Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 15 martie 2020, a doua parte INDUSTRIE ALIMENTARADrago? Militaru, Kandia Dulce: “Cel mai mult ?mi doream atunci s? ajung s? am ma?ina mea ?i o locuin?? a mea, oric?t de mic?.” 13.03.2021, 13:00 17 , ZF 22 de ani. Pove?ti din business pentru business Drago? Militaru, director general la Kandia Dulce, cel mai mare produc?tor de ciocolat? din Rom?niaDrago? Militaru a condus timp de ?ase ani produc?torul de vopsele Fabryo, ?nainte de a veni ?n fruntea Kandia Dulce, ?n ianuarie 2019. Prin preluarea acestei pozi?ii, el a revenit practic ?n industria bunurilor de larg consum, dup? ce anterior a activat mai bine de 15 ani ?n cadrul sistemului Coca-Cola (format din produc?tor ?i proprietarul m?rcilor).?La 22 de ani, eram student la Electronic? ?i Telecomunica?ii, lucram ca antenist ?i noaptea f?ceam taxi privat cu ma?ina tat?lui meu. Cel mai mult ?mi doream atunci s? ajung s? am ma?ina mea ?i o locuin?? a mea, oric?t de mic?. Visam s? am propria mea afacere, ca s? fiu c?t mai independent ?i s? ajungem s? implement?m democra?ia ?i ?n Rom?nia. Eram prin 1991. Am ajuns mult mai departe dec?t ?mi doream la 22 de ani, pentru c? via?a este dinamic? ?i ne schimb?m ?intele permanent. Dup? multe evenimente tulbur?toare, democra?ia a fost, ?n cele din urm?, implementat? ?n Rom?nia.“Investi?i ?n Rom?nia! Produc?torul de bere artizanal? Capra Noastr? vrea s?-?i majoreze capacitatea de produc?ie cu 30% odat? cu revenirea cererii, 15.03.2021, , Alex Ciutacu ??Produc?torul este ?n discu?ii pentru a intra ?n Carrefour ?i ?n Cora.Produc?torul de bere artizanal? Capra Noastr? din Ia?i are ?n plan extinderea capacit??ilor de produc?ie cu circa 30%, investi?ie care ar putea veni pe finalul anului 2021 dac? cererea din pia?? continu? s? ??i revin?, a explicat Ionel P?s?ric?, fondator, Capra Noastr?, ?n emisiunea Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.? pl?nuite investi?ii ?n 2020, voiam s? cre?tem cu 30% capacitatea, ?ns? datorit? crizei ne-am oprit, am zis c? vom ?ncerca s? facem aceast? investi?ie ?n toamna acestui an, dar a?tept?m s? vedem cum evolueaz? vara. Din partea noastr? ar fi o investi?ie de 60-80.000 de euro, bani pe care vrem s? ?i punem la b?taie“.?Microber?ria Capra Noastr? a fost fondat? ?n 2017, iar ast?zi are o capacitate maxim? de produc?ie de 7.000 de litri pe lun?, dar ?n 2020 a produs ?n medie circa 5.000 de litri lunar, pe fondul sc?derii cererii din HoReCa.?Produc?torul declara anterior pentru ZF c? a ajuns cu berile Capra Noastr? ?n circa 100 de loca?ii din HoReCa. ?nainte de pandemie acest segment reprezenta peste 40% din v?nz?ri, cu circa 25% ?n retailul modern, 20-25% la export, iar restul ?n magazine de profil. Acum, HoReCa a sc?zut la 10%.? ?Am lansat un magazin online care a preluat pu?in din pierderile din HoReCa ?i ne-a adus circa 7% din v?nz?ri, iar ce a compensat foarte mult au fost marile lan?uri de magazine ?i supermarketuri care au comandat mai mult dec?t de obicei“.?Berile Capra Noastr? sunt prezente ?n Mega Image, Kaufland ?i Auchan, iar Ionel P?s?ric? este ?n discu?ii cu Carrefour ?i cu Cora.??Sper?m s? se redeschid? acele mini-festivaluri de bere artizanal? care pentru noi erau un prilej foarte bun de a ne prezenta ?n pia?? ?i era un canal de v?nzare destul de bun. Dac? aveam dou? festivaluri ?n fiecare lun? asta aducea un venit semnificativ“.Exporturile au sc?zut dramatic pe fondul crizei sanitare care a cuprins ?ntreaga lume, ?n contextul ?n care produc?torul exporta ?n Belgia, Italia, Olanda ?i punctual ?n Japonia.??Din cauza pandemiei exporturile au sc?zut la 1% din tot ce vindem acum. Pentru 2021 c?ut?m canale de export, dar ?tim foarte bine c? Belgia este ?nchis?, Olanda la fel, este foarte greu s? g?sim parteneri care s? ne sus?in? acum pentru c? ?i pe partea de exporturi eram conecta?i cu HoReCa – care a c?zut ?n toat? Europa“.?Investi?iile totale ?n Capra Noastr? s-au ridicat p?n? acum la 720.000 de euro, iar Ionel P?s?ric? estimeaz? c? va ajunge la break-even ?n 3-4 ani, ?n condi?iile ?n care pia?a evolueaz? ?n sensul revenirii.??n Rom?nia, consumul de bere anual dep??e?te ?n medie 85 de litri pe cap de locuitor, ?ns? mai pu?in de 0,5% din consumul total este reprezentat de bere artizanal?. Totodat?, num?rul microber?riilor este de circa 70, ?n compara?ie cu un total de peste 300 ?ntr-o pia?? precum Ungaria, conform informa?iilor oferite ?n 2020 de retailerul specializat Sta?ia RomBeer.??Noi am mai f?cut workshop-uri ?nainte de pandemie ?n care ne prezentam produsele, at?rgeam noi clien?i, povesteam ce ?nseamn? berea artizanal? pentru c? nu este at?t de cunoscut? pe c?t pare. (...) Dac? ne compar?m cu celelate ??ri, America a ajuns la 25% bere artizanal? din volumul total de bere v?ndut?, p?n? ajungem acolo va mai trece mult? ap? pe Siret, cum zicem noi ?n Moldova“.?Cifra de afaceri a companiei a sc?zut cu 15% ?n 2020, la circa 172.000 de euro, ?ns? primele dou? luni din 2021 au ?nceput mai bine dec?t aceea?i perioad? a anului trecut, iar dac? trendul se men?ine v?nz?rile s-ar putea apropia de 200.000 de euro.?Capra Noastr? analizeaz? ?i alte investi?ii pentru anii urm?tori, precum echipamentele necesare pentru a lansa bere artizanal? ?i ?n doze de aluminiu.Produc?torul de uleiuri Argus Constan?a, controlat de SIF Oltenia, a ?nchis 2020 cu profit de 1,97 mil. lei, ?n sc?dere cu 59%, la afaceri de 168 mil. lei, minus 17%, Cristina Bellu 15.03.2021, Argus Constan?a (simbol bursier UARG), produc?tor de uleiuri vegetale controlat de SIF Oltenia, a ?ncheiat 2020 cu un profit net de 1,96 mil lei, ?n sc?dere cu 59,3% fa?? de rezultatul net ob?inut ?n 2019, la afaceri de 168 milioane de lei, minus 17,2%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul anual publicat la burs?.Veniturile din exploatare au sc?zut cu 11,6% p?n? la valoarea de 179 mil. lei , ?n timp ce ?cheltuielile de exploatare au fost de ?177 milioane de lei, cu 9,9% mai mici, astfel c? a rezultat un profit din exploatare de doar 1,68 mil. lei, fa?? de 5,61 mil. lei raportat ?n 2019.Argus Constan?a este controlat? ?n propor?ie de 86,4% de SIF Oltenia (SIF5) ?i are 69,7 milioane de lei capitalizare. De la ?nceputul anului, ac?iunile UARG ?nregistreaz? o cre?tere de 8,33%, pe fondul unor tranzac?ii de 21.723 de lei. ........................................Investi?i ?n Rom?nia! István Varga, Manufactura de Br?nz?: Investim ?n cre?terea produc?iei ?i vom extinde partea de cazare ?i evenimente, 15.03.2021, Bogdan Alecu István Varga, care produce br?nz? maturat? ?n Cund, jude?ul Mure?, are ?n plan o cre?trere de 20% a produc?iei ?i mizeaz? pe promovarea local? a produselor sale dup? modelul vest-european.V?nz?rile online de produse artizanale au crescut de c?nd cu pandemia, pe m?sur? ce clien?ii care p?n? atunci mergeau la restaurant s-au reorientat c?tre comenzi online. Miza pe termen lung ?ns? o reprezint? investi?iile ?n componenta de turism ?i evenimente, iar clien?ii s? vin? direct la unitatea de produc?ie pentru a degusta ?i cump?ra nu doar br?nz?, ci ?i produse conexe.?Vindem ?n special c?tre B?c?nia Tei, Carne Br?nz? Vin ?i Localnicii. ?n total avem destul de multe, 20-30, sunt multe magazine de vinuri care cump?r? de la noi. Iar online, prin magazinul nostru vindem circa 20%. Dar de c?nd a ?nceput pandemia a crescut procentul, altfel propor?ia era mult mai mic?. Acum trebuie s? ne promov?m online pentru a ajunge la client“, a spus István Varga, fondator, Manufactura de Br?nz?.Modelul s?u este reprezentat de produc?ia din zona Alpilor, unde produc?ia artizanal? este v?ndut? local.??n Vest, ?n Austria, Germania sau Elve?ia unde sunt produc?tori ?n zonele montane, acolo clientela este format? din persoane de pe o raz? de 40-50 de? kilometri. O produc?ie cum este a noastr? ar trebui s? aib? clien?i doar din c?teva localit??i din jurul satului nostru. Se ?nt?mpl? acest lucru, viziteaz? restaurantul, iar acest concept se va dezvolta ?n timp, cel de vizit? la produc?tor. Organiz?m degust?ri de br?nzeturi ?i vom intra mai puternic pe aceast? ni??, de vizitare-eveniment, cu degust?ri de br?nzeturi, vinuri ?i beri artizanale“, a spus István Varga.Pentru a completa oferta, el a discutat ?i cu cei de la crama Vila Vinea din apropiere pentru ca br?nza s? fie servit? al?turi de un vin din regiune.?La 20 de kilometri de noi este crama Vila Vinea ?i avem un parteneriat cu ei – noi vindem ?i vinurile lor, iar ei v?nd ?i br?nzeturile noastre. De asemenea, noi folosim vinurile lor ?n br?nzeturile noastre. Noi avem singura br?nz? ?mbibat? ?n vin de la noi din ?ar?, br?nza ?mbibat? ?n Feteasc? Neagr? de la Vila Vinea“, a spus produc?torul.Pasul urm?tor ?l reprezint? acum cre?terea capacit??ii, ?ns? f?r? a ie?i din zona ?manufacturii“.?Vreau s? cresc capacitatea cu 20%. Acum capacitatea din cazane este de 650 de litri. ?n zilele bune ale anului avem la circa 500 de litri de lapte ?i ne lipsesc 150 de litri. Noi lucr?m numai cu lapte din ferma noastr?“, a spus István Varga.?n opinia lui, br?nzeturile maturate produse ?n Rom?nia nu reprezint? o ?amenin?are“ pentru cele din zona alpin? european? la nivel mondial, ?ns? rom?nii ar trebui s? se reorienteze c?tre produsele locale atunci c?nd au alternativ? la aceea?i calitate, inclusiv din considerente ecologice.?Nu putem considera c? produsele din Ardeal pot concura cu cele din zona alpin? din Fran?a, Austria sau Elve?ia, este dificil. Elve?ia are mici fr?ne ?n a se dezvolta ?n direc?ii noi, dar este cel mai mare furnizor de br?nzeturi la nivel mondial. Nu putem noi t?ia din felia lor. Dar noi putem s? nu consum?m produsele lor ?i s? ad?ug?m acelor produse acel bagaj de dioxid de carbon reprezentat de transport ?i produc?ie.“?Este poate ilogic s? cump?r?m de acolo dac? ?i noi aici putem avea produse de calitate. Noi avem o pia?? de br?nz?turi mare, consumatorul dore?te calitate ?i pia?a se va ?ndrepta tot mai mult ?n direc?ia produselor maturate. Dar poate noi nu trebuie s? fim pe pia?a mondial? cu produse de aici“, a explicat fondatorul Manufacturii de Br?nz?.Din acest motiv, el spune c? nu dore?te s? v?nd? la export, ?n condi?iile ?n care transportul pe distan?e lungi vine ?i cu emisii de dioxid de carbon suplimentare.?Noi nu vindem ?i nu vrem s? vindem la export din acelea?i considerente. Spre exemplu l-am cunoscut pe produc?torul de br?nz? al anului 2018 din Italia iar el nu vrea s?-?i v?nd? produsele pe o raz? mai mare de 200 km tocmai din aceste motive. Noi vindem ?i la Constan?a deoarece este probabil c? acolo nu este nimeni care s? produc? astfel de br?nzeturi. Dar ar trebui s? existe cineva acolo care s? realizeze astfel de produc?ie. Noi ?n primul r?nd trebuie s? sus?inem economia local?, iar astfel vom progresa. Se practic? acest lucru ?n ??rile mai avansate“, a subliniat István Varga.Pentru produc?ie Manufactura de Br?nz? utilizeaz? doar laptele din propria ferm? ?i proceseaz? zilnic 350 de litri, ?n timp ce br?nza st? circa dou? luni la maturat.?Acum ca tip de br?nz?, depinde de culturile lactice folosite. Producem br?nz? alpin? care merge ?n direc?ia Gruyere, doar c? ei matureaz? mai mult ?n func?ie de culturile lactice ob?inute de la asocia?iile de produc?tori. La noi este pu?in mai greu. Noi procem tip de br?nz? alpin? ?nnobilat? cu mirodenii, vin, nuci ?i chiar c?rbune“, a explicat prouc?torul.El explic? faptul c? n cazul br?nzeturilor maturate principala problem? o reprezint? furajele cu care sunt hr?nite vacile. ?n fermele industriale vacile sunt hr?nite cu cu anumite furaje, astfel o vac? dintr-o astfel de ferm? produce undeva la 30 de litri de lapte pe zi.?La noi o vac? produce circa 13 litri de lapte pe zi. Acele furaje rezult? prin fermenta?ie ?i au un efect negativ asupra laptelui iar br?nza ajunge s? se umfle foarte mult. Pentru a contracara, se folose?te o enzim? care este ?i un alergen. Noi prefer?m s? nu folosim astfel de enzime. Noi folosim numai lapte de la vaci care m?n?nc? f?n. ?n plus, pentru c? noi nu pasteuriz?m laptele, nu trebuie s? folosim nici clorur? de calciu ?n componen?a laptelui. Laptele pasteurizat, c?nd se adaug? cheag, nu mai are acces la at?t de mult? substan?? uscat? pentru c? s-au distrus anumite lan?uri, iar clorura de calciu ajut? la formarea acestora ?i se poate extrage mai mult din lapte. Din acest motiv la noi vacile m?n?nc? numai f?n ?i f?in? din porumb, f?n de f?nea?? ?i lucern?, iar ?n lapte nu punem dec?t culturi lactice, bacterii care duc br?nza ?n direc?ia pe care o dorim ca gust ?i consisten??“, a explicat procesul de produc?ie István Varga. ?Noi avem o pia?? de br?nz?turi mare, consumatorul dore?te calitate ?i pia?a se va ?ndrepta tot mai mult ?n direc?ia produselor maturate“.Produc?torul de mezeluri Elit: Am reu?it s? salv?m anul 2020 ?i s? nu ?nregistr?m pierderi, ?n pofida pandemiei; statul trebuie s? se implice mai mult ?n promovarea produselor rom?ne?ti Emil Popescu scris ieri, Agribusiness Produc?torul de mezeluri Elit: Am reu?it s? salv?m anul 2020 ?i s? nu ?nregistr?m pierderi, ?n pofida pandemiei; statul trebuie s? se implice mai mult ?n promovarea produselor rom?ne?ti Elit Cugir, unul dintre cei mai mari produc?tori de mezeluri din Rom?nia, a reu?it s? salveze anul 2020 ?i s? nu ?nregistreze pierderi, la v?nz?ri similare celor din 2019. Compania de?inut? de grupul american Smithfield se a?teapt? ca statul s? sprijine ?ntr-o m?sur? mai mare sectoarele economice afectate de COVID ?i s? promoveze produsele rom?ne?ti. “Industria noastr? a fost ?i este puternic ?ncercat?, ?ntr-un context de amenin?are epidemiologic? permanent? a factorului uman, at?t ?n zona de produc?ie, c?t ?i ?n cea de distribu?ie ?i v?nzare. ?n ceea ce prive?te Elit, compania a fost afectat? de aceast? pandemie, dar prin m?surile implementate pe toate nivele de produc?ie am reu?it s? gestion?m situa?ia astfel ?nc?t s? salv?m anul 2020 ?i s? nu ?nregistr?m pierderi. Echipa de v?nz?ri s-a mobilizat fantastic astfel ?nc?t reu?im s? ?nchidem anul 2020 cu un nivel al v?nz?rilor similar anului 2019”, a declarat pentru Profit.ro Voicu Vu?can, administratorul Elit. Pe categorii, Elit a avut sc?deri ?n ceea ce prive?te produsele destinate HoReCa, compensate de restul canalelor de distribu?ie. Compania a livrat toate comenzile primite, chiar ?i ?n perioada de lockdown, a ?nceput s? v?nd? ?i online ?i a f?cut schimb?ri ?n ceea ce prive?te ambalarea, astfel ?nc?t produsele s? poat? fi luate mai rapid de pe rafturi: a crescut num?rul de produse ambalate, la gramaje mai mici, ?n detrimentul produselor vrac. “Cea mai mare provocare cu care ne-am confruntat ?i ne confrunt?m este siguran?a angaja?ilor, pentru c? activ?m ?ntr-un domeniu ?n care nu se poate lucra de acas? ?i este necesar? prezen?a zilnic? la locul de munc? a peste 90% din angaja?i”, spune Vu?can. Potrivit acestuia, rezultatele companiei s-au me?inut anul trecut, ?n ceea ce prive?te cifra de afaceri ?i profitul, pe trendul de cre?tere ?nregistrat ?n ultimii ani, iar pentru 2021 (?i el atipic, din cauza restric?iilor, care influen?eaz? HoReCa ?i economia ?n general) depind de cum va evolua puterea de cump?rare a consumatorilor. Elit ?i-ar dori o sus?inere mai eficient? a statului pentru sectoarele economice afectate de pandemie ?i un sprijin substan?ial pentru produsele rom?ne?ti ?n general, indiferent dac? le realizeaz? investitorii rom?ni sau cei str?ini. ?n 2019, conform celor mai recente date, Elit Cugir a avut o cifr? de afaceri de 495,1 milioane lei (104,3 milioane euro), ?n cre?tere cu aproape 20% fa?? de 2018, ?i un profit de 25,6 milioane lei. Dup? doi ani de reorganizare, Elit a ie?it din insolven?? ?n 2017, tot atunci fiind preluat de grupul Smithfield de la omul de afaceri Dorin Mateiu. Compania are fabrici la Cugir, Alba Iulia, Bucure?ti ?i Arad, precum ?i o re?ea de distribu?ie ?i magazine proprii. Printre produsele companiei se num?r? salamuri, parizer, c?rna?i, crenvur?ti, specialit??i, mici ?i afum?turi. Afla mai multe despre Tranzac?ie surpriz?: Grupul Aaylex, produc?torul c?rnii de pui CocoRico, ?i-a cump?rat discret un concurent de la una dintre cele mai mari companii alimentare din lume, ?ntr-o tranzac?ie de peste 20 milioane euro, Agribusiness ,Thomas Dinc? scris vineri, 06:01 Tranzac?ie surpriz?: Grupul Aaylex, produc?torul c?rnii de pui CocoRico, ?i-a cump?rat discret un concurent de la una dintre cele mai mari companii alimentare din lume, ?ntr-o tranzac?ie de peste 20 milioane euro Grupul de companii agricole Aaylex, care de?ine marca CocoRico, a semnat, discret, o nou? achizi?ie pe pia?a din Rom?nia, prelu?nd afacerile locale ale unuia dintre concuren?i, compania Banvit Foods, produc?tor de carne de pui de?inut de grupul Banvit, cel mai mare produc?tor de ni?? din Turcia, la r?ndul s?u controlat de grupul brazilian BRF, una dintre cele mai mari companii alimentare din lume, ?ntr-o tranzac?ie de peste 20 de milioane de euro, relev? date analizate de Profit.ro. Banvit Foods este unul dintre principalii juc?tori din Rom?nia, cu afaceri de aproape 160 milioane lei ?i peste 150 de angaja?i. ?nainte de a fi prezentat? aici, informa?ia a fost anun?at? cu mult ?nainte pe Profit Insider V?nzarea c?tre Aaylex a fost efectuat? prin intermediul firmelor Nutrinvestment, ?nregistrat? ?n Olanda, ?i Banvit Bandirma Vitaminli Yem Sanayii din Turcia, companii controlate indirect de BRF. Valoarea total? a tranzac?iei s-a cifrat la 20,3 milioane euro, banii urm?nd s? fie achita?i dup? finalizarea opera?iunii, inclusiv avizul Consiliului Concuren?ei. Grupul brazilian BRF este una dintre cele mai mari companii alimentare din lume, cu peste 30 de m?rci ?n portofoliu, printre care Sadia, Perdig?o, Qualy, Paty, Dánica ?i Bocatti, ?i v?nz?ri ?n peste 150 de ??ri de pe cinci continente. BRF a preluat pachetul majoritar de ac?iuni al Banvit ?n 2017, ?ntr-o tranzac?ie de 470 milioane dolari. Banvit Foods SRL din Ialomi?a, pe pia?? din 2004, implicat ?i ?n activit??i de producere de hran? pentru animale ?i ou? de ferm?, a avut ?n 2019, conform celor mai recente date, afaceri de 159,3 milioane lei ?i un profit net de 11,6 milioane lei, cu 153 de angaja?i. Banvit era unul dintre concuren?ii Aylex, al?turi de Smithfield, Transavia, Galli Gallo. Grupul Aaylex este controlat de omul de afaceri Bogdan Stanca, av?nd ?n portofoliu companiile Avicola Buz?u, Aaylex Prod ?i Aaylex Distribution, precum ?i brandul CocoRico. Aaylex de?ine 24 ferme ?n Buz?u, Br?ila, C?l?ra?i, Gala?i, Giurgiu ?i Prahova. ?n plus, compania mai are dou? statii de incuba?ie, dou? ferme de reproduc?ie de p?s?ri-adul?i ?i dou? ferme de reproduc?ie tineret. ?n 2020, cifra de afaceri consolidat? a grupului AAylex a fost de peste 651 de milioane de lei, cu peste 2.000 de angaja?i. ?n urm? cu doi ani, Profit.ro a anun?at c? Aaylex a preluat integral ferma Ecoavis Best Proiect, implicat? ?n cre?terea p?s?rilor, un business de 9,5 milioane lei. ?n 2018, grupul Aaylex a atras 25 de milioane de euro, printr-o emisiune de obliga?iuni corporative, subscris? de Credit Value Investments, fond de investi?ii ?nregistrat ?n Polonia ?i intrat ?n Rom?nia ?n toamna anului 2016. Aaylex a inaugurat, ?n urm? cu 5 ani, o fabric? de hran? pentru p?s?ri la F?urei, cu o capacitate de 15 tone furaje/ or? ?i 110.000 tone/ anual. Rom?nia reprezint? principala pia?? de desfacere pentru Aaylex, aproximativ 70% din produc?ie fiind v?ndut? ?n ?ar?. Cu toate acestea, compania se num?r? printre cei mai mari exportatori de carne de pui din ?ar?, produsele fiind livrate c?tre mai multe state at?t din UE, c?t ?i extracomunitare. Grupul Aaylex livreaz? produse proaspete ?i refrigerate ?n Bulgaria, Cehia, Cipru, Fran?a, Germania, Grecia, Macedonia, Marea Britanie, Olanda, Slovacia. European Food Group a investit 10 milioane de euro ?n tehnologizare ?i reducerea amprentei de CO2, Andra Imbrea15 Mar 2021 - ?tiri ?i Nout??iEuropean Food Group anun?? c? pe parcursul anului 2020 a investit 10 milioane de euro ?n proiecte de tehnologizare avansat? a produc?iei ?i reducere a amprentei de CO2. European Food Group a investit peste 10 milioane euro ?n reducerea amprentei de carbon. Mai exact, compania ?i-a re?nnoit 70% din flota de transport ?i distribu?ie cu 100 de autovehicule/autocamioane Volvo, cu standard Euro 6, categoria D, av?nd nivelul cel mai sc?zut de poluare disponibil ?n prezent, precum ?i ?nlocuirea a peste 80% din utilajele logistice cu unele pe sistem electric, ?mbun?t??ind totodat? ?i condi?iile de munc?. Pe l?ng? ?mbun?t??irile la nivel de sustenabilitate, compania?a investit semnificativ ?n cre?terea nivelului de automatizare a fluxului de produc?ie. Noile tehnologii implementate au adus vitez?, acurate?e ?i productivitate opera?iunilor de manipulare a materialelor prin reducerea substan?ial? a riscului de deteriorare, conferind un impact real ?i durabil asupra produc?iei generale. ?n industria alimentar?, aceste tehnologii contribuie la evitarea contamin?rii, mai ales ?n contextul actual. Un alt beneficiu al acestor tehnologii const? ?n efectuarea unor munci ?i ?n condi?ii, de regul?, nefavorabile pentru oameni, cum ar fi temperaturile foarte mici sau foarte ridicate.Potrivit reprezentan?ilor Grupului, sectorul privat ?i cel public ar trebui s? colaboreze pentru a asigura dezvoltarea ?i rezilien?a noului mediu de afaceri. ?Din acest punct de vedere, ne-am asumat ?nc? de la ?nceputul activit??ii noastre responsabilitatea de a investi constant pe pia?a din Rom?nia. De exemplu, anul trecut, pl??ile pe care le-am efectuat c?tre bugetul de stat central ?i local, impozite ?i taxe, au ?nregistrat o valoare de peste 110 milioane de euro.”, au declarat ace?tia.Cu toate aceste dezvolt?ri ?i adapt?ri la ”noua realitate” impus? de pandemie, European Food Group a reu?it s? ??i p?streze volumele de produse constante ?i a ?ncheiat anul precedent f?r? nicio datorie la bugetele de stat. Mai mult, a ?nregistrat o u?oar? cre?tere a exporturilor. Dep??irea provoc?rilor din aceast? perioad? a ?nsemnat pentru European Food Group o reorganizare a modului de desf??urare a activit??ii. Necesitatea de a se adapta?a deschis companiei ferestre noi c?tre ac?iuni de identificare a celor mai adecvate metode pentru dezvoltarea comercializ?rii produselor ?i ?n mediul online (shopius.ro) , pentru a fi la curent cu noile trenduri de consum ?i pentru a sus?ine ?n continuare modelul autohton de cre?tere economic?.COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAPandemia schimb? regulile cump?r?turilor. PwC: Unul din cinci consumatori a f?cut zilnic cump?r?turi online. Magazinul fizic nu va disp?rea, dar se va reinventa, Cristina Bellu , 15.03.2021, Criza sanitar? a accelerat anumite comportamente ale consumatorilor prezente ?i ?naintea pandemiei, precum cump?r?turile online sau achizi?ia de alimente s?n?toase, noteaz? un raport al PwC.Astfel, unul din cinci consumatori la nivel mondial a f?cut zilnic cump?r?turi online ?n timpul pandemiei, peste jum?tate au cump?rat de la mai mul?i comercian?i pentru acoperirea nevoilor ?i un procent similar spune c? ar pl?ti mai mult pentru produse mai s?n?toase ?i fabricate local.”Aceast? evolu?ie a scos ?ns? la iveal? anumite sl?biciuni ?n activitatea retailerilor, care vor avea nevoie de o schimbare a paradigmei ?n care au func?ionat p?n? acum. A?a cum reiese din studiul nostru sunt cinci tendin?e care se contureaz? pe pia?a de retail post pandemie: abordarea de tip omnichannel, branduri de ?ncredere, produse s?n?toase, digitalizarea lan?ului de aprovizionare ?i importan?a ini?iativelor privind sustenabilitatea”, explic? Mihai Ani?a, Partener, Lider Retail & Consumer PwC Rom?nia.Cu toate c? v?nz?rile online din comer?ul cu am?nuntul sunt estimate s? creasc? de la 13,9% la 22,4% ?n 2023 (conform Statista), magazinul fizic va fi ?n continuare atractiv pentru consumatori. Chiar dac? sunt preocupa?i de s?n?tate ?i siguran??, consumatorii vor dori ?n continuare s? fac? unele cump?r?turi ?n magazinele fizice pentru c? ??i doresc s? testeze anumite produse. De altfel, raportul PwC arat? c? oamenii pun pe acelea?i locuri ca importan?? nevoia de a vedea ?i atinge produsele, men?ionat? de 33%, cu cea de a avea siguran?a ?i de a-?i proteja s?n?tatea, indicat? de 31%. ?Gigan?ii moderni ai comer?ului cu am?nuntul, cum ar fi Amazon ?n SUA ?i Alibaba din China, vor continua s? for?eze inovarea at?t ?n magazinele fizice, c?t ?i online ale companiilor de comer?. De aceea, experien?a consumatorilor va fi esen?ial?, iar companiile care nu ??i pot reimagina produsele ?i serviciile ?n acest mix vor r?m?ne ?n urm?.La fel de important este ca retailerii s? vin? ?n ?nt?mpinarea clien?ilor oriunde se afl? ace?tia: pe web, smartphone, ?ntr-un magazin fizic clasic, pe Instagram sau TikTok sau prin parteneri ter?i, precum firmele de livrare.”Retailerii vorbesc de mult? vreme despre punerea clien?ilor pe primul loc, dar adesea nu au implementat decizii care s? sus?in? aceast? strategie. Acum, ?ns?, vor fi for?a?i s? fac? acest lucru ?ntruc?t clien?ii au mai multe op?iuni de unde pot cump?ra, dar au ?i mai multe canale de comunicare la dispozi?ie pentru a ”sanc?iona” retailerii sau produc?torii cu recenzii nefavorabile. Prin urmare, ?mbun?t??irea rela?iei cu clien?ii prin disponibilitate, servicii de livrare sau de plat? diversificate vor da siguran?? ?i ?ncredere clien?ilor pentru un anumit brand”, adaug? Ruxandra T?rlescu, Partener PwC Rom?nia.Cum func?ioneaz? cea mai mare re?ea din Rom?nia pentru comandarea alimentelor direct de la produc?tori 13 martie 2021, 06:10 de Iulian Bunila Sursa ROMO Bra?ov ?ROMO: De la Produc?tor direct la Consumator” este afacerea, unic? ?n Rom?nia, a unui cuplu de bra?oveni, care faciliteaz? transferul bun?t??ilor de la produc?torii locali la clien?ii lor. ?erban ?i Cosmina au conceput un proiect de antreprenoriat social care a reu?it s? creeze un nou obicei de a face cump?r?turile. Grupul num?r? peste 20.000 de consumatori ?i aproape o sut? de produc?tori de legume, paste, br?nzeturi, pui eco, p?str?v, care preiau comenzi, apoi le distribuie de dou? ori pe s?pt?m?n? ?n cadrul unor evenimente gen t?rguri g?zduite ?n mall-uri din Bra?ov ?i Cluj. Produc?tori ??i lanseaz? ofertele s?pt?m?nale pe grupul de Facebook dedicat proiectului iar clien?ii, dintre cei peste 20.000 de membri, comand? printr-un comentariu la postarea produc?torului. Ulterior, se ?nt?lnesc ?ntr-o anumit? zi, timp de 30 minute sau o or?, pentru predarea ?i primirea comenzilor ?ntr-un punct de ?nt?lnire. ?Am organizat 37 de evenimente la Brasov ?i opt la Cluj. Avem dou? loca?ii, mar?i ?i joi, la Bra?ov, ?i dou? loca?ii, mar?i ?i joi, la Cluj. Am generat ?ncas?ri de peste 1 milion de lei pentru producatori. Urmeaz? deschideri la Ia?i ?i Bucure?ti, luna urm?toare, dup? care la Sibiu, Timi?oara, Buz?u ?i Constan?a, pana la sf?r?itul anului”, declar? ?erban Dinu, antreprenor. ”ROMO: De la Produc?tor direct la Consumator” a reu?it ca ?n doar c?teva luni s? creeze un nou obicei de a face cump?r?turile ?i chiar s? aduc? produc?torii locali aproape de consumatorii lor. E un sistem foarte avantajos, at?t pentru produc?tori c?t ?i pentru consumatori. ?Acum ?ase luni, eram eu singur? ?ntr-o parcare ?i aveam un grup de aproximativ 500 de membri. Acum sunt peste 60 de produc?tori, peste 24.000 de membri ?n grupuri dedicate Bra?ovului ?i Clujului. Avem peste 12.000 de comenzi onorate prin grupurile noastre”, spune Cosmina Dinu, antreprenor. Cosmina Dinu spune c?, ini?ial, a pornit mi?carea ROMO pentru a-?i cre?te o pia?? de desfacere pentru produsele proprii din Ferma de P?s?ri P??unate, pe care familia sa o de?ine l?ng? municipiul Buz?u. Ulterior, a descoperit oportunit??i de marketing ?i comunicare pentru produc?torii din grup ?i preg?te?te terenul pentru a cre?te ?i ?n alte ora?e. Sursa Facebook So?ii Dinu (foto sus) spun c? proiectul lor ofer? avantaje mari micilor produc?tori. Acesta are posibilitatea de a-?i comercializa marfa ?n avans printr-o modalitate extrem de simpl? ?i pragmatic?. Interac?ioneaz? direct cu clientul. Practic, ?ntr-o singur? or?, produc?torul ??i poate comercializa marfa f?r? s? aib? nevoie de oameni de v?nzare, standuri pl?tite sau alte costuri de infrastructur? sau tehnologie. Totodat?, prin comercializarea direct?, are contact direct cu clientul final care ?i ofer? constant feedback ?i satisfac?ie prin interac?iunea direct?. Poate participa sau nu la o ?nt?lnire ROMO, ?n func?ie de programul personal sau disponibilitatea produc?iei. Pentru consumatori, de asemenea, exist? o serie de avantaje, spun ini?iatorii comunit??ii. ”Ace?tia ??i pot comanda produsele de la mai mul?i mici producatori, dintr-un singur loc, ?ntr-un mod extrem de eficient ?i simplu folosind Facebook, o platform? gratuit?, familiar? ?i extrem de popular?, oric?nd, de oriunde, de pe orice dispozitiv conectat la internet”, declar? Cosmina Dinu. Ini?iatorii proiectului explic? de ce grupul nu este o pia?? volant?. ?n primul r?nd, toate tranzac?iile au loc pe grup ?ntre fiecare produc?tor ?i clien?ii interesa?i. ?n cadrul ?nt?lnirilor are loc strict predarea comenzilor pre-comandate pe Facebook. Din aceste motive modelul este ?n complet? legalitate ?i nu necesit? niciun fel de avize sau autoriza?ii speciale. Din punct de vedere al m?surilor de preven?ie ?mpotriva r?sp?ndirii SARS-COV2, avem urm?toarele reguli: toat? lumea cu masc?, produc?torii ??i mai pun ?i m?nu?i, le reamintim constant ?i la ?nceput implic?m ?i voluntari care s?-i aten?ioneze, de?i publicul este unul educat, limit?m pe c?t posibil tranzac?iile cash, mai mul?i produc?tori av?nd POS mobil”, explic? ?erban Dinu. Clien?ii au satisfac?ia c? ??i pot cunoa?te ?ntr-un mod personal ?i direct produc?torii ?i comunitatea de oameni co-interesa?i de consumul ?i produc?ia de hran? s?n?toas?, produs? local. Toate acestea sunt posibile f?r? s? li se impun? vreo comand? minim?, costuri de transport de la fiecare produc?tor ?n parte, ?i pot alege ?n fiecare s?pt?m?n? ce varietate ?i cantitate doresc f?r? s? fie condi?iona?i de un co? sau pachet predefinit.C?teva zeci de fabrici au devenit hipermarketuri, magazine de bricolaj sau proiecte imobiliare. Ce s-a ?nt?mplat cu produc?ia? S-a relocat sau ?nchis , Cristina Ro?ca 13.03.2021, Alte exemple de fabrici care au fost ?nlocuite cu alte func?ionalit??i sunt cel al Colgate-Palmolive din zona Obor, al fostei fabrici de bere Grivi?a din zona pasajului Basarab, al unit??ii de produc?ie Industria Iutei sau al Poiana la Bra?ov.? Cel mai recent exemplu este cel al produc?torului de c?m??i Braiconf Br?ila care va vota ?n AGA v?nzarea terenului pe care e amplasat? fabrica actual? c?tre Kaufland, activitatea urm?nd a fi relocat???Alte exemple de fabrici care au fost ?nlocuite sunt cel al Colgate-Palmolive din zona Obor, al fostei fabrici de bere Grivi?a din zona pasajului Basarab, al unit??ii de produc?ie Industria Iutei sau al Doosan IMGB.?n ultimele dou? decenii, c?teva zeci de fabrici cu istorie au fost ?terse de pe hart? pentru a face loc unor magazine – alimentare ori de bricolaj – sau unor proiecte imobiliare. Produc?ia, atunci c?nd exista ?nc?, a fost relocat?. Sunt ?i cazuri ?n care fabricile au fost ?nchise definitiv.?Toate unit??ile de produc?ie ridicate ?n vremea lui Ceau?escu au fost g?ndite pentru o alt? arhitectur? a ora?elor ?i pentru o alt? infrastructur?. Ele au fost pozi?ionate ?n zone urbane, pentru a fi u?or accesibile din cartiere“, spune Lauren?iu Duic?, senior vice-president ?n cadrul companiei de consultan?? imobiliar? Avison Young. El d? exemplul uzinei Vulcan, dar afirm? c? exist? multe alte exemple ?n acest sens. Pe platforma fostei uzine, sud-africanii de la NEPI Rockcastle au ridicat centrul comercial Vulcan Value Center cu un hipermarket Carrefour ca ancor?.Captain Bean ??i extinde re?eaua de cafenele ?n Tulcea, S.B. , Companii , 15 martieCaptain Bean a inaugurat la ?nceputul lunii martie o nou? loca?ie ?n sistem de franciz?, ?n Tulcea, fiind ?i prima loca?ie din acest ora?. Astfel c?, re?eaua a ajuns la nivel na?ional la un num?r total de 18 unit??i, dintre care 11 deschise ?n sistem de franciz?, potrivit unui comunicat remis redac?iei. Noua loca?ie inaugurat? la ?nceputul acestei luni este prima cafenea Captain Bean din ora?ul Tulcea ?i se ?ntinde pe o suprafa?? de 50 de metri p?tra?i. Cu o ?mbinare optim? a zonei de cafea cu cea de produse complementare, precum cele de patiserie, proaspete, cafeneaua dispune ?i de o zon? unde clien?ii pot savura cafeaua, atunci c?nd contextul social va permite acest lucru. "Intrarea Captain Bean pe pia?a cafenelelor din Tulcea a fost un succes ?nc? din prima zi, iar acest lucru ne bucur? ?i ne impulsioneaz? s? ne dezvolt?m na?ional din ce ?n ce mai mult. Unul dintre avantajele noastre ?ntr-o industrie a cafelei precum Tulcea este c? mixul de produse de cafea cu cele complementare este unic, iar campaniile de marketing ?i de fidelizare au avut un impact major ?nc? din momentul inaugur?rii", a declarat Bogdan Pandea, CEO ?i fondator Captain Bean.Franciza Captain Bean din Tulcea face parte dintr-un proiect de refresh de brand, care are ca scop m?rirea vizibilit??ii loca?iei ?ntr-un mod semnificativ ?i ?n acela?i timp comunicarea mult mai eficient? a mantrei brandului Captain Bean. ?n acest sens, ajustarea paletei de culori ?i implementarea noului slogan fac din noul concept unul mai direct, clar, curajos ?i dinamic, care poate fi mult mai u?or de recunoscut .Noul proiect ofer? o ?mbun?t??ire 360 de grade a comunic?rii ?i emancip?rii brandului ?n loca?ie. De asemenea, au fost aduse ?mbun?t??iri semnificative ?i meniului principal pentru a scoate ?n eviden?? at?t produsele de cafea, c?t ?i cele complementare, zonei de packaging ?i ?n mod special delimit?rii zonelor to go, to stay, for home ?i a celor complementare. Franciza din ora?ul Tulcea este operat? de c?tre un cuplu, aflat la primul s?u business. "Av?nd ?n vedere c? este prima noastr? afacere, am dorit s? apel?m la o franciz?, pentru a ne asigura c? investi?ia f?cut? este pe m?ini bune. Captain Bean ne-a inspirat ?ncredere ?i siguran??, fiind foarte u?or s? lucr?m ?mpreun? cu ei. ?nc? de la deschidere ne-am asumat roluri ?n cele dou? direc?ii ale afacerii, opera?ional ?i marketing, astfel ?nc?t s? ne bucur?m de o cre?tere constant?", a declarat Emil Simion, francizatul noii loca?ii Captain Bean din Tulcea. Dou?zeci de mici produc?tori locali s-au reunit sub umbrela Roade Online Ardelene?ti, o re?ea de v?nzare direct? ?n Cluj, Alina-Elena Vasiliu 15.03.2021, ?nt?lnirile au loc s?pt?m?nal, ?n patru locuri diferite din Cluj-Napoca.??Atelierul de br?nz? Narcheese, Pachetul Verde, Poiana Gale??, LaN?sal, Brut?ria Claudia, Miresme de lavand?, Verovita House, BeeStory, P?str?v?ria Rin, Pom?ria B?d?cin sunt numai c?teva dintre micile afaceri care fac parte din proiectul ROA.Un grup de circa 20 de produc?tori din zona Clujului a pus bazele proiectului ROA Cluj – Roade Online Ardelene?ti, o ini?iativ? prin care a creat o re?ea de v?nzare direct?. Produc?torii ?i consumatorii stabilesc de comun acord date ?i locuri ?n care s? se ?nt?lneasc? ?i organizeaz? ?nt?lniri cu v?nzare.?Tipul de v?nzare este REKO (de la ?Rej?l Konsumtion? din suedez?, care se traduce prin ?consum responsabil? - n. red.) ?i reprezint? o form? de v?nzare direct? pe baz? de precomand? pentru un grup de produc?tori cu valori similare, nefiind confundat cu t?rguri, pie?e agroalimentare sau pie?e volante“, spune Andreea Koronios, unul dintre coordonatorii proiectului. Ce aduce 2021 pe pia?a bunurilor de larg consum, 15 Mar 2021 | de Bogdan Anghelu??Intrarea ?n noul an nu a adus schimbarea la care cei mai mul?i speram, ci mai degrab? o imagine asem?n?toare cu cea de acum 12 luni. Dac? ?n anumite state restric?iile sunt aproape omniprezente, ?n altele limit?rile sunt minime.Privind la nivel general, cei de la Kantar au analizat cele mai importante tendin?e de anul trecut, a?a cum ar fi impactul cre?terii FMCG sau accelerarea puternic? a canalului digital, manifestat? ?n special ?n ??rile ?n care e-commerce-ul era ?nc? o zon? secundar?.?P?n? la finalul primului trimestru al anului, pia?a de FMCG va cre?te cu 10%, spun anali?tii Kantar. Cu toate acestea, e greu de crezut c? vom mai vedea prea cur?nd un astfel de avans, c?ci o corec?ie este inevitabil?. Magnitudinea ?i momentul acestei corec?ii depind ?ns? de foarte mul?i factori: strategia de vaccinare, impactul recesiunii economice, sistemul de lucru post-pandemie, modificarea restric?iilor ?i altele.Pe de alt? parte, cre?terea FMCG ?n China, cel mai important contributor la nivel global, a ?ncetinit. V?nz?rile slabe din timpul Noului An chinezesc reprezint? principala cauz? pentru acest fenomen, iar ridicarea aproape integral? a restric?iilor ar trebui s? revitalizeze pia?a asiatic? ?n lunile ce urmeaz?.Cota de pia?? a comer?ului online ?n total FMCG va atinge valoarea de 12% p?n? la finalul acestui trimestru, adic? echivalentul a doi ani de cre?tere comprima?i ?ntr-unul singur, potrivit datelor Kantar. ?n Europa, valoarea va fi de 9% din v?nz?rile FMCG, devenind astfel trendul cu cea mai important? evolu?ie de-a lungul anului. Cre?teri exist? ?i ?n America Latin?, dar acolo cota de pia?? r?m?ne una extrem de mic?, respectiv sub 1%.De pe primul pe ultimul locSegmentul de ?nfrumuse?are ?i ?ngrijire a trecut de la cea mai rapid? cre?tere ?n 2019 la cea mai ?nceat? evolu?ie ?n timpul pandemiei. La polul opus se afl? segmentul alimentar (f?r? a include produsele destinate consumului ?n afara casei). Mai exact, toate segmentele FMCG (cu excep?ia zonei de ?nfrumuse?are ?i ?ngrijire) au avut de c??tigat din faptul c? noi, consumatorii, am petrecut mai mult timp acas?. Este de a?teptat ca ?i segmentul mai sus-men?ionat s? aib? o revenire puternic? odat? ce libertatea de mi?care va fi restaurat?, iar evenimentele permise.Cre?terea puternic? a FMCG poate fi observat? ?i la nivelul categoriilor, unde dou? din trei au avut un avans mai mare dec?t ?n perioada de dinaintea pandemiei. Ce este ?i mai interesant, subliniaz? cei de la Kantar, este modul ?n care pandemia a ?readus la via??” produse precum cidrul. ?ntrebarea care se pune este dac? ?i ?n ce m?sur? vor fi aceste categorii vulnerabile atunci c?nd lucrurile revin la normal.Produsele de igien?, vedetele anului 2020Trei produc?tori cu opera?iuni la nivel global au avut cre?teri de cel pu?in 10% de la ?nceputul pandemiei: Reckitt Benckiser, Kellogg's ?i Kraft Heinz. Chiar dac? micul dejun a reprezentat ?ntotdeauna o ocazie de