Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 28 aprilie 2020, a doua parte. Vasile Armenean, fondatorul Betty Ice, companie v?ndut? c?tre Unilever: Nu e exclus s? m? ?ntorc ?n industria alimentar?, pandemia schimb? jocurile ?n business Cristina Ro?ca 28.04.2020, Vasile Armenean a decis s? porneasc? pe propriul drum ?n mediul de afaceri rom?nesc de la ?nceputul anilor ‘90, ?n industria de ?nghe?at?.??Betty Ice a fost ?nfiin?at ?n anul 1994 de antreprenorul rom?n Vasile Armenean, iar ?n urm? cu circa doi ani ?i jum?tate, c?nd a fost v?ndut, era cel mai important produc?tor local de ?nghe?at? din Rom?nia, cu o cifr? de afaceri total? de 30 de milioane de euro.Antreprenorul Vasile Armenean, cunoscut pentru c? a fondat ?i v?ndut produc?torul de ?nghe?at? Betty Ice c?tre gigantul Unilever, spune c? nu exclude posibilitatea de a reveni ?n industria alimentar?, mai ales ?n contextul pandemiei actuale de Covid-19 care a produs ?i va produce schimb?ri importante la nivelul comportamentului de consum.Omul de afaceri se uit? la alte segmente ale pie?ei alimentare dec?t cel de ?nghe?at?. ?n cazul fiec?rei tranzac?ii – indiferent de domeniu – v?nz?torul are clauz? ?n contract, stipulat? de cump?r?tor, potrivit c?reia nu poate reveni ?n industria din care a plecat timp de c??iva ani. Totu?i, produc?ia alimentar? este vast?, cu multe sectoare de activitate ?n afar? de cel de ?nghe?at?.#trebuies?repornimbusinessul Leonard Mihoc, fondator Bere Nem?ean?: Putem s? repornim economia cu perseveren??, r?bdare ?i inventivitate Videoconferin?a Branduri rom?ne?ti pentru revenirea economiei ? HYPERLINK "" \o "Cristina Bellu" Cristina Bellu 28.04.2020, 13:44?65 Antreprenorul Leonard Mihoc, care a dezvoltat ?mpreun? cu tat?l s?u ?n urm? cu ?apte ani microber?ria Nem?eana din localitatea Roman, jude?ul Neam?, consider? c? economia poate fi repornit? cu perseveren??, r?bdare ?i inventivitate din partea tuturor celor implica?i ?n lan?ul economic."Putem s? repornim economia cu perseveren??, r?bdare ?i inventivitate", a spus Leonard Mihoc ?n cadrul videoconferin?ei Branduri rom?ne?ti pentru revenirea economiei organizat? de Ziarul Financiar ?n parteneriat cu Raiffeisen Bank.Alte declara?ii:? Compania a fost ?nfiin?at? ?n 2013. Este un business de familie care produce bere rom?neasc? dup? re?et? rom?neasc? ?i, ?ncerc?m pe c?t posibil s? folosim materia prim? de aici.?Criza a venit ca o provocare pentru noi. Lipsa segmentului HoReCa ne-a afectat foarte mult, la fel ?i interzicerea t?rgurilor de profil, dar ne-am orientat c?tre online care a reu?it s? suplineasc? par?ial sc?derea v?nz?rilor.??ncerc?m s? ne reg?ndim strategia de dezvoltare. Vrem s? ajungem la export, ?n comunit??ile puternice de rom?ni.?Produsul nostru ?i-a f?cut loc destul de greu ?n r?ndul produc?torilor de bere. Am ?nceput cu pa?i mici, dar acum suntem din ce ?n ce mai prezen?i pe pia??. ?n plus,? marii retaileri ne-au sus?inut, ?i cred ca suntem pe drumul cel bun.?Am marjat pe segmentul de consumator care prefer? berea clasic?, mai pu?in aromat? ?i ?ncerc?m s? oferim un produs artizanal fabricat cu ingrediente rom?ne?ti.?Fabrica are zece angaja?i ?i se afl? ?n Roman (jud. Neam?). Avem ?n plan modernizarea ei pentru a diminua pierderile ?i pentru a eficientiza fluxul tehnologic.??ncerc?m s? educ?m consumatorul c?tre consumul de produse locale ?i prin vizite la fabric?, unde acesta poate s? ia parte la ?ntregul proces tehnologic.JTI?a virat la buget peste 300 milioane lei taxe pentru luna martie 28 aprilie 2020, JTI Romania a virat ieri la bugetul statului suma de 318 milioane de lei, reprezent?nd accizele ?i TVA pentru produsele puse pe pia?? ?n luna martie, potrivit unui comunicat al companiei.?Ne bucur?m c? putem fi un partener de n?dejde al statului rom?n, chiar ?i ?n aceste vremuri at?t de dificile. Vom fi ?n continuare al?turi de autorit??i ?i societate ?n calitate de mare contribuabil, precum ?i ?n mod direct, prin programele de dona?ii de c?ini ?i echipamente hi-tech pentru Vama Rom?n? ?i Poli?ia de Frontier?, campaniile de con?tientizare a efectelor profund negative ale comer?ului ilegal cu ?igarete, precum ?i prin proiectele sociale ?i culturale. Suntem con?tien?i c? urmeaz? o recesiune ?f?r? precedent de la criza financiar? din 2008, dar sper?m c? bugetul se va putea baza ?n continuare pe noi. Pentru aceasta, e nevoie de predictibilitate, de respectarea calendarului de cre?tere gradual? a accizei, precum ?i de un cadru de reglementare care s? nu disturbe pia?a legal? ?i s? aduc? prejudicii bugetului statului. M? refer la cel mai radical proiect de lege anti-tutun aflat ?n dezbaterea Parlamentului, care prevede interzicerea expunerii pachetelor de ?igarete la rafturi, v?nzarea produselor din tutun doar ?n tutungerii, interzicerea oric?rei forme de comunicare ?i a sponsoriz?rilor”, a declarat Gilda Laz?r, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova ?i Bulgaria.Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. Potrivit execu?iei bugetare anun?ate ieri, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, ?n luna martie veniturile bugetare din accize la produsele din tutun au crescut cu 25,2%, iar ?n primul trimestru al acestui an cre?terea a fost de 15,3%. ?n contextul sc?derii abrupte a ?ncas?rilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul devine cel mai solid contribuabil la bugetul statului.Tutunul a devenit cel mai solid pl?titor de accize al Rom?niei. 28 apr, 2020 | Ionu? Tudoric? | Veniturile statului din accizele pe ?ig?ri au crescut cu peste 25% ?n martie Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. Potrivit execu?iei bugetare anun?ate ieri, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, ?n luna martie veniturile bugetare din accize la produsele din tutun au crescut cu 25,2%, iar ?n primul trimestru al acestui an cre?terea a fost de 15,3%. ?n contextul sc?derii abrupte a ?ncas?rilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul devine cel mai solid contribuabil la bugetul statului, arat? un comunicat al produc?torului de ?ig?ri JTI Rom?nia. JTI Romania a virat ieri la bugetul statului suma de 318 milioane de lei, reprezent?nd accizele ?i TVA pentru produsele puse pe pia?? ?n luna martie. ?Ne bucur?m c? putem fi un partener de n?dejde al statului rom?n, chiar ?i ?n aceste vremuri at?t de dificile. Vom fi ?n continuare al?turi de autorit??i ?i societate ?n calitate de mare contribuabil, precum ?i ?n mod direct, prin programele de dona?ii de c?ini ?i echipamente hi-tech pentru Vama Rom?n? ?i Poli?ia de Frontier?, campaniile de con?tientizare a efectelor profund negative ale comer?ului ilegal cu ?igarete, precum ?i prin proiectele sociale ?i culturale. Suntem con?tien?i c? urmeaz? o recesiune f?r? precedent de la criza financiar? din 2008, dar sper?m c? bugetul se va putea baza ?n continuare pe noi. Pentru aceasta, e nevoie de predictibilitate, de respectarea calendarului de cre?tere gradual? a accizei, precum ?i de un cadru de reglementare care s? nu disturbe pia?a legal? ?i s? aduc? prejudicii bugetului statului. M? refer la cel mai radical proiect de lege anti-tutun aflat ?n dezbaterea Parlamentului, care prevede interzicerea expunerii pachetelor de ?igarete la rafturi, v?nzarea produselor din tutun doar ?n tutungerii, interzicerea oric?rei forme de comunicare ?i a sponsoriz?rilor", a declarat Gilda Laz?r, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova ?i Bulgaria. Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. Potrivit execu?iei bugetare anun?ate ieri, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, ?n luna martie veniturile bugetare din accize la produsele din tutun au crescut cu 25,2%, iar ?n primul trimestru al acestui an cre?terea a fost de 15,3%. ?n contextul sc?derii abrupte a ?ncas?rilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul devine cel mai solid contribuabil la bugetul statului. COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAProduse locale, spa?ii speciale ?n supermarket In?apr. 28, 2020Produsele locale, fabricate ?ntr-o regiune sau alta, vor fi v?ndute ?n spa?ii speciale ?n re?elele de magazine din Bulgaria, a decis guvernul de la Sofia. Autorit??ile spun c? este o m?sur? care ?i va ajuta pe micii produc?tori s? treac? peste dificult??ile provocate de epidemia de coronavirus.?Produsele alimentare vizate de decizie sunt lapte ?i produse lactate, carne proasp?t?, pe?te, ou?le, fructe ?i legume de sezon, dar ?i miere. Executivul bulgar define?te produc?torul local drept cel care opereaz? ?n acela?i district administrativ cu supermarketul ?n cauz?, dar ?i ?n oricare dintre districtele administrative vecine. Decretul guvernului bulgar oblig? marile magazine s? aib? la raft produse alimentare fabricate ?n regiunile ?n care se afl? spa?iile comerciale respective. Ministerul Agriculturii de la Sofia transmite c?, de acum ?nainte, va fi obligatorie afi?area ?n supermarketuri a unor anun?uri ?n care s? scrie c? produsele alimentare respective au fost produse la nivel local.?Decizia ?i oblig? pe retaileri s? aloce spa?iu ”suficient” pentru alimentele produse ?n plan local, dar nu stabile?te ?i care este suprafa?a minim? sau care este termenul la care obliga?ia intr? ?n vigoare.?n Rom?nia, o ini?iativ? oarecum asem?n?toare – Legea 321/2009, modificat? mai t?rziu, ?i care privea comercializarea produselor alimentare, a fost puternic contestat? de unii comercian?i ?i chiar reclamat? la Comisia European?, f?r? s? l?mureasc? lucrurile p?n? la ora actual?. Autor: C?t?lin Len?aConsiliul Concuren?ei a actualizat platforma meatmilk ?28 aprilie 2020Consumatorii au la dispozi?ie o variant? actualizat? a platformei , pentru a compara pre?urile produselor alimentare practicate de c?tre principalii comercian?i.Aplica?ia Monitorul Pre?urilor Produselor Alimentare a fost actualizat?, astfel ?nc?t consumatorii s? poat? compara pre?ul practicat de magazinele din apropiere pentru fiecare produs dorit. P?n? acum, aplica?ia permitea compararea pre?ului doar pentru un co? ce con?inea minim cinci produse.?Am ?mbun?t??it aplica?ia Monitorul Pre?urilor Produselor Alimentare pentru a veni ?n sprijinul consumatorilor, ?n aceast? perioad? ?n care trebuie s? ie?im c?t mai pu?in din cas?. Acum, aplica?ia este mai u?or de utilizat, iar consumatorii se pot deplasa direct la magazinul unde au identificat produsul de care au nevoie, la pre?ul cel mai bun,” a declarat Bogdan Chiri?oiu, pre?edintele Consiliului Concuren?ei.Monitorul Pre?urilor Produselor Alimentare afi?eaz? informa?ii despre aproximativ 30.000 de produse comercializate ?n peste 1.700 de magazine apar?in?nd Carrefour, Kaufland, Penny, Selgros, Mega Image, Lidl, Cora, Auchan ?i Profi. Recent, re?eaua Supeco devenit partener al proiectului ?i, ca urmare, pre?urile produselor alimentare practicate de aceste magazine sunt acum disponibile pe?.Platforma este gestionat? de Consiliul Concuren?ei, dar datele/informa?iile sunt ?nc?rcate ?n aplica?ie zilnic1 , la nivel na?ional, de c?tre companiile partenere. Platforma online poate fi accesat? la nivelul ?ntregii ??ri de pe telefonul mobil, tablet? sau PC.Aplica?ia ?mbun?t??it? este deja disponibil? pentru PC, urm?nd ca ?n c?teva zile s? se poat? desc?rca varianta actualizat? din Google Play ?i App Store. 1 Cu excep?ia Selgros, care actualizeaz? pre?urile la 2 zile, ?i Carrefour ,care a plafonat pre?urile pentru 500 de produse alimentare de baz?.Reamintim c? proiectul a fost lansat anul trecut de Consiliul Concuren?ei ?i con?ine dou? componente: Monitorul Pre?urilor Produselor Alimentare ?i Monitorul Pre?urilor Carburan?ilor (care permite consumatorilor s? afle pre?urile practicate de c?tre principalele re?ele de distribu?ie a carburan?ilor auto).Grupul polonez AmRest a ajuns la 55 de localuri ?n Rom?nia dup? deschiderea unui restaurant Burger King la kilometrul zero al Bucure?tiului?Cristina Ro?ca 28.04.2020? Pia?a local? este astfel cea de-a patra cea mai important? ?ar? din regiune pentru companie dup? Polonia, Cehia ?i Ungaria ? ?n Rom?nia sunt deschise trei restaurante Burger King ?i 52 de cafenele Starbucks ? Momentan cafenelele Starbucks ?i restaurantele Burger King sunt ?nchise ?n Rom?nia pentru clien?i, ele func?ion?nd pe servicii de livrare.Grupul polonez din domeniul restaurantelor ?i cafenelelor AmRest a ajuns la un total de 55 de localuri ?n Rom?nia dup? ce a deschis un nou restaurant Burger King ?n Rom?nia, cel de-al treilea de pe plan local. Lan?ul de fast-food s-a pozi?ionat la kilometrul 0 al Bucure?tiului, ?n Pia?a Universit??ii, restaurantul ?nlocuind un cazino.Din datele ZF, aceasta este prima deschidere a polonezilor ?n Rom?nia ?n 2020, dup? ce anul trecut au inaugurat opt unit??i. ?n 2019 avansul a fost sus?inut pe de-o parte de intrarea lan?ului american de restaurante de tip fast-food Burger King ?n Rom?nia. Amrest a adus local franciza Burger King ?n toamna lui 2019 ?i a deschis p?n? la finalul anului dou? unit??i - ?n Mega Mall ?i AFI Cotroceni. Pe de alt? parte, tot anul trecut polonezii au deschis ?i ?ase cafenele Starbucks, brand pe care ei ?l dezvolt? ?n Rom?nia tot ?n sistem de franciz? ?i sub care au ajuns la 52 de localuri.Grafic ZF: Radiografia AmRest ?n regiune ?i ?n lumeLidl ?nchide un magazin pentru c? ?nu mai corespunde standardelor companiei” ?i redeschide altul 28 aprilie 2020, 11:25 de Afrodita Cicovschi Lidl a anun?at c? ?nchide unul dintre magazinele sale pentru c? ?nu mai corespunde standardelor companiei”, inaugur?nd ?ns? un altul, ?n alt? loca?ie.Cum po?i afla ce supermarket are cele mai mici pre?uri la alimente Astfel, magazinul Lidl de pe Bulevardul Dacia, Nr. 136 - 138 ?nlocuie?te unitatea aflat? pe Bulevardul Dacia, Nr. 11, care se ?nchide pe 29.04.2020, deoarece nu mai corespunde standardelor companiei ?n ceea ce prive?te sustenabilitatea ?i experien?a pentru clien?i.Noul magazin din Mioveni are o suprafa?? de v?nzare de aproximativ 1.300 m? ?i dispune de peste 120 de locuri de parcare, precum ?i de o sta?ie de ?ncarcare pentru automobilele electrice, unde vor putea fi ?nc?rcate dou? ma?ini simultan. Orarul de func?ionare a magazinului va fi de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 7:30 ?i 22:00, iar duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noul magazin Lidl din Mioveni dispune de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?.Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie, ori sta?ia de ?nc?rcare pentru automobile electrice.Pentru c? s?n?tatea angaja?ilor, a clien?ilor ?i a partenerilor este prioritar? pentru Lidl, ?i ?n noul magazin din Mioveni se vor aplica m?surile ?mpotriva r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer ?n re?eaua din Rom?nia. Printre acestea se num?r? montarea unor panouri transparente de protec?ie la casele de marcat, limitarea num?rului de clien?i care pot intra ?n acela?i timp ?n magazin, precum ?i montarea de dispensere cu solu?ie dezinfectant? pentru clien?i ?i dezinfectarea constant? a zonelor intens tranzitate ?i obiectelor expuse (exemplu: toaletele, intr?rile ?i ie?irile, vitrinele frigorifice, c?rucioarele ?i co?urile de cump?r?turi, benzile ?i POS-urile de la casele de marcat etc.).?n plus, pe baza recomand?rilor oficiale ale autorit??ilor, Lidl face o serie de recomand?ri pentru clien?i, publicate at?t online, c?t ?i ?n incinta magazinelor. Printre cele mai importante recomand?ri se num?r? plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor ?i legumelor pe care doresc s? le cumpere ?i p?strarea distan?ei recomandate fa?? de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clien?ii care stau la coad? s? p?streze distan?a recomandat? fa?? de cei din jurul lor, ?i ?n noul magazin Lidl din Mioveni se g?sesc indicatoare pe podea ?n zona caselor de marcat.?n acela?i timp, pentru a limita r?sp?ndirea noului coronavirus, Lidl face apel la solidaritatea clien?ilor pentru a respecta la r?ndul lor at?t recomand?rile autorit??ilor, c?t ?i m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor.Inaugurarea magazinului din Mioveni continu? strategia companiei de a oferi zilnic rom?nilor produse de cea mai bun? calitate la cel mai bun pre?, ?ntr-o larg? varietate de sortimente. Lidl reu?e?te s? respecte aceast? misiune investind constant ?n sustenabilitate, la baza ac?iunilor companiei st?nd eficien?a ?i demersurile de dezvoltare durabil?. ?n plus, Lidl promoveaz? cu consecven?? colaborarea cu produc?torii locali, multe dintre m?rcile de calitate comercializate ?n re?ea fiind produse ?n Rom?nia.Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central ?n Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe pia?a de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent ?n 32 de ??ri din ?ntreaga lume ?i ?n prezent opereaz? aproximativ 10.800 de magazine ?i peste 160 de centre logistice ?n 29 de ??ri la nivel mondial.?n prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angaja?i, dintre care peste 7.500 ?n Rom?nia, unde retailer-ul german are deschise peste 260 de magazine ?i 5 centre logistice.?? ANPC continu? controalele ?n pie?ele din ?ar?. Pia?a din Slatina ?nchis? pentru lipsa m?surilor de distan?are social? 28 aprilie 2020, 11:07deLauren?iu Sirbu ANPC a efectuat o serie de controale ?n pie?ele din Oltenia Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) a continuat seria de controale ?n pie?ele din ?ar? pentru a verifica modul ?n care comercia?ii pun ?n aplicare m?surile pentru prevenirea noului coronavirus. O pia?? din Slatina a fost ?nchis? pentru ?nc?lcarea prevederilor OM 3/2020. Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) continu? seria de ac?iuni de control, la nivelul ?ntregii ??ri, pentru a verifica modul ?n care comercian?ii ?ndeplinesc prevederile Ordonan?elor militare adoptate p?n? ?n acest moment, menite s? previn? r?sp?ndirea noului coronavirus Covid-19, precum ?i felul ?n care respect? drepturile consumatorilor. Sub coordonarea Pre?edintelui ANPC, Eduardt Cozminschi ?i a Directorului General, Paul Anghel, echipele Comisariatului Regional pentru Protec?ia Consumatorilor SV Oltenia au efectuat, pe 27.04.2020, verific?ri ?n c?teva dintre cele mai importante pie?e din regiune. ?Au fost g?site mai multe nereguli care contravin at?t legisla?iei ?n vigoare, proprie domeniului, c?t ?i prevederilor Ordonan?elor militare adoptate, motiv pentru care, reprezentan?ii ANPC au dispus deja primele m?suri, urm?nd s? continue, ?n zilele care vin, controalele ?i ?n alte pie?e ?i puncte comerciale din zon?. Astfel, ?n urma verific?rilor, s-a dispus m?sura opririi temporare a activit??ii, p?n? la remedierea deficien?elor, a Pie?ei din Slatina, operatorului economic care o are administrare fiindu-i aplicat? ?i o amend? contraven?ional? ?n valoare de 10.000 lei, pentru ?nc?lcarea prevederilor Ordonan?ei Militare nr. 3/2020 (nu au fost implementate m?surile? de distan?are social?, culoarele dintre tarabe neav?nd l??imea prev?zut? de aceasta,nu au fost asigurate substan?e dezinfectante, ?n incinta pie?ei, pentru consumatori ?i comercian?i). ANPC va continua campania de verific?ri ?i ?n perioada urm?toare, pentru a se asigura c? s?n?tatea ?i via?a consumatorilor nu este pus? ?n pericol ?n zonele de comercializare, precum ?i c? drepturile consumatorilor sunt respectate cu stricte?e, acestea reprezent?nd prioritatea activit??ii institu?iei”, se arat? ?ntr-un comunicat al ANPC.Proiectul Profi ?n favoarea persoanelor vulnerabile se extinde ?n Bucure?ti ?i Cluj?meatmilk?28 aprilie 2020Conform unui comunicat emis de Profi, PROFI extinde ?i ?n ora?ele Bucure?ti ?i Cluj proiectul ?nceput la Timi?oara ?n sprijinul persoanelor lipsite de familie, prieteni sau vecini care s? le ajute s?-?i?cumpere produsele de care au nevoie.”?ncuraja?i de rezultatele ob?inute ?n Timi?oara, am hot?r?t s? ne implic?m ?i ?n alte ora?e din ?ar?, ?n Bucure?ti ?i Cluj, pentru a aduce bucurie ?i z?mbete ?n c?t mai multe case din c?t mai multe localit??i. ?mpreun?, uni?i ?n aceea?i dorin?? de mai bine, vom reusi s? trecem peste aceast? perioad? dificil?”, a declarat Pawel Musial, directorul general PROFI. Denumit in faza pilot “V? ajut?m din Timi?oara”, proiectul se extinde c?tre noile ora?e sub denumirea ”Ne implic?m PROFI”. Daca ini?ial a pornit cu mult entuziasm dar reurse umane oarecum mai limitate, aceasta form? de ajutor la cump?r?turi pentru cei ?n v?rst? de peste 65 de ani sau care nu sunt transportabili ?i nu ??i pot p?r?si domiciliul cap?t? acum o nou? amploare social?, aduc?nd laolalt?, ?n sprijinul comunit??ilor din Bucure?ti ?i Cluj, mai mul?i oameni ?i ONG-uri care dedic? energii, experien?e, resurse materiale ?i timp pentru a-si ajuta semenii.La ini?iativa magazinelor PROFI, zeci de voluntari ai asocia?iilor UNITED WAY ROM?NIA ?i ROTARACT vor prelua ?i ?n aceste ora?e, prin intermediul unui sistem de comunicare oferit de re?eaua de telefonie DIGI, comenzi pe care apoi le vor duce la casele solicitan?ilor.In Bucure?ti, persoanele care se calific? pentru acest sprijin au acum la dispozitie num?rul 0314059516, iar la Cluj num?rul de telefon este 0364406516, de luni p?n? duminic?, ?ntre orele 9.00-18.00, pentru a comanda produse pe care le vor primi la u??, unde le vor ?i achita conform bonului de cas? ?i cu respectarea regulilor de siguran?? impuse de situa?ia actual?.Livr?rile sunt gratuite dar, din respect pentru efortul voluntarilor si pentru a evita abuzurile, ?i ?ncuraj?m pe solicitan?i s? cumpere responsabil ?i s?-?i fac? lista de cerin?e pentru mai multe zile.Detalii pe: #neimplicamprofi? #neimplicamincluj? #neimplicaminbucuresti #pentruunmainemaibun#liveunited, #rotaractCristian Ludovic Pop, antreprenorul care a fondat ?i v?ndut lan?ul de pet-shop-uri Animax, dezvolt? un nou business, o re?ea de magazine de tip plafar. Cristina Ro?ca 28.04.2020, Sub brandul Esen?a Plant sunt disponibile peste 15 magazine, dintre care circa o treime ?n Bucure?ti, iar restul ?n ora?e mari ?i medii din ?ar? Magazinele Esen?a Plant v?nd produse naturiste ?i sunt deschise ?n centre ?i galerii comerciale.Antreprenorul Cristian Ludovic Pop, unul dintre cei mai discre?i oameni de afaceri locali, cu care nu exist? nicio fotografie, a fondat re?eaua de pet-shop-uri Animax, pe care a v?ndut-o acum circa doi ani unui fond de investi?ii britanic cu aproximativ 20 de milioane de euro. La momentul acela businessul construit ?n peste 20 de ani de antreprenorul rom?n ajunsese la 80 de magazine.Acum, omul de afaceri dezvolt? o alt? afacere, tot ?n retail, dar ?ntr-un alt segment al acestei pie?e extrem de vaste, respectiv comer?ul cu produse naturiste.?n cazul fiec?rei tranzac?ii – indiferent de domeniu – v?nz?torul are clauz? ?n contract, stipulat? de cump?r?tor, potrivit c?reia nu poate reveni ?n industria din care a plecat timp de c??iva ani. Totu?i, retailul este vast, cu multe sectoare de activitate ?n afar? de cel de pet-shop-uri.#trebuies?repornimbusinessul Patronii de restaurante cer permisiunea s? deschid? pe 15 mai: Vom respecta regulile de distan?are social?. 300.000 de oameni ?i familiile lor depind de redeschiderea acestui business ? HYPERLINK "" \o "Irina Apetrii" Irina Apetrii,?Mediafax 27.04.2020,Patronii de restaurante cer permisiunea s? deschid? pe 15 mai, ?n condi?iile ?n care pierderile sunt prea mari. Ei promit s? respecte m?surile dac? ??i vor relua activitatea.De c?teva s?pt?m?ni nu se mai poate lua masa ?n ora?, deoarece starea de urgen?? a pus lac?tul pe u?a restaurantelor, iar rom?nii s-au mul?umit s? comande acas? m?ncare.Pentru patroni, ?ns?, c??tigurile au sc?zut.Drago? Petrescu, proprietarul unui lan? de restaurante, spune: ?V? rog, permite?i func?ionarea micilor restaurante, cafenelelor, barurilor ?i teraselor, ?ncep?nd din 15 mai. Este foarte important s? ne comunica?i regulile de distan?are social? cele pe care trebuie s? le respect?m”.Pentru a reveni la activitatea lor, patronii sunt dispu?i s? ia toate m?surile de siguran??.?Pentru aceast? industrie, pentru rena?terea ei este foarte important ca to?i clien?ii no?tri s? se simt? ?n siguran?? ?i atunci c?nd ne trec pragul s? o fac? cu toat? ?ncrederea. Trebuie s? existe un start ?i acest start avem ?ansa s?-l d?m pe 15 mai”, spune Drago? Petrescu.?n total, 300.000 de oameni ?i familiie lor depind de redeschiderea acestui business.?n Fran?a, restaurantele se vor redeschide treptat ?n func?ie de situa?ia ?mboln?virilor din zona respectiv?.Conform unui articol din Le Figaro, proprietarii de restaurante din Fran?a propun redeschiderea loca?iilor ?n 3 etape.Cultura francez? ?i turismul au dus industria de restaurante din Fran?a la un nivel extrem de ridicat, iar ?nchiderea acestui business din cauza epidemiei de coronavirus a adus pierderi importante.?n Rom?nia, aceast? industrie nu este la nivelul Fran?ei, dar angajeaz? mul?i oameni. ?n Fran?a, chiriile pe care le pl?teau proprietarii de restaurante au fost am?nate, iar statul vrea s? g?seasc? p solu?ie de compensare.ANPC PREZINTA NOI MASURI DE PREVENTIE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL?Agroromania.ro 22 Apr. 2020 Paul Anghel, seful ANPC, a prezentat miercuri o serie de masuri noi de preventie pentru vanzarea cu amanuntul a produselor alimentare.Oficialul le-a structurat in 5 puncte majore, asa cum puteti observa mai jos.1. Nu exista risc real de infectie prin alimenteDin comunicarile transmise de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) rezulta ca nu exista nici un raport sau alte evidente de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente.Coronavirusurile nu se pot multiplica in alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazda umana pentru a se multiplica.Nu exista informatii privind prezenta in aliment a virusului, supravietuirea acestuia in aliment si riscul de infectare a oamenilor.2. Nu exista risc real de contaminare din ambalajele alimentareDesi studiile recente arata ca virusul SARS-CoV-2 persista pana la 24 de ore pe carton si pana la cateva zile pe suprafete mai dure (otel, plastic) nu exista nicio dovada ca ambajele contaminate transmit infectia.3. Exista reguli implementate de igiena si bune practiciOperatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate si verificate regulile de igiena, acestea avand ca scop evitarea contaminarii alimentelor cu agenti patogeni , inclusiv cu cei responsabili de COVID -19.4. Exista masuri sociale suplimentare in contextul COVID-19Cu toate acestea, pe perioada COVID -19 in unitatile din domeniul alimentar sunt necesare masuri suplimentare cum am ar fi :distantarea fizica;evitarea contactelor externe;masuri suplimentare de igiena, acolo unde este cazul (de exemplu in unitatile de vanzare cu amanuntul, avand in vederea prezenta consumatorului);alte masuri de prevenire a raspundirii virusului si pentru situatiile in care s-a indentificat o persoana infectata.5. Exista masuri speciale de dezinfectie si igienizare in unitatile de vanzare cu amanuntulIn plus fata de masurile de igiena curente, sunt necesare urmatoarele:punerea la dispozitia consumatorilor a dezinfectantilor/servetelelor de unica folosinta la intrarea si iesirea din unitate ;informarea corecta si corespunzatoare a consumatorilor privind regulile de igiena;identificarea punctelelor de atingere cu risc si asigurarea ca ele sunt curatate si dezinfectate (cosuri cumparaturi, cantare , manere etc).In cazul vitrinelor deschise cu produsele alimentare, vanzarea poate fi asistata sau cu autoservire directa de catre consumator, fiind necesare urmatoarele :Vanzare asistata (preparate carne, branza, preparate culiniare gatite, brutarie si patiserie) - spalarea frecventa a mainilor lucratorilor, utilizarea de manusi, curatarea si igienizarea tejghelelor, vitrinelor , tacamurilor si a tuturor suprafetelor cu care intra in contact produsul alimentar.Standurile de autoservire (produse panificate si patiserie) - produsele de panificatie si patiserie vrac expuse in magazinele de vanzare cu amanuntul trebuie sa fie plasate in vitrine din plexiglas, fiind puse la dispozitie pungi si clesti, iar in cazul in care acestea se vand in standuri deschise cu autoservire trebuie sa fie plasate spre vanzare in ambalaje din plastic, celofan sau hartie. Ambalajele utilizate nu trebuie sa deterioreze produsul, iar informarea consumatorilor trebuie sa respecte legislatia in vigoare.DIVERSEVerdict dur! Auditul Comisei Europene din portul Midia: Rom?nia, surs? de dezastre maritime la exportul cu animale vii MARIA MOCANU??27 APR., 2020 Verdict dur. Auditul Comisei Europene din portul Midia: Rom?nia, surs? de dezastre maritime la exportul cu animale viiComisia European? a publicat ast?zi raportul final de audit privind exportul cu?animale vii?din portul Midia, Rom?nia. Peste 50% dintre vapoarele de export care opereaz? ?n