Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 6 aprilie 2021, partea a douaCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICATarabe gratuite ?n pie?e pentru comercian?ii de legume sau fructe, Ionel Vaduva, 6 aprilie 2021O veste bun? vine de la o Prim?rie care a decis s? pun? la dispozi?ie p?n? la 10 tarabe ?n pie?e pentru persoanele v?rstnice care comercializeaz? c?teva legume sau fructe pe str?zile din jurul acestor loca?ii.Potrivit anun?ului f?cut de primarul Cristian Popescu Piedone ?i preluate de Mediafax, ?Poli?ia Local? nu va mai amenda acele bunicu?e care v?nd p?trunjel”.Edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a dispus ca ?ncep?nd de mar?i, 6 aprilie 2021, Administra?ia Pie?elor s? pun? la dispozi?ie 10 tarabe ?n incinta fiec?rei pie?e pentru persoanele v?rstnice care comercializeaz? c?teva legume sau fructe pe str?zile din jurul pie?elor.Aceste persoane vor putea vinde cele c?teva legume sau fructe la tarabele special amenajate, f?r? a pl?ti vreo tax? pentru respectivele tarabe.??ncep?nd de m?ine, Poli?ia Local? Sector 5 nu va mai sanc?iona acele bunicu?e care v?nd c?teva leg?turi de p?trunjel la col?ul str?zii sau pe str?zile din apropierea pie?elor din sector. Am dispus ca Administra?ia Str?zilor s? pun? la dispozi?ia acestora 10 tarabe ?n fiecare pia??, total gratuit. Sunt persoane care v?nd c?teva fructe sau unul, dou? borcane de mur?turi ?i pentru ele aceste venituri reprezint? p?ine pe care o pun pe mas?. Nu sunt de acord s? d?m amenzi acestor persoane. Mai bine le ajut?m s? supravie?uiasc?.”, conform preciz?rilor primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.De altfel, Piedone spune c? agen?ii Poli?iei Locale Sector 5 vor informa persoanele v?rstnice care v?nd pe str?zile din jurul pie?elor din sector c? au la dispozi?ie, total gratuit, tarabe unde ??i pot comercializa ?ntr-un mod civilizat cele c?teva fructe sau legumeDe asemenea,, ?ncep?nd de mar?i, cei care vor organiza t?rguri cu caracter temporar pe raza Sectorului 5, vor fi obliga?i s? asigure total gratuit un num?r de aproximativ 10 tarabe pentru persoanele v?rstnice care comercializeaz? cantit??i mici de legume ?i fructe.Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, men?ioneaz? c? dup? ce Pia?a Rahova va fi redat? ?n folosin??, se va amenaja un spa?iu cu mai multe tarabe pentru produc?tori autohtoni. Edilul a spus c? aceste tarabe vor fi oferite cu titlu gratuit, pentru a atrage c?t mai mul?i astfel de produc?tori ?n Pia?a Rahova.63 de lei, suma medie cheltuit? prin Glovo ?n primele 3 luni, 06 Apr 2021 , Andra Imbrea Contextul pandemic continu? s? produc? schimb?ri la nivelul obiceiurilor de consum, iar acestea pot fi observate ?i ?n aplica?ia Glovo. ?n primele trei luni ale anului 2021, valoarea medie a comenzii a fost de 63 de lei, iar cele mai populare produse comandate prin intermediul Glovo au fost McPui?or-ul, cheeseburgerul ?i apa plat? la 2 litri.Acestora li se adaug? bananele ?i Lorraine chifl? kaiser 60 g. ?n medie, rom?nii achizi?ioneaz? trei produse per comand?, ?ns? cea mai mare comand? efectuat? prin intermediul aplica?iei de livrare a num?rat 321 de produse.Totodat?, cea mai scump? comandar? efectuat? prin intermediul Glovo s-a ridicat la 2611,95 lei. ?n schimb valoarea medie a unei comenzi este de 63 de lei, consumatorii cei mai activi fiind din marile ora?e ale ??rii, precum Bucure?ti, Cluj, Timi?oara, Bra?ov, Ia?i, Constan?a ?i Craiova.Cei mai populari parteneri ?n cadrul Glovo sunt restaurantele McDonald’s ?i KFC, dar ?i retailerul Kaufland.Pe l?ng? comenzile de m?ncare ?i bunuri de larg consum, rom?nii au avut ?i cereri inedite de la curierii Glovo. Mai exact, la categoria Anything, s-au comandat:? ?1 Porsche de la Jumbo”, ?paie de h?rtie”, ?o pern? electric?”, ?trei trandafiri ro?ii pentru petale”, ?un puzzle de 500 piese”, ?3 alifii chineze?ti mici” ?i ?un marker negru sub?ire”.Glovo este o platform? de livrare rapid? lansat? ?n Barcelona cu o extindere rapid? la nivel global. ?n prezent, compania este prezent? ?n 548 ora?e din 19 ??ri din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud, Africa ?i Africa Subsaharian?. Start-up-ul de livrare la cerere are peste 2,5 milioane de utilizatori lunari activi, 50.000 de curieri activi ?i peste 25.000 de parteneri asocia?i din ?ntreaga lume.?PENNY Otopeni, desemnat??cea mai sustenabil? cl?dire din Centrul ?i Estul Europei ?n cadrul BREEAM Awards, Anca Olteanu , 06 Apr 2021 Proiectul PENNY Otopeni este cel mai sustenabil din Centrul ?i Estul Europei, potrivit?BREEAM Awards.?Investi?ia retailerului ?n cl?direa concept a presupus un cost suplimentar de aproximativ 550.000 de euro, astfel valoarea magazinului dep??ind 2,5 milioane de?euro.BREEAM Awards este un eveniment anual care ofer? recunoa?tere proiectelor ?i organiza?iilor care, ?n opinia unei comisii independente de evaluare, conduc pia?a cu realiz?ri semnificative ?n proiectarea, dezvoltarea ?i managementul cl?dirilor sustenabile.?Noi vom continua s? c?ut?m cele mai bune ?i inovatoare solu?ii pentru magazinele noastre, cu obiectivul de a reduce p?n? la finalul anului 2022 cu 12% consumul mediu de electricitate/m2 suprafa?? de v?nzare, raportat la anul 2012”, a declarat?Traian Despa, Construction Manager PENNY.?n 2020, PENNY Otopeni a redus consumul de energie electric?, precum ?i emisiile de CO2:?n 2020, magazinul a consumat cu 18% mai pu?in? energie fa?? de un magazin standard PENNY.Pe acoperi?ul magazinului sunt 120 de panouri fotovoltaice, 55 de tuburi solare care aduc lumin? natural? ?i difuz? ?n magazin, precum ?i aproximativ 1.000 de mp de acoperi? ?nierbat.Anul trecut, magazinul din Otopeni a produs 55.315 kWh prin intermediul panourilor fotovoltaice, ceea ce a reprezentat 21% din totalul de energie electric? consumat de acesta. Tradus ?n indicatori de mediu, acest fapt a f?cut posibil? evitarea a 74.549,25 kg emisii CO2.A?fost testat sistemul CO2 (R744) ?n magazinul din Otopeni. Acesta presupune folosirea unui agent de r?cire natural, care este mai sigur ?i care are cel mai mic poten?ial de ?nc?lzire global?.?O mare parte dintre inova?iile care au fost testate ?n acest magazin (de exemplu: panourile fotovoltaice, acoperi?ul sau peretele verde, sta?iile de ?nc?rcare pentru ma?ini electrice, etc.) au fost preluate ?i ?n celelalte magazine nou deschise. Reu?ita ?nregistrat? ne ambi?ioneaz? s? continu?m proiectele pentru dezvoltarea de magazine prietenoase cu mediul ?nconjur?tor”, a declarat?Daniel Gross, CEO PENNY | REWE Rom?nia.Magazinul PENNY din OtopeniMagazinul PENNY din Otopeni, jude?ul Ilfov, de pe strada 23 August, nr. 234 - 238, are un spa?iu de v?nzare de 788 m2 ?i o echip? de 14 angaja?i. Pentru confortul clien?ilor s?i, magazinul dispune de patru case de marcat ?i de un num?r de 53 de locuri de parcare, dintre care trei pentru persoanele cu dizabilit??i.In parcarea magazinului este amplasat? ?i o sta?ie de ?nc?rcare a ma?inilor electrice.?Printre alte servicii oferite clien?ilor se num?r? ?i echiparea cu monitoare a zonelor de v?nzare din dreptul raionului de fructe ?i legume, a casieriei ?i a m?cel?riei, serviciul eMAG easybox din parcarea magazinului, c?t ?i un dispozitiv electronic unde clien?ii ??i pot ?ntocmi cu u?urin?? propriul card de fidelitate.?n plus, stocurile de produse de panifica?ie dispun de monitorizare video, ceea ce asigur? o informare corect? a clien?ilor cu privire la disponibilitatea produselor. De asemenea, clien?ii pot beneficia ?i de o solu?ie digital? denumit? infinity shopping shelf care permite comanda articolelor care nu sunt disponibile ?n magazin, precum articole pentru gr?tar sau gr?din?, electrocasnice sau produse pentru bricolaj.PENNY este conceptul grupului german REWE ?i unul dintre cei mai activi retaileri din Rom?nia, cu primul magazin deschis pe pia?a local? ?n anul 2005. ?ntreaga re?ea este deservit? de trei centre logistice situate ?n localit??ile ?tef?ne?tii de Jos, Turda ?i Bac?u. ?n prezent, re?eaua PENNY Market ?n Rom?nia este alc?tuit? din 280 de magazine la nivel na?ional ?i o echip? dedicat? format? din 5.000 de angaja?i.Florin C??u: Preg?tim la 1 iunie revenirea la?normalitateC?t?lina Mihai , 05 Apr 2021 - ?n aprilie ?i mai, rom?nii trebuie s? se vaccineze, iar de la 1 iunie ar urma s? fie aplicate ni?te m?suri de relaxare pentru revenirea la normalitate, a anun?at luni premierul Florin C??u, ?ntr-o conferin?? de?pres?.Un comitet interministerial, sub coordonarea premierului, va asigura de la 1 iunie revenirea la normalitate, a precizat Florin C??u, ad?ug?nd c?, lunile aprilie ?i mai sunt foarte importante pentru campania de?vaccinare.1 iunie e primul pas pentru relaxarea m?surilor ?i el trebuie preg?tit de toate ministerele, dar totul depinde de modul ?n care merge campania de?vaccinare.Premierul nu a dat detalii despre ce m?suri de relaxare sunt avute ?n vedere, spun?nd c? sper? s? fie ”c?t mai multe”, pentru a avea o vacan?? de var? ”mult mai bun?” dec?t cea de anul?trecut.”?n aceste dou? luni vom avea 8,3 milioane de doze de vaccin care intr? ?n Rom?nia ... La finalul lunii mai, ar ?nsemna, ?n cel mai pesimist scenariu, s? avem 5 milioane de persoane vaccinate ?i, ?ntr-un scenariu mai optimist, 6,3 milioane de persoane vaccinate”, a declarat premierul, subliniind c? vaccinarea e singura solu?ie pentru revenirea la normalitate ?i redeschiderea?economiei.5 milioane de persoane vaccinate reprezint? 35% din popula?ia adult? care trebuie?vaccinat?.El a precizat c? Rom?nia va avea dozele necesare pentru a vaccina 10 milioane de persoane p?n? la finalul lunii?iulie.Ci?u a cerut autorit??ilor locale, dar ?i reprezentan?ilor cultelor s? ?i informeze, ?n special pe cei din zona rural?, ?n leg?tur? cu campania de?vaccinare.?n prezent, num?rul persoanelor ?nregistrate pe platforma de programare este de?767.883. ?n ceea ce prive?te situa?ia epidemiologic?, Florin C??u spune c? lucrurile s-au stabilizat: ”Am luat ni?te m?suri acum o s?pt?m?n?, dup? ce m-am consultat ?i cu primarii, pre?edin?ii de consiliu jude?ean, culte religioase ... Se vede c? avem deja rezultate ... Avem un platou care se men?ine de aproape o s?pt?m?n?”. M?surile au dus la sc?derea cazurilor noi de COVID-19 ?n Bucure?ti ?i Timi?oara, a exemplificat premierul C??u, rug?ndu-i pe rom?ni s? mai aib??r?bdare.Premierul a afirmat c? pa?aportul de vaccinare nu va fi folosit pe plan?intern. DIVERSEDNA: ?EF SERVICIU AFIR ARESTAT PENTRU O MIT? DE 70.000 DE LEI CERUT? DE LA UN T?N?R FERMIER! Agroinfo 05 aprilie 2021 - ANCHETA DNA.???efa Serviciului active fizice ?i pl??i directe din cadrul Oficiului Jude?ean pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (O.J.F.I.R.) Tulcea a fost arestat? de Tribunalul Constan?a sub acuza?ia de luare de mit?. Mandatul de arestare preventiv? este emis pentru 30 de zile, informeaz? procurorii Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie, ?ntr-un comunicat media.Procurorii din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie – Serviciul teritorial Constan?a au dispus punerea ?n mi?care a ac?iunii penale ?i re?inerea pentru 24 de ore, ?ncep?nd cu data de 02 aprilie 2021, a inculpatei MANOLE IRINA, ?ef? a Serviciului active fizice ?i pl??i directe din cadrul Oficiului Jude?ean pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (O.J.F.I.R.) Tulcea, ?n sarcina c?reia s-a re?inut comiterea infrac?iunii de luare de mit?.?n ordonan?a procurorilor se arat? c?, ?n cauz?, exist? date ?i probe care contureaz? urm?toarea stare de fapt:La data de 02 aprilie 2021, inculpata Manole Irina, ?n calitatea men?ionat? mai sus, printr-un intermediar, ar fi primit suma de 70.000 lei de la un o persoan? (martor ?n cauz?), beneficiar? a unui proiect finan?at din fonduri europene nerambursabile, ?mprejurare ?n care procurorii anticorup?ie au procedat la constatarea infrac?iunii flagrante.Suma respectiv? reprezint? jum?tate (50%) din banii ?ncasa?i de la O.J.F.I.R. Tulcea, sub form? de finan?are european?, de c?tre persoana respectiv? (martor), ?n cadrul M?surii ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” ?i ar fi fost primit? de inculpat? pentru a-?i ?ndeplini atribu?iile de serviciu, respectiv pentru ?ajutorul” acordat martorului la ?ntocmirea, depunerea ?i aprobarea proiectului finan?at din fonduri europene nerambursabile.Inculpatei i s-au adus la cuno?tin?? calitatea procesual? ?i acuza?iile, ?n conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedur? penal?.La data de 03 aprilie 2021, judec?torii Tribunalului Constan?a au admis propunerea de arestare preventiv? pentru 30 de zile a inculpatei Manole Irina, formulat? de procurorii anticorup?ie.?n cauz? se efectueaz? acte de urm?rire penal? ?i fa?? de alte persoane.Facem precizarea c? punerea ?n mi?care a ac?iunii penale este o etap? a procesului penal reglementat? de Codul de procedur? penal?, av?nd ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, ?n nici o situa?ie, s? ?nfr?ng? principiul prezum?iei de nevinov??ie, se arat? ?n comunicatul DNA. Cereale cu otrav? – aruncate pe p??unea de la marginea unui sat, Ramona Dasc?lu - 5 aprilie 2021 20:35 Mai mul?i cresc?tori dintr-un sat, la un pas de a r?m?ne f?r? animale dup? ce pe p??unea comunal? au fost aruncate cereale cu otrav?. Localnicii din satul Dr?goie?ti, comuna Racovi?a, jude?ul Timi?, au sesizat autorit??ile dup? ce au observat mai multe gr?mezi cu gr?ne otr?vite.S?tenii sus?in c? cel mai probabil cineva a vrut s? fac? r?u ?i a pus cu inten?ie otrava pe p??une ?i cer autorit??ilor s? ia de urgen?? m?suri pentru g?sirea celor care au comis aceast? fapt?, declar?ndu-se ?ngrozi?i de g?ndul c? otrava g?sit? ar fi putut s? le omoare oile ?i vacile din gospod?rii.Ace?tia b?nuiesc c? totul ar fi plecat de la un conflict care a avut loc ?ntre