consum ?n interiorul casei, asta nu a oprit plusul semnificativ al celor de la Kellogg's. ?n ceea ce prive?te Kraft Heinz, lucrurile nu au fost at?t de surprinz?toare, pentru c? multe dintre condimente sau sosuri sunt necesare atunci c?nd consumatorii g?tesc acas?.Dou? dintre brandurile cu cele mai importante plusuri ?n 2020 sunt ?uciga?i” ai virusului Sars-COV-2, Dettol (+52%) ?i Harpic (+29%), ambele produse de Reckitt Benckiser. Nu este surprinz?tor, din moment ce obiceiurile legate de igien? sunt cele care au suferit probabil cele mai importante modific?ri anul trecut. Chiar dac? v?nz?rile acestor categorii se vor reduce probabil ?n viitor, ele vor r?m?ne totu?i la un nivel superior fa?? de cel pre-pandemic. Top 5 al brandurilor care au crescut semnificativ anul trecut este completat de Royal (+27%), Hellman's (+17%), dar ?i Nutella (+17%).Efectele economice, vizibile pe termen lungUn fenomen ?nt?lnit ?n toat? lumea a fost reducerea vizitelor ?n magazine, dar fiecare ocazie a ?nsemnat o valoarea mai mare a co?urilor de cump?r?turi. Articolul complet poate fi citit aici.Sepsi Value Centre, primul centru comercial deschis ?n jude?ul Covasna15 Mar 2021 - ?tiri ?i Nout??i, Angela AlexandruPrime Kapital, dezvoltator ?i investitor pe pia?a imobiliar? din Europa Central? ?i de Est, va inaugura la Sf?ntu Gheorghe primul centru comercial din jude?. Cu o suprafat? total? construit? de peste 20.000 mp ?i 700 locuri de parcare, Sepsi Value Centre va g?zdui o vast? ofert? de magazine pentru toate categoriile de v?rst? ?i interese. Centrul comercial include primul hipermarket Carrefour din jude?ul Covasna, cu o suprafa?? de aproximativ 6000 mp. ?n plus, sunt incluse?o zon? de servicii, magazine de fashion, cafenele cu terase exterioare ?i un food court generos cu design atractiv. Sepsi Value Centre va fi punctul de atrac?ie din din regiune, beneficiind de un acces facil, la doar 3 km distan?? de centrul municipiului.Noul centru comercial va deservi ora?ul Sf?ntu Gheorghe ?i localit??ile limitrofe ?nsum?nd aproximativ 214.000 de locuitori ?i va crea astfel peste 600 de noi locuri de munc?.Locuitorii din regiune se vor putea bucura de o selec?ie de branduri interna?ionale ?i na?ionale precum: Carrefour Hypermarket, New Yorker, LC Waikiki, Sportissimo, Sport Vision, Sinsay, Orsay, CCC, DM, Noriel, Flanco, Pepco, Nobila Casa, Agroland, farmacia Dr.Max, B&B Collection, Cador, KFC, Spartan, Mesopotamia, Big Mama, Bertis, Boutique 17, Arsis, Rufarie, Tabac Xpress, Money Gram, Play Again, BVB Casino, Cover Shop, Talma GSM, Café 42, Kappuccino, Fine Drink Shop, Kolumban Optika, Hygea, Aderix Fashion, Prima Icecream, Asigurari Auto BSL, Hello Donuts.Prime Kapital este un dezvoltator, investitor ?i operator imobiliar, activ ?n Europa Central? ?i de Est.Fondatorii afacerii activeaz? ?n pia?a imobiliar? din Rom?nia ?i din regiune de mai bine de un deceniu ?i au o reputa?ie neegalat? cu privire la calitatea ?i sustenabilitatea pe termen lung a dezvolt?rilor realizate.Lidl, peste 60 de noi produse tradi?ionale ?n gama C?mara Noastr?, 15 Mar 2021 HYPERLINK "" , Angela AlexandruGama de produse tradi?ionale C?mara Noastr? a retailerului Lidl a ajuns la?aproximativ 200 de produse rom?ne?ti ?n total. S?pt?m?na Rom?neasc? revine la Lidl, cu peste 60 de produse autohtone ?n oferta in-and-out. Acestea se al?tur? celor din sortimentul permanent din gama C?mara Noastr?, marca proprie Lidl dedicat? gustului autentic rom?nesc, produs? exclusiv ?n Rom?niaDin 15 martie, Lidl Rom?nia aduce ?n magazinele din toat? ?ara S?pt?m?na Rom?neasc?, una dintre cele mai apreciate s?pt?m?ni tematice, dedicat? produselor tradi?ionale realizate ?mpreun? cu furnizori locali.S?pt?m?na Rom?neasc? aduce peste 60 de produse de tip in-and-out, de la specialit??i din pe?te, la produse lactate sau dulciuri, pe care iubitorii buc?t?riei autohtone le vor putea g?si ?n magazine doar ?n s?pt?m?na tematic?. Printre acestea se num?r? ro?ii tocate ??r?ne?ti, o?varietate de produse lactate,?specialit??i precum rulad? coapt? de Ceptura, cotlet de crap argintiu, varz? a la Cluj? sau pate din carne de prepeli??.S?pt?m?n? Rom?neasc? a fost introdus? pentru prima oar? ?n magazinele Lidl ?n octombrie 2015, odat? cu lansarea gamei C?mara Noastr?, marca proprie Lidl dedicat? gustului autentic rom?nesc, produs? exclusiv ?n Rom?nia.Gama, care la ?nceput a f?cut parte din produsele in-and-out de la Lidl, a fost foarte bine primit? de clien?i, astfel c? retailer-ul a introdus ?n sortimentul s?u permanent o parte dintre cele mai apreciate produse C?mara Noastr?.De atunci ?i p?n? ?n prezent, Lidl a investit constant ?n dezvoltarea gamei, care a ajuns la aproximativ 200 de produse rom?ne?ti ?n total. Printre acestea se num?r? diverse sortimente de mezeluri, produse lactate, produse din pe?te, conserve, dulciuri, gemuri ?i nu numai. Pentru realizarea lor Lidl a ?ncheiat parteneriate cu furnizori autohtoni, precum Transilvania Lactate, Deltaica, Scandia, Fabrica de Lapte, R?ureni, Marathon Contec, Plafar ?i mul?i al?ii. Ace?tia fac?parte din?demersul?Lidl de a promova furnizorii locali.Kaufland a deschis cel de-al cincilea magazin din Republica Moldova, la Comrat Andra Imbrea, 15 Mar 2021 , ?tiri ?i Nout??iLa scurt timp dup? deschiderea magazinului din or. Ungheni, Kaufland Moldova ??i continu? planurile de dezvoltare ?i anun?? deschiderea celui de-al cincilea magazin din Republica Moldova,? ?n mun. Comrat, situat pe strada Lenina 99.? Magazinul este construit ?n linie cu cele mai ?nalte standarde europene ?i are cel mai nou concept de design. Acesta este dotat cu zone de legume ?i fructe, brut?rie, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare ?i vitrin? cu servire asistat?. Pe rafturile noului magazin, clien?ii pot g?si o gam? variat? de peste 4100 articole achizi?ionate de la produc?tori ?i furnizori locali, c?t ?i produse de marca Kaufland - articole disponibile ?n premier? ?n Republica Moldova. ?n galeria comercial? din cadrul magazinului, clien?ii pot g?si o farmacie, cofet?rie-cafenea, schimb valutar ?i Moldpresa. Iar ?n exteriorul magazinului, clien?ii pot lua o mas? rapid? ?i cald? la punctul Grill.Grija pentru mediul ?nconjur?tor r?m?ne unul dintre principalele valori Kaufland. Din acest motiv, acum ?i locuitorii de la Comrat vor avea posibilitatea s? recicleze rapid cu ajutorul aparatului TOMRA. Aparatul este de tip self-service, ?i poate recicla trei tipuri de de?euri - PET-uri (cu volumul de p?n? la 3 litri), sticl? ?i doze de aluminiu (cu volumul de p?n? la 1 litru). Clien?ii care recicleaz? sunt recompensa?i cu un voucher de reducere la anumite produse din promo?ii.Prin investi?iile ?n magazinul Kaufland Comrat au fost create peste 80 de locuri de munc? noi, la standarde europene, pentru locuitorii din Comrat. Kaufland Comrat ?n cifreSuprafa?a de v?nzare de circa 3300 m2, cu o vitrin? asistat? de 35 de metri ?i 10 case de marcat.Sunt disponibile 256 de locuri de parcare, dintre care 10 locuri sunt destinate pentru persoanele cu nevoi speciale ?i 8 locuri pentru familiile cu copii, iar 2 dintre locurile de parcare sunt amenajate pentru ?nc?rcarea automobilelor electrice.Peste 3 milioane de lei au fost aloca?i pentru lucr?ri de infrastructur?, cum ar fi amenajarea ?i asfaltarea str?zii Lenina, amenajarea sta?iei de autobuz ?i altele.Programul de lucru al magazinului este de la 8:00 - 22:00, de luni p?n? duminic?.?Pe 26 septembrie, Kaufland a deschis?primele dou? magazine ?n Republica Moldova, iar pe 24 septembrie 2020, deschide oficial cel de-al treilea magazin ?n nordul ??rii, ?n Municipiul B?l?i. ?n februarie, pe data de 18, am deschis u?ile celui de-al patrulea magazin, ?n Municipiul Ungheni.s?n planurile de extindere ale companiei este prev?zut? deschiderea a 20 de magazine ?n ?ntreaga ?ar? ?i, mai mult, construc?ia unui centru logistic propriu ?n decursul urm?torilor 10 ani.Re?eaua de magazine Kaufland, av?nd sediul ?n Neckarsulm, Germania, este o filial? a grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume. Kaufland este una dintre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine ?i mai mult de 150.000 de angaja?i ?n opt ??ri. DIVERSEA IZBIT CU TRACTORUL O TURM? DE OI ?I CAPRE! 11 ANIMALE UCISE! Agroinfo , 12 martie 2021 ANIMALE UCISE. Un b?rbat, de 32 de ani, din comuna Stoic?ne?ti (jude?ul Olt) a intrat cu tractorul ?ntr-o turm? de 1.100 de oi ?i capre. Animalele p??teau ?n lanul s?u de gr?u. Totul s-a ?nt?mplat miercuri, ?n jurul pr?nzului, iar b?rbatul s-a ales cu dosar penal, dup? ce 11 animale au murit, iar alte patru au fost r?nite.?Poli?i?tii din cadrul Postului de Poli?ie Stoic?ne?ti s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul c? un b?rbat, ?n v?rst? de 32 de ani, din localitate, conduc?tor al unui utilaj agricol, ar fi intrat, cu inten?ie, ?ntr-o turm? de circa 1.100 de ovine ?i caprine, ?ntruc?t acestea p??unau pe cultura sa de gr?u. ?n urma incidentului, au fost omor?te 11 animale, iar alte 4 au fost r?nite, prejudiciul urm?nd a fi stabilit”, a declarat Alexandra Dicu, purt?torul de cuv?nt al Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Olt.Poli?i?tii continu? cercet?rile sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de uciderea animalelor cu inten?ie, fapt? prev?zut? Legea 205 din 2004, privind protec?ia animalelor.Potrivit IPJ Olt, prin Ordonan?a de Urgen?? 175 din anul 2020, pentru completarea unor acte normative cu inciden?? ?n protec?ia animalelor, precum ?i pentru stabilirea unor m?suri organizatorice, poli?istului i se confer? un instrument administrativ de plasare a animalului ?n ad?post, ?n vederea ?nl?tur?rii unui pericol iminent ?ndreptat ?mpotriva acestuia. De asemenea, poli?i?tii care, ?n exercitarea atribu?iilor de serviciu, constat? c? un animal se afl? ?ntr-o situa?ie de pericol emit, de ?ndat?, ordin de plasare a animalului ?n ad?post pentru o perioad? de 45 de zile.Prin animal aflat ?ntr-o situa?ie de pericol se ?n?elege animalul aflat ?n oricare dintre urm?toarele situa?ii:a) animal care a fost r?nit sau schingiuit;b) animal care a fost implicat ?n lupte ?ntre animale sau cu animale;c) animal domestic sau animal s?lbatic asupra c?ruia a fost practicat tirul;d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;e) animal domestic expus for?at la temperaturi foarte ridicate ori foarte sc?zute;f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine ?i caprine aflat, f?r? supraveghere, pe c?ile de circula?ie public?.Animalul plasat ?n ad?post se consider? abandonat dac? de?in?torul nu solicit? restituirea acestuia ?n termen de maximum 30 de zile de la data la care ?nceteaz? aplicarea m?surii de plasare ?n ad?post. sursa: ?tirideolt.roGLOBALCea mai veche p?ine din lume se afl? ?n Rom?nia. Pl?m?dit? ?n 1892, nu are mucegai ?i arat? ca scoas? din cuptor 13 martie 2021, 12:22 de Cornelia Mazilu Sursa: Muzeul de Istorie Gala?i Cea mai veche p?ine din lume are 129 de ani, este ?n form? excelent? ?i se afl? ?n proprietatea unui muzeu din Rom?nia. Speciali?tii au analizat aceast? p?ine ?i au constatat c? nu prezint? urme de mucegai, fiind intact?. World Record Academy, din Miami, SUA, a recunoscut-o ?i a omologat? drept cea mai veche p?ine din lume. P?inea a fost pl?m?dit? ?i coapt? ?n vara anului 1892, ?n Italia. Ea a fost prezentat? ?n cadrul Expozi?iei Italo-American? de la Genova (10 iulie - 4 noiembrie 1892), expozi?ie care marca aniversarea a 400 de ani de la descoperirea Americii de c?tre Cristofor Columb. ?Guvernul Italiei a decis s? marcheze momentul printr-o mare reuniune naval? interna?ional?, ?n portul Genova. La decizia Regelui Carol I, Rom?nia a fost reprezentat? la eveniment de cruci??torul Elisabeta, nava-amiral a Marinei Militare Rom?ne ?i de bricul Mircea, nav?-?coal?. Regele Carol I a ?ncredin?at comanda superioar? a celor dou? nave colonelului Ioan Murgescu, care a primit ?i misiunea de a ?ncredin?a o scrisoare de felicitare regelui Italiei, Umberto I”, poveste?te profesorul Cristian C?ld?raru, directorul Muzeului de Istorie Gala?i. Unul dintre membrii echipajului cruci??torului Elisabeta, Vasile Pamfil, a intrat ?n posesia p?inii ?i a adus-o la Gala?i, ?ntr-o cutie de sticl?. P?inea a fost p?strat? ?n locuin?a sa p?n? ?n mai 1915, c?nd acesta a donat-o institutorului Paul Pa?a, directorul ?colii primare nr. 6 de b?ie?i din Gala?i. Sursa: Muzeul de Istorie Gala?i ?n anul 1939, Paul Pa?a doneaz? nou-?nfiin?atului Muzeu Regional ?Casa Cuza Vod?” ?ntregul patrimoniu muzeistic de la ?coala nr 6 de b?ie?i, cuprinz?nd 5.500 de obiecte, printre care ?i ?P?inea din 1892”. P?inea a fost expus? ?n muzeul din Gala?i p?n? ?n anii ’70, c?nd regimul comunist a retras-o din spa?iu public. ?Acest bun muzeistic a f?cut parte din expozi?ia de baz? a Muzeului de Istorie Gala?i p?n? la ?nceputul anilor ’70, c?nd a fost retras deoarece reprezenta un produs al or?nduirii burghezo-mo?iere?ti, nefiind ?n concordan?? cu valorile proletare promovate ?n acea vreme”, spune profesorul C?ld?raru. Dup? aproape patru decenii ?n care a z?cut ?r?t?cit?” ?n depozitele muzeului, ?P?inea de la Genova” a fost redescoperit? ?n anul 2009, ?ntr-o stare excelent? de conservare. Ea a reintrat at?t ?n aten?ia speciali?tilor ?n muzeografie, c?t ?i a celor din domeniul chimiei alimentare, interesa?i ?n a elucida modalitatea ?n care a fost cu putin?? p?strarea ei pentru o perioad? at?t de ?ndelungat?. Sursa: Muzeul de Istorie Gala?i ?Am analizat aceast? p?ine ?i am constatat c? nu prezint? urme de mucegai, deci de infec?ie microbian?. Datorit? porozit??ii, a volumului mare ?i a evapor?rii apei din compozi?ie a fost posibil ca p?inea s? rezistate p?n? ?n zilele noastre”, a precizat dr. ing. Romulus Marian Burluc de la Facultatea de ?tiin?a ?i Ingineria Alimentelor. P?inea a intrat ?n Academia Recordurilor Mondiale ?n anul 2019, bunul aflat ?n patrimoniul Muzeului de Istorie ?Paul P?lt?nea” Gala?i, p?inea de la 1892, a intrat ?n Academia Recordurilor Mondiale, (World Record Academy), din Miami, SUA, cea mai mare organiza?ie care verific? ?i omologheaz? recorduri mondiale. ?Avem pl?cerea s? v? inform?m c? P?inea istoric? de?inut? de Muzeul de Istorie Gala?i a fost recunoscut?, omologat? ?i publicat? drept Cea Mai Veche P?ine din Lume, de c?tre Academia Recordurilor Mondiale”, au transmis atunci reprezentan?ii World Record Academy, Muzeului de Istorie Gala?i. Boardul Danone l-a dat afar? pe CEO-ul Emmanuel Faber, de vreme ce v?nz?rile ?i ritmul de cre?tere nu au reu?it s? ?in? pasul cu rivalii companiei. Ac?iunile, pe plus cu peste 4%, Eduard Ivanovici 15.03.2021, Emmanuel Faber a fost numit ?n func?ia de CEO Danone ?n 2014, ob?in?nd la scurt timp pozi?ia de pre?edinte ?n cadrul companiei . Danone a anun?at luni c? Emmanuel Faber se va retrage din func?iile de pre?edinte ?i CEO, fiind respins de boardul grupului francez ?n condi?iile ?n care produc?torul iaurturilor Activia a primit tot mai multe cereri de ?nlocuire din partea ac?ionarilor, noteaz? Reuters. Faber, un sus?in?tor al modalit??ilor sustenabile de a face afaceri, care a sprijinit ?n mod constant combaterea schimb?rilor climatice, a fost din ce ?n ce mai presat ?n ultimii ani, av?nd ?n vedere c? v?nz?rile ?i ritmul de cre?tere nu au reu?it s? ?in? pasul cu rivalii companiei.Danone a declarat c? Faber va fi ?nlocuit de noul director Gilles Schnepp, ?n timp ce func?ia de CEO va fi ocupat? temporar de Veronique Penchienati-Bosetta, membr? a comitetului executiv din 2018. Dup? anun?, ac?iunile firmei au crescut cu peste aproape 4,5%.Emmanuel Faber, care a devenit CEO Danone ?n 2014 ?i a preluat la scurt timp func?ia de pre?edinte al firmei, a condus eforturile de extindere pe pia?a alimentelor s?n?toase, incluz?nd aici achizi?ia grupului american WhiteWave din 2018.?ns? problemele celui mai mare produc?tor de iaurturi din lume au fost exacerbate de pandemia de COVID-19, care a lovit din plin v?nz?rile c?tre industria restaurantelor.??l sus?inem ?n totalitate pe Gilles Schnepp ?n ceea ce prive?te recrutarea unui CEO de calibru ?nalt, care va fi ?n stare s? combine valorile ac?ionarilor ?i angajamentele companiei cu privire la proiectele ESG (mediu, social ?i guvernan?? corporativ?”, spune Francesco Trapani, pre?edintele Bluebell Capital Partners, unul dintre investitorii Danone.?n ??rile bogate, infla?ia ?i b?ntuie pe investitorii de pe pie?ele financiare ?n timp ce ?n economiile s?race cre?terile de pre?uri ?i sperie pe cump?r?torii din pie?ele de alimente, Bogdan Cojocaru 14.03.2021, Infla?ia din Turcia a atins 16% ?n februarie 2021, ?n timp ce lira turceasc? ?i-a pierdut jum?tate din valoare fa?? de dolar de la ?nceputul anului 2018. ? Unele state exportatoare sunt emergente, ?ns? exporturile le sunt adesea limitate la c?teva categorii de produse sau materii prime ? Economia Turciei cre?te dopat? cu credit ieftin, care ?mpinge ?n sus pre?urile produselor ?i serviciilor de consum ? ?n India, pre?urile c?rnii de pui vor cre?te, probabil, cu 18-20% ?n urm?toarele 6-8 luni l ?n China, pre?urile la produc?tor au ?nceput deja s? urce.Pie?ele financiare din lumea bogat? sunt b?ntuite de un spectru care a stat retras mult timp: infla?ia. ?ns? ?n economiile mai s?race, infla?ia, adic? scumpirile, sperie deja cump?r?torii ?n t?rgurile din sate ?i ora?e.Cota?iile petrolului au crescut cu 75% din noiembrie. Cuprul, folosit la orice are componente electrice, este tranzac?ionat la niveluri nemaiv?zute de un deceniu. Iar alimentele se scumpesc, la nivel mondial, ?n fiecare lun? ?ncep?nd cu mai, scrie Bloomberg.Acest lucru este bun pentru exportatori. Unele state exportatoare sunt emergente, ?ns? exporturile le sunt adesea limitate la c?teva categorii de produse sau materii prime. Altfel, consumul este acoperit din importuri.?Turcia este o astfel de ?ar?. Acolo, infla?ia a ajuns la 16% ?n februarie, ?n timp ce lira turceasc? ?i-a pierdut jum?tate din valoare fa?? de dolar de la ?nceputul anului 2018.Pe Gulay Avsar acest lucru o afecteaz? profund. Merge des la t?rgul din cartier, unde pre?urile sunt mai mult dec?t rezonabile dac? sunt comparate cu alte pie?e din Ankara. Dar chiar ?i acolo are probleme din ce ?n ce mai mari ?n a-?i cump?ra tot ce i-ar trebui. Br?nza ?i uleiul de m?sline par s? se scumpeasc? pe zi ce trece.?Este a treia oar? c?nd vin s? cump?r br?nz? ?i plec cu m?na goal? din cauza pre?urilor“, se pl?nge femeia de 65 de ani. ?Toate s-au scumpit at?t de mult!