MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII
Anexa nr. 4 la OMEdC nr. 4947/2308.2006
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII
CURRICULUM
CLASA A XI - A
LICEU TEHNOLOGIC - NIVEL 3
CALIFICAREA: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRI INTERIOARE
2006
Autori:
Ing. Adela CIULEA, profesor grad I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Ing. Maria ISOPESCU, profesor grad I, Grup Şcolar Forestier Arad
Ing. Măricuţa MAGDA, profesor grad I, Grup Şcolar Industrial „Ioan Ciordaş” Beiuş
Ing. Felicia NEACŞU, profesor grad I, Grup Şcolar de Ind. Lemnului
Dr. ing. Maria PENTILESCU, inspector şcolar, Inspectoratul Şcolar Suceava
Ing. Tinca STREZA, profesor grad I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Arhitect Alexandrina Marinela MIHALACHE, Institutul Naţional al Lemnuui Bucureşti
Consultanţă:
Prof. dr. ing. Catinca SCRIOŞTEANU, expert CNDIPT, Bucureşti
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGIC – ciclul superior
Clasa a XI -a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
Cultură de specialitate şi instruire practică 330 ore
Modulul I Tehnologia mobilei
|Total ore / an: | |132 |
|din care: |Instruire practică |33 |
Modulul II Calitatea mobilei
|Total ore / an: | |99 |
|din care: |Instruire practică |66 |
Modulul III Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului
|Total ore / an: | |99 |
|din care: |Instruire practică |99 |
Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 330 ore / an
Stagii de pregătire practică 120 ore
Modulul IV Construcţia mobilei
|Total ore / an: | |120 |
|din care: |Laborator tehnologic |60 |
Total ore / an: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni / an = 120 ore / an
Curriculum în dezvoltare locală 132 ore
Modulul V Materii prime si materiale pentru mobilă şi amenajări interioare
|Total ore / an: | |66 |
|din care: |Laborator tehnologic |33 |
Modulul VI Desen tehnic
|Total ore / an: | |66 |
|din care: |Laborator tehnologic |33 |
Total ore/an: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 132 ore / an
TOTAL ORE: 582 ore / an
ALCĂTUIREA MODULELOR - CLASA a XI –a, liceu tehnologic, ciclul superior
Calificarea: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
|Unitatea de competenţă |Competenţe specifice |M.I |
| | |▪ Operaţii din fluxul tehnologic al mobilierului din cadre: |
| |11.1. Stabileşte fluxul |- uscare cherestea, debitare, prelucrare mecanică, asamblare, finisare, ambalare |
| |tehnologic pentru mobilierul |▪ Sistema de maşini: |
| |din cadre |- maşini individuale, agregate, CNC-uri |
| | |▪ Semne convenţionale pentru: |
| | |- materii prime, scule şi organe ale maşinilor-unelte, maşini-unelte |
|11. Tehnologia mobilei | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
|11. Tehnologia mobilei | | |
| | |▪ Operaţii specifice fabricării mobilei din panouri |
| |11.2. Precizează succesiunea |- debitare, prelucrare mecanică, asamblare, finisare, ambalare |
| |tehnologică a operaţiilor |▪ Linii de prelucrare a panourilor: |
| |pentru mobila din panouri |- semiautomatizate şi automatizate |
| | |▪ Semne convenţionale pentru: |
| | |- materii prime, scule şi organe ale maşinilor-unelte, linii de prelucrare |
| | |▪ Tapiţerii: |
| | |- clasice şi moderne, fixe şi detaşabile. |
| |11.3. Analizează variante de |▪ Operaţii specifice tehnologiei mobilierului tapiţat: |
| |elaborare a mobilierului |- pregătirea scheletelor de rezistenţă în vederea tapiţării, realizarea suportului|
| |tapiţat |elastic, croirea şi coaserea materialelor textile, tapiţarea propriu-zisă. |
| | |▪ Structuri de tapiţerii: |
| | |- în funcţie de sistemul constructiv şi a materialelor folosite. |
| | |▪ Operaţii specifice pentru: |
| |11.4. Asociază materiale |- schelete metalice nichelate şi cromate, sticlă , cristal, semicristal, material |
| |diferite în conceperea |plastic, material plastic metalizat, folie de aluminiu, marmură, ratan, paie de |
| |produselor finite |orez, bambus, piele ecologică, fier forjat. |
| |. |▪ Soluţii de montare a feroneriei: |
| | |- aplicat, semiîngropat, îngropat |
| | |▪ Avantajele utilizării materialelor netradiţionale: |
| | |- îmbunătăţirea imaginii artistice a produsului, reducerea consumului de material |
| | |lemnos, alinierea la tendinţele actuale ale design-ului modern |
|11. Tehnologia mobilei | | |
| | |▪ Grad de deteriorare a pieselor de mobilier: |
| |11.5. Elaborează soluţii de |- uzură, fisuri, crăpături, elemente lipsă |
| |recondiţionare a mobilierului|▪ Modalităţi de recondiţionare a mobilierului artistic: |
| |artistic |- spălare -curăţare, şlefuire, chituire, refinisare, înlocuirea elementului |
| | |distrus |
| | |▪ Tratamente ce se pot aplica pieselor de mobilier artistic: |
| | |- aplicarea de soluţii de protecţie, prin diverse metode -(pensulare, pulverizare,|
| | |imersie). |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI EVALUARE
Modulul tehnologia mobilei poate fi parcurs independent de celelalte module ce alcătuiesc curriculum-ul de nivelul trei, clasa a XI-a, calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, oferind elevilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe referitoare la organizarea fluxului tehnologic pentru diferite tipuri de mobilier: din cadre, din panouri, tapiţat, în construcţie mixtă.
Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să ofere elevilor posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a participa la asocierea diferitelor materiale din construcţia mobilierului mixt, de a analiza variante de tapiţare a produselor demobilier, de a găsi soluţii de recondiţionare a mobilierului artistic.
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere utilizarea metodelor ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, lucrul pe ateliere, dezbaterea etc., care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate, probele de evaluare prevăzute în Standardul de pregătire profesională sunt probe practice prin care elevii trebuie să demonstreze că sunt capabili să:
- definească operaţiile fluxului tehnologic al mobilierului din cadre;
- descrie sistema de maşini utilizată;
- reprezinte cu ajutorul semnelor convenţionale, fluxuri tehnologice;
- descrie liniile de prelucrare pentru prelucrarea panourilor;
- analizeze structuri de tapiţerii date;
- indice soluţii de montare a accesoriilor specifice unei asamblări date;
- identifice gradul de deteriorare al unei piese date;
- stabilească modalitatea de recondiţionare pentru piesa dată;
- să realizeze tratamente de protecţie pentru piesele de mobilier artistic.
Evaluarea acestor competenţe folosind metodele enumerate mai sus, va scoate în evidenţă nivelul de pregătire al elevilor, modul în care aceştia îşi exprimă propriile opinii, abilităţile de organizare, coordonare şi control, curajul de a face propuneri şi de a le motiva, abilităţile de lucru în echipă. Metodele de evaluare utilizate vor fi însoţite de instrumente de evaluare întocmite de profesor sau de profesor în colaborare cu elevii.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice specializate: stabileşte fluxul tehnologic pentru mobilierul din cadre, precizează succesiunea tehnologică a operaţiilor pentru mobila din panouri, analizează variante de elaborare a mobilierului tapiţat, asociază materiale diferite în conceperea produselor finite, elaborează soluţii de recondiţionare a mobilierului artistic, se formează prin activităţi de instruire teoretică şi instruire practică, cu un număr total de 132 ore.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate în Standardul de pregătire profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
| |Număr de ore alocate |
|Conţinut tematic | |
| |Instruire |Instruire practică|
| |teoretică | |
|Tehnologia fabricării mobilei din cadre |21 |6 |
|▪ Fluxul tehnologic într-o secţie de mobilă din cadre | | |
|▪ Operaţii tehnologice de: debitare, prelucrare mecanică, asamblare, montare | | |
|▪ Sistema de maşini: maşini individuale, agregate, CNC-uri, specifice operaţiilor tehnologice | | |
|▪ Semne convenţionale pentru: materii prime, scule şi organe ale maşinilor-unelte, maşini-unelte | | |
|Tehnologia fabricării mobilei corp |21 |6 |
|▪ Fluxul tehnologic într-o fabrică de mobilă corp | | |
|▪ Materii prime şi materiale folosite pentru mobila corp | | |
|▪ Soluţii constructive de asamblare a panourilor | | |
|▪ Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule, SDV – uri, materiale tehnologice, accesorii | | |
|▪ Operaţii tehnologice de: debitare a panourilor, prelucrare mecanică a panourilor, asamblare, montare | | |
|▪Sistema de maşini: maşini individuale, agregate, CNC-uri, specifice operaţiilor tehnologice | | |
|▪ Semne convenţionale pentru: materii prime, scule şi organe ale maşinilor-unelte, maşini-unelte, | | |
|agregate, linii. | | |
|Tapiţarea produselor de mobilier |18 |6 |
|▪ Clasificarea mobilierului tapiţat | | |
|▪ Proiectarea mobilierului tapiţat | | |
|-bazele proiectării : funcţionalitate, estetică, tipizare. | | |
|▪ Tehnologia fabricării elementelor de susţinere şi arcuire | | |
|▪ Tehnologia fabricării elementelor de umplere | | |
|▪ Tehnologia confecţionării elementelor de acoperire şi decorare | | |
|▪ Structuri de tapiţerii: |21 |6 |
|- materiale folosite în structura tapiţeriilor; | | |
|- fabricarea tapiţeriilor clasice; | | |
|- fabricarea tapiţeriilor moderne. | | |
|Tehnologia fabricării mobilierului în construcţie mixtă | | |
|▪ Operaţii specifice pentru: | | |
|- schelete metalice nichelate şi cromate, sticlă , cristal, semicristal, material plastic, material | | |
|plastic metalizat, folie de aluminiu, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, fier | | |
|forjat |18 |9 |
|▪ Soluţii de montare a feroneriei: | | |
|- aplicat, semiîngropat, îngropat | | |
|▪ Avantajele utilizării materialelor netradiţionale: | | |
|- îmbunătăţirea imaginii artistice a produsului, reducerea consumului de material lemnos, alinierea la | | |
|tendinţele actuale ale design-ului modern | | |
|▪ Soluţii constructive specifice | | |
|▪ Condiţii specifice de prelucrare | | |
|Recondiţionarea mobilierului artistic | | |
|▪ Posibilităţi de deteriorare a pieselor de mobilier artistic: - uzură; | | |
|- fisuri; | | |
|- crăpături, | | |
|- elemente lipsă. | | |
|▪ Operaţii de recondiţionare a mobilierului artistic: | | |
|- spălare -curăţare; | | |
|- şlefuire; | | |
|- chituire; | | |
|- refinisare; | | |
|- înlocuirea elementului distrus. | | |
|▪ Tratamente pentru piesele de mobilier artistic: | | |
|- soluţii de protecţie, | | |
|- metode de aplicare (pensulare, pulverizare, imersie). | | |
|TOTAL ORE: 132 |99 |33 |
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorul putând distribui orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic din zonă.
