Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 27 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 27.01.2021 1 EUR4.87451 USD4.0189Alert? de la ANM. Prognoza meteo 27-28 ianuarie 2021. Care sunt previziunile meteorologilor Antonia Hendrik, 27 ianuarie 2021, ANM anun?? cod galben ?i cod portocaliu ?n mai multe jude?e ale t?rii. Vor fi precipita?ii, ninsori ?i viscol. ?n Bucure?ti vremea r?m?ne predominant ?nchis?. ?ANM a anun?at c? se va depune un strat de z?pad? neuniform?, de 8-12 centimetrii. Iar v?ntul va sufla slab ?i moderat trec?tor. Cu intensific?ri ce vor atinge la rafal? 30-40 km/h. Prognoza special? transmis? de ANM este pentru intervalul 27- 28.01.2021 ora 10:00.Zona Muncipiului Bucure?tiVremea se va men?ine predominant ?nchis?. La ora 10 grosimea stratului de z?pad? era neuniform? ?i m?sura ?ntre 5 ?i 10 cm. Iar p?n? spre dup?-amiaz?, temporar, vor mai fi precipita?ii predominant sub form? de ninsoare. ?i se vor mai depune 1…3 cm.Astfel la finalul intervalului este estimat? o grosime a stratului de z?pad? de 6…12 cm. V?ntul va sufla slab p?n? la moderat. Temperatura maxim? se va situa ?n jurul valorii de 2 grade, iar cea minim? va fi de -3…-2 grade.Administra?ia Na?ional? de Meteorologie va actualiza prezentele informa?ii meteorologice, ?n func?ie de evolu?ia ?i intensitatea fenomenelor meteorologice.ANM: Fenomene vizate: intensific?ri ale v?ntului ?n urm?toarele zone:?n regiunile estice ?i sud-estice v?ntul va prezenta intensific?ri ?i local vor fi rafale ?n general de 50…60 km/h.?n zona Carpa?ilor Meridionali ?i de Curbur? rafalele vor atinge ?n general 55… 65 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m se vor dep??i 75…85 km/h ?i va fi viscol.Not?: ?n centrul ?i sudul Munteniei ?i local ?n Moldova, precum ?i ?n zonele de munte temporar va continua s? ning?.ANM anun??? cod galben de ninsori ?i viscol ?n Dobrogea, Muntenia, MoldovaInterval de valabilitate: 27 ianuarie, ora 10:00 – 28 ianuarie, ora 10:00Fenomene ?i zone vizate: ninsori viscolite ?n Dobrogea, estul Munteniei ?i sud-estul Moldovei. ?n Dobrogea, estul Munteniei ?i ?n sud-estul Moldovei va continua s? ning? moderat cantitativ ?i se va depune strat nou de z?pad? neuniform ?i consistent, iar v?ntul va avea rafale ?n general de 55…65 km/h, viscolind ninsoarea ?i determin?nd sc?derea semnificativ? a vizibilit??ii.ANM: Cod portocaliu de viscol ?n zonele Tulcea ?i Constan?aPentru interval 27 ianuarie, ora 10:00 – 27 ianuarie, ora 21:00, sunt prev?zute urm?toarele fenoneme: viscol ?i vizibilitate redus? ?njude?ele Constan?a ?i Tulcea?n cursul zilei de miercuri (27 ianuarie), ?n jude?ele Constan?a ?i Tulcea vor fi intensific?ri sus?inute ale v?ntului, cu rafale de 70…80 km/h, va ninge ?nsemnat cantitativ, z?pada va fi viscolit? ?i troienit?, iar vizibilitatea va sc?dea sub 50 m.APIA si SUBVENTIIO NOU? SUBVEN?IE PE HECTAR PENTRU FERMIERII ROM?NI! Agroinfo 27 ianuarie 2021 ANUN?! O nou? subven?ie pe hectar pentru fermierii rom?ni pentru care sunt alocate, anul acesta, de 25 de milioane de euro! Anun?ul l-a f?cut ministrul agriculturii, Adrian Oros.Am alocat o sum? de 25 de milioane de euro pentru investi?ii ?n culturi proteice ca s? vedem cum o accept? fermierii. Exist? o strategie a UE pentru a cre?te independen?a proteic? a Europei, deoarece foarte mult? protein? este adus? din SUA ?i America de Sud. Noi, pe de o parte, cultiv?m doar soia nemodificat? genetic, ?n schimb import?m la greu ?roturi de soia, modificate genetic. Dac? tot exist? strategia aceasta, haide?i s? vedem cum ar merge ?i la noi. Poate unii fermieri vor vrea s? cultive soia, s? o ?i proceseze dac? d?m bani europeni, pentru c? d?m foarte mul?i bani pe importurile de ?roturi de soia, a declarat ministrul agriculturii, pentru Agerpres.Pe l?ng? schemele obi?nuite de plat? pe suprafa??, SAPS, plata redistributiv?, plata pe ?nverzire, fermierii care cultiv? soia beneficiaz? ?i de sprijinul cuplat vegetal. Potrivit informa?iilor furnizate pentru AGROINFO de Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur? (APIA), cuantumul pe hectar pentru sprijin cuplat soia, valabil pentru anul 2019, a fost de 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/ha. Pentru anul 2020, APIA nu a stabilit deocamdat? cuantumul pe hectar pentru sprijin cuplat vegetal. P?n? la sf?r?itul lui martie 2021, fermierii care au solicitat aceast? form? de sprijin trebuie s? depun? anumite acte justificative. VEZI DETALII AICI! SUBVEN?II APIA PENTRU 2020 CARE AJUNG LA FERMIERI DUP? 31 MARTIE 2021!AVIZUL CARE PUNE FR?N? AJUTORULUI DE 300.000 DE EURO/FERMIER! Agroinfo 27 ianuarie 2021 - 07:47 BANI FERMIERI. Sprjinul de 300.000 de euro/beneficiar pentru construc?ia de abatoare de capacitate mic? ?n zon? montan? a fost cerut, anul trecut, doar de trei fermieri. Doar trei proiecte s-au depus la Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), de?i subm?sura este deschis? din 13 iulie 2020 ?i termenul de depunere a fost prelungit p?n? la 31 martie 2021. De ce nu se ?nghesuie cresc?torii de animale s? cear? acest ajutor care, aparent, este mare, iar de abatoare ar fi nevoie?Ministrul agriculturii a spus c? ajutorul de 300.000 de euro/beneficiar, disponibil la AFIR prin subm?sura 4.2 Sprijin pentru investi?ii ?n procesarea/marketingul produselor agricole, Sector investi?ii ?n abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?, nu a fost cerut de cresc?torii de animale din cauza unui aviz de la Ministerul S?n?t??ii. Acest aviz nu le-ar fi fost dat fermierilor care vreau s? fac? abatoare din cauza celebrului Ordin al ministrului S?n?t??ii care impune distan?ele ?ntre localitate ?i ferm?, ?ntre localitate ?i abatoare. ?eful MADR a declarat c? acel ordin nu face diferen?a ?ntre un abator mare ?i unul de capacitate mic?. Din ce am ?n?eles, acolo e o problem? de avizare. Sunt abatoare de mic? capacitate care sunt necesare ?n zonele izolate, nu neap?rat ?n zonele montane, ?n cele car sunt descoperite, pentru c?, am spus ?i cu alte ocazii, noi avem abatoare, deci o capacitate de abatorizare ?n Rom?nia aproape de 4 ori mai mare dec?t necesar, dec?t num?rul de animale. Doar c? sunt polarizate, sunt abatoare foarte mari care sunt ?nchise sau lucreaz? la subcapacitate, 20-30%. Au fost f?cute ?ntr-o anumit? perioad?, pe fonduri europene, probabil, cu o intensitate de sprijin mare, au fost ni?te facilit??i, s-au f?cut, foarte bine c? s-au f?cut, dar ele nu sunt operabile. ?i sunt zone ?ntregi descoperite, mai ales acele zone izolate, zona montan?, unde aceste module, abatoare de mic? capacitate ar putea func?iona ?i s? rezolve problema micilor fermieri. Pe aceast? m?sur? 4.2 de procesare ?i marketing vor avea ?i-n perioada aceasta de tranzi?ie o sum? important? ?i pentru abatoare. Noi am g?sit anul trecut doar acea sum? mic? de 12 milioane euro ?i am dus-o ?n zona montan?, pentru c? nu era nimic pentru zona montan? ?n acea perioad?. Ce am ?n?eles apoi de la consultan?i, dar ?i de la fermierii care au dorit, este un ordin al ministrului S?n?t??ii care impune o anumit? distan?? fa?? de localitate ?i care nu distinge ?ntre un abator, care poate s? fie un abator foarte mare, unde mirosurile ?i de?eurile respective trebuie gestionate ?ntr-un anumit fel ?i un abator de mic? capacitate, care, ?n alte ??ri europene este, practic, ?n localitate. Pentru c? acolo se taie o vac? pe zi sau doi porci pe zi, se lucreaz? ?n partide separate, nici nu se lucreaz? zilnic. Este un abator care rezolv? toate, s? zic a?a, necesit??ile fermierilor mici dintr-o anumit? zon?. Acolo a fost singura problem?, nu primeau acel aviz. C? ?i eu m-am interesat ce s-a ?nt?mplat, a declarat ministrul agriculturii, ?n cadrul emisiunii Rom?nia Agricol?.Cu toat? aceast? problem?, care nu se ?tie dac? s-a rezolvat, subm?sura r?m?ne deschis?. Sunt 12 milioane de euro bloca?i aici, iar timp de 7 luni, din iulie 2020 de c?nd s-a deschis sesiunea de depunere proiecte la AFIR, ?i p?n? acum, ianuarie 2021, s-au depus trei proiecte, ?n valoare de 899.946 euro, conform site-ului oficial AFIR. Fermierii care au scris mesaje c?tre AGROINFO despre aceast? subm?sur?, au sesizat ?i alt? problem?. La ajutorul de 300.000 de euro cofinan?area este prea mare, undeva ?n jur de 100.000 de euro. Greu de g?sit printre cresc?torii de animale din zona montan? investitori ?ntr-un abator de capacitate mic?, care s? aib? pus? deoparte aceast? sum?, spun fermierii. CONDI?II MINIME DE ACCESARE A AJUTORULUI PENTRU ABATOARE:Solicitantul trebuie s?:- demonstreze ?ncadrarea ?n categoria beneficiarilor eligibili ?n baza documentelor de ?nfiin?are sau a verific?rilor ONRC;- proceseze produse agricole incluse ?n lista cuprins? ?n Anexa 1 la Tratatul pentru Func?ionarea UE ?n scopul ob?inerii de produse Anexa I ?i non-Anexa I;- demonstreze capacitatea de cofinan?are a investi?iei;- demonstreze viabilitatea economic? a investi?iei ?n baza documentelor tehnico-economice;- nu fie ?n dificultate financiar? ?n conformitate cu legisla?ia ?n vigoare;- demonstreze c? profitul mediu anual (ca medie a ultimilor 3 ani fiscali) nu dep??e?te de 4 ori valoarea sprijinului solicitat.Finan?are nerambursabil? 50% pentru IMM-uri ?i 40% pentru alte ?ntreprinderi. Valoarea ajutorului este de p?n? la 300.000 de euro pentru abatoare de capacitate mic? ?n zona montan?.Fermier l?sat f?r? subven?ii din cauza incompeten?ei unui func?ionar APIA27 ianuarie 2021?n anul 2020, agricultura, ca mai toate sectoarele din Rom?nia, a fost grav afectat? de pandemie. ?n acest context, statul a venit cu m?suri de sprijin pentru fermieri, pentru a-i ajuta pe ace?tia s? treac? mai u?or peste criz?. Din p?cate ?ns?, unii agricultori, de?i au respectat to?i pa?ii necesari pentru accesarea sprijinului, au r?mas f?r? subven?ii din cauza neaten?iei sau incompeten?ei func?ionarilor. Un astfel de caz ne-a fost adus la cuno?tin?? de un agricultor din jude?ul Hunedoara, ?n cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizat? de Ovidiu Ghinea.”?n data de 11 octombrie am fost la APIA ?i am depus actele pentru subven?ia de criz? pe m?sura 21. Am tot a?teptat s? ?mi intre banii, dar nu mi-a intrat nimic. Am sunat la APIA Ilia (jude?ul Hunedoara) ?i mi-au r?spuns c? nu a fost ?nregistrat? cererea. P?i cum s? nu fie ?nregistrat? din moment ce eu am depus toate actele? Mi-au spus c? le pare r?u ?i c? am pierdut banii. Am fost ?i ieri acolo la centru ?i doamnele de acolo recunosc c? au g?sit dosarul meu ?ntr-un birou, dar nu le-au ?nregistrat”, ne-a povestit fermierul Daniel Ognean din jude?ul Hunedoara.Fermierul ne-a explicat c? nu a primit num?r de ?nregistrare la momentul depunerii actelor, spun?nd c? de 20 de ani, nu a primit niciodat? num?r de ?nregistrare de la respectiva institu?ie. ?n cazul acesta, ?ansele de izb?nd? ale fermierului sunt foarte mici, iar cel mai probabil va r?m?ne f?r? subven?ia de criz? acordat? prin M?sura 21.Pe aceast? cale, ?ndemn?m to?i fermierii s? fie aten?i ?n momentul depunerii dosarelor ?i s? respecte ?ntocmai procedurile legale, cer?nd num?rul de ?nregistrare de fiecare dat?. Astfel, chiar ?i ?n cazul erorilor func?ionarilor, fermierii pot face dovada depunerii actelor ?i ??i pot face dreptate mai departe, pe c?ile legale.Nu este pentru prima dat? c?nd ne sunt semnalate nereguli sau cazuri de incompeten?? ale func?ionarilor publici, car pot l?sa fermierii f?r? bani. ?n urm? cu c?teva luni, ?n cadrul aceleia?i emisiuni, consultantul Marian Vi?u-Iliescu relata un caz ?n care proiectul pe subm?sura 4.2 al unui fermier din jude?ul Cluj a fost blocat de incompeten?a unui angajat DSV. Mai multe detalii despre acest episod pute?i citi AICI.Veste bun? pentru tinerii fermieri! Condi?ia de 24 de luni pentru sumb?sura 6.1 ar putea fi modificat? 