ÎNTOCMIREA HĂRŢII DE ZGOMOT ŞI ... - Municipiul Bacau



ELABORAREA HartILOR de zgomot SI A PLANURILOR DE ACTIUNE pentru Municipiul BACAUcenter0Etapa 3: Elaborarea planurilor de actiune destinate gestionarii si reducerii zgomotului in Municipiul Bac?uBENEFICIAR: MUNICIPIUL BACAUCONTRACT: nr. 68524/16.01.2015IULIE 2016CONTRACT: nr. 68524/16.01.2015 - ?Elaborarea hartilor de zgomot si a planurilor de actiune pentru Municipiul Bacau”BENEFICIAR: Municipiul BacauFOAIE DE SEMN?TURIELABORATOR:SC Institutul de Cercet?ri ?n Transporturi - INCERTRANS SASC INCERTRANS SADIRECTOR TEHNIC CDI:ing. Gheorghe DINURESPONSABIL CONTRACT:ing. Luigino SZECSY CUPRINS1.0 INTRODUCERE..............................................................................................................41.1 LIMIT?RI.........................................................................................................................52.0 RAPORT.........................................................................................................................62.1. Descrierea aglomer?rii, a drumurilor principale, a c?ilor ferate principale sau aaeroporturilor mari ?i a altor surse de zgomot luate ?n considerare .....................................62.2. Autoritatea responsabil?................................................................................................82.3. Cadrul juridic..................................................................................................................82.4. Valori limit? ?n vigoare..................................................................................................102.5. Cartarea zgomotului ?n Municipiul Bacau – sinteza rezultatelor...................................112.6. O evaluare a num?rului de persoane estimate expuse la zgomot, identificareaproblemelor ?i situa?iilor care necesit? ?mbun?t??iri............................................................172.7. Sinteza oficial? a consult?rilor publice organizate potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) ?i (9) din HG 321/2005, republicat?…………………………………………………………212.8. M?suri de reducere a zgomotului deja ?n vigoare ?i proiecte ?n curs de elaborare......222.9. Ac?iuni pe care autorit??ile competente inten?ioneaz? s? le ia ?n urm?torii 5 ani,inclusiv m?surile de conservare a zonelor lini?tite .............................................................262.10. Strategii pe termen lung.............................................................................................412.11. Informa?ii financiare (dac? sunt disponibile): bugete, evaluarea eficien?ei economice,evaluare cost-beneficiu.......................................................................................................432.12. Prevederi avute ?n vedere pentru evaluarea implement?rii ?i rezultatelor planului deac?iune ...............................................................................................................................45ANEXEANEXA 1Baza de date privind sursa de zgomot trafic rutier dup? aplicarea planurilor de ac?iuneANEXA 2Situatia cladirilor reabilitate termic din Mun. BacauANEXA 3H?r?i de zgomot dup? aplicarea planurilor de ac?iuneANEXA 4 H?r?i de conflict dup? aplicarea planurilor de ac?iuneANEXA 5 H?r?i de diferenta dup? aplicarea planurilor de ac?iuneANEXA 6 Zone lini?titeANEXA 7ShapeANEXA 8Proces verbal dezbatere public?ANEXA 8.1Invita?ii de participare la dezbaterea public?1.0 INTRODUCEREConform contractului nr. 68524/2015 ?ncheiat cu Prim?ria Municipiului Bacau, SC Institutul de Cercet?ri ?n Transporturi – INCERTRANS SA a elaborat planurile de ac?iune pentru reducerea zgomotului ?n Municipiul?Bacau, ?in?nd cont de reglement?rile legale ?n vigoare.Aceste planuri de ac?iune au fost realizate lu?ndu-se ?n considerare cerin?ele prev?zute ?n:Directiva nr. 2002/49/EC a Parlamentului European ?i a Consiliului din 25.06.2002 referitoare la evaluarea ?i managementul zgomotului ambiental;Hot?r?re nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea ?i gestionarea zgomotului ambiant - republicat?;Hot?r?re nr. 674 din 28 iunie 2007 pentru modificarea ?i completarea Hot?r?rii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea ?i gestionarea zgomotului ambiental;Ordin nr. 678/1344/915/1397 din 30 iunie 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activit??ile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar ?i aerian din vecin?tatea aeroporturilor;Ordin nr. 978 din 2 decembrie 2003 privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice ?i juridice care elaboreaz? studii de evaluare a impactului asupra mediului ?i bilan?uri de mediu;Ghidul pentru realizarea, analizarea ?i evaluarea h?r?ilor strategice de zgomot, anex? la ordinul Ministrului Mediului ?i Dezvolt?rii durabile nr. 1830/2007.Acest studiu a fost efectuat pe baza h?r?ilor strategice de zgomot ale Municipiului Bacau realizate ?n anul 2015 de SC INCERTRANS SA. Anul de referin?? pentru care s-a realizat elaborarea h?r?ilor strategice de zgomot pentru Municipiul Bacau este 2011.1.1 LIMIT?RIPotrivit termenilor de referin??, nu a fost efectuat? nici o testare distructiv? sau de natur? fizic?. Aceste rezultate sunt limitate, ?n sensul c? pot fi constatate vizual ?i auditiv ?i prin calcule teoretice. Trebuie notat c? INCERTRANS a ?ncercat s? identifice toate deficien?ele asociate acestui proiect. Totu?i, ?n conformitate cu ghidurile standard de bune practici, INCERTRANS nu poate fi f?cut responsabil de problemele ap?rute ca urmare a deficien?elor care nu au fost luate ?n calcul.Acest studiu este bazat, ?n parte, pe informa?ii primite de la alte p?r?i. Dac? nu este specificat altfel, INCERTRANS presupune c? aceste informa?ii sunt corecte ?i de ?ncredere, prin urmare fiind folosite la elaborarea concluziilor studiului.2.0 RAPORT2.1. Descrierea aglomer?rii, drumurilor principale, c?ilor ferate principale sau aeroporturilor principale ?i a altor surse de zgomot luate ?n considerareo A?ezare geografic?Municipiul Bacau,?re?edin?a jude?ului Bacau, este situat la 46°35' latitudine nordic? ?i 26°55' longitudine estic?, ?n zona estic? a Rom?niei??i este un important centru urban din regiunea istorica Moldova. De asemenea mun. Bacau este un important centru cultural, economic ?i academic al Moldovei. Ora?ul se afl? pe r?ul Bistrita, la doar 9,6 Km ?n amonte de confluenta Siret-Bistrita. Patru trepte de altitudine, ?ntre 150 m ?i 250 m marcheaz? relieful Bac?ului, el afl?ndu-se ?n cea mai mare parte a localit??ii, pe a doua teras? 160-165 m. (sursa: ro.). Suprafa?a cuprins? ?n limitele administrative ale municipiului Bacau este de 43,1 km2 (sursa: Prim?ria Mun. Bacau).Popula?ia Municipiului Bacau luata in considerare la realizarea hartilor strategice de zgomot este de 144.307 locuitori (sursa: INS – Dir. Jud. de Statistic? Bacau, Recens?m?ntul Popula?iei ?i Locuin?elor 2011)195135597790Figura 1 – Municipiul Bacauo ClimaParametrii meteorologici ai municipiului Bacau estima?i pentru evaluarea ?i cartarea acustic? a zgomotului ca valori medii anuale, conform Serviciului Meteo ?i Asigurarea Calit??ii Bacau sunt:Date meteorologice BacauTabel nr. 1Anul 2011Temperatura medie a aerului(0C)Presiunea medie anual? (mb)Umezeala relativ? anual? (%)Viteza medie anual?(m/s)Direc?iile predominante ale v?ntuluiMedia anual?9,8992,3812,4Nordo Descrierea surselor de zgomot luate ?n considerareInfrastructura Rutier? a Municipiului Bacau: 285 km, reprezentat? de artere de circula?ieInfrastructura de transport pe ?in? – linia CF 500 cale dubla electrificat? Bucuresti – Bacau – Suceava ?i linia CF 509 cale simpla ne-electrificat? Bacau – Piatra Neamt.Activitatea industrial? – ?ntreprinderile IPPCPrincipalele surse de zgomot din municipiul Bacau sunt:traficul rutier, mai ales pe marile artere peste care se suprapun ?i traseele de transport ?n comun;transportul pe ?in?: cale ferat?;activitatea industrial? - ?ntreprinderile IPPC;2.2. Autoritatea responsabil?Autoritatea responsabil? de ?ndeplinirea h?r?ilor de zgomot ?i trasarea planurilor de ac?iune este: Prim?ria Municipiului Bacau, Str. Marasesti nr. 6.Pentru sursa de zgomot trafic feroviar, autoritatea responsabil? pentru m?surile de reducere a zgomotului este CN CF CFR S.A., sub autoritatea Ministerului Transporturilor. 