Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 9 decembrie 2020 Cursul de schimb 09.12.2020 1 EUR4.86801 USD4.0155Alert? ANM: Vin trei zile de iarn?. Unde viscole?te ?i c?t va ploua ?n sudul ??rii 9 decembrie 2020, 14:09 de Ionela St?nil? Devino fan Alert? ANM: Vin trei zile de iarn?. Unde viscole?te ?i c?t va ploua ?n sudul ??rii Vreme de iarn? p?n? vineri Meteorologii au emis o avertizare cod galben de ninsori abundente, v?nt puternic ?i viscol, ?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur?, ?ncep?nd de miercuri sear? ?i p?n? vineri dup?-amiaz?. ?n sudul Banatului, nordul Olteniei ?i al Munteniei, sud-estul Moldovei sunt prognozate ploi ?nsemnate cantitativ. Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis o nou? informare meteorologic?, pentru sudul, estul ?i centrul ??rii, unde vor fi precipita?ii ?n general moderate cantitativ, polei ?i intensific?ri ale v?ntului. Informarea este valabil? de miercuri, de la ora 14.00, p?n? vineri, la ora 15.00. "?n intervalul men?ionat, ?n sudul, estul ?i centrul ??rii temporar vor fi precipita?ii ?n general moderate cantitativ ?i se vor acumula 15...25 l/mp ?i izolat peste 30 l/mp. Vor predomina ploile, iar din cursul serii de miercuri (9 decembrie) ?i p?n? ?n diminea?a zilei de joi (10 decembrie) ?n jum?tatea de nord a Moldovei vor fi mai ales ninsori. Temporar se va depune polei ?n estul ??rii ?i pe arii restr?nse ?n restul teritoriului. Local, v?ntul va prezenta intensific?ri, cu rafale ?n general de 45...55 km/h", a transmis ANM. La munte vor predomina nisorile, iar joi ?i vineri, la altitudini mai joase precipita?iile vor fi mixte, favoriz?nd depunerile de polei. V?ntul va prezenta intensific?ri locale, cu viteze de peste 60...70 km/h. Totodat?, meteorologii au emis o aten?ionare Cod galben, valabil? de miercuri, de la ora 17.00, p?n? vineri, la ora 15.00, ?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur?, unde sunt prognozate ninsori abundente, strat consistent de z?pad?, intensific?ri ale v?ntului ?i viscol, ?n special la altitudini mari; iar ?n sudul Banatului, nordul Olteniei ?i al Munteniei, sud-estul Moldovei vor fi ploi ?nsemnate cantitativ. "?n Carpa?ii Meridionali ?i de Curbur? temporar va ninge, mai abundent la altitudini de peste 1.400 m ?i se va depune strat consistent de z?pad?. V?ntul va avea intensific?ri, iar pe creste va fi tare, cu viteze la rafal? de peste 90...100 km/h ?i va fi viscol ce va determina sc?derea vizibilit??ii. ?n sudul Banatului, nordul Olteniei ?i al Munteniei, precum ?i ?n sud-estul Moldovei vor predomina ploile care vor fi ?nsemnate cantitativ, iar cantit??ile de ap? vor dep??i 30...40 l/mp ?i pe arii restr?nse 50...70 l/mp", a ar?tat ANM.APIA si SUBVENTIIAPROBATE P?N?-N 2022! SUBVEN?IILE APIA DE CARE BENEFICIAZ? CEI MAI MUL?I FERMIERI ROM?NI!Agroinfo 09 decembrie 2020 SUBVEN?II FERMIERI. Subven?iile de care beneficiaz? cei mai mul?i dintre fermierii rom?ni sunt aprobate de Comisia AGRI din Parlamentul European?pentru cei doi ani de tranzi?ie, 2021-2022, p?n? la implementarea noii Politici Agricole Comune (PAC) ?n 2023. Astfel, cel pu?in p?n?-n anul 2022, fermierii rom?ni ar putea s? mai??ncaseze aceste ajutoare.Regulamentul european de tranzi?ie a fost aprobat pe 1 decembrie 2020 de Comisia AGRI din Parlamentul European. La 1 decembrie, membrii Comisiei pentru agricultur? a Parlamentului European (AGRI) au adoptat?un acord?informal ?ncheiat cu Consiliul la sf?r?itul lunii noiembrie 2020,?cu privire la modul ?n care politica agricol? comun? (PAC) a UE ar trebui prelungit? p?n? la sf?r?itul anului 2022. Cu men?iunea c? acest regulament are nevoie acum de aprobarea oficial? a Consiliului mini?trilor agriculturii din UE ?i a tuturor deputa?ilor europeni?ca s? poat? intra ?n vigoare. Votul ?n plen al Parlamentului European este programat pentru 14-17 decembrie, ?n timp ce urm?torul Consiliu AGRIFISH are loc ?n perioada 15-16 decembrie.Potrivit regulamentului de tranzi?ie, unor ??ri din UE li se va permite s? extind? ajutorul na?ional tranzitoriu (ANT) - sprijin suplimentar pentru veniturile fermierilor din anumite zone - p?n? la sf?r?itul anului 2022. Comisia European? a dorit s? elimine aceste subven?ii, dar statele membre din Europa Central? ?i de Est, precum Bulgaria, Ungaria ?i Rom?nia au pledat cu ?nver?unare pentru continuarea pl??ilor. ?Nu e de mirare c? Rom?nia este ?nver?unat? ?n continuarea acestor pl??i pentru fermieri. Cei mai mul?i cresc?tori de animale din Rom?nia beneficiaz? doar de ajutorul na?ional tranzitoriu. Pentru mul?i, este singura subven?ie pe care o ?ncaseaz?. Prea pu?ini sunt cei care sunt eligibili pentru ?ncasarea sprijinului cuplat zootehnic. Ajutorul na?ional tranzitoriu este pl?tit din bugetul de stat, deci nu este o subven?ie european?, a?a cum este sprijinul cuplat zootehnic, achitat cresc?torilor din fonduri europene. Diferen?a de cuantum pe cap de animal ?ntre cele dou? subven?ii este uria??. Ajutorul na?ional tranzitoriu este mult mai mic, dar mult mai u?or de ob?inut de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). De acest ajutor na?ional beneficiaz? ?i fermierii din sectorul vegetal pentru culturile amplasate ?n teren arabil, pentru c?nep?, tutun, hamei ?i sfecl? de zah?r. Pentru anul 2020, cuantumul acestui ajutor, pe hectar, pe cap de animal sau pe tona de lapte de vac? nu a fost ?nc? stabilit. De obicei, APIA le achit? fermierilor aceast? subven?ie din bugetul na?ional al anului urm?tor anului de cerere. Ar urma ca plata ajutorului na?onal tranzitoriu s? fie demarat? de APIA din ianuarie 2021 ?ncolo. V? reamintim cuantumul acestor ajutoare pentru anul de cerere 2019: AJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU VEGETALANT 1 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru c?nep? pentru fibr? - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu pentru sfecl? de zah?r - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/haAJUTOR NA?IONAL TRANZITORIU ?N ZOOTEHNIEANT 7 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/ton? = 84,1724 lei/ton?ANT 8 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema decuplat? de produc?ie, specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Na?ional Tranzitoriu - Schema cuplat? de produc?ie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animalImportant de re?inut c? pentru regulamentul de tranzi?ie, care prevede ?i acordarea ajutorului na?ional tranzitoriu p?n?-n 2022, urmeaz?, s?pt?m?na viitoare,?votul ?n plenul Parlamentului European ?i aprobarea ?n Consiliul mini?trilor agriculturii din statele membre UE, Consiliul AGRIFISH. FERMIER MARE: NU MAI PUTEM S? CONTINU?M S? D?M SUBVEN?II PE POST DE AJUTOR SOCIAL PENTRU A?A-ZI?II FERMIERI! Agroinfo 09 decembrie 2020 VOCEA FERMIERULUI. Nu mai putem s? continu?m s? d?m subven?ii pe post de ajutor social pentru a?a-zi?ii fermieri. Subven?iile trebuie date celor care produc pentru pia?? ?i pot aduce m?ncare ieftin? ?n magazine, a spus fermierul Ovidiu Oni?or, director executiv Ada Prod Com. De?ine peste 280 de vaci de lapte ?i 1000 de hectare ?n jude?ul Cluj. Pe 20 noiembrie 2020, fermierul a participat ?n calitate de speaker la cea de-a cincea edi?ie a Forumului Interna?ional al Marilor Fermieri – RALF.?Vorbim ast?zi despre 800 de mii de fermieri ?n Rom?nia. Unul dintre principalele criterii care indic? nivelul de performan?? al agriculturii dintr-o ?ar? este num?rul de fermieri raportat la popula?ia ??rii. Eu cred c? ne-am descurca foarte bine ?i cu 80.000 de fermieri. Trebuie s? g?sim solu?ii pentru a defini no?iunea de fermier activ. Nu mai putem s? continu?m s? d?m subven?ii pe post de ajutor social pentru a?a-zi?ii fermieri. Subven?iile trebuie date celor care produc pentru pia?? ?i pot aduce m?ncare ieftin? ?n magazine.? O alt? problem? pe care o avem este lipsa planurilor parcelare, a cadastrului ?n Rom?nia. De ani de zile se discut? c? suntem ?n pericol s? pierdem subven?iile pentru c? nu se elaboreaz? aceste planuri parcelare. De unul singur este foarte greu s? intabulezi pentru c? prim?ria sus?ine c? p?n? nu exist? un plan parcelar ?i nu are o viziune unitar? asupra terenului, nu te poate b?ga pe tine ?n mijlocul parcelei. ?n Ardeal situa?ia este foarte grav?. Cred c? sub 10% dintre terenuri sunt intabulate ?i acelea probabil c? sunt p??uni sau composesorate, dar ca teren agricol arabil individual, foarte pu?ine. Trebuie s?-i determin?m pe primari s? fac? aceste intabul?ri, chiar dac? de cele mai multe ori ei nu au nici un interes s? desc?lceasc? situa?ia.De 28 de ani m? ocup de agricultur?, dar nu v?d s? fie f?cu?i pa?i semnificativi ?n aceast? direc?ie legat? de terenuri. Este nevoie de termene clare pentru a se finaliza punerea ?n posesie ?i elaborarea planurilor parcelare. Cred c? trebuie s? avem ?n vedere ?i c?, chiar dac? se face un plan parcelar, apare extrasul CF pe de?in?torul titlului de proprietate, care de cele mai multe ori e decedat. De mult ori, titlul de proprietate are ?apte proprietari, to?i deceda?i. Ca s? faci actele la zi pentru utilizator este foarte complicat, dac? nu chiar imposibil, pentru c? multe terenuri s-au v?ndut, sau s-au ?mp?r?it ?ntre fra?i f?r? acte. Ar trebui g?sit? o solu?ie simpl?. Dac?, de exemplu, terenul este declarat la registrul agricol pe unul dintre utilizatori, sau terenul a fost v?ndut printr-un contract scris de m?n? acum 15 ani, s? se dea un termen de 5-6 luni prin care to?i cei care au lucruri de revendicat s? o fac?, dup? care terenul s? r?m?n? utilizatorului, de?in?torului terenului de la registrul agricol. Altminteri, risc?m s? derul?m ni?te procese de intabulare care se vor ?ntinde la infinit. Pe l?ng? registrul agricol exist? ?i baza de date APIA, ?i alte chei de control astfel ?nc?t actul juridic s? se fac? legal, dar f?r? a chema ?n judecat? pe nepo?ii nepo?ilor. Trebuie s? se g?seasc? neap?rat o solu?ie pentru elaborarea planurilor parcelare pentru ca utilizatorul s? ajung? s? fie trecut pe actul de proprietate,” a spus Ovidiu Oni?or. ? RALF 2020 – Forumul Interna?ional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, ?n parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro Rom?nia ?i Agricloud.?OFICIAL! Noi condi?ii pentru subven?iile APIA. Proces simplificat pentru fermieri 9 decembrie 2020Proses simplificat pentru fermierii rom?ni care vor s? primeasc? subven?iile APIA! Pre?edintele Rom?niei a semnat ast?zi Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea ?i completarea Ordonan?ei de urgen?? a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de pl??i care se aplic? ?n agricultur? ?n perioada 2015-2020 ?i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ??ile agricole ?i alte forme de asociere ?n agricultur?.Astfel, odat? cu publicarea legii ?n monitorul oficial, fermierii nu vor mai fi nevoi?i s? depun? adeverin?a de la Prim?rie pentru a ob?ine subven?iile APIA. ?n schimb, adeverin?ele vor fi eliberate direct de c?tre Prim?rie la solicitarea APIA.”Prim?riile pe raza c?rora se afl? terenurile agricole sunt obligate s? elibereze adeverin?ele conform ?nscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consim??m?ntul scris prealabil al fermierului”, se arat? ?n textul legii.Pentru a primi subven?ia APIA, fermierii trebuie s? ”s? prezinte la depunerea cererii unice de plat? sau a modific?rilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc c? terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se afl? la dispozi?ia lor, cu excep?ia adeverin?elor conform ?nscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civil? a unit??ilor administrativ-teritoriale, dac? este cazul. Documentele care fac dovada c? terenul agricol se afl? la dispozi?ia fermierului trebuie s? fie ?ncheiate ?naintea depunerii cererii unice de plat? ?i trebuie s? fie valabile la data depunerii cererii”.Legea mai stipuleaz? ?i faptul c? fermierii persoane fizice trebuie s? depun? la APIA o declara?ie pe proprie r?spundere c? ??i lucreaz? terenul agricol ?i c? de?in documente doveditoare. Declara?ia va fi depus? odat? cu cererea unic? de plat?.?Pentru a intra ?n vigoare, noua lege trebuie publicat? ?n Monitorul Oficial. Aceasta se va aplica ?n urm?toarea campanie de depunere a cererilor, pentru pl??ile directe din 2021.Principalele probleme cu care s-au confruntat fermierii in ultimii doi ani. Iata despagubirile care au fost acordate decembrie 9, 2020 Grindina, furtunile si ploile torentiale sunt fenomenele naturale care au generat cele mai mari pierderi pentru fermieri si care au dus la plata celor mai mari despagubiri pentru culturile agricole, atat in anul 2019, cat si in 2018, reprezentand 96,3% din totalul despagubirilor acordate agricultorilor, reiese din datele Uniunii Societatii de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR).In contextul fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care provoaca pierderi importante in agricultura, fermierii romani isi pot proteja investitiile prin intermediul politelor de asigurari agricole. Cu toate acestea, doar 22% din terenul arabil al Romaniei (aproximativ 2 milioane de hectare, din totalul de 8,3 milioane de hectare) este asigurat.Avand in vedere evenimentele petrecute in ultimele luni, UNSAR lanseaza joi un ghid cu informatii utile despre politele de asigurari agricole dedicat fermierilor. Materialul isi propune sa raspunda celor mai frecvente intrebari legate de aceste produse si de riscurile asigurate.Lansarea ghidului vine si in contextul in care fermierii pot beneficia de un program de subventionare a primelor pentru asigurarile de culturi, cu o valoare totala de 40 milioane euro – Submasura 17.1 ?Prime de asigurare a culturilor”, relansata de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) in