Asociatia pentru Promovarea Alimentului Romanesc



Stiri 9 iunie 2020 CURSUL DE SCHIMB 05.06.20201 EUR4.83931 USD4.2695Prognoza METEO: Vreme schimbatoare, temperaturi mari si furtuni in urmatoarea perioada In?iun. 9, 2020??Vremea va fi cald? ?n toat? ?ara ?n urm?toarele dou? s?pt?m?ni, cu maxime termice care vor atinge 30 de grade ?n Muntenia ?i Moldova, ?ns? de la jum?tatea acestei s?pt?m?ni cre?te instabilitatea atmosferic? ?n majoritatea regiunilor, potrivit prognozei pentru urm?toarele dou? s?pt?m?ni publicate luni de Administra?ia Na?ional? de Meteorologie (ANM).?n Banat, intervalul va debuta cu valori termice maxime ?n jur de 27 de grade, ?ns? p?n? la mijlocul s?pt?m?nii pe fondul accentu?rii instabilit??ii atmosferice, temperatura va sc?dea la o medie regional? de 24 de grade. Dup? acest interval se va reveni la o valoare medie a temperaturilor maxime de 27…28 de grade, ce se va men?ine f?r? varia?ii importante p?n? la finalul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz?. Temperaturile minime la nivelul regiunii vor fi cuprinse ?ntre 14 ?i 16 grade.Instabilitatea atmosferic? va fi tot mai accentuat?, astfel ?n intervalul 8 – 12 iunie, vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, iar cantit??ile de ap? vor fi local ?nsemnate. Probabilitatea pentru aceste fenomene se va men?ine ridicat? ?i dup? acest interval, astfel de fenomene urm?nd s? fie mai frecvente ?n timpul dup?-amiezelor.?n Cri?ana, intervalul va debuta cu vreme cald?, ?ns? p?n? la mijlocul s?pt?m?nii, temperatura va sc?dea p?n? la valori termice apropiate de mediile multianuale, respectiv o medie regional? a maximelor de 22…23 de grade. Ulterior, se va ?nc?lzi, p?n? la o medie a temperaturilor maxime de 26…27 de grade, ce se va men?ine f?r? varia?ii importante p?n? la finalul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz?. Temperaturile minime la nivelul regiunii vor fi de 14…15 grade.Instabilitatea atmosferic? va fi tot mai accentuat?, astfel ?n intervalul 8 – 12 iunie, vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, iar cantit??ile de ap? vor fi local ?nsemnate. Probabilitatea pentru aceste fenomene se va men?ine ridicat? ?i dup? acest interval, astfel de fenomene urm?nd s? fie mai frecvente ?n timpul dup?-amiezelor.?n Transilvania, ?n intervalul de prognoz? nu se vor ?nregistra varia?ii termice semnificative. Astfel, la nivelul acestei regiuni, vor fi temperaturi maxime cuprinse, ?n general, ?ntre 24 ?i 26 de grade, cele mai cobor?te valori urm?nd s? se ?nregistreze ?n 11 ?i 12 iunie. Media valorilor minime va oscila ?ntre 12 ?i 14 grade, mai sc?zute ?n estul regiunii, unde ?n unele dimine?i se vor ?nregistra temperaturi u?or sub 10 grade.Instabilitatea atmosferic? se va men?ine accentuat? pe tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni, ?ns? aversele vor fi pe arii mai extinse ?i importante cantitativ, ?ndeosebi ?n intervalul 10 – 16 iunie.?n Maramure?, temperatura aerului va marca o sc?dere u?oar?, de la o medie regional? a maximelor de 27 de grade ?n primele dou? zile de prognoz?, spre 24 de grade, ?n 11 iunie. Ulterior se estimeaz? c? media temperaturilor maxime la nivelul regiunii va atinge din nou de 26…27 de grade. Media minimelor nu va avea varia?ii semnificative, astfel acestea vor fi ?n jur de 14 grade, cu cele mai mici valori ?n primele zile ale intervalului.Instabilitatea atmosferic? se va men?ine accentuat? pe tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni, ?ns? aversele vor fi pe arii mai extinse ?i importante cantitativ, ?ndeosebi ?n intervalul 10 – 13 iunie ?i ?n jurul date de 16 iunie.?n Moldova, ?n primele patru zile vremea va fi cald?, c?lduroas? ?n timpul dup?-amiezelor, cu o medie a temperaturilor maxime ?n jur de 30 de grade. Ulterior, pe fondul generaliz?rii instabilit??ii atmosferice, se estimeaz? o sc?dere u?oar? de temperatur? spre o medie regional? de 27…28 de grade. Media temperaturilor minime va fi ?n cre?tere u?oar?, de la 14 grade ?n prima diminea??, spre 17 grade la finalul primei s?pt?m?ni, iar pentru a doua s?pt?m?n? media acestora va fi de 15…16 grade.Instabilitate atmosferic? se va men?ine accentuat? pe tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni, ?ns? probabilitatea pentru cantit??i de ap? ?nsemnate va fi mai ridicat? ?n intervalul 11 – 16 iunie.?n Dobrogea, ?n perioada 8 – 11 iunie, vremea va fi cald?, local c?lduroas? ?n partea continental? a regiunii, astfel media regional? a valorilor maxime va fi de 27 de grade. Dup? acest interval va urma o tendin?? de sc?dere a temperaturii p?n? ?n 16 iunie, astfel media maximelor va fi de 24…25 de grade, ?ns? p?n? la finalul intervalului se va reveni la valori de 26…27 de grade. Nop?ile vor deveni tot mai calde, astfel la nivelul regiunii vor fi minime ?n jur de 16 grade ?n primele dou? nop?i ?i de 18…19 grade ?n restul intervalului, valorile cele mai ridicate urm?nd s? se ?nregistreze pe litoral ?i ?n delt?.Cu o probabilitate destul de ridicat?, vor fi ploi ?i ?n aceast? regiune ?n intervalul 11 -16 iunie. ?n restul intervalului, manifest?ri de instabilitate vor fi pe arii restr?nse ?n timpul dup?-amiezelor.?n Muntenia, intervalul va debuta cu vreme cald?, local c?lduroas? mai ales ?n estul regiunii, astfel media maximelor va fi de 30…31 de grade, cu cele mai ridicate valori ?n cursul zilei de mar?i (9 iunie). Ulterior pe fondul generaliz?rii instabilit??ii atmosferice, cre?terea diurn? de temperatur? va fi atenuat?, astfel maximele vor fi ?n medie de 26…28 de grade, cu o tendin?? de cre?tere spre finalul celor dou? s?pt?m?ni de prognoz?. Media temperaturilor minime va fi ?n cre?tere, de la 14 grade ?n prima diminea??, spre 16 grade ?n restul intervalului.Instabilitatea atmosferic? va fi tot mai accentuat?, astfel mai ales ?n intervalul 9 – 16 iunie, vor fi averse ce vor avea ?i caracter toren?ial, iar cantit??ile de ap? vor fi local ?nsemnate.?n Oltenia, temperatura aerului va marca o sc?dere u?oar?, de la o medie regional? a maximelor de 28 de grade ?n primele dou? zile de prognoz?, spre 24 de grade, ?n 11 iunie. Ulterior se estimeaz? c? media temperaturilor maxime la nivelul ?ntregii regiuni va atinge din nou 27…28 de grade. Media minimelor nu va avea varia?ii semnificative, astfel acestea vor fi ?n jur de 16 grade, cu cele mai mici valori ?n 8 ?i 12 iunie.Instabilitatea atmosferic? se va men?ine accentuat? pe tot parcursul celor dou? s?pt?m?ni. Aversele vor fi pe arii mai extinse ?i importante cantitativ, ?ndeosebi ?n intervalul 9 – 11 iunie ?i ?n jurul date de 15 iunie.La munte, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale specifice pentru luna iunie. La nivelul zonei, nu vor fi varia?ii semnificative de la o zi la alta, astfel temperaturile maxime vor fi ?n general de 16…18 grade, iar media minimelor relativ constant? se va situa ?n jurul valorii de 9 grade.Instabilitatea atmosferic? va fi accentuat? pe tot parcursul intervalului de prognoz?, dar mai ales ?n intervalul 9 – 17 iunie, c?nd ploile vor fi pe arii extinse ?i ?nsemnate cantitativ.Estimarea evolu?iei valorilor termice ?i a precipita?iilor ?n intervalul 8 – 21 iunie este realizat? folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durat? (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ?i minime, mediate pentru fiecare regiune a ??rii ?i adaptate local cu modele statistice ?i sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicat? de apari?ie a precipita?iilor, precizeaz? Administra?ia Na?ional? de Meteorologie.?APIA si SUBVENTIIS? SE TERMINE CU V?N?TORII DE SUBVEN?II! BANII SUNT PENTRU ADEV?RA?II FERMIERI! Agroinfo :?08 iunie 2020 - OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a dezv?luit c? ?n agricultura din Rom?nia s-au infiltrat mul?i v?n?tori de subven?ii. Din cauza celor care v?neaz? doar subven?iile agricole, la adev?ra?ii fermieri ?i cresc?tori de animale au ajuns, de-a lungul anilor, bani foarte pu?ini, a spus ?eful de la Agricultur?.Vrem, m?car ?ncep?nd de acum, ca subven?iile s? ajung? la adev?ra?ii cresc?tori de animale ?i nu la v?n?torii de subven?ii. Eu am spus-o de ani de zile.?Din p?cate, ?n agricultura rom?neasc? s-au infiltrat foarte mul?i v?n?tori de subven?ii, iar banii pe care trebuiau s?-i ia agricultorii ?i cresc?torii de animale, cei care fac aceast? activitate dinainte de a ap?rea subven?iile ?i care, cu siguran??, vor face aceast? activitate ?i dup? ce dispar subven?iile, foarte pu?ini bani au ajuns la ei pentru c? au fost ace?ti v?n?tori de subven?ii.?Noi vrem s? oprim sau s? diminu?m, mai bine spus, acest fenomen d?un?tor agriculturii rom?ne?ti, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la conferin?a de pres? sus?inut? s?pt?m?na trecut?, joi, la Ministerul Agriculturii.B?ie?ii de?tep?i din agricultur? au sim?it imediat cum pot s? fac? bani mul?i?f?r? efort.?D?m un singur exemplu. P??unile?concesionate, de-a lungul anilor,?de multe prim?rii b?ie?ilor de?tep?i. F?r? s? aib? picior de?vac? sau de?oaie, ei au beneficiat ani de subven?ia?pe p??une care?poate s? ajung? ?i la c?teva sute de euro pe hectar.??n timp ce b?ie?ii de?tep?i ?ncasau grosul banilor de la Agen?ia de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, adev?ra?ii cresc?tori de animale se chinuiau, se mai chinuie??i acum mul?i dintre ei,?s? ob?in? o palm? de p??une pentru animale. Diferen?a dintre ace?ti fal?i fermieri sau fermieri de canapea ?i fermierii autentici, fermierii activi?a fost discutat? ?i-n institu?iile europene de la Bruxelles.?Din?pricina acestor b?ie?i de?tep?i care miros banul de la distan??, Comisia European? a impus o serie de condi?ii pentru dovedirea calit??ii de fermier activ,?condi?ii care vor s? limiteze accesul la subven?ii al celor care sunt fermieri de canapea.?SUBVEN?IA APIA pentru CARNE DE OAIE, CAPR? ?I VIT? PE CARE NU O CERE NIMENI! Agroinfo ?08 iunie 2020 - SCHEM? DE AJUTOR NEACCESAT?. Niciun procesator din Rom?nia nu a accesat schema pentru acordarea unui ajutor pentru depozitarea privat? a anumitor produse agroalimentare, intrat? ?n vigoare ?n 7 mai, a declarat, s?mb?t?, ?ntr-o conferin?? de pres? la Alba, ministrul Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale, Adrian Oros."Exist? din 7 mai schema de stocare privat?, pe care to?i cei care au stocuri pot s? o acceseze. Din ?tiin?a mea, nu a accesat niciun procesator din Rom?nia, de?i am primit semnale c? sunt stocuri foarte mari pentru carnea de vit?, pentru carnea de pas?re, pentru produsele lactate", a spus ministrul Adrian Oros, citat de isia European? a adoptat o serie de acte normative legate de depozitarea privat? a anumitor produse agroalimentare, precum carnea de bovin?, carnea de capr? ?i oaie, unt, lapte praf ?i br?nzeturi, perioada de depunere a cererilor fiind deschis? ?ncep?nd cu data de 7 mai. Fondurile alocate Rom?niei pentru astfel de m?suri sunt de 931.000 de euro.AGROINFO?a anun?at, ?n premier?, cuantumul subven?iei pentru depozitarea privat? a c?rnii de vit? ?i a c?rnii de oaie ?i capr?. Pentru carne de vit? se pot ?ncasa de la APIA urm?toarele sume:?1.008 euro/ton? pentru o perioad? de depozitare de 90 de zile; 1.033 euro/ton? pentru 120 de zile ?i 1.058 euro/ton? pentru 150 de zile.?VEZI DETALII AICI: SUBVEN?IA APIA DE 1.000 DE EURO PENTRU CARNEA DE VIT?!Cuantumul ajutorului pentru depozitarea privat? a c?rnii de oaie ?i capr? este de?866 euro/ton? pentru perioada de depozitare de 90 de zile; 89 euro/ton? pentru 120 de zile ?i 915 euro/ton? pentru 150 de zile.?VEZI DETALII AICI: C?T ESTE SUBVEN?IA pentru DEPOZITAREA C?RNII DE OAIE ?I CAPR? ?I CINE BENEFICIAZ? DE BANI!"Acum dou? s?pt?m?ni, Comisia European? ne-a comunicat c? acolo unde este posibil se poate finan?a stocarea privat?, la produse lactate: unt, lapte praf ?i diferite br?nzeturi, ca?caval sau la carne. Noi am fost foarte bucuro?i de aceast? modalitate de a ajuta cumva at?t procesatorii, dar ?i fermierii indirect, dar sigur suma alocat? Rom?niei a fost ?i este de 931.000 de euro, o sum? ?n opinia noastr? destul de mic?. Sigur c? fermierii ?i procesatorii cunosc aceast? m?sur?, cunosc comunicarea Comisiei ?i vreau s? le transmit c? ne g?ndim s? utiliz?m ?i aceast? sum?, chiar dac? este mic?, ?i s? g?sim o modalitate pentru a compensa stocarea privat?", a declarat, ?n 5 mai, ministrul Adrian Oros.MADR, CONDITII NOI PENTRU AJUTORUL AFERENT AMELIORARII RASELOR DE ANIMALE:?Agroromania.ro 09 Iun. 2020 MADR anunta conditii noi pentru ajutorul acordat ameliorarii raselor de animale. Anuntul a fost facut de ministrul Adrian Oros.Conditiile privind obtinerea ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale vor fi modificate, cu scopul de a creste si garanta calitatea animalelor si a lupta cu vanatorii de subventii, sustine Oros.?"Incepand de anul acesta, nu vom accepta sa se elibereze certificate de origine pentru reproducatori, doar daca se face acel test de genotipare, care sa ne garanteze apartenenta si testul de filiatie. (...) Vrem, ca, macar incepand de acum, subventiile sa ajunga la adevaratii crescatori de animale si nu la vanatorii de subventii. Eu am spus-o de ani de zile, din pacate, in agricultura romaneasca, s-au infiltrat foarte multi vanatori de subventii, iar banii pe care trebuiau sa ii ia agricultorii si crescatorii de animale, cei care fac aceasta activitate de dinainte a de a aparea subventiile, si care cu siguranta o sa faca aceasta activitate si dupa ce dispar subventiile, foarte putini bani au ajuns la ei pentru ca au aparut acesti vanatori de subventii. Noi vrem sa oprim, sau sa diminuam, mai corect spus, acest fenomen daunator agriculturii romanesti", a subliniat Adrian Oros.?Acesta a explicat ca ministerul plateste, pe langa subventii, un ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Numai pentru cererile depuse in luna aprilie, suma totala autorizata a fi platita catre 85 de solicitanti este de 16,1 milioane lei, pentru servicii de intocmire si mentinere a registrelor genealogice ale rasei si pentru determinarea calitatii genetice a raselor.?Programul este necesar pentru a creste "calitatea genetica a efectivelor pe care le avem si insusirile morfoproductive, in asa fel incat animalele care sunt crescute in Romania sa aiba productii foarte bune si sa fie rentabila cresterea animalelor", a adaugat seful MADR.?Un alt argument invocat de Oros in favoarea introducerii obligatiei genotiparii a fost existenta in Romania, inca din 2014, a scrapiei (encefalopatia spongiforma ovina), o boala neurodegenerativa, animalele care contacteaza boala avand susceptibilitate sau rezistenta genetica.?"Boala este netratabila si eradicarea ei costisitoare, descoperirea unui singur caz intr-o turma presupunand sacrificarea intregii turme si despagubirea fermierului. De aceea singura modalitate de a preveni aceasta boala, care are o predispozitie genetica, este de testare precoce a ovinelor si eliminare a indivizilor care sunt slab-rezistenti, care sunt predispusi" , a mai spus ministrul.?Nu in ultimul rand, Oros a mentionat ca sunt anumite state, care au sistat importurile din cauza evolutiei scrapiei in Romania, iar una dintre acestea este Turcia.?"La targul de la Berlin am avut chiar o discutie in acest sens cu omologul meu din Turcia si mi-a spus ca, atunci cand o sa rezolvam problema scrapiei o sa reia importurile si de ovine si de carne, dar sunt si alte tari care au retineri in a importa de la noi, mai ales din acest motiv al evolutiei scrapiei. Nu am o evaluare exacta a sumelor care s-au dat pentru eradicarea scrapiei si pentru despagubiri, dar oricum sumele sunt considerabile. Se ucid toate animalele din turma si se despagubesc si e pacat ca se intampla acest lucru. Oricum boala nu se opreste, dar cel mai simplu ar fi ca prin aceasta testare, prin aceasta analiza genomica, sa eliminam din start de la reproductie toti indivizii care sunt sensibili si in acelasi timp sa stabilim paternitatea, dar rezolvam si problema certificatelor de origine care este contestata de catre majoritatea oierilor. Rezolvam si o problema de sanatate a ovinelor, iar efortul financiar nu ar foarte mare pentru a face o asemenea testare", a mentionat Adrian Oros.15 iunie, termen pentru depunerea cererilor pentru subven?iile agricole pe 2020?VLAD TURCANU?| Actualizat: 09.06.2020 Angaja?ii APIA continu? s? primeasc? de la fermieri cererile unice de plat? pentru subven?iile din acest an, termenul final pentru depunerea f?r? penaliz?ri fiind de 15 iunie.Potrivit Agrointel.ro, p?n? ?n momentul de fa?? la nivelul jude?ului Teleorman au fost depuse 14.517 cereri de sprijin pentru o suprafa?? total? ce dep??e?te 331.491 hectare. ?n ceea ce prive?te Centrul Local Zimnicea, func?ionarii acestuia au primit peste 2.000 de cereri unice de plat? pentru campania 2020.Pe l?ng? activit??ile men?ionate, centrul jude?ean ?i centrele locale arondate acestuia se ocupa ?i de finalizarea autoriz?rii pl??ilor aferente anului 2019. Au fost pl?tite, p?n? ?n momentul de fa??, 99,86% dintre dosarele depuse la nivelul jude?ului, cu o sum? de 95,42 mil. euro”, se arat? ?ntr-un comunicat al APIA din data de 6 iunie a.c.Agrointeligen?a –?agrointel.ro?a ob?inut de la directorul general APIA, Adrian Pintea, o situa?ie actualizat? privind modul ?n care decurge campania de depunere a cererii unice.Numai ?n cursul de luni au fost ?nregistrate cererile a 2.951 de fermieri pentru o suprafa?? de 106.887 hectare. ?n total, p?n? acum au depus cererea unic? 778.233 fermieri, pentru o suprafa?? total? de 8.103.865 hectare.?AFIR si FINANTARIGuvernul analizeaz? introducerea unui mecanism complementar IMM Invest, pentru a facilita accesul companiilor la finan?are InCont.ro, 9 iunie 2020 Guvernul analizeaz? introducerea unui mecanism de finan?are complementar programului IMM Invest, pentru a facilita accesul companiilor la finan?are, ?n timpul crizei cauzate de pandemie.Potrivit unui anun? al Guvernului, premierul Ludovic Orban a discutat, mar?i, ?n cadrul consult?rilor pe care le-a avut cu reprezentan?ii Asocia?iei Societ??ilor Financiare din Rom?nia, pe tema introducerii unui mecanism de finan?are complementar Programului IMM Invest, av?nd ca obiectiv sprijinirea companiilor pentru a ob?ine finan?are ?n vederea achizi?ion?rii de echipamente ?i utilaje necesare activit??ii.Potrivit unei post?ri pe pagina de Facebook a Guvernului, consult?rile s-au purtat pe marginea instrumentelor necesare pentru asigurarea lichidit??ilor financiare de care au nevoie companiile pentru relansarea economiei. "Discu?iile s-au concentrat asupra introducerii unui mecanism de finan?are complementar Programului IMM Invest. Obiectivul acestui nou mecanism este sprijinirea companiilor pentru a ob?ine, ?n condi?ii avantajoase, finan?are pentru achizi?ionarea de echipamente ?i utilaje necesare activit??ii. Domeniile avute ?n vedere sunt IT, cercetare-dezvoltare, agricultur?, silvicultur? ?i pescuit, construc?ii, industria prelucr?toare, cu excep?ia produc?iei de alcool ?i tutun, s?n?tate ?i asisten?? social?. Consult?rile vor continua ?n perspectiva definitiv?rii acestui mecanism de finan?are", se arat? ?n postare.La ?nt?lnire, al?turi de premier, au mai participat ministrul Finan?elor, Florin C??u, ?i ?eful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Danc?.Peste 600 milioane euro din PNDR 2020, ?n zootehnie?Revista Fermierului Mar?i, 09 Iunie 2020 Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR) a finan?at, prin intermediul Programului Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 – 2020, 11.380 de investi?ii ?n ferme zootehnice ?i mixte. Beneficiarii investi?iilor din sectorul zootehnic au accesat fonduri europene ?n valoarea total? nerambursabil? de peste 606 milioane de euro prin subm?surile 4.1 ?Investi?ii ?n exploata?ii agricole”, 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” ?i 6.3 ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.Din totalul fermelor care au accesat bani europeni, 4.477 sunt exploata?ii mixte, vegetale ?i zootehnice, cu o sum? de 131,6 milioane de euro din total.O mare parte din fermele finan?ate de AFIR sunt dedicate apiculturii, respectiv 4.386 cu o valoare de 83,5 milioane de euro. Cele mai multe proiecte pentru apicultur? au fost finan?ate prin intermediul subm?surii 6.3 ?Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – 3.764 proiecte cu o valoare de 56,4 milioane euro.De asemenea, AFIR a ?ncheiat 1.616 contracte de finan?are pentru cre?terea bovinelor de lapte, suma acordat? pentru acest sector fiind de 106,2 milioane de euro. Acestor finan??ri li se adaug? ?i 150 de ferme de cre?tere a bovinelor pentru carne, cu o valoare de 119 milioane de euro. ?Preciz?m c? cele mai multe ferme de bovine pentru carne au fost finan?ate ?n cadrul subm?surii 4.1 Investi?ii ?n exploata?ii agricole – 96 de proiecte cu o valoare de peste 117 milioane euro”, se arat? ?ntr-un comunicat al Agen?iei pentru Finan?area Investi?iilor Rurale.Totodat?, fonduri nerambursabile ?n valoare de aproximativ 11 milioane de euro au fost accesate pentru investi?ii ?n 228 de ferme de ovine ?i caprine, cele mai multe fiind dezvoltate de c?tre tinerii fermieri prin subm?sura 6.1 ?Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv 114 proiecte ?n valoare de 5,9 milioane euro.Un alt sector zootehnic important care a beneficiat de bani europeni prin PNDR 2020 este cel al cre?terii porcilor. Investi?iile finan?ate de AFIR ?n acest sector se ridic? la 56,5 milioane de euro, sum? folosit? de 95 de ferme.83 de milioane de euro au mai plecat de la AFIR c?tre 83 de ferme de p?s?ri de curte. ?Prin subm?surile 4.1, 6.1 ?i 6.3, Agen?ia a finan?at ?i 345 de ferme mixte de animale. Valoarea total? a proiectelor contractate dep??e?te 15 milioane de euro”, precizeaz? comunicatul AFIR.AFIR: Sectorul zootehnic din Rom?nia a fost finan?at cu peste 606 milioane de euro prin PNDR 2020 09 iun, 2020 | Agerpres Sectorul zootehnic din Rom?nia a fost finan?at cu peste 606 milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Na?ional de Dezvoltare Rural? 