt din ce ?n ce mai mari din cauza faptului c? exist? mari temeri cu privire la productivitatea culturilor, date fiind condi?iile meteorologice nefavorabile.Uleiul de palmier, care este produs ?n principal ?n Indonezia ?i Malaezia, este at?t de popular ?nc?t un studiu estimeaz? c? aproximativ jum?tate din toate produsele ambalate g?site ?n supermarketuri ?l con?in.?i uleiul de soia s-a scumpitPre?urile au crescut, ?ns?, ?i la uleiul de soia sau cel de floarea-soarelui, aliment?nd temerile vizavi de o infla?ie alimentar? global?, care este deja la cel mai mare bivel ?nregistrat ?n ultimii ?apte ani.Marcello Cultrera, manager de v?nz?ri ?i broker la Phillip Futures din Kuala Lumpur spune c? ?pre?urile ridicate vor afecta ?n principal costurile produc?torilor de bunuri de larg.”Cele mai mari importatoare de ulei de palmier sunt, ?n ordine, India ?i China. Dar cre?terea pre?urilor uleiului comestibil va afecta ?i firme precum Unilever, care achizi?ioneaz? anual aproximativ 1 milion de tone de ulei de palmier, ulei de s?mburi de palmier ?i derivate pentru utilizare ?n produse precum ?nghe?at?, produse cosmetice ?i s?punuri. Unilever este, de altfel, unul dintre cei mai mari cump?r?tori din paniile care se g?ndesc s? treac? de la uleiul de palmier la soia sau floarea soarelui vor avea ?i ele mari dificult??i,?Ar putea exista o schimbare a obiceiurilor alimentare”Pre?ul uleiului de soia, al doilea cel mai consumat petrol din lume, a crescut cu 150% ?n ultimul an, iar pre?urile uleiului de floarea-soarelui din Ucraina s-au dublat.?Cre?terea pre?urilor p?n? la maximele istorice va afecta, ?n mod obligatoriu, obiceiurile consumatorilor”, a spus Gnanasekar Thiagarajan, ?eful strategiilor de tranzac?ionare ?i acoperire a Kaleesuwari Intercontinental.?Se a?teapt? ca consumul s? scad? ?i, dac? aceast? tendin?? ascendent? a pre?urilor se men?ine, ar putea exista o schimbare a obiceiurilor alimentare”, scrie South China Morning Post.UNIUNEA EUROPEANAPOLONIA GERMANIADecizie istoric? ?n ceea ce prive?te practica ?m?run?irii” puilor , 21 mai 2021, Ionel Vaduva ?ncep?nd cu data de 1 ianuarie 2022, potrivit unui act normativ aprobat de Guvernul federal german, se va interzice uciderea ?n mas? a puilor de sex masculin. Aceast? este o premier? atunci c?nd vine vorba de un stat care interzice prin lege uciderea puilor de sex masculin.Uciderea ?n mas? dup? na?tere a puilor masculi va fi interzis? ?n Germania de la ?nceputul anului viitor, a anun?at joi Bundestag. Guvernul federal a adoptat o lege care interzice metoda tradi?ional? de cre?tere a puilor, o practic? aspru criticat? ca fiind lipsit? de etic?, scriu cei de la DW.Exploata?iile pentru cre?terea puilor de pe ?ntreg mapamondul sacrific? milioane de pui masculi ?n mod tradi?ional, la scurt timp dup? eclozare. ?i asta fiindc? ace?tia nu pot produce ou? ?i nu sunt potrivi?i pentru produc?ia de carne, ceea ce ?nseamn? c? cre?terea lor nu este viabil? din punct de vedere economic.Ministrul german al Agriculturii, Julia Kl?ckner, care a fost printre ini?iatorii proiectul de lege, a declarat c? nu consider? c? uciderea puilor dup? eclozare ?este acceptabil? din punct de vedere etic”.?N 2019, Curtea administrativ? federal? din Germania a decis c? preocup?rile privind bun?starea animalelor dep??esc interesele economice ale fermierilor ?i a declarat c? practica va mai fi permis? doar pentru o perioad? de tranzi?ie.Fermierilor germani li se va cere acum s? foloseasc? tehnologia pentru a ?mpiedica puii s? se nasc? ?n primul r?nd, identific?nd sexul animalului ?nainte ca acesta s? ias?.?ntr-o faz? ulterioar? a tranzi?iei, care va intra ?n vigoare ?n 2024, vor fi permise numai metodele utilizate mult mai devreme ?n procesul de incuba?ie, cu scopul de a se asigura c? embrionii nu simt dureri. Bundestag-ul a declarat c? dore?te s? acorde industriei avicole timp s? se adapteze la noua situa?ie juridic?.Doar ?n Germania, aproximativ 45 de milioane de pui de sex masculin sunt uci?i ?n fiecare an ?ntr-o practic? pe care sus?in?torii bun?st?rii animalelor o numesc ?m?run?irea puilor”.GERMANIAMasura drastica luata de autoritatile germane: 29.000 de pui, sacrificati din cauza gripei aviare, mai 21, 2021 Dupa ce la o ferma avicola din Germania s-a descoperit un focar de gripa aviara, autoritatile au luat decizia de a sacrifica aproximativ 29.000 de pui, noteaza Reuters. Focarul, confirmat intr-o ferma din Mecklenburgische Seenplatte, a dus la instituirea unei zone de observatie de 10 km, care va acoperi 482 de ferme din apropiere, unde se gasesc aproximativ 644.000 de pasari, informeaza autoritatile.Pana acum, 11 ferme din Germania s-au confruntat cu focare de gripa aviara.Autoritatile UE sunt ingrijorate ca o tulpina foarte contagioasa si periculoasa a gripei aviare se raspandeste rapid in Europa, punand in stare de alerta sectorul avicol, avand in vedere ca precedentele episoade au obligat sacrificarea a zeci de mii de pasari si au provocat pierderi economice importante.Boala a fost descoperita in Franta, Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia si, recent, in Croatia, Slovenia si Polonia, dupa ce a lovit grav Rusia, Kazahstan si Israel.Marea majoritate a cazurilor de gripa aviara sunt descoperite in randul pasarilor migratoare, insa au fost raportate si cazuri de infectie in randul pasarilor din ferme, ceea ce a condus, pana acum, la eutanasierea a cel putin 1,6 milioane de pui si rate din intreaga regiune.In Olanda, cel mai mare exportator european de carne de pasare si oua, aproape 500.000 de pui au murit sau au fost sacrificati din cauza virusului in toamna acestui an, iar peste 900.000 de gaini au murit saptamana aceasta la o singura ferma din Polonia, au precizat autoritatile din cele doua tari.?Riscul de transmitere la pasarile de ferma si de aparitie de noi cazuri in randul pasarilor salbatice este mai mare decat in ultimii doi ani, din cauza aparitiei unor diferite tipuri de virusuri de gripa aviara in Europa”, a declarat un purtator de cuvant de la Institutul Friedrich-Loeffler din Germania.RUSIAPericolul unei noi pandemii: Doi proeminen?i virusologi avertizeaz? privind un virus transmis de p?s?ri De Sebastian Pricop, Vineri, 21 mai 2021, Doi proeminen?i virusologi avertizeaz? privind un virus transmis de p?s?ri ?apte angaja?i ai unei ferme din Rusia s-au infectat anul trecut cu virus transmis de la p?s?ri. ?ntr-un articol publicat ?n revista Science, doi proeminen?i virusologi din China avertizeaz? c? structura ?i istoria tulpinii H5N8 a virusului care provoac? gripa aviar? constituie un pericol de declan?are a unei noi pandemii, potrivit MedicalXpress, citat de Hotnews. Weifang Shi ?i George Gao noteaz? c? noua tulpin? a virusului gripal A a fost descoperit? pentru prima dat? la o ra?? din China ?n 2010. ?n 2014 au fost depistate focare ?n Japonia ?i Coreea de Sud at?t ?n r?ndul p?s?rilor s?lbatice, c?t ?i a celor domestice. P?n? ?n 2016 tulpina a fost depistat? ?n popula?iile de p?s?ri din India, Rusia, Mongolia, SUA ?i anumite p?r?i din Europa. P?n? ?n 2020 au fost identificate focare ?n 46 de ??ri. Cu o astfel de extindere rapid?, virusologii semnaleaz? c? virusul are toate caracteristice pentru a transforma ?ntr-o pandemie. Rusia a raportat abia ?n februarie cele 7 cazuri de grip? aviar?, de?i infect?rile au fost confirmate ?n decembrie 2020. Muncitorii nu au prezentat simptome ?i nu exist? indicii c? ar fi dat mai departe virusul. Cercet?torii subliniaz?, ?ns?, c? odat? ce virusul a fost transmis la o alt? specie ?n general acesta nu are nevoie de mult timp pentru a se adapta pentru a se r?sp?ndi ?n r?ndul unor noi victime, not?nd c?t de repede a s?rit acesta de la ra?? la g?ini ?i apoi alte specii de p?s?ri. De asemenea, ace?tia noteaz? c? virusul a fost considerabil de letal, provoc?nd decese ?n mas? ?n cazul a numeroase focare. De exemplu, muncitorii ru?i au fost testa?i dup? ce un num?r de 101.000 de g?ini au murit. ?ntr-o not? ceva mai optimist?, Shi ?i Gao noteaz? c? ?nc? nu este prea t?rziu pentru a lua m?suri de preven?ie care ar putea ?mpiedica izbucnirea unei noi pandemii. Ace?tia sugereaz? supravegherea fermelor, a pie?elor de animale vii ?i implementarea unor m?suri de control a infec?iilor care ar putea ?ncetini r?sp?ndirea virusului pentru a oferi timp companiilor farmaceutice s? dezvolte un vaccin pentru acesta. Cite?te ?ntreaga ?tire: Pericolul unei noi pandemii: Doi proeminen?i virusologi avertizeaz? privind un virus transmis de p?s?riSANATATE si GASTRONOMIE Substan?e periculoase folosite ?n crearea ambalajelor pentru m?ncare , Andra Moldoveanu , 21 mai 2021Substan?e periculoase, din categoria PFAS (per ?i polifluoroalchil), au fost utilizate ?n ambalaje ?i recipiente de unic? folosin?? pentru m?ncarea servit? ?n restaurante de tip fast-food din Europa, relateaz? EFE, preluat? de Agerpres. Mai multe asocia?ii europene sanitare ?i de mediu, printre care Alian?a pentru S?n?tate ?i Mediu, au colaborat pentru realizarea studiului care a dovedit folosirea acestor substan?e. Este o practic? ?nt?lnit? frecvent ca aceste substan?e periculoase pentru s?n?tate s? fie folosite ?n diverse recipiente ?i ambalaje. Peste 70 % din probele recoltate ?i studiate prezentau o expunere inten?ionat? la PFAS (compu?i chimici organofluorici sintetici, care au atomi multipli de fluor ata?a?i la un lan? alchilic).Exper?ii au analizat ambalaje ?i recipiente folosite ?n restaurante din ?ase ??ri europene: Republica Ceh?, Danemarca, Fran?a, Germania, Olanda ?i Marea Britanie. 38 dintre cele 99 de mostre (38%) au fost tratate cu produse PFAS pentru a se ob?ine rezisten?a la ulei. De asemenea, 32 dintre cele 42 de mostre selectate pentru analiza chimic? (76%) au demonstrat o expunere inten?ionat? la PFAS.Concluziile studiului arat? c? 99% din fluorul organic prezent ?n acest mostre selectate nu poate fi captat pentru o analiz? specific? de laborator, ceea ce ?nseamn? c? este imposibil? identificarea cu certitudine a compu?ilor PFAS prezen?i.Efecte de lung? durat? ?i asupra mediuluiAutorii studiului atrag aten?ia c? Uniunea European? trebuie s? ac?ioneze ?i s? interzic? imediat folosirea acestor substan?e ?n fabricarea recipientelor alimentare, pentru a proteja consumatorii. Mai mult dec?t at?t, aceste substan?e supranumite ?ve?nice” afecteaz? ?i mediul ?nconjur?tor, pentru c? sunt extrem de persistente ?n natur?. Contamineaz?, deopotriv?, apa potabil?, solul ?i aerul.Studiile ?tiin?ifice au relevat totodat? c? o serie de PFAS au efecte grave pentru s?n?tate, precum dezvoltarea cancerului, provoac? un impact nociv asupra sistemului imunitar, reproductiv ?i hormonal, determin?nd ?i un r?spuns mai redus la vaccinuri.THAILANDAThailanda ofer? vaci pentru a-i convinge pe oameni s? se vaccineze , G.U. , Miscellanea / 21 maiO regiune din nordul Thailandei a descoperit un mod inventiv de a stimula campania de vaccinare anti-Covid - persoanele vaccinate sunt ?nscrise ?ntr-o tombol? ?n care pot c??tiga ?n fiecare s?pt?m?n? c?te o vac?, relateaz? Reuters, conform Digi24.De luna viitoare, oricare s?tean vaccinat din districtul Mae Chaem, din provicinia Chiang Mai, poate s? fie fericitul c??tig?tor al unei vaci tinere ?n valoare de aproximativ 320 de dolari.Tombola, care se va desf??ura pe parcursul a 24 de s?pt?m?ni, a fost primit? cu entuziasm de or??elul de 43.000 de locuitori. Autorit??ile au anun?at-o la ?nceputul acestei s?pt?m?ni, noteaz? sursa citat?. "Num?rul de vaccina?i a crescut de la sute la mii ?n doar c?teva zile. S?tenii no?tri iubesc vacile. Vacile pot fi v?ndute pe bani", spune ?eful de district, Boonlue Thamtharanurak. El a mai precizat c? peste 4.000 de persoane din grupurile de risc, inclusiv oameni de peste 60 de ani sau cu boli cronice, s-au ?nregistrat pentru a se vaccina anti-Covid.Nu este, ?ns?, singura provincie din Thailanda care propune astfel de modalit??i creative de a stimula campania de vaccinare - anterior, autorit??ile thailandeze din alte regiune au dat l?n?i?oare de aur cadou, cupoane cu reduceri la magazine sau chiar sume de bani oamenilor pentru a ?i convinge s? se vaccineze.?n jur de 1,64 de milioane de thailandezi s-au vaccinat p?n? acum cu cel pu?in o doz?, iar alte 7 milioane sunt ?nregistra?i pentru a se imuniza. ?ara are o