Campaniile organizate în ultimii ani şi-au propus să



ANALIZA DE SITUA?IE ?N CADRUL CAMPANIEI CU OCAZIA ZILEI NA?IONALE F?R? TUTUN20 NOIEMBRIE 2015Studiul publicat de Comisia European? in 2014 indic? o prevalen?? a fumatului ?n popula?ia general? din Rom?nia, de 27%, fa?? de media EU de 26%; 13% au obi?nuit s? fumeze ?ns? au renun?at (la nivel EU 20%); 60% nu au fumat niciodat? (la nivel EU 54%) (1). Sursa: la utilizarea tigarilor electronice, 92% dintre romani nu le-au utilizat niciodata (la nivel EU 88%), 6% au incercat, 2% le-au utilizat pentru un timp, insa, nu sunt utilizate in mod curent.Sursa: datelor prezentate de Eurobarometer, 58% dintre romani au incercat sa renunte la fumat, foarte aproape de media EU de 59%.Sursa: privire la alegerea ?igaretelor, 91% dintre rom?ni aleg ?igaretele ?n func?ie de gust, 75% in func?ie de pre?, 70% ?n func?ie de marc?, , 69% in func?ie de con?inutul in nicotin?, 38% ?n func?ie de aspectul pachetului.Sursa: studiului, 55% dintre romani sustin cresterea taxelor pentru produsele din tutun, 61% se declara pentru interzirea in magazine a reclamelor la tigari, iar 57% pentru interzicerea comercializarii pe Internet a acestora.Sursa: la expunerea la fumul de tigara in spatii inchise, 59% dintre romani declara ca au fost expusi la fumul de tigara in locatii cum ar fi restaurantele (la nivel EU 12%) si 80% in locatii precum barurile (la nivel EU 25%).Sursa: Rom?nia, se fumeaz? zilnic peste 5 milioane de pachete de ?ig?ri, iar aproximativ 85% dintre pacien?ii cu cancer bronhopulmonar sunt fum?tori, potrivit Societ??ii Rom?ne de Pneumologie.Totodat? studiile au ar?tat c? 89% dintre fum?torii din ?ara noastr? ?i-ar dori s? reduc? num?rul ?ig?rilor sau s? renun?e complet la fumat.Fa?? de anul anterior, se ?nregistreaz? o cre?tere cu 5,6% a num?rului de persoane asistate, datorat? cre?terii cazurilor incidente (cu 7,5% a celor pentru droguri ilicite ?i SNPP ?i cu 9,4% a celor pentru alcool ?i tutun) (2). ?n 2013 European School Survey Project on Alcohol and other Drugs (ESPAD) public? un studiu de impact, av?nd urm?toarele obiective (3): ? colectarea de date comparabile privind consumul de substan?e ?n r?ndul elevilor cu v?rste de 15-16 de ani, din c?t mai multe ??ri europene; ? monitorizarea tendin?elor ?n consumul de substan?e ?i compararea acestor tendin?e la elevii din ??rile europene; ? furnizarea de date care pot fi utilizate ?n evaluarea planurilor na?ionale ?i interna?ionale de ac?iune ?i a strategiilor legate de alcool, inclusiv planurile de ac?iune UE pentru droguri ?i strategia globala OMS pentru a reduce consumul nociv de alcool; ? furnizarea de date care pot fi utilizate at?t ?n discu?ii publice c?t ?i ca o baz? pentru m?suri de politic? ?i activit??i de prevenire adresate tinerilor; ? stocarea unor date comparabile ?n baze de date care pot fi utilizate de c?tre comunitatea de cercetare pentru analize de profunzime in scopul de a ?mbun?t??i ?n?elegerea consumului de substan?e ?n r?ndul elevilor europeni. ?Versiunea tip?rit? a raportului con?ine date din urm?toarele 36 de ??ri: Albania, Belgia (Flandra), Bosnia ?i Her?egovina (Republica Srpska ), Bulgaria, Croa?ia, Cipru (zonele controlate de guvern), Republica Ceh?, Danemarca, Estonia, Insulele Feroe, Finlanda, Fran?a, Germania (cinci landuri), Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rom?nia, Federa?ia Rus? (Moscova), Serbia, Republica Slovac?, Slovenia, Suedia, Ucraina ?i Regatul Unit. Pe ansamblu, interesul politic pentru datele ESPAD este foarte satisfacator. Datele ESPAD au fost utilizate ?n diverse documente de politici, inclusiv a strategiilor na?ionale, si au facut parte din evaluarea ini?iativelor politice. ?n multe din aceste documente, rezultate ESPAD sunt ?nso?ite de alte tipuri de date. La final, studiul contine Anexa cu rezultatele finale (3).?nainte de Ziua mondiala fara tutun duminic? 31 mai Comisia Europeana public? un studiu privind atitudinea europenilor fa?? de tutun in publicatia Eurobarometru (1).Sondajul relev? o tendin?? de sc?dere a consumului de tutun ?n ?ntreaga Europ?. Reducerea total? fa?? de 2012 este de 2 puncte procentuale (26% vs. 28%). Categoria de v?rst? care a inregistrat cea mai mare scadere (4 puncte procentuale) a fost tinerii cu v?rste cuprinse ?ntre 15 ?i 24 de (25% fa?? de 29%). Exist? ?nc? varia?ii notabile ?n consumului de tutun cu cele mai mici rate de vazut in Suedia (11%) ?i Finlanda (19%) ?i cea mai mare ?n Grecia (38%) ?i Bulgaria (35%). ?n ceea ce prive?te ?ncerc?rile de renuntare, o majoritate de fumatori au incercat sa renunte (59%), cu 19% care au ?ncercat ?n ultimele 12 luni. ?n ceea ce prive?te tigarile electronice (e-?ig?ri), 12% dintre europeni au ?ncercat acum, ?n compara?ie cu 7% ?n 2012. Un procent de aproximativ 67% au declarat c? au ?ncercat s? reduc? sau s? renun?e la fumat. Cu toate acestea, doar 14% dintre utilizatorii de e-?igar? au fost capabili sa renunte la fumat, ceea ce indic? faptul c? acestea nu sunt deosebit de eficiente ca un instrument de renuntare la fumat. Consumul de tutun ?n UE a sc?zut cu 2 puncte procentuale ?n compara?ie cu anul 2012 (26% vs. 28%) ?i ?n func?ie de 4 puncte procentuale la categoria de v?rst? 15 ?i 24 de ani (25% fa?? de 29%). Varsta medie de debut pentru fumat r?m?ne neschimbat? la 17,6 ani. 59% dintre fumatori au incercat sa renunte - 19% ?n ultimele 12 luni. 12% dintre europeni au ?ncercat e-tigari, comparativ cu 7% ?n 2012.O cifr? eviden?iata de Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru s?n?tate ?i siguran?? alimentar?, este c? v?rsta medie la care europenii ?ncep sa fumeze r?m?ne neschimbat? la 17,6 ani. Comisarul Andriukaitis a comentat: "Cifrele arat? c? lupta ?mpotriva tutunului nu este c??tigata, ?n special ?n r?ndul tinerilor. Este inacceptabil ca europenii continua sa fie atrasi de fumat atunci c?nd sunt adolescen?i. Un obiectiv central al directivei privind produsele din tutun este de a asigura faptul c? aceste produse periculoase nu sunt ?n mod nejustificat atractive pentru tineri. Acesta este motivul pentru care interzice