Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 19 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 19.05.20201 EUR4.83951 USD4.4192Avertizare ANM ?n vigoare de ast?zi! Zonele unde precipita?iile vor dep??i 40 l/mp! Angelica Lefter - 18 mai 2020 Meteorologii au anun?at ?n urm?toarea jum?tate din luna mai temperaturi alternante, ploi ?i instabilitate atmosferic?, ?n majoritatea regiunilor. Totodat?, Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM) a emis o aten?ionare meteorologic? de vreme instabil?, valabil? de ast?zi, 18 mai, de la ora 22:00, p?n? joi, 21 mai, ora 9:00.?n intervalul men?ionat vor fi perioade de timp ?n care instabilitatea atmosferic? va fi accentuat?, ?ndeosebi ?n regiunile sud-vestice, sudice ?i centrale, precum ?i ?n zonele de munte.Vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, frecvente desc?rc?ri electrice, intensific?ri de scurt? durat? ale v?ntului ?i pe arii restr?nse vijelii ?i c?deri de grindin?. ?n intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantit??ile de ap? vor dep??i 15…25 l/mp, iar mai ales ?n cursul zilei de miercuri, 20 mai ?i ?n noaptea de miercuri spre joi (20/ 21 mai) pe arii restr?nse 35…40 l/mp.Prognoza meteorologic? ?ncep?nd de luni, 18 mai, p?n? pe data de 31 mai, pe regiuni, arat? valori mai sc?zute dec?t este normal pentru aceast? perioad?.?n Banat, pe parcursul intervalului de prognoz? regimul termic va avea varia?ii de la unul normal al perioadei spre valori sub cele caracteristice zonei.? Maximele mediate pe regiune, vor fi de 22 de grade ?n zilele de 21, 22, 25 ?i 26 mai, ?n timp ce ?n rest se vor situa ?ntre 23 ?i 25 de grade.Mediile minimelor se vor ?ncadra ?ntre 10 ?i 14 grade, cu valori mai mici, ?n jurul a 8 grade ?n data de 22 mai.Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicat? ?n 19, 20 mai ?i din nou ?n intervalul 24 – 29 mai. Vor fi mai ales fenomene specifice instabilit??ii atmosferice.?n Cri?ana, cele dou? s?pt?m?ni de prognoz? vor fi caracterizate de alternan?e termice, ?ntre zile cu vreme r?coroas? ?i zile cu valori termice apropiate de normal. Valorile maxime mediate pe regiune vor varia ?ntre 20 ?i 24 de grade, cele mai sc?zute temperaturi, urm?nd a se ?nregistra ?n zilele de 21, 22, 25 ?i 26 mai. Temperaturile minime vor fi ?n general cuprinse ?ntre 10 ?i 12 grade, mai sc?zute ?n 22 mai c?nd vor cobor? spre 8 grade. Va ploua pe arii restr?nse ?n 19 mai, ?ns? dup? data de 24 mai probabilitatea s? plou? pe arii mai extinse va fi ridicat?. ?n general ploile vor fi asociate unor manifest?ri de instabilitate atmosferic?.Vremea va fi schimb?toare ?i ?n Transilvania cu varia?ii termice chiar semnificative. ?n primele zile valorile maxime mediate pe zon? vor fi de 22…24 de grade, ?n 21 ?i 22 mai vor sc?dea semnificativ, ajung?nd la 18 grade, iar ?n intervalul 23 – 31 mai, vor varia ?ntre 20 ?i 24 de grade.? Temperaturile minime vor oscila u?or la ?nceput, cu medii de 10…12 grade, ?ns? vor marca o sc?dere accentuat?, spre 4 grade, ?n 22 ?i 23 mai, dup? care vor cre?te u?or, p?n? la valori ?n jur de 8 grade. Probabilitatea pentru manifest?ri caracteristice instabilit??ii atmosferice va fi ridicat? ?n 19 ?i 20 mai, c?nd se vor semnala cu caracter local, ?i din nou dup? 24 mai, pe arii mai extinse.Vremea ?n Maramure?, se va ?ncadra ?n regimul termic specific perioadei, cu alterna?e termice, chiar semnificative. ?n consecin??, la nivelul regiunii, se vor ?nregista maxime cuprinse ?ntre 18 ?i 24 de grade, cu cele mai reci zile ?n 21, 22, 25 ?i 26 mai.Temperaturile minime vor avea varia?ii semnificative ?n prima s?pt?m?n?, de la valori medii de 8…10 grade la ?nceput, spre 4…6 grade ?n a doua jum?tate, iar ?n s?pt?m?na urm?toare vor fi relativ constante, ?n jurul mediei de 10 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicat? dup? data de 23 mai c?nd vor fi posibile ?i cantit??i de ap? mai ?nsemnate.?n Moldova, ?n primele dou? zile ale intervalului, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii ?n jur de 24 de grade ?i minime de 10…12 grade. La mijlocul primei s?pt?m?ni de prognoz? vremea va deveni r?coroas?, chiar rece ?n timpul dimine?ilor, cu medii ale valorilor maxime de 17…19 grade ?i minime ce vor sc?dea spre 6 grade.Dup? acest interval se vor ?nregistra u?oare varia?ii, ?ns? tendin?a temperaturii va fi de cre?tere, astfel ?nc?t, p?n? la finalul celor dou? s?pt?m?ni, se va atinge o medie a valorilor maxime de 26 de grade ?i de 11…13 grade pentru minime. Se vor semnala averse locale ?n 19 ?i 20 mai, dar cu o probabilitate mai mare ?i ?n intervalul 24 – 28 mai.?n Dobrogea intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile specifice acestei perioade, respectiv, maxime ?n general de 20…22 de grade ?i minime ?n jur de 14 grade. ?i ?n aceast? regiune zilele de 21 ?i 22 mai vor fi r?coroase, cu maxime ?n jur de 18 grade ?i minime, ?n medie de 9…10 grade.Ulterior se va ?nc?lzi treptat de la o medie a valorilor maxime de 20 de grade, p?n? spre 23…24 de grade la finalul intervalului. Evolu?ia va fi asem?n?toare ?i pentru temperaturile minime, media acestora urm?nd s? ajung? din nou la 13…14 grade.? Cu o probabilitate destul de ridicat?, vor fi averse posibil ?nsemnate cantitativ ?n ziua de 20 mai. ?n restul intervalului regimul pluviometric va fi ?n general deficitar, iar manifest?ri specifice instabilit??ii atmosferice vor mai fi probabile ?n a doua s?pt?m?n? de prognoz?, mai ales ?n perioada 26-28 mai.Totodat?, ?n Muntenia, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternan?e ?ntre zile cu vreme r?coroas? (?n perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare ?i ?n perioada 25-27 mai) c?nd media maximelor va fi de 19…22 de grade ?i zile cu valori termice normale, la o medie regional? de 24…26 de grade. Nop?ile vor fi calde ?n primele zile ale s?pt?m?nii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…14 grade, ?ns? ?n 22 ?i 23 se va ?nregistra o sc?dere accentuat? a acestora p?n? spre 7…9 grade.Pentru restul intervalului sunt prognozate minime, ?n general de 10…12 grade. Instabilitatea atmosferic? va fi ?n cre?tere ?n primele zile ale intervalului, astfel mai ales ?n 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, local ?nsemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicat? ?i ?n perioada 25 – 28 mai.Pentru Oltenia, pe parcursul celor dou? s?pt?m?ni, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternan?e ?ntre zile ?n care la nivelul regiunii vor fi maxime de 20…22, caracteriz?nd o vreme r?coroas?, ?n perioada 20–22 mai, dar cu o probabilitate mare ?i ?n perioada 25-27 mai ?i zile cu valori termice normale, ?n general de 24…26 de grade, ?n restul intervalului.Nop?ile vor fi calde ?n primele zile ale s?pt?m?nii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…15 grade, ?ns? ?n 22 ?i 23 se va ?nregistra o sc?dere accentuat? a acestora p?n? spre 8…9 grade, apoi se va reveni la o medie de 10…12 grade, considerat? normal? pentru ultima decad? a lunii mai. Instabilitatea atmosferic? va fi ?n cre?tere ?n primele zile ale intervalului, astfel mai ales ?n 20 mai, pe arii extinse vor fi ploi, ?n general ?nsemnate cantitativ. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicat? ?i ?n perioada 25 – 28 mai.La munte, ?n primele dou? zile ale intervalului, vremea va fi relativ cald? pentru aceast? perioad?, cu o medie la nivelul zonei montane de 15…16 grade ?i minime de 6…8 grade.La mijlocul s?pt?m?ni (20-22 mai) se va r?ci, ?nc?t maximele termice vor fi ?n jur de 10 grade, iar minimele, vor fi ?n general de 0…2 grade. Dup? acest interval se vor ?nregistra u?oare varia?ii, ?ns? tendin?a temperaturii va fi de cre?tere, spre medii ale maximelor de 14 de grade ?i de 6 grade pentru minime.Seceta din Rom?nia a ajuns ?n presa interna?ional?: efectul de domino men?ionat de Reuters Ionel Dancu, Reporter :?19/05/2020 Produc?ia de gr?u a Rom?niei va ?nregistra o sc?dere semnificativ? ?n acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea Rom?nia va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licita?iile interna?ionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de gr?u, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri ?i exper?i.Rom?nia, al doilea exportator de gr?u din Uniunea European?, este un important furnizor de cereale ?n zona Orientului Mijlociu, al?turi de Fran?a ?i Rusia, iar Egiptul este cel mai important cump?r?tor pentru gr?ul rom?nesc.Fermierii ?i traderii consulta?i de Reuters se a?teapt? ca ?n acest an Rom?nia s? recolteze o cantitate de gr?u cuprins? ?ntre 5 ?i 7,4 milioane euro, dup? ce anul trecut a ?nregistrat o recolt? record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafa?? de 2,1 milioane hectare.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, s?mb?t?, c? din primele evalu?ri exist? aproape un milion de hectare de culturi afectate de secet? ?n Rom?nia, iar unii fermieri se g?ndesc s? re?ns?m?n?eze pentru a-?i diminua pierderile. "Din p?cate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost ?ns?m?n?ate ?n toamn? cu gr?u, secar?, cereale ?i rapi??, p?n? acum, din datele par?iale pe care le avem, se pare c? aproape un milion de hectare sunt afectate ?ntr-o anumit? m?sur?, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros.Seceta pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem? se semnaleaz? la cultura gr?ului de toamn?, ?n diferite grade de intensitate, ?n Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Cri?ana, Transilvania ?i cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM).Avem nevoie de irigatii, avem nevoie de apa In?mai 19, 2020?? Gigica Apostol, fermier Baia, jud. TulceaMajoritatea anali?tilor cred c? refacerea sistemului de iriga?ii ?n Rom?nia reprezint? o problem? de interes na?ional strategic. Dar pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie de un sprijin financiar masiv realizat printr-o legisla?ie clar?.Investi?ia ne permite s? ajungem la recolte peste a?tept?ri ?i s? putem vorbi de asigurarea securit??ii alimentare a popula?iei. ?n Dobrogea, fermieri ce lucreaz? ?n sectorul vegetal, doresc o implicare a factorilor decizionali, pentru refacerea ?n cel mai scurt a sistemului de iriga?ii. Agricultorii spun c? odat? ce seceta se accentueaz? ?i perpetueaz? la nivel na?ional, foarte mul?i oameni care lucreaz? p?m?ntul vor abandona aceast? meserie, din lipsa de performan?? ?i de profit. Fermierii, nemultumiti de masurile MADR: ”Suma propusa este jignitoare”In?mai 19, 2020??Seceta pedologic? d? mari b?t?i de cap at?t fermierilor, c?t ?i factorilor de decizie din Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale. George Scarlat, ministru secretar de stat MADR, a avansat recent? dou? propuneri care se iau ?n calcul pentru sprijinirea agricultorilor ale c?ror recolte sunt compromise din cauza lipsei apei din sol. ?n timp ce prima se refer? la acordarea unui sprijin de 175 euro/ha, cea de a doua luat? ?n calcul ar fi o lege pentru facilitarea unor credite.”Niciuna dintre variante nu este bine fundamentat?”, este de p?rere Constantin Soare , fermier din Constan?a. ”Suma propus? este jignitoare, nu se poate pl?ti nimic, avem credite, arende, cheltuieli cu investi?iile. Nici m?sura propus? pentru ?mprumuturi nu ne ajut?, pentru c? nu putem folosi banii din aceste credite pentru a ne achita ratele aflate deja ?n derulare”, a mai spus const?n?eanul ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.Un alt fermier din zona Moldovei, Dan Hurduc, membru fondator in Clubul Fermierilor Rom?ni, este de aceea?i p?rere, mai ales c? ?n Vaslui, procentul de calamitate la p?ioase este ?ntre 40-70%, iar acolo unde culturile nu s-au ?ntors, se estimeaz? produc?ii de la 1,5 p?n? la 3 tone/ha, mult prea pu?in fa?? de anii anteriori.?i Ciprian Olteanu, a c?rui ferm? se afl? ?n sudul ??rii, sus?ine aceea?i idee. El a ?ns?m?n?at 90 de ha cu rapi?? ?i ?ntreaga suprafa?? este sub semnul ?ntreb?rii. Din cauza secetei, produc?ia estimat? abia dac? ajunge la o ton?/ha, iar de ?ntorsul culturii nici nu poate fi vorba, pentru c? plantele sunt prea mari. ?n concluzie, pierderile sunt imense, cheltuielile cu investi?iile, cu b?ncile, salariile angaja?ilor, plata furnizorilor, arendele sunt numeroase iar m?surile propuse de George Scarlat, ministrul secretar de stat nu sunt de natur? s? fie considerate sprijin, este de p?rere fermierul. Autor: Elena PicuAPIA si SUBVENTIIAnun? urgent al ?efului APIA pentru fermieri ?i cresc?torii de animale! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Mesajul ?efului APIA pentru cresc?torii de animale. Adrian Pintea, directorul general al agen?iei de pl??i, a transmis situa?ia la zi pentru depunerea cererii unice pentru subven?ii ?i a reiterat apelul f?cut c?tre fermieri ?i cresc?torii de animale care nu au depus ?nc? documentul pentru banii europeni ?i din bugetul de stat.”P?na s?mb?t? s-au depus 100.575 cereri pentru zootehnie. ?ntr-adev?r sunt mai pu?ine cereri anul aceasta ?n comparatie cu anul trecut, dar trebuie s? lu?m ?n calcul faptul c? dou? s?pt?m?ni activitatea a fost suspendat?. Mai mult, termenul s-a prelungit dup? cum se ?tie p?n? la 15 iunie iar cresc?torii de animale pot depune p?n? la ultimul cererea unic? pentru subven?ii”, a explicat ?eful APIA pentru Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO.Adrian Pintea a mai spus c? p?n? la data de 17 mai au fost primite 622.419 de cereri unice de plat? pentru o suprafa?? de 5.260.108 de hectare.”Func?ionarii APIA sunt la datorie ?i ?n week-end tocmai pentru a veni ?n ajutorul fermierilor. Ieri, 17 mai, am avut 5.401 de cereri ?nregistrate cu o suprafa?? de 84.015 hectare”, a mai spus directorul general al APIA.Acesta a lansat din nou un apel c?tre fermieri s? r?spund? apelurilor telefonice pe care le primesc de la func?ionarii APIA astfel ?nc?t procesul de primire a cererii unice s? se poat? desf??ura normal. Le reamintim fermierilor c? de?i Rom?nia a ie?it din starea de urgen?? ?i se afl? ?n starea de alert?, pentru aceast? campanie, cererile unice se depun doar online la APIA, prin completarea declara?iei din aplica?ia IPA ?i cu acceptul fermierului dat prin mijloacele de comunicare electronic?.”?i rog ?nc? o dat? pe fermieri s? r?spund? apelurilor telefonice. Foarte important pentru fermierii noi sau cei care nu mai au valabile datele de contacte transmise ?n anii trecu?i la APIA trebuie s? ia leg?tura telefonic cu centrele jude?ene/locale unde au depus cererea ?n 2019 sau unde au fost aronda?i”, a mai spus Adrian Pintea.ORDIN DE MINISTRU pentru SUBVEN?II! Plata avansului APIA – din 16 octombrie, plata final? – din 2 decembrie! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Ordin al ministrului agriculturii, Adrian Oros, privind modul ?n care se va desf??ura Campania pentru depunerea cererii unice, controalele ?n teren ?i plata avansului din acest. Potrivit unui document postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, pl??ile pentru fermierii se vor desf??ura ?n acest an ca ?i ?n 2019? astfel c? avansul va fi achitat ?n perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, iar pl??ile finale vor ?ncepe pe 2 decembrie 2020 ?i se vor ?ncheia la 31 martie 2021!Art. I. – Articolul 1 din Ordinul ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 66/2020 privind stabilirea modalit??ii de coordonare a implement?rii schemelor de pl??i directe ?i a ajutoarelor na?ionale tranzitorii care se aplic? ?n agricultur?, la nivelul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale ?i al Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, se modific? ?i va avea urm?torul cuprins:?Art. 1. – Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, denumit? ?n continuare APIA, va asigura toate m?surile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plat? ?n perioada ?n care nu se aplic? penalit??i, efectuarea controlului administrativ si pe teren ?n perioada optim?, acord?rii avansului si a pl??ilor finale, cu respectarea urm?toarelor termene/perioade:a) cererile unice de plat? se vor depune/primi p?n? cel t?rziu la data de 15 iunie inclusiv f?r? penalit??i, potrivit prevederilor Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/501 al Comisiei din 6 aprilie 2020 de derogare de la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014 ?n ceea ce prive?te data final? de depunere a cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plat?, data final? pentru notificarea modific?rilor aduse cererii unice sau cererii de plat? ?i data final? pentru cererile de alocare a drepturilor la plat? sau de cre?tere a valorii drepturilor la plat? ?n cadrul schemei de plat? de baz? pentru anul 2020;b) ?ntre 1 iulie – 31 iulie 2020 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv control preliminar al cererilor unice de plat?, e?antionarea acestora pentru controlul la fa?a locului, precum si transmiterea esantioanelor c?tre autorit??ile/departamentele de control, potrivit dispozi?iilor Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere ?n aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a unor norme ?n ceea ce prive?te sistemul integrat de administrare ?i control, m?surile de dezvoltare rural? ?i ecocondi?ionalitatea;c) ?ntre 3 august – 1 octombrie 2020 se va efectua controlul la fa?a locului pentru cererile unice de plat? e?antionate ?n acest scop, iar controlul aferent al unor obligatii/cerin?e specifice se va efectua, dup? caz, ?n iarna sau ?n prim?vara anului urm?tor;d)plata avansului pentru anul de cerere 2020 se va efectua ?n perioada 16 octombrie 2020 – 30 noiembrie 2020, dup? finalizarea controalelor administrative ?n ceea ce prive?te pl??ile directe, conform Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?n ceea ce prive?te nivelul avansurilor pentru pl??ile directe ?i pentru m?surile de dezvoltare rural? legate de suprafa?? ?i de animale, precum ?i de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament ?n ceea ce prive?te pl??ile directe.e) plata final? ca diferen?? ?ntre cuantumul calculat ?i cuantumul acordat ?n avans pentru anul de cerere 2020, potrivit lit. d), se va efectua ?ntre 2 decembrie 2020 – 31 martie 2021.?Art. II. – Cererile unice de plat? depuse/primite p?n? data intr?rii ?n vigoare a prezentului ordin r?m?n valabile.Art. III. – Prezentul ordin se public? pe site-ul MADR, de c?tre Direc?ia General? Politici Agricole.Care este ULTIMA ZI ?n care func?ionarii APIA mai primesc cereri pentru subven?ii! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 Fermierii ne ?ntreab? care este termenul cel nou, oficial, pentru depunerea cererii unice la APIA – Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?. Vineri, pe 15 mai, data la care ar fi trebuit s? se ?ncheie campania de cereri la APIA, ministrul Agriculturii Adrian Oros a emis un ordin prin care a prelungit perioada ?n care fermierii mai pot depunere cererea unic?.Termenul de 15 iunie anun?at oficial pentru prelungirea campaniei de cereri la APIA vizeaz? depunerea solicit?rii f?r? sanc?iuni. Dup? aceast? dat?, agricultorii ?i cresc?torii de animale mai au posibilitatea fie s? fac? modific?ri pe cererea depus?, fie chiar s? depun? cererea, dar vor fi sanc?iona?i cu 1% din valoarea subven?iilor pentru fiecare zi de ?nt?rziere.Termenul nou pentru cererile APIA este 15 iunie, f?r? penalit??i”Cererile unice de plat? se vor depune/primi p?n? cel t?rziu la data de 15 iunie inclusiv f?r? penalit??i, potrivit prevederilor Regulamentului de punere ?n aplicare (UE) 2020/501 al Comisiei din 6 aprilie 2020 de derogare de la Regulamentul de punere ?n aplicare (UE) nr. 809/2014 ?n ceea ce prive?te data final? de depunere a cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plat?, data final? pentru notificarea modific?rilor aduse cererii unice sau cererii de plat? ?i data final? pentru cererile de alocare a drepturilor la plat? sau de cre?tere a valorii drepturilor la plat? ?n cadrul schemei de plat? de baz? pentru anul 2020”, se arat? ?n ordinul de ministru emis pe 15 mai.Agrointeligen?a-AGROINTEL.RO v? spune care este calendarul stabilit de APIA privind depunerea cererii unice:15 iunie 2020: data final? pentru depunerea cererii unice f?r? penaliz?ri;10 iulie 2020: data final? pentru depunerea cererii unice cu penaliz?ri;30 iunie 2020: data final? de depunere modific?ri la cereri f?r? penaliz?ri;10 iulie 2020: data final? de modific?ri la cereri cu penaliz?ri;De precizat c? ultima zi ?n care func?ionarii APIA mai primesc cereri de plat?, cu penaliz?ri de ?nt?rziere, este, 10 iulie 2020.Cererile se depun onlineCererile unice se depun la APIA online, fiind obligatoriu s? intra?i ?n leg?tur? cu func?ionarii pentru a urma procedurile noi din acest an ?i pentru validarea datelor din cerere. Dac? nu a?i fost suna?i de c?tre APIA p?n? acum, lua?i dvs. leg?tura cu ei sun?nd la centrul de care apar?ine?i cu exploata?ia.Ministrul Oros: Sute de dosare la DNA pentru fraudarea subven?iilor! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Fraudele cu subven?ii de la bugetul de stat sunt investigate de procurorii anticorup?ie! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ast?zi, luni – 18 mai, la dezbaterea mo?iunii depuse de PSD ?mpotriva sa c? numai la nivelul jude?ului Olt sunt 417 dosare la DNa pentru fruadarea Programului Tomata. ?n cadrul acestei m?suri de sprijin, plata se ridic? la 3.000 de euro pe exploata?ia care cultiv? ro?ii pe o suprafa?? de minim 1.000 mp de solar sau ser?, valorific?nd o produc?ie minim? cu acte.”Ce ?ncredere poate s? mai aib? un fermier corect ?n MADR p?storit ani de zile de voi? 417 dosare penale sunt acum la DNA doar ?n jude?ul Olt ?i camioane de tomate aruncate la groap? anul trecut!”, a spus ministrul Oros ?n replic? la acuza?iile ce i se aduc ?n mo?iunea ”Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”.Actualul ?ef de la MADR arat? c? succesul programului Tomata este mai mare ?n Guvernarea PNL dec?t ?n vremea ?n care PSD a ini?iat ?i derulat proiectul. ”?n acest an, la 15 mai s-au ?nscris ?n program un num?r de 17.900 de produc?tori, fa?? de doar 15.000 de produc?tori ?nscri?i anul trecut ?n ciclul I. Am introdus un registru de eviden?? a tratamentelor cu produse de protec?ie a plantelor. A?i reu?it s? compromite?i ?i acest program. A?i for?at anul trecut angaja?ii DAJ-urilor s? pl?teasc? dosare fictive, banii care ar fi trebuit s? ajung? la legumicutorii corec?i au ajuns ?n mare parte la ?mecheri ?i la clientela de partid”, a precizat Adrian Oros.APIA a ?nceput de ast?zi s? pl?teasc? ajutorul de stat pentru cre?terea animalelor!agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), prin Centrele Jude?ene, aduce la cuno?tin?a opiniei publice c?, ?ncep?nd de ast?zi, 18 mai 2020, efectueaz? pl??ile aferente ajutorului de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, pentru cererile de plat? aferente serviciilor prestate ?n luna februarie a anului 2020, potrivit unui comunicat de pres? remis Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO.Suma total? autorizat? la plat? este de 1.329.073,44 lei ?i se acord? de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, pentru un num?r de 28 solicitan?i care au accesat aceast? form? de ajutor de stat ?n conformitate cu prevederile Hot?r?rii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat ?n sectorul cre?terii animalelor, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.SUME pl?tite fermierilor! Anun?ul ministrului ADRIAN OROS direct din Parlament! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dat explica?ii despre plata subven?iilor la dezbaterea mo?iunii simple ”Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, ini?iat? de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat, care se dezbate luni de plenul Senatului. ?eful de la agricultur? a ar?tat c? ?n primele 4 luni din anul 2020 pl??ile pentru fermieri au dep??it sumele achitate de Guvernul PSD ?n perioada similar? din 2019.”(…) Guvernul PSD a acordat subven?ii agricole la timp ?i integral. De?i acum Rom?nia traverseaz? o perioad? dificil? ?n primele 4 luni ale anului dac? v? uita?i pe cifre oficiale nivelul de absorb?ie a fondurilor europene s-a situat la cel mai ?nalt nivel comparativ cu anii anteriori. ?n primele patru luni ale anului 2020 pl??ile efective pentru fermieri s-au ridicat la 211 milioane de euro fa?? de 136 milioane euro ?n aceea?i perioad? a anului 2019. Pentru implementarea actualului program european PNDR 2014-2020 am corectat strategiile p?guboase ale guvern?rii PSD care au generat risipirea aloc?rilor europene ?i de la bugetul na?ional f?r? a constitui o valoare ad?ugat? cert? pentru Rom?nia”, a explicat Adrian Oros.Semnatarii mo?iunii de cenzur? solicit? demiterea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ”p?n? nu desfiin?eaz? ?ntregul sector agroalimentar din economia Rom?niei ?i p?n? nu transform? fermierii rom?ni ?n s?racii Europei”.? Potrivit pre?edintelui interimar al Senatului care conduce ?edin?a de luni a plenului, Robert Cazanciuc, ?n sal? sunt prezen?i 71 de parlamentari, votul urm?nd s? fie acordat cu bile.Fermierii care risc? s? r?m?n? f?r? subven?ia APIA pe acest an! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Fermieri ?n pericol s? r?m?n? f?r? subven?iile pe care le ?ncasau ?n fiecare an de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA). Cei mai expu?i acestui risc sunt cresc?torii de animale, o mare parte dintre ace?tia neav?nd ?nc? depuse cererile pentru pl??ile directe pe anul ?n curs, adic? nu au luat contact cu func?ionarii APIA pentru a depune cererea unic? anual?, potrivit APIA Vrancea.Fermierii care nu au depus cererile unice de plat? pentru campania 2020 sunt ruga?i s? sune la centrele locale ale Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?.Situa?ia este grav? la nivelul jude?elui Vrancea, spre exemplu: ”P?n? la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute erau depuse aproape 15 mii de cereri, comparativ cu cele peste 21.000 depuse anul trecut, cu o suprafa?? de peste 70.000 de hectare. Adic? aproximativ ?ase mii de fermieri nu au depus cereri de plat? pentru campania din acest an”.Num?rul mic de cereri depus la APIA este explicat prin restric?iile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Din acest motiv, termenul de depunere a cererilor a fost prelungit de la 15 mai la 15 iunie.Le reamintim fermierilor c? de?i Rom?nia a ie?it din starea de urgen?? ?i se afl? ?n starea de aler?, pentru aceast? campanie, cererile unice se depun doar online APIA, prin completarea declara?iei din aplica?ia IPA ?i cu acceptul fermierului dat prin mijloacele de comunicare electronic?.?Fermierii trebuie sa r?spund? la telefon, iar cei care nu au declarat la APIA date de contact ?i care nu au fost contacta?i de func?ionarii responsabili cu primirea cererilor sunt ruga?i s? sune c?t mai urgent posibil la centrele locale la care sunt aronda?i pentru a depune cererea de plat?”, arat? reprezentan?ii APIA.S-a m?rit arenda minim? la terenurile de la stat ?i se verific? toate contractele de concesiune! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 Terenurile de stat sunt supuse unor noi proceduri, ?ntre acestea fiind inclus? ?i o majorare pentru redeven?a minim?, dar ?i o verificare a contractelor de concesiune, a anun?at ieri, luni – 18 mai, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.”Lua?i ?n calcul, v? rog, marile jafuri cu terenurile statului ?i ?ncheierea de contracte de concesiune pe nimic, ?ntre 200 ?i 400 kilograme de gr?u pe hectar pe an, toate acestea f?cute ?n anii 2000 ?i 2005 (…) Ce am f?cut noi? Am majorat nivelul minim al redeven?elor, at?t la terenurile cu destina?ie agricol?, c?t ?i la terenurile neagricole. Am f?cut norme interne pentru schimburi de terenuri, nefiind actualizate din 2003, am actualizat procedurile de concesionare, identific?m suprafe?ele de teren exploatate f?r? titular valabil, abuziv. Verific?m toate contractele de concesiune cu redeven?? mic?, ridicol?, pentru a cre?te aceast? redeven??”, a declarat ministrul Agriculturii.Dup? verificarea contractelor ?i terenurilor r?mase disponibile, ?eful de la MADR a ar?tat c? a fost identificat? o suprafa?? total? de 50.000 de hectare ce poate fi acordat?, prin lege, tinerilor care doresc s? fac? agricultur?. Suprafa?a maxim per beneficiar poate fi de 50 de hectare. ANSVSA, ITM ?i DSP au primit dispozi?ie s? ?nceap? controale masive! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 08:00Controale masive la to?i agen?ii economici, inclusiv la societ??ile din sectorul agricol! Anun?ul a fost f?cut chiar de c?tre premierul Ludovic Orban care a precizat c? toate autorit??ile de control vor fi foarte active ?n urm?toarea perioad?.Ludovic Orban a men?ionat luni c? a avut deja o discu?ie cu institu?iile statului cu drept de control ?i le-a cerut acestora s? fie ?extrem de prezente ?n teren” ?i s? vegheze la respectarea m?surilor impuse prin starea de alert?.?Am avut chiar ast?zi o ?nt?lnire cu toate institu?iile statului care sunt implicate ?n aplicarea reglement?rilor ?i ?n sanc?ionarea ?nc?lc?rii reglement?rilor, am solicitat Inspec?iei de Stat pentru Controlul Traficului Rutier ?i tuturor celorlalte entit??i, Inspec?ia de Munc?, ANSVSA ?i toate Direc?iile de S?n?tate Public? s? fie extrem de prezente ?n teren, s? urm?reasc? respectarea regulilor pe care le-am stabilit pentru toate domeniile de activitate”, a declarat Ludovic Orban, luni sear?, la B1Tv.Amenzi ustur?toare pentru nerespectarea regulilor?n ceea ce prive?te amenzile, de?i cuantumul lor s-a mic?orat fa?? de perioada st?rii de urgen??, ?eful Executivului a men?ionat c? autorit??ile vor da amenzi tuturor celor care nu respect? regulile.?S-au mic?orat amenzile, dar vom aplica amenzile, pentru c? (altfel) cum facem diferen?a ?ntre cei 98% dintre cet??enii rom?ni care sunt corec?i, care respect? legea, care se comport? ?n conformitate cu regulile stabilite ?i cei 2% care nu respect? legea?Normal c? este o form? prin care-i determin?m pe cei care nu respect? regulile ?i care-i pun ?n pericol pe ceilal?i ?i determin?m ?i prin aceast? p?rghie care este amenda. Exist? ?i cealalt? p?rghie penal?, pentru c? sunt anumite situa?ii ?n care o fapt? de z?d?rnicire a combaterii epidemiei poate constitui o fapt? penal? ?n conformitate cu Codul penal”, a spus Orban. C?ND ?NCEPE APIA VERIFIC?RILE ?N FERME pentru PLATA SUBVEN?IILOR! Agroinfo?19 mai 2020 CONTROALE PENTRU BANII CERU?I DE FERMIERI! Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) are un calendar strict pentru verific?rile administrative ?i ?n ferme pentru subven?iile agricole aferente acestui an. Termenele au fost stabilite prin Ordinul ministrului agriculturii nr.131 din 15 mai 2020. AGROINFO v? pune la dispozi?ie calendarul verific?rilor?APIA ?i e?antionul de control selectat de APIA.Verific?rile APIA la fa?a locului ?ncep, anul acesta, ?n fermele care au cerut subven?iile agricole, aferente anului 2020, pe data de 3 august 2020.?E?antionul de control pentru anul 2020 scade de la 5%, c?t a fost ?n anul 2019, la 3% pentru acest an, din pricina crizei de coronavirus.Calendarul fixat prin Ordin al ministrului agriculturii pentru toate tipurile de controale ?ntreprinse de func?ionarii APIA este urm?torul:b) ?ntre 1 iulie - 31 iulie 2020 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv control preliminar al cererilor unice de plat?, e?antionarea acestora pentru controlul la fa?a locului, precum ?i transmiterea e?antioanelor c?tre autorit??ile/departamentele de control;c) ?ntre 3 august - 1 octombrie 2020 se va efectua controlul la fa?a locului pentru cererile unice de plat? e?antionate ?n acest scop, iar controlul aferent al unor obliga?ii/cerin?e specifice se va efectua, dup? caz, ?n iarna sau prim?vara anului urm?tor;?(Ordinul ministrului agriculturii nr.131 din 15 mai 2020)Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? nu va mai include ?n e?antionul de control un procent de 5% din num?rul fermierilor care au cerut subven?iile agricole pentru acest an. Procentul a sc?zut la 3%, anun???REGULAMENTUL DE PUNERE ?N APLICARE (UE) 2020/532 AL COMISIEI, publicat ast?zi, 17 aprilie 2020, ?n?Jurnalul?Oficial al Uniunii Europene. Cum vor fi selecta?i fermierii pentru e?antionul de control APIA?din acest an?E?antioanele de control pentru controalele la fa?a locului pentru anul de cerere 2020 cuprind cel pu?in:(a) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri ?n cadrul schemei de plat? de baz? sau al schemei de plat? unic? pe suprafa??;(b) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata redistributiv?;(c) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru zonele cu constr?ngeri naturale;(d) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru tinerii fermieri;(e) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru pl??ile pe suprafa?? din cadrul sprijinului cuplat facultativ;(f) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata din cadrul schemei pentru micii fermieri;(g) 10 % din suprafe?ele declarate pentru produc?ia de c?nep?;(h) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata specific? pentru cultura de bumbac;(i) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie s? respecte practicile agricole benefice pentru clim? ?i mediu;(j) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie s? respecte practicile ?n materie de ?nverzire ?i care utilizeaz? schemele de certificare de mediu na?ionale sau regionale men?ionate la articolul 43 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;(k) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri ?n cadrul m?surilor de dezvoltare rural?;(l)? 3 % din totalul colectivelor care depun o cerere colectiv?;(m) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri ?n cadrul schemelor de ajutoare pentru animale ?i cuprind cel pu?in 3 % dintre animale,?stabile?te Regulamentul (UE). MAI MULTE DETALII AICI:?CUM VOR FI SELECTA?I FERMIERII pentru E?ANTIONUL DE CONTROL SUBVEN?II APIA 2020!APIA, sprijin pentru fermierii care doresc sa acceseze credite agricole Mai 18, 2020APIA informeaza beneficiarii ca incepand cu data de 15 mai 2020, elibereaza adeverinte fermierilor care intentioneaza sa acceseze credite in vederea finantarii activitatilor curente, de la institutiile bancare si non-bancare care au incheiat conventii cu APIA. Mai mult, pentru a respecta in continuare regulile de distantare sociala si pentru a proteja sanatatea personalului propriu si a beneficiarilor, fermierii au posibilitatea de a solicita Agentiei eliberarea adeverintelor prin mijloace electronice (telecomunicatii). De asemenea, cu acordul fermierului, APIA transmite direct, prin mijloace electronice, institutiilor bancare si non-bancare adeverintele eliberate.In ce priveste primirea Cererilor unice de plata in cadrul Campaniei 2020, informam ca se realizeaza in continuare prin mijloace electronice, pana la acest moment fiind depuse un numar de 604.271 cereri, pentru o suprafata de 4.969.969,53 ha.Cand se va incheia campania de depunere a cererilor de plataCampania de depunere a Cererilor Unice de Plata se va incheia la data de 15 iunie 2020, in conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plata aferente anului pletarea Cererilor unice de plata se realizeaza pe site-ul APIA .ro, accesand link-ul aplicatiei IPA-Online , iar descrierea amanuntita a utilizarii aplicatiei se gaseste in ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistenta.Documentele care se ataseaza la dosarul Cererii unice de plata sau la modificarile aduse acesteia (copie CI/BI/pasaport/certificatul de inregistrare la ONRC/certificatul de inregistrare fiscala, dovada cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice catre Centrele judetene/locale APIA de care apartin fermierii.Cresc?torii de Mangali?a ?i Bazna, aten?iona?i s? nu-?i neglijeze drepturile? Luni, 18 Mai 2020 Revista Fermierului P?n? la data de 15 iulie 2020, membrii Asocia?iei Cresc?torilor de Suine Autohtone Mangali?a ?i Bazna care de?in scroafe cu certificat de origine pot depune cereri de plat? la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) pentru Pachetul 8 – Cre?terea animalelor de ferm? din rase locale ?n pericol de abandon, din M?sura 10 (PNDR 2020).De asemenea, ?ncep?nd cu data de 25 iunie 2020, cresc?torii pot depune, la direc?iile pentru agricultur? jude?ene, cereri de ?nscriere ?n Programul ?Bazna-Mangali?a”, pentru ob?inerea ?ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a”.?V? rug?m nu neglija?i depunerea cererilor, fiecare zi conteaz?!”, este mesajul pre?edintelui Asocia?iei Cresc?torilor de Suine Autohtone Mangali?a ?i Bazna, dr. medic veterinar Ioan Cleja.Despre m?suri de sprijinire a cresc?torilor de Mangali?a ?i Bazna am scris ?i aici:? la care APIA va efectua pl??i ?i controale??Revista Fermierului Mar?i, 19 Mai 2020 08:06Prin Ordinul 131 din 15 mai 2020, al ministrului Agriculturii, se modific? primul articol din Ordinul 66/2020 privind stabilirea modalit??ii de coordonare a implement?rii schemelor de pl??i directe ?i a ajutoarelor na?ionale tranzitorii din agricultur?. Astfel, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) trebuie s? asigure toate m?surile pentru accelerarea depunerii/primirii cererilor unice de plat? ?n perioada ?n care nu se aplic? penalit??i, efectuarea controlului administrativ ?i pe teren ?n perioada optim?, acordarea avansului ?i a pl??ilor finale, cu respectarea termenelor.F?r? penalit??i,?cererile unice de plat??se depun p?n? la?15 iunie, inclusiv.Controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plat?, e?antionarea acestora pentru controlul la fa?a locului, precum ?i transmiterea e?antioanelor c?tre autorit??ile/departamentele de control se realizeaz? ?ntre?1 iulie ?i 31 iulie 2020.Controlul la fa?a locului?pentru cererile unice de plat? e?antionate ?n acest scop va avea loc ?n perioada?3 august – 1 octombrie 2020.Controlul aferent al unor?obliga?ii/cerin?e specifice?se va efectua, dup? caz, ?n?iarna sau prim?vara anului urm?tor.Plata avansului pentru anul de cerere 2020?se va face ?n perioada?16 octombrie – 30 noiembrie 2020, dup? finalizarea controalelor administrative ?n ceea ce prive?te pl??ile directe.Plata final??ca diferen?? ?ntre cuantumul calculat ?i cuantumul acordat ?n avans pentru anul de cerere 2020 se va face ?ntre?2 decembrie 2020 ?i 31 martie 2021.VINE CONTROLUL LA ST?NELE DE OI!Agroinfo 19 mai 2020 VERIFIC?RI ST?NE! ATEN?IE, cresc?tori de ovine ?i caprine, trebuie s? le ?ncheia?i contracte de munc? legale ?i ?nregistrate?lucr?torilor pe care-i angaja?i ?n fermele de cre?tere a animalelor. Programul de lucru s?pt?m?nal nu trebuie s? dep??easc? 48 de ore! Amenzile pentru nerespectarea legisla?iei muncii se ridic? la 20.000 de lei pentru un angajator.?Inspectoratele teritoriale de munc? verific? fermele de cre?tere a animalelor!Asocia?ia Cresc?torilor de Oi ?i Capre P?storul din jude?ul Bihor a primit o notificare de la Inspectoratul de Munc? Bihor prin care este anun?at? c? ?n perioada urm?toare vor fi efectuate controale la angajatorii care-?i desf??oar? activitatea ?n domeniul cre?terii ovinelor ?i caprinelor.?n adresa primit? luni, 18 mai 2020, de Asocia?ia Cresc?torilor de Oi ?i Capre P?storul, ITM men?ioneaz? c???n vederea bunei desf??ur?ri a raporturilor de munc? un contract individual se ?ncheie ?n form? scris?, se ?nregistreaz? ?n Registrul general de eviden?? a salaria?ilor ?i se transmite Inspectoratului Teritorial de Munc? cel t?rziu ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii de c?tre salariat, iar un exemplar al contractului se ?nm?neaz? salariatului.Perioada de prob? se desf??oar? dup? ?ncheierea contractului individual de munc?. Pe durata execut?rii contractului individual de munc? nu poate fi stabilit? dec?t o singur? perioad? de prob?. Pe durata sau la sf?r?itul perioadei de prob?, raportul de munc? poate ?nceta exclusiv printr-o notificare scris? f?r? preaviz, la ini?iativa oric?reia dintre p?r?i, f?r? a fi necesar? motivarea acesteia.Durata timpului de munc?:- norm? ?ntreag? 8 ore pe zi (timp de 5 zile) 40 de ore pe s?pt?m?n?- durata maxim? 48 de ore pe s?pt?m?n?, inclusiv orele suplimentare- repausul ?ntre dou? zile de munc? nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive- durata zilnic? a timpului de munc? de 12 ore trebuie s? fie urmat? de o perioad? de repaus de 24 de ore.Munca suplimentar? este munca prestat? cu acordul salariatului, ?n cursul s?pt?m?nii de lucru ?i se compenseaz? prin ore libere pl?tite ?n urm?toarele 60 de zile calendaristice dup? efectuarea acesteia sau prin ore libere pl?tite. ?n situa?ia ?n care compensarea prin ore libere pl?tite nu este posibil?, este obligatorie acordarea unui spor de cel pu?in 75% din salariul de baz?, corespunz?tor duratei acesteia.Repausul s?pt?m?nal este de 48 de ore consecutive, de regul? s?mb?ta ?i duminica.?Repausul s?pt?m?nal poate fi acordat ?i ?n alte zile, caz ?n care este obligatorie acordarea unui spor la salariu. Orele lucrate ?n repausul s?pt?m?nal nu sunt considerate ore suplimentare.Angajatorul are obliga?ia de a ?ine la locul de munc? eviden?a orelor de munc? prestate de fiecare salariat.Totodat?, pentru evitarea consecin?elor sociale ?i economice negative pe care le produce utilizarea muncii nedeclarate, v? reamintim cazurile de munc? nedeclarat?:- primirea la munc? a unei persoane f?r? ?ncheierea contractului individual de munc? ?n forma scris?, ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii;- primirea la munc? a unei persoane f?r? transmiterea raportului de munc? ?n registrul general de eviden?? a salaria?ilor cel t?rziu ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii;- primirea la munc? a unui salariat ?n afara programului de lucru stabilit ?n cadrul contractelor individuale de munc? cu timp par?ial.Munca nedeclarat? sau munca la negru, f?r? contract ?i f?r? respectarea s?pt?m?nii de lucru ?i acordarea de zile libere, atrage amenzi? de 20.000 de lei, chiar sistarea activit??ii ?i, ?n anumite cazuri, angajatorii pot fi pedepsi?i cu ?nchisoarea.AFIR si FINANTARIMINISTRUL OROS: BANII MUL?I DE LA AFIR DA?I CLIENTELEI DE PARTID! Agroinfo?18 mai 2020 - SE ?NT?MPL? ACUM! Mo?iunea simpl? depus? de PSD?la Parlament ?mpotriva ministrului agriculturii, Adrian Oros, se dezbate, la momentul public?rii acestei ?tiri, ?n Senatul Rom?niei. ?eful de la Agricultur? le-a spus social-democra?ilor, de la trubun?,?c? pe timpul guvernului PSD grosul banilor europeni gestiona?i de Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) s-a scurs ?n buzunarele clientelei de partid.A?i adus un mili?ian ?ef la AFIR (Adrian Chesnoiu, director general al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale n.r.)?care a adus, la r?ndul lui, ?nc? vreo 60 de mili?ieni ?i a?i reu?it ?ntr-un timp record, de 3 ani, s? denatura?i ?ntreg programul de dezvoltare rural?. Adic?, a?i dat bani mul?i la clientela de cas?. A?i alocat 1,6 miliarde de euro pentru 1.500 de ferme f?r? s? v? pese de 850 de ferme de familie din sistemul APIA ?i alte 300 ferme familiale din?exteriorul sistemului,?le-a spus ini?iatorilor PSD ai mo?iunii simple?ministrul agriculturii, Adrian Oros de la tribuna Senatului Rom?niei.?eful de la Agricultur? a mai spus c?-n primele patru luni ale anului 2020, Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA) le-a achitat fermierilor din subven?ii suma de 211 milioane de euro, mai mult cu aproape 100 de milioane de euro dec?t?anul trecut,?pe vremea Guvernului PSD.Ministrul Oros a acuzat guvernarea PSD c? a exportat subven?ii agricole ?i c? a importat produse cu valoare ad?ugat? mare.?n trei ani de zile a?i adus Rom?nia la un deficit comercial de 1,2 miliarde de euro referitor la produsele agroalimentare. ?ntr-o ?ar? care se m?ndre?te cu produc?ia de gr?u, produsele de brut?rie ?i patiserie au ajuns pe locul 2??n topul?importurilor alimentare, 370 milioane de euro, dup? carnea de porc, 630 milioane de euro pe care o achizi?ion?m masiv din Spania ?i alte state membre, destina?ia de livrare a porumbului rom?nesc, a spus ministrul agriculturii.Liderul grupului parlamentar PSD, senatorul Radu Preda, a anun?at pe 12 mai 2020, ?n plenul Senatului, depunerea unei mo?iuni simple pe Agricultur?, intitulat? "Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros" prin care PSD cere demisia imediat? a ministrului agriculturii, Adrian Oros. Mo?iunea se dezbate ast?zi ?n Senat.?ALTELEAdrian Oros: Din patrimoniul ADS au disp?rut peste 800.000 de hectare!agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Acuza?ii extrem de grave f?cute de ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta spune c? din patrimoniul statului au fost a fost scoas? o suprafa?? uria?? de terenuri agricole. Acest lucru s-ar fi ?nt?mplat ?n timpul guvern?rilor social-democrate de dup? Revolu?ie.”Din 2001 ?i p?n? ?n prezent, au disp?rut din patrimoniul ADS (Agen?ia Domeniilor Statului – n.r) peste 800.000 de hectare. Unde? Poate ne r?spunde domnul Daea (Petre Daea, fost ministru al Agriculturii – n.r.). Lua?i ?n calcul, v? rog, marile jafuri cu terenurile statului ?i ?ncheierea de contracte de concesiune pe nimic, ?ntre 200 ?i 400 kilograme de gr?u pe hectar pe an, toate acestea f?cute ?n anii 2000 ?i 2005, c?nd erau ?i secretari de stat ?i mini?tri”, a anun?at ministrul Adrian Oros la dezbaterea mo?iunii depus? ?mpotriva sa de PSD ?i ALDE ?i ?n care s-a cerut demiterea sa din Guvernul Ludovic Orban.Mo?iunea simpl? ?Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, ini?iat? de 72 de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat, a fost adoptat?.?Votul a fost cu bile, ?nregistr?ndu-se 68 ?pentru”, 32 ??mpotriv?” ?i cinci ab?ineri.Mo?iunea ?mpotriva ministrului Adrian Oros a trecut! Va fi demis de premierul Ludovic Orban?agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Mo?iunea ?mpotriva ministrului Agriculturii Adrian Oros a fost adoptat? de Senat! Mo?iunea simpl? ”Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, ini?iat? de 72 de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat, a fost votat? ast?zi, luni – 18 mai, ?n plenul Senatului.Votul a fost cu bile, ?nregistr?ndu-se 68 ?pentru”, 32 ??mpotriv?” ?i cinci ab?ineri.?n textul mo?iunii, semnatarii au solicitat demiterea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ”p?n? nu desfiin?eaz? ?ntregul sector agroalimentar din economia Rom?niei ?i p?n? nu transform? fermierii rom?ni ?n s?racii Europei”.De precizat c? adoptarea mo?iunii simple ?mpotriva unui ministru nu impune nicio m?sur? guvernamental?. Astfel, este decizia premierului Ludovic Orban dac? ?l demite pe Adrian Oros dup? votul de la Senat sau dac? Adrian Oros consider? c? votul din Parlament ?i impune o demisie de onoare.Premierul Orban: ?Pe agricultur? avem dependen?? de importuri pe aproape tot ce ?nseamn? inputuri, de la fertilizan?i la semin?e”agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Premierul Ludovic Orban a prezentat deputa?ilor o serie de m?suri menite s? relanseze economia na?ional?. ?eful Guvernului a atins ?i problemele din agricultur?, acolo unde vede produc?ia intern? ca o solu?ie de durat?.”Pe agricultur?, avem dependen?? de importuri pe aproape tot ce ?nseamn? input-uri, de la fertilizan?i, avem 700 de milioane de euro deficit ?n balan?a comercial? pe fertilizan?i, ?n condi?iile ?n care Rom?nia a excelat ?n materie de petrochimie, ?n condi?iile ?n care noi avem gaz ?i ?n condi?iile ?n care se ?tie c? cea mai proast? form? de utilizare a gazului este s?-l arzi, ?n timp ce cea mai eficient? form? de utilizare a gazului este s? ?l procesezi ?n industria petrochimic?. Suntem dependen?i de aproape tot ce ?nseamn?, de la semin?e p?n? la… nici m?car ferme de reproduc?ie pentru porci, pentru p?s?ri nu am avut grij? s? construim ?n toat? perioada asta, ?n care nu a fost PNL la guvernare, domnul Ponta, dec?t ?nt?mpl?tor ?i o foarte scurt? perioad? de timp, un rol secundar, ?n perioada ?n care dumneavoastr? a?i fost premier”, a spus premierul Orban ?n Camera Deputa?ilor ?n cadrul ?edin?ei de plen a Camerei Deputa?ilor, ?Ora prim-ministrului”, dezbatere cu tema ?M?suri de relansare a economiei Rom?niei ?i de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus”.”Eu am s? m? refer la viitor, pentru c? important este cum recl?dim economia rom?neasc? ?i, mai ales, cum o recl?dim s?n?tos. P?n? acum a fost aplicat un model de cre?tere economic? care s-a bazat pe stimularea cre?terii economice prin cre?terea artificial? a cererii, a consumului, un model care are limite, un model care ne-a dus la grave dezechilibre economice, un model care ne-a adus la o stare de dependen?? a economiei rom?ne?ti inclusiv ?n domenii fundamentale, cum este agricultura, de importuri, pentru c? n-a existat niciodat? un plan, a?a cum vrem noi s? ?l punem ?n practic?, ?i anume un plan care se bazeaz? pe un principiu simplu: ce se poate produce ?n Rom?nia trebuie produs ?n Rom?nia, iar guvernul trebuie s? fie partenerul oric?rui investitor care vrea s? realizeze ?n Rom?nia investi?ii care s? genereze cu adev?rat produc?ie ?n Rom?nia”, a mai spus Orban ?n Camera Deputa?ilor. Ministrul Agriculturii: Guvernul ??i propune ca Rom?nia s? devin? ?hambarul Europei”agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a declarat luni, ?n plenul Senatului, c? afirma?ia potrivit c?reia ?Rom?nia a redevenit gr?narul Europei” este una total mincinoas?, iar Guvernul Orban va renun?a ?la aceste politici de 2 bani” ?i va face din Rom?nia ?hambarul Europei”, conform Agerpres.?Timp de 22 de ani a?i impus agriculturii rom?ne?ti modelul statelor subdezvoltate, a?i adus-o la contraperforman?a de a exporta materie prim?, implicit subven?ii, ?i s? importam masiv produse procesate, cu valoare ad?ugat? mare. Afirma?ia potrivit c?reia ‘Rom?nia a redevenit gr?narul Europei’ este una total mincinoas? ?i nu se bazeaz? pe nimic. Guvernul renun?? la aceste politici de 2 bani ?i ??i propune ca Rom?nia s? devin? ‘hambarul Europei’. Faptul c? produc?iile au fost mari s-a datorat exclusiv investi?iilor ?i muncii fermierilor, condi?iilor climatice favorabile ?i nu Guvernului PSD”, a spus Adrian Oros, la dezbaterea mo?iunii simple ini?iate de 72 de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat.?n opinia sa, rezultatul politicilor PSD-iste ?n agricultur? este reprezentat de dinamica balan?ei comerciale, iar acest lucru se vede prin faptul c? ?n decurs de trei ani Rom?nia a ajuns la un deficit comercial de 1,2 miliarde de euro pe zona produselor agroalimentare.??ntr-o ?ar? care se m?ndre?te cu produc?iile record de gr?u, produsele de brut?rie, patiserie ?i biscui?i au ajuns ?n ultimii ani s? ocupe locul doi ?n topul importurilor de produse agroalimentare (370 milioane de euro), dup? carnea de porc (630 de milioane euro) pe care o achizi?ion?m masiv din Spania ?i alte state membre, destina?ie de livrare a porumbului rom?nesc. Datorit? modului boln?vicios ?n care a?i p?storit voi agricultura rom?neasc?, Rom?nia a pierdut anual un miliard de euro. Au c??tigat exportatorii de cereale ?i animale vii, au c??tigat importatorii de alimente procesate ?i au pierdut rom?nii! Aceasta este performan?a voastr? guvernamental? ?n agricultura rom?neasc?”, s-a adresat Oros senatorilor.El a mai precizat c? zootehnizarea agriculturii a fost o alt? ?afirma?ie demagogic?”, deoarece cifrele reprezint? contrariul.?Export?m peste 160.000 tone soia, pentru care s-a pl?tit sprijin cuplat ?i import?m ?rot de soia de 875.000 tone pentru a putea ca fermierii s? ob?in? pu?in? produc?ie zootehnic? de care mai dispune Rom?nia. Asta este responsabilitatea de carte a?i dat dat dovad?!”, a mai spus Adrian Oros.Adrian Oros: Major?m salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei! Ramona Dasc?lu - 18 mai 2020 Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat ast?zi, luni – 18 mai, ?n timpul dezbaterii mo?iunii simple depuse de 72 de senatori din grupul PSD ?mpotriva sa, c? guvernul PNL are de g?nd s? creasc? salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei, urm?rind astfel aducerea acas? a diasporei.”Ce programe a?i g?ndit voi pentru rom?nii care au plecat s? munceasc? ?n Europa? A?i alungat din ?ar? peste 4 milioane de rom?ni, ?n cei 22 de ani de guvernare, iar acum le propune?i s? cultive acas? sparanghel? Guvernul PNL are ?n lucru o strategie de aducere acas? a diasporei, ridic?nd salariul net din sectorul agricol la 3.000 de lei”, a sus?inut Adrian Oros, ?n plenul Senatului.De asemenea, ministrul Agriculturii s-a ap?rat de acuza?iile aduse de cei 72 de senatori din grupul PSD care ?i cer demisia, spun?nd c? anul acesta, jum?tate din suma programului T?n?rului Fermier va fi destinat? celor din diaspora.”Anul acesta programul T?n?rul Fermier va aloca 43 de milioane de euro ?i va avea dou? componente astfel ?nc?t 50% din aceast? sum?, adic? 20 de milioane, va fi destinat? celor din diaspora. Pentru prima dat?, beneficiarii acestui program vor primi ?i p?n? la 50 de hectare ?n arend? sau concesiune. Nu le vom mai da prietenilor vo?tri pe redeven?e ridicole. Din iunie, vom implementa o schem? de sprijin pentru cei care angajeaz? muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat hot?r?rea guvernului num?rul 356/2020 privind aprobarea programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industrie alimentar?”, a declarat Adrian Oros.Mo?iunea simpl? ?mpotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, a fost dezb?tur? ?i votat? ast?zi ?n plenul Senatului. Prin textul mo?iunii intitulate ”Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, cei 72 de semnatari, senatori membri ai grupului PSD, au solicitat demiterea ministrului de resort.Teren gratuit pentru tinerii fermieri: Suprafa?? de 50.000 de hectare, disponibil? prin ADS! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis din nou sprijn pentru tinerii fermieri, inclusiv pentru cei care revin ?n ?ar? pentru a-?i ?nfiin?a o ferm? agricol?. ?n cadrul dezbaterii mo?iunii simple depus? ?i votat? ?mpotriva sa, Oros a reiterat c? v? exista un sprijin mix – financiar ?i teren prin care vor fi sus?inu?i tinerii agricultori.”Am identificat peste 50.000 de hectare, pe care le vom da tinerilor fermieri, nu le vom da ?mecherilor”, a precizat Adrian Oros referitor la suprafa?a identificat? pentru sprijinirea tinerilor.”Anul acesta programul T?n?rul Fermier va aloca 43 de milioane de euro ?i va avea dou? componente astfel ?nc?t 50% din aceast? sum?, adic? 20 de milioane, va fi destinat? celor din diaspora. Pentru prima dat?, beneficiarii acestui program vor primi ?i p?n? la 50 de hectare ?n arend? sau concesiune. Nu le vom mai da prietenilor vo?tri pe redeven?e ridicole. Din iunie, vom implementa o schem? de sprijin pentru cei care angajeaz? muncitori zilieri sau sezonieri. Am adoptat hot?r?rea guvernului num?rul 356/2020 privind aprobarea programului pentru stimularea angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industrie alimentar?”, a declarat Adrian Oros.Cum suprafa?a maxim? pe care, prin lege, statul o poate acorda fermierilor cu v?rst? de p?n? ?n 40 de ani, este de 50 de hectare, rezult? c? num?rul maxim de agricultori ce pot fi sprijini?i cu suprafa?? agricol? este de 1.000 de beneficiari.?i ?n cadrul conferin?ei de pres? pe care a sus?inut-o pe 12 mai, ministrul Oros a anun?at c? un buget de 43 de milioane de eurp va fi direc?ionat c?tre tinerii care fac proiecte ?i care, pe l?ng? sprijinul de maxim 50.000 de euro pot primi ?i teren agricol.Sprijinul pentru Instalarea Tinerilor fermierilor va demara ?n luna iulie ?i va beneficia de 43 de milioane de euro. Adrian Oros,? ministrul agriculturii, a anun?at ast?zi, mar?i 12 mai c? ?n cadrul acestei sub-m?suri derulate prin AFIR se va acorda fermierilor ?i 50 de hectare de teren ?n concesiune sau arend?.”Vom da beneficiarilor m?surii p?n? la 50 hectare de teren ?n concesiune sau arend?. Sprijinul va beneficia de 43 de milioane de euro ?i sesiunea de depunere a cererilor se va deschide ?n luna iulie”, a explicat Oros care a promit c? va reveni ”?n detaliu” asupra acestui ajutor acordat tinerilor fermieri.TENSIUNI in Parlament. ?Conducerea actuala a MADR a recuperat timpul pierdut de PSD” In?mai 19, 2020??105?0Tensiuni in Parlament, la ?edin?a de dezbatere a mo?iunii simple “Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, ini?iat? de 72 de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat. Ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, a declarat c? conducerea actual? a MADR a recuperat timpul pierdut de PSD ?i a trecut la ac?iune pentru elaborarea?Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rural?.?C?nd am ajuns la Ministerul Agriculturii, nu am g?sit niciun document care s? dovedeasc? existen?a m?car a unei ‘schi?e’, cum spune?i dvs., a Programului Na?ional Strategic. Un program de 20 de miliarde de euro nu se trateaz? cu o simpl? schi??, este vorba despre o analiz? fundamentat? care s? conduc? la o bun? direc?ionare a sprijinului PAC ?n Rom?nia pe urm?torii ?apte ani. Am finalizat de trei luni o asemenea analiz? extrem de complex? asupra situa?iei curente din agricultura rom?neasc? pentru aria acoperit? de acest program ?i l-am lansat ?n consultare public?. Cei care sunt interesa?i de adev?r, printr-un simplu search pe Google o pot g?si publicat?, dar pentru asta trebuie s? fie interesa?i ?n mod real ?i pentru asta trebuie s? ?tie cu siguran?? ce ?nseamn? o analiz? SWOT. De?i nu exist? ?nc? un document definitiv la nivel european, chiar dac? fosta guvernare ?i-a fixat acest obiectiv neatins, Guvernul Orban – ?i ?n spe?? conducerea actual? a MADR – a recuperat timpul pierdut de PSD ?i a trecut la ac?iune pentru elaborarea PNS”, a spus Adrian Oros, ?n Plenul Senatului.Adrian Oros a subliniat c? analiza a fost transmis? Comisiei Europene, la Direc?ia General? pentru Agricultur? (DG AGRI) de la ?nceputul lunii martie, consultarea cu CE fiind obligatorie pentru realizarea Programului Na?ional Strategic (PNS). Potrivit oficialului, un program de asemenea anvergur? ?nu este o ‘schi??’ simplist?, ci implic? demersuri complexe pentru fiecare etap? ?n parte. ?n acest PNS, trebuie s? implement?m priorit??ile agriculturii rom?ne?ti pentru urm?torii ?apte ani: consolidarea mediului asociativ ?i asocierea produc?torilor mici pentru a deveni competitivi, sus?inerea capacit??ilor de depozitare ?i procesare, sus?inerea zonelor cu constr?ngeri naturale, consolidarea fermelor familiale, o strategie de gestionare a apei, ?nv???m?ntul agricol ?i tehnic ?i profesional dual, promovarea real? a produselor agroalimentare rom?ne?ti. Nu este o schi?? prin care se ?ncurajeaz? doar exportatorii de subven?ii ?i care s? favorizeze samsarii ?i v?n?torii de subven?ii! Este un program complex ?i responsabil prin care banii dedica?i agriculturii trebuie s? ajung? la ??ranii ?i fermierii autentici, la cei care lucrau p?m?ntul ?i cre?teau animale ?i c?nd nu erau subven?ii, la cei care o s? lucreze p?m?ntul ?i vor cre?te animale ?i dup? ce nu vor mai fii subven?ii”, a declarat ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.La finalul dezbaterii, mo?iunea simpl? ?mpotriva lui Adrian Oros care cere demiterea sa din func?ia de ministru al Agriculturii a fost adoptat? ?n urma votului majorit??ii. Decizia urmeaz? s? fie luat? de prim-ministrul Ludovic Orban.Ministrul Agriculturii, despre Politica Agricola Comuna: un program de 20 de miliarde de euro nu se trateaza cu o simpla schita Mai 19, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre Politica Agricola Comuna si a precizat ca un program de asemenea anvergura nu poate fi gestionat cu o simpla schita, ci ca este nevoie de o analiza fundamentala care sa conduca la o buna directionare a sprijinului financiar.?Cand am ajuns la Ministerul Agriculturii, nu am gasit niciun document care sa dovedeasca existenta macar a unei ‘schite’, cum spuneti dvs., a Programului National Strategic. Un program de 20 de miliarde de euro nu se trateaza cu o simpla schita, este vorba despre o analiza fundamentata care sa conduca la o buna directionare a sprijinului PAC in Romania pe urmatorii sapte ani. Am finalizat de trei luni o asemenea analiza extrem de complexa asupra situatiei curente din agricultura romaneasca pentru aria acoperita de acest program si l-am lansat in consultare publica. Cei care sunt interesati de adevar, printr-un simplu search pe Google o pot gasi publicata, dar pentru asta trebuie sa fie interesati in mod real si pentru asta trebuie sa stie cu siguranta ce inseamna o analiza SWOT. Desi nu exista inca un document definitiv la nivel european, chiar daca fosta guvernare si-a fixat acest obiectiv neatins, Guvernul Orban – si in speta conducerea actuala a MADR – a recuperat timpul pierdut de PSD si a trecut la actiune pentru elaborarea PNS”, a spus Adrian Oros.Oros: Analiza a fost transmisa la Directia Generala pentru AgriculturaEl a mai adaugat ca a trimis deja spre consultare analiza, catre Directia Generala pentru Agricultura (DG AGRI), inca de la inceputul lunii martie intrucat, pentru elaborarea Programului National Strategic, este necesara o consultare cu Comisia Europeana.?Vreau mentionez ca un program de asemenea anvergura nu este o ‘schita’ simplista, ci implica demersuri complexe pentru fiecare etapa in parte. In acest PNS, trebuie sa implementam prioritatile agriculturii romanesti pentru urmatorii sapte ani: consolidarea mediului asociativ si asocierea producatorilor mici pentru a deveni competitivi, sustinerea capacitatilor de depozitare si procesare, sustinerea zonelor cu constrangeri naturale, consolidarea fermelor familiale, o strategie de gestionare a apei, invatamantul agricol si tehnic si profesional dual, promovarea reala a produselor agroalimentare romanesti. Nu este o schita prin care se incurajeaza doar exportatorii de subventii si care sa favorizeze samsarii si vanatorii de subventii! Este un program complex si responsabil prin care banii dedicati agriculturii trebuie sa ajunga la taranii si fermierii autentici, la cei care lucrau pamantul si cresteau animale si cand nu erau subventii, la cei care o sa lucreze pamantul si vor creste animale si dupa ce nu vor mai fii subventii”, a adaugat ministrul Agriculturii.Oros: Tone de legume si alte produse au fost vandute prin platformele online create de MADR In?mai 19, 2020?? Platformele online realizate de Ministerul Agriculturii pentru v?nzarea produselor agricole au generat pe pia?? un efect ?n lan?, zilnic fiind v?ndute tone de legume ?i de alte produse, a declarat, luni, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros, ?n plenul Senatului, scrie?agerpres.ro. ?Legat de platformele online realizate de MADR (produsmontan.ro,?), facem precizarea c? s-a dorit ca ele s? fie doar modele de bune practici, pentru a identifica cele mai bune modalit??i de preluare a m?rfii direct de la produc?tori, precum ?i de a oferi sprijin produc?torilor ?n dialogul cu marile lan?uri de retail. Platformele au generat pe pia?? un efect ?n lan?. Pe aceste platforme, care exist? ast?zi ?n toat? ?ara, se v?nd zilnic tone de legume ?i alte produse, iar imaginea cu legumicultorii care ??i distrug produsele sunt cu siguran?? imaginile din anii trecu?i cu beneficiarii programului Tomata, care ??i distrugeau tomatele”, a afirmat Adrian Oros ?n cadrul ?edin?ei Senatului.El a afirmat c? grija PSD fa?? de legumicultori s-a v?zut anul trecut, c?nd a fost comunicat Comisiei Europene un plafon la sprijinul cuplat vegetal de trei ori mai mic dec?t ?n anul precedent. ?Am fost nevoi?i s? corect?m ?i aceast? gre?eal? prosteasc? a dumneavoastr?, solicit?nd Comisiei modificarea plafonului. Legumicultorii ?tiu exact ce a?i f?cut, ce grij? le-a?i purtat! Nu pot fi to?i p?c?li?i, nu pot fi to?i min?i?i”, a spus ministrul Agriculturii senatorilor PSD.De asemenea, ca r?spuns la mo?iunea simpl? ?naintat? ?mpotriva sa, Adrian Oros a trecut ?n revist? o serie de programe ini?iate de guvernarea PSD, care continu? ?i ?n prezent, acestea fiind ?mbun?t??ite la cererea produc?torilor. Astfel, legat de programul Tomata, ministrul a men?ionat c? ?n anul 2019 nu au fost prev?zute toate resursele financiare, iar Guvernul PNL a fost nevoit s? suplimenteze resursele financiare necesare aplic?rii acestei scheme cu ?nc? 13 milioane de euro ?n luna decembrie. De asemenea, el a men?ionat c? o mare parte din bani nu au ajuns la legumicultorii corec?i, ci la “?mecheri ?i clientela de partid”, numai ?n jude?ul Olt fiind deschise 417 dosare penale.?n ceea ce prive?te programul de ajutor de minimis pentru produc?ia de usturoi, ?eful MADR a men?ionat c? a fost majorat? cu 60% alocarea aferent? ?i s-a ?nscris un num?r triplu de beneficiari fa?? de anul trecut. Ministrul a vorbit ?i despre proiectul referitor revitalizarea liceelor agricole aflate ?n subordinea MADR, care l-a caracterizat ca un proiect n?scut mort, f?r? nici o viziune. ?Solu?ia este ?nv???m?ntul profesional ?i tehnic agricol dual ?n parteneriat cu agen?ii economici (fermieri ?i unit??i de procesare), astfel ?nc?t absolven?ii s? capete deprinderi ?n meseria pe care au ales-o, care s? le permit? angajarea a doua zi dup? absolvire, iar diploma s? fie acoperit? de competen?e reale”, a declarat ministrul Agriculturii, citat de AGERPRESS.Adrian Oros a fost prezent luni ?n plenul Senatului la dezbaterea mo?iunii simple ?Lenea, minciuna ?i incompeten?a ministrului Oros”, ini?iat? de 72 de parlamentari PSD, ALDE ?i afilia?i grupului social-democrat. Semnatarii au solicitat demisia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ?p?n? nu desfiin?eaz? ?ntregul sector agroalimentar din economia Rom?niei ?i p?n? nu transform? fermierii rom?ni ?n s?racii Europei”.Guvernul vorbe?te despre granturi de p?n? la 800.000 de euro pentru firme 19 mai, 2020 | Liviu Rogojinaru, secretar de stat ?n Ministerul Economiei, a vorbit despre un nou program de sprijin pentru companiile rom?ne?ti, ?n valoare total? de un milliard de euro. “Un milliard de euro care va veni acum, imediat, pentru a fi ajutate firmele rom?ne?ti. Avem ?n vedere firmele din HORECA, transporturi horeca, transporturi si companiile inchise ?n aceasta perioada nenorocit?. De asemenea, vrem sa ajut?m companiile fara niciun angajat, sunt cei care au fost uitati ?i c?rora le-a fost foarte greu ?n perioada asta”, a declarat Rogojinaru la videoconferin?a “Business ?n Noua Economie”, organizat de “Rom?nia Eficient?” ?i EM.360. El a dat ?i c?teva detalii despre aceast? form? de sprijin “Companiile, ?i mijlocii, ?i mici si mari, vor fi ajutate cu granturi, granturi care vor fi probabil p?n? ?n 800.000 de euro care vor fi g?ndite foarte bine ?i date c?tre firmele rom?ne?ti, agen?ii economici care ???i desf??oar? activitatea ?n Rom?nia”, a spus Rogojinaru.Vai ?i-amar de cei care (mai) fac agricultur? In?mai 19, 2020,? C?t?lin Len?a Nu conteaz? m?rimea unei ferme sau alta, nu conteaz? c??i oameni ??i iau banii din domeniu, nu mai conteaz? nici m?car profitul. Conteaz? doar c? agricultura sufer?, de?i ne tot str?duim s? o ?mbr?c?m ?n haine frumoase ?i s?-i punem c?t mai mul?i bani pe frunte. ?i nu cred asta pentru c? sunt pesimist, deloc, ci pentru c? v?d cum ?n fiecare zi problemele devin tot mai mari ?i mai grave, a?a, cam ca o boal? lung? ?i cu viitor incert. Sigur, vreau s? fiu convins, dup? cum spune toat? lumea, na?ional? sau european?, c? avem un viitor luminos ?i ”verde”, cu paji?ti naturale pe care pasc idilice mioare. Ba chiar ?mi doresc s? cred cu t?rie c? nu peste mult timp agricultura va fi f?cut? de pl?cere ?i nu va mai fi un chin pentru nimeni, ?i asta pentru c? o s? cultiv?m doar poten?ial. C? din ?sta avem din bel?ug, nu cost?, cre?te de la sine ?i chiar putem exporta la greu. Frumos, nu? Doar c? perfect neadev?rat.De c?nd am ?nceput s? ?n?eleg mai clar ce e cu agricultura asta v?d c? suntem me?teri la vorbe ?i mai pu?in la fapte. Sunt vorbe de pe margine, din partea cuiva care nu se treze?te ?nainte de r?s?rit a?tept?nd ploaia ?i care nu prive?te cu team? la mi?c?rile de pe bursa cerealelor. Dar asta nu m? ?mpiedic? s? observ c?, ?n ciuda unor cheltuieli colosale ?i a unor tabele ?n statistici, agricultura rom?neasc? r?m?ne la fel de departe de locul pe care credem noi c? l-am putea ocupa ?n plan european. ?i chiar interna?ional.?Poate pentru c? nu ?tim exact spre ce ne ?ndrept?m? Poate c? nu ne este clar nou?, ca economie comunitar? ?i ?n domeniul agricol, care e ?inta? Niciodat? nu o s? fie suficient s? vrei, s? te zba?i, s? ?mprumu?i de la b?nci, s? cumperi tehnologie ?i genetic? de ultim? or? pentru c? nu avemo ?int? clar?. ?tim c??i bani vrem de la Uniunea European?, ?tim (cu mare aproxima?ie) c?t producem, dar nu ?tim c?te animale, de orice fel, are Rom?nia. Nu ?tim exact c?t produc marii fermieri, iar statul mai mult se roag? de ei s? dea ni?te valori c?t de c?t reale.Mai ?tim c? avem de toate, dar numai c?nd este vorba de nevoi. Unde e documentul sau ce o fi care s? arate drumul pe care s? o apuce agricultura, astfel ?nc?t ?n 10, 20 sau 30 de ani s? nu mai am motive s? scriu a?a ceva? ?l trec tot la capitolul ”poten?ial”, de?i sacul e cam plin. Niciodat? nu m-am considerat defetist, numai c? ?ncep s? m? ?ndoiesc de ?ansele oric?rei ac?iuni concrete pe termen lung. Sigur, nu exist? zi l?sat? de Cel de sus ?n care ??ranul sau fermierul s? nu fie la munc?, cu pandemie sau nu. Sigur, nu trece o s?pt?m?n? f?r? ca cineva s? pl?ng? pe um?rul agriculturii rom?ne?ti ?i s? ?i declare ve?nic? iubire ?i sprijin necondi?ionat. ?i mai trece o s?pt?m?n?, o lun?, ba chiar patru ani ?i vine momentul unei noi declara?ii, la nivel na?ional acum, de ne??rmurit? grij?. ?i lumea crede, sau m?car are speran?a c? lucrurile vor fi drese ?i pleac? din nou pe c?mp sau ?n grajd. Unde ??i prive?te mirat uria?ul poten?ial pe care ?l are ?n fa??. Pentru c? banii sunt cam tot aceia?i de anul trecut, iar problemele mai multe. Ba chiar constat?, amar, c? ?nc? unul dintre angaja?ii lui a ales sparanghelul din Germania ?i i-a l?sat afacerea de izbeli?te.?Dar exist? speran??, ba chiar solu?ii, ?i vorbesc serios. Nu avem destul? for?? de munc? ?n agricultur?? Nu e adev?rat, nu am ?tiut unde s? c?ut?m. P?n? acum a umblat toat? lumea s? angajeze pe unul sau altul din satul lui sau din vecin?tate. Gre?it, rezolvarea e la ora?. Da, suntem mul?i ?i cu chef de munc?, nu-i a?a? To?i cei care ne dorim s? m?nc?m s?n?tos, natural sau eco, to?i cei care c?rtim ?n pia?? c? sunt prea scumpe cire?ele, to?i cei care vrem s? alegem noi cartofii ?i ro?iile, da, noi to?i suntem speran?a ?i viitorul agriculturii. Suntem un imens rezervor de for?? de munc? pentru agricultur?, chiar dac? prea pu?in calificat?. Dar, vorba celui care nu ?n?elege domeniul – ce e a?a de greu s? dai cu sapa? De?i ?tiu c? asta e valabil doar o zi, hai, dou?.??i pentru a nu m? acuza nimeni c? vorbesc aiurea, iat? ?i dovada. Destul de timid ?nceputul, dar e un ?nceput. A?adar – Leontin Soare are o livad? cu cire?e ?n satul Blidari din Vrancea. Comuna Cote?ti, pentru a fi mai riguros. Cire?ele s-au copt, iar Leontin Soare s-o fi s?turat s? vad? c? sunt culese mai ales de p?s?ri, c? nu are cine s? ?l ajute. A?a c? a dat un anun?, pe internet, c? cine vrea cire?e la un pre? bun, s? vin? s? le culeag? singur. ”Fac o invita?ie (…), la livada mea din sat Blidari, l?ng? Cote?ti, la 15 km de Foc?ani, pentru a avea posibilitatea s? v? culege?i singuri pofticioasele cire?e de Mai ! Posibilitatea de a culege singuri ?i pe alese cire?e proaspete, de o calitate irepro?abil?! Degustarea pe s?turate, f?r? s? v? coste nimic”, scria el pe o re?ea de socializare, anun?nd c? are ?i parcare pentru 20 de ma?ini. ?i a fost ca la tsunami, c? toat? lumea ar fi vrut s? ias? la iarb? verde, s? culeag? cire?e, s? le ia ieftin, ba chiar s? fac? ?i un gr?tar. Nu e un exemplu suficient?Dac? nu ajunge, s? ne amintim c? acum un an, un alt fermier, Sorin Baciu din Bune?ti, Suceava, anun?a ?i el c? le d? gratis oamenilor care vin la cules trei tone de fructe de p?dure. Au venit cam 50 ?i au str?ns o ton? de coac?ze ?i agri?e. Unora le-a pl?cut at?t de mult ac?iunea ?nc?t au ?inut s? plece cu c?t mai multe amintiri, de exemplu g?le?ile pe care Sorin Baciu le punea la dispozi?ie pentru cules. Dar nu e o problem?, inten?ia conteaz?, a?a c? a?tept ?i eu s? vin? odat? luna iunie ?i s? merg ?i eu s? culeg fructe de p?dure, chiar dac? sunt ?ntr-o planta?ie.A?adar, iat? solu?ia m?car pentru una dintre problemele agriculturii din Rom?nia – for?? demunc? ieftin?, necalificat? ?i entuziast? din marele bazin or??enesc apropiat de ferm?. De?i, m? g?ndesc acum, nu prea pare solu?ia pe care o a?teapt? fermierii. Dar, dec?t deloc…?ansa istoric? a Rom?niei. Dac? nu suntem imbecili 19.05.2020 Rares Bogdan Europarlamentar ?n cenu?a atitudinilor schimbate din cauza pandemiei se afl? o ?ans? istoric?: s? ne mobiliz?m ?i s? folosim toat? inteligen?a acestui popor pentru a nu r?m?ne o ?ar? s?rac?. ?Prin noi ?n?ine" cap?t? ocazia de a nu fi un slogan frumos, un pariu irosit. Cel cu agricultura a devenit anecdot?, dar dac? avem minte, ?l c??tig?m.Dac? vom considera iriga?iile urgen?? zero, dac? ne trezim ?i sus?inem un sistem al camerelor agricole ?i formele asociative ale fermierilor dup? model francez, de pild?, putem intra ?n liga mare a acestui domeniu. Dar este momentul solidarit??ii. Iar primul pas este s? trecem rapid de la ?nu se poate!" c?tre ?s? g?sim solu?ia!".Putem dep??i explica?ia c? fermierii rom?ni nu sunt uni?i, c? nu asigur? volume constante de marf? pentru marile magazine, deci acestea se aprovizioneaz? din exterior, la mobilizarea general?.Iar cet??enii au aici un rol important. O ?ntrebare cu ritmicitate mare adresat? comercian?ilor, ?i anume ?unde sunt standurile cu produse rom?ne?ti?", ?i va determina s? reg?ndeasc? marja de profit, dac? vor constata c? el scade din cauza unui r?spuns ce nu mul?ume?te cump?r?torii.Vor avea costuri mai mici ?i distribuitorii, c?ci sistemul interna?ional de aprovizionare a fost lovit crunt, vor avea costuri mai mici ?i magazinele, c?ci nu vor trebui s? sus?in? ele pierderea distribuitorilor. Dar vor avea de c??tigat ?n primul r?nd fermierii no?tri, care v?nd (dac? reu?esc) leg?tura de ceap? cu 50 de bani, iar aceasta ajunge ?n galantare ?i la 3 lei.Pariul cu agricultura, pierdut de premieri din cauza subven?iilor mici primite de fermieri deoarece n-au avut negociatori iste?i ?n v?rful unor guverne, ne poate salva. Poate, ?ntr-adev?r, agricultura noastr? s? hr?neasc? 80 de milioane de guri, sau trebuie s? trag? obloanele? Poate!M?car 18 milioane! Faptul c? UE a ridicat interdic?iile la ajutoare de stat pentru fermieri e o veste bun?, dar p?n? la mobilizarea sistemului, dorin?a cet??enilor de a m?nca rom?ne?te va fi un semnal care nu va putea fi trecut cu vederea. S? ne g?ndim un pic: cu br?nza, zah?rul ?i verzele blocate ?n traficul interna?ional acum pulverizat, supermarketurile sunt nevoite s? caute alternative locale. Da, cump?r?torii se vor mul?umi cu ce vor g?si.Dar dac?, din snobism, vor continua s? str?mb?m din nas ?n fa?a m?rfii ?produs ?n Rom?nia" (s? recunoa?tem, exist? un curent viguros), s-ar putea ca lan?urile de mari magazine s? fac? ?n continuare presiune pe guvernele lor pentru relaxarea grani?elor, ?n loc s? se reorienteze local.Peste pandemie vom trece, cumva, dar e important ce va r?m?ne dup?. Iar noile rute de aprovizionare, reorientate intern, ar putea mobiliza ?i fermierii, produc?torii rom?ni, s? ??i uneasc? for?ele, b?t?torind c?i, mecanisme, atitudini pe care se va putea recl?di agricultura. Devenind o for?? bine organizat?, vocea fermierilor uni?i ?i a celor din industria alimentar? nu va mai putea fi ignorat?. Da, au nevoie de ajutor!Guvernan?ii ?in leg?tura cu toate mediile asociative, monitorizeaz? toate filierele de produs, deci unitatea, ?n aceste momente dramatice pentru to?i, este crucial?!De asemenea, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile prin PNDR 2014 – 2020 ??i pot reorganiza activitatea, o pot restructura sau reprograma (ree?alon?ri, prelungiri a duratei de execu?ie f?r? penalit??i, ?nlesniri la plat?). ?n paralel, poate trebuie reg?ndit sistemul de subven?ii pentru fermele mai mici de 50 de hectare, sau alocat un ajutor consistent pentru fermele bio, care au o pia?? enorm? ?n Europa. S? ne g?ndim un pic: restul Europei nu are p?m?ntul nostru, dar nici nu-l las? p?rloag? sau f?r? ap?.Ridicarea restric?iilor europene ?i posibilitatea mut?rii de fonduri pe componente afectate de pandemie este o ocazie pe care nu avem voie s? o irosim.Trebuie credite cu dob?nd? mic? sau f?r? dob?nd? pentru cei care vor s? cumpere utilaje performante, trebuie analizate toate inven?iile ?n materie de iriga?ii/aduc?iuni de ap? simple, investit masiv ?n tehnologii curate puse ?n slujba agriculturii ?i vom vedea, peste un an, roadele. ?n paralel, va cre?te industria alimentar?, care va absorbi o mare parte din for?a de munc? ?ntoars? ?n ?ar?, r?mas? f?r? surs? de venit. Dar nu doar cea alimentar?!Pe orizontal?, se va lansa astfel ?i industria construc?iilor de ma?ini-unelte ?i utilaje, care va avea nevoie de materie prim?. ?i tot a?a. Dar trebuie ACUM!!Nu ?tiu c?nd se va ?nchide fereastra de oportunitate deschis? de faptul c? UE a schimbat regulile stricte legate de deficit ?i imobilitatea permut?rii de fonduri, dar nu trebuie s? st?m s? ne rug?m la Dumnezeu s? fie c?t mai t?rziu. Sunt miliarde de euro la care avem acces pentru sectoare ?ntregi afectate de ?omaj.Avem for?? de munc? mai ieftin? dec?t ?n Fran?a sau Germania, ?n contextul ?n care se vorbe?te de reloc?ri de fabrici. De pild?, din China ?i India, unde se produc 80% din medicamente ?i materiale sanitare. Dar e vorba ?i despre reloc?ri ?n industria de componente electronice (iar noi avem for?? de munc? ?nalt calificat?), ?i de industria auto.Ce ne trebuie? S? ne juc?m ?ansa, s? nu mai trecem urgen?a na?ional? prin filtrul grupurilor de interese. Dac? nu vom pricepe asta, suntem condamna?i s? vedem nenorocirea un mod de via??.……………………….LEGISLATIVMADR: Proiecte de acte normative, Mar?i, 19 Mai 2020 HOT?R?RE pentru abrogarea Hot?r?rii Guvernului nr. 500/2017 privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus?inere a cresc?torilor de ovine? pentru comercializarea l?nii”Cet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii, la adresa de e-mail:?anne.niculescu@madr.ro?.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de hot?r?re la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.?Descarc? ata?amente:?detalii proiect (pdf)..................................................................MADR: M?suri ?ntreprinse ?n contextul COVID19?NOT? privind?reluarea activit??ii Grupurilor de Ac?iune Local??NOT? privind desf??urarea activit??ilor ?n vederea implement?rii subm?surii 19.2 Sprijin pentru implementarea ac?iunilor ?n cadrul strategiei de dezvoltare local?, ?n cadrul M?surii 19 - Sprijin pentru dezvoltarea local? LEADER, ca urmare a apari?iei pandemieiCOVID 19?Ordin nr 78 din 19 martie 2020 privind adoptarea m?surilor necesare pentru desf??urarea activit??ilor specifice implement?rii tehnice ?i financiare a m?surilor aferente Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014-2020 ca urmare a apari?iei pandemiei COVID-19........................................Legisla?ie rom?neasc? ?Ordinul nr. 1266/2005 pentru aprobarea Regulilor ?i normelor tehnice privind producerea ?n vederea comercializ?rii, certificarea calit??ii ?i comercializarea cartofului pentru s?m?n??, Ministerul Agriculturii, P?durilor ?i Dezvolt?rii Rurale Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Ordinul nr. 784/2016 privind cerin?ele specifice pentru genurile ?i speciile de plante fructifere men?ionate ?n anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de ?nmul?ire ?i plantare fructifer destinat produc?iei de fructe, cerin?ele specifice pe care trebuie s? le ?ndeplineasc? furnizorii ?i normele detaliate privind inspec?iile oficiale care intr? ?n domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Va fi?modificat?de?Ordin 119/2020?la 01.06.2020Metodologia de atestare a unit??ilor specializate s? elaboreze amenajamente silvice, din 05.05.2020, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n?Mof I nr. 408?din 18.05.2020. A intrat ?n vigoare la 18.05.2020Ordinul nr. 1011/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atestare a unit??ilor specializate s? elaboreze amenajamente silvice, Ministerul Mediului, Apelor ?i P?durilor Publicat ?n?Mof I nr. 408?din 18.05.2020. A intrat ?n vigoare la 18.05.2020Ordinul nr. 130/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii ?i dezvolt?rii rurale nr. 52/2020 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plat? pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR Publicat ?n?Mof I nr. 408?din 18.05.2020. A intrat ?n vigoare la 18.05.2020Ordinul nr. 1366/2005 pentru aprobarea Regulilor ?i normelor tehnice privind producerea ?n vederea comercializ?rii, controlul ?i certificarea calit??ii ?i/sau comercializarea semin?elor de legume, Ministerul Agriculturii, P?durilor ?i Dezvolt?rii Rurale Publicat ?n?Mof I nr. 122?din 08.02.2006. A intrat ?n vigoare la 10.03.2006Ordinul nr. 150/2010 privind comercializarea semin?elor de plante oleaginoase ?i pentru fibre, Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale - MADR ublicat ?n?Mof I nr. 440?din 30.06.2010. A intrat ?n vigoare la 30.06.2010Hot?r?rea nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii st?rii de alert? la nivel na?ional ?i a m?surilor de prevenire ?i control al infec?iilor, ?n contextul situa?iei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, Comitetul Na?ional pentru Situa?ii de Urgen?? Abrogat?de?HG 394/2020?la 18.05.2020Ordonan?a de urgen?? nr. 21/2004 privind Sistemul Na?ional de Management al Situa?iilor de Urgen??, Guvernul Rom?niei A fost declarat par?ial neconstitu?ional prin?DCZ 157/2020?la 15.05.2020Jurispruden?? european? Avizul Comitetului Economic ?i Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European ?i al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2403 ?n ceea ce prive?te autoriza?iile de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii ?n apele Regatului Unit ?i opera?iunile de pescuit ale navelor de pescuit ale Regatului Unit ?n apele Uniunii - [COM(2019) 398 final – 2019/0187 (COD)] ##3942, Comitetul Economic si Social EuropeanPublicarea unei cereri de modificare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##203(03), Comisia European? Publicat ?n JO C din 03.02.2018Publicarea unei cereri de modificare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##208(01), Comisia European? Publicat ?n JO C din 08.02.2018Publicarea unei cereri de modificare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##210(02), Comisia European? Publicat ?n JO C din 10.02.2018Publicarea unei cereri de modificare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##210(03), Comisia European? Publicat ?n JO C din 10.02.2018Publicarea unei cereri de ?nregistrare ?n temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului privind sistemele din domeniul calit??ii produselor agricole ?i alimentare ##213(04), Comisia European? Publicat ?n JO C din 13.02.2018……………….INTERNE?tefan Poienaru a tr?it ierni ?n care trecea Dun?rea la pas, pe ghea?? ?i veri dure, dar niciodat? o astfel de secet?!Daniel Befu - 18 mai 2020 S?pt?m?na trecut? de?in?torul grupului Agrofam, ?tefan Poienaru, aniversa 28 de ani de agricultur? capitalist?. Totodat? mai are ?n spate 20 de ani de agricultur? socialist?. Toat? aceast? experien?? a acumulat-o ?n zona Fete?ti ?i mai ales ?n incinta ?ndiguit? a B?l?ii Ialomi?ei, ca director tehnic ?i mai apoi director plin la unul din cele mai mari IAS-uri din ?ar?, IAS Pietroiu, iar ulterior ca administrator de business privat, ?n locul unde ?l ”cunosc ?i mistre?ii ?i c?prioarele”.?n 2020 zona ?n care activeaz? e una din cele mai lovite de secet?. A preferat ?ns? s? nu detaliem efectele secetei asupra culturilor ?n acest an, c?t s? descrie, din cele tr?ite, metamorfoza climei care ?ncearc? o breasl? ?ntreag?.”Existau ni?te particularit??i ale zonei, care, ?ncep?nd din februarie-martie era expus? permanent la inunda?ii, datorit? viiturilor mari, care ajungeau la coronamentul digului ?i care, pur ?i simplu erau ?nsp?im?nt?toare, pentru c? umpleau zona malului p?n? la dig. Inundau p?durile de protec?ie ?i totul ar?ta ca sub un pericol iminent de a fi ?nghi?it sub ape. De?i media multianual? a precipita?iilor zonei e de 430 mm, atunci aveam ?n mod frecvent peste 550 mm. Sigur, nu se compar? cantit??ile de z?pad? pe care le aveam atunci ?i intensitatea, m?rimea depunerilor de z?pad? ?n urma viscolelor, care erau ?n num?r de cel pu?in 7-9 episoade de viscol ?n fiecare iarn?. Z?pada ?nsemna un nivel de precipita?ii important. Avea depuneri peste tot 30-50 cm, l?s?nd la o parte por?iunile unde era viscolit? ?i unde ajungea ?i la 2 metri. Am asta clar ?n minte, pentru c? noi de obicei nu terminam lucr?rile ?n toamn?, neav?nd o dotare corespunz?toare ?i trebuia s? lucr?m ?i iarna, ?n ferestre. Atunci era altfel ?i gerul din iarn?. Aveam suficient de multe situa?ii ?n care aveam temperaturi p?n? la -18-20?C. Dac? cumva culturile de toamn? nu erau acoperite cu z?pad?, pierderile erau imense. Func?ionau foarte bine cele 4 anotimpuri, spre deosebire de acum, c?nd am avut o var? prelungit? ?n toamn?, o toamn? prelungit? ?n iarn? ?i o iarn? f?r? z?pad? ?i f?r? temperaturi sc?zute. Gerul era bun ?i pentru distrugerea patogenilor ?i d?un?torilor din livezi, din vii ?i din culturile agricole. Iar vara, ?n mod sigur episoadele de temperaturi peste 30?C, erau incomparabil mai pu?ine dec?t le avem acum. ?i ele nu durau. C?ldurile mari ?ineau dou? zile, apoi venea o ploaie toren?ial?, chiar cu aspect de vijelie ?i cu por?iuni de grindin?. Valul de c?ldur? nu dura s?pt?m?ni ?ntregi, cum avem acum”.Amintire de iarn?Ultimul episod notabil care arat? asprimea iernilor pe Dun?re, dateaz? din primul an al tranzi?iei.”?n ‘90, Borcea, bra?ul cel mai mare al Dun?rii, a ?nghe?at la ?nceput de martie. A?a de tare a ?nghe?at, ?nc?t se putea trece cu c?ru?a ?i cu tractorul peste ghea??. Ad?ncimea apei era ?ntre 15 ?i 30 de metri, iar ghea?a avea 50-60 cm. ?n Insul?, pe l?ng? cele 7500 ha de cultur? mare ?i 500 ha semincer-legumicole, aveam un complex de 5000 de taurine la ?ngr??at ?i uneori aproape 20.000 de oi, care, sigur, n-au s?rb?toare ?i nici duminic? ?i presupuneau prezen?a unui furnicar de oameni acolo. Dac? fluviul era ?nghe?at ?i viscolea, ?n afara lope?ii, fiecare din angaja?ii no?tri venea cu c?te o canistr? sau cu c?te un bidon de 20 l ?n m?n?, pe care li-l umpleam cu motorin? ?i treceau pe jos Dun?rea, ca s? duc? motorin? la utilajele care trebuiau s? hr?neasc? animalele, s? scoat? gunoiul. Eu nu treceam ?ntotdeauna diminea?a la 7.00, c?nd treceau to?i lucr?torii. De multe ori r?m?neam la birou ?i mergeam pe la 9.00. M? ducea o ma?in? ?n vadul podului ?i m? l?sa unde muncitorii ??i croiser? potec? prin z?pad?, peste ghea?a care acoperea Dun?rea. Aveam o ?ub? groas? pe mine ?i o luam la pas. ?n momentul c?nd se termina z?pada de pe potec? ?i ajungeam ?n por?iunea unde vedeam apa Dun?rii curg?nd sub pa?ii mei, aveam un sentiment ciudat. M? uitam ?napoi dac? e cineva ?n spatele meu, pe malul dinspre sat ?i m? vede, dac? cumva se rupe ghea?a cu mine, nu c? ar fi putut s? m? salveze, ci ca s? ?tie c? am picat. Era cu at?t mai formidabil sentimentul ?sta, pentru c? eu eram singur. Ei, ceilal?i, treceau ?n grupuri de 3-5, vorbeau ?i se ?ncurajau reciproc, dar eu singur, trec?nd pe ghea?a aia tr?iam mai intens sentimentele acelea ale iernii puternice, dar ?i a sacrificiului oamenilor fa?? de locul de munc?”.Amintire de var?Sudul ??rii a cunoscut istoric perioade mai lungi sau mai scurte de usc?ciune, ?ns? ?ntotdeauna dezn?dejdea forma un cuplu cu entuziasmul.”C?nd eu eram director tehnic, ?l aveam ca director general pe Dumitru Dumitru,? un fenomenal specialist, care a primit de la Dej misiunea de ?nfiin?a primul IAS dintr-o incint? ?ndiguit?. ?ntr-unul din sezoane, undeva prin anii ‘80, a fost o perioad? cu lips? de precipita?ii. Porumbul avea cam un metru ?i era riscul s? fie afectat. La un moment dat, dup? o a?teptare de vreo dou? s?pt?m?ni, a venit o ploaie formidabil?. D?nsul era cu ofi?erii responsabili de sutele de solda?i adu?i anual la lucr?ri ?n Insul?, undeva la o cantin? undeva unde n-ajunsese polaia, dar eu, care fusesem pe c?mpuri, eram entuziasmat c?t de mare ploaie a venit peste noi. Vin ?i-l scot pe director din protocol s?