2.3. Cadrul juridicLa elaborarea h?r?ilor strategice de zgomot ?i a planurilor de ac?iune au fost respectate prevederile urm?toarelor acte normative: HG 321/2005 republicat? privind evaluarea ?i gestionarea zgomotului ambiant;OM nr. 678-1344-915-1397 publicat ?n MO nr. 730/730 BIS din 25 august 2006, pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activit??ile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar ?i aerian din vecin?tatea aeroporturilor;OM nr. 152-558-1119-532/2008, pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limit? ?i a modului de aplicare a acestora atunci c?nd se elaboreaz? planurile de ac?iune, pentru indicatorii Lzsn ?i Lnoapte, ?n cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale ?i ?n aglomer?ri, traficul feroviar pe c?ile ferate principale ?i ?n aglomer?ri, traficul aerian pe aeroporturile mari ?i/sau urbane ?i pentru zgomotul produs ?n zonele din aglomer?ri unde se desf??oar? activit??i industriale prev?zute ?n anexa nr.1 la Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea ?i controlul integrat al polu?rii, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 84/2006;OM nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea ?i evaluarea h?r?ilor strategice de zgomot;?n procesul de elaborare ?i/sau revizuire a planurilor de ac?iune, autorit??ile administra?iei publice locale au obliga?ia s? ?ndeplineasc? procedura de participare ?i consultare a publicului.Cerin?e minime pentru planurile de ac?iune1. Un plan de ac?iune trebuie s? cuprind? cel pu?in urm?toarele elemente:a) descrierea aglomer?rii, a drumurilor principale, a c?ilor ferate principale sau a aeroporturilor mari ?i a altor surse de zgomot luate ?n considerare;b) autoritatea sau unitatea responsabil?;c) cadrul legal;d) valorile limit? utilizate potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) lit. b) din hot?r?re;e) sinteza informa?iilor ob?inute prin cartarea zgomotului;f) o evaluare a num?rului de persoane estimate expuse la zgomot, identificarea problemelor ?i situa?iilor care necesit? ?mbun?t??iri;g) sinteza oficial? a consult?rilor publice organizate potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) ?i (9) din hot?r?re;h) informa?ii privind m?surile de reducere a zgomotului aflate ?n desf??urare ?i informa?ii privind proiectele de reducere a zgomotului aflate ?n preg?tire;i) ac?iuni pe care autorit??ile competente inten?ioneaz? s? le ia ?n urm?torii 5 ani, care s? includ? m?surile pentru protejarea zonelor lini?tite;j) strategia pe termen lung;k) informa?ii financiare (dac? sunt disponibile): bugete, evaluarea cost-eficien??, evaluarea cost-profit;l) prognoze privind evaluarea implement?rii ?i a rezultatelor planului de ac?iune.2. M?surile pe care autorit??ile prev?zute la art. 4 alin. (1) ?i unit??ile prev?zute la art. 4 alin. (3) din hot?r?re le pot ?ntreprinde ?n domeniul lor de competen?? sunt, de exemplu:(i) planificarea traficului;(ii) amenajarea teritoriului;(iii) m?suri tehnice la nivelul surselor de zgomot;(iv) alegerea surselor mai silen?ioase;(v) m?suri de reducere a transmiterii zgomotului;(vi) introducerea, dup? caz, a p?rghiilor economice stimulative care s? ?ncurajeze diminuarea sau men?inerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele permise.3. Fiecare plan de ac?iune trebuie s? con?in? estim?ri privind reducerea num?rului de persoane afectate (disconfort, tulburarea somnului etc).4. La elaborarea ?i reactualizarea ghidurilor prev?zute la art. 7 alin. (3) lit. c) din hot?r?re se ?ine seama de con?inutul ghidurilor elaborate de Comisia European?, care prezint? ?ndrum?ri cu privire la planurile de ac?iune.2.4. Valori limit? ?n vigoare?n anul 2008 s-a adoptat Ordinul ministrului mediului ?i dezvolt?rii durabile, al ministrului transporturilor, al ministrului s?n?ta?ii publice ?i al ministrului internelor ?i reformei administrative pentru aprobarea valorilor-limit? ?i a modului de aplicare a acestora atunci c?nd se elaboreaz? planurile de ac?iune, pentru indicatorii Lzsn ?i Lnoapte, ?n cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale ?i ?n aglomer?ri, traficul feroviar pe c?ile ferate principale ?i ?n aglomer?ri, traficul aerian pe aeroporturile mari ?i/sau urbane ?i pentru zgomotul produs ?n zonele din aglomer?ri unde se desf??oar? activit??i industriale prev?zute ?n anexa nr.1 la Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea ?i controlul integrat al polu?rii, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 84.2006.Tabel 1 - Criterii pentru stabilirea zonelor pentru care se realizez? planuri de ac?iune ?n func?ie de valorile limit? corespunz?toare indicatorilor Lzsn ?i Lnoapte Lzsn– dB(A)Lnoapte – dB(A)Coloana 1Coloana 2Coloana 3Coloana 4Coloana 5Coloana 6Surse de zgomot?inta de atins pentru valorile maxime permise pentru anul 2012Valori maxime permiseSurse de zgomot?inta de atins pentru valorile maxime permise pentru anul 2012Valori maxime permiseStr?zi, drumuri ?i autostr?zi6570Str?zi, drumuri ?i autostrazi5060C?i ferate6570C?i ferate5060Aeroporturi6570Aeroporturi5060Zone industriale6065Zone industriale5055Porturi (activit??i de transport feroviar ?i rutier din interiorul portului)6570Porturi (activit??i de transport feroviar ?i rutier din interiorul portului)5060Porturi (activit??i industriale din interiorul portului)6065Porturi (activit??i industriale din interiorul portului)5055Tabel 2 - Criterii pentru stabilirea zonelor lini?tite dintr-o aglomerare cu o popula?ie mai mare de 250.000 de locuitori ?n func?ie de valorea limit? corespunz?toare indicatorului Lzsn ?i a suprafe?ei minime ?n care se ?nregistreaz? aceast? valoare limit?Lzsn– dB(A)Surse de zgomotValori maxime permiseSuprafa?a minim? pentru care se define?te o zon? lini?tit?- (ha) -Str?zi, drumuri ?i autostr?zi554,5C?i ferateAeroporturiZone industriale (inclusiv porturi)2.5. Cartarea zgomotului ?n Municipiul Bacau – sinteza rezultatelor?n cursul anului 2015, INCERTRANS a elaborat H?r?ile Strategice de Zgomot pentru Municipiul Bacau. Aceast? activitate s-a desf??urat etapizat, urm?rind cerin?ele caietului de sarcini ?i respect?nd normele legale ?n vigoare. Astfel, aceste h?r?i au fost realizate prin m?sur?tori pe teren ?i calcule teoretice pe ?ntreaga suprafa?? a ora?ului.Pentru fiecare surs? de zgomot s-a realizat o hart?, pentru cei doi parametri acustici prev?zu?i ?n Hot?r?rea de Guvern nr. 321/2005, respectiv Lzsn ?i Lnoapte. Aceste h?r?i au fost ?nso?ite de un raport complet care descrie etapele str?b?tute p?n? la finalizarea cartografierii acustice.Sinteza cart?rii zgomotului este ac?iunea de a prezenta evaluarea rezultatelor ob?inute ?n urma realiz?rii fiec?rei h?r?i strategice de zgomot ?n vederea implement?rii Directivei Europene de realizare a h?r?ilor acustice ?i a datelor asociate cu expunerea la zgomot pentru sursele de zgomot:Trafic rutierTrafic feroviar Zgomot industrialHarta de zgomot privind traficul rutier ?n regim LzsnConform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru traficul rutier datorit? caracteristicilor geometrice ale str?zilor, dar ?i a valorilor de trafic disponibile la acest moment se eviden?iaz? urm?toarele zone:Nivelul de zgomot este depasit cu 10 – 15 dB fata de valoarea limita de 70 dB ?n cl?dirile situate l?ng? urm?toarele str?zi Calea RepubliciiStr. N. BalcescuStr. I. L. CaragialeCalea RomanuluiCalea TecuciuluiCalea BarladuluiStr. MioriteiStr. Stefan cel MareNivelul de zgomot este depasit cu 5 – 10 dB fata de valoarea limita de 70 dB ?n cl?dirile situate l?ng? urm?toarele str?ziStr. ChimieiStr. MilcovStr. 9 MaiBd. UniriiStr. OituzStr. EnergieiStr. GariiStr. Alexei TolstoiStr. Erou C. PinteaStr. StadionuluiBd. Alex. cel BunStr. Aprodu PuriceStr. Constantin EneBd. Vasile ParvanStr. AbatoruluiCalea MoldoveiStr. Gheorghe DoniciNivelul de zgomot este depasit cu 0 – 5 dB fata de valoarea limita de 70 dB ?n cl?dirile situate l?ng? urm?toarele str?zi:Str. MarastiStr. BucegiStr. Alecu RussoBd. Ionita Sandu SturzaStr. Vasile AlexandriStr. Mihai EminescuStr. Ana IpatescuStr. Nicu EneaStr. Mihai ViteazulStr. 22 DecembrieStr. Hatman BerescuStr. Iosif CoceaStr. TriumfuluiStr. Dumbrava RosieCalea MoinestiStr. Banca NationalaStr. Bogdan VoievodStr. CondorilorStr. George BacoviaStr. Ion Ionescu de la BradStr. LibertatiiStr. Neagoe VodaStr. NufaruluiStr. PlaiuluiStr. BuciumuluiSarcina de zgomot ridicat? a arterelor de circula?ie se datoareaz? ?n primul r?nd traficului ridicat de autovehicule ?i ?n unele cazuri configuratiei stradale (str?zi ?nguste). Num?rul de cl?diri expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de cl?diri, din care848923764747310Unit??i de ?nv???m?nt25141220Unit??i sanitare33130Num?rul de persoane expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de persoane*19825821520092* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Harta de zgomot privind traficul rutier ?n regim LnoapteConform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru traficul rutier datorit? caracteristicilor geometrice ale str?zilor, c?t ?i valorilor de trafic disponibile la acest moment se eviden?iaz? urm?toarele zone:Noaptea, conflict mai mare de 10 dB fata de valoarea limita de 60 dB avem ?n jurul cl?dirilor situate ?n urm?toarele str?zi:Calea RepubliciiStr. ChimieiCalea MarasestiStr. MilcovStr. I. L. CaragialeCalea TecuciuluiCalea BarladuluiStr. Vadul BistriteiStr. Stefan cel MareStr. GariiStr. PoligonuluiStr. GarofiteiBd. Vasile ParvanCalea MoldoveiStr. 9 MaiStr. MioriteiBd. Alex. cel BunBd. Ionita Sandu SturzaStr. 