Cercetare Memorialul Revolutiei 1989



Mi?carea studen?easc? din Timi?oara – 30 octombrie 1956Partea a III-aThis study puts down a thoroughgoing analysis of the student movement which took place in Timi?oara on October 30th 1956. The study gathers up the most important aspects of this major event for the anticommunist struggle led by the Romanian people. The students from Timi?oara proved to the communist authorities that the political regime that had been set up in Romania was not in fact accepted by the Romanian intellectuals. The student movement enjoyed the participation of a significant number of students attending the higher education institutions from Timi?oara University Centre. The students drew up a memorandum which highlighted the economic, political and social complaints; in fact, this memorandum was the main document of the student movement. The students demanded the withdrawal of the Soviet military forces from Romania, the freedom of the press and the freedom of expression, wiping out of the cult of personality, academic autonomy, elimination of contributions and reduction of taxes as well as reliable and efficient measures and actions designed to meet the population’s needs. The students challenged both the Romanian political and economic conditions as well as the decisions made by the communist regime. However, the student movement from 1956 led to the expulsion of a large number of students attending those manifestations. Key words: communism, 1956, student movement, Timi?oara, memorandum.Contextul mi?c?rii studen?e?tiCongresul al XX-lea al P.C.U.S. din 14-25 februarie 1956 milita pentru coexisten?a pa?nic? ?i pluralitatea c?ilor de dezvoltare socialist?. Nu era vorba de o renun?are la ??rile satelit, deoarece acestea ?i aduceau mari avantaje, era doar o relativ? liberalizare. Aceast? destalinizare a fost receptat? diferit ?n ??rile din lag?rul socialist, astfel c? ?n 1956 s-au declan?at adev?rate seisme revolu?ionare ?n Polonia ?i Ungaria, datorit? existen?ei unor curente politice reformatoare. Polonia a reu?it s? se ?ncadreze noului sistem propus de Kremlin, dorind s? evite o interven?ie militar? a sovieticilor, ?n timp ce ?n Ungaria se declan?eaz? o revolu?ie ce este ?nfr?nt? prin interven?ia direct? a trupelor sovietice care sta?ionau pe teritoriul ??rii, fiind suplimentate cu trupe aduse din Uniunea Sovietic?, precum ?i din alte state membre ale Tratatului de la Var?ovia, inclusiv Rom?nia. ?n Rom?nia, ideea destaliniz?rii a prins contur. Studen?ii reprezentau un pericol pentru regimul comunist. ?nc? din prim?vara-vara anului 1956, ?n mediile studen?e?ti au ap?rut semne de nemul?umire fa?? de regim, nemul?umiri exprimate fie deschis, ?n ?edin?e U.T.M., fie pe c?i ocolitoare, ?n discu?ii pe holurile facult??ilor sau ?n camerele de c?min. Conducerea de la Bucure?ti a fost preocupat? de adoptarea unor m?suri ?n vederea supravegherii ?nv???m?ntului universitar. Studen?ilor li s-au promis: condi?ii mai bune, acces preferen?ial la manifest?ri sportive ?i culturale, extinderea bazei materiale (c?mine, cantine, baze sportive, case de cultur?, tabere studen?e?ti).?ncep?nd cu luna septembrie a anului 1956, s-au desf??urat mai multe adun?ri ?n facult??i, ?n care studen?ii ?i-au exprimat ?n mod deschis nemul?umirile. Ei au adus ?n discu?ie probleme nedezb?tute p?n? atunci – rela?iile dintre U.R.S.S. ?i Rom?nia, necesitatea prezen?ei trupelor sovietice ?n Rom?nia, colectivizarea for?at? a agriculturii, situa?ia grea a studen?ilor, falsitatea afi?at? de conduc?tori ?i de presa oficial? ?n contradic?ie cu realitatea – care erau ?i revendic?rile sus?inute de unguri ?i polonezi. Studen?ii erau nemul?umi?i ?i de sistemul de acordare a burselor, de politizarea excesiv? a programei de ?nv???m?nt, de birocratizarea structurilor U.T.M. Nemul?umirile studen?ilor s-au acutizat pe fondul solidariz?rii cu studen?ii polonezi ?i unguri, dup? ascultarea unor ?tiri la posturile de radio str?ine privind cursul evenimentelor din ??rile vecine.Prezentarea general? a anului 1956-1957 ?n Rom?niaDeclan?area Revolu?iei din Ungaria ?n 23 octombrie 1956 a provocat o dinamizare a mediilor studen?e?ti. La Cluj, studen?ii erau nemul?umi?i de supra?nc?rcarea programului de studii, de prezen?a obligatorie la cursuri, de criteriile ?i modul de acordare a burselor studen?e?ti, cer?nd, ?n acela?i timp, autonomie universitar?. Participan?ii au decis convocarea unei mari adun?ri studen?e?ti, care ar fi trebuit s? aib? loc pe un stadion din ora?, moment ?n care s-ar fi prezentat ?i un program de revendic?ri. Ini?iativa a r?mas ?ns? f?r? rezolvare, pentru c? ini?iatorii acestui protest au fost aresta?i de Securitate chiar a doua zi. ?n 24 octombrie mai mul?i studen?i din anul al V-lea de la Facultatea de Filologie din Bucure?ti au fost ?i ei aresta?i dup? ce au purtat mai multe discu?ii despre situa?ia din Ungaria, iar doi dintre ei au depus la sediul ziarului ?Sc?nteia Tineretului” un text pentru a fi publicat, ?n care era criticat? conducerea de partid. La Timi?oara, ?n ziua de 26 octombrie, toate cadrele universitare au fost chemate la un instructaj, la care s-a hot?r?t ca, a doua zi, s? se organizeze ?edin?e pe grupe mici de studen?i, pentru a se studia mai bine starea de spirit ?i a se comunica ?adev?rul” despre situa?ia din Ungaria sub formula: ??n zilele anterioare, ?n ?ara vecin? ?i prieten? au avut loc o serie de tulbur?ri, provocate de delicven?i, huligani ?i fo?ti de?inu?i de drept comun, care, ?ncuraja?i de propaganda du?m?noas? a posturilor de radio str?ine, s-au dedat la furturi, sp?rg?nd vitrine ?i incendiind unele obiective. ?mpotriva lor s-a ridicat poporul str?ns unit ?n jurul partidului ?i al organelor de ordine, care au restabilit situa?ia.”