acest an. Subventiile pot fi accesate pana in noiembrie 2020, conditiile detaliate fiind prezentate pe site-ul MADR.?Subventionarea primelor platite reprezinta un sprijin real pentru fermieri. Volatilitatea fenomenelor meteo din ultimii ani indica o noua realitate cu care se confrunta sectorul agricol si fermierii – dat fiind inclusiv contextul schimbarilor climatice, al caror impact este asteptat sa creasca in perioada urmatoare. Asigurarile agricole reprezinta un instrument ce are ca scop stabilitatea financiara a producatorilor agricoli si care ii poate proteja de pierderile cauzate de astfel de fenomene”, a declarat Adrian MARIN, presedintele UNSAR.Prin achizitia unei polite de asigurare agricola, fermierii pot beneficia de protectie financiara impotriva fenomenelor climatice nefavorabile precum inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul, tornada, seceta sau arsita.Subven?ia la usturoi 2020 – pu?in peste 1.500 euro la hectar, cuantum anun?at la DAJ! Ramona Dasc?lu - 9 decembrie 2020 Subven?ia la hectar pentru cultura de usturoi – cuantum pentru fermieri ?n 2020. Anul acesta, subven?ia va fi cu 50% mai mic? ca anul trecut, astfel c? fermierii vor primi pu?in peste 1.500 de euro la hectarul de usturoi, ?n loc de 3.000 de euro, cum s-a anun?at ini?ial, ?n prim?var?.Direc?ia Agricol? Jude?ean? (DAJ) Olt a primit o adres? prin care este anun?at? c? subven?ia va fi de doar 1.500 de euro. La nivelul jude?ului Olt sunt 176 de fermieri eligibili.”La usturoi li se va diminua subven?ia, am primit adres?, suma va fi mai mic? cu aproape 50%. Vor primi pu?in peste 1.500 de euro ?n loc de 3.000 de euro la hectarul de usturoi. Din 238 de fermieri care s-au ?nscris ?n Programul Usturoiul au r?mas 176 eligibili, pentru 200 de hectare. Refacem situa?ia, luni am primit adres? cu suma ce revine fiec?ruia, solicit?m ?i a?tept?m s? primim banii”, a declarat directorul Direc?iei pentru Agricultur? Jude?ean? Olt, Gabriela Andronie pentru 10news.ro.Ministrul Adrian Oros a anun?at ?n luna noiembrie c? bugetul alocat ajutorului de minimis pentru cultivarea usturoiului ?n acest an este de 1,5 milioane euro. De asemenea, acesta a mai spus c? ?n acest an num?rul celor care vor beneficia de subven?ia pe usturoi la nivel na?ional este de 1091.Fermierii ?i-au putut valorifica produc?ia de usturoi p?n? pe 20 noiembrie, iar p?n? pe data de 27 noiembrie au putut depune la direc?iile pentru agricultur? jude?ene documentele justificative care s? ateste valorificarea produc?iei.Conform legisla?iei ?n vigoare, pl??ile trebuie f?cute p?n? la finele anului ?n curs. AFIR si FINANTARIBanii pentru tinerii din diaspora au r?mas neaccesa?i. ”A fost un fiasco!” 9 decembrie 2020Subm?sura de instalare a tinerilor fermieri dedicat? tinerilor din diaspora a fost anun?at? cu entuziasm de reprezentan?ii de la Ministerul Agriculturii, ?ns? se pare c? acest entuziasm nu s-a transpus ?i ?n proiecte concrete. Din p?cate, cei 20 de milioane de euro alocate pentru ace?ti fermieri au r?mas neaccesa?i anul acesta. Posibilele cauze care au dus la aceast? situa?ie au fost discutate ?n emisiunea ”Agricultura la Raport” de realizatorul Ovidiu Ghinea ?i cei doi consultan?i invita?i.”?n anul 2020 am avut o sesiune pe subm?sura 6.1 – instalarea t?n?rului fermier, unde am avut un buget mai slab dec?t ?n anii trecu?i. El a fost ?mp?r?it ?n dou? bugete: 23 milioane euro pentru tinerii fermieri din Rom?nia ?i 20 milioane euro pentru tinerii fermieri din diaspora.Zilele trecute a fost publicat un raport. Mare parte din cele 23 milioane euro pentru tinerii din Rom?nia au fost cheltuite, dar, din p?cate banii din diaspora au r?mas neaccesa?i. ?n prima sesiune a fost un proiect care a fost neeligibil ?i nu s-a cheltuit niciun ban, iar ?n a doua sesiune au fost ?n jur de 9 proiecte, dar niciunul nu intr? la finan?are, fiindc? regulile sunt clare ?i precise iar oamenii nu pot s? fac? un proiect a?a din scurt. Sesiunea a fost deschis? ?n august, ?nregistrarea la APIA trebuia f?cut? de mult, firma ?i autorizarea trebuia f?cut? din prim?var?, beneficiarul trebuia s? urmeze ?i un curs de calificare… Lucrurile nu au func?ionat cum ar fi trebuit s? func?ioneze. Practic, au fost un fiasco cele 20 de milioane de euro. Presupun c? aceast? sesiune va fi deschis? ?i ?n 2021”, a precizat consultantul Florin Istrate pentru AGRO TV.”Normal, un program pentru diaspora ar trebui stabilit de anul acesta pentru la anul, pentru ca t?n?rul fermier s? poat? s?-?i preg?seasc? tot cei trebuie ca s? depun? un proiect eligibil. Altfel e foarte greu. A fost lansat ?n prip?”, a completat consultantul Leonida V?rzaru.493 de tineri fermieri vor beneficia de fonduri europene ?n valoare de 20,2 mil euro meatmilk 9 decembrie 2020 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale informeaz? c? a finalizat evaluarea tuturor cererilor tinerilor fermieri pentru finan?area exploata?iilor agricole, depuse ?n sesiunea derulat? la nivel na?ional ?i, pentru prima oar?, ?n diaspora la nivelul ?ntregii Uniuni Europene, ?n perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020. AFIR a primit online 778 de solicit?ri de finan?are ?n valoare total? de 31.870.000 de euro. Dintre acestea, 10 cereri de finan?are, ?nsum?nd 410.000 de euro, au fost depuse de c?tre tinerii fermieri rom?ni care lucreaz? ?n str?in?tate (componenta diaspora). Cele mai multe solicit?ri de finan?are, 200, au fost depuse de tinerii fermieri pentru investi?ii ?n horticultur?, valoarea lor fiind de 8,16 milioane de euro. De asemenea, AFIR a primit 146 de cereri de finan?are pentru culturi de c?mp, cu o valoare de 5,94 milioane de euro. Pentru culturi mixte, 138 de tineri fermieri au depus solicit?ri de finan?are ?n valoare de 5,63 milioane de euro. Totodat?, o alt? ramur? agricol? care a prezentat interes este apicultura, pentru care s-au depus 97 de cereri de finan?are, ?n valoare de 3,88 milioane de euro. Cu privire la investi?iile mixte, at?t vegetal, c?t ?i zootehnic, AFIR a primit 81 de solicit?ri de finan?are, ?nsum?nd 3,43 de milioane de euro.Pentru cre?terea bovinelor de lapte, 75 de tineri fermieri au depus proiecte, valoarea investi?iilor solicitate fiind de 3,12 milioane de euro. Alte 22 de cereri de finan?are s-au depus la AFIR pentru investi?ii ?n ferme mixte de animale, cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro. Pentru investi?ii ?n cre?terea ovinelor, caprinelor ?i bovinelor de carne, 10 tineri fermieri au depus cereri de finan?are ?n valoare de aproximativ jum?tate de milion de euro.Din totalul proiectelor depuse ?n sesiunea din acest an, au fost selectate pentru finan?are 493 de proiecte, ?n valoarea total? de 20,2 milioane de euro. Selec?ia proiectelor a fost f?cut? ?n func?ie de punctajul ob?inut de fiecare proiect ?n parte ?i de criteriile de departajare, ?n limita fondurilor disponibile.Fondurile nerambursabile pentru finan?area proiectelor eligibile sunt asigurate prin subm?sura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020 (PNDR 2020).ALTELEADRIAN ORO?:''40% din fermele din Rom?nia sunt gospod?riile bunicilor,care nu vor rezista pe pia?? dac? nu se asociaz?'' G.U. Miscellanea / 09 decembrie Din totalul fermelor din Rom?nia, 40% reprezint? de fapt gospod?riile bunicilor ?i p?rin?ilor no?tri de la ?ar?, care ?ns? nu au nicio ?ans? s? reziste pe pia?? dac? nu se asociaz? ?n cooperative, a afirmat, ast?zi, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, ?ntr-o conferin?? online, conform Agerpres."Am aici o situa?ie care m-a ?ngrijorat ?nc? de la ?nceput: peste 40% din teren ?n Rom?nia este lucrat de 0,56% dintre fermieri, ?n ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur c? nu este neap?rat r?u, mai ales ?n unele zone ale ??rii, unde se face un anumit tip de agricultur?. Dar alte 40% din suprafa?a lucrat? este lucrat? de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, ?n ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie s? recunoa?tem c? majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe pia??. Sunt acele gospod?rii ale popula?iei, ale bunicilor no?tri, ale p?rin?ilor no?tri, care fac o agricultur? de subzisten?? care ?ntotdeauna este sus?inut? de o pensie sau de un salariu", a precizat ministrul.El a subliniat c? aceste mici ferme nu vor rezista singure, iar singura solu?ie este asocierea lor ?n cooperative."Ar trebui ca ?n aceast? perioad? de ?apte ani s? reu?im ca c?t mai multe din aceste ferme s? devin? comerciale, care s? reziste pe pia??, iar acest lucru nu se poate dec?t dac? ace?ti oameni se asociaz? ?n cooperative. Am c?utat peste tot ?n Europa ?i nu exist? alt? form? de supravie?uire pentru un fermier mic, chiar ?i pentru un procesator mic, dac? nu face parte din asemenea cooperativ?", a men?ionat Oros.Ministrul a ar?tat c? el crede ?n ferma de familie, specific? satului rom?nesc, transmite Agerpres."Dar fermele de familie ?i fermierii mici nu pot exista pe pia?? f?r? aceast? asociere economic?, pe care noi o numim cooperativ?. Singura solu?ie realist?, oric?t am vrea noi s? g?sim alte solu?ii, care rezolv? foarte multe probleme ale fermelor mici ?i ale celor de familie este aceast? cooperativ?", a sus?inut oficialul guvernamental.El a ar?tat c?, ?n ?ar?, a g?sit mult? reticen?? la aceast? idee din partea fermierilor mai ?nainta?i ?n v?rst?, din zone unde nu au existat CAP-uri ?n vremea comuni?tilor."Cei de v?rsta mea sau mai mari ?mi spuneau "Domnule ministru, cum s? ne asociem? C? aici la noi ?n munte nici Ceau?escu nu a f?cut CAP-uri". Sigur c? este foarte greu s? le explici unor oameni care g?ndesc a?a sau care reac?ioneaz? a?a s? le explici ce important este s? se asocieze ca s?-?i creasc? puterea de negociere, s? poat? s?-?i procure imputuri la pre?uri rezonabil?, s? poat? s?-?i v?nd? ?ntotdeauna produc?ia, s? poate s?-?i integreze produc?ia. E foarte greu", a continuat Oros.?n schimb, din fericire, el a ar?tat c? fermierii tineri au ?n?eles aceste lucruri ?i sunt mai deschi?i."Eu am mare ?ncredere c? genera?ia t?n?r? va face lucrul acesta. Este mult mai pragmatic. Ei nici m?car nu le-au apucat, doar au auzit de CAP-uri ?i sunt convins c?, cu un sprijin foarte bine articulat, vizionar, privind modul ?n care se va finan?a agricultura ?n urm?tori ?apte ani, se pot ob?ine rezultate foarte bune", a mai spus ministrul Agriculturii.Legea Camerelor Agricole – neconstitu?ional?! CCR a admis sesizarea Pre?edintelui Iohannis! Ramona Dasc?lu - 9 decembrie 2020 Legea Camerelor Agricole a fost declarat? neconstitu?ional? de c?tre CCR! Curtea Constitu?ional? a Rom?niei (CCR) a decis ast?zi, miercuri – 9 decembrie, cu unanimitate de voturi, admiterea sesiz?rii pre?edintelui Klaus Iohannis ?n leg?tur? cu modificarea Legii privind camerele pentru agricultur?, industrie alimentar?, piscicultur?, silvicultur? ?i dezvoltare rural?.Conform unui comunicat de pres? al CCR, Curtea a admis obiec?ia de neconstitu?ionalitate formulat? de Pre?edintele Rom?niei ?i a constatat c? este neconstitu?ional?, ?n ansamblul s?u, Legea privind camerele pentru agricultur?, industrie alimentar?, piscicultur?, silvicultur? ?i dezvoltare rural?.Decizia este definitiv? ?i general obligatorie. Argumentele re?inute ?n motivarea solu?iilor pronun?ate de Curtea Constitu?ional? vor fi prezentate ?n cuprinsul deciziilor, care se vor publica ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I.……………………….LEGISLATIVLegisla?ie rom?neasc? Decizia nr. 777/2020 referitoare la respingerea obiec?iei de neconstitu?ionalitate a Legii pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, Curtea Constitu?ional? - CCR Publicat ?n Mof I nr. 1197 din 09.12.2020. A intrat ?n vigoare la 09.12.2020Hot?r?rea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului na?ional de cercetare-dezvoltare ?i inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), Guvernul Rom?niei Modificat de HG 1032/2020 la 09.12.2020Hot?r?rea nr. 1032/2020 privind modificarea ?i completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului na?ional de cercetare-dezvoltare ?i inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III), Guvernul Rom?niei Publicat ?n Mof I nr. 1199 din 09.12.2020. A intrat ?n vigoare la 09.12.2020Ordinul nr. 4660202/2020 privind instituirea carantinei zonale la nivelul localit??ii Sighi?tel din comuna C?mpani, jude?ul Bihor, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Modificat de Ordin 2020 la 09.12.2020Ordinul nr. 4660315/2020 privind ridicarea carantinei zonale instituite pentru satul Sighi?tel din comuna C?mpani, jude?ul Bihor, Departamentul pentru Situa?ii de Urgen?? Publicat ?n Mof I nr. 1199 din 09.12.2020. A intrat ?n vigoare la 09.12.2020Legisla?ie european? Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2006/2020 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri ?n 2020 din cauza dep??irii cotelor de pescuit pentru alte stocuri ?n anii preceden?i ?i de modificare a Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/1247, Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 414 din 09.12.2020. Va intra ?n vigoare la 16.12.2020Regulamentul de punere ?n aplicare nr. 2008/2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 702/2014, (UE) nr. 717/2014 ?i (UE) nr. 1388/2014 ?n ceea ce prive?te perioada lor de aplicare ?i alte ajust?ri relevante (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 414 din 09.12.2020. Va intra ?n vigoare la 10.12.2020Decizia de punere ?n aplicare nr. 2010/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere ?n aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite m?suri de protec?ie viz?nd focarele de grip? aviar? ?nalt patogen? din anumite state membre [notificat? cu num?rul C(2020) 8910] (Text cu relevan?? pentru SEE), Comisia European? Publicat ?n JO L nr. 414 din 09.12.2020. A intrat ?n vigoare la 09.12.2020.