aromele care mascheaz? gustul aspru de tutun, precum ?i pachetele cu tigari sub?iri, ambalajele cu mai pu?in de 20 de ?ig?ri, ?i face obligatorii avertismentele de sanatate - imagine ?i text - care acopera 65% din pachet." (4)Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tutun, in 2015Sursa: Eurobarometrul arat? c?teva cifre interesante privind e-?ig?ri, un produs relativ nou. ?n timp ce 12% dintre europeni au ?ncercat e-?ig?ri, 2% le folosesc ?n prezent. Aceste cifre au crescut semnificativ din 2012 (7% ?i 1%, respectiv). Europenii mai tineri sunt mai susceptibili de a le ?ncerca (13% din copiii de 15-24 ani, comparativ cu 3% dintre persoanele ?n v?rst? de 55+). Desi europenii cel mai probabil ?ncep s? utilizeze e-tigari pentru a reduce sau a opri de fumat (67%), doar 21% dintre fumatori au fost capabili de a reduce cu aceste produse ?i doar 14% au fost capabili sa renunte la fumat.Atitudinea europenilor in legatura cu consumul de tigari electronice, in 2015Sursa: la fumul de tutunExpunerea la fumul de tutun ?n baruri ?i restaurante continu? s? scad?. Doar 12% au declarat ca au fost expuse la fumul de tutun anul trecut ?n unit??i alimentare (?n sc?dere de la 14% ?n 2012), iar 25% ?n unit??i de consum (?n sc?dere de la 28% ?n 2012). ?n plus, 73% din lucr?torii din Europa sunt rareori sau niciodat? expusi la fumul de interior ?n locul lor de munc?.Percep?ia public?Majoritatea europenilor sunt ?n favoarea m?surilor de politic? stricte fata de tutun ?i de e-tigari. De exemplu, 70% sunt ?n favoarea ?mbun?t??irii trasabilit??ii produselor din tutun, ?n scopul de a reduce comer?ul ilicit (tema Zilei din acest an Mondial? F?r? Tutun), chiar dac? face produsele mai scumpe. Pe pericol perceput, nivelurile de gudron sau nicotina sunt considerate cea mai mare indicarea nivelului de r?u (32%), urmate de aditivi (12%). ?n ceea ce prive?te e-?ig?ri, procentul de persoane chestionate care le consider? a fi d?un?toare a crescut de la 27% la 52% ?n numai doi ani.PublicitatePatru din 10 respondenti au vazut anunturi de tutun sau promo?ii ?n ultimele 12 luni, ?n special ?n punctele de v?nzare (39%) ?i panouri sau afi?e ?n locuri publice (30%). Atitudinea europenilor in legatura cu publicitatea si politicile legate de fumat, 2015Sursa: ?n perioada februarie - decembrie 2012, Asocia?ia Rom?n? pentru Promovarea S?n?t??ii a implementat un proiect pentru identificarea unor abord?ri ?i instrumente eficiente de comunicare cu femeile fum?toare din Rom?nia (5). Conform raportului elaborat ?Abordari de comunicare adaptate femeilor din Romania pentru prevenirea fumatului si renuntarea la fumat”, in Rom?nia, cele mai vulnerabile femei ?n rela?ia cu fumatul sunt cele din mediul urban ?i cu studii superioare. Pentru ele, adolescen?a este perioada cea mai vulnerabil? pentru ?nceputul fumatului. Perioada de maxim? vulnerabilitate fa?? de fumat din via?a unei femei de la ora?, cu nivel educa?ional ?nalt este ?ntre 25 ?i 44 ani. ?n aceast? perioad? fumeaz? cele mai multe dintre ele ?i sunt mul?umite cu ?igara al?turi, iar g?ndurile despre renun?area la tutun sunt reprimate ?n modul cel mai eficient. Femeile cu v?rsta peste 44 de ani sunt cele mai predispuse pentru a renun?a la fumat. Femeile de etnie rom? par a avea cea mai mare vulnerabilitate, ele fum?nd de aproape dou? ori mai frecvent ?i mai mult dec?t orice alt? etnie. Regiunea geografic? de re?edin?? nu influen?eaz? semnificativ nivelul fumatului, de?i femeile din Bucure?ti par a consuma mai mult tutun. Paradoxal, cantitatea cea mai mare de ?ig?ri o consum? femeile cu nivel educa?ional ?i cu venit lunar sc?zut. De?i ele fumeaz? mai rar, totu?i povara economic? indus? familiei este relativ asem?n?toare celei induse de femeile cu educa?ie ?i venit ridicat. Pentru stabilirea vulnerabilit??ii la fumat a fost analizat? o serie de factori de risc: v?rsta, statutul socio-economic, nivelul de educa?ie, etnia, conform datelor existente ?n literatura de specialitate. ?n urma analizei, a fost identificat? o serie de factori care cresc vulnerabilitatea fa?? de fumat ?n r?ndul femeilor din Rom?nia. VarstaInfluen?eaz? debutul ?i continuarea fumatului, dar ?i inten?ia de a renun?a la tutun. Aproape jum?tate dintre femeile care fumeaz? zilnic (46.9%) au ?nceput ?ntre 17 ?i 19 ani. Cea mai mare propor?ie a persoanelor care: ? Au ?ncercat s? fumeze este ?n grupa de v?rst? 25 – 44 ani (38.9%); ? Au fumat cel pu?in 100 de ?ig?ri este ?n grupa de v?rst? 25 – 44 ani (31.8%); ? Fumeaz? zilnic este ?n grupa de v?rst? 25 – 44 ani (20.6%). Cel mai mult se g?ndesc la a abandona fumatul, femeile trecute de 44 de ani (39.2%). Nivelul de educa?ieStudiile analizate au ar?tat o particularitate pentru popula?ia rom?neasc?: procentul cel mai mare de femei care fumeaz? zilnic se ?nregistreaz? ?n r?ndul celor cu nivel de educa?ie ridicat: ? 17.2% dintre femeile cu studii medii; ? 16.5% dintre femeile cu studii superioare. Aceast? situa?ie este diferit? de tendin?a interna?ional?, mai ales european?, ?n care lipsa educa?iei este factorul care vulnerabilizeaz? femeile ?n fa?a fumatului. Foarte important este faptul c?, din punct de vedere al num?rului de ?ig?ri fumate zilnic, cel mai mult fumeaz?, ?ntr-adev?r, femeile cu nivel educa?ional sc?zut: 46.8% din ele consum? zilnic mai mult de 20 ?ig?ri, fa?? de 30.2% din femeile cu studii superioare.Mediul de reziden??S-a constatat c? mediul ?n care locuiesc influen?eaz? comportamentul de a fuma al femeilor: ? 