?n 27 octombrie, la Timi?oara, un grup de studen?i de la Politehnic? a avut ini?iativa organiz?rii unei mari adun?ri, la care s? participe studen?i de la toate facult??ile din ora?. ?n 30 octombrie cantina Institutului Politehnic era arhiplin?. Anun?at? ?n ultimul moment, conducerea institutului a participat la ?edin??, al?turi de doi lideri de partid veni?i de la Bucure?ti, Petre Lupu ?i Ilie Verde?. Tinerii au abordat subiecte ca: prezen?a trupelor sovietice ?n Rom?nia, colectivizarea for?at? a agriculturii, folosirea la construirea Canalului Dun?re-Marea Neagr? a de?inu?ilor politici, nivelul sc?zut de trai al ?ntregii popula?ii ?i ?i-au exprimat f??i? sentimentele antisovietice.Memoriul acestora a luat ?n discu?ie nu numai probleme de ordin studen?esc, ci a f?cut trimiteri la situa?ia general? din ?ar?. Printre dolean?ele studen?ilor se num?rau: lichidarea definitiv? a cultului personalit??ii, desfiin?area sistemului de norme din economie, reducerea cotelor ?i impozitelor din agricultur?, m?rirea salariilor tuturor categoriilor de salaria?i, rela?ii bazate pe principiul egalit??ii cu toate statele, retragerea imediat? a trupelor sovietice, ?ncheierea de conven?ii economice cu toate statele, inclusiv cele capitaliste, libertatea presei ?i a cuv?ntului, schimbarea criteriilor de acordare a burselor, pentru ca un num?r mare de studen?i s? beneficieze de ele, eliminarea limbii ruse ca limb? obligatorie de studiu, a marxismului ?i a economiei politice din programa universitar?. Studen?ii au avertizat c? neprimirea unui r?spuns din partea autorit??ilor ?n termen de 3 zile va duce la declan?area unei greve generale, cer?nd, totodat?, s? nu fie luat? nicio m?sur? represiv? ?mpotriva celor care au participat la adunare. S-a constituit un comitet studen?esc, format din reprezentan?i ai tuturor facult??ilor, care a fost ?mputernicit s? prezinte, a doua zi, autorit??ilor locale ?i presei programul de revendic?ri.Oficialit??ile prezente le-au promis studen?ilor c? vor transmite la Bucure?ti toate cerin?ele lor ?i c? le vor da un r?spuns, dar, ?n momentul ?ncheierii adun?rii, participan?ii au fost re?inu?i de c?tre for?ele militare, care ?nconjuraser?, ?ntre timp, campusul. Colonelul Negrea, ?eful Securit??ii regiunii Banat, a decretat: ?Din acest moment, nimeni nu mai are voie nici s? ?ntrebe, nici s? vorbeasc? nimic”. A continuat ?V? preg?ti?i cu to?ii de un drum lung! Ve?i fi ?mbarca?i ?n camioane militare. S? nu ?ndr?zni?i s? fugi?i sau s? s?ri?i din camioane, c?ci solda?ii au ordin s? trag? ?i vor trage ca ?n c?ini”. ?Fiecare cum se g?se?te, a?a va pleca”. Studen?ii au fost transporta?i la o unitate militar? de l?ng? Timi?oara, la Becicherecul Mic. Aici au fost ?ncarcera?i pentru c?teva zile. Aproximativ 900 dintre cei 2000 de studen?i aresta?i au fost supu?i anchetelor Securit??ii. Organele represive au trecut la o triere a studen?ilor pentru depistarea celor care se eviden?iaser? ?n timpul discu?iilor, restul fiind elibera?i dup? c?teva zile. Liderii protestului au fost du?i direct la sediul Securit??ii din Timi?oara ?i supu?i anchetelor. Chiar ?n timpul desf??ur?rii adun?rii de la Timi?oara, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. s-a ?ntrunit ?n regim de urgen??, lu?nd decizia arest?rii studen?ilor protestatari timi?oreni. Membrii Biroului Politic au ?nfiin?at ?i un organism de criz?, Comandamentul General, ?n alc?tuirea c?ruia intrau Nicolae Ceau?escu, secretar al C.C. al P.M.R, Alexandru Dr?ghici, ministrul Afacerilor Interne ?i membru al Biroului Politic, Leontin S?l?jan, ministrul For?elor Armate, membru al C.C. al P.M.R., sub conducerea lui Emil Bodn?ra?, membru al Biroului Politic. Atribu?iile noului organism erau foarte largi: coordonarea activit??ilor serviciilor de informare ale statului, puterea de decizie pentru reprimarea oric?ror ac?iuni care ar amenin?a ordinea de stat, inclusiv dreptul de a ordona deschiderea focului ?i dreptul de a declara stare excep?ional? ?n orice regiune a ??rii, subordonarea unor institu?ii importante – M.F.A., M.A.I., Procuratura Militar? ?i instan?ele militare de judecat?. Comandamentul putea declara stare excep?ional? ?n anumite regiuni ale ??rii, iar trupele M.F.A. ?i ale Securit??ii erau preg?tite pentru a interveni ?n orice moment, la ordinul comandamentului. Printre atribu?iile comandamentului se specifica, ?n mod explicit, c? putea lua m?suri pentru suspendarea cursurilor ?n institutele de ?nv???m?nt superior.?n 31 octombrie, cursurile tuturor facult??ilor din Timi?oara au fost suspendate. Criza nu s-a ?ncheiat ?ns? dup? arestarea liderilor ?i re?inerea participan?ilor la adunarea studen?easc?. ?n zilele urm?toare, tulbur?rile din mediile studen?e?ti au continuat. Pentru a li se permite revenirea la cursuri, studen?ilor li s-a impus semnarea unor desolidariz?ri de adunarea din 30 octombrie. Zeci de studen?i au fost exmatricula?i ?n lunile urm?toare, fiind acuza?i de ?abateri grave de la disciplin?”, de ?atitudine du?m?noas?”, de ?participare la ac?iunea studen?ilor de la Politehnic?”. Din cei circa 2000 de studen?i re?inu?i ?n acele zile la Timi?oara, doar la 30 li s-a ?ntocmit dosar penal. Studen?ii au fost adu?i ?n fa?a justi?iei, fiind ?mp?r?i?i ?n dou? loturi.Tribunalul Militar Timi?oara a dat sentin?ele ?n 22 noiembrie ?i 13 decembrie. Rapiditatea cu care s-a trecut la judecarea ?i condamnarea studen?ilor protestatari, precum ?i ?ncadrarea lor la un articol al Codului Penal care nu prevedea pedepse foarte mari, Articolul 327 (instigare public?), ?i nu Articolul 209 (uneltire contra ordinii sociale) arat? c? autorit??ile au dorit o rezolvare imediat? a crizei de la Timi?oara, ?ncerc?nd, ?n acela?i timp, s? evite provocarea unor noi tensiuni ?n mediile studen?e?ti prin pedepsirea mai dur? a protestatarilor.?n 10 noiembrie, Biroul Politic a desemnat un colectiv, format din Ilie Verde?, adjunct al Sec?iei Organe a C.C. al P.M.R., Virgil Florea, adjunct al Sec?iei ?tiin?? ?i Cultur? a C.C. al P.M.R., Nicolae Oniga, adjunct al Sec?iei de Propagand? ?i Agita?ie a C.C. al P.M.R., Nicolae ?ipo?, ministru adjunct al Ministerului ?nv???m?ntului, Aurel Pop, director al Direc?iei ?tiin?elor Sociale din Ministerul ?nv???m?ntului, ?i Ion C?rcei, secretar al C.C. al U.T.M., care a fost trimis la Timi?oara pentru rezolvarea tuturor problemelor de dup? proteste. Grupul a primit atribu?iuni largi, fiind ?mputernicit s? ia toate m?surile organizatorice, politice ?i educative pe care le considera necesare. ?n perioada imediat urm?toare, 16 organiza?ii U.T.M. din facult??ile timi?orene au fost dizolvate, iar constituirea Asocia?iilor Studen?e?ti ?i alegerea liderilor consiliilor, ?n cazul ?n care erau deja constituite, au fost stopate. Abia la ?nceputul anului 1957 se vor alege consiliile asocia?iilor studen?e?ti din Centrul Universitar Timi?oara. Autorit??ile au ?nceput s? acorde o aten?ie