Procesul de predare – învăţare trebuie să fie axat pe formarea competenţelor tehnice specializate cerute de calificarea de nivel 3, tehnician în prelucrarea lemnului.
Activităţile desfăşurate la nivelul 3 vor folosi metode active centrate pe elevi cum ar fi: problematizarea, studiu de caz, brainstormingul, exerciţiul etc., metode care să dezvolte la elevi capacitatea de lua decizii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor şi asumarea responsabilităţii în diverse situaţii.
Pentru evaluarea competenţei Asociază materiale diferite în conceperea produselor finite se dă exemplu de o fişă de observare prin care elevii vor proba competenţele de asociere a diferitelor materiale în conceperea mobilierului în construcţie mixtă. Activitatea va fi desfăşurată pe grupe de 4 -5 elevi care se vor consulta, vor întocmi un desen de ansamblu sau schiţă pentru măsuţa care va fi fabricată, vor întocmi o fişă cu necesarul de materii prime şi materiale, vor schiţa fluxul tehnologic apoi vor efectua sarcinile de lucru fiind supravegheaţi de profesori sau maiştrii instructori care vor aprecia dacă sarcinile au fost îndeplinite.
Exemplu:
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
|Rezultat |Feedback |
| | |
MODULUL I. Tehnologia mobilei
Titlul unităţii 11. Tehnologia mobilei
Competenţa11.4. Asociază materiale diferite în conceperea produselor finite
Criterii de performanţă:
(a) Descrierea operaţiilor specifice în combinarea materialelor netradiţionale
(b) Indicarea soluţiilor de montare a accesoriilor specifice produselor finite
(c) Precizarea avantajelor folosirii materialelor netradiţionale
Condiţii de aplicabilitate:
Operaţii specifice pentru: schelete metalice nichelate şi cromate, sticlă , cristal, semicristal, material plastic, material plastic metalizat, folie de aluminiu, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, fier forjat
Soluţii de montare: aplicat, semiîngropat, îngropat
Avantaje: îmbunătăţirea imaginii artistice a produsului, reducerea consumului de material lemnos, alinierea la tendinţele actuale ale design-ului modern
Instrucţiuni pentru candidaţi
( Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de observare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
( Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului înainte de a începe rezolvarea;
( Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării cerinţelor;
( Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
( În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Profesorul cere elevilor să urmărească şi să coordoneze activitatea de execuţie a unui lot de măsuţe de hol pe schelet metalic, din ţeavă pătrată, iar placa mesei din PAL - înnobilat de 18mm.
Efectuaţi următoarele sarcini de lucru:
Descrierea operaţiilor specifice în combinarea materialelor netradiţionale- criteriul de performanţă a
|Nr. |Sarcini de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
| |Descrieţi succesiunea operaţiilor pentru obţinerea reperelor măsuţei | | |
| |Placa mesei – PAL – înnobilat 18mm - operaţii | | |
| |- | | |
| |- | | |
| |- | | |
| |- | | |
| |cadru metalic – ţeavă pătrată 40 x 40mm-operaţii: | | |
| |- | | |
| |- | | |
| |- | | |
| |- | | |
Indicarea soluţiilor de montare a accesoriilor specifice produselor finite – criteriul de performanţă b
|Nr. |Sarcini de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. |Indică soluţii de asamblare a plăcii măsuţei cu cadrul metalic | | |
|2. |Stabileşte şi argumentează varianta finală | | |
|3. |Specifică accesoriile de montare necesare | | |
Precizarea avantajelor folosirii materialelor netradiţionale - criteriul de performanţă c
|Nr. |Avantaje ale folosirii materialelor netradiţionale |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. | | | |
|2. | | | |
|3. | | | |
Notă : Rezolvarea fiecărei sarcini de lucru va fi marcată prin bifarea căsuţei corespunzătoare din tabel. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
MODULUL II. CALITATEA MOBILEI
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
Pregătirea tinerilor la nivelul trei, pe ruta directă a liceului tehnologic - ciclul superior, asigură obţinerea calificării de tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a XI-a s-a făcut pe baza standardului de pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.
Calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a capacităţii de determinare a valorilor practic-utilitare ale mobilei contemporane şi a valorilor constructive şi estetice ale acestora, capacitatea de a organiza funcţional şi estetic interioarele locuinţelor şi a altor spaţii.
Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile de ergonomie şi funcţionalitate, determinată de dimensiunile produsului, curriculum-ul pentru tehnician designer mobilă şi amenajări interioare vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.
Pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare se parcurg unităţile de competenţă tehnice generale: Tehnologia mobilei, Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, Construcţia mobilei, Desen tehnic, Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare şi unităţile de competenţă tehnice specializate: Calitatea mobilei, Geometria formelor, Conceptul de design în mobilă, Ambientul spaţiului amenajat, Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn, Tehnici de marketing, Proiectarea asistată de calculator.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie, şi anume: comunicare în limba modernă, gândire critică şi rezolvare de probleme, managementul relaţiilor interpersonale, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, comunicare, dezvoltarea carierei profesionale, procesarea datelor numerice, iniţierea unei afaceri.
Dintre acestea, în curriculumul pentru clasa a XI-a se evaluează doar unitatea de competenţă precizată în tabelul de corelare competenţe-conţinuturi, respectiv comunicare.
Calitatea sistemului educaţional atrage după sine şi asigurarea calităţii produselor de mobilier, produsele cele mai importante ale industriei de prelucrare a lemnului.
Calitatea mobilierului depinde de calitatea materiilor prime şi materialelor folosite în procesul de fabricaţie, de calitatea prelucrării, dar şi de calificarea şi disciplina personalului de execuţie şi control.
Modulul Calitatea mobilei este construit pe unitatea de competenţă 14 din Standardul de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire. Prin parcurgerea modulului Calitatea mobilei elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe, care le vor permite să ia toate măsurile organizatorice pentru ca activitatea de producere a mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii. Numai produsele de mobilier corespunzătoare calitativ vor fi competitive şi vor rezista concurenţei de pe piaţă.
Modulul Calitatea mobilei este integrat în pregătirea de specialitate de la nivelul 3, clasa a XI-a, calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare şi ocupă poziţia a doua în planul de învăţământ fiind integrat în cadrul pregătirii de bază.
Conţinuturile acestui modul sunt corelate cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională şi se vor parcurge în 33 săptămâni cu un număr total de 66 de ore de instruire teoretică şi instruire practică.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
14. Calitatea mobilei
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|Unitatea de competenţă|Competenţe individuale |Conţinut tematic |
|14. Calitatea mobilei |14.1 Precizează indicatorii de | Concept de calitate: scurt istoric |
| |calitate |Indicatori de calitate: fiabilitatea, mentenabilitatea, |
| | |disponibilitate |
| | |Verificare: cu instrumente şi aparate de măsură şi control |
| | |Condiţii de calitate: conform standardului SR 770/2006 |
| | |Cerinţe de calitate pentru: produse aglomerate, cherestea, |
| |14.2 Efectuează controlul |produse stratificate, materiale abrazive, materiale de |
| |calităţii materiilor prime şi |finisare, materiale de încleiere, materiale de tapiţerie şi de |
| |materialelor |ambalare |
| | |Recepţionează: calitativ şi cantitativ |
| | |Documente:de intrare, de ieşire, fişe de consum, buletine |
| | |de analiză şi încercări, certificate de calitate, certificate de |
| | |calitate şi garanţie |
| |14.3 Utilizează instrumente şi |Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre, |
| |aparate de măsură şi control |comparator cu cadran, optimetru, cale, raportoare, echere |
| | |şi nivele, cupa STAS, vâscozimetru, umidometru |
| | |Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate, |
| | |rugozitate |
| | |Întreţinerea: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare, |
| | |curăţare |
| |14.4 Aplică condiţiile de calitate|Scopul activităţii de control: satisfacerea cerinţelor |
| |pe tipuri de mobilier |beneficiarilor |
| | |Referinţe normative: forme şi dimensiuni,condiţii privind |
| | |emisia de formaldehidă din plăci, condiţii de execuţie, |
| | |condiţii de securitate, condiţii specifice de ambalare, |
| | |marcare, depozitare |
| | |Tipuri de mobilier: de depozitare, de bucătărie, de şedere şi |
| | |odihnă, pentru copii, de birouri |
| | |Documente de control: buletine de analiză şi încercări, |
| | |certificate de calitate şi garanţie şi însoţire |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI EVALUARE
Conceperea şi realizarea activităţilor didactice vor fi orientate spre formarea competenţelor prevăzute în modulul Calitatea mobilei dar şi spre evaluarea formativă a acestora.
Profesorii şi maiştrii instructori vor utiliza metode active de învăţare care orientează elevii spre acţiuni de descoperire şi achiziţionarea de cunoştinţe referitoare la asigurarea calităţii produselor din lemn.
Metodele active/interactive, cum ar fi: descoperirea, problematizarea, studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, conversaţia, activităţi practice, utilizate corespunzător în cadrul activităţilor proiectate consolidează cunoştinţe, dezvoltă atitudini şi comportamente şi determină elevii să respecte disciplina tehnologică la locul de muncă. Această disciplină trebuie respectată atât de personalul de execuţie, care are şi obligaţia controlului, cât şi de personalul specializat în controlul calităţii pe întregul flux de fabricaţie, de la recepţia materiilor prime şi materialelor până la încărcarea mobilierului în mijloacele de transport în vederea livrării la beneficiar.
Pentru a realiza o evaluare cât mai completă a activităţilor desfăşurate şi respectiv a competenţelor prevăzute în modulul Calitatea mobilei, se vor folosi instrumente de evaluare formative care vor urmări atât achiziţionarea de cunoştinţe, cât mai ales atitudinile dezvoltate şi implicarea elevilor în luarea de măsuri tehnico-organizatorice pentru ca activitatea de producere a mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii.
Numai prin implicarea directă a elevilor în procesul de învăţare şi evaluare sau autoevaluare, se vor înregistra rezultate bune, relevante şi se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în Standardul de Pregătire Profesională la fiecare competenţă a modulului.