UE sunt autorizate de Rom?nia, de?i sistemul de inspec?ie a vapoarelor de export nu este capabil s? reduc? riscurile pentru animale din cauza condi?iilor precare ale navelor. Raportul avertizeaz? c? vapoarele autorizate ?n Rom?nia expun animalele la riscuri deosebite pe durata c?l?toriei spre ??ri ter?e.”Din raport reise c? ANSVSA nu a pus informa?ii, instruc?iuni ?i personal calificat la dispozi?ia veterinarilor pentru a inspec?ia tehnic? a vapoarelor la echipamentele de ventila?ie, ad?pare, drenaj ?i echipamente alternative. Practic, toate vechiturile au venit ?n Rom?nia s? se autorizeze ca s? poat? ?ncarca animale din ?ntreaga UE, expun?nd animalele la riscuri extreme inevitabile”, a spus Gabriel Paun, directorul UE al Animals International.Potrivit raportului, ANSVSA nu ?ine jurnale de c?l?torie pentru monitorizarea bun?st?rii animalelor ?i nu a putut face dovada c? animalele sunt verificate ?nainte de a fi urcate pe vaport daca mai sunt apte pentru a continua c?l?toria. ”Dac? nu au murit ?n camioane ?n drumul spre port, atunci animalele sunt b?tute ?i for?ate s? urce pe vapoare chiar dac? nu sunt apte pentru continuarea transportului. Am v?zut asta de multe ori ?n port, iar ?n privin?a animalelor moarte la bordul vapoarelor nu se poate afla adev?rul niciodat? cu sistemul actual de monitiorizare”, a ad?ugat P?un, care a fost vara trecut? ?n Golful Persic pentru a observa starea animalelor exportate cu nava Al Suwaikh inspectat? superifical de ?nsu?i pre?edintele ANSVSA ?i pe care Comisia European? ceruse s? nu i se permit? ?nc?rcarea cu 70.000 de oi din cauza temperaturii ?i umidit??ii extreme.”Am vazut ?n Kuwait ?i Qatar sute de animale din Rom?nia moarte sau muribunde din cauza c?l?toriei cu nava Al Shuwaikh, venit? prima oar? ?n UE vara trecut? ?n iulie. Este o nav? uria??, ca un titanic pentru animale ?i care fusese interzis? ?n Australia, dar pe care ANSVSA a autorizat-o f?r? a clipi”.Doar tragediile cu animale exportate din Rom?nia care s-au petrecut fie ?n portul Midia, fie ?n cel de detina?ie au ajuns la cuno?tin?a publicului ?i au cutremurat ?ntreaga lume. Tragedia navei Trust 1 plecat? de la Midia spre Iordania la bordul c?reia au murit de sete peste 14.000 de oi sau a navei Queen Hind care s-a r?surnat la scurt timp dup? auditul Comisiei Europene, chiar la plecarea din portul Midia omor?nd alte peste 14.600 de oi, sunt scene pe care nimeni nu mai dore?te s? le vad?.GLOBALPopula?ia lumii ?mb?tr?ne?te iar acest lucru va schimba comportamentul consumatorilor: ?n 2019 num?rul persoanelor de peste 65 de ani a dep??it num?rul copiilor de p?n? ?n 4 ani Miruna Diaconu 28.04.2020, 17:54?78Popula?ia lumii ?mb?tr?ne?te, determinat? de cre?terea speran?ei de viat? ?i de sc?derea ratei natalit??ii, iar acest lucru va schimba comportamentul consumatorilor ?i companiile vor fi nevoite s? se adapteze acestui nou trend. ?n 2019, pentru prima dat? ?n istorie, num?rul persoanelor de peste 65 a dep??it num?rul copiilor de sub 4 ani, conform datelor companiei? Euromonitor International.P?n? ?n anul 2030, num?rul celor de peste 65 de ani va fi de peste 990 de milioane, iar un sfert dintre ace?tia vor fi locuitori ai Chinei. ?n zece ani, speran?a de via?? va fi de 74,4 ani, comparativ cu speran?a de via?a din anul 2000, c?nd era de 66,7 ani.Actuala criz? a coronavirusului a ar?tat c? cea mai vulnerabil? grup? de v?rst? ?n fa?a virusului este cea de peste 65 de ani. Multe persoane de peste 65 de ani care se ?mboln?vesc de noul coronavirus prezint? o simptomatologie mai grav? dec?t ?n cazul tinerilor. Rata mortalit??ii este mai mare ?n cazul celor de peste 65 de ani. ?n Rom?nia, dar ?i ?n alte ??ri, pentru persoanele de peste 65 de ani au fost luate m?suri speciale, precum ie?irea din afara locuin?ei ?ntr-un anumite interval orar, astfel ?nc?t s? se reduc? riscul ?mboln?virii. ??rile care nu au impus restric?iile de circula?ie pentru toat? popula?ia, au venit cu m?suri pentru protejarea doar a celor de peste 65 de ani, fiind categoria de risc ?n fa?a noului coronavirus.?mb?tr?nirea popula?iei ?i cre?terea speran?ei de via?? vor avea un impact major asupra pie?ei mondiale, astfel stilurile de via?? ?i deciziile de cump?rare ale consumatorilor se vor schimba. Consumatorii ?n v?rst? de ast?zi tr?iesc diferit fa?? de genera?iile anterioare.Dac? seniorii prefer? achizi?ionarea de diferite lucruri, tinerii pun mai mult? valoare pe experien?e dec?t pe lucruri. Dar odat? cu ?mb?tr?nirea popula?iei, trendurile se schimb?, iar cererea consumatorilor ?n v?rst? de a c?l?tori este ?n cre?tere. O agen?ie de turism din Noua Zeeland?, Flight Centre New Zealand, le ofer? c?l?torii experien?iale adaptate pentru persoanele ?n v?rst?, care includ pachete de c?l?torie pentru seniori ?i croziere.Pentru persoanele ?n v?rst?, s?n?tatea devine din ce ?n ce mai important? odat? cu ?naintarea ?n v?rst?. Cre?terea puternic? a num?rului de consumatori mai ?n v?rst? ?nseamn? c? trecerea la stiluri de via?? mai s?n?toase va continua s? creasc?, conform companiei de cercetare.?mb?tr?nirea popula?iei va schimba comportamentul consumatorilor ?i companiile vor trebui s? se adapteze noilor trenduri de consum astfel ?nc?t s? satisfac? cererea. Flaschenpost, o companie german? care ofer? serviciu de livrare a b?uturilor, a ?nregistrat o cre?tere puternic? pe pia?a local? recent. De?i compania nu vizeaz? ?n mod special consumatorii mai ?n v?rst?, conceptul s?u de afaceri rezoneaz? bine cu grupul ?n expansiune al Germaniei de consumatori seniori care poate nu mai doresc sau nu mai pot transporta cutii cu b?uturi grele.Masurile OMC pentru facilitarea lanturilor globale de aprovizionare cu produse agricole si alimentare :?Stiri agricole 24 Aprilie 2020Uniunea Europeana, impreuna cu alti 21 de membri ai Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), s-au angajat ieri, 23 aprilie, sa asigure o activitate comerciala transparenta si previzibila cu produse agricole si alimentare pe durata actualei crize globale de sanatate. Co-semnatarii declaratiei comune se angajeaza sa asigure buna functionare a agriculturii mondiale si a lanturilor de aprovizionare agroalimentara si sa evite masuri cu un potential impact negativ asupra securitatii alimentare, nutritiei si sanatatii altor membri ai organizatiei si a populatiilor acestora.Declaratia?solicita ca orice masuri de urgenta legate de agricultura si de produsele agroalimentare sa fie aplicate tintit, in mod proportional, transparent, temporar si in concordanta cu normele OMC. Masurile ar trebui sa nu denatureze comertul international cu aceste produse, nici sa creeze bariere comerciale nejustificate. Mai degraba, membrii OMC sunt incurajati sa puna in aplicare solutii de lucru temporare pentru a facilita comertul. De asemenea, semnatarii se angajeaza sa poarte un dialog constant pentru a imbunatati pregatirea si reactia la pandemii, inclusiv prin coordonare multilaterala.Statele membre OMC, altele decat UE, care au semnat initiativa sunt Australia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Hong Kong-China, Japonia, Republica Coreea, Malawi, Mexic, Noua Zeelanda, Paraguay, Peru, Qatar, Singapore, Elvetia, Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen si Matsu, Ucraina, Statele Unite si isia EuropeanaUNIUNEA EUROPEANA Coronavirus crisis support for EU farmers28-04-2020EU farmers are among the few key workers who have not seen a dramatic change in their daily routines since the coronavirus crisis began. They are still farming to supply EU citizens with food. Some public health protection measures have however affected farming activities and sales badly. While the EU has taken a number of measures to mitigate this impact, the possibility of further measures is high on the agricultural policy agenda.(2020)649388_EN.pdf Briefing - Coronavirus: Implications for the EU [What Think Tanks are thinking] - 28-04-2020 28-04-2020 10:33 AM CESTThe coronavirus pandemic poses a serious challenge to the European Union, arguably testing at once its solidarity, resilience, capacity and even relevance. Some analysts see the current crisis as an 'existential' threat to the Union, whilst others sense it to be a significant opportunity to assert the need for collective solutions and to build greater systemic strength for the future. A lively debate has broken out among thinkers and commentators about the implications of the crisis for the future of European integration, the policy priorities of the Union, and the capabilities and resources of its institutions. This note offers links to recent commentaries and reports from international think tanks on the challenges of the coronavirus for the EU and related issues. The papers gathered here have all been written before the European Council video-conference of 23 April 2020. Source :?? European Union, 2020 - EP(2020)649400_EN.pdfTransitional provisions regulation: committee vote 28-04-2020 - 11:18?AGRIThe Committee on Agriculture and Rural Development will vote on its report regarding the proposed Transitional Regulation, on 28 April. This piece of legislation is essential to ensure the continuation of support for the agricultural sector by means of the European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) as of 1 January 2021. Press release28 April 2020BrusselsEU and Mexico conclude negotiations for new trade agreement The European Union and Mexico concluded today the last outstanding element of the negotiation of their new trade agreement. Trade Commissioner Phil?Hogan?and Mexican Minister of Economy Graciela Márquez Colín – in a phone call today – agreed on the exact scope of the reciprocal opening of public procurement markets and a high level of predictability and transparency in public procurement processes. With this, the EU and Mexico can advance to the signature and ratification of this agreement in line with their respective rules and missioner for Trade Phil?Hogan?said:?“While most of our efforts have been focused lately on tackling the coronavirus crisis, we have also been working to advance our open and fair trade agenda, which continues to be very important. Openness, partnerships and cooperation will be even more essential as we rebuild our economies after this pandemic. I am very pleased, therefore, that together with our Mexican partners, we share similar views and that our continued work could now come to fruition. Today's agreement is clear evidence of our shared commitment to advance our agenda of partnership and cooperation. This agreement – once in force – will help both the EU and Mexico to support our respective economies and boost employment.”Under the new EU-Mexico agreement, practically all trade in goods between the EU and Mexico will be duty-free. The agreement also now includes progressive rules on sustainable development, such as a commitment to effectively implementing the Paris Climate Agreement. It is also the first time that the EU agrees with a Latin American country on issues concerning investment protection. Simpler customs procedures will further help boost exports.The broader Global Agreement, of which the trade agreement is an integral part, also covers the protection of human rights, as well as chapters on political and development cooperation. It will also be the very first EU trade agreement to include provisions to fight corruption, with measures to act against bribery and money laundering.Mexico is the EU's number one trade partner in Latin America with bilateral trade in goods worth €66 billion and trade in services worth another €19 billion (respectively 2019 and 2018 data). EU goods exports exceed €39 billion a year. EU-Mexico trade in goods has more than tripled since the entry into force of the original agreement in 2001. The modernised trade agreement will help boost this strong historical growth.Next StepsThe legal revision of the agreement is now being finalised. Once the process is concluded, the agreement will be translated into all EU languages. Following the translations, the Commission proposal will be transmitted for signature and conclusion to the Council and European Parliament.BackgroundThe trade agreement is part of a broader Global Agreement, which sets the framework for the EU's relationship with Mexico and covers issues of broader shared interest that go beyond trade, including political issues, climate change and human rights. Mexico was the first country in Latin America to sign a Global Agreement with the EU in 1997. The EU and Mexico started the negotiations for this new, modernised agreement in May 2016. They reached an agreement in principle two years later, in April 2018, leaving for further discussion some outstanding technical issues. Those are now fully agreed. de pres? 28 aprilie 2020BruxellesR?spunsul la coronavirus: Comisia adopt? un pachet bancar care va facilita acordarea de ?mprumuturi gospod?riilor ?i ?ntreprinderilor din UEComisia a adoptat ast?zi un pachet bancar care va facilita acordarea de ?mprumuturi bancare gospod?riilor ?i ?ntreprinderilor din ?ntreaga Uniune European?. Scopul este de a garanta c? b?ncile pot acorda ?n continuare ?mprumuturi pentru a sprijini economia ?i a contribui la atenuarea impactului economic semnificativ al coronavirusului. Pachetul include o comunicare interpretativ? privind cadrele contabile ?i pruden?iale ale UE, precum ?i solu?ii rapide pe termen scurt, prin modificarea normelor bancare ale UE.Datorit? normelor instituite ?n urma crizei financiare, b?ncile sunt acum mai reziliente ?i mai bine preg?tite pentru a face fa?? ?ocurilor economice. Comunicarea adoptat? ast?zi reaminte?te c? normele UE le permit b?ncilor ?i autorit??ilor lor de supraveghere s? ac?ioneze ?ntr-un mod flexibil, dar responsabil, ?n situa?ii de criz? economic? pentru a veni ?n sprijinul cet??enilor ?i al ?ntreprinderilor, ?n special al ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii. Regulamentul adoptat ast?zi cuprinde o serie de modific?ri specifice care vor maximiza capacitatea institu?iilor de credit de a acorda ?mprumuturi ?i de a absorbi pierderile provocate de pandemia de coronavirus, asigur?nd, ?n acela?i timp, men?inerea rezilien?ei.Valdis?Dombrovskis, vicepre?edintele executiv pentru o economie ?n serviciul cet??enilor, a declarat:??Facem tot ce ne st? ?n putin?? pentru a ajuta gospod?riile ?i ?ntreprinderile s? fac? fa?? consecin?elor economice provocate de coronavirus. Iar sectorul bancar poate ajuta foarte mult ?n acest sens. Utiliz?m ?ntreaga flexibilitate oferit? de normele bancare ale UE ?i propunem modific?ri legislative specifice pentru a le permite b?ncilor s? furnizeze ?n continuare lichidit??i, astfel ?nc?t gospod?riile ?i ?ntreprinderile s? poat? ob?ine finan?area de care au nevoie. De asemenea, voi lansa ?n cur?nd mese rotunde care s? reuneasc? grupurile de consumatori ?i de ?ntreprinderi cu sectorul financiar, astfel ?nc?t s? putem r?spunde celor mai urgente nevoi cu care se confrunt? cet??enii ?i ?ntreprinderile noastre.”Comisia va lansa discu?ii cu sectorul financiar european pentru a analiza modalit??ile ?n care poate elabora bune practici care s? ofere un sprijin suplimentar cet??enilor ?i ?ntreprinderilor. R?spunsul UE la aceast? criz? trebuie coordonat pentru a se evita fragmentarea na?ional? ?i a se asigura condi?ii de concuren?? echitabile.Modific?ri specifice ale normelor bancareComisia a propus ast?zi anumite modific?ri specifice pe termen scurt ale normelor pruden?iale bancare ale UE (Regulamentul privind cerin?ele de capital), pentru a maximiza capacitatea b?ncilor de a acorda ?mprumuturi ?i de a absorbi pierderile provocate de coronavirus. Comisia propune m?suri temporare excep?ionale pentru a atenua impactul imediat al pandemiei de coronavirus, prin adaptarea calendarului de aplicare a standardelor interna?ionale de contabilitate privind capitalul b?ncilor, prin tratarea mai favorabil? a garan?iilor publice acordate ?n timpul acestei crize, prin am?narea datei de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, precum ?i prin modificarea modului de excludere a anumitor expuneri de la calculul indicatorului de levier. Comisia propune, de asemenea, s? se devanseze data de aplicare a mai multor m?suri deja convenite care vor stimula b?ncile s? acorde finan?are salaria?ilor, IMM-urilor ?i proiectelor de infrastructur?.Comunicarea interpretativ?Comunicarea publicat? ast?zi confirm? declara?iile recente privind utilizarea flexibilit??ii autorizate de normele contabile ?i pruden?iale, cum ar fi cele elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancar?, de Autoritatea Bancar? European? (ABE) ?i de Banca Central? European?. Comisia ?ncurajeaz? b?ncile ?i autorit??ile de supraveghere s? utilizeze flexibilitatea oferit? de cadrele contabile ?i pruden?iale ale UE. De exemplu, comunicarea confirm??–??i salut??–?flexibilitatea prev?zut? de normele UE ?n ceea ce prive?te moratoriile publice ?i private privind rambursarea creditelor (orient?rile ABE din 2 aprilie). Comisia subliniaz?, de asemenea, domeniile ?n care b?ncile sunt invitate s? ac?ioneze ?n mod responsabil, de exemplu prin nedistribuirea dividendelor c?tre ac?ionari sau prin adoptarea unei abord?ri prudente ?n ceea ce prive?te plata remunera?iilor variabile. Comunicarea publicat? ast?zi reaminte?te, de asemenea, modalit??ile ?n care b?ncile pot ajuta ?ntreprinderile ?i cet??enii prin intermediul serviciilor digitale, inclusiv ?n ceea ce prive?te pl??ile f?r? contact ?i rma?ii suplimentareComunicarea interpretativ? a Comisiei privind aplicarea cadrelor contabile ?i pruden?iale pentru a facilita creditarea bancar? ?n UE (Sprijinirea ?ntreprinderilor ?i a gospod?riilor ?n contextul COVID-19)Propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerin?ele pruden?iale pentru institu?iile de credit ?i firmele de investi?iiRegulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerin?ele pruden?iale pentru institu?iile de credit ?i firmele de investi?ii ?i de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, Text cu relevan?? pentru SEE?ntreb?ri ?i r?spunsuri: R?spunsul la coronavirus: un pachet bancar va facilita acordarea de ?mprumuturi – Sprijin pentru gospod?riile ?i ?ntreprinderile din UE.......................Taxele de import la porumb, sorg ?i secar? actualizate de Comisia European? In?apr. 28, 2020Av?nd ?n vedere oferta mare ?i pre?urile sc?zute pentru porumb la nivel mondial, mecanismul automat de calcul al taxelor de import a fost declan?at, stabilind ast?zi taxa de import la porumb, sorg ?i secar? la 5,27 EUR pe ton?. Acest lucru va asigura c? produc?torii europeni nu sunt dezavantaja?i ?n condi?iile actuale ale pie?ei.Tariful revizuit, publicat la 27 aprilie 2020 ?n Jurnalul Oficial, este calculat conform Regulamentului UE 642/2010. Acesta explic? c? taxa de import pentru cele trei cereale se bazeaz? pe diferen?a dintre un pre? de referin?? european ?i valoarea de referin?? mondial? pentru porumb – pre?ul american, calculat (cost, asigurare ?i transport de marf? inclus) ?n portul Rotterdam .Pre?ul american al porumbului este ?n sc?dere semnificativ? din cauza pr?bu?irii pre?urilor petrolului, ceea ce a dus la o sc?dere a cererii de bioetanol ?n SUA (porumbul fiind principala materie prim? pentru produc?ia de etanol). ?n paralel, este preconizat? o recolt? record de porumb ?n 2020/2021 la nivel global. De asemenea, costurile de transport au sc?zut din cauza sc?derii pre?urilor la energie. Ca urmare a combin?rii acestor efecte, pre?urile de pia?? cif americane ale porumbului ?n portul Rotterdam au sc?zut ?i s-au situat la 149,84 EUR pe ton? fa?? de 162,24 EUR acum un an.Taxe de importUE ?i-a asumat obligatii pentru taxe, la toate cerealele stabilite prin acordul GATT. Cu toate acestea, pentru unele cereale, ratele aplicate sunt diferite de cele asumate. Sistemul ??i are originea ?n Acordul Blair House, dintre Statele Unite ?i UE, ?i implic? stabilirea tarifelor pe baza pre?urilor mondiale individuale de referin?? pentru tipuri de cereale specifice. Taxa este stabilit? pe baza diferen?ei dintre pre?ul efectiv de interven?ie al UE pentru cereale ?nmul?it cu 1,55 (157,03 euro pe ton?) ?i un pre? de import reprezentativ (adic? cost, asigurare ?i transport) pentru aceste cereale ?n portul Rotterdam. Acest mecanism nu las? nicio marj?, nici pentru nivelul taxei, nici pentru data fix?rii: este calculat automat.?ncep?nd cu 1 iulie 2011 (anul de comercializare 2011/2012), s-a decis c? pre?ul de import cif reprezentativ pentru sorg ?i secar? ar fi egal cu pre?ul de import cif reprezentativ pentru porumb. ?n consecin??, de la aceast? dat?, taxa de import pentru sorg ?i secar? a fost egal? cu taxa de import pentru porumb.Ultimele taxe de import pentru porumb, sorg ?i secar? au fost ?n vigoare ?ntre august 2017 ?i martie 2018 (?ntre 5 ?i 10 € pe ton?). ?ncep?nd cu 3 martie 2018 ?i p?n? ast?zi, taxa a fost stabilit? la 0 EUR pe ton?. Taxele de import sunt acum fixate la 5,27 EUR pe ton? ?i se vor aplica p?n? c?nd calculul automat va duce la o nou? cifr?. Cotele tarifare individuale nu sunt afectate de m?sura de ast?zi.Peste un milion de hectare de livezi eco, in UEA grostandard | 28 April, 2020 Livezile eco au depasit in 2018 suprafata de un milion de hectare la nivelul UE, ceea ce inseamna un plus de 5% fata de 2017, potrivit celor mai recente estimari Agence Bio. Ele reprezentau 7,5% din total suprafetelor lucrate in sistem eco. In 2017, Europa dispunea de o suprafata de 985 500 ha de livezi eco, cu 6% mai mare fata de 2016, relateaza?FreshPlaza.?Spania este principalul producator de fructe eco din UE (detine 38% din livezile eco ale UE, respectiv 395. 764 ha, in crestere cu 8%), numai in Andaluzia aflandu-se 38% din livezile eco ale tarii. Locul doi in topul producatorilor este ocupat de Italia, cu 361. 917 ha in 2018 (+1,5% fata de 2017), cu o pondere de 35% in total livezi eco la nivelul UE. Urmeaza apoi Austria si Franta, cu o pondere de 34%, respectiv 23,3 %, in 2018. In ceea ce priveste speciile cultivate, maslinele se afla pe prima pozitie in Spania, Italia, Grecia si Portugalia (pana la 91% din suprafata livezi eco in Grecia in 2018).Suprafete livezi eco in UE (2018)Seceta din Europa Central? se adaug? celei din Fran?a ?i Germania: un an greu pentru pia?a global? de cereale???27 APRILIE 2020??Seceta din unele regiuni ale Europei Centrale a afectat semnificativ culturile de cereale, iar anali?tii ??i exprim? ?ngrijor?rile cu privire la perspectivele recoltei viitoare, arat? o analiz? a publica?iei grece?Agronews, preluat? de Rador. Totul se ?nt?mpl? ?ntr-o perioad? ?n care rezervele europene s-au restr?ns deja semnificativ din cauza cererii create de pandemia de coronavirus. ?n acest context, pia?a ia ?n calcul ?i condi?iile meteo.Pe pia?a greceasc?, ultimele exporturi pentru gr?u dur de bun? calitate s-au realizat la 280 de euro tona FOB ?i se afl? ?n faza de ?nc?rcare. Pe m?sura trecerii timpului devine din ce ?n ce mai clar c? rezervele de anul acesta sunt foarte pu?ine, iar Grecia intr? ?n noua recolt? cu stocuri aproape zero.?n Fran?a, imaginile din satelit arat? c? s?n?tatea plantelor se afl? ?ntr-o situa?ie precar?. Potrivit datelor, terenurile din Fran?a au ?n aceast? perioad? cele mai sc?zute niveluri de umiditate din ultimii cinci ani. ?n acela?i timp, Ministerul Agriculturii din Germania elaboreaz? planuri pentru contracararea celui de-al treilea an consecutiv de secet?, care va sc?dea cantit??ile ?i calitatea noii produc?ii, aduc?ndu-i ?ntr-o situa?ie ?i mai dificil? pe produc?torii germani. ?n ultimele dou? luni, cantitatea de precipita?ii nu a dep??it 10 litri pe metrul p?trat, c?nd media este de 50 de litri. ?n plus, fenomenul de ariditate faciliteaz? cre?terea popula?iilor parazite ?n culturi.Similar? este situa?ia din Rom?nia, un furnizor important de cereale ?n Europa, iar noile estim?ri consider? deja improbabil? posibilitatea de a cre?te produc?ia ?n perioada urm?toare. ?i ?n Ucraina, un juc?tor puternic pe pia?a cerealelor, rezervele de ap? se afl? la cel mai sc?zut nivel din ultimii ?ase ani. Traducerea Rador: Carolina CiuluBELGIABelgienii ??i salveaz? agricultura m?nc?nd cartofi pr?ji?i. De c?te ori pe s?pt?m?n? trebuie s? consume a?a ceva Dumitrescu C?t?lin 27 aprilie 2020 Fermierii belgieni ?i-au ?ndemnat concet??enii s? vin? ?n ajutorul lor ?i s? m?n?nce cartofi pr?ji?i, pentru a rezolva astfel problema unui stoc excedentar de 750.000 de tone de cartofi, care a ap?rut odat? cu pandemia de coronavirus.Cartofii pr?ji?i sunt un fel de m?ncare foarte apreciat ?n Belgia, unde sunt servi?i cu maionez? ?i midii. ?ns? ?n acest an cultivatorii de cartofi sunt afecta?i de m?surile de carantin? impuse de la mijlocul lunii martie, m?suri care au dus la ?nchiderea restaurantelor ?i anularea festivalurilor.De dou? ori pe s?pt?m?n??Haide?i s? m?nc?m cu to?ii cartofi pr?ji?i de dou? ori pe s?pt?m?n?”, a propus recent Romain Cools, secretarul general al Belgapom, Asocia?ia cultivatorilor de cartofi din Belgia. De asemenea, Romain Cools a anun?at c?, p?n? la finele lunii mai, Belgapom va furniza 25 de tone de cartofi ?n fiecare s?pt?m?n? c?tre b?ncile de alimente, care la r?ndul lor le vor distribui persoanelor defavorizate. Belgia este unul din cei mai mari exportatori de cartofi congela?i din lume, cu 2,3 milioane tone ?n fiecare an.ITALIAAjutor pentru fermierii italieni dup? coronavirus In?apr. 28, 2020 Italia, una dintre ??rile europene cele mai afectate de actuala pandemie, a luat mai multe m?suri care s? ?i ajute pe fermieri s? treac? peste dificult??ile financiare. Mul?i dintre produc?torii agricoli, mai ales cei mici, nu mai au unde s? ??i v?nd? marfa, mai ales dup? ?nchiderea restaurantelor pe care le aprovizionau.De aceea, guvernul italian a pus la punct un fond de 100 de milioane de euro pentru a sprijini ?ntreprinderile agricole. Din ace?ti bani, institu?iile financiare acord? credite speciale, ?n condi?ii avantajoase pentru fermieri. Mai mult chiar, b?ncile sunt obligate s? am?ne p?n? la 30 septembrie plata ratelor pentru creditele acordate fermierilor. De asemenea, a fost ?nfiin?at un fond care s? permit? protejarea lucr?torilor sezonieri ?n agricultur? ?n a?a fel ?nc?t ace?tia s? nu renun?e la activitatea temporar?; de altfel, ace?ti lucr?tori, mul?i veni?i din state est-europene, vor avea parte de compensa?ii pentru o perioad? limitat?.?n plus, ministrul italian al agriculturii a anun?at c? fermierii vor primi, ?n toamn?, un avans sporit din subven?iile cuvenite, adic? 70% ?n cazul pl??ilor pe suprafa??, a?a cum permite Comisia European? ?n aceste condi?ii speciale.Guvernul de la Roma a mai decis s? dea sume importante pentru promovarea ?n str?in?tate a consumului de produse alimentare fabricate ?n Italia. De asemenea, ministrul agriculturii ?i ?ndeamn? pe italieni s? ?i ajute pe fermieri consum?nd produse alimentare italiene.SUAMilioane de animale vor fi eutanasiate ?n SUA din cauza pandemiei care a perturbat sectorul c?rnii AGRIBUSINESS Profit.ro scris ast?zi, 19:33 ?n condi?iile ?n care pandemia de coronavirus a afectat industria de procesare a c?rnii din SUA, fermierul Al Van Beek din Iowa nu a mai avut cui s? livreze porcii adul?i pe care ?i are, pentru a face loc noilor purcelu?i, a?a c? a fost for?at s? ia o decizie dureroas?, aceea de a injecta scroafele gestante astfel ?nc?t acestea s? avorteze, transmite Reuters. Van Beek ?i al?i fermieri sus?in c? nu au alt? alegere dec?t s? eutanasieze animale deoarece nu mai au locuri unde s? ?in? animalele ?i nici bani pentru a le hr?ni. Aceasta dup? ce, ?ncep?nd din aprilie, marile companii de procesare a c?rnii, inclusiv Smithfield Foods Inc., Cargill Inc., JBS USA ?i Tyson Foods Inc, au oprit opera?iunile la aproximativ 20 de abatoare ?i fabrici de procesare din America de Nord, gener?nd ?ngrijor?ri cu privire la o criz? de aprovizionare cu carne, scrie Agerpres. Purcelu?ii lui Van Beek sunt victime ale unei crize de amploare din industria alimentar?, care a ?nceput cu ?nchiderea ?n mas? a restaurantelor, a perturbat lan?urile de aprovizionare, aglomer?nd spa?iile de stocare ?i oblig?nd fermierii ?i procesatorii s? distrug? produse variind de la lapte, salat? ?i p?n? la animale. Milioane de porci, pui ?i vite vor fi eutanasiate din cauza ?nchiderii abatoarelor, ceea ce va limita aprovizionarea cu carne a b?c?niilor, sus?ine John Tyson, pre?edintele Tyson Foods, cel mai mare furnizor de carne din SUA. Sectorul porcinelor va fi afectat ?n mod deosebit, produc?ia zilnic? urm?nd s? fie redus? cu aproximativ o treime. Spre deosebire de vite, care pot fi crescute ?n spa?ii deschise, porcii din SUA sunt ?ngr??a?i ?n spa?ii ?nchise unde temperatura este controlat?. Dac? sunt crescu?i