-i dau vestea mare: ?Tovar??u’, ne-a plouat. ?i la ferma aia ?i la ferma aia. St?tea apa pe loc. Nu putea s-o ?nghit? p?m?ntul, a?a de rapid? a fost ploaia aceea toren?ial?. Vedeai duiumul de b?l?i ?i era o fericire?. Dar el nici o reac?ie. Eu eram ?ocat. M? ?ntrebam ?de ce nu se bucur? omul ?sta?? a?a c? revin: ?Tovar??u director, ?nc? o dat? v? spun. La 2 kilometri de aici a plouat! Cred c? ploaia asta a dep??it 30-50 l/mp. E ceva extraordinar!? La care d?nsul se uit? lung la mine ?i roste?te: ?Foarte bine, foarte bine, tovar??u’ inginer, dar cum justific?m la toamn??? ?l chema partidul ?i sigur ?i pe mine ?i pe al?ii ?i trebuia s? justifici de ce n-ai f?cut planul ?i directorii d?deau vina pe secet?, a?a c? ?n loc s? se bucure, ?tia c? nu mai are ce justifica nerealiz?rile, c?nd ?l ridicau ?n picioare la plenara jude?ean? de partid”.Primele semne ale unei clime ?n schimbarePrimele semnale c? la nivel climatic lucrurile nu mai sunt la fel, au fost percepute de ?tefan Poienaru ?n urm? cu circa un deceniu, dar la acel moment nu s-a alarmat.”Eram undeva ?n jurul anului 2010, cred. Am avut o toamn? secetoas?, o iarn? neprietenoas?, f?r? strop de z?pad? ?i practic s-a re?ns?m?n?at ?n prim?var? 70% din suprafa?a de gr?u a Rom?niei. ?ncep?nd din acel an, am ?nceput s? observ c? nu mai avem problemele fire?ti cu care ne confruntam de obicei ?n insul?. E vorba de excesul de umiditate din prim?var?, care e marea problem? ?n Balta Ialomi?ei, care f?cea mai mult r?u dec?t seceta. Am constatat ?ns? ?n ultimul deceniu c? n-am mai avut asemenea fenomene, ?n sensul c? n-a mai b?ltit apa ?n Insul?, ceea ce mi-a convenit. Acum ?ns?, ?ncerc?nd s? m? uit ?n urm?, ?mi dau seama c? erau semnale c? reparti?ia precipita?iilor anuale nu mai este aceea?i. Precipita?iile nu mai veneau ?n perioada de iarn?-prim?var?, ci veneau ?n luna iunie. Atunci c?nd trebuia s? recolt?m, aveam precipita?ii c?t pe jumate de an, ?nso?ite de vijelii ?i distrugeri de culturi”.Pentru ?tefan Poienaru, anul acesta e dramatic”Ceea ce s-a ?nt?mplat cu culturile ?n aceast? iarn? ?i prim?var? eu n-am ?nt?lnit. Lips? total? de precipita?ii ?n perioada septembrie-mai, eu n-am ?nt?lnit a?a ceva ?i sper s? nu se mai repete. Cred ?ns? c? clima ne pedepse?te. Ne pedepse?te pentru c? noi ne-am schimbat ?i anumite obiceiuri legate de agrotehnica pe care trebuie s-o aplic?m. Semnalele din urm? cu 10 ani, cel pu?in ?n ce ne prive?te pe noi, ne oblig? s? dezvolt?m o agricultur? conservativ? a apei ?n sol. E un tip de agrotehnic?, despre care se vorbe?te rar. Cu explozia tehnologic? care ne este pus? la dispozi?ie: tractoare de mare putere, discuri, sem?n?tori, toat? lumea a c?utat calea u?oar? ?i lumea a uitat c? p?m?ntul acesta este un organism viu”.Puncte cheie:?tefan Poienaru recomand? dezmiri?titul a doua-a treia zi dup? recoltarea gr?ului, pentru distrugerea capilarit??ii solului, prin care se pierd cantit??i imense de ap? conservat? de plantele care, ?n ultima faz? de vegeta?ie, au ?inut umbr?, favoriz?nd men?inerea apei ?n sol.Este adeptul ar?turii de toamn? de cel pu?in 30-35 cm, care ajut? la mineralizarea resturilor vegetale ?i care opre?te ?ntre brazde z?pada viscolit?. Pentru Poienaru, tehnologia minimum tillage e aplicabil? ?n cordonul porumbului din SUA, acolo unde plou? ?ntre 800 ?i 1000 mm pe an, nu ?n B?r?gan, unde precipita?iile sunt la jum?tate.Este fan al soiurilor autohtone, ?n special cele de p?ioase produse de Fundulea, deoarece, de?i nu dau produc?ii record, asigur? o constan?? mai mare a produc?iei, comparativ cu genetica de import, care ?n anumi?i ani explodeaz? ca ?i niveluri de produc?ie, dar care ?n anul urm?tor fac jum?tate din produc?ie, ?n caz de secet? atmosferic? accentuat?.Unde se g?sesc cele mai IEFTINE cire?e rom?ne?ti! agrointeligenta.ro - 18 mai 2020 Cele mai ieftine cire?e rom?ne?ti! Pre?ul cire?elor cump?rate direct de la poarta fermei ajung s? fie ?i de 10 ori mai ieftine dec?t sumele cerute pe kilogram de marile magazine sau ?n pie?e. Cire?ele autohtone se v?nd ?n zonele consacrate din Prahova, la P?ule?ti, chiar de produc?tori, care, ?n lipsa t?rgurilor sau festivalelor de prim?var? aleg s? scoat? la por?i fructele. Al?i produc?tori caut? metode eficiente care s? acopere lipsa for?ei de munc? dar s? ??i v?nd? ?i marfa! Aurul ro?u din pie?e se vinde ?n P?ule?ti, ?n jude?ul Prahova ?i de aproape 10 ori mai ieftin dec?t ?n Bucure?ti sau ?n marile magazine unde cump?r?torii au avut supriza s? g?seasc? cire?ele ?i cu pre?uri de peste 120 de de lei pe kilogram. Cire?ele ?i ?mbie pe ?oferi s? opreasc? pentru a-?i face plinul de vitamine pentru toat? familia. Anii trecu?i, to?i veneau ?n comuna consacrat? de Festivalul Cire?elor, cu tone de fructe ?i muzic? live. Restric?iile impuse de pandemie i-au f?cut pe s?teni s? caute alte modalit??i de a-?i comercializa roadele, potrivit Digi24.ro.?n mod normal, cire?ele din majoritatea livezilor ajungeau la Festivalul din P?ule?ti, ?ns? ?n acest an, pentru c? toate evenimentele mari sunt anulate, produc?ia este v?ndut? ?n fa?a por?ilor de c?tre s?teni, relateaz? Cezara Scutari.15 lei kilogramul de cire?e direct de la fermieri”S? ?ti?i c? merge v?nzarea. Cu 15 lei kilogramul merge, dar se culeg foarte greu, c? sunt micu?e acum, primele cire?e de mai”, a spus Maria Enache, produc?toare.Alexandru Matei, un al cultivator de cire?e completeaz? c? seceta a afectat fructele dar m?rimea acestora nu a speriat clien?ii. ”Am avut c??iva clien?i, c? avem ?i marf? proasp?t?. Au fost cam micu?e anul ?sta pentru c? nu a plouat. Sper?m s? mai plou?, pentru c? urmeaz? pietroasele de mai, alea sunt mai mari pu?in”.Festivalul Cire?elor, anulat!Primarul comunei P?ule?ti spune c? anul acesta a anulat Festivalul Cire?elor ?i din lipsa fondurilor, dar ?i din cauza pandemiei, pentru c? spa?iul ?n care era organizat era prea mic pentru cei 2.500 de vizitatori pe care ?i aduna ?n anii trecu?i. A stabilit un set de m?suri pentru localnici, pentru ca ace?tia s? ??i poat? vinde produc?ia.?Toate persoanele care furnizeaz? cire?e sunt cele care sunt de-a lungul drumului jude?ean ?i care sunt ?i la distan?a necesar?. Le-am explicat c? trebuie s? fie la 3 metri de acostamentul drumului, ca s? nu fie niciun fel de probleme ?i de-a lungul drumului jude?ean este spa?iu, ca cei care trec pe DJ s? poat? s? parcheze ?n afara spa?iului carosabil, ca s? nu avem niciun fel de probleme. S-au scos certificate de produc?tor”, a spus edilul.Fermierii caut? metode s? acopere lipsa for?ei de munc?Pomicultorul Leontin Soare din satul Blidari, comuna Cote?ti,? jude?ul Vrancea, vinde cire?ele cu 4 lei pe kilogram. Singura condi?ie pe care fermierul o cere este ca doritorii s? culeag? singuri fructele din pomi.OIER ?I SO?IA LUI, INFECTA?I CU COVID 19! SECTORUL LACTATE PIA?A DIN T?RGU JIU, ?NCHIS! Agroinfo19 mai 2020 - DIAGNOSTICA?I CU COVID 19. Anchet? epidemiologic? ?n jude?ul Gorj unde un cresc?tor de ovine ?i so?ia lui au fost diagnostica?i cu Covid 19. B?rbatul, ?n v?rst? de 71 de ani, a murit la spitalul din T?rgu C?rbune?ti. Direc?ia de S?n?tate Public? (DSP) Gorj a ?nchis sectorul lactate din?Pia?a 9 mai din T?rgu Jiu??dup? ce so?ia oierului, care mergea zilnic cu produse la pia??, a fost depistat? ?i ea?cu COVID 19.Sectorul br?nzeturi-lactate din Pia?a 9 Mai, din municipiul T?rgu Jiu, a fost ?nchis de c?tre Direc?ia de S?n?tate Public? (DSP) Gorj, dup? ce so?ia?cresc?torului de ovine, care ar fi?mers zilnic la pia?? cu br?nzeturi,?a fost depistat? cu COVID 19.??M?surile au fost luate de c?tre Direc?ia de S?n?tate Public? Gorj. Urmeaz? ca sectorul s? fie dezinfectat“, a precizat Adrian Drul?, purt?torul de cuv?nt al Prim?riei T?rgu Jiu, pentru adev?rul.ro. De asemenea, ceilal?i comercian?i de produse lactate au intrat ?n izolare la domiciliu.Femeia?este din localitatea Baia de Fier ?i venea s?-?i v?nd? produsele ?n Pia?a 9 Mai. So?ul femeii a decedat duminica trecut? ?n Spitalul de Urgen?? T?rgu C?rbune?ti, care se ocup? de tratarea pacien?ilor infecta?i cu noul coronavirus. B?rbatul avea v?rsta de 71 de ani ?i??suferea de hipertensiune arterial?. Acesta a suferit un stop cardio-respirator. ?i so?ia sa a fost infectat? ?i a ajuns luni la spitalul din T?rgu C?rbune?ti, scrie adev?rul.ro.Potrivit Antena 3, so?ul femeii era cresc?tor de ovine, iar ea se ocupa de v?nzarea ?n pia?? a produselor procesate la st?n?. Ancheta epidemiologic? s-ar desf??ura cu mare greutate pentru c? femeia nu-i cunoa?te pe cei cu care a intrat ?n contact ?i c?rora le-a v?ndut br?nz?. surse: adev?rul.ro, Antena 3, foto arhiv?PRIM-MINISTRUL ROM?NIEI: SPECULAN?II IAU 85% DIN C??TIG LA EXPORTUL DE ANIMALE VII! Agroinfo?18 mai 2020 SE ?NT?MPL? AST?ZI! Prim-ministrul Rom?niei, Ludovic Orban, invitat ast?zi, de la ora 16, ?n Parlamentul Rom?niei, la Ora Guvernului a declarat c? Rom?nia export? 70% din cereale ?i din animalele vii, iar c??tigul intr? ?n propor?ie de 85% ?n buzuanrele speculan?ilor, nu ?n buzunarele fermierilorPe agricultur? avem dependen?? de importuri pe aproape tot ce ?nseamn? inputuri, de la fertilizan?i, avem 700 de milioane de euro deficit ?n balan?a comercial? pe fertilizan?i, ?n condi?iile ?n care Rom?nia a excelat ?n materie de petrochimie, ?n condi?iile ?n care noi avem gaz ?i se ?tie c? cea mai proast? form? de utilizare a gazului este s?-l arzi, ?n timp ce cea mai eficient? de utilizare a gazului este s?-l procesezi ?n industria petrochimic?. Suntem dependen?i de aproape tot ce ?nseamn? de la semin?e, nici m?car ferme de reproduc?ie pentru porci, pentru p?s?ri nu am avut grij? s? construim ?n toat? perioada asta ?n care nu a fost PNL la guvernare.Preg?tim un plan de reconstruc?ie pe baze s?n?toase ?n care s? se pun? pe primul plan investi?iile pentru c? modelul de dezvoltare economic? s?n?tos trebuie s? se bazeze pe investi?ii, pe inovare, aplicarea rezultatelor inov?rii, pe cre?terea competitivit??ii, pe cre?terea proces?rii ?n economia rom?neasc?, a valorii ad?ugate pe care o realiz?m ?n economia rom?neasc?.Nu s? men?inem starea pe care am g?sit-o, ?n care avem deficit pe agricultur?, ?n condi?iile ?n care suntem pe locul 5 ca ?ar?, ca suprafa?? agricol?, ?i export?m ?n propor?ie de 70% cereale vrac ?i animale vii. Adic?, lucruri cu o valoare ad?ugat? minim? ?i chiar ?i pentru astea, din valoarea ad?ugat? aproape 85% nu intr? ?n buzunarele fermierilor sau a cresc?torilor de animale, ci intr? ?n buzunarele celor care au speculat lipsa de finan?are a agriculturii rom?ne?ti, dependen?a fermierului rom?n de sistemele de inputuri ?i de outputuri care au func?ionat la nivel mondial, a spus premierul Rom?niei de la tribuna Parlamentului.MINISTRUL OROS: AJUTOR 20 MILIOANE EURO PENTRU TINERII FERMIERI CARE VIN ACAS?! Agroinfo18 mai 2020 AST?ZI ?N PARLAMENTUL ROM?NIEI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a r?spuns ast?zi la acuza?iile care i se aduc ?n mo?iunea simpl? depus? de PSD, s?pt?m?na trecut?, la Parlamentul Rom?niei. Social-democra?ii ?i cer demisia ?efului de la Agricultur?. Mo?iunea s-a dezb?tut ast?zi ?n Senat. Adrian Oros a spus c? este preg?tit? lansarea Programului T?n?rul Fermier,??n cadrul c?ruia 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri care se ?ntorc din str?in?tate.??Anul acesta, Programul T?n?rul Fermier va aloca 43 de milioane de euro ?i va avea dou? componente astfel ?nc?t 50% din aceast? sum?, adic? 20 de milioane de euro va fi destinat? celor din diaspora. Pentru prima dat?, beneficiarii acestui program vor primi ?i p?n? la 50 de hectare ?n arend? sau concesiune.Nu le vom mai da prietenilor vo?tri (PSD n.r.)?pe redeven?e ridicole.?Din iunie, vom implementa o schem? de sprijin pentru cei care angajeaz? muncitori zilieri sau sezonieri.?Am adoptat HG 356/2020 privind aprobarea stimul?rii angaj?rii tinerilor ?n sectoarele agricultur?, acvacultur? ?i industrie alimentar?, a spus ast?zi?ministrul agriculturii de la tribuna Senatului Rom?niei, ?n discursul s?u ca r?spuns la acuzele din mo?iunea simpl? depus? de PSD.Potrivit calendarului MADR?de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor pentru m?surile din PNDR 2020,?subm?sura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri? urmeaz? s? fie deschis? ?n luna?iulie ?i are o?alocare?43.022.207 euro.PRE?UL PE LITRUL DE LAPTE DE VAC?! C?T PL?TESC PROCESATORII! Agroinfo?19 mai 2020 - CU C?T V?ND FERMIERII LAPTELE DE VAC?? Cresc?torii rom?ni de vaci de lapte din aproape toat? ?ara spun care este, la acest moment, pre?ul pl?tit de procesatori pe litrul de lapte de vac?. De la 90 de bani/litru la 1,20 lei/litru, ?n cazuri izolate pre?ul oferit de procesatori ajunge la 1,90 lei/litru de lapte.Cresc?torii de vaci?din Rom?nia?au postat pe Grupul V?carilor, creat pe Facebook, care este pre?ul care li se pl?te?te ?n acest moment pentru litrul de?lapte de vac? livrat procesatorilor, dar ?i pre?ul pl?tit de abona?i, cump?r?tori, la poarta fermei, ?n pia??. ?n acela?i jude?, pre?urile pentru un litru de lapte?sunt diferite ?n func?ie de negocierile fermierilor cu procesatorii.?n jude?ul Boto?ani, la o cantitate de 5.000 litri de lapte, livrat? lunar, pre?ul oferit de procesator este de 1,20 lei/litru, dar unii procesatori pl?tesc ?i 1,70 lei/litru,?mai pu?ini, ce-i drept, prin compara?ie cu pre?ul laptelui?din jude?ele Suceava ?i Buz?u unde porne?te de la 0,90 bani/litru de lapte.Fermierii din Maramure? sus?in c? v?nd litrul de lapte ?i cu 1,90 lei/litru la procesatori ?i ?ntre 2,5 lei ?i 3 lei pe litru pentru cump?r?tori sau abona?i, livrat, de multe ori, acas?. Tot ?n acest jude?, sunt fermieri care le v?nd procesatorilor un litru de lapte cu doar 1,20 lei/litru.?n jude?ul Cluj, laptele ecologic de vac? ajunge la pre?ul de 1,60 lei/litru ?n timp ce ?n jude?ele Harghita ?i?Covasna pre?ul pl?tit de fabrici fermierilor este 1,20 lei/litrul de lapte, iar ?n Mure? ?i Bra?ov, 1,35 lei/litrul de lapte.Cresc?torii din jude?ul Bistri?a-N?s?ud sus?in c? pe timp de var? pre?ul pe litrul de lapte scade drastic la 60 bani/litru, iar ?n restul anului poate ajunge la 1,10 lei/litru.?n Bucovina, ?n zona montan?, ecologic?, fermierii spun c? abia reu?esc s? ob?in? 70 de bani pentru un litru de lapte v?ndut fabricilor.O medie a pre?urilor furnizate de cresc?torii de vaci din Rom?nia arat? c? pre?ul oferit de procesatori, ?n aceast? perioad?,?pentru un litru de lapte este??ntre 90 de bani ?i 1,20 de lei. ?n cazuri izolate, rar, pre?ul dep??e?te 1,20 lei/litru.Pentru abona?i sau cump?r?tori de ocazie, pre?ul pentru un litru de lapte de vac? este ?ntre 2 lei,?la Gorj, de exemplu,??i 4 lei, un exemplu e jude?ul Prahova. Cei mai mul?i dintre cresc?tori, Ia?i, Bihor, Cluj, Constan?a, C?l?ra?i, Boto?ani, declar? c? v?nd un litru de lapte la pia?? cu pre?uri ?ntre 3 lei ?i 3,50 lei.SUBVEN?II PENTRU OIERI, NU PENTRU SAMSARI! CROTALII LA ANIMALE, NU LA SACO??! Agroinfo?18 mai 2020 - SUBVEN?II ?NCASATE DE SAMSARI ?I CROTALII ?N SACO??! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus ast?zi ?n Senatul Rom?niei c? Programul L?na a ?mbog??it samsarii, de subven?ia pentru l?n? beneficiind ace?tia, nu cresc?torii de ovine, iar crotaliile pentru ovine se?d?deau la saco??,?aceast? din urm? afirma?ie sugereaz??c? animalele nu existau, dar s-ar fi??ncasat subven?ii pentru ele.La venirea ?n minister, inten?ia a fost de a continua programul care sprijin? fermierii cresc?tori de ovine pentru comercializarea l?nii.?Am dorit s? acord?m sprijinul unor animale cu produc?ii reale, nu unor cyborgi cu produc?ii de 24-36 kilograme de l?n? pe cap ?i s? beneficieze de sprijinul dumneavoastr?. Acest program nu numai c? nu a rezolvat problema achizi?ion?rii ?i prelucr?rii l?nii, dar nici m?car pe cresc?tori nu i-a ajutat. Banii au ajuns iar la samsari care ?ncasau de la cresc?tori ?ntre trei ?i patru sute de lei pe ton? ?nregistr?nd fictiv ?n carnetul de comercializare a fermierului cantitatea de l?n?. Tot sprijinul a fost exportat.?Tot din datele INS, ?n 2019, s-au exportat 7.900 de tone cu o valoare de 3,5 milioane de euro, echivalentul valorii pl?tite sub form? de ajutor de minimis. ?i aici a?i reu?it s? exporta?i subven?iile, a spus ast?zi?ministrul agriculturii Adrian Oros, ?n fa?a parlamentarilor rom?ni.?eful de la Agricultur? a ad?ugat c? pe vremea guvern?rii PSD crotaliile pentru ovine se d?deau la saco??, afirma?ie care sugereaz? c? banii din subven?iile mari din zootehnie, de exemplu sprijinul cuplat,?s-ar fi ?ncasat pentru animale care nu existau sau f?cute peste noapte animale de ras?. Adrian Oros s-a referit ?i la accidentul, petrecut anul trecut ?n Portul Midia, c?nd o nav? ?nc?rcat? cu peste 14.000 de ovine pentru export s-a scufundat, multe dintre animale au murit sufocate sau ?necate.Situa?ia navei scufundat? ?n Portul Midia. Nava a fost autorizat? sanitar-veterinar pentru transportul de animale vii tot de c?tre DSVSA Constan?a, ?n luna martie 2019, de unde pre?edintele ANSVSA de atunci, domnul Geronimo Br?nescu, p?storea acea direc?ie.?Dori?i s? discut?m despre modul ?n care se ?nc?rcau vasele f?r? a se ?ine cont de respectarea condi?iilor de bun?stare, cum se d?deau crotalii la saco?? pe vremea guvern?rii voastre?! ?ncep?nd de anul acesta, vor pleca la export animale crotaliate ?n mod corect ?i respect?nd condi?iile de bun?stare ?n timpul transportului. Iar proiectul de lege pentru asigurarea condi?iilor superioare pe timpul transportului de lung? durat? ?n afara spa?iului comunitar, proiect al c?rui ini?iator sunt, a fost adoptat de Comisia de agricultur? ?i urmeaz? s? fie dezb?tut ?n plenul Camerei Deputa?ilor, a spus Oros.VINE CONTROLUL LA ST?NELE DE OI!Agroinfo?19 mai 2020 - VERIFIC?RI ST?NE! ATEN?IE, cresc?tori de ovine ?i caprine, trebuie s? le ?ncheia?i contracte de munc? legale ?i ?nregistrate?lucr?torilor pe care-i angaja?i ?n fermele de cre?tere a animalelor. Programul de lucru s?pt?m?nal nu trebuie s? dep??easc? 48 de ore! Amenzile pentru nerespectarea legisla?iei muncii se ridic? la 20.000 de lei pentru un angajator.?Inspectoratele teritoriale de munc? verific? fermele de cre?tere a animalelor!Asocia?ia Cresc?torilor de Oi ?i Capre P?storul din jude?ul Bihor a primit o notificare de la Inspectoratul de Munc? Bihor prin care este anun?at? c? ?n perioada urm?toare vor fi efectuate controale la angajatorii care-?i desf??oar? activitatea ?n domeniul cre?terii ovinelor ?i caprinelor.?n adresa primit? luni, 18 mai 2020, de Asocia?ia Cresc?torilor de Oi ?i Capre P?storul, ITM men?ioneaz? c???n vederea bunei desf??ur?ri a raporturilor de munc? un contract individual se ?ncheie ?n form? scris?, se ?nregistreaz? ?n Registrul general de eviden?? a salaria?ilor ?i se transmite Inspectoratului Teritorial de Munc? cel t?rziu ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii de c?tre salariat, iar un exemplar al contractului se ?nm?neaz? salariatului.Perioada de prob? se desf??oar? dup? ?ncheierea contractului individual de munc?. Pe durata execut?rii contractului individual de munc? nu poate fi stabilit? dec?t o singur? perioad? de prob?. Pe durata sau la sf?r?itul perioadei de prob?, raportul de munc? poate ?nceta exclusiv printr-o notificare scris? f?r? preaviz, la ini?iativa oric?reia dintre p?r?i, f?r? a fi necesar? motivarea acesteia.Durata timpului de munc?:- norm? ?ntreag? 8 ore pe zi (timp de 5 zile) 40 de ore pe s?pt?m?n?- durata maxim? 48 de ore pe s?pt?m?n?, inclusiv orele suplimentare- repausul ?ntre dou? zile de munc? nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive- durata zilnic? a timpului de munc? de 12 ore trebuie s? fie urmat? de o perioad? de repaus de 24 de ore.Munca suplimentar? este munca prestat? cu acordul salariatului, ?n cursul s?pt?m?nii de lucru ?i se compenseaz? prin ore libere pl?tite ?n urm?toarele 60 de zile calendaristice dup? efectuarea acesteia sau prin ore libere pl?tite. ?n situa?ia ?n care compensarea prin ore libere pl?tite nu este posibil?, este obligatorie acordarea unui spor de cel pu?in 75% din salariul de baz?, corespunz?tor duratei acesteia.Repausul s?pt?m?nal este de 48 de ore consecutive, de regul? s?mb?ta ?i duminica.?Repausul s?pt?m?nal poate fi acordat ?i ?n alte zile, caz ?n care este obligatorie acordarea unui spor la salariu. Orele lucrate ?n repausul s?pt?m?nal nu sunt considerate ore suplimentare.Angajatorul are obliga?ia de a ?ine la locul de munc? eviden?a orelor de munc? prestate de fiecare salariat.Totodat?, pentru evitarea consecin?elor sociale ?i economice negative pe care le produce utilizarea muncii nedeclarate, v? reamintim cazurile de munc? nedeclarat?:- primirea la munc? a unei persoane f?r? ?ncheierea contractului individual de munc? ?n forma scris?, ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii;- primirea la munc? a unei persoane f?r? transmiterea raportului de munc? ?n registrul general de eviden?? a salaria?ilor cel t?rziu ?n ziua anterioar? ?nceperii activit??ii;- primirea la munc? a unui salariat ?n afara programului de lucru stabilit ?n cadrul contractelor individuale de munc? cu timp par?ial.Munca nedeclarat? sau munca la negru, f?r? contract ?i f?r? respectarea s?pt?m?nii de lucru ?i acordarea de zile libere, atrage amenzi? de 20.000 de lei, chiar sistarea activit??ii ?i, ?n anumite cazuri, angajatorii pot fi pedepsi?i cu ?nchisoarea.Lumea are prea mult gr?u BLOOMBERG Profit.ro scris ast?zi, 11:42 ?n pofida cazurilor de cump?r?turi de panic? la magazinele de alimente ?i a ?ngrijor?rilor cu privire la restric?iile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de gr?u ?n ultimele luni, la nivel global exist? prea mult gr?u, sus?in anali?tii intervieva?i de Bloomberg. De?i o serie de mari furnizori precum Rusia ?i Rom?nia au limitat exporturile pentru a-?i proteja livr?rile interne, iar unele m?suri sunt ?n continuare ?n vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comer?ului iar livr?rile ar urma s? continue s? creasc?. ?n condi?iile ?n care multe ??ri se a?teapt? la recolte mari, stocurile mondiale de gr?u ar urma s? ajung? la un nivel record ?n acest an ?i vor urca ?i mai mult ?n 2021, scrie Agerpres. "Nu au fost foarte multe ?ntreruperi pe partea de ofert?. Ceea ce am v?zut pe pia?a de gr?u a fost foarte similar cu ceea ce am v?zut la nivel de retail. A fost un element clar de panic?", dup? care a devenit evident c? va fi 'business as usual', spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities. Dup? ce pre?urile au crescut ?n luna martie, dup? ce consumatorii au f?cut stocuri de produse de gr?u iar ??ri precum Rusia, Rom?nia ?i Kazahstan au decis s? limiteze exporturile, pia?a a dep??it ?ngrijor?rile cu privire la problemele cu aprovizionarea. ?n consecin??, cota?iile futures au cobor?t la cel mai sc?zut nivel de dup? luna octombrie. Motivul este acela c? aten?ia investitorilor s-a ?ndreptat spre marile recolte preconizate ?n ??ri precum Rusia ?i Canada. Datele guvernului american arat? c? produc?ia mondial? de gr?u ar urma s? creasc? cu 0,5% ?n sezonul urm?tor astfel c? stocurile mondiale se vor majora cu 5% p?n? la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere global?. "Se pare c? vom avea un nou sezon consistent ?n ceea ce prive?te aprovizionarea cu gr?u. Nu trebuie s? fim ?ngrijora?i", sus?ine Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S. Cota?ia gr?ului este influen?at[ ?i de faptul c? pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe l?ng? afacerile pierdute odat? cu ?nchiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar ?nchiderea abatoarelor ?nseamn? c? este nevoie de mai pu?ine nutre?uri pentru hrana animalelor. Aceasta ?nseamn? stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra gr?ului. Cu toate acestea, exist? ?n continuare un risc pe care guvernele nu ?l pot controla: vremea. De exemplu, seceta recent? a pus ?n pericol randamentele ?n zona M?rii Negre ?i Europa Occidental? ?n timp ce seceta din Nordul Africii va duce la cre?terea necesarului de importuri ?n regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importan?i s? prelungeasc? sau chiar s? reintroduc? restric?iile la export, ?n special dac? criza coronavirusului va persista. Chiar ?i a?a, limitarea v?nz?rilor dintr-o regiune ar putea determina al?i furnizori s? intervin? pentru a acoperi golul. ?n pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au c?zut recent ?n Fran?a, cel mai mare exportator de gr?u din UE, au ajutat la ?mbun?t??irea situa?iei ?n teren. "Am spus ?ntotdeauna c? luna iunie este crucial? pentru recolta de gr?u" a subliniat Philippe Heusele, pre?edintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restric?iile introduse ?n alte p?r?i ale lumii au ar?tat clien?ilor c? pot avea ?ncredere ?n livr?rile de gr?u francez. Reuters: Seceta ar putea reduce aproape la jum?tate produc?ia de gr?u din Rom?nia, al doilea exportator al UE. Recolta, estimat? la 5-7,4 mil. tone ?n acest an InCont.ro, 18 mai 2020 Produc?ia de gr?u a Rom?niei va ?nregistra o sc?dere masiv? ?n acest an, din cauza secetei prelungite, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri ?i exper?i. Dar, cu toate acestea, Rom?nia va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licita?iile interna?ionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de gr?u.Rom?nia, al doilea exportator de gr?u din Uniunea European?, este un important furnizor de cereale ?n zona Orientului Mijlociu, al?turi de Fran?a ?i Rusia, iar Egiptul este cel mai important cump?r?tor pentru gr?ul rom?nesc."Este o dubl? lovitur?. Observ?m c? este un an foarte r?u pentru gr?u, situa?ia este similar? cu cea din 2002, c?nd plantele au ?nghe?at iarna din cauza lipsei stratului de z?pad? ?i apoi prim?vara nu a plouat deloc", a explicat fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.Acesta a declarat pentru Reuters c? datele de pe teren arat? c? ?n 10 din cele 41 de jude?e recoltele sunt afectate "p?n? la 100%".Fermierii ?i traderii consulta?i de Reuters se a?teapt? ca ?n acest an Rom?nia s? recolteze o cantitate de gr?u cuprins? ?ntre 5 ?i 7,4 milioane tone, dup? ce anul trecut a ?nregistrat o recolt? record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafa?? de 2,1 milioane hectare.Totu?i, o recolt? mai redus?, pe fondul secetei excesive, va avea un impact benefic, prevenind r?sp?ndirea ?n cereale a cornului secarei (o ciuperc? care paraziteaz? diferite cereale - n. r.) - o cerin?? cheie a cump?r?torilor de gr?u din Egipt, sus?in exper?ii."Rom?nia se confrunt? cu o secet? pedologic? destul de sever?", a apreciat Sebastien Devos de la Koepta brokerage ?n Rom?nia. Acesta a ad?ugat: "Romania va r?m?ne exportator de gr?u, probabil cu aproximativ 3,5 milioane tone, ?i prin urmare va putea participa la licita?iile interna?ionale, cum ar fi cele organizate de Autoritatea General? pentru Aprovizionare din Egipt (GASC - entitatea responsabil? pentru achizi?iile strategice de gr?u ?n numele statului egiptean), ?n func?ie de pre?urile interna?ionale ?i de nivelul cererii".Devos a explicat c? regiunile din sud ?i vest arat? bine spre foarte bine, de?i nu este u?or de evaluat randamentul mediu, ?i se a?teapt? ca ?n 2020 produc?ia de gr?u a Rom?niei s? fie ?n jur de aproximativ 7,3 - 7,4 milioane tone, poate chiar mai sc?zut?".Consumul intern al Rom?niei variaz? de la 2,5 la 3 milioane tone, r?m?n?nd un surplus de dou? p?n? la 4,9 milioane tone.Guvernul a surprins pie?ele luna trecut?, interzic?nd v?nz?rile de cereale ?n afara blocului comunitar, pentru ca dup? o s?pt?m?n? s? revin? asupra deciziei. Rom?nia este al doilea mare exportator de gr?u din Uniunea European?.Lauren?iu Baciu, un fermier din estul Rom?niei, la grani?a cu Republica Moldova, a declarat c? 80%-90% din suprafa?a de 650 de hectare cultivat? cu gr?u este afectat?. "Chiar dac? va ploua, ar fi prea t?rziu, iar fermierii se a?teapt? ca, per ansamblu, recolta s? fie la jum?tate fa?? de anul trecut", a afirmat Baciu.