17.3% dintre femeile din mediul urban fumeaz? zilnic, mai mult dec?t cele din mediul rural (10.8%); ? ?n zonele mai dezvoltate economic, fumeaz? mai multe femei: ?n Bucure?ti, 26.7% fumeaz? zilnic, iar ?n Regiunea de Nord – Est doar 7.3%.Ocupa?ieS-a observat c? procentul cel mai mare de persoane care au fumat cel pu?in 100 de ?ig?ri (deci sunt predispuse a deveni fum?tori zilnici) este ?n r?ndul persoanelor care au un venit, un loc de munc?: 32% din persoanele ocupate. Din r?ndul celor inactive, doar 19.7% sunt la risc de a deveni fum?tori zilnici, ei fum?nd deja cel pu?in 100 de ?ig?ri. Apartenen?a la un grup etnicDou? din cinci femei de etnie rom? (40.1%) au declarat c? sunt fum?toare zilnice, ?n timp ce 15.3% dintre femeile de etnie maghiar? ?i 14.5% din cele de etnie rom?n? fumeaz? zilnic. *Peste 80% dintre rom?ni sus?in interzicerea fumatului ?n spa?iile publice, iar 78% vor interzicerea comercializ?rii ?ig?rilor la mai pu?in de 250 de metri de ?coli ?i licee, relev? un studiu dat publicit??ii miercuri de Asocia?ia React, studiu care face parte dintr-o suit? de patru cercet?ri pe teme de s?n?tate public? pe care organiza?ia le-a comandat pentru anul acesta (6).Conform cercet?rii, interzicerea fumatului ?n spa?iile publice este sus?inut? de 84% dintre responden?i, care se declar?, la nivel general, total sau par?ial de acord cu aceast? m?sur?. Interzicerea fumatului ?n spa?iile ?nchise, fapt deja stipulat de legisla?ia ?n vigoare, se bucur? de cea mai mare sus?inere (cu peste 90% acord total sau par?ial) ?i reprezint? ?n fapt asumarea la nivel individual a normelor legale. Peste 80% dintre responden?i sus?in, prin acord total sau par?ial, interzicerea fumatului ?n spa?iile deschise - locuri de joac? pentru copii, ?n parcuri, ?n cur?ile ?colilor ?i liceelor. Adultul t?n?r este cel mai expus la riscul de a deveni fum?tor. Potrivit studiului Centrul de Marketing ?i Prognoz? Social? , v?rsta medie la care rom?nii ?ncep s? fumeze este de 19 ani, ?n condi?iile ?n care 44% dintre responden?ii fum?tori au devenit fum?tori ?n jurul v?rstei de 18 ani, iar 36% ?ntre 18 ?i 20 de ani. ?n ceea ce prive?te interzicerea v?nz?rii produselor din tutun ?n magazinele aflate la mai pu?in de 250 de metri de ?coli, licee, universit??i ?i spitale, se remarc? o atitudine pozitiv? din partea responden?ilor. Astfel, 78% se declar? pentru interzicerea v?nz?rii ?n apropierea ?colilor ?i liceelor, 69% ?n apropierea spitalelor ?i 66% ?n apropierea universit??ilor, ceea ce denot? o aten?ie sporit? pentru protejarea copiilor ?i a tinerilor ?n general, precum ?i a bolnavilor. Potrivit studiului, 20% dintre responden?ii nefum?tori sau fo?ti fum?tori declar? c? locuiesc ?mpreun? cu cineva care fumeaz? ?n interiorul locuin?ei, iar 11% sunt expu?i la serviciu la fumul de ?igar? al colegilor mai mult de o or? pe zi. De asemenea, 15% dintre fo?tii fum?tori sus?in c? au renun?at la fumat ?n ultimul an. Ca metode utilizate pentru renun?area la fumat 94% dintre fo?tii fum?tori au afirmat c? au renun?at brusc, printr-un efort de voin??. Reducerea treptat? a num?rului de ?ig?ri a fost utilizat? ca metod? de renun?are la fumat de doar 5% dintre fo?tii fum?tori. "Grupa de v?rst? 18 - 25 de ani manifest? rezisten?a cea mai mare la m?surile anti-fumat. Interzicerea fumatului ?n loca?ii frecventate de ace?tia (baruri ?i spa?iile deschise ale universit??ilor), c?t ?i ?n ma?ina personal? sau pe strad? sunt propuneri care se bucur? de o sus?inere de p?n? la 30% ?n cazul barurilor ?i 46% ?n cazul spa?iilor deschise din universit??i", arat? cercetarea. Studiul a fost realizat de Centrul de Marketing ?i Prognoz? Social? (cmps.ro), la solicitarea Asocia?iei React. Interviurile au fost realizate telefonic, pe baza unui chestionar structurat (CATI). Colectarea datelor a avut loc ?n perioada 20 martie - 3 aprilie. Studiul a fost realizat pe un e?antion aleator de 1.067 de persoane, reprezentativ la nivel na?ional pentru popula?ia cu v?rsta de 18 ani ?i peste. Marja de eroare este de plus/ minus 3%, la un nivel de ?ncredere de 95%. Un studiu de o importanta notabila este cel realizat in 2014 de catre echipa condusa de dr Magdalena Ciobanu, Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de s?n?tate din Rom?nia ?n anul 2012, ”Analiz? preliminar? a cheltuielilor ?i veniturilor datorate fumatului” in anul 2014 (7). ?n ceea ce prive?te evaluarea impactului economic pe care fumatul ?l are asupra societ??ii, at?t din punct de vedere al cre?terii mortalit??ii ?i al sc?derii anilor productivi de via??, c?t ?i din perspectiva poverii financiare pe care o reprezint? fum?torii pentru familiile, anturajul, angajatorii lor ?i pentru serviciile de ?ngrijire a s?n?t??ii, studiile nu sunt foarte numeroase dar sunt, ?n schimb, foarte diverse. Metodologiile nu sunt ?nc? standardizate datorit?, ?n special, lipsei de informa?ii statistice detaliate privind sistemul de s?n?tate ?i cel de asigur?ri sociale?n numeroase ??ri. Totu?i, institu?ii interna?ionale precum Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii, Comisia European?, Banca Mondial? dar ?i na?ionale au realizat analize ale costurilor induse de fumat asupra sistemului de s?n?tate sau societ??ii (7). ?n contextul implement?rii Strategiei MPOWER de combatere a consumului de tutun, dar ?i pentru a veni ?n sprijinul oamenilor de ?tiin?? ?i autorit??ilor, Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii a publicat ?n 2011 un manual pentru evaluarea impactului economic al consumului de tutun care r?spunde nevoilor oric?rui cercet?tor care dore?te s? realizeze o analiz? ?n acest domeniu.Astfel, expresia”costul fumatului” este definit? ca diferen?a dintre cheltuielile actuale de s?n?tate sau alte costuri, care se fac ?n contextul existen?ei fumatului, ?i costurile care s-ar fi ?nregistrat dac? oamenii nu ar fi fumat. Prin urmare, evaluarea costului fumatului se bazeaz? pe o abordare de tip exces de cost.De ce este important s? cunoa?tem costurile fumatului ?n sistemul de s?n?tate din Rom?nia?Fumatul impune o povar? economic? enorm? pentru societate, determin?nd boli at?t la fumatori c?t ?i la persoanele nefum?toare expuse fumului de tutun (fumatul pasiv). Bolile atribuibile fumatului conduc la cre?terea nevoii de servicii de ?ngrijire a s?n?t??ii ?i ?n acest fel apare necesitatea acoperirii costurilor suplimentare suportate de sistemul de s?n?tate. De aceea fumatul este considerat ”cea mai important? cauz? EVITABIL? de boal?”