MĂRTURISIRI



EUGEN BARBUGROAPAEdi?ie rev?zut?Text definitivvirtual-project.euEditura: 100+1 GRAMAR1997M?RTURISIRICUM AM SCRIS GROAPAPe la optsprezece ani, influen?at ?i de moda literar? care b?ntuia pe atunci, imaginam aventuri ?i idile consumate pe insule ?ndep?rtate de care nu mai auzisem. Ne aflam ?n plin r?zboi ?i se pare c? aceast? nevoie de a evada din realitatea ?nconjur?toare, detestabil?, ??i avea o explica?ie fireasc?.?ntr-o s?mb?t? sear?, spre toamn?, ?ntr-unul din acele ceasuri c?nd sim?i c? urci pe r?nd toate treptele nev?zute ale melancoliei, m-am trezit ?n fa?a unui geam aburit de frizerie prin care se deslu?eau umbrele mai multor mu?terii. Cineva scrisese cu degetul pe placa de sticl? o invita?ie simpl?: treci ?i te tunde!Pr?v?lia aceasta mic?, cu strea?in? ca un cozoroc de ?apc?, mai exist? ?i azi, undeva ?n apropierea ?oselei ?tefan cel Mare. Mi se pare c?, dac? a? mai trece ?ntr-o s?mb?t? sear? pe acolo, a? mai putea auzi acea pas?re b?tr?n?, un sticlete cu duh, pe care l-am ascultat cu ani ?n urm?, c?nd u?a acelei frizerii s-a deschis ?i s-a n?scut ideea de a scrie ?Groapa”…Eugen Barbu, JURNAL, 1974Se apropie Pa?tele. N-am niciun ban. O disperare crunt? m? cople?e?te. Vecinii car? miel ?i vin ?n damigene. ?n toat? mahalaua plute?te miros dulce de cozonac. Eu a? suporta aceste lucruri dar bunica mea pl?nge ?n fiecare zi. E b?tr?n? ?i se aga?? de orice bucurie. Nu pot s-o ajut cu nimic. M? ?ntreab? de ce nu-mi iau un serviciu. Ce s?-i r?spund? C? vreau s?-mi termin cartea? Prietenii m-au p?r?sit ?i nu le fac din asta vreo vin?. Unii sunt la fel de s?raci ca ?i mine, dar au cel pu?in o familie. M? ?nchid ?n cas?, str?ng din din?i. Muzica de la radio ?mi face bine. Sunt singur ?i m? simt foarte puternic…Jurnal, 1966?i ?Groapa” ?i ?Princepele” sunt fructul unei m?nii prelungite. ?n 1957 ap?rea prima carte primit? cu huiduieli ?i cu scrisori de la preo?i, ?nv???tori ?i f?c?tori de bine. Ce urau ace?ti oameni? Violen?a stilului, lumea aceea at?t de pestri??, descris? needulcorat. C?nd o scriam, m? g?ndeam c? se va ?nt?mpla ce s-a ?i ?nt?mplat, c? voi fi primit cu strig?te ?i scr??nete ?i ?tii de ce?Pentru c? asta doream, s? r?storn masa…?Groapa”, mahalaua nemernic? ?n care sunt obliga?i s? tr?iasc? ace?ti oameni arunca?i la marginea societ??ii, nu este o lume izolat?, o entitate geografic? de sine st?t?toare, ci o consecin?? zguduitoare a unui fel de via?? odios, ?n care fericirea este dat? numai unora ?i se ob?ine, a?a cum se vede ?i ?n aceast? carte, cu mijloace care ?ngrozesc pe cititor. Voiam s? mai adaug c? titlul c?r?ii nu are referin?e numai la un spa?iu cunoscut, ci ?i la ?groapa moral?”, ?n care erau sili?i s? tr?iasc? mahalagii Cu?aridei. Aici vreau s? amintesc c? t?rguitul miresei din capitolul ?Nunta” nu e deloc ?nt?mpl?tor, c? asemenea c?s?torii la mahala, ?n care p?rintele ??i vindea copila unui om ?cu situa?ie” sau care ar putea avea ?situa?ie”, erau curente ?i c? ?nf??i??nd acest t?rg ru?inos am umplut inima cititorului de oroare…Jurnal, 1974…?La apari?ia Gropii am fost etichetat ?scatolog na?ional” titlu de care s-au bucurat alde Arghezi ?i Cocea. M-am obi?nuit cu contesta?iile. Un autor primit prea bine e susceptibil de b?nuieli. El e, ori cu totul mediocru, ori de?ine un rang social care inspir? lingu?eala. De pild?, to?i pre?edin?ii Uniunii Scriitorilor au o pres? excep?ional?.Timpul, iat? supremul arbitru……?Regula criticii, elementara regul? a criticii, cere ca opera s? fie desp?r?it? de individ. N-a fost un Popescu-Doreanu, care a f?cut ca ?Groapa” timp de cinci ani, s? fie o carte interzis? ?i cu ce s-a ales el, ca s? nu-l pomenesc pe A. Toma ?i al?i cioclii literari ai dogmatismului, n-a fost campania organizat? de Breban ?n jurul ?Princepelui” ?i ce s-a ales de acei copii ai durerii care sc?nceau ?n jurul c?r?ii?1981–82 Interviu cu Mariana Br?escuEUGEN BARBU. CURRICULUM VITAE? 1924????20 februarie. Se na?te, ?n Bucure?ti, Eugen Barbu; tat?l, Nicolae Barbu, era t?mplar la Atelierele C.F.R. Copil?ria ?i-o petrece ?n cartierul Cu?arida, revelat ?n romanul Groapa.? 1931??????ncepe studiile elementare la ?coala primar? nr. 40, patronat? de C.F.R.? 1935-1943?? ??Urmeaz? cursurile secundare la liceul ?Aurel Vlaicu”, la liceul internat Schewitz-Thyérin ?i la liceul ?Marele Voievod Mihai” (ultimele dou? clase).? 1941-1945?? ???Primul” debut: public? la revistele Epigrama, Gluma, P?cal? ?i Veselia, sub pseudonimele Eugen Rabé ?i Eugen Baraba.? 1943???? ??i ia bacalaureatul la liceul ?Marele Voievod Mihai”. ? ??i ?ncepe Jurnalul. ??Se ?nscrie, urm?nd sfatul p?rin?ilor, la ?coala de ofi?eri de jandarmi din Bucure?ti. ? Se ?nscrie la Facultatea de drept din Bucure?ti. ? ?n decembrie moare tat?l, ?t?mplarul Nicolae Barbu”.? 1944???????i face stagiul la ?coala militar? de ofi?eri de jandarmi.? 1945???? La 1 septembrie ??i d? demisia din ?coala militar?. ? ??i reia vechile preocup?ri sportive. ??Se ?nscrie la Facultatea de litere ?i filosofie din Bucure?ti, fiind clasificat primul la concursul de admitere. Subiectul lucr?rii de concurs: ?Solidaritatea ?i limita datoriei fa?? de natur? ?i oameni” (Jurnal). ??Particip? la cenaclul ?Fapta”, condus de Mircea Damian ?i la ?edin?ele grupului literar ?Bucure?ti”.? 1946???? ?ncepe s? redacteze ?ntr-o prim? form? romanul Groapa. ??Particip? la ?edin?ele postlovinesciene ale cenaclului ?Sbur?torul”, unde cite?te un fragment din Groapa (cap. Aia mic?). ???Dup? at?tea nuvele ?psihologice?, iat? ceva care-i nedumere?te pe venerabilii din fotolii.” (Jurnal) ? Aprilie. ?i moare mama. ? Debuteaz? la ziarul Fapta, condus de Mircea Damian.? 1947?????Scrie aproape zilnic articole-pamflet ?n ziarul Fapta, la rubrica ?Fapt? ?i r?splat?”.? 1948?????Continu? colabor?rile la ziarul Fapta, f?c?nd ?i cronica literar?. Scrie prima versiune a piesei Sf?ntul. ??Ca protest pentru ?ndep?rtarea lui G. C?linescu de la catedr?, se retrage de la cursurile Facult??ii de litere ?i filosofie din Bucure?ti. ?Cea mai mare dovad? de dragoste pentru C?linescu e aceea c? fiind student la Litere, intrat primul, c?nd el a fost ?ndep?rtat de la catedr?, am p?r?sit facultatea.” (Interviu ?n Convorbiri literare, 1972).? 1949-1953 ??Continu? scrierea ?i rescrierea Gropii ?Peste un an de zile (1947) reu?isem s? scriu vreo trei sute de pagini pe care un scriitor binevoitor citindu-le, s-a gr?bit s? le trimit? unui editor. Nu-mi pare nici ast?zi r?u c? am avut curajul s? refuz o sum? destul de mare (condi?ia era s? prezint cartea p?n? peste dou? luni), b?nuind c? voi mai avea de lucru cel pu?in un an de zile. Acele peste trei sute de zile s-au transformat ?n ?nc? nou? ani de munc? ?ncordat?. Poate este interesant de aflat pentru cititori c? Groapa a fost scris? de treisprezece ori.” (Cum am scris romanul ?Groapa”).? 1950????Este angajat corector la ?ntreprinderea poligrafic? nr. 1.? 1955?????A XI-a versiune a Gropii. ?Parc?-i lipse?te ceva. Editurile nu se ?nghesuie. Promisiuni mari ?i felicit?ri secrete de la oameni necunoscu?i, dar ce s? fac eu cu felicit?rile?” (Jurnal). ??Public? ?n Via?a rom?neasc? nuvela Munca de jos tip?rit? apoi la Editura tineretului, sub titlul Gloaba.? 1956???? A XII-a versiune a Gropii. ??Public? volumele Balonul e rotund, Unsprezece (romane) ?i Tripleta de aur (nuvele).? 1957?????Ultima transcriere a Gropii. ?Un asemenea scrupul pare o extravagan??. Am retras cartea aflat? ?n ?palt pentru c? mi se pare inegal?. A 13-a oar? ?ncerc s-o armonizez ?i lipsea un final.” (Jurnal). ??Apare Groapa; public? volumul de eseuri ?i reportaje Pe-un picior de plai.? 1958???? Tip?re?te volumul de nuvele Oaie ?i ai s?i.? 1959?????Apare volumul Patru condamna?i la moarte; public? romanul ?oseaua Nordului; premiera pe ?ar?, la Teatrul Na?ional din Cluj, a piesei S? nu-?i faci pr?v?lie cu scar?! ??Romanul Unsprezece apare ?n bulgar?, la Sofia, ?n traducerea semnat? T. Toncev ?i I. Krystev.? 1960???? Public? volumul de reportaje C?t ?n ?apte zile. ? Se c?s?tore?te cu actri?a Marga Butuc.? 1961???? Apare volumul de nuvele Tereza (col. ?B.P.T.”). ???n traducerea semnat? de Darni?a Bienkowska, apare la Var?ovia ?oseaua Nordului. ??La Moscova apare un volum de nuvele rom?ne?ti cu o prefa?? de Boris Polevoi; ?n sumar, o nuvel? de Eugen Barbu.? 1962?????Apare la Paris, ?n editura Pierre Seghers, o antologie de proz? rom?neasc?, cu o prefa?? de Tudor Vianu; ?n sumar, o nuvel? de Eugen Barbu. ??La Praga, ?n editura ?Orbis”, se tip?re?te volumul Pe-un picior de plai. ??La 10 martie este primit membru al Comunit??ii europene a scriitorilor, cu sediul la Roma (Communità Europeea degli Scrittori). ??Este numit redactor-?ef al revistei Luceaf?rul, func?ie pe care o de?ine p?n? ?n 1968. Public? volumul Pr?nzul de duminic? (E.P.L).? 1963?????8 ianuarie. Se deschide cenaclul Nicolae Labi?, sub conducerea lui Eugen Barbu. Apare edi?ia a doua a romanului Groapa. ??La editura ?Volk und Welt” din Berlin i se tip?re?te, ?n traducerea lui Leo Hornung ?i Valentin Lupescu, un volum de nuvele (Cei patru condamna?i la moarte, Oaie ?i ai s?i, Munca de jos).? 1964???? Apare prima versiune francez? a Gropii. ? Public? romanul Facerea lumii (E.P.L.). ??La Montevideo, ?n editura ?Alfa”, se tip?re?te o antologie de proz? rom?neasc?, ?ngrijit? de scriitorul uruguayan Mario Carabella, cu o prefa?? de Mario Benedetti; ?n sumar, Eugen Barbu.? 1965???? Premiera filmului Haiducii. ??Apare la Djakarta o antologie de nuvele rom?ne?ti, ?ngrijit? de Taslim Ali; ?n sumar, Eugen Barbu.? 1966???? Public? Jurnal. ? Premiera filmului Procesul alb (dup? ?oseaua Nordului). ???n editura berlinez? ?Volk und Welt”, ?n traducerea lui Tea Konstantinidis, apare Groapa. ??La Milano, ?n culegerea Le più belle novelle di tutti i paesi apare, ?n traducerea lui Domenico Porzio, nuvela Pe ploaie de Eugen Barbu. ??Pe scena teatrelor din Arad ?i Pite?ti se joac? S? nu-?i faci pr?v?lie cu scar?!? 1967???? Premiera filmului R?zbunarea haiducilor. ? Se joac?, la Teatrul de Comedie, piesa Sf?ntul. ???n num?rul din 20 iulie al revistei Luceaf?rul public? piesa Labyrintul. ? La Teatrul Giule?ti se monteaz? scenariul dup? Groapa. ??Apar: volumul de eseuri M??tile lui Goethe ?i edi?ia a doua, rev?zut?, a romanului ?oseaua Nordului (2 vol.). ? La Budapesta se tip?re?te versiunea maghiar? a Gropii.? 1968???? Groapa apare la Montevideo ?n traducerea lui Ruben Cotéllo. ? ??i str?nge ?n volum piesele de teatru. ? Public? volumul de versuri Os?nda soarelui (Ed. tineretului). ??Apare volumul de evocare a lumii haiduce?ti ?i a Bucure?tiului fanariot, V?nzarea de frate. ??Se public? o versiune german? a romanului ?oseaua Nordului??Premiera filmului R?pirea fecioarelor. ????i d? demisia din postul de redactor-?ef al revistei Luceaf?rul.? Apare la Sofia romanul Facerea lumii. ??La S?o Paolo apare o antologie de proz? rom?neasc?; ?n sumar, Eugen Barbu.? 1969???????i str?nge ?nsemn?rile de c?l?torie ?n volumul Foamea de spa?iu.??Apare romanul Princepele (Ed. Tineretului). (Premiul Academiei Rom?ne). ??Public? Martiriul Sf?ntului Sebastian (nuvele, E.P.L.) ?i un volum de proz? ?n colec?ia Lyceum. ? La Budapesta, ?n editura ?Europa”, apare romanul Groapa.? 1970???? Este numit redactor-?ef al Revistei S?pt?m?na. ? Public? Jurnal ?n China (E.P.L.).? 1971?????Premiera filmelor Haiducii lui ?aptecai, Zestrea Domni?ei Ralu ?i Facerea lumii. ? La televiziune este prezentat serialul Urm?rirea. ? Se joac? Groapa la Teatrul Satiric Muzical ?C. T?nase”.? 1972???? Apare primul volum din seria Caietele ?Princepelui”. ???n editura ?Progress” din Moscova apare Groapa, ?n traducerea Irinei Ogorodnikova, cu o prefa?? de V. Piskunov.? 1973?????Apare o edi?ie complet? a reportajelor, Cu o tor?? alerg?nd ?n fa?a nop?ii. ??Public? povestirea-scenariu Postul clandestin (?n colaborare cu N.P. Mihail). ??Tip?re?te al doilea ?i al treilea volum din seria Caietele ?Princepelui”. ??Scrie scenariile filmelor: Oaie ?i ai s?i, Drumul oaselor, Batalionul de pedeaps?. ??Preg?te?te pentru tipar primele trei volume din Istoria literaturii rom?ne polemice ?i antologice, ?n 6 volume (6000 pagini).? 1974?????Eugen Barbu este ales membru corespondent al Academiei Romane. ??Apare ?n antologia 9 povestiri contemporane (?n limba rus?), nuvela Franzelu??. ??Public? romanul R?zboiul undelor ?i Caietele ?Princepelui”, vol. IV, ilustrat de Mihu Vulc?nescu ?i Groapa, edi?ia a VI-a.? 1975???? Apare vol. V din Caietele ?Princepelui”.? 1976???? Apare vol. I din romanul Incognito.? 1977???? Apare vol. II din Incognito ?i vol. VI din Caietele ?Princepelui”.? 1978???? ?n ?S?pt?m?na” apar fragmente din ?S?pt?m?na nebunilor”.? Prime?te premiul Herder pentru literatur?.? 1979-1980?? ? Apar vol. II ?i III din Incognito. ? Public? fragmente din ?Jurnal argentinian” despre Borges. ??Editura Shin-Nihon Shuppansha din Tokio public? nuvele de E. Barbu ?n seria ?Povestiri alese mondiale” (ed. 1,1979; ed. II, 1981).? 1981-1982?? ??Public? ?S?pt?m?na nebunilor” la editura Albatros. Roman de dragoste desf??urat ?n decorul feeric al Vene?iei. ? Apare vol. VII din Caietele ?Princepelui”.? 1984?????Scrie scenariul pentru filmele ?Masca de argint” ?i ?Colierul de turcoaze”.? 1986???? I se atribuie premiul ?Panait Istrati” la Br?ila.? 1986-1987?? ??Scrie scenariul pentru filmul ?Domni?oara Aurica”. Prime?te premiul ACIN pentru scenariu.? 1990???? Director la revista ?Rom?nia Mare”.? 1993???? 8 septembrie. Se stinge din via?? la Spitalul Elias.BIBLIOGRAFIA OPEREI? VERSURI ?? Os?nda soarelui, Editura tineretului, 1968.? NUVELE ?I POVESTIRI ?? Gloaba, Editura tineretului, 1955.? Tripleta de aur, E.S.P.L.A., 1956.? Oaie ?i ai s?i, Editura tineretului, 1958.? Patru condamna?i la moarte, E.S.P.L.A., 1959.? Tereza, E.P.L., 1961.? Pr?nzul de duminic?, E.P.L., 1962.? V?nzarea de frate, Editura tineretului, 1968.? Nuvele, Editura tineretului, 1969.? Martiriul Sf?ntului Sebastian, E.P.L., 1969.? ROMANE ?? Balonul e rotund, Editura tineretului, 1956.? Unsprezece, Editura tineretului, 1956.? Groapa, E.S.P.L.A., 1957.? ?oseaua Nordului, E.S.P.L.A., 1959.? Facerea lumii, E.P.L., 1964.? Princepele, Editura tineretului, 1969.??Incognito, Editura Eminescu, vol. 1, 1976; vol. II, 1977; vol. III, 1979.? S?pt?m?na nebunilor, Editura Albatros, 1981.? Ianus, postum, Editura Gramar, 1993? TEATRU ?? Teatru, E.P.L., 1968.? REPORTAJE ?? Pe-un picior de plai… E.S.P.L.A., 1957? … C?t ?n 7 zile, E.S.P.L.A., 1960.? Cu o tor?? alerg?nd ?n fa?a nop?ii, Editura Eminescu, 1972.? JURNALE ?? Jurnal, E.P.L., 1966.? Foamea de spa?iu, E.P.L., 1969.? Jurnal ?n China, Editura Eminescu, 1970.? ALTE LUCR?RI LITERARE ?? M??tile lui Goethe, E.P.L., 1967.? Caietele ?Princepelui”, vol. I, Editura Dacia, 1972.? Caietele ?Princepelui”, vol. II, III, Editura Eminescu, 1973.? Caietele ?Princepelui”, vol. IV, Editura Eminescu, 1974.? Caietele ?Princepelui”, vol. V, Editura Eminescu, 1975.? Caietele ?Princepelui”, vol. VI, Editura Eminescu, 1977.? Caietele ?Princepelui”, vol. VII, Editura Eminescu, 1981.? TRADUCERI ???Humphrey Cobb, C?r?rile gloriei (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.L.U., 1961.??Hans Marchwitza, Peter Kumiak ?i urma?ii (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.L.U., 1962.??Joseph Priestley, Fund?tura ?ngerilor (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.LU., 1963.??William Faulkner, Nechemat ?n ?arin? (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.LU., 1964??Konstantin Mihailovici Simonov, Nimeni nu se na?te soldat, 4 vol. (?n colaborare cu Vladimir Cogan), E.L.U., 1965,1966.??Thomas Mann, Doctor Faustus (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.LU., 1966, ed. A II-a, Editura Muzical?, 1970.??Panait Istrati, Opere alese (I, II), E.P.L., 1966.??Panait Istrati, Opere alese (III, IV, V, VI, VII, VIII), 1967.??William Faulkner, C?tunul (?n colaborare cu AI. Deleanu), E.L.U., 1967.??William Faulkner, Ora?ul (?n colaborare cu A. I. Deleanu), E.L.U., 1967.??William Faulkner, Casa cu coloane (?n colaborare cu A.I. Deleanu), E.L.U., 1968.??Panait Istrati, Povestirile lui Adrian Zografi (Chira Chiralina, Mo? Anghel: Prezentarea haiducilor, Domni?a din Snagov), E.P.L., 1969, 2 vol., ?B.P.T.”??Panait Istrati. Opere alese (V), Editura Minerva, 1970. Haiducii, Editura Militar?, 1971.??Domni?a din Snagov, Editura Militar?, 1971.? SCENARII DE FILM ?? Haiducii, 1965. Scris cu N. P. Mihail.? Procesul alb, 1966.? R?zbunarea haiducilor, 1967.? R?pirea fecioarelor, 1968.? Haiducii lui ?aptecai 1971.? Zestrea Domni?ei Ralu, 1971.? S?pt?m?na nebunilor, 1971.? Facerea lumii, 1971.? Urm?rirea, 1971 (7 serii a 55’). Scris cu N. P. Mihail.? Drumul oaselor, 1973. Scris cu N. P. Mihail.? Masca de argint; Colierul de turcoaze, 1984. Scris cu N. P. Mihail.? Domni?oara Aurica, 1986.T?mplarului Niculae BarbuPeste rufe f?lf?ia seara. Omul se opri. Gunoierii se ?ntorceau gr?mad?.Trecur? mai departe.—?Noroc, ?efule! arunc? unul.—?Noroc!Grigore era ?ndesat, v?njos, ?mbr?cat cu o hain? groas? ?i pantaloni str?n?i pe pulpe. Mijlocul ?i-l sugrumase ?ntr-o curea lat? de piele, b?tut? ?n ?inte.?edea ?i privea locul cu palmele la spate. Cerul se ?ntuneca. Ora?ul sc?nteia ?ndep?rtat. ?n iarba fierbinte mi?una v?ntul de var?. Gunoierii aprinseser? focul. Fumul ?nec?cios acoperi p?m?ntul tare.Se desc?l?ar?. Aveau t?lpile negre, t?iate ?i pline de r?ni. Le perpeleau la c?ldur?. O ceat? de c?ini ?i ?nconjur?. Erau mari c?t ni?te vi?ei, floco?i ?i r?i. L?trar? spre groap? ?i se repezir? c?tre marginile ei ?nalte.Grigore nu se ?ntoarse. Haita se opri m?r?ind. O femeie trecut? ?i osoas?, aplecat? de ?ale ?i alung? din preajma lui ?i se dep?rt?. Dul?ii ??i scuturau la?ele, mu?c?ndu-?i puricii din bl?nile vechi.—?Huo! Na pagubelor! strig? nevasta ?i arunc? bolovani dup? ei.Ceata se ?mpr??tie. Se str?nse apoi mai departe.Gunoierii beau ?uic?, plesc?ind din buzele arse de tutun. Sticla trecu din m?n? ?n m?n?. ?n jur se r?sp?ndi mireasma de prun? veche, dulce-am?ruie. Cel mai b?tr?n sorbi de-a-n picioarele, ?terg?ndu-?i barba cu m?na lat? ?i p?roas?. Muierea se uita la el, a?tept?ndu-?i r?ndul. Le puse dinainte blide de tabl? ?n care aburea o fiertur?.Nu mai vorbi niciunul. Mestecau repede, cu poft?. Se auzeau lingurile izbite.Grigore ?i privi cu coada ochiului. Ceilal?i ?edeau pe vine ?n jurul mesei cu trei picioare, lumina?i de fl?c?rile focului. Aveau fe?e ascu?ite, prelungi. De sub ?epcile murdare le ie?ea p?rul ?ntunecat pe frun?ile ?nguste ?i, sub cozoroace, privirile lacome nu sl?beau zeama din talere. Clef?iau ne?ntrerupt, urm?ri?i de c?ini. M?inile murdare apucau cu ?ndem?nare. Dul?ii se apropiar?, ?nc?ier?ndu-se. Femeia le arunc? o bucat? tare de p?ine. Se isc? o b?t?lie ?nfrico??toare. Trupurile animalelor se ?ncordar?, ochii lor galbeni sclipeau, se sf??iar? url?nd, ??i apucar? bereg??ile, c?zur? unul peste altul ?i c?utar? zadarnic. Oamenii r?deau, asmu?indu-i cu alte buc??i pe care le zv?rleau din ce ?n ce mai departe.Se l?sase r?coarea. La picioarele lor r?m?sese doar o spuz? ro?ie, pierit?. Fumau sprijini?i ?n cozile lope?ilor. Erau osteni?i ?i str?nser? paiele rare din jur. Se lungir? unul c?te unul pe p?m?nt. ?mprejur mirosea a b?legar ?ncins.?ncepea o noapte lini?tit?. C?inii se ogor?r? l?ng? gunoieri, ?ngenunchear? pe labele dinainte, mi?car? cozile groase ?i h?m?ir? scurt, stins. ?ncet, ??i l?sar? capetele lungi ?i m?ndre pe gheare ?i mo??ir? cu ochii deschi?i.Femeia ?mbuca deoparte. Se uita rar spre Grigore ?i ?ntingea miezul de p?ine ?n resturile r?cite.Se auzir? coco?ii din mahalalele vecine. Dinspre c?mpul ?ntins ?i pustiu al Cu?aridei, mai r?zbeau ?njur?turile c?ru?a?ilor. Glodul r?suna sub copitele cailor. ?ntr-o parte se deslu?eau c?teva str?zi ?nguste cu case joase.C?nd ??i adusese Grigore nevasta ?i lopata s?-?i sape bordeiul, ?mprejur nu era ?ipenie de om. Un an de zile p?zise singur tinichelele gropii ?i gura ei ad?nc?. De prim?vara p?n? d?dea viscolul, mai schimba o vorb?, dou? cu gunoierii. ??tia erau ni?te dr?ng?l?i de la ?ar?, cam lene?i ?i ho?i, slug?rind Bucure?tiul, c?r?nd tot ce lep?da ora?ul. Mureau de tineri, lovi?i de oftic?. N-aveau Dumnezeu, nici prieten, nici neamuri. Tr?iau cu muieri f?r? c?p?t?i ca ?i ei. Acestea le lep?dau copiii prin ?an?urile Cu?aridei. Altfel, b?ie?i veseli. Soseau diminea?a la ramp?, fluier?nd ?i ?nghiontindu-se, ?mping?nd tumb?raiele grele, pline de gunoaie. Pe umeri, purtau m?turi lungi de nuiele. Descul?i ?i fl?m?nzi, be?ivi ?i r?i, trebuia s? ?ipi la ei ca s? te asculte, c? ?i el avea o socoteal? aici, lua leaf? de la stat, p?zea lucruri. C?nd se mai ?mb?tau, haidamacii ?i spuneau printre din?i:—?V?taf puturos, de ne m?n?nci p?inea ?i sudoarea, o s? te t?iem, o s?-?i scoatem ma?ele afar?!Dumnezeu ?l ?tia c?te f?cuse pentru ei. Aglaia, nevast?-sa, le mai d?dea c?te ceva de m?ncare, ??i rupea de la gur?, c?-i ?tia am?r??i.—?S? fie de sufletul mamii, zicea, ?i b?tea o cruce mare, aplec?ndu-se de ?ale p?n? ?n p?m?nt.Gunoierii m?ncau cu l?comie, ??i ?tergeau gurile s?lbatice ?i morm?iau c?te o ?njur?tur?. Unii ?l b?nuiau c? are bani ascun?i ?i i-o spuneau privindu-l cu ochii lor r?i. B?tr?nul nu le r?spundea. Era t?cut ?i m?hnit. N-avea nici el prea multe: un bordei c-un pat, ?n care ?mpletea iarna m?turi, ?i, afar?, c?mp c?t vrei. Prim?vara sem?na ro?ii ?i pe la mijlocul verii le p?zea s? nu le m?n?nce c?inii, fl?m?nzi ?i ??tia, gata s? apuce ce le c?dea sub f?lci. ?inea o condic?. ?n ea scria c?te camioane de gunoi soseau la ramp?, f?cea socoteala chivu?elor care adunau tren?e pentru o fabric? de textile ?i str?ngea sticle sparte ?mpreun? cu muierea. Punea ban pe ban s?-?i cumpere un loc mai la fa?? spre Grivi?a, s?-?i ridice o cas? c?nd n-o mai putea s? munceasc?. Omul zg?rcit, de credin??, nu spunea un lucru de dou? ori. V?zuse lume c?t nisipul m?rii, era m?ncat ?i de bine, ?i de r?u. P?n? la urm? ?i ?mbl?nzise. Adunase vreo trei pe l?ng? el, le ajutase s?-?i sape c?te un bordei ?i le botezase copiii.C?t ?ezuse singur ?i fusese mai greu. ?inea ?i o nevast? slut?, de vorbea ?i nu mai ispr?vea. El, mut. C?nd ie?ea o vorb? din gura lui, r?s?rea soarele. ?nmorm?ntase mul?i, era singur, s?rac ?i silnic. ?ntre spr?ncenele negre i se s?pase semnul posomor?rii. Avea ochii du?i ?n fundul capului. ?n ei mocnea mereu un foc neostenit. Iute ?i m?nios, nu se l?sa ?n?elat la socoteli. C?nd se mai ?ntindea c?te unul la vorb?, ridica o palm? grea. Era de ajuns.Pe urm? mai veniser? oameni. Mahalaua se l?rgise spre marginea gropii, de-a lungul drumului Cu?aridei. Lume nevoia??, ceferi?ti de lucrau la stat, meseria?i pe banii lor, ni?te zidari, plini de copii, cu muieri frumoase ?i par?ive, un negustor care ridicase od?i de zid ?i deschisese c?rcium? la ramp?, un frizer, un croitor cu atelier ?i ucenic; sem?na a a?ezare, nu-i mai era fric? iarna c?nd c?deau viscolele.Spre malurile de lut ale gropii, nu se ?ndesa nimeni. Anii treceau pe ne?tiute. ?ncet, ?ncet, maidanul se umpluse ?ntr-o parte. Nu mai cuno?teai. Se ridicau case de lut, se croiau uli?e noi ?i soseau al?i vecini. Se numea c? nu mai e singur. ?ncepuse s?-i cunoasc? pe fiecare dup? nume, bea cu ei la c?rcium?, se ?mprieteniser?, se ajutau unul pe altul, c? a?a-s oamenii s?raci: ??i cred unul altuia mai repede. Cei mai mul?i lucrau la C?ile Ferate, Grigore ?i vedea c?nd plecau la treab?. ??i d?deau bun? diminea?a, ?i seara se ?nt?lneau ?n pr?v?lia negustorului, ciocnind c?te un ciocan de rachiu. Nec?ji?i ?i ??tia, aveau copii mul?i, nu se ajungeau cu banii, nu le era u?or s? tr?iasc?. Puneau ?ara la cale, se mai certau, oricum, erau s?ritori, nu te l?sau la vreun necaz.C?nd se strica timpul, se culcau devreme, osteni?i. R?m?nea singur cu baba lui. Plecau ?i gunoierii ?n jude? la ei, s? se pun? pe trai. P?n? prim?vara nu-i mai vedeai. Aglaia str?ngea ce mai avea pe afar?, cump?rau de la Obor un sac de f?in? ?i unul de m?lai, dou? sute de chile de cartofi, a?ezau mur?turi la butoi ?i a?teptau am?ndoi iarna. Salc?mii rari ai Cu?aridei ?ng?lbeneau. Frunza lor rotund? suna trist seara. C?mpul ?nvine?ea. Ierburile op?rite ?n vipiile verii se m?cinau. Din cerul le?iatic c?dea c?te un stol de brabe?i, ?mpr??tiindu-se pe p?m?ntul tare. Nu mai soseau nici c?ru?ele. ?n noiembrie, toat? frumuse?ea aceea p?lit? se despuia. Maidanul ??i schimba culoarea. Scoar?a ro?covan? c?p?ta o dung? cum e fierul care str?b?tea burta de buruieni uscate. Lumina albicioas? a soarelui abia sticlea.—?Vine b?lana… ?i spunea nevestei.?l dureau genunchii, ?i ?sta era semnul lui. Privea norii. ?eile lor albe se t?rau spre apus. Pielea ?ntins? pe ciolanele-i lungi se ?ncre?ea de frig. Grigore ??i chema g?inile.—?Hai la tata, domni?oarelor, hai la tata…Le num?ra ?i le ?nchidea ?ntr-o magazie.?n c?teva zile frigul se ?nte?ea. Cerul c?dea peste malurile s?lbatice. Pustiu loc! ??i mai g?sea de lucru pe afar?, asculta ropotul m?runt al ploilor nesf?r?ite ?i i se f?cea somn. P?m?ntul dimprejur lucea stins ?n lumina sf?r?itului de noiembrie. Cu?arida ?ncremenea ?ntr-o t?cere de moarte. Ziua tulbure, ca rachiul, pierea pe la cinci. Soarele nu mai ?nc?lzea. R?m?nea mai mult o lumin? g?lbuie. C?deau brumele. Ploile conteneau. Buruianul se ?nnegrea.Apoi nop?ile se limpezeau. Cerul avea o ?ir? verde de stele. Dinspre r?s?rit, peste malul stingher se pornea un criv?? furi?, scormonind tulpinile m?tr?gunei. V?ntul culca scaie?ii, urca r?pile tunse ?i m?tura praful c?r?miziu al maidanului. Salc?mii usca?i r?sunau. Gerul ap?sa. Aglaia aprindea focul ?ntr-o sob? de tuci, ?nnegrit? de funingine, ?i bordeiul lor se ?nc?lzea. Atunci ?i pl?cea b?rbatului s?-?i aprind? o lulea ?ndesat? cu tutun negru, iute ?i s? deschid? gura.Dup? aceea, c?dea z?pada. ?nt?i, vremea bolea, umed. Frigul sc?dea. ?ncepea s? ning? m?runt. Peste Cu?arida se a?ternea o pulbere alb?. Dup? o zi, n?me?ii acopereau groapa ?i c?mpul. Mahalalele vecine se mistuiau ?ntr-un nor coclit. Auzeau numai c?inii, afar?, scutur?ndu-?i bl?nile de u?a bordeiului. Noaptea, urlau spre funduri, ?nsp?im?nt?tor.Nu mai ie?eau. Grigore se apuca s? ?mpleteasc? m?turi. Avea str?nse de cu var? gr?mezi de nuiele de vi?in. Aglaia uda ?ntr-o oal? rafie ?i-i ajuta. B?tr?nul se ?nfofolea ?ntr-o flanel? mi?oas? de l?n? ?igaie ?i ?n?epenea ceasuri ?ntregi pe scaunul s?u. Nevasta ?i fierbea ceai, timpul trecea repede. Veneau nop?i lungi, nesf?r?ite.Asta p?n? sosea prim?vara.?ntr-o noapte, Grigore auzea lunecarea t?cut? a gunoaielor. Pe acoperi?ul bordeiului se topea z?pada. B?tr?nul sim?ea cum tot p?m?ntul acela sterp se tr?gea mai spre fund, a?ez?ndu-se strat peste strat. Ie?ea afar? ?i chema c?inii. Ceata se aduna ?mprejur. Privea mahalaua adormit? ?i cerul limpezit. Stelele c?l?toreau peste Cu?arida. Dinspre groap? adia v?ntul de martie. ??i aprindea luleaua ?i a?tepta ivirea zorilor.Dul?ii se a?ezau pe labe ?i mo??iau.Spre diminea?? r?sunau strig?tele ascu?ite ale coco?ilor. Se chemau de departe peste c?mpul sur. Urechile lui b?tr?ne auzeau umbletul furi? al unor oameni. C?tre fundul gropii se mi?cau umbre aplecate. C?inii tres?reau ?n somn, ridicau capetele, dar nu l?trau.Se ?ntorceau ho?ii.Grigore punea m?na p?lnie la gur? ?i striga:—?Care e?ti, m?, acolo, m????Nu r?spundea nimeni.?Trecuser? zile dup? zile, unii muriser?, el v?zuse nun?i ?i petreceri, copiii mahalagiilor crescuser? sub ochii s?i b?tr?ni, ??i aducea aminte de un foc ce mistuise casele, de ni?te ?nt?mpl?ri de care mai r?dea ?i acum, c? a?a e via?a, ca o panoram?…? Nunt?Stere nu mai sc?pase de gura muierii: nu ?i nu, c? s?-l ?nsoare. Aglaia ?l ?tia de c?nd sosise la groap? cu omul de m?sura loturile. ?n vremea aia, Cu?arida era aproape de?art?, o adun?tur? de case spre Grivi?a. C?rciumarul ?i-a ales locul, a dat bac?i? celui care venise cu el ?i s-a apucat s?-?i ridice singur pr?v?lia, o magherni?? de lemn. Str?nsese vreo trei ciocane de rachiu, c?teva sticle ?i un butoi de vin acri?or, v?nz?ndu-l ?n c?teva zile gunoierilor. Ace?tia se bucuraser? c? le aducea cineva b?utur? la ?ndem?n?. Stere era t?n?r ?i ager, cam duhos, nedezlegat la limb?, nu-?i vindea lesne sufletul. Muncea c?t ?apte, ??i sp?la singur rufele, m?nca ce da Dumnezeu, se chinuia s? agoniseasc? ceva, s? ias? din s?r?cie. S?n?tos, s?n?tos, a?eza totul la spate, nu se ?ncurca. Avea o privire de punea omul jos, h?ndr?l?ii nu ridicau col?ul. ?i pl?cuse ?i lui Grigore. ?ntr-un an ?mprejmuise dugheana, mai ?nmul?ise capitalul, se cuno?tea c? avea ?coal? de negustor.B?tr?nul ?l ispitise, c? se ajuta cu el; aflase c? e b?iat de la ?ar?, s?rac. Slug?rise la un negustor prin Lipscani de la doisprezece ani, ?nv??ase meseria. C?nd se f?cuse de armat?, jup?nul ?i spusese:—?Du-te s? te ?ncal?e ?ia, s? te mai deprinzi ?i cu alte rele, s? vezi ?i tu ce-i pe lumea asta, ?i, c?nd oi veni ?napoi, te fac om!?i a?a fusese. Se canonise doi ani ?i pentru stat, c?p?tase grad de sergent pentru vrednicia lui ?i se ?ntorsese la st?p?n.Cu ce avea str?ns din slug?real?, cu ce mai dosise, putea s?-?i cumpere un lot de cas? mai spre marginea ora?ului ?i s? deschid? pr?v?lie.La plecare, domnul Pandele Vasiliu ?l chemase la el ?n od?i ?i-l poftise pe un scaun. Era pentru prima oar? c?nd se ?nt?mplase lucrul acesta.—?Stai colea ?i ascult?, ?i zisese. Acu, ai terminat cu mine. Na banii t?i, numai minte bun? s? ai! Eu ?mi iau m?na de pe tine. La mine au slujit mul?i. Au avut ce ?nv??a, c?nd m? v?d ??i scot p?l?ria. Unii zic c? sunt zg?rcit ?i-al dracului. Oi fi, c? a?a trebuie s? se poarte st?p?nii. O palm?, dou?, merge. Unde d? jup?nul, cre?te! Ce s? te mai ?nv??? Ia-o ?ncet, de la mic la mare! Fii cu ochii ?n patru! Se deschid cartiere noi, acolo e c??tigul. Dac? e?ti ?mecher, banul cre?te, face pui! Las?-i pe al?ii s? petreac?, o s?-?i vie ?i ?ie r?ndul. Te ui?i c? ?i-am dat cam pu?in pentru c?t ai muncit? S? faci la fel. Slugii s? nu-i ?ntinzi m?na ?i s? nu-i la?i dec?t at?t c?t s? r?sufle, altfel nu te mai respect?. Cump?r? un loc ?i ridic? o magherni??, pune o firm?, pl?te?te statului ce-i al lui ?i nu te mai odihni! Prost nu e?ti, vrednic te ?tiu, ni?el noroc s? ai, ?i at?t! Dac? te mai ?ncearc? vreo nevoie, ai s? m? g?se?ti.I-a pupat m?na ?i-a plecat.Tot ?n timpul ?sta murise ?i taic?-su. A stat vreo dou? s?pt?m?ni ?ntre ai s?i, p?n? l-au ?nmorm?ntat ?i au ?mp?r?it ce s?r?cie le l?sase r?posatul. A r?suflat u?urat la plecare. Lipsise at??ia ani, nu-l mai lega nimic de p?m?ntul muncit de surorile lui, ni?te alea ur?te, spetite de munc?, rele de gur? ?i du?m?noase. Locul s?u era ?n alt? parte. La ora?, banul se c??tiga mai lesne ?i se cheltuia mai repede. Se spurcase la o via?? u?oar?, nu mai avea ce s? caute la ?ar?.De la gar?, tocmai la prim?rie se oprise. Cuno?tea. A urcat sc?rile, s-a dus la serviciul v?nz?ri-cump?r?ri ?i func?ionarii i-au ?ntins pe mas? o h?rtie pe care era desenat ora?ul. A ales un loc spre Tarapanaua Filantropiei, la groapa lui Ouatu, unde se ridica o mahala nou?. A umblat apoi pe la tribunal s? ?ncheie actele, a pl?tit ?i nu i-a r?mas dec?t s? se duc? s?-?i vad? metrii cump?ra?i.A?a s-a ?ntemeiat. Lucrurile au mers mai greu la ?nceput, p?n? ?nv??ar? trec?torii locul. B?utura e lucrul dracului. Dup? o s?pt?m?n? nu mai pridideai de ei ?n dughean?, c? pofta vine m?nc?nd ?i, de vreme ce li se a?ezase c?rciuma ?n drum, era greu s-o ocoleasc?.Adusese un dulgher de-i f?cuse rafturi ?i tejghea, ?i cu ce bani ?i mai r?m?sese cump?rase c?teva mese ?i scaune. ?mpodobise apoi lemnele vopsite cu h?rtie colorat?, t?iat? pe margini cu foarfecele ?i at?rnase la geam de dou? sfori sticle pline pe jum?tate, s? vad? curio?ii ce fel de marf? vinde. C?rase cu Grigore nuiele ?i ?mpletiser? ?mpreun? un ?opru deasupra u?ii. Acolo se tol?neau vara c?inii la umbr? ?i beau c?ru?a?ii. Mai cump?r? un petromax, tot pe b?utur?, de la un mu?teriu cu n?rav, ?i seara lumina lui tr?gea oamenii ca a?a. Cu timpul ?nv??ar? ?i ?oferii drumul c?rciumii. ??tia aveau bani ?i nu se uitau. Vestea c? a deschis unul pr?v?lie ?n gura gropii se l??i. Aflar? ?i oltenii de c?rau zarzavat ?n mahalalele vecine. Stere ?inea ?uic? bun?, beai ?i-ai mai fi b?ut. C?rciumarul p?rea om cinstit, de?i o mai boteza c?teodat?.Avea un rom?n tocmit care-i aducea vin. Posomor?t ?i ?sta, oprea carul, pornit tocmai din fundul Olteniei, desf?cea hamurile, d?dea cailor de m?ncare ?i desc?rca butoaiele f?r? s? spun? o vorb?. La urm? se a?eza pe un scaun ?i a?tepta dreptul lui p?n? la ultimul ban. Num?ra miile, le ascundea ?ntr-un br?u gros ?i dup? ce spunea: ?Ei, noroc s? dea Dumnezeu!” se urca iar pe leag?nul de lemn ?i o lua ?napoi.?n c?teva luni trebuise s? mai ridice o odaie al?turi. O lume amestecat? ?i umplea pr?v?lia: mecanici, gunoieri, ?oferi, olteni, samsari ?n trecere prin marginea aceea a Bucure?tiului, unii – negri de soare, cu fe?ele supte ?i uscate de v?nt, al?ii – plini de ulei, cu hainele p?tate. G?l?gio?i ?i veseli, gustau rachiul, le pl?cea, mai cereau. Limbile se dezlegau repede. ?njurau ?i b?teau cu pumnii lor mari ?n tejgheaua ?ubred?. C?te unuia i se f?cea a har??, de-abia ?l scoteau ceilal?i pe u??, s? nu-l supere. C?nd ?nsera, soseau cei de la ramp?. Cu muieri cu tot, cu g?tlejele uscate de fumul gunoaielor, osteni?i. ?oferii ?ntorceau camioanele, tr?nteau u?ile de tabl? ?i n?v?leau s? se r?coreasc?. Hainele miroseau a resturi ?ncinse, dar nimeni nu se sinchisea. Aburul ?uicii era mai puternic. Ciupeau ?n treac?t femeile de spate ?i goleau ?mpreun? cinzecurile. Dup? c?teva ?nghi?ituri, o lene binef?c?toare le cuprindea trupurile, r?deau cu bun?voin??, proste?te, scoteau banii murdari ?i-i a?ezau pe mesele ude, ?i mai cereau. H?rtiile se adunau ?n tejgheaua negustorului. ??i mai f?cuse o magazie, un pat ca lumea, era mul?umit. Mai cump?rase c?teva clondire, p?nz? de un ?or?, pe care i-l croise Aglaia, nu obosea st?nd ?n picioare toat? ziua. Se chinuia mai mult noaptea. Se scula din ceas ?n ceas ?i d?dea t?rcoale pr?v?liei. Locul era pustiu, ?i era fric?. C?nd auzea c?inii de la bordeiul lui Grigore, parc? se mai lini?tea. Prip??ise vreo dou? javre la u?a lui, s?-l scoale dac? simt om str?in, dar dul?ii erau mai mult c?l?tori, nu tr?geau la cas? de om gospodar, c?nd ?i c?uta erau fugi?i.Iarna, spre groap? nu-?i mai f?ceau drum dec?t negustorii sau l?ptarii. Ace?tia treceau cu s?niile peste Cu?arida. Stere ??i g?sea de lucru. Repara butoaiele, le p?purea, nu sta un ceas. C?nd se ogoiau viscolele, b?tea drumul spre bordeiul lui Grigore. Mai vorbeau s? treac? timpul, se amesteca ?i muierea.—?Dar de ?nsurat de ce nu te ?nsori? aruncase Aglaia ?ntr-o zi. Chipe? e?ti, bani, de, slav? Domnului! Negustor, negustor! Om cu situa?ie, ce mai calea-valea…?i-l iscodise cu ochii ei curio?i.Lui nu-i trecuse prin cap una ca asta.—?Adic? de ce s?-mi iau eu belea pe cap?—?Ce belea? Nu vezi c? te pr?p?de?ti? Te-ai ?nnegrit ca p?m?ntul. Ce-i pu?in lucru s? cari toat? ziua basamac la neispr?vi?ii ??tia de mu?terii? O femeie mai te spal?, mai te calc?, mai ??i face o m?ncare ca lumea, c? om e?ti ?i dumneata!Noaptea se perpelise pe sc?nduri. Afar? ploua. ?n od?i se f?cuse frig. De mult nu mai dormise l?ng? o femeie. Patul nu i se p?ruse niciodat? at?t de tare. Aglaia avea dreptate.??i-ntr-adev?r, muierea nu se l?sase, umblase c?teva s?pt?m?ni, se sf?tuise cu ni?te rude de-ale ei ?i, ?n cele din urm?, d?duse ?ntr-o fund?tur? de mahala peste unul Marin Ro?ioar?, cu fat? de m?ritat. Cumetrele – c? de la ele aflase – spuneau c? omul avea casele lui ?i atelier. Cu stare, b?tr?n ?i serios. Era dogar ?i me?terea acas?, ?n curte, c?nd l-a g?sit Aglaia.—?Bun? ziua, zisese muierea de la poart?.Meseria?ul s-a oprit cu papura ?n m?n?. Om ?n putere, lucra pe frig afar?, numai ?ntr-o flanel?.—?Bun? ziua, r?spunsese ?i se ridicase ?n picioare.O scormoni pe femeie cu privirile. Ocoli putinele dimprejur ?i se apropie.—?Cine e?ti dumneata?—?A lui Grigore, de la groapa Cu?aridei, de-i ?ef pus de prim?rie…Me?terul ??i scutur? ?or?ul ?i o iscodi:—??i ce vrei?Coco?ata s-a uitat repede la curtea larg?, plin? de or?t?nii, ?i la drumul m?turat de z?pad?. ?n fund se ridicau trei od?i ar?toase, cu geamuri ?nalte, acoperite cu perdele albe. Se sim?ea m?n? de om gospodar.—?N-ai vrea matale s? intr?m ?n?untru, c? aici nu se poate vorbi, spuse ea cu ?iretenie.Dogarul cl?tin? capul ne?ncrez?tor, apoi ?i f?cu loc.—?Poftim.Intrar?. Femeia roti ochii ?mprejur. Casa sclipea de cur??enie. Lucrurile st?teau a?ezate la locul lor fiecare ?i pere?ii erau ?mbr?ca?i ?n velin?e grele, colorate. Ici-colo at?rnau fotografii ?nr?mate cu scoici ?i la r?s?rit, sub icoan?, ardea o candel? de sticl? ro?ie, abia p?lp?ind. Mirosea a gutui ?inute la c?ldur?, ?i pe patul ?nalt, acoperit cu o cerg? aspr?, dormeau doi motani, care ridicar? capetele, lene?, c?nd auzir? glasurile. ?ntr-o sob? de tuci mocnea focul potolit. Lumina moale a od?ii ??i f?cea somn.—?Poftim, stai pe scaunul ?sta, zisese Ro?ioar? ?i ??i puse m?inile pe genunchi, a?tept?nd.Aglaia se a?ez?, ??i trase barizul mai bine pe frunte, ?l potrivi ?i-o lu? pe departe:—?Da frumos mai e la dumneavoastr?! Se cunoa?te c? sunte?i oameni vrenici…—?De, rosti dogarul mul?umit de cele ce auzise ?i se foi pe locul s?u.—??i e?ti singurel azi?—?Da. A mea a plecat la un maslu cu fata…—?C? pentru asta venisem ?i eu, se ag??? nevasta de vorbele lui.—?Adic? pentru ce?—?Parc? dumneata nu ?tii? Ai sau n-ai fat? de m?ritat?Se l?s? o t?cere st?njenitoare. Muierea tot cu privirile pe lucrurile gospodarului. Socoti pe furi? a?ternuturile ?i pernele dolofane, c?nt?ri velin?ele ?i lucrurile din jur. N-o min?iser? cumetrele, oameni la locul lor, ce mai vorb?…—?Cum s-ar zice, ai venit ?n pe?it? ?ntreb? ?n cele din urm? gazda, cu voce stins?.Me?terul se ?nseninase pu?in. ??i netezea cu palmele pantalonii lustrui?i.—?Am un b?iat fain! Ce b?iat!—?De, grab? mare a?a n-ar fi. S? m? mai sf?tui cu nevasta, s-o ?ntreb ?i pe fat?… E mare de-acum.B?rbatul avea o fa?? ro?ie ?i s?n?toas?, luminat? din c?nd ?n c?nd de fl?c?rile focului potolit. Aglaia adulmeca mirosul de lucruri vechi ce st?ruia ?n od?i. Arunc? o ochire peste prag, s? vad? ce se mai g?sea ?n casa me?terului. Umbra unui ?ifonier, lat ?i scund, ascundea spatele de trestie al c?torva scaune ?i p?lnia albastr? a unui gramofon. Dintr-acolo venea un iz de lemn bun, ?i muierea, dus? ?n multe case de oameni, socoti ?n g?nd pre?ul mobilei, al mesei scumpe din mijlocul camerei ?i se ?ntreb? cum s? fac? s? afle ce mai cuprindeau l?zile de zestre.—?Vorbe?te ?i dumneata cu a dumitale, am s? mai trec pe aici, spuse ea. Nu-?i aduc eu cine ?tie ce gol?ne?, c? sunt femeie ?n toat? firea.?i-i povesti c??i oameni au f?cut cas? de pe urma ei, pe c??i ?i cununase ?i c??i ?i aduceau daruri la l?sata-secului.Vorbea cu ?nsufle?ire, repede, aproape f?r? s? r?sufle. Auzise el de Mihalache Tob?, de era negustor la Tarapana? Ea ?l ?nsurase! Dar de domnul Ilie Mitarc?, impiegatul de la mi?carea Grivi?a-vagoane? Tot ea ?i pusese cununiile. ?i de c??i al?ii care n-o mai scoteau din s?ru m?na, coan? Agl?i?o! c? mult bine le f?cuse.Dogarul o ascult? ?i dup? aceea spuse bl?nd:—?Bun, eu de unde s? ?tiu? Dac? e s? ne ?n?elegem, ne ?n?elegem noi.—?O s? vin ?i cu b?iatul, s?-l vede?i ?i dumneavoastr?, s?-l vad? ?i fata…—?Da cu ce se ocup?? Ce face?—?Cine?—?B?iatu ?sta de care-mi vorbe?ti…—?A, domnu Stere! Ehe, ditamai negustorul!—?Negustor?Se g?ndi o clip?.—?Om cu bani atunci. Se bucura.—?Eu cu a mea m? g?ndeam s-o ia unul de la gar?. ?ia-s oameni serio?i, cu baz?! Merge serviciul: ?l scoli la ?ase, ?i faci o cafea: ?Du-te, b?rbate, la treaba ta, eu ?mi v?d de-ale mele!” Vine la pr?nz, ?i dai de m?ncare, ?l la?i s? doarm? oleac?, ?l pui pe urm? s? mai roboteasc? prin curte. Vine seara: ?Hai, b?rbate, s? ne culc?m!” A?a a? vrea eu, c? a?a am tr?it treizeci de ani cu nevasta. Trebuie apoi s? ne g?ndim ?i la b?tr?ne?ele noastre, c?, uite, am ?nc?run?it ?i nu vreau s? ne fie degeaba.Muierea ?l asculta.—?P?i de asta s? nu ai dumneata grij?, c? b?iatu nu-i orice terchea-berchea! Vrenic de nu-l ?ncape p?m?ntul, s?rm? de om, scap?r? locul sub el! Vorba e: ce s?-i spun? S? ?tie ?i el la ce vine.B?tr?nul tot se mai codea.—?S? vedem, s? ne ?n?elegem, ?i pe urm?…—?Ei, ?i dumneata…—?De, ce s? zic? I-a? da casele cu act dotal, dar numai dac?-i b?iat bun.—?Casa?—?Da. Cu tot ce vezi: are ?n fa?? o marchiz?, od?ile, trei magazii, pentru ea le-am f?cut. Dup? moartea noastr?, a b?tr?nilor, lor s? le r?m?n?, s? le st?p?neasc? s?n?to?i…—?Dar trus?u…—??i dau ?i trus?u: ?ase cear?afuri de madipolon, ?ase fe?e de pern?, pat, scaune, mas?, m? rog dumitale, tot ce trebuie la casa omului. Numai cuminte s? fie…Pe?itoarea se ridic?.—?Bine, s?pt?m?na viitoare sunt cu el aici, o s?-?i trimit vorb? s? fie ?i a dumitale de fa??, ?i fata, s? facem vederea, cum s-ar zice.Me?terul o duse p?n? la poart?. Pe drum, Aglaia se g?ndi c? ar fi trebuit s?-l mai toace. ?i pl?cuser? casele ?i ar fi vrut s?-l vad? ?nsurat mai repede pe Stere. Privi ?n urm?. Gospodarul avea curte r?s?rit?, cu gard vechi de c?r?mid? ?i poart? de fier, ca la oamenii pricopsi?i.C?rarea se ?tergea ?n z?pada murdar?. Spre maidan, c?deau ciorile ?n stoluri dese, cronc?nind a ninsoare. Se l?sau pe crusta lucioas?, c?ut?nd smocurile rare de buruieni, apoi se ridicau chem?ndu-se. Gr?bi pasul. Cerul avea un tiv de o?el spre miaz?noapte ?i ??i spuse c? iar o s? ning?. ?n c?mp se auzeau ro?ile c?ru?elor alerg?nd pe drumul desfundat al Grivi?ei, un fluierat prelung de osii neunse, amestecat cu zgomotul copitelor care loveau glodul ?nghe?at. Mirosea a paie putrede, ?i frigul o ?nv?lui, p?trunz?ndu-i prin fustele largi. Ora?ul ??i aprindea ?n dep?rtare luminile verzui.Z?ri gardul lui Stere. C?inii de la bordeiul lor l?trar?, apoi ?i ie?ir? ?nainte, gudur?ndu-se. Grigore arunca z?pada f?c?nd c?rare spre ramp?.—?Ei? o ?ntreb?.Femeia r?sufl?, intrar? ?n bordei ?i ?i povesti pe scurt c? socrul e om la locul lui, c? ar da fata ?i c? ea crede c? o s?-l c?p?tuiasc? pe c?rciumar.—?Bun, bun, morm?ia b?tr?nul. Dar lui i-o place, c? n-a v?zut-o?—?De, e cam p?dure?. N-o s? cear? cine ?tie ce. Dac? are avere, lui ce s?-i mai pese? Tot dou? picioare! Cum o fi, cum n-o fi, s?-i facem omului un rost…?C?nd a auzit, Stere s-a ?nsufle?it. De fapt, lui bani i-ar fi trebuit. ?i-ar mai fi luat un loc, ar fi zidit o c?rcium? cu pivni??, ca lumea, s? aib? unde ?ine butoaiele, c?teva od?i s?n?toase…—?Ar fi bine, zisese.—?Nu-i a?a?—?A? mai pune ?i eu ?i ne-am face un rost, cum ?mi place mie, c-am auzit c? ar fi cump?rat unii locuri aici, zilele astea. ?ncepe s? mi?te. Cre?te mahalaua.—?Centru o s? fie groapa asta a noastr?, se fuduli Grigore, c? eu i-am spus Aglaiei: ?Ce ?tii tu? ?sta e loc cu viitor, m?car c? nu mai termin?m noi cu astupatul!”—?A?a e, d?du ?i muierea din cap. O s? fie bine ?i pentru noi.—?O s? fie, coan? Agl?i?o! S? dea Dumnezeu s? pun ?i eu trei c?r?mizi una peste alta, s? mai cump?r c??iva metri de loc ?i nu v? uit.—?S? nu ne ui?i, c? e?ti ca al nostru!—?Ca maica-mea, s?rut m?na, ?i domnu Grigore, o dat? om! Fa?a c?rciumarului se luminase de un sur?s. ??i adunase palmele l?ng? sob?. Afar? ?ncepuse s? ning?. Aglaia mai v?r? un lemn de salc?m ?n foc.—?S?-mi fac ?i un copil, s? m-ajute – ?i gata! S?-l ?nv?? ?n munc? ?i-n dreptate…—?S?-?i faci, domnu Stere, s? te aud? ?l-de-sus!?Hainele de le avea se cam h?rt?niser? de at?ta purtare. Au mers la t?rguial? ?mpreun?, lu?nd Grivi?a de la un cap?t la altul. Muierea, ?nainte, negustorul, dup? ea. Aici, alt? lume: strada larg?, nepavat?, mi?una de c?ru?e ??r?ne?ti cu coviltire ?nalte, ?nc?rcate cu m?turi, oale sm?l?uite, pahare str?vezii de sticl? ?i borcane de lut, deasupra c?rora mo??iau copiii l?ng? femei ?n fuste lungi. Camioane cu osii de fier hurduc?iau prin gropile drumului. C?ru?a?ii sp?to?i suduiau caii n?du?i?i ?i-i loveau n?prasnic cu bicele. Al?turi alergau ma?inile pline v?rf cu precupe?i veni?i de la G?ie?ti ?i Pite?ti. Deasupra automobilelor, ?n paporni?e, ?ipau curcani ?i porci lega?i cu fr?nghii. Larma ??i lua auzul. Privir? pr?v?liile a?ezate una l?ng? alta: cojocarii cu galantarele pline de c?ciuli de miel, albe, brum?rii ?i negre; ceasornic?rii, h?in?rii din pragul c?rora te tr?geau de m?nec? v?nz?torii, strig?nd ?i l?ud?ndu-?i marfa; piel?rii av?nd de v?nzare bocanci cu t?lpile numai ?inte ?i potcoave; cofet?rii cu geamurile pline de acadele ?i pr?jituri cu fistic verde; tutungerii, fier?rii ?i manufacturi. Pe u?i intrau ?i ie?eau ??ranii veni?i dup? t?rguial? ?i lucr?torii plini de unsoare, cu l?mpi de carbid ?n m?n?, sosi?i de la munc?, gata s? cumpere ce le vedeau ochii. Negustorii strigau la trec?tori ?i-i ademeneau ?n pr?v?liile lor ?ntunecoase. L?ng? ei, olteni ?ncin?i cu br?ie de piele, ?oltici, vindeau mere iernatice, tr?g?nd la c?ntar de sub priviri, sau se amestecau purt?ndu-?i cobili?ele grele pe umeri ca jup?nii adev?ra?i ce se plimbau numai, privind, fum?nd ?i ?n?eleg?ndu-se din ochi ?n fa?a vitrinelor.Rafturile ??i luau ochii, valuri de stamb? prinse ?n pioneze amestec?ndu-?i culorile ca un curcubeu; m?t?suri lucioase, haine ?epene pe manechine de lemn; pantofi lungi ?i undui?i ca ni?te pe?ti; cuie sub?iri ca acele sau groase c?t lum?n?rile, hamuri ?i ?ei de cal, cu stele de alam?; cafea cu bobul c?t g?ndacul, pr?jit? ?i mirosind frumos, rahat t?iat felii, cu nuci la mijloc; portocale ?n foi??; p?ini rumene, cu?ite de o?el cu pl?sele de sidef; pl?cint? julit?; covrigi, cle?ti, s?pun, mun?i de f?in?, rachiuri ?i sticle, tot ce voiai ?i nu voiai.D?duse soarele, ?i z?pada de pe acoperi?urile pr?v?liilor ?ncepuse s? se topeasc?. Mul?imea se ?nghesuia pe trotuarele late, oamenii vorbeau tare, strig?ndu-se.Intrar? ?n c?teva locuri. D?deau bun? ziua ?i h?inarul ?i poftea mai l?ng? tejghea. Manufacturile miroseau la fel: a stof? ?inut? la c?ldur? ?i a lume mult?. ?n?untru, deasupra rafturilor, ardeau l?mpi care ?mpr??tiau o lumin? pl?cut?. Negustorii ??i ?nmuiau glasurile, ?i momeau, l?ud?ndu-?i marfa, p?n? scoteau baloturile, arunc?ndu-le pe tejghelele din fa?a lor.Stere c?uta haine de gata. De c?nd se ?tiuse, tot pe c?p?tate se ?mbr?case. ?i aducea jup?nul ni?te pantaloni de-ai lui, vechi ?i c?rpi?i ?n genunchi, ?i lega cu o sfoar?, punea deasupra haina rupt? ?n coate ?i se numea c? nu e gol.?ntr-un loc g?sir?. C?rciumarul ?ncerc? vreo c?teva costume. Nu-i prea veneau. Erau largi ?i scor?oase. ?edeau pe el ca doagele. Ori erau scur?i pantalonii, ori nu i se mai vedeau m?inile din m?neci. Marf? cusut? cu economie pentru c??tig.Aglaia se certa cu negustorul:—?Potrive?te-le oleac?! Le mai dai la ucenicii dumitale s? le fac? cum trebuie.Apoi se r?sti la c?rciumar:—?Schilod mai e?ti, parc? n-ai pus pe dumneata! ?ndreapt? umerii, ce-ai dus crucea la ?nmorm?ntarea lui tata?El, ca pe jar. Negustorul nu mai prididea aduc?nd alte costume. Nimerir? unul. Era cam str?mt, dar mergea. C?nd auzi pre?ul, i se str?nse inima:—?Cum, at??ia bani?Jup?nul mototoli pantalonii.—?Stof? bun?, domnule! Ce, crezi c? magazinul meu are lucruri de dou? parale?Tot femeia se tocmi:—?Mai la?i dumneata. Suntem oameni s?raci.—?Cum o s? mai las? Ce marf?! ?i-e mai mare dragul s? ai a?a ceva pe tine. Uite haine, po?i s? dormi ?mbr?cat ?i s? te duci pe urm? cu ele la nunt?!Aglaia tot mai st?ruise. Se r?steau unul la altul, se rugau, vecina se pref?cea c? voie?te s? plece, ?l tr?gea de m?n? pe Stere p?n? la u??, negustorul alerga dup? ei, t?r?nd hainele ?i ar?t?ndu-i-le, le r?suci pe toate p?r?ile, l?ud?ndu-le croiala ?i calitatea. Vorbea tot mai tare, se ?nduplec? ?n cele din urm? s? mai lase ceva, muierea se ?ntoarse din prag ?i se ?mp?car?.—?Le iau, cine ?tie c?nd ?mi mai fac! spuse ?i b?rbatul ?n cele din urm?.Num?r? banii de dou? ori. Ie?ir? afar?. El era bucuros.—?S? lu?m ?i o c?ma??…—?Lu?m, c? trebuie!Intrar? ?n alt? pr?v?lie plin? de ??rani veni?i dup? t?rguieli, precupe?i gra?i ?i g?l?gio?i, duhnind a rachiu, amestec?tur? de femei ?i or??eni, ?nghesuindu-se s? pl?teasc?.St?mbarul m?sura cu un metru de lemn, r?sturna baloturile aspre, le r?sucea me?ter ?i b?ga v?rful foarfecelor mari ?n apa lor. Trecea de la el la fiecare un deget ?i le ura s? poarte marfa s?n?to?i. ?i mergea repede gura:—?Cu ce s? v? mai servim? Marchizet, madipolon, stamb?, americ?, poplin?—?O c?ma?? de gata, ceru Stere, dar mai bun?…Negustorul le zv?rli una peste alta, o duzin?: albastre, albe, verzi, tutunii, ?n dungi, pestri?e, scor?oase, moi ca m?tasea, mai largi la guler, str?vezii, cu man?etele f?cute din dou? buc??i, cum ??i poftea inima. A?a c?m??i purta numai jup?nul lui. Erau ca firul de p?ianjen, calde la pip?it, unduioase ?i miroseau pl?cut. Le-ar fi luat pe toate. Le c?nt?ri ?n m?n? ?i ?ncepu s? se tocmeasc?. Dou? a cump?rat.Mai t?rgui o flendur? de palton, o cravat? ?i o pereche de ghete. Nu g?si m?sura la ?nceput. Avea labele noduroase ?i late. Cizmarul a scotocit tot magazinul p?n? s?-i brodeasc? o pereche. ?l cam ?ineau, dar la umbl?tur?, spunea, se mai las?!Au plecat apoi spre Cu?arida, ?nc?rca?i de pachete, prin noroiul drumului. Seara, Stere ?i-a num?rat restul. Cheltuise bani mul?i ?i socoti c?t timp ?i trebuia c? s?-i pun? la loc.—?O s?-i scot eu, se m?ng?iase singur, nu m? fac pe mine ni?te am?r??i de crei?ari, eu ?i fac pe ei…?A doua zi, s-a ?mbr?cat ?i s-a ?nv?rtit prin pr?v?lie p?n? a sosit Aglaia, g?tit? cu o broboad?, groas? ?i lung?, numai ciucuri. Muierea trimisese vorb? ?nainte la gospodar, printr-o chivu??, c? vine cu omul. Stere a ?ncuiat u?ile, l-a rugat pe Grigore, picat atunci ?i el ?n pragul pr?v?liei, s? se mai uite s? nu intre cineva ?n?untru ?i-au plecat.Ro?ioar? ?i a?tepta cu vinul pe mas?.—?Bine v-am g?sit, socri mari! spuse femeia vesel?.—?Bine a?i venit, le ur? me?terul.Era ?mbr?cat de s?rb?toare, cu hain? groas? ?i pantaloni ?n dungi. La g?t purta o cravat? lat?, cu nodul gros, ?ncheiat? sub gulerul scrobit. Pe p?ntec i se vedeau lampasurile ceasului ?i lan?ul cu verigi cizelate pe margini. Nevast?-sa, o femeie m?run?ic? ?i negricioas?, cu obrazul supt, se f?st?cise ?n ni?te foi lungi, abia c?lcate, ne?tiind ce s? spun? mai ?nt?i. Fata nu se vedea, dar din odaia al?turat? se sim?ea o r?suflare iute, de om care p?nde?te.Tot Aglaia i-a descurcat:—?Dumnealui este! l-a ar?tat pe c?rciumar.B?rba?ii ?i-au str?ns m?inile, privindu-se. Nevestii i-a pupat Stere m?na mic? ?i rece. Me?terul l-a m?surat dintr-o ochire. Negustorul era cl?dit bine, aprig dup? privire ?i s?n?tos. L-a poftit pe scaun ?i pe el, ?i pe Aglaia.—??ede?i!C?rciumarul lu? seama od?ilor. Privise la venire curtea ?i lucrurile. Avere frumoas?! Locul ?ntins! De la poart? p?n? la u??, gospodarul pavase drumul cu c?r?mizi. Avea ?i un p?lc de pomi, r?muro?i ?i tineri. Or?t?niile c?r?iau l?ng? prag: o mul?ime de g?ini ro?cate, g??te cu ciocurile late, ra?e le?e?ti, ?ncenu?ate ?i c?lc?nd ?ntr-o parte, cu g?turile pline, grase ?i oloage, curcani negri-alb?strii, cu pene b?t?nd ?n ro?u, porumbi pe acoperi?, iar l?ng? poart? g?f?ia un porc cre?. Casa, alb?, spoit? cu var ?i ?mpodobit? cu pre?uri, totul lun?, s? nu te-atingi!La ?nceput fur? stingheri?i ?i unii, ?i al?ii. Aglaia vorbea pentru to?i: c-o fi, c-o p??i, c? boul b?l?ii. Se vedea bine c? mai cununase oameni.—?Da fata pe unde e? se mir? ea pref?cut?.—?Dincolo, e cam sperioas?, nedus?-n lume, s-a ru?inat, zise dogarul, ?i strig? la ea: Lino, ia vin, tat?…De al?turi se auzi o mi?care abia sim?it?, dar nu se ivi nimeni. Stere privea peste prag, doar o z?ri-o.—?Tu n-auzi? se ?nciud? ?i maic?-sa, ridic?ndu-se.O aduse de m?n?. Un fulg de feti?can?, n?ltu??, sub?ire, cu obrazul limpede ?i priviri deschise. ?i juca s?ngele sub bluza albastr? de a?ic?, unde se ghicea pieptul t?n?r, ne?mplinit. Nici nu se uita la ei. Cu ochii tot ?n jos, c? pricepuse.Stere se ridic?.—?D? m?na lu domnu Stere, o ?ndemn? me?terul, dumnealui nu m?n?nc? oameni…Ea ?ncepu s? pl?ng? c?t era de mare.—?Hai, fat?, ce Dumnezeu, d?-i m?na! o ?mboldi ?i maic?-sa.—?Nu-?i fie fric?, ?i f?cu inim? bun? c?rciumarul.Veni l?ng? ea ?i-i apuc? bra?ul alb ?i cald. Tot nu ispr?vise cu bocitul. Stere n-o sc?pa din priviri. Trupul ei se cutremura, ?i pe spatele plin ?i jucau cozile negre, ?mpletite ca ni?te funii. Era pr?p?dit? de pl?ns.Aglaia r?dea. Mai v?zuse multe fete pl?ng?nd. Se speriau la ?nceput, dar pe urm?, mam?, mam?, ce le mai pl?cea!B?rba?ii mai vorbir? de una, de alta, muierile se str?nser? ?i ele al?turi. Dogarul ?l ?ntreb? pe Stere unde are pr?v?lia, ?l cercet? dac? a f?cut armata, c?t c??tig?, ?i spuse ?i despre el c? e om cu avere, ?i vorbi despre fiica sa, pe care o crescuse cu grij?, despre neamurile lui, oameni cu influen??, unu ?i unu, me?teri to?i ca ?i el. Dup? ocoli?uri, ajunser? ?i unde trebuia. Ro?ioar? nu voia s? se dea tot la ?nceput. ?i spuse s? mai treac? pe la ei, s? se mai vad? cu fata ?i, dac? Linei i-o pl?cea, el i-o d? cu drag? inim?, c? doar de m?ritat este, ?ns?, p?n? atunci, s?-l lase s? cerceteze, s? afle cu cine st? de vorb?. Acu s? nu se uite c? fata lui e at?t de speriat?, a?a sunt femeile la m?ritat, ce, parc? a lui nu fugise c?nd ?l v?zuse, dar cu timpul se obi?nuise…Me?terul vorbea frumos, cu bun?voin??. ?i pl?cuse chipul c?rciumarului ?i credea c?, ?n cele din urm?, se vor ?n?elege. Nu prea se ?mp?ca cu g?ndul c? Stere avea pr?v?lie la groapa Cu?aridei, el ar fi vrut ca fata s? r?m?n? pe l?ng? ei acas?.Nevasta lui Ro?ioar? le aduse ?ntre timp c?te o dulcea??. Aglaia se a?ez? mai l?ng? Lina, o descusu cu vorbe mieroase ?i la plecare arunc? soacrei:—?Ei, c?nd juc?m la nunt??Muierea d?du din umeri, se uit? la dogar ?i la fat? ?i nu spuse nimic.?Pe urm? venise prim?vara. Drumurile erau, toate, o iarb?. Peste mahalale se a?ternuse un cer lene?, albastru. Me?terul ?i-a f?cut drum spre c?rciuma lui Stere, a privit dugheana de sc?nduri, s-a mai sf?tuit cu nevasta; t?n?rul venea duminica ?n casa lor, aducea fetei pachete cu bomboane, p?rea cam ne?nv??at, sta l?ng? Lina, povestea de-ale lui, se uita mai ?n p?m?nt, dar nu i se apropia de suflet. B?tr?nii ??i g?seau de treab? pe afar?, ei singuri ?n toat? casa. Negustorul ofta lung, ??i apuca genunchii ?ntre palme ?i a?tepta s? mai spun? ?i fata ceva. Linei nu-i pl?cea. Privea pe sub gene la b?rbatul ?nalt ?i gros. Mai mult o speriau m?inile sale mari, muncite, boante ?i noduroase pe care ?i le trosnea. O apuca pl?nsul pe nea?teptate pentru c? o ?inea o ran? veche. Tat?-s?u ?tia. Se uita dup? unul Nicolae, b?ie?andru de v?rsta ei, crescu?i ?mpreun?, n-avea ce le face. Se ?nt?lneau seara la capul mahalalei, ??i d?deau m?na ?i ro?eau. Linei ?i tremura inima de dorul lui, c? o ?nchiseser? ?n curte de c?nd cu str?inul. ?l auzea numai trec?nd pe la gard, fluier?nd p?n? t?rziu, c?nd se stingeau l?mpile. O apuca un pojar, s? fug?, s? sar? gardul ?i s?-i cad? ?n bra?e. Dogarul, tot cu ochii pe ea. ?njura ?i ie?ea ?n curte, asmu?ind c?inii. Nicolae da t?rcoale. L-a mai z?rit de c?teva ori. Ba o dat?, c?nd a fost plecat taic?-s?u, m?-sa s-a f?cut c? nu bag? de seam? ?i-a l?sat-o la poart?. Au vorbit pu?in, c?-i era fric? s? nu vin? haps?nul din ora?. Lina i-a spus necazul. Nu se putea face nimic, trebuia s? se supun?. B?iatul ascultase cu capul ?n p?m?nt. Pe obrazul oache? se l?sase triste?ea. Ar fi vrut s? pl?ng?, dar i se f?cuse ru?ine. ??i mu?ca buzele mici ?i scormonea ??r?na cu piciorul. La desp?r?ire i-a ?ntins repede m?na ?i-a fugit. Ajuns? acas?, a c?zut pe pat, ostenit? ?i ?nfrico?at?.C?nd sosea Stere, ??i ?tergea lacrimile ?i se a?eza l?ng? el. Tot mu?i ?i g?seau oamenii. C?rciumarul ??i schimba numai locul, pe alt scaun, ?i tot ?n ochii ei se uita. Lina era altfel dec?t femeile pe care le cunoscuse. Cu acelea era u?or: puneai m?na, ?i gata! Fata lui Ro?ioar? ?ns? ?l f?cea s? nu ?tie ce s? mai spun?. Abia schimbau o vorb?, dou?, ?i t?cerea se a?ternea ?ntre ei, ap?s?toare. ?Uite cum se proste?te omul, ??i spunea, cum ??i ia Dumnezeu glasul c?nd ??i place o muiere!” Se pl?ngea c?nd ajungea acas? Aglaiei, ?i b?tr?na nu-l mai sl?bea:—?De ce ?i-o fi fric?, domnu Stere, c? e?ti ?n toat? firea, ai mai v?zut ?i dumneata la via?a dumitale, ei, Doamne p?ze?te!—?Nu mi-e fric?, coan? Agl?i?o, dar parc? m? str?nge cineva de g?t. C?-i tare frumoas?, z?u dac?-i de nasul meu…Timpul trecuse. Trebuia f?cut la un fel. Cu dogarul se ?n?elesese ?n cele din urm? ?n privin?a zestrei. Socrul ?i d?dea o sum? rotund?, s? poat? s?-?i ridice pr?v?lie de zid, ?i casele cu act dotal. El numai s? ?tie s? st?p?neasc? ?i s? ?nmul?easc? ce c?p?tase. Nu fusese u?or, c? me?terul chibzuise mult ?nainte de a se hot?r?, ca orice om care v?zuse destule ?n via?a lui. C? ?i s?-?i dai fata dup? oricine e lucru la ?ndem?n?, totul e s? ?i te g?nde?ti.Ro?ioar? ?l cump?rase pe negustor cu vorbe sub?iri, umblase cu el, c?nt?rise ce stof? are. B?iatul era dezghe?at, b?g?re?, la tribunal ?nv?rtea grefierii pe degete, scosese la iu?eal? actele, pl?tise ?n dreapta ?i-n st?nga, cuno?tea. Cu un plan l-a c?rat ?i pe la pr?v?lia jup?nului, unde muncise, s?-l laude ?i domnul Pandele, s? vad? b?tr?nul ce prob? de om o s? aib? de ajutor la b?tr?ne?e. ?i cu ce mai pusese Aglaia o vorb?, cu ce mai auzise de la fostul st?p?n, me?terul se hot?r?se. ?i d?dea fata.Dup? alerg?tur?, a pus piciorul ?n prag ?i-a chemat-o fa??. ?nt?i i-a spus cu duhul bl?nde?ii:—??l iei, tat?, pe domnul Stere de b?rbat? Lina a t?cut pu?in ?i pe urm? a r?spuns:—?Eu nu m? m?rit, a?a s? ?ti?i dumneavoastr?! ?i-a fugit ?n odaia al?turat?.B?tr?nul a l?sat-o pu?in ?i pe urm? a chemat-o ?napoi. A trebuit s-o aduc? de m?n?. ?i-a aprins lini?tit dup? aceea o ?igar?. Stere st?tea ?ntr-o parte, pe un scaun, mai mult sup?rat. Se g?ndea c? tocmai acum, la sf?r?it, se stric? totul. Mama fetei se f?cea c? ?mpunge cu acul ?ntr-o p?nz? ?i tr?gea cu urechea, privindu-i pe furi?. ?i tremurau m?inile ?i-i venea s? pl?ng? de mila fii-si.—?De ce nu-l iei, tat?? a ?ntrebat me?terul cu r?bdare. Ea nu r?spundea.—?M?, copila tatii, eu ??i vreau ?ie r?ul? Spune! Se auzea numai torsul motanilor, al?turi.—?Crezi c? e vreun p?rinte care dore?te s?-?i nenoroceasc? fata? Ai auzit tu de asta? Zi!Lina nu r?spundea. Pe obraji ?i curgeau lacrimi.—?Haide, nu pl?nge, fii cuminte! Domnu Stere o s? fie ca un p?rinte, o s? aib? grij? de tine, o s? te duc? la casa ta, s? fii ?i tu negustoreas?, s? te respecte lumea ?i s? spun?: ?Uite fata dogarului dac? a ascultat: e cineva!” Ce zici?Fata iar s-a ridicat, dreapt?:—?Eu nu m? m?rit, ?i gata!S-a f?cut lini?te. Stere ??i freca genunchiul cu pumnul lui mare. Femeia ?mpungea mai repede cu acul. Me?terul s-a schimbat deodat?:—?Biserica m?-ti de neispr?vit?! Tu hot?r??ti ?n casa mea, sau eu? ?i vru s-o loveasc?. Stere ?l opri:—?Las-o, nene!—?Ce s-o las? Ce-i dup? ea? Eu am f?cut-o, eu o omor! Scurt! Lina ?ncremenise l?ng? un pervaz. Nu mai mi?ca. Hohotea ?n?bu?it, mu?c?ndu-?i pumnii. Maic?-sa se ?ntoarse c?tre negustor:—?Nu te lua dup? vorbele ei. Nu ?tie ce vrea. A vorbit cu un ??ng?u dup-acilea din mahala ?i crede c? orice zboar? se m?n?nc?.—??ntreab-o pe-a mea, zise gazda, c? nici ea nu voia s? m? ia, dar socru-meu, Dumnezeu s?-l ierte, era om, nu juc?rie. Hei, dac-ai ?ine seama de gura muierilor!?i hot?r?r? logodna, ei ?ntre ei, b?rba?ii.—?Dup? ce-o duci la biseric?, facem un fel de fitan??, la nunt? ??i num?r ce ?i se cuvine, pre?ul casei p?n? la unul, o iei – ?i Dumnezeu s?-?i ajute!Femeia dogarului deschisese, un geam, c? se f?cuse cald. Lina pl?ngea cu sughi?uri ?n odaia al?turat?, auzindu-i cum se tocmesc. L?crima ?i m?-sa pe furi?, s? n-o vad? me?terul.?Ro?ioar? a g?sit na?ul, un brutar din Grivi?a, om de petrecere, gata s-ajute; a tocmit l?utarii dup? spusele acestuia, patru, cu ?ambal, armonic? ?i viori. Avusese de furc? cu fie-sa, a mu?truluit-o, a dat ?n ea; Lina se l?sa greu: nu, c? ea nu se m?rit? ?i c?-?i face seama. Tot cu grija ?n s?n ?edea me?terul, c? mai fugiser? altele de la p?rin?i. Noaptea punea lan?ul pe poart? ?i p?ndea s? nu-i fac? zg?tia numele de ru?ine. Lumea ?ncepuse s? vorbeasc?. ?l ?tiau pe Nicolae, de-abia se f?cuse de armat?, trebuia s?-l ia statul, s?-l ?mbrace ?i pe urm? se mai putea sta de vorb?. Venise ?i mama lui, rug?ndu-se de gospodar s?-i fie mil? de zilele sale tinere, c? o iube?te ?i c? dac? Lina se duce dup? venetic, el face una mare. Socrul nu se l?sa. Vorbise cu c?rciumarul, nu putea s?-?i ia cuv?ntul ?napoi. C?nd se culca, o auzea pe fat? cum se chinuia ?n perne oft?nd. Dragostea e lucrul naibii, se g?ndea, dar de ?nduplecat, nu s-a ?nduplecat. A fost mai greu p?n? la logodn?, c? pe urm? inima fetei s-a mai muiat. O furaser? preg?tirile nun?ii, s?rb?toarea din cas?, ?ncercatul rochiilor, num?ratul lucrurilor de zestre. Toat? frica ei se risipea pe ne?tiute ?i, c?nd au ?ntins masa, vr?nd-nevr?nd ?i-a pus bal?ul ?i-a mers la biseric?.Stere sosise la casa dogarului ?n haine noi. P?n? atunci ?l zorise Aglaia s? termine mai repede cu b?rbieritul, dar chip de scap? de ?iganii care-i c?ntau cu arcu?ul ?n timp ce frizerul ?l potrivea din brici, s? fie frumos! Le-a dat balaoache?ilor bac?i?, ace?tia s-au suit pe capra tr?surii ?i au pornit gr?mad? spre casa miresei.Lina nu terminase cu sp?latul ?i dichisitul. ?n jur, numai fete, prietene de-ale ei, unele c?rne, trecute, izbindu-se una de alta ?i ne?tiind ce s?-i aduc? mai degrab? la ?ndem?n?: cununi?a de cear? alb?, cu bobi c?t cirea?a, sau beteala lung? ?i fo?nitoare. Dup? ce mireasa s-a sp?lat pe chip ?i pe m?ini, a trecut fiecare ?i ?i-a udat fa?a cu ap? c?ldu??.C?nd s-o ?ncal?e, ?i-au scris numele cu creionul pe talpa pantofilor albi ?i moi, rug?nd-o pe Lina s? nu uite ca la intrarea ?n biseric? s?-?i t?rasc? piciorul de prag.De afar? se auzeau l?utarii, toat? curtea se umpluse de oameni, maic?-sa o chema s?-?i ?nt?mpine ginerele, ?i fata nu mai avu timp s? se priveasc? ?n oglind?. C?rciumarul i se p?ruse ur?t ?i b?tr?n. Avea o fa?? negricioas?, ?i g?tul ?i ?n?epenise ?n str?nsoarea gulerului c?m??ii. Stere ??i potrivea p?rul lins pe frunte ?i ?u?uia cu Aglaia:—?M? ?ine!—?Nu-i nimic. ?ndreapt?-?i haina, vezi c? r?de lumea de noi, spunea b?tr?na ?n ?oapt?.S-adunaser? vecinii me?terului, muieri cu copii dup? ele t?r??, gospodari curio?i ?i golani din cartier, glumind cu ni?te c?rlane de fete.Nunta?ii au plecat ?n tr?suri ?mpodobite cu panglici albe, ?ncre?ite, petrecu?i de c?ntecele l?utarilor. ?n fa?? ?edeau mireasa cu na?ul ?i cu soacra, dup? ei veneau Ro?ioar?, nevasta brutarului ?i ginerele, apoi ceilal?i mai ?n urm?. Caii g?ti?i trop?iau veseli. Biserica era tocmai ?n Grivi?a. Au str?b?tut mahalalele vecine, ocolind str?zile neumblate, ?i c?nd s-au dat jos, pe treptele de piatr?, ?i-au potrivit hainele ?i-au intrat.Lina, ?n rochia alb?, lung?, cu dantele la poale ?i m?neci str?nse, abia c?lca, sfioas?, nev?z?nd pe nimeni, l?ng? Stere. ?i urmau na?ii: brutarul cu nevasta, ?in?nd c?te o lum?nare alb? de sperman?et, ca o b?t? g?tit? cu flori de liliac. La urm?, socrii, me?terul, ?n pantofi de lac, fudul, purt?ndu-?i femeia de m?n? ?i, ca din partea mirelui, gunoierul cu a lui. Grigore c?lca str?mb ?n bocanci ?i se uita al?turi. Aglaia, cu ce avea mai bun pe ea, ?l ?mboldea s? se poarte bine, c? erau at??ia oameni de fa??.Mirii s-au apropiat de altar, privind pere?ii afuma?i ai pronaosului. Sim?ir? mirosul ?nec?cios de lum?n?ri ?i auzir? pe preot c?delni??nd. A?teptar? c?teva clipe. Lumea se ?nghesuia s?-i vad?. Veniser? ?i gunoierii de la groap?. Lina se str?nsese mai l?ng? na??. Sim?ea r?coarea de sub bol?ile vechi de piatr?. Ar fi vrut s? pl?ng?, dar nu se mai putea. ?l c?ut? cu privirile pe Nicolae ?n mul?imea de capete. Nu-l v?zu. Totul ?mprejur era o lumin? aurie de soare care curgea prin geamurile turlelor, amestecat? cu fl?c?rile mici ?i vesele ale lum?n?rilor. Rochia scump? ?i groas?, bogat?, mirosea frumos a mosc. Nevasta brutarului o m?ng?ie cu m?na ei cald? ?i o clip? crezu c? totul ?i place ?i nu-i mai p?ru r?u de nimic. Se g?ndise de at?tea ori, ca orice fat?, la clipa aceasta c?nd va fi mireas? ?i parc? nu-i venea s? cread? c? se afl? ?n biseric?, l?ng? b?rbatul pe care trebuia s?-l iubeasc? de aici ?nainte.Preotul se apropie ?i le puse antimisul ?n fa??. Era ?mbr?cat ?n od?jdii brodate, cu prapure desenate ?n cruci de aur ?i chipul N?sc?toarei, cu fiul ?n bra?e. Avea o privire bl?nd? ?i glasul cald ?i ad?nc. Citea din evanghelii, desf?cea foile cu degetul cel mic, ?nchidea pe r?nd c?r?ile cu ?mbr?c?minte grea de aram? ?i copci de argint, spunea rug?ciunile pe dinafar?, a?tepta r?spunsurile dasc?lilor ascun?i ?n umbra stranelor ?i arunca lan?ul c?delni?ei spre mul?ime. Fierul suna limpede ca ni?te clopote mici, totul era numai un fum parfumat. O voce de b?rbat c?nta, al?turi se auzea tu?ea seac? a lui Grigore, ?i ginerele v?zu verigile ?i cununiile ?n fa??, pe o pern? de catifea ro?ie. Se ?nchinar? b?t?nd semnul rar, cuprin?i de evlavie.Pe urm? sim?ir? am?ndoi, ?i femeia ?i mirele ei, cercurile de fier pe frun?ile ?ncinse. Schimbar? inelele de aur ?i r?spunser? pe r?nd, f?r? s? se g?ndeasc? mult, c? voiesc s? fie unul al altuia, so? ?i so?ie. Na?ul r?dea pe sub must??ile mari, galbene de tutun.Sfin?ia-sa le-a ?inut ?i o predic?, cum s? fac? ?i s? se ?n?eleag?, despre datoriile femeii de a da ascultare b?rbatului ?i la bine ?i la r?u, ?i c?te altele o mul?ime, c? era citit ?i cu drag de meserie.La sf?r?it, au jucat Isaiia d?n?uie?te, p?rintele ?n cap, blagoslovind, dup? el mireasa, cu ochii ?n p?m?nt, ginerele, sp?sit ?i p?truns, brutarul ferind lum?n?rile, na?a, socrii m?ndri, Aglaia ?i Grigore l?crim?nd.Au ie?it apoi la tr?suri, ?nghesui?i de curio?i. R?suflar?. Afar? ardea soarele ?i boarea prim?verii le r?cori obrajii. Stere se apropie de Lina.—??i-e fric?? o ?ntreb?.—?Da.—?Las’, c-o s? fie bine!Se desp?r?ir?. P?rin?ii, cu Grigore ?i nevast?-sa plecar? spre casa dogarului, c? acolo era petrecerea. Nunii pornir? la fotograf. Birjarul chiui o dat? la animalele ascult?toare ?i apucar? spre gar?. Caii s?ltau ?n galop, mi?c?ndu-?i cu m?ndrie spin?rile piept?nate ?i ?mpodobite cu stele de alam? ?i flori de h?rtie. Muscalul ?n livrea de catifea albastr? le atingea rar spatele puternice, ro?cate ?i lucioase de sudoare. Ei r?spundeau s?lt?nd ?ntr-o parte ?i-n alta cozile t?iate scurt, arunc?nd copitele ?nainte, zv?cnind ?n acela?i timp, m?ndru ?i cu for??, din piepturile pline ?i musculoase.Lumea ie?it? la plimbare p?n? la gar? se uita curioas?. Na?ul saluta ?n dreapta ?i-n st?nga cu p?l?ria. Om cunoscut! Din c?nd ?n c?nd, ??i potrivea must??ile ca o coad? de r?ndunic? peste buzele late ?i pline. Tr?gea ?n piept aerul proasp?t ?i o ciupea de obraji pe mireas?, f?c?ndu-i curaj. Na?a ??i ?inea p?l?ria neagr?, cu calot?, s? nu i-o sufle v?ntul. Stere ofta ?i ??i freca ner?bd?tor b?rbia, privind pe furi? chipul femeii. Lina nu spuse nimic p?n? la fotograf.Atelierul era aproape. Str?b?tur? pia?a pavat? a po?tei ?i se oprir? ?n fa?a unei cl?diri cu dou? caturi, cenu?ie, cu ferestre multe ?i late. Cobor?r?. ?n fa?a galantarului se oprir?. ?n geamuri, v?zur? fotografiile. Pe buc??i mici de carton sub?ire erau chipuri necunoscute: negustori gra?i, ?n haine croite bine, neveste cu p?l?rii ?nalte, copii pe bl?ni de urs, goi ?i dolofani, ofi?eri cu ?epci ?i decora?ii, ??rani ?n c?m??i lungi, cu chimire, precupe?i m?ndri, ceferi?ti ?i tramvai?ti.Caii b?teau ner?bd?tori din copite pe pietre. Intrar?. ?nt?i na?ul, care cuno?tea pe neam?, na?a, ajut?nd-o pe Lina s? urce sc?rile, ?i ginerele. Fotograful ?i pofti pe scaune. Era str?in, se vedea bine, abia ?n?elegeau ce spune, c? vorbea repede ?i peltic. Se ?nv?rtea ?n jurul brutarului, sco??nd teancuri de poze, unele peste altele, s? i le arate ca prob?.—?Sepia, trei sferturi, negru, bust, ?n picioare, cu plopi, fer? plopi, decor, fer? decor…Se uitar? ?i mireasa, ?i na?a, ?i Stere. Frumoase toate, ?n dou? culori, mai ro?cate ?i cenu?ii. Na?ul nu se mai tocmi la pre? ?i-l ?ntreb? pe c?rciumar:—?Cum vrei, finule? Cu sau f?r? plopi?—?Cum o fi! Numai s? semene.Neam?ul ?i p?ndea pe sub ochelarii lui lega?i cu ?nur negru. ?ntreba mereu:—?Sepia sau negru? Spate cu decor sau clasa ?nt?ia cu florile ?i castel?Tot brutarul r?spunsese:—?Scump. Clasa ?nt?ia! O dat? se ?nsoar? omul!Fotograful disp?ru apoi dup? o perdea, s?-?i preg?teasc? sculele. Lina se mai ?nsufle?i. ??i drese p?rul sub coroana de l?m?i?? ?i ?ntinse pliurile rochiei. Birjarul aduse lum?n?rile de la tr?sur? ?i le rezem? de un perete.Neam?ul ?i chem?, a?ez?ndu-i ?n fa?a unei l?zi galbene, care avea un tub terminat cu o sticl? lucioas?. ?i potrivi cu m?na lui, vorbind repede: la mijloc, Stere cu mireasa, ?in?ndu-se de m?n?, iar ?n p?r?i na?a ?i na?ul, l?ng? f?clii. Le spuse s? nu mi?te ?i alerg? la aparat, v?r?nd capul ?ntr-un burduf de p?nz?, apoi ?l scoase, le strig? s? se str?ng? mai mult unul ?ntr-altul, aprinse un bec deasupra ?i aduse un buchet de flori ceruite, a?ez?ndu-le ?n bra?ele miresei.—?Acum! zise dup? aceea.C?ut? cu m?na un ?iret. Nunta?ii se uitar? la g?tul cutiei. R?maser? a?a, o clip?, ?ncremeni?i. Auzir? un ??c?nit ?i fotograful le mul?umi. Pozele trebuiau s? fie gata dup? opt zile. Brutarul a pl?tit ?i s-au suit iar ?n tr?sur?.Se ?nsera. Din pomii ?nverzi?i se ?mpr??tia mirosul crud al frunzelor tinere. Caii trop?iau pe caldar?m. Birjarul strig? mul?imii care se ?nghesuia ?n drum s? fac? loc. Erau o gr?mad? pestri??: femei ?n rochii de stamb?, ro?ii, albastre, verzi; solda?i cu moletiere kaki, negustori ?n haine de stof? ca ambra, cu p?l?rii tari ?i bastoane, olteni chiuind ?i juc?nd ?n jurul unor fete s?n?toase, ?mbr?cate pe jum?tate ca la ?ar?, r?z?nd cu to?i din?ii ?i veselindu-se c? era ziua lor de s?rb?toare.Lina le sim?i privirile curioase ?i se lipi de um?rul puternic al lui Stere. Birja o cotise spre mahalaua ceferi?tilor. Vecinii to?i, ?n p?r, la poart?. Se auzeau l?utarii c?nt?nd mar?ul de bun venit. Aglaia chiuia ?n curte:—?Zi, m?! Zi! A?a! A?a!Caii se oprir?. Mul?imea se ?ngloti spre tr?sur?, s?-i vad?.C?nd s? coboare, mireasa ?l z?ri pe Nicolae al ei. Se ascundea dup? ni?te muieri. Avea privirea trist? ?i pe obraji i se s?pase o linie aspr?, care-l f?cea mai b?tr?n. I se p?ru mai frumos ?i, o clip?, ?i veni s? pl?ng?.Din spate, na?ul ?i apuc? bra?ul ?i o purt? peste pragul cur?ii, aduc?nd-o ?n fa?a l?utarilor. Se ?ncinse jocul. Duduia curtea. Dogarul ??i chemase rudele de la Obor, o liot? de oameni cu copii ?i cumna?i, veni?i cu nevestele, firi iabra?e, se vedea bine, to?i me?teri, du?i pe la ospe?e, g?ti?i, ?nc?l?a?i ?n cizme, cu fe?ele pline ?i ro?ii, s? le tai cu firul de a??: finul Tache, un munte de om, cam zbanghiu la privire, cu a lui, o muiere pu?in?, ro?covan?, ce bea bini?or, la um?r cu b?rbatul; cuscrul Vasile, rotar, voinic ?i ?sta, v?duv cu doi copii, de fa??; nenea Ghi?? B?lcu, albit ?i posomor?t, care usca ?n du?m?nie c?nile, cu mare pricepere ?i f?r? osteneal?, ?i el cu soa?a, fina Smaranda, t?cut?, cu ochii ?n toate p?r?ile, ?i Cristea, rud? veche de-a soacrei, om ?n putere, aprig la vorb?, ?nver?unat la pahare.Jucau tot pe vine, cu sticlele-n m?ini. Se ciuceau, lovindu-?i car?mbii, strigau c?tre na?i ?i tr?geau du?c? dup? du?c?, s?-?i fac? curaj ?nainte de mas?.Femeile gospod?reau cu soacra la a?ternutul tac?murilor. Aduseser? l?mpi pe care le sp?nzuraser? prin pomi ?i legaser? c?teva mese puse cap la cap, acoperindu-le cu p?nz?. Scaune erau berechet. Stere c?rase un butoi de vin, ?i na?ul se ?ngrijise s?-i spun? de unde s? t?rguiasc? ni?te ?uic? de-i pl?cea lui, la damigene.Se ?ntuneca, ?i mesenii ?ncepur? s? se a?eze. L?utarii se traser? mai ?ntr-o parte. Mireasa se a?ez? ?n cap?tul mesei, cu na?ul, socrii mari cu ginerele. Iar se ?ntristase ?i ofta din c?nd ?n c?nd. Avea ochii posomor??i ?i arunca privirile peste uluci, unde-l b?nuia pe Nicolae. Curtea me?terului mirosea a flori de vi?in ?i v?ntul r?sucea fe?ele de mas? ?i se pierdea peste str?zile mahalalei. De afar?, din strad?, se auzeau murmurele femeilor curioase, care priveau prin gard.?ncepu osp??ul. Grigore ?i cu Aglaia turnau ?n c?nile lustruite. Oaspe?ii nu se ?ncurcau. Ciuguleau m?slinele puse dinainte, ceapa t?iat? felii, ?not?nd ?n o?et, mu?cau din p?inea coapt? bine ?i ?nfulecau br?nza alb? ?i gras?. M?ncare era, slav? Domnului!Rudele dogarului se ridicau, cinsteau ?n s?n?tatea na?ului, a miresei, a ginerelui ?i a socrilor. Znovo?i ??tia, ?tiau zicale de nunt?! Se ridic? nea Ghi?? B?lcu ?i strig? cu o voce care se auzea p?n? la Tarapana:Gineric?, gineric?, Dac-o fi la o adic?, Ia mireasa, pune-o jos?i s?rut-o cu folos.Nunta?ii b?tur? din palme, ?nveseli?i, p?n? lu? vorba finul Tache, ce avea ?i el o gur? de aur, dulce ?i par?iv?:F? a?a cum este bine,C-a mai fost unul ca tine:C?nd a fost la o adic?,Ea-i cerea, ?i el… nimic?!R?sul gros al mesenilor acoperi stihurile celelalte. Lina, s? intre ?n p?m?nt de ru?ine. Privea numai ?n farfurie.Aduser? vinul. Rudele socrului tot nu terminaser?. C?nd ?ezu finul Tache, se ridic? cuscrul Vasile, ca din partea miresei:Poat’ s? ?tie fiecare:Vreau s? dorm pe-un pat mai tare.Grigore se r?sti la l?utari. Femeile c?rau fripturile ?i sosurile ?n farfurii lungi. Se ridicase ?i soacra s? dea o m?n? de ajutor. Stere asculta t?cut. Aburii b?uturii ?ncepeau s?-l cuprind?. Auzea viorile ?i armonica, ?i o veselie neobi?nuit? ?l f?cea s? se apropie de mireas?, s? fie mai ?ndr?zne?. Ciocni de c?teva ori la r?nd cu Ro?ioar? ?i cu na?a. Farfuriile pline cu hartane rumene erau golite la repezeal?. Gunoierul sorbi pe furi? c?teva ulcele de vin, s? se r?coreasc?. Aglaia, cu ochii pe el, ?i striga s? aib? grij? de meseni. Se spetise c?r?nd ?i b?u ?i ea c?teva rachiuri ?n buc?t?rie cu nevasta me?terului.Din casa gospodarului ie?i ?n goan? fina Smaranda, juc?nd cu o tav? lat? de alpaca pe care z?cea un purcel rumenit, ?mb?ls?mat ?n mirodenii ?i foi late de salat? verde, cu un pai galben, uscat ?ntre din?ii r?nji?i. L?utarii o ?nconjurar? repede, c?nt?nd ceva s?lt?re?. Muierea se ?nv?rtea sprinten ?n jurul mesei, rotea friptura proasp?t? ?i frumos mirositoare pe sub n?rile rudelor lacome, ridica povara ?mpodobit? ?i striga:—?Care dai banii pe el? Are ou?!Alde Tache, ?tiind jocul, scoase un pumn de bani ?i vru s?-l arunce pe tav?.—?N?! se r?suci femeia.Viori?tii b?tur? cu arcu?urile ?n cutiile de lemn ale instrumentelor.—?Cine d? mai mult? zise Ghi?? B?lcu, flutur?nd o h?rtie de o sut?.Smaranda ocolise masa o dat?. Porcul r?njea ?nc? ?ntre doi gogo?ari ro?ii ?i frunzele salatei. Mesenii se rugau, z?ng?neau banii. Jocul ?inu ?i a doua oar?. Privirile erau pe na?. Brutarul se scotoci, puse un pumn de b?ncu?e pe mas? ?i dou? sute albastre. Muierea spre el b?tea cu c?p???na. Pe frunte i se ivise sudoarea. Chicotea:—?Hai, c?-l dau! Cine pune mai mult?Nu puse nimeni mai mult. Na?ul apuc? un cu?it ?i o furculi??. Lui ?i era dat s? guste primul din pulpa fript? ce mirosea bine. Tava ?i fu a?ezat? ?n fa??. Fina Smaranda lu? lacom? banii ?i-i flutur? deasupra mesei:—?Dou? sute de lei pentru zestrea miresei! strig? ?n timp ce brutarul despica s?rguincios carnea rumen?.Na?ul ??i f?cu por?ie, apoi trecu nevestei restul, mul?umit de gustul purcelului.Petrecerea abia ?ncepea. Ghi?? B?lcu strig? la ?igani:—?Ia zice?i, m?, Perini?a, s? pup?m ?i noi mireasa! Ce spui, gineric??Stere, ce s? spun?? R?dea cu socrul:—?Pupa?i-o, c? acum o iau cu mine.Baragladinele se f?cur? mai aproape de mas?. Se ?ncinse jocul. ?n frunte, s?lta na?ul pocnind din degete, dup? el, socrul ?i ceilal?i, vecinii ?i rudele lui. Se cutremura mahalaua de strig?te. La poart?, afar?, cei nepofti?i ??i d?deau coate. Pe Lina au luat-o pe sus, c?nt?nd:Cine joac? Perini?a,B?di??, b?di??,S?-?i s?rute guri?a,B?di??, b?di??…Era ca ?ntr-un v?rtej. O ame?eal? dulce ?i ?ngreuna privirile. Vedea curtea plin? de pomi, nunta?ii aproape be?i juc?nd s?lbatic ?n jurul ei, pe ginere ro?u ?i ?nc?lzit de vin, pe taic?-su cu cravata lui lat? de s?rb?toare care at?rna peste p?ntecele ?ncins cu o curea, totul un cerc alb, mi?c?tor. Aproape f?r? s? ?tie, trecea din bra?e ?n bra?e, sim?ea obrazurile aspre, aplecate peste fa?a ei, must??ile me?terilor g?dil?nd-o.Brutarul f?cea ocolul nevestelor cu o pern? ?n m?n?, juc?nd dup? m?surile c?ntecului ?i, ?n cele din urm?, ?ngenunche ?n fa?a miresei. Fata se aplec? ?i-i ?ntinse obrazul.—?Nu, se scutur? na?ul, d?-mi gura!?mprejur r?sunau r?setele mesenilor. Ea str?nse din?ii, ?i el o mu?c? de buze, cu poft?. Mirosea a m?ncare ?i a rachiu. Lina lu? perna de jos ?i, uluit?, c?ut? cu ochii un loc pe unde s? scape din hora s?lbatic?. Aglaia ?i f?cu semn cu m?na s? ?ngenunche ?n fa?a lui Stere. Mirele, cu privirile pe ea, abia mi?ca picioarele. Se apropie ?i i se aplec? ?n fa??. C?nd b?rbatul o lu? de sub?iori, ??i l?s? capul pe umerii lui. C?rciumarul morm?i ceva ?i o str?nse ?n bra?e.L?utarii o ?ntoarser?. Se auzeau coco?ii. Socrul chem? ?iganii mai aproape.—?Ia c?nta?i-mi, m?, ?i mie ceva de inim? albastr?… Armonistul umfl? burduful ?i ascult? o clip? tactul ?ambalului. Unul dintre viori?ti, rosti, ?nt?i pe ?optite, apoi mai tare:M?ndro, sub?irea ?n trup,Ce frumoas? te-ai f?cut,Cu ochi negri de ochit,Cu gura de ceruit?i spr?ncene de-am?git…At?t i-a trebuit dogarului. Era canonit r?u de b?utur?. S-a tras ?i brutarul l?ng? el ?i le-a cerut s?-i c?nte Colo-n vii la Dr?g??ani.Guristul ?tia oful na?ului. Cu el petrecuse la toate nun?ile. A luat-o u?or, cu vocea cald?:Colo-n vii la Dr?g??ani,Peste deal, la Meri?ani,Are neica, n-are bani,Bea ?i mi se vesele?te,C? puicu?a ?l iube?te,Trece-un drum ?i trece-o vale.De e vin ?i nu-s parale,Las? repede z?logCalul s?u cel pintenog,?i la m?ndra ?n pridvorMi se-opre?te-nceti?or…Socrul oft? al?turi, amintindu-?i de tinere?e. Se uit? peste pahare la nevasta b?tr?n? ?i-i veni un dor de be?ie. L?utarii c?ntau ce c?ntau ?i ?ntorceau ochii dup? fripturi. Li se uscase cerul gurii, c? brutarul nu-i sl?bea de loc:—?Ia zi-l ?i p-?la, Foaie verde trei smicele.N-aveau ce face. Nu puteau s?-l supere tocmai la masa unde cununa. C?nta armonistul, c?nta ?ambalagiul, guristul dup? ei:Foaie verde trei smicele,Pe deasupra casei meleTrece-un stol de r?ndunele.?i nu-i stol de r?ndunele,Alea-s dragostile mele.Care m-am iubit cu ele,Din tinere?ele mele…C?nd terminar?, Aglaia le d?du c?te un scaun, abia sco??ndu-i din m?inile na?ului. ?iganii se mai ?nsufle?ir?. Mestecar? pulpanele de g?sc? ?i b?ur? bine. Rudele dogarului strigau la ei:—?Baleg? de oameni sunte?i, nu zdr?ngari! C?nta?i, ori v? bat cu pr?jina!Noroc cu muierea ?i cu brutarul, care se apuc? s? vorbeasc?. Se ridic? de la locul lui, cu ?ervetul petrecut dup? g?t, ??i trecu degetele prin must??i, ?i privi pe fiecare ?n parte ?i le aduse din cuvinte, cum ?tia el, c? mai vorbise la ?Vox”, la o ?ntrunire.—?Onorat? mas?! spuse.Rudele ?ncremenir? cu furculi?ele ?n m?ini. Chiar neamurile socrului se potolir? din mestecat. Na?ul z?mbi:—?… ace?ti tineri, ?i, c?nd spun a?a, m? g?ndesc, care vrea s? zic?, ?i la noi, care am fost la fel, se unesc azi cu o verig?, ce-i va ?ine str?n?i ?i iubitori tot restul de via?? al lor…Stere se apropie de mireas?, ?i cuprinse umerii cu bra?ul ?i ascult? mul?umit. Aglaiei ?i jucau ochii ?n lacrimi. ?opti lui Grigore, pe care-l uitase Dumnezeu cu o sticl? ?n m?n?:—?Le-a ajutat Maica Domnului…L?utarii strunir? coardele ?i f?cur? repede pe arcu?: Mul?i ani tr?iasc?.—?… dragostea, fiii mei, se adres? brutarul mirilor, este ?ntr-un cuv?nt, un aluat de unde iese p?ini mai multe, adic? cei de-o s?-i face?i, copiii vo?tri, pe care o s?-i cre?te?i ?i o s?-i vede?i ca pe voi, adic? la aceast? sf?nt? tain?, cum zicea p?rintele la biseric?, unde vi s-amestec? s?ngele…Nunta?ii b?tur? din palme, ridic?nd paharele. Dogarul spuse na?ei:—?Dar bine le mai potrive?te!—?A?a e el! g?f?i ea, ro?ie de pl?cere.Vorbitorul apuc? un pahar, gust? pe ?ndelete, mul?umi pentru aplauze ?i re?ncepu:—?Onorat? mas?! Eu una ?tiu: fiica aceasta, aici de fa?? – ?i-o ar?t? pe Lina, care izbucni pe nea?teptate ?n pl?ns de ru?ine – e n?scut? din p?rin?i onorabili! Cine nu-l cunoa?te pe nea Marin Ro?ioar?? S? ?ndr?zneasc? cineva s? spun? o vorb? ur?t? despre el! Este?—?Este! strigar? ceilal?i ?n cor. Socrul plec? fericit capul lui alb.—?… nea Marin e m?ndria cartierului nostru! Noi ?tim c?t a muncit ?i ce-a f?cut, o lu? na?ul iar cu vorba, pentru ca s? stea aici, cu noi, l?ng? fata lui, care azi o s?-l lase ?i o s? se duc? la casa ei, Dumnezeu s?-i ajute!Soacra lacrim? pe um?rul Aglaiei:—?Se duce fata mea, mi-o ia str?inul!—?Las? ?i dumneata, ?i ?opti muierea, vezi c? se uit? lumea!Na?ul mai spuse:—?C?ci, cet??eni! Cine este aceast? fat?? Floarea lui nea Marin! ?i cine este ginerele, cel care de fa?? cu dumneavoastr? petrece? Cine sunt ?ntr-un cuv?nt ace?ti tineri ce s-au v?zut ?n aceast? cas?, s-au pl?cut ?i s-au iubit?Mireasa hohoti, nemaiput?nd s? se ascund?.—?… tot eu am s? v? r?spund…?i se arunc? ?nc?lzit, cu palmele pe mas?, ?i privi pe r?nd pe meseni, drept ?n luminile ochilor, zv?rlind vorb? dup? vorb?, din ce ?n ce mai repede, ?nc?ntat tot mai mult de sine.C?nd termin? cu Lina, retez? cu degetele str?nse, sub?iindu-?i o clip? gura:—?Pe fat? o cunoa?te?i, dar ginerele?Mai sorbi repede din paharul cu vin ?i, mir?ndu-se parc? el ?nsu?i, arunc? aceste vorbe:—?Cine este el? El este un om de r?nd, un fie?tecare, sau alegerea vecinului ?i iubitului nostru prieten este cea mai nimerit??Se opri cu ochii pe Ghi?? B?lcu, care mesteca pe furi? o pulp? de g?sc?. Acesta ?ncremeni cu dumicatul ?n g?t.—?… A?a e c? nu ?ti?i? P?i de unde s? ?ti?i? se bucur? na?ul, ?i, pe ocolite, cu vorbe alese, le spuse, l?ud?ndu-l pe mire c? e negustor ?i c? ginerele cel mai nimerit pentru fata me?terului nu putea fi dec?t el, Stere.Pe urm? o lu? cu snoave, le mai ?ncornor?, le suci, nunta?ii mai apucau friptanele ?i paharele, r?deau de vorbele lui ?i-?i spuneau:—??sta e om al dracului, n-auzi cum le potrive?te de bine?Vorbi dup? aceea ?i socrul, pomenind de zestrea dat? fiicei, de felul cum o crescuse, ?n frica lui Dumnezeu, gospodin? ?i harnic?.Aglaia ?l trase pe Stere deoparte. Venise timpul s? preg?teasc? patul miresei.—?Gata, gineric??—?Da.—?Acum s? te v?d! ?i f?cu din ochi. Se ame?ise pu?in ?i vorbea ?mpleticit.C?rciumarul ascult? chiuiturile mesenilor, ?ncurcat ?i obosit de vin. Femeia gunoierului ?l ?nv??? cum s? se poarte, cum s-o dezmierde, c? era t?n?r? ?i nu trebuia s-o sperie.—?O iei bini?or, pe departe. ?i mai aju?i, o mai pupi, ea o s? pl?ng?, nu-i nimic, spune-i c? de-acu a ta-i ?i n-are ce s? fac?…?i r?se iar cu ?n?eles.—?Oi ?ti eu! t?ie b?rbatul.Cumnatele dogarului chicoteau ?n cas?, a?ez?nd cear?afurile. Erau vreo trei sichimele de muieri, scundace, pricepute la de-alde-astea, tr?nteau pernele ?i spuneau m?sc?ri.?n curte, l?utarii ?ncepuser? s? c?nte f?r? perdea:?i c?nd mai venii o dat?,G?sii u?a descuiat?,Maic?, mam?, ce mai fat?!C?ci de la buric ?n jos,S-a v?zut T?rgu-Frumos!?i-n mijlocul t?rgului,Limba cocost?rcului…Na?ul o luase pe Lina de mijloc ?i-i ?optea glume deocheate. Ro?ioar? bea, r?z?nd de ?ncurc?tura ei. Cu o zi ?nainte, se g?ndea fata, ar fi umplut-o de s?nge dac? ar fi auzit-o dr?cuind ?i acum ?l l?sa pe str?inul acela ame?it de vin s?-i povesteasc? lucruri cu dou? ?n?elesuri. Se f?cea c? nu-l aude. Vinul o ame?ise ?i ?i pl?cea s? asculte cl?mp?nitul ?ambalului, r?sunetul lui trist ?i ad?nc. ?i ar fi vrut s?-l vad? pe Nicolae al ei, s?rind gardurile cu o b?t?, s? r?stoarne mesele ?i s-o fure de l?ng? ginere. Dar nu se ?nt?mpl? nimic. Vecinii se ?mpr??tiaser?. Al?turi, viori?tii mo??iau. Rudele socrului strigau armonistului:—?Zice?i, m?, cu suflet, c? v? spargem diblele-n cap!Ghi?? B?lcu, aprins la fa??, asudat tot, numai ?n c?ma??, juca s?rbe?te pe pavajul cur?ii, ?nconjur?ndu-?i femeia, care pocnea din degete:—??i-a?a! ?i-a?a!Cuscrul Vasile o r?sucea pe soacr? ca un titirez, lovea din c?lc?ie ?i striga r?gu?it:—?H?-tu! H?-tu!Stere c?nt?rea paharele ?n palm?, se mai uita la Lina ?i nu-i venea s-o cheme. Parc? nu era acolo. Dac? nu l-ar fi z?rit pe Grigore, care ajuta la aducerea farfuriilor, vesel ?i aproape beat, s-ar fi sim?it str?in ?ntre oamenii aceia. De-abia a?tepta s?-?i ia nevasta ?i banii ?i s? plece la c?rciuma lui. Mai b?u c?teva pahare, s?-?i fac? curaj. ?i, pu?in c?te pu?in, m?ndria ?l cuprinse. Unde erau surorile lui, s?-l vad? cum ajunsese, cu cine petrecea ?i ce fel de fat? luase? Via?a i se schimba ?i ?ncepea s? simt? acest lucru.Cumetrele spuser? tare c? patul de nunt? e gata.Sub ochii mesenilor, galben? de spaim?, Lina se ridic?, urmat? de b?rbat. Str?b?tur? curtea pietruit? printre l?utarii care o daser? acum pe Mar?ul miresei ?i, ?n prag, fata se opri. V?zu fe?ele luminate de l?mpi, ?nveselite de chef, resturile de m?ncare ?n farfuriile murdare, l?utarii osteni?i, c?nt?nd din obi?nuin?? ?i sim?i aerul rece al nop?ii ?nfrigur?nd-o.Stere ?i ?ntinse m?na peste prag ?i o a?tept?. Avea palmele calde ?i r?dea stingherit. Soacra se strecur? afar?, pl?ng?nd.B?rbatul ?ncuie u?a ?n urma ei, ca ?i c?nd ar fi fost de-al casei. Lina privi odaia. ?n mijloc, femeile a?ternuser? masa lor rotund? cu un singur picior. Patul alb, lat ?i ?nalt a?tepta desf?cut. Lumina l?mpii, cu abajur de por?elan albastru, avea o str?lucire rece. ?ifonierul ?i dulapurile negre, care acopereau pere?ii v?rui?i, i se p?rur? str?ine.De afar? se auzeau c?ntecele mesenilor. Se privir? ?n ochi pentru prima oar?. Acum Stere nu i se p?ru at?t de b?tr?n.—??i-i fric?? o ?ntreb? el, ?i-i lu? m?n?.Ea nu-i r?spunse. A?tept?. C?rciumarul vorbea, ?l sim?i cum se apropie. Avea r?suflarea fierbinte ?i ochii lui p?reau prieteno?i. ?i fu fric? ?i ?n tot trupul i se urc? o amor?eal?. Ar fi vrut s? pl?ng?, dar lacrimile nu mai veneau.??n curte, brutarul juca ?in?nd lum?n?rile de cununie ?n m?ini. Fl?c?rile lor tremurau, se stingeau aproape, clipind, apoi iar se ?nsufle?eau.—?A?a, na?ule! striga Aglaia. Zi! Zi!Acesta s?rea tot pe ciucite, ??i apleca burta, lan?ul lat de la br?u s?lta ?i el, must??ile i se ascu?iser?, ?nfiorate. Dogarul ?i ?inea hangul, apoi rudele de la Obor, c?nd pe vine, c?nd cu palmele de p?m?nt, chiuind de se stingeau l?mpile. Intrar? ?i muierile ?n r?nd. Se ?ncurcau ?n rochii, dar tot aprige. N?du?iser? ?i nu se l?sau.—?Zi! Zi! f?cea nevasta gunoierului, ca apucat? de streche.?iganii, s? f?r?me sculele, nu alta. Unde-mi sucea armonistul burduful, ?l aducea dup? ?old, ?l apleca, ?l desf?cea, f?c?ndu-l c?nd lung, c?nd gr?mad?, iar vioristul cu arcu?ul se unduia peste vioar?, ca ?arpele, o lua l?ng? ureche, o ridica ascult?nd-o, ?i ?ambalagiul abia se ?inea dup? ei.?C?nd terminar? jocul, Stere ie?i r?z?nd din od?i. Cam aprins la fa??, dar bucuros. ?l cercetar? despre mireas?. El ceru un pahar ?i cumetrele strigar? ?n cor s? se joace cear?aful.Aglaia intr? ?n cas? ?i o g?si pe Lina tremur?nd ?n pat. Mam?-sa o m?ng?ia pe cap. O ajutar? s? se ?mbrace, ?ntreb?nd-o cu vorbe mieroase cum a fost.Ea nu r?spunse. Capul i se limpezise ?i nu sim?ea dec?t o durere ascu?it? ?ntre coapse. ?i era ru?ine ?i glasul pe?itoarei o sup?ra. Ar fi vrut s? r?m?n? singur? cu maic?-sa, s? pl?ng? ?n voie. De afar? o chemau vocile rudelor ?nfierb?ntate de vin.A gunoierului ie?i cu a?ternutul mototolit. Mesenii o primir? cu strig?te de bucurie s?lbatic?. Vioristul lu? bucata de p?nz? ?n arcu? ?i o juc? deasupra capului. Femeile ?ipau ?nt?r?tate de vederea s?ngelui care r?m?sese ?n mijlocul c?rpei ca un bujor.—?Zi! Zi! se arunc? Aglaia spre l?utari. Cobzarii apucar? instrumentele din nou.Spre ziu?, fina Smaranda aduse o g?in? vie, legat? de un brad mic, ce se zb?tea speriat?, at?rn?nd de picioarele legate. Cristea se repezi spre femeie cu un cinzec de rachiu ?n m?n? ?i dezleg? pas?rea c?reia ?i turn? b?utura pe g?t. O ?inu c?teva clipe l?ng? el ?i, c?nd ?i d?du drumul, f?cu semn l?utarilor s?-i c?nte. G?ina, beat?, se cl?tina ?ntr-o parte ?i-n alta, ca ?i c?nd ar fi jucat. Mesenii se t?v?leau de r?s. Ghi?? B?lcu b?tea din palme, a?ezat pe vine ?n fa?a ei.—?Mai repede! porunci ?iganilor.Pas?rea se mai zv?rcoli de c?teva ori, f?cu o s?ritur? ?n aer ?i c?zu lat? ?n ??r?n?. Penele ?i erau m?njite la coad? cu un s?nge vesel. Fina Smaranda o culese ?i o duse la t?iat.Apoi se strigar? darurile. Grigore a?ez? o mas? ?ntr-o parte, iar Aglaia ?ncepu ocolul de la na?. Brutarul adusese o albie c?ptu?it? cu tabl?, o sob? de buc?t?rie ?i mai scosese ?i cinci sute de lei, pe care le a?ternuse ?n palma acesteia. Muierea le frec? de b?rbie, a saftea. H?rtiile fo?nir? pl?cut la urechea mirelui.—?Mas? bogat?! strig? coco?at? din r?sputeri. Ai m?ncat, ai b?ut, eu banii ?i-i iau! De la na?ul, s?-l ?in? Dumnezeu, c? face p?ine bun?, o albie, o sob? de g?tit ?i cinci sute de lei.—?S? ne tr?iasc?! strigar? rudele ?n cor.Me?terii b?tur? din palme. Gunoierul trase darurile aproape, sub lumina l?mpilor, s? le vad? toat? lumea ?i s? se ?ndemne.—?Mas? pricopsit?, f?cu Aglaia, din partea finului Tache, aici de fa??, patru prosoape lucrate de m?na nevestei ?i dou? sute de lei!Ruda se scul? ?n picioare ?i mul?umi pentru aplauze.Muierea ajunse la cuscrul Vasile, ?l ciupi de ureche, ?l ?ntreb? pe ?optite ce d? ?i strig? apoi:—?Alde Vasile d? o lamp? ?i o sut? de lei! Ar fi dat mai mult, dar ?i pleac? b?iatul la armat?!