“ Turcia avea probleme cu infla?ia ?i ?nainte de pandemie. ?ns? acum, c?nd veniturile sunt amenin?ate, scumpirile se simt mai puternic. Aceasta de?i guvernul se laud? cu una dintre cele mai mari cre?teri economice din lume. Economia cre?te dopat? cu credit ieftin, care ?mpinge ?n sus pre?urile produselor ?i serviciilor de consum. Infla?ia accelerat? ?i deprecierea lirei ?nseamn? c? oameni precum Avsar ??i v?d puterea de cump?rare a pensiei din ce ?n ce mai mic?. ?Uleiul de m?sline valoreaz? cantitatea sa ?n aur. Ulei ar trebui s? ofere iubitul iubitei pentru a o impresiona“, spune sarcastic Ahmet, un alt cump?r?tor.Pentru India, una dintre cele mai populate ??ri din lume, anali?tii prev?d accelerarea infla?iei ?n urm?toarele luni din cauza pre?urilor mai mari ale fructelor, legumelor ?i c?rnii de pui. La scumpiri contribuie oferta slab?.Pre?urile c?rnii de pui vor cre?te, probabil, cu 18-20% ?n urm?toarele 6-8 luni. ?i laptele se scumpe?te datorit? costurilor mai mari. ?n China, pre?urile la produc?tor au ?nceput deja s? urce. ?i deoarece China este fabrica economiei mondiale ?i cel mai mare exportator, ea ??i va exporta infla?ia ?n ?ntreaga lume.?n lumea dezvoltat?, infla?ia este deocamdat? doar o fantom?, dar, spun unii, una care poate deveni periculoas?. ?n SUA, cea mai mare economie a lumii, economi?ti precum Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei, spun c? urm?torul vaccin economic cu stimulente fiscale va crea presiuni infla?ioniste destabilizatoare. Chiar ?i The Economist scrie c? noul program de stimulare economic?, unul uria?, ?i politica monetar? lax? ?pot dezl?n?ui cea mai mare fric? a pie?elor“, accelerarea infla?iei, care poate reduce valoarea unor active.La cre?terea pre?urilor contribuie ?i ceea ce unii cred c? este un nou superciclu al materiilor prime, yieldurile mai mari ?i prognozele de cre?tere economic? optimiste. CNBC a concluzionat c? infla?ia s-ar putea s? se fi doar ?nc?lzit ?n februarie, dar ar putea s? devin? fierbinte ?n mai. ?ns? investitorii nu sunt convin?i c? accelerarea infla?iei este o tendin?? care s? dureze. Lor le convine situa?ia ?n care at?t ?nfla?ia, c?t ?i dob?nzile stau jos.?n zona euro, infla?ia a revenit ?n teritoriul pozitiv ?n ianuarie ? o rat? anual? de 0,9%, cea mai mare din august 2020, ?n timp ce ?inta urm?rit? de BCE este de 2%. Iar pre?edinta b?ncii centrale Christine Lagarde a spus recent c? indicatorul pre?urilor ar putea ajunge acolo p?n? la sf?r?itul acestui an, ?ns? doar datorit? unor factori excep?ionali (p?n? acum unul a fost reducerea de TVA ?n Germania), iar acest lucru nu va influen?a politica monetar?. ?i agen?ia de rating Fitch apreciaz? c? infla?ia se va domoli pe la mijlocul acestui an.Tu ?tii ce m?n?nci? Fraud? global? cu produse din pe?te ?i fructe de mare , 15 martie, 2021 , Alex Olaru 36% din cele aproape 9 mii de produse vizate ?n 30 de ??ri au nereguli ?n etichetare. Aproape 40% din produsele din pe?te ?i fructe de mare v?ndute la scar? global? ?n restaurante, supermarketuri sau pie?e induc consumatorii ?n eroare, arat? o investiga?e f?cut? de The Guardian. Frauda global?, a?a cum o descriu jurnali?tii britanici, provoac? pagube economice evaluate ?ntre 26 ?i 50 de miliarde de dolari anual, dar ?i riscuri de s?n?tate public?. Iar pentru competitorii corec?i din pia?? misiunea devine aproape imposibil?, din moment ce, demonstreaz? cercet?torii, foarte multe produse nu con?in specia indicat? sau, ?n unele cazuri, ?n compozi?ie apar ?i alte tipuri de carne (?n Singapore de exemplu 38% din chiftelele de creve?i con?in urme de ADN de porc).?Gre?eli de etichetare teoretic nu exist?. O gre?eal? poate fi o sc?pare. Dar c?nd nu se men?ioneaz? ?n etichet? e rea-voin??”, comenteaz? la Europa Liber? Sorin Minea, pre?edintele Federa?iei Patronale Rom?ne din Industria Alimentar? (Romalimenta).Au fost centralizate 44 de studii recente, f?cute pe baza unor tehnologii de v?rf. Dup? ce au analizat ADN-ul produselor din pe?te, cercet?torii au concluzionat c? 36% din cele aproape 9.000 de produse vizate ?n 30 de ??ri au nereguli ?n etichetare, ceea ce ar demonstra, relateaz? Guardian, o fraud? global?.??n clipa ?n care vorbim de miliarde s? fi?i convins c? este cineva care ?i fur?. Ar fi ilogic s? fie altfel”.?Cine ??i ?nchipuie c? etichetele men?ioneaz? tot, de fiecare dat? ?i la toat? lumea, este copil. ?n general firmele serioase ?i care sunt controlate respect?. Al?ii pot pune absolut orice minune pe etichet?, pentru c? este foarte dificil de controlat”.?n aceast? situa?ie, pia?a din Uniunea European? nu este vreo excep?ie, continu? Sorin Minea:?V? dau un exemplu. Toat? lumea o ?ine langa cu originea c?rnii din preparate. S? spunem c? eu fac c?rna?i ?i am carne de porc din Rom?nia ?i Noua Zeeland?. ?i etichetez carne de porc din Rom?nia, c? d? bine la patrio?i. Dac? cineva vrea s? demonstreze, cum arat? c? am carne din Noua Zeeland? dup? etichet?? Exist? vreo analiz? de laborator? Dac? la pe?te, la crap, scriu origine Rom?nia ?i eu ?l aduc din Italia, poate fi analizat doar pe trasabilitate. Trasabilitatea este ?ns? relativ?, pentru c? la un moment dat se poate rupe ?i nu o mai g?se?te nimeni. Eticheta se adreseaz? celor corec?i. Dar pe pia?a din Rom?nia ?i din Uniunea European? exist? produc?tori ?i distribuitori care au leg?turi vagi cu corectitudinea. Vorbim despre o pia?? gri spre neagr?, mai ales la pe?te, inclusiv ?n Rom?nia.”Printre neregulile constatate ?n pia?a produselor din pe?te ?i fructe de mareEtchetare eronat?: specii diferite din aceea?i familieProduse ?nlocuite cu al?i pe?ti / specii pe cale de dispari?ieProtein? de porc sau de la alt animal, amestecat? ?n compozi?ia produsului de pe?teSunt buc??i de carne rezultate ?n urma tran??rii ?i apoi lipite?Nu v? ?nchipui?i c? pune cineva o fleic? de porc ?n chestia aia. Vorbim de protein? animal?, de protein? de porc. O parte din ce cump?r?m, pe?te panetat, chiar dac? are forma, nu este pe?te. Sunt buc??i de carne rezultate ?n urma tran??rii ?i apoi lipite. Exist? o solu?ie care asta face. ?i care este legal?”, explic? Sorin Minea, de la Romalimenta.Un studiu din 2018 ar?ta cum ?n Marea Britanie aproape 70% din produsele v?ndute ca fiind de biban con?ineau alte specii (p?n? la 38 de alternative, f?r? informarea cump?r?torului), printre care ?i multe pe cale de dispari?ie. Mai mult de at?t, ?n unele ??ri ?n compozi?ie intr? ?i specii de pe?ti periculoase pentru s?n?tatea uman?.Conserve de ton pot con?ine de fapt escolar, un pe?te care con?ine o substan?? uleioas?, care nu poate fi digerat? de organism. ?n alte situa?ii, tilapia e v?ndut ca pe?te lutjanus, de?i con?ine gr?simi d?un?toare.Pescuitul comercial a fost ?i r?m?ne o tem? major? de dezbatere politic?. ?n imagine doi pescari britanici, a c?ror ?ar? a criticat inclusiv ?n contextul Brexit-ului cotele impuse ?n domeniu ?i alte reglement?ri comunitare. Informarea consumatoruluiCe solu?ii sunt a?adar pentru consumatori, ?ntr-o industrie viciat?, dar aproape imposibil de controlat? O parte din responsabilitate este, ?n ultim? instan??, la cump?r?tor.Cump?r?torul se ?mparte ?n dou? categorii. Cump?r?torul avizat ?i cel u?or de manipulat?Cump?r?torul se ?mparte ?n dou? categorii. Cump?r?torul avizat, care ?tie s? citeasc? etichete ?i care ?tie ce dore?te s? cumpere. ?i cel u?or de manipulat. Cu sintagme patriotice, cu b?tutul cu pumnul ?n piept. E cel care de obicei d? sfaturi. Orice ai face, nu-l vei ?nv??a niciodat?. Pentru c? el nu vrea s? asculte. Cump?r?torul rom?n generic at?t a ?n?eles: num?rul de E-uri. Dar num?rul E-urilor nu este mereu un criteriu. Cine cite?te pe etichet? protein? animal?, acolo unde e trecut?, ?n?elege despre ce e vorba? Nu. Nimeni nu le-a explicat niciodat? ?i a cere unui om care din p?cate nu este nici cel mai bogat ?i nici cel mai bine preg?tit din Europa s? fac? o selec?ie ?n func?ie de etichetare ?i de cuno?tin?e este ridicol”, concluzioneaz? Sorin Minea.Unul din trei restaurante europene vinde fructe de mare gre?it etichetate, arat? studiile. Cele mai multe nereguli au fost g?site ?n Spania, Fran?a, Finlanda ?i Germania. Iar o cercetare coordonat? de organiza?ia neguvernamnetal? Oceana sus?ine c? una din dou? mostre analizate ?n Canada este gre?it etichetat?.Contribuie ?i se adaug?, la toate acestea, fenomenul pescuitului ilegal.Cercet?torii de la Universitatea din Columbia Britanic? au estimat anul trecut c? se pescuiesc ilegal ?ntre 8 ?i 14 milioane de tone de pe?te pe an.UNIUNEA EUROPEANA Highlights - Retail alliances: debate with Mr Besson-Moreau, French Parliament (March 15) - Committee on Agriculture and Rural Development , 15-03-2021 10:00 AM CET AGRI Members will tackle again the important issue of retail alliances. To this end, they will exchange views with Mr Grégory Besson-Moreau, Member of the French Parliament (Assemblée nationale) and rapporteur of a committee of inquiry on the matter. Source : ? European Union, 2021 - EP Hearings - Enabling innovation for sustainable agriculture - 16-03-2021 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-03-2021 09:59 AM CET On 16 March, the Committee on Agriculture and Rural Development, with the participation of ENVI and JURI, is organising a public hearing on Enabling innovation for sustainable agriculture. Academics, civil society and practitioners from the European Innovation Partnership EIP-AGRI will discuss with Members and the European Commission about different aspects of innovation both in animal and plant production. Also, they will address both technological as well as social innovation as means to increase the sustainability of European agriculture. Location : SPAAK 1A2 Programme , Poster , Source : ? European Union, 2021 - EP Smoke flavourings: updated guidance for applicants 26 February 2021 EFSA has published updated guidance on the scientific data applicants need to include in their dossiers for the authorisation of a new smoke , as well as for the renewal or modification of existing authorisations.Smoke flavourings are authorised for 10 years. After this term, applicants must submit a new request at least 18 months before the current authorisation expires. Based on the submitted data, EFSA assesses the safety of the product and concludes whether or not it presents risks to human health and to the environment under the proposed conditions of use.The guidance is published together with a report outlining the outcome of the public consultation held in October-November 2020.Scientific Guidance for the preparation of applications on smoke flavouring primary productsOutcome of the public consultation on the draft scientific guidance for the preparation of applications on smoke flavouring primary products African swine fever: devising an ‘exit strategy’ for affected countries 13 March 2021 EFSA has devised surveillance strategies that will help countries affected by African swine fever (ASF) to determine ?when the virus has stopped circulating among their wild boar populations.The scientific opinion recommends an “exit strategy” comprising two phases: a period of routine surveillance of wild boar (the screening phase) followed by a shorter period of intense surveillance (the confirmation phase).Modelling demonstrated that:The accuracy of the approach rises in line with the number of wild boar carcasses collected and tested.?Lengthening the monitoring period increases the chances of verifying that the ASF virus is no longer circulating.The use of active surveillance based on hunting has limited impact on the effectiveness of the exit strategy.?The opinion gives practical examples of how to apply the exit strategy to both large and small affected areas. It also makes recommendations on the minimum monitoring periods needed to make the strategy effective.ASF Exit Strategy: Providing cumulative evidence of absence of African swine fever virus circulation in wild boar populations using standard surveillance measures EU Platform on Food Losses and Food Waste, Thursday 18 MarchThe 10th meeting of the EU Platform on Food Losses and Food Waste will be held virtually and will provide the opportunity to discuss recent developments in food loss and waste prevention across the EU, as well as on an international level.? The meeting will kick-start with an opening statement by EU Commissioner for Health and Food Safety Stella Kyriakides, followed by a discussion on the re-establishment of the Platform for a new mandate, as of 2022. Member States and private sector organisations will also take the floor to present concrete initiatives that demonstrate how the work of the Platform and its recommendations for action, adopted in 2019, supported their activity on the ground.The Commission will provide an update on its work on date marking activities as well as on food waste measurement and setting of EU-level targets for food waste reduction (flagship actions under the food waste strand of the Farm to Fork Strategy). Platform members will also share best practices in these areas.International organisations will update the Platform on recent developments at global level, such as the publication of the Food Waste Index by the United Nations Environment Programme, the development of a Voluntary Code of Conduct for Food Loss and Waste Reduction by the Food and Agriculture Organisation (FAO) and work carried out on “game changers” to reduce food waste in preparation of the United Nations Food Systems Summit 2021.Last but not least, the agenda includes presentations from the Commission on the development of the EU Code of Conduct for sustainable business practices under the Farm to Fork Strategy, as well as on support to food waste prevention initiatives offered through the EU’s LIFE Programme.The meeting will be chaired by Nathalie Chaze, Director, Food sustainability, international relations, and will be held exclusively in English; translation will not be provided in the context of this virtual meeting.Interested stakeholders can follow the discussions live via webstreaming. The recording and the presentations will be published on the European Commission’s food waste website shortly after the meeting takes place.Animal welfare With the support and close co-operation of the EU countries, the European Commission has been promoting animal welfare for over 40 years gradually improving the lives of farm animals. An important step in 1998 was Council Directive 98/58/EC on the protection of animals kept for farming purposes which gave general rules for the protection of animals of all species kept for the production of food, wool, skin or fur or for other farming purposes, including fish, reptiles or amphibians. These rules are based on the European Convention for the Protection of Animals kept for Farming Purposes and they reflect the so-called 'Five Freedoms':Freedom from hunger and thirstFreedom from discomfortFreedom from pain, injury and diseaseFreedom to express normal behaviourFreedom from fear and distressWhen the Lisbon Treaty came into force in 2009 it amended the 'Treaty on the Functioning of the European Union' (TFEU) and introduced the recognition that animals are sentient beings. Article 13 of Title II states that:"In formulating and implementing the Union's agriculture, fisheries, transport, internal market, research and technological development and space policies, the Union and the Member States shall, since animals are sentient beings, pay full regard to the welfare requirements of animals, while respecting the legislative or administrative provisions and customs of the EU countries? relating in particular to religious rites, cultural traditions and regional heritage."National governments may adopt more stringent rules provided they are compatible with the provisions of the Treaty but Community legislation concerning the welfare conditions of farm animals lays down minimum standards.Hearing on Transport of live animals to third countries 01-03-2021 - 15:30 Hearing Transport live animals third countries.jpg ? Adobe Stock On 1 March the ANIT Committee organised a public hearing on the transport of live animals to third countries. Particular aspects considered were the purpose of transport, journey planning, checks at the place of departure and exit points, border inspection posts, possible delays at borders and ports, control posts in third countries, animal welfare in transit and final destination countries and enforcement of Court of Justice judgment in Case C-424/practices. The hearing was divided in two parts and in total 11 experts had been invited. Their presentations were followed by an exchange of views with Members.nFor further information please visit our hearings' pageEvenimente viitoare 18 martie 2021Platforma UE privind pierderile alimentare ?i risipa de alimente20 martie 2021Ziua mondial? pentru s?n?tatea oral?22 martie 2021Ziua mondial? a apei22-23 martie 2021Consiliul Agricultur? ?i Pescuit24 martie 2021Atelier de lucru ?UE pentru s?n?tate” 2021: posibile solu?ii pentru o Uniune European? mai s?n?toas?25-26 martie 2021Consiliul European30 martie 2021Intrarea ?n vigoare a regulamentului privind transparen?aCOMISIA EUROPEAN?: CE a aprobat peste 357 de milioane de euro pentru ?mbun?t??irea calit??ii apei ?n Rom?nia , A.B. , Interna?ional / 15 martieComisia European? a aprobat dou? investi?ii majore din Fondul de coeziune, ?n valoare total? de 357 de milioane de euro, pentru extinderea ?i modernizarea sistemelor de ap? ?i de epurare a apelor uzate din jude?ele Satu Mare ?i Br?ila, transmite un comunicat de pres? trimis redac?iei.Prin aceste proiecte se va furniza ap? potabil? de bun? calitate, se vor reduce scurgerile de ape reziduale ?i se vor ?mbun?t??i serviciile de tratare a apelor reziduale, asigur?ndu-se, ?n acela?i timp, conformitatea cu directivele UE privind calitatea apei potabile ?i tratarea apelor rezidualeC?uta?i traducerile disponibile pentru linkul precedentEN? ? ? . Proiectele vor stimula, de asemenea, dezvoltarea socioeconomic? local?.Comisarul pentru coeziune ?i reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Politica de coeziune a UE vizeaz? inclusiv protejarea ?i ?mbun?t??irea calit??ii celui mai valoros bun de care dispunem: apa. O infrastructur? extins? ?i modernizat? pentru ap? ?i ape reziduale va ?mbun?t??i accesul la ap?, va reduce poluarea solului ?i a apei ?i va contribui la protejarea biodiversit??ii. Prin sporirea siguran?ei apei ?i prin contribu?ia la ?mbun?t??irea s?n?t??ii popula?iei ?i a mediului, aceste proiecte vor ameliora condi?iile de via?? ale popula?iei locale.Mai precis, re?eaua de distribu?ie a apei din jude?ul Satu Mare va fi extins? cu 260 km, iar re?eaua de ape uzate cu 450 km. Conductele vechi vor fi ?nlocuite ?i vor fi construite noi pu?uri, sta?ii de tratare, sta?ii de pompare ?i rezervoare. Investi?ia din Br?ila vine ?n continuarea a trei proiecte anterioare de ?mbun?t??ire a func?ion?rii ?i ?ntre?inerii sistemelor de ap? ?i ape uzate din cele patru sisteme jude?ene de alimentare cu ap? ?i cele 14 aglomer?ri urbane.?n cele din urm?, un sistem de supraveghere ?i control va spori calitatea serviciilor furnizate consumatorilor ?i va reduce costurile pentru beneficiar. Informa?ii suplimentare privind investi?iile finan?ate de UE ?n Rom?nia sunt disponibile pe platforma de date isia European? a adoptat, ast?zi, primul plan strategic pentru?Orizont Europa, noul program de cercetare ?i inovare al UE ?n valoare de 95,5 miliarde EUR : 15.03.2021, 14:05 Comisia European? a adoptat, ast?zi, 15 martie, primul plan strategic pentru?Orizont Europa, noul program de cercetare ?i inovare al UE ?n valoare de 95,5 miliarde EUR ?n pre?uri curente, potrivivt unui comunicat. Planul strategic reprezint? o noutate ?n cadrul programului Orizont Europa ?i stabile?te orient?rile strategice pentru direc?ionarea investi?iilor ?n primii patru ani ai programului.Acesta asigur? faptul c? ac?iunile UE ?n materie de cercetare ?i inovare contribuie la priorit??ile UE, printre care se num?r? o Europ? verde ?i neutr? din punct de vedere climatic, o Europ? preg?tit? pentru era digital? ?i o economie ?n serviciul cet??enilor.Margrethe?Vestager, vicepre?edinta executiv? pentru O Europ? preg?tit? pentru era digital?, a declarat:??Acest plan ofer? un cadru pentru cercetarea ?i inovarea de ?nalt? calitate, bazate pe excelen??, care urmeaz? s? fie realizate prin programul de lucru Orizont Europa. Prin aceast? orientare strategic?, ne asigur?m c? investi?iile ?n cercetare ?i inovare pot contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranzi?ie verde ?i digital?, pe rezilien?? ?i pe autonomia strategic? deschis?.”Mariya?Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultur?, educa?ie ?i tineret, a declarat: ?Orient?rile planului strategic vor garanta c? priorit??ile noastre comune de politic? a UE beneficiaz? de noi cuno?tin?e, idei ?i inova?ii.. Aceast? nou? abordare reprezint? o alt? modalitate de a ne asigura c? cercetarea ?i inovarea finan?ate de UE vor aborda provoc?rile cu care se confrunt? europenii.”Un plan ambi?ios pentru un program ambi?iosPlanul strategic stabile?te patru orient?ri strategice pentru investi?iile ?n cercetare ?i inovare ?n cadrul programului Orizont Europa pentru urm?torii patru ani:Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvolt?rii tehnologiilor, sectoarelor ?i lan?urilor valorice digitale, generice ?i emergente esen?iale;Refacerea ecosistemelor ?i a biodiversit??ii Europei ?i gestionarea durabil? a resurselor naturale;Transformarea Europei ?n prima economie digital? circular?, neutr? din punct de vedere climatic ?i sustenabil?;Crearea unei societ??i europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii ?i mai democratice.Cooperarea interna?ional? st? la baza tuturor celor patru orient?ri, deoarece este esen?ial? pentru abordarea multor provoc?ri globale.Planul strategic identific?, de asemenea,?parteneriatele europene cofinan?ate ?i programate ?n comun, precum ?i?misiunile UE?care urmeaz? s? fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa.?Parteneriatele?vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, s?n?tatea, alimenta?ia ?i circularitatea ?i vor completa cele zece?parteneriate europene institu?ionalizate?propuse de Comisie ?n februarie. Misiunile UE vor aborda provoc?rile globale care ne afecteaz? via?a de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambi?ioase ?i inspira?ionale, dar realizabile, cum ar fi lupta ?mpotriva cancerului, adaptarea la schimb?rile climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea ora?elor ?i asigurarea s?n?t??ii solului ?i a alimentelor. Utiliz?nd un portofoliu amplu de instrumente ?n diverse discipline ?i domenii de politic?, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, m?suri de politic? sau chiar ini?iative legislative.Orient?rile planului abordeaz?, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi?problemele legate de gen.?Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerin?? implicit? ?n con?inutul cercet?rii ?i inov?rii ?n ?ntregul program, cu excep?ia cazului ?n care se specific? faptul c? sexul sau genul ar putea s? nu fie relevant pentru subiectul ?n cauz?.Etapele urm?toarePriorit??ile stabilite ?n planul strategic al Orizont Europa vor fi puse ?n aplicare prin intermediul programului de lucru Orizont Europa. Acesta stabile?te oportunit??i de finan?are pentru activit??ile de cercetare ?i inovare prin cereri tematice de propuneri ?i teme. Primele?cereri de propuneri?vor fi lansate ?n prim?vara anului 2021 ?i vor fi prezentate ?n cadrul?Zilelor europene ale cercet?rii ?i inov?rii?din 23-24 iunie.Context?n urma acordului politic privind programul Orizont Europa din perioada martie-aprilie 2019, Comisia a ini?iat un proces de planificare strategic?. Rezultatele sunt prezentate ?n planul strategic.Planul strategic a fost elaborat ?n urma unui amplu proces de co-proiectare la care au participat Parlamentul European, statele membre, p?r?ile interesate ?i publicul larg. Peste 8000 de contribu?ii au fost prezentate ?n diferite etape ale procesului de planificare strategic?. Procesul de co-proiectare incluziv? urm?re?te s? asigure o asumare c?t mai larg? posibil ?i s? optimizeze impactul global al programului Orizont Europa...........................................GERMANIAGermania - V?nz?rile record de BIODISEL ?n 2020, Gheorghe GHI?E, 12 martie 2021 Aproape 2,8 milioane de tone de biocombustibili au fost ?ncorporate ?n amestecurile de motorin? comercializate ?n Germania, ?n 2020, cel mai ?nalt nivel de la introducerea cotelor ?n 2007. Informa?iile au fost furnizate de Union zur F?rderung von Oel- und Proteinpflanzen (UFOP) e.V. (Uniunea pentru promovarea plantelor oleaginoase ?i proteice) ?i provin din statisticile publicate de Oficiul federal pentru afaceri economice ?i controlul exporturilor (BAFA), Germania.Aceste date statistice vin s? confirme a?tept?rile privind atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser? (GES). Pentru aceasta, cota de utilizare a biocombustibililor ?n amestecul de motorin? a fost ridicat? de la 4 la 6% ?n 2020. Disponibilitatea uleiului vegetal hidrogenat (HVO) a jucat un rol important ?n atingerea acestor obiective.Bio-combustibilul - uleiul vegetal hidrogenat (HVO) imit? chimic combustibilii fosili diesel ?i poate atinge, ?n condi?ii optime, o reducere de p?n? la 90% a emisiilor de dioxid de carbon. HVO reprezint? o solu?ie eco-eficient? datorit? reducerii semnificative a amprentei de carbon ?i a sc?derii substan?elor poluante. Standardul pentru motorin? DIN EN 590 limiteaz? rata de ?ncorporare a esterilor metilici ai acizilor gra?i (biocombustibili pe baz? de metanol) la maximum 7% din volumul combustibilului. Conform aceluia?i standard, HVO poate fi introdus ?n amestec p?n? la 26%. UFOP a estimat volumul de biodiesel necesar pentru ?ndeplinirea cerin?elor de cot? la aproximativ 2,38 milioane de tone ?i cea a HVO la aproximativ 0,42 milioane de tone. Asocia?ia UFOP a subliniat c? cerin?ele privind cotele au fost u?or de ?ndeplint. Aceste norme, precum ?i alte cerin?e suplimentare vor fi aplicate ?i ?n 2021. ?n acest context, UFOP a solicitat ridicarea cotei GES p?n? la 6,5% ?n anul curent.Exporturile germane de biodiesel un nou nivel maxim?n anul calendaristic 2020, Germania a importat ?i a exportat mai mult biodiesel dec?t oric?nd. Cu exporturi de aproximativ 2,33 milioane de tone ?i un surplus de export de aproximativ 0,9 milioane de tone, Germania se afl? ?n topul produc?torilor de biodiesel din Uniunea European?. ?n acela?i timp, importurile germane de biodiesel au totalizat aproximativ 1,45 milioane de tone. Olanda a fost din nou cea mai important? ?ar? destinatar? ?i totodat? exportatoare. Volume mai mari de biodiesel au venit pe pia?a german? ?i din Belgia, Malaezia, Polonia ?i Fran?a.Importurile de biodiesel din Olanda au sc?zut cu aproximativ 2%, p?n? la 700.000 de tone ?i cele din Malaezia au sc?zut cu aproximativ 9%, p?n? la 139.000 de tone. Germania a livrat c?tre Olanda o cantitate record de 955.000 de tone biodiesel ?n 2020, ?n cre?tere de 12% fa?? de anul 2019. Livr?rile germane c?tre Belgia au reprezentat 15% din totalul exporturilor ?n 2020, adic? cca. 356.000 de tone.Norme mai ambi?ioase?ncep?nd cu 2022, sunt posibile ?i sunt urgent necesare cre?teri mai ambi?ioase ale normelor pentru dezvoltarea viitoare a obiectivului de reducere a gazelor cu efect de ser? a?a cum au fost avizate de Asocia?ia german? de bioenergie (Bundesverband Bioenergie - BBE) ?ntr-un proiect de lege al guvernului federal.?n acest context, UFOP a subliniat necesitatea ac?iunilor legislative pentru a opri utilizarea uleiului de palmier ?n produc?ia de biocombustibili ?i a creditelor pentru plafonul emisiilor de gaze cu efect de ser?. Acest? m?sur? ar cre?te poten?ialul utiliz?rii materilor prime europene ?n loc s? promoveze exporturile de biodiesel pe baz? de ulei de rapi??.Food and drink exports to EU fall 65% in post-Brexit slump, By Harry Holmes, 12 March 2021 Food and drink exports to the EU fell by 65% in January compared with the same month last year, the first official indication of the effect of post-Brexit controls on the sector.The figures showed food and drink as one of the sectors worst hit by the new disruption, with exports to the EU down from ?1.2bn last January to ?399m the same month this year. Source: Lorry parkShellfish exporters were on the frontline of many of the worst problems in January as logistics providers halted lorry services to the continent. The new trade figures confirm it suffered especially, with EU exports down by 76% from ?24.6m to ?5.8m.Meat and dairy producers were similarly hit with exports down 61% and 53% respectively as businesses came to grips with the new requirements for veterinary health certificates.Food and drink imports from the EU fell by 19% compared with January 2020, although the Office for National Statistics said both import and export figures would likely be affected by UK and European businesses stockpiling goods last year ahead of the Brexit deadline. Covid lockdowns across Europe are also thought to have had an effect.Cabinet Office minister David Frost said this morning “these effects are starting to unwind. The latest information indicates that overall freight volumes between the UK and the EU have been back to their normal levels for over a month now, i.e. since the start of February.”But some suggested that while the figures for February may improve slightly, the picture could still look fairly gloomy. “If you put up large barriers to international trade, the expected result is trading becomes more expensive and difficult, and therefore there is less trade than if the barriers were not there,” said Sam Lowe, a senior research fellow at the Centre for European Reform on Twitter.He added he expected UK exports of manufactured goods to rebound more strongly than foods such as meat and shellfish “which are … not in a good place”.January’s trade figures revealed no similar falls in Britain’s trade with non-EU countries, suggesting the post-Brexit barriers are affecting trade above and beyond the coronavirus surge and January’s lockdown.Food and drink exports to the rest of the world were down 12%, and imports down 4%. Dairy imports from non-EU countries bucked the trend and grew by 55% compared with January last year.RUSIAA(H5N8) ”s-ar putea transmite de la om la om”. G?inile ou?toare, noii lilieci, 14 martie 2021, Ionel Vaduva ?efa agen?iei sanitare ruse Rospotrebnadzor, Anna Popova, a declarat vineri, 12 martie 2021, c? este posibil ca virusul de grip? aviar? A(H5N8), detectat cu trei s?pt?m?ni ?n urm? la ?apte ferme avicole ruse?ti, s? sufere muta?ii, iar probabilitatea ca acesta s? ?nceap? s? se transmit? de la om la om este ?foarte mare”.?Probabilitatea ca acest lucru s? se ?nt?mple este foarte mare. Cel mai probabil, aceasta se va ?i ?nt?mpla, dar am putut anticipa ?nainte ca r?ul s? se ?nt?mple”, a preizat ?efa agen?iei sanitare ruse Rospotrebnadzor, Anna Popova, citat? de TheMoscowTimes.Conform spuselor sale, ?nc? mai este timp de preg?tiri pentru un astfel de scenariu, mai exact pentru a dezvolta un vaccin ?i de a efectua teste pentru a detecta tulpina virusului, a c?rui apari?ie la oameni a fost anun?at? la 20 februarie de c?tre Moscova.?Dac? ?ntr-un final toate acestea nu vor fi necesare, ei bine, atunci am avut noroc. Dar dac? vor fi totu?i necesare, am fi deja preg?ti?i”, a mai men?ionat ?efa Rospotrebnadzor. Ea a ad?ugat c? Rusia consider? important? alertarea comunit??ii interna?ionale cu privire la existen?a unei astfel de amenin??ri.Luna trecut?, Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) a solicitat m?suri preventive ?mpotriva celor ?apte cazuri de grip? A(H5N8) raportate de autorit??ile ruse.Anterior, presa rus? a relatat c? mai mul?i angaja?i ai unei ferme avicole din sudul Rusiei au contractat gripa aviar?. Ulterior, tot media rus?, cit?nd cercet?tori de la Centrul Novosibirsk ?Vektor”, au comunicat c? virusul H5N8 poate fi transmis de la p?s?ri la oameni, dar c? nu s-ar transmite de la om la om.Personalul infectate activau la o ferm? avicol? situat? ?n regiunea Astrahan, unde 100.000 din cele 900.000 de g?ini ou?toare au fost sacrificate la ?nceputul lunii decembrie 2020, conform OMS.Exloata?ia a suspendat ?ntreaga produc?ie ?i distribu?ie dup? detectarea cazurilor, ?n timp ce exper?ii au localizat p?n? la 150 de persoane care au fost ?n contact cu lucr?torii infecta?i, dintre care niciunul nu a prezentat simptome.?ntre timp, angaja?ii afecta?i au suferit o form? u?oar? de infec?ie ?i s-au restabilit rapid, potrivit autorit??ilor.Conform primelor evalu?ri ale OMS, probabilitatea transmiterii H5N8 de la om la om ?este foarte sc?zut?”.?ntrebat de reporterii edi?iei online a Agro TV cu privire la pericolul reprezentat de aceast? nou? migra?ie a unui virus periculos, de la pas?re la om, fostul ministrul al Agriculturii ?i pre?edintele Academiei de ?tiin?e Agricole ?i Silvice (ASAS), Valeriu Tab?r?, a precizat c? autorit??ile rom?ne trebuie s? pun? la punct rapid retehnologizarea sistemului de produc?ie a vaccinurilor.?Trebuie s? fie luate m?suri ?i sper s? fie efectiv o team? logic?, nu o team? de haos. O team? creativ? care s? duc? la o g?ndire a unui sistem ?i a unei strategii clare pe domeniul respectiv. Rom?nia ar trebui s? revin? la ceea ce a ?nsemnat ?i cercetarea ?n domeniul medical, dar ?i produc?ia de medicamente, de vaccinuri pe domeniile respective, pe care, de obicei, Rom?nia le-a controlat destul de bine ?n urm? cu 20-25 de ani”, a precizat Tab?r?. Nu este suficient s? avem numai M?gurele. Numai cu M?gurele nu rezolv?m problemele mari cu care se confrunt? partea aceasta medical? ?i nu numai medical?, ci ?i cea economic?.”Conform preciz?rilor f?cute de Tab?r?, inclusiv pesta porcin? african? (PPA) prezint? un pericol de muta?ie ?i migra?ie la om, ?pentru c? este tot un tip de coronavirus”.Anul trecut, cazuri de grip? aviar? au fost raportate ?n Bulgaria, Republica Ceh?, Egipt, Germania, Ungaria, Irak, Japonia, Kazahstan, Olanda, Rom?nia ?i Regatul Unit.OMS, agen?ie ONU cu sediul la Geneva, a recomandat totu?i celor care c?l?toresc ?n ??ri ?n care au existat cazuri de acest tip de grip?, ?s? evite fermele, contactul cu animale vii ?n pie?e, zonele ?n care animalele sunt sacrificate sau suprafe?ele cu urme de excremente”. Surs? foto: TheMoscowTimes (caracter ilustrativ)Comer?ul cu gr?u al Rusiei ar putea fi afectat de complicata tax? la export , J.P. Interna?ional / 15 martie Taxele complicate pentru exporturile de gr?u ale Rusiei ar putea afecta comer?ul celui mai mare furnizor mondial de gr?u, tocmai ?ntr-un moment ?n care noua recolt? ajunge ?n silozuri, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.Luna trecut? guvernul de la Moscova a introdus o tax? unic? pentru exporturile de gr?u, care a avut deja ca efect ?ncetinirea exporturilor. Cu c?teva s?pt?m?ni ?nainte de noua recolt? taxa unic? se va transforma ?ntr-o acciz? flotant?, un mecanism dintr-un ?ir de m?suri destinat s? protejeze aprovizionarea pie?ei interne ?i s? combat? infla?ia pre?urilor la alimente.Anali?tii avertizeaz? ?ns? c?, din cauza modului ?n care a fost conceput? aceast? tax?, exportatorii nu vor ?ti c?t au de pl?tit p?n? c?nd navele vor pleca din port astfel ?nc? traderii ru?i vor pierde afaceri ?n raport cu rivalii."Sistemul ?n sine nu a fost conceput astfel ?nc?t s? fie unul convenabil pentru traderi. Dimpotriv?, obiectivul s?u a fost s? creeze obstacole pentru traderi", spune Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia.Gra?ie costurilor reduse ?i recoltelor consistente din ultimii ani, Rusia a devenit un juc?tor important pe pia?a exporturilor de gr?u. ?ns? la ultimele sale licita?ii, Egiptul, cel mai mare cump?r?tor mondial de gr?u, a preferat s? cumpere gr?u din Uniunea European? ?i Ucraina, inclusiv de la Grain Export, un trader din Rom?nia la care ac?ionar este o companie ruseasc? de stat.Deocamdat? este mult prea devreme pentru tranzac?ii cu noua recolt? din sezonul care ?ncepe ?n luna iulie. Iar poten?ialul de export va fi influen?at de evolu?iile meteo din prim?var? ?i m?rimea urm?toarei recolte.La aceste necunoscute neobi?nuite se adaug? un regim de accize flotante, care cere traderilor s? ?nregistreze volumul ?i valoarea exporturilor la o subsidiar? a bursei de la Moscova. Bursa ruseasc? inten?ioneaz? ca ?ncep?nd de luna viitoare s? ?nceap? s? publice un indice de pre?, care va fi utilizat la calculul accizelor ce vor fi aplicate ?ncep?nd din iunie.?ns? acest sistem complicat de taxare ar putea declan?a prime de risc mai mari ?i ar putea crea dificult??i traderilror ru?i s? concureze la licita?iile mari, sus?ine Andrey Sizov, director la firma de consultan?? SovEcon."Toat? lumea va putea vinde ?n sistem spot, dar cum po?i s? vinzi gr?u forward pentru o lun? de acum ?ncolo f?r? s? ?ti care va fi taxa? Nimeni nu este dispus s? ??i asume acest risc", spune Dan Basse, pre?edintele firmei de consultan?? AgResource.Autoritatea pentru concuren?? din Rusia ?i va amenda pe traderii care ?ncalc? regulile referitoare la regulile de raportare. ?n plus, guvernele ar putea opta pentru m?suri mai stricte precum eliminare cotelor de export pentru cei care nu dezv?luie cifrele corecte privind exporturile, a spus Eduard Zernin, pre?edintele Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia. SANATATE si GASTRONOMIEControversa p?inii neambalate, studiu la Universitatea Politehnic?, Diana Vasilescu, 15 martie 2021 R?spunsul Universit??ii Politehnice Bucure?ti vine ?n sus?inerea pozi?iei Autorit??ii Na?ional? Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor ?n controversa p?inii neambalate.Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor a solicitat de la Universitatea Politehnic? Bucure?ti un punct de vedere privind studiul: ?Evaluarea prin modelare a factorilor de risc ?n r?sp?ndirea COVID-19 ?n industria de panifica?ie”, realizat ?n cadrul institu?iei ?i av?nd ca beneficiar o organiza?ie neguvernamental?.? Reamintim c?, ?n baza rezultatelor studiului s-a formulat, ca ?i concluzie, afirma?ia eronat? prezentat? ?n spotul publicitar ?Peste 500 de oameni se pot ?mboln?vi ZILNIC de Covid-19 de la p?inea NEAMBALAT?!”