. ?n?elegerea poverii economice a fumatului, at?t ?n termeni de costuri financiare c?t ?i ?n termeni de ani de via?? pierdu?i, poate fi de ajutor pentru a identifica solu?ii pentru a reduce impactul asupra societ??ii. Un studiu care s? estimeze cheltuielile sistemului public de s?n?tate legate de bolile atribuibile fumatului din Rom?nia este necesar ?i util at?t pentru motivarea ?i documentarea unor interven?ii de s?n?tate la nivel na?ional, regional ?i local ?i stabilirea priorit??ilor din sfera medico-social? (”politici bazate informa?ii reale, studii ?i pe dovezi”), c?t ?i pentru construirea sau adaptarea unor instrumente de cercetare interna?ionale care s? fie utilizate ?n continuare astfel ?nc?t s? se poat? realiza o evaluare ?n timp a politicilor care privesc s?n?tatea. Cerin?ele economiei actuale impun efectuarea unor cercet?ri referitoare la costurile ?ngrijirilor medicale, consumul demedicamente, cheltuielile individuale ?i de la buget cu s?n?tatea, mai ales ?n raport cu efectele/ rezultatele ob?inute. De aceea, oferind date economice ?n dinamic?, se faciliteaz? implementarea principiului de bun? guvernare ”S?n?tatea ?n toate politicile”.Estimarea cheltuielilor ?i costurilor legate de fumat reprezint? o traducere a efectelor adverse ale fumatului asupra s?n?t??ii ?n termeni monetari (8). Astfel de estim?ri sunt utile pentru un num?r de scopuri: - m?surarea impactului fumatului asupra utiliz?rii ?i finan??rii serviciilor de s?n?tate;- m?surarea impactului fumatului asupra productivit??ii muncii popula?iei;- informarea deciden?ilor politici ?i sus?inerea lor ?n adoptarea de interven?ii economice, cum ar fi cre?terea taxelor aplicate ?ig?rilor sau alocarea de venituri suplimentare ?ngrijirii s?n?t??ii; - pentru a ghida politica de planificare ?n s?n?tate ?i pentru a oferi un cadru economic pentru ini?iativele ce vizeaz? controlul consumului de tutun;- pentru evaluarea programelor na?ionale de s?n?tate.1 Strategia MPOWER a OMS curprinde m?surile esen?iale ?i cost-eficiente care conduc la sc?derea epidemiei tabagice:Monitorizarea epidemiologic?, Protec?ia fa?? de fumul de ?igar?, Oferirea ajutorului pentru renun?area la fumat, Avertizarea(Warn) privind efectele fumatului, ?nt?rirea (Enforce) interzicerii publicit??ii ?i promov?rii, Cre?terea (Raise) taxelor. 2 WHO, 2011: Economics of tobacco toolkit: assessment of the economic costs of smoking Analiza impactului economic al fumatului poate fi f?cut? dintr-o perspectiv? micro- sau macro-economic?, ?n func?ie de scopul urm?rit, asa cum arata studiul mentionat:- Perspectiva microeconomic? urm?re?te impactul bolilor ?i invalidit??ilor provocate de fumat asupra unor entit??i economice precum guvernul/ agen?ii guvernamentale, ?ntreprinderi, gospod?rie individual?. - Perspectiva macroeconomic? analizeaz? impactul agregat pe to?i agen?ii economici, pentru a ob?ine o evaluare social?.Astfel, studiile de impact economic al fumatului pot urm?ri:- Costuri, directe ?i indirecte, ale consecin?elor biologice, sociale, de mediu, etc ale fumatului, ob?inute prin estim?ri ce utilizeaz? date statistice agregate dup? anumite formule agreate la nivel interna?ional;- Cheltuieli, directe ?i indirecte, efectuate de cei care achit? pentru ?ndreptarea consecin?elor fumatului: sisteme de asigur?ri, bugetul statului, angajatori, membrii familiei, etc,Din punct de vedere al afec?iunilor atribuibile fumatului, referin?a interna?ional recunoscut? ?n domeniu este considerat? cel de al 25 – lea Anniversary Report of the U.S. Surgeon General (US DHHS, 1989) care a identificat cu certitudine 26 de boli legate cauzal de fumat ?i care au condus la decese. Acest raport a fost revizuit ?n anul 2004 ?i urmat de un studiu de 4 ani realizat de American Cancer Society Cancer Prevention Study II (CPS-II), rezult?nd prima sintez? a lor, efectuat? pe baza celor mai recente cercet?ri ?i studii ?tiin?ifice, care a fost publicat? de Departamentul de Stat pentru S?n?tate al SUA4 ?n 2014. ?n ?ncercarea de a standardiza metodologia de calcul a costului fumatului, OMS a realizat un studiu la cererea statelor membre ?n care a propus o list? cu afec?iunile atribuibile fumatului, cu scopul de a avea indicatori de referin?? ?n m?surarea progreselor pe care statele urmau s? le fac? ?n combaterea epidemiei fumatului, prin aplicarea prevederilor Conven?iei Cadru Pentru Controlul Tutunului (9)Bolile atribuibile fumatului conform OMS, 2012 sunt urmatoarele: Boli transmisibile, materno-fetale, perinatale ?i nutri?ionale Tuberculoz? Infec?ii respiratorii joaseBoli netransmisibileNeoplasmTrahee, bronhii, pl?m?nAlte tipuri de neoplasmBoli CardiovasculareBoal? Ischemic? CardiacaBoal? Cerebrovascular? (stroke)Toate celelalte boli cardiovasculare Boli respiratorii Boal? obstructiv? pulmonar? cronic? Toate celelalte boli respiratorii cronice?n anul 2012, a fost publicat un studiu referitor la costurile fumatului pentru sistemele de s?n?tate din Uniunea European?7 realizat de GHK Consulting ?n asociere cu University of Exeter (UK) ?i Public Health Advocacy Institute (USA) pentru Comisia European?. Afec?iunile selectate nu au cuprins toate bolile atribuibile fumatului recomandate de OMS datorit? neuniformit??ii datelor statistice existente ?n cele 27 de State Membre dar ?i pentru a se asigura o compatibilitate cu studiile anterioare ale lui Peto, studii ce au stat la baza analizei. Bolile atribuibile fumatului conform Studiului GHK-Comisia European?:NeoplasmTrahee, bronhii, pl?m?n Aero-digestive: buze, cavitate oral?, faringe, esofag Alte tipuri de neoplasm Boli cardiovasculareBoal? Ischemic? Cardiac? Boal? Cerebrovascular? (stroke) Boli RespiratoriiBoal? obstructiv? pulmonar? cronic? (BPOC) Boli acute de c?i respiratorii inferioare (astm ?i infec?ii) Marea Britanie este lider european ?n monitorizarea tuturor aspectelor legate de fumat, public?nd anual rapoarte privind stadiul privind stadiul consumului de tutun. ?n Raportul privind fumatul8 publicat ?n 2013, bolile pentru care s-a calculat impactul economic au fost numeroase, un motiv fiind ?i acela c? s-au luat ?n calcul doar spitaliz?rile pentru respectivele boli ?i medicamentele prescrise pentru renun?area la fumat, adic? surse care permit u?or identificarea cheltuielilor. Bolile atribuibile fumatului conform Smoking in England 