27 ianuarie 2021Interesul pentru accesarea fondurilor europene ?n r?ndul tinerilor fermieri din Rom?nia este unul foarte ridicat ?n ultimii ani, exist?nd, de fiecare dat?, mai multe proiecte depuse dec?t bani disponibili. Totu?i, exist? o condi?ie ?n ghidul solicitantului pentru subm?sura 6.1 care le pune be?e ?n roate multor poten?iali beneficiari. Este vorba de condi?ia ca ace?tia s? aib? maximum 24 de luni de la ?nregistrarea ca micro-?ntreprindere/?ntreprindere mic? ?naintea depunerii cererii de finan?are.Exist?, totu?i, o ini?iativ? din partea mediului asociativ, sus?inut?, se pare, ?i de conducerea Ministerului Agriculturii, ca aceast? condi?ie s? fie modificat?, iar plafonul s? fie dus la 60 de luni. Fermierul Ion P?unel a venit cu mai multe detalii ?n acest sens ?n cadrul emisiunii ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”.”Am ridicat aceast? problem? la ?nt?lnirea cu domnul ministru ?i sper?m s? venim cu un document bine ?ntocmit, astfel ?nc?t s? reu?im s? elimin?m aceast? condi?ie de 24 de luni ?i s? o ducem undeva la 60 de luni. Avem foarte mul?i tineri care au ?ncercat s? acceseze ?n anii trecu?i, nu au reu?it, au f?cut mai mult de 24 de luni, iar acum nu mai pot accesa subm?sura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri. Pentru a ?ntineri satul rom?nesc, pentru a dezvolta partea aceasta de ferm? de familie ?i activit??ile tinerilor ?n mediul rural, trebuie s? venim neap?rat cu aceast? modificare”, a precizat Ion P?unel.Pre?edintele SPA Olt a mai subliniat c? aceast? condi?ie nu este impus? de oficialii de la Bruxelles, astfel ?nc?t ?ara noastr? ar putea s? o modifice f?r? nicio problem?, at?t timp c?t ?ntocme?te o documenta?ie a?a cum trebuie.”Poate unii au ?tiut, al?ii nu. Dac? Rom?nia face o documenta?ie a?a cum trebuie ?i sus?ine acest lucru, Comisia European? nu are nimic ?mpotriv?. Condi?ia de 24 de luni nu este una impus? de Bruxelles. Voi lupta c?t voi putea ca aceast? condi?ie s? dispar? ?i s? mergem pe minim 60 de luni. Sper?m s? se ?nt?mple de anul acesta, dar dac? nu, m?car din viitorul PNS, pentru c? este p?cat. Avem foarte mul?i tineri care ?i-au deschis afaceri ?n domeniul agricol, au preluat exploata?ii de la p?rin?i, de la bunici ?i nu au nicio vin? c? proiectul a fost eligibil ?i nefinan?abil pentru c? suma alocat? ?n acea perioad? nu a ajuns pentru to?i tinerii. Trebuie s? le oferim aceast? ?ans? a redepunerii”, a explicat Ion P?unel.Potrivit informa?iilor oferite de fermier, se pare c? ?i actuala conducere a MADR este de acord cu modificarea acestei condi?ii, iar demersurile ?n acest sens vor ?ncepe s? fie f?cute ?n perioada imediat urm?toare, ?n grupurile de lucru pentru finan??rile din perioada 2021-2017.”V? spun, s? zicem, pe surse c? se pare c? vom avea sprijinul din partea conducerii MADR s? facem acest demers ?i ?n perioada imediat urm?toare, c?nd vom fi chema?i la grupurile de lucru pentru finan??rile europene 2021-2027 ?i creionarea noului PNS, vom sus?ine acest demers, mai ales c? Uniunea European? nu ne impune aceast? condi?ie. Avem dou? lucruri care se bat cap ?n cap: dac? m? instalez pentru prima dat? ca ?ef de exploata?ie la APIA, pot s? primesc subven?ia ?n plus pe hectar timp de 5 ani de zile. Dac? vreau s? accesez subm?sura 4.1, primesc o finan?are ?n plus de 20% tot timp de 5 ani de zile. Condi?ia de 24 de luni este doar la sumb?sura 6.1”, a mai ad?ugat Ion P?unel.MADR a cerut s? se p?streze caracterul facultativ al plafon?rii subven?iilor APIA pentru fermele mari, Angelica Lefter - 27 ianuarie 2021 Stadiul negocierilor privind noua Politic? Agricol? Comun?, discutat ?ntr-o videoconferin?? informal? a mini?trilor agriculturii ?i pescuitului prezidat? de pre?edin?ia portughez?. De?i ?nt?lnirea figura pe agenda ministrului Agriculturii, Adrian Oros, din partea institu?iei a participat secretarul de stat Gheorghe ?tefan.Videoconferin?a cu mini?trii agriculturii a avut loc la data de 25 ianuarie 2021, iar principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reform? al Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, chestiuni agricole legate de comer? ?i posibilit??ile de pescuit pentru stocurile comune cu Regatul Unit, se mai arat? ?n informare. Din partea Rom?niei ar fi trebuit s? participe ministrul Adrian Oros, lucru confirmat ?i de agenda sa f?cut? public? de MADR, ?ns? la discu?ii a luat partea doar secretarul de stat Gheorghe ?tefan.Videoconferin?a ce includea tema noii PAC figura pe agenda de lucru a ministrului Adrian Oros (sursa: Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale)”Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reform? PAC post-2020, chestiuni agricole legate de comer? ?i posibilit??ile de pescuit pentru stocurile comune cu Regatul Unit. Comisia a informat mini?trii cu privire la aspecte agricole legate de comer? ?i le-a prezentat un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare despre impactul acordurilor comerciale. ?n acest context, au avut loc schimburi de opinii referitoare la aceste dou? subiecte. De asemenea, Pre?edin?ia portughez? a ?n?tiin?at mini?trii despre stadiul negocierilor actualului proces de reform? a Politicii Agricole Comune”, se arat? ?ntr-un comunicat de pres? al MADR.”Cu privire la reforma PAC, secretarul de stat Gheorghe ?tefan a f?cut apel la Pre?edin?ie ?i ?i-a exprimat sus?inerea pentru eforturile acesteia, astfel ?nc?t la negocierile reformei PAC din trialog s? nu fie permis? o deviere prea mare de la elementele de mandat cuprinse ?n abordarea general? a Consiliului de mini?tri din octombrie 2020, ?n special a aspectelor legate de caracterul facultativ al plafon?rii subven?iei pentru fermele mari, al modului de implementare a sprijinului redistributiv, precum ?i a procentului de 20% pentru ring fancing pentru eco-scheme”, se precizeaz? ?n comunicat.Conform aceleia?i surse, oficialul MADR a transmis necesitatea ca fermierii s? r?m?n? competitivi ?i s? aib? perspectiva continu?rii activit??ii ?i de a asigura securitatea alimentar? a cet??enilor UE, cu toate dificult??ile ce decurg din noile ambi?ii de mediu ?i clim? dar ?i din pandemia COVID. Eco-schemele reprezint? cheia viitoarei PAC ?i acestea trebuie s? asigure un mod facil de aplicare ?i evitare a pierderii fondurilor alocate.”Referitor la condi?ionalitatea social?, Rom?nia sus?ine pozi?ia exprimat? ?n cadrul Comitetului special pentru agricultur? (CSA) ?i consider? c? eventuala aplicare a acesteia nu trebuie s? determine poveri administrative suplimentare ?i s? penalizeze fermierii automat. ?n privin?a actelor de implementare ?i delegare se dore?te demararea adopt?rii acestora ?i finalizarea cu celeritate a negocierilor tripartite, astfel ?nc?t administra?iile na?ionale s? poat? ?ncheia la timp procesul de preg?tire pentru noua PAC, ?n special redactarea Planului Na?ional Strategic. ?n ceea ce prive?te Regulamentul privind Organizarea Comun? a Pie?elor, Rom?nia apreciaz? rezultatele discu?iilor din CSA ?i sus?ine abordarea Pre?edin?iei din noul document av?nd ?n vedere c? unele dintre amendamentele Parlamentului European corespund cerin?elor marii majorit??i a Statelor Membre din cadrul Concluziilor privind Strategia Farm to Fork”, se ?ncheie comunicatul MADR. La MADR se negociaz? noul program pentru legume ?n spa?ii protejate De Food Biz La ian. 27, 2021 Noul program de minimis pentru legumele cultivate ?n spa?ii protejate anun?at de ministrul agriculturii este tot mai aproape s? se concretizeze. Ast?zi are loc o prim? ?nt?lnire, la sediul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), cu reprezentan?ii fermierilor, pentru a ?ncepe negocierile privind ajutoarele de minimis acordate ?n acest an. ”Este vorba de un nou program al legumiculturii rom?ne?ti, dedicat doar legumelor cultivate ?n spa?ii protejate. Avem 88 milioane de euro bani disponibili pentru Rom?nia pentru tot ce ?nseamn? ajutor de minimis – bazna ?i mangali?a, apicultur?, legume cultivate ?n spa?ii protejate ?i plante aromatice. Vedem care va fi suma alocat? pentru legumicultur?. Important este c? se continu? un program de finan?are ?i pentru horticultur? ?i sper?m c? vom atrage c?t mai mul?i bani pentru acest sectorEste o prim? rund? de discu?ii. Vreau s? ?i mul?umesc domnului ministru Nechita Adrian Oros ?i conducerii Ministerului c? a fost invitat ?i un reprezentant al micilor fermieri din Rom?nia”, a precizat pre?edintele Sindicatului Produc?torilor Agricoli (SPA) Olt, Ion P?unel, ?n emisiunea ”Agricultura la Raport”.AGRO TV v? ?ine la curent cu toate detaliile de la ?nt?lnirea de la MADR. P?n? acum, din declara?iile ministrului Adrian Oros, exist? posibilitatea ca legumele incluse ?n noul program de minimis s? fie cele care sunt incluse ?i ?n sprijinul cuplat vegetal – tomate, castrave?i, vinete, ardei ?i varz?. Este important de precizat c? nimic nu este b?tut ?n cuie p?n? acum, iar aceste detalii se vor stabili la ?nt?lnirea de azi ?i ?nt?lnirile ulterioare. Surs? articol Agro-Tv.ro, Editat de Cristian Florin PopescuIat? ce subven?ii ?n zootehnie vor fi acordate prin APIA, ?n anul 2021, meatmilk , 27 ianuarie 2021 Dup? cum anun?? Agen?ia Zonelor Montane, de la ?nceputul lunii ianuarie 2021, APIA (Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?) a reluat campania de plat? final?, at?t pentru sectorul zootehnic. ?n prezent, pe lista APIA se afl? 5 (cinci) scheme pentru cresc?torii de animale ?i 5 (cinci) scheme pentru sectorul vegetal. Scheme autorizate la plat?, ?n luna ianuarie: 1. pentru sectorul zootehnic:? SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne ?i meti?ii acestora: 185,0103 euro/cap de animal adic? 901,462 lei/cap de animal;? SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte: 379,5340 euro/cap de animal adic? 1.849,279 lei/cap de animal;? -SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivoli?e de lapte: 160,3359 euro/cap de animal adic? 781,236 lei/cap de animal;? SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de m?tase: 90,0000 euro/cap de animal adic? 438,525 lei/cap de animal;? SCZ – sprijin cuplat pentru specia ovine/caprine: 17,92 euro/cap de animal adic? 87,217 lei/cap de animal. AFIR si FINANTARIPeste 180 milioane euro pentru promovarea produselor agroalimentare ?n UE ?i ??ri ter?e, ?n 2021 HYPERLINK "" Revista Fermierului Miercuri, 27 Ianuarie 2021 A fost adoptat Programul de lucru pentru 2021 referitor la ac?iuni de informare/promovare privind produsele agroalimentare ?n UE ?i ?n ??ri ter?e, cu un buget planificat de 182,9 milioane de euro. Ca urmare, DG AGRI ?i Agen?ia Executiv? pentru Consumatori, S?n?tate, Agricultur? ?i Alimente (CHAFEA) organizeaz? seminarul de informare ?Info Day” ?n zilele de 28 ?i 29 ianuarie 2021.Evenimentul ?Info Day” din acest an, dedicat tuturor poten?ialilor solicitan?i eligibili s? depun? propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online ?i va include un spa?iu virtual intitulat ?Oportunit??i de pia??” pentru schimb de informa?ii care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomand? celor interesa?i s? se ?nscrie online pe platforma web dedicat? evenimentului:? ?Info Day” 2021 include prezentarea noilor orient?ri de politic? ocazionate de strategia ?Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil ?i modul ?n care acestea se raporteaz? la activit??ile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare ?n contextul pandemiei COVID-19, precum ?i oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de? dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra produc?iei ?i consumului durabil ?n UE, informeaz? Ministerul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale.Sesiunile vor fi transmise ?n direct pe web, astfel:28 ianuarie 2021:? ianuarie 2021:? prezent?rile ?i ?nregistr?rile video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA. Veste bun? pentru tinerii fermieri! Condi?ia de 24 de luni pentru sumb?sura 6.1 ar putea fi modificat? 27 ianuarie 2021Interesul pentru accesarea fondurilor europene ?n r?ndul tinerilor fermieri din Rom?nia este unul foarte ridicat ?n ultimii ani, exist?nd, de fiecare dat?, mai multe proiecte depuse dec?t bani disponibili. Totu?i, exist? o condi?ie ?n ghidul solicitantului pentru subm?sura 6.1 care le pune be?e ?n roate multor poten?iali beneficiari. Este vorba de condi?ia ca ace?tia s? aib? maximum 24 de luni de la ?nregistrarea ca micro-?ntreprindere/?ntreprindere mic? ?naintea depunerii cererii de finan?are.Exist?, totu?i, o ini?iativ? din partea mediului asociativ, sus?inut?, se pare, ?i de conducerea Ministerului Agriculturii, ca aceast? condi?ie s? fie modificat?, iar plafonul s? fie dus la 60 de luni. Fermierul Ion P?unel a venit cu mai multe detalii ?n acest sens ?n cadrul emisiunii ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”.”Am ridicat aceast? problem? la ?nt?lnirea cu domnul ministru ?i sper?m s? venim cu un document bine ?ntocmit, astfel ?nc?t s? reu?im s? elimin?m aceast? condi?ie de 24 de luni ?i s? o ducem undeva la 60 de luni. Avem foarte mul?i tineri care au ?ncercat s? acceseze ?n anii trecu?i, nu au reu?it, au f?cut mai mult de 24 de luni, iar acum nu mai pot accesa subm?sura 6.1 pentru instalarea tinerilor fermieri. Pentru a ?ntineri satul rom?nesc, pentru a dezvolta partea aceasta de ferm? de familie ?i activit??ile tinerilor ?n mediul rural, trebuie s? venim neap?rat cu aceast? modificare”, a precizat Ion P?unel.Pre?edintele SPA Olt a mai subliniat c? aceast? condi?ie nu este impus? de oficialii de la Bruxelles, astfel ?nc?t ?ara noastr? ar putea s? o modifice f?r? nicio problem?, at?t timp c?t ?ntocme?te o documenta?ie a?a cum trebuie.”Poate unii au ?tiut, al?ii nu. Dac? Rom?nia face o documenta?ie a?a cum trebuie ?i sus?ine acest lucru, Comisia European? nu are nimic ?mpotriv?. Condi?ia de 24 de luni nu este una impus? de Bruxelles. Voi lupta c?t voi putea ca aceast? condi?ie s? dispar? ?i s? mergem pe minim 60 de luni. Sper?m s? se ?nt?mple de anul acesta, dar dac? nu, m?car din viitorul PNS, pentru c? este p?cat. Avem foarte mul?i tineri care ?i-au deschis afaceri ?n domeniul agricol, au preluat exploata?ii de la p?rin?i, de la bunici ?i nu au nicio vin? c? proiectul a fost eligibil ?i nefinan?abil pentru c? suma alocat? ?n acea perioad? nu a ajuns pentru to?i tinerii. Trebuie s? le oferim aceast? ?ans? a redepunerii”, a explicat Ion P?unel.Potrivit informa?iilor oferite de fermier, se pare c? ?i actuala conducere a MADR este de acord cu modificarea acestei condi?ii, iar demersurile ?n acest sens vor ?ncepe s? fie f?cute ?n perioada imediat urm?toare, ?n grupurile de lucru pentru finan??rile din perioada 2021-2017.”V? spun, s? zicem, pe surse c? se pare c? vom avea sprijinul din partea conducerii MADR s? facem acest demers ?i ?n perioada imediat urm?toare, c?nd vom fi chema?i la grupurile de lucru pentru finan??rile