o perioad? prea mare de timp pot deveni prea mari ?i se pot r?ni. ?n plus, spa?iile de cre?tere trebuie golite prin trimiterea la abator a porcilor maturi ?nainte de venirea noilor purcelu?i. ?n statul Minnesota, fermierii Kerry ?i Barb Mergen au fost nevoi?i s? eutanasieze 61.000 de g?ini ou?toare. Aceasta ?n condi?iile ?n care clientul lor, firma Daybreak Foods care preia ou?le ?i le transform? ?n ou? lichide pe care le vinde restaurantelor ?i companiilor care ofer? servicii alimentare, nu mai are unde s? proceseze ou?le deoarece facilitatea de?inut? de Cargill Inc a fost ?nchis? dup? ce pandemia a redus cererea. Daybreak Foods,companie care de?ine aproximativ 14,5 milioane de g?ini la ferme subcontractoare din Midwest, ?ncearc? s? se reorienteze spre livrarea de ou? la magazinele de proximitate, sus?ine directorul general William Rehm. ?ns? exist? o criz? de cartoane de ou? iar William Rehm refuz? s? spun? c?te din g?inile companiei au fost eutanasiate. "?ncerc?m s? ne echilibr?m oferta ?n raport cu nevoile clien?ilor", spune Rehm. ?n statul Iowa, fermierul Dean Meyer spune c? face parte dintr-un grup de aproximativ nou? produc?tori care au decis s? eutanasieze aproximativ 5% din purcelu?i, aproximativ 125 de purcei pe s?pt?m?n?, care sunt transforma?i ?n ?ngr???m?nt. Meyer spune c? fermierii vor continua s? fac? acest lucru p?n? c?nd situa?ia va reveni la normal ?i ar putea chiar s? creasc? num?rul purceilor eutanasia?i. ?n condi?iile ?n care SUA se confrunt? cu o posibil? criz? alimentar?, iar supermarketurile ?i b?ncile de alimente au probleme ?n a satisface cererea, eutanasierea for?at? a animalelor a devenit o practic? din ce ?n ce mai r?sp?ndit?, sus?in economi?tii ?i asocia?iile reprezentative ale fermierilor. Guvernatorul statului Iowa, Kim Reynolds, ?mpreun? cu cei doi senatori din acest stat care furnizeaz? aproximativ o treime din carnea de porc consumat? ?n SUA, au trimis o scrisoare administra?iei Trump ?n care solicit? ajutoare financiare ?i asisten?? pentru sacrificarea animalelor ?i gestionarea adecvat? a carcaselor lor. "Sunt 700.0000 de porci la nivel na?ional care nu pot fi procesa?i ?n fiecare s?pt?m?n? ?i trebuie eutanasia?i ?n mod uman", se arat? ?n scrisoarea datat? 27 aprilie. Departamentul american al Agriculturii(USDA) a anun?at vinerea trecut? ?nfiin?area unui centru na?ional de coordonare pentru a ajuta fermierii s? g?seasc? pie?e pentru animalele lor, sau dac? este necesar, s? eutanasieze animalele. Acest ultim dezastru economic care s-a ab?tut asupra fermierilor americani vine dup? mai mul?i ani de fenomene meteo extreme, sc?derea pre?urilor la materii prime ?i r?zboiul comercial dintre administra?ia Trump, China ?i alte pie?e importante pentru exporturi.INDIAProduc?ia de zah?r ?n India la sf?r?itul lunii aprilie a sc?zut cu peste 20% HYPERLINK "" 28 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Produc?ia de zah?r ?n India la sf?r?itul lunii aprilie a sc?zut cu peste 20%, respectiv p?n? la 24,7 milioane de tone.?n noiembrie produc?ia de zah?r ?n India a sc?zut cu 64%, reducere provocat? de precipita?iile c?zute ?n afara sezonului care au distrus o parte din c?mpurile din regiunile de sud ?i de vest ale ??rii. Asocia?ia produc?torilor de zah?r din India a prognozat la acea dat?, cea mai mare sc?dere a produc?iei din ultimii 10 ani, respectiv 21,6%.?Pe data de 15 aprilie din totalul de 172 de fabrici active, doar 129 de fabrici produc?toare de zah?r func?ionau. ?n Uttar Pradesh, cel mai mare stat produc?tor de zah?r din India, fabricile au produs 108,25 milioane tone de zah?r, comparativ cu 105,55 milioane de tone produse ?n aceea?i perioad? a sezonului trecut. Din 119 fabrici de zah?r, 21 au stopat activitatea ?n acest sezon, cu 5 mai pu?in comparativ cu anul trecut ”, se arat? ?n raportul publicat de Business Today.RUSIAPentru prima dat? ?ntr-un deceniu, lumea risc? s? r?m?n? f?r? gr?u rusesc?Catalina Apostoiu 28.04.2020Rusia a decis luna trecut? s?-?i limiteze exporturile de gr?u p?n? ?n iunie pentru a-?i proteja aprovizionarea pe plan local, ?n condi?iile ?n care criza coronavirusului genereaz? temeri privind securitatea alimentar? la nivel mondial, scrie Bloomberg.De?i limitele au fost considerate destul de relaxate pentru ca fluxurile comerciale s? r?m?n? normale pentru aceast? perioad? a anului, Rusia ?i-a epuizat deja cotele. Aceasta va stopa livr?rile c?tre toate ??rile cu excep?ia a patru ??ri foste sovietice vecine odat? ce ultimul cargo rezervat ?n cadrul limitelor va p?r?si ?ara.De?i m?sura va fi men?inut? doar p?n? c?nd fermierii vor ?ncepe recoltarea ?n iulie, ?i alte ??ri vecine Rusiei ?i-au restric?ionat exporturile, amenin??nd o reorientare a comer?ului mondial ?i aliment?nd temerile privind posibile penurii de alimente ?i cre?teri de pre?uri.?n Ucraina, de exemplu, un exportator major de cereale ?i uleiuri vegetale, guvernul monitorizeaz? exporturile de gr?u zilnic ?i a anun?at c? va lua m?surile adecvate dac? va fi necesar.??ri de la Egipt la Turcia se gr?besc s?-?i creasc? importurile de gr?u c?t mai pot. ?Cump?r?torii vor s? se alimenteze pentru c? realizeaz? c? s-ar putea s? nu mai aib? aceast? ?ans? mai t?rziu“, arat? Andrei Sizov de la compania de consultan?? SovEcon. Fereastra s-a ?nchis rapid. ?n numai c?teva s?pt?m?ni au fost rezervate ?n ?ntregime cotele de 7 milioane de tone. Pe l?ng? cererea solid? venit? din partea importatorilor, rubla ruseasc? slab? men?ine atractivitatea cerealelor ruse?ti. De asemenea, v?nz?rile din stocurile guvernamentale au contribuit la men?inerea sub control a pre?urilor locale ?i a competitivit??ii exporturilor.Stoparea exporturilor ruse?ti poate avantaja furnizori riv-ali ca UE ?i SUA, a declarat Amy Reynolds, economist la International Grains Council din Londra.Egiptul este una din ??rile care ar putea cump?ra mai mult din UE. ?ara nord-african? este masiv dependent? de cererealele de la Marea Neagr?, dar ?i-a crescut deja achizi?iile din Fran?a ?n acest sezon pe fondul pre?urilor mai competitive.Cererea crescut? reduce stocurile eropene ?ntr-o perioad? ?n care seceta amenin?? culturile din ?ntreaga regiune. Germania de exemplu se confrunt? cu cea mai secetoas? lun? aprilie de la ?nceputul m?sur?torilor. Cel mai important r?u al ??rii seac? ?n acest context, gener?nd temeri privind transportul unor bunuri industriale vitale.Fermierii germani se tem c? vor avea parte de o nou? var? de secet? pe l?ng? pandemia de coronavirus, potrivit Euractiv.Cea mai mare parte a Europei emergente este amenin?at? de altfel de o secet? devastatoare, sporind problemele cu care se confrunt? micii fermieri care ??i v?d deja veniturile sc?z?nd din cauza incapacit??ii de a-?i exporta produsele ?n contextul pandemiei.SANATATE si GASTRONOMIEChr. Hansen – Descoperire ?tiin?ific? remarcabil? ?n domeniul bioprotec?iei produselor lactate HYPERLINK "" meatmilk ?28 aprilie 2020 Pentru prima dat?, este dezv?luit mecanismul care st? la baza efectului de bioprotec?ie al bacteriilor lactice ?mpotriva drojdiilor ?i mucegaiurilor din produsele lactate: este vorba de simpla concuren?? pentru un anume nutrient (manganul).?n timp ce popularitatea culturilor alimentare care contribuie la ?mbun?t??irea calit??ii ?i a termenului de valabilitate a ?nregistrat o cre?tere continu? ?n ultimii ani, cercet?torii Chr. Hansen sunt primii care descoper? mecanismul care explic? modalitatea prin care acestea inhib? drojdiile ?i mucegaiurile responsabile de alterarea produselor lactate. Descoperirile privind modul de ac?iune al bacteriilor de bioprotec?ie sunt prezentate ?ntr-un nou articol ?tiin?ific publicat ?n renumita revist??Appliedand Environmental Microbiology Journal.Odat? cu utilizarea din ce ?n ce mai frecvent? a bacteriilor lactice naturale, a?a numitele bacterii bune, precum sunt ?i culturile FreshQ? de la Chr. Hansen, a crescut ?i interesul privind ?n?elegerea mecanismelor fundamentale utilizate de anumite bacterii lactice pentru a ?nt?rzia dezvoltarea organismelor care produc alterarea.P?n? ?n prezent, cele mai multe demersuri ?tiin?ifice s-au concentrat pe identificarea compu?ilor antimicrobieni produ?i de culturile alimentare, f?r? a se reu?i ?ns? identificarea unor compu?i care s? explice efectul de bioprotec?ie. Prin urmare, a devenit evident faptul c? alte mecanisme joac? un rol major, ?ns? mecanismul specific nu fusese dovedit. P?n? acum.Concuren?a pentru un anumit nutrient?Ceea ce am descoperit ?i dovedit este abilitatea bacteriilor noastre bune din culturile FreshQ? de a absorbi un nutrient din laptele supus ferment?rii, de care drojdiile ?i mucegaiurileau nevoie pentru a se dezvolta. Acest nutrient se nume?te mangan.Nutrientul este eliminat din matricea alimentar? prin intermediul unui ?agent transportator” prezent ?n tulpinile bacteriene de bioprotec?ie, ?mpiedic?nd astfel contaminan?ii nedori?i s? se hr?neasc? cu acesta”, declar? Rute Neves, Director al Departamentului de Cercetare ?i Dezvoltare ?n Fiziologie Bacterian? la Chr. Hansen ?i profesor afiliat la DTU (Universitatea Tehnic? din Danemarca), Bioinginerie.Startul a fost dat ?n laboratoarele proprii unde cercet?torii Chr. Hansen au identificat ?n tulpinile bacteriene agentul transportor careabsoarbe manganul dintr-o matrice alimentar? lactat? specific?. Apoi, ?n parteneriat cu Universitatea de Stat din Carolina de Nord din SUA, mecanismul a fost dovedit la nivel genetic.Dovedind pozi?ia de lider ?n segmentul de bioprotec?iePeter Thoeysen, Directorul Departamentului Chr. Hansen de Bioprotec?ie ?n Produse Lactate, consider? aceast? descoperire un capitol important ?n istoricul Chr. Hansen privind bioprotec?ia care schimb? tot ce se ?tia p?n? acum. De asemenea, studiul confirm? faptul c? gama de culturi FreshQ? ajut? ?ntr-un mod 100% natural la protejarea produselor lactate ?mpotriva alter?rii cauzate de drojdii ?i mucegaiuri.?Folosim cu adev?rat resursele proprii ale naturii pentru a ajuta clien?ii no?tri s? ??i consolideze m?rcile proprii, s? ?mbun?t??easc? calitatea ?i s? reduc? risipa alimentar?, urm?nd totodat? tendin?ele pie?ei pentru alimente autentice, f?r? ingrediente artificiale. Fiind capabili s? descriem exact cum ac?ioneaz? culturile de bioprotec?ie la nivel ?tiin?ific, aceasta ne ajut? ?n demersurile noastre de a oferi ?n viitor solu?ii ?i mai bune clien?ilor no?tri,?i s? dezvolt?m aceste solu?ii pentru ?i mai multe tipuri de alimente. Aceasta demonstreaz? rolul nostru de lider ?n segmentul bioprotec?iei, ?i se bazeaz? pe puterea bacteriilor bune”, concluzioneaz? Peter Thoeysen.Ce sunt culturileFreshQ??Culturile alimentare FreshQ? sunt tulpini de bacterii lactice,special selectate de Chr. Hansen pentru abilitatea de a ajuta la protejarea produselor lactate ?mpotriva alter?rii cauzate de drojdii ?i mucegaiuri. Acestea sunt o solu?ie natural?, bazat? pe principiile tradi?ionale ale fermenta?iei. Ele ajut? la fabricarea de produse lactate precum iaurt, sm?nt?na ?i br?nzeturi care s? r?m?n? proaspete mai mult timp, ajut?nd produc?torii din ?ntreaga lume la reducerea risipei alimentare ?i ?mbun?t??irea calit??ii produselor, satisf?c?nd ?n acela?i timpcerin?ele consumatorilor pentru alimente f?r? ingrediente artificiale.(Studiu: ”Excluderea competitiv? este un mecanism major de bioprotec?ie al Lactobacililor ?mpotriva alter?rii cauzate de mucegaiuri ?n produsele lactate fermentate”; ?Autori: Solvej Siedler, Martin Holm Rau, Susanne Bidstrup, Justin M. Vento, StinaDissingAunsbjerg, Elleke F. Bosma, Laura M. McNair, Chase L. Beisel, Ana Rute Neves; ?Applied and Environmental Microbiology Journal”.)DOSARCristian Unteanu Urm?toarea criz? mondial?: anul 2020, posibil cel mai c?lduros de la ?nceperea m?sur?torilor meteorologice! 28 aprilie 2020, V? prezint dou? rapoarte care sunt realmente de importan?? strategic?. Primul este realizat de oamenii de ?tiin?? de la US National Oceanic and Atmospheric Administration, NOAA ?i pus online pe 28 aprilie de c?tre National Center for Environmental Information. Este un document care trebui citit ?i de c?tre deciden?ii no?tri politici.Spun asta deoarece datele prezentate vorbesc nu despre probabilitatea apari?iei unei alte super-crize mondiale, ci arat? c? deja suntem angrena?i ?n ea. La asta m? refeream, ?n urm? cu pu?in timp, c?nd avertizam asupra unei certitudini: la problema gigantic? a pandemiei urmau s? se conexeze, nu prin secven?ialitate ci prin suprapunere, ?nc? dou? alte probleme la dimensiuni planetare: cea climatic? ?i cea alimentar?. Pute?i accesa ?ntregul raport, cu toate datele ?i trimiterile spre linkuri conexe pentru o prezentare pe sub-teme a ?ntregii probleme, totul bazat pe observa?ii comparative care merg p?n? la finele lunii martie.?i iat? zonele cu anomalii climatice: ? Dimensiunea problemei este cu mult dincolo de ceea ce am putea numi o simpl? constatare ?tiin?ific? deoarece implica?iile privesc deja ?ntreaga planet? ?i dovedesc ceva imposibili de negat: este un dezastru climatic care se dezvolt? continuu ?i care, cum se vede, a ?nceput ?n anii '80 ai secolului trecut ?i de atunci cre?te ?n amploare. ?i, ceea ce este cel mai important, provoac? schimb?ri structurale dramatice ?n structura ?ntregului ecosistem planetar. Uita?i-v? la viteza de cre?tere a "anomaliilor de temperatur?" ?n perioada 1980-2020 fa?? de ceea ce este consemnat ?ntre 1880-1980, fiecare dintre grafice referindu-se la perioada ianuarie-martie a fiec?rui an. Luna ianuarie a fost cea mai cald? din istoria ?nregistr?rilor meteorologice, iar ?n februarie, la o baz? din Antarctica, s-a u ?nregistrat ?n premier? absolut? temperaturi de peste 20 grade C., iar ?n nordul Groenlandei se ?nregistra ?n aprilie o alt? temperatur? record, +6? grade Celsius. Iar temeraturile de la Moscova din luna martie arat? un nivel foarte ridicat, al doilea ?n istoria ?nregistr?rilor meteo ?ncep?nd din 1821 ?ncoace. Acesta este contextul pandemiei cu Covid-19 exacerbeaz? impactul socio-economic al acestor schimb?rilor climatice. ?n analiza dat? publicit??ii ?n urm? cu c?teva zile de exper?ii Organiza?iei Meteorologice Mondiale (OMM) arat? c? pandemia "ar putea antrena o reducere temporar? a emisiilor de gaze de ser?, dar ?n niciun caz nu ?nlocuie?te o ac?iune durabil? ?n favoarea climatului. Mai mult, va complica analiza fenomenelor meteo, climatiologice ?i hidrologice periculoase a c?ror gravitate este mprit? de