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor de produc?ie, informeaz? Agen?ia pentru Finan?area Investi?iilor Rurale (AFIR), citat? de Agerpres. Potrivit sursei citate, ?n perioada men?ionat? au fost realizate 11.380 de investi?ii ?n ferme zootehnice ?i mixte. "Beneficiarii investi?iilor din sectorul zootehnic au accesat fonduri europene ?n valoarea total? nerambursabil? de peste 606 milioane de euro prin subm?surile 4.1 'Investi?ii ?n exploata?ii agricole', 6.1 'Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri' ?i 6.3 'Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici'. Facem precizarea c?, din totalul fermelor sprijinite, 4.477 reprezint? ferme mixte, vegetale ?i zootehnice. Valoarea acestora este de 131,6 milioane de euro din total", se men?ioneaz? ?n comunicatul AFIR transmis mar?i AGERPRES. Din punct de vedere numeric, o mare parte din fermele finan?ate de AFIR sunt dedicate apiculturii, respectiv 4.386, cu o valoare de 83,5 milioane de euro. Cele mai multe proiecte pentru apicultur? au fost finan?ate prin intermediul subm?surii 6.3 - 3.764 proiecte cu o valoare de 56,4 milioane euro. De asemenea, AFIR a ?ncheiat 1.616 contracte de finan?are pentru cre?terea bovinelor de lapte, suma acordat? pentru acest sector fiind de 106,2 milioane de euro. Acestor finan??ri li se adaug? ?i 150 de ferme zootehnice de cre?tere a bovinelor pentru carne, cu o valoare de 119 milioane de euro. Cele mai multe ferme de bovine pentru carne au fost finan?ate ?n cadrul subm?surii 4.1 - 96 de proiecte cu o valoare de peste 117 milioane euro. Potrivit AFIR, fermierii au accesat fonduri nerambursabile ?n valoare de aproximativ 11 milioane de euro pentru a investi ?n 228 de ferme de ovine ?i caprine, cele mai multe fiind dezvoltate de c?tre tinerii fermieri prin subm?sura 6.1 (114 proiecte ?n valoare de 5,9 milioane euro). "Un sector deosebit de important prin faptul c? are nevoie de o dezvoltare accelerat? pentru a sus?ine cererea intern? este cel al cre?terii suinelor. Investi?iile finan?ate de AFIR ?n acest sector, prin PNDR 2020, se ridic? la valoarea de 56,5 milioane de euro, sum? aferent? celor 95 de ferme. Nu trebuie s? neglij?m ?i faptul c? Agen?ia a pus la dispozi?ia fermierilor alte 83 de milioane de euro, contravaloarea contractelor de finan?are aferent? celor 83 de investi?ii ?n ferme de p?s?ri de curte", se precizeaz? ?n comunicat. Prin subm?surile 4.1, 6.1 ?i 6.3, AFIR a finan?at ?i 345 de ferme mixte de animale. Valoarea total? a proiectelor contractate este de peste 15 milioane de euro. Rom?nia are alocat? prin PNDR 2020 o sum? total? de 8,13 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, iar contribu?ia na?ional? este de 1,3 miliarde de euro, ceea ce ridic? anvelopa financiar? la 9,4 miliarde de euro. Sprijin pentru industria lemnului de 200 milioane de euro din fonduri europene – 09 iun, 2020 | Agerpres Ministerul Mediului Firmele mici care activeaz? ?n industria forestier? din Rom?nia ar putea accesa finan??ri de circa 200 de milioane de euro din fonduri europene, ?n exerci?iul financiar 2021 - 2027, a anun?at, mar?i, ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Costel Alexe, ?n cadrul unei dezbateri de specialitate organizat? ?n Aula Magna a Universit??ii Transilvania din Bra?ov. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, ?n privin?a exerci?iului financiar 2021 - 2027, ministrul a ar?tat c?, pe l?ng? sprijinul acordat ?n cadrul PAC (Politica Agricol? Comun?) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural? (FEADR), se dore?te, suplimentar, accesarea unor fonduri europene. ?n acest sens, s-au purtat discu?ii cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) ?i s-a ob?inut acordul de principiu pentru circa 200 milioane euro, ca sprijin financiar pentru firmele mici de exploat?ri forestiere. Astfel, sumele se vor acorda ?n granturi de c?te 200.000 de euro, iar pentru derularea cu u?urin?? a finan??rii se va desemna Administra?ia Fondului pentru Mediu (AFM) ca Organism de Implementare. De asemenea, se vor c?uta solu?ii ?i se vor aloca sume ?i pentru sectorul de prelucrare primar? a lemnului, silvoturism ?i infrastructur? forestier?. "Ne afl?m ?ntr-un moment definitoriu pentru viitorul silviculturii rom?ne?ti. ?n aceast? perioad?, Rom?nia stabile?te, ?mpreun? cu partenerii europeni, structura investi?iilor din fonduri europene ?n viitoarea perioad? financiar?. ?n perioada care tocmai se ?ncheie, fondurile destinate sectorului silvic nu au fost suficiente. Ne-am propus s? schimb?m asta. ?n acest context, consider?m oportun ca domeniul p?durilor s? beneficieze de o alocare financiar? de minim 50% din fondurile alocate ?n cadrul Planului Na?ional Strategic pentru m?suri de mediu ?i clim? ?i de minim 30% din fondurile de investi?ii alocate prin FEADR", a afirmat Alexe. Ministerul Mediului precizeaz? c?, ?n urma analiz?rii prevederilor draftului Regulamentului Uniunii Europene (UE), care vizeaz? sprijinul acordat prin intermediul Politicii Agricole Comune ?n perioada 2021-2027, au fost identificate o serie de oportunit??i privind finan?area sectorului forestier, prin intermediul fondurilor FEADR. Pe lista m?surilor care pot fi finan?ate prin Planul Na?ional Strategic (PNS) se afl?, printre altele: -M?sura de prim? ?mp?durire - (continuarea Subm?surii 8.1 - sprijin pentru ?mp?durire/crearea de suprafe?e ?mp?durite) av?nd ca scop realizarea de perdele forestiere ?i ?mp?durirea terenurilor agricole; -M?sura de silvomediu (continuarea Subm?surii 15.1 - pl??i pentru angajamentele ?n materie de silvomediu ?i clim?); -Accesibilizarea fondului forestier (continuarea Subm?surii 4.3 - sprijin pentru investi?ii ?n infrastructur?, legate de dezvoltarea, modernizarea ?i adaptarea sectoarelor agricol ?i forestier); -Acordarea de compensa?ii pentru terenurile forestiere incluse ?n Situri Natura 2000. ?n cadrul M?surii de silvomediu se propune un nou Pachet - M?sura de "?nverzire" sau silvopastoral?, ?n a?a fel ?nc?t paji?tile (p??uni, f?ne?e) s? beneficieze de sprijinul pe suprafa?a agricol? chiar dac? exist? un anumit procentaj de vegeta?ie forestier?. Alte m?suri avute ?n vedere mai sunt: -Sprijin pentru p?durile care se confrunt? cu constr?ngeri naturale, respectiv acordarea de pl??i compensatorii pentru zone forestiere care se confrunt? cu constr?ngeri naturale semnificative (plata pe suprafa??); -Investi?ii ?n tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul; -Refacerea arboretelor afectate de calamit??i/cre?terea stabilit??ii arboretelor - finan?area execu?iei lucr?rilor de ?ngrijire, ?n astfel de situa?ii, ?n contextul schimb?rilor climatice.Ministrul Mediului, Apelor ?i P?durilor, Costel Alexe, a participat, mar?i, la o dezbatere privind identificarea, dezvoltarea ?i implementarea unor mecanisme financiare de sus?inere pentru industria lemnului, ?n viitorul exerci?iu financiar 2021-2027, g?zduit? de Universitatea Transilvania din Bra?ov. Tot mar?i, oficialul are ?n program o deplasare la Herghelia S?mb?ta de Jos (jude?ul Bra?ov) ?i la Ansamblul Castelului Brukenthal, din cadrul Regiei Na?ionale a P?durilor (RNP) Romsilva.ALTELESUMA PE HECTAR, PROMIS? FERMIERILOR AFECTA?I DE SECET?! Agroinfo :?08 iunie 2020 DESP?GUBIRI! Suma de 150 de euro?va ajunge la fermieri pentru fiecare hectar calamitat. Suntem convin?i c?, ?ntr-o perioad? scurt? de timp, aceste resurse pe care le va acorda statul rom?n vor ajunge la fermieri, a declarat?senatorul George St?ng?, pre?edintele Comisiei pentru Agricultur? din Senatul Rom?niei ?i liderul PNL Gala?i, pentru publica?ia Via?a Liber?.Guvernul Rom?niei va oferi desp?gubiri fermierilor afecta?i de seceta prin care a trecut ?ara.?Ne dorim ca suma s? fie minimum 150 de euro pe hectar.?Vreau s? v? spun c? niciodat?, ?n istoria Rom?niei, atunci c?nd PSD a fost la guvernare, aceste desp?gubiri nu s-au acordat. Mai mult dec?t at?t, nu aveam cadrul legal prin care s? oferim aceste desp?gubiri, a?precizat liberalul, pentru publica?ia?Via?a Liber?.Politicianul a?mai spus?c? au fost constituite comisii la nivel jude?ean, formate din reprezentan?i ai Agen?iei de Pl??i ?i Interven?ie pentru Agricultur?, ai Direc?iei Agricole ?i ai prim?riilor, care au ?ntocmit procese verbale pe teren, au centralizat informa?iile ?i le-au trimis la nivel central. Conform evalu?rilor ?n derulare, aproximativ 1,3 milioane de hectare sunt afectate de secet?, dar autorit??ile se a?teapt? ca suprafa?a calamitat? s? ajung? la 1,5 milioane de hectare.La aceast? or? avem centralizate procese verbale de constatare ?ntocmite de c?tre comisiile evaluare pe o suprafa?? total? de 1,3 milioane hectare din cel 2,9 milioane care au ?ns?m?n?ate ?n toamn?. Jude?ele cele mai calamitate sunt: Constan?a, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Boto?ani -105.000 hectare, Ialomi?a - 103.000 hectare, Timi? - 75.000 de hectare ?i Buz?u, cu 69.000 de hectare, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la o conferin?? de pres? sus?inut? s?pt?m?na trecut? la Ministerul Agriculturii.El a atras aten?ia asupra raport?rilor f?cute de fermieri ?i a f?cut?apel la corectitudinea ?i buna credin?? a acestora, dar ?i la vigilen?a celor din comisiile de constatare ?i evaluare a pagubelor, astfel ?nc?t "banii s? ajung? ?n mod corect la cei care au suferit aceste pagube din cauza secetei".Ce am observat ?i am atras aten?ia ?i acum dou? s?pt?m?ni ?i iar??i atrag aten?ia ?i facem apel la buna credin?? ?i la corectitudinea fermierilor atunci c?nd raporteaz? suprafe?ele calamitate, la buna credin?? ?i vigilen?a celor din comisii de constatarea ?i evaluare a pagubelor, pentru ca banii s? ajung? ?n mod corect, ?n mod onest, la cei care au suferit aceste pagube, iar modalitatea de desp?gubire s? fie c?t mai obiectiv?. Sunt diferen?e semnificative ?ntre jude?e vecine cu regim de relief ?i regim de precipita?ii asem?n?tor, diferen?e foarte mari, a precizat Adrian Oros.Petroli?tii critic? modific?rile aduse legii v?nz?rii terenurilor agricole 9 iunie 2020, 12:10de Afrodita Cicovschi Petroli?tii critic? modific?rile legii v?nz?rii terenurilor agricole Petrolistii sunt nemul?umi?i de modific?rile aduse recent legii v?nz?rii terenurilor agricole, prin care cump?r?torii sunt obliga?i s? le p?streze destina?ia. ?Asocia?ia Rom?n? a Companiilor de Explorare ?i Produc?ie Petrolier? (ROPEPCA) atrage aten?ia publicului cu privire la o chestiune de maxim? importan?? care afecteaz? securitatea energetic? na?ional? ?i duce companiile ?n imposibilitatea de investi ?n proiecte de produc?ie ?i dezvoltare a resurselor energetice, dar ?i de transport sau furnizare de energie”, arat? asocia?ia. ? Parlamentul a adoptat s?pt?m?na trecut? un proiect de lege privind v?nz?rile terenurilor agricole ?n Rom?nia (PL-x 336/2020). Legea adoptat?, care urmeaz? a fi trimis? spre promulgare, instituie noi condi?ii pentru tranzac?iile cu terenuri agricole, complet?nd ?i amend?nd Legea nr. 17/2014 ?i Legea nr. 268/2011. ? Printre altele, legea adoptat? impune ca terenurile agricole s? fie v?ndute numai companiilor ?i persoanelor fizice care pot demonstra c? au desf??urat ?n ultimii cinci ani preponderent activit??i agricole. Mai mult, odat? cump?rat, terenul trebuie folosit numai pentru activit??i agricole. ? Astfel, companii rom?ne?ti cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren ?n extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu ?l vor putea achizi?iona ori ?nchiria pentru derularea de opera?iuni petroliere, conform legii adoptate. ? ”Cu alte cuvinte, companii active ?n Rom?nia care, conform obliga?iilor asumate fa?? de statul rom?n, trebuie s? ob?in? folosin?a unui teren pentru forarea unei sonde, ori pentru construirea unei facilit??i de produc?ie, nu vor putea respecta acordurile de concesiune pe care le-au semnat cu Guvernul Rom?niei”, arat? asocia?ia. ? ?n acest moment, Legea Petrolului ofer? titularilor de acord petrolier drept de folosin?? pentru terenurile incluse ?n perimetrul petrolier aferent acordului. Astfel, titularul negociaz? cu proprietarul terenului respectiv, iar, ?n urma c?derii la o ?n?elegere cu acesta din urm?, titularul poate fie cump?ra, fie ?nchiria terenul respectiv pentru o perioad? mai lung?, proprietarul terenului av?nd posibilitatea de a negocia ?i primi pre?ul pe care ?l consider? corect. Astfel, titularul desf??oar? opera?iuni petroliere, ?n vederea fructific?rii subsolului ??rii, a livr?rii de energie rom?nilor, ?n interesul statului rom?n. ? ”Legea adoptat? va schimba complet modul ?n care acest drept este exercitat, duc?nd statul ?n imposibilitatea de a exploata resursele ?n beneficiul consumatorului, dar va priva ?i proprietarul privat de dreptul s?u constitutional de a dispune cum dore?te de proprietatea sa ?i de posibilele beneficii financiare. Atragem aten?ia asupra faptului c? nu numai companiile petroliere sunt afectate de aceast? lege! Orice companie care nu desf??oar? activit??i agricole ?i dore?te s? investeasc? ?n teren agricol se afl? ?n aceea?i situa?ie”, spun reprezentan?ii ROPEPCA. ? Potrivit acestora, legea adoptat? impune acelea?i restric?ii ?i pentru persoanele fizice, rom?ni, europeni sau non-europeni, cu domiciuliul sau re?edin?a ?n Rom?nia de cel pu?in cinci ani, care doresc s? ?ntreprind? activit??i agricole, cu excep?ia tinerilor fermieri ori a celor care au domiciliul ?n comuna ?n care vor s? cumpere terenul. ? ”Cu alte cuvinte, rom?nii nu vor putea cump?ra un teren agricol dec?t dac? lucreaz? de 5 ani ?n agricultur? la momentul ?n care doresc s? cumpere acel teren”, adaug? ei. ? ROPEPCA reitereaz? faptul c? relansarea economiei ?n perioada l?sat? ?n urm? de pandemia de coronavirus poate fi atins? numai prin stimularea investi?iilor majore. ? ”Pentru a stimula investi?iile, legiferarea trebuie s? ?inteasc? spre echilibru. Astfel, desi ?inte?te spre stimularea investi?iilor ?ntr-un anumit sector de activitate, legea adoptat? blocheaz? nu numai investi?iile, ci ?i activitatea de orice fel ?n alte sectoare”, mai spun ace?ia. ? Asocia?ia Rom?n? a Companiilor de Explorare ?i Produc?ie Petrolier? (ROPEPCA) a fost ?nfiin?at? ?n 2012 ?i reune?te cele mai active companii din industrie, titulari de acorduri petroliere, aduc?nd ?n Rom?nia capital american, australian, canadian, egiptean ?i european, precum ?i companii care ofer? sprijin pentru opera?iunile petroliere. ? ?n prezent, membrii ROPEPCA de?in cea mai mare parte a acordurilor de concesiune petrolier? pentru perimetrele de dezvoltare ?i produc?ie onshore din Rom?nia, cumul?nd pentru anii 2014-2018 investi?ii de peste 24 miliarde lei, contribu?ii la bugetul de stat de 50 miliarde lei ?i crearea ?i men?inerea a 14.000 de locuri de munc?.Presedintele ASAS: Am am mari indoieli ca se cunosc stocurile de la rezervele de stat Agrostandard | 9 June, 2020 | Presedintele ASAS, Valeriu Tabara, spune ca are “mari indoieli” in ceea ce priveste cunoasterea reala a stocurilor din rezervele de stat. El s-a aratat nedumerit si de faptul ca rezervele stat cumpara grau prin intermediari la preturi mai mari decat cele din piata. Si din pacate, nu sunt singurele nereguli. “Repet, eu am mari indoieli ca la aceasta data se cunosc stocurile. Mai mult, mi se pare o aberatie, daca este adevarat ca rezervele de stat cumpara grau prin intermediari cu peste 900 de lei tona, in timp ce pretul de piata este 0,65 si 0,75 lei pe kilogram, adica cel mult 750 de lei tona. Diferenta aceasta ar trebui sa mearga direct la fermieri nu la intermediari, de aceea trebuie sa stim exact ce rezerve avem.Si acest lucru se intampla nu numai la grau, ci si la ulei, la floarea soarelui. Mi se pare un mare haos in piata romaneasca si mai ales o neglijare in sistemul de rezerve si nu numai de surse pentru asigurarea rezervelor, dar este valabil acest lucru si pentru supermarketuri, respectiv de unde se aprovizioneaza si cat este durabilitatea bazei de aprovizionare”, a declarat Agerpres Valeriu Tabara.Rezervele de stat au constituit de-a lungul timpului tinta a numeroase critici, din cauza neregulilor semnalate in activitatea institutiei.Adrian Oros: ?Sistemul de irigatii poate fi refacut in cel putin 10 ani” In?iun. 9, 2020??66 HYPERLINK "" \l "respond" \o "Las? un comentariu la: \“Adrian Oros: \?Sistemul de irigatii poate fi refacut in cel putin 10 ani\”\”" ?0?n contextul secetei care a afectat circa 50% din totalul recoltei din Rom?nia, s-a reliefat una dintre principalele probleme ale sectorului, ?i anume sistemul de iriga?ii. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a oferit informa?ii despre refacerea unui sistem de iriga?ii performant ?n Rom?nia care va avea nevoie de cel pu?in 6 miliarde de euro ?i un timp de 10 ani.?Ar dura cel pu?in 10 ani s? facem un sistem de iriga?ii foarte bun, foarte inteligent, s? nu ?mpingem apa de la vale la deal, s? nu consum?m curent foarte mult. S? facem lucr?ri foarte bune. Ar trebui 5-6 miliarde de euro aloca?i foarte repede. P?n? acum s-au alocat 100 milioane de lei pe an. Trebuie s? ne g?ndim foarte serios pentru a avea sistem de iriga?ii performant”, a declarat Adrian Oros.Potrivit oficialului, avem peste 1.2 milioane de?hectare afacetate de secet?, ?n propor?ie de 30%. Tot ce ?nseamn? gr?u, orz, rapi??, credem c? aproximativ 50% din suprafa?a ?ns?m?n?at? din toamn? va fi afectat? de seceta extrem?. Aproximativ 2.9 milioane hectare au fost ?ns?m?n?ate. Sunt compromise 1.3 milioane, 1.4 milioane din culturile din toamn?, cultura mare. ?Pe termen lung trebuie f?cute 2 lucruri, s? cre?tem ?i s? acceler?m reabilitarea infrastructurii de iriga?ii ?i ?n zonele care n-au fost irigate niciodat? s? se construiasc? noi re?ele de iriga?ii”, a explicat Oros la postul de televziune Digi 24.Totodat?,?Oros le sugereaz? fermierilor s?-?i asigure recolta,?cu ajutorul Guvernului. P?n? atunci, fermierii vor primi bani pentru paguba creat? de secet?, dup? 15 iunie 2020. ??ncuraj?m fermierii ca pentru fenomenele meteorologice nefavorabile s?-?i fac? asigur?ri. Noi pl?tim 70% din poli?ia de asigurare, prin bani europeni, ca s?-i ?ncuraj?m s? fie acoperi?i din acest punct de vedere. N-avem o sum? total?, am vrut s? vedem care e suprafa?a calamitat?, care e gradul de calamitare. Vom ?n?tiin?a fermierii despre banii pe care ?i vor primi, p?n? ?n 15 iunie vom avea datele centralizate”, a concluzionat Oros.Rom?nia ?i Irlanda, cele mai mari cre?teri economice din UE. 22 de ??ri au ie?it pe minus ?n primul trimestru 9 iunie 2020, 13:04de Afrodita Cicovschi Irlanda ?i Rom?nia au ?nregistrat cele mai mari cre?teri economice din UE, ?n primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similar? din 2019, arat? datele publicate mar?i de Oficiul European pentru Statistic? (Eurostat). PIB-ul zonei euro a sc?zut cu 3,1% ?n primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similar? din 2019, iar Uniunea European? a ?nregistrat un recul de 2,6%. Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009. ? Cea mai semnificativ? expansiune anual? din UE ?n perioada ianuarie - martie 2020 s-a ?nregistrat ?n Irlanda (4,5%), Rom?nia (2,7%), Lituania ?i Bulgaria (ambele cu 2,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost ?n Italia (minus 5,4%), Fran?a (minus 5%) ?i Spania (minus 4,1%) ? De asemenea, ?n primul trimestru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, zona euro a ?nregistrat o sc?dere de 3,6% ?i UE un recul de 3,2%, cel mai sever declin de c?nd se public? aceste date, respectiv 1995. ? Singurele cre?teri trimestriale din UE ?n perioada ianuarie - martie 2019 au fost raportate ?n Irlanda (1,2%), Rom?nia ?i Bulgaria (ambele cu 0,3%) ?i Suedia (0,1%), iar cel mai semnificativ declin a fost ?n Fran?a ?i Italia (ambele cu minus 5,3%), Slovacia ?i Spania (ambele cu minus 5,2%). ? Eurostat?precizeaz? c? ?n cazul Rom?niei datele sunt provizorii. ? Consumatorii din Grecia ?i Rom?nia, cel mai semnificativ declin din Europa al bun?st?rii financiare - studiu 09 iun, 2020 | Agerpres Bun?starea financiar? a consumatorilor din Grecia ?i Rom?nia este cea mai afectat? de pe urma consecin?elor negative ale pandemiei de coronavirus (COVID-19), cei mai pu?in afecta?i fiind cei din Scandinavia, se arat? ?ntr-un studiu realizat de recuperatorul suedez de datorii Intrum AB, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres. Studiul Intrum, realizat ?n luna mai ?n 24 de ??ri, ?n r?ndul a 4.800 de participan?i, a analizat securitatea financiar? a consumatorilor europeni ?i aproape jum?tate dintre reponden?i au spus c? ?n prezent bun?starea lor financiar? a sc?zut fa?? de acum ?ase luni. "Studiul arat? clar c? ?ngrijor?rile oamenilor legate de propria lor capacitate financiar? au crescut ?n timpul pandemiei", a afirmat directorul general al Intrum, Mikael Ericson. O treime dintre cei intervieva?i se a?teapt? ca bun?starea lor financiar? s? scad? ?i mai mult ?n urm?toarele ?ase luni ?i doar 23% din reponden?i cred c? situa?ia se va ?mbun?t??i. ?n timp ce cump?r?turile online au reprezentat un sprijin dup? impunerea restric?iilor ?n regiune, "o mare parte dintre ele sunt f?cute pe credit, ceea ce desigur alimenteaz? o cre?tere a credit?rii, sporind temerile la nivel consolidat", a explicat Ericson. Acesta adaug? faptul c? o treime dintre responden?i spun c? "?i-au sporit economiile ?i/sau au devenit mai aten?i cu cheltuielile". Conform studiului, 54% din reponden?i au observat o sc?dere a venitului gospod?riei, ca rezultat al epidemiei, aproape 40% spun c? economisesc pentru viitor sume semnificativ mai mici dec?t ?nainte de Covid-19, iar unul din cinci consumatori a fost nevoit s? fac? mai multe datorii pentru a-?i acoperi cheltuielile zilnice, ca rezultat direct al pandemiei. Cu o prezen?? ?n 24 de ??ri din Europa ?i peste 160 de parteneri la nivel mondial, Intrum este liderul industriei de credit management ?i colectare de crean?e. Rom?nia s-a conectat la zona euro. 08 iun, 2020 | Gabriela ?inteanu |Cu ajutorul rezervei BNR, ?mprumuturile de la BCE vor avea dob?nd? 0% Memorandumul, nesemnat ?nc?, dintre BNR ?i Banca Central? European? (BCE) ?nseamn? de fapt o conectare a pie?ei valutare rom?ne?ti la pia?a valutar? a Uniunii Europene, ?n spe?? la zona euro, fapt care va asigura ?i un plus de stabilitate leului. Deschiderea liniei de finan?are REPO ?i va permite Rom?niei s? se ?mprumute ?n euro la dob?nd? 0%. Singura condi?ie este ca Banca Na?ional? a Rom?niei s? aduc? ?n contragaran?ia ?mprumutului temporar titluri de valoare high quality din componen?a rezervei valutare a BNR. BCE ?i BNR au agreat implementarea unei linii repo, iar memorandumul urmeaz? s? fie semnat, potrivit unor surse oficiale din mediul bancar. Linia repo va fi ?n vigoare p?n? la sf?r?itul anului 2020, ?i poate fi prelungit? at?t timp c?t va fi necesar. Chiar dac? nu se va gr?bi s? se ?mprumute, dec?t ?n caz de necesitate, mi?carea b?ncii centrale este "?n linie cu comunicatul BNR ulterior ultimei decizii de politic? monetar?, comunicat ?n care au subliniat c? inten?ioneaz? p?strarea nivelului rezervelor interna?ionale la un nivel adecvat. De?i nu ar duce la o cre?tere permanent? a rezervelor, utilizarea acestei linii este evident potrivit? s? atenueze eventualele ?ngrijor?ri privind gradul de adecvare a rezervelor valutare", dup? cum ne-a declarat Valentin T?taru, analist ING Bank. ? Al?i anali?ti economici spun c?, prin aceast? mi?care, "pia?a valutar? rom?neasc? s-a conectat la pia?a valutar? european? din zona euro, unde exist? o pia?? valutar? mai stabil?. Practic, BNR va putea asigura oric?nd lichiditate suficient? pe pia?a monetar? rom?neasc?, iar un atac speculativ asupra leului, cum se ?nt?mpl? ?n perioade de criz?, va fi acum imposibil". ? Surse din sistemul bancar au declarat pentru c? ?n Rom?nia opera?iunile REPO se fac la nivelul dob?nzii de referin?? stabilit? de BNR, iar agreementul cu Banca Central European? (BCE) prevede un nivel de dob?nd? similar cu dob?nda de referin?? din zona euro. ? Dob?nda de referin?? a BCE este 0.00% ?n acest moment. Facilitatea de depozit este -0.50% iar cea de creditare 0.25%. De asemenea, tragerile REPO vor fi garantate cu garan?ii titluri de valoare high quality din componen?a rezervei valutare a BNR, dup? cum ne-au declarat acelea?i surse. Este vorba despre titluri de stat emise numai ?n valut?, cu rating AAA. La finalul ?mprumutului REPO, BNR ??i recap?t? titlurile de valoare aduse ?n garan?ie, titluri care au ?n genere dob?nd? negativ?. ? Este pentru prima dat? c?nd Banca Na?ional? a Rom?niei ?ncheie un astfel de agreement cu BCE, deschiderea unei linii REPO de 4,5 miliarde de euro. Linia REPO a fost g?ndit? ca o plas? de siguran??, fiind negociat? ?n perioada de ?nceput a pandemiei, c?nd efectele erau necunoscute. Chiar dac? nici acum efectele Covid 19 asupra economiei rom?ne?ti nu sunt ?nc? certe, nu se ?tie dac? BNR va accesa sau nu aceast? linie sau c?nd o va face, dup? cum a declarat Dan Suciu, purt?torul de cuv?nt al BNR. ? ?n baza liniei repo, BNR va putea ?mprumuta p?n? la 4,5 miliarde euro de la BCE. Scaden?a maxim? a fiec?rei trageri va fi de 3 luni. Linia repo va r?m?ne ?n vigoare p?n? la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitate de prelungire pe termen nedeterminat. Conform inform?rii BNR, ?n cadrul unei linii repo, BCE furnizeaz? lichiditate ?n euro unei b?nci centrale str?ine ?n schimbul unor garan?ii de ?nalt? calitate denominate ?n euro. ? BNR nu a dat detalii despre ce ?nseamn? aceste garan?ii de ?nalt? calitate care se afl? de obicei ?n componen?a rezervei valutare a unei b?nci centrale, nici detalii despre dob?ndala care se realizeaz? o astfel de opera?iune.……………………….LEGISLATIV ... nimic ...………………….INTERNECum arat? avioanele care provoac? ploaia: ?Dac? le-am avea, am salva de la secet? 5 milioane de hectare de teren“ 8 iunie 2020, Borcea Stefan Avioanele care aduc ploaia Rom?nia ar trebui s? aib?, ?n anii urm?tori, aeronave speciale cu care s? se fac? lans?ri de rachete antigrindin? ?n nori, pentru cre?terea cantit??ii de precipita?ii. blob: Dup? o iarn? extrem de bl?nd? ?i o prim?var? lipsit? aproape total de precipita?ii, anul 2020 este considerat unul dintre cei mai seceto?i, cu pierderi ?nsemnate pentru agricultori. Cum ?i sistemele de iriga?ii sunt aproape inexistente ?n ?ara noastr?, solu?ia salvatoare ar fi venit prin institu?ia care s-a creat acum mai mul?i ani, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Na?ional Antigrindin? ?i de Cre?tere a Precipita?iilor (AASNACP).? ?nc? din anul 2006, de la ?nfiin?are, s-au pus bazele cre?rii a ?apte unit??i de combatere a grindinei ?i dou? unit??i zonale de cre?tere a precipita?iilor, relizate ?n mare parte ast?zi . Prin lege, Rom?nia ar fi trebuit anul acesta s? achizi?ioneze mai multe aeronave specializate cu ajutorul c?rora se poate produce ploaie artificial? ?n Muntenia ?i Moldova.? Este vorba despre avioane cu motoare puternice ?i anumite caracteristici, care pot ?mpr??tia ?n nori iodur? de argint. ?n urma reac?iei, se poate provoca ploaie pe o suprafa?? mare de teren. Gheorghe C?unei Florescu, directorul Autorit??ii pentru Administrarea Sistemului Na?ional Antigrindin? ?i de Cre?tere a Precipita?iilor, ne-a declarat c? la sf?r?itul anului trecut a fost f?cut un experiment extrem de important pentru ?ara noastr?, care a dovedit viabilitatea acestui sistem. Experimentul a fost f?cut ?n toat? zona Dobrogea ?i B?r?gan. blob: “?n baza unui protocol de colaborare cu Grecia, am primit dou? avioane din aceast? ?ar? ?i ?ntr-un interval de aproximativ o lun?, noiembrie ?i decembrie 2019, am crescut precipita?iile ?n Dobrogea de la 0,1 litri pe metru p?trat p?n? la 10 litri pe metru p?trat, prin ?apte interven?ii ?n nori. Rom?nia are toate aprob?rile ?i autoriza?iile necesare pentru aceast? activitate, care este considerat? o interven?ie deosebit de periculoas? ?n nori. La c?teva minute dup? tragerile ?n nori, a plouat ?n zonele unde au avut loc interven?iile. Dac? am fi avut aceste avioane, am fi salvat un miliard de euro, a?a cum reiese din evaluarea f?cut? de speciali?tii din Ministerul Agriculturii”, ne-a precizat Gheorghe C?unei Florescu. ?eful Autorit??ii pentru Administrarea Sistemului Na?ional Antigrindin? ?i de Cre?tere a Precipita?iilor spune c? prin studiul de fezabilitate propus, este nevoie de 8 avioane, din care trei sunt prev?zute pentru anul 2020. Costurile pentru o astfel de aeronav? se ridic? ?ntre 5 ?i 8 milioane de euro, ?ncerc?ndu-se identificarea sursei de finan?are. “Am f?cut mai multe demersuri, chiar ?i pentru ob?inerea de fonduri europene.Dac? Ministerul Agriculturii ar fi avut ace?ti bani, ni i-ar fi dat. Nu neap?rat trebuie s? cump?r?m aeronave noi, cu chiar second-hand, de la state care fac acest lucru de 30 de ani. Vorbim de Grecia, Spania, Israel Serbia, America Latin?, China, cu rezultate extraordinare”, ne-a mi spus Gheorghe C?unei Florescu. Potrivit acestuia, Rom?nia ?i-ar putea proteja astfel 5 milioane de hectare de teren, din cele peste 9 milioane c?t reprezint? suprafa?a arabil? a ??rii. C?t prive?te sistemul antigrindin?, ap?r? la ora actual?, cu ajutorul celor 60 de puncte de lansare din ?ar?, aproximativ 1,5 milioane de hectare de teren. ?n anii urm?tori se dore?te s? se ajung? la 250 de puncte de lansare ?n toat? Rom?nia, ceea ce ?nseamn? acoperirea ?ntregului teritoriu. DECIZIE DESCHIDERE T?RGURI DE ANIMALE! ZONELE UNDE VOR FI DESCHISE T?RGURI! Agroinfo ?08 iunie 2020 C?ND SE VOR REDESCHIDE T?RGURILE DE ANIMALE? Cresc?torii rom?ni de animale i-au solicitat ministrului agriculturii redeschiderea t?rgurilor de animale. De la izbucnirea epidemiei de pest? porcin? african?, t?rgurile de animale au fost suspendate ca o m?sur? de stopare a r?sp?ndirii virusului PPA. ?eful de la Agricultur? le-a spus acum cresc?torilor care sunt zonele unde ar putea fi redeschise t?rgurile de animale ?i cine va lua aceast? decizie.Din p?cate, datorit? evolu?iei, s? zic a?a, fulger?toare a pestei porcine africane ?n Rom?nia, practic, ?n doi ani, 2017-2019, aproape toat? suprafa?a ??rii, pe aproape toat? suprafa?a, au fost ?nregistrate cazuri de pest? porcin? african?. ?i atunci, una din m?suri, pe l?ng? alte restric?ii privind circula?ia ?i alte m?suri luate de c?tre Autoritatea Na?ional? sanitar? Veterinar?, a fost ?i aceea de ?nchidere a t?rgurilor ?i?aceast? suspendare a t?rgurilor va fi ridicat? doar de c?tre Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i doar ?n acele zone ?n care pesta porcin? african? va fi eradicat?.Exist? un program de eradicare a pestei porcine africane, este un program greoi ?n toat? Europa unde a evoluat aceast? boal?, lucrurile s-au ?nt?mplat ?n ani.?Din p?cate, la noi a cuprins aproape toat? suprafa?a ??rii ?n scurt timp ?i acum se fac eforturi ca anumite zone s? fie libere de pest? porcin? african? ?i doar ?n acele zone va fi posibil ca aceste t?rguri de animale s? fie redeschise. Iar aceast? decizie va apar?ine doar celor de la Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA),?a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, ?ntr-o interven?ie online, ?n cadrul c?reia a r?spuns la ?ntreb?rile fermierilor.Potrivit informa?iilor furnizate pentru?AGROINFO?de c?tre ANSVSA, pesta porcin? african? (PPA) evolueaz? ?n 139 de localit??i din 23 de jude?e, cu un num?r de 266 de focare (dintre care 4 focare ?n exploata?ii comerciale). ?n alte 17 jude?e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre?i.MADR: TESTE GRATUITE PENTRU SCRAPIE LA OVINE ?I CAPRINE! Agroinfo ?09 iunie 2020 - HOT?R?RE. Testele de genotipizare a scrapiei se efectueaz? gratuit de c?tre Agen?i Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ) p?n? la data de 31 decembrie 2020, ?n limita sumelor disponibile, anun?? Ministerul Agriculturii, ?ntr-un proiect de hot?r?re de Guvern, afi?at pe site-ul oficial.Potrivit proiectului de act normativ,?p?n? ?n data de 31 decembrie 2020, testele de genotipizare a scrapiei se efectueaz? de c?tre Agen?ie gratuit, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru to?i masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate.Decizia MADR este argumentat? prin cre?terea num?rului de cazuri de scrapie ?n fermele de ovine din Rom?nia.?n Rom?nia, inciden?a exploata?iilor ?n care se depisteaz? focare de scrapie a crescut ?n ultimii ani, astfel ?ncat se impune luarea de urgen?? a unor m?suri menite s? reduc? frecven?a alelelor de tip VRQ din populatia activ? de ovine/caprine.?Prin lucr?rile efectuate ?n laboratoarele proprii, Agen?ia ??i propune s? coordoneze activitatea de ameliorare genetic? a rezisten?ei la Scrapie, pentru ovinele/caprinele din programele de ameliorare, ?nfiin??nd o baz? proprie de date ?i urm?rind la nivelul fiec?rui program de ameliorare, lucr?rile de potrivire a ?mperecherilor, pentru ob?inerea ?n descenden??, indivizi cu o frecven?? crescut? a alelei ARR, reduc?nd ?n acela?i timp prevalen?a alelelor a c?ror contribu?ie la suceptibilitatea la EST a fost demonstrata.Prin prezentul proiect se inten?ioneaza ca pentru anul 2020, testele de genotipizare a scrapiei s? se efectueze de c?tre Agen?ie, gratuit, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate, se arat? ?n Nota de fundamentare la proiectul de Hot?r?re.Holde Agri Invest vrea s? atrag? de la investitori ?nc? 12 mil. lei ?nainte de listarea la Burs?. “Capitalul va alimenta investi?iile ?n extinderea capacit??ii de depozitare ?i sisteme de iriga?ii” Cristina Bellu 09.06.2020, Holde Agri Invest, companie rom?neasc? care opereaz? terenuri Agricole, a anun?at mar?i c? urmeaz? s? lanseze ?n aceast? lun? un nou plasament privat pentru ac?iunile sale, cu scopul de a atrage 12 mil. lei de la investitorii de pe Burs?, capital care va alimenta investi?iile ?n spa?ii de depozitare ?i sisteme de iriga?iiConcret, ac?iunile companiei vor fi puse la b?taie pentru un num?r maxim de 149 investitori individuali ?i un num?r nelimitat de investitori institu?ionali, detaliile plasamentului privat fiind similare cu cele din prima ofert?, potrivit unor informa?ii furnizate recent de companie ?n cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Ast?zi.Casele de brokeraj care vor asista la realizarea tranzac?iei sunt SSIF Goldring ?i BRK Financial Group.Aceasta reprezint? a doua opera?iune pe pia?a de capital desf??urat? de Holde, care ?n decembrie 2019 a v?ndut aproximativ 9 milioane de ac?iuni noi ?i a atras 10 milioane lei de la 27 de investitori de la Bursa de Valori Bucure?ti.??n perioade incerte, c?nd pie?ele bursiere sunt volatile, iar amenin?area unei recesiuni este vizibil? la orizont, investitorii globali tind s? caute un refugiu plas?ndu-?i banii ?n instrumente financiare care vor rezista unei crize economice. Agricultura este un exemplu de un astfel de refugiu ce genereaz? randamente constante, care p?n? anul acesta lipsea de la Bursa de Valori Bucure?ti. ?ncep?nd cu luna martie, am observat un interes crescut din partea investitorilor locali ?n agricultur? ?i ?ndeosebi ?n Holde. Astfel, am decis s? oferim investitorilor ?nc? o oportunitate de a deveni ac?ionari Holde, ?nainte de listarea companiei pe Bursa de Valori Bucure?ti ?n T3 2020”, transmite Iulian C?rciumaru, Pre?edinte al Consiliului Holde Agri Invest.Managerii companiei apreciaz? c? extinderea capacit??ii de depozitarea ?i instalarea sistemelor de iriga?ii sunt dou? proiecte cheie ce vor contribui la cre?terea rentabilit??ii societ??ii.?Consider?m aceste investi?ii de o importan?? esen?ial?, deoarece vor contribui la consolidarea afacerii Holde, prin reducerea dependen?ei noastre de factori externi, precum condi?iile meteorologice imprevizibile sau fluctua?ia pre?urilor la m?rfuri”, explic? Liviu Z?gan, CEO Holde Agri Invest.Holde are ?n prezent un siloz de 10.000 de tone, dar inten?ioneaz? s?-?i extind? capacitatea de depozitare la 30.000 de tone p?n? ?n 2023. ?n ceea ce prive?te instala?iile pentru irigare, ?n momentul de fa??, niciuna dintre fermele Holde nu are implementat un astfel de sistem, dar obiectivul este de a instala sisteme de irigare pe o suprafa?? de 3.000 de hectare p?n? ?n 2023.C?ND VINE VORBA DESPRE PERDELE FORESTINEREBuz?ul, dat exemplu de ministrul Mediului ANA FELEA Miscellanea?/?08 iunie Un teren l?sat ?n paragin?, dar trecut ?n eviden?ele statului ca teren agricol va deveni o p?dure de peste 20 de hectare. Se va ?nt?mpla la ie?irea din municipiul Buz?u, acolo unde autorit??ile locale au ?ntocmit un proiect prin care au cerut ministerului Mediului acordul pentru amenajarea a?a zisei "centur? verde a municipiului". Proiectul are deja fi?a perimetrului de ameliorare gata, iar de Ziua Mondial? a Mediului, ministrul Costin Alexe a venit s? viziteze terenul ?i s? aduc? buzoienilor vestea c? ?n aceast? toamn? se va trece de la vorbe la fapte.Domnia sa a precizat: "Ast?zi, ne spune Institutul Na?ional de Statistic?, Rom?nia are 500.000 de hectare de terenuri degradate a?a cum vede?i ?i aici, ?n Buz?u. Aceste terenuri apar ?n eviden?e ca av?nd destina?ie agricol?, dar aici ?n ultimii 50 de ani nu s-a cultivat nimic. Ani la r?nd fie au fost perimetri de exploatare fie au fost, la un moment dat, gropi de gunoi. Ast?zi sunt doar terenuri degradate ?i a? vrea s? mul?umesc municipalit??ii pentru c? a pus la dispozi?ie acest teren degradat pe care s-a f?cut fi?a perimetrului de amelioare ?i pe cele 20,2 hectare, c?t avem ast?zi, din care 7 hectare sunt ?n sit Natura 2000, ?n toamna acestui an, pe l?ng? aceast? s?lcioar? pe care o vede?i de jur ?mprejur, vom mai planta ?n cadrul campaniei "O p?dure c?t o ?ar?", o sut? de mii de puie?i".Plant?rile vor ?ncepe ?n toamn?, iar c?nd puie?ii vor ajunge la maturitate, perioad? ?n care supravegherea proiectului va fi ?ncredin?at? G?rzii Forestiere, ?ntreaga p?dure va fi ?ncredin?at? UA Buz?u."Acest teren de 20,2 hectare va fi ?mp?durit cu fonduri guvernamentale, iar dup? cei 5 ani aceast? p?dure va ajunge ?n proprietatea UAT Buz?u. Pentru c? ne dorim foarte mult ca prin aceast? ac?iune pe care o demar?m, la nivel na?ional, cu sprijinul autorit??ilor locale, s? facem cea mai mare extindere a fondului forestier na?ional din ultimii 30 de ani", a mai declarat Costel Alexe.??Perdele forestiere ?i la Oradea, Arad ?i Ia?iAstfel de perdele forestiere din jurul municipiilor vor mai fi create ?i ?n alte jude?e din ?ar?, iar pentru toate aceste proiecte Buz?ul este dat ca exemplu de bun? practic?."Sunt convins c? nu ar fi bine s? fie o concurent? cu Oradea, dar este important ca ceilal?i primari din ?ar? s? preia aceste exemple de bun? practic? ?i s? fie implementate peste tot", a spus Costel Alexe.??Buz?ul, frunta? la ?nc?lzire global?ntr-un clasament f?cut de Comisia European?, Buz?ul nu st? bine deloc atunci c?nd vine vorba despre ?nc?lzirea global. Mai exact, este municipiul care are cea mai mare nevoie de plant?ri."Din punct de vedere al mediului avem o sarcin? foarte important? ?n sensul de a planta c?t mai mul?i copaci ?i de a crea c?t mai multe lucii de ap?. ?n momentul acesta la Buz?u sunt 28.000 arbori ceea ce ?nseamn? foarte pu?ini. ?n condi?iile ?n care ?ntr-o statistic? a Uniunii Europene privind ?nc?lzirea global?, la Buz?u a crescut medie anual? cu 1,5 grade Celsius ?n ultimii zece ani. Asta ne situeaz? ?n acest clasament al ?nc?lzirii globale pe locul 11 ?n Europa ?i ?n Rom?nia pe locul I. Dac? nu vom planta foarte mul?i copaci..", a explicat Constantin Toma, primarul municipiului Buz?u.???nc? 8.000 de ha ar putea fi ?mp?duriteMinistrul Mediului a cerut prefectului de Buz?u s? pun? totul la punct astfel ca ?i alte mii de hectare s? poat? fi ?mp?durite asemenea celor 20 de mii pe care urmeaz? s? ?nceap? plat?rile chiar ?n aceast? toamn?."Am v?zut, domnule prefect, c? la nivelul jude?ului Buz?u mai sunt ?n jur de 8.700 de hectare de terenuri degradate conform Institului Na?ional de Statistic? care sper s? fie validate ?n teren ?mpreun? cu colegii de la Garda Forestier? ?i toate aceste terenuri prin ac?iunile dumnevoastr?, cu bani guvernamentali, s? fie ?mp?durite", a spus ferm ministrul Mediului.Buletin de avertizare fitosanitar - Tratamente pentru varz? ?R. C. ?08 Iunie 2020 Oficiul Fitosanitar Bihor comunic? tratamentul pentru combaterea d?unatorului buha verzei (Mamestra brassicae) la v?rzoase, tratamentul I, generatia I. Se mai combat: molia verzei, fluturele alb al verzei, alternaria, mana.Efectuati tratamentul folosind unul dintre amestecurile:1.? Mavrik 2 F – 0,05% + Amistar - 1l/ha,?? sau2.? Coragen - 125 ml/ha + Ortiva Top – 1 l/haSe mai pot utiliza ?i alte produse de protec?ia plantelor, omologate ?n Rom?nia. Perioada optim? pentru efectuarea tratamentului: la aparitia larvelor. Tratamentul se repeta la 8 - 10 zile folosind un alt amestec din cele mentionate mai sus.La prepararea solu?iei se vor respecta toate instruc?iunile de folosire de pe eticheta produsului. Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondi?ionalitatea, toate informa?iile privind utilizarea produselor de protec?ie a plantelor de c?tre utilizatorii profesioni?ti vor fi completate la zi ?n Registrul de eviden?? a tratamentelor ?i p?strate cel pu?in 3 ani.Dup? golire, ambalajele din material plastic se vor cl?ti obligatoriu de 3 ori, solu?ia rezultat? golindu-se ?n rezervorul ma?inii de tratat. Ambalajele se depoziteaz? ?n magazii ?i se returneaz? distribuitorului. Se vor respecta normele de tehnica securit??ii muncii, protec?ia albinelor ?i a mediului ?nconjur?tor a?a cum prevede legisla?ia ?n vigoare, precum ?i Protocoalele de colaborare nr. 328482/2015 ?i nr. 3242/F/2016 – se arat? ?n buletinul? ?ntocmit de ing.Virgil Itu ?i aprobat de ?ef serviciu ing. Nicolae Rugea.?Casa Unirea, pierderi de 7,1 MILIOANE lei in 2019! Estimarile pentru 2020In?iun. 9, 2020 Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar Unirea, companie de stat ?nfiin?at? de Ministerul Agriculturii la sf?r?itul anului 2018, a avut anul trecut pierderi de 7,1 milioane lei, iar pentru acest an estimeaz? un profit brut de 7,3 milioane lei, potrivit proiectului privind bugetul de venituri ?i cheltuieli pentru 2020, publicat ?n dezbatere de pania a avut anul trecut venituri totale de 1,96 milioane lei, iar pentru acest an ?i-a bugetat venituri totale de aproape 37 de ori mai mari, ?n sum? de 71,64 milioane lei.Cheltuielile totale stabilite pentru acest an se ridic? la 64,27 milioane lei, de la 9,06 milioane lei, cheltuielile totale realizate anul trecut, scrie News.ro.De asemenea, compania ?i-a stabilit ?n acest an cheltuieli cu investi?iile de 20,87 milioane lei, de circa patru ori mai mari fa?? de anul trecut, c?nd s-au ridicat la 5,22 milioane lei ?n 2019.Casa Rom?n? de Comer? Agroalimentar Unirea estimeaz? pentru finalul anului un num?r de 40 de angaja?i, fa?? de 59 angaja?i la finalul lui 2019. C??tigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natur? salarial? a fost stabilit la 6.038 lei, comparativ cu 6.925 lei anul trecut.Casa de Comer? Agroalimentar Unirea este o companie de stat ?nfiin?at? de Ministerul Agriculturii la sf?r?itul lui 2018. Ini?ial, compania ??i propunea s? ajung? la un lan? de 60 de magazine cu produse rom?ne?ti care s? concureze cu marii retaileri.?n 2019, au fost deschise dou? magazine, la Sibiu ?i Bucure?ti, ?i au fost ?nchiriate spa?ii pentru ?nc? dou? magazine ?i depozite.Noua companie de stat urma s? ajute fermierii mici ?i mijocii s? ??i valorifice produsele, fiscaliz?nd activitatea acestora ?i reduc?nd evaziunea ?n domeniu, care se ridic? la 3 miliarde euro.Agricultura ecologica prinde radacini in Romania In?iun. 9, 2020??10 HYPERLINK "" \l "respond" \o "Las? un comentariu la: \“Agricultura ecologica prinde radacini in Romania\”" ?0Agricultura ecologic? este promovat? la nivel interna?ional, datorit? beneficiilor sale asupra s?n?t??ii oamenilor, dar ?i asupra mediului ?nconjur?tor. ?n ultimii ani, numero?i fermierii au ales s? lucreze p?m?ntul ?n regim ecologic, primind de la stat subven?ii care pot ajunge p?n? la sute de euro pentru fiecare hectar. ?n jude?ul Buz?u, majoritatea fermierilor fac agricultur? ecologic? ?n domeniul vegetal, pomicultur? ?i ?n apicultur?, scrie?desteptarea.ro. Terenurile trecute la agricultura eco sunt amplasate la distan?e mari fa?? de ora?e, departe de sursele de poluare.Potrivit Direc?iei pentru Agricultura Jude?ean? (DAJ) Bac?u, ?n acest an, p?n? ?n prezent, au fost ?nregistrate culturi ecologice pe 1.714 de hectare. ?n total, 66 fermieri s-au ?nscris pentru agricultura ecologic? (fa?? de 170 de fermieri, ?n 2019).Cei mai mul?i fermieri au trecut la conversia p??unilor ?i a terenurilor cultivate cu furaje perene (lucern?) ori cu porumb ?i gr?u, ceea ce ?nseamn? c? produsele ob?inute de pe aceste suprafe?e sunt folosite pentru hr?nirea animalelor crescute tot ?n sistem ecologic. ?n plus, fermierii s-au mai orientat ?i spre culturile ecologice de c?tin?, lavand? sau pomi fructiferi. Lor li s-au al?turat apicultorii, cu aproape 2.700 de familii de albine, de pe care au ob?inut, ?n medie, 80 de tone de miere ecologic?, cea mai mare parte plec?nd la export. Fermierii cei mai mul?i, dispu?i s? fac? trecerea la agricultura organic? au propriet??i ?n zonele Ro?iori, St?ni?e?ti, Vultureni, mai ?ndep?rtate de aglomer?rile urbane, unde poluarea este maxim?, scrie?desteptarea.ro.?Am foarte ?OCAT? s? v?d c? oamenii aveau s?ngele plin de reziduuri de substan?e chimice”Iuliana Barbu, agronomul de renume care a introdus pentru prima dat? ?n Rom?nia conceptul de farmacie a naturii, este exemplul dat de presa local?. Potrivit sursei citate, ea este ?i pionierul agriculturii ecologice la nivel de jude?, ajung?nd, ?n prezent s? cultive peste 4 hectare de teren cu plante medicinale ?i condimente. Imboldul l-a primit de la un titan al agriculturii de gen, Lucian Stoian, fost director al Sta?iunii de Cercetare Legumicol? Bac?u.Potrivit Iulianei, ?n urma doctoratului ?n ecologie, cu ocazia studiului a realizat c?t de mult sufer? lumea din cauza cancerelor generate de chimicalele folosite ?n agricultur?. ?Am f?cut ?i traduceri, ?i am foarte ?OCAT? s? v?d c?, de fapt, oamenii aveau s?ngele plin de reziduuri de substan?e chimice”, poveste?te Iuliana Barbu. Spune c? e din ce ?n ce mai greu s? produci ecologic, ar?t?nd cu degetul spre autorit??i care ?sufoc?” orice ?ntreprinz?tor, prin controalele exagerate, ?n tot timpul anului, dar ?i spre costurile ridicate cu certificarea, lipsa for?ei de munc?, dificult??ile ?n privin?a desfacerii sau num?rul limitat de consumatori de produse bio, la care se adaug? natura care a ?lucrat” ?mpotriva fermierilor, mai ales ?n ultimii ani etc.Chiar dac? nu este certificat? ecologic, specialista a spus c? tot o s? produc? f?r? chimicale, pentru c? acesta reprezint? stilul s?u de via??. Iulana Barbu ?i ?ncurajeaz? pe cei care vor s? fac? asta, de?i nu oricine ??i poate permite, date fiind costurile mari. ?Este foarte IMPORTANT s? se asocieze, singur nu prea po?i. S? fac? asocia?ii, cooperative, ce-o fi, numai s?-?i uneasc? for?ele. Omul s? aib? o for?? prin grup. Asociere, asociere, asociere!”, ?ncheie Iuliana Barbu, citat? de?desteptarea.ro.Subven?iile cele mai mari sunt acordate proprietarilor de livezi – 620 €/ha, ?ns?, bani ?frumo?i” se pot ob?ine ?i pentru vi?a-de vie aflat? ?n conversia la agricultura ecologic? – 530 €/ha, culturile de legume – 500 €/ha, plante medicinale ?i aromatice – 365 €/ha sau plante de nutre? – 293 €/ha. ?n plus, se mai dau subven?ii ?i pentru paji?tile permanente sau, pur ?i simplu, pentru pentru men?inerea practicilor de agricultur? ecologic? (care pot ajunge la peste 400 de euro, ?n func?ie de cultur?).Trecerea la agricultura ECO. EtapePentru a face conversia la agricultura ecologic?, fermierii trebuie s? treac? terenurile printr-o serie de etape (doi ani, ?n cazul culturilor, ?i cel putin trei ani, ?n cazul livezilor ?i viilor), astfel ?nc?t solul s? devin? fertil, restabilindu-se echilibrul ecosistemului. Perioada de conversie pentru albine este de un an. ?n plus, agricultorii trebuie s? respecte permanent regulile, inclusiv s? permit? verificarea de c?tre speciali?tii din agricutur?. La final, agricultorii care de?in un certificat ecologic pot vinde produsele la pre?uri cu 30-50 la sut? mai mari fa?? de cele care ale produselor necertificate ecologic.Agricultura ecologic? sau organic? a ap?rut cu scopul de a produce hran? curat?, folosind practici ?prietenoase” cu mediul. Astfel, sunt ?nl?turate interven?iile asupra factorilor naturali de dezvoltare. Prin urmare, cine alege s? fac? o astfel de agricultur? NU va trebui s? foloseasc? organisme modificate genetic sau derivate ale acestora, fertilizan?i ?i pesticide sintetice, stimulatori de cre?tere, iar ?n cazul animalelor (vie?uitoarelor) hormoni ?i antibiotice, produse care, din p?cate, sunt corelate cu apari?ia cancerului, a alergiilor sau a astmului.MADR: TESTE GRATUITE PENTRU SCRAPIE LA OVINE ?I CAPRINE!Agroinfo ?09 iunie 2020 HOT?R?RE. Testele de genotipizare a scrapiei se efectueaz? gratuit de c?tre Agen?i Na?ional? pentru Zootehnie (ANZ) p?n? la data de 31 decembrie 2020, ?n limita sumelor disponibile, anun?? Ministerul Agriculturii, ?ntr-un proiect de hot?r?re de Guvern, afi?at pe site-ul oficial.Potrivit proiectului de act normativ,?p?n? ?n data de 31 decembrie 2020, testele de genotipizare a scrapiei se efectueaz? de c?tre Agen?ie gratuit, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru to?i masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate.Decizia MADR este argumentat? prin cre?terea num?rului de cazuri de scrapie ?n fermele de ovine din Rom?nia.?n Rom?nia, inciden?a exploata?iilor ?n care se depisteaz? focare de scrapie a crescut ?n ultimii ani, astfel ?ncat se impune luarea de urgen?? a unor m?suri menite s? reduc? frecven?a alelelor de tip VRQ din populatia activ? de ovine/caprine.?Prin lucr?rile efectuate ?n laboratoarele proprii, Agen?ia ??i propune s? coordoneze activitatea de ameliorare genetic? a rezisten?ei la Scrapie, pentru ovinele/caprinele din programele de ameliorare, ?nfiin??nd o baz? proprie de date ?i urm?rind la nivelul fiec?rui program de ameliorare, lucr?rile de potrivire a ?mperecherilor, pentru ob?inerea ?n descenden??, indivizi cu o frecven?? crescut? a alelei ARR, reduc?nd ?n acela?i timp prevalen?a alelelor a c?ror contribu?ie la suceptibilitatea la EST a fost demonstrata.Prin prezentul proiect se inten?ioneaza ca pentru anul 2020, testele de genotipizare a scrapiei s? se efectueze de c?tre Agen?ie, gratuit, ?n limita aloc?rilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru masculii din speciile ovine/caprine care intr? la reproduc?ie ?n anul 2020 ?n cadrul programelor de ameliorare aprobate, se arat? ?n Nota de fundamentare la proiectul de Hot?r?re.Securitate alimentar?: 4 m?suri urgent de adoptat pentru fermieriNicoleta Dragomir ?09 iunie 2020 M?surile propuse de Comisia European? pentru agricultur? sunt binevenite, dar insuficiente ?i greu de aplicat ?n cazul Rom?niei. Ce a?tept?ri au fermierii?Criza cauzat? de Covid-19 a determinat CE s? elaboreze un set de m?suri pentru agricultura statelor membre. Cu excep?ia prelungirii termenului de depunere a cererilor de plat? ?i cre?terea avansului de la 50 la 70%, propunerile de sprijin ale Comisiei se lovesc de incapacitatea Rom?niei de a direc?iona bani ?i facilit??i c?tre sectorul agricol.Deocamdat? cel pu?in, "sprijinul european nu este ?n m?sur? s? salveze sectorul agroalimentar din Rom?nia. Din acest motiv, se impune identificarea unor solu?ii la nivel na?ional", precizeaz? reprezentan?ii Clubului Fermierilor Rom?ni.CE SOLU?II PROPUN FERMIERII?Plata ?n avans din luna iulie a schemelor directe care ?n mod normal se pl?tesc ?n perioada 16 octombrie - 30 noiembrie ?i se efectueaz? din bugetul na?ional, urm?nd a fi rambursate de Comisia European? ?n luna ianuarie a anului viitor. O astfel de m?sur? ar permite finan?area rapid? a produc?torilor agricoli evit?nd cheltuielile suplimentare cu ob?inerea unor credite de finan?are a produc?iei de c?tre fermieri. Alte state europene preg?tesc m?suri imediate pentru plata, ?ncep?nd cu luna iulie, a 70% din pl??ile directe. Avansul poate fi transferat fermierilor sub forma unui ?mprumut garantat de stat, cu dob?nd? de 0%, prin adeverin?a emis? de APIA, ?nc? din luna iulie, dup? terminarea controlului administrativ al cererilor de plat?.Plata unor ajutoare de stat c?tre produc?torii cei mai afecta?i: adoptarea except?rii de la regulile ajutoarelor de stat de c?tre Comisia European? permite acordarea p?n? la 100.000 de euro pe ferm? ?i p?n? la 800.000 de euro pe unitate de procesare.Sprijin pentru fermele afectate de secet?. Rom?nia risc? s? ?nregistreze cea mai slab? produc?ie agricol? din cauza secetei grave instalate ?nc? din toamna trecut?. Se pune sub semnul ?ntreb?rii securitatea alimentar? a Rom?niei, care va afecta enorm bugetul de stat ?i economia.Sistemele locale de iriga?ii - instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru fermierii din sectorul produc?iei primare de produse agricole, afecta?i de r?sp?ndirea virusului Covid-19 ?i de lipsa acut? sau fluctua?ia de precipita?ii.ACCES RAPID LA FINAN?AREClubul Fermierilor Rom?ni solicit? autorit??ilor rom?ne s? ia o decizie urgent? care s? permit? fermierilor accesul rapid la finan?are, pentru asigurarea stabilit??ii ?i continuit??ii afacerilor ?n acest domeniu strategic.CIOBANII ROM?NI S-AU DE?TEPTAT! GATA CU POMENILE DE 150 DE LEI OAIA! Agroinfo?09 iunie 2020 VOCEA CRESC?TORULUI!? Oierii din Rom?nia nu mai v?nd cu pre?ul de 100 de lei - 150 de lei o oaie reform?. Cresc?torul de ovine Ioan Suciu, din F?g?ra?, Bra?ov, membru fondator al Asocia?iei Profesionale a Ciobanilor (APC), sus?ine c? oierii trebuie s? cear? pre?uri corecte pentru munca lor, astfel pre?ul?unui kilogram ?n viu de oaie reform??nu poate s? coboare sub?6 lei.O??nt?mplare p??it??de mine acum c?teva zile ?n urm?....?i vreau s? v-o spun ?i dv. ! ?i totodat? s? ?tie??i cump?r?torii de chilipiruri din aceste timpuri pre?ul unei oi....C? mul?i??nc? se cred ?n ani 2017-2018-2019 c?nd MADR (Ministerul Agriculturii n.r.)?tr?gea sforile cu???rile arabe ?i rom?nii vindeau produsele la pre?uri de bajocur?.....Cine era "asul"din MADR nu vreau s?-i scriu numele, c? e zi de S?rb?toare azi, si nu vreau s? m??"irit"doar cand ?mi aduc aminte despre acel "personaj"....M? sun? un om c? vrea 2 oi bune de t?iat, ?i zic, ?hai la ora 5, vin sterpele??i ??i ar?t care sunt de v?nzare...Zis ?i f?cut, vine ?i m???ntreab? c?t?e pre?ul, ?i?spun c? se v?nd oile bune de t?iat cu 6-7 lei kg. De acord, b?g?m oile in obor ?i-i prindem prima oaie, ?i?zic, hai s? o c?nt?rim, s? vezi dac????i convine....A?a facem, o leg jos, o pun pe c?ntar, 64 de kg.....Scoate telefonul din buzunar, calculeaz??384 lei cu 6 lei doar...M? intreab? cu c?t??i dau kg. Am zis cu 6 lei, a?a mai cu gura altuia......Cam nedumerit zice s? i-o?ar?t ?i pe a 2 oaie...I-o ar?t, zice, no mai prinde, c? cred c? este mai mare ca asta (de?i, nu era, dup? p?rerea mea).....L?ng? cei 384 lei?mai adaug? ?nc? 384 lei ?i iese undeva la 750 de lei am?ndou?......Zice c? nu mai vrea, c? el ?tia c? o oaie bun? de t?iat era 150 lei maxim, nu at?ta.....Nu-i sup?rare, banii lui, oaia mea.....Ne d?m la caterinc? un pic, dup? care imi zice?s? i le dau cu 400 de lei pe am?ndou?....Eu, cum sunt foarte "gentil", ?i spun: num?r? un pic c?ini???tia de pe aicea, se uit?, ?i num?r?, zice, ai 8, p?i, at??ia am (c? unul s?racul f?r? picior de 3 ani, mi l-o ?mpu?cat un "?mecher"). Zic, mai bine le dau la c?ini, c? ei le p?zesc dec?t s? le dau la banii ??tia.....Gata, b?ie?ii pleac?, d?m m?na, Doamne ajut?, t?rgul nu are sup?rare.....DECI,?m?i b?ie?i, care vre?i s? cump?ra?i, lucrurile stau cam a?a: p?n? anul ?sta, mielul era 7-8 lei kg, litrul de lapte era 2,4 lei, l?na 2 lei minimisul, 2,5 lei kg.de reform?....Din anul 20-20?(vorba uneia?de prin fruntea ??rii) pre?urile stau cam a?a: la miel de la 12 lei/kg ?n sus, la lapte 3,05 lei/l, la l?n? undeva ?n jur de 5-6 lei pe cap ?i la reform? de la 6 lei/kg ?n sus.....DECI, POMENILE CU 100-150 LEI?O OAIE AU APUS? DIN ANUL ?STA ?NCOLO....Deci o oaie din partea de jos nu ve?i mai g?si sub 300 de lei,?c?t ar fi ea de mic?...S? nu zic de Carabase, Karakule, Suffolk care au 80-90 de kg.....A?a c?, da?i cu ap? pe fa??, trezi?i-v?, c??s-au de?teptat ?n sf?r?it ciobanii rom?ni ?i nu v? dau pe nimic produsele ....Aviz celor care vor s? v?nd? sub 350 lei, nu da?i oaia, c?t ar fi de b?tr?n?, c? pre?ul reformei este unul c?t de c?t corect.....PRE?URI CORECTE PENTRU MUNCA NOASTR?!?A scris cresc?torul de ovine Ioan Suciu (APC) din F?g?ra? pe un grup Facebook dedicat ciobanilor din Rom?nia.Cooperativa "?ara mea" ?nfiin?eaz? cooperative agricole pentru produc?ia de legume A.D. Comunicate de pres??/?09 iunie Cooperativa agricol? ?ara Mea va ?nfiin?a din luna iunie cooperative agricole pentru produc?ia de legume pentru to?i fermierii interesa?i. Scopul este cre?terea productivit??ii micilor produc?tori, astfel ?nc?t legumele rom?ne?ti sa nu dispar? de pe pia??, anun?? comunicatul de pres? transmis redac?iei.Dup? o analiz? a evolu?iei interna?ionale a produc?iei ?i distribu?iei de legume, Cooperativa Tara Mea atrage aten?ia c? in ciuda poten?ialului agricol imens, Rom?nia risc? s? r?m?n? ?n urm? iremediabil pe acest segment.Procesul de centralizare at?t la nivel de planificare culturi, c?t ?i la ?ngr???minte, fitofarmacie ?i v?nzare este singura variant? ca legumele rom?ne?ti sa nu dispar? din hypermarketuri in urm?torii ani.Pentru c? situa?ia nu mai suporta am?nare, Cooperativa Tara Mea ?ncepe, de ast?zi, procesul de unire a bazinelor legumicole, cu scopul de a ?nfiin?a, ?n final, o cooperativ? unic?, mare, 100% rom?neasc?, exclusiv pentru legume, care s? poat? concura cu marile cooperative ale Europei. De?i are terenuri fertile ?i solul foarte potrivit pentru legume, Rom?nia are ?n acest moment doar cinci bazine legumicole mari. Ca sa devin? func?ionale, acestea trebuie organizate fiecare ?ntr-o cooperativ? ?i unite ?ntr-o singur? organiza?ie - o organiza?ie mare - care ??i planific? din timp culturile.To?i fermierii care vor sa se ?nscrie ?n program vor avea v?nzarea asigurat? pe tot parcursul anului ?i astfel, siguran?a pe termen lung.Statul rom?n subven?ioneaz? 30% culturi de legume nefiscalizate, precizeaz? comunicatul.In acest moment, subven?iile se opresc la o produc?ie de 3000 euro/an. La un calcul simplu, c?teva hectare de p?st?rnac dep??esc aceasta sum?. Rezultatul este c? o produc?ie mare nu prime?te subven?ie dec?t pentru c?teva sortimente trecute ?n legea pentru sprijin cuplat, precum tomatele, iar fermierii mici, care se ?ncadreaz? ?n criteriul de 3000 euro, nu vor putea niciodat? s? livreze c?tre hypermarketuri. Ace?tia sunt obliga?i s? v?nd? fiscalizat doar dou? tone din aceast? produc?ie, restul fiind uneori pierduta, alteori v?ndut? nefiscalizat.Marea problema a produc?iei de legume este centralizarea. Mai apoi urmeaz? lipsa aproape complet? a sistemelor de iriga?ie profesionale, lipsa pachetelor de produc?ie pentru fermieri, lipsa de control asupra ?ngr???mintelor ?i siguran?a v?nz?rilor.Rapi?a 2020 la primul bilan?: c?t va fi maximul la hectar?Marian MU?AT ?09 iunie 2020 Rapi?a este o cultur? riscant?, fapt dovedit ?i anul acesta. Dar dac? reu?e?te, recolta aduce bani frumo?i ?n ferm?.?Ce a?tept?ri au fermierii ?nainte de campania de recoltare???n toamn? au fost sem?nate ?n jur de 400.000 ha (pe ?ar? - n.r.). La aceast? dat? nu ?tiu s? fi r?mas ?n cultur? 350.000 ha. Produc?ii normale sunt estimate pentru partea de sud-vest ?i centrul ??rii; ?n restul regiunilor - C?mpia B?r?ganului, Dobrogea ?i Moldova - dac? se va aduna o medie de 1,5 t/ha! ?n jude?ul Br?ila, trei sferturi din cultur? sunt afectate de ger”,ne-a declarat?Adrian Ciocoiu,Category Marketing Manager Oilseeds - Corteva Agriscience.Rapi?a ?n ultimii cinci ani ?n Rom?nia?n ultimii cinci ani, Rom?nia a avut o produc?ie medie de rapi?? de 2,64 de t/ha (sub nivelul european). Acum se estimeaz? o sc?dere de circa 2,3%, conform unui studiu alINGBank. De asemenea, previziunile pentru acest an sunt de p?n? la 2,57 t/ha.?n 2019, produc?ia total? de rapi?? a fost de 1,61 milioane de tone, ?n sc?dere cu aproape 60% fa?? sezonul precedent.Rapi?a 2020- plante pitice la ?nflorireProduc?iile vor fi variate ?n func?ie de precipita?iile din aprilie-mai. Deci, nu vorbim numai de diferen?a de genetic?, de toleran?a la boli, la scuturare, de poten?ialul de produc?ie al hibridului sau de caracteristicile solului ?i de condi?iile agronomice.?n multe ferme din Vrancea ?i Buz?u, rapi?a a plecat bine ?n iarn?, dar timp de ?apte luni, regimul pluviometric a fost deficitar, sub 200 l/mp, la mai pu?in de o treime din normal. Cultura a r?mas ?ntr-un stadiu vegetativ redus, plantele ?nflorite fiind undeva sub genunchi.D?un?torii rapi?ei – atacuri ?n valuri succesive?n trend cu evolu?ia vremii, atacul d?un?torilor a fost virulent, fermierii aplic?nd dou? tratamente pentru controlul g?rg?ri?ei tulpinilor (Ceutorhynchus napi)??i a?g?ndacului lucios al rapi?ei (Melighetes aeneus) - foarte agresiv din faza de buton verde, p?n? la stadiul de silicve. Unii au aplicat un singur tratament ?i pu?in ?nt?rziat. S-au v?zut efectele: larve ?n interiorul tulpinilor plantei.?Perioada de ?nflorire a fost ?n medie normal?, ?ns? diferen?a au f?cut-o ploile, care ?n vest (Timi?, Arad, o parte din Bihor) au fost ?nsemnate. Din lipsa apei s-au pierdut 2-4 ?i chiar 6 ramifica?ii, chiar dac? la fenofaza pre?nfloritului plantele au avut 14-16 ramuri. ?n medie au r?mas 10-12 ramifica?ii, iar pe solele mai s?race sau cu densitate mare, ?i mai pu?ine”,a precizat?Carmella Duma, reprezentant tehnic Dekalb.A?adar, rapi?a r?m?ne ?i ?n acest an cultura unei mari deziluzii!Rapi?a b?noas?, dar riscant?Rapi?a aduce primii bani ?n ferm?, are profitabilitate ridicat? ?i este o bun? premerg?toare pentru p?ioase. ?ns? este ?i o cultur? riscant? din cauza factorilor climatici: secet? ?n perioada sem?natului, geruri puternice ?n timpul iernii, oscila?ii mari de temperatur? toamna ?i prim?vara, temperaturi de peste 30 grade C ?n perioada de ?nflorire ?i de umplere a semin?elor.Bilan? ?nainte de recoltare. Tehnologiile succesului la rapi?? ?ntr-un an agricol bun - 2018. Click?AICI?vezi cum ar trebui s? arate rapi?a ?n aceast? perioad? ?i ce produc?ii estimau fermierii acum doi ani.?Rapi?? afectat? de gerul din aprilie 2020 INDUSTRIE ALIMENTARAInvesti?i ?n Rom?nia!, proiect ZF ?i CEC Bank. Sorin Minea, proprietar, Angst: Vom investi ?i anul acesta cel pu?in 1-1,5 mil. euro. ?ncerc?m s? relans?m Salsi Sinaia, unde am preluat pachetul minoritar de la SIF Muntenia Autor:?Alex Ciutacu 09.06.2020, ??Familia Minea de?ine acum ?n totalitate businessurile Angst Ro ?i Salsi Sinaia? ??Reconstruc?ia fabricii de m?ncare ar putea fi gata ?n 2020. Sorin MineaGrupul Angst va derula ?n 2020 investi?ii de cel pu?in 1-1,5 milioane euro, ?ntruc?t compania vrea s? retehnologizeze ?i s? relanseze fabrica de produse crud-uscate Salsi Sinaia, unde familia Minea a preluat ?ntreaga companie, a declarat Sorin Minea, proprietar al Angst, ?n cadrul emisiunii Investi?i ?n Rom?nia!, realizat? de ZF ?n parteneriat cu CEC Bank.?Pentru anul acesta, cu toat? pandemia, vom investi cel pu?in 1 mil. euro - 1,5 mil. euro, f?r? discu?ie. La Sinaia, la fabrica de salam de Sibiu trebuie s? facem anumite schimb?ri ?i utilajele sunt foarte scumpe“, a declarat Sorin Minea, proprietar al Angst, care cuprinde ast?zi Angst Ro, Angst Bistro cu m?ncare gata preparat? ?i fabrica Salsi Sinaia, produc?tor de salamuri crud-uscate.Dup? ce a intrat ?n business ?n anii ‘90 al?turi de omul de afaceri elve?ian Urs Angst, antreprenorul Sorin Minea ?i familia sa de?in ast?zi integral businessul Angst Ro.?n ceea ce prive?te fabrica de produse crud-uscate Salsi Sinaia, familia Minea a finalizat recent un proces prin care a preluat ultimul pachet de ac?iuni de?inut de SIF Muntenia, fiind acum unic proprietar.COSTEL STANCIU, ASOCIA?IA PRO CONSUMATORI:"Firesc ar fi ca toate produsele de panifica?ie s? fie ambalate"(E.O., O.D.) Ziarul BURSA?#Companii?