europene 2021-2027 ?i creionarea noului PNS, vom sus?ine acest demers, mai ales c? Uniunea European? nu ne impune aceast? condi?ie. Avem dou? lucruri care se bat cap ?n cap: dac? m? instalez pentru prima dat? ca ?ef de exploata?ie la APIA, pot s? primesc subven?ia ?n plus pe hectar timp de 5 ani de zile. Dac? vreau s? accesez subm?sura 4.1, primesc o finan?are ?n plus de 20% tot timp de 5 ani de zile. Condi?ia de 24 de luni este doar la sumb?sura 6.1”, a mai ad?ugat Ion P?unel.ALTELEAdrian OROS ?nt?lnire cu fermierii, ianuarie 27, 2021 agrimanet Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a avut ieri, 26 ianuarie 2021, consult?ri cu membrii Alian?ei pentru Agricultur? ?i Cooperare (LAPAR, PRO AGRO, APPR ?i UNCSV) privind subiectele de actualitate aflate pe agenda fermierilor ?n aceast? perioad?. Din partea ministerului au participat secretarul de stat Aurel Simion, pre?edintele Comisiei de Agricultur? din Senat, George Scarlat, precum ?i directori ai direc?iilor de specialitate din cadrul MADR.Principalele subiecte dezb?tute au vizat: refacerea infrastructurii de iriga?ii, bugetul pentru anul 2021, fondurile mutuale, strategia de gestionare a apei, schimb?rile climatice, legea arend?rii, consultan?? specializat? oferit? fermierilor, problemele din zootehnie.?n cadrul discu?iilor, am declarat c? at?t Ministerul, c?t ?i mediul asociativ au acela?i obiectiv, acela de a fundamenta un Plan Na?ional Strategic c?t mai viabil care s? cuprind? solu?ii pentru majoritatea problemelor fermierilor. ?n ceea ce prive?te componenta de dezvoltare rural? din PNS, am transmis necesitatea de a sprijini zonele cu constr?ngeri naturale pentru prevenirea abandonului acestora.?n strategia privind noua PAC, at?t strategia Farm to Fork, c?t ?i cea legat? de biodiversitate se dore?te producerea unor alimente mai s?n?toase, ce ar contribui la c??tiguri echitabile pentru produc?torii locali, conservarea resurselor naturale, ?n primul r?nd a solului, dar ?i a apei, conservarea peisajelor rurale, men?inerea tradi?iilor, prin promovarea produselor locale, tradi?ionale, dar ?i la dezvoltarea pie?elor locale. Provocarea pentru MADR este aceea de a transforma aceste direc?ii de strategie ale PAC ?n oportunit??i de dezvoltare a agriculturii rom?ne?ti, mai ales prin p?strarea tradi?iilor ?i acelor particularit??i din zonele rurale.La finalul discu?iilor, cei prezen?i au fost informa?i c? ?n cursul s?pt?m?nii viitoare va avea loc o ?nt?lnire privind consult?rile asupra perioadei de tranzi?ie.?nt?lnire extrem de important?. Oros promite bani pentru Banca de Resurse Genetice de la Buz?u 26 ianuarie 2021 ?nt?lnire extrem de important? ?n continuare proiectului B?ncii de Resurse Genetice de la Buz?u. Pentru prima dat?, cercet?torul Costel V?n?toru, ini?iatorul proiectului ?Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale de la Buz?u a explicat, fa?? ?n fa??, care este necesitatea ?nfiin??rii unui astfel de obiectiv de cercetare la Buz?u.?nt?lnirea a fost organizat? de parlamentarii PNL de Buz?u, respectiv deputatul Gabriel Avr?mescu ?i senatorul Vlad Pufu, cel din urm? fiind un sus?in?tor al proiectului ini?iat de V?n?toru.Discu?ia s-a dovedit a fi una constructiv?, dat fiind faptul c? la final, ministrul Agriculturii a promis c? dup? aprobarea bugetului va aloca finan?area necesar? demar?rii activit??ii la Buz?u.”S-a stabilit ca, imediat dup? aprobarea Legii Bugetului de Stat, s? fie alocat? suma necesar? pentru derularea tuturor pa?ilor pentru ?nceperea activit??ii la Buz?u a acestui proiect de importan?? na?ional?”,? se arat? ?n comunicatul emis de PNL Buz?u.La r?ndul s?u, V?n?toru a ad?ugat c? a fost ?nt?lnirea pe care o a?tepta, tocmai pentru a avea ocazia de a-i prezenta personal ministrului Oros proiectul B?ncii de Resurse Genetice de la Buz?u.”M-am ?nt?lnit cu Ministrul Agriculturii ?i am prezentat situa?ia B?ncii de Resurse Genetice de la Buz?u. A ascultat ?i a urm?rit cu aten?ie toate cele spuse de mine ?i a promis c? imediat ce vor fi aloca?i banii pentru Ministerul Agriculturii va finan?a ?Banca de Gene ?i vom putea ?ncepe activitatea. A?teptam aceast? promisiune ?i aceast? ?nt?lnire pentru ca eu s? pot s?-i prezint care este situa?ia, necesitatea, importan?a acestei institu?ii la Buz?u pentru c?, se ?tie, dumnealui nu a venit recent la Ministerul Agriculturii, nu a avut toate aceste date. Era necesar aceast? ?nt?lnire, s? aud? de la mine toate aceste informa?ii ?i s? vad? documentele, s? ?n?eleag? de ce avem nevoie de aceast? banc? la Buz?u. A f?cut acest lucru ?i cred c? este un pas important pentru Buz?u ?i pentru agricultura rom?neasc?. Am discutat ?i procedurile ?i fluxul tehnologic. Deocamdat?, vorbim de o institu?ie nou format? care trebuie, ?n primul r?nd, dotat? cu birotic?, aparatur? de laborator, personal specializat ?i dup? ce vom reu?i s? punem la punct aceste aparate de baz? atunci vom trece ?i la resurse. Avem nevoie de finan?are pentru a realiza aceste celule cu atmosfer? controlat? ?i abia apoi putem s? trecem ?i la faza de colectare”, a spus V?n?toru.Hot?r?rea de Guvern pentru ?nfiin?area B?ncii de resurse genetice a fost adoptat? ?n ?edin?a din 12 septembrie 2019. Tot ?n perioada respectiv?, a fost atribuit ?i un sediu la Buz?u, respectiv ?n Parcul Cr?ng, ?n fostul sediu al societ??ii Urbis Serv.”Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultur?, Floricultur?, Plante Aromatice ?i Medicinale Buz?u are ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare ?i conservare a resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat ?n acest moment la Sta?iunea de Cercetare Legumicol? din Buz?u ?i de pe cuprinsul ??rii, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale ?i aromatice pe cale de dispari?ie”, anun?a proiectul de hot?r?re din 12 septembrie.Dac? bugetul Agriculturii va fi un dezastru, vina nu e la Finan?e! Vina va fi a ministrului Agriculturii! La lupt?, domnule Oros, curaj, ?nc? se poate ob?ine victoria, pentru fermieri! Vlad Macovei - 27 ianuarie 2021 Pericol mare: Bugetul Agriculturii risc? s? fie mic, spre foarte mic, ?n acest an. Nu vor fi bani pentru mai nimic din m?surile de sprijin ale fermierilor. Ministrul Adrian Oros vrea s? le bage ?n cap unor lideri ai fermierilor c?, de fapt, ministrul de Finan?e este de vin? pentru acest dezastru probabil.Nu! Stop! Este gre?it! Nu v? l?sa?i manipula?i! ?n realitate, de vin? este chiar ministrul Agriculturii pentru c? nu a reu?it s? impun? sectorul agroalimentar ?ntre priorit??ile bugetare. Niciodat? nu vor fi bani pentru toate! Doar pentru priorit??i! Treaba ministrului Agriculturii este s? fie b?t?ios, cu argumente, cu mediul asociativ al?turi de el, ?i s? impun? la Finan?e ca Agricultura s? fie capitol prioritar ?n Legea Bugetului. Ministrul de Finan?e nu are responsabilitatea doar a Agriculturii, el lucreaz? cu materialul clien?ilor. ?ns?, da, ce s? vezi, ministrul Agriculturii are aceast? responsabilitate!Prin urmare, dragi fermieri, s? spunem r?spicat: Vina pentru un eventual buget insuficient al Agriculturii va apar?ine ministrului Adrian Oros! Poate s-o trezi ?n al doisprezecelea ceas! Curaj, domnule Oros, curaj! Asocia?ia For?a Fermierilor v? ?ncurajeaz? s? pune?i agricultura ?n ofensiv?, doar sunte?i ministrul acestui sector, ce tot ne ?nv?rtim ?n jurul cozii… Este greu dar nu imposibil!PS: Am rela?ii bune cu oameni din toate partidele, cu unii sunt chiar prieten, le mai dau sfaturi, de cele mai multe ori nu le convine ce le zic, nu e niciun secret. Fac asta chiar dac? pentru mine, personal, politica de partid nu m-a atras niciodat? ?i nici nu m? va interesa. A?adar, oare PNL, partidul cu num?rul cel mai mare de politicieni pe care ?i respect ?i cu care comunic, a f?cut un calcul c?te voturi a pierdut din partea fermierilor ?ntre alegerile locale ?i cele parlamentare? Dar o analiz? cu privire la motivele pentru care aceste voturi ale fermierilor au fost pierdute? De unde vine sup?rarea lor ?i ce e de f?cut? Dac? nu au f?cut-o, pot s? ?i ajut ?i cu calculul ?i cu analiza, important este s? punem agricultura ?n ofensiv?!Secar? ?i-a reparat xeroxul: Ce avere are consilierul personal al ministrului Oros, Marian P?v?la?c - 26 ianuarie 2021 21:34 Dup? ce Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a publicat ieri, luni – 25 ianuarie, un material despre faptul c? declara?ia de avere a lui Dorel Viorel Secar?, consilier personal al ministrului Adrian Oros, nu este publicat? corect, ast?zi acest document a fost postat din nou pe site-ul Ministerului Agriculturii ?ntr-o form? revizuit?. De mar?i, 26 ianuarie 2021, la un an ?i ceva de la numirea ?n echipa de conducere a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ?n func?ia de consilier personal al acestuia, Dorel Secar? are o declara?ie de avere clar?, lizibil? (). Asta dup? ce ?n aceea?i zi, Agrointeligen?a – AGROINTEL.RO a publicat un material despre faptul c? acesta ?i-a ascuns, inten?ionat sau nu, averea public?nd o declara?ie xeroxat? ?i fotocopiat? gre?it, copie electronic? din care nu se ?n?elegea absolut nimic.Ce scrie ?n declara?ia de avere fotocopiat? correct. Varianta clar? a declara?ie de avere a lui Dorel Secar?, care are data de 22 mai 2020 cuprinde: ? terenuri: trei terenuri intravilane ?n comuna clujean? Bor?a cu o suprafa?? total? de 6,37 de hectare, terenurile sunt de?inute ?mpreun? cu familia; ?n aceea?i comun?, consilierul de la MADR mai are ?i mic teren agricol de 1,29 hectare, de?inut ?i acesta ?mpreun? cu familia; ? imobile: o cas? ?n Cluj-Napoca de 279 mp, construit? ?n 2010; o cas? ?n Bor?a de 165 mp, mo?tenire; o a doua cas? ?n Bor?a de 175 mp, achizi?ionat? ?n 2006; patru apartamente ?n Cluj-Napoca (achizi?ionate ?ntre 2017 ?i 2019, fiecare cu o suprafa?a ?n jur de 50 mp) un spa?iu comercial ?n Bor?a de 1.000 mp. ? autovehicule: dou? autoturisme Dacia (Logan – an 2014 ?i Duster – 2017), un autoturism Skoda din 2011, un tractor Case IH din 2010, dou? utilaje de tip bobcat (ani 2000 ?i 2010) ?i alte utilaje agricole. ? activele financiare: ?n jur de 302.000 de lei ?n trei conturi; ? active produc?toare de venituri: 120 de capete de bovine ?i 173,66 hectare de teren luat ?n arend?; ? datorii: 11.675 de lei, sum? provenit? de la un card de credit.Subven?ii APIA de aproape 23.000 de euro pe an. Veniturile lui Dorel Secar? pe anul 2019 au fost (n.r. – declara?ia publicat? ?n 2020 se refer? la veniturile anuale din anul precedent): 5.345 de lei din func?ia de consilier al ministrului Oros, 30.800 de lei din management la propria ferm?, 2.000 de euro din chirii, 110.000 de lei din subven?ii agricole ?ncasate pe un PFA ?i 140.000 de lei din activitatea PFA-ului.So?ia sa, Mariana Secar?, este primar ?n comuna Bor?a ?i a avut venituri anuale de 70.000 de lei.Reamintim c? reprezentantul MADR ne-a transmis c? s-a ocupat el de publicarea declara?iei de avere, iar averea sa este ob?inut? din agricultur?.Pozi?ia Ministerului Agriculturii. Reprezentan?ii Ministerului Agriculturii ne-au transmis ca urmare a dezv?luirilor legate de declara?ia de avere a lui Dorel Secar? c?: ”Ast?zi, 26 ianuarie 2021, cele dou? documente la care se face referire ?n articol – Declara?ia de avere ?i declara?ia de interese – ale dlui. Dorel Secar? au fost actualizate pe site-ul madr.ro ?i acestea pot fi consultate ?n sec?iunea Transparen?? institu?ional? ”.De la Biroul de Pres? ni s-a mai precizat c? declara?ia de avere a lui Dorel Secar? a fost completat? ?n termen legal, p?n? ?n luna iunie a fiec?rui an. ”Facem precizarea c? declara?ia de avere, precum ?i cea de interese au fost transmise c?tre Direc?ia Management Resurse Umane, ?n termenul legal. Ulterior, acestea au fost transmise c?tre ANI, ?mpreun? cu declara?iile ?ntregului personal MADR care avea obliga?ia depunerii”.Vina pentru faptul c? declara?ia de avere a lui Dorel Secar? era practic ascuns? ar fi a unui aparat neperformant. ”Dintr-o regretabil? eroare, cauzat? de aparatura de copiere nu at?t de performant?, dup? anonimizarea datelor personale, calitatea scrisului la a doua scanare a avut de suferit, astfel ?nc?t documentele nu au fost foarte lizibile. Totu?i, acestea se puteau reg?si la ANI. Actualizarea documentelor a fost posibil? prin utilizarea de aparatur? de birou mai performant?”, ne-au mai explicat reprezentan?ii Ministerului Agriculturii.Aici mai preciz?m c? pe site-ul Agen?iei Na?ionale de Integritate (declaratii.integritate.eu) cea mai recent? declara?ie de avere a lui Dorel Secar? este cea din data de 29 mai 2020, dat? din func?ia de consilier jude?ean. ?ntre declara?ia de avere dat? din func?ie de consilier jude?ean ?i cea completat? din func?ia de consilier al ministrului Agriculturii nu sunt diferen?e.LEGISLATIVMADR: Noi m?suri privind combaterea ambroziei Miercuri, 27 Ianuarie 2021 ?n ?edin?a Guvernului din data de 27 ianuarie 2021 a fost adoptat? Hot?r?rea referitoare la modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin HG nr. 707/2018.Actul normativ vizeaz?:simplificarea procedurii de verificare a terenurilor infestate cu buruiana ambrozia, controalele fiind realizate de c?tre autorit??ile administra?iei publice locale, prin personal ?mputernicit de primar, de poli?ia local? sau de c?tre comisari ai G?rzii Na?ionale de Mediu;eficientizarea procesului de informare ?i