Motivația alegerii temei - Atestat informatica, atestate ...



PROIECT PENTRU OB?INEREA ATEST?RII PROFESIONALE ?N INFORMATIC? TITLUL LUCR?RII:MamifereCuprins TOC \o "1-3" \h \z \u Motiva?ia alegerii temei PAGEREF _Toc35250647 \h 3Aspecte teoretice PAGEREF _Toc35250648 \h 5Introducere PAGEREF _Toc35250649 \h 5No?iuni de baz? PAGEREF _Toc35250650 \h 6Elementele de marcare PAGEREF _Toc35250651 \h 8Tag-uri PAGEREF _Toc35250652 \h 10Exemple PAGEREF _Toc35250653 \h 10HTML5 PAGEREF _Toc35250654 \h 11CSS PAGEREF _Toc35250655 \h 17JavaScript PAGEREF _Toc35250656 \h 18jQuery PAGEREF _Toc35250657 \h 19Descrierea softului utilizat PAGEREF _Toc35250658 \h 20Structura aplica?iei PAGEREF _Toc35250659 \h 23Resurse hardware ?i software necesare PAGEREF _Toc35250660 \h 25Hardware PAGEREF _Toc35250661 \h 25Software PAGEREF _Toc35250662 \h 25Cod surs? PAGEREF _Toc35250663 \h 27Glosar de termeni PAGEREF _Toc35250664 \h 31Concluzii PAGEREF _Toc35250665 \h 33Bibliografie PAGEREF _Toc35250666 \h 35 Motiva?ia alegerii temeiTema acestui proiect la informatic? este ??Mamifere??.Am ales aceast? tem? pentru c? sunt o persoan? foarte pasionat? de animale ?i mereu am vrut s? c?l?toresc ?n diferite zone ale lumii (safari ?n Serengeti, sanctuare de animale ?n Asia, gr?dini zoologice, rezerva?ii ale naturii) pentru a vedea animale din toate col?urile lumii (ur?i koala, canguri, elefan?i, balene, tigri, lei, etc).Proiectul prezint? informa?ii detaliate despre regnul animal, pe continente ?i diferite criterii (Morfologie extern?, Morfologie intern?, Clasificare, Comportament, Locomo?ie, Comunicare, Reproducere).Mamiferele sunt o clas? de animale vertebrate. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate, adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care tr?iesc ?n toate mediile de via??. Exist? peste 5 700 specii de mamifere.Corpul lor este acoperit cu p?r, blan?, ?epi sau pl?ci, ?si hr?nesc puii cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, av?nt o temperatur? medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricameral?, cu dou? atrii ?i dou? ventricule, denti?ia este alc?tuit? din din?i specializa?i (canini, molari, ?. a.) ?i prezint? 3 osi?oare ale urechii medii: ciocan, nicoval? ?i sc?ri??.Fie c? folose?te la ap?rarea teritoriului, la atragerea partenerului sau la chemarea puilor, comunicarea este crucial? ?n via?a mamiferelor, ?n special a celor care tr?iesc ?n grupuri.Dup? specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocaliz?rile articulate ale primatelor. Alte metode de comunicare includ undele sonore pe frecven?? ?nalt?, diferite mirosuri corporale, m?r?ituri ?i chi??ituri sau chiar lovituri sau ?mpuns?turi.Mamiferele comunic? cel mai frecvent prin sunete. Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate str?bate ?ntreg Oceanul Pacific. Suricatele folosesc o larg? gam? de sunete pentru a comunica ?ntre ele, fiecare sunet av?nd un anumit ?n?eles. Primatele ??i folosesc inteligen?a pentru a comunica folosind sunete articulate, chiar dac? pot comunica ?i prin diferite gesticul?ri ?i semne simple.Mamiferele sunt r?sp?ndite pe toat? suprafa?a P?m?ntului, de la Polul Nord la Ecuator ?i p?n? la Polul Sud ?i s-au adaptat at?t la via?a terestr? c?t ?i la via?a marin? sau chiar subteran?. O prim? explica?ie pentru aceast? imens? adaptabilitate a mamiferelor este faptul c? au s?nge cald ?i ??i p?streaz? temperatura corporal? constant? indiferent de vreme. Mamiferele s-au adaptat ?n foarte multe habitate ?i ecosisteme, incluz?nd cel de balt?, cel de mla?tin?, cel de p?dure ?i chiar oceanul, ?n cazul delfinului ?i al balenei.De departe, concentra?ia cea mai mare de mamifere este ?n zona tropical? ?i subtropical?, pe c?nd cea mai mic? este la Poli.Iat? mai jos exemplare din aceea?i familie (Ursidae), ?mpreun? cu r?sp?ndirea lor geografic?. Observa?i adapt?rile fiziologice ale ur?ilor ?i habitatul lor.Aspecte teoreticeHyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afi?ate ?ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrab? prezentarea informa?iilor – paragrafe, fonturi, tabele ?.a.m.d. – dec?t descrierea semanticii documentului.Specifica?iile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).IntroducereHTML este o form? de marcare orientat? c?tre prezentarea documentelor text pe o singura pagin?, utiliz?nd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz? mijloacele prin care con?inutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate ?i indica?ii de redare. Indica?iile de redare pot varia de la decora?iuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului c? un anumit cuv?nt trebuie subliniat sau c? o imagine trebuie introdus?, p?n? la scripturi sofisticate, h?r?i de imagini ?i formulare. Metadatele pot include informa?ii despre titlul ?i autorul documentului, informa?ii structurale despre cum este ?mp?r?it documentul ?n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. ?i informa?ii cruciale care permit ca documentul s? poat? fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit ?i editat de oameni utiliz?nd un editor de text simplu. Totu?i scrierea ?i modificarea paginilor ?n acest fel solicit? cuno?tin?e solide de HTML ?i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asem?n?tor cu documetele Word, dar cu observa?ia c? aceste programe genereaz? un cod HTML care este de multe ori de proast? calitate.HTML se poate genera direct utiliz?nd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplica?ii ca sistemele de gestionare a con?inutului, wiki-uri ?i forumuri web genereaz? pagini HTML.HTML este de asemenea utilizat ?n e-mail. Majoritatea aplica?iilor de e-mail folosesc un editor HTML ?ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor ?i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat ?i multe liste de mail le blocheaz? inten?ionat.No?iuni de baz?HTML este prescurtarea de la?Hyper Text Mark-up Language?si este codul care sta la baza paginilor web.Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri ?i au extensia ?.html” sau ?.htm”. ?n marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere?<eticheta>??i alta de ?nchidere?</eticheta>, mai exist? ?i cazuri ?n care nu se ?nchid, atunci se folose?te?<eticheta />. Navigatorul web interpreteaz? aceste etichete afi??nd rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire ?ntre litere majuscule ?i minuscule.Pagina principala a unui domeniu este fisierul ?index.html” respectiv ?index.htm”. Aceast? pagin? este setat? a fi afi?at? automat la vizitarea unui domeniu.De exemplu la vizitarea domeniului nume.ro este afi?at? pagina nume.ro/index.html.Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori:<eticheta atribut="valoare"> ... </eticheta>Componen?a unui document HTML este:versiunea HTML a documentuluizona?head?cu etichetele?<head> </head>zona?body?cu etichetele?<body> </body>?sau?<frameset> </frameset>Versiunea HTML poate fi:HTML 4.01 Strict<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01//EN" "">HTML 4.01 Transitional<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN" "">HTML 4.01 Frameset<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Frameset//EN" ""> HTML 5<!DOCTYPE HTML>Toate paginile HTML ?ncep ?i se termin? cu etichetele?<html>??i?</html>.?n interiorul acestor etichete g?sim perechile?<head>,?</head>??i?<body>,?</body>.head?con?ine titlul paginii ?ntre etichetele?<title>??i?</title>, descrieri de tip?<meta>, stiluri pentru formatarea textului, script-uri ?i leg?turi c?tre fisiere externe (de exemplu script-uri, fi?iere de tip CSS sau?favicon).Etichetele de tip?meta?con?in cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor, informa?ii utile motoarelor de c?utare ?i au urm?torul format:<META NAME="nume" CONTENT="continut">Exemplu: link c?tre un fisier extern CSS:<link rel="stylesheet" type="text/css" href="css.css">body?g?zduie?te practic toate etichetele afi?ate de browser pe ecran.Exemplu: o pagin? HTML cu titlul?Exemplu?iar con?inutul?Con?inut pagin?<html><head><title>Exemplu</title></head><body>Con?inut pagin?</body></html>?i ?n HTML poate fi introdus un comentariu, care bine?n?eles nu va fi afi?at de browser:<!-- comentariu -->Elementele de marcareMai jos sunt tipurile de elemente de marcare ?n HTML:Marcare structural?. Descrie scopul unui text. De exemplu:<h1>Fotbal</h1>Direc?ioneaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structural? nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul ?n care acestea sunt afi?ate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine ?i mai mari dec?t restul textului.De notat c? "h1" este folosit doar o singur? dat? per pagin? deoarece cu el este marcat titlul ei.Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text, indiferent de func?iile sale. De exemplu:<strong>?ngro?at</strong>Va afi?a textul "?ngro?at" cu litere groase, aldine.Not?: Html a inceput ?n ultimii ani s? ?nceap? s? nu mai foloseasc? acest gen de tag-uri pentru c? "b" nu d? sens paginii, pe c?nd tag-ul "strong" (adic? strong emphasis) d? un ?n?eles paginii, ?i mai important, asemenea tag-uri pentru prezentare doar ?ncarc? o pagin? cu informa?ii ?i o fac astfel mai greu de ?nc?rcat, iar apoi dac? ata?ezi un document CSS la pagin?, o singur? modificare la CSS (de ex: de la "font-style:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, ?i de exemplu, link-urile vor trece de la text ?nclinat la text ?ngro?at, plus c? ?n CSS avem avantajul de a putea preciza c?t de mari sau mici s? fie literele ?n pixeli ?px?, ?n puncte ?pt?, etc.)avem acela?i efect ca ?i c?nd am avea de schimbat toate tag-urile de "i" de pe pagin? ?n tag-uri de "b", munc? care chiar ?i la un website mic este enorm?, ce s? mai vorbim de unul de genul wikipedia. A?a c? dac? vre?i s? ?ncepe?i o carier? ?n html sau un hobby (?i s? ave?i succes) nu folosi?i aceste taguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul.Marcare pentru hiperlink. Leag? p?r?i ale unui document cu alte documente. De exemplu:<a href="">Google</a>Elemente speciale?(widget). Creeaz? obiecte, cum ar fi butoanele ?i listele.Doar marcatorii de prezentare (?mpreun? cu foile de stiluri - CSS) determin? cum con?inutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilal?i marcatori spun browserului ce obiecte s? redea sau ce func?ii s? execute.Tag-uriOrice fi?ier html are urm?toarea structur?<html><head><title>Titlul</title></head><body></body></html>?ntre tagurile?<body></body>?se scriu celelalte "instruc?iuni".Tagul?<body>?permite stabilirea fundalului ?i a culorii hiperlinkurilor:<body bgcolor="#ff0000">?- culoarea fundalului paginii devine rosie<body background="fundal.jpg">?- pune o imagine ?n fundalul paginii<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff">?- stabile?te culoarea linkurilor nevizitate ?i vizitate.Exemple S? ?ncepem cu un document simplu: Scrie acest cod ?ntr-un editor de text oarecare (Notepad de exemplu) ?i salveaz?-l cu numele de index.html<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01//EN" ""><html lang="ro"> <head> <title>Un document simplu</title> </head> <body> <p>Textul documentului ?l scrii aici!</p> </body></html> Acum deschide fi?ierul cu un browser web ?i vei vedea o pagin? cu titlul "Un document simplu" ?n care scrie?Textul documentului ?l scrii aici!HTML5 HTML5 este un limbaj pentru structurarea ?i prezentarea con?inutului pentru World Wide Web, o tehnologie nucleu pentru Internet propus? ini?ial pentru software-ul Opera. Este a cincea revizuire a standardului HTML (creat ?n 1990 ?i standardizat ca HTML4 din 1997) ?i din octombrie 2011 este ?n curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost acelea de a ?mbun?t??i limbajul cu un suport pentru cele mai recente apari?ii multimedia ?n acela?i timp men?in?ndu-l u?or de citit de oameni ?i bine ?n?eles de computere ?i device-uri (browsere web, parsere, etc.). HTML5 ??i propune s? ?nsumeze nu numai HTML4, dar ?i XHTML1 ?i DOM2HTML (?ndeosebi JavaScript). Urm?rind predecesorii s?i imedia?i HTML 4.01 ?i XHTML 1.1, HTML5 este un r?spuns la observa?ia c? HTML ?i XHTML utilizate ?n comun pe World Wide Web sunt un amestec de caracteristici introduse de specifica?ii diferite, ?mpreuna cu acestea mai sunt ?i caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, ?i multe erori de sintax? ?n documnentele web existente. Astfle, HTML5 devine o ?ncercare de a defini un singur limbaj de marcare care poate fi scris ?n oricare dintre sintaxele HTML sau/?i XHTML. Acesta include modele detaliate de prelucrare pentru a ?ncuraja mai multe implement?ri interoperabile; extinde, ?mbun?t??e?te ?i ra?ionalizeaz? disponibilit??ile pentru documentele web ?i introduce marcarea ?i aplica?ii API (application programming interfaces) pentru aplica?ii web complexe. Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplica?iile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea c? va trebui s? devin? capabil s? ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele. ?n special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca?<video>,?<audio>,?<header>??i?<canvas>? HYPERLINK "" \o "Element HTML — pagin? inexistent?" elemente HTML, precum ?i integrarea con?inutului?SVG?care a ?nlocuie?te utilizarea tag-ului generic?<object>. Aceste nout??i sunt proiectate pentru a facilita includerea ?i manipularea ?n web a con?inuturilor multimedia ?i grafice f?r? a fi nevoie s? se recurg? la propriet??ile de plugin ?i API. Alte noi elemente ca?<section>,?<article>,?<header>, ?i?<nav>?sunt proiectate s? ?mbun?t??easc? con?inutul semantic al documentelor. Noi atribute au fost introduse ?n acela?i scop, ?n acela?i timp unele elemente ?i atribute au fost ?ndep?rtate. Unele elemente ca?<a>,?<cite>??i?<menu>?au fost schimbate, redefinite ?i standardizate. API-urile ?i DOM-urile (document object model) sunt certitudini ?i sunt p?r?i fundamentale ?n specifica?iile HTML5.[4]?HTML5, de asemenea, define?te in c?teva detalii prelucr?rile necesare pentru documentele invalide, astfel ?nc?t sintaxa erorilor va fi tratat? uniform de toate browserele cunoscute. Web Hypertext Application Technology Working Group (WHATWG) a ?nceput s? lucreze la un nou standard ?n 2004, c?nd Consor?iul World Wide Web era concentrat pe evolu?iile viitoare ale XHTML 2.0 ?i HTML 4.01 care nu au fost actualizate din anul 2000. ?n 2009 W3C a permis cartei XHTML 2.0 Working Group s? expire, ?i a decis s? nu o re?noiasc?. W3C ?i WHATWG lucreaz? ?n prezent ?mpreun? pentru dezvoltarea HTML5. Chiar dac? HTML5 a fost bine cunoscut ani buni printre dezvoltatorii de web, el devine subiectul degneral de discu?ie ?n media ?n Aprilie 2010 dup? ce Steve Jobs, CEO la Apple Inc. atunci, a dat publicit??ii o scrisoare cu titlul "G?nduri despre Flash" ?n care a concluzionat c? Flash nu mai este necesar pentru a urm?ri filme ?i pentru a consuma orice tip de resurs? web ?i asta datorit? standardelor noi create ?i deschise ?n era mobilului, cum ar fi HTML5, care vor c??tiga. Aceasta a str?rnit o dezbatere ?n cercurile de web developeri unde unii sugerau c?, at?ta tip c?t HTML5 va livra func?ionalit??i solide, developerii vor trebui s? ia ?n considerare varietatea suporturilor de browsere din diferite p?r?i ?i standarde precum ?i alte diferen?e func?ionale ?ntre HTML5 ?i Flash. WHATWG a pornit lucrul la caietul de sarcini ?n iunie 2004 numit "Web Applications 1.0" Astfel ?n ianuarie 2011, caietul de specifica?ii ca un Proiect de standarde era publicat la WHATWG ?i proiectul de lucru era publicat la W3C. Ian Hickson de la Google este editorul lui HTML5. Caietul de sarcini a fost adoptat ca punct de pornire la dezvoltarea noului HTML de grupul de lucru de la W3C, Consor?iul World Wide Web, ?n 2007. Acest grup a publicat Primul Proiect Public de Lucru din caietul de sarcini ?n 22 ianuarie 2008. Caietul de sarcini este ?nc? ?n lucru ?i se a?teapt? s? mai continue ?nc? mul?i ani de?i p?r?i din HTML5 sunt gata de a fi terminate ?i implementate ?n browsere ?nainte ca ?ntregul caiet de sarcini s? ajung? la final. Conform orarului W3C, s-a estimat c? HTML5 va ajunge o recomandare a W3C pe la sf?r?itul anului 2010. Oricum, obiectivul de timp al Primului Proiect Public de Lucru a fost ratat cu 8 luni ?i Proiectul "Last Call and Candidate Recommendation" a fost a?teptat s? fie terminat ?n 2008, dar ?n ianuarie 2011 HTML5 ?nc? este la stadiul de proiect de lucru ?n W3C. HTML5 a fost in Last Call la WHATWG din octombrie 2009. Ian Hickson, editorul caietului de sarcini HTML5, se a?tept? ca acesta s? ajung? la stadiul de Candidate Recommendation ?n cursul anului 2012. Criteriul ca acest caiet de sarcini s? ajung? Recomandare W3C este "dou? implement?ri 100% complete ?i interoperabile". ?ntr-un interviu dat publica?iei TechRepublic, Hickson previzioneaz? c? acesta va mai dura p?n? ?n 2022 sau chiar mai t?rziu. Oricum, multe p?r?i din caietul de sarcinbi sunt stabile ?i pot fi implementate ?n produse. ?n Decembrie 2009, WHATWG a trecut la un model neversionat de dezvoltare pentru caietul de sarcini HTML5. W3C ?nc? mai continu? cu publicarea unei versiuni momentane de caiet de sarcini HTML5.Pe 14 februarie 2011, W3C a extins documentul HTML Working Group cu etape clare pentru HTML5. De la acest workgroup se a?teapta ?n mai 2011 s? avanseze HTML5 la nivel de "Last Call", o invita?ie pentru comunit??ile din interiorul ?i din exteriorul W3C de a confirma soliditatea specifica?iilor tehnice. Grupul se va concentra apoi pe adunarea de experien?? de implementare. W3C este, de asemenea, ?n plin proces de dezvoltare a unui intreg set de teste pentru a realiza interoperabilitatea larg? pentru ?ntregul caiet de sarcini p?n? ?n 2014 inclusiv, ceea ce acum este un obiectiv pentru atingerea stadiului de Recomandare. HTML5 introduce un num?r de noi elemente ?i atribute care reflect? utilizarea tipic? a unui site modern. Unele dintre ele sunt semantic ?nlocuite cu utiliz?ri comune de blocuri generice (<div>) ?i de elemente inline (<span>), de exemplu?<nav>?- block de navigatie ?n site -,?<footer>?- ?n mod normal se refer? la partea de jos a unei pagini web sau la ultima linie de cod HTML - sau?<audio>??i?<video>??n loc de?