/?09 iunie Dincolo de recomand?rile speciali?tilor, tendin?a clien?ilor de a cump?ra mai ales produse de panifica?ie ambalate este evident?, ?n ultima perioad?. Confortul cump?r?torului, care ??i dore?te un produs sigur din punct de vedere sanitar a indus aceast? muta?ie de comportament.La asta a contribuit ?i faptul c? p?inea neambalat? are termen mai mic de valabilitate (?n general 1-2 zile), ?n timp ce, pentru cea ambalat?, termenul de valabilitate este mai ?ndelungat, pornind de la 5-6 zile ?i ajung?nd la c?teva s?pt?mani.Ne afl?m pe primul loc ?n Uniunea European? ?n privin?a consumului de p?ine, un rom?n consum?nd, ?n medie, circa nou? kilograme de p?ine pe lun?, ne-a spus Costel Stanciu, pre?edintele Asocia?iei Pro Consumatori (APC).Unul dintre aspectele esen?iale la produsele de panifica?ie este ambalajul, care, la fel ca ?n cazul oric?ror produse alimentare, asigur? o barier? fizic? ?ntre microorganismele prezente ?n atmosfer? ?i produsele ambalate, ?mpiedic?nd contaminarea produselor. ?n acela?i timp, ambalajul protejeaz? produsele de panifica?ie de ac?iunea mediului extern (aer, umiditate, lumin?), subliniaz? Costel Stanciu, care avertizeaz?: "Pe l?ng? calitatea propriu-zis? a produselor de panifica?ie, consumatorii trebuie s? evite riscul de intoxica?ie alimentar? produs de flora microbian? patogen? prezent? pe produsele de panifica?ie neambalate, care vin ?n contact ?n timpul transportului, depozit?rii ?i comercializ?rii cu diferite materiale neigienizate sau cu angaja?ii care nu folosesc m?nu?i atunci c?nd manipuleaz? aceste produse, respectiv consumatorii care le ating cu m?na neprotejat? de m?nu?i ?n spa?iile comerciale dotate cu autoservire".?n opinia domnului Stanciu, firesc ar fi ca toate produsele s? fie ambalate, pentru a evita contamin?rile accidentale sau inten?ionate. ?eful APC ne-a explicat: "?n prezent, patru din zece produse de panifica?ie comercializate nu sunt ambalate. Numai pe perioada st?rii de urgen?? a existat obliga?ia ca toate produsele de panifica?ie comercializate s? fie ambalate, iar la produsele proaspete s-a eliminat autoservirea. ?n prezent, s-a revenit la situa?ia de dinainte de starea de urgen??, iar produsele de panifica?ie proaspete ?n marile structuri comerciale sunt fabricate numai din aluat congelat. Situa?ia nu difer? mult nici ?n unit??ile mici de produc?ie amplasate la gurile de metrou sau ?n zonele cu vad comercial, unde doar una din zece unit??i de patiserie/covrig?rie fabric? aluatul la locul de produc?ie".?n cazul produselor de panifica?ie, ?n spe?? p?inea, materialul de ambalat este din polipropilen?, ne-a mai spus specialistul, ad?ug?nd c?, ?n cazul produselor de panifica?ie proaspete, se folosesc pungi de h?rtie.Unii produc?tori s-au plans c? nu au ma?ini de ambalat ?i c? mul?i agen?i economici ?i-ar ?nchide afacerile dac? ar fi obliga?i s? fac? acest lucru.?n noul context sanitar, Autoritatea Na?ional? Sanitar? Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor (ANSVSA) a publicat, recent, Ghidurile privind siguran?a alimentelor ?n contextul pandemiei de Covid-19 transmise de Comisia European?, de Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimente ?i Agricultur? ?i de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii.?n ocazie, ANSVSA a organizat o videoconferin?? ?n cadrul c?reia a transmis asocia?iilor din industria de mor?rit ?i panifica?ie, produc?torilor tradi?ionali, re?elelor comerciale ?i reprezentan?ilor Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC) c? respectarea cu stricte?e a regulilor privind siguran?a alimentelor, a celor de igien? personal? ?i de informare adecvat? a consumatorilor garanteaz? c? produsele alimentare comercializate sunt sigure, cu at?t mai mult cu c?t nu exist? dovezi ?tiin?ifice c? virusul responsabil de COVID-19 se transmite prin alimente.?n ??rile dezvoltate, consumatorii sunt mai informa?i ?i mai exigen?i ?n privin?a produselor de panifica?ie ?i patiserie, exist?nd un num?r mare de mici afaceri ?n care se reproduc manual re?ete de p?ine ?i produse de patiserie care se fabricau cu zeci sau sute de ani ?n urm? ?n zonele respective, ne-a mai precizat Costel Stanciu. Potrivit acestuia, consumatorul rom?n a renun?at cu u?urin?? la produsele autohtone, fiind ?nc?ntat de pre?urile mici ?i gustul sintetic al unor produse aduse din afara ??rii. Pre?edintele APC eviden?iaz?: "?n urm? cu 30 de ani nu exista comun? din ?ara noastr? ?n care s? nu existe cel pu?in 2-3 brut?rii ?i 4-5 unit??i de patiserie/covrig?rie, dar ?i 2-3 mori de cereale de unde se aprovizionau cu materii prime - f?inuri de diferite sortimente, ?n func?ie de re?eta folosit?. Treptat, aceste unit??i au disp?rut una c?te una, iar ?n prezent, ?n zona rural?, brut?ria/patiseria sau covrig?ria sunt ca floarea de col?. Cu toate c? ocup?m primele locuri ?n Uniunea European? la produc?ia de cereale - numai la gr?u se ob?ine ?n fiecare an o produc?ie de peste 10 milioane tone - acestea sunt exportate, iar noi import?m aluat congelat ?i produse de patiserie congelate fabricate din gr?u rom?nesc".?n prezent, pe pia?a de mor?rit ?i panifica?ie din ?ara noastr?, sunt active ?n jur de 4.500 de firme.Produc?ia anual? de p?ine de pe pia?a noastr? este de 1,5 milioane de tone, iar pia?a autohton? de mor?rit ?i panifica?ie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc ?n industria alimentar?.Karpaten Milk a ob?inut certificarea ”Produs montan” pentru 23 de sortimente lactate ?meatmilk ?9 iunie 2020Agen?ia Na?ional? pentru Zone Montane informeaz? ?ntr-un comunicat c?, recent, S.C. KARPATEN MILK S.R.L. a ob?inut dreptul de utilizare a men?iunii de calitate facultative ?produs montan”, conform deciziei nr. 171/04.05.2020 emis? de c?tre Agen?ia Na?ional? a Zonei Montane. S.C. KARPATEN MILK S.R.L. a fost ?nfiin?at? ?n anul 2002, ca afacere de familie, ?ncep?nd produc?ia ?n domeniul lactatelor ?n anul 2005. Unitatea de procesare se afl? ?n satul Valea Str?mb?, comuna Suseni, ?ntr-o frumoas? zon? depresionar?, ?ncadrat? de M-?ii Giurgeului ?i M-?ii Gurghiului.Activitatea principal? se concretizeaz? prin producerea br?nzeturilor maturate din lapte de cea mai bun? calitate, ob?inut de la animale crescute ?i furajate ?n zona montan? a jude?ului Harghita.Datorit? presta?iei ?remarcabile pe pia?a de profil, precum ?i a calit??ii constante a produselor, s-a trecut la produc?ia ?n regim de micro?ntreprindere.Prin combinarea unei tehnologii moderne de fabrica?ie cu experien?a dob?ndit? pe meleaguri elve?iene, pe baza unor re?ete elve?iene sau proprii, br?nzeturile maturate produse ?se ?ncadreaz? ?n categoria Premium.Br?nzeturile TEKER?I ?i SUG? se matureaz? ?n 6-8 luni, iar br?nzeturile TILSIT ajung la maturitate deplin? ?n 2-4 luni. De asemenea, ?br?nzeturile din categoria DEJUN ?se bucur? de o popularitate foarte mare printre consumatori, fiind condimentate numai cu condimente naturale de cea mai bun? calitate.Cele 23 de produse certificate reprezint? etalonul calit??ii produselor destinate consumului uman, fiind ob?inute ?n zone montane cu un grad de poluare redus sau inexistent.Chiar niciun procesator roman nu vrea ajutorul pentru stocarea privata?! Agrostandard | 9 June, 2020 | Desi sunt multi cei care vorbesc ca sunt stocuri mari in piata de carne de vita si de pasare sau de produse lactate, la acest moment, niciun procesator din Romania nu a accesat schema pentru acordarea unui ajutor pentru depozitarea privata a anumitor produse agroalimentare, a declarat recent la Alba, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros. Asa ca n-ai cum sa nu te intrebi cat de legate de realitate sunt programele propuse de actuala conducere a Ministerului Agriculturii! “Exista din 7 mai schema de stocare privata, pe care toti cei care?au stocuri pot sa o acceseze. Din stiinta mea, nu a accesat niciun procesator din Romania, desi am primit semnale ca sunt stocuri foarte mari pentru carnea de vita, pentru carnea de pasare, pentru produsele lactate”, a spus ministrul Adrian Oros. Dupa cum bine se stie, Comisia Europeana a adoptat o serie de acte normative legate de depozitarea privata a anumitor produse agroalimentare, precum carnea de bovina, carnea de capra si oaie, unt, lapte praf si branzeturi, perioada de depunere a cererilor fiind deschisa incepand cu data de 7 mai. Romania are alocate fonduri de 931.000 de euro.Sute de vinuri ?i alte b?uturi alcoolice livrate direct de pe eMAG . HYPERLINK "" iunie 9, 2020Vinul.ro Peste 800 de vinuri lini?tite, 145 efervescente, 27 de ?ampanii – la care se adaug? peste 230 de tipuri de whisky, aproape 50 de cognac-uri ?i armagnac-uri, peste 70 de ginuri, peste 100 de romuri – ?i alte b?uturi – sunt de azi disponibile online pe?eMAG?la sec?iunea “B?uturi alcoolice”.O veste bun? pentru milioanele de clien?i ai platformei, mai cu seam? pentru c?, odat? cu inaugurarea sec?iunii de b?uturi, comanda se poate face ?ntr-un singur loc, o singur? dat? – pentru vinuri de la crame diferite – iar sticlele ajung la destinatar ?ntr-un singur pachet, uneori cu livrare extra-rapid? la punctele easybox, cea mai modern? modalitate de livrare a platformei, amplasate ?n locatii sigure ?i usor accesibile.Foarte folositoare este?op?iunea de a vizualiza produsele livrabile ?n maxim o or???n cele 6 sectoare ale Capitalei ?i ?n mari ora?e precum Cluj-Napoca, Constan?a, Craiova, Gala?i, Ia?i, Pite?ti, Oradea, Sibiu ?i Timi?oara prin intermediul serviciului de livrare rapid? Tazz by eMAG.Tot mai mul?i rom?ni au descoperit beneficiile cump?r?turilor online ?i nu se mai deplaseaz? ?n magazinele fiziceLansarea unei sec?iuni de b?uturi este o mi?care cu posibile efecte importante pe pia?a b?uturilor alcoolice de la noi din ?ar?, av?nd ?n vedere cele peste trei milioane de clien?i unici activi ai platformei?eMAG. ?i p?n? acum ace?tia puteau achizi?iona b?uturi la aceast? adres?, dar acestea erau v?ndute de c?tre furnizori diferi?i, fiecare din stocurile proprii. Un articol mai vechi al nostru, de acum patru ani, despre ideile care se vehiculau atunci privind oportunit??ile ivite odat? cu comercializarea de vinuri prin eMAG, pute?i g?si la noi pe site?aici. Iar lansarea de azi chiar dep??e?te op?iunile discutate atunci. Iar tendin?ele de achizi?ie online impuse de izolarea pe timpul pandemiei CoVID 19 constituie ?i ele un imbold pentru acest tip de comer?.Produsele pot fi comandate at?t online de pe site-ul?eMAG.ro?c?t ?i prin intermediul aplica?iei.“Prin introducerea acestei noi categorii pe site-ul?eMAG?urm?rim s? oferim clientilor o gam? complet? de produse ?n categoriile de vinuri ?i b?uturi spirtoase. Tot mai mul?i oameni au descoperit ?n aceast? perioad? beneficiile comer?ului online, astfel c? ne-am pliat ?i noi portofoliul de produse pentru a r?spunde nevoilor clien?ilor no?tri, care acum pot beneficia de produsele favorite ?n cel mai scurt timp posibil, f?r? a fi nevoie s? se mai deplaseze ?n magazine”, afirm? reprezen?antii?eMAG.1.200 de produc?tori vor solicita dreptul de utilizare a m?rcii ?Produs ?n Arie Natural? Protejat?” ?Oana Racheleanu?in?Eat Smart,?EcoLIFESTYLE?9 June 2020Ministerul Mediului a lansat marca ?nregistrat? ?Produs ?n Arie Natural? Protejat?”, dedicat? produselor care ??i au circuitul de produc?ie ?n cele 1.574 de arii naturale protejate din ?ar?. 1.200 de produc?tori ?i-au anun?at deja inten?ia de a solicita dreptul de a utiliza aceast? marc?.?Suntem una dintre ??rile care semneaz? declara?ia prin care, Pactul Ecologic European, devine motor de dezvoltare post-COVID. Rom?nia are ?ansa unui motor de ?nalt? performan?? pentru?o viitoare economie verde: avem ?n ?ar? 1.574 de arii naturale protejate. Un sfert de ?ar? de?ine deja combustibilul verde de cre?tere! Iar?peste 2 milioane de rom?ni, care locuiesc ?n prezent ?n ariile naturale protejate, pot impulsiona aceast? pia??”, a declarat ministrul Costel Alexe la evenimentul de lansare al brandului.Marca ?nregistrat? ?Produs ?n Arie natural? protejat?” va reuni toate produsele care ??i au originea ?ntr-una din cele peste 1.500 de arii naturale care sunt ?n Rom?nia. Printre produse se afl?: br?nzeturi rom?ne?ti, sucuri naturale, ceaiuri din plante medicinale, vin sau p?linc? tradi?ional?, ii, servicii turistice.?Sper c?, o dat? cu ideea noastr?, tot mai mul?i rom?ni care tr?iesc ?n ariile naturale protejate s? fie impulsiona?i de acest nou instrument economic ?i de pia?? pe care o deschidem s?-?i dezvolte afaceri.?S? produc? alimente de calitate sau produse tradi?ionale ?n ariile noastre protejate.?Vrem s? d?m valoare acestui brand a?a ?nc?t, produsele marcate cu Arie Natural? Protejat? s? fie cump?rate de rom?ni, dar s? ajung? ?i pe mesele europenilor”, a mai spus ministrul Costel Alexe.?Munca oamenilor din comunit??ile locale aflate ?n arii naturale protejate, multe dintre ele situate ?n zone montane greu accesibile, izolate, este tributar? fermierilor care practic? o agricultur? cu valoare natural? ridicat? ?i care genereaz? ceea ce ?ndeob?te este cunoscut ca produs local. Cunoscute ?n context interna?ional ca ?produse locale importante pentru conservarea naturii? (High Nature Value Products),?aceste produse ajut? la men?inerea peisajelor naturale din zonele rurale?datorit? continu?rii practicilor agricole ?ntr-un mod tradi?ional, ?nc? aplicate de gospod?rii din satele rom?ne?ti pentru cre?terea animalelor ?i exploatarea terenurilor”, au transmis cei de la Agen?ia Na?ional? pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Produsul local contribuie la:conservarea biodiversit??ii spa?iului rural (speciilor ?i asocia?iilor de plante ?i animale dependente de acest mediu), conservarea habitatelor si a peisajelor rurale, precum si la protec?ia resurselor naturale (prin utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii de semi-subzisten??, prin men?inerea activit??ilor agricole ?n sistem de ferm?/ gospod?rie;p?strarea patrimoniului cultural ?i perpetuarea tradi?iilor ?n aceste zone rurale;?ncurajarea utiliz?rii ?ngr???mintelor organice (gunoi de grajd) conform cerin?elor de fertilizare a paji?tilor (utilizarea gunoiului de grajd este permis? p?n? ?n echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha)Orice produc?tor rom?n?poate ob?ine dreptul?de autorizare ?i folosire a acestei m?rci dup? ce solicit? la Agen?ia Na?ional? pentru Arii Naturale Protejate ?i parcurge un proces de auditare local? a produsului. Auditul local, care va fi derulat prin ANANP, va presupune, ?n primul r?nd, evaluarea circuitului de produc?ie ?i m?sura ?n care acesta provine dintr-o arie natural? protejat?.Pentru ob?inerea m?rcii se poate aplica pentru urm?toarele categorii principale de produc?tor sau prestator servicii:Alimente:?toate alimentele, b?uturile, care sunt caracteristice ariilor naturale protejate din Rom?nia ?i a c?ror produc?ie este efectuat? ?ntr-un mod ecologic ?i caracteristic comunit??ilor locale;Produse me?te?ug?re?ti:?toate acele produse tradi?ionale, purt?toare de valori culturale na?ionale, produse de c?tre comunitatea local? ?ntr-un mod ecologic pe teritoriul ariilor naturale protejate din Rom?nia;Cazare/Mas?:?toate acele unit??i comerciale, ?n cadrul c?rora gazda ofer? cazare ?i m?ncare ?ntr-un mod ecologic, pe teritoriul ariilor naturale protejate din Rom?nia, caracteristice obiceiurilor locale, cu scopul de a populariza mediul local natural ?i cultural;Produse turistice:?toate serviciile de agrement prestate ?ntr-un mod ecologic pe teritoriul ariilor naturale protejate din Rom?nia, populariz?nd mediul local natural ?i cultural (spre exemplu, observarea p?s?rilor, observarea stelelor, plimb?ri pedestre prin natur?, apicultur?, coacerea produselor de panifica?ie ?.a.m.d.).P?n? la finalul lunii septembrie, Agen?ia Na?ional? pentru Arii Naturale Protejate va deschide un magazin online care va vinde toate produsele care solicit? ?i ob?in dreptul de folosire a noii m?rci ?nregistrate.Brandul ?Produs ?n Arie Natural? Protejat?”?a fost lansat?de?Ziua Mediului, pe 5 iunie, iar la eveniment au luat parte 20 de administra?ii ale parcurilor nat?ionale s?i naturale din Roma?nia, care au prezentat preparate produse i?n ariile ERT SI ALIMENTATIE PUBLICAOficialii HoReCa avertizeaz?: Peste 150.000 de oameni ??i vor pierde locul de munc?, industria se va ?njum?t??i ?i num?rul de ?nchideri va cre?te dac? nu se redeschid localurile pe 15 iunie Cristina Ro?ca 09.06.2020, Sunt 40.000 de restaurante, hoteluri, baruri ?i cafenele ?n Rom?nia, iar dintre acestea 27%, adic? 10.800 de localuri, nu au redeschis la 1 iunie.Industria de restaurante, cafenele ?i baruri a revenit la via?? pe 1 iunie, c?nd s-au redeschis terasele, ?ns? cu o serie de reguli de igien? ?i distan?are social? ce au f?cut ca de fapt capacitatea teraselor s? fie redus? la jum?tate sau chiar la mai pu?in. Acum, reprezentan?ii industriei cer eliminarea restric?iilor privind func?ionarea teraselor ?i redeschiderea localurilor la interior cu o serie de reguli de func?ionare.Oficialii industriei HoReCa, una dintre cele mai lovite de pandemia de Covid-19, avertizeaz? c? dac? pe 15 iunie nu se redeschid localurile la interior ?i nu se elimin? restric?iile privind func?ionarea teraselor, atunci num?rul de persoane care nu vor mai avea loc de munc? va urca spre 150.000, echivalentul a 40% din tot personalul angajat - direct ?i indirect - ?n domeniu. De asemenea, num?rul de afaceri ?nchise definitiv va cre?te, iar industria s-ar putea ?njum?t??i la 3 mld. euro.Patronatele din turism - HORA, FPTR, ANAT ?i FIHR - invoc? o discu?ie anterioar? cu guvernul conform c?reia reluarea activit??ii urma s? se fac? ?n trepte, pe 1 iunie deschiz?ndu-se terasele, pe 15 iunie localurile la interior, ?ns? par?ial, iar la 1 iulie industria ar urma s? func?ioneze din nou ?n forma original?, anterioar? pandemiei. Aceste etape erau ?ns? dependente de evolu?ia num?rului de cazuri.?Berarii propun l?rgirea temporar? a suprafe?elor teraselor ?i deschiderea unor baruri mobile 9 iunie 2020, 11:42 de Afrodita Cicovschi Industria berii ar putea fi revigorat? prin luarea unor noi m?suri precum l?rgirea temporar? a suprafe?elor teraselor ?i deschiderea unor baruri mobile, sus?in reprezentan?ii acestui sector. ?Luarea unor m?suri guvernamentale excep?ionale adecvate va contribui la reducerea semnificativ? a impactului asupra acestui sector, dar ?i asupra celorlalte sectoare care depind de acesta, printre care produc?ia de bere, industria de trade sau de distribu?ie”, a declatrat pentru ?Adev?rul” Julia Leferman, director general asocia?ia Berarii Rom?niei.? ? Potrivit acesteia, ?n aceast? perioad?, to?i produc?torii de bere au aplicat m?suri pentru sprijinirea loca?iilor Horeca, prin colectarea keg-urilor de bere ie?it? din garan?ie din loca?ii, cur??area profesional? a liniilor de bere ?i a sistemelor de distribu?ie a berii din loca?ii ?i am?narea sau anularea chiriilor pe care loca?iile trebuie s? le pl?teasc? fabricilor de bere.? La modul concret, av?nd ca obiectiv principal garantarea siguran?ei personalului, clien?ilor ?i furnizorilor, Ber?rii Rom?niei sus?in abordarea progresiv? de redeschidere a sectorului ospitalit??ii, pe baz? urm?toarelor principii:? ? ? ? Distan?area social?, a?a cum este definit? de autorit??i ?i limitarea mi?c?rilor ?n spa?iile loca?iilor trebuie respectate cu stricte?e? ? ? Respectarea m?surilor de igien? instituite de autorit??i. Protec?ia personalului ?i a consumatorilor trebuie s? fie prioritatea num?rul unu.? ? ? Redeschiderea la capacitate redus? prin asigurarea locurilor de mas? ?i a unui sistem de rezervare obligatoriu.? ? Salut?m decizia autorit??ilor de a deschide unit??ile Horeca ?ncep?nd cu 1 iunie, p?str?nd distan?a social? necesar? ?i respect?nd m?surile de igien? ?i siguran?? impuse. Barurile, pub-urile ?i cafenelele, chiar ?i fabricile de bere, sunt o parte integrant? a patrimoniului ?i culturii multor ora?e, fiind destina?ii vizitate de numero?i turi?ti, de aceea ele trebuie incluse ?n strategia privind turismul din Rom?nia.? ? Chiar dac? am intrat ?ntr-o nou? etap? ?ncep?nd cu 1 iunie odat? cu deschiderea teraselor, este important s? le sus?inem prin strategii adecvate. Acest sprijin poate fi sub form? de subven?ii ?i ?mprumuturi, dar trebuie s? lu?m ?n considerare ?i posibilitatea de:? ? ? ? a permite l?rgirea temporar? a suprafe?elor terasei, ?n m?sura ?n care aceast? nu pune ?n pericol distan?area social?, pe domeniul public ?i extinderea licen?elor pentru terasele existente? ? ? a permite func?ionarea unor loca?ii temporare (de exemplu, food trucks, baruri mobile etc.)