con?tientizare prin mass-media, online ?i ?n format letric, pentru limitarea ariei de extindere a acestei specii invazive ?i eradicarea acesteia;prelungirea perioadei privind al doilea control asupra terenurilor infestate, ?n intervalul 6 iulie-31 octombrie, al fiec?rui an;verificarea autorit??ilor administra?iei publice locale care nu aplic? m?surile de control prev?zute de lege, de c?tre o comisie stabilit? prin Ordin al Prefectului, care are competen?a de a sanc?iona nerespectarea dispozi?iilor legale;cre?terea nivelului de sanc?ionare cu amenzi de la 1000 lei la 5000 lei pentru persoanele fizice ?i de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice care nu respect? prevederile legale privind distrugerea buruienii ambrozia.M?surile reglementate prin prezenta HG vor conduce la diminuarea suprafe?elor de teren infestate cu buruiana ambrozia, a cantit??ii de polen eliberat? ?n atmosfer? ?i implicit la men?inerea unui mediu s?n?tos pentru popula?ie.Proiecte de acte normative Miercuri, 27 Ianuarie 2021 10:21 privind modul de reorganizare ?i func?ionare a Sistemului na?ional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine ?i ovineCet??enii ?i institu?iile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii ?n termen de 10 zile de la data public?rii pe adresa de e-mail:?paula.barbut@madr.ro.Persoanele sau organiza?iile interesate care transmit ?n scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refer?, men?ion?nd data trimiterii ?i datele de contact ale expeditorului.Descarc? ata?amente: detalii proiect (pdf) INTERNECARE ESTE PRE?UL CORECT PE KILOGRAMUL DE MIEL ?N VIU PENTRU ANUL ACESTA! Agroinfo 27 ianuarie 2021 C?T E MIELUL DE PA?TE? Cresc?torii de oi din Rom?nia au pl?tit mai mult pentru furaje, pre?ul furajelor a crescut din cauza secetei de anul trecut,?cheltuielile cu ?ntre?inerea animalelor a crescut ?n condi?ii de pandemie, astfel anul acesta ar trebui s? creasc? pre?ul la miei pentru a-?i recupera o parte din banii investi?i, spun oierii.Mai sunt trei luni p?n? la s?rb?torile pascale, iar ciobanii?sper? c? pre?ul pe kilogramul de miel ?n viu va fi m?car c?t cel de anul trecut sau mai mare pentru a-?i recupera cheltuielile.?Oierii spun c? pre?ul ar putea fi ?ntre 11 lei/kg de miel ?i 13 lei/kg de miel. .Vasile Ving?rzan, cioban Dumitra, a declarat pentru Antena 1: "Sper?m s? fie un an bun ca ?i anul trecut, a fost un an foarte bun dup? foarte mul?i ani. Costurile sunt destul de mari anul ?sta. Chiar ?i pentru ?ntre?inerea oilor. Porumbul anul ?sta la fermieri e scump, iar cresc?torii ?l vor lua foarte scump".Nici v?nzarea nu va fi u?oar? ?i asta din cauza m?surilor anti-coronavirus.Nicolae Sorin Laz?r, cioban Ighiu: "O s? fie un pic dificil pentru c? sunt multe restric?ii, cu pandemia care ne urm?re?te ?i nu ?tiu ce-o s? facem pentru pia??. O s? fie greu". Anul trecut, ?n aprilie, pre?ul la kilogramul de miel ?n viu se situa ?ntre 12 lei/kg ?i 15 lei/kg, aproape dublu fa?? de anul 2019 c?nd pre?ul la kilogramul de miel ?n viu era extrem de mic, 7 lei/kg. ?n supermarketuri, unde intr? doar miei sacrifica?i ?n abatoare se d? numai 21 de lei pe kilogram, ?i nici aici nu ?n?eleg de ce, pentru c? am v?zut la v?nzare ?i cu 35 de lei kilogramul. ?l iei din import ?i pui un pre? de 35 de lei/kilogram ?i de la ai t?i, din ?ar?, impui un barem de 21 de lei. Mi se pare ceva anormal, declara anul trecut, ?n aprilie, pentru Agerpres oierul Dan Petrescu din jude?ul Arge?, Asocia?ia Profesional? a Ciobanilor din Rom?nia.STRUCTURA FERMELOR DIN ROM?NIA! Agroinfo 27 ianuarie 2021 NUM?R MIC DE FERMIERI CU SUBVEN?II MARI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a explicat care este structura, ?n acest moment, a fermelor din Rom?nia. ?eful MADR a spus c? sunt 790.000 de mici ferme, care cer subven?ii APIA, practic, majoritatea cererilor depuse la?agen?ia de pl??i,?dar care nu se pot numi ferme sunt, mai degrab?, gospod?rii ??r?ne?ti.Structura fermelor din Rom?nia este, ?ntr-adev?r, foarte polarizat?, a?a ?n linii mari, ?n procente mari. Cam 40% din terenul care se lucreaz? ?n Rom?nia este lucrat de 0,56% din fermieri ?n ferme foarte mari, avem cele mai mari ferme din Europa, cu siguran??. Este specific unei anumite zone, ?i cultur? mare. Specificul zonei a dus la aceasta, dar ?i modul de finan?are, de subven?ionare, a dus la aceast? situa?ie. Pe de alt? parte, ?n cealalt? extrem?, avem ?nc? 40% din teren care este lucrat de 790.000 de ferme de subzisten??. De fapt, aceste ferme de subzisten?? nu sunt ferme, sunt gospod?rii ale popula?iei ?n zona rural?, ale p?rin?ilor, ale bunicilor no?tri, exist? o anumit? activitate agricol? ?i zootehnic?, dar sunt sus?inute ?i de salarii sau pensii. De aia le ?i spune de subzisten??, pentru c? nu ar putea exista pe pia??, deci nu sunt ferme comerciale, nu ar putea s? reziste pe pia??. Aici lucreaz?, am spus, 790.000. ?i 20% din teren este lucrat de vreo 1.700 de fermieri ?n ferme medii, ?ntre 30 ha ?i 300 ha. Cam asta este structura, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?n cadrul emisiunii Rom?nia Agricol?, video postat luni seara de ministrul Oros pe pagina sa Facebook. Potrivit analizei SWOT, f?cut? de Ministerul Agriculturii, pentru a servi la elaborarea Planului Na?ional Strategic 2023-2027, o sum? uria?? din valoarea total? a subven?iilor APIA pe suprafa?? este concentrat? ?n m?na unui num?r foarte mic de fermieri. Distribuirea neuniform? a sprijinului SAPS, schema de plat? unic? pe suprafa??, 0,27% din beneficiari ?ncaseaz? 31% din valoarea pl??ilor unice pe suprafa??, precizeaz? documentul MADR.Documentul?Ministerului Agriculturii?subliniaz? punctele slabe pe care le are ?n acest moment agricultura din Rom?nia:Venituri mici ?n special ?n cazul fermelor zootehnice mixte (cre?terea mai multor specii), precum ?i ?n cazul exploata?iilor mixte de tip vegetal ?i animal, dar ?i la nivelul exploata?iilor mixte vegetale/horticole- Num?r foarte mare al exploata?iilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)- Dimensiune medie sc?zut? a exploata?iilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE- Dimensiunea economic? a exploata?iilor sc?zut? (de 9,8 ori fa?? de media UE)- Venituri mici ale fermierilor/lucr?torilor ?n agricultur? comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activit??ilor agricole ?n favoarea altor tipuri de activit??i- O pondere ridicat? a suprafe?elor agricole situate ?n zone afectate de constr?ngeri naturale, caracterizate de productivit??i reduse ale terenurilor, ?n special ?n zona montan?- Gradul de dotare tehnic? scade propor?ional cu sc?derea dimensiunii exploata?iei- Dotare/utilizare redus? cu sisteme de avertizare timpurie/protec?ie ?mpotriva efectelor climatice adverse- Reticen?a fermierilor de a se organiza ?n structuri asociative cu rol economic- Distribuirea neuniform? a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari ?ncaseaz? 31% din valoarea pl??ilor unice pe suprafa??- O volatilitate mare a veniturilor (cauzat? de secet?, inunda?ii, boli).- Vulnerabilitatea crescut? a fermierilor ?n gestionarea riscurilor- Nivel sc?zut de preg?tire profesional? de baz? ?i de competen?e profesionale ?n r?ndul fermierilor ?i servicii de consiliere ?i consultan?? precare.-Nivel sc?zut de informare asupra posibilit??ilor de dezvoltare. Buz?u, Vaslui ?i Dolj, jude?ele cu cea mai mare rat? a ?omajului. Ilfov, Bucure?ti, Timi?, zonele cu cea mai mic? rat? a ?omajului , Ramona Cornea 26.01.2021, Buz?ul a avut o rat? a ?omajului de 7,84% ?i 13.468 de ?omeri la finalul lunii decembrie 2020, Vasluiul a avut o rat? a ?omajului de 7,32 ?i 9.770 de ?omeri, iar ?n Dolj au fost o rat? a ?omajului de 7,09% ?i 18.872 de ?omeri, conform ANOFM.Buz?u, Vaslui ?i Dolj au fost jude?ele cu cea mai mare rat? a ?omajului ?n decembrie 2020, conform datelor de la Agen?ia Na?ional? pentru Ocuparea For?ei de Munc? (ANOFM).Astfel, Buz?ul a avut o rat? a ?omajului de 7,84% ?i 13.468 de ?omeri la finalul lunii decembrie 2020, Vasluiul a avut o rat? a ?omajului de 7,32 ?i 9.770 de ?omeri, iar ?n Dolj au fost o rat? a ?omajului de 7,09% ?i 18.872 de ?omeri, conform sursei citate.La polul opus, celei mai mici valori ale ratei ?omajului au fost ?n jude?ul Ilfov, 0,69% ?i 1.441 de ?omeri, municipiul Bucure?ti – cu 1,24% ?i 15.251 de ?omeri, Timi? – cu 1,27% ?i 4.446 de ?omeri ?i Cluj – 1,64% ?i 6.108 ?omeri ?n decembrie 2020.Burghezia s-a mutat la stat: de?i au avut salariile ?ntregi de-a lungul ?ntregii crize ?i niciun bugetar nu a fost concediat sau trimis ?n ?omaj tehnic, cum s-a ?nt?mplat cu sute de mii de angaja?i din sectorul privat, sindicatele “de stat” anun?? proteste cer?nd major?ri de salarii Autor: 25.01.2021, Comentariu Iulian Anghel, editor politic ZF? Federa?ia Sindicatelor Libere din ?nv???m?nt (FSLI) anun?? proteste fa?? de ceea ce nume?te ?politica de austeritate“ a guvernului C??u ? Poli?i?tii vor ?i ei major?ri de salarii, de?i au unele dintre cele mai mai mari venituri din economie. Guvernul C??u se va confrunta cu ostilitatea major? a celor 1,24 de milioane de angaja?i la stat care vor major?ri de salarii. Ei nu accept? ?nghe?atea salariilor la nivelul lui 2020. Planul de reducere a deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor sau prin stoparea major?rii lor se confrunt?, chiar din primele zile ale anului, cu ostilitatea sindicatelor din structurile de stat.Sindicali?tii din ?nv???m?nt vor major?ri de salarii. Venitul mediu net din ?nv???m?nt a fost ?n luna octombrie (ultimele date ale INS) de 3638 lei, cu 9% peste salariul mediu pe economie, de 3343 lei. Poli?i?tii protesteaz? pentru c? vor “m?car” o majorare de salariu egal? cu majorarea salariului minim pe economie, de 3%, decis? de guvern. Salariul minim pe economie este, de la 1 ianuarie, de 1386 lei net, ?n cre?tere cu 3% fa?? de decembrie. Cel pu?in1,2 milioane de angaja?i din Rom?nia (un sfert din totalul angaja?ilor) au salariul minim pe economie, un num?r aproape egal cu cel al angaja?ilor la stat care au salarii de c?teva ori mai mari. Bun?oar?, salariul mediu ?n administra?ia public? ?i ap?rare a fost ?n octombrie de 5.098 lei – adic? cu 52% mai mare dec?t salariul mediu pe economie ?i de 3,7 ori mai mare dec?t salariul minim net. ?i, totu?i, poli?i?tii cer s? li se majoreze ?i lor salariile pentru c? s-a majorat salariul minim. C?t c??tig? un angajat din silvicultur? ?i pescuit: 3.100 de lei, ?n cre?tere cu 125% ?n ultimul deceniu. Un cherestegiu c??tig? un salariu lunar net ?ntre 1.386 de lei ?i 3.524 de lei, iar un silvicultor c??tig? ?ntre 1.900 de lei ?i 4.000 de lei, HYPERLINK "" \o "Ramona Cornea" Ramona Cornea 26.01.2021, ? Circa 29.200 de oameni lucrau ?n silvicultur?, pescuit ?i acvacultur? ?n noiembrie 2020, cu cu 2.700 mai mul?i fa?? de aceea?i lun? din 2011.Un angajat din silvicultur?, pescuit ?i acvacultur? c??tiga un salariu mediu net de aproape 3.100 de lei ?n noiembrie 2020, cu peste 15% mai mare fa?? de aceea?i lun? a anului precedent, conform datelor de la Institutul Na?ional de Statistic? (INS).?n ultimii 10 ani, salariile din acest sector al economiei au crescut cu circa 125%, ?ns? nu au ajuns ?nc? la salariul mediu pe economie, de 3.411 lei ?n noiembrie 2020. ?n noiembrie 2020, circa 29.200 de oameni lucrau ?n silvicultur?, pescuit ?i acvacultur?, ?n cre?tere cu 2.700 de persoane ?n ultimii 10 ani, de la 26.500 ?n noiembrie 2011, conform statisticilor de la INS.?Achizi?iile procesatorilor impulsioneaz? pia?a domestic? a gr?ului rom?nesc. Jocurile Rusiei scutur? pre?urile din Constan?a 27 ianuarie 2021 Prin intensificarea activit??ii, pia?a domestic? a gr?ului concureaz? deja cu cea de export din Rom?nia, conform previziunilor f?cute de anali?tii Clubului Fermierilor Rom?ni (CF) ?n raportul anterior celui din data de 25 ianuarie 2021.Cea mai recent? edi?ie a documentului realizat de speciali?tii CF (cea de luni, 25 ianuarie a.c.) confirm? aceste estim?ri prin faptul c? procesatorii importan?i genereaz? cerere pentru loturi de gr?u, ?ncep?nd de la 1.000 tone, p?n? la niveluri de 15.000 tone.?Pre?urile oferite sunt (…) competitive, ?ntre 1.070 ?i 1.100 lei tona (219,5 – 225,7 euro pe ton?), ?n regiunea de sud a Rom?niei, ceea ce creeaz? un nivel de competi?ie ?ntre pia?a intern? ?i cea de export”, ??i justific? afirma?iile anali?tii CF.Pe de alt? parte, ?n ceea ce prive?te pre?urile pentru recoltele viitoare, fermierii rom?ni sunt oferta?i de c?tre cump?r?tori, ?n mare parte exportatori, dar ?i de c?tre procesatorii din pia?a intern?, cu pre?uri ?n echivalent CPT de 187-190 euro pe ton?, cu o diferen?? negativ? de 4-7 euro ?n cazul gr?ului de furaj.Semnarea contractelor forward. Adev?r sau provocare?Anali?tii CF sus?in c? produc?torii agricoli rom?ni au ?nceput s? semneze deja contractele forward de gr?u recolta 2021, cu o tendin?? de maxim 1-1,2 tone la hectar.?Precau?ia, precum am amintit-o de fiecare dat?, devine un factor important ?n decizia de v?nzare. Fundamentul acestei precau?ii este unul de ordin pecuniar: preferi s? vinzi ?n siguran?? cu 3-4 euro mai pu?in pe ton? sau preferi s? pl?te?ti o diferen?? de pia?? ?n caz de default generat de vreme?”, ?ncearc? s?