popula?ie de aproximativ 66 de milioane.DOSAR21 mai 2021 – Paharul cu… visuri: Alegem vinuri potrivite pentru o vreme nepotrivit?. Recomand?rile lui C?t?lin P?DURARU – VINARIUM ,Catalin Paduraru , 21.05.2021, 12:37 64 Terasele se deschid. Petrecerile ?n curte sunt legale. Doar temperatura ne mai joac? feste. Am g?sit c?teva vinuri care fac fa?? situa?iei.1. Jidvei, Mysterium - Riesling de Rhin & Sauvignon Blanc 20192. Crama Budureasca, Noble White 20193. SERVE, Cuvée Maxence - Riesling de Rin 2019 demidulceNi?ele de gust, ni?ele de consum, sunt foarte importante. Acolo ne ?nt?lnim cu punctele extreme din diagrama gustului/preferin?elor. Un vin demidulce pus ?n pia?? de un produc?tor de vinuri seci, clasice, schimb? golaverajul (capitolul “curaj”) ?n favoarea SERVE.4325 de sticle destinate unor momente speciale de degustare.Iasomie, lavand?, pu?in ghimbir ?i fagure, mandarin?, floare de salc?m, caramel, gutuie coapt?, par? Williams, rubarb? - ?nviorate de o boare de atomizor cu esen?? de lime.Aperitiv. Desert. Al?turi de feluri de m?ncare speciale, elaborate minu?ios, care s? aib? corespondent ?n cele de mai sus sau ?mpreun? cu contraste gastronomice bine g?ndite. A? propune ?i servirea “ca atare”, ?n pahare de tip interbelic, fa?etate.Pe wine360.ro ?l g?si?i aici. Dac? v? sim?i?i bine ?n preajma vinului, urm?ti?i emisiunea ?Fra?i de Vi??” de pe TVR2!S?mb?ta de la 17:00 ?i duminica, ?n reluare, de la 12:00. Bine?n?eles, cu... un pahar de vin ?n m?n?!Arhiva emisiunilor ?Fra?i de Vi??” pe TVRPlus.Concursul Interna?ional VINARIUM va avea loc ?n perioada 27-30 mai 2021. Nout??i aici.INNVIGO AGRO: Fungicide recomandate la tratamentul 2 (T2) pentru produc?ii ridicate la cereale p?ioase! Roxana Dobre - 21 mai 2021 Speciali?tii Innvigo AGRO recomand? pentru protec?ia gr?ului, dar ?i altor cereale s? se fac? o analiz? atent? a st?rii generale fitosanitare ?n care se afl? cultur? dup? efectuarea tratamentului 1, realizat pentru protec?ia bazei tulpinii. De regul? odat? cu acest tratament se aplic? ?i gama de erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ?i dicotiledonate din solelel cultivate. Urm?nd ca ulterior, pe baza datelor colectate, s? se identifice problemele existente dar ?n acela?i timp ?i solu?iile prin care s? fie eliminate riscurile de ?mboln?vire a plantelor ?i evitarea pierderilor de produc?ie. ?n acest sezon dezvoltarea culturilor de cereale este decalat? din cauza temperaturilor sc?zute care afecteaz? dezvoltarea normal? a plantelor dar ?i evolu?ia patogenilor din culturi.Principalii agen?i patogeni ce produc boli foliare la cereale (f?inare, septorioz?, rugini, fusarioze, etc.) debuteaz? ?n prima faz? de vegeta?ie trebuies controlate prin tratamentul 1 (T1). Nu exist? o solu?ie ”panaceu universal” pentru problemele care pot s? apar? pe parcursul evolu?iei culturii, dar cu siguran?? exist? solu?ii adaptate pe care le putem implementa la tratamentul 2 pentru protec?ia cu succes a plantelor. ?n contextul schimb?rilor climatice ?nt?lnim cazuri ?n care protec?ia plantelor este condus? de evolu?ia culturii ?n contextul climatic. Dac? tratamentul 1 a fost efectuat, plantele sunt protejate pentru aproximativ 2-4 s?pt?m?ni ?n func?ie de produsele aplicate iar efectul fungicid se poate men?ine pe perioada ?ntinderii paiului ?i chiar p?n? ?n faza de burduf c?nd este necesar s? aplic?m Tratamentul 2 ( T2) .Principali agen?i patogeni ce produc boli foliare la cereale (f?inarea, septorioza, rugina, fusarioza, etc.) ??i ?ncep activitatea ?n prima faz? de vegeta?ie ?i trebuie controlate prin tratamentul 1 realizat preventiv pentru reducerea presiunii de infec?ie, lipsa acestui tratament sau ?nt?rzierea lui ?n aplicare afecteaz? nivelul de produc?ie.Culturi curate prin aplicarea fungicidelor Innvigo AGRO KIER 450 SC este este un fungicid modern cu 3 substan?e active, care combate cu succes ?ntregul spectru de boli foliare datorit? prezen?ei ?n formulare a substan?elor active: tebuconazol – cel mai versatil ?i eficient triazol cu costuri reduse, azoxistrobina care pe l?ng? protec?ie are ac?iune ?i de stimulare a fotosintezei ?i difenoconazolul – triazol care m?re?te eficacitatea ?i reduce riscul apari?iei rezisten?elor. KIER450 SC are ac?iune preventiv? ?i curativ ?i controleaz? cu succes inclusiv patogenii instala?i ?n plantele atacate, oprindu-le complet evolu?ia ?i posibilitatea de a disemina spori ?i a infesta plantele ?nvecinate. Doza de aplicare este 0,9-1 l/ha. Se poate folosi ?i la tratamentul 3 (T3) pentru combaterea bolilor spicului.METKON 450 SC este un fungicid sistemic, cu ac?iune preventiv? ?i curativ? pentru combaterea bolilor care afecteaz? baza plantei ?i aparatul foliar cu un control excelent pentru rugini, septorioze, p?tarea brun? a frunzelor de gr?u ?i putregaiuri. Metconazolul, substan?a activ? din componenta produsului are ?n secundar o ac?iune de regulator de cre?tere. Doza de aplicare este de 0,6 l/ha.MAKLER 250 SE este un fungicid cu con?inut ridicat de azoxistrobin? care pe l?ng? ac?iunea de fungicid care are o eficacitate foarte ridicat? ?mpotriva bolilor foliare, are ?i efect fiziologice pozitiv asupra metabolismului plantei prin efectul de greening- ?nverzire care determin? men?inerea foliajului plantei verde pentru o perioad? mai ?ndelungat? de timp, ceea ce duce la acumul?ri mai mari ?n bobul de gr?u, determin?nd cre?terea produc?iei ?i intensificarea fotosintezei la nivelul ?ntregii plante. Combate f?inarea, rugina, septorioza ?i p?tarea frunzelor de cereale ?n doz? de 1l/ha aplicat de la perioada alungirii paiului ?i p?n? dup? ?nflorit.ANTERO 500 EC pe baz? de procloraz care are o ac?iune sistemic?, penetrant care eradicheaz? infec?iile instalate ?i previne noi infect?ri. Controleaz? cu succes p?t?rile ?n ochi ale bazei tulpinii, f?inare, septorioze, alternarioze ?i putregaiuri ?n doz? de 0,9 l/ha.DAFNE 250 EC este un fungicid sistemic pe baza de difenoconazol, un triazol care are o protec?ie superioar? a plantelor tratate fiind un instrument eficient pentru controlul apari?iei rezisten?ei la fungicide. Combate f?inarea, ruginile, p?t?ri, sf??ierea frunzelor. Se aplic? singur ?n doze de 0,6l/ha sau ?n amestec cu alte fungicide spre exemplu Dafne 250 EC 0,3l/ha + Zizan 0,4l/ha.ZIZAN 500 SC este un fungicid sistemic triazol consacrat cu spectru larg ?n combaterea agen?ilor patogeni, care poate fi folosit pe toate perioada de produc?ie a cerealelor de la T1 ?i p?n? la T3 singur sau ?n amestec. Doz? de aplicare este de 0,5 l/ha. La efectuarea celui de al 2-lea tratament, trebuie protejate ultimele etaje foliare ?i frunza stindard care sunt un element esen?ial pentru ob?inerea produc?iei.Dup? ?nspicarea gr?ului ?i ?nceperea ?nfloritului, ?n condi?ii atmosferice de umiditatea ?i temperaturi ridica de 20-25 grade, riscul de apari?ie a fuzariozei spicelor este iminent ?i este indicat? realizarea celui de al treilea tratament pentru protec?ia spicelor de cereale. Fuzarioza este cea mai p?gubitoare boal? a cerealelor at?t prin reducerea produc?iei, a indicilor de panifica?ie, a MMB dar ?i prin prin faptul c? produce o serie de micotoxine, toxice at?t pentru om c?t ?i pentru animale, depreciind astfel calitatea produc?iei ?i f?c?nd mai dificil? comercializarea recoltei. Micotoxinelor afecteaz?: calitatea produselor de panifica?ie (p?ine, paste, mal?), calitatea ?i palatabilitatea furajelor cre?nd indigestii, dac? sunt folosite ?n hran? animalelor c?t ?i calitatea ?i germinarea semin?elor care provin din sole infestate.Portofoliul Innvigo AGRO de produse nu se limiteaz? doar la combaterea buruienilor sau a bolilor, ci cuprinde ?i insecticide: DELCAPS 050 OD , DELMETROS 100 EC, APIS 200 SL, c?t ?i regulatori de cre?tere INVISTER300 SL, REDUCER 510SL, REGULLO 500 EC. Aceste produse se pot utiliza cu succes pentru combaterea d?un?torilor care apar ?i modelarea taliei plantelor de-a lungul perioadei de vegeta?ie.Achizi?ion?nd fungicidele Innvigo AGRO, beneficia?i de livrarea de produs gratuit 5 sau 10% ?n func?ie de produsele achizi?ionate, pe baza de Voucher 2021- prin programul de marketing care r?spl?te?te fermierii ce utilizeaz? produsele companiei. Pentru mai multe detalii contacta?i responsabilii de v?nz?ri ?i partenerii companiei: George, Director Marketing ?i Dezvoltare , Innvigo AGRO* * *Informa?ii esen?iale pentru fermieri. Cum ??i pot monitoriza recoltele cu teledetec?ia satelitar? , Adrian Radu - 21 mai 2021 de precizie se extinde tot mai mult ?n fermele din ?ara noastr?. Este pasul pe care trebuie s?-l fac? fermierii rom?ni pentru a-?i cre?te profitul la final de an agricol. Serviciile de teledetec?ie satelitar? le fac via?a mai u?oar? agricultorilor.Aectra are ?n portofoliu un serviciu de teledetec?ie satelitar?, care se deosebe?te de cele prezente ?n acest moment pe pia?a de agribusiness. Cum? Fermierul nu mai trebuie s? acceseze diverse link-uri cu ajutorul unui user ?i a unei parole, ci prime?te ?n format electronic rapoarte de teledetec?ie satelitar? gata interpretate, care vor indica cu exactitate por?iunile de teren care necesit? inspec?ie, pentru identificarea exact? a problemelor.Imaginile satelitare con?in mai mul?i indicatori care s? le ofere fermierilor informa?iile precise despre locul ?n care s? intervin?, la nevoie. ”Importan?? major? pentru dumneavoastr? o reprezint? indicele de vegeta?ie diferen?? normalizat?, acel NDVI. Acest indicator se coreleaz?, ?n general, cu biomasa, cu indicele suprafe?ei foliare, cu procentul de acoperire a terenului cu vegeta?ie ?i, bine?n?eles, cu activitatea fotosintetic? a plantelor”, le-a transmis agricultorilor Aurelian Palade, Director tehnic Aectra.Un alt indicator de o importan?? major? este NDWI, indicele de ap? diferen?? normalizat?. Cu ce ajut? monitorizarea acestui indice? NDWI se folose?te pentru a vedea condi?iile de umiditate din ?nveli?ul de vegeta?ie, surprinz?nd con?inutul de ap? din mezofilul frunzelor. Av?nd aceste date, fermierii pot interveni repede ?n cultur?, pentru a elimina stresul hidric. “Prin furnizarea c?tre fermieri de date ?i imagini satelitare gata interpretate, aproape ?n timp real, practic, reu?im s? surprindem stresul hidric al plantelor ?i acest lucru va ajuta la realizarea unui management superior ?n ceea ce prive?te resursele de ap? pentru plante, respectiv momentul de aplicare a ud?rilor, momentul ?n care plantele intr? ?n stres hidric ?i a?a mai departe”, a completat Aurelian Palade.Mai multe date despre serviciul de teledetec?ie satelitar? oferit de Aectra pute?i g?si pe site-ul oficial al companiei, aectra.ro.* * *Cum po?i ob?ine o cultur? de porumb curat? ?i f?r? buruieni? Adrian Radu - 21 mai 2021 Vremea rece ?i ploioas? din aceast? prim?var? a determinat majoritatea fermierilor s? semene mai t?rziu porumbul dec?t ?n anii trecu?i, astfel c? ?n prezent, ?n majoritatea zonelor ??rii, culturile de porumb se afl? ?n stadiul de germinare – formarea frunzei a treia. Vremea cald? ?i ploile din ultima s?pt?m?n? au determinat dezvoltarea rapid? a culturilor, dar ?i a buruienilor pe de alt? parte. Orice fermier care dore?te s? ob?in? produc?ii ridicate, ?tie c? ?mburuienarea culturii de porumb poate cauza pierderi importante de recolt?, care pot varia ?ntre 30 – 80% din poten?ialul de produc?ie sau chiar pot compromite cultura ?n cazul unei infest?ri puternice cu costrei (Sorghum halepense).Pentru erbicidarea ?n postemergen??, compania FMC ofer? fermierilor 3 solu?ii diferite: erbicidele DINIRO?, Innovate? 240 SC ?i Starship? 100 SC, ?n func?ie de spectrul de buruieni avute ?n cultur? ?i momentul de aplicare al erbicidelor.DINIRO? (prosulfuron 40 g/kg + dicamba 400 g/kg + nicosulfuron 100 g/kg) este cel mai NOU erbicid de la FMC, pentru aplicare ?n postemergen?? la cultura de porumb, ?i combate buruieni graminee ?i cu frunz? lat?, at?t anuale c?t ?i perene. Doza recomandat? este de 0,4-0,5 kg/ha, ?n func?ie de gradul de ?mburuienare ?i se poate aplica f?r? restric?ii, din stadiul de 2 frunze p?n? la 8 frunze ale porumbului.Datorit? sinergiei celor 3 substan?e active con?inute, cu efect complementar ?i moduri diferite de ac?iune, dar ?i spectrului larg de combatere, DINIRO? este unul dintre cele mai eficiente erbicide pentru cultura de porumb. Alte avantaje ale erbicidului DINIRO? sunt: selectivitatea fa?? de cultur?, faptul c? nu exist? restric?ii de rota?ie a culturilor dup? recoltarea porumbului, dar ?i raportul pre?