………………….INTERNEFERMIERUL DIMITRIE MUSC?: VA FI TRAGEDIE DAC? MINISTERUL AGRICULTURII NU LUPT? PENTRU NEONICOTINOIDE!Agroinfo 09 decembrie 2020 DISPARE SAU NU FLOAREA SOARELUI DIN ROM?NIA? Unul dintre cei mai mari fermieri din Rom?nia, Dimitrie Musc?, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici, jude?ul Arad, care exploateaz? 7500 de hectare, sus?ine c? interzicerea neonicotinoidelor va duce la dispari?ia culturii de floarea-soarelui din Rom?nia.Am observat c? s-a vorbit despre neonicotinoide ?i a? vrea s? atrag aten?ia ?ntr-un mod cu totul ?i cu totul deosebit. ?n anul care urmeaz? sau ?n doi ani de zile cultura de floarea-soarelui va fi scoas? din Rom?nia. Poate chiar deranjeaz? c? am fost pe locul 1, 2 ?n Europa la produc?ii. ?i anul acesta am avut dreptate c?nd am spus c? suprafe?ele ?i produc?iile de floarea-soarelui din ?ar? se vor reduce ?i iat? am ajuns ca suprafe?ele de floarea-soarelui s? se diminueze. Va fi o tragedie pentru anii care urmeaz? dac? Ministerul Agriculturii ?nu se lupt?” pentru ceea ce ?nseamn? neonicotinoide. Avem nevoie de mai multe ?nt?lniri cu factorii de r?spundere, cu factorii care vin din produc?ie. Neonicotinoidele scoase de la floarea-soarelui duce floarea-soarelui ?n Rom?nia la zero hectare, a spus fermierul Dimitrie Musc?, la la cea de-a cincea edi?ie a Forumului Interna?ional al Marilor Fermieri – RALF.Neonicotinoidele sunt un subiect sensibil care a st?rnit mereu o disput? aprins? ?ntre fermieri ?i apicultori. Sunt substan?e pentru care este nevoie de derogare de la Uniunea European?, multe ??ri nu mai folosesc aceste substan?e, le-au interzis la presiunea activi?tilor pentru mediu ?i a apicultorilor, care sus?in c? sunt extrem de d?un?toare pentru albine ?i, implicit, pentru via??. Recent, Alian?a pentru Agricultur? ?i Cooperare din Rom?nia a depus o nou? cerere?pentru derogare la Ministerul Agriculturii pentru ob?inerea unei autoriza?ii de folosire a neonicotinoidelor la culturile de porumb ?i floarea soarelui. Fermierii sus?in c? nu doar suprafe?ele?cu floarea soarelui se vor reduce f?r? neonicotinoide, ci ?i cele cultivate cu porumb. Pe de alt? parte, ?n perioada care urmeaz?, ?n noua politic? agricol? comun?, Uniunea European? insist? pentru o reducere drastic? a pesticidelor, pentru o arhitectur? verde, o agricultur? c?t mai prietenoas? cu mediul ?i clima ?i pentru protejarea albinelor ?i a altor insecte polenizatoare. FERMIERUL MUSC?: DSV-urile MERG LA OAMENI ?N CURTE, OMOAR? PORCUL ?I NOI IMPORT?M CARNE DE PORC DIN TOAT? LUMEA! Agroinfo 09 decembrie VOCEA FERMIERULUI. Cum vre?i s? facem ceva cu ?ara aceasta c?nd eu spun c? este un sabotaj pentru economia rom?neasc?, un sabotaj pentru agricultura rom?neasc?. Import?m carne de porc din toat? lumea, spune fermierul Dimitrie Musc?, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici?care exploateaz? 7500 de hectare ?n jude?ul Arad, de?ine ferme de vite ?i de porci.Fermierul consider? c? mistre?ii sunt principalul vector de r?sp?ndire al pestei porcine africane, iar num?rul acestora nu e redus de v?n?tori. V?n?torii sunt ni?te bandi?i, ei se laud? c? au ?i ceva bani ?i nu se poate face nimic, nu po?i intra peste ei, mai spune fermierul.?n jude?ul Arad sunt cele mai mari rezerve de porci mistre?i. De c?nd au ?nceput focarele ?i p?n? la ora actual? s-au ?mpu?cat 45 de focare. ?n condi?iile acestea vin DSV-urile, merg la oameni ?n curte ?i omoar? porcul, ?l ?ngroap? ?i asta este tot. Nimeni nu face absolut nimic pentru distrugerea mistre?ilor care sunt principalul vector. Noi am avut ?n fiecare mar?i ?nt?lnire la prefectura jude?ului Arad. Prefectul este un om cumsecade, dar v?n?torii sunt ni?te bandi?i, ei se laud? c? au ?i ceva bani ?i nu se poate face nimic, nu po?i intra peste ei. Nu este adev?rat! Vreau s? fie clar pentru toat? ?ara: porcii mistre?i vin s? bea ap?, iar v?n?torii nu trebuie dec?t s? ?i a?tepte la fluviile de ap? ?i acolo ?i ?mpu?c? f?r? drept apel. Restul sunt pove?ti v?n?tore?ti pur ?i simplu.Cum vre?i s? facem ceva cu ?ara aceasta c?nd eu spun c? este un sabotaj pentru economia rom?neasc?, un sabotaj pentru agricultura rom?neasc?. Import?m carne de porc din toat? lumea. Cu asemenea probleme pe care eu vi le spun acum, nu cred c? ?ara rom?neasc? mai are vreo ?ans?. A r?mas agricultura care s? ?in? economia ??rii, care s? fie viabil? ?i iat? c? ?i nou? ne pune?i be?e ?n roate.De c?nd exist? agricultura, dup? anii 90, aceast? mare discrepan?? ?i discordie ?ntre fermierii mici ?i fermierii mari. Nu avem nimic de ?mp?r?it unii cu al?ii, din contr?. am c?utat ca rela?ia s? fie bun?, s? ?mp?rt??im din cuno?tin?e ?i din experien??, a spus Dimitrie Musc?, la cea de-a cincea edi?ie a Forumului Interna?ional al Marilor Fermieri – RALF.Noi suntem ?n vestul s?lbatic, ?mi place s? spun acest lucru, o regiune de care Dumnezeu a fost mai aproape anul acesta, o regiune ?n care am avut p?n? la aceast? dat? 602 litri de precipita?ii ?i ?n condi?iile acestea pot s? v? spun c? am avut rezultate foarte bune. A fost un an bun pentru noi de?i s-a lucrat ?n condi?ii greoaie, satisfac?iile sunt mari. Am reu?it s? facem ?n condi?ii de neirigat 12.000 de kg boabe la hectar pe 2800 de hectare de p?m?nt din 2 societ??i. Noi am f?cut 7109 kg de porumb la hectar, 3800 de kg de soia, 62 de tone de porumb siloz.Zona de Vest a ??rii care nu este destul de apreciat?, ?ns? ea poate hr?ni jum?tate din ?ara rom?neasc?. Am observat c? s-a vorbit despre neonicotinoide ?i a? vrea s? atrag aten?ia ?ntr-un mod cu totul ?i cu totul deosebit. ?n anul care urmeaz? sau ?n doi ani de zile cultura de floarea-soarelui va fi scoas? din Rom?nia. Poate chiar deranjeaz? c? am fost pe locul 1, 2 ?n Europa la produc?ii. ?i anul acesta am avut dreptate c?nd am spus c? suprafe?ele ?i produc?iile de floarea-soarelui din ?ar? se vor reduce ?i iat? am ajuns ca suprafe?ele de floarea-soarelui s? se diminueze. Va fi o tragedie pentru anii care urmeaz? dac? Ministerul Agriculturii ?nu se lupt?” pentru ceea ce ?nseamn? neonicotinoide. Avem nevoie de mai multe ?nt?lniri cu factorii de r?spundere, cu factorii care vin din produc?ie. Neonicotinoidele scoase de la floarea-soarelui duce floarea-soarelui ?n Rom?nia la zero hectare. Vreau s? v? mai spun un lucru: calitatea absolven?ilor las? de dorit. Probabil c? vina este a Ministerului ?nv???m?ntului. Se dau bani doar pentru num?rul de studen?i. Nu este bine ceea ce ?nt?mpl?. Vin foarte slab preg?ti?i, nu ?tiu la ce ad?ncime se ?ns?m?n?eaz? o cultur?. Nu ?tiu ce ?nseamn? densitatea de plante pe hectar, deci este o mare tragedie. Nu vorbim de ce ?nseamn? genetic?, pedologie ?i a?a mai departe. Dac? nu ?i pune?i pe studen?i s? ?nve?e carte c?nd se vor trezi ?n intemperiile naturii vor fugi ?i iat? cum num?rul celor care fac agricultur? se reduce de la un an la altul. Este un lucru asupra c?ruia eu am atras aten?ia de multe ori ?i spun acest lucru ?n urma impactului pe care l-am avut cu foarte mul?i absolven?i care au venit s? la Curtici sau la Olari. Este o treab? destul de grea, nu poate s? intre oricine ?i sunt pu?ini cei care fac fa?? tehnologiei, de aceea ?i produc?iile sunt de top ?i rezultatele financiare sunt top pentru c? suntem o unitate care nu are datorii, suntem o unitate care de ani de zile nu mai lucreaz? cu credite ?i ?n fiecare an investim cam 2 de euro din surse proprii.A? vrea s? v? spun c? sunt nemul?umit de ceea ce va urma ?n agricultura rom?neasc?. Noi ?n vestul ??rii ne confrunt?m cu o problem?. Cei care vor s? transporte gaze de ?ist ?n zona de Vest, respectiv este un acord semnat ?ntre ANRM Bucure?ti ?i Mol Ungaria. Acesta problem? se poate rezolva la nivel de guvern ?i la nivel de stat. Nu distruge?i ceea ce are un poten?ial deosebit. Este p?cat! Nu l?s?m nimic copiilor no?tri. Aceasta problema cu gazele ?ist este una de interes na?ional. Popula?ia se ?nmul?e?te, produc?ia de hran? scade pentru c? s-au restr?ns suprafe?ele prin construc?ii, a mai spus fermierul din Arad. RALF 2020 – Forumul Interna?ional al Marilor Fermieri este un proiect realizat de BORO Communication, ?n parteneriat cu Corteva Agriscience, CEC Bank, FMC Agro Rom?nia ?i Agricloud.FERMIERII CARE TRUDESC PE 5 HECTARE, MAI S?RACI DEC?T ?OMERII!Agroinfo 09 decembrie 2020 - MUNCESC DIN GREU, DAR SUNT LA LIMITA SUPRAVIE?UIRII. Trudesc pe suprafe?e de?p?n? la 5 hectare de teren agricol, dar sunt la limita supravie?uirii, au venituri mai mici dec?t cei care a?teapt? lun? de lun? ajutorul de ?omaj. Este vorba despre fermierii mici din Rom?nia. Concluzia trist? este relevat? de un studiu prezentat de pre?edintele Ligii Asocia?iilor Produc?torilor Agricoli din Rom?nia (LAPAR), fermierul Nicu Vasile.Fermierii cu p?n? la?5 hectare de teren agricol?au un venit mult mai mic decat rom?nii afla?i??n ?omaj, a declarat fermierul Nicu Vasile, pre?edintele LAPAR,??n cadrul unei conferin?e, organizat? recent la Academia de ?tiin?e Agricole. Potrivit studiului prezentat de pre?edintele LAPAR, Rom?nia nu este capabil??s?-?i hr?neasc? proprii cet??eni. Avem 33% din cele 10,3 milioane de ferme europene, dar Rom?nia contribuie cu doar 3,4% din produc?ia standard a Uniunii Europene. 93% din exploata?iile agricole din ?ara noastr??sunt?ferme de subzisten??, trei sferturi?lucrau mai pu?in de?dou? hectare ?i mai mult de un sfert?erau gestionate de fermieri cu v?rsta mai mare de 65 de ani.Potrivit aceluia?i studiu, Rom?nia are 578.092 de ferme ?ntre 1 ?i 5 hectare, care exploateaz? o suprafa?? de 1.401.799 ha, 180.388 de ferme ?ntre 5 ?i 30 ha cu o suprafa?? total? de 1.813.848 ha ?i 28.181 de ferme lucreaz? ?ntre 30 ?i 50 ha, cu o suprafa?? total? de 1.732.889 ha. Sunt ferme expuse, ele neav?nd un regim fiscal, sunt ferme de subzisten??, pl?tesc TVA la facturi, dar nu pot cere TVA nefiind fiscalizate. Sunt fermele care vor intra primele ?n faliment, sus?ine studiul LAPAR. UMILITOR PRE?UL PL?TIT CRESC?TORILOR ROM?NI DE VACI PENTRU UN LITRU DE LAPTE ECOLOGIC!Agroinfo 09 decembrie 2020 CRESC?TORII, STRIVI?I ?NTRE PRE?UL UMILITOR ?I LIPSA AJUTOARELOR. Eticheta de produs ecologic salt? pre?urile pe rafturile magazinelor. ?n timp ce consumatorii pl?tesc mai mult pentru un produs alimentar ecologic, cresc?torii rom?ni de animale?sunt?nevoi?i s? accepte?un pre? de nimic pentru laptele de vac? atestat ecologic, 90 de bani/litru. Umilitor ?i ridicol pre?!?Ce le-a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, cresc?torilor de vaci nec?ji?i c??truda lor nu e pre?uit?.Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a relatat ast?zi, 9 decembrie 2020, discu?ia pe care a avut-o cu cresc?torii rom?ni de vaci din zona Dornelor, care au f?cut eforturi mari pentru ca produc?ia de lapte ob?inut? ?n fermele lor s? fie atestat? ecologic. Am fost ?n foarte multe locuri ?i la cresc?torii de animale, de vac? de lapte, de exemplu, ?n zona Dornelor, unde primeau un pre? ridicol, umilitor, 90 de bani pe litrul de lapte ecologic, ei av?nd deja produc?ie ecologic? autorizat? ?i ?nregistrat?. Primeau 90 de bani ?i-mi spuneau: domnule ministru, scoate?i ni?te m?suri s? vin? unii s?-?i fac? ni?te f?bricu?e de lapte c? noi avem nevoie aici de ni?te f?bricu?e de lapte mici, nu de din alea mari. ?i le spuneam: m?i, fra?ilor, dac? o s? facem iar??i f?bricu?e de lapte ?i o s? d?m banii altora, nu vou?, o s? se ?nt?mple dou? lucruri. ?n primul r?nd, cei care vor avea f?bricu?ele de lapte o s? v? dicteze ?n continuare pre?ul ?i tot 90 de bani o s? v? dea, dar, mai grav, o s? fie tenta?i, la un moment dat, s? v?nd?, cum au f?cut ?i acum, s? v?nd? unuia mai mare care, ?n c??iva ani, va avea iar??i monopolul ?i iar??i o s? v? striveasc? cu pre?urile. Deci, neap?rat, toate facilit??ile astea, de depozitare ?i procesare, trebuie s? fie neap?rat ale produc?torilor. Altfel, totdeauna produc?torul care este veriga cea mai slab? ?n acest lan? valoric, totdeauna produc?torul va fi cel care va suferi, pentru c? procesatorul ?i comerciantul se descurc?, el ??i rezolv? problema pun?nd presiune la pre?ul pe care-l ofer? la produc?tor. Deci, cel pu?in partea de depozitare ?i procesare trebuie s? fie neap?rat, mai ales ?n zona aceasta a fermelor mici, neap?rat trebuie s? fie ale produc?torilor primari, a povestit ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n cadrul webinarului Asocierea Fermierilor: Solu?ia pentru Agricultura Verde ?i Modern?. Studiu: Micii fermieri romani increzatori fata de viitoarea PAC. Cei mari, mai putin! Agrostandard | 9 December, 2020 | Micii fermieri romani sunt mai increzatori vizavi de implementarea noii PAC, fata de cei mari, care sunt mai putin optimisti, potrivit studiului ?Implementarea noii Politici Agricole Comune in Romania. Tendinte si posibil impact” lansat de eurodeputata Carmen Avram. Desi prevederile noii Politici Agricole Comune sunt putin cunoscute in Romania, surpriza studiului o reprezinta optimismul fermierilor romani cu privire la reforma agricola. Cu toate acestea, gradul de optimism e valabil, mai degraba, pentru fermele de dimensiuni mai mici. Gradul de optimism scade odata cu cresterea suprafetei exploatate a fermei. Fermierii mari, desi mai bine informati, sunt mai putin increzatori. Astfel, doar 36% dintre fermierii cu suprafete peste 2.000 ha cred ca performanta fermei va creste prin implementarea noii PAC, spre deosebire de 79% in cazul celor care au intre 100 si 299 ha, care se declara, intr-un procent mai mare, nepregatiti pentru ceea ce urmeaza.In ceea ce priveste tintele strategiei ?De la ferma la furculita” si ale strategiei pentru Biodiversitate, 