Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 11 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 11.12.20191 EUR4.7794+0.0007+0.01 %1 USD4.3124Alert? ANM: Cod galben de viscol ?i z?pad?. Care sunt zonele afectate Andreea Tobias,?Mediafax 11.12.2019, Meteorologii anun?? ninsori importante ?i strat consistent de z?pad? ?n zona montan?, de joi p?n? s?mb?t?. Z?pada va fi ?nso?it? de viscolul. ?ncep?nd de joi de la ora 2.00 p?n? s?mb?t? la ora 10.00, ?n Carpa?ii Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, va ninge ?i v?ntul va sufla tare, cu rafale de peste 70...80 km/h. Ninsoarea va fi viscolit? ?i vizibilitatea va sc?dea semnificativ. Stratul de z?pad? nou depus va fi consistent. Totodat?, ?n nordul Olteniei ?i al Munteniei temporar va ploua, iar ?n intervalul men?ionat se vor acumula cantit??i de ap? de 20…25 l/mp ?i, izolat, 30 l/mp.ADRIAN OROS:"Ferma de familie este o prioritate a Guvernului" A.M.Politic??/?11 decembrie Ferma de familie este o prioritate a Guvernului a afirmat ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale, Adrian Oros, mar?i, ?n cadrul Conferin?ei Na?ionale cu tema "Ferma de familie ?n centrul viziunii agricole post 2020", desf??urat? la Sinaia.Domnia sa a men?ionat: "Fermele de familie se confrunt? cu problema pie?ei de desfacere, o problem? care poate fi rezolvat? doar prin asociere. Este important s? ?ncuraj?m tinerii, c?ut?nd acele solu?ii pentru a le oferi acces la teren".Secretarul de stat Emil Dumitru, prezent la evenimet, a precizat: "Oiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc - ferma de familie ?i de a sus?ine dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esen?a agriculturii din Rom?nia".Scopul conferin?ei, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abord?ri a Politicii Agricole Comune ?i asupra impactului finan??rilor din PNDR 2014-2020.La eveniment au mai participat ?i Daniela Rebega, director general adjunct al Direc?iei Generale Dezvoltare Rural? - Autoritate de Management pentru PNDR , Adela ?tefan, ?ef serviciu AM PNDR, Claudiu Coad?, director general adjunct al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, precum ?i Adrian PINTEA, director general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat c? ferma familial? este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol ?i a prezentat modul ?n care ferma de familie este sus?inut? ?n PNDR 2014-2020 ?i principalele modific?ri vizate de Politica Agricol? Comun? post 2020.Totodat?, Adela ?tefan a prezentat instrumentele financiare ?i cele de gestionare a riscurilor ?n agricultur?. Av?nd ?n vedere c? din acest an, fermierii rom?ni ?i alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finan?ate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a men?ionat c? accesul la finan?are este esen?ial pentru modernizarea agriculturii ?i pentru dezvoltarea afacerilor ?i a spiritului antreprenorial ?n spa?iul rural.?n acest context, Claudiu Coad?, director general adjunct al AFIR a sus?inut o prezentare referitoare la optimizarea implement?rii PNDR ?i Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de c?tre APIA prin m?surile gestionate din PNDR.Oros: Problema pie?ei de desfacere cu care se confrunt? fermele de familie poate fi rezolvat? doar prin asociere ?SIMONA DAN 11 DECEMBRIE 2019 Fermele de familie constituie o prioritate a Guvernului, iar problema pie?ei de desfacere cu care se confrunt? acestea poate fi rezolvat? doar prin asociere, a declarat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, potrivit?Agerpres.El a participat mar?i la Conferin?a Na?ional? cu tema ?Ferma de familie ?n centrul viziunii agricole post 2020”, eveniment care face parte dintr-o serie de trei conferin?e na?ionale organizate de Re?eaua Na?ional? de Dezvoltare Rural? (RNDR) din cadrul Autorit??ii de Management pentru PNDR.?Fermele de familie se confrunt? cu problema pie?ei de desfacere, o problem? care poate fi rezolvat? doar prin asociere. Este important s? ?ncuraj?m tinerii, c?ut?nd acele solu?ii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul Agriculturii.Adrian Oros: Ferma de familie, o prioritate pentru Guvern In?dec. 11, 2019?? ?n data de 10 decembrie 2019 , ministrul Adrian Oros a participat la Conferin?a Na?ional? cu tema?“Ferma de familie ?n centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desf??urat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferin?e na?ionale organizate de Re?eaua Na?ional? de Dezvoltare Rural? (RNDR) din cadrul Autorit??ii de Management pentru PNDR.Ministrul Adrian Oros a afirmat c? ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentu?nd rolul economic ?i social al fermelor de familie ?i a vorbit despre problemele cu care se confrunt? acestea. ?Fermele de familie se confrunt? cu problema pie?ei de desfacere, o problem? care poate fi rezolvat? doar prin asociere. Este important s? ?ncuraj?m tinerii, c?ut?nd acele solu?ii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii ?i dezvolt?rii rurale.La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat ?n Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direc?iei Generale Dezvoltare Rural? – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela ?tefan, ?ef serviciu AM PNDR, Claudiu Coad?, director general adjunct al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale, precum ?i Adrian PINTEA, director general al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Secretarul de stat Emil Dumitru a men?ionat c? ?obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie ?i de a sus?ine dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esen?a agriculturii din Rom?nia.”, a conchis Emil Dumitru.Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat c? ferma familial? este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol ?i a prezentat modul ?n care ferma de familie este sus?inut? ?n PNDR 2014-2020 ?i principalele modific?ri vizate de Politica Agricol? Comun? post 2020. Totodat?, Adela ?tefan a prezentat instrumentele financiare ?i cele de gestionare a riscurilor ?n agricultur?. Av?nd ?n vedere c? din acest an, fermierii rom?ni ?i alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finan?ate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a men?ionat c? accesul la finan?are este esen?ial pentru modernizarea agriculturii ?i pentru dezvoltarea afacerilor ?i a spiritului antreprenorial ?n spa?iul rural.?n acest context, Claudiu Coad?, director general adjunct al AFIR a sus?inut o prezentare referitoare la optimizarea?implement?rii PNDR ?i?Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de c?tre APIA prin m?surile gestionate din PNDR.Scopul conferin?ei, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abord?ri a Politicii Agricole Comune ?i asupra impactului finan??rilor din PNDR 2014-2020.APIA si SUBVENTIISUBVEN?IILE APIA, LA PLAT? ?N ACEST MOMENT! CUANTUM pentru FIECARE SUBVEN?IE! Agroinfo ?11 decembrie 2019 - LISTA DE SUBVEN?II APIA, LA PLAT?. Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a ?nceput pe data de 2 decembrie 2019 plata final? pentru subven?iile aferente acestui an, cuvenite fermierilor rom?ni care sunt eligibili pentru schemele de plat? solicitate ?n cererea unic?. AGROINFO v? pune la dispozi?ie lista cu valorile pe hectar ?i pe cap de animal, stabilite p?n?-n acest moment, pentru subven?iile care sunt la plat?.LISTA CUANTUM SUBVEN?II APIA 2019!SECTOR VEGETAL!Schema de plat? unic? pe suprafa?? este?102,6082 euro/ha = 487,3479 lei/haPlata redistributiv? pentru primul nivel este?5 euro/ha = 23,748 lei/haPlata redistributiv?, al doilea nivel, este?48,7127 euro/ha = 231,3658 lei/haPlata pentru ?nverzire este?59,3201 euro/ha = 281,7467 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este?31,2477 euro/ha = 148,4140 lei/haSECTOR ZOOTEHNIE! CUANTUM SPRIJIN CUPLAT, SCZ!Sprijin cuplat ovine/caprine este de?17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animalSprijin cuplat bivoli?e de lapte este de?164,5207 euro/cap?de animal = 781,4075 lei/cap de animalSprijin cuplat vaci de lapte este de?379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animalSprijin cuplat taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora este de?237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animalSprijin cuplat viermi de m?tase este de?78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.IMPORTANT! Pl??ile pentru schemele finan?ate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricol?) se fac ?n lei,?la cursul de schimb valutar de?4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n data de 30.09.2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.PRECIZARE. APIA le-a achitat deja fermierilor un avans de?70% din schemele de plat? pe suprafa?? ?i sprijinul cuplat la ovine ?i caprine. Plata avansului a ?nceput pe data de 16 octombrie ?i s-a ?ncheiat pe data de 30 noiembrie. La pl??ile finale, APIA mai are de achitat din aceste subven?ii un procent de 30%.PL??I COMPENSATORII!M?sura 10 Agromediu ?i clim? PNDR 2014-2020P1 - Paji?ti cu ?nalt? valoare natural? =?142 €/ha = 662,217 lei/haP2 - Practici agricole tradi?ionale:P2.1 - Lucr?ri manuale pe paji?ti permanente utilizate ca f?ne?e =?100 €/ha = 466,35 lei/haP2.2 - Lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti permanente utilizate ca f?ne?e =??21 €/ha = 97,9335 lei/ha?P3 - Paji?ti importante pentru p?s?ri:P3.1 Crex crex:P3.1.1 - Lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru Crex crex =?310 €/ha?= 1.445,685 lei/haP3.1.2 -?Lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru Crex crex =?231 €/ha = 1.077,2685 lei/haP3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:P3.2.1 - Lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru Lanius minor ?i Falco vespertinus =?159 €/ha = 741,4965 lei/haP3.2.2 - Lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru Lanius minor ?i Falco? vespertinus =?80 €/ha = 373,08 lei/haP4 - Culturi verzi =?128 €/ha = 596,928 lei/haP5 - Adaptarea la efectele schimb?rilor climatice =?125 €/ha = 582,9375 lei/haP6 - Paji?ti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 -?Lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru fluturi?(Maculinea sp.) =?410 €/ha = 1.912,035 lei/haP 6.2 -??Lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) =?331 €/ha = 1.543,6185 lei/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru g?sca cu g?t ro?u (Branta ruficollis) =?250 €/ha = 1.165,875 lei/haP9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila ?ip?toare mic? (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mica =??200 €/ha = 932,7 lei/hasub-pachetul 9.2 - paji?ti permanente importante ca zone de hr?nire pentru acvila ?ip?toare mic??varianta 9.2.1 – lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru acvila tip?toare mic? (Aquila pomarina) =??269 €/ha = 1.254,4815 lei/havarianta 9.2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru acvila ?ip?toare mic? (Aquila pomarina) =??190 €/ha?= 886,065 lei/haP10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de p?s?ri comune asociate terenurilor agricole? =?92 €/ha = 429,042 lei/haP11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile ?n paji?ti =?255 €/ha = 1.189,1925 lei/havarianta 11.1.2 – zon? de protec?ie pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil?= 100 €/ha = 466,35 lei/hasub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucr?ri manuale pe paji?ti importante pentru dropie (Otis tarda) =?269 €/ha = 1.254,4815 lei/havarianta 11.2.2 – lucr?ri cu utilaje u?oare pe paji?ti importante pentru dropie (Otis tarda) =?190 €/ha? = 886,065 lei/havarianta 11.2.3 – lucr?ri cu utilaje grele pe paji?ti importante pentru dropie (Otis tarda) =?169 €/ha = 788,1315 lei/haM?sura 11 Agricultur? ecologic?? PNDR 2014-2020Subm?sura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultur? ecologic?P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutre?) aflate ?n conversia la agricultura ecologic? =?293 €/ha = 1.366,4055 lei/haP2 - Legume aflate ?n conversia la agricultura ecologic? =?500 €/ha?= 2.331,75 lei/haP3 - Livezi aflate ?n conversia la agricultura ecologic? =?620 €/ha?= 2.891,37 lei/haP4 - Vii aflate ?n conversia la agricultura ecologic? =?530 €/ha?= 2.471,655 lei/haP5 - Plante medicinale ?i aromatice aflate ?n conversia la agricultura ecologic? =?365 €/ha = 1.702,1775 lei/haP6 – Paji?ti permanenteSub-pachetul 6.1 =?143 €/ha = 666,8805 lei/haSub-pachetul 6.2 =??39 €/ha?= 181,8765 lei/haSubm?sura 11.2 - Sprijin pentru men?inerea practicilor de agricultur? ecologic?P1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutre?) certificate ?n agricultura ecologic? =?218 €/ha = 1.016,643 lei/haP2 - Legume certificate ?n agricultura ecologic? =?431 €/ha = 2.009, 9685 lei/haP3 - Livezi certificate ?n agricultura ecologic? =?442 €/ha = 2.061,267 lei/haP4 - Vii certificate ?n agricultura ecologic? =?479 €/ha = 2.233,8165 lei/haP5 - Plante medicinale ?i aromatice certificate ?n agricultura ecologic? =?350 €/ha?= 1.632,225 lei/haP6 - Paji?ti permanenteSub-pachetul 6.1 =?129 €/ha?= 601,5915 lei/haSub-pachetul 6.2 =?73 €/ha = 340,4355 lei/haM?sura 13 Pl??i pentru zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale sau cu alte constr?ngeri specifice PNDR 2014-2020M13.1 - plat? compensatorie ?n zona montan? –?97 €/ha = 452,3595 lei/haM13.2 - plat? compensatorie pentru alte zone care se confrunt? cu constr?ngeri naturale semnificative –?62 €/ha = 289,137 lei/haM13.3 - plat? compensatorie pentru alte zone afectate de constr?ngeri specifice –?75 €/ha = 349,7625 lei/haIMPORTANT!?Pl??ile compensatorii?pentru schemele finan?ate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural?) se fac ?n lei,?la cursul de schimb valutar de?4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Central? European? ?n data de 31.12.2018 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.PRECIZARE. APIA le-a achitat fermierilor un avans de 85% din cuantumul pl??ilor compensatorii pentru anul 2019. Informa?ii furnizate de APIASUBVEN?IA APIA CARE A SC?ZUT DE LA 1.221 EURO PE CAP DE ANIMAL LA 237 EURO PE CAP DE ANIMAL! Agroinfo :?11 decembrie 2019 MAI PU?INI BANI PENTRU CRESC?TORI. De ast?zi, 11 decembrie, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) a ?nceput plata sprijinului cuplat pentru vaci de lapte, bivoli?e de lapte ?i taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora. Subven?ia a c?rei valoare pe cap de animal a sc?zut cel mai mult, ?i scade ?i anul acesta cu 54 de euro/cap de animal, este sprijinul cuplat pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora.Sprijinul cuplat zootehnic pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora, SCZ,?a sc?zut anul acesta, 2019,?prin compara?ie cu anul trecut, 2018,?cu 54,046 de euro pe cap de animal. Pentru anul de cerere 2018, cresc?torii de bovine au ?ncasat de la APIA?291,4906 euro/cap de animal pentru taurinele eligibile la plat?. Anul acesta, ?n 2019, cresc?torii vor ?ncasa mai pu?in, ?i anume?237,4446 euro/cap?de animal. Potrivit informa?iilor furnizate de APIA,? pentru?AGROINFO,?plafonul alocat pentru plata sprijnului cuplat la taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora, pentru acest an de cerere, 2019, este de?12.600.000 euro, iar num?rul animalelor eligibile la plat? este de?53.065 de capete.Aceast? subven?ie european??acordat? cresc?torilor de bovine din rase de carne a ?nregistrat?cea mai?spectaculoas? sc?dere?a cuantumului pe cap de animal, de la primul an ?n care fermierii au ?ncasat aceast? subven?ie, anul 2015, p?n?-n acest an, 2019.A SC?ZUT DE LA 1.221,9248 DE EURO PE CAP DE ANIMAL LA 237,4446 DE EURO PE CAP DE ANIMAL!?n primul an de plat? a sprijinului cuplat pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora, cuantumul pe cap de animal al acestei subven?ii a fost?unul uria?, nu mai pu?in de?1.221,9248 de euro. O sum?, ?ntr-adev?r,?colosal?! Cresc?torii care au beneficiat ?n anul 2015 de SCZ pentru taurine din rase de carne au ?ncasat o mic? avere dac? ne g?ndim la num?rul minim de animale care trebuie s? fie eligibile la plat? pentru ca fermierul s? ia banii de la APIA ?i anume 10 capete.?Deci, ?n anul 2015, pentru num?rul minim de animale, fermierul a luat 12.219,248 de euro.?Aten?ie! Doar pentru 10 capete de animale, num?rul minim de animale eligibile la plat?, obligatoriu pentru ca fermierul s? ia aceast? subven?ie. Num?rul maxim de bovine pentru care un cresc?tor poate s? ?ncaseze aceast? subven?ie european? este 250 de capete. Cu certitudine, ?i ?n anul 2015, au fost cresc?tori de bovine care au ?ncasat sprijinul cuplat pentru num?rul maxim de animale pentru care APIA pl?te?te aceast? subven?ie european?. Dac? socotim c?t a fost sprijinul cuplat pentru taurine din rase de carne, pentru anul 2015, pentru 250 de capete,?suma rezultat? este de?305.481 de euro.?Un sac plin cu bani luat de la APIA! Dar lucrurile s-au schimbat ?i cresc?torii care au dat lovitura ?n primul an, ?n cel de-al doilea au avut o surpriz?.Dup? primul an de plat? al acestei subven?ii, cuantumul pe cap de animal pentru SCZ pentru taurine din rase de carne a sc?zut vertiginos. Astfel, dac? ?n 2015, APIA a pl?tit?1.221,9248 pe cap de animal, ?n 2016, cuantumul SCZ taurine din rase de carne a sc?zut cu 531.3084 de euro pe cap de animal. Practic, valoarea pe cap de animal a subven?iei APIA?s-a ?njum?t??it.Astfel, pentru anul 2016, cresc?torii au ?ncasat de la APIA un cuantum de?690,6164 de euro/cap de animal. ?n anul 2017,?SCZ pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora a continuat s? scad???i a ajuns la o valoare de?446,5667 de euro/cap de animal.?Mai pu?in cu 244.0497 de euro pe cap de animal prin compara?ie cu anul 2016.Anul trecut, ?n 2018, aproape c? s-a ?njum?t??it, prin compara?ie cu 2017, ?i?a ajuns la 291,4906 euro/cap de animal.?Mai pu?in cu 155,0761 euro pe cap de animal.?Anul acesta, ?n 2019, a?a cum am spus, SCZ taurine din rase de carne a continuat trendul descresc?tor.?A sc?zut cu 54,046 euro pe cap de animal, astfel cresc?torii?a?teapt? s? ia de la APIA 237,4446 pe cap de animal.?Diferen?a cea mai mare de cuantum se poate observa ?ntre anul 2015, primul an de acordare,??i anul 2016, cel de-al doilea an de acordare a subven?iei europene din zootehnie. Semn c?, dup? primul an ?n care cuantumul pe cap de animal?a fost uria?,?fermierii s-au??nghesuit s? ia?SCZ pentru taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora de la APIA.Cuantumul pe cap de animal SCZ este furnizat de APIA.APIA OFICIAL: CUANTUMUL SPRIJINULUI CUPLAT pentru BOVINE! C?ND ?NCEP PL??ILE! Agroinfo 10 decembrie 2019 - CUANTUM SUBVEN?II 2019: C??I BANI PRIMI?I PE CAP DE ANIMAL! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) informeaz? c? au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat ?n sectorul zootehnic (SCZ) pentru anul de cerere 2019 pentru bovine ?i viermi de m?tase.?n conformitate cu prevederile?art.1 alin (2) din Hot?r?rea de Guvern nr.842/2019?pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019, publicat? ?n?Monitorul Oficial nr. 992 din data de 10 decembrie 2019, cuantumurile aferente schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic sunt urm?toarele:SCZ - SPRIJIN CUPLAT CATEGORIA BIVOLI?E DE LAPTEPlafon 1.610.000 euroNum?r capete 9.786Cuantum rezultat?164,5207 euro/capSCZ - SPRIJIN CUPLAT CATEGORIA TAURINE DIN RASE DE CARNE ?I METI?II ACESTORAPlafon 12.600.000 euroNum?r capete 53.065Cuantum rezultat?237,4446 euro/capSCZ - SPRIJIN CUPLAT CATEGORIA VACI DE LAPTEPlafon 94.999.500 euroNum?r capete 250.186Cuantum rezultat?379,7155 euro/capSCZ - VIERMI DE M?TASEPlafon 27.000 euroKg gogo?i 345Cuantum rezultat?78,2609 euro/kgAPIA mai informeaz? c???ncep?nd de miercuri,?11 decembrie 2019, va fi demarat procesul de autorizare la plat? a acestor scheme.Pl??ile se acord? de la bugetul de stat, ?n limita sumelor aprobate cu aceast? destina?ie Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale pentru anii 2019 ?i 2020, la capitolul 83.01 ?Agricultur?, silvicultur?, piscicultur? ?i v?n?toare”, titlul 58 ?Proiecte cu finan?are din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58.13 ?Fondul European de Garantare Agricol? (FEGA)”.Potrivit APIA,?pl??ile se efectueaz? ?n lei, la un curs de schimb de?4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Central? European? la data de 30 septembrie 2019 ?i publicat ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.329 din 1 octombrie 2019.Ministrul Oros, despre sprijinul pe care fermierii nu l-au primit inca HYPERLINK "" Decembrie 11, 2019 Seful MADR, Adrian Oros, a declarat ca ajutorul de stat pentru motorina nu a fost platit decat pentru primul semestru in acest an, relateaza Agerpres.Conform declaratiilor sale, valoarea sumei ce trebuie platita fermierilor se ridica la 400 de milioane de lei.?Am inceput o evaluare la nivelul ministerului, cum era si normal. Si legea ne obliga ca, la sfarsitul fiecarui an, institutiile publice sa faca o evaluare privind capacitatea administrativa. (…) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am gasit mici grenade lasate peste tot. In primul rand, am constatat ca ajutorul de stat pentru motorina nu a fost platit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plata pentru trimestrul doi si trimestrul III. S-a platit doar trimestrul I”, a afirmat Oros.Ministrul, despre existenta fondurilor necesare pentru plata fermierilor: ?Acum nu exista”Intrebat daca exista fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a raspuns: “Ne vom ingriji sa existe. Acum nu exista”.In ceea ce priveste subventiile acordate producatorilor agricoli, Adrian Oros a declarat ca pana in aceasta saptamana au fost facute plati in avans catre 92% dintre fermierii care au depus declaratii la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura. Valoarea subventiilor acordate se ridica la 1,2 miliarde de euro.?Practic, s-au platit aproape 92% din cei care au depus, au fost platiti pentru avans, urmand ca pana la 1 decembrie sa fie facute si restul de plati. Practic, au intrat in conturi 1,2 miliarde de euro, fiind platit avansul la 721.498 fermieri”, a adaugat Oros.Eurostat: Romania, printre tarile cu cel mai mare procent al populatiei implicate in agricultura Decembrie 11, 2019In anul 2016, 27 de regiuni din UE au raportat un procent de angajati in agricultura de trei ori mai ridicat decat media de 4,5% a UE.? cinci din sase regiuni erau din Bulgaria, opt din 13 regiuni din Grecia, sase regiuni din Polonia si cinci din opt regiuni din Romania, arata datele publicate de Eurostat. In 2016, existau 232 de milioane de persoane angajate in Uniunea Europeana in urmatoarele sase sectoare economice: agricultura, silvicultura si pescuit (10,4 milioane de persoane angajate; 4,5% din totalul UE); industrie (35,6 milioane; 15,3%); constructii (14,7 milioane; 6,3%); comertul cu amanuntul si engros, activitati de servicii alimentare si cazare, comunicatii si informatii (64,4 milioane; 27,7%), servicii financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, servicii administrative si de suport (38,1 milioane; 16,4%); si administratie publica – aparare; asistenta sociala; educatie; sanatate – si alte activitati: arta, divertisment si recreere (69,1 milioane; 29,7%).Zona de vest a Romaniei, puternic industrializataIn zona de dezvoltare Vest, Romania avea o pondere a populatiei ocupate in acest sector de aproape trei ori mai ridicata decat media UE de 15,3%, in timp ce in in sectorul de constructii, insula franceza Corsica, urmata de trei regiuni din sudul Marii Britanii, de Malopolskie in Polonia, de Marele Ducat al Luxemburgului si Burgenland in estul Austriei au toate o pondere a populatiei ocupate in acest sector de cel putin 50% mai ridicata decat media UE de 6,3%.In domeniul serviciilor financiare si de asigurari, imobiliare, stiintifice si tehnice, al serviciilor administrative si de suport, cele doua regiuni care constituie partea veche a Londrei au raportat fiecare o pondere a populatiei angajate mai mult decat dubla fata de media UE de 16,4%.ALTELEMinistrul Oros, intalnire cu un oficial international. Care au fost subiectele dezbatute Decembrie 11, 2019Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Nechita-Adrian Oros, a avut o intalnire cu ambasadorul Regatului Tarilor de Jos (Olanda) in Romania, ES Roelof van Ees, in data de 10 decembrie 2019, la sediul MADR.Scopul intalnirii a fost de a discuta subiecte ce vizeaza invatamantul agricol romanesc si situatia reala a acestuia, masuri pentru relansarea invatamantului tehnic in Romania, promovarea experientei olandeze in domeniu.Atat ministrul Adrian Oros, cat si ES Roelof van Ees, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos, au impartasit ideea ca in domeniul agricol rezultatele pot fi atinse intr-un timp scurt, daca se creeaza premisele unei educatii bine fundamentate.”Solutia realista pentru criza de forta de munca calificata si responsabila in agricultura este invatamantul agricol dual, printr-un parteneriat stabil intre agentii economici si institutiile de invatamant. In acest fel, elevii ar beneficia de o pregatire practica corespunzatoare si de angajare imediat dupa absolvire, iar agentii economici parteneri (ferme, unitati de procesare etc.) si-ar putea forma viitorii angajati, iar rezultatele ar aparea intr-un timp scurt si cu costuri reduse”, a afirmat ministrul Adrian Oros.Ambasadorul Olandei la Bucuresti apreciaza ca zonele rurale din Romania au un potential ridicat, cunoscuta fiind fertilitatea solului, iar Olanda poate pune la dispozitia tarii noastre toate resursele necesare pentru o cooperare cat mai stransa intre parteneri in ceea ce priveste educatia agricola, in contextul in care cadrul general de colaborare este stabilit. Reamintim ca in cadrul targului INDAGRA 2019, Romania si Olanda?au?incheiat?un parteneriat cu durata de 5 ani pentru dezvoltarea educatiei agricole.?Prin acest acord, invatamantul agricol romanesc va beneficia de sprijin din partea unor institutii de invatamant din Olanda, cele doua state urmand sa desfasoare o serie de proiecte comune, schimburi de experienta si transfer de know-how pentru o agricultura circulara – un model de agricultura sustenabila.?In acest sens, invatamantul agricol din Romania va avea oportunitatea de a invata si de a identifica solutii?inspirate?din bunele practici ale sistemului de invatamant olandez.Etapa urmatoare necesita planuri concrete de actiune si masuri astfel incat parteneriatul dintre Romania si Olanda sa fie pus in practica prin programe si proiecte. In acest sens, ES Roelof van Ees i-a adresat ministrului Adrian Oros invitatia de a efectua o vizita in Olanda pentru a vedea la fata locului expertiza de care dispune aceasta tara si ceea ce are de oferit in mod concret in privinta invatamantului agricol.La randul sau, ministrul Adrian Oros a multumit pentru sprijinul acordat de Olanda acestei cooperari, apreciind ca lucrul in echipe mixte romano-olandeze poate conduce la rezultate concrete, iar Romania poate castiga know-how si, in timp, poate demara proiecte de succes ce vor conduce la reformarea sistemului educational agricol.Carnea de porc si fructele, scumpiri record in luna noiembrie In?dec. 11, 2019?? Fructele proaspete ?i carnea de porc s-au scumpit cel mai mult ?n noiembrie, comparativ cu octombrie, pre?urile lor cresc?nd cu 4,33% ?i, respectiv, cu 2,34%, ?i doar citricele s-au ieftinit, cu 4,96%, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic? (INS), date miercuri publicit??ii, transmite?AGERPRES.Pre?ul ou?lor a crescut ?n octombrie cu 1,83%, cel al preparatelor din carne cu 1,17%, iar fasolele boabe ?i alte leguminoase s-au scumpit cu 1,68%.De altfel, aproape toate pre?urile la alimente au crescut ?n noiembrie, singurele sc?deri u?oare fiind ?nregistrate, except?nd citricele, la categoriile ?legume ?i conserve de legume”, cu 0,4%, ”alte legume ?i conserve de legume” – 0,47% ?i ?fructe ?i conserve din fructe” – 0,08%.De?i raportat la luna octombrie cartofii s-au scumpit ?n noiembrie doar cu 0,74%, fa?? de sf?r?itul anului trecut (decembrie 2018) pre?ul acestora a urcat cu 20,68%. Cre?teri foarte mari de pre?uri fa?? de sf?r?itul lui 2018 s-au ?nregistrat ?i la categoriile ?citrice ?i alte fructe meridionale” – cu 18,96%, ?fructe ?i conserve din fructe” – cu 15,93%, fructe proaspete – cu 14,63%, carne de porc – 8,24%, preparate din carne – 5,83%, f?in? – 5,18%, conserve din carne – 4,52%.Pe ansamblu, ?n noiembrie, alimentele s-au scumpit cu 4,2% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,43% comparativ cu luna precedent?.?n ceea ce prive?te m?rfurile nealimentare, o ieftinire mai consistent? a fost la energia termic?, de 1,55%. Scumpiri s-au ?nregistrat la majoritatea categoriilor, ?ns? sub 1%.Pe total m?rfuri nealimentare, ?n noiembrie pre?urile au urcat cu 3,02% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,12% fa?? de octombrie.La capitolul servicii, de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n luna noiembrie cel mai mult s-au ieftinit biletele de avion – cu 5,86%. Raportat la sf?r?itul anului 2018, acestea sunt mai ieftine cu 23,1%.Per total, serviciile au ?nregistrat cre?teri de tarife cu 4,04% raportat la decembrie 2018 ?i cu 0,15% fa?? de octombrie 2019.Rata anual? a infla?iei a urcat la 3,8% ?n luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% ?n octombrie, ?n condi?iile ?n care m?rfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar pre?ul serviciilor a ?nregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Na?ional de Statistic? (INS).?Pre?urile de consum ?n luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anual? calculat? pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a pre?urilor de consum ?n ultimele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019) fa?? de precedentele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018), calculat? pe baza IPC, este 3,8%. Determinat? pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizeaz? INS.?EFUL ANSVSA, CONSULT?RI CU CRESC?TORII DE ANIMALE! Agroinfo?11 decembrie 2019 ANSVSA S? FIE UN SPRIJIN, NU O INSTITU?IE DE FOR??. Pre?edintele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a avut ast?zi prima ?nt?lnire cu cresc?torii de animale, exportatorii, transportatorii ?i procesatorii. Dr. Robert Chioveanu le-a spus fermierilor c? ANSVSA nu este o institu?ie de for??, este un sprijin pentru fermieri.Miercuri, 11 decembrie, a avut loc o prim? ?edin?? a Consiliului Consultativ*, convocat? de c?tre pre?edintele ANSVSA, dr.Robert Chioveanu.?La reuniune au participat reprezentan?i ai cresc?torilor de ovine ?i bovine, ai transportatorilor de animale, exportatorilor, dar ?i ai procesatorilor de carne.Principalele teme discutate au fost: protec?ia ?i bun?starea animalelor ?n timpul transportului, deschiderea exportului de molu?te, intensificarea demersurilor pentru deschiderea ?i diversificarea exporturilor pe diferite pie?e, inclusive cea? chinez? ?i pe a Statelor Unite.?n privin?a protec?iei ?i bun?st?rii animalelor ?n timpul transportului, a fost discutat un proiect de lege aflat ?n dezbatere parlamentar? ce prevede asigurarea unor condi?ii superioare de bun?stare a animalelor pe timpul cal?toriei. Cei prezen?i au fost de acord cu necesitatea adopt?rii unui astfel de act normativ, ?ns? opiniile au fost divergente, urm?nd ca propunerile primite s? fie analizate ?i la final, o parte dintre ele s? se reg?seasc? ?n punctul de vedere care va fi elaborat de c?tre Autoritate. ??mi doresc, pe perioada mandatului meu, ca autoritatea s? se aplece mai mult asupra nevoilor dumneavoastr?, s? fie perceput? ca un sprijin ?i nu ca o institu?ie de for??.?Doresc s? organizez acest gen de ?nt?lniri c?t mai des posibil, pentru c? am constatat c? un dialog deschis, fa?? ?n fa??, este modalitatea constructiv?, cea care conduce la rezultate concrete, ?n timp util.Toate aspectele sesizate ?i opiniile exprimate ?n cadrul acestor ?nt?lniri? vor fi discutate, urm?nd ca, pe parcursul unor noi ?nt?lniri, s? identific?m, ?mpreun?, cea mai bun? variant?”, le-a transmis pre?edintele Autorit??ii celor prezen?i la ?nt?lnire.La finalul ?nt?lnirii, participan?ii ?i-au exprimat aprecierea pentru in?iativa organiz?rii acestei ?nt?lniri, iar pre?edintele ANSVSA i-a asigurat c? este prima dintr-un ?ir de sesiuni de consultare, pe care ?i le-a propus s? le aib? cu to?i cei implica?i ?n domeniul de agroalimentar.*Consiliul Consultativ se organizeaz? ?i func?ioneaz? ca structur? f?r? personalitate juridic? ?n cadrul Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor. Consiliul consultativ este format din reprezentan?i ai ministerelor, ai altor autorit??i ale administra?iei publice competente ?n domeniul sanitar-veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor ?i din reprezentan?i ai asocia?iilor ?i patronatelor care ??i desf??oar? activitatea ?n domeniul de competen?? al Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor ?i organiza?ii neguvernamentale.Alimentele s-au scumpit ?n luna noiembrie A.I.G.Miscellanea?/?11 decembrie 2019 Fructele proaspete ?i carnea de porc s-au scumpit cel mai mult ?n noiembrie, comparativ cu octombrie, pre?urile lor cresc?nd cu 4,33% ?i, respectiv, cu 2,34%, ?i doar citricele s-au ieftinit, cu 4,96%, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic? (INS), date miercuri publicit??ii, informeaz? Agerpres.ro.Pre?ul ou?lor a crescut ?n octombrie cu 1,83%, cel al preparatelor din carne cu 1,17%, iar fasolele boabe ?i alte leguminoase s-au scumpit cu 1,68%.De altfel, aproape toate pre?urile la alimente au crescut ?n noiembrie, singurele sc?deri u?oare fiind ?nregistrate, except?nd citricele, la categoriile legume ?i conserve de legume, cu 0,4%, alte legume ?i conserve de legume cu 0,47% ?i fructele ?i conserve din fructe cu 0,08%.De?i raportat la luna octombrie cartofii s-au scumpit ?n noiembrie doar cu 0,74%, fa?? de sf?r?itul anului trecut (decembrie 2018) pre?ul acestora a urcat cu 20,68%. Cre?teri foarte mari de pre?uri fa?? de sf?r?itul lui 2018 s-au ?nregistrat ?i la categoriile "citrice ?i alte fructe meridionale" - cu 18,96%, "fructe ?i conserve din fructe" - cu 15,93%, fructe proaspete - cu 14,63%, carne de porc - 8,24%, preparate din carne - 5,83%, f?in? - 5,18%, conserve din carne - 4,52%.Pe ansamblu, ?n noiembrie, alimentele s-au scumpit cu 4,2% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,43% comparativ cu luna precedent?.?n ceea ce prive?te m?rfurile nealimentare, o ieftinire mai consistent? a fost la energia termic?, de 1,55%. Scumpiri s-au ?nregistrat la majoritatea categoriilor, ?ns? sub 1%.Pe total m?rfuri nealimentare, ?n noiembrie pre?urile au urcat cu 3,02% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,12% fa?? de octombrie.La capitolul servicii, de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n luna noiembrie cel mai mult s-au ieftinit biletele de avion - cu 5,86%. Raportat la sf?r?itul anului 2018, acestea sunt mai ieftine cu 23,1%.Rata anual? a infla?iei a urcat la 3,8% ?n luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% ?n octombrie, ?n condi?iile ?n care m?rfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar pre?ul serviciilor a ?nregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Na?ional de Statistic? (INS), potrivit sursei citate.Fructele proaspete ?i carnea de porc, cele mai mari scumpiri, ?n noiembrie?SIMONA DAN 11 DECEMBRIE 2019 Fructele proaspete ?i carnea de porc s-au scumpit cel mai mult ?n noiembrie, comparativ cu octombrie, pre?urile lor cresc?nd cu 4,33% ?i, respectiv, cu 2,34%, ?i doar citricele s-au ieftinit, cu 4,96%, potrivit datelor Institutului Na?ional de Statistic? (INS), date miercuri publicit??ii.Pre?ul ou?lor a crescut ?n octombrie cu 1,83%, cel al preparatelor din carne cu 1,17%, iar fasolele boabe ?i alte leguminoase s-au scumpit cu 1,68%, potrivit?Agerpres.De altfel, aproape toate pre?urile la alimente au crescut ?n noiembrie, singurele sc?deri u?oare fiind ?nregistrate, except?nd citricele, la categoriile ?legume ?i conserve de legume”, cu 0,4%, ”alte legume ?i conserve de legume” – 0,47% ?i ?fructe ?i conserve din fructe” – 0,08%.De?i raportat la luna octombrie cartofii s-au scumpit ?n noiembrie doar cu 0,74%, fa?? de sf?r?itul anului trecut (decembrie 2018) pre?ul acestora a urcat cu 20,68%. Cre?teri foarte mari de pre?uri fa?? de sf?r?itul lui 2018 s-au ?nregistrat ?i la categoriile ?citrice ?i alte fructe meridionale” – cu 18,96%, ?fructe ?i conserve din fructe” – cu 15,93%, fructe proaspete – cu 14,63%, carne de porc – 8,24%, preparate din carne – 5,83%, f?in? – 5,18%, conserve din carne – 4,52%.Pe ansamblu, ?n noiembrie, alimentele s-au scumpit cu 4,2% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,43% comparativ cu luna precedent?.?n ceea ce prive?te m?rfurile nealimentare, o ieftinire mai consistent? a fost la energia termic?, de 1,55%. Scumpiri s-au ?nregistrat la majoritatea categoriilor, ?ns? sub 1%.Pe total m?rfuri nealimentare, ?n noiembrie pre?urile au urcat cu 3,02% fa?? de decembrie 2018 ?i cu 0,12% fa?? de octombrie.La capitolul servicii, de la ?nceputul anului ?i p?n? ?n luna noiembrie cel mai mult s-au ieftinit biletele de avion – cu 5,86%. Raportat la sf?r?itul anului 2018, acestea sunt mai ieftine cu 23,1%.Per total, serviciile au ?nregistrat cre?teri de tarife cu 4,04% raportat la decembrie 2018 ?i cu 0,15% fa?? de octombrie 2019.Rata anual? a infla?iei a urcat la 3,8% ?n luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% ?n octombrie, ?n condi?iile ?n care m?rfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar pre?ul serviciilor a ?nregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Na?ional de Statistic? (INS).?Pre?urile de consum ?n luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anual? calculat? pe baza indicelui armonizat al pre?urilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a pre?urilor de consum ?n ultimele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019) fa?? de precedentele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018), calculat? pe baza IPC, este 3,8%. Determinat? pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizeaz? INS.Credere:?Proiectul de Lege privind Noul Statut al?ANPC?a trecut de comisiile Senatului, ?ns? amendamentele asocia?iilor de consumatori nu au fost luate ?n dezbatere Financial Intelligence?11 decembrie 2019, Proiectul de Lege privind Noul Statut al ANPC a trecut de comisiile Senatului, ?ns? amendamentele asocia?iilor de consumatori nu au fost luate ?n dezbatere, sus?ine Asocia?ia Credere.?Comisiile reunite ale Senatului au adoptat un raport final favorabil propunerii legislative de reformare a Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor. Votul final va fi dat, ?n zilele urm?toare, de c?tre Plenul Senatului care este camer? decizional?.Asocia?ia Credere spune: ?Ini?iat? ?n anul 2016, propunerea legislativ? avea drept scop reformarea Autorit??ii, prin trecerea institu?iei din subordinea Ministerului Economiei ?n subordinea Parlamentului. Dorin?a legiuitorului a fost aceea de a rezolva o serie de probleme acute existente la nivelul institu?iei: lipsa de logistic?, num?rul insuficient de comisari (anumi?i comisari trebuie s? solu?ioneze chiar ?i 2000 de sesiz?ri ?ntr-o singur? lun? calendaristic?), remunera?ia necorespunz?toare (printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar), lipsa cursurilor de preg?tire ?i perfec?ionare, precum ?i lipsa mijloacelor necesare pentru sanc?ionarea faptelor grave comise de c?tre operatorii economici.Am sprijinit de la bun ?nceput propunerea legislativ?, principiul fiind unul absolut corect, dar ?n opinia noastr?, ?n forma adoptat? de c?tre comisiile reunite ale Senatului, proiectul de lege se ?ndep?rteaz? de obiectivele trasate de c?tre ini?iator.Credere, ?mpreun? cu AURSF, au depus la comisiile de specialitate (economic? ?i juridic?) un set de amendamente ?ntins pe 29 de pagini, ?ns?, din nefericire, acestea nu au fost luate ?n considerare.Potrivit amendamentelor, inten?ia noastr? a fost aceea de a avea oameni competen?i la conducerea Autorit??ii, f?r? afiliere politic?, cu sanc?iuni clare ?i agravante pentru faptele repetate sau grave comise de c?tre operatorii economici. Suplimentarea sistemului de protec?ie pentru personalul autorit??ii, asigurarea independen?ei acestora inclusiv prin acordarea de asisten?? juridic?, cheltuirea banilor autorit??ii cu prioritate pe calificarea personalului, obliga?ia autorit??ii de a ?n?tiin?a opinia public? atunci c?nd exist? cazuri grave care afecteaz? drepturile consumatorilor prin prezentarea datelor complete care vizeaz? operatorul economic sanc?ionat, consultarea obligatorie (?n anumite cazuri) a asocia?iilor de consuamtori, reprezint? doar c?teva dintre amendamentele depuse de asocia?iile de consumatori”.Vezi amendamentele la proiectul de lege, acces?nd acest link?