schimb?rile cliatice". Suprapunerera pandemiei pe fenomenul profund ?i durabil al schimb?rilor climatice reprezint? o primejdie real?, a?a cum estima Petteri Taakas, secretaul general al OMM deoarece "condi?iile meteo extrem sunt ?n cre?tere ?i coronavirusul nu le va face s? dispar?. Dimpotriv?, pandemia actual? complic? ?i mai mult evacuarea popula?iilor amenin?ate ?i punerea lor la ad?post de un ciclon tropical a?a cum a fost HAROLD, ciclon tropical de categoria a 5-a ?n zona Pacificului de sud. Exist? riscul ca sistemele de s?n?tate foarte solicitate s? nu fie ?n m?sur? s? fac? fa?? unei ?nc?rc?turi suplimentare, spre exemplu cea cauzat? de o canicul? sever?. Cele mai expuse la riscuri sunt popula?iile vulnerabile din ??rile unde sistemele de r?spuns la dezastre sunt dintre cele mai slabe. Covid-19 a provocat o grav? criz? sanitar? ?i economic? pe plan mondial, dar dac? nu lupt?m ?mpotriva schimb?rilor climatice, bun?starea omenirii, ecosistemele ?i economiile vor putea fi amenin?ate pentru secole de acum ?nainte". Vedem dimensiunea secetei de acum din Rom?nia ?i ea trebuie integrat? ?n previziunile f?cute la ?nceputul acestui an de c?tre speciali?tii de la Agen?ia european? de mediu care realizau h?r?i asupra amenin??rilor la adresa Europei p?n? la finele acestui secol. Sunt dou? tipuri de proiec?ii, prima ?n perspectiva unei cre?teri a temeraturilor cu +2 grade C., iar al doilea cu perspectiva de cre?tere a temeperaturilor cu 4 grade C. Conform Agen?iei europene, 20% din Peninusula Iberic? se va transforma ?n de?ert p?n? la finele acestui secol ?n cazul celui de-al doilea scenariu, cu probleme serioase sau extrem de serioase ?n Europa de sud-est, cu impact cert asupra recoltelor ?i veniturilor ob?inute din agricultur?. ?n plus, apare ?i perspectiva unor conflicte legate de folosirea resurselor de ap?.? ? Din aceea?i surs?, avem ?i cele dou? scenarii ?n cazul incendiilor de p?dure care, dup? cum ?ti?i, au ?nceput deja s? fie o problem? sistemic? pentru mai multe ??ri europene: Din aceste perspective reunite, deciden?ii rom?ni ar putea s? proiecteze scenariile urgen?elor noastre na?ionale c?ci, dac? lucrurile continu? s? mearg? ?n acela?i sens ca p?n? acum, toat? discu?ia trece direct ?n domeniul analizei amenin??rilor de securitate na?ional?. Asemenea analize se cer acum unor grupe multi-disciplinare de studiu din diverse ??ri, cu urgen?a justificat? de nevoia de a proiecta c?t mai exact rezervele strategice de alimente care s? acopere nevoile na?ionale ?n caz de crize prelungite. Sunt state care au lansat deja ordine de cump?rare de cereale de toate felurile, cu mult peste limitele normale de achizi?ie, miz?nd pe faptul c?, din cauza schimb?rilor climatice profunde de care vorbeam, unele pie?e tradi?ionale de produc?ie ar putea fi afectate pe mai mult? vreme ?i, previzibil, s? apar? nu numai o cre?tere a pre?urilor, ci ?i dispute serioase, chiar violente, privind sursele de aprovizionare r?mase active. ?n fine, tot din cauza suprapunerii crizelor combinate ?i cu factori locali de evolu?ie demografic?, ?n Europa se prevede continuarea unei cereri masive de lucr?tori sezonieri ?n agriculutur?. Iat? un exemplu: pe 22 aprilie, publica?ia ENTRAID ?vorbe?te despre situa?ia din Italia, cel de-al treilea produc?tor european ca valoare (56,6 miliarde Euro ?n 2019), dup? Fran?a (75,4 miliarde) ?i la egalitate cu Germania? (57 de miliarde). Problema lor este c? pandemia pune problema lucr?torilor sezonieri, inclusiv a rom?nilor care reprezint? 110.000 din totalul de 350.000 care lucreaz? ?n fiecare an la culesul diverselor recolte. Autorit??ile italiene, se spune ?n articol, au ini?iat deja discu?ii cu Ambasada Rom?niei, ?ncerc?nd s? organizeze "coridoare verzi" pe care s? fie adu?i muncitorii rom?ni, promi??nd o securitate maximal? la locul de munc?. Exact ce a promis ?i Germania, ?tim acum cu ce reultate reale. Interesant de analizat dac?, da sau nu, asemenea exod de for?? de munc? nu pune problemr ?n Rom?nia ?n m?sura ?n care sezoanele de recoltare sunt aproximativ acelea?i, iar riscurile reprezentate de ajungerea ?n zone de risc sunt uria?e. Avem oare o proiec?ie na?ional? asupra rela?ion?rii ?ntre ceea ce este acum agricultura noastr? ?i aceste scenarii de alert?? Le poate oare prezenta cineva, odat? cu situa?ia rezervelor na?ionale, preciz?nd, pentru fiecare categorie de produse, necesarul de ani pe care-l pot acoperi ?n scenarii ca cele prezentate de agen?iile americane sau europene? R?spunsul, repet, ?ine direct de domeniul securit??ii na?ionale ?i, poate, odat?, va trebui s? fie dat. S? sper?m c? nu, din nou, ?n condi?ii de v?rf de criz?. * * *Barna: Proiectul USR privind ?DNA-ul p?durilor” a fost introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputa?ilor??27 APRILIE 2020???MATEI ALEXANDRU? Proiectul USR privind ?nfiin?area Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Mediu, ?DNA-ul p?durilor”, a intrat pe ordinea de zi a urm?toarei ?edin?e de plen a Camerei Deputa?ilor, a anun?at, luni, liderul Uniunii, Dan Barna.Astfel, Biroul permanent al Camerei Deputa?ilor a introdus pe ordinea de zi de luni nota cu privire la ?ncadrarea Legii privind gospod?rirea durabil? a p?durilor Rom?niei ?n categoria legilor organice.?Am propus ?i, din fericire, s-a acceptat de c?tre Comitetul liderilor introducerea pe ordinea de zi a proiectului privind Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Mediu, acel ‘DNA al p?durilor’. Am argumentat c? este momentul acum s? nu ne mai baz?m doar pe m?suri punctuale ?i marginale pentru salvarea doar a c?torva bu?teni care nu mai pleac? ?n Arabia, ci chiar s? lu?m o m?sur? concret? prin care s? ar?t?m politic, nu doar la televizor, c? Rom?nia ??i pune p?durile pe primul loc, ca prioritate. (…) Sper?m c? miercuri sau cel mai t?rziu s?pt?m?na viitoare s? ajung? ?n plenul Camerei Deputa?ilor ?i s? avem ?ntr-adev?r o Direc?ie de Investiga?ie a Infrac?iunilor de Mediu, s? avem procurori, s? avem poli?i?ti specializa?i ?n ceea ce cu to?i ?tim c? se ?nt?mpl? ?n Rom?nia – furtul p?durilor”, a declarat Barna la Parlament.El a ad?ugat c? actul normativ face o diferen?? major? fa?? de modul cum Guvernul, statul ?n ansamblu, trateaz? protec?ia p?durilor ?i salvarea acestora.Pe 10 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ ini?iativa legislativ? depus? ?n Parlament luna trecut? de c?tre USR pentru ?nfiin?area Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Mediu care s? ancheteze t?ierile ilegale de p?duri, depozit?rile ilegale ?i traficul de de?euri ?i nerespectarea normelor anti-poluare.Potrivit unui comunicat transmis de CSM, decizia a fost luat? cu 10 voturi ”pentru avizare negativ?” ?i?8 voturi pentru ?avizare favorabila? cu observat?ii”.Uniunea Salva?i Rom?nia a depus pe 9 martie la Parlament o ini?iativ? legislativ? privind ?nfiin?area Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Mediu (DIIM), o institu?ie pe modelul DIICOT ?i DNA, care s? activeze la nivel na?ional ?i s? combat? infrac?iunile ?mpotriva mediului ?nconjur?tor, potrivit unui comunicat de pres?.Proiectul a fost ini?iat de deputa?ii USR Stelian Ion, Silviu Dehelean ?i Cornel Zainea ?i senatorii USR George Dirc?, Allen Coliban ?i Mihai Go?iu.Potrivit ini?iativei, Direc?ia de Investigare a Infrac?iunilor de Mediu va func?iona ?n cadrul Parchetului General ?i va fi condus? de un procuror-?ef, numit de pre?edintele Rom?niei la propunerea ministrului Justi?iei cu avizul CSM. Num?rul maxim de posturi este prev?zut astfel: 295 de posturi de procuror, 40 de posturi de speciali?ti, 270 de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, economic ?i administrativ, 40 de posturi de ofi?eri ?i agen?i de poli?ie judiciar? ?i 290 de posturi de ofi?eri ?i agen?i de poli?ie judiciar? ce urmeaz? a fi desemna?i ?n urm?torii 5 ani (c?te 50 pe an).DIIM va ancheta, printre altele, t?ierile ilegale de p?duri, depozit?rile ilegale ?i traficul de de?euri, nerespectarea normelor anti-poluare, scoaterea definitiv? sau temporar? din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, capturarea sau uciderea speciilor s?lbatice cu mijloace nelegale.?Problemele de mediu din Rom?nia sunt multe ?i sunt grave, sunt cronice. ?tim de ele nu doar din cazurile de infringement deschise de Comisia European?, le vedem ?i le sim?im cu to?ii. Putem vorbi despre probleme ?n zona forestier?, unde dispar din p?durile Rom?niei 20 de milioane de metri cubi anual ?i, dac? ar fi s? ?nsum?m prejudiciul, am dep??i suma de un miliard de euro. Vorbim de probleme pe calitatea aerului ?i, din p?cate, mor 25.000 de rom?ni ?n fiecare an din cauza polu?rii. Vorbim de probleme pe managementul de?eurilor ?i ?tim at?t de importurile ilegale de de?euri, c?t ?i de gropile ecologice care au devenit adev?rate bombe ce ne otr?vesc aerul ?i ne polueaz? apele ?i solul. Dac? ne uit?m la faptele care stau ?n spatele acestor probleme, multe dintre ele ridic? suspiciuni de grupuri infrac?ionale organizate. Multe dintre ele sunt ?ncadrate ca infrac?iuni, dar foarte pu?ine persoane ajung s? fie pedepsite ?i de aceea avem nevoie de structuri specializate”, a declarat senatorul USR Allen Coliban.?Noi propunem ?nfiin?area unei noi direc?ii specializate ?n cadrul Parchetului General, pe modelul DIICOT, pentru c? exist? o inciden?? foarte mare a infrac?iunilor de mediu. Dup? traficul de droguri, traficul de persoane ?i traficul de arme, pe locul patru ?n lume se ?nregistreaz? infrac?iuni care aduc atingere mediului ?nconjur?tor, fie c? vorbim de poluarea apelor, poluarea solului, fie de t?ierea ilegal? a p?durilor ?i braconaj, care a dus chiar la dispari?ia unor specii. Este esen?ial s? avem o astfel de structur? av?nd ?n vedere ?i situa?ia cu care ne confrunt?m ?n Bucure?ti ?i ?n ?ntreaga ?ar?. Avem nevoie de procurori specializa?i care s? lucreze ?n echipe mixte al?turi de speciali?ti de mediu, angaja?i ai G?rzilor de Mediu ?i Poli?ie”, a explicat ?i senatorul USR George Dirc?.?Acest? structur? va da un raport anual ?n fa?a ministrului Justi?iei ?i a Consiliului Superior al Magistraturii ?n care s? spun? exact c?te cazuri a avut ?i c?te a rezolvat. Acest raport va fi ?naintat Parlamentului ?i vom vedea cu to?ii care sunt rezultatele”, a precizat la r?ndul s?u deputatul USR Stelian Ion. * * *Tratamente eficiente pentru a men?ine cultura de gr?u s?n?toas? ?n ferma Agro Trust Interna?ional agrointeligenta.ro - 27 aprilie 2020 sunt foarte ocupa?i ?n aceast? perioad? cu lucr?rile de prim?var?: tratamente fitosanitare, fertiliz?ri, preg?tit terenul ?i sem?nat (?n special porumb ?i floarea-soarelui). A?a se ?nt?mpl? ?i la ferma Agro Trust Interna?ional din jude?ul Giurgiu, unde la cultura de gr?u se aplic? unele dintre cele mai eficiente tratamente fitosanitare.Ca ?i celelalte culturi de toamn? (rapi??, orzul) ?i cultura de gr?u a fost nevoit? s? treac? peste o iarn? bl?nd?, iar acum are parte de o prim?var? capricioas?. Cristian Coman, administratorul Agro Trust Interna?ional, a beneficiat ?ns? de aportul produselor FMC pentru a avea culturi de gr?u frumoase ?i s?n?toase.“La cultura de gr?u am aplicat ini?ial primul tratament cu produsul Riza? 250 EW, pe baz? de tebuconazol, la al doilea tratament am folosit fungicidul Ampera? asociat cu fungicidul Azaka? ?i insecticidul Vantex? 60 CS, pentru c? au ap?rut afide ?n cultur?. ?in?nd cont de faptul c? prim?vara aceasta este foarte dificil?, am aplicat ?i un fertilizant foliar pe baz? de azot, ?i anume produsul Vertex?, pentru a ajuta cultura s? treac? mai repede peste perioadele de stres. Pentru ca avem probleme cu Iarba v?ntului (Apera spica venti) ?i cu Ov?zul s?lbatic (Avena fatua), am folosit erbicidul antigramineic Foxtrot? 69 EW, care a fost o surpriz? foarte pl?cut? pentru noi, ?in?nd cont de raportul calitate-pre? ?i de eficien?a pe care o are”, a declarat Cristian Coman.Doze recomandate pentru produsele FMC aplicate ?n ferma AGRO TRUST INTERNATIONAL la cultura de gr?uAZAKA? – 0,5 L / ha (asociat cu Impact sau Riza)AMPERA? – 0,75 L / haIMPACT? – 1 L / haRIZA? – 0,5 L / ha (boli foliare) ?i 0,75 L / ha (bolile spicului)VANTEX? – 70 – 80 ML / haVERTEX ?– 3 L / haFOXTROT? – 0,9 – 1,1 L / haAnul agricol nu a ?nceput deloc bine. ?n toamn?, la ?nfiin?area culturilor de gr?u, rapi?? ?i orz a c?zut o ploaie, iar de atunci precipita?iile au fost foarte pu?ine. “Parc? suntem ?n de?ert”, a remarcat, cu triste?e ?n glas, domnul Cristian Coman. Acum, prim?vara aduce diferen?e mari de temperatur? dintre zi ?i noapte, care pot ajunge chiar ?i la 25 de grade, ceea ce spore?te stresul asupra culturilor. ?n schimb, buruienile s-au dezvoltat, iar bolile nu vor ?nt?rzia s? apar?. Produsele FMC sunt ?ns? preg?tite ?i pentru aceaste provoc?ri.”Rela?ia dintre Agro Trust Interna?ional ?i FMC este una mai ?ndelungat?. De aproape 10 ani, Cristian Coman folose?te produsele care ?i asigur? produc?ii bune, at?t cantitativ, c?t ?i calitativ. ”Sunt produsele cele mai bune ?i le folosesc pe aproximativ 90% din suprafa?a pe care o cultiv?m, de 1300 de hectare.?n 2017, c?nd multe produse de la compania DuPont s-au transferat la FMC, am considerat c? este necesar s? mergem mai departe cu aceast? companie, pentru c? produsele sunt excep?ionale”, a completat administratorul Agro Trust Interna?ional. Toate produsele FMC pot fi g?site ?n Catalogul de produse FMC 2020, care poate fi desc?rcat de pe site-ul fmcagro.ro.Ampera? este marc? ?nregistrat? Nufarm. * * *HUWASAN, produsul perfect pentru dezinfec?ia spa?iilor de produc?ie ?i comer? din domeniul alimentar HYPERLINK "" meatmilk 28 aprilie 2020Dup? cum am publicat ?n perioada anterioar? ?n revista Meat.Milk, ANSVSA, la recomandarea OMS, a transmis recomand?ri privind ac?iunile de prevenire a ?mboln?virii personalului lucr?tor din sectorul alimentar. Iat? ce trebuie f?cut, al?turi de alte m?suri similare:Ce spun speciali?tii”?n cazul ?n care personalul lucr?tor din sectorul alimentar respect? cu stricte?e bunele practici de igien? personal? nu exist? posibilitatea ca acesta s? contamineze produsele alimentare pe care le manipuleaz? sau suprafe?ele din cadrul unit??aniza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) recomand? men?inerea unor criterii de igien? general? standard, utilizate ?n mod obi?nuit la reducere expunerii la o serie de boli transmisibile. Acestea includ:-S?larea ?i igienizarea adecvat?