58% dintre fermieri cred ca reducerea cantitatii de pesticide si ingrasaminte in ferma va conduce la cresterea costurilor operationale ale fermei, iar 65% dintre respondenti considera ca dezvoltarea suprafetelor exploatate ecologic va conduce, de asemenea, la cresterea costurilor in ferma.Rezultatele acestui studiu, primul si singurul din Romania, au fost prezentate in cadrul evenimentului de fondatorul companiei Stratesys Vectors SRL, Laurentiu Asimionesei. Documentul complet poate fi consultat aici: evenimentul de lansare au participat si intervenit experti atat de la Bruxelles, cat si din Romania. Invitatii au fost: Mihail Dumitru, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Agricultura din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), Oana Neagu, Director COPA-COGECA, Alexandru Stanescu, Presedintele Comisiei pentru Agricultura din Parlamentul Romaniei, Dana Rebega, Director General in cadrul Autoritatii de Management pentru PNDR, Claudiu Coada, Director General Adjunct in cadrul Agentiei de Finantare a Investitiilor Rurale, Florin Dragnia, fermier, Vlad Popescu, CEO Norofert, Costin Lianu, presedintele InterBio si Teodor Marusca, cercetator INCD Brasov.Dezbaterea online poate fi urmarita, integral, aici: Datele au fost colectate in perioada OCT-NOV 2020. Durata medie de aplicare a unui interviu a fost de 8-10 minute. A fost evaluat un esantion total de 605 fermieri respondenti la nivel national. Esantionul insumeaza 287Kha exploatate cu culturi de camp, reprezentand ferme mai mari de 30 hectare.Pia?a agricol?: Marfa din bazinul M?rii Negre e prea scump?, iar cump?r?torii se orienteaz? spre alte origini HYPERLINK ""Mihaela Prevenda Mar?i, 08 Decembrie 2020 Pia?a pentru gr?u, porumb, floarea-soarelui ?i rapi??, la data de 8 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior ?i analist.GR?UGr?ul rom?nesc se tranzac?ioneaz? ?n jurul valorii de 200 euro/ton? ?n paritatea CPT Constan?a. ??n ?ar?, pia?a intern? are ?n continuare apetit pentru calitate ?i pre?, astfel c? sloturi pentru loturi de calitate bun? vor fi apreciate ?n consecin?? pe scara pre?ului oferit, circa 1.000 lei/ton?. Rom?nia are securizat? siguran?a alimentar? p?n? la recolta nou?, privind prin prisma produsului gr?u. Consumul lunar de circa 280.000 de tone, multiplicat cu num?rul de luni p?n? la recolt?, aproximativ 7, genereaz? un num?r care este acoperit, ?n spe?? 2.000.000 de tone. ?inem totodat? ?n minte c? nivelul de export al gr?ului rom?nesc p?n? la aceast? or? nu dep??e?te 1,1 milioane tone, cu o varia?ie de 7%, astfel c? marfa rom?neasc? poate deveni un juc?tor competitiv ?n lunile de iarn? care vor urma”, apreciaz? Cezar Gheorghe.Analistul este de p?rere c?, ?n planul noilor recolte, fiecare zi care va consolida starea de vegeta?ie, ?n special ?n regiunea M?rii Negre, precum ?i ?n Europa, va face ca pre?ul de recolt? nou? s? se diminueze. ?n intervalul 1-6 decembrie 2020, ?n cota?ia SEP21, gr?ul a pierdut deja 5 euro/ton?, ajung?nd la un nivel de 187,5 euro/ton?. ?Concordat cu portul Constan?a, avem un echivalent de 170 euro/ton?, adic? 830 lei/ton?. ?n acela?i timp, lipsa apei din SUA genereaz? ne?ncredere ?n produc?ia viitoare de gr?u, lipsa precipita?iilor continu?nd ?n regiuni ?ntinse din C?mpiile Centrale ale SUA. Avem deci un balans care va contura ?n urm?toarele dou?-trei luni pia?a de agribusiness, ?n termen de pre?uri ale noii recolte de gr?u. ?ndemn, ca ?ntotdeauna, la pruden?? maxim?. 170 euro/ton? este un pre? ce poate fi un pilon al planului de management al riscului pentru cultura de gr?u, dar, la acest moment, nu mai mult de o ton? la hectar. ?n continuare, un lucru despre care se vorbe?te foarte pu?in este gr?ul fran?uzesc. Contingente ?ntregi ??i g?sesc destina?ie ?n China, iar o estimare grosier? indic? circa 2.000.000 tone care au fost exportate deja”.PORUMBPorumbul rom?nesc, sus?ine analistul, a dat semne de recul ?n privin?a nivelurilor de pre?. ?185 euro/ton?, echivalent a 900 lei/ton?, este semnul de lini?tire, cel pu?in pentru o perioad?, a cererii de export. Pia?a intern? ?nc? coteaz? la niveluri de 870 lei/ton? FCA ?n sudul Rom?niei, 800 lei/ton? ?n nord-vest, precum ?i ?n regiunea Moldovei, pentru marfa ?n STAS, ?n ceea ce prive?te umiditatea.Bazinul M?rii Negre sufer? din lips? de cump?r?tori, la nivel de FOB Constan?a ca ?i FOB porturi ucrainene. Marfa din bazinul M?rii Negre a devenit prea scump?, iar cump?r?torii se orienteaz? spre alte origini. SUA sunt unul dintre ei, cu un nivel de pre? mult mai mic fa?? de Bazinul M?rii Negre. China r?m?ne un cump?r?tor principal, dar nu este dispus? s? mai pl?teasc? pre?urile mari din Ucraina. Pe de alt? parte, indica?iile de pre? p?n? ?n luna martie-aprilie ?n porturile ucrainene nu indic? un cost de depozitare ata?at, plus cel de finan?are a stocului, ci un adaos efectiv de un euro/lun?, insuficient pentru a acoperi costurile cu depozitarea ?i finan?area. Acest aspect ne indic? diluarea cererii, precum ?i ?ncrederea ?n celelalte surse de aprovizionare, SUA ?i Brazilia”, precizeaz? Cezar Gheorghe.Pe de alt? parte, raportul USDA va aduce t?ieri de produc?ie ?n origini. Stocurile la nivel mondial se vor diminua, coroborat, desigur, cu nivelul consumului.FLOAREA-SOARELUIMajoritatea procesatorilor ?i-au acoperit v?nz?rile de ulei pe primul trimestru din 2021 (ianuarie-februarie-martie). Turcia ??i reduce apetitul de import, iar zvonurile indic? o revenire a taxelor de import, 45%, ceea ce va afecta pre?ul final al semin?elor de import.Acest aspect conduce c?tre o sc?dere a pre?ului la semin?ele de floarea-soarelui ?n paritatea CPT Constan?a, p?n? la nivelul de 575-580 USD/ton?. Dolarul slab este ?nc? un factor care conduce indirect la o diminuare a pre?ului ?n lei (4,0226 RON/1 USD) ?i c?nt?re?te greu ?n balan?a veniturilor. ??n mod normal, sf?r?itul lunii ianuarie va conduce c?tre o cre?tere a cererii din pia?? intern?. Necesarul de acoperit este trimestrul 2 (aprilie-mai-iunie). Deci, decuplarea momentan? de v?nzare va genera beneficii peste 30-50 de zile”, puncteaz? Cezar Gheorghe, consultant senior al Casei de Trading a Fermierilor.RAPI??Cota?iile echivalente AUG21 scad cu circa 2 euro/ton?, la un nivel de 386 euro/ton?. ?Cu o paritate de 1.121 euro-dolar, acest aspect, agregat cu starea de vegeta?ie actual? a rapi?ei la nivel european ?i Marea Neagr? este perfect normal? pentru perioada din an ?n care ne afl?m”, afirm? analistul.Bazinul Dornelor atrage fonduri europene 9 decembrie 2020Stirea bun? este c? Bazinul Dornelor a ?nceput s? atrag? fonduri europene.Asta am aflat ieri, particip?nd pentru dumneavoastr? la conferin?a international? organizat? de Institutul de Economie Agrar? al Academiei Rom?ne, la care cercet?torul ie?ean Ioan Sebastian Brum? de la ICES “Gheorghe Zane” a sus?inut prezentarea “Finan?area agriculturii ecologice ?n Bazinul Dornelor. Analiz? ?n profil teritorial, 2017-2019”.Bazinul Dornelor este localizat ?n partea de sud-vest a jude?ului Suceava, fiind suprapus pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor.Depresiunea Dornelor este ?ncadrat? ?n grupa nordic? a Carpa?ilor Orientali, la limita sudic? a acesteia, ?n culoarul B?rg?u – C?mpulung Moldovenesc.Are leg?turi u?or accesibile: spre vest cu zona Bistri?ei ardelene prin pasurile Tihu?a (1.217 m) ?i Ilva (910 m), spre est c?tre C?mpulung Moldovenesc, prin pasul Mestec?ni? (1.096 m), spre nord c?tre Maramure?, de-a lungul v?ii Bistri?a prin pasul Prislop (1.416 m), spre sud-est c?tre Moldova extracarpatic? prin cheile Bistri?ei, de la Zugreni.Bazinul Dornelor are ?n componen?a sa municipiul Vatra Dornei ?i 9 comune: C?rlibaba, Cioc?ne?ti, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, ?aru Dornei, Dorna C?ndreni, Co?na, Poiana Stampei.Depresiunea Dornelor reprezint? o zon? omogen? ?n care agricultura ecologic? este practicat? din cele mai vechi timpuri.Sebastian Brum? a inceput cu o trecere in revista a starii agriculturii ecologice in Romania, care, la nivelul anului 2018 se practica pe 305.227 hectare, de catre 8.706 producatori.Dintre acestea / acestia, Regiunea Nord-Est, in care se afla Bazinul Dornelor reprezinta 12% din total, cu 35.377 de hectare si 1579 de producatori. In cadrul Regiunii Nord-Est, judetul Suceava, reprezinta 35% cu 12.294 hectare si 748 de producatori, conform studiului lui Toncea si Petcu, aparute sub egida MADR in anul 2018.Dupa cum se stie, in PNDR 2014-2020, subventionarea agriculturii ecologice se face in cadrul Masurii 11, cu ale sale submasuri 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica si 11.2 Sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica.In judetul Suceava, de accesarea Masurii 11 au beneficiat in anul 2019 483 de aplicanti, pe 4662 hectare, dupa ce intre 2017 si 2018 se inregistrase un salt important: de la 110 la 385 de beneficiari pentru suprafete care au crescut de la 1815 la 4000 de hectare. Valoarea fondurilor atrase anul 2019 prin Masura 11 in Bazinul Dornelor a fost de 139.726 de euro pentru o suprafata de 1755 de hectare, adica circa 424,67 de euro per beneficiar.Desigur ca 424,67 de euro per beneficiar nu e mult, potentialii beneficiari ar trebui sa isi propuna impreuna cu MADR-ul dublarea sau triplarea acestei sume, prin mecanisme fie care urmeaza sa fie identificate.?Se ?nfiin?eaz? Bursa c?rnii de porc? Scarlat (MADR): ”Sunt adaosuri comerciale de 100% la carne” 9 decembrie 2020Pre?ul c?rnii de porc este un subiect la care mul?i rom?ni nici nu mai vor s? se g?ndeasc? ?n ultima vreme. Din cauza problemelor provocate de pesta porcin? african?, pre?urile au urcat mult ?n ultimii ani ?i n-ar fi de mirare ca supermarketurile s? ne ?nt?mpine cu noi scumpiri acum, ?n prag de s?rb?tori. ?n cadrul emisiunii ”HYPERLINK "" \t "_blank"Agricultura la Raport” moderat? Ovidiu Ghinea, secreatrul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, George Scarlat, a vorbit despre aceast? problem?.?n opinia oficialului MADR, comsumatorul rom?n trebuie educat ?n a?a fel ?nc?t s? aleag? s? consume carnea provenit? din fermele Rom?ne?ti, chiar dac? este pu?in mai scump? dec?t cea de import. Fire?te, ?ara noastr? trebuie s? investeasc? mult ?n sectorul zootehnic ?i ?n capacitatea de procesare, pentru a asigura securitatea alimentar?.”Trebuie s? reu?im s? venim c?tre consumatorul final ?i s? facem diferen?a. Inclusiv diferen?a de pre? la raft. Vrei carne rom?neasc?? Pre?ul va fi poate pu?in mai mare dec?t cel din Spania. Vorbim mereu despre puterea de cump?rare, dar trebuie s? facem diferen?a asta la un moment dat”, a explicat Scarlat.Secretarul de stat a mai precizat pentru AGRO TV c? inten?ioneaz? s? dezvolte o burs? a c?rnii de porc.”Voi ?ncepe procesul de a dezvlota o burs? a c?rnii de porc ?n Rom?nia. Eu, Ministerul Agriculturii, nu o s? pot s? suport ?ntotdeauna pierderile de venit ale acestui sector. Vede?i c? suntem ?n luna decembrie ?i cred c? ?n cur?nd va fi pe toate burtierele le televiziuni ”carnea de porc se scumpe?te!” Unde s? se scumpeasc?? Ast?zi este 6,5 lei/kg porcul la poarta fermei ?i, slav? Domnului, este ?ntr-un trend cresc?tor. Dar asta nu ?nseamn? c? scumpe?te fermierul porcul. Tot se manipuleaz? ?i se aduce ?n mentalul consumatorului c? se va scumpi carnea de porc. Nu! Fermierul a avut pierderi de -32% sub pre?ul de produc?ie ?i este posibil s? ajung? la pre?ul de produc?ie sau poate u?or peste. Dar asta nu ?nseamn? c? trebuie s? sar? pre?ul la raft. Diferen?a ?ntre pre?ul la raft ?i pre?ul la poarta fermei este major?. Sunt adaosuri comerciale ?ntre 70% ?i 100% la carne”, a mai ad?ugat George Scarlat.Cum se ?nfiin?eaz? o ferm? de porci cu ajutorul fondurilor europene 9 decembrie 2020A?a cum v-am obi?nuit deja de trei ani de zile la AGRO TV, fiecare mar?i seara este dedicat? fondurilor europene. ?n emisiunea ”HYPERLINK "" \t "_blank"Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea v? pune ?n leg?tur? cu speciali?ti ?n accesarea banilor europeni, pentru a v? sf?tui cum s? v? ?ntocmi?i proiectele ca s? v? dezvolta?i afacerile. La fel s-a ?nt?mplat ?i asear?, c?nd un telespectator, cresc?tor de porci, a cerut ajutorul consultan?ilor no?tri.”Sunt tehnician veterinar, am 35 de ani ?i a? vrea s? ?nfiin?ez o ferm? maternitate porci. Sunt cresc?tor, am o exploata?ie ?mpreun? cu tat?l meu, avem o mini-ferm? de suine, dar nu este PFA. A? vrea s? fac o ferm?, am un teren ?n afara localit??ii. Prin ce m?suri se poate ob?ine finan?are pentru ?nfiin?area acestei ferme?”, a fost ?ntrebarea adresat? de C?t?lin Stroe din jude?ul Agre?.Cresc?torul a mai precizat c? ?i-a f?cut deja un buget estimativ, iar pentru o ferm? de 100 de capete de scroafe mame, cu tot ce ?nseamn? cl?dire, teren, populare, furaje, un tractor, fose septice, pe un termen de 6 luni de zile, ar avea nevoie de aproximativ 70.000-80.000 euro. Iat? r?spunsul consultantului Florin Istrate:”?n ceea ce prive?te situa?ia cu exploata?ia ?n afara localit??ii, noi avem mai multe legi ?n Rom?nia care reglementeaz? cre?terea animalelor la anumite distan?e fa?? de locuin?e, doar c? suntem condi?iona?i ?i de alte condi?ii: avem nevoie de alimentare cu ap?, de canalizare ?i energie electric?. Deci suntem lega?i de mai multe condi?ii.Dac? am face un proiect pe subm?sura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri, cu ce ave?i la momentul acesta, a?i putea s? face?i aceast? activitate din fonduri proprii ?i cu sus?inere din cadrul acestui proiect, unde investi?iile pe care le face?i pot fi dot?ri colaterale pentru noua activitate pe care vre?i s? o face?i. Asta ?n ideea ?n care nu prea ave?i resurse proprii ?i vre?i s? face?i un proiect mai pe ?ndelete.Dac? vre?i s? accesa?i m?sura 4.1 ?n sectorul