-i conving? pe fermierii rom?ni exper?ii Clubului.Exist? ?ns? semne de ?ntrebare cu privire la contractele forward. De altfel, Ionu? Lungoci, directorul executiv al Cooperativei Dobrogea Sud, recuno?tea, nu demult, ?n cadrul unei conferin?e de specialitate, c? organiza?ia sa nu a ?ncheiat contracte forward. ?i a venit ?i cu argumente.?Anul acesta nu am f?cut contracte forward ?nc?, pentru c? nu suntem la un nivel mul?umitor fa?? de pre?ul cerealelor pentru recolta din 2020. Pre?urile sunt influen?ate de politicile Rusiei ?n acest moment”, a afirmat Lungoci.Impactul parit??ii euro-dolar ?i efectele sale asupra pre?ului gr?ului ?n portul Constan?aAnali?tii CF scriu ?n raportul lor c?, ?n prezent, exist? o cerere de materie-prim? ?n bazinul M?rii Negre, iar a?teptarea ar fi una din ?cheile momentului”, durata ei fiind generat? de momentele ?n care cump?r?torii tradi?ionali vor c?uta aprovizionarea.?Dup? zvonurile privind punerea ?n a?teptare a taxei ruse?ti, pre?urile au cobor?t ?n c?teva zile, de la nivelul de 249-250 euro/ton? FOB Constan?a, la nivelul de 232-233 euro/ton?. ?n acest moment, pre?ul ?n paritatea CPT Constan?a este situat la nivelul de 225-226 euro/ton?. Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea ?n FOB, este de 5-5,5 euro/ton?. Deci un nivel ?n FOB de 232 euro/ton?. Paritatea euro-dolar genereaz? un pre? de 282-283 dolari americani/ton?”, explic? speciali?tii.Mai mult, a?teptarea despre care fac vorbire anali?tii CF ar mai avea un argument. Vorbim despre un calcul de competitivitate care ar indica faptul c?, ?n urm?toarele licita?ii pentru Egipt, originea rom?neasc? are ?anse foarte mari s? domine.?Gr?ul american HRW are o cota?ie indicativ? de 286,5 dolari americani/ton? ?n paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistic? calculat? de minim 26-28 dolari americani/ton?, indica?ia fiind de 25,75 dolari americani/ton? pentru destina?ia Mediterana de Vest.Rom?nia ?ns? are o cota?ie logistic? de 12,75-13 dolari americani/ton?, competitiv? fa?? de Rusia ?i Ucraina, cu minim 1-1,5 dolari americani/ton?. Ce mai poate c?nt?ri, de asemenea, este specifica?ia de calitate care pentru HRW este 11% protein?, ?n timp ce gr?ul rom?nesc are 12% baz?”, motiveaz? exper?ii ?n raport.Rusia ??i ?ndeamn? fermierii s? v?nd? forward, ?n ciuda unei raport?ri nerealistePotrivit aceluia?i raport CF care citeaz? anali?ti din pia??, nivelul recoltei din Rusia, ?n cel mai optimist scenariu, va fi situat la nivelul de 75-76 milioane de tone, nicidecum la 80 de milioane de tone, cum se vehiculeaz? mai nou de c?tre unii exper?i ru?i.Conform documentului citat, asta se ?nt?mpl? pentru a se crea pia?? ?i ofert?, concomitent cu inocularea faptului c? pre?ul va sc?dea din cauza abunden?ei ?i, astfel, fermierii vor ?ncepe s? v?nd? forward.Apoi, mai scriu anali?tii CF, ca o consecin?? fireasc? a realiz?rii faptului c? recolta anului 2020 nu a avut dimensiunea raportat?, statul rus instituie o tax? de export ?n dou? trepte, 25 respectiv 50 euro pe tona de gr?u (concomitent cu taxarea semin?elor de floarea-soarelui, a porumbului ?i a orzului), ?n ?ncercarea de a stopa infla?ia asupra produselor alimentare de baz?.?Astfel, cu un poten?ial de export ini?ial de 40 milioane de tone de gr?u, circa 20,7 milioane efectuate p?n? la aceast? or? ?i cu o reducere de poten?ial de export p?n? ?n jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia arunc? pia?a gr?ului ?n sus.?Explozia pre?urilor din lipsa ofertei ?i-a f?cut loc ca o und? seismic? ?n toat? lumea, corec?ia aplic?ndu-se peste tot ?n lume.?Fermierii ru?i care nu au v?ndut marfa sunt efectiv captivi, f?r? op?iuni dec?t cele existente. Pe m?sur? ?ns? ce timpul trece ?i ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoi?i s? v?nd? ?n pia?? intern?, la un pre? mic sau la un pre? mult mai mic pentru pia?a de export, c?ci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.?Nu vor putea s? ?in? marfa pentru 2021, din simplul motiv c? diferen?a de pre? ?ntre recolta veche ?i cea nou? este de 35 euro pe ton? ?n sens negativ, iar dup? toate sursele, guvernul rus va men?ine taxa ?i dup? 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 euro pe ton?.??n sus?inerea celor de mai sus, statul rus ?ncearc? s? controleze pre?urile. Inten?ia urm?toare este de a regulariza pre?urile la cartofi, ou?, paste f?inoase”, au mai explicat anali?tii Clubului.?n fine, anali?tii CF afirm? c? fluctua?ia recent? de pe pia?a gr?ului rom?nesc ??i are originea ?n ma?ina estic? de propagand?.Astfel, scriu cei din Clubul Fermierilor, din Rusia a ap?rut un zvon conform c?ruia Executivul de la Moscova ar urma s? suspende taxa de export la gr?u, din motive de ineficacitate.?Adic?, cu tax? cu tot, fermierii ru?i vor dori s? exporte gr?ul ?n loc s?-l dirijeze c?tre pia?a intern?. Ilaritatea acestui zvon apare ?n contextul ?n care fermierii ru?i nu v?nd gr?ul, ci ?ncearc?, prin diverse mijloace, s? elimine taxa.Efectul fundamental al acestui zvon a fost cobor?rea pre?urilor ?ntr-un ritm foarte abrupt. Raport?ndu-ne la pia?a rom?neasc? de agribusiness, pre?urile au cobor?t de la 242 euro ton? acum 3-4 zile, la un neverosimil 224 euro/ton?, o corec?ie de circa 18 euro pe ton?”, au conchis pe acest subiect anali?tii CF.ZF Agropower. Sorin Ignat, Banca Transilvania: ?Formele asociative pot genera investi?ii mai mari dec?t fiecare fermier ?n parte. Putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine din afar?, av?nd o economie de scar?“27.01.2021, ?Merg?nd individual ?n investi?ii vom fi juc?tori de ni??, vom avea un produs foarte bun cu care vom concura ?ntre noi. Asociindu-ne putem s? aducem valoare mai mult? produselor“.Scopul asocierii ?n agricultur? ar trebui s? fie aducerea sau cre?terea valorii ad?ugate din ferme pe termen lung, mai ales c? statul a ?nceput s? ?ncurajeze asocierea prin m?suri fiscale, avantaje ?i opotunit??i de care juc?torii din agrobusiness ar trebui s? profite, consider? Sorin Ignat, director agrobusiness ?n cadrul B?ncii Transilvania.?Formele asociative pot genera investi?ii mai mari dec?t fiecare fermier ?n parte. Putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine din afar?, av?nd o economie de scar?. Pre?ul cerealelor este aproximativ egal, diferen?a de pre? (la raft – n. red.) vine probabil din costurile fixe, costurile de logistic? ?i celelalte costuri date de economia de scar?. Merg?nd individual ?n investi?ii vom fi juc?tori de ni??, vom avea un produs foarte bun cu care vom concura ?ntre noi. Asociindu-ne putem s? aducem valoare mai mult? produselor“, a spus Sorin Ignat.El a fost prezent la videoconferin?a ZF BT Agropower ?Agricultura ?n 2020 ?i premise pentru 2021“. Ziarul Financiar a ?nceput o serie de videoconferin?e s?pt?m?nale, dedicate agrobusinessului sus?inut? de Banca Transilvania.Bancherul a afirmat c? pentru Banca Transilvania agricultura este domeniu strategic, av?nd echipe care fac doar business ?n agricultur?. ?n plus, el spune c? unul dintre obiectivele companiei pe care o reprezint? este sus?inera cre?terii valorii ad?ugate ?n ferme ?i a investi?iilor care aduc valoare ad?ugat? ?n ferme. ?Lichiditate exist?, ?ns? trebuie s? g?sim ?mpreun? cu fermierii utilitatea, astfel ?nc?t ei s? poat? s? produc? mai mult.“?Investi?iile ?n cre?terea valorii ad?ugate au fost ?i sunt ?n continuare ?n planul fermierilor ?i au nevoie de bani, indiferent care va fi sursa de finan?are. Important este ca orice investi?ie s? fie tratat? ca ?i cost de oportunitate“, mai spune Sorin Ignat. ?Pe l?ng? acest obiectiv, el adaug? c? Banca Transilvania finan?eaz? investi?iile ?n terenuri, ?n comasare sau ?n dezvoltarea fermelor. De asemenea, sus?ine ?i investi?iile ?n iriga?ii. ?Ne concentr?m pe sus?inerea pe termen lung a fermierilor.“Ignat crede c? este important ca orice investi?ie s? fie dimensionat? ?n contextul nevoii. Acesta sus?ine c? este necesar ca Rom?nia s? fac? investi?ii ?n iriga?ii, dar nu neap?rat pentru anii seceto?i, ci s? aib? ?n vedere investi?ii ca poten?ial de cre?tere a produc?iilor pe termen mediu.?Dac? am fi avut un milion de hectare irigate ?n 2020, ar fi fost cu siguran?? un avantaj competitiv major pentru fermierii din Rom?nia, ?n contextul ?n care ?i pre?urile au fost mai mari fa?? de anii preceden?i. ?n condi?iile ?n care produc?iile ar fi fost poate nu la nivelul unui an obi?nuit din punct de vedere pluviometric, ar fi fost cu siguran?? mai mari dec?t cele de anul trecut ?n zonele Dobrogea, B?r?gan, Moldova“, adaug? el.Produc?ia de cereale estimat? pentru anul 2019 este de sub 18 milioane de tone de cereale, o sc?dere de peste 40% fa?? de anul precedent, conform Comisiei Europene ?i datelor de la Ministerul Agriculturii.Totu?i, de?i 2020 a fost un an provocator, Sorin Ignat consider? c? a adus ?i oportunit??i ?n pia??, cea mai important? dintre ele fiind programul IMM Invest, care chiar dac? a fost creat ca o solu?ie de criz? la pandemia de COVID-19, a adus cash cu sprijin de grant ?n business.?O alt? oportunitate a fost rea?ezarea pe alocuri a lan?ului valoric ?i reorientarea unor juc?tori c?tre pia?a intern?. De asemenea, a crescut cererea de produse de la agricultori ?i produc?tori rom?ni. ?n plus, online-ul a ?nregistrat o cre?tere important?. Noi am sus?inut parteneri s? investeasc? ?n online s? aib? acces la pia??“, mai spune Ignat.El crede c? este ?de datoria noastr? s? producem astfel ?nc?t s? reducem deficitul balan?ei comerciale, dar la fel de mult este datoria noastr? s? consum?m ce producem“. Acesta men?ioneaz? c? produc?torilor le este greu s? ajung? cu un produs ?n raft ?i s? ?l men?in? acolo, motiv pentru care ar trebui s? se concentreze pe fidelizezarea clien?ilor.?Anul 2021 ar trebui s? fie un an mai bun dec?t anul trecut. Uit?ndu-ne la statistici, dup? secet? a urmat un an mai bun. Perspectivele sunt mai bune dec?t anul trecut, dar rezultatul ?n agricultur? se vede c?nd duci produc?ia ?n hambar. P?n? atunci mai sunt c?teva luni importante ?i nu putem spune exact. A?tept?rile sunt ca 2021 s? fie un an peste 2020“, a spus Sorin Ignat.Videoconferin?a ZF BT Agropower 2021: Agricultura ?n 2020 ?i premise pentru 2021. Semnal bun din agricultur?: Fermierii ?ncep anul cu investi?ii ?n procesare, depozitare, modernizare sau cre?terea capacit??ii, iar bancherii spun c? exist? lichiditate 26.01.2021, Florentina Ni?u ? IMM Invest, de?i un program creat ca un ajutor de stat pentru o situa?ie de criz?, a fost o oportunitate pentru fermieri s?-?i asigure capitalul ?n companii, dar ?i pentru a face investi?ii, au concluzionat speakerii de la videoconferin?a ZF BT Agropower ?Agricultura ?n 2020 ?i premise pentru 2021“, organizat? luni, 25 ianuarie, de Ziarul Financiar.? Ziarul Financiar ?ncepe o serie de videoconferin?e, s?pt?m?nal?, dedicat? agrobusinessului, sus?inut? de Banca Transilvania.Anul agricol 2021 este promi??tor, culturile de cereale sem?nate ?n toamna anului trecut sunt ?ntr-un stadiu bun, astfel c? fermierii nu au l?sat planurile de investi?ii deoparte, ba chiar au demarat proiecte ?nc? din primele zile ale anului ?n procesare, depozitare, modernizare sau cre?terea capacit??ii, iar bancherii spun c? acolo unde v?d utilitatea investi?iei, dau bani.?Avem ?n derulare o investi?ie din fonduri europene, sper?m ?ntr-o lun? s? ?ncepem construc?ia, facem unei FNC (fabrici de nutre?uri combinate – n.red) pentru a deservi fermele membre ale cooperativei, ?n num?r de 78 ?i 30 de ferme colaboratoare. Bugetul de investi?ii pentru FNC este de 3,2 mil. euro. Mai vrem s? acces?m IMM Invest pentru procesare, s? achizi?ion?m o unitate unde producem br?nzeturi, care va costa c?teva sute de mii de euro ?i mai dorim s? achizi?ion?m un camion, cu circa 150.000 de euro“, a spus Ioan Opri?a, director general al Cooperativei Some? Arie? ?n cadrul videoconferin?ei ZF BT Agropower ?Agricultura ?n 2020 ?i premise pentru 2021“.Evenimentul organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul acordat de Banca Transilvania, ieri, 25 ianuarie, a adus la masa discu?iilor at?t reprezentan?i bancari, cei care finan?eaz? sectorul agricol din ce ?n ce mai mult, lucru pe care ?l putem vedea ?n soldurile creditelor la final de an alocate acestui sector, c?t ?i reprezentan?i ai unora dintre cele mai importante cooperative ?i asocia?ii din Rom?nia.Ioan Opri?a, cel care conduce una dintre cele mai mari cooperative agricole din Rom?nia, cu o cifr? de afaceri de 48 de milioane de lei, sus?ine c? finan?area nu a fost niciodat? o problem? pentru cooperativa ?ome? Arie?. Acesta spune c? formele asociative devin interesante pentru b?nci c?nd fermieri ?nva?? ?s? fie mai pruden?i, mai vigilen?i“.?Agricultura este domeniu strategic pentru Banca Transilvania. Avem echipe care fac doar business ?n agricultur?, avem parteneriate dedicate unor anumite lucruri, am fost parteneri ?n cadrul programului IMM Invest, vom fi parteneri ?n cadrul programului Agro IMM Invest ?i suntem parteneri ?n diverse alte programe. Lichiditate exist?, ?ns? trebuie s? g?sim ?mpreun? cu fermierii utilitatea, astfel ?nc?t ei s? poat? s? produc? mai mult. Un obiectiv este sus?inerea cre?terii valorii ad?ugate ?i a investi?iilor care aduc valoare ad?ugat?