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, s?mb?t?, c? din primele evalu?ri exist? aproape un milion de hectare de culturi afectate de secet? ?n Rom?nia, iar unii fermieri se g?ndesc s? re?ns?m?n?eze pentru a-?i diminua pierderile."Din p?cate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost ?ns?m?n?ate ?n toamn? cu gr?u, secar?, cereale ?i rapi??, p?n? acum, din datele par?iale pe care le avem, se pare c? aproape un milion de hectare sunt afectate ?ntr-o anumit? m?sur?, de peste 50% grad de afectare", a precizat Oros, potrivit?Agerpres.Seceta pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem? se semnaleaz? la cultura gr?ului de toamn?, ?n diferite grade de intensitate, ?n Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Cri?ana, Transilvania ?i cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 - 22 mai, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM).?ngrijor?ri f?r? rost privind stocurile de gr?u? Sunt la un record mondial ?n acest an Iulian Luca 19 mai 2020?Stocurile de gr?u la nivel mondial sunt la un record ?n acest an ?i vor urca ?i mai mult ?n 2021. Toate acestea ?n ciuda restric?iilor impuse ?n anumite ??ri ?i ?ngrijor?rilor provocate de pandemia de coronavirus.?n pofida cazurilor de cump?r?turi de panic? la magazinele de alimente ?i a ?ngrijor?rilor cu privire la restric?iile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de gr?u ?n ultimele luni, la nivel global exist? prea mult?gr?u, sus?in anali?tii intervieva?i de Bloomberg, Agerpres.Limitarea exporturilor Rusiei ?i Rom?niei, impact minorDe?i o serie de mari furnizori precum Rusia ?i Rom?nia au limitat exporturile pentru a-?i proteja livr?rile interne, iar unele m?suri sunt ?n continuare ?n vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comer?ului iar livr?rile ar urma s? continue s? creasc?. ?n condi?iile ?n care multe ??ri se a?teapt? la recolte mari, stocurile mondiale de gr?u ar urma s? ajung? la un nivel record ?n acest an ?i vor urca ?i mai mult ?n 2021.?Nu au fost foarte multe ?ntreruperi pe partea de ofert?. Ceea ce am v?zut pe pia?a de gr?u a fost foarte similar cu ceea ce am v?zut la nivel de retail. A fost un element clar de panic?”, dup? care a devenit evident c? va fi ‘business as usual’, spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities.Dup? ce pre?urile au crescut ?n luna martie, dup? ce consumatorii au f?cut stocuri de produse de gr?u iar ??ri precum Rusia, Rom?nia ?i Kazahstan au decis s? limiteze exporturile, pia?a a dep??it ?ngrijor?rile cu privire la problemele cu aprovizionarea. ?n consecin??, cota?iile futures au cobor?t la cel mai sc?zut nivel de dup? luna octombrie. Motivul este acela c? aten?ia investitorilor s-a ?ndreptat spre marile recolte preconizate ?n ??ri precum Rusia ?i Canada. Datele guvernului american arat? c? produc?ia mondial? de gr?u ar urma s? creasc? cu 0,5% ?n sezonul urm?tor astfel c? stocurile mondiale se vor majora cu 5% p?n? la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere global?.?Se pare c? vom avea un nou sezon consistent ?n ceea ce prive?te aprovizionarea cu gr?u. Nu trebuie s? fim ?ngrijora?i”, sus?ine Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S.Seceta din ultima vreme poate fi un risc ce nu poate fi controlatCota?ia gr?ului este influen?at? ?i de faptul c? pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de?cereale. Pe l?ng? afacerile pierdute odat? cu ?nchiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar ?nchiderea abatoarelor ?nseamn? c? este nevoie de mai pu?ine nutre?uri pentru hrana animalelor. Aceasta ?nseamn? stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra gr?ului.Cu toate acestea, exist? ?n continuare un risc pe care guvernele nu ?l pot controla: vremea. De exemplu, seceta recent? a pus ?n pericol randamentele ?n zona M?rii Negre ?i Europa Occidental? ?n timp ce seceta din Nordul Africii va duce la cre?terea necesarului de importuri ?n regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importan?i s? prelungeasc? sau chiar s? reintroduc? restric?iile la export, ?n special dac? criza coronavirusului va persista.Chiar ?i a?a, limitarea v?nz?rilor dintr-o regiune ar putea determina al?i furnizori s? intervin? pentru a acoperi golul. ?n pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au c?zut recent ?n Fran?a, cel mai mare exportator de gr?u din UE, au ajutat la ?mbun?t??irea situa?iei ?n teren. ?Am spus ?ntotdeauna c? luna iunie este crucial? pentru recolta de gr?u” a subliniat Philippe Heusele, pre?edintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restric?iile introduse ?n alte p?r?i ale lumii au ar?tat clien?ilor c? pot avea ?ncredere ?n livr?rile de gr?u francez.Seceta sever? din acest an va reduce produc?ia de gr?u a Rom?niei 19 mai 2020?Cotidianul Agricol? Produc?ia de gr?u a Rom?niei va ?nregistra o sc?dere semnificativ? ?n acest an, din cauza secetei prelungite, dar cu toate acestea Rom?nia va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licita?iile interna?ionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de gr?u, au declarat ast?zi pentru Reuters o serie de fermieri ?i exper?i.Rom?nia, al doilea exportator de gr?u din Uniunea European?, este un important furnizor de cereale ?n zona Orientului Mijlociu, al?turi de Fran?a ?i Rusia, iar Egiptul este cel mai important cump?r?tor pentru gr?ul rom?nesc.Fermierii ?i traderii consulta?i de Reuters se a?teapt? ca ?n acest an Rom?nia s? recolteze o cantitate de gr?u cuprins? ?ntre 5 ?i 7,4 milioane tone, dup? ce anul trecut a ?nregistrat o recolt? record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafa?? de 2,1 milioane hectare.Ministrul agriculturii, Adrian Oros c? din primele evalu?ri exist? aproape un milion de hectare de culturi afectate de secet? ?n Rom?nia, iar unii fermieri se g?ndesc s? re?ns?m?n?eze pentru a-?i diminua pierderile.?Din p?cate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost ?ns?m?n?ate ?n toamn? cu gr?u, secar?, cereale ?i rapi??, p?n? acum, din datele par?iale pe care le avem, se pare c? aproape un milion de hectare sunt afectate ?ntr-o anumit? m?sur?, de peste 50% grad de afectare”, a precizat ministrul Adrian Oros.Seceta pedologic? moderat?, puternic? ?i extrem? se semnaleaz? la cultura gr?ului de toamn?, ?n diferite grade de intensitate, ?n Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Cri?ana, Transilvania ?i cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicat? de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM).Bloomberg: Lumea are prea mult gr?u. Stocurile mondiale ar urma s? ajung?, ?n acest an, la un nivel record 19.05.2020 ?n pofida cazurilor de cump?r?turi de panic? la magazinele de alimente ?i a ?ngrijor?rilor cu privire la restric?iile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de gr?u ?n ultimele luni, la nivel global exist? prea mult gr?u, sus?in anali?tii intervieva?i de Bloomberg, potrivit?Agerpres.De?i o serie de mari furnizori precum Rusia ?i Rom?nia au limitat exporturile pentru a-?i proteja livr?rile interne, iar unele m?suri sunt ?n continuare ?n vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comer?ului iar livr?rile ar urma s? continue s? creasc?. ?n condi?iile ?n care multe ??ri se a?teapt? la recolte mari, stocurile mondiale de gr?u ar urma s? ajung? la un nivel record ?n acest an ?i vor urca ?i mai mult ?n 2021."Nu au fost foarte multe ?ntreruperi pe partea de ofert?. Ceea ce am v?zut pe pia?a de gr?u a fost foarte similar cu ceea ce am v?zut la nivel de retail. A fost un element clar de panic?", dup? care a devenit evident c? va fi 'business as usual', spune James Bolesworth, director la CRM AgriCommodities.Dup? ce pre?urile au crescut ?n luna martie, dup? ce consumatorii au f?cut stocuri de produse de gr?u iar ??ri precum Rusia, Rom?nia ?i Kazahstan au decis s? limiteze exporturile, pia?a a dep??it ?ngrijor?rile cu privire la problemele cu aprovizionarea. ?n consecin??, cota?iile futures au cobor?t la cel mai sc?zut nivel de dup? luna octombrie. Motivul este acela c? aten?ia investitorilor s-a ?ndreptat spre marile recolte preconizate ?n ??ri precum Rusia ?i Canada. Datele guvernului american arat? c? produc?ia mondial? de gr?u ar urma s? creasc? cu 0,5% ?n sezonul urm?tor astfel c? stocurile mondiale se vor majora cu 5% p?n? la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere global?."Se pare c? vom avea un nou sezon consistent ?n ceea ce prive?te aprovizionarea cu gr?u. Nu trebuie s? fim ?ngrijora?i", sus?ine Ole Hansen, analist la Saxo Bank A/S.Cota?ia gr?ului este influen?at? ?i de faptul c? pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe l?ng? afacerile pierdute odat? cu ?nchiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar ?nchiderea abatoarelor ?nseamn? c? este nevoie de mai pu?ine nutre?uri pentru hrana animalelor. Aceasta ?nseamn? stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra gr?ului.Cu toate acestea, exist? ?n continuare un risc pe care guvernele nu ?l pot controla: vremea. De exemplu, seceta recent? a pus ?n pericol randamentele ?n zona M?rii Negre ?i Europa Occidental? ?n timp ce seceta din Nordul Africii va duce la cre?terea necesarului de importuri ?n regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importan?i s? prelungeasc? sau chiar s? reintroduc? restric?iile la export, ?n special dac? criza coronavirusului va persista.Chiar ?i a?a, limitarea v?nz?rilor dintr-o regiune ar putea determina al?i furnizori s? intervin? pentru a acoperi golul. ?n pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au c?zut recent ?n Fran?a, cel mai mare exportator de gr?u din UE, au ajutat la ?mbun?t??irea situa?iei ?n teren. "Am spus ?ntotdeauna c? luna iunie este crucial? pentru recolta de gr?u" a subliniat Philippe Heusele, pre?edintele grupului de lobby France Export Cereales. Potrivit acestuia, restric?iile introduse ?n alte p?r?i ale lumii au ar?tat clien?ilor c? pot avea ?ncredere ?n livr?rile de gr?u francez.INS: ?n martie 2020, comer?ul cu aproduse agricole brute ?i animale vii a fost pe cre?tere ?meatmilk?19 mai 2020 Potrivit ultimului raport tematic emis de INS, ?n luna martie 2020, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut fa?? de luna precedent?, at?t ca serie brut? cu 18,0%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 1,8%.Fa?? de luna corespunz?toare a anului precedent, cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), ?n termeni nominali, a crescut at?t ca serie brut? cu 15,0%, c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 10,5%.?n perioada 1.I-31.III.2020 cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata, ?n termeni nominali, a crescut fa?? de perioada 1.I-31.III.2019 at?t ca serie brut? c?t ?i ca serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate cu 13,7%, respectiv cu 9,0%.Martie 2020 comparativ cu februarie 2020Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata, serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 18,0% datorit? cre?terii cifrei de afaceri din:comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+27,7%), comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+21,2%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+20,6%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+13,5%), comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+13,0%), comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+10,8%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+10,5%) ?i activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (+8,1%).Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna precedent?, ?n termeni nominali, a crescut cu 1,8%.Martie 2020 comparativ cu martie 2019Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata, serie brut?, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 15,0% datorit? cre?terii din comer?ul cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+43,6%), comer?ul cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+26,8%), comer?ul cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+23,7%), comer?ul cu ridicata nespecializat (+13,4%), comer?ul cu ridicata specializat al altor produse (+11,0%) ?i din comer?ul cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+6,6%).Sc?deri ale cifrei de afaceri s-au ?nregistrat la activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata (-7,0%) ?i la comer?ul cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (-1,0%). Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019, ?n termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 10,5%.Perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata, serie brut?, ?n perioada 1.I-31.III.2020 , comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, ?n termeni nominali, a ?nregistrat o cre?tere cu 13,7% datorit? cre?terii comer?ului cu ridicata al produselor agricole brute ?i al animalelor vii (+41,2%), comer?ului cu ridicata al echipamentului informatic ?i de telecomunica?ii (+25,6%), comer?ului cu ridicata specializat al altor produse (+15,4%), comer?ului cu ridicata al bunurilor de consum, altele dec?t cele alimentare (+15,0%), comer?ului cu ridicata nespecializat (+14,6%), comer?ului cu ridicata al produselor alimentare, al b?uturilor ?i al tutunului (+5,3%) ?i comer?ului cu ridicata al altor ma?ini, echipamente ?i furnituri (+3,9%).Activit??ile de intermediere ?n comer?ul cu ridicata au sc?zut cu 9,4%. Cifra de afaceri din comer?ul cu ridicata (cu excep?ia comer?ului cu autovehicule ?i motociclete), serie ajustat? ?n func?ie de num?rul de zile lucr?toare ?i de sezonalitate, ?n perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, ?n termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 9,0%.Ciobanii vor sa se faca dreptate In?mai 19, 2020?? ?n agricultur? exist? v?n?tori de subven?ii, care nu sunt interesa?i s? fac? performan??, ci doar s? ?ncaseze banii, declara ministrul Agriculturii Adrian Oros ?n urm? cu c?teva luni. Oficialul de la MADR crede c? prin introducerea subven?iilor au intrat ?n agricultur? nu numai fermieri, ci ?i oportuni?ti care v?neaz? de fapt ajutoarele acordate.?n tot acest timp, cresc?torii de ovine consider? c? statul trebuie s? se implice mai mult, ?n acest sector, ?i s? se fac? ordine. Mai precis, cei care se ocup? de oierit ?i au performan?a ?n domeniu, s? beneficieze de banii acorda?i pentru zootehnie. Nedrept??ile de care se lovesc fermierii sunt la tot pasul, iar momentul c?nd trebuie s? se fac? dreptate nu trebuie s? a?tepte.Romania, in topul UE la efectivele de ovine si caprine ?mai 19, 2020? Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent, transmite?AGERPRES.Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animaleReferitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.Porcii din rasele autohtone Bazna ?i Mangali?a, ?n pericol. Fermierii reclam? blocajul din program 19 mai 2020, Alina Mitran ?nregistrarea ?n programul de cre?tere a porcilor din cele dou? rase nu va mai fi la fel de accesibil? FOTO: arhiva Fermierii interesa?i s? creasc? porci din rasele tradi?ionale Bazna ?i Mangali?a a?teapt? publicarea ?n Monitorul Oficial a Hot?r?rii de Guvern prin care programul lansat ?n 2018 se continu?. Ce spun cresc?torii despre programul care va continua cu reguli noi. Programul lansat ?n 2018 cu scopul declarat de a preveni dispari?ia raselor autohtone de porci Bazna ?i Mangali?a va continua, de?i s-a ?mpotmolit iremediabill ?n multe jude?e, ?n sesiunile anterioare. ?n anii trecu?i, fie fermierii care s-au angajat ini?ial s? livreze purcei din cele dou? rase au constatat c? pre?ul oferit, de 250 lei/purcel, este sub cel al pie?ei ?i devine nerentabil, fie abatoarele implicate ?n program au refuzat s? preia porcii ?ngr??a?i, motiv?nd tot pre?ul, considerat de cei din urm? prea mare, pe care ?l aveau de pl?tit c?tre cresc?tori. Cert este c? nu s-a ajuns, pe de o parte, la num?rul de porci solicitat de cresc?tori (condi?ia era ca fermierii s? primeasc? un num?r par de porci, pl?ti?i de Ministerul Agriculturii, urm?nd ca atunci c?nd ace?tia ating 110 kg fermierul s? livreze jum?tate din efectivul preluat c?tre abatoare), iar pe de alta, pentru porcii ?ngr??a?i pe care abatoarele nu i-au mai preluat s-a apelat la v?nzarea pe pia?a liber?. Nici p?n? ast?zi nu se ?tie cine va suporta pagubele ?n acest caz, respectiv contravaloarea porcilor livra?i c?tre cresc?tori.?n jude?ul Olt, spre exemplu, unde abatorul din program, intrat ?n faliment, nu a preluat niciun porc, au ajuns la cresc?tori 136 porci. Finan?are pentru scroafe, ?n anumite condi?ii Programul va avea o finan?are de 1 milion lei, ca ?i ?n sesiunea anterioar?. Banii vor ajunge ?ns? exclusiv la fermierii care au scroafe din cele dou? rase ?i care vor livra c?tre cresc?tori purcei pentru ?ngr??at, urm?nd ca cei din urm? s?-I valorifice cum cred de cuviin??. ?Se are ?n vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroaf?/an, cu condi?ia comercializ?rii a minimum 4 purcei/cap de scroaf?/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea ?ndeplinirii condi?iilor de eligibilitate prev?zute ?n proiect“, a transmis Ministerul Agriculturii, cu precizarea c? aceast? schema de minimis se aplic? cresc?torilor de porci de reproduc?ie din rasele Bazna ?i/sau Mangali?a care sunt produc?tori agricoli PFA (persoan? fizic? autorizat?), II (?ntreprindere individual?) ?i IF (?ntreprindere familial?) ?i produc?torilor agricoli persoane juridice. Livrarea num?rului de porci solicita?i de fermieri pentru ?ngr??are depinde ?ns? de num?rul de scroafe ?nscrise ?n Registrul Genealogic. Conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Zootehnie, la aceast? dat? sunt ?nscrise un num?r de 1.030 capete scroafe din rasele Bazna ?i Mangali?a, dintre care 316 capete scroafe sunt de?inute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un num?r de 714 capete scroafe sunt de?inute de persoane fizice ?care ??i pot schimba forma de organizare ?i pot deveni eligibile“, mai spun reprezentan?ii ministerului. Legat de forma de organizare vin ?i nemul?umirile fermierilor care au crescut porci ?n acest program, dar c?rora nu li s-a solicitat anterior un astfel de demers . ?Am scrofi?e din program, dar f?r? certificate de origine“ Traian G?rtan este primul cresc?tor de animale din jude?ul Olt care a primit purcei din rasa Mangali?a. Se ?nt?mpla ?n prim?vara anului 2018. La ?nceputul anului trecut porcii au atins greutatea de abatorizare, ?ns? nu i-a mai putut livra. Dup? ce a purtat o coresponden?? telefonic? intense cu autorit??ile jude?ene, dar ?i cu reprezentan?ii ministerului, a fost nevoit s?-I valorifice pe pia?a liber?. A vrut, tot atunci, s? continue ?n program ca furnizor de purcei. L-a ?mpiedicat faptul c? ?nc? figura drept cresc?tor de porci din cele dou? rase ?n program ?i nu putea cumula cele dou? calit??i. Conform noilor condi?ii, piedicile sunt ?i mai mari. Fermierul nu are nici PFA, nici II sau IF ?i nici societate comercial?. Dac? se va organiza juridic, va trebui s?-?i ?nregistreze la DSVSA exploata?ia ca exploata?ie comercial? de tip A, iar condi?iile sunt diferite de cele ale gospod?riei popula?iei. Cea mai greu de ?ndeplinit este distan?a fa?? de vecini, de?i cre?te porci ?n mod traditional, ca ?i ace?tia. ?S? zicem c? o fac ?i pe asta. M-am interest ?i la DSVSA de condi?ii, de tot. problema este c? scrofi?ele nu au certificate de origine, de?i le-am luat prin programul de cre?tere a porcilor. Am vrut s? cump?r, ?ns? pe pia?? nu se mai g?sesc. A ajuns o scroaf? la 500 euro, dar nu ai de unde s-o iei. De certificare se ocup? o singur? asocia?ie, iar semnalul pe care l-am tras este c? se va ajunge, ca ?i ?n cazul berbecilor de ras?, ca o asocia?ie s? de?in? monopolul pe segmentul ?sta ?i noi to?i s? depindem de ea“, spune G?rtan. ?N-a controlat nimeni pe nimeni“ Dorin V?rcan este un fermier din Dolj care a participat ?n programul trecut ca furnizor de purcei de ras? c?tre cresc?tori. Prin abatorul de?inut ?i de asemenea ?nregistrat ?n program i-a ?i preluat ulterior, dup? ?ngr??are. Spune c? a avut ?i perioade de blocaj, ?n care nu mai avea unde s? livreze, afectat de restric?iile de mi?care determinate de circula?ia pestei porcine africane, ?i a fost nevoit s? am?ne plata c?tre fermierii care i-au adus la abator. ?Am avut experien?e… Le-am spus: ?M?i, oameni buni, porcii vo?tri m?n?nc? la mine de dou? luni, n-am cum s?-i tai c? n-am unde s?-I livrez. Ave?i r?bdare!?“, a povestit fermierul. Pe de alt? parte, ?i cresc?torii care au primit gratis purceii au ?ncercat s?-?i maximizeze profitul la livrare. ??mi veneau cu ei dup? ce ?i umflau de sp?l?turi, doar burta c?nt?rea 20 de kilograme. Au fost multe tr?ite“, a spus fermierul, care apreciaz? c? noile condi?ii I s-ar potrivi mai bine. ?A?a cum era ?nainte doar cresc?torii c??tigau, noi nu. Aveam un c??tig dac? vindeam carcas?, dar pentru produse tradi?ionale (fermierul are ?i o m?cel?rie ?n care produce mezeluri din carne de Mangali?a) c??tigi doar dac? ai porcii t?i, altfel, s?-I pl?te?ti ?i s? consumi s? faci ?i produsele, alt? munc?…“, a mai declarat fermierul. A intrat ?n program, ?n 2018, cu 20 de scroafe, acum, ?n func?ie de forma final? a actului normativ, ar mai vrea s? certifice alte 10. Spune, ?n schimb, c? programul are nevoie de idei clare ?i de un control mult mai bun, pentru c? ?n trecut ?n-a controlat nimeni pe nimeni, de?i se spunea c? reprezentan?ii Direc?iei Agricole fac inspec?ii, s? vad? cu ce-i hr?nesc, ce se ?nt?mpl?. Nu s-a f?cut nimic“, a mai spus Dorin V?rcan. INDUSTRIE ALIMENTARAEurocommerce: Multina?ionalele opereaz? cu marje mici, vrem echilibru ?n negocierile din lan??meatmilk ?19 mai 2020Dup? cum se arat? ?n comunicatul publicat pe site-ul organiza?iei europene a retailer-ilor, ?i coment?nd raportul emis de Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene cu privire la alian?ele de v?nzare cu am?nuntul ?i impactul acestora asupra lan?ului de aprovizionare cu alimente, directorul general EuroCommerce, Christian Verschueren, a declarat:?Raportul complet al JRC bazat pe dovezi ajut? la clarificarea realit??ii alian?elor de v?nzare cu am?nuntul ?i confirm? faptul c? exist? pu?ine dovezi ale impactului asupra fermierilor ?i c? reglement?rile existente sunt ercian?ii cu am?nuntul opereaz? pe marje mici. Alian?ele le permit s? echilibreze u?or puterea de negociere mai puternic? a furnizorilor mari pentru a oferi consumatorilor produsele pe care le doresc la un pre? rezonabil. Marii furnizori multina?ionali opereaz? la nivel global, ating marje semnificative ?i au puterea de a stabili condi?ii ?n lan?ul de aprovizionare.Majoritatea comercian?ilor cu am?nuntul sunt prezen?i doar ?ntr-un num?r limitat de ??ri din Europa ?i se al?tur? alian?elor pentru a ajuta la crearea unei baze rezonabile de negociere cu ace?ti mari produc?tori ?i pentru a transmite beneficiile pentru consumatori. ?Raportul r?spunde la o chemare din partea Parlamentului European ?n urma adopt?rii directivei UE privind practicile comerciale neloiale ?n lan?ul de aprovizionare cu alimente ?n 2019. Raportul confirm? faptul c? nu exist? probe reduse ale impactului alian?elor asupra fermierilor; c? cutia de instrumente de reglementare existent? este suficient? pentru a rezolva problemele posibile. Acesta concluzioneaz? c? alian?ele sunt diverse ?i ar trebui analizate de la caz la caz.Alian?ele cu am?nuntul ?i comer?ul cu ridicata joac? un rol cheie ?n crearea de produse alimentare ?i a altor produse de consum mai accesibile ?i ?n l?rgirea gamei de produse oferite clien?ilor no?tri. Ele merg ?ntr-un anumit fel spre crearea pie?ei interne europene reale, care ar trebui s? existe pentru aprovizionarea cu produse de consum. De asemenea, acestea contribuie la consolidarea ecosistemelor competitive cu am?nuntul ?i cu ridicata, ?n beneficiul tuturor europenilor ?i:– s? reuneasc? persoane fizice sau grupuri de comercian?i cu am?nuntul ?i / sau angrosi?ti???i grupuri de cump?rare, pentru a negocia condi?ii de aprovizionare mai bune prin combinarea volumelor ?i crearea de economii de scar?;– s? se ocupe cu furnizori mari de FMCG, care sunt deseori juc?tori la nivel global, pentru care chiar ?i cei mai mari retaileri europeni reprezint? o parte neglijabil? a cifrei de afaceri;– s? ofere acces furnizorilor de etichete private pe pie?ele interna?ionale;– s? r?spund? nevoii de a crea o pia?? unic? european? pentru aprovizionare atunci c?nd mul?i produc?tori mari ?ncearc? s? fragmenteze pia?a unic? prin restric?ii de aprovizionare teritorial?, ceea ce face imposibil? sursa unde are sens comercial ?i opera?ional;– sunt esen?iali pentru viabilitatea comercian?ilor cu am?nuntul de toate dimensiunile, inclusiv a IMM-urilor;– s? ajute furnizorii ?n comercializarea ?i promovarea produselor lor ?n ??ri;– s? func?ioneze ?n conformitate cu legisla?ia na?ional? ?i UE, inclusiv cu regulile de concuren?? ?i sunt supuse controlului regulat de c?tre autorit??ile na?ionale de concuren?? ?i UE;– s? nu se ocupe de m?rfuri agricole, produse proaspete sau de a face cu fermieri individuali.O concuren?? puternic? pe pia?a de v?nzare cu am?nuntul ?i cu ridicata ?nseamn? c? c??tigurile de eficien?? ?i condi?iile ?mbun?t??ite de aprovizionare sunt transmise direct consumatorilor prin pre?uri mai bune ?i / sau prin ?mbun?t??irea experien?ei ?i inova?iei clien?ilor. Nu exist? nicio dovad? a marjelor de v?nzare cu am?nuntul ?i a comer?ului cu ridicata rezultate din participarea la o asemenea alian?? ?n concluzie, Verschueren a spus:?Alian?ele ajut? consumatorii ?i men?in vii retailerii de produse alimentare mai mici ?n Europa, inclusiv ?n ora?ele ?i zonele rurale unde joac? un rol social crucial, a?a cum s-a f?cut ?i mai evident ?n actuala criz?. Acestea nu au niciun efect asupra pre?urilor pl?tite fermierilor, servesc la moderarea puterii de negociere a multina?ionalelor deja puternice ?i sus?in o pia?? unic? de aprovizionare. ?Dorin Cojocaru-Pre?edinte APRIL: ”Pia?a laptelui e mai volatil? ca oric?nd” ?meatmilk ?19 mai 2020 Ca urmare a evolu?iei epidemiei de Covid-19 ?n Rom?nia, dar, mai ales, a decret?rii, acum dou? luni de zile, a St?rii de Urgen??, fapt care a determinat ?n bun? m?sur? blocarea economiei, am dorit s? vedem care ar trebui s? fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activeaz? ?n sectoarele autohtone de carne ?i lapte.Pentru a avea o imagine c?t mai apropiat? de realitate, ne-am adresat pre?edin?ilor principalelor asocia?ii profesionale, care ne-au ?mp?rt??it viziunea lor. Seria intervievatilor continu? cu domnul Dorin Cojocaru-Pre?edinte APRIL:”?nainte de orice opinie, vreau s? mul?umesc ?i s? felicit companiile membre APRIL ?i pe to?i cei din Industria laptelui, pentru felul ?n care au reu?it s? dep??easc? problemele acestei etape. ?tiu c? au depus, uneori, eforturi uria?e, pentru a se men?ine pe linia de plutire. ?i, a? felicita ?i autorit??ile, pentru felul ?n care au r?spuns provoc?rilor, nominaliz?nd aici ?n primul r?nd ANSVSA-ul ?i ANPC-ul.Legat de vremurile pe care le travers?m, ?n mod obligatoriu, vreau s? spun c? Industria alimentar? ?n ansamblul ei a dovendit ?nc? o dat? c? este preg?tit? oric?nd s? ofere consumatorilor produse sigure, de cea mai bun? calitate.Spre deosebire de al?ii, noi respect?m reglement?rile HACCP ?i tot ce ?ine de siguran?a fluxului tehnologic ?i al siguran?ei alimentare a produsului finit. ?n acest fel, dup? cum s-a v?zut, niciun salariat din Industria alimentar? ?i, specific, din sectorul laptelui, nu s-a ?mboln?vit de Covid-19, nicio ferm? ?i nicio fabric? de lapte nu s-a ?nchis din aceast? cauz?.C?t despre noile abord?ri manageriale nu se pot spune prea multe. Pia?a ?nc? nu s-a fixat pe un comportament general anume, iar sectorul laptelui ?i-a avut specificitatea lui. ?n aceast? perioad?, consumatorii s-au ?ndreptat mai mult spre laptele UHT, dorindu-se ap?ra?i.Dac? am suferit, a fost din cauza bloc?rii pie?ei de horeca ?i a stop?rii programului de lapte ?colar. ?ns?, cred c? din august ne vom reveni la normal, iar dac? ?n toamn? ?coala se va relua, ne vom reveni cu totul. Dar, deocamdat?, pia?a e mai volatil? ca oric?nd ?i, ce pot s? spun, e c? nu pot s? spun nimic, pentru c? nu suntem siguri pe nimic. Totul, ?nc?, se schimb?, uneori, de la o or? la alta, nu de la o zi la alta”!PRE?UL PE LITRUL DE LAPTE DE VAC?! C?T PL?TESC PROCESATORII! Agroinfo 19 mai 2020 CU C?T V?ND FERMIERII LAPTELE DE VAC?? Cresc?torii rom?ni de vaci de lapte din aproape toat? ?ara spun care este, la acest moment, pre?ul pl?tit de procesatori pe litrul de lapte de vac?. De la 90 de bani/litru la 1,20 lei/litru, ?n cazuri izolate pre?ul oferit de procesatori ajunge la 1,90 lei/litru de lapte.Cresc?torii de vaci?din Rom?nia?au postat pe Grupul V?carilor, creat pe Facebook, care este pre?ul care li se pl?te?te ?n acest moment pentru litrul de?lapte de vac? livrat procesatorilor, dar ?i pre?ul pl?tit de abona?i, cump?r?tori, la poarta fermei, ?n pia??. ?n acela?i jude?, pre?urile pentru un litru de lapte?sunt diferite ?n func?ie de negocierile fermierilor cu procesatorii.?n jude?ul Boto?ani, la o cantitate de 5.000 litri de lapte, livrat? lunar, pre?ul oferit de procesator este de 1,20 lei/litru, dar unii procesatori pl?tesc ?i 1,70 lei/litru,?mai pu?ini, ce-i drept, prin compara?ie cu pre?ul laptelui?din jude?ele Suceava ?i Buz?u unde porne?te de la 0,90 bani/litru de lapte.Fermierii din Maramure? sus?in c? v?nd litrul de lapte ?i cu 1,90 lei/litru la procesatori ?i ?ntre 2,5 lei ?i 3 lei pe litru pentru cump?r?tori sau abona?i, livrat, de multe ori, acas?. Tot ?n acest jude?, sunt fermieri care le v?nd procesatorilor un litru de lapte cu doar 1,20 lei/litru.?n jude?ul Cluj, laptele ecologic de vac? ajunge la pre?ul de 1,60 lei/litru ?n timp ce ?n jude?ele Harghita ?i?Covasna pre?ul pl?tit de fabrici fermierilor este 1,20 lei/litrul de lapte, iar ?n Mure? ?i Bra?ov, 1,35 lei/litrul de lapte.Cresc?torii din jude?ul Bistri?a-N?s?ud sus?in c? pe timp de var? pre?ul pe litrul de lapte scade drastic la 60 bani/litru, iar ?n restul anului poate ajunge la 1,10 lei/litru.?n Bucovina, ?n zona montan?, ecologic?, fermierii spun c? abia reu?esc s? ob?in? 70 de bani pentru un litru de lapte v?ndut fabricilor.O medie a pre?urilor furnizate de cresc?torii de vaci din Rom?nia arat? c? pre?ul oferit de procesatori, ?n aceast? perioad?,?pentru un litru de lapte este??ntre 90 de bani ?i 1,20 de lei. ?n cazuri izolate, rar, pre?ul dep??e?te 1,20 lei/litru.Pentru abona?i sau cump?r?tori de ocazie, pre?ul pentru un litru de lapte de vac? este ?ntre 2 lei,?la Gorj, de exemplu,??i 4 lei, un exemplu e jude?ul Prahova. Cei mai mul?i dintre cresc?tori, Ia?i, Bihor, Cluj, Constan?a, C?l?ra?i, Boto?ani, declar? c? v?nd un litru de lapte la pia?? cu pre?uri ?ntre 3 lei ?i 3,50 lei.