.R?spunsul primit de la Universitatea Politehnic? precizeaz? c?:Studiul nu a realizat m?sur?tori fizice cu privire la modalitatea de transmiterea a virusului Sars–Cov 2 prin contact cu alimente neambalate, respectiv, p?inea neambalat?.?Nu au f?cut obiectul acestui studiu ipotezele cu privire la existen?a virusului Sars–Cov 2 pe diferite suprafe?e ?i posibilitatea lui de transmitere.?Totodat?, confirm? faptul c? studiul realizat de c?tre Universitatea Politehnic? nu a cuprins m?sur?tori fizice ?i statistice pentru a se putea formula concluzii cu privire la transmiterea virusului prin suprafe?e contaminate, respectiv prin contact cu p?inea neambalat?.Continuarea acestei campanii de dezinformare, cu sfidarea eviden?elor ?tiin?ifice existente la nivel mondial, ob?inute ?n urma studiilor realizate cu respectarea riguroas? a metodologiilor ?i a procedurilor specifice, poate conduce la concluzia c? nu interesul consumatorului este cel care prevaleaz?.Acest demers se al?tur? sesiz?rilor argumentate transmise de ANSVSA c?tre Consiliul Na?ional al Audiovizualului ?i Asocia?ia Pre?uie?te Calitatea, cu scopul de opri r?sp?ndirea ?n spa?iul public de informa?ii eronate, cu impact negativ economic ?i social.?ANSVSA ??i men?ine pozi?ia asupra faptului c? nu este necesar? obligativitatea ambal?rii p?inii, dezaprob? continuarea acestei campanii de dezinformare ?i prin prezentarea public? a eviden?elor ?tiin?ifice existente la nivel mondial, ofer? informa?ii corecte despre acest subiect.Recent, ?n data de 9 martie, ?n cadrul reuniunii Comitetului Permanent pentru Animale, Alimente ?i Furaje, sec?iunea Siguran?a Biologic? a Lan?ului Alimentar din cadrul Comisiei Europene, reprezentan?ii Autorit??ii Europene pentru Siguran?a Alimentelor (EFSA) au reiterat faptul c?, din evaluarea celor mai noi date ?tiin?ifice nu reiese c? alimentele se pot constitui ?n cale de transmitere a virusului Sars–Cov 2.Cu acest prilej, s-a solicitat EFSA un punct de vedere privind ambalarea produselor alimentare ?n contextul pandemiei de COVID-19. R?spunsul EFSA a fost acela c? nu exist? recomand?ri ?n acest sens ?i c? este esen?ial? respectarea regulilor de igien?.ANSVSA ia ?n considerare, ?n ?ndeplinirea atribu?iilor sale privind evaluarea riscurilor ?n domeniul siguran?ei alimentelor, numai studiile care respect? rigurozitatea ?tiin?ific?.?Rasul - cel mai bun medicament, e gratis si eficientde David Anghel Sambata, 13 Martie 2021, ora 08:03Rasul aduce beneficii multiple"Fa ca rasul sa fie rugaciunea ta. Razi mai mult. Nimic nu elibereaza energiile blocate mai bine ca rasul. Nimic nu te face inocent asa cum o face rasul"- Osho.Rasul si umorul apropie oamenii, creste nivelul de intimitate dintre acestia si ii binedispune. Alaturi de bucurie, rasetele sunt benefice pentru organism, contribuie la intarirea sistemului imunitar, cresc nivelul de energie, diminueaza durerea si protejeaza organismul de efectele daunatoare ale stresului. Cel mai mare avantaj al acestui medicament este faptul ca este gratuit si usor de folosit. Umorul si o atitudine pozitiva actioneaza ca un tampon fata de aspectele negative ale vietii, care pot conduce la depresie.Un studiu a scos la iveala ca rasul este la fel de eficient ca medicamentele antipsihotice folosite pe scara larga pentru mentinerea sub control a gradului de agitatie a pacientilor diagnosticati cu dementa. Cand radem, 15 muschi mici ne intind fata intr-un zambet, iar pulsul si tensiunea arteriala cresc brusc. Fluxul sanguin crescut da tenului o stralucire cu tenta rozalie, de fericire.Studiile realizate de specialisti au demonstrat ca rasul in hohote scade tensiunea arteriala si influenteaza hormonii care controleaza apetitul. De asemenea, ajuta la cresterea colesterolului bun, a hormonilor cu rol important in sistemul imunitar si al starii de spirit.Maciej Buchowski, cercetator de la Universitatea Vanderbilt, a descoperit ca 10-15 minute de ras ne ajuta sa ardem 50 de calorii. Iar un alt cercetator, William Fry, spune ca un singur minut de ras copios face ca inima sa bata ca dupa zece minute de fitness.Iata patru motive demonstrate stiintific pe care trebuie sa le iei in considerare ca sa incerci sa zambesti mai mult:* Reduce hormonii stresului. Cand esti stresat, nivelul de anixetate si depresie creste la cote nebanuite si intreg organismul are de suferit. Reducerea stresului poate duce la intarirea sistemului imunitar si cresterea performantelor intelectuale. Asa ca, daca ai un coleg glumet la job, simte-te norocos si permite-ti sa te binedispui, in loc sa te plangi ca nu poti sa lucrezi in liniste.* Imbunatateste respiratia. Atunci cand razi, plamanii sunt inundati cu aer proaspat, lucru care duce la cresterea batailor inimii si la o respiratie mai adanca. Razand, iti ajuti sistemul repirator sa aiba o activitate corecta, iar asta se simte la nivelul intregului organism.* Benefic pentru inima. Fata, gatul, pieptul, abdomenul, bratele si picioarele... toate se destind in timpul rasului, motiv pentru care unii psihoterapeuti il recomanda pentru reducerea riscurilor accidentelor cerebrale si cardiovasculare.* Stimuleaza conectivitatea creierului. O cercetare de specialitate a scos in evidenta diferentele de perceptie ale tipurilor de ras, de la rasul de bucurie la cel sarcastic sau cel provocat de gadilare, fiecare dintre acestea activand legaturi noi intre diferite regiuni ale creierului. Mai mult decat atat, de fiecare data cand cineva rade, creierul nostru incearca sa descrifreze semnificatia reactiei si ce anume comunica persoana respectiva prin ras, iar aceasta activitate intareste conexiunea dintre diferite regiuni ale creierului.Asadar, radeti de cate ori aveti ocazia. Si, chiar daca aparent nu aveti de ce, gasiti-va motive! E o stare care aduce beneficii maxime!DOSARCea mai proast? ?tire din economie la ?nceputul anului: Infla?ia este ?n cre?tere spre 3% ?i este pu?in probabil ca BNR s? mai scad? ?n viitorul apropiat dob?nda de referin??, ceea ce ?nseamn? c? dob?nzile la lei din pia?? nu se vor mai reduce. Cum explic? Banca Na?ional? situa?ia actuala, HYPERLINK "" \o "Claudia Medrega" Claudia Medrega 15.03.2021, Consiliul de adminstra?ie al BNR a decis la cea de-a doua ?edin?? de politic? monetar? din acest an s? men?in? dob?nda-cheie la minimul istoric de 1,25%, ?n condi?iile cre?terii infla?iei anuale ?n jurul a 3% ?n primele luni ale acestui an.Rata anual? a infla?iei a crescut ?n ianuarie 2021 la 2,99 la sut?, de la 2,06 la sut? ?n decembrie 2020, ?i la 3,16 la sut? ?n februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberaliz?rii pie?ei energiei electrice pentru consumatorii casnici ?i ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul major?rii cota?iei petrolului.Acestea au fost doar ?n mic? m?sur? contrabalansate de influen?ele de sens opus venite de pe segmentele LFO ?i produse din tutun, precum ?i din decelerarea infla?iei de baz?.“Noul scenariu relev? o modificare a perspectivei infla?iei ?n raport cu proiec?ia precedent?, ?n condi?iile ?n care traiectoria actualizat? a ratei anuale prognozate a infla?iei este revizuit? semnificativ ?n sens ascendent pe termen scurt ?i ?ntr-o mai mic? m?sur? pe ultimul segment al orizontului proiec?iei. Astfel, rata anual? a infla?iei este a?teptat? s? creasc? treptat pe parcursul anului 2021 p?n? ?n proximitatea limitei de sus a intervalului ?intei, sub impactul ?ocurilor pe partea ofertei, pentru ca dup? o ampl? corec?ie descendent? ?n debutul anului viitor, s? urce din nou ?i s? r?m?n? u?or deasupra punctului central al ?intei, pe fondul redeschiderii mai devreme a devia?iei pozitive a PIB ?i al cre?terii ulterioare lente a acesteia”, a transmis BNR.Boardul b?ncii central a decis s? men?in? ?i dob?nda pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an ?i rata dob?nzii aferente facilit??ii de creditare (Lombard) la 1,75 % pe an, precum ?i nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele ?n lei ?i ?n valut? ale institu?iilor de credit.………………………………….Citi?i mai jos comunicatul integral al BNR:Hot?r?rile CA al BNR pe probleme de politic? monetar?Consiliul de administra?ie al B?ncii Na?ionale a Rom?niei, ?ntrunit ?n ?edin?a de ast?zi, 15 martie 2021, a hot?r?t urm?toarele:??? ?men?inerea ratei dob?nzii de politic? monetar? la nivelul de 1,25 la sut? pe an;??? ?men?inerea ratei dob?nzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sut? pe an ?i a ratei dob?nzii aferente facilit??ii de creditare (Lombard) la 1,75 la sut? pe an;??? ?p?strarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele ?n lei ?i ?n valut? ale institu?iilor de credit.Rata anual? a infla?iei a crescut ?n ianuarie 2021 la 2,99 la sut?, de la 2,06 la sut? ?n decembrie 2020, ?i la 3,16 la sut? ?n februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberaliz?rii pie?ei energiei electrice pentru consumatorii casnici ?i ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul major?rii cota?iei petrolului. Acestea au fost doar ?n mic? m?sur? contrabalansate de influen?ele de sens opus venite de pe segmentele LFO ?i produse din tutun, precum ?i din decelerarea infla?iei de baz?.Rata anual? a infla?iei CORE2 ajustat a continuat s? descreasc? lent ?n acest interval, cobor?nd ?n ianuarie ?i r?m?n?nd ?n februarie la 3,1 la sut?, de la 3,3 la sut? ?n decembrie 2020, ?n principal pe seama efectelor de baz? dezinfla?ioniste asociate evolu?iei pre?urilor unor produse alimentare procesate, precum ?i pe fondul influen?elor modeste ale deficitului de cerere agregat?.Dinamica componentei mai poart? ?nc? amprenta presiunilor infla?ioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflect?nd ?i a?tept?rile infla?ioniste asociate, al?turi de influen?e venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar ?i din perturb?ri pe partea ofertei ?i din costuri asociate pandemiei ?i m?surilor de prevenire a r?sp?ndirii infec?iei cu coronavirus.Rata medie anual? a infla?iei IPC ?n luna februarie a r?mas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sut?, ?n timp ce rata media anual? calculat? pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum a continuat s? scad? p?n? la 2,1 la sut?, de la 2,3 la sut? ?n luna decembrie.Potrivit datelor statistice recente, activitatea economic? a continuat s? se redreseze ?ntr-un ritm deosebit de alert ?n trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat ?i doar u?or ?ncetinit ?n raport cu intervalul precedent –, reduc?ndu-?i declinul ?n termeni anuali la -1,4 la sut?, de la -5,6 la sut? ?n trimestrul III, ?n condi?iile unei cre?teri trimestriale de 4,8 la sut?, dup? majorarea cu 5,6 la sut? din trimestrul anterior. Evolu?ia face probabil? restr?ngerea mult peste a?tept?ri a deficitului de cerere agregat? la finele anului 2020, implic?nd modificarea substan?ial? a perspectivei pe termen scurt ?i mediu a pozi?iei ciclice a economiei. ?n acela?i timp, contrac?ia economic? din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sut?, iar ?n absen?a efectului specific al agriculturii – datorat condi?iilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sut?, printre cele mai mici din Europa.Redresarea s-a datorat ?n totalitate cererii interne. Al?turi de varia?ia stocurilor – al c?rei impact expansionist l-a compensat ?n bun? m?sur? pe cel puternic contrac?ionist din trimestrul precedent –, un rol ?nsemnat ?n impulsionarea absorb?iei interne l-a avut formarea brut? de capital fix. Aceasta ?i-a accelerat considerabil cre?terea ?n termeni anuali, pe fondul dinamiz?rii puternice a construc?iilor noi, inclusiv cu aportul investi?iilor publice ?i al programelor guvernamentale. ?n acela?i timp, consumul privat ?i-a m?rit doar marginal dinamica anual? negativ?, ?n condi?iile ?n care reaccentuarea contrac?iei cump?r?rilor popula?iei – ?n principal pe seama comprim?rii serviciilor, ?n contextul reacutiz?rii pandemiei –, a fost contrabalansat? aproape integral, ca impact, de cre?terea altor subcomponente, dup? sc?derea considerabil? consemnat? de acestea ?n trimestrul III.Exportul net ?i-a cvasi-dublat ?ns? aportul negativ la dinamica anual? a PIB, pe fondul cre?terii u?or mai vizibile a dinamicii importurilor ?n raport cu cea a exporturilor de bunuri ?i servicii, antren?nd ?i o reamplificare a deficitului balan?ei comerciale fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut. ?n aceste condi?ii, dar ?i ca urmare accentu?rii deterior?rii balan?ei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent ?i-a m?rit avansul ?n termeni anuali, ?n pofida cre?terii intr?rilor de fonduri europene de natura contului curent.Condi?iile de pe pia?a financiar? au continuat s? se amelioreze ulterior reducerii ratei dob?nzii de politic? monetar? din luna ianuarie 2021, resim?ind ?ns? mai t?rziu influen?e venite din amplificarea volatilit??ii pe pia?a financiar? interna?ional? – pe fondul a?tept?rilor infla?ioniste ?i al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, al?turi de cele decurg?nd din recentele evolu?ii macroeconomice interne mult peste a?tept?ri relevate de datele statistice.Astfel, principalele cota?ii ale pie?ei monetare interbancare ?i-au prelungit mersul pronun?at descendent p?n? spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat u?or deasupra ratei dob?nzii de politic? monetar?, pentru ca ?n primele zile din martie s? cunoasc? o vizibil? ajustare ascendent?, ?n contextul ?n?spririi condi?iilor lichidit??ii. La r?ndul lor, randamentele titlurilor de stat ?n lei au ?nregistrat noi sc?deri consistente ?n ianuarie – p?n? la un nou minim istoric ?n cazul maturit??ii de 10 ani –, care s-au corectat ?ns? par?ial sau integral ?n a doua parte a lunii februarie. Ratele dob?nzilor la principalele categorii de credite noi ale clien?ilor nebancari au continuat, la r?ndul lor, s? descreasc? ?n intervalul decembrie 2020 - ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.Totodat?, cursul de schimb leu/euro ?i-a p?strat relativa stabilitate p?n? la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferen?ialului ratelor dob?nzilor, pentru ca ulterior s? consemneze o u?oar? ajustare ascendent?, mai modest? dec?t cele eviden?iate ?n regiune.Dinamica anual? a creditului acordat sectorului privat ?i-a accentuat ascensiunea ?n luna decembrie 2020, p?n? la 5,5 la sut?, de la 4,6 la sut? ?n noiembrie, ?n condi?iile cre?terii la un maxim istoric a fluxului de credite ?n moned? na?ional?, iar ?n ianuarie 2021 s-a diminuat u?or, la 5,1 la sut?. Componenta ?n lei a continuat s? ?i accelereze cre?terea ?n ambele luni, p?n? la 8,8 la sut? ?n ianuarie 2021, de la 8 la sut? ?n noiembrie 2020, ?n contextul redres?rii activit??ii economice, precum ?i ca efect al programelor guvernamentale ?i trendului descendent al ratelor dob?nzilor, ponderea sa ?n total urc?nd, astfel, ?n ianuarie la 69,6 la sut? (recordul perioadei post-ianuarie 1996).?n ?edin?a de ast?zi, Consiliul de administra?ie al BNR a analizat ?i aprobat Raportul asupra infla?iei, edi?ia martie 2021, document ce ?ncorporeaz? cele mai recente date ?i informa?ii disponibile.Noul scenariu relev? o modificare a perspectivei infla?iei ?n raport cu proiec?ia precedent?, ?n condi?iile ?n care traiectoria actualizat? a ratei anuale prognozate a infla?iei este revizuit? semnificativ ?n sens ascendent pe termen scurt ?i ?ntr-o mai mic? m?sur? pe ultimul segment al orizontului proiec?iei. Astfel, rata anual? a infla?iei este a?teptat? s? creasc? treptat pe parcursul anului 2021 p?n? ?n proximitatea limitei de sus a intervalului ?intei, sub impactul ?ocurilor pe partea ofertei, pentru ca dup? o ampl? corec?ie descendent? ?n debutul anului viitor, s? urce din nou ?i s? r?m?n? u?or deasupra punctului central al ?intei, pe fondul redeschiderii mai devreme a devia?iei pozitive a PIB ?i al cre?terii ulterioare lente a acesteia.Incertitudini ?i riscuri mari la adresa noii perspective decurg ?ns? din mersul pandemiei ?i al m?surilor restrictive asociate – ?n condi?iile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum ?i din dinamica vaccin?rii la scar? mondial?, dar mai ales la nivelul UE.Alte surse majore de incertitudini ?i riscuri sunt conduita politicii fiscale, ?n contextul consolid?rii bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, al?turi de absorb?ia fondurilor europene alocate Rom?niei, dar ?i evolu?iile de pe pia?a muncii, sub influen?a situa?iei sanitare ?i a m?surilor de sprijin guvernamental.Relevante sunt, ?ns?, ?i tendin?ele sincronizate de cre?tere a cota?iilor multor materii prime, precum ?i amplificarea recent? a volatilit??ii pe pia?a financiar? interna?ional?, ?nso?it? de cre?terea generalizat? a randamentelor obliga?iunilor guvernamentale, pe fondul a?tept?rilor infla?ioniste ale investitorilor ?i al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.?n ?edin?a de ast?zi, 15 martie 2021, pe baza evalu?rilor ?i a datelor disponibile ?n acest moment, precum ?i ?n condi?iile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administra?ie al BNR a hot?r?t men?inerea ratei dob?nzii de politic? monetar? la nivelul de 1,25 la sut? pe an; totodat?, a decis men?inerea ratei dob?nzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sut? pe an ?i a ratei dob?nzii aferente facilit??ii de creditare (Lombard) la 1,75 la sut? pe an. De asemenea, Consiliul de administra?ie al BNR a decis p?strarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele ?n lei ?i ?n valut? ale institu?iilor de credit.Deciziile CA al BNR vizeaz? men?inerea stabilit??ii pre?urilor pe termen mediu corespunz?tor ?intei sta?ionare de infla?ie de 2,5 la sut? ±1 punct procentual, ?ntr o manier? de natur? s? sus?in? redresarea activit??ii economice ?n contextul procesului de consolidare fiscal?, ?i ?n condi?ii de protejare a stabilit??ii financiare.Noul Raport trimestrial asupra infla?iei va fi publicat ?n data de 16 martie 2021, la ora 14:00. Minuta deliber?rilor privind adoptarea deciziei de politic? monetar? ?n cadrul ?edin?ei de ast?zi va fi publicat? pe website-ul BNR ?n data de 25 martie 2021, la ora 15:00.Consiliul de administra?ie al BNR a aprobat calendarul ?edin?elor CA al BNR pe probleme de politic? monetar?. Urm?toarea ?edin?? a CA al BNR dedicat? politicii monetare va avea loc ?n data de 12 mai 2021. * * *Cinci lucruri pe care sa le faci atunci cand te intalnesti cu ursul: "Sa rezisti sa nu fugi!"de Laura Petrescu , Sambata, 13 Martie 2021 Cand ne intalnim cu ursul este bine sa nu fugim FOTO FacebookIntalnirea cu ursul, in timpul unei drumetii pe munte sau prin padure, sau cand esti cu schiurile pe partie, nu este un lucru tocmai placut. Vorbim despre un animal salbatic iar acesta poate fi imprevizibil. Sunt decizii pe care trebuie sa le iei rapid. Sunt insa cateva lucruri de care trebuie sa tinem cont astfel incat viata sa nu ne fie pusa in pericol.Claudiu Vasilescu, un salvamontist experimentat din Busteni, ne-a explicat ce trebuie sa facem atunci cand intalnim un urs, oferindu-ne cateva sfaturi simple."Nu exista reguli batute in cuie. Nimic nu-ti poate garanta ca scapi cu viata dintr-o confruntare om - urs. Dar sunt cateva sfaturi", a declarat, pentru , Claudiu Vasilescu.Spray-ul, cea mai buna arma din dotarePotrivit acestuia, primordial, din echipamentul unui turist nu trebuie sa lipseasca spray-ul de urs. Este cea mai buna arma impotriva animalului."Spray-ul de urs este un echipament individual, nu de grup. Fiecare trebuie sa-l aiba. Si sa fie tinut la indemana, sa-l poti scoate imediat", a precizat salvamontistul.In al doilea rand, la o astfel de intalnire trebuie sa stam pe loc, "sa rezisti sa nu fugi"."Sa nu fugi. Este cel mai indicat lucru. Daca esti intr-un grup, sa te regrupezi. Daca fugi, exista riscul ca ursul sa te prinda, sa te doboare, iar atacul este inevitabil", spune Claudiu Vasilescu.Sa nu fugi!Urmatorul lucru ar fi, conform salvamontistului, sa ridici mainile, sa vada animalul ca esti om. Apoi, sa tipi.Iar nu il ultimul rand, sa te retragi usor, mergand cu spatele astfel incat sa poti privi ursul in permanenta."In ceea ce priveste ursoaica, lucrurile se schimba. Ea te ataca neconditionat ca sa-si apere puii", a mai declarat Claudiu Vasilescu.Salvamontistii din Busteni au inregistrat, anul trecut, mai multe apeluri de la turistii care se aflau pe trasee montane si au