22 DecembrieStr. Aprodu PuriceStr. BucegiStr. CondorilorStr. EnergieiStr. Erou Ciprian PinteaStr. George BacoviaStr. Gh. DoniciStr. MarastiStr. Nicolae BalcescuStr. OituzStr. StadionuluiNoaptea se observ? conflicte mai mari de 5-10 dB fata de valoarea limita de 60 dB ?n jurul mai multor cl?diri, situate pe urm?toarele str?zi:Bd. UniriiCalea RomanuluiStr. Alexei TolstoiStr. Constantin EneStr. AeroportuluiStr. Alecu RussoStr. Ana IpatescuStr. Banca NationalaStr. BicazStr. Bogdan VoievodStr. BraduluiNoaptea se observ? conflicte mai mari de 0-5 dB fata de valoarea limita de 70 dB ?n jurul mai multor cl?diri, situate ?n urm?toarele str?zi:Str. Narciselorstr. Henri CoandaStr. Vasile AlexandriStr. Mihai EminescuStr. Nicu EneaStr. Mihai ViteazulStr. Iosif CoceaStr. TriumfuluiStr. Arcadie SeptiliciStr. Neagoe VodaStr. Martir HoriaStr. Dumbrava RosieStr. Ion Paun PincioCalea MoinestiStr. BuciumuluiStr. Cornisa BistritaStr. DumbraveiStr. Ion Ionescu de la BradStr. Ion LucaStr. LibertatiiStr. Logofat TautuStr. Lunca BistriteiStr. Mihail KogalniceanuStr. Miron CostinStr. Nicolae TitulescuStr. NufaruluiStr. Pictor Ion AndreescuStr. Pictor Theodor AmanStr. PlaiuluiStr. Popa SapcaStr. RazboieniStr. Soldat AdamStr. ZefiruluiStr. SiretuluiStr. ViitoruluiStr. C?lug?reniNum?rul de cl?diri expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de cl?diri, din care83481971467954981Unit??i sanitare242210Num?rul de persoane expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de persoane*19221820819216010* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Harta de zgomot privind traficul feroviar ?n regim LzsnDin harta de zgomot pentru ?ntreaga zi (Lzsn) se poate stabili c? nu exista sarcin? de zgomot semnificativ? care sa dep??easca valorile limita admise pentru teritoriul administrativ al Mun. Bacau. Num?rul de cl?diri expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de cl?diri, din care761200Unit??i de ?nv???m?nt30000Unit??i sanitare00000Num?rul de persoane expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de persoane*230000* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Harta de zgomot privind traficul feroviar ?n regim LnoapteDin harta de zgomot pentru noapte (Lnoapte) se poate stabili c? nu exista sarcin? de zgomot semnificativ? care sa dep??easca valorile limita admise pentru teritoriul administrativ al Mun. Bacau. Num?rul de cl?diri expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de cl?diri, din care55541100Unit??i sanitare000000Num?rul de persoane expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de persoane*31110000* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Harta de zgomot privind activitatea industrial? ?n regim LzsnConform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru sursa industrie nu se constat? dep??irea valorii limit?.Num?rul de cl?diri expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de cl?diri, din care30000Unit??i de ?nv???m?nt00000Unit??i sanitare00000Num?rul de persoane expuse LzsnBand? dB55-5960-6465-6970-74> 75Nr. de persoane*30000* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Harta de zgomot privind activitatea industrial? ?n regim LnoapteConform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru sursa industrie nu se constat? dep??irea valorii limit?.Num?rul de cl?diri expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de cl?diri, din care730000Unit??i sanitare000000Num?rul de persoane expuse LnoapteBand? dB45-4950-5455-5960-6465-69> 70Nr. de persoane*230000* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.2.6. Evaluarea num?rului estimat de persoane expuse la zgomot, identificarea problemelor ?i a situa?iilor care necesit? o ameliorareTrafic rutierNum?rul total de persoane expuse la niveluri ce dep??esc valorile limit? de 70 dB pentru Lzsn,respectiv 60 dB pentru Lnoapte este de 29.251 persoane pentru Lzsn ?i de 36.189 pentru Lnoapte. Aceste persoane locuiesc de-a lungul urm?toarelor artere de circula?ie:Calea RepubliciiStr. BucegiStr. GarofiteiStr. N. BalcescuStr. Alecu RussoStr. AeroportuluiStr. I. L. CaragialeBd. Ionita Sandu SturzaStr. BicazCalea RomanuluiStr. Vasile AlexandriStr. BraduluiCalea TecuciuluiStr. Mihai EminescuStr. NarciselorCalea BarladuluiStr. Ana Ipatescustr. Henri CoandaStr. MioriteiStr. Nicu EneaStr. Arcadie SeptiliciStr. Stefan cel MareStr. Mihai ViteazulStr. Martir HoriaStr. ChimieiStr. 22 DecembrieStr. Ion Paun PincioStr. MilcovStr. Hatman BerescuCalea MoinestiStr. 9 MaiStr. Iosif CoceaStr. BuciumuluiBd. UniriiStr. TriumfuluiStr. Cornisa BistritaStr. OituzStr. Dumbrava RosieStr. DumbraveiStr. EnergieiCalea MoinestiStr. Ion LucaStr. GariiStr. Banca NationalaStr. Logofat TautuStr. Alexei TolstoiStr. Bogdan VoievodStr. Lunca BistriteiStr. Erou C. PinteaStr. CondorilorStr. Mihail KogalniceanuStr. StadionuluiStr. George BacoviaStr. Miron CostinBd. Alex. cel BunStr. Ion Ionescu de la BradStr. Nicolae TitulescuStr. Aprodu PuriceStr. LibertatiiStr. Pictor Ion AndreescuStr. Constantin EneStr. Neagoe VodaStr. Pictor Theodor AmanBd. Vasile ParvanStr. NufaruluiStr. Popa SapcaStr. AbatoruluiStr. PlaiuluiStr. RazboieniCalea MoldoveiCalea MarasestiStr. Soldat AdamStr. Gheorghe DoniciStr. Vadul BistriteiStr. SiretuluiStr. MarastiStr. PoligonuluiStr. ViitoruluiDep??irea nivelului limit? se datoreaz? ?n principal valorilor mari ale fluxurilor de trafic, lipsei unei centuri ocolitoare a municipiului, prezen?ei traficului greu pe o parte din re?eaua de str?zi a municipiului, dar ?i ?mbr?c?min?ilor rutiere.Trafic feroviar – CFR:Din harta de zgomot pentru ?ntreaga zi (Lzsn) se poate stabili c? nu exista sarcin? de zgomot semnificativ? care sa dep??easca valorile limita admise pentru teritoriul administrativ al Mun. Bacau.Din harta de zgomot pentru noapte (Lnoapte) se poate stabili c? nu exista sarcin? de zgomot semnificativ? care sa dep??easca valorile limita admise pentru teritoriul administrativ al Mun. Bacau. Activit??i industrialeConform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru sursa industrie nu se constat? dep??irea valorii limit? pentru Lzsn.Conform datelor ob?inute ?n urma realiz?rii h?r?ii de zgomot pentru sursa industrie nu se constat? dep??irea valorii limit? pentru Lnoapte.Este necesar ca popula?ia s? fie informat? ?i avertizat? care sunt nivelurile de zgomot suportate de organismul uman, ce ?nseamn? un anumit prag al nivelului de zgomot ?i mai ales la ce pericole se supun prin expunerea timp ?ndelungat la un zgomot de intensitate ridicat? (fig. 2).Figura 2 – Nivelurile de zgomot pentru diferite surse de zgomotEfectele negative ale zgomotuluiSunetul poate fi generat de o multitudine de tipuri de surse ?i el joac? un important rol pozitiv ?n via?a oamenilor (comunicarea, cultura), ?ns? produce ?n acela?i timp ?i efecte negative, cum ar fi:DisconfortulZgomotul poate fi definit ca fiind sunetul pe care omul ?l percepe ca fiind deranjant. Modul ?n care oamenii reac?ioneaz? la expunerea la zgomot nu depinde numai de intensitatea acestuia, ci ?i de ceea ce reprezint? sunetul respectiv pentru persoana ?n cauz?. Zgomotul are un ?n?eles subiectiv, el nu este doar o varia?ie de presiune.Deranjarea somnuluiUn somn bun pe timpul nop?ii este o condi?ie necesar? pentru starea de bine. Afectarea somnului este unul dintre cele mai puternice motive de reclamare a zgomotului. Principalele fenomene sunt: dificultatea de a adormi, trezirea prematur? nedorit?, greutatea ?n a adormi din nou dup? ce persoana s-a trezit ?i schimb?ri ?n stadiile somnului. Oamenii pot reclama ?i efecte secundare ale deranj?rii somnului cum sunt: diminuarea calit??ii somnului, oboseala, depresii, sc?derea productivit??ii, sl?birea concentr?rii. Efectele psihologice negative sunt: m?rirea presiunii arteriale; m?rirea pulsului; vasocontrac?ie; modific?ri ale ritmului respirator; aritmie cardiac?.Alte efecte adverseAfectarea auzului – persoanele care lucreaz? ?n anumite domenii industriale au risc de pierdere a auzului dac? nu se iau m?suri preventive de protec?ie. Exist? o preocupare din ce ?n ce mai intens? cu privire la expunerea la zgomot ?n cluburi, discoteci, restaurante ?i alte loca?ii de acest tip.Interferen?a cu vorbirea ?i alte metode de comunicareZgomotul poate masca vocile (vorbirea), ascultarea la radio sau TV sau alte sunete inclusiv muzica, pe care oamenii doresc s? le aud?.S?n?tatea mental?Zgomotul ambiental nu este considerat o cauz? primar?, dar este posibil s? fie un factor de accelerare sau intensificare.Productivitatea munciiS-a demonstrat faptul c? zgomotul de fond poate m?ri performan?a ?n munca de rutin?, dar o poate mic?ora ?n cazul activit??ilor care necesit? concentrare ?i memorare.Procesul de ?nv??arePoate fi afectat procesul de ?nv??are, citire, poate fi redus? motiva?ia ?i afecteaz? ?ndeplinirea sarcinilor portamentul socialStudiile arat? c? expunerea la zgomot poate face ca oamenii s? devin? necomunicativi ?i ?nchi?i, mai pu?in ?n?eleg?tori ?i disponibili de a–?i ajuta semenii sau vecinii. Este pu?in probabil faptul c? zgomotul genereaz? agresiune, dar mediile zgomotoase induc o mai ridicat? stare de nesiguran??.Schimb?ri ale zgomotuluiAv?nd ?n vedere ritmul ?i tendin?ele actuale de dezvoltare, studiile speciali?tilor arat? c? mediile zgomotoase care nu vor beneficia de m?suri de limitare a expunerii la zgomot se vor deteriora ?i mai mult. Aceasta datorit?: - m?ririi num?rului ?i a puterii surselor de zgomot ?i a intensific?rii utiliz?rii acestora (?n special ?n transport);- dispersiei geografice a surselor de zgomot ?n dezvoltarea ora?ului, noile infrastructuri de transport ?i activit??i turistice. – extinderea zgomotului ?n timp, ?n special diminea?a devreme, seara, pe timpul nop?ii ?i la sf?r?it de s?pt?m?n?. Limit?rile puse certific?rii surselor de zgomot impuse de politica European? nu par s? aib? ?nc? efect ?n reducerea nivelurilor globale de zgomot ?n zonele urbane.Nivelul zgomotului ambiental ?ntr-un ora? mare tinde s? fie mai ridicat atunci c?nd structura transportului este concentrat?. ?n timp ce noile modele de vehicule sunt din ce ?n ce mai silen?ioase, nivelul traficului cre?te. Noile mijloace de transport public trebuie s? fie mai silen?ioase, dar ?i