<object>.? Unele elemente depreciate din HTML 4.01 au fost ?terse, inclusiv nevinovatul element de prezentare?<font>??i?<center>, al c?ror efect este realizat cu CSS (Cascading Style Sheets). Se pune astfel accent pe importan?a?DOM scripting?(e.g. JavaScript) ?n comportamentul web.Sintaxa HTML5 nu mai este bazat? pe?SGML??n ciuda asem?n?rii cu marcajele acestuia. Oricum a fost dezvoltat? pentru compatibilitatea cu parserele comune de HTML mai vechi. Aceasta vine cu o nou? linie introductiv?, arat? ca tipurile de declarare SGML,?<!DOCTYPE html>, care declan?eaz? modurile standard de redare.[29]?Din 5 ianuarie 2009, HTML5 include de asemenea?Web Forms 2.0, anteriorul caiet de sarcini WHATWG.CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Stilurile se pot ata?a elementelor HTML prin intermediul unor fi?iere externe sau ?n cadrul documentului, prin elementul <style> ?i/sau atributul style. CSS se poate utiliza ?i pentru formatarea elementelor XHTML, XML ?i SVGL.CSS3 reprezint? un upgrade ce aduce c?teva atribute noi ?i ajut? la dezvoltarea noilor concepte in webdesign.Unele dintre cele mai importante segmente (module) noi ad?ugate acestui standard pentru formatarea elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activit??i webdesign.Mai jos sunt prezente in list? cele mai importante modulele ad?ugate in CSS3:SelectorsBox ModelBackgrounds and BordersImage Values and Replaced ContentText Effects2D/3D TransformationsAnimationsMultiple Column LayoutUser InterfaceDe?i au ap?rut unele deficiente de compatibilitate intre browsere, majoritatea propriet??ilor CSS3 au fost implementate cu succes in variantele browserelor noi.Acum CSS3 ofer? posibilitatea de a crea borduri cu col?urile rotunjite far? a folosi elemente grafice de fundal a?a cum se folosea anterior acestui upgrade.Proprietatea CSS3?border-radius?define?te prin valorile exprimate in pixeli cat de rotunjite vor fi col?urile unui element HTML sau unei imagini. Fiecare col? poate avea o alta valoare exprimat? in pixeli diferit? de un alt col? al aceluia?i element. Prin urmare putem folosi pana la 4 valori diferite atribuite unui element HTML sau imagine.Exemplu:border-radius: 5px?;- define?te valoarea de 5px radius pentru toate cele 4 col?uri ale elementului.border-radius: 5px 7px 12px 4px;- aceste valori multiple definesc cat de mult vor fi rotunjite col?urile elementului HTML, iar pentru fiecare colt este specificata valorarea. Col?ul stanga-sus are valoarea border-radius de 5px, col?ul dreapta-sus are valoarea border-radius de 7px, col?ul dreapta-jos al elementului HTML are valoarea de 12px iar col?ul din stanga-jos are valoarea de 4px.CSS3 - Borduri Rotunjite - OptimizatVarianta ne-comprimat? sau ne-optimizat?:border-radius-left: 5px;border-radius-right: 7px;border-radius-top: 12px;border-radius-bottom: 4px;Varianta mimificat?, compresat?/optimizat?:border-radius: 5px 7px 12px 4px;Ambele variante sunt corecte ?i acceptate de clientul browser.CSS3 - Borduri Rotunjite - Compatibilitate BrowserPentru compatibilitatea cu diferite browsere se folosesc prefixe:?-webkit- , -moz- , -o-Compatibilitate: Internet Explorer (IE) - 0.9 , Chrome folose?te prefixul?-webkit-?pentru 4,0 , Firefox folose?te prefixul?-moz-?pentru versiunea 3.0, Safari folose?te prefixul?-webkit-?pentru versiunea 3.1, Opera 10.5 prefix?-o-Exemplu CSS3 border-radius:div {border: 2px solid #333333;padding: 10px 40px;?background: #dddddd;width: 300px;border-radius:25px;}Elementul HTML?div?este definit de urmatoarele propriet??i CSS: dimensiunea in lungime este redat? de valoarea in pixeli a propriet??ii?width, folose?te o bordur? de 2 pixeli, o bordur? solid? de culoare gri-inchis definit? de caloarea HEX #333333. Culoarea de fundal este gri deschis definit? de HEX #dddddd. Bordura rotunjit? este de 25 pixeli pentru toate cele 4 col?uri.CSSCSS?(Cascading Style Sheets)?este un standard pentru formatarea elementelor unui document?HTML. Stilurile se pot ata?a elementelor HTML prin intermediul unor fi?iere externe sau ?n cadrul documentului, prin elementul?<style>??i/sau atributul?style.?CSS?se ocupa in general cu aspectul si controlul grafic al elementelor din pagina, cum ar fi: textul, imaginile, fondul, culorile si asezarea acestora in cadrul ferestrei paginii.Prin utilizarea CSS, aspectul paginii pe ansamblu, sau a unui element individual din interiorul, poate fi controlat mult mai usor. Stilurile pot fi aplicate asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui intreg site web.?n Web Design-ul modern, pentru stilizarea paginilor web se folose?te numai CSS. Acest lucru ?nseamn? c? de la culoarea literelor ?i a backgroundului p?n? ?i la pozi?ionarea elementelor de pe o pagin? web, totul este stilizat prin CSS. Stilurile folosite pe o pagin? pot fi ?ncorporate ?n pagin? respectiv? sau pot fi chemate din fi?iere externe, fi?iere css.Stilurile pentru o pagin? pot fi definite ?n partea de Head a documentului html, pot fi definite ?ntr-un fi?ier css extern, pe care putem chema tot din partea de head a paginii, sau putem aplic? un stil diferit ?n partea Body a fi?ierului html, la fiecare tag html ?n parte.Cu ajutorul stilurilor CSS putem s? stiliz?m situri ?ntregi dintr-un singur fi?ier. Asta rezult? ?n mai pu? ?n cod, care va face paginile s? se ?ncarce mai repede. Dac? ?n viitor vrem s? facem o modificare pe site, nu va trebui s? editam fiecare pagin?, articol ?n parte, ci vom modific? un singur fi?ier, fi?ierul css extern.Css-ul ne da libertatea s? suprascriem un stil deja definit, pentru c? lucreaz? cu o anumit? ierarhie, adic?:Prima dat? va fi luat ?n considerare stilul definit ?n fi?ierul externApoi va fi luat ?n considerare stilul definit ?n partea head Apoi CSS-ul inline, adic? stilul definit ?ntr-un tag html. Cu ajutorul atributului style putem suprascrie orice stil definit anterior.JavaScript JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor func?ionalit??i ?n paginile web, codul JavaScript din aceste pagini fiind rulat de c?tre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa ?n construirea siturilor