? ? ? a oferi antreprenorilor materiale igienice ?i de separare a spa?iilor, ca suport din partea guvernului.? ? Urmare a pandemiei ?i a ?nchiderii loca?iilor Horeca ?n a doua lunii martie 2020, consumul de bere ?nregistrat o sc?dere de 13% fa?? de aceea?i lun? a anului anterior.? ? ?La nivelul ?ntregului an 2020 ne a?tept?m la o continuare sc?derii consumului de bere, urmare efectelor crizei Covid-19: ?nchiderea tuturor loca?iilor Horeca pentru aproape 3 luni din an, anularea evenimentelor sportive interne interna?ionale, concertelor festivalurilor, sc?derile care vin din turism.? ? Prin urmare, la nivel de tendin?? va sc?dea consumul ?n Horeca ?i, sper?m, vor fi cre?teri pentru cel casnic. Este pu?in probabil ?ns? ca o cre?tere de consum acas? s? compenseze sc?derea din Horeca. Rolul Horeca nu poate fi suplinit de alte canale, mai ales ?n privin?? culturii de socializare. Cel mai probabil, ?n urm?toarea perioad? oamenii se vor ?nt?lni mai mult ?n propriile case ?i cur?i, ?n grupuri mai mici, ceea ce va duce la o schimbare a ocaziilor de consum”, a declarat Julia Leferman.? ? Industria berii ??i va reveni odat? cu revenirea, treptat?, a ?ntregii economii, a ad?ugat aceasta.? ? ?Dar, ca prim impact, reducerea veniturilor ?i sc?derea puterii de cump?rare a consumatorilor afecteaz? ?i industria berii. Chiar ?i efectele relu?rii activit??ii ?n industria ospitalit??ii se vor vedea ?n timp, dup? cel pu?in 2-3 luni de c?nd vor re?ncepe s? func?ioneze la capacitate maxim?.? ? ?De asemenea, ?n materie de tendin?e, ?n noul context al pandemiei ?i al grijii crescute pentru siguran?? ?i igien?, observ?m o cre?tere a preferin?elor consumatorilor de bere pentru ambalajele one-way: sticl? nereturnabila, doz? ?i chiar pentru ambalajul de plastic, ?n special pentru ambalajul de unic? folosin??.? ? Vedem o intensificare a comenzilor ?n canalul online, ?ns? premisele de cre?tere pentru categoria berii sunt ?nc? destul de mici”, a ?ncheiat Leferman. Lidl deschide dou? noi magazine ?i angajeaz? personal 9 iunie 2020, 12:00de Afrodita Cicovschi Lidl deschide dou? noi magazine, dintre care unul are ?acoperi? verde”, numit astfel pentru c? este acoperit cu vegeta?ie, a informat mar?i retailerul. Lidl ??i extinde re?eaua din Rom?nia cu dou? noi magazine, unul ?n Timi?oara ?i unul ?n Bucure?ti. Cel din Bucure?ti este cel de-al 11-lea din re?ea cu acoperi? verde? ? Lidl continu? investi?iile ?n Rom?nia prin inaugurarea a dou? noi magazine pe data de 11 iunie, unul ?n Bucure?ti ?i unul ?n Timi?oara, cre?nd astfel ?n total peste 50 de noi locuri de munc?. Totodat?, pentru c? s?n?tatea angaja?ilor ?i a clien?ilor este prioritar? pentru Lidl, ?i ?n cele dou? unit??i se vor aplica m?surile ?mpotriva r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer ?n re?eaua din Rom?nia. Lidl le recomand? clien?ilor s? respecte, ?n acela?i timp, m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor. ? Noul magazin Lidl din Bucure?ti se afl? pe Bulevardul Theodor Pallady, Nr. 51, iar cel din Timi?oara este situat pe Calea Circumvala?iunii, Nr. 4. Fiecare magazin are o suprafa?? de v?nzare de peste 1.300 m? ?i peste 120 de locuri de parcare. ? ?n magazinul din Bucure?ti vor lucra peste 20 de angaja?i, iar ?n cel din Timi?oara, 30. ? Orarul de func?ionare al celor dou? magazine va fi de luni p?n? s?mb?t?, ?ntre 7:00 ?i 22:00, iar duminica ?ntre 8:00 ?i 20:00.? ? Lidl optimizeaz? constant formatul magazinelor, astfel ?nc?t s? aib? un impact c?t mai redus asupra mediului, dar ?i s? ofere o experien?? de cump?r?turi c?t mai bun?. ? Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construc?iilor ?i ?n conformitate cu normele de protec?ie a mediului, noile magazine Lidl din Bucure?ti ?i Timi?oara dispun de solu?ii ?i tehnologii moderne, care asigur? standarde ?nalte de eficien?? energetic?. Printre acestea se num?r? sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezen??, sistemele de recuperare a c?ldurii integrate ?n instala?iile de ventila?ie.? ? ?n plus, magazinul din Bucure?ti dispune de un acoperi? verde cu o suprafa?? de peste 800 m2, fiind cel de-al unsprezecelea astfel de magazin din portofoliul Lidl din Rom?nia. Acoperi?ul verde ofer? o multitudine de beneficii ce ?in de protec?ia mediului ?nconjur?tor. Acesta contribuie ?n primul r?nd la eficien?a energetic? a cl?dirii, prin men?inerea unei temperaturi constante pe parcursul ?ntregului an. ?n acela?i timp, vegeta?ia amplasat? pe acoperi? are rolul de a filtra ?n mod natural apa pluvial?, datorit? multiplelor straturi componente, ?i de a reduce ?n acela?i timp cantitatea de ap? deversat? ?n sistemele de canalizare. ? Totodat?, pentru c? s?n?tatea angaja?ilor, a clien?ilor ?i a partenerilor este prioritar? pentru Lidl, ?i ?n noile magazine din Bucure?ti ?i Timi?oara se vor aplica m?surile ?mpotriva r?sp?ndirii virusului SARS-CoV-2 luate de retailer ?n re?eaua din Rom?nia. ? Printre acestea se num?r? montarea unor panouri transparente de protec?ie la casele de marcat, limitarea num?rului de clien?i care pot intra ?n acela?i timp ?n magazin, precum ?i montarea de dozatoare cu solu?ie dezinfectant? pentru clien?i ?i dezinfectarea constant? a zonelor intens tranzitate ?i obiectelor expuse (exemplu: toaletele, intr?rile ?i ie?irile, vitrinele frigorifice, c?rucioarele ?i co?urile de cump?r?turi, benzile ?i POS-urile de la casele de marcat etc). ? ?n plus, pe baza recomand?rilor oficiale ale autorit??ilor, Lidl face o serie de recomand?ri pentru clien?i, publicate at?t online, c?t ?i ?n incinta magazinelor. Printre cele mai importante recomand?ri se num?r? plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor ?i legumelor pe care doresc s? le cumpere ?i p?strarea distan?ei recomandate fa?? de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clien?ii care a?teapt? la cas? s? p?streze distan?a recomandat? fa?? de cei din jurul lor, ?i ?n noile magazine Lidl din Bucure?ti ?i Timi?oara se g?sesc indicatoare pe podea ?n zona caselor de marcat. ?n acela?i timp, pentru a limita r?sp?ndirea virusului SARS-CoV-2, Lidl face apel la solidaritatea clien?ilor pentru a respecta la r?ndul lor at?t recomand?rile autorit??ilor, c?t ?i m?surile individuale de preven?ie ?n timpul cump?r?turilor.Kaufland ?i-a majorat afacerile cu 8%, ?n ritm cu consumul privat, la 11,8 mld. Lei Cristina Ro?ca 09.06.2020, Retailerul german Kaufland a ob?inut ?n 2019 afaceri de 11,8 miliarde de lei, cu 8% mai mari dec?t cele din primul semestru al lui 2018, arat? calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. ?n cazul Kaufland ?ns? a fost sus?inut de deschiderea a ?apte magazine noi.Nem?ii au circa 130 de hipermarketuri cu pre?uri mici ?n Rom?nia.Kaufland ??i men?ine prima pozi?ie ?n topul retailerilor din Rom?nia, ?ns? datele Carrefour ?i Lidl nu sunt publice. Din datele ZF, afacerile Lidl au avansat cu peste 20%, deci diferen?ele dintre primii clasa?i se reduc, concuren?a la v?rf fiind tot mai acerb?.Kaufland a ob?inut anul trecut un profit net de circa 850 mil. lei, plus 8%. An-record pentru Kaufland, cel mai mare retailer din Rom?nia. ??i dubleaz? investi?iile ?i se extinde cu 13 magazine 09 iun, 2020 | Retailerul german Kaufland, num?rul unu pe pia?a de retail alimentar din Rom?nia ?i a patra companie din Rom?nia dup? cifra de afaceri va investi anul acesta aproape dublu fa?? de anul anterior. Covid-19 nu i-a schimbat planurile, astfel c? p?n? la finele anului financiar va avea 13 magazine ?n plus. Cifra de afaceri aferent? lui 2019 a crescut cu 9%. Retailerul german Kaufland reconfirm? c? 2020 va fi un an de excep?ie, cel pu?in din punct de vedere al investi?iilor. A?a cum au anun?at la ?nceputul anului, vor investi aproximativ 300 de milioane de euro pentru achizi?ia de noi terenuri, remodal?ri ?i inaugur?ri, cu 158 de milioane de eeuro mai mult dec?t ?n anul anterior. P?n? la finele anului financiar 2020 ( februarie 2021), retailerul va avea 13 magazine ?n plus, patru dintre acestea fiind deja inaugurate.? “Vom deschide ?n acest an financiar ?nc? 9 magazine. Am deschis deja 4 filiale. O s? avem un ritm de aproape 10 magazine pe an pentru fiecare an ce va urma. (...) Nu s-a schimbat nimic ?n planurile noastre. Investim ?n acest an aceasta sum? ( 300 de milioane de euro n.red). (...) ?n 2019, investi?iile directe ale Kaufland au fost de 142 de miliaone de euro”, a?Marco H??l,?Director General Kaufland Rom?nia. ??n ceea ce prive?te cifra de afaceri aferent? anului calendaristic 2019, Kaufland a raportat un rulaj net de peste 11,8 ?miliarde de lei, fa?? de 10,8 miliarde de lei cu un an ?n urm? (plus 9%). Compania a contribuit direct la bugetul statului (VAB) ?n 2019 cu aproximativ 461 de milioane de euro, cu 32 de milioane de euro mai mult dec?t ?n anul anterior. “Indirect, contribu?ia Kaufland ?n economie a fost de ?1,7 miliarde de euro av?nd ?n vedere furnizorii de marfuri ?i servicii ?i partenerii companiei. Practic, pentru fiecare euro de contribu?ie direct? a Kaufland Rom?nia, 2,7 euro au fost genera?i indirect ”, a declarat?H??l. ADVERTISING Retailerul a colaborat ?n 2019 cu 2.300 de companii rom?ne?ti c?rora le-a pl?tit 1,79 de miliarde de euro. Aceasta ?n condi?iile ?n care, aproximativ 80% din furnizorii companiei sunt locali, fa?? de 50% acum trei ani. A explodat comer?ul online Unul dintre motoarele de cre?tere pentru business-ului Kaufland ?n 2020 este comer?ul online. Managerul companiei sus?ine c? v?nz?rile online dintr-o lun? au egalat estim?rile pentru ?ntreg anul. Mai mult, a avut succes inclusiv serviciul de comand? prin telefon care a permis accesul la cump?r?turi de la distan?? pentru rom?nii f?r? telefon inteligent ?i card bancar. “Magazin online a crescut enorm. Doar ?n luna aprilie am f?cut cifrele pe care le pl?nuiam pentru tot anul.Cred c? ?i ?n viitor online-ul devine mai important. Am observat, pe de alt? parte, c? sunt oameni mul?i care nu au un smartphone sau acces la card. La serviciul nostru de cump?r?turri prrin telefon au apelat ?n jur de 2.500 de oameni pe zi. A fost ?i pentru angaja?ii no?tri o experine?? foarte bun? pentru c? am avut mul?i oameni de la birouri care nu au avut suficient de munc?. Am decis c? nu trimitem ?n ?omaj tehnic, gasim proiecte cu care putem sus?ine oamenii ?n criz?”, a mai povestit managerul Kaufland. De altfel, potrivit lui Valter Hanca?, corporate affairs manager al Kaufland, angaja?ii din departamentul de eenimente , spre exemplu, au sus?inut magazinul online. Pre?urile au crescut cu sub 1% ? Referitor la situa?ia pre?urilor, managementul Kaufland sus?ine c?, ?n cazul lor, pre?urile la alimente au crescut ?n medie cu sub 1%. "Cre?terea pre?urilor din ianuarie p?n? acum la alimente este de sub 1% ?n cadrul concernului nostru. Poate fi o specul? care exist? ?n pia??, dar este paralel? cu activitatea noastr?", a r?spuns Hanca? la o ? ntrebare referitoare la studiile de pia?? ce indic? major?ri de pre?uri. Potrivit acestuia, retailerul a luat m?suri care privesc toate categoriile de public- clien?i, angaja?i, furnizori, ca de exemplu termene de plata de 33-55 zile, impozite ?n valoare de 70 de milioane de lei pl?tite cu 3 luni mai devreme.? "Am fost prima companie care a decis, independent? de deciziile guvernamentale, de a acorat un bonus de 1,6 milioane de euro angajatilor din linia unu- din magazine ?i depozite centrale", a mai spus Hanca?. Kaufland num?r? acum 132 de hypermarketuri ?n toat? ?ara ?i peste 15.000 de angaja?i. GLOBALStatistici ALARMANTE: 600 milioane de oameni se imbolnavesc anual din cauza alimentelor neconforme In?iun. 8, 2020?? Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) ?i Organiza?ia Na?iunilor Unite atrag aten?ia c? 600 de milioane de oameni se ?mboln?vesc anual din cauza alimentelor neconforme. Hrana nesigur? reprezint? o amenin?are pentru s?n?tatea uman?, dar ?i pentru economie, ?i afecteaz? ?n mod dispropor?ionat persoane vulnerabile ?i marginalizate. Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii face apel la Guvernele din ?ntreaga lume s? asigure alimente sigure pentru to?i cet??enii.Date cheie publica de?OMS:Se estimeaz? c? 600 milioane – aproape 1 din 10 persoane din lume – se ?mboln?vesc dup? ce au m?ncat alimente contaminate ?i 420 000 mor ?n fiecare an, ceea ce duce la pierderea a 33 de milioane de ani de via?? s?n?to?i (DALY).Accesul la cantit??i suficiente de alimente sigure ?i hr?nitoare este esen?ial pentru sus?inerea vie?ii ?i promovarea unei s?n?t??i bune.Alimentele nesigure care con?in bacterii d?un?toare, viru?i, parazi?i sau substan?e chimice, provoac? peste 200 de boli, de la diaree la diferite tipuri de cancer.?n fiecare an se pierd 110 miliarde USD ?n productivitate ?i cheltuieli medicale rezultate din alimente nesigure ?n ??rile cu venituri mici ?i medii.Copiii sub 5 ani reprezint? 40% din totalul cazurilor cu boli provocate de alimente, cu 125 000 de decese ?n fiecare an.Bolile diareice sunt cele mai frecvente boli rezultate din consumul de alimente contaminate, provoc?nd 550 de oameni s? se ?mboln?veasc? ?i 230 000 de decese ?n fiecare an.Siguran?a alimentelor, nutri?ia ?i securitatea alimentar? sunt indisolubil legate. M?ncarea nesigur? creeaz? un ciclu vicios al bolilor ?i al malnutri?iei, afect?nd ?n special sugarii, copiii mici, v?rstnicii ?i bolnavii.Bolile transmise de alimente ?mpiedic? dezvoltarea socioeconomic? prin ?ncordarea sistemelor de ?ngrijire a s?n?t??ii, av?nd efecte la nivelul economiilor na?ionale, turismului ?i comer?ului.Lan?urile de aprovizionare cu alimente traverseaz? acum multiple frontiere na?ionale. O bun? colaborare ?ntre guverne, produc?tori ?i consumatori contribuie la asigurarea siguran?ei alimentare.Cifrele au fost publicate ?n contextul Zilei Mondiale a Siguran?ei Alimentare (WFSD), s?rb?torit??al doilea an la r?nd?pe 7 iunie 2020? cu tema ?Siguran?a alimentar?, afacerea tuturor”. Scopul este de a atrage aten?ia ?i a inspira ac?iuni pentru prevenirea, detectarea ?i gestionarea riscurilor transmise de alimente, contribuind la securitatea alimentar?, s?n?tatea uman?, prosperitatea economic?, agricultur?, acces la pia??, turism ?i dezvoltare durabil?.UNIUNEA EUROPEANA Cine pl?te?te programele generoase de sus?inere la nivel european??meatmilk ?9 iunie 2020 Opinie de Dan B?din, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Rom?niaM?surile adoptate de statele europene, individual, dar ?i la nivelulUE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 ?i a sprijini redresarea economic?, dar ?i obiectivele de mediu ambi?ioase asumate prin Pactul Ecologic European au ?n comun, dincolo de inten?iile l?udabile, costuri considerabile.Astfel c?, inevitabil, aspectul legat de sursele de finan?are necesare ?n aceste demersuri a fost pus ?n discu?ie odat? cu anun?area programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, ?n mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile c?tre statele membre. De unde vor veni ?ns? banii?Comisia European? a prezentat, recent, planul bugetar pentru 2021-2027, care areo component? important?, denumit?Next Generation EU, destinat? redres?rii economice ?n urma pandemiei. Planul bugetar a fost croit ?n jurul Pactului Ecologic European (Green Deal), lansat la finalul anului trecut cu obiectivul de a reduce poluarea, astfel ?nc?t Europa s? devin? neutr? din punct de vedere climatic p?n? ?n 2050.Pactul, ?ns?, nu a fost conceput ca un simplu plan de protec?ie a mediului, ci a fost, ?nc? de la ?nceput, programat s? devin? nucleul politicilor publice, inclusiv fiscale, derulate la nivelul UE ?n urm?torii 30 de ani. ?i ?n acest caz, sumele vehiculate, at?t ca sprijin pentru ??rile membre, c?t ?i sub form? de investi?ii,sunt impresionante.Bugetul Uniunii pentru exerci?iul financiar urm?tor a fost stabilit la 1.100 de miliarde de euro (deja peste cel anterior cu mai mult de 100 de miliarde de euro), de?i s-a pierdut contribu?ia consistent? a Marii Britanii, de aproximativ 12 miliarde de euro anual. La acesta se adaug? planul de redresare, ?n valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde, fonduri nerambursabile.Executivul european a anun?at c?, ?n prima faz?, planul de redresare va fi finan?at prin ?mprumuturi din pia?a financiar?, ?ns?, pentru a se putea ?mprumuta la costuri rezonabile, a majorat plafonul resurselor proprii (cuantumul maxim de resurse pentru un an dat care poate fi solicitat de la statele membre pentru finan?area cheltuielilor UE) ?n mod excep?ional ?i temporar, de la de 1,4% din venitul na?ional brut (VNB) la 2% din VBN, pentru a conferi ?ncredere investitorilor.Potrivit oficialilor europeni, ?n acest fel, UE va men?ine costurile ?ndator?rii la un nivel c?t mai sc?zut posibil, f?r? contribu?ii suplimentare imediate la bugetul pe termen lung din partea statelor sale membre. Aici este de men?ionat faptul c?, ?n exerci?iul financiar anterior, plafonul era stabilit la 1% din VBN, ?ns? a fost majorat ?n contextul incertitudinilor economice ?i al Brexit-ului.Posibile surse proprii suplimentare de finan?are, avansate de Comisia European?A?adar, costurile pentru viitorul exerci?iu financiar sunt ?n cre?tere, ?n principal pentru redresarea economic? ?n urma pandemiei de COVID-19 ?i a demar?rii procesului de tranzi?ie c?tre surse de energie verde, iar veniturile sunt ?n sc?dere, prin ie?irea Marii Britanii din UE, dar ?i ca efect al crizei.?n aceste condi?ii, nevoile suplimentare de finan?are sunt asigurate ?n mare parte din ?mprumuturi, dar, pentru a atrage sumele necesare ramburs?rii, Comisia European? a avansat ?i c?teva posibile resurse proprii suplimentare. Printre acestea se num?r? o tax? bazat? pe func?ionarea marilor companii care ob?in ?beneficii uria?e”, potrivit proiectului comisiei, din pia?a unic?, o tax? digital?, extinderea taxei pe emisiile poluante (la domeniile avia?ie ?i transport maritim) ?i taxe suplimentare impuse importurilor din afara UE.De?i documentele prezentate de comisie prev?d c? aceste noi impozite ar urma s? fie aplicate ?ntr-o etap? ulterioar? perioadei financiare 2021-2027, ?n cazul taxei pe veniturile marilor companii, oficialii europeni avanseaz? un termen mai apropiat, respectiv 2024. Doar din aceast? tax? se estimeaz? venituri anuale de 10 miliarde de euro, ?f?r? un efort excesiv din partea companiilor vizate”, conform documentelor.Ce ?nseamn?, ?ns?, ?efort excesiv” pentru o companie, mai ales ?n condi?iile ?n care criza economic? generat? de pandemia de COVID-19 a afectat deja grav numeroase companii, inclusiv pecele de mari dimensiuni – companii aeriene, produc?tori auto, operatori din turism etc.?Spre exemplu, la o tax? de 0,2% aplicat? lao cifr? de afaceri de 750 de milioane de euro (date vehiculate ?n prezent cu privire la aplicarea acesteia), rezult? un efort anual suplimentar de 1,5 milioane de euro pentru o companie. Dac? acest efort este sau nu excesiv, depinde de numeroase aspecte, dup? cum a reie?it ?i din discu?iile purtate ?n Rom?nia ?n urm? cu trei ani, c?nd partidul aflat atunci la guvernare a propus taxarea companiilor pe cifra de afaceri.Este vorba, ?n primul r?nd, de nivelul de profitabilitate. Pentru o companie neprofitabil?, categorie tot mai numeroas? ?n contextul pandemiei, orice cost suplimentar poate fi considerat excesiv. ?n plus, trebuie s? se ?in? cont ?i de specificul afacerii, pentru c? sunt companii cu rulaj forte mare, de genul comercian?ilor alimentari, dar cu marj? de profit foarte mic?. ?n acest caz, este posibil ca taxa pe cifra de afaceri s? dep??easc? chiar profitul ob?inut.Celelalte taxe men?ionate ca viitoare surse proprii de finan?are la bugetul UE nu reprezint? o surpriz?. Taxa digital? se aplic?, deja, ?n c?teva state europene (Fran?a, Italia, Austria, Cehia) ?i se discut? de ceva vreme adoptarea la nivelul UE. At?t ini?iativele individuale, c?t ?i cea comun? au st?rnit, ?ns?, reac?ii adverse din partea guvernului american, av?nd ?n vedere c? taxa vizeaz? marii gigan?i din IT.Extinderea taxei pe emisiile poluante ?i implementarea unui mecanism de ajustare la frontier? a emisiilor de dioxid de carbon (o tax? pe importurile din ??rile care nu fac eforturi de reducere a polu?rii) sunt, la r?ndul lor, cuprinse ?n Pactul Ecologic European, a?adar nu constituie o noutate pentru mediul de business.Cu toate acestea, cumulat, noile taxe ar putea reprezenta, ?n momentul intr?rii lor ?n vigoare, o povar? fiscal? semnificativ?, cu at?t mai mult cu c?t, cel pu?in ?n cazul companiilor mari, dou? sau mai multe din taxele propuse probabil se vor suprapune (de exemplu taxa pe cifra de afaceri ?i taxa digital?).Astfel, companiile europene ??i vor pierde din competitivitate ?n fa?a celor din afara blocului comunitar. ?i, nu ?n ultimul r?nd, trebuie avut ?n vedere c? orice tax? este suportat?, p?n? la urm?, de consumatorul final…R?m?ne de v?zut, ?ns?, cum se vor aplica aceste taxe ?i ?n ce cuantum, av?nd ?n vedere c?, pentru a intra ?n vigoare la nivelul UE, trebuie aprobate de statele membre ?n unanimitate. De un astfel de vot trebuie s? treac? ?i bugetul UE, inclusiv planul de redresare.BUGETUL PAC, MAJORAT DE COMISIA EUROPEANA Agroromania.ro 09 Iun. 2020 Bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va fi majorat de Comisia Europeana prin bugetul pentru perioada 2021-2027.Noua propunere a Executivului comunitar permite "sprijinirea fermierilor ca garanti ai securitati alimentare si implementarea Pactului Ecologic in sectorul agricol", a dat asigurari marti comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski. Acesta a declarat ca agricultura va primi in fiecare an cu 2% mai multe fonduri fata de nivelul din 2020.?In primul proiect de buget pentru perioada 2021 - 2027, CE a propus aprobarea sumei de 365 de miliarde de euro pentru PAC, in scadere cu 5% fata de cea alocata pentru intervalul 2013 - 2020, cand Marea Britanie era un contributor major.?Conform noului plan, Executivul comunitar sustine majorarea bugetului PAC cu 26,4 miliarde euro, comparativ cu propunerea precedenta, la 391,4 miliarde euro.?Proiectul de buget pentru 2021 - 2027 al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de cadru financiar multianual, este in valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de euro, iar aproximativ o treime reprezinta alocarea pentru Politica Agricola Comuna.?Sumele destinate Politicii Agricole Comune reprezinta cea mai importanta parte a bugetului Uniunii Europene. Odata cu Brexit, bugetul alocat PAC va scadea in mod automat, insa unele state membre vor sa se aloce sume mai mari.?Obiectivele specifice ale PAC:cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si asigurarea utilizarii optime a factorilor de productie, in special a fortei de munca;asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola;stabilizarea pietelor;garantarea sigurantei aprovizionarilor;asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori.?Obiectivele sale sunt in acelasi timp economice si sociale si urmaresc sa protejeze interesele producatorilor si ale consumatorilor.?Bruxelles-ul promite mai mul?i bani. Agricultura r?m?ne sceptic? OPINII C?t?lin Len?a scris ast?zi, 07:04 Nu mai pu?in de nou? miliarde de euro este propunerea de suplimentare a politicilor comunitare ?n agricultur?, bani cu care Comisia European? vrea s? fac? uitate, m?car ?n parte, problemele fermierilor. S? fie clar, este vorba de ceva ?n plus peste o propunere anterioar? de buget pentru urm?torul exerci?iu financiar, buget care d?dea frisoane agriculturii din Estul Europei. Acum aproximativ doi ani, Comisia European? vorbea de o reducere, deloc mic?, a sumelor alocate Politicii Agricole Comune. Au fost doi ani ?n care autorit??ile na?ionale ?i fermierii, inclusiv din Rom?nia, ?i-au b?tut capul, zi de zi, ?n ?ncercarea de a ?mp?ca ?i capra, ?i varza. ?i acum vine minunea, poate s-au schimbat priorit??ile ?i este alt? viziune dup? pandemie, c?nd am v?zut c? m?ncarea poate deveni mai rar? ?i mai scump?. Perfect, s? fie primit, dar ?i s? a?tept?m s? vedem procentul care ?i va reveni fermierului rom?n din aceast? nou? gr?mad? de bani. Nu pot face o estimare, dar am senza?ia c? va fi mic, chiar foarte mic. Concret, Comisia European? are de g?nd s? dea pentru agricultur? ?i pescuit ceva ?n plus, adic? 4 miliarde de euro Fondului European de Garantare Agricol? ?i 5 miliarde de euro pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural?. Mai e un”mizilic” de 500 de milioane de euro destinat suplimentar Fondului European pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime, doar c? ?n acest domeniu Rom?nia nu prea conteaz?. De asemenea, alte 15 miliarde de euro vor fi alocate dezvolt?rii rurale prin instrumentul ”UE - noua genera?ie”, ?nc? o str?danie de a aduce cu adev?rat mai mul?i tineri ?n agricultura ?mb?tr?nit?. Banii ace?tia ar trebui s? ajute zonele rurale considerate a avea un rol vital ?n realizarea tranzi?iei verzi ?i ?n ?ndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene ?n materie de clim? ?i mediu. ?i cum nu exist? cadou f?r? discurs, ?l citez pe comisarul european pentru agricultur? ?i dezvoltare rural?. ”Propunerea Comisiei recunoa?te importan?a strategic? a sectorului nostru agricol ?i sprijinul continuu pe care UE dore?te s? ?l ofere fermierilor no?tri ?i economiei rurale. Acest lucru va contribui la sprijinirea mai eficient? a fermierilor ?n scopul realiz?rii tranzi?iei verzi ?i digitale”, clameaz? polonezul Janusz Wojciechowski, g?ndindu-se probabil c? ?i fermierii din ?ara sa de origine vor primi ceva consistent. Spun asta f?r? inten?ii ascunse sau r?utate, ci doar amintindu-mi c?t de mult a ?tiut Polonia s? profite de banii europeni. C?t prive?te ?mp?r?irea banilor, exist? ?nc? pu?ine informa?ii, dar ceva, ceva, tot se ?tie. Europarlamentarul Dan Motreanu spune c? din cele 15 miliarde de euro de la capitolul ”UE - noua genera?ie”, Rom?nia ar urma s? primeasc? 