avut parte de o intalnire cu un urs. * * *Don Pedro ??i dubleaz? capacitatea de produc?ie A.B. Companii / 15 martieCompania Don Pedro SRL, unul dintre principalii produc?tori rom?ni de h?rtie tissue, ?i-a dublat capacitatea de produc?ie ?n urma finaliz?rii unui program de investi?ii ?n echipamente ?i utilaje, pentru care a beneficiat de o finan?are ?n valoare de 31 de milioane de lei de la EximBank, transmite un comunicat de pres? trimis redac?iei.Prin noua investi?ie, finalizat? recent, societatea a pus ?n func?iune o linie de produc?ie total automatizat? care transform? o bobin? de h?rtie (jumbo rola) ?n produs finit (h?rtie igienic? ?i prosop h?rtie ), ambalat, etichetat individual/bax ?i paletizat, transferat pe raft ?n depozit de unde se ?ncarc? ?n mijlocul de transport, cu interven?ie uman? minim?."Suntem ?nc?nta?i c? am reu?it s? sus?inem compania Don Pedro ?n implementarea acestui proiect de investi?ii, derulat ?ntr-o perioad? plin? de provoc?ri pentru mediul de afaceri. Este un semnal ?mbucur?tor faptul c?, ?n ciuda contextului economic dificil, exist? antreprenori rom?ni care continu? s? investeasc? pentru dezvoltare, iar faptul c? aceast? societate cu viziune de cre?tere a afacerilor pe termen lung a ales EximBank ca partener financiar confirm? c? banca este un veritabil sus?in?tor al antreprenoriatului autohton av?nd capacitatea de a propune segmentului corporate solu?ii financiare ce contribuie la dezvoltarea sustenabil? a afacerilor ?i a economiei", a spus Traian Halalai, pre?edintele executiv al EximBank.Societatea Don Pedro a investit continuu ?n tehnologie at?t pentru cre?terea calit??ii produselor sale, c?t ?i pentru majorarea capacit??ii de produc?ie. Compania v?lcean? ??i desf??oar? activitatea ?ntr-un spa?iu de produc?ie 12.000 mp ?i depozitare de 18.000 mp ?i de?ine un portofoliu de peste 1.200 de produse, at?t m?rci proprii - El Capitan, Foxia ?i Pariss, c?t ?i private. Societatea, care are circa 240 de angaja?i, a ?nregistrat ?n 2019 afaceri de peste 114 milioane de lei. "Faptul c? am investit constant ?n tehnologii de ultim? genera?ie pentru a atinge cele mai ?nalte standarde de produc?ie ?i personalizare ne-a permis s? ne extindem portofoliului de clien?i. ?n 2019, unitatea noastr? de produc?ie era utilizat? la capacitate maxim?, iar comenzile din partea clien?ilor mari erau ?n continu? cre?tere. Acest lucru ne-a determinat s? implement?m un nou proiect de investi?ii, prin care s? ne extindem capacitatea de produc?ie ?i care s? ne permit? totodat? s? producem toat? gama de produse sub marca proprie premium. Av?nd suportul EximBank am reu?it s? finaliz?m ?i aceast? etap? de dezvoltare care ne va men?ine business-ul pe o pant? ascendent? ?i ne va consolida prezen?a pe pia?a de profil", a spus Petri?or Laz?r, Director General Don Pedro. * * *BOTO?ANI:Aproape 50 de hectare de teren vor fi ?mp?durite integral, ?n cadrul ''Lunii plant?rii arborilor'' G.U. Miscellanea / 15 martieAproape 50 de hectare de teren din jude?ul Boto?ani vor fi ?mp?durite integral, ?n cadrul "Lunii plant?rii arborilor", care se va desf??ura ?ntre 15 martie ?i 15 aprilie, a anun?at, ast?zi, directorul Direc?iei Silvice Boto?ani, Marius Havri?, transmite Agerpres.Potrivit sursei citate, pe alte 51 de hectare vor fi efectuate lucr?ri de completare ?n planta?ii, ca urmare a pierderilor normale ?i a celor cauzate de calamit??ile naturale, ?n special seceta, de anul trecut."Suprafe?ele de ?mp?durit din aceast? prim?var? sunt r?sp?ndite ?n tot jude?ul, ?n special ?n locurile de pe care s-au efectuat t?ieri rase la arboretele ?n curs de uscare sau ajunse la v?rsta exploatabilit??ii", a afirmat Havri?.Oficialul Direc?iei Silvice sus?ine c?, ?n aceast? prim?var?, vor fi planta?i peste 430.000 de puie?i provenind din pepinierele proprii.Bugetul estimat a fi cheltuit pentru lucr?rile de regenerare a p?durii din 2021 se ridic? la 4,9 milioane de lei, iar cel pentru lucr?rile de ?mp?durire din aceast? prim?var? la 1,03 milioane de lei, noteaz? sursa citat?."Sursele de provenien?? a fondurilor necesare desf??ur?rii campaniei de prim?var? sunt fondul de conservare ?i regenerare asigurat ?n totalitate la nivelul Regiei Na?ionale a P?durilor - Romsilva ?i fondul de ameliorare a terenurilor cu destina?ie silvic?, asigurat de Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor", a mai precizat Havri?.?n administrarea Direc?iei Silvice Boto?ani se afl? 49.286 hectare terenuri forestiere situate pe raza administrativ? a dou? jude?e, respectiv Boto?ani (99,4%) ?i Suceava (0,6 %). Din totalul acestei suprafe?e, 34.578 hectare sunt proprietate public? a statului (70,2%), iar 14.708 hectare (29,8%) reprezint? fond forestier privat reconstituit ca urmare a aplic?rii legilor fondului funciar. * * *Europarlamentarul Dan Motreanu, anun? important pentru un sector-cheie! Ramona Dasc?lu - 15 martie 2021 Vot important ?n Parlamentul European! Europarlamentarul rom?n Dan Motreanu anun?? c? a votat pentru eliminarea barierelor tehnice ?i na?ionale din calea comer?ului cu produse pentru construc?ii ?i asigurarea liberei circula?ii a acestora pe pia?a intern? a Uniunii Europene.”Am votat pentru eliminarea barierelor tehnice ?i na?ionale din calea comer?ului cu produse pentru construc?ii ?i asigurarea liberei circula?ii a acestora pe pia?a intern? UE. Este vorba despre o rezolu?ie a Comisiei pentru Pia?a Intern? ?i Protec?ia Consumatorilor din Parlamentul European, adoptat? recent ?n Plen, prin care solicit?m Comisiei Europene o revizuire ambi?ioas? a Regulamentului pentru produsele de construc?ii. Lipsa standardelor armonizate la nivelul UE ?i caracterul incomplet al standardelor existente au contribuit la crearea de cerin?e na?ionale suplimentare pentru produsele de construc?ii ?n majoritatea statelor UE, gener?nd astfel numeroase obstacole ?n calea liberei circula?ii a acestor produse pe pia?a unic? a UE. Aceste cerin?e s-au dovedit a fi at?t ?n detrimentul sectorul construc?iilor, care asigur? ?n mod direct 18 milioane de locuri de munc? ?n UE ?i genereaz? 9 % din PIB, c?t ?i ?n detrimentul consumatorilor ?i al statelor membre ?n eforturile de ?ndeplinire a responsabilit??ilor care le revin ?n materie de siguran??, s?n?tate ?i protec?ia mediului ?n domeniul construc?iilor”, arat? europarlamentarul rom?n Dan Motreanu, ?ntr-o postare pe pagina sa de Facebook.Dan Motreanu explic? ?i care sunt punctele exacte pe care Comisia pentru Pia?a Intern? ?i Protec?ia Consumatorilor din Parlamentul European le-a solicitat Comisiei Europene prin intermediul rezolu?iei votate ?n plenul legislativului european.”Prin rezolu?ia adoptat?, solicit?m Comisiei: combaterea practicilor care ?mpiedic? libera circula?ie a produselor pentru construc?ii pe pia?a intern?, precum utilizarea marcajelor na?ionale ?i a certificatelor suplimentare pentru produsele pentru construc?ii; realizarea unui sistem eficace de adoptare a standardelor armonizate la nivel UE, cu implicarea tuturor par?ilor interesate, care s? r?spund? nevoilor sectorului ?i s? deschid? calea spre inovare, asigur?nd claritatea juridic? ?i condi?ii de concuren?? echitabile pentru IMM-uri; asigurarea traducerii textelor standardelor armonizate ?n toate limbile Uniunii, av?nd ?n vedere c? acestea au caracter obligatoriu ?i sunt considerate ca f?c?nd parte din legisla?ia Uniunii; solu?ii suplimentare pentru a le oferi utilizatorilor finali informa?ii precise ?i clare despre natura marcajului CE, ?n ceea ce prive?te siguran?a produselor pentru construc?ii ?i conformitatea acestora cu cerin?ele na?ionale privind siguran?a cl?dirilor ?i lucr?rile de construc?ii; dezvoltarea de solu?ii digitale pentru a spori transparen?a pe pia?a produselor pentru construc?ii ?i a asigura acurate?ea ?i fiabilitatea informa?iilor furnizate ?n declara?ia de performan??, u?ur?nd totodat? comparabilitatea produselor pentru construc?ii, inclusiv ?n ceea ce prive?te performan?a ?n materie de siguran?? ?i de mediu; consolidarea cooper?rii ?ntre autorit??ile na?ionale de supraveghere a pie?ei produselor pentru construc?ii; consolidarea supravegherii pie?ei ?n cazul produselor pentru construc?ii v?ndute online, ?n special a celor achizi?ionate de la operatori economici din afara UE, care nu respect? standardele UE; ?mbun?t??irea sustenabilit??ii produselor pentru construc?ii, sprijinind circularitatea produselor pentru construc?ii, inclusiv a produselor reutilizate sau refabricate sau a celor fabricate din materiale reciclate”, a declarat europarlamentarul rom?n. * * *Desp?gubiri de 2 milioane de euro pentru uciderea a 2.000 de mistre?i de pe un fond de v?n?toare! Angelica Lefter - 15 martie 2021 Desp?gubiri de dou? milioane de euro pentru porcii mistre?i de pe un fond de v?n?toare afectat de pest? porcin? african?. De?in?torul fondului de v?n?toare a c??tigat ?n prim? instan?? un proces intentat Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor din Gorj, institu?ie care a refuzat plata desp?gubirilor. La acest moment, legisla?ia na?ional? prevede desp?gubirea pentru to?i porcii care mor din cauza PPA ?i care sunt ?nregistra?i.Senatorul PNL Ion Iordache a c??tigat un proces cu Direc?ia Sanitar? Veterinar? Gorj, ?n urma c?ruia ar putea primi desp?gubiri de aproximativ dou? milioane de euro din partea statului. Acesta de?ine cel mai mare complex de v?n?toare din Oltenia, iar din cauza pestei porcine au fost uci?i aproximativ 2.000 de mistre?i, potrivit adev?rul.ro.Senatorul dore?te s? ?ncaseze desp?gubiri ?n r?nd cu fermierii afecta?i de pesta porcin? african?Senatorul Iordache de?ine un complex de v?n?toare care se ?ntinde pe o suprafa?? total? de aproximativ 560 de hectare, unde se mai g?sesc cerbi, c?priori ?i mufloni. Preten?iile sale la desp?gubiri au fost fondate pe ideea c? la fel cum primesc ?i fermierii sau proprietarii de animale din gospod?rii, a?a ?i pierderile sale merit? desp?gubite.Conducerea Direc?iei Sanitare Veterinare a sus?inut c? senatorul nu poate beneficia de banii statului, dar nu a completat documenta?ia necesar?. Ca urmare, firma lui Ion Iordache a ac?ionat ?n judecat? institu?ia, care a motivat lipsa unui cadru legal pentru ?ntocmirea documenta?iei.?n prim? faz?, tribunalul Gorj i-a dat ?ns? c??tig de cauz? senatorului. ”Oblig? p?r??ii Comisia de evaluare a sumelor pentru pierderea suferit? de SC Greenadel Prod SRL (n.red. – firma de?inut? de Ion Iordache) la stabilirea sumelor, a valorii de ?nlocuire de pia??, pentru pierderea suferit? de reclamant?, urmare a ac?iunilor ?ntreprinse ?n baza Planului de m?suri pentru combaterea pestei porcine africane nr.469/10.01.2020. Oblig? p?r??ii s? procedeze la ?ntocmirea complet? a fi?elor de evaluare pentru pesta porcin? african? ?n vederea complet?rii documenta?iei pentru stabilirea ?i plata desp?gubirilor“, a stabilit o instan?? de judecat? a Tribunalului Gorj.Cel mai probabil sentin?a va fi contestat? ?i hot?r?rea final? va fi luat? de c?tre Curtea de Apel Craiova.Directorul Direc?iei Sanitare Veterinare Gorj, care nu a acordat desp?gubirile, ?nlocuitSenatorul Ion Iordache a men?ionat c? reprezentan?ii DSV Gorj nu au ?tiut s? ac?ioneze ?n situa?ia dat?: ”Nu s-a f?cut evaluarea deoarece nu au ?tiut cum s? procedeze. Nu exist? negocieri ?ncheiate cu Comisia European?, de?i legisla?ia noastr? spune foarte clar c? trebuie acordate desp?gubiri pentru toate animalele care sunt infectate cu acest virus“.Directorul executiv al DSV Gorj, Sorin ?tef?nescu, care s-a opus acord?rii desp?gubirilor c?tre omul de afaceri liberal, a fost ?nlocuit din func?ie. Senatorul a comentat, ?n presa local?, c? ?nlocuirea nu are leg?tur? cu pozi?ia pe care a avut-o ?n cazul s?u.”Fostul director a fost o mare piedic? ?n aceast? activitate sanitar-veterinar? din jude?ul Gorj ?i se v?d rezultatele: suntem pe primul loc ?n ?ar? la pesta porcin? african?, ?n condi?iile ?n care jude?ul Gorj este printre ultimele locuri din ?ar? la num?rul de animale“. * * *Tractor agricol confiscat de comisarii G?rzii de Mediu! S-a aplicat ?i o amend? de 15.000 de lei! Ramona Dasc?lu - 15 martie 2021 Tractor agricol confiscat de comisarii G?rzii de Mediu! Un b?rbat din jude?ul Bistri?a-N?s?ud a r?mas f?r? tractor, dup? ce utilajul agricol i-a fost confiscat de c?tre comisarii G?rzii de Mediu pe motiv c? transporta cu el de?euri pe care inten?iona s? le depoziteze ilegal. Pe l?ng? tractorul confiscat, bistri?eanul s-a ales ?i cu o amend? de 15.000 lei.Potrivit Comisariatului Jude?ean al G?rzii de Mediu Bistri?a-N?s?ud, incidentul s-a produs pe raza ora?ului S?ngeorz-B?i, b?rbatul ?n cauz? fiind identificat de o echip? de comisari care s-a autosesizat dup? ce au ap?rut ?n mediul online mai multe imagini cu transportul ilegal de de?euri.”Urmare a apari?iei ?n mediul online a imaginilor cu transportul ilegal de de?euri provenite din construc?ii ?i demol?ri ?n S?ngeorz-B?i, o echip? de comisari din cadrul Comisariatului Jude?ean al G?rzii de Mediu Bistri?a-N?s?ud s-a autosesizat. A fost identificat conduc?torul auto, acestuia i-a fost aplicat? o sanc?iune contraven?ional? principal? de 15.000 de lei ?i sanc?iunea complementar? a confisc?rii tractorului agricol ?i a remorcii acestuia”, se arat? ?ntr-un comunicat transmis de Comisariatul Jude?ean al G?rzii de Mediu Bistri?a-N?s?ud, scrie ziardebistrita.ro. Autorit??ile jude?ene atrag aten?ia c? ac?iunile de acest gen vor continua, scopul lor fiind acela de stopa fenomenul depozit?rii ilegale a de?eurilor. * * * KORVETTO & INAZUMA- Solu?ia complet? pentru protec?ia culturii de rapi??! agrointeligenta.ro - 15 martie 2021 De?i este o cultur? profitabil? ?i o bun? premerg?toare pentru cerealele de toamn?, rapi?a devine din ce ?n ce mai greu de cultivat ?n Rom?nia, din cauza condi?iilor climatice din toamn?, ?n special a secetei. Dac? ?n condi?ii normale s-au cultivat ?i 750.000 ha, acesta este al doilea an c?nd suprafa?a estimat? a se recolta este cu mult sub acest poten?ial, respectiv aproximativ 400.000 ha ?nfiin?ate ?n toamna lui 2020.Totu?i, ?n multe zone, aceast? cultur? are o stare de vegeta?ie destul de bun? ?i se a?teapt? produc?ii ce vor satisface a?tept?rile fermierilor. Pe l?ng? condi?iile climatice din toamn?, buruienile, bolile ?i d?un?torii constituie un alt grup de factori de risc care amenin?? aceast? cultur?, fa?? de care trebuie acordat? o aten?ie deosebit?.Compania Corteva Agriscience? v? pune la dispozi?ie solu?ia complet? pentru protec?ia culturii de rapi??: combaterea buruienilor dicotiledonate – erbicidul KORVETTOTM ?i controlul celor mai importan?i d?un?tori ai acestei culturi – insecticidul INAZUMA?.KORVETTOTM este noul erbicid post-emergent destinat utiliz?rii prim?vara ?n cultura de rapi?? de toamn? pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunz? lat?). Produsul con?ine noua substan?? activ? halauxifen-metil (Arylex? Active) 5g/L si clopiralid 120 g/L, fiind omologat la doza de 1 l/ha.Momentul aplic?rii este prim?vara, de la faza de rozet? a culturii de rapi?? (BBCH-30), p?n? c?nd mugurii florali sunt prezen?i dar sunt ?nc? acoperi?i de frunze (BBCH-50). KORVETTOTM combate foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turi?a (Galium aparine), buruiana care d? cele mai multe b?t?i de cap fermierilor, at?t ?n perioada de vegeta?ie a culturii, concur?nd planta, c?t ?i la recoltarea ?i valorificarea produc?iei. Alte buruieni problem? foarte bine controlate de erbicidul KORVETTOTM sunt: p?l?mida (Cirsium arvense), mu?e?elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornu?ii (Xanthium strumarium), m?turica (Descurainia sophia). Erbicidul KORVETTOTM are o selectivitate foarte buna pentru cultura de rapi?? ?i permite rota?ia f?r? probleme pentru toate culturile succesive care urmeaz? dup? rapi?a tratat? cu Korvetto?. Produsul KORVETTOTM este cea mai sigura metod? de a sc?pa de buruienile dicotiledonate, at?t anuale, c?t ?i perene, care se poate aplica prim?vara.Aten?ie: Nu se aplic? toamna!INAZUMA? – Insecticid complet pentru combaterea d?un?torilor din cultura rapi?ei Inazuma? este compus din dou? substanta?e active:– acetamiprid cu ac?iune sistemic? ce p?trunde rapid ?n plant? ?i este protejat? de sp?lare, oferind astfel protec?ie de lung? durat? ?mpotriva insectelor cu aparat bucal de ?n?epat ?i supt;– lambda cihalotrin- piretroid cu spectru larg de combatere, efect ?oc ?i activitate rezidual?.Ambele componente fac ca insecticidului INAZUMA? s? ofere siguran?a at?t de mult dorit? de cultivatorii de rapi??. C?nd vine vorba de controlul d?un?torilor din cultura de rapi??, precum G?ndacul lucios al rapi?ei (Meligethes aeneus), G?rg?ri?a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapi?ei (Athalia rosae) ?i Puricele rapi?ei (Psylliodes chrysocephala) INAZUMA? este solutia perfect?, fiind singura op?iune gata formulat? la ora actual? ce are o ac?iune ?i sistemic? ?i de contact. Insecticidul INAZUMA? poate fi aplicat la rapi??, cu o caden?? de 14 zile ?ntre tratamente ?i doze adaptate de 0,125-0,2kg/ha pentru afide, viespea rapi?ei ?i puricele rapitei. Pentru g?rg?ri?a tulpinilor ?i g?ndacul lucios al rapi?ei dozele de aplicare sunt cuprinse ?ntre 0.15-0.2kg/ha func?ie de presiunea de atac.Se recomand? ca tratamentul de prim?var?, ?mpotriva G?ndacului lucios al rapi?ei (Meligethes aeneus), G?rg?ri?a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), s? fie f?cut ?n perioada de instalare a d?un?torilor ?n cultur?, ?n baza urm?ririi atente a num?rului de pupe dar nu mai t?rziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.Aten?ie: Nu se aplic? ?n perioada ?nfloritului! Adrian Ionescu- Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Rom?nia & Moldova , Alexandra Maria Petcuci- Category Marketing Manager Herbicides Rom?nia & Moldova * * *OPINIICum func?ioneaz? digitalizarea ?n mediul rural Cristian Dogaru , Ziarul BURSA , 15 martieSunt fericitul posesor a ?apte hectare de teren agricol pe raza comunei Ileana din C?l?ra?i. Cum eu stau ?n Bucure?ti, an de an trebuia s? fac un pelerinaj la Prim?ria Ileana s? ?mi pl?tesc disciplinat taxele. ?i, cum sunt pieton din fire, an de an trebuia s? m? milogesc cu "ia-m? nene" pe la vreun amic. Asta p?n? ?n 2018 c?nd am aflat cu ?nc?ntare c? pot pl?ti ?i online, ?n contul prim?riei deschis la Trezorerie. Nici acum nu mi-a trecut complet ?nc?ntarea.Zielele trecute sun la prim?rie s? aflu impozitul pe anul ?n curs ?i, oportunist din fire, cu speran?a c? a? putea s? beneficiez de bonifica?ia de 10% aferent? pl??ilor p?n? la finalul lui martie 2020. ?ntreb ?ntr-o doar? ce impozit am de plat? pe 2020 ?i care e situa?ia din urm?. M? a?teptam la o sum? de 380-390 lei pe cele ?apte hectare, ca ?n anii trecu?i, astfel ?nc?t mi-a picat fa?a c?nd am auzit de la cel?lalt cap?t al firului "1910!".Cuuuum?Au crescut at?t de mult impozitele? "A, nu, nu au crescut dar ave?i restan?e". "Ce restante am, am pl?tit an de an ?n contul indicat de dvs!" "Nu ?tiu, noi nu am primit nimic de la Trezorerie, ave?i de plat? impozitul din urm? pe 2018, 2019 ?i 2020, plus penalit??ile".A trebuit s? ?mi ?nghit cu noduri satisfac?ia privind pl??ile online ?i digitalizarea prim?riilor din mediul rural. Cum adic?, nu au primit nimic de la Trezorerie? Ei nu se pot uita pe extrasele de cont? Trebuie s? ?i trag? de m?nec? cineva