Evaluarea va scoate în evidenţă la ce nivel se află elevii, dacă aceştia au dobândit suficiente cunoştinţe şi deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare (admitere la facultate), fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
Metodele de evaluare utilizate trebuie să beneficieze de o serie de instrumente de evaluare elaborate sub formă de: fişe de observare, probe practice, proiecte, portofolii, fişe de evaluare şi autoevaluare etc.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice specializate: Precizează indicatorii de calitate, Efectuează controlul calităţii materiilor prime şi materialelor, Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control, Aplică condiţiile de calitate pe tipuri de mobilier se formează prin activităţi de instruire teoretică şi instruire practică pe parcursul a 33 săptămâni cu un număr total de 66 de ore
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
| |Număr de ore alocate |
|Conţinut tematic | |
| |Instruire |Instruire practică|
| |teoretică | |
|Conceptul de calitate | | |
|Evoluţia istorică a conceptului de calitate | | |
|Satisfacerea nevoilor societăţii în condiţiile protecţiei consumatorilor şi a mediului înconjurător. | | |
|Scopul principal al asigurării calităţii produselor şi serviciilor. | | |
|Contribuţia calităţii produselor şi serviciilor la dezvoltarea economiei naţionale. |8 |4 |
|Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii produselor din industria de prelucrare a lemnului. | | |
|Calitatea produselor şi controlul acestora | | |
|Caracterul dinamic al calităţii | | |
|Indicatorii de calitate | | |
|Metode pentru controlul calităţii | | |
|Precizie de prelucrare. Metode şi mijloace de măsurare şi control | | |
|Definirea preciziei de prelucrare. | | |
|Metode şi mijloace de măsurare şi control | | |
|Instrumente şi aparate de măsură şi control: utilizare, întreţinere şi păstrare |4 |8 |
|Activităţi de control | | |
|Controlul calităţii materiilor prime şi materialelor | | |
|Cerinţe de calitate pentru: produse aglomerate, cherestea, | | |
|produse stratificate, materiale abrazive, materiale de |8 |8 |
|finisare, materiale de încleiere, materiale de tapiţerie şi de | | |
|ambalare, conform standardelor în vigoare | | |
|Recepţionarea: calitativă şi cantitativă | | |
|Controlul calităţii produselor de mobilier |6 |5 |
|Condiţii generale de calitate conform SR 770-2006 | | |
|Condiţii specifice de calitate conform standardelor naţionale şi internaţionale în vigoare pe tipuri de| | |
|mobilier: de depozitare, de bucătărie, mese şi mobilier de birou, mobilier pentru copii | | |
|Documente de control: de intrare, de ieşire, fişe de consum, | | |
|buletine de analiză şi încercări, certificate de calitate, certificate |6 |5 |
|de calitate şi garanţie | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| |1 |3 |
|TOTAL ORE: 66 |33 |33 |
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Pentru formarea competenţelor cerute prin modulul Calitatea mobilei, metodele de predare-învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev cu pondere sporită pe activităţi de învăţare, activităţi practice şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de modulul Calitatea mobilei se recomandă utilizarea cu precădere a metodelor bazate pe acţiune cum ar fi: jocul de rol, exerciţiul practic, problematizarea şi observarea dirijată.
Spre exemplificare s-a întocmit un instrument de evaluare prin care se urmăreşte, formarea şi evaluarea competenţei 14.3 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control. Activitatea presupune evaluarea celor trei criterii de performanţă (a), printr-o probă scrisă, iar (b) şi (c) printr-o activitate practică desfăşurată în sector, la agentul economic sau în laboratorul tehnologic.
Prima parte a fişei presupune completarea spaţiilor punctate cu informaţiile corecte pentru identificarea şi descrierea aparatelor de măsură şi control, iar a doua parte presupune operarea cu instrumentele şi aparatele de măsurat pentru verificarea reperelor, subansamblurilor şi a produselor finite din lemn.
Această activitate stimulează elevii şi îi obligă să folosească şi alte cunoştinţe de la modulele Tehnologia mobilei şi Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare pentru a face faţă sarcinilor de lucru prevăzute în fişa de observare. Profesorul sau maistrul va urmări dacă elevul îşi îndeplineşte sarcinile, dacă urmăreşte rezultatele, dacă sesizează conducătorii locurilor de muncă în cazul depistării unor defecte de execuţie a reperelor sau unor operaţii şi solicită luarea de măsuri pentru diminuarea numărului de defecte ce apar pe fluxul de fabricaţie, eliminarea cauzelor sau înlăturarea defectelor.
Completarea şi interpretarea rezultatelor acestui instrument de evaluare îi determină pe elevi să-şi completeze cunoştinţele şi să fie interesaţi de controlul calităţii mobilierului, iar ca viitori tehnicieni să fie capabili să ia măsuri în ce priveşte:
- introducerea în fabricaţie şi promovarea pe flux numai a materiilor prime, materialelor şi semifabricatelor care se încadrează în parametrii prescrişi;
- menţinerea sistemei de maşini la precizia de prelucrare necesară;
- calificarea şi disciplina personalului de execuţie şi control, care trebuie să cunoască operaţia executată şi să nu promoveze sub nici un motiv pe flux repere, subansambluri sau materiale tehnologice ce nu se încadrează în parametrii tehnico-calitativi prescrişi.
Exemplu de fişă de evaluare
FIŞĂ DE EVALUARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
|Rezultat |Feedback |
| | |
Modulul II: CALITATEA MOBILEI
Titlul unităţii 14. Calitatea mobilei
Competenţa 14.3 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control
Criterii de performanţă:
(a) Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control
(b) Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de mobilă
(c) Întreţinerea aparatelor de măsură şi control
Condiţii de aplicabilitate
Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre, comparator cu cadran, optimetru,
cale, raportoare echere şi nivele, cupa STAS, vîscozimetru, umidometru
Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate, rugozitate, umiditate
Întreţinere: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare, curăţare
Instrucţiuni pentru candidaţi
( Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
( Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului înainte de a începe rezolvarea;
( Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării cerinţelor;
( Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
( În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Profesorul împarte elevilor fişa de evaluare în care sunt specificate sarcinile de lucru .
Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control – criteriul de performanţă a
Completaţi spaţiile punctate cu informaţiile care lipsesc:
1. Pentru verificarea preciziei de execuţie a reperelor se folosesc următoarele aparate şi instrumente:
a________________________ b____________________________
c________________________ d____________________________
2. Dispozitivele pentru verificarea execuţiei reperelor sunt denumite ________________
3. Pentru verificarea şi recepţia lacurilor, emailurilor, diluanţilor, adezivilor etc. se folosesc ________________________________________________________________________
Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de mobilă – criteriul de performanţă b
|Nr. crt. |Sarcini de lucru |Evaluator |Data |
|1. |Măsoară dimensiunile de gabarit ale dulapului de haine cu două uşi: lungime, lăţime şi înălţime | | |
|2. |Compară şi notează dimensiunile conform cu documentaţia tehnică pusă la dispoziţie | | |
|3. |Verifică dimensiunile subansamblurilor şi reperelor: uşi, poliţe, pereţi laterali, plăci | | |
| |superioare şi inferioare, socluri etc. | | |
|4. |Verifică distanţa dintre poliţe | | |
|5. |Controlează paralelismul şi perpendicularitatea suprafeţelor plane | | |
|6. |Verifică precizia de executare a dimensiunilor găurilor şi locaşurilor pentru broaşte, balamale,| | |
| |opritori etc. şi poziţionarea acestora faţă de suprafaţa de referinţă | | |
|7. |Verifică precizia de montare a uşilor | | |
|8. |Apreciază calitatea finisajului | | |
Întreţinerea aparatelor de măsură şi control – criteriul de performanţă c
|Nr. crt. |Sarcini de lucru |Evaluator |Data |
|1. |Mânuieşte corect aparatele de măsură şi control | | |
|2. |Verifică buna funcţionare a aparatelor de verificat | | |
|3. |Curăţă aparatele şi instrumentele la terminarea lucrului | | |
|4. |Pliază, gresează sau ordonează aparatele şi instrumentele de măsură şi control | | |
|5. |Asigură condiţii optime de depozitare a aparatelor şi instrumentelor de măsură şi control | | |
Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi apreciată de către evaluator prin
acordarea unui număr de puncte pentru fiecare item, puncte care apoi vor fi convertite în note.
În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru face
recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca
activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic.
Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în
funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a
aplicaţiilor practice.
MODULUL III. NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PSI ŞÎ PROTECŢIA MEDIULUI
1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Pregătirea tinerilor la nivelul trei, pe ruta directă a liceului tehnologic - ciclul superior, asigură obţinerea calificării de tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a XI-a s-a făcut pe baza standardului de pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.
Calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a capacităţii de determinare a valorilor practic-utilitare ale mobilei contemporane şi a valorilor constructive şi estetice ale acestora, capacitatea de a organiza funcţional şi estetic interioarele locuinţelor şi a altor spaţii.
Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile de ergonomie şi funcţionalitate, determinată de dimensiunile produsului, curriculum-ul pentru tehnician designer mobilă şi amenajări interioare vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.
Pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare se parcurg unităţile de competenţă tehnice generale: Tehnologia mobilei, Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, Construcţia mobilei, Desen tehnic, Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare şi unităţile de competenţă tehnice specializate: Calitatea mobilei, Geometria formelor, Conceptul de design în mobilă, Ambientul spaţiului amenajat, Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn, Tehnici de marketing, Proiectarea asistată de calculator.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie, şi anume: comunicare în limba modernă, gândire critică şi rezolvare de probleme, managementul relaţiilor interpersonale, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, comunicare, dezvoltarea carierei profesionale, procesarea datelor numerice, iniţierea unei afaceri.
Dintre acestea, în curriculumul pentru clasa a XI-a se evaluează doar cele precizate în tabelul de corelare competenţe-conţinuturi, respectiv comunicare.
Modulul Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului este integrat în pregătirea din clasa a XI-a pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare şi se parcurge în perioada pregătirii practice anuale.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice generale şi specializate prin asigurarea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, organizarea activităţilor de evitare a riscurilor legate de protecţia muncii, stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de accident, astfel încât executarea tuturor operaţiilor de prelucrare a lemnului pe maşini-unelte, utilaje şi agregate să se realizeze în condiţii de securitate a muncii.
Modulul Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului ocupă poziţia a III-a în planul de învăţământ şi este construit pe unitatea de competenţă tehnică generală 13 cu aceeiaşi denumire cu a modulului, agregată cu unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie comunicare.