un localnic ?i func?ionari din prim?ria Racovi?a, motivul r?zbun?rii fiind retragerea unui drept de concesiune, scrie lugojinfo.ro. La r?ndul lui, primarul comunei Racovi?a, Nicolae Negru, s-a declarat surprins c? cineva a putut pune otrav? pe un teren, cu g?ndul de a ucide animalele care pasc acolo.Edilul sus?ine c? doar autorit??ile competente – Garda de Mediu sau poli?ia sunt cele care pot stabili cine a pus otrava pe p??une ?i sper? c? vinovatul sau vinova?ii s? fie tra?i la r?spundere.Necaz ?ntr-o ferm? de ovine, ?nainte de Pa?te: Zeci de oi – ciop?r?ite de c?inii vagabonzi , Ramona Dasc?lu - 5 aprilie 2021 Zeci de oi ciop?r?ite de c?ini vagabonzi! Cu nici o lun? de zile ?nainte de Pa?te, un cresc?tor de oi ?i-a v?zut animalele, at?t oi, c?t ?i miei, omor?te de o hait? de c?ini. Nenorocirea s-a ?nt?mplat ?n noaptea de duminic? spre luni, ?n localitatea R?zboieni Cetate, din jude?ul Alba.?n urma pr?p?dului provocat de c?inii vagabonzi, fermierul ?i-a pierdut nu mai pu?in de 16 oi ?i 18 miei, scrie ziarulunirea.ro.Imaginile l?sate de c?ini ?n urma lor nici nu pot fi descrise ?n cuvinte, animalele au fost pur ?i simplu ciop?r?ite.Crunt este ?ns? c? oierul a r?mas ?n mare pagub?, chiar acum dup? ce animalele au fost scoase din iarn? ?i ar fi trebuit s? valorifice o parte din ele ?nainte de Pa?te.GLOBALAlert? mondial?. Ne pa?te o criz? de propor?ii , 6 aprilie 2021, Andreea Vlad Criza alimentar? generat? de pandemie a lovit crunt fermierii de peste Ocean. Cantit??i imense de lapte sunt aruncate pe apa s?mbetei. Produc?torii de lapte au luat o decizie nea?teptat? ?n SUA. Din cauz? c? nu mai au unde s? v?nd? marfa dup? ce restaurantele, ?colile ?i institu?iie s-au ?nchis, ei arunc? laptele pe c?mp. Lan?urile de aprovizionare cu lapte se confrunt? cu o serie de blocaje.Fermierii de peste Ocean au decis s? boicoteze marile lan?uri alimentare. Astfel, cantit??i uria?e de?lapte?ajung s? fie ?mpr??tiate ?n fiecare zi pe c?mpurile agricole sau, ?n loc s? ajung? ?n cisterne, sunt aruncate direct la canal.Transportul dificil ?ngreuneaz? ?i mai mult criza laptelui?nchiderea la scar? larg? a restaurantelor ?i ?colilor a for?at o schimbare a furniz?rii de lactate pentru magazinele alimentare ?i lan?urile de retail alimentar cre?nd un co?mar din punct de vedere logistic ?i al ambal?rii pentru fabricile care proceseaz? lapte, unt ?i br?nz?. Companiile de transport racoleaz? foarte greu ?oferi, c?ci unii au ?ncetat lucrul de teama infec?iei cu coronavirsului. ?n plus, sunt restaurante care refuz? recep?ia m?rfii aduse de camioane, arat? Reuters. V?nz?rile c?tre marile lan?uri alimentare au sc?zut, inclusiv la nivel global, dar SUA au o problem? major?.Afacerea produselor lactate a fost afectat? mai grav ?i mai devreme dec?t alte m?rfuri agricole, deoarece produsele sunt foarte perisabile. ?n aceste condi?ii, fermierii americani sunt for?a?i s? arunce laptele. Jason Leedle, membru al cooperativei Dairy Farmers of America (DFA), cea mai mare din SUA, a aruncat zilnic peste 17.700 de litri de lapte de la cele 480 de vaci ale sale, de la ?nceputul s?pt?m?nii trecute.DFA, care are 7.500 de membri, a declarat pentru Reuters, citat de?agrointel.ro,?c? a cerut ?i altor fermieri din cooperativ? s? fac? la fel, dar nu a specificat num?rul acestora.?Pe de alt? parte, ?n comunit??ile rurale, micii retaileri alimentari precum brut?riile ?ncep s? fac? stocuri pentru produsele care se epuizeaz? rapid din rafturi. Cine face pre?ul pe pia?a mondial? a gr?ului? Gheorghe Ghise , 06 aprilie 2021 Anali?tii prev?d o cre?tere a produc?iei globale de gr?u. Care sunt consecin?ele reglement?rii exporturilor de gr?u din Rusia ?i cine profit? de aceast? conjunctur? a pie?ei? Nu se cunosc ?nc? efectele valului de frig din a doua jum?tate a lunii martie, dar starea culturilor de toamn? se men?ine bun?, mai ales dac? o compar?m cu situa?ia din aceea?i perioad? a anului trecut. Rezerva de ap? din sol continu? s? se refac?. Pentru campania de prim?var? ?nc? nu sunt cunoscute estim?ri oficiale privind suprafe?ele ce urmeaz? a fi sem?nate cu porumb ?i floarea soarelui. Cert este c? pre?ul ?i mai buna rezisten?? la secet? a florii soarelui ar putea influen?a decizia fermierilor.?Pre?uri ?n formare?Pre?ul futures la gr?u s-a stabilizat, ?n timp ce competi?ia dintre pre?ul rapi?ei ?i al florii soarelui continu? a fi str?ns?. Precontractele pentru floarea soarelui se ?ncheie acum la 2,10 lei/kg, iar la porumb - 0,72 lei/kg.?n luna ianuarie pre?ul interna?ional al gr?ului a crescut cu 6,8%, pe fondul cererii globale sporite ?i datorit? dubl?rii taxelor de export pentru gr?ul rusesc.Rusia a pierdut?FAO estimeaz? c? produc?ia global? de gr?u va ajunge p?n? la 780 de milioane de tone, ?n 2021. Anticipata revenire a produc?iei de gr?u ?n Uniunea European? este de a?teptat s? compenseze pierderile de recolt? din Rusia, cauzate de condi?iile meteorologice nefavorabile ?i, ?n final, produc?ia european? s? fie una bun?. Revenirea anticipat? a produc?iei globale ar putea duce la o sc?dere a pre?urilor la gr?u la nivel interna?ional.?n ultima s?pt?m?n? a lunii februarie livr?rile de gr?u din Rusia au fost de 1,4 milioane de tone, apoi au sc?zut brusc. Recolta de gr?u din 2020 a fost a doua ca m?rime ?nregistrat? ?n Rusia ?i ar fi putut ajuta la consolidarea pozi?iei acesteia pe pia?a global?, mai ales c? situa?ia interna?ional? ?i era favorabil? datorit? produc?iei reduse a principalilor concuren?i zonali (UE ?i Ucraina), precum ?i pre?ul mondial ridicat.?Ce face Egiptul???n anul fiscal 2019/2020, importurile de gr?u ale Egiptului au sc?zut la 12,685 mil. tone, comparativ cu 13,3 mil. tone ?n anul anterior. Potrivit unui raport al Serviciului pentru Agricultur? Extern? (FAS) al SUA, importurile de gr?u ale Egiptului estimate ?n anul fiscal 2020/2021 vor ajunge la 12,85 mil. tone, ?n timp ce produc?ia intern? prognozat? este de 8,9 mil. tone, ?n cre?tere cu 1,5% fa?? de anul trecut.Rom?nia este unul dintre furnizorii importan?i de gr?u c?tre Egipt.Porumbul ucrainean are pia?? bun??Ucraina a exportat aproape 2,48 mil. tone de porumb ?n februarie, cu 24% mai mult fa?? de ianuarie ?i mai pu?in cu 28% fa?? de luna februarie 2020. De la ?nceputul sezonului (septembrie 2020), exporturile ucrainene de porumb au totalizat 13,27 mil. tone, ?n cre?tere cu 26% fa?? de aceea?i perioad? a anului trecut.Pentru a doua lun? consecutiv?, Uniunea European? a achizi?ionat mai mult porumb ucrainean dec?t China, dar volumul total livrat c?tre statele UE ?n acest sezon este mai mic dec?t cel cump?rat de chinezi. Urm?torii mari importatori de porumb din Ucraina sunt: Egipt, Turcia, Libia, Algeria ?i Iran. un articol de GHEORGHE GHI?EUNIUNEA EUROPEANA Minutes - Wednesday, 13 January 2021 - PE691.167v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , 06-04-2021 11:32 AM CEST Source : ? European Union, 2021 - EP ...............................................................CIPRUBr?nza halloumi din Cipru prime?te statut de produs protejat din partea UE. ''Multe state au ?ncercat s? ne copieze.'' Pove?ti cu Profit Br?nza halloumi din Cipru prime?te statut de produs protejat din partea UE. ''Multe state au ?ncercat s? ne copieze.'' Profit.ro scris ast?zi, Cipru prime?te statut protejat pentru apreciatul s?u halloumi, oferind produc?torilor s?i dreptul exclusiv de a vinde br?nza cu textur? cauciucat? ?n Uniunea European?, informeaz? Reuters. Uniunea European? urmeaz? s? confere oficial luna aceasta produsului halloumi, sau ''hellim'' ?n turc?, statutul de Denumire de Origine Protejat? (DOP), care va intra ?n vigoare ?ncep?nd din octombrie, conform Ministerului Agriculturii din Cipru, arat? Agerpres. M?sura reafirm? ceea ce industria ?i statul au sus?inut de ani buni, a declarat produc?torul George Petrou, directorul general al Petrou Bros. Dairy Products, care de?ine aproximativ 25% din pia?a de export din Cipru - faptul c? halloumi are origine cipriot?, cu izvoare istorice ce fac referire la produc?ia acestui tip de br?nz? ?nc? din jurul anului 1500. ''Din p?cate, ?n ultimii ani, numeroase state au ?ncercat s? ne copieze, a?a c? statutul ne va ajuta foarte mult, astfel alte ??ri nu vor produce halloumi sau ceva similar care induce ?n eroare consumatorii'', a spus acesta. SPANIADaniel Kretinsky atac? pia?a spaniol? ?i intr? ?n ac?ionariatul a dou? lan?uri de retail, 06 Apr 2021 , Andra Imbrea Miliardarul ceh Daniel Kretinsky, cunoscut pentru a fi implicat ?n afacerile Metro, Casino sau Sainsbury’s, se extinde pe pia?a de retail din Europa. Kretinsky a achizi?ionat o participa?ie de 50% ?n cadrul companiei Supratuc 2020, care de?ine lan?urile de retail Eroski ?i Caprabo ?n Spania.Retailerul spaniol era ?n c?utarea unui partener de business cu ajutorul c?ruia s?-?i consolideze afacerile ?nc? de la finalul anului 2018. Intrarea lui Kretinsky ?n ac?ionariat ar trebui s?-i permit? companiei s?-?i reduc? din datorii, dar ?i s? faciliteze noi investi?ii ?n lan?ul de retail Caprabo din Catalonia ?i Eroski din Insulele Baleare.Daniel Kretinsky este unul dintre cei mai importan?i investitori din comer?ul alimentar european, al?turi de partenerul s?u slovac Patrik Tkac. Omul de afaceri a ?ncercat de-a lungul timpului s? preia grupul Metro, ajung?nd acum s? de?in? peste 40% din drepturile de vot ?n cadrul companiei.?n luna decembrie a anului trecut, Comisia European? a aprobat preluarea Metro de c?tre Daniel Kretinsky, ca urmare a unei oferte de achizi?ii de ac?iuni lansate ?n octombrie, de EPGC, fondul de investi?ii de?inut de Kretinsky. ?nchis? la mijlocul lui noiembrie, oferta a avut drept rezultat majorarea pachetului de ac?iuni de?inut de EPGC de la 29,9% la 40%.Cel de-al doilea cel mai bogat om din Cehia ?i-a extins portofoliul din retail ?n ultimul timp. ?n septembrie 2019, el a cump?rat 4,6% din Casino, re?ea francez? de supermarketuri care opereaz? 12.000 de magazine ?n lume. Cu o avere estimat? la 2,6 miliarde de dolari, omul de afaceri controleaz? businessuri de media, energie ?i e-commerce. Kretinsky mai de?ine ac?iuni ?i ?n cadrul Sainsbury. Pe plan local, Kretinsky de?ine posturile de radio Europa FM ?i Virgin Radio.FRANTAFran?a a ?nchis din nou magazinele neesen?iale timp de o lun?, 06 Apr 2021 , Andra Imbrea ?n contextul noului val al pandemiei de Covid-19, Fran?a a luat m?suri drastice ?i a intrat ?ntr-un nou lockdown. Restric?iile din anumite regiuni au fost extinse la nivel na?ional ?i au dus la ?nchiderea a circa 150.000 de magazine neesen?iale.Noile m?suri adoptate de guvernul francez pentru a stopa cre?terea alarmant? a cazurilor de Covid-19 au inclus ?nchiderea magazinelor nealimentare din ?ntreag? ?ar?, precum ?i a restaurantelor. Restric?iile erau deja ?n vigoare ?n 19 departamente, ?n principal ?n regiunea Parisului.Cu excep?ia c?torva companii precum magazinele alimentare, farmaciile, benzin?riile ?i libr?riile, unit??ile considerate neesen?iale sunt ?nchise pentru o perioad? de patru s?pt?mani.Noul blocaj cost? guvernul francez aproximativ 11 miliarde de euro, potrivit RetailDetail, sum? ce vizeaz? costurile legate de indemniza?iile de ?omaj ?i scutirile de la contribu?iile de asigur?ri sociale.?SANATATE si GASTRONOMIE INS: Doar 8,4% dintre rom?ni urmeaz? un regim alimentar adecvat ?i numai 11,6% fac sport , Analize ? 6 Aprilie 2021 Doar 8,4% dintre rom?nii de peste 15 ani au un regim alimentar adecvat ?i doar 11,6% fac s?pt?m?nal sport, potrivit unui comunicat al Institutului Na?ional de Statistic?, remis, mar?i, Agerpres.Miercuri, 7 aprilie, este Ziua Mondial? a S?n?t??ii, prilej cu care INS public? informa?ii pe aceast? tem?.Astfel, din totalul popula?iei Rom?niei de 15 ani ?i peste, 8,4% urmeaz? un regim alimentar adecvat. Dintre ace?tia, 71,1% urmeaz? un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmeaz? un regim legat de consumul de gr?simi, 51,2% urmeaz? un regim legat de consumul de zah?r, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii.Ponderea popula?iei de sex feminin care urmeaz? un regim alimentar (9,8%) este mai mare dec?t cea a popula?iei de sex masculin (6,8%).?n cazul popula?iei din mediul rural se remarc? o pondere mai ridicat?, fa?? de cea din mediul urban, a regimului legat de consumul de sare (72,8 fa?? de 69,9% ?n mediul urban), iar ?n cazul popula?iei din mediul urban se remarc? un regim sporit al num?rului de calorii consumate (28,0% fa?? de 19,6% ?n mediul rural) ?i a consumului de zah?r (53,0% fa?? de 48,5% ?n mediul rural).Din totalul popula?iei rezidente (?ncep?nd cu v?rsta de 6 luni) 99,4% au consumat fructe, 26,5% din persoane men?ion?nd un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic ?ntr-o propor?ie mai mare dec?t persoanele de sex masculin (23,1%).?n mediul urban, popula?ia consum? zilnic fructe ?n propor?ie de 32,1%, ?n timp ce ?n mediul rural doar 20,1% din popula?ie consum? fructe zilnic.Copiii ?i tinerii cu v?rsta p?n? la 24 ani consum? ?n medie 1,9 por?ii de fructe zilnic, ?n timp ce persoanele ?n v?rst? de 75 de ani ?i peste consum? mai pu?ine fructe zilnic (1,7 por?ii/zi).Ca ?i ?n cazul cazul consumului de fructe, aproape toat? popula?ia rezident? consum? legume (99,5%), 18,4 consum? legume cel pu?in o dat? pe zi, iar 31,0% consum? legume de 4-6 ori pe s?pt?m?n?. Ponderea popula?iei de sex feminin care consum? legume zilnic sau de 4-6 ori pe s?pt?m?n? (56,3%) este mai mare dec?t cea a popula?iei masculine cu 8,8 puncte procentuale.Ponderea persoanelor din mediul urban care consum? zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale dec?t cea din mediul rural, iar cea care consum? legume de 4-6 ori pe s?pt?m?n? este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale dec?t cea din rural.?n ceea ce prive?te activitatea fizic?, mersul pe jos pentru deplasarea ?n diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din popula?ia rezident? de 5 ani ?i peste a desf??urat-o, pentru cel pu?in 10 minute pe zi, ?ntr-o s?pt?m?n? obi?nuit?. Mai mult de o treime din popula?ia de sex feminin ?n v?rst? de 5 ani ?i peste (40,5%) a mers pe jos, ?n mod continuu, ?ntre 10 ?i 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult dec?t popula?ia de sex masculin.Popula?ia de sex masculin alege ?ntr-o propor?ie mai mare dec?t cea de sex feminin s? mearg? pe jos distan?e mai mari, care totalizeaz? o durat? zilnic? de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin fa?? de 8,2 dintre persoanele de sex feminin).Num?rul mediu de zile de mers pe jos ?n scopul deplas?rii ?n diverse locuri ?ntr-o s?pt?m?n? obi?nuit? scade pe categorii de v?rst? de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de v?rst? 5-14 ani ?i tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani ?i peste.Deplas?rile pe care oamenii obi?nuiesc s? le efectueze s?pt?m?nal cu bicicleta, rolele, skateboard-ul etc. sunt efectuate de 17,6% din popula?ia rezident? de 6 ani ?i peste. Popula?ia de sex masculin a desf??urat ?ntr-o propor?ie mai mare deplas?ri cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skateboard-ului (24,5%) cu 13,4 puncte procentuale mai mult dec?t ?n cazul popula?iei de sex feminin.Ponderea popula?iei din mediul rural care se deplaseaz? cu bicicleta, rolele sau skateboard-ul ?n diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale fa?? de ponderea popula?iei rezidente ?n mediul urban.Din totalul popula?iei de 5 ani ?i peste doar 11,6 % au declarat c? fac s?pt?m?nal sport sau diverse activit??i fizice recreative ?n timpul liber. Cele mai multe persoane care realizeaz? astfel de activit??i sunt copiii cu v?rsta cuprins? ?ntre 5-14 ani (50,2%) ?i tinerii de 15-24 ani (20,5%). Dup? aceast? v?rst?, ponderea persoanelor care fac sport ?n timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de v?rst? 