“, a spus Sorin Ignat, director agribusiness la Banca Transilvania, cea mai mare banc? dup? active din Rom?nia.Bancherul men?ioneaz? c? investi?ii ?n cre?terea valorii ad?ugate au fost ?i sunt ?n continuare investi?ii ?n planul fermierilor, chiar ?i ?n 2021. De asemenea, adaug? c? se concentreaz? pe sus?inerea pe termen lung a fermierilor.?Principala oportunitate de anul trecut a fost rela?ia foarte bun? cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru re?nfiin?area culturilor pentru 20.000 de hectare cu costuri mici timp de 8 luni. Este o ?ans? pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuit?, pe care unii nu au folosit-o. ?ntr-adev?r, b?ncile refuz? cooperativele care nu se capitalizeaz?“, a afirmat Ionu? Lungoci, CEO al cooperativei Dobrogea Sud.El adaug? c? pe l?ng? banii de la stat, au ob?inut bani ?i dintr-un program cu finan?are european? ?i urmeaz? s? discute cu ceilal?i membri cooperatori dac? investi?ia va fi ?n procesare sau ?n servicii pentru membrii care s? le u?ureze munca.De altfel, Gabriel Stanciu, pre?edintele cooperativei Braicoop, format? din peste 50 de fermieri din Br?ila, spune c? programul IMM Invest a fost o oportunitate ?i pentru compania pe care o reprezint?, dar ?i individual, pentru el ca fermier, s? ob?in? bani pentru investi?ii.?Oportunitatea anului 2020 a fost programul IMM Invest, am accesat bani ca cooperativ? ?i individual. Acest ajutor a fost o gur? de oxigen pentru agricultura rom?neasc?. Acum, ?ncerc?m s? finaliz?m o investi?ie ?n spa?ii de depozitare, pentru c? vrem s? aducem plus valoare prin depozitare ?n spa?iile noastre“, a explicat fermierul.Totodat?, Adriana Szekely, pre?edinte al cooperativei Timlact Agro, format? din 24 de ferme, mici ?i mijlocii, cu un efectiv de circa 4.000 de capete de bovine ?i aproape 4.000 de hectare cultivate cu cereale, precizeaz? c? IMM Invest a fost o oportunitate ?i pentru cooperativa pe care o reprezint? ?i au accesat aceste fonduri. ?Mai avem ?n derulare un proiect de modernizare a fabricii, vrem s? m?rim capacitatea, ?i ar trebui s? ?ncep implementarea cur?nd. Vrem s? convingem mai mul?i fermieri c? e necesar? asocierea. Noi, am ?nceput ?n 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativ? ?i ca ferm?“, a spus Adriana Szekely.Dup? un an de secet? sever?, dublat? de pandemia de COVID-19, cu sc?deri de peste 40% a produc?iei de cereale, sub 18 mil. tone, ?n sud-estul Rom?niei ?i ?n Moldova, vorbind despre produc?ii foarte mici sau chiar inexistente, fermierii au speran?a c? 2021 va fi un an mai bun ?i au f?cut ?n continuare bugete pentru investi?ii.Sorin Ignat, director agribusiness Banca Transilvania? Dac? am fi avut un milion de hectare irigate ?n 2020, ar fi fost cu siguran?? un avantaj competitiv major pentru fermierii din Rom?nia, ?n contextul ?n care ?i pre?urile cerealelor au fost mai mari fa?? de anii preceden?i.? Este necesar s? facem investi?ii ?n iriga?ii, dar nu neap?rat pentru anii seceto?i, ci s? avem ?n vedere investi?ii ca poten?ial de cre?tere a produc?iilor pe termen mediu.??Ne concentr?m pe sus?inerea pe termen lung a fermierilor. ?n continuare sus?inem investi?iile ?n terenuri, ?n comasare sau ?n dezvoltarea fermelor.??Lichiditate exist?, ?ns? trebuie s? g?sim ?mpreun? cu fermierii utilitatea, astfel ?nc?t ei s? poat? s? produc? mai mult. Un obiectiv este sus?inera cre?terii valorii ad?ugate ?i a investi?iilor care aduc valoare ad?ugat?.??Formele asociative pot genera investi?ii mai mari dec?t poate fiecare fermier ?n parte. Asocia?i putem concura cu cei care aduc produse mai ieftine, av?nd o economie de scar?.???n 2020, IMM Invest, de?i a fost o solu?ie de criz?, a fost o oportunitate pe alocuri, pentru c? a adus cash cu sprijin de grant ?n business. O alt? oportunitate a fost rea?ezarea lan?ului valoric ?i reorientarea unor juc?tori c?tre pia?a intern?.??2021 ar trebui s? fie un an mai bun. Uit?ndu-ne la statistici, dup? secet? anul urm?tor a fost mai bun. Perspectivele sunt mai bune, dar rezultatul ?n agricultur? se vede c?nd duci produc?ia ?n hambar.??Important e s? dimension?m orice investi?ie ?n contextul nevoii. Dac? ne uit?m la cifre, avem capacit??i de depozitare, dar important e s? le facem acolo unde e nevoie.Gabriel Stanciu, pre?edinte Braicoop? Anul 2020 a ?nsemnat produc?ii de 9-10 tone/hectar la porumb. La noi s-a irigat, dar am avut ?i suprafe?e irigate, cultivate cu gr?u, unde produc?iile au fost de numai 1,5-4 tone/hectar.??Continu?m dezvoltarea iriga?iilor ?n jude?ul Br?ila, ?ncerc?m s? atragem c?t mai multe fonduri europene, iar fermierii se doteaz? cu echipamente pentru iriga?ii.???n condi?ii meteorologice normale ?i dac? avem iriga?ii, cre?te produc?ia cu 30-35%.??Anul 2020 ne-a disciplinat. ?i-a pus amprenta asupra atitudinii fiec?rui fermier ?i ne-a f?cut mai responsabili.??O oportunitate a anului 2020 a fost programul IMM Invest. Am accesat bani ca cooperativ? ?i individual, acest ajutor fiind o gur? de oxigen pentru agricultura rom?neasc?.??Am fost invita?i la o discu?ie cu ministrul Agriculturii, iar ideea care s-a desprins este c? ministrul vrea s? sus?in? cooperativele func?ionale. Ionu? Lungoci, CEO Cooperativa Dobrogea Sud? ?n luna aprilie ar trebui s? avem ap? pe principalul canal de iriga?ii din Dobrogea, care deserve?te o suprafa?? ?nsemnat?, ?ns? nici nu s-a cur??at ?i sunt cel pu?in 10.000 tone de de?euri ?n el.??Principala oportunitate de anul trecut a fost rela?ia foarte bun? cu banca. Am accesat un credit prin IMM Invest pentru re?nfiin?area culturilor pentru 20.000 ha cu costuri mici timp de 8 luni. Este o ?ans? pe care ne-a dat-o pandemia. A fost o oportunitate fortuit?, pe care unii nu au folosit-o.??Dac? am avea o suprafa?? irigat?, am avea o constan??, am avea posibilitatea s? concur?m? de la egal la egal sau chiar s? ?ntrecem cu mult ??rile vecine ?i s? diversific?m ce facem.??Eu am apucat vremea cu canalele irigate cu ap? ?i cred c? ?i noi suntem de vin? pentru distrugerea lor. Acum ?i dac? am avea iriga?ii, nu avem motopompe pentru iriga?ii, nu avem sisteme pentru iriga?ii, dar fermierii din cooperativ? sunt dispu?i s? investeasc? ?n echipamente pentru iriga?ii dac? pot uda.??Anul acesta nu am f?cut contracte forward ?nc?, pentru c? nu suntem la un nivel mul?umitor fa?? de pre?ul cerealelor pentru recolta din 2020. Pre?urile sunt influen?ate de politicile Rusiei ?n acest moment. Lucian Florea, pre?edinte Asocia?ia Fruleg???n ultimii doi ani au fost probleme cu seceta ?i cred c? trebuie s? realiz?m din ce ?n ce mai mult c? vom suferi din cauza lipsei de precipita?ii ?i va trebui s? facem o analiz? pertinent? ?i corect? la ce avem de f?cut ?n urm?torii ani ?mpreun? cu Ministerul Agriculturii. A? provoca pe toat? lumea la o ?nt?lnire la sediul institu?iei s? discut?m despre ce putem face cu iriga?iile.???n Rom?nia nu avem cadrastru general, mul?i proprietari sunt deceda?i sau pleca?i ?n str?in?tate ?i se blocheaz? investi?iile ?n iriga?ii la ob?inerea acordului proprietarilor, ?n scris, notarial. Ar trebui modificat? aceast? lege.??Cred ?n asociere ?i sf?tuiesc pomicultorii s? se asocieze, pentru c? pot valorifica produc?ia ?n alte pie?e dec?t pia?a tradi?ional?.??Noi am investit foarte mult ?n depozite, ?n linii de sortat, de ambalat ?i ?n transport. Un alt avantaj al membrilor no?tri este trasabilitatea produsului. Avem contracte cu lan?urile de supermarketuri ?i hypermarketuri, avem pia?? de desfacere.??Dac? se ?nfiin?eaz? foarte multe cooperative nu e neap?rat s?n?tos. Cred ?n asocierile pe baze s?n?toase.? Adriana Szekely, pre?edinte Cooperativa Timlactagro? ?n prima parte a anului 2020 am avut ?i noi probleme la cultura mare, dar sc?derea produc?iei a fost doar de 30%. Au urmat ploi care ne-au ajutat la culturile de prim?var?.???Proces?m ?n f?bricu?a noastr? o cantitate de lapte relativ redus? fa?? de c?t fac membrii no?tri, aproximativ 10%, dar avem parteneriate cu al?i doi procesatori mari din Rom?nia.???n 2020 a fost o oportunitate pentru noi faptul c? consumatorul s-a ?ntreptat spre produsul local. S-a v?zut o cre?tere de 400% a online-ului, de la 30 de comenzi pe zi la peste 100. Am observat ?i orientarea clientului c?tre magazinele micu?e, de l?ng? locuin??.??Sper?m c? 2021 va fi un an mai bun, vrem s? convingem mai mul?i fermieri c? e necesar? asocierea. Noi am ?nceput ?n 2009 cu obiectivul de a ne dezvolta ca cooperativ? ?i ca ferm?.??Cred c? trebuie s? existe o bun? corelare ?ntre colectare, depozitare ?i procesare ?i apoi s? ne g?ndim la v?nzare. Degeaba facem doar ferme care produc materii prime, pe care le v?nd ieftin.?Ioan Opri?a, director general Cooperativa Some? Arie?? ?n prim?vara anului 2020 am avut probleme, p?ioasele de toamn? au avut o sc?dere de 20%, dar dup? aceea au venit ploile ?i ne-au ajutat.??Am avut un suprplus de lapte anul trecut ?i ne-a dat b?t?i de cap valorificarea lui, pentru c? a sc?zut consumul.??Culturile de p?ioase din toamn? nu sunt ?ntr-o stare foarte bun?, sunt mici pentru c? s-a sem?nat t?rziu. Sper?m c? ??i vor reveni.??Cu 50 de hectare concesionate de stat ce s? faci? Pentru cultura mare e pu?in, pentru zootehnie ai nevoie de animale, de utilaje. Este un ajutor, dar este o m?sur? populist?.??2021 este un an imprevizibil. Pandemia nu va trece. Trebuie s? cre?m parteneriate solide, cu parteneri serio?i.?? ?nc? nu am f?cut contracte forward.Sunt necesare m?suri URGENTE pentru sprijinirea pie?ei c?rnii de porc, 27 ianuarie 2021Chiar dac?, ?n urm? cu dou? s?pt?m?ni, costul de achizi?ie al unei carcase clas? S era cu aproape ?apte euro mai mare ?n Ungaria fa?? de Rom?nia, tot vecinii maghiari sunt mai vocali atunci c?nd vine vorba de sc?derea semnificativ? a pie?ei c?rnii de porc.Ei spun c? ?n ceea ce prive?te v?nz?rile ?nregistrate ?n pia?a c?rnii de porc, at?t pe plan intern, c?t ?i extern, acestea ar fi fost sever afectate, ?n timp ce pre?ul materiei prime ar fi sc?zut semnificativ, ?n paralel cu o cre?tere accentuat? a pre?ului hranei pentru animale.Ca rezultat, a precizat Zsolt Feldman, secretar de stat ?n Ministerului maghiar al Agriculturii ?i Dezvolt?rii, ar fi avut de suferit at?t produc?torii, c?t ?i procesatorii.?n acest context, sunt necesare m?suri urgente la nivelul blocului comunitar (UE27) pentru a ?mbun?t??i situa?ia actual? a c?rnii de porc, au anun?at luni, 25 ianuarie 2021, 13 state membre UE, inclusiv Ungaria, ?n cadrul videoconferin?ei mini?trilor Agriculturii din UE, transmite MTI, citat? de Agerpres.Cu toate c? ministerul de resort din Ungaria a oferit sprijin temporar, pre?urile c?rnii de porc sunt prea sc?zute, iar sectorul s-ar putea confrunta cu dificult??i serioase dac? nu se iau urgent m?suri, a continuat oficialul maghiar. ?n acest context, el a cerut Comisiei Europene (CE) s? ac?ioneze imediat.La acest moment, forul comunitar monitorizeaz? cu aten?ie situa?ia din sectorul de cre?tere a suinelor ?i, deocamdat?, nu inten?ioneaz? s? adopte m?suri urgente, a continuat Feldman pe aceast? tem?.Pandemia de COVID-19 a afectat pre?urile la carne la produc?tori?n contrapartid?, oficialit??ile rom?ne nu au emis niciun comunicat de pres? pe aceast? tem?, ca urmare a videoconferin?ei mini?trilor Agriculturii ai UE.Doar Sorin Minea, pre?edintele Federa?iei Patronale Rom?ne din Industria Alimentar? (Romalimenta), ?ntr-o declara?ie pentru ZF de la ?nceputul acestui an, preciza c? pe l?ng? epidemia de pest? porcin? african? (PPA), ?i pandemia de COVID-19 a afectat produc?torii, pre?urile la carne fiind foarte mici pentru produc?tori.?Acum consumul a sc?zut, pre?urile la lapte ?i la carne sunt foarte mici, la pierderi nu ne mai g?ndim, despre major?ri de salarii nu putem vorbi ?n urm?torul an, am f?cut restructur?ri de personal, am redus bugetul pentru investi?ii, noi, firmele rom?ne?ti, am r?mas f?r? bani. HoReCa reprezenta 20% din v?nz?rile noastre”, a afirmat Minea, ?i el ?ntreprinz?tor ?n sectorul c?rnii.El a ad?ugat c? ?ara noastr? are capacitatea s? satisfac? jum?tate din necesarul de carne de porc din Europa, dar trebuie s? se focuseze pe eradicarea virusului pestei porcine africane, astfel ?nc?t abatoarele ?i fabricile locale s? lucreze la capacitate maxim?.?Abatoarele existente ?i fabricile autorizate pot procesa la capacitate maxim? de 4-5 ori mai mult dec?t produc?ia de carne din Rom?nia, am putea hr?ni Rom?nia ?i jum?tate din Europa, dar noi facem doar 30% din carnea de porc de consum pentru Rom?nia. (…) Trebuie s? eradic?m pesta porcin?, pentru c? pune piedici dezvolt?rii”, spunea Sorin Minea.?n 2019, ultimul an pentru care exist? date disponibile, Rom?nia a crescut 3,9 milioane de porci, ?ns? doar 289.000 de tone de carne a provenit din porci n?scu?i ?i crescu?i ?n Rom?nia, potrivit datelor Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR).La data de 11 ianuarie 2021, ?n Rom?nia, carcasa de porc clas? S (peste 60% ?esut muscular, bucat? de 100 kg) avea un pre? de 120,39 euro, fa?? de cel ?nregistrat la data de 27 iulie 2020 c?nd aceasta se situa la un nivel de 157,45 euro.?i asta ?n timp ce ?n Ungaria, pre?ul era de 127,05 ?n ziua de 11 ianuarie 2021, iar la data de 27 iulie 2020 acesta se situa la un nivel de 153,31 euro.AST?ZI la MADR: Se negociaz? noul program pentru LEGUME ?n spa?ii protejate 27 ianuarie 2021 Noul program de minimis pentru legumele cultivate ?n spa?ii protejate anun?at de ministrul agriculturii este tot mai aproape s? se concretizeze. Ast?zi are loc o prim? ?nt?lnire, la sediul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR), cu reprezentan?ii