deosebit? universit??ilor, astfel c?, ?n raportul prezentat la ?edin?a M.A.I. din decembrie 1957, se anun?a c?, ?n cursul anului 1957, ca urmare direct? a evenimentelor din toamna anului 1956, au fost identificate ?242 de elemente suspecte de activitate du?m?noas?”, fiind arestate 169 de persoane din r?ndul ?elementelor contrarevolu?ionare”. Conform unei alte statistici oficiale, ?n 1957 au fost arestate 852 de persoane acuzate de ?uneltire contra ordinii sociale”, la care se adaug? alte 327 de persoane, c?te fuseser? arestate ?n 1956, 1017 persoane acuzate de ?agita?ie public?” ?i 78 de persoane acuzate de ?r?sp?ndire de manifeste”. ?n acela?i timp, mediile studen?e?ti au fost puse sub o strict? supraveghere. La 12 noiembrie 1956 rectoratele institutelor de ?nv???m?nt superior trimiteau tuturor facult??ilor adrese prin care li se cerea o monitorizare atent? a tinerilor. Printr-o decizie a Ministerului ?nv???m?ntului, decanatele au fost obligate s? afi?eze, pentru a fi aduse la cuno?tin?a studen?ilor, articolele din regulamentul ?nv???m?ntului superior referitoare la frecven?? ?i disciplin?, precum ?i sanc?iunile legate de nerespectarea regulamentului. La consf?tuirea din 13 decembrie 1956 cu prim-secretarii Comitetelor Regionale U.T.M., instructorii C.C. ?i responsabilii publica?iilor ?i ai celorlalte institu?ii coordonate de C.C. al U.T.M., s-a decis ca, p?n? la 1 ianuarie 1957, s? fie organizate adun?ri generale U.T.M., ?n care ?elementele du?m?noase” s? fie puse ?n discu?ie ?i excluse din organiza?ie. Au fost luate m?suri pentru ?pacificarea” masei studen?e?ti. ?nc? de la ?nceputul crizei, ?n luna octombrie, Biroul Politic a decis m?rirea burselor ?i a stabilit noi criterii de acordare a acestora. ?n noiembrie au fost trimise pe teren echipe care s? verifice condi?iile din c?minele ?i cantinele studen?e?ti. Ministerul ?nv???m?ntului a primit o suplimentare de buget de 750.000 de lei pentru repara?iile necesare ?n campusurile studen?e?ti. Administra?ia a fost instruit? s? le asigure studen?ilor cele mai bune condi?ii ?n perioada examenelor (decembrie 1956), iar profesorii au primit instruc?iuni s? fie mai indulgen?i cu studen?ii ?n timpul examenelor.S-au introdus criterii noi de admitere ?n facult??i, revenindu-se la verificarea dosarelor candida?ilor, ?i s-a trecut la ?epurarea” studen?ilor. ?n 13 noiembrie 1956, ?n ?edin?a Biroului Politic, s-a decis ca Ministerul ?nv???m?ntului s? ?ntocmeasc? un program concret de m?suri, care s? duc? la ??mbun?t??irea compozi?iei sociale” a studen?ilor, ceea ce ?nsemna, de fapt, reactivarea ?dosarului”, pe baza c?ruia se putea intra la facultate la ?nceputul anilor ’50, cont?nd apartenen?a politic? ?i originea social? a candidatului. Exmatricul?rile din facult??i au ?nceput imediat. Primii viza?i au fost fo?tii de?inu?i politici, c?rora li se permisese, ?n anii 1955-1956, revenirea ?n facult??i. ?n 19 noiembrie 1956, Ministerul ?nv???m?ntului a trimis o circular? c?tre toate institu?iile de ?nv???m?nt superior, solicit?ndu-le ca, ?n termen de 7 zile, s? trimit? la Direc?ia General? a ?nv???m?ntului Superior o situa?ie a re?nmatricul?rilor din perioada 1955-1956, cer?ndu-se ?n mod expres s? se indice studen?ii care au avut condamn?ri politice.?n 23 noiembrie, la o ?edin?? cu activi?ti ai C.C. al P.M.R., unul dintre participan?i a precizat c? va trebui s? se introduc? din nou rubrica ?n chestionarele studen?ilor: ?ocupa?ia p?rin?ilor” ?nainte de 23 august 1944 ?i, ?n prezent, s? se vad? ai cui fii sunt: de mo?ieri, de chiaburi, de func?ionari sau de muncitori. ?n c?teva luni dup? declan?area acestui val de excluderi ?i exmatricul?ri, c?teva zeci de studen?i fuseser? deja victime ale unor acuze ca: ?fiu de preot”, ?fii de mo?ieri, exploatatori”, ?legionari” sau c? ???i ascunseser? originea social?”.Tonul campaniei de exmatricul?ri a fost dat de Nicolae Ceau?escu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., care, ?ntr-un discurs ?inut la Bucure?ti, ?n 15 noiembrie 1956, recomanda eliminarea urgent? din facult??i a tuturor fo?tilor de?inu?i politic, dar ?i a oric?rui student care avea o atitudine critic? fa?? de regim, pentru a fi un exemplu pentru to?i ceilal?i studen?i. ?n 1957 a fost emis? hot?r?rea 1003/1957 ?pentru ?mbun?t??irea compozi?iei sociale a studen?ilor”. Pe baza acestei hot?r?ri, s-a ?nceput o nou? campanie de exmatricul?ri din facult??i. Multe dintre aceste exmatricul?ri aveau loc ?n cadrul unor ?edin?e U.T.M. sau adun?ri studen?e?ti, transformate ?n adev?rate procese publice de demascare. Fii de preo?i, de fo?ti ofi?eri, de chiaburi, de condamna?i politic, tineri ?mistici”, ?cosmopoli?i”, ??mp?ciuitori?ti”, fo?ti de?inu?i politic, to?i au fost viza?i de noua hot?r?re. Dup? protestele studen?ilor din toamna anului 1956 s-a trecut ?i la o restructurare a U.T.M., liderii partidului consider?nd c? organiza?ia nu ??i f?cuse suficient datoria, contribuind la declan?area crizei. Conducerea U.T.M. a convocat, ?n luna noiembrie, adun?ri cu studen?ii din toate centrele universitare, pentru a fi discutate evenimentele din ultima perioad?. La ?edin?a activului C.C. al U.T.M. din 18 noiembrie 1956, condus? de Virgil Trofin, primul-secretar al U.T.M., discutarea activit??ii organizate ?n r?ndul studen?ilor ?n timpul evenimentelor din Ungaria a fost principalul punct pe ordinea de zi. Liderii U.T.M. s-au v?zut nevoi?i s? recunoasc? c? membrii organiza?iei din facult??i se g?siser? printre protestatari.?n ceea ce prive?te cadrele de conducere a organiza?iilor de baz? ale U.T.M., se recomanda verificarea acestora ?i ?infirmarea” lor ?n cazul ?n care nu corespundeau cerin?elor partidului, chiar dac? erau printre studen?ii cu rezultate bune la ?nv???tur?. S-a dat, astfel, startul unei epur?ri la nivelul nu doar al simplilor membri ai organiza?iei, ci chiar al conducerii U.T.M. Dup? protestele din toamna anului 1956 autorit??ile au monitorizat, cu aten?ie sporit?, mediile studen?e?ti. Securitatea a folosit toate mijloacele – informatori, delatori, filaj – pentru identificarea focarelor ?reac?ionare” ?i eliminarea lor din r?ndul studen?imii. Valul de arest?ri din 1958-1959 – declan?at at?t ca o reac?ie la protestele din 1956, c?t ?i ca o m?sur? preventiv?, ?n contextul retragerii trupelor sovietice – a amintit de teroarea de la ?nceputul anilor 1950. Zeci