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani ?i peste.Persoanele care au f?cut sport, fitness sau diverse activit??i fizice ?n timpul liber au dedicat zilnic acestor activit??i, ?n medie, 34 de minute.Decalajul pentru Rom?nia fa?? de nivelul mediu al speran?ei de via?? la na?tere al celor 27 de ??ri UE (78,2 ani) era ?n anul 2018 de 5,9 ani. ?ara noastr? se afl? ?n grupul ??rilor cu cele mai mici valori ale speran?ei de via?? la na?tere din UE-27 (75,9 ani) ?n anul 2018, valori mai mici ?nregistr?ndu-se ?n Letonia, Lituania ?i Bulgaria. ?ntre ??rile cu cea mai mare speran?? de via?? din Uniunea European? se num?r? Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Fran?a ?i Cipru (82,9 ani).Femeile tr?iesc, ?n medie, cu 5,5 ani mai mult dec?t b?rba?ii. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arat? c? femeile din Uniunea European? tr?iesc, ?n medie, 83,7 ani, pe c?nd speran?a medie de via?? a b?rba?ilor este de 78,2 ani. Cercet?torii afirm? c? aceast? diferen?? este explicat? ?n mare parte de stilul de via??, mai s?n?tos ?n cazul femeilor, ?i de ocupa?iile diferite ale celor dou? sexe.?n Rom?nia, speran?a de via?? la na?tere a fost ?n anul 2019 de 72,5 ani pentru b?rba?i ?i de 79,6 ani pentru femei.Speran?a de via?? s?n?toas? la na?tere pentru femei a fost de 60,6 ani (?n anul 2019), fa?? de 61,9 ani (?n anul 2009), iar pentru b?rba?i de 59,9 ani (?n anul 2019), fa?? de 59,6 ani (?n anul 2009).La nivelul UE, ?n anul 2019, ecartul dintre femei ?i b?rba?i pentru speran?a de via?? s?n?toas? la na?tere este de 0,7 ani, ?n favoarea popula?iei feminine, pentru care aceasta este de 59,6 ani.sursa foto: PexelsVitamina D ?i Covid. Care este adev?rul despre "leacul miraculos" 06.04.2021 Alimente care con?ine vitamina D. Foto: GettyImages Pandemia a afectat ?ntreaga lume ?i continu? s? o fac?. La fel face ?ns? ?i dezinformarea privind modul ?n care poate fi tratat virusul care a generat-o. ?n unele cazuri, dezinformarea se poate dezvolta chiar ?n jurul ideilor care con?in ?i informa?ii credibile, iar aceasta este cel mai dificil de abordat. Ce rol ar avea vitamina D ?n tratarea Covid-19 a fost una dintre ?ntreb?rile care ?nc? subzist? la mai mult de un an de pandemie.Exist? multe tratamente care au fost sugerate pentru Covid-19. Hidroxiclorochina, Ivermectina ?i vitamina D - toate sunt sau au fost studiate.?Sugerarea faptului c? un tratament ar putea fi eficient ?i apoi studierea efectelor acestuia prin cercet?ri suplimentare fac parte din procesul ?tiin?ific normal. Dar, rezultatele premature, comentate online, pot duce la confuzii care pot fi exploatate de cei care promoveaz? teoriile conspira?iei.Exist? o explica?ie ?n spatele motivului pentru care se crede c? vitamina D ar putea fi util? ?n tratarea sau prevenirea Covidului. Aceasta este legat? de imunitate. ?n Marea Britanie, oamenilor li se recomand? s? ia vitamina D ca supliment ?n timpul iernii, iar cei cu risc mai mare de deficit de vitamina D sunt sf?tui?i s? ?l ia pe tot parcursul anului.?P?n? ?n prezent, nicio cercetare nu a demonstrat ?ns? un efect suficient de conving?tor pentru a sus?ine administrarea de doze mai mari pentru a preveni sau trata bolile.Cite?te ?i: Medicii britanici vor s? introduc? vitamina D ?n alimentele de baz? pentru a preveni infectarea cu SARS-CoV-2Ce spun studiile?Sunt studii care au indicat o asociere ?ntre vitamina D ?i efectele Covid, dar dovezile sunt ?n mare parte observa?ionale - ceea ce ?nseamn? c? analizeaz? ce se ?nt?mpl? cu persoanele cu niveluri mai ridicate ?i mai mici de vitamina D f?r? a verifica al?i factori.Studiile observa?ionale arat? c? anumite grupuri sunt mai susceptibile de a avea deficien?e de vitamina D ?i de a se infecta cu Covid, a?a cum sunt persoanele ?n v?rst?, cele cu obezitate sau cele care pielea mai ?nchis?. Este posibil ca o deficien?? a acestei vitamine s? fie motivul pentru care aceste grupuri prezint? un risc mai mare de infectare sau pot exista ?i al?i factori lega?i de starea de s?n?tate sau de mediu care s? duc? at?t la sc?derea nivelului de vitamina D, c?t ?i la un risc mai mare de infectare. Nivelul de vitamina D poate sc?dea, de asemenea, ca o consecin?? a bolii, mai degrab? dec?t s? fie o cauz? care s? duc? la boal?, scrie BBC.Un studiu spaniol a alimentat teoriile privind rolul vitaminei DUn document provenit de la Universitatea din Barcelona a sugerat c? administrarea de vitamina D a avut un succes uimitor, cu o reducere cu 80% a intern?rilor la terapie intensiv? ?i o reducere cu 60% a deceselor provocate de Covid.Documentul a fost distribuit pe scar? larg? ?n mediul online, dar apoi a fost retras din cauza ?ngrijor?rilor privind acurate?ea cercet?rii. Retragerea lui nu a dus ?ns? ?i la combaterea ideilor deja ?mbr??i?ate la scar? larg?.Pentru a se ajunge la acele rezultate, vitamina D a fost administrat? unor sec?ii ?ntregi ?n care sunt ?ngriji?i pacien?i, nu aleatoriu, a?a cum se procedeaz? ?n studiile clinice ?n care sunt analizate, prin compara?ie, efectele asupra unor categorii de pacien?i. ?i pacien?ii Covid care au f?cut obiectul studiului ?i care au murit au avut niveluri de vitamine radical diferite ?nc? de la ?nceput.Deputatul conservator David Davis, care a solicitat ?n Parlament introducerea suplimentelor de vitamina D ?n spitale, a declarat pentru BBC c?, ?n ciuda retragerii acestei cercet?ri, el a considerat c? studiul a ar?tat c? vitamina D este important? ?i a sus?inut c? guvernul ar trebui s? finan?eze mai multe cercet?ri ?n acest sens.?n replic? ?ns?, Aurora Baluja, anestezist ?i medic de terapie intensiv? din Spania, a spus c? efectul extraordinar la care face referire respectiva cercetare nu a fost reg?sit niciodat? ?ntr-un studiu controlat randomizat, ceea ce ?l face s? fie subiectiv ?i p?rtinitor.Potrivit medicului, de?i deficien?a de vitamina D a fost un factor de risc stabilit ?n r?ndul persoanelor care mor ?n terapie intensiv?, suplimentarea cu vitamina D nu a reu?it s? reduc? riscul dezvoltat de ace?ti pacien?i. Dr. Baluja a explicat c? deficien?a este adesea cauzat? de ceva mult mai profund, cum ar fi subnutri?ia sau insuficien?a renal?.Care este pericolul unor astfel de documente?Atunci c?nd unele cercet?ri se potrivesc cu anumite percep?ii ale oamenilor cum este cea c? lucrurile naturale nu pot face r?u, lucrurile pot ajunge s? fie privite ?distorsionat, iar principiile din medicina naturist? sau alternativ? ajung s? fie suprapuse peste teoriile promovate de cei care se opun vaccin?rii, a explicat Sander Van der Linden, psiholog la Universitatea din Cambridge.Teoriile promovate de anti-vaccini?ti pe re?ele sociale sunt str?ns legate de alte subiecte precum religia, medicina pe baz? de plante ?i medicina alternativ?, iar subiecte cum sunt cele legate de importan?a vitaminei D ajung ?i la alte comunit??i care nu sunt neap?rat sus?in?toare ale teoriilor conspira?iei, dar care ajung s? le cunoasc?. A?a se r?sp?ndesc mesajele de tipul celor - ?nu ave?i nevoie de vaccin, pute?i lua doar vitamina D”.Vitamina D este relativ sigur? (de?i dozele mari pot duce la pietre la rinichi), deci este posibil s? nu par? cea mai d?un?toare dintre dezinform?ri, subliniaz? ?ns? profesorul Van der Linden. Potrivit acestuia, pericolul apare atunci c?nd oamenii sugereaz? c? suplimentul este un leac miraculos ?i ar trebui s? ?nlocuiasc? vaccinul, masca ?i m?sura de distan?are social?.?Editor : G.M. MAREA BRITANIEMarea Britanie se preg?te?te s? deschid? magazinele neesen?iale ?i barurile, dar ?nc? nu le permite britanicilor reluarea c?l?toriilor interna?ionale , Analize ? 5 Aprilie 2021 Premierul Boris Johnson a confirmat luni c? ?n urma evolu?iei bune a situa?iei epidemice ?n Marea Britanie pe 12 aprilie vor fi redeschise magazinele neesen?iale, dar nu s-a pronun?at asupra relu?rii c?l?toriilor interna?ionale ?ncep?nd cu 17 mai, de?i era a?teptat s? confirme ?i acest lucru, relateaz? agen?iile Reuters ?i EFE, citate de Agerpres.Dup? ce a reu?it s? vaccineze cel pu?in cu prima doz? mai mult de jum?tate din popula?ie ?i ?n urma unor restric?ii antiepidemice severe, Marea Britanie ?nregistreaz? o sc?dere notabil? a infect?rilor ?i deceselor, cu 2.762 de noi cazuri raportate luni ?i 26 de noi decese asociate COVID-19.?n cadrul restric?iilor antiepidemice au fost interzise c?l?toriile interna?ionale neesen?iale, britanicii care pleac? ?n str?in?tate ?n scop turistic fiind sanc?iona?i cu amenzi.Vorbind la o conferin?? de pres? la re?edin?a de la Downing Street, Boris Johnson a subliniat c? efortul popula?iei britanice de a respecta restric?iile permite aplicarea celei de-a doua faze a foii de parcurs de relaxare a m?surilor antiepidemice, astfel c? din 12 aprilie se vor redeschide magazinele neesen?iale, ?colile primare, frizeriile ?i saloanele de ?nfrumuse?are, precum ?i barurile. Johnson a spus c? va merge el ?nsu?i la o teras? pe 12 aprilie pentru a bea o bere.Prima faz? a foii de parcurs a ?nceput din 29 martie, c?nd a fost eliminat? interdic?ia de a ie?i din case pentru alte deplas?ri dec?t cele esen?iale.Faza a doua a foii de parcurs elaborate ini?ial avea inclus? ?i reluarea c?l?toriilor interna?ionale din 17 mai, dar guvernul de la Londra a decis totu?i s? nu accepte deocamdat? acest lucru. Johnson a men?ionat ?n declara?ia sa c? ”sper?” s? poat? fi reluate astfel de c?l?torii de la data men?ionat?, dar a atras aten?ia c? trebuie privit? cu ”realism” situa?ia din alte ??ri pentru a evita p?trunderea unor noi variante ale coronavirusului ?n Marea Britanie.De asemenea, premierul britanic ?i-a ?ndemnat concet??enii s? evite c?t mai mult ?i c?l?toriile interne ?i s? lucreze de acas? pe c?t posibil. Rom?nii, ultimii ?n Uniunea European? la c?utarea de informa?ii despre s?n?tate, pe internet , Sorin Breazu , apr. 6, 2021 Un sondaj realizat de Eurostat arat? c? doar 28% dintre rom?nii cu v?rste cuprinse ?ntre 16 ?i 74 de ani caut? informa?ii online legate de probleme de s?n?tate. Este cea mai mic? propor?ie din Uniunea European?. Bulgarii, vecinii no?tri de peste Dun?re, sunt cu un procent ?naintea noastr? ?n acest clasament, ?n timp ce italienii nu sunt nici ei departe, cu doar 35% dintre cet??eni c?ut?nd online informa?ii despre r?ni, boli sau nutri?ie.Chiar ?i a?a, ?n ultimul deceniu, ponderea rom?nilor care au c?utat online informa?ii legate de s?n?tate a crescut cu nou? puncte procentuale.Pe de alt? parte, c?utarea de informa?ii online legate de s?n?tate este foarte popular? ?n ??rile nordice, ?n frunte cu Finlanda, unde 77% dintre cei cu v?rsta ?ntre 16 ?i 74 de ani au declarat c? au c?utat online astfel de informa?ii ?n 2020. Finlanda e urmat? de Olanda (76%), Danemarca (72%) ?i Germania (70%).La nivelul Uniunii Europene, media este de 55%.De asemenea, 20% din cet??enii UE au declarat c? ?i-au f?cut online o programare la un medic generalist, iar 13% au accesat alte servicii de s?n?tate via un site web sau o aplica?ie ?n loc s? mearg? la spital.DOSARAdev?ratul motiv pentru care omul e specia dominant?: g?titul! 