/calitate foarte bun.?n cazul ?n care buruienile r?sar mai t?rziu, dup? stadiul de 6 frunze ale porumbului (indiferent c? sunt valul 1 sau valul 2 de buruieni), va trebui s? intervenim cu produse care nu con?in substan?e active hormonale ?i nu sunt restric?ionate de stadiul de 6 frunze ale porumbului.Astfel, ?n func?ie de buruienile r?s?rite ?n cultur? (graminee sau cu frunz? lat?) FMC ofer? fermierilor dou? erbicide diferite, c?te unul pentru fiecare tip de buruieni, ?i anume: Innovate? 240 SC ?i Starship? 100 SC.Innovate? 240 SC (nicosulfuron 240 g/l) este un erbicid cu aplicare ?n postemergen?? pentru porumb, care are un spectru larg ?n combaterea buruienilor graminee anuale ?i perene (inclusiv Costrei din rizomi) ?i unele buruieni cu frunz? lat?. Doza recomandat? este 0,135-0,250 ml/ha + 250 ml Trend? 90 (adjuvant), ?n func?ie de spectrul de buruieni ?i stadiul de dezvoltare al acestora ?i se poate aplica ?n intervalul 2-8 frunze ale porumbului.Erbicidul Innovate? 240 SC nu are restric?ii pentru liniile parentale, porumb zaharat ?i de floricele ?i este compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb pentru completarea spectrului de combatere, cum ar fi Starship? 100 SC.Starship? 100 SC (mesotrione 100 g/l) este un erbicid selectiv pentru porumb, pentru combaterea ?n preemergen?? ?i postemergen?? a buruienilor cu frunz? lat? anuale ?i perene ?i a unor buruieni graminee anuale. Doza recomandat? este 1,2-1,5 l/ha, ?n func?ie de gradul de ?mburuienare ?i stadiul de dezvoltare al buruienilor. Starship? 100 SC poate fi aplicat ?n postemergen?? p?n? la stadiul de 8 frunze ale porumbului, este selectiv pentru to?i hibrizii de porumb, flexibil ?n aplicare ?i poate fi aplicat ?n amestec cu alte produse omologate pentru completarea spectrului de combatere (ex. Innovate? 240 SC).Pentru mai multe detalii despre erbicidele DINIRO?, Innovate? 240 SC ?i Starship? 100 SC, accesa?i site-ul oficial al companiei, fmcagro.ro. Tot aici g?si?i ?i datele de contact ale reprezentan?ilor de v?nz?ri FMC, gata s? v? ajute cu r?spunsuri la toate ?ntreb?rile pe care le ave?i.FMC Corporation este o companie de cercetare ?n agricultur?, oferind fermierilor din ?ntreaga lume solu?ii ?i produse inovatoare de protec?ia ?i nutri?ia plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a n?scut ?n anul 1883, c?nd fondatorul s?u, John Bean, crea ?n California prima ma?in? de aplicat pesticide. ?n prezent, FMC continu? s? dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante ?n noi substan?e active ?i formul?ri, pentru o agricultur? sustenabil? ?i produc?ii ridicate.AgroConcept a lansat ?n Rom?nia noua gam? New Holland T8 GENESIS? cu PLM Intelligence? integrat , agrointeligenta.ro - 21 mai 2021 AgroConcept a lansat ?n ?n Rom?nia noua gam? New Holland T8 GENESIS? cu PLM Intelligence? integrat. Noile tractoare sunt echipate cu noua cotier? personalizabil? SideWinder? Ultra ?i afi?ajul IntelliView? 12, dispun?nd totodat? de cele mai avansate solu?ii de management PLM Intelligence?, complet integrate.Noile tractoare New Holland sunt dotate cu motor Cursor 9 ce respect? normele de poluare Stage V cu ajutorul tehnologiei ECOBlue? HI-eSCR2, f?r? a fi nevoie de ?ntre?inere. Nou ?n gam?, primul tractor din gama T8 cu putere nominal? de 400 CP ?i transmisie Full Power Shift – T8.435 UltraCommand?.Genesis, cunoscut de fermieri ca ?i Seria 70, o celebr? gam? de tractoare New Holland lansat? ?n Europa ?n urm? cu 25 de ani, este asociat acum cu un nou concept de tractor, proiectat pentru agricultura modern? ?i ?n continu? schimbare a secolului 21.Integrare complet? a platformei digitale New Holland PLM Intelligence? pentru agricultura de precizieNoul T8 Genesis cu PLM Intelligence? este primul tractor de pe pia?? care integreaz? complet platforma digital? New Holland PLM Intelligence? pentru agricultura de precizie. Platforma este proiectat? intern, oferind clien?ilor ?i distribuitorilor un nou nivel de productivitate.Prin aceast? inova?ie, tractorul se poate adapta automat la solicit?rile individuale ale fiec?rui fermier. Dispune de conectivitate avansat? at?t ?ntre operator ?i proprietar, c?t ?i ?ntre tehnicianul de service ?i operatorul tractorului. Fermierul are astfel de un suport constant ?i reduce considerabil timpii mor?i ?i costurile.Datorit? sistemului ISOBUS clasa III este facilitat? ?i o mult mai eficient? utilizare a tractorului ?n tandem cu utilajul din spatele s?u, operatorul av?nd posibilitatea s? controleze automat viteza de deplasare a tractorului, pentru a men?ine totul la capacitatea maxim? de lucru. Cabina a fost, de asemenea, complet redesenat?, ca r?spuns la cererile clien?ilor din lumea ?ntreag?. Cu ajutorul noii cotiere Side Winder Ultra? ?i a ecranului IntelliView? 12, ambele intuitive, cabina este acum personalizabil? ?n func?ie de cerin?ele specifice ale utilizatorului.Cotiera SideWinder? Ultra ?i afi?ajul IntelliView? 12Dotat cu func?ii ?i tehnologii noi, noul T8 asigur? operatorului o experien?? de condus facil? ?i irepro?abil?.Toate comenzile principale sunt grupate pe cotiera SideWinder?: accelera?ie, transmisie ?i sistem hidraulic. Proiectat? ergonomic, asigur? acces la rapid la toate func?iile, inclusiv cele mai avansate. De la comenzile ?centralizate” pentru controlul media ?i climatic la comenzile ridic?torului ?i tastele de comand? rapid? care permit navigarea cu o singur? atingere ?i p?n? la meniurile de reglare.11 butoane personalizabile pot fi localizate ?n pozi?ii strategice: unul pe maneta multifunc?ional?, dou? pe joystick, dou? pe panoul principal, patru pe panoul posterior ?i unul sau dou? pe panoul accelera?iei/transmisiei.Cotiera este reglabil? ?i poate fi mutat? ?n pozi?ia dorit? de operator cu ajutorul a dou? manete manuale care o regleaz? at?t ?n pozi?ie vertical? c?t ?i ?n pozi?ie orizontal?.Comenzile cuplelor hidraulice pot fi alocate butoanelor sau joystick-ului la alegerea operatorului, iar set?rile individuale ale tractorului pot fi salvate ?n func?ie de numele echipamentului ?i reutilizate la revenirea pe acela?i utilaj.Cabin? cu structur? nou? ?i camere video pentru vizibilitate maxim?Noua structur? a cabinei, cu patru st?lpi, asigur? o vizibilitate maxim?, ?mbun?t??it? de camerele video plasate strategic ?n jurul tractorului, facilit?nd trecerea u?oar? de pe c?mp pe drumurile aglomerate, chiar ?i cu un utilaj ata?at.Afi?ajul InfoView? este pozi?ionat direct ?n fa?a volanului ?i func?ioneaz? ca o plan?? de bord care permite vizualizarea imediat? a principalilor parametrii opera?ionali ai utilajului, printre care tura?ii motor, vitez? de ?naintare, treapt? de vitez? cuplat? dar ?i camer? video frontal?.Luminile de lucru cu LED, cu acoperire 360?, ofer? un nivel de iluminare similar celui de pe un stadion, oferind operatorului cu p?n? la 30% mai mult? lumin? vizibil?.Solu?ii de management PLM Intelligence?Solu?iile inovatoare se extind ?i dincolo de cabin?, prin integrarea complet? a platformei inteligente PLM New Holland ?i utilizarea aplica?iei MyPLM? Connect ?i a op?iunii de Data Sharing.Folosind o interfa?? de utilizare similar? tabletelor, fermierul este capabil s? analizeze ?i s? partajeze date, totul cu sprijinul direct, interconectat, al dealerului.Gestionarea ?i utilizarea utilajului sunt ?mbun?t??ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ?i asisten?a de la distan??.Actualizarea software-ului sistemului de operare PLM Intelligence se face tot de la distan??, ca ?n cazul unui smartphone.New Holland IntelliView Connect permite managerului fermei ?i dealerului s? vizualizeze de la distan?? afi?ajul IntelliView 12 ?i s? monitorizeze performan?a tractorului T8 ?n timp real, asigur?nd productivitate ?i reduc?nd timpii mor?i.Dealerii New Holland ??i pot administra proactiv flota de clien?i, identific?nd cerin?ele de ?ntre?inere mai aproape de intervalul de service ?i reduc?nd timpul de c?l?torie.Respectarea normei de poluare Stage V cu motorul Cursor 9 ?i tehnologia ECOBlue? HI-eSCR2, f?r? ?ntre?inereMotoarele FPT Industrial Cursor 9 de 8,7 litri, dotate cu tehnologie ECOBlue? HI-eSCR2 (High Efficiency Selective Catalytic Reduction – reducere selectiv catalitic?), continu? s? defineasc? standardele ?n ceea ce prive?te performan?ele, fiabilitatea ?i eficien?a motoarelor, respect?nd ?n acela?i timp cele mai recente norme Stage V privind emisiile. Consumul de combustibil este de asemenea printre cele mai reduse, iar frecven?a de doar 600 de ore a intervalelor de ?ntre?inere este un argument hot?r?tor.T8.435 Ultra Command? se al?tur? gamei New Holland T8Gama Genesis include ?i un nou model de tractor full-powershift de 400 CP. Acest nou powershift are o transmisie de vitez? 21Fx5R ?i va fi disponibil numai pe modelul de v?rf T8.435 Ultra Command?, at?t ?n versiunea cu ro?i, c?t ?i ?n cea SmartTrax?, cu ?enile.Clien?ii ??i pot alege astfel nivelul de putere cel mai potrivit pentru activit??ile lor: Ultra Command full-powershift pentru proiecte grele, pe c?mp sau Auto Command? pentru activit??i de vitez? ?i transport.(Pentru detalii – lua?i leg?tura cu speciali?tii AgroConcept – agroconcept.ro, telefon Info AgroConcept: 0800 500 700)Un produs ecologic eficient, DIPEL DF combate daunatorii din ordinul Lepidoptera (fluturi, molii) la foarte multe culturi agricole si horticole, mai 21 Nu e o noutate ca, pana in 2030, 25% din suprafata agricola a UE ar trebui sa fie destinata agriculturii ecologice. Asta inseamna peste 3 milioane de hectare de teren agricol din Romania…Consumatorii romani sunt din ce in ce mai interesati de fructe si legume ecologice, iar DIPEL DF este solutia ideala.DIPEL DF (Bacillus thuringiensis ssp. Kurstaki (Bt), tulpina (abts-351) 540 g/kg), este un insecticid biologic cu efect imediat dupa aplicare. Eficacitatea produsului in combaterea larvelor tinere din ordinul Lepidoptera este asemanatoare cu cea a insecticidelor conventionale, administrate conform recomandarilor specialistilor. Larvele se opresc din hranire imediat dupa ingerarea Bt, peretii intestinali incep sa se degradeze, larvele nu se mai pot hrani si mor in 24-72 de ore.Produsul se poate aplica la o gama extrem de larga de culturi: porumb, sfecla de zahar, sfecla rosie, soia, floarea soarelui, peluze,?pepiniere, cartof, pomi fructiferi, capsun, vita de vie, legume in camp si in spatii protejate (telina, mazare, conopida, varza creata, gulii, varza de capatana, varza de Bruxelles, menta, patrunjel, ridichi, sfecla rosie, salata, fasole, castraveti, castraveti cornison, dovlecei, pepeni galbeni, vinete, ardei gras, ardei iute, tomate), plante ornamentale, in doza de 0,6-1 kg/ha.Fiind un insecticid ce contine microorganisme naturale, utile, nu lasa reziduuri si nu are perioada de pauza dupa recoltare.DIPEL DF nu afecteaza albinele sau alta entomofauna utila, facand acest insecticid o solutie ideala pentru combaterea daunatorilor in timpul infloritului.