1,42 miliarde de euro. ?n rest, doar necunoscute, asta poate ?i pentru c? fermierii rom?ni cam vorbesc singuri pe la Bruxelles. Nu sunt parte a organiza?iilor mari la nivel european, sau dac? sunt, statutul actual e cam neclar. Declarativ, toat? lumea ?i iube?te ?i ?i sprijin?, numai c? vorbele frumoase nu ?nseamn? ?i ac?iuni concrete. S? vedem ce va fi de acum ?nainte, c? tot exist? o alian?? na?ional? cu scop declarat de a se integra ?n COPA – COGECA, plus o promisiune din partea statului c? ar fi dispus s? pl?teasc? de la buget cele cam 600.000 de euro cotiza?ia anual?. Asta nu e neap?rat corect, pentru c?, oric?t de greu ar fi fost p?n? acum, fermierii tot au str?ns ceva an de an ?i puteau s? ??i ?nfiin?eze singuri un fond din care s? pl?teasc?. Acum e ca ?i cum eu m-a? duce la guvern s? cer s? ?mi suporte afilierea la o organiza?ie de pres? pan-european?. Evident c? nu s-ar face, mi-ar r?de ?n nas ?i m-ar trimite s? caut singur bani de cotiza?ie. Dar, m? rog, dac? e pentru o cauz? bun?…Rom?nia, avertizat? de Comisia European? din cauza pesticidelor ?i a animalelor vii transportate vara ?n Turcia Georgiana Marina 09.06.2020 Uniunea European? avertizeaz? din nou Rom?nia pentru c? nu a luat m?suri suficiente pentru a reduce utilizarea pesticidelor, arat? un document ob?inut ?n exclusivitate de Digi24.Sunt ?n continuare folosite ?i comercializate substan?e periculoase pentru s?n?tate ?i astfel se ?nt?rzie accesul fermierilor la produse mai sigure.O alt? prioritate pentru Rom?nia este bun?starea animalelor. Comisia atrage aten?ia c? se fac ?n continuare transporturi de animale vii c?tre Turcia ?n timpul verii, la temperaturi foarte mari, f?r? a se ?ine cont de standardele europene.?Rom?nia r?m?ne printre primele ??ri ale Uniunii Europene ?n ceea ce prive?te v?nzarea ?i consumul de pesticide. Primele patru locuri ?n top sunt ocupate de Fran?a, Spania, Italia, Germania - principalii produc?tori agricoli din Uniune - dup? care urmeaz? Polonia ?i Rom?nia, potrivit datelor?Eurostat, publicate s?pt?m?na trecut?.?n perioada 2011-2018, v?nz?rile de pesticide??au r?mas stabile la aproximativ 360 de milioane de kilograme pe an ?n UE.?Patru ??ri (Fran?a, Spania, Italia ?i Germania) au reprezentat peste dou? treimi din v?nz?rile de pesticide din UE.?Aceste ??ri sunt, de asemenea, principalii produc?tori agricoli din UE, reprezent?nd ?mpreun? 51% din totalul?suprafe?ei agricole utilizate de?UE??i 49% din totalul?terenurilor arabile din?UE?.?Cele mai mari volume de v?nz?ri au fost ?nregistrate la fungicide ?i bactericide (45%), urmate de ierbicide (32%), insecticide ?i acaricide (11%).?n 2018 comparativ cu 2011, datele Eurostat arat? c? cele mai mari cre?teri ale v?nz?rilor de pesticide a fost ?nregistrate ?n Cipru (94%), Austria (53%), Fran?a (39%) ?i Slovacia (38%). Pe de alt? parte, cele mai mari sc?deri ale v?nz?rilor de pesticide au fost ?nregistrate ?n Portugalia (minus 43%), Irlanda ( minus 28%) ?i Cehia (minus 27%). Alte state care au ?nregistrat sc?deri ale v?nz?rilor de pesticide sunt Italia, Olanda, Belgia ?i Rom?nia.Fran?a, Spania, Italia ?i Germania sunt principalii produc?tori agricoli din UE, reprezent?nd ?mpreun? 51% din suprafa?a total? utilizat? ?n agricultur? ?n UE ?i 49% din terenul arabil din UE................................................................................R MOLDOVARecolta de sfecl? de zah?r, afectat? de vremea rea. Ce fac agricultorii pentru a-?i recupera m?car o parte din pierderi ?Luni, 8 Iunie 2020 15:38 ?PUBLIKA.MD??Condi?ii meteorologice nefavorabile au afectat o bun? parte din planta?iile de sfecl? de zah?r din ?ar?.Victor Hropotinschi din Drochia, de?ine circa 2.300 de hectare ?i spune c? seceta, ?nghe?urile, dar ?i furtunile puternice din prim?var? i-au compromis ?n jur de 20 la sut? din planta?ii."Am avut un uragan foarte mare. Sfecla care o vede?i aici, pe partea asta, a fost suflat? de v?nt", a spus fermierul, Victor Hropotinschi.Pentru a-?i recupera m?car o parte din pierderi, ?n locul plantelor compromise, agricultorul a sem?nat porumb ?i floarea-soarelui. Din ce i-a r?mas, b?rbatul sper? s? aib? recolt? bogat? dup? ploaia de la sf?r?itul lunii trecute.Avem n?dejde c?, totu?i, s? intr?m, s? trecem de nivelul de 45 de tone la hectar", a men?ionat fermierul, Victor Hropotinschi.Potrivit Ministerului Agriculturii, fenomenele meteorologice din prim?vara acestui an au compromis circa 1.500 de hectare de sfecl? de zah?r din ?ar?. Astfel, conform estim?rilor f?cute de speciali?ti, la toamn?, recolta va fi mai mic? cu p?n? la 25 la sut? fa?? de cantitatea prognozat? ini?ial. Produc?torii dau asigur?ri c? zah?rul nu se va scumpi.?"Noi avem rezerve de zah?r ?n stocuri deosebit de mari. E posibil chiar ?i pentru un an, s? zicem. Noi consum?m ca atare, ?n jur la 70-75 de tone anual. Plus la asta noi o s? avem o road?, eu socot totu?i, bun?. ?i ?n acest context nu v?d o premis? ca pre?urile s? devieze", a comunicat??eful de departament ?n cadrul unei fabrici de zah?r, Anatolie Gorodenco.?n acest an, agricultorii moldoveni au plantat ?n jur de 10 mii 500 de hectare de sfecl? de zah?r, cu aproximativ 5 mii mai pu?ine fa?? de anul trecut.SUADuPont a lansat coagulantul de br?nz? Chymostar ? ? HYPERLINK "" meatmilk ?9 iunie 2020 DuPont Nutrition & Biosciences (DuPont NYSE: DD) a anun?at prin intermediul unui comunicat transmis redactiei Meat.Milk lansarea global? a produsului DuPont ? Danisco?Chymostar ?, un nou preparat de coagulare a laptelui pentru industria produselor lactate care ofer? o coagulare optim? ?i cinetic? de maturare.Chymostar ?, derivat din fermenta?ie permite o coagulare rapid? a laptelui ?i asigur? o dezvoltare echilibrat? a aromei ?i texturii pentru o serie de aplica?ii lactate.Chymostar ? poate fi utilizat pentru producerea oric?rui tip de br?nz?: br?nzeturi tari, semi-tari, moi, cu mucegai, cu con?inut sc?zut de gr?simi ?i ingrediente ?i este ultima completare a portofoliului robust de ingrediente lactate DuPont – care include produse dovedite precum Carlina ? Animal Rennet ?i Marzyme? Coagulanti microbieni lichizi pentru a ajuta la rezolvarea oric?rei provoc?ri cu care se pot confrunta produc?torii de lactate.?Chymostar ? completeaz? portofoliul nostru de coagulan?i, astfel ?nc?t s? putem servi clien?ii no?tri de br?nz? cu toate ingredientele critice: culturi, coagulante ?i lipaze ?n func?ie de nevoile lor specifice”, a declarat Clementina Dellomonaco, manager de linie de produse global?, Dairy Enzymes, DuPont Nutrition & Biosciences.?Aceast? ultim? solu?ie creeaz? o vast? experien?? ?n tehnologia culturilor de br?nzeturi ?i ?n know-how-ul aplica?iilor. ?i, aceast? cuplare a inova?iei produselor ?i a anilor de experien?? ?n produc?ia industrial? ?i specializat? a br?nzeturilor ridic? orice produs nou; clien?ii no?tri primesc sprijin holistic. ”Chymostar ? ofer? un num?r de beneficii unice, inclusiv formarea ideal? a ca?ului ?i viteza de consolidare. Permite dezvoltarea rapid? a aromelor datorit? profilului s?u proteolitic echilibrat, contribuind astfel la atenuarea timpului ?i a costurilor de maturare.Dezvoltat pentru o gam? larg? de consumatori la nivel mondial, a fost important pentru DuPont ca acesta s? fie f?r? conservan?i, kosher, certificat halal ?i adecvat pentru utilizare ?n produsele vegetariene.??n cadrul test?rii, am constatat c? dezvoltarea texturii simptomatice a Chymostar ? ?i a capacit??ii de topire a acestora o separeaz?”, a spus Dellomonaco. ?Suntem ?nc?nta?i de fiabilitatea ?i versatilitatea acestui coagulant pentru clien?ii din ?ntreaga lume care doresc s? fac? o gam? larg? de produse lactate.”Chymostar ? ?ndepline?te, de asemenea, cerin?ele de puritate ?i termolabilitate pentru calitatea zerului. Este inactivat ?n zer prin tehnici de pasteurizare standard ?i este un produs purificat – f?r? activit??i laterale de lipaz? ?i amilaz?.ARGENTINAFERMIERII ARGENTINIENI, CUPRIN?I DE PANIC?!Liviu GORDEA ?09 iunie 2020 V?nzarea produselor agrochimice a fost suspendat? pe perioad? nedeterminat? ?n Argentina, dup? ce Banca Central? (BCRA) a modificat reglement?rile referitoare la accesul pe pia?a de schimb pentru plata importurilor, ceea ce va afecta comer?ul cu produse de protec?ia plantelor ?i ?ngr???minte."Problema principal? cu care se confrunt? companiile de inputuri este c? nu mai exist? un pre? de referin?? pentru c? dolarul american nu mai este perceput la cursul de schimb al B?ncii Na?ionale Argentiniene", au declarat reprezentan?ii Federa?iei Distribuitorilor de Inputuri Agricole (FEDIA).Aceast? veste a picat foarte prost ?i ?ntr-un moment ?n care fermierii se afl? ?n mijlocul sezonului de ?ns?m?n?are a gr?ului, ceea ce ar putea avea consecin?e extrem de nepl?cute pentru viitoarea recolt?, avertizeaz? speciali?tii.Spre deosebire de America de Nord, unde porumbul ?i soia sunt cele mai importante culturi agricole, ?n Argentina gr?ul are o pondere foarte mare ?n produc?ia agricol?. Cereralele de iarn? ocup? aproximativ 50 la sut? din suprafe?ele agricole, fiind importante pentru rota?ia culturilor dar ?i ca instrument de ?mbun?t??ire a practicilor de management.Potrivit statisticilor oficiale, ?n sezonul agricol 2019-2020 fermierii agrentinieni au utilizat 1,6 milioane tone de ?ngr???minte iar pentru campania 2020/2021 este de a?teptat un consum total de aproape 1,7 milioane tone, o cre?tere estimativ? de 4 p?n? la 6 procente!SANATATE si GASTRONOMIECe este vitamina K, con?inut? ?n spanac, broccoli ?i ou? ?i de ce ar putea ajuta ?mpotriva coronavirusului O ipotez? interesant? a unor cercet?tori din Olanda spune c? vitamina K, a c?rei deficien?? poate cauza probleme de coagulare a s?ngelui, ar putea proteja (pu?in) ?mpotriva COVID-19. De Mihai Andrei, Duminic?, 07 iunie 2020, 21:00 Este pu?in surprinz?tor, dar ipoteza nu a venit din senin. Cercet?torii din ora?ul olandez Nijmegen au observat c? pacien?ii COVID-19 cu cele mai puternice simptome aveau deficien?e majore de vitamina K. Aceast? vitamin?, prezent? ?n mai multe alimente, cum ar fi spanacul, ou?le, fructe de p?dure sau br?nza albastr?, joac? un rol ?n coagularea s?ngelui ?i posibil ?i ?n func?ia pulmonar?, spun autorii unui nou studiu.? Fiecare lucru mic ajut? Nu trebuie ?n?eles acum c? vitamina K (sau oricare alt? vitamin?) ar fi un leac magic ?mpotriva COVID-19. Nici pe departe. Dar c?nd avem de-a face cu o boal? complex?, despre care ?tim ?nc? destul de pu?ine lucruri, fiecare mic atu poate ajuta. De?i este considerat? o boal? respiratorie, COVID-19 cauzeaz? multe probleme ?n afara pl?m?nilor, ?n special probleme legate de coagularea s?ngelui ?i degradarea fibrelor pulmonare. Aici s-ar putea sim?i efectul pozitiv al acestei vitamine, spune profesorul Leon Schurgers, de la Maastricht University, coautor al acestui studiu, pentru Nutraceutical Business Review. Nu suger?m c? vitamina K este un tratament pentru COVID-19, dar studiul nostru ilustreaz? c? o caren?? a acestei vitamine e asociat? cu un pronostic slab pentru pacien?i. Astfel, ipoteza noastr? este c? vitamina K ar putea duce la rezultate mai bune pentru pacien?i, ?n special ?n leg?tur? cu s?n?tatea cardiovascular?, ?i poate chiar pulmonar?. Prof. Leon Schurgers, Maastricht University: Cercet?torii au observat c? pacien?ii COVID-19 interna?i la Spitalul Canisius Wilhelmina din Nijmegen aveau un nivel sc?zut de vitamina K. C?nd au comparat 134 de pacien?i cu 184 de voluntari neinfecta?i (grupul de control), cercet?torii au observat c? pe m?sur? ce simptomele erau mai grave, nivelul de vitamina K era mai sc?zut. Merit? notat c? este doar o corela?ie care a fost observat?. E posibil ca nu vitamina s? fie cauza, ?i s? fie un alt mecanism la mijloc. Tocmai din acest motiv, cercet?torii olandezi lucreaz? acum la un studiu clinic mai larg, care va analiza mai atent aceast? leg?tur?. Chiar ?i a?a ?ns?, autorii studiului spun c? vitamina K nu are ce s? strice. Un posibil conflict de interese Sfatul meu ar fi s? iei suplimente de vitamina K. Chiar dac? nu te ajut? ?mpotriva unor cazuri severe de COVID-19, este bun pentru vasele de s?nge, oase, ?i probabil ?i pentru pl?m?ni. Rob Jansen, unul dintre autorii studiului: Dar trebuie spus c? acest ultim sfat, oferit de Rob Jansen ?ntr-o declara?ie pentru The Guardian, frizeaz? cu conflictul de interese. ?n studiul lor, cercet?torii declar? c? au fost finan?a?i de NattoPharma, o companie din Norvegia care produce suplimente de vitamina K. ?n acest caz, leg?tura dintre vitamina K ?i COVID-19 pare promi??toare, dar e departe de a fi dovedit?. Dac? aveam nevoie de un motiv ?n plus s? m?nc?m spanac ?i fructe de p?dure, acesta este.? Dar mai departe, r?m?ne ca studiile mai concludente s? l?mureasc? mai bine situa?ia. DOSARStudiu: Inteligen?a Artificial?, inova?ia ?i r?spunsul la cerin?ele consumatorilor?meatmilk?9 iunie 2020Cum poate Inteligen?a Artificial? (AI) s? anticipeze a?tept?rile consumatorilor, ac?ion?nd uman ?i adaptat la context? Cum se raporteaz? ace?tia la AI??i cum pot folosi brandurile creativ solu?iile AI pentru a-?i dezvolta businessul ?i a fi mai aproape de consumatori? La aceste teme ?i-au propus s? r?spund??Profero??i?iSense Solutions, prin?Creativity meets A.I.:?6 ways to use Artificial Intelligence in Marketing, noul studiuBOLD by Lowe Group, transmis redac?iei Meat.Milk.Digitalizarea, o prioritate critic??Tr?im vremuri care au f?cut ca digitalizarea s? devin? o prioritate critic? pentru continuitatea business-ului, au determinat companii s? reconfigureze fundamental modul ?n care opereaz?, comunic? ?i interac?ioneaz?cu publicul ?i i-au f?cut pe oameni s? consume altfel produse, servicii ?i media, cu schimb?ri care ??i vor p?stra efectele ?i ?n viitor.?n fa?a noilor provoc?ri, tehnologiile de top au capacitatea s? ofere r?spunsuri eficiente din punct de vedere logistic? ?i costuri ?i cu posibilit??i extraordinare la nivel de creativitate. Iar dac?, ?nainte, inteligen?a artificial? era, poate, un nice to have ?i un semn al early adopter-ilor, ?n contextul actual, AI poate fi vectorul relans?rii sau consolid?rii brandurilor, prin relevan?? ?i ultra-personalizare”, a spus?Andreea Dinescu, Managing Partner Profero.?Capabilit??iSpeciali?tii Profero au identificat 6 capabilit??i ale inteligen?ei artificiale pe care brandurile le pot valorifica:?1. Inteligen?a artificial? faciliteaz? ?n?elegerea lumii reale, prin identificarea gesturilor, obiectelor, oamenilor sau a sunetelor, cu ajutorul senzorilor video, audio sau de alt tip. Folosind aceste date, brandurile pot crea experien?e care le?ofer? consumatorilor feed back ?n timp real la ac?iunile lor.2. Mecanismele de deep-learning permit tehnologiei s? genereze texte, imagini, con?inut video ?i audio care nu existau anterior, ceea ce ajut? brandurile?s? creezecon?inut cu un nivel foarte mare de personalizare, ?n mod complet digital.3. AI integreaz? mecanisme avansate care permit crearea de interac?iune cu consumatorii, simul?nd, cu o foarte mare acurate?e, comportamentul uman, capacitate care se poate traduce ?n?conturarea unuibrand voice unic.4. Inteligen?a artificial? proceseaz? volume enorme de informa?ii, rezolv?nd calcule, analize ?i alte task-uri ?n timp record sau chiar instant, fapt ce ofer? brandurilor?posibilitatea s? utilizeze ?n moduri unice datele pe care le de?in.5. Dispozitivele de tip wearable, precum br???rile smart, sunt capabile s? citeasc? datele biometrice ale utilizatorilor ?n timp real, o resurs? valoroas? pe baza c?reia brandul?poate r?spunde ultra-personalizat la nevoile consumatorilor,diferen?iindu-se astfel pe pia??.6. Pe baza datelor colectate, algoritmii identific? tendin?e la nivelul pie?ei sau al comportamentului consumatorului. Astfel, brandurile?pot defini modele noi, care sporesc capacitatea de inovare.Consumatorul rom?n ?i tehnologia AI?n continuare, studiul iSense Solutions pentru BOLD by Lowe Group analizeaz? rela?ia consumatorilor rom?ni cu tehnologiile AI, ?n prezent. Materialul se bazeaz? pe un e?antion de 512 utilizatori de internet din mediul urban, cu v?rsta cuprins? ?ntre 18-50 de ani, iar datele au fost culese ?n luna martie 2020[1].?Datele indic? o discrepan?? ?ntre nivelul general de familiaritate cu termenul de inteligen?? artificial? ?i gradul ?n care consumatorii identific? ?i ?n?eleg cum func?ioneaz? solu?iile AI ?i, ?n definitiv, ce pot face acestea pentru ei, dac? ?i cum le pot ?mbun?t??i via?a. ?n acela?i timp, un segment important de public, cu o pondere mai mare ?n r?ndul tinerilor, are deja aceste cuno?tin?e ?i este considerabil mai deschis la utilizarea tehnologiilor AI, inclusiv ?n ceea ce prive?te comunicarea cu brandurile”, spune?Alina Zelezneac, Research Manager iSense Solutions.Cercetarea arat? c? 96% dintre persoanele din mediul urban au auzit despre inteligen?a artificial?, dar numai 40% spun c? au interac?ionat cu aceste tehnologii, de?i aproape to?i declar? c? au folosit ?n ultimul an servicii care integreaz? AI, precum Facebook feed (74%), recomand?ri online de shopping (73%), asisten?i personali smart (59%), filtre de spam pentru e-mail (53%), algoritmi predictivi de c?utare (38%), asisten?i virtuali (34%) ?i chatbo?i (21%).Trei sferturi dintre rom?ni spun c? pot explica ?n ce const? inteligen?a artificial?, ?n timp ce restul nu sunt siguri sau nu pot face acest lucru. Totodat?, rom?nii cred c? solu?iile AI pot rezolva problemele cu care ne confrunt?m (67%), ?nlocui job-urile oamenilor (66%), opera sisteme de supraveghere a popula?iei (42%), controla lumea (12%) ?i mintea oamenilor (11%).Cam ne?ncrez?tori ?n AINumai 35% dintre rom?nii din mediul urban au ?ncredere, ?n prezent, ?n capacitatea AI de a oferi customer service la aceea?i calitate precum o persoan? real?, ?ns? 52% consider? c?, pe termen lung, inteligen?a artificial? are poten?ialul s? ?mbun?t??easc? nivelul acestui serviciu.?n ceea ce prive?te transmiterea de date personale pentrua beneficia de servicii de o calitate mai bun?, cu ajutorul AI, cele mai multe persoane se simt confortabil s? ofere adresa de e-mail (60%), numele ?i prenumele (57%) ?i num?rul de telefon (54%), iar la polul opus se situeaz? adresa de domiciliu (24%), valoarea venitului pe gospod?rie (13%), informa?iile de identificare personal? (12%), valoare venitului individual (11%) ?i datele bancare (5%).??La capitolul domenii, unde consumatorii declar? c? se simt confortabil cu integrareasolu?iilor de inteligen?? artificial?, primul loc este ocupat de retail-ul online (65%), urmat de telecomunica?ii (59%), ?recomand?ri personalizate ?n zona auto (58%),sistemul financiar/de investi?ii (54%), banking (53%), iar pe ultimul loc se situeaz? serviciile de administra?ie public? (43%).[1]Gradul de eroare este de +/- 4,33% la un nivel de ?ncredere de 95%.