6 aprilie 2021, , Cristi Dorombach De la primii oameni care au frecat dou? be?e pentru a face foc, p?n? la combustibilii fosili care au alimentat revolu?ia industrial?, energia a jucat un rol central ?n dezvoltarea noastr? ca specie. Dar felul ?n care societ??ile noastre ?l consum? a creat ?i cea mai mare provocare pentru umanitate. Una care va necesita toat? ingeniozitatea noastr? pentru a o rezolva. Energia este cheia dominan?ei mondiale a umanit??ii.Nu doar combustibilul care alimenteaz? avioanele ?i ne permite s? travers?m continente ?ntregi ?n c?teva ore sau bombele pe care le construim ?i care pot distruge ora?e ?ntregi, ci cantit??ile enorme de energie pe care le consum?m ?n fiecare zi. Aragaz – oferte si ideiLua?i ?n considerare acest lucru: o fiin?? uman? ?n repaus necesit? aceea?i cantitate de energie ca un bec incandescent tradi?ional pentru a-?i sus?ine metabolismul – aproximativ 90 de wa?i (jouli pe secund?).Dar ceea ce folose?te un om mediu dintr-o ?ar? dezvoltat? este aproape de 100 de ori mai mare dec?t aceast? cantitate, dac? ad?uga?i energia necesar? pentru a transport, construc?ii, ?nc?lzirea casele, procesarea ?i g?titul hranei ?i pentru toate celelalte lucruri pe care le face specia noastr?.Americanul mediu, de exemplu, consum? aproximativ 10.000 de wa?i.Aceast? diferen?? explic? multe despre noi, despre biologia noastr?, despre civiliza?ia noastr? ?i despre stilul de via?? incredibil de prosper pe care ?l ducem, comparativ, desigur, cu alte animale.Pentru c?, spre deosebire de practic toate celelalte fiin?e de pe P?m?nt, noi oamenii facem mult mai mult cu energie dec?t s? ne stimul?m metabolismul.Suntem creatori de foc.Rela?ia unic? a omenirii cu energia a ?nceput acum sute de mii de ani, odat? cu descoperirea focului.Focul a f?cut mult mai mult dec?t s? ne ?nc?lzeasc?, s? ne protejeze de pr?d?torii no?tri ?i s? ne ofere un nou instrument pentru v?n?toare.Un num?r de antropologi cred c? focul a modificat de fapt biologia uman?.?Orice lucru care permite unui organism s? dob?ndeasc? energie mai eficient va avea efecte uria?e asupra traiectoriei evolutive a acelui organism”, explic? profesorul Rachel Carmody de la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts.Ea crede c? dezvoltarea cheie a fost buc?t?ria. El sus?ine c? g?titul transform? energia disponibil? din alimente.Glucidele, proteinele ?i lipidele care furnizeaz? substan?e nutritive corpului nostru se relaxeaz? ?i sunt eliberate atunci c?nd sunt ?nc?lzite.Acest lucru face mai u?or pentru enzimele noastre digestive s? func?ioneze mai eficient, extrag?nd mai multe calorii mai repede dec?t dac? am m?nca alimente crude.Interpreteaz?-l ca pe un mod de ?pre-digestie” a alimentelor.Profesorul Carmody ?i colegii s?i consider? c? acea energie suplimentar? a asigurat evolu?ia intestinelor tot mai sub?iri ?i a creierelor relativ mari – ?nfometate de energie – care ne deosebeau de cele mai apropiate rude ale noastre, primatele.?i, pe m?sur? ce creierul nostru a crescut, a fost creat? o bucl? de feedback pozitiv.C?nd neuronii sunt ad?uga?i la creierul mamiferelor, inteligen?a cre?te exponen?ial, spune Suzana Herculano-Houzel, neurolog cu sediul la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee.Cu creierul mai inteligent, am devenit mai buni la v?n?toare ?i hr?nire.De asemenea, am g?sit modalit??i mai bune de a accesa caloriile din alimente – lovind-o cu o piatr?, m?cin?nd-o ?n f?in? sau l?s?nd-o pur ?i simplu s? putrezeasc? – ?i, desigur, pr?jind-o pe foc.Proced?nd astfel, cre?tem ?i mai mult aportul de energie pentru corpurile noastre.Aragaz: click aici pentru ofertele zileiAcest lucru ne-a permis s? dezvolt?m creiere mai inteligente ?i rezultatul acestui ciclu virtuos ne-a propulsat creierul c?tre v?rful piramidei trofice. * * *Secretar de stat ?n Ministerul Proiectelor Europene: Comisia European? a apreciat proiectul Rom?nia Atractiv?, care include 14 trasee culturale / Ruta moc?ni?elor, a bisericilor fortificate ?i a celor de lemn, dar ?i o rut? cultural? a opresiunii ?i conflictelor, propuse pentru PNRR , 6 Aprilie 2021 ? Lia Reman Secretarul de stat din Ministerul Investi?iilor ?i Proiectelor Europene, Hegedus Csilla, a anun?at, mar?i, c? proiectul Rom?nia Atractiv?, cel mai mare proiect de valorificare a patrimoniului cultural, a fost apreciat de Comisia European? ?i c? a?teapt? aprobarea Planului Na?ional de Redresare ?i Rezilien?? (PNRR) pentru organizarea unui grup de lucru care s? decid? exact ce valori vor fi incluse ?n fiecare traseu ?n parte.Proiectul elaborat include 14 rute turistice: ruta cultural? a opresiunii ?i conflictelor, ruta moc?ni?elor, ruta muzeelor tehnice, ruta castelelor, ruta bisericilor fortificate, ruta bisericilor de lemn, ruta culelor, ruta m?n?stirilor din Moldova, ruta curiilor din Transilvania, ruta b?ilor populare balneare, ruta Sf?ntului Ladislau, ruta Limesului din Rom?nia, ruta gastronomiei tradi?ionale ?i ruta vinului.?Am prezentat ast?zi Comisiei Europene cel mai mare proiect de valorificare a patrimoniului cultural din Rom?nia. Este o mare bucurie c? exper?ii Comisiei au apreciat planul nostru, asta aduc?ndu-ne cu un pas mai aproape de aprobarea celor 400 de milioane de euro ce vor putea fi alocate pentru implementarea unor proiecte de turism cultural ?i punerea ?n valoare a patrimoniului cultural ?i natural din toat? Rom?nia” – declarat Hegedus Csilla, potrivit unui comunicat de pres? al UDMR.Hegedus a precizat c? planul cuprinde ?i o component? digital? pentru a asigura accesul la aceste valori ?n mediul online.?Dezvoltarea acestor trasee culturale este o parte important? a dezvolt?rii turismului. Datorit? acestora, pot fi create noi locuri de munc?, ?n special pentru tineri ?i se creeaz? totodat? ?i o pia?? pentru produsele locale. ?n plus, o parte important? a proiectului este formarea de personal responsabil pentru primirea ?i managementul turi?tilor”- a mai spus secretarul de stat.Pa?ii urm?tori vor fi c?teva modific?ri ?n proiect, pe baza sugestiilor Comisiei Europene ?i, dup? ce guvernul adopt? PNRR-ul, elaborarea unei strategii pentru turismul cultural ?n Rom?nia ?i organizarea unui grup de lucru care s? decid? exact ce valori vor fi incluse ?n fiecare traseu ?n parte. * * *Cultivatorii de cereale britanici au acum fungicidul Univoq? pe baz? de Inatreq?, o molecul? activ? de ultim? genera?ie , 6 aprilie 2021, Diana VasilescuCorteva Agriscience a anun?at ast?zi c? Marea Britanie a aprobat omologarea unui produs pe baz? de Inatreq? active.Univoq? pe baz? de Inatreq? activ, aprobat acum pentru comercializare ?i utilizare ?n Marea Britanie, este un nou fungicid care ofer? un control curativ ?i eradicativ excep?ional pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermieri.Produsul aprobat ?n Marea Britanie este prima ?i unica solu?ie din ultimii 15 ani pentru Septoria, cu formularea brevetat? iQ-4 ce permite fungicidului Univoq? s? adere la frunze ?i s? se r?sp?ndeasc? ?n acestea.Produsul va fi disponibil pentru comercializare ?n Marea Britanie la timp pentru a fi aplicat ?n al doilea trimestru ?n cultura de gr?u. Inatreq? active este deja aprobat pentru utilizare ?n culturile de cereale ?n Fran?a, Belgia, Luxemburg, Irlanda ?i Grecia, procesul de ?nregistrare continu?nd ?n toat? Europa ?i ?n alte zone importante de cultivare a cerealelor.Inatreq? prezint? performan?e biologice excep?ionale, iar prin controlul ?i combaterea Septoriei, ofer? fermierilor un nou instrument care s? ajute la gestionarea eficient? a atacului, deoarece nu prezint? rezisten?? ?ncruci?at? la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. ?n plus, fermierii vor beneficia de flexibilitate ?n aplicarea produsului, ca ?i de performan?ele sale consistente ?i cu spectrul larg de ac?iune.Michael Ashworth, Cereal Fungicides Category Marketing Manager, Corteva Agriscience UK, a declarat: ?Punctul forte al fungicidului Univoq? este controlul viguros al Septoriei – cea mai mare amenin?are si cea mai p?gubitoare boal? care afecteaz? fermele din Marea Britanie.”?Lansarea fungicidului Univoq? ?n Marea Britanie este un reper important pentru cultivatorii de cereale, deoarece acest produs r?spunde provoc?rilor unui management durabil ?i satisface dorin?a fermierilor pentru produse inovative pentru protec?ia ?i siguran?a culturilor. Molecula activ? din Inatreq? func?ioneaz? diferit fa?? de orice alt fungicid pentru cereale disponibil ?n Marea Britanie. ?n ultimul deceniu de dezvoltare, ?i-a demonstrat capacitatea de a men?ine culturile verzi pentru mai mult timp, permi??nd plantelor s?-?i ating? poten?ialul de produc?ie.”William Corrigan, UK & Ireland Country Leader Corteva Agriscience, a declarat: ?Corteva Agriscience este recunoscut? ca av?nd cel mai inovativ portofoliu de produse din industrie, iar comercializarea fungicidului Univoq? pe pia?a din Marea Britanie este una dintre realiz?rile majore ale companiei de-a lungul timpului. Datorit? originii naturale a produsului Inatreq? active, ?ndeplinim cerin?ele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile.”?Acest fungicid reprezint? cea mai recent? solu?ie, rezultat al inova?iilor tehnologice dezvoltate de compania noastr?, ajut?nd fermele s? ??i ?ndeplineasc? obiectivele de a fi profitabile ?i durabile pentru viitor.”Fungicidul Univoq? ofer? o protec?ie excelent?, de lung? durat?, men?in?nd frunzele verzi pentru mai mult timp dup? aplicare, rezult?nd astfel o productivitate ridicat?. Loturile de testare din Marea Britanie au demonstrat??i un control asupra ruginii galbene ?i ruginii brune, ?n conformitate cu standardele existente pe pia??. Acest fungicid va fi aplicat pe scar? larg? ?n trimestrul al doilea, la apari?ia frunzei stindard.? ?n condi?iile de cultur? ale Regatului Unit, aceast? abordare ofer? ?n mod constant un beneficiu major pentru s?n?tatea culturilor.?Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie global?, pur-agricultur?, tranzac?ionat? pe burs?, care ofer? fermierilor din ?ntreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat ?i divers de semin?e, solu?ii pentru protec?ia culturilor ?i solu?ii digitale axate pe maximizarea productivit??ii ?i cre?terea randamentului ?i profitabilit??ii. Av?nd ?n portofoliu unele dintre cele mai cunoscute m?rci din agricultur? ?i o linie de produse ?i tehnologii de top ?n industrie, care pot genera cre?teri viitoare, compania se angajeaz? s? colaboreze cu p?r?ile interesate din ?ntreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a ?mbog??i via?a celor care produc ?i a celor care consum? ?i asigur?nd progresul genera?iilor viitoare.Corteva Agriscience? a devenit o companie independent? listat? la burs? pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricol? a DowDuPont. Mai multe informa?ii sunt disponibile pe corteva.ro * * *P?durarii, agresa?i ?i UCI?I de ho?ii de lemne. Legile ?i ap?r? pe ”nelegiui?i”, 6 aprilie 2021, Ionu? F?nt?n?Problemele p?durarilor cu ho?ii de lemne s-au ?nmul?it din ce ?n ce mai tare ?n ultimii ani, ajung?ndu-se chiar la mai multe situa?ii tragice. Personalul silvic este neputincios ?n fa?a infractorilor, at?t din cauza slabei dot?ri, c?t ?i din cauza nepunerii ?n practic? a legisla?iei ?n vigoare.Federa?ia Sindicatelor din Silvicultur? Silva a solicitat interven?ia Ministerului Mediului, Apelor ?i P?durilor ?i a Regiei Na?ionale a P?durilor – Romsilva pentru urgentarea dot?rii personalului silvic care asigur? paza p?durilor cu armament de serviciu, uniform? de serviciu, mijloace de ap?rare ?i de interven?ie, mijloace de comunica?ie ?i mijloace de deplasare, pentru a opri problemele pe care le au p?durari cu ho?ii de lemne.Subiectul a fost abordat de Ovidiu Ghinea ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”, acolo unde a stat de vorb? cu mai mul?i reprezentan?i ai personalului silvic. Printre ei s-a aflat ?i Silviu Gean?, pre?edinte al Federa?iei Sindicatelor Silva, care a oferit o radiografie a problemelor cu care se confrunt? p?durarii rom?ni ?n ultimii ani.”Problema agresiunilor ?ndreptate ?mpotriva personalului silvic nu este o problem? nou?. Ea vine ?nc? din anii 1990. Din perioada anilor 92-93 p?n? ?n 2019, am avut patru cazuri de p?durari care au fost uci?i ?i ?in?nd o eviden?? lunar? a cazurilor de agresiune, ajunsesem la o cifr? de aproximativ 600 de colegi de-ai no?tri, tehnicieni ?i ingineri silvici, care au fost amenin?a?i cu moartea, c?rora le-au fost distruse ma?inile, incendiate casele.Pe fondul unor schimb?ri legislative ?n perioada 2017-2019, am tras concluzia c? aceste cazuri de agresiune ?mpotriva personalului silvic sunt din ce ?n ce mai dese, mai agresive. Punctul culminant a fost atins ?n toamna anului 2019, c?nd, pe data de 12-13 septembrie, un coleg p?durar de la Pa?cani a fost ucis de ho?ii de lemne ?n timp ce ap?ra p?durea, iar la interval de o lun? de zile, p?durarul Ovidiu Pop Pavel, de doar 30 de ani, tat?l a dou? feti?e gemene, a fost ucis cu bestialitate. I s-a luat arma de serviciu, a fost c?lcat de un atelaj pe care ?ncerca s?-l opreasc?, ?nc?rcat cu lemn t?iat ilegal”, a precizat Silviu Gean?.Potrivit pre?edintelui Federa?iei Sindicatelor Silva, au existat numeroase incidente de aceast? natur? ?i ?n ultimele luni, ?n unele fiind tra?i la r?spundere de c?tre poli?ie chiar p?durarii.”?n ultima perioad?, de la sf?r?itul lunii noiembrie ?i p?n? la sf?r?itul lunii martie, am avut din nou ?ase cazuri de agresiune ?ndreptat? ?mpotriva personalului silvic: dou? la V?lcea, una destul de grav? la Arge?, una la S?laj; a fost un caz nefericit ?i la Bac?u, unde un p?durar care nu era dotat cu armament de serviciu conform legii, a fost nevoit s?