calea de rulare a acestora trebuie ?mbun?t??it?. Multe din str?zile centrale ale ora?ului au ajuns la satura?ie ?n ceea ce prive?te traficul, aproape zilnic congestionat ?i cu viteze de deplasare din ce ?n ce mai mici pe toat? durata zilei.?n municipiul Bacau, zgomotul se datoreaz?, ?n principal, traficului rutier ?i, mai pu?in, traficului feroviar ?i activitatilor industriale. Impactul asupra s?n?t??ii umane poate fi direct asupra auzului ?i asupra ?ntregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulbur?ri acute rezultate ?n urma unor zgomote prelungite de mare intensitate, care provoac? traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializ?ndu-se prin ?nfundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulbur?ri cu urm?ri negative ?n dezvoltarea ulterioar? a organismului. ?n cazul impactului asupra ?ntregului organism, p?trunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci ?i prin piele, mu?chi, oase etc. Ca urmare, apare accelerarea pulsului, cre?terea tensiunii arteriale, cre?terea frecven?ei ?i amplitudinii respiratorii, sc?derea aten?iei, apari?ia oboselii rapide, a cefaleei ?i a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric ?i duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.2.7. Sinteza oficial? a consult?rilor publice organizate potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) ?i (9) din HG 321/2005, republicat?La realizarea planului de ac?iune pentru reducerea polu?rii fonice trebuie s? se ?in? seama ?i de consult?rile cu popula?ia. Procesul de proiectare a ac?iunilor menite s? combat? zgomotul este un procedeu pe termen mai lung. Informarea publicului, ofer? posibilitatea particip?rii cet??enilor la elaborarea planului de ac?iune. Experien?a arat? c? acceptarea metodelor ?i a m?surilor este mult mai mare ?n cazul ?n care cet??enii au fost informa?i ?nc? de la ?nceput cu privire la planurile de ac?iune.Pentru informarea publicului at?t h?r?ile de zgomot ?i cele de conflict au fost afi?ate pe site-ul oficial al Prim?riei Municipiului Bacau, c?t ?i planurile de ac?iune din faza de ini?iere pentru consultarea public?. 2.8. M?suri de reducere a zgomotului deja ?n vigoare ?i proiecte ?n curs de elaborareTrafic rutier?n perioada 2012-2015 au fost implementate c?teva proiecte de infrastructura care au avut un impact pozitiv ?i asupra reducerii zgomotului. Aceste proiecte sunt:construc?ia pasajului subteran care leag? str?zile Oituz ?i Stefan Guse, pe sub calea ferata, investitie data ?n folosinta ?n anul 2012;realizarea de sensuri giratorii ?n urmatoarele intersectii:- str. IL Caragiale cu bd. Alexandru cel Bun (2012)- str. 9 Mai cu bd. Unirii (2012)- str. Energiei cu str. Mioritei (2013)reabilitarea podului Margineni, cu doua benzi pe sens ?i montarea de panouri fonoabsorbante (2013)?n momentul de fa?? exist? proiecte de moderniz?ri ?i reabilit?ri str?zi care contribuie indirect la reducerea zgomotului. Aceste proiecte sunt prezentate ?n tabelul urm?tor:Tabelul nr. 2a - aglomerare - zgomot datorat traficului rutierCod unic al aglomer?riiNumele planului de ac?iuneCost implementare plan de ac?iune(lei)Data ini?ierii planului de ac?iune(zi_luna_an)Data finaliz?rii planului de ac?iune(zi_luna_an)Num?rul de persoane care au beneficiat de o reducere a nivelului de zgomot(informa?ie obligatorie)(informa?ie obligatorie)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)123456RO_Bacau_100000Dezvoltare infrastructura drumuri in Municipiul Bacau 100.000.00020062011-RO_Bacau_100000Str?zi propuse pentru construire sau modernizare ?n perioada 2011-2013 (53 str?zi) 80.000.00020112013-RO_Bacau_100000Pasaj rutier subteran Str.Oituz – Str. Stefan Guse 25.000.00020092011-RO_Bacau_100000Reabilitare infrastructur? urban?, zona:1. I.L.Caragiale – Milcov – intersec?ia cu strada Letea2. Miori?ei – 9 Mai – V?ntului – Vadul Bistri?ei22.000.00020102012-RO_Bacau_100000Modernizare Calea Moine?ti 30.000.00020102013-RO_Bacau_100000Reabilitare Pasaj Letea - 2010-2013 35.000.00020102013-RO_Bacau_100000Reabilitare str?zi: Viselor, Teodor Neculuta, Salciei, Prutului, Ion Creanga, Morii, Muscatelor, Prel. Bradului, George Cosbuc, Florilor, Siretului, Aeroportului, C. Barladului, C. Romanului, Tecuciului, Dr. Alex. Safran, Brandusei, Poet Carlova, Agudului, Ulmilor5.280.0002015N/A-RO_Bacau_100000Sistem supraveghere video si monitorizare trafic rutier in Mun. Bacau 5.00020152016-Trafic feroviar – CFR?n momentul de fa?? nu exist? proiecte de moderniz?ri sau reabilit?ri de infrastructur? pentru calea ferat? (sursa: CN CF CFR SA).Zone industriale?n momentul de fa?? exist? proiecte de moderniz?ri ?i retehnologizari care contribuie indirect la reducerea zgomotului. Aceste proiecte sunt prezentate ?n tabelul urm?tor:Tabelul nr. 2b - aglomerare - zgomot datorat activitatilor industrialeCod unic al aglomer?riiNumele planului de ac?iuneCost implementare plan de ac?iune(lei)Data ini?ierii planului de ac?iune(zi_luna_an)Data finaliz?rii planului de ac?iune(zi_luna_an)Num?rul de persoane care au beneficiat de o reducere a nivelului de zgomot(informa?ie obligatorie)(informa?ie obligatorie)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)(informa?ie suplimentar?)123456RO_Bacau_100000Retehnologizarea sistemului de termoficare din Mun. Bacau in vederea conformarii la normele de protectia mediului privind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficientei in alimentarea cu caldura urbana276.412.30020102013-RO_Bacau_100000Reabilitare CAF Letea 100 Gcal/h19.570.50020152016-Pe langa proiectele mentionate anterior, trebuie amintit faptul ca la nivelul Mun. Bacau exista un proiect de reabilitare termica a fondului de locuinte existent in valoare de 432.000.000 lei. Situatia cladirilor reabilitate termic sau in curs de reabilitare este prezentata in Anexa 2.2.9. Ac?iuni pe care autorit??ile competente inten?ioneaza s? le ia ?n urm?torii 5 ani, inclusiv m?surile de conservare a zonelor lini?titePrezentul capitol este ?mp?r?it ?n trei capitole separate, destinate planurilor de ac?iune ?ntocmite pentru fiecare surs? de zgomot ?n parte: trafic rutier, trafic feroviar ?i industrie.Cel mai eficace instrument de prevenire a problemelor de zgomot este buna planificare. Este un instrument pe termen lung care nu va solu?iona problemele imediate, dar pe baza h?r?ilor strategice de zgomot, planurile de urbanism pot fi ajustate astfel ?nc?t s? se asigure c? nu se construiesc noi cl?diri ?n zonele cu un impact ridicat al zgomotului ?i c? nu se amplaseaz? noi ?ntreprinderi generatoare de zgomot l?ng? zonele reziden?iale sau lini?tite.Procesul de planificare poate fi de asemenea folosit pentru ?mbun?t??irea calit??ii mediului ?n zon? asigur?nduse faptul c? pe termen lung folosin?a terenului este modificat?. Se poate decide de exemplu ca o zon? reziden?ial? cu impact mare al zgomotului trebuie s? se schimbe treptat ?ntro zon? cu un caracter mai pu?in sensibil, de exemplu de birouri ?i mici ateliere. La realizarea de noi drumuri, c?i ferate, aeroporturi sau unit??i industriale, trebuie s? se respecte legisla?ia ?n vigoare astfel ?nc?t noile investi?ii s? fie supuse unei atente analize a impactului asupra mediului. Trafic rutierPentru traficul rutier, noile drumuri trebuie ?ntotdeauna planificate astfel ?nc?t s? nu creasc? num?rul de locuin?e ?i persoane cu disconfort provocat de zgomot. Aceasta poate include m?suri de reducere a zgomotului dea lungul noului drum (cum sunt barierele fonice) sau exproprierea caselor. ?n orice caz, proiectarea unui drum nou trebuie s? aib? la baz? un studiu de modelare a traficului, care s? verifice diferitele scenarii ?i s? dovedeasc? avantajul pe ansamblu al noului drum prin estimarea m?rimii impactului asupra traficului ?i a mediului (inclusiv a zgomotului ?i a polu?rii aerului). Modelarea traficului reprezint? un instrument de planificare foarte important ?i de ne?nlocuit. El este necesar at?t pentru analiza traficului (calculul volumului traficului ?i definirea originilor sale, a destina?iilor ?i leg?turilor), c?t ?i pentru prognozarea traficului (estimarea impactului m?surilor propuse, ca de exemplu un nou drum sau introducerea unei restric?ii de vitez?). Este foarte important s? se calculeze impactul m?surilor planificate ?nainte ca ele s? fie realizate. Pentru aceasta este necesar? efectuarea de studii de trafic cu soft-uri specializate de modelare a traficului rutier.Pentru drumurile existente, atenuarea zgomotului se poate ?mp?r?i ?n trei tipuri:reducerea zgomotului la surs?atenuarea c?ii de propagarem?suri ?n jurul receptoruluiReducerea zgomotului la surs?Exist? o larg? gam? de m?suri posibile. Unele au doar efecte locale, altele trebuie implementate ?n conceptele urbanistice de ansamblu. Abordarea de baz? pentru reducerea la surs? a zgomotului traficului rutier const? ?n: M?suri de evitare sau reducere a zgomotului traficului autovehiculelorM?suri de a concentra traficul inevitabil sau de al devia c?tre zone mai pu?in sensibileM?suri pentru a face traficul r?mas mai compatibilPrevenirea zgomotului traficului autovehiculelor- M?suri tehnice privind vehiculele ?i anvelopele: m?surile tehnice sunt un subiect foarte important, cu un poten?ial ridicat de reducere a zgomotului. Standardele sunt stabilite de Uniunea European?. Municipalitatea poate introduce autobuze, vehicule de colectare a gunoiului care produc mai pu?in zgomot etc.