de studen?i au fost aresta?i, ?n aceast? perioad?, pentru mul?i atitudinea din timpul protestelor din 1956 fiind factor agravant ?n stabilirea pedepsei. Aresta?ilor li se adaug? alte zeci de studen?i exmatricula?i.Desf??urarea evenimentelor ?n Timi?oara – octombrie 1956Evenimentele care au avut loc ?n ??rile aflate sub controlul sovietic, Polonia ?i Ungaria, au produs ?ngrijorare ?n r?ndul elitei politice rom?ne?ti, ceea ce a determinat schimb?ri ?n politica dus? fa?? de Moscova. Agita?ie s-a produs ?i ?n r?ndul societ??ii rom?ne?ti, care a perceput Revolu?ia Maghiar? ?i evenimentele din Polonia ca pe un posibil semnal de schimbare a regimului din Rom?nia. Liderii de la Bucure?ti au fost interesa?i, ?nc? din 23 octombrie, s? cunoasc? ?pulsul” popula?iei, pentru a evita o eventual? criz?. Membrii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom?n au hot?r?t, ?ntr-o ?edin?? din data de 24 octombrie 1956, o serie de m?suri ce trebuiau aplicate pentru men?inerea controlului. S-a trecut la cenzurarea coresponden?ei din ?i c?tre Ungaria, din teama cre?rii unor leg?turi ?ntre centrele anticomuniste, cenzurarea publica?iilor venite din Ungaria, ?nt?rirea pazei la frontiera rom?no-ungar? ?i ?inerea ?n alert? a armatei, neacord?ndu-se permisii ?i concedii militarilor.?n condi?iile ?n care presa oficial? a pus un adev?rat embargou asupra informa?iilor venite dinspre Polonia ?i Ungaria, principala surs? de informare au fost posturile de radio str?ine, ca ?Europa Liber?”, BBC sau, pentru regiunile de grani??, postul de radio Budapesta, care au informat exact ?i detaliat despre desf??urarea evenimentelor. Lipsa ?tirilor oficiale a creat o adev?rat? psihoz? a zvonurilor ?n r?ndul popula?iei. La nivelul societ??ii rom?ne?ti au existat, ?n toamna lui 1956, pu?ine reac?ii de contestare a regimului comunist de la Bucure?ti. Revolu?ia din Ungaria a suscitat interesul rom?nilor, care au ?ncercat s? afle c?t mai multe informa?ii despre ceea ce s-a ?nt?mplat ?n ?ara vecin?. La 15 august 1956 intraser? ?n vigoare dispozi?iile privind desfiin?area obligativit??ii vizelor de intrare ?n Republica Popular? Ungar? ?i, respectiv, ?n Republica Popular? Rom?n?, pentru cet??enii de toate categoriile. Din acel moment, frontiera rom?no-ungar? a fost, pur ?i simplu, asaltat? de zeci de mii de cet??eni maghiari, care veneau ?i vizitau Rom?nia, ?n special Transilvania. Au fost foarte mul?i cet??eni rom?ni care doreau s? c?l?toreasc? prin Ungaria. Cei mai mul?i rom?ni s-au rezumat la a comenta evenimentele din Ungaria ?i a face o compara?ie cu starea de lucruri din Rom?nia, asem?n?toare, ?n mare m?sur?, cu cea din ?ara vecin?. Regimul comunist considera c? influen?a negativ? a evenimentelor desf??urate pe teritoriul Ungariei poate p?trunde ?n ?ar? prin vizitele oficiale, c?t ?i neoficiale, prin trimiterea de materiale literare din Ungaria, precum ?i prin materiale de propagand?. Spaima de a p?trunde agen?i ai ?contrarevolu?iei” ungare ?n Rom?nia, precum ?i al?i ?du?mani”, a dus la suspendarea liberei circula?ii la grani?a cu Ungaria, nimeni nemaiav?nd aprobarea de a pleca ?n ?ara vecin?.Presa rom?neasc? prezenta evenimentele din Ungaria ca fiind ac?iuni contrarevolu?ionare ale delicven?ilor ?i fo?tilor de?inu?i de drept comun care, ?ncuraja?i de propaganda posturilor de radio occidentale, au trecut la jafuri ?i furturi. Denaturarea evenimentelor din ?ara vecin? a fost sus?inut? ?i de o ac?iune propagandistic? prin dou? circulare ale Comitetului Central al P.M.R., transmise comitetelor regionale de partid. Este vorba de circulara num?rul 22 din 24 octombrie ?i circulara num?rul 23 din 27 octombrie 1956. ?n conformitate cu acestea, Biroul Comitetului Regional de Partid trebuia s? stabileasc? m?surile ce trebuiau luate pentru l?murirea evenimentelor din ?ara vecin?. ?n ?edin?ele de aplicare a acestor circulare, se ridic? ?ntreb?ri legate de ceea ce s-a ?nt?mplat ?n Ungaria ?i apar, de asemenea, reac?ii care ar?tau o cunoa?tere clar? a ceea ce se ?nt?mpla, de fapt, iar ?n comunele raionului Timi?oara majoritatea popula?iei era de partea ?contrarevolu?ionarilor” din Ungaria, deoarece situa?ia economic? din ?ar? era grea ?i cotele erau destul de mari. ?n institu?iile de ?nv???m?nt superior, ?edin?ele de explicare a evenimentelor din Ungaria ?n varianta comunist? au determinat apari?ia unor reac?ii.?n 27 octombrie 1956 are loc o ac?iune de prezentare a ?adev?rului” despre Ungaria, v?zut? de autorit??i, ?n urma c?reia studen?ii vor fi organiza?i pe grupe mici, ceea ce le-a dat acestora ocazia s? con?tientizeze teama autorit??ilor fa?? de o posibil? ridicare a lor ?mpotriva sistemului. ?n toamna anului 1956, ?n ceea ce prive?te situa?ia studen?ilor, condi?iile de via?? erau destul de proaste, av?nd ?n vedere faptul c? bursele erau mici. Astfel, de?i ?n 6 octombrie 1956, printr-o hot?r?re guvernamental?, bursele studen?e?ti au fost m?rite, ele nu acopereau necesit??ile acestora. Cu toate c? guvernul a anun?at m?rirea burselor, mul?i dintre studen?i ?i-au pierdut, de fapt, dreptul la burs?, deoarece plafonul de venit al p?rin?ilor a r?mas nemodificat, ?n condi?iile ?n care a avut loc o cre?tere salarial?. Mai mult, studen?ilor nec?mini?ti li se oprea din burs? regia de c?min ?i cantin?, ceea ce ducea la o sc?dere a sumei cuvenite. Studen?ii care nu primeau burs? se confruntau cu o situa?ie material? grea, mul?i veni?i de la sate, iar p?rin?ii, ?n condi?iile ?n care trebuiau s? dea statului cotele la produsele agricole, nu aveau un venit suficient pentru a-?i ?ntre?ine copiii la facultate. Cel care primea burs? trebuia s? fie integralist, un singur examen am?nat, chiar din motive medicale, atr?gea dup? sine pierderea dreptului la burs?. Cantinele ?i c?minele studen?e?ti erau ?ntr-o stare deplorabil?. Num?rul mic de locuri din c?mine f?cea imposibil? rezolvarea tuturor cererilor. Cu ocazia adun?rii, din data de 27 octombrie, din sala 123 a Facult??ii de Mecanic?, la care au participat Sec?ia Energetic? ?i grupele 1 ?i 2 a Sec?iei de Ma?ini termice, studen?ii pun ?ntreb?ri asistentului ?tefan Rosinger, ?ns?rcinat de partid cu explicarea variantei lor cu privire la evenimentele din ?ara vecin?, cu privire la motivul interven?iei sovietice ?n Ungaria, asupra caracterului cererilor studen?ilor maghiari, asupra modului de justificare