……………………….LEGISLATIV?Legisla?ie rom?neasc? Hot?r?rea nr. 107/2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate" pentru anul 2019, Guvernul Rom?niei Modificat?de?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate", anul 2019" target="_blank">HG 840/2019?la 10.12.2019 Hot?r?rea nr. 840/2019 pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Hot?r?rea Guvernului nr. 107/2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a produsului tomate ?n spa?ii protejate", pentru anul 2019, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 992?din 10.12.2019. A intrat ?n vigoare la 10.12.2019Hot?r?rea nr. 842/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat ?n sectorul zootehnic, precum ?i pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2019, Guvernul Rom?niei Publicat ?n?Mof I nr. 992?din 10.12.2019. A intrat ?n vigoare la 10.12.2019………………….INTERNE Dan Petrescu: "Marea problem? a cresc?torilor de oi este c? nu avem abatoare" HYPERLINK ""Daniel Nazare 11 DECEMBRIE 2019 Image source:?Ziarul Arge?ulTema emisiunii din aceast? s?pt?m?n? a fost reprezentat? de problema cresc?torilor de oi, dup??accidentul naval din portul Midia, ?n urma c?ruia o nav? cu peste 14.000 de oi s-a r?sturnat ?n apropierea ?enalului navigabil.Invitatul emisiunii a fost Dan Petrescu, unul dintre cei mai mari cresc?tori de oi din zona Arge?ului, pre?edinte Asocia?iei Profesionale a Ciobanilor."E o catastrof??ecologic??pentru Rom?nia, e tragic s? auzim a?a ceva. Nu e vina noastr?, e numai a celor care transport?. Bine?n?eles, a autorit??ilor. Sunt multe variante cine este ?n culp?. A?tept?m?raportul autorit??ilor""Dac??transportul cu animale vii nu se mai produce, to?i vom avea de suferit. Cea mai mare problem? e aceea c? nu avem abatoare speciale pentru oi, a?a cum sunt ?n cel?lalte ??ri. Noi avem doar c?teva""Pe vremea lui Ceau?escu, transporturile cu oi se f?ceau cu avionul spre Orientul Mijlociu. Erau curse speciale, avioane care plecau zilnic din Rom?nia. Au disp?rut, cum a disp?rut flota. Cel mai mult ne-a afectat ?ns?, ?n ultima perioad?, oprirea exporturilor c?tre Turcia"Toate edi?iile emisiunii Rural:?, un grup de firme din agrobusiness din One?ti, a luat o finan?are de 24 mil. lei de la OTP Bank, pentru dezvoltare. Grupul are peste 400 de angaja?i ?n jude?ul Bac?u, trei ferme, cinci b?c?nii ?i peste 12.000 ha de culturi agricole Roxana Rosu 11.12.2019, Grupul de firme ?erbanGrupul de firme ?erban, activ ?n zona de agrobusiness ?i fondat ?n 1994 de Nicolae ?erban ?n One?ti, a contractat o finan?are de 24 milioane lei de la OTP Bank,?pentru dezvoltarea activit??ii curente.?Am intrat ?n lumea businessurilor ?n 1995 cu o fabric? de p?ine. Pe atunci ne numeam afaceri?ti, nu eram recunoscu?i ca antreprenori. O poveste frumoas? pe care mi-o amintesc ?n detaliu, pentru c? a fost startul maturiz?rii mele ?n lumea afacerilor.? Pe vremea aceea era dificil din punct de vedere financiar, pentru c? atunci ob?inerea unei finan??ri era o adev?rat? provocare. Au urmat mai multe investi?ii ?i m-am axat ?n to?i ace?ti ani exclusiv pe domeniul agricol“, a declarat Nicolae ?erban, proprietar, companii Grup ?erban.Grupul de agribusiness Serban a obtinut o finantare de 24 milioane de lei prin OTP Bank ?Afaceri agricole 10 Decembrie 2019 OTP Bank Romania a finantat Grupul de agribusiness Serban, cu 24 milioane de lei pentru dezvoltarea activitatii curente. Grupul de firme Serban cu capital romanesc, detinut de antreprenorul, Nicolae Serban, si-a inceput activitatea in Onesti, in anul 1994. Structura grupului este integrata si are ca domenii principale de activitate: agricultura, comert cu cereale, plante oleaginoase si leguminoase, cresterea pasarilor, panificatie, patiserie-cofetarie, alimentatie publica (lant propriu de magazine – Bacaniile Serban), distributie si transport. ?Am intrat in lumea business-urilor in 1995, cu o fabrica de paine. Pe atunci ne numeam afaceristi, nu eram recunoscuti ca antreprenori. O poveste frumoasa pe care mi-o amintesc in detaliu, pentru ca a fost startul maturizarii mele in lumea afacerilor. Pe vremea aceea era dificil din punct de vedere financiar, pentru ca atunci obtinerea unei finantari era o adevarata provocare. Au urmat mai multe investitii si m-am axat in toti acesti ani exclusiv pe domeniul agricol. Acum e mult mai usor, ideile noastre antreprenoriale sunt sustinute de banca, aceasta a devenit cel mai important partener al nostru.”?a declarat Nicolae Serban, Proprietar Companii Grup Serban.??Ideile care stimuleaza economia unei comunitati trebuie sustinute si incurajate. Spiritul antreprenorilor din agrobusiness este unul autentic, care reflecta vointa si curaj. Grup Serban este o poveste de business complexa, o sursa de inspiratie pentru noi toti.”?a declarat Alexandru Neagu, Director Directia IMM OTP Bank Romania.Despre Grup SerbanGrup Serban este unul dintre cele mai mari grupuri de companii, active in sectorul de agricultura si pasari, atat din Regiunea Moldovei, cat si din Romania, cu vanzari consolidate de 65,9 milioane de euro si EBITDA de 8,42 milioane de euro in 2018. Prin compania INTERAGROALIMENT SRL, acesta se situeaza pe locul 11, intr-un top realizat pe toate persoanele juridice din Romania, in functie de suprafata pentru care s-au depus cereri unice de plata in anul 2019. Grupul de societati este detinut si controlat de familia Serban, cu o experienta de peste 25 de ani in sectorul agrobusiness.?Despre OTP Bank RomaniaOTP Bank Romania, subsidiara a OTP Group, este un furnizor integrat si auto-finantat de servicii financiare. Cu o abordare definita prin responsabilitate, angajament si profesionalism, OTP Bank Romania intelege nevoile clientilor si contextul actual al pietei si este un partener de incredere in furnizarea de servicii financiare. Banca ocupa locul 9 dupa active in clasamentul jucatorilor bancari din Romania, din septembrie 2018.?OTP Group aniverseaza anul acesta 70 de ani de activitate, in timp ce subsidiara din Romania marcheaza 15 ani de prezenta de piata locala. Pana astazi, OTP Group a devenit un jucator dominant pe piata Europei Centrale si de Est si este considerat un grup bancar important chiar si la scara europeana. Comunitatea de aproximativ 36 de mii de angajati deserveste zilnic peste 18,5 milioane de clienti din 12 tari.Chioveanu (ANSVSA): Elaboram o noua strategie de combatere a PPA In?dec. 11, 2019?? Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) va dezvolta un nou plan de combatere ?i control a pestei porcine africane, care va trebui s? fie asumat de toate institu?iile implicate, precum ?i de fermieri ?i de reprezentan?ii industriei c?rnii, a declarat pre?edintele ANSVSA, Robert Chioveanu, la un eveneniment de s?r?torire a 20 de ani ?mplini?i de Asocia?ia Rom?n? a C?rnii.?Proiectul meu este legat de pesta porcin? african?, de elaborarea unui plan de combatere ?i control a pestei porcine africane. Nu am vrut s? ?i spun de eradicare, pentru c? este un termen pu?in mai greu ?i mai preten?ios. Nu mai putem vorbi de preven?ie ?n momentul de fa??. E clar c? trebuie s? avem o nou? strategie. Primul lucru pe care l-am f?cut a fost s? ?nfiin?ez un grup de lucru, iar vineri voi avea rezultatul final al muncii lor. Am adus speciali?ti at?t din privat, c?t ?i din cadrul autorit??ii centrale ?i locale, medici veterinari, pentru a elabora o nou? strategie de combatere ?i control a pestei porcine africane”, a declarat pre?edintele ANSVSA.Acesta a mai subliniat c? va chema at?t fermieri ?i reprezentan?i ai industriei c?rnii, c?t ?i Colegiul Medicilor Veterinari, medici practicieni care merg din cas? ?n cas?, precum ?i Ministerul Mediului ?i Ministerul de Interne, pentru a-?i asuma ?mpreun? acest plan, pe termen scurt, mediu ?i lung. Potrivit acestuia, planul ar trebui s? fie finalizat p?n? la ?nceputul lunii ianuarie, pentru a putea fi prezentat Ministerului Agriculturii pentru finan?are.?Planul va fi finalizat p?n? la sf?r?itul lunii decembrie sau ?nceputul lunii ianuarie, apoi voi merge la Ministerul Agriculturii ?i m? voi asigura de finan?area lui ?i, dup? ce voi avea acceptul ministrului Agriculturii pentru politicile publice de finan?are a acestui plan, ?l voi introduce ?n grupul na?ional de exper?i, ca s? am girul lor, pentru c? p?n? acum planul na?ional a fost asumat doar de ANSVSA. Nu este posibil ca numai ANSVSA singur? s? lupte cu acest virus. Dac? nu putem s? ne a?ez?m la o mas? to?i cei implica?i – fermieri, industrie, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului ?i cu Ministerul de Interne – ?i s? ne asum?m implementarea acestui plan, nu putem s? reu?im s? combatem acest virus”, a spus Chioveanu.Dana Tanase (ARC): Veterinarii de libera practica au fost spectatori la ultimul episod de PPA In?dec. 11, 2019?? Medicii veterinari de liber? practic? trebuie s? fie implica?i mult mai mult ?n procesul de supraveghere a gospod?riilor, sus?ine directorul executiv al Asocia?iei Rom?ne a C?rnii (ARC), Dana T?nase. La o conferin?? organizat? cu ocazia s?rb?toririi a 20 de ani de la ?nfiin?area asocia?iei, aceasta a subliniat faptul c? p?n? acum, veterinarii de liber? practic? au fost ”un fel de spectatori” ?n ceea ce prive?te episoadele de pest? porcin? african?, de?i ei ar trebui considera?i precum medicii de familie.?Trebuie s? lua?i ?n calcul ?i implicarea direct? a medicilor veterinari de liber? practic?. S-a v?zut ?n episodul care a trecut c? ei au fost un fel de spectatori. Cei care au fost pe teren au fost medicii veterinari de la direc?iile sanitare-veterinare, iar cei de liber? practic? au fost uita?i, c?nd ei sunt, din punctul meu de vedere, precum medicul de familie, care poate s? mearg? din curte ?n curte ?i poate s? supravegheze, s? vad? dac? omul are porcul bolnav, dac? porcul este s?n?tos ?i a?a mai departe. ?i, un alt aspect deloc de neglijat, ?l constituie respectarea legii. Legea trebuie respectat? cu sanc?iuni drastice pentru cei care nu declar? animalele. S? se termine cu s?ms?ritul ?i cu toate animalele ?i porcii t?ia?i prin cur?i, purta?i ?n portbagaje. Unul care are acas? 50 de porci face concuren?? neloial? produc?torilor, fermierilor care muncesc, care pl?tesc taxe ?i impozite la stat ?i lucreaz? conform legii, iar ceilal?i nimeni nu crede c? poate s? tr?iasc? pentru consum propriu din 50 de porci pe an”, a precizat Dana T?nase.Ea a prezentat pe larg situa?ia virusului PPA ?n Rom?nia, preciz?nd c? doar jude?ele Bistri?a-N?s?ud ?i Suceava au r?mas, p?n? acum, neatinse de aceast? molim?.??Harta la nivel european privind evolu?ia pestei porcine africane ?n Rom?nia, conform datelor primite luni de la Ministerul Agriculturii, valabil? la 6 decembrie, arat? c? doar dou? jude?e din Rom?nia nu sunt ?n ro?u. Vorbim de jude?ele Bistri?a-N?s?ud ?i Suceava. Evolu?ia bolii la nivel continentului european arat? mici restr?ngeri de focare undeva ?n Polonia. ?n ?ara noastr?, situa?ia la 9 decembrie arat? c? focarele active sunt cele ?n ro?u, iar toat? partea Dobrogei a ajuns ?n negru, deci au fost stinse focarele ?i nu a mai ap?rut absolut nimic, dar, cu toate acestea, Rom?nia are ?nc? trei sferturi de ?ar? ?n ro?u, dac? nu mai mult la nivel european”, a mai ad?ugat directorul executiv ARC.Mai mult, potrivit ei, Rom?nia pierde anual ?n jur de 900.000 de porci, ?n condi?iile ?n care efectivele matc? au sc?zut cu aproape 35.000 de scroafe de la ?nceputul epidemiei de pest? porcin? african?. ”La nivelul Comisiei Europene ?i la nivelul UE exist? temerea c? aceste efective nu se pot reface ?ntr-un timp foarte scurt, pentru c? exist? anumite constr?ngeri legate de cre?terea porcului – ?n special cele legate de bun?starea animalelor – ?i exist? anumite reticen?e ?i bine?n?eles de protec?ia mediului”, a mai subliniat Dana T?nase.Atentie! Politia si ANSVSA au dat startul operatiunii ”Porcul” In?dec. 11, 2019 Aten?ie, rom?ni! Poli?ia ?i ANSVSA au declan?at opera?iunea ?Porcul”! To?i cei care vor fi prin?i cu porcul ?n portbagaj, viu sau mort, risc? s? r?m?n? f?r? el dac? nu ?i pot justifica provenien?a.?ncep?nd de miercuri, 11 decembrie 2019, agen?ii de circula?ie vor ?ncepe controale intense ?n trafic. ?oferii care vor fi prin?i c? transport? ilegal porci ?n portbajaj, vor fi amenda?i, iar animalele vor fi confiscate ?i incinerate.? Aceast? m?sur? este menit? s? combata raspandirea virusului pestei porcine africane. Pre?edintele ANSVSA spune c? ar trebui implicate ?i ministerele Agriculuturii, Mediului ?i de Interne, dar ?i fermierii ?i juc?torii din industria c?rnii pentru a putea combate peste porcin?.?n acest moment, doar dou? jude?e din ?ar? au r?mas neatinse de boal?, Suceava ?i Bistri?a N?s?ud. ?n rest, peste 250 de localit??i ?i 28 de jude?e se lupt? cu virusul. De la prima semnalare, din vara anului 2017, ?i p?n? acum, au fost elimina?i peste 540.000 de porci afecta?i de pesta porcin?.Romapis: Pesticidele produc extinctia albinelor; natura, la limita colapsului In?dec. 11, 2019??55?0 Rom?nia a lansat mar?i ini?iativa cet??eneasc? european? ?Salva?i albinele ?i fermierii”, prin care se urm?re?te str?ngerea unui milion de semn?turi de sus?inere la nivelul UE, p?n? ?n septembrie 2020, astfel ?nc?t Comisia European? ?i Parlamentul European s? ia ?n considerare transpunerea ?n lege a solicit?rilor care vizeaz? eliminarea treptat? a pesticidelor sintetice din agricultur? p?n? ?n anul 2035, transmite?AGERPRES.??n Rom?nia, pragul minim care trebuie atins este de 24.000 de semn?turi de sus?inere. Exist? exemple de ini?iative cet??ene?ti europene care au fost finalizate cu succes ?i men?ionez dou?: Apa ?i salubritatea reprezint? un drept al omului, care a fost lansat? ?nc? din anul 2012 ?i care a avut finalitate, dup? ce s-au str?ns un milion de semn?turi, pentru c? a produs efecte ?n plan legislativ. O alt? asemenea ini?iativ? a fost interzicerea glifosatului ?i protec?ia oamenilor ?i a mediului de pesticide toxice. De?i au fost str?nse ?i ?n cadrul acestei ini?iative peste un milion de semn?turi, Comisia totu?i nu a dat curs ?n totalitate acestor solicit?ri, chiar a constatat c? nu este momentul. Noi speram s? se ?nt?mple ?n viitor. ?n schimb a avut urm?ri sub aspectul transparen?ei condi?iilor de autorizare a pesticidelor. Practic, aceast? politic? de utilizare durabil? a pesticidelor putem aprecia c? este urmare ?i a acestei ac?iuni cet??ene?ti, la fel cum sper?m ca ac?iunea noastr? s? influen?eze Politica Agricol? Comun?, mai ales pentru perioada 2021 -2027”, a declarat, mar?i, Constantin Dobrescu, vicepre?edintele Federa?iei Asocia?iilor Apicole din Rom?nia – Romapis, ?ntr-o conferin?? de pres?.El a precizat c? au fost ?nm?nate trei cereri Comisiei Europene ?n cadrul acestei ini?iative, prima urm?rind eliminarea treptat? a pesticidelor sintetice din agricultur? cu 80% p?n? ?n 2030, ?ncep?nd cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge ?n 2035 la o agricultur? 100% lipsit? de pesticide sintetice.De asemenea, o alt? solicitare vizeaz? restaurarea biodiversit??ii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel ?nc?t agricultura s? contribuie la protejarea biodiversit??ii ?n loc s? o afecteze, iar cea de a treia cerere este sprijinirea fermierilor pentru aceast? tranzi?ie.?Este nevoie de sprijin, tranzi?ia s-ar putea s? nu fie u?oar? pentru toat? lumea. Reformarea agriculturii se poate face prin prioritizarea agriculturii de scar? mic?, divers? ?i durabil?, sprijinind o cre?tere rapid? a practicilor agro-ecologice ?i organice care s? permit? formare profesional?, dar ?i cercetare independent? ?n beneficiul fermierilor ?i al agriculturii f?r? pesticide ?i f?r? organisme modificate genetic”, a subliniat reprezentantul Romapis.Aceast? ini?iativ? este sus?inut? de o alian?? alc?tuit? din 90 de organiza?ii ale societ??ii civile, grupuri de ac?iune, organiza?ii ale apicultorilor ?i fermierilor, dar ?i de oameni de ?tiin??, din 20 de ??ri europene.?De ce este nevoie de a?a ceva? Pentru c? natura, a?a cum o ?tim noi ast?zi, se afl? la limita colapsului, aproape de punctul unde ?ntoarcerea nu mai este posibil?. Un raport al ONU din 2017 face referire la aceast? situa?ie. Pesticidele produc ?n mod direct extinc?ia de specii: albine ?i alte insecte polenizatoare. Avem un raport de o importan?? extraordinar?, care nu este ?ndeajuns ?n?eles, mai ales ?n Rom?nia. Cred c? pu?in? lume ?tie c? un studiu din Germania, f?cut pe o perioad? de 27 de ani, ?n care s-au f?cut m?sur?tori privind masa insectelor zbur?toare, aten?ie, din zone protejate, departe de agricultur?, a constatat c? ?n 27 de ani masa total? a acestor insecte a sc?zut cu 75%. Este o informa?ie care ar trebui s? ne dea co?maruri. A?a cum planctonul reprezint? esen?a vie?ii ?n m?ri ?i oceane, insectele zbur?toare stau la baza lan?urilor trofice pe uscat, iar dispari?ia insectelor aproape sigur ar avea ca afect extinc?ia ?i a altor specii, poate chiar ?i oamenilor”, a afirmat Dobrescu.De asemenea, vicepre?edintele Romapis a subliniat c? pesticidele fac posibil un mod de agricultur? intensiv?, uneori chiar ultraintensiv?, bazat pe monoculturi, ?care au un efect devastator asupra polenizatorilor”.?O monocultur? este un de?ert pentru albine, bondari, fluturi, pentru c?, dup? ce acea cultur? dispare ca flori, acele plante care ofer? nectar sau polen, dup? dispari?ia lor, acolo r?m?ne un de?ert, lipse?te varietatea, lipsesc buruienile, lipsesc floricelele de orice fel, iar acesta este un peisaj pe care ?l ?nt?lnim tot mai des pe c?mpiile Rom?niei”, a avertizat Dobrescu.Nu ?n ultimul r?nd, ?n opinia sa, agricultura industrial? favorizeaz? schimb?rile climatice ?ntruc?t se bazeaz? pe pesticide sintetice, iar acestea se ob?in prin procese chimice industriale intens utilizatoare de combustibili fosili. Pe de alt? parte, utilizarea lor distruge capacitatea solului de absorbi carbonul din atmosfer?, contribuind la amplificarea efectului de ser?.Campania Ini?iativ? Cet??eneasc? European? (ICE) este condus? de o alian?? intersectorial? a organiza?iilor societ??ii civile care acoper? mediul, s?n?tatea, agricultura ?i apicultura. Printre al?ii, organizatorii includ re?elele europene Friends of the Earth Europe ?i Pesticide Action Network (PAN), precum ?i Institutul de Mediu din Munchen, funda?ia Aurelia (Germania), Generations Futures (Fran?a) ?i GLOBAL 2000/Friends of the Earth Austria. ?n Rom?nia s-au implicat organiza?iile Agent Green, Ecoruralis ?i Romapis.Potrivit Romapis, oamenii de ?tiin?? cer m?suri radicale ?i urgente pentru a stopa colapsul naturii, ?n condi?iile ?n care un sfert dintre animalele s?lbatice ale Europei sunt grav amenin?ate, jum?tate din siturile naturale sunt ?n situa?ie precar?, iar serviciile ecosistemice (contribu?iile directe ?i indirecte ale ecosistemelor la bun?starea uman?) se deterioreaz?.?ntre timp, milioane de fermieri sunt strivi?i de pre?urile neechitabile, de lipsa de sprijin politic ?i de marile corpora?ii, iar patru milioane de ferme mici au disp?rut ?ntre 2005 ?i 2016 ?n UE, arat? studiile de specialitate.Si totusi functioneaza, in ciuda piedicilor si a zvonurilor alarmiste In?dec. 11, 2019 ?? Desi