zootehnic, trebuie s? ?ti?i c? o parte din bani, 50-70% vin din fonduri europene, iar partea cealalt? trebuie s? o pune?i dumneavoastr?. ?n plus, grajdul ?i diverse activit??i trebuie s? le face?i cu o firm? autorizat?, s? ?ndeplini?i ni?te condi?ii mult mai stricte ?i mai exigente ?i implic? mai mult? responsabilitate.Eu a? recomanda un proiect pe 6.1. Chiar dac? banii nu sunt suficien?i s? ajunge?i la o dotare maxim? cum v? dori?i, pute?i s? mege?i la ?nceput pe o dotare minim? ?i s? v? dezvolta?i ?i ?n anii urm?tori. E bine s? ne restr?ngem ?i s? nu apel?m la b?nci. ?n general, oamenii au a?a o g?ndire prea m?rea??, vor s? fac? totul de la ?nceput, iar proiecul se ?ntinde pe ni?te sume de peste un milion de euro ?i constat?m c? nicio banc? din Rom?nia nu vrea s? ne mai dea un credit s? ne finan?eze proiectul, fiindc? nu avem o baz? material? suficient? s? garant?m aceast? investi?ie”, a explicat consultantul Florin Istrate.Cr?ciun 2020 ?i virusul care ne afecteaz? s?rb?torile 9 decembrie 2020Mai sunt dou? s?pt?m?ni p?n? la Cr?ciun, a?a c? a ?nceput goana dup? porcul ce urmeaz? s? fie sacrificat de s?rb?tori. Cum pesta porcin? a impus restric?ii cu privire la? comercializarea animalelor crescute ?n gospod?rii, internetul a devenit, ?n aceast? perioad?, cel mai bun spa?iu pentru v?nzarea suinelor.Site-urile s-au umplut de oferte care mai de care mai atractive pentru masa de Cr?ciun. Potrivit anun?urilor, animalele scoase la v?nzare pe internet sunt crescute cu hran? s?n?toas?, iar animalele au o greutate de la 80- 100 de kilograme p?n? la 200 de kilograme. Un kilogram se vinde cu sume cuprinse ?ntre 9 lei ?i 12 lei. Cu alte cuvinte, oferte generoase pentru toate buzunarele. Animalele pot fi v?ndute vii sau pot fi sacrificate la cerere, chiar ?n curtea ?n care au fost crescu?i. ?n plus, pentru a face oferta ?i mai atractiv?, comercian?ii asigur? ?i transport pe o distan?? de c??iva kilometri.Oferta ar trebui totu?i s? dea de g?ndit cump?r?torilor atunci c?nd v?nz?torii nu pot asigura ?i documentele necesare ?i impuse de DSVSA ?n astfel de situa?ii, inclusiv un examen trichineloscopic.?De altfel, tranzac?iile pe internet nu sunt recomandate de DSVSA. Medicii veterinari vin cu recomand?ri clare ?n aceast? perioad?. Mai exact, DSVSA spune c? porcii vii pot fi achizi?iona?i de c?tre persoanele fizice doar din exploata?ii comerciale industriale (ferme) sau de tip A ?i de la persoane fizice ?nregistrate sanitar veterinar conform Ord. 20/2018.Indiferent de modalitatea de achizi?ie/dob?ndire, porcii vii vor fi ?nso?i?i obligatoriu de documente specifice, respective Formular de Mi?care ?i Certificat Sanitar Veterinar eliberate de medical veterinar ?mputernicit, acesta put?nd fi medical concesionar, ?n cazul persoanelor fizice ?nregistrate sau medicul de ferm? ?n cazul exploata?iilor comerciale sau de tip A.Transportul porcilor vii de la v?nz?tor la domiciliul cump?r?torului cu ma?ina personal? este permis doar dac? distan?a este mai mic? de 50 Km ?i sunt asigurate condi?ii minime de bun?stare a animalelor ?i obligatoriu ?nso?i?i de documente sanitar veterinare.”Recomand?m tuturor cump?r?torilor s? evite orice alt? surs? de achizi?ie fa?? de cele mai sus men?ionate ?i v? avertiz?m c? at?t v?nzarea c?t ?i achizi?ionarea de suine vii ?n alte condi?ii dec?t cele de mai sus, constituie ?nc?lc?ri grave ale legisla?iei specifice, sanc?ionate contraven?ional iar ?n func?ie de consecin?ele unor astfel de ac?iuni put?nd fi ?ncadrate ?n sfera penal?”, spun reprezentan?ii DSV Buz?u.De asemenea, cump?rarea c?rnii de porc ?i a produselor din carne de porc trebuie s? se fac? numai din unit??i autorizate/?nregistrate sanitar veterinar ?i pentru siguran?a alimentelor. Achizi?ionarea acestor produse din alte locuri, cu origini necunoscute, provenite din t?ieri clandestine sau care nu a fost suspus? controlului sanitar veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.) poate avea consecin?e grave asupra s?n?t??ii consumatorilor. Cr?ciun Cr?ciunPe teritoriul jud. Buz?u, la data prezentei sunt active 10 focare de P.P.A. ?n exploata?ii nonprofesionale din loc. Glodeanu S?rat (4 focare), Ileana (1 focar), Bobocu (1 focar), Albe?ti (1 focar), Muscelu?a (1 focar), Lacu Sinaia (1 focar), P?n?t?u (1 focar), 2 focare ?n exploata?ii comerciale din comuna Z?rne?ti ?i?comuna Amaru precum ?i 71 de cazuri la mistre? pe raza a 18 fonduri cinegetice.ANZM: platforma online dedicata doar producatorilor cu dreptul de utilizare a mentiunii ?produs montan” decembrie 9, 2020 ANZM a creat platforma ?Produs Montan”, dedicata producatorilor care au obtinut dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”, in vederea promovarii produselor montane. Prin aceasta initiativa, ANZM doreste sa informeze consumatorii din Romania ca, pe langa produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs traditional, ecologic, DOP, IGP, STG, exista si produsele montane.Mentiunea de calitate ?produs montan” are recunoastere la nivel european si vine atat in sprijinul producatorilor, pentru a-i ajuta sa comunice pe piata caracteristicile si proprietatile, care ofera valoare adaugata propriilor produse agricole, cat si in sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.De asemenea, Comisia Europeana doreste sa se evite folosirea termenului ?munte” intr-un mod abuziv si sa reglementeze faptul ca produsul care a obtinut dreptul de utilizare a acestei mentiuni este verificat si certificat ca fiind din zona montana.In Romania, autoritatea competenta cu verificarea datelor cuprinse in caietul de sarcini in vederea acordarii dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative ?produs montan” este Agentia Nationala a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.Cumparatorul trebuie sa aiba siguranta ca atunci cand ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este intr-adevar un produs facut la munte, din materie prima din zona montana.Un produs montan va fi privit de catre cumparator ca un produs de calitate superioara, cu o origine recunoscuta, obtinut dintr-o zona cu un grad redus de poluare.Pe aceasta platforma, fiecare producator are afisate datele de contact, iar unii dintre acestia au si site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea sa contacteze direct producatorii pentru a achizitiona produsele de care sunt interesati.Pana in prezent, exista un numar de 165 de producatori care detin dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan” pentru 579 de produse montane. Aceste date se regasesc si in Registrul National al Produselor Montane.Producatorii sunt inregistrati pe site-ul produsmontan.ro de catre reprezentantii agentiei dupa ce au primit Decizia de acordare a dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”.Potentialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calitati deosebite legate de locul de origine, precum si de metodele traditionale de productie si procesare.Reamintim ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin AFIR, a mai creat o platforma, sub forma unei aplicatii denumita ”CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate)”, care va duce direct la producatorii autentici din Romania, fie ca sunt montani, traditionali sau certificati pe o alta schema de calitate.Prin intermediul acestei aplicatii, aveti acces la toate produsele din Romania atestate printr-o schema de calitate, vizualizare pe harta GPS a tuturor producatorilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare si contact direct din aplicatie, cautare in lista de atestate a producatorilor dupa diverse criterii, filtrare produse intr-un anumit judet sau pe o anumita raza, in functie de tipul atestatului si categoria de produs, precum si posibilitatea de citire QR Code de pe orice eticheta pentru aflare detalii despre produse.Consumand produse montane, contribuim la mentinerea activitatilor agricole traditionale in zona montana, la dezvoltarea gospodariilor montane, precum si la mentinerea populatiei in zonele de munte.Romania, pe locul 3 in UE la efectivele de ovine si caprine HYPERLINK ""decembrie 9, 2020 Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent. Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%. Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.Reputa?ia fermierului trebuie recl?dit? decembrie 9, 2020 agrimanet Reputa?ia fermierului trebuie recl?dit?: Acum este timpul s? revenim pe primul loc Nu a existat niciodat? un moment mai bun pentru a promova imaginea public? a agriculturii. Cu viziune ?i o strategie, acum ar putea fi momentul s? ne facem auziti.De unde s? ?ncepem?Primul lucru care este de f?cut: s? examin?m unde suntem – cunoa?te-te pe tine ?nainte s? putem analiza solu?iile pe care dorim s? le vad? al?ii. Agricultura a fost stabilit? pe o cale ?n ultimii 70 de ani de a se separa de opinia ?i tendin?ele principale – efortul a fost de a oferi alimente accesibile ?i de calitate pentru a se asigura c? popula?ia este hr?nit?.Imaginea agriculturii a fost condus? de produc?torii ?i industria de retail care au folosit ?i simplificat imaginea fermierului ?n acest proces.Agricultura nu mai este doar despre m?ncare. Pentru a avea succes trebuie s? fii agronom, om de ?tiin??, antreprenor. Trebuie s? fii capabil s?-?i asumi riscuri financiare uria?e ?i s? accepti o existen?? grea ?i adesea singur?. Nu trebuie s? fii doar produc?tor de alimente, ci ?i pastrator al mediului.Pa?i de urmatAvem o problema cu mesajele conflictuale provenite din interior; sunt at?t de multe grupuri separate – de exemplu, sindicatele, organizatii ale produc?torilor, fermieri mici, mari – adesea cu puncte de vedere opuse.Trebuie creat un mecanism – orientat spre viitor ?i obiectiv – utiliz?nd fiecare sector ?i tendin?ele consumatorilor, ?tiin?ifice ?i guvernamentale.Acest organism trebuie s? fie ?nfiin?at pentru a conduce o agend? intern? a agriculturii, pentru a dezvolta politici ?i strategii ?mpreun? cu guvernele ?i produc?torii ?i poten?ialii.Leaderi noi si progresistiEste necesara o nou? abordare a recrut?rii la nivel de management – inclusiv angajarea celor din afara sectorului agricol – care sa duca la un sector mai progresist, mai capabil s? conteste sis a impuna directii de dezvoltare.Schimbarea ?ncepe cu noii oameni care intr? ?n agricultura. ?i atragem pe cei mai buni?G?sirea alia?ilorInamicii anteriori – comercian?ii cu am?nuntul ?i produc?torii – se lupt? acum ?mpotriva marilor gigan?i ai comer?ului. Acum putem forma alian?e cu aceste grupuri pentru a ne concentra asupra obiectivelor noastre, precum ?i asupra lor.?n?elegerea publiculuiCheia unui marketing eficient este s? ?n?elegem publicul ?i s? luam ?n considerare convingerile acestuia ?i cum percepe imaginea pe care sectorul agricol sper? s? o realizeze.Trebuie s? ?n?elegem cu cine vorbim ?i s? ne asigur?m c? ne angaj?m ?n mod corect. ?n caz contrar, cheltuim mul?i bani spun?nd lucruri gre?ite persoanelor nepotrivite, rezult?nd c? nimic nu se schimb?.Viziunea trebuie stabilit? – care este rolul agriculturii? Nu este doar m?ncare, ci ?tiin?a ?i organizarea men?inerii vie?ii lumii.Este pasiunea de a conduce prin necunoscut pentru a ajunge ?ntr-un loc ?n care stomacul nostru este plin pentru a ne asigura c? 10 miliarde de oameni ?n 20 de ani nu numai c? pot m?nca bine, ci ?i s? fie s?n?to?i … Este nevoie de viziune, scop ?i angajament.Va trebui s? dep??im stereotipurile antice ?i s? dezl?n?uim poten?ialul fiec?rei fiin?e umane care poate ?i vrea s? contribuie. PS: Nu asteptati solutii miraculoase de la guvernanti, oricare ar fi ei! La negocierile actuale pentru formarea viitorului govern, partidele politice sunt interesate de urmatoarele ministere: S?n?tate, Finan?e, Economie, Justi?ie, Interne, Dezvoltare Regional?, Ap?rare, Externe, Educa?ie, Mediu, Fonduri Europene ?i Energie. Unde este ministerul Agriculturii?Legea privind camerele agricole – neconstitu?ional? decembrie 9, 2020 agrimanet Curtea Constitu?ional? a Rom?niei (CCR) a admis, miercuri, sesizarea pre?edintelui Klaus Iohannis ?n leg?tur? cu Legea privind camerele agricole, stabilind c? actul normativ este neconstitu?ional.La finalul lunii octombrie, ?eful statului a transmis Cur?ii Constitu?ionale o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultur?, industrie alimentar?, piscicultur?, silvicultur? ?i dezvoltare rural?.Parlamentul a transmis aceast? lege ?efului statului, ?n vederea promulg?rii, pe 12 octombrie.?eful statului sus?ine c? din analiza fi?ei parcursului legislativ al legii, precum ?i din con?inutul formulei de atestare a adopt?rii actului normativ, rezult? c? printr-o lege ordinar? a fost abrogat? o lege organic?.?eful statului mai precizeaz? c? Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al interven?iilor legislative preconizate.??n concluzie,??n ceea ce prive?te legea supus? controlului de constitu?ionalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?i, implicit, asupra bugetului de stat, consider?m c? nu au fost ?ndeplinite cerin?ele constitu?ionale ?i legale referitoare la informarea Guvernului ?i la solicitarea fi?ei financiare de c?tre Camera decizional? ?n care au fost propuse ?i adoptate amendamente, astfel c? la adoptarea legii criticate s-a avut ?n vedere o surs? de finan?are incert?, general? ?i lipsit? de un caracter obiectiv ?i real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) ?i art. 138 alin. (5) din Constitu?ie referitoare la stabilirea sursei de finan?are”, se precizeaz? ?n sesizare.?n sesizarea la CCR se mai arat? c? prin utilizarea sintagmei ?organiza?ii private de interes public” pentru camerele agricole ?i nu a celei de ?organiza?ii neguvernamentale cu statut de utilitate public?”, corelativ cu obliga?ia ?nscrierii ?n Registrul asocia?iilor ?i funda?iilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridic? a camerelor agricole ce urmeaz? a fi ?nfiin?ate. ?Totodat?, norma potrivit c?reia ‘consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situa?ie care prive?te domeniul de activitate al acestora’, inclusiv de c?tre autorit??i ?i institu?ii ale administra?iei publice centrale, are un grad nepermis de generalitate, ceea ce creeaz? impredictibilitate ?n aplicare. ?n plus, norma nu prevede care ar fi sanc?iunea juridic? ?n ipoteza nerespect?rii obliga?iei de consultare”, mai explic? pre?edintele.?n opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privat? s? preia atribu?ii ?i personal de la unele institu?ii publice ?i s? se subroge ?n drepturile ?i obliga?iile acestora. Mai mult, adaug? el, legea criticat? nu prevede ?n concret care sunt acele institu?ii publice de la care se vor prelua de c?tre camerele agricole unele atribu?ii ?i nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementeaz? activitatea acelor institu?ii.Cine sunt principalii actori ai produc?iei de bovine ?i ovine din Rom?nia? meatmilk 9 decembrie 2020 Agricultura de animale din Rom?nia este un sector dinamic care a ?nregistrat o tendin?? ascendent? in ultimii ani. FRD Center a analizat ?i monitorizat activit??ile ?i juc?torii care ??i desf??oar? activitatea pe pia?a rom?neasc? de animale pentru carne, public?nd raportul cu titlul ”Animal Farming for Meat in Romania-New Suppliers identification in Emerging Europe”, din care cit?m ?n articolul de mai jos, preciz?nd c? datele sunt ale sursei men?ionate ?i c? ele se refer? la perioada ante-Covid 19. Din raport, pentru edi?ia de fa?? a revistei noastre, am ales referirile la carnea de vit?, miel ?i ovine, sectoare la care am f?cut mai pu?in? trimitere ?n ultimul timp. Merit? s? subliniem, ?ns?, ?nc? de la ?nceput, faptul c?, potrivit analizei FRD Center, ?n 2018, Rom?nia a fost cea mai mare din Europa exportator de animale vii.Produc?ia de bovine de carneCre?terea bovinelor este o activitate tradi?ional? ?n zonele rurale din Rom?nia, ?n special ?n zona zone montane. Aceasta asigur? stabilitatea for?ei de munc? ?n mediul rural ?i ?n munte alte zone. ?n acela?i timp, a?a cum rezult? din cercetarea FRD Center, exist? mari ferme care furnizeaz? materiale pentru companiile de prelucrare a c?rnii, export? bovine vii sau sunt integrate vertical ?i furnizeaz? intern. Potrivit Institutului Na?ional de Statistic?, din 2011 p?n? ?n 2019, vitele din zootehnia rom?neasc? s-au men?inut la un nivel aproximativ constant, de aproximativ 2 milioane de capete. ?n avantajul sectorului este ?i faptul c? zootehnia din Rom?nia beneficiaz? de diverse avantaje, precum:– o suprafa?? mare de p??uni– o capacitate mare de produc?ie de cereale pentru furaje– speciali?ti cu ?nalt? calificareConform calculelor FRD Center, folosind date de la INS, efectivele de vaci, bivoli ?i juninci a reprezentat 65% din totalul de bovine din Rom?nia, ?n anul 2019. Unele dintre m?surile recente luate de autorit??i pentru a ?ncuraja cre?terea vitele pentru zootehnie din Rom?nia sunt:– suport zootehnic cuplat – ajutor na?ional tranzitoriu – plata compensatorie. Ca produc?ie, conform INS, Rom?nia s-a clasat pe locul zece ?n UE, ?n 2019, ?n ceea ce prive?te cre?terea bovinelor ?i al XX-lea, ?n ceea ce prive?te densitatea bovinelor la 100 de hectare de teren. Densitatea bovinelor la 100 de hectare de teren din Rom?nia a ajuns la 14,6/cap, ?n 2019.Import/Export-Date statisticeConform analizei FRD Center, folosind datele provizorii de la National Institutul de Statistic?, cre?terea bovinelor din Rom?nia a sc?zut cu 1,7%, ?n 2018, fa?? de 2017, ?i cu 2,7%, ?n 2019 fa?? de 2018.Importul bovinelor ?n Rom?nia se realizeaz? ?n principal ?n scopuri de reproducere ?i cre?tere a calit??ii vitelor pentru carne. Conform calculelor FRD Center, pe baza datelor TradeMap, valoarea importurilor de animale vii din Rom?nia au ?nregistrat o tendin?? ?n sc?dere, ?n ultimii trei ani, cu sc?deri de 17,7%, ?n 2018, ?i 26,6%, ?n 2019. Conform TradeMap, principalele cinci ??ri de origine ale importurilor din Rom?nia, a bovinellor vii, ?n 2019 sunt:Ungaria: 2.799.000 euroGermania: 2.495.000 euroOlanda: 2.414.000 euroAustria: 797.000 euroIrlanda: 668.000 euroRom?nia este cunoscut? ca un important exportator de bovine vii. Conform FRD Center, folosind datele statistice TradeMap, valoarea exporturilor rom?ne?ti de bovine vii au ?nregistrat o sc?dere de 20,2%, ?n 2018, fa?? de 2017, urmat? de o cre?tere de 4,5%, ?n 2019, fa?? de 2018. Pe baza datelor TradeMap, analizate de FRD Center, pentru aceast? cercetare, principalele cinci destina?ii pentru exporturile rom?ne?ti de bovine vii, ?n 2019, au fost:Croa?ia: 41.366.000 euroIsrael: 30.353.000 euroTurcia: 27.810.000 euroLibia: 9.744.000 euroUngaria: 9.530.000 euroConform Asocia?iei Cresc?torilor ?i Exportatorilor de Bovine ?i Ovine din Rom?nia, activit??ile de export sunt cele care genereaz? efectiv profitul ?n acest sector. Aproximativ 70% din Vitele de vit? din Rom?nia sunt exportate.Juc?tori din sectorul bovinelor pentru produc?ia de carneDup? cum rezult? din analiza FRD Center, ?n 2017 au fost aproximativ 750 de companii active pentru cre?terea c?rnii de vit?. Conform celor mai recente date disponibile consultate de FRD Center, unele dintre cele mai mari ferme de bovine pentru fermele de carne din Rom?nia, ?n anul 2015, erau:Polzoo Exim SRL: 4.288 capeteDN Agrar SRL: 2.801 de capeteMercado SRL: 2.801 de capeteUnul dintre cei mai mari juc?tori de bovine pentru cre?terea c?rnii din Rom?nia este Karpaten Meat AG SRL, cu un num?r total de 3.042 de capete ?n 2015, ?n mai multe ferme, dup? cum urmeaz?:Ferma Nocrich: 1.631 capeteFerma Ghijasa: 611 capeteFerma Altana: 450 capeteFerma Marpod: 350 capetePotrivit cercet?rii FRD Center, cei mai mari zece cresc?tori de bovine pentru carne din Rom?nia au primit subven?ii cumulate de aproximativ 1,85 milioane de euro, ?n 2019. Karpaten Meat, Pajo Holding ?i Maria Trading au fost principalii beneficiari. Toate trei sunt integrate vertical. Datorit? faptului c? pia?a rom?neasc? este fragmentat?, fermierii s-au organizat ?n cooperative. Aceasta este o tendin?? care devine tot mai popular? la fermierii independen?i. Unii dintre exportatorii rom?ni de bovine sunt:Gotlib, Interglobal , Romespa , ITL Agrocomplex , Maria Trading ,Primo Cezar , Palcaro , Agrozoo Compani , Prod Magi ImpexEviden?ia?ii FRD CenterDN Agrar: Grupul DN Agrar este cea mai mare ferm? de vite din Rom?nia. A ?nceput activitatea pe pia?a intern? ?n 2008. Conform ultimelor date disponibile, DN Agrar a avut ?n 2015 un num?r cumulat de aproximativ 12.800 de bovine, din care ?n jur de 2.800 de vite pentru carne. DN Agrar are capital privat olandez.Dutch Trading International: ?nfiin?at? ?n 2005, Dutch Trading International este specializat? ?n cre?terea ?i v?nzarea bovinelor ?i a oilor. Ferma sa, cu aproximativ 4.650 de capete de bovine, este situat? ?n Mizil, Judetul Prahova, sudul Romaniei. Are vite din rasele Angus, Blue Belge, Charolaise, Limousine ?i Simental. Compania transport? animalele folosind propria flot? auto. Dutch Trading International a ?nregistrat o cifr? de afaceri net? de 10,3 milioane de euro, ?n 2018.Mimagi: Cu sediul ?n jude?ul Timi?, ?n vestul Rom?niei, Mimagi este specializat? ?n cre?terea bovinelor ?i comer?. Export? bovine ?n Croa?ia, Italia, Spania ?i alte ??ri. Compania a investit 2,6 milioane de euro din fonduri UE, pentru construc?ia unei ferme de bovine ?n jude?ul Bihor. Mimagi a atins o cifr? de afaceri net? de 10,3 milioane de euro, ?n 2019. Are ?n jur de 40 de angaja?i. Firma este de?inut? de omul de afaceri rom?n Marius Gligor.ITL Agrocomplex: Are trei ferme de bovine care acoper? 60.000 mp. Export? aproximativ 25.000 de vi?ei anual ?n Spania, Italia, Croa?ia, Grecia, Irlanda, Polonia, Turcia, Israel etc. ITL Agrocomplex a ?nregistrat ?n 2018 o cifr? de afaceri net? de 8 milioane de euro. Cu sediul ?n jude?ul Bistri?a N?s?ud, compania este controlat? de omul de afaceri rom?n Ovidiu Ciuru?. Compania include un abator.Primo Cezar: ?nfiin?at? ?n 2004, Primo Cezar are o ferm? de vite ?n jude?ul Covasna. Are rase de bovine Blue Belgique ?i Siementhal. Firma export? bovine ?n Grecia, Germania, Italia, Croa?ia, Slovenia, Slovacia, Ungaria etc. Compania transport? vite folosind flot? auto proprie. ?n 2018, Primo Cezar a ?nregistrat o cifr? de afaceri net? de 5,8 milioane de euro.Produc?ia de miei ?i ovineExploatarea mielului ?i a oilor are o tradi?ie ?ndelungat? ?n Rom?nia. Sunt numeroase fermieri independen?i de ovine, iar s?tenii cresc adesea c?teva oi pentru uz casnic. ?n acela?i timp, exist? mari ferme care ??i export? ?n principal animalele ?i carnea. La nivel global, Rom?nia este cel mai mare exportator de oi vii. ?n 2017, valoarea total? a exporturilor a fost de 174,86 milioane de euro, ?n timp ce num?rul capetelor a fost de 2,42 milioane. Aproximativ 2/3 din exporturi au fost livrate ?n afara UE. Potrivit Institutului Na?ional de Statistic?, ?n perioada 2006-2019, oile ?i caprinele din Rom?nia au atins un nivel cu 41,8% mai mare, ?n 2019, fa?? de 2006.?n prezent, sectorul ovinelor ovine este considerat de MADR ca fiind o activitate durabil?, datorit? diversit??ii produc?iei, consumului sc?zut de energie ?i natura furajelor utilizate pentru cre?terea oilor. Unele dintre m?surile luate de autorit??i pentru a ?ncuraja cre?terea animalele de ovine din Rom?nia sunt:– subven?ie/cap de oaie– ajutor na?ional tranzitoriu/cap de oaie– plata compensatorie pentru rasele de ovine locale din pericol de abandonPotrivit Institutului Na?ional de Statistic?, Rom?nia s-a clasat pe locul trei ?n UE, ?n anul 2019, privind efectivele de ovine ?i caprine ?i a patra, ?n ceea ce prive?te densitatea de 100 hectare de teren. Densitatea oilor ?i caprelor la 100 de hectare, a ?nregistrat 90,8 capete ?n 2019.Dup? cum rezult? din analiza FRD Center, afacerea se bazeaz? preponderent pe exporturi, datorit? faptului c? rom?nii nu consum? regulat de carne de oaie. Carnea de oaie este consumat? mai ales ?n timpul Perioada de Pa?te, c?nd anual sunt sacrifica?i aproximativ 3 milioane de miei.Import/Export-Date statisticeConform FRD Center, utiliz?nd calcule bazate pe informa?ii oficiale provizorii de la Institutul Na?ional de Statistic?, ovinele ?i caprinele din Rom?nia au ?nregistrat o cre?tere constant? ?n ultimii ani. Acivitatea a crescut cu 2%, ?n 2018, fa?? de 2017, ??i cu 1,8%, ?n 2019, fa?? de 2018.Conform analizei FRD Center, folosind datele TradeMap, valoarea importurilor de oi ?i caprine vii, din Rom?nia, au ?nregistrat o cre?tere semnificativ? de 1.164 %, ?n 2018, comparativ cu 2017, urmat? de o sc?dere de 26,8% ?n 2019 fa?? de 2018.?n ceea ce prive?te importurile rom?ne?ti de ovine ?i caprine vii ?n 2019, Spania este ?ara principal? de origine, cu o pondere de 70%, conform calculelor FRD Center, folosind datele TradeMap. Principalele cinci ??ri de origine ale importurilor de vii din Rom?nia ovine ?i caprine ?n 2019 sunt:Spania: 3.199.000 euroUngaria: 921.000 euroItalia: 275.000 euroOlanda: 42.000 euroEstonia: 34.000 euroValoarea exporturillor rom?ne?ti de ovine ?i caprine vii au ?nregistrat cre?teri ?n fiecare an, de 0,8% ?n 2018, ?i 32%, ?n 2019, conform calculelor FRD Center care utilizeaz? Date TradeMap. Potrivit TradeMap, principalele cinci pie?e ?n care Rom?nia a exportat direct ovine ?i caprine ?n 2019 sunt:Iordania: 45 467.000 euroArabia Saudit?: 43.641.000 euroLibia: 36.656.000 euroGrecia: 29.306.000 euroIran: 17.748.000 euroJuc?tori din sectorul rom?nesc de ovineConform celor mai recente date disponibile (anul 2015), consultate de FRD Center, unele dintre cele mai mari ferme de ovine pentru carne din Rom?nia au fost:Maria Trading SRL: 17.798 de capeteAgroind Voitim SA: 5.448 capeteSinagro SRL: 3.939 de capeteAgronaut SRL: 1.160 de capeteNumero?i fermieri individuali de ovine se adun? ?n asocia?ii ?i cooperative, pentru a maximiza rezultatele eforturilor lor de a atrage sprijin guvernamental ?i Finan?are UE. La nivel de ?ar? exist? peste 160 de astfel de asocia?ii dedicate integral sau par?ial cre?terii oilor. C?teva exemple de astfel de asocia?ii sunt:Asocia?ia fermierilor de ovine DaciaAsociatia Fermierilor de Ovine Pastorul CrisanaAsocia?ia Agricultorilor de Ovine IzvorasulAsociatia Agricultorilor de Ovine MarginimeaAsocia?ia fermierilor de ovine Magura LoamnesAsocia?ia fermierilor de ovine MylcaAsocia?ia fermierilor de ovine Valea FlorilorAsocia?ia Fermierilor Oilor MioritaAsocia?ia fermierilor de ovine din B?r?ganulAsocia?ia fermierilor de ovine OvisOpt rom?ni s-au aflat ?n primii zece cresc?tori de oi de pe pia?a intern?, ?n 2014. Ace?tia au avut un num?r cumulat de aproximativ 50.000 de oi. Aceste persoane sunt:Dumitru Andresoi , Dumitru Gavrila , Mihaita Caratana , Ion Branga , Alexandru Pelei , Aron Branga , Ioan Sufana , Emil Petra?Eviden?ia?ii FRD CenterDumitru Andresoi: Omul de afaceri rom?n Dumitru Andresoi este cel mai puternic fermier cresc?tor de oi din Rom?nia. Are o ferm? cu aproximativ 20.000 -25.000 de oi ?n jude?ul pania Tolil: Fondat? ?n 1998, Compania Tolil este un important produc?tor ?i exportator de oi din Rom?nia. Ferma de oi din jude?ul Tulcea, are o capacitate de stocare de 45.000 capete pe serie. Compania export? oi vii ?n Italia, Croa?ia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Spania, Portugalia, Iordania, Liban, Libia, Tunisia, Israel, Egipt sau Emiratele Arabe Unite. Compania Tolil a ?nregistrat o cifr? de afaceri net? de 19 milioane de euro, ?n 2018, cu 18% mai mare dec?t ?n ??2017. Firma este de?inut? de omul de afaceri