- Urbanism: este de dorit s? se separe sursele de zgomot de zonele reziden?iale. Pe de alt? parte, densitatea ?i diversitatea diferitelor folosin?e are unele efecte asupra comportamentului locuitorilor sub aspectul mobilit??ii. Experien?a arat? c? traficul autovehiculelor se reduce dac? exist? posibilitatea de a face cump?r?turile sau de a lucra aproape de cas?. De aceea, planurile de urbanism trebuie s? g?seasc? un compromis ?ntre separarea folosin?elor incompatibile ?i combinarea ?i concentrarea folosin?elor compatibile precum locuirea, cump?r?turile ?i activit??ile nepoluante astfel ?nc?t s? se reduc? necesarul de transport (auto). Pentru noile zone reziden?iale trebuie s? se asigure trasee de transport ?n comun. ?n cazul planific?rii unor noi zone industriale trebuie ?inut seama nu doar de impactul direct, ci ?i de rutele anticipate ale vehiculelor grele de marf?.- Promovarea transportului ?n comun: ?ncurajarea transportului ?n comun poate contribui la reducerea emisiilor traficului. De?i mijloacele de transport public pot fi zgomotoase, emisiile lor specifice de zgomot (de ex. raportate la o capacitate de 1.000 persoane pe or?) sunt mult mai reduse dec?t emisiile autoturismelor. M?surile care pot fi avute ?n vedere sunt ?mbun?t??irea calit??ii transportului, de ex. cre?terea vitezei serviciului prin introducerea unor benzi de circula?ie speciale exclusiv pentru autobuze ?i de sistem de semaforizare cu prioritate pentru transportul ?n comun la intersec?ii. - ?ncurajarea bicicletelor: promovarea mijloacelor de transport f?r? motor este foarte util? ?n aglomer?ri. Mai multe ora?e europene ca Amsterdam, Copenhaga sau Gent au o re?ea dens? de benzi de circula?ie pentru biciclete, astfel ?nc?t peste 20% din toate deplas?rile se fac cu bicicleta. ?n aceste ora?e, bicicleta este un mijloc de transport larg acceptat, care contribuie la reducerea traficului autovehiculelor. Astfel, municipalitatea trebuie s? ia ?n considerare posibilitatea amenaj?rii de piste pentru bicicli?ti, mai ales ?n zonele foarte aglomerate ?i cu densitate mare a traficului.- Reducerea traficului (la destina?ie): Introducerea de taxe de parcare sau de perioade maxime de parcare (de ex. 2 ore) pentru parcarea pe carosabil poate reduce traficul auto mai ales cel datorat naveti?tilor care vor prefera transportul ?n comun. Aceasta genereaz? mai pu?in trafic (implicit mai pu?in zgomot) ?i are ca efect secundar existen?a mai multor locuri de parcare pentru scopuri mai valoroase ?i sc?derea nevoii de spa?iu. Alte posibilit??i sunt taxele pentru drum combinate eventual cu benzi rezervate pentru vehiculele cu grad ?nalt de ocupare sau cu sisteme de control al accesului, care s? limiteze num?rul de vehicule care intr? ?n centrul ora?ului.- Parcheaz? ?i folose?te transportul ?n comun (park&ride): Un sistem ?park&ride” (spa?ii de parcare cu acces la liniile de transport ?n comun) cre?te atractivitatea transportului ?n comun, ?n special pentru naveti?ti. ?n general, aceste parc?ri ar trebui prev?zute pe principalele artere de penetra?ie ?n ora?, dar implic? introducerea de linii de transport public care s? fac? leg?tura dintre aceste parc?ri ?i principalele puncte de interes din ora?.-Reducerea traficului greu de marf? ?n interiorul ora?ului prin amenajare de centre logistice ?i prin instalarea de sisteme coordonate pentru distribu?ia m?rfurilor ?n aglomer?ri.Concentrarea traficului sau devierea acestuia spre zone mai pu?in sensibile- Concentrarea traficului pe drumurile principale ?i calmarea traficului pe drumurile secundare: concentrarea traficului pe drumurile de categorii superioare poate fi o metod? foarte de eficace de reducere, deoarece diferen?ele ?n nivelul zgomotului depind de diferen?ele procentuale ale volumului traficului. Dezavantaj – aglomerarea excesiv? a unor artere ?i a?a foarte aglomerate (mai ales la orele de v?rf), a c?ror capacitate de circula?ie ar fi dep??it?, conduc?nd la apari?ia de ambuteiaje.- Devierea traficului c?tre zone mai pu?in sensibile: este uneori posibil s? se devieze traficul de pe un drum sensibil, cu mul?i locuitori, c?tre un drum mai pu?in sensibil, de ex. dintro zon? industrial? sau pe un drum de centur?. Aceasta poate reduce at?t volumul total de trafic, c?t ?i ponderea traficului greu. - Clasificarea re?elei stradale: ca rezultat al conceptelor ?i m?surilor susmen?ionate se poate defini o re?ea de drumuri principale de capacitate suficient?. ?n special pentru vehiculele grele de marf? trebuie s? existe un sistem de dirijare care s? le ?ndrume c?tre re?eaua de drumuri principale. Pe drumurile secundare r?mase trebuie aplicat? calmarea traficului, de exemplu prin impunerea de restric?ii de vitez?.Tratarea corespunz?toare a restului traficului, care nu poate fi evitat sau deviat (de obicei cea mai mare parte)- Suprafe?ele drumurilor: Suprafe?ele bune au un poten?ial ridicat de reducere a zgomotului. De?i ?n mod normal nu este posibil s? se ?nlocuiasc? simultan toate suprafe?ele deteriorate, planul de ac?iune trebuie s? instituie o list? a priorit??ilor, astfel ?nc?t municipalitatea s? poat? repara mai ?nt?i acele suprafe?e care au cel mai ridicat nivel al zgomotului ?i cel mai mare num?r de persoane afectate. Pe drumurile cu limite mai ridicate de vitez?, pot fi utile suprafe?e speciale (asfalt cu pori deschi?i).- M?suri de ?mbun?t??ire ?i omogenizare a fluxului traficului: sensurile giratorii pot contribui la reducerea vitezei, armonizarea fluxului traficului, la reducerea blocajelor ?i de asemenea la reducerea num?rului ?i gravit??ii accidentelor. Sistemele de semafoare cu sincronizare computerizat? care depinde de volumul traficului pot reduce num?rul acceler?rilor ?i opririlor (und? verde). ?n timpul nop?ii, semafoarele pot fi oprite la intersec?iile cu intensitate mic? a traficului.- Concept de ansamblu pentru managementului traficului: Sunt posibile multe m?suri de influen?are a emisiilor de zgomot al traficului autovehiculelor. De exemplu, limitarea vitezei poate reduce sensibil nivelul zgomotului ?i poate muta traficul pe alte str?zi. Str?zile cu sens unic pot reduce volumul traficului, dar pot determina viteze mai mari. Interzicerea vehiculelor grele de marf? pe un anumit drum reduce zgomotul, dar poate genera probleme pe drumurile alternative. De aceea este util s? se elaboreze un concept de ansamblu care s? ?in? seama de nivelul zgomotului ?i de num?rul de persoane afectate, precum ?i de cerin?ele unei re?ele stradale eficace. - Reproiectarea str?zilor: O alt? posibilitate o reprezint? modificarea modului de alocare a sec?iunii transversale a str?zii. L?s?nd mai mult loc pentru tramvaie, autobuze, bicicli?ti ?i pietoni se poate impune recurgerea la transportul ?n comun public sau la traficul nemotorizat ?i se poate m?ri distan?a dintre sursa de zgomot ?i fa?ad?. Experien?a arat? c? propor?ii mai bune sau plantarea de vegeta?ie poate face ca popula?ia s? se simt? mai confortabil, chiar dac? se poate s? nu existe diferen?e m?surabile ?n nivelul de zgomot. Atenuarea c?ii de propagareBarierele fonice sau malurile de p?m?nt pot conduce la o reducere substan?ial? a zgomotului. Barierele trebuie amplasate fie l?ng? drum, fie l?ng? casele care urmeaz? s? fie protejate.Structura zonelor construite ?i aliniamentul cl?dirilor pot de asemenea ecrana cl?dirile din zonele aflate ?n spatele lor. Prin urmare, planificarea trebuie s? urm?reasc? structuri ?nchise, f?r? deschideri ?ntre cl?diri.Cerin?ele acustice ale unei bariere fonice sunt foarte simple:- bariera trebuie s? fie c?t mai ?nalt? posibil- bariera trebuie s? fie compact?, f?r? goluri sau scurgeri- masa pe suprafa?? a barierei trebuie s? fie de cel pu?in 25 kg/m2 exclusiv construc?ia suport- trebuie evitate reflexiile c?tre partea opus? a drumului (suprafa?? absorbant?).M?suri ?n jurul receptoruluiNivelul de zgomot ?n interiorul locuin?elor poate fi ?mbun?t??it prin izolarea fa?adelor ?i eventual prin (re)construc?ia acoperi?ului. Cele mai critice componente sunt ?n mod normal ferestrele. Se pot instala ferestre noi cu sticl? izolant? fonic. Pentru a asigura rezultate bune este foarte important s? se examineze cu aten?ie cl?direa ?i s? se identifice ?i prioritizeze c?ile de transmitere a zgomotului. Procedura const? ?n calculul zgomotului ?n interior ?n diferitele ?nc?peri. Metoda de calcul este descris? ?n standardul ISO 12354 ?Transmiterea zgomotului prin fa?adele cl?dirilor”.Pentru Municipiul Bacau cauza principal? generatoare de zgomot o reprezint? valorile mari ale traficului de pe arterele men?ionate anterior ?i ?n special a traficului greu care tranziteaz? unele artere de circula?ie din ora?. Pentru reducerea acestor valori de trafic este imperios necesar? finalizarea construirii centurii de ocolire a municipiului ?n partea de nord ?i est, astfel valorile de trafic de pe arterele municipiului s-ar reduce ?n bun? m?sur?. Drumurile de vitez? ?i capacitate mai mare genereaz? niveluri mai ridicate de zgomot, care afecteaz? zone mai ?ntinse. La vitezele mai sc?zute atinse ?n cea mai mare parte din zonele urbane ?i suburbane ale municipiului Bacau, principalele surse de zgomot sunt schimbarea vitezelor, oprirea ?i pornirea pe str?zi aglomerate. Aglomera?ia poate reduce vitezele ?n timpul zilei, mai ales ?n zona central?. Pe