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: ALCEDO * * *Sezonul c?pu?elor a ?nceput. Cum v? da?i seama dac? animalul este infestat ?i cum preveni?i ?mboln?virea , Andra Moldoveanu , 21 mai 2021 Sezonul c?pu?elor a ?nceput, iar ?n ultimii ani au fost identificate tot mai multe cazuri de oameni ?i animale infestate. De aceea, trebuie s? cunoa?tem rolul pe care c?pu?ele ?l au ca parazit ?i ?n transmiterea unor boli grave la oameni ?i animale, dar ?i cum s? limit?m prezen?a acestora ?n zonele favorabile ?nmul?irii lor.C?pu?ele sunt artropode parazite ce populeaz? suprafa?a corpului fiind g?site pe tegumentele mamiferelor, sau ?n blana lor. Au dimensiuni foarte mici, ?ns? pot fi vizibile cu ochiul liber: masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul ro?u. C?pu?ele rezist? pe corpul gazdei o perioad? scurt? (c?teva zile).Dr. Pen?ea Ioan? Viorel,? secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, a explicat faptul c? localizarea pe gazd? difer? ?n func?ie de specia acesteia, potrivit tribuna.ro.Iat? care sunt zonele corpului animalelor pe care trebuie s? le verifica?i frecvent ?n aceast? perioad?:bovine –? pe perineu, pliul iei, axil? dar ?i pe salb?, la baza coarnelor , pe uger, coad?;ovine – ?n zona sternal?, pe membre, pe coad?, ?n pliurile salbei,etc;cabaline – pe coam? ?i coad?;c?ine – ?n regiunea capului, regiunea axilar? pe fa?a intern? a coapsei;pisic? ?i p?s?ri – ?n regiunea capuluSezonul c?pu?elor le d? b?t?i de cap de?in?torilor de animale, din cauza ritmului alarmant de ?nmul?ire. O femel? adult? poate depune peste 10.000 de ou? ?ntr-un ciclu evolutiv. La ?nmul?irea lor contribuie ?i popula?iile de c?ini f?r? st?p?n, pisici, roz?toare ?i animale s?lbatice, comer?ul intensiv cu animale ?i num?rul mare de cl?diri sau spa?ii urbane p?r?site. Calea de a infesta o nou? gazd? este contactul fizic. C?pu?ele nu pot s?ri sau zbura.Simptomele mu?c?turii de c?pu??Pute?i b?nui c? animalul dumneavoastr? a fost mu?cat de o c?pu?? urm?rind c?teva simptome: ?sc?rpinat continuu la locul unde este localizat? c?pu?a;inflamarea zonei;durere local?;semne de apatie;febr?, anemii, paralizii;st?ri alergice;?oc anafilactic ?i chiar moartea animalului.?C?pu?ele sunt transmi??tori ai unor agen?i patogeni care produc boli at?t la om, c?t ?i la animale, fiind clasificate pe locul doi, dup? ??n?ari, ?n ceea ce prive?te importan?a medical? ca vectori, respectiv:prin saliv? –? injectarea de saliv? produce lezarea vaselor de s?nge ?i transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalit?);prin consum de lapte crud sau produse lactate ob?inute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de c?pu?e la om.?????Ac?iuni specifice? de combatere a ?nmul?irii c?pu?elor:Identificarea zonelor cu risc biologic ridicat ?i informarea autorit??ilorEfectuarea dezinsec?iilor ?n spa?ii ?i cl?diri nefunc?ionale, ?n parcuri, zone de agrement, paji?ti naturale cu vegeta?ie abundent?, precum ?i colectarea ?i deparazitarea c?inilor f?r? st?p?n.Efectuarea lucr?rilor de defri?are a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafe?ele de paji?ti naturale infestate.Monitorizarea permanent? a modului cum sunt respectate reglement?rile legale privind circula?iei animalelor prin localit??i, in parcuri ?i locuri de agrement.Efectuarea, prin medicii veterinari a examenelor clinice la speciile de animale, gazde a c?pu?elor.?n cazul ?n care depista?i o c?pu?? pe pielea animalului sau a dumneavoastr?, s? nu le rupe?i! Ele se extrag cu o penset? chiar de la locul de inser?ie pe piele, iar acest lucru este de preferat s? fie realizat la medic.Reu?ita ac?iuniilor de combatere a c?pu?elor cere o concep?ie ?i o execu?ie corect?. Lupta pentru diminuarea popula?iilor de c?pu?e trebuie s? fie condus? prin metode ecologice ?i medicale, ?n mediul lor de via?? liber?, este de p?rere Dr. Pen?ea Ioan? Viorel. * * *Video: Tratamentele necesare ?n cultura de floarea-soarelui , 21 mai 2021 , Diana Vasilescu cultura de Floarea-Soarelui , Agricover a pregatit un portofoliu complet de tratamente. Pentru preemergenta recomandam produsul Spectrum, pentru postemergenta recomandam produsul MOX 4 SL, iar pentru combaterea buruienilor monocotiledoante recomandam produsele Erbistar si Zetrola, putand combate buruienile de pana la 20 cm.* * *Jude?ul Vaslui: O zon? b?tut? ?i de soart?, dar ?i de comoditatea administrative , Vineri, 21 Mai 2021, ?Lumea Satului Cam nimic nu se leag? ?n jude?ul Vaslui. ?n Strategia de dezvoltare integrat? 2021-2027 autorit??ile vorbesc despre un ?cerc vicios“, pun?nd slaba dezvoltare pe seama resurselor naturale modeste, dar ?i a altor factori precum al?i poli de cre?tere din regiune care iau spuma investi?iilor ?i migra?ia, generat? ?i ea de economia slab?. Dar nici nu sunt idei pentru crearea infrastructurii care s? atrag? facilit??i economice etc. Pe de alt? parte, discut?nd despre proiecte, marea majoritate se bazeaz? pe programele guvernamentale ?i mai pu?in pe fondurile europene, deci avem un soi de comoditate administrativ?. Vasluiul are cel mai mic PIB/cap de locuitor din Rom?nia, este pe primul loc ?n ?ar? la gospod?rii neconectate la energia electric?, de?ine recordul la abandonul ?colar etc. Municipiul B?rlad joac? rol de motor economic, ?i nu capitala jude?ului, Vaslui. Una peste alta, se creeaz? senza?ia unei fund?turi. Dar lucrurile nu sunt tocmai fataliste, iar acest lucru ?l demonstreaz? comuna P?dureni, a?ezare care a devenit etalon rural regional. Doar c? prim?ria a accesat 8 milioane euro fonduri europene, fix ceea ce nu prea fac al?ii...Documentele strategice ale jude?ului ?ncep cu o constatare: ?Punctul vamal Albi?a-Leu?eni reprezint? cea mai important? cale de acces rutier de pe frontiera estic? ?ntre Uniunea European?/Rom?nia cu Republica Moldova ?i fostul spa?iu sovietic, cu o tranzitare anual? de peste 3 milioane de cet??eni ?i circa 900.000 vehicule. Impactul economic al pozi?iei transfrontaliere r?m?ne limitat, schimburile comerciale ?ntre UE ?i? Moldova limit?ndu-se la exporturi de 1,7 md. dolari ?i importuri de 2,6 md. dolari ?n primele 11 luni din 2019 (surs?: Biroul de Statistic? R. Moldova).“ Cum ar veni, autorit??ile jude?ene s-ar fi a?teptat ca simpla prezen?? a rutei interna?ionale pe teritoriul s?u s? aduc? de la sine dezvoltarea. Dar... ghinion! Ne l?muresc tot administratorii jude?ului: ?Vaslui se afl? la intersec?ia ariei de polarizare a unor ora?e de talie mai mare, precum Ia?i, Gala?i ?i Bac?u, cu care se afl? ?ntr-o competi?ie inegal? (din perspectiva oportunit??ilor de ocupare, studii, consum cultural, servicii medicale etc.) pentru atragerea ?i men?inerea for?ei de munc? (...) Jude?ul este situat la periferia de est a Uniunii Europene, a?adar la distan?? mare fa?? de nucleul economic al spa?iului comunitar (Germania, Austria, Belgia, Olanda, Fran?a etc.), st?rnind mai pu?in interes al investitorilor str?ini ?n compara?ie cu jude?ele de la grani?a de vest a Rom?niei (de exemplu Timi?, Cluj, Arad, Bihor etc.).“ Cu alte cuvinte, din start jude?ul are un diagnostic oarecum agonizant, este b?tut de soart?, cum ar veni.?Cercul vicios“ al subdezvolt?riiPrincipala resurs? natural? a jude?ului Vaslui este reprezentat? de cele aproximativ 400.000 ha de teren agricol, care-l plaseaz? pe locul 1 la nivelul regiunii Nord-Est. Dintre acestea, aproximativ 292.000 ha sunt teren arabil (locul 2 ?n regiune, dup? Boto?ani), iar cultura vi?ei-de-vie ?n centrele Hu?i, Avere?ti, Vutcani, Murgeni, Bohotin, Vaslui ?i Bozieni pozi?ioneaz? jude?ul pe locul secund regional, dup? Ia?i. Pe urm?, zona dispune de p??uni (90.000 ha – locul II la nivel regional, dup? Suceava), ceea ce ar ajuta ?n zootehnie, de 100 de lacuri, majoritatea iazuri piscicole, ?i de 80.000 ha de p?duri (de peste 5 ori mai pu?in ca ?n Suceava ?i de 3 ori mai pu?in dec?t ?n Bac?u ?i Neam?). ?n afar? de nisip ?i argile, solul nu dispune de alte resurse, iar despre turism nici nu poate fi vorba. Deci zona este chiar v?duvit? sub acest aspect. Autorit??ile fac urm?toarea remarc?:economia jude?ului depinde foarte puternic de sectorul public (administra?ie public?, educa?ie, s?n?tate, asisten?? social?), care genereaz? un sfert din valoarea ad?ugat? brut?, cu 5 puncte procentuale mai mult dec?t media regional? ?i cu 10 peste cea na?ional?;de?i este perceput ca un jude? agricol, agricultura genereaz? doar pu?in peste 10% din valoarea ad?ugat?, mai pu?in dec?t tranzac?iile imobiliare (v?nz?ri terenuri, case), comer?ul, serviciile de cazare, alimenta?ie public? ?i industria prelucr?toare;activit??ile economice sunt str?ns legate de puterea de cump?rare a locuitorilor;sectoarele economice care se bazeaz? pe for?? de munc? ?nalt calificat?, precum serviciile IT&C sau industriile creative, au o pondere extrem de redus? ?n economie, pe fondul migra?iei talentelor c?tre centrele universitare ?i c?tre alte ??ri, ceea ce antreneaz?, cit?m din strategie, ?un cerc vicios al subdezvolt?rii“.Cel mai mic PIB/cap de locuitor din ?ar??n anul 2019, PIB-ul general al jude?ului a fost de 9,796 miliarde de lei, cel mai mic din regiune, ?i pe pozi?ia a 36-a, la nivel na?ional, iar PIB/cap locuitor s-a situat la 5.554 euro, cel mai mic din regiune ?i cel mai mic din ?ar? (surs?: Comisia Na?ional? de Strategie ?i Prognoz?). Conform INS, la 31 decembrie 2018, ?n jude? existau 5.722 de firme active ( 8,9% din totalul regional, locul 5 din 6 jude?e, ?i sub 1% din totalul na?ional, locul 33 din 41 de jude?e + Capitala). Densitatea ?ntreprinderilor active la 1.000 de locuitori reziden?i era de 15, ?n compara?ie cu media regional?, de 20, ?i cea na?ional?, de 30. Cu alte cuvinte, spiritul antreprenorial este destul de slab dezvoltat. La acest capitol se d? vina pe gradul mare de ruralizare ?i migra?ia for?ei de munc?. Cei mai puternici agen?i economici s-au concentrat ?n B?rlad ?i mai pu?in ?n Vaslui ?i doar c??iva au ajuns ?n mediul rural. Cele mai multe ?ntreprinderi activau ?n domeniul comer?ului (39% din total), urmate de industria prelucr?toare (10%), construc?ii (9%), transporturi (9%) ?i activit??i tehnico-profesionale (7%).Utilit??i publice ?i infrastructur? rutier? sub media na?ional?Pe acest fond al num?rului mic ce sectoare generatoare de bani, evident c? bugetul din 2019 (prim?rii ?i Consiliul Jude?ean) a fost unul dintre cele mai sc?zute din ?ar?, de 1,327 miliarde lei (surs?: MLPDA). C?teva caracteristici: ora?ul B?rlad are venituri mai mari dec?t Vaslui; 19 comune au avut un buget total mai mare de 10 milioane de lei; la venituri proprii, cele care vorbesc real despre puterea economic? a unei zone, 12 comune au avut bugete ce dep??esc 2 mil. lei: Zorleni (4,3 mil. lei), F?lciu (3,87), Banca (3,02), Dragomire?ti (3,67), Muntenii de Jos (2,98), Dr?nceni (2,56), Tutova (2,43), P?dureni (2,42), Brezeni (2,20), V?leni (2,11), Hoceni (2,15), G?ge?ti (2,05). De nivelul veniturilor realizate sau atrase depinde ?i gradul de dezvoltare.Transport: din 2.199 km de drumuri, 1.197 km sunt modernizate (54,43%), 248 km aveau ?mbr?c?min?i u?oare rutiere (11,28%), 535 km ?nseamn? drumuri pietruite (24,33 %) ?i 219 km de c?i rutiere sunt din p?m?nt (9,96%). Cele mai multe drumuri pietruite ?i din p?m?nt se reg?sesc ?n comune, dar ?i pe c?ile gestionate de Consiliul Jude?ean Vaslui. Aici ar fi de f?cut o remarc? pentru spa?iul rural: ?n ultimii ani, 6 comune au accesat fonduri europene pentru drumuri (PNDR), iar 69 au derulat proiecte finan?ate din fonduri na?ionale (PNDL). Cunosc?torii ?tiu de ce am venit cu aceste preciz?ri. Dar nici la nivel de ora?e lucrurile nu stau mai bine. Procentul de modernizare a arterelor de circula?ie variaz? ?ntre 41,66% (Murgeni) ?i 69,37% (Vaslui).Sistem de alimentare cu ap?: 5 ora?e din 5 au ap? ?i 63 de comune dispun de re?ea, din 81 total (77,77%), cifre care plaseaz? jude?ul pe locul II la nivel regional, dup? Bac?u, pozi?ie care reprezint?, cel pu?in statistic, o performan??. Numai c? popula?ia deservit? de re?ea (urban + rural) este de 148.829 de persoane, adic? 40% din totalul popula?iei rezidente (372.040 de locuitori), cu mult sub media na?ional?, de 71,02%. Asta ?nseamn? fie c? re?eaua nu a fost extins? ?n toate satele componente, fie gospod?riile nu sunt bran?ate la sistem nici m?car ?n toate ora?ele.Re?ea de canalizare: 5 ora?e din 5 (100%) ?i 22 de comune, din 81 total (27,16%), dispun de canalizare, jude?ul ocup?nd locul 5 din 6 jude?e la nivel regional. Popula?ia cu acces la canalizare este de 122.847 de locuitori, ?nsemn?nd 33,01%, fa?? de o medie na?ional? de 54,40%.Alimentare cu gaz metan: 4 ora?e din 5 au re?ea, ?nsemn?nd un procent de 80%, fa?? de media na?ional? de 77,18% ?i 9 comune din 81 au gaz, ceea ce reprezint? 11,11%, fa?? de media na?ional? de 24,74%.Energie electric?: la recens?m?ntul din 2011 jude?ul Vaslui ocupa locul 1 la nivel na?ional ?n ceea ce prive?te ponderea locuin?elor neconectate la re?eaua de distribu?ie a energiei electrice (6,3% din total), cauza principal? fiind at?t lipsa infrastructurii, c?t problemele materiale ale locuitorilor.Date statisticeSuprafa??: 5.318 kmp (14,4% din suprafa?a regiunii – locul 5 din 6 jude?e ?i 2,2% din suprafa?a Rom?niei – locul 27 din 41 de jude?e;Popula?ia rezident?: 372.040 de locuitori (minim istoric al ultimilor peste 50 de ani);Popula?ia dup? domiciliu: 505.993 de locuitori (cifra este explicat? prin migra?ie ?i prin fenomenul de stabilire a domiciliului ?n jude? a unor persoane din Republica Moldova, care au ob?inut ?i cet??enia rom?n?, dar care nu locuiesc efectiv ?n jude?;Organizare administrativ-teritorial?: 3 municipii – Vaslui, B?rlad, Hu?i, inclusiv 5 localit??i componente ale municipiului Vaslui; 2 ora?e – Negre?ti ?i Murgeni, inclusiv 6 sate apar?in?toare ora?ului Murgeni ?i 6 localit??i componente ale ora?ului Negre?ti; 81 de comune, cu 443 de sate;Media de locuitori pe comun?