—?S? ne tr?iasc?! spuse socrul. L?utarii ciupir? coardele.—?Mas? bogat?! trecu femeia la altul. Nenea Ghi?? B?lcu d? un ceas de?tept?tor care c?nt? Valsul dimine?ii ?i o sut? de lei, c?-i meseria?…—??i are de unde! ad?ug? o rud?.—?Fina Smaranda, c?-i v?duv?, o sut? de lei ?i o fa?? de mas?, nea Cristea, negustor ce se afl?, d? o sut? de lei ?i un serviciu de por?olan!Grigore sun? ce?tile cu unghia, ascult? clinchetul lor cristalin, mul?umit. Le a?ez? apoi pe mas?, una l?ng? alta, cu grij?. A lui striga mai departe:—?De la conu Ionel, prietenul socrului, cincizeci de lei! N-a m?ncat, n-a b?ut, bani a trimes! S? ne tr?iasc?!—?Mul?i ani tr?iasc?! strigau mesenii.—?Nenea Cristache Cu?u, de la Tramvaie, cincizeci de lei ?i o oal? de noapte sm?l?uit?!Muierea sun? piesele de metal din ea ?i o d?du lui Grigore.—?… De la St?nic? Cepeleag, ?aptezeci de lei, o c?ma?? de noapte ?i ?ase tac?muri. Ar fi dat mai mult, dar a pl?tit trenul de la Ro?iori!La urm?, socrul aduse ?i banii. Intrar? ?n cas? ?i st?tur? pe pat. Unul la un cap?t, altul la cel?lalt. Dogarul se r?sti la femeia lui:—?Tu du-te afar?, acum e treab? de b?rba?i!Muierea ie?i. Lucrurile de zestre r?maser? ?ntre ei. C?teva c?zur? pe pre?uri, la picioare. B?tr?nul num?r? rar, cu luare aminte. Damful b?uturii se risipise. Stere privea gr?mada de bani. De afar? se auzir? coco?ii. Nunta?ii ?ncepur? s? plece. Caii tr?surilor venite s?-i ia trop?iau la poart?. Nevestele ??i c?rau b?rba?ii p?n? la scara dro?tilor. Me?terii erau ?epeni de b?utur?. Hor?iau de-a-n picioarele, dobor??i ?i galbeni. Cum c?deau pe pernele de catifea, a?a ?nlemneau, cu m?inile adunate pe piept, osteni?i. Femeile strigau la birjari ?i tr?surile porneau ?n goan? spre Grivi?a.Soarele sclipi ?n geamurile aburite. Florile vi?inilor se ?mpurpurau. Socrul ie?i ?n prag ?i ??i chem? nevasta:—?Adu o sticl? de rachiu, muiere, s? ciocnesc cu b?iatul! Cheam-o ?i pe Lina, s?-?i str?ng? ce mai are pe aici, c? pleac? de la casa mea!Soacra le aduse ?uica, o puse pe mas? ?i ie?i bocind.Mireasa ?edea l?ng? na?, privind peste ulucile umezite. Brutarul, beat, c?nta cu glas stins la urechea vioristului, care-l ?inea din arcu?:Mario, la nunta ta…Ofta rar ?i striga lui Ghi?? B?lcu, care se pr?bu?ise cu capul pe mas?:—?Cumetre, am iubit ?i eu la via?a mea una, of! ?i-i venea s? pl?ng?.Apuc? un pahar ?i-l mu?c? ?n margine cu din?ii lui puternici. Sticla se sparse ?i-i ?ns?nger? buza. Na?a s?ri cu gura pe el:—?Te-ai ?mb?tat, Ghi?i?or!Masa se mai r?rise. Zestrea mirilor cre?tea. Aglaia tot mai striga pe r?nd numele unora. Se mai oprea la c?te unul:—?Mas? bogat?! Nae Dragavei, aici de fa??, picior de nun, o sut? de lei ?i un servici de tort!Iar ??i arunca ochii ?mprejur.—?Ce mai da?i? ad?uga c?tre cei zg?rci?i.—?S?n?tate, c?-i mai bun? ca toate! r?spundeau unii.Spre r?s?rit, prin crengile vi?inilor, r?zbea lumina tulbure a zorilor. Lina se a?ez? pe un scaun l?ng? ginere care ie?ise ?ntre timp ?i asculta glumele mesenilor. V?zu urmele umede de pahare pe fe?ele de mas? ?i o ?nv?lui triste?ea. Totul i se p?ru murdar, cerul ca o le?ie, zidurile casei, l?mpile unsuroase care ardeau ?n pomi.Ro?ioar? ?i f?cu semn lui Stere. Acesta se ridic? ?i intrar? ?n cas? din nou. Soacra a?eza rufele pe pat, le p?turea una peste alta ?i ofta. Le d?du ?n primire mirelui.—?Uite, maic?: ?ase cear?afuri, ?ase fe?e de pern?, saltea de l?n?, perdele, pre?uri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, dou? fe?e de mas?, tot…Dogarul avea o fa?? vesel? de om u?urat. Ad?ug? ?i el:—?Eu sunt om cinstit, ceea ce am zis, fac!D?dea, sc?pa. Soacra se uita cu du?m?nie la str?in. Ea, ca femeile, se g?ndea la lucruri, c? erau f?cute cu greutate, ?i veneticul le punea pe spinare ?i le ducea, cu fat? cu tot, la casa lui.C?rciumarul le num?r? ?i le a?ez? deoparte.—?Bun! morm?ia. Sim?ea c? e bucuros.B?rbatul se uit? la vinul r?mas, apoi la mireas?. Era frumoas? Lina, a?a palid?, cu buzele supte ?i albe, privind cerul limpezit. Ea se ridic? f?r? o vorb?, deschise u?a ?i privi zestrea str?ns?, gr?mad?, ?n mijlocul od?ii. C?ut? prin rafturile ?ifonierului, dar ele erau goale, miroseau numai a lev?n?ic?. Pe lemnele lustruite alergau speria?i c??iva g?ndaci. ?nchise u?ile grele ?i se uit? peste prag la cei doi b?rba?i care goleau paharele de rachiu, ?mp?ca?i.—?E munca mea, agoniseal? grea, spunea me?terul, dar nu-mi pare r?u. S? v? dea Dumnezeu bine ?i s-ave?i noroc s? ?nmul?i?i ce v-am dat!Vorbele socrului ?i mergeau la inim? lui Stere. Str?nse banii, ?i c?nt?ri o clip? ?n m?n? ?i-i ascunse ?n hain?.—?Nicio grij?, d?du ?i el cu gura, eu nu sunt orice ciuruc. Unde bag banul, iese ban.Soacra le mai turn? ?n pahare. Se amestec? ?i ea ?n vorb?:—?C? ?i fata noastr?, Steric? maic?, e dob? de carte! ?i s? te por?i omene?te cu ea, s? n-o ba?i, s? n-o ?njuri! E tr?it? bine, de, o s? mai pl?ng? o zi, dou?, c? e greu la ?nceput prin str?ini, dar o s?-i treac?…Lina nu-i mai ascult?. Se rezemase de pervazul ferestrei ?i privea curtea goal?. V?ntul scutura florile pomilor pe lemnul murdar al meselor. Pe scaune cuc?iau l?utarii ?i cum?tra Aglaia se ?mb?tase la urm? ?i de-abia o scul? Stere, s? mearg? ?nainte, la ei, ?n groap?, s?-i fac? patul, c? venea cu femeia.Guristul, negru de oboseal?, spunea la urechea na?ului:Unde naiba o dormi?Unde-o fi, unde-o iubi?Unde-o fi, unde-o fi?Unde-o fi, unde-o-nnopta?Pe ce bra?e s-o culca?Ce guri?-o s?ruta?Ce s?n alb o dezmierda??ambalagiul b?tea tactul cu ochii ?nchi?i, ?n somn. Instrumentul c?nta singur:T?nc, t?nc, t?nc, t?nc…B?rbia ?i c?dea pe piept ?i tres?rea speriat, deodat?, lovind mai repede ?n coarde. Apoi iar ?l pirotea somnul… Numai degetele nu i se odihneau.Linei ?i veni s? r?d?. L?s? perdeaua s? cad?. Taic?-s?u b?g? rufele ?i darurile ?ntr-o lad?, pe care o c?r? cu Stere ?i cu Grigore p?n? la spatele unei dro?ti. Soba na?ului fu pus? deasupra, cu picioarele de tabl? ?n sus, s? nu se turteasc?, l?ng? albia a?ezat? cu grij? de gunoier.Era vremea s? plece. ?n curte, brutarul se r?stea la l?utar:—?Ce, m?, voi dormi?i? C?nta?i mar?ul de plecare, c? se duce mireasa!?iganii se dezmeticir?. Lina, ?nso?it? de maic?-sa, c?lca stingherit? l?ng? Stere, care o a?tepta, vorbind cu na?ul. Acesta ?i opri la mas?, s? soarb? cu el o ciorb? de potroace, acr? foc, g?tit? de soacr? la repezeal?, s?-l scoale din osteneal?, c? era f?cut zmeu ?i abia ??i mai ?inea ochii deschi?i.Se a?ezar?, gustar? m?ncarea ?i l?utarii le mai ziser? una de plecare, spre bucuria brutarului, care se ?nsufle?ea, dres de bor? ?i de arcu?.La urm? ginerele pup? m?na socrului, a na?ului ?i a na?ei. Nevasta me?terului mergea cu ei, pl?ng?nd. La poart? ?l v?zur? pe cum?trul Ghi?? B?lcu ?ntre doi geala?i de birjari, ?inut de sub?iori, c?znindu-se s? se urce ?n tr?sur?. Oamenii asudaser? ?i nu dovedeau. De-abia l-au a?ezat pe pernele dro?tii, care se l?sase de at?ta greutate. Era ro?u ?i c?nta ?n gura mare:Taci, mireaso, nu mai pl?nge…Nevasta ?l descheie pe la b?iere, s? nu se ?n?bu?e. Surugiii d?dur? bice cailor ?i tr?sura abia se urni.Lina privi ?nc? o dat? pomii de care mai sp?nzurau l?mpile aprinse. Parc? nu s-ar mai fi ?ntors niciodat? ?n casa p?rin?ilor. Abia ??i st?p?ni lacrimile. I se p?rea c? ?n locul inimii avea o piatr? grea. Se urc? l?ng? mire ?i nu mai privi la vecinii str?n?i l?ng? gard. ?iganii c?ntau ?n curte un mar? s?lt?re?. Na?ul, corcofelit, juca de m?n? cu finul Tache, ?in?nd c?te un sifon ?n din?i.—??i-a?a! ?i-a?a!Dogarul le f?cu un semn scurt cu m?na. Caii smucir? hamurile ?i tr?sura se dep?rt?. Ulucile se pierdur? ?n urm?. Lina nu se mai uit? ?napoi. Sim?i m?na c?rciumarului cum ?i cuprindea umerii ?i o auzi pe maic?-sa din spate:—??i-e frig?—?Nu, r?spunse ?n sil?.?V?zu locul pustiu ?i ?ntins. P?nza ?ntunecat? ?i rar? a salc?milor tremura ?n v?ntul dimine?ii. Auzi fo?netul frunzelor ?i sim?i mirosul dulce al florilor. Cu?arida, verde, plin? de buruieni, str?lucea ?n lumina soarelui.Tr?sura se opri ?n fa?a dughenii. Lina nu spuse nimic. Birjarul c?r? lada cu Grigore. A?tepta bac?i?ul, ?i c?rciumarul ?i d?du c?teva piese. Aglaia vorbea cu soacra. Dro?ca ?ntoarse ?i plec? ?napoi, hurduc?ind. R?m?seser? ?n fa?a gardului sp?lat de ploi. Stere deschise larg poarta ?i spuse:—?Asta-i c?rciuma mea!Se opri s? r?sufle. Soarele ?l ?nv?luia. Avea o fa?? dreapt? ?i b?rbia aruncat? ?nainte, ca ?i c?nd ar fi voit s? arate mereu ceva. Era vesel ?i m?ndru. Peste umerii lui, femeia z?ri fereastra ?ntunecat? a pr?v?liei. Pere?ii de sc?nduri ?ineau o vine?eal? umed? ?i geamurile murdare de praf ascundeau restul. Soacra zise ?ncet:—?Uf, unde-ai nimerit, fata mamii!Peste acoperi?ul repede, acoperit cu carton, zburau brabe?i gra?i, scutur?ndu-?i penele.Muierea gunoierului o lu? de m?n? ?i o trecu pragul.—?Bine ai venit la noi! spuse.?n?untru era rece ?i mirosea a vin o?etit. Lina v?zu od?ile, scaunele, patul de ?ipci ?i du?umelele goale. Pe un raft, deasupra, ardea o lamp?. Prin ferestrele muceg?ite, z?ri gunoierii care desc?rcau un camion. Se a?ez? pe o margine tare, netezind cear?aful aspru de americ?. Aglaia spunea:—?La noi e cam str?mt! Dar a?a e la ?nceput, p?n? v? face?i cas? ca lumea, c? d-aia v-a?i luat! ce zici, domnu Stere?—?Ne-om face! Cas? de zid, ?nalt?, s?n?toas?! Nu-i a?a, nevast?? ad?ug?.?i zicea pentru prima oar? astfel. Ea era cam speriat? ?i m?hnit?, ca orice om care schimb? locul unde s-a pomenit. O trecea iar pl?nsul.Coco?ata ?l fericea pe negustor:—?Norocos e?ti! Lua?i zestre, dar ce mai fat?!Stere ?ezu cu ele p?n? la pr?nz. Nu se dezlipea de l?ng? Lina. Soacra ?i nevasta ?efului deretecau prin od?i, a?ezau lucrurile aduse ?i parc? dugheana ?ncepea s? se schimbe. Dup? ce m?ncar? ?mpreun?, c?rciumarul lu? o damigean? de ?uic? ?i porni la gunoieri, s? se cinsteasc? cu ei.Femeile sp?lar? vasele, m?turar?, a?ezar? clondirele ?i ?ntinser? h?rtii pe rafturi. Cea t?n?r? t?cea posomor?t?. Ar fi vrut s? fug? cu maic?-sa acas?, s? se roage de dogar s-o lase s? r?m?n? toat? via?a l?ng? ei. Aglaia vorbea, vorbea, povestind de-ale sale, din tinere?e. V?z?nd c? fata n-o ascult?, se opri ?i ?ntreb? cu mil?:—?Ce ai? Parc? nu ?i-e-n voie!—?Las-o ?i dumneata! zise soacra.—?Nu te speria, ?i f?cu muierea curaj, nu-i om r?u, ai s? vezi. ?i-e dor de ?l?lalt?Lina nu r?spunse.—?Ce s?-i faci? Parc? cine n-a p?timit? Dac? te-ai lua dup? inim?! Mie crezi c? mi-a pl?cut Grigore la ?nceput? Ce, eram ca acuma? De munc? m-am f?cut a?a. Eh, ce mai femeie am fost la via?a mea! mai pe urm? m-am deprins. Totul e s? ?ie de cas?, s? fie la locul lui, s?-?i vad? de treab?, s? nu fie curvar ?i s? plece dup? altele, c? atunci e greu! A?a-l apucase pe-al meu ?ntr-o var?. ?i picase cu tronc una dup-?n Grant. Eu ?l vedeam c? nu mai e ?n apele lui. ?Ce-ai, m? Grigore?” ?l ?ntrebam. El, nimic. Numai m? ?njura. P?n-am aflat. ?A, asta-i buba? mi-am zis. Las?!” M-am ?inut de capul lui, m-a b?tut, eu, de loc! Dar l-am ?ntors. I-am f?cut ce i-am f?cut, uite-l, e tot cu mine ?i suntem b?tr?ni am?ndoi.Fata dogarului asculta. Aglaia se a?ez? pe un scaun.—?Pe domnu’ Stere ?l ?tiu de c?nd a picat aici; la noi a tras ?nt?i. A venit cu m?na goal?. Tot cu munca. E pus pe ajuns, ascult? la mine. Te ui?i c? locul e cam pustiu, nu-i nimic! ?ntr-un an, doi, se face ?i aici mahala. Prim?ria vinde locuri ?ncoace…Se ridic? ?i c?ut? sticlele de rachiu. Destup? una ?i umplu trei ce?ti ascunse prin rafturile c?rciumii.—?Ia lua?i. B?utura e bun?, te mai ?nvesele?te…?i goli p?h?ru?ul ei. Soacra ?i Lina nu se ?ndemnau.De afar? se auzeau glasurile gunoierilor. Mirosea a iarb? proasp?t? ?i soarele sclipea ?nc? ?n geamurile murdare. Aglaia tot mai tr?nc?nea. Lina o privi ostenit?. Avea o fa?? slab? ?i oache??, uscat? de v?nt, numai ochii vii, negri ?i mici jucau tot timpul sub ni?te spr?ncene dese, ascu?ite. Gura ei ca o pung? se deschidea ?i se ?nchidea f?r? ?ncetare. C?nd r?dea, i se vedeau din?ii rari, pe care muierea ?i ascundea cu un bariz ce-i ?inea capul ?nf??urat. Vi?e cenu?ii de p?r ?i sc?pau de sub leg?tura prost f?cut? ?i-i c?deau peste obraz. ?i le ?ndrepta repede, mai se b?tea cu palmele ei osoase pe genunchii ascun?i sub o fust? neagr?, larg? ?i ?ncre?it?.—?Numai s? ai grij? de el, spunea, e cam p?dure?, ?i m? uit la tine, maic?, biseric? de fat? e?ti… e zg?rcit, d?-l pe brazd?, ?nva??-l cu o m?ncare bun?, cu o c?ma?? ca lumea pe el. De-astea nu prea ?tie, a fost crescut greu… Altfel, p?inea lui Dumnezeu. O s? vezi dumneata ce fel de om ai luat.?i-a mai turnat rachiu, l-a sorbit cu ochii ascu?i?i de pl?cere ?i ?i-a ?ters gura cu col?ul barizului. A b?ut ?i maic?-sa, a gustat ?i ea ?n cele din urm?. P?n? seara, au mai pus ?ara la cale. Coco?ata a pov??uit-o ce s? fac? dup? cele ce se ?nt?mplaser?, lucruri de-ale lor, femeie?ti.Stere tot mai chefuia cu Grigore ?i gunoierii. Goliser? damigeana ?i ?ncepuser? s? vorbeasc? mai tare. Au pus de m?ncare. Od?ile se luminaser?. Au dat s?-l cheme pe c?rciumar, dar a gunoierului le-a spus:—?Pe b?rbat s?-l la?i ?n banii lui c?nd ?i e a petrecere. Eu ?tiu de la al meu. M? calc? ?n picioare dac? m? amestec c?nd e la un pahar.Cerul coclise. Mirosea a gunoi ars. Grigore aprinsese un foc ?n?bu?it. Limbile lui izbucneau din c?nd ?n c?nd ?i aruncau sc?ntei. Auzir? pasul b?rbatului.—?P?i eu m? duc, zise Aglaia.Stere fluiera. Intr? ?nchiz?nd u?a. Femeile sim?ir? mirosul de ?uic?. B?rbatul se ?inea drept. Se a?ez? l?ng? Lina. Soacra se ridic? ?i spuse c? pleac?. C?rciumarul o rug? s? mai r?m?n? s? m?n?nce cu ei, dar ea nu voi. O s?rut? pe Lina ?i o ?inu mult? vreme la piept, umezindu-i obrazul cu lacrimi.—?S? fii cuminte, fata maichii. S-ascul?i. M?ine am s? vin cu taic?-tu pe aici, s?-mi spui dac? nu ?i-a fost ur?t…Negustorul o duse p?n? aproape de cas?, peste maidan, ferind-o de c?ini.C?nd se ?ntoarse, nevasta a?ezase masa. M?ncar? am?ndoi, ?n t?cere. C?nd terminar?, el ?ntreb?:—??i-e somn?—?Nu. O s? m? mai uit afar?.Stere t?cu m?hnit. O auzi cum trece. Rochia ei fo?nea. Se desc?l??. C?ut? ligheanul ?i-l umplu cu ap?. ??i muie picioarele, oft?nd u?urat, ?l str?nseser? pantofii ?i baia rece ?l lini?tea. De afar? se auzea vocea lui Grigore.Era bine. Se g?ndi la tot ce i se ?nt?mplase de la venirea lui ?n Cu?arida ?i se apuc? s? numere banii str?n?i la nunt?. Puse miile una peste alta, adun? sutele de metal ?ntr-un s?cule?e de p?nz?, sugrum?ndu-l la gur?, ridic? perna ?i acoperi totul. Stinse apoi lampa ?i ??i a?tept? ?nfrigurat nevasta, speriat c? n-o s? mai vin?. ?i trecu o clip? prin g?nd c? ea a plecat peste maidan. Se uit? afar?.Lina ?edea rezemat? de sc?nduri, privind cerul. Trecu o ceat? de c?ini, mu?c?ndu-se ?i l?tr?nd. Ea ?i auzi mult? vreme, fugind peste mahalalele vecine. P?m?ntul sclipea ?ters. Spre marginile gropii se ivi o linie albicioas?, ?ntortocheat? ?i lung?. Pl?nse ad?nc, ?n t?cere, din tot sufletul, ca un om singur, pierdut de ai s?i, p?r?sit pentru totdeauna ?i, c?nd i se uscar? lacrimile, intr?, uit?nd u?a dat? de perete.Se auzeau greierii, t?r?ind tare ?i ascu?it.Femeia se a?ez? pe marginea patului, obosit?. Stere ?i sim?i m?na pe cear?af. Nu spunea nimic, ca ?i c?nd n-ar fi fost acolo…? Iepe de ?i?icVara pleca. Groapa era ad?nc? ?i verde. V?ntul culcase ierburile s?lbatice. Frunza m?selari?ei ?ncepea s? ?ng?lbeneasc?. Gheorghe ?tia r?coarea asta care-i ?nfiora pielea ?i cerul ostenit, stins, cu lungi scame fumurii. ?obolanii ie?iser? din g?urile lor ?i mi?unau ?nfrigura?i, t?r?ndu-se dup? urmele s?race ale soarelui. Ho?ul scuipa ?n sil?. Erau mari, gra?i, cenu?ii ca fierul, cu cozile n?p?rlite.Al?turi, punga?ii suceau babaroasele. St?p?nul mesteca zarurile ?n pumnul lui mare ?i negru ?i privea ?ntunecat p?m?ntul b?t?torit cu palmele.—?Doi-doi! spuse Oac? ?i-?i trecu m?neca zdren?uit? pe sub nas.Ceilal?i fumau pe vine ?mprejur, a?tept?ndu-?i r?ndul.—?Par?-n coad?!—??ase-cinci… morm?i Nicu-Piele, arunc?nd ?n ??r?n? un chi?toc uscat.Sandu zv?rli un ban de doi lei ?i se mai c?ut? ?n fundul n?dragilor. Fruntea i se brobonase de sudoare. ??i mi?ca repede spatele ca de m?nc?rime ?i se uita drept ?n ochii lui Bozoncea. Acesta apuc? oasele ?ng?lbenite ?i tocite pe margini. ?ntre picioarele caramangiilor se str?nseser? o gr?mad? de piese de aram?, la care tr?geau cu coada ochiului to?i. Gheorghe se ridic? d?ndu-l la o parte pe ucenic:—?Ia stai, Paraschive, s? m? bunghesc ?i eu!Sub malul surpat, v?ntul obosea. Se auzea numai f???itul aglicei culcate de furia lui, ?i pe fa?a b?l?ii se vedeau valuri mici, zbucium?ndu-se.St?p?nul desf?cu pumnul ?i zarurile c?zur?.—?Parà-nd?r?t!—?Ce vine…—??ase-?ase…—?Perechi! mai spuse unul, ?i m?na norocosului str?nse paralele cu praf cu tot.M?n?-mic? se a?ez? de-a binelea. Bozoncea abia atunci r?se, icnind:—?V-am cur??at, pui?orilor…?i se scutur? pe fundul pantalonilor.Seara c?dea repede. Urmele soarelui se ?terseser?. Gunoiul luneca t?cut, surd, a?ez?ndu-se mai jos ?n straturi.Ho?ii se adunar?. Erau cinci. Patru caiafe ?i ucenicul. Tun?i, cu chipuri negre, t?ia?i ?n obraz. Gheorghe aprinse un foc de vreascuri. Fl?c?rile se t?r?r? o clip? la picioarele lor descul?e ?i p?lp?ir?.—?Tu e?ti Paraschiv? ?l ?ntreb? pe cel t?n?r Bozoncea.—?Eu, se b?g? el mai ?n sufletul punga?ilor.Hub?rul ?l m?sur? dintr-o ochire. Ucenicul avea un trup sub?ire de fat? mare ?i o privire ascu?it?, ager?.—?De zulit, ai mai zulit la via?a ta? se amestec? ?i Oac?, sufl?ndu-?i nasul.—?Da.—?O fi g?inar d-?ia de ciorde?te corcovi?e ?i le m?n?nc? fofeaza… arunc? ?n batjocur? Sandu-M?n?-mic? ?i-i scuip? ?ntre picioare.Cel t?n?r nu-l privi. Gheorghe ?l trase deoparte.—?Nu-i b?ga-n seam?, bijboc, fac pe ?mecherii, au uitat c?nd au venit ?n ga?c?. Nu ?tiau nici s? umble.Paraschiv auzi groapa. Locul era tainic. Cerul de deasupra se ?ncenu?a. ?i fu fric? de haidamacii ce-l pre?uiau din priviri, ho?i b?tr?ni to?i, du?i pe la pu?c?rii. T?iaser? sare la via?a lor ?i luaser? oameni ?n cu?it.Lumina apusului se stingea ?n apa b?l?ii. Fl?c?rile u?oare, ro?cate ale focului jucau ?n unda ei verde. Spre margini, acolo unde r?m?nea numai un noroi pierdut, sub?ire, cu o iarb? deas? ?i ?ntunecat?, fiart? ?n dogorile verii, alunecau ?ntr-o parte ?i-n alta cutii de tabl? ruginite, scufundate ?n clisa v?n?t?. Peste capul lor trecur? mu?tele, o p?nz? de b?zani, alba?tri ?i gra?i c?t greierii. Aerul suna sub lamele aripilor.—?Cu suriul ?tii s? dai? mai ?ntreb? St?p?nul cu glas r?gu?it, ?i o clip? cercelul de argint, legat cu a?? ro?ie de ureche, sclipi ?n lumina focului.Avea ni?te ochi mohor??i ?i bl?nzi, mai negri ?i mai ad?nci. Era sp?tos ?i pe obrazul muncit, st?lcit ?n b?t?i, nu se citea nimic. Mi?ca greu palmele mari ?i cu degetele ??i arunc? mai spre ceaf? ?apca unsuroas?. C?nd se urnea, ?n buzunarele largi ?i sunau crei?arii c??tiga?i la barbut. ?n picioare purta pantofi ?n dou? culori: alb ?i ro?u, lega?i cu ?ireturi de piele, ca orice staroste de ho?i.Paraschiv scoase de sub br?ul de piele un ?i? lung, cu lama ascu?it?, ?ndoit la v?rf.—?Doi am t?iat cu el ?n Mandravela! spuse cu glas sub?ire. Am lucrat cu Mafoame, ?l de d?dea g?uri ?n Calea Rahovei.Nicu-Piele apuc? u?or cu?itul, ?l ?ntoarse ?i pe-o parte, ?i pe alta, ?i trecu lama de o?el pe limb? ?i clipi din ochi, str?mb?ndu-se:—?Mi?to cosor, s? n-am spor! De unde l-ai pescuit? Oi fi neam de caramangiu ?i-ai mo?tenit scul? bun?…Focul p?lp?ia la picioarele lor, gata s? se sting?. Gheorghe mai arunc? un pumn de tala? ?i lumina crescu. Cerul bolov?nos aluneca t?cut peste malurile s?lbatice. Culoarea lui se ?ntunecase spre margini ?i ucenicul v?zu primele stele. Mirosea a b?legar ?ncins ?i se g?ndi c? pe undeva pe aproape trebuie s? fie vreo herghelie. Smulse o m?n? de iarb? af?nat? ?i sim?i ?n palme sucul ei lipicios. Punga?ii nu mai spuneau nimic.St?tuse ?i v?ntul. Rar se mai auzea pipirigul lovindu-?i tulpinile la cea mai mic? adiere.?n cele din urm?, Bozoncea ?l ?ntreb? pe Oac?:—?M?, p?m?nt de flori, zici c? neica l-a adus?—?Da, spuse acesta, ?i se a?ez? pe vine l?ng? focul cel mic.—?S? nu fie v?nzare, c? pe to?i v? tai cu m?nu?i?a mea… Mi s-a ur?t cu p?rnaia…—?Nicio grij?, St?p?ne, ad?ug? Gheorghe, e de-al nostru, uit?-te la cazmaua lui, m?n? de ?u?, nici vorb?. ?l iau ?n garan?ie, s?-l ?nv??, c?-i t?n?r ?i-al dracului, pisic?, nu altceva. Este, b? gugu?tuc?Paraschiv r?se ?i-i privi pe fiecare. ?i pl?ceau ochii b?tr?nului, care-l b?tu pe um?r:—?Al meu e?ti, pu??!—?Al dumitale, ?ng?dui ucenicul.—?O s? te punem la probe, la noapte, s? te vedem…—??tii s? mangle?ti cai? Gloabe? arunc? M?n?-mic?.—?Fac orice…—?Bine, ?ncheie hub?rul ?i strig? lui Nicu-Piele: Pune m?m?liga aia la fiert ?i adu drojdia s? ciocnim cu bidiviul!Nicu c?r? un s?culete plin cu m?lai ?i un ceaun, pitite ?n m?r?cini. Le a?ternu ?n fa?a lor. Oac? plec? dup? ap?. Alerga aplecat ?ntr-o parte ?i trupul lui scund se mistui repede ?n ?ntunericul abia l?sat.—?Da neamuri ai? mai cercet? Bozoncea.—?Nu, zise ucenicul. M-a f?cut mama de fat? ?i a murit de oftic?. Mai mult nea Florea m-a ?inut din poman?. Fur de c?nd m? ?tiu…—?E?ti de-ai no?tri, nec?jit, vai de vie?i?oara ta… se mili Sandu.Nicu-Piele a?ternu ni?te pirostrii afumate pe p?m?ntul tare, deasupra focului. Sosi ?i Oac? cu un bidon plin, de?ert?ndu-l ?n ceaun. Gheorghe arunc? un pumn de tala? peste fl?c?ri.V?ntul se isc? iar. Se ?ncorda ?n trestiile ?nalte ?i drepte, care sunau ca un ?ambal.—?Vine toamna! suspin? unul.—?Ne str?nge, s-a dus binele…Paraschiv auzi glasul b?tr?nului, domol ?i cald. Gheorghe turn? m?laiul ?i ?ncepu s? mestece m?m?liga. Un miros bun se r?sp?ndi ?mprejur. Oac? urc? sub malul scobit, s? mai aduc? ceva. ?n m?na lui Bozoncea str?luci o sticl? alb?, lunguia??. Ucenicul ?l v?zu cum soarbe cu sete, d?nd-o peste cap. Beregata lui ars? de soare se smucea repede ?i c?ma?a sub?ire de m?tase ro?ie i se desf?cuse la piept, l?s?nd dezgolit? pielea p?roas?, plin? de tatuaje.Apoi rachiul trecu din m?n? ?n m?n?. Nicu-Piele b?u de-a-n picioarelea, r?scr?c?rat peste umbrele focului. Era ?nalt c?t malul, numai oase, ?i c?nd l?s? m?na ?n jos, ceilal?i v?zur? sticla golit? pe jum?tate.—??sta are ?nghi?itura mare, spuse ?ntr-o doar? M?n?-mic?. Gheorghe nu b?u.—?Ia Trean??, ?l ?ndemn? starostele, ia, c? n-o s?-?i cad? din?ii.Codo?ul d?du din umeri ?i r?sturn? m?m?liga fierbinte pe un fund de lemn. Sandu arunc? deasupra un strat de br?nz? fr?m?ntat? cu m?na. Palmele ho?ilor apucar? c?te o bucat?. ?i l?sar? ?i noului-venit. Un strat de drojdie pe fund ?i o bucat? cald? de m?m?lig?, din care ie?eau aburii.—?Potole?te, nenic?! ?l ?ndemn? ?l b?tr?n. A?a m?m?lig? nici la m?-ta n-ai halit. S?-?i ba?i copiii!Lui Paraschiv ?i era foame. ?nghi?i cu l?comie ?i a?tept? s? ispr?veasc? ?i ceilal?i.—?Bun??—?Bun?.—??ine de cald?—??ine.—?P?ine pe blan?!Peste groap? c?zuse o podoab? de noapte, albastr? ?i rece. Ucenicul auzi iarba fo?nind. L?ng? el lip?ia Sandu, aduc?nd sub bra?e doi pepeni lunguie?i ?i grei.—?Ia desertul, neamule, spuse, a?tern?ndu-i pe p?m?nt. St?p?nul ?i despic? dibaci, ?i miezul ro?u, plin de semin?e, fu ?mbucat cu l?comie.—???i place la noi? ?ntreb? Piele r?njind.—??mi place, r?se ?i t?n?rul.Paraschiv adulmec? locul ?i nu-i mai ascult?. ?l a?tepta pe Florea, ?i acesta nu mai venea. Focul abia se vedea. B?tr?nul ?l ?nte?i cu buruieni uscate ?i un fum gros se r?sp?ndi ?mprejur. Punga?ii se apucaser? iar de barbut. Oac?, cel mai mic, ?edea deoparte, c? se cur??ase, ?i ron??ia semin?e. L?ng? fl?c?ri, b?t?torir? p?m?ntul cu palmele, ?i Bozoncea scoase zarurile.De data aceasta, me?ter se dovedi codo?ul. Scuip? ?i-?i f?cu semnul crucii, c? era bisericos. Babaroasele c?deau cl?n??nind ?n praf. Ho?ii priveau cu ochii aprin?i norocul.—??anu-Br?ila! spuse unul.—?Perechi! m?r?i al?turi Piele.Bozoncea str?nse oasele, r?se cu toat? gura lui frumoas? de i se v?zur? din?ii albi ?i puternici; ascult? la ureche sunetul lor dulce ?i tainic ?i le zv?rli.—?Doi-una! zise dup? aceea sup?rat. Arunc? ?i Piele.—?T?iete! ?l opri Sandu ?i se r?sti la el: B?, nu juc?m ar?ice, nu le da-n paguba noastr?…Golanul le mai r?suci odat?.—?Parà-n coad?!—?Trei-trei…Jocul se ?nd?rjea. Se apropie ?i ucenicul. ?eful ?i spuse, v?z?ndu-l jinduit:—?Tu nu te-arunci? Ori n-ai marafe?i?—?Ba am.?i f?cur? loc. Gheorghe str?nse leii de aram? ?i-i arunc? ?n fundul n?dragilor. Oac? ??i perpelea nep?s?tor t?lpile la para focului. Prin genunchii spar?i ai pantalonilor sold??e?ti i se vedea pielea negricioas?. Dogoarea pl?cut? ?i f?cea somn. ?ncepu s? c?nte ca s?-?i sperie lenea:Foaie verde trei spanace,F?-m?, Doamne, ce m-oi face,F?-m? raza stelelor,Deasupra caz?rmilor,Ia patagda, patagda, patagda…Mai scuip? dou? semin?e ?i o lu? de jos, cu o voce dulce:?i-o s? vorbesc cu colinelulS? nu-mi bat? mititelul,S? nu-l puie de plantoane,C? e mititel ?i-adoarme,S? nu-l puie ?nainte,C? e mic ?i f?r? minte,Pr?p?de?te gloan?e multe,Ia patagda, patagda, patagda…L?ng? el pe peticul b?t?torit se adunau piesele de doi lei, gr?mad?. Paraschiv avea m?n? bun?. Luase de trei ori ?i ?l b?tr?n se uit? la el pe sub spr?ncene:—?Ai fermece-n lab?, le potrive?ti, ai?Aruncar? de c?te dou? ori. Bozoncea pierdea ?i fuma o??r?t, tr?g?nd fumuri dese pe nas, dintr-o M?r??easc?.?P?n? spre ziu?, tot Gheorghe ?i l?s? lefteri. Oac? adormise l?ng? ei ?i se zbuciuma ?n vise. Florea tot nu mai venea s? le v?nd? pontul.?n noaptea aia l-au cercetat pe Paraschiv dac? i s-a ur?t cu binele, dac? auzise de poli?ie ?i de om mort, dac? se pricepea s? taie un buzunar f?r? s?-l simt? nici Dumnezeu cu ?ngerii lui din cer, dac? a v?zut s?nge ?i dac? e mut ca morm?ntul?Vorbea mai mult Sandu, c? ceilal?i cuc?iau de somn. La urm?, ?u?ul a ?nceput s? se laude c? o s?-l ?nve?e meserie, s? ?in? minte, c? el, M?n?-mic?, i-a dib?cit ce-i aia furat ?i c?te altele, de nu se mai oprea.Dar cine s?-l ?tie pe ucenic, ce z?cea ?n el ?i ce f?cuse la via?a lui? Cel t?n?r ??i spuse: ?Sta?i voi numai oleac? s? v-ar?t eu, m-o?i crede vreun hus?n, ai?” ?i r?se u?or pe sub musta?a b?lan?, care-i umbrea buzele sub?iri.C?nd se lumin? veni ?i Florea, n?du?it ?i sup?rat, spun?ndu-le c? abia noaptea viitoare or s? aib? de lucru.—?Ai sc?pat, u?chitule, spuse Oac?, ?nc? buimac de somn, da te-om vedea noi…Se ?ntinser? apoi lini?ti?i sub mal, unde era mai ad?post de frigul dimine?ii. O cea?? alb? se l?sase peste p?m?ntul uscat. Sus, la rampa de gunoaie, ardea un felinar unsuros. Se auzir? l?tr?turi de c?ini dep?rtate ?i pe malul ?nalt se ivir? primii gunoieri, care de?ertar? resturile ora?ului zv?rlind gunoiul cu lope?i ?nguste.—?Tu n-ai o trean?? mai groas? pe tine? Un parpalac, c? vine iarna? ?l ?ntreb? Florea pe Paraschiv.—?Nu-i nevoie. Nu mi-e frig.—?Ei, cum ?i se pare?—?Ceat? bun?, po?i s? m?n?nci o p?ine ca lumea. C? mi s-a ur?t s? tot trag n?dejde…Soarele se ridica greoi ?i c?ldura lui le ?nc?lzi trupurile. C?rcota?ii dormeau du?i al?turi, cu picioarele str?nse sub ei.V?ntule?ul dimine?ii se juca ?n firele negre de p?r de pe pieptul puternic al lui Bozoncea.?De cu ziu?, Florea le spuse c? ?n noaptea aia trebuiau s? vin? la groap? ni?te c?ru?a?i cu iepe de ?i?ic, s? le dea ?n c?l?real? la arm?sarii unuia, mo? Leu, de p?zea ?ntr-un bordei averea prim?riei de la rampa de gunoaie. Treaba se f?cea pe ?est, s? nu afle statul ?i s?-i puie la impozite. Caii p?zitorului tot cai erau vrea s? zic?, ?n putere ?i cu s?m?n?? bun?. Nu era c?rlan? sau h??? ?n groapa lui Ouatu s? nu le fi ?mbor?o?at ei cu steaua ?i cu puterile lor. Punga?ul ?tia ?i pre?ul: dou?zeci de lei de bucat?. Banul ?i harul. Tocmai dincolo de locul lor, peste balt?, sub malul m?ncat ??i ?inea omul ginerii, ?ntr-un ?arc de lemn, plin de baleg? ?i de dud?u ve?ted. La lumina soarelui, v?zuser? coamele lucioase ?i le auziser? nechezatul m?ndru ?i r?sun?tor. Cale de o jum?tate de ceas de la ascunzi?ul lor, s? mergi peste trestii, prin ni?te tufi?uri de nu-i vedea nici pas?rea, prin inima locului pustiu. ?l t?n?r, pentru c? era mai sprinten, trebuia s? lege iepele la un loc ?i, c?nd o da St?p?nul semn, s? se urce ?n c?rca uneia ?i s? le m?ie spre c?mpul Cu?aridei, la drumul Dude?tiului, peste maidane, cu Gheorghe de ajutor. Ceilal?i r?m?neau ?n treab?, dac? s-ar fi ivit greut??i. C?ru?a?ii, ?i ?tia Florea, erau cam cheflii ?i or s? petreac? ?n bordei, b?nd ald?ma?ul ?n cinstea mireselor. Numai ucenicul s? fie priceput ?i cu m?n? u?oar?, s? nu-l simt? ageamiii.—?Las’ pe mine, nene Floreo! spuse el dup? ce auzi ce are de f?cut. Eu le sunt na?. Numai dumneavoastr? s?-i ?ine?i ?n ?i?uri dac? s-or ?ntinde la vorb?.—?Trean??! strig? Bozoncea la cel b?tr?n. Auzi ce spune dumnealui…Ho?ii r?ser? cu ?n?elegere.?Spre sear?, o promoroac? aurie sc?lda fundul gropii. V?ntul, ca briciul. Au plecat c?te unul. ?n urm? r?m?seser? Gheorghe cu ucenicul. Noaptea veni repede, umed? ?i senin?. ??i ?mp?r?ir? locurile. Paraschiv ?inea tira la un d?mb, ?n drumul c?ru?elor, l?ng? ramp?. Sub ei se vedea lumina bordeiului ?i ?n ?arcul ?ntunecat se mi?cau umbre mari. Arm?sarii sfor?iau ?nfiora?i. Punga?ii auzir? copitele potcovite boc?nind ?i nechezatul unuia mai neast?mp?rat. Apoi se l?s? lini?te. A?teptar? a?a, vreme de un ceas, culca?i pe burt?, ron??ind fire uscate de buruian?.Cerul se limpezea peste malul de p?m?nt. O dung? z?pezie se ivea t?ind marginile. Cr?cile sub?iri ale salc?milor se deslu?ir?. Balta putred? luci. Peste groap? trecur? brabe?i. Auzir? lunecarea t?cut? a gunoaielor pe r?pi. Cornul ro?u al lunii iscodi marginile cerului. Privir? ?ntr-acolo. Parc? se destr?ma. Dungi sub?iri se ?mpleteau ?n bra?ele pomilor. Iarba albise. Pe deasupra plutir? aburii fundului. Ni?te c?ini l?trar? ?n dep?rtare. Un zgomot surd de c?ru?e zdronc?ni pe drumul plin de praf.Veneau.Paraschiv sim?i cotul codo?ului ?n mu?chi.—?Acum.?inele de fier ale ro?ilor r?sunar? aproape.—?Ho, tat?, ho! opri primul.—?Aici e, b??—?Aici.—?Na, boal?, stai, Lolica!Glasurile se amestecar?. Cel care cuno?tea strig? spre bordeie:—?M?, mo?ule, m???! mai ie?i, m???, afar?, c? ?i-au venit pe?itorii…Ceilal?i r?ser? ?n ?ntuneric. Desf?ceau chingile ?i z?balele. Acestea luceau scurt ?n lumina ro?ie a lunii. O iap? pu?in? se baliga cu nep?sare.Gheorghe ?u?oti:—?C?nd le-or aduce ?napoi, te strecori pe colea ?i le dezlegi u?urel! Ti-e fric? de cai?—?Nu.—?S? iei c?te o m?n? de f?n de la curu c?ru?ii ?i s? le pui sub bot.C?ru?a?ii coborau ?in?nd animalele de c?pestre. De jos, se auzi nechezatul ?nt?r?tat al arm?sarilor. Mo? Leu lumina c?rarea ?ngust? cu un felinar.—?Tu e?ti, Suleo?—?Eu, unchia?ule.—?Ai adus prin?esele?—?Le-am adus. Le-o fi ?i lor.Iepele b?teau din picioare ?i se opinteau pe drumul alunecos.—?B?ga?i-le-n ?arc, pe aici, se mai auzi vocea celui de la groap?.Le slobozir?. Ciotul lunii se f?cuse galben. Malurile c?p?tar? umbre m?re?e. Paraschiv se ridic? ?n m?n?. Arm?sarii turbaser?. Alergau ?n loc ?i se izbeau de lemnul gardului. C?ru?a?ii ?mboldeau iepele spre poarta deschis?:—?Haide, haide, tat?, hii!Se auzeau sfor?ituri ?i icneli. C?nd intrar? toate, mo?ul ?nchise poarta, r?sufl?nd u?urat. Arm?sarii se ridicar? ?n dou? picioare ?i nechezar? de se cutremur? groapa. Ocolir? ?n goan? iepele cu coamele zb?rlite ?i le lovir? cu copitele. Urm? o ?nv?lm??eal?, ?i ucenicul v?zu ?ncordarea trupurilor ro?cate ?i negre, n?du?ite. Caii se mu?cau ?i-?i loveau g?turile puternice.C?ru?a?ii alergau pe marginea ?arcului, strig?nd:—?A?a, Lolica, a?a!—?Garoafa, na la tata, na, nu-?i fie fric?… Na…—?Las?-l, boala dracului, c?-?i face bine…Mo? Leu ??i ?ndemna arm?sarii tr?g?nd cu furie dintr-o lulea, ?n care ardea un miez ro?u de tutun, aprins:—??mproa?c-o, Surule! Nu te l?sa! A?a, Ilie, c?l?re?te-o, d?-i bine! Aha, ha, acum, na, sloboze?te-te, aha, hi, nu… C?rlane, n-o l?sa, ai ostenit, ai, calu tatii, a?a, dumicatul cui te-a f?cut, ei, a?a…?Pe urm? iepele fur? gonite s? pasc?. Arm?sarii ?nc? nechezau. Picioarele lor sub?iri ?i lucioase tremurau ?n b?taia lunii. ??i mu?cau cozile din c?nd ?n c?nd. Oamenii r?deau, rezema?i de codilele bicelor.—?Stra?nici arm?sari ai, mo?ule! zise unul.—?Ehe…—?Parc?-s hr?ni?i cu iarb?-mare.—?M?n?nc? o c?ru?? de f?n ?i tot nu-i ajunge unuia.Din?ii iepelor mestecau ?ntr-una.C?ru?a?ii le adunar?, m?n?ndu-le spre c?ru?e. Ele ar fi vrut s? mai pasc? ?i se codeau. Biciu?tile sunau prin aerul rece:—?Haide, Lola, intr? dracii-n tine, m-auzi? Hi!—?Hop, boala dracului, c? te-ai pricopsit.—?Na.Gheorghe ?i mai d?du un cot ucenicului. Bozoncea le f?cuse semn.—?Acum s? te vedem, pulic?!Se auzeau z?balele izbind ?n m?selele iepelor. C?rlanii care nu cobor?ser? m?ncau lini?ti?i f?nul de la picioare. ?ntorceau numai capul cu lene ?i iar se aplecau. Paraschiv num?r? c?ru?ele. Erau ?ase, una l?ng? alta. Oamenii c?utar? sub paiele de pe fund ?i scoaser? c?teva sticle de rachiu.—?Hai s? ne cinstim na?ul! se auzi o voce ?nfundat?. Cobor?r?.Ucenicul era nelini?tit. Gheorghe ?i spuse:—?Ai r?bdare. Las?-i s? se matoleasc? ni?el.Din groap? nu se auzi mult? vreme nimic. Se potoliser? ?i arm?sarii. Bozoncea se t?r? p?n? la ei.—?Acum, Paraschive! ?opti.Trecuser? trei sferturi de ceas ?i le amor?iser? oasele. P?m?ntul era rece. Cel t?n?r se ridic? u?or ?i vesel. Animalele ?l sim?ir?. Ridicar? g?turile, sun?nd din c?pestre. Merse drept la iepele din fa??, apuc? o m?n? de f?n de sub picioarele lor ?i le m?ng?ie coama umed?.—?Lolica, na, Lolica! ?opti punga?ul, ne?tiind dac? nimerise.?i se apuc? s? le desfac? leg?turile. Treaba merse repede. Hamurile c?deau f?r? niciun zgomot ?n praful drumului ?i Paraschiv le puse numai c?te o fr?nghie sub?ire ?n jurul g?tului, ca s? le ?in? la un loc.C?nd trecu la a doua c?ru??, o iap? nechez? speriat?. Ucenicul se f?cu mort l?ng? ro?i. Gheorghe tr?gea perechea dezlegat? spre c?mp, la ad?post. Cel t?n?r mai ?ncerc? o dat?. Animalele se lini?tiser?. M?na ho?ului le pip?ia dibaci boturile calde ?i ochii l?cr?mo?i.De jos nu se sim?ea nimic. De patru ori t?r? codo?ul perechile, leg?ndu-le c?p?stru l?ng? c?p?stru.A cincea oar?, Paraschiv d?du peste un c?rlan s?tul, care se l?sa greu. Sim?ind m?n? str?in? pe el, ?ncerc? s? mu?te ?i lovi cu copitele. Caramangiul ?i apuc? z?bala rece ?i-o r?suci. Fierul intr? ?n gingiile calului ?i acesta b?tu aerul cu picioarele dinainte. Degeaba ?ncerc? s?-l potoleasc?.—?Las?-l! strig? b?tr?nul nelini?tit. Ia altul…Punga?ul se ?nc?p???n?. ?l lovi cu cotul sub greab?n ?i-l dezleg?. C?rlanul se smuci ?ntr-o parte ?i sc?p?. Drept spre ?arc o apuc?, unde sim?ise arm?sarii nechez?nd ?i arunc?nd din copite. Oac? ?i s?ri ?nainte s?-l ?in?, dar era prea t?rziu.C?ru?a?ii ie?ir? repede afar? pocnind din bicele lor lungi. P?n? s? se dumireasc?, Paraschiv mai dezlegase un m?rloi de m?nz, bl?nd ca un iepure, ag??at la coada unei c?ru?e.—?Fugi, ?tii unde ne ?nt?lnim! ?i ?opti Gheorghe. Las?-i pe noi, c? nu te ajung ei!Cel t?n?r se arunc? ?i ?uier? o dat? n?praznic:—?Haida, hi, gloabelor!Iepele o luar? la goan? speriate, peste maidanele pustii. Nu mergeau ?n acela?i pas. Ucenicul le ?mboldea harnic:—?Nii, usc?turilor! Hai, hai, hopa…?i le lovea cu picioarele descul?e pe cele mai apropiate, ?n bur?ile pline.?n urm?, mai apuc? s? aud? un zvon surd de glasuri amestecate, de strig?te ?i lovituri repezi.?Luna tocit? se l?sase ?ntr-o parte spre c?mpul Cu?aridei. Era r?coare ?i noaptea de septembrie avea o limpezime str?lucitoare. ?n dep?rtare se vedeau luminile Bucure?tiului, ca un policandru at?rnat de cerul jos. Numai aproape, spre mahalaua Filantropiei, p?lp?iau felinare cu gaz, chioare ?i rare, pierdute sub o?etari s?lbatici. ?n urma cailor r?m?nea o d?r? lung? de praf, care se a?ternea greu peste iarba scurt? a maidanelor. Drumul era lung ?i punga?ul amor?ise. ?l durea spatele ?i i se f?cuse somn, h???nat pe ?ira ascu?it? a calului. M?nzocul alerga sprinten al?turi.Trecu de Tarapana, mai mult pe sub ulucile din margini, auzi viori?tii c?nt?nd ?nc? chefliilor ?i se a?ternu la drum. Frumoas? noapte! Se dezmor?ise pu?in.Sim?i mirosul ve?ted al frunzelor de salc?m, scuturate ?i ?mpr??tiate. Ca s?-i treac? de ur?t, ?ncepu s? fluiere. Trapul u?or al m?r?oagelor abia se auzea. A str?b?tut Cioplea ?i de acolo a c?lcat peste ni?te gr?dini de zarzavat ne?ngr?dite, l?s?nd ?n urm? mahalalele.Nici nu d?duse de ziu? c?nd a sosit ?i Gheorghe, ostenit ?i d?mfuit, dar vesel c? sc?paser? cu bine.—?Se f?cuser? ai dracului, auzi? Nu, c? unul ?l cunoa?te pe St?p?n: ?S?ri?i, striga, s?ri?i, c-a venit Bozoncea cu ai lui ?i ne-a luat c?i?orii!… tu-i dumnezeul mamii lor!” I-a potolit el, starostele, nu le mai trebuie, ?i doar asta nu voiam, s? fie cu v?rsare de s?nge, dar ce s? le faci? A trebuit s? le d?m buzun?ri la bur?i. Mi-a dilit unul o lab? peste muie de nu mai vedeam. L-am ?mpuns ni?el, da tu veni?i de mult?—?S? fie un ceas, dou?.—?Te-a ginit careva?—?Nici dracu nu era pe drum.B?tr?nul ?nconjur? caii, le pip?i grumazurile ?i d?du din cap:—?Marf? proast?. Trebuie s?-i ?inem la ?ngr??at ca s? lu?m ceva. ?ia ?tiu s? scoat? sufletul din ei, ?i-at?t. ?ncolo, pa?te, murgule, iarb? verde! Mama lor de nem?nca?i! P?i animalul, b? ucenicule, se ?ine cu socoteal?, trebuie s?-i dai ?i lui. C? ?i ma?ina, n-o ungi? Ptiu, prive?te la iep?oara asta, numai coaste, te ui?i prin ea… Haide, c? avem treab?.?i se urc? ?i el.S-au oprit tocmai ?n c?mpul Dude?tiului, la un t?inuitor mai vechi. Erau albi de praf. Au b?tut ?n poart?. A ie?it o huidum? de om, atunci sculat, cu ochii umfla?i de somn, ?ntr-o c?ma?? lung?, ?ntreb?nd:—?Care e?ti, m?, acolo?—?Eu, Coc?r??, am adus ni?te gloabe, zise Gheorghe.Gazda se scutur? pu?in, c?sc? ?i deschise lene? poarta grea de lemn.—?Devreme o mai luar??i azi! spuse, ?i Paraschiv ?i v?zu din?ii galbeni ?i rari.Caii se ?nghesuir? speria?i. Nu cuno?teau locul ?i nechezau. M?nzul ?ncerc? s-o ia ?napoi.Omul le a?ternu goroveal? dinainte ?i se ?mbr?c? gr?bit.—?Bun? treab? f?cu?i! ?i spuse codo?ului.—?Ce zici, c?te b?tr?ne lu?m pe ei? Cel?lalt se scarpin? ?n cap.—?De… Stai s?-i vedem. Bozoncea unde-i?—?Pic? ?i el acum. Aduce de b?utur?.??i aminti de Paraschiv:—?Da ?sta cine mai e?—?Ucenicul nostru. L-a adus Florea. Priceput. El i-a c?r?b?nit de sub nasul st?p?nilor. Atinge-m? cu o ?igare!Cel t?n?r r?se stingherit. ?l l?sar? ?n mijlocul cur?ii. ?ntr-o parte era un ?opron p?r?ginit, sub care aprinsese focul o muiere ?ntre dou? v?rste, cu ?or? ro?u dinainte.T?inuitorul ??i cuno?tea meseria. Aduse o c?ldare ?i fierse ni?te var. Gheorghe ?i da ajutor. ?inea o p?tur? veche, plin? de g?uri ?i a?tepta. C?nd zeama alb? d?du ?n clocot, zulitorul a?ternu pe r?nd ?olul pe spinarea iepelor. Nevasta luase animalele de g?t. Gazda turn? varul fierbinte ?n g?urile p?turii. Pielea cailor sf?r?i, ars?. P?rul lor frumos ?i des se cur??a ca luat cu briciul. ?n locurile goale, r?m?seser? c?teva buboaie albe, din care mustea s?ngele. Iepele se smuceau nechez?nd, dar m?na puternic? a femeii le st?p?nea. C?nd sc?par?, se ?ntinser? r?nite la soare, a?ez?ndu-se pe picioarele dinainte. Aveau ?n ochi o suferin?? t?cut? ?i de sub pleoape li se scurgea o zeam? limpede ca lacrimile. Numai m?nzul sc?pase. El zburda s?tul prin ograda murdar?.—?Bine c-am terminat! r?sufl? Gheorghe u?urat.Coc?r?? se sp?l? pe m?ini ?i veni spre ei.Se a?ezar? pe buturugi.Peste c?mp, ?i v?zur? ?i pe ceilal?i sosind. ?n frunte era St?p?nul gonind, gonind. Dup? el, ceata. Se ?nveselir?.—?Noroc! arunc? Bozoncea de departe, a nimerit ucenicul?—?Dac? l-a adus mandea! se fasoli ?l b?tr?n.—?Le-a?i f?cut formele?—??n regul?.Starostele cercet? gloabele, le pip?i r?nile proaspete ?i cl?tin? mul?umit din cap.—?O s? ne mai odihnim ?i noi p?n? le-o cre?te p?rul. Dac? scoatem un pre? bun, avem bi?tari frumo?i!—?Le m?rit?m taman bine la t?rgul Oborului, se amestec? Oac?. Fa?a lui ciupit? de v?rsat se str?mb? ?ntr-un r?s scurt.—??i cum a fost? ?ntreb? t?inuitorul.—?Cum s? fie? Ei ?ipau ?i noi ?i cujbeam! rosti scurt, cum ?i era obiceiul, Nicu-Piele.—?Leag? c??eaua, moar? neferecat? ce e?ti!—?Mucles! D?-te-n c??tig!Glasurile se ascu?eau, punga?ii vorbeau mai repede, ?nveseli?i. Oboseala se l?sa ?n picioare. Soarele strecurat prin ?ipcile putrede ale ?opronului le ?nc?lzea spatele. Un c?ine mare ?i l??os se gudura la picioarele lui Gheorghe. Trean?? ?i m?ng?ia blana.—?Da de soilit unde soilim ?i noi? ?ntreb? Oac?.—?Haide?i cu mine, se ridic? gazda, ?i-i urc? ?ntr-o ?ur? de paie uscate, peste care erau ?ntinse pre?uri curate.Mor?i au c?zut. Tocmai a doua zi pe la pr?nz s-au sculat. S-au scuturat, au mai c?scat, n-aveau ce face. ?n curtea plin? de or?t?nii nu era nimeni. Caii sfor?iau la soare. Mirosea a sfoiegeal? ?i a toamn?. Pe cer se adunau nori lunguie?i, cenu?ii.—?O s? plou?, zise Florea.Nu-?i g?sea locul. Gheorghe se apucase s? joace dard?r cu Oac?, Piele ?i Bozoncea.Lumina soarelui se ?terse. Se f?cu frig. T?inuitorul ad?posti iepele ?i ?n cur?nd ?ncepu s? picure. Paraschiv auzi zgomotul m?runt al ploii ?i-i fu ur?t. L?ng? el, ho?ii r?deau, tr?ntind ?n paie c?r?ile soioase.—??apte ochi ?n plapum?!—?Fante!—?Rig?!—?Uite spa?iul, ha, ha, ha, turcale?ilor…Banii aveau un clinchet limpede ?i treceau din m?n? ?n m?n?. Sub ei se auzea ron??itul m?runt al cailor. Ucenicului iar i se f?cu somn…?Timpul se ?n?sprise. Corcodu?ii aveau o povar? de frunze, rar? ?i fo?nitoare. Tot c?mpul Dude?tiului p?lise. P?m?ntul se ?nt?rise. C?tre Bucure?ti treceau c?ru?e pline cu pepeni, m?nate de ??rani. ?n gr?dini, c?dea puful de pe gutui. Soarele mai mult lumina dec?t ?nc?lzea.Coc?r?? umblase pe la prim?rie, ?ntr-o comun? apropiat?, d?duse ?pag? oamenilor lui ?i se ?nfiin?ase cu acte ?n regul? pentru iepele furate. M?r?oagele se puseser? pe picioare, nu le mai cuno?teai. Pe spin?rile arse cu var, le crescuse alt p?r, smocuri, smocuri. Din negre ce erau, acum ar?tau pestri?e, cu ?ire lungi de fir alb, ?ntortocheate. Muierea t?inuitorului le umflase cu orz ?i, ?nainte de a pleca la t?rgul Oborului, b?gase ?i c?te o vadr? cu ap? ?n ele. Sp?late ?i dichisite cum erau, ?i-era mai mare dragul s? le prive?ti. Pe la c?pestre, nevasta le ag??ase funduli?e ro?ii, ?mpletite, s? nu le deoache careva. Crescuse ?i m?nzul. C?rlanul b?tea cu copita ?i necheza n?r?va?.Bozoncea ocolea herghelia ?i cl?tina capul mul?umit:—?Parc?-s arm?sari de Vidin, tu-i cerul m?-si!C?nd au plecat, Gheorghe ?i-a f?cut o cruce mare ?i-a scuipat ?n s?n.—?Baft? ?i-un pre? bun! Haide, ucenicule! a strigat la Paraschiv. C?te doi, c?te doi, au luat drumul Oborului. Cu caii, veneau mai ?n urm? Coc?r?? ?i ai lui. Iepele grele se mi?cau alene, vesele, m?ncate bine.T?rgul se sim?ea de departe dup? larma glasurilor ?i dup? mirosul de vit?. ?n margini, st?teau c?ru?ele ?i carele dejugate. Drumurile erau stricate ?i pline de praf. Mul?imea pestri?? de t?rgove?i se ?nghesuia spre mijloc, unde, ?ntr-un ?arc ?mprejmuit cu ?ipci albe, d?deau ocol caii ?i vitele, s? le vad? cump?r?torii. Larma tocmelii se auzea de departe.Punga?ii ?i-au f?cut loc cu coatele. Era treab?, nu juc?rie. V?nzarea iepelor ca v?nzarea, dar puteau ei s? lase bun?tate de fraieri, burdu?i?i de parale, ame?i?i de b?utur???ntr-o parte, ??ranii vindeau oale de p?m?nt ?i linguri de lemn. Bouarii ?edeau al?turi vorbind. Erau altfel ?mbr?ca?i. Nu purtau c?m??i largi ?i nici opinci. Din portul de la ?ar? nu ?ineau dec?t sumanul ?i pantalonii albi, v?r??i ?n cizme lungi, lustruite. Aveau br?ie late de piele cu chingi o?elite ?i limbi groase, ruginite, de aram?. ?n m?ini ?nv?rteau bice sub?iri, din care pocneau pe nea?teptate. R?deau tare. Glumeau cu negustorii ?i-?i b?l?b?neau bur?ile rev?rsate peste centiroane. Geamba?ii cu cefe groase ?i ro?ii, cu din?i de aur d?deau t?rcol iepelor de doi ani cu picioare fragede ?i alungite, umede de n?du?eal?, care miroseau frumos, mi?c?ndu-?i g?turile pline ?i ?ncordate.Paraschiv era numai ochi. V?zu cum v?nz?torii plimb? caii ?n ocolul plin de b?legar ?i de paie, ?n pas m?ndru, privind ?n jur la cump?r?tori. Gheorghe, nep?s?tor, vorbea cu parlagiii ?i m?celarii. Ace?tia ?edeau ?mprejurul ?arcului pe scaune de lemn cu trei picioare, ?njurau to?i ?n acela?i timp, se tocmeau tare, c?te doi-trei, se b?teau aproape pentru o vit? ?n timp ce ?ilal?i r?deau nep?s?tori ?i plecau deoparte, t?r?nd dup? ei boii supu?i, cu ochii mari ?i bl?nzi, nead?pa?i de cu diminea?a. Mai erau ?i curio?i c?sc?nd gura, copii descul?i, ho?i de arm?sari, cu cu?ite lungi la car?mbi, mirosind a drojdie, cu ochii-n patru, st?p?ni de herghelii ?i poli?ai cu ?epci ?nalte, b?u?i, cu obrajii ca para focului, gata dup-un bac?i?, ce se plimbau f?r? scop, pref?c?ndu-se c? ?tiu totul.T?rgul boilor se ?nte?ea la urm?. Gheorghe se d?du l?ng? geamba?i ?i bouari ?i ?ntreb? ce pre?uri erau ?n ziua aia. Unii ?l cuno?teau ?i strigau:—?Ai ie?it la treab?, b?, p?zea buzunarele!Glasurile se pierdeau ?n larma tocmelilor ?i codo?ul ocolea pe departe. Sandu-M?n?-mic?, Oac? ?i Nicu-Piele pip?iau locul. St?p?nul cu Florea tr?seser? la hanul Oborului, s? nu stea la vedere, c? erau cunoscu?i. Cel t?n?r se uluise. Bani, g?rl?. Numai h?rtii de cinci sute ?i o mie, num?rate de m?ini lacome, fe?e ?ncordate ?i p?nditoare, ochi cu priviri scormonitoare ?i mai ales o veselie iute st?rnit?.Dup? ce d?dur? un ocol, b?tr?nul spuse:—?Hai mai ?ntr-o parte, s? nu s-arate vreun p?guba?!S-au tras c?tre hanul de ?i??, unde se ?nghesuia toat? mul?imea de negustori. ?n fa?a c?rciumii cu ziduri vechi, m?ncate de igrasie, era un acoperi? lung, de frunze uscate de plop, r?mase de cu var?, sub care, la mese ?nalte ?i lustruite din lemn de brad, se adunau tocma?ii la un pahar de voie bun?.Nu mai aveai loc. Te tr?snea de departe un miros de mujdei ?i abia d?dur? peste Bozoncea ?ntr-un col?, mai la urm?. Nu m?nca, nu bea.—?L-a?i v?zut pe Coc?r??? ?i ?ntreb? starostele.—?Nu. Stai, c? pic? Sandu acum ?i ne spune.C?tre ei se ?ndreptau ?i cirezarii. Se auzeau l?utari ?i chiote din pr?v?lia neluminat?, cu geamuri afumate ?i ?nalte. Era mai mult o petrecere, c? locul aducea bani. Unul vindea, altul cump?ra, cum s-ar zice, nu era degeaba. ?mprejur, numai negustori, fuduli ?i ghiftui?i, cu obrazul plin, duhnind ?i ?njur?ndu-se. Tot Ca?aveiul, Og?rlea, Buze?tii, din Dealul Spirii, de la Mandravela, Zece Mese, din Rahova ?i Foi?orul de Foc. Slugile hangiului c?rau b?utura ?n ulcele de p?m?nt ars, sm?l?uite pe afar?, cu toarte vechi de alam?. ?mprejur, se adunaser? vreo c??iva c?ini tr?i?i bine, floco?i ?i obraznici, t?r?ndu-se pe sub mese, chel?l?ind ?i apuc?nd oasele aruncate. Jos, la picioarele st?lpilor verzi, decolora?i, st?teau cu picioarele ?ntinse la soare nepricopsi?ii, schilozii ?i poci?ii, a?tept?nd pomana negustorilor.Li se f?cuse foame. L?ng? ei geamba?ii ?nghi?eau cu l?comie. Se ?ncinseser? c?teva gr?tare. Oamenii c?rciumarului le ungeau cu gr?sime, a?ez?nd deasupra fleici ro?ii, proaspete. Se auzea sf?r?itul c?rbunilor peste care c?dea untura topit? ?i un miros a????tor ??i muta n?rile din loc. O femeie t?n?r? c?ra p?ine ?n panere ad?nci, gr?mezi de felii albe, crescute, din gr?u copt, cu coaja rumenit? ?i trandafirie. Ucenicului ?i l?sa gura ap?. Picar? ?i M?n?-mic? cu Nicu ?i cu Ciupitu, veseli c? umflaser? c?teva portofele. T?inuitorul sosise cu h??ele de pricopseal? ?i se oprise ?ntr-o parte, l?ng? ?arcul de vite, a?tept?ndu-?i r?ndul. Mai era vreme. Florea tr?gea dintr-o ?igar?. ?l cuprinsese lenea. Privi prin umbrarul de frunze uscate prin care c?dea soarele, la cerul ?nv?luit ?ntr-o lumin? de toamn? ?i parc? nu s-ar mai fi ridicat. L?ng? el negustorii ?nfulecau pe ner?suflate. Se auzeau trosnind f?lcile puternice ?i m?selele lor f?r?mi?au oasele moi, le rodeau p?n? nu mai r?m?nea o buc??ic? de carne ?i le aruncau c?inilor. Ace?tia se h?rt?neau ?nt?r?ta?i. Tocma?ii r?g?iau apoi mul?umi?i, scoteau resturile de prin m?sele cu unghiile lungi ?i galbene de tutun, scuipau cu pl?cere ?i ??i cl?teau gura cu pu?in vin acri?or.—?Uite barosanii, Paraschive! ?i ?opti caiafa celui t?n?r.—?S? nu v? prind! se r?sti la ei starostele. Azi suntem negustori! Oac? clipi la ceilal?i. Ei se spurcaser?. Cum s? nu pui m?na c?nd vezi at?ta b?net?!Al?i cirezari se ?ndreptau spre c?rcium?, t?r?nd dup? ei vitele legate de coarne, ni?te boi c?t strea?ina hanului, costelivi ?i murdari de baleg?, vi?ei ro?covani care mugeau ascu?it, nelini?ti?i, adulmec?nd, ?i c?teva vaci lene?e ?nsemnate cu fierarul ro?u pe p?ntece. ??tia r?maser? ?n soare posomor??i. De-abia dac? unul-doi v?nduser? la pre?ul cerut ?i numai dac? g?siser? vreun prost. Or, boi nu cump?ra oricine. Negustorii erau ?n?ele?i. Nu se gr?beau. A?teptau la umbr? s? le pice marfa. Aveau pre?ul lor, nu ie?eau din el dec?t dac? d?deau de animale mai bune.Cetele se priveau. St?p?nii nu spuneau nimic. Cerur? c?te o ulcic? de vin, o d?dur? pe g?t pe ner?suflate ?i a?teptar? tot ?ncrunta?i. Negustorii se ?terser? bine la gur?, rumeni de b?utur?, oftar?, se uitar? la ceasurile de la br?u ?i se apropiar? de vite. Gheorghe nu-i sl?bea. Sandu l?sase o m?n? ?n jos ?i era cu ochii ?agl?. Ce i-ar mai fi u?urat!Tocmeala ?ncepu sub nasul lor. Barosanii se ridicaser?, p??iser? dezmor?i?i pe b?t?tura din fa?a ?opronului ?i se pip?iser? prin buzunare. Ei luau inima t?rgului. Erau to?i ?nal?i, croi?i pe picioare groase, cu spete de bivol ?i bra?e puternice. Tocma?ii aveau cizme de lac ?i nuiele scurte de trestie de mare, cu alam? ?n capete, pe care le b?teau de car?mbi. Ocoleau vitele ?i ?nchideau dintr-un ochi. Punga?ii nu mai aveau ast?mp?r.—?St?p?ne, las?-m? s?-i umflu ?stuia ghiulul de pe deget! se rug? M?n?-mic? ?i-i ar?t? starostelui un negustor. Acesta lovea cu pumnii coastele boilor str?mb?nd din nas.—?A cui e boala asta?—?Ce boal?? s?ri proprietarul. ?sta-i bou de Arad care a jucat la nunta lu’ ?mp?ratu’ Traian!—?Fugi, b?, d-acilea! Nu vezi c? pic? d-a-n picerele? E bun de pastram?!V?nz?torul se c?in?, blestem? mincino?ii, scuip? n?du?it ?i v?zu cu ochii lui cum pierde pre?ul. Se f?cu sup?rat:—?Nu-l lua dac? nu-?i place!Negustorul scoase teancul, dintr-o pung? lunguia?? de piele doldora de h?rtii de o sut?, ?i ?l flutur? pe la nasul cirezarului.—?M? duc? mai ?ntreb? Sandu. Bozoncea t?cea mut ?i ?ncruntat.—?C?t iei?—?Cinci sute…—?C?t?—?Nu-l dau!—?Nu-l iau!Cump?r?torul se f?cu c? pleac?, privind la alte vite.—?Patru, l?s? cel?lalt turtindu-?i p?l?ria pe urechi.—?Tu n-auzi c? geme, ?sta-i bou? se ?ntoarse clientul.—?Da ce, n-oi vrea s? zici c?-i de ci?it?—?Dou? sute! arunc? negustorul.—?Trei sute…—?Niciun leu mai mult!Cirezarul se ?inea d?rz:—?C? nu l-oi vrea de poman?!?—?At?t!—?Trei sute!—?Am plecat.St?p?nul se ridic? de la mas? ?ndrept?ndu-se c?tre ?arcul unde Coc?r?? vindea iepele. Pe negustori ?i l?sar? ?n plata Domnului. T?inuitorul mai r?m?sese cu m?nzul ?i cu dou? m?r?oage. Tocmai era ?n pre? cu un mu?teriu ?i muierea d?dea din clan??.—?A?a c?i?ori nu mai g?se?ti dumneata, domnule, ehe… Clientul ocolea gloabele, le pip?ia bur?ile pline ?i cl?tina din cap:—?Le-a?i umflat ca s? par? mai grase, las?, c? v? ?tiu eu… Punga?ii se apropiar? ca ?i c?nd nu-l cuno?teau pe Coc?r??. Florea, care era mai ?mbr?cat, f?cea pe niznaiul:—?Da ce-au c?rlanele astea, c? ?i-e mai mare dragul! Eu am t?rguit mai de diminea?? tot a?a ceva ?i m-a costat dou? sute bucata, ?i n-ar?tau ca astea, unde nu le vedeam eu…Necunoscutul avea o ?apc? murdar? ?i ?i-o trase mai pe ochi; nu spuse nimic.—?Le iei? ?ntreb? t?inuitorul, sume?indu-?i pantalonii prea lungi.—?De, ai cerut cam mult…—?Ce mult? Care mult? Cinci sute, cu m?nz cu tot? Mu?teriul morm?i:—?Da acte au?—?Cum s? nu? Da ce crezi dumneata??i scoase un teanc de h?rtii ?tampilate, pline de timbre. Bozoncea se rezem? de gardul murdar, privind cu nep?sare. Dac? ar fi fost groas?, acolo l-ar fi m?ntuit pe client. Sl?b?nogul cercet? totul cu grij? ?i mai zise:—?Eu sunt geamba? vechi ?i, dac? vrei s? ?tii, ??tia-s cai de furat… Uite la p?rul lor…Gheorghe se lipi ?i el ?n st?nga mu?teriului ?i z?mbi:—?Oi fi de la poli?ie, neni?orule…Starostele scosese ?uriul s?u cu pl?sele de sidef ?i scobea gardul iute-iute. Sandu ?i ?edea ?n c?rc? ?i omul b?g? de seam?. Arunc? repede:—?V? dau patru sute. ?i lua?i? Ho?ii r?ser? u?ura?i.—?Al nostru e?ti! zise codo?ul, b?t?ndu-l pe umeri. Ce te-apucase?i s? spui vorbele alea ur?te…Schimbul se f?cu la repezeal? ?i plecar? mul?umi?i.Era la spartul t?rgului. Deasupra c?mpului plutea un nor gros de praf. Oborul se pustia. Pe jos, r?m?seser? numai paiele tocate de copitele vitelor, coji de mere ?i baleg?. C??iva ??rani ??i num?rau banii sub c?ru?e, la umbr?, ?i f?cuser? focuri la care coceau porumbi l?pto?i. ?mprejur, mirosea frumos p?n? departe. Toat? omenirea aceea zgomotoas? pieri ?ntr-un ceas. Pe ?oselele ce duceau ?n afara Bucure?tiului, se vedeau c?ru?e goale, gonind. Dinspre apus soseau nori mari, negri, adu?i de v?nt. ?nt?i r?bufni o furtun? ridic?nd praful ?i m?tur?nd t?rgul. Frunzele uscate ale acoperi?ului fo?nir? ?i o ploaie galben? de crengi smulse pic? peste mesele umede ?i p?r?site. Nu mai r?m?seser? dec?t c??iva clien?i care beau gr?bi?i. Slugile hangiului str?ngeau ulcelele golite ?i resturile din farfurii.—??i-acum, hai ?n petrecere! rosti mul?umit Bozoncea. Coc?r?? ?i d?du banii lega?i ?ntr-o basma muiereasc?.—?Na, St?p?ne! Asta am luat, asta ?i-am dat! F?-i tu ?n parte…Starostele v?r? leg?tura ?n n?dragi ?i r?se:—?O scoatem noi la cap?t p?n?-n prim?var?? Ce zici, Gheorghe, c? e?ti mai b?tr?n?—?Ce s? zic? Numai s? nu ni se urasc?…Ploaia izbucni deodat? cu pic?turi mari. Manglitorii d?dur? buzna ?n han. Erau rup?i de foame.—?Care pui, m?, masa St?p?nului? ?ntreb? Oac? ?n gura mare. Odaia ?ntunecat?, cu pere?ii afuma?i era aproape goal?. ?ntr-un col? mai petreceau trei negustori cu l?utarii. Se hitrofoniser? ?i mo??iau cu ochii ?n gura guristului, care c?nta de inim? albastr?.Slugile se ?nghesuir? s? le cure?e scaunele. Sandu trase dou? mese aproape. Se a?ezar?. Piele ??i ?ntinse ciolanele lui lungi ?i oft? cu mul?umire.?i unde mi s-au a?ternut ho?ii pe m?ncat!C?rciumarul c?ra cu tovar??ii lui, cu nevasta ?i cu ajutoare. Afar?, ploua s? rup? p?m?ntul. N-ar mai fi plecat nimeni.Dup? t?rguial?, merge c?te o fudulie de berbec, o momi?? acolo ?i-o ciorb? de burt? dreas? cu o?et ?i cu usturoi stors. Gheorghe n?du?ise alerg?nd c?nd la buc?t?rie, c?nd ?napoi ?n pr?v?lie. Negustorului tocmai ?i picaser? c?teva t?rnuri cu fic??ei ?i ma?e de miel de la zahana ?i codo?ul a pus ochii pe ce era mai bun. A dat femeile la o parte, a deschis o fereastr? ?i a ales.—?P-asta s? mi-o pui, p-asta ?i p-asta. S? n-avem vorbe! Cu mine nu se-nghite!Slugile au sp?lat m?runtaiele din care mai picura gr?simea ?i s?ngele, au ?ncins un gr?tar ?i ?i-au v?zut de treab?. Doamne fere?te de a?a mu?terii! Hangiul striga la ele vesel ?i cu oarecare ?ngrijorare.Bozoncea chemase l?utarii la masa lor ?i-i judeca:—?M?, care sunte?i? Ia s?-mi spune?i.—?Taraful lui Mitic? Ciolan, de-a c?ntat la granguri ?i la fe?e bogate, zise unul.Erau patru balaoache?i, c?uta?i la din?i, cu ni?te ochi dulci, lipicio?i ?i se f?cur? mai aproape de mas?. ?l cu ?ambalul cl?mp?ni o dat? coardele ?i trase cu ochiul la ceilal?i:—?Dumitru-mi zice, m?nca-?i-a? leafa!Era sfrijit ?i nedormit cu zilele, cam urduros, dar cu m?na repede. Instrumentul r?sun? ?i vioristul lu? c?ntecul din zbor:—?S?-mi zice?i Inel, inel de aur, porunci starostele. Ori nu-l ?ti?i?Anghel, c? a?a-l chema, b?g? dibla sub bra? ?i r?nji:—?Se poate?Avea o m?n? sub?ire ?i ager?, cu degete lungi, care tremurau pe coarde. Cu acordeonul c?nta Neac?u, cel mai gras, pro??pit ?ntr-o cravat? alb? de ginere, iar ultimul, Mitic? Ciolan, d?dea pe gur?. Caiafe b?tr?ne, ?i Dumitru, ?i Mitic?, ?i Neac?u, c? erau to?i de pe vremea lui Maciste. C?ntaser? punga?ilor, lui Gic?-Adormitu, lui Mielu-Calapod, cine-i mai ?inea minte? zicea guristul:Inel, inel de aur,Cu piatr? la mijloc,Eu te-am iubit, copilo,Dar n-am avut noroc.Inel, inel de aur,Focul s? te arz??i lumina zileiS? nu te mai vaz?.C? lacrima ce-?i pl?nge?n anii tinere?iiNu e de-o alinare,Ci e scurtarea vie?ii.Adio, drag? Nelo,Eu plec, se las? seara,?i-?i las ca amintireO mic? l?cr?mioar?.Frumoas? e Constan?a,Frumoas? e ?i via?a,Dar mai scump? ?i mai drag??mi este libertatea!Sunetul dulce al viorii acoperise ploaia de afar?. Gheorghe striga la muieri s? aduc? mai repede ciorba de burt?. C?rciumarul a?ternuse dinaintea punga?ilor o fa?? curat? de mas? ?i le turna ?n pahare o drojdie pricopsit?, galben? ca untdelemnul, cu un iz vechi, pl?cut. Se ?mp?rt??ir? ?i l?utarii, ca s? capete puteri.?ncepur? masa cu o gozb? n?prasnic?, ?n care nevasta c?rciumarului f?r?mase piper, salat?, ro?ii ?i br?nz? moldoveneasc? cu buc??i sub?iri de vinete ?i inimi tocate.M?ncarea s?rbeasc? era pentru apelpisire.Iu?eala le f?cuse r?ie ?n g?t.—?Toarn?, Trean??, molan St?p?nului! se r?sti Oac? la ?l b?tr?n.M?n?-mic? le tr?gea chiulul la b?utur?. Piele b?g? de seam?.—?B?, ast?mp?r?-te, ?i strig?, c? doar n-oi avea p?lnie de argint ?n beregat?!Sandu nu se sinchisi. Uscase o sticl? pe din?untru. Ceru lui Paraschiv o bucat? de p?ine:—?Rupe-mi ?i mie din bulca aia un coltuc!Se b?teau calicii de foame la gura lui.?n timpul ?sta, Mitic?-Ciolan, de avea ?i un zdr?ng cu care intra ?n c?ntece, ??i puse m?na pe piept ?i zise:Spune, spune, mo? b?tr?ne,Spune, caii c?nd se fur??Noaptea pe fulger?tur?,Atuncea caii se fur?…Buzatul pusese ochii pe mas?, ca ?i c?nd ar fi ?tiut. Vechiul c?ntec se ?mpletea cu sunetul stins al acordeonului ?i cu tristele m?suri ale ?ambalului. Bozoncea r?dea, r?deau ?i ?ilal?i. Guristul se matolise pu?in ?i avea chef de ciripit. Anghel b?tea cu degetele ?n spatele viorii, parc? o g?dila. Lemnul ei scump r?suna dulce o dat? cu cuvintele:C?pitane de jude?,De ce m? ?ii la arest,Pentr-un pui de murgule?,C? nu l-am v?ndut la pre?,?i am luat pe el cinci mii,S? duc p?ine la copii…Coc?r?? umplu paharele din nou ?i ho?ii b?ur? cu sete. Slugile aduceau tocmai un castron de p?m?nt ?n care aburea ciorba. ?i unde au ?nceput s? care…Halea Piele cu patru guri, c? era h?mesit. C?te cinci momi?e ?i c?te dou? fleici. Oac? ?l ?nghiontea:—?B?, n-or s? te mai ?ie balamalele…—?N-avea tu grija asta, r?spunse el netulburat. ?mi ?tiu eu m?sura.?i iar mai ?ntingea un miez de p?ine ?n s?ngele proasp?t al fripturilor, dumic?nd. Hangiul aduse ?i ni?te ulcele cu vin ro?u, de avea o und? fierbinte ?i un gust acri?or.L?utarii ??i f?ceau treaba. Mitic? trase din oblon la ceilal?i ?i zise iar:S?-mi dai drumul la n?miaz,S?-?i aduc b?tr?n ?i breaz,S?-mi dai drumul la chindie,S?-?i aduc de-o herghelie.S-aduc tata cailor,?i muma c?rlanilor…—?A?a, candriule! A?a… f?cea Sandu ?ntre dou? ?nghi?ituri.Guristul iar gungurea. Florea a pus laba pe mas?:—?Brava, ostrea??! Halal de m?-ta de te-a f?cut!—?Sta?i colea de ?nfuleca?i ?i voi ceva! i-a poftit Bozoncea.?iganii nu prea se ?ndemnau.—?Las’, c? lu?m al?turi, f?cu Neac?u, n?du?it tot.—?Nu, aici, cu mine s? sta?i, se r??oi starostele ?i ceru slugilor s? le pun? dinainte.?Pe la cinci dup? mas?, erau chiauni. Afar? se mai luminase. St?tuse ?i ploaia. Hangiul deschise u?ile ?i aerul rece p?trunse ?n?untru. Dumitru tot mai b?tea coardele ?ambalului ?i Mitic? r?gu?ise:Ia d? drumul, f? nevast?,C-afar? plou? ?i vars?,?i-am sc?pat de la pedeaps?…zicea buzatul, ?i Anghel, gata cu arcu?ul ?n paharul St?p?nului, s?-i ia piuitul. Bozoncea b?g? m?na-n n?dragi ?i scoase sutele. O dat? se ?nsufle?ir? balaoache?ii. Neac?u schimb? m?sura:Banii mei, banii mei,La Mari?a la bordei,S-a ales, bules de ei…ciripi vioristul, l?s?ndu-l pe Ciolan s? se odihneasc?. Starostele a umplut ?ambalul cu poli.L?utarilor le era mai mare dragul s? c?nte. C?nd s-a ?ntunecat bine, au pl?tit, au dat bac?i? slugilor ?i au plecat cu ?iganii dup? ei spre Trei Coinaci, la casa Didinei, gagica St?p?nului.Oborul era pustiu. Felinarele m?runte ardeau spre Mandravela ?i numai c?inii l?trau ?n c?mpul p?r?sit. Gheorghe ?l c?ra ?n spinare pe Nicu-Piele, care se afanisise. ?l ?njura ?i-l smucea:—?M?, scoal’, m?, treze?te-te!Lunganul c?lca ?n str?chini, dus de subsuori. Paraschiv ?i veni b?tr?nului ?n ajutor. ?n frunte, mergea chiuind, cu o m?n? la spate ?i una deasupra capului, Bozoncea. Juca ?n drumul noroios ?i striga:Carde?te-mi, carde?te-mi, Mitic?,Carde?te-mi, de nu m? uita…Era vesel pezevenghiul pentru c? avea bani ?i-i era bine. ?i trimisese ?nainte pe M?n?-mic? ?i pe Florea s? t?rguiasc? stof? de rochii ibovnicei, c-a?a avea obiceiul. Oac? gonea spre casa gagicii, s? dea de veste c? sosea St?p?nul ?n petrecere…? LumeStere deschise larg u?ile. Era spre prim?var?. O c?ldur? abia sim?it? se zb?tea peste loc. Cu?arida prinsese o barb? scurt?, verzuie de iarb?. Gunoiul z?cut sub z?pad? mirosea frumos a frunze putrede. P?m?ntul negru ?i gras dospea. C?rciumarul ??i privi pomii. Le pusese fiec?ruia c?te un tutore de salc?m tare, de care legase cu rafie tulpinile crude. C?inii se gudurau la picioarele lui, c?scau lene?i, mole?i?i. O toropeal? ne?n?eleas? ?l cuprinse. Auzi burlanele casei zuruind. Gurile lor de tabl? aruncau ?n curte cocleala ultimei z?pezi de pe acoperi?. ?ncet, urmele cerului se ?tergeau. Nori albicio?i c?l?toreau spre ora? ?i se pierdeau ?n s?rmele numeroase, ?mpletite peste cl?dirile dep?rtate.Dinspre Tarapana veneau c?ru?e cu cherestea, pline v?rf. Caii, cu bur?ile murdare de clisa neagr?, tr?geau greu, biciui?i de c?ru?a?i. Grigore avusese dreptate. Cu c?teva zile ?nainte, un func?ionar de la prim?rie se ab?tuse pe la c?rcium? cu vreo c?teva registre la subsuoar?, socotise la mas? cu un creion ?i, la ?ntrebarea lui, ?i r?spunsese c? or s?-i vin? vecini.Stere umbl? c?tva timp ?nso?it de c?ini. Urm?ri desc?rcarea sc?ndurilor ?i fluier? vesel. Dac? mai soseau al?ii, ?nsemna c? o s?-i creasc? ?i lui deverul. R?coarea serii c?dea abia sim?it. C?ru?ele goale ??i sunau ro?ile ?i osiile spre Grivi?a. Z?ri focurile ?iganilor pu?i s? p?zeasc? stivele. Fl?c?ri vesele se aprinseser? ?i pe ramp?. Se ?ntorseser? gunoierii. La lumina l?mpilor, Grigore le ?mp?r?ea lope?ile ?i m?turile. Glasurile lor se auzeau ?n?bu?it. Negustorul se g?ndi c? trecuse ?i iarna. Acum avea cas? ca lumea, ??i f?cuse pr?v?lie frumoas? de zid, cl?dit? pe temelie s?n?toas?. ?ncepea s? se a?eze.Deschise poarta. Prin fereastra aburit? se vedeau capetele c?torva mu?terii ?i umbra Linei. Trecu pe l?ng? gard, spre ramp?. Voia s? simt? de acolo, de sus, mirosul nop?ii de prim?var?. ??i descheie nasturele de la g?t al c?m??ii ?i v?ntul ?ov?itor i se strecur? pe piele, ?nv?luindu-l, rece ca o ap?. Pa?ii i se ?nfundau ?n noroiul gros, scotea greu bocancii, dar mergea mai departe, ferindu-se de lumina focurilor.I se f?cu dor de ai lui, de p?rin?ii mor?i, de casa de la ?ar?, de unde plecase de la doisprezece ani prin str?ini. Sim?ise pe r?nd, ?n seara aceea, nelini?tea sf?r?itului de martie, topirea ?nceat? a z?pezii ?i auzise strig?tul tulbur?tor al coco?ilor.Se gr?bi ?napoi. Lucr?torii plecaser?. Femeia lui m?tura du?umelele negre, unse cu gaz. ?nchise u?a ?n urma sa ?i-i spuse:—?Las?, du-te de te culc?… ?nchid eu pr?v?lia.Lina ?l auzi apoi a?ez?nd obloanele ?i deschise ferestrele. Sim?ea ?i ea boarea lui aprilie, care venea pe furi?, ?i se dezbr?c? lene?, ?nt?rziind.?Locul fusese ?mp?r?it ?n dou?. Inginerii b?tuser? ??ru?ii, m?suraser? loturile ?i oamenii se apucaser? de treab?.?nt?i a venit Matei, o namil? de rom?n cu un p?r rar ?i din?i negri, m?nca?i. Era ?mbr?cat ?ntr-o scurt? de stof? militar?, vopsit?, adus? de pe front, din Moldova. ?n ea z?cuse de tifos, c? nu-l luase ?l-de-sus, s? nu se mai canoneasc?. Nec?jit, se vedea bine. Dumnezeu ?l ?tiuse cum adunase banii de loc. ?i-a ridicat casa singur, cu palmele. Nevast?-sa aduna b?legar de pe ramp?, se uita la vecini, speriat?, ?l amesteca ?n ap? cu lut ?i lipea chirpiciul pe pere?ii de sc?nduri sub?iri pe care b?rbatul ?i potrivise ?n grinzi. Au ridicat dou? od?i acoperite cu carton ?i muierea le-a spoit cu albastru.Pe urm? au sosit ceferi?tii. Chiric?, acarul, Spiridon, fochistul, ?i Ilie, de umbla ?i el cu trenurile. Aveau mai mul?i copii dec?t lucruri. ?n camioanele care-i aduceau ar mai fi ?nc?put. Se umpluse maidanul de plozi. Stere ?i privea de pe sc?rile de ciment ale pr?v?liei. Negri, t?cu?i, cu fe?ele supte ?i ochii ar?i de nesomn. Strigau la neveste, m?surau cu pa?ii p?m?ntul cump?rat, scuipau ?n sil?. ?n c?teva zile ??i ridicaser? ?i ei od?ile cu geamuri oarbe, legaser? un c?ine de par ?i se numeau st?p?ni. C?rciumarul ?i vedea numai seara, c?nd se ?ntorceau de la munc?. Intrau ?n pr?v?lie, cereau c?te un doroban? ?i nu spuneau nimic. ?edeau unul l?ng? altul, ca ?i c?nd ar fi fost str?ini. Aveau hainele lustruite de c?rbune ?i miroseau de departe a fum. Sub ?epcile vechi str?lucea p?rul, adunat gr?mad?. Puneau la loc, pe tejghea, cu mul?umire, m?surile de rachiu ?i plecau, unul dup? altul, parc? vorbi?i.Dup? ei picar? ?n Cu?arida ?i vreo doi precupe?i de olteni care n-aveau ?n ce b?ga banii, pu?i pe negustorit. ??tia ??i f?cur? gr?din?rie spre Tarapana, unde era locul mai gras. Tot cam la vremea aia, Stere afl? de la Grigore c? spre ramp? cump?rase o curea de loc unul Bic?-Jum?tate, de era brutar ?n Grivi?a. Se miraser? ce-l g?sise, dar nu le trebui mult? vreme s? ?n?eleag?. ?n c?teva luni, pe marginea tare a gropii se ridicar? bordeiele chivu?elor care adunau sticlele ?i c?rpele pentru fabrici. Ie?eau chirii ?i c?rciumarului ?i p?ru r?u c? nu i-a dat lui mai ?nainte prin minte s? cumpere pe pre? de nimic buza aia de p?m?nt.Nu sem?nau unul cu altul. Cel mai vechi vecin ?n groap?, dup? ?eful gunoierilor, ?l avea pe nenea Cristache Cu?u, de fusese ?i la nunta lui, tramvaist, om al dracului, petrec?re?, dus ?n lume. Venise ?n Cu?arida cu nevast? ?i copii, se ?ntemeiase cu ce apucase, vai de via?a lui cum se trudea cu bete?ugul de-l avea; c?-l schilodiser? de-un picior ?n r?zboi.Mahalaua prindea fa??. Iarba pierise ?n drumul c?ru?elor. ?n p?r?i r?m?neau maidanul nesf?r?it ?i groapa f?r? margini, lat? ?i ad?nc?. Au dat ploile lui aprilie, apoi potecile s-au zbicit, oamenii forfoteau. S-au mai ?ndemnat vreo c??iva lucr?tori. Ba cu ?mprumuturi, ba cu economii, au pl?tit parcelele. Func?ionarul prim?riei ??i f?cea drum tot mai des spre locuri.—?Mi?c?! Mi?c?! zicea Grigore c?rciumarului. Cre?te!—?Cre?te, nene! r?spundea Stere.Era altceva s? vad? acoperi?uri ?n dreapta ?i-n st?nga. Avusese dreptate jup?nul lui: nici ora?ul ?sta nu st?tea pe loc, se l??ea. Statul scumpise de la o vreme pre?ul metrilor de p?m?nt ?i asta ?i pl?cea negustorului. ?Ce, adic? aici nu era bine? se ?ntreba. Ai treab?, te urci ?n tramvaiul cu cai la Tarapana ?i p?n? la pr?nz te-ai ?i ?ntors ?napoi”. St?p?nea. ?mprejur numai am?r??i, se uita la ei cu mil?, n-avea ce le face. Chiric? acarul ?edea ?ntr-un fel de magazie de sc?nduri prin care b?tea v?ntul. Venea seara rupt de ?ale de la munc?, se mai dregea cu un rachiu. Avea ochii ?n fundul capului, tu?ea a doag?, sec ?i ad?nc, ?l m?nca un vierme pe dedesubt. ?inea nevast? ?i cas? grea. Copii, s? nu-i mai numeri, tot galbeni ?i du?i, cu coliva-n piept. Le c?ra mere ?ntr-un suferta?. Nu prea ?nc?peau multe. Le ar?ta c?rciumarului, r?z?nd moale:—?Uite vecine, pentru m?nji!Scotea pe r?nd fructele coc?rjite, verzi, ?inute iarna ?n paie p?n? rodeau iar pomii. ??i rupea de la gur? s? le cumpere. Abia avea de ?uica lui. Nu bea mult. Dup? ce d?dea bun? seara, cerea un doroban?. Cu ce drag privea rachiul! ?l sorbea rar, pe ?ndelete. ?i pl?cea mirosul iute ?i curat. C?nd golea m?sura, num?ra piesele de doi lei, le a?eza pe mas?, apoi mai cerea una. Stere se uita. Dac? ar fi fost to?i mu?teriii cum era Chiric?, l-ar fi m?ncat c?inii. S?r?cie de om, nu altceva, usca locul pe unde trecea. C?rciumarul vorbea c?teodat? cu nevast?-sa: altcum, era s? deschizi u?a ?lor de aveau. Precupe?ii erau filotimi, banii, bani, d?deau ?i la al?ii, dar ?sta ce s? fac?? S?-l pofteasc? afar? nu putea. Omul sim?ise ?i, de unde la ?nceput mai spunea o vorb?, dou?, amu?ise. Tu?ea ?n col?ul lui, apoi, ame?it pu?in, pleca acas?. Lui Chiric? i-ar fi pl?cut s? mai stea ?n c?rcium?, s? mai aud? de una, de alta, dar nu-l b?ga nimeni ?n seam?. De la o vreme se ?nstr?inase parc? ?i de-ai lui: de Spiridon ?i de Matei. B?ga capul ?ntre umeri, s? nu mai vad? ?n dreapta ?i-n st?nga, ?i str?b?tea maidanul. ?n odaia lui ardea o lamp? unsuroas?, murdar?. ??i auzea de departe copiii tu?ind. Ziua, muierea ?inea u?a ?i ferestrele deschise. Soarele ?nc?lzea pere?ii, primenea aerul, dar degeaba. Erau prea mul?i la un loc! Priveau to?i prin geamuri la averea c?rciumarului. A?a ceva le-ar fi trebuit. ?i cu mintea lui proast? se g?ndea ce l-o fi adus pe negustor aici, la marginea ora?ului? Nu ?n?elegea nici el, nici Matei din ce-?i ridicase Stere zidurile. C?nd s-au mai ?nvechit, femeile au tras-o pe Lina de limb?. Cu el nu era chip de vorbit, p?rea omul dracului. Au aflat de pe la lucr?tori ?i gunoieri ce voiau s? ?tie. Se dusese vestea – c? a?a e gura lumii, slobod?. To?i ?l vorbeau cu patim? ?i du?m?nie. Socoteala nu era rea, se g?ndea Chiric?. C?nd ai bani, tot pe rachiu ?i dai, s? mai ui?i. Pentru ei nu era alt? sc?pare. Se sculau diminea?a la cinci, se sp?lau la pomp?, ?n strad?, ?mbucau ceva la repezeal?, ?i gata, la lucru. Treceau Cu?arida, ?n drum se ?nt?lneau cu al?i ceferi?ti din mahalaua vecin?, ??i d?deau ziua bun?, mai aveau de mers, c? mai mult cu Matei umbla ?mpreun?. Se t?iase un drum nou spre Grivi?a. Se scurtase ?i timpul. L?sau ?n urm? calea negustorilor, pustie la ora aia, ?i se desp?r?eau. Unul o lua spre Revizie, unde erau ni?te por?i de fier, ?nalte ?i late, ridica marca de alam?, saluta pe portar ?i se ?mbr?ca ?n hainele de lucru; cel?lalt se ?ndrepta spre atelierul de t?mpl?rie, unde se reparau scaunele trenurilor, tot la munc?, limpezi?i de drumul f?cut. Ziua trecea repede, la patru suna sirena de schimb ?i plecau acas?. Grivi?a se schimba. Strada lung? era plin? de c?ru?e ?i de oameni veni?i dup? t?rguial?. Nici nu b?gau de seam? c?nd apucau spre mahalaua lor. Drumul trecea pe la Stere. Vedeau firma de tabl? str?lucind ?n soare ?i mesele scoase afar? o dat? cu ?ndreptarea timpului. Spre sf?r?itul zilei, curtea negustorului se umplea de chivu?e ?i de gunoieri. Nu puteau s? nu treac? s? dea bun? seara.De la un timp se ab?tuser? pe la c?rcium? ?i ni?te ho?i de bolintineni. Nimeni nu ?tia cine i-a adus, mirosul ?uicii sau vreun cunoscut. Treceau groapa ?n faetoane ?nalte, pline de garni?e cu lapte, desc?lecau din fug?, priponeau caii lor voinici de st?lpii gardului ?i intrau ?n pr?v?lie, vorbind ?n gura mare. Chipe?i oameni, os de domn, nu altceva; aveau spr?ncene parc? desenate cu linia ?i gurile pline, s?n?toase. Purtau c?ciuli ?nc?, de?i iarna trecuse, mi?oase ?i bogate, din piele de oaie dobrogean? ori de astrahan. ?mbr?c?mintea le era amestecat?. Sub dul?mile aspre de postav ascundeau cojoace albe ?i ?n picioare purtau cizme. C?lcau greu ?i ap?sat. Plini de bani! Stere ?i sim?ise. Beau pe ner?suflate, r?deau, l?sau polii ?i plecau spre ora?, s? v?nd? laptele ?i untul adus ?n faetoane. Sub capra lor ascundeau putineie de br?nz? ?i sm?nt?n?. C?nd veneau cu muierile, aduceau fri?c? rece pentru boieri. C?rciumarul ?i petrecea p?n? la u??, privea caii bine hr?ni?i, hamurile curate lun? ?i ?i ?ntreba dac? se mai ?ntorc. Ei picau la s?pt?m?n?, la s?pt?m?n?. Aveau un drum de jude? spre ?ina barierei ?i o t?iau mai scurt prin groap?, peste maidan. Cu timpul, negustorul le ?nv??ase ?i numele. Ele erau scrise pe c?ru?ele albastre, desenate pe la osii, cu flori: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Neni?or. Deasupra numelui vopsitorul ad?ugase cu ?tiin??: propietar. Untarii erau pricopsi?i, aveau case la ?ar?, locuri de arat ?i animale. Vacile d?deau c?te dou?zeci de litri de lapte pe zi, pe pu?in. Veneau cu el la Bucure?ti, nu era departe. Dac? plecau la trei noaptea dintr-acolo, pe la ?nceputul amiezii ridicau drumul de b?rne al camioanelor. Dup? ce se ?nsufle?eau cu rachiu, str?b?teau Grivi?a ?n goan?, b?t?nd bur?ile cailor, ?i se opreau pe la casele oamenilor cu stare, de?ertau bidoanele, ascundeau banii ?n chimirele late de piele ?i p?n? la c?derea serii erau la drumul jum?tate. S?mb?ta, ?nc?rcau faetoanele cu p?nz? pentru neveste ?i ibovnice. Se jucau cu miile. Totdeauna veseli, umpleau pr?v?lia, glumind cu Stere. Alde Cristu, ?l mai pi?icher, un ho?oman ?i jum?tate, clipea din ochii s?i mici, se sc?rpina dup? urechea g?urit? de care at?rna un cercel de argint ?i-i spunea:—?Merge? Merge?—?Eh, r?spundea ?n doi peri negustorul.—?Fie vorba ?ntre patru ochi: dac? noi nu ne-om mai pricopsi: l?ptarii, popii ?i c?rciumarii, c? tr?im din botezuri…?i r?dea cu gura p?n? la urechi. C?rciumarul, ca s? le fac? pl?cere, r?dea ?i el. Era mai mare norocul c? le c?zuse ?n drum. Banii se adunau repede, se ?nmul?eau.??n c?teva luni, locul se schimbase. Spre Filantropia crescu o mahala nou?. C?tre lacurile din marginea ora?ului se ridicau alte cur?i, mai ar?toase. Altfel de lume. Proprietari se aflau numai d-ei pricopsi?i, cu bani mul?i. Umblau cu ma?ini ?i aveau droaie de servitori. ?ntre gardurile acelea de gresie, acoperite cu trandafiri urc?tori, se deschideau str?zi pavate, cu tei pe margini. Casele rare, temeinice ?i m?ndre, aveau caturi ?i balcoane. Zidurile spoite cu var, ?n culori dulci, str?luceau ?n soare ?i pomii din cur?ile umbroase erau tun?i cu ?ngrijire. Pe aleile acoperite cu pietri?, alergau c?ini mari, cenu?ii, c?lc?nd pe picioarele lor lungi, ca ale berzelor. De la sc?rile de ciment se deschideau peluze de iarb? crud?, sem?nat?, ?i, sub tufi?uri de oleandri, se ascundeau b?nci verzi sau chio?curi deschise. Ferestrele aveau perdele bogate, str?vezii, cu ?ireturi ?i ciucuri ?n margini, c?z?nd ?n falduri pe pervaze.Tarapanaua Filantropiei r?m?nea la mijloc, ?ntr-un c?mp, desp?r?ind cele dou? laturi de parcele aliniate de m?sur?torii prim?riei. Spre capul acestei lungi c?i de piatr?, se ridicau pie?e ?i magherni?e de lemn. Al?i negustori ??i ?ncercau norocul de-a lungul noului drum comercial. O zarv? vesel? se auzea de departe. Tramvaiul scr??nea pe ?inele-i de fier, uneori caii se speriau, se aduna lumea gr?mad?, chip de-l mai porne?te! Camioanele pline cu c?r?mizi hurduc?iau prin gropile pavajului. Deasupra str?zii pluteau nori de praf. Pretutindeni se ridicau pr?v?lii ?i cur?i. ?iganii desc?rcau nisipul ?i varul. Zidarii nu mai l?sau mistria de c?nd d?dea soarele p?n? ?n noiembrie. ?ntre Grivi?a ?i ?oseaua larg? care ducea spre nordul ora?ului, pe limba lat? ?i stearp?, se t?iau str?zi. Mahalaua Cu?aridei se l??ise. Case noi, mai bune sau f?cute la repezeal?, din chirpici, spate la spate, umpluser? locul. Maidanul fusese ?mp?r?it ?n p?trate, metrii v?ndu?i ban cu ban, de nu mai cuno?teai. Prim?ria s?pase ci?mele ?i pompe de ap? la r?sp?ntii, c? se ?nmul?iser? oamenii. Stere se ?ntreba din ce se ridic? lumea asta? Era o vreme de afaceri, nu se ierta om pe om. Pielea ?i-ar fi luat-o datornicii, f?r? mil?. N?p?stui?ii nu se mai ajungeau cu banii. Muierile str?ngeau m?lai ?i cartofi, pentru c? se spunea c? o s? se fac? revolu?ie, ?i n-o s? mai g?seasc? nimeni nici ap? de b?ut. Pe spinarea am?r??ilor, unii se pricopseau. ?i pentru c? se auzise c? spre Cu?arida se v?nd loturi mai ieftine, d?deau care mai de care n?val?. La buza gropii se adunaser? al?i ceferi?ti, lucr?tori, zidari ?i gunoieri, ba ?i un meseria? cu briciul, Tilic?, om nec?jit, ridicat din nimic. Era un ?la pipernicit ?i janghinos, numai sufletu-n el. Avea o traist? cu scule ?i h?rtia prim?riei c? a pl?tit ?n bun? regul? lotul, un dos plin de tinichele, tare ca piatra, ?n spatele lui Matei, cu fa?a spre Filantropia. Noul-venit se oprise ?nt?i la Stere, la c?rcium?, se d?duse ?n vorb? cu Ilie, cu Spiridon, le-a spus cine este, oamenii l-au ajutat. Era nevoie ?i de un frizer, c? le crescuse p?rul ca la ur?i. L-au sf?tuit, i-au dat unul o ?ipc?, altul o uluc?, zece cuie, o tabl?, ?i de mil?, de sil?, negustorul a pus restul cu dob?nd?. L-au f?cut om.Tilic? a ridicat o barac? cu geamuri, legat? ?n trei ?indrile, ?i s-a apucat de treab?. Singur ?i ?sta. Avea de lucru. Tundea lucr?torii, zidarii ?i ceferi?tii. ?tia s? dea cu gura, s? le spun? c?te-n lun? ?i-n stele, le r?dea obrajii aspri, ?i potrivea pe la s?rb?tori; mahalagiii ?i-au trimis ?i copiii s? le scurteze chicile. Mai t?rziu s-a pl?tit de datorii, ?i-a cump?rat un sticlete, l-a pus ?ntr-o colivie legat? cu funde bogate, o oglind? cam plesnit? ?i alte foarfeci. Era dat cu rachiul ?i el, c? avea m?run?i? din bac?i?uri ?i-i st?teau r?u gologanii ?n buzunar.?ntr-o prim?var? se mai aciuase ?i Gogu, un croitor, de lucra acas?. A dat vorb? prin vecini, mu?terii se g?seau. Lucra ieftin ?i muierea lui se pricepea la croitul rochiilor. Nevasta me?terului abia ?nc?pea pe u??, o ?tiau ?i copiii, crescut? din bel?ug, de-abia-i ajungeai la um?r. Florica o chema ?i-i era drag? b?rbatului de nu mai putea. Duminica ie?eau am?ndoi la plimbare pe Grivi?a, se ?ntorceau seara ?i a doua zi o luau de la cap, el cu acul, ea tr?g?nd la ma?ina de cusut fustele de stamb? ale femeilor de ceferi?ti.?nspre drumul cel mare al Filantropiei, puneau temelii zidarii. S?ritori unul pentru altul. Lucrau la acelea?i binale, scoteau bani frumo?i. ?ntre ei mai r?s?rit era Ghiula, de tocmea lucrul. Antreprenorul le d?dea p?ine s? m?n?nce. Cu el munciser? ?i ?n Lipscani la case boiere?ti, ?i ?n V?c?re?ti, la Mandravela, ?n Trei-Cu?ite, cu neveste cu tot, ni?te ?ig?nci p?tima?e de umpluser? p?m?ntul de copii. Rar ?i vedeai acas? vara ?i prim?vara. Din martie ??i cur??au mistriile ?i nu-i mai z?reai p?n? d?dea z?pada. Iarna tocau paralele la c?rcium?, c? n-aveau ce face. ??i b?teau nevestele, se mai t?iau pentru vreo curvi?tin?; altfel, oameni cumsecade. Printre ei, erau ?i vreo c??iva ho?i de s-aveau bine cu cei din groap?. Nu c?lcau mahalaua. Tot prin cartiere pricopsite ??i f?ceau veacul. C?rau rufele scumpe de prin cur?i, le vindeau pe nimic, fugeau de sergen?i, nimeni nu putea s? spun? pe unde dormeau. Aveau ibovnice care-i ascundeau. Nu munceau, m?ncau ?i petreceau numai din ce d?deau la spate.Altfel, oamenii se ?tiau. S? tot fi fost vreo sut?-dou? de suflete. Se lipiser? ?i gunoierii. Tr?geau spre bordeiul lui Grigore. Ei ?ntre ei se ?n?elegeau. Od?ile lor erau joase, f?cute din chirpici, nu le p?sa, obi?nui?i cu traiul prost. Unul, T?nase, ?edea mai bine, avea gospod?rie curat?, spoit? totdeauna cu var, c? luase muiere vrednic?, nu ?edea. El tot pe la Stere petrecea. ?l vorbea pe c?rciumar:—??sta ne cump?r? pe to?i!Unii n-aveau de unde s?-l ?tie pe negustor. Gunoierul le povestea cum picase ?ntr-o sear? pe maidan, cum ??i ridicase o magherni?? ?i cum se ajutase cu ?eful. Nu-l mai cuno?teai. ?i crescuse ceafa c?rciumarului.Ceilal?i ascultau cu ciocanele de rachiu ?n m?n?. Se minuna Tilic?, se mira Gogu, el nu mai termina. P?i de unde s? ?tie ei ce nunt? f?cuse? Ce mireas? era Lina lui, cum umblase Aglaia ?efului s?-l ?mpace cu socrul cu care avusese o ceart? pentru ni?te sume, cum le luase lor dob?nzi, cum ??i cump?rase alte butoaie ?i lucruri pentru pr?v?lie, vi?? de om! B?gase b?iat de pr?v?lie pe-o rud? de-a lui de la ?ar?, copil s?rac, f?r? p?rin?i. ?l ?mbr?case, ?l ?nc?l?ase, era jup?n, nu altceva. Umbla cu ?or? de piele, negustoria mergea, ie?eau bani. Stere tot pe drum se afla, dup? vin. Era c?nd la Dr?g??ani, c?nd la Buz?u, tocmea rachiul, mai avea vreun necaz, cinstea vame?ii, aducea b?utura, o desc?rca, ?ncepuse s? pun? deoparte. Oamenii b?gaser? de seam? c? se schimbase, ?l apucase o poft? mai mare de c??tig, nu s-ar mai fi s?turat. ?i Lina, la fel, nu cheltuia, nu se bucura, femeie str?ng?toare. Ce mai risipea, Aglaiei ?i d?dea pe furi?, c-o ajuta ?i nu se putea altfel. O litr?, dou? de rachiu acolo nu se cuno?tea. Negustorul ?nchidea ochii, n-avea ce le face, muieri ?ntre muieri se ?tiu. Sutele se adunau ?n tejgheaua lui de tabl?, se g?ndea s? se mai ?ntind?. F?cuse o odaie pentru b?iatul de-l slug?rea, ?l milea ?i se r?stea la el, s?-l ?nve?e meserie. C?teodat?, c?nd ?l mai ?nc?lzeau aburii vinului, ??i aducea aminte de ucenicia lui la Pandele. Nu uitase ?nc? palmele ?i ghion?ii, dar astea ??l f?cuser? om”. ?i era drag s? povesteasc? cum ?l adusese taic?-s?u de la ?ar? ?i cum ?l b?gase b?iat de pr?v?lie la jup?n. Domnul Vasiliu avea c?rcium? mare ?n gura Lipscanilor la Pia?a Sf?ntu Gheorghe. Mu?terii, g?rl?. Oameni darnici, cu inim? larg?. Nu se uitau la bani. St?p?nul ?l tunsese din prima zi, ?i-l pusese s? se spele. Pe vremea aceea avea doisprezece ani ?i abia ?nv??ase s? buchiseasc? ?i s? socoteasc?. Picat de la coada vacii, se speriase de ce v?zuse ?n Bucure?ti. C?nd cobor?ser? din vagonul murdar al trenului care-i adusese din fundul Olteniei, taic?-s?u ?i spusese:—?Numai cuminte s? fii, c? de rest are Dumnezeu grij?! S? ascul?i ?i s? te supui, c? aici sunt o mul?ime de oameni. Fel de fel. Nu te lua dup? unu ?i dup? altu. Tu de jup?n s? ?tii. Ce ?i-o spune el e sf?nt! M-ai auzit?Stere privise mul?imea zgomotoas?, peroanele ?nalte ?i locomotivele ?nv?luite ?n nori de aburi. ?i c?nd au ie?it afar? ?i au dat cu ochii de cl?dirile cu caturi, luminate de soare, s-au oprit o clip? ?n loc.Ce de vreme trecuse! Ce ?tiuse el? P?zise oile ?i boii, la c?te-un Pa?te ?l luaser? ai lui pe la R?mnic, la b?lci, ?i at?t.La st?p?n e u?or s? te duci, e mai prost s? r?m?i. De c?teva ori voise s? fug?. Era greu s? robote?ti de la cinci diminea?a ?i p?n? seara t?rziu. ?n n?ri mai sim?ea ?nc?, dup? ani de zile, mirosul halatului albastru, peticit pe la coate, atunci sp?lat, cu iz de le?ie.A?a ?ncepuse via?a lui la ora?. C?t a stat la jup?n, a v?zut ?i pe al?ii. Unii plecau dup? c?teva luni. El ce s? fac?? Unde s? se duc?? Era legat, v?ndut st?p?nului. M?tura pr?v?lia, c?ra butoaiele cu bere din curte, cur??ase cartofi pentru buc?t?rie, ce nu f?cuse? Norocul lui era c? tr?ise r?u ?i nu se b?ga de seam?. Cel pu?in la domnul Pandele Vasiliu ?nv??ase ceva: s? n-ai mil? de altul. M?nca ?i el cu ceilal?i, ni?te l?turi r?mase din farfuriile mu?teriilor, dar nu se b?ga de seam?. Noaptea dormea ?ntr-o odaie lung? ?i joas?, umed? ?i ?ntunecoas?, cu femeile laolalt?, buc?t?rese ?i jup?nese, se obi?nuise, nu-i p?sa. Tat-s?u venea o dat? pe an, ?i aducea o p?ine mare, alb?, f?cut? de surorile de acas?, ?l pupa ?n cre?tetul capului ?i-l ?ntreba pe jup?n dac? e ascult?tor. Domnul Vasiliu n-avea de ce s? se pl?ng?. Mai d?duse ?i ?n el, nu se putea treab? f?r? sc?rm?neal?. Gre?ea, i se cuvenea.Anii trecuser? repede. Venise r?zboiul. Deverul nu sl?bise. St?p?nul mai m?rise pr?v?lia, v?nzarea crescuse. Jup?nul avea ?nv?rtelile lui cu comandamentul nem?esc care ocupase Bucure?tiul. Vindea ?i cump?ra cartofi pe sub m?n?, cine-l ?tia? Dup? plecarea du?manului, domnul Vasiliu avusese c?teva ?ncurc?turi, dar sc?pase. Trebuie s? fi ?inut bani berechet, g?ndeau to?i b?ie?ii de pr?v?lie. Mul?i plecaser?, deschiseser? pr?v?lii ?i ei, ajunseser?. Mai treceau pe la el, s?-i mul?umeasc?. F?r? ajutorul jup?nului ar fi slug?rit ?nc?.Se ridicase ?i Stere. ?ncepuse s? doarm? ?n patul buc?t?reselor ?i s? bea pe furi? din ?uica st?p?nului. De ziua acestuia, la Sf?ntul Pantelimon, se adunau sus ?n od?ile ?ntunecoase to?i cei de-l slujiser?. Nu-l blestema nimeni. Crescuse negustori. ?i aduceau daruri, picau cu nevestele, petreceau. Se uita Stere. Mai avea ?i el pu?in. ?i d?duse musta?a. Duminica umbla ?n Ci?migiu dup? servitoare.La plecare, dup? ?ncheierea socotelilor, ?i spusese:—??i dac? mai ai vreo nevoie vreodat?, ?tii unde m? g?se?ti.Nevoia se ivise mai devreme dec?t crezuse. Dup? nunt?, ridicase pr?v?lia cea nou? ?i cam ispr?vise banii. I-ar fi trebuit vreo zece mii de lei ca s? se pun? pe picioare. Cu socrul nu se mai avea a?a bine, nu putea s?-i cear?. Unde s? se duc? dec?t la jup?n? S-a suit ?n tramvai ?i-a cobor?t ?n Lipscani. Trecuser? ani de zile de c?nd nu mai d?duse prin locurile acelea. A privit vechiul vad comercial unde-?i m?ncase anii ?i tinere?ile. Firmele erau neschimbate. Le b?tea v?ntul. Lumea, forfot?. Abia te mi?cai, parc? ieri plecase de la jup?n. V?nz?torii te tr?geau de m?nec?, ??i ?mpuiau auzul, strig?ndu-?i m?rfurile. G?seai ce voiai ?i ce nu voiai: l?n?, sobe, putini, mosorele de a??, rafie, panglici, sfoar?, parchet de pus pe jos, pre?uri ?i covoare cu desene. A z?rit de departe placa de sticl?, scris? cu litere mari, albe:PANDELE VASILIU, VINURI, GR?TAR,BUC?T?RIE TRANSILV?NEASC?Ca totdeauna, pr?v?lia era plin?. Aici se f?ceau afacerile, la un pahar de drojdie. Veneau to?i lipscanii ?i telalii, de schimbau banii. Stere ?i cuno?tea pe nume, pe fiecare; mai se g?seau ?i oameni noi. Cu ani ?n urm?, le c?rase b?utur? acas? la neveste sau la ibovnice. Ce bac?i?uri ?i mai d?deau! Erau oameni veseli, care m?ncau bine ?i petreceau. Din banii lor se pricopsise domnul Vasiliu.C?rciumarul se oprise ?n u??, privise rafturile pline de sticle ?i sim?ise vechiul miros de bere ?i de carne fript?. La tejghea serveau doi b?ie?i de pr?v?lie, tun?i ?i ?mbr?ca?i ?n halate albastre, a?a cum fusese ?i el ?mbr?cat odat?. Nevasta patronului, mai trecut? ?i mai gras?, ?edea tot ?n cu?ca ei de sticl?, ?nalt?, a?ezat? pe un postament de lemn, de unde p?ndea tot localul. Se apropiase prin mul?imea clien?ilor ?i ea ?l recunoscuse. I-a pupat m?na ?i a ?ntrebat-o de Pandele.—?E cam bolnav azi, vezi c?-i sus, i-a r?spuns femeia, num?r?nd un rest.Nu prea avea timp de vorbit. Chelnerii aduceau listele de plat?, a?ezau banii pe tejghea ?i ea ?tampila bonurile, num?ra repede h?rtiile, scuip?nd pe degete, cu unghia alegea restul, arunc?nd ?ntr-o cutie lung? de tabl? piesele de doi lei ?i de un leu. P?n? s?-l ?ntrebe ce mai face, el plecase.A urcat vechile sc?ri de ciment, a trecut prin coridorul ?ntunecos ?i a b?tut la u??. A auzit vocea slab? a lui Pandele poftindu-l ?n?untru ?i a intrat. Nimic nu se schimbase. Stere c?nt?rise totul dintr-o privire. Acela?i tapet albastru, decolorat, mai vechi, pe pere?ii ?nal?i; acela?i oblon care acoperea fereastra ?i, ?n mijloc, masa scund?, plin? de h?rtii. Deasupra ardea lampa electric? cu picior lung, de por?elan, r?sp?ndind ?mprejur o lumin? ostenit?. Lucrurile abia se z?reau. Un miros greu de aer st?tut plutea ?n odaie. Jup?nul fuma. O d?r? albastr?, sub?ire, str?vezie se ridica spre tavanul nev?zut. Peste h?rtiile risipite pe mas?, at?rna o m?n? alb?, mic?, plin? de inele, ca de femeie. Pe ea aluneca str?lucirea l?mpii. Domnul Vasiliu socotea cu un creion ?i, c?nd l-a sim?it ?n?untru, a ridicat ochii. Stere i-a deslu?it prin p?nza cenu?ie de dincolo de masa ?nc?rcat? chipul lunguie? ?i slab, p?rul argintiu pe la t?mple ?i hainele nec?lcate, vechi ?i lucioase.—?Tu e?ti, m?? a ?ntrebat.Inima c?rciumarului b?tuse mai tare. Aceea?i spaim? veche, ?inut? ani ?ntregi ?n suflet, a ie?it g?lg?itoare, sub piept. Palmele ?i ghion?ii lui uita?i, glasul poruncitor al st?p?nului, toate s-au adunat ?ntr-o fric? ne?n?eleas?. Pandele i-a ?ntins peste mas? palma sub?ire, aproape str?vezie. Privirile i se ?terseser? ?i veselia din ochi ?i pierise. Parc? nu mai vedea lucrurile prea apropiate.—?Eu sunt, jup?ne, s?rut m?na!—?Stai colea, pe fotoliul ?sta! Se a?ezase.—?Ia spune-mi, ce v?nt te aduce pe la mine?Iar scoase ?igaretul lui, ?n care v?r?se o Remesea. O aprinsese ?i ?n odaie se r?sp?ndise mirosul aromat al tutunului. Stere nu ?tia cum s? ?nceap?. I-a povestit ce-a f?cut de c?nd plecase de la el. Jup?nul asculta lini?tit, fum?nd. C?nd terminase, privise mult? vreme ?n gol, f?r? s? spun? nimic. Stere t?cuse ?ncurcat. T?rziu, Pandele rostise cu lene:—?Dup? c?te ?n?eleg eu, ?i-ai f?cut ?i cas?…—?Da, cas? de zid, c?rcium? ?n fa??, od?i de dormit, magazii, tot, o mul?ime de parale m-a costat.—?A?a e c?nd faci avere…?i r?se m?ng?indu-?i spr?ncenele sub?iri.—?Am v?ndut vinul, cu ce mi-a mai adus muierea, tot ?n c?r?mizi am b?gat. Socoteala n-a prea ie?it.Se oprise pu?in, s? vad? dac? jup?nul pricepuse. Cam greu, c? acesta se g?ndea la altele. El tot b?tea ?aua!—?Acum, c? s-a m?rit pr?v?lia, trebuie capital mai mare. Zece mii de lei dac? a? avea, m-a? c?rpi…Pandele se juca cu ?igaretul. ?l l?sa s? vorbeasc?.—?Am trecut ?i pe la dumneavoastr? s? vedem ce mai face?i. Cucoana mi-a spus c? sunte?i cam bolnav… M? g?ndeam s? v? ?ntreb, s? aud ce zice?i…Pandele fluiera ?nceti?or. Stere ?edea ca pe jar. ?i d? sau nu-i d? dac? o s?-i spun? pentru ce venise? Auzi pendula din perete b?t?nd rar orele. Jup?nul ??i aprinsese ?nc? o ?igar? ?i spusese:—??i ce vrei s? faci acum? ?i-ai ridicat cas?, ai m?rit pr?v?lia… M?, tu e?ti pus pe pricopseal?…—?De…—?E bine, m?…Stere se g?ndea aproape cu pizm? c? nu va avea poate niciodat? at??ia bani s?-?i fac? o pr?v?lie ca a lui Pandele, s? ?in? servitori ?i s? cheme musafiri, s? bea vin scump cu ei…—?Dac-o s? fii de?tept, o s-ajungi bine! a mai spus.Se ?ndoia, sau cine putea s? ?tie? Jup?nului ?i venise u?or, fusese neam de neamul lui negustor. Cu ce mo?tenise, cu ce mai str?nsese, c? era om hot?r?t, adunase avere frumoas?. Dar el? Altceva e s? pui c?r?mid? pe c?r?mid? ?i altceva s? a?ezi temelie. Poate copilul lui, dac? i-o ajuta Cel-de-sus.Domnul Vasiliu aruncase fumul pe n?ri, tu?ise scurt, stins ?i ??i potrivise ?n jurul g?tului un fular alb, de m?tase. Buzele i se ascu?iser? ?ntr-un r?s t?inuit. Ghicise ce voia Stere, dar a?tepta ca acesta s?