multa vreme, diverse interese au blocat aparitia unei burse a pestelui la Tulcea, si in ciuda piedicilor de tot felul, aceasta nevoie a comunitatilor de pescari din zona Deltei incepe sa functioneze. Nu la intreaga capacitate dar speram ca se va ajunge si acolo treptat. Bursa de peste din Tulcea, realizata cu fonduri europene, are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peste din Delta Dunarii, sprijinirea pescarilor, precum si exploatarea durabila a resursei piscicole.In prezent, in Delta Dunarii exista aproape 50 de cherhanale la care pescarii sunt obligati sa isi vanda capturile. De multi ani, pescarii se plang ca, in unele perioade ale anului, proprietarii cherhanalelor din Delta nu le primesc capturile, motivand ca nu au cui sa le vanda, pe fondul unei concurente serioase a pestelui adus din import.Contactat telefonic, directorul sucursalei tulcene al Casei de Comert Agroalimentar Unirea, Dragos Gavrila, ne-a declarat: ?Achizitionam zilnic marfa si o expediem catre niste clienti din Bucuresti, deoarece avand sediul central, s-au concentrat si au insistat sa faca acolo vanzarile. La magazinul nostru de la Unirea vindem numai produsele, adica cele trei produse afumate, plus produse congelate, la casoleta, pentru ca nu este magazin de vanzare pentru peste proaspat, sunt niste norme diferite acolo.?Momentan au fost semnate contracte cu 14 centre de prima vanzare din diverse zone si mai sunt inca vreo trei puncte de procesare care sa ne faca diverse produse. Nu este o obligatie sa lucreze cu noi, suntem doar un client nou. Legea ne obliga sa facem achizitii doar de la pescarii din Tulcea. Cand se va da drumul centrului din Chilia Veche, se va putea lucra si cu pescarii din Chilia. Acum, lucram cu centrele de prima vanzare care prelucreaza marfa si o aduc la un standard de calitate pentru clientii nostril. Suntem abia la inceput, e clar ca din prima nu putem sa batem din palme. Mai sunt si piedici, nimeni nu se astepta sa-i dam drumul asa repede.”In prezent, bursa are trei produse marcate ?Casa Unirea”, respectiv scrumbia de Dunare afumata, batog de crap argintiu si batog de rechin, care se vand in magazinele Casei Unirea.Speram ca la urmatoarea vizita la Tulcea, asa cum ne-a promis si seful bursei de peste, sa va putem arata depozitele pline.INDUSTRIE ALIMENTARAPre?ul c?rnii de porc s-ar putea tripla anul viitor 11 decembrie 2019, 10:50de Elena Deacu Carnea de porc ar putea s? fie o resurs? rar? Pre?ul c?rnii de porc s-a dublat ?n acest an, iar anul viitor s-ar putea tripla, pentru c? aproape jum?tate din proteina acestei planete a disp?rut din cauza pestei porcine africane, sus?ine pre?edintele Asocia?iei Rom?ne a C?rnii (ARC), Radu Timi?. ?Dac? ?n acest an pre?urile s-au dublat la carnea de porc, anul viitor pot s? afirm cu m?na pe inim? c? se vor tripla ?i problema nu este c?t cost? ci dac? vom g?si carne de porc. (...) Guvernul chinez a venit la marile companii europene ?i cump?r? ?ntreaga produc?ie. Imagina?i-v? ce presiune de pre? va fi pentru Europa vizavi de carnea de porc. Dac? ?n China a ajuns la 6 euro kilogramul de carne de porc, ?n Rom?nia este undeva la 4 euro, ca medie, la raft. Ce se va ?nt?mpla la anul cu industria noastr?? Noi chiar am discutat c?teva variante: se va duce spre pui, vit?, oaie, spre vegetarian. Cert este un lucru: jum?tate din proteina acestei planete a disp?rut”, a spus Radu Timi?. El afirm? c? lipsa c?rnii de porc va aduce o majorare a pre?urilor ?i la carnea de pui sau de vit?, deoarece consumul se va duce c?tre celelalte resurse de proteine, ?ns?, ?n magazinele din Rom?nia, exist? ?n prezent carne de porc, pentru c? marii juc?tori nu mai pot exporta. ?Dac? pre?ul la carnea de porc este foarte sus ?i la carnea de pui ?i de vit? va cre?te, deoarece consumul se va duce spre celelalte resurse de protein?. De aici dorin?a de a ne ?nt?lni ?i de a data un semnal de alarm?. Trebuie s? facem s? eradic?m pesta din Rom?nia. Azi avem noroc c? g?sim carne ?n magazine pentru c? marii juc?tori nu pot s? exporte. Rom?nia este ?nchis? pentru export ?i atunci toate carnea care se produce ?n Rom?nia vine ?n supermarketuri ?n mod special. ?nc? mai avem carne relativ ieftin?, pentru c? nu se poate exporta, dar dac? s-ar fi putut exporta, probabil, discutam azi la raft de un pre? dublu fa?? de ceea ce este ?n prezent. Trebuie s? fim reali?ti, aceasta este partea bun?, chiar dac? ?ara este cu totul ro?ie”, a mai spus Timi?. ?eful ARC consider? c? problema porcului este o problem? global? ?i nu doar Rom?nia va avea probleme cu prezen?a la raft a c?rnii de porc, ci multe din ??rile lumii, iar criza alimentar? despre care se vorbe?te de 20 de ani este foarte aproape. ?Toate ??rile vor ?ncerca s? ia decizii economice foarte importante ?i de compensare a c?rnii de porc, dar acest proces va dura ?ntre 3 ?i 5 ani, nu doar ?n Rom?nia. (..) Se vorbe?te de 10-15-20 de ani de criza alimentar? care va veni, se pare c? suntem foarte aproape, pentru c? jum?tate din proteina lumii a disp?rut. Nu poate pe?tele peste noapte (s? ?nlocuiasc? porcul n.r.), poate puiul, deoarece ciclul este foarte mic. Se va m?nca mai mult pui dec?t porc”, a ad?ugat pre?edintele asocia?iei. Rom?nii vor avea carne de porc de s?rb?tori Acesta a dat asigur?ri c? rom?nii vor avea carne de porc de s?rb?tori, ?ns? a avertizat c? problemele vor ?ncepe din februarie- martie, ?c?nd se vor complica lucrurile”. ?n opinia sa, Rom?nia trebuia, p?n? ?n luna septembrie, s? rezolve cinci m?suri urgente pe care le-a trasat Comisia European?, dar pe care nu le-a f?cut ?i ?ast?zi se vede ce se ?nt?mpl?”. ?Trebuie rezolvat? circula?ia porcului ?i nu mai mult de 5 porci ?n gospod?riile popula?iei. Nu e problem? dac? l-ai t?iat pentru necesit??ile familiei, dar el circul? ?n t?rguri ?i totul este la negru. Nu exist? trasabilitate de la abator, chiar ?i la vit?. Este mult de lucrat pe aceast? zon? de s?n?tate animal? ?i cu concuren?a neloial?”, a precizat Radu Timi?. Nu ?n ultimul r?nd, pre?edintele ARC a subliniat c? aceast? epidemie a fost amplificat? ?i de mi?carea liber? a animalelor, mai ales a porcilor mistre?i. ?Nu cred c? o ?ar? european? are at??ia mistre?i ?i at??ia ur?i ?i fiecare face dup? capul lui ?i nimeni cu r?spunde. (...) Asocia?iile V?n?torilor ar trebui s? vad? ?i interesul na?ional”, a concluzionat pre?edintele ARC. Conform Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru siguran?a Alimentelor, Pesta Porcin? African? (PPA) evolueaz? ?n prezent ?n 254 de localit??i din 28 de jude?e, cu un num?r de 709 focare (dintre care 11 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 4 focare ?n exploata?ii de tip A), ?n alte ?apte jude?e fiind diagnosticate doar cazuri la mistre?i.Cramele din regiunea viticol? Dealu Mare au pierdut ?ntre 30 ?i 70% din produc?ie ?n 2019, tr?g?nd ?n jos rezultatele de la nivel na?ional. Prin compara?ie, alte zone viticole nu au fost deloc sau nu la fel de r?u afectate de vreme Cristina Rosca 11.12.2019,Dac? la ?nceput juc?torii estimau c? pierderile merg c?tre 90%, anul c?lduros ?i faptul c? grindina a c?zut ?n perioada de ?nceput de vegeta?ie au f?cut ca pe parcurs o parte din vii s? ??i revin?.Cramele din zona viticol? Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute din Rom?nia, anun?? c? 2019 a fost cel mai dificil din istorie pentru juc?torii din industria vinului, care au pierdut ?ntre 30% ?i 70% din produc?ie. Grindina din aprilie ?i iunie ?i seceta de peste var? au fost de vin? pentru pierderile din zon?, exist?nd soiuri precum Feteasca Neagr? ?n cazul c?rora a fost ras? 90% din produc?ie, potrivit oficialilor din industrie. Cramele cele mai afectate au fost Tohani, cu minus 65% la produc?ie versus 2018, Davino (minus 60%), Viile Metamorfosis (o diminuare de 75% a produc?iei ?n viile de la Valea Urloi (Urla?i) ?i 50% ?n viile de la N?ieni - Fin?e?ti), Aurelia Vi?inescu Wines (declin de 51% - 72% fa?? de 2018, ?n func?ie de parcele), SERVE (o sc?dere medie de 45% a produc?iei pe cele 65 de hectare, dar cu pierderi ce variaz? ?ntre 15% ?i 90%, ?n func?ie de parcele), Budureasca (minus 40%) ?i Lacerta (recolt? cu 30% mai mic? dec?t ?n 2018).Acestea sunt nu doar unele dintre cele mai cunoscute nume din industria viniviticol? din zona Dealu Mare, aflat? la circa o or? ?i jum?tate de Bucure?ti, ci totodat? unele dintre cele mai importante din ?ar?.JEAN VALVIS:"Pia?a apelor minerale din Rom?nia valoreaz?, ?n prezent, un miliard de euro" A.M. Companii?/?11 decembrie Pia?a apelor minerale din ?ara noastr? valoreaz?, la ora actual?, un miliard de euro, ?n timp ce, la nivel mondial, afacerile din aceast? industrie vor cre?te ?n urm?torii trei ani p?n? la 174 de miliarde de euro, a declarat, miercuri, Jean Valvis, pre?edintele Valvis Holding, informeaz? Agerpres."Pia?a apelor minerale din Rom?nia valoreaz?, la ora actual?, un miliard de euro. To?i produc?torii prezen?i pe pia?a de aici au capacitatea de a dubla aceast? sum?, ?n urm?torii ani. Media european? de consum este 150 de litri pe an, iar ?n Rom?nia este de 70 de litri pe an/cap de locuitor. ?n Italia, media pe cap de locuitor este de 210-200 de litri de ap?. Rom?nii beau 7,8 miliarde de litri de ap? pe an, fa?? de Germania plin? de sifoane ?i ape s?rate, unde se beau anual 14,7 miliarde de litri. Pia?a mondial? a apelor minerale va cre?te, ?n urm?torii trei ani, cu 28 de miliarde de euro, p?n? la 174 de miliarde de euro. Investi?iile vor continua ?n acest sector, pentru c? nu putem s? r?m?nem la un consum de 70 de litri pe cap de locuitor. Este clar s? exist? un viitor al acestei industrii din punct de vedere al consumului intern. Mesajul nostru este c? acest sector, pe l?ng? altele performante, ca vinul, turismul, IT-ul etc., e campion mondial ?ntr-un mod tangibil, obiectiv, sustenabil, protejat ?i natural. Noi avem ape mult mai bune ?i mai curate dec?t al?ii, cu apele lor s?rate. ?i Aquacarpatica, ?i Borsec, ?i Dorna sunt mai bune dec?t Pellegrino, Gerolsteiner ?i alte s?r?turi. Nu suntem cunoscu?i, pentru c? suntem introverti?i", a spus Valvis.?n opinia acestuia, sectorul merit? s? primeasc? ajutor de stat."Rom?nia este patria apelor minerale ?i sectorul merit? s? se adreseze Parlamentului, Guvernului, Consiliului Concuren?ei pentru a primi ajutor de stat, undeva la 20%, iar restul s?-l dea sectorul privat", a sus?inut el.Potrivit sursei citate, statisticile oficiale arat? c? ?ara noastr? se afl? ?n topul european ?n privin?a num?rului ?i calit??ii izvoarelor de ap? mineral?, cu 60% dintre izvoarele de ap? mineral? din Europa, concentr?nd peste 12% din totalul produc?iei din Europa de Est ?i aproximativ 3% din cea ?nregistrat? ?n Uniunea European? (UE).Totodat?, dintr-o analiz? Frames, publicat? recent, reiese faptul c? num?rul companiilor din Rom?nia care ?mbuteliaz? ape minerale, sucuri ?i b?uturi naturale nealcoolice, ?nregistrate cu codurile CAEN 1107 ?i 1032, aproape s-a dublat fa?? de 2010, de la 437 la peste 800 societ??i ?n 2018 (date preliminarii), dup? ce, ?n 2017, raportau date financiare 767 de firme.La capitolul ap? ?mbuteliat?, statistica Euromonitor arat? c?, din punct de vedere regional, consumul pe cap de locuitor, ?n Rom?nia, a fost de 4,7 litri, ?n 2017, cu 35% mai mare dec?t media Europei de Est, ?i cu 60% mai mic dec?t media Europei de Vest. De asemenea, v?nz?rile de ap? ?mbuteliat? ?n volum sunt a?teptate s? aib? o rat? de cre?tere medie anual? compus? de 7,2%, p?n? ?n anul 2022, Rom?nia ating?nd un consum mediu pe cap de locuitor de 132 de litri. ?n aceast? marj?, cea mai mare contribu?ie la aceast? cre?tere provine de pe segmentul de ap? plat?. ?n 2019, vremea a r?nit ad?nc recolta de la V?nju Mare, dar pre?urile nu cresc decembrie 11, 2019Cezar IoanDup? ce rezultatele de la?Premiile de excelen?? Vinul.ro?de anul acesta – o Medalie de Aur ?i una de Argint – au demonstrat un parcurs promi??tor pentru cei de la?V?nju Mare, vremea pare s? pun? piedici ?n calea ambi?iilor antreprenorului Ion “John” G?rni?? (foto ): pentru prima dat? ?n ultimii 19 ani, putregaiul cenu?iu a lovit crunt ?n zon?. Vestea din podgoria de la sud-vest vine s? se al?ture?anun?ului?f?cut de Asocia?ia profesional? din Dealu Mare, care a ?nregistrat cea mai mic? recolt? din istoria zonei. Am stat de vorb? cu olteanul hot?r?t s? fac? performan?? ?i am aflat c? nu are nicidecum de g?nd s? se lase descurajat, ?i nici de scumpit vinul nu va fi vorba.Ploile zilnice din iunie au s?pat ?an?uri ad?nci ?ntre r?nduri ?i au rupt drumuri “Niciodat?, de c?nd activez ?n zon?, nu am avut putregai cenu?iu. Nici chiar ?n ani foarte umezi, c?nd am fost nevoit s? facem tratamente preventive care ne-au obligat la cheltuieli uria?e fa?? de ani obi?nui?i. Dar acum, c?nd ?n iunie a plouat ?n fiecare zi, nu am mai putut nici s? intr?m ?n vie s? ac?ion?m ?n vreun fel”,?spune G?rni??. Care mi-a ar?tat c?t de ad?nc a mu?cat din p?m?ntul pe care cre?te vi?a-de-vie: torentele au f?cut ?an?uri mai ad?nci dec?t plugul mecanizat ?ntre r?nduri, dar ?i adev?rate crevase ?n drumurile b?t?torite – teoretic mult mai robuste.?“A fost doar prima parte a unui dezastru neanticipat”,?spune G?rni??.Boabele de agurid? s-au ?nro?it ?i s-au stricat pe ciorchineF?r? s? poat? furniza vreo explica?ie, antreprenorul de la V?nju Mare mi-a ar?tat poze cu ciorchinii afecta?i de mucegaiul facilitat de ploile zilnice din iunie. Micile bobi?e care ar fi putut deveni struguri ?n toat? puterea cuv?ntului, dar care pe atunci nu erau mai mari de 3-5 mm, s-au ?nro?it brusc, dup? care au ?nceput s? putrezeasc? – iar de-aici aproape toate planurile pentru o recolt? normal? s-au pr?bu?it.?“Poate c? noi am fost mai afecta?i dec?t vecinii no?tri, nu ?tiu s? spun, nu am apucat s? vorbim cu ei. Noi avem via pe mai multe dealuri, nu ?tiu cum s-a putut ?nt?mpla s? avem asemenea probleme. Iar dup? ce strugurii au ?nceput s? muceg?iasc?, a venit seceta: din iulie ?i p?n? la final de noiembrie aproape c? nu a mai plouat deloc”, mi-a spus Ion G?rni??. Norocul st? ?n recolta anilor preceden?i: “Continu?m pe drumul ?nceput – s? fie clien?ii satisf?cu?i”Cum va afecta calamitatea pre?ul vinurilor de V?nju Mare?, l-am ?ntrebat pe Ion G?rni??.?“Din fericire, avem rezerve din recoltele anterioare – vinuri foarte bune, care au ?i evoluat frumos ?n timp. ?i, chiar dac? toate costurile au crescut ?n ultimi ani – leul s-a devalorizat, salariul minim a crescut, pre?urile substan?elor folosite a crescut ?amd – am luat decizia s? nu m?rim pre?ul vinurilor noastre ?i s? continu?m pe drumul ?nceput, s? fie clien?ii satisf?cu?i. Vom echilibra, probabil, minusurile de anul ?sta din recoltele viitoare”, a spus G?rni??.El a completat c?, de?i men?ine concentrarea pe v?nzarea de bag-in-box, inten?ioneaz? s? diminueze c?t mai mult v?nz?rile de vrac ?i s? investeasc? ?i pe mai departe ?n promovarea vinurilor ?mbuteliate din noile Emissarius ?i Lacrim? de soare, ?n paralel cu o repozi?ionare ?i extindere a mai vechii game Domeniile V?nju Mare.?“Estimez c? anul 2020 va marca o sc?dere a puterii reale de cump?rare de vin a consumatorilor rom?ni”, a spus el.SIEL – Aur pe linie la Premiile Vinul.ro 2019. Chiar Mare Aur, pentru rose!decembrie 11, 2019Vinul.roSiel = suflet (?n afrikaans). Realizate ?ntr-o manier? care ?mbin? vigoarea imprimat? vinurilor de soiurile ?i condi?iile specifice din Dealu Mare cu viziunea interna?ional? ?i inspira?ia vinificatorului sud-african Albertus Van Der Merwe,?vinurile Siel??i-au adjudecat –?toate?– Medalii de Aur la concursul organizat de revista Vinul.ro pentru decernarea?Premiilor de excelen?? pe 2019. Ba chiar rose-ul— o categorie care ?nc? mai cre?te – a primit o Mare Medalie de Aur. O discu?ie cu proprietarul brandului, Virgil M?ndru, de la?Tohani Rom?nia, a devenit necesar?. Cu at?t mai mult ?n contextul ?n care Tohani este una dintre cramele fondatoare ale?ini?iativei?pentru crearea primei Denumiri de Origine Controlat? ?i Garantat? din Rom?nia – DOCG Dealu Mare. ?n ultimii ani, ?n acord cu tendin?ele din pia?a de vin, antreprenorul de la Tohani a dezvoltat mai multe concepte premium ?i superpremium. Siel este un astfel de concept, sus?inut at?t de calitate (recent redemonstrat?), c?t ?i de povestea exotic? ?i emo?ional? a brandului.Dedica?ie special? pentru consumatorul rom?n ?n restaurante ?i ?n retail: prospe?ime, fructuozitate, intensitate“Gama Siel este o ni?? – dar una ?n cre?tere! A fost g?ndit? astfel ?nc?t s? se adreseze at?t sectorului de retail c?t ?i celui HoReCa”, spune de la bun ?nceput antreprenorul de la Tohani, care admite c? acest brand este singurul produs de el care?“a fost acceptat f?r? rezerve at?t de restaurante, c?t ?i de magazine”.?“?n afar? de Siel, noi avem vinuri specializate fie pentru HoReCa, fie pentru retail. Dar acest stil – caracterizat de fructuozitate, prospe?ime, arome intense, gust catifelat ?i u?or de b?ut – se adreseaz? consumatorului premium ?ntr-un mod accesibil, prietenos, dezv?luindu-?i din prima atuurile ?i f?c?ndu-l s? se ?ndr?gosteasc?”, e convins M?ndru.? El arat? c? vinurile Siel au fost create ca rezultat al unei experien?e de zece ani cu strugurii, clima ?i p?m?ntul din Dealu Mare a enologului sud-african Albertus Van Der Merwe (foto sus).?“Albertus compune Siel folosind, de fiecare dat?, multiple soiuri, ?n propor?ii de el intuite, pentru a p?stra un gust c?t mai apropiat de la un an la altul. Aceste vinuri reprezint? sufletul lui sud-african “transplantat” ?n Rom?nia ?i sunt, ?n fapt, o dedica?ie special? pentru poporul rom?n”, spune M?ndru, care explic?:?“stilul este unul interna?ional, expresiv, care ofer? satisfac?ie imediat?”.Retailul modern din Rom?nia are nevoie s? abordeze hot?r?t ni?a vinurilor mai scumpe, dar care ofer? garan?iiDac? tot vorbim despre vinuri de aproximativ 30-35 lei ?n retailul mare, l-am ?ntrebat pe Virgil M?ndru ce p?rere are despre viitorul acestora.?“A? spune c? acest tip de comer? are nevoie de a?a ceva! Cele mai multe re?ele de comer? modern ?i-au construit deja baza – portofoliul de produse de volum – dar este nevoie ?i de v?rfuri. Chiar ?i re?elele specializate – s? zicem – pe produse mai ieftine, au nevoie de vinuri bune. Poate nu chiar de 100 de lei sticla, dar ni?a de 30-35 de lei nu este o ni?? mic? – este o ni?? deja mare, ?i care se ?i dezvolt? foarte puternic”,?arat? el.Retailerii trebuie s? ?n?eleag? c? ni?a premium cre?te cel mai bineVirgil M?ndru este convins din experien?a proprie c? ni?a premium cre?te cel mai bine – nu segmentul de low price – ?i c? este foarte important ca retailerii s? ?n?eleag? acest aspect. Pentru c? acolo intr? ?i oameni care au nevoie de a?a ceva.?“Marele retail – prin simpla selec?ie oferit? la raft – face ?i o activitate de educare a publicului iar aceast? educare genereaz?, la r?ndul ei, un impact asupra v?nz?rilor. Poate c? e nevoie de o pozi?ionare distinct? a produselor premium la raft, poate de ni?te standuri, cutii speciale…. Poate fi vorba de proiectele “vinuri cu puncte”, cu medalii – aceste ?nsemne transmit consumatorului ceva. Mai ales dac? pe aceea?i sticl? se adun?, cu timpul, 2-3 medalii – acestea sunt mesaje puternice. ?n zona aceasta de pre? – de 30-35 lei – consumatorul trebuie s? primeasc? o garan?ie mai mare a calit??ii”, explic? antreprenorul de la Tohani. Vinurile Siel au fost acceptate at?t ?n retail c?t ?i ?n HoReCa datorit? unui cumul de factori av?nd la baz? calitateaEl pune acceptarea vinurilor Siel de la Tohani at?t ?n HoReCa (?n special medium+) c?t ?i ?n retail pe seama unui cumul de factori: calitatea intrinsec? a vinurilor, pe de-o parte; ambalajul, eticheta, imaginea de ansamblu, pe de alt? parte; ?i, nu ?n ultimul r?nd, o politic? de pre?uri articulat? pentru ambele canale.?