/sat: 2.994 de locuitori, respectiv 547 (sub media na?ional? de 3.449 de locuitori/comun? ?i 697 de locuitori/sat);Grad de urbanizare: 40%, fa?? de o medie na?ional? de 55%.Rat? uria?? de abandon ?colarJude?ul dispune de o infrastructur? ?colar? alc?tuit? din 651 de unit??i de ?nv???m?nt, dintre care 141 cu personalitate juridic? ?i 510 arondate acestora. Nu este clar c?te din ?coli mai au toaleta ?n exteriorul cl?dirilor. ?n 2019 se vorbea despre 266 de cl?diri f?r? aceast? minim? facilitate (locul I la nivel na?ional), dar ?ntre timp s-au f?cut investi?ii din fonduri guvernamentale la 137 de unit??i. Asta ?nseamn? c? problema nu a fost rezolvat? ?n totalitate. De asemenea, doar ?colile din 10 comune au s?li de sport, iar ?n 70 de localit??i educa?ia fizic? se face ?n diverse alte spa?ii. De re?inut c? ?i aici autorit??ile nu s-au zb?tut s? acceseze bani europeni: 176 de ?coli au primit fonduri guvernamentale (PNDL) ?i doar 19 gr?dini?e sunt sau vor fi reabilitate cu fonduri BEI ?i Guvernul Rom?niei, deci nu prin efortul autorit??ilor locale, ci gra?ie unui program na?ional. Dar, dincolo de infrastructura educa?ional?, o alt? statistic? (surs?: Strategie de dezvoltare 2021-2027) ar cam explica ?n totalitate situa?ia din Vaslui: ?Num?rul elevilor expu?i riscului de abandon ?colar este estimat la 32,2% de c?tre Inspectoratul ?colar Jude?ean, iar motivele ?in de: 11,5% dintre elevi au ?nregistrat e?ec ?colar (note mici, corigen?e, repeten?ie), 12,4% au rate ridicate ale absenteismului, 50,2% provin din familii cu situa?ie economic? precar?, 25,5% provin din familii aflate ?n dificultate (dezorganizate, monoparentale, ?n grija altor persoane, cu cazuri de neglijen??, abuz etc.), 0,3% sunt minore devenite mame. ?n 2019, la examenul de Evaluare Na?ional?, 7% din num?rul elevilor ?nscri?i nu s-au prezentat, iar dintre cei prezen?i, doar 65,2% au ob?inut note peste 5, sub media na?ional?, de 73,2%.“Maria Bogdan* * *Caloian rose de Opri?or ?i Busuioac? Diamond de Avere?ti – pe locul 1 la cele dou? categorii ale Concursul na?ional de rose 2021, mai 21, 2021Vinul.ro Cel mai bun rose sec din soiuri de struguri nearoma?i din Rom?nia la edi?ia 2021 a Concursului na?ional de vinuri rose: Caloian, Crama Opri?or, pre? de pia?? aproximativ 25 lei (a surclasat multe vinuri mai scumpe, intervalul de pre? vizat de organizator fiind ?ntre 20 ?i 60 lei). Cel mai bun rose sec aromat: Busuioac? de Avere?ti Diamond, pre? aproximativ 40 lei. Asta au decis evaluatorii care au degustat vinurile la Casa Comana, din Delta Neajlovului, dar ?i exper?ii str?ini care au primit probele de examinat (secretizate) la ei acas?, ?n ??rile de origine. Concursul durat peste 4 ore ?i a fost transmis live pe Facebook, film?rile pot fi urm?rite aici (prima parte) ?i aici (partea secund?). Pentru vinurile din soiuri nearomate, la startul competi?iei au participat peste 60 de vinuri, dintre care au fost preselectate pentru final? 16, ?n cadrul unor sesiuni de evaluare desf??urate ?n lunile dinaintea rundei decisive. La cele din soiuri aromate au participat mai pu?ine – poate ?i din pricin? c? sunt mai pu?ine soiuri de struguri pretabile la a?a isiile de jura?i au fost formate din absolven?i WSET, membri ADAR (Asocia?ia Degust?torilor Autoriza?i din Rom?nia), comercian?i de vin (magazine specializate online, manageri de restaurante), comunicatori din domeniu (bloggeri, critici de vin, jurnali?ti), somelieri, reprezentan?i specializa?i pe vin din partea sponsorilor. Pe l?ng? ace?tia, au notat ?n paralel ?i invita?i str?ini, speciali?ti ?n domeniu : Master of Wine Elizabeth Gabay, Michael Wising, Yvonne Zohar,? Michal Bardel, Julia Scavo, Marinela Ardelean. Fiecare comisie de jura?i rom?ni a avut ?n componen?? un jurat str?in.?Cele doua c??tig?toare vor primi titlurile de ”Cel mai bun vin rose al anului 2020” ?i vor fi comercializate cu medalia autocolant? care atest? acest lucru.?Clasamentul la rose-uri nearomate a ar?tat astfel:1. ?Caloian, Crama Opri?or, Oltenia2. Cuvee Alexis, Crama Avincis3. Sole, Cramele Reca?C??tig?torul la sec?iunea rose aromate:??Diamond, Domeniile Avere?tiOrganizatori : R?zvan Stoenescu (vin2.ro) , Iulian Grigorescu (pistoanebaricate.ro)? ?i Lauren?iu Horodnic (oenolog.ro), cu sprijinul Asocia?iei Winelover Rom?nia.Sponsori: Carrefour Romania?(sponsor Platinum),?Sodinal??i?Dagmar Distribution?(sponsori Gold) si?Media Sat,?Carpathian Springs??i?Romanian Drink Service?(sponsori Silver).Parteneri:?Vinul.ro, VINARIUM,?Vinmag, Asocia?ia Blessing Hearts,??Asocia?ia Winelover Romania,?VinOriunde.ro,?Flexo, DulceBun, Hochland,Yokko Fashion, Document- your office partner* * * R??i?oara porumbului ??i face sim?it? prezen?a ?n culturi. Nici floarea-soarelui nu-i ferit? de d?un?tori , Joi, 20 Mai 2021 Scris de dr. ing. Otilia Cotuna, CSIII Laborator de Protec?ia plantelor SCDA Lovrin, ?ef lucr?ri USAMVB Timi?oara Culturile de porumb ?i floarea-soarelui sunt ?n curs de r?s?rire. Cele care au fost sem?nate mai devreme au r?s?rit deja, iar cele sem?nate acum, urmeaz? s? r?sar?. Verifica?i cu aten?ie culturile ?nainte de r?s?rire ?i ?n timpul r?s?ritului. Dac? constata?i c? ave?i atac ?i densitate numeric? mare este bine s? face?i un tratament. Tratamentele de dup? r?s?rit ?i chiar ?n timpul r?s?ritului ?i-au dovedit eficacitatea de-a lungul timpului atunci c?nd insecta a fost depistat? la timp.La SCDA Lovrin a ?nceput monitorizarea d?un?torilor Tanymecus dilaticollis ?i Opatrum sabulosum. Sondarea culturilor de porumb ?i floarea-soarelui se face ?n fenofazele de 1 - 3 frunze (BBCH 9 - 11, r?s?rire) ?i 3 - 5 frunze (BBCH 12 - 15). Determin?rile noastre vor fi trimise c?tre Institutul de Protec?ia Plantelor (ICDPP Bucure?ti) unde vor fi utilizate pentru ob?inerea unor eventuale derog?ri pentru utilizarea anumitor insecticide pentru tratarea semin?elor ?n special. Pe l?ng? punctul de monitorizare de la Lovrin, ?n jude?ul Timi? mai sunt patru puncte situate pe teritoriul unei asocia?ii agricole. Plante de floarea soarelui retezate de Opatrum sabulosum. Cultura va fi ?ntoars?.Pe teritoriul SCDA Lovrin nu sunt probleme cu d?un?torii men?iona?i mai sus, adic? nu avem dep??iri ale pragului economic ?i nici ale pragului de la care ar trebui s? ne ?ngrijor?m. La porumb nu sunt probleme deloc. La floarea-soarelui am g?sit foarte pu?ine plante retezate de d?un?tori. ?n schimb, se vede c? au trecut pe acolo pentru c? avem plante unde frunzele sunt pu?in roase pe margini. Acum floarea-soarelui la noi este ?n patru frunze, iar Opatrum ?i Tanymecus nu mai pot face nimic. ?n cultura de floarea-soarelui am g?sit exemplare de Opatrum sabulosum (g?ndacul p?m?ntiu al florii-soarelui), Tanymecus dilaticollis (un singur exemplar la o sondare) ?i Bothynoderes punctiventris (g?rg?ri?a sfeclei - trei exemplare la o sondare). Facem sond?ri pe c?te 10 metri liniari, dar ?i sond?ri const?nd ?n analizarea a c?te 10 plante (10 plante/sondaj). Bine?n?eles c?, func?ie de suprafa?a solei, facem mai multe sondaje dup? care calcul?m frecven?a, intensitatea, gradul de atac ?i densitatea d?un?torilor raportat? la suprafa?a analizat?. S?m?n?? de floarea-soarelui distrus? de Agriotes sp.Personal am verificat c?teva culturi de porumb ?i floarea-soarelui de pe teritoriul jude?ului Timi?. ?n general nu sunt probleme nici la porumb ?i nici la floarea-soarelui deoarece fermierii au tratat s?m?n?a. Acolo unde au fost efectuate tratamente nu sunt probleme deloc, mai ales la porumb. ?n schimb, avem o situa?ie la floarea-soarelui care nu a fost tratat? cu insecticid. ?n aceast? sol? frecven?a plantelor retezate ?n timpul r?s?ritului este foarte mare, iar fermierul va ?ntoarce cultura. Acela?i fermier are o sol? de floarea-soarelui distrus? ?n totalitate de viermii s?rm? (Agriotes sp.) pe care o va ?ntoarce. Bine?n?eles ?i ?n acest caz s?m?n?a nu a fost tratat?.Despre Tanymecus dilaticollis Gyll - r??i?oara porumbului ?n continuare, c?teva informa?ii despre Tanymecus dilaticollis care ne creeaz? at?tea probleme. S? vedem cum putem lupta cu el, mai ales ?n condi?iile ?n care, trendul la nivel mondial este de renun?are la 50% din pesticidele existente acum pe pia??.Tanymecus dilaticollis este un d?un?tor periculos al porumbului. Are o singur? genera?ie pe an ?i ierneaz? ?n stadiul de adult, ?n sol, la ad?ncimi de 40 - 60 cm. Pe m?sur? ce temperatura din sol cre?te (de la 4 grade C), ?n luna februarie, adul?ii ?ncep s? urce c?tre suprafa?a solului. La sf?r?itul lunii martie ?i chiar mai devreme uneori, adul?ii pot fi v?zu?i la suprafa?a solului dac? temperatura aerului este de 9 grade C. P?n? la r?s?rirea porumbului, adul?ii se hr?nesc cu plante spontane, cereale. Au o preferin?? deosebit? pentru p?l?mid?, de exemplu. C?nd culturile de porumb r?sar, r??i?oara migreaz? ?n acestea, unde ?ncepe s? se hr?neasc?. De altfel, ?ntreg ciclul de via?? al insectei are loc ?n cultura de porumb (hr?nire, ?mperechere, pont?, iernare) - Ro?ca et al., 2011.C?nd este periculos atacul acestei insecteCel mai periculos este atacul din timpul r?s?ritului c?nd plantele pot fi retezate. Aceste plante sunt pierdute, iar dac? frecven?a plantelor retezate este mare, culturile sunt ?ntoarse de multe ori. Uneori insectele rod frunzele ?n faza de cornet. La deschiderea frunzelor se vor observa perfora?ii circulare cu dispunere transversal? (Ro?ca et al., 2011). De la 4 - 5 frunze, plantele de porumb nu mai sunt ?n pericol. ?n aceast? fenofaz?, Tanymecus dilaticollis va ataca frunzele pe margini. Atacul se manifest? sub form? de trepte. Astfel de plante vor avea cre?teri ?ncetinite care se pot traduce prin pierderi ?n produc?ie uneori. D?un?torul atac? ?n perioadele c?lduroase, ?nsorite ?i cu temperaturi medii diurne ce trec de 20 grade C. Sub aceast? temperatur? ?i ?n prezen?a precipita?iilor sau timp noros, insecta ??i ?ncetine?te activitatea.Pragul economic de d?unare calculat este de 5 adul?i/m2. Alte praguri sau intervale critice de care trebuie s? ?inem seama sunt legate de densitatea d?un?torului. Pragul minim este sub 0,5 g?rg?ri?e/m2, pragul mediu de 1 g?rg?ri??/m2 iar pragul de la care trebuie s? ne ?ngrijor?m este de peste 1 g?rg?ri??