II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
5. Comunicare (competenţa 5.1 şi 5.3)
5.1 Susţine prezentări pe teme profesionale
5.3 Elaborează documente pe teme profesionale
Unitatea de competenţă tehnică generală:
13. Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului
III TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|Unităţi de competenţă |Criterii de performanţă |Conţinuturi |
| |5.1 Susţine prezentări pe |Întocmirea unui plan de acţiune în caz de accident la o situaţie dată, având la bază |
| |teme profesionale |pregătirea şi participarea la o prezentare şi/sau şedinţă pe o temă dată: |
|5. Comunicare | |Consultă surse privind legislaţia de protecţia muncii, dreptul muncii |
| | |Prezintă structurat normativele cu privire la timpul de muncă, de odihnă, munca |
| | |tinerilor şi a femeilor, asigurări sociale |
| | |Utilizarea unor tehnici de prezentare care să trezească interesul prin: |
| |13.1 Aplică legislaţia |prezentarea atractivă pentru audienţă |
| |privind timpul de muncă şi |folosirea unor tehnici de implicare a audienţei |
| |de odihnă |argumentare logică a prezentării |
| | |prezentarea de fapte şi date statistice |
| | |- folosirea unui suport non-verbal (imagine, grafică), exemplificări, gestică, |
|13. Norme de protecţia | |mimică asociată, pronunţie, intonaţie |
|muncii, PSI şi protecţia| | |
|mediului | | |
| |5.3 Elaborează documente |Identificarea factorilor de risc din sectorul supravegheat: |
| |pe teme profesionale. |noxe, zgomote, temperatura şi umiditatea aerului, vibraţii, radiaţii |
| | |Ţinerea evidenţei locurilor de muncă periculoase, prin scrierea unui document clar şi |
| | |corect: |
| |13.anizează activităţi|jurnale, registre, statistici, accidente de muncă, boli profesionale, avarii |
| |de evitare a riscurilor |respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, a regulilor gramaticale, a coerenţei,|
| |legate de protecţia muncii |folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor şi diagramelor |
| | |Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţie: |
| | |- pentru cap, corp, mâini şi picioare |
| |13.2 Respectă legislaţia |Instruirea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la |
| |privind protecţia muncii şi|locul de muncă: |
| |PSI |- instructaje: introductiv general, periodic, la locul de muncă, atenţional, norme |
| | |specifice industriei lemnului, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante |
| | |Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice: |
| | |- utilizarea echipamentelor de lucru şi de protecţie, truse de prim ajutor, materiale |
| | |igienico-sanitare, alimentaţia de protecţie |
| | |Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie: |
| | |- specifice locului de muncă (apărători de protecţie) |
| |13.4 Identifică cauzele |Tipuri de degradare a mediului înconjurător: eroziunea solului, poluarea apelor, |
| |care duc la poluarea |modificarea învelişului biotic |
| |mediului înconjurător |Surse de poluare: praf, rumeguş, gaze, zgomot, ape reziduale |
| | |Mediul înconjurător: apă, aer, sol |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI EVALUARE
Formarea competenţelor prevăzute în acest modul se poate realiza numai prin aplicarea unor metode active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de învăţare.
Tehnicile de instruire revin profesorului/maistrului instructor, care trebuie să adapteze procesul didactic la particularităţile elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice generale ale acestui modul, profesorul/maistrul-instructor va propune elevilor în cadrul activităţilor probe practice prin care aceştia să demonstreze că sunt capabili să asigure aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, să organizeze activităţi de evitare a riscurilor legate de protecţia muncii, să stabilească activităţi de intervenţie în caz de accident.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din standardele de pregătire profesională, iar ca metode de evaluare recomandăm:
( Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor acestora faţă de o sarcină dată;
( Investigaţia, joc de rol;
( Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;
( Metoda exerciţiilor practice.
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
( Fişe de observare şi fişe de lucru; exerciţiul practic (proba practică); portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice generale se formează prin activităţi de instruire practică. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Pentru modulul Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului sunt alocate un număr de 99 de ore ce se vor parcurge în perioada instruirii practice săptămânale.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de mai jos cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor rămâne la latitudinea profesorului în funcţie de specificul şi resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Tematica modulului III: Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului
|Conţinuturi tematice |Număr de ore alocate |
|Noţiuni generale cu privire la actele normative | |
|Prevederi privind dreptul de muncă |12 |
|Prevederile codului muncii şi a altor normative cu privire la timpul de muncă şi de odihnă, munca tinerilor şi a | |
|femeilor, asigurarea socială de stat. | |
| |15 |
|Legislaţia protecţiei muncii | |
|Legislaţia primară | |
|Legislaţia secundară |12 |
|Legislaţia terţiară | |
|Principii de organizare a locului de muncă | |
|Amplasarea maşinilor, utilajelor | |
|Spaţiul de lucru, limitele stocurilor tehnologice de materiale pe flux. |12 |
|Transportul şi depozitarea materiilor prime, materialelor la locul de muncă şi a produselor finite în depozit. | |
|Măsuri de protecţia muncii pentru transportul intern | |
|Acte normative care reglementează transportul intern |9 |
|Folosirea căilor de circulaţie | |
|Sisteme de semnalizare a pericolelor. | |
| | |
|Noţiuni de ergonomie pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale | |
|Principii ergonomice de bază | |
|Oboseala organismului uman (factorii care o influenţează şi măsuri de diminuare a oboselii) |18 |
|Boli profesionale | |
| | |
|Accidente de muncă | |
|Clasificarea accidentelor de muncă | |
|Cauzele care conduc la apariţia accidentelor de muncă |12 |
|Declararea, cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă | |
|Consecinţele sociale şi economice ale accidentelor de muncă | |
|Măsuri de prim ajutor în caz de accident | |
|Mijloace de protecţie a capului, a ochilor şi a feţei, protecţia mâinilor şi a braţelor, a corpului (a pielii), | |
|protecţia picioarelor | |
| |9 |
|Apărarea împotriva incendiilor | |
|Incendii şi explozii | |
|Măsuri de protecţia muncii la transportul, depozitarea şi manevrarea materialelor explozive | |
|Măsuri de prevenire a incendiilor | |
|Organizarea locului de muncă. | |
|Materiale şi mijloace de stingere a incendiilor | |
| | |
|Noţiuni de igiena muncii | |
|Igiena locului de muncă şi igiena personală | |
|Microclimatul industrial | |
|Ventilaţia, iluminatul industrial, zgomotele şi vibraţiile | |
|Radiaţiile | |
|Materialele igienico-sanitare | |
|Alimentaţia de protecţie | |
|TOTAL ORE | 99 |
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să repartizeze orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: cerinţele specifice ale calificării; dificultatea temelor; nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit; complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat; ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor generale.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, metodele de învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.
Pentru dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice generale vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de instruire să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia. Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe elev se mai pot folosi: studiu de caz, joc de rol, rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.
Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite în funcţie de metodele abordate şi resursele disponibile.
Un exemplu ar putea fi o lecţie de aplicaţii practice în care se vizează formarea competenţei 13.2 Respectă legislaţia privind protecţia muncii şi PSI utilizând metode cum ar fi explicaţia, observaţia dirijată, demonstraţia şi exerciţiul practic. Organizarea activităţii de instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a instrui persoanele din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul muncă, de control a modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice, cât şi de verificare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru, fişe de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice.
Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare (fişă de observare):
FIŞĂ DE OBSERVARE
Instruire practică săptămânală
Unitatea de competenţă: Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului
Numele şi prenumele elevului
Data:
Numele evaluatorului
Semnătura evaluatorului
Competenţa13.2. Respectă legislaţia privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
Criterii de performanţă:
(a) Organizarea instruirii privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
(b) Aplicarea măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.
Condiţii de aplicabilitate:
Instruire: instructaje: introductiv general, periodic, la locul de muncă, atenţional, norme PSI specifice industriei lemnului, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante
Aplicare: utilizarea echipamentelor de lucru şi de protecţie, truse de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, alimentaţia de protecţie
(a) Organizarea instruirii privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
|Nr. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. |Enumeraţi mijloacele folosite pentru efectuarea instructajului la locul de muncă. | | |
| |…………………………………… | | |
| |…………………………………… | | |
| |…………………………………… | | |
(b) Aplicarea măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.:
|Nr. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1 |Verificaţi modul de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie la maşina de şlefuit | | |
| |cu bandă orizontală. | | |
|2 |Verificaţi dotarea trusei de prim ajutor existentă în atrelier/secţie. | | |
Notă: Evaluarea competenţelor din standardul de pregătire profesională se va face la agentul economic sau în atelierul şcoală. Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes. În cazul în care competenţa nu s-a validat, se fac recomandări de către evaluator şi se va face o reevaluare
MODULUL IV. CONSTRUCŢIA MOBILEI
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
.
Pregătirea tinerilor la nivelul trei, pe ruta directă a liceului tehnologic - ciclul superior, asigură obţinerea calificării de tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a XI-a s-a făcut pe baza standardului de pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.
Calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a capacităţii de determinare a valorilor practic-utilitare ale mobilei contemporane şi a valorilor constructive şi estetice ale acestora, capacitatea de a organiza funcţional şi estetic interioarele locuinţelor şi a altor spaţii.
Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile de ergonomie şi funcţionalitate, determinată de dimensiunile produsului, curriculum-ul pentru tehnician designer mobilă şi amenajări interioare vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.
Pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare se parcurg unităţile de competenţă tehnice generale: Tehnologia mobilei, Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, Construcţia mobilei, Desen tehnic, Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare şi unităţile de competenţă tehnice specializate: Calitatea mobilei, Geometria formelor, Conceptul de design în mobilă, Ambientul spaţiului amenajat, Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn, Tehnici de marketing, Proiectarea asistată de calculator.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie, şi anume: comunicare în limba modernă, gândire critică şi rezolvare de probleme, managementul relaţiilor interpersonale, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, comunicare, dezvoltarea carierei profesionale, procesarea datelor numerice, iniţierea unei afaceri.
Dintre acestea, în curriculumul pentru clasa a XI-a se evaluează doar unitatea de competenţă precizată în tabelul de corelare competenţe-conţinuturi, respectiv comunicare.
Modulul Construcţia mobilei este construit pe unitatea de competenţă 12 din Standardul de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire. Prin parcurgerea modulului Construcţia mobilei elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe, care le vor permite să realizeze diverse tipuri de îmbinări fixe sau demontabile pentru construcţia mobilei corp sau a mobilei din cadre.
Modulul Construcţia mobilei este integrat în pregătirea de specialitate de la nivelul 3, clasa a XI-a, calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare şi ocupă poziţia a patra în planul de învăţământ fiind integrat în cadrul stagiilor de pregătire practică.