-l roage.—?Ei?C?rciumarul ??i luase inima ?n din?i ?i zisese:—??mi trebuie zece mii de lei…Se f?cuse t?cere. Se auzir? iar b?t?ile ceasului. Afar? se mi?cau pomii. Coroanele lor atingeau ferestrele.—?E o sum? mare. Nici nu ?tiu dac? am at?ta ?n casa de bani. Stere ?nghe?ase.—?… Dar, oricum, s? vedem…Se ?nsufle?ise.—?Te cunosc, am ?ncredere, dar banul e ochiul dracului: dai – n-ai!—?Jup?ne, ajut?-m?, ?tii ce credincios ?i-am fost, c? nu ?i-am ie?it din voie ?i n-am s? te uit… P?cat de c?rcium?…—??tiu eu?M?inile ?i tremurau ?i p?reau str?vezii sub lumina palid? a l?mpii. T?cu c?teva minute, mu?c?ndu-?i buzele, g?nditor. C?nd ridic? privirile, ?n ochi ?i str?lucea o und? de ?iretenie.—?Totul ar fi cum ar fi, spuse, dar mai e un chichirez… L?s? vorba la jum?tate, parc? ostenit… Eu dau banii cu dob?nd?. ?ie n-am s?-?i iau cine ?tie ce, ai fost omul meu, dar nici a?a, degeaba! Zece mii de lei ?mprumuta?i de un negustor pe o vreme ca asta e ca o m?n? moart?. Facem poli??, isc?le?ti, eu ??i num?r banii pe loc. Cu al?ii n-a? ?ndr?zni. F?r? girant, nu dau un pol.—?Domnu Vasiliu, las actele casei…—?Nu-i nevoie.Se ridic? de la locul lui, ??i puse ni?te papuci de p?sl? ?i deschise casa de fier, zidit? ?ntr-un perete. Num?r? suma de dou? ori cu spatele la el ?i, c?nd se ?ntoarse la mas?, mai ad?ug?:—??nva?? de la mine. Nu-?i bate joc de bani. C?nd ai o mie, ?nmul?e?te-o! Seam?n?, dar ?i culege. Dob?nzile sunt sfinte: banii t?i sunt banii t?i. Din procente faci al?ii…??i scutur? ?igaretul, mai r?sfoi o dat? ?n fa?a lui h?rtiile de o mie ?i, ?nainte de a i le ?ntinde, ?i spuse:—?De obicei iau dou?zeci la sut?. ?ie nu-?i cer at?t. Zece la sut?, e bine? Banii mi-i ?napoiezi ?ntr-un an. Cum vrei: c?te o sut?, c?te o mie, to?i odat?, dar c?nd se ?mpline?te termenul, gata! N-ai pl?tit, te execut! Tu m? ?tii. Pe?tele mare ?nghite pe cel mic! Am avoca?i, judec?tori, nu merge! Dai p?n? la ultimul sfan? ?napoi!Banii miroseau frumos a cerneal?. Lui Stere i se f?cuse fric?. Poli?e nu isc?lise niciodat? ?i ?tia c? nu merge s? te joci cu banii c?nd aveai de-a face cu oameni ca Pandele. De ?mprumutat, era u?or s? ?mprumu?i, dar era mai greu s? pui leu pe leu ?i s? ?napoiezi suma.Totu?i ?ntinse m?na ?i num?r? ?i el. Erau nou? mii.—?Mi-am oprit dob?nda, i-a zis jup?nul. A?a e la mine, isc?le?te.?i i-a pus ?n fa?? poli?a, pe care scrisese cu m?na lui, cu litere de-o ?chioap?, numele, adresa, suma ?mprumutat? ?n litere ?i cifre, ?i termenul datoriei.—?Dumnezeu s?-mi ajute!—?S?-?i ajute, m? b?iatule, c? te ?tiu destoinic, dar, p?n? s? te-ajute el, ajut?-te tu. Pune um?ru, nu sta ca proasta…Pe urm? l-a ispitit cui vinde, ce c??tig scoate pe zi. ?l ascultase, st?ruise ?i la urm? zisese:—?B?iatule, acolo-i treab? de f?cut. Zici c? se ridic? mahala nou? la tine, ?n Cu?arida?—?Da.—?Asta-i p?inea negustorului! Dar de-ale m?nc?rii vinzi ceva? Coloniale, delicatese? Tu ?tii cum e la noi. B?c?nie, lucruri de b?c?nie?—?Eh, m-am g?ndit eu la astea, n-avea dumneata grij?, dar…—?Ce, dar?—?De, ?tiu eu? O merge? C? a?a-mi spuneam: mai a?ez ni?te rafturi ca lumea, mai scriu dou? litere pe geam, ?i gata mu?teriii. Ce, parc? nu m? pricep, c? de la dumneata am ?nv??at…—?A?a, m?, a?a…—?Reclama e sufletu comer?ului!—?M?, da e?ti cam posac, m?! Mai deschide ?i tu gura, tr?nc?ne?te, bea cu clientul la cot, ce-?i pas?! El pl?te?te! Zice el c?-i bine, tu zi la fel. Zice el c?-i r?u, r?u este! Nu-l ?ncontra! Mu?teriul t?u, st?p?nul t?u! Mai aduci vorba, ?ncerci: ?M? nea cutare, dac? v-a? c?ra eu ?i ni?te zah?r pentru copila?i, acadele, ba f?in?, c? n-ave?i, ni?el m?lai, pastram?, ce nu trebuie la casa omului? Sare, bor?, s? fac? nevasta, aici e aici!” De la lucru mic ies banii! Ascult? ce zic oamenii, pe urm? bagi capital ?n fleacurile astea ?i s?-mi spui mie cu?u dac? nu ?i-o place.—??tiu, jup?ne, ?tiu…—?P?i dac? ?tii, de ce nu chemi, m?, zugravul s?-?i scrie pe u??: Bun, curat ?i ieftin? Cump?r?-?i un c?ntar, fii cinstit, c? omul la asta se uit?, cum ?i pui punga ?n palan??! La pre? arde-l, c? nu ?tie. Tu iei zah?rul cu zece lei, i-l dai cu paisprezece. Ies patru lei?ori la chil! U?or. Zici c?-i pu?in? Nu-i nimic. Patru ?i cu patru fac opt ?i cu opt ?aisprezece, nu bagi de seam?, la s?pt?m?n? s? te v?d: doi de colea, trei de colo, ei? ??i faci suma, ?i asta pe deasupra! C??tigul de la b?utur? e alt?ceva…Se ?nsufle?ise, vorbea repede, aprins, cu dragoste. A?a f?cuse el banii. Totul e s? te zba?i, s? nu te la?i, ?i, pe urm?, Stere nu era un ageamiu. Jup?nul zicea:—?…?banul e ochiul dracului. Dac? nu ?tii s? umbli cu el, e mort! Nu mi?c?, gata! Cum ?l faci s? umble, fat?, se ?ngra??, aduce sutele pe s?rm?! Bag? ?n cap ce-?i spun, c?-mi place de tine, nu l?sa miile ?n tejghea! Asta-i moartea francului! C?nd st?, cocle?te, prinde rugin?! Iei azi o sut? din v?nzare, n-o pune sub saltea, d? fuga a doua zi la pia?? cu ea, cump?r? ceva, adu la pr?v?lie. Iar mai vinzi, iar mai cumperi. Marfa nu se stric? niciodat? dac? ?tii s-o conduci. C?rcium?ritul e ca la moar?, macin? ?ntr-una ?i te-alegi cu ce curge. Pierzi la unele, altfel nu se poate, curaj s? ai, vin alte c??tiguri. Numai ?n br?u s? nu ?ii banii!Stere ascultase cu trei urechi. Pandele ostenise. ??i ?ndopase ?igaretul din nou ?i t?cuse. C?rciumarul mai avea de ad?ugat ceva.—?Jup?ne, la mine e lume s?rac?, nu prea au parale. ?i-au f?cut casele din te miri ce.Pe buzele sub?iri ale lui Pandele trecuse un z?mbet.—?Ce dac? sunt s?raci? Nu se spal?, nu m?n?nc?? De unde cump?r? m?laiul, s?punul? Nu de la tine, de la altul! N-au bani totdeauna? Nu-i nimic. D?-le pe datorie, te-am mai ?nv??at. Datoria e ca buba coapt?, de ce-o la?i, d-aia cre?te. ?l ?tii cu leaf?, f?-i loc ?n carnet! Azi ?i dai, m?ine-i dai, el nu zice nu! Tu scrii! La ziua lor, sco?i socoteala: at?t ?i-at?t! Trebuie s? pl?teasc?! Altfel nu le mai dai ?i, c?nd i-ai obi?nuit, e greu s?-i mai dezve?i. Socotelile ?tii cum se fac. Tragi din condei. Din ?ase, ies ?aisprezece. Ce, adic?, dac? ei ar fi ?n locul t?u, n-ar face la fel? Dac? le place, c? n-o s? c?nte coco?ul t?u pe gardul lor! N-ai s? te duci s? le ceri. F? cum ??i spun!Dup? vreun ceas, Stere plecase. Afar?, soarele ardea puternic. Privise casele din centrul ora?ului, spoite cu var trandafiriu ?i ?mpodobite cu flori de piatr?. Ici-colo se ridicau cl?diri noi, cu mai multe etaje. Bucure?tiul era plin de schele ?i el ?tia lucrurile de pre? din fiecare odaie, urcase pe sc?ri t?inuite, umblase, b?tuse la u?i, uneori fa?adele ?nnegrite de vreme, cu urme vinete de ploaie, ascundeau camere cu covoare moi ?i perdele de plu? ?n desene curioase, ?n care leneveau femei frumoase ?i c?ini, unde se benchetuia ?i se zv?rleau banii. Toate aceste lucruri la un loc ?l st?rneau ?i ?i f?ceau o poft? s?lbatic? de via??.A doua zi era la prim?rie. Cl?direa cenu?ie, ?nalt?, cu geamuri largi ?i posomor?te se vedea ?nc? de departe, peste podul de piatr? al D?mbovi?ei. Sc?rile erau pline de oameni, urc?nd ?i cobor?nd gr?bi?i, vorbind tare. Intr? pe coridoarele lungi ?i reci ?i se pierdu ?n acel du-te-vino. Gre?i sc?rile ?i u?ile, de?i nu venea prima oar? pe aici. Mul?imea ?l arunc? de colo-colo. Se ag??? de bra?ul unui u?ier ?i-i strecur? un bac?i? ?n palma primitoare, ?ntreb?nd de unde ar putea s? scoat? o autoriza?ie pentru coloniale ?i delicatese. Se g?ndea c? mare lucru nu trebuie s? fie, dar, cum nu cuno?tea dec?t serviciul actelor de liber? desfacere a b?uturilor spirtoase, merse mai greu pu?in. Omul de serviciu ?l trimise de la Ana la Caiafa, ?i el ame?i de at?ta g?l?gie, num?r?nd treptele. Od?ile ?n care intra erau pline de dosare ?i aerul cenu?iu ?i st?tut mirosea a tutun prost ?i a h?rtie veche. Deasupra birourilor scrijelate, nevopsite, ardea un bec galben. Lumina de afar? p?rea ?i mai ?tears?. A?tept? ?n c?teva locuri la u??. Func?ionarii aveau fe?e ?ncordate, ochelari mari, lega?i cu ?ireturi ?i m?necu?e de satin lucios p?n? la coate. Lui i se p?ruse c? oamenii ace?tia dezleag? lucruri ?ncurcate, de nedeslu?it. Tu?eau scurt, se mai uitau la el, dar nu-l ?ntrebau ce caut?. Foile ?ng?lbenite fo?neau mai departe. C?rciumarul ??i spunea c? nu se face s?-i superi dec?t cu bani ?i privea mai departe, r?bd?tor, prin ferestrele deschise, zidul verde din fa??, acoperit cu ieder?. De afar? se auzea fierberea ora?ului, stins ca ?ntr-o ap?. U?ile se deschideau ?i se ?nchideau, veneau al?i oameni, salutau cu voce tare, d?deau m?na cu func?ionarii, apoi plecau cu treaba f?cut?.Se apropia pr?nzul, ?i el tot l?ng? praguri. Cei de la birouri scoteau pachete cu m?ncare. Mu?cau cu poft?, se uitau pe ferestre osteni?i. Aprindeau apoi c?te-o ?igar?. ?ncepuser? s? vorbeasc? de-ale lor, r?deau. I se f?cuse foame tr?g?nd pe nas mirosul de mezeluri proaspete ?i de mu?tar. ?l dureau picioarele st?nd rezemat de ziduri. ?n cele din urm?, se apropie de o mas? plin? cu h?rtii. ?Cu ru?inea nu faci treab? ?n via?a asta”, ??i zise.—?Nu v? sup?ra?i, se adres? unuia cu ochelari, a? vrea s? scot o autoriza?ie…Omul din fa?? ridicase privirile, mai scrisese ceva la repezeal? ?ntr-un registru ?i morm?ise:—?Ce fel de autoriza?ie?—?Sunt negustor ?i v?nd numai b?uturi, a? vrea s? deschid ?i b?c?nie dac? se poate.Func?ionarul ?l c?nt?ri repede c?te parale face ?i se ridic?:—?Cum nu? Se face, se face!…—?Da?—?Dac? te servesc eu!? ?mi dai voie: Iliescu, arhivar… ?i c?nd ??i trebuie?—?P?i, c?t mai repede…Cel?lalt ??i frecase palmele p?tate de cerneal? ?i r?sese.—?De, se face, dar trebuie s? mi?ti din urechi!?i f?cu un semn din degetele uscate.—?Mi?c! Cum s? nu, numai s? scap!Pentru at?ta lucru pierduse o diminea?? ?ntreag?! Parc? nu ?tia el cum se tr?ie?te, cum s? nu ?tie…—?Bine, atunci scrie dumneata colea o cerere cum ?i-oi spune eu ?i las-o aici. Se face, se face…L-a ascultat, a scris, a mai dat pe acolo, la o s?pt?m?n? avea patalamaua.S-a pus pe treab?. L-a chemat pe Matei. Auzise de la femeia lui c? e t?mplar. L-a ?ntrebat dac? nu voie?te s? c??tige ?i el un ban. ?sta, cum s? nu vrea? S-au tocmit. Ziua se m?rise, c?nd ie?ea de la lucrul lui, s-apuca de cioc?neal?. Scule se mai g?seau pe acas?, ba o rindea, mai un fier?str?u. A cump?rat materialul ?i ?ntr-o s?pt?m?n? Matei i-a dat gata rafturile. Banii c??tiga?i tot la negustor ?n tejghea au r?mas. I-a b?ut cu Spiridon ?i cu Chiric?. Pe urm? c?rciumarul a plecat la t?rguit, a umplut pr?v?lia cu f?in? ?i cu m?lai, a cump?rat salam ?i zah?r, calupi de s?pun, drojdie de bere, lum?n?ri de seu galben, o terezie cum trebuie ?i a scris ?i o firm? nou?: COLONIALE ?I DELICATESE. La Stere. A a?ezat-o pe o r?n? a casei, s? se vad? de departe. Au aflat vecinii, lucr?torii, gunoierii ?i l?ptarii. Iar s-au pus pe vorb?. Se ?ntindea negustorul. Cu ?ncetul, muierile s-au apropiat de rafturile vopsite proasp?t, au privit f?ina ?i zah?rul ?i au ?nceput s? cumpere. Se apropia Pa?tele ?i pr?v?lia se golise. Stere a tocmit un camion, l-a umplut ?i iar a ?ndopat rafturile. ?i pl?cea ?i Linei s? aib? de toate, s? c?nt?reasc?, s? ?in? socoteli cu creionul chimic pe h?rtie ?i s? dea restul. Se deprinsese. Era frumos c?rcium?ritul. O ?mb?ta ?i pe ea sunetul pieselor galbene de cinci lei, adunate ?n tejgheaua cea nou? de tabl?. C?teodat? ??i uita m?na ?n bani, m?ng?ind alama sun?toare. P?n? vorbeau lucr?torii, ?i a?eza frumos, fi?ic dup? fi?ic, apoi ?i r?sturna pe o parte, s? zdr?ng?ne. ?i era u?or acum s? toarne ?uica ?n cinzecuri ?i s? umple litrele cu vin. Gunoierii deschideau u?a, deasupra c?reia Stere at?rnase un clopo?el. Acesta suna de c?te ori intra cineva. Zgomotul vocilor amestecate, mai puternice sau mai sc?zute, ?i d?dea o ame?eal? pl?cut?. Parc? toat? casa era plin?. Adun?tura pestri?? se ?nsufle?ea pe m?sur? ce le ?mp?r?ea mai mult? b?utur?. Mitilicul aromea. Aburii de rachiu miroseau ad?nc, a prun?, ca un parfum vechi, amestec?ndu-se cu fumul de tutun, tare ?i iute. Lumina se ?ncenu?a ?i rafturile abia se mai vedeau. Clinchetul paharelor ciocnite, izul de vin risipit pe mesele de fag, toate o f?ceau s? fie vesel? f?r? s? ?tie de ce. C?nd venea b?rbatul ?n pr?v?lie, ?l l?sa la tejghea ?i a?tepta comenzile r?stite ale mu?teriilor ame?i?i.—?Mai adu un chil! striga vreun lucr?tor cu hainele lustruite de c?rbune.Ea ?nfigea p?lnia ?n g?tul unei sticle, r?sturna damigeana grea ?i p?ntecoas? p?n? o umplea ?i a?eza trift?rul la locul lui, pe un raft. Oamenii o priveau. Nu ?ndr?znea niciunul s-o ating? cu vreun cuv?nt. Sim?eau ochii c?rciumarului urm?rindu-i ?i le pierea graiul.Zilele treceau repede. Seara, Lina aprindea l?mpile. Stere cump?rase vreo trei. Fitilul lor lat ?i ?nalt d?dea o lumin? bl?nd?.—?Bun? seara! ??i urau mesenii unul altuia ?i beau mai departe. ?tiuse b?rbatu-s?u ce ?tiuse: vadul era bun. Soseau mereu al?i clien?i, adu?i de cei vechi, care l?udau rachiul. C?rciuma era ?n trecere. P?n? ?n Grivi?a, ceferi?tii f?ceau un ocol scurt ?i se ?nfruptau. Lucr?torii unde s?-?i spele g?turile de praf? Iar gunoierii, dup? ce desc?rcau zece-unsprezece camioane, c?rau pe ?oferi ?i ??i l?sau banii negustorului. Ba se ?nv??ase ?i chivu?ele s? trag? c?te o du?c?. Se mai ?mb?ta c?te una, o scoteau m?tur?torii pe bra?e afar?, str?ng?ndu-i fustele.Lume nec?jit?! C??tigau pu?in, aveau acas? copii, ?i ce s? le dea de m?ncare? Stere nu se sup?ra. Nu alegea banii. N-avea unul, ?l scria pe-o h?rtie. Lina se amestecase ?i ea:—?De ce s? le dai, Stere, pe datorie?—?Nu fi proast?. Tot la mine trag. B?utura e ca lucru de leac: ?i de te-ai f?cut s?n?tos, tot ai mai vrea. ?i, apoi, ?i mai ?ncurc la socoteal?: bea unul cinci ?uici, eu ?i trec ?ase. El de unde s? ?tie? La plat?, zic: ?At?ta face!” D?, c? nu simte. Jup?nul meu spunea, Dumnezeu s?-l ?in?: ?Las? pe al?ii s? se ?nghesuie la petreceri. Tu str?nge bani ?i-ai s? vezi pe urm? ce bun? ziua cape?i, c? gola?i sunt destui!”Femeii nu i se mai p?rea ca alt?dat?, ur?t ?i posac. Trecuser? am?ndoi prin multe. C?nd au ridicat casele, avuseser? ?i o cump?n?. Stere nu voia s-o scrie ?i pe ea ?n actul f?cut. Ba ie?ise ?i cu ceart?. Asta fusese ?n ziua c?nd veniser? antreprenorii cu planurile. Erau doi domni gra?i, cu din?i de aur. ?mbr?ca?i bine. ?ineau la subsuoar? gen?i mari, pline de h?rtii. ?n degetele groase, purtau inele scumpe, ?mpletite, cu pietre ro?ii ca para focului. C?utaser? ?n mald?rul de acte ?i scoseser? desenele pline pe margini de linii ?i cifre. Unul le spunea, ei, lui Stere ?i dogarului, care era de fa??:—?Aici o s? fie pr?v?lia, aici od?ile, magaziile, privata, gardul…?i pl?cuser? h?rtiile fo?nitoare. B?rbatul o ?ntrebase:—???i place? Asta o s? fie casa noastr?. Ce credeai?Ea ??i aruncase privirea peste liniile ?nc?lcite ?i vorbele lui Stere o f?cuser? s? ro?easc? de mul?umire. Antreprenorii socoteau cu voce tare:—?Adaug? cuiele, tabla, du?umeaua, fierul… Ro?ioar? se apropiase ?i o ?ntrebase:—?Pe tine te-a pus ?n acte?—?Nu ?tiu, el umbl? singur, ?i r?spunse pu?in nedumerit?. Taic?-s?u se ?ntorsese tulburat l?ng? ceilal?i.Spre sear? r?m?seser? numai ?ntre ai lor. Venise ?i maic?-sa. Dogarul a zis de-a dreptul:—?Steric? tat?, eu am uitat s? te ?ntreb: pe Lina ai pus-o ?n actul casei?Se f?cuse lini?te.—??n actul casei? se mirase c?rciumarul.Nu-i trecuse prin minte. ?i o dat? se ?ncruntase. Ce, adic? n-aveau ?ncredere ?n el?—?Ap?i, locul cu casa e totuna?—?Este.—?P?i dac? este, ce mai vorb?! Parc? o s? stau numai eu ?n cas??—?Doamne fere?te, de ce v-a?i luat?—?Atunci?Socrul nu ?tia ce s? spun?.—?De, e?ti omul meu, ginerele meu, ?ns? ar fi bine s? fie ?i Lina ?n acte…—?Ei, actele… Dar ce, fuge cineva? O s-o dea cineva afar? pe nevast?-mea din casele noastre?—?Nu, sigur c? nu, dar ?tii, e mai bine…—?Eu sunt om serios! retezase Stere aproape sup?rat.Se opintiser?. Me?terul v?zu negru ?naintea ochilor. ?n?elesese unde b?tea negustorul. O luase u?or, s? nu-l nec?jeasc?:—?M?i Steric?…—?Da.—?Ia pune colea un pahar de vin.Ginerele ?i turnase. Lina cu m?-sa t?ceau m?lc. Pe urm?, c?rciumarul le spuse la to?i c? de c?nd se afl? lumea era lucru cunoscut c? averea se scrie pe numele b?rbatului. Ce s? caute muierile ?n acte? Ele nu se pricepeau. ?i taic?-s?u, ?i cumna?ii lui de la ?ar? a?a pomeniser?: averea femeii se stinge ?ntr-a b?rbatului. El e st?p?n ?n casa lui. ?i are o datorie sf?nt?: s?-?i ?in? nevasta ?i pe ai s?i. Dac? ?tia socrul altfel, s?-i spuie.—?C? eu pentru cine m? zbat? ?l ?ntrebase. Vreau s? ne facem un rost ?n lume. ?mi este drag? fata dumitale ?i vreau s? tr?im mai bine. Ne-ai dat bani de zestre, vezi ce fac cu ei! Plec undeva?—?Nu.—?Sunt cununat cu Lina?—?E?ti.—?Atunci? Vezi doar c? trag la gospod?rie: c?rcium? de zid, od?i, tabl? de zinc pe cas?, magazii, gard, am mai m?rit locul ?i Dumnezeu s? ne ajute s? apuc?m binele pe care-l vreau eu la am?ndoi. Dac? fac casele, parc? cine le st?p?ne?te? Eu cu ea!—?S? fi?i s?n?to?i!—??i dumneavoastr?! ?i atunci? Ce ?nseamn??Dogarul se ?ncurcase. Avea ?i el cuiul lui. Treab? ?nc?lcit?.—?M? Steric?, spusese, m?i b?iete, e fii-mea, m?, ?i nu vreau s-o v?d pe drumuri, m?ine-poim?ine, c? banii i-am muncit, m? Steric?, nu i-am furat! Cu palmele astea dou?, m?…—??i lumea-i rea, maic?, se amestecase ?i soacra.?n cele din urm?, Stere primise cu jum?tate gur?:—?Bine, tat?, s? m? mai g?ndesc ?i dac? o fi nevoie o s-o pun ?i pe ea ?n acte, dar eu ziceam c? treaba se face b?rb?te?te: mi-ai dat zestre, eu ridic cas?! A mea-i nevasta, a mea-i casa! S-o ?ntreb?m ?i pe Lina: vrea s-o pun ?n act, o pun! E zestrea ei! Eu nu-i vreau r?ul! D-aia am luat-o, s? ne a?ez?m pe un temei, s? nu ne r?d? lumea! Eu sunt negustor, ?tiu ce-i banul! Nu-mi bat joc de el. Mi-ai dat ce mi-ai dat, dar ce, crezi c? mi-ajunge? Ai v?zut bine c?t mi-a cerut pentru materiale, c?t pentru lucru.—?Am v?zut.—?D? la m?sur?tor, d? la autoriza?ie, d? pe peti?ii, izvor s? fie, ?i tot se termin?. M? bag dator, dar tot nu m? las, cas? trebuie s? fac, s? se cunoasc? cine a venit ?nt?i aici, ?n Cu?arida! Jup?nul meu ?mi zicea: ?B?, l?come?te-te, da c?nd e vorba s? faci treab? pentru tine, fii larg la buzunar! D? cu inima deschis?.”—?Eu te las, ?ncheiase Marin Ro?ioar?, mai sf?tuie?te-te ?i cu Lina, ?ntreab-o ?i pe ea cum ai zis ?i, dac? ?i-o spune la fel, du-te la tribunal ?i scrie-o ?n acte, s? fiu cu inima ?mp?cat?!Stere mai aruncase:—?Pe urm?, ia g?nde?te-te, alt? umbl?tur?, al?i bani pe timbre, alte bac?i?uri, de astea ne arde nou? acum? Spune ?i dumneata!—?Nu-i nimic, umbl? mo?neagul dup? asta! zisese soacra.?i r?m?sese cu fata s-o hot?rasc?. M?-sa o b?tuse la cap vreun ceas, de nu mai ispr?vea. S? nu fie proast? s? se lase cu una, cu dou?, c? ea nu cunoa?te la oameni: o dat? o las? negustorul, ?i r?m?ne cu buza umflat?; s? ?in? mor?i? s? fie trecut? ?n actul casei, c? ce e scris n-are moarte!Dar pe Lina o furase via?a ?i grijile l?ng? b?rbat. ?l auzea noaptea cum se scoal? ?i d? ocol casei. Tot c?ine?te dormea c?rciumarul. P?zea avutul cu nelini?te. De afar? se auzeau glasurile zidarilor, care nu se mai ogoiau. Ea vedea urmele focurilor pe zidurile ro?ii de c?r?mid? ?i o cuprindea o m?ndrie de ne?n?eles. C?nd puseser? temelia, b?rbatul ?i ?ntinsese doi bani de argint, s?-i a?eze sub prima c?r?mid?, dup? obicei. Pere?ii cre?teau sub ochii lor ?i ??i d?duse seama c? de acum nu mai ?inea de p?rin?i, ci de omul ?sta ursuz ?i puternic.?ntr-o zi a ?ndr?znit, dup? ?ndemnul m?-si, s?-l ?ntrebe:—?Ce-ai f?cut cu actele? M-ai scris ?i pe mine??nt?i el t?cuse ?nd?rjit, apoi rostise scurt:—?Te-ai f?cut ?i tu a dracului?De atunci nu se mai ?ncumetase s?-l ?ntrebe ceva. ?l sim?ise mult? vreme ca pe un str?in, du?m?nos. La vreo s?pt?m?n?, ?ntr-o sear?, pe c?nd ?edeau am?ndoi la mas?, el a certat-o cu bl?nde?e:—?M?i femeie, de ce nu m? la?i tu s? fac treab?? C? eu una am ?nv??at: e r?u s? te la?i sf?tuit de muieri. Ce ?i-a b?gat m?-ta-n cap? S? te trec ?n acte? Eu te trec, nu zic nu… dar la ce-?i folose?te? Nu e?ti nevasta mea? Nu le st?p?nim noi casele? Nu sunt eu b?rbatul t?u? Spune!—?Da.—?Atunci? De ce nu m? la?i s? le potrivesc a?a cum e bine?F?cuse ce f?cuse, a ?nc?ntat-o, Lina se potolise. Ce treab? avea ea?Tot maic?-sa o ?nv??ase c?, o dat? dus? dup? b?rbat, s-a terminat, trebuie s? nu ie?i din cuv?ntul lui…Dogarul mai venise de c?teva ori, nu ?ntrebase nimic, d?duse ajutor ?i abia c?nd au pus salcia la acoperi? a ?ndr?znit s? aduc? vorba despre actul casei. ?ig?ncile ?mpodobiser? c?priorii cu frunze verzi ?i cu un drapel de h?rtie, pe care-l b?tea v?ntul. Dulgherii se descoperiser? ?i se ?nchinaser?. Stere chemase un preot s? fac? o slujb?. P?rintele se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasm?, blagoslovise ?i citise din c?r?ile lui. Au m?ncat cu salahorii ?mpreun?. C?rciumarul ?mp?r?ise vin zidarilor, se ame?ise de bucurie ?i, c?nd a r?mas cu me?terul, s-au luat la ciorov?ial?. Dogarul era c?tr?nit.—?Ai scos actul? a ?ntrebat cu privirile ?n ochii ginerelui.—?Ce s? ne mai ?ncurc?m, ?ntreab-o ?i pe fata dumitale, a?a cum ne-a fost vorba…Lina t?cea chitic. B?tr?nul se repezise la ea:—?Spune! Tu nu vrei s? fii ?n acte?Ea ?ncepuse s? pl?ng? speriat?.—?Spune, spune! o zg?l??ia ?i m?-sa de m?n?.Dac? nu erau vecinii pe aproape, Grigore ?i Aglaia lui, se omorau.—?Ho?ule! striga Marin Ro?ioar?. Mi-ai furat zestrea fetii! Las’, c? te potrivesc eu! Parchetul te m?n?nc?!Se ro?ise tot ?i se repezise cu pumnii ?ncle?ta?i s?-l loveasc? pe ginere. ?i lui Stere i se urcase s?ngele la cap. Aglaia se b?gase ?ntre ei ?i le striga ?n gura mare:—?S? v? fie ru?ine! Ne r?de lumea, taman acu!Dogarul a vrut s?-?i ia fata cu el acas?. Mai c? n-a t?r?t-o. Ea a fugit. Nici la p?rin?i nu mai avea ce s? caute. Ar fi snopit-o taic?-s?u ?n b?t?i. Socrii au plecat t?rziu, cert?ndu-se, l?tra?i de c?ini.—?O s? te m?n?nce judec??ile, striga b?tr?nul din drum, ??i fac proces, ho?ule! Sau dau foc casei!—?Las’, c? v? ?mp?ca?i! ?l potolea coco?ata. C? nici el nu vrea r?ul!—?Nu m?-mpac p?n? n-o trece ?i pe Lina ?n acte!?i ea parc?-i d?dea dreptate b?rbatului c?nd vedea ce avere aveau, ?i era mai mare dragul s? priveasc?!Me?terul nu se l?sase, deschisese proces. Stere o trimisese acas? la el, s?-l ?mpace. Dogarul nici nu voia s? aud? de a?a ceva. ??i luaser? avoca?i, erau la cu?ite. Vreo c?teva luni, s? nu ?tie unul de altul. ?n cele din urm?, tot Aglaia ?i ?mp?case, c-avea gur? bun?. De un Cr?ciun, Stere a?ternuse mas? mare, ??i chemase ?i vecinii, ?i socrul se a?ezase cu nevasta la dreapta la masa lor.Linei ?i fusese mai greu la ?nceput, c?nd venise str?in? ?n groap?. B?rbatul era posac, vorbea pu?in, nu ?tia cum s?-i intre ?n voie. G?ndul la cel?lalt, la Nicolae, nu pierise. Aflase de la maic?-sa c? dup? nunta ei plecase la armat?. Uneori, c?nd ??i mai aducea aminte, pl?ngea pe furi?, s? n-o vad? nimeni.Dar, cu timpul, sfiala trecuse. B?rbatul nu i se mai p?ruse at?t de ur?t. Numai s? nu fi fost at?t de ?ntunecat, de parc? ?i tot tuna ?i fulgera. Rareori se apropia de el – ?i atunci cu spaim?. Nu ?tia ce suflet are. C?nd se bucura, se bucura pu?in, parc? i-ar fi fost ru?ine s? r?d?. ?l auzea numai pe la pr?nz:—?Gata masa?—?Gata.Era ostenit. ??i g?sea totdeauna c?te ceva de f?cut. Robotea toat? ziua prin curte. Cump?rase p?s?ri, le f?cuse cu m?na lui cote?e de ?ipci, le vopsise ?i le aducea de la ?ina Constan?ei porumb, ca s? le ?ndoape. Stere le num?ra seara ?i diminea?a, le c?uta de ou?, se apuca s? spele butoaiele, s? le ?nt?reasc? doagele cu rafie, numai s? nu stea.Pr?nzul ?l mul?umea. Ea ?ntindea fa?a de mas?, r?sturna m?m?liga din care ie?eau aburii ?i-l a?tepta s? se ?nchine. B?rbatul avea privirile stinse. Pe fa?a-i aspr?, acoperit? de o barb? sur?, nu se vedea nicio lumin?. ??i descheia nasturele de la g?t al c?m??ii, se ridica de pe scaun ?i spunea f?c?nd semnul crucii:—?D?-mi, Doamne, ?i m?ine ce mi-ai dat azi!Apoi se a?eza. Chipul i se lumina pu?in.?i aducea ciorba acr? ?i fierbinte, ?n care el strivea ardei verzi, iu?i ?i parfuma?i. Sorbind ad?nc din lingura lat?, se scutura de pl?cere.—?Bun?? ?l ?ntreba.—?Bun?, morm?ia.C?nd golea farfuria, cerea iar:—?Mai d?-mi!?i aducea ?nc? o por?ie. Apuca feliile de m?m?lig? t?iate cu firul de a??, sufla ?n fiertur? ?i mesteca rar. Lina preg?tea sosurile ?n farfurii ad?nci. ?l a?tepta s? ?tearg? urmele de pe marginile tac?murilor, gonea c?inii prip??i?i la picioarele c?rciumarului ?i str?ngea masa. Stere se mai ?nchina o dat?, de mul?umire, apoi deschidea u?ile cele noi ale pr?v?liei. Clopo?elul de deasupra se smucea timp ?ndelungat, sun?nd f?r? rost. Ea se apuca s? m?ture du?umelele, murdare de noroiul adus pe t?lpile clien?ilor. De afar? venea aerul plin de miresme al maidanului. B?rbatul a?tepta nemi?cat ?n prag. Se odihnea privindu-?i curtea larg?.Zilele treceau repede. Lina nu b?ga de seam?. ?i n-ar fi b?gat de seam? cum se duce via?a ei dac? nu s-ar mai fi ?nt?mplat c?te ceva…De la o vreme, Cristu Surcel b?tea mai des drumul Cu?aridei. Sosea ?n faetonul lui ?nalt, lovind caii, cu garni?ele pline de lapte, ?n c?ma?? alb?, desf?cut? la g?t, ro?u ?n obraz, plin de s?n?tate, vesel, chiuind ?i ?njur?nd. C?nd lipsea Stere, se da aproape de tejghea, cu ochii ?n ochii Linei. Nu spunea nimic. Bea numai cu sete rachiul, se uita afar?. Tot singur. Se scula mai devreme, tot aici ?l g?seau ceilal?i: Bulancea, Apopii ?i Neni?or. C?nd r?m?neau numai ei doi, r?dea cu ?n?eles. L?ptarului ?i c?zuse drag? nevasta c?rciumarului, t?n?r era, i-ar fi dat inima ghes. Se ferea de negustor, c? aflase ce fel de om este, ?i nu ?tia cum s? vorbeasc? cu ea. C?nd intra ?n pr?v?lie, se pierdea. Linei i-a fost greu s? bage de seam?. Untarul venea la timp nepotrivit, devreme. Dac? d?dea de Stere, arunca ?uica pe g?t c?t ai clipi, r?sturna piesele de aram? pe tejghea, ?i pe aici ?i-e drumul. C?nd o g?sea pe ea, se ?ncurca socoteala. Femeii nu-i trecuse prin cap una ca asta la ?nceput, dar prea era focos Cristu. Aruncau v?p?i ochii lui, ?i pe fruntea neted?, lustruit?, z?rea o umbr?. Alt chip de rom?n, ?i o apuca ?i pe ea un fel de tremurat. Se ?ncurca ?n sticle, ofta ?i-o ?inea ?i o fric? de b?rbat. Se ?nv?rtea pe afar?, ??i f?cea de lucru, nu era chip. El o chema iar, mai cerea un cinzec, cu privirile ?n obrajii ei. Avea o musta?? rar?, ro?ie ca pana de coco?, pe care o ?ntindea des cu degetele sub?iri ?i albe. Linei ?i era mai mare ru?inea. Intrau al?i clien?i, se uitau la bolintinean: lucrul dracului, ei singuri ?n toat? pr?v?lia, tineri am?ndoi, s?rea ?n ochi. Lumea ?ncepuse s? vorbeasc?. Ilie mai glumea la o ?uic? cu ceilal?i, sc?pa c?te o vorb?. Stere n-avea de unde s? ?tie, degeaba b?tea ?aua ?i Spiridon, cl?tin?nd din capul s?u mare ?i sorbind cu zgomot din ?oi. La urma urmei, fiecare cu treaba lui! C?rciumarul intrase ?n v?ltoare. Umbla dup? marf?, prinsese gustul banului. Mai pl?tise din datorie lui Pandele, mai ?mprumutase, nu se cuno?tea. Vara trecuse. Venea vremea rea. Stere a plecat la Dr?g??ani, s? umple poloboacele. A num?rat banii, s-a urcat ?n leag?nul unei c?ru?e ?i-a strigat c?ru?a?ilor c?-i gata. Pe la pr?nz au ie?it din Bucure?ti ?i-a doua zi se apropiaser?. Viile erau galbene. ?n plopii Dr?g??anilor b?tea aripa toamnei, scutur?ndu-le frunza. De unde s? ?tie c?rciumarul ce l?sase acas??Cristu Surcel a aflat de plecarea negustorului ?i a ?nceput s? dea t?rcoale. Lina nu-?i mai vedea capul de treab?. Nu-l b?ga ?n seam?. L?ptarul a r?bdat ce-a r?bdat, ?i ?ntr-o diminea?? n-a mai putut. Erau singuri ?n c?rcium?. Sosise devreme, cu caii spum?. Era b?ut dup? drum, s? aib? curaj. C?nd l-a v?zut, femeia a avut parc? o b?nuial?. A dat s?-i zic? ceva, c?-i prea de diminea??, c? n-a m?turat, n-a fost chip! El s-a apropiat repede ?i-a ?ntrebat-o neted:—?Cucoan? nu vrei s? pleci cu mine?Linei i-au ars obrajii de ru?ine. A ?ncercat s? se ?ntoarc?, dar Cristu o ?n?f?case de m?n? ?i spunea:—?Mi-ai m?ncat inima! Ce zici? Te duc ?n Bolintin. Am s? te ?in ca pe-o prin?es?! Nimic nu-i nevoie s? faci! Dec?t roab? la olteanu ?sta! Ia te uit? ce de bani am! Cump?r Bucure?tiul cu ei! O s? te port numa-n m?tase…Zv?rlise pe tejghea un pumn de sute.Muierii nu-i venea bine. L?ptarul o ?inea str?ns de ?ncheieturi ?i nu-?i g?sea locul. Cum ?edea aplecat cu fa?a spre ea, sem?na ni?el cu Nicolae. Vru s? se smuceasc?, s? scape, dar el nu-i d?dea de loc drumul.—?Haide, zicea.—?Las?-m?, c? strig la nea Grigore ?i te spun lu b?rbatu-meu c?nd o veni!—?Haide! scr??nea Cristu.Lina se strecurase de l?ng? el ?i intrase ?n cas?, l?s?ndu-l singur, ?nsp?im?ntat? s? n-o fi v?zut cineva. De atunci o chemase pe Aglaia, s? stea cu ea p?n? la ?ntoarcerea lui Stere.Bolintineanul venea ?n fiecare zi ?i se ?mb?ta de necaz. Abia ?l scoteau ceilal?i afar?, ?l suiau ?n faeton ?i-l urneau cu chiu, cu vai spre cas?.Din asta i s-a tras l?ptarului, pentru c? l-a mirosit negustorul c?nd s-a ?ntors. I-o fi ?optit cineva, a deschis el ochii, nu putea s? ?tie bine. Lina nu-i purta du?m?nie. B?rbatului nu i-a spus nimic, se g?ndea numai cu spaim? la ?ndr?zneala lui Cristu.?ntr-o zi c?rciumarul a dat peste el cu ochii pe nevast?-sa. A stat s? glumeasc? cu Stere, dar acesta a pus palmele pe mas? ?i i-a zis:—?Las? polul dumitale ?i pleac?, dac? nu vrei s? se ?nt?mple o nenorocire!Untarul, alb, s-a ridicat f?r? s? spun? un cuv?nt. Femeia tremura dup? tejghea. Stere a ?njurat-o de mai multe ori ?i dac? n-ar fi ie?it repede afar? ar fi f?r?mat-o ?n b?t?i.De atunci nu i-a mai v?zut nimeni pe l?ptari ?n pr?v?lie. Parc?-i ?nghi?ise p?m?ntul.C?tre sf?r?itul iernii, femeia se sim?ise ?ns?rcinat?. C?nd a aflat c?rciumarul ce noroc d?duse peste el, n-a mai putut de bucurie. ?i-a chemat vecinii ?i au petrecut ?ntr-o sear?. A doua zi a trimis-o la p?rin?i, s? le spun? ?i lor.P?m?ntul ?nghe?ase. Mirosea a spic de z?pad?. Lina mergea repede, ?nvelit? ?ntr-o broboad? grea de l?n?. A ajuns acas?, a pupat m?na dogarului, a chemat-o ?nt?i pe maic?-sa ?i i-a spus vestea, s-au ?mbr??i?at, au mai vorbit de-ale lor ?i spre sear? s-a ?ntors. ?n capul str?zii, c?nd s? ias? la maidan, cu cine a dat ochii? Cu Nicolae. Parc? mai crescuse, ?i hainele de militar abia ?l cuprindeau. Capul ?i era acoperit de o capel? sold??easc?. V?ntul ?i b?tea mantaua larg?, ?nchis? la g?t. Purta cizme cu car?mbi ?nal?i ?i centiron de piele galben?, cu baionet? la ?old. El n-o recunoscu de la ?nceput. C?nd se apropie, o strig? cu jum?tate gur?:—?Lino!—?Nicolae!Se privir?. Femeia n-a mai rostit nimic. Se uita doar ?nainte, lini?tit?. Soldatul a plecat repede peste glodul ?nghe?at. Criv??ul ?i b?tea poalele mantalei.A pornit ?i ea spre cas?, mai pe urm?, f?r? s? simt? ceva, cu picioarele ?nghe?ate. C?ut? pe drum s?-?i aduc? aminte de chipul lui, dar nu-l ?inu minte. Casa lor, a ei ?i a lui Stere, i se p?ru mai cald? ?n seara aceea.Noaptea ninse mult, potolit. Femeia adormi t?rziu, dup? ce se zb?tuse mult? vreme l?ng? b?rbatul care r?sufla ad?nc l?ng? ea. Ascultase a?ezarea lini?tit? a z?pezii ?i ?ipetele lungi ?i ascu?ite ale coco?ilor. Sim?ea cum se a?tern gunoaiele ?i cum se las? zidurile de c?r?mid?, prinse ?n muchiile de beton. Casa se scufunda ?ncet, o dat? cu malurile acelea sterpe, g?unoase, ?ntr-un drum lung spre fundurile s?lbatice. C?inii rodeau sc?ndurile cote?elor, urlau repezindu-se spre gard, apoi iar se f?cea lini?te.Lina a n?scut aproape de Cr?ciun. Aglaia a chemat-o ?i pe-a lui Matei, c? erau de-o v?rst? ?i se pricepea la mo?it. Au ?ntins a?ternuturile, au fiert ap? ?i au ?ngrijit-o. Nevasta c?rciumarului s-a chinuit p?n? la ziu? ?i a n?scut un b?iat, o m?n? de carne, cu ochii lipi?i, sc?ncind. Stere, ostenit de la drumurile lui, s-a sculat, a aprins l?mpile ?i s-a ?nv?rtit tot timpul ?mprejurul muierilor. C?nd Aglaia i-a ar?tat copilul, pun?ndu-l s?-l scuipe de deochi, i s-a f?cut mil? ?i de nevast?-sa ?i a intrat s-o vad?. Ea pl?ngea ?n pat, u?urat?. Era sl?bit? ?i pl?ns?. B?rbatul s-a aplecat ?i-a pupat-o de dou? ori, cu dragoste.Muierile sp?lar? b?iatul ?i-l ?nf??urar? ?n cear?afuri proaspete, ?nc?lzite pe sob?. Coco?ata ?l freca u?or cu palmele pe picioare ?i-l desc?nta:—?S? fug? ca iepurele ?i s? fie de?tept ca vod?! zicea trec?ndu-i degetul mare peste frunte.A lui Matei i-a ?nnodat buricul, leg?ndu-i-l cu sfoar? ro?ie, l-a ?nchinat la sf?ntul Gheorghe din perete ?i l-a uns cu untdelemn.Au trimis, dup? aceea, ploconul la na? pentru botez: dou? g??te fudule, cu g?tul lung, albe ca laptele, legate cu funde albastre, ?mpiedicate cu inel de cositor, o plosc? veche, ?mpletit? cu tei ?i cu rafie ?n care se afla vin negru, portocale, alvi??, bomboane umplute cu crem?, totul pe o tav? lat?, ?inut? de Aglaia ?i de Grigore. La spatele lor, c?ntau l?utarii de-i avuseser? la nunt?, atunci adu?i din mahalalele vecine.Muierea chiuia ?i juca darurile, s? afle toat? lumea c? boteaz? c?rciumarul. Casele na?ului erau peste Grivi?a, ?nspre mahalaua Grantului. Lumea se oprise ?n loc ?i privea convoiul cel vesel. Coco?ata sucea dosul, r?cnea o dat?, pocnea degetele l?ut?re?te. Ie?iser? ?i negustorii afar? din dughenele lor s? se uite. Oltenii suflau ?n palme de frig, b?t?nd opincile. Au trecut podul de fier dup? plocon.Locuin?a brutarului se vedea de departe, od?i l?ng? od?i, cu acoperi?ul ?n?igluit ?i geamuri verzi la cercevele, deasupra, de ?ndulceau lumina soarelui. C?inii au ?nceput s? latre, Aglaia a strigat la l?utari ?i vioristul a zdr?ng?nit la ?ilal?i arcu?ul, f?c?nd un Mul?i ani tr?iasc? pentru cei din cas?. Vecinii na?ului au ie?it la por?i, s-au uitat la muiere ?i au strigat la proprietar. Acesta era, ca omul dup? somn, cu ochii mici. A deschis por?ile, a poftit ploconul ?n curte. G??tele, bl?nde, nu scoteau niciun strig?t. Aveau numai ni?te ochi mari, alba?tri, mira?i.Brutarul a ?ncercat vinul din plosc?, a gustat alvi?a, a c?nt?rit ?n bra?e darul ?i-a rostit:—?Bun, botez?m!—?S? fie ?ntr-un ceas fericit! a urat Grigore.L?utarii iar au c?ntat. Na?ul a scos vin din pivni?a lui, a turnat ?n pahare ?i au ?nchinat pentru noul-n?scut. Z?pada scr??nea sub picioare ?i s-au apucat s? joace ca s? se ?nc?lzeasc?. P?n? seara, Aglaia a fost ?napoi, beat?, cu Grigore cu tot.Pentru c? tot c?dea ?n s?rb?tori, au ?ntins masa, au poftit rudele – ?i ?in’te petrecere! Socrul a chemat neamurile, s? vad? ?n ce pricopseal? st? fata lui. Venir?, cu mic, cu mare: finul Tache, ?l de jucase primul mireasa la nunt?, cuscrul Vasile, nea Ghi?? B?lcu, tot posomor?t ?i ?nsetat, fina Smaranda, Cristea ?i na?ul cu na?a, veseli, comand?nd l?utarii, ?nc?rca?i cu daruri pentru fin. Aduseser? plapum? de m?tase, scutecele de stamb? ?i ciorapi mici, lucra?i ?n grab? de femeie, tigheli?i cu l?nic?.Me?terii au l?sat femeile ?n cas? ?i au ie?it ?n curte, s? vad? ?mprejurimile. Sosiser? ?n tr?suri tocmite. Birjarii a?teptau la poart?, ?nveli?i ?n p?turi flocoase, cu c?ciulile pe cap. Ningea des, cu fulgi mari. Stere, cu dogarul ?i cu na?ul ?nainte au ar?tat rudelor gardul ?i pomii, pivni?a unde au z?bovit bine, s? guste fiecare sorturile de rachiu ?i de vin, cl?tin?nd de?tep?i din cap, c? le pl?cea; apoi cote?ele cu animale ?i p?s?ri – curte de gospodar, f?r? ?ndoial?. C?rciumarului ?i cre?tea inima de bucurie s? le spun? c? peste toate el se afla st?p?n, ?i cu a lui, ad?ugase de urechile socrului. Vecinii se uitau de prin cur?ile lor s?race la adunarea de tr?suri de la poarta negustorului. Vorbeau ?i se mirau de ce neamuri are.Gazda o chemase ?i pe Aglaia de ajutor. Aceasta glumea cu oaspe?ii, a?eza tac?murile pe mas?, fura c?te un rachiu, ?i era mai mare dragul de bel?ugul altuia. Lina, ?nzdr?venit?, golise c?rciuma, tr?sese obloanele la ferestre ?i acolo potrivise osp??ul. Brutarul o pupase la venire, o privise – frumoas? fin? ??i luase, n-avea ce zice!Stere le-a ar?tat od?ile spoite atunci, albe, cu perdele ?i pre?uri, din zestrea nevestei. Me?terii l?udau:—?Bun? treab?, la mai mult! S? v? dea Dumnezeu noroc!Sosi ?i preotul, adus de Grigore, tot ?n tr?sur?, cu dasc?lul, c?r?nd cazanul sfin?it, de aram?, al bisericii. L-au poftit la c?ldur?, ?mpreun? cu ajutorul lui, de ?inea evangheliile. Erau am?ndoi ro?ii de frig, veni?i dup? drum. C?rciumarul le-a dat c?te un rachiu. Aglaia a ?ncropit ap? pe ma?in?, a a?ternut scutecele la ?ndem?n? ?i au a?ezat vasul ?n mijlocul casei. P?rintele ?i-a pus od?jdiile, dup? ce le s?rutase tivul de aur, s-a ?nchinat ?i a ?nceput slujba. Aduseser? copilul, care pl?ngea ?n bra?ele Linei, ?i lum?n?rile albe, g?tite cu funde late, cump?rate de na?. Le-au aprins, ?i un fum frumos mirositor s-a r?sp?ndit ?mprejur. Rudele, cu capetele descoperite, ascultau glasul preotului. P?rintele avea o voce dulce ?i cald?. Lumina fe?tilelor juca ?n firele rare din barb?, argintii ?i ?ntunecate. Dasc?lul, sub?ire ?i palid, d?dea, al?turi, r?spunsurile, pe alt glas. Stere abia se ?inea s? nu pl?ng? de bucurie, privindu-?i din c?nd ?n c?nd nevasta, ?n spatele c?reia l?crimau soacra ?i dogarul, cu nenea Ghi?? B?lcu ?i cuscrul Vasile. Ceilal?i oftau ?mprejur, mul?umi?i. Prin ferestrele mari r?zbea lumina str?lucitoare a z?pezii ?i de afar? se auzeau clopo?eii cailor. Mirosea a cozonac ?ezut la r?coare ?i a friptur?. Preotul a sfin?it apa cu crucea lui de argint, a ?nmuiat tistimelul de busuioc ?i a blagoslovit casa. Apoi a luat, cu na?a ?i na?ul, copilul, ce ?ncepuse s? ?ipe, ?i l-au scufundat de trei ori ?n cazan. I-au zis Alexandru.Dup? ce l-au ?nmuiat, Aglaia l-a ?nf??urat ?n cr??mitul de americ?, preg?tit, s?-l usuce, ?i na?a i-a lipit pe frunte o pies? de argint, s?-i poarte noroc ?i s? se umple de bani. P?rintele i-a uns cre?tetul capului cu mir ?i l-au ?nchinat la icoane.Apoi, a?terne-te mas? p?n? a doua zi…Mai aveau ?i necazuri, nu se putea s? n-aib?. Stere se mai sup?ra, de zg?rcit ce era, la vreo risip?. ??i certa nevasta:—?Tu nu m-ascul?i pe mine! Nu ?n?elegi unde bat eu… Nu vrei ca lumea s?-?i scoat? p?l?ria la tine. Uite ?mprejur, la am?r??ii ??tia, ?i spune dac? voie?ti s? ajungem ca ei… Ori nu ?i-o place s? te fac cocoan??!Vorbele b?rbatului o atingeau drept la inim?, acolo unde-i mai slab omul.Cum adic?, s? nu vrea s? fie cocoan?? Care femeie nu vrea? Numai c? i-ar fi pl?cut s? mai scape c?te o duminic? la plimbare, s? mai petreac? ?i ei, c? erau tineri ?i via?a trecea, ?i nu ?n?elegeau nimica.Dar c?nd ?l vedea pe Chiric? c?t e de am?r?t, ?i pe Matei, ?i pe ceilal?i, ?i trecea cheful de petrecere. Acarul nu mai sc?pa de belele. Iar i se ?mboln?vise un copil. Tot la Stere venise s? cear?.—?Ajut?-m?, domnu Stere, nu m? l?sa…C?rciumarul, mai str?mb?ndu-se, mai ?nchiz?nd ochii, l-a ajutat. De fier s? fi fost, ?i nu putea s?-l lase c?nd ?l vedea cum se chinuie. Nu trecea prim?vara, ?i la poarta ceferistului at?rna un drapel alb, de mort. ?l aducea un b?tr?n din capul Grivi?ei, ?l lega cu s?rm? ?n ostre?ele gardului ?i pleca. Dup? trei zile se ?ntorcea, ?l desf?cea, ?l punea pe spinare ?i-l c?r? ?napoi. Asta ?nsemna c? acarul r?m?sese cu un copil mai pu?in.Casa lui era plin? de rude. Od?ile miroseau r?nced a moarte ?i a lum?n?ri scurse. Chema un preot, care citea, ?i-?i ducea mortul la cimitir ?ntr-o c?ru?? goal?. Copiii ceilal?i pl?ngeau l?ng? el. Chiric? punea o m?n? pe co?ciugul nevopsit ?i nu scotea un cuv?nt sau o lacrim? p?n? la groap?. Numai seara, dup? ce se termina totul, intra ?n c?rciuma negustorului ?i cerea o litr? de rachiu. O bea repede, pe ner?suflate, ca s? se ?mbete. Pe urm? c?dea cu capul pe mas?, ?eap?n.Lucr?torii ??i spuneau unul altuia:—?S?racu Chiric?, iar e nec?jit…?i nu-l mai b?gau ?n seam?. Ceferistul se trezea c?tre miezul nop?ii, c?nd auzea pe Lina pun?nd drugii obloanelor. Pleca cl?tin?ndu-se ?i ?njur?nd. ?n c?mp, se oprea ?i ridica pumnul lui mare, v?ntur?ndu-l spre stele:—?Tu-?i dumnezeul t?u, Doamne, care le-ai f?cut pe toate str?mbe, de-?i ba?i joc de sufletul meu!Dar ce-i p?sa c?rciumarului de necazurile altora? Fiecare cu norocul lui! Dac? ar fi stat s? judece, n-ar mai fi trebuit s? v?nd? b?utur? am?r??ilor, c? el pentru asta le a?ezase pr?v?lia ?n drum, s?-i fac? s? uite de greutatea vie?ii. Treaba mergea, nu putea s? se vaite. C?rciuma era plin? de diminea?? p?n? seara. Osteneau. ?i el, ?i muierea, ?i b?iatul de pr?v?lie.Cum suna b?lt?re?ul peste Cu?arida ?i se topeau z?pezile, c?rciumarul scotea mesele afar?, aducea un butoi de vin vechi mai la ?ndem?n? ?i sp?la jum?t??ile. Soseau gunoierii, gra?i, rumeni?i, tr?i?i bine pe la p?rin?i. Zidarii plecau pe la binale, nu-i mai vedeai, d?deau ?n primire, de acum beau pe unde munceau. Cu ceilal?i, petreceau p?n? toamna. Pe ??tia ?i mai ?tia Stere, pe fiecare, se dovedeau repede unul pe altul, la un pahar. Frizerului ?i c?zuse drag? nevasta lui Gogu. Se pr?p?dea, nu alta.—?Astea-nalte-mi plac mie! ?i spunea lui Spiridon c?nd se ame?ea. ?i are ni?te ochi coana Florica!Suflet larg, Tilic? iubise ?i el la via?a lui. Femei, nu juc?rie… Dac? ?edeai s?-l ascul?i, aflai destule. A?a era meseria asta, curat?, cu s?pun, cu odicolon, se purta ?i el, nu-i vorb?, totdeauna avea papion, duminica ??i punea hainele bune ?i se ?inea pe urmele croitorului.Negustorul tot de la al?ii aflase, ba de la Spiridon, ba de la Ilie, c? ?i ?sta era pi?icher, i-ar fi dat inima br?nci. Gogu avea alte metehne. La c?rcium? nu prea venea, nu se ?nghesuia la b?utur?. ??i vedea de lucrul lui toat? s?pt?m?na: croia, cosea, c?lca, adormea lini?tit. C?nd sosea duminica, cu ce avea ?n buzunar, o lua pe Florica ?i se opreau ?n Grivi?a la o gr?din? ?tiut? de mult, unde c?ntau ?i dansau ni?te artiste dezbr?cate. Acolo ar fi stat croitorul ?i ar fi privit p?n? ?l uita Dumnezeu. Femeia se mai str?mba, n-avea ce-i face. Lui ?i pl?ceau dezbr?catele. Se certau, iar se ?mp?cau, omul nu se schimbase. ?i n-ar fi fost nimic dac? n-ar fi avut ?i patima c?r?ilor. Pierduse o mul?ime de bani ?n via?a lui, la cafenea. Nevast?-sa ?i povestea Linei, c?nd se ?nt?lneau, despre ce case avuseser?, la pia?a lui Matache M?celarul, cu lei de cret? la u??, mo?tenite de la p?rin?ii ei. I le tocase ?n c??iva ani croitorul cu c?r?ile sale. Erau mai tineri, el nu se uita. ?Prietenii l-au m?ncat, spunea. Toat? ziua la noi ?n cas? ?edeau. Gogu nu-?i mai vedea de meserie, c? pe atunci avea clientel?, nu a?a! Oameni, unul ?i unul… Unde ?mpungea el cu acul, ie?ea francul, ehei!” F?cuser? datorii, au v?ndut averea ?i, din ce le r?m?sese, cump?raser? loc ?n Cu?arida ?i ajunseser? ca vai de lume. Din c?nd ?n c?nd, ?l apucau dracii, ?ncepea s? lucreze ?n sil?, fura ce brum? str?nsese din croitorit ?i fugea la cafenea, pe Grivi?a, s?-?i ?ncerce norocul. Uneori se ?ntorcea cu buzunarele pline. Nu se mai ?n?elegea cu Florica de mul?umit ce era. Nu trecea mult, ?i iar pierdea totul. Spunea mereu c? ?ntr-o zi o s? c??tige o sum? mare de bani ?i o s? r?scumpere casele pierdute. Linei ?i era mil? de femeia aceasta voinic?, care vorbea tot timpul, de ziceai c? se ceart?, altfel, lini?tit? ?i muncitoare. Se ?mprieteniser? repede ?i, c?nd sc?pa cu m?na ?n bani, plecau am?ndou? la gar?, la negustori, s?-?i cumpere c?te o rochie. ?i spunea ?i lui Stere, dar el ?i zicea s?-?i vad? de pr?v?lie ?i de copil, s? lase luxul. Dar ce, parc? asta se numea c? e luxoas?, ca altele?B?rbatul nu sc?pa banii din m?n?, tot ar fi cump?rat, c? vedea c? se ridic? mahalaua. Se croiser? alte str?zi de p?m?nt, drepte, ?n mijlocul c?rora cre?tea ?nc? dud?ul, cu ?an?uri ?nalte, care ?mp?r?eau malul Cu?aridei. Ora?ul ?nainta pe nesim?ite ?ntr-aici, ?nghi?ind loturile s?lbatice, ?i luminile lui se vedeau mai aproape. Dinspre Filantropia se deschisese un drum nou cu pr?v?lii de c?r?mid?, ?i noaptea, peste c?mpul r?mas, felinarele cu gaz r?sp?ndeau o lumin? albastr?, pu?in?, p?lp?itoare. Pe ?oseaua de piatr?, treceau convoaie lungi de c?ru?e goale. ?n margini r?s?riser? o?etari cu frunze lungi ?i rare, ca ni?te degete r??chirate. Numai spre groap? nu se ?ndesa nimeni. Deasupra gurii ei largi, c?scate, plutea un abur greu, alb. Drumul camioanelor se schimbase, trecea peste maidan, f?cea un ocol spre curtea lui Stere ?i se ?ntorcea la Tarapana. Toamna, noroaiele se ?ntindeau peste tot. P?m?ntul era numai o clis? galben?. Oamenii ??i cump?rau cizme ?i ?njurau, abia ?not?nd ?n ?an?urile alunecoase.Mai veniser? ?i al?i oameni ?n Cu?arida. ?nt?i un sifonar, care avea camion ?i dou? c?rlane de iepe, om nec?jit ?i ?sta. C?ra ca robii, abia scotea de-o p?ine ?i de un ciocan de rachiu. A tras spre casele oltenilor, ?i-a humit un bordei cu m?na lui. A adus cu spinarea ni?te uluci ?i a ?mprejmuit locul, o palm? de b?l?rii, ?i-a ridicat o iesle pentru animale. Vesel om. Nu se pl?ngea. Diminea?a ?nh?ma iepele, scotea gardul ?i pleca ?n camionul lui, c?r?nd sifoane pe la c?rciumari, ?n Grivi?a, dup? p?ine. ?l apuca pr?nzul spre ?ina Constan?ei, m?nca o ro?ie, tr?gea la umbr?, se culca pe leag?nul dro?tii, cu ?apca pe ochi, dormea, nu-l cerceta nimeni, se ridica ?n capul oaselor, c?sca, o lua mai departe dup? ce d?dea iepelor o m?n? de nutre? uscat la soare. Le m?ng?ia boturile umede, le vorbea ca unor oameni ?i, c?nd se ?ntorcea seara, le ?mpiedica, d?ndu-le drumul ?n groap? s? pasc?. El se odihnea sus, pe ramp?. Dup? ce le f?cea voia, le ?nchidea ?i tr?gea la Stere, cerea o boasc?, mai vorbea. Spiridon ?l cerceta, de pe unde este, sosea ?i Chiric?, lua doroban?ul lui, ??i povesteau de ale lor, ca ?ntre oamenii s?raci. Sifonarul dormea mai mult pe afar?. ?ntindea un ?ol pe p?m?nt ?i se lungea mul?umit, tr?g?nd cu urechea la h??ele lui, care rumegau ?nc? iarba gras? ?i umed? a gropii.Se ?mprietenise cu mo? Leu, de p?zea avutul prim?riei la ramp?. ?sta era albit de b?tr?ne?e, ?ndesat ?i iute la treab?. Fuma tot timpul dintr-o pip? de lemn ars. Sf?tos ca to?i unchia?ii, nu-i mai t?cea gura. ?tia c?te-n lun? ?i-n stele. Nu era singur. ?inea dup? el arm?sari de pr?sil?, da?i de serviciul edilitar s? ajute la c?ratul gunoaielor. Om al dracului, dup? cum se vedea. S-a a?ezat ?n gura b?l?ii, l?ng? pipirigul ei. A ridicat din coceni un ad?post, a ?nfipt ?n p?m?nt un ??ru? ?i a scos dintr-o traist? un ceaun de m?m?lig?, ni?te pirostrii, ?i acolo m?nca, acolo dormea. Str?ngea tinichelele adunate de chivu?e ?i, dup? ce le f?cea gr?mezi-gr?mezi, ?nh?ma arm?sarii la o droag? ?i trimitea tabla statului la o fabric? de conserve. ?i r?m?neau bani. S? fi avut ?aizeci de ani, dar nu-i d?deai. C?t era de trecut, umbla dup? chivu?e ?i le t?v?lea prin sipic?. Din c?nd ?n c?nd, urca la c?rciumar, se altoia cu un rachiu ?i se ?ntorcea s? doarm? pe gr?mada lui de coceni. L-au aflat c?ru?a?ii c? are arm?sari de pr?sil?. Veneau pe furi?, s? nu ?tie prim?ria, pl?teau mo?ului, ?i caii lui le ?mbor?o?au odoarele. Se umpluse mahalaua de m?nji. Iarna dormea ?ntr-un bordei, pe s?turate, c? nu mai avea treab?. Grigore crezuse la ?nceput c? or s?-l ?nece z?pezile pe fundul gropii ?i pe el, ?i pe arm?sari, dar omul d?duse animalele serviciului edilitar. C?nd i-a adus ?napoi, caii erau ar?to?i, c?-i ?inuser? bine cei de la prim?rie. Mo? Leu ?i hr?nise mai mult cu r?bd?ri, oric?t de vrednici se dovediser?.Stere ?i ?tia pe fiecare, cum ?i-ai cunoa?te sufletul: cu necazurile ?i ?ncurc?turile pe care le aveau, pentru c? la el se opreau la vreo nevoie, s?-i cear? bani. C?rciumarul se l?sa greu. Unii se apucaser? s? negustoreasc? spre Filantropia, al?ii ??i luaser? locuri. Oltenii se ?ntinseser?, ??i mai ad?ugaser? un loc pentru gr?din?rit. Precupe?i vechi, sim?iser? ce se ridic? ?n Cu?arida. Prinseser? cheag, aveau obrajii ro?ii de trai bun. Dar cei mai mul?i erau s?raci. De unde s? le iei banii, dac? nu ?i-i mai d?? Cump?raser? locurile cu economii. Aici sc?pau de impozite ?i de datorii, tr?iau ca vai de ei, c?te patru ?ntr-o odaie, dar erau mul?umi?i c? nu mai pl?tesc chirii ?i c? aveau casele lor de p?m?nt, de b?legar, cum erau. ?ineau fete de m?ritat. De unde s? le dai zestre, s? le trimi?i dup? un b?rbat? Unele dintre ele se mai c?p?tuiau. C?nd f?ceau nun?i, petreceau c?te trei zile, c-a?a-i omul s?rac: fudul! Nevestele n??teau repede, ?nainte de termen, ?i nu le mai cuno?teai. Nici Grigore nu le mai putea ?ine seama, cu toate c? le ?tia pe fiecare dup? nume. Se ?nmul?iser?, mereu soseau oameni noi, ?i drumurile gropii lui Ouatu se l??eau. Unii tr?geau spre ramp?, ??i a?terneau cum puteau. Dup? trei zile intrau ?n pr?v?lia lui Stere ?i-i cereau f?in? pe datorie.Carnetul negustorului se umplea de linii ?i de semne. La leaf? pl?teau p?n? la ultimul leu, se mirau de c?t aveau s? dea, c?rciumarul ?i ?nc?rca dintr-un condei, nu le venea s?-i zic?, de fric? s? nu-l supere, c-a?a-i f?cut? lumea asta: pe-?l de-?i d?, nu po?i s?-l mi?ti nici cu o privire! ?i pe urm?, cum s? ?tii a doua zi dac? ai b?ut dou? ?uici sau trei? C? te mai lua unul, altul deoparte, ciocneai, n-ai mai fi plecat. Stere ??i f?cea datoria ?n foile lui.Pe lucr?tori ?i aflau repede ?i nevestele. Treceau c?mpul ?nfofolite ?n broboadele lor de l?n?, se uitau prin geamuri, nu ?ndr?zneau s? intre. Ie?ea vreunul, striga de afar? la ceilal?i:—?Ioane, vezi c-a venit muierea dup? tine.Oamenii se sup?rau. Se apucau s? ?njure. Le goneau acas? la copii ?i se ?mb?tau de ciud?. Altele ?nv??aser?. Ca s? scape de palmele b?rba?ilor, trimiteau fetele de ?coal? sau plozii. Copiii erau descul?i ?i tremurau la u??. ?i b?ga vreunul ?n?untru.—?Al cui e?ti tu, pu???—?Al lui Vasile.Tat?l ie?ea din fundul c?rciumii, lua odrasla de m?n? ?i apuca iar ?oiul. ?n pr?v?lie era cald. Fumul de tutun ?nnegrea pere?ii. Mirosea a unsoare de bocanci ?i a rachiu. Copilul se uita la mu?terii ?i nu spunea nimic. C?te unul ?l ?ndemna s?-i guste ?uica:—?Ia, zgaib?!B?iatul punea ?oiul la gur? ?i-l d?dea peste cap.—?Bravo, seam?n? lui tat-s?u! r?deau ?ilal?i. Se sup?ra vreunul mai de?tept:—?De ce v? bate?i joc, m?, de sufletul ??ncului ?sta? De ce-l otr?vi?i?—?Cine-l otr?ve?te?! ?l ?nv???m! se f?leau ?ilal?i.—?S? ?tie de mic!Copiii erau ?ns? deprin?i cu toate relele. Ascundeau ?ig?ri prin buzunare ?i fumau pe maidan, c?te doi-trei, p?n? se ?ng?lbeneau la obraz. Aveau fra?i mai mari la care se uitau, cine s?-i st?p?neasc?? B?rba?ii erau pleca?i toat? ziua la munc?, femeile cu treburile lor, ei slobozi. Fugeau de la ?coli, tot ?n c?mpul Cu?aridei se adunau cete-cete. ?i de se g?sea c?te unul s? le zic?, ei r?deau:—?Ce, m?, oi fi socialistru?—?Sau baftist d-?ia de nu bea, de nu m?n?nc?, de nu ?tie ce-i aia cur de muiere…Stere nu se amesteca. El o lege avea: s? nu plece mu?teriul nemul?umit. C?nd se asprea vremea, le f?cea ?uic? fiart? cu zah?r ?i piper, s?-i sare la inim? pe nec?ji?i. Clien?ii nu ?ineau la b?utur?. Erau osteni?i ?i vl?gui?i. Dintr-o litr?, dou?, se posomorau. Plecau spre sear? pe trei c?r?ri, t?ind c?mpul.Ce-i p?sa lui? De la o vreme nu-l mai p?r?sea binele. F?cea ce f?cea, ?i pleca dup? vin la Dr?g??ani. Acum, drumul avea alt farmec pentru c?rciumar. B?tuse mult calea asta, scosese parale – negustoritul e meserie frumoas? dac? mai cade ?i altceva la un popas. De c?nd ?i mergeau treburile, sc?pa u?or banul printre degete, avea s?ngele t?n?r ?i, ?ntr-o toamn?, la crame, i-a c?zut sub ochi o feti?can? plin? ?i puternic?, ?n fote curate, ca piatra de munte, s?n?toas? ?i vesel?, de r?dea repede cu un glas dulce.Tot ?inutul acela alb?strui, de vi?? stropit? cu piatr? acr?, coclise. O rugin? ?tears? ?i g?unoas? bolea ?n frunze. P?durile aveau un miros putred ?i soarele lene? de octombrie le b?tea frunzi?ul galben, pierit.Negustorul se a?ternuse la mas? cu c?r?u?ii lui. A cump?rat vinul nou, roz ca petala trandafirului, a pl?tit, se u?urase. ?ntinseser? mas?, cu pui frip?i, perpeli?i atunci ?ntr-un jar de vreascuri, muia?i ?n mujdei de usturoi, cu m?m?lig? sub?ire ?i vin negru. Trosneau m?selele.Se uita puicu?a, se uita ?i Stere. Sufletul cerea. C?nd s-a potolit focul, de r?m?sese numai o inim? ro?ie, fierbinte ?n iarba p?lit?, c?rciumarul s-a ridicat de la petrecere. Peste dealurile Dr?g??anilor plutea o lumin? verde, stins?. Mirosea a f?n ?inut sub ploi. Un v?nt rece, de toamn?, mi?ca crengile uscate.Aprig? muiere. Voica ?l ostenise p?n? diminea?a ?ntr-o c?pi??. Avea ni?te brabe?i de s?ni, vii ?i tari, cu sf?rcurile c?t crugul. Mu?ca b?rbatul, nu se mai s?tura, ?i gura muierii – ananas. Ardea toat?, ?i lui nu-i mai venea s? plece. ?l chemau treburile la Bucure?ti, dar tot au mai z?bovit. C?ru?a?ii r?deau cu ?n?eles, i-a cinstit, a dat fuga p?n? ?n t?rg, i-a cump?rat femeii cercei, a stat iar l?ng? ea. Mirosea altfel str?ina, parc?-i b?tea s?ngele mai repede sub piele.O s?pt?m?n? s-au iubit ?i c?nd au ?nceput ploile au cobor?t drumurile Pite?tiului. Voica mersese p?n? la bariera Dr?g??anilor ?n c?ru?a lui. Pe fa?? i se scurgeau pic?turile de ploaie. ?n ochi st?ruia o posomor?re nespus?. Stere a oprit caii. Animalele b?teau glodul cu copitele. Din spatele lor costelive ie?eau aburi calzi. B?rbatul a ajutat-o s? coboare, sim?indu-i pieptul t?n?r sub c?ma?a umed?. I-a spus scurt, urc?ndu-se repede pe ?leauri:—?Mai viu!?i-a dat bici cailor, s? ajung? pe ho?ii de c?r?u?i care-i duceau vinul.?Mai d?dea Dumnezeu ?i c?te un necaz, nu se putea. Murise socrul. Se treziser? ?ntr-o diminea?? cu mama Linei la poarta lor, pl?ng?nd:—?Veni?i, c? s-a pr?p?dit b?tr?nul! le-a spus.I se uscaser? ochii de pl?ns. Morfolea numai din gura ei ?tirb? ?i se v?ita. S-a pus ?i Lina pe un vaiet. A venit Aglaia, le-a t?iat basmale de doliu, Stere a ?nchis pr?v?lia, s-au dus acas?, l-au v?zut ?ntins pe mas? ?ntre dou? sfe?nice, luminat de flac?ra lum?n?rilor. I-au pupat m?na ?eap?n?.—?Te duse?i, tat?-socrule! a rostit negustorul trist.Se adunaser? iar rudele: finul Tache, cuscrul Vasile, Ghi?? B?lcu, fina Smaranda, Cristea, tot neamul. Aduseser? coroane de flori, se ?nchinau ?i pl?ngeau. ?n od?ile dogarului plutea un miros de t?m?ie ?i de busuioc st?tut. V?duva a chemat un preot, acesta a citit slujba, femeile puseser? gura ?n batiste, zguduite de m?hnire.—?T?tuc?, t?tuc?! Ne l?sa?i, tat?! se c?ina Lina peste cosciugul lui.C?rciumarului ?i d?dur? lacrimile. Se uita ?mprejur, casa tot curat?, ca la venirea lui ?n pe?it. Afar? ?edeau desf?cute c?teva butoaie cu papura ?n doage. Me?terul lucrase p?n? ?n ultima zi. Pe scaun, at?rna ?or?ul lui mototolit.L-au dus la locul de veci, cu patru cai ?i dric ?mpodobit. Se str?nseser? vecinii pe la por?i. Ei mergeau ?mpreun? pe urma mortului, cu pa?i m?sura?i, lumea se uita, b?rba?ii se descopereau, spun?nd:—?Dumnezeu s?-l ierte!Clopotele b?teau rar, cu sunete ad?nci, la Sf?nta Vineri. Au intrat ?n cimitir, pietri?ul potecilor scr??nea. De la poart?, c?rciumarul, cu finul Tache ?i cu Ghi?? B?lcu luaser? cosciugul pe umeri. L?crimau. ?n fa?a gropii deschise, a?teptau prietenii r?posatului, me?teri b?tr?ni to?i, ?i na?ul Linei ?i al negustorului, cu capetele plecate. Iar a citit preotul din c?r?ile lui, s-au ?nchinat. Muierile mu?cau din batiste, suspin?nd. Aveau ochii ro?ii de pl?ns. Pe urm? groparii au cobor?t sicriul de lemn pe fr?nghii ?n deschiz?tura neagr? a p?m?ntului. Strig?tele v?duvei ?i ale fie-si nu putur? s? acopere zgomotul bulg?rilor grei de p?m?nt, rostogolindu-se ?i izbind ?nfundat ?n capacul poleit. Lope?ile sclipeau ?n soare ?i tot cimitirul era ?mpurpurat. Un fum alb de lum?n?ri plutea deasupra ierbii. Cerul avea o culoare curat? ?i sub linia lui se zb?teau, vesele, vr?biile. T?cerea locului ?ntrista. Au plecat ?mpreun?, f?r? s? vorbeasc?, ?i Stere s-a sim?it pentru prima dat? legat de o familie, ?i oamenii aceia pe care-i cunoscuse nu demult la petrecerea nun?ii lui, aduna?i acum din nou ?n jurul unuia de-ai lor, lega?i prin s?nge, nu i se mai p?rur? str?ini.Cu timpul l-au uitat pe Ro?ioar?. Soacra venea mai rar pe la negustor. Lina ?i d?dea bani pe furi?, se duceau ?mpreun? la cimitir, aprindeau candela la capul me?terului, pl?ngeau ca femeile, apoi ??i vedea fiecare de casa ei. C?t despre Stere, acesta avea treburile lui, nu-?i mai aducea aminte prea des de r?posat. Umbla, era pus pe risip?. ?ndesise drumurile dup? vin. ?l a?tepta ibovnica. Era tot voinic? ?i cu draci. C?rciumarul ?i cump?rase din t?rgul Grantului stamb? de rochii ?i ciorapi de bumbac. I se legase sufletul. Se uita ?n ochii femeii ?i-i era drag? de nu mai putea. Voica tot c?nt?rea darurile, r?dea ?i-l giugiulea. Z?bovea c?te o s?pt?m?n? ?n Dr?g??ani. La plecare ?i cump?rase, ba o salb? de galbeni de la ni?te ?igani, ba m?rgele. I se str?ngea inima num?r?nd banii, c?-l costaser? o mul?ime de parale, dar ?nchisese ochii pentru c? ?i unui tic?los nu-i este ?ng?duit s? fie zg?rcit c?nd este vorba de iubire.O jura s?-l a?tepte ?i se ?ntorcea la a lui, mai posomor?t ?i t?cut. Aglaia, muiere b?tr?n?, l-a sim?it. I-a spus Linei:—?Fat?, ascult? la mine, s-a legat mutu ?sta al t?u de cineva pe-acolo pe unde se duce. Prea mare graba!Dar nici el nu era prost. Ca s? nu-l simt? nevasta, a ?nceput s-o scoat? ?n lume. ?ntr-o duminic? s-a ?ndurat, au ?nchis pr?v?lia, s-au ?mbr?cat ?i au mers la plimbare. Grivi?a era plin? de oameni. Pe drumul atunci pietruit, pe care-l uda prim?ria cu stropitoarele, treceau ?n galop caii bine ?es?la?i, ?nh?ma?i la tr?suri noi. Vizitiii b?teau clopotele, s? se dea lumea la o parte. Pe pernele albastre de catifea, ?edeau r?sturna?i cu pl?cere, negustori pricopsi?i, l?ng? nevestele sau ibovnicele lor, cu vestele ?nchise la mai mul?i nasturi, ar?t?ndu-?i inelele groase de aur. Al?turi ?ineau bastoanele cu argint ?n v?rf ?i p?l?riile tari, cu borduri ?nguste. Femeile purtau rochii u?oare ?i str?vezii, prin care v?ntul trecea, ?nfior?ndu-le. Mijlocul ?l aveau prins ?n panglici late ?i pe cap purtau p?l?rii de pai, rotunde ?i mari. Prostimea f?cea loc, vizitiii pocneau din bicele lungi ?i sub?iri, caii c?lcau m?ndri piatra cubic?. Trec?torii se salutau unul pe altul, cu plec?ciuni mari. Se uita c?rciumarul. Calea negustorilor se schimbase. Pe p?r?i se s?diser? pomi tineri, tei ?i castani, cu tulpini sub?iri, s?pa?i cu grij? la r?d?cini! Se ?n?l?aser? case noi, cu c?te dou? caturi, tencuite frumos, cu balcoane pline de ieder?. O umbr? pl?cut? plutea deasupra trotuarelor. Glasul mul?imii acoperea aceast? larm? de s?rb?toare.—?Uite, Stere! se mira nevasta ?i t?cea g?ndindu-se la vorbele b?rbatului, care-i aducea aminte c?teodat? c? trebuie s? pun? ban pe ban, s? se ajung? ?i ei.Negustorul gr?bise pa?ii. Abia se descurcau ?n gloata pestri??. La ?ntret?ieri se deschiseser? bragagerii cu perdele t?rcate ?i tejghele de zinc. Femei ?i b?rba?i se ?nghesuiau ?n fa?a tarabelor, s? bea limonad? cu l?m?ie, sau s? ia un rahat cu ap? rece. Feti?canele ?mbr?cate ?n rochii de stamb? sau poplin m?ncau semin?e, hohotind ??galnic la solda?ii ce se ?ineau pe urmele lor.C?tre gar?, se ridicaser? pr?v?lii noi de c?r?mid?. Acestea luaser? locul vechilor magherni?e, c?zute sub t?rn?cop. Se schimbaser? firmele, pe ziduri se ridicau litere ?i nume noi. Forfota crescuse. Aici se ?n?eleniser? c??iva comercian?i puternici, care ?nv?rteau banii pe degete: unul Nicolaie Curcuman, de avea fier?rie ?ntr-o hal? rece ?i ?nalt?, unde ?inea ?igl?, tabl? de acoperit casele, ?n foi ?mpachetate, tuburi de font?, cuie, chingi, dreve, ?ine pentru betonul armat, clan?e, broa?te, tot ce voiai; unul Manole Dul?mi??, cu magazin de ?nc?l??minte, de la care t?rguiau ??ranii din Ilfov, veni?i la Bucure?ti dup? treburi, negustorii ?i toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o st?mb?rie ?ntunecoas?, ad?postit? ?ntre patru pere?i igrasio?i, ?i Ilie Arghir, de vindea harna?amente de cai, pinteni pentru ofi?eri, z?bale, cuie de cizm?rie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petli?e ?i alte nimicuri. Deasupra u?ii largi ?i ?nalte a pr?v?liei lui noi, sp?nzurase o firm? de patru metri l??ime. Un zugrav ?ndem?natic scrisese pe ea: ?La ?aua lui Traian”, magazin de m?run?i?uri ?i piel?rie. Peste drum se ?ineau ?elarii, p?l?rierii ?i croitorii. Doroban?ul, pe numele s?u adev?rat Gheorghe Herghelegiu, ?inea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri ?i centuri, jartiere de elastic ?Prima” ?i mosorele; l?ng? el era bodega ?La ocaua lui Cuza”, care avea orchestr? de balalaici ?i bufet bine asortat, apoi intrai ?n gura g?rii. ?mprejurul pie?ei de piatr? erau hotelurile r?p?noase cu ferestrele m?ncate de ploi: ?Hotel Nord”, ?Hotel Tranzit”, ?Modern” ?i c?teva magazine de mercerie. ?n fa?a ie?irii te ?mbiau u?ile c?torva birturi: ?La dorul vinului” ?i ?La dreptate”, magazin de coloniale ?i delicatese, serviciu prompt ?i con?tiincios, vinuri, pelin de mai, bere la orice or?.?ntre bodegi, parc? desp?r?indu-le, ca s? nu fie prea aproape una de alta, erau alte pr?v?lii: ?La balon” a unuia Marin B?lun?, p?l?rier care c?lca cravate, man?ete artistice ?i gulere de domni, ?La briciul vesel” sau ?La minut”, cum scria pe a doua firm?, frizerie de lux, tuns, ras ?i frezat, ?La ?icul elegant”, croitorie, pardesie, paltoane, fracuri, nun?i, botezuri, ?Tricolorul”, ceapraz?rie, ?epci, uniforme pentru C.F.R., Po?t?, vin ?i acas?, ?La italianu”, tocil?rie, ascu?im brice, foarfeci ?i lame de ras ?i ?La vapor” cafea, zah?r, simigerie. ?nspre peroanele g?rii, pe aceea?i parte a ie?irii, se ?n?l?a o cas? cu trei etaje, ale c?ror balcoane at?rnau deasupra ?inelor de fier. La parter, sub frontonul de piatr? m?ncat?, se puteau citi ?n ni?te jgheaburi de tabl?, scrise cu litere de sticl?, aceste r?nduri a?ezate ?ntr-un fel anumit: ?La roata lumii”, restaurant de noapte, Dumitru Domni?or & Fiii.Ei, ?n locul ?sta s?-?i fi f?cut Stere cu timpul o pr?v?lie! C??iva ani buni s? fi avut ?i bani mai mul?i.Se ?ntoarse spre Lina ?i-i spuse:—?Ce zici, nevast?, aici s? te fac de-o negustoreas?!—?O da Dumnezeu…?i trecur? mai departe spre Buze?ti, unde ?tia c?rciumarul o gr?din? de var? de avea bere ?i mititei.Cum se ?nsera, nu mai aveai loc. Numai oameni cu bani. Se a?ezar? la o mas?, cerur? c?te ceva, cu economie, privir? ?mprejur. Stere se uit? la femeile de la mesele vecine ?i parc? atunci deschise ochii asupra lumii. Altfel ar?tau. Frumoase, sub?iri, vesele, ?mpodobite ?i tinere. Pe m?inile lor str?luceau br???ri ?i inele de aur. Se jucau cu m?rgelele de la g?t ?i beau din paharele aburite. Se uit? ?i la a lui. Lina avea pe fa?? o oboseal? abia ascuns?, ?i rochia ei, f?cut? cu luni ?n urm?, ?edea r?u pe trupul sl?bit. N?du?ise la subsuori ?i nu spunea nimic. Sorbea numai berea rece ?i ?n?ep?toare, fericit? pu?in, abia gust?nd din friptura proasp?t? adus? de chelner. Orchestra c?nta o roman?? a c?rei melodie plutea u?or deasupra gr?dinii. Prin ?ntunericul r?mas ?n ungherele boschetelor, se z?reau luminile mici ale ?ig?rilor aprinse. Din c?nd ?n c?nd, un r?s ?nt?r?tat de femeie acoperea muzica, ?i pocnetul sticlelor desfundate r?suna ?n toate p?r?ile. Nevasta se ame?ise pu?in, ar fi vrut s? spun? o mul?ime de lucruri ?i nu ?tia cu ce s? ?nceap?. O r?coare pl?cut? plutea deasupra locului aceluia ?i se auzea fo?netul vi?ei-s?lbatice, care acoperea felinarele.Spre miezul nop?ii, b?rbatul a pl?tit ?i a l?sat ?i bac?i?. Era ame?it, ?i Lina l-a sprijinit p?n? la poart?. C?rciumarul chemase o tr?sur? ?i se urcaser?. P?n? acas?, Stere a dormit cu capul pe um?rul ei. Femeia ascultase trapul cailor pe caldar?mul Grivi?ei. Calea Negustorilor era pustie la ora aceea. L?mpile cu gaz aruncau lumina lor pe trotuarele pustii.—??ncotro, cucoan?? ?ntrebase birjarul.—?La Cu?arida! r?spunsese Lina, ?i privise cerul de var?.La podul Basarab, semafoarele verzi ?i ro?ii clipeau deasupra liniilor ferate. ?n dreptul Grantului o cotir? spre mahalaua lor. Sim?i de departe aerul rece ?i t?ios, plin de miresme, al gropii.—?Dii! ?ndemna iepele vizitiul somnoros.De aici se vedea c?mpul acoperit de cur?i p?n? la Tarapana. Cu?arida r?m?sese ?ntre aceste dou? ?ei b?tute, gola?? ?i rar?, ?ntret?iat? de maidane.La Spiridon ardea ?nc? o lumin?. ??i aduse aminte c? l?ng? ei ridica de vreo s?pt?m?n? o cas? de paiant? unul Go?ne?e, atunci picat ?n groapa lui Ouatu. Zidurile ajunseser? la jum?tate, le lumina luna galben?, care urca dinspre cap?tul Filantropiei. C?nd o adusese Stere ?n Cu?arida, tot c?mpul acesta era gol. Se mi?ca lumea. Toat? s?r?cimea dibuia, ??i f?cea pere?i de ad?post, case de b?legar ?i chirpici, magazii de lemn ?i ?oproane acoperite cu paie. Avea dreptate Stere, lor ce s? le pese? Fiecare cu ale lui… Dac? ai sta s? te g?nde?ti…?i ??i aduse aminte de banii cheltui?i.Cel pu?in avea ce povesti Aglaiei. C? dac? ?ncepuser? s? se ?ntoarc? cu tr?sura acas?, ?nsemna c? le merge bine…? DidinaTrupe?? Didina! ?i-avea o govie, ro?ie, c?rnoas?, numa bun? de pupat! Paraschiv picase ?ntr-o sear? cu ceilal?i ?n casa ei din Ca?avei. C?nd au deschis u?a, punga?ul r?m?sese uluit ?n prag. Muierea se ?ntorsese, ?i el o z?ri la lumina l?mpii. Era ?nalt?, cl?dit? bine, cu un p?r bogat adunat ?ntr-un coc la spate.—??sta-i ucenicul nostru! a rostit Bozoncea, ?i-a f?cut loc l?utarilor cu care veniser?.—?Paraschiv ?i zice, a mai ad?ugat Gheorghe.?iganca a r?s scurt, ?i cel t?n?r i-a v?zut din?ii albi, puternici, de iap?. Cu o m?n? ?i-a a?ezat o ?uvi?? de p?r, ?i s?nii ascu?i?i s-au ridicat sub m?tasea capotului.Ucenicul privi od?ile scunde de p?m?nt. Pere?ii erau acoperi?i cu pre?uri, toate furate de m?na St?p?nului. Pe patul lat, ibovnica a?ternuse velin?e scumpe ?i moi. ?n fiecare col? ardea c?te o lamp? albastr? de por?elan, tivit? cu nichel pe margini.L?utarii ??i scoseser? p?l?riile soioase ?i se a?ezaser? ?ntr-un col?. Bozoncea a destupat sticlele aduse ?i s-au a?ezat la mas?. ?iganca g?tise doi curcani la tav?. Oac? ?i ?mp?r?ise cu m?na lui dibace.Ucenicul, tot cu ochii pe Didina. Femeia a?eza farfuriile, sorbea vinul scump ?i r?dea cu ochii ?n ochii St?p?nului. ?i ce mai priviri avea! Gheorghe a b?gat de seam?. Mai la ziu?, c?nd se ?ncurcaser? limbile ?i dase o amor?eal? peste Nicu-Piele, l-a tras afar?, pe prispa de lut a casei.Era o noapte limpede. Deasupra fo?neau frunzele zorelelor c???rate pe pere?ii scunzi. Mahalalele Bucure?tiului se z?reau ?ntr-o parte, cu luminile lor pierdute.—???i place, Paraschive? ?ntreb? codo?ul.—?Ce s?-mi plac?? f?cu ?l t?n?r pe prostul.—?Didina!Cel?lalt t?cu. Din cas? se auzea glasul guristului:Foaie verde untdelemn,Neic?, ce dragoste-avem!Numai din ochi ne vedem,Alt? putere n-avem.Dac-a? avea eu putere,Te-a? face de-o tabachere,Tabachere cu capac,S? te port la s?n cu drag.Tabachere de argint,Am?ndoi ne-am potrivit,?i la ochi ?i la spr?ncene,Ca doi porumbei la pene.Tabachere de m?rgele,S? te ?in la s?n la piele,Tabachere de-alpaca,Tu ai fost gagica mea.C?rcota?ul scoase o ?igar? ?i-o aprinse. O clip?, flac?ra chibritului ?i lumin? fa?a.—?Asta-i hale?te banii ?i zilele. C?rp? l-a f?cut. Omoar? oameni, ??i taie tovar??ii, ei nu i-ar da o palm?. O ?ine drag?, gagica lui de inim?. Pentru ea fur?, s-o ?mbrace. Da muierea, a dracului. Mai d? ?i pe de l?turi. Umbl? Bozoncea orb dup? ginitori, s?-i prind? ?i s?-i scalde-n s?nge, dar n-o prinde! Pic? la casa ei, la a?ternut, noaptea, pe nea?teptate, doar o dovedi-o. Dac? o s? cad? starostele, tot de la Didina o s? i se trag?…Sorbi c?teva fumuri, cu sete. Paraschiv nu spunea nimic.—?Altfel e b?iat cumsecade. Cam iute, c?nd ?l ?uc?re?ti. A?a c? s? nu-l superi, s? nu bage de seam? c?-?i place Didina… Te v?d t?n?r ?i mi-e mil?. Bozoncea-i p?inea lui Dumnezeu, p?n? la femeie…Din cas? r?zbeau sunetele lene?e ale acordeonului. T?cuser? to?i. Pe Gheorghe ?l ajunsese b?utura. O dat? se schimb?. Glasul ?i era altfel. Se spovedi:—??i c?nd m? g?ndesc c? a lui Sandu a fost ?nt?i…—?Cine?—?Didina. El a scos-o din Cruce, c-avea pe?tele ei, ehe, era mai t?n?r?! A mierlit M?n?-mic? doi comisari ?n noaptea aia. Parc?-l v?d. Eu ?i strigam: ?Nu te l?sa, Sandule!” ?i el t?ia. B?taie mare. Veniser? posterele gr?mad?. Presarii erau ?n razie. Tocmai atunci ?l g?sise s-o fure. Oac? ?inea taxiul ?i eu i-am p?zit fuga. Dracu ?tie cum am sc?pat… Vocea-i tremura. Scuip? chi?tocul ars. Mi-a pl?cut ?i mie… Da cui nu-i place? A?a coard?, mai rar. A tr?it el ce-a tr?it cu ea, a pus St?p?nu ochii pe d?nsa. Ce-a f?cut, ce-a dres, i-a suflat-o! A vrut Sandu s?-l taie pe staroste, au stat sup?ra?i, s-au mardit, l-a b?gat Bozoncea-n spital pe p?guba?, ce, te joci?! Dou? luni a z?cut. Pe urm?, n-a avut ce face. Tot la el a venit. Acum ofteaz? ?i tace. Da eu cred c? tot o mai are la inim?. Didina, uite a?a-l fierbe! Nici nu se uit?. Muierea se duce cu ?l de are mai mult? putere, ?ine minte de la mine.C?nd s? p?trund? ?n cas?, s-a auzit poarta sc?r??ind. Codo?ul s-a uitat. ?n curte intrase cineva. C?nd s-a apropiat mai bine, Gheorghe se dumeri. Era Titi Arip?, v?rul ibovnicei.—?Cum v-am mirosit eu, pui?orule! zise acesta, urc?nd sc?rile de lemn. ?mi spunea ea mie, inima, c? o s? dau de voi pe aici…Era b?ut at?t c?t ?i st? bine b?rbatului, cu chef de petrecere. Se uit? la Paraschiv, pe care nu-l cuno?tea. Ucenicul ?l m?sura nep?s?tor. Noul-sosit era ?mbr?cat ?ntr-o redingot? ?i ?n pantaloni largi, din stof? reiat?. ?n m?n? ?nv?rtea un baston cu cioc de metal. P?rea ?ntre dou? v?rste, de?i dup? felul cum urcase treptele i se sim?ea ?nc? agerimea.—??mi dai voie, spuse v?rul Didinei, ?ntinz?ndu-i m?na celui t?n?r, sunt Titi Arip?, beau ?i pup!Era vorba lui… Paraschiv ?i str?nse palma umed? ?i moale. P?n? s? se ridice, cel?lalt intrase ?n cas?.R?mas singur cu Gheorghe, ucenicul ?ntreb?:—?Da ?sta cine mai e?Codo?ul morm?i ceva ne?n?eles. Dup? un timp m?r?i:—?Un ple?car. Zice c?-i neam de-al Didinei, da mare minune dac? nu-i turn?tor sau…Se opri, speriat pu?in, privind ?n jur. S?-l fi auzit Bozoncea, acolo-l l?sa, lat.—?… C?t ?l vezi de t?rnosit, da mor muierile dup? el…Se sim?ea c? nu poate s?-l sufere ?i c? i-ar fi sucit g?tul cu drag? inim? la vreo ocazie.—?Parc? cine nu-l cunoa?te??i asta a?a era. Unii ziceau c? d? cu cu?itul, c? e manglitor, dar nimeni nu putea spune c-a auzit vreodat? s? fi trecut prin poli?ii, s?-l fi lovit pe careva… Se purta bine, ?mbr?cat la opt sute ?i-un pol, ?edea haina pe el ca-n galantar. C?lcat, sp?lat, ?igluit, avea pantofi cu sc?r? ?i baston. Prim?vara ??i punea ?al la g?t, ca muierile. Un fular alb, de m?tase, parfumat tot. B?rbierit, s? nu mai vorbim, obrazul lui ca un cur de copil! ?i-avea ?i ni?te din?i, numai aur, mureau ?ig?ncile c?nd r?dea, d?dea frigu-n ele. ?tia c?ntece de lume bun?, ?i zicea c? tr?ie?te cu cucoane pricopsite, m?inile sale, pline de inele. Ghiuluri groase, cu filigran, ?mpletite, aur ?n degete, s? cumperi un cartier cu oameni cu tot. Altfel, cam dus din tinere?e, pe la urechi albise. C?nd tu?ea, scotea o batist? moale, pun?nd-o la gur?, b?g? ?i Paraschiv de seam? c?nd intrar? ?n cas? dup? el.Bozoncea l-ar fi t?iat de mult, c? purta pantofi de hub?r, cu rame cusute ?i ?taif ?nalt, dar ?i pl?cea de el, de ce spunea ?i ce ?tia, mai de hat?rul Didinei. Beau la cot, se pupau, ca fra?ii. Cine s-apropia de Titi Arip?? L-ar fi f?cut starostele buc??ele-buc??ele. Avea o dambla: umbla cu flori la rever. Dac? l-ai fi ?ntrebat de ce-are patima asta, ?i-ar fi r?spuns c? e?ti prost. Ciupea muierile de sf?rc prin mahala ?i le f?cea cu ochiul. Crai b?tr?n, se uitau posacii de b?rba?i dup? el ca la dracu. N-alegea. ?i pl?cea una, o dat? o oprea:—?S?rut m?na! zicea, ?i-?i scotea p?l?ria, c? purta ?i p?l?rie.Dac? muierea da s?-ntoarc? spatele, s? n-o vad? cineva, el o st?p?nea cu privirile. Avea ni?te ochi alba?tri-cenu?ii, de lup, parc? ardeau.—?Sunt Titi Arip?, beau ?i pup! at?t mai spunea.Umblau muierile dup? el ca dup? prescure. Ehe, ce chilomanuri f?cuse, cu c?te fugise, romane s? scrii, nu altceva! C?nd n-avea ce mai bea, ??i punea hainele amanet ?i striga ?n gura mare:—?Ce-am avut ?i ce-am pierdut! ?n pielea goal? m-am n?scut, ce-i pe mine-i de c??tig!Gheorghe, s? nu-l vad?, s? nu aud? de el, ?i dorea moartea. C?nd intrar? ?n cas?, v?rul ibovnicei c?nta la urechea lui Bozoncea:Spune, lele, spune tu,Cu cine-ai f?cut pruncu?L-am f?cut cu o c?tan?!L-am f?cut cu o c?tan?,Uite-a?a, s?-mi fac poman?!Avea o voce muiereasc?, mai afumat? de tutun ?i stricat? de chefuri.Boturile de por?elan ale l?mpilor luminau masa ?nc?rcat?. Pe jos se r?sturnaser? c?teva sticle golite. Oac?, ame?it, se urcase pe un scaun ?i spunea ?nduio?at:—?Nu v? uita?i la mine, da-mi place, fra?ilor, ?iganc? o fi, treaba ei. ?i o contes? c?nd se scoal? din pat are negru sub unghie, ce-mi tot spune?i mie?! Inima, ea ?tie tot, ea iart? tot, ehe…Ceilal?i r?deau, d?ndu-?i coate:—?A b?ut pisica o?et!Guristul se apropiase ?i el de staroste ?i-i zicea:Nu vreau lume, nu vreau via??,Nu vreau ca s? mai tr?iesc…Cataroiul mu?ca paharul. L?utarul ?l a???a:Eu stau coard?, la-nchisoare,Tu cu ?u?ii prin locale,La-nchisoarea cu capace,Unde dezertorii zace.Tu comanzi sticle cu bere,Eu cu lan?uri de picere,Tu comanzi sticle-nfundate,Eu sunt condamnat la moarte…?i apucase un pl?ns pe punga?i ?i nu-?i mai ridicau ochii din pahare. ?iganca ?i-a aruncat privirile peste mas? ?i l-a m?surat pe Paraschiv. Era sub?ire ?i ager. Sub fruntea larg? ?i luceau doi ochi vii. ??i freca palmele u?or ?i z?mbea. Gura i se str?ngea ?n margini r?ut?cios. P?rul moale, castaniu ?i c?dea ?ntr-o parte.Cel t?n?r o privi o clip? ?i b?u p?n? ?n fund.Buza?ii osteniser?, dar nu se l?sau. ?ncepuser? s? c?nte f?r? perdea. Iute s-au ?nveselit manglitorii. St?p?nul ?i-a a?ezat ibovnica pe genunchi ?i-a mai destupat o sticl?. Oac? juca geamparalele pe coate, ??i legase pantofii de ?ireturi ?i-i at?rnase de g?t. Se r?sucea numai ?n ciorapi, ?mprejurul mesei, clipind c?tre Sandu, care b?tea tactul din palme:—?A?a! A?a!Afar? se lumina de ziu? ?i numai ?n casa Didinei mai st?ruia lumina l?mpilor ?n toat? mahalaua Ca?aveiului.Punga?ii aveau o inim? cum au oamenii c?rora via?a le merge din plin…?N-au plecat de acolo dec?t dup? trei zile. Paraschiv se uita lacom la ibovnic?, ar fi pus-o jos. Nici muierea nu se sfia. ?l privea cu ?ndr?zneal? ?n ochi, ca ?i c?nd i-ar fi spus: ?F?-mi ceva dac? po?i!” ?ig?ncii ?i pl?cea gura ucenicului, t?n?r? ?i ro?ie ca o garoaf?, ?n?elesese c? lui Paraschiv i se f?cuse de cu?it. ?i-a ?nceput s?-?i plimbe altfel ?oldurile, ca orice muiere ce simte c? place.?n seara de desp?r?ire, c?nd s? se duc? St?p?nul ?n jude? s? se ascund?, c? umblau poterele pe urma lor, dup? un timp, Gheorghe i-a f?cut semn celui t?n?r, c? ei mai r?m?seser? ?n cas?:—?Hai afar? s?-l p?zim pe St?p?n, c? are treab? cu a lui…Ie?iser? pe prispa joas? a casei. O lumin? sub?ire ?nvelise ora?ul.Peste mahalale, se ridicau fumuri albe ?i drepte. Se auzeau c?inii Mandravelei h?m?ind gros ?i rar ca o b?taie de tob?.Paraschiv se ?ntristase. Codo?ul scosese de sub ?uba lui o sticl?:—?Ia, ucenicule. Linge ni?te vin s?-?i treac?…Cel?lalt nu spuse nimic. Privea numai cur?ile pustii.—?Ce-ai nenic?, nu ?i-e bine? Cel t?n?r, nimic.—?N-ai potolit destul?Din cas? se auzea zgomotul pantofilor Didinei. Gagica juca de dragul St?p?nului.—?E vesel Bozoncea, are de ce… mai ad?ug? codo?ul.Pe Paraschiv ?l scoteau din s?rite c?ntecul repede ?i tocurile muierii, care loveau du?umelele. ?iganca avea o voce groas?, puternic?. Starostele ?i ?nso?ea jocul cu b?t?i din palme.—?Auzi, auzi… ?l a???a Gheorghe.Paraschiv nu se mai g?ndi la nimic. Ceru sticla ?i sorbi. C?ldura vinului se risipi repede ?n tot corpul. ?n ograda cur?ii se plimbau doi coco?i, lovindu-?i aripile. ?n urma lor r?m?neau urme sub?iri, dou? c?te dou?, r??chirate, perechi. Scormoneau praful ?i-l spulberau. B?tur? din aripi ?i c?ntar?. ?n cas? se stinse lampa.T?ceau.Deodat? se auzi strig?tul ?ig?ncii. I se opri inima lui Paraschiv.—?St! spuse codo?ul.?ip?tul se auzi din nou. Era un geam?t ad?nc ?i dulce. Cre?tea prin pere?ii sub?iri.?l b?tr?n sim?i unghiile ucenicului ?n palmele lui. Tremura tot. Didina ?l chema pe nume pe Bozoncea cu acela?i glas tulburat ?i cald. Strig?tul ei se ridica, se potolea ?i ?ncepea din nou. C?nd ?l privi Gheorghe, pezevenghiul avea o fa?? ?ncruntat?. ?l zg?nd?ri:—?Auzi cum necheaz?…O du?m?nie necunoscut? ?i cuprinse inima lui Paraschiv. ?i venea s? se ridice ?i s? loveasc? geamul cu cotul, s?-l sparg? ?i s? str?ng? muierea de g?t.Auzir? ?i geam?tul b?rbatului, ?nt?r?tat ?i furios, plin de bucurie ?i de m?nie. ?i totul se stinse ?ntr-un ?ip?t ascu?it.Cerul era alb. B?tea v?ntul. Ucenicului ?i amor?iser? m?inile. Din cas? nu se mai auzea nimic. Paraschiv ??i aminti chipul Didinei, din?ii ei de?i, buzele pline ?i p?rul aspru, aruncat cu m?ndrie peste umeri c?nd ??i desf?cea cocul ?n fierbin?eala jocului. Cine ?tie c?t timp avea s? treac? p?n? s-o mai vad? iar??Diminea?a, la plecare, ibovnica ?i clipise m?runt din ochii s?i ?ntuneca?i, parc? a ?n?elegere. Pe urm?, tr?sura se dep?rtase repede. Ucenicul s-a uitat mult dup? caii care alergau pe drumul de jude?.—??i s-a ur?t cu binele, coinac! i-a spus Gheorghe.Paraschiv a scos o ?igar? ?i-a aprins-o. R?m?seser? singuri p?n? a doua zi ?n casa ?ig?ncii. ?n od?i mai st?ruia duhul femeii duse, un miros muieresc, a????tor, de parfum ?ters ?i de lucruri ?nc?lzite. Pe scaun, at?rna o rochie verde, ?i punga?ul sim?i ?n clipa aceea c? dore?te ?i femeia, ?i puterea st?p?nului ei…? GheteleSe ridicaser? ?i copiii. To?i, o ceat?. ?l mai mare era Opric? al lui coana Mari?a, una de da ?n c?r?i ?i f?cea de dragoste la fetele nem?ritate. Ar?ta lung ?i g?lbejit. El fura zmeiele ??ncilor ?i ?ncepuse s? bea ?i ?uic?. Se l?uda c? fusese la femei, dar ceilal?i nu-l credeau, pentru c? prea n-avea de unde.Pe urm?, mai de?tept se afla Petre al t?mplarului, care f?cuse trei clase primare ?i ?tia ?i Crezul. ?sta se pricepea s? arunce sticloan?ele ?i s? fac? pr??tii. Avea un ciorap plin de bile vopsite. ?l purta legat la br?u de curea. Mai era ?i Ene, ?tirbul, cu o sor? ?leamp?t? ?i fra?ii lui, to?i copiii lui Spiridon. Apoi ofticioasele de fete ale lui Chiric?, de le b?tea v?ntul. Naie al croitorului ?i, ?ncolo, de-?i mici, neb?ga?i ?n seam?. Plecau ?mpreun? ?i nu se ?ntorceau p?n? seara.Colindau mahalalele, pe unde nu-i g?seai: la capul Filantropiei, la Tarapana, tocmai la ?ina Constan?ei, sau la g?rl? la Her?str?u, de d?deau la pe?te.?nainte mergea Opric?, sorbind dintr-un muc de ?igar?, scuip?nd cu sete. ?ilal?i, dup? el, tr?g?nd cu pr??tiile ?n vr?bii. Treceau peste gr?dina oltenilor, s?reau gardurile putrede ?i de acolo t?iau maidanul p?n? la rampa gropii.O, frumos mai era prim?vara c?nd albea Cu?arida de flori de salc?m! ?i mirosea, mirosea… Da c?ldura a?a, ca o m?ng?iere. Copiilor rebegi?i de cu iarn?, ce le mai pl?cea!Se opreau l?ng? bordeiul lui Grigore ?i se a?ezau turce?te l?ng? gunoieri. Haidacii beau ?uic?.—?Bun basamac! f?cea T?nase, unul de se uita cruci?.Opric?, cu ochii pe sticla lui.—?Voi lua?i, m?, o gur?? se milea gunoierul.—?Lu?m, nene.—?Na, m?, da s? nu v?-mb?ta?i!Sorbeau c?te o ?nghi?itur?, pe r?nd. Opric? fura ?nc? o sorbitur?, striga la ceilal?i ?i se ridicau.—?S?-mi aduce?i raci, m?, auzi?i voi, c? d-aia v-am dat ?uic?! striga dup? ei T?nase.—?Las’ pe mine, r?dea ?nveselit deodat? al Mari?ei ?i cobora malul de p?m?nt al gropii dup? ceat?.Spre fund era r?coare. De jos, de l?ng? balt?, cerul se vedea c?t un cerc siniliu pe care c?l?toreau nori albi, destr?ma?i. Iarba scurt?, albastr?, ca peria. Se apropiau de balt?. Ene ?i Petre c?utau g?ini moarte sub m?selele de lut. Dac? g?seau una, i-o aduceau lui Opric?. El o lega cu o sfoar? de un ??ru? ?nfipt ?n p?m?nt moale ?i arunca mort?ciunea ?n apa putred?. ?edeau a?a cam un ceas, privind linti?a ?n care ?notau broscoi. Se f?cea lini?te. Atunci auzeau groapa. Gunoiul luneca t?cut, surd. Li se f?cea fric?. Nici vr?bii nu mai treceau prin cerul de deasupra. Auzeau numai clipocitul b?l?ii, molcom ?i rar. Spre margini, undele ei se ?ncre?eau ?i aduceau la mal cutii ruginite de tabl?. Acestea sclipeau ?n soare ca oglinzile.?n apa murdar? se gloteau norii bolov?no?i. Dac? ridicai privirile, ?i vedeai ?ndes?ndu-se peste malurile s?lbatice. C?ldarea de p?m?nt r?sufla tainic. Zgomotul cel mai mic cre?tea aici, se lovea de ?eile albicioase ?i venea ?napoi. Mirosea a b?legar ?ncins ?i a iarb? crud?. Lui Ene ?i venea s-o rup? la fug?, dar se ?inea bine. Smulgea limbile proaspete ale m?selari?ei ?i asculta fream?tul pipirigului.—?Vi-e fric?? ?ntreb? ?ncet Opric?.—?Nu, zicea Petre cu jum?tate glas.—?Aici stau ho?ii…Li se ridica p?rul m?ciuc? la copii.Ce f?cea al Mari?ei, ce dregea, c? le ?tia pe toate. Unii ziceau c?-i al lui Florea, unul de ho?ea pe unde apuca, de-l f?cuse cu c?rtur?reasa, la tinere?e. Opric? n-avea Dumnezeu, ?tia s? umble cu ?i?ul. C?nd ?l b?tea vreunul mai mare, ?i spunea cu din?ii str?n?i:—?Vine el nenea de la p?rnaie, o s?-?i fac? ma?ele coad? de zmeu!Era legat cu ho?ii Cu?aridei. Le vindea ponturile: de unde s? fure cherestea pe Filantropia, g?ini, rufe de la boieri. Nu b?tea drumurile degeaba. T?ra ceata dup? el, s? nu-l ia la ochi sergen?ii. Dar cu privirea, tot prin cur?i. Punea geana pe ceva, noaptea se l?sa la balt?, la c?petenii. Dincolo de apa puturoas? nu c?lca nimeni. Era numai un stuf?ri? ?i un pustiu de m?r?cini, de?i, bubo?i vara ?i ?nal?i. Noaptea, sub malurile scobite, ardeau focuri ro?ii. Nu-i vedeai. Aveau potecile lor ascunse spre marginea s?lbatic? a gropii.Lui Opric? ?i pl?cea s? se laude, s? bage frica ?n ?ilal?i. Cum ?i vedea c? ciulesc urechile, arunca vreo vorb?:—?O s? vie acu, s? v? judece, s? v? ?ntrebe…—?P?i s? mergem, spunea ?tirbul cu inima c?t un purice.—?Ce s? mergem, trebuie s?-i ducem raci lui T?nase, c? d-aia ne-a dat ?uic?. ?i p-orm?, dac? sunte?i cu mine…Dup? ce le trecea spaima, Naie ?ntreba:—??i cum arat??—?Taci, s? n-aud? cineva, c? moartea-i pe voi!Pe fetele lui Chiric? le treceau n?du?elile. ??i potriveau p?rul sp?l?cit, c?zut pe ochi, ?i se uitau ?n toate p?r?ile.—?Spune, nene Opric?, se ?ndesa Petre, str?ng?nd ciorapul cu bile la piept.—?V? spun, da ce-mi da?i?—?Io ?i-adun chi?toace!—?Io fur bani de la mama…—?Io ?i-aduc ?uic?…—?Bine, se ?nvoia ?l mare. ?nt?i ?i jura pe to?i:—?S? moar? m?-ta, Petre, c? nu spui la nimeni?—?S? moar?!—?S? moar? m?-ta, Naie?—?S? moar?!?i se ?ntorcea c?tre fetele acarului:—?Iar voi, am?r?telor, dac? sufla?i ceva, d? benga-n voi!Dac? te uitai la el, nu-l b?nuiai. Era un b?iat b?lai, bl?nd dup? priviri. Avea o voce sub?ire, de fat?, parc? nu m?nca dec?t miercurea. Se sc?rpina ?ntr-una ?n cap ?i mesteca. Dac? era vorba de-o tain?, ?tia s-o ?in?, chit c?-l picai cu cear?. Dar copiilor putea s? le spun?. Ce ?tiau ei? ?i, pe urm?, era rost de ?uic?, de c?te…L?sa s? treac? o vreme. Ceilal?i, numai ochi.—?B?i, ?i mi-aduna?i chi?toace? ?i mi-aduce?i bani ?i ?uic??—?Aducem.—?Bine. Atunci bate?i laba cu geamba?ul!Prin ap? veneau racii la mort?ciune. ?i auzeau cum se ?nfig ?n carnea putrezit?.—?Sunt ni?te huidume de te f?r?m?! Fugi?i de la armat?, dizertori…Se str?ngea carnea pe copii ca la g?ini.—?Dizertori?—?Da. Au centiroane ?i b?rbi ?i arunc? cu?itul la fix! Unde vrei te g?ure?te!—?Da-n tine nu d??—?De ce s? dea? r?dea al Mari?ei. Eu sunt de-ai lor!—??i n-au fric? de vardi?ti?—?N-au. Vreo trei ?i-au f?cut pardesiu de sc?nduri de pe urma lor.Copiii nu prea ?n?elegeau limba p?s?reasc? a lui Opric?, dar t?ceau din gur?.Al Mari?ei se dezlegase la limb?:—?Unuia-i zice Bozoncea, unuia Gheorghe. ?ef peste to?i e Bozoncea. A mierlit un comisar ?i-a dat multe g?uri. L-au dus legat la p?rnaie, dar pe drum a rupt lan?urile de la picioare ?i de la m?ini. Din doi pumni, a pus gardienii jos. Au tras sticle?ii-n el, l-au g?urit, sit?-i f?cut, ?ase gloan?e are-n piele…?nfrico??toare pove?ti mai ?tia Opric?!?G?ina moart? era plin? de raci. Tr?geau sfoara ?i-i scoteau unul c?te unul. Aveau crustele reci ?i cenu?ii ?i gheare ascu?ite. ?i ciupeau de m?ini. Petre ?i arunca ?n sacul lui cu gioale. Duceau ?i-acas?, la p?rin?i. ?i fierbeau femeile ?n ceaune ?i se numea c? avuseser? carne la mas?. B?gau ?n ei, nu se cuno?tea.Dar p?n? seara mai era timp. De la balt? treceau pe la bordeiul lui mo? Leu, s?-i vad? arm?sarii.Falnici cai!Se piteau ?n dud?u pe br?nci ?i priveau. Animalele aveau o piele lucioas?, cu p?r scurt ?i aspru, des ?i lins. Scuturau din pintenii de piele ai copitelor, alung?nd mu?tele cu coada. Aplecau apoi g?turile puternice ?i ?ncordate, ascultau cu urechile ciulite ?i mu?cau nep?s?tori smocurile proaspete.Vara jucau ri?ca pe maidan. Petre le c?ra to?i gologanii, c-avea un ban cu dou? luaturi pe care-l arunca la ?mecherie. La p?lmicic?, me?ter mare era Naie, iar la pereta?, nu-l ?ntrecea nimeni pe Beghe, unu mai mic, de-i curgea nasul. Se ?i b?teau c?teodat?, scoteau bricegele, abia-i desp?r?eau ?i mari. Erau iu?i de m?n?, apucau.Seara plecau spre mahalaua Grantului, la pod, unde ?ineau unii brut?rii. Mirosea ?nc? de departe a jimbl? cald?, ?i Ene, priceput cum era, gr?bea pa?ii ?i se lipea de c?te-o tarab?. Fura dou? p?ini negre din ochii negustorilor ?i le ?mp?r?ea cu ceilal?i. ?nfulecau lacomi ?i de acolo tocmai la pia??, la Chibrit se opreau, la ciordeal? de pepeni, ?ntr-o jum?tate de ceas, z?reau dughenele de lemn ?i ?oproanele acoperite cu rogojini, sub care erau ad?posti?i cantalupii.Copiii se amestecau ?n zarva pie?ei, tr?geau cu ochiul la ??ranii veni?i de la Turnu. Ace?tia p?zeau gr?mezile de bo?ari. Buni de gur?, negustorii spintecau bostanii cu cu?itele ?i-?i l?udau marfa:—?Ia pepenii, pepenii ca mura! Nu e dulce, nu-l pl?te?ti! Cincizeci de bani bucata, marfa lu tata!T?rguiau lucr?torii pe capete, l?sau banii ?n palmele lacome ale ??ranilor.Ceata ocolea camioanele ?i, c?nd le era negustorilor lumea mai drag?, Petre, iute de m?n?, se pref?cea c? ?ncearc? un pepene, doi ?i le f?cea v?nt printre picioare, drept ?n bra?ele ?tirbului. P?n? s? bage cineva de seam?, b?ie?ii fugeau. Prada o ?mp?r?eau sub un gard. Ene t?ia bo?arii cu ?i?ul lui, felii-felii. ?lora mai mici le d?dea ce r?m?nea: coji mu?cate p?n? la margini, semin?ele ?i fruntea scobit? cu bricegele.Acas? tocmai noaptea ajungeau, mai luau c?te o palm?, nu se cuno?tea, a doua zi erau la g?rl? de diminea??. Unii r?m?neau f?r? haine, c? veneau sergen?ii ?i le str?ngeau ?oalele, trecea vara f?r? s? ?tie cum, mai cu ar?i?e, mai cu un joc de-a ho?ii ?i vardi?tii, era frumos, nu mai uitau…?Toamna, ?n octombrie, i-a str?ns ?coala. Era ordin s? nu mai r?m?n? unul acas?, umblaser? ?nv???torii din poart? ?n poart?, ?i scriseser? pe to?i dup? v?rst?, ?ntr-o condic?. Ceferi?tii nu prea aveau cu ce s? le cumpere ghete ?i ?or?uri, ?i descul?i nu se f?cea s?-i trimeat? s? ?nve?e. Chiric? de unde s? scoat? bani pentru ale lui? Pe l?ng? cas? le ?inea cum putea. Nu trebuia ?or? ?i ?nc?l??minte.—?Le d?m noi! f?g?duiser? ?nv???torii. Numai s? vin? la ?coal?.Acarul cl?tina din cap ?i morm?ia pentru el:—?Le da?i pe dracu, parc-a?i fi niscai pricopsi?i ?i voi!Spiridon avea o liot? de b?ie?i. Nevast?-sa i-a sp?lat, i-a dichisit, i-a c?rpit ?i i-a trimis. Ene nu prea se ?ndemna. Adic? ce s? caute la ?coal?? Era vremea gutuilor. ?n gr?dina oltenilor pomii aveau cr?cile pline cu fructe galbene. Degeaba ?edeau haps?nii la p?nd?, tot trebuiau ei, cu Opric? ?i cu Petre, s? le v?duveasc? averea…C?t despre al Mari?ei ?i-al lui Matei, ace?tia trecuser? pe l?ng? ?coal?. Se prinsese ?nv???tura de ei ca apa de g?sc?. C?nd fusese vorba s?-i dea la meserie p?rin?ii, fugiser?. Ho?ul de Opric? n-avea prea mare b?taie de cap. Dar t?mplarul ?l mai lovea pe-al lui!—??nva?? ?i tu, Petre, o treab?! F?-te, m?, om!Pe-o ureche-i intra, pe alta-i ie?ea. L-a dus o dat? legat la me?terul lui, la Obor. ?sta avea atelier ?nc?p?tor, scosese calfe multe, priceput, priceput, mul?i ?i pupau m?na. Dar ce-a stat Petre? Dup? o s?pt?m?n? s-a trezit cu el la u??! Pl?ngea de i se rupea sufletul lui tat-s?u. Matei ar fi vrut s?-l fac? ?i pe el t?mplar, s? ?nve?e meseria lui, c? din asta tr?ise. Fier r?u, ?ns?. N-a scos-o la cap?t nici cu vorba bun?, nici cu b?taia… A r?mas Petre golan la poarta lui! Se ?nh?itase r?u ?i degeaba se c?ina p?rintele:—?M?, o s-ajungi prost! Ai s? mori de foame! N-o s? se uite nimeni la tine!Vorbele c?deau ca ploaia ?n balt?.Zidarii puseser? b?ta pe-ai lor. ?nv???torii ?i speriaser? cu amenzile dac? nu-?i trimit copiii la ?coal?.Se golise maidanul.Nici Ene n-a f?cut purici mul?i. C?nd a fost s?-i tund?, a zbughit-o pe fereastr?. Dus a fost. A stat fugit o s?pt?m?n? de frica lui taic?-s?u, dar la ?coal? nu s-a mai ?ntors. Spiridon l-a f?cut m?r, a vrut s?-l t?r?ie ?napoi la ?nv???tori, n-a fost chip. B?iatului ?i pl?cea mai mult s? hoin?reasc? cu Opric? ?i cu Petre la ?ina Constan?ei. Cum s? la?i cerul ?la, ?i vr?biile, ?i g?rla…?C?nd se apropiau s?rb?torile, copiii se preg?teau de colinde. La Ajun, femeile desf??au pernele, ?i din fe?ele peticite f?ceau traiste pentru covrigi. A?a era obiceiul. Zidarii veneau devreme acas? cu litra de tescovin? ?i cu be?e pe care ?edeau ?n?ira?i covrigi cump?ra?i de la negustori.Ene pleca ?n ceat?, ?i ?lui mic, lui Beghe, i se f?cu de-un Ajun s? mearg? cu uratul. M?-sa a scos din dulap o c?ciul? jupuit? ?i o nuia.