/m2 (Baicu, 1978; Hatman et al., 1986).Cum combatem acest d?un?torMonitorizarea d?un?torului este foarte important?. Ea poate fi realizat? prin efectuarea sondajelor la sol prim?vara, la jum?tatea lunii martie, ?n fostele culturi de porumb, mai ales ?n solele unde au fost densit??i mari. Prin aceste sondaje se poate estima viitoarea popula?ie a d?un?torului. Din p?cate, ?n prezent nu are cine s? execute aceste sondaje deoarece ?n ?ara noastr? aproape c? nu mai exist? un serviciu de protec?ia plantelor care s? ajute cu adev?rat fermierii prin emiterea avertiz?rilor la timp penru combaterea unei insecte sau a unui patogen. Modul haotic ?n care se fac unele lucr?ri de prote?ia plantelor ne-au adus ?n situa?ia de a nu mai putea controla cu adev?rat d?un?torii periculo?i.Respectarea rota?iei este foarte important? ?i ne-ar putea feri de Tanymecus dilaticollis. Din p?cate, noile tehnologii sus?in a?a numitele ?rota?ii scurte”, care pe termen lung sunt un dezastru.Lucr?rile de ?ntre?inere ?i tratarea semin?ei cu insecticide, de asemenea, ?in departe d?un?torul. Planta premerg?toare este ?i ea important?. Dac? este una preferat? de d?un?tor, va l?sa ?n urm? o rezerv? important?. Nu cultiva?i porumb dup? porumb, dup? sorg, dup? sfecl? de zah?r sau floarea-soarelui. Cultiva?i porumb dup? gr?u, dup? maz?re, dup? orz, dup? in.Trebuie s? fi?i aten?i nu doar la planta premerg?toare, ci ?i la plantele cultivate ?n vecin?tate. Un aspect foarte important. Din p?cate, aceste reguli simple nu sunt respectate acum. ?n viitor este posibil s? asist?m la schimb?ri ?n acest sens pentru a putea lupta cu acest d?un?tor.Distrugerea buruienilor gazd? este o lucrare important? care va diminua popula?iile d?un?torului. P?l?mid? roas? de Tanymecus dilaticollis.Re?ine?i! D?un?torul prefer? p?l?mida dintre buruieni. Personal am v?zut o sol? de porumb unde erau vetre de p?l?mid?. Am g?sit ?i exemplare de Tanymecus dilaticollis. Pu?ine, c? era rece afar?. Nici o plant? de porumb nu era atacat?, ?n schimb p?l?mida era roas?.Tratamentul la s?m?n?? v? protejeaz? plantele. Dac? s-au scos neonicotinoidele, pute?i recurge la insecticidele ce controleaz? viermii s?rm?: teflutrin ?i cipermetrin. Dec?t nimic este bine ?i a?a. Dac? nu se face tratamentul semin?ei, atunci se poate face un tratament ?n perioada de r?s?rire. Sunt foarte eficiente. Insecticidele avizate pentru acest tratament sunt: acetamipridul, deltametrinul, fosmetul, lambda - cihalotrinul, cipermetrin.Pe solele care sunt puternic infestate se poate face un tratament ?nainte de sem?nat (?nainte de discuirea ce precede sem?natul) - R?dulescu et al., 1967.?n agricultura ecologic? pot fi utilizate biopreparate pe baz? de ulei de neem, spinosad ?i Bacillus thuringiensis. ?ntr-un studiu, Toader et al. (2020) scot ?n eviden?? eficacitatea bun? a acestor substan?e. Se arat? ?n studiu c?, rezultatele cele mai bune s-au ob?inut c?nd semin?ele au fost tratate cu ulei de neem, iar ?n vegeta?ie s-a realizat un tratament cu spinosad.?ntr-un alt studiu efectuat ?n Bulgaria au fost testate dou? bioinsecticide: unul pe baz? de fung Beauveria bassiana, iar cel?lalt pe baz? de azadirachtin Neem Azal T/S. Rezultatele experimentului arat? c? mortalitatea medie a adul?ilor de T. dilaticollis a fost mai ridicat? ?n cazul micoinsecticidului (pe baz? de Beauveria bassiana) comparativ cu azadirachtina unde mortalitatea ?n decurs de 16 zile a fost mai sc?zut?. Concluzia studiului este c? adul?ii sunt mai sensibili la B. bassiana dec?t la azadirachtin (Toshova et al., 2021).A?adar, alternative sunt.BibliografieBaicu T., 1978 - Tratamente cu volulredus (VR) ?i volum ultraredus (VUR) ?n protec?ia plantelor, Biblioteca agricol?, Bucure?ti.Hatman M., Bobe? I., Laz?r A., Perju T., S?punaru T., 1986 - Protec?ia plantelor cultivate, Editura Ceres, Bucure?ti, 294 p.Henegar Monica et al., 2019 - Codexul produselor de protec?ia plantelor omologate pentru utilizare ?n Rom?nia, Editura Agroprint, 619 p.R?dulescu E., S?vescu A., Alexandri Al., Balaj D., Beratlief C., Bobe? I., Bunea I., C?tuneanu I., Costache N., Docea E., Hamar E., Hulea A., Jacob N., Ionescu M., Manolache F., Olangiu M., Paulian F., Petrescu N., Pop I., Rafail? C., Severin V., Snagoveanu C., 1967 - ?ndrum?tor de protec?ia plantelor, Editura Agro - Silvic?, Bucure?ti, 686 p.Ro?ca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie general? ?i special?, Editura Alpha MDN Buz?u, p. 656.Toader M., Georgescu E., Ionescu A. M., ?onea C., 2020 - Test of some insecticides for Tanymecus dilaticollis Gyll. Control, in organic agriculture conditions. Rom Biotechnol Lett., 25 (6), 2070 - 2078.Toshova T., Velchev D., Pilarska D., Todorov I., Draganova S., Holusa J., Takov D., 2021 - Effect of bioinsecticides on the grey maize weevil Tanymecus dilaticollis, Plant Protection Science, accesibil pe : Otilia Cotuna* * *Agricultura de precizie direct de pe telefonul mobil, o nou? revolu?ie industrial? ?n agricultur? prezent? la Virtual Agro, edi?ia a II-a Revista Fermierului , Vineri, 21 Mai 2021 13:41 SysWin Solutions este un IMM rom?nesc, lider de pia?? ?n sectoarele IoT ?i M2M ?i este sponsor ?n cadrul celui mai mare t?rg de agricultur? virtual? - Agribusiness 4.0, desf??urat ?n zilele de 20 ?i 21 mai 2021. Focusul companiei este pe cercetare-dezvoltare aplicat? pe agricultura inteligent? ?i ora?e smart.Pentru domeniul agriculturii, compania a conceput ?i dezvoltat SysAgria, un sistem ce ofer? informa?ii vitale pentru dezvoltarea corespunz?toare a culturilor, predic?ia cheltuielilor, cre?terea produc?iei agricole ?i reducerea costurilor.?Datele colectate prin senzori din microclimatele agricole cu ajutorul solu?iei SysAgria pot constitui suport decizional pentru fermierii rom?ni conduc?nd la beneficii importante pe termen scurt, mediu ?i lung.Depunerea excesiv? de azot amenin?? calitatea solului, a apei ?i a aerului. Totodat? aplicarea unei cantit??i necontrolate poate diminua interac?iunea dintre plante ?i polenizatori. Eficientizarea utiliz?rii azotului sprijin? obiectivele europene ?i poate genera economii semnificative la nivelul fiec?rei ferme, ?n condi?iile ?n care, momentan, 80% din cantitatea aplicat? se risipe?te. ?n vederea ob?inerii unei eficien?e crescute, SysWin Solutions v? propune modulul SysCrop NPK.Cu ajutorul sondelor NPK m?sur?m continuu, pe toat? suprafa?a fermei, nivelul macroelementelor Azot, Fosfor ?i Potasiu, la o adancime de 30 de cm. Astfel, putem preconiza evolu?ia lor ?n timp, ?n func?ie de precipita?iile ?nregistrate de pluviometru, de fenofaza ?n care se afl? planta ?i de capacitatea sa de absorb?ie.Rezerva de apa acumulat? ?n sol, precum ?i pierderea acesteia prin evaporare ?i prin transpira?ia plantei, reprezint? factori determinan?i ai recoltei. SysCrop ajusteaz? nivelul produc?iei prognozate ?i a necesarului de macronutrien?i pe etape de cre?tere, cu scopul utiliz?rii c?t mai eficiente a acestora.Un scenariu de optimizare a utiliz?rii fertilizan?ilor cu ajutorul SysCrop NPK poate ar?ta dup? cum urmeaz?:Fermierul planific? o produc?ie de porumb de 5,5 tone la hectar. Pentru a o ob?ine ?tie c? are nevoie de 174 kg de azot, compus din rezerve de sol relevate de cartarea chimic? ?i din aport de ?ngra??m?nt ?i de o ap? disponibil? de 550 litri/m2. Suprafa?a cultivat? nu este irigat?, iar apa disponibil? este estimat? pe baza istoricului precipita?iilor ultimilor 5 ani.Pe trei parcele experimentale se utilizeaz? valori de fertilizare diferite:?ntr-un scenariu pesimist ?n care regimul de precipita?ii ?n sezonul vegetiativ atinge doar 450 l/m2 p?n? ?n momentul recolt?rii, cele 174 kg de azot nu vor putea fi absorbite de plante. Astfel, excesul se pierde, iar recolta ob?inut? va fi de numai 4,5 tone/ha. Ajustarea cantit??ii de azot la 143kg/ha ar fi generat o economie de 31 kg/ha.?ntr-un scenariu optimist ?n care regimul de precipita?ii ?n sezonul vegetativ atinge 650 l/m2 p?n? la data recolt?rii, surplusul de ap? trebuie exploatat. Lipsa corel?rii permanante pe parcursul sezonului vegetativ a precipita?iilor acumulate cu necesarul de azot conduce la imposibilitatea maximiz?rii recoltei p?n? la 6,5 tone/ha.?n cel de-al treilea scenariu se utilizeaz? fertilizarea recomandat? de sistemul SysCrop Alert, ce presupune corelarea apei disponibile ?n sol cu capacitatea plantei de absorb?ie a azotului pe parcursul etapelor de cre?tere. Astfel se ajusteaz? dozajul ?n scopul cre?terii recoltei sau reducerii pierderilor. Dac? apa disponibil? este de 650 litri/m2, fermierul poate ob?ine o ton? de porumb suplimentar? pe fiecare hectar. Daca ap? disponibil? este de 450 litri/m2, fermierul economise?te 31 kg de azot la hectar.?n primele dou? scenarii ?n care SysCrop Alert nu este utilizat, pierderile poten?iale sunt semnificative, indiferent de suprafa?a cultivat?.SysWin Solutions propune fermierilor utilizarea SysCrop NPK ca suport decizional pus la dispozi?ia inginerilor agronomi. Scopul este estimarea necesarului de macronutrien?i ?i a necesarului de irigare, at?t din punctul de vedere al cantit??ii de ap?, c?t ?i a momentului optim de suplimenatare a acesteia.?n completarea SysCrop NPK vine un alt instrument util – VPD – un instrument care masoar? deficitul de satura?ie.Deficitul de satura?ie influen?eaz? absorb?ia apei ?i a mineralelor din sol ca urmare a fenomenului de transpira?ie foliar?. Cu c?t cre?te deficitul presiunii vaporilor de ap?, cu at?t se amplific? absorb?ia apei din sol de c?tre plant? ?mpreun? cu nutrien?ii dizolva?i. Sub 0,4 kPa atmosfera este ?nc?rcat? cu vapori de ap? ?i blocheaz? absorb?ia apei de c?tre plant?. ?n afara intervalului optim, la valori de peste 1,6 kPa este ?ncetinit? fotosinteza, rezult?nd stagnarea cre?terii sau ofilirea plantei.Acest tip de instrument ?i multe altele oferite de platforma SysAgria pot sus?ine, cu ajutorul datelor colectate din interiorul culturii, procesul agronomic. Consultan?ii SysWin sunt al?turi de fiecare fermier rom?n pentru a adapta inteligen?a oferit? de tehnologia IoT nevoilor lor concrete.* * *?Evadare ?n Dealu Mare 2021”, dou? zile ?n natur?, aer liber ?i vinuri bune , Mihaela Prevenda , Vineri, 21 Mai 2021 Asocia?ia Profesional? Vitivinicol? Dealu Mare organizeaz? a doua edi?ie a evenimentului ?Evadare ?n Dealu Mare”, ?n zilele de 26 ?i 27 iunie 2021. Prima edi?ie, organizat? ?n august 2020, a fost un succes, de?i a avut loc ?n condi?ii de pandemie, to?i participan?ii sim?indu-se ?n siguran?? ?n timp ce s-au bucurat de o experien?? unic?.La doar o or? de Bucure?ti, Asocia?ia Profesional? Vitivinicol? Dealu Mare ??i dezv?luie comorile - din pivni?e ?i vii, din sufletele oamenilor locului, oferindu-le vizitatorilor dou? zile ?n natur?, aer liber ?i vinuri bune. 12 crame ??i vor deschide por?ile pentru iubitorii de vin, fiind ?mp?r?ite ?n patru trasee a c?te trei crame, ?n fiecare din cele dou? zile ale evenimentului ?Evadare ?n Dealu Mare 2021” (26 – 27 iunie). Fiecare turist ??i poate alege c?te un singur traseu ?n fiecare dintre cele dou? zile ?n care cramele sunt deschise, contra unui?bilet?disponibil exclusiv pe IaBilet.ro, care cost? 260 lei cu transport inclus sau 200 lei cu transport propriu.Pasiona?ii de natur? ?i vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase, vor ?nv??a vinul de la profesioni?tii care-l produc. ?n fiecare dintre cele dou? zile ale evenimentului poate fi ales c?te unul dintre cele patru trasee a c?te trei crame, unde ?i ve?i cunoa?te pe oamenii din spatele vinurilor, ve?i tr?i pl?ceri oenogastronomice ?i v? ve?i bucura de socializare ?i de o memorabil? ie?ire ?n natur?. ?Cramele ?i traseele de la Evadarea ?n Dealu MareTraseu 1: Gramofon Wine, Dagon Clan, Domeniul Aristi?ei (New entry)Traseu 2: SERVE, Viile Metamorfosis, DAVINO (Classic)Traseu 3: Budureasca, APOGEUM, Licorna Winehouse (Classic with a modern twist)Traseu 4: The Iconic Estate, Aurelia Vi?inescu Wines, Lacerta Winery (Treasures of the East)Turi?tii vor primi h?r?i (una tip?rit? ?i alta electronic?) care ?i vor ajuta s? ?n?eleag? mai bine regiunea ?i le vor oferi informa?ii despre cramele din zona Dealu Mare. Harta tip?rit? va fi d?ruit? ca suvenir tuturor participan?ilor, av?nd ?i o component? interactiv?: cei care ob?in pe ea semn?turile tuturor oenologilor de la crame vor primi, ?n cadrul unui eveniment organizat ?n ajunul Zilei Na?ionale a Gastronomiei ?i Vinurilor din Rom?nia (care anul acesta este pe 3 octombrie), titlul de ambasador onorific al regiunii viticole Dealu Mare. ?De ce s? vizitezi Dealu Mare Proximitate?– la doar o or? de Capital? ?i de principalul aeroport al Rom?niei, ?n mijlocul uneia dintre cele mai mari concentr?ri urbane din ?ar?, ?constela?ia” cramelor din Dealu Mare este accesibil? pentru incursiuni de o zi sau de mai lung? durat? ?i ofer? ocazia descoperirii unei zone cu bogate tradi?ii istorice, arhitecturale ?i gastronomice.Diversitate?– nic?ieri mai bine dec?t ?n Dealu Mare nu se reg?se?te o varietate at?t de mare de crame – mici, mjilocii ?i mari. ?mpreun?, dar ?i fiecare – cu filosofia ?i caracterul propriu – ofer? iubitorilor de vin produse pentru orice gust ?i buzunar, disponibile ?n retail, dar ?i ?n restaurantele cele mai preten?ioase.Calitate?