de alt? parte, vehiculele ating deseori viteze mai mari ?n timpul nop?ii. Exist? o tendin?? de cre?tere a traficului chiar ?i ?n acest interval orar, ?n care aglomera?ia nu era at?t de mare. Pot fi luate ?n considerare diferite aspecte ale zgomotului produs de traficul rutier:zgomotul continuu al traficului aglomerat ?i zgomotul mediu sau zgomotul de fundal la care oamenii sunt expu?i, de multe ori timp ?ndelungat;traficul congestionat, marcat de porniri ?i opriri repetate, unde sunt mai importante accelerarea vehiculelor ?i zgomotele izolate precum cele produse de vehicule grele la trecerea peste denivel?ri.M?surile luate ?n considerare sunt teoretice, o imagine real? a eficien?ei m?surilor realiz?ndu-se doar ?n urma monitoriz?rii acestor m?suri.IpotezeA. Volumul traficului rutier ?n Municipiul Bacau se p?streaz? constant (dac? nu este specificat altceva ?n Planul de Ac?iune).B. Prim?ria poate interveni ?n orice zon? afectat? de zgomot.C. Bugetul destinat reducerii zgomotului nu este limitat, decizia privind limitarea financiar? r?m?n?nd ?n sarcina Prim?riei Municipiului Bacau.D. Cl?dirile ?i topografia din jurul zonelor afectate de zgomot r?m?n neschimbate.Planul de Ac?iune 1 (PA1)?n cadrul acestui plan de ac?iune, pe l?ng? considera?iile generale f?cute la ?nceput, se consider? c? Prim?ria Municipiului Bacau va pune ?n aplicare o serie de proiecte de management al traficului, dup? cum urmeaz?:Realizarea unui Plan de Mobilitate Urban? Durabil?Introducerea unui sistem de supraveghere video ?i monitorizare trafic in Mun. Bac?uAmenajare intersec?ii ?n sistem giratoriu, ?n municipiul Bac?uIncurajarea formelor de deplasare alternative prin amenajarea de facilit?ti pietonale ?i pentru bicicli?tiScopul acestor proiecte de management al traficului este s? reduc? timpii de deplasare dintre dou? puncte ale ora?ului, indiferent de or?, s? conduc? la eliminarea acceler?rilor ?i fr?n?rilor bru?te, at?t de comune ?n condi?iile unui trafic aglomerat, s? atrag? un num?r cat mai mare de utilizatori c?tre transportul de mas? ?i cel ecologic.Costul estimativ al acestor m?suri este de 10.000.000 lei.Planul de ac?iune 2 (PA2)Planul de ac?iune const? din reabilitarea ?i modernizarea infrastructurii rutiere din Mun. Bac?u, mai ales a str?zilor a c?ror suprafa?? de rulare este necorespunz?toare. Astfel, se poate sc?dea nivelul de zgomot din zona afectat? de schimbarea asfaltului cu p?n? la 5 dB.In perioada imediat urm?toare este prev?zut? reabilitarea infrastructurii rutiere pentru urm?toarele str?zi: Viselor, Teodor Neculuta, Salciei, Prutului, Ion Creanga, Morii, Muscatelor, Prel. Bradului, George Cosbuc, Florilor, Siretului, Aeroportului, C. Barladului, C. Romanului, Tecuciului, Dr. Alex. Safran, Brandusei, Poet Carlova, Agudului, Ulmilor.Pe termen mediu trebuie avut? in vedere ?mbunǎtǎ?irea suprafe?ei de rulare pentru urm?toarele artere de circula?ie: bd. Alexandru cel Bun, bd. Ionita Sandu Sturza, str. 1 Mai, str. Ana Ipatescu, str. Aprodul Purice, str. Ardealului, str. Bicaz, str. Bradului, str. Bucegi, str. Buciumului, str. Dumbrava Rosie, str. Dumbravei, str. Garofitei, str. Garii, str. Hatman Berescu, str. Henri Coanda, str. Holtului, str. Iernii, str. Ion Luca, str. Iosif Cocea, str. Logofat Tautu, str. Lunca Bistritei, str. Martir Horia, str. Mihai Eminescu, str. Mihai Viteazul, str. Milcov, str. Neagoe Voda, str. Oituz, str. Pietii, str. Popa Sapca, str. Stefan cel Mare, str. Triumfului, str. Vasile Alecsandri.Costul estimativ al acestor m?suri este de 40.000.000 lei (f?r? arterele propuse pentru reabilitare pe termen mediu).Pentru ca reducerea zgomotului s? fie c?t mai mare este necesar s? se aplice ambele planuri de ac?iune astfel ?nc?t num?rul locuitorilor care s? fie afecta?i de niveluri de zgomot peste valorile limit? s? fie c?t mai mic (ideal 0). Aplicarea combinat? a celor dou? planuri de ac?iune propuse reprezint? ?i varianta recomandat? de c?tre elaboratorul acestui studiu pentru maximizarea efectelor de reducere a zgomotului ?n municipiu.Num?r de persoane afectate de nivele peste valoarea limit?, dup? aplicarea combinat? a PA1, PA2 - LzsnBand? dB55-6060-6565-7070-75> 75Nr. de persoane*2222732551422* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Num?r de persoane afectate de nivele peste valoarea limit?, dup? aplicarea combinat? a PA1, PA2 - LnoapteBand? dB45-5050-5555-6060-6565-70> 70Nr. de persoane*187238214223290* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Diferen?a dintre num?rul ini?ial total de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier ?i num?rul total de persoane expuse, dup? aplicarea combinat? a PA1, PA2 - Lzsn Band? dB55-6060-6565-7070-75> 75Nr. de persoane*-24-15-405890* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.Diferen?a dintre num?rul ini?ial total de persoane expuse la zgomotul produs de traficul rutier ?i num?rul total de persoane expuse, dup? aplicarea combinat? a PA1, PA2 - Lnoapte Band? dB45-5050-5555-6060-6565-70> 70Nr. de persoane*4-20-5-3113110* Num?rul persoanelor afectate de zgomot este exprimat ?n sute.EvaluareTin?nd cont de m?surile propuse ?n cadrul celor 2 planuri de ac?iune prezentate mai sus au fost ?ntocmite noile h?r?i strategice de zgomot (a se vedea anexele 3 ?i 4) din care au fost extrase valorile din tabelele de afectare. De asemenea, s-a ?inut cont ?i de apari?ia ?oselei de centura a municipiului care va elimina traficul de tranzit, ?n special traficul greu, de pe arterele municipiului.Din rezultatele de mai sus se poate constata c? prin m?surile propuse se poate reduce semnificativ num?rul persoanelor afectate de zgomot. ?n acele zone unde ?i dup? aplicarea m?surilor de reducere pentru Lzsn > 70 dB, respectiv Ln > 60 dB propunem protec?ie pasiv?. Ar fi indicat? demararea unui program de ?schimbare a ferestrelor”, ?n primul r?nd pentru cl?dirile care se situeaz? de-a lungul str?zilor principale pentru care ?i dup? aplicarea m?surilor de reducere nivelul de zgomot Lzsn > 70 dB, respectiv Ln > 60 dB.Trafic feroviar – CFR?n prezent circula?ia feroviar? nu cauzeaz? dep??irea valorii limit? de zgomot ?n zonele rezidentiale. ?n cele ce urmeaz? sunt prezentate diferite m?suri generale care pot fi aplicate pentru reducerea zgomotului datorat traficului feroviar. Cel mai eficace instrument de prevenire a problemelor de zgomot este buna planificare. Este un instrument pe termen lung care nu va solu?iona problemele imediate, dar pe baza h?r?ilor strategice de zgomot, planurile de urbanism pot fi ajustate astfel ?nc?t s? se asigure c? nu se construiesc noi cl?diri ?n zonele cu un impact ridicat al zgomotului ?i c? nu se amplaseaz? noi ?ntreprinderi generatoare de zgomot l?ng? zonele reziden?iale sau lini?tite.Procesul de planificare poate fi de asemenea folosit pentru ?mbun?t??irea calit??ii mediului ?n zon? asigur?nduse faptul c? pe termen lung folosin?a terenului este modificat?. Se poate decide de exemplu ca o zon? reziden?ial? cu impact mare al zgomotului trebuie s? se schimbe treptat ?ntro zon? cu un caracter mai pu?in sensibil, de exemplu de birouri ?i mici ateliere. La realizarea de noi drumuri, c?i ferate, aeroporturi sau unit??i industriale, trebuie s? se respecte legisla?ia ?n vigoare astfel ?nc?t noile investi?ii s? fie supuse unei atente analize a impactului asupra mediului. M?surile de reducere a zgomotului pentru c?ile ferate sunt ?n mare parte acelea?i ca ?i pentru drumuri. Buna planificare este esen?ial?. Acest lucru este ?ndeosebi important ?n jurul c?ilor ferate existente. O dilem? clasic? este aceea c? ?n zonele urbane aflate l?ng? calea ferat? se g?se?te adesea teren neutilizat care poate fi cump?rat ieftin (deoarece este l?ng? calea ferat?). Acest teren este cump?rat de un antreprenor care ?ncepe imediat s? construiasc? cl?diri reziden?iale. Noile case sunt expuse zgomotului ?i vibra?iilor provenite de la trenuri.Este recomandabil s? se includ? ?n legisla?ie unele prevederi privind distan?a minim? ?i nivelul maxim al zgomotului pentru noile investi?ii l?ng? o cale ferat?.Probleme care necesit? ?mbun?t??iriExist? mai multe probleme ce conduc la existen?a unui num?r de persoane afectate de zgomot datorat circula?iei feroviare:- un parc circulant de vagoane ?nvechit (at?t pentru trenuri, c?t ?i pentru tramvaie) ?i av?nd cu preponderen?? sistem de fr?nare pe sabo?i;- o infrastructur? feroviar? nereabilitat?;- inexisten?a lucr?rilor de ?ntre?inere periodic? prin rectificarea ?inei;- lipsa unor m?suri de protec?ie fonic? (panouri).Atenuarea zgomotului se poate ?mp?r?i ?n trei tipuri:reducerea zgomotului la surs?atenuarea c?ii de propagarem?suri ?n jurul receptoruluiReducerea zgomotului la surs?O regul? empiric? pentru trenuri este aceea c? zgomotul locomotivei este cel dominant la o vitez? a trenului de p?n? la 30-40 km/h, dup? care zgomotul roat?/?in? ?l ?nlocuie?te ?i este dominant p?n? la viteze foarte mari (peste 200 km/h), c?nd ?ncepe s? predomine zgomotul produs de turbulen?a curentului de aer.Pentru trenurile rom?ne?ti, ?n special cele de marf?, trecerea de la zgomotul locomotivei la zgomotul roat?