a prezen?ei armatei sovietice ?n Rom?nia. Studen?ii pun problema scoaterii limbii ruse ca materie obligatorie din programa analitic? ?i problema burselor. Studen?ii Teodor Stanca, Caius Mu?iu, Aurel Baghiu, Nicolae Boldea, Valentin Rusu, Romulus Vl?deanu ?i Nicolae Balaci condamn? interven?ia sovietic? ?n Ungaria, cer desfiin?area cotelor ?i ?mbun?t??irea hranei de la cantin?. Se poate observa foarte clar c? nu avem de a face numai cu revendic?ri strict studen?e?ti, ci ?i cu revendic?ri cu caracter general. Dup? ?ncercarea regimului de a le explica studen?ilor propria versiune cu privire la evenimentele din Ungaria, un grup de studen?i de la Mecanic?, din anul V, respectiv Aurel Baghiu, Teodor Stanca ?i Caius Mu?iu ?ncep preg?tirea unei manifesta?ii de protest. Ace?tia, ?nt?lnindu-se cu c??iva colegi, au ?ncercat s? g?seasc? varianta cea mai potrivit? pentru declan?area manifesta?iei. Caius Mu?iu propune organizarea unei ?ntruniri pentru data de 29 octombrie, dar Teodor Stanca e de p?rere c? timpul e prea scurt pentru a fi anun?a?i to?i studen?ii ?i propune data de 30 octombrie. Teodor Stanca ??i aminte?te c? aveau ?n cap tot felul de variante: fie un mar? la ora 15.00, c?nd ie?eau oamenii de la lucru, fie s? mearg? la unit??ile militare pentru a lua leg?tura cu ofi?erii, ?tiind c? existau nemul?umiri ?n r?ndurile armatei, dar se hot?r??te organizarea unei adun?ri, urm?nd, dup? crearea unei atmosfere tensionate, s? se ias? ?n strad? ?n fa?a Comitetului Regional de Partid. Au dorit ca aceste adun?ri s? aib? loc ?i ?n alte facult??i pentru a se demonstra organelor de stat c? exist? o solidaritate ?n r?ndul studen?ilor, av?nd acelea?i revendic?ri. ?n ziua de 29 octombrie 1956, Mu?iu, Stanca, Baghiu, Nagy, Barth, Ta?c?, precum ?i asistentul Gheorghe Pop au stabilit ca toate ?ntrunirile pe facult??i s? fie convocate pe 30 octombrie, la ora 14.00, iar organiza?ia Uniunii Tineretului Muncitoresc (U.T.M.) s? fie anun?at? cu dou? ore ?nainte de ?nceperea adun?rii. Studentul Teodor Stanca a propus s? fie invitate ?i forurile superioare din Ministerul ?nv???m?ntului, precum ?i conducerea Institutului Politehnic. Versiunea regimului cu privire la aceast? ?nt?lnire este aceea c? o serie de studen?i, sprijini?i de asistentul de la catedra de ?tiin?e sociale, au ?inut o ?edin?? secret? ?i au hot?r?t convocarea unei adun?ri peste capul organelor de partid. Se stabilesc persoanele ce trebuiau s? fac? leg?tura cu celelalte centre universitare ?i sunt c?uta?i oamenii de ?ncredere pentru a face leg?tura cu celelalte facult??i sau cu anumite categorii sociale, precum muncitorii. Dup? cum ??i aminte?te studentul Ioan Muntean, ace?tia erau: Axente ?erbea ?i Valentin Rusu, care merg la Facultatea de Zootehnie ?i Agronomie, Nicolae Balaci la Agronomie, Ion Mihalca ?i Ioan Ilca la Institutul de Medicin?, Heinrich Drobny la Institutul Pedagogic, Caius Mu?iu la Chimie Industrial? ?i Mecanic?, Ladislau Nagy la Facultatea de Construc?ii. Studentul Radu Valentin afirm? c? r?sp?ndirea zvonului c? va avea loc o adunare ?n ziua de 30 octombrie s-a f?cut destul de repede, chiar el a scris pe tabl?: ?Sala 115, ora 14,00”, pentru a-i anun?a pe studen?ii de la Mecanic? din primul an. Organele regimului comunist au v?zut adunarea de la Facultatea de Mecanic? ca un ?ndemn adresat studen?ilor de la celelalte facult??i la ac?iuni antistatale ?i contrarevolu?ionare prin scrierea pe tabl? a unei pretinse adun?ri convocate de ministrul adjunct Coriolan Dr?gulescu, c? la Facultatea de Mecanic? se organizeaz? o conferin?? urmat? de dans, rul?nd filmul ?M?ine se va termina totul”, o adev?rat? provocare pentru regim. La aceast? adunare a studen?ilor ?i-au f?cut apari?ia to?i cei invita?i s? participe: rectorul Institutului Politehnic, Alexandru Rogojan, prodecanul Facult??ii de Mecanic?, Gheorghe Cristodorescu, ?i ministrul adjunct al ?nv???m?ntului, Coriolan Dr?gulescu, aflat la Timi?oara, deoarece i se alocaser? ore la Facultatea de Chimie. Sunt alertate Securitatea ?i for?ele militare ?i este stabilit? leg?tura telefonic? ne?ntrerupt? cu cabinetul prim- secretarului Comitetului Regional de Partid, Martin Isac. Sala 115, unde a ?nceput adunarea, era unul dintre cele mai mari amfiteatre ale Facult??ii de Mecanic?, dar, cu toate acestea, studentul Marian Laz?r, de la Facultatea de Construc?ii, ?i studentul Teodor Stanca ??i amintesc c? sala a devenit ne?nc?p?toare. Tonul discu?iilor a fost deosebit de dur, studen?ii acuz?ndu-i pe conduc?torii statului de dezinformare ?i minciun?, manifest?ndu-?i sentimentele antisovietice prin lozinci de genul: ?Afar? cu ru?ii din ?ar?!”, ?Ne-am s?turat de robie!”, ?Vrem libertate!”, ?Unde este gr?ul nostru?”. Participan?ii au pus autorit??ilor ?ntreb?ri care se refereau la cartelarea p?inii ?ntr-o ?ar? agricol?, la condi?iile de mizerie ?n care tr?iau ??ranii ?i muncitorii, la ce a ?nsemnat, de fapt, canalul Dun?re-Marea Neagr?, unde au murit mii de oameni.Au avut loc huiduieli la adresa partidului ?i guvernului, ?ntre?inute de elemente du?m?noase: studen?i repeten?i, exmatricula?i, cum erau considera?i cei care organizaser? adunarea de c?tre conducerea regional? a partidului.Rectorul Institutului Politehnic, Alexandru Rogojan, s-a adresat studen?ilor pentru a afla motivul ?ntrunirii neaprobate. Teodor Stanca a luat cuv?ntul privitor la starea ??rii ?i la faptul c? Rom?nia era ocupat? de trupele sovietice, de?i trecuser? 