—?Vezi de da?i pe la alde cum?tra, ?i pe la cuscrul! S? le pupa?i m?na ?i s? le zice?i s?n?tate de la tat-t?u!B?iatul a luat nuiaua, ?i-a ?nnodat mai bine traista dup? g?t, ?i-a dat buzna afar?. Z?pada sc?r??ia sub ghete. Se ?n?elesese de cu ziu? cu ai vecinului, unii mai mici, care abia ?l a?teptau. Au pornit apoi, unul dup? altul, pe poteca alb?, b?tut? de pa?ii lucr?torilor.?n mahalaua Cu?aridei plecaser? to?i copiii cu colindul. ?i Naie, ?i Petre, ?i Opric?. La ramp? ?i lua o fric? ?i gr?beau pa?ii. Unii b?teau Grivi?a, al?ii tr?geau spre ?ina Constan?ei. Se auzeau c?inii ?n fundul gropii. R?pile erau ?nghe?ate ?i jos ?edeau haitele, gata s? te sf??ie.Colinda ?ncepea de la croitor. Trecur? ?i pe la t?mplar, ?i pe la Stere. C?rciuma, plin?. Zidarii c?ntau ?n pr?v?lia plin? de fum. ?n case, femeile fr?m?ntau p?ini negre. Glasurile copiilor se ?nfiripar? sub geam:Am venit s? colind?m,Domn, Domn, s?-n?l??m.?n c?rcium? se f?cu lini?te. Parc? se d?du Dumnezeu jos din cer. Lucr?torii se c?utar? prin buzunare. Stere pofti colind?torii ?n?untru. Tilic? l?s? cinzecul, ?ntinse cinci lei lui Ene, c?rciumarul caut? ?i el ?n tejghea. Lina le aduse mere ?i covrigi. Beghe ?edea cu ochii-n patru, s? mai fure ceva. Casa negustorului mirosea a s?rb?toare, a aluat ?i a vin cu prescure, a miere ?i a stafide. Copiii ?mbucar? din cozonacul pus pe mas? de muiere. Era bun. Ei, lacomi, ar mai fi vrut. La plecare, ??i str?nser? traistele ?i ??i d?dur? ghion?i.Pe maidan sticlea lumina nop?ii. V?ntul spulbera z?pada.La cum?tra, Beghe a g?sit lampa stins?. Au trecut degeaba groapa, la ceferi?ti. Ocolir? depoul pe ni?te uli?e str?mte ?i oarbe. Trenurile se auzeau aproape. Printr-un gard de fier, plin de polei, v?zur? locomotivele negre, ?nv?luite ?n aburi fierbin?i.—?Ia te uit? ce de trenuri! spuse ??ncul vecinului.Li se f?cuse frig, mai mu?car? din covrigii str?n?i ?n fe?ele de pern? ?i o luar? la fug?, sun?nd nucile pu?ine. Plecar? pe la alde cuscri. Trecur? ?ina Constan?ei ?napoi. La casa rudei ardeau l?mpile, iar ?n?untru se auzeau glasuri vesele, a petrecere. Intrar? to?i ?n curte. C?inele st?p?nului se smuci ?n lan?, l?tr?, ar fi mu?cat. Ie?i un b?rbat, numa-n c?ma??, n?du?it.—?Care e?ti, m??—?Beghe, al lui Spiridon! Am venit s? colind?m!—?Intr?, muceo! f?cu omul, potolind dul?ul. Haide, c? vine gerul de afar?…?n cas?, mas? mare, ca la s?rb?tori. ?mprejur, neamurile cuscrului, muieri cu b?rba?ii lor. Petreceau cu vinul dinainte.Copiii se dezmor?ir?, privir? ciolanele din farfurii. ?ncepur? s? c?nte:Lerui, ler,Raza soarelui,Raza soarelui,Pe casa s?racului…C?nd terminar?, gazda, nevasta rudei, ?i puse la mas?. B?rba?ii scoaser? c?te zece lei, pe care Beghe ?i str?nse mul?umind.La plecare zbier? s?ru’ m?na.Afar?, gerul t?ia obrazul. O luar? spre Cu?arida. Trecur? Grivi?a. Pr?v?liile aveau geamurile luminate cu becuri galbene ?i albastre. Se apropiar? ?i privir?. Ni?te p?pu?i ?mbr?cate ?n postav verde, cu c?l?i albi pe margini, sp?nzurau de-o sfoar? lung?. L?ng? ele, un brad mic, nins cu vat? ?i ?mpodobit cu sticle, lucea ?n lumina lum?n?rilor.—??sta-i Mo? Cr?ciun cu pomu lui, spuse unul din b?ie?i.Ceilal?i t?cur? ?i se uitar? mai departe. V?ntul le flutura traistele golite, ca pe ni?te zmeie. Nucile ?i covrigii usca?i se lovir?. C?nd le-au ?nghe?at t?lpile, se ?ndurar? s? plece. Se ?ntoarser? spre c?mpul gol. Ochii se umezeau de ger. Pe gene li se a?ternu o brum? sub?ire.Aproape de c?rcium? ?i alergar? c?inii negri ai lui Stere. Mai s? le sf??ie pantalonii. La poart?, se desp?r?ir?. Venea ?i Ene cu ceata lui. Se b?tuser? cu ai ceferi?tilor ?i le furaser? covrigii, c? erau mai mul?i. La ei ardea ?nc? o lamp?. Spiridon dormea. Copiii se d?dur? l?ng? sob?. ?l mai mare ?l c?ut? pe Beghe ?n traist? ?i m?ncar? colinde?ele.—?Pe unde-ai fost? ?l ?ntreb?.—?Pe la alde cuscri. Petreceau cu l?utari ?i aveau curcan pe mas? ?i cozonac!—?Da? f?cu Ene, ?i mai m?nc? un covrig.?i era somn. Beghe ?i ar?t? ?i banii. Partea lui. ?i ?mp?r?iser? pe drum.—?Tot cuscrul ni i-a dat, ?i la c?rciumar…Mama lor treb?luia ?nc?.—?Haide?i la culcare, le spuse. E t?rziu.Cel mic o ?ntreb?:—?Mam?, adic? mo?ul ?la care d? pe la al?ii, de are barb? de c?l?i, e adev?rat?—?Care?—?Mo? Cr?ciun, de e ?i-n cartea de citire…Muierea se ?ncrunt?.—?Fugi de-acilea! Numai la ?i boga?i nimere?te! Ce s? caute la noi? ?i-ar pierde cizmele prin noroaie!—?Copiii spun c? dac? la?i ghetele la u??, diminea?a le g?se?ti pline cu juc?rii…Femeia oft?. Obrazul ?i era supt ?i rece. ?n od?i se sim?ea frigul de afar?. Era ostenit?. Ar fi vrut s? se culce l?ng? b?rbatul care sfor?ia ?n pat. Se r?sti la b?iat:—?Pune-le ?i tu ?i du-te la culcare.Beghe se desc?l??. Scormoni z?pada l?ng? burlan ?i a?ez? botforii lui, umfla?i de ud?tur?. Le desf?cu ?ireturile, s? ?ncap? mai multe lucruri, apoi, ?nainte de a adormi, se ?nchin?.Peste Cu?arida, miezul nop?ii c?zu greu ?i t?ios. Se auzea r?sufletul gropii. C?inii se ?ncol?ceau mai bine, de frig, sub stre?ini. T?cerea cuprinsese locul s?lbatic. Cr?pau pietrele.Copilul tr?gea prin somn mai bine ?olul pe el. Se trezea din c?nd ?n c?nd ?i asculta afar?. Spre drumul Grivi?ei, treceau c?ru?e. Se auzeau ?inele de o?el ale ro?ilor scr??nind ?n z?pad?.?n fund, la balt?, pocneau copcile ?nghe?ate.?Prin mahalaua Cu?aridei, Mo? Cr?ciun nu trecuse niciodat?. Nu trecu nici de data asta.Beghe se trezise devreme. Afar? se ?ng?na ziua cu noaptea. Tat-s?u ?nc? sfor?ia. Ene, f?cut covrig l?ng? perete, nu se mi?ca. Copilul, cu inima la gur?, deschise u?a ?i lu? o gheat? ?n m?n?.O azv?rli.Nu venise mo?ul ?l bun. Trecuse c?inele ?i se u?urase pe ?ireturi…? La spovedit?ntr-o diminea?? de var?, unul cu catastif la subsuoar?, func?ionar de bun? seam?, c? avea p?l?rie de paie ?i haine mai bune pe el, a luat mahalaua din poart?-n poart?. B?tea cu un baston, ?l l?trau c?inii, abia ?i potoleau muierile.—?Pentru o sf?nt? de biseric?… spunea, ?i ??i muia creionul pe limb?, gata s? scrie. C?t v? las? inima, c? n-ave?i p?stor ?i trebuie s? v? facem ?i dumneavoastr? un l?ca? de ?nchin?ciune.Femeile, cu frica lui Dumnezeu, c?utau banii pe dup? poli?e, pe sub saltele, pe unde-i aveau ascun?i.—?S-a r?it lumea, zicea a lui Matei. Poate ne-o vedea Sf?ntul ?i pe noi…Au dat toate, a lui Gogu, a lui Spiridon, vecinele. Func?ionarul scria ?n registrul lui, b?ga piesele de alam? ?n buzunar, pleca mai departe. La c?te o curte a nimerit pe b?rba?i. ??tia erau ai dracului. Veni?i atunci de la munci de noapte, osteni?i, f?r? g?nd la Dumnezeu.—?La ce ne trebuie nou? biseric?? Avem una, la domnu Stere. ?n fiecare zi ne ?mp?rt??im.?i r?deau gros, uit?ndu-se unul la altul, cu ?n?eles. Cel cu registrul se ?ncrunta, ?nchidea cartea cu danii ?i pleca.—?Du-te matale singur ?n rai, r?njea T?nase dup? el.Pe la pr?nz, func?ionarul s-a oprit la jup?n, s? bea un rachiu. ?l op?rise c?ldura ?i osteneala. Avea buzunarele pline de bani. Lucr?torii ??i d?deau coate:—?P?n? la urm?, tot la biserica noastr? a nimerit.Sifonarul s-a dat aproape. Omul ?i-a str?ns c?r?ulia.—?Am auzit c? face statul biseric?…—?Face.—?Unde?—?Aici, la dumneavoastr?.S-au apropiat ?i ceilal?i – fochistul, Tilic?, Spiridon.—??i unde-o face?Func?ionarul a scos o h?rtie de calc, plin? de linii. S-a apropiat ?i Stere, el cuno?tea la planuri. Actul avea ?tampile ?i timbre. Sus, scria cu litere mari: CARTIERUL CU?ARIDA, ?i liniile acelea ?nchipuiau str?zile lor, groapa ?i drumul Filantropiei, tot. La mijloc, ?ntr-un cerc alb, era desenat locul bisericii. Omul a desf??urat alt? h?rtie unde l?ca?ul fusese f?cut cu de-am?nuntul. Le spuse ar?t?nd cu degetul:—?Aici or s? fie sc?rile, aici st?lpii, altarul, turlele, dou? turle o s? aib?! Cost? o mul?ime de bani…—?Mare! spuse fochistul.—?Mitropolie face statul!—?Am crescut ?i noi, mahala ?ntins?…S-au ?nscris ?i ei, Stere cu dou? sute, ca negustor, ceilal?i cu c?te cincizeci de lei. Func?ionarul a plecat dup? aceea.—?Ar fi bine! zise Spiridon ?n urma lui. C?nd ??i moare cineva, trebuie s? dai fuga p?n? ?n Grivi?a dup? pop?. M?n?nci o p?ine p?n? acolo. Crap? rom?nu nespovedit. Nu-l aude ?i pe el Dumnezeu. Pe c?nd a?a, ?l ai colea pe p?rintele. ?l aduci, face un maslu, mai boteaz? copiii, e bun la o nunt?.Dar a trecut anul, ?i nici vorb? de biseric?. Tot muierile vorbeau:—?O mai face, soro?—?De unde s-o mai fac?? Ne-a ?n?elat calicu…Alta spunea:—?Cost? mult o biseric?, ce vorbi?i! Vistierie s? ai! Parc? din banii no?tri se putea!Zidarii ?njurau ?n gura mare:—?Ce biseric?, m? oameni buni!… Biseric? ne trebuie nou?? Mai bine f?cea spital, c? ne mor copiii de tifos, n-are cine-i ?ngriji.Femeile ?i oc?rau:—?O s? v? r?m?n? gura str?mb?, p?c?to?ilor. Sup?ra?i pe Dumnezeu.A trecut iarna ?i, prin mai, din capul Filantropiei au sosit vreo dou?zeci de c?ru?e cu nisip ?i vreo alte dou?zeci cu c?r?mizi. P?n? seara, au picat ?i ni?te me?teri tocmi?i de prim?rie, cu sculele lor, to?i ?igani, veseli, de-au umplut c?rciuma. A doua zi, au ridicat o gheret? de lemn ?i-au ?ntins desagii la umbr?, a?tept?nd materialele. ?ntr-o s?pt?m?n? f?cuser? o ?osea lat? peste maidan pe care alergau camioanele pline de ciment, marmur? ?n buc??i mari de nu le ridicai, r?ngi de fier, bile pentru schele, cofraje, ?ipci, var ?i bulumaci. Veniser? ?i patru ingineri cu m?sur?torile, ?i s?p?torii s-au apucat s? scormone p?m?ntul pentru temelie.Treceau oamenii ?i se ?nchinau ?n fa?a locului. Au turnat betonul ca pe-o ciulama ?i, ?n fa?a gropilor ce ?nchipuiau forma l?ca?ului, mai mul?i preo?i, ?n frunte cu unul mic de statur?, gras ?i ochios, cu barb? ro?ie cum e amarantul, ?mbr?cat ?n od?jdii str?lucitoare ?i ?ncins cu un br?u, au ?ngropat o cruce de argint, spre r?s?rit, unde trebuia s? fie altarul, au citit din c?r?ile sfinte, ?i-au s?rutat pe r?nd Sf?nta Scriptur?.Toat? mahalaua se uita ?mprejur. Veniser? ?i c??iva dreg?tori, ?n haine negre, primarul, vreo doi comisari, lume aleas?. Oamenii ?edeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic ?i la urm? s-au ?nchinat cu evlavie.P?n? iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaser? schelele pe m?sur? ce cre?teau zidurile. C?r?mizile se ?mbucau una ?n alta, inginerii cercetau cu o a?? ?ntins? ?ntre dou? cuie ?i cu un ochean de lemn, care avea o gean? de ap?. Dac? zidul nu era drept, ochiul acela se tulbura, f?r?mau ?i o luau de la cap?t. Lucrul mersese greu la ?nceput. Venise luna lui cuptor, soarele ardea nemilos pielea zidarilor. C?rau pe sc?rile de lemn pietri?ul, despuia?i p?n? la br?u, strigau la muierile ?i copiii de le ajutau, venea noaptea, c?deau r?pu?i de oboseal? pe gr?mezile de nisip, dormeau tun p?n? diminea?a ?i, c?nd r?s?rea soarele, se sp?lau la pomp? cu ap? rece ?i o luau de la cap.F?cea treab? ?i negustorul. Pe la zece, oamenii trimiteau b?ie?ii dup? rachiu, t?iau ro?ii, le s?rau, le amestecau cu castrave?i ?n blidele lor murdare ?i m?ncau. La pr?nz, opreau iar lucrul. ?ig?ncile de?elate de corvoad? aprindeau focuri, fierbeau c?te o zeam? lung? ?i se odihneau.Prin septembrie, ajunseser? la turnuri. Mahalagiii priveau, le cre?tea inima. Nu-i min?ise prim?ria.C?r?midarii terminaser?. ?ntr-o s?pt?m?n? au pus turlele, au b?tut tabla deasupra, au potrivit stre?ini ?i burlane, ghiventuri de aram?, s-o ?mpodobeasc?, ?i s-au dat jos de pe schele.Atunci a venit un me?ter talian s? a?eze marmura la fa??, s? ?mbrace biserica pe dinafar?. Tencuial? nu-i trebuia l?ca?ului dec?t pe din?untru, unde se pictau sfin?ii.Frumos om, ?sta, me?terul. ?nalt ?i sub?ire, cu pielea ?ntunecat? ?i ochi arz?tori. C?nta pe limba lui ?i nici c?inii nu mai l?trau ?n mahala c?nd ?ncepea. Se suia pe schele diminea?a cu oamenii lui, negri de soare, cu piepturile pline de un p?r cre? ca de miel, ?in?nd ?n m?ini mistrii u?oare ?i d?l?i de scobit piatra. El cioplea marmura ?i pe ceilal?i ?i avea de ajutor. Unii legau buc??ile mari, lustruite de lan?urile macaralei, al?ii o a?ezau pe bile ?i el le me?terea. ?nt?i au potrivit ni?te ciubucuri ?i flori albe deasupra intr?rii, ?mprejurul u?ii ?nalte de stejar negru, pe care puteai s? intri c?lare. A?terneau un chenar de piatr? dreapt?, cu muchii ascu?ite, apoi, la mijloc, deasupra, au pus o floare c?t omul, cu petale de marmur?. Jos, ucenicii lui ?nveleau st?lpii ?i bol?ile cu pl?ci sub?iri, lipindu-le cu ipsos, u?or de nici nu se vedea lucr?tura. La firide, ?n margini, unde geamgiii puseser? sticle colorate, s? ?ndulceasc? lumina, talianu scobea figuri de sfin?i. Lucra c?nt?nd cu vocea lui puternic?, ?i fetele zidarilor se luaser? de g?nduri. Oftau l?ng? crati?e, mai ie?eau afar? s? priveasc?. A?a tablou de b?rbat nu mai pomeniser?. A st?p?nit me?terul peste Cu?arida. Trei luni c?t a a?ezat marmura, dormea noaptea mereu ?n alt pat de muiere. Cum f?cea, cum dregea, nu l-au dovedit. C?lca ?i prin casele ?lor m?ritate.Doar Gogu a prins-o pe-a lui. O ?tia rea de musc?. A p?ndit-o, s-a nimerit, nu se ?tie. C?nd f?cea ea bezele prin ferestre talianului, pic? ?i omul ?n u??. A l?sat-o s? se sc?l?mb?ie ?i, c?nd i-a dat una, s-a auzit p?n? la bina. O lovi cu m?na lui grea pe fa?? ?i pe spate ?i-o f?r?m? ?n picioare. ?ipa Florica, degeaba, n-avea mil?. Au s?rit vecinii s-o scape, dar croitorul a pus piciorul ?n prag ?i le-a spus:—?Nu v-amesteca?i! E muierea mea! Cine-mi calc? ?n curte piere!P?n? la pr?nz, icoan? o f?cuse! N-o mai cuno?teai. O s?turase de talian. O lun? z?cuse Florica.Me?terul tot mai c?nta. Trecea spre sear? pe sub geamurile fetelor ?i nevestelor. C?nd se aspri timpul ispr?vise lucrarea. ?i-a str?ns sculele ?i-a plecat cu oamenii lui. Multe luni dup? aceea oftau muierile cu g?ndul la el…Biserica era gata pe dinafar?. Mai mare dragul s? te ui?i! A s?dit prim?ria pomi ?n jurul ei, a pus piatr?, i-a f?cut ?i popii cas? al?turi, ?nalt? ?i ar?toas?, cu sc?ri ?i gard de zid.Prim?vara au venit pictorii s-o ?mpodobeasc?. Erau doi tineri cu b?rbi ?i fe?e lungi, osoase, galbeni ?i schilavi. Aveau haine peticite ?i rupte, murdare de culori. Au deschis u?ile, biserica, goal?, f?r? pardoseal?, mirosea a tencuial? proasp?t? ?i a var. O umezeal? r?mas? de cu iarn? se sim?ea din pere?i. Prin ferestrele turlelor intra lumina vesel? a soarelui. Au amestecat vopselele ?i s-au suit pe schelele pline de ciment, au ?ntins cu bidinelele zugr?veala p?n? ?i-au potrivit cum le pl?cea culorile ?i s-au apucat s? picteze pe Domnul Isus, pe Maica Domnului, raiul ?i iadul, evangheli?tii, apostolii ?i pe Iuda Iscarioteanul, Predica de pe munte, gr?dina Ghetsimani cu florile ei, ?arpele, pe Adam ?i Eva, goi, ?n paradisul lui Dumnezeu, pe Pilat din Pont ?i judecata din urm?, ?ngerii r?ului ?i ai binelui, Maria Magdalena, pe Iov s?racul ?i chipurile lui Ilie cel cu biciul, Nicolaie, Haralambie de la hram, tot poporul lor din cer. Deasupra, ?ntr-un nor albastru, au desenat ochiul Tat?lui cu vopsele negre ?i verzi, veghind de acolo; semnul Sfintei Treimi ?l a?ternuser? deasupra altarului, spre r?s?rit. Tavanul era, tot, o spuz? de stele, albe ?i ro?ii, pe o noapte ?ntunecat?. Pe pere?i, l?ng? ferestre, pictorii zugr?viser? pe Sfin?ii P?rin?i cu schiptrul puterii. Mai la st?nga, nu lipsea mitropolitul cu mitra ?i c?rja lui.Era o frumuse?e! La ispr?vire, au scos schelele, tot l?ca?ul mirosea a ulei ?i-a vopsea proasp?t?. A venit ?i preotul de slujise la temelii. Adusese lucrurile ?n dou? camioane mari, se uitase la od?ile sp?late ?i dichisite, cl?tinase mul?umit din cap. Antreprenorul ?i d?duse cheile, putea s? se a?eze cu preoteasa lui, cu copilul, c? avea ?i o fat? ce se uita uimit? ?mprejur.Oamenii au s?rit s?-l ajute la desc?rcat. Veni Spiridon, veni frizerul, Stere ??i trimise b?iatul de pr?v?lie. Au desf?cut fr?nghiile, au strigat la c?ru?a?i, ?mpreun? cu preoteasa. Fochistul a c?rat dulapurile cu spinarea. Multe lucruri avea sfin?ia-sa: scrinuri grele, oglinzi, l?mpi, oale, c?te alea, o sob?, pat greu de stejar ?i ?ifoniere. Nevast?-sa a pus perdelele la ferestre, a m?turat, p?n? seara ?ntinsese pre?urile, ?tersese praful. P?rintele le-a mul?umit. Muierile vorbeau pe la por?i:—?Ce fel de pop? o fi ?sta? Are barb? ro?ie ca Uciga?ul! ?i-i mic de-un metru. Nici n-o s?-l vedem dup? evanghelii!Popa Metru i-a r?mas numele sfin?iei-sale. ?i i se potrivea, ce-i drept!P?n? c?nd a citit prima liturghie, popa a b?tut mahalaua, s-o ?nzestreze cu odoare, icoane ?i candelabru, c? era parohie s?rac?, de oameni neavu?i.A luat-o de la pricopsi?i ?nt?i.C?rciumarul l-a primit ?n od?ile lui, i-a dat un scaun. La u?? ?i pupase m?na. Avea o sutan? lung? ?i neagr? ?i ni?te ghete pline de praf. Obosit, ca dup? drum, ??i m?ng?ia barba. Lina se ?nv?rtea primprejur. Era cinste mare pentru casa lor, s? calce la ei pentru prima dat? p?rintele. S-a a?ezat ?i ea ?ntr-un col?.—?Acum, c? suntem vecini, a ?nceput Stere, o s? ne ?mp?c?m bine.—?Ap?i tocmai de aceea am venit la dumneata, c? te v?d negustor r?s?rit. M-am g?ndit s? fii pild? pentru sufletele pe care le p?storesc…El asculta cu respect. Popa o lu? cu me?te?ug, ?i aminti c? domnul Isus condamna be?ia ?i preacurvia, ori meseria lui era s? ?nd?rjeasc? oamenii, pentru c? rachiul ?i ?nr?ia, de aia se ?i deschisese casa Domnului, s? aminteasc? p?c?to?ilor de calea cea bun? pe care a umblat mielul lui Dumnezeu. Ori el, ca negustor de b?uturi, avea multe p?cate. ?i ca s?-l mai ?mbl?nzeasc?, spuse ?n cele din urm?, trebuie s? dea ceva pentru biseric?, s-o ?nzestreze.?n?elesese Stere, degeaba se ostenea p?rintele. Asta venea tot ca un fel de bir, dar se g?ndi c? nu stric? s?-?i aduc? aminte c? omul are numai o via?? ?i c?-l a?teapt? lumea cealalt?.—?Bine, p?rinte, a zis, o s? cump?r icoane ?i un r?nd de od?jdii pentru sfin?ia-ta.Popa a r?s mul?umit ?i l-a b?tut pe um?r.—??tiam eu c? e?ti om de ?n?eles.Negustorul a pus apoi masa, s? nu plece preotul cu gura uscat? din casa lui. Lina a g?tit ceva la iu?eal? ?i a adus ?i o ulcic? de vin vechi, pus deoparte de b?rbat pentru prieteni buni. S-a dezlegat limba p?rintelui. A ?nceput s? povesteasc? din tinere?ele sale. Era de la ?ar?, ?nv??ase prin ?coli, luase o preoteas? cu stare. Femeia ?l f?cuse om. L-a scos din noroaie ?i s?r?cie. A umblat pe la Mitropolie, pe la cei mari, c? ?i preo?ia avea rangurile ei. ?i d?duser? parohia asta. Venise, n-avea ce face. Era mul?umit c? cel pu?in slujea ?ntr-o biseric? nou? ?i frumoas?. Mai trebuia s?-i ia podoabe, c? era gola??.—?… a?a c? n-ar strica s? ridici ?i o stran? l?ng? altar, ?ncheiase. C?nd o fi slujb?, duminica, te vede lumea, ascul?i cu familia cuv?ntul Domnului, nu-?i ia nimeni locul, nu te-nghesuie, ?mpodobe?ti ?n acela?i timp ?i l?ca?ul…—?Fac, p?rinte, a zis Stere.?i se g?ndea cu pl?cere c? la el ?n sat numai cei avu?i ??i aveau stranele lor la biseric?.Pe la patru, i-au dat drumul. C?rciumarul l-a p?zit de c?ini p?n? la poart?. Sfin?ia-sa s-a oprit apoi ?i la al?ii. Le-a vorbit c? biserica era s?rac?, apoi cu ?n?eles, c? ar trebui colo o icoan?, colo o candel?…B?rba?ii ascultau ?n t?cere. C?nd termina, c?te unul d?dea din cap:—?De, p?rinte, noi nu prea d?m prin casa lui Dumnezeu, c? avem al?i sfin?i la care ne ?nchin?m. ?i la urma urmelor, fiecare cu ale lui. Dumnezeu cu arhanghelii, noi cu necazurile noastre!Vorbeau cu p?cat ?i preotul le-o spunea:—?Putem s? l?s?m noi biserica?—?Adic?, cum?—?P?i, n-are sfe?nice, n-are pre?uri, c?te nu-i trebuiesc?! B?rba?ii ??i m?ng?iau obrazurile aspre ?i r?spundeau ?n dodii:—?Nici noi n-avem multe, ?i uite c? tr?im… Adic? dumneata ce-ai vrea s? facem?—?S? le cump?r?m, taic?…—?Le cump?r?m, dar cu ai cui bani?Preotul se ridica, m?hnit:—?V?d eu c? ?n casa asta st? Diavolul!Totu?i, dup? c?teva s?pt?m?ni primise ni?te sfe?nice de alam?. Stere cump?rase o c?delni?? de argint, o cruce ?i o mas? pentru altar. Asta ?n afar? de od?jdiile tivite cu cruci, sfin?ite, s? nu pui m?na pe ele, ?i dou? icoane, poleite, cu rame scumpe…Cu cei s?raci a fost mai u?or. Ei, din ce aveau, din ce n-aveau, tot au adus sf?ntului l?ca?. Muierile ascundeau banii, ?n?elau pe b?rba?i ?i tot cump?rau ba un antimis, ba un cazan de botez, o cristelni?? pentru mir, pre?uri, c?te alea…C?nd a fost hramul, a venit lume ?n p?r, ba ?nc? ?i din alte mahalale. Nu-i mai ?nc?pea locul. Altarul era ?mpodobit, tot, cu icoane, ?i lum?n?rile aruncau o lumin? ro?ie, vie, pe pere?ii picta?i ?n culori ?ntunecate. Mirosea a t?m?ie ?i a zugr?veal? proasp?t? ?i femeile priveau stranele noi, f?cute din lemn sculptat, cu ?ngeri pe margini. Avea Stere una ?i al?i trei-patru mai cuprin?i. Fiecare cu numele proprietarului scris pe o plac?, b?tut? pe sp?tar.C?rciumarul se ?mbr?case ?n hainele lui bune. Lina ?edea smerit? l?ng? el. Luaser? ?i copilul.Negustorul asculta slujba c?nt?rind din priviri toat? bog??ia bisericii, balcoanele ei cu st?lpi de c?r?mid? ?i bol?i aurite, pe care pluteau ?ngeri picta?i.P?rintele, mic cum era, c?lca piatra altarului cu Biblia ?n m?n?. A citit din Evanghelia lui Matei. Avea o voce frumoas?, groas? ?i plin?. R?sunau bol?ile. La urm? le-a povestit pilda sem?n?torului, i-a certat pentru p?catele f?cute ?i i-a chemat la miruit. Oamenii au trecut pe r?nd pe sub crucea lui, el le-a lipit be?i?orul sfin?it de frun?i, i-a binecuv?ntat ?i s-au dus acas?, fiecare mul?umit ?i u?urat.Dar ce, parc? lumea se schimb??Cu timpul, duminica nu mai c?lcau ?n biseric? dec?t b?tr?nii ?i femeile.?n s?pt?m?na mare, la trecerea pe sub domnul Cristos, veneau toate babele: baba Aglaia, baba Mi?a, baba Tinca, baba Lixandra, baba Marghioala a lui Mial? ?i alte c?teva mai f?r? nume.Erau ?mbr?cate ?n negru, ?n rochiile lor de moarte, cu bari?uri pe cap ?i cu c?te o lum?nare ?n m?n?. P??eau iute-iute pe drumul Cu?aridei privind pe furi? ?n st?nga ?i-n dreapta. Aduceau ?n buzunare acatiste ?n care erau pomenite neamurile, prietenii ?i du?manii, deopotriv?. Nu m?ncaser? de cu diminea??, pentru c? veneau la spovedit ?i ?mp?rt??it.Mahalaua mirosea toat? a liliac ?i a salc?m. ?i era ?mprejur un aer bun de prim?var?, c?ldu?, abia ?ncropit, tot ai fi f?cut bine ?i ai fi r?s.Intrau c?te una ?n biseric?, abia urc?nd treptele de piatr?, ajutate de muierile mai tinere sau de copii. ?n?untru era o r?coare plin? de fum verde ?i un ?nec de flori. Pe masa lat? ?i ?nalt? din fa?a altarului z?ceau gr?mezi de zambile albastre ?i roz, de liliac mov ?i de frunz? proasp?t? de salc?m. Mai ?n margini puteau fi v?zute ?i florile s?lbatice ale gropii, aduse de nevoia?i, crude ?n lumina sub?ire, alb?struie a l?ca?ului.Sub bol?ile largi de piatr? se auzeau corul ?i clinchetul c?delni?ei preotului. Pe pre?urile moi, abia c?lcau pa?ii dasc?lului, care stingea lum?n?rile arse p?n? la coad?, f?c?nd ceara ghemotoc ?n palm?.Babele b?teau c?te trei cruci mari, pravoslavnice, c?deau ?n genunchi la icoane, rostind ?ndelung rug?ciuni vechi, ?tiute numai de ele, s?rutau podoabele altarului ?i se tr?geau c?tre naos, ?n umbra stranelor. Ochii lor b?tr?ni, plini de ape, albi ?n p?nza aceea de lumini amestecate, str?luceau m?runt, clipind c?nd ?i c?nd.Baba Mi?a se uita ?mprejur, dup? ce se mai obi?nuise. ??i vedea vecinele, sp?site toate, ascult?nd vocea preotului, ?i le m?sura cu privirea ei aprig?.Baba Chiri?a, una pu?in? ?i slab? ca sc?ndura, de nu mai avea din?i de loc, morfolea singur? oc?ri v?z?nd v?nzoleala muierilor tinere care ie?eau repede afar?.Pe zidurile reci jucau luminile lum?n?rilor pentru mor?i. Din pere?ii afuma?i priveau sfin?ii ?n glugile lor de tencuial? verde. Babele ?ncremeneau cu ochii la s?biile arhanghelilor. Tot amestecul acela de c?ntec, de ?ng?n?ri ?i parfumuri tari de prim?var? le d?dea o ame?eal?. Cuvintele rug?ciunilor se amestecau, pe baba Tinca o apuca ?i un somn, de nu se mai ?inea. C?nd credea ea c? n-o s? mai poat?, se ridica bine pe oase, rezemat? de lemnul lustruit al stranelor, ?i mai f?cea trei cruci mari p?n? la p?m?nt. Pe u?ile larg deschise p?trundea lumina soarelui de afar?. ?n d?ra lui str?lucitoare se z?reau jocurile firelor de praf ?i chipurile celor care intrau. Mereu alte buchete umpleau masa ?nc?rcat? a M?ntuitorului. Tineri ?i v?rstnici, mai mici ?i mai mari, p?c?to?i ?i din cei cu sufletul curat, to?i se adunau ?n aceast? dup?-mas? la biseric?. Oamenii pupau icoanele a?ternute pe flori, se aplecau ?i mergeau pe sub masa de brad. Dincolo, ?i a?tepta un crucifix ?nalt, pe care era desenat? r?stignirea.Babele treceau ?i ele pe sub sf?ntul aer ?i s?rutau piroanele b?tute ?n picioarele domnului Isus ?i s?ngele de ulei ce se scurgea din ele.—?Doamne, m?ntuie?te pe p?c?to?i ?i mai d?-mi ?i mie zile! se ruga baba Aglaia.Dup? ce ocoleau de trei ori masa acoperit? de flori, se duceau la preot. Acesta a?tepta ?ntr-un col? s? le miruiasc?. ?i pupau ?i lui m?na alb?, frumos mirositoare, ?i se ?ntorceau s? ia c?te un m?nunchi de zambile.Babei Lixandra ?i pl?cea liliacul. ??i umplea un bra? bun ?i se mai ?nchina o dat?.C?tre sear?, biserica se golea. Mai sosea c?te-o mam? cu copilul de m?n?, gr?bindu-l s? fac? cele de cuviin??. De la locul ei baba Chiri?a m?r?ia:—?Iete, Tinco, acu se vine?—?St! C? ne-aude sfin?ia-sa.—?P?c?toase…—?Da mai taci ?i dumneata, soro, ui?i c? suntem ?n biseric?…Babele a?teptau s? fie spovedite ?i ?mp?rt??ite. Ele r?m?neau la urm?, c? aveau multe pe suflet. Popa Metru le chema pe r?nd ?n od?i?a vecin? cu altarul. Se a?eza pe un sc?unel dup? ce le citea trei pagini din c?r?ile sale cu chiv?re de aram?.Baba Marghioala a lui Mial? nu ridica privirile. ?edea ?ngenuncheat?, cu obrazul ve?ted lipit de anteriul scump al p?rintelui.—?Ei, ia spune… ?ncepea sfin?ia-sa. De postit, ai postit?—?Da, p?rinte. ?in toate posturile: postul Cr?ciunului, postul Pa?telui, postul Sfin?ilor Apostoli, postul Sfintei Marii, miercurea ?i vinerea, ajunul Bobotezei, T?ierea Capului, toate…—?Da ?n?l?area Sfintei Cruci?—??i ?n?l?area Sfintei Cruci. Azi n-am pus nimic pe limb?.—?Bine.—??in ?i Stoborurile. Stoborul Blagove?tenilor, Stoborul S?npietrului.—??i har?ii?—??i har?ii, la Sf?ntul Silvestru, la Sf?ntul Alipie, de Sf?nta Anisia ?i Teodora…—?Pe?te m?n?nci?—?Rar, sfin?ia-ta.—?S? m?n?nci c?-i curat ?i-i pl?cut lui Dumnezeu, c? i-a ?nmul?it. Numai s? vii la Bunavestire, ?i la Schimbarea la fa??, ?i-?i dau dezlegare.—?O s? vin, p?rinte…Mai citea popa ce mai citea, iar o ?ntreba:—?Datinile le ?ii?—?Le ?in, s?rut dreapta. Toate. L?sata-secului, Rusaliile, ?n?l?area, Intrarea Maicii Domnului ?n biseric?, Sf?ntu Nicolaie, Sf?ntu Dumitru, ca s? nu mai vorbesc de Pa?ti ?i de Cr?ciun…—?Duminica lucrezi, co?i?—?Nu ridic un lemn.—?Dr?cui?—?C?teodat?.—?S? nu mai dr?cui, auzi? ?i s? faci dou?zeci de m?t?nii ?n fiecare mar?i ?i vineri seara…—?Am s? fac. P?rintele r?sufla pu?in.—?Da numele Domnului ?l iei ?n de?ert?—?Se poate? Am cinci icoane: una cu potopu, una a sfin?ilor Dimitri f?r? arginti, Chir ?i Ion, una cu iadu ?i cu raiu, alta a sf?ntului Ilie Tesviteanu ?i alta cu t?ierea lui Belzebut, Doamne, iart?-m?!—?Nu mai lua numele Necuratului ?n gur? ?n sf?ntul altar.—?No s?-l mai iau.—?S? mai faci treizeci de m?t?nii.—?Le fac.Pe bab? o dureau genunchii. Se l?sa mai pe o parte. Preotul ?i a?eza prapurul lui aurit, de m?tase, pe cap ?i-i citea din evanghelii.Marghioala ?ncremenea, cu sufletul pierdut ?n ?ntunericul ce-i acoperea vederile. Pe sub u?i trecea un curent care-i ?nghe?a pielea.Popa Metru iar se apleca asupra ei:—?Ia mai spune…—?Spun, p?rinte.—?De cur??it, te cure?i?—?M? cur??.—???i speli trupul?—?Mi-l sp?l.—?A?a s? faci pentru s?n?tatea ta, c? Domnului ?i place cur??enia ?i bl?nde?ea. Da farmece faci?O dat? ?nlemnea baba.—?P?rinte, ce s? zic? Mai dau c?teodat? ?n plumb la vreo neispr?vit?, desc?nt cu c?rbuni, arunc r?ul pe c?ini, mai scot c?te-un junghi…—?De dat ?n c?r?i, dai?—?Dau.—?S? nu mai dai ?i s? ascul?i numai de glasul lui Domnul-Dumnezeu. S? faci ?nc? dou?zeci de m?t?nii pentru asta.—?Fac, sfin?ia-ta.—?Stai, s?-?i citesc dezlegarea…?i iar se ruga popa pentru p?catele ei.Baba Marghioala asculta ?nsp?im?ntat? f?g?duielile f?cute p?c?to?ilor pentru lumea cealalt? ?i-i picau lacrimi din ochi. P?rintele o descosea mai departe:—?Da case de oameni ai stricat?—?Nu, s?rut dreapta.—?S? nu strici, c? m?nii pe Dumnezeu.—?Nu stric.—?Argintu-viu ?l trime?i?—?Nu, p?rintele, nu.—?Bine, s? nu-l trime?i, c?-i p?cat.—?Iart?-m? Doamne!—?Lacom? e?ti?—?Mai poftesc c?teodat?.—?S? nu mai pofte?ti. S? te ?ii ?n cur??enie, s? nu mai dai Necuratului ?i s?-?i faci seara rug?ciunile. La s?raci ?mpar?i?—?Fac pomeni de s?mb?ta mor?ilor pentru r?posatu, b?rbatu-miu.—?A?a. I-ai d?ruit lucrurile?—?I le-am ?mp?r?it.—?Moliftele i le-ai f?cut?—?Le-am f?cut.—?Bine. Acu du-te.Baba Marghioala se scula ?n picioare, ??i freca genunchii amor?i?i, pupa dreapta popii ?i se mai ?nchina o dat?, ie?ind de-a-nd?ratelea. C?nd b?teau clopotele pentru slujba cea mare, de sear?, babele ie?eau ?n prispa bisericii. Sufletul lor, ca h?rtia. Coborau cople?ite sc?rile, una l?ng? alta, privind cerul dulce de prim?var?. Tr?geau ?n piept miresmele proaspete ?i str?nutau.—?R?cii! zicea baba Tinca.—?Trage-n biseric?, ad?uga ?i baba Chiri?a.—?Ce-a?i zis? ?ntreba Lixandra, care era cam surd?.—?Ce s? zicem? Trage-n biseric?!—?A?a e.—?Da p-a lui ?uluc o v?zur??i? se ?nvenina Aglaia.—?O v?zur?m.—?Nu-?i mai g?sea locul.—?Ca ?arpele…—?O m?nca-o!—??mbr?cat? ca o paparud? ?i cu ochii-n toate p?r?ile…—?T?ce?i, f?, dracului, ce v-a apucat? Tii, iar luai pe Necuratu-n gur?!—??i abia te spovedi?i!—?Ce spune?i?—?Ce s? spunem? Iar d?dui dracului!—?Da-i a dracului. Ce, n-am v?zut-o eu?—?Nu, soro, d?dui dracului!—??i prostu de b?rbat-s?u o crede sf?nt?! Ptiu, p?i pe vremea mea, ce, b?rba?ii erau, ca acu, numai n?dragii de ei? P?i c?nd m? lua al meu de coade ?i m?-ntorcea ?i m? sucea, nu l-ar mai ?nc?pea ??r?na pe unde-o fi acu ?i s-ar face praf ?i pulbere…—??i dumneata, coan? Marghioal?!—?Ce zice? Ce zice?—?Zice c? s? fie ale dracului de fleoar?e, c? nu le mai ajunge… Iar ?l pomenii pe Necuratu!—?Nu le mai ajunge, ce, nu ?tiu eu?—?Parc? a croitorului e mai breaz?? Da o love?te el, Dumnezeu, pupa-i-a? curu lui! O love?te, c?nd cu g?ndul n-o g?ndi!—?Taci, coan? Tinco, taci, nu mai blestema, ?tii c? ai o gur? rea!—?Ba am s? ridic m?na, c? nici nu d? pe la biseric?. P-astea numai c?nd le love?te c?te o dambla, atunci ??i aduc aminte de Dumnezeu…—?Ce spune?—?Ce s? spun?, oliu, ai surzit de tot, Lixandro, te-astupi!Baba Lixandra se oprea nedumerit? ?n drum ?i d?dea din umeri:—?Cine s-astup??—?Las-o, c? nu mai are mult ?i asta!—?Da pe dumneata nu te vezi, c-ai ajuns numai oase!—?Chiri?o, s? nu-mi cobe?ti, Chiri?o, c? o dat? te blestem! S? nu cad la daruri, Chiri?o!—?Ce-ave?i, Doamne iart?-m?, parc? nu veni?i de la sf?nta ?mp?rt??anie… Femei b?tr?ne ?i proaste!—?P?i n-o auzi, Aglaio?—?Are limb? afurisit?…—?Ce zice? Ce zice?—?Zice c?-i afurisit?.—?A?a o fi…—?Vorbi?i ?i dumneata…?i peste cearta lor st?ruia slava serii de prim?var?.? Moartea lui Marin Pisic?Marin Pisic? se v?ruise de cu sear? cu un cumnat, praf se f?cuse. Dormise greu, de?i noaptea se mai sculase de vreo dou? ori s? bea ap?, c?-i ardea g?tlejul dup? at?ta ?uic?. Cu?arida, moart? sub z?pad?. Sufletul gropii scr??nea undeva la fund. La cinci trebuia s? fie ?n curtea abatorului, s? taie vitele ?n reprize. ?i avea un cap greu, s? nu-l mai ?ii pe umeri. ?n cas? frig, nu g?sea lampa. A plecat nesp?lat, ?njur?nd. Avea de mers vreme de un ceas. Cerul, ca o basma, ?i o lun? spulberat?, numai v?l?tuci. ?i-n mintea lui canonit?, o dat? s-a f?cut lumin? ?i n-a mai sim?it frigul…Se f?cea c? era dup? ?nvierea a doua a lui Cristos, care sculase s?racii din p?m?nt ?i mergea ?naintea lor, numa-ntr-un prapur alb, str?veziu. ?i unde ?nfloreau pomii ?mprejur ?i-n Cu?arida, nu se mai vedea om cu om. La ce g?ndeai, aia ?i se izb?ndea.—?Da tu, cam ce-ai vrea, Pisic?? ?l ?ntrebase fiul lui Dumnezeu.—?P?i ce s? vrea un p?rlit ca mine?—?Gr?ie?te.Parlagiul ?i-a adus aminte c?te vite ?ngenunchease sub cu?it. ?i parc? tot aerul tremura de r?getele boilor. El, care nu m?nca pas?re ?i nu s-atingea de carne, era plin de s?nge ?i pe suflet. ?n mahala nu ?i-ar fi t?iat o g?in?. ?nc? r?deau muierile de el:—?Oliu, domnu Pisic?, da izmenit mai e?ti! Zici c? nu intri-n p?cat pentr-un suflet de pas?re, da la abator ?ii vitele-n cosor!—?Da, dar acolo-i servici! le r?spundea.—?Servici-neservici, se nume?te c? e?ti adventist, parc? nu ?tim noi?Dar Marin Pisic? nu era adventist. Avea inima ca o fereastr? deschis?. Vorbea singur, aduna flori ?i-ntre pere?ii od?ii lui zburau scatii ?i brabe?i b?tr?ni, care n-aveau unde s? mai plece.?i domnul Isus ?l ?inea sub priviri.—?Gr?ie?te, Marine!—?P?i s? fie a?a o ?nfr??ire, Doamne, s? tr?iasc? oameni ?i animale laolalt?, s? nu mai curg? s?nge. C? eu m? hr?nesc numai cu iarb?, cu verde?uri, ?i-mi merge bine.Cristos nu se mai v?zuse, ?i pe Marin Pisic? ?l ?nconjurase o gloat? de viti?oare care suflau cu boturile lor pe m?inile sale. O mie de ochi, negri ?i buni, ?l priveau, ?i parlagiul ?n?elegea graiul lor mut. Le m?ng?ia grumazurile ?i le sim?ea n?du?eala cu miros pl?cut. Bine mai era a?a…?La cap?tul Grivi?ei s-a trezit din vis?ri. V?ntul umfla firmele negustorilor ?i s-auzea un muget de tabl? zg?l??it?. A gr?bit pa?ii, scuip?nd.—?Ptiu, uite ce-mi face b?utura!?nc? de pe cheiul D?mbovi?ei sim?i ?n n?ri mirosul s?ngelui de vit?. Pe podul de piatr? se ?nghesuiau boii de cinci sute de kilograme, mugind cu spaim?, lovi?i de c?r?u?ii n?du?i?i, care pocneau din bicele lor. ?mprejur era un vaier prelung, un zgomot de copite ?mpiedicate. Trupurile mari, abia deslu?ite ?n lumina dimine?ii, mirosind a balig?, se izbeau surd ?n fa?a por?ilor ?nalte de fier, ?njur?turile oamenilor se auzeau slab ?n ?nglotirea aceea ?i paznicii nu mai pridideau cu controlul.?n ferestrele mari, ?nchise ?n stinghii murdare de nuc, cu drugi rugini?i, ?mpleti?i peste geamurile oarbe ale abatorului, ardeau lumini puternice. Parlagiul intr? ?n hala ?nc?p?toare, cu ?ine de fier pe jos. Deasupra, pe pietre, r?m?sese un zoi lipicios, v?n?t, adunat din scursorile s?ngelui ?i resturile de vite. Vagoane lungi, pe rotile, sc?r??ind, treceau morm?nite cu jum?t??i ?ns?ngerate, aruncate la ?nt?mplare, una peste alta, ?mpinse de oameni cu fe?e du?m?noase, b?rbo?i ?i crun?i, av?nd ?or?uri de piele dinainte ?i cu?ite ascu?ite la br?u.—?Bun? diminea?a, fra?ilor! arunc? parlagiul, mohor?t.—?Bun? diminea?a, r?spunser? c??iva. Dinl?untru se sim?ea duhoarea ma?elor de?ertate.Se dezbr?c? t?cut, privind mersul repede al undi?elor groase de o?el care c?rau pulpe ?i dind?r?turi de vaci, ag??ate ?i zv?rlite de bra?ele puternice ale celor ce a?teptau sub ele.?ncepuse munca cr?ncen? a t?ietorilor din prima repriz?.Prin poarta de piatr? erau ?mpinse vitele. Acestea turbau de spaim? sim?ind mirosul ve?ted ?i cald al s?ngelui proasp?t. Pocnetele bicelor se ?nte?ir?. T?ietorii se aruncar? ?ntre ele, str?ng?nd de funii, ?i le ?mboldir? cu ghionturi ?i ?njur?turi. De la poarta de fier, ale parlagiilor erau. B?rba?ii fluierau de pl?cere, ?mping?nd odgoanele de fier pe rotilele de deasupra. Mu?chii lor juc?tori se zb?teau sub tricourile rupte care le acopereau trupurile puternice. Pe tavanul halei de piatr? tremurau copitele spintecate. Din ele picura ?nc? s?ngele, se b?l?b?neau scurt, izbeau aerul la ?nt?mplare ?i, ajunse la o u?? groas?, erau desp?r?ite de o m?n? dibace.—?Ce faci, Marine? ?l ?ntreb? Chi?c?, tovar??ul lui.—?Ce s? fac, m? b?iete, sunt cam ostenit…—?Da ce-ai p??it?—?Am b?ut asear? cu un cumnat ?i m-am f?cut puzderie.Fa?a lui chircit?, ?mb?tr?nit? devreme, se str?nse ca un sac. Avea ?i o inim? grea.—?Nu ?tiu ce mi-e. M-a? plimba ?ntr-o gr?din? frumoas?, mi s-a ur?t cu at?ta s?nge…Chi?c? se uit? la el cum ??i ?mpletea o ?igar? cu degete dibace.—?De dou?zeci de ani trudesc aici, dau boierilor carne s? m?n?nce ?i mi s-a f?cut lehamite…—?Oi fi ostenit.—?Nu-i asta. Trebuie s? fie altceva, c-am avut ?i o ar?tare pe drum. Se f?cea c? se d?duse Cristos jos din cer. Umbla prin Cu?arida noastr? descul?…—?Ei?—?Cum ??i spun. Umbla ?naintea am?r??ilor ?i m-a ?ntrebat: ?Tu ce-ai vrea, Pisic??…” ?Ce s? vreau, Doamne? S? fie bine!”—??i el ?i-a spus cum s? faci?—?Nu mai mi-aduc aminte…Chi?c? r?se cu gura p?n? la urechi:—?M? nea Marine, ai r?mas de-asear?, mai bine du-te de te culc?.—?Ce s? m? culc? ?i treaba cui s-o las? Scuip? ?ntre picioare. Omu nu-i f?cut s? trag? numai pedepse pe lumea asta. Mai trebuie s? ?i petreac?.—?De, dac? p?rlitu ?la de Adam n-a avut de lucru ?i-a pus laba-n pomu lu Dumnezeu…—?D?-l ?n suflet ?ncolo ?i pe Dumnezeu! N-avem ce face. Burta cere, nu ?tie carte, da mie tot mi-ar pl?cea ?ntr-o zi ca asta s? umblu a?a, de capu meu… c? mi s-a ur?t…?i se scul? de la locul lui, se ?ncinse cu ?or?ul ?i intr? ?n hala de piatr? a reprizelor.Prin geamurile nesp?late de mult? vreme se cernea de deasupra o lumin? ?tears? ?i grea. ??i f?cur? loc printre desp?r?iturile de ciment ?nalte c?t omul. Aici erau ucise animalele. Duhoarea de s?nge ap?sa. Un miros de murd?rie de?ertat?, de s?nge ?ncleiat pe lucruri ?i de sudoare plutea ?ntre zidurile vechi. Zgomotul macaralelor care ridicau resturile ?i al scripe?ilor ce sc?nteiau ?n vitez? cre?tea. Toat? aceast? larm? de fier frecat ?i de voci groase ?i sparte se amesteca cu gui?atul porcilor. Un parlagiu de?irat, cu f?lcile c?zute, ?i ?mpingea printr-o poart? de gratii, c?te dou?zeci ?ntr-un ?arc ?nchis. Trei-patru oameni se ?nv?rteau printre ei, lovindu-i cu ni?te ciocane de lemn, pe r?nd, tot mai ?nver?unat, pe m?sur? ce ?ipetele de moarte ale animalelor cre?teau ?ngrozite.O dat? i se ?ncr?ncen? inima lui Pisic?. Privi animalele despicate la repezeal?. C??iva hamali le c?rau afar?, ?i bazinul de ciment, ?n care nu r?m?seser? dec?t m?runtaiele, se umplu de oameni. Alt? echip?, ce a?teptase p?n? atunci, le ?mp?r?i ?n gr?mezi: rinichii de o parte, inimile mici ?i ro?ii de alta. ?iruri lungi de ma?e, ca o dantel?, at?rnau peste marginile de beton.—?Gata, nea Marine?—?Gata, Chi?c?!Parlagiii din prima repriz?, de t?iaser? porci, f?cuser? un foc mic ?ntr-o parte ?i fripseser? ?orici proasp?t.Se auzi un fluierat ascu?it ?i se ridicar? ?n picioare, ?terg?ndu-?i buzele murdare de gr?sime. Sub br?iele de l?n? s?ltar? cu?itele lor lungi ?i ascu?ite.Plecar?. F?cur? loc celei de-a treia echipe.Uruitul macaralelor ?ncet?. ?ncepea t?ierea boilor. Marin Pisic? ??i ?ncerc? pe limb? t?i?ul cosorului s?u, cu lama sub?ire, albastr?.O lini?te des?v?r?it? cobor? deasupra locului. Mul?imea murdar? ?i zgomotoas? se potoli. P?n? ?i parlagiii, speria?i de lipsa ?ipetelor ?nfior?toare ale animalelor, vorbeau ?n ?oapt?. O gur? de ci?mea curgea n?valnic ?i cur??a cimentul umed de s?ngele porcilor.?n cap?tul s?lii, sub poarta de fier care sem?na de departe cu un pieptene de o?el, a?teptau vitele ?ncremenite, cu ochii ro?ii de spaim?. Frica mor?ii apropiate le ?n?epenea g?tlejurile ?i p?reau de piatr?, a?a cum st?teau una l?ng? alta, f?r? suflet. ?n coarnele scurte, abia lic?rea lumina cenu?ie a zorilor.—?Gata! strig? cineva, ?i parlagiii ridicar? m?inile.Drevele grele se mi?car? sc?r??ind. ?i deodat? ?ipetele re?ncepur?. Bouarii ridicar? bicele ?i vitele din fa?? se proptir? de-a latul, se lovir? una de alta, pieile lor murdare se frecar? ?i un miros greu umplu hala. Animalele asudar? de spaima mor?ii, se bulucir? spre mijloc, pierdute, cu priviri r?t?cite.T?ietorii le trecur? lan?urile lor scurte ?i reci peste grumaji ?i le traser? ?n ?arcurile de beton, sco??nd cu?itele. Strig?tele se amestecar? cu ?njur?turile ?i parlagiii t?iar? scurt. Boii c?deau. Cu mi?c?ri iscusite, oamenii desp?r?eau capetele de trunchiuri ?i tr?geau pieile.Ultimul animal pe care-l t?iase Marin Pisic? era ro?cat, cu un p?r scurt ?i ?ncre?it. C?zuse la picioarele lui ?i se mai zb?tea pu?in, mustr?ndu-l parc? cu privirea lui moart?.—??in-te, nea Marine! ?i strig? Chi?c? dintr-o parte.Pe poarta de fier intra ?n galop o ciurd? de t?ura?i negri. T?ietorului ?i tremurau m?inile. Sim?ea ?n tot corpul o sl?biciune. Se rezem? de zidul de ciment ?i a?tept? o clip?. Un animal ager, ?ndesat, veni drept asupra lui. Ridic? m?na ?i ?nfipse cu?itul ?ntors sub beregat?. Taurul sim?i arsura loviturii ?i s?ngele care curgea din ran?. Marin ?tiu c? nu l-a lovit unde trebuie. ?l cuprinse frica. Corpul lucios din fa?a lui nu c?zu. C?nd s? mai izbeasc? o dat?, sim?i o sf?r?eal? ?n stomac ?i mai apuc? s? vad? ochii fioro?i ai animalului care-l ?mpunsese.—?S?ri?i, c? l-a lovit pe nea Marin! strig? Chi?c?.Zece cu?ite puser? cap?t agoniei taurului. ?ntre picioarele vitelor, cu ma?ele afar?, z?cea parlagiul, galben, mort.Nu spunea nimeni nimic. Al?turi se mai auzeau copitele animalelor ucise, c?rate afar? din ?arcuri t?r??.Doi hamali l-au ridicat de jos ?i l-au scos pe z?pad?. Marin Pisic? murise ?ncruntat. Cum ?edea a?a, cu m?na dreapt? ?ncle?tat? ?nc? pe cosor, parc? ar fi vrut s? taie pe cineva ?i pe lumea ailalt?.Chi?c? i-a adus gr?mada de haine, i-a pus-o sub cap ?i-a zis celor care f?cuser? o roat? ?mprejur:—?Las’, c?-i mai fericit! A sc?pat ?i ?sta. N-are mam?, n-are tat?, nu c??el, nu purcel, o s?-i fie mai bine. ?mi spunea c?nd a venit c? s-a matosit asear? cu un cumnat. ?ncai ?tie de ce-a tr?it. Pe urm? strig? la ?ilal?i. Haide?i-napoi, c-avem treab?!Peste trupul ?n?epenit al mortului ningea.Pe poarta larg deschis? intrau ni?te boi falnici, goni?i de bicele bouarilor. Mugeau de se cutremurau zidurile.? RamazanulPeste r?pele gropii curgeau frunzele rotunde ale salc?milor. Pe la cinci, gunoierii aprindeau focuri ?n?bu?ite ?i un fum albastru plutea deasupra p?m?ntului sterp. Seara c?dea, deodat?, rece. Sub maluri sclipeau fl?c?ri. Furi?, octombrie urca ?ncordat ca o fiar?. Ho?ii ??i duceau avutul pu?in la ibovnice. Iarna era aproape ?i presarii nu-i mai sl?beau. Pe la r?s?ritul lunii, umbrele lor urcau potecile s?lbatice.Gheorghe c?ra ni?te p?turi vechi, tren?uite, ?i ucenicul p?ndea la cap?tul drumului s? nu vin? cineva. St?p?nul era dus cu gagica-n pl?ceri, nu-i mai cuno?tea. Pe ei ?i trimiseser? ceilal?i s? cure?e cuibul. Mirosea a ve?ted ?i carnea li se str?ngea sub c?m??ile sub?iri.—?Nu mai merge, Paraschive!Cel t?n?r umbla al?turi.Peste locurile pustii at?rna sabia lunii, covrigat? ?i rece. Codo?ul oft?:—?Cum vine am?r?ta asta de iarn?, m? apuc? dracii. ?mi vine s? m? las de meserie.—?Cum adic??—?S? m? fac om la casa lui. M-am s?turat de at?ta h?r?uial?, mi-ajunge. Se opri pun?nd jos p?turile: Mai ia-le ?i tu…Privir? spuza de stele risipite pe cerul negru. Din mahalaua Cu?aridei se auzeau c?inii.—?Auzi, Paraschive? C?inii… ?i c?inii au o cas? a lor, un st?p?n. Dac? pleac? undeva, au unde se-ntoarce, da noi?Ucenicul scuip?, a?ez?ndu-se pe pachetul moale, legat cu fr?nghii.—?Ce ne trebuie nou? cas?? N-avem noi cas?? Pension, nu altceva! Nu ne cost? nimic, m?ncare p? gratis, somn p? gratis, b?taie, b?taie… Ehe, colo sus la m?n?stire, ?n dealul V?c?re?tilor, abia ne-a?teapt?. Aia-i casa ho?ilor.R?se scurt, m?nze?te. Gheorghe fluier? a pagub?.—?De, c-ajungem noi ?i-acolo… Da barim s? tr?im, m?, s? nu ?tim c?-i r?u pe lume…—?Da ce, e r?u?—?Nu.—?Nu-ti place p?m?ntul pe care dormim?—?Cum s? nu?—?Atunci?Cel?lalt t?cu.—?Mergem? ?ntreb? ?n cele din urm?.—?Mergem.Se ridicar?. Tot c?mpul Cu?aridei era ?ntunecat ?i de?ert. Numai spre Grivi?a ardeau felinarele. Gr?bir? pasul. P?n? la casa Didinei, mai era drum de f?cut.Stelele c?l?toreau pe ne?tiute. Dup? vreun ceas, Carul-mare era tocmai ?n fa?a lor, spre bariera Mandravelei. Oi?tea lui luminoas? c?zuse peste casele scunde. ??i ascultau pa?ii ?n praful drumului ?i nu mai spuneau nimic. Se auzea cum secer? v?ntul tulpinile buruienilor. M?ciuliile lor uscate, scuturate de mult, se aplecau sco??nd un ?uierat cunoscut. C?te nop?i umblaser? astfel? Cine s? le mai ?in? seama?Ostenir?. Paraschiv l?s? p?turile la picioare. ?l b?tr?n scoase o ?igar?, o b?tu la capetele am?ndou? ?i ??i aduse aminte:—?Tu nu tragi un fum?—?Ba da.Lu? lacom ?igara ?i o aprinse.—?A?a, oft? u?urat. Uitasem.Luna se ridic? deasupra ?i le lumin? fe?ele t?iate. Gheorghe o privi ?i ?njur?:—?Te ui?i-ncoa, cocoan?, mila m?-ti de mireas?!Nu era ?n apele lui. Iar ?l scormonea ur?tul. ?l iscodi pe ucenic, ca s?-i mai treac?:—??i zici c? te-a n?scut m?-ta de fat? mare, ai?—?Da. A avut pe unu de-a l?sat-o bor?oas? ?i s-a u?chit. Ce era s? fac?? M-a crescut. Vai de sufletu ei, p? unde-o putrezi acu… Vrenic? femeie, ce s? zic! Sp?la-n cartiere pe la pricopsi?i. Ca pe-un trandafir m-a ?inut. Eram curat, m?ncat, c?lcat, p?n? s-a-nh?itat cu Florea. El m-a-nv??at: ?Ce stai ?i te ui?i la m?-ta cum se canone?te?” ?Da ce s? fac, nenic??” ?Pune ?i tu laba, mai ?parle?te ceva, c-ai s-ajungi mare ?i n-ai s? ?tii nicio meserie ?i-o s? fie vai de sufle?elu t?u!” Am b?gat la cap. C?nd s-a prins mama c? o gonesc st?p?nii, m-a rupt ?n b?t?i… Credeam c?-mi reteaz? m?inile. Am dat ?n ea. Pe urm?, n-a avut ce-mi mai face. A murit de oftic?, s?raca, ?i-am r?mas cu Florea. Cu el am furat ?n mahalale…—?Zi, te-ai f?cut st?p?n?—?St?p?n. Codo?ul rumega.—?B?ga-mi-a? rafa-n ea de via??! B?, s? am un copil, om cinstit l-a? face.—?De ce?—?A?a. S? nu ?tie ce-i aia frica. S? doarm? ne?ntors!—?P?i c? nu ?i-o fi fric??!Gheorghe se g?ndi pu?in. ??i frec? fruntea cu palma lui aspr?.—?Nu, fric? nu mi-e… Ehe, pe unde-am fost eu… Ce fric? s?-mi mai fie? Pe toate le ?tiu. Da-i altceva… Cum s?-?i spui… visez ur?t, m? chinui ?n somn…Paraschiv ?l privi mai bine. P?rul lui ca m?laiul str?lucea stins ?n lumina lunii. Sub buza de jos i se l??ise o umbr? neagr? care-l posomora. Era b?tr?n, se vedea bine. Cu a?a ho?, greu s? mai faci treab?. Se mira cum de-l mai ?ine Bozoncea-n ceata lui.—?Mie mi-ar trebui altceva acum… rosti t?rziu manglitorul, obosit, obosit, s? am o cas?, s? stau lini?tit ?ntr-o mahala, unde s? nu m? ?tie nimeni ce-am f?cut ?i ce-am dres. Ehe, ?i mi-ar pl?cea s? cresc porumbei, s? le fac un cote? coco?at pe un par, unde s?-i ademenesc ?i s?-i prind cu clei. Tu ?tii ce frumos miroase cleiul de p?s?ri???i mai aprinse o ?igar?. Trase ad?nc ?n piept fumul ardeiat al tutunului ieftin ?i vorbi f?r? s?-l priveasc? pe ucenic:—?S?-i num?r seara: gu-rrruuuu, gu-rrrruuuuuu, cu tata, gu-rru, gu-rrruu, s? le dau gr?un?e din palma mea ?i apoi s?-i las s? zboare. Noaptea s?-i aud cum se scarpin? ?i se giugiulesc. C?nd eram mic, am omor?t unu cu pra?tia. Pac, ?i-a c?zut la picioarele mele. Avea un g?t alb, alunecos, cu ni?te pene moi ?i pufoase, ?i-un cioc, Paraschive, galben, g?lbior, ca miezul oului. Drept ?n ochi ?l plesnisem. Cel?lalt era rece ?i albastru ca o sticloan??. C?nd i-am sim?it s?ngele cald ?n palme, o dat? parc? m-a fiert… L-am l?sat acolo ?i, de c?te ori v?d de atunci porumbei, ?mi aduc aminte de ?la. Caut unu la fel, cu g?tul alb ?i m?t?sos, cu ochiul ca o m?rgic?, s?-mi ciuguleasc? din palm? ?i s?-l aud noaptea: gu-rrruuuu, gu-rrruuuuu. ?tiu ?i s? le desc?nt, ehei, ?i aduc cu vorbe la cuibarul meu ?i-i fac s? se ?nmul?easc?. A? putea s? tr?iesc din asta, dar nu m? las? meseria…C?dea ?i luna din cre?tetul cerului. ?inea ?n tinicheaua ei o lumin? ruginit?, ?tears? ?i se pr?v?lea, pr?v?lea…Gheorghe se ridic?.—?Hai, mai avem.Paraschiv ??i dezmor?i picioarele ?i lu? pachetul.—?D? s? mai duc ?i eu.Drumul se scurta pe la ulucile Dude?tiului. Trecur? pe sub felinare ?i cotir? de-a dreptul prin c?mp. B?tr?nul vorbea ?nd?rjit:—?Avem meserie frumoas?, ascult?-m? pe mine. Dar tot o s? te lemete?ti ?i tu de ea. Cine crezi c? i-a-nv??at p-??tia s? fure, pe Florea al t?u, pe Bozoncea, pe Oac?, pe Sandu-Lab?-mic?, pe Nicu-Piele? Eu! ?ntreab?-i! C? nu-s mor?i. Ochii lui stin?i se ?nsufle?ir?. ?ntinse o m?n? alb? ?i sub?ire: C?t a c?rat asta! Pe c??i i-a l?sat s?raci, at?t s? tr?iesc eu fericit… Scuip? am?r?t ?ntr-o parte: Acu m?-njur?, ce vrei, os b?tr?n! Au uitat c? i-am ?nv??at s?-l scoat? pe om din bocanci f?r? s? simt?! Dar de p?r?sit nu m? p?r?sesc nici ei. Au nevoie de mine. Am nasul mai lung. Miros mai iute, ?i pe ce pun geana, e treab? de f?cut… Dar nu mai merge, am ostenit. Trebuie s? m? las eu, p?n? nu m? gonesc ei… De altfel, m-am ?i ?nvechit. Altcum se fura pe vremea mea ?i altcum azi… ??tia tinerii lucreaz? mai sub?ire, cu lama, cu briciul, s-au f?cut ?u?i. Noi t?lh?ream la drumu mare, era altceva. G?inari pro?ti! Puneam pucioas? ?n gura cote?elor, ame?eam corcovi?ele ?i le b?g?m capul sub arip?, s? nu ?ipe. Ziceam c? suntem niscaiva de?tep?i! Da c?nd m? uit la ei, m? minunez: uite, b?, c? pro?ti mai eram! Fra?ii tr?iesc o lun? dintr-o gaur?. A?a, aveam ?i noi ponturile noastre. O dat?, ?n tinere?e, cu banda unuia Toropeal?, am t?iat o mahala ?ntreag?, la Ciucea, cu topoarele. G?rl? curgea s?ngele, ucenicule! ?notai. Dam ?n dreapta ?i-n st?nga, sunau capetele ca lemnele. Boga?i negustorii! Retezam degetele ?i tr?geam ghiulurile. ?mi umplusem un buzunar. Numai inele cu piatr? verde ?i ro?ie aveau, ce vrei, inele de mah?ri! ?i parale, saci! Ajungem ?i la brutar. Caut?-i marafe?ii, nu-i g?seam, c?-i ?inea ascun?i. Am dat ?n el, n-a spus. Au s?rit calfele de le avea. Opt am pus jos, cu jup?nul nou?. C?nd st?team ?i m? uitam la ei, vine un motan ?i ?ncepe s? miorl?ie. I-am tras ?i lui una. Pe urm? mi-a p?rut r?u: ce avusesem eu cu sufletu ?la? A scris ?i la jurnal de noi. Doi ani ne-a c?utat poli?ia! Asta era ?nainte de r?zboi. Ce mai b?t?i am m?ncat ca s? m?rturisim, dar ne jurasem. Nu ne-au dovedit. Uuuu, parc? aud vaietul muierilor! Ridicam coada toporului ?i nu m? uitam. Na! Na! f?ceam…Pielea lui Paraschiv se ?ncre?ise. Privi cruci? la codo?. Era adus de ?ale, ?i sub ochi avea pungi de carne care-l ?mb?tr?neau ?i mai mult.—?…?pe c?nd acu, altfel se face meseria. M?n? u?oar? s? ai, c? restul… Ce mai ho?i! Tremura Bucure?tiul!Cuno?tea multe Cataroiul, de pe vremea lui Pazvante. ?i ?mpuie capul celui t?n?r p?n? ?n Ca?avei. Fusese la p?rnaie, t?iase cinci ani sare, c?rase h?rd?ul cu t?lhari vesti?i, de la ei ?nv??ase meseria, m?ncaser? p?ine muceg?it? ?mpreun?, ce ?tia Paraschiv ce-i aia pu?c?rie? ??tia nu glumiser? la via?a lor! Aveau c?te dou?zeci pe suflet.N-ar mai fi terminat zulitorul cu basmele lui. Se apropiau de casa Didinei.—?O boal? am, mai zise el, ard cu cu?itul. Nu m? st?p?nesc. S? nu m?-nfurie unu, c?-l fac ar?ice… ?i las s?nge!??n noiembrie dase frigul. Trebuia s? se despart?, s?-?i piard? urmele din Bucure?ti, m?car o lun?, p?n? se mai lini?teau comisarii. St?p?nului ce-i p?sa? Pornise la Videle, de unde era Didina, s? cumetreasc?. C?nd era groas?, acolo-?i f?cea veacul. Cine s?-l ?tie? ??ranii ?l credeau negustor, de avea case ?i pr?v?lie. S?-l fi v?zut, nu-l mai cuno?teai. Se ?n?olea ca un barosan. Avea palton scump, c?ptu?it cu blan?, ?i-o c?ciul? de miel, neagr?, lustruit? ?i ?nalt?, pe care ?i-o a?eza pe-o ureche. ?n picioare, ?o?oni c?lduro?i. Starostele ?edea ?n casa veche a ?ig?ncii. O reparase cu ani ?n urm? ?i acolo tr?gea. Erau trei od?i de lut, v?ruite proasp?t. Le p?zea mama ibovnicei, o b?tr?n? surd? ?i be?iv?. N-avea p?m?nt, n-avea nimic, tr?ia din ce-i trimitea fii-sa de la Bucure?ti.Didina ?nc?rcase casa cu lucruri furate ?i ?ncingea ni?te focuri mari, boiere?ti, s? nu simt? frigul St?p?nul. Dormea Bozoncea, o mai iubea, chema l?utarii, ?ntindea c?te o mas? ?i petrecea. Duminicile chefuiau prin comunele apropiate, la nun?i.Pe c?nd ei ce s? fac?? S-au str?ns ?n Ca?avei, la sfat. Nu lipsea nici Titi Arip?, v?rul Didinei, care trebuia s? r?m?n? s? p?zeasc? ogeacul. Au vorbit ce-au vorbit, p?n? s? plece, le-a v?ndut Nicu-Piele un pont. ?edea ?nc?lzindu-?i oasele l?ng? soba de tuci. Nu r?bda la frig, c?-l durea carnea b?tut? ?i vl?guit? prin pu?c?rii. ?l ?ineau ?alele de at?ta dormit pe p?m?ntul gol ?i la vremea asta se canonea. Mai avea ?i ni?te gloan?e-n mu?chi de c?nd ?l f?cuser? o dat? gardienii sit? ?i, cum se strica vremea, plumbii ie?eau de sub vine. R?dea hahalera ?i le ar?ta celorlal?i:—?Ia uita?i-v?, b?!Str?ngea din din?i ?i ?ncorda mu?chiul betegit, f?c?nd s? joace boabele de plumb sub piele.—?P?n? s? pleca?i, asculta?i la mine.—?Ce e? ?ntrebase Oac?.—?O s? d?m gaur? la o biseric?, s-avem ?i noi de ciugulit p?n? una-alta.O dat? s-a-ng?lbenit Gheorghe, c? el era credincios. Nicu l-a v?zut.—?Ce-?i veni, Trean??? Codo?ul nu spuse nimic.Lunganul le povesti cum pusese geana pe un l?ca? de la Sf?ntul Gheorghe, f?cut de rege, biseric? ar?toas?, a?ezat? ?ntr-un cartier de pricopsi?i.—?Adic? s? punem cazmaua pe aurul ?la? ?ntreb? Paraschiv. Da unde-o s?-l schimb?m?—?Are el grij?, St?p?nul. Poate g?sim ceva m?run?i? la cutia milelor, ce-o c?dea acolo…—?Eu nu m? bag, spuse Gheorghe. Sandu M?n?-mic? se sup?r?:—??i s-a f?cut de cucuie, ai? Ce dac?-i biseric?? Noi nu ne uit?m. Lu?m! C? n-o s? stau cu Dumnezeu la mas? pe lumea ailalt?. C?t despre prins, nici dracu nu ne prinde. Nu stau popii s? p?zeasc? altarele.N-avea Gheorghe ce face, au mers cu to?ii. Pe Florea ?l l?saser? acas? cu Titi Arip?.?ncepuse s? viscoleasc?. Se st?rnise un criv?? care lovea ?n pere?ii casei cu putere ?i lemnele se topeau repede ?n para focului. La miezul nop?ii, tot ora?ul st?tea mort sub giulgiul ?nghe?at. Punga?ii au luat-o de-a dreptul pe linia pustie a tramvaiului. V?ntul stinsese toate felinarele ?i nu se vedea nici la doi pa?i. ?l b?tr?n se ?nvelise pe dedesubt cu un sac, ?i Sandu c?ra ?ntr-un buzunar un lan? cu chei ruginite ?i o pil? ascu?it?. Pe drum, nu tu sergen?i, nu tu nimeni. Au ajuns ?n vreo dou? ceasuri ?i-au urcat sc?rile bisericii. O pulbere rece le lovea obrajii. Aveau genele albe ?i m?inile ?nghe?ate. Ucenicul a aprins un chibrit, au dibuit clan?ele ?i au ?ncercat cheile. M?n?-mic? n-a g?sit niciuna care s? se potriveasc?. A scos pila ?i a f?cut s? sar? z?voarele. ?n?untru era ad?post. Gheorghe ?i-a f?cut o cruce mare:—?Doamne, iart?-m?!Oac? a aprins o lum?nare, lumin?nd pere?ii. ?n biseric? era o r?ceal? de ziduri ?i mirosea a untdelemn. Au p??it spre altar. Viscolul zg?l??ia cercevelele. Bol?ile de piatr? gemeau. Codo?ul s-a mai ?nchinat o dat?. Au urcat ni?te trepte scunde ?i au dat la o parte o perdea de catifea. Pe o m?su?? ?edeau c?r?ile sfinte cu pece?ile lor de argint ?i odoarele. S-a uitat Paraschiv. Nicu-Piele le aduna. Gheorghe a desf?cut sacul lung ?i clistirele sunar? dulce a metal scump. Au luat lingurile, vasele, un cazan de aram?, vreo dou? icoane poleite cu aur ?i hainele de slujb? ale sfin?iei-sale, str?lucitoare, c?lcate atunci, cu ciucuri pe margini. Se minuna ?l b?tr?n. Unde s? vinzi bulendrele astea? Le-au ?mpachetat bine ?i, de la u??, ucenicul a mai c?r?b?nit un sfe?nic cu trei picioare, plin de cear? uscat?. Sandu scotocise toate ungherele, s? dibuiasc? niscaiva bani de la miruit, dar nu g?sise. ?njura ?n gura mare ?n sf?nta biseric?.P?n? diminea?? au fost ?napoi la casa starostelui, au ?ngropat lucrurile ?i s-au ?mpr??tiat. Gheorghe l-a luat pe ucenic, ?i ceilal?i au plecat ?mpreun?. Trebuiau s? se ?nt?lneasc? peste o s?pt?m?na ?n t?rg la Alexandria.Au colindat comunele din jurul Bucure?tiului, b?tr?nul ?nainte, Paraschiv dup? el. Au tras pe la Bolintin, pe la C??elu, pu?i pe ?n?elat. C?deau ?n zi de t?rg, s?-i pasc? pe ??rani. Erau ?mbr?ca?i am?ndoi ?n ?ube de miel, cu c?ciulile a?ezate pe ochi p?n? ?n v?rful nasului ?i bocanci grei ?n picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivi?a. Era ger, ?i noroaie de te-ngropai.Ocoleau t?rgul plin de c?ru?e. T?rlanii, b?u?i, t?rguiau ulcele, cojoace ?i ?oale. Lip?iau prin zloat? cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau ?n c?rcium?; bani la ei, berechet.Gheorghe scotea un sac de sub ?ub?, plin cu c?r?mid? pisat? m?runt, preg?tit anume pentru asta. ?l tr?ntea ?n noroi, la picioare ?i se apuca s? strige:—?Apropie-te, neamule! Praf pentru pureci! Omoar? lighioanele, nu te mai scarpini! Ce te ui?i, nea Ioane? E bun ?i pentru p?duchii de lemn! Cump?r?, vere Marine, s? dormi lini?tit. Ia praful de pureci!Ascultau leli?ele, se uitau la punga?i. Parc? n-ar fi fost de-ai lor. Paraschiv era pestri? ?i g?lbejit, doar ochii i se vedeau de sub c?ciul?, verzi ca prazul. Cel?lalt, ?ndesat ?i iste?, d?dea drumul prafului printre degete, ?l freca m?run?el, m?run?el de podul palmei ?i striga iar:—?Hai, cuscre Ilie, cump?r? praful de pureci ?Lux”, doi lei cornetu, neam de neamu m?-ti n-a sc?pat de p?duchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindec? r?ia ?i g?lbeaza! Omoar? c?pu?a ?n g?oacea ei? Nu te zg?i, cumetre!R?gu?ea. ??ranii, ne?ncrez?tori. Le-ar fi trebuit praful str?inului, c?-i sugeau lighioanele, dar de unde s? ?tie ei c? e bun??n cele din urm?, caramangiul ?n?f?ca pe c?te unul ?i-i punea ?n m?n? un cornet f?cut la iu?eal? de degetele me?tere ale lui Paraschiv, plin v?rf, ?i striga:—?Ia-l, unchiule! De poman? ?i-l dau, dac? n-o fi bun.Gorobetele scotea doi lei ?i-i a?eza ?n palma celui t?n?r. Veneau ?i ceilal?i pe urm?. Cereau c?te dou? cornete.—?Ia, nu te-nghesui!Se ?nveselea Paraschiv v?z?ndu-i a?a pro?ti. S? mai fi avut un sac de v?nzare, c? ??ranii erau ca oile: p?n? apuca s? cumpere unul, c? pe urm? curgeau! C?nd terminau sacul, o ?tergeau prin mul?ime, dup? ce le mai umbla Gheorghe prin chimire.Noaptea tr?geau la c?te-o cas? de v?duv?. B?teau la geam.—?Cine-i?—?Noi, lele!—?Care voi?—?Negustorii de la Bucure?ti.—??i ce-o?i vrea?—?Deschide.Deschidea v?duva.—?Vrem s? dormim la noapte.—?Oliu, tocmai la femeie singur?? C? m? r?de lumea.Se uita caiafa la muiere, r?dea, ??i scotea c?ciula, o scutura, ??i ?tergea picioarele.—?V?duv?, v?duv?, da ce mai ochi! N-ai dumneata inima aia s? la?i c?l?torii afar?, noaptea, s? se pr?p?deasc?…O ?nc?lzeau privirile punga?ilor.?i poftea apoi la mas?. Aducea de-ale gurii. M?ncau, se ?nc?lzeau la foc. Huiduma se f?cea iar spre femeie:—?Da vreo ulcic? de vin n-ai?—?Oi avea, c? m? uit la dumneavoastr?, taman de unde veni?i.—?A?a e! Miloas? e?ti, m?nca-?i-a? gura!Ie?ea muierea. Gheorghe ?l ?mboldea pe ucenic:—?Ce stai, Paraschive, ca sf?ntul Sisoe? Dezghea??-te, b?iete!C?nd aducea gazda b?utura, o ?ntrebau:—?De mult ?i-a murit b?rbatul?—?Merge pe cinci ani.Sorbeau vinul greu, ??r?nesc, negru, cu spum? ro?ie.—??i de-atunci, singuric??—?Singuric?.—?Singuric? ?i tineric?!Se l?sa vinu-n genunchi. O ?mboldeau ?i pe ea:—?Ia, lele.Bea tuta. Le punea ?i nuci pe mas?. Numai mieji dulci. Ofta Gheorghe de pl?cere:—?Bine-i, Paraschive! S?-?i ba?i copiii… V?duva se ducea s? le a?tearn?.—?Tu s? te faci c-adormi, ?i ?optea ?l b?tr?n lui Paraschiv. ?i se strecura dup? femeie.Ea a?ternea cear?afurile ?n odaia musafirilor. Scotea din l?zile de zestre plapuma grea de l?n?, pernele brodate ?i dou? c?m??i ale r?posatului, albe ?i ?epene. Pica Gheorghe. ?n?untru era r?coare ?i se auzea greierul casei. Se uita la fotografiile de pe pere?i. ?ntreba:—??sta cine e?Muierea ce s? mai zic??—?Cuscrul.—??i ?sta?—?Na?ul de ne-a cununat. Uite colea pe Dumitru al meu c?nd era la rigiment, c-a fost reangajat ?i el! Oh, c?nd m? g?ndesc ce via?? am dus ?i cum m? mai chinuiesc acum…C?lifarul ?i a?ternea palma pe ceaf?.—?Ce faci?—????!—?Doamne fere?te…—?Doamne fere?te, p?n’ te nimere?te!—?Z?u…Punga?ul avea o musta?? rar? ?i ochi ad?nci, ?ncerc?na?i. Femeia, st?tut?, cu poft? de b?rbat.—?Las?-m?, m?iculi??!—?N???!?i-i despica bluza cu zale de arnici.—?S? ?tii c? strig la vecini!—?Strig?!?i-o pupa sub puful urechii, unde-i dulce carnea de muiere.—?Barem stinge lampa, c? se vede peste drum!Sufla ho?ul ?n lamp?. O n?du?ea. Ofta v?duva-n pl?ceri.—?Greu f?r? b?rbat!—?Greu, mie-mi spui?—???i pl?cu, lele?—??mi pl?cu.Ostenea Gheorghe. Se ducea p?n? afar?. ?i d?dea un ghiont lui Paraschiv, care se lungea pe unde apuca:—?Fugi, pui?orule, c? se r?ce?te a?ternutul!Se strecura zulitorul l?ng? femeie, sub?ire ca trestia. Sim?ea tuta c? nu mai este ?l b?tr?n.—?Fugi d-acilea, muceo…O dat? o r?sturna ucenicul, c? era v?rlav, ?i-i mu?ca ???ele. Mielu?ic? se f?cea v?duva. Paraschiv d?r?ma patul cu ea.—?Maic? Precist?! se ?nchina femeia. ?n a?ternutul r?posatului!?i-i mai da sf?rcurile ?i-l aprindea.?Spre ziu? o l?sa dezvelit?, hor?ind. ?l scula pe Gheorghe. Se apucau s? str?ng? c?m??ile, cear?afurile, plapuma ?i rufele din lada de zestre. F?ceau dou? baloturi, le ?nnodau bine – v?duva, moart?-n somn, nu-i sim?ea. Prin geamuri c?dea lumina zorilor. Se auzeau coco?ii.Plecau frumu?el, deschideau poarta ?i de aici erau ?n ?osea c?t ai clipi din ochi. La cap?tul comunei, g?seau vreo c?ru??. Se urcau. ??ranul ?ntreba ce-au ?n leg?turile mari.—?A murit m?-sa lu ?sta! ?i-l ar?ta pe Paraschiv, care o dat? se sp??ea. Femeie b?tr?n?! Am ?nmorm?ntat-o ?i i-am luat tren?ele, s? nu le fure careva.—?Dumnezeu s-o ierte! se ?nchina rom?nul.La bariera Bucure?tiului, mai cu frica poli?iei, mai cu ?ndr?zneal?, ?i l?sau o sut? ?n palm? ?i tocmai la telali se opreau. Domnul Goldenberg ??i punea m?na ?n cap:—?N-o?i fi omor?t pe cineva?!—?Se poate, jup?ne? se fasolea ?l b?tr?n. Nu m? ?tii c? lucrez elegant, f?r? pagube…Se ?n?elegeau ?n pre?, ?i punga?ii plecau u?ura?i, cu bani la buzunar.Uite a?a trecuse s?pt?m?na. ?nc? ?ntreba Paraschiv:—?Unde-o fi Oac?? Unde-o fi Nicu-Piele? Unde-o fi Florea? Dar el, Sandu-M?n?-mic???Und’ s? fie? Se d?duser? jos la Alexandria dintr-un tren ?nghe?at ?i tr?seser? la o gazd? veche.Pe aici f?ceau pe t?rgove?ii. Nu-i ?tia nimeni. Au b?tut la geam. ?l din cas? i-a primit la c?ldur?. Se pusese o b?hli?? de vreme, ploua. Le-a a?ternut p?turi ?i ?oale, ?nc?peri avea, a f?cut focul, nu-i mai g?sea nici dracul ?n c?mpul ?sta. Bucuria lui Florea c? d?duse de trai bun ?i de somn. Bani aveau, au pl?tit t?inuitorului vinul ?i dem?ncarea. Duminic? au ie?it la t?rg, ?n pia??, s? vad? ce e de f?cut.Nicu-Piele a scos ?mecheriile lui din n?dragi. Drept ?n mijlocul precupe?ilor s-a oprit:—?Care iei ma?ina, ma?ina?! Pentru b?tr?ne ?i soacre mari! Ma?ina de b?gat a?a ?n ac, un leu, un leu!?i ?nv?rtea ?ntre degete o s?rm? r?sucit? ?i o a??. Asta era momeala. Se apropiau leli?ele ?i c?r?anii. Se zg?iau la degetele lui. Oac? le umbla prin chimire. Tot au mai scos c?te ceva, m?run?i?, acolo. Au tras cu urechea, au privit ?n dreapta ?i-n st?nga. Oameni cu bani. Numai gr?nari. Loc de t?lh?real?. Pe ?oseaua Alexandriei treceau zi ?i noapte c?ru?e ?i s?nii pline cu saci. ?n zori, se ?ntorceau negustorii de la Bucure?ti, burdu?i?i de parale.Au mai stat p?n? au ?nceput iar ni?te viscole. Iarn? grea. Toat? c?mpia Munteniei era acoperit? de un om?t gros ?i ?oselele se ?nfundaser?. Noaptea c?dea repede. Punga?ii jucau stos la c?ldur?. C?sca Florea de pl?cere:—?Ce bine e…—?Bine, ai?—?A?a s?-mi fie toat? via?a!—???i zice oasele bogdaproste…Auzeau chiotele vuitului de afar?. Pe geamuri se ?mpleteau florile frigului.—?M?, ce fel de ho? oi fi tu? se mira Oac?.—?Ho? p?r?t, s? n-am spor! r?dea Nicu-Piele. ?i mai r?suceau foi?ele soioase:—?Trei ochi!—??apte ochi! scuipa Florea.—?Doi pe-o coast?!Se ?nfierb?ntau trosnitorii:—?Dam?!—?B?rbosul!Afar? se a?terneau n?me?ii. C?teodat? se mai certau. Oac? ?ncepea garaga?a:—?M?, gloab? b?tr?n?, tu cu Trean?? e?ti ru?inea ho?ilor! El t?cea. A?ternea c?r?ile pe patul tare.—?Dac? omoar? cineva ?ntr-o noapte pe to?i carditorii, tu mori nevinovat, Floreo, m-auzi? ad?uga ?i Sandu-M?n?-mic?.—?Faci pe ?olticu? Ai uitat c?, pe vremea c?nd omoram eu oameni, tu spuneai ?uite, mam?, militarii”!?i asta cam a?a era.Le ?nchidea gura.?Dup? trei zile, c?nd s-au potolit viscolele, au ie?it la drumul mare. Gazda avea un ciot de pu?c? veche, cu ?eava retezat?, ?i o ?nc?rc?tur? de gloan?e. Au p?ndit ?ntr-o p?dure s?niile negustorilor. C?nd s-a mai zbicit z?pada ?i s-a f?cut p?rtie, au ie?it gr?narii cu ?nc?rc?tura spre Bucure?ti. I-au l?sat s? treac?. S? fi fost cinci-?ase t?rlii, pline. Ho?ii au f?cut un foc de vreascuri ?i au a?teptat. Pe la patru dup? mas?, z?pada alb?strise. Soarele ?ters, dep?rtat ?i rece, se rostogolea peste coroanele despuiate ale fagilor. ?n p?durea Munteniei venea o noapte sur? ?i ?nfrico??toare. V?ntul lovea trunchiurile sub?iri ?i drepte. I-a luat o fric? pe punga?i! Se uita Florea ?mprejur, se uita Oac?. Nu erau obi?nui?i. Parc? tot mai bine era ?n mahalalele lor, la golitul buzunarelor! Pe cerul lucios ?i verde r?s?riser? stelele. Auzir? din dep?rtare chiotele negustorilor be?i. Zurg?l?ii s?niilor sunau u?or ?n aerul rece. Puser? m?na pe retevei ?i l?sar? focul. S-au apropiat de drum. Se auzeau ?inele de fier t?ind z?pada.Iute i-au c?dulit pe gr?nari. Florea a ridicat ?eava scurt? a pu?tii ?i-a tras un foc spre cer. Caii din fa?? s-au speriat ?i-au r?sturnat s?niile. Din mestec?ni?, au s?rit ceilal?i cu pari ?n m?n?.—?Ho! a strigat Nicu-Piele.Mierliser? negustorii.—?Banii! a zis Oac?.Florea le-a descheiat chimirele, le-a de?ertat b?ierile ?i c?nd le-a str?ns sutele ?n n?dragii lui, Sandu-M?n?-mic? a lovit caii, ?i s?niile au luat-o razna pe c?mpul ?ntins ?i nesf?r?it.?n urm?, ho?ii r?deau cu m?inile pe burt?.—?V-a pl?cut? i-a ?ntrebat Florea.—?M?i, ai dracului mai suntem! se mira singur Oac?.Au stins focul ?i-au plecat pe furi? ?napoi la gazda lor.?Dup? o s?pt?m?n? picar? ?i ceilal?i doi: Gheorghe cu ucenicul. Trebuiau s? stea ascun?i, s? nu scoat? nasul afar?, c? umblau poterele primprejur.Codo?ul se uita pe geam ?i ofta:—?O, nu mai vine ea vremea aia bun?, s? trecem pe la simigii, s? le lu?m c?ful! Ce zici, Paraschive??l t?n?r privea salc?mii despuia?i din curtea gazdei ?i c?sca. ?n crengi ?ipau ciorile ?i o dat? umpleau cerul cu o ploaie neagr?.—?De, bine-ar fi, morm?ia ?i Oac?, s? ne mai t?r?m la soare, s? mai vedem ?i noi o gur? de iarb?…Sandu-M?n?-mic? ar fi luat-o razna. Nici s? stea pe loc nu se putea, fie ce-o fi. C?nta ?ncet, privind drumul de ?ar?:Trei ?n lume nu se poate:S? scape omu de moarte,S?-ntinereasc? nu poate,S? le iubeasc? pe toate…N-au avut ce face ?i-au plecat spre Bucure?ti, gr?mad?. La bariere, chip de trece. Mi?unau presarii. Abia au avut timp s? se ad?posteasc? ?ntr-o bin? p?r?sit?. Nicu-Piele a b?tut ni?te uluci pe la geamuri, s? nu intre viscolul, ?i au aprins un foc mare. Dormeau pe gr?mezi de nisip, ?nvelindu-se cu cojoacele. Gheorghe, mai b?tr?n, a scormonit ce-a scormonit, a g?sit o gr?mad? de b?legar. L-a adunat cu unghiile. R?dea Oac? de el, dar r?dea degeaba, c? n-a fost chip s? ias? unul afar? mai mult de-o s?pt?m?n? ?i-a ?nceput ramazanul cel mare. Cu trei p?ini ?n traist? n-au dus-o nici dou? zile.—?S-au pus pe capul nostru, vor s? ne dibuie! se c?in? Sandu.?ntr-o sear? l-a podidit pe codo?. A dat un pl?ns ?n el de nu se mai potolea.—?Ce-ai, m? curc?? l-a luat Piele ?n r?s.—?Nu ?tiu. Mi s-a ur?t. M-a f?cut mama inim? slab?, n-ar mai ajunge-o ??r?na! C? la fel era ?i ea de izmenit?! Una-dou?, pi?a ochii…?i era frig ?i se acoperise cu b?legarul str?ns. Nu-l mai ?ineau oasele b?tr?ne ?i-i era ?i foame.—?Pl?ngi ca o muiere beat?! se str?mb? Oac? la el.Florea ?l apuc? de m?n?:—?Ce-ai, m? Trean??? Nu-?i place, m??—???—?Zi-i, m?…—?Nu ?tiu, m-apuc? o streche. Parc? a? vrea s? v? las, s? m? duc ?n lume, s? m? fac om cinstit, dar mi-e fric?. C?nd m? trezesc din somn nu v? v?d. V? caut ?i-mi pare bine c? sunte?i l?ng? mine…T?cu.—??i s-a ur?t cu fugitu, Gheorghe, zise Sandu M?n?-mic?, de, ia s? ai o cas? ?i s? stai cu ibovnica l?ng? tine, la c?lduric?, a?a cum stau al?ii…Ceilal?i ?l privir?. ?i-acum ?l ustura sufletul pe ?u? de Didina.—?Dar bani de unde? ?ntreb? posomor?t Piele. C? ne-am apucat s? fur?m icoane ?n loc s? ne vedem de p?catele noastre. St?p?nul ?i-a luat partea lui, ce-i pas? de am?r??i, c? stau cu comisarii-n c?rc?!…—?Bani, bani! se r?sti la ei Florea. Dac? vre?i bani de ce nu v? lua?i dup? milogul ?sta de Gheorghe, s? v? face?i oameni cinsti?i, s? v-apuca?i de munc?…Oac? r?se f?r? veselie:—?S? munceasc? el, c?-i prost! Dac? munca era bun?, o luau pricopsi?ii ?i p-aia! Fiecare cu cinstea lui! Trebuie s? fii prost s? te duci s?-?i dai libertatea pentru un pumn de bi?tari. Nu te ui?i la p?rli?ii ?ia din mahalale?! ?i stoarce p?n? le iese ?i sufletu ?i ce pricopseal? mare d? pe capul lor?… Abia au ce num?ra! Noi suntem boieri, m? Floreo. C? mai iei c?te o mardeal? ?i-un an, doi, de pu?c?rie, fleac! Nu tu st?p?n, nu tu nimic…—?Da pe Bozoncea-l ui?i? c?r?i cu glasul lui dogit ?l b?tr?n.Paraschiv tr?gea cu urechea ?i nu spunea nimic. Nici ?n ceata asta ho?ii nu erau ca degetele de la o m?n?. Sub vorbele lor, ucenicul le sim?ea pizma.—??i dac? ar fi la o adic?, s? nu mai mearg? cu pr?duiala, de ce s? ne lu?m? ?ntreb? Sandu. Pa?te iarba pe care-o cuno?ti, zicea taic?-miu, care se numea c? tot ho? fusese la via?a lui. Las?-i pe al?ii s? se zbat?, s? se omoare. Tu s? tr?ie?ti din ce d? pe de l?turi. Pace s? fie ?i s? ai de la cine fura. C? o dat? tr?im. Ce-i pe lumea ailalt?, las?-i pe popi s? se g?ndeasc?. N-o s? te faci ?nger!Oac? se amestec? ?i el, c?-l m?nca limba:—?Parc? cine nu fur? ?n lumea asta? Numai c? unii se numesc cinsti?i, ?i pro?tii pl?tesc oalele sparte. Dac? ar fi s?-l judeci pe fiecare, noi suntem buni s? st?m ?n rai, marafe?ilor! C? lu?m de colo un pic, de colo un pic? Cinstea-i a?a, o broboad? – care-i mai ar?toas?, aia ascunde mai multe. C-avem ?i oameni pe suflet, asta-i alt?ceva. A?a e meseria. Dai ?i scapi. Ce, parc? vrei? ?i se pune unu nainte, nu po?i s?-?i la?i libertatea, s? te dai legat…Gheorghe ??i sim?ea ma?ele sub?iate de foame. Ca s? mai uite, se amestec? ?i el:—?A?a e, dar mi se face sufletul cri?? c?nd m? g?ndesc c??i bani mi-au trecut prin m?n? ?i nu m-am ales cu nimic.Sandu-M?n?-mic? scuip? ?ntr-o parte:—?B? Trean??, nici nu ?tim noi ce bine ne e! P?i s? iei unu de pe strad? ?i s?-l ?ntrebi o dat?, da ?tii, a?a, la fix: ?Ia spune, nenic?, cu ce te-ai ales? Ce-ai f?cut la via?a ta? Ai str?ns bani, ?i-ai ridicat od?i, ?i-ai adus muiere la a?ternut, ai copii, s? fie la dumneata, da altceva?”—?Adic? ce? ?ntreb? Nicu-Piele din col?ul lui.—?A?a, vreo nebunie, s-arunci ?ntr-o noapte cu banii pe fereastr?, s? nu-?i pese ce-o s? fie a doua zi…—?Oamenii-s ur??i, str?mbi, tu-le neamul lor! se amestec? Paraschiv. Ca c?inii! M?r?ie dac? te-apropii de ce-i al lor. Da ce-i al lor? Cine-a f?cut ?mp?r?eala asta? Cine ?ine legile ?n palma lui? P?i s?-l judec eu, s?-l ?ntreb pe fiecare: Tu de ce ai, m?, mai mult dec?t cutare? Da cutare de ce are, m?, mai mult dec?t tine? Ia s? netezesc eu, s?-mi da?i mie ce r?m?ne peste ce vi se cuvine, s? le dau ?i ?lor de n-au de loc…Ucenicul ar fi vrut s? mai spun? c?te ceva, dar ??i ?nghi?i vorbele. Pentru c? ?i pe staroste ar fi trebuit s?-l ?ntrebe de ce face totdeauna pr?duiala ?n dou?: jum?tate ?i-o opre?te lui ?i jum?tate le-o arunc? celorlal?i, ca unor c?ini.?n noaptea aia, codo?ul s-a dat l?ng? el. Era frig, frig. L-a acoperit cu un strat de balig?:—?Miroase, dar ?ine de cald, i-a spus. ??tia fac pe oamenii sub?iri, dar tremur? bine…Gheorghe fuma ?ntins pe spate, cu coatele ?n gr?mada de nisip. Al?turi mai mocnea ?nc? un rest de foc. R?m?sese numai un miez fierbinte c?t un ban, care p?lp?ia. Lumina lui pu?in? juca pe fe?ele ostenite ale punga?ilor. M?n?-mic? horc?ia, Nicu-Piele se ?ntorcea c?nd pe o parte, c?nd pe alta. ?l b?tr?n privea bilele schelei. Avea ni?te ochi posomor??i ?i sub buz? i se ad?ncise o dung? neagr?.—?Nu dormi? ?l ?ntreb? Paraschiv.—?Nu.—?De ce?—?Nu mi-e somn.De pe ziduri curgea molozul. ?l auzeau cum picur? pe sc?nduri ca o ploaie. Mirosea a var stins ?n ap? ?i, din pere?ii de c?r?mid?, netencui?i, se r?sp?ndea un iz de cas? nou?. Celui t?n?r ?i ?nghe?aser? ?urloaiele. Mai arunc? o ?ipc? ?i focul se ?nte?i. Lumina crescu pe zidurile umede.—?Uite a?a, patru pere?i s? am, Paraschive, ai mei s? fie. S? nu m? dea nimeni afar?. S? stau cum e acu, s?-mi fac un foc ?i s? ies din c?nd ?n c?nd ?n curte la porumbei, s?-i chem: gu-ru, gu-ru, gu-rrruuu. Ei s? mi se-a?tearn?-n palm?, s? ciugule, ?i eu s? le m?ng?i penele: na cu tata, gu-ru… Ochiosule, na cu tata, gu-ru, gu-ru… De ce-o fi omu p?c?tos, m? ucenicule, legat de patru pere?i, de lucruri? Ptiu! C?-i ascultam adineaori pe ??tia. Mi-e c? odat? ne las? starostele ?i pleac? cu Didina lui, ?i noi? Ca puii de pot?rniche…Paraschiv se ridic? ?ntr-un cot ?i privi ?n jur.—?Dac-ai s? m-ascul?i pe mine, te fac om, ai auzit?—?Ce-i?—?S? m-aju?i c?nd ?i-oi spune eu…Gheorghe trase cu urechea la ceilal?i.—?Ce, ?i s-a ur?t cu binele? ?i pe urm?, dup? o scurt? ?ov?ial?, ?i ?ntinse m?na: Bine, dac? vrei tu, o s? ?mp?r?im am?ndoi ridichea ?i covrigul…?i de atunci, ?n?ele?i au r?mas, fra?i de cruce, peste prietenia celorlal?i.?Se ?nte?ise ramazanul. Nu mai era chip s? se mi?te niciunul. Mor?i au ?ezut, nem?nca?i, neb?u?i. O zi, dou?, a mers. Pe urm? a ?nceput s?-i scurme ?i mai r?u foamea. Vai de mama lor ce-au p??it! Era ?i-un frig de nu te mai sculai. Nicu-Piele privea cu jind la b?legarul codo?ului. Sl?biser?, le crescuser? b?rbile, erau palizi de vedeai prin ei.A ?asea zi, Ciupitul a avut un vis grozav. Era ?ntr-un le?in lung, abia se ridicase ?n coate. Ochii i se m?riser? ?i se ad?nciser? ?n fundul capului. Se acoperise cu nisip, parc? era sculat din mor?i. A ridicat m?na lui osoas? ?i le-a spus:—?S? vede?i, fra?ilor, ce mi s-a ar?tat azi-noapte… Se f?cea c? Dumnezeu m? luase la el. ?i ce de stele erau ?mprejur! Col?oase, str?mbe ?i stinse ca ni?te felinare, parc? ar fi turnat cineva gaz peste ele ?i le-ar fi dat foc. Deasupra at?rna luna, buboas? ca o curvi?tin?, flea?c? era, moale, ?i de-o atingeai s?rea puroi din ea. Nu mai lumina. Ruginise ?i ar?ta ca o tinichea. ?mprejuru meu, numai ?ngeri. Ni?te copile c?rne, cu ciorapii sume?i, cu lum?n?ri ?n m?n?. Se uitau la mine ?i-mi ziceau: ?Bine c-ai nimerit, Oac?, s? ?i-l ar?t?m pe Dumnezeu, haide-n-coace!” At?rnau joar?ele de pe ele ?i-n picioare aveau boto?ei rup?i care nu s-auzeau. Am mers ce-am mers, ?i l-am v?zut ?i pe Dumnezeu. ?edea cu ni?te coarde pe genunchi ?i le co??ia. Eu am dat s? zic ceva. ?mi luase glasu! Parc? eram c?zut din leag?n. ?i-n fa?a lui era o mas? ?ntins?, fra?ilor, ce mai mas?! Numai curcani frip?i ?i g?ini de s?reau din oalele ?n care fierbeau. ?i c?rna?i, ?i salam, ?i p?ine… ?mi las? gura ap? ?i-acu. Am ?ntins m?na s?-nfulec ceva, par?ivul de Dumnezeu mi-a t?iat zarurile: ?Nu se poate, Ciupitule! Tu e?ti pedepsit s? stai ?i s? te ui?i cum beau eu cu sf?ntu Petru bere la metru!” ?i s-au apucat, m?nca-v-a? ochii, s? pileasc?! ?i parc? erau mai mul?i ?i ?n?irau sticlele l?ng-un zid. O sut?, dou? sute, nu ?tiu c?te erau. Se f?cuse sf?ntu Petru c?t o bute, da nu plesnea. B?ga-n el ?i r?dea la mine: ?Ar m?nca gura ta, Oac?, o corcovi???” ?Ar m?nca, sfinte Petre!” i-am zis eu. ?Da o arip? de g?in? ar m?nca gura ta, Ciupitule?” ?Ar m?nca, sfinte Petre!” ?Nu se poate. Stai ?i te uit?!” mi-a ar?tat el cotul. ?i pe urm?, parc? aduseser? ?i l?utarii, pe Mitic? Ciolan cu ai lui. Guristul ?mb?tr?nise de tot, dar se ?inea. De la poarta raiului ?ncepuser? s? c?nte. ?Ia zi-i, Anghele”, s-a r?stit bunul Dumnezeu la armonist. Dumitru b?tea coardele cu degetele. Pl?ngea sf?ntu Petru, pl?ngea curvarul de Dumnezeu, pl?ngeau ?i muierile de pe genunchii lui… ?Ce-ave?i, m? beli?ilor?” m-am r?stit la ei ?i m-am h?it la ?ngera?ii din jur. M-am ridicat de la mas? ?i-am ?nceput s? joc geamparalele pung??e?ti. O dat? s-a-nveselit tot raiul! S-au aprins ?i stelele alea moarte, ?i luna… ?A?a! A?a!” f?cea Dumnezeu cu m?na pe ?oldurile muierilor. ?i le r?sucea c?nd ?ntr-o parte, c?nd ?n alta. Jucau ?i ?ngerii ?i sf?ntu Petru, care-?i pierduse ?alupele. C?nd i-am ostenit, am r?mas singur, juc?nd. Obosiser? ?i l?utarii, da nu i-am l?sat. ?Haide, ha! Zi-i, Dumitre, c? m-antic?resc…” Mi se aprinsese obrazul ?i din ochi ?mi ie?ea un fum gros, care acoperea tot ce era ?mprejur. O dat? am horc?it ?i-am c?zut pe spate. Pe gur? mi-a ie?it tot s?ngele din mine, un ?uvoi ca miezul vi?inei…Oac? t?cuse. Nicu-Piele s-a ridicat cu greutate ?i l-a privit. Pe pieptul ho?ului se vedea o pat? ?ntunecat? de s?nge.—?M?, ce-i cu tine, m?? a strigat.S-au ridicat ?i ?ilal?i. Ciupitul avea un obraz v?n?t, ?nghe?at.—?L-a m?ncat fript oftica! a zis Sandu. Trebuie s?-l ducem undeva de aici.Oac? nu se mai mi?ca.? Pomana lui MieluDincolo de Podul Basarab, unde ?ncepea o ulicioar? a l?utarilor, trec?torul putea z?ri o cas? galben? cu dou? caturi, cam pr?bu?it? ?ntr-o parte, cu balcoane ?nguste, ?mprejmuite cu lemn, de pe care se luaser? c?teva r?nduri de vopsea. Sc?ri ?ntortocheate, cu trepte ?tirbe urcau p?n? ?n fa?a unor u?i joase. Trebuia s? le ?mpingi bine cu um?rul ca s? se deschid?. Cl?direa era un fel de h?r?baie ?ntunecoas?, cu ferestre oarbe, d?nd spre o curte ?nghesuit?, totdeauna nem?turat?. C??iva pomi usca?i ??i ridicau coroanele s?race p?n? la ?n?l?imea geamurilor de sus, dincolo de care vegheau, neosteni?i, ochi curio?i.Jos, la intrare, se afla brut?ria proprietarului, domnul Bic?-Jumate, o sal? lung? c?t un vagon de tren, cu trei cuptoare. Printr-o u??, intrai ?ntr-o ?nc?pere cu pere?ii acoperi?i de rafturi ?ubrezite. Mirosea greu, a f?in? acrit?.?n?untru, despuia?i p?n? la br?u, roboteau lucr?tori, cu fe?ele albite, slabi ?i palizi, purt?nd pe cap scufe de p?nz?, s? nu-?i p?rleasc? p?rul la dogoarea cuptoarelor, ?n care ardea un foc neostenit.Jup?nul cobora pe la trei, c?nd ?nc? nu se lumina de ziu?, ?mbr?cat numai ?ntr-o c?ma?? de noapte, ?ncerca maiaua cu degetul, striga la slugi s? se gr?beasc? ?i urca iar sc?rile ?ntunecoase p?n? la el ?n odaie. Locuia ?ntr-o camer? mare, murdar?, plin? de h?rtii ?i h?r?oage, nem?turat? cu lunile.Aprig proprietar! Se putea spune c? scosese aur din m?inile lui. Lumea ?l ?tia cum ?ncepuse: cu dou? sute de metri p?tra?i ?n buza gropii lui Ouatu, o ?ntindere tare, acoperit? de gunoaie, pe care chivu?ele de str?ngeau tren?e la ramp? ridicaser? ni?te ?andramale acoperite cu tinichele vechi, s? nu le bat? soarele.S?-l fi v?zut, nu d?deai doi bani pe el. Era un ?la neajutorat ?i slut, c? de-aia i se zicea ?i Jumate. Numa inim?-n el. Nu m?nca, nu dormea. Sem?na cu un g?ndac de gunoi, a?a cum ?l ?tiau oamenii, verzui la fa??, cu din?ii c?zu?i, tot c?ut?ndu-se prin buzunarele pline de poli?e ?i chitan?e. ?mprumuta bani. ??i d?dea cinci, ?i ?napoiai ?apte. Nimeni nu ?tia de unde picase. N-ar fi iertat nici pe tat-s?u pentru un leu. Bun ?n socoteli, ?tia ?ifrele ?i jocurile lor, avocat s? fi fost, ?i nu-l dovedeai. Cum f?cuse, cine l-o fi sf?tuit, cump?rase o curea de p?m?nt la ramp?. Pe nimica. Chivu?ele str?ngeau tinichele ?i c?l?i, le adunau gr?mad?, le vindeau. Pe locul lui! Le lua chirie. Ce s-au g?ndit muierile: ?Ia s? ne ridic?m ?i c?te o magherni??, s-avem unde pune capul”. Asta era alt? chirie. Azi una, m?ine alta, s-au ?ntins. Se umpluse rampa de colibe. S? fi dat s? fugi! Tr?iau ca viermii, c?te trei la un loc, cu copiii dup? ele. Acolo m?ncau, acolo dormeau. C?nd ploua mai tare, se duceau dracului acoperi?urile ?i tren?ele. Pl?ngeau c?te o s?pt?m?n?. Domnul Bic?-Jumate nu ?inea seama de asta. El la zi-nt?i se ?nfiin?a dup? chirii. Acum, nu era mare lucru zece lei pe lun?, dar la s?rac ?i-un cap?t de a?? at?rn? greu! Chivu?ele cereau ?ng?duin??:—?Domnu Bic?, mai las?-ne c?teva zile, n-avem…Proprietarul r?njea:—?Eu v? las, da v? cost?! La mine-i ca la bang?. C? am ?i eu afacerile mele!Le punea s? apese cu degetul sub slovele scrise str?mb pe chitan?ele preg?tite dinainte. ?ncet-?ncet, muierile se trezeau v?ndute cu totul. Ce c??tigau, ?n buzunarele slutului se scurgea.Nu trecu mult, ?i nu-l mai cuno?teai. Se ?n?olise, f?cuse burt?, lumea zicea c? are case ?n alt? mahala. Umbla duminica pe Grivi?a ?n tr?sur?, se fudulea, ?inea o ibovnic?, o ?mbr?case, o ?nc?l?ase. Cine mai era ca el?Cam ?mb?tr?nea ?i-l ?nvinsese l?comia de bani. A dat dracului toate t?rfele, a v?ndut ce avea ?i ?i-a ridicat o brut?rie l?ng? ulicioara l?utarilor. Credea c? o s? ?mp?r??easc? p?m?ntul. Iar s-a a?ezat cu poli?ele ?i dob?nzile pe cartier. Veneau oamenii, se rugau de el, le lua pielea. St?tea singur ca un huhurez ?n c?m?roaia lui de sus, nu dormea, cu frica ?n s?n s? nu-l fure careva. Auzise de ho?ii Cu?aridei, tocmise un sergent de-l veghea noaptea. ?inea cu p?ine mahalaua, pe ceferi?ti, Grantul ?i Filantropia. Avea un om de credin??, robul s?u, Mielu, un haidamac de ridica un camion ?n spinare, cu cal cu tot. Credincios, nu ?i-ar fi risipit un franc, s-ar fi omor?t cu str?inii pentru jup?nul lui. ?i pl?tea ce-i pl?tea, mai nimica, ?i da cas? ?i mas?. Cas?, adic? s? doarm? ?n podul cl?dirii cu dou? caturi, pe ni?te ?oale, vara, iar iarna ?n brut?rie, cu lucr?torii laolalt?, l?ng? cuptoare, c? tot ardeau lemnele pentru fabricarea p?inii. Mas?, adic? s? m?n?nce p?ine c?t? vrea, o ciorb? de ro?ii la dou? zile, duminica o tocan? ?i, ?n rest, ce da Dumnezeu.Mielu nu cr?cnea. Era un b?iat de la ?ar?, zicea bogdaproste c? g?sise unde s?-?i odihneasc? oasele. Iarna scotea dintr-o magazie sania jup?nului, ?i ungea t?lpicile, le repara, schimba ?inele de otel, zbura cu jimbla ?n cartiere. Vara, iar era bine. Drumurile pline de gropi nu-l ?nsp?im?ntau. Mai mare dragul s? stai pe capr?, s? dai bice calului, cu c?ru?a plin?. Numai c?nd se topeau z?pezile ?ncepea balamucul. Domnul Bic? ad?postea sania ?i scotea droa?ca de tabl?, cu arcuri vechi de o?el. O vopsea bine, punea un zugrav s?-i scrie numele cu literele cele mai mari, ungea osiile ro?ilor ?i striga la el:—?Gata, puturosule? Treci de ?ncarc? p?inea!Mielu aducea iapa din grajd, c? o iap? avea domnul Bic?, mic? ?i ?ndesat?, ?inut? bine cu nutre?, o b?tea pe burta cald?, ?i potrivea hamurile ?i fundele, g?tit?, m? rog, se numea c-a venit prim?vara. Dar asta ?nsemna c? iar n-o s? doarm? destul, c? ?ncepea h?r?uiala.La patru, c?nd se ?ntorcea, dup? ce d?dea socoteala jup?nului, trebuia s? spele c?ru?a, s?-i cure?e arcurile de noroi, las? ?es?latul calului, maturatul grajdului ?i altele; ie?ea sufletul din el. Numai c? se obi?nuise. La cinci de diminea??, pornea cu c?ru?a plin? pe poarta brut?riei. Jup?nul ?i num?ra cornurile ?i pitu?tile de doi lei. La coada c?ru?ei, l?sa trei sute de p?ini, tari ?i negre, s? fie la ?ndem?n?. ?ntr-o parte st?teau franzelu?ele cu lapte ?i japonezele ?mpletite iscusit. S? tot vinzi!Scuipa ?n palme, pocnea din bici ?i iep?oara b?tea caldar?mul Grivi?ei, vesel, m?ncat? bine. Calea Negustorilor abia se deslu?ea. Ro?ile s?ltau prin gropile acoperite de noroi. La casele evreilor se aprindeau l?mpile. Mirosea ?nc? a z?pad?, dar frigul nu mai avea at?ta putere. La pod, b?tea spre c?mpul ??c?liei, pe l?ng? c?r?mid?rii, pe drumurile proaste ale Grantului. C?nd se lumina bine, trecea de Pu?ul Dracului, unde omor?ser? unii o femeie, ?i lua str?zile la r?nd. Se d?dea jos de pe capr? ?i striga ?n poarta fiec?ruia:—?P?inea!?n mahalaua asta l?sa o sut? de p?ini negre. Pe la opt ?ntorcea droa?ca ?i m?na spre Cu?arida. Mai t?rziu de ceasurile nou? nu ?i-ar fi intrat ?n gura Filantropiei. L?sa ?i ceferi?tilor o sut? de buc??i ?i apuca spre groap? cu marfa r?mas?. De franzele ?i de cornuri nu s-atingea. Astea erau pentru pricopsi?ii de dincolo de Tarapana. La ei pica tocmai pe la unsprezece, unsprezece ?i jum?tate, c?nd f?ceau cucoanele ochi, c? astea dormeau mai mult, de, obrazuri sub?iri, nu puteai s? le scoli cu noaptea-n cap!Vara ?i iarna era mai u?or. Iapa tr?gea, era o pl?cere s? te salte arcurile, s? fluieri ?i s? pocne?ti din coada biciu?tii. Cum c?deau ploile ?ncepeau necazurile. U?oar?, u?oar?, dar c?ru?a tot se ?nfunda ?n noroiul Cu?aridei.?mpingea Mielu, ridica de osii, ?i mai ajutau ?i mahalagiii, pentru c? pe o astfel de vreme ?l a?teptau la pomp?, l?ng? c?rcium?. Mirosul de p?ine proasp?t? p?trundea prin ferestrele deschise, ??i muta n?rile. Copiii l?sau joaca ?i ?i speriau calul, tr?g?nd cu pra?tiile ?n tabla droa?tei, strig?nd:—?A venit c?ru?a cu p?ine! A venit c?ru?a cu p?ine!?n Cu?arida, Mielu l?sa ?i c?teva pitu?ti ?mpletite pe care le avea preg?tite ?n lada de sub capr?: dou? pentru c?rciumar, dou? pentru pop? ?i c?teva chifle pentru Mari?a, ghicitoarea.C?nd le ?mp?r?ea, calicii se d?deau mai ?ntr-o parte, cu ochii lacomi. Ene, ?tirbul lui Fanache, mai ?ndr?zne?, cerea Linei:—?Tanti, d?-mi ?i mie un coltuc din ?sta!?n m?n? avea bucata de p?ine neagr?, atunci cump?rat? de ta-s?u ?i rupt?.Muierea se r??oia la el:—?S?-?i cumpere m?-ta ?i ?ie dac? ?i-e poft? de franzel?! ?i intra ?n cas?, acoperind pitu?tile cu ?or?ul.?tirbul privea bucata din care ie?eau aburi calzi. Bun? ?i asta! Cam acr?, e drept, dar p?ine. R?dea ca prostul la ?ilal?i copii din jur:—?Las?, b? fra?ilor, c? mi-a spus mie tata: pe lumea ailalt? noi o s? m?nc?m p?ine alb? ?i picopsi?ii or s? se uite ?i-o s? le lase gura ap?!?i-?i vedea mai departe de dambilu?ca lui, pe care o lovea cu biciul, ?n timp ce mesteca miezul pufos, f?cut mai apoi coc? ?n burt?.Auzea Mielu, ?i era mil?, le-ar fi dat de poman? o pitu?c?, dar cine-o pl?tea, c? avea p?inile cu socoteal?!C?nd st?tea soarele sus, pro?ap, trecea pe la Tarapana ?napoi, cu c?ru?a goal?. Tabla droa?tei zdronc?nea pe drumul prost al Filantropiei. Sluga lui domn’ Bic? se oprea sub un salc?m, la umbr?, lega h??urile de un cui b?tut anume ?n capr?, se d?dea jos, ??i ?tergea frumos fruntea de sudoare ?i se a?eza pe trotuarul de p?m?nt. Scotea ta?ca ?n care ?inea banii, ?i-i num?ra. C?uta un creion bont ?i o h?rtie ?n br?ul gros ce-i lega str?ns mijlocul. Al?turi, ?n praf, a?ternea paralele. Dac? b?tea v?ntul, ?inea h?rtiile de cinci lei sub o piatr?, m?run?eii fi?ic-fi?ic, p?r?lu?? pe p?r?lu??, s? nu se risipeasc? ceva.Dup? ce termina cu num?ratul, deschidea u?a c?ru?ei, pe care avea ?nsemna?i datornicii cu creta. P?inea ?i linia. ??tia erau s?racii Cu?aridei de pl?teau la chenzin?. O dat? ispr?vit? ?i num?r?toarea lor, tr?gea o bar? pe h?rtie sub socoteal? ?i aduna. Mai scuipa ?n palm?, lua iar piesele de doi lei, una c?te una, s? nu ias? gre?eal?. Buuun! ?i mai r?m?neau ?i lui c??iva m?run?ei. ?i aduna ?ntr-o c?rp? murdar? ?i-i ascundea sub br?ul gros. Aia era averea lui, nu s-atingea jup?nul. Ce-i al st?p?nului e-al st?p?nului, ce-i al lui, al lui! Treab? cinstit?.Mul?umit c?-i ie?iser? socotelile bine, f?cea o cruce mare, m?ng?ia calul pe coam? ?i se urca ?n droa?c?. De-acum putea s? fie lini?tit. ?i era bine c? ?inea un soare bl?nd ?i o fericire de cer deasupra.N-ar mai fi plecat Mielu de la domnul Bic?, ce s? zic, c?t e p?m?ntul. Numai c? ?ntr-o luni, cam dup? l?sata-secului, se petrecuse un lucru care merita s? te fac? s? scuipi pe lumea asta de rabd? at?tea str?mb?ciuni…?Tot trec?nd el prin Cu?arida, a auzit de la unul, de la altul c? la ramp? ar fi locuri de v?nzare. Ce s-a g?ndit Mielu: de slug?rit, n-o s?-l slug?reasc? pe domnul Bic? o via?? ?ntreag?! Dac? ?i-ar cump?ra ?i el o palm? de p?m?nt s?-?i ridice cu timpul o magazie, s? aib? un loc unde s? pun? capul ?i s? zic?: al meu este! C? doar nu s-o ispr?vi norocul tocmai la el! Zis ?i f?cut. A ?nceput s? str?ng?. Azi un ban, m?ine altul, a f?cut o sum?. S-a dus ?ntr-o diminea?? ?i pe la prim?rie, a ?ntrebat. Nu era scump, dar lui nu-i ajungeau banii, ?i un punga? de fun?ionar de-acolo, v?z?ndu-l a?a, cam prost, i-a spus c?, dac? nu se gr?be?te s? ia un lot, se vinde tot, ?i alt p?m?nt, mai la fa??, l-ar costa o groaz? de parale.A socotit Mielu ce-a socotit, ?i mai trebuiau cinci sute de lei mari ?i late. C?nd nu le ai, vai de lume! De unde s? cear?, de unde s? cear?? Ia s? se duc? la jup?n, c? l-a slujit, n-o s? ?nchid? din ochi tocmai acum, la nevoie. O s? se uite ?i la fruntea lui. Banii o s?-i pl?teasc? el cu timpul. Socoteal? bun?, numai c? nu cuno?tea sufletul st?p?nului. Vreo trei zile s-a codit. Pe Bic? ?l ?tia c?t e de haps?n, dar dintr-at?t n-o s? s?r?ceasc?!?n lunea aia, dup? l?sata-secului, s-a sculat de diminea?? cu inima bucuroas?. S-a dus la pomp?, ?n curte, ?i-a lep?dat c?ma?a de pe el, a dat drumul la ap?, s-a r?corit, ?i-a sp?lat fa?a, a b?ut ?i-o gur? bun?, s?-i ?ie pe drum de sete, ?i a strigat la lucr?tori:—?Bun? diminea?a, s-a trezit jup?nul?—?Acum se d? jos s?-?i numere p?inile.Unul ?nc? r?dea cu el:—?Cum ai dormit azi-noapte?—?Cum s? dorm? Repede…?n br?u, Mielu avea toate paralele str?nse. Dac? jup?nul ?i d?dea restul, putea s? se duc? la prim?rie s?-?i pl?teasc? locul. Ar fi fost cea mai frumoas? zi din via?a lui.P?n? s? coboare domnul Bic?, a scos iapa afar?, a stropit osiile c?ru?ei cu un furtun, i-a pus ni?el catran la ?ncheieturi ?i, c?nd l-a auzit trop?ind pe sc?rile de lemn, i-a ie?it ?nainte:—?S? tr?ie?ti, st?p?ne!—?Bun? diminea?a, i-a r?spuns domnul Bic?, duhos.??i tr?sese numai pantalonii ?i i se vedea pieptul p?ros prin despic?tura c?m??ii de noapte.O dat? a sim?it sluga c?-l taie cineva la inim? cu un cu?it. Jup?nul stingea l?mpile din curte, s? nu se fac? risip? de gaz. V?ntul ridica praful de pe pavaj. Sus, la ferestrele chiria?ilor se luminau geamurile. Calul b?tea cu copita. ?n?epa un frigule? de prim?var?. ?nghe?ase sufletul ?n Mielu. S-a apropiat iar de st?p?n, ?i i-a spus cu gura pe jum?tate:—?Domnu Bic?, a? avea o rug?minte…Jup?nul s-a ?ntors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era.—?Ce-i?—?Ce s? fie…—?Spune, m? prostule!Parc? a mai prins curaj Mielu.—?Domnu Bic?, a? avea o mare rug?minte…—?Ei?—?Domnu Bic?, am str?ns bani s?-mi cump?r un loc ?n gura gropii, s? am ?i eu un metru de p?m?nt al meu…—?Ei? a morm?it st?p?nul.—??i nu-mi ajung banii…—??i ce-mi spui mie?Se r?stise. Avea o voce spart?, cum au to?i b?rba?ii vocea diminea?a, dar slugii i s-a p?rut c? l-a sup?rat.—?Domnu Bic?, a ?nceput iar cu inima c?t un purice, mai ?mi trebuie cinci sute de lei. Cu ?mprumut. Nu-i mult, dar nu-i am ?i-mi trebuie…Jup?nul i-a ?ntors spatele. Mielu, dup? el.—?Domnu Bic?…—?De ce-mi spui, m?, mie toate astea?—?P?i cui s?-i spui? Nu e?ti dumneata st?p?nul meu, de-mi dai p?ine s? m?n?nc?—???i dau, sigur c?-?i dau, f?cu Bic?-Jumate g?nditor, ?i dac?-?i dau, acuma trebuie s?-?i fac ?i case?Iar voise s? plece. Sluga, nimic.