/?in? se produce de la o vitez? chiar mai redus?. Acest lucru este adev?rat ?n parte deoarece trenurile de marf? rom?ne?ti sunt relativ lungi, dar mai ales pentru c? starea ro?ilor ?i a ?inelor este proast?.Vagoanele de marf? sunt echipate cu fr?ne cu sabo?i din fier. Aceste fr?ne uzeaz? suprafa?a ro?ii provoc?nd a?a numitele ?por?iuni drepte” deoarece ro?ile se blocheaz? ?n timpul procesului de fr?nare. Zgomotul poate fi considerabil redus dac? vagoanele sunt retehnologizate cu fr?ne cu sabo?i din materiale compozite, ceea ce ar conduce la reducerea uzurii ?inei.Sistemul de c?i ferate este utilizat doar de un num?r redus de companii. Ar putea fi posibil s? se defineasc? standarde privind emisiile de zgomot permise pentru trenurile care circul? pe c?ile ferate principale.De asemenea, reducerea zgomotului emis de circula?ia trenurilor se poate realiza prin:reducerea zgomotului emis la contactul ?in? - roat? prin: rectificarea ro?ilor ?i a ?inelor; valoarea reducerii depinde de caden?a la care se realizeaz? rectificarea, studiile anterioare pe plan european indic?nd o ?nr?ut??ire de 0,8 dB a nivelului acustic dup? momentul rectific?rii pentru fiecare an de ?nt?rziere a relu?riii procesului. Principala problem? const? ?n lipsa controlului Prim?riei Munincipiului Bacau asupra operatorilor de transport marf? ?i c?l?tori pentru impunerea unor m?suri de rectificare periodic? a materialului rulant. Nici rectificarea ?inei nu este ?n atribu?iile Prim?riei Bacau, o investi?ie ?n echipamentele necesare pentru aceast? activitate fiind mare ?i ineficient? a fi realizat? altfel dec?t la nivel central, al C.N.C.F.R. reducerea zgomotului ?i vibra?iilor vagoanelor ?i locomotivelor prin schimbarea acestora cu vehicule mai silen?ioase; aceasta m?sur? nu poate fi aplicat? de Prim?ria Bacau, ci este responsabilitatea C.N.C.F.R. reducerea vitezei ?n zonele afectate de zgomot; aceast? m?sur? nu poate fi aplicat? de Prim?ria Bacau, fiind o decizie intern? a C.N.C.F.R. Atenuarea c?ii de propagareBarierele fonice sau malurile pot reduce substan?ial zgomotul. Barierele trebuie amplasate fie l?ng? calea ferat?, fie l?ng? casele care urmeaz? s? fie protejate. Structura zonelor construite ?i aliniamentul cl?dirilor pot de asemenea ecrana cl?dirile din zonele aflate ?n spatele lor. Prin urmare, planificarea trebuie s? urm?reasc? structuri ?nchise, f?r? deschideri ?ntre cl?diri.Cerin?ele acustice ale unei bariere fonice sunt foarte simple:- bariera trebuie s? fie c?t mai ?nalt? posibil- bariera trebuie s? fie compact?, f?r? goluri sau scurgeri- masa pe suprafa?? a barierei trebuie s? fie de cel pu?in 25 kg/m2 exclusiv construc?ia suport- trebuie evitate reflexiile c?tre partea opus? a c?ii de rulare (suprafa?? absorbant?).M?suri ?n jurul receptoruluiNivelul de zgomot ?n interiorul locuin?elor poate fi ?mbun?t??it prin izolarea fa?adelor ?i eventual prin (re)construc?ia acoperi?ului. Cele mai critice componente sunt ?n mod normal ferestrele. Se pot instala ferestre noi cu sticl? izolant? fonic. Pentru a asigura rezultate bune este foarte important s? se examineze cu aten?ie cl?direa ?i s? se identifice ?i prioritizeze c?ile de transmitere a zgomotului. Procedura const? ?n calculul zgomotului ?n interior ?n diferitele ?nc?peri. Metoda de calcul este descris? ?n standardul ISO 12354 ?Transmiterea zgomotului prin fa?adele cl?dirilor”.Prin aceast? metod?, se determin? contribu?ia la nivelurile de zgomot intern a transmisiei prin diferitele componente ale cl?dirii. Nivelul total se calculeaz? prin ?nsumarea contribu?iilor.628650101600Termopan normalRw = 29 dB97790086995009779008699500 20mm791210149225Termopan izolant fonicRw = 36 dB11176001308100097790013081000 24 mm83820029210Termopan izolant fonic cu sticl? laminat?Rw = 38 dB791210141605188595013144500plac? de ghips 2x13 mm Izolare a construc?iei acoperi?ului cu plac? de ghips de 2x13 mm ?i vat? mineral? Figura 3 - Exemple de construc?ii pentru izolare fonic?Sursa de zgomot Industrie?n prezent unit??ile industriale IPPC nu cauzeaz? dep??irea valorii limit? de zgomot ?n limitele administrative ale ora?ului. ?n cele ce urmeaz? sunt prezentate diferite m?suri care pot fi aplicate pentru reducerea zgomotului datorat sursei industrie. Cel mai eficace instrument de prevenire a problemelor de zgomot este buna planificare. Este un instrument pe termen lung care nu va solu?iona problemele imediate, dar pe baza h?r?ilor strategice de zgomot, planurile de urbanism pot fi ajustate astfel ?nc?t s? se asigure c? nu se construiesc noi cl?diri ?n zonele cu un impact ridicat al zgomotului ?i c? nu se amplaseaz? noi ?ntreprinderi generatoare de zgomot l?ng? zonele reziden?iale sau lini?tite.Procesul de planificare poate fi de asemenea folosit pentru ?mbun?t??irea calit??ii mediului ?n zon? asigur?nduse faptul c? pe termen lung folosin?a terenului este modificat?. Se poate decide de exemplu ca o zon? reziden?ial? cu impact mare al zgomotului trebuie s? se schimbe treptat ?ntro zon? cu un caracter mai pu?in sensibil, de exemplu de birouri ?i mici ateliere. La realizarea de noi drumuri, c?i ferate, aeroporturi sau unit??i industriale, trebuie s? se respecte legisla?ia ?n vigoare astfel ?nc?t noile investi?ii s? fie supuse unei atente analize a impactului asupra mediului. ?n cartarea strategic? a zgomotului au fost considerate doar industriile incluse ?n directiva IPPC. ?n mod normal, aceste industrii au o autoriza?ie de mediu care include condi?iile privind emisia de zgomot ?n exterior. Aceasta include informa?ii referitoare la cele mai importante surse de zgomot din unitatea industrial?. Atenuarea zgomotului se poate ?mp?r?i ?n trei tipuri:reducerea zgomotului la surs?atenuarea c?ii de propagarem?suri ?n jurul receptoruluiReducerea zgomotului la surs?Ma?inile ?i utilajele vechi ?i zgomotoase ar putea fi ?nlocuite cu ma?ini/utilaje cu zgomot redus. Trebuie ca acest lucru s? fac? parte cel pu?in din strategia pe termen lung.Transportul intern ?i alte activit??i zgomotoase ?n afara cl?dirilor trebuie reduse la minim, ?n special pe timpul nop?ii. Ma?inile existente pot fi f?cute silen?ioase prin ?nchidere ?n incinte, amortizoare de zgomot etc. Trebuie studiat? posibilitatea reducerii activit??ilor zgomotoase pe perioada nop?ii. Atenuare ?mbun?t??it? pe calea de propagareBarierele fonice sau malurile de p?m?nt pot fi utilizate ?n unele cazuri pentru reducerea zgomotului. Barierele trebuie amplasate fie l?ng? utilaj, fie l?ng? case.Bariera amplasat? pe perimetrul unit??ii industriale este de multe ori pu?in folositoare, ?ntruc?t numeroase surse de zgomot se pot g?si la ?n?l?ime fa?? de sol, iar distan?a dintre majoritatea surselor de zgomot ?i barier? poate fi prea mare.M?suri ?n jurul receptoruluiNivelul de zgomot ?n interiorul locuin?elor poate fi ?mbun?t??it prin izolarea fa?adelor ?i eventual prin (re)construc?ia acoperi?ului. Cele mai critice componente sunt ?n mod normal ferestrele. Se pot instala ferestre noi cu sticl? izolant? fonic.Pentru a asigura rezultate bune este foarte important s? se examineze cu aten?ie cl?direa ?i s? se identifice ?i prioritizeze c?ile de transmitere a zgomotului. Procedura const? ?n calculul zgomotului ?n interior ?n diferitele ?nc?peri. Metoda de calcul este descris? ?n standardul ISO 12354 ?Transmiterea zgomotului prin fa?adele cl?dirilor”.Prin aceast? metod?, se determin? contribu?ia la nivelurile de zgomot intern a transmisiei prin diferitele componente ale cl?dirii. Nivelul total se calculeaz? prin ?nsumarea contribu?iilor.Zgomotul industrial poate con?ine energii mari la frecven?e joase. Izolarea ?mpotriva frecven?elor joase este complicat? ?i costisitoare.Desemnarea zonelor lini?titeZona lini?tit? a ora?ului este acea zon? desemnat? de c?tre prim?rie, unde pentru toate sursele de zgomot se ?ndeplinesc condi?iile ca nivelul de zgomot s? fie mai mic de 55 dB. (Men?ion?m c? pe baza reglement?rii, suprafa?a minim? a zonei lini?tite trebuie s? fie de minimum 4,5 ha).Asigurarea nivelului de zgomot sc?zut a zonelor despre care se poate spune c? actualmente sunt lini?tite (Lzsn < 55 dB) se poate men?ine prin ?ndeplinirea consecvent? a m?surilor enumerate ?n planul de ac?iune. Zone lini?tite ?n BacauNumai ?n zonele ?nchise circula?iei putem vorbi de o situa?ie a zgomotului favorabil?. Urm?toarele zone ar putea fi desemnate ca ?i zone lini?tite: Parcul Gheraiesticenter0Figura 4 – Zone lini?tite BacauDelimitarea zonelor lini?titeZona lini?tit? a ora?ului este acea zon? delimitat? de c?tre prim?rie, unde pentru toate sursele de zgomot se ?ndeplinesc condi?iile cele mai severe referitoare la limitele nivelului de zgomot. Mediu lini?tit este acea zon? neconstruit?, delimitat? de prim?rie, unde nu exist? nici zgomot industrial, nici zgomote provenite de la activit??i de recreere sau de la circula?ie.Scopul delimit?rii zonelor lini?tite este acela de a conserva ?lini?tea” zonei, cu alte cuvinte asigurarea, ca nici pe termen lung zgomotul zonei s? nu dep??easc? valoarea actual? ?i ca ?n interiorul zonei s? nu se amplaseze surse de zgomot. Pe baza h?r?ilor strategice de zgomot, comisia constituit? la Agen?ia pentru Protec?ia Mediului Bacau ?mpreun? cu reprezentantul Prim?riei Municipiului Bacau au hot?r?t c? urm?toarea zona poate fi declarata ca zona lini?tita:Parcul GheraiestiO parte din aceasta se situeaz? pe spa?ii delimitate de drumuri principale, de aceea pe marginea ei nivelul de zgomot este destul de ridicat, ?i numai ?n interiorul lor scade sub 55 dB. Spa?iile de l?ng? drumurile principale se pot proteja cu panouri de ecranare a zgomotului, ?n interiorul parcului se poate delimita zona lini?tit?.Desemnarea zonelor lini?tite se poate executa dup? cum urmeaz?: Prim?ria municipiului trebuie s? desemneze zonele lini?tite de pe teritoriul ora?ului. Aceste zonele lini?tite trebuie integrate ?n Planul de Urbanism al ora?ului. Pe planul de reglementare a zonei trebuie indicate ?zonele lini?tite din ora?”