/frecvent? a m?inilor;-Practici de produc?ie a alimentelor sigure;-Evitarea contactului/apropierii, atunci c?nd este posibil, cu orice persoan? care prezint? simptome de boal? respiratorie, cum ar fi tuse ?i str?nut.Lucr?torii din sectorul alimentar trebuie s? se spele ?i s? ??i dezinfecteze m?inile:?nainte de ?nceperea activit??ii;?nainte de manipularea produselor alimentare g?tite sau gata pentru consum;dup? manipularea sau prepararea materiilor prime;dup? manipularea de?eurilor;dup? realizarea opera?iunilor cur??enie ?i dezinfec?ie a ustensilelor;dup? utilizarea toaletei;dup? suflarea nasului, str?nut sau tuse;dup? consumul de alimente, de b?uturi sau fumat;dup? manipularea banilor.Igiena ?i cur??enia sunt, de asemenea, importante pentru a evita contaminarea ?ncruci?at? ?ntre materiile prime netratate termic sau semipreparate ?i cele care sunt gata pentru consum uman.Ca m?sur? de precau?ie, dac? manipula?i alimente (lucra?i ?ntr-o unitate din sectorul alimentar) ?i ave?i suspiciuni cu privire la simptome de boli respiratorii, ar trebui, de asemenea, s? informa?i angajatorul dumneavoastr?, pentru ca acesta s? poat? lua m?surile necesare retragerii dumneavoastr? din spa?iile produc?ie a alimentelor”.HUWASAN, un produs de dezinfec?ie cu eficien?? estrem de ridicat?Pornind de la cele de mai sus, produc?torii europeni din domeniul igienei industriale au realizat ?i ofer? companiilor din Industria Alimentar? HUWASAN, un produs dezinfectat fabricat ?n Belgia, de o eficien?? extrem de ridicat?, av?nd tripl? ac?iune: VIRUCID?, BACTERICID? ?i FUNGICID?.HUWASAN?este autorizat la nivel mondial, precum si in Romania, conform standardelor TP2, TP3 si TP4.Diferen?iindu-se net de alte produse similare de pe pia??, prin calitatea deosebit? ?i, mai ales, prin eliminarea unor ac?iuni suplimentare de igienizare ?i dezinfectare, care presupun asocierea cu substan?e suplimentare, HUWASAN este produsul care poate asigura deplina igien? ?i dezinfec?ie a spa?iilor de produc?ie ?i comerciale, at?t din domeniul alimentar, c?t ?i din cel industrial general. Informa?ii suplimentare ?i comenzi la?mitrea@infogroup.ro??, tel: 0744.631.456.* * *IPS TEODOSIE: PREOTII SA IASA PE CAMP SI SA SE ROAGE PENTRU PLOAIE?Agroromania.ro 23 Apr. 2020 Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, indeamna preotii sa iasa pe camp si sa se roage pentru ploaie, avand in vedere ca Romania traverseaza o seceta care deja afecteaza culturile."IPS Teodosie a randuit ca maine, de Izvorul Tamaduirii, in toate parohiile si manastirile sa se oficieze Sfanta Liturghie, apoi slujba de sfintire a apei, dupa randuiala. Dupa aceasta, toti preotii din mediul rural, dar si cei de la orase, care au legaturi cu lumea satului, sunt indrumati sa mearga pe camp, unde vor oficia slujba speciala pentru ploaie", a anuntat joi purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Eugen Tanasescu.El a mai spus ca, la o saptamana dupa Duminica Invierii, de Pastele Blajinilor, pentru a se veni in intampinarea credinciosilor, care nu pot merge la cimitir din cauza pandemiei de coronavirus, in toate bisericile din eparhie se va savarsi Sfanta Liturghie, insotita de parastasul pentru cei adormiti."Venind in intampinarea credinciosilor care, anul acesta, nu pot merge la cimitir pentru a-i pomeni pe cei adormiti (din cauza pandemiei de coronaviurus), din indemnul Inaltpreasfintitului Teodosie, in toate bisericile din Eparhia noastra se va savarsi sfanta liturghie insotita de parastasul pentru cei adormiti. Preotii sunt indemnati sa anunte credinciosii pentru ca acestia sa trimita pomelnicele celor adormiti la Biserica, aceasta fiind deschisa pentru inchinare individuala, in afara programului sfintelor slujbe", a mentionat Tanasescu.Astfel de actiuni ale BOR au mai avut loc si in 2015, 2016 si 2019, in mai multe localitati din Romania.Detalii despre secetaPrin seceta meteorologica se intelege o perioada de 10 zile fara precipitatii in aprilie-septembrie sau 14 zile fara precipitatii in octombrie-martie.Seceta pedologica se manifesta atunci cand solul nu mai poate asigura apa necesara plantelor si acestea se vestejesc.Seceta atmosferica apare in perioadele fara precipitatii, cu temperaturi ridicate si cu umiditatea aerului scazuta.La seceta agricola, in afara de lipsa precipitatiilor se mai au in vedere radiatiile solare, umiditatea aerului si a solului, precum si vanturile.Se apreciaza ca seceta din Baragan este cauzata nu atat de cantitatile reduse de precipitatii, cat mai ales de evaporatia puternica provocata de vantul uscat.Zile de seceta si arsita se inregistreaza atunci cand umiditatea atmosferica scade sub 30%, iar temperatura depaseste 32°C.Suprafata agricola a Romaniei este cuprinsa de seceta in urmatoarele proportii: 2% se manifesta in toti anii, este seceta extrem de severa; 28% se manifesta in 40% din ani, este seceta foarte severa; 10% se manifesta in 10-40% din ani, este seceta moderata; 60% se manifesta in mai putin de 10% din ani, este seceta redusa.Ponderea anilor secetosi este de: 89% in Dobrogea; 66% in Muntenia si Moldova; 96% in Banat si Oltenia; 48% in Transilvania.Vinul de azi: Cuvee Sissi 2019 Parteneri Profit.ro scris ast?zi, 09:05 Cuvee Sissi, produs ?i ?mbuteliat ?n cantitate limitat? de Crama SERVE, fiecare sticl? fiind numerotata individual, este un roze elegant din Pinot Noir, cu un buchet delicat de flori albe, vi?ine ?i cire?e. Pe palat este r?coritor, echilibrat, cu gust de citrice, iar finish-ul este prelung. Este un vin discret, ideal de servit la o temperatur? de 11-12°C, ca atare sau al?turi de platouri cu gust?ri u?oare.?* * *Mu?chiul acvatic care face minuni 28 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? A fost descoperit un mu?chi capabil s? ?ndep?rteze arsenicul din apa contaminat?. ?i se ?nt?mpl? repede – ?n doar o or?, nivelul arsenicului este at?t de sc?zut ?nc?t apa nu mai este d?un?toare oamenilor.Mu?chiul Warnstofia fluitans, care cre?te ?n nordul Suediei, are capacitatea de absorb?ie a arsenicului din ap?. Descoperirea permite o modalitate ecologic? de a purifica apa de arsenic. Un scenariu posibil include crea?terea mu?chiului ?n cursurile de ap? ?i ?n alte cursuri de ap? cu niveluri ridicate de arsenic. Apa din zonele miniere este adesea contaminat? ?n partea de nord a Suediei.?Sper?m c? sistemul de plante umede pe care ?l dezvolt?m va rezolva problema arsenicului ?n zonele miniere din nordul Suediei”, spune Maria Greger, profesor asociat la Departamentul de Ecologie, Mediu ?i ?tiinte ale Plantelor de la Universitatea din Stockholm ?i lider al cercet?rii de grup.Capacitate ridicat? pentru absorb?ia rapid? a arsenicului?Experimentele noastre arat? c? mu?chiul are o capacitate foarte mare de a ?ndep?rta arsenicul, nu mai mult de o or? pentru a ?ndep?rta 80% din arsenicul dintr-un recipient de ap?, p?n? atunci apa atinge un nivel at?t de sc?zut de arsenic c? nu mai d?uneaz? oamenilor”, spune asistentul de cercetare Arifin Sandhi, care a condus experimentele.?n 2004, utilizarea compu?ilor de arsenic ?n produsele din lemn a fost interzis?, dar arsenicul ajunge ?nc? ?n sol ?i la sistemele de ap? din cauza mineritului. Acest lucru se ?nt?mpl? deoarece p?m?ntul ?i roca de baz? din anumite p?r?i ale Suediei con?in ?n mod natural arsenic. Ca rezultat, apa potabil? ?i apa folosit? pentru irigarea culturilor con?in, de asemenea, niveluri ridicate de arsenic. Plantele absoarb arsenicul din sol ?i ?n cele din urm? ajunge ?n alimentele pe care le consum?m. ?n Suedia, acest lucru se aplic? la gr?u, legume r?d?cinoase, verzi cu frunze etc. ?n alte ??ri, de exemplu, exist? niveluri ridicate ?n orez.?C?t de mult arsenic consum?m ?n cele din urm? depinde de cantitatea de alimente pe care o consum?m, precum ?i de modul ?i locul unde au fost cultivate. Scopul nostru este ca sistemul de plante umede pe care ?l dezvolt?m s? filtreze arsenicul ?nainte ca apa s? fie utilizat?, astfel ?nc?t arsenicul s? nu ajung? ?n m?ncarea noastr?”, spune Maria Greger.* * *Biostimulatorii AlgaMAX – efect dublu de stimulare ?i nutri?ie!28 aprilie 2020?Cotidianul Agricol? Biostimulatorii?AlgaMAX?provin din extractul de Ascophyllum nodosum ?i au ?n compozi?ia lor compu?i bioactivi cu propriet??i probate prin rezultatele cercet?rilor multianuale ?n ceea ce prive?te dezvoltarea sistemului radicular, cre?terea vigorii plantelor ?i a rezisten?ei la factorii de stres, o fotosinteza superioar? ?i eficien?a ridicat? a utiliz?rii nutrien?ilor .Tehnologia de produc?ie a?AlgaMAX?este una foarte precis?, asigur?ndu-se ob?inerea unui extract cu o puritate maxim? ?i o ac?iune nealterat? a compu?ilor bioactivi con?inu?i de algele naturale.AlgaMAX Fluid??i?AlgaMAX Complex NPK?con?in: substan?e naturale bioactive pure, cum sunt: carbohidra?ii ?i aminoacizii, macronutrien?i ?i micronutrien?i, cum ar fi: manitolul, fucoidanul, acidul alginic, oligozaharidele, betainele, azotul, fosforul, potasiul ?i oligoelementele.Printre principalele beneficii ale aplic?rii?AlgaMAX?la culturile agricole s-au identificat stimularea ?nr?d?cin?rii ?i a cre?terii plantelor, eficien?a ridicat? a utiliz?rii nutrien?ilor, rezisten?a marit? la factorii abiotici de stres (salinitate, secet?, b?ltire, ?nghe?), maximizarea randamentului/ha ?i a calit??ii recoltelor.* * *Taierile de fructificare la cires – cand si cum trebuie facute? In?apr. 28, 2020 T?ierile la cire? reprezint? un subiect extrem de important pentru pomicultorii rom?ni, mai ales prim?vara, atunci c?nd este necesar s? luam c?teva m?suri de cur??are ?i tundere a pomilor. Se ?tie faptul c? cire?ul se comporta foarte bine ?n zonele ?n care lumina solar? este prezent? pe o perioad? c?t mai mare din zi. De asemenea, pentru o dezvoltare optim? a cire?ului, vom alege ?ntotdeauna soluri c?t mai bine aerate ?i care sunt ferite de curen?ii de aer rece. Mai mult dec?t at?t, o fructificare foarte bun? a cire?ului o vom ob?ine pe terenurile care dispun de pante de p?n? la 15%. Totodat?, vom evita solurile predispuse la b?ltiri. Inginerul horticultor Florin Iacob, absolvent al Facult??ii de Horticultura Ia?i, explic? cum a reu?it s? lucreze p?n? acum la ferma ?erbe?ti jude?ul Ia?i, acolo unde este inginer de la terminarea facult??ii. * * *5 robo?i care inoveaz? horticultura HYPERLINK "" Violeta M?? ?28 aprilie 2020 Lipsa for?ei de munc? a creat o presiune uria?? ?n r?ndul celor care tr?iesc din agricultur?. ?n acela?i timp, tehnologiile au avansat foarte mult ?n ultimii ani iar viitorul este al... robo?ilor. Exist? deja minirobo?i care pot ?ndeplini cu succes diferite munci agricole, cum ar fi plivitul, sem?natul, recoltarea ?i ambalarea, 24 de ore pe zi, 7 zile pe s?pt?m?n?. Cu ajutorul camerelor de ?nalt? rezolu?ie ?i a senzorilor se ob?in rezultate net superioare.1. Dino - pr??itul mecanic, reinventatFrancezii de la Na?o Technologies au creat c??iva ?robo?i fermieri” care sunt deja disponibili pe pia??. Dino (foto), unul dintre robo?i, s-a num?rat chiar printre protagoni?tii edi?iei de anul trecut a expozi?iei Agritechnica, unde a fost r?spl?tit cu medalia de argint pentru inova?ie. Acesta combate buruienile dintre r?nduri prin metode mecanice, a?a cum este plivirea manual?. Alimentat electric ?i echipat cu un sistem de ghidare prin GPS, foarte precis, el are o autonomie de lucru de p?n? la 10 ore. Pre?ul s?u este de aproximativ 100.000 de euro, ?n varianta de baz?. Poate lucra ?n c?mp deschis p?n? la 5 hectare pe zi, la o viteza de lucru de 4 km/h! 2. Sweeper - culeg?torul de ardeiRecoltarea legumelor ?n sere ?n condi?ii de temperatur? umed? ?i temperatur? ridicat? poate fi o sarcin? grea, incomod? ?i repetitiv?. Ast?zi, mul?i proprietari de exploata?ii agricole caut? s? dep??easc? aceast? problem? ?i s?-?i reduc? costurile prin automatizarea for?ei de munc?. Robotul Sweeper se comport? exact ca un om, lu?nd decizii de unul singur ?i execut?nd acele munci specifice dintr-o ser? de legume, ?i o poate face f?r? ?ntrerupere. Datorit? senzorilor cu care este echipat ?i a algoritmilor de ?nv??are, acesta localizeaz? ardeii, determin? gradul de maturitate, recolteaz? ?i depoziteaz?. De asemenea, poate determina con?inutul de vitamine, perioada de valabilitate preconizat? a fructelor ?i are capacitatea de a furniza avertismente legate de apari?ia bolilor, iar dac? e nevoie poate efectua ?i anumite tratamente. 3. GRoW - un sistem polivalentGRoW (Greenhouse Robotic Worker), este un robot autonom creat de MetoMotion, un start-up israelian, care scaneaz? culturile din spa?iile protejate folosind un sistem 3D de vizualizare avansat?. Robotul poate efectua o serie de sarcini, de la recoltare, t?ieri de cre?tere ?i fructificare, p?n? la polenizare. Ini?ial a fost adaptat pentru culesul tomatelor, dar ?n cur?nd va deveni opera?ional pe mai multe tipuri de legume ?i fructe cultivate ?n spa?ii protejate. Nu numai c? are o atingere mai delicat? dec?t cea a unui lucr?tor specializat ?i munce?te cu acela?i randament f?r? ?ntrerupere, dar GRoW are ?i o memorie de invidiat - ??i aminte?te pozi?ia GPS a fiec?rei tomate dintr-o ser? ?i ?tie s? se ?ntoarc? pentru a le culege c?nd sunt numai bune pentru consum. O astfel de ma?in?rie poate acoperi cu succes un hectar. Recolteaz? ?n jur de 500 de kilograme de ro?ii pe or?. MetoMotion estimeaz? c? acest robot poate asigura fermierilor o economie cu for?a de munc? de p?n? la 50%, iar amortizarea investi?iei s-ar realiza ?n mai pu?in de trei ani de exploatare.4. Tom, Dick ?i Harry - mici, dar de?tep?iSmall Robot Company este un start-up britanic care ??i propune s? vin? ?n ajutorul celor care se confrunt? cu lipsa for?ei de munc?. Aceasta a creat o serie de robo?i de dimensiuni mai mici, programa?i s? execute un num?r limitat de sarcini, dar care ?mpreun? fac o treab? excelent?. Tom, de pild?, este responsabil pentru monitorizarea culturilor, urm?rind s?n?tatea ?i stadiul de dezvoltare a fiec?rei plante, ?n timp ce Dick ac?ioneaz? independent pentru tratarea bolilor sau ?ndep?rtarea buruienilor nedorite, pe baza informa?iilor transmise de ?partenerul” s?u. Acesta micro-pulverizeaz? fiecare plant? cu ?ngr???minte sau substan?e chimice, dup? cum este necesar. Dick are trei modalit??i de a se lupta cu buruienile - poate aplica o cantitate minuscul? de erbicid pe fiecare buruian?, o poate arde ac?ion?nd cu electro?ocuri direct la r?d?cin? sau o poate zdrobi pur ?i simplu pe m?sur? ce aceasta iese din p?m?nt. La r?ndul s?u, Harry este un soi de mini-sem?n?toare pentru diferite culturi agricole, care plaseaz? individual semin?ele ?n p?m?nt la o ad?ncime uniform?, ac?ion?nd precis, dup? care ?nregistreaz? exact locul unde le-a a?ezat ?i transmite informa?iile la platforma de inteligen?? artificial? numit? Wilma, care va procesa toate datele gener?nd ?n final h?r?ile digitale.5. VineScout - mai bun ca vinul vechiVineScout se deplaseaz? folosind ghidarea GPS ?i senzori monta?i care ?i permit s? navigheze f?r? sprijinul unui operator uman. Este alimentat de baterii electrice ?i echipat cu panouri solare care alimenteaz? senzorii de bord ?i software-ul. Monitorizarea multispectral? a st?rii de vegeta?ie ofer? date esen?iale cu privire la calitatea strugurilor ?i a con?inutului de ap?. Datorit? tehnologiilor avansate de care dispune (senzori cu infraro?u, senzori cu ultrasunete, teledetec?ie LiDAR, etc.), acest robot poate procesa date agronomice ?i fiziologice din cultura de vi??