—?Domnu Bic?, cinci sute de lei nu-i cine ?tie ce…Jup?nul a ridicat spr?ncenele mirat. Parc? nu-i venea s? cread? c? aude bine.—?I-auzi colo! Ce spui? De ce nu mai a?tep?i s? str?ngi ?i restul care-?i trebuie?—?Nu se poate. Mi-a spus unul de la prim?rie c? dac? nu cump?r acum, loturile astea mai ieftine se v?nd, ?i r?m?n cu buza umflat?. Pe urm? o s?-mi trebuie bani mai mul?i…Domnul Bic? se ?inea d?rz.—?M? Mielule, eu dau banii cu dob?nd?, m?, ?i ?ie nu-?i pot lua dob?nd?, a?a c? mai bine nu-?i mai ?mprumut. M?, eu sunt c?m?tar, m?, c? a?a m? ?tie o lume ?ntreag?. Bani f?r? dob?nd? de la mine din m?n? nu pleac?, m?, c? nu mai mi-ar merge bine altfel, auzi tu? ?i apoi e luni, m?, ?i cine d? lunea nu-i merge bine toat? s?pt?m?na. Ce, tu vrei s? m? nenorocesc, m?? Haide mai bine s? num?r?m p?inile, c? s-a f?cut t?rziu…?Nici nu ?tiu cum s-a urcat pe capra c?ru?ei. A dat ?n cal, l-a lovit de dou? ori cu biciul. A plecat ca din tun. Sc?p?rau copitele iepei, nu altceva. De b?ut, nu mai b?use de la Cr?ciun Mielu. S-a oprit tocmai la gar?, la o c?rcium? care atunci ??i ridicase obloanele. Negustorul stropea du?umelele cu un ma? de cauciuc.A dat bun? diminea?a ?i a cerut o ?uic? mare. Dup? aia a mai cerut una ?i ?nc? una. Cinci ?uici mari a b?ut. Capul lui, c?t burta iepei. Se ?nv?rtejeau toate cu el. Vorbea singur pe capra droa?tei:—?…?Zi, d-aia ?i-am slug?rit eu at?t, domnu Bic?? D-aia ?i-am dat banii dumitale p?n? la ultimul crei?ar, nu m-am atins de ce-i al dumitale… ?i r?splata care-a fost? Ai? C? nu po?i s?-mi dai ?i mie cinci sute de lei cu ?mprumut… Parc? ce-i cinci sute de lei pentru dumneata, domnu Bic?? Nimica toat?. Asta e! Da dumneata nu dai lunea c?-?i merge r?u, auzi! ??i merge r?u, ai? Da ia s? te iau eu ?i s? te ?ntreb, c?te mii de lei ai sub pern?? ?i de unde le ai, domn’ Bic?, de unde le ai? Din munculi?a mea, a altora, a pro?tilor de te slug?resc cinstit ?i-?i dau banii p?n? la ultima ultimii.Calul nu mai ?tia ?ncotro s-o apuce. A luat-o spre Cu?arida. S-a trezit Mielu ?n capul mahalalei, f?cut p?m?nt, sus, ?n scaunul droa?tei. Lumea, p?lc, ?n fa?? la Stere.?l a?teptau de cu diminea??. Se uitau babele spre Grivi?a, copiii spre Filantropia, doar l-or z?ri.—?Da ce-o fi, soro, de nu mai vine zevzecu? ?ntreba baba Marghioala.—?Ce s? fie? O fi luat-o ?i el de lunea! ad?ugase Aglaia.Tinca, de fa?? ?i ea, ??i pusese m?n? la gur?:—?Nu-i adev?rat! Nu bea Mielu. Parc? nu-l cunoa?te?i? Umbl? ca ceasul. Cine ?tie ce i s-o fi ?nt?mplat…?i p?n? s? pice droaga de fier, se str?nseser? muierile deoparte, b?rba?ii, c??i erau, de alta; pe cimentul din fa?a c?rciumii lui Stere, copiii. Ei n-aveau alt? treab?. Cei mai mari erau du?i la ?coal?, dar ??tia, ner?s?ri?ii, scoteau dambilu?tile ?i biciul – ?i ?in’te, joac?!Ene avea cea mai frumoas? dambilu?c? din groapa lui Ouatu, f?cut? de ta-s?u, la Halta Grivi?a, cu strungul. Mare c?t o ceap? ?i ascu?it?, se ?nv?rtea o zi ?i-o noapte, dac-o l?sai. B?iatul doar o m?ng?ia cu coada biciului, privind m?ndru ?mprejur. Se uita Petre, se uita Beghe, frati-s?u, fetele lui Chiric? nu-?i mai luau ochii. Ene o spoise pe deasupra cu vopsele; c?nd se ?nv?rtea ziceai c?-i curcubeu, nu altceva. La mijloc ?i potrivise ?i un punct ro?u, care se mic?ora ?i se m?rea, dup? cum juca ?inta de sub ea, mai repede sau mai ?ncet.?n fa?a c?rciumii, negustorul ?ntinsese vreo zece metri p?tra?i de ciment, puteai s? joci pe ei. Din mai, scotea mesele sale de fier cu craci, le desf?cea, ?tergea fe?ele p?trate cu o c?rp?, d?dea cu m?na la spate pe pantalonii din piele de drac, ??i ?nfigea c?rpa ?n br?u ?i a?tepta mu?teriii. Pe copii ?i lua cu huideo, s? nu-i strice ceva.?n lunea aia b?tea v?ntul pe cimentul lui. Fra?ii beau la umbr? ?n pr?v?lie, nu se uitau afar?. Era ?i de amiaz?, s? fi fost dou?sprezece. Muierile f?cuser? scurt? la g?t privind spre Filantropia. Baba Marghioala ostenise. Se l?sase pe vine, ciucit? toat?, cu m?inile ?n poale. Nu mai spunea nimic. ??i str?nsese broboada ?n jurul g?tului s? nu r?ceasc? ?i-?i tr?sese poalele fustelor largi ?n jurul gleznelor, s? n-o ia v?ntul pe dedesubt. Aglaia povestea de ale ei. Era dup? l?sata-secului ?i nu mai ispr?vea. Fusese cu o sear? ?nainte la cumetri, de b?tuser? alvi?a, mai b?use un pahar de vin, ?i mergea gura ca o meli??.C?nd ostenise, scosese din buzunar o coaj? de portocal?, uscat? pe ma?ina de g?tit, s?-?i ?ndulceasc? sufletul. Mirosul pl?cut g?dilase n?rile copiilor. Ene l?sase dambilu?ca. Ce-ar mai fi ros ?i el o coji??!Al?turi, b?rba?ii se d?deau mai la soare. Ie?iser? ?n haine, s? sperie iarna. Se uitau ?n sus, bine era, da mugurul. ?i cerul se sp?lase tot ca un geam. Unuia i se p?ru c? vede r?ndunelele. Da de unde! Erau tot brabe?ii dolofani ai Cu?aridei – c?nd se l?sau pe maidan, ziceai c? arunc? cineva cu bolovani.A dat Dumnezeu de s-a ivit Mielu. Copiii l-au ?nt?mpinat ca de obicei cu strig?te:—?Vine c?ru?a cu p?ine! Vine c?ru?a cu p?ine!Au ie?it ?i mu?teriii afar? din pr?v?lie, s? mai trag? aer ?n piept, c? erau f?cu?i la din?i.C?nd s-a trezit sluga ?ntre muieri, o dat? ?i-a adus aminte de fapta st?p?nului ?i s-a pus pe pl?ns. Se uita baba Marghioala la el ca la moa?tele sf?ntului Spiridon.—?Da ce-ai, maic?, ce ?i s-a-nt?mplat? Mielu rupea p?m?ntul cu lacrimile.—?Oliu, Doamne fere?te!?i-a venit sluga ?n fire, a deschis u?a c?ru?ei cu p?ine ?i-a ?nceput s? strige:—?Lua?i, m?, oameni buni! Lua?i toat? p?inea asta, c-o dau de poman?! Azi fac eu poman?, m? oameni buni! Lua?i-o, m?, nu v? mai uita?i la mine a?a…?i a ?nceput s? ?mpart? p?inile.Muierile r?m?seser? ?ncremenite, cu m?na la gur?. Nu se apropiau. Ene, ?tirbul, cum a auzit, a ?i b?gat m?na unde ?tia el c? st?teau pitu?tile albe la care r?vnea de luni de zile. A luat una. Mielu nu i-a zis nimic. A luat dou?. Mielu i-a mai pus una ?n bra?e. S-au apropiat ?i ceilal?i.—?Ne dai, nene, ?i nou??—?V? dau, m?, n-auzi?i c? azi e pomana s?racului? ?i-a golit cutia droa?tei.Mu?cau ofticoasele lui Chiric? din p?ine, nu se dumireau. Bun? p?ine! A?a un miez bun nu gustase gura lor p?n? atunci. Parc? ?i se lipea de suflet. Petre str?ngea firimiturile c?zute din coaja rumenit? bine ?i le arunca pe g?t, s? nu piard? nimic din cornurile frumos mirositoare pe care le c?p?tase. Beghe fugise mai departe, cu buzunarele pline, de frica lui frati-s?u, s? nu-i c?r?b?neasc? vreo franzelu??, lacom cum era.Se dezmeticir? ?i muierile. Baba Marghioala zise cu voce tare:—?I-o fi murit m?-sa lu ?sta, haide, soro, s? lu?m; dac?-i de poman?, de poman? s? fie!Baba Chiri?a s-a lipit ?i ea la coada c?ru?ei. Mielu ?mp?r?ea ?n dreapta ?i-n st?nga.—?Na-v?, fra?ilor!Zidarii, ru?ino?i, ?nc? nu se apropiaser?. I-a chemat sluga:—?Veni?i, m? oameni buni, veni?i de lua?i!Baba Marghioala, care primise de dou? ori, avea poala plin?. ?inea ?n ?or?ul ei larg trei p?ini grele, ascunz?ndu-le. Zicea ?ntr-una Aglaiei:—?S? fie ?naintea m?-si! Dumnezeu s? primeasc?.?n u?a c?rciumii ie?ise ?i Stere. Privea. Ce-l g?sise pe Mielu? Acesta terminase ?i se scutura pe m?ini, fericit. Oamenii se ?mpr??tiaser? care ?ncotro. Negustorul l-a chemat mai aproape:—?M?, tu ?tii c?t cost? un camion d-?sta cu p?ine?—??tiu.—??i cine-l pl?te?te?—?Eu.C?rciumarul nu credea.—?Cu ce?—?Uite bani, colea!?i-a scos ta?ca lui din br?u. ?i trecuse be?ia ?i-i ardea g?tul. A intrat ?n pr?v?lie ?i a chemat oamenii ?mprejur:—?Ce vre?i, fra?ilor, s? be?i? Azi pl?tesc eu!Se mira Chiric?, se mira Ilie. N-au zis nu.Afar? r?m?sese uitat? c?ru?a, goal?, cu u?ile vrai?te. ?n ea intrau brabe?ii Cu?aridei, gure?i, s? ciuguleasc? ?i ei firimiturile r?mase din pomana lui Mielu.T?rziu, aproape de miezul nop?ii, l-au urcat ?n droa?c?, de subsuori, doi ceferi?ti. Mielu era ?eap?n ?i r?dea proste?te. N-a fost nevoie s? dea ?n cal. Acesta ?tia drumul singur.Numai larma de pe uli?a l?utarilor l-a de?teptat. Lucr?torii de la brut?rie nu se culcaser?. St?teau ?n poart? ?i-l a?teptau. C?nta ?i pocnea din bici. A ridicat tot praful din curtea lui Bic?-Jumate. P?n? s-apuce ceilal?i s?-i spuie c? jup?nul ?l c?uta cu poli?ia, acesta a ?i oprit iep?oara, crunt, ?i-a strigat la Mielu:—?Banii, t?lharule! Unde sunt banii? Argatul r?dea de parc?-?i pierduse min?ile:—?Ha, ha, te-ai speriat, domn’ Bic?! Te-ai speriat, ai? Credeai c? plec cu banii dumitale… N-am ce face cu ei, c?-s murdari, dac? vrei s? ?tii!?i i-a aruncat ?n obraz ce i se cuvenea.St?p?nul a adunat polii ?i piesele de cinci lei str?nse cu trud? de slug?, a mai cerut ?i, c?nd a fost socoteala gata, a m?r?it:—?S? te duci unde-oi vedea cu ochii, c? mie nu-mi trebuie be?ivi la u??! ?i l-a chemat pe unul de al?turi: Floric?, de m?ine s? pleci tu ?n cartier cu p?inea, s-a ?n?eles??mprejur se f?cuse t?cere. Nu scotea unul o vorb?. Se uitau numai la fa?a jup?nului, verde ?n lumina felinarului chior.Mielu s-a trezit dintr-o dat?. Cum, adic?, de m?ine s? nu mai duc? p?inea ?n cartiere?—?Domn’ Bic?, domn’ Bic?! s-a repezit spre el.—?Nimic! a r?cnit acesta. Cum am spus! N-am nevoie de be?ivi la u?a mea!Sluga privea la ceilal?i. ?i ei t?ceau.—?Nu se poate, domn’ Bic?!St?p?nul plecase ?n od?ile lui. Nu-l mai prinse.?La vreo lun?, unul din lucr?tori ?l ?nt?lnise ?n fa?a c?rciumii lui Stere. Mielu ajunsese r?u. Avea o privire de capiu ?i nu ?tia ce mai spune. De c?nd ?l aruncase domnul Bic?-Jumate afar?, ?n strad?, tr?ia din mila femeilor. Lucra noaptea la serviciul barometric, vai de mama lui cum m?nca o p?ine, c? se dase ?n patima be?iei. Risipise tot ce-i mai r?m?sese ?ntr-o s?pt?m?n?, ?i, s?-l fi v?zut acum, nu-l mai cuno?teai! Stere ?l scotea afar? din pr?v?lia lui dup? ce bea dou? cinzecuri pentru c? ?ncepea s? c?nte pope?te ?i spunea prostii.Sluga avea o fa?? bl?nd?, poleit? parc?, a?a cum au sfin?ii. Nu se sup?ra. O lua t?r??-t?r?? spre buza gropii, ?ntr-acolo unde-ar fi vrut s?-?i cumpere peticul s?u de loc, ?i se oprea la ramp?, cu m?inile ?n buzunarele n?dragilor petici?i. Gunoierii ?i ?nv??aser? damblaua. Cum aveau pu?in timp s? r?sufle de la desc?rcatul resturilor din camioane, se apropiau de el ?i-l ?ntrebau:—?Ce-?i mai face du?manul, Mielule?Prostul r?dea c?tva timp ?i pe urm?, ca ?i c?nd ?i-ar fi adus aminte, se ?ncrunta deodat?, spun?nd m?nios:—?Eu pe lumea ailalt? am s? m? fac pisic?, domn’ Bic?, ?i tu, du?manu meu, ?oarece, ca s? te chinuiesc cum m-ai chinuit tu pe mine!Veneau mai mul?i ?mprejur ?i-l smoneau, c? sluga vorbea ca din c?r?i.—?Nu r?de?i! se r?stea la ei Mielu.Nu r?dea nimeni, cine s? r?d?, a?a i se p?rea lui.—?Nu r?de?i, c? Dumnezeu pe cei buni ?i face v?nt, pentru c? dac? e?ti pas?re, tot te v?neaz? v?n?torul, dac? e?ti broasc?, te m?n?nc? ?arpele, pe c?nd v?ntul, ehe, lui nu-i nici cald, nici rece, p?trunde oriunde, nu-l poate opri nimeni… ?i eu v?nt o s? fiu, ?i pisic?. Iar du?manul meu, broasc? ?i ?oarece, s?-l chinui cum m-a chinuit el pe mine…Gunoierii se ?ntorceau cu spatele, s? nu le vad? prostul roua din ochi…? SineftaEra ?ntr-o s?mb?t?. Prin mahalale, ie?iser? femeile cu ?mp?r?itul pentru sufletul mor?ilor. L?ng? o poart?, punga?ii d?dur? cu ochii de o feti?can?, n?ltu?? ?i f?cut? bine, care mai mult alerga dec?t mergea. Coadele p?rului ?i s?ltau pe spate ca ni?te h??uri.—?Ia prive?te, Trean??, a zis Nicu-Piele. S-a uitat ?l b?tr?n. Bun? buc??ic?! Lunganul o apuc? de bra?:—?Und’ ?i-i drumul?Copila avea ?n m?n? o oal? cu sfin?i de coc?.—?M? duc s?-mpart, a r?spuns.—?Mie nu-mi dai un bolinde? d-?sta? ?i-a scormonit-o cu ochii lui.—???i dau.P?n? s? ?ntind? cana, el a b?gat de?tele, tr?g?nd afar? coca dulce. Gheorghe fluiera al?turi, numai ochi.—??i cum ??i zice, fata neichii?Codana a s?ltat pieptul t?n?r, a l?sat ochii-n z?pad? ?i-a ?ng?nat:—?Sinefta.—?A cui e?ti, m?nca-te-a??—?Tata a fost chirigiu la Tarapana, da s-a pr?p?dit.—?Ce spui?!—?Da.Mardeia?ul a cuprins-o ?n focul privirilor lui.—??i de sufletu lui dai de poman??—?De sufletu lui ?i-al mamii…—?Muri ?i m?-ta?—?Muri…—?Dumnezeu s-o ierte! ?i nu ?i-e ur?t singur? p? lumea asta?—?Nu mi-e, c? m? ?ine o m?tu??.Fata prinsese o ?ndr?zneal? ?i ?mpr??tia z?pada cu pantoful ei mic.—?O s? dau pe la tine, a mai zis Piele. Da unde stai?—?Da de ce vrei s? ?tii?—?A?a, s? mai trec c?teodat? s?-?i ?in de ur?t…—?Nu mai spune?Gheorghe o dat? a ?ntors obrazul lui b?tr?n.—?Ete-a dracului!Lunganul i-a dat un ghiont:—?Taci, Trean??, c?-mi strici ploile! S-a-ntors c?tre ea. Hai, spune, neic?, s?-?i iau de-o rochie, niscai pantofi, c-oi fi goal? pu?c?, vai de vie?i?oara ta!—?Ce inim? mare ai, s? nu-?i fie de deochi! r?se Sinefta, ?i ?l b?tr?n se uit? mai bine spre fat?.Codana, s? nu-i dai ?aptesprezece ani, avea un obraz curat de fat? cuminte. C?nd r?dea te-apuca a?a, o furnic?tur?.—?Nu m? fierbe, m?nca-?i-a? ochii…—?De, c?-?i spusei, la Tarapana stau. Caut?-m?, numai s? m? g?se?ti, ?i s? nu te simt? m?tu?i-mea, c? e dat? dracului, te bag?-n gura lumii!?i plec?, mi?c?ndu-?i ?oldurile lungi ?i coadele. Codo?ul ??i puse palma la gur?.—?Ce-ai de zis?—?Asta ?ntoarce un cartier ?i mai d? ?i p-al?turi!Piele d?du din umeri.—?N-a? crede! E crud?, miroase a lapte.—?Ce lapte, huiduma dracului, nu vezi ce-i iese din gur??Ningea m?runt ?i nu era frig. ?l b?tr?n se s?turase de at?ta ?edere. Poterele ?i mai sl?biser? ?i ie?iser? s? umfle c?te un portofel prin tramvaie. Se ?mp?r?iser?, s? nu-i vad? lumea gr?mad?, s?-i miroas? comisarii. Sandu-M?n?-mic? plecase cu ucenicul pe Grivi?a, s?-l ?nve?e cum se bl?tuie?te o moar? f?r? b?taie de cap. Paraschiv, t?une, nu ?tia s? umble cu lama. A?a nu mai mergea, c? ?i meseria de ho? cere mereu alte deprinderi.Nicu-Piele era vesel ?n ziua aia. Ciupise ni?te gologani de cu diminea?? sau, cum spunea el, f?cuse pia?a ?ntr-un tramvai. La Gara de Nord s-a oprit cu ?l b?tr?n, unde era ?nghesuial? mai mare ?i loc prielnic de u?urat gorobe?ii. Peroanele, ticsite de pasageri care a?teptau plecarea trenurilor. Unii atunci soseau: gogle?i de la Gala?i ?i de la Br?ila, ?nc?rca?i cu geamantane. Se cuno?tea c? sunt din provincie. Aveau fe?e speriate ?i se uitau ului?i ?n dreapta ?i-n st?nga. Nu cuno?teau. Tr?surile a?teptau afar?, la intrare, ?i le venea greu s? care, trebuiau ajutoare. Ai lor erau!Cei doi se ?n?eleseser? f?r? multe vorbe:—?Gheorghe, punem ochii pe vreun barosan ?i-i lu?m geamantanele. Tu unul, eu unul. C?nd ie?im afar? ?i-oi face pst! tu o ?tergi la dreapta, eu la st?nga. Ne g?sim la ?Doi p?duchi”, ?n Taica Laz?r.Zis ?i f?cut. A ochit Nicu un fraier. Boier dup? ?nf??i?are. Avea haine-n dungi ?i-un pardesiu scump. ?ntr-o m?n? ?inea un baston.—?S?-?i ducem geamantanele, st?p?ne? se ?nfiin?ase ?l b?tr?n ?n fa?a lui, sco??ndu-?i ?apca din cap.—?Ieftin, un pol p?n? la tr?sur?, a ad?ugat ?i lunganul.Str?inul n-a zis nu. Punga?ii au pus m?na pe valize. Scump? marf?! Din piele de porc, cu catar?mi de aluminiu. Le-au pus pe spinare ?i-au mers spre ie?ire, unde a?teptau birjarii. ?n urm?, p??ea lini?tit mu?teriul, lovind pietrele peronului cu bastonul. Mergea u?urel-u?urel. Ho?ii au m?rit pasul. Barosanul abia se ?inea dup? ei.—?Mai ?ncet, c? v? pierd! g?f?ia.Ei, de unde… C?nd s? treac? pia?a g?rii, o dat? s-a uitat codo?ul la Nicu-Piele.—?Acu’!Au zbughit-o am?ndoi, unul ?ntr-o parte, altul ?n cealalt?. ?n urma lor, boierul s-a dumerit greu ?i-a ?nceput s? strige:—?Ho?ii!P?n? s? alerge p?guba?ul, ia-i de unde nu-s! Se adunaser? sergen?ii, fluierau degeaba. Punga?ii s-au urcat fiecare ?ntr-un tramvai ?i duceau prada.Spre Calea V?c?re?tilor era un t?rg ?nghesuit ?ntre dou? str?zi murdare, unde se desf?ceau lucruri de furat. Acolo nu te ?ntreba nimeni de unde ai c?m??ile de m?tase sau hainele scumpe de dril. Dughenile gemeau de asemenea marf?. Veneau oamenii s?raci s? se ?n?oleasc? ?i luau mai ieftin costumul. ?ntrebau, puneau banii pe mas?, plecau.Gheorghe ajunsese mai ?nainte. ?l a?teptase pe Nicu la sta?ia de tramvai. Merser? apoi la domnul Goldenberg. Intrar? ?n ni?te od?i mici ?i ?ntunecoase. Mirosea ur?t, a resturi r?ncezite de m?ncare. ?n fundul pr?v?liei era atelierul, o camer? ?nalt?, f?r? geamuri, luminat? de becuri galbene, murd?rite de mu?te. La vreo cinci ma?ini de cusut lucrau ucenici palizi, pref?c?nd croiala hainelor. Schimbau nasturii ?i le descoseau semnele, nimeni n-ar mai fi cunoscut de unde vin m?rfurile. Aveai un costum la dou? r?nduri, negustorul ?l f?cea sacou, ?i rotunjea poalele, mai scotea un buzunar ?i punea altul pe fa?a stofei, nu mai sem?na cu ce adusese?i. Lucrurile treceau ?n ?nc?perea din fa??, plin? de umera?e pe care at?rnau o mul?ime de costume ?epene ?i c?m??i de diferite culori. Aici r?zbea o lumin? slab? prin geamul vitrinei ?nc?rcate. ?i afar?, pe trotuarul ?ngust ?i plin de h?rtii, at?rna un ?ir lung de haine, p?zit de nevasta negustorului, o femeie gras? ?i ?nalt?. Aceasta ademenea cump?r?torii ?n pr?v?lie, strig?nd din toate puterile:—?Ia ?i te-mbrac?! Ia ?i te-mbrac?! Costume de strad?, fracuri de ?nchiriat, costume de ?nmorm?ntare, pantofi extra, pre?uri ieftine… Degeaba, domnilor!Desf?cur? geamantanele cu o cheie potrivit? ?i scoaser? lucrurile furate. Erau vreo dou?sprezece c?m??i, dou? costume de haine, o pereche de pantofi, a?eza?i pe ?anuri, batiste ?i izmene, o perie de cap ?i ni?te sticlu?e cu parfumuri. Negustorul tr?gea cu coada ochiului spre intrare, s? nu dea cineva peste ei.—?Ce dai, jup?ne? ?ntrebase codo?ul.Domnul Goldenberg se mai str?mbase, zisese ca totdeauna c? ei or s?-l bage ?n pu?c?rie ?i, ?n cele din urm?, le f?cuse pre?ul. S-au mai tocmit. Nicu-Piele se uita la lucr?tori. ??tia nu scoteau capul din lucrul lor. Luaser? banii ?i ie?iser? ?n bazar. Au b?ut c?te-un pahar de vin ?i p?n? seara au umblat aiurea prin mahalale.Lunganului ?i r?m?sese g?ndul la Sinefta. Umbla cu capul aiurea. Nu mai asculta la ce-i spunea Gheorghe.Pe la nou?, s-au ?ndreptat spre centru, unde st?teau deschise vreo c?teva cafenele. Ora?ul avea toate vitrinele aprinse. Focul lor aluneca pe trotuarele lucioase. L?ng? burs? d?dur? ?i de ceilal?i. Jucau biliard.Salonul, vopsit ?n ulei, negru de tutun, plin. C?ldura din?untru le ?nc?lzi oasele. Florea ??i potrivea tacul ?i, c?nd ?i v?zu, lovi bilele albe ?n grab?.?ntr-un col?, Sandu-M?n?-mic? bea cu ucenicul. Gheorghe le-a f?cut din ochi: ?Nu ?tim, nu ne cunoa?tem!”La mesele din jur se juca table sau stos ?i chelnerii c?rau cafele aromate negustorilor. Se fuma ?n draci ?i un miros acru de ?igar? ieftin? otr?vea aerul. Florea a trecut pe l?ng? Paraschiv ?i i-a ?optit:—?Stai l?ng? u?? ?i comand? ceva. C?nd o ie?i cu b?taie, tu s? spargi lampa ?i s? te faci mort. Vreau s? las ni?el s?nge ?n seara asta. Ne g?sim afar?…Dup? vreun ceas, cafeneaua ?ncepu a se goli. Plecau lefterii. R?m?neau ?i cu parale multe, ni?te gabroveni de te ?nmorm?ntau ?n baft?. Negustorii, vreo cinci, ?edeau la o mas? ?i r?deau, ?nc?lzi?i cu lichioruri. Gheorghe i-a poftit la un joc.—?Cu pl?cere, a primit un sfrijit. Tot nu mai avem noi pe cine s? cur???m… Lua?i loc la masa noastr?.Ucenicul ?i privea. Nici ei nu aveau vreun suflet mai curat, ?ntuneca?i la chip, cu ochi de ?obolan, cenu?ii ?i cr?nceni, amestecau c?r?ile murdare, le filau cu pl?cere ?i z?mbeau mul?umi?i. Puser? ?n fa??, pe lemnul lustruit, gr?mezile lor de poli galbeni ?i, din c?nd ?n c?nd, le m?ng?iau, cu ochii pierdu?i ?n tavanul ?ntunecat. U?a se deschidea ?i se ?nchidea. Intrau oameni noi, se a?ezau la alte mese, cei mai mul?i plecau. La miezul nop?ii, r?m?seser? numai gabrovenii ?i caramangiii. Jocul se ?nt?r?tase. C??tigau negustorii, dup? planul lui Florea. Osteniser?, dar nu se l?sau. Miza cre?tea ?i li se f?cuse cald.Atunci a ?nceput Gheorghe a m?slui c?r?ile. Polii au f?cut picioare. Treceau sub palma punga?ilor. Piele clipea din c?nd ?n c?nd peste mas?. P?guba?ii se frecau de scaune. ?n cafenea, fum s?-l tai cu cu?itul. Sandu juca ?n pierdere, ca s? nu se prind? p?c?li?ii. Au mai schimbat ce-au mai schimbat popii ?i damele, p?n? s-a ridicat un negustor ?n picioare.—?Banii! a r?cnit o dat?. Mama voastr?, face?i cu pricin?! Florea ?edea ?nc? pe scaun ?i-i privea bl?nd.—?Ce e, domnule?—?Banii, escrocilor! striga gabroveanul.?ncremeniser? ?i chelnerii.—?Nene, nu m? sup?ra, nene! c? m? g?dil repede… a mai spus Nicu-Piele. Vezi, c? eu fac ur?t dac? m? calc? cineva pe picior!—?Aduc poli?ia! a mai apucat s? spun? unul dintre p?guba?i. Sandu a r?sturnat masa. Ceilal?i doi au scos ?i?urile. Negustorii aveau ?i ei cu?ite la car?mbi. Paraschiv a aruncat cu un scaun ?n lamp?. Se f?cuse ?ntuneric de-?i b?gai degetele ?n ochi.Nu se auzir? dec?t c?teva ?ipete scurte, g?tuite, ?i un cap care trosnea lovit cu ceva puternic. ?n ?nghesuial?, Piele str?ngea polii risipi?i pe du?umele, dibuind. Ucenicul ?i a?tepta afar?. M?n?-mic? ?l aducea de subsuori pe Florea. ?l ?njunghiaser? gabrovenii. Curgea s?ngele din el ca dintr-o ci?mea. Sosiser? ?i ceilal?i, g?f?ind. Cur??aser? locul ?i-i l?saser? pe negustori s? se taie ?ntre ei pe ?ntuneric.L-au t?r?t ce l-au t?r?t pe Florea. ?n?epenise. Gheorghe ?i-a rupt o m?nec? de la c?ma?? ?i a vrut s?-l lege. Era prea t?rziu. Se adunase lume. Trebuiau s?-l lase dac? nu voiau s? cad? ?n m?na sergen?ilor. Paraschiv s-a r?stit la ei:—?U?cheal?, c? ne pripone?te! Un mort nu mai are gur?! Nicu-Piele le-a spus unde s? se g?seasc? ?i s-au risipit ?n toate p?r?ile.La miezul nop?ii s-au ?nt?lnit ?ntr-un gang, sub Hotel Nord. Erau b?u?i ?i cu chef de muieri. Cum l-au v?zut coardele pe ucenic, g?rl? pe el:—?S? tr?ie?ti, micule, ce mai faci?—?Trandafirule, ce te ro?e?ti a?a? Hai cu m?mica sus, s? te-nve?e ea!Paraschiv nu se ro?ise. Se uita numai chior?? la ele.—?Miorl?itule, n-oi avea daravel?!Ca g??tele erau. Abia l-a scos M?n?-mic? din m?inile lor:—?Da?i-v? la o parte, boarfelor!Venise ?a?a, care le oc?ra pe neru?inate. Gheorghe i-a ?optit patroanei c? aveau nevoie s? stea ascun?i vreo dou? zile ?n tractirul ei.Una mai ar?toas? i-a pus ???a-n palm? lui Sandu, s?-l ?nfierb?nte. ?mprejur se ?nv?rteau pe?tii ?i c??iva olteni veni?i s?-?i aleag? de c?p?t?i. Mirosea a sudoare ?i a odicolon. ?ntr-un col? c?nta un gramofon r?gu?it, ?i dou? femei dansau, ?nv?rtindu-se ?n jurul lor.?a?a i-a ?nchis ?ntr-un salon, le-a adus de m?ncare ?i de b?ut, ?i a num?rat banii primi?i de la Nicu-Piele. Dup? aia, i-a v?r?t ?n s?n ?i-a z?mbit cu gura ei ?tirb?.—?Domnii nu vor ni?te fete? l-a ?ntrebat pe codo?.Le era somn ?i fric?. Nicu privea pe fereastr? afar?. Ningea ?nc? m?runt ?i fiecare se g?ndea c?-l l?saser? pe Florea ?eap?n pe trotuar, singur ?n moarte.??i apucase o poft? de dragoste s?lbatic?, nu se mai saturau. Colindau cartierele, ?nnopt?nd pe la ibovnice uitate de mult, le spuneau c? nu-i mai sl?besc presarii din urm? ?i petreceau cu l?utari.Nicu-Piele s-a dus ?ntins la Tarapana, dup? Sinefta.Filantropia se vedea de departe, dreapt? ?i luminat? de felinare. Ningea bl?nd ?i punga?ul prindea ?n palm? fulgii u?ori, care se topeau. S-a uitat ?n dreapta, s-a uitat ?n st?nga, a ?ntrebat.A g?sit, a ocolit o curte luminat? cu l?mpi de carbid ?i-a s?rit ni?te uluci ?nalte. A m?surat lung ferestrele din fa?a lui ?i-a a?teptat. Casele erau d?r?p?nate, c?zute pe-o r?n?, cu geamuri oarbe. ?ntr-un pervaz a z?rit fa?a Sineftei. Fata ??i despletise cozile ?i c?nta ceva ?ng?nat. Pe sticla umed? se a?ternuse o brum? sub?ire de r?ceal?. Ho?ul s-a apropiat pisice?te. Z?pada se a?eza lini?tit, straturi-straturi. S-a dat l?ng? fereastr?. ?n odaie ardea numai o candel?, ?i c?nd Sinefta i-a v?zut chipul ?n geam, alb ca ?uica, a ?ipat cu m?na la gur?.—?Deschide! a spus de afar? punga?ul.Copila era speriat?, dar parc?-l cunoscuse.A deschis.—?Cine e?De afar? p?trunse frigul u?or ?i o ploaie de fulgi albi.—?Eu, m? mai cuno?ti??l ?inea minte.—?Nu mai puteai, veni?i!?i p?n? s? mai zic? ceva, lunganul a ?i pus un crac pe pervaz ?i cu al doilea a fost tocmai ?n?untru.—?S? nu se de?tepte b?tr?na! se v?ita ea pe ?ntuneric.—?Ti-e fric??—?N-ai de unde s? ?tii c?t e de-a dracului!—?Las-o pe mine, ?i sticle?te norocul dac? se de?teapt?!Caramangiul ?nconjur? odaia cu privirile.—?Da frumos mai e la tine! Ai ?i gramofon! ?i cum miroase a gutuie, parc?-i ?n gr?din? la Mitropolie!Era ?nalt de atingea candela. Avea jambiere ?i bocanci. Mirosea a b?rbat ?i a vin. Ninsoarea i se topea pe cojocul scurt ?i c?lduros. Se auzea trosnetul lemnelor ?n godinul p?ntecos ?i torsul pisicilor adormite pe o sofa scund?.?A?a a ?nceput dragostea lui cu Sinefta. Copila l-a frecat ce l-a frecat, ?l aducea noaptea, ?l ?inea ?n odaia ei, la c?ldur?, dar nu-i credea vorbele mincinoase, c? vorbea Piele, vorbea, dar nici codana nu era vreo proast?. I-a povestit via?a ei, roman, nu altceva. Crescuse greu, din s?r?cie, n-avea nici de m?ncare. S-a f?cut c?nt?rea??. C??i n-o batjocoriser?, se s?turase! A?a, mai r?dea ea, se mai ascundea, dar ce ?edea ?n inima ei s? nu fie nici la du?mani! ?i dac? el, b?rbat ce se afla, voia s?-l aib? de suflet, s?-l iubeasc?, trebuia s? mai a?tepte, s? se deprind? ?mpreun?.Praf ?l f?cuse Sinefta pe punga?, c? era frumoas?, frumoas?! R?dea Gheorghe:—?Te-a-ntors pe pl?tit oafa aia, Nicule!El d?dea din cap cu m?ndrie:—?Da de unde!—?Parc? eu sunt chior, nu v?z…—??i se pare.—?M?!—?Du-te dracului ?i las?-m?-n pace!—?S? te arz? un foc mare dac? min?i?—?Gheorghe, acu scot ?i?ul!—?Vezi, m?, vezi c-a?a-i? P?i tu nu te ui?i la ea ce ochi are? Asta-i curv? desc?ntat?, c-un plan te vinde, cu altu te cump?r?!?i a?a era. Ce nu-i c?ra ho?ul? M?rgele ?i inele, br???ri ?i c?te alea, dar de ?nvins n-o ?nvingea, codana nu-i da carnea ei. N-o sl?bea. Seara, gr?mad? era la ?Doi curcani”, unde c?nta Sinefta. Se uita. Se mai lipea vreun gagistru de avea parale. Pleca cu el. R?m?nea Piele cu buzele umflate. Iar r?dea Gheorghe:—?Tu o a?tep?i ca prostu, ?i ea se d?-n b?rci cu ?i de are franci!Punga?ul punea capul ?n p?m?nt.—?C?nd ??i spun eu c? asta are stof?, tu nu m? crezi! Te joac? pe degete, ca pe fraieri, ?i tu-nghi?i!?nghi?ea, c? nu mai putea dup? ochii ei. ?nc? tot el o ap?ra:—?Ce ?tii tu, Trean??!? Ce-are a face mu?teriii cu mine, eu sunt gagicu ei de inim?, d-aia nu mi-o d?, c? m? respect?!Se pr?p?dea ?l b?tr?n de r?s:—?Te respect?, ai? Oi fi tat-s?u, da nu ?tiur?m noi!?i-n g?ndul lui avea o b?nuial?. ?ntr-o zi l-a luat pe neocolite:—?Ascult?, Nicule, tu oi fi suferind, nenic??…—?De unde-o mai scose?i ?i p-asta?—?De…—?Ce de, m?, ce de?!—?Nu te-o mai fi ajut?nd c?inele, nenic?!?Ho?ul s-a f?cut ro?u tot.—?Dac? mai sco?i o vorb?, te tai!A plecat Gheorghe. N-a mai r?bdat nici Piele. S-a a?ezat la o mas? la ?Doi curcani”, a privit ?mprejur ?i-a chemat c?rciumarul. A cerut o vadr? de vin ?i-a b?tut-o cu trei necunoscu?i. C?nd s-a sim?it d?rz, a strigat la Sinefta:—?Ia s?-mi joci, puic?, pe mas?, s? ?tie ?i ??tia de te cump?r? pe cine iube?ti tu!Curva a ?n?eles c? nu mai e de glum?. ?i-a ridicat fustele ?i i-a jucat pe mas?.?n zori, punga?ul a chemat o tr?sur? ?i a luat muierea ?n bra?e.—?Asta-i ziua ta de nunt?, Sinefto! i-a zis.Copila r?dea. Avea un obraz proasp?t ?i rumen ?n lumina dimine?ii. V?ntul ?i spulbera p?rul, ?i sufletul lui Nicu-Piele era ca vioara. Numai c? se ?mb?tase ?i adormise pe drum. Se trezise tocmai a doua zi, f?r? un ban, ?eap?n, ?ntr-un ?an?. Gagica dus? a fost, n-a mai v?zut-o dec?t peste vreo lun?, s? n-o mai cunoasc?, ?mbr?cat? ca o cocoan?, la bra?ul unui negustor, nevast? de-acum. Era tot cu Gheorghe. ?l b?tr?n, cum a z?rit-o, i-a dat un ghiont:—?Nicule, aia nu-i Sinefta, de-o iubeai tu?S-a uitat punga?ul. Ea era.—?Da. Ia prive?te ce clift are!—?Mai ?ii minte c?nd te-a l?sat lefter ?i n-ai mai g?sit-o?!—?M? duc dup? ea.—?Ce, ai m?ncat g?ini z?p?cite?! Stai la un loc, nu fi prost! Ce rost are?—?Cum ce rost are?—?P?i dac? e?ti g?lm? ?i nu ?tii c? la femei credin?a e scurt? c?t coada c?inelui!—?Las?-m? s? m? duc s?-i mai v?d ochii, s-o scuip ?i s?-i zic: Ptiu, curva dracului, da pe prostu ?sta c?t o s?-l mai ?ii?Gheorghe z?mbea cu gura lui ve?ted?.—?Las?, m? Piele, treac? de la tine!… S? fie ?i ea fericit?! A?a e ?n via??, o dat? p?c?le?ti tu pe altul ?i de-o mie de ori te p?c?le?te cine nu te-a?tep?i. Hai mai bine s? bem ceva, ehe, c?te n-am v?zut eu! Tu e?ti ?nc? t?n?r, ?i-ai s? mai p?time?ti, numai minte s? te-nve?i!?n ochii lunganului st?ruia o p?rere de r?u.—?Nu mi-e de altceva, Trean??, nici c? mi-a tocat banii, nici c? i-am c?rat ca un prost ce-a vrut ?i ce n-a vrut. ?tiu, muierea fuge tot la ?l de are mai mult, dar s? m? fi ?n?eles, m?! S? m? fi ?n?eles! Pricepi?Pricepea Gheorghe.? Nea FaneNea Fane, gur? bogat?, de-i mai zicea ?i Carambol, c?-i pl?cea s? joace biliard, avea ceasul lui c?nd se oprea-n fa?? la Stere, se uita ?n pr?v?lie ?i d?dea bun? seara.Lucra la morg?, despuia mor?ii, le f?cea el cu dresuri, ?i ?mb?ls?ma, umbla-n om cum ai c?ta ?ntr-un raft.Cine nu-l ?tia? Era ?ndesat, cu priviri batjocoritoare, nu scotea m?inile din buzunare. Scuipa des, cu sc?rb? ?i-avea o vorb? a lui, de-o ?tiau to?i:—?B?, dac? dreptatea ar fi o s?rm?, a? ?ndrepta-o eu!S? fi avut cincizeci de ani, da nici nu-i d?deai, de?i albise devreme. Obrazul – proasp?t, sub?ire, s?n?tos.Se apropia de tejgheaua negustorului ?i cerea cu o voce puternic? de se auzea p?n? ?n fundul c?rciumii:—?Coan? Lino, d?-mi ?i mie o sticl? de lamp? num?rul doi! Asta era m?sura cu care ?ncepea: un cinzec. Privea drojdia veche, o amirosea cu n?rile hulpave, f?cea din ochi nevestei.—?Merge…Nu se a?eza pe scaun, ca oamenii. El bea de-a-n picioarele.—?Destul o s? stau culcat ?n groap?, zicea. C?nd e vorba s? beau un rachiu, barim s?-l simt ?i-n t?lpi.C?te nu ?tia ?sta! V?zuse la via?a lui. Oamenii ?l chemau la masa lor:—?M? nea Fane, ia vin’, m?, de ne mai spune ceva…—?Nu pot, am treab?, zicea, ?i mai cerea o m?sur?: Coan? Lino, ?nc? o sticl? de lamp?…Femeia ?i turna, se uita s? nu gre?easc? mai pu?in, c? mu?teriul s-ar fi f?cut foc. La asta ?inea: s? nu fie ?n?elat, c? ad?uga:—?Destui am ?n?elat eu!La al doilea cinzec, ochii i se aprindeau de pl?cere, b?utura ?l fericea. N-ar mai fi plecat. Nu-?i lua m?na lui frumoas? de pe m?sura rece, de sticl?.Avea ni?te degete de domni?oar?, albe ?i prelungi. Pica vreun nec?jit. Cerea doroban?ul lui ?i-l sorbea ?ng?ndurat; nea Fane se da-n vorb? cu el:—?De unde vii, tat??—?De la munc?, r?spundea Chiric?, ?terg?ndu-?i barba ?epoas?.—?Osteni?i?—?Ostenii. Ce, e u?or? Dau drumu la dou?zeci de trenuri pe zi, m-a de?elat acu…—?Da ce ac e ?la?—?P? unde schimbi ?inele. Vezi matale, ?i la trenuri e o socoteal?, ehe…Nea Fane se mira:—?Ce spui?—?Da. Vine de-un paregzamplu ?Titu”…—??Titu”?—?Da. Vine, cum ??i zic, ?Titu”. ?i dau drumu pe-a treia. Din partea cealalt? trece ?Crivina”, le fac loc. Trece unu-ntr-o parte, altu-ntr-alta, socoteal? mare, trebuie s? ai capu limpede. Ai gre?it acu, s-a dus dracului totu. C-a?a a fost unu… la Vintileanca.—?Ei, nu zice!—?Cum spusei. O fi b?ut ceva, o fi fost omu-n somnu al doilea, a gre?it…—?Ce-a f?cut, t?ticule?—?A dat drumu p-aceea?i linie la dou? garnituri. Ciulama s-au f?cut. Mor?i, r?ni?i, ia-l la ?ntreb?ri: cum a fost, cum s-a-nt?mplat; zace omu-n pu?c?rie ?i-acu…Nea Fane o chema pe negustoreas?:—?Mai d?-ne c?te-o sticl? de lamp? la am?ndoi… Chiric? mul?umea:—?Noroc s? dea Dumnezeu, da dumneata pe unde tragi?—?Eu?—?Da.—?Eu-s cu mor?ii…—?Nu vorbi! ?i ?ngropi?—?Nu, le fac autopsia…Chiric? tr?gea un g?t bun, scutura din cap:—??i otopsia asta cum e?—?P?i, te ui?i ?n om. Chiric? nu ?n?elegea.—?Cum vine asta te ui?i ?n om?Nea Fane z?mbea u?urel, mai privea rachiul, apoi ?i spunea:—??l iau, ?l sp?l, ?l tai…—?Aha…—?V?d de ce-a murit, ?tiu cum st? ma?ele-n dumneata…—?Nu mai spune! E?ti doctor care vrea s? zic??—?Nu chiar doctor. Un fel de felcer… Coan? Lino, mai d?-ne c?te-o gamoaie!Chiric? zicea:—?Vai de mine, dumneata vrei s? m?-mbe?i… Dar apuca cinzecul cu n?dejde.—??i tot cu m?inile-astea m?n?nci?—?Da cu care?—?P?i nu ?i-e sc?rb??—?De ce s?-mi fie sc?rb?? Ehe, omu…—?Nu-?i miroase a hoit?—?Nu-mi miroase. Dumneata nu ai de unde s? ?tii ce frumo?i sunt mor?ii.—?Ce spui?—?Da. ??tia nu mai pot s?-?i fac? r?u. ?i vezi a?a cum i-a l?sat Dumnezeu. Bogat, s?rac, bun, nebun, la fel sunt: ?epeni. Nu mai mi?c?, nu mai strig? la tine. Nu mai fac pe-ai dracului. ?nc? mai vorbesc cu ei…—?Vorbe?ti cu ei?—?Da ce crezi? Sunt ca ni?te copii. Nu zic pis. ?i ?tiu dup? acte. ?sta a fost negustor, ?sta judec?tor, ?sta neam prost, to?i ?n piele, nu se mai deosebesc. O, dac-ai da jos hainele de pe ei, c? haina-i r?ie?te, i-ai vedea: to?i la fel. Seam?n?. ?i-i ?ntreb: ?Ei, Popescule, c??i ai b?gat la gherl?, c??i ai vindecat, t?ticule? C??i ai ?n?elat?” Ei nu zic nimic. Ce s? mai zic?? ?i m? uit c? au r?nza la fel, acela?i tac?m de ma?e. Da-ntr-unele fluier? v?ntul ?i-n altele muste?te gr?simea. ?i-mi spun: ?Asta nu e bine, Fane! Nu e bine, Popescule! Te-oi vedea eu pe lumea ailalt?, c? acolo nu mai e ca pe lumea asta: to?i cu ap? ?i cu aer stau! Sufletu n-are c?ma?? ?i firm? la poart?: domnu cut?ric?, domnu cut?ric?! S-a zis! D-aia-i Dumnezeu mare! C?-i aduce pe to?i la un fel.” M? uit la ei. Tac. ?Nu mai zice?i nimic? m? r?stesc la c?te un b?rbos. Ei, unde nu m? prindeai tu acum c?teva luni?! Ce mi-ai fi f?cut! P? c?nd a?a, stai colea ?n fa?a mea cu zgaibaracele-n sus.” ?ncai trebuie s? nu m? supere. C? dac? m? sup?r?, ?l las de putreze?te mai repede. ?i dac? putreze?te mai repede, ?l ia Aghiu?? de chic?. Dup? toate astea, vin rudele. ?i se face lehamite de om c?nd ?i vezi. Ni?te sc?rn?vii de muieri care pl?ng de zici c? li se rupe inima dup? r?posa?i, da c?nd le cer un bac?i?, le tremur? m?na. Da nici eu nu-i las nepedepsi?i. ?nc? vreo v?duv? m? roag?: ?F?-l pe Mitic? al meu mai frumos, c? vreau s?-l fotografiez!” Auzi dumneata: vrea s?-l fotografieze! Unii ??i a?az? mor?ii-n sicrie de sticl?. Cic? s? se mai uite la ei, s?-i mai vaz?! Ptiu! Ce s? mai vaz? la ei? C?-s reci, c? nu mai poate nici unu nimic! Minte scurt? de femei…Nea Fane ostenea. O dat? se posomora. ?l apucau ?ngerii pierz?rii de ceaf?. Schimba m?sura:—?Coan? Lino, d?-ne c?te-o sticl? de lamp? num?rul cinci!Nevasta c?rciumarului ?l cuno?tea. Autopsierul era un be?iv lini?tit. Nu sp?rgea nimic, nu f?cea scandal dac? se ?mb?ta. Dar c?nd i se n?z?rea a chef, ?ncepea s? bea cu litra. Se uitau mu?teriii ceilal?i la el.—?Cum e, nea Fane? ?ntreba Ilie de al?turi.—?Cum s? fie? Beau, c? mi s-a f?cut sc?rb? de lumea asta! S? fie dreptatea o s?rm?, a? ?ndrepta-o eu!?i iar ?ncepea s? vorbeasc? cu Chiric? despre mor?ii lui:—?Acu i-am l?sat s? doarm?. Sunt mul?i. P?n? le vine r?ndul, mai a?teapt?. E munc? mare ?i la noi, ce crezi dumneata? Diminea?a, cum m? duc, deschid fereastra. ?Ei, cum a?i dormit, fra?ilor? ?i ?ntreb. Bine? Nu v-a fost frig?” Ei, nimic. M? sp?l, ?mi iau halatu, ?mi vine ajutoru. ?l ?ntreb: ?Cum crezi, Vasile, c? st? fierea-n ?sta?” Mortu pare cumsecade. M? uit la buzele lui. C?te muieri o fi pupat? Pe m?inile ?epene are inele. ?nc? Vasile ?mi spune c?teodat?: ?M? nea Fane, ce-ar fi dac? am opri noi verighetele astea? La ce-i mai folose?te mortului?” Nu m-ating. ?l ?njur ?i-l pui s?-?i vad? de treab?. Mie nu-mi trebuie. ?nc? unii au ei grij? ?naintea noastr? s? nu lase aurul pe degetele r?posa?ilor. S? le fie de bine! ?i uite-a?a ?mi trece ziulica! Am ?nv??at: le scot ficatu afar?, m? uit: ??sta a b?ut mult”, ?i zic lu Vasile. La c?te-o baborni??-i g?sesc fierea, o arunc ?ntr-un lighean: ?Na! De-acu n-o s? mai fi a dracului! Cel pu?in te faci ?nger, n-o s? te mai viseze rudele.” ?i-mi mai pic? ?i c?te-o feti?can?. O, p-astea s? le vezi! Abia le-a-mbobocit ???ele. Unele nici n-au ?tiut ce-i aia b?rbat. Stau albe, frumoase ?n fa?a mea. ?Uite, Fane, ?mi spun, asta-i tinere?ea!” ?i-i m?ng?i p?rul lung ?i-o cert, dac?-i vreuna de-a b?ut sod?: ?Ce-ai f?cut, m?, proasto? Ce-ai f?cut?” ?i m? g?ndesc c?-n carnea aia n-a intrat vlaga b?rbatului, c? p?ntecele ?la c?t o lubeni?? n-o s? mai rodeasc?. ?i-n ochii ?ia n-or s? mai curg? lacrimi ?i n-or s? mai vaz? minunea lumii ?steia. C?t? frumuse?e str?nge cucoana asta, moartea!… Pe ea ar fi trebuit s-o ia Dumnezeu ?nt?i. C? m? uit c?teodat?: ce ma?in?-i trupu ?sta al nostru! ?i-e mil? s? strici ceva. Totu-i la locul lui, ca ?uruburile la locomotivele dumitale. P?i s? vezi creierii, t?ticule, s? vezi cum st? inima-n dumneata, beregu?ul, arhitect a fost Dumnezeu! ?i-n carnea ?i-n s?ngele ?sta e ascuns ?i binele, ?i r?ul. S? putem s? ?tim cum s?-l scoatem… C? e frumos omu ?i p?n nuntru, ?i p-afar?. S? m? uit ?n ce st? puterea lui: ?n ni?te sfori de carne ?i-n s?ngele ?la albicios, ve?ted c?nd nu mai e via??-n el. ?Da sufletu unde-o fi, Vasile?” ?l ?ntreb pe ajutor. El de unde s? ?tie? D? din umeri. ?M?, tu tot prost ai s? mori!” ?i zic. ?i-mi aduc aminte c? unii ?l caut? la inim?, al?ii la cap. Caut sufletu ?i nu-l g?sesc. ?S-a dus! ?mi spun. A zburat c?nd a venit moartea. Cum o fi? Ca un porumbel, sau ca o g?z??” Punea iar litra la gur? ?i bea p?n?-n fund… Cel pu?in c?nd oi muri eu, n-o s? mai fie nevoie de spirt. Ma?ele mele stau bine-n drojdie. Acu vreo doi ani am fost la un doctor. Mi-era r?u de nu mai puteam. Mi-a spus: ?S? nu mai bei, c-ai s? mori!” ?Asta era”, mi-am zis. Bine. ?i-am b?ut mai departe. De murit, ?nc? n-am murit, dup? cum se vede. Cel pu?in s? nu m? pr?p?desc de sc?rb?! C? de-asta beau. Mi se face c?teodat? lehamite de tot, mi-e greu…?Pe la miezul nop?ii, c?nd punea Stere obloanele la ferestre, nea Fane pleca pe trei c?r?ri. Avea de mers p?n? la Tarapana, trebuia s? treac? maidanul. ?i era ur?t s? se duc? acas?. ?edea ?ntr-o odaie plin? de oase ?i de borcane, care-i aduceau aminte de meseria lui. N-avea timp s? se mai uite ?n dreapta ?i-n st?nga, cum trecea vremea cu podoabele ei, cu ?nflorirea ?i stingerea pomilor, cu s?rb?toarea z?pezilor, iarna. Pleca diminea?a, venea seara. Bucuria zilelor lui asta era: ame?eala pe care i-o d?dea drojdia.?i ca s?-?i fac? curaj, singur prin Cu?arida, c?lca d?rz ?i c?nta cu vocea lui mare:Cristos a ?nviat din mor?iCu moartea pre moarte c?lc?nd…? Balul meseria?ilorSe ?ntorsese starostele, odihnit ?i cu poft? de treab?. Avea o fa?? buh?it? ?i ?i crescuse p?ntecele. A auzit de moartea lui Florea, a pus la spate.—?Dumnezeu s?-l odihneasc?, a zis scurt.Avea o hain? de piele, acolo f?cut?, ?n jude?, unde se ducea cu Didina, dat? de finii lui, c?ptu?it? cu blan? pe dedesubt, numai nasturi ?i g?itane. ?l pierdea gagica din ochi. Degeaba o ostenea ucenicul cu privirile. ?l fierbea, ?l fierbea.St?p?nul i-a adunat ?mprejur:—?Am poft? s? petrec ca oamenii, ?i dac? se poate pe deasupra ?i altceva, om vedea. O s? mergem la balul meseria?ilor, unde vin to?i me?terii din Bucure?ti. Acolo-i rost de c?rpeal?, dar s? nu v? prind! O s? lucreze Didina, voi numai s? ?ine?i tira ?i s? da?i cu ?uriul dac? se-ntinde vreunul. Pentru asta trebuie s? v? ?nclifta?i, s? nu se cunoasc?. V? duce?i la Goldenberg s? v? ?mprumute ni?te ?oale mai ca lumea, domni s?-mi fi?i, s? nu se gineasc?! Sidili?i-v?, treaba voastr? ce face?i, altfel d? dracu-n voi! ?i s? v-alege?i niscai umbl?tori mai ca lumea, nu scroabe ori ?alupe, s? v? r?d? ur??ii ?ia. Titi, s?-i potrive?ti tu, c? e?ti mai sub?ire, ai grij? de gloaba asta de Gheorghe, c? ne face de r?s…I-a dus Titi Arip? la ovrei, ?n Taica Laz?r.—?S? tr?ie?ti, jup?ne.—?Noroc. Iar a?i g?sit ceva?—?Nu ne lua la mi?to, ?tii bine c? nu-i sezon…Domnul Goldenberg r?se cu bun?voin??. Privi prin geam strada pustie.—?Atunci?—?M-a trimis Bozoncea s?-mi ?mbraci b?ie?ii ??tia. D?-le c?te-un spen?er ?i c?te-o galibard?!—?Da und’ v? duce?i?—?Avem treab?.—?Aha.Ovreiul s-a uitat la ei pe r?nd. Sandu-M?n?-mic? se lipise l?ng? vitrin? ?i-ar fi pus m?na. I-a f?cut cu ochiul nevestei, s? stea cu privirile pe el.—?Bine-bine, s? c?ut?m, morm?ia, pofti?i!?i i-a dus ?n atelierul de al?turi, le-a ales haine pe m?sur? ?i le-a f?cut c?te-o prob?.—?St?p?nul zice c? s? fie ceva mai de lux, d?dea cu clan?a Nicu-Piele.—?Cum nu? Am ceva extra… Sta?i…A scotocit rafturile, s-a urcat pe o scar?, a scos marfa. Pentru lungan era mai greu de potrivit. Avea m?sur? mare, ?i hainele ?edeau ?epene pe el ca doagele. ?Neamul prost se cunoa?te ?i c?nd doarme”, g?ndea ?n sine Sandu.Au r?scolit vreun ceas magazinul s?-i g?seasc? pantofi.C?nd au terminat, punga?ii s-au uitat ?ntr-o oglind?. Ar?tau ca ni?te fan?i ?i c?lcau stingheri?i.—??ndreapt? cocoa?a! strig? Paraschiv la ?l b?tr?n.Gheorghe parc? ar fi pisat str?chini. Pe ucenic ?l ?ncurcau cravata str?ns? pe g?t ?i nasturii c?m??ii de oland?. F?cea ce f?cea, se mai potrivea cu degetele. ?u?ul ?l zgornea:—?M?, las? laba jos. F?-te a?a, ca ?i c?nd de c?nd e?ti tot ?n haine de-astea ai stat!Domnul Goldenberg r?dea al?turi.—?Da nu, z?u, unde merge?i?Nicu-Piele a dat s? zic? ceva, dar M?n?-mic? o dat? s-a-ncruntat:—?Mucles!Gheorghe ofta l?ng? ucenic:—?Ce ne facem? Bal ne-a trebuit! Mor cu leg?tura asta la g?t, ?i c?nd oi lua ?i-un pahar mai mult…La urm?, l-a ?mbr?cat ovreiul ?i pe Sandu. La el a mers u?or, c? mai purtase. ?tia cum se st? picior peste picior ?i cum se umbl? ca domnii.Nicu-Piele se v?iet?:—?Nu po?i nici s? scuipi ?n tren?ele astea!Au ie?it pe la pr?nz ?i cu c?te un palton de ?mprumut pe ei, c?lc?nd rar. ?nc? r?deau:—?Cum ??i vine, Paraschive, jantilicu ?sta?—?S? n-am spor dac? nu semeni cu Mafoame, ?l de d? g?uri ?n tren!—?Ce mai, ne-ntitirizar?m!?n od?ile Didinei se adunaser? vreo trei croitorese care potriveau o rochie ro?ie, lucioas?, din material scump. Titi Arip? a ?nceput s? le ciupeasc? pe la spate de cum a dat cu ochii de ele. Paraschiv r?m?sese la u??, uitat de Dumnezeu, cu privirile pe umerii frumo?i ai ?ig?ncii. O feti?can? ?i piept?na p?rul lung ?i-i a?eza cocul. I-a ?nfipt c?teva arcuri de os alb ?n el, n-o mai cuno?teai. Bra?ele lungi r?m?seser? goale p?n? sus ?i ibovnica ??i potrivea pe ele br???rile, furate ?i alea de Bozoncea ?i aduse de dragul ei. ?i cum c?lca! S-a sculat ?n picioare ?i s-a-nv?rtit prin od?i. St?p?nul ?i cump?rase pantofi scumpi, mici, cu barete argintate, de-?i luau ochii. Se bunghea ?i Nicu-Piele, se uitau Gheorghe, Sandu – ce s? mai vorbim! Mort era, c? a lui fusese, ?i-acum numai cu uitatul r?m?nea…Intr? ?i starostele, c? se ?mbr?case. Avea haine-n dungi, c?lcate, ?i-o batist? curat? la buzunarul de sus. I-a privit pe r?nd. A mai tras de spatele lunganului, s-a mai uitat chior?? la ?l b?tr?n, pe la zece a terminat ?i Didina cu oglinditul.Le pl?cea punga?ilor! Afar?, la poart?, a?teptau trei tr?suri, pl?tite gata, s?-i duc? pe sus, s? nu se murd?reasc?.Era la sf?r?itul lui februarie. ?n aer se sim?ea boarea prim?verii care venea. O lun? bogat? ?i t?n?r? cutreiera deasupra Ca?aveiului. Parc? altfel l?trau ?i c?inii. Pe acoperi?urile lucioase se fug?reau motanii. Se auzeau stre?inile curg?nd ?i prin cur?i se vedea ultima z?pad?, str?ns? gr?mad? pe l?ng? pomi, la r?d?cini. Aerul mirosea proasp?t ?i drumurile pline de b?l?i ?i noroi se zbiciser? pe margini. Tot ora?ul era ?mp?nzit de o i?? de lumin?, str?lucitoare ?i vesel?.Ho?ii ?i-au descheiat paltoanele. Bine era s? tr?ie?ti!—?Parc-am fi con?i! zise Nicu-Piele, ?ntinz?ndu-se pe pernele de catifea.Gheorghe se uita ?napoi la tr?sura ?n care ?edea Paraschiv cu Sandu-M?n?-mic?.Cel?lalt rosti, ghicind:—?Da ce-o avea ucenicu, c?-i caciolit r?u…Codo?ul r?spunse t?rziu:—?L-o fi l?sat vreo boarf? ?u?!El ?tia. ?l v?zuse pe Paraschiv cum o privise toat? seara pe gagic? ?i i se f?cuse fric?.?La sf?r?itul iernii, se ?inea l?ng? Gara de Nord, la ?Locomotiva”, ?ntr-un salon cu becuri electrice ?i cu parchet pe jos, balul meseria?ilor. Aici veneau me?terii din tot Bucure?tiul cu nevestele s? petreac? ?i s? se veseleasc?. La urm?, spre ziu?, se tr?gea tombola ?i se alegea regina balului, pe care o dansa ?ntr-un vals de onoare pre?edintele federa?iei meseria?ilor, secretarul sindicatului cooperativelor ?i c?te unul mai ?ndr?zne?. La u?? se punea paz?, nu intra oricine, s? strice petrecerea. ?n fiecare an, aici se ?nt?lneau me?terii bl?nari, me?terii fierari, t?mplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-?i l?sau banii. Tocmeau din timp un taraf de l?utari buni, ??i puneau ce aveau mai de pre? pe ei ?i pe la nou? coborau din tr?suri, plini de parale, guralivi, pu?i pe petrecere ?i pe risipit. Veneau cu ni?te muieri grase, n?du?ite, c?lc?nd prost ?n pantofii noi, de lac, cu tocuri scunde, dup? moda timpului, ?n rochii de batir sau de m?tase neagr? tivite cu ?tric, ce se mototoleau la c?ldur?, cu m?rgele colorate, de sticl?, pe g?turile groase, cu ochii pe b?rba?ii lor, care soseau aghesmui?i, cu limba ascu?it?, gata s? le sar? ?and?ra ?i s? se supere. Aici se desf?ceau case, se ?nnodau iubiri ?i-?i pierdea c?te-o calf? t?n?r? capul dup? vreo curvi?tin? intrat? ?n bal. ?ntr-un an, o fat? de croitor aruncase cu vitriol ?n ochii unei neveste, alt? dat? un cizmar ??i c?lcase muierea ?n picioare pentru c? dansase cu altul, dar c?te nu se ?nt?mplau… Cine mai sta s? le fac? socoteala? Veneau fl?m?nzi, se ghiftuiau gr?bi?i ?i se ?mb?tau. Noaptea aceea de ?nceput de prim?var? trecea totdeauna repede ?i nu putea s-o uite nimeni…?Pe drum, Bozoncea ??i aduse aminte de tinere?ea lui, pe la ce baluri umblase…P?i unde era petrecerea de la Gib, la Bragadiru, c?nd se d?dea balul romilor, de nu mai aveai loc de ?igani, care mai de care mai luxos, mai ?ncliftat, numa-n fracuri ?i gulere tari? Unde era balul ofi?erilor de la Cercul militar? Dar balul florarilor? C??i ani trecuser?…?ntr-o noapte ca asta furase o nevast? ?i-o dusese ?n Tei la o gazd?. Ce mai muiere, o f?cuse mielu?ica lui, fura ?i-i aducea. Alt? dat? se t?iase cu ni?te ho?i ?n Dude?ti pentru o fat? de cincisprezece ani, numa bun? s? gu?ti din ea…—?Gata, sosir?m, zise cineva.Tr?surile s-au oprit ?n fata intr?rii, ?i ?nt?i au cobor?t starostele cu Didina. Cei de la u?? au f?cut loc, Bozoncea a pl?tit biletele ?i pentru ceilal?i ?i, c?nd au dat de lumina puternic?, au ?nchis ochii o clip?. Prin ferestrele deschise, de sus, se auzeau viorile. O muzic? dulce ?i un zgomot de oameni mul?i, vorbind ?i r?z?nd, c?deau p?n? jos. Au urcat sc?rile. St?p?nul cu a lui ?i la urm? caramangiii, f?c?nd pe nep?s?torii. Nu se cuno?tea, c? era lumea lor, ?i la at?ta chiloman cine mai sta s?-i m?soare?Salonul avea o podoab? de lan?uri de h?rtie, colorate ?n fel ?i chip, ?n care se ascundeau becuri galbene ?i ro?ii. O lumin? tulbure plutea deasupra. Numai la mijloc str?lucea cu o sut? de lum?n?ri vii un candelabru de aram?, cu bra?e ?ntortocheate. ?n dreapta u?ii era bufetul, o vitrin? aurit?, p?zit? de chelneri ageri. Ace?tia serveau la repezeal?, ?i ?mprejurul salonului se ?ntinseser? mese, la care ?edeau negustorii. Plin era. L?utarii c?ntau pe o estrad? coco?at? ?n fund, acoperit? cu p?nz? colorat?, ?i cei mai tineri dansau ?n mijloc, doi c?te doi, s?lt?nd vesel din umeri ?i ocolindu-se cu grij?. Un fum des ie?ea prin ferestre ?i pe o u?? mare de lemn alb.O dat? s-a schimbat Didina. Parc? zgomotul acela de farfurii ciocnite, de r?sete ?nfundate amestecate cu c?ntecul orchestrei o ?nt?r?tase. Paraschiv i-a v?zut n?rile ?ncordate, tremur?nd de poft?, ?i a ?n?eles c? aici ?i pl?cea ibovnicei mai mult s? tr?iasc?. Cu asta o ?inea Bozoncea ?n ghearele lui, cu puterea ?i cu banii s?i.Meseria?ii au ?ntors capetele c?nd au z?rit-o pe ?iganc?. Era frumoas? cum c?lca u?or, r?z?nd St?p?nului, cu din?ii ei albi ?i de?i. ??i umezea din c?nd ?n c?nd buzele pline ?i-?i mi?ca m?ndru capul. Ibovnica f?cea farti?ii s? bage dracii ?n to?i b?rba?ii.Starostele a rotit ochii ?mprejur, cu privirile la clien?i. Pe unii ?i mai ?tia, le furase din pr?v?lii, pe al?ii acum ?i vedea ?i-i c?nt?rea c?te parale fac. B?rba?ii l?saser? furculi?ele ?i c?scau gura. Ale lor ?i ?nghiontir?. Dibace femeie!Au ?ezut la o mas?. A comandat Bozoncea de b?ut ?i de m?ncare. Lui Gheorghe ?i ploua ?n gur? de poft?, c? v?zuse bun?t??ile de la bufet. Numai pe?ti erau, de toate neamurile, t?ia?i ?i dichisi?i ?n farfurii lungi, cu sosuri de untdelemn ?i mirodenii.Negustorii m?ncau bine, flenc?neau, beau cu pl?cere vinul tare, ?inut ?n ghea?? ?i, dup? aceea, pe la miezul nop?ii, ??i luau nevestele de mijloc ?i jucau cu ele, veseli ?i nep?s?tori. Mai puneau ochii pe c?te o str?in?, n-o sl?beau din privit. Se d?deau ?n v?nt. ??i l?sau muierile ?i ie?eau afar?, pe un balcon care at?rna deasupra liniilor de tren, s? le umble-n s?n ?i s? le f?g?duiasc? bani. B?gau de seam? legitimele. Meseria?ii se sup?rau, se r?steau la ele, le mai loveau, c? li se f?cuse de alt? carne. Umblau bl?narii ca turba?i ?n jurul curvelor aduse de pe?tii lor la petrecere. Aruncau polii, nu se uitau. Era ziua lor de desfr?nare, altceva sim?eai s? mai schimbi muierea, s? pip?i ?i alt? subsuoar? de femeie…Dar ca Didina parc? nu mai v?zuser?.?Ibovnica, tot cu ochii roat? ?mprejur, c?uta, c?uta. Degeaba ??i ?ntindeau meseria?ii g?turile. ?iganca a pus ochii pe Petric? C?rcu, pre?edintele federa?iei.Acesta ?edea ?ntr-un col? cu ni?te prieteni ?i cu nevestele lor. Om serios. M?nca lini?tit ?i bea cu m?sur?. El trebuia s? str?ng? banii de la tombol? ?i de la bufet, s? vorbeasc? la ziu? me?terilor ?i s? le spun? pentru ce se adun? fondurile balului, cum f?cea ?n fiecare an. Avea acas?, cu a lui, doi copii mari, da?i la liceu, s? ?nve?e, ?i nu i se ?nt?mplase niciodat? ce-a p??it ?n noaptea aia.Bozoncea ?l mirosise. I-a ?optit Didinei:—??sta e, ai grij? de el…Punga?ii mestecau stingheri?i ?i Sandu ?l ?mboldea pe sub mas? pe ?l b?tr?n:—?Nu a?a, Gheorghe, c?-mi vine jitia c?nd te v?d, parc? e?ti la noi ?n groap?. ?ine ca lumea furculi?a, n-auzi?Codo?ul ?nghi?ea cu noduri ?i nu mai vedea ?naintea ochilor. Ar fi l?sat dinainte m?ncarea. Unde erau balurile la care mergea el, pe Filantropia, s?mb?t? seara? Acolo petrecea cu ai lui, cu ?u?ii ?i cu fetele din Cu?arida, cu calfe ?i cu curve… Nu se uita nimeni cum bagi bulca-n gur?. Saloanele erau luminate de l?mpi cu gaz ?i puteai s? joci la ziu? cum voiai – ?i pe du?umele. Servitoarele nu se sup?rau dac? le ?nghionteai pe afar?. Se dusese timpul lui! Se ridicau altfel de ho?i, mai sp?la?i, mai de?tep?i. Trase cu ochiul la Nicu-Piele. Nici lui nu-i ?edea buc??ica-n g?t. Parc?-l ?n?epa cineva ?n spate, a?a se proptise de lemnul scaunului. ?i venea s?-l trag? de m?n? ?i s?-i spun?: ?Hai, m?, c? aici nu-i de noi! Dac? vine poli?ia, nici n-ai pe unde s-o-ntinzi. ??i rupi g?tul pe ?ina trenului!” Acolo mergeau f?r? fric? de sergen?i. Se uitau la u?i, erau sticle?i de-ai lor, d-ei de luau mang?, ?nchideau ochii. Intrau teleleu peste lume, petreceau, strigau la l?utari s? le c?nte c?ntece pung??e?ti ?i-i r?spl?teau. Puteau s? ia ?toalfele de ?olduri ?i s? le ?nv?rteasc? p?n? ame?eau. Erau ni?te transilv?nence grase, cu pieptul mare, toate buzate ?i blonde, cu p?rul scurt, pofta lui! Le pupa dup? ureche ?i le scotea ?n curte. Nechezau ungurencele, c? le pl?cea. ??i alegea. Era de unde! Spre ziu? le ?ntindeau pe nisipul vreunei binale ?i le dezveleau. Tocmai duminic? diminea?a le d?deau drumul, ?epene de frig, dar mul?umite. C? se mai t?iau cu c?te unul, asta era alt? poveste, pe c?nd aici? Te uitai ?n dreapta, te uitai ?n st?nga, numai neveste. Mai treceau pe sub ochiul lui, care cuno?tea, ?i c?te o coard?, dar alea erau ?n treab?, nu puteai s? te apropii, c? se aflau cu ?u??rii lor, ?i St?p?nul le spusese s? stea lini?ti?i.?De ?mb?tat, ?ns?, tot s-a-mb?tat Gheorghe. S? ?ie paharul ?tia, nu-l certa nimeni. ?i pl?cea gustul vinului, inima lui fierbinte, ?i l-a ?ndemnat ?i pe Paraschiv:—?Ia, m?, ?i bea, c? e?ti c?tr?nit.—?Nu sunt c?tr?nit…—??n fl?c?rile alea mari s? te v?z… De ce m? min?i, m??Ucenicul nu m?nca, nu petrecea. B?gase de seam? cum ?l pierde din ochi ibovnica pe meseria?ul de la masa vecin?. ?iganca se mi?ca, i se vedeau ???ele tari prin despic?tura rochiei. Petric? C?rcu, om ?i el. S-a mai f?cut c? nu bag? de seam?, s-a mai r?sucit, s-a dus la oamenii lui de aveau ?n primire balul, i-a socotit, a str?ns banii de la tombol?, c? se v?nduser? toate numerele ?i se ?mp?r?iser? c??tigurile, i-a ?mp?turit dup? ce-i num?rase ?i i-a a?ezat ?n portofelul lui de piele scump?, a dat o rait? pe la bufet, s-a uitat la chelneri, s? nu ?nv?rteasc? vreo ?mecherie, a ridicat ?i de-acolo o sum? ?i s-a ?ntors la mas?. Parc? dracul ?l ?nv??ase s? fac? a?a. Pe urm?, mai ia un pahar, mai ia altul, s-a cam ?nveselit. ?i-a sculat nevasta, a dansat un vals, n?du?ise, a mai golit un pahar. C?p?tase curaj. Femeia de al?turi nu se ridicase. Bea ?i m?nca. L-a sim?it Bozoncea slab. Le-a ?optit punga?ilor:—?Duce?i-v? de le lua?i muierile la joc.S-a ridicat Piele. S-a ridicat Sandu. S-au apropiat, meseria?ii le-au l?sat, nu era sup?rare. Necunoscu?ii, ?i-au f?cut ei socoteal?, trebuie c? erau negustori de-ai lor. A ?n?eles pre?edintele ce s? fac?. Prietenii lui de la mas? se chercheliser?. A mai b?ut un pahar.L?utarii ?ncepuser? un dans s?lt?re? ?i mardeia?ii ?nv?rtir? nevestele me?terilor. Femeile se ame?ir? de pl?cere. Erau ni?te potci slute, neduse pe la petreceri, c? ai lor o dat? pe an le scoteau din cas?. Ho?ii, tineri, le ?ineau str?ns la pieptul lor, le spuneau vorbe cu dou? ?n?elesuri, meseria?ii – ce s? mai vad?? ?l ?mboldeau pe Petric? C?rcu, care se afanisise:—?Du-te, nene, c? de c?nd se uit? muierea la matale. N-oi vrea s? te ia de m?n?…—?S? m? duc? b?lb?ia pre?edintele.—?Du-te, nene.—?Dar dac? m? trateaz? c-un refuz?—?Ce refuz, parc-ai avea dou?zeci de ani!?n cele din urm?, Petric? C?rcu se ridic? matolit, ?mpleticindu-se ?i se apropie de masa lui Bozoncea. Gheorghe i-a dat un scaun, el a mul?umit ?i-a spus:—?Permite?i?—?Pofti?i, pofti?i, f?cu St?p?nul.—?Nu v? sup?ra?i, doamna danseaz?? ?i s-a uitat spre Didina.—?Cu pl?cere, a r?s ibovnica, ridic?ndu-se.C?rcu nici nu apucase s? se dezmeticeasc? ?i s-a ?i trezit cu ?iganca ?n bra?e. Femeia mirosea bine a odicolon ?i a piele ?ncins?. Se ?nv?rtea u?or ?i el a c?p?tat curaj. Se uitau nevestele de la mese, se uitau me?terii, ?njurau ?n g?nd: ?Uite-al dracului!”Cum s? nu te umfli de m?ndrie? Didina ??i ap?sa pieptul pe bra?ul lui ?i meseria?ul se pierdu. ?ncepu s? tr?nc?ne. C-o fi, c-o p??i. Uitase de toate. Dup? un dans o aduse la mas?, ?i pup? m?na ?i, uluit ?nc?, se a?ez? la locul lui. B?u pe ner?suflate ?i ??i pironi capul ?n p?m?nt. Nevestele nu se ?ntorseser?. Se ridicase Gheorghe ?i Paraschiv s? le ?nv?rteasc?. Grangurii nu se sup?rau. Au mai cerut c?teva sticle cu vin ?i s-au lipit cu masa de cea a starostelui. Asta a?teptau ?i caramangiii. Petreceau ?i muierile, n-aveau ce zice. Le ame?ise codo?ul. Se b?ga ?n sufletul lor ?i le zicea:—?Oliu, ce gur? ai!Ar?t?rile chicoteau.—?Taci, c? te-aude dumnealui.—?Ce dac??Nevestele nu mai auziser? astfel de vorbe de ani de zile. ?nchideau ochii ?i ascultau muzica, oftau ?i nu mai ?tiau de ele.Paraschiv ?inea ?n bra?e pe una slab? ?i uscat? pe care at?rna rochia. O privea cu ?ndr?zneal? drept ?n ochii osteni?i ?i spunea:—?C?nd te mai v?d, cucoan?, c? tare mai e?ti ?ucar?…—?Glume?ti dumneata, r?dea ea stingherit?.—?Ce vorbe?ti?! Mie a?a-mi plac femeile, mai obosite. G?ina b?tr?n? face zeama bun?…—?Fugi d-acilea, c? r?zi de mine…—?Nu r?d, m?nca-?i-a? ocarina!C??iva meseria?i b?teau cu confeti ?i deasupra lor c?zu o ploaie de h?rtii mici.Se ?mp?r?eau c?r?ile po?tale pentru alegerea reginei balului. Ni?te fete iu?i treceau pe la fiecare mas? ?i le vindeau.Petric? C?rcu ceru o sut? ?i puse un pol pe mas?. Bozoncea l?s? paharul. Vinul str?lucea ?n lumina candelabrului.Ceru ?i el o sut?. ?mprejur se ?nv?rteau serpentine ?i viorile se mi?cau vesele sub arcu?.A?a ?i-a pierdut Petric? C?rcu cinstea ?i cuv?ntul lui de pre?edinte al meseria?ilor…?Meltenii se ?nc?lzeau pe nesim?ite. Starostele comanda chelnerilor s? mai aduc?.—?Eu pl?tesc! f?cea, ca omul asupra chefului. Prietenii me?terului o dat? s-au o??r?t:—?Nu, nene, dac? nu pl?tim ?i noi cinci baterii, ne sup?r?m… S-au mai certat, p?n? la urm? i-a ?nvins b?utura. Spre ziu? se pupau cu Gheorghe, care le umbla prin buzunarele de la spate.—?Al nostru e?ti, nene Costic?, spunea codo?ul, c? aflase cum ?i cheam?. S?-?i tr?iasc? nevasta ?i copiii, c-am auzit c-ave?i ?i copii…—?S? tr?ie?ti, puiule!?i iar se pupau, prieteni la toart?. Coc? s-au f?cut draib?rii. Au chemat l?utarii la mas?.—?M? Piculea??, ia vin’, m?, de c?nt? lu nen-tu! striga conu Costic? Gale?, de era negustor ?n Pia?a mare, meseria? vechi, c?-l ?tia o lume.?i dup? el se luar? ?i ceilal?i: nenea Mihalache Tob?, Iordan Belu?ica, bl?narul, om de patruzeci de ani, care nu-?i bea dec?t duminica, la masa lui, acas?, ?i Picu Calat?, m??arul de la coada Dristorului.Grigore Piculea?? s-a dat aproape cu ai lui.—?S? tr?i?i! zicea.Conu Costic? l-a m?surat ?i s-a sculat ?n picioare. Se cam cl?tina, dar s-a ?inut bine. L-a pupat pe l?utar pe am?ndoi obrajii ?i-a oftat:—?Ia s? te-aud…Meseria?ii aveau ni?te fe?e grele, ostenite de b?utur?. ?iganii au ?ncordat viorile ?i Piculea?? le-a stihuit la ureche:Izvora? cu ap? rece,Pe la poarta m?ndrii trece,Trece neic? s? se spele?i d? de urmele mele…Mai au tras dup? aceea nevestele de ei, c? ele nu erau b?ute, s-a sup?rat Sandu-M?n?-mic?, le-a luat iar la dans. Nicu-Piele nu s-a l?sat nici el mai prejos. Juca otr?vile, le mai g?dila; le c?rau de l?ng? b?rba?i. B?ga boala ?n ele. Se uita lunganul la una ca la Fecioara M?ria:—?Coan?, s? n-am spor, ce-a? mai l?sa eu dracii-n dumneata! Potoapa r?dea cu pl?cere, c? i-ar fi dat sufletul.—?De, las?-i dac? po?i!C?nd o ostenea ?i f?cea cu ochiul lui Gheorghe:—?Mai ia-o ?i tu!Acesta se ?nfiin?a, ?terg?ndu-?i palmele n?du?ite pe pantaloni, obiceiul lui de neam prost:—?Cucoan?, hai s? te mai fac ?i eu un dan?!?i tr?gea cu oblonul la lungan, care se ?nv?rtea neostenit. ?n timpul ?sta, Petric? C?rcu o lipea pe Didina de pieptul lui, s?-i simt? carnea cald? ?i sf?rcurile.—?Te are cu cununie? o ?ntreb?.—?Cine?—?Dumnealui.Ibovnica r?se:—?Nu.Meseria?ul se f?st?ci.—?Adic?-i e?ti ?iitoare?—??h?, ?l ?ng?n? ea.B?rbatul prinse curaj. Era lac de ap?. Didina ?i sim?i portofelul burdu?it cu h?rtii, banii meseria?ilor.—??i ce-nv?rte?ti dumneata? ?l lu? pe departe.—?Sunt negustor. N-ai auzit ?nc? de Petric? C?rcu?—?N-am auzit.—?P?i eu am casele alea mari, cu etaj, din Calea Victoriei, unde se ?in ni?te magazine…—?Ce vorbe?ti?!?i-l mai ?mpunse cu ???ele.—?Da matale? se lingu?i pre?edintele.—?Nu vezi??iganca ?i r?se ?n urechi ?i r?suflarea ei cald? ?l ame?i pe b?rbat.—??i nu ?i-e ur?t l?ng? slutu ?la b?tr?n?—?Care slut?—?Buzatu de stai cu el la mas?…—?Da de ce-ntrebi? ?i-o fi mil? de mine!?—?De! chicoti el.Salonul se umpluse de fum, ?i curentul f?cut de geamul deschis ?i de u?? nu mai ajuta la nimic. Jum?tate din orchestr? c?nta mai departe pe estrad? pentru ceilal?i. Erau trei acordeoni?ti tineri, care ?tiau pl?cerea meseria?ilor.—??i n-ai vrea matale vreun negustor cu parale, o lungi mai departe C?rcu, s? te ?in? ca pe-o prin?es??—?Cum adic??Pre?edintele se dezleg? la limb?:—?Adic?, a?a, s? te aibe pe banii lui, s? te-mbrace, s? te-ncal?e, s?-?i cumpere ce vrei ?i s?-l iube?ti.—??i ?la cine-ar fi?—?P?i cine s? fie? Eu!Ochii ei se a?ternur? ?ntr-o parte. Paraschiv ?edea la mas? ?i-o privea. Bea t?cut, ?n du?m?nie. Uit?tura lui era verde ?i rea. ?i fu fric? ?ig?ncii, dar ?i ?i pl?cu. Sim?ea gura fierbinte a me?terului l?ng? obraz, palma lui lat? ?i plin? care-i umbla pe spate ?i i se f?cu a dragoste. Str?inul vorbea ?ntr-una, dar ea nu-l asculta. ?nt?lni ?i privirea St?p?nului. Ardea de o m?nie abia ascuns?.—?S? mai aduc? vin! strig? el. Eu pl?tesc!Ea ?tia c? nu-i de loc beat ?i c? acas? o s-o bat? pentru c? l-a l?sat pe C?rcu s-o m?ng?ie. Dar era bine ?i se sim?ea fericit? v?z?nd pofta at?tor b?rba?i, mendrele lor.—?Ia spune, bolborosea pre?edintele.—?S? m? mai g?ndesc ?i eu…—?Ce s? te mai g?nde?ti…—?P?i dumneata ai nevast? cu cununie, ce-?i mai trebuie?Petric? C?rcu o privi drept ?n ochi:—?Parc? n-ai ?ti c? ?i se ur??te!—?Da copiii, c-oi avea ?i copii?—?Am, s?-mi tr?iasc?, dar ce-are familia cu treaba asta? ?mb?tr?nesc, mi-ajunge c?t am str?ns, vreau s? mai risipesc. Bani la mine, ca la turci! Uite!?i-i a?ez? m?na pe pieptul s?u, unde se sim?ea portofelul plin.?Locul se mai golise. Piculea?? tot mai c?nta la urechea lui conu Gale?:Of, of,Foaie verde firul ierbii,Of, of, Leano,P?i, m? sui pe dealul Cernii,Of, of, Leano,Unde c?nt? puiul mierlii,Of, of, Leano,La m?ndra cu ochii negri…Nea Mihalache Tob? a scos o sut? ?i-a lipit-o cu scuipat de fruntea guristului.—?A?a, m?, sufer?!Piculea?? a l?sat ochii ?n jos ?i-a schimbat-o:De-ai fi om ?i ai pricepeDragostea de unde-ncepe,De la ochi, de la spr?ncene,De la buze tinerele,?i-apoi, lele, lele, leli?oar?,Ochii t?i m? bag?-n boal?…Mai c? nu pl?ngeau me?terii.—?Sufer?, m?, sufer?! se ruga ?i Picu Calat?. Acordeonistul s-a apropiat ?i el. Nenea Mihalache Tob? i-a lipit ?i lui o sut? de frunte.Piele i-a dat un cot lui Paraschiv:—?Ucenicule, fii atent, c? s-au ciripit mu?teriii!M?n?-mic? tot mai dansa cu o nevast? g?tit? ca un vicleim, c?nd a b?gat de seam? mi?carea. A ?ncredin?at-o lui Gheorghe ?i s-a a?ezat l?ng? meseria?i. Nu putea s?-i lase singuri la o asemenea ?mprejurare ?i, pe nesim?ite, le-a ?njum?t??it sumele, u?urel, mai r?z?nd, mai uit?ndu-se cu fric? la staroste, s? nu-l bage de seam?.Pe urm? s-au strigat c?r?ile po?tale. C?rcu cump?rase ?nc? cinci sute pentru Didina ?i vreo cinci sute ceilal?i. Au scos-o regina balului. I-au strigat numele, ?i negustorii au ?nceput s? bat? din palme. Nevestele se uitau chior?? la ea, dar n-aveau ce-i face. ?n mijlocul salonului se f?cuse un loc larg ?n cinstea celei alese. Pre?edintele federa?iei, abia ?in?ndu-se pe picioare, s-a ridicat dup? obicei. Plesnea de m?ndrie. O ?nv?rtea u?or, r?z?nd ?i spun?nd m?sc?ri. Ceilal?i se uitau dimprejur la ei. Fetele oftau cu p?rere de r?u, c? le pl?cea ?i lor ibovnica. Au ocolit tot salonul. De pe margini, me?terii aruncau cu confeti ?i cu serpentine ro?ii. Lan?urile de h?rtie ?i legase la un loc, ?i Petric? C?rcu a oprit-o sub candelabru ?i-a dat s-o pupe.At?t a?teptase Bozoncea. A r?sturnat masa ?i-a strigat:—?S?ri?i, m?, c?-mi fur? nevasta!L?utarii s-au oprit ului?i din c?ntat. Doar a?a era obiceiul! Sandu ?i Nicu Piele i-au ?i ?nc?lecat pe negustori. Gheorghe cu ucenicul s-au dat l?ng? u??. M?r i-a f?cut St?p?nul pe me?teri.—?Na-v?! S? v? mai uita?i la nevestele altora! striga.Didina atunci ?l u?urase de portofel pe pre?edinte.S?riser? ?i nevestele s?-?i scape b?rba?ii ?i strigau cu fric?. ?n ?nghesuial?, codo?ul s-a apropiat ?i le-a pus piedic? de-au m?turat parchetul.?La?i i-au l?sat. Se mai amestecar? ni?te chelneri ?i al?i negustori, dar Sandu ?i Nicu-Piele au terminat repede cu ei. P?n? s? vin? sergen?ii, au plecat cu tr?surile ?n goan?, veseli…? S?pt?m?na br?nzeiCine s?-i ?in? minte? B?teau v?nturile peste locul s?lbatic, veneau z?pezile, duium de om?t, apoi prim?verile. Zilele treceau, g?rl?. Mai muriser?, se ?mpu?inau ?i vechi, veneau al?ii. Lumea, ca t?rgul!Dar erau frumoase locurile ?lor de le ?ndr?giser?. Vara da o iarb? ?nalt?, drumurile se l??eau. C?deau ploile. Vremea se ?n?sprea. Timpul c?ciulii. Lucr?torii aduceau g??te s? le ?ndoape ?i porci pentru ?ngr??at. De s?rb?tori, nun?i ?i b?t?i, unde c?ntaser? l?utarii c?nta c?teodat? popa, apoi lini?tea ?nv?luia din nou cur?ile p?n? la Boboteaz?, c?nd venea sfin?ia-sa cu miruitul. Trecea p?rintele cu dasc?lul, dup? obicei. Tot pe atunci b?teau finii la u?ile na?ilor cu plocoanele. Muierile ?ineau prosoapele lucrate ?n arnici, portocalele ?i l?m?ile ?nvelite ?n foi?e, iar b?rba?ii, plo?tile ?i g??tele g?tite. Ce de petreceri!Prin februarie se ardeau gunoaiele ?i se reparau gardurile. Cerul se sub?ia. Prim?vara venea ne?tiut?. Sub garduri ?ncol?eau m?r?cinii. R?pile galbene se umpleau de c?ini. Erau o ceat?: al lui Gogu, al lui Chiric?, ai mecanicului, ai lui Stere ?i d-?i f?r? c?p?t?i, ai gunoierilor. Javrele, c?t vi?eii, nu te-apropiai.?n frunte, c? mergeau ca la nunt?, gr?mad?, al t?mplarului, flocos ?i ?ntunecat, numai col?i. Adulmecau gunoaiele ?i cu nasul tot sub coada c??elelor din jur. Dul?ul rotea ochii la ?ilal?i. Ceata se oprea ?mprejur. Al lui Chiric?, lung ca un castravete ?i bol?u, mo??ia de-a-n picioarele. Al c?rciumarului sufla cu limba scoas?. Corciturile oltenilor lip?iau l?ng? ?ef, c? ?ef era c?inele lui Matei! Nu mi?ca unul. Vine?iul fochistului b?tea aerul cu coada ridicat?. Era lacom. El scormonea p?m?ntul. Mirosise osul, pentru c? os se afla sub laba sa. To?i priveau piezi?. ?l rupea a?chii-a?chii ?i scotea dintr-o dat? m?duva galben? ?i putred?. Din c?nd ?n c?nd, ridica ochii. Tot nu mi?cau. C?nd d?dea iama ?n gr?mad? ?nsemna c? terminase. Lua unul de blan? ?i-l t?rnosea. Ie?ea tot praful din el, p?n?-l s?ngera. S?tul, se fudulea privindu-i cum se ?ncaier? pentru ciozv?rta r?mas?. Plecau pe urm? mai departe. Mahalaua cre?tea spre Filantropia, ?i-ntr-acolo apucau, pe sub gardurile negre, pe la gr?dinile oltenilor, pi??ndu-le verzele putrezite, apoi se ?ntorceau spre groap?, cobor?nd pe drumul ?ngust. Se l?sau pe malul g?rlei, unul dup? altul, h?mesi?i. Gunoierii desc?rcau sus, pe mal, camioanele, ?i din fundurile lor se rostogoleau resturi grase. Z?vozii se n?pusteau scormonind. Aveau boturile ascu?ite ?i ochii fierbin?i de poft?. Nem?nca?i, ca st?p?nii! Albi, ro?ca?i, negri, cu spete mari, urcau malurile. Al lui Chiric? r?m?nea mai ?n urm?. Era beteag de un picior, c?-l prinseser? gr?dinarii ?n bostani ?i-l schilodiser?. Din cauza lui era s? se omoare omul cu oltenii ?ntr-o diminea??.C?inele, c?ine, d?duse prin gardul de m?r?cini ?i r?scolea brazdele. P?ndarul de sus, poc! cu pu?ca de sare, drept ?n pulpa dul?ului, care a luat-o de-a dreptul prin ro?ii, chel?l?ind, p?n? acas?.Acarul lipea o crati?? ?n curte. Cam aprins, c? era la ?nceputul s?pt?m?nii ?i el se grijea lunea la Stere, s?-i mearg? bine. C?nd ?i-a v?zut c?inele cu s?ngele balt? sub el, l-au apucat dracii. Animalul ??i lingea rana ?i avea o privire sf?r?it?, rug?toare. Chiric? ?inea la al lui ca la un copil. ?nc? la c?rcium? mai glumea cu Spiridon: ?Ehe, Spiridoane, p?i al meu m? cunoa?te dup? miros. Ia s? viu seara neb?ut, ce, crezi c? m? mai las? s? intru ?n curte? Da de unde! ?sta nu-i st?p?nu meu, zice, ?i m? latr?. P?i st?p?nu meu miroase frumos, a rachiu, d? damfuri! De-aia ?mi beau doroban?ul meu. El, cum m? simte, ?mi iese ?nainte, la pomp?. D? din coad? ?i se bucur?…”Pu?c? ?n toat? mahalaua Cu?aridei n-aveau dec?t oltenii. A plecat cu fierul ?ncins, plin de cositor, ?n m?n?, s?-i ucid?. Nu vedea bine ?naintea ochilor. Gr?dina era departe. ?l mai mic dintre fra?i ?edea l?ng? un p?limar. Dregea o sap?. Chiric? a d?r?mat poarta de s?rm?:—?Ia ascult?, m?!Precupe?ul s-a ?ntors:—?B?! a mai strigat o dat?, suflec?ndu-?i m?necile.Veni ?i cel?lalt, Victor, cel mare. Era plin de p?m?nt ?i se uita la ceferist.—?Ce-i?—?V? omor!?i zv?rli fierul spre ei. Noroc c? se ferir?. Fochistul zbiera c?t ?l ?inea gura:—?S?r?ciilor! Mi-a?i omor?t c?inele, v-ar?t eu vou?!Victor se apropie s?-l ?mpace:—?Ascult?…—?Nimic, v? bag ?n spital!—?Dar de ce dracu nu-l legi? ?ndr?znise p?n? la urm? ?i cel mic.At?t i-a trebuit lui Chiric?. S-a f?cut o dat? galben la fa??, de ziceai c? moare. Abia ?i-a tras sufletul ?i s-a pus pe ?ipat:—?S? v? lua?i calabal?cul de aici. Ce, a?i ?nceput s? ne ?mpu?ca?i?Vecinii alergar? s? vad? ce-i. Pic? tocmai atunci ?i sifonarul. Era plin de troscot ?i afumat, dup? munci.—?Ce-i, nene Chiric?? Ce s-a ?nt?mplat? ?l ?ntreb? apropiindu-se.—?Ce s? fie? Mi-au omor?t nepricopsi?ii ??tia c?inele!—?Aoleu!?i asta o auzir? ?i ceilal?i. Ei ?ineau la dul?i, ?i cre?teau din s?r?cie, ?mp?r?eau bucata de m?m?lig?, numai s? aib? cine l?tra ?n b?t?tura casei. Au dat buzna ?n gr?din?. Oltenii v?zur? c? nu-i de glum?. Degeaba strigar? s? nu le calce vinetele ?n picioare, mahalagiii n-auzeau, nu vedeau. ?i cam du?m?neau pe venetici, c? se pricopsiser? din gr?din?rit.Chiric? l-a ?n?f?cat pe Victor, c?t era el de pirpiriu, ?i d?-i bu?eal?. Sifonarul s?ri s?-l ajute. Lovea aspru camionagiul! ?l apucase pe cel mic cu o m?n? ?i-l v?r?se ?ntre genunchi. S?-l omoare, ?i mai multe nu!?n timpul ?sta muierile n?v?lir? ?n r?saduri ?i c?rar? toate verzele. Nici ro?iile nu le-au l?sat. Ridicau poalele pline ?i blestemau pe olteni.C?nd plec? ?i ceferistul acas?, cu inima u?oar?, gr?dina era toat? o paragin?. ?i barem s? fi murit jigodia! De unde! A scheunat trei zile, Chiric? l-a oblojit cu ap? de plumb ?i javra a r?mas ?chioap?. Se ?ntorcea cu ceata pe la pr?nz, din groap?, s?tul. C?inii erau lene?i, se opreau pe la ci?mele, s? ling? b?ltoacele, ?i plecau mai departe. Parc? se mai lungiser?. Se opreau ?n fa?a bisericii ?i se ?ntindeau pe lespezile albe, la soare. Pe la dou?, puteai s?-i love?ti cu pietre. Nici nu se mi?cau. Se t?ra c?te unul dup? umbr? ?i iar c?dea pe labe. Din g?tlejurile ad?nci li se scurgeau bale groase ?i adormeau. Bl?nurile duhneau a gunoaie ?i, c?nd soarele cobora spre apus, se urneau.?nt?i se ridica cel brum?riu, al lui Ilie, deschiz?nd un ochi. H?m?ia scurt. Al lui Gogu horc?ia ?nc?. Avea urechile cl?p?uge ?i-l ciupeau mu?tele. Arunca zadarnic din coad?. Se mai canonea pe o parte ?i se scula cu dosul la biseric?. Ceata se str?ngea ?i c?inii se v?nzoleau a joac?.C??elele o luau ?nainte ?i dul?ii dup? ele, t?r?ndu-?i limbile prin praf. O apucau spre ?ina Constan?ei, unde erau dughenile cu zarzavat. Drumul ?l ?tiau. Se l?sa amurgul ?i se ?ntorceau sacalele prim?riei. Sacagiii, ni?te haidamaci soio?i, aruncau dup? ei cu coceni de porumb.Pia?a mirosea a resturi. Deasupra, plutea o duhoare st?tut? de ceap? stricat?. Negustorii udau salata ?i pepenii cu c?ld?ri mari de ap?. Javrele d?deau roata pe la gr?mezile de ro?ii terciuite, scormoneau baliga limpede, din care se scurgeau semin?e albe, ??i v?rau boturile sub vinetele putrede, apoi adulmecau spre pr?v?liile m?celarilor.Prin magherni?e se aprindeau l?mpile. Era ceasul c?nd soseau camioanele pline cu vi?ei t?ia?i de la abator. Pe pietre, se scurgea s?ngele cald al boilor. C?inii se repezeau ?n cizmele parlagiilor. ??tia nu se speriau cu una, cu dou?. Loveau cu topoarele ?i cu ?intele.C?te unul din ceat? tr?gea o piele dup? el, dar n-apuca s? fug?. Precupe?ii d?deau chiot ?i ie?eau cu ciomegele. Turma se ?nt?r?ta de mirosul s?ngelui.Al lui Gogu tot nu se l?sa p?n? nu fura un bojog ro?u, n?cl?it, de pe buturugile negustorilor, ori vreo bucat? de zg?rci cu copit? cu tot.Pe urm?, o luau ?napoi spre groap?, domoli?i. Se opreau ?n capul mahalalei, la un gard ?nalt de piatr?, unde ?edeau ni?te c?ini boiere?ti, o puzderie de c??ele scurte-n picioare, cu p?rul ca s?rma, des ?i ?nc?lcit, ?i cu ochi mari, rotunzi, tri?ti ?i plini de ape.Le-ar fi dat inima dul?ilor! Se opreau ?n fa?a vergelelor de fier, miroseau m?r?ind, s?reau cu labele pe gard, se ?ncingea s?ngele ?n ei. Pot?ile erau g?tite cu funde ?i cojocele de postav. Nici nu se uitau. Nu erau de nasul lor asemenea c??ele l??oase! Privirile animalelor s?tule treceau peste capul m?ndru al c?inelui lui Gogu, care p?ndea ceasuri ?ntregi ?n fa?a grilajului cenu?iu. Ce le-ar mai fi sc?rm?nat jigodia! Ie?eau servitoarele st?p?nilor ?i ?i alungau cu pietroaie. Ceata fugea schel?l?ind.Asta era vara.C?nd ?ncepeau ploile, se ?mbl?nzeau ?i ??i g?seau loc prin magazii. Iarna tremurau sub por?i ?i se jig?reau de nem?ncare. Mai ?nfuleca vreunul c?te o halc? de carne pus? la afumat, dar nu sc?pa zdrav?n. Grigore ?l omor?se pe al lui cu pr?jina ?ntr-un ajun de Cr?ciun. Uitase magazia descuiat? ?i c?inele a dat peste o jum?tate de porc sp?nzurat ?ntr-un cui. A s?rit de dou? ori ?i a apucat hartanul. A m?ncat ce-a m?ncat, p?n? l-a g?sit Aglaia.—?Vin’, c? am r?mas f?r? porc! a strigat coco?ata. Potaia fugise l?s?nd resturile.Vreo trei zile a stat ascuns. ?eful, de necaz, s-a ?mb?tat. L-a p?ndit nem?ncat. Ce s?-i mai tihneasc? dumicatul? Degeaba tr?gea nevasta de el:—?Haide, omule, las?, c? n-oi muri dintr-at?t!El, de loc, c? numai Dumnezeu ?tiuse cum str?nsese banii s? cumpere porcul. A patra diminea??, hop ?i c?inele! Se gudura, t?r?ndu-se cu burta pe z?pad?. Omul ?l a?tepta. Nu se mi?ca de loc. Vinovatul s-a apropiat tremur?nd.Grigore era f?cut drojdie. C?nd i-a venit sub bocanci, l-a lovit o dat? cu sete:—?Na!Javra a icnit, dar omul nu s-a ?ndurat dec?t dup? ce-a rupt pr?jina pe el. Aglaia ie?ise din bordei ?i se ruga de b?rbat s? nu-l ucid?. Degeaba, s?ngele c?inelui ?nro?ise z?pada.—?Ce f?cui? scuipase gunoierul.?i, de necaz, a plecat la Stere s? se ?mbete.Altfel, nu f?ceau niciun r?u jigodiile. Mai croiau vreun crac de pantalon, mai murea c?te unul otr?vit, ?i cum venea februarie, d?dea strechea ?n ei…?nt?i le apuca un p?rjol pe pisici, c? sosise s?pt?m?na br?nzei. Nun?ile pe acoperi? se ?ineau lan?, ?i dul?ii, s? rup? burlanele, nu alta. Tabla c?rciumarului duduia de b?t?ile cotoilor.?ncepeau p?ndele. Luna r?s?rea pe la opt, ruginit? ?i m?ncat?. Peste tinicheaua caselor c?dea o z?pad? de lumin? sub?ire.Din g?urile podurilor, se ?n?l?au sfor?ielile motanilor. Pe luminatoare, s?ltau gheme ?erpuitoare. R?spunsul era prelung, un mieunat ad?nc.Jos, ?n umbr?, l?ng? butoaiele c?rciumarului, ceata adulmeca. Dul?ii st?teau nemi?ca?i, cu g?tul ?ntins la lun?. Doar col?ii ascu?i?i ca bricele aveau un luciu ?ters, de sidef.Cotoiul v?rgat al lui Stere se prelingea pe l?ng? co?urile de c?r?mid?. Pisicile c?deau pe magazii. El se oprea ?n v?rf, l?ng? calcanul casei. Torcea nep?s?tor.—?Miaaauuuu… Miaaaauuuuuu, se auzea din vecini. O blan? zb?rlit? urca furi? ?ira acoperi?ului.—?Miarlaaauuuu, miaaaaarlilaaaauuuu, r?spundea.Motanul mesteca din must??i. C?inii, jos, numa ochi. Luna urca t?cut?. C?nd era aproape, mireasa se oprea. Cotoiul se f?cea c? n-o vede. Apoi, deodat?, ?i s?rea drept ?n ceaf?, o lua cu din?ii lui puternici ?i o t?v?lea. O ?ntorcea ?i pe-o parte, ?i pe alta.Ho?omanul o l?sa oleac?, se unduia peste ea, o cuprindea acoperind-o cu trupul lui mare ?i o r?sucea ?ncet. Se strecura apoi dedesubt, ?in?nd-o r?stignit? ?ntre gheare. Se amestecau zv?cnind ?i strop?indu-se.La urm?, o ducea moale ca pe-o trean?? p?n? la marginea stre?inii ?i o zv?rlea ?n curte.Dul?ii at?ta a?teptau. O forfecau ?n col?i, m?tur?nd z?pada vine?ie cu ea.S?pt?m?na br?nzei numai s?pt?m?n? nu era. Bairamul nu se ispr?vea p?n? ?n martie. Pe la nou?, c?nd stelele pluteau ?ntr-o cea?? l?ptoas? pe acoperi?uri, se strecurau cetele cenu?ii. Din groap? urcau motanii urduro?i ai sifonarului. S?reau gardurile ?i, peste sticlele luminoase, umbrele lor c?lcau falnic. Din partea cealalt?, dinspre Grivi?a, soseau pisicile ceferi?tilor, negre ?i lunguie?e, cu ochii galbeni, lucind pe sub stre?ini. Ocoleau cur?ile ad?nci ?i ?ntunecate, suiau pr?jinile puse l?ng? co?uri ?i, de acolo, peste burlane, c?deau ?n podurile pline de praf. Cotoii se ?nt?lneau sub c?priori ?i se sc?rm?nau. Lupta era cr?ncen?. Se ascundeau ?n ?ntuneric p?ndindu-se ?i, pe nea?teptate, se aruncau unul asupra altuia, sf??iindu-?i bl?nile cu ghearele. Tavanele de lut ?i b?legar duduiau sub ei.Cumplite nop?i! C?deau ploile de martie ?i tot nu se ast?mp?rau.?n aprilie, pisicile lep?dau prin magazii. Se umplea mahalaua de m??e.Apoi d?dea strechea ?n c?ini. Turbau, nu alta. Ie?eau cu to?ii, ?i mici ?i mari, rup?nd lan?urile ?i gardurile. C?te dou?zeci dup? coada unei c??ele. ?i s?-i fi v?zut! ??i tren?uiau floacele.Al lui Gogu, cu ceata, pleca spre Grant sau spre Tarapana. O s?pt?m?n? nu le ajungea. Treceau ?n galop prin gr?dini, de-a dreptul peste malurile abia ?nverzite, acoperite cu gunoaie, ?i de acolo, de sus, pe l?ng? ?evile unsuroase, se av?ntau ?n fundul negru ?i ad?nc, unde se ?ncurcau c??elele chivu?elor.C?inele croitorului se oprea departe, mirosea ?i, cu ochii lui ageri, ??i alegea potaia. O t?rcolea ?nfiorat, cu coada ridicat?, m?r?ind. Se apropia ?i l?tra scurt. De sub col?ii albi scotea limba lui lung? ?i b?loas?, urla aproape de c??eaua ?nsp?im?ntat? ?i se lingu?ea. Vine?iii oltenilor se repezeau ?i ei ?i se ?nc?ierau. Dul?ul nu se juca. R?njea o dat? cu ochii aprin?i ?i se zv?rlea spre ceilal?i. Trupurile se ?ncol?ceau, se ?nnodau, zv?cnind scurt, ?i m?turau p?m?ntul. ??i c?utau bereg??ile, aprigi.Tot al lui Gogu era mai tare, ?i alunga ?i se ?ntorcea potolit. C??eaua venea singur? ?i se l?sa co??it?.Spre sear?, turma s?lbatic? urca iar malul piepti? ?i c?dea ?n goan? peste c?mpul pietros care ducea ?n mahalaua vecin?. ?n urma c?inilor se ridicau nori mari de praf. Goana nu se domolea dec?t atunci c?nd intrau pe uli?ele noroioase de l?ng? Ateliere. Din cur?i, se al?turau alte cete. Ogarii ceferi?tilor aveau picioarele sub?iri ?i lungi ?i capetele ascu?ite. Gr?mada neagr? ?i l??oas? a celor din groap? se str?ngea l?ng? ?ef, arunc?ndu-se spre namilele murdare. Erau furio?i ?i ?nt?r?ta?i. Muierile ie?eau cu pr?jini, s?-i alunge. Aruncau dup? ei cu l?turi, s?-i despart?. C?nd c?dea noaptea, treceau Grivi?a tot fugind. ?ina Constan?ei era aproape. De la canton s?reau z?vozii celui ce schimba macazurile. T?iau apoi liniile albe de fier. Peste iarba crud?, de prim?var?, c?dea o bur?. C?inii scoteau urlete lungi ?i se av?ntau spre drumul Chitilei. Nunta se desf??ura ?nver?unat.Se ?ntorceau beli?i, chiori, ?chiop?t?nd. Nu se mai ar?tau mult? vreme. Tr?geau s? moar?. Nu le mai priau nici oasele, nici m?runtaiele de la m?cel?rii.?n iunie, c??elele g?f?iau la umbr? ?i a?teptau s? nasc?. C?nd f?tau, muierile le ?necau plozii ?n zoaie. C?te ?ase f?ceau, pestri?i, orbi ?i gra?i. Dac? mai sc?pa c?te unul-doi, s-apucau s? sug? ???ele ro?ii ?i pline. Atunci nu te puteai apropia de ele. R?njeau col?ii ?i se d?deau la picioare.?ntr-o var? ?i apucase o turbare. Muriser? pe capete: al mecanicului, ai oltenilor ?i vreo c??iva str?ini. Se mu?cau unul pe altul ?i ?n?epeneau. A murit ?i al lui Gogu. ?l s?ngerase unul de beregat?. Mergea tot cu capul ?n jos ?i nu mai m?nca. Dup? o s?pt?m?n? ?nlemnise l?ng? uluci…Croitorul l-a g?sit. Avea ochii sticlo?i ?i se lungise. L-au dus ucenicii l?ng? balt?. Ceata s-a risipit, iar pe dul?u l-au ciugulit ciorile. I-au l?sat doar blana bogat?.Din inima lui neagr? m?ncase o c??ea.? ?Rudele” lui Bic?-JumateMul?imea privea t?cut? ?i neclintit? ferestrele casei de peste drum. Femeile, at?t de vorb?re?e alt?dat?, nu scoteau un cuv?nt. Geamurile negre, cu perdelele l?sate nu sc?pau nicio lumin?. Era frig, ?ntr-o zi de iarn?, spre sear?. Cerul, mort, ?ncremenit, ca o p?tur? ?nghe?at?. Din el sc?pau ni?te floace albe de z?pad?, rar, parc? f?r? chef. C?teva sute de oameni a?teptau nemi?ca?i ?n fa?a por?ii: muierile, cu broboade negre a?ternute pe obraz ?i cu pumnul str?ns; ?n spate, b?rba?ii, mestec?nd tutunul ?ntre f?lci sau aprinz?nd ?ig?rile unul de la altul. Din c?nd ?n c?nd se auzea un ropot m?runt de picioare degerate, dar at?t, nu spunea nimeni nimic, ?n?ele?i, ca ?i c?nd ar fi vrut s? nu tulbure somnul mortului, ascuns dincolo de zidurile mute ale casei cu dou? caturi.Rudele p?ndeau nelini?tite din cas? uli?a aglomerat?. Speria mai ales aceast? t?cere ap?s?toare, st?p?nirea crunt? din ochii oamenilor. Pe o mas? a?tepta co?ciugul, acoperit cu un giulgiu alb. Era un sicriu de brad, ieftin ?i ?ntocmit la iu?eal? de doi me?teri din alt cartier, c?rat noaptea la domiciliul c?m?tarului, ca s? nu afle lumea c? Bic?-Jumate nu mai era. Dar lumea tot aflase, erau cu to?ii aici ?i a?teptau.Mortul st?tuse trei zile ?i, de?i iarn?, ?ncepuse s? miroas? ?i nu mai puteau ?nt?rzia f?r? s?-l fi dus la cimitir. Rudele a?teptau s? soseasc? dricul, tocmit tot ?n tain?, s?-l care la Str?ule?ti, un cimitir de la marginea ora?ului, p?n? unde, g?ndeau, nu va merge nimeni, cu siguran??. Pop? nu chemaser?, pentru c? niciunul din preo?ii mahalalei n-ar fi venit s?-i c?nte la cap f?r? primejdia de a fi sf??iat de oameni.?i clipa sosirii dricului se apropia. Nu puteau s-a?tepte nici noaptea. O dat? cu c?derea ?ntunericului, por?ile cimitirelor se ?nchid. Fratele mortului tocmise o ceat? de milogi, s?-l boceasc?, dar cer?etorii, orbii ?i schilozii trebuiau s? a?tepte la capel?, tocmai pentru a nu b?ga nimeni de seam? c? vestitul c?m?tar al Cu?aridei pleac? ?n lumea celor ve?nici.Rudele, vreo dou? femei ?i vreo trei b?rba?i, a?teptau ?ncremeni?i pe ni?te scaune. ??i blestemau ?n g?nd soarta pentru c? r?sturnaser? casa cu susul ?n jos ?i nu g?siser? dec?t o lad? plin? de poli?e. Banii, r?posatul ?i-i ?inea ?n alt? parte, ?i to?i b?nuiau c? fratele mortului ?tia unde ?i-i ascunsese, ?i-l priveau cu o ur? neascuns?. ?i aici, ?n ?nc?perea f?r? lucruri, domnea o t?cere ap?s?toare. Femeile se ?nchinau din c?nd ?n c?nd ?i priveau spre podele.Bic?-Jumate dormea netulburat ?n co?ciug, cu fa?a acoperit? de giulgiul cel alb. Era un b?rbat trecut de 50 de ani, cu o fa?? supt?, scund c?t s? intre ?ntr-o lad?. ?ntr-adev?r, sicriul sem?na cu o lad? sold??easc? de campanie. Cei de fa?? dormiser? cu schimbul ?n timpul priveghiului ?i, p?n? pe la pr?nz ?n ziua aceea, b?nuiau c? vor sc?pa cu fa?a curat?, c? gardul ?nalt de piatr? ce ascundea casa ?ntunecoas? va ocroti taina lor, ?inut? at?t de bine. Dar pe la patru, c?nd una din femei tr?sese pu?in col?ul unei perdele, ca s? priveasc? ?n strad?, spuse cu spaim?:—?Uita?i-v? ce-i afar?!Rudele se ?nghesuir? ?i v?zur? mul?imea t?cut?, str?ns? pe ne?tiute ?n fa?a por?ilor de lemn, totdeauna legate cu un lan? gros. Jos, ?n curte, se mi?cau nelini?ti?i c?inii lupi ai st?p?nului, ?nfometa?i ?i gata s? sf??ie pe cineva. Urmele ghearelor lor, r?mase ?n z?pad?, acoperiser? curtea. Animalele adulmecau o primejdie de afar? ?i nu urlau dezl?n?uite, ca de obicei, mul?umindu-se s? p?ndeasc? numai pe cei din uli??, cu ochi r?i ?i ?nt?r?ta?i.Trecu a?a un ceas sau mai mult. Oamenii nu aveau ce s?-?i spun? ?nc?. ?i str?nsese laolalt? vestea adus? de o femeie:—?A murit Bic?-Jumate, azi ?l ?nmorm?nteaz?. Vor s?-l scoat? din cas? pe furi?…Copiii r?m?seser? acas?, ?i dac? se mai ?ncumetase c?te unul ?ntr-aici, spre locuin?a c?m?tarului, fusese pus pe goan?, pentru c? ceea ce avea s? urmeze era o treab? serioas?, de oameni mari.?Dricul sosi dinspre Filantropia, hurduc?ind prin gropile drumului nesigur, acoperit cu b?l?i ?nghe?ate. Pe capr? st?tea un cioclu ?mbr?cat ?n haine negre. Pe cap avea o p?l?rie caraghioas? cu pampon din pene de g?sc?, date ?i ele cu tu? sau cu altceva. M?na caii nep?s?tor, neb?nuind c? o s? g?seasc? at?ta lume de fa??. Era numai mirat c? ?nmorm?ntarea trebuia s? aib? loc at?t de t?rziu ?i vorbea cu ajutorul lui, aflat tot pe capr?:—?Ce-o mai fi ?i asta? S? duci omul la groap? c?nd e noapte!…—?Nu i-o fi pl?cut lumina soarelui, spunea lene? ?i plictisit cel?lalt cioclu, un om ?nalt ?i sl?b?nog, cu m?ini lungi ca de maimu?? ?i un chip livid de b?utor.Dricul intrase ?ntr-un ?an? acoperit cu o z?pad? pufoas?, ?i o roat? din spate se scufundase p?n? la butuc. Ajutorul se d?du jos, blestem?nd mahalaua ?mpu?it? cu oamenii ei cu tot.—??nc? pu?in, spuse scr??nind, ?i rupeam spi?ele…Caii se opintir? de c?teva ori ?i ?n cele din urm? echipajul ajunse iar pe drumul cel bun.Cioclii nu v?zuser? p?n? atunci mul?imea. C?nd unul din ei observ? r?ndurile de femei ?i b?rba?i ?ncremeni?i ?n fa?a por?ilor avu un fior de spaim?.—?Ce-i cu ??tia? ?ntreb?.—?A?teapt? ?i ei pomana mortului…Caii se oprir? adulmec?nd.—?Ptrrr!Noii-sosi?i privir? por?ile ferecate cu lan? ?i lac?t ?i ferestrele ?ntunecate.—?Hei, nu-i nimeni aici? ?ntreb? tare cel care m?nase caii, s?rind jos de pe capr?, ?i se ?ntoarse spre mul?imea t?cut?, parc? zidit? cu picioarele ?n z?pada ?nghe?at?.Nu r?spunse nimeni. Nicio perdea nu se cl?tin?.—?Unde-i mortul, oameni buni? ?ntreb? ajutorul, c? aici ne-a dat adresa.Cineva, o muiere b?tr?n?, f?cu semn c?tre poarta spurcat? a c?m?tarului. Cioclii se apropiar? ?i b?tur? tare cu pumnii ?n sc?ndurile lustruite.—?Hei, n-auzi?i? A venit dricul!?n cele din urm? se deslu?ir? pa?i prin curte. Lan?ul c?zu cu zgomot ?i oamenii din uli?? z?rir? o clip? chipul verde al fratelui, speriat ca un ?obolan.—?Intra?i, spuse el scurt.Cioclii ?n?eleser? c? ceva nu era ?n regul? ?i se strecurar? repede dincolo de poart?, urm?ndu-l pe b?rbatul necunoscut care tocmise acum trei zile echipajul mortuar. Ajun?i ?n cas?, cioclii ??i scoaser? p?l?riile caraghioase ?i ??i f?cur? cruce.—?Gata, a?i venit? ?ntreb? o femeie, cu pu?in? spaim? ?n glas.—?Am venit.—?S? pornim, atunci, ad?ug? altcineva dintr-un col?. Bate?i capacul co?ciugului…Cioclii se mirar?:—?Cum, nu merge?i cu el neacoperit?—?Nu, f?cu sec fratele mortului. Nu e timp de ?ntrebat.Una din femei aduse dou? p?h?rele de rachiu, ?ntinz?ndu-le noilor-veni?i:—?Lua?i, de sufletul mortului!Cioclii b?ur? de dou? ori la r?nd ?i se apucar? de treab?, tr?g?nd cu urechea spre strad?. Dintr-acolo nu se auzea nimic. C?nd capacul fu b?tut ?n cuie cineva spuse:—??i m?na?i mai cu via??, c? v-ajungem noi!Se mai b?u c?te un pahar cu rachiu. Unul din b?rba?i ?i o femeie r?maser? acas?. Ceilal?i ??i luar? paltoanele din cui cu o str?ngere de inim? care nu sc?p? nim?nui. U?a fu dat? de perete. Se auzi un sc?ncet de femeie, at?t de nepotrivit, ?nc?t to?i privir? ?napoi, ca ?i c?nd ar fi vrut s?-l opreasc?.Cioclii apucar? co?ciugul: unul de un cap?t, altul de cel?lalt ?i cobor?r? ?ncet sc?rile. Fratele mortului d?du de perete poarta casei, ?nfrunt?nd privirile du?m?noase de-afar?.Mul?imea ?ncremenit? p?n? atunci ?ncepu s? se mi?te. Mor?ii ?nsp?im?nt? ?ntotdeauna pe cei vii, amintindu-le viitorul, ?i o secund? cele c?teva femei mai din apropierea cur?ii fur? gata-gata s?-?i fac? cruce, dar o ur? veche, str?ns? de ani de zile, le ?n?epeni m?inile ?i a?a ?nghe?ate.B?rba?ii priveau sicriul negeluit, din sc?nduri ieftine de brad, cu capacul b?tut ?n cuie.—?L-au ascuns, spuse unul.—?Calic a fost, calic moare!Glasurile se aprinser?:—?Mie mi-a luat tren?ele din cas?, strig? o femeie. Am venit la el ?i i-am c?zut ?n genunchi: ?Domnu Bic?, ?mi mor copiii de foame, mai p?suie?te-m?!” El, nimic: inim? de c?ine!—?Pe mine m-a scos la v?nzare! A protestat poli?ele ?i mi-am m?ncat de sub unghie ca s? pl?tesc auca?ii…—?Cerea cam?t?. ??i da o sut?, ??i cerea o sut? jumate…Poarta fu ?nchis? repede ?n urma celor care trebuiau s? urmeze mortul. Cioclii desf?cuser? u?a de cristal a dricului ?i a?ezau sicriul pe ni?te bulumaci, acoperi?i cu o blan? de sc?nduri, peste care se a?ternuse o p?nz? neagr?.—?Pleac?, ne las?!—?Eu mi-am dat foc la cas?, numai ca s? n-o ia el! strig? o femeie mai dintr-o parte.—?Pe-al meu c?nd l-au schilodit la fabric? ?i-am vrut s-aduc doctoru l-a l?sat f?r? un sfan? pentru c? n-aveam ce-i da ?n garan?ie!Glasurile muierilor ?i ale b?rba?ilor se amestecau acum ca o grindin?.—?Avea bani s? cumpere ?i biserica, ?i uite-l cum pleac? la groap?, f?r? slujb?, f?r? pop?…—?Dormea pe poli?ele noastre, cu care ne storcea pe la judec??i ?i pe la port?rei…Rudele se f?ceau c? n-aud, privind la ciocli, ?nsp?im?nta?i ?i ei pu?in, care ?mpingeau co?ciugul mai ?n fundul dricului.—?Haide?i, mai repede, spuse scr??nind fratele mortului, m?na?i, c? v? dau un bac?i?…Cioclii ?nchiser? ?n cele din urm? u?a dricului ?i se urcar? ?n grab? pe capr?.—?Pleac?! f?cur? cu spaim? muierile din fa?? ca la un lucru nea?teptat.Urm? un moment de descump?nire. B?rba?ii se bulucir? spre cai, dar ace?tia porniser?, opintindu-se ?i asud?nd de efort. Cioclii ?i biciuiau f?r? mil?.Dricul hurduc?i prin gropile uli?ei, cl?tin?ndu-se c?nd pe-o parte, c?nd pe alta.—?Cade el de-acolo! spuse cineva, ?i vorba asta ?i ?mpac? oarecum pentru c? urmar? rudele, a?tept?nd parc? s? se ?nt?mple acel fapt care i-ar fi r?zbunat f?r? ca ei s? mai fac? ceva.Arcurile negre de metal erau bune ?i de fiecare dat? sicriul mi?cat c?nd ?ncolo, c?nd ?ncoace revenea la locul s?u. Mar?ul precipitat ?i ?nc?lzise pe oameni ?i st?rnise ?n r?ndurile lor o oarecare veselie.—?Haide?i dup? el, s?-l ducem p?n? la cimitir.Femeile c?lcau ap?sat, hot?r?te s? fac? un lucru despre care nu ?tiau prea multe p?n? acum.—?Dup? ce-l ducem, ?i d?m foc la cas?! spuse un b?rbat ?mbr?cat ?ntr-o scurt? v?tuit?, plin? de unsoare.—?Mie mi-a pus poprire pe leaf? pentru c? n-am mai avut cu ce s?-i pl?tesc…—?A f?cut ?ase case pe Grivi?a din dob?nzi!—?Se ?inea cu judec?torii ?i cu sergen?ii.—?Ne scotea tren?ele ?n strad? ?i-?i b?tea joc de sufletul nostru…Cioclii loveau caii tot mai tare. Dricul se h???na ca o corabie ?i mersul echipajului mortuar se transformase ?ntr-o goan? bezmetic?. Rudele se ?ineau bine, ag??ate de arcurile de la spate, tr?g?nd ?nsp?im?ntate cu coada ochiului ?napoi, pentru c? nimic nu este mai fioros dec?t m?nia unui grup de oameni.C?nd s-apuce spre Ateliere, dricul fu c?t pe-aci s? intre ?ntr-un tramvai, care opri cu greutate. Vatmanul se d?du jos ?i ?ncepu s? ?njure ?n gura mare, dar cine ?l mai asculta? Se ?ntuneca tot mai mult ?i goana nu conteni. Ceferi?tii atunci ie?i?i din schimb ?ntrebau de pe trotuare:—?Unde-alerga?i a?a, m?i oameni buni?Convoiul f?r? cruce, str?b?t?nd Grivi?a ?n galop, le st?rnea curiozitatea:—?A murit Bic?-Jumate…—?Aha, c?m?tarul…—??la de-a fost plutonier ?n armat? ?i s-a pricopsit pe spinarea s?racilor…—??la de nu bea, nu m?nca…—?Ei, uite-l c? a luat-o ?i el din loc!—?Nu l-ar mai ?nc?pea p?m?ntul, c? pe mul?i a mai nenorocit…C?nd s? treac? podul Constan?ei, dricul se opri. Bariera era l?sat? ?i cioclii n-aveau ce face, c?t ar fi vrut ei s-ajung? mai repede la Str?ule?ti. Rudele, n?du?ite ca vara sub paltoane, g?f?iau cu ochii c?rpi?i de groaz? la mul?imea care ajunsese iar l?ng? dric, privind cu m?nie sicriul, sc?pat de pe bulumaci de at?ta goan?, ridicat ?n picioare, cu mort cu tot, de parc? ?i r?posatul ar fi sim?it ura celor ce-l urmau la groap?.