Conţinuturile acestui modul sunt corelate cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională şi se vor parcurge în cele patru săptămâni de stagii de pregătire practică cu un număr total de 120 de ore, din care 60 de ore de instruire practică şi 60 de ore de laborator tehnologic.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
11. Construcţia mobilei
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|Unitate de competenţă |Competenţe individuale |Conţinuturi tematice |
| |12.1 Dimensionează produse de |Principii de dimensionare: în concordanţă cu |
| |mobilier |destinaţia, funcţia şi spaţiul pentru care a fost creată |
| | |Clasificare: mobilă pentru păstrare (depozitare), pentru |
| | |şedere şi odihnă, pentru servit şi lucru |
| | |Componente de structură: reper simplu, reper |
| | |complex şi subansamblu |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
|12. Construcţia mobilei | | |
| | | |
| | | |
| |12.2 Asigură |Condiţii: aplicarea sistemului de toleranţe şi ajustaje, |
| |interschimbabilitatea reperelor|proiectarea corespunzătoare a produselor, asigurarea |
| | |preciziei de lucru a maşinilor unelte, utilizarea SDV |
| | |urilor corespunzătoare, organizarea controlului tehnic a |
| | |prelucrărilor şi a regimurilor de lucru |
| | |Dimensiuni: nominale, efective maxime, efective |
| | |minime |
| | |Abateri, toleranţe, ajustaje:abateri: superioare şi |
| | |inferioare; toleranţe: dimensionale, de formă, de |
| | |poziţie; ajustaje: cu strângere, cu joc, cu joc şi strângere |
| | |Simboluri:pentru; ajustaje, cepuri şi scobituri, abateri, |
| | |poziţie câmpuri de toleranţă |
| |12.3 Reprezintă asamblări fixe |Asamblări: îmbinări, înnădiri, încheieturi |
| |şi demontabile |Schiţare: în spaţiu, în plan |
| | |Domenii de utilizare: la construcţia ramelor, cadrelor |
| | |de mobilier, sertarelor, tocurilor pentru uşi şi ferestre, |
| | |cutii şi corpuri de mobilier |
| |12.4 Execută asamblări fixe şi |Organizare loc de muncă: asigurare cu unelte şi scule, |
| |demontabile |instrumente de măsurat şi trasat, material de prelucrat |
| | |Pregătire repere: verificarea umidităţii materialului (8 |
| | |10%), alegerea feţei reperului cu cele mai puţin defecte |
| | |Însemnare: trasarea formei şi a limitelor dimensionale |
| | |ale elementelor asamblării |
| | |Prelucrare: tăieturi ale feţelor şi umerilor cepurilor, a |
| | |scobiturilor, a găurilor, ajustarea şi curăţirea acestora |
| |12.5 Utilizează instrumente de |Instrumente: de măsurat: metrul, ruleta, şublerul; de |
| |măsurat, trasat şi verificat |trasat şi verificat: compasul, echerul la 900 şi la 450, |
| | |dreptar, zgârâietor, însemnător, şablon |
| | |Dispozitive: cutia de tăiat în unghi, cutia de îndreptat, |
| | |dispozitivul de încleiere |
| | |Verificatoare limitative: tip potcoavă, tip tampon plat |
| | |şi cilindric, fixe şi reglabile |
| | |Dimensiuni: lungimi, lăţimi, grosimi şi diametre |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI EVALUARE
Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să ofere elevilor posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a participa la organizarea locurilor de muncă, de a desfăşura activităţi de aprovizionare a locurilor de muncă şi de a executa operaţii de asamblare a reperelor simple şi a reperelor complexe în subansambluri şi ansambluri de mobilier corp şi mobilier din cadre.
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere utilizarea metodelor ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, lucrul pe ateliere, dezbaterea etc., care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate, probele de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională sunt în general probe practice prin care elevii trebuie să demonstreze că sunt capabili:
- să organizeze locurile de muncă;
- să aprovizioneze locurilor de muncă cu materii prime şi materiale necesare;
- să utilizeze instrumentele de măsurat, trasat şi verificat
- să execute asamblări fixe şi demontabile
V. SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice specializate se formează prin activităţi de instruire practică şi laborator tehnologic. Modulului – CONSTRUCŢIA MOBILEI, îi sunt alocate, conform planului de învăţământ, un număr total de 120 de ore din care 60 de ore pentru laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
| |Număr de ore alocate |
|Conţinut tematic | |
| |Laborator |Pregătire practică|
| |tehnologic | |
| Principii de dimensionare a mobilei |5 |2 |
|Tendinţe de perspectivă în fabricarea mobilei | | |
|Funcţiunile şi destinaţia mobilei | | |
|Clasificarea mobilei după criterii funcţionale şi constructive, după procedeul de fabricaţie, după | | |
|destinaţia încăperilor etc. | | |
|Dimensionarea ergonomică a principalelor produse de mobilier: masa | | |
|de lucru, mobilier de bucătărie, biblioteca, dulap de haine, scaun, | | |
|fotoliu, pat etc. | | |
| Terminologia părţilor componente ale mobilei |15 |13 |
|Reperul simplu: definiţie, exemple reprezentare, construcţie | | |
|Soluţii constructive de îmbinare a reperelor; îmbinări, înnădiri şi | | |
|încheieturi ale reperelor din lemn masiv | | |
|Elemente din lemn masiv decupate, curbate, mulate | | |
|Reperul complex; definiţie, exemple, construcţie, reprezentare | | |
|Construcţia şi reprezentarea ramelor: simple, poligonale, cu tăblii, cu contur curb sau circular | | |
|Reprezentarea panourilor complexe: simple, combinate, din panel, celulare, din plăci aglomerate, | | |
|fibrolemnoase, furniruite şi bordurate | | |
|Subansamblul; definiţie, exemple | | |
|Sertarul; tipuri de sertare, construcţie şi reprezentare | | |
|Corpul sau cutia; definiţie, construcţie şi reprezentare | | |
|Proiectarea mobilei pe principiul tipizării | | |
|Avantajele producţiei de mobilă din componente tip | | |
|Dimensionarea şi asocierea componentelor tip, soluţii constructive | | |
| Construcţia mobilei corp |15 |20 |
|Componentele de structură ale unui dulap de haine | | |
|Protejarea şi consolidarea canturilor panourilor din PAL | | |
|Mobilier din panouri modulate | | |
|Asamblări fixe ale mobilei corp | | |
|Asamblări demontabile ale mobilei corp | | |
| Construcţia mobilei din cadre |15 |20 |
|Produse reprezentative de mobilier din cadre: scaun, taburet, masa, | | |
|măsuţa, fotoliul etc. | | |
|Costrucţia şi reprezentarea taburetului | | |
|Construcţia şi reprezentarea scaunului tâmplăresc | | |
|Alte tipuri de mobilier din cadre; mese, măsuţe, scaune | | |
|Soluţii constructive la scaune şi mese | | |
| Interschimbabilitatea |10 |5 |
|Interschimbabilitatea; definiţie, condiţii de realizare şi aplicare | | |
|Dimensiuni, abateri, linia zero | | |
|Toleranţe, terminologie, reprezentare | | |
|Joc şi strângere | | |
|Ajustaje, clasificare, simbolizare | | |
|Clase de precizie | | |
|Verificatoare; descriere, clasificare, utilizare | | |
|Verificatoare limitative; tip potcoavă, tip tampon, poziţionale, fixe şi | | |
|demontabile | | |
|Şabloane şi dispozitive, construcţia lor pe principiul | | |
|interschimbabilităţii | | |
|Verificare dimensiunilor, unghiurilor şi profilurilor | | |
|TOTAL ORE:120 |60 |60 |
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorul putând distribui orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic din zonă.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Metodele de evaluare utilizate vor fi însoţite de instrumente de evaluare întocmite de profesor sau de profesor în colaborare cu elevii ca de exemplu: proiectarea unor elemente constructive, stabilirea dimensiunilor pentru diverse repere de mobilier, tipuri de îmbinări etc.
Activităţile desfăşurate la nivelul 3 vor folosi metode active centrate pe elevi cum ar fi: problematizarea, studiu de caz, brainstormingul, exerciţiul etc. metode care să dezvolte la elevi capacitatea de lua decizii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor şi asumarea responsabilităţii în diverse situaţii.
Un instrument de evaluare construit pe competenţa 12.4 Execută asamblări fixe şi demontabile
Acest instrument de evaluare cere elevilor să afişeze o serie de abilităţi practice cum ar fi:
- asigurarea locului de muncă cu uneltele şi sculele necesare, instrumentele de măsurat şi trasat, materialul de prelucrat
- pregătirea reperelor pentru asamblare
- efectuarea operaţiilor de însemnare şi prelucrare
- încadrarea în norma de timp
- verificarea calităţii îmbinării executate
Evaluarea acestei competenţe ar putea fi bazată pe rezultatul final al activităţii, adică pe calitatea asamblării sau pe efectuarea activităţii, respectiv ordinea operaţiilor, modul de mânuire a uneltelor şi sculelor, modul de lucru la dispozitivele de strângere şi presele de asamblat, respectarea normelor de protecţia muncii, încadrarea în norma de timp, asigurarea calităţii, dar şi pe o combinaţie a celor două (produs şi activitate).
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
|Rezultat |Feedback |
| | |
Modulul IV: CONSTRUCŢIA MOBILEI
Unitatea de competenţă tehnică generală: Construcţia mobilei
Competenţa 12.4 Execută asamblări fixe şi demontabile
Criterii de performanţă:
a) Organizarea locului de muncă
b) Pregătirea reperelor simple din lemn masiv sau panouri
c) Însemnarea reperelor de prelucrat
d) Prelucrarea cepurilor şi a scobiturilor
Condiţii de aplicabilitate:
Organizare loc de muncă: asigurare cu unelte şi scule, instrumente de măsurat şi trasat,
material de prelucrat
Pregătire repere: verificarea umidităţii materialului, alegerea feţei reperului cu cele mai puţine
defecte
Însemnare: trasarea formei şi a limitelor dimensionale ale elementelor asamblării
Prelucrare: tăieturi ale feţelor şi umerilor cepurilor, a scobiturilor, a găurilor, ajustarea şi
curăţirea acestora
Instrucţiuni pentru candidaţi
( Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi;
( Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului înainte de a începe rezolvarea;
( Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării cerinţelor;
( Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
( În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Profesorul împarte elevilor fişa de evaluare în care sunt reprezentate şi cotate tipurile de îmbinări pe care trebuie să le realizeze.
(a) Organizarea locului de muncă.
|Nr. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. |Organizează ergonomic locul de muncă (înălţimea de lucru) | | |
|2. |Aprovizionează locul de muncă cu material de prelucrat | | |
|3. |Asigură locul de muncă cu uneltele şi sculele necesare operaţiei | | |
|4. |Pregăteşte instrumentele de măsurat, trasat şi verificat | | |
(b) Pregătirea reperelor simple din lemn masiv sau panouri
|Nr. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. |Verifică calitatea materialului lemnos. | | |
|2. |Verifică umiditatea materialului de prelucrat. | | |
|3. |Alege faţa reperului (cea cu cele mai puţine defecte) | | |
|4. |Pune semnul de pornire | | |
(c) Însemnarea reperelor de prelucrat
|Nr. crt. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|1. |Împerechează reperele după culoare, desen şi textură | | |
|2. |Trasează forma cepului şi a scobiturii. | | |
|3. |Stabileşte limitele dimensionale ale elementelor asamblării | | |
(d) Prelucrarea cepurilor şi a scobiturilor
|Nr. |Sarcina de lucru |Evaluator |Data |
|crt. | | | |
|1. |Execută tăieturi ale feţelor şi umerilor cepurilor, | | |
|2. |Execută tăieturi ale scobiturilor sau a găurilor | | |
|3. |Ajustează şi curăţă pereţii scobiturilor | | |
|4. |Verifică dimensiunile cepurilor şi a scobiturilor | | |
|5. |Asamblează îmbinarea cu sau fără adeziv | | |
Notă: Evaluarea competenţelor din standardul de pregătire profesională se va face la agentul
economic sau în atelierul şcoală. Realizarea sarcinilor de lucru prevăzute în această fişă de
observare vor fi bifate în căsuţele corespunzătoare. Dacă elevul nu reuşeşte să îndeplinească
toate cerinţele fişei nu va promova competenţa şi va fi reprogramat de evaluator pentru o nouă
evaluare
MODULUL V. MATERII PRIME ŞI MATERIALE PENTRU MOBILĂ ŞI
AMENAJĂRI INTERIOARE
I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Curriculum pentru clasa a XI-a asigură calificarea Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare de nivel 3.