“Restaurantele nu au ridicat prea mari preten?ii – poate doar cele premium ?i superpremium – deoarece ?i-au p?strat o marj? bun? de profit ?n timp ce clien?ii lor au fost foarte bine satisf?cu?i de gustul ?i de pre?urilor acestor vinuri. Avem grij? s? p?str?m calitatea, nu ne juc?m cu diferen?e ?ntre ?mbutelieri diferite ?i avem grij? s? nu fim out of stock, s? r?m?nem f?r? marf?, chiar dac? brandul este ?nc? ?n cre?tere”, detaliaz? M?ndru.Partenerii de cupaj(vinuri baz?) pentru Siel de la Tohani se produc o singur? dat? pe an, ?n luna noiembrie, pentru a p?stra acela?i stil. Din acestea se? mai ?mbuteliaz? apoi pe tot parcursul anului pe m?sura v?nz?rii, iar ?ntre timp vinurile ?nc? ne?mbuteliate sunt p?strate sub atmosfer? protejat?, pentru a asigura c?t mai bine fructuozitatea, prospe?imea ?i aromele. Odat? realizat fiecare cupaj anual, vinurile sunt trimise la c?t mai multe concursuri importante.?n momentul de fa??, se produc aproximativ 150.000 de litri din cele trei vinuri Siel ?de la Tohani – c?te 50.000 pe fiecare culoare (alb, rose ?i ro?u). Doar vinurile ro?ii sunt p?strate mai mult dec?t de la o recolt? la alta, ele fiind mai robuste ?i av?nd de beneficiat odat? cu trecerea timpului. Brandul este abia la al doilea an de produc?ie ?n 2019 ?i este ?nc? pe un trend cresc?tor, stabilizarea cantit??ilor anuale urm?nd s? se realizeze abia ?n viitor.CONFIRMARE Produc?torul semin?elor ?i alunelor Elmas ??i aduce obliga?iunile la burs?. Titlurile garantate ?n premier? cu brandul PIA?A DE CAPITAL Profit.ro scris ast?zi, Compania Golden Food Snacks, fabricant de chipsuri ?i pufule?i, de?inut? de grecul Konstantinos Mitzalis, ??i aduce emisiunea de obliga?iuni, lansat? ?n var?, la Bursa de Valori Bucure?ti, primind ast?zi avizul ASF, opera?iune care confirm? informa?iile transmise anterior de Profit.ro. ?n august, compania a v?ndut obliga?iuni ?n valoare de 4,7 milioane lei prin intermediul BRK Financial Group. Premier? pentru pia?a rom?neasc?, marca Elmas constituie garan?ie pentru emisiunea obligatar?.? Compania este controlat? de GF Holdings Limited, ?nregistrat? ?n Cipru ?i de?inut? de omul de afaceri grec Konstantinos Mitzalis, iar obliga?iunile vor fi garantate cu brandul Elmas, v?zut pe rafturi de clien?ii care cump?r? semin?e ?i alune. Titlurile obligatare v?ndute prin plasament privat au o?maturitate de 3 ani ?i o rat? anual? a dob?nzii de 9%, cu principalul ?ncasat la scanden?? ?i plata cuponului efectuat? trimestrial. Emisiunea ar fi fost considerat? ?ncheiat? cu succes la plasamente de minimum 1,66 milioane lei. Aprobarea din AGA era pentru plasamente de p?n? la 7 milioane de lei ?i o dob?nd? de maximum 10%. N?scut la Chicago, Mitzalis a studiat ?n SUA, iar la prima sa prezen?? pe pia?a rom?neasc? a dezvoltat m?rcile Tasty Foods ?i Star Foods pe care le-a v?ndut c?tre PepsiCo. ?n anul 2009, Golden Food Snacks a achizi?ionat m?rcile Elmas, cu v?nz?ri de alune ?i semin?e. Compania, cu fabric? la Filipe?tii de P?dure, mai desface semin?e ?i sub brandul Deli, ca ?i fructe deshidratate, chipsuri de cartofi, snacksuri din porumb ?i pufule?i cu m?rcile Kido ?i Ringos. De asemenea, firma produce ?i ambaleaz? pentru v?nz?rile sub m?rci private de c?tre mari retaileri precum Carrefour, Cora, Mega Image, Metro, Profi ?i Real. Pia?a obligatar? din Rom?nia s-a dinamizat ?n ultimii 2-3 ani. Companiile se finan?eaz? prin emisiuni realizate ?n regim de plasament privat (pia?a ofertelor fiind costisitoare din punctul de vedere al costurilor ?i cerin?elor de reglementare), iar ulterior instrumentele sunt listate la burs?, unde, de?i sunt tranzac?ionate sporadic, ofer? transparen?? acestora ?i vizibilitate companiei. Pe pia?a secundar? reglementat? de la BVB sunt listate obliga?iuni corporative ale UniCredit Bank, Impact Developer & Contractor, Vrancart Adjud, Imocredit IFN ?i Banca Transilvania, iar pe sistemul alternativ de tranzac?ionare AeRO sunt disponibile la tranzac?ionare titluri obligatare emise de Elefant Online, Good People (de?in?torul lan?ului Cooperativa Fru Fru), Investia Finance, Superbet Betting & Gaming, Bittnet Systems, Grup ?apte ?i Idea Bank Rom?nia. De asemenea, BT Leasing, parte a grupului financiar Banca Transilvania, vinde pe burs? obliga?iuni de 40 milioane euro, opera?iune anun?at? de Profit.ro. Recent, ?i Autonom, cel mai mare cump?r?tor de ma?ini din Rom?nia, a ajuns pe burs?, cu obliga?iuni de 20 milioane euro. Conform informa?iilor Profit.ro, ?i Vista Leasing Rom?nia IFN preg?te?te obliga?iuni, de 50 milioane euro. Vinul de azi: Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Vitis Metamorfosis a luat fiin?? ?n anul 2008 din dorin?? proprietarilor - Marchesi Antinori ?i Familia Rista, nume de referin?? din industria vinului, de a crea ?i ?n Rom?nia vinuri de calitate superioar?. Lansat ?n 2009, Cantus Primus a fost primul vin creat de Vitis Metamorfosis (de aici numele vinului ?i anul scris ?n cifre rom?ne pe etichet?), un vin elegant ?i sofisticat care a demonstrat nivelul de excelent? pe care Rom?nia ?l poate atinge. Cantus Primus Cabernet Sauvignon 2016 este un vin plin ?i catifelat, cu taninuri bine structurate. Are arome de fructe de p?dure, ciocolat? am?ruie ?i note de lemn dulce ?i vanilie, date de m?turarea timp de 18 luni ?n baric. Se recomanda degustarea acestui vin la 18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne ro?ie ?i v?nat.? Vinul poate fi cump?rat de AICI. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICACum vor ar?ta pre?urile ?n urm?toarea perioad?: Ministerul Finan?elor a publicat noua list? de accize 11.12.2019, 18:13?44Ministerul Finan?elor a publicat accizele care vor fi aplicate ?n 2020, care au fost actualizate cu cre?terea pre?urilor de consum comunicat? oficial de Institutul Na?ional de Statistic?.Pentru bere,acciza este 3,53 lei/hl/1 grad Plato, iar pentru berea produs? de produc?torii independen?i a c?ror produc?ie anual? nu dep??e?te 200 mii hl acciza scade la 1,95 lei/hl. Pentru vinuri spumoase, acciza este 50,73 lei/hl. La categoria b?uturi fermentate, altele dec?t bere ?i vinuri acciza pentru b?uturile lini?tite este 424,9 lei/hl de produs, iar pentru cele spumoase 50,73 lei/hl. Pentru alcoolul etilic acciza este 3.540 lei/hl de alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii acciza este 1.770,39 lei/hl.La ?igarete acciza este 500,80lei/1.000 ?igarete , iar pentru tutunul de fumat 466,18 lei/kg.La benzin? cu plumb acciza este 2.748,18 lei/ton? sau 2.428,59 lei/1.000 litri. La benzin? f?r? plumb acciza este 3.154,01 lei/ton? sau 2.116,09 lei/1.000 litri. La motorin? acciza este 2.329,03 lei/ton? sau 1.967,99 lei/1.000 litriGaz petrolier lichefiat, utilizat drept combustibil pentru motor acciza este 650,66 lei/ton?, iar pentru gazul utilizat drept combustibil pentru ?nc?lzire acciza este 575,78 lei/ton?. Gazul utilizat ?n consum casnic are acciza 0.Electricitatea utilizat? ?n scop comercial are acciza 2,54 lei/Mwh, iar electricitatea utilizat? ?n scop necomercial 5,08 lei/Mwh.Prazul oltenesc se vinde online 10 decembrie 2019Dup? succesul avut cu busuiocul genovez la ghiveci, t?n?rul fermier Patricia Popa din Craiova a dat lovitura ?i cu prazul oltenesc, cultivat ?n c?mp ?i foarte apreciat acum ?n sezonul de toamn?-iarn?. ?n ?imnicu de Sus, pe o suprafa?? de aproximativ 2000 de metri p?tra?i, cultura de praz este parte din planul agricol 2019 pe care ?i l-a propus Patricia. “Cultura de praz nu este una preten?ioas? ?i a f?cut parte din planul agricol din anul 2019. ?mi place s? fac totul organizat, iar ?n agricultur? munca meticuloas? d? rezultate. Dup? cum ?tim, prazul are o perioad? de vegeta?ie lung?, ?ncep?nd de la producerea r?sadului ?i p?n? la recoltare”, ne-a transmis Patricia Popa.Fermierul cultiv? prazul tot timpul anului, iar succesul nu a ?nt?rziat s? apar?. ?i pentru c? tehnologia merge m?n? ?n m?n? cu agricultura, prazul oltenesc se vinde ?i online. “Destina?ia sa a fost pentru consumul de toamn?. Astfel, am realizat r?sadul la ?nceputul lunii aprilie, iar lucrarea de repicat s-a realizat ?n luna iunie. Am optat s? ?l plantam direct ?n c?mp, irigarea realiz?ndu-se prin tuburi de picurare. Avem plantat praz pe o suprafa?? de 2000 de metri p?tra?i ?i ?l vindem en-gros sau online, am v?zut c? are succes ?i este c?utat. Un fir de praz cost? un leu! “, a continuat t?n?ra din Craiova. ?nfiin?area culturii are loc prin plantare de r?sad, dar se poate sem?na ?i direct ?n c?mp. Munca de la plantat ?i p?n? la rodire nu este deloc nesemnificativ?. R?sadul de praz se produce ?n r?sadni?e sau solarii cu pat cald, ?n cuburi sau ghivece nutritive. Epoca de sem?nat este ?n perioada februarie-martie pentru consumul din var?, iar pentru recolt?rile ?n toamn?, ?n ultima decad? a lunii martie-prima decad? din aprilie.De asemenea, trebuie spus c? se seam?n? ?n r?nduri distan?ate la 5-6 cm ?i la ad?ncimea de 1,5 cm. C?nd vremea se schimb? ?i vine frigul, fermierul apeleaz? la solu?ii a?a cum f?ceau ?i b?tr?nii, ?l acoper? cu p?m?nt pentru a face fa?? ?nghe?ului. “Cantitatea de s?m?n?? necesar? producerii r?sadurilor pentru un hectar este de 2,5-3,0 kg. V?rsta optim? a r?sadurilor de praz la plantare este de 70–80 zile. Avem ?i acum praz ?n c?mp, dac? nu reu?im s? ?l vindem pe tot p?n? vine ?nghe?ul, o s? ?ncerc s? ?l acop?r ?n c?mp. De obicei se recolteaz? ?i se pune ?ntr-o movil? de p?m?nt acoperit cu nisip”, a ?ncheiat Patricia Maria Popa.Ne bucur?m s? putem prezenta pove?tile tinerilor fermieri, ce ?ndr?znesc ?i reu?esc ce ?i-au propus! Patricia ne-a acordat acest interviu direct din solar, ?n timp ce planta ridichii. ZiarulAgricol se m?ndre?te ?i sus?ine fermierii muncitori!DIVERSEBr?nzica f?r? lapte, ATENTAT la S?N?TATE! Dar cu mult? DRAGOSTE pentru PROFIT! Costi Viscol ?11 decembrie 2019 ?n ultima perioad? apar tot mai multe ?tiri legate de faptul s-au m?rit capacit??ile sau au ap?rut noi facilit??i pentru tratarea afec?iunilor oncologice...Dar nimeni, din ce observ, nu prea caut? cauze, una dintre ele fiind consumul de alimente, ?n spe?? br?nz?, ca?caval ?i alte derivate cu un con?inut ridicat de gr?simi de origine vegetal?. Poate ?i pentru c? industria aceasta este o surs? generatoare de profit rapid.?Pentru c? e mai complicat s? stai la coada vacii 365 de zile, s? ?i dai de m?ncare, s? faci cur??enie, s? o mulgi ?i s? faci br?nz?.Oare de ce alte na?ii, precum germanii la al c?ror nivel de trai tindem s? ajungem ?i noi m?car pe la jum?tate, au interzis utilizarea gr?similor de origine vegetal? ?n br?nzeturi ?n procent mai mare de 6%? Oare nu este un semn de ?ntrebare? Oare sunt mai pro?ti dec?t noi? Sau au ajuns la concluzia c? aceste gr?simi consumate timp ?ndelungat ?nseamn? nu doar falimentarea zootehniei, ci ?i riscul mare de apari?ie ?i propagare a unor boli foarte grave??n context, Parlamentul European a elaborat un regulament prin care aceste gr?simi de origine vegetal? s? nu dep??easc? 2 grame la 100 de grame de gr?simi. Regulamentul 649/2019 intr? ?n vigoare ?ncep?nd din 2021. Oare de ce? Nu v? ?ntreba?i??Ca de obicei, acest popor german, harnic ?i de?tept a ?nceput implementarea de mai mult timp cu cele 6 procente, urm?nd s? ajung?, ?n anul 2021, la 2%. Dup? cum se vede, pe noi iar ne prinde UE nepreg?ti?i. Pesemne, asta e genetica rom?neasc?.A fost o ?ntreag? nebunie cu “dublul standard al produselor alimentare” ?n ultimii ani ?n Europa. Desigur, “beneficiarii” produselor de proast? calitate au fost cei din Europa de Est, printre care ?i noi, rom?nii. Au fost elaborate regulamente, legi… ?i a?a mai departe pentru a se stopa acest fenomen.Nici o problem?, acest popor minunat, care are o industrie ?n expansiune a g?sit solu?ia pentru a nu ?nc?lca legisla?ia german? ?i european?. {i v? explic?m imediat: compania X din Germania care produce br?nzeturi are o sec?ie de fabricare pentru ei, unde gr?simile vegetale nu dep??esc 6%, ca s? nu ?ncalce legisla?ia iar acel produs este fabricat la o calitate ?nalt?. Pentru Rom?nia ?i pentru alte ??ri, ace?ti b?ie?i de?tep?i ?i frumo?i, ?n cadrul aceleia?i fabrici de br?nzeturi, au o linie separat? de fabrica?ie. Acolo produc br?nza cum pot ?i cum vor, aceast? br?nzic? av?nd o cantitate nedefinit? de gr?simi de origine vegetal? ?i plus alte descoperiri ale chimiei care au revolu?ionat sectorul alimentar, dar care omoar? oameni, ?ncet ?i sigur.?ns? acest produs ”benefic” pentru poporul rom?n nu este ambalat ?n Germania ?i sub sigla fabricii mam?, pentru c? ar ?nc?lca legisla?ia legat? de dublul standard ?i cel al con?inutului de gr?simi. A?a c? trimit aceste “bun?t??uri” neambalate ?i nepor?ionate ?n Rom?nia unde exist? un ”PRODUC?TOR” rom?n care folose?te o cistern? de lapte la an, dar produce mii de tone de br?nzic? ?i alte produse de acest gen, care ambaleaz? produsul nem?esc plin cu de toate ?i scrie mare PRODUS ?N ROM?NIA.??i uite-a?a m?rim sau ?nfiin??m noi spitale oncologice, ?nchidem fermele de vaci ?i consum?m ”br?nzic? de calitate european?”.Acum, s? nu v? g?ndi?i numai la br?nza de la raft, g?ndi?i-v? la br?nza utilizat? ?n panifica?ie, patiserie, la pizza, pl?cinte ?i a?a mai departe. Economic este normal, chimia este mai ieftin? dec?t vaca, dar oare moral este?!Cum ac?iona o grupare de ho?i de vite destructurat? de poli?i?ti. Sumele imense confiscate de la r?uf?c?tori 11 decembrie 2019, Daciana Mitrache Unul din proprietarii de vaci din V?lcea, p?gubit de ho?ii de vite din Sibiu Foto Adev?rul O re?ea de ho?i de cai ?i de vite a fost destructurat? miercuri de poli?i?ti. Vinova?ii au fost prin?i, iar instan?a va decide dac? ace?tia vor fi cerceta?i ?n stare de libertate sau ?n arest. O ampl? anchet? a demarat dup? ce la ?nceputul lunii decembrie mai multe animale de talie mare au fost furate din nordul jude?ului V?lcea. ?n urma cercet?rilor s-a stabilit c? ho?ii erau din jude?ul vecin, din Sibiu. Judec?nd dup? ce s-a g?sit asupra acestora, tinerii aveau o afacere prosper?. Iar clien?ii ?tiau cu ce se ocupau, din moment ce, imediat cum au primit animelele furate, o parte dintre acestea au ?i fost sacrificate. ? Poli?i?ti de la ?apte structuri implica?i ?n anchet? ? ?n perioada 2 - 8 decembrie din mai multe gospod?rii din comunele Racovi?a ?i Boi?oara au disp?rut ?ase vaci ?i un cal ?i alte bunuri, ?n valoare de 15.000 de lei.? ? Cum cele dou? localit??i de pe Valea Oltului sunt arondate ora?ului Brezoi, ?n cercet?ri au fost implica?i poli?i?ti din toat? zona de nord a jude?ului: Brezoi, Racovi?a, C?ineni, Boi?oara ?i Tite?ti. Iar c?nd s-a aflat identitatea f?pta?ilor, au fost coopta?i ?i colegi din jude?ul vecin - Sibiu. ? Ho?ii - dovedi?i, ?n urma perchezi?iilor domiciliare ? Miercuri seara, 10 decembrie, ?n baza unor mandate de perchezi?ie emise de Judec?toria Brezoi, au fost efectuate dou? perchezi?ii la locuin?e din comunele sibiene Porumbacu ?i Poplaca. Aici s-a descoperit doar una dintre bovinele furate din V?lcea cu c?teva zile ?n urm? ?i o parte din bunurile sustrase.? ? Apoi, c?nd suspec?ii au fost audia?i, au recunoscut c? aveau dinainte stabili?i clien?i c?rora s? le v?nd? animalele. Alte trei vite au fost descoperite ?n gospod?riile cump?r?torilor, restul fiind sacrificate ?ntre timp. ? ?n urma perchezi?iilor domiciliare la care au luat parte poli?i?ti de la ?apte structuri comunale ?i or??ene?ti, a fost confiscat? autoutilitara cu care ho?ii mergeau la furat ?i diverse sume de bani: 12.000 euro ?i 14.000 lei. ? Re?inu?i pentru 24 de ore ? ?n urma cercet?rilor efectuate sub coordonarea Parchetului de pe l?ng? Judec?toria Brezoi, s-au deschis trei cauze penale sub aspectul s?v?r?irii infrac?iunii de furt calificat. ? Pe baza probatoriului administrat, poli?i?tii au dispus re?inerea pe 24 de ore, a celor doi suspec?i, de 21 ?i 24 de ani, din jude?ul Sibiu. Ace?tia au fost ?ncarcera?i la Centrul de Re?inere ?i Arestare Preventiv?, din cadrul Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean V?lcea. ?n cursul serii de joi, 11 decembrie urmeaz? s? fie prezenta?i instan?ei de judecat? cu propunere de arestare preventiv?. ? Ancheta continu? pentru a se stabili ?ntreaga activitate infrac?ional? a celor doi tineri ?i identificarea tuturor persoanelor implicate ?n aceast? re?ea de furturi de animale. ? ?Activit??ile au beneficiat de sprijinul lupt?torilor din cadrul Serviciului de Ac?iuni Speciale V?lcea ?i al poli?i?tilor din cadrul Inspectoratului de Poli?ie Jude?ean Sibiu”, a precizat purt?torul de cuv?nt al Inspectoratului Jude?ean de Poli?ie V?lcea, C?t?lin Udrea. ? GLOBALCOP25: Cine sunt cei mai mari c??tg?tori ?i perdan?i ai schimb?rilor climatice Data?11.12.2019Schimb?rile climatice implic? o curs? contra cronometru. Indexul Performan?ei Schimb?rilor Climatice publicat miercuri arat? care ??ri industrializate se plaseaz? ?n frunte ?i care sunt marile perdante.???? Un clasament mondial al economiilor na?ionale cu cele mai ridicate emisiii de CO2 arat? care ??ri depun cele mai mari eforturi pentru protec?ia climei. Dar cel mai relevant element al noului studiu este acela c? nu exist? medalii de oferit ?n cursa pentru reducerea emisiilor, at?ta timp c?t competitorii nu reu?esc nici pe departe s? ?ndeplineasc? ?elul Acordului de la Paris, de men?inere a ?nc?lzirii globale sub 2 grade C. ?ntre oamenii de ?tiin?? exist? consensul c? la finele acestui secol planeta noastr? va fi cu cel pu?in 3 grade C mai fierbinte dec?t a fost ?naintea revolu?iei industriale, dac? nu limit?m drastic ?i rapid emisiile de CO2 provocate de om. Iar p?n? acum exist? slabe indicii ca aceasta s ?se ?nt?mple, potrivit indexului publicat de NewClimate Institute, Germanwatch ?i de Climate Action Network."?n mod tradi?ional, Indexul de Protec?ie Climatic? las? neocupate cele trei locuri de pe podium", a declarat pentru DW Niklas H?hne, unul din autorii studiului. "Cele trei locuri din fruntea clasamentului r?m?n neocupate ?i anul acesta, fiindc? nicio ?ar? nu a f?cut suficient pentru a ?ndeplini obiectivul Acordului de la Paris", a ad?ugat expertul. Suedia conduce, SUA se afl? pe ultimul locStudiul a analizat ?i comparat progresul ?n vederea atingerii obiectivului celor 2 grade C ?n 57 de ??ri plus Uniunea European??ca bloc. ?mpreun?, aceste ??ri sunt responsabile pentru mai bine de 90 la sut? din emisiile globale de gaze cu efect de ser?.?Clasamentul 2019Clasamentul a fost alc?tuit pe patru capitole: emisii de gaze cu efect de ser?, procentajul de energie ob?inut? din surse regenerabile, consum energetic pe cap de locuitor ?i actuala politic? de protec?ie a mediului.?n condi?iile ?n care nicio ?ar? nu este considerat? demn? de a primi o medalie de aur, argint sau bronz, Suedia a ob?int locul patru. ?ara scandinav? a ob?inut un scor bun la politica de mediu, al c?rei obiectiv este ob?inerea p?n? ?n 2040 a ?ntregului necesar de energie din surse regenerabile. De asemenea, ?n Suedia se aplic? cel mai mare impozit pe tona metric? de CO2 emis? din lume, anume 114 euro. Spre compara?ie, Germania are de g?nd s? introduc? o tax? de 10 euro pe tona de CO2 ?n anul 2021.Danemarca ?i Marocul ocup? locurile cinci ?i ?ase, Germania s-a clasat pe locul 23. Cel mai mare perdant la capitolul mediu din Europa este Polonia, care ocup? locul 50. China a mai urcat ?n clasament, comparativ cu anul trecut, dar tot ?n plutonul funda? se afl?, anume pe locul 30.Dac? ar exista o lig? secund? pentru ac?iune ?n folosul climei, SUA ar fi retrogradate direct, ?nainte de fluierul arbitrului. Aflate deja din 2018 ?n coada listei, SUA s-au clasat ?n acest an pe chiar ultimul loc. "Politica de mediu face acolo pa?i ?napoi", a afirmat H?hne. Sub pre?edintele Donald Trump multe reglement?ri de mediu au fost abrogate, iar ?ara ?i-a propus?s? se retrag? anul viitor din Acordul de la Paris. De asemenea, ?n SUA se consum? de dou? ori mai mult? energie pe cap de locuitor dec?t ?n UE ?i de 10 ori mai mult? dec?t ?n India. "Aceasta nu este o situa?ie benefic?", a conchis H?hne.Pa?i ezitan?i ?n direc?ia cea bun??Totu?i, emisiile sunt ?n sc?dere ?n mai mult de jum?tate din ??rile incluse pe list?, "mai ales ?n ??rile industrializate mai mici ?i ?n cele ?n curs de dezvoltare", a explicat pentru DW Ursula Hagen, co-autoare a studiului. "Acesta este aspectul pozitiv, care ne d? speran?a c? lucrurile se vor schimba.""Constat?m existen?a unor mi?c?ri subtile ?n direc?ia cea bun?", a afirmat H?hne la r?ndul s?u, dar ??rile cel mai puternic industrializate, cele din G20, "evolueaz? ?n continuare, din p?cate, foarte slab. Mai bine de jum?tate din ??rile G20 ocup? locuri ?n sec?iunea a doua a clasamentului."Surpriza marocan?Clasat? imediat dup? vecinul ei de la nord, Danemarca este o ?ar? de mici dimensiuni care a reu?it s? puncteze masiv la capitolul protec?ia climei. Guvernul de la Copenhaga ??i propune s? reduc? cu 70 la sut? emisiile de CO2 p?n? ?n anul 2030 ?i s? renun?e p?n? atunci la c?rbune ca surs? de energie.Marocul i-a impresionat de asemenea pe cercet?tori. ?ncep?nd din 2015 a devenit una din pu?inele ??ri din lume care a ?nceput s? taie din subven?iile acordate furnizorilor de energie fosil?, se arat? ?n studiu. A c??tigat de asemenea puncte prin cantitatea sc?zut? de energie folosit? pe cap de locuitor ?i dezvoltarea surselor de energie regenerabil?, care vor asigura 52 la sut? din necesar ?n 2030.Ambi?ioasa IndieAnul acesta India s-a clasat pentru prima dat? ?n top 10, ob?in?nd note mari pentru pu?ina energie consumat? pe cap de locuitor ?i emisiile reduse de gaze cu efect de ser?. India a investit de asemenea sume mari ?n energia regenerabil?, care va acoperi 40 la sut? din necesar p?n? ?n 2030."G?sesc c? este extrem de impresionant pentru o ?ar? cu acel nivel de dezvoltare", a declarat H?hne. Totu?i, ?ara a pierdut din puncte din cauza inten?iei de a construi noi termocentrale pe c?rbuni.Hidrocentralele au ameliorat rezultatul BrazilieiDat fiind c? Brazilia ??i acoper? 