—?Nu scapi tu! strig? o muiere b?tr?n?, ridic?nd m?na ei osoas? ca o ghear? deasupra capului. Nu scapi tu, m-auzi?!Cioclii tremurau pe capr? ?i abia st?p?neau caii tulbura?i de rumoarea glasurilor din spate.—?N-ai s? dormi lini?tit! Nu e lini?te pentru tine nici pe lumea cealalt?, t?lharule, care ne-ai batjocorit fetele ?i ne-ai v?ndut!Ceva sc?nteia ?n aerul rece, o ur? surd?, st?p?nit? mult? vreme ?i aprins? acum ca benzina. Goana dup? dric ?i teama din ochii rudelor a???au ?i mai mult femeile ?i b?rba?ii obosi?i.Trecu o locomotiv? ?n manevr? ?i cantonierul ridic? bariera uluit. Convoiul trecu. Dincolo de ?ina Constan?ei, drumul iar se stric? ?i goana dricului se mai domoli. Pe aici treceau camioane ?i c?ru?e, ?i z?pada era neagr? de noroi ?i spart?. Se ?ntuneca tot mai mult ?i c?dea o ninsoare rar?, ostenit?. La geamurile pr?v?liilor se aprindeau primele l?mpi, ni?te lumini triste, galbene, abia p?lp?ind dincolo de sticla ?nghe?at?.Atunci mul?imea ?n?elese c?, f?r? vestea adus? de femeia aceea ?n mahala, rudele lui Bic?-Jumate l-ar fi ?nmorm?ntat pe c?m?tar noaptea, pe ne?tiute, ?i nimeni nu l-ar fi dus cu at?ta alai la cimitir. R?ndurile se ?ngro?aser?, pentru c? de pe Grivi?a mai veneau oameni care-l cunoscuser? pe tic?losul de r?posat. P?n? la cimitir mai era cam un kilometru.Atunci se ?nt?mpl? ceva nea?teptat. Din cauza unei hurduc?turi, co?ciugul alunec? cu totul spre spatele dricului ?i capacul b?tut ?n cuie se desf?cu, alunec?nd ?ntr-o parte. Giulgiul sf??iat de cuiele smulse l?s? o clip? s? se vad? trupul mortului ?i chipul s?u palid, care parc? r?njea batjocoritor c?tre cei ce-l urmau.Rudele vrur? s? opreasc?, dar glasurile din spate erau at?t de amenin??toare, ?nc?t se rugar? ?n g?nd s? ajung? mai repede la poarta cimitirului, s? scape de r?posat.—?Uite-l, r?de de noi! strig? o femeie.—?S-a desf?cut capacul. Acu?i pic? ?n strad?!—?St? cu m?inile pe piept ?i pare lini?tit…Nu se ?tie cine, m?niat pe nea?teptate de nep?sarea mortului, ridic? un bulg?re de ghea?? ?i ?l arunc? ?n u?a de cristal a dricului, peste capetele rudelor, care se aplecar? ?nfrico?ate. Se auzi un zgomot sec de sticl? risipit? ?i v?zur? ?i mai bine sicriul de lemn negeluit, ?n care se zb?tea parc? Bic?-Jumate, d?nd s? ias? afar?, ?eap?n cum era.Ceea ce trebuia s? se ?nt?mple se ?nt?mpl? atunci, tocmai c?nd erau foarte aproape de intrarea cimitirului. O ploaie de bolovani ?i de buc??i de ghea?? se ab?tu asupra echipajului. Cioclii auzir? sf?r?marea geamurilor ?i b?tur? cu desperare caii, d?nd s? intre pe poarta de fier a Str?ule?tilor, dar ?n fa?a clopotni?ei se izbir? de un zid de oameni. Erau milogii, vreo cincizeci de b?rba?i b?rbo?i, numai zdren?e, care ?ncepur? s? huiduie ?i s? loveasc? cu picioarele ?n bur?ile animalelor.Se f?cu o ?nv?lm??eal? cumplit?. Zadarnic b?teau clopotele tocmite. Fratele mortului se ridic? pe trotuarul de p?m?nt ?i ?ncepu s? r?cneasc? cer?ind mila mul?imii:—?Fra?i cre?tini! Nu intra?i ?n p?cat!—?Voi sunte?i frate cu dracu, nu cu Dumnezeu! strigau femeile, ?nghesuindu-se spre u?a f?r?mat? a dricului, prin care b?rba?ii traser? afar? sicriul din sc?nduri ieftine.—?Fra?ilor, ce vre?i s? face?i, fra?ilor! strigau rudele.Milogii nu ?n?elegeau prea bine ce se ?nt?mpl?. Fuseser? tocmi?i s? vin? la cimitir ?i s? ?nt?mpine dricul c?nt?nd: ?Prime?te-l, Doamne, ?n p?m?ntul t?u…” ?i acum vedeau cu mirare cum co?ciugul e c?rat de muieri ?i de b?rba?i, dincolo de cimitir, nu la groapa de veci.Drumul nu ?inu mult. Fratele mortului apucase ?ntre ni?te femei ?i ?ntreb? prostit:—?Unde-l duce?i? Unde-l duce?i?—?O s? vezi tu, acu?i…Nu-l lovea nimeni, nu-l privea nimeni, de?i lui de asta ?i era foarte fric?.Mul?imea ajunsese pe un d?mb ?n spatele cimitirului. De acolo de sus se auzea v?ic?reala cioclilor, care priveau dricul spart ?i f?r?mat ?i caii desh?ma?i care o luaser? razna pe c?mpul ?nghe?at din jur. Aici domnea o lini?te ?ncremenit?. B?tea un v?nt ascu?it ?i pa?ii se scufundau ?n z?pada moale ca ?ntr-un n?mol.Strig?tele se potoliser?. Patru b?rba?i c?rau cu pa?i m?sura?i lada de lemn, privind c?nd ?i c?nd la chipul lui Bic?-Jumate, abia v?zut sub seara cenu?ie.—?At?rn? greu! spuse careva.Mul?imea se destram?. Femeile urcau cu greutate d?mbul acoperit cu z?pad?. Dup? ele r?m?neau g?urile mari de ghete ?n care se scufundaser? ceilal?i. La urm? de tot p??eau milogii, orbii ?i ciungii, c?nt?nd f?r? s? ?tie de ce: ?Prime?te-l, Doamne, ?n p?m?ntul t?u!” Aveau ni?te glasuri dogite de be?ie, r?sun?nd p?n? departe peste c?mpia ?ncremenit?. P?reau mul?i ?i ?nal?i, urm?nd celorlal?i ?n tren?ele lor murdare, al c?ror miros pierise ?n frigul locului deschis. De la cimitir se mai auzea rar clopotele, b?t?nd f?r? noim?:—?Bang!—?Bang!—?Bang!Rudele pl?ngeau sf??ietor, r?t?cite ?ntre muierile ?i b?rba?ii ?nd?rji?i. Cei ce purtau sicriul se oprir? l?ng? o podi?c? mi?c?toare ce sp?nzura deasupra Colentinei. R?ul avea o pojghi?? sub?ire verde ?i p?rea nemi?cat. Pe malurile albe de z?pad? r?m?sese mul?imea ?nsp?im?ntat? parc? de judecata care avea s? urmeze, privind f?r? mil? la b?rba?ii care ?l duceau pe c?m?tar.Numai milogii c?ntau la nesf?r?it, ?n speran?a unei pomeni:?Prime?te-l, Doamne, ?n p?m?ntul t?u…”Ajun?i la mijlocul podului, oamenii se oprir?, c?t?nd ?nainte spre locul unde cerul ?ntunecat al zilei de iarn? se unea cu linia c?mpiei. Cer?etorii t?cur? pe nea?teptate ?i nu se auzi dec?t g?f?iala mul?imii, care respira dezordonat.—?Ca un c?ine ai tr?it, c?inii s? te m?n?nce! rosti unul dintre purt?torii co?ciugului, ?i lada de lemn fu zv?rlit? peste balustrada podi?cei.Sicriul pluti pu?in deasupra r?ului, se auzi un trosnet ca de mal surpat ?i ghea?a se sf?r?m? de greutate. Prin copca f?cut?, mai putur? s? vad? cu to?ii ?n lumina sc?zut? a sf?r?itului de zi chipul r?njit al mortului, ?ngropat f?r? cruce, f?r? lum?nare…? La p?rnaieLa urm?, starostele f?cea pr?duiala-n dou? p?r?i. Una o lua el, spun?nd:—?Pentru c? v? ?in ?n spinarea mea ?i v? dau s? m?nca?i ?i s? be?i.Ei ?mp?r?eau restul. Atunci ?l priveau cu du?m?nie pe St?p?n, dar nu cr?cneau.La o petrecere, c?nd le c?ntau l?utarii, ucenicul a cerut ?i el de b?utur?. S-a sup?rat Bozoncea:—?M? mucosule! De ce faci zaur? Aici eu comand! Vrei molan, vrei cr?pelni??? Cere! De pl?tit, eu pl?tesc! ?l mai mare!?i l-a dilit cu laba lui grea peste gur?, s?-l ?nve?e c? ?ntre ho?i unul taie ?i sp?nzur?, nu o sut?. R?deau ceilal?i. El de unde s? ?tie? A mai adus c?rciumarul o damigean?, au mai c?ntat guri?tii:Toarn?, Lean?o, toarn?!Toarn? vin, toarn? pelin,P?n’ la ziu?-a?a s-o ?in!C?ci a?a ne pr?p?dim,Cu pastram? ?i cu vin…S-a ?ters Paraschiv la gur?, n-a uitat palma. Nici m?-sa nu d?duse-n el. ?n g?ndul lui ?i-a zis: ?Las?, neic?, ??i ar?t eu, numai s?-mi vie bine!” La alt? ?mp?r?eal?, a apucat s?-i ?opteasc? lui Gheorghe:—?Ce zici, Trean???—?Ce s? zic?—?El luleaua ?i noi mu?tucul! A?a o fi ?i pe lumea ailalt??L-a sim?it cataroiul du?man. S-a ridicat de la locul lui, mare ?i duhos:—?Ce-i, ucenicule? ?i s-a ur?t cu binele?At?t a spus ?i s-a a?ezat, privindu-l crunt. Oac? ?i ceilal?i se uitau speria?i. ?l ?tiau pe St?p?n. O dat? d?dea cu cu?itul. L-a apucat frica ?i pe Paraschiv. Starostele trebuia lovit altfel, pe la spate. ?nt?i s?-i c??tige ?i pe ceilal?i, pe Nicu-Piele, pe Sandu ?i pe Gheorghe. Cu ?l b?tr?n era mai u?or. M?n?-mic? avea ?i el o r?fuial? cu starostele, nu s-ar fi dat ?nd?r?t…?P?n? atunci, ?ns?, s-au mai ?mpu?inat. ?nt?i l-au prins gaborii pe Nicu-Piele. Ie?ise ?n treab? cu Sandu pe Grivi?a. Toat? strada era plin? de o zeam? neagr? de noroi, ?n care se ?nfundau c?ru?ele ?i caii. La marginea trotuarelor se mai vedeau urmele z?pezii mieilor, murdare ?i ?nghe?ate. Pomii ?ncremeniser? cu mugurii ?nchi?i. Un ger t?rziu st?ruia deasupra ora?ului. Cerul negru ?i zdren?uit at?rna peste pr?v?liile negustorilor. V?ntul rece smucea firmele de tabl?. Punga?ii, zgribuli?i, c?utau un client. ?nainte mergea lunganul, dup? obicei, privind vitrinele pline ?i tr?g?nd cu ochiul. Ce-i veni lui Nicu-Piele s? se ?nghesuie ?ntr-un barosan! I-a f?cut un v?nt u?or drept ?n bra?ele lui Sandu. Acesta i-a b?gat m?na ?n buzunar. Cum s-au ?ncurcat, cum au f?cut, c? s-a g?dilat clientul ?i-a ?nceput s? strige: ?Ho?ii!” P?n? s? se ?ntoarc?, sergen?ii au pus laba pe lungan. Sandu-M?n?-mic? l-a urmat prin mul?ime, f?c?ndu-se c? nu-l cunoa?te. P?guba?ul ?l lovea peste gur? cu pumnii pe Nicu-Piele. S-au oprit tocmai la prefectur?. Se dusese libertatea lui! Cel?lalt a r?mas la por?i, s-a uitat. ?tia ce ?nseamn? prefectura…Dac? l-ar fi poprit pe la vreo circumscrip?ie, se mai putea face ceva. Mituiai presarii, paznicii, ace?tia se f?ceau c? au pierdut actele, se ?mp?cau, dar acolo cine se ?ncumeta? M?n?-mic? trecuse prin astea. ?nt?i te fotografia, ??i lua apoi urmele de la degete, te tundea ?i te trimitea la zdup. Tot o s?-i dea doi co?i de p?rnaie, socotea. Alerg? repede la Bozoncea, s?-i spuie t?r??enia. Aceasta juca c?r?i cu ucenicul ?i cu Gheorghe.St?p?nul l-a v?zut fiert, copt.—?Ce-i?—?Au pus laba pe Nicu-Piele…?l b?tr?n a l?sat foi?ele.—?Unde?—??n Grivi?a, la podul Basarab. Eram ?n ?uteal? ?i s-a prins clientul.Se f?cuse t?cere. Starostele a zis scurt:—?Gata, u?cheal?, s? nu deschid? pliscul! R?m?ne numai Didina. Noi cobor?m la groap?. Str?nge?i-v? catrafusele…?ntr-un ceas, se topiser?. Pe drum, spunea Bozoncea:—?Numai de n-ar da pe gur?…?i se g?ndea c? or s-o ia pe ?iganc? ?i-or s-o bat? s? spuie unde se ascund, cum o mai b?tuser?. Dar ea era ?nv??at? ?i-a dracului, nu l-ar fi v?ndut. Mahmuri, s-au oprit la o c?rcium? ?i s-au pus pe b?utur?. Patru kilograme de drojdie au b?gat ?n ei. Atunci a aflat Paraschiv c? cine deschide gura ?i-?i vinde tovar??ii nu mai scap? de cu?itul starostelui. Gheorghe ?l preg?tea:—?Te umfl? din a?ternut dac? nu ?tii din vreme. ?n somnu ?l mare te-nha??. Te duce pe sus ?i te pune la canoane. ?nt?i ??i d? o palm?. Nu spui, cheam? un gealat. Te duce la beci ?i te ?ine trei zile nem?ncat. Pe urm?, iar te cheam?. Spui? Nu. Bine! Te bate la pielea goal?. Te dezbrac?, ud? o fr?nghie ?i-?i face spatele negru. Te de?teapt? cu ap?, te ?ntreab? iar: ?Spui?” ?i te g?dil? la momi?e. Tu o ?ncurci. Iar te bate. P?n?-?i dai sufletul. De fier s? fii, ?i tot scapi ceva. At?ta le trebuie. ?n felul ?sta, pun gheara ?i pe al?ii ?i, de la unu pu?in, de la altu pu?in, afl? restul. A?a e meseria. Pe mine, c?nd m-au prins ultima oar?, n-am scos un cuv?nt. Am f?cut pe Mutu de la Manutan??…L-a auzit Sandu. S-a str?mbat la el ?i-a scuipat ?n r?s.—?Iar vorbe?ti, hahalera dracului! Se laud?, Paraschive, nu-l asculta! ?sta, numai gura-i de el! Cum ia o du?c? de basamac, ?ncepe s? taie piroane. M? mir c? nu ?i-a spus cum a furat el ?n Banca Na?ional?…Codo?ul nu se sinchisea. C?p?tase s?m?n?? la limb?:—?C?nd e?ti acolo, zici ?n g?ndul t?u c? termini cu toate, numai s? scapi s?n?tos. Asta p?n? la poarta pu?c?riei, c? pe urm?, numai soarele dac?-l vezi, a ta e libertatea! Iar te-apuci de meserie!St?p?nul t?cea, ?ntunecat ?i crunt. Se sim?ea b?tr?n ?i obosit. Se g?ndea c?t o s?-i mai mearg? ?i lui, c? se cam trecuse, i se ?nmuiaser? oasele, ?i, dac? l-ar fi prins, nu mai sc?pa. ?n tinere?e, fugise de la p?rnaie, era mai u?or. Ager, cu s?ngele fierbinte…?Ce mai prim?var?! Plesneau florile de salc?m ?i toat? groapa era verde, verde, plin? de dud?u ?i barba-popii. M?r?cinii aveau tulpinile c?t suli?a. V?ntul se ?ncorda ?n ele ca ?ntr-o harf?. ?i c?deau ni?te nop?i line, cu stele albe ?i m?runte. L?ng? balt? se aprinseser? iar focurile. Limbile lor lingeau iarba t?n?r?.Ho?ii veneau la apusul soarelui, se l?sau pe r?pi ?i ?nnoptau sub maluri. Gheorghe c?nta:Mingea mea,Mingea mea,S-a ales, bulesDe ea.M?n?-mic? aducea sacul cu haleal?, ?i ucenicul – tren?ele de dormit.—?Bine mai e! spuse Sandu, a?ez?ndu-se.Trase ?n piept aerul proasp?t ?i-?i scoase chi?tocul.Bozoncea ??i tr?nti ?apca ?n praf. Avea poft? de glumit. Trecuse o s?pt?m?n? ?i nu-i luaser? ibovnica. Asta ?nsemna c? Nicu-Piele ??i ?inuse gura. Strig? la Gheorghe:—?Trean??!—?Ei?—?Suntem, m?, boieri?—?Suntem.—?Avem, m?, ce ne trebuie?—?Avem!—?Suntem cumna?ii lui Dumnezeu-piele goal??—?Suntem!R?dea Paraschiv, r?dea Sandu. ?sta era hazul lor. V?ntul prim?verii spulbera focul ?n toate p?r?ile. Dinspre rampa gunoierilor c?dea un miros greu de floare de salc?m, dulce ?i par?iv. ?i-au tras ciolanele mai l?ng? fl?c?ri.—?Ar trebui s? lu?m Grivi?a asta de la un cap la un cap… spuse starostele.De mult pusese el geana pe negustori.—?S?-i scutur?m ni?el, ad?ug? ?i ?l b?tr?n.—?Numai s? ias? ?i Nicu din pu?c?rie, s? se ?ntoarc? ?i Oac? de la Filaret…Erau pu?ini, ?i asta cerea ?ndr?zneal?.A treia noapte, au picat poterele. Jandarmii au ?nconjurat groapa. C?utau pe dezertorii fugi?i de la armat?. Trei camioane s-au de?ertat la ramp?. Solda?ii ?i-au stins ?ig?rile ?i n-au mai vorbit. Un c?pitan i-a ?mp?r?it ?n plutoane ?i au cobor?t. Nu cuno?teau. Gunoaiele au ?nceput s? se pr?bu?easc?. O dat? a ciulit St?p?nul urechea.—??ase! a strigat paniile erau departe. Jandarmii trebuiau s? treac? balta, ?i tot nu-i g?seau. Gheorghe a r?sturnat un ceaun cu ap? peste focul mic ?i a ?mpr??tiat cenu?a cu piciorul lui descul?. M?n?-mic? piti pirostriile ?i p?turile ?n buruiana t?n?r?. Au apucat potecile acoperite cu iarb? ?i s-au furi?at la buza apei. Solda?ii atinseser? fundul. Se uitau. ?ntuneric bezn?. Punga?ii au intrat ?n apa rece, care le pi?ca pielea. Abia dase trestia, ?i linti?a aluneca, umed?, pe degete.—?Sta?i aici, le-a spus Bozoncea.Ajunseser? la un d?mb uscat ?i se odihnir?. Era lini?te, nu se auzea nici v?ntul.?P?n? diminea?a au cotrob?it jandarmii groapa. N-au pus m?na pe ei. ?n zori, ho?ii au auzit motoarele ma?inilor p?c?nind pe drumul Cu?aridei.—?Sc?par?m! a oftat Sandu u?urat.Toat? prim?vara au b?tut Grantul ?i rampa de m?rfuri. Gheorghe ?nainte, cu m?inile ?n n?dragi, Sandu, pestri? ?i bocciu, tren??ros ?i descul?, scuip?nd cu r?vn? ?ntr-o parte, pe urm? ucenicul, gola? ?i u?chit, numai ?ntr-o c?ma??, ?in?ndu-?i din c?nd ?n c?nd pantalonii lega?i cu o sfoar? ?i, la urm?, starostele, ?i?tirit, abia sc?pat din bra?ele Didinei, ca dup? o moarte, ostenit, mestec?nd tutun, parc? nici nu-i mai ajungea pielea pe el. Treceau linia ferat?, ocoleau vagoanele negre, pline de ?i?ei, s?reau sc?rile lor unse ?i ajungeau la rampa Reginei, ?n pia??.—?Ce zice?i, n?t?fle?ilor, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii?—?Trecem, f?cea codo?ul, s?-i t?rguim pu?in…?i s?-i fi v?zut pe greci, c? le pl?ngeai de mil?. Ci?mele la ochii lor, nu alta! ??tia aveau tarabe la cap?tul pie?ei, vindeau covrigi cu susan, corobe?e, halva, peltea ?i semin?e. Toamna umpleau pr?v?liile cu bostani cop?i. Pe toat? rampa se scurgea un miros dulce, care aducea lucr?torii de la Regia de tutun ?n fa?a dughenelor.Punga?ii ??i umpleau buzunarele goale de diminea??. Priveau de departe alvi?a. Liftele o ?ntindeau pe tarabe dup? ce-?i legau ?or?urile.?nt?i ?i vedea Iani.—??ine?i-v?, bre, c? vin bandi?ii! striga el celorlal?i ?n gura mare.Hahalerele abia se t?rau. Le era lene ?i c?scau. Se ?ntindea Sandu, Gheorghe ??i troznea degetele, Paraschiv fluiera cu voie bun? l?ng? St?p?n.Simigiii ie?iser? cu lope?ile de copt covrigii la spate.—??i rupem! zicea unul. Nu le mai merge!Ho?ii nu se sinchiseau. ?ineau m?inile ?n buzunare ?i cu ochii pe pr?v?lii!—?Bun? diminea?a la negustori! rostea Bozoncea. Grecii morm?iau, pe sub must??ile lor mari, r?spunsul.—?Da?i, m?, bun? ziua St?p?nului! se ?nfuria Gheorghe din spate.—?Las?-i, Trean??, spunea moale starostele, ?i se ?ntorcea iar spre ei: Merge marafetul?Negustorii, numai ochi. Acu-i acu! Paraschiv se lipea de tarabe. La el nu prea se uitau, c? nu-l ?tiau. Ceilal?i se opreau al?turi. Pe urm? ?ncepea cearta. ?l b?tr?n era cu mu?tarul s?rit de cu noaptea. Se b?ga sub bur?ile lor.—?Zi, face?i pe-ai dracului, nu ne blagoslovi?i c-o vorb? bun?? Acum v? caftesc!Simigiii se tr?geau mai spre u?i. Cel t?n?r ?i cu Sandu, ?n timpul ?sta, gata cu laba-n co?. C?t te-ai ?terge la ochi, semin?ele erau tocmai ?n fundul n?dragilor.Bozoncea t?cea o??r?t. Tot Gheorghe spunea:—?Las?-i, nu-i bate! ?i-l tr?gea de m?nec?. Apoi grecilor: Zi, tot nu l-a?i ?nv??at de fric? pe St?p?nul? O s? v? taie el cu m?nu?i?a lui ?ntr-o zi pe to?i…?i umfla o m?n? de covrigi. Plecau apoi lini?ti?i, petrecu?i de huiduielile negustorilor. M?n?-mic? se mai ?ntorcea c?tre ei ?i zicea:—?M???!Simigiii ar?tau lope?ile late de lemn, plini de curaj.—?Punga?ilor! Bandi?ii… striga Iani.Asta p?n? au b?gat spaima ?n ei, c? pe urm? ie?eau singuri cu darurile, unul o jum?tate de dovleac, altul o alvi??, numai s?-i lase ?n pace. P?n? la pr?nz aveau bur?ile pline.A?a au dus-o, mai cu g?in?rii, mai cu ciordeal?, ba un joc de c?r?i, se ?ineau la ad?post, c?-i c?utau gaborii.De pa?te, i-a pornit starostele la tiribombe, ?n Mandravela. O luase ?i pe Didina, s-o plimbe, s? mai ia aer. Au trecut Cu?arida t?r?ndu-?i caroasele. ?n gr?dini ?nfloriser? corcodu?ii ?i merii. Un miros greu, dulce, st?ruia peste c?mpul verde. Spre Tarapana, t?ia prim?ria ni?te str?zi noi ?i lucr?torii abia ridicau maiele grele cu care b?teau pietrele. ?n gr?mezile de nisip dormeau femeile venite cu ei. Soarele ardea.—?Ce bun? ar fi o baie! spuse Paraschiv.—?De, c-o s? mergem acu-acu, f?cu Gheorghe.Ibovnica trecu pe l?ng? gardurile v?ruite ?i culese un bra? de liliac. Floarea lui mic?, b?tut?, albastr? cum era cerul ?n diminea?a aceea, se mi?ca u?or ?n v?nt. M?n?-mic? sugea o creang? de m?r ?i sucul bun ?i r?m?nea ?n gur?. ?nchisese ochii ?i umbla ?n ne?tire.—?Bine mai e! oft? ?i St?p?nul.Prin iarba gras? a maidanului mi?unau g?ze albastre, cu aripi str?vezii. C?te un b?zoi de muscan se arunca ?n aer ?i c?dea ame?it. Din cartiere se ridicau zmeie portocalii, cu cozi lungi, ?i se auzeau cum le trosnesc spetezele.Au ajuns pe la patru. Mo?ii se ?ntindeau ?ntr-un col? al Mandravelei ?i auzir? de departe tromboanele ?i l?utarii. Zarv? mare ?i lume, grenie. Numai fuste ?n alti?e ?i floricele. Gheorghe puse ochii pe cizmele ardelencelor. Astea aveau figuri s?n?toase ?i huiduma se d?dea ?n v?nt dup? ele. Le apuca pe la spate de cozi. Fetele ?ipau speriate ?i-l b?gau ?n neamul m?-si. Paraschiv c?sca ochii la b?rci, cu privirile sub fustele ?lor de se leg?nau.?nt?i i-a dus Bozoncea la o c?rcium? ?i-au cerut pui frip?i, au b?ut c?teva kilograme de vin ?i mai cu inima plin? au ie?it ?i ei s? petreac?. S-au suit ?n lan?uri. Acolo c?nta o fanfar? pe ni?te b?nci, ?i vreo ?ase neispr?vi?i ?mpingeau sus spi?ele de lemn ale ro?ii uria?e. ?ipa Didina de pl?cere c?nd o ?nv?rtea St?p?nul deasupra capetelor celor de jos. Sub ei, mul?imea pestri?? se ?nghesuia la jocurile de noroc. ?iganca sim?ea cum se ?nv?rte?te tot p?m?ntul acela, cum se apropie ?i se dep?rteaz? ?i v?ntul, dezvelind-o. ?n salturile mari ale scaunelor care se smuceau, ?l vedea c?nd deasupra, c?nd dedesubt pe Paraschiv, privind-o cu ochii lui verzi ca veninul. Punga?ul ?edea aplecat peste lan?ul scurt de la mijloc, ?i ei i se p?ru o clip? c? o s? cad? de acolo, lunec?nd de pe lemnul lustruit. Roata se ?nv?rtea tot mai repede. ?n urechi avea un v?j?it surd, ca la g?rl?, c?nd se scufunda ?n ap?, ?i auzea r?suflarea scurt? a ibovnicului, care-i ?inea cu palmele leag?nul ?ngust. Ucenicul desf?cuse bra?ele ?i se arunca dintr-o parte, valv?rtej. Scaunul lui trecu pe l?ng? al starostelui, fierul ?ndoit de dedesubt se ?ncord? ?i sc?r??i.—??i-e fric?? ?i strig? el de sus.—?Nu, r?spunse ?iganca, r?z?nd cu toat? gura.Cerul era acum aprins ?i norii lui greoi se apropiau. C?teva p?s?ri negre zburau sus de tot, cu mi?c?ri ?ncete, lene?e. Ibovnica nu mai auzi nimic. ??i ?ncord? m?na pe lemnul fierbinte ?i avu spaima c? alunec?…C?nd cobor?r?, era palid? ?i tremura. Nu spuse nimic. P??i cl?tin?ndu-se, rezemat? de bra?ul lui Bozoncea. Pe ochi ?i ap?sa ?nc? privirea ascu?it?, verde a celui t?n?r.Sandu r?dea de Gheorghe. Acesta nu se d?duse ?n lan?uri.—?Ti-e fric?, Trean??, ai? Tu ?n pat o s? mori! zise, ?i-l scuip? ?ntre picioare.Codo?ul ?njur?, spun?nd c? are ame?eli c?nd se urc? ?n dr?coveniile acelea. ?i, pe urm?, ?n timpul ?sta, mai ?nv?rtise c?te ceva, s? aib? de buzunar.Sub ni?te ?opruri, al?turi, pocneau pu?tile ?i tinichelele. Poligonul de dat la semn avea c?teva stive de cutii de conserve. Din trei lovituri trebuia s? le d?r?mi ca s? cape?i o can? ?i Sandu ??i ?ncerc? norocul. Puse o pies? de doi lei pe mas? ?i c?p?t? trei mingi de c?rp?, pe care le c?nt?ri ?n palm?. Era st?ngaci ?i ?ncerc? de trei ori. Premiul l-a luat ucenicul dintr-o singur? tragere. Avea ochiul bun ?i-a cur??at raftul. Lui Bozoncea ?i pl?cea ?ns? la tiribombe. Se strecurar? prin mul?imea amestecat? ?i ajunser? ?n fa?a aparatului. Pl?tir? un leu ?i ??i ?ncercar? puterea. Starostele ceru ciocanul ?i zise r?z?nd:—?O s?-?i stric daravela!??i suflec? m?necile ?i se uit? m?ndru la Didina. V?ntul de aprilie ?i mi?ca p?rul bogat ?i pe fa?a lui mohor?t? se a?ternu un z?mbet de mul?umire. Maiul era greu ?i avea o coad? lung?. St?p?nul m?sur? ?n?l?imea unde trebuia s? pocneasc? o caps?. Ridic? o dat? ciocanul ?i plesni jos drugul de fier al tiribombei.Se auzi un trosnet ?i ?n capul ei se aprinse un foc mic. Negustorul scoase un pol ?i-i lu? ciocanul din m?n?. A?ez? apoi alt? caps?.—?Gata, cine mai trage? La ?ncercarea puterii!—?Eu mai trag! r?se Bozoncea.—?P?i ai tras.—?Ce, nu mai e voie?—?Nu-?i mai dau.O dat? se sup?r? ho?ul.—?Cum adic?, nu vrei? Ce-i bulib??eala asta?—?Nu. ?i-ai luat polul, du-te cu Dumnezeu…Nu-i venea s?-?i cread? urechilor. Pe aici nu-l ?tiau.—?De!… m?r?i.Cel?lalt se b?g? sub ochii starostelui. Se adunase lume ?mprejur. Didina ?l rug?:—?S? nu dai!Abia se potoli. Lu? maiul ?i i-l ?ntinse lui Paraschiv:—??ncearc? ?i tu!Ucenicul ridic? ciocanul. Era greu. Abia ?l ridic? deasupra capului. C?nd lovi, capsa nu pocni sus. ?iganca chicoti deodat? cu glasul ei limpede ?i ascu?it. Punga?ului i se ridic? s?ngele ?n obraz. O privi cum r?dea ?n lumina prim?verii cu din?ii ei puternici ?i albi, str?ng?nd din ochi ?i pr?p?dindu-se de ne?ndem?narea lui. Dac? n-ar fi fost acolo alde Bozoncea, ar fi pisat-o cu picioarele, s-o ?nve?e minte, ?i ?i f?g?dui ?n g?nd s-o sf?r?me ?n b?taie dac? o prinde-o vreodat? singur?.Starostele ??i ?mbr?c? haina ?i hohoti de moliciunea lui.—?A?a oi fi ?i la muieri!La plecare, M?n?-mic? l-a pr?jit pe-un carditor care ?nv?rtea ni?te c?r?i strig?nd mul?imii:Dou? negre, una alb?,Cea cu marca se pl?te?te,Fii atent ?i urm?re?te,Miza?i, domnilor!Cu o c?r?mid? nu faci cas?,Nici c-o floare prim?var?,Dac? ?i-e fric? de balt?,Pe?te nu m?n?nci,Ia frumos la-ntoarcere,Cum a luat ?i dom’ plotonier-major…Sandu ?tia ?mecheria, o fumase ?i i-a ciupit banii ginitorului de dou? ori. C?nd a ?n?eles fraierul, era prea t?rziu. ?u?ul i-a spus:—?Mai ?nva??, pui?orule!R?deau to?i primprejur, ?i-au plecat mul?umi?i. Se iviser? ?i ni?te sergen?i pe la margine. La bariera Dude?tiului, s-au desp?r?it. St?p?nul a plecat cu gagica la ogeacul lor ?n Trei Coinaci, ?i Sandu i-a c?rat pe ?l b?tr?n ?i pe Paraschiv la coardele lui.Frumos mai mirosea seara de prim?var?! Tot Bucure?tiul duhnea a mititei ?i la Tarapana se auzeau l?utarii. Pe l?turi ardeau felinare vesele.Numai ucenicul era fiert. ?i st?tea g?ndul la Didina. ?n timpul ?sta ea se iubea cu Bozoncea.—?Ce-i pui?orule? ?l ?ntreb? ?l b?tr?n.—?Ce s? fie? Mi s-a ur?t.—?Las’, c? ?tiu eu de unde se trage ur?tul ?sta…Sandu z?mbea pe sub musta??. Zise ?i el ?ntr-o doar?:—?Te-oi fi s?turat de bine, nenic?…Mai c? trecuse ?i vara aia fierbinte, arz?toare. Rar c?dea c?te-o ploaie. Tot pe malul g?rlei ?edeau, la B?neasa, p?ndind trenurile de marf? pe care le scodoleau noaptea.?ntr-o s?mb?t? au pus m?na sergen?ii ?i pe Gheorghe ?i pe Paraschiv. Plecaser? pe Grivi?a, s? mai miroas?. Salc?mii s?lbatici de pe Calea Negustorilor ?ncepuser? s? se usuce. O c?ldur? moale, de sf?r?it de iulie, plutea ?mprejur.—?Vine iar toamna, oft? ?l b?tr?n, ?i noi tot coate-goale…—?Ca mielul e?ti, Trean??! r?spunse nep?s?tor ucenicul.Ce ?tia Paraschiv ce ?nseamn? o via?? de ho?! S? furi treizeci de ani ?i s? nu te-alegi cu nimic, parc? ar fi fost blestema?i banii care-i trecuser? prin m?n?. O cas? nu era mare lucru, la urma urmei, g?ndi. Palate ar fi avut dac? ar fi str?ns ?i n-ar fi risipit cu muierile.Au trecut de gar? ?i s-au amestecat ?n mul?ime. Grivi?a gemea de precupe?i ?i de ??rani. Negustorii scoseser? st?mburile afar?, pe scaune, ?i strigau c?t ?i ?inea gura:—?Care mai cumperi americ?, madipolon, serj!—?Ia ?i te-ncal??! Ia ?i te-ncal??!—?Uite ce mai costum! Extra, fr??ioare!?i-i tr?geau pe mocani de m?n?, ?i b?gau ?n pr?v?lii ?i le luau banii.Manglitorul a adulmecat. Veneau ?i ceferi?tii gr?mad?. Era zi de leaf? ?i se putea face treab?. ?i ardeau palmele s? mai simt? h?rtiile de-o sut? ?n buzunare.—?Mai repede, Paraschive, l-a gr?bit pe ucenic. Te mi?ti ca ochiul mortului… Haide-ncoace, c? am eu ?ustele mele…C?nd s? str?bat? spre Ateliere, au dat cu ochii de sergen?i.—??estul, sticle?ii!Au ?ntors dosul ?i-au vrut s? se strecoare. C?nd, ?n fa??, pe cine v?zur?? Pe Ric? ?i pe Sul?, cu dou? bice ?n m?n?. Cel t?n?r nu-i cuno?tea. Nu-i v?zuse dec?t noaptea pe camionagii, la furtul iepelor. Codo?ul s-a ?ng?lbenit. L-a tras de m?n? pe ucenic ?ntr-o parte. Era prea t?rziu. Huidumele ?l ?tiau pe Gheorghe.—?Uite-i pe-ai lui Bozoncea! a strigat unul, ?i le-au c?zut ?n c?rc?. Nu mai aveau ce s? fac?. Bine c? v? g?sir?m, c? de c?nd v? c?ut?m! zise Ric?, ?i puse m?na pe cel t?n?r.S-a smucit Paraschiv, a vrut s? fug?, dar nu i-a mers. Sul? ?l ?inea pe b?tr?n. I-au dat pe m?na gaborilor. Tot drumul i-au lovit cu bicele. S?nge ?i f?cuse.—?S? scoate?i caii, c-at?t v-a fost!—?Care cai? Ce cai? striga codo?ul la ei.—?Las’, c? ?ti?i voi ce cai!?i iar ?i loveau cu pumnii lor ca baroasele. Asta era b?taia aia de-i povestise Gheorghe, g?ndi ucenicul. Vrea s? zic? nu sc?pase, ?i ?ntindeau ?i lui pielea. Scr??nea ?i se uita la Ric?:—?M?, nu scap eu…Lumea se adunase ?n p?r. Pe drum, spre circumscrip?ie, au trecut ?i prin pia??. Ie?iser? negustorii ca la urs. R?dea Iani din u?a pl?cint?riei:—?Hi, hi, hi, uite bre, bandi?ii…Se ?ineau cu m?na de burt? simigiii. Punga?ii, s? intre ?n p?m?nt, ?i mai multe nu. Moarte le-a jurat ucenicul.—?Am sc?pat bre, ziceau grecii, leg?ndu-?i curelele.Precupe?ele oftau dup? Gheorghe:—?L-au luat, s?r?cu?ul, ?i ce om cumsecade era!Apoi se r?stir? la negustori:—?Da mai t?ce?i dracului, c? se ?ntoarce el odat? ?i-o s? vede?i voi!Iani ??i m?ng?ia gu?a ?i striga la pr?v?lia?i:—?Scoate?i, bre, pl?cintele afar?, c? nu are cine s? le mai fure!Muierile aruncar? cu ro?ii terciuite ?n tarabele lor.—?Huo! C? voi sunte?i mai punga?i dec?t ei! Vinde?i bostanul cu doi lei felia, nu v? e mil? de omul s?rac! Fir-a?i ai mor?ii cu neamul vostru!—?Dar ce-ave?i, bre? se mira Iani. ?i str?nse iar br?nzoaicele: B?ga?i, bre, marfa-napoi, c? ne fac proastele astea pagub?!?Ho?ii ajunseser? la circumscrip?ie cu p?guba?ii ?mprejur. Acolo au dat camionagiii c?te o declara?ie, cum a fost. Cereau desp?gubiri ?i pedepsirea vinova?ilor.Pe caramangii i-au pus sergen?ii ?ntr-o pivni?? de ciment. Se dusese dracului ?i libertatea lor. Gheorghe a scos un muc de ?igar? din fundul buzunarelor, l-a aprins cu un chibrit pe care l-a frecat de pantalonii lustrui?i ?i a tras un fum ad?nc ?n piept.—?Cum e, Trean??? ?ntreb? Paraschiv.—?R?u, vai de oasele noastre, ni le paradesc ??tia!??i ?terse s?ngele de pe ochi.—?Te doare?—?Nu c? sunt obi?nuit… ?i scuip? ?n du?m?nie. Las’, c? ie?im noi de-aici!Cel?lalt t?cea. Nu sim?ea nicio fric?. Numai o m?nie grea ?i ?inea inima. ?i fusese ru?ine s? treac? b?tut pe sub nasul negustorilor. Asta nu le-o ierta el a?a de u?or.?l b?tr?n rumega, frec?ndu-?i barba cu palma:—?Paraschive!—?Ei?—?Vezi, nu ?tii nimic! Am fost la Tulcea dup? pe?te. De asta spui c? ne ocup?m, negustori… Te taie, te omoar?, ?l iei pe un ?tiu ?n bra?e. Dac? nu m?rturisim, nu are ce ne face!T?cu pu?in. Se sc?rpin? dup? ureche.—?Or s? ne ?ntind? oasele, poate mai scapi un cuvin?el, dou?. De cai ca de cai, po?i s? sufli c?te ceva dac? n-o s? mai po?i, dar s? nu-i faci c?ntarea lui Bozoncea, c? degeaba mai ie?i de aici… Te omoar?… Or s? ne ?ntrebe: ?Da st?p?nu vostru pe unde este?” ?Nu ?tiu, n-am v?zut!” Dac? te-ar pica…—?Bine, morm?i ucenicul.?n pivni?? era umezeal? ?i frig. Abia se vedea. Peste vreun ceas, a intrat un sergent ?i i-a chemat sus la comisar. Gheorghe ?i-a f?cut repede o cruce:—??in-te, Paraschive!Suir? ?ntr-o odaie scund?, luminat? de ferestre pr?fuite, cu geamurile nesp?late, ?n care se aflau dou? mese nevopsite, pline de h?rtii, ?i c?teva b?nci ?nguste ?i lungi. ?mprejur se sim?ea un miros de tutun prost. Du?umelele erau murdare ?i se vedea c? ?n camera asta nu se m?turase de mult. Dup? o mas?, pe un scaun ce sc?r??ia, ?edea comisarul, o namil? de om, gras ?i burdu?it. Pe cap ?inea chipiul lui tivit cu fire de aur, cu cozorocul ridicat, dat pe ceaf?. De sub mas? ie?eau dou? cizme str?nse pe pulpele groase, pline de praf, cu ?inte de fier pe t?lpi, descusute la car?mbi.Punga?ii, cu sergentul l?ng? ei, r?m?seser? ?ncremeni?i l?ng? u??. Gheorghe ??i scoase pripit ?apca, ascunz?nd-o la spate.—???tia sunt? ?ntreb? ?eful cu voce r?stit?.—?Da.—?Noi, s? tr?i?i! se repezi codo?ul.—?Vorba! se f?cu sergentul spre el.Presarul morm?i, privindu-i. Se uit? la cel t?n?r.—?Cum ??i zice? ?l ?ntreb?.—?Paraschiv.—??i ?sta cine e? ar?t? spre c?rcota?.—?Gheorghe, s? tr?i?i! r?spunse repede Trean??.—?De ce vorbe?ti, m?, ne?ntrebat? se sup?r? poli?aiul.Dup? aceea t?cu, privind prin fereastra murdar? salc?mii betegi din curte. Umbra lor sub?ire se lungea pe o hart? a?ternut? pe un perete. C?teva mu?te ?i b?z?iau ?n jurul chipiului. Sergentul schimbase piciorul din repaus. N?du?ise ?i g?f?ia. ?n odaie era o c?ldur? z?pu?itoare. Din strad? se auzir? oltenii strig?nd: ?Ro?ii, ia ro?ii de bulion!”?eful tot t?cea. Se sc?rpina ?n cap cu tocul de lemn pe care-l avea ?n m?n?. Peni?a de o?el scotea un sunet limpede. Punga?ii ?l privir? mai bine. Nu era nici t?n?r, nici b?tr?n. P?rea nedormit. Sub ochi avea dou? pungi vinete de gr?sime. Sub pieli?a lor sub?ire se zb?tea s?ngele ?n ni?te vini?oare albastre.Vorbi t?rziu, cu gura pe jum?tate:—?Ia zi, m?, unul din voi, care ?tie ce-i cu caii ?lora? Paraschiv ??i mu?c? limba. Trase cu coada ochiului la Gheorghe. Acesta se ?ng?lbenise de tot.—?Care cai, dom’ comisar, s? tr?i?i? se b?lb?i.?eful t?cu, parc? n-ar fi auzit. Sergentul ??i potrivi mai bine chipiul. Lumina de afar? crescuse. Se auzeau mu?tele lovindu-se de geamuri.—?Ia spune, m?, tu, ?l?lalt! Ce-i cu caii?—?Nu ?tiu nimic, s? tr?i?i, dom’ comisar! se repezi tot Trean??, lipindu-?i picioarele descul?e unul de altul, ca la milit?rie.—?Taci! strig?, ridic?ndu-se ?i r?sturn?nd scaunul omul statului.Se proptise cu palmele pe mas?.—?Unde-s, m?, caii? url? de zuruir? ferestrele. Caii, m?, caii c?ru?a?ilor, ?i de i-a?i furat voi!Sergentul ??i str?nse mai bine centiroanele. Se b?g? ?n vorb?, ca unul care ?tia metehnele celui mai mare:—?Spune?i, m?, p?n? nu se sup?r? dom’ ?ef!—?Nu ?tiu nimic! S? fie mama a dracului! se jur? codo?ul.—?Z?u! ?nt?ri Paraschiv.Presarul se dep?rt? de mas? ?i veni spre ei c?lc?nd greu ?n cizme. Pe Gheorghe ?l apuc? un tremurat.—?Caii! r?cni.Se d?dur? doi pa?i ?napoi.Cel?lalt st?tu.T?cur?.—?Caii, m?, caii! o ?ndulci comisarul.Avea ni?te ochi galbeni, de motan. ?i privea parc? pe din?untru. Paraschiv nu mai putu s? rabde ?i se uit? afar?. Palma celui din fa?? ?i c?zu grea, peste gur?. Avea inele de alam? pe degete ?i-i cl?n??nir? din?ii.—?Nu da, dom’ ?ef! scr??ni.Sergentul apuc? bastonul lui de cauciuc ?i ?nchise ochii. Comisarul se repezi ?i la ?l b?tr?n. ?l c?rpi de dou? ori, cu dosul peste fa??.—?Caii… spunea ?ncet, r?z?nd. Haide, m?, spune?i! Unde-s caii, dar repede, c? altfel e vai de m?iculi?a voastr?! Caii…—?Ce cai? se r?sti Paraschiv.Sim?ise ?n gur? gustul s?rat al s?ngelui ?i ?ncle?tase pumnii. ?eful se uit? la el, z?mbi ?i vorbi iar:—?Zi, tu ai ?i clan?? mare, ia s? ?i-o-nmoi eu oleac?!Dar parc? se r?zg?ndi, se plimb? pu?in prin fa?a lor, str?nse f?lcile ?i a?tept?. T?ceau.—?Va s? zic?, nu spune?i! Se dep?rt? cu m?inile la spate, ?nv?rtindu-se pe c?lc?ie. Nu spune?i, bine…Se rezem? de masa hodorogit?. Lor le ardeau obrajii de lovituri, ?i privi. Sergentul iar se amestec?:—?Spune m?, tu, ?sta mai b?tr?n. Dac? i-a?i luat, i-a?i luat, dar m?rturisi?i! Sc?pa?i mai ieftin. Dom’ ?ef v? iart?. Nu-i a?a, dom’ ?ef? Dac? da?i ?n scris c? aduce?i caii ?napoi, nu v? mai duce la Parchet. Haide, m?, spune?i! C? acolo e mai r?u. Voi a?i auzit de Parchet?Ho?ii t?cur?.Afar? trecea un dric. Ascultar? fanfara ?i bocetele rudelor. Comisarul se ?nchin?, sco??ndu-?i chipiul. ??i f?cu ?i Gheorghe o cruce mare.—?Dumnezeu s?-l ierte! zise pios.Presarul ??i a?ez? iar ?apca pe p?rul moale. S? fi fost patru dup? mas?. Dricul trecuse. Se f?cu lini?te. ?n lumina stins? din?untru tremurau dungi de praf ca ni?te gratii albe. Afar? fo?neau salc?mii ?i frecau zidul cu crengile lor uscate. Caramangiii priveau du?umelele.?eful scoase din saltarul mesei o bucat? de p?ine ?i o ro?ie pe care o t?ie cu briceagul. ?nfulec? lacom ?i vorbi cu gura plin?:—?Zi, voi n-a?i auzit nimic despre ni?te cai fura?i! N-o?i fi vinova?i, m?, ?i eu v? bat degeaba! S?racii!—?S? crape ?l de ?tie ceva, s? tr?i?i! spuse Trean?? cu inima la loc. Am fost la Tulcea dup? pe?te, eu ?i cu tovar??ul ?sta, c? cu de-alde-astea ne ocup?m, negustori… S? v? spun? ?i nea Lache, ?l de la halt?, care lucreaz? la mi?carea trenurilor, c? ne-a v?zut la gar? cu paporni?ele de pe?te.—?Care pe?te? sughi?? ?eful.—?Pe?tele de l-am cump?rat. Un leu ?i jumate chilu! Era ?i crap, trei lei kilogramu. Clasa una! S? v? aduc ?i dumneavoastr? dou? chile!Sergentul ?nghi?ea ?n sec ?n spatele lor, privind cum dumica cu pl?cere comisarul. Mai scosese ?i o jum?tate de castravete din sertar, pres?rase dintr-o h?rtie de pe mas? sare, oft? ?i zise ?n cele din urm?, mul?umit:—??i, zi, a?i fost la Tulcea?—?Da, dom’ ?ef! Nu-i a?a, Paraschive?—?A?a e.Presarul r?mase cu un coltuc de p?ine ?n m?n? ?i ??i cur??? briceagul de miezul lui pufos ?i alb. ?l v?r? apoi ?n buzunarul pantalonilor. Lu? un chibrit, ?l ciupi cu din?ii la un cap, ?l ascu?i ?i se scobi ?n m?sele. Mestec? resturile g?nditor. Se mai uit? pe geam, sug?ndu-?i limba, s? mai adune sucurile r?mase, ?i ?ntreb? lene?:—?C?nd a?i plecat?Nu-i mai privi. Se apropie de geam. Aici era mai greu. Vorbi tot Gheorghe:—?P?i s? fi fost acum c?teva s?pt?m?ni. Ne-am suit ?ntr-un m?rfar ?i-am colindat toat? Dobrogea. Scump pe?tele, dar face banii. Alalt?ieri ne-am ?ntors.—?Hm! morm?i omul de la fereastr?.?i veni aproape de ei. R?dea. R?ser? ?i punga?ii, m?nze?te, c? le era inima c?t un purice.O dat? se ?ncrunt? comisarul:—?Cui vinzi tu pepeni? Dumnezeul m?-ti de huidum?! Da c?nd a?i furat, tot la Tulcea a?i fost? Caii! Unde sunt caii, c? v? bag ?n p?m?nt!?i-i lovi pe am?ndoi cu pumnii, f?r? mil?. Pe Trean?? ?l p?lise cu cizma ?n boa?e. B?tr?nul c?zu pe du?umea, gem?nd.—?Aoleu! Aoleu!—?Scoal’, c? te f?r?m!—?Dom’ ?ef, mor! mor! se t?v?lea ho?ul.—?Ia-l! strig? comisarul la sergent.Paraschiv se ?inea cu m?na de f?lci. Scuip? pe du?umea un dinte rupt ?i-l cuprinse o ur? oarb? ?i neputincioas?.Presarul se duse iar la fereastr?. Gheorghe tot mai gemea, ?inut de subsori de sergent.—?Du-i la pivni??! porunci ?n cele din urm?. Las’, c? se mai g?ndesc ei.Ie?ir?. Afar?, punga?ilor le veni s? sar? gardul ?i s-o rup? la fug?. Beciul avea o u?? de tabl?, pe care gaborul o ?ncuie cu lac?tul. Codo?ul c?zu, v?ic?rindu-se, la p?m?nt.—?Ce-i, fleoar??? ?l ?nghionti Paraschiv, batjocoritor. Doar de-at?ta-mi e?ti?Cel?lalt nu r?spunse. Se rezem? de zidul rece. Cel t?n?r sim?ea ?nc? pe obrazul sf??iat inelele comisarului. ?i ?iuiau urechile ?i ar fi dormit. O durere ascu?it? de din?i ?l f?cu s? se perpeleasc? ?nc? mult timp.Au a?ipit t?rziu.?La miezul nop?ii, auzir? iar lac?tul. S?rir? buimaci ?i ?nsp?im?nta?i ?n sus.—?Tot a?a, Paraschive! spuse repede ?l b?tr?n. Dac? nu ne dovedesc, n-au ce ne face…Ucenicul sim?i o m?ndrie care-i umplea pieptul ?i parc? r?nile nu-l mai durur?. De acum putea s? spun? c? e ?i el c?lit ?i nu-i mai fu fric?.Prin u?a deschis?, v?zur? cerul limpede de var?. Sergentul se schimbase. Era unul bondoc ?i iute. ?i chem? afar?. Iar urcar? treptele de ciment.Lip?ir? cu picioarele goale pe du?umelele nem?turate. ?n?untru, comisarul mo??ia pe scaun. Deasupra mesei ardea o lamp? cu sticla afumat?. Lumina ei n-ajungea ?n toate ungherele od?ii. Pe o lad? mai ?edea un om. Avea o fa?? slab?, neb?rbierit? ?i doi ochi ?ncerc?na?i ?i negri. Palmele mari ?i at?rnau peste genunchi. ?ntre picioarele lui z?rir? un lighean acoperit.Gheorghe ?n?elese. Aduseser? c?rbuni s?-i ard? la t?lpi. Cel nou se ridic? ?i-l ?ntreb? pe sergent:—???tia sunt?—???tia.Umbra i se lungise peste cercevelele ?ntunecate ale ferestrelor. ?eful ridic? pleoapele, c?sc?, se ?ntinse din toate oasele ?i r?se ?ncet:—?S? vedem, tot n-o s? spune?i?Oamenii legii se a?ezar? ?n fa?a lor. Sergentul ?i cel de pe lad? astupau lampa. ?n mijloc a?tepta comisarul, cu m?inile ?n buzunare. El vorbi la ?nceput.—?Spune?i unde sunt caii?Ho?ii se privir? ?n ochi. ?ncle?tar? m?selele. Acu era acu…—?Nu ?tim nimic, t?ia?i-ne, omor??i-ne! Nu ?tim nimic! zise Paraschiv hot?r?t.?eful ?l m?ng?ie cu palma lui grea pe barb?:—?Las’, c-ai s? spui tu ?i ce lapte ai supt de la m?-ta, n-avea grij?…S-a mai jurat ?i Gheorghe. Degeaba. B?taia a ?nceput ?ndat?. ?nt?i i-a lovit lunganul. ?n bojoci, ?n spate ?i ?n cap. Cel t?n?r se apleca ?i ignea f?r? o vorb?. Trean?? ?ncepu s? urle. ?i astupar? gura. Ca o tob? suna spinarea codo?ului.—?Caii! striga comisarul.—?Caii! zicea ?i sergentul.Pe urm?, ?eful lep?d? haina. Ucenicul ??i feri fa?a. Dac? nu l-ar fi apucat ceilal?i, s-ar fi repezit la el, ar fi dat unde ar fi nimerit, ?i pe urm? totuna i-ar fi fost.?i culcar? pe du?umele ?i le c?rau cu picioarele, lovituri dup? lovituri. Nici Gheorghe nu mai ?ipa. Se auzeau doar izbiturile. Comisarul t?b?r?se cu cizmele pe capul lor, s?-i zdrobeasc?. ?i pisau, nu altceva. Ho?ii ??i fereau degetele ?i m?inile. Sim?ir? v?rfurile ascu?ite ?n coaste. O durere fierbinte li se ad?ncea ?n trup. Parc? i-ar fi t?iat cineva cu briciul.C?nd obosir? zbirii ?i se a?ezar? asuda?i pe lad?, Paraschiv oft? u?or. Trase cu coada ochiului la tovar??. Caiafa clipi, ?ncep?nd s? geam?. Tot trupul le ardea ca o r?ie. Nu mi?car?. F?cur? pe mor?ii. Sergentul ??i scosese vestonul ?i ??i str?nsese cureaua. G?f?ia ?i din c?ma?? ?i ie?eau aburi. Se f?cu iar lini?te.—?Nimic! rosti ?eful.Ceilal?i suspinar?.—?Pune-i la u??, c?te unul! porunci.?l ridicar? pe Gheorghe, c? era mai aproape. Huiduma belise ochii ?i p?rea c?rp?. ?l traser? ?n sus ?i sergentul ?i v?r? v?rful degetelor ?n ????na u?ii. Comisarul o deschise pu?in. Ho?ul tres?ri. Parc?-i b?gase jar sub unghii.—?Caii! striga presarul.U?a fu deschis? ?i mai mult. Balamalele sc?r??ir?. ?ip?.—?Aoleu, mama mea! Aoleu, dom’ ?ef…—?Caii! striga presarul.?mbuc?tura u?ii ?i zdrelise pielea. Sim?ea s?ngele izbucnind afar?. ?n cap ?i juca numai un g?nd: c? le d?duse m?na st?ng? ?i c?, dac? i-o f?r?m?, tot o s? poat? mangli, cu dreapta, c? pe aia o ferea. Apoi nu mai ?tiu nimic. O durere ascu?it? ?l str?punse p?n? la inim?. ?l l?sar? pe du?umea.Veni r?ndul lui Paraschiv. El ?i privi pe fiecare ?n parte, s? nu-i uite. ??i ?ndrept? ?alele zdrobite. Lumina l?mpii sc?dea. ?eful era aprins la obraz. Necunoscutul r?dea.—?Las’, c? spune?i voi!?i v?r?r? unghiile ?n despic?tura de lemn. N-a scos un cuv?nt. I-au f?cut degetele zob. Curgea s?ngele din buricele lor rupte. Se aprindeau pe din?untru. P?n? ?n ?ira spin?rii ?l durea. Parc?-i ?ndesaser? o vergea de foc prin limb?. C?sc? ochii mari ?i nu mai v?zu dec?t o pat? cenu?ie. Se sf?r?ea. Lumina l?mpii pierise. Numai o g?lbeneal? ur?t? ?i juca sub pleoape.Pres?rii i-au udat pe am?ndoi cu ap?. C?nd s-au dezmeticit, o r?ceal? li se prelingea pe obraji. Degetele nu le mai sim?eau. Parc? erau retezate. Gheorghe oft? domol ?i cr?p? ochii. Lampa ardea ?nc? deasupra lor cu lumina ei murdar?.Zbirii ?edeau vorbind l?ng? fereastr?. Se trezise ?i Paraschiv. Sorbi cu limba apa scurs?, s?rat?, ?i ??i lipi obrazul lui r?nit de t?lpile descul?e ale celuilalt. ?l m?ng?ie apoi ?ncet cu barba.—?A mi?cat! spuse comisarul.Gheorghe r?dea bucuros ?n el. Puteau s?-l mai bat?.—?Trece?i la treab?! le porunci ?eful.Sergentul se apropie. Scr??nea din din?i, furios. Aproape ?i rug?:—?Spune?i, m?, dracului unde sunt caii! Ho?ii t?cur?.?i traser? pantalonii lui Paraschiv. ?i scoaser? ?i c?ma?a. R?m?sese ?n pielea goal?. ?l c?rar? pe lad?, g?f?ind.—?Ud? fr?nghia! zise unul.Ucenicul str?nse f?lcile. Auzi apoi apa clipocind ?n c?ldare. Se f?cu din nou lini?te.—?Spui? ?ntreb? unul.—?Nu ?tiu nimic.—?Bine.Punga?ul se uit? lini?tit la ei. ?l ?ntoarser? cu fa?a ?n jos. Sergentul ??i potrivise fr?nghia. ?l plesni o dat? cu sete. Sfoara groas? ?i r?sucit? bine se lipi ad?nc de piele. S?ngele ???ni ?uvoi. Iar b?gau foc ?n el. Icni scurt.—?Ah, ah…Se g?ndi c? ar fi fost bine s? fi putut s? nu mai ?tie nimic. ?l duru ?i a doua lovitur?, ?i a treia. Fr?nghia c?dea mereu ?n alt loc, al?turi, ?nt?i pe spate, pe ?olduri ?i pe la ?ncheieturi. ?i mutau oasele. Iar ?ip?. Sergentul se ?nc?lzise. Ridic? bra?ul ?i-l l?s? cu furie de nenum?rate ori. Durerea se ?nte?i, crescu, se ascu?i, apoi iar nu mai ?tiu nimic. ?l ?mp?nzi o lene dureroas?. Parc? se scufundase ?ntr-o ap? fierbinte. Capul i se rostogoli ?i se pr?bu?i de pe lad?.Gheorghe tremura de fric? pe du?umea. ?l luar? ?i pe el ?i fr?nghia ud? s?p? ?i ?n carnea lui semnele s?lbatice ale b?t?ii. Presarii se schimbau pe r?nd. Loveau cu sete, se aplecau mai mult, ?njurau ?i-i udau cu ap?. Sergentul c?ra c?ld?rile una dup? alta.?i l?sar? cu spin?rile ca piftia, cam un ceas. Comisarul se ?nfuriase. Se r?sti la ceilal?i:—?Trebuie s? spun? unul din ei!Fumar? arunc?nd ?ig?rile arse pe jum?tate.?i ridicar? apoi pe lad? ca pe doi saci ?i-i a?ezar? spate la spate.—?Aprinde c?rbunii! ordon? ?eful.Necunoscutul dezveli ligheanul ?i sergentul scoase un chibrit. D?dur? foc. Gheorghe pl?ngea cu capul ?n piept..—?Nu ne omor?, dom’ comisar, nu ne omor?! Nu ?tim nimic…C?rbunii p?lp?iau stins. Aduser? din curte o lamp? de carbid, care arunca o flac?r? galben?, iute. Fumul gros se r?sp?ndi ?n odaie. Presarul se apropie iar.—?Caii! Tu, ?sta t?n?r! strig?, ?i-l lovi cu inelul peste gur?.O dung? ro?ie, lung?, de carne sf??iat?, ?i at?rna de col?ul buzelor, ?l izbi ?i peste urechi. Nu mai auzea punga?ul. Vru s? se ridice. Urla c?t putea:—?S? nu mai dai! S? nu mai dai! O s? v? omor pe to?i, auzi?i voi? Cu m?na asta…Sergentul ?i tr?nti un pumn ?n moalele capului. C?zu iar pe lad?.—?D? c?rbunii! ceru ?eful.Apuc? ligheanul ?i-l a?ez? sub picioarele ho?ului. Doi ?l ?ineau de genunchi ?i al treilea ?i ap?sa t?lpile pe c?rbunii aprin?i. Se smuci c?t putu. Pielea sf?r?i ?ncins?.—?Caii! strigau, c?lare, cu picioarele pe pieptul lui.Focul ?i intra sub piele. Url? ca un bou ?njunghiat. Ochii i se ro?iser? ?i se s?lt? din to?i mu?chii. Cei ce-l ?ineau se cl?tinar?. Nu-l mai st?p?neau. Lovi ca un turbat ?n dreapta ?i-n st?nga. Comisarul ?l plesni peste glezne cu cizmele ?i-l dobor?r?.—?Las’, c? spui tu! scr??nea lunganul furios.—?Nu spun! Nu spun! r?cnea Paraschiv.—?O s? vedem…?i r?sucir? m?inile la spate ?i-l legar? cu fr?nghia. Cu m?na lui, ?eful ?i a?ez? c?rbunii la subsoar?. Pielea i se topea, ars?, sub foc ?i ?ipetele punga?ului se pierdur? ?ntr-un horc?it.—?Spui?Ucenicul gemea. ?l dureau m?runtaiele. Inima sta s?-i ias? afar?.—?Caii! Caii! strigau cei trei.?l udar? din nou cu ap? ?i-i ?mpinser? ?urloaiele ?n ligheanul cu jar. Paraschiv, negru de durere, se scutur? ca de un frig mare ?i c?zu peste ei. Au crezut c?-l omor?ser?.L-au luat ?i pe Gheorghe. Codo?ul tremura ca varga.—?Spune, c? p??e?ti la fel! r?nji ?eful. ?l b?tr?n ?i apuc? m?na s? i-o pupe.—?Dom’ comisar, g?nde?te-te la b?tr?ne?ele mele! Nu ?tiu nimic! S?-mi moar? ce-am mai scump dac? ?tiu ceva!—?Caii, unde sunt caii?—?Iart?-m?, dom’ ?ef! Iart?-m?! se ruga caiafa.—?Caii! Caii! striga presarul ?ntr-una.—?Nu ?tiu! S? cr?p dac? ?tiu! Iart?-m?! Maic?, mama mea, de m-ai f?cut!—?D? lampa cu carbid ?ncoa! ceru cel?lalt.—?Dom’ comisar, mil?!Presarul apuc? fierul, din g?tul c?ruia ???neau fl?c?ri albe. ?l apropie de fa?a ho?ului.—?Caii!Focul ?i p?rlea barba. Pl?ngea f?r? o vorb?.—?Caii!?i arse buzele ?i obrazul, cu ?tiin??, apoi ?i plimb? fl?c?rile pe m?ini, pe piept ?i pe la ?ncheieturi. Parc?-i tr?geau pielea de pe el.Paraschiv deschise un ochi ?i-l v?zu pe Trean?? ?n bra?ele sergentului. ?ipa de se cutremurau zidurile. ?n odaie mirosea a piele ars?. ?l betegeau. Gheorghe nu mai putu. Deschise gura s? m?rturiseasc?, dar ?nt?lni privirea ca o baionet? a punga?ului. ??i ?nfipse din?ii ?n bra?ul sergentului ?i nu mai ?tiu nimic…?Afar? se lumina de ziu?. Prin fereastra murdar? se vedea cerul mototolit. ?i c?rar? ?n pivni??.I-au mai ?inut o s?pt?m?n?, mai nem?nca?i, s? le treac? arsurile. Pe urm?, tot comisarul i-a chemat: sta cr?cit ?n scaunul lui ?i m?nca struguri, ciugulea c?te un bob ?i plesc?ia din buzele groase.—?Cum e, b?ie?i? i-a ?ntrebat din u??.Abia se ?ineau pe picioare de te?meni?i ce erau. Gheorghe, slugos, lipi c?lc?iele betegite ?i r?spunse pentru am?ndoi:—?Bine, cum s? fie? S? tr?i?i!?eful mesteca pieli?ele negre ?i dulci.—?S? isc?li?i c?te o declara?ie, ?i cu mine a?i terminat…—?Ce declara?ie? se mir? Paraschiv.Presarul r?se ?ncet.—?C? nu ?ti?i nimic de caii fura?i ?i c? v-am cercetat… omene?te. De dovedit, nu v-am dovedit…Le-a pus ?n fa?? dou? foi. Trean?? se bucura:—?Gata, ne d? drumul, scriem…Isc?lir?.—?Liberi, dom’ ?ef? ?ntreb? codo?ul dup? ce terminar?. Comisarul cercet? h?rtia ?i morm?i ceva.—?Mai ?nt?i da?i o m?tur? pe-aici, sp?la?i ?i voi geamurile, drept mul?umire c? v-am g?zduit…—?S? tr?i?i! ziser? am?ndoi, ?i cu sufletul u?urat se apucar? de treab?.C?nta ?l b?tr?n ?i freca ferestrele, lun? le-a f?cut.—?Cum scap de-aici, spunea, drept ?n G?l?gie merg, ?mi iau un costum de ?oale ?i m-ast?mp?r… Mi-ajunge.—?Pe osul t?u? glumea cel t?n?r.—?Pe osul meu! P?i c?t? b?taie am luat noi, oi spune ?i la mor?i…Numai c? au trecut trei zile, ?i tot ?n beci ?i ?ineau. ?ntr-o sear?, pe la opt, u?a de tabl? s-a deschis ?i sergentul i-a chemat afar?.—?Gata, ?opti Gheorghe, sc?par?m.?n poarta circumscrip?iei a?tepta ?ns? duba prefecturii. Era o ma?in? scund? ?i neagr?, f?r? ferestre. Caiafa p?li.—?Ne-am ars, Paraschive, ne ia iar la ?ntreb?ri.Doi agen?i ?i ?nghiontir? spre scara joas? a dubei.—?Ne duce la Mititic?… oft? printre din?i ucenicul.Se ?nghesuir? ?n?untru cu oamenii poli?iei, care le legar? la repezeal? m?inile.Drumul scurt se sf?r?i. Duba opri brusc. Se ciocnir? cu capul de tavanul ei de sc?nduri. C?nd se d?dur? jos, aveau picioarele amor?ite. Paraschiv privi cl?direa cenu?ie a prefecturii.—?De aici nu mai sc?p?m zdraveni! spuse.—?O, c? nu-i dracu a?a de negru! Tine-te bine, numai pe St?p?n s? nu-l vindem, c-a mai omor?t trei pentru asta. Altfel, e mi?to, mai vezi ?i tu lumea! To?i pon?ii pe la Mititic? trec ?nt?i ?i pe urm? ?i duce, care ?ncotro…—?Gura! strig? la ei un sergent ?i-i c?r? dup? el.I-a b?tut ?i ziua, ?i noaptea ?i tot au spus. Au dat vina pe Nicu-Piele, dus ?n pu?c?rii, c?ruia n-aveau ce-i mai face, numai s?-i scape pe cei liberi. P?rnaia era plin?. Nu mai v?zuse ucenicul. To?i zulitorii Bucure?tiului, ?u?i, ho?i de cai, trosnitori, carditori, t?lhari de drumul mare, toat? crema caramangiilor. ?edeau pe ciment ?i a?teptau s? fie trimi?i la ocne. Jucau barbut pe ?est, ?n?ele?i cu paznicii, s? le mai treac? timpul.Cum i-a v?zut Gheorghe, s-a ?nveselit. ?i cuno?tea aproape pe to?i. Pe unii din ei el ?i ?nv??ase s? ciordeasc?. Acum erau ?efi de band?, cu mor?i pe suflet ?i cu condamn?ri ?n ?ir, fugi?i, sc?pa?i de sub escort? ?i iar prin?i, unii cu c?te o sut? de ani de pu?c?rie, s? tot tr?ie?ti, s? tai sare. Se sim?ea ca ?ntre ai lui. L-a ar?tat pe cel t?n?r ?i a ?nceput s?-l laude c? se afla cu el:—??sta, b? gioarselor, v? d? ?apte ?nainte! Patru comisari a mierlit p?n? au pus m?na pe noi. C?t nu-mi place mie s?ngele de om, da la el a fost ceva de bunghit! Nu ne l?sau ?i-a trebuit s? arunc eu cu cu?itul. Doi am pus jos. Dac? nu eram cu el, ciur ne f?cea poli?ia.—?Iar se b?rbiere?te Gheorghe, r?se unul din fundul beciului.Se adunar? ?mprejur. Erau ho?i ?i ho?i. Mai b?tr?ni ?i mai tineri, spilcui?i de nici nu-i b?nuiai, cu haine bune pe ei, ca domnii, sau jerpeli?i, manglitori de r?nd, care z?ceau la zdup pentru vreo g?in?. Trean?? le spunea pe nume, se ?njura cu ei, ce mai, ?nor?ri de-ai lui. St?tuser? ?mpreun? la gros. Ucenicul i-a privit pe r?nd. De sus, din tavanul afumat al beciului, venea o lumin? chioar? de la un bec lunguie?. De mul?i auzise: Arsene, de-o omor?se pe m?-sa, Mant?, unul de trosnea la Obor, Mul?, care umbla cu gura de lup, G?titu, ginitor ?n Rahova, Il?-Plic, Vizante-Garaga?? ?i al?ii.Codo?ul vorbea, vorbea:—?B?, voi ?ti?i cine o s?-l termine pe staroste, cine-o s? v?-nve?e pe voi ce-i aia ho?ie ?i c??tig? ?sta m?, ucenicul meu, gloabelor…?i-l ar?t? cu m?ndrie pe Paraschiv.C?t au r?mas ?n beciul prefecturii, a mai ?nv??at cel t?n?r c?te ceva. Ho?ii ?ilal?i i-au ar?tat instrumentele de spargere, ?peracle de deschis orice u?? ?i c?te ?mecherii, c? intrau cu ele ?n p?rnaie, numai ei ?tiau cum le ascundeau, s? le aib? la ?ndem?n?, s? nu-?i uite meseria. Unul, Tic?-Bl?ndu, i-a pus ?n m?n? ?i o gur? de lup ?i l-a ?nv??at s? umble cu ea. C?te mai avea de aflat, c? ?i meseria de ho? nu-i u?oar?! Ucenicul ??i zicea de atunci ?n g?nd: ?Cine n-a trecut pe la pu?c?rii nu-i caramangiu de-adev?ratelea!” Aici era ?coala, mai furau unul de la altul c?te ceva ?i, c?nd ie?eau, oameni erau, puteau s? nu mai aib? griji. Celor de-l pov??uiau le pl?cea t?n?rul, c? era silitor ?i se ?mprieteniser? la toart?. Din c?nd ?n c?nd ?i mai ridicau la anchet?, ?i aduceau seara b?tu?i m?r. ?i ?ngrijeau p?n? ??i veneau ?n fire, trimiteau afar? dup? ?ig?ri ?i m?ncare bun?, bani aveau. Gardienii luau bac?i?uri grase, dar ?i serveau. S?mb?t? seara, mai f?ceau ?i c?te un chefule?, s? le treac? ur?tul. Nu era a?a de r?u la pu?c?rie dac? cuno?teai. Mai pica vreunul, ?ncep?tor, ?l puneau la probe, mai d?deau ?n el, sluga lor ?l f?ceau. Mul?, care avea oameni ?n poli?ie, i-a cercetat pentru ce sunt ?n p?rnaie ?i le-a spus c? dac? ung osiile pe unde ?tia el, scap? mai ieftin, c? m?rturisiser?. Comisarii aduceau grefierii la anchete. Ace?tia scriau declara?iile, ?i ?n procese nu mai puteau s? dea ?napoi. Au trimis bilet lui Bozoncea s? le arunce ceva lovele, s? mituiasc? judec?torii. De rest se ?ngrijea sp?rg?torul. Starostele a pus dou? mii ?n m?na unui gardian, care i-a adus neatin?i b?tr?nului. I-au l?sat ?i lui o sut?, restul l-au dat priceputului.?La proces, a venit Didina cu al?i bani ?i cu rufe de schimb. A f?cut ce-a f?cut, lucrurile au ajuns la ei. Sala tribunalului era plin? de lume. Abia mai r?suflau de c?ldur?.Dup? dou? ceasuri au aflat bucuria: sc?paser? cu un an. A r?suflat Gheorghe.—?Ieftin, ucenicule, tu ce credeai?Paraschiv atunci s-a trezit.—?Cum adic?, s? st?m noi ?nchi?i un an?—?Da ce-oi vrea? S? zici mul?umesc, c? f?r? bac?i? luam doi, ca popa. Pe mine m-a uitat c? mai am dou? condamn?ri, noroc cu judec?torii, pupale-a? t?lpile…S-a ?ntristat ucenicul. Toat? ziua s-a g?ndit la ibovnic? ?i l-a apucat furia.—?Eu fug, i-a spus ?lui b?tr?n. Nu pot s? rabd!Trean?? z?mbi:—?Dac? o s? putem, fugim noi, n-avea tu grij?… Mai e Apelul, nu ne las? St?p?nul a?a, bag? el ?pag? la comisari, ne face sc?pa?i, ce crezi tu… Sigur, un cot, e mult, dar ie?im noi…?n noaptea aia i-au suit iar ?n dub? ?i i-au c?rat ?n dealul M?r?i?orului. ?i-au luat r?mas bun de la ho?i. Unii ?edeau ?nc? ?n preven?ie, ?inu?i cu bac?i?uri, s? le treac? timpul mai u?or.Ma?ina hurduc?ia pe drumul prost ?i-i dureau oasele de at?ta b?taie. ?oseaua nepavat? a Olteni?ei urca spre ?nchisoare. Auzir? l?utarii din c?rciumile mahalalelor. O dat? ?l trecur? lacrimile pe Paraschiv. Codo?ul ?edea t?cut ?ntr-un col?.I-au dat jos ?ntr-o curte mic?, cu ziduri ?nalte ?i por?i de fier, ?ncuiate cu ni?te driguri de o?el. Un gardian a f?cut apelul, c? aduseser? mai mul?i o dat?. Le-a strigat numele la fiecare ?i poreclele, glumind, ?i i-a trimis la tuns. Frizerii, pu?c?ria?i ?i ei, abia ?i a?teptau. Noaptea de sf?r?it de var? era ?n miezul ei. Se schimba garda ?i se auzeau glasurile gardienilor pe crestele de piatr?. ?n locul hainelor, un magazioner le-a dat c?te un costum gros de postav, ?n dungi. Mirosea a vechi ?i ucenicul ??i pip?i capul cald, f?r? p?r.Gheorghe r?dea:—?Gata, am ajuns ?i la locul nostru. Asta-i casa ho?ilor de-?i tot vorbeam eu de ea. Ne-ncal??, ne-mbrac?, totul pe de poman?, ca la p?rin?i! ?i ??i aminti ?nduio?at: Aici am fost eu cu Tata-Mo?u, ehe, ce mai om… De la el am ?nv??at multe. Eram ca tine, puriu, nu ?tiam. Omul b?tr?n ??i trebuie… Pe urm?, dup? ce-am t?iat la Ciucea…?Ucenicul nu-l mai ascult?. ?tia c? minte, ?i lui ?i ardea sufletul s? fumeze o ?igar?. Un gardian striga la ei ?i-i num?ra. Le spusese num?rul celulei la fiecare ?i pe urm? ?i ?nghionti c?tre o u?? ?nalt?.Paraschiv privi ?nc? o dat? curtea ?i zidurile. Peste clopotni?a V?c?re?tilor at?rna o lun? p?guboas?…? Aia mic?Pe Veta, fata domnului Aristic? M?rzu, de la Tramvaie, o ?tiau mahalagiii, tot a?a, un n?p?rstoc de fat? de nu mai cre?tea, c?t mo?ul m?laiului, iute ca o zv?rlug?, prin salc?mii Cu?aridei toat? ziua, sau l?ng? focurile gunoierilor, pe groap?. Nimeni nu-i d?dea cincisprezece ani ?i un vecin ?i zisese ?n glum? aia mic? ?i aia mic? i-a r?mas numele.Taic?-s?u lucra ?n depou pe ?tefan cel Mare, repara motoare. Era unul d?rz, cu privirea du?m?noas?, parc? tot ?i tr?snea ?i-i fulgera. Altfel, b?rbat de comitet dac?-l cump?rai. F?cuse multe pentru cartier, c?-l ?tiau ?i primarii, el ?i lua ?n col?i la vreo nevoie, le b?tea cu pumnu-n mas? ?i-i oc?ra. ?i dac? mai bea c?te un morocar de rachiu la Stere, spunea vrute ?i nevrute. C?nd se ?nt?lnea cu nea Fane, autopsierul, i se aprindea gura.Cereau, fiecare pe limba lui:—?Coan? Lino, f?-ne c?te o injec?ie!—?Dou? gamoaie.Nevasta c?rciumarului a?eza cinzecurile pe tejghea ?i-?i vedea de treaba ei. B?rba?ii ?nchinau:—?Noapte bun?!—?Dumnezeu s? primeasc?!?i tramvaistul v?rsa o pic?tur? de rachiu pe du?umea, pentru mor?i. Nea Fane, s? nu-l fi v?zut:—?De ce faci crim?, domnu Aristic?? Nu ?tii c? b?utura e lucru sf?nt, nu se risipe?te?!Domnu Aristic? clipea ?i se sup?ra:—?Ap?i dumneata strici datinile, dac? vrei s? afli! P?i b?utura are ?i ea un dichis! Trebuie ticluit?… Eu totdeauna las o pic?tur? ?i pentru sf?ntu Trifon, patronul lupilor, ?l de-i r?u de l?custe, c? de-aia nu mai plou?… ?i se ?ntorcea c?tre Lina: Mai sup?r?-ne c-un r?nd. Pl?tesc eu.Nea Fane se ?tergea la gur? ?i ad?uga:—?Mai d?-ne c?te-o adormire!Nevasta c?rciumarului m?sura rachiul, privea prin pr?v?lie, ??i mai chema b?rbatul, mu?teriii povesteau de-ale lor:—?P?i s?-?i spun eu, domnu Aristic?, zicea nea Fane, ce-am p??it cu una de i-am t?iat-o pe m?-sa…Glasul autopsierului se pierdea ?n zgomotul c?rciumii. P?n? ?nchidea Stere pr?v?lia, se turteau am?ndoi. N-ar mai fi plecat.—??nc? o sticl? de lamp? ?i ne ducem, se ruga nea Fane.Coana Lina se uita la b?rbat. Stere ?ncuviin?a pentru c? nu putea s?-i supere pe clien?i:—?Bine, dar at?t. Trebuie s? mai dormim ?i noi!?La miezul nop?ii, se desp?r?eau la pomp?. Domnul Aristic? M?rzu mergea u?urel, s? nu-l simt? nevasta c?nd se ?ntoarce. Coana Marioara n-avea somn. ?l a?tepta cu lumina aprins? s?-l certe:—?Mai ast?mp?r?-te, Aristic?, ast?mp?r?-te c? e?ti om ?n puterea cuv?ntului, ai fat? mare ?i ne r?de lumea. ?n loc s? te mai str?ngi ?i tu, s? ne c?p?tuim ?i noi copila, c? m?ine, poim?ine se face de m?ritat, tu dai b?ni?orii la c?rciumar, nu-?i mai ajunge!Tramvaistul t?cea m?lc. C?nd nu mai putea r?bda, ?i f?cea semn femeii:—?St! Vezi c-o scoli din somn!?i pe furi?, domnul Aristic? ??i privea nevasta. Coana Marioara fusese femeie frumoas? ?n tinere?e, avea ?i acum ni?te ochi de oftau ?apte mahalale. Fata lor, Veta, ie?ise din s?r?cie, o bucat? de carne mic? ?i neagr?. Crescuse cam s?lbatic?, mai mult aciuit? prin duzi, pentru c? m?-sa sp?la rufe toat? ziua ?i taic?-s?u venea acas? numai seara.La ?coal? se dusese greu, dar ?i pl?cuse ?i, c?nd s-a ?ntors cu coroni?a de frunze ?i medalie ?n piept, a ie?it toat? strada s-o vad?.—?A luat aia mic? primu, ?opteau muierile pe dup? por?i, fat? de?teapt?, ce vrei, p?i cui s? semene? N-a f?cut-o m?-sa cu impiegatu?Despre lucrul acesta oamenii ?tiau c?te ceva, dar vorbeau pe ascuns, pentru c? nu se f?cea s? aud? domnul Aristic?. Adev?rul era c? mai demult, c?nd coana Marioara avea dou?zeci de ani, ?ezuse la ei ?n gazd? unul Constantin ?arpe, cu ?apc? ro?ie ?i serviet?, impiegat la Calea Ferat?. Asta se ?nt?mplase ?nainte de r?zboiul ?l mare ?i o ?tia numai baba Marghioala, vecin? ?n Vespasian cu tramvaistul, de unde se mutaser? cam ?n acela?i timp aici, ?n Cu?arida, s? nu mai stea cu chirie, s? aib? fiecare casa lui. Nimeni ?ns? nu putea s? pun? m?na ?n foc c? Veta e f?cut? de el, de?i b?tr?na se jurase pe to?i sfin?ii c? ea le ?nlesnise dragostele. C?t despre domnul M?rzu, el mai bine se l?sa c?lcat de vagoanele sale dec?t s?-?i b?nuiasc? nevasta. De c?nd o luase, munciser? ?mpreun?, ??i cump?raser? loc ?n groapa lui Ouatu, nu se certau din alte pricini dec?t din vinile lui de b?rbat c?zut ?n tagma be?ivilor.Veta nu sem?na nici cu coana Marioara, nici cu domnul Aristic?, ?i baba Marghioala se ?ndoia ea ?ns??i c?teodat? dac? aducea m?car cu impiegatul. Pe fat? o iubeau to?i pentru c? era de?teapt?. Ea scria femeilor scrisori la neamurile din provincie ?i pomelnicele b?tr?nelor pentru vineri seara.Tramvaistul vrusese s-o dea la ?nv???tur? mai departe, ?ns? acolo nu-i mai pl?cuse fetei. A stat un an la liceu ?i-a fugit. Nici palmele tat?lui, nici lacrimile coanei Marioara n-au hot?r?t-o s? se ?ntoarc?.—?Ne pune s? ne facem coadele, spuse ea ?ntr-un suflet acas?, ?i pe mine mai bine s? m? pici cu cear? dec?t s?-mi zbengui p?rul.—?Arde-i-ar focul de neispr?vi?i cu ?coala lor, zisese ?n cele din urm? ?i domnul Aristic?, te dau la croitorie dac? ?ie nu-?i place. Eu nu-mi chinui copila pentru ni?te sclifosite de profesoare! E?ti s?ngele meu, cu palmele astea te-am crescut…?i-o pupase pe frunte, m?ng?indu-i p?rul aspru.Dar nici la croitorie nu s-a dus Veta. ?i pl?cea s? stea mai mult pe maidan, s? joace bile cu b?ie?ii sau s? trag? zmeie ?n cartier.Vara pleca de diminea?? pe groap? s? adune ciulini, m?nca pe unde apuca ?i se ?ntorcea seara c?nd aprindeau mahalagiii l?mpile. ?ncepuse s? citeasc? romane, ni?te c?r?i groase, pline de poze. ?nc? taic?-s?u se sup?ra c?nd o vedea:—?Iar cite?ti prostii d-astea? Cai verzi pe pere?i! S? nu te mai prind! Dar ce, fata-l asculta? De unde s? ?tie el ce pl?cute erau foile acelea care povesteau aventuri de dragoste cu contese ?i bandi?i?Uneori, ca s? mai scape de gura lui ?i de-a m?-si, pleca ?n groap?, unde avea un loc tainic, sub malul galben al rampei. Era o scobitur? rotund?, dincolo de balt?, ne?tiut? de nimeni. Vara a?ternea pe jos buruieni uscate ?i asculta cum se rostogoleau de sus bulg?rii mari de p?m?nt. ?i ?iuiau urechile de at?ta lini?te. Parc? st?tea ?ntr-o ap?. Diminea?a b?tea soarele ?i iarba se usca fo?nind l?ng? ea. Dup? amiaz?, umbra malului din fa?? cre?tea amenin??tor ?i parc? i se f?cea fric?. De la ramp? picura mirosul gunoaielor ?ncinse. Prin iunie ?nfloreau m?r?cinii. Buruiana avea o tulpin? lemnoas?, verzuie. F?cea la cap o gogoa?? ro?ie, plin? de spini, care se umfla ca un cimpoi. Al?turi cre?teau loboda ?i pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nop?ile luna ?tirb? a Cu?aridei. P?m?ntul mi?una de g?ze albastre, ?mpodobite cu aripi str?vezii. Fata tramvaistului cuno?tea c?r?bu?ul greoi de gunoi, care abia se mi?ca sub zaua lui neagr?, ?i lungile must??i ale l?custei, ?i pielea albicioas? a r?melor grase, ?i culoarea ochilor de broscoi, ?i amestecul ??r?nei, ?i ad?ncimea cerului dep?rtat. Deasupra gropii, pluteau ?ntr-o lung? c?l?torie cor?biile norilor, mistuite ?n ceasuri ?ntregi, destr?mate de v?ntul nesim?it. De aici, ea putea s?-?i ?nchipuie mai bine m?rile la fel de albastre ?i galioanele cuprinse de foc pe oceanele ?ndep?rtate. ?i, auzind din c?nd ?n c?nd nechezatul s?lbatic al arm?sarilor lui mo? Leu, i se p?rea c? o s?-l vad? ?ntr-o zi pe regele Arthur, cobor?nd ?n goan? malurile gropii, acoperit de zalele sale cenu?ii, cu mantia-i ro?ie flutur?nd pe spate ca o flac?r?.Numai c?nd se l?sa noaptea, se ridica parc? ostenit?, ca dup? o cazn? lung?. Ajuns? sus, la bordeiele gunoierilor, se trezea din visare. Luminile oarbe ale Cu?aridei o chemau cu gr?bire. ?i era fric? s? nu fi venit taic?-s?u mai devreme de la munci ?i s? n-o g?seasc? acas?.Od?ile lor erau al?turi de biseric?. Prin geamurile deschise ale casei p?rintelui se auzeau c?ntecele unui gramofon. Asculta Veta, nu s-ar mai fi dezlipit de l?ng? uluca bisericii:Carmencita,Nume scumpCe alin? dorul,Carmencita,E?ti speran?a ?i fiorul,Te dore?te g?ndul meuCa pe-o narcoz?,Mi-aminte?teDe-un parfum uitat,De-o roz?,Carmencita…Parc?-i venea s? pl?ng?. Glasul femeii, r?zbind din p?lnia de tabl?, o ?ntrista f?r? s? ?tie de ce.De al?turi, se auzea vocea maic?-si:—?Veto, pe unde e?ti, Veto? Hai acas’, c? vine Aristic? ?i iar nu te g?se?te, ?i e vai de pielea ta!—?O, c? vin! Aici sunt! r?spundea ea ?nfuriat?.T?cea ?i maic?-sa, ascult?nd ?n prag vechiul c?ntec, care-i amintea de tinere?e. Pe pervazul casei vecine, suspina fata popii.Tocmai pe la zece, dac? era miezul verii, se ?nchideau ferestrele. Atunci intra ?i Veta ?n od?i. Coana Marioara o privea ?nduio?at?:—?Ai crescut ?i tu, copili?a mamii! Hai, dezbrac?-te mai iute, s? nu dea taic?-tu peste tine.Dar domnul Aristic? nu se ?ntorcea a?a cur?nd. Avea ?nc? de vorbit cu nea Fane, autopsierul, de ?tia un sac de vorbe ?i nu mai termina.?ntr-o prim?var?, ce-i veni lui domnul M?rzu? A dat sfoar? ?n mahala s?-i caute cineva un chiria?, c?-?i adusese aminte de-o odaie pe care o ?inea degeaba ?n fundul cur?ii. Ar mai fi scos s?r?cia din cas?. A pus-o deci pe coana Marioara s? spoiasc? din nou pere?ii, c? se scorojiser?, a b?gat o sob?, s? aib? chiria?ul iarna la ce se-nc?lzi, ?i cu c?teva tren?e ?i lucruri de-i prisoseau, se numea c? poate s? ia ceva bani.?ntr-adev?r, la vreo dou? s?pt?m?ni, coana Mari?a, a de da-n c?r?i, i-a g?sit un chiria?. S-au tocmit ei ce s-au tocmit, ?i ?ntr-o diminea??, la poarta cur?ii s-a oprit un camion ?n care erau a?ezate c?teva lucruri: scaune, mai multe tablouri ?i un raft de c?r?i. Chiria?ul ajutase c?ru?a?ului s? descarce. Veta se nimerise prin curte. Se uitase la necunoscut. Acesta era bine f?cut, ?nalt, cu priviri vesele, ?mbr?cat ?n haine c?lcate. Pe fruntea brobonat? de sudoare ?i c?deau vi?ele negre ale p?rului. T?n?r, s? fi avut dou?zeci ?i cinci de ani. T?n?r ?i serios, c-abia o privise ?n treac?t, ?i ea fugise ?n cas?, ru?inat?. P?n? seara ?l p?ndise pe dup? perdele. ?l v?zuse cum ??i a?ezase lucrurile, cum acoperise geamurile cu ni?te h?rtii prinse ?n pioneze ?i, c?nd se ?nserase, cum citise la lumina l?mpii vreo dou? ceasuri. Avea ochelari mari, cu rame negre. ?i pusese la ochi, ?i lumina galben? a fitilului lat i se a?ternuse pe bra?ul p?ros, gol. Deschisese geamurile ?i din c?nd ?n c?nd privea afar? ?ntunericul, cu ochii lui miopi, mici. ??i trecea degetele sub?iri prin p?rul lung, mi?ca ?ncet buzele ?i iar se uita ?n foile pline de cifre ?i linii.C?nd s-a ?ntors taic?-s?u acas?, a aflat c?-l cheam? Procopie ?i c? era student.—?Bun b?iat, zicea domnul Aristic?, mi-a pl?tit ?nainte pe o lun?. ?nv??at. Pleac? diminea?a, vine seara. N-o s-avem b?taie de cap cu el.Nu mai era lini?tit? fata tramvaistului! Din ziua aceea tot cu ochii pe geam ?edea, s?-l vad? c?nd pleac? ?i c?nd se ?ntoarce de la treburile lui.Sub?ire b?iat! C?lca u?or ?i se ?inea drept, ca ofi?erii. Pleca fluier?nd, venea fluier?nd c?ntece de-ale lui. I-a pl?cut Vetii.?ntr-o sear?, chiria?ul a chemat-o pe maic?-sa ?i-a rugat-o s?-i spele ?i lui rufele ?i s?-i mai dea din c?nd ?n c?nd c?te o m?tur? prin odaie, c? n-avea timp. Atunci a intrat fata lui Aristic? pentru prima dat? la el. ?n?untru mirosea a sulfin? ?i du?umelele pocneau sub pa?i. Pe masa scund? Veta a v?zut un teanc de c?r?i groase, cu coper?i de piele ?i c?teva ramuri ?nverzite de salcie, care parc? ?nveseleau locul. Pe pere?i, chiria?ul a?ternuse pre?uri colorate ?i tablouri. Nu mai cuno?tea odaia lor rece.Maic?-sa o chemase s?-i ajute la str?nsul rufelor, ?i ea n-ar mai fi terminat..—?Atunci ai dumneata grij?, ?ncheiase domnu Procopie ?n?elegerea, mai faci curat din c?nd ?n c?nd ?i pe-aici, c-a?a-i la b?rbatul singur. N-o s? fie degeaba. Mai dau ceva peste chirie!—?Cum s? nu, cu pl?cere, r?spunsese femeia bucuroas?. C? de n-oi veni eu, o trimit p-asta mic?…—?Pe cine?—?Pe fata mea, pe Veta, uite-o, da a?a-i zicem noi, aia mic?, de, c? nu vezi dumneata, parc?-i un g?ndac!Procopie r?sese, arunc?ndu-i o privire ?n treac?t, ?i fata se ro?ise toat?, sfecl?. Inima-i b?tea sub rochie, s? ias? afar?. ?i v?zuse din?ii albi ?i puternici ?i sclipirea binevoitoare a ochilor.De atunci se scula ?n fiecare diminea?? mai devreme ?i ?l p?ndea de la fereastr?, s? plece. El l?sa u?a descuiat? ?i Veta intra cu sfial? ?n odaia ?n care mai at?rna un fum verde de ?igar? scump?, str?veziu ca o perdea. Deschidea geamurile ?i se apuca s? m?ture. Pe urm? ?tergea urmele de praf cu o c?rp? umed? ?i silabisea titlurile c?r?ilor groase ?i grele, uitate deschise pe mas?. Le r?sfoia cu pu?in? spaim? ?i privea desenele colorate ?i explica?iile scrise ?ntr-o limb? str?in?.?ntr-o zi, Procopie se ?ntorsese mai devreme ?i d?duse peste ea cu nasul ?n h?r?oagele lui.—?Bun? ziua, spusese. Ce f?ceai aici? Te uitai la c?r?ile mele?Avea o voce pl?cut? de b?rbat t?n?r.—?Da.—?Sunt tratate de medicin?. ?tii ce-i asta?—?Dumneata te faci doctor? l-a ?ntrebat fata ?n loc s?-i r?spund?.Ridicase ochii. El z?mbea. Mai bine ar fi murit, pentru c? inima i se cocolo?ise.—?Pari cam speriat?, ad?ugase studentul.—?Nu. Eu nu m? sperii u?or. Ce ?tii dumneata?Se d?duse jos de pe scaun ?i chiria?ul venise l?ng? ea, privind-o serios, cu o cut? pe frunte.—?C??i ani ai?—?Da de ce-ntrebi? se i?ise copila spre el, scutur?ndu-?i p?rul.Procopie t?cu o clip?, descump?nit.—??ntreb ?i eu, a?a…—?Oi fi curios, s? nu-?i fie de deochi…R?ser? am?ndoi.—?Tot nu mi-ai spus.—?Dumneata c??i ?mi dai???i a?ezase m?inile la spate ?i-?i aruncase pieptul abia ivit ?nainte.—?P?i, ai treisprezece?Veta r?se iar.—?S? fii dumneata s?n?tos de c?nd i-am ?mplinit!—?Ia te uit?! Oi avea dou?zeci?—?N??!—?Atunci optsprezece…—?Nici.—?Mai pu?in sau mai mult?—?Ghici!—?Hai, spune.—?Nu vreau. Ce-mi dai?—?Ce s?-?i dau?—?Ni?te c?r?i de citit.—???i place s? cite?ti?—?Oho…—??i ce-ai mai citit p?n? acum?—?Romane…—?Nu, z?u! ?i ce romane?—?Prea multe vrei s? ?tii. E vorba-mi dai sau nu-mi dai?Studentul st?tea drept ?n fa?a ei ?i o m?sura.—???i dau, dar nu mi-ai spus c??i ani ai.—?Cincisprezece, na, dac? vrei s? ?tii!—??i de ce e?ti a?a mic??—?M-a f?cut mama din s?r?cie, c? spun femeile c? d-aia nu-i bine s? te iube?ti pe furi?, c? ies copiii netermina?i!Procopie r?se din toat? inima.—?Nu-n?eleg, se f?cu el c? nu pricepe.—?Multe nu-n?elegi dumneata. Gura lumii, dac-ai sta s-ascul?i…—?Asta a?a e.—?Vorba este-mi dai, sau nu-mi dai romane?—?S? caut.—?Caut?. Da mie nu-mi trebuie ceva greu, ?n?elegi? Cu Paturel n-ai? Sau Rocambole? Ai citit dumneata d-alea cu Rocambole? sau cu Cavalerul Negru, spaima turcilor?—?Nu, n-am citit.Veta ?l m?surase curioas? ?i spusese dezam?git?:—?Atunci ce fel de carte-oi fi ?tiind?Procopie ?i ar?tase desenele din c?r?ile deschise pe mas?:—?Uite, nu-i chiar a?a de u?or. ?sta-i trupul omenesc. Crezi c?-i la ?ndem?n? s? umbli ?n el s?-l repari?—?Asta-i bun?! Dumneata repari oameni! Ha, ha, ha, ia te uit?!—?Dar cum credeai? Vindec boalele…—??tii dumneata s? vindeci? Fugi d-acilea! P?i dac?-?i ar?t frunza sun?toarei, habar n-ai ce s? faci cu ea! ?i se burzului: Z?u, credeam c? e?ti mai de?tept! Am s? te duc la baba Aglaia s? te ?nve?e cum se scoate junghiul cu foarfeca! Uite, pui pariu c? nici ventuze nu ?tii s? pui!Chiria?ul t?cea.—?Ei, de ce nu vorbe?ti, gr?ie?te, ?tii sau nu ?tii?—?Nu ?tiu.—?P?i s? te ?nv?? eu! Da pentru asta trebuie s? r?ce?ti zdrav?n o dat?!Trecuse timp destul, trebuia s? plece. ?i-a adus aminte de c?r?i.—?D?-mi romanele pe care mi le-ai promis!Studentul c?utase prin raftul lui ?i dibuise c?teva c?r?i. I le ?ntinsese:—?Poftim, ?i dac? te plictisesc s?-mi spui.Veta le luase ?i plecase. Erau altfel de romane, nu prea sem?nau cu cele ce citise p?n? atunci, dar ici, colo g?sea c?te un suflet de femeie care sem?na cu al conteselor, pentru c?, de c?nd e lumea, inima femeilor era aceea?i: ?i a celor bogate, ?i a celor s?race. C?nd ispr?vise, mai ceruse:—?Da ceva mai vesel nu ai, domnu Procopie? C? mi se rupe sufletu de ce-am citit. Oare ?n lumea asta s? fie oameni at?t de r?i?Studentul o b?tuse pe um?r cu un fel de prietenie:—?E?ti prea t?n?r? pentru astea… Las?…?Tot pe atunci, aia mic? mai prinsese o meteahn?: ?ncepuse s? umble cu l?m?i?? ?n s?n. Coana Marioara a b?gat repede de seam?, c? a?a sunt muierile: ca pisicile, le miroase de la o po?t? ?i a cal breaz.—?Ce ?i-e, fat?? i-a zis ?ntr-o noapte c?nd b?rbatu-s?u sfor?ia ?n patul cel?lalt.—?Cum ce mi-e, f?, mam??St?teau am?ndou? sub candela care p?lp?ia stins, arunc?nd umbre pe pere?i. Maic?-sa oftase lung, c? o apucase un dor.—?S? nu afle tat-t?u, c? ne rupe pe-am?ndou? ?n b?taie. Pe tine te are ?i, dec?t s?-i faci vreo ru?ine, mai bine s? te duci pe pustii…—?Da ce-?i veni? se o??r? aia mic? din ?oale.—?Taci, c? se scoal? Aristic? ?i ne d? afar?. Tu nu vezi c? miro?i ca o spi?erie? O s? la?i l?m?i?a cumetrii f?r? frunze ?i-o s? ne afle mahalaua, mam?! ?i c?nd o afla, ne pl?ngem de mil?!Copila t?cuse vinovat?.—?Da cine-i? ?ntrebase mai t?rziu coana Marioara. Afar? l?trau c?inii.—?Nu ?tiu, f? mam?, da parc?-mi place domnu Procopie, c? prea cite?te…Femeia tres?rise. Se auzeau salc?mii din curte fo?nind ca un foc iarna.—?Studintu, mam?? ?i-i d?duser? lacrimile. Usca-i-s-ar ochii ?lui de n-a iubit!Apoi d?duse dracului to?i c?inii din mahala, c? nu mai terminau cu l?tratul.A doua zi, c?nd a venit domnul Aristic? la pr?nz, muierea l-a cercetat:—?B?rbate, ia spune, ai b?gat ceva de seam? la fata noastr??—?Ce s? bag de seam??—?S-o d?m, Aristic?, la o fabric?…—?De ce?—?Aristic?, Aristic?, deschide ochii, Aristic?…—?Ce tot ?ndrugi acolo?—?Aristic?, fata noastr? a ?nceput s? umble cu l?m?i??-n s?n!—?Ei, ?i dac??!—?B?rbate, a crescut, b?rbate…—?Asta voiai s?-mi spui? Tu nu vezi c?-i c?t un mosor?—?Da nu ?tii ce-i ?n capu ei…—?Mai taci dracului din gur?! Ai ?mb?tr?nit ?i tu ca alte cumetre… ?i-a plecat repede la depou, c-avea treab? ?i nu era chip s? ?nt?rzie.?Trecuser? c?teva luni. ?ntomna. O lumin? de ?nceput de septembrie, pierit?, alb?, ?mp?nzea curtea. Pomii l?sau o umbr? rar? ?n ??r?n?. Mirosea a gutuie p?rguit?. Procopie ?edea ?i se uita la vi?a urc?toare ce acoperea ferestrele lui. Era a?ezat pe un scaun, cu ochii ?n soare, orbit de lumina aceea m?ng?ietoare, numai ?ntr-o c?ma?? sub?ire, deschis? la g?t, mole?it, ?in?ndu-?i genunchii ?ntre palme.Veta ?l privea de dup? perdea.Atunci sosir? dinspre Grivi?a hingherii. ?nt?i, fata a auzit o larm? surd? ?i vocile b?ie?ilor din mahala:—?Huo, na! Huo, na! La oase!A ie?it afar?, la poart?. Din capul str?zii, venea o droag? cenu?ie, tras? de dou? gloabe. Pe capr? ?edeau doi ?igani cu m?necile suflecate, ?in?nd ?n m?inile lor noduroase ?bil?urile lustruite. La coada tumb?r?ului veghea un sergent cu o ?apc? soioas?, ?ndesat? pe cap. La biseric?, haidamacii s-au dat jos. Veneau pe sub garduri, la umbr?, p?ndind c?inii oamenilor. Copiii din urma droa?tei strigau c?t puteau, s? sperie dul?ii:—?Na! Na! Huo! La oase!?i scoseser? pra?tiile lor lungi din ma?e de cauciuc, cu cr?cane de salc?m, ?intind duba. O ploaie de pietre rotunde se ab?tu pe tabla c?ru?ei. Sergentul opri convoiul ?i alerg? azv?rlind dup? derbedei cu bastonul de cauciuc.B?ie?ii, ?mpr??tia?i o clip?, se str?nser? din nou la pomp?. Se f?ceau c? joac? gioale ?i mai adunau c?r?mizi. Veta ?i vedea bine pe ?i mici cum c?rau pietri?ul din praful drumului s? li-l dea celor mari.Dintre c?ini, tot l-au luat pe al cizmarului. Un hingher a ?ntins la?ul ?i l-a s?ltat din zbor. Se zb?tea degeaba ?n s?rm?, ca pe?tele ?n undi??, url?nd. Go?nete era ?n vecini, la Stere, bea o cinzeac?. A aflat numaidec?t. A dat s? sar? afar?, dar l-a v?zut pe sergent ?i s-a oprit. Sta ?i se uita cum aduna potera c??el?rimea. ?i prin?i l?trau ?n cu?tile lor, mu?c?ndu-se unul pe altul. Adunaser? vreo treizeci ?i de prin alte mahalale, de-?i era mai mare mila s?-i prive?ti cum se uitau prin obloanele g?urite.C?nd s? fac? spre r?sp?ntie, ?n fa??, la c?rciumar, sosi ceata de copii. Vreo opt, ai zidarilor, ai lucr?torilor de la Ateliere ?i de-i c?t pragul care c?rau pietrele. Hingherii se preg?teau s? lase casa lui Stere ?n spate, c?nd c?inii domnului Aristic?, auzind larma de-afar?, ???nir? pe poart? printre picioarele Vetei, repezindu-se ?n ?bil?ul huidumelor. Fata ?ncepu s? ?ipe. A s?rit ?i Procopie de la locul lui. Dul?ii s?ltau ?n goan? cozile lungi ?i zb?rlite. Era unul c?t poarta, cu un cap mare ?i greu, b?tr?n ?i r?u, c?ruia i se f?cuse a b?taie auzind urletele ?lor din cu?ti. Cel?lalt, mai t?n?r, lung ?i mu?chiulos, ?i s?ri ?ntr-ajutor. Veta strig? dup? ei, s?-i bage ?n curte:—?Azoric?, Negrule! Na! Ptiu!Ce s? mai aud? c?inii?! ?l b?tr?n, Azor, se opinti ?i s?ri drept ?n pieptul unui hingher. L-a pus la p?m?nt dintr-o dat? ?i, dac? nu-l ajuta cel?lalt, ?i m?nca urechile. Negru fugi cu la?ul celui c?zut ?n din?i.R?deau copiii de se t?v?leau:—?A?a, pe el! strigau.?i-au mai trimis o grindin? de pietre ?n ?urloaiele hingherilor. S?rise ?i sergentul, dar animalele l-au luat ?i pe el ?n t?rbac?. Tot Negru l-a l?sat pe omul legii f?r? pulan.R?dea Veta, r?dea ?i Procopie. S-au uitat unul la altul. Ce s? mai scapi c?inii, trebuiau sc?pa?i hingherii!Huidumele, dac? v?zur? a?a, d?dur? fuga, sus pe capra droa?tei. Atunci au n?v?lit ?i b?ie?ii, strig?nd: ?Huo!” ?i trimi??nd din pra?tii alt? ploaie de pietre. Go?nete a prins curaj ?i-a pus m?na pe un bolovan, lovind caii. Au ie?it ?i femeile din cur?i. Era un gomor de lume, ?i zbirii n-au mai avut pe unde s? fug?. Un b?iat a s?rit ?i-a deschis u?ile cu?tilor. ?ntr-o clip? s-a golit c?ru?a. Pe hingheri abia i-au scos mahalagiii p?n?-n Grivi?a, urma?i de huiduielile ?i chiotele copiilor. Veta a ?nchis poarta ?n urma dul?ilor. Ei h?m?iau ?nc? spre groap?. Studentul r?dea de isprava c?inilor.—??i zi, era s? le r?m?n? ciolanele pe-aici.—?Da, ?ng?n? ea.—?Dac? nu eram noi…Tot mai hohotea. ?i avea ni?te ochi dulci, de ?trengar. Doamne, Doamne, o ?ineau c?ldurile pe fata tramvaistului! De al?turi, din curtea popii, se auzeau gramofonul c?nt?nd:?ntr-o oglind? de doi lei,M-am aranjat de dragul ei,C?ci ?n cur?nd va ap?rea,Frumoas? ca o r?ndunea,Angelica…—?Iar a pus fata p?rintelui goarna s? c?nte, zise Veta.—?Cum a pus goarna s? c?nte? ?sta-i gramofon.—?A?a-i zic eu, se r??oi copila, ce te bagi dumneata? Dac? l-ai vedea, instrumentu ?sta, ce caraghios este… Numai zim?i ?i-o p?lnie verde de tabl?, pe unde c?nt?… Dumitale-?i place muzica?—??mi place. Am ?i eu un patefon. Am s?-l aduc, acum e la reparat. I s-a rupt arcul…—??i ai ?i pl?ci?—?Am.—?Ce bine! S?-l aduci mai repede ?i s?-l pui s? c?nte, s? aud? ?i fata popii c-avem ?i noi patefon! Da nu m? min?i?—?Nu te mint.—?S? moar??—?S? moar?!Procopie r?se iar, ?ntr-un fel care-o tulbura.—??i ce tot r?zi dumneata acolo?—?Nu r?d.—?Ba ?tiu eu c? r?zi de mine. ?i nu-i frumos…B?rbatul o privea curios. ?i pl?ceau vioiciunea ei ?i r?spunsurile ?n?epate.Veta se apropiase de el ?i vorbea acum mai cu bl?nde?e, parc? s?-l ?mpace:—?Dac? aduci patefonul dumitale ?i-l faci s? c?nte, te duc ?ntr-un loc…—?Ce loc?—?Ce-?i pas?? Am eu un loc. Numai s? nu-?i fie fric?…—?Cum o s?-mi fie fric??—?Uite a?a! Ce tot faci pe de?teptu? P?i e tocmai ?n groap?, dincolo de balt?, pe unde umbl? ho?ii, ce ?tii dumneata!?—?Bine, dac? o s? fiu cu tine, n-o s?-mi mai fie fric?. Dar c?nd m? duci?—?Vedem noi, s? mai m? g?ndesc…?i plecase iute ?n cas?, s? nu-l mai vad? cum r?de cu ?ng?duin??, abia ghicit, de parc? ?i-ar fi b?tut joc de ea.?Pe urm? l-a visat noaptea pe Procopie, umbla n?uc?, n-o mai cuno?teai, c?nta ?n gura mare prin cas?, de una singur?:Carmencita,Nume scumpCe-alin? dorul,Carmencita,E?ti speran?a ?i fiorul,Te dore?te g?ndul meuCa pe-o narcoz?,Mi-aminte?teDe-un parfum uitat,De-o roz?.Carmencita…Coana Marioara o auzea de pe afar?.—?Ehe, f?cea, nu-i a bun? cu fata mea…?Pe Procopie l-a mai ?nt?lnit o dat? pe la pomp?. De la o vreme nu-i mai ceruse nici c?r?i. Romanele lui nu-i prea pl?ceau. ?i parc?-i era ?i team? s? mai calce ?n odaia aceea plin? de fum de tutun.Studentul venea agale cu o serviet? la subsuoar?.Veta mergea la groap? s? culeag? pelin. Cum l-a z?rit, i s-a oprit r?suflarea. El a ?ntrebat-o unde se duce, clipind din ochii miopi.—?La balt?. Nu vii ?i dumneata? ?i-a a?teptat s-aud? ce-i r?spunde.O luase ?n glum?, dar se pomeni cu el al?turi.—?Mergi?—?Da.—?Ei, na, c?-i bun?! Atunci hai mai repede, c? se ?ntunec? devreme ?i trebuie s? vin? tata.—??i nu te las??—?Nu. Nici nu ?tie.—?M? duci la locul ?la de care-mi vorbeai?—?Da. Nici n-ai merita. De ce n-ai reparat patefonul?—?S?pt?m?n? viitoare e gata. Pe cuv?nt…—?O, pe cuv?nt, ?l maimu??ri ea. O s? vedem noi ce fel de cuv?nt ai…A gr?bit pasul. Capul ?i ardea de spaim? ?i de bucurie.Groapa ?ncepea de la gardul scund al oltenilor. ?n gr?din? se vedeau pepenii de mai r?m?seser?, necule?i, galbeni, cu flori p?lite, uita?i ?ntre r?saduri, ?i verze vinete, cu foile scor?oase. Peste maidan, tinichelele ruginite luceau domolit ?n soarele de octombrie. Pe jos lic?reau sticlele colorate, albastre ?i albe ale sifoanelor f?r?mi?ate. Pe urm?, ?ncepeau buruienile, o adun?tur? ?ntins? de scaie?i scutura?i, crescu?i ?n p?m?ntul sterp. Cobor?r?. De sus, abia se z?rea fundul gropii, ?n care sclipea balta, ?nconjurat? de trestii. Mergeau pe poteci ?tiute numai de ea, printre m?r?cini ?i ghimpi. Al?turi, se surpau gunoaiele ?ntr-o mi?care lini?tit?. Rar, se auzeau cioc?nitorile zg?l??ite de v?nt la gr?dinari. Cerul avea o le?ie murdar? ?n scamele norilor jo?i. Pasul Vetei crescuse ?i studentul abia se ?inea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau tr?mbele de fum de la co?urile Atelierelor, mototolite ?i destr?mate. Mahalaua nu se mai vedea de sub malurile galbene. Fata s?rea r?pele ca un ied. Procopie sim?i p?m?ntul gloduros intr?ndu-i ?n pantofi ?i nevoind s? se lase mai prejos, se lu? dup? ea, rostogolind lutul ?i bolovanii. Veta, ajuns? pe fund, r?dea de ne?ndem?narea lui. Iarba p?lit? mirosea bine, a var? plecat?. Z?ri, aproape, balta.—?Haide s? culegem pelin, ?l chem?. Pui prinsoare c? str?ng mai mult! Da-nt?i s?-mi r?coresc t?lpile, c? m-am ?nc?lzit.?i ??i ridic? poalele rochiei intr?nd ?n ap?. ?i pl?cea n?molul care i se ?ncleia pe degete. ?i spuse r?z?nd uit?ndu-se ?n ochii lui, drept, ?in?ndu-?i fusta ?ntre pulpe:—?Dumneata nu intri? ?i-e fric?? Aici nu-i mai era team? de el.Procopie se desc?l?? ?i, c?nd ?l v?zu cu pantalonii sume?i, ?ncepu s? r?d?:—?Parc? e?ti de la pompieri, c?nd e inunda?ie!Trecur? balta, c?lc?nd ?ncet, cu fereal?. Ea ?nainte, ?ncerc?nd ad?ncimea, tot pe margini, unde nu se putea s? se scufunde, el chicotind, nedumerit. C?mpul plin de buruian? vine?ie ?ncepea de la marginea apei ?i se sf?r?ea sub un mal drept.Au cules c?te un bra? s?n?tos ?i Veta l-a ?ntrebat, deodat?, f?r? s? clipeasc?:—?Dac?-?i ar?t locul ?la al meu, juri c? nu spui la nimeni? Studentul r?se. Se uit? ?napoi unde-?i l?sase servieta ?i pantofii. Nu era nimeni.—?Bine, nu spun, primi.—?Nu, jur?!—?Pe ce?—?Pe ochii din cap!—?Pe ochii mei din cap c? nu spun la nimeni!?i-i ?ntinse palma umed?. Iar o apuc? tremuratul pe fat?.Din locul unde ?edeau, nu se vedea nicio potec?. Ea ?tia ?ns? pe unde s-o apuce. Despic? m?selari?a ?i c?ut? din ochi urmele. O pant? dreapt?, ?n care erau s?pate g?uri, ?ncepea de sub deal. Urca repede ca o pisic?. El se uita unde a?ezase Veta mai ?nainte piciorul ?i o urm?.C?nd au ajuns sus, Procopie a privit ?n toate p?r?ile. Jos, v?zu fundul ?i malul cel?lalt. De aici puteai cuprinde toat? groapa f?r? s? fii z?rit. ?n spate erau alte scobituri, pentru cobor?t, acoperite de iarb?. Veta ?i ar?t? urmele unui foc stins mai demult. Cenu?a era spulberat? ?i al?turi mai r?m?seser? c?teva surcele.—?Aici se ascund uneori ho?ii Cu?aridei, ?i spuse ?n ?oapt?, da s? nu spui la nimeni, c?, dac? se afl?, or s? vin? s? ne omoare, ai ?n?eles?Procopie o privi mai bine.—??i de unde ?tii tu lucrurile astea?—??tiu eu, d?du ea din umeri, ?i el ?i z?ri zbaterea s?nilor mici ?i ascu?i?i sub rochia sub?ire de stamb?.P?rul ?i c?zuse pe frunte ?i ochii fetei sclipeau de m?ndrie. Procopie ??i scoase haina ?i privi cerul pr?v?lit peste strea?in? de lut care-i acoperea.—?Nu ?i-e fric?? ?l ?ntreb? Veta.—?Nu, r?se el, c? are cine s? m? apere…T?cur?. ?mprejur era o lini?te ap?s?toare. Sub linia cerului decolorat treceau stoluri negre de p?s?ri ?ntr-un zbor lene?. Soarele aluneca pe suprafa?a lucioas? a b?l?ii, reflexele lui luminau p?n? sus malul ro?cat ca o pecingine. ?n ?arcul lui mo? Leu, arm?sarii s?i st?teau nemi?ca?i, cu g?turile ?ntinse, adulmec?nd spre ei. Erau negri ?i puternici, ?i p?reau mai mari ?n ?ncremenirea lor. Pieile asudate aduceau de departe cu o marmur? sp?lat? cu ap?.—???i place? curm? fata t?cerea.—?Da.—?Nu-i bine?Procopie se ?ntoarse spre ea, curios:—?Ia spune-mi, nu ?i-e team? c? ?ntr-o zi ai s-o p??e?ti dac? mai vii singur? pe aici?Veta clipi nedumerit?:—?Adic? ce s? p??esc?Studentul nu ?tiu ce s?-i r?spund?.—?Vreau s? spun… ce-ai face, de pild?, dac? ai da peste ho?i?Copila nu se g?ndise.—?Eu ?tiu? Da nu mi-ar face nimic, sunt sigur?.—?De…Ochii ei se aprinser? m?nio?i.—?A, de ce te g?nde?ti la lucruri ur?te? Uite, s? ?tii c? m-am sup?rat pe dumneata!?i se ridic?.Cobor?r? t?cu?i. Au trecut balta ?napoi, uit?nd pelinul cules. El s-a ?nc?l?at, ?i-a luat servieta ?i-au urcat la ramp?.?nserase. Umbrele se ?terseser? prin iarba uscat?. Peste sticlele f?r?mi?ate se scurgea o scam? umed?. Fata sim?i bruma rece pe degete, pi?c?nd-o. ?i-au adus aminte de bra?ul de pelin cules, dar nu s-au mai ?ntors. ?n dreptul pompei au ?nt?lnit c?teva muieri, a?tept?ndu-?i r?ndul la ap?, l?ng? c?ld?ri. ?n poart?, Procopie i-a apucat bra?ul ?i-a ?ntors-o spre el:—?Mai e?ti sup?rat? pe mine?Avea un glas pl?cut de om t?n?r, care o furnica p?n? ?n cre?tetul capului. Sub cot ?i sim?ea degetele calde ?i s?ngele tot i se urc? la inim?.—?Nu ?tiu, r?spunse, pierit?.Se desp?r?ir? ?i ea r?mase mult? vreme ?n curte privind geamul lui. Studentul aprinsese lampa. Umbra i s-a mi?cat dup? aceea de c?teva ori prin dreptul perdelei.?N-a trecut o s?pt?m?n? ?i luase foc mahalaua. Asta de la copii s-a tras. Ie?iser? cu felinarele de pepeni. Nu era b?iat ?n cartier s? nu fi g?urit coaja unui cantalup de miez ?i s? n-o fi scobit, g?urele-g?urele, cu coada unei peni?e.Se adunau ?n cap?tul str?zii, l?ng? Filantropia, cu lum?n?ri aprinse ?n bo?arii goi, acoperindu-i cu palmele, s? nu se sting? lumina. B?tea un v?nt rece ?i ?ui, ?i b?ie?ii se str?nser? cu pepenii la un loc, s? vad? al cui e mai frumos. Au nimerit ?n spatele casei lui T?nase. Gunoierul era plecat, c? altfel nu i-ar fi l?sat. Cum au nimerit, tocmai unde avea omul o magazie plin? cu paie uscate pentru caii prim?riei. Copiii au r?sturnat ?n joac? un felinar de bostan, ?i focul, gata. Au dat s?-l ?n?bu?e, nu se mai putea. De fric?, au luat-o la fug?, ?mpr??tiindu-se. Se aprinsese magazia lui T?nase ?i ardea ca o lum?nare. P?n? s? bage oamenii de seam?, fl?c?rile trecuser? la acoperi?. V?ntul a aruncat sc?nteile ?n gardul de al?turi. ?ntr-o clip? s-au ridicat vecinii. Era prea t?rziu. Magazia lui T?nase, scrum. Acum ?i ardeau lucrurile. Focul a trecut ?n spate, hr?nit de furia v?ntului. Cerul se luminase de p?l?laie. V?lv?taia ro?ie se ?ntindea.—?Arde! Arde! strigau zidarii.Tr?mbe lungi de fum ?nec?cios se l?sau prin cur?i. Se sim?ea bine fierbin?eala care venea dinspre casa gunoierului. Parc? r?s?rise soarele. Vecinii alergau la pomp? cu c?ld?rile s? le umple. Nu putur? s? opreasc? focul. ?uvoaiele fl?c?rilor se ?ntindeau ?i se ?ncol?ceau pe buruienile maidanului, aprindeau gunoaiele de prin cur?i ?i urcau st?lpii c?tr?ni?i ai por?ilor. Tot malul gropii ardea, ?i rampa, ?i drumul de lemne. C?ldura se ?nte?ea. Mirosea a balig? ?ncins?. Apoi p?rjolul cobor? malurile, ?ntr-un cerc de sc?ntei.—?Arde! Arde! se auzeau alte ?ipete.Acoperi?urile se spulberau ?ntr-o clipit?. Zidurile de paiant? se pr?bu?eau ?i muierile strigau, str?ng?ndu-?i lucrurile ?i ce mai putea fi sc?pat.Cerul fumega.Focul trecuse gardurile ?i, dus de v?nt, m?na spre biseric?. Preotul, scos din od?ile lui, vorbea mahalagiilor:—?Fra?ilor, arde casa Domnului! Nu l?sa?i, fra?ilor! C?rciumarul a ie?it ?i el afar? cu mu?teriii dup? el.—?Arde! Arde! se deslu?ea de departe ?ip?tul femeilor. Auzir? grinzile c?z?nd la zidari. Focul topise ?n c?ldura lui magaziile ?i s?rea peste salc?mii cuprin?i de fl?c?ri. Se aprinseser? ?i duzii din gr?dina oltenilor. Pe str?zi alergau c?inii cu p?rul zburlit. Cineva spunea:—?S? se duc? la pompieri, vecine, la gar?, c-o tr?sur?!Stere ?n?elese c?, dac? p?rjolul trecea de biseric?, se duceau ?i casele lui. Strig? n?prasnic la b?iatul de pr?v?lie:—?Pune m?na pe topor ?i haide dup? mine!S?rir? ?i al?i vecini, cu ni?te cazmale. Pe drum ?l luar? ?i pe Tilic?. C?rciumarul apuc? o coad? de topor ?i se repezi cu ?nc? doi lucr?tori ?n duzii bisericii. ?i puser? la p?m?nt ?i-i gr?m?dir? departe de gardul popii. ?n felul ?sta, d?deau focului hran? ?i-l potoleau. Femeile aduser? un furtun de vin din pr?v?lie, ?i o muiere pomp? ap? din gura ci?melei.Veta c?ra cu maic?-sa c?ld?ri de ap? ?i le d?deau b?rba?ilor. Ace?tia le zv?rleau ?n calea p?rjolului. V?lv?taia se domoli. Trunchiurile duzilor erau umede ?i nu ardeau dec?t foarte ?ncet.Oamenii r?suflar? u?ura?i. Preotul f?cea cruci mari, cu fa?a la biseric?. Abia la vreun ceas sosir? ?i pompierii. P?n? s? a?eze tulumbele, focul ostenise. Ardea, numai ?ntr-un jar, inimi, inimi pe locul zidarilor. Tot la s?raci f?cuse pagub?. Mistuise casa lui T?nase ?i ?nc? vreo cinci. Muierile pl?ngeau, privind r?m??i?ele negre. Me?terii ?njurau l?ng? ele, m?nio?i ?i ?ngrijora?i.Fata tramvaistului se ?ntoarse acas?, fr?nt? de oboseal?. Din cap?tul str?zii venea ?i Procopie, privind nedumerit ?mprejur la h?rm?laia iscat?. ??i l?s? iute servieta ?i ie?i iar la poart?, ?ntreb?nd-o pe Veta:—?Dar ce s-a-nt?mplat, frate?Ea ??i ?tergea fruntea de sudoare. Tot obrazul ?i era negru de fum ?i ??i sim?ea cerul gurii uscat.—?Parc? nu se vede! Ce-oi mai ?ntreba! A luat foc pricopsita asta a noastr? de mahala! C? la omu’ s?rac nici boii nu trag!?mprejur mirosea a lemn ars ?i zarva nu ?ncetase. Femeile se b?teau cu pumnii ?n cap ?i strigau c?t puteau:—?Aooolic?, maica mea, aooolic?… unde mai punem noi capul, maic???, aooolic?…?nchiser? poarta.—?Nu vrei s? te speli? o ?ntreb? studentul.—?Ba da.Aduse o can? plin?, din care-i turn? ?n c?u?ul palmelor. Ea ??i r?cori fa?a ?ncins? ?i r?mase a?a cu m?inile umede scutur?ndu-le.—?Parc-ai fi o pisic?! zise Procopie.—?Bine c? sunt! H?… ?i scoase limba la el. Dumitale-?i mai arde s? glume?ti, z?u!—?Stai, s?-?i aduc un ?ervet!Intr? ?n cas?. Veta trecu pragul dup? el. Afar? ?nsera. Procopie aprinse lampa. ?i ?ntinse prosopul moale, care mirosea a s?pun bun. Acum obrazul oache? ?i str?lucea. ??i scutur? pletele negre ?i aspre, umezite pu?in ?n margini.—?D?-mi ?i un pieptene!Se apropie de o oglind? mic?, at?rnat? ?ntr-un col? al od?ii, ?i se piept?n? ?ndelung, cu mi?c?ri lene?e. C?nd termin?, veni drept ?n fa?a lui ?i-i zise:—?Acuma-?i plac??i se ?nv?rti pe un picior sub privirile lui uimite. Se opri deodat?, aduc?ndu-?i aminte:—?N-ai adus patefonul!—?Poim?ine ?l aduc, pe cuv?nt…—?Ap?i cuv?ntul dumitale-i a?a, o fudulie…—?N-am avut bani.—?Aha. Va s? zic?, ?i dumneata e?ti s?rac… P?cat, un om a?a de ?nv??at ?i s? n-aib? bani… M? duc. Ce-oi mai sta?! Am uitat c? sunt sup?rat? pe dumneata…Procopie o apuc? de m?n?:—?Dar ni?te c?r?i nu mai vrei?Fata ?ov?i pu?in ?i spuse dezam?git?:—?A? mai fi luat, dar ai numai romane serioase dumneata, nu-s de nasul meu. Ei, mie ?mi trebuie ceva, a?a, mai u?or, mai vesel, ?i-am spus eu… ?i acum m? duc, c? m? caut? mama…—??i nu mai e?ti sup?rat? pe mine?