La nivelul 3, modulul Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare este integrat în pregătirea din clasa a XI-a, pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare şi alcătuieşte curriculumul în dezvoltare locală, alături de modulul Desen tehnic.
Prezentul modul presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice generale: recunoaşte speciile lemnoase după structură şi caracteristici, stabileşte materiile prime pe bază de lemn necesare în construcţia mobilierului, analizează proprietăţile lemnului, alege materiale tehnologice, identifică accesoriile şi materialele decorative pentru mobilă, utilizează materiale netradiţionale, în scopul definirii calificării profesionale.
Curriculum în dezvoltare locală urmăreşte:
• dobândirea de abilităţi, deprinderi şi competenţe, astfel încât elevii la final să fie capabili să anticipeze gradul de adaptare al materiilor prime şi materialelor pentru posibile tendinţe în design mobilă şi amenajări interioare.
• promovarea materiilor prime şi materialelor identificate la nivel local, necesare pentru realizarea mobilierului de la simplu la complex, de la clasic la modern, într-un cuvânt materiale necesare realizării unui cămin.
Modulul Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare este constituit din unitatea de competenţă tehnică generală, care are aceeaşi denumire cu a modulului.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă tehnică generală
9. Materii prime şi materiale tehnologice pentru mobilă şi amenajări interioare
Competenţe:
9.1. Recunoaşte speciile lemnoase după structură şi caracteristici
9.2. Stabileşte materiile prime pe bază de lemn necesare în construcţia mobilierului
9.3. Analizează proprietăţile lemnului
9.4. Alege materiale tehnologice
9.5. Identifică accesoriile şi materialele decorative pentru mobilă
9.6 Utilizează materiale netradiţionale
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|Unitate de |Competenţe individuale |Conţinuturi tematice |
|competenţă | | |
| |9.1 Recunoaşte speciile |Structura macroscopică |
| |lemnoase după structură şi |Structuri macroscopice tipice şi atipice: elemente distincte în construcţia macroscopică a |
| |caracteristici |lemnului: alburn, duramen, lemn matur, inele anuale, pori, zone de fibre, zone de parenchim, |
| | |razele medulare, măduva lemnului; chei de identificare a speciilor lemnoase pe bază de caractere|
| | |macroscopice |
| | |Caracteristici fizice: culoarea lemnului, luciul lemnului, textura lemnului, mirosul lemnului, |
| | |gustul lemnului; influenţa compoziţiei chimice din lemn asupra corpului omenesc; influenţa |
| | |razelor medulare şi inelelor anuale asupra proprietăţilor fizice ale lemnului |
| | |Defectele lemnului: defecte de formă ale trunchiului, defecte de structură ale lemnului, |
| | |influenţa defectelor asupra calităţii materialului lemnos |
| | | |
| | | |
| | | |
| | | |
|9. Materii prime şi | | |
|materiale pentru | | |
|mobilă şi amenajări | | |
|interioare | | |
| |9.2 Stabileşte materiile |Materii prime: cherestea de răşinoase şi foioase, furnire, panouri înnobilate, placaj, panel, |
| |prime pe bază de lemn |PAL, PFL, MDF, OSB |
| |necesare în construcţia |Definiţie, clasificare, metode de obţinere a materiilor prime, caracteristici dimensionale şi |
| |mobilierului |calitative, proprietăţi, domenii de utilizare |
| | |Sortimente de materii prime utilizate la fabricarea mobilei stil: sortimente de material lemnos,|
| | |clase de calitate utilizate la fabricarea mobilei – STAS. |
| |9.3 Analizează proprietăţile |Proprietăţi ale lemnului: definiţie, factori de influenţă |
| |lemnului |Proprietăţi fizice, proprietăţi termice ale lemnului, proprietăţi electrice şi magnetice ale |
| | |lemnului, proprietăţi acustice ale lemnului; determinarea proprietăţilor fizice, aplicaţii. |
| | |Proprietăţi mecanice, proprietăţi tehnologice. |
| | |Recomandări privind utilizarea speciilor lemnoase la fabricarea mobilei stil: denumirea speciei,|
| | |caracteristici structurale şi estetice, proprietăţi fizice şi tehnologice, sortimentul sub care |
| | |este folosit, utilizări în structura mobilei |
| |9.4 Alege materiale |Materiale tehnologice: materiale de încleiere; materiale abrazive; materiale de finisare; |
| |tehnologice necesare |materiale de tapiţerie. |
| |realizării produsului | |
| |9.5 Identifică accesoriile şi|Accesorii pentru închidere, deschidere, blocare, susţinere, ghidare, asamblare, acţionare |
| |materialele decorative pentru|Accesorii şi materiale decorative: materiale de tapiţerie cu rol decorativ, repere cu rol |
| |mobilă |decorativ din diferite materiale |
| |9.6 Utilizează materiale |Materiale netradiţionale: fonte turnate în piese, oţeluri şi fonte aliate, metale şi aliaje |
| |netradiţionale |neferoase: cupru şi aliajele sale, aluminiu şi aliajele sale, zincul şi aliajele sale; |
| | |Materiale plastice: definiţie, proprietăţi, caracteristice mecanice, tipuri, forme de livrare şi|
| | |întrebuinţare |
| | |Roci naturale: marmura |
| | |Sticla şi produsele din sticlă: definiţie, sortimente, proprietăţi |
| | |Materiale ceramice |
| | |Materiale termoizolante şi fonoizolante |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Modulul Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare poate fi parcurs independent de alte module.
În afara conţinuturilor prevăzute în modulul prezent, catedra tehnică din fiecare unitate şcolară poate stabili teme complementare şi conţinuturi necesare dobândirii altor competenţe.
Formarea competenţelor prevăzute în programă se poate realiza folosind metode activ-participative specifice învăţământului centrat pe elev: problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, demonstraţia, aplicaţii practice, fără a se renunţa în totalitate la conversaţia dirijată.
Pentru predarea conţinuturilor prevăzute în programa Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare, instituţia şcolară trebuie să pună la dispoziţia elevilor un spaţiu adecvat (laborator, cabinet tehnologic), dotat cu toate materiile prime şi materialele prevăzute în condiţiile de aplicabilitate din S.P., cât şi aparate, instrumente şi echipamente necesare pentru determinări.
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din standardul de pregătire profesională.
Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metode clasice şi metode alternative: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul.
Autoevaluarea este una din metode care trebuie să capete o extindere tot mai mare, deoarece elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente, care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi cu probele de evaluare prevăzute în standardul de pregătire profesională.
V. SUGESTII METODOLOGICE
În planul de învăţământ pentru liceul tehnologic – ciclul superior, clasa a XI-a, calificarea Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, au fost alocate pentru modulul Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare, un număr de 66 de ore ce se vor parcurge în 2 ore pe săptămână pe parcursul întregului an şcolar, 33 de ore pentru instruire teoretică şi 33 de ore laborator tehnologic. Competenţele pentru formarea abilităţilor tehnice specificate în modul se formează prin cele două tipuri de instruire: teoretică şi laborator tehnologic.
Se recomandă abordarea flexibilă şi diferenţiată a conţinuturilor în funcţie de nivelul iniţial de pregătire al elevilor, resursele disponibile şi nevoile locale de formare profesională pe piaţa muncii. Modulul de parcurgere al acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de mai jos, cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor rămâne la latitudinea profesorului, în funcţie de specificul şi resursele materiale ale şcolii.
Tematica modului V: Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare
| |Număr de ore alocate |
|Conţinut tematic | |
| |Instruire |Laborator |
| |teoretică |tehnologic |
|Plante lemnoase cu utilizări în mobilă şi amenajări interioare | | |
|Părţile componente ale unui arbore |2 |2 |
|Factori care influenţează forma arborelui | | |
|Noţiunea de structură a lemnului | | |
|Secţiuni fundamentale prin lemn şi secţiuni derivate | | |
|Structuri macroscopice tipice şi atipice | | |
|Elemente distincte în construcţia macroscopică a lemnului: alburn, duramen, lemn matur, inele | | |
|anuale, pori, zone de fibre, zone de parenchim, razele medulare, măduva lemnului |2 |4 |
|Chei de identificare a speciilor lemnoase pe bază de caractere macroscopice | | |
|Caracteristici fizice | | |
|Culoarea lemnului, luciul lemnului, textura lemnului, mirosul lemnului, gustul lemnului | | |
|Influenţa compoziţiei chimice din lemn asupra corpului omenesc |2 |2 |
|Influenţa razelor medulare şi inelelor anuale asupra proprietăţilor fizice ale lemnului | | |
|Defectele lemnului | | |
|Principii privind studiul şi clasificarea defectelor | | |
|Defecte de formă ale trunchiului: lăbărţarea, conicitatea, curbura, însăbierea, înfurcirea, inimi | | |
|concrescute, canelura, ovalitatea | | |
|Defecte de structură ale lemnului: fibra anormală, fibră creaţă, gâlme, fibră înclinată, fibră |4 |5 |
|răsucită, inegalitatea lăţimii inelelor anuale | | |
|Noduri şi crăpături | | |
|Găuri şi galerii de insecte | | |
|Coloraţii anormale şi alteraţii | | |
|Influenţa defectelor asupra calităţii materialului lemnos | | |
|Materii prime pe bază de lemn necesare în construcţia mobilierului şi amenajărilor interioare | | |
|Cherestea de răşinoase şi foioase: definiţie, clasificări, sortimente de cherestea | | |
|Clasificarea calitativă a cherestelei, modele de debitare, defecte de stivuire şi conservare, domenii| | |
|de utilizare | | |
|Furnire: materii prime folosite la fabricarea furnirelor, definiţie, clasificare, metode de obţinere | | |
|a furnirelor, sortarea furnirelor, domenii de utilizare |11 |4 |
|Sortimente de materii prime utilizate la fabricarea mobilei stil: sortimente de material lemnos, | | |
|clase de calitate utilizate la fabricarea mobilei – STAS, sortimente dimensionate utilizate la | | |
|fabricarea mobilei stil. | | |
|Principalele proprietăţi ale lemnului: definiţie, factori de influenţă | | |
|Proprietăţi fizice: masa volumică a lemnului, umiditatea lemnului, umflarea şi contragerea lemnului,| | |
|proprietăţile termice ale lemnului, proprietăţile electrice şi magnetice ale lemnului, proprietăţile | | |
|acustice ale lemnului, determinarea proprietăţilor fizice, aplicaţii | | |
|Proprietăţi mecanice: elasticitatea lemnului, plasticitatea lemnului, rezistenţa la tracţiune, | | |
|rezistenţa la compresiune, rezistenţa la încovoiere statică, rezistenţa la încovoiere prin lovire | | |
|(şoc), rezistenţa la forfecare, rezistenţa la despicare, duritatea lemnului, determinarea | | |
|proprietăţilor mecanice, aplicaţii | | |
|Proprietăţi tehnologice: uzura lemnului, rezistenţa smulgere a cuielor şi şuruburilor, durabilitatea | | |
|lemnului, determinarea proprietăţilor tehnologice, aplicaţii |4 |6 |
|Recomandări privind utilizarea speciilor lemnoase la fabricarea mobilei stil: denumirea speciei, | | |
|caracteristici structurale şi estetice, proprietăţi fizice şi tehnologice, sortimentul sub care este | | |
|folosit, utilizări în structura mobilei | | |
|Materiale tehnologice | | |
|Materiale de încleiere: clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare, caracteristici tehnice, modul| | |
|de aplicare | | |
|Materiale abrazive: duritatea granulelor abrazive, granulaţia materialelor abrazive, simbolurile | | |
|principalelor materiale abrazive | | |
|Materiale de finisare: pentru pregătirea suprafeţelor, pentru colorare, pentru prelucrarea | | |
|transparentă şi opacă, pentru prelucrarea peliculelor, proprietăţi, mod de utilizare | | |
|Materiale de tapiţerie: materiale de susţinere, materiale de legătură, materiale de umplere, | | |
|materiale de acoperire, materiale de decorare |4 |6 |
|Accesorii şi materiale decorative pentru mobilă, materiale de tapiţerie şi repere din diferite | | |
|materiale cu rol decorativ | | |
|Accesorii pentru închidere, deschidere, blocare, susţinere, ghidare, asamblare, acţionare | | |
|Materiale netradiţionale | | |
|Fonte turnate în piese, oţeluri şi fonte aliate, metale şi aliaje neferoase, cupru şi aliajele sale, | | |
|aluminiu şi aliajele sale, zincul şi aliajele sale | | |
|Coroziunea metalelor şi a aliajelor şi protecţia împotriva coroziunii | | |
|Materiale plastice: definiţie, proprietăţi, caracteristice mecanice, tipuri, forme de livrare şi | | |
|întrebuinţare |4 |4 |
|Roci naturale: marmura, ardezie | | |
|Sticla şi produsele din sticlă: definiţie, sortimente, proprietăţi | | |
|Materiale ceramice | | |
|Materiale termoizolante şi fonoizolante | | |
|TOTAL ORE: 66 |33 |33 |
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare - învăţare
Procesul de predare - învăţare trebuie să fie axat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificarea de nivel 3.