2012:NeoplasmBuze, cavitate oral?, faringe EsofagGastric Pancreas Laringe Trahee, bronhii, pl?m?n Col uterin, uter Rinichi, pelvis Vezica urinar? Leucemie Acut? Mieloid? Localizare nespecificat? Boli CardiovasculareBoal? Ischemic? Cardiac? Boal? Cerebrovascular? (stroke) Alte boli cardiace Alte boli arteriale Ateroscleroz? Anevrism Aortic Boli respiratoriiBoal? obstructiv? pulmonar? cronic? Alte boli respiratorii cronice Grip?, pneumonie Boli digestiveUlcer gastric ?i duodenal Boala CrohnPeriodontit? Alte boliCataract? Fractur? de ?old Avort spontan ?n urma acestor analize, s-a stabilit modelul adoptat ?n realizarea studiului: - bazat pe recomand?rile OMS cuprinse ?n Manualul de evaluare a impactului fumatului asupra sistemelor de s?n?tate ?n func?ie de datele statistice disponibile ?n Rom?nia pentru anul 2012;- perspectiva este una microeconomic?: impactul asupra sistemului public de s?n?tate;- forma de consum al tutunului studiat? este fumatul de ?igarete;- bolile atribuibile fumatului au fost alese din lista general? a bolilor provocate de fumat definit? de US-DHHS, ?n func?ie de aportul la mortalitatea general? din Rom?nia;- frac?iunea atribuibil? fumatului pentru fiecare boal? evaluat? a fost calculat? prin ”abordarea bazat? pe ratele de mortalitate” propus? de OMS astfel ?nc?t Riscul Relativ de boal? a fost calculat pe baza datelor de mortalitate; - valoarea monetar? a serviciilor de s?n?tate necesare diagnosticului ?i tratamentului bolilor atribuibile fumatului a fost calculat? pe baza cheltuielilor efective realizate. C?nd acest lucru nu a fost posibil, s-au realizat estim?ri ale costului;- veniturile pentru sistemul de s?n?tate ca urmare a consumului de tutun provin din contribu?ia pentru s?n?tate aplicat? produselor din tutun ?i alcool (cunoscut? sub numele de ”taxa pe viciu”)Acest model a fost comparat cu cele folosite de alte ??ri ?i s-a concluzionat c?, av?nd ?n vedere situa?ia epidemiologic? ?i datele statistice existente pentru Rom?nia, ofer? cea mai bun? estimare a costurilor fumatului posibil? ?n acest moment. Din totalul sumei cheltuite pentru spitalizare ?n sec?ii de acu?i, 28% se datoreaz? fumatului - adic? ar putea fi evitat? dac? oamenii ar renun?a la tutun.De?i nu exist? o strategie na?ional? care s? reglementeze integrat domeniul, se poate men?iona ca semnificativ sub aspectul rezultatelor ?nregistrate, Programul Na?ional AntiFumat. Subprogramul na?ional de combatere a consumului de tutun face parte din Programul na?ional de promovare a s?n?t??ii ?i educa?ie pentru s?n?tate. Prin intermediul acestui program sunt derulate o serie de activit??i menite s? contribuie la reducerea num?rului de persoane fum?toare din Rom?nia. Astfel, prin programul ?Stop Fumat!” se asigur? serviciile necesare terapiei renun??rii la fumat (consiliere, tratament medicamentos, terapie comportamental?) de c?tre medici ?i psihologi cu preg?tire ?n domeniu. Medicii realizeaz? o evaluare a fum?torului din punct de vedere al gradului dependen?ei fizice ?i albolilor asociate, o evaluare a nevoilor, problemelor ?i dorin?elor fum?torilor, o consiliere comportamental? de baz? ?i o determinare a CO2expirat. ?n final, dac? pacientul dore?te ?i nu are contraindica?ii, se ofer? unul dintre cele 3 medicamente recomandate de OMS ?i organiza?iile profesionale din domeniu. Psihologii evalueaz? tipul ?i gradul dependen?ei psihologice ?i, ?n func?ie de nevoile fum?torului, stabilesc un plan terapeutic cu elemente comportamentale ?i cognitive. Fum?torul decide dac? ?i de c?te ori revine la psiholog pentru a ?nv??a s? aplice acest plan. At?t medicamentele, c?t ?i consulta?iile medicale ?i psihologice sunt gratuite, fiind asigurate de Ministerul S?n?t??ii (10).Programul National Stop Fumat a luat fiin?? ?n urm? cu 5 ani ?i este coordonat de Institutul de Pneumologie ?Marius Nasta”. Programul, sus?inut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici ?i psihologi prezen?i la nivel local ?n peste 20 de ora?e din Rom?nia ??i propune s? ofere persoanelor care fumeaz? platforma unui tratament complet (consiliere psihologic? ?i tratament medicamentos) conform recomand?rilor Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii ?i care se aplic? ?n toate ??rile civilizate ale lumii (10). Programul Na?ional Stop Fumat include: consiliere privind renun?area la fumat;linia telefonic? cu apel gratuit (cunoscut? sub numele de Tel Verde);accesul la medicamente gratuite. Pentru a intra ?n program, pacien?ii trebuie s? sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, ori s? acceseze pagina de internet a programului pentru a afla unde se afl? cel mai apropiat medic specialist. Obiective: ? ?ncurajarea renun??rii la fumatprin acordarea tratamentului medicamentos persoanelor care doresc s? renun?e la fumat (Programul “Stop Fumat”, av?nd un bugetde 500 000 lei)? ?ncurajarea renun??rii la fumat prin oferirea de suport telefonic (Tel Verde “Stop Fumat”, av?nd un buget de 124 870 lei). Principalele activit??i au fost: ? consulta?ie medical? ?i consiliere pentru tratamentul tabagismului? oferirea de informa?ii generale, consiliere, monitorizare prin intermediul apelurilor telefonice la Tel Verde, forumului de pe site-ul stopfumat.eu, paginii de Facebook. Metodologia proiectului:? persoanele care doreau s? renun?e la fumat au primit tratament medicamentos gratuit (?n primele 3 luni ale anului 2013) ?i ulterior prescrip?ie medical? ?i monitorizare pe durata tratamentului. De asemenea, acestea au fost monitorizate telefonic la 3 luni de la ?nceputul tratamentului;? persoanelor care doreau informa?ii despre renun?area la fumat li s-au furnizat r?spunsuri specializate de c?tre psihologi cu preg?tire ?n domeniul tabagismului, iar celor care au fost ?n cursul procesului de renun?are li s-a oferit suport psihologic. Program de lucru: 5/7, 8.00-20.00Rezultate ob?inute: ? 3884persoane (fum?tori) care au beneficiat de consiliere ?n vederea renun??rii la fumat? 3374persoane (fum?tori) au primit tratament medicamentos pentru dependen?a nicotinic?? 