-?i scape pielea folosind un pistol pe care ?l de?inea legal, dar nu era arma de serviciu. Acum a ajuns s? dea cu subsemnatul la poli?ie pentru c? a utilizat o arm? pe care nu avea voie s? o foloseasc? ?n timpul serviciului”, a explicat Silviu Gean?.Potrivit reprezentantului personalului silvic, legisla?ia ?n vigoare prevede dotarea p?durarilor cu toate echipamentele necesare, ?ns? legea nu este pus? ?n practic?.”Avem un statut al personalului silvic ?nc? din anul 2000. ?n 2019, pe fondul agresiunilor asupra personalului silvic, acesta a fost amendat prin legea 234/2019, lege ?n vigoare din decembrie 2019, prin care s-a creat ?ntreg cadrul legal pentru a profesionaliza corpul silvic, pentru a-l dota cu mijloace de transport, cu armament letal sau neletal, cu mijloace de ap?rare ?i comunica?ii. Din p?cate, legea este pus? ?n aplicare doar par?ial. Dac? legile ar fi respectate, suntem convin?i c? astfel de cazuri nu s-ar mai petrece ?n fiecare lun? aproape”, a mai ad?ugat Silviu Gean?. * * *IDEO: Sistem radicular la r?saduri, 6 aprilie 2021, Raluca Daria DiaconiucCultivarea ?i ob?inerea r?sadurilor de legume s?n?toase, a r?sadurilor de calitate, nu este o lucrare u?oar?, iar aceast? etap? a culturii legumicole?implic? o aten?ie deosebit? din partea fermierului.Calendaristic, ?n func?ie de regiunea geografic? producerea r?sadurilor poate ?ncepe de la sf?r?itul lunii ianuarie pentru zonele mai calde ?i ?nceputul luni februarie pentru zonele mai reci. Peste 50% din succesul unei culturi legumicole se datoreaz? r?sadurilor de ?nalt? calitate spun speciali?tii de la USAMV Ia?i. * * *Ateliere de pomicultur? ?i legumicultur? pentru copii ?i adul?i. Cum te po?i ?nscrie, Lidia Neagu in EcoLIFESTYLE 6 April 2021 Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? (USAMV) din Cluj-Napoca organizeaz? ateliere de pomicultur? ?i legumicultur? pentru copii ?i adul?i, unde persoanele interesate vor ?nv??a cum s? cultive plantele. “Universitatea de ?tiin?e Agricole ?i Medicin? Veterinar? din Cluj-Napoca organizeaz?, prin Sta?iunea de Cercetare Horticol? (SCH), dou? evenimente inedite, adresate at?t copiilor, c?t ?i adul?ilor pasiona?i de gr?din?rit ?i care vor s? ?nve?e din tainele legumiculturii ?i pomiculturii. Este vorba despre dou? ateliere ?n aer liber, unul destinat copiilor, iar al doilea adul?ilor, ?n grupuri separate, care se vor desf??ura la SCH vineri, 9 aprilie, cu durata de o or? ?n cazul celor mici, de la ora 14,00, respectiv dou? ore pentru al doilea eveniment, ?ncep?nd cu ora 13:00”, se arat? ?ntr-un comunicat trimis, mar?i, de USAMV.Copiii vor avea obligatoriu un ?nso?itor desemnat, vor participa la un atelier ?n care vor ?nv??a despre r?saduri de legume ?i vor lucra sub ?ndrumarea speciali?tilor SCH. La r?ndul lor, adul?ii vor participa la un atelier de pomicultur?, ?n care vor afla despre t?ierile la pomi fructiferi ?i vor lucra, de asemenea, ?mpreun? cu speciali?tii sta?iunii ?n livezile de la SCH.“?nceputul lunii aprilie este perioada ?n care pasiona?ii de gr?din?rit au foarte multe de f?cut. Cei care nu au reu?it s? termine t?ierile de r?rire ?i fructificare la pomii fructiferi mai au ?ansa s? finalizeze aceste lucr?ri ?i pot continua cu tratamentele fitosanitare, care sunt foarte importante ?n aceast? perioad?. ?n gr?dina de legume se preg?te?te solul, iar cei care au solarii se preg?tesc pentru plantarea r?sadurilor, a?a c? sper?m s? venim ?n ?nt?mpinarea celor pasiona?i cu sfaturi ?i demonstra?ii despre aceste lucr?ri. Pentru recolte bogate aceste lucr?ri trebuie executate corect, de aceea Sta?iunea de Cercetare Horticol? din cadrul USAMV Cluj-Napoca vine ?n sprijinul iubitorilor de gr?din?rit ?i ??i deschide por?ile timp de c?teva ore, pentru a oferi informa?ii valoroase ?i demonstra?ii despre aceste lucr?ri”, a explicat directorul Sta?iunii de Cercetare Horticol?, Lukacs Lehel.Ambele evenimente vor fi organizate cu respectarea tuturor m?surilor impuse de normele sanitare ?n vigoare, iar participan?ii vor primi din partea USAMV Cluj-Napoca c?te un produs lactat din gama proprie, ?n timp ce copiii vor primi cadou r?sadurile cu care vor lucra. * * *VIDEO. Imagini ?n direct din cuibul unei perechi de v?nturei ro?ii , : Oana Racheleanu in Biodiversitate 6 April 2021 Grupul Milvus a amplasat o camer? video ?n cuibul unei perechi de v?nturei ro?ii, de la etajul 10 al unui bloc din T?rgu-Mure?. Camera transmite imagini ?n direct.V?nturelul ro?u este una dintre cele mai frecvente p?s?ri r?pitoare din Rom?nia. Este o pas?re urbanizat?, apare ?i ?n parcuri ?i centrele ora?elor. Ocup? cuiburi p?r?site de ciori ?i co?ofene, dar cuib?re?te ?i ?n fisurile blocurilor, acoperi?uri, g?uri de aerisire. Nu ??i face ?ns? cuib ?n p?durile ?nchise ?i a regiunilor complet lipsite de copaci.O camer? amplasat? de grupul Milvus transmite acum imagini ?n direct, pentru cei care vor s? studieze comportamentul acestor p?s?ri.?Aici po?i vedea ?n direct via?a de ?cuplu? a unei perechi de v?nturel ro?u care a ales s? cuib?reasc? ?ntr-un bloc din T?rgu Mure? la etajul 10. De altfel, anul trecut ?i ?n 2018, am difuzat tot ?n direct, scene din via?a acestor animale care au ales s? tr?iasc? ?n mediul urban”, au transmis cei de la ONG. Foto: MilvusPerechea monitorizat? a reu?it s? creasc? anul trecut, cu succes, ?ase pui. V?nturelul ro?u este un mare consumator de roz?toare, insecte, ?op?rle, iar num?rul puilor depinde de resursele anului respectiv –? cresc p?n? la ?ase pui. Este capabil s? observe radia?iile UV din urina roz?toarelor mici cu care acestea ??i marcheaz? drumul, astfel le v?neaz? mult mai eficient.Grupul Milvus mai are montate dou? camere web pentru monitorizarea berzelor, ?n Dumbr?vioara, jude?ul Mure?, – pe drumul na?ional 15 din aceast? localitate, aproape fiecare st?lp g?zduie?te un cuib de barz?. Prima camer? a fost amplasat? aici acum 13 ani. * * *BASF lanseaz? noi proiecte inovatoare pentru o agricultur? durabil?, Mar?i, 06 Aprilie 2021 , Lumea Satului , Fitosanitar Fermierii, mediul ?i societatea vor beneficia de cercetare ?i dezvoltare continu?.Semin?e, produse de protec?ie a plantelor ?i servicii digitale pentru solu?ii agricole durabile.Poten?ialul maxim de v?nz?ri, proiectat la peste 7,5 miliarde de euro.BASF ??i consolideaz? activit??ile de cercetare ?i dezvoltare (R&D) pentru inova?ii agricole durabile, ajut?nd fermierii s? dep??easc? provoc?rile economice ?i de mediu ?i satisf?c?nd cererea consumatorilor de alimente bio. Odat? cu lansarea solu?iilor, pe parcursul urm?torului deceniu, gama de proiecte inovatoare va sus?ine obiectivul companiei de a cre?te anual cota de v?nz?ri a solu?iilor agricole durabile cu 7%. P?n? ?n 2030, peste 30 de proiecte majore de cercetare ?i dezvoltare vor completa oferta de semin?e ?i produse de tratare a semin?elor a BASF, de solu?ii chimice ?i biologice, precum ?i de servicii digitale. Acest lucru va duce proiectele de inova?ie la un poten?ial estimat de v?nz?ri de peste 7,5 miliarde euro. ?n 2020, BASF a investit 840 milioane de euro ?n cercetare ?i ?n dezvoltarea diviziei de solu?ii agricole, investi?ia reprezent?nd ?n jur de 11% din v?nz?rile segmentului. ?n 2021, compania va continua s? investeasc? ?n cercetarea ?i dezvoltarea inova?iilor agricole la un nivel ridicat.?BASF este lider ?n solu?ii pentru o agricultur? durabil?. Pe l?ng? dezvoltarea inova?iilor, oferim ?i o ofert? conectat?, combin?nd produse eficiente, precum ?i noi tehnologii ?i servicii, adaptate nevoilor clien?ilor ?i diferitelor sisteme de cultur? din ?ntreaga lume“, a declarat Vincent Gros, pre?edintele diviziei Agricultural Solutions BASF.BASF s-a angajat s? ating? obiective ambi?ioase de durabilitate p?n? ?n 2030: pe l?ng? cre?terea ponderii anuale a v?nz?rilor de solu?ii agricole durabile, fermierii vor fi sprijini?i ?n reducerea emisiilor de CO2 cu p?n? la 30% pe ton? de cultur? produs?. ?n plus, compania se str?duie?te s? aplice cumulativ tehnologiile digitale pe mai mult de 400 de milioane de hectare de teren agricol p?n? ?n 2030, continu?nd totodat? s? asigure utilizarea ?n siguran?? a produselor sale. BASF ??i men?ine angajamentul de a dezvolta solu?ii care s? conduc? la transformarea benefic? a sistemului alimentar agricol. ?Sustenabilitatea este integrat? ?n ?ntregul nostru proces de cercetare ?i dezvoltare. Ea este cea care ne arat? drumul ?n ceea ce prive?te dezvoltarea inova?iilor care sus?in fermierii s? produc? mai mult ?i mai bine, conserv?nd ?n acela?i timp resursele naturale“, a subliniat Gros.Ofert? conectat? pentru agricultur? productiv? ?i ecologic?P?n? ?n 2050, fermierii vor trebui s? hr?neasc? aproximativ 9,7 miliarde de oameni, fapt care impune o cre?tere a productivit??ii de p?n? la 50%. Digitalizarea poate contribui substan?ial la aceasta. Prin urmare, compania promoveaz? tehnologiile digitale al?turi de celelalte inova?ii, ?n ?ntregul s?u portofoliu.Aceast? combina?ie permite fermierilor s? ob?in? o productivitate mai bun? pe terenurile arabile existente, sprijinind ?n acela?i timp ?i conservarea biodiversit??ii. (I.B.) * * *M?suri pentru prevenirea Antraxului la animale, Mar?i, 06 Aprilie 2021 , Lumea Satului Antraxul (c?rbunele sau dalac) este o boal? infec?ioas? comun? omului ?i animalelor, fiind ?nt?lnit? mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine), produs? de un bacil (Bacillus anthracis) care ?n mediul ambiant se transform? ?n spori, o form? de supravie?uire a acestui microb ?i care ?i confer? o rezisten?? ?nalt? la ac?iunea factorilor mediului extern (razele solare, substan?ele dezinfectante). Astfel se favorizeaz? men?inerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioad? ?ndelungat? de zeci de ani ?i posibilitatea ?mboln?virii animalelor mai frecvent prim?vara ?i ?n anii cu precipita?ii abundente. Animalele se pot ?mboln?vii prin intermediul furajelor ?i al apei infectate; un risc major ?l reprezint? organele ?i ?esuturile animalului bolnav sau care a murit de aceast? boal?, inclusiv carnea, pielea, l?na, oasele, coarnele, copitele.Omul se poate contamina ?n timpul ?ngrijirii animalelor bolnave prin sacrificarea ?i tran?area lor, la prelucrarea pielii ?i l?nii sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.Semnele clinice se manifest? prin hipertermie, precedat? de tulbur?ri generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respira?ia accelerat?, dispneic?, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade ?n decubit, are contrac?ii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se baloneaz? imediat, iar la nivelul cavit??ilor nazale, bucal? ?i anal? apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.Rapiditatea evolu?iei simptomelor este ?n func?ie de forma bolii, respectiv supraacut?, acut? sau subacut?, finalizat? cu moartea animalului ?n c?teva ore sau la 3-6 zile de la debutul infec?iei.?n cazul de suspiciune sau ?mboln?vire a unui animal proprietarul are obliga?ia:s? solicite consultarea animalului (animalelor, dup? caz) de c?tre medicul veterinar;s? nu sacrifice animalele bolnave f?r? permisiunea autorizat? a medicului veterinar;de a respecta interdic?ia de a ?ntrebuin?a ?n alimenta?ie, ?n scopuri tehnice sau pentru comercializare, carnea ?i produsele (pielea, l?na, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;s? utilizeze ?n activitatea lucrativ? haine de protec?ie (salopet?, ?or?, m?nu?i, cizme etc.);s? gestioneze corect situa?ia prin colectarea, ?nl?turarea ?i inactivarea de?eurilor animaliere;persoanele care au fost ?n contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta trebuie s? se prezine la medicul de familie pentru a solicita asisten?a medical? de specialitate.Antraxul este o boal? care se poate preveni prin m?suri profilactice care includ ac?iuni ?i responsabilit??i din partea proprietarilor de animale, a autorit??iilor locale ?n colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:proprietarii de animale s? comunice medicului veterinar mi?c?rile survenite ?n efectivul din exploata?ie prin f?t?ri, cump?r?ri, v?nz?ri, dona?ii sau mortalit??i la data producerii;s? permit? medicului veterinar monitorizarea st?rii de s?n?tate a animalelor din proprietate ?i s? anun?e cazurile de ?mboln?viri sau de mortalit??i la speciile pe care le au ?n exploata?ie;s? implementeze normele de biosecuritate, normele de protec?ie ?i bun?stare a animalelor din exploata?iile comerciale ?i exploata?iile din gospod?riile popula?iei;s? respecte legisla?ia privind circula?ia animalelor pe teritoriul local, na?ional ?i ?n activitatea de import-export;s? se efectueze cur??irea mecanic?, dezinfec?ia ad?posturilor ?i ac?iunile de deratizare cu unit??i ?i personal de specialitate;s? implementeze legisla?ia cu privire la ecarisarea teritoriului ?i protec?ia mediului prin utilizarea spa?ilor de colectare a cadavrelor ?i a de?eurilor de origine animal? ce nu sunt destinate consumului uman, ?n scopul distrugerii la unitatea specializat?, Protan;s? interzic? t?ierea animalelor ?n scopul comercializ?rii c?rnii sau produselor rezultate pentru consum public ?n alte locuri sau spa?ii dec?t cele autorizate sanitar veterinar, solicit?nd medicului veterinar examenul de specialitate;s? asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea opera?iunilor de vaccinare antic?rbunoas? pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele ?i ovinele dup? ?mplinirea v?rstei de dou? luni ?n campania organizat? o dat? pe an ?nainte ca animalele s? fie scoase la p??unat, urmat? de vaccin?ri de completare pentru animalele sub v?rst? sau care nu au fost vaccinate ?n campania organizat?.Educa?ia sanitar? a popula?iei, a personalului care lucreaz? cu animalele ?i consum? produsele ob?inute de la acestea prin:informarea, ori de c?te ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind s?n?tatea animalelor ?i siguran?a alimentelor, av?nd ca surse mass-media sau consult?ri cu personal de specialitate;achizi?ionarea alimentelor de origine animal?, ?n special carne, numai din spa?ii sau unit??i autorizate / ?nregistrate sanitar veterinar, evit?nd comer?ul ?stradal“;evitarea consumului de produse ?i subproduse de origine animal? necontrolate sanitar veterinar.Dr. Ioan Viorel PEN?EA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu * * *Dr Leonello Anello, girantul certific?rii “I vini biodinamici” la Domeniul Bogdan: “Nu e doar o etichet? care ajut? la v?nz?ri, e o busol? pentru agricultura viitorului” (partea a II-a) , aprilie 6, 2021Cezar Ioan Leonello Anello este Doctor ?n agricultur? ?i profeseaz? biodinamica din 1986 ?i a creat o metod? de lucru ?i un sistem de certificare propriu ?n acest domeniu – “I vini biodinamici”. Pionier ?n ceea ce prive?te modernizarea, aplicarea ?i promovarea practicilor biodinamice, el este cel care ?ngrije?te ?i certific? viile ?i vinurile biodinamice de la Domeniul Bogdan, din Dobrogea (Murfatlar) – singura cram? din Rom?nia care practic? acest sistem ?n mod certificat. Am avut ocazia s? asist la o prelegere extrem de conving?toare – ?i nu doar cu cifre ?i tabele, ci ?i cu exemple concrete de vinuri biodinamice scumpe ?i apte de ?nvechire. Am decis c? subiectul biodinamicii este unul c?ruia merit? s?