web, dar este folosit ?i pentru accesul la obiecte ?ncapsulate (embedded objects) ?n alte aplica?ii. A fost dezvoltat ini?ial de c?tre Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, ?i denumit ?n final JavaScript.?n ciuda numelui ?i a unor similarit??i ?n sintax?, ?ntre JavaScript ?i limbajul Java nu exist? nicio leg?tur?. Ca ?i Java, JavaScript are o sintax? apropiat? de cea a limbajului C, dar are mai multe ?n comun cu limbajul Self dec?t cu Java.Cea mai des ?nt?lnit? utilizare a JavaScript este ?n scriptarea paginilor web. Programatorii web pot ?ngloba ?n paginile HTML script-uri pentru diverse activit??i cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri ?i alte efecte animate.Browserele re?in ?n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte ?i pun la dispozi?ie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi ?i manipula. Arborele de obiecte poart? numele de Document Object Model sau DOM. Exist? un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie s? ?l pun? la dispozi?ie un browser, ceea ce ofer? premiza scrierii de script-uri portabile, care s? func?ioneze pe toate browserele. ?n practic?, ?ns?, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. De?i tendin?a browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea ?nc? prezint? incompatibilit??i majore, cum este cazul Internet Explorer.O tehnic? de construire a paginilor web tot mai ?nt?lnit? ?n ultimul timp este AJAX, abreviere de la ?Asynchronous JavaScript and XML”. Aceast? tehnic? const? ?n executarea de cereri HTTP ?n fundal, f?r? a re?nc?rca toat? pagina web, ?i actualizarea numai anumitor por?iuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfe?e web cu timp de r?spuns mic, ?ntruc?t opera?ia (costisitoare ca timp) de ?nc?rcare a unei pagini HTML complete este ?n mare parte eliminat?. JavaScript este cu adev?rat un limbaj dinamic. Rar este necesar s? utiliza?i operatorul de evaluare pentru lucruri de genul acesta, pentru c?, practic, pute?i scrie orice dori?i, dac? sintaxa este corect? ?i dac? ceea ce a?i scris nu exist?, ve?i primi o eroare de execu?ie.jQueryjQuery este o platform? de dezvoltare JavaScript, conceput? pentru a u?ura ?i ?mbun?t??i procese precum traversarea arborelui DOM ?n HTML, managementul inter-browser al evenimentelor, anima?ii ?i cereri tip AJAX. jQuery a fost g?ndit s? fie c?t mai mic posibil, disponibil ?n toate versiunile de browsere importante existente, ?i s? respecte filosofia "Unobtrusive JavaScript". Biblioteca a fost lansat? in 2006 de c?tre John Resig.jQuery se poate folosi pentru a rezolva urm?toarele probleme specifice program?rii web:selec?ii de elemente ?n arborele? HYPERLINK "" \o "Document Object Model" DOM?folosind propriul motor de selec?ii open source? HYPERLINK "" Sizzle, un proiect n?scut din jQueryparcurgere ?i modificarea arborelui DOM (incluz?nd suport pentru selectori? HYPERLINK "" \o "CSS" CSS?3 ?i? HYPERLINK "" \o "XPath" XPath?simpli)?nregistrarea ?i modificarea evenimentelor din browsermanipularea elementelor? HYPERLINK "" \o "CSS" CSSefecte ?i anima?iicereri tip? HYPERLINK "" \o "AJAX" AJAXextensiiutilit?ti - versiunea browser-ului, func?ia?each.Descrierea softului utilizatVisual Studio Code este un editor de text gratuit, cross-platform, dezvoltat de Microsoft. Acesta devine rapid un favorit datorit? performan?ei sale excelente ?i exuberantului num?r de caracteristici pe care le ofer?.La fel ca majoritatea IDE-urilor, VSCode are o pia?? de extindere care con?ine mii de pluginuri cu o calitate diferit?. Pentru a v? ajuta s? alege?i cele care merit? desc?rcate, am f?cut aceast? colec?ie de extensii pe care le-am g?sit cele mai utile ?i mai distractive.Open-In-BrowserVSCode nu ofer? nici o interfa?? ?ncorporat? pentru deschiderea direct? a fi?ierelor ?n browser. Aceast? extensie adaug? un element de browser Open cu implicit ?n meniul contextual, precum ?i op?iunile paletei de comand? pentru deschiderea ?ntr-un client la alegere (Firefox, Chrome, Opera).QuokkaQuokka este un instrument de depanare care ofer? feedback ?n timp real cu privire la codul pe care ?l scrie?i. Acesta v? arat? previzualizarea rezultatelor func?iilor ?i valorilor calculate pentru variabile. Extensia este u?or de configurat ?i func?ioneaz? din cutie cu proiecte JSX sau TypeScript.CSS PeekCu aceast? extensie pute?i urm?ri defini?iile claselor CSS ?i ale ID-urilor ?n foile de stil. C?nd face?i clic dreapta pe un selector ?n fi?ierele HTML, alegerea op?iunilor Du-te la Defini?ie ?i Peek defini?ie v? va trimite la codul CSS ?n care le-a?i stil.HTML BoilerplateExtensia de bare HTML va va salva de la necesitatea de a scrie manual tag-urile capului si caroseriei unui nou document HTML. Doar tasta?i html ?ntr-un fi?ier gol, ap?sa?i tasta Tab ?i va fi generat? o structur? curat? a documentului.PrettierPrettier este cel mai popular formatator de coduri ?n web dev chiar acum. Permite codului echipei dvs. s? arate la fel, indiferent cine a scris-o. Aceast? extensie face posibil? aplicarea automat? a Prettier ?i formarea rapid? a documentelor JS ?i CSS.Color InfoUn plugin mic care v? ofer? diferite informa?ii despre culorile pe care le-a?i utilizat ?n CSS. Plas?nd pe o culoare pute?i vedea o previzualizare mai mare despre cum arat? ea, precum ?i informa?ii despre traducerea acesteia ?n toate formatele (hex, rgb, hsl ?i cmyk).SVG ViewerAceast? extensie adaug? un num?r de utilitare pentru lucrul cu fi?iere SVG ?n Visual Studio Code. Acesta face posibil? redarea fi?ierelor SVG ?i a se vedea cum arat? acestea f?r? a trebui s? p?r?seasc? editorul. Exist?, de asemenea, op?iuni pentru conversia ?n PNG ?i generarea schemelor URI de date.TODO HighlightAcest instrument marcheaz? toate comentariile TODO din codul dvs., ceea ce face mai u?or s? urm?ri?i orice afacere neterminat? ?nainte de a ?mpinge la produc?ie. ?n mod implicit, acesta caut? cuvinte cheie TODO ?i FIXME, dar pute?i ad?uga ?i expresiile dvs. personalizate.Icon FontsFragmente minuscule pentru includerea fonturilor de pictograme ?n proiectul dvs. (dintr-un