#Rom?niaFunc?ioneaz?. Pre?edintele Fran?ei cere categoric: Sprijini?i fermierii rom?ni, business-ul rom?nesc ?i produsele rom?ne?ti! De?Bogdan Popovici??mai 19, 2020 Ar putea s? par? o ?tire fals? sau o gre?eal?, dar este adev?rul adevarat!O logic? elementar? impune ordinul pre?edintelui Fran?ei ?n Rom?nia. El cere poporului francez s? sprijine fermierii francezi ?i s? cumpere mai ales produse fran?uze?ti ?n timpul acestei crize. Fiind partenerul Rom?niei ?n Uniunea European? este clar c? pre?edintele Fran?ei, Emmanuel Macron, le cere categoric rom?nilor s?-i protejeze ?nt?i pe fermierii rom?ni ?i s? cumpere mai ales produse rom?ne?ti.Faptul c? francezii, ?i belgienii, ?i mul?i al?ii din Uniunea European? sprijin? agresiv produc?iile lor na?ionale, iar rom?nii nu fac asta, ?l duce la disperare pe Tudor Neculoiu, antreprenor mare ?i ?ncercat de marile furtuni ?i crize din agribusiness, produc?ie alimentar?, produc?ie de b?uturi, retail ?i HoreCa.Disperarea lui Tudor Neculoiu, conduc?torul?Sergiana?este aceea?i pentru sute de mii de fermieri ?i antreprenori rom?ni: de ce nu ne ap?r? Guvernul Rom?niei, oricare ar fi orientarea lui, ?n primul r?nd pe noi, produc?torii rom?ni din Rom?nia? Neculoiu, mi-au povestit al?ii, este mai mare ?n business dec?t crede lumea. M-au convins cei 1.500 de angaja?i ai s?i, zecile de restaurante ?i saloane de evenimente, cele peste 50 de magazine proprietate personal?, diferitele ferme pe care le are ?i mai ales ?nt?lnirea direct? cu el.Lupt?nd foarte greu s?-?i duc? afacerile spre o zon? sigur? ?n timpul acestui haos economic, el se desprinde pe zi ce trece de idea c? Guvernul de la Bucure?ti,?indiferent de orientare, este un real partener pentru el. ?ncepe s? cread? tot mai tare ?n ideea care circula acum 15-20 de ani ?ntre oamenii de afaceri rom?ni:??n economia Rom?niei dintre rom?ni scap? cine poate” ?i concluzioneaz? revoltat: ?oamenii rom?ni de afaceri NU sunt niciodat? ap?ra?i de guvernele Rom?niei”#Rom?niaFunc?ioneaz?. Mohammad Murad: Supermarketurile ??i pun adaos de 100-150% acum. Nu-i normal.De?Bogdan Popovici?La?mai 19, 2020n interviurile exclusive pe care ni le-a acordat, Mohammad Murad se bate pentru drepturile lui mult mai tare decat o fac mul?i dintre oamenii de afaceri roam?ni. Evident c? foarte mul?i ?l laud? ?i mul?i al?ii ?l ?njur?. Dar acest arab “rom?nizat” mi?c? cifre mari cu un curaj care ar trebui s? fie molipsitor.Mohammad Murad, Pre?edintele?Federa?iei Patronatelor din Turism, adulmec? ca un profesionist de ras? noile oportunit??i?n mod evident, dup? satisfac?ia care i se cite?te pe chip c?nd vorbe?te despre ceea ce urmeaz?, i se pare c? viitorul va fi ?i mai profitabil. Produc?torul de uleiuri Argus Constan?a ??i dubleaz? profitul ?n T1/2020, la 3,6 mil. lei. Afaceri de 56 mil. lei, mai mari cu 8,6% Tibi Oprea 19.05.2020, Argus Constan?a (UARG), produc?tor de uleiuri vegetale controlat de SIF Oltenia (86,4%), a ?ncheiat primul trimestru al anului cu un profit net de 3,6 mil. lei, ?n cre?tere cu 92,9% fa?? de T1/2019, la afaceri de 56 mil. lei, plus 8,6%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului trimestrial publicat la Burs?.?Compania cu 64,4 mil. lei capitalizare ?i-a diminuat cu 21% veniturile din exploatare, p?n? la 48,1 mil. lei, dar ?i-a redus cheltuielile de exploatare cu 23,4%, la 45,4 mil. lei, astfel c? a ob?inut un profit din exploatare de 2,7 mil. lei, ?n cre?tere cu 67,7%, arat? calculele realizate de ZF.?James Simmons, CEO al Unilever SCE: Am reluat activitatea fabricii de ?nghe?at? din Suceava ?i am ?nceput s? export?m c?tre Marea Britanie. Miruna Diaconu 19.05.2020, Revenirea economic? va fi ?n forma literei W, odat? cu venirea sezonului rece, va ap?rea ?i un nou val de ?mboln?viri care va avea efecte dramatice asupra economiei James Simmons, CEO al Unilever ?n sudul ?i centrul Europei, spune c? portofoliul companiei ?n Rom?nia este diversificat ?i se a?teapt? ca businessul cu ?nghe?at? s? mearg? bine. Pe timpul st?rii de urgen??, fabrica de ?nghe?at? din Suceava a fost ?nchis? ?i abia s?pt?m?na trecut? ?i-a reluat activitatea, iar printre primele produse au fost cele pentru exportul c?tre Marea Britanie.Betty Ice, cel mai mare produc?tor local de ?nghe?at?, ?nfiin?at de antreprenorul Vasile Armenean, a fost cump?rat, ?n urm? cu aproape doi ani ?i jum?tate, de gigantul Unilever, ?ntr-o tranzac?ie de circa 80 milioane euro. La momentul v?nz?rii Betty Ice de?inea o fabric? ?n Suceava ?i peste 180 de chio?curi de ?nghe?at? deschise pe timpul verii, afaceri de 30 mil. euro ?i 760 de angaja?i ?n Rom?nia.9 miliarde de lei ?n bugetul statului, din produsele de tutun S.B. Companii?/?19 mai British American Tobacco a pl?tit ?n 2019 peste 9 miliarde de lei c?tre bugetul de stat, sub form? de accize, TVA, taxe salariale ?i alte taxe., potrivit unui comunicat al companiei.Suma ajuns? ?n visteria statului a fost mai mare cu circa 15% fa?? de 2018, ?n principal datorit? reducerii traficului ilicit. Compania este cel mai mare juc?tor din industria tutunului, cu o cot? de pia?? de peste 53%.Potrivit companiei, sumele suplimentare ajunse la stat s-au datorat ?n primul r?nd cre?terii ?ncas?rilor din acciz?, ?n contextul ?n care anul trecut s-au v?ndut legal mai multe ?ig?ri pe fondul sc?derii contrabandei cu circa 15%.Accizele reprezint? circa 60% din pre?ul unui pachet de ?ig?ri, peste care se adaug? TVA-ul, ajung?ndu-se ca taxele s? ?nsemne 80% din suma pl?tit? pe un pachet de ?ig?ri."Cele c?teva miliarde de lei ?ncasate ?n plus de c?tre stat sunt dovada clar? c? reducerea contrabandei are efecte benefice imediate: statul are mai mul?i bani pentru a-?i finan?a priorit??ile, companiile care-?i platesc taxele pot func?iona ?ntr-un mediu concuren?ial corect iar fum?torii sunt proteja?i de produse de calitate ?i origine incerte" a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic ?i Rela?ii Publice ?n cadrul British American Tobacco.?n 2019, nivelul contrabandei a fost de 13,9%, ?n sc?dere fa?? de 16,3% ?n 2018, ceea ce ?nseamn? c? anul trecut 1 din 7 ?igarete consumate ?n Rom?nia a provenit de pe pia?a neagr?, fa?? de 1 din 6 cu un an mai ?nainte.Ileana Dumitru a mai ad?ugat: "Aceast? tendin?? se va men?ine doar dac? Guvernul va dezvolta o strategie na?ional? de lupt? ?mpotriva traficului ilicit, care s? implice toate autorit??ile competente, ?i dac? Parlamentul va ?n?elege efectele negative ale celei mai radicale propuneri anti-tutun de p?n? acum, care prevedere interzicerea expunerii ?igaretelor ?n magazine ?i introducerea unor noi taxe".CIS a donat 700.000 de lei c?tre Crucea Ro?ie Rom?n? ?meatmilk ?19 mai 2020 Potrivit unui comunicat transmis redac?iei Meat.Milk, Consiliul Investitorilor Str?ini din Rom?nia a donat 700 000 LEI c?tre Crucea Ro?ie Rom?n?, pentru dotarea cu echipamente medicale a spitalelor din ?ar?, aflate ?n prima linie ?n lupta cu Covid-19Consiliul Investitorilor Str?ini din Rom?nia sus?ine Crucea Ro?ie Rom?n? ?n lupta ?mpotriva pandemiei Covid-19 ?i a donat 700 000 lei, bani ce au fost folosi?i pentru dotarea cu echipamente medicale a spitalelor din linia ?nt?i din ?ar?, recomandate de c?tre Ministerul S?n?t??ii. Astfel au fost achizi?ionate trei ventilatoare ?i ?apte monitoare ATI, aparate ce vor ajunge ?n ?ar? la ?nceputul lunii iunie.”Prin misiunea ?i ac?iunile sale, FIC promoveaz? dezvoltarea economic? sustenabil? a Rom?niei, solidaritatea ?i dialogul. ?n?eleg?nd c? s?n?tatea oamenilor st? la baza oric?rei dezvolt?ri, FIC a ac?ionat ?n mod proactiv, prin implicarea membrilor s?i ?n campania de dona?ii, care a f?cut posibil acest rezultat. Vom fi ?n continuare prezen?i ?n sus?inerea autorit??ilor ?i mediului non-guvernamental ?n sprijinirea acestui efort colectiv.Totodat?, apreciem c? ?n astfel de momente, autorit??ile publice, mediul de afaceri ?i societatea civil? dau dovad? de solidaritate ?i ini?iativ?, ceea ce indic? progresul din societatea rom?neasc?. Credem c? acesta este aspectul pozitiv al crizei ?i oportunitatea pe care putem construi ?n viitor” a declarat Ramona Jurubi??, pre?edinte al Consiliului Investitorilor Str?ini (FIC).?Suntem recunosc?tori ?ntregului mediu de afaceri, care a reac?ionat cu at?t de mult? deschidere la nevoile unei ??ri aflate ?n stare de urgen??. Este un moment f?r? precedent, ?n care toate eforturile ce vin s? ne sus?in? ??i g?sesc ecou ?ntr-o mi?care de solidaritate cu impact pozitiv asupra diminu?rii efectelor acestei crize sanitare ?i umanitare deopotriv?”, a declarat Ioan Silviu Lefter, Director General, Crucea Ro?ie Rom?n?.CISCOMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAten?ie la etichete. 56% din alimentele importate din SUA vin prin intermediari europeni. 18 mai, 2020 | Alina Stanciu | Vita ?i cartofii sunt ?n cantit??ile cele mai mari Mai mult de jum?tate dintre produsele agro-alimentare importate din Statele Unite ale Americii intr? ?n ?ar? prin intermediari din Uniunea European?, astfel c? este mai dificil pentru consumatori s? le afle provenien?a. Spre exemplu, anul trecut Rom?nia a importat indirect din SUA, prin Olanda, Italia ?i Germania, carne de vit?, proasp?t? sau ?nghe?at?, ?n valoare de peste 1 milion de dolari. Pe lista produselor alimentare venite din SUA prin UE se mai afl? cartofii, ciocolat?, afinele sau extractele din cafea. De c?nd este membr? UE ?i nu mai poate produce cereale modificate genetic, Rom?nia se aprovizioneaz? cu furaje pentru animale, inclusiv soia, cu prec?dere din SUA. Marfa intr? direct ?n ?ar? prin portul Constan?a a?a cum se ?nt?mpl? ?i cu alte produse precum f?ina din soia, semin?e de floarea soarelui,porumb, pe?te ?i unele fructe de mare. ?n total, ?n 2019, Rom?nia a cump?rat direct din SUA produse agroalimentare ?n valoare total? de 72 de milioane de dolari (108,8 milioane de dolari ?n 2018 ?i 65,9 milioane de dolari ?n 2017), conform ultimelor date furnizate de Direc?ia pentru Agricultur? a SUA (USDA). Valoarea real? a importurilor de m?ncare din SUA a fost ?ns? anul trecut cu 56% mai mare, p?n? la 163,2 milioane de dolari, diferen?a const?nd ?n marfa adus? indirect ?n Rom?nia de importatori din alte state membre. Sunt ?apte categorii de produse alimentare cump?rate din SUA exclusiv prin intermediari europeni, iar cele mai valoroase cantit??i sunt de carne de vit? proasp?t ?i congelat?. Mai exact, anul trecut Rom?nia a cump?rat indirect carne de vit? ?n valoare de 1,1 milioane de dolari."Vita ajunge ?n Rom?nia prin Olanda, Italia ?i Germania datorit? volumelor ?i a cerin?elor privind licen?elor de export", explic? anali?tii USDA. Urmeaz? din punct de vedere valoric cartofii, proaspe?i sau semiprepara?i (783,2 milioane de dolari), arahidele (813,3 mii de dolari)?i concentratele sau extractele de cafea ori ceai (584.300 de dolari). De asemenea, se mai import? indirect afine ?i ciocolat?. ?"Cartofii albi ?i cartofii dulci sunt importa?i de Rom?nia prin?Germania, Italia ?i Olanda", se arat? ?n raportul USDA, potrivit c?ruia, anul trecut, SUA a exportat c?tre Rom?nia, direct ?i prin intermediari, cartofi dulci ?n valoare de 1,1 milioane de dolari, din care direct de 65.000 de dolari. Ptactic, 94,2% din cartofii dulci cu originea SUA au ajuns ?n ?ar? prin Germania, Italia sau Olanda. ?n ceea ce prive?te ciocolata, aceasta ajunge ?n ?ar? prin importatori din Marea Britanie. Ce mai cump?r?m din SUA ?n cantit??i mari se import? din SUA ?i "preparate alimentare nespecificate". ?n 2019 vorbim despre o valoare de 32 de milioane de dolari, din care 84% a fost adus? indirect. Urmeaz? semin?ele de floarea soarelui, care au tras balan?a comerciale ?nspre impotrturi cu 29,2 milioane de dolari, din care 34,5% indirect ?i preparatele din soia care ne-au costat 18 milioane de dolari, din care 14,8% au ajuns ?n prim? instan?? la importatori din UE. "Pentru ingredientele necesare alimentelor procesate, nu apar importuri directe, ?n timp ce datele referitoare la imporurile indirecte reflect? tranzac?ii de aproximativ 600.000 USD. ?n cazul sosurilor, s-au adus indirect, prin Germania, UK ?i Olanda,marf? ?n valoare de 1,03 milioane de dolari, la care s-a ad?ugat marf? de? 210.000 dolari adus? pe teritoriul Rom?niei ?n mod direct", se mai men?ioneaz? ]n raportul citat. ?De ce se aduce marf? indirect Comer?ul indirect se explic? mai ales ?n cazul produselor ce se aduc ?n cantit??i mai mici sau care ar putea necesita condi?ii comerciale mai flexibile dec?t pot oferi furnizorii americani. ?n alte cazuri, distribuitorii europeni pot oferi expeditorilor americani volume sau condi?ii de plat? mai bune dec?t ar putea oferi distribuitorii rom?ni. De asemeanea, pentru mul?i exportatorii americani este mai eficient s? transporte volume mari c?tre hub-uri de distribu?ie din Europa de Vest. Ori, unii importatori rom?ni prefer? s? lucreze prin intermediul distribuitorilor europeni ?i consider? c? este convenabil pentru intermediari s? se ocupe de vamele UE. Pentru a verifica de unde provin alimentele, c?uta?i numele produc?torului pe etichete. ?ara de origine a legumelor din pie?e, verificat? de ANPC! Redac?ia18 mai 2020 ANPC verific? ?ara de provenine?? a legumelor v?ndute ?n pie?e! Dup? ce consumatorii au reclamat ?n spa?iul public c? ?n pie?ele agroalimentare se comercializeaz? legume str?ine ce sunt etichetate sau prezentate ca fiind autohtone, inspectorii de la Protec?ia Consumatorului iau m?suri drastice.Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) aflat? ?n plin? campanie de control, la nivelul ?ntregii ??ri, pentru a verifica modul ?n care comercian?ii ?ndeplinesc prevederile legisla?iei?n vigoare, precum ?i felul ?n care sunt respectate drepturile consumatorilor, a f?cut verific?ri la c?teva dintre pie?ele din jude?ul Hunedoara, potrivit unui comunicat de pres?.”Sub coordonarea Vicepre?edintelui ANPC, Claudiu M?d?lin Giurc?u, echipele Comisariatului Jude?ean pentru Protec?ia Consumatorilor (CJPC) Hunedoara au realizat, la sf?r?itul s?pt?m?nii trecute, ac?iuni de control ?n pie?ele agroalimentare ?i la operatorii economici din municipiile Petro?ani, Vulcan ?i Lupeni”, se arat? ?n comunicarea ANPC.Astfel au fost controla?i 21 operatori economici c?rora le-au fost aplicate 12 amenzi contraven?ionale ?n valoare de 44.000 lei ?i 9 avertismente.Dintre neregulile depistate de comisarii CJPC Hunedoara se men?ioneaz?:existen?a la v?nzare a unor produse alimentare cu data durabilit??ii minimale depa?it? sau care prezentau modific?ri organoleptice;lipsa inform?rii consumatorilor asupra ??rii de origine, precum ?i a categoriei de calitate a legumelor ?i fructelor comercializate;comercializarea unor produse de panifica?ie-patiserie f?r? men?ionarea pe ambalaj a ingredientelor cu caracter alergen ?i a declara?iei nutri?ionale;comercializarea unor produse alimentare pentru care condi?iile de p?strare sau expunere la v?nzare erau improprii, nerespect?nd regimul de temperatur? indicat de produc?tor pentru p?strarea acestoraDe asemenea, pentru pia?a SC Agroaliment SRL Vulcan ?i Pia?a Agroalimentar? Vulcan, ?n afara amenzilor contraven?ionale, a fost aplicat? ?i m?sura complementar? de suspendare temporar? a activit??ii dat fiind c?, la momentul controlului, din cele dou? loca?ii lipseau marcajele de distan?are social? necesare ?n condi?iile speciale impuse de pandemia cu Covid-19.”?n acest moment, pie?ele agroalimentare a c?ror func?ionare a fost suspendat? ?i-au reluat activitatea ?n urma remedierii abaterilor constatate ?n timpul ac?iunilor de control, acestea fiind validate de comisarii CJPC Hunedoara”, mai arat? aceea?i surs?.ANPC anun?? c? va continua campania de verific?ri ?i ?n perioada urm?toare, pentru a se asigura c? s?n?tatea ?i via?a consumatorilor nu este pus? ?n pericol ?n zonele de comercializare, precum ?i c? drepturile consumatorilor sunt respectate cu stricte?e, acestea reprezent?nd prioritatea activit??ii institu?iei. EXCLUSIV: Patronul de la City Grill a f?cut anun?ul. C?nd se deschid terasele?Valentin Vioreanu 19 mai 2020Drago? Petrescu a mai anun?at c? ?n cursul zilei de joi vor fi publicate normele de aplicare a legii st?rii de urgen?? pentru organizarea teraselor.Drago? Petrescu despre reducerea chiriilor la jumatate pentru perioada crizei Covid-19?Este o situatie grava. Am studiat problema chiriilor si m-am uitat la clauza de forta majora. Daca vrei sa aplici forta majora ai o perioada in care poti sa ceri chirie zero, dupa care se reziliaza unilateral contractul. Avem o situatie dificila pentru ca dreptul constitutional la proprietate e garantat si orice masura luata de Guvern este subiect de proces.”Industria de 20 mld. lei a HoReCa revine la via?? ?ncep?nd cu 1 iunie, c?nd se deschid terasele. P?n? la 1 iulie toate localurile ??i reiau activitatea Cristina Ro?ca 19.05.2020, Reprezentan?ii restaurantelor ?i hotelurilor din Rom?nia s-au ?nt?lnit cu premierul Ludovic Orban ?i au discutat despre redeschiderea localurilor, despre salariile oamenilor din industrie ?i despre plata impozitelor aferente acestui an ? HoReCa este industria cea mai afectat? de pandemia de Covid-19, 35.000-40.000 de restaurante, baruri ?i cafenele sunt ?nchise de mai bine de dou? luni, c?teva sute de mii de salaria?i sunt ?n ?omaj sau ?omaj tehnic, iar industria evaluat? la 20 mld. lei este de a?teptat s? se ?njum?t??easc? ?n 2020.Industria restaurantelor, barurilor ?i cafenelelor ??i redeschide por?ile ?ncep?nd cu data de 1 iunie dup? dou? luni ?i jum?tate de inactivitate. Redeschiderea se va face treptat, mai exact ??i vor relua activitatea ini?ial terasele, pentru ca dup? dou? s?pt?m?ni, pe 15 iunie, s? se redeschid? par?ial restaurantele la interior. ?n aceast? a doua etap? ar trebui s? se permit? accesul ?i ?n restaurantele mai mici, care nu sunt ?n malluri, iar apoi dup? dou? s?pt?m?ni s? se fac? o evaluare pentru a trece la o nou? etap?. ?n final, la 1 iulie, ar trebui s? se permit? deschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va ?nt?mpla doar dac? nu exist? derapaje majore la num?rul de cazuri de ?mboln?viri . Lan?ul de cafenele TED’S COFFEE CO., fondat de?Vasi Andreica, antreprenor cu peste 15 ani de experien?? de business, continu? investi?iile ?i anun?? deschiderea de noi loca?ii, dou? ?n Bucure?ti ?i una care urmeaz? s? fie lansat? ?n Arad, ?n contextul viitoarei redeschideri a tuturor localurilor HoReCa.Cea mai nou? cafenea a fost deschis? ast?zi, 19 mai, ?n cl?direa Globalworth Plaza (fostul Nusco Tower) din Bucure?ti, dup? o investi?ie de 44.000 de euro, iar urm?toarele dou? vor fi inaugurate peste aproximativ dou? luni, una ?n cl?direa Ana Tower de l?ng? Romexpo, respectiv ?n Arad, ?n sistem de franciz?. Toate cele trei proiecte noi sunt investi?ii stabilite de echipa TED’S COFFEE ?nainte de r?sp?ndirea virsului Covid-19.“Ca antreprenor, r?m?n optimist fa?? de evolu?ia mediului de business ?n ciuda perioadei de lockdown care a influen?at domeniul HoReCa. Credem c? vom dep??i acest blocaj, iar planurile de dezvoltare r?m?n cele stabilite anterior, doar c? vom avea o ?nt?rziere de aproximativ un an ?n aplicarea lor. 2020 este un an de rea?ezare ?i analiz? a ?ntregului business, o etap? de consolidare pe care oricum o aveam ?n vedere ?n perspectiva evolu?iei c?tre o nou? etap? de dezvoltare ”, a declarat Vasi Andreica, CEO TED’S COFFEE CO.Potrivit TED’S COFFEE CO, partea mai pu?in bun? a blocajului generat de pandemia de COVID-19 a fost e?uarea negocierilor cu unii proprietari care, din p?cate, nu au ?n?eles gravitatea situa?iei ?n care ne afl?m, lucru care oblig? compania s? analizeze inchiderea, respectiv relocarea unor loca?ii. “Nu am ?ncheiat toate procesele de renegociere a contractelor, dar cred c? la final vom fi nevoi?i s? ?nchidem trei loca?ii. Totu?i, r?m?n optimist: v?d oportunitatea eliber?rii anumitor spa?ii comerciale cu adev?rat bune. Suntem proactivi ?i vom analiza orice oportunitate care poate ap?rea ?n contextul actual”, a mai spus antreprenorul Vasi Andreica.Dup? dou? luni ?n care restaurantele ?i cafenelele au fost ?nchise, TED’S COFFEE CO a ?nceput din 15 mai procesul de redeschidere a loca?iilor, ?ncep?nd cu cele stradale, deschise ?n regim take away, prin respectarea regulilor impuse de autorit??i. A doua etap? va fi cea a deschiderii loca?iilor din cl?dirile de birouri, ?n func?ie de repopularea acestora. ?n faza a treia, vor fi cele din mall-uri, unde este a?teptat? decizia autorit??ilor.TED’S COFFEE CO. are ?n prezent o re?ea cu 33 cafenele la nivel na?ional.Ultim? or? – M?surile aplicabile pentru redresarea industriei HorecaLast updated?mai 18, 2020Horeca Insight??anun?? primele m?suri aprobate de autorit??i pentru a sprijini industria ospitalit??ii, grav afectat? de situa?ia de urgen?? impus? pentru protejarea popula?iei. Organiza?iile de profil prin reprezentan?ii lor, profesioni?ti cu experien?? ?n industria restaurantelor, au ?naintat pe 7 mai, la o prim? ?nt?lnire cu Primul Ministru, o list? de m?suri asupra c?rora era necesar s? se intervin? prompt.La ?nt?lnirea de ast?zi dintre?Daniel Mischie, Pre?edintele Organiza?iei Patronale a Hotelurilor ?i Restaurantelor din Rom?nia –?HORA?cu?Primul Ministru, s-au luat urm?toarele hot?r?ri:Deschidere terase pe 1 iunie, urmat? de deschiderea restaurantelor par?ial din faza 2 a relax?rii m?surilor, respectiv 15 iunie. De la 1 iulie se poate implementa faza 3 de relaxare complet?, ?n condi?iile ?n care nu se vor constata derapaje majore ?n cifrele comunicate de Comitetul pentru Situa?ii de Urgen??.Suport salarii ?n cuantum de 42.5% din partea Statului pentru primele 3 luni dup? deschidere.Plata taxelor ?i impozitelor aferente anului 2020 ?n 12 rate egale ?n 2021.Acordarea de granturi ?n valoare de 0.3 miliarde lei pentru working capital ?i 0.7 miliarde lei pentru investi?ii, m?sur? valabil? doar ?n cazul IMM-urilor.Folosirea ticketelor doar pentru achizi?ia unei mese calde ?n restaurante.Suspendarea impozitului specific pentru semestrul 2 din 2020.Garantarea creditului furnizor prin Fondul Na?ional de Garantare a Creditelor.Preciz?m c? propunerile de la ?nt?lnirea ini?ial? cuprindeau, f?r? a se limita la:Redeschiderea unit??ilor treptat, iar a teraselor c?t mai cur?nd posibil;Men?inerea ?omajului tehnic p?n? la finalul lunii mai;Acoperirea de c?tre stat a 35 – 45% din salariile plafonate p?n? la finalul anului;Suspendarea pl??ii impozitului specific pentru anul 2020;Plata taxelor ?i impozitelor din 2020 ?n 12 rate egale ?n 2021;Acordarea de sprijin financiar pentru a sus?ine investi?iile ?n eventuale dot?ri necesare pentru siguran?a oaspe?ilor;Analiza condi?iilor ?n care se pot adapta chiriile noului context economic.Concluziile ?i m?surile aprobate sunt binevenite, iar pentru operatorii din ospitalitate sunt cu siguran?? semnale ?ncurajatoare ?n vederea redeschiderii.?Horeca Insight?continu? s? asigure comunicarea transparent? ?ntre operatorii din industrie prin evenimente online dedicate relans?rii industriei ?i relu?rii fire?ti a unor obiceiuri de socializare conform noilor norme.M?ncare Curat? – o solu?ie de ambalare pentru livr?ri ?n deplin? siguran?? On?mai 19, 2020De mai bine de dou? luni, restaurantele preferate au fost constr?nse de restric?ii s?-?i limiteze activitatea doar la livr?ri la domiciliu. Chiar dac? nu mai putem accesa experien?a de ie?it ?n ora? ?i manifest?m o oarecare retince?? la a reveni la vechile obiceiuri, ne dorim s? ne bucur?m ?n continuare de preparatele preferate. De?i s-a pus accent pe implementarea de m?suri de siguran?? pentru ?ntreg lan?ul de produc?ie, este foarte important ca to?i clien?ii s? simt? c? m?ncarea comandat? ajunge la destina?ie ?n condi?ii de igien? ?i siguran??.Astfel s-a dezvoltat ini?iativa?Mancare Curata, un demers al produc?torilor de pungi sigilate pentru curierat, ce ??i g?se?te de data aceasta aplicabilitate ?n industria Horeca. Av?nd deja un istoric de 15 ani pe pia?a din Rom?nia, product?rii au identificat aceast? nevoie a restaurantelor de a ad?uga un grad sporit de siguran?? atunci c?nd livreaz? comenzile. Este o solu?ie de transport a comenzilor igienic?, ce evit? orice contact cu exteriorul al casoletelor ?i pachetelor cu preparate alimentare. ?n ultima perioad? am fost nevoi?i s? ne schimb?m obiceiurile, iar treptat am renun?at s? ne referim lafelul ?n care eram obi?nui?i s? ac?ion?m ?nainte. Cuv?ntul de ordine a devenit siguran?a ?i protec?ia noastr? ?i a celor dragi. De?i multe afaceri au avut de suferit ?ntr-un procent mai mare sau mai mic, de departe Horeca a fost cel mai greu ?ncercat?. ?n aceste condi?ii, devine imperios necesar s? acord?m aten?ie crescut? comenzilor/livr?rilor care asigur? supravie?uirea sau men?inera pe pia?? prin accente ce pot face diferen?a.Pungile?“Mancare Curata”?au ?nchidere ermetic?, astfel ?nc?t ofer? clien?ilor garan?ia c? primesc caserolele cu m?ncare exact a?a cum au fost preg?tite, reduc?nd influen?a factorilor externi ?i a num?rului de persoane care intr? ?n contact cu acestea. Pungile “Mancare Curata” sunt u?or de utilizat, de manipulat, sunt ?nc?p?toare ?i, nu ?n ultimul r?nd, sunt fabricate din materiale 100% reciclabile. Sunt prev?zute cu un buzunar exterior care con?ine detaliile privind componen?a comenzii ?i/sau factura aferent?, iar o simpl? foarfec? este de ajuns pentru a accesa con?inutul pungii.Horeca Insight ?i-a propus ca ?n aceast? perioad? dificil? pentru industria ospitalit??ii, s? promoveze printr-o comunicare deschis?, acele demersuri care demonsteaz? felul ?n care operatorii dovedesc responsabilitate. Pungile “Mancare Curata” reprezint? un exemplu de adaptare ?i con?tientizare a felului ?n care juc?torii industriei au de c??tigat spre beneficiul utilizatorului final – oaspetele.Lidl deschide ?nc? dou? noi magazine ?i angajeaz? personal 19 mai 2020, 12:01de Afrodita Cicovschi Lidl a anun?at c? deschide dou? noi magazine ?i angajeaz? urgent personal, continu?nd s? ?mbun?t??easc? m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor. ?Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea a dou? noi magazine pe data de 21 mai: unul ?n ora?ul Craiova, jude?ul Dolj ?i cel?lalt ?n ora?ul Bragadiru, jude?ul Ilfov. Astfel, re?eaua Lidl ajunge la 270 de magazine ?n Rom?nia. ? Totodat?, pentru c? s?n?tatea angaja?ilor ?i a clien?ilor este prioritar? pentru Lidl, ?i ?n cele dou? unit??i se vor aplica m?surile ?mpotriva r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer ?n re?eaua din Rom?nia. Lidl le recomand? clien?ilor s? respecte, ?n acela?i timp, m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor. ? Fiecare magazin are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m?, iar ?n fiecare dintre acestea vor lucra peste 20 de angaja?i”, a anun?at compania.? ? Unitatea din Craiova se afl? pe Strada Brestei, Nr. 185 ?i pune la dispozi?ia clien?ilor aproximativ 100 de locuri de parcare, iar cea din Bragadiru este situat? pe ?oseaua Alexandriei, Nr. 132-134 ?i ofer? peste 120 de locuri de parcare. ?n plus, parcarea magazinului din Bragadiru este dotat? cu o sta?ie de ?nc?rcare electric?, unde se vor putea ?nc?rca 2 ma?ini simultan. Orarul de func?ionare pentru fiecare magazin va fi urm?torul: de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 7:00 ?i 22:00, iar duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.? ? Lidl optimizeaz? constant formatul magazinelor, astfel ?nc?t s? aib? un impact c?t mai redus asupra mediului, dar ?i s? ofere o experien?? de cump?r?turi c?t mai bun?. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noile magazine Lidl din Craiova ?i Bragadiru dispun de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie, ori sta?ia de ?nc?rcare pentru automobile electrice.? ? Totodat?, pentru c? s?n?tatea angaja?ilor, a clien?ilor ?i a partenerilor este prioritar? pentru Lidl, ?i ?n noile magazine din Craiova ?i Bragadiru se vor aplica m?surile ?mpotriva r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer ?n re?eaua din Rom?nia. ? A Printre acestea se num?r? montarea unor panouri transparente de protec?ie la casele de marcat, limitarea num?rului de clien?i care pot intra ?n acela?i timp ?n magazin, precum ?i montarea de dozatoare cu solu?ie dezinfectant? pentru clien?i ?i dezinfectarea constant? a zonelor intens tranzitate ?i obiectelor expuse (exemplu: toaletele, intr?rile ?i ie?irile, vitrinele frigorifice, c?rucioarele ?i co?urile de cump?r?turi, benzile ?i POS-urile de la casele de marcat etc.).? ? ?n plus, pe baza recomand?rilor oficiale ale autorit??ilor, Lidl face o serie de recomand?ri pentru clien?i, publicate at?t online, c?t ?i ?n incinta magazinelor. ? Printre cele mai importante recomand?ri se num?r? plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor ?i legumelor pe care doresc s? le cumpere ?i p?strarea distan?ei recomandate fa?? de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clien?ii care stau la coad? s? p?streze distan?a recomandat? fa?? de cei din jurul lor, ?i ?n noile magazine Lidl din Craiova ?i Bragadiru se g?sesc indicatoare pe podea ?n zona caselor de marcat. ? ?n acela?i timp, pentru a limita r?sp?ndirea virusului SARS-CoV-2, Lidl face apel la solidaritatea clien?ilor pentru a respecta la r?ndul lor at?t recomand?rile autorit??ilor, c?t ?i m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor. ? Inaugurarea magazinelor din ora?ele Craiova ?i Bragadiru continu? strategia companiei de a oferi zilnic rom?nilor produse de cea mai bun? calitate la cel mai bun pre?, ?ntr-o larg? varietate de sortimente. Lidl reu?e?te s? respecte aceast? misiune investind constant ?n sustenabilitate, la baza ac?iunilor companiei st?nd eficien?a ?i demersurile de dezvoltare durabil?. ?n plus, Lidl promoveaz? cu consecven?? colaborarea cu produc?torii locali, multe dintre m?rcile de calitate comercializate ?n re?ea fiind produse ?n Rom?nia.?GLOBALGEORGIEVA, FMI:"Economia global? va avea nevoie de mai mult timp s?