.Aceste zone, ?n esen?? sunt acele p?r?i ale zonelor de recreere, zonelor sanitare, zonelor protejate, pe care se dore?te p?strarea situa?iei actuale favorabile de zgomot, pe termen lung. ?n aceste zone nu pot fi amplasate surse de zgomot, nici ?n cazul ?n care se asigur? m?suri de protec?ie. Pentru aceste zone trebuie dat ?i num?rul maxim autorizat al locuitorilor. Cerin?a de mai sus reglementeaz? zgomotul ?n ansamblu a tuturor surselor de zgomot (rutier, feroviar, industrial, etc.). Preciz?m, c? aceast? valoare este extrem de sever?, deci cu aceast? condi?ie se poate ?mpiedica devenirea zgomotoas? a zonelor. Desemnarea zonelor trebuie reprezentate ?i ?n form? grafic? (pe hart?) ?i trebuie indicate pe planul de reglementare a zonei.M?suri pentru zonele tampon(Men?ion?m ca pe baza reglement?rilor suprafa?a minim? a zonei lini?tite trebuie s? fie de 4,5ha) a) Parcul Gheraiesti:- suprafa?? = 34 ha- delimitat de = str. Arinilor la vest, str. Lunca Bistritei in nord-vest, respectiv Raul Bistrita la est si sud.M?suri:interzicerea amplas?rii altor surse de zgomot.2.10. Strategii pe termen lungPlanul de ac?iune pentru urm?torii 5 ani trebuie completat cu o strategie pe termen mai lung care s? ilustreze viziunea pe termen lung de reducere a zgomotului. Adesea, va deveni evident c? multe din ideile dezvoltate ?n elaborarea planului se solu?ioneaz? mai bine ?ntrun termen mai ?ndelungat. Acest lucru este valabil ?n special pentru m?surile de reducere a zgomotului poten?ial foarte costisitoare.Cel mai eficace instrument de prevenire pe termen lung a problemelor de zgomot este buna planificare. Acest instrument pe termen lung nu va solu?iona problemele imediate, dar atunci c?nd exist? h?r?i strategice de zgomot, acestea trebuie utilizate pentru a ajusta planurile de urbanism astfel ?nc?t s? se asigure c? nu se construiesc noi cl?diri ?n zonele cu un impact ridicat al zgomotului ?i c? nu se amplaseaz? noi ?ntreprinderi generatoare de zgomot l?ng? zonele reziden?iale sau lini?tite, de exemplu.Planificarea activit??ilor de prevenire a zgomotului (aten?ie NU DE REDUCERE!) ?i de conservare a zonelor lini?tite este fezabil s? fie ?ncorporate ?n strategii pe termen lung. Conform ?Strategiei de dezvoltare durabil? Bacau 2020”, se are ?n vedere alinierea standardelor privind mediul ?i calitatea vie?ii urbane, la exigen?ele Uniunii Europene si, in plus, se urmareste ca aspectele de mediu s? fie integrate celorlalte domenii pe c?t de mult posibil.Astfel, printre Obiectivele strategice de dezvoltare durabila a municipiului Bacau se num?r? ?i:Obiectivul Strategic 1Dezvoltarea ?i consolidarea rolului Bac?ului de nod logistic intermodal de importan?? regional? ?i na?ional?Proiecte:Elaborarea Master Planului de Transport Intermodal ?i a studiilor de fundamentare aferenteElaborarea strategiei specifice ?i a planului de implementare pentru Sistemul Intermodal de Transport Bac?uModernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii ?i dot?rilor legate de serviciile de transport rutier ?i a zonelor importante (redezvoltarea zonei autog?rii, a zonelor tehnologice ?i de depozitare etc)Obiectivul Strategic 4Alinierea standardelor privind mediul ?i calitatea vie?ii urbane, la exigen?ele Uniunii EuropeneProiecte:Reabilitarea termic? a fondului de locuin?e existent?mbun?t??irea spa?iilor pietonale, a mobilierului urban, a iluminatului publicRefacerea ?i extinderea spa?iilor verzi, parcurilor, gr?dinilor din cartiereAmenajarea pie?elor, scuarurilor din zonele de locuitProiectele de refacere, ?mbun?t??ire ?i ?ntre?inere a re?elei de str?zi urbanePietonizarea temporar? sau permanent? a zonelor pretabileRealizarea rela?iilor necesare eficientiz?rii traficuluiDezvoltarea de solu?ii economic viabile pentru ?ncurajarea utiliz?rii transportului public ?n defavoarea celui cu autoturismele personaleProiecte de comunicare, educare ?i implicare a cet??enilor ?n practicarea de solu?ii ecologice ?i nepoluante de transportExtinderea ?i modernizarea infrastructurii rutiere.Un mediu mai s?n?tos.Proiect de sc?dere a nivelului polu?rii din trafic ?n zone pilot - Proiect privind m?suri de reducere a polu?rii fonice ?n Municipiul Bac?uProiecte de interven?ie ?n trafic ?n anumite zile ?i ore, combinate cu evenimente pentru comunitate2.11. Informa?ii financiare (dac? sunt disponibile): bugete, evaluarea eficien?ei economice, evaluare cost-beneficiuInforma?iile financiare oficiale nu sunt disponibile din partea Prim?riei Municipiului Bacau (?n afara celor prezentate ?n tabelele 2a ?i 2b).?n ceea ce urmeaz? va fi prezentat costul m?surilor descrise ?n documenta?ie. Este important de subliniat, c? ?n faza actual? se face numai o evaluare bazat? pe experien?a profesional?. Costul exact al lucr?rilor se va putea determina numai dup? executarea lucr?rilor de reducere a zgomotului.?Surs? zgomot?Cost estimativ [lei]Traficul rutier?Termen scurt ?i mediu?PA1Sistem management trafic10.000.000PA2Reabilitare str?zi40.000.000Total rutier 50.000.000?n cadrul ac?iunilor ?ntreprinse pentru reducerea zgomotului, beneficiul se poate interpreta ?n primul r?nd ca un beneficiu social extern. a) Beneficiile externeA?a cum rezult? ?i din scopul principal al planului de ac?iune, beneficiul primordial este protec?ia ?mpotriva zgomotului a locuitorilor din Municipiul Bacau. Punctul nevralgic al traficului, ?n special al traficului rutier, este efectul d?un?tor asupra s?n?t??ii ?i cine va compensa aceste prejudicii. De obicei efectul polu?rii sonore a traficului este tratat mai pu?in comparativ cu efectul polu?rii atmosferice (noxe). ?n literatura de specialitate g?sim diferite date, de exemplu ?n unele lucr?ri se estimeaz? c? efectul d?un?tor al polu?rii sonore este cam jum?tate din efectul polu?rii atmosferice, ?n timp ce ?n alte lucr?ri se precizeaz? c? este o treime sau un sfert din efectul polu?rii atmosferice.Efectele d?un?toare asupra s?n?t??ii a polu?rii sonore sunt urm?toarele:deteriorarea auzului;probleme de audibilitate;tulburarea somnului, a c?rei consecin?e pot fi hipertensiunea arterial?, cre?terea pulsului, tulbur?ri ale ritmului cardiac, etc.;efecte fiziologice, care pot fi temporare sau permanente;boli mentale;efecte negative asupra capacit??ii.Grupuri de risc:persoanele care sufer? de boli cronice (de ex. hipertensiune arterial?),persoanele aflate ?n convalescen??,persoanele care se ocup? cu probleme cognitive complexe,nev?z?torii,persoanele cu deficien?? de auz,copiii mici, bebelu?ii, embrionii,persoanele de v?rsta a treia.Efectele d?un?toare asupra s?n?t??ii pot fi cuantificate prin:num?rul zilelor de concediu medical,num?rul zilelor de ?ngrijire din spitale,num?rul cazurilor de invaliditate,num?rul deceselor.Efectele nedorite vor sc?dea propor?ional cu reducerea nivelului de zgomot. b) Alte beneficii socialeDintre beneficiile sociale de alte tipuri o vom lua ?n considerare numai pe cea legat? de cre?terea valorii cl?dirilor afectate, dup? aplicarea m?surilor de reducere a zgomotului. ?n cazul construirii unei str?zi cu un trafic mare ?ntr-o zon? reziden?ial?, va sc?dea valoarea cl?dirilor, care se situeaz? de a lungul acestei str?zi. Sunt foarte multe astfel de exemple ?n ora?ele europene. ?n foarte multe cazuri tribunalul a decis desp?gubirea persoanelor afectate, cu p?n? la 30-40 % din valoarea imobilului.?n cazul de fa?? situa?ia este chiar invers?, pentru cl?dirile la care s-au executat lucr?ri de izola?ii fonice (schimbarea ferestrelor, izolarea cu polistiren), ne putem a?tepta la o cre?tere a valorii imobilului. Efectul traficului rutier asupra valorii imobilului se poate determina prin metoda hedonic? de calcul.Metoda hedonic? de calculAceast? metod? face o analiz? statistic? pe un num?r mare de date. ?n afar? de pre?ul imobilului, ia ?n calcul ?i alte caracteristici, cum ar fi num?rul camerelor, accesibilitatea, date cu privire la vecini, variabile de mediu. Pe baza acestora se construie?te un model statistic, dup? care se iau ?n considerare ?i al?i ?apte factori (printre care ?i zgomotul) pentru a identifica efectul lor asupra pre?ului imobilului. Din ace?ti ?apte factori, p?n? la urm? s-a luat ?n considerare numai zgomotul, deoarece cele mai multe solicit?ri de desp?gubire se refer? la acest aspect. Pe baza acestui model, s-a calculat c? ?n cazul cre?terii zgomotului rutier cu 1 dB, valoarea imobilelor va sc?dea cu 0,6 %. ?n cazul nostru, la o reducere cu 1 dB a zgomotului rutier vom avea o cre?tere a valorii imobilelor afectate de 0,6 %. 2.12. Prevederi avute ?n vedere pentru evaluarea implement?rii ?i rezultatelor planului de ac?iuneRezultatele implement?rii planului de ac?iune vor fi evaluate pe m?sur? ce vor ap?rea schimb?ri ?n num?rul de persoane afectate de zgomot.Num?rul persoanelor afectate de zgomot va putea fi modificat atunci c?nd m?surile de reducere a zgomotului vor fi aplicate ?i se va putea calcula schimbarea intervenit? fa?? de situa?ia prezent?. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download