Pentru a atinge obiectivele programei şi formarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, exerciţiu practic, problematizarea, descoperirea, observaţia dirijată.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se urmăreşte formarea competenţei 9.2. Stabileşte materiile prime pe bază de lemn necesare în construcţia mobilei.
Lecţia se va desfăşura în laborator sau în atelierul şcoală, unde elevii vor identifica materiile prime pe bază de lemn, vor preciza sortimentele, caracteristicile dimensionale şi calităţile materiei prime, vor preciza principalele domenii de utilizare şi vor selecta materiile prime pentru un produs dat.
Pentru aceste activităţi, elevii vor avea la dispoziţie: sortimente de cherestea, semifabricate superioare pe bază de lemn, machete de mobilă, binale, planşe sau CD cu diferite produse de mobilă.
În vederea realizării sarcinilor de lucru, profesorul va repartiza elevilor fişe de documentare şi fişe de lucru şi va supraveghea, îndruma şi dirija elevii în rezolvarea sarcinilor.
Metodele de predare - învăţare recomandate pentru realizarea lecţiei sunt: observarea, descoperirea, aplicaţia practică, conversaţia euristică.
Se propune următorul scenariu didactic:
- formarea grupelor de elevi în funcţie de abilităţile acestora
- distribuirea fişelor de lucru şi de documentare fiecărei grupe
- analizarea de către elevi a cerinţelor din fişe
- rezolvarea sarcinilor de către elevi utilizând documentarea
- înscrierea şi prezentarea rezultatelor în fişa de lucru
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Pentru evaluarea competenţelor solicitate în concordanţă cu probele de evaluare din SP se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: interviul oral, observaţia sistematică, proiectul, fişe de lucru, fişe de documentare, chestionarul, raportul
Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare:
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
|Rezultat |Feedback |
| | |
Modulul V: MATERII PRIME ŞI MATERIALE PENTRU MOBILĂ ŞI AMENAJĂRI
INTERIOARE
Unitatea de competenţă tehnică generală
9. Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare
Competenţa 9.2. Stabileşte materiile prime pe bază de lemn necesare în construcţia mobilierului
Criterii de performanţă:
a) Identificarea materiilor prime pe bază de lemn
b) Precizarea sortimentelor, caracteristicilor dimensionale şi calitative pentru materiile prime
c) Indicarea principalelor domenii de utilizare
Condiţii de aplicabilitate:
Materii prime: cherestea de răşinoase şi foioase, furnire estetice,
panouri înnobilate, placaj, panel, PAL, PFL,
MDF, OSB.
Sortimente: clasificate după criteriile fiecărui tip de materie
primă.
Caracteristici dimensionale: lungimi, lăţimi, grosimi, conform
standardelor în vigoare.
Caracteristici calitative: clase de calitate, conform standardelor în vigoare.
Domenii de utilizare: la fabricarea mobilei, elemente decorative de
interior, fabricarea instrumentelor muzicale, în
construcţii, case prefabricate, binale, ambarcaţiuni
Instrucţiuni pentru candidaţi:
• Citiţi cu atenţie toate instrucţiunile fişei de observare înainte de a încerca să le rezolvaţi
• Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, solicitaţi lămuriri evaluatorului înainte de a începe rezolvarea
• Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentele, instrumentele şi materialele necesare rezolvării cerinţelor
• Rezolvaţi toate cerinţele din aceste fişe
• În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori
Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor patru sortimente de cherestea, numerotate de la 1 la 4, şi cinci tipuri de semifabricate superioare din lemn, numerotate de la 5 la 9, cerând acestora să le precizeze, după identificare, într-un tabel, conform unei fişe de lucru, şi să le definească.
(a) Identificarea materiilor prime pe bază de lemn
|Nr. crt. |Materii prime |Data |Evaluator |
|1 |Cherestea | | |
|2 |Semifabricate superioare | | |
(b) Precizarea sortimentelor, caracteristicilor dimensionale şi calitative pentru materiile prime
Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor o fişă de documentare, fişă de lucru, cât şi sortimente de lemn debitat, sortimente de cherestea, semifabricate superioare pe bază de lemn. Se solicită precizarea tipului de sortiment, clasele de calitate, dimensiuni, formate.
|Nr. crt. |Sortimente / caracteristici |Data |Evaluator |
|1 |Sortimente de lemn debitat | | |
|2 |Sortimente de cherestea | | |
| |- după gradul de prelucrare | | |
| |- după locul ocupat în buştean | | |
| |- după modul de debitare | | |
|3 |Dimensiuni şi clase de calitate la cheresteaua de foioase / răşinoase | | |
|4 |Formate şi clase de calitate la semifabricate superioare din lemn | | |
(c) Indicarea principalelor domenii de utilizare
Evaluatorul pune la dispoziţia elevului fişe de lucru şi fişe de documentare cu desene reprezentând produse finite din lemn, utilizate în diferite domenii, cât şi un desen reprezentând o piesă de mobilier. Se cere elevilor să rezolve următoarele sarcini de lucru: să identifice 5 domenii de utilizare a materiilor prime pe bază de lemn şi să indice 3 materii prime care s-au folosit la realizarea piesei de mobilier
|A |Domenii de utilizare |Data |Evaluator |
|1 | | | |
|2 | | | |
|3 | | | |
|4 | | | |
|5 | | | |
|B |Materii prime / produs |Data |Evaluator |
|1 | | | |
|2 | | | |
|3 | | | |
Notă: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator prin bifarea căsuţei corespunzătoare. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
MODULUL VI. DESEN TEHNIC
I. NOTA INTRODUCTIVĂ
Pregătirea tinerilor la nivelul trei, pe ruta directă a liceului tehnologic - ciclul superior, asigură obţinerea calificării de tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a-XI-a facut pe baza standardului de pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, tehnician designer mobilă şi amenajări interioare.
Calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare oferă posibilitatea dobândirii de către elevi a capacităţii de determinare a valorilor practic-utilitare ale mobilei contemporane şi a valorilor constructive şi estetice ale acestora, capacitatea de a organiza funcţional şi estetic a interioarelor locuinţelor şi a altor spaţii.
Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile de ergonomie şi funcţionalitate, determinată de dimensiunile produsului, curriculum-ul pentru tehnician designer mobilă şi amenajări interioare vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.
Pentru calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare se parcurg unităţile de competenţă tehnice generale: Tehnologia mobilei, Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, Construcţia mobilei, Desen tehnic, Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare şi unităţile de competenţă tehnice specializate: Calitatea mobilei, Geometria formelor, Conceptul de design în mobilă, Ambientul spaţiului amenajat, Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn, Tehnici de marketing, Proiectarea asistată de calculator.
Prin calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări interioare corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie, şi anume: comunicare în limba modernă, gândire critică şi rezolvare de probleme, managementul relaţiilor interpersonale, utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, comunicare, dezvoltarea carierei profesionale, procesarea datelor numerice, iniţierea unei afaceri.
Modulul Desen tehnic este integrat în pregătirea pentru clasa a XI-a, alături de modulele: Tehnologia mobilei, Calitatea mobilei, Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, Construcţia mobilei , Materii prime si materiale pentru mobilă şi amenajări interioare.
Parcurgerea acestui modul asigură dobândirea de către elevi a noţiunilor legate de reprezentarea produselor finite din lemn în schiţă sau desen la scară şi să analizeze forma acestora promovând spre executare doar produsele care sunt cerute de clienţi.
Modulul Desen tehnic este constituit pe unitatea de competenţă tehnică generală 10 cu aceeaşi denumire din Standardul de Pregătire Profesională de Nivel 3 calificarea Tehnician designer pentru mobilă şi amenajări interioare şi ocupă poziţia a şasea în planul de învăţământ, fiind integrat în cadrul curriculum-ului de dezvoltare locală.