fermierilor, pentru a ?ncepe negocierile privind ajutoarele de minimis acordate ?n acest an.”Este vorba de un nou program al legumiculturii rom?ne?ti, dedicat doar legumelor cultivate ?n spa?ii protejate. Avem 88 milioane de euro bani disponibili pentru Rom?nia pentru tot ce ?nseamn? ajutor de minimis – bazna ?i mangali?a, apicultur?, legume cultivate ?n spa?ii protejate ?i plante aromatice. Vedem care va fi suma alocat? pentru legumicultur?. Important este c? se continu? un program de finan?are ?i pentru horticultur? ?i sper?m c? vom atrage c?t mai mul?i bani pentru acest sectorEste o prim? rund? de discu?ii. Vreau s? ?i mul?umesc domnului ministru Nechita Adrian Oros ?i conducerii Ministerului c? a fost invitat ?i un reprezentant al micilor fermieri din Rom?nia”, a precizat pre?edintele Sindicatului Produc?torilor Agricoli (SPA) Olt, Ion P?unel, ?n emisiunea ” HYPERLINK "" \t "_blank" Agricultura la Raport”.AGRO TV v? ?ine la curent cu toate detaliile de la ?nt?lnirea de la MADR. P?n? acum, din declara?iile ministrului Adrian Oros, exist? posibilitatea ca legumele incluse ?n noul program de minimis s? fie cele care sunt incluse ?i ?n sprijinul cuplat vegetal – tomate, castrave?i, vinete, ardei ?i varz?. Este important de precizat c? nimic nu este b?tut ?n cuie p?n? acum, iar aceste detalii se vor stabili la ?nt?lnirea de azi ?i ?nt?lnirile ulterioare.R?m?ne?i pe AGRO TV pentru detalii.Stimularea asocierii ar sc?dea economia neagr? din agricultur?, care nu este mic?. 26 ian, 2021 | Alina Stanciu | Un furnizor din Programul "Porc n?scut ?i crescut ?n Rom?nia" al Kaufland este singura companie refuzat? la plata desp?gubirilor pentru pest? .O ferm? de reproduc?ie din cadrul Cooperativei Sili?tea Produc?ie Suine Cooperativ? Agricol?, care produce pentru retailerul german Kaufland ?n cadrul programului “Porc n?scut ?i crescut ?n Rom?nia" este singurul produc?tor de carne de porc refuzat, anul trecut, la plata desp?gubirilor pentru pesta porcin? african?. ANSVSA sus?ine c? ferma nu a respectat normele de biosecuritate impuse prin lege exploata?iilor de animale autorizate sanitar-veterinar. Compania a apelat la instan?? pentru a clarifica situa?ia. Din datele Autorit??ii Na?ionale Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA), societatea Ferma Cotorca SRL a fost sanc?ionat? contraven?ional pentru c? nu a asigurat ?i nu a respectat normele de biosecuritate ?n exploata?iile de animale autorizate sanitar-veterinar, conform legisla?iei specifice. ?n plus, ?n baza aceluia?i cadru legal, compania a fost refuzat? la plata desp?gubirilor ce se acord? ?n mod normal exploata?iilor afectate de pesta porcin? african? (PPA). “Conform informa?iilor puse la dispozi?ie de reprezentan?ii Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor Buz?u, societatea Ferma Cotorca SRL a fost sanc?ionat? contraven?ional conform prevederilor art 9,pct. (1), lit d) din H.G. nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea ?i plata desp?gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t?iate, ucise sau altfel afectate ?n vederea lichid?rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, aceast? sanc?iune atr?g?nd dup? sine, conform aceluia?i act de reglementare, refuzul la plat? formulat de DSVSA Buz?u’, au declarat pentru oficialii ANSVSA. Compania a contestat sanc?iunea ?n instan??, urm?nd ca ?n func?ie de solu?ia instan?ei “s? se ac?ioneze ?n consecin??”, mai transmite ANSVSA. Potrivit articolului de lege citat, constituie contraven?ie ?i se sanc?ioneaz? cu amend? de la 3.000 lei la 6.000 lei urm?toarele fapte s?v?r?ite de persoana fizic? sau juridic? proprietar? de animale: neasigurarea ?i nerespectarea normelor de biosecuritate ?n exploata?iile de animale autorizate sanitar-veterinar. "P?n? nu avem o decizie definitiv? a instan?ei, nu ne putem pronun?a. Am contestat amenda aplicat? ?i a?tept?m finalizarea dosarului", a explicat Adrian Balaban, CEO al Cooperativei Sili?tea Produc?ie Suine din care face parte Ferma Cotorca SRL. Potrivit acestuia ?ns?, nota de constatare emis? de DSV urmare a controlului efectuat a fost ?ncheiat? dup? ce firma a intrat sub controlul autorit??ilor, a?a cum se ?nt?mpl? ?n mod obi?nuit la apari?ia unui focar de pest? porcin? african? ?ntr-o unitate de produc?ie. "Ferma nu mai era ?n administrarea noastr? ( din punct de vedere sanitar veterinar n.red) atunci c?nd s-a efectuat controlul ?i s-a dat amenda", mai explic? Balaban. Potrivit acestuia, compania ar fi trebuit s? primeasc? de la stat, ?n contul desp?gubirilor pentru PPA, ?n jur de 8 milioane de lei. Virusul PPA a fost depistat ?n ferma de reproduc?ie Cotorca ?n aprilie 2020, fiind neutralizate aproximativ 7.000 de capete. Ferma ?i-a reluat activitatea Din decembrie 2020, ferma de reproduc?ie ?i-a reluat activitatea, exist?nd deja 1.000 de scroafe pe care compania le-a achizionat de la furnizori din Rom?nia. "Ferma a fost dezinfectat?, igienizat? ?i repopulat?. Avem aproximativ 1.000 de animale acum", mai spune CEO-ul Cooperativei potrivit c?ruia, de?i activitatea Fermei Cotorca a fost grav afectat?, nu au existat sincope ?n aprovizionarea cu carne c?tre Kaufland. Men?ion?m, de asemenea, c? fiind o ferm? de reproduc?ie, animalele de acolo nu erau destinate consumului uman. "Ferma este ?ntr-o situa?ie foarte dificil?, dar nu au fost afectate livr?rile c?tre Kaufland. Suntem pe un trend ascendent", a conchis managerul, ne?ncrez?tor ?n sprijinul statului pe viitor. "Pentru 2021 nu ne-am bugetat investi?ii. ?n condi?iile ?n care la nivel na?ional evolueaz? ?n continuare pesta porcin?, noi nu mai investim. Statul nu ne ajut?, dimpotriva, ceea ce ?nseamn? c? nu reu?e?ti s? dezvol?i ceva", mai spune Balaban. Ferma Cotorca, un furnizor indirect al Kaufland Din datele termene.ro, Ferma Cotorca SRL, un business de 2,4 milioane de euro ?n 2019, este controlat? de cet??eanul grec Galanakis Emmanouil, societatea de?in?nd, la r?ndul s?u, 14% din p?r?ile sociale ale Cooperativei Sili?tea Produc?ie Suine Cooperativa Agricol?. De altfel, potrivit site-ului oficial al Cooperativei care opereaz? sub brandul Pork&Co, Ferma Cotorca func?ioneaz? ca o unitate de reproduc?ie scroafe ?i face parte din Cooperativ? al?turi de alte ?ase companii care desf??oar? activit??i precum: procesare soia, reproduc?ie ?i ?ngr??are. “Pork&Co este singura Cooperativ? din Rom?nia care produce porc 100% rom?nesc (conceput,n?scut,hr?nit ?i crescut ?n Rom?nia) ?i care de?ine tot fluxul de produc?ie: furaj, p?rin?i linie matern? ?i patern?), purcei, porc pentru abatorizare”, se precizeaz[ pe site-ul Cooperativei. Din acest motiv, de anul trecut, Cooperativa este furnizorul de carne proasp?t? de porc ?n cadrul Programului ,,Porc n?scut ?i crescut ?n Rom?nia”, o ini?iativ? prin care retailerul Kaufland ?i-a propus s? pun? pe rafturi carne provenit? de la animale de origine 100% rom?neasc?. Carnea de porc ce provine din program se g?se?te ?n magazine ?n cadrul Raftului Rom?nesc, semnalizat corespunz?tor la vitrinele cu servire asistat?. “?n prezent, ?n toate magazinele Kaufland este livrat? s?pt?m?nal carne proasp?t? de porc ce provine de la peste 5000 de porci n?scu?i ?i crescu?i ?n Rom?nia. Demersul, ?nceput acum 3 ani, vine ca r?spuns la faptul c? 60% din carnea de porc din Rom?nia provenea din import. Programul cuprinde momentan 7 ferme de porci din ?ar?, grupate ?n Cooperativa Agricol? Sili?tea Produc?ie Suine, ce furnizeaz? carne proasp?t? de porc ?n magazinele Kaufland Rom?nia, ?n volum de peste 2000 de porci pe s?pt?m?n?”, anun?a retailerul ?n noiembrie 2020, la lansarea Programului. Pesta porcin? a afectat anul trecut 25 de exploata?ii comerciale de porcine ?i alte 610 exploata?ii non-comerciale, desp?gubirile totale ajung?nd la 190 de milioane de lei.Interesul consumatorilor pentru vin rom?nesc a crescut, produc?torii a?teapt? ?i un semn de la stat. “Autorit??ile s? realizeze c? putem ap?rea ?i noi pe harta vinurilor mondiale pentru c? avem cu ce, avem cu cine.” Profit.ro scris ast?zi, 13:00Agribusiness Interesul consumatorilor pentru vin rom?nesc a crescut, produc?torii a?teapt? ?i un semn de la stat. “Autorit??ile s? realizeze c? putem ap?rea ?i noi pe harta vinurilor mondiale pentru c? avem cu ce, avem cu cine.” Profit.ro Degust?rile, promovarea intens? a cramelor rom?ne?ti, dar ?i calitatea pe care o ofer? ?n ultima vreme vinurile autohtone au f?cut ca rom?nii s? consume vinuri c?t mai locale. ?n trecut, tendin?a cump?r?torilor era s? aleag? de la raft b?uturile ieftine, ?ns? pentru ultimii ani exper?ii semnaleaz? o educare a consumatorilor, care au ?ncercat vinurile de clas? medie sau premium ?i apoi au devenit fideli acestor produse. ?nainte de pandemia de COVID-19, at?t cramele, c?t ?i magazinele de specialitate s-au ?ndreptat spre publicul t?n?r. Au fost organizate degust?ri cu angaja?ii companiilor IT, diverse firme au organizat team-buildinguri ?n crame, iar restaurantele au jucat de asemenea un rol important: au inclus ?n meniuri vinuri atent selec?ionate. ?n ceea ce prive?te sortimentele de vin alb ?i ro?u, preferin?ele consumatorilor sunt aproape egale, ?ns? ?n perioada s?rb?torilor de iarn? interesul pentru vinurile rose a crescut considerabil. “Pentru noi a fost o surpriz? pentru c? vinurile rose sunt specifice perioadei de var?. Sunt fresh, mai proaspete ?i cu un con?inut alcoolic mai sc?zut. ?n principal, erau consumate la terase, c?nd era cald, ?ns? probabil – din cauza pandemiei – oamenii nu au mai ie?it ?n ora? ?i au preferat acest tip de vin, ?n confortul casei. Cred c? devine un trend tot mai r?sp?ndit ?n r?ndul consumatorilor. Doamnele prefer? ?n general rose-urile, mai ales dac? acestea au ?i o anumit? cantitate de zah?r rezidual, ?ns? exist? ?i excep?ii, bine?n?eles” sus?ine Laszlo Veiszenbacher, oenologul Cramei Dealul Dorului. Pe de alt? parte, anul 2020 a fost foarte greu pentru industria vinului rom?nesc. Pandemia de COVID-19 a diminuat consumul ?i v?nz?rile, iar exportul a avut ?i el de suferit. Sprijinul statului pentru cramele din Rom?nia este considerat insuficient. O gur? de oxigen a fost perioada s?rb?torilor, c?nd v?nz?rile au crescut. Chiar dac? nu a existat consum ?n HoReCa, oamenii au cump?rat vin din hypermarketuri ?i magazine mici, iar ?n acest fel cramele pot s? sus?in? lucr?rile care urmeaz? s? aib? loc ?n vie, ?n perioada urm?toare. “Odat? cu apari?ia vaccinului sper?m s? revin? lucrurile la normal ?n perioada urm?toare, pentru c? am rezistat cu greu. Avem nevoie s? func?ioneze restaurantele, pentru c? oamenii deja au ?nceput s? consume vinuri rom?ne?ti, vinuri produse ?n ?ara noastr?, vinuri de o calitate tot mai bun?. ?n schimb, noi, produc?torii, ne vom da toat? silin?a s? producem calitate. Pe de alt? parte avem nevoie de mai mult? implicare din partea statului, s? ajute la marketingul vinului rom?nesc dincolo de hotare, s? realizeze c? putem ap?rea ?i noi pe harta vinurilor mondiale pentru c? avem cu ce, avem cu cine”, a spus Doru Husarciuc proprietarul Cramei Dealul Dorului.Productia de peste obtinuta de Romania intre 2016 si 2019, scazuta fata de potential, ianuarie 27, 2021 Productia de peste obtinuta din pescuit si acvacultura in perioada 2016-2019 a inregistrat un nivel scazut, comparativ cu potentialul de productie si piata a Romaniei, se arata intr-un raport publicat de Curtea de Conturi. Institutia a realizat, in perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanta administrarii si exploatarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si a acvaculturii in perioada 2016 – 2019. Entitatile auditate au fost Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA si Agentia Domeniilor Statului (ADS), conform unui comunicat al Curtii de Conturi.Potrivit auditorilor Curtii de Conturi, principalele cauze ale productiei sub potential au fost: faptul ca nu au fost concesionate integral amenajarile piscicole aflate in domeniul public si privat al statului si administrate de ANPA, iar cele aflate in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost exploatate piscicol in proportie de numai 57%; ? productivitatea la hectar redusa, obtinuta in fermele de acvacultura, foarte apropiata de nivelul productivitatii piscicole a mediului natural; lipsa productiei din acvacultura marina; slaba performanta a operatorilor economici, care detin ambarcatiuni si dotari insuficiente si invechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat si nereglementat.In perioada auditata, consumul de peste si produse din peste a fost acoperit in proportie de peste 80% din surse externe (importuri si achizitii intracomunitare). Productia nationala de peste, obtinuta din pescuit si acvacultura, a oscilat in perioada 2016 – 2018, astfel: 19.787 de tone in 2016, 22.718 de tone in 2017 si 20.472 de tone in 2018.In clasamentul productiei din acvacultura al statelor membre UE, Romania s-a situat in anul 2016 pe locul 16, cu o productie de 12.605 de tone (0,97% din productia UE). In anul 2017, Romania a coborat pe locul 18, cu o productie de 12.798 de tone (0,93% din productia UE). Astfel, cele doua pozitii pierdute au fost ocupate de Bulgaria si Malta, care au inregistrat cresteri semnificative ale productiei interne, de aproximativ 26% fata de anul precedent, se mai mentioneaza in comunicat.Prioritatile MADR: trebuie sa consolidam ferma de familie. Ce masuri de sprijin se intrevad? ianuarie 27, 2021 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca in perioada urmatoare este necesar sa fie sustinuta ferma de familie intrucat, fara aceasta ?viata la tara nu prea are sens si nu are perspectiva”, a spus oficialul. Adrian Oros, care a precizat ca aceasta este una dintre prioritatile sale in calitate de ministru, a explicat ca sprijinul fermei de familiei va veni dintr-o plata redistributiva de la Pilonul I – Plati directe, catre fermele de familie.?Trebuie sa avem grija, sa mentinem acest echilibru, pentru ca Romania are cele mai multe ferme, avem 830.000 de ferme, dar acestea sunt foarte polarizate. 