11 ani de la r?zboi, economia fiind subjugat? sovieticilor, iar presa lipsit? de obiectivitate. Al?i studen?i au cerut retragerea trupelor sovietice din ?ar?, au pus problema salariz?rii, a comer?ului exterior neechivalent, a sistemului cotelor, ?i s-a cerut ?inerea unui moment de reculegere pentru patrio?ii c?zu?i ?n Ungaria.?n jurul orei 16.00 se hot?r??te ca adunarea s? se continue ?n sala mare a cantinei, ce avea capacitatea de a cuprinde un num?r mare de studen?i. Acum ?i-au f?cut apari?ia mai multe persoane cu func?ii de conducere ?n partid, la nivel local: secretarul Comitetului Regional al U.T.M., Micota, secretarul cu propaganda de la Comitetul Or??enesc, Hertzberger, dar ?i secretarul de partid al Institutului Politehnic, Bunescu, ?i secretarul U.T.M. al Institutului Politehnic, Heller, care au venit ?nso?i?i de Ilie Verde?, membru al C.C. al P.M.R., ?i Petre Lupu, ministru secretar de stat. De la ora 14.00 p?n? la ora 20.00 au luat cuv?ntul 30 de studen?i, adunarea transform?ndu-se ?ntr-un ?prilej de calomnii” la adresa regimului din Rom?nia ?i a Uniunii Sovietice. Oficialit??ile prezente ?i-au dat seama c? nu pot st?p?ni situa?ia ?i au ?nceput s? le dea dreptate studen?ilor ?i s? le fac? promisiuni, cer?nd un r?gaz de trei zile pentru a informa Comitetul Central al P.M.R. La aceast? adunare a ap?rut, la un moment dat, ?i o delega?ie de muncitori trimis? de Comitetul Or??enesc, dar nu au reu?it s? intre ?n sal?. A existat o informare privind faptul c? memoriul studen?ilor, ce urma a fi prezentat ?n data de 30 octombrie, era cunoscut ?n unele ?ntreprinderi, dar Caius Mu?iu consider? c? aceast? posibilitate trebuie exclus?, deoarece pe 29 octombrie seara memoriul nu era ?nc? redactat. Printre studen?ii care au luat cuv?ntul s-au num?rat: Valentin Rusu, anul IV Mecanic?; Alexandru D?r?ban, anul III Mecanic?; Eugen Gavrea, anul II Mecanic?; Cornelia Ionescu, anul II Construc?ii; Remus Sitaru, anul IV Fizic?-Matematic?; Iulian Stanciu, anul IV Chimie; Aurelian P?una ?i Teodor Ciomoco?, anul III Construc?ii. Nemaif?c?nd fa?? situa?iei, autorit??ile s-au retras, iar studen?ii au dorit s? ??i formuleze preten?iile ?ntr-un memoriu ?i s? le trimit? la redac?ia ziarului ?Drapelul Ro?u”. Acest memoriu fusese ?ntocmit de Teodor Stanca ?n diminea?a de 30 octombrie 1956. Memoriul a fost citit de c?tre Aurelian P?una, iar fiecare punct al memoriului este discutat ?i aplaudat de c?tre cei prezen?i. ?n memoriu existau cerin?e cu caracter general: lichidarea definitiv? a cultului personalit??ii; desfiin?area normelor ?n industrie sau revizuirea normelor de lucru care ruineaz? clasa muncitoare; desfiin?area cotelor pentru ??rani, cre?terea salariilor; desfiin?area impozitelor pe salarii; libertatea presei ?i a cuv?ntului; retragerea imediat? a trupelor sovietice sta?ionate pe teritoriul ??rii; ?ncheierea de conven?ii comerciale cu toate statele, inclusiv cu cele capitaliste, care s? fie date publicit??ii cu specificarea condi?iilor ?n care au fost ?ncheiate. Au existat ?i cereri ce-i privea direct pe studen?i: limba rus? s? fie desfiin?at? sau s? devin? facultativ?; marxismul ?i economia politic? s? se studieze numai doi ani; educa?ia fizic? s? fie facultativ?; acordarea de burse studen?ilor ??rani, f?r? a se ?ine cont de starea material?; reducerea pre?ului la cantin? la 150 de lei; autonomie universitar?. Era ?nscris?, de asemenea, cerin?a ca ?mpotriva autorilor memoriului s? nu se ia nicio m?sur? de constr?ngere, dar ?i faptul c?, dac? ?n trei zile nu vor primi r?spuns, vor ?nceta a se mai duce la cursuri. Se hot?r??te ca memoriul s? fie multiplicat ?i dus la Partid, la Ministerul ?nv???m?ntului sau la Comitetul Central al P.M.R., iar un exemplar s? r?m?n? la studen?i. Se formeaz? un comitet din reprezentan?i ai fiec?rei facult??i, ce cuprindea opt studen?i, ini?ial fiind propu?i trei, printre care Aurel Baghiu ?i Heinrich Drobny de la Mecanic?, Octavian Vulpe de la Medicin?, Aurel P?una ?i Teodor Ciomoco? de la Construc?ii, Gheorghe P?curaru de la Zootehnie ?i al?ii. ?ntr-o prim? faz?, s-au hot?r?t s? duc? memoriul Comitetului Regional de Partid, iar Caius Mu?iu propune ca to?i cei prezen?i s? mai a?tepte o or? ?ntoarcerea comitetului studen?esc. Un alt student din anul V de la Mecanic?, Paul Marius, propune s? mearg? la redac?ia ?Drapelului Ro?u” pentru publicarea memoriului sau s?-l publice ?n foaia Politehnicii, dac? aceasta ar trece sub administra?ia studen?ilor. C?nd dezbaterile continuau, unit??ile militare ?i de Securitate au ?nconjurat cu ma?ini ?i cordoane de solda?i zona cantinei ?i a Facult??ii de Mecanic?. Atunci studen?ii au ?nceput s?-i fluiere ?i s?-i huiduie, iar colonelul Negrea, ?eful Securit??ii Regiunii Banat, a cerut s? ias? ?n fa?? cei care vorbiser? ?n timpul adun?rii ?i s-au prezentat 10-12 studen?i. Studen?ii aresta?i sunt du?i la sediul Securit??ii din Timi?oara pentru anchet?, iar ?n noaptea de 30 spre 31 octombrie, ?n c?minele ?i cl?dirile facult??ii, securi?tii ?i mili?ienii efectueaz? perchezi?ii, razii ?i controleaz? cartierele pentru prinderea studen?ilor. S-a creat un comandament general ?i la nivel local, din care f?ceau parte: Alexandru Moghioro?, Martin Isac, prim-secretar al Comitetului Regional, generalul Stan, generalul Dragnea, colonelul Negrea, ?eful Securit??ii Timi?oara, colonelul Breban, colonelul Cristache, locotenent-colonel Tudor, Ioan Beldeanu ?i Petre Simionescu. Are loc izolarea studen?ilor ?n c?mine cu ajutorul for?elor armate, pentru a pre?nt?mpina o eventual? antrenare ?n ac?iuni du?m?noase. ?n ziua de 31 octombrie au fost suspendate cursurile ?n institu?iile de ?nv???m?nt superior, iar de la ora 10.00 grupuri de studen?i s-au adunat ?n fa?a Facult??ii de Agronomie pentru a protesta ?mpotriva arest?rii colegilor, fiind ?ns? ?mpr??tia?i de c?tre Mili?ie. Studen?ii au plecat spre c?minul studentelor, de unde sunt lua?i de for?ele de ordine ?i transporta?i cu camioanele la caz?rmile unit??ii de Gr?niceri de la marginea comunei Becicherecul Mic.Conform scenariului stabilit, Gheorghe P?curaru*, student la Facultatea de Zootehnie, organizeaz?, ?n fa?a Catedralei, ?mpreun? cu al?i studen?i, o demonstra?ie la care au participat peste 1.000 de tineri. Au fost ?nconjura?i de trupele de represiune. S-a tras ?n aer, s-a intrat ?n for?? printre r?ndurile studen?ilor. Au urmat alte sute de arest?ri.La c?minele Facult??ii de Medicin? studen?ii vor declara greva foamei ?i ?i vor ?nt?mpina pe cei trimi?i s? stea de vorb? cu ei cu huiduieli ?i strig?te, cer?nd s? plece armata sovietic? ?i s? fie elibera?i cei aresta?i, desfiin?area cotelor, cre?terea salariilor ?i introducerea libert??ilor democratice ?n Rom?nia. Printre autorit??ile care vor sta de vorb? cu studen?ii vor fi activi?tii de partid: ?andor, Marin Wiliam, Storel ?tefan, Levin Sergiu, Butn?rescu. ?n seara zilei de 31 octombrie, studen?ii de la Medicin? se baricadeaz? ?n c?min, iar for?ele de represiune, pentru a p?trunde, vor trage focuri de arm? ?n aer ?i ?n geamuri, arest?nd o parte din studen?i, pe care-i vor duce la Becicherecul Mic. Studen?ii de la Facultatea de Medicin?, la ini?iativa lui Victor Diaciuc, din anul VI, vor intra ?n greva foamei pentru eliberarea celor aresta?i. Pe str?zi circulau patrule ?narmate.?n zilele urm?toare, elevii de la ?coala Medie Nr. 5, ?mpreun? cu cei de la ?Nikos Beloianis” (actuala Loga) au hot?r?t s? protesteze ?mpotriva ac?iunilor represive. 