* * *Vinul de azi: Primitivo di Manduria DOC 2018 Costantino Collezione Parteneri Profit.ro scris ast?zi, Inova?ia ?i calitatea au fost mereu dou? obiective de top ale cramei Cantine Pirovano. Un brand cu o lung? tradi?ie ?n lumea viticol?, Cantine Pirovano a fost deseori premiat pentru vinurile ?i eforturile aduse ?n acest domeniu. Vinul de ast?zi, Primitivo di Manduria Doc, este un vin din regiunea Puglia, realizat 100% din struguri Primitivo. Ro?u rubiniu intens, vinul aduce ?n prim plan note olfactive care amintesc de ciocolat?, gem ?i lemn. Gustul este expresiv, bine structurat, iar postgustul dezv?luite note discrete de vanilie. V? recomand?m degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, al?turi de carne ro?ie ?i branzeturi tari.? * * *Cum putem proteja gr?ul de plo?ni?e? 5 sfaturi utile Emil GEORGESCU ?09 iunie 2020 un articol de EMIL GEORGESCU INCDA FunduleaPlo?ni?a cerealelor este unul dintre cei mai periculo?i d?un?tori ai gr?ului de toamn?. Iat? ce trebuie s? ?tii despre aceast? insect? ?i c?nd s? intervii pentru a salva recolta!Anul acesta, gr?ul este o cultur? greu ?ncercat?. Dac? startul a fost bun, spre deosebire de sezonul precedent, ?n acest an plantele au fost afectate de secet?. Situa?ie rar ?nt?lnit? ?n practica agricol? din ultimii 15 ani, pentru c? gr?ul rezist? la capriciile vremii. De data asta ?ns? a fost prea mult ?i, ?n lipsa apei, at?t de necesar? plantelor aflate ?n faza de alungire a paiului ?i cea de burduf, gr?ul a ?capitulat”.Acolo unde gr?ul a rezistat, cultivatorii trebuie s?-l protejeze de atacul plo?ni?elor cerealelor (Eurygaster?spp.).Iat? patru aspecte pe care trebuie s? le cuno?ti pentru a preveni atacul1. Nu ignora factorii care gr?besc migrarea plo?ni?elor ?n lan!?n ultimii ani, ?n perioada cea mai critic? pentru atacul plo?ni?elor, s-au ?nregistrat ploi ?nsemnate cantitativ, peste mediile multianuale, ?n general condi?ii mai pu?in favorabile pentru ace?ti d?un?tori. Plo?ni?ele sunt iubitoare de c?ldur? ?i secet?. Ei bine, sunt mari ?anse ca ?i ?n ultima decad? a lui mai ?i ?n iunie, condi?iile climatice s? fie favorabile plo?ni?elor. Insecta prezint? o genera?ie pe an, migrarea ?n mas? din locurile de iernare spre lanurile de gr?u are loc c?nd temperatura medie din timpul zilei este cuprins? ?ntre 18 ?i 20°C.?Dac? temperaturile sunt ridicate ?i nu se ?nregistreaz? precipita?ii ?nsemnate cantitativ, migrarea plo?ni?elor spre culturile de gr?u are loc ?n doar c?teva zile. Dac? vremea se r?ce?te ?i apar ploi ?nsemnate cantitativ, migrarea se prelunge?te la c?teva s?pt?m?ni. Important de re?inut este faptul c? zborul plo?ni?elor din locurile de iernare p?n? ?n c?mpurile cu gr?u dureaz?, ?n medie, 25 de zile ?i poate atinge?distan?e de p?n? la 100 km!Plo?ni?ele noii genera?ii au nevoie de o perioad? de hr?nire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase, necesare trecerii peste iarn?.2. Afl? care atac este mai periculos pentru recolt?!?n practic?, cel mai periculos este atacul larvelor ?i al adul?ilor noii genera?ii, daunele produse de c?tre ace?tia afect?nd calitatea recoltei, ?n special prin degradarea glutenului. ?n ultimele decenii, pagubele produse de c?tre adul?ii hibernan?i au fost reduse. Ace?tia se hr?nesc pe organele vegetative (tulpini, frunze), pagubele fiind cantitative.3. Respect? momentul optim pentru tratament!Care este cel mai potrivit moment ?n care putem efectua tratamentul pentru combaterea plo?ni?elor cerealelor? La dep??irea pragului economic de d?unare (PED). Dac? densitatea plo?ni?elor este mai mare de PED, atunci se impune efectuarea unui tratament ?n vegeta?ie ?n vederea combaterii acestui d?un?tor. Cum stabilim dac? s-a dep??it sau nu PED-ul? Prin efectuarea sondajelor ?n c?mp. Acestea se fac cu rama metric?, pe diagonala parcelei, num?rul punctelor de determinare variaz? ?n func?ie de m?rimea solei. Observa?iile trebuie efectuate cu aten?ie. La cea mai mic? atingere, insectele aflate pe plante pot c?dea pe sol ?i exist? riscul ca acestea s? nu fie ?nregistrate.4. Determin? corect PED-ul!Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de d?unare pentru plo?ni?ele cerealelor este de?5 larve/mp?n cazul culturilor cu densitate optim?, bine fertilizate cu azot ?i care se afl? ?n faza de vegeta?ie corespunz?toare perioadei ?n care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mic?, nefertilizate cu azot,?care sufer? din cauza secetei, sau cele care se afl? ?ntr-o faz? de vegeta?ie necorespunz?toare perioadei ?n care s-au efectuat sondajele, pragul economic de d?unare este de 3 larve/mp. Pentru culturile destinate producerii de s?m?n??, PED este de 1 larv?/mp. Dac? aceste valori ale pragului economic de d?unare s-au atins, atunci este necesar un tratament ?n vegeta?ie cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea plo?ni?elor cerealelor.Foto 1 - Adult hibernant de?Eurygaster?spp. Foto 2 - Pont? de?Eurygaster?spp.Nu e important numai s? se efectueze tratamentul, ci cum se face, cu ce se face ?i mai ales ?n ce moment. Executat corect ?i la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90 chiar 100% ?n r?ndul adul?ilor noii genera?ii ?i al larvelor. Foto 3 - Larv? de?Eurygaster?spp., stadiul IV ; Foto 4 - Plant? de gr?u atacat? de adul?i hibernan?i de?Eurygaster?spp., tulpin? ?n?epat? sub spic5. Evalueaz? raportul cost-beneficiu!Av?nd ?n vedere situa?ia special? din acest an, c?nd multe lanuri de gr?u se afl? ?ntr-o stare critic?, fermierul trebuie s? pun? foarte bine ?n balan?? costurile ?i beneficiile efecut?rii tratamentului ?n vegeta?ie pentru combaterea plo?ni?elor cerealelor. Acolo unde ?nc? mai exist? speran??, trebuie s? facem tot ce depinde de noi s? protej?m culturile de atacul d?un?torilor, dac? situa?ia din teren o cere.?? * * * Pe 10 iunie ?ncepe num?r?toarea berzelor albe cu ajutorul aplica?iei ?Uite, barza!” Oana Racheleanu?in?Biodiversitate,?EcoLIFESTYLE?9 June 2020Din 10 iunie, utilizatorii de smartphone-uri pot participa la num?rarea berzelor albe cu ajutorul aplica?iei ?Uite, barza!”. Anul acesta num?r?toarea ?ncepe mai devreme pentru c? berzele se ?ntorc mai repede la cuib ?i se modific? ?i perioada de cuib?rire.Edi?ia din 2020 a proiectului ?Uite, barza!” va debuta anul acesta cu dou? s?pt?m?ni mai devreme dec?t ?n preceden?ii trei ani. Astfel, din 10 iunie, cu ajutorul aplica?iei,?utilizatorii de smartphone-uri pot participa la num?rarea berzelor albe. Proiectul este implementat de Societatea Ornitologic? Rom?n? (SOR), cu sprijinul companiilor Enel din Rom?nia.?Anul acesta am decis s? schimb?m pu?in perioada ?n care num?r?m berzele albe cu ajutorul aplica?iei Uite, barza! ?i s? d?m startul mai repede. Astfel, recens?m?ntul berzelor va avea loc ?n perioada 10 iunie – 5 iulie 2020. Schimbarea datei a fost determinat? de faptul c? berzele se ?ntorc mai repede la cuib ?i se modific? pu?in ?i perioada de cuib?rire. P?n? acum, cu ajutorul aplica?iei ?i a voluntarilor care au folosit-o, am reu?it s? facem inventarul cuiburilor de berze ?i s? cre?tem gradul de protec?ie a acestei specii”, a declarat coordonatorul proiectului derulat de SOR, Valentin Marin.Cum folosim aplica?ia?Oricine are un smartphone poate desc?rca aplica?ia Uite, barza!, disponibil? at?t pentru Android, c?t ?i pentru IOS.?C?nd utilizatorul se afl? ?n imediata apropiere a cuibul de barz?, trebuie s? porneasc? aplica?ia ?i GPS-ul telefonului. Apoi, este necesar? completarea c?torva informa?ii: num?r de p?s?ri prezente, pe ce fel de construc?ie se afl? cuibul ?i dac? acesta este sau nu ?n pericol.Aplica?ia?solicit? ?i efectuarea unei fotografii a cuibului. Precizia localiz?rii este foarte important?. Astfel, pozi?ia cuibului trebuie marcat? prin intermediul GPS-ului c?t mai aproape de st?lp sau de suportul pe care se afl? cuibul.?Datele salvate ?n aplica?ie pot fi trimise ?i ulterior dac? nu exist? conexiune la internet.?De asemenea, berzele albe ?i puii trebuie num?ra?i numai la cuib. Diferen?a dintre p?s?rile adulte ?i pui este simpl?: adul?ii au ciocul ro?u, iar puii au ciocul negru.Speciali?tii biologi vor verifica ?i confirma apoi datele ?nc?rcate ?n aplica?ie.?Pe baza informa?iilor ob?inute, la finalul campaniei de monitorizare, companiile Enel din Rom?nia urmeaz? s? amplaseze noi suporturi pentru cuiburile de barz?, pe baza unui plan realizat ?mpreun? cu speciali?tii SOR, ?n zonele unde companiile sale de distribu?ie de energie electric? activeaz? (Muntenia Sud, Dobrogea ?i Banat).?De asemenea, ?i ?n acest an,?datele colectate prin aplica?ia Uite,barza! vor ajunge ?i la ceilal?i distribuitori de energie electric? din Rom?nia. Societatea Ornitologic? din Rom?nia ??i exprim? speran?a ca ?i ace?tia s? se implice ?n protejarea berzelor albe.?n afara num?r?rii berzelor ?i a cuiburilor,?utilizatorii aplica?iei pot semnala ?i incidente ?n care sunt implicate berzele albe, cum sunt, spre exemplu, electrocut?rile sau coliziunile. Aplica?ia permite preluarea datelor GPS ?i realizarea unei fotografii cu incidentul. Informa?iile colectate vor fi introduse ?n baza de date a SOR, urm?nd apoi s? se realizeze o hart? de senzitivitate. Pe baza acesteia, distribuitorii de energie electric? pot afla cu precizie care sunt liniile unde este nevoie de teci izolatoare sau de semnalizatoare, pentru a se evita ?n viitor coliziunile ?i electrocutarea p?s?rilor.4 ani de Uite, barza!?n 2020, proiectul Uite, barza! intr? ?n cel de-al patrulea an ?n care implic? voluntari din toat? ?ara ?n protejarea berzelor albe. Datorit? volumului semnificativ de?informa?ii ?nregistrate?de c?tre utilizatori ?ncep?nd cu anul 2017, aplica?ia reprezint? un instrument important pentru ornitologi ?i efortul lor de protejare a berzelor albe.Din 2017 p?n? ?n prezent, aplica?ia Uite, barza! a avut peste 9.000 de utilizatori, iar ?n iulie 2019 a fost pe primul loc ?n categoria ?C?l?torii ?i aplica?ii locale” din Google Play. * * *Care sunt principalele boli la radacinoase si cum poti sa le previi In?iun. 9, 2020?? Legume?radacinoase?– morcovul, patrunjelul, pastarnacul, telina, ridichiile,?sfecla rosie?– sunt plante cultivate atat pentru radacina lor ingrosata, unde sunt depozitate substantele de rezerva cat si pentru frunzele lor aromate. In general, aceste plante au o capacitate buna de cultivare si?pastrare?in tara noastra. Iata totusi care sunt cele mai frecvente boli ce pot afecta radacinoasele:Putregaiul umed?afecteaza de regula morcovii insa poate afecta si telina, patrunjelul, ceapa , varza, conopida si cartoful. In timpul depozitarii acestor legume apare un putregai?umed, cu?miros neplacut, ce progreseaza de la colet spre varful radacinii si din interior spre exterior.Pentru a preveni aparitia acestei boli este foarte important modul in care sunt recoltate legumele. Astfel, radacinoasele trebuie recoltate pe?vreme?uscata, fara sa fie?lovite?sau?taiate. Fiecare rana poate duce la patrunderea bacteriilor aflate in sol si dezvoltarea putregaiului umed. De asemenea, este foarte important ca plantele afectate sa fie indepartate de langa cele sanatoase pentru a evita raspandirea bolii.Putregaiul alb?apare tot in locurile in care sunt depozitate radacinoasele. Este cauzat de o?ciuperca?si se manifesta printr-o pasla sub care tesuturile putrezesc. In pasla apar niste corpusoare mici, la inceput albe, dupa care se innegresc. De asemenea, pentru a preveni aceasta boala este foarte important modul in care se face depozitarea legumelor.Retine ca este bine sa eviti folosirea?laditelor?sau?nisipului?in care s-au pastrat radacinoasele de anul trecut fara a fi dezinfectate. Si asta pentru ca acestea pot contine resturi de radacini atacate de la care va porni boala.Molia?ataca de regula morcovul dar si alte specii inrudite. In stadiul de larva, molile rod galerii in radacinile si tijele morcovului si speciilor inrudite, provocand putrezirea lor.Molia are?doua generatii?pe an. Pentru combaterea ei se recomanda distrugerea buruienilor si recoltarea productiei la timp. De asemena, la aparitia primelor larve este recomandat sa aplici tratamente cu produse organofosforice.Virozele?cum ar fi mozaicul morcovului, mozaicul ?elinei trebuie prevenite prin tratamente ?mpotriva insectelor vectori (afide ?i cicade) ?i distrugerea buruienilor gazd? pentru astfel de vectori. Plantele afectate se smulg ?i se elimin? din cultur?.F?inarea?se poate identifica prin miceliul alb al ciupercii format pe frunze. Boala apare de obicei ?n perioade secetoase cu temperaturi ?nalte. Prin cele 2-3 tratamente preventive, se poate asigura protec?ia ?i ?mpotriva acestui patogen. * * *Cum feresti de boli animalele din gospodaria ta. Sfaturi utile Iunie 9, 2020Desi este o activitate care iti poate aduce multe multe satisfactii, cresterea animalelor vine cu o serie de responsabilitati si reguli pe care trebuie sa le urmezi pentru a te asigura ca necuvantatoarele din gospodaria ta raman sanatoase si ca iti vor aduce o productivitate maxima.Pentru ca fiecare specie de animale are propriile sale nevoi, fiecare crescator trebuie sa identifice solutiile optime de ingrijire, astfel incat sa le asigure bunastarea.Deparazitarea este unul dintre cele mai importante operatiuni legate de sanatatea animalelor. Pentru a fi efectuata in conditii optime, deparazitarea trebuie sa respecte anumite proceduri specifice, care vor influenta in mod direct rezultatele acesteia. In cele ce urmeaza iti prezentam cele mai eficiente solutii de deparazitare pentru animalele din gospodaria ta.Caini si pisiciChiar daca nu iti aduc un profit, cainii si pisicile iti sunt companioni de nadejde iar sanatatea lor nu ar trebui deloc neglijata. Si in situatia in care aceste animale par sanatoase si voioase, este necesara efecturarea unor operatiuni de deparazitare, care vor avea un rol preventiv si care vor elimina sansa imbolnavirii acestora.Cele mai folosite tratamente deparazitare pentru caini si pisici sunt cele de deparazitare externa (purici, ermat capuse) dar si interna (ascarizi, tenii, coccidii). Aici gasiti o gama variata de?zgarzi antiparazitare?dar si o mare varietate de?hrana pisici.PasariPasarile de curte sunt expuse multor boli odata cu venirea sezonului cald, in conditiile in care mediul in care traiesc este unul propice dezvoltarii patogenilor, care se pot transmite mai apoi tuturor pasarilor din curte. Pentru prevenirea acestor boli este necesar sa dezinfectam tarcul/cotetul care adaposteste pasarie si sa ne asiguram ca acestea traiesc intr-un mediu curat.Simptomele care indica infestarea la pasari sunt: apatia, lipsa poftei de mancare sau penaj dezordonat, iar in cazul in care boala este deja prezenta, va fi necesara sacrificarea tuturor pasarilor si dezinfectarea totala a curtii. Totusi, pentru a preveni acest lucru, veterinarii recomanda vaccinarea, de preferinta inca din primele zilei ale primaverii, insa daca acest lucru nu a fost posibil, poate fi facuta si acum.Bovine, ovine, caprine si cabalineLa aceste specii, deparazitarea se face utilzand urmatoarele produse:pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM si ECVIROM I;pentru rumegatoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau solutiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS si ROMIVERMECTIN.Actiunea de deparazitare va trebui intreprinsa de patru ori pe an.Pentru a va asigura ca animalele sunt ferite de orice boala sau afectiune, solicitati medicului veterinar informatii cu privire la toate vaccinurile necesare la rumegatoare.PorciPorcul nu este un animal foarte pretentios, insa pana si acesta este predispus anumitor boli, si de aceea va trebui imunizat. Pentru a ne asigura ca porcinele din curtea noastra nu vor contracta o boala din exterior, trebuie sa ne asiguram ca adapostul lor este suficient aerisit, curatat periodic si protejat impotriva ?intrusilor” din exterior. In ceea ce priveste deparazitarea la porci, se recomanda administrarea de ROMOXIBENDAZOL comprimate, pulvis si ROMIVERMECTIN, solutie injectabila. Aceste medicamente sunt utile atat pentru deparazitarea interna a porcilor cat si cea externa, iar specialistii ne recomanda sa le administram de 3-4 ori pe an.Cum pornesti o afacere agricola pe un teren de dimensiuni medii HYPERLINK "" Iunie 9, 2020 Daca esti posesorul unei parcele de teren pe care iti doresti s-o valorifici pentru a porni o afacere agricola, probabil ca te gandesti deja la pregatirile necesare pentru infiintarea unei culturi.Inainte de a incepe, trebuie sa te asiguri ca tipul de planta pe care iti doresti sa o cultivi este potrivita pentru conditiile climatice si tipul de sol din zona in care este localizat terenul si ca ai o piata de desfacere pentru produsul tau.Totusi, pe langa aceste aspecte, este esential sa tii cont si de tipul echipamentelor si pregatirilor pe care trebuie sa le indeplinesti, asfel incat cultura ta sa nu fie sortita esecului inca din primul an. In cele ce urmeaza, iti oferim cateva idei de echipamente si utilaje pe care trebuie sa le detii, pentru a-ti administra cultura agricola in mod independent.Utilaje performanteIn zilele noastre, performanta in agricultura este aproape imposibil de atins cu munca manuala sau cu utilaje vechi, care au nevoie constanta de lucrari de mentenanta si consuma o cantitate uriasa de combustibil. Pentru a porni cu dreptul in afacerea ta agricola este necesar sa-ti procuri o serie de utilaje agricole performante, care desi costisitoare, isi vor amortiza rapid costul.In mod normal, daca infiintezi o cultura conventionale precum una de grau sau de porumb si iti doresti sa te extinzi cu suprafata in urmatorii ani, vei avea nevoie de cultivator, combinator, plug, grapa si semanatoare. Totusi, in cazul in care nu ai posibilitatea de a face toate aceste achizitii deodata, poti incepe sa cauti?tractoare agricole, pentru a alege unul care sa te ajute cel putin cu lucrarile de baza. In cazul in care optezi pentru un model mai vechi, care va avea nevoie constanta de intretinere, trebuie sa te asiguri ca ai la dispozitie?piese auto, astfel incat sa il poti repara atunci cand este nevoie.Sistem de irigareIn conditiile in care seceta afecteaza tot mai multe culturi agricole, este important sa te protejezi de aceasta problema si sa-ti procuri un sistem de irigare performant.? In primul rand, va trebui sa identifici o sursa de apa aflata in apropierea terenului tau, care poate fi un rau, un canal de irigare sau un izvor subteran.In continuare, este nevoie sa alegi o metoda prin care sa pompezi apa de la sursa, iar aici ai doua optiuni: electropompa, daca dispui de o sursa de energie electrica in vecinatatea sursei de apa sau motopompa daca nu. In ceea ce priveste sistemul de irigare folosit, iti recomandam sa alegi un sistem de irigare prin picurare, care este mult mai usor de instalat si mult mai economic, fiind potrivit atat pentru horticulura cat si pentru legumicultura.Generator de curent electricPentru situatiile neprevazute, un generator electric va este un adevarat ajutor atunci cand vine vorba de continuarea activitatilor agricole, chiar si in momentul in care electricitatea lipseste. Un generator de curent poate furniza energie electrica aproape oriunde. Poate sustine consumul casnic cu toti consumatorii vitali sau un eveniment organizat departe de sursele de curent electric conventionale.Desi nu este foarte scump, un astfel de dispozitiv se va dovedi extrem de valoros in cazul unei intreruperi de curent, intr-o zi calduroasa de vara, cand nu ai posibilitatea de a porni electropompa pentru a iriga plantele si nu ai o alta solutie.Spatii de depozitarePentru ca trebuie sa gandesti in viitor si sa accepti faptul ca va putea trece timp pana cand iti vei putea valorifica productia obtinuta, este necesar sa investesti si in spatii de depozitate, in special daca iti doresti sa infiintezi o cultura de cereale.Daca te astepti la o productie mare si nu detii un spatiu de stocare dedicat, este necesar sa-ti achizitionezi un siloz, care va asigura depozitarea in siguranta a cerealelor tale, fara a le cauza acestora deprecierea. * * ** * *Explicatia exploziei de maci salbatici, splendoare peisagistica dar si beneficii terapeutice In?iun. 9, 2020??18?0O mare ro?ie c?t vezi cu ochii. A?a arat? c?mpurile dintr-o comun? din Buz?u unde, ?n locul spicelor de gr?u au ?nflorit macii. Florile de o frumuse?e impresionant? au atras privirile tuturor trec?torilor, ?ns? pu?in sunt cei care cunosc cu adev?rat propriet??ile macului s?lbatic. Floarea, care cre?te spontan ?n c?mpurile ?nsorite, ??i are originea ?n sud-vestul Europei, ?i ?n terapia medicinal? poate fi folosit? pentru tratarea insomniilor dar ?i pentru tratarea ridurilor ?i cur??area tenului.?Verdele lanului de gr?u s-a transformat ?ntr-o mare ro?ie. 40 de hectare, cultivate ?n toamn? cu gr?u, sunt acum mai degrab? un c?mp de maci. Priveli?tea, de o frumuse?e incomparabil?, are ?i o explica?ie ?tiin?ific?. Agricultorii din zona Limpezi? spun c? din cauza secetei nu ?i-au ierbicidat c?mpurile cu cereale, a?a c? printre spicele de gr?u au ?nflorit puzderie de maci. Buzoienii se bucura de peisajul ro?u, pentru c? ?tiu c? odat? trecut? florea de mac, gr?ul poate fi recoltat f?r? probleme. ?ns?, pu?ini cunosc cu adev?rat beneficiile florii de mac, originar? din sud vestul Europei (Bulgaria Turcia). Mai exact, floarea ce cre?te spontan pe c?mpurile ?nsorite, pe miri?ti sau pe marginea drumurilor ?i a c?ilor ferate, are ?i beneficii terapeutice. ?n?terapia medical? se utilizeaza petalele ro?ii? ?n suferin?ele de insomnie ?i nervozitate.??n uz extern, infuzia de mac ro?u are efecte ?mpotriva ridurilor, prin cur??irea tenului ?n fiecare diminea?? ?i sear?.* * * ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download