CDN) ?i apoi ad?ugarea icoanelor. Extensia accept? peste 20 de seturi populare de pictograme, printre care Font Awesome, Ionicons, Glyphicons ?i icoane de design material.ThemesDesigur, cele mai importante dintre toate extensiile sunt temele. Ve?i c?uta ?n fiecare zi editorul dvs. VSCode, de ce s? nu face?i mai frumos? Exist? tone de pluginuri de personalizare care schimba schema de culori ?i pictogramele din bara lateral?. Structura aplica?iei Aplica?ia a fost realizat? ?n cea mai mare parte ?n limbajul HTML, prin programare direct ?n cod surs?. Scrierea liniilor de comand? s-a facut cu Visual Studio Code, vizualizarea codului put?ndu-se realiza cu orice editor text (MS Word, Notepad ?.a.).Structural, prima pagin? (?index.html) este constituit? cu ajutorul div-urilor ?i a tabelelor?n primul r?nd (table row) este prezentat meniul animat, din care po?i alege: Home, Continente, Detalii, Galerie Imagini, Video, Contact. Meniul principal a fost realizat ?n html ?i css (Cascading Style Sheet), pentru care s-a folosit ?n principal?programul de editare Visual Studio Code. De asemenea banner-ul din partea de sus a paginii a fost f?cut ?n Adobe Photoshop CS4.Prima pagin? - index.html. ?n aceast? pagin? este prezentat? o introducere despre mamifere, un clip video ?n partea de jos a paginii, link-uri externe c?tre Discovery, Animal planet, National Geographic, Britannica ?i o list? cu animale populare.Continente – Aceast? sec?iune prezint? mamiferele de pe fiecare continent ?n parte. Este prezentat urm?torul submeniu:AsiaAustraliaAntarctica ?i Polul NordAfricaEuropaAmerica de SudAmerica de Nord Detalii – Aceast? sec?iune prezint? detalii despre mamifere: morfologie, mod de via??, etc. Este prezentat urm?torul submeniu:Morfologie extern?Morfologie intern?ClasificareComportamentLocomo?ieComunicareReproducereGalerie Imagini – galerie.html Aceast? pagin? prezint? un tabel cu mai multe imagini, pentru care s-a folosit Jquery. Cu un click pe fiecare imagine se va deschide un diapozitiv pentru vizualizarea mai facil? a pozelor.Video – contact.html Sec?iune cu mai multe clipuri video despre mamifere. Este prezentat meniul:o Tigru la v?n?toare de stru?io Grup de c?mile, ?n de?erto Grup de elefan?io Ghepardul, la v?n?toareo Ursul Koalao B?taie ?ntre cangurio Ursul Grizzly,v?n?toare de somono Agresiunea lupiloro Castorul, la lucruContact – contact.html Aceast? pagin? prezint? informa?ii despre autorul proiectului ?i link c?tre un test gril? pentru verificarea cuno?tin?elor despre mamifere.Resurse hardware ?i software necesareHardwareComputer/ProcesorUn computer cu procesor Intel 1333 MHz sau o variant? superioar?; se recomand? Intel Core i3 sau procesor echivalent.MemorieMinim 2 Gb, se recomand? 4 Gb RAMHard-diskUtilizarea spa?iului pe harddisk variaz? ?n func?ie de configura?ia instalat?. Mai jos sunt cerin?ele pentru fiecare din edi?iile Office:Microsoft Office Standard Edition: 260 MB spa?iu necesar. Se recomand? ?i instalarea fi?ierelor op?ionale - ?nc? 250 MB.Microsoft Office Professional Edition: 400 MB spa?iu necesar, 190 MB pentru Outlook? 2003 cu Business Contact Manager. Se recomand? ?i instalarea fi?ierelor op?ionale - ?nc? 290 MB.Microsoft Office Small Business Edition: 380 MB spa?iu necesar, 190 MB pentru instalarea op?ional? a Outlook? 2003 cu Business Contact Manager. Se recomand? ?i instalarea fi?ierelor op?ionale - ?nc? 280 MB.Microsoft Office Student and Teacher Edition: 260 MB spa?iu necesar. Se recomand? ?i instalarea fi?ierelor op?ionale - ?nc? 250 MB.Unitate CD-ROMAfi?ajSuper VGA (800 × 600) sau un monitor cu o rezolu?ie mai ridicat?, cu 256 culoriDispozitive perifericeMouse Microsoft, Microsoft IntelliMouse? sau un dispozitiv similar compatibilSoftwareSistem de operareMinim Microsoft Windows 7 sau un sistem de operare mai recentProgram de gestiune documenteMicrosoft Office Word – editare si creare de pagini pentru documente de prezentare sau a?ezare in pagina a unor teme, subiecte necesare pentru redactare ortografica.Editor de text pentru limbaje web (HTML) Orice editor de text ce este familiar utilizatorului: Adobe Dreamweaver, Visual Studio Code, Sublime Text, Notepad++, NotepadBrowser Este necesara o versiune moderna a browserului pentru a recunoa?te toate comenzile: Internet Explorer 11 (sau orice versiune mai nou?)Google Chrome 80 (sau orice versiune mai nou?)Mozilla Firefox 68 (sau orice versiune mai nou?)Opera 36 (sau orice versiune mai nou?)Editare imaginiPaint - este un software care se utilizeaz? pentru crearea ?i editarea desenelor sau a imaginilorGimp 2.10.4 –GNU Image Manipulation Program este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe calculator, Copyright ? 1995-2018, Spencer Kimball, Peter Mattis and the GIMP Development Team si care se se adreseaz? tuturor celor ce doresc s? prelucreze imagini. Cu ajutorul acestui program am putut modifica si crea anumite imagini si efecte in site.Este necesar? o versiune a browser-ului care s? permit? recunoa?terea tuturor comenzilor ( testul a fost f?cut cu Internet Explorer 11 ?i Google Chrome ).Condi?ii de testare: proiectul a fost f?cut ?i testat pe un PC Lenovo 2,9 GHz, cu 8GB RAM, sistem de operare MS Windows 10 Professional.Cod surs?Cod sursa al paginii ‘index.html’<html><head><meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" /><title>Atestat informatica</title><!-- including Style sheets --><link rel="stylesheet" type="text/css" href="./css/style.css" media="screen, projection"/><link rel="stylesheet" type="text/css" href="./css/coin-slider-styles.css" media="screen" /><link rel="stylesheet" type="text/css" href="./css/prettyphoto.css" media="screen" /><!