30 de adolescen?i au fost aresta?i ?i du?i ?n beciurile Securit??ii.?ntr-un proces-verbal ?ncheiat la 1 noiembrie se preciza c? s-au tras circa 30-35 de cartu?e f?r? a fi r?nit nimeni, dar c? s-au auzit ?i zgomote mai puternice, constat?ndu-se, ulterior, c? acestea s-au produs prin lovirea cu un polonic a unui dop de burete de c?tre Bogdan Grigore, fiul femeii de serviciu, care era debil mintal. O situa?ie ?ncordat? a fost sesizat? ?i la C?minul Adas, apar?in?nd Institutului Politehnic, iar c?nd au venit cei de la Partid s? se l?mureasc? asupra desf??ur?rii evenimentelor, ace?tia au refuzat s? stea de vorb? cu ei ?i au ?ncercat s? ias? din c?min ?n for??, fiind ?ns? ?mpiedica?i de Armat?. Grupuri de studen?i s-au deplasat ?n satele din jur pentru a-i anun?a pe p?rin?ii celor aresta?i, dar sunt trimi?i ?i ?n celelalte centre universitare pentru a-i anun?a pe ceilal?i studen?i despre ceea ce se ?nt?mpl? ?n Timi?oara. La 1 noiembrie organele de Mili?ie identific? un num?r de 62 de studen?i ?i studente care aveau inten?ia de a p?r?si Timi?oara. Studen?ilor li se cere s? fac? declara?ii individuale sau colective, prin care s? condamne mi?carea din 30-31 octombrie 1956. Declara?iile seam?n? ?ntre ele, ceea ce dovede?te c? acestea au fost scrise sub presiune, fiind, de fapt, dictate ?i impuse. Unii studen?i le semneaz?, al?ii ??i retrag acceptul, iar al?ii refuz? s? le semneze. Studen?ii du?i ?n caz?rmile de la Becicherecul Mic au fost obliga?i s? dea declara?ii de desolidarizare, iar anchetele au fost desf??urate ?n fa?a Securit??ii ?i a unor cadre didactice. Aici a avut loc trierea studen?ilor participan?i la mi?care, iar colonelul Breban ?i locotenent-colonelul Negrea propun ca ?n data de 2 noiembrie s? li se dea drumul studen?ilor care au semnat declara?iile de desolidarizare, dar s? fie pu?i sub un regim sever. Colonelul Isac propune s? se fac? o diferen?iere ?ntre cei re?inu?i astfel: cei care s-au num?rat printre capii mi?c?rii s? fie judeca?i, cei cu un grad mai mic de vinov??ie s? fie trimi?i la deta?amentele de munc?, al?ii s? fie exmatricula?i ?i cei nevinova?i s? fie reprimi?i ?n facult??i. Se ajunge la concluzia c?, dac? se va men?ine acest focar, se va desfiin?a acest centru universitar.Urm?rile mi?c?rii studen?e?ti din Timi?oara?n ziua de 3 noiembrie 1956 sunt deschise cursurile la Facultatea de Filologie, Zootehnie, Agronomie ?i Electrotehnic?. La redeschiderea cursurilor au fost invita?i muncitori, cadre didactice ?i ofi?eri ai Ministerului For?elor Armate, care au vorbit despre realiz?rile ob?inute de oamenii muncii ?i grija pe care o poart? partidul ?i guvernul tineretului, ?ndeosebi tineretului studios.Studen?ii ?ncep s? vin? la ?coal?, mai ?nt?i st?teau pe coridoare, intr?nd, ?n cele din urm?, la cursuri. Dar ?n urma prezen?ei reduse a studen?ilor, nu s-au deschis cursurile la anii IV, V ?i VI la Facultatea de Mecanic?. Nici cadrele didactice, printre care s-au num?rat decanul Facult??ii de Chimie, Grop?anu, profesorul Rusu Gheorghe ?i asistentul Kovács, nu au fost de acord s? nu-i primeasc? pe studen?i la cursuri ?i nu au acceptat nici m?surile luate ?mpotriva lor.Au fost du?i ?n caz?rmile militare de la Becicherecul Mic aproximativ 868 de studen?i U.T.M.-i?ti, din totalul de 1000 de studen?i aresta?i. Au ?nceput s? apar? manifeste ce instigau la revolt?, organele de Securitate au g?sit plicuri cu manifeste purtate de studen?i, ?n orarul Institutului Pedagogic au fost ?terse orele de limb? rus? ?i se asculta ?Europa Liber?”. Memoriul studen?ilor din Timi?oara, 30 octombrie 1956, Mihaela Sitariu, Oaza de libertate, Editura Polirom, Ia?i, 2004, pp. 195-197.Ac?iunea de l?murire a studen?ilor continu?, dar se face ?i a?a zisa ?prelucrare” a muncitorilor din intreprinderi. Se iau o serie de m?suri pentru a se normaliza situa?ia: trimiterea la Timi?oara a unui colectiv de Partid format din: Ilie Verde?, adjunct la Sec?ia Organe a Comitetului Central al P.M.R., Virgil Florea, adjunct la Sec?ia ?tiin?? ?i Cultur? a Comitetului Central al P.M.R., Nicolae Oniga, Nicolae ?ipo?, Aurel Pop; se hot?r??te verificarea cadrelor didactice din ?nv???m?ntul Superior, ?n urma c?reia se consider? c? majoritatea aveau o atitudine pasiv? ?n ce prive?te situa?ia din Ungaria ?i politica Partidului, iar unele ?ncurajau chiar studen?ii ?n ac?iunile lor?mpotriva regimului. Memoriul studen?ilor din Timi?oara, 30 octombrie 1956, Mihaela Sitariu, Oaza de libertate, Editura Polirom, Ia?i, 2004, pp. 195-197.?n urma controalelor, din cei 735 de profesori, conferen?iari ?i asisten?i, 73 erau considera?i ca av?nd origine de exploatatori, 40 de func?ionari, 189 de ??rani, muncitori ?i mici meseria?i, numai 72 av?nd origine social? s?n?toas?. S-a propus eliminarea a 11 cadredidactice de la Politehnic? ?i 5 de la Agronomie. De asemenea, ?i ?n Ministerul ?nv???m?ntului s-au f?cut schimb?ri, fiind ?nlocui?i Ilie Murgulescu din func?ia de ministru al ?nv???m?ntului, Coriolan Dr?gulescu ?i Teodor Bugnariu, loc?iitori ai Ministrului ?nv???m?ntului, ?i s-a hot?r?t ?ntocmirea unui program concret de m?suri ?n vederea ?mbun?t??irii originii sociale ?i a programei analitice, precum ?i a reglement?rii pred?rii limbii str?ine.?n perioada 15-16 noiembrie ?i 13-14 decembrie 1956 sunt judecate de Tribunalul Militar Timi?oara cele dou? grupuri, din care f?ceau parte 28 de studen?i ?i asistentul Gheorghe Pop. Procesul a declan?at o nou? agita?ie printre studen?i, iar studentul Gheorghe Lungu a propus ca, ?n ziua judec?rii procesului, s? mearg? la Tribunal pentru a protesta ?mpotriva judec?rii colegilor lor. Pentru a preveni o posibil? ac?iune protestatar? fa?? de judecarea studen?ilor aresta?i, se urm?re?te frecven?a la cursuri, consemn?ndu-se o frecven?? ?n propor?ie de 92-96%, cea mai redus? fiind la Facultatea de Medicin?: 82,9% ?i la Facultatea de Matematic?: 78%. S-au g?sit vinova?i de declan?area mi?c?rii studen?e?ti: Caius Mu?iu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Friedrich Barth, Ladislau Nagy, Aurelian P?una ?i Nicolae Balaci ?i s-a dispus trimiterea lor ?n fa?a Tribunalului Militar Timi?oara