-de-vie ?n mod autonom ?i ?n siguran?? pe perioade lungi de timp, ?n condi?iile incerte de mediu care se g?sesc ?n mod obi?nuit ?n podgorii.* * *Smart farming: tehnologiile SF dau productii mari in sera hidroponica HYPERLINK "" Aprilie 28, 2020 Tot mai multe voci anunta ca vom retrai in aceasta vara efectele secetei din 1947. In vreme ce la noi investitiile in irigatii si sisteme pentru atenuarea impactului negativ al schimbarilor climatice bat pasul pe loc, in tarile din Orientul Mijlociu ?se fac investitii majore in sere hidroponice desprinse parca din filmele SF.Neavand la dispozitie soluri fertile ca ale noastre sau resurse de apa cum sunt raurile care brazdeaza tara, cei din Emiratele Arabe Unite au inceput sa testeze in urma cu circa 50 de ani cultivarea plantelor in sere folosind diferite materii prime pe post de sol, cum ar fi lana. Astazi, in Emiratele Arabe Unite functioneaza peste 1.000 de sere hidroponice. Multe dintre ele folosesc apa desalinizata. Datorita tehnologiilor moderne, apa folosita pentru a uda si hrani plantele nu se pierde in sol, ca in cazul serelor clasice, ci este recirculata. Asa se face ca cei din Emirate reusesc sa foloseasca numai 20 de litri de apa pentru a produce un kilogram de salata, in vreme ce, utilizand metode standard de cultivare, consumul de apa ar fi 400 de litri.Serele hidroponice permit agricultorului sa aiba control ridicat asupra unor variabile precum temperatura, nivelul de nutrienti si umiditatea, astfel ca productivitatea este foarte ridicata.?Intr-o asemenea sera hidroponica, se pot obtine 18 culturi pe an, fata de 3, cat e media in agricultura traditionala.De asemenea, un rol major il are faptul ca solul este inlocuit cu un mediu de cultura pentru horticultura obtinut din ingrediente naturale, cum sunt roca de bazalt si creta. Acestea sunt apoi topite la 1.600°C intr-o lava, care este aruncata intr-o camera mare de filare, care o transforma in ceva ce arata ca vata de zahar. Utilizand aceste tehnologii, in sera hidroponica se exclud pierderile cauzate de bolile care se propaga din sol la plante.Ca sa ne facem o idee legat de amploarea investitiilor pe care le fac arabii in tehnologizarea agriculturii, sa ne gandim ca au fost investite 40 de milioane de dolari intr-o sera hidroponica in suprafata de 1,2 hectare.?Investitia reprezinta un parteneriat intre o companie Americana, Crop One Holdings, ?i Emirates Flight Catering, companie care furnizeaza aproximativ 225.000 de mese in fiecare zi pentru clientii operatorilor de transport aerian, de la baza sa de pe Aeroportul Interna?ional Dubai. Zilnic, se recolteaza circa 2.700 de kilograme de salate si ierburi aromatice din aceasta unitate de productie.Un alt model de business de succes in domeniul serelor hidroponice este cel dezvoltat in Emiratele Arabe Unite, in cadrul Fermelor Badia. Aici a fost creata, incepand cu anul 2016, o sera verticala din care pleaca tone de microplante si ierburi aromatice catre cele mai rafinate restaurante din Dubai. Suprafata de productie este de 800 de metri patrati.?Badia este prima ferma verticala din regiune si din Emiratele Arabe Unite. Am ales sa investim in Dubai deoarece este un hub pentru inovatie, iar industria ospitaliera si industriile aeriene sunt complet dezvoltate. Regiunea noastra este una care pune probleme din punct de vedere al agriculturii, importurile noastre ajung la 80% din consum in fecare an. Guvernul si autoritatile sunt extrem de receptive si ne sprijina foarte mult. Am fost mereu in discutii concrete cu Ministerul Mediului si Ministerul Agriculturii, pentru a identifica noi oportunitati, noi solutii de a ne extinde. Putem produce pe intreaga perioada a anului, sustenabil, utilizand cu 90% mai putina apa si reducand emisiile de carbon. Nu folosim pesticide”, spune Omar Al Jundi, fondator si CEO al Fermelor Badia. In limba araba, ?badia” inseamna ?oaza”. Compania foloseste tehnologii de ultima generatie in domeniul serelor hidroponice verticale si reuseste astfel sa reduca cu pana la 90% consumul de apa comparativ cu o ferma traditionala, deoarece apa este recirculata. Totodata, consumul de energie este redus.Semintele care provin din surse nemodificate genetic sunt semanate in alveole speciale, umplute cu un compost adecvat. Aceste alveole sunt asezate in straturi stivuite in plan inclinat si/sau integrate in alte structuri. Iluminarea se face cu led-uri in serele hidroponice, ceea ce permite reducerea consumului de energie. Fiind vorba de un mediu controlat, in serele hidroponice se evita probleme cum ar fi daunatorii sau mana. Umiditatea poate fi controlata cu succes, ceea ce asigura o productivitate mai ridicata in serele hidroponice decat in cazul fermelor traditionale.Si daca pana de curand fermierii produceau mai multe salate si verdeturi in serele hidroponice, treptat au extins culturile, astazi recoltand ardei, tomate, castraveti. Mai mult decat atat, cei din Emiratele Arabe Unite au reusit sa obtina si orez, papaya, portocale si struguri in serele hidroponice. Desi productiile sunt mici si exista putini temerari, este extrem de important ca s-au facut primii pasi.Chiar daca incep sa se extinda cu rapiditate in multe zone din lume, serele hidroponice au si cateva dezavantaje. Principalul tine de costurile mari de amenajare, dotare si operare, potrivit doctorului in stiinte Howard Resh, care a lucrat la implementarea unor sere hidroponice in Arabia Saudita si Kuwait, citat de presa internationala.Alte costuri suplimentare sunt generate de iluminarea cu led, insa, spune Howard Resh, se fac progrese remarcabile in ceea ce priveste eficientizarea acestor costuri. Insa, serele hidroponice pot fi amenajate in mijlocul oraselor, ceea ce reduce costurile de transport al marfii la consumator, precum si poluarea aferenta. In plus, a explicat omul de stiinta, izolarea termica a cladirii in care este amenajata sera hidroponica permite mentinerea cu costuri mai mici a climatului necesar obtinerii unei productivitati ridicate, comparativ cu o sera clasica, mai ales daca aceasta este amplasata intr-un areal geografic umed si cald.* * *De ce rezervoare flexibile - instalare rapid?, durat? de via?? mareFerma 28 aprilie Rezervoarele flexibile CITERNEO, produse ?n Fran?a, sunt o solu?ie modern?, eficient?, sigur? ?i ieftin? pentru stocarea lichidelor ?n ferme. Iat? ce avantaje ??i ofer?!Rezervoarele pentru fertilizan?i lichizi, pentru apa de iriga?ii sau pentru dejec?iile lichide din zootehnie se livreaz? pe un palet ?i se instaleaz? rapid ?i u?or ?ntr-o singur? zi. Din momentul ?n care rezervorul CITERNEO este instalat, durata de via?? a acestuia este de aproximativ 20 de ani, datorit? materialelor folosite ?i tehnologiei de produc?ie EXOM, respectiv EXOM+. Costuri ZERO la ?ntre?inerePe l?ng? cheltuielile mici cu achizi?ia ?i transportul, v? ve?i bucura ?i de costuri ZERO la ?ntre?inere. ?n cazul rezervoarelor cu pere?i metalici sau a celor de beton, prelata interioar? trebuie schimbat? ?n medie la fiecare cinci ani. ?n plus, acestea au nevoie de o prelat? de acoperire care ?ine sistemul ?nchis. Costurile de instalare a rezervoarelor noastre CITERNEO sunt minime: e nevoie doar de un pat de nisip pe o suprafa?? plan? ?i stabil?, chiar ?i de p?m?nt. Cisternele metalice sau rezervoarele de beton necesit? o funda?ie armat?, lucrare care implic? autoriza?ii de construc?ie, proiect, avize, aprob?ri, impozitare anual?. Costurile totale generate de cisternele metalice sau de rezervoarele de beton (achizi?ie, transport, instalare, ?ntre?inere, autorizare) pe ?ntreaga durat? de via?? sunt de aproximativ zece ori mai mari fa?? de costurile mici ale rezervoarelor flexibile CITERNEO.Un alt avantaj al acestor rezervoare flexibile este faptul c? ele pot fi folosite pe un amplasament ?i la nevoie pot fi mutate ?n alt loc cu mare u?urin?? ?i f?r? costuri majore, sau pot fi golite, sp?late, pliate, puse pe palet ?i p?strate ?n depozit p?n? la urm?toarea utilizare.?n cazul dejec?iilor lichide din zootehnie, se rezolv? rapid problema legat? de autorizarea de mediu a fermelor, deoarece Citerneo este o solu?ie agreat? prin Agrementul Tehnic Rom?n 001ST-05/030-2019, aviz care permite ?i stocarea fertilizan?ilor lichizi. Capacitate mare de stocareDestina?iile de utilizare sunt multiple. Rezervoarele pot stoca apa pentru iriga?ii (1 mc - 2.000 mc), fertilizan?i lichizi (1 mc - 370 mc), dejec?ii lichide din zootehnie (1 mc - 2.000 mc), inclusiv variante care s? fie transportate ?n ben? (2,19 m x 6,09 m x 0,70 m), colectare ap? de ploaie (1 mc - 50 mc).Aceste rezervoare flexibile sunt folosite cu succes ?n ?ntreaga Europ?; majoritatea fermelor din Fran?a, Anglia, Germania, Belgia, Cehia etc. le au ?n dotare. Citerneo este singura firm? din acest sector care poate oferi solu?ii de stocare a lichidelor cu volume mai mari de 1000 mc, ceea ce spune foarte mult despre calitatea rezervoarelor. De aceea suntem singura firm? din Rom?nia care pune la dispozi?ie o autoriza?ie tehnic? pentru rezervoare flexibile. Text ?i foto: Delta Exclusiv Timi?oaraCUM LE PO?I COMANDA?Fiecare rezervor se va produce ?n Fran?a, iar gura de umplere/golire se va plasa exact ?n locul indicat de fermier. Astfel se u?ureaz? mult opera?iunile de umplere ?i de golire. Termenul de produc?ie este de 3-4 s?pt?m?ni, ?n general, la care se adaug? durata transportului la depozitul din Timi?oara.Pentru comenzi, detalii sau informa?ii, v? st?m la dispozi?ie prin reprezentan?a Citerneo ?n Rom?nia: Delta Exclusiv SRL, la tel. 0744797018 sau 0752281888; e-mail: office@deltaexclusiv.ro sau pe pagina de internet: deltaexclusiv.ro.Articol publicat ?n revista Ferma nr. 5/254 (edi?ia 15-31 martie 2020)* * *2 pr?d?tori valoro?i de p?strat ?n solar HYPERLINK "" Violeta M?? 27 aprilie 2020 ?ntr-una dintre cele mai mari ferme legumicole din zona Ludu?ului, ardeii din solar vor fi proteja?i de d?un?tori cu ajutorul insectelor pr?d?toare.?tefan Varo, proprietarul Fermei Agricole Che?ani, din jude?ul Mure?, cultiv? 1,25 ha cu legume ?n spa?ii protejate ?i 20 ha cu legume ?n c?mp. ?n solar cultiv? ardei kapya, ardei gras tip California ?i ardei iute, vinete (1.700 mp) ?i tomate.?n total va avea cam 6.500-7.000 mp cu ardei, cu densitatea de 50.000 plante/ha, legate, cu conducere pe un singur bra?. A ?nceput plantarea pe 25 ianuarie ?i va termina pe 15-20 aprilie, pe m?sur? ce va scoate din solar r?sadurile pe care ?i le produce pentru plantat ?n c?mp.Cum sunt proteja?i ardeii, f?r? insecticide ?i fungicide!De anul acesta a decis ca la culturile de ardei ?i de vinete din solarii s? nu mai foloseasc? deloc tratamente chimice, ci s? combat? d?un?torii cu insecte pr?d?toare, dup? ce a v?zut aceast? metod? ?n ferme din Almeria - Spania. ?Se practic? deja cu succes ?n alte ??ri, pentru multe tipuri de culturi ?i d?un?tori; sunt capcane inclusiv pentru Tuta absoluta la tomate (molia tomatelor- n.red.). Se lanseaz? cam 3-5 pr?d?tori pe metru p?trat, c?nd sunt bine ?nflori?i ardeii, pentru c?, ?n cazul ?n care nu sunt trip?i sau p?ianjeni, pr?d?torii tr?iesc cu polenul florilor de ardei. P?n? la recoltat, se mai lanseaz? ?nc? o dat? sau de dou? ori, ?n func?ie de necesitate”, explic? fermierul.Ce d?un?tori sunt elimina?i?Va folosi dou? tipuri de insecte pr?d?toare, care combat trip?ii ?i acarianul ro?u comun. Le cump?r? de la o firm? din Rom?nia care le import? din Spania.? Orius laevigatus este un pr?d?tor polifag din familia Anthocoridae, care se hr?ne?te cu trip?i, afide, p?ianjen ro?u. O singur? larv? se hr?ne?te cu peste 300 de trip?i/ciclu, iar un adult cu 20 trip?i/zi. Amblyseius andersoni este un pr?d?tor polifag din familia Phytoseiidae, care se hr?ne?te cu p?ianjen ro?u, trip?i ?i polen ?i care poate fi utilizat pentru controlul d?un?torilor la o gam? larg? de culturi din spa?ii protejate, c?t ?i la planta?iile pomicole ?i viticole.?tefan Varo livreaz? circa 80% din produc?ie c?tre Lidl, care controleaz? ?la s?nge” reziduurile de pesticide, spune chiar fermierul.Ferma Agricol? Che?ani este membru ?n Cooperativa Agricol? Lunca Some?ului Mic, care reune?te produc?tori din Bazinul Legumicol Some?ul Mic ?i Arie?, jud. Cluj ?i din jud. Mure?.?tefan Varo:?“De c?nd folosesc pr?d?tori ?n solar, nu mai fac tratament nici cu fungicide, pentru c? nici bolile nu se dezvolt? dac? nu sunt vectori care s? le transporte”. * * *"Fiii satului" la Ion??eni | VIDEO TVR.RO?| Mar?i, 28 Aprilie 2020TVR Ia?i v? invit? s? revede?i un reportaj realizat de Sergiu Ciocoiu despre s?rb?toarea ?Fiii satului” la Ion??eni, edi?ia a IV-a. Satul Ion??eni, comuna Tru?e?ti, jude?ul Boto?ani. O s?rb?toare de suflet legat? nu de evenimentele agrare, ci de tezaurul pe care ?l reprezint? fiii satului pentru a?ez?rile de la ?ar?.Un moment prin care se evoc? trecutul ?i se cinste?te prezentul, prin prezen?a masiv? a celor care ?i-au g?sit via?a prin alte ??ri ?i ora?e.Programul evenimentului a inclus un Te-Deum, un program artistic, acordare de diplome, numirea de noi fii ai satului, cinstirea eroilor ?i, desigur, muzic? ?i joc. Dincolo de valoarea afectiv? ?i spiritual?, o astfel de manifestare este ?i un bun prilej de a deveni vizibil ca localitate, de a te ?ar?ta” oficialilor de la jude? ?i, de aici, o dimensiune practic? care poate ajuta la dezvoltarea satului. O emisiune de?Sergiu Ciocoiu* * ** * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download