-- including javascripts (jquery, prettyPhoto,coin-slider,Form validate) --><script type="text/javascript" src="./js/jquery-1.3.1.min.js"></script><script type="text/javascript" src="./js/custom.js"></script><script type="text/javascript" src="./js/jquery.js"></script><script type="text/javascript" src=""></script><script type="text/javascript" src="./js/jquery.validate.js"></script><script type="text/javascript" src="./js/coin-slider.min.js"></script><script type="text/javascript" src="./js/jquery.prettyphoto.js"></script><meta charset="UTF-8"></head><body><div id="wrapper" > <div id="header" > <h1 id="logo"><a href="./index.html">Atestat informatica</a></h1> <div id="coin-slider"> <ul> <li><img src="./images/01.jpg" alt="" /></li> <li><img src="./images/02.jpg" alt="" /></li> <li><img src="./images/03.jpg" alt="" /></li> <li><img src="./images/04.jpg" alt="" /></li> </ul> </div> <img src="./images/greenday.png" id="slidefeature" alt="" width="73" height="78" /> <ul class="dropdown"> <li><a href="./index.html" class="nav-open">HOME</a></li> <li><a href="#" class="nav-border">CONTINENTE</a> <ul class="sub_menu"> <li><a href="./c1.html" >Asia</a></li> <li><a href="./c2.html" >Australia</a></li> <li><a href="./c3.html" >Antarctica ?i Polul Nord</a></li> <li><a href="./c4.html" >Africa</a></li> <li><a href="./c5.html" >Europa</a></li> <li><a href="./c6.html" >America de Sud</a></li> <li><a href="./c7.html" >America de Nord</a></li> </ul> </li> <li><a href="#" class="nav-border">DETALII</a> <ul class="sub_menu"> <li><a href="./d1.html" >Morfologie extern?</a></li> <li><a href="./d2.html" >Morfologie intern?</a></li> <li><a href="./d3.html" >Clasificare</a></li> <li><a href="./d4.html" >Comportament</a></li> <li><a href="./d5.html" >Locomo?ie</a></li> <li><a href="./d6.html" >Comunicare</a></li> <li><a href="./d7.html" >Reproducere</a></li> </ul> </li> <li><a href="./photos.html" class="nav-border">GALERIE IMAGINI</a></li> <li><a href="./video.html" class="nav-border">VIDEO</a></li> <li><a href="./contact.html" class="nav-close">CONTACT</a></li> </ul> </div> <div id="content-wrapper" > <div id="content-header" > <h2 id="welcome">Bine ati venit</h2> </div> <div id="full-column" > <div class="full-column-header"></div> <div class="full-column-body"> <img src="./images/poze/1.jpg" alt="" class="image-right" /> <p>Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, insa, nu vorbeste despre superioritatea absoluta in structura tuturor sistemelor lor de organe. De pilda, aparatul circulator la pasari n-are ostructura mai putin dezvoltata ca la mamifere. Iar aparatul respirator si organele vizuale la pasari sunt chiar mai desavirsite. </p><p>Pasarile sunt mai superioare mamiferelor si dupa intensitatea proceselor metabolizmului. Superioritatea hotaritoare a mamiferelor asupra altor animale este conditionata de dezvoltarea considerabila a creerului, care ajunge la ele la o complicatie si desavirsire extrem de mare atit din punct de vedere morfologic, cit si din punct de vedere functional. Studierea structurii si evolutiei mamiferelor are o mare importanta pentru intelegerea originii omului si filogenezei organelor lui. Clasa mamiferelor cuprinde 3200 de specii.</p><p>In istoria Pamintului mamiferele au aparut inaintea pasarilor. Dintii si unele oase ale mamiferelor vechi au fost gasite in straturile care apartin la inceputul erei mezozoice. Stramosii lor au fost teriozaurii. Dupa fosilele gasite ne putem da seama, ca primele mamifere au fost animale de marimea unui sobolan. Aceste animale mici si, probabil, inca foarte nedesavirsite greu rezistau concurentei cu reptilele mari. </p><img src="./images/poze/2.jpg" alt="" class="image-left" /><p>Insa ele posedau insusiri progresive de structura, care le dadeau in procesul filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat desavirsirea organelor de respiratie, circulatiei sangvine si mecanizmelor fiziologice, care intretineau temperatura constanta la un nivel inalt (homeotermie). Toate acestea, impreuna cu dezvoltarea progresiva a organelor de simt si creerului le-a dat mamiferelor superioritate hotaritoare asupra reptilelor. Spre sfirsitul erei mezozoice reptilele au inceput sa dispara si de la inceputul erei cainozoice predominau mamiferele.</p><p>Corpul mamiferelor, la fel ca si la al reptilelor este alcatuit din cap, git, trunchi, coada si membre. In piele se dezvolta anexele caracteristice pentru mamifere-parul. Invelisul de par impedica pierderea de caldura, joaca un rol insemnat in intretinerea temperaturii constante a corpului. La fel el apara pielea de leziuni si de umezeala. In piele se mai afla glandele sudoripare si sebacee. Glandele mamare nu sunt altceva decit glande sudoripare modificate.</p><p>Scheletul axial este alcatuit din 5 regimuri, ca si la reptile. Regiunea cervicala a coloanei vertebrale intotdeauna (cu 3 exceptii) este alcatuita din 7 vertebre. Vertebrele toracale, de obicei in numar de 12-15 sunt articulate cu coastele. Pe vertebrele regiunii lombare (de la 2 pina la 9) se afla numai rudimentele coastelor. Regiunea sacrala este mai bine dezvoltata decit la reptile si este deobicei formata din 4 vertebre concrescute. numarul vertebrelor codale este foarte variat.</p> </div> <div class="full-column-footer"></div> </div> <div class="clear"></div> </div> <div class="clear"></div> <div id="footer"> <div id="footer-bg"> <div id="footer-content"> <div id="footer-contact"> <h2 id="fcontact">Video</h2> <div id="contact-wrapper"> <video width="360" controls="true"> <source src="video/Antilope.mp4" type="video/mp4"> </video> </div> </div> <div id="footer-panel1" class="footer-nev"> <h2 id="panel1">Links</h2> <ul> <li><a href="">Wikipedia</a></li> <li><a href="">Google</a></li> <li><a href="">Clasificarea mamiferelor</a></li> <li><a href="">Eco Magazin</a></li> <li><a href="">Discovery</a></li> <li><a href="">Animal planet</a></li> <li><a href="">National Geographic</a></li> <li><a href="">Britannica</a></li> </ul> </div> <div id="footer-panel2" class="footer-nev"> <h2 id="panel2">Animale</h2> <ul> <li><a href="ursul.html">Ursul</a></li> <li><a href="elefantul.html">Elefantul</a></li> <li><a href="ghepardul.html">Ghepardul</a></li> <li><a href="leul.html">Leul</a></li> <li><a href="panda.html">Ursul panda</a></li> <li><a href="tigrul.html">Tigrul</a></li> <li><a href="balena.html">Balena albastr?