—?Ba sunt, p?n? aduci patefonu…Nu plec?. Se mai ?ntoarse o dat? de la u??, cu ochii ?n p?m?nt.—?Ar trebui s? nu-?i spun…—?Ce s? nu-mi spui?—?Mi-e fric?, domnu Procopie…Se codea, vorbind cu gura pe jum?tate.—?Fric?? se mir? el.—?Da. Mi-e fric? de dumneata… Eu sunt fat? ?i, vezi dumneata, nu-i frumos…—?Ce nu-i frumos?—?C? st?m a?a, am?ndoi…Se ro?ise.—??i ce dac? st?m?!—?Ce ?tii dumneata, p?i s? ne afle mahalaua, mai scoate vorbe, c? cine ?tie ce, c? a?a ?i pe dincolo, muierile astea b?tr?ne de-abia a?teapt?… Eu sunt fat? mare… ?ntr-o lun? ?mplinesc ?aisprezece ani, ?i altele la v?rsta mea au s?rit de-acu p?rleazu…Vocea i se sugrum?.Studentul nu ?n?elegea prea bine.—?Adic?, ce-i asta, au s?rit p?rleazu?—?Avem noi, a?a, o vorb?. Prea vrei s? le ?tii pe toate… ??i mu?ca buzele ?i ??i ?mpletea degetele ?ncurcat?. Pe urm? mai e ceva…—?Ce mai e?—?Mama spunea c? am ?nceput s?-mi pun l?m?i??-n s?n… T?cu o clip?, apoi rosti iar: ?i nu e bine…—???i pui l?m?i??-n s?n?—?Da.—?De ce?—?S? miros frumos ca dumneata… Procopie fluier?.—?Ce vorbe?ti?—?Z?u.Chiria?ul ??i scoase ochelarii ?i ?i ?terse cu batista.—?Acu s? ?tii c? m? duc de-adev?ratelea…?i ie?i afar?. Cerul era cenu?iu de tot. Numai spre r?s?rit at?rna o f??ie alb? ?ntre cioturile salc?milor ar?i, ca o americ? sp?lat?. O zgur? murdar?, luat? de v?nt, se a?ternuse ?n curtea lor. Locurile arse fumegau ?nc? ?i peste toat? mahalaua plutea un miros ?ncins de c?rp?. ?nserarea trist? cuprinsese Cu?arida. Pompierii tot nu plecaser?. Loveau cu t?rn?coapele ?n b?rnele fumeg?nde. Zidarii, cu muierile, str?ngeau tren?ele sc?pate, pe jum?tate p?rjolite.Fetei ?i veni s? pl?ng? f?r? s? ?tie de ce. Trase ?n piept aerul iute, plin de fum, ?i intr? ?n cas?.—?Da unde umbli, fat?? o lu? la zor coana Marioara cum o v?zu.Veta nu r?spunse. Se dezbr?c? t?cut?, cuprins? de o posomor?re mare.—?O s? te spun lu Aristic?, auzi tu? Ai ?nceput s?-?i faci de cap…Maic?-sa mai bodog?ni c?t?va vreme, dar copila n-o mai auzea. Nu se g?ndea dec?t la sufletul s?u pierdut, la iubirea fierbinte care-i ?necase inima.Prin noiembrie, ?ntr-o duminic?, ai ei plecaser? la ni?te rude. R?m?sese toat? casa ?n seama Vetei. Coana Marioara ?i domnul Aristic? se g?tiser? ?nc? de la pr?nz. Pe fat? n-o luaser?, c? ?ineau o petrecere numai ?ntre oameni mari ?i nu se f?cea s?-i aud? urechile ce-?i spun b?rba?ii la un pahar de vin.I-a ?nso?it p?n? la poart? ?i taic?-s?u i-a f?g?duit c? dac? are s? fie cuminte o s?-i aduc? ceva la ?ntoarcere. Vetei ?i venise s? r?d?. Tot o mai credeau un copil.Era o zi senin? ?i friguroas?. Fata privise Cu?arida. Str?zile, pustii. Prin cur?ile vecinilor se auzeau gramofoanele. ?n b?t?tura lui T?nase ni?te me?teri ridicau alt? cas? din b?rne. Gunoierul d?dea ajutor cu nevast?-sa. Se ?ntoarse. ?n u?a lui, ie?ise Procopie, numai ?ntr-o flanel? str?ns? pe g?t. Privea soarele alb, lucios, care aluneca peste maidan.—?Ce faci? o ?ntreb? cu glasul s?u pl?cut.—?Ce s? fac, uite, am r?mas singur? acas?, ai mei s-au dus la o petrecere…—?Ce-mi dai dac?-?i spun ceva care o s?-?i fac? pl?cere…—?Ai adus patefonu?—?Da.—?Ce bine-mi pare… Pot s? vin? Dumneata ?tii s? dansezi? Dac? nu, te ?nv?? eu… Ai s? vezi ce u?or este… Da r?m?ne ?ntre noi, domnu Procopie, s? nu afle ai mei c? am trecut pe la dumneata c?nd au fost ei pleca?i. Intr? ?nainte ?i vin ?i eu dup? aceea, s? nu ne vad? cineva…??n odaia lui era cald ?i pl?cut. Mirosea a h?rtie veche.—?Nu stau mult, spuse fata, de?i ?tia bine c? n-o s? fie a?a.—?Bine. Numai s? m? ?nve?i s? dansez, c? nu prea ?tiu…—?Cum s? nu, c? mie-mi place la nebunie, domnu Procopie. O, de-abia a?tept s? m? fac mai mare, s? m? duc la baluri, s?-mi fac rochii lungi, albe, ?i s? fie ?i o sal? mare, numai cu oglinzi ?i cu parchet pe jos, ca s? lunec a?a… tam-tam, tam-tam, tam-tam, ta… Da unde-i patefonu? S? nu m? fi min?it…Pe mas? z?ri cutia neagr? ?i pl?cile. Studentul ?nv?rti arcul ?i puse o plac?. Toat? odaia se umplu de sunetele dulci ale unor viori. Fata se ame?i dintr-o dat?, o bucurie s?lbatic? o cuprinse ?i abia dup? c?teva ceasuri ??i aduse aminte ce se ?nt?mplase cu ea.?Procopie fusese la ?nceput st?ngaci. Se mi?ca greoi.—?Uite, ia-te dup? mine, ?i spusese, a?a: un-doi, unu-unu, un-doi, ?ncet, ?ncet, a?a, vezi c?-i u?or? Ei, haide, pu?in curaj… Un-doi, un-doi, unu-unu, un-doi… Bine, a?a, ?ncet, c? m? calci pe picior… Uhu, da ?eap?n mai e?ti, mai cu ?ndem?nare, a?a, bine…Studentul se ?nv?rtea supus, condus de bra?ele ei. Fata ?l sim?ea aplecat peste ea, cu gura aproape de p?r. ?l auzea cum r?de c?nd pa?ii i se ?ncurcau ?i parc? nu mai r?sufla, sim?indu-i trupul puternic aproape ?i hainele care miroseau frumos. Dup? vreo jum?tate de ceas, ?nv??ase. Placa veche h?r?ia ?nc? un tangou:Ilona,Calvar mi-e via?a f?r? tine,C?-n nop?ile senine,Ce dulce, drag?,Mi-ai cedat…Ostenise. ??i ascult? b?t?ile inimii. Se lipi de fereastr? ?i privi afar?. ?n curte, c?inii se ?ntinseser? la soare, cu capetele pe labele puternice. S? fi fost trei dup? mas?. ?i era fric? ?i parc? era ?i bucuroas? c? se afla singur? cu Procopie aici, c? el o ?inuse aproape, ?n bra?e, ?i c? dansaser? ?mpreun?. Studentul se a?ezase pe patul scund de al?turi. T?cea. Din c?nd ?n c?nd schimba pl?cile.Blond? sau brun?Mie mi-e totuna,Pe-am?ndou? le doresc,Pe-am?ndou? le iubesc…C?nta o voce de b?rbat.De la geam se vedea gr?dina oltenilor. L?ng? por?ile de s?rm? ?edeau doi ??rani cu fa?a c?tre soarele pu?in. Aveau c?ciuli negre ?i cre?e, ?i pe umeri ??i aruncaser? mindirele de culoarea boabei de porumb. Nu vorbeau. ?ineau capetele aplecate ?n p?m?nt ?i umbrele lor scurte at?rnau ?ntr-o parte. ?n odaia lui Procopie se f?cuse lini?te. Peste Cu?arida r?sunau acum clopotele de la cimitirul Sf?nta Vineri. Sunetele lor p?trundeau p?n? aici. Aerul limpede de afar? era ca o ap? luminoas?.Pe urm?, Veta nu-?i d?du bine seama ce-a fost. Procopie se apropiase de ea, ?i cuprinsese umerii ?i o s?rutase pe obraz ?i pe gur?. Vorbea repede ?i r?suflarea lui fierbinte ?i ardea urechile. Fata se smucise, o apucase o spaim? mare ?i-ar fi vrut s? fug?, dar nu putea, pentru c? din tot trupul i se ridicase o dorin?? pe care n-o putuse st?p?ni. Spunea numai:—?Ce faci? Ce faci??i teama i se amestecase cu o bucurie nou? ?i necunoscut?, cu durere, ?i pl?nse, ?i r?se, ?l m?ng?ie ?i-l s?rut? ?i ea ?i r?maser? unul l?ng? altul mult? vreme, ?ncremeni?i ?ntr-o ?mbr??i?are veche de c?nd lumea.??ranii ?edeau ?n acela?i loc, ca ni?te curcani ?nfrigura?i, cu mindirele lor ro?cate pe umerii ridica?i. Picoteau de-a-n picioarele. Dinspre Grivi?a tot mai c?deau sunetele curate ale clopotelor de la Sf?nta Vineri. Lumina se schimbase pu?in. Se apropia seara. Vetei i se f?cu deodat? fric?. Avea ?n tot trupul o durere surd?, necunoscut?. Str?nse c?teva ace risipite pe du?umele.?Orice po?i s? ascunzi ?n lumea asta, numai ce-i al sufletului nu. C? dragostele sunt ca buruiana rea, cresc ?n v?g?unile inimii ?i s-arat?. Nu mai sc?pa domnul Aristic? de gura nevestei:—?M? b?rbate, nu-i, m?, lucru curat cu fata noastr?, ascult? la mine…—?Iar ?ncepi? se m?nia omul.—?Ascult? ?i de gura femeii, c? voi ce v? pricepe?i? Pune?i c?ciula pe-o ureche ?i v? vede?i de treaba voastr?, dar ia s? sta?i ca noi l?ng? copii, a?i ?ti ?i ce-are-n cap, ?i ce-are-n suflet. Nu mai doarme Veta noastr? de c?nd cu studintu ?sta ?i-o s? p??im una lat? de-o s? se duc? vestea! Ce-ar fi s?-i zici tu s?-?i ia ce-i al lui ?i s? plece unde-o vedea cu ochii, s? ne lase ?n s?r?cia noastr??Tramvaistul s-a mai g?ndit, l-a ?ntrebat ?i pe nea Fane, la c?rcium?:—?M? vecine, ce zici, uite, am un chiria?. T?n?r, de. Om cu carte, student. Fata merge ?i ea pe ?aisprezece ani?ori, s?-mi tr?iasc?…—?S?-?i tr?iasc?!—?…?cam face z?mbre chiria?ului. Acu, eu n-am v?zut-o, da-mi spune m?-sa. E cuminte, s?raca, da mai ?tii…Nea Fane a sorbit cinzecul s?u cu evlavie, a a?ezat m?sura pe tejghea ?i a cl?tinat din cap:—??i-adic? ce-ai vrea dumneata s? afli?—?P?i s? nu fie cu p?cat, cam la c?t i se face, a?a, fetii…—?De… P-acilea, prin mahalaua noastr?, pe unele le-apuc? ?i pe la treisprezece ani. Nu le vezi pe-ale zidarilor? Nici nu sunt r?s?rite bine, ?i umbl? cu burta la gur?…N-a mai b?ut domnul Aristic?. A doua zi, cum s-a luminat, a b?tut ?n u?a studentului.—?Bun? diminea?a, a zis. Domnu Procopie, nu te sup?ra, am de vorbit ceva cu dumneata…Chiria?ul i-a deschis cu inima c?t un purice.—?Poftim, poftim…Tramvaistul s-a a?ezat pe un scaun, ?i-a scos batista ?i ?i-a ?ters fruntea de sudoare. Nu-i c?dea nici lui bine.—?Uite ce este. O s?-mi vie o rud? de la Foc?ani, eu de-acolo sunt, n-ai de unde s? ?tii dumneata, ?i-o s? intre la noi, la Tramvaie. N-are unde sta. Ce m-am g?ndit: i-a s?-l rog eu pe domnu Procopie, c? e b?iat ?n?eleg?tor, om cu ?tiin?? la baz?, n-o s? se supere… ?tii dumneata, a?a sunt rudele. Altfel, n-am de ce s? m? pl?ng. Mi-ai pl?tit chiria la timp, ba ?nc? ?i ?nainte, dar suntem la mare nevoie, ?n?elegi?—??n?eleg, r?spunse Procopie cu inima u?oar?.Studentul se mutase ?ntr-o luni. Pe Veta o trimisese maic?-sa ?nc? de diminea?? ?n Obor, la ni?te cumetri, cu treab?.Procopie plecase pe la patru, ?nc?rc?nd ?ntr-un camion cele c?teva lucruri pe care le avea.Muierile ?nc? vorbeau pe la por?i:—?Se duce. Se mut? mai la centru, c? a ie?it doctor. Ei, ce vrei, acu are bani…Fata a aflat tocmai pe sear?, c?nd s-a ?ntors ?i-a v?zut odaia goal? ?i tren?ele m?-si sp?nzur?nd ?n geamurile deschise. S-a oprit ?n prag ?i a privit pe r?nd pere?ii albi, pe care se mai vedeau urmele lucrurilor luate ?i h?rtiile desprinse din pioneze. Pe du?umele, Procopie uitase un caiet cu scoar?e albastre.Sim?i c? i se face frig. Ie?i.Afar?, soarele de noiembrie, tocit ?i ?ters, c?dea peste case. Sub strea?in? se a?ternuse un strat de frunze ro?ii de vi?? s?lbatic?. Motanii se t?v?leau a dragoste ?n jarul lor. C?inii se sc?rpinau de pomi.Intr? ?n cas?. Maic?-sa sp?la, ?i mirosul de le?ie, vechi ?i cunoscut, ?i aduse aminte c? are de f?cut treab?.Nu ?ntreb? nimic. Se ?nchise ?ntr-o odaie ?i pl?nse mult, din toat? inima, trist? ca de moarte.??n c?r?ile pe care le citise Veta, fetele erau furate de con?i ?i de marchizi. Eroinele fascicolelor ?ng?lbenite, s?race ?i frumoase, locuiau ?n case triste p?n? se ivea un b?rbat ?ndr?zne? s? le schimbe via?a. Acesta ?nfrunta o mul?ime de primejdii ?i, ?n cele din urm?, ??i ducea mireasa ?ntr-un castel frumos, cl?dit pe o st?nc?, unde tr?iau am?ndoi p?n? la b?tr?ne?e. ?n c?te nop?i nu visase ea pe prin?ul d’Astra, pe marchizul de Gadelle ?i pe c??i al?ii!…Uneori se scula ?i i se p?rea c? aude galopul cailor peste c?mpul Cu?aridei. Se trezea buim?cit?, gata s? ?ipe, cu c?ma?a ud? ?n spinare. Privea fereastra albastr?, m?njit? cu lumina stins?, pierit? a nop?ii ?i ofta.Pe drumul Grivi?ei treceau c?ru?ele l?ptarilor ?n goan?. ?n mahalaua gropii b?rba?ii erau altfel. Ea ?i vedea ?n fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochi?ti, tinichigii sau cizmari, oameni nec?ji?i, care umblau toat? ziua dup? o p?ine. ??i luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau ?ig?nci mai sp?late. Le zv?ntau ?n b?t?i chiar a doua zi dup? nunt?.Nu sem?nau…?Veta s-a mai g?ndit ce s-a mai g?ndit la Procopie, la dragostea lor scurt? ca via?a florii de veronic? ?i ?n cele din urm? a uitat de el ?i de c?r?ile lui. Domnul Aristic? i-a g?sit un b?rbat. A dat-o dup? unul de-ai lui, de la Tramvaie. Acesta i-a f?cut nunt?, a dus-o ?n mahala la el, au petrecut, sc?paser? ?i p?rin?ii cu fa?a curat?. La vreun an n?scuse un b?iat pe care-l iubea de nu mai putea.?nc? nea Fane spunea:—?Intrase?i la idei, vecine, ?i, uite… Ai ?i nepot!—?Am, s?-mi tr?iasc?! Ce vrei? A?a o fat? cuminte ca a mea, mai rar! Nu mi-a ie?it din cuv?nt. E drept c? a g?sit ?i un b?rbat bun…—?Da ce-i?—?Am?r??i de-ai no?tri, lucreaz? la macaze…—?Ei…—??i-l iube?te, domnu F?nic?…—?Nu mai spune!—?Ce vrei, tinere?e cu b?zd?c! A mea intrase, cum zici dumneata, la idei: ?Aristic?, zicea, ai grij?, Artistic?, de copila asta a noastr?, c? ne face de ru?ine”. Da ea, s?raca, domnu F?nic?, e ca porumbielu… Or s?-?i fac? ni?te od?i, b?iatu e str?ng?tor, ?i mi se pare c?, azi-m?ine, ?mi mai toarn? un nepo?el…—?S?-?i tr?iasc?!—?S?-mi tr?iasc?!—?E?ti bun de-o cinste!—?Cum s? nu! Coan? Lino, d?-ne c?te-o sticl? de lamp? num?rul doi, vorba lui nea F?nic?…? La bor?oasaLumina toamnei aluneca pe gutuile noduroase. Vi?a-s?lbatic? era v?n?t? ?i rar?. Sub strea?in? caselor scunde luceau p?nzele albe ?i alunecoase ale p?ianjenilor. V?ntul spulbera frunzele corcodu?ilor ?i le arunca pe maidan. Copiii b?teau ?urca, scuip?nd ?n palm?. Lemnul ascu?it se ?nfingea ?n noroiul drumului. La ramp? se str?ngeau lope?ile, ?i gunoierii, b?u?i, ciupeau muierile, ?nghioldindu-le spre camioanele de?ertate. F?cuser? focuri al?turi, ?i fumul at?rna destr?mat peste crestele gropii. Aglica pierise. Mai r?m?sese o creast? de ciulini usca?i ?i buburo?i.—?Uite c?inii, Paraschive spuse ?l b?tr?n.Dul?ii urcau ?n goan? poteca. Erau og?r??i ?i mu?ca?i. At?rnau floacele de pe ei. Trecur?.—??i ce soare! zise punga?ul. Ur?t e la p?rnaie, Trean??!Ridic? un bolovan ?i-l arunc? dup? ceat?. Codo?ul se scarpin? dup? ceaf? ?i ?ncepu s? fluiere. ?i era cald ?i bine. Se mi?cau alene, sl?bi?i de nem?ncare.—?Tare-i dibaci s? umbli a?a, de capul t?u!Privir? pomii pr?fui?i ?i cerul ?n care zburau p?s?rile.—?Acu, c? am trecut prin astea, spuse cel t?n?r, pot s? m? numesc ?i eu ho? ca lumea. Ce zici?—?Ce s? zic? Nu mai e?ti ucenic. Ai v?zut ?i binele, ?i r?ul…?i a?a fusese. Mai mult de un an nu ?tiuse ce-i lumina soarelui. ?ncercase el, Bozoncea, s?-i fac? sc?pa?i, o trimisese pe Didina pe la gardieni pe-acas?, nu fusese chip. ?i mai aduseser? o dat? la tribunal la un apel, au vrut s? fug?, n-au avut cum. ?i venise greu lui Paraschiv, dar zilele trecuser?. Era mai m?hnit, mai b?tr?n ?i mai uscat la inim?. Avea ce povesti c?te petrecuse. C? ?i acolo erau reguli ?i st?p?ni.Cum intraser?, i-au luat ?n primire ho?ii mai vechi. Mai mare peste pu?c?ria?i se afla un v?taf de se ?inea bine cu p?zitorii. El t?ia ?i sp?nzura. Aveai nevoie de-o ?igar?, de m?ncare, voiai s? trimi?i o scrisoare afar?, la rude, el le f?cea pe toate. Dar trebuia s?-i dai. Lua ?pag? ?i o ?mp?r?ea jumate-jumate cu gardienii. Cine i se ?mpotrivea vedea pe dracul. Nu-l cuno?tea Gheorghe. Mutu-i zicea. T?iase oameni ?i avea de stat o via?? ?n pu?c?rie. Tr?ia ca la m?-sa acas?, ?inea ?u??ri de-l serveau ?i f?cea pe nebunul.?nt?i pe Paraschiv l-a luat ?n focuri:—?Cum ??i zice, tolomacule?—?Da tu cine-oi fi? Nepotul lui Zmeu? se sup?r? cel t?n?r.Nu prea se vedea bine. Celula era lung? ?i ?ntunecoas?. ?ntr-un zid ardea o lamp? chioar?. Pu?c?ria?ii cei vechi au ?nghe?at. Noul-venit nu le ?tia obiceiurile. Gheorghe l-a tras de m?n?.V?taful s-a dat jos la ei. Se f?cuse lini?te. Nu mai mi?ca unul.—?Pui?orule, tu n-ai mai fost pe la pension, se vede treaba. Nu ?tii ce-i aia gherl?…—?Sanchi…—?D?-te-ncoa…Se apropiase. L-a apucat pe ageamiu cu o m?n? ?i l-a tras l?ng? el. L-a v?zut Paraschiv. Era un ?la jimbat, cu o fa?? neagr?, t?iat? sub ochi. Mesteca o bucat? de tutun.—?Cum ??i zice, m?, ?ie?—?Da ?ie cum ??i zice? Ce-oi fi vreun ?piler?V?taful a ridicat pumnul s?-l loveasc?. Trean?? ?nlemnise. Cu o mi?care iute, punga?ul i-a prins mu?chiul ?ntre degetele lui sub?iri. I-a ?nmuiat m?na. Din ochii verzi ca mucegaiul ie?eau sc?ntei. Se uitau ?i ceilal?i.—?A?a, micule! ?l z?d?r? unul.Cel t?n?r l-a sl?bit ?i i-a l?sat pumnul ?n jos, spun?ndu-i:—?Zexe-mi zice, dac? vrei s? ?tii!Asta a fost. De atunci nu l-a mai atins nimeni, nici pe el, nici pe Gheorghe. C?rau ?ilal?i h?rd?ul, m?turau. Ei se uitau. Zicea ?l b?tr?n:—?St?p?ne am s?-?i spun de-acum…Ho?ii cei vechi le-au dat ?ig?ri ?i de m?ncare. Au dus-o ca beii. Duminica venea ?iganca ?n Dealul V?c?re?tilor ?i le c?ra pui frip?i ?i curcani. Le mai spunea c?te ceva. D?duse ?i de urma lui Nicu-Piele. ?l ?ineau ?i pe el cu parale. Sc?pase mai u?or. Avea de f?cut numai ?ase luni de mititic?.O privea Paraschiv printre s?rme ?i-l apuca dezn?dejdea.—?Nu mai ies odat?, Didino, de-aici…—??i ce-ai s? faci?—?O s? vezi tu.—?Te lauzi, grozavule!—?M?nca-?i-a? ochii, dac? nu-mi vine s? r?storn pu?c?ria asta ?i s? viu s? te iau din bra?ele starostelui!—?Ce mai a?tep?i? r?dea ea ?nt?r?t?ndu-l.Paraschiv ar fi m?ncat-o, a?a cum r?dea cu to?i din?ii ei str?lucitori ?i umezi.—?Nu mai r?de, Didino, nu mai r?de!—?R?d, na!?i-?i ?nfingea ???ele tari ?n plasa care-i desp?r?ea, ca ?i c?nd i le-ar fi dat lui. ?ncepuse s?-i plac? ?i ei manglitorul. Era tinerel-tinerel ?i-o z?p?ceau ochii lui venino?i ?i plini de poft?. Bozoncea se ramolea. Trecuse ?i vremea lui. ?ncepuse s?-i albeasc? p?rul pe la urechi. Pleca repede, s? nu-l mai vad? pe Paraschiv.?i-acum c? sc?pase, pe ea o c?uta. ?i spuse lui Gheorghe:—?O s? vedem noi ce-i cu legea starostelui. Mi s-a ur?t s? le ia el pe toate ?i s?-i joc la u??.?l b?tr?n ?l privi cu spaim?. B?nuise el ce b?nuise. ?sta era om al dracului, se vedea dup? cum pune m?na. Nu se ?n?elase nici de data asta.Paraschiv vorbea ?nd?rjit, privind groapa ad?nc?, s?lbatic?:—?Mi s-a f?cut sete, Trean??, s? st?p?nesc numai eu peste ho?i, s? c?l?resc Grivi?a ?i Filantropia, s? v?d ce e-n Obor ?i Mandravela ?i s?-i fur St?p?nului pe Didina, s? v-o dau vou? s-o m?rli?i ?i s-o batjocori?i, c? l-a l?sat pe Sandu ?i s-a dus dup? ?l puternic!Caiafa ?l privea f?r? s? spun? nimic. Era frumos ucenicul, cu fa?a lui pestri??, aprins? de o putere care-i lucea ?n ochi.—?… ?i s? m?-ntorc ?i la comisari ?i s?-i jughinesc, s? le-ar?t eu cum se bate! ?i s?-l omor pe ?l de-mi punea c?rbuni la sub?iori, s? beau s?ngele lui, oh…?n noaptea aceea au dormit ?n groap?, ?i a doua zi, ?n zori, s-au dus la casa Didinei.?n drum au trecut ?i pe la simigii. Pia?a, plin?. Grecii, cu tarabele ?nc?rcate. Mirosea de departe a dovleac copt ?i a s?m?n?? pr?jit?. Au gr?bit pasul. Drept la Iani ?n pr?v?lie s-au ?nfiin?at.—?Bun? ziua la negustori! a zis cel t?n?r.Ca?aonul ?nlemnise. Nici nu mai mi?ca. Codo?ul ??i freca palmele cu bucurie.—?Ce mai face?i, bre? a ?ntrebat negustorul, cu jum?tate gur?.—?Bine, dar matale??i i-au r?sturnat taraba cu pl?cinte. Grecul holbase ochii.—?S? nu cr?cne?ti! Credeai c? ai sc?pat de noi?—?Bine, m?!… l-a dojenit ?i Gheorghe cu vocea lui frumoas?. De ce nu ne-ai respectat, m?? C? eram ?n lume, aveam treab? cu comisarul… De ce r?deai, m?, ia spune!Iani tremura.—?Banii, d? banii, c? te tai! i-a strigat Paraschiv.—?Ce-ai, bre, cu mine? Du-te la al?ii mai pricopsi?i!—?Gura! S? n-aud un cuv?nt! Haide, scoate mardeii, f?r? g?l?gie!A a?ternut ca?aonul paralele pe mas?. L-a scotocit ?l b?tr?n ?i prin buzunare. A mai g?sit. I-a ar?tat ?i el muchea cu?itului:—??l vezi? Dac? se-aude vreo vorbuli?? dup? ce plec?m, s-a zis cu tine!B???ia negustorul de frica mor?ii. N-a cr?cnit. Au ie?it, i-au luat la r?nd. Au b?gat punga?ii spaima-n simigii, s?-i ?nve?e minte s? mai r?d? de ei.?I-au g?sit pe to?i: pe Nicu-Piele, pe Sandu-M?n?-mic?, pe Bozoncea ?i pe-a lui, mai frumoas?, vesel?, cum ?i st? muierii bine ?n focul v?rstei. Lipsea numai Oac?, dus ?n dealul Filaretului, cu coliva-n piept, ?i Titi Arip?. A ?ntrebat ?l b?tr?n de ei.Ruda Didinei o p??ise cu starostele. Ce-i venise ?ntr-o zi, n-avea parale, se lipise de-un orb. B?gase m?na ?n banii de poman?. Nu zici c? l-a adus Dumnezeu pe Bozoncea tocmai atunci! L-a v?zut, c?t era de-ai lor, l-a ?nh??at de g?t ?i i-a dat peste ochi vreo dou?. Toate astea le povestea lunganul, de fa?? ?i el, abia ie?it din p?rnaie, nimerit cu St?p?nul.N-ar fi fost nimic. Dup? ce i-a num?rat gologanii cer?etorului ?i i-a pus la loc, s-a uitat cu sc?rb? la ruda gagicii, ?i cu degetul mic i-a tras afar? cravata din flanel?. Titi Arip? avea o cravat? de m?tase, m?ndria lui de pe?te. S-a ?ng?lbenit tot, de ziceai c? d? moartea-n el. A vrut s? spun? ceva. Bozoncea l-a scuipat drept ?n gur?. De unde se g?sise ?i el s? fure! Asta nu putea s? i-o ierte St?p?nul.De atunci nu-l mai v?zuse nimeni pe t?inuitor. Sandu zicea c-ar fi auzit c? s-a sp?nzurat, dar lui Nicu-Piele nu-i venea s? cread?, pentru c? ??tia, ?nv??a?i s? tr?iasc? bine, ?n poala muierilor, nu prea-?i ridic? via?a singuri, ca pi?igoii. ?i ca s? arate c?-i p?rea r?u de el pentru c? petrecuser? ?mpreun? chiar ?n casa ?n care se aflau, ?ncheiase d?nd din umeri, privind ?n ochii lui Paraschiv:—?De, m? ucenicule, altminteri, cum ?l ?tii ?i tu, b?iat bun, chit c? bea ap? diminea?a!St?p?nul, de bucurie, i-a luat dup? el pe Grivi?a, la o c?rcium? de-o ?tia.?La Bor?oasa” era o veche gr?din?, spre ?ina Constan?ei, unde chefuiau ?u?ii din Grant, feri?i de ochii poli?iei. I se dusese vestea pentru vinurile ei ?i pentru gr?tarul pe care-l avea. Aici venea ?i lume mai scuturat?, negustori ?i mahalagii din cartierele ?nvecinate. Erau ?i ?anteze, de c?ntau dezbr?cate pe o scen? mic? ?i d?r?p?nat?, s? fac? pl?cerea punga?ilor ?i s? le zic? la ziu? c?te ceva f?r? perdea. Gheorghe cuno?tea, mai petrecuse ?n tinere?e acolo. S-a bucurat.—?Hai, St?p?ne, cum nu… S? ne frig? Bor?oasa ni?te momi?e ?i ni?te fic??el, s?-l treac? ea prin ardei ?i s? ?i-l dea cu s?ngele ?i cu gustul s?u, eh, ce ?ti?i voi, geamabe?ilor! P?i c?nd am t?iat eu mahalaua aia, la Ciucea, cu Toropeal?, aici am venit, aveam bi?tari s? v?-ngrop, numai aur…?tiau caramangiii. Mai auziser? povestea asta de o sut? de ori. Sandu i-o retez? scurt:—?Las?, Trean??… Pe urm? au venit comisarii, i-a?i pus la mas?, i-a?i ?mb?tat ?i le-a?i luat centiroanele, cunoa?tem…?l b?tr?n s-a ?ntristat. Nu-l mai ascultau. A dat din umeri ?i-a luat-o ?nainte.Noaptea de toamn?, luminoas? ?i cald?, abia ?ncepuse. Pe Calea Negustorilor treceau tr?suri ?i ma?ini. ?n urma lor r?m?nea praful.Ajunseser?. Prin gardul de lemn verde se vedeau c?teva l?mpi mari, str?lucind. Se auzeau l?utarii, ?i mirosul de mititei ?i de porumb fiert se sim?ea de departe. La poarta gr?dinii, c?teva ?ig?nci vindeau marfa ?n foi uscate. Era ?mbulzeal?, chelnerii ?mbr?ca?i ?n halate albe, cu ?ervete lungi pe bra?, purtau ?n goan? t?vi, cu fripturi ?i patricieni, farfurii cu gogo?ari aroma?i sau castrave?i ?n o?et. Din fundul gr?dinii r?zb?tea zgomotul f?cut de grataragiu cu cle?tele s?u. Pe dou? ?iruri, ?n dreapta ?i la st?nga potecii pe care p??eau, erau ?n?irate mese u?oare, acoperite cu americ? t?rcat?, ?n culori vii. Pe scaunele cu sp?tar ?edeau negustori ?i oameni de-ai lor. R?deau ?nc?lzi?i de vin, s?lt?nd bur?ile ?ncinse ?n centuri lucioase de piele. M?ncau cu poft?, duc?nd repede furculi?ele la gur?, mestec?nd cu zgomot, privind rar ?n l?turi ?i numai atunci c?nd r?suflau dup? un pahar de vin rece. Mai ?ntr-o parte, unde nu b?tea a?a tare lumina, erau ?i mesele manglitorilor. C??iva l-au cunoscut pe Bozoncea ?i i-au dat bun? seara. Starostele le-a r?spuns vesel. ?i-au f?cut loc, al?turi, l?ng? o poart? care da ?n c?mpul Chitilei, s? poat? fugi dac? era nevoie. Paraschiv citi afi?ele colorate, lipite pe gardul ?mpletit:AICI C?NT? ZAVAIDOC, C?NT?RE? POPULAR DE ARII ?I C?NTECE NA?IONALE. ?NCURAJA?I ARTI?TII ROM?NI!DAC? BEI MORI, DAC? NU BEI TOT MORI! DECI MAI BINE BEA C? VIA?A E SCURT?! BOR?OASA V? ZICE POFT? BUN?!CONSUMA?I RENUMI?II PATRICIENI DE CAS?!Un ?al aduse o list? de m?ncare ?i i-o d?du lui Bozoncea. Pe h?rtia lucioas?, felurile erau scrise cu creion chimic, ?ntr-un fel curios:MENULA BOR?OASA, restaurant ?i gr?din?, c?nt? ZAVAIDOC ?i orchestraANTREURI:Ridichi, br?nz? Telemea, ro?ii la ghea??, ca?caval, ?vi?er, pe?te,omar, stridie, Morun. ICRE.?uic?, sec?ric?, drojdie.SALAT? LA GRECNu consuma?i scobitorile la ciorb?!Dac? nu-i bun? salata, ascult?-l pe ZAVAIDOC!CIORBE:Sup? gras? cu mujdei. Renumita ciorb? de SUS INIMA ROM?NI!Ciorb? de b?t?turi. Oasele da?i-le la c?ini!FELURI:Ostropel de v?cu?? cu Salat? VERDE.Anghimaft cu orez.Ardei umplu?i.Raci.Ast?zi: FRIGANELE.BE?I VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, ?aba, Valea Dosului.FRIPTURI: Purcelu? la MICA VITEZ?VAC? cu cartofi paiRIDICHI AcceleratFudulii de berbecINIM? LA TAV? cu spanacMititei, patricieni, debre?ini la comand?.VIN NEGRU, Mam?, mam?Bere blond? ?i brun? la halb? ?i la ?ap. D? chelnerului bac?i? ?i nuuita pe l?utari!VOE BUN?!Cafele, pr?jituri de cas?.Lichior, ?ig?riPOFT? BUN? v? ureaz?BOR?OASAUrma o fotografie a patroanei, o femeie de vreo patruzeci de ani, gras? ?i vesel?, care r?dea clien?ilor.Citi o dat? ?i Nicu-Piele. Era babilonie curat?.—?Ce vre?i, marafe?ilor? ?i ?ntreb? Bozoncea.Lui M?n?-mic? ?i r?m?seser? ochii pe icre. St?p?nul chem? chelnerul ?i porunci. ?nt?i c?te o drojdie, dar mai mare, ?i s? a?eze ?i un vin negru de trei in?i la ghea??, s? se g?seasc? din vreme la baterii, apoi c?te o buc??ic? de ca?caval cu ro?ii ?i mititei, c??i or ?nc?pea pe gr?tar, pentru ca la urm? s? fac? ?i c?teva fripturi a?ternute bine pe c?rbuni, date prin fum, s? mearg? b?utura.Pe estrada de sc?nduri se urcase orchestra ?i o melodie u?oar? sui deasupra gr?dinii. Didinei ?i lui Sandu le aduser? c?te o farfurie de icre ?i bere. ?i sc?pa?i din pu?c?rie m?ncau f?r? s? scoat? un cuv?nt. Erau h?mesi?i ?i dori?i de lucru bun. Ce-au vrut le-a pus starostele dinainte. De aia-i pl?cuse lui Gheorghe s?-l slujeasc?. St?p?nul nu se uita la parale; c?nd era de petrecut, petrecea…Un b?rbat negricios ?i gras, cu p?rul c?runt, se urcase pe scena ?ngust?. Purta la g?t o cravat? bogat?, cu pic??ele, str?ns? sub b?rbie. Negustorii din jur b?tur? din palme. Era Zavaidoc. Avea o voce pl?cut? ?i r?dea. ?ncepuse u?urel:Foaie verde tei rotat,Mama c?nd m-a al?ptat,Nu cu lapte, cu p?sat,Cu vin vechi m-a ad?pat…Nu mai m?nca nimeni. To?i ?ntorseser? capul spre c?nt?re?. Vocea lui acoperea gr?dina. Chelnerii se opriser? sub l?mpi, ascult?nd ?i ei. Paraschiv ridic? ochii. Didina avea pe buze o spum? sub?ire ?i alb? de bere. ??i lingea gura s?lbatic? cu limba ?i str?ngea u?or f?lcile. Frumoas? era! Juca o stav? de cai sub pielea ei. Se cutremur? carnea pe el. Ibovnica sim?ise ?i se f?cea c? se joac? cu o furculi??. Numai ?l b?tr?n b?gase de seam?. ?iganca se ?ntoarse pu?in ?i r?se u?urel spre punga?. Asta i-a pierdut ?i pe el, ?i pe ea. A ?n?eles cel t?n?r c? nu mai avea mult de a?teptat. ?i l-a cuprins o veselie nest?p?nit?, ?i s-a apucat s? dea paharele peste cap. Era o bucurie de vin!C?ntecul se ispr?vise. Negustorii ?i ?u?ii de al?turi b?tur? din palme. Viorile iar se ?ndulcir? ?i guristul o dete pe limba lor:P?i, m-am u?chit de la armat?, m?i, m?i,Pentr-un pui?or de fat?, m?i, m?i.—?A?a! se ?nsufle?ir? punga?ii.Chelnerii c?rau fripturile, nu mai ispr?viser? cu m?ncatul. Vinul aburise paharele ?nalte ?i str?vezii. Avea culoarea prunei brum?rii ?i le era mai mare dragul c? tr?iesc, c? sunt liberi ?i c? petrec.C?nd s-au mai matolit, a ?nceput Gheorghe s?-?i aduc? aminte. ?l ?ntreba Bozoncea:—?V-au b?tut, m??—?Pe s?turate.R?dea St?p?nul.—?Va s? zic?, a ?nv??at ?i Paraschiv meseria?Mai c? nu pl?ngea Trean??.—?Ne-au ars cu c?rbuni…—?Ei?—?Da, ?i ne-au b?tut cu fr?nghia ud?…Se f?cea carnea ca la g?ini pe ho?i, c? p?timiser? fiecare ?i ?tiau ce-i aia b?taie la poli?ie.—??i cine mai era pe-acolo?—?Lume bun?, St?p?ne. P?i alde G?titu, Arsene, Mul?, Il?-Plic, Vizante…—??i ce f?ceau?—?Ce s? fac?? ?edeau la umbr? ?i d?deau la pe?te…Starostele se g?ndea. Spuse cu am?r?ciune:—?Ei, ?i str?nge c?te unul, c?te unul, se duce dracului tagma ho?ilor! Cine o s? mai sparg? o cas?, cine o s? mai bage o gaur???i mai sorbi un pahar, cu sete, ?nfrico?at pu?in ?i de soarta lui. Privi la ?iganc?. Numai pe ea s? nu i-o fi luat cineva, s-o duc? prin pu?c?rii, c? moarte de om ar fi f?cut…Chem? l?utarii la mas? ?i-i puse s?-i c?nte la ureche. Se ?mb?tase. Zicea Zavaidoc:P?i, banii, banii i-a? blestema,C? nu-mi trebuie, oh, mama mea,Dar cine-i are, oh,Cine-i are, maica mea,Tr?ie?te cu nep?sare,Griji n-are, oh, mama mea…Sandu a turnat ?n pahare, le-a dat ?i ?iganilor:—?Be?i, m?, de sufletu nostru, c? m?ine-poim?ine ne pr?p?dim!Guri?tii sorbir? vinul ?i iar zdr?ng?nir? coardele.Piele ?i Paraschiv se uitau la ?anteze. Pe scen? ie?iser? vreo cinci femei, abia acoperite de rochiile scurte. Aveau pulpele goale ?i dansau dup? sunetele unui pian. Negustorii se pr?p?deau privind. Ele b?teau podelele murdare cu tocurile pantofilor ?n acela?i timp, se l?sau pe vine, s?ltau din buric ?i f?ceau cu ochiul crailor. Ace?tia aruncau cu piese de cinci lei pe scen? ?i clipeau la muieri.?n jurul l?mpilor se str?nseser? ??n?arii. R?coarea toamnei acoperea boschetele de ieder? ro?ie ?i leandrii ?epeni de la intrare.—?P? care-o iei, Nicule? ?ntreb? M?n?-mic?.—?P-a din dreapta, de are aluni?? la genunchi.—?Mama lor de coarde, mi-a venit zb?n?ul…Se ridicar? cl?tin?ndu-se ?i se apropiar? de scen?. ?antezele ?ncepur? s? joace mai cu foc ?i, c?nd cortina de p?nz? decolorat? c?zu peste capetele lor, fugir? repede ?n gr?din? la gagii. Punga?ii oprir? dou? ?i le luar? la masa lor. Nu se sup?ra Bozoncea.??n zori, au l?sat bac?i? chelnerilor ?i au plecat cu l?utarii ?n tr?suri. Paraschiv se nimeri l?ng? Didina, care-l ?inea pe staroste ?n bra?ele ei. St?p?nul adormise, leg?nat de trapul u?or. Nu spunea nimic punga?ul. Privea numai cerul albicios ?i salc?mii despuia?i ai Grivi?ei. Copitele cailor loveau caldar?mul ?i ?n celelalte tr?suri se auzeau chiuiturile ho?ilor. L?mpile albastre cu gaz aerian l?sau sub ele, pe trotuarele pustii, umbre albastre.Birjarii ?ntrebau din c?nd ?n c?nd:—??ncotro?—??nainte, f?cea Gheorghe ?i iar se l?sa pe spate, fum?nd.—?Dii! ?ndemnau vizitiii caii somnoro?i.R?ceala dimine?ii ?nvine?ise obrazul frumos al Didinei. Paraschiv nu-?i mai lua ochii de pe ea. ?ntr-un timp, ibovnica se ?ntoarse cu fric? ?i-l ?ntreb?, tr?g?nd cu ochiul la cel din poale:—?Ce te-oi fi uit?nd at?ta?—?Mi-e?ti drag?, Didino, ?opti cel t?n?r, ?i-am s? te iau, ?i-am s? fac moarte de om pentru tine, ?i-am s? te pedepsesc…Cerul se limpezise. Era ?nalt ?i sticlos. Din dep?rtare se sim?eau mirosul ascu?it de gunoaie ?i miresmele vechi ale gropii. ?iganca r?se:—?Nu te cred.Acolo ar fi r?sturnat-o. I-ar fi mu?cat gura ?i-ar fi b?tut-o. Trupul greoi al lui Bozoncea se mi?c?. T?cur?, ?nsp?im?nta?i am?ndoi. Starostele dormi mai departe.P?n? ?n Ca?avei nu se mai auzir? dec?t c?ntecele lui Zavaidoc, care se suise pe capra tr?surii, ?i copitele cailor: trap, trap, trap, trap…? PriveghiMai muriser?. P?n? s-o bage ?i pe ea ?n p?m?nt, Aglaia sp?lase mor?i, le m?ncase din poman?.?nt?i trecea sp?rg?torul de lemne. A gunoierului ?l sim?ea de departe, cu sufletul. O dat? se ?mposoca.—?Grigore, nu ?tiu ce mi-e. Am o inim? rea…?n cap?tul str?zii care se sf?r?ea la ramp?, ?eful z?rea umbra m?t?h?loas? a lui Tudose. Mergea agale, cu toporul s?u ?nfipt ?ntr-o buturug?, ?inut pe un um?r, f?r? s? se uite-n dreapta ?i-n st?nga.Muierea ?ncepea s? blesteme:—?Na, c? iar trece! ?l vezi, Grigore?—?Poate ne-o fi ?i nou?, rostea b?rbatul cu spaim?. Dar n-a? vrea s? mor ?naintea ta, femeie, tu s? m? ?ngropi…??i f?cea c?te o cruce mare, cu fa?a la r?s?rit.—?Ptiu, parc?-i a cu coasa, uit?-te la el!Tudose se pierdea ?n lumina aurie a dup?-amiezii de toamn?. Nu i se mai auzea dec?t glasul g?tuit, ?ndep?rtat: ?Sparg la lemn’! Sparg la lemn’!”Gunoierul se ?ntorcea c?tre Aglaia:—?C? ?i tu, te iei dup? prostii d-astea, muiere b?tr?n? ?i proast?!—?O s? vezi, mare minune dac? n-or bate p?n? disear? clopotele la Sf?nta Vineri!Sp?rg?torul de lemne c?dea rar ?n Cu?arida. Nimeni nu ?tia de unde vine ?i unde se duce. ?i auzeau numai glasul dogit, pe sub uluci: ?Sparg la lemn’! Sparg la lemn’!”?l cuno?teau ?i copiii. Era un om f?r? v?rst?, cu un ochi alb, scurs, care nu vedea. ?nalt de atingea stre?inile, puternic, ??i ?inea toporul ?nfipt ?ntr-o buturug?, ca pe un pai. C?lca rar, ca ?i c?nd nu s-ar fi gr?bit niciodat?. Nu-?i aminteau mul?i s?-l fi v?zut t?ind lemne. Muierile ?i d?deau de poman? ?i ?nchideau repede por?ile. La s?mb?ta mor?ilor, Tudose se a?eza pe treptele bisericii, ??i l?sa scula al?turi ?i a?tepta. Nu scotea un cuv?nt. Privea cu ochiul s?u beteag mul?imea. Femeile ?i f?ceau por?ie din coliv? ?i-l rugau s? se ?nchine. Sp?rg?torul de lemne m?nca lacom gr?ul dulce, pres?rat cu bomboane, se ?tergea la gur? cu m?neca hainei zdren?uite ?i, c?nd se s?tura, se ridica, ??i s?lta toporul pe um?r ?i pleca.A doua zi dup? trecerea lui prin mahala, muierile vedeau ?n c?te o poart? drapelul negru al mor?ilor. Scuipau ?n s?n ?i murmurau:—?Iar a trecut Tudose!Baba Tinca se jurase pe ochii din cap c?-l v?zuse la Sf?nta Vineri c?nd ie?ise dintr-un cavou.—?Doarme cu mor?ii, soro, ?sta-i Ucig?-l toaca!Sp?rg?torul de lemne o lua prin spatele cimitirului, pe sub ar?arii b?tr?ni ai str?zii Pomenirea. Privea c?derea frunzelor ro?cate, se oprea sub copacii atin?i de moarte ?i str?ngea purcoaie-purcoaie straturile uscate care fo?neau sub pa?i, aprindea un amnar cu iasc? ?i d?dea foc. Tr?mbe de fum alb, ?nec?cios se ridicau drept ?n sus, sub coroanele pomilor. Toat? strada aceea pardosit? cu frunze se ?mp?nzea ?ntr-o lumin? ?n care nu se mai deslu?ea nimic…Gogu croitorul z?cuse dou? luni pe patul spitalului ?i, ?n cele din urm?, doctorii ?l trimiseser? acas?, n-aveau ce-i mai face.—?Barim s? mor ?n patul meu, spunea me?terul.L-au dus cu o tr?sur?. Era galben, numai pielea ?i osul pe el. Se rezema ?ntr-un baston. Nu-l mai cuno?teai. Trei zile se chinuise p?n? s?-i ias? sufletul, mai mare p?catul. ?edea pr?v?lia ?nchis?, nevast?-sa, Florica, nu se mai vedea. Ce nu-i d?duse, c?te doctorii, degeaba. ?ntr-o diminea?? ??i apucase g?tul cu m?na ?i se zb?tuse, tr?g?ndu-?i r?suflarea.—?Eu mor, spunea. Femeia lui pl?ngea al?turi.—?Stai lini?tit, ?l ruga, stai lini?tit, auzi tu…?n dou? ceasuri nu mai era.Nevasta a chemat-o pe Aglaia, s?-l spele. Pl?ngea de ?necase p?m?ntul.—?Haide, coan? Agl?i?o, c? m-a l?sat al meu. Oh, Doamne!Coco?ata a pus m?na la gur?, uluit?:—?Ce-i omu, soro! Parc? ieri d?dea cu acul colea. L-am ?ntrebat ?nc?: ?Ce mai faci, domnu Gogu?” ?Bine, mi-a zis. Ce s? fac?” Dar l-am v?zut eu. Nu-i era bine de loc!Au mers am?ndou? p?n? la casa croitorului. Mortul avea sub ochi o pat? galben?, care se ?ntinsese pe tot obrazul.—?Cum s-a tras tot s?ngele din el! ?optise b?tr?na.?i-a ?nnodat ?or?ul, ?i-a ?ndreptat ?alele ?i a strigat la Florica:—?E ?eap?n, ce mai stai?! Pune s? fiarb? apa, trebuie s?-l sp?l?m. Muierea pl?ngea cu sughi?uri, c?in?ndu-se:—?Cui m-ai l?sat, Gogule? Cui m-ai l?sat?B?tr?na se sup?r?:—?Las? boceala, c? ?tiu eu cui te-a l?sat! Vino-ncoace!I-a ?nchis ochii. Pleoapele reci erau grele ?i aspre.Tot corpul i se r?cise. Florica se z?p?cise de tot. A dat fuga ?n magazie, s? aprind? surcele, ?i-a v?rsat c?ldarea.—?Ptiu! blestema ?n timp ce a?eza lemnele. Acu ?i-ai g?sit s? mori, Gogule?A scos gazul ?i i-a dat foc cu chibritul. S-a dus p?n? la pomp? ?i-a umplut g?leata. Trecea nevasta lui Spiridon. A oprit-o:—?A murit al meu! i-a spus ?i s-a a?ezat pe pl?ns, s-o vad? vecina c?t sufer?.—?Ce spui?—?Da. S?r?cu?a de mine, c? r?m?n singur? ?i pedepsit? de ?l-de-sus!S-a ?ntors repede cu apa. Aglaia despuiase mortul. M?inile croitorului, p?roase ?i slabe, at?rnau peste marginile patului.Muierea ?l acoperi cu un ?ol ?i-i str?nse izmenele aspre ?i c?ma?a.—?Gata albia? ?ntreb?.—?Acu.—?Da slab, f?, b?rba-t?u!—?Slab!—?Mai putea?—?Ei, ?i dumneata…Coco?ata r?se, dezvelindu-?i din?ii galbeni ?i rari.—?C? doar nu ?i-o fi ru?ine!—??n fa?a mortului?—?Ce dac??! E gata! N-aude, nu vede. Dumnezeu s?-l ierte! Spune.—?Coan? Aglaia…—?Spune, ap?s? coco?ata. Te zdruncina?—?Oho…—?Cu pruna asta a lui?—?Cu.—?De-aia umblai tu dup? alde Tilic?? Ia vezi apa aia!Florica fugi sume?indu-?i m?necile. Ridic? u?or c?ldarea de pe foc. Turn? ?n albie. C?ut? s?punul ?i ?tergarul s? le duc? vecinei. Aburii se ridicau deasupra, fierbin?i, ?i ea ??i aduse aminte de vorbele Aglaiei…?ntr-o var?, frizerul o ?nt?lnise pe la pomp?. Mergea, mergea, c?-?i l?sase pr?v?lia singur?. Florica, ?nalt?, frumoas?, abia p??ea peste Cu?arida. I se t?iaser? picioarele lui Tilic?.—?Bun? diminea?a, rostise. Muierea r?sese par?iv:—?Ce faci, domnu Tilic??—?Ce s? fac? Muncesc. Parc? dumneata nu ?tii?—?Da de c?ntat, de ce nu mai c?n?i seara din mandolin?? C? tot ?ntind urechea s-auz, ?i dumneata, domnu Tilic?, nimic…—?D?…Treceau vecinele pe l?ng? ei. Frizerul zisese ?ncet:—?O s? ne ias? vorbe.—??i ce dac?! Mi s-a ur?t…—?Ba nu, z?u, coan? Florico…—?Cum ??i spun. B?rbatu ?sta al meu parc?-i un st?lp! Nu m? distreaz? ?i el, nu se intereseaz? de mine, c? sunt t?n?r? ?nc?, slav? Domnului! Altceva dec?t c?r?ile nu mai ?tie.Tilic? clipise repede. Acum era ceasul lui, c? de c?nd se pr?p?dea dup? ochii coanei Florica!Numai c? pe muiere o sim?ise Gogu c? prea tr?gea cu urechea la vecin c?nd acesta ie?ea seara ?n pragul pr?v?liei ?i c?nta din mandolin?. A dat ?n ea, se lini?tise Florica.Acum o uitase Dumnezeu ?n magazie cu apa dinainte ?i Aglaia striga dup? ea:—?Ce faci, femeie, hai, c?-n?epene?te b?rba-t?u de tot, abia te mi?ti…Florica ??i aduse aminte c? nu i-a pus o lum?nare la cap lui Gogu. C?r? albia ?i-i spuse b?tr?nei s? caute ?n dulap, unde avea o fe?til?. Dup? aceea ?i ajut? s? coboare mortul din pat.Omul ei, cu care ?mp?r?ise ani de zile masa ?i patul, era rece.—?Ce-ai? Ce te izmene?ti? Pune m?na cu n?dejde pe picioarele lui ?i hai s?-l d?m jos! Vezi s? nu-l sc?p?m!Gogu era greu. ?l a?ezar? u?or pe fundul apei ?i Florica lu? s?punul de le?ie ?i ?ncepu s?-l frece pe cap. N?du?i ?i se ?terse cu m?necile rochiei pe frunte. Spuma alb? umpluse albia. Tot nu-i st?tea gura Aglaiei:—??i-a?a, f?, cu-al t?u! D?r?ma patul sub tine! Te melcezea! Da cu Tilic? cum e?—?Las?, coan? Agl?i?o…—?Spune, putoare, sunt muiere b?tr?n?. Ca morm?ntul!V?duva se codea.—?Nu-?’ ce-i cu mine, mi-am pierdut capul, c? prea c?nta domnu Tilic? din mandolin?…—?Fier al dracului! Ce-ai? Nu-?i d?dea Gogu de m?ncare? Nu te ?mbr?ca? Nu se uita la tine ca la soare? Da a?a sunt unele…—?Acum la ce mai m? cer?i?—?Nu te cert, dar o s? vezi tu ce r?u e f?r? om la u??! Cine o s? te ?ie, c? frizerul v?d eu ce fel de b?rbat este, ehe, ascult? la una mai b?tr?n?, care-a v?zut la via?a ei…Florica ?ncepu s? pl?ng?:—?O s? fie greu!B?tr?na lu? prosopul ?i ?terse bine trupul mortului.—?Haine bune are?—?Are.—?Scoate-le.Florica le aduse. Voi s?-l ?mbrace cu c?ma?a de ginere.—?Las?, ia una mai proast?. Ce-l cere ferchezuit pe lumea ailalt??—?Nu, dar ce-or s? zic? vecinii?—?Mai d?-i dracului! Ascult?-m? pe mine. ?ine lucrurile de le ai de la el! Or s?-?i prind? bine.—?Dac? zici dumneata…Nevasta descuie ?ifonierul de nuc. Hainele pline de molii ale lui Gogu fur? ?ntinse pe mas?. Florica le perie ?i lustrui ?i pantofii. C?ut? o c?ma?? curat? ?i-l ?mbr?c?.—?Nu l-am b?rbierit! ??i aduse aminte vecina.—?A?a e.?i d?du fuga s?-l cheme pe Tilic?.La acesta pr?v?lia era plin?. Unde c?ntau sticle?ii ?i ucenicii nu mai pridideau cu foarfecele! Patronul num?ra banii la tejgheaua lui de l?ng? u??.Femeia a urcat sc?rile, s-a uitat la cei ce a?teptau pe scaune ?i, aduc?ndu-?i aminte c? sunt de fa?? to?i vecinii, i-a mai dat drumul la un ?uvoi de lacrimi.—?Domn’ Tilic?, domn’ Tilic?, vin’ de-l b?rbiere?te pe Gogu, vinooo, c? s-a pr?p?dit, aoliu!Me?terul se ?nvolburase, v?z?nd-o ?n u?a pr?v?liei. C?nd a auzit ce nenorocire c?zuse pe capul ei, s-a ridicat cu mu?teriii ?n picioare ?i s-au ?nchinat.—?Dumnezeu s?-l ierte! au rostit.Sticle?ii c?ntau ?nainte ?n colivii, gure?i. V?duva tot se mai v?ic?rea ?n u??:—?A murit, s?r?cu?ul! S-a dus omul meu! M-a l?sat! M-aaa l?saaaat, v?duva p?m?ntului…—?Da ce-a avut, femeia lui Dumnezeu? se mirau zidarii. C? era ?n putere, nu om s? piar?!—?A murit, sughi?? Florica. Acu, l-am sp?lat. N-au mai fost zile de la ?l-de-sus!Tilic? a ascu?it un brici ?i s-a dus s?-l b?rbiereasc? pe Gogu. Nu mai c?lcase ?n curtea croitorului de mult. Florica umbla repede-repede ?n fa?a lui, f?r? s?-l priveasc?.Nu era departe, dou? garduri. Aglaia chitise totul ?n cas?. La capul mortului ardeau lum?n?ri groase, aduse de vecine. Acestea aflaser? de moartea croitorului de la femeia lui Spiridon.Frizerul ??i ?terse obrazul cu palma lui alb? ?i parfumat? ?i privi pe r?posat. Gogu ?edea cu m?inile pe piept, nemi?cat.—?Te duse?i ?i matale, ?l pl?nse me?terul. Te duse?i, m?, nene Gogule! ?i-a fost dat s? te rad eu!Femeile pl?ngeau.Tilic? ?l s?puni bine pe r?posat ?i dup? aceea trase de c?teva ori cu briciul peste obrazul v?n?t ?i ?n?epenit. Barba suna ca o?elul ?i, c?nd termin?, v?duva ?l ajut? s?-l spele ?i s?-l pudreze.—?Ce ?i-e ?i omu, zicea Aglaia, leg?nd degetele lui Gogu cu arnici ro?u, s? nu i se descle?teze m?inile ?mpreunate pe piept, ?n care ?i pusese un ban de argint, pentru vama mor?ii. Azi e?ti, m?ine, gata-n patru sc?nduri!Afar? se l?sa seara. Una din vecine plec? la biseric?, s? cheme dasc?lul ?i s?-i aduc? drapelul. Din capul str?zii soseau cetele de copii din groap?. Se alergau, st?rnind praful ?n urma lor. ?ntunericul c?zuse repede. ?n curte se adunaser? vreo cinci babe, venite s?-l privegheze pe r?posat. V?duva scosese c?teva b?nci ?i le pusese afar?, pe l?ng? perete. Golise o odaie ?i adusese l?mpi, din vecini. Se ?mbr?case ?ntr-o rochie neagr? ?i pe cap se ?nf??urase cu un fi?iu negru de m?tase. Prin ferestrele deschise ie?ea fumul de t?m?ie. Fe?tilele galbene de la capul mortului ardeau ?ncet, picur?nd ceara pe cear?aful ?ntins sub trupul ?n?epenit.Pe la nou?, sosi ?i p?rintele, o dat? cu lucr?torii t?mplari, chema?i de Aglaia, s? ia m?suri de co?ciug. Popa ??i pusese od?jdiile ?i deschisese cartea. Dup? aia se ?nvoi cu v?duva c?nd s? vin? pentru slujba de ?nmorm?ntare. ?n timpul ?sta, me?terii m?surar?, scriser? pe o h?rtie lungimea ?i l??imea sicriului ?i plecar?. Florica trimise o vecin? la c?rciumar s?-i aduc? ?uic? ?i o ?mp?r?i muierilor. ?ncepuse priveghiul.Se umpluse curtea de babe. Nu lipsea una: Mi?a adusese o m?n? de crizanteme albe, atunci culese din gr?dina ei, Tinca, mai slab? ?i uscat?, bolborosea cuvinte ne?n?elese, b?t?nd c?te trei cruci ?n toate unghiurile casei, Lixandra privea din prag mortul, nemi?cat?, Marghioala a lui Mial? ??i ?nvelise capul cu un bari? negru, lung, care-i at?rna p?n? la poale, ?i se ?ndesa spre lum?n?ri s? nu le lase s? se sting?, iar Chiri?a se dase l?ng? v?duv? ?i o sf?tuia:—?Dac? m?turi, s? dai gunoiul spre coada casei, s? nu te iei, Doamne fere?te, dup? r?posat!—?Las’, c? ?tie ea! se amestecase Aglaia. E muiere trecut?… Baba Mi?a se mira c? nu-l a?ezaser? pe Gogu cu capul la u??.—?Nu e bine, soro, nu e bine, c?nd l-o pune-n tronul lui s? nu-l l?sa?i a?a, auzi tu, Florico?V?duva – de care s? asculte mai degrab?? D?dea din cap c? a ?n?eles ?i f?cea tot ce ?tia ea. Pe poart? intrau acum ?i b?tr?nii mahalalei. Erau vreo opt, albi?i, cu p?rul rar ?i cu must??i groase, aspre. C?lcau m?surat, sco??ndu-?i p?l?riile. Ei nu lipseau de la priveghiuri. Nu mai aveau somn de mult, ?i cum se mai ducea unul de pe lumea, asta, trebuiau s?-?i ia r?mas bun de la el, mai ales c? nop?ile treceau u?or, cu o vorb?, dou?, cu un p?h?rel de ?uic?.Aglaia ?i cuno?tea pe to?i. Se ?mpu?inau ?i ei. Vara trecut? fuseser? mai mul?i. ?i ?tiau femeile. A?teptau s? se ?nc?lzeasc? timpul pe c?te o buturug? ?n por?i, nemi?ca?i. Nu vorbeau dec?t rar, tu?ind ?i asud?nd. S?-i fi v?zut de departe, ai fi zis c? sunt ni?te patriarhi, ie?i?i la soare ?n c?m??i. Nu lipseau vinerea seara de la slujb?, de duminici ce s? mai vorbim?! Ascultau de la opt ?i p?n? la pilda popii, mai mo??ind, mai d?nd din cap ?n semn c? ?n?eleg. Nepo?ii ?i ?ineau cura?i pe l?ng? cas?, ?n straiele lor de moarte. Pe c?te unul ?l uitase Dumnezeu pe p?m?nt, trecea de o sut? de ani. Se spovedeau ca muierile ?i ?ineau posturile ca s? intre ?n rai, ?mp?ca?i cu lumea. La s?mb?ta mor?ilor, a?teptau r?ndui?i ?n prispa bisericii, s? li se dea din coliv?. Erau cuviincio?i, ?i unele femei le pupau m?inile cu respect. C?nd b?tea v?ntul ?n c?te un drapel, mahalagiii ?tiau c? b?tr?nii se mai ?mpu?inaser?. Plecau lini?ti?i ?n lumea drep?ilor, ca ?i c?nd n-ar fi fost.?La miezul nop?ii, limbile se dezlegar?. Babele se ?nc?lziser? cu ?uic? ?i aveau s?m?n?? de vorb?. Uitaser? de mort. Al?turi sf?r?iau lum?n?rile ?i de afar? p?trundea r?coarea nop?ii de toamn?.Mi?a povestea cum s-a certat cu M?ndica a lui Banculea, pentru c? porcul acesteia ?i rosese o uluc?:—??i dac? i-am spus s? ?i-l ia dracului la ea-n curte, ce crezi c-a f?cut?—?Ce? ?ntreb? Marghioala, numai urechi.—?Nu, c? s? m? ia ?la!Baba Lixandra ??i pusese m?na p?lnie la ureche ?i ?ntreba pe Tinca:—?Ce zice? Ce zice?—?Zice c? s-a certat cu a lui Banculea…—?Atunci nici eu nu m-am l?sat. O dat? am scuipat-o-ntre ochi ?i i-am dat cu huideo!—?Bine-i f?cu?i! r?dea Chiri?a veninos.B?tr?nii st?teau pe scaune privind mortul, Gogu, nemi?cat, ?eap?n pe o mas?. Muierile nu mai terminau:—?Da taci, c? muri acum, soro, spunea Tinca. Dac? apuca s?pt?m?na negrilor nu mai vedea lumin? pe lumea cealalt?, oric?te lum?n?ri i-ar fi aprins Florica!Baba Marghioala, care fusese de fa?? la slujba preotului, ad?ug?:—?P?cat c? nu l-a?i v?zut pe domnu Gogu cum s-a posomor?t c?nd i-a citit sfin?ia-sa St?lpii!—?Cum o s? se mai posomorasc?? se mir? Chiri?a.Aglaia, atunci picat? din curte, se amestec? ?i ea:—?Sigur c? se posomor??te mortul, pentru c? o dat? ce-i cite?te St?lpii ?tie c-a luat-o pe drumul s?u!—?Ce zice? Ce zice? se hlizi iar Lixandra.—?Nimica nu zice, surdo! r?bufni Tinca.—?Da, da…—?N-o lua-o Dumnezeu ?i pe asta!—?Ba pe voi s? v? ia, necredincioaselor!S? nu fi fost at?ta lume de fa??, s-ar fi certat ?n gura mare.La ziu?, lucr?torii aduseser? o lad?, care mirosea a brad, vopsit? proasp?t. O vecin? cump?rase un giulgiu ?i au c?ptu?it pe din?untru lemnul co?ciugului. I-au pus mortului sub cap o pern?. Tot ?n ziua aceea, v?duva a b?tut telegram? la rude, ?n provincie, s? vin? la ?nmorm?ntare. Era nedormit? ?i n?uc? de cap. Abia a avut timp un ceas, dou? s? se odihneasc?.La cimitir l-au pornit a treia zi pe Gogu. Dricul a sosit numaidec?t dup? pr?nz. Cioclii au c?rat sicriul p?n? la poart?. Au venit ?i popa Metru cu dasc?lul. Un copil a luat crucea ?i a plecat ?nainte. ?n urma dricului pl?ngea Florica, ?ntre Aglaia ?i Lina. ?n spate p??eau rudele, fra?ii mortului, unul Ghenadie, cu nevasta ?i cu copilul, unul Iracle, de era jandarm, ?i cel mic, Costel, chelner la gar?. Urmau apoi Tilic? ?i vecinii. C?te unul ??i ?tergea lacrimile pe furi?.—?Cui m? la?i, bunule? Cuuuui m? laaaa?i? striga a croitorului.—?S?r?cu?a! oftau femeile dup? uluci.—?Cui m? la?i, mielu?elule? Cui m? la?i?Bocitoarele jeleau ?i ele, la spate, ?n gura mare:—??l cu mil?, ?l cu dor! ?l cu mil?, ?l cu dor!?i c?nd auzea Florica vaietul muierilor, mai r?u se pornea, s-o afle toat? lumea:—?De ce m? pedepse?ti, Doamne, c? pe el ?l aveam ?i la rele, ?i la bune! Sufletu meu!?n fa?a pr?v?liei lui Stere, convoiul se opri ?i p?rintele cobor? s? arunce agheasm? ?n patru col?uri. F?cu o cruce mare spre r?s?rit, b?tu din poalele anteriului pe loc ?i se ?ntoarse spre mul?ime, rostind cu vocea lui joas?:—??i iart?-i, Doamne, p?catele lui, r?posatului!Neamurile azv?rlir? m?run?i? copiilor din marginea drumului.V?duva striga:—?Gogule! Gogule! Te-ai dus, Gogule, ?i m-ai l?sat singur?, singuric?, Gogule! C? mai bine m? lua pe mine Dumnezeu, nu pe tine!Bocitoarele i-au acoperit glasul:—??l cu mil?, ?l cu dor! ?l cu mil?, ?l cu dor!Copiii gonir? o pisic? ce trecuse pe sub dric, s? nu ia sufletul mortului ?i s?-l fac? strigoi.Clopotele de la cimitirul Sf?nta Vineri se auzeau de departe. Au ocolit pu?in, au trecut pe Grivi?a, ?n cele din urm? au ajuns la locul de veci al croitorului. C?nd au ?nceput s? cad? bulg?rii, femeia r?posatului a picat gr?mad? la p?m?nt. Preotul se ruga pentru odihna tuturor nelegiui?ilor mor?i f?r? spovedanie: ?… ?i iart?-le lor, Doamne, cele ce-au gre?it ?i ascult?-i, c?, de-au f?cut str?mb?t??i, au pl?tit, pentru c? nu se afl? bucurie nedesf?tat? de griji…”Dup? ?nmorm?ntare s-au ?ntors la casa v?duvei, la praznic.Florica a destupat c?teva damigene de le avea preg?tite. Popa a gustat un pahar, dasc?lul unul. Au spus ?nc? o dat? ?Dumnezeu s?-l ierte” pe r?posat ?i au plecat. La mas? r?m?seser? vecinii, cu Aglaia, Tilic?, nevasta lui Stere ?i vreo c??iva zidari. Babele, ?i ele ?n capul mesei. L?ng? v?duv? ?edeau fra?ii lui Gogu, duho?i, nici nu ridicau spr?ncenele din farfurii. Vorbeau:—?Om lini?tit, Gogu, nu zicea el nici d?-te mai ?ncolo!—?L-a luat Dumnezeu, c? a?a e el: ?i str?nge pe ?i buni!—?Acu r?m?se?i singur?, coan? Florico…Tilic? o privea cu coada ochiului. ??i aducea aminte de ?nt?lnirea de la pomp?. C?nd sim?i c? femeia ostenise, o chem? l?ng? el:—?Mai stai colea, c? ?i-o fi ajung?nd…Muierea iar se puse pe pl?ns:—?S?r?cu?aaa de mine…—?Las? lacrimile, c? ?i se duc ochii, o rug? frizerul.Aglaia morfolea o ciozv?rt? de curcan ?n din?ii ei rari. A mai tras pe c?te unul de m?nec?:—?Be?i mai pu?in, c? n-o s?-i tihneasc? mortului somnul!—?Mor?ii cu mor?ii, viii cu viile! a morm?it ?uluc.Babele ?u?oteau ?n capul mesei, ame?ite pu?in de vin:—?Ei, a sc?pat ?i ea, mititica…—?Cum a sc?pat, coan? Tinco?Marghioala a lui Mial? scuip? ni?te oase mici ?n farfurie, ??i cl?ti gura ?i m?r?i:—?Ce ?ti?i voi, proastelor?! O b?tea…—?Cine-o b?tea?—?Ce zice? Ce zice?—?Taci acolo, c? ne-aud ??tia, neamurile lui! o ?mboldea Chiri?a pe Lixandra.—?Cine s-o bat?, Gogu! Parc? n-a prins-o-n adopter cu frizerul?—?Nu mai spune?!—?Cu fr?nghia, ?ntreba?i-o ?i pe Aglaia…—?Da, am auzit ?i eu c? era al dracului, ?nt?ri Mi?a.—?Cartofor, curvar, vai de capul ei de muiere!—??i-a v?ndut casele de la Matache M?celarul ?i le-a jucat ?n c?r?i, p?i cum s? nu-l dai dracului de om ?i s? te ui?i dup? altul?!—?T?ce?i, frate, c? v-aude fra?ii lui ?i ne d? afar?, c? bem vinul r?posatului!—?Mai tare, c? nu-n?eleg! se ruga Lixandra.—?Pagub?-n ciuperci!Dup? vreun ceas, a plecat fiecare acas?. Aglaia a ajutat-o pe v?duv? s? str?ng? tac?murile, a ?mb?rb?tat-o, s-a uitat la rudele mortului ?i-a ?ntrebat-o:—?Da ??tia ce mai vor?—??tiu eu? Partea lor.—?Ce parte? Care parte? S? nu le dai nimic, auzi tu? C? Gogu te-a avut cu cununie, nu te-a luat dup? strad?!Dou? zile i-a mai ?inut de au dormit la ea, pe urm? i-a dat afar?. Se certaser?, ?i Florica le-a spus c? nu vrea s?-i mai ?tie, s? se duc? la casele lor. Iracle pomenise de un ?mprumut mai vechi, ea, nici s? n-aud?. Trecuse vreme ?ndelungat?, ce ?tia? Dac? Gogu i-o fi ?napoiat banii? ?-apoi, asta era o treab? a lor, ?ntre fra?i, nu se amesteca.Neamurile au plecat.Pe urm? a ?nceput greutatea. ?inea pr?v?lia singur?, se certa cu lucr?torii, era greu. Trebuia un b?rbat l?ng? cas?. O dat? l-a ?nt?lnit pe strad? pe Tilic?. I-a spus:—?Mai d? ?i dumneata din c?nd ?n c?nd pe la cunoscu?i, c? poate mai vrea cineva s?-?i spun? ceva, s? se sf?tuie cu dumneata…Tilic? a ?n?eles, a cl?tinat din cap:—?Bine, Florico.I-a v?zut baba Mi?a ?mpreun?. Iute a chemat-o pe Chiri?a:—?Ia te uit?!—?Ce-i?—?Nici n-a putrezit Gogu bine, ?i Florica se gudur? l?ng? frizer.—?Ce s? fac? ?i ea, e ?nc? t?n?r?…Baba n-a mai spus nimic. T?cea, cu privirile ostenite. C?te nu v?zuser? ochii ei…? St?p?nulLa o petrecere, c?nd s-au mai lini?tit presarii, c?-i iertase regele pe dezertori, l-a sim?it Bozoncea pe ucenic.Era o noapte slut?, aproape de Cr?ciun. Viscolea, viscolea. Starostele, cu damful ?n cap, i-a dat afar? ?i s-a apucat s?-?i iubeasc? ibovnica. Striga Didina ?n bra?ele lui de pl?cere, ?i Paraschiv a auzit-o. A p?ndit p?n? a adormit St?p?nul ?i-a intrat ?n odaia de-al?turi. ?i mirosea a carne de muiere. Pe la dou?, a ie?it ?iganca numai ?ntr-o c?ma?? scurt?. S-a uitat afar?. O lamp? cu fitilul mic ?i lumina chipul r?v??it ?i a???at. Gura ?i era umed? ?i prin c?ma?a lucioas? punga?ul i-a v?zut ???ele, puternice ?i tari. I-a stat ?n fa?? ?i-a apucat-o ?n bra?ele lui.Didina s-a speriat ?i-a strigat scurt. El i-a pus palma pe buze ?i a ?mbr??i?at-o. Avea un trup fierbinte ?i drept. S-a zb?tut pu?in, dar n-a spus nimic.Dincolo se trezise starostele. A auzit fr?m?ntarea ?n?bu?it? ?i-a dat s? se ridice. Atunci a prins cuvintele gagicii cu urechea lui ascu?it?.—?E?ti nebun? Nu acum. Se scoal? Bozoncea ?i d?m de dracu, n-auzi, Paraschive?Ho?ul o ?inea l?ng? el, ame?it de mirosul p?rului.—?Da c?nd? a ?ntrebat g?f?ind.Ibovnica s-a mai zb?tut s? scape, dar n-a putut. Cel t?n?r i-a mu?cat gura de c?teva ori, pornit, nebun.Starostele a scos cu?itul de sub pern?. S-a ridicat u?urel ?ntr-un cot ?i s-a apropiat de u?a deschis?. Tremura, orb ?i ?nfrico?at de v?nzarea muierii.Glasul Didinei se auzi limpede:—?Mai bine vino s?mb?t?, noaptea, dar s? nu ?tie Bozoncea, c? ne omoar? pe-am?ndoi. Spune-i c? pleci undeva, ?i eu o s? te-a?tept…—?Dar dac? doarme la tine?—??l mint eu ?i nu mai vine.St?p?nul ??i sim?i m?inile amor?ite ?i reci. ??i d?du seama c? era b?tr?n. Paraschiv l-ar fi omor?t acolo dac? l-ar fi b?gat de seam?. Alt?dat? cum l-ar mai fi spintecat cu ?uriul lui, cum i-ar fi luat ma?ele-n cu?it, dar acum era moale ca o c?rp?, ostenit ?i sc?rbit, neputincios. ?l cuprinse o m?hnire ca ?naintea mor?ii. Totdeauna ?i fusese fric? de clipa asta, c?nd or s?-l p?r?seasc? ?i prietenii, ?i puterea. Iar pe femeie atunci ar fi ucis-o, c? i se golise inima, cum ai r?sturna o c?ldare. ?i o spaim? pe care nu o ?tiuse niciodat? ?l apuc?. Nu mai d?duse de mult cu ?i?ul. Ucenicul trebuia lovit ?n mole?eala dragostei. Iar pe ibovnic? cu fr?nghia ud? trebuia s-o bat?, s?-i taie nasul, c? fusese necredincioas?.Se lini?ti pe m?sur? ce ura lui pentru am?ndoi ?l f?cea s? se g?ndeasc? la ce pedeaps? s?-i ?in?, s?-i chinuie. Paraschiv trebuia ucis pe ?ndelete, f?r? grab?, s? se ?nve?e minte s? se mai ridice la femeia lui de St?p?n.Muierea sc?pase din bra?ele punga?ului. Starostele se arunc? ?n pat pref?c?ndu-se c? doarme.Didina c?lca ?n v?rful picioarelor, u?urel, s? nu-l de?tepte. Cel?lalt r?sufla greu dincolo. Umbra lui sub?ire juca pe pragul scund, luminat de lamp?.Bozoncea sim?i carnea tare a femeii de l?ng? el, ?i pofta i se isc?, arz?toare. ?i veni s? pl?ng? de mila lui.Se pref?cu c? se treze?te atunci ?i puse m?na pe pieptul muierii.—?Tu dormi? ?ntreb?.—?Nu.?i-o mu?c? dornic de ???e.—?Stai! se ?mpotrivi Didina.—?Nu.—?S? ?nchid u?a.St?p?nul o lovi cu sete peste fa?? de dou? ori. Ea nu scoase niciun cuvin?el. ?l primi a?a cum era, s?lbatic ?i nedomolit. Sim?i cum o strive?te ?i o ?n?bu??. Vru s? nu strige, s? n-o aud? cel?lalt, dar nu mai putu…?Ca turbatul a fost Bozoncea s?pt?m?na aia. ?edea numa-n c?rciumi, cu l?utarii al?turi. Bea ?i nu se cuno?tea. Zv?rlea cu banii, parc?-l apucaser? pandaliile. Nu ?tiau ho?ii ce-i cu el.—?S? fim veseli! striga. S? petrecem, c? cine ?tie…Numai Gheorghe era posomor?t. L-a luat deoparte pe Paraschiv:—?M?, nu te-a sim?it St?p?nul?—?Cu ce s? m? simt??—?C? te-ai dat la Didina…—?Nu-?i fie t?r?al?…Cel t?n?r era bucuros ca un ginere. Nu se mai uita la ceilal?i. Num?ra zilele, ?i ele parc? nu mai treceau. L-a luat pe codo? ?i-au mers la Tarapana, s? fac? rost de bani, c? avea de g?nd s? mearg? cu daruri la Didina. A trebuit s? m?rturiseasc? ?lui b?tr?n.—?Trean??…—?Ce e?—?M?, s?mb?t? m? duc ?n nunt?…—?Ce nunt??—?Eh…A ghicit caiafa.—?P?ze?te-te, Paraschive, c? nu te v?d bine…—?N-o fi el mai al dracului dec?t mine…—?De.—?Da p?n? atunci am nevoie de tine, trebuie s? d?m o gaur?, s? facem rost de pitaci…S-a-nvoit Gheorghe.—?Haide.S-au v?nturat ce s-au v?nturat prin fa?a pr?v?liilor ?i-au ochit un hus?n de avea bani grub? pe el. Se vedea c? e venit din provincie, dup? cump?r?turi. Codo?ul a ginit unde ?inea ta?ca ?i s-au luat dup? el. Se dichisiser?, c? a?a trebuia la ocazii d-astea. Paraschiv a preg?tit la repezeal? alt portofel, l-a umplut cu jurnale ?ndoite ?i i l-a dat lui Gheorghe. Negustorul, ce s? ?tie, mergea lini?tit ?naintea lor. A luat-o Paraschiv la picior ?i l-a ?ntrecut. Mergea, mergea. ?n spate, ?l b?tr?n se uita cu nep?sare ?n galantare. Provincialul a mai intrat, a mai cump?rat ceva pentru ai s?i, de acas?, vai de mama lui. Avea ?o?oni de p?sl?, c?lduro?i, ?i un palton nou, cu gulerul bogat. Fuma lini?tit ?i tr?gea ?n piept aerul rece al zilei de iarn?. Manglitorii nu-l sl?beau. Unul ?nainte, altul pe urma lui. La un colt, o dat? s-a oprit Paraschiv, s-a pip?it bine la piept ?i a ?nceput s? strige:—?Aoleu, portofelul!Clientul venea agale, nep?s?tor. C?nd a ajuns ?n dreptul zulitorului, acesta l-a oprit:—?N-ai g?sit matale un portofel?—?Ce portofel? s-a uluit negustorul.—?A?a, unul de piele galben?. Se mira str?inul cu gura c?scat?.—?Z?u dac-am v?zut ceva!S-a apropiat ?i Gheorghe. A ?ntrebat ?ntr-o doar?, ca trec?tor:—?Da ce s-a ?nt?mplat?Punga?ul a spus speriat, cu ochii ?n z?pad?, c?ut?nd parc?:—?Am pierdut un portofel, ?i ?n spate nu venea dec?t dumnealui. L-am ?ntrebat dac? nu l-a g?sit.Provincialul se ?ng?lbenise. Se jura pe copiii lui de-acas?:—?S? nu mai v?d dac? ?tiu ceva! Sunt om serios. Codo?ul ?l lu? cu bini?orul:—?Parc? dumnealui zice c? l-ai luat dumneata? Dar s? te caute, sau mai bine s? te caut eu, c? nu v? cunosc nici pe unul, nici pe altul…Se str?nseser? ?nc? vreo doi trec?tori care nu ?n?elegeau.—?A?a e, spuser? de bun?-credin??.—?Bine, caut?-m?, se ?nvoi clientul, bucuros c? scap? numai cu at?ta. Trean?? ?l lu? ca la poli?ie. ?l scotoci prin buzunarele pantalonilor, i le ?ntoarse pe dos, trecu apoi la cele ale hainei. Morm?ia:—?Aicea nu-i, aicea nu-i… Cum ziceai dumneata c? e portofelul?—?De piele, spuse Paraschiv cu ochii-n patru. C?nd d?du de ta?ca omului, se mir?:—?Ia s? vedem, n-o fi ?sta, s? nu r?m?n? vorbe…Se uit?, ?l desf?cu, v?zu banii, citi actele cu voce tare ?i puse la loc portofelul lui preg?tit, ?ndopat cu h?rtii.—?Nu-i!Negustorul r?se mul?umit:—?Vezi, domnule?Nu sim?ise.—?Iertare, o s?-l mai caut, zise Paraschiv.Cercul se sparse. Codo?ul se pref?cea c? r?de de el:—?N-oi fi avut dumneata portofel! C??i am v?zut eu d-??tia care fac pe nebunii…Trec?torii plecar? la treaba lor. Clientul se ?ndep?rt? u?urat ?i lini?tit. ?n buzunarele ?lui b?tr?n at?rnau miile. Au ?ters-o. Unul ?ntr-o parte, altul ?n alta:—?C?rel, c? ne-apuc? ploaia!S-au ?nt?lnit tocmai ?ntr-o c?rcium? ?i-au f?cut banii jumate-jumate.A plecat Paraschiv la t?rguit. Ce n-a cump?rat? Un curcan, sticle de vin, s-o ?nc?nte pe gagic?. A f?cut un co? ?i l-a trimis. Gheorghe l-a dus. Pe urm? s-au ?ntors ?n ceat? am?ndoi. Ho?ii petreceau ?ntr-o c?rcium? din Doroban?i. Bea Bozoncea de joi seara ?i nu se mai odihnea.C?nd l-a v?zut pe ucenic, s-a ?ntunecat. L-a luat cu frig pe codo?. Cel t?n?r ce s? ?n?eleag? ?n ame?eala dragostei? A lui era lumea! Caiafa ?i f?cea ploile:—?Huidumelor, s? v? bate?i copiii, se-nsoar? Paraschiv…—?Ce vorbe?ti?! s-a mirat Piele.—?Da. Merge la una de-a tr?it cu ea, c? i s-a ur?t.—??ucar?? a ?ntrebat M?n?-mic?.—??i c?nd pleci? a zis ?i St?p?nul ?ntr-o doar?.—?P?i s?mb?t? pe la pr?nz. Luni sunt al vostru. Pe unde v? g?sesc?Ho?ii s-au uitat la staroste. Ochii lui erau negri, ?ntuneca?i. A mai b?ut un pahar, ?i-a ?ters gura ?i-a l?sat m?na pe mas?:—?P?i tot aici, m?nca-?i-a? sufletul, c? s-a stricat timpu ?i-am chef de petrecere…Gheorghe, numai ochi. L-a ghicit Bozoncea. Era omul ucenicului, va s? zic? s?pau am?ndoi ?n puterea lui.—?Be?i, m? curcilor, ce v? uita?i la mine? s-a ?nveselit ho?ul deodat?. Ia, Paraschive, ia, Sandule, ce stai Nicule? S? ne mai dea un r?nd cu ?nt?r?tarea sa, c? mi s-a f?cut foame.M?na lui puternic? a ridicat paharul ?i l-a izbit de podele:—?L?utarii! S? vie l?utarii!?iganii erau dobor??i de oboseal?. De trei ori ?i ?mb?tase p?n? acum starostele ?i nu-i mai sl?bea. Cuc?iau ?i caramangiii, cu capetele pe mas?, numai lui Bozoncea ?i era bine.—?Ia zi-mi, Mitic?, p-?la: Aolic?, Gic?, Gic?! a poruncit.Guristul a chemat pe ?ilal?i aproape ?i-a ?nceput s? c?nte:Aolic?, Gic?, Gic?,De te-oi prinde la gagic?,De client o s? te pierd,C-un cu?it s? te dezmierd,?i-n p?m?nt te-oi ?nveli,S? te saturi de-a iubi…St?p?nul pusese ochii pe Paraschiv. El n-a b?gat de seam?. Bea vesel cu Nicu-Piele.L?utarul iar se apropie de urechea St?p?nului:…??i din gur?, floare rar?,S?-?i ias? la prim?var?.Viermii prin a tale plete,Dulce, cum s? se desfete…Gheorghe nu mai b?u. Bozoncea se f?cuse albastru la obraz. Turna vinul ?n el ?i nu ostenea.S?mb?t?, pe la patru dup? mas?, a plecat Paraschiv. La u??, Trean?? i-a ?optit ?nsp?im?ntat:—?Bag? de seam?, bag? de seam?…Punga?ul i-a r?s ?n nas:—?Taci, fleoar??, din gur?! Paguba dracului!Afar?, ningea m?runt, cu fulgi mici ?i de?i. Ora?ul, alb ca o rochie de mireas?, str?lucea ?n lumina z?pezii. ?u?ul avea o inim? u?oar? ?i-o veselie de t?n?r cu noroc. S-a oprit pe la frizeri, s-a mai tuns, s-a mai b?rbierit, s-a parfumat ca un fante ?i, spre sear?, pu?in ame?it de vinul b?ut ?i de a?teptare, a luat-o spre mahalaua Didinei, cu un buchet mare de garoafe ?n m?na ?nghe?at?. Peste petalele ro?ii ca s?ngele c?dea g?teala iernii ?ntr-un joc rece, iute.??n c?rcium? ardea un godin mic care scotea fum. Punga?ii d?duser? afar? pe ceilal?i mu?terii ?i Bozoncea strig? la Dumitru:—?S?-mi faci geamparalele, auzi tu, s? joc, c? nu mai pot…M?n?-mic?, beat mort, c?zuse pe mas?. Nicu-Piele se ?inea bine, de?i ?ncepuse s? pl?ng?. Neac?u se c?znea cu acordeonul. ??i aduser? aminte de Oac?.—?Unde-o fi Ciupitu, s?racu! sughi?? lunganul cople?it. El pe patul spitalului, ?i noi ?n petrecere…Starostele i-a dat una peste gur?:—?S? nu-mi boce?ti aici c?nd mi-e bine mie, c? ?n seara asta scap eu de to?i du?manii mei… V-a?i f?cut ai dracului, ai?L-a trimis pe Gheorghe dup? curve:—?S?-mi aduci aici toate coardele, Trean??, m-auzi tu? C? vreau s? fac una mare! Da repede! Du-te la gar?, la Hotel Nord ?i car?-mi toate boarfele de-acolo, s?-mi vii cu ele, s? le pun s? joace cu mine, c? voi nu mai sunte?i ?n stare. Da repede, c? n-am timp.A plecat ?l b?tr?n, ?i era fric? de nebun. ?ntr-un ceas a fost cu cinci muieri dup? el. Au umplut c?rciuma. Se ruga negustorul de ei:—?Da mai duce?i-v?, neiculi??, ?i la altul, c? m-am s?turat, ajunge…—?Nu ne sup?ra! a zis bl?nd M?n?-mic?, atunci trezit din somn cu poft? de b?utur?.—?O, c? plec?m, a ad?ugat ?i St?p?nul. Plec?m, c? am treab? ?n noaptea asta…Codo?ul i-a sim?it privirea pe el. ?i mirosise starostelui, nu mai era sc?pare. ?i-a dat groaza-n el. Tremura tot, cu privirile ?n p?m?nt. Bozoncea ?i turna pahar dup? pahar, s?-l ?mbete.—?Ia, pui?orule, ia cu mine…Mitic? Ciolan c?nta:Foaie verde ?i-un susai,Inim? de putregai,N-am un cu?it s? te tai,S? v?d ?nuntru ce ai?Anghel a ?ntins vioara ?i caramangiul i-a umplut-o cu poli:—?Na, m?, na, da s?-mi zice?i ?i p-?la: Soarele m-a blestemat…Vioristul a deschis pliscul lui ?i i-a f?cut pl?cerea ho?ului:Soarele m-a blestematS? nu iau fat? din sat,C? astea sunt ?mecheroase?i cu ele nu faci cas?,Te toac? ?i te m?n?nc??i-?i iau drumul s? se duc?,Te las noaptea culcat.Se duce la altu-n pat…C?lifarul ??i pironise ochii ?n oglinda vinului. ?l ardea c?ntecul. Anghel nu terminase. O lu? mai repede:Nu te blestem ca s? mori,Te blestem ca s? te-nsori?i s? ai vreo trei feciori,Trei feciori ca trei bujori?i s? faci vreo trei copii,?i s?-?i moar? ?l dint?i,?i s?-?i moar? ?l dint?i…Bozoncea a v?rsat paharul pe du?umele. A privit crunt ?mprejur. S-a ridicat. Era negru ?i avea o fa?? s?lbatic?, ?nsp?im?nt?toare.—?Gata! Merge toat? lumea cu mine! A strigat ?i la negustor: S?-mi dai un butoi cu vin ?i o c?ru??, pl?tesc! Uite, c?t vrei? Na!?i-a pus tot ce-avea la el pe mas?. Sutele albastre i-au luat ochii c?rciumarului. A pus o slug? de-a ?n?euat o droa?c? de-o avea, a suit butoiul cerut pe ?leauri ?i-a desf?cut cepul. Punga?ii ?i curvele s-au c???rat pe unde-au putut, nedumeri?i, dar speria?i de glasul grozav al St?p?nului care poruncea.—?M?n?! a strigat argatului. S? m? treci Grivi?a pe la Gara de Nord, ?i de-acolo s-o iei spre Trei Coinaci…Gheorghe murise de fric? la spatele c?ru?ei. Coardele c?ntau bete de g?tul lui Sandu ?i-al lui Piele. Acesta le umbla ?n s?n, v?r?ndu-le z?pad? ?ntre ???e. Starostele s-a urcat deasupra butoiului, din care ???nea un vin negru, spumos. Ho?ii chiuiau ?n gura mare ?i lumea ie?ise pe la por?i. ?n z?pad? r?m?nea o d?r? neagr? ?i roatele droa?tei sc?r??iau.—?C?nt?, Neac?ule! S? aud? to?i cum chefuiesc eu! urla de sus Bozoncea.Mitic? Ciolan abia se ?inea ?ntr-o margine. Pe crucea c?ru?ii, Dumitru b?tea ?ambalul cu greutate, sprijinindu-se de ?leauri cu picioarele ?nghe?ate.La gar?, au sim?it hamalii c? e rost de petrecere. Alergau cu ?epcile ?n m?n? s? culeag? vinul risipit. Se lipir? ?i vreo c??iva ??rani care a?teptau trenurile de noapte. ??i umpleau c?ciulile lor ?nc?p?toare cu b?utur? ?i strigau veseli la punga?i:—?S?-?i tr?iasc?! S?-?i tr?iasc?!St?p?nul urla c?tr?nit c?tre ei:—?Lua?i, m?, ?i be?i de sufletul lui Bozoncea! C-a murit, s?racu! Lua?i, fra?ilor…M?n?-mic? ?i mai strunea pe ?igani:—?G?dila?i dracului cobzele alea, c? d? moartea-n voi, paraponisi?ilor!Nicu-Piele juca ?n c?ru??, de hazul lumii, ce se ?inea pe margini.—?S? tr?ie?ti, vere?cane! strigau hamalii b?nd din ?epcile pline cu vin.—?C?nta?i, m? ga?perilor! se mai sup?ra iar starostele, nemul?umit. C?nta?i, m?, c-a murit Bozoncea, m?, s?racu…Pe fa?a lui ?nghe?at? se scurgeau lacrimi mari. Ho?ul le sim?ea alunec?ndu-i pe g?t ?i pe piept ?i o durere fierbinte ?i ap?sa inima. Privea z?pada spulberat? de copitele cailor, ?nghesuiala dimprejur ?i nu mai ?n?elegea nimic.Era ostenit, ostenit…?La casa ibovnicei ardea lampa. A b?tut ?n geam.—?Cine-i? s-a auzit din?untru glasul femeii.—?Eu, Paraschiv.I-a deschis. ?iganca ?l a?tepta cu masa ?ntins?, numa-ntr-un capot, cu privirile speriate ?i cu poft? de b?rbat. A ?ntrebat de staroste:—?Unde l-ai l?sat?—?Petrecea cu ho?ii.—??i n-a b?gat de seam??—?Da de unde! ?i c?nt? l?utarii.U?urat?, muierea l-a a?ezat s?-i guste m?ncarea. Era fl?m?nd punga?ul. ?tia gagica s? tr?iasc?. Pe mas?, st?teau c?te bun?t??i ?i vinul starostelui.A ciugulit ?i ea pu?in. Se uita mai mult la el. De c?nd ?l pl?cuse, ?i-acum ?l avea al?turi! Cel t?n?r mu?ca dintr-un hartan de pas?re. Avea gura uns? de gr?sime ?i ?i sclipeau ochii c?nd apuca paharul. R?dea f?r? s? spun? niciun cuv?nt, lini?tit.La urm?, s-a ridicat ?n picioare. A stins lampa. Didina tremura toat?.—?Sufletul meu, spuse.?i-o lu? ?n bra?e ?i-o culc? ?n culcu?ul starostelui. ??i aduse aminte cum ?l b?tuser? la poli?ie ?i cum se g?ndise ?n p?rnaie la ea, de toate zilele acelea c?nd pleca, ?i ei r?m?neau ?n pu?c?ria friguroas?, de nop?ile c?nd ?l p?zise pe St?p?n ?i-o auzise strig?nd ?n bra?ele lui. Acuma o ?inea cald? ?i despuiat? ?n bra?ele sale ?i-i venea s? ias? afar? cu ea de g?t, s? strige ho?ilor, dac? l-ar fi auzit: ?B?, s-a terminat cu Bozoncea! A mea-i Didina! N-o mai dau! Iar pe el o s?-l sf?rtec!”Ibovnica avea jar sub piele. O dat? l-a ?ncol?cit. Nu mai avea Paraschiv puteri. A umplut patul cu p?rul ei aspru, l-a mu?cat de g?t ?i l-a r?sturnat. ??i plimba gura ca focul pe trupul lui, sub subsori, pe piept ?i pe la buric. ?l scormonea cu limba ?i-l ?mpungea. Se zb?tea punga?ul. ?l ?mpletise cu cracii ei lungi ?i-l murseca. N-a mai ?tiut nimic apoi.?Pe la trei, c?nd se ridicase luna deasupra Ca?aveiului din cerul spulberat, l-a l?sat r?pus ?ntre a?ternuturi. Afar?, era o i?? de lumin? putred?, ?i v?ntul ?mpr??tia z?pada din curte. ?n geamuri se cl?tina lumina ?tears? a nop?ii de iarn?.Gagica s-a ridicat ?ntr-un cot ?i l-a privit. Caramangiul hor?ia dobor?t, gol, ?ntre perne. S-a uitat afar?. Curtea era alb? ?n lumina lunii. A auzit c?inii departe ?i un zvon de l?utari. Pe nesim?ite a cuprins-o spaima. Parc? se f?cuse frig ?n odaie. L-a zg?l??it pe Paraschiv.—?Scoal’!El dormea ad?nc. A morm?it:—?Ce-i?—?Scoal’, c? mi-e fric?…?i era greu celui t?n?r. S-a uitat ?mprejur ?i ?i-a adus aminte unde se afla. Didina ?edea la geam ?i asculta. S-a ridicat, scutur?ndu-?i lenea.A auzit l?utarii mai aproape.Atunci a v?zut ibovnica o umbr? lung? mi?c?ndu-se ?n curte. A ?ipat, astup?ndu-?i gura cu pumnul:—?Nu ?tiu cine-i afar?!S-a r?cit pielea pe el. Muierea tremura. Punga?ul ?i-a tras n?dragii ?i c?ma?a. A scos ?i?ul. U?a s-a dat de perete ?i ?n prag ?l v?zur? pe Bozoncea. Luna ?i lumina umerii puternici ?i juca pe pre?uri. ?l ?inea c-o m?n? pe Gheorghe, care g?f?ia asudat. ?nc? se auzeau l?utarii ?i chiotul curvelor venind din urm?.—?Aici erai, Paraschive? a ?ntrebat starostele.Didina a c?zut pe a?ternuturi.A ?n?eles cel t?n?r. St?p?nul s-a ?ntors c?tre codo?:—?Asta o fi muierea lui, Trean??, c? tu mi l-ai trimis la ?nsur?toare. ?i l-a plesnit cu pumnul de l-a pus jos.Paraschiv s-a dat doi pa?i ?napoi, a apucat lama ?uriului ?i-a a?teptat. De-abia se dezmeticise din pl?ceri ?i o lene uciga?? ?l cotropea ?nc?.Cataroiul r?dea s?lbatic, cl?tin?nd din pieptul lui uria?.—?Zi, d-??tia mi-e?ti, ucenicule??i trecuse oboseala. La ?oseaua Mandravelei, d?duse sluga c?rciumarului la o parte ?i m?nase el caii. Trap i-a adus. Nu mai putea s? rabde g?ndul de a-l ?ti pe Paraschiv ?n bra?ele ibovnicei. ?i p?rea r?u c? nu l-a omor?t, acolo, la c?rcium?, s? nu mai ajung? p?n? la ea. Aproape de casa Didinei, c?ru?a se ?mpotmolise ?n noroi ?i o luase pe jos, t?r?ndu-l dup? el ?i pe ?l b?tr?n, mai mult mort dec?t viu.?l privi pe ucenic ?i alese locul unde s?-l loveasc?. Strig? apoi la ceilal?i de afar?, care se apropiau ne?tiutori:—?Veni?i, m?, mai aproape, s?-l vede?i pe Paraschiv…L?utarii c?ntau repede, repede. Nicu-Piele juca ?n curte, de g?t cu o coard?. C?nd urcar?, t?cur? speria?i. Dumitru b?tea ?ambalul ?n ne?tire: clampa, clampa… Nu mai avea loc pe sc?rile ?nguste ?i se ?nc?lzea, mi?c?nd repede m?inile ?nghe?ate.Pe urm? se auzi ?ip?tul muierilor…??n odaie se f?cuse frig. Lumina de afar? poleia pere?ii. B?tea ?n perdelele albe ?i c?dea ca o ploaie peste lucruri. Bozoncea str?nse bine cu?itul s?u lung ?i f?cu doi pa?i ?nainte. Paraschiv nu-i vedea fa?a. Umbrele lor se mi?car? ?ncoace ?i-ncolo. Starostele ocoli masa care-i desp?r?ea. Cel t?n?r se feri. ?n u?a deschis? mai apuc? s?-l vad? pe Sandu. Acesta se uita speriat la ei. St?p?nul ridic? ?i?ul ?i lama luci scurt. ?tia c? dac?-l arunc?, nu gre?e?te. Caramangiul zv?rli ?apca. P?rul ?i c?dea pe frunte. Era ca o fiar?, ?ncordat ?i fioros. Vorbi:—?Ai uitat cine-i mai mare peste voi! ?ase am ?ngropat p?n? acum, Paraschive! M-auzi tu? Nu te uita c? mi-a albit p?rul…Se f?cu c? trece pe o parte ?i se azv?rli. Punga?ul se plec?. Pumnul c?lifarului c?zu ?n gol. O clip? ?l avu ?n m?n?. Putea s?-l ?mpung? dintr-o parte, dar oboseala nu-l p?r?sise ?nc?. Parc? nu mai avea vlag? ?n el.Bozoncea se ?ndrept? de ?ale ?i r?se, ?nfrico?at:—?Sc?pa?i, ucenicule…Dar ?tia c? ?i el trecuse pe l?ng? moarte ?i furia ?i crescu. Cel t?n?r d?dea ?nd?r?t pas cu pas. Deodat? sim?i c? nu mai are loc. Se proptise de un perete. Cel?lalt era aproape. Ridic? cu?itul ?i el v?zu lama ascu?it? deasupra capului, se plec?, dar de data asta nu mai sc?p?. O fierbin?eal? ?i aprinse ?ira spin?rii. ?i?ul lui Bozoncea ?i spintecase spatele de la ceaf? p?n? la noad?. Dac? nu s-ar fi l?sat pe vine, era mort. S?ngele zbucni afar? prin c?ma?a t?iat?. Paraschiv mai avu timp s? se dea ?ntr-o parte ?i s?-l arunce pe staroste la p?m?nt. ?n m?n? ?inea ?nc? ?uriul. Ura ?l cople?ea. Se repezi la cel c?zut, dar nu mai avu putere s? loveasc?. M?na ?i era moale ?i sim?i cum i se scurge toat? puterea din el ?i ?n?elese c? dac? nu fuge e pierdut. Se arunc? spre u??, ?l lovi pe M?n?-mic? ?i-l r?sturn?. Frica ?l gonea cu s?ngele curg?nd din el. D?du la o parte curvele, care se ?nghesuiau pe sc?ri, tr?nti ?ambalul lui Dumitru ?i alerg? pe poart? spre c?mpul Mandravelei. Pe drum ??i rupse o m?nec? de la c?ma?? ?i se leg? cum putu la spate. ?l apucau c?ldurile ?i se uita ?n urm? dac? nu vine cumva Bozoncea dup? el. Nu ?tia ?ncotro pornise. La pomp? ?l a?tepta Gheorghe, plin de s?nge ?i el, tremur?nd:—?Sc?pa?i?—?Sc?pai, leag?-m? tu bine…Codo?ul v?zu rana ad?nc?, pe marginile c?reia s?ngele se ?nchegase.—?Aoleu…—?Taci, du-m? mai repede undeva la c?ldur?.?l b?tr?n ?i apuc? umerii zdreli?i ?i-l purt?. Pe drum, Paraschiv le?in?. L-a dus ?n Crucea de Piatr? la o ?iitoare a lui ?i-a chemat un doctor s?-l ?ngrijeasc?. Diminea?a, Trean?? tot mai tremura.??n Ca?avei se str?nsese lume ca la urs. ?n zori, St?p?nul a scos-o pe Didina ?n curte ?n pielea goal? ?i ?i-a desf?cut cureaua de la n?dragi. A pus l?utarii s?-i c?nte. ?iganii nu prea se ?ndemnau. Le-a ar?tat cu?itul. N-au avut ce face. C?ntau ?i pl?ngeau de mila gagicii. O lovea Bozoncea, pornit. Pielea se f?cuse v?n?t?, v?n?t?. Starostele o apucase de p?r ?i o ?ngenunchease ?ntre picioarele lui. ?i r?sucise coadele bogate, s-o ?in? mai bine ?i-o plesnea pe spate ?i pe fa??:—?Na! Na! striga. Na, s?-?i ajung?! ?i-a trebuit corditor, ai? Curv? f?r? saftea! Didino, mi-ai m?ncat via?a, Didino…Pl?ngea ?i el ?i nu se l?sa. Se r?stea iar la l?utari:—?Ce v? uita?i, c?nta?i, c? bag ?i?ul ?n voi!Gagica se t?ra pe z?pad? ?i-l ruga:—?Nu mai da, Bozonceo, nu mai da! Iart?-m?! Iart?-m?!Avea m?inile ro?ii de frig ?i pe spinare i se b??ica pielea. St?p?nul nu ostenise:—?Mai na! mai na!—?Las-o! strig? M?n?-mic? de sus, de pe trepte.Starostele nu mai auzea. I se m?riser? ochii ?i-?i c?uta cu?itul, s?-i taie nasul ibovnicei. ?l durea rana de la m?n?, c?-l p?lise ?i pe el Paraschiv, ?i furia ?l orbi.Sandu a crezut c-o omoar? ?i s-a aruncat ?ntre ei:—?Las-o! a strigat, c-o mai iubea ?nc?. Las-o!Bozoncea a dat s?-l loveasc? ?i pe el, dar ?u?ul s-a ferit cu dib?cie ?i l-a potolit. Piele a c?rat-o pe Didina ?n cas? ?i-a gonit lumea str?ns? pe la por?i:—?Hai, u?cheal?, fiecare la casa lui, c? nu-i panoram?!?i-a poruncit l?utarilor s? c?nte mai departe. ?iganii nu mai puteau. Au fugit unul c?te unul…M?n?-mic? a aprins focul, a ?ters s?ngele de pe du?umele ?i-a plecat ?n cartier dup? b?utur?. S-a ?ntors cu c?teva sticle ?i cu m?ncare. ?n casa ibovnicei se ?nc?lzise bine. Curvele o ?nveliser? bine pe Didina ?n ni?te cear?afuri ?i-i f?cuser? ceaiuri. I-au uns pielea cu untdelemn ?i-au l?sat-o s? doarm?. C?tre sear?, s-a trezit gagica, cu trupul umflat. Ardea pielea pe ea ?i-o ?ineau junghiurile. A ?nceput s? ?ipe de durere. ?i-a pip?it fa?a lovit? ?i-a v?zut cum ?i mai curge ?nc? s?nge din buzele despicate. A pl?ns dup? aceea mult? vreme, de ru?ine ?i de durere.?Dincolo, Bozoncea privea l?mpile albastre cu sc?rb?. Piele ?i turna pahar dup? pahar. Se sim?ea b?tr?n, b?tr?n, ?i somnul nu-l mai cuprindea, ?l usturau ochii ?i lini?tea od?ilor ?l f?cea s? urle. C?nd s-a trezit gagica ?i i-a auzit ?ipetele, l-a cuprins din nou furia. Scr??nea numai din din?i ?i mu?ca paharul. ?i venea s? se duc? peste ea ?i s-o jupoaie de vie. M?n?-mic? i-a spus:—?Las?, St?p?ne, noi s? fim s?n?to?i, s? punem laba pe ucenic, s?-i pl?tim…Starostele nu-i r?spunse. Se g?ndea c? o s? vie vremea s?-l v?nd? ?i ceilal?i. De-acum pierduse totul. Se r?sti la Nicu-Piele:—?Du-te dincolo ?i spune-i s? tac?! S? n-o mai aud!Da-n inima lui b?tr?n? o iertase, c?-i era parc? mai drag?, nu putea s-o piard?, s-o lase altora, de-acum trebuia s-o p?zeasc?…Vreo dou? s?pt?m?ni z?cuse Paraschiv, cu fierbin?eli ?n trup, sl?bit, mort aproape. ?l ?ineau coardele ca pe un frate, c? le pl?cea tinere?ea lui. Gheorghe nu se mi?ca de l?ng? pat:—?Cum e, m? pui?orule? ?l ?ntreba c?nd deschidea ochii.Punga?ul avea o privire ?mp?ienjenit?, tulbure. Abia vorbea de durere. Codo?ul se ducea dup? doctor:—?Scap?, m?nca-?i-a? ochii?—?Scap?, n-avea nicio grij?, e s?n?tos tun.Se mai ?nveselea ?l b?tr?n. ?i aducea vin negru, puterea ursului:—?Ia, Paraschive, ia, nenic?…?utul se dezmeticise dup? aia.—?Te doare? ?l ?ntrebase Gheorghe.—?Ni?el m? mai ?ine ?n spate, dar nu-i nimic. M? fac eu bine…Privea pe fereastr? ?i vedea acoperi?urile caselor pline de z?pad?.—?Oh, nu mai trece iarna asta…??i amintea noaptea aceea de pomin?, fuga lui ?i lumina rece a lunii, mirosul de s?nge ?i mai ales fierbin?eala loviturii, ura lui g?tuit? ?i le?inul care-l apucase. Dac? n-ar fi fost Trean??, n-ar mai fi sc?pat, l-ar fi g?sit starostele ?i l-ar fi terminat acolo, ?n c?mpul Mandravelei.?Pe urm? s-a ridicat din pat ?i-a ?nceput s? umble.—?Gata, spuse, putem s? ie?im ?n treab?, Gheorghe…—?Ce treab?, las? treaba, mai odihne?te-te. Stai s? dea prim?vara ?i mergem iar la groap?.Cel t?n?r r?dea:—?Eu am sc?pat, dar s? vedem, Bozoncea scap? de m?na mea? C? era c?t pe aici s?-l mierlesc…—?Ast?mp?r?-te, Paraschive, c? iar d?m peste nebun ?i-o sc?im la fas! E greu de dobor?t…—?Ce s? m-ast?mp?r?! De-acum eu o s? fiu mai mare, c? e b?tr?n, l-am v?zut. Nu mi-e fric?. ?i s-o pedepsesc ?i pe Didina, c? ea m-a v?ndut ?i m-a dat starostelui…Privirea lui se otr?vise. ?nc? din noaptea ?nc?ier?rii o b?nuia de v?nzare. ??i aduse aminte de c?ntecul pe care-l ceruse St?p?nul l?utarilor, la c?rcium?. Nu mai era nicio ?ndoial? c? fuseser? vorbi?i. Gheorghe se ?ndoia.—?Eu nu cred.—?Ce nu crezi? Ah, s-o prind numai…—?Te-ai speriat tu…—?Nu. Mi-a vrut moartea… ?i pe urm? mai lini?tit: S? dai zvon printre punga?i c? vreau s? fac band?, s? t?lh?resc Grivi?a, s?-i ?nv?? eu meserie! Iar la ?mp?r?eal?, facem totul parte la parte! N-am s? opresc un bi?tar mai mult! C? mie ?mi place cu dreptate s? fie… Codo?ul s-a ?nsufle?it:—?Bine, am s? dau ecsiv? la caramangii c? n-ai murit ?i c?-i chemi la pr?duial?…S-a dus ?i-a spus printre oamenii lui. A auzit Bozoncea. Fiere era. ?i jur? pieirea ?i ucenicului ?i ?lui b?tr?n. Aflase Nicu-Piele, aflase Sandu. Cl?tinau din cap:—?S-a f?cut r?ios, vrea s? treac? peste St?p?n…?i-n mintea lor se g?ndeau c? parc? s-ar fi dus dup? Paraschiv, c? o s? ?mpart? totul cu dreptate, fr??e?te, dar le venea peste m?n? s?-i comande cel t?n?r. Se cam s?turaser? de staroste c?-l vedeau b?tr?n ?i mole?it, f?r? poft? de lucru. Se ?ncuia de la o vreme zile ?ntregi cu ibovnica ?n cas?. ?i f?r? el, ceilal?i erau parc? f?r? cap. Nu se mi?cau. Lipsea ?i Trean??, n-aveau ponturi, o duceau prost. Mai d?duser? ei dou?-trei lovituri, ie?ise slab. Acolea, c?te o maimu?? ?i vreo patru ghiuluri, nimica toat?. Gaborii tot pe capul lor ?edeau.?n prim?var?, ce-i veni St?p?nului? Nu, c? el o ia de nevast? pe Didina ?i c? vrea s?-i fac? nunt? s? se pomeneasc?.Vorbeau ?ilal?i:—?S? ?ti?i c?-i ?n anul mor?ii. I-a sucit de tot min?ile gagica…A aflat ?i Paraschiv. Parc? l-a ?mpuns cineva cu un cui ?n inim?. N-o uitase. L-a chemat pe Gheorghe:—?Trean??, acas? la ea s? mi te duci…—?M? omoar? Bozoncea.—?Gura, g?lm?, c? te lovesc! Te faci luntre ?i punte s?-i vezi ochii. Spune-i c? dac? ?ine nunt? cu Bozoncea, vin de-o fur! Altfel, s? te urmeze la mine, s?-l lase…S-a dus codo?ul. A p?ndit vreo dou? zile, p?n? a plecat starostele de acas?. ?ezuse tot cu frica-n s?n, c?, dac? l-ar fi sim?it St?p?nul, cruce-?i punea la cap.A dat buzna peste ibovnic?:—?Didino!?iganca a deschis u?a.—?Cine-i?—?Eu, Gheorghe.—?Ce-i?—?M-a trimis Paraschiv…Cum s-a mai bucurat sufletul ei, dar nu s-a ar?tat.—??i dac??—?Zice c? s?-l la?i pe Bozoncea, c-a auzit c?-l iei cu cununie…Gagica ??i scutur? cerceii ?i p?rul negru.—??i ce s? fac?—?S? vii cu mine. Altfel, te fur? ?i-o s? fie r?u de tine…Cum ar fi plecat cu ?l b?tr?n, dar carnea ei nu uitase b?taia. ?i, apoi, de unde ?tia ea care e mai tare? Uneori se mai g?ndise la noaptea lor de dragoste ?i-o cuprinsese un dor de trupul t?n?r al punga?ului. Atunci l-ar fi l?sat pe staroste, dar ?i m?ndria ei de-a fi mireas? o ?inea. Care femeie n-ar fi vrut s? poarte cununiile? Pe ea n-o dusese ho?ul la biseric? ?i nu putea s? scape o fericire ca asta. ?i parc? de c?nd o prinsese la a?ternut cu ucenicul, St?p?nul era mai dr?g?stos. Nu ?tia ce s?-i mai fac? s-o ?in? ?n voie. A dat din umeri, uit?ndu-se afar?. Codo?ul se gr?bea:—?Ce s?-i spun?—?Eu ?tiu? Sunt ?n puterea lui Bozoncea, n-am ce face, s? m? fure dac? poate…Gheorghe s-a ?ncruntat. C?dea ?i el la b?nuial?:—?Didino, tu l-ai v?ndut atuncea, noaptea, pe Paraschiv… Ibovnica a ?nceput s? se jure, speriat?:—?S? n-am parte de mama dac?-i adev?rat! Ce, e nebun?—?Nu-i nebun, ?tie el ce spune. Am plecat, s? nu-?i par? r?u…?i-a l?sat-o nedumerit?, ?nfrico?at?.C?nd a auzit punga?ul r?spunsul, iar i s-au aprins ochii de ura lui veche.—?O s-o fur, i-a spus tovar??ului, s-o ?nv?? minte…?i-a a?teptat ?n groap? nunta lui Bozoncea.?Starostele se a?ezase pe treab?. ?i trebuiau bani pentru petrecere ?i se pusese cu jaful, ca ?n tinere?e. Luase Oborul, ?l cutreiera, furase boi, d?duse buzna ?n case de negustori, le-adunase banii, el cu Sandu ?i cu Piele, veseli am?ndoi c? se trezise St?p?nul ?i c? aveau de lucru.C?nd ??i f?cuse suma, ?i-a scos ?i galbenii ascun?i de-i avea de la un omor ?i i-a pus la b?taie. A cump?rat Didinei rochii scumpe, a tocmit doisprezece l?utari, tr?suri, ?i-a f?cut haine de ginere, pantofi, a ?mbr?cat ?i casa miresei ?n lucruri noi ?i ?n curte a a?ezat un butoi cu vin, a ?ntins masa ?i-a trimis vorb? ?u?ilor din Grant ?i din Mandravela, caramangiilor, ho?ilor de lemne de la gara Filaretului, s? vie cu mic, cu mare, c? se cunun? cu a lui.De diminea?? plouase ?n duminica aceea. Ni?te vecine o ajutaser? pe ?iganc? s? str?ng? lucrurile, s? nu le strice potopul. Fusese o ploaie repede ?i cald?, apoi ie?ise soarele. Iar au a?ezat scaunele sub duzi. ?n cas?, muierile o g?teau pe gagic?. Bozoncea se ?nv?rtea de colo p?n? colo, f?r? treab?. Se ?mbr?case ?n haine negre ?i d?sc?lea l?utarii, ce s?-i c?nte ?i cum s?-i strige la mas? darurile. Ner?bd?tor ?i vesel, se mai uita cum potriveau croitoresele rochia miresei ?i ?i era ?i mai drag? ?iganca.Didina se privea nelini?tit? ?n oglind?. Avea o inim? rea ?i se g?ndea la vorbele lui Gheorghe. Parc? ar fi vrut s? nu se ?nt?mple nimic, s? o duc? St?p?nul ?n lini?te la biseric?, s-o cunune popa ?i s-o vad? lumea c? e de-acum femeie cu b?rbat, la casa ei.C?nd s-a f?cut ceasul plec?rii, a ie?it ?mbr?cat? ?ntr-o rochie alb?, cu cununi?? ?n p?rul ei aspru, frumoas?, frumoas?, de se bucurau ?i l?utarii privind-o. Pe Sandu ?l uitase Dumnezeu l?ng? poart?, cu ochii pe ea.S-au urcat ?n tr?suri. Na?ul ?n fa?? cu mireasa, unu Praporgicu, de furase ?i el ?n tinere?ele sale, prieten cu Bozoncea, ar?tos, c? avea bani din gros, ?i pe urm? na?a, nevasta lui, cu starostele. ?ntr-a treia tr?sur?, veneau M?n?-mic? ?i cu Piele, g?ti?i, cu obrazurile rase proasp?t, b?u?i pu?in, s? aib? chef.Caii mergeau greu prin noroi ?i St?p?nul striga la birjari:—?Da?i-le bice, c? m? gr?besc!Didina se chircise pe pernele moi ?i se uita cu grij? c?nd ?ntr-o parte, c?nd ?n alta. Na?ul ?i spunea:—?Ce, ?i-e fric?? De, c? nu mai ai ?aisprezece ani ?i-ai stat cu el ?n pat…Soarele str?lucea vesel deasupra, ?i ?n o?etarii Ca?aveiului se zb?teau vr?biile gure?e. Toat? mahalaua era la por?i ?i-o privea pe ?iganc?.Bozoncea se g?ndea c? l?sase casa pe m?na lui Mitic? Ciolan, care trebuia s? fie cu ochii-n patru pe l?utari, s? nu-i fac? vreo pagub?, c? aveau ?i ??tia m?n? lung?. Abia a?tepta s? se dea jos din tr?sur? la biseric?, s?-l vad? ?u?ii cu m?ndre?ea lui de gagic?.C?nd s? ias? cu tr?surile din Ca?avei, unde ?ntorceau tramvaiele ?i ?ncepea drumul pietruit, le-au ie?it Paraschiv ?nainte, cu Gheorghe ?i cu vreo trei patru haidamaci, aduna?i de ?l b?tr?n pentru treaba asta. Atunci erau sc?pa?i din pu?c?rie ?i pu?i pe omor. Luaser? fiecare c?te o tr?sur? sub ochi ?i scoseser? cu?itele.Punga?ul a strigat de departe lui Sandu ?i lui Nicu-Piele:—?M?, ho?ilor, m?! Am venit s-o iau pe Didina ?i s-o fac mireasa voastr?. Vou? v-o dau mai ?nt?i, dac? m? l?sa?i s?-i iau inima-n ?uriu prostului ?sta b?tr?n de ginere…A auzit starostele. S-a ridicat drept ?n tr?sur?, galben ?i furios. ?i-a c?utat ?i?ul sub hainele lui grozave. ?ncremeniser? ?i birjarii ?i ho?ii ?ilal?i. Didina ?nghe?ase ?n bra?ele na?ului, c? ?tia ce-o a?teapt?. Paraschiv era c?t cerul, suit pe malul de p?m?nt din marginea drumului. ?n picioare avea pantofi ro?ii, cu fe?e albe, de hub?r, lega?i cu ?ireturi de piele, semn c? nu mai asculta de nimeni. Numai pentru asta ar fi trebuit s?-l omoare Bozoncea.Cel t?n?r se arunc? ?naintea tr?surilor.Numai Nicu-Piele s-a azv?rlit jos ?i s-a repezit la Paraschiv. P?n? s?-l apuce bine, l-a spintecat punga?ul r?z?nd. C?nd i-a v?zut s?ngele curg?nd ?n noroi, a chiuit o dat? la ceilal?i. Venea lumea puhoi. Nu mai era timp de pierdut. A strigat la Gheorghe:—?Ia-o, Trean??, pe mireas?, c? eu am o r?fuial? cu St?p?nul!?i s-a urcat pe scara tr?surii. Nevasta lui Praporgicu s-a b?gat ?ntre ei. Dintr-un pumn, punga?ul a pus-o jos. Starostele s-a ferit ?ntr-o parte. Din fa?? se auzeau ?ipetele na?ului. Ho?ii s-au privit o clip? drept ?n ochi.—?Gata, Bozonceo? a ?ntrebat ucenicul.Privirile lui verzi ?l str?punser? ?naintea cu?itului. C?lifarul a ridicat repede pumnul, s? dea lovitura sa. Paraschiv i-a apucat bra?ul ?i i l-a r?sucit. ?uriul starostelui a c?zut. Era ca ?i mort. A strigat:—?Nu m? l?sa?i, m?!Sandu n-a mi?cat. Parc?-i luase Dumnezeu puterile.St?p?nul a ?ncremenit. Cel t?n?r ?l m?nca din ochii lui venino?i. Dintr-o lovitur? i-a g?sit inima. S?ngele ho?ului a ???nit cald ?i ro?u pe m?inile sub?iri ale lui Paraschiv. Bozoncea s-a pr?bu?it pe pernele tr?surii, horc?ind.?n timpul ?sta, Gheorghe aruncase pe birjar jos de pe capr?, d?duse-n Praporgicu ?i-o luase pe Didina ?n bra?e, purt?nd-o peste noroi, la tr?sura ?n care ?edea M?n?-mic?.—?Mergi, m?, cu noi? l-a ?ntrebat codo?ul.—?Merg, c-avem acum alt st?p?n…—?Atunci ajut? s-o ducem pe Didina la ma?in?, c-am venit cu taxiuri, haide, mai repede…Se adunase lume ?mprejur ?i abia au mai avut timp s? se str?ng?. S-au suit ?n ma?ini ?i-au fugit.?Degeaba au a?teptat ho?ii Filaretului la biseric?. Nunta n-a mai venit. Na?ii s-au ?ntors t?rziu la casa ibovnicei, s? spun? l?utarilor s? nu mai c?nte, c? s-a spart petrecerea, ?i furaser? punga?ii mireasa, ?i-l t?iaser? pe ginere.?ntr-o tr?sur?, Praporgicu ?l desf?cuse pe staroste la c?ma?? ?i-i c?uta rana. Bozoncea avea obrazul v?n?t. N-a mai tr?it dec?t p?n? la poarta gagicii. A mai apucat s? bolboroseasc?:—?S? m? duce?i cu l?utarii la locul meu, c? mi-a pl?cut…S?ngele curgea din el ?i ochii i s-au ?mp?ienjenit. A mai v?zut cerul ca scrobeala de rufe ?i duzii Ca?aveiului, plini de p?s?ri ?i ?ip?t. Na?ul pl?ngea pe um?rul lui ?i-i str?ngea m?na rece:—?M? fr??ioare, nu muri, m?, c? ai nunt? azi, nu muri…?i-n loc de v?l de mireas?, vecinele au pus la poarta Didinei o trean?? neagr?, pe care-o b?tea v?ntul prim?verii.?P?n? seara au ocolit mahalalele ca s?-?i piard? urmele de sergen?i ?i, c?nd s-a ?ntunecat bine, au cobor?t ?n groap?, la loc sigur, pl?tind ?oferilor, oamenii lor. Gheorghe a f?cut un foc mare ?i-a dat-o Paraschiv pe gagic? punga?ilor s-o m?rleasc?, s-o fac? po?t?, cum le fusese vorba. ?i lui Sandu-M?n?-mic?, pentru c? a lui fusese ?i-o mai vrea, ?i celor noi, ga?ca ?lui b?tr?n, ?i lui Gheorghe, c?t nu mai avea el puteri.Pl?ngea Didina c-o p?ng?reau caramangiii, dar cel t?n?r n-avea mil?, c?-l v?nduse. Degeaba striga ea:—?Nu m? l?sa, sufletu meu, c? a ta sunt de-acu…Punga?ul fuma numai, auzindu-i suspinele, ?i-n carne ?i cre?tea dorul dup? trupul ei, c-o iubea, dar trebuia s-o pedepseasc? pentru c? nu venise c?nd o chemase el ?i c?-l d?duse starostelui.Praf i-au f?cut rochia de mireas?.?n noaptea aia, Paraschiv le-a cerut jur?m?nt la to?i. A ?nfipt ?n p?m?nt cu?itul cu care ?mpunsese inima lui Bozoncea ?i le-a zis:—?De-acum eu sunt ?l mai mare peste voi! Cine s-o ridica peste mine, de m?na mea mierle?te! Asta v? spun. S? m-asculta?i ?i la bine, ?i la r?u, ?i ce-oi avea, cu voi ?mpart! La fel pentru to?i! S-a ?n?eles??ilal?i l-au privit cu fric?. Fl?c?rile ?i luminau fa?a slab?, ?i privirea lui rea se plimba pe ei, s?-i scormone ?n suflete. Au sim?it ho?ii alt? putere.Didina tot mai pl?ngea al?turi, str?ng?ndu-?i rochia rupt? ?i murdar?.—?Iar tu, s-a r?stit Paraschiv la ea, dac? m? mai vinzi vreodat?, ?tii ce te-a?teapt?!Ceilal?i r?deau gros. Numai Sandu se g?ndea c? ?n sufletul lui tot o mai ?inea pe muierea asta batjocorit? pe care i-o furaser? al?ii. I-a ?ntins pe furi? m?na ?i-a m?ng?iat-o.Gagica i-a aruncat sc?rbit? degetele. Era de?elat? de dureri ?i-i v?j?ia capul. De-acum se dusese lini?tea ei, trebuia s?-l urmeze pe Paraschiv ?i la via??, ?i la moarte, roaba lui era…?Vecinele au chemat poli?ia, au sosit comisarii, au cercetat cum l-au omor?t pe staroste ?i l-au dus la Morg?, cu Nicu-Piele al?turi, i-au despuiat, le-au f?cut autopsia ?i i-au trimis ?napoi dup? ce ?inuser? ?coal? pe ei. Praporgicu l-a ?ngropat ?i pe el, ?i pe ho?ul lui de tovar??. A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa ?nt?i ?i-a chemat l?utarii.—?Nu i-a?i c?ntat la nunt?, barim s?-i c?nta?i acum, la ?nmorm?ntare, c? a?a a vrut…Pl?ngea Mitic? Ciolan:—?Ce cumsecade era, ce bani i-am m?ncat noi, s?racul! Cum petrecea el…Pl?ngeau ?i Dumitru, ?i Neac?u. Numai Anghel se ?inea mai bine.Au pornit dricul dup? trei zile spre cimitir. ?n urma mor?ilor p??eau punga?ii Mandravelei ?i ho?ii de la Filaret. Aduseser? flori ?i erau ?nclifta?i ca domnii. Iar se adunase lumea gr?mad?. Veniser? cu mic, cu mare, s?