rom?n Gigica Apostol.Prod Impex Olimpia: Prod Impex Olimpia are o ferm? de oi ?n jude?ul Bra?ov. Compania este controlat? de un antreprenor rom?n. A avut aproximativ 7.000 de oi ?n 2017.Demetra: Demetra este specializat? ?n achizi?ionarea ?i v?nzarea de ovine vii ?i bovine. Centrul s?u de colectare este situat ?n jude?ul Harghita. Conform celor mai recente date disponibile, compania avea o capacitate de 20.000 capete ovine ?i 2.000 capete bovine, ?n 2015. Demetra a atins o cifr? de afaceri net? de dou? milioane de euro ?n 2018, cu 42% mai mare dec?t ?n ??2017.?n prag de Ignat, medicii veterinari au ?nceput s? ia probe de s?nge de la porcii gospodarilor! agrointeligenta.ro - 9 decembrie 2020 Medicii veterinari – ac?iune de for?? ?n gospod?riile care cresc porci! ?n perioada ?n care ??ranii ??i taie suinele de Cr?ciun, medicii veterinari au g?sit prilejul s? desf??oare o ac?iune ce ar fi putut fi f?cut cu mult ?nainte: cea de a preleva probe de la porcii crescu?i tradi?ional, ?n scopul de a verifica dac? ace?tia au sau nu pest? porcin? african?.?n prag de Ignat, pe medicii veterinari i-a apucat h?rnicia. Au avut la dispozi?ie un an ?ntreg pentru ac?iuni de prevenire a pestei porcine africane, ?ns? abia acum, ?n decembrie, au ?nceput ac?iuni de prevenire a acestei boli. DSVSA Bac?u ??i justific? ac?iunea din prag de s?rb?tori d?nd vina pe marile ferme care au cerut ”acordarea de derog?ri de la legisla?ia european? ?i na?ional? ?n domeniu, ?n scopul reducerii duratei restric?iilor impuse. ?n felul acesta, cresc?torii de animale sper? ca m?sura, odat? aplicat?, s? le permit? valorificarea necondi?ionat? a c?rnii”.?Direc?ia Sanitar? Veterinar? Bac?u, ?mpreun? cu medicii veterinari de liber? practic?, face eforturi sus?inute pentru ridicarea m?surilor de restric?ie pentru focarele mai sus amintite, prin aplicarea unui program intensiv de prelevare de probe ?i de test?ri, prin care se exclude prezen?a pestei porcine africane ?n toate exploata?iile din zona de protec?ie, respectiv de supraveghere, ?n conformitate legisla?ia european? ?n domeniu”, au transmis reprezentan?ii DSVSA Bac?u.La ac?iunea care debuteaz? ?n aceast? s?pt?m?n?, sunt implicate ?i unit??ile administrativ teritoriale din zonele de restric?ie. Numai ?n jude?ul Bac?u vor fi prelevate aproape 4.200 de probe ?n zona de supraveghere ?i alte circa 2.200, ?n zona de protec?ie. Ac?iunea se va ?ncheia ?n jurul datei de 18 decembrie. ?Solicit?m sprijinul ?i ?n?elegerea cet??enilor pentru respectarea m?surilor impuse de autorit??i, av?nd ?n vedere consecin?ele economice grave generate de apari?ia acestei boli”, arat? reprezentan?ii Direc?iei Sanitare Veterinare Bac?u. INDUSTRIE ALIMENTARAPremii pentru performan?? ob?inute de Cris-Tim, liderul pie?ei rom?ne?ti de mezeluri, ?n 2020 Publicat Mar?i, 08 Decembrie 2020 Cris-Tim, prezent de peste 25 de ani ?n industria c?rnii, produce mezeluri cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare ?i prin implementarea celor mai bune standarde ?n managementul calit??ii ?i siguran?ei alimentului, precum ?i ?n domeniile protec?iei mediului, s?n?t??ii ?i securit??ii ocupa?ionale ?i a responsabilit??ii sociale.??n luna noiembrie, compania a primit trofeul pentru Cel mai Puternic Brand, categoria produse din carne, ?n cadrul celei de-a XV-a edi?ii a Galei Premiilor PIA?A – competi?ie ?n cadrul c?reia au fost decernate 53 de premii, dintr-un total de aproximativ 400 de candidaturi depuse ?n 2020.??La baza brandului Cris-Tim stau c?teva valori importante: grija pentru oameni, responsabilitatea, inova?ia, tradi?ia ?i calitatea. Suntem m?ndri de rela?ia str?ns? pe care o avem cu clien?ii no?tri ?i suntem hot?r??i s? fim aproape de ei ?i de partenerii no?tri mai departe, pentru a construi ?mpreun? viitorul pe care ni-l dorim. Toate proiectele derulate: tehnologia de ?nalt? presiune (HPP), standardele de calitate ?i siguran?a alimentului, ?mbun?t??irea procentelor de carne, produse marca ?ncrederii, certificarea gluten free ?i proiectul unic de etichet? curat?, au condus ?n final la acest rezultat”, a declarat Mihai Dinculescu, director marketing Cris-Tim.?Recent, compania a mai fost distins? cu alte trei premii, ?n cadrul galei Topul Firmelor Prahovene 2020, organizat? de Camera de Comer? ?i Industrie Prahova: locul I la categoria produc?torilor de produse din carne din jude?ul Prahova, locul I la categoria produc?torilor de produse din carne la nivel na?ional ?i Trofeul pentru ?Responsabilitate Social?” la categoria Firme mari ?i Foarte mari.?Cris-Tim a primit ?i titlul de Trusted Brands ?n categoria produse din carne, timp de 7 ani consecutiv, ?n urma unui studiu de pia??, realizat de revista Reader’s Digest ?n 15 ??ri, printre care ?i Rom?nia.Adrian Cocan, L?pt?ria cu Caimac: Pl?nuim o listare de ac?iuni ?n T1/2020. Free float-ul, ?ntre 15% ?i 25%. Produc?torul de lactate are ?n plan investi?ii de 16 milioane de euro ?n urm?torii ani Tibi Oprea 09.12.2020, Adrian Cocan, director general al Agroserv M?riu?a (L?pt?ria cu Caimac): Am aplicat pentru un grant de fonduri norvegiene pentru c? este o investi?ie foarte mare, ?n total sunt 9 mil. euro, iar pentru un IMM ?n Rom?nia este un fel de muntele Everest.Agroserv M?riu?a, compania care de?ine brandul L?pt?ria cu Caimac, pl?nuie?te o listare de ac?iuni ?n primul trimestru al anului 2021 ?i inten?ioneaz? s? v?nd? ?ntre 15% ?i 20% din companie pentru a-?i finan?a o parte din investi?ii.?Pl?nuim o listare de ac?iuni ?n primul trimestru al anului 2021. ?nc? nu ?tim ce cot? vom vinde. Noi preg?tim realizarea unei sta?ii de sp?lare sticle ?i borcane cu sistem de recuperare. Am aplicat pentru un grant de fonduri norvegiene pentru c? este o investi?ie foarte mare, ?n total sunt 9 milioane de euro, iar pentru un IMM ?n Rom?nia este un fel de muntele Everest. ?n func?ie de r?spunsul de acolo, de cifrele pe care le putem ob?ine sau dac? ne dau ceva, pentru c? nu e garantat ?i nici ca la fondurile europene, unde dac? ?ndepline?ti condi?iile ?i ai scor suficient de mare prime?ti, free float-ul va fi mai mic sau mai mare, ?ncep?nd de la 15% p?n? poate pe la 20%-25%. Cu acest grant ?i cu emisiunea de ac?iuni am vrea s? avem un mix ca s? putem face partea cea mai grea a investi?iei, sta?ia care cost? ?n jur de 5-5,5 milioane de euro. Este o investi?ie foarte mare ?i nu o putem porni p?n? nu suntem siguri c? avem 100% acoperit? aceast? prim? etap?“, spune Adrian Cocan pentru ZF.Antreprenori locali. Produc?torul de ?nghe?at? Ice Dyp Balas din Timi?, controlat de familia Bala?, a cump?rat o fabric? de ?nghe?at? artizanal? din Harghita Autor: Florentina Ni?u 09.12.2020, Produc?torul rom?n de ?nghe?at? Ice Dyp din jude?ul Timi?, controlat de Vasile ?i Maria Bala?, cu o cifr? de afaceri de 46,7 milioane de lei ?n 2019, intr? pe pia?a ?nghe?atei artizanale, dup? ce a achizi?ionat fabrica companiei Ati Cream, controlat? tot de antreprenori rom?ni, din jude?ul Harghita, cu venituri de 3 milioane de lei anul trecut. Reprezentan?ii companiei nu au dorit s? men?ioneze valoarea tranzac?iei.?Anul 2020 a fost un an propice dezvolt?rii, a fost anul ?n care am pornit o nou? fabric? de ?nghe?at?, una dintre cele mai moderne din vestul Europei, ce a ?nsemnat o investi?ie de peste 8 mil. euro. ?n plus, am achizi?ionat o fabric? de ?nghe?at? artizanal? din jude?ul Harghita, Ati Cream, ?i astfel acoperim toate tipurile de ?nghe?ate consumate de rom?ni ?i nu numai. Fabrica de la C?rpini?, nou construit?, ?i fabrica achizi?ionat? din Harghita ?nsumeaz? 170 tone pe zi cu 14 linii de produc?ie“, spune Vasile Bala?, ac?ionar Ice Dyp Balas.Produc?torul de ?nghe?at? are peste 500 de angaja?i ?n cele ?ase puncte de lucru din ?ar?, din C?rpini? (Timi?), Bucure?ti, ora?ul Pantelimon, Pa?cani, T?rgu-Jiu, Br?ni?tea (Gala?i) ?i Dezmir (Cluj) ?i ?n noua fabric? construit? va angaja minimum 50 de persoane, conform informa?iilor furnizate anterior de reprezentan?ii companiei pentru ZF.Afaceri de la zero. Cristina Nesterov, de profesie stomatolog, a creat un brand de lapte din caju dup? un experiment f?cut ?n propria buc?t?rie. ?Acum putem produce p?n? la 100 de litri zilnic“ , 09.12.2020, Alina-Elena Vasiliu a prins contur ?n toamna lui 2020, de?i primele demersuri pentru business au fost f?cute ?n iarna anului 2019 l Pandemia a am?nat cu cel pu?in trei luni ie?irea pe pia??.Cristina Nesterov a f?cut prima dat? lapte din caju ?n urm? cu patru ani, ?n propria buc?t?rie, ?ntr-o perioad? ?n care c?uta alternative pentru laptele de vac?, la care fiul ei este alergic. A ales nucile caju pentru c? a constatat c?, dup? presare, laptele poate fi consumat ca atare ?i nu mai trebuie strecurat. Se folosea doar de blenderul de acas? ?i ?n cur?nd prietenele ei cu copii au ?nceput s?-i cear? s? le fac? ?i lor lapte din caju. De aici s-a n?scut ideea de business din spatele Vacaju.?Am ?nchiriat un spa?iu ?n zona Panduri din Bucure?ti, unde am amenajat atelierul. Investi?ia a ajuns la 35.000 de euro ?i o s? mai fie nevoie s? investim, deoarece ne dorim s? ne m?rim capacitatea de produc?ie. Acum putem s? producem p?n? la 100 de litri pe zi ?i este suficient ?n momentul acesta. Facem tot posibilul s? avem stoc constant“, a povestit Cristina Nesterov la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.Materia prim? - nuca de caju - provine din Vietnam, ?n Rom?nia clima nefiind potrivit? pentru culturi de acest tip. De procesul de produc?ie a laptelui Vacaju sunt responsabile, al?turi de Cristina Nesterov, ?nc? dou? persoane. ?mpreun? lucreaz? zi de zi pentru a putea trimite laptele ?n toat? ?ara prin curier.?Pre?urile sunt ?ntre 18 ?i 35 de lei. Sticla cu lapte cu vanilie de 250 ml este 18 lei, la fel ?i ?cajurtul?. Variantele de 1 litru pentru vanilie ?i simplu sunt 35 de lei. Vacaju poate fi comandat online, dar se g?se?te ?i ?n c?teva localuri din Bucure?ti, precum Plantini One Her?str?u, ?n magazinele Biocorner, la Nasul Ro?u. Am ajuns ?i la Constan?a, ?n b?c?nia care se nume?te C?mara Mariei. Ne dorim s? g?sim ?i al?i colaboratori ?n ?ar?.“Grigore Horoi, pre?edinte Agricola Interna?ional: ?n 2020, am avut tupeul s? intr?m ?ntr-un proiect de investi?ii ?i suntem condamna?i s? ne g?ndim la cre?teri Videoconferin?a ZF/BRD - BUGET 2021: Cum preg?tim viitorul? Miruna Diaconu 09.12.2020, Grigore Horoi, pre?edinte Agricola Interna?ional, spune c? anul acesta la nivelul grupului se vor ?nregistra sc?deri, de?i companii parte din grup au avut afaceri mai mari dec?t nivelul din 2019, dar cu toate acestea Agricola a f?cut o investi?ie de 20 milioane euro pentru m?rirea capacit??ilor.“?n 2020, noi am avut tupeul s? intr?m ?ntr-un proiect de investi?ii de peste 20 milioane euro pe una dintre capacit??ile imporntate, abatorul de p?s?ri, care ??i m?re?te capacitatea cu 70%. Noua facilitate duce ?ntr-o zon? mult mai normal? timpii de lucru, d? mult? flexibilitate. Suntem condamna?i s? ne g?ndim la cre?teri de volume ?i de cifre de afaceri”, spune Grigore Horoi, pre?edinte Agricola Interna?ional, ?n cadrul videoconferin?ei organizate de Ziarul Financiar ?n parteneriat cu BRD Groupe Société Générale- Buget 2021: Cum preg?tim viitorul?.Pre?urile sunt ?ntre 18 ?i 35 de lei. Sticla cu lapte cu vanilie de 250 ml este 18 lei, la fel ?i ?cajurtul“. Variantele de 1 litru pentru vanilie ?i simplu sunt 35 de lei.Vacaju a prins contur ?n toamna lui 2020, de?i primele demersuri pentru business au fost f?cute ?n iarna anului 2019. Pandemia a am?nat cu cel pu?in trei luni ie?irea pe pia??, ?ns? Cristina Nesterov a avut curaj s? porneasc? pe drumul antreprenoriatului ?n plin? pandemie. De profesie medic stomatolog, cu specializare ?n laser stomatologic ?i ?ase ani de experien?? ?n domeniu, ea a ?intit de la ?nceput, prin Vacaju, p?rin?ii ca ea ?i so?ul ei, care au copii cu diverse alergii, dar ?i oamenii care pur ?i simplu vor s? consume un produs mai s?n?tos.?B?uturile sunt ?ndulcite cu curmale, f?r? zah?r, aditivi sau conservan?i. Folosim doar ap? filtrat? la prepararea produselor Vacaju. Iaurtul este raw, neprocesat termic, fermentat natural, cu culturi de bacterii vegane ?i are un termen de valabilitate de dou? s?pt?m?ni. Termenul de valabilitate al laptelui este de ?ase s?pt?m?ni.“Cristina Nesterov se g?nde?te acum s? ?nceap? colabor?ri ?i cu magazine din Europa, dar ?i cu supermarketuri din Rom?nia. Pentru 2021, ea ?i-a propus s? introduc? op?iunea de abonamente ?n sistem refill pentru clien?ii care vor s? primeasc? periodic lapte ?i s? returneze sticlele folosite.?Ne dorim s? fim sustenabili ?i alegem materiale c?t mai prietenoase cu mediul. Acolo unde putem, refolosim sau recicl?m.“COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAT?rg de Cr?ciun ?ntr-un ora? din nordul Rom?niei. Primar: ?Aici sunt produse pe care nu le g?si?i ?n marile magazine“ 9 decembrie 2020, 04:05 de Larisa Matei ?n acest an T?rgul de Cr?ciun este organizat ?n Pia?a Libert??ii Foto Facebook Prim?ria municipiului SM Au trecut abia c?teva zile de c?nd municipiul Satu Mare a ie?it din carantin? zonal?, ?ns? acest lucru nu le-a ?mpiedicat pe autorit??ile locale s? fac? sim?it spiritul S?rb?torilor de iarn?. ?n ciuda pandemiei de coronavirus, Parcul Libert??ii g?zduie?te ?n urm?toarea perioad? un mic t?rg de Cr?ciun. ?n mai toate ora?ele din ?ar?, apropierea S?rb?torilor de iarn? s-a f?cut tot mai sim?it? cu ajutorul iluminatului festiv. Ba mai mult, unele ora?e au decis ca ?n cele din urm? s? organizeze ?i t?rguri de Cr?ciun, iar municipiul Satu Mare este unul dintre acestea. Autorit??ile locale au decis s? g?zduiasc? ?n cele din urm? un mic t?rg de Cr?ciun, cu toate c? la mijlocul lunii noiembrie acestea au suspendat organizarea evenimentului. Din punct de vedere legislativ, desf??urarea t?rgului este legal?, ?ntruc?t Comitetul Jude?ean pentru Situa?ii de Urgen?? nu a stabilit ?nchiderea t?rgurilor sau a pie?elor, dup? ie?irea din carantina zonal?. Cei 28 de produc?tori nu pl?tesc tax? pentru c?su?e ?n acest an Foto Facebook Prim?ria municipiului SM Cei 28 de produc?tori nu pl?tesc tax? pentru c?su?e ?n acest an Foto Facebook Prim?ria Satu Mare Cum totul se desf??oar? sub semnul pandemiei de coronavirus, regulile au fost schimbate ?n acest an, autorit??ile lu?nd decizia de a organiza t?rgul, ?ns? f?r? concerte sau alte programe festive. Dac? ?n ceilal?i ani acesta avea loc pe Aleea Coposu, acum micul t?rg este g?sit ?n Parcul Libert??ii, fiind prezen?i 28 de produc?tori. ?n acest an autorit??ile au decis s? nu ?i taxeze pentru ?nchirierea c?su?elor, venind astfel ?n sprijinul micilor comercian?i. ”?n pragul s?rb?torilor de iarn? organiz?m t?rgul produselor tradi?ionale pentru c? ne dorim s? sus?inem munca produc?torilor locali. A produc?torilor care ?n ciuda provoc?rilor ?nt?mpinate au continuat s? realizeze produse de calitate, produse care nu le vom putea g?si niciodat? ?n marile lan?uri de magazine… Am ales s? organiz?m acest t?rg pentru a sus?ine micii produc?tori locali. Vor fi respectate toate normele sanitare, va exista distan?? ?ntre c?su?e pentru a nu se ?nghesui cump?r?torii. Practic nu este nicio diferen?? fa?? de modul ?n care func?ioneaz? pie?ele agroalimentare, dar ?i cunoscutul t?rg de produse tradi?ionale de pe Aleea Coposu care a func?ionat ?i p?n? acum ?n condi?ii normale”, a declarat Kereskenyi Gabor, edilul municipiului Satu Mare. Cum ?i iluminatul festiv a fost pornit ?n data de 28 noiembrie ?n lini?te, f?r? ca cet??enii s? fie invita?i la momentul festiv, ?ntocmai s-a procedat ?i la deschiderea t?rgului, tocmai pentru a evita aglomerarea zonei. C?su?ele din lemn au fost instalate ?n lini?te, iar comercian?ii ?i-au f?cut apari?ia din cursul serii de 7 decembrie. La nivelul jude?ului Satu Mare, inciden?a cazurilor de coronavirus a sc?zut considerabil ?n cele dou? s?pt?m?ni de carantin?, ajung?nd la 3,09 la mia de locuitori. Starea de alert? va fi prelungit? din nou ?n data de 14 decembrie, dup? cum a declarat chiar Raed Arafat, ?eful Departamentului pentru Situa?ii de Urgen?? ?n urm? cu trei zile. P?n? atunci autorit??ile vor face o nou? analiz? pentru a se stabili dac? se impun sau nu noi restric?ii.ZF 15 minute cu un antreprenor. Adina Cr?ciunescu, Diana: ?n ciuda pandemiei, am deschis trei magazine noi ?n 2020, iar p?n? la sf?r?itul anului vom mai inaugura alte dou?. E loc pentru 100 de unit??i sub brandul Diana 09.12.2020, Miruna Diaconu ? Re?eaua de magazine Diana, care a fost ?nfiin?at? ?n jude?ul V?lcea, a ajuns ast?zi la 60 de unit??i ?n cinci jude?e din ?ar? ??Pe l?ng? divizia de magazine, familia Cr?ciunescu are ?i fabrici pentru produc?ie ?i procesare carne . Adina Cr?ciunescu, director de marketing ?i ac?ionar al re?elei de magazine Diana, spune c? anul acesta a planurile de dezvoltare ale companiei au fost am?nate temporar din cauza pandemiei, dar ulterior au fost reluate. Astfel, au fost deschise deja trei magazine ?n 2020, iar p?n? la sf?r?itului anului urmeaz? alte dou? inaugur?ri, dintre care un proiect pe o suprafa?? de 1.000 mp, primul de aceast? m?rime pentru re?eaua originar? din V?lcea. Celelalte magazine Diana sunt mai mici, av?nd suprafe?e ce variaz? ?ntre c?teva zeci ?i c?teva sute de metri p?tra?i.. ?Am deschis trei magazine noi ?n acest an, vom mai deschide ?nc? dou?, cel pu?in, p?n? la sf?r?itul lui 2020. ?n plus, am ?i remodelat alte ?apte magazine construite ?n urm? cu c??iva ani. Ne-au fost am?nate c?teva planuri din cauza pandemiei, e clar c? erau magazine pe care trebuia s? le deschidem atunci ?n martie - aprilie, dar pe care a trebuit s? ne am?n?m p?n? la ie?irea din starea de urgen??, nu pentru c? era ceva legislativ, ci mai degrab? din sim? civic“, spune Adina Cr?ciunescu, director de marketing la Diana, ?n cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia s? func?ioneze ?n continuare?, un proiect ZF ?i First pania a fost ?nfiin?at? ?n 1991, c?nd a fost deschis ?i primul magazin ?n R?mnicu V?lcea, pentru ca ?n 1996 s? se inaugureze ?i prima fabric? de procesare de carne. Iar patru ani mai t?rziu, familia Cr?ciunescu a preluat ?i unitatea Industria C?rnii din V?lcea. De atunci, lan?ul de magazine, dar ?i partea de produc?ie, se afl? ?ntr-o continu? dezvoltare, ajung?nd la 60 de unit??i doar ?n zona de retail.?Combina?ia ?ntre produc?ia c?rnii ?i retail pentru noi a func?ionat perfect. E clar c? ?n magazinele Diana carnea ?i produsele din carne sub marca noastr? sunt pilonul care genereaz? cel mai mult trafic. Asta a fost re?eta. Pe retail am plecat concentric, primul magazin a fost ?n R?mnicu V?lcea, ulterior am mers din ce ?n ce mai departe de cas?, ajung?nd ast?zi s? fim prezen?i ?n cinci jude?e“, spune Adina Cr?ciunescu.Directorul de marketing al re?elei de magazine, care este ?i ac?ionar minoritar, adaug? faptul c? ?n ultimii 3-4 ani a existat o dinamic? destul de bun? a businessului, iar pentru viitor reprezentan?ii familiei Cr?ciunescu ?i-au propus acela?i lucru. ?n ultimii doi ani, grupul a investit ?n dou? mari direc?ii ?n retail, pe de o parte ?n deschiderea de noi magazine, iar pe de alt? parte ?n reamenajarea magazinelor construite ?n anii anteriori. ??n ultimii doi ani, dup? ce am terminat un amplu proces de rebranding, am avut o perioad? ?n care resursele noastre pentru investi?ii s-au dus ?n dou? zone - ?n deschideri care ne ajut? s? cre?tem numeric, dar ?i ca cifr? de afaceri, dar ?i ?n zona de remodel?ri ?i renov?ri a unor magazine deschise acum c??iva ani. Aceast? perioad? continu? ?i azi. To?i din aceast? industrie ne-am dat seama c? ?n ultimii ani pia?a este foarte dinamic?, trendurile se schimb? de la an la an, iar ca s? r?m?i competitiv trebuie s? prinzi orice trend“, explic? Adina Cr?ciunescu.Dintre cele dou? magazine care urmeaz? a mai fi deschise p?n? la sf?r?itul acestui an, unul va fi de 1.000 mp, singurul de aceast? dimensiune din re?eaua de retail. Magazinele Diana m?soar? ?ntre 50 mp, e vorba de magazine specializate ?n v?nzarea de produse ?i preparate din carne, ?i 400-600 mp. Acestea din urm? sunt unit??i active pe segmentul de supermarket.?Sunt clien?i care ne aleg pentru servicii, pentru produse, pentru c? suntem o afacere 100% rom?neasc?, pentru c? avem produse rom?ne?ti din carne. Cred c? pentru unii clien?i conteaz? toate aceste aspecte, dar ?nclin s? cred c? pre?ul produselor conteaz? mai mult“, precizeaz? Adina Cr?ciunescu.Ea consider? c? efectele pandemiei se vor mai resim?i o bun? perioad? de timp, dar spune c? pe partea de retail grupul are ?n continuare planuri de dezvoltare, astfel c? p?n? ?n luna ianuarie a anului viitor ?n plan se afl? deschiderea unor noi magazine.De altfel, Adina Cr?ciunescu adaug? c? e loc ?n viitor de 100 de unit??i sub brandul Diana. Expansiunea se va face tot concentric, astfel c? nu e ?n plan o dezvoltare ?n Bucure?ti, cel pu?in nu ?n cur?nd.?n ceea ce prive?te produc?ia, abia a fost finalizat? o investi?ia de tehnologizare ?i extindere, astfel c? anul viitor fabrica va beneficia de acest lucru pentru a livra ?n comer?ul propriu, ?n alte re?ele, dar ?i ?n HoReCa.Adina Cr?ciunescu de?ine businessul Diana al?turi de sora ?i mama sa.Anun?ul zilei de la Kaufland pentru to?i clien?ii. Ce produse ??i d? magazinul gratuit Andrei Simion 09.12.2020 Marile lan?uri de magazine preg?tesc surprize speciale pentru clien?i ?n preajma s?rb?torilor. Kaufland a f?cut un anun? care i-a bucurat foarte mult pe to?i clien?ii din ?ar?. Astfel, cei de la Kaufland au anun?at ast?zi noua surpriz? din calendarul de bun?t??i magice pentru rom?nii din toat? ?ara. Magazinul ofer? vouchere ?n valoare de o mie de lei pentru cei care decid s? participe la concursul s?u care se desf??oar? p?n? de Cr?ciun.Oferte speciale de la Kaufland ?n prag de s?rb?toriCum beneficiezi de suma de bani de la Kaufland? Pentru a putea c??tiga aceast? sum? de bani, rom?nii trebuie s? intre pe website-ul celor de la Kaufland, unde exist? concursul special de Cr?ciun, ?i s? ghiceasc? cuv?ntul magic al acestei zile, pentru a fi ?n mod automat ?nscri?i.Kaufland va a?tepta toate ?nscrierile oamenilor ?nainte de a decide care dintre cei care au ?nscrieri valide pot fi ale?i c??tig?tori ai voucherelor ?n valoare de 1000 de lei.Mai mult, cei de la Kaufland le ofer? clien?ilor pe Instagram indicii cu privire la cuvintele magice pe care le pot ghici, astfel c? te po?i orienta de acolo ?i po?i s? te ?nscrii corect, pentru a avea ?anse de c??tig.Retailerul desf??oar? acest concurs special de ceva vreme ?n preajma Cr?ciunului, fiind unul dintre cele mai importante concursuri ale magazinului. Retailerul permite astfel folosirea acestor vouchere de cump?r?turi doar pentru achizi?ionarea produselor Bevola ?i SwitchOn.Kaufland vrea s? le ofere rom?nilor din toat? ?ara s?rb?tori c?t mai fericite, iar ?n acest sens, a decis s? ne mai ofere ceva special.?A anun?at astfel, ?n mod oficial, un nou concurs prin cadrul c?ruia ofer? ?n mod gratuit vouchere ?n valoare de 500 de lei pentru cump?r?turi din cadrul magazinelor sale. Concursul poate fi accesat tot pe website-ul s?u.Kaufland inaugureaz? un nou magazine HYPERLINK ""9 Decembrie 2020 16:23, Companii Ultima ora Kaufland deschide un nou magazin situat ?n municipiul Roman, jude?ul Neam?, acesta fiind hipermarketul cu num?rul 137 al re?elei la nivel na?ional. ?n urma deschiderii noului magazin, vor fi create 80 de noi locuri de munc?. Noul magazin se afl? pe strada Mihai Viteazu, nr. 13 ?i este al doilea din ora?. Acesta are o suprafa?? total? construit? de peste 5.300 de metri p?tra?i, dintre care peste 2.900 de metri p?tra?i sunt destina?i spa?iului interior de v?nzare. ?n aceast? perioad?, programul de lucru va fi de la 07.00 ?i p?n? la 21.00 de luni p?n? s?mb?t?, iar duminic? de la 08.00 la 20.00.Parcarea ofer? 200 de locuri, ce includ ?i locuri speciale pentru persoane cu dizabilit??i, pentru p?rin?i ?i rasteluri pentru biciclete.Magazinul este dotat cu o virtin? extins? cu servire asistat?, de 21,5 metri, precum ?i raioane de legume fructe, brut?rie, raion de produse congelate, alimente de baz?, dulciuri, b?uturi, produse nealimentare ?i drogherie.Hipermarketul este prev?zut cu 8 case de marcat standard, din care una dedicat? persoanelor cu dizabilit??i ?i alte 4 case express tip self-service.Magazinul este dotat ?n exterior ?i cu un Grill, unde clien?ii pot g?si m?nc?ruri gustoase, gata preparate.Co?urile de cump?r?turi ar putea fi interzise ?n supermarketurile din Bucure?ti care au ?i alte solu?ii pentru clien?i. O decizie va fi luat? vineri 9 Decembrie 2020 Florin Marinescu Comitetul Municipal pentru Situa?ii de Urgen?? ar putea lua decizia de renun?are la co?urile de cump?r?turi ?n supermarketuri, ?n contextul pandemic actual. Interdic?ia opereaz? ?n Arge? doar ?n supermarketurile care au ?i c?rucioare ce pot fi folosite de clien?i.Vineri va fi o ?edin?? cu reprezentan?ii complexelor comerciale ?i supermarketurilor, la sediul Prim?riei Generale, a confirmat pentru G4Media.ro prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu.Prefectul Berbeceanu a mai declarat miercuri c? ?n acest moment nu se pune problema instituirii carantinei ?n Bucure?ti, fiind nevoie de respectarea regulilor care au fost impuse pentru combaterea epidemiei.Coeficientul infect?rilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este ?n cre?tere ?n Bucure?ti – 6,77, conform ultimei inform?ri ale autorit??ilor.La sf?r?itul lunii, noiembrie autorit??ile din jude?ul Arge? au decis s? impun? supermarketurilor din tot jude?ul s? renun?e la co?urile de cump?r?turi, ?ntruc?t ar reprezenta un factor de risc epidemiologic ?n infectarea cu Covid-19. (Foto: Pixabay)Au ales s? nu-?i pl?ng? de mil? ?i au c?utat colacul de salvare. Antreprenorii din HoReCa au trecut de la fine dining la m?ncarea de cantin?, ?i-au transformat localurile ?n b?c?nii sau au amenajat pie?e volante cu produse locale Miruna Diaconu 09.12.2020, Radu Ionescu, cofondator al Kaiamo: Am fost nevoi?i s? ne reconfigur?m cu totul, ast?zi func?ion?m sub metoda unui protest culinar, cum l-am numit noi, buc?t?ria Kaiamo este mutat? ?n strad?, dar sub o alt? form? deoarece restaurantul nostru avea un specific de fine dining, oferea o experien?? complet?, ceea ce nu am putut s? ducem mai departe cu restaurantul ?nchis.? ?n aceast? perioad?, de?i mul?i antreprenori din zona de HoReCa au apelat la servicii de livr?ri la domiciliu sau take away, ?n unele cazuri nu au putut fi compensate sc?derile masive ale afacerilor.O parte dintre antreprenorii din HoReCa, cea mai afectat? industrie, a v?zut ?n criza pandemic? o oportunitate de a se reinventa, pentru a putea supravie?ui contextului actual. Restric?iile impuse de autorit??i cu privire la limitarea r?sp?ndirii virusului i-au determinat pe antreprenori ?n cele mai multe cazuri s? apeleze la servicii de tip livr?ri la domiciliu sau take away. Totu?i, au existat cazuri ?n care aceste servicii nu au putut compensa sc?derile semnificative ale afacerilor, astfel c? antreprenorii au fost nevoi?i s? apeleze la alte solu?ii pentru a-?i men?ine businessurile ?n via??.Un restaurant cunoscut de fine dining din Bucure?ti a fost nevoit s? se reconfigureze, devenind ?n prezent o cantin? cu m?ncare tradi?ional?. Livr?rile la domiciliu nu ar fi fost o posibilitatea pentru restaurantul Kaiamo din simplul motiv c? m?ncarea de tip fine dining nu poate fi transportat? a?a u?or.... citeste si partea a doua ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download