</a></li> </ul> </div> </div> </div> </div></div></body></html>Glosar de termeniElemente HTMLUnde sunt folositea Legatura action Structura formular area Harta imaginii align Linii de delimitareCentrareFragmentare textImagini si textPozitionare imaginiAfisare text in tabelPozitionare imaginiMarquee b Font - marcare fizica alink Culoare fond si text basefont Font - dimensiune implicita alt Declarare imagine big Font - marcare logica background Culoare fond si text blink Alte elemente de text behavior Marquee blockquote Alte elemente de text bgcolor Culoare fond si textCuloare celulaMarquee body Structura documentCuloare fond border Linia de conturDimensiune tabel br Linii de controlPozitionare imagini cellpadding Dimensiune tabel caption Titlu cellspacing Dimensiune tabel center Centrare checked Checkbox si radio cite Font - marcare logica clear Pozitionare imagini code Font - marcare logica color Culoare font dd Liste cols Suprafata de textDimensiune frame dfn Font - marcare logica colspan Dimensionare tabele div Fragmentare text compact Liste dl Liste coords Harta imaginii dt Liste direction Marquee em Font - marcare logica face Tipuri de font fig Pozitionare imagini height Dimensionare tabeleMarquee font Dimensiune fontCuloare fontTipuri de font href LegaturiHarta imaginii form Structura formular hspace Pozitionare imaginiMarquee frame Frame link Culoare fond si text frameset Frame loop Marquee h1 ... h6 AntetCentrare marginheight Frame - margini head Structura document marginwidth Frame - margini hr Linii de delimitare maxlength Text si password html Structura document method Structura formular i Font - marcare fizica multiple Meniu selectabil img Declarare imagine name Structura formularLegaturiFrame input Structura formular noresize Dimensiune frame kbd Font - marcare logica rows Suprafata de textDimensiune frame li ListeListe marcate rowspan Dimensionare tabel listing Texte preformatate scrollamount Marquee map Harta imaginii scrolldelay Marquee marquee Marquee scrolling Scroll multicol Afisare multicoloane selected Meniu selectabil nobr Linii de control shape Harta imaginii noframes Frame size Linii de delimitareDimensiune fontText si passwordMeniu selectabil ol ListeListe marcate src Declarare imagineCoordonate imagine option Meniu selectabil start Liste marcate p Linii de control target Ferestre pre Texte preformatate text Culoare fond si text s Font - marcare logica type Liste marcateStructura formular select Meniu selectabil valign Afisare text in tabel small Font - marcare logica value Text si passwordCheckbox si radioElemente ascunseMeniu selectabil spacer Spatiere vlink Culoare fond si text strong Font - marcare logica vspace Pozitionare imaginiMarquee sub Font - marcare logica width Linii de delimitareDimensionare tabelMarquee sup Font - marcare logica wrap Incadrarea textului ConcluziiCunoa?terea limbajelor HTML ?i CSS este foarte util? ?n lumea modern?, unde suntem ?nconjura?i de dispozitive digitale, iar internetul face parte din via?a noastr?.?n perioada modern?, s-a ajuns la schimbarea paradigmei de educa?ie ?i de defini?ie a alfabetiz?rii. ?n secolul trecut, alfabetizarea presupunea cu totul altceva, ?n timp ce ?n zilele noastre deseori se reflect? ?n cunoa?terea elementar? a domeniului IT ?i a utiliz?rii adecvate, ra?ionale a internetului, a web-ului ?i a altor aspecte ale tehnologiei informa?iei.HTML ?i CSS poate nu sunt cuno?tin?e elementare, precum lucrul ?n programul de editare Microsoft Word sau precum lucrul ?n browserul web cu care acces?m site-urile web ori citim mesaje de e-mail, dar sunt foarte utile pentru ?n?elegerea a?a-numitei ?imagini mai largi”. Structura HTML apare ?n multe locuri ?i ?n multe utiliz?ri, nu doar pe site-urile web, ?n mediul lor primar. De aceea este util, indiferent cu ce v? ocupa?i, s? de?ine?i cuno?tin?e de baz? ale limbajelor HTML ?i CSS.Odat? cu realizarea acestui proiect am avut posibilitatea s? ?nv?? HTML ?i CSS, am avut posibilitatea s? creez aplica?ii web sau s? adaptez ?i s? ?ntre?in con?inutul pe site-urile deja formate.De asemenea am aplicat competen?ele ?i le-am folosit ca baz? pentru ?mbun?t??irea cuno?tin?elor ?n programarea web. Am ?nv??at cum se creeaz? tagurile ?i paginile HTML, precum ?i ce reprezint? doctype ?i toate celelalte elemente care formeaz? acest limbaj. Am ?nv??at ce sunt descrierile CSS, din ce sunt alc?tuite ?i cum se folosesc.Av?nd ?n vedere c? HTML ?i CSS se perfec?ioneaz? cel mai bine ?n practic?, dup? dob?ndirea cuno?tin?elor de baz?, cu sus?inerea profesorului, am lucrat la crearea propriilor pagini web sau la func?ionalitatea lor. Pas cu pas, primele mele pagini web au ?nceput s? semene tot mai mult cu site-urile create de c?tre profesioni?ti. Am ?nv??at cum s? stilizez ?i s? aranjez toate elementele pe site ?i pe zi ce trece descop?r detalii tot mai avansate despre HTML ?i CSS.?mbin?nd cuno?tintele acumulate ?n timpul liceului privind programarea structural?, am reu?it implementarea unei aplica?ii web de prezentare a unui site. Se poate observa posibilitatea de aplicare a elementelor teoretice limbajului HTML ?n crearea acestei aplica?ii de mare utilitate educa?ional?. Informa?iile acumulate pe parcursul realiz?rii proiectului de atestat ?mi vor servi drept suport pentru studiu mai departe ?n cariera. Este drept ca aceast? lucrare constituie doar o mic? parte din tainele program?rii, dar av?nd ?n vedere c? acest capitol a fost aprofundat numai ?n clasa a XII-a, sunt de parere c? obiectivul fundamental ?l constituie motiva?ia de a aprofunda singur, de a-?i fi propriul t?u profesor, av?nd la ?ndem?n? materiale specifice.BibliografiePentru partea de proiectare precum ?i pentru partea de descriere a modului de utilizare a limbajelor de programare ?i a utilitarelor: Keith, Rachel Andrew (2020) : HTML5 for Web Designers, Second Edition, 2nd EditionJennifer Niederst Robbins (2020) : HTML5 Pocket Reference, 5th EditionAlex Libby, Gaurav Gupta, Asoj Talesra (2016) : Responsive Web Design with HTML5 and CSS3 EssentialsPentru con?inut: ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download