-i acord?m mai mult? aten?ie, ?i asta nu doar fiindc? e un trend ?n cre?tere interna?ional? ci pentru c? are ?n centru respectul fa?? de natur? ?i rela?ia corect? a omului cu aceasta. Am realizat un interviu prin e-mail cu Leonello Anello, a c?rui prim? parte o pute?i citi aici, ?i ?n care vorbe?te despre aspectele tehnice ale biodinamicii. ?n episodul de fa?? abord?m ?i contextul mai larg – cultural, istoric, etic – ?n care acest tip de produc?ie de hran? func?ioneaz?. Titlurile, subtitlurile ?i adaptarea apar?in redac?iei Vinul.ro, care ?n aprilie 2021 organizeaz? ?i primul concurs special dedicat vinurilor BIO din Rom?nia.Biodinamica nu este fanatism ?i nu urm?re?te s? afecteze libertatea omului– O ?ntrebare care poate p?rea nepoliticoas?, dar pe care o aud adeseori ?i cred c? merit? un r?spuns mai bun dec?t a? putea da vreodat? eu: sunt adep?ii biodinamicii extremi ?n vreun fel? Refuz? modernitatea, neag? impactul pozitiv al agriculturii “conven?ionale” asupra omenirii, vor s? abandon?m cu to?ii ma?inile ?i s? mergem cu calul, s? nu lu?m pastile, s? nu ne vaccin?m, s? ne tundem cu foarfeca de t?iat tabla? Unde se va ajunge, cum arat? viitorul v?zut de biodinamici?Biodinamica pe care am profesat-o ?i o practic de aproape 40 de ani nu este fructul fanatismului ?i nici al abstractiz?rii filosofice care urm?re?te s? guverneze libertatea omului. Manifestul nostru (poate fi v?zut ?n original pe , iar c?teva extrase se reg?sesc la finalul acestui articol, traduse) rezum? acest aspect capabil s? promoveze difuzarea pe scara mai larg? a biodinamicii moderne ?n viitor.Un sistem de certificare bazat pe rezultate, ?n care vinurile biodinamice nu sunt rigidizate de reguli ?i trebuie s? dovedeasc? obligatoriu ?i excelen?? gustativ?– Cine este Leonello Anello ?n domeniul biodinamicii ?i cum se diferen?iaz? sistemul lui de certificare biodinamic? “I vini biodinamici” de alte sisteme care au acela?i obiect de activitate? Dr Leonello Anello insist? s? precizeze c? agricultura biodinamic? modern?, cea sus?inut? de dovezi palpabile, reprezint? o activitate pe de-o parte etic? ?i pe de alt? parte apt? s? satisfac? nevoia de competitivitate a produc?torilor , ca ?i o alimenta?ie care s? hr?neasc? nu doar partea fizic? a fiin?ei umane Sunt un pionier profesionist ?n agricultura biodinamic?, mi-am desf??urat ?ntotdeauna activitatea ?n acest domeniu f?r? a fi nevoie s? folosesc” chimia” pentru a ob?ine recolte abundente ?i s?n?toase. Am cunoscut mae?tri ?i practici care mi-au permis s? ?n?eleg legile naturii ?ntr-un mod diferit ?i adesea paralel cu cultura ?tiin?ific? dominant? – pe care am cunoscut-o at?t ?n ??studiile mele, c?t ?i ?n cercet?rile ?tiin?ifice universitare. Am interpretat aceste legi ale naturii pentru a dezvolta practici agricole administrate de om. Am construit un sistem de certificare pentru viticultur? ?i vinifica?ie biodinamic? pe baza rezultatelor ob?inute, ?i nu pe standardele de produc?ie ex ante, adic? predefinite; aceasta tocmai datorit? particularit??ii aplica?iei biodinamice, care nu poate fi rigidizat? de reguli mecanice. O alt? diferen?? substan?ial? fa?? de toate certific?rile care se bazeaz? numai pe cerin?e standardizate: pentru “Vinuri biodinamice?” este, de asemenea, necesar? excelen?a ?n evaluarea organoleptic?.Toate sistemele de certificare biodinamic? sunt private ?i ?n concuren??. “I vini biodinamici” are la baz? nu doar un cod de practici, ci ?i evaluarea gustativ?– Care sunt principalele sisteme de certificare ?n domeniu? Exist? o cooperare sau o concuren?? ?ntre ele?Certific?rile ?n biodinamic? sunt?toate private ?i nu?pot fi dec?t ?n?concuren?? ?ntre ele. P?n? nu demult exista un regim de monopol, justificat ?i de importan?a economic? redus? a bunurilor produse; odat? cu dezvoltarea produc?iei de vin, s-a dat un mare impuls dezvolt?rii unei practici n?scute ?n urm? cu aproape 100 de ani.– C?t de recunoscute sunt certific?rile biodinamice la nivel mondial? Exist? o?legisla?ie?unanim recunoscut??sau un corp de?reglement?ri recunoscute la nivel mondial sau la nivelul ??rilor cu preocupare deosebit? fa?? de siguran?a?alimentar? ?– ca Statele Unite, Uniunea European?, Australia, Noua Zeeland? ?i?altele asemenea?Dup? ob?inerea certificatului de apartenen?? la regimul agricol organic (certificarea organic sau bio) reglementat la nivel comunitar ?i interna?ional, ?se poate primi recunoa?terea de la o organiza?ie privat? care se ocup? de biodinamic?. ?n cazul vinului, acest lucru nu garanteaz? calitatea organoleptic? a produsului ob?inut, ci doar respectarea unui sistem codat, reglementat din punct de vedere birocratic. ?n cazul “Vinurilor biodinamice?” exist? ?ns?, de asemenea, ?i evaluarea organoleptic? – ea certific? ?i faptul c? vinul este corect echilibrat ?i bun. ?n orice caz, ?mi amintesc c? vinurile biodinamice de prestigiu nu au nevoie de multe premii formale, ele sunt vinuri formidabile deoarece transmit degust?torului o infinitate de senza?ii.Manifestul agriculturii biodinamice MODERNE – o metod? de lucru a omului integru, care ?n?elege natura ?i o respect? c?nd face agricultur?Pentru l?murirea contextului ?n care func?ioneaz? sistemul biodinamic “I vini biodinamici” al lui Leonello Anello, iat? c?teva extrase din Manifestul care st? la baza acestei certific?ri:agricultura biodinamic? MODERN? reprezint? cea mai coerent? aplica?ie ?i evolu?ie a principiilor formulate de Rudolf Steiner (cel care a pus bazele conceptului de biodinamic? ?n 1924) ?n cursul conferin?elor din 7-17 iunie 1924, la Koberwitz. De?i nu a fost nici agronom ?i nici fermier, Rudolf Steiner a avut talentul de a sintetiza imensa mo?tenire care a ?nso?it dezvoltarea agriculturii celor mai avansate popoare din trecut ?i de a pune bazele – prin experimentare, verificare ?i explicare – unui sistem m?surabil ?n cifre ?i tabele care s? fie suficient de clar ca s? fie transmis ?i altora;dac? dup? moartea lui Steiner biodinamica european? a suferit un proces de intelectualizare care i-a exacerbat latura ezoteric?, Agricultura biodinamic? MODERN? ?i-a propus s? identifice ?i s? r?sp?ndeasc? o metod? de lucru care s? poat? fi aplicat? f?r? ambiguit??i ?i ?n centrul c?reia s? se afle omul integru, care nu are nevoie s? separe partea spiritual? de cea fizic?, ci ?n?elege natura ?i o respect? ?n activit??ile sale agricole;agricultura biodinamic? MODERN? este eliberat? de limit?rile ?tiin?ei materialiste – ale c?rei exigen?e le ?ndepline?te, ?ns? – ?i nu are nevoie de justific?ri exterioare? pentru a exista. Pentru aceast? ?tiin?? “paralel?” care are propriul vocabular, biodinamica modern? propune un limbaj care ?i poate exprima clar ?i eficient principiile. Aceste principii exist? natural, f?r? a depinde ?n vreun fel de interpret?ri din partea vreunor “guru”, ?i vor ajuta biodinamica modern? s? devin? agricultura etic? a secolului XXI, pentru c?: se bazeaz? pe respect fa?? de mediu ?i efortul omenesc; este capabil? s? produc? hran? care s? sus?in? ?ntreaga fiin?? uman?, ?i nu doar partea fizic? a acesteia; permite fermierilor s? fie competitivi ?n economia de pia??.?n ceea ce prive?te ?n mod specific viticultura biodinamic? ?n cadrul activit??ilor agricole generale, aceasta recupereaz? ?i reabiliteaz? practici care au fost neglijate de adep?ii g?ndirii care pune omul, ?i nu natura, ?n prim plan. Este ceea ce a permis vinurilor biodinamice s? devin? tot mai la mod?. “Din 1986, cultiv?m vi?a-de-vie ?i producem vinuri ?n manier? biodinamic?, iar rezultatele sunt remarcabil de rapide ?i con?in dovada superb? c? trebuie s? ne concentr?m ?n continuare pe conceptele esen?iale ale biodinamicii”, se arat? ?n Manifest. “Viticultura biodinamic? – at?t ?n ?n?elesul ei modern c?t ?i ?n cel istoric – nu este doar o etichet? care s? ajute v?nz?rile, ci o busol? care deschide calea pentru agricultura viitorului”. (Prima parte a interviului poate fi reg?sit? aici) * * *Vinul roze, mereu ?n tendin?e , , Mihaela Prevenda Vineri, 02 Aprilie 2021 La nivel mondial, vinurile roze au devenit o alegere tot mai frecvent? ?n r?ndul consumatorilor, mai ales al celor tineri, iar produc?torii r?spund acestei tendin?e. ?Tradi?ia vinului roze este ?ndelungat?, unii istorici sus?in?nd c? acesta a fost primul vin produs”, spune Oana Belu, administator Domeniile Ostrov, produc?tor al vinului Naiada Cuvée Rosé, un cupaj din Feteasc? Neagr? ?i Pinot Noir. ?Cum se ob?ine vinul roze?Ei bine, ?nc? exist? mitul c? vinul roze este o combina?ie ob?inut? ?ntre vin alb ?i vin ro?u, lucru care nu este nici pe departe adev?rat.Vinul roze este ob?inut din acelea?i soiuri de struguri din care este ob?inut vinul ro?u, iar culoarea licorii se ob?ine ?n func?ie de timpul pe care vinificatorul alege s? ?l ofere cojilor de struguri ro?ii pentru a fi ?n contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuan?ele vinurilor difer? – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. ?Generic, despre vinul roze se spune c? este trandafiriu, iar adesea produc?torii aleg aceast? imagine general? a frumuse?ii trandafirilor ?n prezentarea acestor vinuri”, arat? Oana Belu, care continu?: ?Gustul rozeurilor este o alt? poveste, una ce poate fi ?mbr?cat? ?n note florale ori ?n miros de fructe de p?dure, de pepene, citrice sau cire?e. Este acel vin fructat care poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorb? lung?, ce se serve?te cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideal? ?n anotimpurile calde”.Naiada Cuvée Rosé, m?ndria cramei de la malul Dun?riiPia?a vinurilor roze din Rom?nia este ?n cre?tere, de aceea ?i cramele aduc ?n aten?ia consumatorilor vinuri tot mai diverse. Produc?torul de la malul Dun?rii, Domeniile Ostrov, a lansat ?n pia?? primul vin roze ?n anul 2010. ?Reac?iile pozitive nu au ?ncetat s? apar?, un motiv ?n plus pentru noi s? perfect?m re?etele ?i s? oferim produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara ??rii, produse de crame de renume”, precizeaz? Oana Belu.Speciali?tii de la Domeniile Ostrov vinific? vinurile roze dup? metoda Saignée?(?ns?ngerarea), care presupune vinificarea strugurilor cu contact mai lung ?ntre must ?i coji, o metod? nu foarte des folosit? la noi ?n ?ar?, dar care ofer? un vin de calitate superioar?. ?n prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Feteasc? Neagr? ?i Merlot se produc la Ostrov rozeuri pentru toate gusturile: sec, demisec ?i dulce. ?Am sesizat aceast? orientare a consumatorilor pentru vinurile roze ?i ne-am propus s? aducem ?n pia?? produse de calitate, care s? uimeasc? prin gust, miros ?i culoare. Un vin roze se alege mai ?nt?i cu ochiul, dar gustul ?l face pe cump?r?tor s? revin? la un brand sau altul. ?n procesul de vinificare suntem aten?i la fiecare pas, dar ?nainte de asta, avem grij? de vi?a-de-vie zi de zi. Un vin de calitate se ob?ine din struguri s?n?to?i, nu po?i ob?ine un gust des?v?r?it dac? neglijezi via. De aceea, pentru producerea vinului roze alegem struguri ob?inu?i pe parcele deosebite, pozi?ionate pe malul Dun?rii, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizeaz? ob?inerea unei produc?ii excep?ionale. Avem ?n acest moment mai multe vinuri roze ?i ?ncerc?m s? fim pe placul c?t mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. ?i sf?tuiesc pe to?i cei care doresc s? consume un vin roze deosebit s? fie aten?i la soiurile de struguri care au fost folosite pentru ob?inerea vinului, pentru c? ?n func?ie de acestea ??i po?i da seama de gust ?i arom?. Vinul roze are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri ro?ii ?i albe. Este un produs ce merit? savurat nu doar la ocazii speciale, ?n zilele c?lduroase, ci chiar ?i ?n timpul unei mese sau a unei ?nt?lniri obi?nuite cu cei dragi”, a punctat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.Naiada Cuvée Rosé, un vin roze somon pal, este un cupaj din Feteasc? Neagr? ?i Pinot Noir, fiecare soi ?ntr-un procent bine definit, astfel ?nc?t vinul s? aib? corpul lejer al soiului Feteasc? Neagr? ?i aroma foarte bine definit? a soiului Pinot Noir. ?Un vin rafinat, asemenea acestui roze, necesit? struguri de bun? calitate, cule?i ?n perioada optim? ?i vinifica?i ?in?nd cont de un proces bine definit, numai a?a se poate ob?ine o licoare cu un echilibru perfect ?ntre arome, gustul rotund ?i nuan?a roze somon at?t de apreciat? de iubitorii licorii bahice”, men?ioneaz? Oana Belu.Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, care nu are o putere alcoolic? foarte mare – 12,5%, av?nd un miros floral ?i un gust delicat de zmeur?, c?p?une, trandafir ?i cirea?? coapt?, o alegere care nu dezam?ge?te ?n nicio circumstan??.Compania Ostrovit de?ine Domeniile Ostrov, exploata?ie situat? ?n sud-vestul jude?ului Constan?a, de-a lungul malului drept al Dun?rii, cu o lungime de 30 de kilometri,??n imediata apropiere a grani?ei cu Bulgaria.Suprafa?a agricol? de la Domeniile Ostrov este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare (struguri pentru vin – 1.000 ha ?i struguri pentru mas? – 200 ha), 400 de hectare de livad? (cais, piersic, m?r, prun, cire?, vi?in, nuc), 150 de hectare de teren arabil care urmeaz? a fi plantate, precum ?i 200 de hectare cu sere.Vinurile de la Domeniile Ostrov respect? cerin?ele Uniunii Europene, sus?in reprezentan?ii cramei, iar clien?ii pot verifica autenticitatea acestora, deoarece vinurile de?in denumire de origine controlat? - DOC ?i indica?ie de origine geografic? - IG. Foto: Domeniile Ostrov? * * *Nutri?ionistul Mihaela Bilic recomand?: Vinetele absorb gr?simile ?i sunt bogate ?n vitamine , Cristina Popescu ?n timpul unei diete, este esen?ial s? ?i asigur?m organismului nutrien?ii necesari pentru o func?ionare corespunz?toare. Unele alimente pot facilita pierderea ?n greutate, ?n timp au grij? de nevoile zilnice ale organismului. Iat? alimentul care absoarbe gr?simile ?i ce alte beneficii are asupra s?n?t??ii generale.Vinetele sunt recunoscute pentru con?inutul ridicat de vitamine ?i minerale esen?iale. De asemenea, sunt u?or de g?tit, versatile ?i pot fi consumate ?i ?n timpul postului.Mihaela Bilic dezv?luie pe Facebook tot ceea ce ar trebui s? ?tii despre acest aliment uimitor! Alimentul care absoarbe gr?simile ?i este bogat ?n vitamineDincolo de calit??ile ei nutritive (ap?, fibre, minerale ?i vitamine din grupul B), v?n?ta are o proprietate aparte: absoarbe gr?simea ca un burete. ?i mai e un am?nunt de care trebuie ?inut cont: vinetele nu pot fi consumate crude! Tratamentul termic are rolul nu numai de a le schimba consisten?a, dar neutralizeaz? ?i solanina, o substan?? toxic? ce poate da indigestie.Prin urmare, vinetele se g?tesc: fie coapte direct ?n flac?r? sau pe plit?/gr?tar, fie b?gate la cuptor, fie ca ingredient ?n nenum?rate preparate culinare: toc?ni??, zacusc?, ghiveci, musaca, sau umplute cu orez, ciuperci, carne etc.Un lucru trebuie subliniat: 100 g vinete au sub 30 cal, iar o lingur? de ulei 100 cal (indiferent de ulei).Deci cum facem s? nu transform?m o banal? salat? de vinete ?ntr-o maionez?? Pentru c? asta devine atunci c?nd ?ncorpor?m ?n ea jum?tate de sticl? de ulei!Iat? c?teva idei practice ?i dietetice:?n loc de ulei, freca?i vinetele coapte cu 2 linguri?e de past? de susan (tahina)- au mai pu?ine calorii dec?t 2 linguri de ulei ?i avantajul c? albesc vinetele, le elimin? iu?eala, le leag? ?i le sporesc?n cazul vinetelor g?tite, op?ri?ile ?n prealabil 2 min ?n ap? cu sare ?i apoi pune?i-le la scurs pe un ?erve?el- nu vor mai absorbi ulei; acela?i efect poate fi ob?inut ?i pun?nd sare pe feliile de v?n?t?, a?tepta?i 15-20 min ?i ulterior le pute?i g?tifolosi?i un spray pentru ulei cu care s? pulveriza?i doar un strop de gr?sime; prefera?i g?titul la cuptor, ?n felul ?sta nu risca?i ca preparatul s? se ard?pune?i sos de ro?ii sau bulion ?n orice m?ncare, e mai gustos ?i mai dietetic dec?t uleiulsteriliza?i borcanele de zacusc? prin fierbere la abur sau ?n cuptorul fierbinte, ?n felul asta se pot p?stra ?n siguran?? chiar dac? a?i redus cantitatea de ulei din re?et? la jum?tate plus c? va fi mai u?or de digerat far? at?ta pr?jeal?. Un sfat pentru vegetarieni:Dac? vre?i vinete albe la culoare ?i dulci la gust, se poate ?i far? g?lbenu? de ou pune?i ?n salat? de vinete jum?tate de dovlecel fiert – are avantajul de a lega compozi?ia f?r? s? mai fie nevoie nici de mult ulei, nici de amestecat timp ?ndelungat. * * *POLYVERSUM – biofungicidul ce combate fungi fitopatogeni din peste 20 de genuri Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe apr. 06, 2021 Dupa cum bine stim deja, Comisia Europeana vrea ca pana in 2030, 25% din suprafata agricola a UE sa fie destinata agriculturii ecologice. Asta inseamna peste 3 milioane de hectare de teren agricol din Romania…Avem alternative la produsele conventionale pentru protectia plantelor?POLYVERSUM (Pythium oligandrum M1, 1×106 oospori/g produs) este un fungicid autorizat pentru utilizarea in agricultura organica, fiind un produs natural, care nu polueaza chimic si induce rezistenta plantelor impotriva bolilor provocate de fungi. In Romania, este omologat pentru grau, orz si rapita, iar tratamentele se aplica dupa cum urmeaza:La grau si orz, primul tratament se aplica in toamna, de la 2 frunze pana la 3 frati (BBCH 12-23), pentru a suprima sporii de Fusarium spp. si a induce plantelor rezistenta pentru alte boli. Al doilea tratament se aplica dupa infratire, pana la alungirea paiului (BBCH 29-32), pentru a suprima sporii de Fusarium spp. si a induce rezistenta la rugini (Puccinia spp.), septorioza (Septoria spp.), patarea si sfasierea frunzelor (Drechslera tritici-repentis). Al treilea tratament se aplica de la inceputul infloririi si pana la inflorirea maxima, spiculetele vizibile (BBCH 55-65) pentru a suprima ruginile (Puccinia spp.) si fuzarioza (Fusarium spp.).Si la rapita primul tratament se aplica in toamna, in fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14-16), pentru a combate putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul negru (Phoma lingam) si a induce rezistenta plantelor. Al doilea tratament se aplica de la alungirea internodiilor si pana la mai mult de 9 ramificatii (BBCH 30-39), impotriva putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) si pentru stimularea plantelor la iesirea din iarna. Al treilea tratament se aplica de la inceputul aparitiei inflorescentelor si pana la fenofaza cand au aparut deja 50% din inflorescente (BBCH 49-65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).Important! POLYVERSUM este un produs ce nu prezinta limitari in aplicare, nu lasa reziduuri si este sigur pentru utilizatori.Atentie! Pentru pregatirea solutiei inainte de tratament trebuie respectate urmatoarele instructiuni:apa folosita pentru tratament trebuie sa fie curata si sa aiba temperatura > 12°C;filtru obligatoriu de 50 microni;preinmuierea se face in apa calduta, inainte de a se pune produsul in tancul de amestec;se va evita amestecarea cu adjuvanti pe baza de terpene (rasini);se va consulta lista de compatibilitati disponibila aici.Respectati toate masurile prezentate mai sus, pentru a evita un lucru nedorit, respectiv problemele cu infundarea duzelor.Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: Echipa ALCEDO * * *CERTITUDINEA SUCCESULUI – Hibridul de floarea soarelui P64LE137, marca Pioneer?, Ferma , 06 aprilie 2021 ?n agricultur? ne dorim an de an, pe l?ng? produc?ii ridicate ?i pre?uri bune, un anumit grad de predictibilitate a ceea ce vom face c?nd sem?n?m o nou? cultur?. Este foarte important s? putem men?ine profitabilitatea fermei la un nivel c?t mai ridicat, chiar ?i ?n anii dificili, precum cel precendent, cu secet? devastatoare ?n SE ??rii. ?n acest context al incertitudinii, compania Corteva Agriscience v? propune un hibrid Pioneer? de floarea soarelui care a fost creat special pentru ?ara noastr?, de catre echipa local? de cercetare Corteva, pentru a face fa?? chiar ?i celor mai vitrege condi?ii meteo ?i nu numai. Hibridul este P64LE137, face parte din tehnologia ExpressSun? ?i este cel mai recomandat hibrid pentru condi?iile ??rii noastre, cu particularit??i bine cunoscute, precum seceta pedologic? ?i atmosferic?, si Orobanche cumana (lupoaia).P64LE137 este hibridul care a demonstrat o stabilitate remarcabil? ?n ultimii 3 ani, indiferent de condi?iile ?n care a fost cultivat sau tehnologia aplicat?. Aceste aspecte ?l vor propulsa, cu siguran??, ?n viitor, pe primele pozi?ii ca suprafa??? ?cultivat? ?n bazinul M?rii Negre.P64LE137 se remarc? prin urm?toarele caracteristici:- toleran?? foarte bun? la secet? ?i ar?i??- productivitate excelent?- cel mai rezistent hibrid la Orobanche din Europa- stabilitate ?i adaptabilitate- toleran?? sporit? la principalele boli ale culturii- mas? hectolitric? foarte bun?, peste 42.Este cel mai timpuriu hibrid din portofoliul actual Corteva, ce se preteaz? ?i pentru sem?natul ?nt?rziat din zonele afectate de b?ltire, dar ?i ?n cultura succesiv? dup? orz.Certitudinea succesului este de partea noastr?, iar aceasta va veni al?turi de produsele Corteva, hibridul P64LE137 fiind, cu siguran??, primul pas pentru o cultur? reu?it? de floarea soarelui!Andrei Ciocoiu , Category Marketing Manager Oilseeds Romania & Moldova ? * * *Vinul de azi: Duo by Enira 2018 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Bulgaria este una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale lumii, ?ns? de aproximativ 15 ani vinurile produse aici cu ajutorul tehnologiei moderne au urcat ?n topul celor mai apreciate vinuri pe plan interna?ional. Dintre produc?torii de vin bulgari, Bessa Valley, ?mpreun? cu brandul s?u, Enira, se face, de departe, remarcat, cunosc?nd un succes enorm. Duo by Enira este un cupaj de Merlot (50%) ?i Syrah (50%) din struguri cule?i ?i selecta?i manual. Nasul intens, expresiv, cu cire?e, nuci ?i vanilie prezint? un echilibru perfect ?ntre fructuozitatea Merlotului ?i aromele calde ale Syrahului. Gustul este corpolent, acompaniat cu elegan?? de taninuri fine ?i arom? de cafea ?i fum. Duo by Enira poate fi cu u?urin?? ?mb?tr?nit un timp lung, ?ns? este foarte bun de deschis chiar ?i acum! * * *Analiz? – Goldring a acordat un pret? t?inta? pentru Sphera Franchise Group cuprins i?n intervalul 16.94-18.05 lei/act?iune, ?n urm?torul an , 6 aprilie 2021, I?n urma analizei companiei Sphera Franchise Group, Goldring a acordat un pret? t?inta? pentru urma?toarele 12 luni cuprins i?n intervalul dintre 16.94-18.05 lei/act?iune, potrivit unui raport la companiei.CITESTE RAPORTUL COMPLET GOLDRING – SFGGoldring arata: “I?n ciuda situat?iei epidemiologice actuale, grupul continua? sa? identifice noi locat?ii pentru restaurante, de la i?nceputul anului 2020 fiind deschise 3 noi restaurante KFC i?n Italia, 4 i?n Roma?nia, respectiv un restaurant Taco Bell, i?n Roma?nia. Dezvoltarea grupului prin deschiderea de noi restaurante, respectiv i?nchiderea celor neperformante se numa?ra? printre principalele investit?ii realizate de ca?tre companie de-a lungul timpului. I?n ultimul trimestru al anului 2020, veniturile Grupului au crescut cu aproximativ 5,3% fat?a? de trimestrul anterior. Aceasta? cres?tere se datoreaza? funct?iona?rii tuturor restaurantelor de pe toate cele 3 piet?e de activitate, i?n timp ce cheltuielile i?n restaurante au crescut cu 24,8 milioane lei (+14,7%) fat?a? de T3 2020. As?adar, profitul din exploatare i?n restaurante realizat de Grup i?n T4 a fost de 14,5 milioane lei iar profitul net de 2,4 milioane lei. I?n ceea ce prives?te costurile generale s?i administrative, acestea au crescut cu 45,2% fat?a? de T3 2020, ajunga?nd la 15,7 milioane lei.”PARCURSUL COTAT?IEI SFGAct?iunile companiei au intrat la tranzact?ionare pe Piat?a Principala? a Bursei de Valori Bucures?ti i?n data de 9 noiembrie 2017, dupa? desfa?s?urarea cu succes a unei oferte publice init?iale (IPO). I?ncepa?nd cu 24 septembrie 2018, act?iunile Sphera Franchise Group, sunt disponibile la tranzact?ionare sub simbolul ?SFG” s?i au fost incluse i?n Indicele principal al Bursei de Valori Bucures?ti, indicele BET. Sphera Franchise Group este primul s?i singurul, pa?na? i?n prezent, operator de servicii alimentare listat la Bursa de Valori Bucures?ti.I?n anul 2020, pret?ul mediu al act?iunii companiei SFG pentru tranzact?iile de pe piat?a Regular a fost de 15,09 lei/act?iune, i?n sca?dere cu aproximativ 22% fat?a? de pret?ul mediu i?nregistrat i?n anul 2019, de 19,39 lei/act?iune. Pa?na? i?n prezent, cel mai mare volum zilnic de tranzact?ionare a fost de 596,91 mii. act?iuni din data de 24/11/2020.DIVIDENDEI?n cursul anului 2019, Sphera Franchise Group SA a achitat dividende ca?tre act?ionarii Societa?t?ii i?n suma bruta? totala? de 13.673 mii RON, (reprezenta?nd un dividend brut de 0,3524 RON/act?iune ordinara?), din profitul net i?nregistrat i?n exercit?iul fianciar 2018, iar la data de 2 martie 2020, Adunarea Generala? a Act?ionarilor a aprobat propunerea Consiliului de Administrat?ie privind o a doua distribuire de dividende i?n suma? totala? bruta? de 13.679 mii RON (0,3525 RON/ act?iune ordinara?) din profitul net i?nregistrat de Sphera Franchise Group SA i?n exercit?iul financiar 2018 s?i ra?mas nedistribuit. I?n ceea ce prives?te profitul net i?nregistrat i?n exercit?iul financiar 2019, compania nu a distribuit dividende act?ionarilor.ACT?IONARIATComparativ cu anul 2018, act?ionariatul companiei a suferit modifica?ri i?n anul 2019, prin faptul ca? la data de 22 noiembrie 2019, Anasa Properties SRL a transferat act?iunile det?inute i?n Sphera Franchise Group SA, reprezenta?nd 10,99% din capitalul social al acesteia, ca?tre Lunic Franchising and Consulting Ltd. Act?ionarii Sphera Franchise Group SA la 31 decembrie 2020 sunt: Tatika Investments Ltd. (28,2320%), Computerland Romania SRL (20,5326%), Wellkept Group SA (16,3400%), Lunic Franchising and Consulting LTD (10,8412%) s?i act?iuni liber tranzact?ionabile (24,0539%). I?n plus, i?ncepa?nd cu 22 februarie 2021, Lunic Franchising and Consulting Limited det?ine 3.876.687 drepturi de vot, reprezenta?nd 9.99163% din numarul total al drepturilor de vot in Companie. * * *Refugiu | ?Ce-ar fi s? ne mut?m la ?ar??”