40% din terenul care este lucrat este lucrat de 97% dintre fermieri, ?n ferme de sub cinci hectare. 40% din suprafata este lucrata de 0,57% dintre fermieri, cu ferme de peste 300 de hectare, avem ferme de 56.000 de hectare, de 10.000, de 30.000 de hectare, avem, probabil cele mai mari ferme din Europa, dar si cele mai numeroase si mai mici ferme din Europa si abia 20% din teren este lucrat ?n ferme de familie, ?n ferme medii. Noi trebuie, ?n urmatoarea perioada, sa consolidam foarte mult aceasta ferma de familie, ?ncat ea sa devina o ferma comerciala, o ferma care sa reziste pe piata provocarilor viitoare”, a precizat ministrul Agriculturii.Seful MADR a vorbit si despre sustinerea pietei locale, apreciind ca producatorii romani, in special cei mici ?au o putere de negociere foarte slaba si nu reusesc intotdeauna sa-si vanda produsele la preturi avantajoase”.De aceea va fi incurajata cooperativa, care este considerata ?singura solutie realista pentru micii producatori”, dar si dezvoltarea pietei publice locale, care sa dea primarilor posibilitatea de a face achizitii relevante pentru nevoile producatorilor locali.In ceea ce priveste promovarea produselor autohtone, ministrul a vorbit despre o retea nationala de colectare, depozitare, distributie, si promovare a acestora.?Avem un program prin care vom ?nfiinta o retea nationala de colectare, depozitare, distributie si promovare a produselor romanesti, prin construirea a opt depozite mari, regionale, ?n fiecare regiune de dezvoltare, care sa aiba si rolul de a adaposti rezerva strategica, rezerva de stat, pentru ca nu stim ce vremuri veni, ?n acelasi timp, ?n jurul acestor depozite sa se lege toate depozitele fermierilor sau procesatorilor si mici si mari, astfel ?ncat cine doreste sa valorifice produsele prin aceasta retea de produse romanesti sa aiba aiba posibilitatea sa o faca”, a spus Oros.Nou caz de grip? aviar?! Restric?ii impuse pentru cresc?torii de animale din zona focarului! Ramona Dasc?lu - 27 ianuarie 2021 12:14Un nou caz de grip? aviar? descoperit la noi ?n ?ar? ?i restric?ii stricte impuse cresc?torilor de animale ?i fermelor din zona focarului. La fel ca ?i ?n primul caz ?n care s-a confirmat virusul, este vorba de jude?ul Constan?a ?i de p?s?ri s?lbatice. Astfel, ?i de aceast? dat?, gripa aviar? a fost confirmat? tot la lebede g?site moarte ?n jude?ul Constan?a, ?n zona Capul Turcului din Eforie Sud.Reprezentan?ii Direc?iei Sanitare Veterinare ?i pentru Siguran?a Alimentelor ( DSVSA) Constan?a au precizat, ?ntr-o adres? oficial? remis? prim?riei ora?ului Eforie, c? probele prelevate de la cadavrele de leb?d? au fost examinate la Constan?a, prin investiga?ii de Biologie Molecular?, respectiv identificarea genomului virusului influen?ei aviare prin testul Real Time RT-PCR, cu rezultat pozitiv urm?nd a fi expediate probe reprezentative la LNR – ISDA Bucure?ti pentru confirmare.”Urmare a confirm?rii ?n data de 25.01.2021 a unui nou caz de influen?? aviar? la lebede g?site moarte in zona Digului Capul Turcului din Eforie Sud, jude?ul Constan?a, au fost notificate toate structurile implicate, cu aplicarea m?surilor impuse prin Manualul Procedural”, se arat? ?ntr-un comunicat DSVSA Constan?a.Potrivit presei locale, au fost luate o serie de m?suri comunitare de combatere a influen?ei aviare: Recens?m?ntul ?i identificarea tuturor exploata?iilor din zon? ce de?in p?s?ri domestice ?i s?lbatice; Toate p?s?rile sunt plasate ?i ?inute ?n cl?diri ?nchise pentru a impiedica venirea ?n contact a p?s?rilor domestice cu cele s?lbatice ; Prevenirea oric?rui contact direct ?i indirect ?ntre p?s?rile s?lbatice vii, ?n special cele de ap?, ?i p?s?rile de curte ?i alte p?s?ri, ?n special ra?ele ?i g??tele; Interzicerea accesului la luciu de ap? a ra?elor ?i g??telor domestice pentru prevenirea oric?rui contact direct ?i indirect cu p?s?rile s?lbatice vii; Separarea ra?elor ?i g??telor domestice de alte p?s?ri de curte; La intrare ?i ie?irea din explota?ii se vor respecta condi?iile de biosecuritate (limitarea accesului ?n curtea p?s?rilor la o singur? pesoan? ?i asigurarea mijloacelor de protec?ie pentru interzicerea accesului ?i contactului cu p?s?rile s?lbatice); Interzicerea ad?p?rii p?s?rilor de curte cu apa de suprafat?, provenit? din lacuri, bal?i; Informarea de c?tre propietari a oric?ror semne de boal? sau mortalitate; ?n cazul identific?rii p?s?rilor moarte, s?lbatice sau domestice, se va contacta in regim de urgen?? medicul veterinar de liber? practic? sau DSVSA Constan?a pentru dirijarea acestora la LSVSA din DSVSA Constan?a in vederea efectuarii examenului de laborator; Dezinfec?ia echipamentelor ?i vehiculelor uitilizate pentru transportul p?s?rilor sau altor materii posibile purt?toare de virus; Interzicerea de mi?care din/sau ?n afara exploata?iilor f?r? aprobarea autorit??ii competente, respectiv DSVSA Constan?a; Proprietarii ?in eviden?a persoanelor care intr? ?i ies din exploata?ie; Interdic?ia de evacuare sau de r?sp?ndire a a?ternutului, gunoiului de grajd ?i dejec?iilor ?n afara exploata?iilor; Interzicerea circula?iei sau a transportului a p?s?rilor, ou?lelor, c?rnii ?i cadavrelor p?s?rilor; Vehiculele ?i echipamentele utilizate pentru transportul p?s?rilor, cadavrelor, hranei, gunoiului ?i a apelor uzuale sunt curatate ?i dezinfectate dupa contaminare; Interzicerea ie?irii ?i intr?rii de p?s?ri din exploata?ie f?r? aprobarea autorita?ii locale; Expedierea din zona de control a c?rnii proaspete, a c?rnii tocate, a c?rnii separate mecanic, a preparatelor ?i a produselor din carne provenite de la p?s?ri domestice originare din zonele de control ?i de la v?nat s?lbatic cu pene din zona respectiv?; Interzicerea t?rgurilor, pie?elor si expozi?iilor. Intensificarea supravegherii oficiale a popula?iilor de p?s?ri s?lbatice, ?n special a p?s?rilor de ap?, ?i monitorizarea suplimentar? a p?s?rilor moarte sau bolnave, dac? este necesar cu cooperarea v?n?torilor ?i a ornitologilor, ?i raportarea descoperirilor de p?s?ri moarte autorit??ilor competente, precum ?i ?ndep?rtarea, la c?t mai mare distan??, a carcaselor de p?s?ri moarte, de c?tre un personal instruit ?n prealabil ?n leg?tur? cu m?surile de autoprotec?ie ?mpotriva infect?rii cu virus ?i de prevenire a r?sp?ndirii virusului la animalele susceptibile.?n urm? cu dou? s?pt?m?ni, tot ?n jude?ul Constan?a, dar ?n zona portului, ?n Dana 30, au fost descoperite 13 cadavre de lebede, iar ?n urma analizelor s-a constatat c? dou? dintre ele erau infectate cu gripa aviar?.INDUSTRIE ALIMENTARAAbatorul Peri? a ajuns din pragul falimentului la afaceri de 70 de milioane de euro ?n cinci ani Bogdan Grama Florentina Ni?u, 27.01.2021, Bogdan Grama, directorul general al companiei Abatorul Peri? din jude?ul D?mbovi?a, cump?rat? ?n 2015 de holdingul Agricover, grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, de la Romsuintest Peri?, companie aflat? ?n procedur? de faliment, estimeaz? o cifr? de afaceri de 70 de milioane de euro ?n 2020, dup? ce ?i-a extins puternic canalele de v?nzare.?Anul 2020 a creat un context neobi?nuit pentru orice business, pentru simplul fapt c? nimeni nu a prev?zut vreodat? o pandemie. Datorit? implica?iilor s-a intrat ?ntr-un scenariu de criz?, cu multe necunoscute, ?ns? am ?tiut s? reac?ion?m ?i s? ne mobiliz?m extrem de rapid. (...) Pentru 2020 estim?m o cifr? de afaceri de aproximativ 70 de milioane de euro, un rezultat bun, care ne facem s? fim ?ncrez?tori ?n poten?ialul de cre?tere al businessului“, a spus pentru ZF Bogdan Grama.?n prezent, compania are parteneriate cu peste 45 de ferme de porci din Rom?nia ?i opereaz? un lan? propriu de 29 de magazine Peri? Cash & Carry. De asemenea, din noiembrie 2020 semipreparate din carne de porc sunt listate pe platforma de livrare Bringo.Anual, Abatorul Peri? comercializeaz? circa 38.000 de tone de carne de porc sub form? de carcas?, piese tran?ate ?i produse proaspete procesate. Majoritatea, 70% din produc?ie, ajunge ?n retail. ??n plus, am dezvoltat conceptul de m?cel?rie Peri? shop in shop ?n diverse magazine de tip key account.“Compania ??i propune s? creasc? capacitatea de produc?ie ?i s? exind? re?eaua de magazine ?i ?n 2021. ?Continu?m inveti?iile, conform strategiei noastre de business.Scandia Sibiu: Pie?ele din Europa ?i din lume sunt suprasaturate cu produse HYPERLINK "" \o "Caut? ?n articolele acestui autor" Viorela Pitulice La ian. 27, 2021 Pie?ele din Europa ?i din lume, ?n general, sunt suprasaturate cu produse, astfel ?nc?t “route to market” a devenit o parte foarte important? din strategia unei companii, sus?in reprezentan?ii Scandia Sibiu, cel mai mare produc?tor intern de conserve din carne de porc.De la ei am aflat care sunt abord?rile pe care trebuie s? le aib? produc?torii ?n atacarea unor noi pie?e, dar ?i cum reu?e?te compania s? men?in? un ritm de cre?tere a v?nz?rilor de 20% ?n fiecare an, dup? relansarea exportului ?n 2008. Iat? ce au r?spuns reprezentan?ii Scandia Food la ?ntreb?rile FoodBiz:Ce anume face ca un produs sa poate fi declarat competitiv pe pia????n faza de penetrare a unei pie?e noi, aceasta ?nseamn? abordarea unuia din dou? segmente:Marca proprie sau prim-pre?Gourmet sau “Special added value” (i.e. bio, vegan, tradi?ional, etc).?n industria agro-alimentar?, dac? luam cazul strategiei de prim-pre?, Rom?nia ??i pierde din ce ?n ce mai mult din competitivitate;–?????? dependen?a de materii prime din import, ?n special ?n cazul c?rnii de porc, ceea ce impune un dublu handicap (cost de transport de adus ?i cost de transport de trimis),–?????? costurile de carburant care p?n? anul acesta erau ?n continu? cre?tere, ?componenta principal? aici fiind taxele ?i accizele impuse pe carburan?i–?????? costurile cu m?na de lucru (?n multe unit??i ele s-au dublat ?n ultimii patru ani – o rat? mult mai mare de cre?tere dec?t infla?ia sau indicii de putere de cump?rare).Toate aceste aspecte cumulate au trebuit s? fie contrabalansate (offset) de cre?teri de productivitate, de reduceri de risc ?i ob?ineri de bani de lucru mai ieftini precum ?i de o infla?ie predictibil? si moderat?.Acest lucru nu este mereu posibil, astfel c? din ce ?n ce mai multe companii produc?toare rom?ne?ti se uit? la produse cu valoare ad?ugat? mare, ce ofer? o cre?tere calitativ? a produc?iei ?i o cre?tere economic? sustenabil?, industria produc?nd ceva ce se caut? cu adev?rat pe termen lung.Astfel, noua “genera?ie” de produse competitive (la export) nu mai este at?t de preocupat? de pre? unitar de produc?ie, de?i acest aspect r?m?ne ?n continuare important, ci mai mult de valoarea real? ad?ugat? a produsului, intrinsec, de ?mbun?t??irea percep?iei posibililor cump?ratori asupra produsului, prezentarea sa ?i c?ile de punere pe pia??.– Ce ne puteti spune despre exporturile companiei dumneavoastr?? Tranzi?ia de la Industria C?rnii Sibiu, un conglomerat ce avea re?ea de magazine, abator, ferme, fabric?, unit??i separate de stocare la rece (frigorifer) la Grupul Scandia ?n ultimii 20 ani a fost una marcat? de schimbari profunde.Noi am folosit acest timp pentru eficientizare, modernizarea ?i diversificarea grupului. Ca referin?e numerice, Scandia ?nainte de 1989 producea ?ntr-un an de v?rf 1.600 tone de produse destinate integral exportului. ?n 2020, cifra aceasta este mai mult de dubl? la export, iar exportul reprezint? doar 12% din ?ntreaga produc?ie. Pe l?ng? cunoscutele conserve pe baz? de carne sau pateu, Scandia acum produce ?i conserve de legume, gemuri ?i dulce?uri, conserve de pe?te, alune “nobile”, semin?e ?i drajeuri de ciocolat?.Suntem o companie ce introduce ?i ?ncurajeaz? inova?ia ?n toate aspectele produc?iei, avem un departament de marketing propriu care in ultimii ani a supervizat procese de branding ?i re-branding de success, o diversificare de gam? ?i produse nemai?nt?lnit? ?n istoria grupului nostru. Acest proces bine?n?eles ne-a ajutat s? ne dezvolt?m oferta ?i v?nz?rile la export.De c?nd a fost relansat exportul, ?n anul 2008 – chiar ?nainte s? loveasc? criza – nu a existat an f?r? o cre?tere a v?nz?rilor de la an? la an de cel pu?in 20%. Aceasta s-a realizat la ?nceput cu produse mai ieftine pe m?rci ale clien?ilor, ca mai apoi s? ne permit? s? vindem cu brandurile noastre. Principalul aspect ce ne-a ajutat a fost seriozitatea ?n abordare, deschiderea fa?? de client, inclusiv ?n momente mai dificile ?i continua adaptare la condi?iile de pia??, dar ?i m?rimea noastr? ca grup ?i ancorarea puternic? ?n pia?a intern?.... citeste si partea a doua, te rog ... ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download