– recunoa?terea acesteia este autoasumat? de Asocia?ia cramelor din zon? prin Caietul de Sarcini al Denumirii de Origine Controlate ?i este confirmat? recurent. La concursurile na?ionale ?i interna?ionale de profil, de?i Dealu Mare nu este cea mai mare regiune viticol? din ?ar?, vinurile de aici ob?in mai mult de o treime din totalul medaliilor rom?ne?ti. ?i asta de mul?i ani.?? * * *Noua campanie Poiana, ?Via?a se ?nt?mpl? acum!”, ?i ?ndeamn? pe consumatori s? se bucure de micile momente din via?a de zi cu zi La zi , Vineri, 21 Mai 2021 Noua comunicare a brandului Poiana, ?Via?a se ?nt?mpl? acum!”, le reaminte?te oamenilor s? fie prezen?i ?n propria lor via?? ?i s? aprecieze toate lucrurile bune de care sunt ?nconjura?i. Campania este un ?ndemn de a ne bucura de prezent, de a pre?ui locul ?n care ne afl?m, toate lucrurile bune din via?a noastr? ?i de a fi cu adev?rat prezen?i.??Aceast? campanie este dedicat? fiec?ruia dintre noi, pentru c? adesea uit?m ceea ce este cu adev?rat important, fiind preocupa?i de ?nt?mpl?ri din trecut sau cu g?ndul la planuri de viitor. Poiana te ?ncurajeaz? s? te bucuri de prezent ?i de micile momente din via?a de zi cu zi. Te ?ndemn?m astfel s? savurezi fiecare clip? al?turi de gustul bogat al ciocolatei Poiana ?i s? fii aici, pentru c?, a?a cum spune ?i sloganul campaniei - Via?a se ?nt?mpl? acum!”, declar? Lidia C?rje, Marketing Specialist Tablets Mondelez International.?Gustul echilibrat al ciocolatei Poiana ne poate inspira pe fiecare dintre noi s? g?sim momente pure de fericire ?n fiecare zi, chiar ?i ?n lucrurile mici ?i astfel s? ne amintim s? pre?uim momentul prezent.?Ciocolata Poiana este unul dintre cele mai cunoscute branduri din Rom?nia, iar anul trecut a aniversat 25 de ani de existen??.?n portofoliul Poiana se reg?sesc tablete de ciocolat? cu lapte, alune, alune ?i stafide, crem? de c?p?uni, precum ?i tablete de ciocolat? am?ruie (am?ruie cu 65% cacao, am?ruie cu alune, am?ruie cu gust de portocale). Recent portofoliul brandului s-a m?rit cu un nou format, mini tablete de ciocolat? (40,5g) disponibile ?n 3 variante: lapte, ciocolat? am?ruie ?i ciocolat? am?ruie cu gust de portocale.Iubitorii de ciocolat? pot accesa pagina de Facebook Poiana pentru a afla nout??i despre brandul preferat: ? * * *De la corpora?ie, la pensiunea Cet??uia. Poveste de via?? , Food Biz La mai 21, 2021 Dup? aproape dou? decenii de munc? ?n corpora?ie, Amalia Petre a ales ie?irea corect?, cum ?i place s? spun?, dup? care ?i-a g?sit lini?tea ?i mul?umirea de sine la Pensiunea Cet??uia din comuna M?gura de Buz?u, un loc de poveste la care mul?i doar viseaz?, darmite s? aib? norocul s? tr?iac? via?a aici.A reu?it s? pun? pe picioare un business ?ntr-un sector despre care nu ?tia mare lucru, dar care acum ?i aduce satisfac?ii mari, ?n ciuda greut??ilor inerente ?n contextul pandemiei de COVID-19. Din acest motiv ?i planurile de extindere sunt suspendate pentru o vreme, ?ns? nu-?i pierde speran?a c? ?ntr-o bun? zi lucrurile vor reveni la normal.Cum a ?nceput istoria…?n aprilie 2016, so?ii Amalia ?i Romeo Petre inaugurau Pensiunea Cet??uia ?n comuna M?gura de Buz?u, o loca?ie cu totul ?i cu totul deosebit?, situat? ?ntr-o poieni?? ?nconjurat? de o p?dure de foioase, ?n v?rful unui deal de calcar. O priveli?te de vis, desprins? parc? din basmele copil?riei. Acesta este locul unde cei doi ?i-au descoperit cu adev?rat menirea ?i unde la sf?r?it de s?pt?m?n? tot mai mul?i rom?ni vin s? se relaxeze ?i s?-?i ?ncarce bateriile ?n mijlocul naturii.?A mers din prima cum am deschis, am avut turi?ti, dar ?i clien?i la restaurant. Nciodat? nu m-am g?ndit c? vom avea a?a ceva. Sunt mul?umit? de ceea ce am f?cut p?n? acum, de faptul c? ne vin oameni de calitate ?i ?i-este drag s? stai de vorb? cu ei, s? cuno?ti mereu oameni, este cel mai mare c??tig pe care l-am avut ?i-l avem. Una peste alta sunt foarte mul?umit?. Nu pot s? spun c? a fost r?u la corpora?ie ?i c? nu m-a ajutat, dar ajunge la un moment dat. Pentru mine a fost ie?irea corect?”, poveste?te Amalia Petre, care timp de 20 de ani a lucrat ?n dou? multina?ionale mari.Zona turistic?Multora nici nu le vin? s? cread? c? undeva la 30 km distan?? de Buz?u, se afl? at?tea frumuse?i ascunse privirii omului. ?i ne referim nu doar la pensiune, ci ?i la obiectivele turistice unice de v?zut ?n jur, pornind de la bisericile rupestre ale c?ror origini se pierd undeva ?n negura timpului, Schitul Cet??uia, muzeul de chihlimbar de la Colti, trovan?ii ?i babele de la Ulmet, Vulcanii Noroio?i ?i multe alte locuri cu poten?ial fantastic, dar greu accesibile, ?n multe dintre cazuri, din pricina drumurilor. ?i poate c? este chiar mai bine a?a..Iar dup? o zi de hoin?rit prin natur?, c?teva momente de relaxare la Pensiunea Cet??uia sunt binevenite. Trebuie s? ?ti?i c? ?n toat? aceast? perioad? dificil? din cauza pandemiei de CORONAVIRUS-19, pensiunea a fost deschis? mereu, cu excep?ia unui interval de dou? luni ?i jum?tate, anul trecut,? ?n perioada de lockdown. ?n iunie, ?ns?, activitatea s-a reluat, ?n plin sezon. De altfel, lunile de var? constituie ?i perioada cea mai aglomerat?. Week-end-urile sunt pline ?n general, dar turi?ti sunt ?i ?n cursul s?pt?m?nii.?Una peste alta, tr?g?nd linie la final de an, nu ie?im pe minus, nici nu d?m tunuri, ideea este s? avem personal calificat, pentru c? dac? te treze?ti s? deschizi ?n var? ?i n-ai cu cine, este o mare problem?”, poveste?te Amalia Petre.Dificult??iOri, dup? cum bine se ?tie, asigurarea for?ei de munc? ?n sector chiar este o mare problem?, nu ?ns? ?i ?n cazul de fa??, unde o ?ntreag? structur? de angaja?i, pornind de la osp?tari, ajutori de buc?tari, administratori, lucr?tori, p?n? la camerist? (?n totul 10 oameni) se ocup? de bunul mers al lucrurilor.Pensiunea are o capacitate de cazare de patru stele de 23 de locuri (10 camere), iar restaurantul dispune de un spa?iu generos, aflat la dispozi?ia clien?ilor, dar ?i a celor care vin special s? serveasc? masa. ?i aceasta pentru c? s-a dus vestea despre m?ncarea extraordinar? de la Pensiunea Cet??uia, dar ?i despre evenimentele organizate aici.“F?ceam seri speciale, o dat? pe lun? aveam evenimente cu m?ncare ?i meniu speciale, colaboram cu un buc?tar chef, care preg?tea ceva diferit fa?? de ce avem ?n meniu, apoi invitam un reprezentant al unei crame de vinuri din zon?, ?n general, din Dealu Mare ?i un artist. Din p?cate, a venit pandemia ?i a dat totul peste cap”, poveste?te Amalia Petre.?i dac? cumva v? duce g?ndul la Tab?ra de sculptur? de la M?gura, un obiectiv important de vizitat ?n Buz?u, trebuie s? ?ti?i c? la Pensiunea Cet??uia pute?i admira o colec?ie impresionant? de tablouri de la mai mul?i arti?ti locali, care dau o not? aparte locului. Iar ca totul s? devin? ?i mai familiar ?i s? v? sim?i?i cu adev?rat ca acas?, ?n cur?nd ?i c?inele familiei, un Golden Retriever juc?u?, va face parte din acest peisaj minunat, de care trebuie s? se bucure toat? lumea.Dragoste la prima vedere!Pensiunea Cet??uia a fost realizat? cu ajutorul fondurilor europene, cofinan?area fiind de 50%. De fapt, p?n? la urm?, a fost cu mult mai mult, pentru c? la proiectul ini?ial s-au ad?ugat mai multe modific?ri ?i ajust?ri, iar rezultatul este ceea ce se vede acum. Un proiect preluat din mers ?i ?ntr-un domeniu cu care cei doi antreprenori Amalia ?i Romeo Petre n-au avut nicio leg?tur? anterior, ?n afar? de faptul c? de-a lungul timpului au colindat prin toat? lumea…“Ne-a pl?cut foarte mult cum ar?ta pe h?rtie proiectul”, recunoa?te Amalia Petre, care s-a apucat de treab?, f?r? s? stea prea mult pe g?nduri. ?ti?i proverbul: socoteala de acas? nu se potrive?te cu cea din t?rg, ei bine, cam a?a s-a ?nt?mplat ?i aici. ?n final, a fost nevoie s? vin? cu mult mai mul?i bani dec?t luaser? ?n calcul ini?ial, ba mai mult, au ap?rut ?i tot felul de situa?ii neprev?zute c?rora a trebuit s? le g?seasc? rezolvare. De exemplu, dup? vreun an s-au trezit c? nu mai au nicio surs? de ap?, pensiunea fiind construit? ?n v?rful unui deal de calcar la o altitudine de 630 de metri, fiind nevoi?i s? care apa din alt? parte, ceea ce este foarte greu, mai ales vara c?nd consumul este ridicat.Chiar ?i a?a, la o adic?, cei doi antreprenori nu s-ar da ?n l?turi s? mai acceseze alte fonduri europene pentru a m?ri capacitatea de cazare ?i s? amenajeze o zon? de agrement. P?n? la urm?, sunt ni?te bani pe care ?i iei, ori cine ??i d? ceva gratis ?n ziua de ast?zi?!, se ?ntreab? Amalia Petre.Cel mai greu este c? nu po?i s? faci planuri de viitor, s? planifici ceva, dat fiind contextul actual, recunoa?te cu am?r?ciune antreprenoarea din Buz?u.Bani europeniAre totu?i ?ntr-un sertar pe undeva un proiect gata preg?tit s? mai acceseze un program european, pentru c?nd o s? vin? momentul, mai ales c? se g?nde?te la c?teva suprize pentru turi?ti ?ntr-un viitor apropiat.“Indr?znim s? ne facem planuri, am vrea s? ne mai extindem ?n cazul ?n care am putea s? acces?m iar ni?te fonduri, ne intereseaz? s? m?rim capacitatea de cazare pentru c? ar fi loc, dar am vrea s? ad?ug?m ?i o zon? de agrement gen spa – o piscin?, saun?, sal? de sport, de masaj, cam a?a ceva.? Ne-am preg?tit, avem proiectul, avem tot, doar s? se iveasc? vreo oportunitate de finan?are. Nu ne punem prea mari speran?e, nici nu vreau s?-mi creez a?tept?ri, am zis s? fie acolo, c? nu mai ?tii la ce s-a ?nt?mplat ?i ce s? ?nt?mpl? acum, nu prea po?i s? ??i faci planuri”, afirm? Amalia Petre.Sper? c? o s? vin? ?i ziua ?n care va putea s? fac? acest lucru, pentru c? via?a este plin? de surprize, nu-i a?a?!* * *Vinul de azi: Chateau du Val d'Or 2015 Saint-Emilion Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Chateau du Val d'Or este o cram? cu o lung? istorie viticol?, care acum ofer? nu doar vinuri spectaculoase, apreciate peste tot ?n lume, ci ?i o mul?ime de alte experien?e, cum ar fi competi??i pentru sommelierii aspiran?i sau ?nt?lniri ale produc?torilor de vin din zona Bordeaux, Fran?a. Vinul de ast?zi, Chateau du Val d'Or 2015 Saint-?milion, este un vin ro?u bogat, intens c? arome, bine structurat ?i cu tanini solizi. Se remarc? ?n principal aromele de fructe de p?dure, dar ?i cele de stejar, tabac, piele sau fum. Aciditatea discret?, dar frumos conturat?, ii ofer? acestui vin prospe?ime ?i puterea de a echilibra taninii fermi. V? recomand?m degustarea vinului la 16-18 grade Celsius, al?turi de preparate din vit?, miel sau v?nat. * * *Asocia?ia Forestierilor va elibera firmelor din domeniu certificatul “Lemn rom?nesc”; marca a fost ?nregistrat? la OSIM, 21 mai 2021, Asocia?ia Forestierilor din Rom?nia (ASFOR) a ?nregistrat la Oficiul de Stat pentru Inven?ii ?i M?rci (OSIM) marca “Lemn Rom?nesc”, prin care se dore?te valorificarea produselor din lemn provenit din Rom?nia, numai din p?duri administrate sustenabil, exploatate de firme rom?ne?ti ?i valorificate transparent.Potrivit informa?iilor asocia?iei de profil, postate pe pagina proprie de Facebook, documentele pentru ?nregistrarea m?rcii la OSIM au fost depuse anul trecut, pe data de 5 mai.?n prezent, la nivelul Europei, exist? astfel de m?rci care arat? provenien?a lemnului doar ?n Elve?ia ?i Fran?a.“Aceast? marc? va ar?ta faptul c? lemnul a fost recoltat ?i valorificat ?n condi?ii corecte ?i legale din p?durile Rom?niei ?i va fi un reper pe pia?a interna?ional? a lemnului. La nivelul Europei, doar Elve?ia ?i Fran?a mai au astfel de m?rci care arat? provenien?a lemnului. Din perspectiv? comercial?, aplicarea m?rcii va aduce plus-valoare firmelor rom?ne?ti care export? lemn ?i produse din lemn. Pu?in? lume ?tie, dar lemnul rom?nesc de r??inoase care se folose?te ?n construc?ii este de o calitate mai bun? dec?t cel din Finlanda, Rusia sau Fran?a. ?i este c?utat pe pie?ele externe. La fel – lemnul de fag. Fagul din Rom?nia concureaz? pe pie?ele externe cu fagul din Fran?a ?i cu cel din Serbia. La acest capitol, Rom?nia este unul dintre cei mai importan?i juc?tori din Europa”, sus?in reprezentan?ii ASFOR.Odat? cu aceast? ?nregistrare la OSIM, certificatul “Lemn Rom?nesc” va fi eliberat de Asocia?ia Forestierilor din Rom?nia.?ntr-un interviu acordat la ?nceputul acestui an Agerpres, Ciprian Musc?, pre?edintele ASFOR, explica faptul c? scopul proiectului este acela de a promova produsele din lemn rom?nesc pe pie?ele externe, at?t ?n Uniunea European?, c?t ?i pe pie?ele din zona ??rilor arabe, unde Rom?nia este un furnizor foarte important.” “Lemn rom?nesc” este un proiect de promovare a produselor din lemn ob?inute ?n fabrici ?i ateliere, tot ceea ce ?nseamn? parte de mobilier, elemente, instrumente muzicale, tot ce producem din lemn provenit din p?durile Rom?niei. Scopul proiectului este s? promov?m produsele din lemn rom?nesc pe pie?ele externe, at?t ?n UE, c?t ?i pe pie?ele din zona ??rilor arabe, unde noi suntem un furnizor foarte important, at?t ?n zona de construc?ii, c?t ?i ?n cea a produc?torilor de mobilier. Avem toate atuurile, pentru c? lemnul rom?nesc este de foarte bun? calitate. P?durile rom?ne?ti sunt singurele p?duri din Europa care au fost gospod?rite de sute de ani ?ntr-un sistem natural. De exemplu, noi, acum, la Comisia European?, discut?m ce ?nseamn? p?durea natural? ?i vine Finlanda ?i spune c? p?durile de acolo sunt toate naturale. Dar v?rsta p?durilor din Finlanda este undeva la 60 de ani, deci este clar c? toate sunt artificiale. ?n schimb, sistemul rom?nesc de silvicultur? este unul bazat pe promovarea regener?rii naturale”, afirma Musc?.Acesta a ad?ugat c? modul ?n care se face exploatarea p?durilor ?n Rom?nia “este un mod s?n?tos care permite s? avem, pe de o parte, at?t arboretele ?n v?rst? – noi facem recoltarea unor arbori ?ntre 120 ?i 160 de ani”. “Fagul pe care ?l folosim ?n industrie are ?ntre 140 ?i 160 de ani, stejarul la fel, 120 – 150 de ani. Deci, practic, lemnul atunci ajunge la valoarea lui maxim?. Noi toate arboretele noastre le conducem p?n? la v?rste ?nalte, tocmai pentru a avea lemn de calitate”, a spus ?eful ASFOR.Asocia?ia Forestierilor din Rom?nia este organiza?ia patronal? ?i profesional? a operatorilor economici din exploat?ri forestiere ?i industrializarea lemnului, ce reprezint?, promoveaz?, sus?ine ?i ap?r? interesele economice, juridice ?i sociale ale membrilor s?i ?n plan na?ional ?i interna?ional.