-l cinsteasc?.Tot Ca?aveiul mirosea a salc?m ?i prin gr?dini era o troieneal? de flori, albe ?i bogate, pe care atunci le scutura boarea lui aprilie.L?utarii c?ntau ?n convoi ce-i pl?cuse St?p?nului la via?a lui:La ?alul cel negru,Pl?ngeam ?n t?cere,Of, mama mea,C? nimeni nu m? mai iubea…?i mucede ziduri deasupraM-acopereau,Of, mama mea,Iubit? avusesem, se duse ?i ea…Str?in sub bolta cea rece,Timpul ce trece,Cum a?teptam,Of, mama mea!Dase un pl?ns ?n punga?i ?i drumul nu se mai ispr?vea. ?iganii b?teau m?surile repezi ale geamparalelor. Unde era el, starostele, unde era Oac?, s? joace cu Nicu-Piele tot pe vine ?i-n c?lc?ie!La cimitir a citit preotul o slujb? ?i au pus co?ciugele ?n p?m?nt. Na?ul se ?inea de crucea lui Bozoncea ?i hohotea:—?Muri?i, neic?, muri?i…Pl?ngeau ?i coardele de veniser? de hat?rul lui Nicu, gagicile lui din cartiere, pl?ngeau ?i finii lui Praporgicu. C?nd au ?nceput s? cad? bulg?rii pe lemnul puternic care ad?postea trupurile ho?ilor, a fost un vaier.Na?ul a ?mp?r?it bani la copiii din jur, a pl?tit groparilor ?i ?i-a luat nevasta acas?.Nu mai spunea nimeni nimic.Dinspre gura gropii se ivea Tudose cu toporul lui ?nfipt ?n buturug? strig?nd ?Sparg la lemn, sparg la lemn, sparg la lemn”.? StereLa amurgit, lucr?torii se ?ntorceau de la fabric?. Aveau suferta?ele goale. Nevestele, ?n p?r la por?i, s? le ia sculele. Tot atunci veneau ?i zidarii, ?i me?terii. L?sau fer?straiele ?i mistriile ?i intrau ?n cur?i, l?tra?i de c?ini. Femeile aduceau lighene pline de ap?. Ei ??i ad?nceau t?lpile cr?pate ?i negre, s? se r?coreasc?. Peste Cu?arida se l?sa o cea?? ca scama de p?p?die. Mirosul m?m?ligii abia r?sturnate umplea mahalaua. Prin magazii, se aprindeau focurile. Copiii erau trimi?i dup? ?uic?. Muierile r?sturnau ceaunele pe mesele mici, cu trei picioare. B?utura era tulbure ?i ardea c?nd o d?deau pe g?t. Zidarii m?ncau dumic?nd, osteni?i. Ciorba acr? luneca p?n? ?n m?runtaie. Era cald? ?i bun?. L?ng? neveste se gudurau dul?ii, a?tept?nd oasele. Era ceasul sf?nt al cinei. Se auzeau c?ntecele lene?e de sear? ale coco?ilor.Spiridon sp?rgea c?te o ceap? cu pumnul lui mare ?i negru, r?sufla ad?nc, ??i privea cu dragoste b?ie?ii cei mici, ?ntreba de Ene, apoi se apuca s? ?nfulece.Al?turi, Go?nete l?sa calapoadele, ??i t?ia o ro?ie cu cu?itul ascu?it cu care spinteca t?lpile ?i mu?ca dintr-un codru de p?ine. Mari?a ?l chema pe Opric?. Golanul de copil nu r?spundea. A?tepta c?teva clipe s?-l aud? alerg?nd cu picioarele lui descul?e peste maidan, apoi se a?eza ?i ea la mas?. Din vecini, mirosea dulce ?i ame?itor a usturoi. L?ng? l?mpi roiau ??n?arii. C?te o b?tr?n? ridica ?ervetul uns cu urmele gurii ?tirbe, s? alunge g?ng?niile. De la Stere se auzeau c?ntecele mu?teriilor.Toamna, c?rciumarul aducea un vin albicios, dulce ca morcovul. Nu mai ?edea unul acas?. S?mb?t? seara luau leafa. Cine nu se oprea ?nt?i la Stere, dup? ce m?nca, se lega la izmene ?i, ?n papuci, iute s? nu i-o ia altul ?nainte, la negustor.Nevestele r?mase acas? scoteau din magazii albiile mari de rufe, le umpleau cu ap? fierbinte ?i ??i sp?lau copiii pe cap. Dup? ce le frecau buricul cu untdelemn, ?i ?nveleau ?n ?oale, pun?ndu-i s? se ?nchine ?i s? pupe icoanele cu margini de lemn ?n care mi?unau cariile. Schimbau apoi a?ternuturile pline de petice ?i pernele dolofane. Dup? asta, femeile goleau c?ld?rile ?i se primeneau. Aveau fuste albe ?i ciorapi de bumbac cum e rugina. Se legau cu panglici ro?ii luate de la ?ncuietorile ?ifonierelor ?i ??i ungeau p?rul cu gaz. Erau frumoase nevestele lucr?torilor s?mb?t? seara, cu ochii ?nro?i?i pu?in de s?pun ?i m?inile curate ca albu?ul de ou.Copiii adormeau repede ?i ele plecau dup? b?rba?i, s?-i caute la b?rbierit sau la drojderie. Frizeria lui Tilic? era plin?. To?i b?rba?ii din mahala se tundeau atunci. Me?terul ??i luase un ucenic ?i doi lucr?tori, dar acestora le pl?cea mai mult mandolina. Lucrau cam ?n sil?, ?i asta-l sup?ra, pentru c?, spunea el, mandolina-i mandolin? ?i meseria, meserie.Muierile priveau prin geamul aburit ?i, dac? zidarii nu erau la frizerie, o luau spre c?rciuma lui Stere, s?-?i a?tepte b?rba?ii la ?ntuneric. Me?terii erau ar??go?i ?i c?ntau. Atunci ??i b?teau nevestele. Din nimic se aprindeau. Le plesneau cu palmele lor grele peste fa??. Apoi le jucau ?n picioare. Zidarii luau cozile ?ig?ncilor ?n pumni ?i le smuceau s?lbatic. Toat? mahalaua era un vaiet. ?ipa a lui Ghiula, ?ipa a lui ?andor. ?l apucau ?i pe Matei dracii. O t?v?lea toat? casa pe-a lui.P?n? a doua zi se ?mp?cau. Duminica, b?rba?ii le scoteau pe muieri la plimbare, pe la rude. Femeile aveau rochii de stamb? verde cu buline ?i pantofi cu toc ?nalt de lemn, prin?i cu barete de piele. Sub m?necile lungi ??i ascundeau v?n?t?ile. C?lcau m?ndre l?ng? me?terii t?cu?i ?i mahmuri, ?n hainele lor c?lcate prost, ?epene ?i scurte. ?i str?ngeau pantofii cu boturi ascu?ite, pe care-i purtau numai la zile mari, ?i li se f?cea iar sete. Se uitau pe furi? la neveste, ei le b?teau, ei le iubeau!Treceau Grivi?a, ?in?ndu-se de m?n?, cu copiii al?turi, privind galantarele negustorilor. Ocoleau halta trenurilor ?i mergeau ?n alte cartiere, la na?i sau la fini. ?i apuca noaptea de vorb?. Hainele se mototoleau de c?ldur? pe ei, se desf?ceau la g?t ?ncin?i de z?pu?eal? ?i porneau ?napoi. Lunea se sculau devreme ?i plecau la munc?, tot osteni?i.Unora le crescuser? b?ie?ii. ?i ?nsurau. Se ridicau ?i fetele de m?ritat. Le r?m?seser? rochiile scurte. Iarna le ?nghe?au ?urloaiele. Duceau zidarilor de m?ncare la schele. Salahorii le p?ndeau pe dup? gr?mezile de nisip. ?uierau printre din?i:—?Pst! Fat?!Le d?duser? ???ele. Se f?ceau c? n-aud.—?Fat?! A lui ?uluc! M?, frumuse?e de jude?!Ele, de loc. Fugeau.—?Dar-ar boala-n ochii t?i! scuipau h?ndr?l?ii.C?nd se m?reau, a?teptau lucr?torii ?n drum, s? se ?nghesuie cu ei, r?z?nd ?i spun?nd de ale lor. Mai venea c?te una plin? de s?nge acas?. ?edea ascuns?, s? n-o vad? nimeni. Se sp?la ?i se culca furi?, dar de om nu se l?sa.Ta?ii ie?eau dup? ele ?i le oc?rau. Fiecare pe-a lui:—???i arde pipota, ai? ??i dau eu ?ie!—?Te omor dac? te mai prind! ??i miroase a b?rbat?—?C??ea! Semeni cu m?-ta!Nu sc?pa una neb?tut?. Aveau m?n? grea me?terii. Loveau cum a?ezau cu mistria.Spre prim?var?, toat? mahalaua era un ?ip?t. S-aprindea jarul ?n fete. Lep?dau tren?ele groase de iarn? ?i le jucau ???ele ?n bluzele de a?ic?. Se ridicau mereu altele. Cre?teau lungi ?n picioare ca berzele, cu mijlocul sub?irel, firave de le b?tea v?ntul, cu ochii aprin?i de poft?. C?nd venea vreuna cu burta mare la p?rin?i, abia o sc?pau vecinii de sub picioarele lor. Nu glumeau lucr?torii! Degeaba voiau s? le creasc? ?n frica lui Dumnezeu. Ei, toat? ziua la munc?, de unde s? aib? ?i grija copiilor? ?i apoi tr?iau laolalt?! De la ?apte ani, zidarii ??i luau b?ie?ii la meserie.—?Pe al meu nu-l fac pop?, spunea me?terul ?uluc, s?-l ?nv?? cu c?r?mida!?i ca el g?ndeau mul?i. La ?coal? ?i trimiteau de frica ?nv???torilor, dar dup? un an, doi ?i opreau pe schele:—?Las?, ??c?! Stai l?ng? varni??!Acolo se ridicau. ?ntre salahori ?i ?ig?nci. Dormeau cu ?i b?tr?ni ?i le ?nv??au m?sc?rile. ?njura unul, copilul zicea la fel a doua zi. Noaptea deschideau ochii ?i vedeau ?ig?ncile despuiate ?n bra?ele b?rba?ilor. Pe la treisprezece ani se uitau la surori sub rochii. C?te unul, n?r?vit, ?i ?nv??a:—?Ce-i ?sta, m??—?Buricu’!—?Da’ asta?—?Mi-e ru?ine.—?Spune, ??c?!—?Nu zic.—?Zi-i, c? te bat.—?…—?Halal! r?deau zidarii ?n cor.—?Dar m?-ta ce-are?—?N?!—?Spune, ??c?!—?…Iar r?deau salahorii. Tot de la ei luau ?ig?ri ?i ?nv??au s? trag? mahorca-n piept.—??ine de ur?t, ziceau.Pe la paisprezece ani erau galbeni ?i necrescu?i. Mu?ca oftica din pieptul lor. Mai mureau, asta era via?a. Dar aveau o zi a lor me?terii, s?mb?ta, c?nd puteau s? petreac?, s? risipeasc?, s? c?nte ?i s? se ?mbete. Erau ?mp?ra?i! La patru l?sau mistriile, se sp?lau, ??i ?mbr?cau c?m??ile peticite ?i se adunau sub schele, a?tept?nd banii pe care-i ?mp?r?eau me?terii. H?rtiile albastre fo?neau pl?cut ?i miroseau bine. Le ?mp?tureau ?i le ascundeau ?n buzunare. Treceau pe la frizer, ??i d?deau b?rbile jos ?i se opreau la c?rciumar. Beau sec?ric? cot la cot cu b?ie?ii de-i ajutau, a lor era lumea!Prin fa?a pr?v?liei, treceau fetele. M?scuite, date cu ro?u, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri ?n Grivi?a sau la Tarapana. Erau ?mbr?cate cu ce aveau mai bun. ??i puneau cercei ?n urechi ?i m?rgele la g?t. Voiau s? plac? b?rba?ilor.Salahorii strigau dup? ele din u?a pr?v?liei, cu ?oiurile ?n m?n?:—?Un’ te duci, f??—?M? ur?to, d?-te al?turi, hai de cinste?te-un rachiu cu noi!—?Firo, vezi c?-?i cad ciorapii…Ele nu ?ntorceau capul. Glon? mergeau, chemate de viorile l?utarilor. ?n mahala r?sunau gramofoane, ?i p?n? t?rziu se sim?ea bucuria sf?r?itului de s?pt?m?n?, a s?mbetei…Numai Stere cu a lui nu se odihneau p?n? luni de diminea??. S? cari ?i s? nu mai ispr?ve?ti, c? se m?rise mahalaua ?i nu mai prididea. Nici cu b?ie?ii de pr?v?lie nu dovedea, c?-?i mai luase unul. Trebuia s? fie cu ochii-n patru s? nu-l ?n?ele careva, s? plece nepl?tit. Lina avea ?i grija copilului, mai intra ?n cas? s? vad? ce face, c? ?ncepuse s? umble ?i s? vorbeasc?; ca m?ine, se g?ndea negustorul, venea timpul s?-l dea la ?coal?.Ar fi ?nchis mai devreme, dar cum s? te-nduri s? dai cu piciorul banilor? ?n doi ani ??i ridicase ?i un depozit de lemne ?n spatele c?rciumii, iarna vindea cu suta de kilograme nenoroci?ilor, ie?ea ?i din treaba asta ceva.?i de c?nd vedea cum se ?ntinde cartierul, ?l apucase o poft? ?i mai mare de bani. Nu se mai uita. ??i aducea aminte de cuvintele jup?nului: ?Stere, las?-i pe al?ii s? petreac?, o s? vie ?i timpul t?u! C?nd ai s? ai franci, s? nu po?i s?-i numeri, s? vezi ce bun? ziua cape?i!”Paralele se str?ng singure dac? aju?i ?i tu. Nu-?i mai scotea nevasta la plimbare. S?rb?toare, zi de lucru, Lina trebuia s? p?zeasc? tejgheaua, s? fie cu ochii pe mu?terii. El mai mult pe drumuri era. Ba dup? lemne, ba dup? vin. ?nv?rtea miile cum te-ai juca, a?a, cu chibritele. Datorii nu mai avea. Punea leu pe leu, s? str?ng? o sum? mare, s?-?i cumpere un loc cu vad ?n Grivi?a. Dar p?n? atunci mai era! Trebuia s? toarne ap? mai mult? ?n vin, s? nu ia ?n seam? str?mb?turile gunoierilor. Ce-i p?sa? Mila nu face cas? bun? cu pricopsi?ii. ?i pielea ar fi luat-o de pe clien?i, bani s? ias?, c? f?r? cincizeci de mii de lei nu mai scotea capul din Cu?arida!Iarna, uda lemnele cu un furtun, s? ?nghe?e ?i s? at?rne mai mult la c?ntar. Nu se uita c?, ?n loc de o sut? de kilograme, d? cu zece mai pu?in. Muierile ?l blestemau, ??i auzise vorbe, dar ce-i p?sa? Seara, dup? ce l?sa obloanele, se apuca s?-?i numere c??tigul. ?i parc?-l m?nca un vierme pe dedesubt. S? fi fost ?n alt? parte, ar fi scos de trei ori pe at?t. Avea un plan pe care nici muierii nu i-l ?mp?rt??ise. Dac? ar fi g?sit ce-i trebuia, ar fi v?ndut casa ?i locul, ?i-ar fi acoperit ce cheltuise, c? locurile ?n Cu?arida se vindeau acum altfel, mai scumpe, de c?nd ?ncepuse prim?ria s? paveze str?zile ?i s? trag? tramvaiul electric ?ncoace, c?tre ?ina Constan?ei ?i dughenile de la Tarapana. Ora?ul ?nainta spre mahalale. Mereu se ridicau alte case din c?r?mid?, ?i pe zidurile ?nc? umede se a?ezau firme noi.Nu se putea spune c? le merge tuturor la fel. Erau luni de c?nd ?edeau ?i zidarii, ?i-atunci nici negustoritul nu mai mi?ca. Unii proprietari l?sau pere?ii netencui?i. Ba, spre Filantropia, se induseser? ?i c?teva pr?v?lii. ?n octombrie care trecuse a dat ?i un potop de ploaie peste Cu?arida.Pr?p?dul ?ncepuse devreme. Pe la pr?nz cerul se albise tot. Dinspre margini se adunau norii, v?l?tuci-v?l?tuci. Apoi s-a iscat un v?nt. Gutuile galbene se scuturau ?n gr?dini. Muierile alergau prin cur?i dup? rufe. Le luase vijelia cu pr?jini cu tot. Alergau ?i oc?rau. Mari?a se p?ruise cu o vecin?, c? li se ?ncurcaser? tren?ele.Maidanul fusese cosit de scaie?i. P?m?ntul aspru ?i tare gemea sub biciul v?ntului. Peste malurile galbene fulgerele br?zdau cerul. V?ntul se ogoise de la o vreme. Se f?cuse lini?te. ?ncremenise ?i firul ierbii. Cerul ?ntunecat c?zuse jos. De departe se auzeau bubuiturile surde ale furtunii. Femeile sim?iser? r?ceala ploii care venea. Str?nseser? la repezeal? ?oalele de pe afar?.C?rciumarul a tras obloanele ?i a aprins l?mpile. Pic?turi mari ?i grele, ca o grindin?, se n?pustiser? peste locul s?lbatic. Se f?cuse frig. Bol?ile se despicaser?. Apa ap?sa pe acoperi?uri. Muierile aprinseser? candelele.—?Doamne, Maica Domnului! Scap?-ne, Doamne! se rugau.?nt?i s-au umflat ?an?urile. Apele g?lg?iau sub geamuri. Drumul rampei era tot un n?mol, o clis? neagr?. Dinspre mahalaua ceferi?tilor se scurgeau ?erpi galbeni de gunoaie. P?nzele ploii m?turau totul. Luaser? gardurile ?i bulumacii, care se rostogoleau spre ad?nc. Balta se umflase ?i clocotea. Puhoiul se l??ise, ap?sase pere?ii de lut, turtise magaziile lucr?torilor ?i c?rase vreo dou? acoperi?uri. ?ipcile sub?iri se fr?ngeau, purtate de valul greu. Apa urcase p?n? la ferestrele ?nguste, se strecurase pe sub cercevele ?i intrase ?n od?ile pardosite cu lut. Femeile aruncau lucrurile pe paturi ?i pe scaune, pl?ng?nd, cu copiii de m?n?. Mari?ei ?i luase pre?urile. Lui Matei potopul ?i urnise dulapul cu scule. Me?terul, numai ?n izmene, alerga cu Petre, ?in?nd ni?te pr?jini ?n m?n?, s?-l opreasc?. Cizmarul abia adunase pantofii clien?ilor. Ploaia ?i furase calapoadele, care pluteau spre ramp?.?ntr-un t?rziu, ploaia ostenise. Mai b?tea rar ?i rece. Stere privea de pe sc?rile lui de piatr? mahalaua ?necat? toat? sub o g?rl? galben?. Apa b?tuse ?i la geamurile pivni?ei lui. Ie?iser? copiii s-adune cote?ele, sui?i ?n albii.Apele sc?zuser?. Locul r?m?sese dedesubt, negru ?i moale. Oamenii au s?rit, cu mic, cu mare, s? dreag? stric?ciunile. Au boc?nit p?n? seara. Lui Chiric? i se surpase un perete. Fetele alergau dup? chirpici, s?-l lipeasc? la loc. La Spiridon potopul d?r?mase o magazie, iar la zidari c?zuser? ferestrele.C?nd s-a uitat c?rciumarul mai bine, a v?zut c? apa intrase ?i la el ?n pivni??. P?n? la gur? se umpluse beciul. Butoaiele se mi?cau greoi ?n n?molul gros. ?i-a chemat nevasta ?i b?ie?ii de pr?v?lie. P?n? a doua zi au scos afar? g?le?ile pline. Se de?elaser?. Stere ?njura ?n gura mare c? prea umblau ?ncet. Cu chiu, cu vai, a pus iar poloboacele ?n picioare.Vinului ?i p?sase. Vasele se ?ubreziser?. A trebuit s? le pun? papur? nou?. A pritocit b?utura. F?cuse floare ?i c?p?tase o acreal?. Se str?mbau mu?teriii.R?m?seser? ?i zidurile cu o mucezeal?. A adus me?teri, a uns c?r?mida cu catran, s? nu se ?ntind? r?ceala la pere?i.Casele lucr?torilor se d?r?p?naser?. C?p?taser? o co?coveal? ?i o spuzeal? verzuie de igrasie. Mucegaiul urca pe ne?tiute. Iarna aceea degeaba au ars zidarii focurile. ?n od?i r?m?sese un frig ascuns ?i un miros de putregai. Pere?ii nu mai prindeau varul, care se f?r?mi?a ?i c?dea.C?rciumarul ??i spoise casa pe afar?, s? nu se mai cunoasc? urmele pr?p?dului.—?Uite ce face banul! spunea acarul lui Spiridon. Parc? pe casa lui n-a plouat!?i privea la od?ile lui. Acestea aveau pe afar? dungi alb?strii ca floarea de o?et, deschise pe margini ?i ?ntunecate spre p?m?nt.C?nd d?du z?pada, b?legarul proasp?t ?nghe?? ?i pervazele se surpar?. Noaptea, frigul se strecura pe sub cercevele. Oamenii se str?ngeau unul ?ntr-altul. Noroc c? erau mul?i ?i din r?suflare se mai ?nc?lzeau.?n casa lui Stere, ardeau godinurile, nu se cuno?tea…C?rciumarul n-avea c?nd s? se mai g?ndeasc? la necazurile altora. Umbla dup? vin ba la Buz?u, ba la Foc?ani, c? negustoritul a?a este, nu trebuie s? tragi ?n acela?i loc. Omul, c?t e el de bun, se face al dracului dac?-i tot dai. Pe la Dr?g??ani trecea o dat? la c?teva luni, ?nc?rcat cu daruri pentru ibovnic?. C?nd se ?ntorcea, Lina nu se mai ?n?elegea cu el. Ce-i f?cea Voica, cum ?i sucea min?ile, se schimbase, ?ncepuse s-o bat? din nimic. S? fi spus o vorb?, era mare lucru, dar femeia t?cea. Stere c?uta pricin?, ba nu-i pl?cea cum m?turaser? b?ie?ii, ba c? lipseau din banii pr?v?liei, n-avea cum s?-l ?mpace, c?, dac? b?rbatul vrea s? g?seasc? cusur, ?l g?se?te! Nevasta s-a speriat. A vorbit ?i cu a gunoierului:—?Ce-i fac, coan? Agl?i?o, c? s-a pus nebunul pe capul meu, de m? piseaz? ?n b?t?i. Cum vine de la drum, nu se mai uit? la mine!B?tr?na s-a g?ndit ce s-a g?ndit, a cl?tinat din cap ?i i-a spus:—?Mutu t?u s-a-ncurcat cu vreuna pe unde se duce. De c?nd ??i tot spun eu ?i nu vrei s? m-ascul?i! Hai la ghicitoare, s? se uite ea-n c?r?i, s? vad? ce-i ?i s? ?i-l dezlege…Coana Mari?a ?edea ?ntr-o cas? de lut, spre uli?a zidarilor. N-avea nici gard, nici poart?, numai ni?te uluci putrede, c?zute. ?nc? spunea Spiridon: ?A?a p??esc curvele astea de-au petrecut la tinere?e cu h?ndr?l?ii! Le pedepse?te Dumnezeu pentru c?te case au stricat ?i c?te muieri au l?sat pe drumuri!”?i asta cam a?a era. ?n tinere?e, coana Mari?a fusese femeie frumoas?. O ?tia lumea. Tr?ise cu negustori, numa-ntr-o petrecere o ?inuse.C??i b?rba?i n-o avuseser? drag? ?i c?te parale nu pr?p?dise! Umbla pe vremea aceea numai cu tr?sura, nu se uita unde se duc banii. Ba, unul Vasile Cudalbu, de ?nv?rtea afaceri peste afaceri, ?i f?cuse ?i o cas? c?t o corabie, plin? de lucruri de pre?, ?n care muierea se l?f?ise ani de zile.Dar tinere?ea ca ?i averile n-au via?? lung?. Negustorul d?duse faliment, ?i v?nduse od?ile ?i-o l?sase goal? pu?c? ?n strad?. C?nd s-a de?teptat coana Mari?a, avea ?i un copil de crescut. Greu lucru! Cu ce-i mai r?m?sese, cu ce-au mai ajutat-o prietenii cei vechi, abia ?i-a ?ncropit dou? od?i ?n Cu?arida.?tia s? fac? farmece, s? ?ntoarc? b?rba?ii la casa lor ?i se uita ?n c?r?i cum te-ai uita pe fereastr?. S? fi privit la ea, tot mai vedeai urmele vechii frumuse?i. Avea ?nc? ni?te ochi negri care ardeau ?i m?ini nemuncite, ?ngrijite cu s?rguin??. ?i b?iatul ei, Opric?, o icoan? de copil! Frumos, frumos ?i-al dracului! N-o asculta. Se ?nh?itase cu ho?ii.La ?nceput o dusese greu, p?n? au aflat-o fetele mahalalei c? ?tie s? fac? de dragoste. D?dea-n bobi, punea argintul-viu ?i-l trimitea pe ?ina tramvaiului ibovnicelor, pe mul?i ?i adusese ?napoi la rostul lor.Ba, c?te o muiere ?n?elat?, mai c?inoas?, dac? nu-i ajutau acatistele date la biseric? pentru ?ndep?rtarea spinului de la inima b?rbatului, la ea venea, c-o puic? alb?. Coana Mari?a o spinteca la miezul nop?ii ?i-i scotea ma?ele afar?. Se zicea c? orbe?te ?iitoarele, le slu?e?te cu vr?jile ei, Doamne fere?te de asemenea lucruri!De Anul nou ?nv??a codanele s? se despoaie ?n fa?a oglinzilor c?nd c?ntau coco?ii a doua oar?, s?-?i vad? logodnicii, iar la Boboteaz? topea cositor ?ntr-o cea?c? ?i ?tia dinainte dac?-?i vine vreo boal? sau vreo n?past?. Avea desc?ntecele ei cu s?nge de nou? fra?i, scotea junghiurile cu foarfec? ?nfipt? l?ng? u?orul u?ii, sculase pe mul?i din mor?i, zidarii la ea veneau, nu chemau doctorul.C?nd se deocheau copiii, mamele la coana Mari?a alergau ?ntr-un suflet. Ea-?i punea broboada de l?n? pe umeri, ?i, numai ?n papuci, sosea, lipa-lipa, s? scoat? r?utatea de unde se cuib?rise. C?uta focul, apuca repede cu un cle?te c??iva c?rbuni, sting?ndu-i ?ntr-o c?ld?ru??, ?i bolborosea cu capul ?n piept:Fugi, deochi,Dintre ochi,Peste nou? ??ri ?i nou? m?ri,Unde popa nu toac?,C?inii nu latr?,Fata mare nu se m?rit?,C? acolo te-a?teapt?,Cu mese-ntinse,Cu f?clii aprinse…S? r?m?ie cutareCurat, LuminatCa steaua din cer,Ca roua din c?mp,Ca sf?nta t?m?ie!Da apoi copiilor s? bea de trei ori din apa desc?ntat? ?i ie?ea afar?, c?ut?nd un c?ine pe care o arunca, zic?nd:—?A?a s? fug? deochiul, cum se scutur? c?inele de ap?!Linei ?i fusese ru?ine s? se duc? ziua la ghicitoare. O luase pe Aglaia ?i, ?ntr-o sear? ploioas?, c?nd nu se z?rea nimeni pe uli?ele pustii, au intrat am?ndou? pe u?a joas? a casei d?r?p?nate.Mari?a le-a ie?it ?n prag. Era ?mbr?cat? ?ntr-o rochie ?nflorat?, cam slinoas?.—?Pofti?i, pofti?i pe aici… le-a spus.?n odaia igrasioas?, plin? de mucegai, at?rnau pe pere?i covoare groase ?i fotografii vechi. Pe jos st?teau a?ternute ni?te cergi flocoase ?n care pa?ii se scufundau. Deasupra at?rna o lamp? aprins?. Patul scund era plin de pisici, ni?te pisici boiere?ti de Angora, lene?e ?i par?ive, cu ochii galbeni, mari c?t paralele.?ntr-un raft nevasta c?rciumarului v?zu c?teva c?r?i groase pe copertele c?rora puteau fi z?rite capete de mort ?i numiri ciudate. Coana Mari?a le iscodi pe am?ndou? cu ochii scormonitori. Le descusu pentru ce au venit ?i le pofti s? stea al?turi, pe patul moale.—?Ei, parc? dumneata nu ?tii? ?ugui b?tr?n?.Din perete priveau chipurile fo?tilor ibovnici ai gazdei, ni?te ofi?eri, negustori falnici, cu must??i mari, st?nd f?r? sup?rare unul l?ng? altul ?n rame de bronz. P?n? s? apuce s? le dea ?n c?r?i, o lu? gura pe dinainte, ca ?ntre femei:—??sta-i cutare, ?sta-i cutare… Ce de bani avea! Numa flori ?mi trimitea ?i-mi zicea: ?Mari?o, eu f?r? tine n-am s? pot tr?i, m-auzi tu?” Da ce, eu i-ascultam? C? b?rbatului nu e bine s?-l la?i s?-i creasc? coarnele, s? cread? c? a lui e?ti, numai a lui, s? te fac? c?rp?! C??i am ?n?elat eu! Dac-a? sta s? num?r, n-a? avea timp ?i mai mi-ar trebui ?i-un ajutor s? socoteasc?!Lina asculta mirat?. Aglaia tr?gea cu ochii ?n toate p?r?ile. Coana Mari?a se ame?ise repede, prinsese limb?:—?Ehe, ce ?ti?i dumneavoastr??! ?l vede?i pe ?sta? ?i le ar?t? o fotografie care ?nf??i?a un munte de b?rbat. P?i p-?sta-l puneam s? joace ?n fa?a mea, altfel nici nu ?edeam ?n pat cu el. Domnul Marcel, c-a?a-i zicea, Dumnezeu s?-l ierte, at?t ?mi spunea: ?Scumpo, fac ce vrei. Uite, joc, latru, numai afar? s? nu m? dai, sufle?elu meu, c? nu pot f?r? tine!” ?Atunci, latr?”, ?i spuneam. ?i l?tra. Cumsecade om! Avea trei feti?e ?i-o balabust? de nevast?, nu intra pe u??. Fugea de-acas? ?i venea la mine. Ce nu-mi aducea? Bomboane, pr?jituri, ?mi f?cea rochii! Am ni?te cercei de la el, numai s? vi-i ar?t! O minune! A dat cinci mii de lei pe ei, atunci ?n timpurile alea. Erau bani! La mine-n cas? a murit. ?n bra?ele mele. Suferea de inim?. Am chemat nevasta, era o femeie tare cumsecade, nu s-a sup?rat. Am?ndou? l-am ?nmorm?ntat. Da m? luai cu vorba ?i nu te ?ntrebai, coan? Lino, care ?i-e sup?rarea?Pentru ea vorbi Aglaia:—?Ce s? fie, cu pacostea de b?rbat. De la o vreme nu-?i mai vede de cas?. Parc?-l m?n?nc? ceva…Ghicitoarea ??i c?ut? c?r?ile, le risipi pe pat, sufl? deasupra lor ?i spuse pe ?optite, amestec?ndu-le:Dou?zeci ?i patru de fra?i,A?a bine s? da?i,Cum v-a zugr?vit zugravul.Dac-o fi bine, de bine s? ias?,Dac-o fi r?u, de r?u s? ias?,Dac? craiul de tob? cu dama de verde,Au cu g?ndul, au cu trupul,Cade la a?ternut pe drum de sear?,Cu dar de bani ?i dragoste-n cas?,Cu bucurie sau necaz,A?a s?-mi spune?i,C?r?ile mele…A?ez? apoi cu m?inile ei frumoase pachetul de c?r?i, deasupra c?ruia f?cu o cruce, ?i zise…—?Pune un ban aici…Lina puse. Pe urm? t?ie c?r?ile cu m?na st?ng?. Coana Mari?a ?ntreb?:—?Cum e al dumitale? Ce fel de ochi are?—?C?prui.—?Aha… ?ntoarse pe r?nd c?r?ile ?i spuse repede: Craiul de tob? cade ?ntr-o adunare, la drum. Uite aici, ?i-i pic? c??tig ?i un dar de bani. Numai c? dumneata te ?ii ?ntr-un necaz ?i ai o sup?rare, a?a cum ar sta o ap? coclit? sub inima dumitale, ptiu, s? dau la spate! Arunc? o carte peste um?r… c? v?d o dam? de ghind?. ?i nu e singur?. Mai e cineva ?n preajma ei, fantele de tob? a c?zut la a?ternut cu dama asta, care, vezi dumneata, are unul de suflet, uite-l colea! ?i craiul numa-n daruri o ?ine, dar inima damei de ghind? tot la ?l de pic? este. El nu ?tie.—?Cine? ?ntrebar? muierile am?ndou?, z?p?cite.—?Cine? B?rbatul dumitale, coan? Lino, cine? Inima lui ca trandafiru, ?i-o ?ine-n bine. Tot la drum de sear? se arat?, c? de casa lui a uitat, nu-i a?a? ?i c?nd se ?ntoarce, tot f?r? dragoste se ?ntoarce ?i cu sufletu-n alt? parte. V?d lacrimi ?i sup?rare…—?A?a e… ?ncuviin?? nevasta c?rciumarului.—?Da cade bine, pe urm?, c? or s? se certe, uite aici… Degeaba privea Lina, nu ?n?elegea nimic.Ghicitoarea str?nse c?r?ile.—?Au obosit, spuse. Mai d? pe la mine s?-?i mai ghicesc. Aglaia se ?ndes? mai c?tre Mari?a:—?Da n-ai putea dumneata s? faci ceva, c-am auzit c?-i aduci ?napoi.Coana Mari?a puse degetul la gur?:—?St! Astea nu se potrivesc a?a, s? ?tie toat? lumea…??i i-a f?cut ce i-a f?cut ?i cu Marcu, c? a terminat Stere cu ibovnica.Trecuser? luni de c?nd n-o mai v?zuse pe Voica. La cap?tul Grivi?ei oprise convoiul de c?ru?e ?i intrase la negustori s? t?rguiasc?. Cump?rase rochii, pantofi ?i ciorapi.Pe drum strigase la c?ru?a?i, ?i ?njurase c? abia mergeau. Au trecut Pite?tiul. ?ncepeau p?durile. Dealurile, toate, ro?cate. Se vedeau livezile ?i viile. Pe drumurile pline de praf coborau care. V?ntul scutura floarea-soarelui uscat? ?i frunzele de tutun. Cum ?l mai chemau plopii Dr?g??anilor pe c?rciumar! A dat ghes cailor.—?Se gr?be?te jup?nul! ziceau c?ru?a?ii. ?i d? inima br?nci!Au trecut bariera ora?ului ?ntr-o goan? s?lbatic?. Urcu?ul era u?or. Drumul ?ngust ?i ?ntortocheat printre viile negre i s-a p?rut nesf?r?it lui Stere.Oamenii l-au primit bucuro?i. Mirosea a must ?i a strugure strivit cu picioarele. ?ntre rom?ni lipsea Voica. A ?ntrebat. Lumea a r?s cu ?n?eles. O muiere a ?ndr?znit:—?A g?sit ?i ea unul t?n?r, ce s? te-a?tepte pe t?lic?? O s-o duc? la Cepari, la p?rin?i.Parc? se f?cuse frig. V?ntul scutura frunzele late de vi??, le arunca prin ?an?uri. Se l?sa seara. Deasupra dealurilor se aprinsese luceaf?rul ?i carul-mare…P?cat de banii da?i pe rochii, trebuia s? le aduc? ?napoi nevestei! A tocmit vinul, l-a pl?tit. Voia s? plece mai cur?nd. R?m?sese singur l?ng? c?ru??, m?nios. C?r?u?ii petreceau al?turi. Veniser? ?i l?utarii. ?i-a adus aminte de carnea femeii. Se sim?ea b?tr?n ?i netrebnic.Auzi cobzele ?i glasurile l?utarilor. ?l apuc? un dor de b?utur?. C?ru?a?ii f?cuser? foc ?n fa?a cramei, ?edeau pe vine ?i ciocneau ulcelele. A cerut ?i el o stacan? ?i-a b?ut cu sete. Pe urm? iar a golit cana de lut cu miros de vin p?n? a ?nceput s? simt? b?utura ?n bra?e ?i ?n picioare.A chemat l?utarii l?ng? el. Toat? noaptea i-au c?ntat ?ambalagiii la ureche. Degeaba. N-a putut s? se ?mbete. Diminea?a avea capul limpede ?i inima cri??. A urcat butoaiele ?n c?ru?e, s-a certat cu oamenii, c? voiau s? mai r?m?n?.Pe drum, c?nd coborau dealurile, ?i-a spus c? de acum se duseser? tinere?ele lui. Jos, ?n bariera Dr?g??anilor, pe cine i-a scos Dumnezeu ?nainte? Pe Voica. Urca drumul iute-iute. Muierea se mai ?mplinise, avea chipul ?mbujorat ?i p?rul ?i c?zuse pe frunte, umezit.Stere s-a dat jos ?i-a l?sat c?ru?ele. Le-a strigat oamenilor s?-l a?tepte ?n marginea ora?ului. Voica se oprise ?ncurcat? ?n fa?a c?rciumarului.—?E-adev?rat? a ?ntrebat-o el.Femeia privea ?ncurcat? ?n p?m?nt. Avea la g?t salba cump?rat? de el ?i ?n urechi ?i jucau cerceii de argint.—?Pleci la Cepari?—?Da, plec, a ?ng?nat femeia cu sfial?.—?De ce nu m-ai a?teptat? a mai ?ntrebat Stere cu team? ?i furie ?n glas.Dup? un r?stimp, Voica a ridicat ochii la el.—?P?i, t?lic? azi e?ti, m?ine te duci, ?i mie-mi trebuie b?rbat ?n fiecare zi…C?rciumarul a scuipat cu obid?-n ??r?n?:—?Curv?! S?-mi dai salba ?i cerceii de ?i le-am luat!?i p?n? s? mai spun? muierea ceva i-a tras galbenii de la g?t. Voica ?l privea prostit?. Darurile nu se iau ?napoi nici la p?g?ni. Stere ?i aduna din praf ?i c?nd a terminat s-a apropiat de ea, strig?ndu-i:—?D?-mi ?i cerceii!Femeia a vrut s?-i desfac?. El n-avea timp de pierdut. I-a smuls unul, rup?ndu-i v?rful urechii. Nu-i mai trebuiau, dar nici ibovnicii nu putea s?-i lase. A plecat ?njur?nd dup? c?ru?a?i.Voica r?m?sese ?n drum, pip?indu-?i carnea zdrelit?. Pe g?t i se prelingea o ?uvi?? sub?ire de s?nge, ca arniciul.?Stere n-a scos un cuv?nt p?n? acas?. A sosit ?n goana cailor, pe crucea c?ru?ei, ?n fruntea c?ru?a?ilor. Din Grivi?a, trecuse el ?nainte ?i uscase gloabele ?n b?t?i. Cu o m?n? ?inea h??urile, cu alta codiri?ca de piele cu plumbi ?n v?rf. Pocnea s? aud? toat? mahalaua c? se ?ntorcea de la drum cu marf? nou?. Muierile ie?ite la pomp? priveau dup? el cu m?na la gur?. Copiii se ferir? din calea cailor ?i c?inii l?trau dup? convoiul zgomotos. C?rciumarul era falnic, cu p?rul ?n v?nt, cr?c?nat pe ?leauri, ?ndemn?nd animalele.La poart?, strig? deodat?:—?Lino, deschide?i, m?, por?ile!?i pl?cea s? vad? casa ?n picioare. B?ie?ii de pr?v?lie d?dur? por?ile la o parte. Convoiul intr? val-v?rtej. Stere strig? la c?r?u?i s? fereasc? pomii ?i opri caii:—?Ptr, boalelor! Ptr, n-auzi?i?Desc?rcar? apoi butoaiele ?i le puser? bini?or pe p?m?nt. Proptir? dou? grinzi groase cu capete de fier ?n zidul pivni?ei sub chepeng ?i ?ncepur? s? r?stoarne poloboacele, ?inute ?n fr?nghii. Vinul suna sub doage ?i mirosul lui proasp?t ?mb?t? n?rile negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea s?ngele s?u.Abia t?rziu, dup? ce m?ncase cu oamenii, Stere ??i aduse aminte de cele ?nt?mplate. C?nt?ri galbenii ?i-i num?r?. Se pierduser? doi…?Nu se mai clintea inima negustorului! ?Fiecare cu norocul lui!” ??i zicea. Dac-ar fi stat ?i-ar fi pl?ns de mila altora, unde ajungea? C?teodat? se ?ncr?ncena carnea pe el. Prea vedea multe. Nici ?n groap? nu mai aveau unii loc de s?r?cie. V?nduser? casele de paiant? ?i se mutaser? spre ?ina Constan?ei. Barem pe am?r??ii ??tia de ceferi?ti ?i ?tia cum ?i-ai cunoa?te buzunarele. Pe la patru se ?ntorceau de la servici, cl?tin?nd ?n m?inile lor negre de c?rbune suferta?ele goale. Pe cap aveau ?epci mari, unsuroase, ?i sub ele sticleau ochi aprigi, ?ndu?m?ni?i. D?deau bun? ziua, cereau c?te un doroban? de ?uic?, obrajii lor trudi?i se luminau pu?in la vederea rachiului, sorbeau cu l?comie cinzecul ?i, dac? mai aveau bani ?n buzunarele largi, comandau ?nc? o dat?. Via?a se ?n?sprise. S?mb?t? nu se mai umplea c?rciuma ca alt?dat?. Unora li se t?iaser? lefurile, pe al?ii ?i d?duse afar? st?p?nirea, le pl?ngeau copiii de foame. Lume s?rac?, nu se ajungeau. Parc? zidarii erau mai pricopsi?i? Treceau uneori luni ?ntregi p?n? s? se uite la mistrii. Ce s? le dea de m?ncare copiilor?Abia ie?i?i din iarn?, oamenii se treziser? cu perceptorii trimi?i de stat, s? str?ng? d?rile. Erau trei: un ro?covan adus de picioare, lung de-l uitase Dumnezeu, cu hainele at?rn?nd de pe el, o slug? cu tob? de g?t ?i un jandarm, cu pu?c? la spinare. Cel dint?i ?inea la subsuoar? o geant? plin? de h?rtii. O luaser? din capul mahalalei, de la zidari. Citir? catastifele lor, chemar? oamenii la por?i, le d?dur? c?te o h?rtie, ?i puser? s? isc?leasc?, dac? ?tiau.—?Ai de dat at?ta… zicea ro?covanul. Dac? nu aduci banii ?ntr-o s?pt?m?n?, venim de-?i c?r?m lucrurile din cas?!De unde s? aib?? C? nu mai c??tigau nimic. Ziceau:—?Poate o s? ne lua?i pielea! C? aia a mai r?mas de luat!—?Nu ?tim. Noi asta avem ordin s? facem, asta facem! Nu te joci cu statu!—?Da statu ?sta cine e? ?ntrebase ?uluc.—?Cum cine e?! se mirase perceptorul. Eu, dumneata, dumnealui, noi to?i ?i cei care te ap?r? cu arma, s? nu vie du?manii s?-?i ia via?a ?i ce mai ai…—?P?i, afar? de via??, chiar c? nu mai avem nimic…?i a?a era. Stere o ?tia. ?n od?ile lor nu se aflau dec?t un pat ?i un dulap. Dac? se mai g?seau dou?, trei scaune al?turi ?i o mas?.La o s?pt?m?n?, perceptorii se ?ntoarser?. Dup? ei, abia se t?ra un camion tras de o gloab?. Muierile strigau:—?Vin s? ne ia tren?ele! Nu-i l?sa?i! Nu-i l?sa?i! Ie?iser? ?i b?ie?ii cu pra?tiile.—?Huo! strigau.Cel cu toba lovea pielea cu dou? be?e: Bum! Bum! Bum! Intrar?, c?rar? la camion mesele hodorogite, scaunele, ce g?siser?, nu se uitau.—?C?nd aduce?i banii le lua?i ?napoi, spunea ro?covanul. Muierile blestemau ?n jur, c?z?nd ?n genunchi:—?G?ndi?i-v? c? e un Dumnezeu ?n cer, care le vede pe toate! Nu v-ar mai muri mul?i ?nainte!—?P?i dar! s?rise de al?turi nea Fane cu gura lui p?c?toas?. S?racu Dumnezeu, nu mai poate de focu vostru! Alta-i buba! Ia s? punem noi m?na, s?-i arunc?m pe ??tia de pe capr?, ia s? vezi…Jandarmul se d?duse jos la el:—?M?! Acu te leg!—?Leag?-m?, na!Oamenii se ?nd?rjiser? ?n jur. Aveau ochii aprin?i de ur?. Perceptorii plecar? repede, ?nfrico?a?i.—?Pe coaste s? v? fie! blestema Mari?a ?n urma lor. S? v? m?n?nce buba neagr? pe voi ?i pe copiii vo?tri!—?Doamne, m?iculi?a Domnului, pune un foc s?-i arz?, c? prea s-a r?it lumea!—?Prafu s? s-aleag? de statu ?sta al vostru, t?lhari ?i ho?i!Nu le l?saser? dec?t patul, s? aib? pe ce pune capul, pentru c? a?a era legea.Camionul se ducea plin, petrecut de furia c?inilor dezlega?i ?i de huiduielile copiilor. Pe capr? se mai ridic? amenin??tor jandarmul, ar?t?nd spre mul?ime pu?ca cu o baionet? ?n cap?t.Stere se uita din curtea lui ?i ??i ?n?elese puterea. Mare lucru era s? ai, s? dai, s?-?i pl?te?ti datoriile, s? te ?ii bine cu statul, s? nu te supere. La el, perceptorii veneau cu p?l?ria ?n m?n?. ?l salutau cu respect. ?i cinstea cu c?te o ?uic?. Parc? putea s?-i ajute cu ceva pe vecini? Tot Pandele, jup?nul lui, ?i spusese o dat?:—?Stere, lumea nu e ?mp?r?it? prost! Ce-ar fi dac? ar avea to?i? Ia g?nde?te-te! Trebuie s? fie ?i unii care s? ne slug?reasc? pe noi, ??tia pricopsi?ii! Totul e s? nu te la?i, s? fii tu deasupra. C?nd e vorba de asta, nici pe tat?-t?u s? nu-l ier?i! Fereasc? Dumnezeu s? ?ncap? omenirea pe m?na s?r?ciilor, c? de la ??tia nu mai sco?i nimic! ??tia c?nd or apuca puterea n-o mai las?! Binele pe care vrei s?-l faci lumii ?ncepe de la binele pe care ?i-l faci ?ie, asta e…?ntr-o zi, z?rise zidul c?rciumii, alb ?i gol ?n lumina amurgului. ?i trecu prin g?nd c? nu l?sase m?car un semn ?n c?r?mizile astea ?i c? va pleca de aici ?i, dup? moartea lui, nimeni nu va mai ?ti cine a ridicat casele. Ar fi trebuit s? fi pus la tencuirea pere?ilor pe un zidar s? sape sub strea?in? c?teva litere: Stere Dr?g?noiu, proprietar.? ?n c?mp la ?C??elu”Se pr?p?dir? ?i l?utarii!Cine o s? le mai c?nte mahalagiilor? C? erau buni ?iganii. ?tiau oful s?racului. De la Sf?ntu Dumitru nu se mai odihneau p?n?-n prim?var?. Cum sc?r??iau cu?itele s? se taie porcii prin magazii, gata ?i balaoache?ii, se ?nfiin?au cu ?mozica”.De Cr?ciun o luau dinspre Grivi?a, pe la pop?, s?-i c?nte oltene?te, apoi la c?rciumar, s?-i guste vinul, ?i nu se opreau dec?t la poarta lui nenea Tache Sachelarie, lum?n?rarul, ?n coada Filantropiei, unde-i a?teptau ni?te cozonaci moldovene?ti, galbeni ca berea, ?i ?uic? fiart?, s?-i trezeasc? din adormiri.Abia t?ra Anghel contrabasul, vechi ?i negru, mare c?t un hambar, scrijelit de at?tea drumuri, ?n p?ntecele c?ruia dormeau c?ntece nemaipomenite. Mitic? Ciolan, starostele, nu-l mai sl?bea cu gura dac? z?boviser? mai mult ?n vreun loc:—?Mi?c?-te, m?, mai repede, c? trece ziua ?i nu ne-am f?cut treaba, ne-a?teapt? oamenii s?-i cinstim cu c?te un c?ntec!U?or de zis c?nd duceai la subsuoar? numai un arcu? colo ?i o ?tiuc? de vioar?, dar ia s?-l fi v?zut pe puriul de Neac?u c?r?nd nu armonica lui de-o ?inea pe-un ?old, ci blestemul, cum ?i zicea Dumitru instrumentului, care ?tia ce ?tia pentru c? ?l tr?geau ?i pe el curelele ?ambalului, ?i m?ncaser? oasele de at?ta c?rat.Nu l?sau o cas? nec?ntat?, nicio ureche de om primitor nedesf?tat?. L?utarii petrecuser? la nun?i boiere?ti ?i la chiolhanurile punga?ilor, ?tiau chichirezul meseria?ilor, se ?ntorceau cu viorile pline de poli, osteni?i, c?lc?nd r??e?te. C?te nu p??iser?! Parc? nu-i suise unul nebun, Titi Arip?, ?n pom ?ntr-o iarn?, pe o vreme cumplit?, s?-i c?nte de acolo Ve?nica pomenire, c?-i suise, ce erau s? fac?? Cine ar fi sc?pat de m?nia lui Picu Calat?, m??arul de la Coada Dristorului, c?nd apuca un pahar mai mult ?i le lipea sutele cu scuipat pe frunte ?i le cerea s?-i zic?: Cine n-are dor pe lume…? L?utarul nu se odihne?te ?n lumea asta, trebuie s? ?ngrijeasc? de suflete.Iarna era timpul lor! Cum ?mprim?v?ra, sl?beau, se f?ceau ca foi?a. ?mpu?cau francul. Aveau case grele, c?te ?ase-?apte copii, to?i fl?m?nzi ?i bolnavi. Dumitru mai ?inea sub acoperi? ?i-o muiere oloag?. C?ra la ai lui tot ce g?sea, pe ce punea m?na. ?n zori, ostenit de nop?ile pierdute, ?mp?r?ea plozilor buc??ile de p?ine furate de la petrecere ?i ascunse prin buzunarele lui largi. Bac?i?urile le str?ngea muierea ?i le ascundea sub saltea. Cine l-ar fi v?zut m?ng?indu-?i copiii murdari n-ar fi recunoscut ?n el pe veselul c?nt?re? care spunea la ziu? glume f?r? perdea. Pentru c?, altfel, Dumitru era un om trist, c?nd r?dea punea m?na la gur?, cu spaim?, s? nu supere pe cineva.De ?ilal?i ce s? mai vorbim? Parc? era vreunul mai pricopsit? ?nc? Neac?u mai avea ?i darul be?iei, ce c??tiga b?ga-n el. Umbla muierea pe urmele lui, o ?iganc? frumoas?, ?nalt?, numa cozi, o b?tea, vai de mama ei de femeie am?r?t? c?te p?timise! Anghel ?i nea Mitic? Ciolan erau mai a?eza?i. Guristul str?nsese c?te ceva, avea un bordei de cas?, adunase pentru copii. ?l t?n?r mai risipise, c?-i pl?ceau ?ig?ncile, le mai cump?ra de-o basma acolo, dar n-ar fi f?cut paradeal?-n c??tig!Se mai certau, se mai desp?r?iser? la vreo ?mp?r?eal? prost f?cut?, p?n? la urm? tot ?mpreun?: la l?sata-secului de carne, s? c?nte la vreun botez, la Rusalii pe la vreo tiribomb?, s? adune lumea, sau la vreo petrecere, ?ncolo dup? Boboteaz? prin comunele din jurul Bucure?tiului, a?a i-a g?sit moartea, laolalt?.Asta s-a petrecut iarna, ?n c?mp, la ?C??elu”…?Era ?ntr-o luni c?nd i-a prins viscolul. Veneau de la o nunt? la care c?ntaser? de s?mb?t? seara. Ar mai fi r?mas, da-i chema dumneaei, a cu secera. ?nc? nunta?ii tr?seser? de ei:—?Mai sta?i dracului ?i azi, s? mai petrecem ?i noi, c? nu-i vreme de plecat. Nu vede?i, se a?az? a ninsoare…Mitic?, nu ?i nu, c?-l a?teapt? nevasta, s?-i aduc? parale de ciuguleal?.—?M?, v? mai d?m trei sute de lei dac? ne mai c?nta?i p?n? disear?! zise ginerele.—?Nimic! Mergem! Avem ?i noi treab?, ce crede?i dumneavoastr?? Ia-?i, Anghele, blestemul ?i haide! se r?stise starostele la buzat, care ar mai fi stat de dragul c??tigului.Erau mor?i de osteneal?.Pe la patru au plecat cu o sanie.S-au uitat ?n sus, cerul aproape negru. T?cuse totul ?n jur. Z?pada, v?n?t?. Peste c?mpia pustie a Munteniei se strigau ciorile. Fugeau dinaintea viscolului. Fiecare, ?n g?ndurile lui. Neac?u f?cea socoteala cam c?t le-ar veni de c?ciul?. I-ar fi trebuit de-o pereche de cercei, c? se ?ncurcase cu o firotenie de muiere, de n-o ?tia a lui, care nu-i d?dea carnea pe daiboj, trebuia s-o ?nc?nte, s-o momeasc?-n daruri. Anghel, vesel-vesel, c? b?use mai mult la ?nghesuial?, c?nd s? plece, s?-i ?ie pe drum, b?tea cu palma ?n cutia contrabasului, nep?s?tor la frigul ascu?it. Nenea Mitic? Ciolan, apucat de b?tr?ne?e, mo??ia cu capul ?n piept, d?r?mat de osteneal?. Numai Dumitru ridica pleoapa lui v?n?t? ?i ?l gr?bea pe ?l de m?na sania:—?D?-i bice, c? ne-apuc? viscolul…C?tre bariera Bucure?tiului, omul a tras de h??uri:—?Hooo! Eu aici v? las!L?utarii s-au scuturat din amor?iri ?i-au privit norii de deasupra. Caii sfor?iau speria?i.—?M? duc, m-apuc? ninsoarea ?i r?t?cesc drumul. Voi lua?i-o drept ?nainte ?i-o s? da?i de fortu C??elu, trece?i un ?an?, ?i peste p?duricea aia ajunge?i ?n barier?. ?ntr-o jum?tate de ceas sunte?i la ?Sp?nzuratu”, la c?rcium?. Cere?i un chil de ?uic? fiart? ?i v? drege?i…?iganii s-au privit. Omul se gr?bea. ?ntorsese ulubele cailor. Dumitru, sp?imos cum era, spuse:—?Eu m? ?ntorc. Nu mai ajungem p?n?-n barier?, uite, st? s? ning?!Neac?u a desf?cut armonica ?i-a ?nceput s? c?nte:Te cunosc dup? fular,C-ai iubit particular…Anghel s-a dat mai aproape de ?ambalagiu ?i l-a lini?tit.—?Las?, m? nea Dumitre, c? n-o s? murim noi…—?M?car un kilometru s? ne mai fi dus… Ce spui, Mitic?? Starostele ?i-a str?ns mai bine ?alul de m?tase alb? care-i ?nf??ur? g?tul gola? ?i sl?bit ?i s-a apropiat de cel care-i c?rase cu sania:—??i zici c? nu ne mai duci m?car p?n?-n barier??Omul nu r?spunse. B?tu animalele pe crup? ?i se arunc? ?n leag?nul saniei, ascunz?ndu-?i picioarele ?ntr-o p?tur? groas?.—?De, m?r?i ?n cele din urm?, de ce nu mai st?tur??i ?i voi m?car p?n? m?ine de diminea??, a?i stricat petrecerea… ?i d?du bice cailor, disp?r?nd ?ntr-un v?rtej de z?pad?.—?Ce-i facem acu’, am rupt-o-n fericire! se c?ina Dumitru, ?i-?i potrivi mai bine curelele ?ambalului pe um?r.—?Ho, cobea dracului, ?l potoli Mitic? Ciolan, c?t te-ai v?ita, mai bine am porni-o la drum!?i-o lu? ?nainte.Ceilal?i ?l urmar?.S? fi mers un sfert de ceas. Se ?ntunecase ?i lini?tea serii de iarn? fu spart? de un vuiet ?ndep?rtat. P?rea c? dincolo de turlele vechi ale Bucure?tiului, care se z?reau ?n dep?rtare, se pr?v?le?te ceva greu. Asta dur? numai o clip?, pe urm? t?cerea cuprinse iar locurile. Crengile ?nghe?ate ale p?duricii din apropiere sunar? ?nc?, abia scuturate. Parc? se mai ?nc?lzise. Aerul era curat, de o limpezime ap?s?toare. L?utarii gr?bir? pasul. Neac?u ??i f?cea socoteala c? dac? ajunge mai devreme, ?i las? pe ceilal?i la ?Sp?nzuratu”, s?-?i bea rachiul, ?i el d? o fug? p?n? ?n pia?? la Matache, la magazinele ovreilor, s?-i cumpere curvei cercei, s-o am?geasc?. Pe timpul ?sta, a lui o s?-l cread? r?mas ?n nunt?, c?dea cum e mai bine.C?mpia dreapt? ?i ?nghe?at? se ?nsufle?i deodat?. La ?nceput nu ?tiur? ce era. Parc? la cap?tul ei cel mai dep?rtat ar fi alergat o herghelie de cai. V?ntul t?ie iute fa?a ?ncremenit? a om?tului ?i mi?c? ?ur?urii cenu?ii ai p?durii. Se f?cu din nou lini?te, ca ?i c?nd cineva ?i-ar fi tras sufletul, apoi z?pada fu spulberat? pe nea?teptate ?i ridicat? ?n ni?te perdele albe ?i ?nalte care se pr?bu?eau.?iganii fur? orbi?i o clip? ?i ?ntoarser? spatele viscolului. Primul val trecuse. C?nd privir? ?n urm?, v?zur? o tr?mb? care se ?ngro?a. Alerga ca o n?luc? peste ?ntinderea goal? ?i se ?nv?rtea, s?lt?nd la c?te o ad?ncitur? nev?zut?.—?Trecu sufletu m?-ti, a moart?, Anghele! glumi Neac?u.—?Duc?-se… ?i r?spunse cel?lalt cu gura ?nghe?at?.?ntunericul c?zu deodat?. Abia mai apucar? s? z?reasc? ?an?ul fortului ?i gr?bir? ?ntr-acolo, p?r?sind drumul ca s? scurteze. V?ntul se ?nte?ise. Ace ascu?ite de ghea?? le r?neau ochii. ?n cur?nd ?ncepu o ninsoare deas? ?i lipicioas?. Z?pada acoperi totul ?n c?teva clipe. Dumitru ?ncepu s? strige la ceilal?i:—?Mai repede, mai repede, m?!Anghel r?mase ?n urm?, t?r?ndu-?i contrabasul. Pierduse pasul ?i nu mai vedea urmele celor din fat?, pe care valurile de ninsoare le acopereau numaidec?t. ?ntunericul cre?tea.—?Sta?i, mai ?ncet, strig? dup? ei, nu m? l?sa?i aici!?i tremura b?rbia de frig ?i pe obrazul neras i se lipise un strat ?nghe?at de om?t. Clipea des din genele albe ?i sufla greu.—?Sta?i, m?! Sta?i! Dumitre, Neac?ule, nea Mitic?, unde sunte?i, m? fra?ilor!Apucar? s? intre to?i patru ?n p?duricea pitic? ?i se oprir? osteni?i. Nu se mai z?rea nimic, nici ?nainte, nici ?napoi. Crengile sub?iri ale copacilor se loveau unele de altele, sp?rg?ndu-?i coaja de ghea??. ?n c?mpie, criv??ul fluiera ?nfrico??tor.—?S-au dus dracului instrumenturile! oft? Neac?u, care sim?ea cum i se ?ngreuiaz? armonica, pe care se a?ezase un strat gros de z?pad?.—?Ptiu! Cine ne puse s? plec?m, nene Mitic?? zise Dumitru. Nu ne era nou? bine la c?lduric?, cu molanul pe mas?? Ca s? nu mai vorbesc de bani…Starostele t?cea ?nd?rjit. Privea ?mprejur ?i nu ?tia ?ncotro s-o apuce. A?ez?rile omene?ti erau pe aproape, dar cum s? mai deosebe?ti ceva prin negura care se l?sase ?i cine s? te aud? dac? ai striga ?n chiotul v?ntului?—?Gura, c? d? benga-n voi! rosti ?n cele din urm?. E vorbirea, ce-i facem?—?Nainte, hai nainte! zise Dumitru ?nfrico?at.Se mi?car? ?n ne?tire. Dup? vreo jum?tate de ceas, ie?ir? la o margine. Nic?ieri, nicio lumin?. Cine ?tie ?ncotro se pierduse Bucure?tiul!O dat? intr? spaima-n ?igani.—?Aici ne pr?p?dim! f?cu Neac?u. Moartea-i c?t capra pe noi… ?i se r?sti la b?tr?n: Dumneata ne-ai adus aici, dumneata s? ne sco?i la cap, c? n-ai vrut s? st?m la nunt?!Dup? o ceart? scurt? ?ncepur? iar s? caute.?S? fi trecut un ceas, dou? de c?nd se zbuciumau, c?nd au auzit urletul lupilor.?i trecur? n?du?elile.—?Haita! zise sugrumat Dumitru.—?Ssttt!—?Aoleu, Mitic?, Mitic?…De undeva de departe se deslu?ea strig?tul unei fiare ?nt?r?tate, ?ntrec?nd v?ntul s?lbatic.—?Lupii…Anghel r?se eu glas stins:—?Fugi?i, m?, d-acilea, ce s? caute lupii-n Bucure?ti!T?cur?, ascult?nd ?ncorda?i. Acum nu se mai auzeau dec?t crengile pomilor, lovindu-se ?i frec?ndu-se.—?Un chibrit… ave?i careva un chibrit? se dumeri cel dint?i starostele.Se c?utar? ?nfrigura?i. Neac?u g?si o cutie prin fundul n?dragilor. D?du s? aprind?, dar criv??ul stinse flac?ra mic? a b??ului umezit.—???i tremur? m?na, ai? r?se iar Anghel m?nze?te. Adu la mine.?ncerc? ?i el stric?nd c?teva chibrite. Dumitru se uit? ?ngrozit ?mprejur, c?ut?nd un pom mai ?nalt ?n care s? se ca??re. Umbrele negre ale copacilor tineri se mi?cau ?ntr-o parte ?i-n alta. Dincolo, ?n c?mpie, era pata rotitoare a z?pezii spulberate.Lupii se apropiau. ?iganii le auzir? mersul g?f?it ?n hait? ?i iar strig?tul de foame al c?peteniei. S? fi fost ?apte sau opt. ?i c?utau.—?Ei, Anghele? ?njur? ?ambalagiul.?n ?ntuneric se z?rir? luminile ro?ii, vii ale ochilor s?lbatici.—?M?, nu v? teme?i, m?! striga Mitic? r?gu?it. Sta?i aproape de mine, m?! Ia mai d? chibriturile, Neac?ule!?n grab? pierdur? ?i cutia cu cele c?teva be?e r?mase. Dumitru c?zu ?n genunchi ?i ?ncepu s? se roage.—?Scoal?, boala dracului, din drum! ?l ?nghionti Anghel n?du?it.Urletul fiarelor se potoli. Lupii a?teptar? c?teva clipe. Erau aproape de tot. L?utarii nu mai sim?eau nici frigul ?i nici biciuirea z?pezii. Priveau lumini?ele juc?u?e care se mi?cau ?n jurul lor.?n groaza lui, ?ambalagiului i se p?ru c? toat? p?duricea se umpluse de puncte ro?ii care se apropiau ?i se dep?rtau…—?Doamne ajut?, Doamne, g?f?ia, ajut?-ne Doamne, nu ne l?sa…Cine ?tie c?t au stat a?a… Haita a?tepta nemi?cat? ?n ?ntuneric. C?nd auzir? iar urletul unuia mai apropiat, starostele strig? la ceilal?i:—?C?nta?i, m?, c?nta?i, s?-i speriem!Neac?u desf?cu armonica ?i umfl? burduful. Un sunet prelung ie?i din instrumentul ud ?i lupii se dep?rtar? speria?i. Dumitru, ?nsufle?it ?i el deodat?, b?tu coardele ?ambalului ?i-l ?nghionti pe Anghel:—?Trage ?i tu din arcu?, poate-or pleca!—?Mai tare, mai tare! ?i a???a Mitic? Ciolan ?n sudorile spaimei.?i vuietul viscolului fu acoperit de c?ntecul f?r? Dumnezeu al tarafului.?Spre ziu? starostele ?n?epenise. Vioara ?i c?zuse din m?n? ?i o acoperise z?pada. Pl?ngea degerat:—?M? pr?p?desc, fra?ilor, m? pr?p?desc, nu m? l?sa?i, nu m? l?sa?i…C?ntecul ciudat, care nu sem?na cu niciun c?ntec ?tiut ?i spus vreodat?, nu se mai ispr?vea. Lupii fugiser? la c??iva pa?i, ?i dup? c?t?va vreme, obi?nuindu-se cu zgomotul instrumentelor, se apropiaser? din nou. ?edeau pe labele dinapoi ?i a?teptau. Lumina v?n?t? a ?nceputului de zi ?i f?cea ?i mai ?nfrico??tori. Erau c?t ni?te vi?ei, cu capetele mari ?i coame ?nspicate de ghea??, d?rji ?n a?teptarea lor nedumerit?. C?te unul mai fl?m?nd se ridica ?i se repezea spre l?utari, ?i c?nd ajungea aproape de ei, o lua speriat ?napoi. Sunetul gros al contrabasului ?l f?cea s? urle ?nfuriat ?i neputincios.Mitic? Ciolan ?i num?rase ?n g?nd f?r? s? vrea. Erau nou?. Priveau neclinti?i grupul de oameni ?i din gurile s?lbatice li se scurgeau balele. St?tuse ?i v?ntul. Un ger n?praznic ?nghe?a totul. B?tr?nul nu-?i mai sim?ea degetele ?i coatele. A?teptau to?i patru scufunda?i p?n? la genunchi ?n z?pada crescut? peste noapte. Chip de te urne?te! Erau ?mbr?ca?i sub?ire, cu ni?te paltoane jerpelite, de c?p?tat. Pe Dumitru ?l ?ineau arsuri sub ochi ?i nu putea s? se mi?te. Zg?ria din c?nd ?n c?nd coardele ?ambalului cu cozile be?i?oarelor. Albise tot ?i parc? se mai sub?iase, ca ?i c?nd i s-ar fi tras tot s?ngele din trup.—?Nu ne l?sa?i, fra?ilor! se t?ra la picioarele lor starostele. Nu ne l?sa?i, nu mai pot nici eu, nici Dumitru…—?C?nt?, nene Mitic?, ceva, s? te mai ?nc?lze?ti, ?l ?ndemn? Anghel, c?nt?, c? ne m?n?nc? lupii!…Ciolan se uit? nedumerit la ceilal?i, privi animalele ?i ?n cele din urm? ?ncepu cu voce spart?:Asear? ?i-am luat basmaAst?zi te v?d f?r? ea,Cine ?i-o mai lua basmaS? se destrame ca ea…—?A?a, nea Mitic?! se ?nsufle?ir? ceilal?i.Starostele ??i pusese m?na pe piept ?i zicea cu ochii ?n ochii lui Neac?u:Asear? ?i-am luat m?rgele,?i-acu? te v?d f?r? ele,Cine ?i-o mai lua m?rgeleS? se sp?nzure cu ele…—?Nu te l?sa, nea Mitic?, spuse ?i Dumitru ?i se d?du mai aproape, abia sco??ndu-?i picioarele din z?pad?.B?tr?nul gurist avea ochii plini de lacrimi. Se mai uita la lupi ?i-i da ghes armonistului:Asear? ?i-am luat cercei,Ast?zi te v?d f?r? ei,Cine ?i-o mai lua cerceiS? stea ag??at ca ei…Pe Neac?u ?l trecuser? apele. ??i aduse aminte de curva lui ?i-l podidi pl?nsul.—?C?nt?, m?, c?nt?, strig? la el Anghel.—?C?nt?, Anghele, c? n-o s? mai v?d lumea asta…Anghel se ?inea mai bine. ?n s?nge ?i mai alerga rachiul b?ut ?nainte de plecare. Nici m?inile nu-i ?nghe?aser? ?i tr?gea v?rtos pe coardele groase ale contrabasului.—?Las’ c? sc?p?m, v? spun eu, uite ziulica, pupa-o-a?! Trebuie s? treac? cineva pe aici, nu se poate!Da-n g?ndul lui ?n?elesese c?, dac? n-or s? ias? din locul acela ?n care se ?ncurcaser? ca ?ntr-o capcan?, nu mai era nicio sc?pare. Privi cerul care se lumina spre margini. C?mpia c?p?tase o scoar?? alb?strie, pe care se fug?reau d?re albe de z?pad? spulberat?. Era curat?, curat?. Bucure?tiul – nic?ieri, poate st?tea pitit sub om?t, undeva, dincolo de p?duricea ?ncremenit?.Dumitru tot mai c?uta din ochi un pom mai ?nalt, p?n? la care s? se duc?. C?t vedeai cu ochii nu se z?rea dec?t blana bogat? a iernii.Neac?u ?ncepea s? simt? ?i el ?n?epeneala dinaintea mor?ii. Picioarele ?i degeraser? ?i o osteneal? mare ?l ?ndemna parc? s? se a?eze jos.—?Haide, Anghele! ?i f?cu semn.—?Unde s? merg?—?S? ie?im undeva mai la lumin?…—??i eu m? g?ndeam, da cu nea Mitic? ?i cu Dumitru ce facem?—??i l?s?m. Eu nu mai pot…—?Ne bate Dumnezeu…Starostele ?i ?ambalagiul ?n?eleser? ?i ?ncepur? s? pl?ng?:—?Nu ne l?sa?i, fra?ilor, avem copii, fra?ilor! Neac?ule, nu m? l?sa! Neac?ule, se rug? Dumitru, ?ncerc?nd s? se mi?te cu ultimele puteri.Acesta se f?cu c? nu-i aude ?i desf?cu c?t putu de tare burduful.—?C?nta?i, m?, mar?ul miresii, ce v? uita?i a?a? Ceva s?lt?re?, o s?rb?.?i ?ncerc? s? se t?rasc? c?t mai departe de ceilal?i. C?nta ?ntr-una, desf?c?nd ?i str?ng?nd cu furie armonica. Anghel strig? dup? el:—?Nu pleca, m?, nu pleca, barim, dac? e s? murim, s? murim cu to?ii. M?, n-auzi, nu pleca, Neac?ule!El, surd. Burduful instrumentului scotea ni?te sunete f?r? noim?.—?Neac?ule, te omor! Neac?ule, m-auzi tu, stai, nu pleca… Armonistul r?dea ca un apucat ?i urla peste um?r, dep?rt?ndu-se:—?Am ?ntins-o, m-a?teapt? curva s?-i iau cercei, p?n?’n zece o s? stau cu ea ?n bra?e…?i ?n ?nchipuirea sa ?nfierb?ntat? se vedea departe de c?mpul s?lbatic, ?nghe?at ?ntr-o t?cere de moarte.Anghel nu se mi?c? de la locul lui. Firele ude ale arcu?ului uria? se rupseser?, ici ?i colo, dar coardele groase, f?cute din ma?e de cal, tot mai scoteau gemete ?nfrico??toare.Neac?u nu ajunse departe. La vreo dou?zeci de pa?i, c?zu. Haita ?l prinse ?i-l sf?r?m? ?n c?teva clipe. Animalele se ?nc?ierar? ?i se s?ngerar?. Cei trei ?i auzir? ultimele strig?te ?i pu?in dup? aceea trosnetul oaselor sf?r?mate de din?ii lacomi. Din armonist nu mai r?m?seser? dec?t ghetele peticite, burduful sf??iat al armonicii ?i m?necile hainelor ferfeni?ate.Mitic? Ciolan ?i ?ambalagiul ?l blestemau ?n gura mare:—?A?a-?i trebuie, inim? de c?ine, a?a-?i trebuie…—?Te-a ajuns ura ta…?n glasul lor era ?i groaz?, ?i mil?, ?i du?m?nie.—?Da?i-v? aproape, nea Dumitre, le spuse Anghel. Da?i-v? aproape ?i c?nta?i mai departe. Nu se poate s? nu sc?p?m de aici…—?S? nu ostene?ti! ?i striga starostele din z?pad?, ?nghe?at. Lupii se ?ntoarser?, ?ncercar? de c?teva ori s? se apropie de cei c?zu?i, dar c?ntecul contrabasului ?i speria.Anghel albise ?i el, ?i ?n jurul gurii f?cuse o spum? care ?nghe?a. ?nv?rtea ?nver?unat arcu?ul, aplecat peste instrument, nemai?tiind nimic…?Dumitru privea coaja verzuie a z?pezii ?i umbrele nemi?cate din jur. Mitic? Ciolan z?cea cu ochii ?n?epeni?i l?ng? el. Cum murise, cu spaima ?n priviri, ai fi zis c? mai vede ?nc? cerul albicios, nemi?cat, ?n care b?teau ciorile, cronc?nind. Ca s? nu ?nghe?e de tot, ?ambalagiul vorbea ?ntr-una, ca ?i c?nd starostele l-ar mai fi putut auzi:—?C?nd m-am luat eu, nene Mitic?, cu a mea, ce vremuri! Patru zile au b?ut ?iganii. Nu lipsea unul, lume, s? nu te mai mi?ti… ?i ma?ini… S-au b?tut vreo doi pentru Tinca la un joc. De mine nu s-atingeau… Unul era Dumitru! M-auzi, nene Mitic??Dar nu se uita la el, ?tiind c? nu are cine s?-i r?spund?. Al?turi, Anghel tot mai c?nta la contrabas. ?ambalagiul ??i aduse aminte ?i de el:—?Nu te l?sa, Anghele, c?nt?, Anghele, zi-i Nuneasca, ia zi-i, m?, Nuneasca sau Perini?a, s? mai joc ca atunci… Uite a?a era, nene Mitic?, o vreme ca asta, crigl?… ?nfloriser? pomii, und’ te uitai, frumuse?e… A mea, ?n rochie alb?…?i lui Dumitru i se p?ru o clip? c? ?mprejur ?nfloriser? pomii, c? ?n crengile lor c?ntau p?s?rile cerului ?i c?-l dogorea soarele. Nu mai sim?ea frigul. Din t?lpi urcau arsuri pl?cute, ca ?i c?nd cineva i-ar fi plimbat o flac?r? de-a lungul picioarelor ?i le-ar fi dezmor?it. A?a-i ?inea iarna ?iganca lui picioarele toat? noaptea ?n bra?ele ei, ca s? i le ?nc?lzeasc?, s?-i fie bine.—?Nu te l?sa, Anghele, nu te l?sa, se mai ?ntorcea c?tre cel?lalt. Nu-l mai auzea nici el.—??i cum ??i spuneam, nene Mitic?, n-a lipsit unul. P?n? ?i du?manu meu de moarte, C?rlea, venise. Purta joben ?i frac. Ce vrei, ?igan scuturat, ?l ?tii matale. Din cauza lui erau s? se omoare ni?te muieri de-l iubeau. Ce b?taie s-a ?ncins! Dac? nu s?ream ?ntre ele, se omorau. ?Sta?i la un loc, oc?rile dracului!” strigam la ele, dar ce, mai m-ascultau? Praf mi-au f?cut costumul de ginere. Ce vremuri, ce vremuri, nene Mitic?, m-ascul?i??mprejur nu se auzea dec?t contrabasul lui Anghel, horc?ind ca un muribund, ?i clinchetul crengilor ?nghe?ate, pe care abia le mi?ca v?ntul. Ziua aluneca deasupra c?mpiei, pe ne?tiute, scurg?ndu-?i orele ?ncete. Aci se ?ncenu?a, aci cerul se alb?strea, ?i totul ?nflorea ?n lumina abia ghicit? a soarelui. Dumitru nu mai termina:—?Pe urm? ne-am dus la fotograf, cu ma?inile…C?ldura aceea pl?cut? ?i cuprinsese tot trupul, urca ?n obraji ?i gura i se mi?ca din ce ?n ce mai greu. ?ambalagiul pl?ngea f?r? s? ?tie.—?M-auzi, nene Mitic????n aceea?i zi, spre sear?, ni?te v?n?tori g?sir? l?ng? ?an?ul fortului ?C??elu” pe Anghel, c?nt?nd ?nc? ?n fa?a hoiturilor starostelui ?i al ?ambalagiului.Erau trei oameni ?nal?i, ?mbr?ca?i ?n cojoace, cu pu?ti ?n m?ini, ?nc? fumeg?nde. ?mpu?caser? doi lupi ?i-i alungaser? pe ceilal?i. Priveau la nebunul din fa?a lor, care nu-?i mai termina c?ntecul. Anghel r?dea ?ncet, ?i m?na lui dreapt?, r?nit? de ger, care mi?ca ?nc? vioi arcu?ul aproape rupt, nu se opri nici c?nd ?l suir? cu grij? ?n sanie. Avea privirile r?t?cite, albe ?i nu spunea dec?t at?ta:—?Ce v-am spus eu, nene Dumitre ?i nene Mitic?, ?ine?i-v? bine, s? v? c?nt eu un c?ntec… Ia asculta?i…?i ?n timp ce sania u?oar? aluneca sprinten pe z?pada sc?r??itoare, v?n?torii ?l auzir? abia ?optind cu o voce pierdut?:Drag mi-a fost pe lumea astaCalul, pu?ca ?i nevasta,Calul m? c?l?tore?te,Pu?ca de ho?i m? p?ze?te,Nevasta m? primene?te…C?nd termin?, chicoti singur:—?V? place, ce zice?i?V?n?torii a?ezaser? mor?ii la spatele lui Anghel, unul l?ng? altul. ?ncepuse s? ning? cu fulgi mari, u?ori. ??i str?nser? mai bine cojoacele pe ei ?i se f?cur? c? nu aud nimic…? MorcoviiCum da prim?vara, ?i ce mai prim?veri c?deau peste Cu?arida, de se topea z?pada, luat? parc? ?n lopat?, babele, toate p?lc ?n casa coanei Marghioala a lui Mial?. Lipa-lipa, c?te una, numai ?n papuci, cu bari?ul pus pe ureche, s? nu le umfle curentul ?i s? str?nute, p?n? la gardul v?duvei.—?A, coan? Marghioalo, acas? e?ti??n geamurile cr?pate, murdare, cu chitul c?zut, pline de frunze de mu?cate, verzi-coclite, soarele, c?t polul, f?cea cercuri de lumin?. B?tea v?ntul lui martie, sub?ire. Pe coana Chiri?a o ?nfiora toat?, umpl?ndu-i fustele.—?A, coan? Marghioalo!Din cas? se auzea un bufnet ?i o vorb?: ?s-acas?!”; se bucura b?tr?na. ?i auzea motanii c?z?nd de pe scrinuri, miorl?ind s? ias? afar?, c?-i podidise ?i pe ei ar?i?a ?n?el?toare a primei c?lduri.—?O, c? vin! f?cea muierea din cas?.?n salc?mii lustrui?i de criv?? se posomora cerul c?t era el de albastru, numai cu ni?te floace albe c?l?toare, ca spuma m?rii.Pe poteci, dinspre groap?, sosea-sosea ?i baba Mi?a, ?n fusta ei de ast?-var?, numai flori, cu un batic negru legat sub b?rbia ascu?it?. S? se fi ?n?eles, ?i nu credeai c? pic? tocmai acum. Drumurile b?tute, cum treceai de c?rciuma lui Stere sim?eai un fum ?nec?cios de gunoaie, dulce-iute, parfumat ca para putrezit?, tot ai fi tras pe nas!U?a veche, ?uie, abia ?inut? ?n ????nele ruginite, neuns? cu gaz de c?nd lumea, sc?r??ia lung, ?i ?n prag se ar?ta mama p?m?ntului, a de-o seam? cu timpul, Marghioala. Mai albise, te uitai prin ea: obrazul, cum e pergamentul. Nu mai vedea, dar de auzit, tot auzea. Punea palma desc?rnat? la ochi, s? n-o dovedeasc? lumina, ??i sub?ia genele ca o buz? ?i se uita lung pe c?mp.—?Care e?ti?—?Eu, Chiri?a.—?Ei, bat?-te s? te bat?! Intr?…Musafira se uita peste ulucile putrede ?n curtea larg?, f?r? buruian?.—?C?ini mai ai, Marghioal??—?Cum zici?—?C?ini mai ai?—?S-au dus c?inii, Chiri?o, au murit…—?Nu mai spune! se mira cealalt?, de parc?-?i aducea aminte c-o mai ?ntrebase anul trecut tot a?a, dar ea uitase.Deschidea poarta, p??ea biiini?or ?n ??r?na ogr?zii ?i auzea coco?ii Marghioalei d?nd ?ip?t. S? fi fost la amiaz? c?nd se ?ntorceau muncitorii de la treburi ?i c?scau ucenicii frizerului, pe scaune, afar?, perpelindu-se ?n focul prim?verii.Umbra babei, c?t jumate curte.—?Te lungi?i, Chiri?o! spunea Marghioala ?n dodii, ca ?i c?nd ar fi l?sat-o s? ?n?eleag? c? din pricina vremii se ?ntindea, c? tr?gea moartea de ea, vorbe de-ale lor, de b?tr?ni, cine s? le mai ?n?eleag?…Intrau am?ndou? ?n cas?.—?Stai, Chiri?o, zicea gazda.Se uitau una la alta.—?Cine mai muri iarna asta? ?ntreba una.—?P?i cine s? mai moar?, parc? dumneata n-auzi?i? Se duse ?i Vasiloaia…—?Ei, nu mai spune…—?Da, Dumnezeu s-o ierte! O fi p? lumea ailalt? acum, ?mp?r?ind dreptatea…—?Ce s?-i faci, ne ducem, ne ducem…—?Ba eu una nu vreau s? m? duc, mai am treab?…Afar? se r?steau coco?ii la vreme, cuprin?i de o fric?. Pica ?i baba Mi?a.—?Coan? Marghioal?! Coan? Marghioal?!—?Da’ cine o mai fi? se mira aceasta.—?Mi?a, cine s? fie, a ie?it ?i ea din iarn?!Chiri?ei parc?-i p?rea r?u c? spune lucrul acesta, pentru c? la o ceart? ?i f?g?duise c? o s?-i m?n?nce ea ?nt?i coliva.O b?ga v?duva ?i pe Mi?a ?n?untru. Baba m?r?ia n?r?va??, privea lucrurile putrezite, intrate ?n p?m?nt, perdelele ciuruite ?i florile din geam care-i pl?ceau at?t.—?Ce face?i, surorile mele?—?Bine, ce s? facem? r?spundea cam cu duh Chiri?a.—?Auzir??i?—?Ce s-auzim?—?A mai fugit una de la p?rin?i…—?Nu mai spune! Care e aia? s?reau ?n cor celelalte.?i p?n? s? se apuce s? le povesteasc? Mi?a, de afar? striga Lixandra, surda, de avea o sut? de ani, cu un glas abia auzit, sub?ire ?i-nalt.—?Cine-o mai fi? se mira Marghioala.—?Cine s? fie, prietena dumitale, forn?ia Chiri?a, care nici pe Lixandra n-o prea avea la inim?.C?nd intra ?i asta, mai aplecat? de ?ale ca anul trecut, cu privirea ?n toate p?r?ile, t?ceau. Se num?rau ?n g?nd. Mai lipsea Tinca. ?i p?n? s? vin? ?i ea, Chiri?a ?ntreba tare:—?Dar din morcovii ?ia buni mai ai, coan? Marghioalo? Morcovi ca la muierea lui Mial? nu m?ncase nimeni ?n Cu?arida. Acum, c? venea prim?vara ?i se ispr?viser? cartofii, babele ?tiau ce le trebuie sufletelor: ceva dulce ?i proasp?t, s? mearg? la inim?. Marghioala se l?sa rugat?: c?, s? vede?i, c? i-am terminat, c? nu mai am. Lixandra se ridica ?n picioare.—?Ce zice? Ce zice?—?Zice c? nu mai are morcovi!Surda r?dea u?urel, sco??nd un fel de beh?it, se uita drept ?n ochii v?duvei cu m?nie ?i f?cea c??iva pa?i, rezemat? ?n baston.—?S? nu caut eu, auzi tu, Marghioalo, s? nu caut!…?i c?t se ciond?neau, hop ?i Tinca, cea mai t?n?r? dintre ele, care nici nu mai b?tea la u??, ?tiind sorocul prim?verii.—?V-adunar??i?—?Ne-adunar?m.—?Cald afar?!—?Cald.Se foia ce se foia Tinca, ?i c?nd nu mai putea, ?ntreba:—?Coan? Marghioalo, da c?te-un morcov nu ne dai?N-avea ce le mai face. Se scula, alunga m??ele r?mase prin cas?, c? nu ?inea una, dou?, ?inea vreo cinci, ?i trecea pragul ?ntr-o odaie, dincolo, ?ntunecat?, cu tavanul scund, unde p?stra mur?turile, butoiul cu varz? ?i un s?culete de fasole, la vremea asta ajuns pe fund. Ar fi trebuit s? aprinzi o lum?nare dac? n-ai fi cunoscut, dar v?duva cuno?tea. Pe podeaua de lut amestecat cu b?legar st?tea aruncat un strat mai m?ri?or de nisip. Mirosea stricat, pentru c? ?n el se mai u?urau motanii babei, dar dedesubt, ?n r?ceala lui, st?teau morcovii, ni?te cotolani ro?ii, ?nverzi?i, bubo?i ?i tari, numai buni de m?ncat la vremea asta, verzitur? de ?mprosp?tat s?ngele. Marghioala se l?sa pe vine, scormonea unde ?tia ?i-?i umplea poala. Dincolo, babelor li se umplea gura de ap?.—?Ce faci, coan? Marghioalo? ?ntreba Chiri?a ner?bd?toare.—?Ce zice? Ce zice?—?Zice c? ce face dincolo coana Marghioala…—??i alege, parc? nu ?tiu eu?! Alege morcovii, s? nu care cumva s? ne dea ceva mai bun…V?duva, cu poala plin?, trecea pragul, potolindu-le:—?Ho, nes?tulelor, ho, c? v-am adus…?i le ?mp?r?ea morcovii reci ?i proaspe?i. Tinca se uita la al ei, glumea cu celelalte, ca ?ntre b?tr?ni, despre sculele b?rba?ilor mor?i ?i se apuca s? ron??ie. ?i da m?na, c? mai avea c??iva din?i, dar ce te faci cu celelalte, ?tirbe toate! Mi?a cerea un cu?it ?i se apuca s?-?i cure?e buc??ica ei. T?ia solzii umezi, aripile verzi-albicioase care ?nfloreau ?n capul morcovului, ?i c?nd lep?da ?ntr-o h?rtie, s? nu fac? murd?rie, m?trea?a murdar?, de pe deasupra, sta mult? vreme t?cut?, d?nd alteia cu?itul. Baba Lixandra morfolea ce morfolea, o dureau gingiile, spunea tare:—?Nu mai sunt morcovii de anul trecut! ?ia parc? erau mai proaspe?i…—?Da de unde, se l?uda Chiri?a, al meu parc?-i arg?sit.—?Ce zice? Ce zice? ?ntreba Lixandra.—?Ce s? zic?? zice c? nu-i bun morcovul…—?S? nu mai ude nisipul ?la, c? s-a ?nvechit, se amesteca ?i Tinca.Marghioala o dat? se sup?ra.—?Dup? ce v? d? omul, nici nu v? place! Acum nu mai e bun nisipul! Domn’ primar s? tr?iasc?, mai face el alegeri, o s? ne aduc? nisip, ?i atunci o s?-l schimb…Babele se uitau una la alta ?i r?deau. Vorba v?duvei: ce s-ar fi f?cut ele f?r? primar…?C?nd cu alegerile, ce i-a venit unuia: nu, c? s? paveze Cu?arida! Au auzit mahalagiii, s-au bucurat. Unde nu d?dea Dumnezeu s? calce ?i ei pe piatr?, c? se saturaser? de-at?ta noroi. Venea ea toamna, se uitau oamenii ?n sus, cum sta s? plou?, se-mposocau. Vara, treac?-mearg?, s? fi c?zut potopul lui Noe, ie?ea soarele, se duceau ?i b?l?ile, dar dup? septembrie s? te ?ii! Cum l?sau Grivi?a ?n urm?, b?rbat, femeie, ??i scoteau pantofii s? nu-i strice, ?i p?n? acas? a?a umblau, ca apostolul Pavel, s? nu-?i pr?p?deasc? m?ndre?e de ?nc?l??minte, bun? numai ?n lume, de Pa?ti, de Cr?ciun, ?i duminicile. A?a c?, dac? s-au trezit cu unul ?nalt ?i bun de gur?, la r?sp?ntie, ?n fa?? la Stere, ce ?i-au zis: ?sta cine-o mai fi ?i ce-o vrea de la sufletele noastre am?r?te? Nu zice?i c? picase ?i unul c-o tob? de-o b?tea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ie?it frizerul, a ie?it afar? c?rciumarul, Go?nete cizmarul, mahalaua – ciucure. Lunganul a b?ut mai ?nt?i o cinzeac?, b?g?ndu-l pe c?rciumar ?n?untru, a dat din cinstea lui ?i unui n?t?ng care p?zea dou? c?ru?e: una cu pietre, ?i alta cu nisip, ?i, c?nd i-a fost lui bine, s-a uitat la lumea str?ns? afar?, care se ?ntreba ce-o s? se ?nt?mple.?n mul?ime, muieri, copii, o liot? de puturo?i ?i b?rba?i r?ma?i acas? de pe la slujb?. Se uitau la haina neagr?, lustruit? ?n coate a str?inului, la p?l?ria lui tare, cu boruri rotunde, ?i la ochelarii ce-i avea pe nas. Se uitau ?i a?teptau. Acela nu spunea nimic. A l?sat numai pe c?ru?a?i s? descarce bolovanii ?i nisipul, drept ?n fa?a c?rciumii, ?i, dup? ce a privit mul?imea iar?, s-a urcat pe-un scaun cerut de la negustor. ?nt?i a scos un teanc de afi?e albastre ?i le-a aruncat mahalagiilor, care le-au cules de prin noroi.Era ca acum, prim?var?. Tot a?a b?tea v?ntul; lumea, mul?umit? c? ie?ise din iarn?, ia s? asculte de nebun. Unii de nu ?tiau s? citeasc? ?ineau h?rtiile pe dos.—?Ce zice, maic?? ?ntrebase ?i baba Marghioala a lui Mial?, ?i ea de fa??, pe unul mai t?n?r, dus prin ?coli.—?Stai ?i ascult?, m?tu??, a sf?tuit-o el, c? o s? vorbeasc? rom?nul ?sta acum…Baba Marghioala a stat. Lunganul, dup? ce i-a rugat pe cei din margini s? se apropie, a ?nceput s? r?cneasc? cu voce popeasc?, dogit?:—?Fra?ilor, domnul primar Rigo a hot?r?t s? v? paveze str?zile, pentru c?, fra?ilor, nu se mai poate… Este?—?Este! au zis c??iva, cam f?r? convingere.—?Poate o da Maica Domnului s? sc?p?m ?i noi de noroiul ?sta, c? eu una m-am s?turat, a ?optit v?duvei baba Mi?a, atunci picat? ?i ea.Marghioala a ?mboldit-o cu pumnul pe sub fust?:—?Taci, s-auzim ce mai spune…—?C?ci, fra?ilor, r?cnea lunganul, ?ara rom?neasc? nu mai poate de ho?i ?i n?t?r?i. Partidul nostru, al liberalilor, s-a hot?r?t s? sf?r?easc? cu ho?ia, s? ?ntroneze cinstea ?i libertatea. Drept care, domn’ primar Rigo a ?nceput cu pavarea str?zilor, adic? cu cartierul dumneavoastr?, care sufer? cel mai mult de lips? de urbanistic?.—?Ce zice? Ce zice? ?ntrebase baba Lixandra, care nu putea s? lipseasc? de la o adunare, cum nu lipse?te martie din post.—?Zice c? vin liberalii ?i ne paveaz? strada… ?i strigase ?n ureche Mi?a.—?Aha, liberalii, dar de ce strigi a?a, c? n-oi fi surd?…B?rba?ii, mai ?ntr-o parte, ni?te zidari care v?zuser? multe, cl?tinau din capetele b?tr?ne: ?De, numai s? fie a?a, c? am mai auzit noi…”—?Fra?ilor, se r?stise necunoscutul ?i mai r?gu?it, a?a c? la alegeri ?ti?i ce ave?i de f?cut. Vota?i-l cu to?i pe p?rintele ora?ului nostru, domnul primar Rigo. Semnul s?u electoral arat? a?a…Scoase pe ner?suflate din buzunar un afi? mare, ?n mijlocul c?ruia se afla portretul unui b?rbat ?ntre dou? v?rste ?i dedesubt trei bastoane groase, albastre. Muieri, b?rba?i, copii se uitau ca vi?elul la poarta nou?.Lunganul f?cu semn celui cu toba s? bat? de c?teva ori, ?i c?nd acesta termin?, se ?ntoarse iar spre mul?ime:—?Atunci, fra?ilor, ne-am ?n?eles, toat? lumea la vot, pentru domn’ primar! Tr?iasc? p?rintele ora?ului nostru, primarul sectorului de verde!Tobo?arul mai lovi de c?teva ori ?n instrumentul lui ?i mul?imea se ?mpr??tie. Lunganul intr? ?n c?rciuma lui Stere, mai b?u ce mai b?u cu zidarii ?i, c?nd termin? s? le ?mpuie capul, se r?sti la n?t?r?ul care-l a?tepta afar?:—?Vezi, ai grij? s? nu ia careva pietrele sau nisipul, c?-i avutul prim?riei, ?i dac? afl? domn’ primar c? s-a clintit ceva, ?i-ai pierdut p?inea!?sta ce s? zic?? A dat din cap c? a priceput, dar cum s? stai s? p?ze?ti avutul prim?riei? Ziua mai trecea c?teodat? cu m?inile la spate, se uita: pietrele, cam tot at?tea, dar nisipul sc?dea v?z?nd cu ochii. Pe cine s? ?ntrebe ?i cine, ce s?-i spun?? ?ntr-un cuv?nt: baba Marghioala a lui Mial? s-a g?ndit ce s-a g?ndit, s-a sf?tuit ?i cu Chiri?a:—?Soro, ce-ar fi s? lu?m ?i noi c?te un lighean din nisipul primarului? E bun. Ro?u. Nisip de temelie. Punem la iarn? morcovii ?n el, cum d? prim?vara ??i mai ?ndulce?ti sufletul. Prosp?tur?…Baba Chiri?a, femeie cu frica lui Dumnezeu:—?Nu se poate, coan? Marghioalo. Face statul strad?, cum s? ne atingem?—?Ce strad?? se mirase v?duva. Las?, c?-i ?tiu eu pe mincino?ii ??tia. Or s? paveze Cu?arida c?nd mi-oi vedea eu ceafa. Hai mai bine s? lu?m c?te un lighean, s? avem ?n ce pune morcovii…Chiri?a da din col? ?n col?:—?Eu nu m? ating. Dac? ne prinde?—?Cum o s? ne prind?? Lu?m noaptea, c?nd nu e nimeni. Ce, parc? a pus sergent l?ng? el?Nu se b?gase Chiri?a. Marghioala a ?ntrebat-o ?i pe Mi?a:—?Tu nu furi, f?, un lighean de nisip de la primar?—?Nu fur, coan? Marghioal?, mi-e fric?…Tinca, la fel. Nu vrea s? se duc? pe urm? la pop? s? se spovedeasc?. Pe surd?, pe Lixandra, n-a mai ?ntrebat-o. N-a spus nimic, a m?r?it numai ?n ea: ?Bine, bine. Nu vre?i… S? v? v?d eu numai c? veni?i la mine.”?i f?r? s? mai vorbeasc? cu nimeni, a ie?it ?ntr-o noapte ?i ?i-a umplut un lighean cu nisip jilav, atunci umezit de rou?. Azi un lighean, m?ine altul, poim?ine altul, a str?ns c?t i-a trebuit. N?t?ngul de p?zea avutul prim?riei n-a b?gat de seam?. ?nc? un zugrav ??i pavase bucata lui de curte cu bolovani ?i nu l-a spus nimeni. Au venit ?i alegerile, a ie?it ?i domnul primar Rigo, mahalagiilor ce s? le pese? A?teptau s? soseasc? lucr?torii s? le paveze str?zile, dup? f?g?duial?. A trecut ?i vara, sosea toamna, ur?ta, cu m?zg?leala cerului ?i ploi. Zidarii ?njurau ?n gura mare:—?S? te mai iei dup? gura mincino?ilor!?ntr-o diminea?? l-au v?zut pe n?t?ng cu doi c?ru?a?i str?ng?nd ce mai r?m?sese: c??iva bolovani ?i cam un sfert de c?ru?? de nisip.—?Unde-l duce? a ?ntrebat unul cu limba mai lung?.—?Ce, nisipul?—?Da.—?La domn’ primar acas?, c? mai are un fund de curte nepavat.—?La domn’ primar?—?Chiar la el.—?Ei, atunci s?-i spui ?i din partea mea ceva…?i s-a aplecat la urechea n?t?ngului, ca s-aud? numai el ?njur?tura cumplit? pe care-o trimitea primarului.C?t despre coana Marghioala a lui Mial?, s? nu le mai vad? pe celelalte babe, lini?tit? acum c? nu p??ise nimic. ?i-a cump?rat morcovi, scutise doi poli cel pu?in, pre?ul nisipului, putea s? guste cum o da prim?vara un morcov proasp?t, dospit o iarn? ?ntreag?.??i-acum, la c?tva timp de la ?nt?mplarea aceasta, dup? ce le l?sa s? dumice lini?tite, ce apucau s? road? cu gingiile lor tocite, v?duva nu le ierta.—?Cum e, Chiri?o, morcovul?—?Bun, cum s? fie, coan? Marghioalo.—?Bun, ai? m?r?ia v?duva sup?rat? numai de fa??.—?Ce zice? Ce zice? ?ntreba Lixandra.—?Zice c? dac?-i bun morcovul?—?Bun, cum s? nu fie bun… Ehei… S? tr?iasc? domn’ primar, c? f?r? el nu mai m?ncam noi prosp?tur?, acum, ?n martie…Al?turi, Mi?a mo??ia ?n scaun. O dovedea soarele moale, care intra prin ferestre, toat? prim?vara asta, care se a?eza ?n lucruri pe ne?tiute.?Spre sear?, una c?te una, lipa-lipa, numa-n papuci, babele plecau spre cas?. Chiri?a mai ?inea ?nc? sub fust? o bucat? ro?ie de morcov, abia morfolit? ?n margini. Mergea-mergea iute, s-ajung? mai repede acas?, ?i privea drumul desfundat, plin de b?l?i. Se g?ndea c? bine ar fi fost s? calce pe un trotuar s?n?tos, de bolovani, s? nu-?i murd?reasc? ciubotele sparte-n v?rf, pe care le purta de mult? vreme. ?n fa?a c?rciumii lui Stere, noroiul, de o palm?. ??i aduse aminte c? Marghioala o rugase s? fure ?i ea un lighean de nisip ?i c? nu ?ndr?znise. Uite, timpul trecuse ?i bine i-ar mai fi prins acum s? nu mai bat? at?ta drum pentru o buc??ic? de morcov… Pentru c?, orice ar fi spus fiecare, ?i Tinca, ?i Mi?a, ?i Lixandra, aveau ele ce aveau s?-?i spun?, dar s? nu fi fost morcovii…? V?nzareaSe duse vorba-n Bucure?ti c? se ridicase un punga? iu?el ?i t?n?r peste to?i manglitorii, de-l t?iase pe starostele cel b?tr?n ?i se c?znea s? str?ng? tagma ho?ilor la un loc. Umblau ?i presarii dup? el, c?-i aveau fotografia de c?nd fusese la pu?c?rie. P?n? ?i ziarele ?l ?nf??i?au ?i ?ndemnau pe t?inuitori s?-l dea pe m?na poli?iei. Omor?se oameni ?i-l a?teptau ocna ?i sila. Ca ni?te c?ini ?l ?ncol?eau. Dar caramangiul era ?ndr?zne? ?i hot?r?t. Le sc?pa printre degete.Prim?vara, ca o cringhi??. ?nflorise m?ce?ul ?i florile m?r?cinilor c?t pumnul! O iarb? s?lbatic? acoperea fundul neumblat al gropii.Gheorghe i-a spus celui t?n?r:—?Haide s? mai schimb?m locul. Nu e bine s? st?m numai aici.Umblau ho?ii pantaraura. Zicea Paraschiv:—?Dec?t s? m? bage iar la mititic?, s? nu mai v?d lumina soarelui, mor cu gaborii de g?t. C?-mi place s? fac ce-mi trece prin cap, s? nu dau socoteal?.?i unde mi s-au a?ezat pe capul negustorilor! ?nt?i au r?scolit Filantropia. Au spart obloanele la Tarapana, au c?rat marfa cu un camion tocmit. Pe urm? au trecut la jaful Grivi?ei. Intrau ziua-n amiaza mare peste negustori ?i le puneau cu?itele ?n piept:—?Banii!O ?nv??aser? ?i pe Didina. O luau cu ei ?n spargeri, s? ?in? ?estul. Se strecurau ?n pr?v?lii pe care ?nc? nu le jefuiser?: baloturi de bumbac, haine de gata, bocanci, c?ciuli, m?tase, unelte de fier, nu alegeau. Umblau sergen?ii ?ir dup? ei, nu era chip s?-i prind?. O noapte loveau la ?ina Constan?ei, alta ?n Buze?ti. I se dusese vestea lui Paraschiv. ?l ?tiau ?i al?i ho?i de fric?. Mai era unul Manole, tot ?ef de band?. C?nd auzea de punga?, ?i f?cea loc. La ?nceput se ?nc?ieraser?. Mai b?gase manglitorul vreo doi ?n spital, c? nu se uita, pe urm? se ?n?eleseser?. Avea bani, arunca, umbla ?i pe la alte femei. O fierbea pe Didina. ?nnopta c?nd la una, c?nd la alta, n-avea ce-i face. Se sf?r?ea de dorul lui, c?-l iubea cu toate relele pe care i le f?cuse. ?l ?inea ?n voile sale, dar ho?ului ?i trecuse focul dragostei. L?sase vreo dou? bor?oase, ?ns? tot la ?iganc? se ?ntorcea. Asta o mai ?inea pe Didina. Sim?ea c? ?mb?tr?ne?te.P?n? ?n var? l-a terminat Paraschiv ?i pe Ric?, c?ru?a?ul de-l b?gase la p?rnaie cu Gheorghe. ?l g?sise ?n c?mpul Her?str?ului cu c?ru?a lui. C?rase ni?te cire?e. Avea al?i cai, numai v?n?. Cum a dat cu ochii de el, ?i-a adus aminte:—?Trean??, n-o fi ?sta Ric??—?El e, da las?-l!—?Ce s?-l las, c? din pricina lui am stat eu la mititic?…?i-a b?gat bri?ca-n burta lui. ?l c?utase din ochi ?i pe cel?lalt, pe Sul?, dar acesta avusese noroc ?n ziua aia.—?Mai am o socoteal? ?i cu comisarul ?la de ne-a luat pielea, spunea, las’, c?-i vine ?i lui r?ndul!P?n? ?n iarn? tot a?a au ?inut-o. Noaptea a?teptau sub podul Constan?ei pe negustorii de la Pite?ti, opreau cursele pline cu ??rani ori c?ru?ele. Dac? ?ipa vreunul, iute-l lini?teau. Aveau ?i vreo c??iva sergen?i de erau ?n?ele?i cu ei. Le trimiteau ?pag?. C?nd ?i venea lui Paraschiv s? dezbrace oameni, ?l c?utau ?n alt? parte, ori soseau mai t?rziu. G?seau c?ru?ele r?sturnate cu oi?tile-n sus ?i pe negustori numai ?n izmene, pl?ng?ndu-?i banii de nu-i mai aveau.—?Prinde?i-i, ziceau oamenii legii, c? ?tim noi ce s? le facem! Prinde orbul, scoate-i ochii! Punga?ii lucrau m?n?-n m?n? cu comisarii. Nu le p?sa.Se mai odihneau. Petreceau.De Cr?ciun s-au ?mb?tat la o petrecere cu zidarii din Filantropia. Spre ziu?, c?nd b?teau bidin?resele cu papucii lor ro?ii de catifea ?n cutiile viorilor, de drag ce le era, a plecat Sandu-M?n?-mic? cu gazda, o aia c?rn? ?i potc?. B?rbatul era mazgugur de b?utur?. A vrut s?-l ?mpiedice, a c?zut pe jos. Le-a stricat ho?ul petrecerea. Au dus-o ?n groap?, la locul lor. A m?rlit-o ?i Paraschiv, ?i gloaba de Gheorghe. Didina se uita, str?ng?nd din din?i. Era damblaua punga?ului. C?nd au l?sat-o, s-au a?ternut cu b?taia pe ea. Au c?rat-o la balt? s-o ?nece ?i-au plecat ?n treab?. Toat? mahalaua Cu?aridei h?ulea pe urmele lor. Alergau bidin?resele pl?ng?nd s? g?seasc? muierea ?i zidarul ??i smulgea p?rul din cap. Nu i-au prins.?l b?tr?n ?l cert? pe Paraschiv:—?Nu pricep, de ce p?ng?re?ti tu toate lucrurile?—?Gura, hodorogule, ce, ?i s-a ur?t cu binele? S? nu-mi umbli cu ?ah?r-mah?r… Fac ce-mi place, m-auzi? ?i scuipase cu sc?rb?. Pe urm? spusese mai ?mbunat: Lumea asta-i o hazna, Trean??! Mie omu mi-e du?man. S? nu-l v?d…Ochii lui se ?mp?ienjeniser? de ur?.Gheorghe lihoti de groaz?.—?R?zi, b?, r?zi!B?tr?nul necheza:—?H?, h?, h?…D?du ?n pl?ns. Didina a?ez? palma ei u?oar? pe pieptul celui t?n?r, s?-l lini?teasc?. Paraschiv nu se potoli. Str?ngea din f?lci ?i scr??nea:—?Nu mi-e mil?, m? fra?ilor, nu mi-e mil? de om. Dac-a? putea s?-i iau sufletu, c?-i al dracului ?i nu se uit?! ?i mi-ar trebui s? tr?iesc u?or, Sandule, s? am bani, s? v?-ngrop, s? dau cu ei de-azv?rlita, s?-mi c?nte l?utarii ?i s? joc, ?i s? am putere!Se mai lini?ti.—?Numai s? nu pun? laba pe mine, c? nu vreau s? mor legat! P?n? atunci, dac-o fi s? se-nt?mple, nu m? uit! C?t e de petrecut, s? petrecem, c? tot la salamet ie?im!Ostenise. T?cu. Se ?ncruntase ?i degeaba erau ?i dezmierd?rile gagicii. Parc? nu mai avea poft? de nimic. Nu se atingea de m?ncare. Cerea numai de b?utur?, cu ochii lui reci, a?eza?i ?n p?m?nt.Dup? aia Gheorghe l-a visat vreo lun? la r?nd pe Paraschiv. Se f?cea c? ?ade ?ntr-o gr?din? frumoas?, numai cu pomi ?nflori?i. Ho?ul parc? dormea, dar era mort, c? el ?l zg?l??ia ?i-l sim?ea rece ?i ?eap?n…?Pe urm?, i-a turnat Sandu la poli?ie. Nu mai putea s? a?tepte. De c?t timp o r?vnea el pe Didina…Ho?ii dormeau numai ?n izmene l?ng? o sob?. Timpul pric?lise. Venea martie. Afar? se b?teau v?nturile. Gazda tot ?i ?ndemna s? plece. Se s?turase. Ca din oal? i-au luat. Vreo zece presari au cobor?t ?n cartierul Teiului. Era pe la pr?nz. Nici nu visau punga?ii ce-i a?teapt?. Noroc c? gagica plecase, dus? de v?nz?tor ?n alt? parte, f?r? s? ?tie.Caramangiii au auzit o voce la u??:—??n numele legii, deschide?i!O dat? s-a ?nverzit ?l b?tr?n. Paraschiv s-a ridicat ?n picioare. A dat s? fac? ceva, dar nu aveau pe unde s? ias?. S-a uitat afar?, numai cizme de gabori. A?a i-au luat, pe nem?ncate, cu gazd? cu tot.—?Ocna ne-a halit! zise codo?ul.Cel t?n?r se g?ndea.—?Cine ne-o fi turnat?Gheorghe a ?n?eles numaidec?t:—?Asta numai de la Sandu ni se trage. Nu vezi c-a plecat de diminea?? ?i-a luat-o ?i pe Didina cu el?… A zis c? se duce la t?rguial?…Nu-i venea s? cread? lui Paraschiv.—?Adic? s? m? fi v?ndut iar muierea? S? se fi dat cu ?af?rii?…—?De…Mergeau unul l?ng? altul, cu m?inile legate la spate, privind mul?imea care-i huiduia.—?O carcalisir?m, dar tot nu m? las, m?car s? m? omoare, ?i tot scap, s? pun laba pe v?nz?tori…??iganca nu ?tiu p?n? seara. C?nd s? se ?ntoarc? cu Sandu, acesta ?i spuse:—?Haide cu mine, Didino, c? pe Paraschiv ?i pe Gheorghe i-a luat poli?ia…—?Ce-mi tot spui?!—?Sunt la gros.—?Tu i-ai v?ndut, Sandule!—?Ei, ?i dac??!—?I-ai m?ncat frip?i, Sandule…—?Eu, c? nu mai puteam f?r? tine. Ibovnica ?ncepu s? pl?ng?.—?Ce-ai f?cut? Ce-ai f?cut??u?ul se apropiase de ea ?i-o ?nc?nta:—?Las?, ce, nu m? ai pe mine? S? vezi ce bine o s? tr?im iar ?mpreun?, c? eu te-am scos din Cruce ?i mi te-a luat Bozoncea, nu i-ar mai putrezi oasele, ?i de c?nd te ?in eu drag?…Muierea l-a lovit de dou? ori cu palma peste fa??:—?S? pleci, s? te duci! Nu vreau s? te mai v?d! Eu dup? tine nu mai merg, aur s? ai pe tine, m-auzi??i l-a l?sat ?n strad?, turbat?.Ca nebun? a fost dup? aia. A umblat ?i pe la prefectur?, tot cu fric?, s? nu pun? m?na ?i pe ea. A f?cut ce-a f?cut, s-a dat ?n vorb? cu un gardian, i-a promis bani ?i trupul ei, numai s?-i scape pe ho?i. I-a pl?cut acestuia dosul ?ig?ncii. Se pl?ngea:—??mi pierd p?inea, m? bag? pe mine ?n locul lor…Gagica i-a plimbat ???ele pe piept, l-a ademenit cu ochii ei p?c?to?i, s-a-nvoit omul.Dou? luni n-a mai avut somn. Pl?ngea ?i nu ?tia ce s? mai fac?. A stat tot fugit? pe la gazde vechi. A risipit ce bani mai avea ?n toate p?r?ile, dar tot i-a sc?pat pe manglitori.Gardianul i-a f?cut pierdu?i pe s?lile tribunalului, c?nd a fost s?-i judece pentru toate c?te s?v?r?iser?. Didina ?i a?tepta cu un taxi afar? ?i cu haine. N-a fost u?or, Dumnezeu ?i ?tiuse cum o tuliser? sc?p?nd de sergen?i.S-a bucurat Paraschiv:—?Credeam c? tu mi-ai m?ncat libertatea, fato, c? tot ie?eam…Gagica r?dea ?i pl?ngea, ?in?ndu-l de g?t:—?Sufle?elu meu, sufle?elu meu…?l pupa ?i nu-i mai d?dea drumul.Ma?ina i-a l?sat la capul Cu?aridei. De acolo au luat-o spre groap?, c? ie?ise soarele. P?m?ntul maidanului scotea aburi calzi, ?i ei umblau osteni?i de b?t?i. Gheorghe nu spunea nimic. ?l ?inea o sc?rb? de om ?i o du?m?nie.—?Ce-i, g?lm?? ?l ?nghiontea cel t?n?r. Ce-ai pus capul ?n noroi? Sc?par?m, sc?par?m! Noi s? fim s?n?to?i ?i s?-l g?sim pe cumnatul nostru, m?nca-i-a? zili?oarele…?i, fericit c? mai vedea soarele, se rigli la cerul albastru.Codo?ul, cu m?inile ?n buzunare, privea rampa ?i malurile ?nverzite. Aici se sim?ea el bine totdeauna. ?i pierea frica l?ng? locul s?lbatic ?i larg, unde nu te putea nimeni ?ine ?n gheara lui. Culese un fir de m?selari?? ?i-l f?r?mi?? ?ntre degete.Tare era bine la soare, cu cerul ?sta deasupra…Gheorghe a aflat c? Oac? murise la spital, la Filaret. Au mers de l-au scos ?i l-au dus la cimitir. Nu mai sem?na. R?m?sese o m?n? de om, galben, numai pielea pe el. Era u?or ?i ?n co?ciug. ?l ducea Paraschiv ca pe un fulg. ?l b?tr?n pl?ngea la capul lui:—?Nu mai e?ti nici tu, Ciupitule, te-ai dus dup? St?p?nu, unde-o fi…Iar s-au ?mb?tat, ?i codo?ul ?i-a spus ?n g?nd: ?Acum nu mai e de mine. Trebuie s? plec. S? m? las de meserie. S-a spart ga?ca…”?i l-a luat pe Paraschiv dup? el, s? mai vad? o dat? locurile pe unde furase la via?a lui. Au trecut pe la simigii ?nt?i. Trean?? era vesel. S-a rugat de cel t?n?r.—?Nu le face nimic, te rog eu, las?-i c? poate n-o s?-i mai ?nt?lnim.—?Iar a dat mila-n tine!Gheorghe a strigat ca?aonilor:—??mi pare r?u c? v? v?d s?n?to?i!Negustorii r?deau, de sil?, de mil?:—?Ce face?i, bre? a ?ntrebat Iani nedumerit.Punga?ul a c?rat o m?n? de semin?e, zv?rlind-o ?n buzunar.—?Bine, am mai trecut s? v? vedem, c? ne-o?i fi dus dorul…—?S? v? dau, bre, c?te o halvi??…—?Nu-i nevoie, grecule, ne-am pricopsit.—??e vorbe?te?—?Da, o ducem bine, ne-am f?cut negustori de fitile de candel?…—?Nu mai spune dumneata!Grecul ?i privea speriat. Nu uitase cu?itul lui Paraschiv ?i banii fura?i. Tremura ?i acum.Dar ho?ii nu aveau chef de treab?. Au plecat, iaba, c?-l ?ineau pandaliile pe codo?, s? umble.—??mi pare r?u c? v? las s?n?to?i! le-a mai strigat ?l b?tr?n, ?i s-au dus.?n urm?, grecii vorbeau ?ntre ei:—?Iote, bre, s-au lini?tit…—?Le-o fi ajuns c?t? b?taie le-a dat…—??e vorbe?te? f?cea Iani. O s? vie la noapte s? ne taie, eu chem poli?ia, bre…?Ho?ii au colindat Mandravela ?i Oborul, au trecut ?i pe la casa Didinei. Curtea se acoperise de buruian?. ?i-au adus aminte de Bozoncea ?i de ceata lor. Paraschiv t?cea crunt. Au ?nchis poarta ?i-au plecat.—?Ce-i cu tine, Gheorghe? l-a ?ntrebat punga?ul.—?Ce s? fie? Nimic.—?M?, tu-mi ascunzi ceva…—?Nu. S? moar?!Dar cel?lalt ?tia c? minte ?i parc? i se f?cu fric?.Au plecat s-o caute pe Didina. Pe drumul Filantropiei se aprindeau felinarele. ?n geamurile negustorilor, l?mpile palide luminau m?rfurile ?nvechite, p?tate de mu?te. Era cald ?i m?tur?torii loveau caldar?mul cu bocancii lor grei. Nuielele m?turilor zg?riau pietrele pline de praf. Li se f?cuse somn ?i sc?rb?.?Era ultima lor sear?. Gheorghe str?nsese bani ?i avea de g?nd s?-i lase. I-a spus lui Paraschiv:—?Haide cu mine, ia-o ?i pe Didina, c? vreau s? pic ?i eu o dat? la zar, s? dau de pileal?!—?Da ce-?i veni?—?Uite-a?a m-a apucat pe mine, c? cine ?tie…Punga?ul s-a uitat b?nuitor la el:—?Trean??…—?Ce-i?—?M?, nu cumva…Codo?ul fluiera de unul singur, cu m?inile ?n buzunare. Privea cerul noros, c?zut peste casele Cu?aridei.S-au ?nfundat ?n c?rciuma lui Stere ?i-au cerut de m?ncare ?i de b?utur?. Au chemat ?i un armonist s? le c?nte ?i Gheorghe s-a ?nsufle?it. A m?rturisit:—?Te-am min?it, m?nca-?i-a? ochii! N-am lovit cu cu?itu-n via?a mea. Numai gura de mine. ?i nici la Ciucea n-am fost. De furat, am furat, nu zic, doar boala asta o am, nu dau cu ?uriul. Tot de la un zbanghiu am ?nv??at: dac? pui m?na, te mai iart?. Ce zice? N-a avut. E al dracului! Dar dac? iei sufletu omului, nu te las?, ori te bag? la sare, ori ??i g?ure?te pielea…Nu-l mai asculta Paraschiv. A chemat armonistul.—?M? belitule, da din muzicu?? ?tii s? zici ceva??tia. I-au dat bac?i?ul lui ?i-a pus-o punga?ul pe gagic? s?-i joace:—?Ia s? te mai v?d, Didino, c? lui Bozoncea ?i b?teai cu papucii pe mas?…Ibovnica s-a ridicat ?i i-a f?cut voia. C?nd se ?nv?rtea mai cu foc, cine intr? pe u??? Sandu-M?n?-mic? cu una, clo?c?.Trosnitorul s-a oprit, a vrut s-o ?tearg?, dar Paraschiv a ?i fost l?ng? el:—?Ce mai faci, suflete?Cel?lalt ?ng?lbenise ?i-i tremurau buzele. ?l trecur? n?du?elile. Spuse curvei cu care era:—?Tu du-te la mas?…Pe fa?? sim?ea ochii verzi ai ?u?ului, nesl?bindu-l de loc.—?Nu bei un pahar de vin cu noi? ?l ?ntreb? Paraschiv.Ce era s? fac?? A mers la masa lor.—?Ast?-sear? pl?te?te Trean??, c? i-a venit de la mo?ie. Taman bine ai picat, c? o dat?-i pomana golanului!Codo?ul i-a ?optit celui t?n?r:—?Ce vrei s? faci?—?Vezi de treaba ta, nu-?i b?ga nasul… ?i-a chemat armonistul mai aproape: C?nt?, pui?orule, ?i pentru dumnealui…Gheorghe a mai cerut vin ?i de m?ncare. M?n?-mic? ?edea ca pe ghimpi. Se foia pe scaun. Nu-?i g?sea locul. Punga?ul ?l ?ndemna mieros:—?Ia cu noi, c? nu ne-am mai v?zut de mult! Bea ?i mir?-te c? ne g?se?ti, c? iar am fost la mititic?, dar ne-am ?ntors!El abia punea gura.—?Nu ?i-o fi foame? ?i-o fi fric? s? nu te matole?ti, candriule! se mira cel t?n?r.A ?nceput Sandu s? pl?ng?.S-a ridicat Paraschiv ?n picioare.—?Las?-l! s-a rugat ?l b?tr?n.Ho?ul a scos ?i?ul pe mas?. I-a zis v?nz?torului:—?S?-?i c?nte de moarte! ?nchin?-te!Guristul se oprise cu armonica str?ns? ?n bra?e. Tremura de fric?. M?n?-mic? a c?zut ?n genunchi:—?S? nu m? omori!Didina t?cea ?ncruntat?. ?n c?rcium? s-a f?cut lini?te. Mu?teriii au ie?it afar?, pe r?nd, se cheme sergen?ii. Caramangiul r?dea:—?De ce s? nu te omor? Tu n-ai vrut s? m?-nfunzi la ocn?? Da uite, am sc?pat ?i-am venit s? te caut. Pica?i singur, ce s?-?i fac?! ?i s-a ?ncruntat la armonist: C?nt?-i de moarte!L?utarul, vang?. ?i cl?n??neau din?ii.—?C?nt?, c? mandea-?i pl?te?te, ce te ui?i?! C?nt? de sufletu lui Sandu, c? m-a dat pres?rilor, la p?rnaie…?i-a aruncat un pumn de bani pe mas?. Gheorghe a vrut s? zic? ceva, dar privirile fioroase ale tovar??ului l-au oprit. ?iganul ?ng?na mai mult mort dec?t viu:Firicel de iarb? rea,Mam?, m?mulica mea,Nu pl?nge la moartea mea…?i pe urm?, mai cu durere:Pl?nge?i voi patru pere?i,Ce de mine r?m?ne?i,C? de sup?rare mult?Mi-a c?zut lumea ur?t?,?i de am?r?t ce sunt,Nu v?d iarba pe p?m?nt?i soarele lumin?nd…M?n?-mic? avea fa?a ud? de lacrimi ?i nu mai spunea nimic. Paraschiv l-a ridicat de g?t, l-a scuipat ?ntre ochi ?i i-a ?nfipt cu?itul. C?nd l-a sim?it moale, gem?nd numai u?or, l-a zv?rlit la p?m?nt, cu sc?rb?.Didina a sughi?at ?nsp?im?ntat? ?i Gheorghe a aruncat o sut? de lei pe lemnul lustruit.Armonistul a ie?it repede, t?r?ndu-?i burduful care mai scotea sunete nel?murite.De afar? veneau presarii galop. A sim?it codo?ul. A strigat:—?Topeal?, c? ne-aga??!?i-a spart un geam.Sticle?ii au pus m?na pe gagic?. Pe manglitori n-au mai avut de unde s?-i ia. S?riser? ?n curtea c?rciumii ?i se strecuraser? pe l?ng? ni?te butoaie goale. De acolo au trecut maidanul spre groap?. I-au mirosit. ?i cuno?teau. F?cuser? moarte de om ?i nu i-au sl?bit. ?l b?tr?n g?f?ia, f?r? putere. ??i ?inea m?inile ?n buzunare, s? nu piard? banii. Paraschiv ?l gr?bea:—?Haide mai repede, c? ne prind! Ce dracu ai, de-abia te mi?ti!Au cobor?t drumul rampei. Erau sf?r?i?i. De pretutindeni se ar?tar? oameni. ?i v?zuser?. Sergen?ii strigar? dup? ei s? se opreasc?, pe urm? au ?nceput s? trag? de departe. Ajunseser? l?ng? balt?. Ochii brotanilor lic?reau ?n apa moart?. ?n trestii se mi?cau ?obolanii, rodeau tulpinile tari ?i se fug?reau. Pe malurile s?lbatice se ivir? copoii. Punga?ii v?zur? uniformele ?i lucirea stins? a armelor. Gloan?ele ?uierau al?turi. Se ?nfigeau, f???ind, ?n m?lul moale. Altele plesc?iau ?n ap?, ca ni?te mu?te negre. Focurile se ?ncruci?au ?i se apropiau. Despicar? frunzi?ul. Gheorghe c?zu ?n genunchi.—?Ce-i, Trean??? se mir? Paraschiv.El r?se numai. Avea o privire limpede, netulburat?.—?M? Gheorghe, ce-ai, m???l b?tr?n mai apuc? s? spun?:—?Uite, ia tu banii ??tia, ?i scoase din buzunarele n?dragilor largi un pachet de h?rtii. Voiam s?-mi iau casa aia cu ei, ?tii tu, Paraschive, s? fi crescut porumbei, ehe, ce bine ar fi fost, c? sunt ostenit, mi-ajunge…Ochii ?i ?nghe?ar?. Paraschiv ?l l?s?. Sergen?ii erau aproape. Roti privirile ?i v?zu c?inii.Dul?ii alergau speria?i spre ramp?, liberi…Peste salc?mii Cu?aridei treceau brabe?ii. Se l?sau stoluri-stoluri la ramp?.Grigore privea cerul f?r? culoare, ad?nc, str?veziu. Aglaia scotea m?turile din magazie. Vorbea singur?:—?C?nd vin ??tia, parc? se iau dup? mine. N-am pomenit a?a ceva, murdari, lacomi, parc? n-au stat la cas? de om, c? m-am s?turat s?-i tot slug?resc…B?rbatul n-o mai ascult?. Se ridic? ?n capul oaselor ?i ??i aprinse luleaua. Chem? g?inile:—?Hai la tata, domni?oarelor, haide, c? sc?par?m ?i de iarna asta…Coco?ii b?tur? din aripi ?i scoaser? c?teva strig?te ascu?ite.—?A?a, tat?, a?a! zise gunoierul. Mai d? un ?ignal…Muierea tr?nti o c?ldare ?i se apuc? s? morm?ie:—?Na, c? iar trece Tudose!Grigore privi ?i nu-l v?zu pe sp?rg?torul de lemne.—?Ce ?i-e ?ie, muiere?Se a?ezase pe un sc?unel ?i privea groapa. Peste malurile ei galbene zburau p?s?ri. B?rbatul se g?ndea c? iar ?ncepe treaba. Nu se schimba nimic din via?a lui. Era mai b?tr?n ?i mai ostenit, nu-l mai lua somnul, se scula cu noaptea ?n cap, d?dea t?rcoale avutului prim?riei, pe care-l p?zea. Cine s? vie aici, s? fure ni?te m?turi? Nu mai apucase s? str?ng? bani s?-?i ridice ?i el o cas?. C?mpul Cu?aridei se umpluse de lume. Nu mai aveai loc. S? se fi sculat mor?ii, s-ar fi r?t?cit prin mahala. Se t?iaser? str?zi noi, se mai deschiseser? c?teva pr?v?lii, unii nu mai erau, numai el ?i cu Aglaia nu se clintiser? de la ramp?, acolo-?i a?teptau moartea…Noaptea de prim?var?, rece ?i ?nalt?, ??i aprinsese toate stelele. Aglaia tot mai bodog?nea:—?Grigore, trece sp?rg?torul de lemne, tu nu-l auzi?B?rbatul ascult? pu?in ?i spuse d?nd din umeri:—??i se pare, cre?te iarba…Sf?r?itvirtual-project.eu ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download