70 la sut? din necesarul de energie cu ajutorul hidrocentralelor, ?ara este lider mondial la acest capitol. Totu?i, cercet?torii sunt ?ngrijora?i de uria?ele defri??ri, cele mai ridicate rate ?nregistrate ?n ultimul deceniu ?i de incendiile extinse de p?dure ?n Amazonia.Europa ?i Germania trebuie s? se ia ?n seriosRaportul elogiaz? apelul lansat de Ursula von der Leyen, noua pre?edint? a Comisiei Europene, de reducere cu 55 la sut? a emisiilor p?n? ?n 2030. Vechiul obiectiv era de 40 la sut?. "Acest ?el este motivul pentru care UE a ob?inut un rating bun la politica de mediu", a eviden?iat Ursula Hagen. ?n privin?a obiectivului UE de a deveni neutr? climatic p?n? ?n 2050, acesta trebuie completat cu m?suri concrete. "Dar ?n aceast? privin?? nu s-a ?nt?mplat p?n? acum mai nimic", a subliniat ea. ?n prezent, UE nu se afl? pe drumul atingerii obiectivelor Acordului pe teme de mediu de la Paris. Nici Germania nu s-a ?nscris pe acest drum. Politica de mediu a Berlinului este "incompatibil?" cu Acordul de la Paris, potrivit lui Hagen.Tamsin Kate WalkerUNIUNEA EUROPEANA?Pactul ecologic european”, un plan prin care Ursula von der Leyen, pre?edintele Comisiei Europene, propune s? elimine complet gazele cu efect de ser? p?n? ?n 2050 Alexandru Costea,?Mediafax 11.12.2019, Pre?edintele Comisiei Europene,Ursula von der Leyen,a prezentat, miercuri, Parlamentului European, ?Pactul ecologic european”, un plan prin care propune statelor membre UE s? elimine emisiile de gaze cu efect de ser? p?n? ?n 2050 iar Europa s? devin? un continent neutru din punct de vedere climatic.Pactul ecologic european acoper? toate sectoarele economiei, ?n special transporturile, energia, agricultura, cl?dirile ?i sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor ?i produselor chimice.Pentru a deveni, p?n? ?n 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, ?n termen de 100 de zile de la preluarea mandatului, primul ?act legislativ european privind clima”. Pentru a atinge obiectivele ?n materie de clim? ?i mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de ac?iune privind strategia industrial? ?i economia circular?, Strategia ?de la ferm? la consumator” pentru o alimenta?ie durabil? ?i propuneri pentru o Europ? lipsit? de poluare."Vor ?ncepe ne?nt?rziat lucr?rile ?n vederea major?rii obiectivelor Europei ?n materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realist? de ?ndeplinire a obiectivului pentru 2050", precizeaz? CE ?ntr-un comunicat.Potrivit programului publicat de Executivul de la Bruxelles, actualele politici europene vor reduce emisiile de gaze cu efect de ser? cu 60% p?n? ?n 2050. P?n? ?n vara anului viitor, Comisia ?i-a propus s? prezinte un plan prin care s? creasc? eforturile de reducere a gazelor cu efect de ser? ?n 2030 la 50%.P?n? ?n iunie 2021, Comisia va revizui toate politicile privind protec?ia mediului.?ndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european p?n? ?n 2030 va necesita investi?ii anuale suplimentare ?n valoare de 260 de miliarde de euro, reprezent?nd aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018. Aceste investi?ii vor necesita mobilizarea sectorului public ?i a celui privat. Comisia va prezenta, la ?nceputul anului 2020, Planul de investi?ii pentru o Europ? durabil?, menit s? r?spund? nevoilor de investi?ii. Cel pu?in 25 % din bugetul pe termen lung al UE ar trebui s? fie alocat ac?iunilor climatice, iar Banca European? de Investi?ii, ?n calitate de banc? a Europei ?n domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat s? contribuie la finan?area tranzi?iei c?tre o economie verde, Comisia va prezenta, ?n 2020, o strategie de finan?are verde.De asemenea, va exista ?i un mecanism de tranzi?ie echitabil? ce va sprijini regiunile care se bazeaz? ?n mare m?sur? pe activit??i cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon."Acest mecanism ?i va sprijini pe cet??enii cei mai vulnerabili pe parcursul tranzi?iei, oferindu-le acces la programe de recalificare ?i la oportunit??i de angajare ?n noi sectoare economice", potrivit Comisiei Europene.Bugetul acestui mecanism ar putea fi de aproximativ 100 de miliarde de euro, care vor fi asigura?i din diferite surse, inclusiv politicile de coeziune, bugetele na?ionale, cofinan?are, programul european de investi?ii private ?i fonduri de la Banca European? de Investi?ii.Parlamentul ?i Consiliul European vor trebui s? aprobe acest Pact pentru a fi implementat. Comisia va prezenta m?surile anun?ate ?n foaia de parcurs a Pactului ecologic isia von der Leyen a prezentat Green Deal D.F.Interna?ional?/?11 decembrie Noua Comisie European? a prezentat, ?n plenul Parlamentului European, un Pact Ecologic European - "Green Deal" pentru combaterea schimb?rilor climatice ?i protec?ia mediului, propun?nd instituirea unui fond pentru tranzi?ie spre economia verde de 100 miliarde de euro pe urm?torii 7 ani, potrivit News.ro.Pactul prevede reducerea emisiilor de dioxid de carbon, stimularea investi?iilor ?n tehnologii noi ?i stimularea formelor moderne ?i nepoluante de mobilitate a isia European? propune ?nfiin?area unui fond pentru tranzi?ie spre economia verde de 100 miliarde de euro pe urm?torii 7 ani.Potrivit unui comunicat de pres? al Comisiei Europene, pactul ecologic european ofer? o foaie de parcurs care con?ine ac?iuni menite s? ?ncurajeze utilizarea eficient? a resurselor prin trecerea la o economie circular? curat? ?i s? pun? cap?t schimb?rilor climatice, s? inverseze declinul biodiversit??ii ?i s? reduc? poluarea.Acest pact prezint? investi?iile necesare ?i instrumentele de finan?are disponibile ?i explic? modul ?n care se va asigura o tranzi?ie just? ?i favorabil? incluziunii.Pactul ecologic european acoper? toate sectoarele economiei, ?n special transporturile, energia, agricultura, cl?dirile ?i sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor ?i produselor chimice.Pentru a consacra ?n legisla?ie ambi?ia politic? de a deveni, p?n? ?n 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, ?n termen de 100 de zile, primul "act legislativ european privind clima". Ciolos: Europe’s Green Deal is an opportunity for renewal and reinvention By?Dacian Ciolo??|?Renew Europe Dacian Ciolo?: "The scale of the transition required will also present challenges." [EPA/ROBERT GHEMENT]The Green Deal communication by the European Commission is a priority initiative which must mark the opening chapter for a transformational project. The aim of this project is to deliver prosperity and a brighter, cleaner future for our continent, writes Dacian Ciolo?.Dacian Ciolo?is the president of Renew Europe, the third-largest political group in the European Parliament.The concept bears the hallmarks of Renew Europe. We took the lead in the recent achievement declaration of a Climate Emergency in Europe, the first continent to do so. The Green Deal must now deliver on the ambition we seek and reflect our achievements in shaping it.The transition to climate neutrality will bring significant opportunities, such as the potential for economic growth, new business models, new forms of working and technological development. Here, technologically advanced research, innovation and development policies will have to play a key role.The scale of the transition required will also present challenges. That’s why the Green Deal has to be a solution-oriented deal that supports traditional carbon-intensive industries and regions that will need to reinvent themselves, at the same time as it provides incentives for frontrunners and breakthrough technologies.It will also need to bring on board our farmers and foresters who will at the same time have to support our climate and biodiversity goals while adapting to a changing climate. And it will have to involve transport companies and local authorities who will have to invest in decarbonised transport systems.Finally, this Green Deal will be a project for all of us having the duty to integrate new reflexes and habits into our daily life.To trigger change, first, we need to deliver a Climate law not only with the goal of climate neutrality by 2050 but also with a clear 55% target in the reduction of CO2 emissions by 2030. This has to come together with a roadmap to increase Europe’s competitiveness.Second, political leadership in climate comes with a responsibility for all EU institutions; the responsibility to build a pan-European dynamic that works for the people. The Green Deal is not a theoretical concept.It will have to be implemented on the ground, transform our economy and create new jobs. It will have to involve citizens, workers, entrepreneurs, researcher and farmers to shape a new relationship between growth, environment and carbon emissions.The European Commission must not only set targets, but also draw a clear political pathway to implement those targets, and secure the financial capacity to support economic, social and environmental transitions with concrete and new financial resources.An architecture for the future will only deliver if constructed on firm foundations and the provision of adequate incentives, instruments, and investments to ensure a just transition, capable of taking all of the regions and peoples of Europe with it.Third, a two-fold approach to Green Digitalisation and technology is fundamental and will be at the core of our approach in the coming years. This should be done with greening of the digital sector and by harnessing IT and new technologies to further deploy green practices and technologies.Digital technologies are uniquely positioned to provide effective tools for climate change mitigation and adaptation; they must be embraced.Fourth, we can not oppose traditional policies and new priorities, but we need to modernise our traditional tools to deliver on our new priorities. Both cohesion programmes and CAP can deliver on our new political ambitions.I count on the European Commission to proactively suggest the best way to integrate the Green Deal ambition within the policy reforms that are already on the table.If we get it right, the successful transition towards green and sustainable growth will help mitigate the social impact of climate and environmental reforms through the creation of new jobs and opportunities for EU workers. It is imperative the transition imposes no punitive costs on any specific individuals or regions.The launch of the Green New Deal is the beginning of a generational project, which will allow Europe to turn the corner on the global climate crisis, while redefining the way our economy and society consumes finite resources.We have to take our responsibility, where others doubt the ecological imperative and to become the driving force of this project. The ascent ahead of us is a daunting one, but with determination, teamwork and the right equipment, our journey can also be an opportunity for renewal and reinvention...................................................................Raport: PPA si proteinele vegetale vor zgudui pietele agricole din UE In?dec. 11, 2019?? Criza cauzat? de pesta porcin? african? ?n China ?i tranzi?ia spre dietele bazate pe proteine pe baz? de plante ar putea modifica pie?ele agricole din Uniunea European? ?n urm?torii zece ani, duc?nd la o fluctua?ie a pre?urilor la carnea de porc ?i la o cultivare mai mare de leguminoase ?i soia, arat? un raport publicat de Reuters.Pesta porcin? african? (PPA) a decimat efectivele de suine din China de la descoperirea primelor focare anul trecut, ceea ce a determinat o cre?tere a importurilor de carne de porc ?i o majorare a pre?urilor f?r? precedent.?ntr-un raport publicat mar?i, Comisia European? sus?ine c? exporturile anuale de carne de porc din UE ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone ?n jurul anului 2022, ?n func?ie de c?t de rapid vor fi ref?cute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi ?n valoare de aproximativ 2,7 milioane tone anul trecut.Ulterior exporturile de carne de porc se vor mai reduce, p?n? la 3,4 milioane tone ?n anul 2030, dar chiar ?i a?a va fi vorba de un volum mult superior celui ?nregistrat ?nainte de epidemia de pest? porcin? african? din China, estimeaz? Executivul comunitar.?Pre?urile ar urma s? r?m?n? la un nivel ridicat p?n? c?nd ??i revine produc?ia chinez? ?i ar putea s? scad? brusc ?n func?ie de viteza cu care va avea loc revenirea ?i c?t de mult va cre?te produc?ia competitorilor UE”, a apreciat Comisia European?, referindu-se la SUA, Brazilia ?i Canada.Cu toate acestea, Comisia atrage aten?ia c? exist? ?i un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca ?i Fran?a) s? fie afecta?i ?i ei de epidemia de PPA, descoperirea oric?rui focar major risc?nd s? le afecteze exporturile. ?n prezent, un num?r de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pest? porcin? african?, cele mai grav afectate fiind Bulgaria ?i Rom?nia.Executivul comunitar sus?ine c? orice sc?dere a pre?ului c?rnii de porc este pu?in probabil s? stimuleze cererea ?n Europa, care este dominat? de produsele ieftine din carne de pui.Consumul de carne de pui este ?n cre?tere constant?, iar Comisia se a?teapt? ca aceast? tendin?? s? continue, ?n condi?iile ?n vedere ?ngrijor?rile consumatorilor cu privire la s?n?tate, mediu ?i bun?starea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.Acelea?i ?ngrijor?ri ar urma s? duc? la cre?terea culturilor cu un con?inut bogat ?n proteine.Astfel, suprafa?a cultivat? cu leguminoase ?n UE ar urma s? se extind? p?n? la 2,5 milioane hectare ?n 2030, comparativ cu 1,5 milioane hectare ?n acest an, ?n tip ce suprafa?a cultivat? cu soia boabe va cre?te p?n? la 1,3 milioane hectare de la un milion de hectare.Culturile cu con?inut bogat ?n proteine ar putea beneficia ?i de cre?terea cererii pentru produse lactate de a animale care nu au fost expuse la substan?e modificate genetic, ceea ce ?nseamn? c? ar putea ?nlocui soia modificat? genetic ?n furajele animalelor, adaug? Comisia.Rapi?a va r?m?ne cea mai important? cultur? de oleaginoase, av?nd vedere valoarea sa ?n rota?ia culturilor ?i posibilitatea de a fi utilizat? ?n hrana animalelor ca furaj ce nu con?ine substan?e modificate genetic, mai precizeaz? executivul comunitar.BY?LANTULALIMENTAR??2019-12-11?? Produc?ia de lapte din Uniunea European? va continua s? creasc? p?n? ?n 2030. Cererea de p?s?ri de curte at?t pe pia?a european?, c?t ?i pe pia?a interna?ional?, va cre?te constant ?n urm?torul deceniu. Acestea sunt doar dou? dintre estim?rile pentru pia?a laptelui ?i a c?rnii, potrivit Raportului privind evolu?ia agricol? a Uniunii Europene ?n perioada 2019 – 2030, publicat, ieri, de Comisia European?.Produc?ia de lapte din UE ar putea atinge 179 de milioane de tone ?n 2030, fa?? de 168 de milioane de tone ?n 2019. Fermierii vor ob?ine mai mult lapte de la vacile lor ?n timp ce vor fi nevoi?i s? scad? efectivele cu 1.400.000 de vaci la nivel european, pentru a cotribui la reducerea emisiilor de gaze, potrivit politicilor europene privind protejarea mediului. Autorii raportului a?teapt? ca UE s? r?m?n? principalul furnizor global de produse lactate.O mare parte din produc?ia de lapte din UE va fi destinat? ob?inerii br?nzeturilor (24%). Produc?ia de br?nz? ar putea cre?te de la 10,8 milioane de tone ?n 2019, la 11,5 milioane de tone ?n 2030.Produc?ia de unt a UE ar putea cre?te de la 2,5 milioane tone la 2,7 milioane tone.Pesta Porcin? African? ( PPA ), care afecteaz? China, va determina, pe termen scurt, cre?terea exporturilor din UE ?n China pentru toate sortimentele de carne, dar cu prec?dere a c?rnii de porc. ?n plus, un eventual deficit de carne de porc pe pia?a european? ar putea modifica obiceiurile alimentare ale europenilor. Cre?terea cererii globale de carne de porc ar trebui s? conduc? la o cre?tere pe termen scurt a produc?iei de porc din UE ?i a pre?urilor. Exporturile ar putea duce la o sc?dere mai puternic? a consumului UE dec?t a fost planificat. Cu toate acestea, atunci c?nd pia?a asiatic? a c?rnii se va redresa, produc?ia UE va fi ?n sc?dere puternic?, odat? cu pre?urile.Ca urmare a cerin?elor societ??ii, incluz?nd preocup?ri sociale, etice, de s?n?tate ?i de mediu, consumul anual de carne pe cap de locuitor ?n UE va sc?dea cu 1 kg , p?n? la 68,6 kg, ?n 2030. Consumul c?rnii de vit? va sc?dea de la 10,8 kg pe cap de locuitor, c?t este ?n prezent, p?n? la 10 kg pe cap de locuitor, ?n 2030. Acest lucru se va reflecta ?ntr-o sc?dere estimat? de 9,4% a produc?iei de carne de vit? din UE, ?n urm?torii zece ani. Oportunit??ile comerciale pe pia?a interna?ional? ar putea duce la cre?terea exporturilor de carne de vit? din UE.Cererea pe pia?a european? pentru carnea de pas?re de curte va cre?te constant ?ntre 2019 ?i 2030. Produc?ia UE ar putea ajunge la 16,5 milioane de tone p?n? ?n 2030, cu un consum anual de 26,6 kg pe cap de locuitor p?n? ?n 2030 ?i o cerere global? ?n expansiune.Cre?terea cererii globale de carne de porc ar trebui s? conduc? la o cre?tere pe termen scurt a produc?iei de porc din UE ?i a pre?urilor mai mari. Acesta din urm? ar putea duce la o sc?dere mai puternic? a consumului UE dec?t a fost planificat. Cu toate acestea, atunci c?nd pia?a asiatic? a c?rnii se va redresa, produc?ia UE va fi ?n sc?dere puternic?, odat? cu pre?urile.Consum de carne de vit? ?n sc?dere, cerere mai mare pentru carnea de pas?re, incertitudini pe pia?a c?rnii de porc ? HYPERLINK "" \o "Redac?ia FiR" REDAC?IA FIR 11 DECEMBRIE 2019 Consumul anual de carne ?n Uniunea European? este preconizat ?n sc?dere cu 1 kg pe cap de locuitor, p?n? la 68,6 kg pe cap de locuitor ?n 2030, ca efect al preocup?rilor sociale ale consumatorilor europeni, etice, de s?n?tate ?i de mediu, potrivit raportului de perspectiv? agricol? al UE pentru perioada 2019 – 2030.Consumul de carne de vit? este previzionat ?n sc?dere ?n Uniune, de la 10,8 kg pe cap de locuitor ?n 2019 p?n? la 10 kg pe cap de locuitor ?n 2030, ?n schimb cererea pentru p?s?ri de curte va cre?te constant ?ntre 2019 ?i 2030.Se preconizeaz? o sc?dere a produc?iei de carne de vit? cu 9,4%, ?n perioada de perspectiv?, ?i o u?oar? cre?tere a pre?urilor c?tre 2030. Cu toate acestea, oportunit??ile comerciale ar putea duce la cre?terea exporturilor de carne de vit? din UE.Produc?ia de carne de pas?re a UE ar putea ajunge la 16,5 milioane de tone p?n? ?n 2030, cu un consum al UE de 26,6 kg pe cap de locuitor ?i o cerere global? puternic? ?i continu?.?n privin?a c?rnii de porc, recentele focare de pest? porcin? african? au un impact puternic asupra pie?ei mondiale de profil, potrivit raportului de perspectiv? agricol? al UE. Pe termen scurt, exporturile UE ?n China pentru toate tipurile de carne, dar, ?n special, pentru carne de porc, r?m?n sus?inute. Criza c?rnii de porc, de pe pie?ele asiatice, ?n principal, creeaz? ?ns? incertitudine asupra modelelor de ofert? ?i asupra comer?ului global pe termen lung. ?n plus, o disponibilitate mai mic? de carne de porc pe pia?a UE ar putea conduce la modific?ri ale obiceiurilor de consum ale europenilor.Cre?terea cererii globale de carne de porc ar trebui s? conduc? la o majorare pe termen scurt a produc?iei de porc din UE ?i la pre?uri mai mari. Cre?terea pre?urilor pentru carnea de porc, previzionat? ?i de speciali?tii rom?ni, ar putea duce la o sc?dere mai puternic? a consumului ?n UE dec?t a fost planificat. Cu toate acestea, atunci c?nd pia?a asiatic? a c?rnii se va redresa, produc?ia UE va fi ?n sc?dere puternic? ?i, o dat? cu aceasta, ?i pre?urile se vor reduce, arat? raportul de perspectiv? agricol? al UE.Previziuni Comisia European?: consum de lapte ?n sc?dere ?n UE, cererea pentru unt cre?te?REDAC?IA FIR 11 DECEMBRIE 2019 Comisia European? a publicat prognozele pentru produc?ia de lapte ?i produse lactate pentru perioada 2019 – 2030.Conform previziunilor, ?ntre?anii?2019 ?i 2030,?se a?teapt? o cre?tere moderat??a produc?iei de lapte din UE,?p?n? la?179 de milioane de tone ?n 2030, fa?? de 168 de milioane de tone ?n 2019. Este probabil ca sectorul?de profil?s? ??i adapteze practicile agricole la cre?terea?randamentelor,?cu o sc?dere a efectivelor de animale?care s? permit?, totodat?, ?i reducerea?emisiilor. Cu toate acestea, se?previzioneaz? c??UE?va?r?m?ne?principalul furnizor global de produse lactate.O mare parte din cre?terea produc?iei de lapte din UE va fi destinat? proces?rii,?pentru produc?ia de br?nzeturi?