. Tinerii care ?i-au reg?sit lini?tea la sat ?n pandemie , 03 aprilie, 2021 , Ionu? Benea Emanuel ?i Andreea Gur?u au renun?at la via?a de Bucure?ti pentru a se muta ?ntr-o cas? s?seasc? din jude?ul Sibiu Photo: Courtesy Photo Carantina ?i restric?iile de circula?ie din ultimul an au schimbat modul ?n care rom?nii se raporteaz? la spa?iul locativ. Unii s-au mutat la ?ar?, al?ii ?n locuin?e mai ?nc?p?toare sau, pentru c? telemunca a devenit o op?iune, ?napoi acas?, cu p?rin?ii. ?n ?ara cu cele mai ?nghesuite locuin?e din Europa, oamenii vor acum apartamente mai spa?ioase sau case ?n afara ora?ului, unde se pot bucura de lini?te sau gr?din?.Andreea (28 de ani) ?i Emanuel Gur?u (27 de ani) au locuit p?n? ?n vara anului trecut ?n Bucure?ti. Cei doi tineri c?s?tori?i ?i-au petrecut o parte din copil?rie la sat, la bunici, iar cei opt ani petrecu?i printre blocurile celui mai mare ora? al ??rii au s?dit ?n mintea lor o idee. ?Cum ar fi s? locuim la ?ar??”Pandemia ?i restric?iile de circula?ie de anul trecut i-au ?ncurajat pe Andreea ?i Emanuel s? fac? pasul cel mare ?i s? renun?e la via?a la ora?.Un bun prieten de-al tinerei familii le-a prezentat celor doi tineri un sat s?sesc din inima Transilvaniei, situat la 50 de kilometri de Sibiu. ?n localitatea Nou Rom?n, comuna Arpa?u de Jos, mai locuiesc aproximativ 250 de persoane. ?oseaua p?n? la Sibiu este bun?, iar forfota urban? specific? marilor ora?e lipse?te cu des?v?r?ire. Timp de c?teva zile, cei doi tineri au umblat hai-hui prin sat ?n c?utarea unei case ?n care s? se mute.?Am pornit la drum ?n c?utarea unei case de tip s?sesc, lucrat? manual, cu ziduri groase, cu funda?ie de piatr? c?rat? din munte cu carul tras de boi. Dup? o perioad? de timp, casa mult visat? era chiar ?n calea noastr?, a?tept?nd s? fie descoperit?”, ne-a povestit Emanuel Gur?u.Emanuel Gurau al?turi de tat?l s?u Casa cump?rat? de familia Gur?u La finele lunii iulie 2020, ??ntr-o zi minunat?, cu mult soare” – dup? cum ??i amintesc tinerii, Andreea ?i Emanuel s-au mutat ?n Nou Rom?n.Naveta zilnic? p?n? la munc? Emanuel lucreaz? ca instalator ?n domeniul construc?iilor, ?n timp ce so?ia sa Andreea este expert ?n achizi?ii publice. Mutarea din Bucure?ti a venit la pachet ?i cu schimbarea locurilor de munc?. Ambii ?i-au g?sit de lucru ?n Sibiu ?i fac naveta zilnic pentru a ajunge la serviciu.Prin satul Nou Rom?n nu trece nici autobuzul, nici trenul, a?a c? singura op?iune de a ajunge la ora? e s? mergi pe jos p?n? ?n localit??ile Carta sau Arpa?u de Jos pentru a lua trenul. Emanuel Gurau discut? cu unul dintre noii s?i vecini Cei doi tineri folosesc ma?ina personal? pentru a se deplasa. Fac ?n jur de 50 de minute p?n? la Sibiu, durat? care, dup? opt ani de Bucure?ti, nu-i descurajeaz? ?n niciun fel.Erau zile ?n trecut c?nd, ?n Capital?, f?ceau mai mult de acas? p?n? la serviciu.Casa pe care familia Gur?u a cump?rat-o ?n Nou Rom?n a costat 30.000 de euro. Au primit de banii ace?tia o locuin?? veche – ce necesita renovare, o ?ur? ?i 1.800 de metri p?tra?i de p?m?nt.Tinerii au investit ?n jur de 5.000 de euro pentru a-?i crea condi?iile necesare mut?rii ?ns? recunosc c? imobilul ar mai avea nevoie de cel pu?in 30.000 de euro pentru a fi modernizat complet.Interiorul casei ?n care s-a mutat familia Gur?u ?Cu siguran??, dac? am fi n?scu?i mai devreme, am fi venit acum 10-15 ani ?n zon?, pentru a achizi?iona nu una, ci mai multe case de acest tip, pentru a p?stra istoria local?. ?n trecut, pre?urile erau foarte sc?zute ?i nu erau necesare eforturi foarte mari privind achizi?ia ?n compara?ie cu zilele noastre”, ne-a povestit Emanuel Gur?u.Cum e via?a la ?ar? pentru un or??ean?T?n?rul spune c? nu duce deloc dorul ora?ului, indiferent c? e vorba de Bucure?ti sau de alt centru urban. Andreei, ?n schimb, ?i lipsesc uneori ie?irile cu prietenii, zilele de teatru sau de cinematograf, ?ns? se consoleaz? cu faptul c?, fiind pandemie, nu s-ar fi putut bucura de ele nici din Bucure?ti. Tinerii folosesc lemne pentru a se ?nc?lzi ?Observ c? ?i face mare pl?cere s? aranjeze ?i s? fac? treab? prin gospod?rie. Acum, cu pandemia, toate avantajele ora?ului privind divertismentul sunt ?nchise, a?a c? cea mai bun? recrea?ie este ?n aer liber, ascult?nd natura, iar aici o putem face. Dac? e?ti gospodar, nu po?i vorbi de lipsuri ale vie?ii la ?ar?, deoarece te gospod?re?ti s? ??i fie bine. Chiar dac? nu e?ti ?ndem?natic, trebuie s? te adaptezi ?i s? ?nve?i”, a ar?tat Emanuel.?Bunicii no?tri tr?iau din efortul depus cu muncile c?mpului ?i aveau o datin? pe care o respectau. De unde ?i proverbul ?iarna car ?i vara sanie?. Noi ne inspir?m din exemplele bunicilor no?tri, care se gospod?reau din timp”.Sfaturi pentru or??enii care vor s? devin? ??rani Dup? nou? luni petrecute la sat, Emanuel ?i sf?tuie?te pe cei care vor s? ?i urmeze exemplul s? analizeze cu aten?ie, ?nainte de a face marele pas, care sunt costurile cu renovarea locuin?ei, ce ofer? satul respectiv, dar ?i ?n ce stare sunt infrastructura ?i utilit??ile din zon?. Emanuel Gur?u at his home, in Nou Roman, Romania ??n afar? de toate acestea, cei interesa?i trebuie s? fac? o c?utare privind cele mai apropiate surse de educa?ie. Noi miz?m c? educa?ia este viitorul, iar ?n viitor se reg?sesc tradi?iile ?i dragostea fa?? de sat. Dac? avem educa?ie, putem aprecia ?i valorile satului rom?nesc.”Emanuel Gur?u este m?hnit c? satul rom?nesc a fost uitat ?i pune asta ?n special pe seama lipsei de infrastructur? ?i de utilit??i din mediul rural. ?Noi ne sim?im noroco?i”, spune Emanuel, ?deoarece avem parte de utilit??ile moderne ?i de o comunitate administrativ? cu experien??.”?Tinerii din str?in?tate nu se vor ?ntoarce ?i nu ??i vor lua ?ara ?napoi p?n? c?nd administra?ia nu va oferi siguran??, corectitudine ?i stabilitate”, crede Emanuel.Bianca (IT-ist): ?M-am mutat c?nd jobul mi-a permis”Bianca Gheorghiu (37 de ani) a crescut p?n? la 18 ani ?n Slobozia/jud. Ialomi?a. Dup? ce a devenit adult, a lucrat ?n Bucure?ti, ?n Germania ?i ?n Timi?oara, ?ns? niciunul dintre locuri nu a atras-o pentru a se muta definitiv.?M? g?ndeam de mul?i ani la o via?? mai aproape de natur?, cu un col? verde de gr?din? ?i roade curate. Ora?ul are atrac?iile lui, ?ns? tihna ?i autenticitatea vie?ii de la sat m? atrag mai mult - via?a curge altfel mai aproape de natur?, parc? e?ti mai lini?tit”, ne-a povestit Bianca.Bianca Gheorghiu s-a mutat ?n comuna Mociu/jude?ul Cluj Bianca lucreaz? ?n IT, domeniu care, mai ales dup? ce a izbucnit pandemia, a permis muncitorilor s? lucreze de la distan??. Munca de acas? a fost cea care i-a permis ?i Bianc?i s? se mute la ?ar?. A ales o cas? din chirpici din Mociu, la 41 de kilometri de Cluj-Napoca, unde are parte de lini?tea dorit? ?i unde ??i cultiv? legumele pe care le folose?te la m?ncare.Priveli?tea pe care o are Bianca Gheorghiu din locul ?n care s-a mutat ?Locul este ofertant din multe puncte de vedere. Din cauza pandemiei, ?ns?, ritmul de integrare ?n comunitate, de descoperire a ?mprejurimilor a fost foarte lent. Mai am multe de cunoscut pe aici ?i procesul de a deveni om al locului dureaz? oricum c??iva ani buni”, ne-a spus Bianca.?Pentru mine, ?n esen??, ?acas?? e o stare de spirit ?i depinde doar ?ntr-o oarecare m?sura de un loc fizic. E frumos s? prinzi r?d?cini ?i s? ??i pui amprenta pe un loc, s? ?l modelezi cum ??i place ?ie. Asta ?mi doresc s? fac aici, dar nu ?tii niciodat? cum te poart? via?a.”Bianca ?i sf?tuie?te pe cei care vor s? ?i urmeze exemplu, mai ales c?nd aleg o cas? mai veche, s? verifice cu aten?ie funda?ia ?i acoperi?ul, dar ?i dac? ?n cas? sunt infiltra?ii. ?De asemenea, s? ??i asculte inima, dac? au un sentiment bun c?nd ajung la fa?a locului sau nu se simt confortabil... s? nu ignore aceste semne.” O diminea?? ?n Mociu, localitatea ?n care s-a mutat Bianca Gheorghiu Nu ?i e dor de ora? ca mediu de locuit, ci doar de micile pl?ceri pe care le avea ?n Cluj-Napoca, cum ar fi o bere la teras?, din c?nd ?n c?nd, cu prietenii. ?Dar e frumos ?i s? bei o limonad? ?n gr?din? sau s? te retragi ?ntr-o c?su?? r?coroas?, vara, c?nd afar? sunt peste 35 de grade”, completeaz? t?n?ra.?Avantajele vie?ii la ?ar? sunt multiple, ai hran? mai curat? ?n primul r?nd, mai pu?in? poluare, de toate felurile, po?i face mi?care mai u?or, ai aproape dealuri, mun?i, c?mpii, lacuri. Po?i face un gr?tar la tine ?n curte cu prietenii, ?i chiar po?i da cu aspiratorul la orice or? vrei, f?r? s? ??i fie jen? c? deranjezi vecinii”.Din chirie, ?napoi cu p?rin?iiAu fost ?i rom?ni pentru care pandemia a provocat o schimbare temporar? a locuin?ei. Multe birouri, ?n special din zona de IT sau de outsourcing, s-au ?nchis ?n timpul st?rii de urgen?? sau alert?, iar personalul s-a mutat, cu laptopuri cu tot, acas?.Ana-Maria Bucur (27 de ani) lucreaz? la o companie din Cluj-Napoca ?i ?n martie 2020 a fost anun?at? c? va lucra ?pentru o scurt? perioad? de acas?”. ?nainte ca lumea s? fie dat? peste cap, Ana locuia ?n chirie ?n Cluj-Napoca. Hot?r?rea companiei a determinat-o s? se ?ntoarc? acas?, la Moine?ti/jud. Bac?u. Ana-Maria Bucur la biroul din Cluj-Napoca ?Am decis s? lucrez din casa p?rin?ilor din mai multe motive: am vrut s? petrec Pa?tile cu ei, rata de infectare era mai mic? ?n Moine?ti dec?t ?n Cluj, plus ca ora?ul a intrat ?n lockdown de s?rb?tori. Faptul c? ai mei locuiesc la cas? ?i au curte ?i gr?dina mare m-a ajutat enorm, at?t fizic c?t ?i psihic. ?n timp ce prietenii mei (majoritatea r?ma?i ?n Cluj) au stat ?nchi?i cu s?pt?m?nile ?n apartamente, eu am ie?it zilnic la alergat”, poveste?te Ana.?n mai 2020, compania la care lucreaz? a anun?at angaja?ii c? am?n? ?ntoarcerea la birou motiv pentru care Ana a decis s? renun?e la chiria din Cluj ?i s? r?m?n? la Moine?ti p?n? se termin? pandemia. ?Au fost plusuri ?i minusuri, din punct de vedere financiar a fost bine, am reu?it s?-mi cump?r ma?in? ?i vreau s? mai str?ng ceva bani pentru o garsonier? ?n Cluj. Inten?ionez s? m? ?ntorc acolo.” Ana-Maria Bucur ?n biroul improvizat de acas?, din Moine?ti Nu totul a fost roz, spune Ana. ?Oric?t de bine ar fi aici, nu e locul meu. Nu am prieteni, nu am cu cine ie?i, plus c? nu sunt locuri de munc? pentru cei tineri”, spune t?n?ra, care m?rturise?te c? a avut ?i perioade dificile, ?n care a pl?ns zilnic ?i a stat numai ?n pat.?Cred c? a fost un episod de depresie, dac? pot numi a?a perioada aia.”Spre ce ne ?ndrept?mPandemia ?i-a l?sat amprenta asupra pie?ei imobiliare ?n ansamblu, spun speciali?tii, care arat? c? principalul efect este c? rom?nii prefer? acum locuin?ele mai spa?ioase ?i, dac? se poate, casele/vilele cu o teras? ?i un petic de iarb? verde.Schimbarea vine ?n contextul ?n care, conform Eurostat, rom?nii tr?iesc ?n cele mai aglomerate locuin?e din Uniunea European?. ?n 2018, 46,3% din rom?ni st?teau ?n locuin?e supraglomerate, ?n timp ce media european? era de doar 17,1%.Daniel Crainic, director de marketing la imobiliare.ro, ne-a spus c? ultimul an a fost marcat de o cre?tere a interesului rom?nilor pentru apartamentele cu trei sau patru camere sau pentru case sau vile. ?Cred c? aceste schimb?ri se vor men?ine pe termen lung”, e de p?rere Daniel Crainic.?Pandemia, la un moment dat, va lua sf?r?it. Dar anumite rela?ii, cum e rela?ia angajatului vizavi de birou, nu se va schimba, nu va reveni a?a cum era ?nainte. Oamenii ??i dau seama c? au nevoie de un spa?iu adecvat ?n care s? separe fizic via?a personal? de cea profesional?. Deci interesul pentru locuin?ele mari cred c? se va men?ine. De asemenea, pandemia ne-a ar?tat c?t de important e s? de?ii o teras? sau un spa?iu verde, ?n special pentru copii. Avantajul unui spa?iu verde amenajat, c?t de mic sau mare e el, se va men?ine”, ne-a mai spus Crainic, care mizeaz? pe o cre?tere a proiectelor reziden?iale de case din zonele urbane ?i periurbane.C?t despre mutarea unor familii ?n mediul rural, ?n locuin?e vechi pe care aleg s? le modernizeze, Crainic crede c? e vorba doar de un fenomen ?limitat”.Agentul imobiliar Radu Petrila, din Ia?i, sus?ine ?i el c? interesul pentru case e unul ?n cre?tere.?Pe termen lung, ?i cu pandemie ?i f?r?, tendin?a este de dezvoltare pe orizontal? ?i nu pe vertical?. Foarte multe persoane aleg casele de la periferii la pre? de apartamente din ora?. Foarte pu?ini clien?i ??i schimb? traiectoria. Pandemia cred ca a venit ca un impuls pentru cei care deja ??i f?ceau planuri de mutare la o cas?, doar c? am?nau momentul.” * * *FOTO Imagini inedite din ?Casa albastr?”, proprietatea fermec?toare cu 7 camere duble cu baie, sufragerie, living ?i buc?t?rie din Transilvania a prin?ului Charles 6 Aprilie 2021 Se ?tie c? prin?ul Charles de?ine un num?r mare de propriet??i ?n ?ntreaga lume, cum ar fi casa de weekend ?n care obi?nuia s? se odihneasc? ?mpreun? cu Lady Di ?i pe care a scos-o recent la v?nzare, scrie La Nacion, citat? de Rador.Poate una dintre cele mai pu?in cunoscute este ?Casa albastr?”, pe care a cump?rat-o ?n 2006, ?n Rom?nia, dup? ce a vizitat ?ara ?i a fost fermecat de zonele rurale ale acesteia. Acum au devenit cunoscute fotografiile cu exteriorul ?i interiorul casei care, de?i la exterior are un aspect modest, a fost remodelat? ?n stilul tradi?ional al ??rii, cu detalii de lux ?n diferite col?uri.Prin?ul de Wales a vizitat Rom?nia ?n 1998 ?i a fost fascinat de aceast? ?ar?. ?n special era interesat de zonele rurale, a?a c? opt ani mai t?rziu, c?nd a ap?rut o oportunitate imobiliar?, nu a avut nicio ?ndoial?. Astfel, fiul Elisabetei a II-a a cump?rat o cas? ?ntr-un mic sat din Transilvania, av?nd ?i o ferm? pe aceea?i proprietate.Casa este cunoscut? sub numele de ?Casa albastr?”, datorit? culorii zidurilor sale exterioare. La prima vedere, nu pare a fi genul de proprietate de care ar fi interesat un prin? britanic; cu toate acestea, casa are spa?ii mari care au fost remodelate, pentru a r?spunde cerin?elor noului proprietar. ?Casa albastr?” are ?apte camere duble cu baie, o sufragerie, un living ?i o buc?t?rie. Poate c? cel mai impresionant lucru care poate fi v?zut ?n fotografiile care au fost publicate acum este decorul. Fiecare dintre spa?ii este mobilat cu mobilier transilv?nean vechi. Aspectul vintage al locului, asociat cu absen?a televizoarelor sau a aparatelor de radio, creeaz? o atmosfer? de lini?te ?i deconectare ce ?ndeamn? la transformarea casei ?ntr-un fel de ?refugiu”, departe de presiunile vie?ii reale.Trei dintre b?ile dormitoarelor au propria cad?. Acest spa?iu este decorat cu tapet cu model ?i faian?? pictat? manual, care reflect? cultura autentic? transilv?nean?. ?n plus, mai este o baie foarte special?, care are o cad? separat? (?n mijloc/nr). Sursa: La Nacion/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download