-?i revin? dup? criza economic? generat? de pandemie" M.G. Macroeconomie?/?19 mai Economia global? va avea nevoie de mai mult timp s? ??i revin? complet dup? criza economic? generate de pandemia de coronavirus, a declarat luni directorul general al Fondul Monetar Interna?ional (FMI), Kristalina Georgieva, care a avertizat cu privire la riscurile protec?ionismului, transmite Reuters.Georgieva a semnalat c? Fondul va revizui ?n sens negativ estimarea privind contrac?ia de 3% a economiei mondiale estimat? ?n 2020. Revizuirea ar duce ?i la modificarea previziunii privind redresarea par?ial?, printr-un avans estimat ini?ial ?n aprilie de 5,8%, ?n 2021.?ntr-un interviu acordat Reuters, ?efa FMI a spus c? datele primite din ?ntreaga lume sunt mai grave dec?t se estima."?n mod evident, acest lucru ?nseamn? c? ne va lua mai mult s? avem o redresare complet? din aceast? criz?," a spus Georgieva.?n luna aprilie, FMI prognoza c? ?nchiderea activit??ilor de afaceri ?i m?surile de distan?are social? adoptate la nivel global vor declan?a cea mai grav? recesiune dup? Marea Depresiune din anii 1930, noteaz? News.ro.Datele raportate ulterior indic? "mai multe ve?ti rele", a afirmat Georgieva la ?nceputul acestei luni.FMI urmeaz? s? publice noi previziuni referitoare la economia mondial? ?n luna iunie. Perspectiva economiei globale este un subiect major de interes pentru mini?trii de Finan?e din Grupul celor mai dezvoltate ?apte na?iuni ale lumii (G7), care se vor ?nt?lni mar?i, online, potrivit Trezoreriei SUA.Georgieva a declarat c? Fondul se concentreaz? pe riscuri precum nivelul ridicat al datoriilor, deficite mai mari, ?omaj, falimente, agravarea s?r?ciei ?i inegalit??ii ?n perioada de redresare. Ea a spus ?ns? c? criza contribuie la dezvoltarea economiei digitale, oferind ?ansa cre?terii transparen?ei ?i a ?nv???rii online, oferind acces la pie?e ?i firmelor mici.?ntrebat? despre noile tensiuni dintre SUA ?i China, cele mai mari dou? economii ale lumii, Georgieva a spus c? cere statelor membre s? men?in? deschise comunicarea ?i fluxurile comerciale, care au sus?inut cre?terea global? de-a lungul deceniilor, ea avertiz?nd ?mpotriva protec?ionismului.UNIUNEA EUROPEANA Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 19-05-2020 08:19 AM CESTIn the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.On 2 April, the Conference of Presidents updated the?EP's calendar of activities?to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels?via videoconference?on?20 May (15.00-17.00) and 26 May (10.00-10.30 and 18.00-18.15).EP Calendar 2020 - update-Calendars of meetings-Research studies for AGRI Committee-News-All Committees Top PageSource :?? European Union, 2020 - EP The EU cannot afford to keep Romania in quarantine when it reopens the Schengen zone ? 18/05/2020 By ?Dragos TudoracheThe European Commission just adopted a road map for a return to free movement in the Schengen area. It is a necessary decision that takes us back in time. Europe is closed and paralysed by the fear of a virus. Many of the measures feel like the deprivations some of us felt before the fall of communism in 1989. To a lesser extent, true, but the limitations of traditional freedoms are so strange that vividly conjure in my mind the years when Europe was divided.It is difficult to explain to a Western European who has not experienced life beyond the former Iron Curtain what those in the East had to endure in those years. The reaction is the same one we used to have when our grandparents told us about famine or war. It is hard to understand if one does not feel it directly. It can be theorised but inner emotions are hard to convey.Starting from these micro details of the surreal experience of what communism meant for half of Europe, it is an excellent time for us to understand how our continent is still suffering from the brutal rupture of the Second World War. We have just celebrated 75 years since the end of the war - and marked it in complete isolation. We know that there are differences between Eastern and Western Europe, just as we know that there are differences between north and south . Let's accept them and start talking about how the unity of Europe will prevail in its diversity.The time has come to close the discussions on Romania's acceptance in the Schengen Area without any further hesitation.Dragos Tudorache?Member of the European ParliamentThere has been a lot of talk about European solidarity. That is precisely what we need right now. We should take advantage of the emotional context of these unusual moments to heal another wound. The time has come to close the discussions on Romania's acceptance in the Schengen Area without any further hesitation. It is a natural and necessary act for a Europe that is acutely re-experiencing what isolation and close borders mean. The day will come when the new walls will come down and the Schengen Area will become operational again - but not entirely for Romania. It will remain symbolically in an extended quarantine from the rest of the continent.It would be a political mistake for Europe if it did not understand the essence of this crisis: we need each other. We need to help and respect each other. We have seen what our shortcomings are; we have seen who our friends are and who we are not. It is time to understand that we are all Europeans, celebrating all the differences between us. Any postponement of Romania's full entry into the Schengen Area is no longer technical, but a political decision about what Europe means and what Europe is.Dragos TudoracheDragos Tudorache?is a Romanian?Member of the European Parliament, Executive President of the PLUS party and co-chair of the USR-PLUS delegation in Renew Europe....................................................................R MOLDOVA Association agreement between the EU and the Republic of Moldova19-05-2020The European Implementation Assessment (EIA) evaluates the implementation of the EU association agreement (EU AA), including the Deep and Comprehensive Free Trade Agreement (DCFTA), with the Republic of Moldova. The EIA presents progress and challenges in the implementation of reforms in this Eastern Partnership country since July 2018, when a previous report was published, until now. The EIA consists of two parts, an opening analysis prepared internally by the DG EPRS and a briefing paper prepared externally by the Centre of Eastern Studies (OSW). The EIA has been prepared to accompany the European Parliament Committee on Foreign Affairs (AFET) in its scrutiny work, namely on its work on the own-initiative annual implementing report on the EU association agreement with Moldova. (2020)642834_EN.pdf ......................................................................R MOLDOVAFunc?ionari din Agen?ia de Interven?ie ?i Pl??i pentru Agricultur? – infecta?i cu coronavirus! agrointeligenta.ro - 19 mai 2020 Noul coronavirus a lovit una dintre cele mai importante institu?ii din agricultura Republicii Moldova. Un deputat de la Chi?in?u a anun?at public c? exist? un focar de COVID-19 ?n r?ndul angaja?ilor, chiar a conducerii, Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ii (AIPA). La fel ca ?i ?n Rom?nia, aceast? agen?ie este responsabil? pentru plata subven?iilor ?i ajutoarelor c?tre fermieri.”Conducerea Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ii (AIPA) este infectat? cu COVID-19. Acolo este un focar al contamin?rii, periculos pentru toate institu?iile publice, care au sediul ?n aceasta cl?direa. De ce tac autorit??ile?”, a scris pe Facebook deputatul Alexandr Slusari, vicepre?edinte al platformei DA din Republica Moldova.”Mar?ea trecut?, serviciile teritoriale au adus dosarele la Chi?in?u ?i au avut contact direct cu angaja?ii sediului central, afl?ndu-se minim trei-patru ore ?mpreun?. To?i angaja?ii din teritoriu sunt acum la serviciu. La ei vin agen?i economici, agricultori. De ce ace?ti angaja?i din teritoriu nu se afl? ?n autoizolare la domiciliu? Guvernarea nume?te asta gestionare cu succes a pandemiei?”, este unul dintre comentariile publicate la postarea lui Slusari.Conform Pro TV Moldova, oficialii AIPA nu au r?spuns ini?ial solicit?rilor jurnali?tilor de a infirma sau confirma informa?ia. Ulterior, seara, s-a emis un comunicat ?n care se anun?? c? patru func?ionari au fost ?ntr-adev?r confirma?i cu COVID-19.”Agen?ia pentru Interven?ie ?i Pl??i ?n Agricultur? aduce la cuno?tin?? c? 4 angaja?i au fost depista?i pozitiv la testul de COVID-19.?n prezent, ace?tia urmeaz? tratamentul conform prescrip?iilor medicilor.AIPA a luat toate m?surile necesare pentru a-?i putea continua activitatea, astfel ?nc?t sa nu fie afectat procesul de subven?ionare a agricultorilor”, se arat? ?n comunicat.SPANIAMADRID: Mii de oameni stau la cozi pentru a primi alimente 19 May 2020 ??n Spania, milioane de oameni au fost afecta?i de restric?iile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. ?n Madrid, peste 100.000 de oameni apeleaz? la ajutorul organizatiilor umanitare, dar ?i la sericiile sociale asigurate de autorit??i pentru a-?i procura alimentele, potrivit?Euronews.Sulma Cruz lucra ca menajer?, iar acum a?teapt? s? primeasc? ajutor financiar din partea statului. ?ns?, ghi?eele sunt aglomerate, iar cererea sa nu a fost solu?ionat? ?nc?, scrie Euronews. “Nu am primit niciun ajutor. Trebuie s? pl?tesc chiria, nu-mi pot permite s?-i cump?r fiicei mele m?ncare, nu am bani pentru celelalte cheltuieli”, spune femeia.?i reprezentan?ii ONG-urilor spun c? direc?iile sociale sunt luate cu asalt de cei care cer sprijin financiar din partea statului spaniol. ?n plus, spaniolii care lucrau f?r? forme legale nu pot cere acum ajutor financiar ?i se ?ndreapt? c?tre organiza?iile care ofer? pachete cu alimente.Spania a ?nceput s? ridice, gradual, restric?iile. Peste 27.000 de oameni ?i-au pierdut via?a din cauza COVID-19, ?n Spania ?i peste 277.000 s-au ?mboln?vit.Madrid ?i Barcelona, ?nc?, men?in multe dintre sectoare ?nchise. Datele oficiale arat? c? ?omajul ?n Soania a ajuns la 14,4%. Aproape 7 milioane de oameni au cerut ajutorul financiar din partea statului.Spania introduce venitul minim de baz? pentru familiile vulnerabile PERSPECTIVE Profit.ro scris ast?zi, Guvernul spaniol de centru-st?nga va aproba p?n? la sf?r?itul lunii un program de acordare a unui venit minim de baz? (IMV) pentru familiile cele mai vulnerabile, pentru a le ajuta s? traverseze mai u?or consecin?ele economice ale epidemiei provocate de noul coronavirus, a anun?at ministrul pentru integrare, securitate social? ?i migra?ie, Jose Luis Escriva, transmit Reuters ?i DPA. ?ntr-un interviu acordat luni postului de radio RNE, ministrul a declarat c?, cel mai probabil, executivul va aproba programul ?n ?edin?a s?pt?m?nal? programat? pe 26 mai, scrie Agerpres. Potrivit lui Escriva, circa 100.000 de familii vor primi acest venit imediat dup? aprobarea decretului, dar num?rul familiilor beneficiare ar putea cre?te la 1 milion pe termen mediu ?i lung, ceea ce va ?nsemna o cheltuial? bugetar? anual? de 3-3,5 miliarde de euro. Introducerea venitului minim de baz? a fost convenit? de premierul socialist Pedro Sanchez ?i de liderul Podemos, Pablo Iglesias, la negocierile de formare a coali?iei, ?n urm? cu mai multe luni. Punerea ?n aplicare a proiectului a fost accelerat? de contextul pandemiei, conform presei locale, guvernul sper?nd c? m?sura nu doar va atenua consecin?ele sociale ale crizei, ci va contribui ?i la repornirea economiei. Conform unor surse, acest venit minim va cifra ?ntre 450 ?i 1.000 de euro. BELGIAImagini incredibile cu mun?i de cartofi. ?ara ?n care oamenii trebuie s? m?n?nce cartofi pr?ji?i, de dou? ori pe s?pt?m?n? 19.05.2020 Fermierii belgieni de cartofi se confrunt? cu un surplus de aproximativ 750.000 de tone de culturi care risc? s? fie distruse din cauza m?surilor luate pentru a preveni r?sp?ndirea coronavirusului. Oamenii sunt ?ndemna?i s? ajute la rezolvarea problemei ?i s? consume cartofi pr?ji?i acas?, de dou? ori pe s?pt?m?n?.?Fermierii de cartofi se confrunt? cu aceast? problem? pentru c?, de la jum?tatea lunii martie - odat? cu restric?iile impuse -?restaurantele au fost ?nchise, iar cererea a sc?zut.?Iar viitorul apropiat nu promite nicio ?mbun?t??ire, scrie?.Problema a fost accentuat? ?i de faptul c? numeroase festivaluri de muzic? programate vara au fost anulate.?O organiza?ie agricol? din Belgia cere popula?ia s? ajute la remedierea problemei ?i s? consume cartofi pr?ji?i acas?, de dou? ori pe s?pt?m?n?, nu doar o dat?.?25 de tone de cartofi vor fi livrate s?pt?m?nal b?ncilor alimentare, cel pu?in p?n? la sf?r?itul lunii mai.?Solu?ia pare a fi viabil? ?n condi?iile ?n care fermierii? se confrunt? cu stocuri excedentare de cartofi, b?ncile de produse alimentare se confrunt? cu deficien?e ?i cererea tot mai mare pentru serviciile lor.FOTO: Captura BBCProbleme cu?stocurile excedentare de cartofi sunt ?i ?n Fran?a, unde, odat? cu ?nchiderea restaurantelor ?i cantinelor ?colare pentru a lupta ?mpotriva coronavirusului, consumul de cartofi pr?ji?i a sc?zut, transmite AFP, citat? de?Agerpres."?n mod normal, la acest moment nu mai aveam nimic", spune Christophe Delebarre, un produc?tor de cartofi din zona Pas-de-Calais (nordul Fran?ei), ?n fa?a celor 150 de tone de cartofi nev?ndu?i din silozul s?u.MAREA BRITANIEULTIMA OR? Parlamentarii britanici au adoptat legea care pune cap?t liberei circula?ii a muncitorilor din UE PERSPECTIVE Profit.ro scris ast?zi, 13:32 Parlamentarii britanici au adoptat legea care pune cap?t liberei circula?ii a muncitorilor din Uniunea European? (UE), printr-un vot ce indic? problema personalului medical str?in ?n toiul crizei sanitare cauzate de covid-19, relateaz? AFP. Textul de lege abrog? - ?ncep?nd din 2021 - drepturile specifice de a imigra ale cet??enilor spa?iului economic european - UE plus Islanda, Norvegia ?i Liechtenstein - ?i elve?ieni, scrie News.ro. Legea a fost adoptat? cu voturile majorit??ii conservatoare - 351 la 252 (opozi?ie). Legea nu prezint? noile criterii de autorizare sau nu a imigra?iei. ?ns? premierul Boris Johnson a prezentat deja un proiect al unui sistem cu puncte, care urmeaz? s? favorizeze candida?ii care au o profesie ?nalt calificat?. Imigra?ia cet??enilor din cele mai s?race ??ri din UE - inclusiv din Rom?nia - a fost una dintre marile teme ale campaniei ?n vederea referendumului din 2016 privind apartenen?a Regatului Unit la UE. Au ob?inut o victorie cei care doreau s? redea regatului controlul asupra frontierelor prin Brexit. Ministrul britanic de interne Priti Patel a promis luni un sistem ”mai ferm, mai drept ?i mai simplu”, care urmeaz? ”s? joace un rol vital” ?mpotriva pandemiei covid-19. Opozantul s?u laburist Nick Thomas-Symonds i-a replicat c? legea este ”o amenin?are la adresa (sistemului spitalelor publice) NHS, ?n momentul ?n care avem nevoie de el mai mult ca niciodat?”. Pentru a imigra, este necesar un c??tig de 25.600 de lire sterline pe? an (28.600 de euro) - adic? mai pu?in dec?t salariul median na?ional, dar mai mult dec?t c??tig? orice salariat din sectoarele s?n?t??ii ?i social. Un pic peste 13% dintre salaria?ii NHS sunt str?ini - iar 5,5% sunt cet??eni europeni. Priti Patel a subliniat c? Guvernul a implementat o procedur? de acordare accelerat? a vizei medicilor, infirmierilor ?i altor profesioni?ti ?n domeniul s?n?t??ii. Guverul a promis totodat? o prelungire automat? cu un an a vizelor acordate celor care au aceste profesii ?i care urmeaz? s? expire p?n? ?n octombrie. Dup? ce a p?r?sit UE la 31 ianuarie, Regatul Unit a intrat ?ntr-o faz? de tranzi?ie p?n? la 31 decembrie. ?n aceast? perioad? de tranzi?ie, libera circula?ie a muncitorilor continu?, ?n paralel cu negocieri cu privire la viitoarea rela?ie cu Cei 27. Irlanda urmeaz? s? fie scutit? de la reglement?rile cu privire la imigra?ie, ?n virtutea unui acord de liber? circula?ie anterior ader?rii celor dou? ??ri la UE, ?n 1973. SANATATE si GASTRONOMIERo?iile crescute la umbr? au mai mul?i antioxidan?iLiviu GORDEA ?19 mai 2020 - Revista american? 'Journal of Agriculture and Food Chemistry' a publicat recent un studiu realizat de cercet?tori ai Universit??ii din Almeria (Spania) care ar putea pune pe g?nduri mul?i cultivatori ?i consumatori de tomate. Cercetarea, condus? de Ignacio Fernandez de las Nieves, arat? c? aplicarea umbririi ?n culturile de tomate ecologice este ?nso?it? de o activitate antioxidant? crescut? a fructelor, ?n principal datorit? cre?terii nivelurilor at?t de flavonoide, c?t de fenilpropanoizi. Chiar dac?, ?n astfel de condi?ii, productivitatea este mai sc?zut?, dup? cum a demonstrat studiul.Folosind metode spectroscopice bazate pe rezonan?a magnetic? nuclear? (RMN) combinate cu metode statistice multiparametrice, grupul de cercet?tori ?i-a propus s? studieze impactul re?elei de umbrire asupra propriet??ilor nutri?ionale ale ro?iilor cultivate ?n sistem ecologic.Studiul de teren efectuat la facilit??ile companiei Biosol Portocarrero cu sediul ?n Almeria, pe coasta de sud a peninsulei Iberice, este inedit nu doar pentru c? analizeaz? comparativ productivitatea tomatelor ecologice crescute sub o plas? de umbrire cu cea a tomatelor cultivate conven?ional, ci ?i pentru c? utilizeaz? un instrument precum RMN pentru determinarea compozi?iei compu?ilor s?n?to?i din punct de vedere nutri?ional din fructele recoltate ?n cadrul uneia sau altei practici agronomice.DOSARVinul de azi: Maravento Vendemmia Tardiva Syrah 2018 - 98 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Azienda Montemajor este afacerea unui celebru oenolog, Mario Ercolino ?i a so?iei sale, Roberta Pirone. ?nc? de mic copil Ercolino a avut contact cu aceast? lume, el lucr?nd la proprietatea p?rin?ilor s?i, celebra Feudi di San Gregorio. Pentru Montemajor a ales terenuri ?n Campania ?i sudul Italiei, alegeri ce i-au adus recunoa?terea pentru vinuri bogate, elegante ?i complexe ca arome. Vinul de ast?zi, Maravento Vendemmia Tardiva Syrah 2018, este numit dup? o cl?dire celebr?, din secolul XVII, construit? ?n stil baroc ?i situat? ?n Agrigento. Nu pu?ini sunt cei care i-au spus “cel mai bun vin ro?u din Italia”, Maravento fiind recunoscut pentru parfumul ?nc?nt?tor, cu note de mure, lemn dulce, coac?ze ?i afine. Gustul este ?i el puternic, cu taninuri catifela?i, dar ?i cu o aciditate proasp?t?. Acest vin se poate degusta la 15-18 grade Celsius, al?turi de preparate din carne ro?ie, br?nzeturi sau pe?te.? Vinul poate fi cump?rat de AICI. * * *Studiu: Utilizarea substantelor active in agricultura, benefica sau nu? In?mai 18, 2020?? ?n urm? cu doi ani ?i jum?tate, pe 6 noiembrie 2017, Asocia?ia Industriei de Protec?ia Plantelor din Rom?nia – AIPROM a organizat evenimentul?#CuSauFara? (#WithOrWithout?) –?O viziune echilibrat? asupra rolului ?i impactului industriei fitosanitare??n colaborare cu Academia de ?tiin?e Agricole ?i Silvice. Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta ?ntr-un mod echilibrat provoc?rile ?nt?mpinate de industria de protec?ia plantelor ?n contextul agriculturii rom?ne?ti ?i a responsabilit??ilor europene.Evenimentul a fost organizat cu ocazia prezent?rii concluziilor proiectului – Evaluarea impactului cumulativ (Cumulative Impact Assessment), derulat de AIPROM ?n cursul anului 2017, c?nd au fost colectate informa?ii de la exper?ii locali cu privire la ceea?ce ar ?nsemna pentru culturile principale din Rom?nia s? se restric?ioneze sau s? se interzic? utilizarea multor substan?e active?(aproape 75 de astfel de substan?e) puse ?n pericol de legisla?ia european? privind?polenizatorii, neonicotinoidele, perturbatorii endocrini, re?nnoirea glifosatului?etc. Baz?ndu-se pe rezultatele furnizate de exper?ii rom?ni, evenimentul a abordat rolul protec?iei plantelor ?n contextul european ?i rom?nesc ?i a oferit argumente solide ?n vederea sprijinirii agriculturii rom?ne?ti.Iat? c? doi ani mai t?rziu, au fost finalizate ?i studiile similare efectuate ?n alte 6 state europene: Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Suedia.?Raportul?referitor la rezultatele ?nregistrate ?n aceste ??ri ?i ?n Rom?nia a fost publicat recent –?Low Yield II. Cumulative impact of hazard-based legislation on crop protection products in Europe?eviden?iaz??faptul c? pentru cele 7 state participante?pierderile de recolt? variaz? ?ntre 15% ?i 36% ?n cazul interzicerii utiliz?rii produselor?analizate iar produc?ia mai redus? acompaniat? de costuri mai ridicate de produc?ie pot cauza diminu?ri ale ratei de profitabilitate ?i deci venituri mai mici pentru fermieri.Concluziile raportului arat? c? de?i?num?rul de substan?e active a sc?zut de la 1.000 ?n 1990 la mai pu?in de 500?la momentul public?rii raportului, exist? ?n continuare presiune pentru ca num?rul acestora s? scad? ?i mai mult. ?n contextul discu?iilor despre obiectivele de reducere a pesticidelor, acesta este un raport ?n timp util, care arat? clar c? atenuarea impactului agriculturii asupra mediului nu ?nseamn? reducerea num?rului de solu?ii disponibile pentru fermieri.Nu exist? o solu?ie care s? se potriveasc? tuturor, dar este evident c? avem nevoie de modele de produc?ie care s? implice toate p?r?ile relevante ?i care s? cuprind? tot ce este mai bun pentru ?tiin?ele agricole ?i ecologice. Aceasta trebuie s? fie ?ncorporat? ?ntr-un sistem de reglementare care s? includ? inova?ia ?i s? permit? solu?ii cu profil toxicologic favorabil ?i biopesticide s? ajung? rapid pe pia??.Industria noastr? investe?te foarte mult ?n solu?ii inovatoare de ultim? or? ?i suntem preg?ti?i s? ne juc?m rolul ?n procesul de produc?ie pentru a ob?ine suficient? hran? durabil?. Raportul?Low Yield II?poate fi citit acces?nd linkul:?. * * *Romania Verde in 10 pasi – PLAN pentru relansarea economiei forestiere In?mai 18, 2020? Consiliul Director al Asocia?iei Forestierilor din Rom?nia – ASFOR a aprobat ?n unanimitate cooptarea ca membrii ai acestuia, a reprezentan?ilor companiilor EGGER ?i Kronospan – membrii vechi ai asocia?iei. Participarea ?n Consiliul Director are ca scop ?nt?rirea ASFOR, asigur?nd astfel o puternic? reprezentativitate la nivelul industriei de prelucrare a lemnului.Astfel, ASFOR asigur? reprezentativitate na?ional? ?i sectorial? companiilor rom?ne?ti de exploatare ?i prelucrare primar? a lemnului, precum ?i a celor de industrializare.Lemnul este o component? important? a economiei rom?ne?ti prin faptul c? este o resurs? natural?, regenerabil?, care poate ?nlocui cu succes materialele ob?inute din alte resurse naturale, dar epuizabile. Industria pl?cilor din Rom?nia are un rol important ?n cadrul economiei forestiere, deoarece utilizeaz? de?eurile rezultate din prelucrarea primar? a lemnului, precum ?i lemnul m?runt. De asemenea, companiile din acest segment au reu?it s? dezvolte centre de colectare a de?eurilor din lemn, pe care le recicleaz? ?i le transform? ?n pl?ci.Forestierii ?i industria trebuie s? asigure ?mpreun? o gestionare sustenabil? a resursei de lemn ?i o prelucrare superioar? a lemnului, care s? creeze locuri de munc? ?n Rom?nia ?i s? dezvolte toate ramurilor economiei forestiere.Situa?ia din pia?a lemnului nu este una foarte bun? at?t la nivel na?ional, c?t ?i la nivel global. ?n perioada urm?toare, pentru a g?si solu?ii de impulsionare a activit??ilor din domeniului lemnului, vor fi ?ntreprinse o serie de discu?ii cu administratorii de p?duri, pentru a g?si cele mai bune solu?ii de asigurare a fluxului de lemn necesar unei bune func?ion?ri a economiei forestiere.Forestierii consider? c? Rom?nia are nevoie de o pia?? liber?, dar corect? – lemnul trebuie s? fie corect m?surat la prima punere pe pia??. APV – ul conform literaturii de specialitate, dar ?i a reglement?rilor ?n vigoare este doar un document estimativ, dar este folosit ca un document de calcul precis. Pentru a elimina erorile trebuie g?site, urgent, solu?ii – ca din p?dure s? fie expediat lemn m?surat ?i nu estimat.Introducerea ?n legisla?ie, ?n special ?n Codul Silvic, a unor prevederi privind modul de valorificare a lemnului nu are menirea de a diminua fenomenul t?ierilor ilegale. Reducerea ?i controlarea fenomenului t?ierilor ilegale se face prin ?nt?rirea capacit??ii de administrare ?i control. Prin programe de achizi?ie de echipamente moderne de monitorizare a fondului forestier ?i de m?surare a lemnului.Modul de valorificare ?l stabile?te pia?a ?i este atributul rela?iei dintre v?nz?tor ?i cump?r?tor. Pentru a avea p?duri s?n?toase ?i administrate sustenabil Rom?nia trebuie s? protejeze capitalul autohton.Rom?nia trebuie s? foloseasc? resursa na?ional? de lemn pentru buna dezvoltare a comunit??ilor locale, pentru prelucrarea local? a lemnului ?i ?nt?rirea capacit??ii comunit??ilor locale de a se dezvolta ?i de a crea plus valoare ?i locuri de munc?.Se impune g?sirea unor m?suri de sprijin, prin care s? fie stimula?i angaja?ii din domeniul exploat?rii p?durilor, m?suri ce vor avea ?n vedere gradul ridicat de periculozitate a muncii desf??urate, dar ?i importan?a muncii pe care ace?tia o desf??oar? – asigurarea necesarului de lemn at?t pentru popula?ie, c?t ?i pentru economia forestier?. Munca acestora aduce o contribu?ie benefic? pentru PIB-ul Rom?niei, dar ?i un aport important pentru a echilibra balan?a de pl??i a Rom?niei. ?n acest sens, se impune, cel pu?in pe o perioad? de cinci ani, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii ?i asimilate salariilor pentru angaja?ii ?n exploat?ri forestiere ?i ?n prelucrarea primar? a lemnului.?Consiliul Director ASFOR a aprobat documentul de strategie – ”Rom?nia Verde ?n 10 pa?i”.Gestionarea sustenabil? a resursei de lemn este metoda ce permite atingerea celor trei func?ii de baz? ale p?durii: economic?, social? ?i de mediu.?n acest moment se pune un accent tot mai mare pe economia circular?, pe economia verde, prin care statele europene ??i propun s? lupte cu schimb?rile climatice prin utilizarea de produse cu o amprent? redus? de carbon, dar care, ?n acela?i timp, reu?esc s? stocheze carbonul pe termen lung. Noile provoc?ri ne oblig? s? ne adapt?m din mers, s? g?ndim pe termen lung ?i s? corect?m ceea ce nu func?ioneaz? pe termen scurt.?ASFOR ??i propune s? promoveze utilizarea produselor din lemn ?i s? con?tientizeze clasa politic? ?i Guvernul cu privire la importan?a lemnului ca resurs? natural? regenerabil? – aportul ?n economia na?ional?, dar ?i posibilit??ile pe care le ofer? aceast? resurs? ?n cre?terea nivelului de trai, ?n special ?n zonele rurale.P?durea ?i produsele din lemn trebuie s? fie ?n centrul politicilor publice. Cre?terea suprafe?ei de teren acoperit? cu specii forestiere duce implicit ?i la o cre?tere a cantit??ii de carbon absorbit?, iar utilizarea lemnului ?n produse cu durat? lung? de via?? permite stocarea carbonului pe termen lung.Atingerea ?intelor de economie verde trebuie s? fie sus?inute prin m?suri de paz? a p?durilor, dar ?i prin m?suri de protejare ?i promovare a parcurilor ?i rezerva?iilor naturale. Un accent foarte important trebuie pus pe cercetare ?i inovare ?n domeniul lemnului. ?n Rom?nia, la ora actual?, cercetarea ?n domeniul exploat?rii, prelucr?rii primare ?i industrializ?rii lemnului nu este organizat?, fiind realizat? disparat, ?n special, de c?tre universit??ile de profil.ASFOR propune 10 m?suri pentru o relansare a economiei forestiere, care s? participe la relansarea economiei na?ionale pe baze ecologice ?i care s? ne permit? atingerea ?intelor de stocare a carbonului, esen?iale ?n lupta cu combaterea schimb?rilor climatice. M?surile vizeaz?: strategia forestier? na?ional?, m?suri pentru proprietarii de p?duri, cre?terea capacit??ii de administrare a p?durilor, recolte de lemn sustenabile, fond de investi?ii pentru dezvoltare strategic?, m?suri de ?ncurajare a utiliz?rii lemnului ?n construc?ii, m?suri privind paza p?durilor ?i trasabilitatea lemnului, Consiliul Na?ional al P?durilor, terenurile degradate ?i p?durile cu valoare deosebit?.? Programul poate fi analizat pe site-ul asocia?iei?. De asemenea, to?i cei interesa?i pot formula sugestii ?i propuneri de ?mbun?t??ire.PRE?EDINTE, Ciprian Dumitru MUSC?De vorb? cu Sergiu Nedelea (WineTaste.ro) despre prezentul ?i viitorul somel?riei rom?ne?ti ?n condi?iile pandemiei mai 18, 2020Cezar Ioan Sergiu Nedelea, fondatorul ?colii de somelieri?Winetaste.ro??i multiplu medaliat al Premiilor HorecaInsight.ro.?din m?inile c?ruia au ie?it deja aproape 1.000 de absolven?i de-a lungul activit??ii, este implicat ?n multiple segmente de activitate ale profesiei: de la cursurile propriu-zise la realizarea de emisiuni de televiziune, prezent?ri, manuale ori consultan?? profesional? ?i personal?. Cum domeniul este cel pu?in la fel de afectat de ?nchiderea restaurantelor, am vrut s? stau de vorb? cu el despre situa?ia actual? ?i viitoare.Coronavirusul nu ne-a lovit c?t lipsa de viziune: nu am v?zut nicio luare de pozi?ie de la vreuna dintre asocia?iile care au cuv?ntul “somelier” ?n titlu– Somelier ?n timpuri de izolare social?, cu restaurantele ?nchise, f?r? evenimente gen t?rguri, prezent?ri ?amd – cum e toat? treaba asta, cum a fost afectat? profesia?De obicei nu dau dau verdicte categorice. Dar, sincer, mi-e team? c?, ?n Rom?nia, dac? nu se iau urgent m?suri concrete, aceast? nobil? profesie se afl? la un pas de a fi afectat? iremediabil. Lipsa de cultur? ?n perceperea corect? a acestei profesii se