de la Trezorerie de fiecare dat? c?nd au o ?ncasare?A r?mas s? m? zbat eu s? fac rost de la banc? de copii ale extraselor de cont din zilele c?nd s-au f?cut pl??ile pentru a se putea regla cumva chestiunea sumelor restante. Din fericire, ?n rela?ia cu banca, digitalizarea a mers f?r? sincope, am g?sit ce aveam nevoie, am primit pe mail copii ale tranzac?iilor pentru opera?iunile mai vechi de doi ani, am putut trimite Prim?riei Ileana respectivele dovezi pe mail ?i, slav? Domnului, mi s-a confirmat primirea lor f?r? ca oamenii de acolo s? mai a?tepte s? fie ?n?tiin?a?i direct de Google c? au primit un mesaj electronic pe Gmail.Nu ?mi r?m?ne dec?t ca la urm?toarea plat? s? sun ?nainte s? verific situa?ia contului, s? v?d dac? totul e ok cu pl??ile anterioare, s? fac plata ?n contul de la Trezorerie, s? a?tept vreo dou? zile ?i s? sun ?napoi s? verific dac? Prim?ria a fost ?n?tiin?at? de plat? din partea Trezoreriei ?i, dac? nu, s? revin la ?nceputul lunii viitoare s? rog verificarea pl??ii pe un extras de cont. E simplu, digitalizarea func?ioneaz?! Acum, sincer s? fiu, dac? eram localnic prefer?m de 100 de ori s? merg cu banii cash la prim?rie s? pl?tesc impozitul "din m?n?", dec?t s? trec prin toate aceste proceduri "simplificate".?i e vorba doar de un banal impozit. Ce se va ?nt?mpla dup? generalizarea triumfului digitaliz?rii cu procedurile ceva mai complicate, ce implic? avizare, autorizare etc? Dac? pentru un banal transfer ?n cont am parte de at?tea complica?ii (?i ?nc? a?tept rezolvarea, deci nu pot spune c? e tot r?ul spre bine), la ce s? m? a?tept de la lucrurile mai complexe? S? nu regret?m ?n cur?nd dosarul cu ?in?! * * *?ngrijire atent? pentru cartofi , Ferma, 15 martie 2021 Tuturor ne plac cartofii. ?tim ?ns? de c?t? grij? au nevoie ?i ce volum de munc? depun fermierii pentru ca noi s? primim un produs calitativ? Amalgerol? Essence - ingrediente naturale pentru cartofi excelen?i. Amalgerol? Essence este un biostimulator cu omologare la cartof, dar ?i la floarea-soarelui, cereale, legume etc., care sus?ine dezvoltarea plantelor ?i diminueaz? efectele stresului biotic ?i abiotic. Acest produs prezint? beneficii pentru sol, care devine mai af?nat ?i mai fertil, lucr?rile fiind mai u?or de realizat, cu costuri mai reduse. Complexitatea formul?rii face ca produsul s? se preteze la un num?r mare de plante-?int?, dar ast?zi ne adres?m ?n special cultivatorilor de cartof.?Amalgerol Essence. Cea mai mare concentra?ie de avantaje:Efectele benefice ale produsului se datoreaz? compozi?iei sale complexe, Amalgerol? Essence ?ncorpor?nd mai multe tipuri de substan?e utile: carbon organic, aminoacizi, antioxidant?i, alginat, azot ?i potasiu de natura? organic?, precum ?i extract din ierburi alpine ?i alge marine. Amalgerol Essence? nu con?ine organisme modificate genetic, iar toate ingredientele sale sunt organice. Produsul este certificat pentru utilizare ?n agricultura organic?.R?d?cini puternice. Unul dintre principalele beneficii ale Amalgerol Essence? este dezvoltarea radicular? intens?. Plantele exploreaz? un volum mai mare de sol ?i pot extrage cantit??i mai crescute de ap? ?i nutrien?i, ceea ce va determina productivitate ridicat?. De asemenea, produsul contribuie la ob?inerea unor tuberculi de dimensiuni mai mari ?i de calitate foarte bun?.Stres diminuat. Aplicarea Amalgerol? Essence cre?te toleran?a culturilor la stresul biotic, abiotic ?i chimic. Produsul neutralizeaz? efectele stresului, ?nt?re?te sistemul imunitar al plantelor ?i le ajut? s? revin? la parametrii normali de dezvoltare. Substan?ele con?inute ajut? la repararea rapid? a ?esuturilor vegetale, spre exemplu amelioreaz? rapid efectele grindinei.Sol de calitate mai bun?. Amalgerol? Essence ajut? la descompunerea resturilor vegetale, ceea ce cre?te cantitatea de humus din sol ?i gradul de fertilitate. De asemenea, ?mbun?t??e?te reten?ia de ap? ?i activeaz? via?a microbian? din sol, cu beneficii asupra dezvolt?rii plantelor.Doz? recomandat? la cartof: 2-3 l/ha.?Fitotoxicitatea erbicidelor ??n cultura de cartof se pot instala numeroase buruieni, ce reprezint? concuren?? de lumin?, spa?iu, ap? ?i nutrien?i. ?tir, lobod?, mu?tar s?lbatic, z?mo?i??, cium?faie, mohor, mei?or etc. sunt plante care trebuie st?rpite pentru a asigura dezvoltarea ?i productivitatea culturii.Totu?i, aplicarea erbicidului trebuie realizat? cu aten?ie, ?in?nd cont de recomand?rile produc?torilor. Astfel, trebuie respectat stadiul de cre?tere al cartofului propus de produc?tor ?i trebuie avut ?n vedere gradul de stres la care cultura a fost supus? deja. Aceasta pentru c? aplicarea erbicidului, chiar ?i a unei tehnologii avansate, solicit? ?ntr-o anumit? m?sur? plantele.De aceea, v? recomand?m s? oferi?i culturii de cartof un antidot, o ?alinare” dup? erbicidare ?i s? aplica?i Amalgerol? Essence. Produsul ac?ioneaz? prin aminoacizi ?i fitohormoni ?n sensul regener?rii ?i relu?rii rapide a dezvolt?rii.Pentru detalii suplimentare, contacta?i reprezentan?ii de v?nz?ri?Kwizda Agro Romania?+40 37 208 97 00?.un articol realizat de?KWIZDA AGRO ROMANIAMai multe pe aceast? tem??kwizda-agro.ro * * *Vinul de azi: Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 - Medalie de Aur Vinarium 2020 Parteneri Profit.ro scris ieri, 09:05 Vitis Metamorfosis a luat fiin?? ?n anul 2008 din dorin?? proprietarilor - Marchesi Antinori ?i Familia Rista, nume de referin?? din industria vinului, de a crea ?i ?n Rom?nia vinuri de calitate superioar?. Lansat ?n 2009, Cantus Primus a fost primul vin creat de Vitis Metamorfosis (de aici numele vinului ?i anul scris ?n cifre rom?ne pe etichet?), un vin elegant ?i sofisticat care a demonstrat nivelul de excelent? pe care Rom?nia ?l poate atinge. Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 este un vin plin ?i catifelat, cu taninuri bine structurate. Are arome de fructe de p?dure, ciocolat? am?ruie ?i note de lemn dulce ?i vanilie, date de m?turarea timp de 18 luni ?n baric. Se recomanda degustarea acestui vin la 18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne ro?ie ?i v?nat. Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *ANPC a controlat, anul trecut, 40.000 de operatori economici, cuantumul amenzilor ridic?ndu-se la 96,20 milioane lei, 15 martie 2021, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) a avut anul trecut, la nivel na?ional, 99.083 peti?ii privind conformitatea ?i securitatea produselor ?i serviciilor, cu o cre?tere de 12 % fa?? de anul 2019. Tot anul trecut au fost ?ntreprinse 83.644 ac?iuni de control, la nivelul ?ntregii ??ri, iar?40.000 dintre operatorii economici controla?i au prezentat nereguli, ocazie cu care au fost aplicate tot at?tea sanc?iuni contraven?ionale, cuantumul amenzilor ridic?ndu-se la 96,20 milioane lei.Cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, pe 15 martie 2021, Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) a organizat o conferin?? online, la care au participat reprezenta?i ai autorit??ilor centrale ?i locale, ai diverselor structuri patronale, ONG-urilor de profil ?i presei.?nt?lnirea, derulat? sub titlul ”Protejarea consumatorului rom?n ?n contextul pandemiei! Un consumator european informat este un consumator protejat!”, a avut invita?i de marc?, ?n calitate de vorbitori: Ludovic Orban, Pre?edintele Camerei Deputa?ilor, Dan Barna, Vicepremierul Rom?niei, Niculae Havrile?, Secretar de Stat, Ministerul Energiei, Annamaria Bogya, Secretar de Stat, Cabinetul Vicepremierului Kelemen Hunor.” Acum, la un an de la debutul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV 2, realit??ile vie?ii ne-au subliniat ?nc? o dat? c? drepturile consumatorilor sunt fundamentale pentru o societate democratic?. Sunt convins c? tot ceea ce se realizeaz? ?i s-a realizat ?n domeniu de c?tre Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor a adus un plus de calitate ?n via?a cet??eanului aflat ?ntr-o perioad? cu multiple provoc?ri”, a afirmat, ?n timpul lucr?rilor, Ludovic Orban, Pre?edintele Camerei Deputa?ilor.?n cadrul reuniunii, gazda evenimentului, Claudiu Dolot, Pre?edintele ANPC, a prezentat participan?ilor liniile principale ale strategiei multianuale a Autorit??ii ?i etapele de urmat pentru punerea acestora ?n practic?, ?n viziunea sa.”?n mandatul meu ?mi propun s? punem accent pe dezvoltarea bunelor practici, ?n domeniul protec?iei consumatorilor, inspirate ?i de exemplele de succes din alte ??ri membre UE, s? armoniz?m c?t mai repede legisla?ia na?ional? cu cea european?, s? punem accent pe programele de educa?ie ?i informare, ?n domeniu ?i, nu ?n ultimul r?nd, s? consiliem operatorii economici cu privire la schimb?rile legislative impuse de pandemie, demonstr?nd, ?n paralel, toleran?? zero fa?? de practicile comerciale incorecte, ?n raport cu consumatorul”, a declarat, Claudiu Dolot.Potrivit oficialilor ANPC, anul trecut, au fost desf??urate 43 de tematici de control na?ionale, ?n cadrul c?rora, au fost verifica?i aproximativ 23.000 de operatori economici, la 58 % din ace?tia ?nregistr?ndu-se diverse abateri.Pe controalele tematice, valoarea amenzilor aplicate de comisarii ANPC a fost de 39,66 mil. lei, iar valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispus? m?sura de oprire de la comercializare a fost de 63,72 mil. lei.Referitor a tematica de control cu privire la m??ti, derulat? ?n 2020, au fost controla?i 599 operatori economici, la 396 dintre ace?tia (66%) constat?ndu-se nerespectarea prevederilor legale ?n vigoare.Au fost verificate peste 35 mil. m??ti, ?n valoare aproximativ 20 mil. lei, din care peste 32 mil. m??ti nu se ?ncadrau ?n prevederile legale ?n vigoare.– Ca urmare a deficien?elor constatate, au fost dispuse urm?toarele m?suri: oprirea temporar? de la comercializare a circa 32 mil. m??ti, ?n valoare de 12 mil. lei, p?n? la remedierea neconformit??ilor constatate; oprirea definitiv? ?i scoaterea de la comercializare a 725.448 de m??ti, ?n valoare de peste 3 mil. lei; aplicarea a 668 de sanc?iuni contraven?ionale, ?n valoare de 2,9 mil. lei pentru ?nc?lcarea reglement?rilor privind protec?ia consumatorilor. emiterea a 29 de decizii de ?ncetare a practicilor comerciale incorecte.– ?n ceea ce prive?te Sistemul de schimb rapid de informa?ii privind produsele nealimentare periculoase – RAPEX , Rom?nia a transmis un num?r de 41 notific?ri de produse periculoase ?i de 82 reac?ii la notific?rile realizate de alte ??ri membre UE, cele mai notificate produse find cele din categoria echipamentelor de protec?ie, autovehiculelor, cosmeticelor, textilelor, aparaturii electrice, juc?riilor.– ?n anul 2020, ANPC a desf??urat la nivel central circa 130 ac?iuni de consiliere gratuit? a operatorilor economici din domeniul alimentar ?i 97 ac?iuni de consiliere gratuit? a operatorilor economici privind produsele si serviciile nealimentare.– ?n timpul Comandamentului Litoral, au fost verifica?i 1.225 operatori economici, pentru deficien?ele constatate aplic?ndu-se 1.512 sanc?iuni contraven?ionale, const?nd ?n 688 de amenzi, ?n valoare de 4,7 milioane de lei, ?i 824 de avertismente.– ?n cadrul Comandamentului de iarn? 2020, ANPC a desf??urat controale la 205 operatori economici, pentru deficien?ele constatate aplic?nd 61 sanc?iuni contraven?ionale const?nd ?n 23 amenzi, ?n valoare de 96.500 lei, ?i 38 de avertismente.– ?n ceea ce prive?te regimul metalelor ?i pietrelor pre?ioase, s-au ?nregistrat, anul trecut, urm?toarele rezultate: s-au analizat ?i marcat 4,2 milioane de obiecte din metale pre?ioase ?n greutate total? de peste 13 milioane grame 217 de activit??i de ?nregistrare poansoane pentru marc? de responsabilitate ale operatorilor economici autoriza?i s-au eliberat 2.500 de buletine de expertiz? pentru obiectele prezentate la ghi?eu ?i s-au ?ntocmit rapoarte de expertiz? tehnic?– Direc?ia de Metale Pretioase a avut ?ncas?ri ?n valoare de peste 11 mil. lei.Cu ocazia acestei zile speciale, ANPC ureaz? ?nc? o dat? ”La mul?i ani!” tuturor consumatorilor, reafirm?nd c? va depune, ?n continuare, toate eforturile necesare pentru ca drepturile lor s? fie respectate ?i pentru ca rela?ia comercial? dintre operatorul economic ?i clientul s?u s? se desf??oare corect, ne?nc?lc?ndu-se nicio prevedere a legii. * * *Oamenii ??i doresc o separare ?ntre munc? ?i cas? – studiu Skanska HYPERLINK "" 15 martie 2021, 12:45 Oamenii ??i doresc o separare ?ntre munc? ?i cas?, arat??un studiu realizat ?n numele diviziei de dezvoltare de birouri a Skanska din CEE.De?i pandemia COVID-19 a schimbat, f?r? ?ndoial?, modul de lucru ?n ?ntreaga lume, atitudinea oamenilor ?n aceast? chestiune continu? s? evolueze vizibil. Din numarul total al persoanelor intervievate, ?n martie 2020, ?n timpul primului val al pandemiei, 39% dintre acestea mergeau zilnic la birou. ?n prezent, procentul acestora a crescut la 49%. ?n Romania, procentele se situeaz? de la 38% ?n martie 2020 la 51% ?n prezent. Mersul zilnic sau aproape zilnic la birou este mai frecvent ?n r?ndul persoanelor care lucreaz? ?n echip? sau a celor care acas? ?mpart spa?iul de lucru cu ceilal?i. Angaja?ii din toate ??rile chestionate men?ioneaz? faptul c? cele mai mari avantaje ale revenirii la birou sunt reprezentate de abilitatea de a men?ine echilibrul dintre via?a profesional? ?i via?a personal?, dar ?i posibilitatea conversa?iilor “face-to-face” cu colegii de echip?. Acestea sunt doar c?teva dintre concluziile extrase dintr-un studiu realizat ?n numele diviziei de dezvoltare de birouri a Skanska din CEE.Studiul a fost realizat ?n patru ??ri din Europa Central? ?i de Est – Polonia, Republica Ceh?, Rom?nia ?i Ungaria. Scopul s?u principal a fost analizarea situa?iei actuale ?n ceea ce prive?te modelele de lucru pe pia?a muncii ?n contextul pandemiei de COVID-19. Rezultatele arat? cum s-a schimbat perspectiva angaja?ilor ?n ultimele dou?sprezece luni ?i confirm? faptul c? majoritatea este dispus? s? revin? la birouri.Lipsa unei separ?ri clare ?ntre munc? ?i cas? este v?zut? ca fiind de departe cel mai mare dezavantaj de a lucra de acas? (mai mult de 40% dintre responden?i spun asta). Via?a social? limitat? ?i monotonia reprezint? alte dezavantaje atunci c?nd lucr?m de acas?. Fiecare a patra persoan? se pl?nge de costurile crescute ale facturilor ?i ale ?ntre?inerii casei, dar ?i de lipsa echipamentelor ?i a infrastructurii de care dispuneau la birou. Aproximativ 1/3 dintre responden?i declar? c? le lipse?te posibilitatea de a lucra de la birou. ?n Rom?nia, aceast? dorin?? este chiar mai mare, aproape jum?tate dintre rom?nii din studiu au spus c? resimt nevoia de a lucra de la birou.F?r? birou, f?r? conexiuneOamenii care au copii mici sunt mult mai predispu?i ?n a se pl?nge de limit?rile desf??urarii lucrului de acas? fa?? de posibilit??ile oferite ?ntr-un spa?iu de birouri. Angaja?ii care lucreaz? ?n echip? merg la birou mult mai des. Conform studiului, dintre responden?ii care au declarat c? merg zilnic la birou, 68% lucreaz? ?n echip?. De asemenea, ei sunt de p?rere c? munca de acas? este mai pu?in eficient?, lipsa discu?iilor “face-to-face” fiind mult mai des men?ionat? ca un dezavantaj al biroului de acas? ?n Rom?nia comparat cu alte ??ri (37% pentru RO, fa?? de 30% pentru CEE).Peste 50% din to?i responden?ii din Rom?nia merg la birou ?n fiecare zi?n Rom?nia, procentul de persoane care au lucrat de acas? ?n primul val al pandemiei a sc?zut semnificativ ?n ultima perioad?, iar num?rul persoanelor care merg zilnic la birou a ajuns la 51%. Confortul mintal al lucrului de la birou este foarte apreciat de c?tre angaja?ii din CEE care au copii (aproape 1/3 din totalul de 19%) dar ?i de persoanele care trebuie s? ?mpart? o camer? acas? cu copiii lor (45% din totalul de 19%) .Cei care lucreaz? la birou apreciaz? faptul c? lucrul acesta le permite s? fac? distinc?ia ?ntre munc? ?i via?a privat??Oamenii sunt cel mai important asset al unei companii, iar pentru noi, siguran?a ?i starea lor de bine au fost ?ntotdeauna o prioritate. Posibilitatea de a merge la birou, de a lucra ?n echip?, de a comunica, de a fi cu colegii lor, reprezint? o parte valoroas? a vie?ii de zi cu zi, permi??nd angaja?ilor s? ??i men?in? eficacitatea, creativitatea ?i confortul mintal. Sentimentul de apartenen?? ?i rela?iile umane sunt alterate ?n mediul online.” spune Anne-Marie Diaconu, Leasing & Asset Management Director la divizia de dezvoltare comercial? a Skanska ?n Rom?nia.Siguran?a ca o tendin?? cheie ?n revenirea la birou ?n 2021Conform studiului, 57% dintre responden?i consider? c? certificarea WELL Health-Safety Rating a cl?dirilor le-ar influen?a sentimentul de siguran?? ?n a lucra la birou, iar ?n Rom?nia, acest procent este chiar mai ridicat, ajung?nd la 64%.Proiectele Skanska, Equilibrium 1 ?i Campus 6.2, sunt primele cl?diri de birouri din Rom?nia care reu?esc s? ob?in? certificarea WELL Health-Safety Rating, ?ndeplinind cele mai noi cerin?e impuse de forul de la International WELL Building Institute pentru loca?ii (multiple) standard. Skanska insist? asupra importan?ei certific?rii cl?dirilor pentru a le oferi oamenilor ?ncrederea necesar? ?n procesul de revenire la birou ?i inten?ioneaz? s? ob?in? certificarea WELL Health-Safety Rating pentru toate propriet??ile sale.?Pentru noi este foarte important ca angaja?ii care revin la birou s? se simt? ?n siguran?? ?nc? din prima clip? ?n care p??esc pe u?ile de acces din cl?diri ?i p?n? la terminarea programului, motiv pentru care am implementat toate m?surile de siguran?? de la ?nceputul pandemiei ?i p?n? ?n prezent.” adaug? Anne-Marie Diaconu.Pe l?ng? solu?iile implementate pentru propriii angaja?i, Skanska a venit cu un set de m?suri ?n sprijinul tuturor chiria?ilor din cl?dirile Equilibrium 1 ?i Campus 6.3. Spre exemplu, p?strarea aportului de aer proasp?t ?n aceia?i parametri ca ?n scenariul densit??ii maxime reduce considerabil riscul de contractare a virusului. De asemenea, folosim un sistem de scanare a temperaturii corporale care poate restric?iona accesul persoanelor cu o temperatur? egal? sau mai mare de 37,3 grade. Au fost aplicate folii nanoseptice pe panourile de comand? de la lifturi, m?nerele u?ilor de acces din toate spa?iile comune (b?i, parc?ri etc). Coletele sau comenzile de m?ncare sunt aduse/preluate ?n afara cl?dirii, ?ntr-o zon? special amenajat?, unde exist? amplasat ?i un spa?iu de depozitare pentru curieri, denumit Easy box. Un rol ?n men?inerea distan??rii ?l au ?i spa?iile de relaxare generoase, inclusiv cele exterioare care incorporeaz? mobilier urban ?i diferite facilit??i, precum accesul la internet wireless. * * *Studiul a fost realizat de compania de cercetare ?i analiz? Zymetria ?n numele Skanska, cel mai mare dezvoltator de birouri din Europa. A fost folosit? metoda CAWI pentru acest sondaj online, iar r?spunsurile au fost colectate de la 1.200 de angaja?i din cl?diri de birou din patru ??ri – Polonia, Rom?nia, Republica Ceh? ?i Ungaria.Mai multe informa?ii g?si?i la adresa: * * *Fotografia momentului – Legume bio la col? de strad?, 12 martie 2021 septimiu.slicaru Fotografia zilei, La numai dou? grade o b?tr?nic? ??i a?tept? clien?ii, pentru a le vinde legume din gr?dina proprie, ?n apropierea unui supermarket din Bucure?ti. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download