9996apeluri telefoniceMedicii ?i psihologii din programul Stop Fumat ?i a?teapt? pe to?i cei care ??i doresc cu adev?rat s? fac? un pas decisiv pentru ?mbun?t??irea s?n?t??ii lor abandon?nd ?ig?rile, oferindu-le solu?ia demonstrat? ?tiin?ific ?i prin proba timpului a fi eficient?: consiliere psihologic? ?i tratament medicamentos! (10,11).PROIECTUL ?NECENZURAT” , realizat de Agen?ia Na?ional? Antidrog in cursul anului 2013 si publicat in 2014 ?n parteneriat cu Ministerul Educa?iei Na?ionale a avut ca scop sc?derea consumului de droguri ?n r?ndul elevilor ?i ?nt?rzierea trecerii de la consumul experimental de droguri la cel regulat, grupul ?int? fiind constituit din adolescen?ii cu v?rste cuprinse ?ntre 12 ?i 14 ani, aceasta fiind v?rsta c?nd ace?tia pot ?ncepe s? experimenteze drogurile (?n special fumatul, consumul de alcool sau consumul de canabis) (12). Rezultate: ? 44 de jude?e au implementat proiectul ? 88 de clase participante la activit??i ? 2640 de elevi participan?i la activit??i ? 22 de Case ale Corpului Didactic din ?ar? au acreditat cursulSocietatea Romana de Pneumologie si-a propus pentru intervalul 2015-2017 urmatoarele obiective (13): Demersuri pentru ob?inerea competen?ei in Tabacologie.Realizarea de parteneriate noi de colaborare cu alte asocia?ii medicale, universit??i, specialit??i ?n special cu cele din domeniul asisten?ei fum?torilor cu categorii profesionale ?nc? neabordate(psihologi, psihiatri, oncologi, nurse, obstetricieni, medici ?colari, medicina muncii, etc.) precum ?i continuarea parteneriatelor ini?iate deja cu alte societ??i profesionale (SRC, SRMI, etc). Acordarea asisten?ei medicale specializate fum?torilor care doresc abandonarea fumatului. Organizarea de manifest?ri ?tiin?ifice prilejuite de Ziua Mondial? f?r? fumat(31 mai) ?i Ziua Na?ional? f?r? fumat(a 3-a zi de Joi din luna Noiembrie). Diseminarea ?i implementarea ghidului GREFA ?n activitatea curent? a membrilor SRP ?i a celorlalte societ??i partenere. Actualizarea GREFA, cu elaborarea de edi?ii noi. Participarea ?n cadrul conferin?elor locale ?i na?ionale ale SRP sau ale altor societ??i medicale de diverse specialit??i cu lucr?ri de educa?ie medical? din sfera tabacologiei. Continuarea demersurilor ?ncepute pentru introducerea no?iunilor despre renun?area la fumat ?n curricula universitar? ?i postuniversitar? medical?. Elaborarea de materiale educative pentru cadrele medii privind prevenirea ?i tratamentul tabagismului Elaborarea de materiale educative pentru pacien?ii fum?tori (bro?uri, pliante, clipuri video, DVD, etc.), pentru a putea fi distribuite ?n serviciile specializate de renun?are la fumat. In mai 2015, a avut loc Conferinta Nationala de Tabacologie, Editia a VI-a, av?nd ca tem? “ROLUL FEMEII IN LIMITAREA FUMATULUI – ASUMARE, CAUZALITATE SI IMPACT”Tematica abordat? pe parcursul desf??ur?rii lucr?rilor acoper? spectrul complex al afec?iunilor cu cauzalitate direct? tabagismul, reprezentate de specialit??ile: pneumologie, oncologie,alergologie, neonatologie, pediatrie, obstetric?-ginecologie, neurologie, cardiologie, chirurgie general?, toracic? ?i cardiovascular?, anatomie patologic?, medicin? intern? ?i medicin? de familie (14).Consideratii finale (15,16,17,18) Fumatul este cea mai mare cauza evitabila de deces ?n Europa, responsabil pentru aproximativ 700 000 de decese pe an. UE dispune de o politic? cuprinz?toare de combatere a tutunului, care include legisla?ia privind publicitatea ?i sponsorizarea tutunului, ?i produse din tutun, sprijin pentru statele membre ?i cre?terea gradului de con?tientizare.La 3 aprilie 2014, UE a adoptat Directiva privind produsele din tutun (2014/40 / UE), cu norme privind fabricarea, prezentarea ?i v?nzarea de tutun ?i produse conexe care se vor aplica ?n statele membre incepand cu luna din mai 2016. Gama de produse pe care o acoper?, include ?ig?ri, tutun de pip?, trabucuri, ?ig?ri de foi, tutun fara fum, ?ig?ri electronice ?i produse pe baz? de plante pentru fumat.Unele caracteristici ale directivei sunt: interzicerea aromelor, introducerea de avertismente de sanatate combinate (imagine ?i text) care acopera 65% din partea din fa?? ?i din spate a pachetelor de tutun,interzicerea elementelor de promovare pe produse din tutun,urm?rirea la nivelul UE pentru a combate comer?ul ilicit cu produse din tutun. Fum?torii din toate ??rile UE mai au ?nc? acces gratuit la iCoach, o platform? digital? de instruire menit? s? ?i ajute pe fum?tori s? se lase de fumat ?n ritmul care li se potrive?te, fie imediat, fie ?n viitorul apropiat. iCoach, care a reprezentat motorul campaniei Comisiei Europene "Ex-fumatorii sunt de neoprit" (2011-2013), ofera asistenta ?n limba matern?, prin intermediul Facebook. In perioada iunie 2011 - mai 2013, s-au ?nscris pe iCoach 380.819 de cet??eni europeni din care 22.325 rom?ni, iar peste 40 la sut? din utilizatorii europeni au declarat c? au renun?at la fumat dup? trei luni de utilizare a platformei.LEGISLATIE – in vigoare (19)Lege 221994privind modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import ?i din ?ar?, precum ?i impozitul la ?i?eiul din produc?ia intern? ?i gazele naturale (publicat in Monitorul Oficial al Rom?niei nr 102 din 1994-04-21). Lege 1321995pentru aprobarea Ordonan?ei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ?igarete, produse din tutun ?i b?uturi alcoolice (publicat in Monitorul Oficial al Rom?niei nr 301 din 1995-12-29).Lege 1331997privind aprobarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ?igarete, produse din tutun ?i b?uturi alcoolice Monitorul Oficial al Rom?niei nr 161 din 1997-07-18).Lege 3492002pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun (publicat in Monitorul Oficial al Rom?niei nr 435 din 2002-06-21).In 2015 a aparut Proiectul de modificare a legii 349/2002:AMENDAMENTE propuse la Propunerea legislativ? pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun /2015.Actualele prevederi ale art. 3 nu protejeaz? cet??enii de efectele toxice ale fumului rezultat din arderea produselor din tutun ca urmare a fumatului ?n spa?ii ?nchise deoarece nu se poate realiza separarea