* * *Cioara de sem?n?tur?, prieten sau du?man?Emil GEORGESCU, 21 mai 2021 Este considerat? o specie cu impact neutru pentru agricultur?. Totu?i, ?n ultimii ani aceste p?s?ri s-au ?nmul?it foarte mult ?i fac probleme fermierilor. Cum ne protej?m sem?n?turile de prim?var? de atacul lor??Ciorile de sem?n?tur? (Corvus frugilegus) sunt p?s?ri sociale, ?n multe cazuri se g?sesc ?n colonii de la c?teva sute de exemplare, p?n? la c?teva mii, chiar zeci de mii de p?s?ri! Interesant este c? ciorile nu se tem de om, ci s-au adaptat ?i convie?uisc cu acesta. Putem s? constat?m acest lucru ?n timpul efectu?rii lucr?rilor agricole ?n c?mp, toamna sau prim?vara. Aceste p?s?ri nu au nici o team? de tractorul cu implementele sale, calculeaz? foarte bine traiectoria acestora pe tarla. Dup? ce acestea trec, caut? ?n urma lor larve de insecte sau mici roz?toare. Pagube imense?n Rom?nia, ciorile s-au ?nmul?it foarte mult ?n ultimii ani, fapt constatat ?i de fermieri, care se pl?ng de pagube din ce ?n ce mai mari, mai ales la culturile de prim?var? (porumb, floarea soarelui, soia), dar ?i la dovleci, pepeni, etc. ?nmul?irea peste m?sur? a ciorilor produce dezechilibre ecosistemelor, inclusiv a celor agricole. Aceste dezechilibre sunt accentuate ?i de cele climatice (cum ar fi perioadele cu secet? excesiv?, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n 2020). Cine-i vinovat?Omul, prin ?mpu?carea ira?ional? a uliilor porumbari, ?oimilor c?l?tori ?i dun?reni, a acvilelor sau a bufni?elor mari, singurii du?mani naturali capabili s? r?reasc? eficient num?rul ciorilor (inclusiv al celor de sem?n?tur?). ?n lipsa acestor specii de p?s?ri pr?d?toare, ciorile se ?nmul?esc f?r? probleme, ajung?nd s? provoace pagube considerabile culturilor agricole ?i horticole.?i tot omul, prin lipsa (sau distrugerea) perdelelor forestiere, locul unde p?s?rile pr?d?toare, aceste specii utile, ??i fac s?la?. Mul?i consider? c? ?n zonele unde se g?sesc perdele forestiere se ?nmul?esc ciorile peste m?sur?. Nimic mai fals. ?n aceste zone se ?nmul?esc at?t ciorile, c?t ?i pr?d?torii acestora. Cum aceste perdele au disp?rut din sud-estul ??rii ?i cum ciorile sunt mai inteligente dec?t pr?d?toarele lor, acestea s-au adaptat mult mai u?or schimb?rilor brutale asupra mediului ?nconjur?tor (provocate de om). Prin urmare, ciorile au prosperat, s-a ?nmul?it peste m?sur?, ?n timp ce pr?d?torii acestora ?i-au redus drastic efectivele. Cioara de sem?n?tur? - p?s?ri hr?nindu-se cu larvele insectelor imediat dup? trecerea tractorului cu grapa cu discuri Cine sufer? din cauza acestor dezechilibre? Fermierii!?n tot r?ul e ?i-un bine!Pe de alt? parte, ciorile de sem?n?tur? consum? larvele insectelor d?un?toare, precum ?i puii roz?toarelor (inclusiv ?oarecii de c?mp). Prin consumul insectelor ?i al micilor roz?toare, ciorile de sem?n?tur? contribuie la men?inerea unui echilibru privind nivelul popula?iilor unor specii d?un?toare pentru fermieri (g?ndacul ghebos, viermii cenu?ii, ?oarecii de c?mp, etc). Acest lucru se ?nt?mpl? c?nd nivelul popula?iei ciorilor de sem?n?tur? nu a crescut foarte mult, a?a cum s-a ?nt?mplat ?n ultimii ani, ?n sud-estul ??rii (zona B?r?ganului). 3 metode de protec?ie Exist? c?teva metode preventive, dar eficacitatea acestora este limitat?. Tun antip?s?ri (sursa foto: tinker.af.mil) Mom?i (sperietori simple de ciori)Fermierii mici folosesc ?n general mom?i, adic? un celofan ag??at de un b??, le amplaseaz? pe solele sem?nate, ?n speran?a de a alunga p?s?rile.O alt? metod? care ar avea eficacitate mai ridicat? dec?t mom?ile este amplasarea ?n c?mp de CD-uri vechi, ag??ate de un b??. De ce aceast? metod? sperie mai mult ciorile de sem?n?tur? dec?t mom?ile? ?n b?taia v?ntului, CD-urile ??i schimb? pozi?ia iar odat? cu aceasta se schimb? ?i reflexia luminii, fapt ce sperie p?s?rile.O metod? folosit? de fermierii medii ?i mari este protec?ia sem?n?turilor de prim?var? cu ajutorul tunurilor antip?s?ri.Cum func?ioneaz? tunurile? Cu ajutorul gazului (?n general propan sau butan) se produc explozii ?n camera de combustie a tunului, iar zgomotul acestora sperie p?s?rile ?i animalele s?lbatice (mistre?ii) pe o raz? de 100-150 de metri. Exist? mai multe variante de tunuri antip?s?ri, cu detonare fie mecanic?, fie electronic? (cu setarea intervalului de timp dintre explozii). Acest tun se mai nume?te ?sperietoare de ciori cu gaz”. Numai c? cioara de sem?n?tur? este foarte inteligent? ?i se obi?nuie?te ?n timp cu zgomotul acestor explozii. Ba mai mult, am ?nt?lnit situa?ii c?nd ciorile st?teau... pe un tun antip?s?ri, nefiind deranjate de zgomotul exploziilor. Prin urmare solu?iile enumerate p?n? acum au eficacitate pe termen scurt ?i mediu, dar nu ?i pe termen lung.Cea mai bun? solu?ie...... r?m?ne refacerea echilibrelor naturale, a perdelelor forestiere din zonele de c?mpie ?i, ?n timp, a popula?iilor du?manilor naturali ai ciorilor de sem?n?tur? (ulii porumbari, acvile, ?oimi, bufni?e, etc). Adic? p?s?rile r?pitoare ar trebui s? fie mai bine protejate ?i nu ?mpu?cate ira?ional. Directiva ?P?s?ri” la nivelul UE (transpus? ?i ?n legisla?ia na?ional?) ar trebui s? fie mai bine aplicat? la noi ?n ?ar?.Dac? popula?ia ciorilor de sem?n?tur? va cre?te ?i mai mult dec?t ?n prezent, mai ales ?n zona de sud-est a ??rii, ?n urm?torii ani presiunea pe sem?n?turile de prim?var? (inclusiv porumb ?i floarea soarelui) va fi din ce ?n ce mai ridicat?, iar aceste culturi ar putea deveni o mare loterie!CELE MAI INTELIGENTE P?S?RI DIN LUMELa capitolul inteligen??, ciorile dep??esc vulturii, ulii sau bufni?ele. Un studiu de mare anvergur?, efectuat ?n anul 2004, a scos ?n eviden?? faptul c? aceste p?s?ri sunt la fel de inteligente ca ?i cimpanzeii. Corvidele sunt cele mai inteligente fapturi de pe planet? dup? oameni, ocup?nd locul 2, la egalitate cu cimpanzeii ?i delfinii. Alte cercet?ri au scos ?n eviden?? faptul c? ciorile sunt singurele vie?uitoare, cu excep?ia omului ?i a maimu?elor, care sunt capabile s? se foloseasc? de unelte ?n c?utarea hranei!un articol de EMIL GEORGESCU , INCDA Fundulea* * *Inteligen?a Artificial? a sporit recolta de c?p?uni , Ferma, 21 mai 2021 Rezultatele unui concurs organizat ?n China s-au dovedit favorabile utiliz?rii pe scar? larg? a Inteligen?ei Artificiale (AI) ?n agricultur?. Suntem preg?ti?i pentru schimbare? Iat? concluziile unei competi?ii f?r? precedent!Trei echipe de produc?tori tradi?ionali de c?p?une, renumi?i pentru activitatea lor, s-au confruntat cu patru echipe de exper?i ?n AI ?n cadrul unui concurs organizat ?ntr-un complex de sere din provincia Yunnan de Universitatea Agricol? din China ?mpreun? cu platforma chinez? de comer? electronic Pinduoduo.Care sistem de cultur? este mai performant?Scopul concursului a fost acela de a stabili care sistem de cultur? este mai performant: cel tradi?ional sau cel care beneficiaz? de tehnologiile bazate pe AI? Startul ?ntrecerii a fost dat anul trecut ?n luna mai. ?n primele luni, fermierii tradi?ionali ?i-au v?zut de treab?, folosindu-?i experien?a bogat? ?i cuno?tin?ele agricole. Apoi, au intrat ?n competi?ie echipele formate din speciali?ti ?n AI, care au folosit dispozitive conectate la internet, echipate cu senzori inteligen?i ?i programe care analizeaz? date, serele fiind complet automatizate ?n sistem digital.Rezultatul a fost uimitor?n serele automatizate au fost ob?inute recolte de c?p?une cu 196% mai mari dec?t ?n serele unde a fost aplicat sistemul tradi?ional de cultur?. Mai mult, investi?iile ?n sistemul de cultur? automatizat au fost recuperate mai u?or dec?t cele f?cute ?n sistemul tradi?ional. Autorit??ile chineze se g?ndesc ?n prezent s? aplice ?n agricultur? pe scar? larg? tehnologiile bazate pe AI, pentru a face perfomant? activitatea micilor fermieri. Tehnologiile digitale sunt viitorulRezultatele concursului inedit din provincia Yunnan au atras ?i aten?ia membrilor Forumului Economic Mondial, care inten?ioneaz? s? reseteze, post-Covid-19, sistemul economic capitalist, ?n cadrul c?ruia agricultura este un domeniul important. Aplicarea tehnologiilor AI ar putea ajuta pentru revizuirea ?i eficientizarea sistemelor globale economice ?i sociale. Mai ales c? fermierii lumii se confrunt? cu provocarea de a hr?ni ?nc? trei miliarde de oameni p?n? ?n 2050, f?r? a avea la dispozi?ie terenuri suplimentare, fapt care a crescut presiunea pentru adoptarea mult mai larg? a tehnologiilor digitale de ultim? genera?ie.For?a exempluluiDirectorul companiei AgriFutures Australia, John Harvey, a declarat c? rezultatul competi?iei organizate ?n China, c?p?une ob?inute prin munca oamenilor versus c?p?une ob?inute ?n sere automatizate, este un exemplu excelent pentru Australia, pentru a-i ajuta pe fermieri s? stabileasc? ce tehnologii vor oferi cel mai mare beneficiu ?i ?n ce circumstan?e, adic? s? opteze pentru tipul de munc? performant. "Este timpul s? ne g?ndim la agritech nu ca o tendin??, ci ca un instrument de afaceri", a spus el, semnal?nd, totodat?, c?, de?i exist? o mare cre?tere a investi?iilor de capital ?n dezvoltarea tehnologiilor agroalimentare, aplicarea acestor rezultate ?n ferme nu ?nregistreaz? acela?i ritm. "Adev?rul este c? tehnologia dezvoltat? p?n? acum poate aduce beneficii tangibile unei ferme", a mai spus Harvey.un articol de STELIAN R?DESCU* * *Floare rar?, d? culoare ?n Poiana Bujorului. Specia rom?neasc? este protejat? de lege ?i ?nflore?te doar 10 zile pe an , 21 mai 2021, Autor: Andra MoldoveanuFloare rar? ?n Europa, ?nflore?te ?n p?durile din Rom?nia. Bujorul rom?nesc de p?dure este o floare ce poate fi admirat? doar ?n luna mai, iar perioada de florescen?? dureaz? aproximativ zece zile. Floarea este considerat? simbol al prosperit??ii ?i luxului ?i apare ?n mitologia greac?. ?n Rom?nia, bujorul de p?dure se afl? la limita nordic? a arealului s?u, specia fiind reg?sit? doar ?n unele zone din sudul ??rii. Spre deosebire de alte specii de bujor, aceasta are floarea de un ro?u purpuriu, cu un singur r?nd de petale.Rezerva?ia natural? Poiana Bujorului din P?durea Pleni?a este o arie protejat? de interes na?ional, situat? ?n jude?ul Dolj, administrat? de Ocolul Silvic Peri?or. Rezerva?ia natural? are o suprafa?? de 51.33 ha ?i reprezint? o zona ?mp?durit?, unde vegeteaz? specia de flor? protejat? ,,bujorul rom?nesc” (Paeonia peregrina- var. romanica). P?durea din aceast? rezerva?ie natural? este supus? regimului de protec?ie integral?, fiind exclus? de la orice fel de interven?ii ce ar putea deregla echilibrul ecosistemului, a transmis Regia Na?ional? a P?durilor – Romsilva. Rom?nii au dezvoltat o serie de supersti?ii despre floarea rar? care uime?te ?n fiecare an prin frumuse?ea ei. Se spune c? cei care rup florile de bujor vor fi ataca?i de cioc?nitori. De?i este atestat faptul c? bujorul este toxic ?i nu are propriet??i t?m?duitoare, o alt? supersti?ie veche presupune c? planta cap?t? propriet??i miraculoase, dac? r?d?cina este culeas? noaptea.Sursa foto: Regia Na?ional? a P?durilor – Romsilva/* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download