Numărul de ore alocat este de 66 ore/an, din care laborator tehnologic 33 ore/an.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL
Unităţi de competenţă tehnice generale
14. Desen tehnic
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
|Competenţe individuale |Conţinuturi tematice |
|10.1 Aplică normele de reprezentare în |Norme de reprezentare în desen |
|desen |Formate: A0, A1, A2, A3, A4, A5 |
| |Linii: groase, subţiri, continue, întrerupte, linie-punct, linie două puncte, linia în zig-zag, |
| |linia ondulată |
| |Scări: de mărire, de micşorare, scara naturală |
| |Semne convenţionale pentru reprezentare: lemn masiv, PAL, PFL, panel, placaj, lemn lamelat, plăci |
| |celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri |
| |Sisteme de proiectie ortogonale |
|10.2 Reprezintă soluţii de asamblare a |Soluţii de asamblare a reperelor |
|reperelor |Reprezentare: îmbinări, înnădiri şi încheieturi ale reperelor din lemn masiv |
| |Amplasare vederi: din faţă, din stânga, din dreapta, de sus, de jos, din spate |
| |Cotare asamblări: linii de cotă, linii ajutătoare de cotă, linii de indicaţie, înscrierea cotelor, |
| |simboluri obligatorii şi facultative |
|10.3 Întocmeşte schiţa |Întocmirea schiţei |
| |Identificarea piesei: denumirea şi forma piesei, materialele din care este executată piesa, soluţii |
| |constructive de asamblare |
| |Reguli de reprezentare: amplasare şi număr minim de proiecţii, tipuri de linii, cotare |
| |Reprezentări cu mâna liberă conform etapelor de întocmire a schiţei |
|10.4 Execută vederi şi secţiuni la scară|Vederi şi secţiuni la scară |
| |Alegerea scării şi a formatului hârtiei de desen |
| |Întocmirea desenului la scară respectând normele de reprezentare |
| |Completarea indicatorului prin înscrierea datelor în căsuţele indicatorului folosind scrierea |
| |tehnică |
|10.5 Reprezintă detalii |Detalii de execuţie |
| |Stabilirea asamblărilor şi a scării pentru reprezentarea lor în detaliu |
| |Întocmirea desenelor de detaliu conform normele de reprezentare |
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Prin calificările de nivelul trei elevii vor dobândi o gamă variată de abilităţi, competenţe şi capacităţi de înţelegere privind rezolvarea de probleme ivite în reprezentarea produselor de mobilier la scări de mărire, micşorare şi scară naturală, alegerea formatelor colilor de desen în funcţie de dimensiunile produselor reprezentate şi distribuirea vederilor şi secţiunilor pe formatele alese, respectând normele de reprezentare în desen.
Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor acestui modul se recomandă metodele şi tehnicile didactice care să asigure calitatea pregătirii prin implicarea directă a elevilor în procesul de instruire. Alegerea acestor tehnici trebuie să dezvolte, la elevi, autoritatea de a lua decizii şi de a avea curajul să le aplice. De asemenea se recomandă încurajarea elevului să discute despre propriile competenţe şi idei, evaluându-le şi adoptând o atitudine autocritică.
Profesorul trebuie să aleagă metode didactice, eficiente pe care să le poată aplica şi să asigure formarea competenţelor prevăzute de modulul Desen tehnic.
Evaluarea trebuie concepută în aşa fel încât să le dea elevilor ocazia să dovedească că deţin cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a obţine calificarea şi să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate.
Pentru ca evaluarea să fie aplicabilă practic şi rentabilă ea trebuie adaptată la resursele existente. Competenţa Desen tehnic are o natură predominant de aplicaţii practice (desenare), deci elevii vor fi evaluaţi şi în timpul efectuării activităţii şi la finalizarea unui desen la scară, schiţă sau desen de ansamblu.
Evaluarea desfăşurată de-a lungul procesului de calificare asigură un fel de feed-back asupra progresului elevilor, deci este formativă.
Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi profesorii au nevoie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare pot fi utilizate:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată;
• Investigaţia;
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;
• Metoda exerciţiilor practice, a aplicaţiilor (de exemplu: reprezentarea în desen a diferitelor obiecte de mobilier, realizarea unor variante de mobilare).
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de evaluare prevăzute în Standardul de pregătire profesională, corespunzător fiecărei competenţe. Vor fi evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.
Probele de evaluare pot fi: orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă, de condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale şi de probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesionale.
Probele de evaluare vor reflecta măsura în care elevii au dobândit abilităţile şi competenţele prevăzute în Standardul de pregătire profesională, corespunzător calificării de nivel 3, tehnician designer pentru mobilă şi amenajări interiaore.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice generale se formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Desen tehnic sunt alocate un număr total de 66 ore, din care sunt repartizate pentru laborator tehnologic 33 ore.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
|Conţinut tematic |Nr. de ore alocate |
| |Instruire |Laborator |
| |teoretică |tehnologic |
|Norme de reprezentare în desenul tehnic a produselor finite din lemn: generalităţi, clasificarea |5 |5 |
|desenelor, formate utilizate în desenul tehnic, împăturirea desenelor, linii folosite în desenul | | |
|tehnic, scări, scrierea tehnică, indicatorul şi tabelul de componenţă, cotarea, înscrierea în desen a| | |
|toleranţelor, notarea stării suprafeţelor în desenul tehnic al produselor finite din lemn | | |
|Mijloace şi reguli generale de reprezentare în desen a produselor finite din lemn: | | |
|Dispunerea proiecţiilor în desen | | |
|Determinarea celei de-a treia proiecţii |7 |7 |
|Reprezentarea vederilor, secţiunilor şi rupturilor | | |
|Semne şi reprezentări convenţionale în industria lemnului | | |
|Reprezentarea asamblărilor; îmbinări, înnădiri şi încheieturi | | |
|Reprezentarea în desen a reperelor, complexelor şi subansamblurilor | | |
|Întocmirea schiţei şi a desenului la scară pentru mobilier pe cadre din lemn; | | |
|Reprezentarea taburetului, măsuţelor, meselor cu placă extensibilă, scaunelor | | |
|Reprezentarea birourilor, fotoliilor | | |
|Schiţa şi desenul la scară pentru mobilă corp | | |
|Reprezentarea mobilierului de bucătărie |7 |7 |
|Reprezentarea dulapului de haine (cu 2 sau 3 uşi) | | |
|Reprezentarea noptierei, comodei | | |
|Schiţa şi desenul la scară pentru mobilierul multifuncţional | | |
|Reprezentarea mobilierului din corpuri şi panouri modulate | | |
|Reprezentarea canapelei extensibile |6 |6 |
|Citirea desenelor | | |
|Generalităţi, standardizarea | | |
|Recomandări privind citirea şi controlul desenelor | | |
| |6 |6 |
| | | |
| | | |
| | | |
| |2 |2 |
| | | |
|Total ore: 66 |33 |33 |
Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul şi resursele materiale ale şcolii, de produsele de mobilier pentru care există comenzi în cadrul atelierului şcoală ca şi de tipurile de produse ce se fabrică la agentul economic din zonă.
Proiectarea activităţii didactice trebuie să asigure o acoperire adecvată a tuturor competenţelor, a criteriilor de performanţă, şi a precizărilor privind aplicabilitatea acestora precizate în unitatea de competenţă tehnică generală Desen tehnic. Acest deziderat se poate realiza prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Spre exemplificare s-a construit un instrument de evaluare pentru competenţa 10.4 Execută vederi şi secţiuni la scară.
Evaluarea acestei competenţe se face printr-o probă scrisă care permite elevilor să aducă destule probe despre înţelegerea modului de executare a unui desen la scară, dar şi în ce priveşte efectuarea de calcule pentru încadrarea desenului pe un anumit format pentru alegerea scării şi deducerea cotelor neînscrise pe desen, condiţii prevăzute în unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie Comunicare şi numeraţie.
Ca metode de lucru se pot folosi studiu de caz, învăţarea prin descoperire, problematizarea, etc. Instrumentul de evaluare redat mai jos este un exemplu în care sunt precizate sarcinile de lucru pentru elev, punându-i la dispoziţie o fişă de documentare pentru reprezentarea în desen a unei măsuţe simple.
FIŞĂ DE EVALUARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
|Rezultat |Feedback |
| | |
MODULUL VI. DESEN TEHNIC
Unitatea de competenţă 10. Desen tehnic
Competenţa 10.4. Execută vederi şi secţiuni la scară.
|Criterii de performanţă: | |
|(a) |Alegerea scării |
|(b) |Stabilirea formatului hârtiei de desen |
|(c) |Întocmirea desenului la scară |
|(d) |Completarea indicatorului |
|Condiţii de aplicabilitate: | |
|Scări: |de mărire, micşorare, mărime naturală |
|Formate: |A0, A1, A2, A3, A4, A5 |
|Întocmeşte: |conform normelor de reprezentare |
|Completarea: |înscrierea datelor în căsuţele indicatorului conform standardelor în vigoare |
Instrucţiuni pentru candidaţi
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea!
• Citiţi cu atenţie testul înainte de a încerca să-l rezolvaţi
• Dacă observaţi vreo problemă privind testul, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului
• Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării testului
• Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi înmâna evaluatorului
• Rezolvaţi toate punctele acestui test
Profesorul împarte elevilor fişa de documentare pe care este reprezentată o măsuţă în perspectivă. La fiecare masă de lucru se află planşeta cu 2 coli de desen formate A4 şi A3 .
Dimensiuni de gabarit 1000 x 500 x 550 (mm)
Placa mesei este din PAL - 19 mm furniruit pe feţe şi canturi.
Picioarele mesei sunt din cherestea de fag prelucrate prin strunjire şi au următoarele dimnesiuni 531 x 55 x 55 mm, secţiune pătrată la nivelul plăcii mesei, iar secţiunea pe porţiunea strunjită descreşte de la [pic] (mm).
Legăturile sunt din cherestea de fag şi au lăţimi de 55 mm şi grosimi de 20 mm. Restul cotelor se pot deduce prin calcule pe desenul la scară
Alegerea scării – criteriul de performanţă a
Analizaţi fişa de lucru şi stabiliţi dimensiunile reperelor componente.
Alegeţi scara la care se va executa desenul de pe fişa pusă la dispoziţie
Stabilirea formatului hârtiei de desen – criteriul de performanţă b
Stabiliţi formatul şi păstraţi pe planşetă coala de desen cu formatul ales.
Întocmirea desenului la scară – criteriul de performanţă c
Amplasaţi vederile şi secţiunile pe formatul stabilit conform normelor de reprezentare în desen.
Completarea indicatorului – criteriul de performanţă d
Înscrieţi datele în căsuţele indicatorului conform standardelor în vigoare.
................
................
In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.
To fulfill the demand for quickly locating and searching documents.
It is intelligent file search solution for home and business.
Related download
- stare de impunitate Încălcarea drepturilor omului cazul
- prioritatea 1 reducerea amprentei asupra
- zone de dezvoltare microcartiere si prezentarea
- structuri de primire cu funcţiuni de cazare
- comisia de autorizare
- normativ de siguran la foc
- ministerul educaŢiei si cercetĂrii
- ministerul educaţiei şi cercetării
- normativ de securitate la incendiu