pentru delictul de agita?ie public?. Tribunalul Militar Timi?oara, compus din pre?edintele Brancovici Ioan, maior de justi?ie, asesorii populari: locotenent major Gligor Petru ?i locotenent major Aftin Ioan, procurorul militar Luciu Virgil, c?pitan de justi?ie, ?i secretarul Dr?ghici ?tefan, s-a ?ntrunit la data de 9 noiembrie1956 pentru a-i judeca pe cei g?si?i vinova?i de mi?carea studen?easc?. De la Colegiul de Avoca?i sunt delega?i, ca ap?r?tori din oficiu: Ghemicescu Constantin pentru Caius Mu?iu; Chiachiru Aristarch pentru Teodor Stanca; Tol Gheorghe pentru Aurel Baghiu ?i Friedrich Barth; Cernescu Tiberiu pentru Ladislau Nagy ?i Gheorghe Pop; Cra?ovan Ioan, ?nlocuit ulterior cu Staicu Nicolae, pentru Aurel P?una ?i Nicolae Balaci. ?Rom?nia Liber?”, nr. 1400, 1 noiembrie 1994, p. 9.?n data de 22 noiembrie 1956 Tribunalul Militar Timi?oara ?i va declara vinova?i pe to?i cei opt inculpa?i ?i ?i va condamna la c?te opt ani de ?nchisoare corec?ional? pe Caius Mu?iu, Teodor Stanca ?i Aurel Baghiu, la ?ase ani ?nchisoare corec?ional? pe Friedrich Barth, la cinci ani ?nchisoare corec?ional? pe Gheorghe Pop, la patru ani pe Ladislau Nagy, iar Nicolae Balaci ?i Aurel P?una sunt condamna?i, fiecare, la c?te trei ani ?nchisoare corec?ional?.Cel de-al doilea lot de studen?i, condamna?i ?n 13 decembrie 1956, includea 21 de persoane: Valentin Rusu, condamnat la ?apte ani ?nchisoare; Heinrich Drobny, la ?ase ani ?nchisoare; Octavian Vulpe ?i Iulian Stanciu, c?te trei ani ?nchisoare fiecare; Victor Diaiciuc ?i Gheorghe P?curaru, c?te doi ani fiecare; Alexandru D?r?ban, Axente ?erbea, Cristian Matei, Dezideriu Laz?r, Romulus Ta?c? ?i Mircea Moraru, condamna?i la c?te un an ?nchisoare; Cornel Cormo?, Ioan Petca, Radu Valentin, c?te ?ase luni ?nchisoare; Nicolae Boldea, trei luni ?nchisoare; Ioan Ilca ?i Gheorghe Tama?, un an ?i, respectiv, trei luni cu suspendare; sunt achita?i studen?ii Teodor Ciomogo?, Paul Marius ?i Ioan Mihalca. Dup? terminarea pedepsei stabilite de tribunal, studen?ilor condamna?i ?n urma mi?c?rii studen?e?ti li s-a stabilit domiciliu obligatoriu ?n B?r?gan, sub pretextul atitudinii lor permanent contestatare, manifestat? ?n timpul anchetei sau ?nchisorii.Au fost exmatricula?i 81 de studen?i ?n urma mi?c?rii, printre ace?tia num?r?ndu-se ?i cei care au fost condamna?i de Tribunalul Militar, pe motiv de abateri grave de la disciplin?, at?t de la Institutul Politehnic, c?t ?i de la Facultatea de Agronomie din Timi?oara. Prin cele dou? procese, conducerea de la Bucure?ti a ?ncercat pedepsirea exemplar? a r?zvr?ti?ilor. Prin rapiditatea judec?rii studen?ilor s-a urm?rit s? nu se dea amploare cazului, minimaliz?ndu-se, astfel, ac?iunea studen?ilor. Urm?rile acestei mi?c?ri studen?e?ti au fost: eliminarea elementelor ?du?m?noase” din ?nv???m?ntul superior ?i mediu, desf??urarea anual?, ?n cadrul facult??ilor, a unor consf?tuiri cu p?rin?ii studen?ilor, ?mbun?t??irea condi?iilor materiale pentru studen?i, precum radioficarea c?minelor, deschiderea Casei Studen?ilor, ?mbun?t??irea hranei de la cantin?, redactarea de cursuri litografiate. Ministerul ?nv???m?ntului a mai dispus descongestionarea orarului ?nc?rcat al studen?ilor: desfiin?area orelor de ap?rare local? antiaerian?, reducerea cu dou? ore a cursului de preg?tire special? ?i trecerea educa?iei fizice ca disciplin? facultativ?, iar ?n anul 1957 s-a revenit la orarul ini?ial. Tineretul arestat ?i chinuit ?n ?nchisorile comuniste ne oblig? s? cunoa?tem evenimentele din 1956, care fac parte din istoria noastr?, ca popor. Anul 1956 a fost un an de referin?? ?n istoria rezisten?ei anticomuniste din Rom?nia. A fost o perioad? ?n care intelectualitatea rom?n? a fost decimat? ?n ?nchisorile comuniste, dar, cu toate acestea, studen?imea timi?orean?, format?, ?n majoritate, din fii de ??rani ?i muncitori (copiii intelectualilor d?deau admitere doar pe 25% din locuri), a r?mas tot anticomunist?. O ac?iune pa?nic?, dar ferm?, prin care se cereau r?spunsuri clare, ?i nu minciuni despre evenimentele din Ungaria, a fost reprimat? cu ordin de la Bucure?ti.Exemplul studen?ilor de la Timi?oara este urmat ?i de studen?ii din celelalte centre universitare din Cluj ?i Bucure?ti, dar nu cu aceea?i intensitate, iar la Ia?i a fost pl?nuit? o ac?iune ?contrarevolu?ionar?” ?n anul urm?tor. Aceste mi?c?ri studen?e?ti au determinat conducerea P.M.R. s? aplice un amplu program de m?suri, astfel c?, ?n noiembrie 1956, se majoreaz? salariile ?i pensiile, ?n ianuarie 1957 se desfiin?eaz? cotele obligatorii de produse, iar ?n 1958 are loc retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ??rii noastre. Dup? 1956 se va amplifica teroarea ?n universit??i, represiunea av?nd loc ?i ?mpotriva societ??ii civile.(Va urma)Cristina TUDORBIBLIOGRAFIE:IZVOAREArhiveA.N.D.J.T., Fond Comitetul Or??enesc al PCRBanat.A.N.D.J.T., Fond Comitetul Regional al PCR Banat.Pres??Sc?nteia”, 1956BIBLIOGRAFIE GENERAL?Boca, Ioana, 1956 – Un an de ruptur?, Editura Funda?ia Academia Civic?, Bucure?ti, 2001.Sitariu, Mihaela, Rezisten?a anticomunist?: Timi?oara 1956, Editura Sophia, Bucure?ti, 1998.Sitariu, Mihaela, Oaza de libertate, Editura Polirom, Ia?i, 2004.Tism?neanu, Vladimir; Dobrincu, Dorin; Vasile, Cristian, Raport Final, Editura Humanitas, Bucure?ti, 2007.BIBLIOGRAFIE SPECIAL?Cristescu, C., La Timi?oara cu 33 de ani ?nainte, ?n ?Magazin istoric”, nr. 10, Bucure?ti, 1996.Baghiu, Aurel, Mi?c?rile studen?e?ti din ’56, ?n ?Revista NU”, nr. 58, 25 noiembrie-2 decembrie 1991.Docea, Vasile, Libertatea din oaz?, ?n ?Orizont”, anul XVIII, nr. 10 (1489), 27 octombrie 2006.Epure, Lia Lucia, Cine a tr?dat ?n ’56?, ?n ?Timi?oara”, nr. 47, 10 martie 1992.Ghilezan, Marius; Medoia, Ion, Ilie Verde?, trimisul C.C. al P.M.R., a participat la reprimarea mi?c?rii studen?e?ti anticomuniste, ?n ?Rom?nia liber?”, nr. 1400, 1 noiembrie 1994.Ghi?a, Alexandru, Revolu?ia Ungar? din 1956 ?ntr-un episod epistolar, ?n ?Dosarele istoriei”, anul XII, nr. 3 (127), 2007.Laz?r, Virgil; Baghiu, Aurel, Printre gratii – prima carte dedicat? mi?c?rii studen?e?ti din Timi?oara anului 1956, ?n ?Rom?nia Liber?”, nr. 1692, 17 octombrie 1995.Stanca, Teodor, Am fost printre organizatorii mi?c?rii studen?e?ti, ?n ?Revista 22”, anul II, nr. 44, Bucure?ti, 1991. ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download