complet? a spa?iilor ?n care se fumeaz? astfel ?nc?t fumul toxic s? nu contamineze restul spa?iului ?nchis. ?n plus, actualele prevederi ofer? posibilitatea ca ?n barurile, discotecile, restaurantele ?i alte spa?ii publice cu destina?ie similar? cu suprafa?? mai mic? de 100 mp s? fie permis fumatul f?r? nicio restric?ie, astfel ?nc?t expunerea angaja?ilor ?i a clien?ilor este foarte mare. Datele ultimului Eurobarometru realizat ?n 2012 arat? c? rom?nii au cea mai mare expunere la fum de tutun la locul de munc? dintre to?i europenii: doar 38% dintre rom?ni raporteaz? c? niciodat? sau aproape niciodat? nu sunt expusi la fum de tutun la locul de munc?, fa?? de media european? de 72%. De asemenea, ?n spa?iile de relaxare se fumeaza nestingherit in continuare, desi ar trebui sa existe spatii special amenajate pentru fumat: 33%, respectiv 54% dintre cetatenii adulti afirmau in 2012 ca se fuma in restaurante, respectiv baruri. Cea mai categoric? dovad? a faptului c? actuala reglementare a fumatului ?n spa?iile publice ?nchise nu este func?ional? ?i nu protejeaz? cet??enii ?i angaja?ii, este cre?terea ?n 2012 fa?? de 2009 a procentelor celor care afirmau c? se fumeaz? ?n restaurante, respective baruri, cu 2%, respectiv 5%, conform Eurobarometrului 2012. Men?ion?m c? anul 2009 este anul in care s-a introdus noua reglementare a fumatului in spatii publice inchise prin permiterea cre?rii de "spa?ii pentru fumat" ?i a "barurilor ?n care este permis fumatul"."Solu?ia" accept?rii unor spa?ii pentru fumat ?n interiorul cl?dirilor nu a func?ionat nici ?n Rom?nia, ?n ultimii 7 ani, a?a cum nu a func?ionat ?n nicio alt? ?ar?.Argumente legale, privind protec?ia nefum?torilor:Drepturile de care se bucur? persoanele sunt consacrate expres ?i protejate prin dispozi?ii exprese prev?zute ?n acte normative cu putere de lege, ?n principal ?n Constitu?ia Rom?niei ?i ?n conven?iile privind drepturile omului ratificare de Rom?nia.?n condi?iile de mai sus, forma actual? a Legii 349/2002, care permite amenajarea de spa?ii de nefum?tori este o anomalie (se ofer? protec?ie legal? pentru exercitarea unui drept care nu exist? din punct de vedere legal) sau declararea unor ?ntregi localuri publice ca fiind de fum?tori (fie limit?nd libertatea de mi?care a nefum?torilor, fie afect?nd dreptul lor la via?? ?i dreptul la s?n?tate) este o anomalie juridic?, care trebuie s? dispar?. Propunerea de amendare a legii prive?te interzicerea complet? a fumatului ?n toate spa?iile publice ?nchise, ?n spa?iile ?nchise de la locul de munc? ?i ?n spa?iile destinate prin excelen?? copiilor ?i adolescen?ilor, ?i nu doar restr?ngerea fumatului ?n aceste locuri (astfel cum este ?n actuala form? a legii) sau doar ?n institu?iile publice (astfel cum era propus? ini?ial ?n proiectul de lege.Se introduc defini?ii ale spa?iilor ?n care urmeaz? a fi interzis fumatul ?n conformitate cu prevederile Ghidului de implementare a articolului 8 din Conven?ia Cadru pentru Controlul Tutunului privind protec?ia fa?? de expunerea la fum de tutun, ?i ?n acord cu Legea 319/ 2006 privind protec?ia ?i securitatea muncii. Prin definirea c?t mai larg? a spa?iilor ?n care fumatul este interzis se are ?n vedere evitarea apari?iei unor ?excep?ii” care ar putea impieta asupra aplic?rii legii astfel ?nc?t unele categorii de cet??eni s? fie discriminate din punct de vedere al asigur?rii protec?iei s?n?t??iiO aten?ie special? este acordat? spa?iilor ?n care copiii ??i petrec timpul liber, indiferent dac? spa?iile sunt ?n aer liber sau ?nchise, pentru a-i proteja at?t de efectul toxic al fumului de tutun c?t ?i de posibila asociere a comportamentului de fum?tor al adul?ilor cu activit??i recreative s? creasc? protec?ia popula?iei fa?? de efectele nocive ale fumului de tutun.?n penitenciarele de maxim? siguran??, ?n celule st? doar un singur de?inut, motiv pentru care, dac? fumeaz?, nu afecteaz? niciun alt cet??ean ?i nici gardienii. Unit??ile de ?nv???m?nt necesit? o abordare la fel de strict? din punct de vedere al interdic?iei fumatului ca ?i unit??ile medicale deoarece oamenii ?ncep s? testeze primele ?ig?ri ?n timpul gimnaziului ?i liceului, ?i devin fum?tori zilnici ?n timpul studiilor universitare.Consumul de ?ig?ri de foi ?i cigarillos este ?ncurajat de comercializarea la bucat? deoarece astfel se ob?ine reducerea pre?ului per bucat?, ceea ce favorizeaz? consumul acestor produse care, con?in?nd cantit??i crescute de nicotin?, gudron ?i monoxid de carbon, faciliteaz? instalarea dependen?ei de nicotin? ?i apari?ia efectelor negative. ?n plus, interdic?ia v?nz?rii la bucat? doar a ?igaretelor este de natur? a crea condi?ii discriminative de comer?. Comercializarea produselor din tutun ?n interiorul sau ?n apropierea unit??ilor medicale ?i de ?nv???m?nt faciliteaz? accesul persoanelor bolnave, respectiv al minorilor ?i al tinerilor la aceste produse. Deoarece fumatul poate agrava bolile ?i afecteaz? vindecarea/ recuperarea, este recomandat ca accesul persoanelor bolnave la aceste produse s? fie c?t mai limitat. Astfel, se propune interzicerea comercializ?rii produselor din tutun ?n interiorul tuturorinstitu?iilor ?i unit??ilor medicale, indiferent de tipul lor. Interdic?ia comercializ?rii la o distan?? mai mic? de 250 metri fa?? de orice punct de acces se aplic? doar spitalelor deoarece ?n aceste unit??i medicale pacien?ii petrec mai mult timp ?i astfel ar putea p?r?si incinta spitalului pentru a-?i procura produsele din tutun. ?n plus, deoarece multe cabinete ?i policlinici medicale se afl? ?n zone reziden?iale, calculul distan?ei de 250 metri ar fi dificil de realizat, ceea ce ar impieta asupra implement?rii legii, f?r? a ob?ine un beneficiu semnificativ din punct de vedere al s?n?t??ii publice deoarece pacien?ii nu petrec mult timp ?n aceste unit??i medicale.Este necesar a se interzice comercializarea produselor din tutun ?n toate unit??ile de ?nv???m?nt.Prezenta lege stabile?te unele m?suri privind prevenirea ?i combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea complet? a fumatului ?n toate spa?iile publice?nchise, ?n