(24%), datorit? cererii globale sus?inute. Se preconizeaz? c? produc?ia de br?nz? va cre?te de la 10,8 milioane de tone ?n 2019 la 11,5 milioane de tone ?n 2030.?n acela?i timp,?consumul de lapte ?n UE?se preconizeaz? c? va sc?dea?pe termen mediu,?dar?cererea de unt ar putea continua s? creasc?,?iar ca r?spuns la aceast? cerere se prevede c? produc?ia de unt a UE va?ajunge?la 2,7 milioane tone, de la 2,5 milioane tone,?potrivit previziunilor Comisiei.......................................................................CHINA China, import record de carne de porc pana in 2020. Tara va cumpara peste 4,6 milioane de tone de carne Decembrie 11, 2019 Banca olandeza Rabobank apreciaza ca importurile de carne de porc ale Chinei vor ajunge in 2020 la un nivel record, de 4,6 milioane de tone. In conditiile in efectivele de porcine ale Chinei au fost devastate de pesta porcina africana, cel mai mare consumator de carne de porc din lume va avea nevoie de cinci ani pentru refacerea efectivelor, noteaza Agerpres.Rabobank a estimat ca importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record inca din acest an, ajungand undeva intre 3,1 si 3,3 milioane de tone, incluzand aici si importurile de organe de porc, in crestere fata de 2,1 milioane tone anul trecut.Aceste estimari vin dupa ce o epidemie de pesta porcina africana s-a raspandit in tara cu cele mai mari efective de porci ale lumii, milioane de porci au fost sacrificati, iar multi fermieri au fost descurajati in a-si reface fermele. Chiar daca majorarea preturilor in ultima perioada i-a stimulat pe marii producatori sa inceapa sa isi refaca fermele, Rabobank sustine ca efectivele de scroafe vor incepe sa produca abia anul viitor, iar oferta de carne de porc isi va reveni incepand din 2021.Rabobank: importurile Chinei reprezinta un sfert din comertul mondial de carne de porc?Ne asteptam sa vedem importuri record si o productie la un minim istoric in 2020″, se arata in raportul Rabobank.Banca olandeza sustine ca importurile de carne de porc ale Chinei se vor situa anul viitor undeva intre 2,3 si 2,6 milioane tone, adica un sfert din comertul mondial, la care se vor adauga importuri de organe de porc de 1,5 pana la 2 milioane tone. In paralel, productia de carne de porc a Chinei se estimeaza ca va scadea cu un sfert in acest an comparativ cu 2018, pana la 40,5 milioane de tone, si cu inca 10 pana la 15% in 2020 comparativ cu 2019.SANATATE si GASTRONOMIELeacuri ?mpotriva r?celii sau simple plicuri cu zah?r ?i E-uri? Constat?rile unui studiu realizat de Infocons ?, 09.12.2019 ?Redactia Alba24.ro?Infocons a realizat un studiu asupra medicamentelor ?i suplimentelor alimentare tip pulbere pentru solu?ie oral? ?i a suplimentelor alimentare ?mpotriva r?celii ?i gripei, compar?nd rezultatele cu cele ob?inute ?n urma studiului din 2018. Au fost analizate 20 de produse.Distribuitorii/produc?torii analiza?i sunt:Smithkline Beecham S.A., cu urm?toarele produse?:–????????? Coldrex Max Grip Lemon,–????????? Coldrex Honey&Lemon,–????????? Coldrex Lemon,–????????? Coldrex MaxGrip Fructe de p?dure&Mentol,–????????? Coldrex Junior HotRem,–????????? Coldrex R?ceal? ?i Tuse;Bristol Myers Squibb KFT, cu urm?toarele produse?:–????????? Fervex pentru adul?i,–????????? Fervex pentru copii?;Zentiva KS, cu urm?torul produs?:–????????? Modafen Hot Drink?;SC Slavia Pharm SRL, cu urm?torul produs?:–????????? Faringo Hot Drink?;Wrafton Laboratories Limited, cu urm?torul produs?:–????????? Revigrip Hot Lemon Max?;Glaxosmithkline Consumer Healthcare, cu urm?toarele produse?:–????????? Theraflu EXTRA r?ceal? ?i grip?,–????????? Theraflu SINUS r?ceala ?i grip?;Zdrovit, cu urm?toarele produse?:–????????? Gripovit Junior,–????????? Gripovit Max C?;SC Fiterman Pharma SRL, cu urm?toarele produse?:–????????? Propolis C R?ceala&Grip? pentru copii,–????????? Propolis C R?ceala&Grip? pentru adul?i?;Angelini Pharma ?sterreich GMBH, cu urm?toarele produse?:–????????? Tantumgrip – l?m?ie,–????????? Tantumgrip – l?m?ie&miere,–????????? Tantumgrip – portocal?.Rezultatele acestui studiu?au fost, dup? cum urmeaz?:Din punctul de vedere al aditivilor alimentari, produsele au prezentat ?ntre 1 ?i 10 aditivi. Unul dintre produsele noi din studiul realizat ?n 2019 a prezentat cei mai mul?i aditivi. Nu au putut fi remarcate modific?ri cu privire la num?rul aditivilor alimentari din produsele care s-au reg?sit ?n ambele studii.Cei mai r?sp?ndi?i aditivi?au fost, ?n ambele studii,?E330?(reg?sit ?n 17 produse ?n studiul din 2019, respectiv 16 ?n cel din?2018) ?i?E331?(13 produse ?n studiul din 2019 ?i 11 ?n cel din?2018).?ndulcitorii au putut fi ?i ei observa?i ?n produsele studiate, astfel?:E954?(zaharin?) – reg?sit ?n 7 produse–????????? Zaharina este un aditiv alimentar cu rol de ?ndulcitor artificial. De?i are un gust remanent nepl?cut, am?rui metalic, zaharina a fost folosit? pe scar? larg?, at?t de diabetici, c?t ?i ?n industria alimentar?, fiind de 300-500 de ori mai dulce dec?t zah?rul.E951?(aspartam) – reg?sit ?n 6 produse–????????? Aspartamul face parte din categoria ?ndulcitorilor artificiali folosi?i ?n loc de zah?r pentru ?ndulcirea produselor alimentare. El are o putere de ?ndulcire de 200 de ori mai mare dec?t zah?rul ?i este folosit peste tot ?n lume ca substitut al zah?rului ?n b?uturi, cereale, gum? de mestecat f?r? zah?r, sucuri dietetice ?i tablete de ?ndulcitor.E952?(ciclama?i) – reg?sit ?n 6 produse–????????? Ciclama?ii sunt aditivi alimentari sintetici, cu rol de ?ndulcitori. Sunt de circa 30-50 de ori mai dulci dec?t zah?rul, compar?nd cantit??i egale din cele dou? substan?e.E950?(acesulfam de potasiu) – reg?sit ?n 5 produse–????????? Acesulfamul de potasiu este un aditiv alimentar sintetic cu rol de ?ndulcitor. Este de circa 200 de ori mai dulce dec?t zah?rul, compar?nd cantit??i egale din cele dou? produse.Tabelul complet al aditivilor poate fi vizualizat?aici. Surs?: InfoconsAcord ?n trei pentru reducerea fumatului pe o pia?? cu peste 5 milioane de consumatori Miruna Diaconu 11.12.2019, 00:05?358Romexpo ?mpreun? cu Camera de Comer? ?i Industrie a Rom?niei ?i compania din industria tutunului Philip Morris au semnat un acord prin care ??i propun s? creeze ?un col?“ ?n cadrul centrului expozi?ional Romexpo din Bucure?ti unde participan?ii la evenimentele din urm?torul an vor fi informa?i despre importan?a reducerii consumului de ?ig?ri.Centrul Romexpo este vizitat de peste un milion de oameni anual.??n cadrul evenimentelor Romexpo au fost peste 2.600 de firme, peste un milion de vizitatori, exist? un grad foarte mare de interna?ionalizare ?i peste 45 de ??ri participante anul acesta pe diferite sectoare. Ace?ti vizitatori sunt foarte mult focusa?i pe un domeniu. Oamenii vin s? vad? noile tehnologii din toate domeniile, credem noi c? la aceast? categorie de oameni o astfel de educare se poate realiza mult mai facil“,? a spus Mihai Daraban, pre?edintele Camerei de Comer? ?i Industrie a Rom?niei.?DOSARMajorarea accizei la ?igarete,eliminarea pl??ii defalcate a tva,interzicerea cumulului pensiei cu salariul,printre m?surile avute ?n vedere pentru2020(proiect) Redactia Financiarul?Data?dec. 10, 2019??86Majorarea accizei la ?igarete, eliminarea mecanismului pl??ii defalcate a TVA, interzicerea cumulului pensiei cu salariul ?n institu?iile publice ?i asigurarea a 2% din PIB pentru Ap?rare se num?r? printre m?surile avute ?n vedere de Ministerul Finan?elor Publice la estimarea veniturilor ?i cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022.Alte m?suri vizeaz? men?inerea valorii indemniza?iei de hran? la nivelul din 2019, a nivelului actual al indemniza?iilor lunare pentru func?iile de demnitate public? ?i func?iile asimilate acestora ?i cuantumului lunar al indemniza?iei de merit.Astfel, conform Expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specifica?i ?n cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat mar?i seara de MFP, se are ?n vedere actualizarea nivelului accizei specifice pentru ?igarete, respectiv cre?terea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ?igarete la 386,377 lei/1.000 ?igarete, av?nd ?n vedere c?, potrivit Codului fiscal, acciza specific? pentru ?igarete se determin? pe baza pre?ului mediu ponderat de v?nzare cu am?nuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem ?i al accizei totale.De asemenea, nivelul accizei totale pentru ?igarete se va majora de la 483,74 lei/1.000 ?igarete la 503.97 lei/1.000 ?igarete, ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2020, astfel ?nc?t s? fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura ?i ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza global? pe ?igarete s? reprezinte cel pu?in 60% din pre?ul mediu ponderat de v?nzare cu am?nuntul al ?igaretelor eliberate pentru consum.Totodat?, va fi eliminat mecanismul pl??ii defalcate a TVA ?n vederea compatibiliz?rii cu acquis-ul comunitar ?n domeniu, iar executarea silit? a sumelor existente ?n contul de TVA se va aplica ?n mod corespunz?tor de c?tre institu?iile de credit, ?n limita sumei totale a obliga?iilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizat? ?n adresa de ?nfiin?are a popririi.Documentul mai men?ioneaz? c?, ?ncep?nd cu 1 ianuarie 2020, indemniza?iile lunare pentru func?iile de demnitate public? ?i func?iile asimilate acestora se men?in la nivelul aferent lunii decembrie 2019, valoarea indemniza?iei de hran? se men?ine la nivelul din anul 2019, iar cuantumul lunar al indemniza?iei de merit se men?ine la nivelul de 6.240 lei.Cumulul pensiei cu salariul ?n institu?ii publice, pentru pensionarii care beneficiaz? de drepturi de pensie pl?tite din fonduri publice, va fi interzis.Proiectul de lege prevede pentru 2020 cheltuieli totale ale bugetului general consolidat de 371,586 miliarde lei, din care 109,754 miliarde lei cheltuieli de personal, iar ale bugetului de stat de 193,839 miliarde lei, din care 56,906 miliarde lei cheltuieli de personal.Bugetul asigur?rilor sociale de stat are prev?zute cheltuieli de 87,465 miliarde lei, cel al asigur?rilor pentru ?omaj de 1,037 miliarde lei. Cheltuielile Bugetului Fondului na?ional unic de asigur?ri sociale de s?n?tate sunt preconizate la 41,041 miliarde lei.Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent ?n produsul intern brut este estimat ?n anul 2020 la -3,6%, iar ?n anul 2021 la -3,34%. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent ?n produsul intern brut, sunt de 9,7% ?n anul 2020 ?i de 9,4% ?n anul 2021. * * * HYPERLINK "" \t "_blank" Ile (FIHR): Realizarea unui departament de promovare interna?ional? a Rom?niei, ?n parteneriat public-privat,este solu?ia pentru dezvoltare10 Dec 2019 Rom?nia are nevoie de un departament de imagine pentru promovare interna?ional?, iar un astfel de proiect poate fi realizat ?n parteneriat public-privat, a afirmat, mar?i seara, ?ntr-o dezbatere de specialitate, C?lin Ile, pre?edintele Federa?iei Industriei Hoteliere din Rom?nia (FIHR).?Pe l?ng? problemele pe care le ?tim, ?i care multe aduc atingere turismului, cum ar fi ?nv???m?ntul dual sau for?a de munc?, reforma institu?iilor administrative, eu a? mai ridica dou? probleme. Una ?i cea mai important? tem? pe care o ridic?m este promovarea. Rom?nia nu are o imagine care s? ajute turismul. Nu exist? ast?zi proiecte de promovare a imaginii Rom?niei. Mai avem poate organizarea episodic? a unor evenimente precum Pre?edin?ia al Consiliul UE sau cum va fi Euro 2020. Dac? de 30 de ani nu s-a f?cut nimic ?n zona asta de creare a unui departament, a unui sistem de promovare a imaginii Rom?niei, noi cei din privat din turism am zis c? am putea contribui s? ajut?m la crearea unor structuri ?n parteneriat public-privat care s? asigure continuitatea unei promov?ri pe termen lung, astfel ?nc?t aducerea de turi?ti ?n Rom?nia s? fie la un alt nivel. Lipsa unui departament de imagine ?ngreuneaz? ?i alte industrii, ?ngreuneaz? exporturile Rom?niei, ?ngreuneaz? aducerea rom?nilor sau a for?ei de munc? din str?in?tate ?n Rom?nia, la fel ?i investi?iile str?ine. Realizarea acestei promov?ri a Rom?niei ?n parteneriat public-privat este solu?ia pentru dezvoltare. Acest proiect de promovare trebuie s? aib? continuitate pe termen lung”, a men?ionat Ile.Reprezentantul FIHR a subliniat, totodat?, c? turismul din Rom?nia are nevoie s? stimuleze aducerea turi?tilor din str?in?tate, dar ?i de investi?ii publice.?E nevoie de investi?ii publice ?n turism. Am dori s? existe linii specifice de finan?are din fonduri europene. Cel mai important punct este promovarea, pentru c? lipsa acesteia mai creeaz? ?i un deficit al balan?ei extrem de mare. Banii stor?i de la rom?nii din str?in?tate sunt undeva la mai mult de 1 miliard. Suntem nevoi?i s? stimul?m incoming-ul”, a declarat C?lin Ile.Mar?i seara, a avut loc la Bucure?ti un eveniment organizat de Confedera?ia Patronal? Concordia, la care a participat premierul Ludovic Orban, ministrul Finan?elor Publice, Florin C??u, precum ?i reprezentan?i ai organiza?iilor patronale.Evenimentul s-a desf??urat sub forma unei dezbateri ?ntre Guvern ?i patronate despre priorit??ile ?i perspectivele economice ale anului 2020 ?n Rom?nia. * * *Va deveni obligatoriu! Ce se va ?nfiin?a ?n fiecare jude? din Rom?nia Bogdan Ungureanu 11 decembrie 2019Dac? un proiect de lege trece de dezbaterea din Parlament, fiecare jude? din Rom?nia va trebui s? ia m?suri, ?n termen de 60 de zile, pentru ?nfiin?area unor loca?ii extrem de importante. Legea vine cu o serie de l?muriri ?i complet?ri ?i, pentru prima oar?, este reglementat? ?i implicarea ONG-urilor.Un?proiect de lege?care va obliga autorit??ile locale s? ?nfiin?eze centre speciale pentru animalele f?r? st?p?n intr? ?n dezbatere ?n Senat. Daca legea va fi adoptat?, fiecare jude? din Rom?nia va avea un serviciu specializat de gestionare a c?inilor, pisicilor ?i altor animale, cu ad?post de protec?ie, inclusiv pentru animale cu talie mare. Camera Deputa?ilor este camera decizional? ?n acest caz.Cei care au ini?iat proiectul spun c? ad?posturile de protec?ie pot fi amenajate, ?n unele cazuri, ?n locul actualelor centre de exterminare a?c?inilor?f?r? st?p?n, care nu fost adopta?i.“Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucure?ti respectiv Consiliile jude?ene, au obliga?ia de a amenaja ?i de a suplimenta din fonduri proprii ?n func?ie de necesit??i, ?n condi?iile prev?zute ?n anexa nr. 1, ad?posturile publice pentru c?inii f?r? st?p?n”, se arat? ?n proiectul legislativ.Noile servicii specializate vor trebui s? aib?, ?n mod obligatoriu, cel pu?in un tehnician veterinar angajat permanent pentru eviden?? ?i supraveghere, scrie?legestart.ro.Cum vor putea fi eutanasia?i c?inii ?i ce nout??i aduce legea privind ONG-urileO alt? prevedere nou? se refer? la c?inii ai c?ror proprietari sunt cunoscu?i: “Proprietarul va suporta contravaloarea cheltuielilor de ?ntre?inere a c?inelui ?n cuantumul stabilit prin hot?r?re a consiliului local, respectiv hot?r?re a consiliului jude?ean, dup? caz.”“C?inii nerevendica?i sau neadopta?i vor fi?eutanasia?i, ?n baza unei decizii emise de c?tre o persoan? ?mputernicit? ?n acest sens de c?tre primar, respectiv Pre?edintele Consiliului Jude?ean, dup? caz, ?n termenul stabilit prin aceast? decizie. Termenul va fi stabilit av?ndu-se ?n vedere capacit??ile de cazare ?i disponibilit??ile bugetare. Acest termen poate fi modificat motivat”, mai prevede proiectul de lege.Legea prevede, pentru prima dat?, ?i modific?ri privind prezen?a ONG-urilor la astfel de proceduri: “Reprezenta?ii asocia?iilor ?i funda?iilor pentru protec?ia animalelor vor participa la ac?iunile prev?zute la alin. (1), at?t ?n cadrul ad?posturilor publice din cadrul serviciilor specializate pentru gestionarea c?inilor f?r? st?p?n, c?t ?i ?n cadrul ad?posturilor private care sunt ?n parteneriat cu consiliile locale/ jude?ene.” * * *Actualizare PPA: peste 540.000 de porci eliminati pana acum In?dec. 11, 2019?La aceast? dat?, Pesta Porcin? African? (PPA) evolueaz? ?n 254 de localit??i din 28 de jude?e, cu un num?r de 709 focare (dintre care 11 focare ?n exploata?ii comerciale ?i 4 focare ?n exploata?ii de tip A).Num?rul focarelor active se afl? ?n sc?dere fa?? de precedenta actualizare a situa?iei.?n alte 7 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i. De la prima semnalare a prezen?ei virusului PPA ?n Rom?nia, pe data de 31 iulie 2017, ?i p?n? ?n prezent, au fost elimina?i 540.591 de porci afecta?i de boal? ?i au fost diagnosticate 2.379 de cazuri la mistre?i.?n total au fost stinse 2.145 de focare dup? cum urmeaz?:55 de focare ?n jude?ul Satu Mare (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie comercial?);43 de focare ?n jude?ul D?mbovi?a (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie de tip A ?i unul ?ntr-o exploata?ie comercial?);85 de focare ?n jude?ul Buz?u (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie de tip A);3 focare ?n jude?ul Maramure?;177 de focare ?n jude?ul Br?ila (dintre care 15 ?n exploata?ii comerciale);182 de focare ?n jude?ul Dolj;10 focare ?n jude?ul Vrancea;96 de focare ?n jude?ul Bihor;150 de focare ?n jude?ul Ialomi?a;23 de focare ?n jude?ul Ilfov (dintre care unul ?ntr-o exploata?ie comercial?);72 de focare ?n jude?ul Giurgiu;27 de focare ?n jude?ul Arge? (dintre care 2 ?n exploata?ii de tip A);71 de focare ?n jude?ul Olt;54 de focare ?n jude?ul Gala?i;164 de focare ?n jude?ul Teleorman;95 de focare ?n jude?ul Constan?a;121 de focare ?n jude?ul C?l?ra?i (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale);3 focare ?n jude?ul Timi?;10 focare ?n jude?ul S?laj;586 de focare ?n Tulcea (dintre care 5 focare ?n exploata?ii comerciale ?i un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A);35 de focare ?n Arad (dintre care 2 focare ?n exploata?ii de tip A);3 focare ?n jude?ul Covasna;4 focare ?n jude?ul Bac?u;18 focare ?n jude?ul Boto?ani;2 focare ?n jude?ul V?lcea;43 de focare ?n jude?ul Prahova;un focar ?n jude?ul Hunedoara;2 focare ?n jude?ul Mehedin?i;un focar ?n jude?ul Ia?i;9 focare ?n jude?ul Vaslui (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?).Detaliat, situa?ia focarelor active de PPA se prezint? astfel:Jude?ul Satu-Mare – un focar ?i 166 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Bihor – 5 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 222 de cazuri la mistre?i;Jude?ul S?laj – 48 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Tulcea – 4 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 178 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Br?ila – 28 de focare ?i 24 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Constan?a – 2 focare ?n gospod?ria popula?iei ?i 36 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Ialomi?a – 17 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 166 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Gala?i – 3 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 41 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Ilfov – 7 focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?) ?i 161 de cazuri la mistre?i;Jude?ul C?l?ra?i – un focar ?ntr-o exploata?ie comercial? ?i 119 cazuri la mistre?i;Jude?ul Buz?u – 5 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 24 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Giurgiu – 199 de focare (dintre care 5 focare exploata?ii comerciale ?i 3 focare ?n exploata?ii de tip A) ?i 298 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Teleorman – 227 de focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 537 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Arge? – 3 focare (dintre care 2 focare ?n exploata?ii comerciale) ?i 29 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Olt – 60 de focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial?) ?i 5 cazuri la miste?i;Jude?ul D?mbovi?a – 15 focare (dintre care un focar ?ntr-o exploata?ie comercial? ?i un focar ?ntr-o exploata?ie de tip A) ?i 42 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – 4 cazuri la mistre?i.Jude?ul Boto?ani – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 99 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Dolj – 66 de focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 29 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Maramure? – 4 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 20 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Prahova – 2 focare ?n gospod?riile ?i 8 cazuri la mistre?i;Jude?ul Ia?i – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 2 cazuri la mistre?i;Jude?ul Vrancea – 5 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 25 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Arad – 59 de cazuri la mistre?i;Jude?ul Vaslui – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 5 cazuri la mistre?i;Jude?ul Gorj – 39 de focare ?n gospod?ria popula?iei ?i 8 cazuri la mistre?i;Jude?ul V?lcea – un caz la mistre?;Jude?ul Neam? – 2 focare ?n gospod?riile popula?iei;Jude?ul Sibiu – 6 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 2 cazuri la mistre?i;Jude?ul Covasna – 6 cazuri la mistre?i;Jude?ul Bra?ov – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 6 cazuri la mistre?i;Jude?ul Alba – un focar ?n gospod?ria popula?iei ?i 4 cazuri la mistre?i;Jude?ul Mure? – 2 cazuri la mistre?i;Jude?ul Bac?u – 3 focare ?n gospod?riile popula?iei ?i 2 cazuri la mistre?i;Jude?ul Mehedin?i – un caz la mistre?.P?n? la aceast? data (10.12.2019)?au fost desp?gubi?i 13.701 de proprietari, valoarea total? a pl??ilor fiind de 330.659.590 de lei.Detaliat, situa?ia pl??ilor desp?gubirilor se prezint? astfel:Jude?ul Satu-Mare – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 52 de exploata?ii afectate dintr-un total de 55 de exploata?ii ?n valoare de 3.394.420 de lei;Jude?ul Bihor – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 286 de exploata?ii din 288 afectate ?n valoare de 1.371.820 de lei;Jude?ul Tulcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 1.173 de exploata?ii dintr-un total de 1.187 de exploata?ii ?n valoare de 46.625.920 de lei;Jude?ul Br?ila – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 3.983 de exploata?ii dintr-un total de 3.996 de exploata?ii ?n valoare de 189.735.950 de lei;Jude?ul Constan?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 854 de exploata?ii din cele 874 afectate ?n valoare de 3.968.250 de lei;Jude?ul Ialomi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 2.493 de exploata?ii dintr-un total de 2.604 de exploata?ii ?n valoare de 6.772.000 de lei;Jude?ul Gala?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 223 de exploata?ii dintr-un total de 251 de exploata?ii afectate ?n valoare de 723.000 de lei;Jude?ul Ilfov – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 45 exploata?ii ?n valoare de 37.655.430 de lei;Jude?ul C?l?ra?i – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 438 de exploata?ii din cele 457 afectate ?n valoare de 19.768.490 de lei;Jude?ul Teleorman – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 1.412 de exploata?ii dintr-un total de 1.413 de exploata?ii ?n valoare de 4.499.650 de lei;Jude?ul Vrancea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 9 exploata?ii din cele 15 afectate ?n valoare de 98.380 de lei;Jude?ul Giurgiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 670 exploata?ii din cele 675 afectate ?n valoare de 5.182.590 de lei;Jude?ul Dolj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 1.015 exploata?ii din cele 1.241 afectate ?n valoare de 5.317.390 de lei;Jude?ul Buz?u – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 58 de exploata?ii afectate ?n valoare de 242.730 de lei;Jude?ul Arge? – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 19 exploata?ii din cele 25 afectate ?n valoare de 136.270 de lei;Jude?ul Olt – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 650 de exploata?ii dintr-un total de 661 de exploata?ii afectate ?n valoare de 2.654.290 de lei;Jude?ul Boto?ani – au fost pl?tite desp?gubri pentru toate cele 19 exploata?ii afectate ?n valoare de 82.420 de lei;Jude?ul Covasna – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 43 de exploata?ii afectate ?n valoare de 69.000 de lei;Jude?ul D?mbovi?a – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 53 de exploata?ii din cele 59 afectate ?n valoare de 1.416.530 de lei;Jude?ul S?laj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 4 exploata?ii afectate ?n valoare de 29.990 de lei;Jude?ul Prahova – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 98 din cele 105 exploata?ii afectate ?n valoare de 407.740 de lei;Jude?ul V?lcea – au fost pl?tite desp?gubiri pentru cele 2 exploata?ii afectate ?n valoare de 3.500 de lei;Jude?ul Gorj – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 5 din cele 13 exploata?ii afectate ?n valoare de 23.970 de lei;Jude?ul Vaslui – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 16 din cele 18 de exploata?ii afectate ?n valoare de 59.000 de lei;Jude?ul Arad – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 79 din cele 326 exploata?ii afectate ?n valoare de 416.140 de lei;Jude?ul Sibiu – au fost pl?tite desp?gubiri pentru 2 din cele 5 exploata?ii afectate ?n valoare de 4.720 de lei;Prezen?a virusului PPA ?n ?ara noastr? a fost semnalat? pentru prima oar? pe 31 iulie 2017, ?n jude?ul Satu-Mare.Evolu?ia bolii este ?n permanent? monitorizat?, prin examene clinice ?i de laborator, iar zilnic se analizeaz? situa?ia existent?, se aplic? m?suri ?i se ?ntreprind ac?iuni ?n func?ie de circumstan?e.ANSVSA solicit? sprijinul ?i ?n?elegerea cet??enilor pentru respectarea acestor m?suri, av?nd ?n vedere gravitatea bolii ?i consecin?ele economice grave generate de apari?ia ei.Ac?iunile autorit??ilor sunt conjugate ?i ?ntreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boal?, pentru a le lichida c?t mai rapid ?i pentru a ?mpiedica r?sp?ndirea bolii.Orice suspiciune de boal? trebuie anun?at? imediat medicului veterinar sau DSVSA jude?ean?.Pentru a ?mpiedica r?sp?ndirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate ?i neutralizate, iar proprietarii vor fi desp?gubi?i de c?tre stat, ?n condi?iile prev?zute de legisla?ie.Facem precizarea c? pesta porcin? african? nu afecteaz? oamenii, neexist?nd nici cel mai mic risc de ?mboln?vire pentru oameni, acest virus av?nd, ?ns?, impact la nivel economic ?i social.* * *Produsul anului – Combina Axial Flow 250 de la CaseIH In?dec. 11, 2019??Timp de aproape dou? secole, inginerii de la Case IH nu sunt ?i nu au fost doar ni?te exploratori veni?i pe val, ci au fost aceia care au creat valul. Inova?iile Case IH au reprezentat repere tehnologice in evolu?ia agriculturii mondiale. Unicul importator in spatiul Carpato Danubiano Pontic al super utilajelor Case, este Titan Machinery Rom?nia, care recent, la Craiova, a intins covorul rosu pentru produsul anului – combina Axial Flow 250. Fireste, la acest eveniment din Cetatea Banilor, Agro Tv a trimis o echipa de filmare, care a pregatit pentru dumneavoastra un reportaj croit cu “materialul clientului”. * * *Goji Bio Bra?ov, cea mai mare ?i performant? pepinier? din ?ar? 6 decembrie 2019 Am cunoscut ast?zi pe cel care a dat via?a celei mai mari pepiniere de Goji din ?ar?, la 50 de kilometri de Bra?ov, adic? pe Adrian Nicolae, economist de profesie, dar care a ?nceput povestea cu Goji din dorin?a de a avea o via?a mai s?n?toas? pentru feti?a lor. Cum a pornit totul ? “Era o perioad? ?n care st?team foarte mult pe la ?ar? la noi ?i atunci am zis s? ?i investim ceva ?n zon?, era o cultur? despre care nu auzisem foarte mult, nici noi, nici foarte mult? lume ?i atunci ne-am dorit s? investim ?n Goji! Atunci am ?nceput ?i s? ?nv??am despre ele, s? ne lovim de probleme. Trebuie s? v? spun c? nu ?tiam nimic la momentul respectiv, am g?sit c?teva articole pe care le-am tradus din limbi str?ine, lipsite de con?inut despre cei care ?ncercase un an sau doi ?naintea noastr?. Asta era tot ce aveam atunci, informa?ii din str?in?tate care puteau fi comerciale, dar nu ne-a lipsit curajul!”, a ?nceput Adrian Nicolae, cel care are planta?ia de Goji. Cu mult? putere de munc? ?i ambi?ie, Adrian Nicolae a pornit pe un drum neb?t?torit, ce nu a fost deloc u?or la ?nceput. “?n 2013 c?nd am ?nfiin?at planta?ia, informa?ia nu exista, dar am avut curajul s? investim, am cump?rat semin?e, am vrut s? facem ?i o planta?ie, am vrut s? facem totul legal, am ?nfiin?at o pepinier? organizat? pentru material s?ditor ?i o cultura avizat?.???n paralel ne-am documentat, am ?nv??at ce ?nseamn? o plant?, cum se cre?te, totul pe proprie experien??. A?a cum v? spuneam, ?n 2013 am ?nfiin?at pepiniera, iar ?n prim?vara anului 2014 am ?nceput s? punem pe dou? hectare ?i jum?tate Goji ?n localitatea Augustin, jude?ul Bra?ov. Era un teren al bunicilor, l-am ?mprejurimit ?i am a?teptat s? vedem cum cresc plantele. Am avut mult de lucru, la cultura de Goji conteaz? foarte mult solul, lucruri pe care nu le ?tiam. Goji are nevoie de un anumit pH, sub o anumit? valoare nu se poate dezvolta ?i alimenta cu nutrien?i din p?m?nt. Noi ulterior plant?rii am f?cut testarea ?i am aflat c? la un Ph foarte acid nu aveau dezvoltarea dorit?”, a continuat Adrian Nicolae.Nu a fost deloc u?or la ?nceput ?i primii ani au fost benefici pentru a dob?ndi experien?a necesar?. Adrian Nicolae a ?nv??at pe pielea sa fiecare tehnologie ?i amendament al solului, ce fel de nutrien?i are nevoie ?i cum poate ob?ine un material de cea mai bun? calitate. Iar asta ?nseamn? ani grei de munc?. “?n tot acest timp am c??tigat ani buni de informare pentru a produce material de calitate, nu am produs fruct, dar am devenit o planta?ie experimental? ?i am putut s? vedem exact ce ?i trebuie ?i c?t ?i trebuie culturii. Informa?ia este esen?ial? ?i ne bucur?m c? acum o putem vinde ?i altora. Pepiniera a fost autorizat? ?n 2013 pentru a avea material s?ditor, am f?cut toate demersurile la Direc?ia agricol?, este o cultur? certificat? ?i avizat?! Avem semin?ele din propria cultura, lu?m dintr-o planta sec?ionat? ?i omologat?, totul este de cea mai bun? calitate. Planta de Goji poat? s? intre pe rod din anul 2 ?i pe produc?ie ?ncep?nd cu anul 3, iar cantitatea de fruct produs e strict legat? de dezvoltarea ei. Dac? a crescut ?n condi?ii precare, supravie?uie?te, dar nu produce, abia ?n anul 3 se dezvolt? ?i are o structur? format? pe care se vor produce crengile productive”, a men?ionat Adrian Nicolae. Sunt sfaturi esen?iale f?r? de care un cultivator de Goji nu poate avea o planta?ie de succes. ?n acest sens, Adrian Nicolae se m?ndre?te c? gra?ie tehnologiei ?i experien?ei sale, sute de planta?ii de Goji au fost ?nfiin?ate ?n toat? ?ara. Ba chiar ?i ?n str?in?tate. “Acum planta?ia e mutat? la Codlea ?i cu o pepinier? certificat? am ?nfiin?at sute de culturi ?n Rom?nia, investi?ia mea nu mai e legat? doar de realiz?rile mele, ci de realiz?rile tuturor cultivatorilor rom?ni, sunt ?n toate zonele din ?ar?, ?n str?in?tate, ?n Fran?a, Polonia, Republica Moldova ?i informa?ia e foarte bine venit?, sunt lucruri de care se lovesc ?i de care nu se lovesc al?ii, d?un?tori specifici ?i de la noi afl? toate informa?iile necesare”, a mai spus Adrian Nicolae.Direct interesate de fructele de Goji sunt supermaketurile, dar din p?cate nu sunt cantit??i at?t de mari pentru a putea onora toate comenzile. Necesarul este de ordinul tonelor, iar cultivatorii pot oferi doar sute de kilograme. A?a se face c? multe dintre fructe sunt congelate ?i merg la export. “Noi am ?nceput cu pa?i mici, primii clien?i au fost oameni vizionari, pe suprafe?e mici, mai apoi au schimbat ro?ia sau castravete pe Goji, ace?tia sunt cei mai dezam?gi?i, din punct de vedere al experien?ei ?n v?nz?ri, dac? p?n? atunci vindeau de la poarta, la Goji nu se ?nt?mpl? la fel, sunt probleme ?n desfacere, suprafe?ele mici produc cantit??i mici”, a mai ad?ugat omul de afaceri din Bra?ov.Din 2018, de c?nd a fost omologat soiul rom?nesc de Goji, cultura a devenit eligibil? pentru fonduri europene, a?a se face c? la Goji BIO Bra?ov, fermierii pot ob?ine toate informa?iile necesare. “Avem ?n ofert? un material s?ditor, avem experien?a noastr?, oferim un pachet complet, de la materia prim? p?n? la final, plus consultan?? pentru a le ob?ine. Experien?a de 8 ani ne recomand?, suntem disponibili 24 de ore din 24 ?i le putem oferi cultivatorilor tehnologia necesar? pentru o cultur? de invidiat”, a ?ncheiat Adrian Nicolae din Bra?ov.Pepiniera Goji Bio Bra?ov este astfel principala surs? de informare pentru cei ce vor s? investeasc? ?n cultur? de Goji.?Calitatea plantelor din pepiniera din Bra?ov este cunoscut? ?i utilizat? ?n culturi din Fran?a, Spania, Italia ?i Republica Moldova. Ne m?ndrim cu oameni care sfin?esc locul, iar Adrian Nicolae este exemplul c? se poate ?i la noi !* * *Azomure? nume?te un nou CEO. ,,Pentru mine, cel mai important lucru este s? ai politici predictibile ?n societatea rom?neasc?.’’ POVE?TI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Combinatul de ?ngr???minte Azomure?, controlat de grupul Ameropa, l-a promovat pe Harri Kiiski din pozi?ia de Chief Operating Officer (COO) ?n cea de Chief Executive Officer (CEO), noi atribu?ii pe care le va prelua ?ncep?nd cu anul viitor. El lucreaz? ?n cadrul Azomure? din ianuarie 2018. Mihai Ani?ei, cel care conduce Azomure? din iunie 2012, va fi Country Manager pentru activit??ile din Rom?nia ale Ameropa. Azomure? este cel mai important produc?tor de ?ngr???minte chimice din Rom?nia ?i s-a al?turat? grupului Ameropa ?n 2012. Investi?iile realizate la Azomure? ?n ultimii 7 ani au dep??it 350 de milioane de euro. ?ntr-un interviu acordat Profit.ro, noul CEO ??i anun?? planurile. "?n Rom?nia, am avut ?n ultimii ani provoc?ri ?n leg?tur? cu Ordonan?a 114, care ne-a afectat, surprinz?tor, costurile ?ntr-un mod dramatic. Rom?nia este cel de-al treilea mare produc?tor de gaze naturale din Uniunea European? ?i a avut cele mai mari costuri cu gazele naturale ?n anul 2019. ?n mod natural, aceast? situa?ie aduce provoc?ri pentru industrie ?n a avea o dezvoltare economic? sustenabil? ?n anii urm?tori. Provoc?rile mele de la 1 ianuarie 2020 sunt s? men?inem o produc?ie sustenabil?, inten?ion?m s? cre?tem ?n Rom?nia, s? producem mai mult. Suntem produc?torul care folose?te resurse naturale rom?ne?ti pentru a produce fertilizan?i pentru fermierii rom?ni. Este important s? realiz?m c? fermierii rom?ni reprezint? 30% din num?rul total al fermierilor din Uniunea European?. Este o pondere semnificativ?, important?, pentru ?ntreaga Uniune European?", spune noul CEO, ?ntr-un interviu ?n care vorbe?te ?i despre angaja?i ?i infrastructura din Rom?nia ?i care poate fi v?zut integral VIDEO ?n continuare. ? * * *MADR: 11 DECEMBRIE 2019 - ZIUA INTERNA?IONAL? A MUNTELUI Miercuri, 11 Decembrie 2019 14:06Adunarea General? a Na?iunilor Unite a declarat data de 11 decembrie ”Ziua interna?ional? a muntelui”, s?rb?torit? ?ncep?nd cu anul 2003, cu scopul de a construi alian?e/parteneriate care s? aduc? schimb?ri pozitive pentru popula?iile ?i mediile montane, con?tientiz?nd importan?a mun?ilor pentru via??. ”Ziua interna?ional? a muntelui” este s?rb?torit? ?n Rom?nia prin dou? evenimente importante pentru zona montan?: Conferin?a cu tema ?Zona Montan? - Principalul furnizor de produse de calitate” - care s-a desf??urat ?n data de 10 decembrie 2019, la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie ICDM Cristian, jude?ul Sibiu. Conferin?a a fost organizat? de ICDM Cristian - Sibiu, Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane, Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice “Gheorghe Ionescu – ?i?e?ti” ?i Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Tema “Zilei Interna?ionale a Muntelui” pentru anul 2019 este ?Mun?ii conteaz? pentru tineri”. Astfel, ?n data de 14 decembrie 2019, la sediul Centrului de Economie Montan? - CEMONT al Institutului Na?ional de Cercet?ri Economice "Costin C. Kiri?escu" - Academia Rom?n?, din Vatra Dornei, jude?ul Suceava, va avea loc cea de-a 16-a Conferin?? na?ional?, ?tiin?ific? ?i informal? a Forumului Montan din Rom?nia ?n colaborare cu ANZM/MADR, CEMONT/INCE/Academia Rom?n?, Filiala FMR – Bistri?a N?s?ud, Asocia?ia Na?ional? pentru Dezvoltare Rural? - Montan? ?Romontana”, Prim?ria mun. Vatra Dornei ?i Filialele FMR Alba, Bac?u, Cluj, D?mbovi?a, Hunedoara, Neam?, Sibiu ?i V?lcea.Situa?ia este alarmant? la aceast? dat? ?n ?ara noastr?, cauzat? de exodul masiv a tinerelor genera?ii de agricultori montani spre ora?e sau ?n str?in?tate, fapt ce a dus la un abandon agricol definitiv. ?mb?tr?nirea accentuat? a actualilor de?in?tori de gospod?rii ?i apari?ia pericolului grav ?i iminent de de?ertificare uman? a mun?ilor Rom?niei ?i de dispari?ia celui mai important segment de popula?ie montan?, va duce la pierderea unor produc?tori agricoli cu experien?? tradi?ional?.Pe m?sur? ce vulnerabilitatea popula?iilor montane cre?te, migra?ia cre?te at?t ?n str?in?tate, c?t ?i ?n centrele urbane. Migra?ia tinerilor din zonele montane va avea ca rezultat o pierdere inestimabil? ?n ceea ce prive?te furnizarea de servicii ecosistemice ?i conservarea culturii ?i biodiversit??ii. Acoperind aproximativ 22% din suprafa?a P?m?ntului, mun?ii joac? un rol important ?n direc?ia cre?terii economice sustenabile. Nu doar c? furnizeaz? mijloace de subzisten?? ?i asigur? un trai decent pentru 915 milioane de oameni care tr?iesc ?n mun?ii din ?ntreaga lume, reprezent?nd 13% din popula?ia global?, dar alte c?teva milioane de oameni beneficiaz? de pe urma acestei bog??ii naturale.Europa este acoperit? ?n propor?ie de 40% de mun?i, locui?i de 20% din totalul popula?iei acestui vechi continent, ?n timp ce Rom?nia are aproximativ 38% zon? montan?. Zonele montane sunt ?n general rurale ?i se caracterizeaz? prin limit?ri naturale ale productivit??ii agricole, care conduc la produc?ii agricole reduse, cauzate de condi?ii climatice ?i biofizice nefavorabile desf??ur?rii ?n condi?ii optime a activit??ilor agricole. * * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download