transform? cu fiecare zi de interdic?ii, mai mult sau mai pu?in justificate, ?n lips? de respect ?i ne ?ncalc? ?i un drept fundamental prev?zut in Constitu?ie: dreptul la munc?!Este interesant cum, ?n dinamica ultimilor ani, a reap?rut ca fiind nou? o meserie uitat? pentru aceste meleaguri ?i cum ea poate disp?rea prin lipsa de reac?ie ?n aceste vremuri pandemice. Tradi?ia interbelic? ?ntrerupt? de cei aproape 45 de ani de regim comunist de abia fusese resuscitat? dup? 1990, prin efortul unui grup de entuzia?ti. Lovitura Coronavirusului a venit tocmai c?nd eforturile noastre ?ncepuser? s? dea roade – nu doar ?n privin?a percep?iei publicului, ci ?i ?n mentalitatea managerilor de restaurante.??i ?ndr?znesc s? spun c? nu at?t Coronavirusul ne-a lovit, c?t lipsa de viziune. Actuala politic? dezr?d?cineaz? ?i distruge o profesie ?i a?a greu de readus la noi la nivelul din ??rile cu tradi?ie. Normal c? aici este ?i vina noastr?! Sunt c?teva asocia?ii profesionale care au cuv?ntul Somelier ?n titlu, este chiar ?i o Federa?ie, dar nu am v?zut, citit ?i nici m?car auzit pe surse vreo luare de pozi?ie ?n favoarea breslei. Sunt ?i somelieri harnici, care ?n virtutea contractelor pe care le au cu produc?torii (sau nu), zumz?ie online pe zoom despre vin. ?i bine fac, pentru c? m?car fac ceva. Dar nu aici este solu?ia de viitor! P?rerea mea…, vorba unui personaj politic celebru.?Multe posturi de televiziune au ?nceput s? r?sp?ndeasc? ?tirea c? afacerile cu vin s-au mutat ?n online. ?i o prezint? ca pe o solu?ie de reviriment a industriei vitivinicole, dar ?i a afacerilor conexe. De fapt este doar un paleativ, nu o solu?ie durabil?. ?n ceea ce ne prive?te, someleria r?m?ne o profesie legat? str?ns de restaurant, de evenimente, de interac?iunea cu iubitorii vinului si nu numai. E bine de ?tiut c? partea de spectacol, cu prezent?ri ?i degust?ri, este numai un segment, cel de suprafa??. ?n spatele ei sunt celelalte p?r?i, nev?zute de public: alc?tuirea listelor de b?uturi, mentenan?a selec?iilor de vinuri de la condi?ionarea acestora p?n? ?n faza de servire, munca de promovare, trainingul cu osp?tarii etc.?Mesajul ar fi aici: Sommeliers, back to work! Fill glasses!Orice v?nzare a vinurilor implic? o component? emo?ional?. De somelieri e nevoie ?i ?n online, ?i ?n retailerii care au un concept legat de vin– S-a realizat vreun transfer semnificativ de greutate dinspre zona de “t?rguri ?i evenimente” c?tre cea de retail ?n domeniul somel?riei ?n perioada asta? ?ntreb fiindc? ?tiu c? tu i-ai preg?tit pe majoritatea somelierilor care au fost activi ?n Mega Image (chiar, cum a func?ionat treaba asta?), dar ?ntreb ?i din alt punct de vedere – ?i anume dac? a avut veun loc somel?ria ?n activitatea magazinelor online specializate.Un transfer de greutate s-ar putea s? se resimt? dup? ?ncetarea st?rii de urgen??. Dar se va face lent ?i, cu siguran??, unii vor spune c? se va afecta prestigiul ?i profesionalismul breslei. Spun asta pentru c? ?n retail, cu foarte pu?ine excep?ii, nu se pot asigura condi?iile unei corecte activit??i de prezentare/degustare a b?uturilor. Nu po?i face degust?ri profesioniste cu pahare de unic? folosin??, sau cu impunerea unor reguli absurde care nu au leg?tur? cu activitatea somelierului. Somelierul este mai mult dec?t un promoter ?i asta pare a fi greu de ?n?eles de c?tre conducerea multora dintre magazinele de retail. Dar, ca s? nu vorbim doar despre ce nu e bine, propun un exemplu??personal prin implicarea ?n conceptul Arena Buc?tarilor sus?inut de Selgros Romania. Vorbesc aici despre evenimentele conexe ?n Magazinele Selgros dar ?i despre emisiunea difuzat? pe Pro TV.???n toamnele??anilor trecu?i am organizat ?i gestionat pentru Magazinele Auchan promovarea ?i degustarea de vinuri prin intermediul somelierilor profesioni?ti. Coordonarea concomitent? a somelierilor ?n 34 de magazine Auchan, cu proceduri complexe, cu situa?ii complicate la sute de kilometri distan?? nu este chiar simpl?. Dar unde este deschidere se poate. Avem un exemplu ?i prin punctajul acordat selec?iei de vinuri Auchan prin expertiza Vinul.ro.???n cele c?teva super sau hypermarketuri care au de ceva timp implementat ideea de Wine Concept,??treaba mergea bine ?i ?nainte. ?i probabil a?a va ?i merge ?n continuare. ?n decembrie 2019 am preg?tit o grup? de 10 somelieri pentru Wine Gallery Mega Image, ?apte dintre ei venind din cel mai nou Mega Image din Timi?oara. Nu ascund faptul c? am fost molipsit de entuziasmul lor pentru vin, av?nd astfel dovada c? unde se afl? acest str?vechi produs, se poate afla ?i un somelier care s?-l reprezinte.??n privin?a magazinelor online, mul?i dintre cei care opereaz? ?n acest sistem sunt ?i absolven?i ai cursurilor de Somelier Winetaste School. Dar un lucru e clar: orice form? de v?nzare a vinurilor, pe l?ng? marketingul specific, implic? ?i o component? emo?ional?. Povestea din sticl? (senzorialul) de multe ori este diferit? de povestea de pe sticl? /ambalaj (etichet?, contraetichet?). Aici este foarte important cum livrezi informa?ia, cum pozi?ionezi produsul ?n mintea poten?ialului cump?r?tor. Practic, din felul ?n care sunt redactate pe siteuri foarte multe oferte se vede clar c? e nevoie???i de expertiza unor somelieri. Dar asta depinde de administratorii magazinelor online, de felul ?n care vor ?n?elege s? ??i profesionalizeze activitatea. Nu avem nimic nou aici, este suficient sa vizit?m c?teva magazine online care nu au ?.ro” ?n cod? ?i vom obseva cum pozi?ionarea catre cumparator este f?cut? de vestitul Somelier ?X”, de cunoscutul MW ?Y”. Practic, este nevoie de un PR al produsului!C?nd HoReCa va reveni la normal, s? nu revenim la “zodia amatorismului”! Sper s? dispar? multe cantine care se cred restaurante– Ai avut timp s? te g?nde?ti ce vei face “dup?”?Sigur c? am avut timp. Mai mult dec?t mi-a? fi dorit… Idei sunt multe, mai greu e s? le pui ?n practic?!?Concret, voi munci ?n continuare, chiar dac? nimic nu va mai fi ca ?nainte, cum se spune. Am contracte ?n derulare, colabor?rile TV, ?n agend? am c?teva evenimente chiar pentru 2021, iar septembrie 2020, dup? cum se prefigureaz?, ar trebui s? fie de 60 de zile. Desigur c? ?coala de somelieri Winetaste School va merge mai departe, cu respectarea noilor m?suri impuse, bine?n?eles dac? ele se pot aplica la specificul acestei activit??i.??Sunt antreprenor ?i, ?n final, oric?t? pasiune pun ?n ceea ce fac, trebuie s? existe ?i un venit. Ca noutate, lucrez ?i la alte structuri de cursuri pentru pasiona?ii de vinuri. Astfel, inten?ionez organizarea unui spa?iu securizat, ?n actualul context, pentru degust?ri. ?i, nu ?n ultimul r?nd, lucrez ?i la o nou? carte.?– ?n fa?a dificult??ilor (sau tocmai datorit?) pandemiei, parc? proprietarii de restaurante au ?nceput s? vorbeasc? mai mult cu o singur? voce. Crezi c? ?i ascult? mai mult “cu urechea comun?”? Aceast? “unire ?n cuget ?i sim?iri” poate fi o oportunitate pentru a le transmite ceva despre necesitatea unor somelieri ?n restaurante? Dac? da, ce le-ai spune proprietarilor HoReCa?Da, se remarc? o abordare unitar? de c?tre proprietarii ?i managerii de restaurante a provoc?rilor ap?rute. C?t prive?te urechea comun?, mesajul nostru a tot fost transmis. P?n? acum, majoritatea afirmau c? resimt nevoia serviciilor somelierilor, dar nu ??i permit s? sus?in? un post permanent. V? da?i seama c? acum cu at?t mai pu?in. Mai grav va fi c? at?t timp c?t alte state deja au anun?at cu termeni preci?i relansarea tursimului, inclusiv redeschiderea de restaurante, la noi incertitudinea va alunga iar personalul calificat peste hotare. C?nd lucrurile vor reveni la normal, probabil anul viitor, ne vom trezi f?r? personal ?i vom reintra ?n zodia nefast? a amatorismului. Pe de alta parte, sunt convins c? se vor tria multe dintre afacerile HoReCa ?i c? o parte dintre Cantinele ce poart? titlul pompos de Restaurant vor disp?rea. ?tiu c? sun? dur, dar sunt realit??i ?nt?lnite de mine, sau de colegii mei, de-a lungul scurtei noastre cariere. Sincer, eu unul nu vreau s? promovez vinul turn?ndu-l ?n vestitele pahare copit? de vac? sau s? fiu ?nv??at de b?ie?ii de la masa patronului c? Chateau-ul ?la merge ?i ?pri? …. Orice criz? reseteaz? m?car o parte dintr-un sistem ?i sunt convins c? vom putea valsa cu vinurile de calitate in restaurantele ce-?i merit? aceasta titulatur?.Clientela privat? este ?nc? foarte rarefiat? pentru serviciile de somel?rie – exclusivist?, dar bun? platnic?. Dar ?i somelierul trebuie s? fie de excep?ie– O ultim? ?ntrebare, care reprezint? ?n acela?i timp ?i o idee: ce crezi, cu instrumentele de comunicare social? actuale ar putea un somelier s?-?i construiasc? o re?ea de clien?i priva?i pe care s?-i sf?tuiasc? ?i de pe urma c?rora s? tr?iasc??De putut, ar putea. Dar nu va putea tr?i doar din aceast? activitate. Este, de fapt, un prim pas periculos, zic eu, ?n transformarea somelierului ?ntr-un agent de v?nz?ri – ceea ce este o cu totul alt profesie. Eu am clien?i care-mi cer sfaturi pentru a achizi?iona vinuri, dar sunt acei clien?i pentru care sfatul meu este bonus. S? lu?m un exemplu ipotetic: ?Domnule X, v? recomand acest vin deosebit, ?l pute?i achizi?iona ast?zi???i numai ast?zi la 120 de lei sticla. La dou? sticle cump?rate v? spun gratuit cu ce preparat culinar se poate asocia. La numai o sticl? ave?i al?turat factura pentru consultan?? ?n valoare de 12 lei plus TVA! Cash, sau card?”L?s?nd de o parte glumi?ele, ideea nu este rea, dar trebuie s? fie mult mai elaborat?. Se ?i practic? ?ntr-un anumit sens. Sub semnul confiden?ialit??ii v? pot spune c? si eu, ?i al?i colegi de breasl?, prest?m servicii de tipul??somelier privat, unde pe l?ng? selec?ia de vinuri oferim ?i serviciile aferente. Vorbim despre o zon? exclusivist?, rarefiat?, dar foarte bun? la plat?… Desigur, cu o condi?ie: pe l?ng? selec?ia de vinuri bune ?i somelierul s? fie de excep?ie!??coala de somelieri merge ?nainte– Am zis c? era ultima ?ntrebare, dar mai am una: c?nd se reiau cursurile tale, c?t vor costa ?i cui se vor adresa, ai o list? de a?teptare sau o propunere pe care vrei s-o faci cunoscut? aici?Da, bun? ?ntrebare! ?i eu m? ?ntreb zilnic… ?n principiu, ?ncep c?nd spun autorit??ile. Se merit? s? detail?m pu?in! Formarea profesional? pe care o prestez eu ?i anume Specializare Somelier, este autorizat? prin Autoritatea Na?ional? de Certific?ri. ?n vederea autoriz?rii, pentru acordul ini?ial ai nevoie de aprobarea Ministerului Turismului (ca idee acum nu avem acest minister, este de fapt Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri – Turism). Dup? care, fiind vorba de formare profesional?, ministerul care ne guverneaz? de facto este cel al Muncii ?i Justi?iei Sociale. Pe certificatele pe care le eliberez somelierilor (cei care au trecut examenul final) este trecut si Ministerul Educa?iei ?i Cercet?rii pentru c? sunt ?ncadrat la alte forme de ?nv???m?nt.??i atunci, ?mi pun fireasca ?ntrebare: ce autoritate ?mi traseaz? directivele ?n vederea deschiderii ?n siguran?? a cursurilor? R?spunsul corect este Ministerul Muncii si Justi?iei Sociale – dar dac? acest Minister vrea s? ?tie mai ?nt?i de la Turism c?nd se deschide Horeca, sau de la ?nv???m?nt c?nd ?ncep ?colile?!?Concret, am un un curs ?nceput pe 9 martie, pe care l-am suspendat, de?i aveam un set de m?suri luate, ?nainte de ordonan?ele militare. Am convenit ?mpreun? cu to?i cursan?ii c? este de bun sim? s? st?m acas?, pentru protec?ia noastr?. ?i asta ?nainte ca autorit??ile s? ne impun? regulile actuale. Vom continua imediat ce se poate! Mai am o grup? ?n a?teptare la Bra?ov ?i alta la Pite?ti.Costul cursului este, ?n prezent, de 2.200 lei. Sper ca viitorul s? sune bine!?* * *Cultura de bame aclimatizat? cu succes ?i ?n ?ara noastr? 19 mai 2020?Cotidianul Agricol? Bamele, o specie preten?ioas? la c?ldur?, sunt originare din Asia Mic? ?i din India, Birmania. ?n prezent la noi ?n ?ar? se cultiv? pe suprafe?e mici ?n partea de sud, pentru consumul fructelor tinere care se ?ntrebuin?eaz? la prepararea unor m?nc?ruri sau se folosesc ?n industria conservelor. Fructele con?in 1,6% proteine, 0,2% lipide, 7,4% glucide. Capsulele verzi con?in protide, gr?simi, glucide, s?ruri minerale ?i vitaminele A, B, C. Temperatura minim? de germinare a semin?elor este de 15°C, iar cea optim? de 28-35°C. Plantele ??i ?nceteaz? cre?terea dac? temperaturile scad sub 10°C. Sunt plante preten?ioase la lumin?, nu suport? umbrirea. Umiditatea atmosferic? ?i cea din sol trebuie s? fie ridicate pentru reu?ita culturii. Sistemul radicular profund confer? o oarecare rezisten?? la secet?.Preg?tirea terenului, ?n vederea ?nfiin??rii culturii, se face din toamn? prin nivelare, fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-500 kg/ha superfosfat, 100 kg/ha sare potasic? ?i ar?tur? ad?nc? la 28-30 cm. Prim?vara se fertilizeaz? cu azotat de amoniu, se m?run?e?te solul ?i se erbicideaz? ?nainte sau imediat dup? sem?nat.Sem?natul se face ?n a doua jum?tate a lunii mai. Se poate sem?na pe teren modelat sau nemodelat c?te dou? r?nduri pe brazd? la 70 cm ?ntre r?nduri pe terenul modelat ?i la 80 cm ?ntre r?nduri pe terenul nemodelat; ?ntre plante pe r?nd distan?a va fi de 20 cm. Se utilizeaz? o cantitate de 30-40 kg de s?m?n?? la hectar.Lucr?rile de ?ngrijire constau ?n r?ritul culturii pe suprafe?e mici, pra?ile mecanice ?i manuale pentru combaterea buruienilor ?i af?nare, fertilizare fazial? ?i tratamentul ?mpotriva bolilor ?i d?un?torilor. Irigarea se realizeaz? ?n momentele critice prin aplicarea a 4-5 ud?ri cu norme de 300-350 m3/ha.Recoltarea ?ncepe ?n a doua decad? a lunii iulie p?n? ?n luna septembrie. Recoltarea capsulelor se face la anumite dimensiuni ?n func?ie de destina?ia produc?iei. Produc?iile sunt de aproximativ 8 t/ha. * * *P?ettinger continu? planurile de extindere – construie?te a patra unitate de produc?ie 19 mai 2020?Cotidianul Agricol? La 30 aprilie 2020, a avut loc ceremonia de ?ncepere a construc?iei pentru o nou? fabric? ?n St. Georgen (Austria), la doar 5 km de sediul companiei din Grieskirchen. ?n prezen?a celor doi proprietari – Heinz ?i Klaus P?ttinger – echipa de management a dat startul oficial de ?ncepere a construc?iei.?n ciuda situa?iei provocatoare ?n care ne afl?m, P?ettinger continu? planurile ambi?ioase de extindere, iar noua fabric? urmeaz? s? se deschid? peste aproximativ 12 luni. Urmeaz? a se deschide o unitate de produc?ie de 6.300mp unde se vor asambla presele de balo?i rotunzi Impress ?i ma?inile de ?ntors f?nul cu rotor TOP 4. Investi?ia total? va fi de 25 de milioane de euro ?i prima faz? a planului de dezvoltare urmeaz? s? fie pus? ?n func?iune p?n? cel t?rziu la ?nceputul verii 2021.Cu o poveste de succes de aproape 150 de ani, istoria produc?torului de utilaje agricole din Grieskirchen arat? modul ?n care succesul poate fi cultivat: cu aproape 2.000 de angaja?i dedica?i la nivel mondial, cu o gam? de produse inovatoare ?i cu un spirit antreprenorial vizionar. Noua fabric? va completa cu succes unit??ile de produc?ie actuale: sediul central din Grieskirchen (Austria) care produce acum greblele ?i cositorile, fabrica din Bernburg (Germania) unde se produc sem?n?torile ?i fabrica din Vodnany (Cehia) unde se produce utilajele de prelucrare a solului (pluguri, grape cu discuri, cultivatoare).Extinderea planificat? pentru anul acesta a devenit necesar?, av?nd ?n vedere succesul mondial ob?inut prin interna?ionalizarea continu? a utilajelor agricole Poettinger. Pe de o parte, cre?terea unit??ilor v?ndute a dus la blocaje pe linia de produc?ie, pe de alt? parte, cererea din ce ?n ce mai mare pentru utilajele agricole Poettinger au dus la luarea deciziei de extindere a unit??ilor de produc?ie. Extinderea unit??i de produc?ie de la sediul central nu a fost posibil? din cauza lipsei de spa?iu. Nici ?nchirierea spa?iului pentru o linie de asamblare ?n afara fabrici din Grieskirchen nu a fost suficient?. Singura solu?ie pentru extinderea capacit??ii de produc?ie a fost g?sirea unei loca?ii ?n aproprierea sediului central cu posibilit??i de extindere suplimentare.Prin punerea pietrei de temelie pentru noua fabric?, P?ttinger ?ncepe cel de-al treilea proiect de extindere ?n ?ara sa natal? din Austria. Celelalte dou? proiecte de dezvoltare au fost extinderea fabricii din Grieskirchen ?i construirea noului centru de logistic? a pieselor de schimb din Taufkirchen. Noua fabric? modern? va fi construit? ?n zona industrial? a localit??i St. Georgen, amestec?ndu-se armonios cu peisajul. ?n construc?ia noii unit??i de produc?ie, o mare importan?? este acordat? arhitecturii ecologice cu acoperi?uri verzi, spa?ii verzi generoase ?i lemn ca material de construc?ie. ??n noua fabric?, vom promova ?n totalitate inginerie agricol? vie. O aten?ie deosebit? va fi acordat? men?inerii calit??ii ridicate a produsului pentru a ob?ine cele mai bune rezultate ale muncii, un mediu de lucru ergonomic pentru angaja?i ?i o cl?dire ecologic?. Investi?ia de 25 de milioane euro ?n prima etap? a construc?iei reprezint? o etap? planificat? cu grij? pe drumul c?tre un succes suplimentar pentru P?ttinger ?, spune Gregor Dietachmayr (Pre?edintele Comitetului Executiv). Echipa de management canalizeaz? activit??ile companiei c?tre o cre?tere economic? s?n?toas?, extinderea competen?ei sale ca specialist ?n utilaje destinate p??unilor ?i f?ne?elor ?i crearea de locuri de munc? atractive. ?Pia?a define?te progresul fazelor de extindere”, explic? J?rg Lechner, directorul responsabil pentru acest proiect de construc?ie. ?Am planificat ca aceste investi?ii s? fie eficiente din punct de vedere al costurilor, urm?rind ?n acela?i timp trendul pie?ei”. Pentru moment va fi construit? o linie de asamblare de 6.300 mp pe loca?ia de 17 hectare. Planurile de extindere flexibil? continu? sunt deja ?n vigoare.Cel mai recent produs din familia de produse P?ettinger este pres? de balo?i rotunzi Impress. Noua sa cas? va fi la fabrica din St. Georgen, ?mpreun? cu greblele mari cu 4 rotori. Fazele de extindere ulterioare vor include o linie de asamblare pentru cele mai mari utilaje destinate paji?tilor ?i f?ne?elor.Num?rul angaja?ilor necesari la noua fabric? va cre?te ?n mod natural pe m?sur? ce se dezvolt? fiecare faz? de extindere. O mare parte va consta dintr-o echip? cu experien??, care are expertiza de a asambla aceste utilaje agricole la cele mai ?nalte standarde de calitate.Sursa: nhr.ro* * *Amestecurile verzi, o solu?ie pentru o agricultur? durabil?19 mai 2020?Cotidianul Agricol? Covorul verde sau amestecurile pentru ?nverzire au marele avantaj c? pot fi ?nfiin?ate ?n cadrul fermei pe solurile unde avem probleme cu b?ltiri sau unde avem un grad de fertilitate mai slab. Culturile verzi controleaz? foarte bine buruienile ?i ?mbun?t??esc solul cu elemente nutritive. Aceste plante pot fi sem?nate dup? sau ?naintea culturilor principale, ?n cadrul rota?iei culturilor.Unul dintre motivele pentru care fermierii folosesc culturi verzi ?n cadrul rota?iei este de a men?ine solulul acoperit pe o perioad? c?t mai mare de timp ?i pentru a ?mbun?t??i calit??ile acestuia. Printre principalele avantaje ale culturilor verzi putem aminti:CRE?TEREA FERTILIT??II SOLULUI ? ?mbun?t??irea structurii ?i texturii solului; ? contribuie la re?inerea unei cantit??i mai mari de ap? ?n sol; ? ajut? la cre?terea de materie organic? din sol; ? scoate ?i retine ?ngr???mintele minerale din sol ?i le ?ntoarce prin masa vegetativ? la nivelul solului.PROTEJEAZ? SOLUL ?MPOTRIV? EROZIUNII ?I LEVIG?RII ? reduce num?rul de buruieni ?i stopeaz? dezvoltarea acestora; ? asigur? o acoperire continu? a solului; ? aceste amestecuri re?in z?pad? pe timpul iernii ?i ?nmagazineaz? ?n sol umiditatea respectiv?; ? evita levigarea substan?elor ?n profunzime.PROTEC?IA BIOLOGIC? ? combaterea nematozilor din sol; ? determin? cre?terea num?rului de organisme vii utile c?mpului, de exemplu ramele; ? cre?te con?inutul de humus al solului; ? scade necesarul de ?ngr???minte chimice; ? ofer? habitat pentru fauna util?. Compania?Saaten-Union?de?ine o tradi?ie de mai multe decenii ?n domeniul amelior?rii plantelor destinate culturilor agricole, dar ?i ?n segmentul amestecurilor de plante pentru culturile verzi. ?i ?n campania 2020 propunem pentru comercializare 3 amestecuri de semin?e deja consacrate: Viterra AVIC, Viterra MP, Viterra MR, iar ca ?i noutate v? propunem alte 4 amestecuri: Viterra TOPGR?N, Viterra Trio Plus, Viterra Vital Eco ?i Viterra Rapid.Viterra MP?(mu?tar 71% + facelia 29%):datorit? plantelor din amestec cu toleran?? ridicat? la secet?, acest amestec poate fi sem?nat ?i ?n condi?ii mai dificile de cultur?;facelia, ca ?i component? a amestecului, poate constitui ?n timpul ?nfloritului o atrac?ie pentru albine, fiind o plant? melifer?;sem?natul amestecului se realizeaz? foarte u?or, iar ?i dup? r?s?rire acoper? foarte bine solul;datorit? cantit??ii mari de materie organic? r?mas? ?n sol, se favorizeaz? activitatea din sol; facelia mobilizeaz? foarte bine fosforul organic ?n sol;norma de s?m?n?? de amestec recomandat?: 15 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXViterra MR?(mu?tar 58% + rapi?? de prim?var? 42%):amestecul relativ egal dintre cele dou? componente asigur? o acoperire rapid? a solului, astfel ?nc?t buruienile sunt suprimate cu succes;?n perioada de la sem?nat ?i p?n? la intrarea ?n iarn? plantele pot ajunge p?n? la ?n?l?imea de 70-100 cm, ceea ce determin? re?inerea apei ?n sol ?i extragerea elementelor nutritive din ad?ncime c?tre masa vegetativ?; aceste elemente nutritive se re?ntorc ?n sol prin materia organic?;asigur? conservarea eficient? a nutrien?ilor solului ?n timpul iernii;norma de s?m?n?? recomandat?: 15 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXViterra AVIC?(ov?z 21 kg + m?z?riche 9 kg):cultur? verde liber? de crucifere, care este favorabil? pentru cazul ?n care avem rota?ie cu crucifere;este posibil? producerea de biomas? ?n toamn? pentru c? este un amestec care con?ine dou? componente robuste ?i care las? o cantitate mare de biomas? pe sol;se poate distruge cu u?urin??;amestecul poate fi folosit ca ?i cultura a doua, av?nd posibilitatea de sem?nat din iunie p?n? ?n august;norma de sem?nat: 30 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXXXXXViterra TOPGR?N?(60% secar? + 40% rapi?? furajer?):speciile care intr? ?n compozi?ia acestui amestec acoper? solul foarte repede ?i ?i asigur? o protec?ie foarte bun? pe timpul iernii;cantit??i excep?ionale de materie verde ?i organic? ?mbun?t??esc calit??ile solului;ofer? mulcire durabil? ?i eficient?, protej?nd astfel ?mpotriva eroziunii ?i permite reten?ia maxim? de azot pe tot parcursul iernii;datorit? faptului c? r?d?cinile plantelor componente ale acestui amestec p?trund foarte bine ?n structura solului, ulterior ajut? la ?nr?d?cinarea mai profund? a plantelor postmerg?toare;buruienile sunt suprimate cu succes datorit? combina?iei dintre secar? ?i rapi?a furajer?;norma de sem?nat: 20-25 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXXXXXViterra Trio Plus?(50% facelia + 36% trifoi + 14% hri?c?):amestecul asigura acoperirea rapid? ?i cea mai eficient? a solului, propor?ia corespunz?toare de trifoi genereaz? azot, materia organic? este u?or degradabil? de microorganismele solului;asigur? o mul?ime de materii organice care hr?nesc via?a solului ?i converv? foarte bine azotul ?n timpul iernii;facelia mobilizeaz? foarte bine fosforul organic ?n sol;norma de sem?nat: 15-25 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXXXViterra RAPID?(49% Avena strigosa + 51% facelia):acest amestec este potrivit pentru rota?iile de crucifere, florile de la facelia favoriz?nd insectele benefice precum albinele;datorit? cre?terii sale intense, asigur? acoperirea rapid? a solului ?i presiunea eficient? a buruienilor;dou? componente robuste (ov?z negru ?i facelia) care au o mare toleran?? la secet?, astfel acest amestec poate fi cultivat cu succes ?n toate zonele;facelia mobilizeaz? azotul organic din sol ?i ?l face disponibil pentru cultura postmerg?toare (?n special porumb), capteaz? ?i re?ine nutrien?i importan?i ?n zona de r?d?cin?;datorit? componentelor tolerante la secet? din cadrul amestecului, acesta poate fi cultivat cu succes ?n toate zonele din ?ar?;norma de sem?nat recomandat?: 15-20 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXXXViterra Vital Eco?(85% mu?tar alb, 15% ridiche de ulei):amestecul are o toleran?? excelent? la secet? ?i asigur? o acoperire rapid? a solului;combina?ia de plante din acest amestec prezint? avantajul de a p?trunde ?n sol ?i a facilita absorb?ia apei din sol;materiile organize care rezult? ajut? la convec?ia eficient? a azotului ?n timpul iernii;mu?tarul ?i ridichea de ulei sunt excelente pentru ?mbun?t??irea efectelor benefice; p?n? la 160 plante/m? pot asigura o protec?ie activ? ?mpotriva nematozilor;Norma de sem?nat recomandat?: 15-25 kg/ha.Rota?ia culturilorPorumbCerealeRapi??Floarea soareluiXXXXXXXXLegenda:?XXX: foarte favorabil;?XX: favorabil;?X: pretabil.Aceste amestecuri vin ?n sprijinul fermierilor ?n cadrul programului de culturi secundare cu scopul de a ?mbun?t??i ?nsu?irile at?t fizice, c?t ?i biologice ale soulurilor. Semin?ele plantelor care particip? la aceste amestecuri sunt de o calitate excep?ional? ?i sunt ambalate ?n propor?iile stabilite ?n cadrul fiec?rui amestec ?n parte.* * *Hornbach: Rom?nii au cump?rat mai multe produse de gr?din?rit ?n timpul pandemiei Posted by:?Oana Racheleanu? Retailerul german de materiale de construc?ii ?i gr?din?rit Hornbach Rom?nia a observat, ?n timpul pandemiei, o cerere mai mare dec?t de obicei pentru produse destinate amenaj?rii gr?dinilor ?i a balcoanelor. Cererea tot mai mare, at?t ?n magazinele fizice, c?t ?i ?n cel online, pentru produse destinate amenaj?rii gr?dinilor ?i a balcoanelor se explic? prin vremea cald? ?i izolarea for?at? la domiciliu, a transmis retailerul ?ntr-un comunicat.??n contextul pandemiei de Coronavirus, distan?area social? ?i petrecerea timpului acas? aduc cu sine, totu?i, ?i avantajul c? avem mai mult timp pentru mici proiecte pe care le realizam cu greu ?nainte. Astfel, amenajarea spa?iilor exterioare, fie c? este vorba de gr?din? sau balcon, ocup? un loc important ?n proiectele de bricolaj ale rom?nilor ?n aceast? perioad?. De altfel, am observat o cre?tere a cererii pentru produse destinate zonelor din afara casei”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, Directorul General al Hornbach Rom?nia.Potrivit afirma?iilor sale,?amenajarea gr?dinilor ?i a balcoanelor trebuie s? aib? la baz? o?serie de reguli?clare, la fel ca ?i ?n cazul decor?rii realizate la interior. Astfel, ?n func?ie de m?rimea spa?iului, de bugetul alocat ?i de preferin?ele clien?ilor, este important s? fie alese cu grij? plantele, obiectele de decor ?i mobilier, dar ?i sistemele de iluminat.?n timp ce un balcon mare este, de fapt, o gr?din? la ?n?l?ime, unul de mici dimensiuni trebuie organizat astfel ?nc?t s? ofere libertate de mi?care. Este important de ?inut cont ?i de c?t de solid este balconul ?i ce greutate a ghivecelor poate suporta. Speciali?tii Hornbach recomand?, pentru balcon, jardiniere din lut sau plastic reciclat ?i, cel mai important, folosirea de p?m?nt de flori de calitate pentru a asigura cre?terea s?n?toas? a plantelor.?n acela?i timp, un spa?iu exterior, indiferent de dimensiunea sa, poate fi folosit cu succes pentru activit??i de gr?din?rit,?cum ar fi plantarea arbu?tilor, a pomilor fructiferi, a legumelor ?i a plantelor decorative.?De?i uneori pare greu de imaginat, pentru a gr?din?ri nu ai nevoie, ?ntotdeauna, de un spa?iu generos. Dac? ?ntr-o gr?din? de mari dimensiuni po?i cultiva pomi fructiferi, legume diverse – ?n sere sau zone special amenajate -,??ntr-un balcon po?i avea ghivece cu?plante aromatice?variate, u?or de plantat ?i ?ngrijit, dar ?i foarte apreciate de pasiona?ii de buc?t?rie”, subliniaz? Mugurel-Horia Rusu.* * *Muzeul Satului se redeschide miercuri. Grupuri de maximum cinci persoane; vizita, limitat? la dou? ore 19.05.2020 Muzeul Satului din Bucure?ti se redeschide miercuri diminea??, la ora 10.00, ?ns? intrarea va fi supus? unor reguli stricte: grupuri de vizitatori limitate la cinci persoane, iar vizita va dura maximum dou? ore. Muzeul Satului ?Dimitrie Gusti” a transmis mar?i regulile care vor trebui respectate pentru vizitarea muzeului ?n arr liber. Obligativitatea purt?rii m??tii (medical?/nonmedical?), cu acoperirea gurii ?i nasului;Respectarea distan?ei de minimum 1,5 m ?ntre persoane;Limitarea grupurilor de vizitatori la 5 persoane;Limitarea vizitei la un interval de timp de 2 ore;Interzicerea accesului ?n muzeu a persoanelor care prezint? simptome de infec?ie respiratorie (tuse, str?nut, rinoree);Interzicerea accesului ?n muzeu a persoanelor care prezint? o temperatur? peste 37,3 grade C sau care refuz? s? le fie verificat? temperatura.Muzeul a preg?tit o serie de m?suri pentru prevenirea COVID-19, astfel ?nc?t vizitatorii s? fie ?n siguran??:Intrarea ?n muzeu se va face prin ?os. Kiseleff, nr. 28, iar ie?irea prin ?os. Kiseleff nr. 30 ?i poarta "Miori?a" (Parcul "Regele Mihai I" - Debarcader);Au fost montate panouri informative cu normele sanitare (purtat m??ti, m?nu?i etc.) ?i de distan?are social? recomandate de Institutul Na?ional de S?n?tate Public? ?n lupta ?mpotriva coronavirusului.Programul de vizitare va fi ?ntre orele 10,00 - 18,30, de luni p?n? duminic?.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download