spa?iile ?nchise de la locul de munc? ?i ?n spa?iile de joac? pentru copii, prin inscrip?ionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desf??urarea de campanii de informare ?i educare a popula?iei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaz? s? le achizi?ioneze, prin indicarea ?n produsele finale a con?inutului de gudron, nicotin? ?i monoxid de carbon, prin unele m?suri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, av?nd ca scop protejarea s?n?t??ii persoanelor fum?toare ?i nefum?toare de efectele d?un?toare ale fumatului, prevenirea r?sp?ndirii fumatului ?n r?ndul minorilor ?i asigurarea unui nivel adecvat al calit??ii vie?ii popula?iei din Rom?nia. Au fost definite ?spatiile”.Prin spa?iu public ?nchis se ?n?elege orice spa?iu accesibil publicului sau destinat utiliz?rii colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi?, plafon sau tavan ?i este delimitat de cel pu?in un perete, indiferent de natura acestora saude caracterul temporar sau permanent; prin spa?iu ?nchis de la locul de munc? se ?n?elege orice spa?iu care are un acoperi?, plafon sau tavan ?i care este delimitat de cel pu?in un perete, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat ?ntr-un loc de munc? astfel cum este definit ?n Legea 319/2006 privind protec?ia ?i securitatea muncii. Se interzice fumatul ?n spa?iile publice ?nchise, spa?iile ?nchise de la locul de munc?, mijloacele de transport ?n comun, spa?iile pentru copii, cu excep?ia celulelor pentru de?inu?i din penitenciarele de maxim? siguran??) Se interzice complet fumatul ?n institu?iile ?i unit??ile medicale ?i ?n cele de ?nv???m?nt, de stat ?i private.Se interzice comercializarea produselor din tutun ?n institu?iile ?i unit??ile medicale ?i de ?nv???m?nt, de stat ?i private.Se interzice comercializarea cu am?nuntul a produselor din tutun la o distan?? mai mic? de 250 metri fa?? de orice punct de acces ?n spitale ?i ?n unit??i de ?nv???m?nt. Distan?a se va m?sura pe drumul rutier cel mai scurt.Persoanele responsabile din institu?iile ?i unit??ile care administreaz? spa?iile men?ionate conform art. 2 lit. m), n), n1) ?i n?) vor elabora ?i vor pune ?n aplicare regulamente interne pentru aplicarea articolului 3, alineatele (1) ?i (1?), inclusiv prin prevederea ?nc?lc?rii ca abatere disciplinar? grav? ?i marcarea spa?iilor men?ionate cu indicatoare prin care s? se indice "Fumatul interzis" ?i folosirea simbolului interna?ional, respectiv ?igareta barat? de o linie transversal?.Potrivit propunerii legislative, se interzice complet fumatul ?n spa?iul autorit??ilor ?i institu?iilor publice centrale ?i locale, ale institu?iilor ?i unit??ilor de ?nv???m?nt, precum ?i ?n unit??ile sanitare de stat ?i private.legea privind interzicerea fumatului ?n spa?iile publice va intra ?n vigoare ?ncep?nd cu anul viitor, 2016. Campaniile organizate ?n ultimii ani ?i-au propus s? con?tientizeze anual popula?ia cu privire la efectele nocive ale tutunului ?i ?n acela?i timp s? ?ncurajeze promovarea unui stil de via?? s?n?tos. Astfel, ?n anul 2014 campania de celebrare a Zilei Na?ionale f?r? Tutun s-a desf??urat sub sloganul ?Alege s? fii s?n?tos! Alege s? nu fumezi!”, cu participarea a 14 Direc?ii de S?n?tate Public? jude?ene care au organizat diverse activit??i ?n cadrul c?rora au fost distribuite pliante, bro?uri, postere ?i au fost prezentate materiale informative ?n format electronic. Ca activit??i mai importante amintim: ● Organizarea ?i desf??urarea unui wokshop ?Beneficiile renun??rii la fumat” ?n parteneriat cu Liga Studen?ilor Bac?u ?n cadrul Evenimentului ?Studen?iada 2014” - informare, prelegere, prezentare PPT-uri, demonstra?ie, sesiune de ?ntreb?ri ?i r?spunsuri, consiliere, distribuire de materiale informative(DSP Bac?u);● Activitati de parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Buzau pentru organanizarea de actiuni educative tematice antidrog, inclusiv distribuirea de materiale in format electronic pe site-ul institutiei I.S.J-Bz pentru comunitatile educative si scolare arondate I.S.J-Bz si organizarea de actiuni in perioada campaniei (DSP Buzau);● Actiune de IEC pe tema fumatul sau sanatatea desfasurata la Liceul Tehnoton unde au participat aproximativ 120 de elevi din clasele a IX- a si a X-a. In cadrul activitatii au avut loc discutii libere pe aceasta tema, a fost proiectat un film, au fost realizate determinari ale monoxidului de carbon din aerul exhalat la fumatori si au fost distribuite materiale informationale pe aceasta tema (DSP Ia?i);● Derularea ?n parteneriat cu CPECA Neam? a proiectului “S?de?te convingeri s?n?toase” la Colegiul Tehnic din Piatra Neam? - 26 de activitati de informare - educare a elevilor (DSP Neamt);● Prezentarea efectelor fumatului la de?inu?ii minori din cadrul Centrului de Reeducare pentru Minori Buzia?; determinarea monoxidului de carbon ?n aerul expirat la elevii fum?tori cu aparatul Bedfont Micro SmokerLyzer (DSP Timis);● Instruirea mediatorilor sanitari ?i asisten?ilor medicali comunitari din jude? cu privire la efectele nocive ale fumatului ?i riscurile consumului de tutun pentru a informa popula?ia general? ?n ac?iunile pe care ace?tia urmeaz? s? le desf??oare; amenajarea unei expozi?ii cu materiale informative ?n holul Spitalului Clinic Jude?ean de Urgen?? Tg.Mure? (DSP Mure?);● Actiuni de informare prin expuneri, sfaturi si recomandari medicale in randul elevilor si tinerilor asupra consecintelor consumului de tutun precum si importanta prevenirii consumului de tutun; amenajarea unei expozitii cu materiale informative si demonstrative in holul Policlinicii Alexandria (DSP Teleorman).Dr Elena Lungu, medic primar, sef sectie, coordonator PNVAsist.soc.principal, CS, Oana Catalina BarnaBIBLIOGRAFIE 2014/40/UE a Parlamentului European ?i a Consiliului Europei din 3 aprilie 2014: de implementare ale Conven?iei-cadru pentru controlul tutunului: Conven?ia Cadru pentru Controlul Tutunului: tobacco policy: implementation plan of the Tobacco Products Directive: Oficial al Romaniei ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download